Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
NUME STUDENT:
ANUL:
SPECIALIZAREA:
1
REZULTATELE CERCETĂRII
Argument
Violența domestică a devenit ăn ultima perioadă una din problemele cu care se confruntă
societatea românească, ceea ce este mai grav este faptul că de cele mai multe ori aceste forme
de violență nu sunt raportate de victime, din diferite motive.
2
au răspuns că sunt de acord în mare măsură cu aceste afirmații, 4 sunt de acord în mare
măsură, 2 în mică măsură, iar 4 deloc.
40 % din respondenți consideră în mare măsură că violența ăn familie este o problemă în
România, iar 60% consideră ăn mică măsură că acest fenomen ar fi o problemă.
Întrebați care consideră că ar fi principalele cauze ale violenței domestice în România,
33% sunt de părere că anturajul, violența din copilărie și mediul tolerant la violență; iar 67%
sunt de părere că sărăcia, consumul de alcool și lipsa de comunicare în familie sunt
principalele cauze ale violenței domestice.
Categoriile sociale cele mai predispuse la violența domestică sunt: femeile, copii și
persoanele cu dizabilități. Doar 4 respondenți consideră că și bărbașii pot fi victime ale
violenței domestice, în foarte mică măsură.
Poliția este cea care ar trebui să intervină pentru a rezolva aceste tipuri de violență,
consideră toți cei chestionați și toți recunosc că nu stiu de existența unui telefon cu apelare
gratuită pentru a raporta cazurile de violență domestică, nu știu de existența unor instituții
abilitate ăn acest domeniu, sau ce este acela un ordin de protecție.
Toți cei chestionați sunt de părere că violența împotriva femeii este inacceptabilă și
trebuie pedepsită pril lege.
Când au fost întrebați dacă au auzit de cazuri de violență în familie, 42% au răspuns că nu
au auzit, 33% nu au auzit, iar 25% nu știu sau nu răspund.
În ceea ce privește perioada pandemiei de COVID-19, 67% consideră că lucrurile au
rămas la fel, iar 33% sunt de părere că acestea au devenit mai rele.
În ultimii 2,5 ani, 67% s-au simțit ăn siguranță în propria locuință, iar 33% nu s-au simțit
în siguranță, iar motivele pentru care nu se simt sunt diverse: am un handicap, există abuz de
alcool, există abuz verbal, sau nu au ăncuiertori.
Când au fost ăntrebați cât de des s-au certat cu partenerul de viață, în ultimii 2,5 ani; 36%
au răspuns mai rar, 35% o dată pe lună, 18% niciodată, iar 11% nu au răspuns la această
întrebare.
În perioada pandemiei, pentru 36% cerurile cu partenerul au fost mai puține, pentru 35%
mai multe, pentru 18% la fel, iar 11% nu se ceartă deloc.
În perioada pandemiei relațiile dintre parteneri au fost în generll aceleași. Nu au tensiuni
mai mari decât în perioada anterioară.
Întrebați dacă au apelat vreodată telefonul pentru a sesiza o situație de violență domestică,
sau pentru a cere asistență și consiliere, toți cei chestionați, au spus că nu au făcut acest lucru,
de asemenea nimeni din familie nu a cerut vreodată eliberarea unui ordin de restricție.
3
Înrebați cînd au avut loc ultimele discuții mai aprinse cu partenerul de viață, 25% au
răspuns că acum 12 luni, 25% acum 14 luni, 25% acum 16 luni, iar 25% mai mult de 20 de
luni în urmă.
Certrile cu partenerul de viață au fost fără răni pentru 75% din respondenți, iar pentru
25% s-au terminat cu câteva vânătai sau zgârieturi.
De la ultimul incident cu partenerul, 25% au avut dificultăți în a dormi, iar 75%
dificultâți de concentrare la locul de muncă.
Întrebați daca au solicitat ajutorul unor instituții, 75% au declarat că nu, iar 25% au apelat
la slujitorii bisericii pentru a se confesa.
La întrebarea daca au apelat poliția în urma incidentului, 75% nu răspund, iar 25% spun
ca nu, nu au apelat la poliție deoarece evenimentul a fost nesemnificativ pentru 67%, oiar
33% s-au ocupat personal de rezolvarea acestuia.
Toți respondenții au fost de acord că nu au existat consecințe ale incidentului cu
partenerul.
Vârsta respondenților este cuprinsă între 30 și 55 ani din mediul rural, 67% sunt
căsătoriți, iar 33% trăiesc în concubinaj, nivelul de studii, 67% au liceul absolvit, iar 33%
Scoala gomnazială, 67% sunt muncitori, iar 33% casnici; 33% au patru copii, 25% au trei
copii, 25% au doi copii, iar 17 % au un copil.
Concluzii
Violența domestică este o problemă care nu este conțtientizată de majoritatea celor care
au paricipat la cercetare. Mediul în care trăiesc și faptul că au fost crescuți într-o anumită
mentalitate, aceea de a nu artaa lumii ceea ce este în casa lor, face ca unele femei să rămână
în același mediu toxic de violență fără a cere ajutolul celor din jur sau al statului.
