VIOLENTA IN FAMILIE

Se numeste "violenta in familie" orice act vatamator, fizic sau emotional care are loc intre membrii unei familii. Abuzul in interiorul unei familii poate lua multe forme: abuzul verbal, refuzul accesului la resurse financiare, izolarea de prieteni si familie, amenintari si atacuri care in unele cazuri pot duce la moartea unuia dintre parteneri. Desi pana de curand s-a presupus ca femeia este cel mai adesea victima violentei in familiei, in urma unor cercetari s-a descoperit ca de fapt numarul barbatilor agresati este destul de mare. Expertii care cerceteaza aceasta problema sunt de acord ca violenta este un fenomen larg raspandit, mult mai raspandit decat arata sondajele, pentru simplu fapt ca unele fapte nu sunt raportate politiei sau spitalelor. Desi s-au cautat factori specifici care sa explice comportamentul violent in familie nu s-au gasit altii decat cei de natura sociala: atunci cand sotii sunt foarte tineri, cand veniturile familiei sunt foarte scazute, alcoolul si somajul, dificultatile sexuale si lipsa satisfactiei la locul de munca. Unele persoane au probleme de personalitate (comportamente antisociale), ele neavand sentimentul de vinovatie si cainta dupa o intamplare violenta. Multe conflicte apar pe tema rolului femeii in societate. Exista state care si acum se bazeaza pe un sistem "patriarhal" iar aici dependenta femeii este mare si este destul de des victima violentei in familie, fara posibilitatea de a se apara in mod legal. Efectele violentei sunt atat pe termen scurt dar si pe termen lung. Ranile produse prin lovire, taiere, zgariere etc. pot duce in unele cazuri la moartea victimei. In alte cazuri se pot produce depresii, dereglarea ritmurilor firesti ale organismului, folosirea alcoolului in mod exagerat sau a unor medicamente, toate acestea ducand la tentative de sinucidere. Copii care sunt martori ai cazurilor de violenta in familie vor suferi si ei de depresii si boli ale sistemului nervos si este foarte posibil sa devina si ei violenti. Exista situatii in care victimele suporta violentele partenerului fara sa ia nici un fel de masura. Ele refuza sa anunte politia, sa ia legatura cu asistentii sociali sau sa apeleze la institutii speciale de ingrijire. Acest comportament este strict legat de dependenta financiara Expertii sunt de acord ca factorii economici si culturali contribuie la perpetuarea agresiunilor asupra femeilor. Pentru ca femeile, ca grup, au o putere mai mica in societate este posibil ca ele sa fie principalele victime. Obiceiurile, traditiile si legile care restrictioneaza rolul femeii, vor limita oportunitatile economice si vor contribui la dependenta femeii fata de barbat. Unii tineri baieti si fete - sunt educati in mod gresit ca o femeie are, singura, responsabilitatea de a se ingriji de familie fara sa aiba posibilitatea de a incheia prin divort o relatie care nu functioneaza. Femeile vor privi divortul ca pe un esesc total al vietii lor, considerandu-se singurele vinovate, iar barbatii care au fost astfel educati vor refuza sa respecte o femeie necasatorita sau divortata. In urma unor programe organizate special pentru a ajuta victimele violentelor in familie si nu numai, s-au construit in ultimii ani niste "adaposturi" (inclusiv in Romania) menite sa acorde un loc sigur victimelor, mai ales acelora care au si copii in ingrijire. Aici persoanele primesc asistenta si consiliere in domeniului legilor care le apara interesele si in privinta tratamentelor care pot fi urmate. Durata unui astfel de tratament varieaza in functie de gravitatea agresiunii la care a fost supusa victima. Exista terapii de grup prin care se incearca educarea comportamentului barbatilor care si-au agresat partenerele. Ei sunt incurajati sa-si examineze atitudinea despre ce inseamna sa fie barbat.