De asemenea institușiile abilitate nu fac cunoscut în mediile rurale ceea ce înseamnă de
fapt violența domestică și cum pot fi ajutate persoanele victime ale acestui abuz.
Vârsta este un factor important, am observat ca persoanele pâna în 30 de ani sunt mai
puțin sau deloc tolerante la orice tip de violență domestică și sunt mai bine ănformate despre
acest fenomen și cum poate fi combătut.
Femeile sunt cele mai expuse abuzurilor casnice, cu toate că există și bărbați care se simt
abuzați, în special emoțional de partenera de viață. De asemenea persoanele cu handicap au
acces redus la tot ceea ce înseamnă servicii sociale din partea celor din jur.
4
ANEXE
1. Ce înțelegeți prin violență domestică?
3.5
2.5
1.5
0.5
0
bataia este rupta din Unde da mama eu te-an facut eu te bataia e mama daca nu te bate nu te
rai creste omor invataturii iubeste
5
3.În ce măsură considerați că violența domestică reprezintă o problemă în
România?
33%
anturajul, violența din copilărie,
mediul social tolerant la violență
sărăcia consum de alcool, lipsa de
comunicare
67%
0
copii femeile bărbații bătânii pers. cu dizabilități
33%
lipsa resurselor financiare, impli-
carea slabă a instituțiilor statului
frica de agresor, sprijin redus din
partea familiei
67%
7
le
ge
re
fe
rit
oa
re
la
vio
le
nț
a
do
m
es
0
2
4
6
8
10
12
14
ti ca
ex
is t în
en tre
ța pa
un rte
ui ne
te ri
l ef
on
gr
at
ui
t
8. Dumneavoastră cunoașteți?
de
in s tin
sti at
tu vic
ții
100%
ca ti m
nu
re el
aj or
ut
8
ă
da
vic
ti m
el
e
vio
le
nț
ei
do
m
es
tic
ce e
re
pr
ez
in
tă
or
di
nu
ld
e
pr
ot
ec
ție
100%
25%
33%
da
nu
nu stiu/nu răspund
42%
9
33%
mai rele
au rămas la fel
67%
33%
da
nu
67%
10
25% 25%
am un handicap
există abuz de alcool
există abuz verbal
nu am incuietori
25% 25%
11%
36%
18% o data pe lună
mai rar
niciodată
nu raspund
36%
11
11%
36%
18% mai multe
mai puține
la fel
nu ne certăm
36%
ite
os
,
le
en asa,
il i a
ad a
ra a
sa
ve
t
ste at
fiz
ici
or
i
id
ili
ida
ili e
na
ca
sti
m
m
m
sp
ed
it
ar
c
rso
tim
m
n
ge
fa
fa
in
nti
su
in
b
a
pe
su
ri
u
, in
lt
ai
f
t
ge
c
i
a
i es
nii
r
am
ri
rii
ct
ne
uit
int it cu
n
ru
a
ev
f
ta
ta
ati
sa
za
a a re b
ra
eț
luc
en
ad
on
pt
rb
pr
z is
re
ca
p
m
at
vo
ri
dis
uc
er
s
at
at
ru
co
ior
de
al
int
m
on
luc
t,
er
i
a
ss
i
icti
en
ci z
ult
et
ut
rzi
tc
am
ad
str
de
ac
ins
va
af
re
int
ua
,
er
nit
al
en
jig
z is
sa
er
int
17. Dvs. sau cineva din familia dvs. a apelat vreodata la linia telefonică
gratuită pentru a semnala situații de violență domestică sau pentru a cere
asistență și consiliere?
12
nu
100%
18. Dvs. sau cineva din familia dvs. a cerut vreodată eliberarea unui ordin de
protecție, în legătură cu o problem de violență domestică?
nu
100%
19. Gândind la partenerul dvs. actual, când a avut loc primul incident(facem
referire la toate formele de violență domestică)?
13
Sales
25% 25%
20.Când a fost cel mai recent, sau ultimul incident cu partenerul dvs.?
25% 25%
6 luni
8 luni
10 luni
12 luni
25% 25%
21. Cel mai grav incident petrecut cu partenerul în ultimii 2,5 ani, a avut ca
rezultat vreunul dintre următoarele?
14
25%
făra răni
zgârieturi
75%
25%
dificultăți în a dormi
dificultăți în concentrare
75%
15
25%
biserica
niciuna
75%
25%
nu
nu raspund
75%
16
33%
67%
100%
17
33%
masculin
feminin
67%
Sales
35
9% 25
18%
9% 30
40
49
9% 9%
37
50
9% 55
9% 27%
18
rural
100%
33%
casatorit
concubinaj
67%
19
33%
liceu
gimnaziu
67%
33. Ocupația.
33%
muncitor
casnic
67%
34. Copii
20
17%
33%
un copil
doi copii
trei copii
25% patru copii
25%
21