Violenta domestica Abuzul verbal reprezinta cuvintele jignitoare, aruncate la furie sau intentionat asupra victimei. Abuzul psihic,emotional este abuzul ce se manifesta prin intimidarea emotionala etc. In general, daca abuzul se face de parinte impotriva unui copil sau de sot impotriva sotiei,victima inceraca, de frica sau rusine , sa ascunda urmarile, cauzele abuzului.In aceste cazuri apare santajul sau amenntarea. Cauzele abuzului de orice fel sunt nenumarate dar cele mai dese sunt: -consumul de bauturi alcoolice -problemele financiare -problemele sentimentale -cuvinte spuse cu sau fara intentie -simplul caracter violent al agresorului. In ultimul timp am putut vedea pe larg la televizor si in presa, moduri, tactici prin care parintii isi pedepsesc destul de violent copiii; cum numarul barbatilor ce-si lovesc sotiile a crescut alarmant. Acestea au inceput sa devina pentru noi lucruri normale dar iata ceva nou: numarul femeilor ce-si lovesc sotii s-a dublat ca si numarul de abuzuri exercitate de fii asupra parinilor. Copilul vede acasa cum tata o bate pe mama, e afectat psihic si dupa ceva timp nu e mare lucru sa auzi ca si el l-a batut in acelasi mod pe colegul de banca. Copilul traieste o trauma ingrozitoare cand isi vede parintii certandu-se, lovindu-se.Aceste amintiri isi pun amprenta asupra lui pentru o perioada nedeterminta de timp. Mai tarziu, va aplica aceste tratament si familiei lui si va sti de unde le-a invatat. In momentul in care esti agresat de un strain chiar poti sa te aperi in toate modurile, chiar intorcand loviturile imptriva agresorului dar cand te loveste mama sau tata? Mai poti face asta? Violenta Cu toate ca e un fenomen atat de cunoscut, nu e usor sa ajungem la o definitie satisfacatoare si in acelasi timp consensuala. Unii evoca in mod spontan folosirea fortei si se focalizeaza asupra vatamarilor fizice. Avand in vedere variabile juridice sai socioinstitutionale, altii pun accentul pe transgresarea sau violarea normelor si in special pe cele care se refera la legalitate. Lucrarile bine cunoscute ale lui Georges Sorel, Hannah Arendt sau, mai aproape de noi, cele ale lui Charles Tilly sau Julien Freund, ne permit sa mergem mai departe si ne atrag atentia asupra urmatoarelor aspecte privind violenta : extinderea fenomenului si relativitatea sa, modalitatile de abordare si evolutia sa, uzajul si finalitatile sale, caracteristicile fenomenului si factorii sai explicativi, politicile duse pentru medierea si prevenirea fenomenului si eficacitatea lor. Dictionarul enciclopedic roman defineste violenta ca fiind un viciu de consintamant, care consta in constrangerea exercitata pe cale psihica asupra unei persoane spre a o determina sa faca un anumit act juridic. Pe langa aceasta se aminteste si de o Teorie a violentei -teorie sociologica a violentei- potrivit careia inegalitatea sociala isi are izvorul in folosirea, pe o anumita treapta a dezvoltarii sociale, a violentei de catre unii oameni 2

impotriva altora. De exemplu, E.Duhring afirma despre clasele sociale ca isi au originea in supunerea prin violenta a unei parti a societatii de catre cealalta (violenta interna). Alti sociologi burghezi, ca de pilda L.Gumplowicz, au considerat ca la originea claselor si a statutului se afla supunerea unor triburi sau popoare de catre altele (violenta externa). Marxismul recunoaste rolul violentei in istorie, inclusiv rolul ei pozitiv in imprejurarile revolutionare,cand ea devine necesara datorita impotrivirii armate a fortelor reactionare, dar arata ca atat scopul in vederea caruia e pusa in actiune violenta, cat si mijloacele prin care se realizeaza (armatele, tehnica militara) sunt determinate in ultima analiza de conditiile economice. Desi violenta domestica e un fenomen care a insotit dintotdeauna construirea si dinamica familiei, intrarea ei in atentia stiintelor juridice si sociale este de data recenta. Doar in ultimii 20 de ani, stiintele sociale si reglementarile legale internationale fac referinta la violenta domestica. Abordarea fenomenului de violenta domestica s-a petrecut,ulterior generalizarii, in randurile profesionistilor si ale comunitatilor, a interesului privind prevenirea maltratarii copilului. Ete interesant de remarcat faptul ca majoritatea femeilor implicate intr-o relatie violenta constientizeaza amploarea pericolului violentei pe care o suporta, abia in momentul in care manifestarile copiilor le trezesc sentimentul responsabilitatii parentale. Principala functie a familiei si a parintelui izolat protejarea copiilor- este cel mai adesea neglijata in cazul familiilor violente. Cu toate acestea, unul dintre cele mai frecvente argumente ale femeilor care raman in relatie cu un partener violent e : in momentele bune, el stie sa fie un tata bun, iar copiii au nevoie de amandoi parintii.. COPILUL SI VIOLENTA Dupa tragicele evenimente produse in acesti ultimi ani, parintii se preocupa mai mult de subiectul violenta. Am asistat la asasinate, acte teroriste, manifestatii de mase pe tot cuprinsul Terrei. Televiziunea, aratand aceste evenimente publicului larg, a pus accentul pe instinctele violente ale contemporanilor nostrii. Nimeni dintre noi nu doreste sa aiba copii care sa se transforme in indivizi violenti. Cum putem impiedica acest lucru? Prea multi oameni din zilele noastre vorbesc despre violenta intr-o maniera vaga si prea generala. O carte aparuta recent, vorbeste despre acest subiect de-a lungul a 356 de pagini, fara ca autorul sa dea vreo definitie precisa. Pentru mine, violenta reprezinta sentimentul de furie sau de ostilitate sub forma sa cea mai intensa, cea mai distructiva si as defini-o astfel: "Furie exprimata prin acte vehemente care are ca scop ranirea fizica sau distrugerea altei persoane." Trebuie facuta diferenta intre actele de violenta si sentimentele violente, care sunt doua lucruri distincte. Remarcati ca definitia violentei se raporteaza actiunilor ostile. Ne dorim cu totii ca micutii nostrii copii sa poata controla aceste acte in timpul copilariei si mai tarziu in viata. Doi copii se joaca la gradinita. Unul dintre ei vrea sa se joace cu un camion, celalalt refuza sa i-l dea. Primul, ia un cub de jos si il loveste pe celalalt in cap. Aceasta este o actiune violenta. Nu ne dorim ca copiii nostri sa reactioneze in acest fel. 3

Intr-un cartier din Los Angeles, in mijlocul noptii, a izbucnit o violenta disputa intre un judecator si sotia lui. In momentul culminant al discutiei judecatorul isi loveste sotia de mai multe ori cu un cutit. In mod normal, un judecator nu este genul de persoana pe care o asociem cu ideea de violenta, dar, in acest caz, este vorba de un act de violenta. Nu ne dorim ca micutii nostrii sa fie incapabili sa-si controleze impulsurile cand vor fi mari. In ceea ce ne priveste, marea noastra majoritate, cand ne gandim la violenta, vedem un cutit sau un pistol. Exista alt tip de violenta pe care deseori il negljam. Violenta contra propriei persoane. Sinuciderea este deasemenea un act de violenta. Sentimentele violente, pe de alta parte, sunt diferite, deoarece pe acestea le putem controla. Am incercat pe tot parcursul acestei lucrari sa arat ceea ce ne vine in mod spontan in minte: bucurie si fericire, depresie si tristete, dragoste, furie si ostilitate. Din acest punct de vedere sentimentele violente nu sunt diferite de celelalte. Daca suntem perfect sinceri cu noi insine, vom admite ca, din cand in cand, simtim ceva agresivitate. Din cand in cand, sotul si sotia incearca sentimente de furie unul contra celuilalt. Cand un copil face un lucru care ne infurie, simtim manie. Orice femeie care afirma ca nu a avut niciodata nu asemenea sentiment fata de copilul ei, isi face iluzii. Este o reactie normala. (Bineinteles, daca constatati ca sunteti stapaniti majoritatea timpului de astfel de sentimente, consultati un psiholog care va va ajuta sa va restabiliti afectivitatea in relatiile familiale). Si copiii reactioneaza in acelasi fel. Si este normal. Un copil furios este fara indoiala stapanit de violenta. La fel se intampla si in relatiile dintre indivizi sau grupuri sociale. Violenta este un prost mijloc de a rezolva conflictele intre oameni, fie ei sot si sotie, student si administratia universitatii, alb sau negru. Noi dorim ca diferendele si conflictele sa fie solutionate fara a se face recurs la legea junglei. De aceea trebuie sa facem tot ceea ce ne sta in puteri pentru a ne ajuta copiii si pe noi insine sa controlam actiunile violente. Nu dorim numai sa infrangem aspectul negativ al acestor actiuni asupra copiilor nostri. Vrem sa-i si invatam valorile pozitive de dragoste, cooperare, interes sincer pentru fericirea altora, compasiune pentru cei care sufera. Dorim sa invete sa se foloseasca de ratiune si de negociere in rezolvarea conflictelor umane. Cum actionam in acest sens? Nici un studiu stiintific nu indica faptul ca fiintele umane sunt violente din nastere. Oamenii "invata" violenta. Bineinteles, cei care ii invata nu sunt constienti de acest lucru. Este trist de constatat ca micutii invata aceasta violenta de la parintii lor. Totusi nici unul dintre parinti nu se apuca sa-i invete in mod deliberat. Dar rezultatul este acelasi.