FIȘĂ DE LUCRU – STATISTICA DESCRIPTIVĂ – EXERCIȚII ȘI APLICAȚII

1. Identifică nivelul de măsură în cazul variabilelor de mai jos:

a. gradul de frecventare a unui centru de zi pentru copii din familii dezavantajate (zilnic,
săptămânal, lunar, mai rar, deloc);
b. Platforma online folosită la cursuri/seminarii (Google Classroom, Microsoft Teams, Zoom, Cisco Webex,
alta);
c. forma de prevenție folosită în programele educative de combatere a consumului de droguri ilicite
(primară, secundară,
terțiară);
d. cantitatea de doze de vere consumate într-o zi obișnuită (1-2; 3-4; 5-6; 7-9; 10 sau mai multe)
e. evaluarea capacității proprii de-a face față greutăților vieții (de la 0 - deloc până la 10 - în totalitate);
f. Scala de măsurare a singurătății socio-emoționale (de ex., 6, 3, 0, 1, 5).

a. Variabilă nominală ordinată;

b. Variabilă nominală;
c. Variabilă ordinală;
d. Variabilă ordinală;
e. Variabilă ordinala
f. Variabilă de rapoarte – de intervale – cantitativa

2. După modelul oferit mai jos pentru variabila „religiozitate”, conceptualizează și

operaționalizează variabila „dizabilitate”, astfel încât să fie măsurată pe o scală de măsură
nominală, ordinală, respectiv de rapoarte.

Exemplu pentru variabila „religiozitate”:

Nivel nominal: denominația religioasă – ortodoxă, greco-catolică, romano-catolică,
protestantă, neo-protestantă, musulmană, alta ......................, niciuna;
Nivelul ordinal: importanța religiei în viața respondentului – niciuna, scăzută, moderată,
ridicată, foarte ridicată; Numărul de participări la slujbele religioase pe durata unei luni:
de ex., 6, 0, 4, 1, 3.

Variabila "dizabilitate" poate fi conceptualizată ca o caracteristică a unei persoane

care afectează funcționarea fizică, cognitivă sau emoțională. Pentru a o măsura,
putem utiliza următoarele niveluri de măsură:

Nivel nominal: Tipul de dizabilitate - de ex., fizică, cognitivă, emoțională, de vedere,

de auz, multiplă, alta, fără dizabilitate;

Nivel ordinal: Gradul de afectare a funcționării - ușor, moderat, sever, foarte sever;

Nivel de rapoarte: Numărul de activități zilnice afectate de dizabilitate - de ex., 0, 1-

2, 3-4, 5-6, 7 sau mai multe.
3. Identifică eroarea care s-a strecurat în cazul exemplelor de mai jos și corecteaz-o:

A,În cadrul unui proiect despre studiul individual al studenților la asistență social, un absolvent a
adresat în cadrul unui chestionar întrebarea: „Câte cărți ai împrumutat de la biblioteca facultății
până la finalul semestrului I pentru a-ți îndeplini sarcinile academice?” După ce a notat într-un
fișier PSPP răspunsurile fiecărui student intervievat, absolventul a grupat răspunsurile în felul
următor: 0, 1-3, 4-6; 7-10; peste 10, apreciind că variabila măsurată astfel are nivelul de măsură
de rapoarte.

Eroarea constă în faptul că variabila măsurată nu are nivelul de măsură de rapoarte, ci

nivelul de măsură ordinal. Gruparea răspunsurilor în intervale nu transformă o variabilă
nominală într-una de rapoarte. O posibilă corecție a acestei erori ar fi să înregistreze
numărul exact de cărți împrumutate de fiecare student și să construiască intervalele
ulterior, dacă este cazul.

b. În cadrul unei cercetări naționale despre profilul asistenților sociali angajați în Direcțiile
Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului, un student în practică la un institut de
cercetare a obținut într-un tabel de frecvențe numărul de asistenți sociali debutanți, practicanți,
specialiști și principali angajați în această instituție, iar când s-a referit în titlul tabelului la
numele variabilei a notat: „Distribuția asistenților sociali din DGASPC-urile din România după
ocupație”. Ce credeți că i-a sugerat să corecteze supervizorul cercetării studentului în acest caz?
Eroarea constă în faptul că titlul tabelului nu reflectă cu precizie variabila măsurată, care
este de fapt distribuția asistenților sociali din DGASPC-uri din România după ocupație și
nivelul de experiență (debutanți, practicanți, specialiști și principali). O posibilă corecție ar
fi să se modifice titlul tabelului astfel încât să reflecte cu acuratețe variabila măsurată.
Supervizorul cercetării ar putea sugera o formulare precum: "Distribuția asistenților
sociali din DGASPC-uri din România după ocupație și nivelul de experiență".

c. Într-un chestionar sociologic, un student la AS a adresat o întrebare despre nivelul de

educație al respondenților, iar răspunsurile prestabilite au fost: „Care este ultimul ciclu școlar pe
care l-ați absolvit?”
1) liceal 2) primar 3) gimnazial 4) universitar 5) postliceal 6) profesional
7) postuniversitar

Eroarea constă în faptul că nivelul de măsură al variabilei nu este specificat. Deoarece răspunsurile
sunt structurate pe cicluri școlare diferite, variabila poate fi considerată a fi măsurată pe o scală
ordinală.

Pentru a corecta eroarea, se poate specifica nivelul de măsură în chestionar, de exemplu: "Variabila
'nivel de educație' este măsurată pe o scală ordinală, cu următoarele categorii: liceal, primar,
gimnazial, universitar, postliceal, profesional și postuniversitar".
4. O asistentă socială implicată într-un program de suport pentru familiile monoparentale formate
din mamă şi copil/copii, doreşte să testeze nivelul de stres în rândul mamelor singure. Aplicând o
scală de stres, în care scorul 1 semnifică un nivel minim de stres şi 7 indică un nivel maxim de
stres, pe un eşantion de 25 de mame singure, ea obţine următoarele rezultate:

1 6 5 1 4
1 7 4 1 4
2 7 3 3 5
3 3 7 3 5
2 5 3 3 3

a) Precizează individul statistic, variabila şi nivelul ei de măsură.

b) Întocmește tabelul de frecvenţe, apoi calculează frecvenţele cumulate ascendent și frecvențele
procentuale.
c) Interpretează cele mai importante rezultate din tabelul de frecvențe.
d) Care dintre tipurile de grafice învățate crezi că este cel mai potrivit pentru această distribuție
de frecvențe? Argumentează răspunsul tău.
d) Calculează şi interpretează indicatorii tendinţei centrale.
e) Calculează şi interpretează indicatorii variabilităţii (amplitudinea, abaterea intercuartilă şi abaterea
standard).

a) Individul statistic este mama singură, iar variabila este nivelul de stres. Nivelul de măsură al
variabilei este scală intervale.
b) Tabelul de frecvenţe arată astfel:
TITLU: „Tabelul 1, distributia mamelor singure in functie de/dupa nivelul de stres.”
Nivel de Frecvență Frecvență Frecvență cumulată Frecvență cumulată
stres absolută procentuală absolută procentuală
1 4 16 4 16
2 2 8 6 24
3 8 32 14 56
4 3 12 17 68
5 4 16 21 84
6 1 4 22 88
7 3 12 25 100
TOTAL 25 100 -
c) Cele mai importante rezultate din tabelul de frecvențe sunt:
 Nivelul de stres cel mai intalnit in randul acestui esantion de mame singure este de 3. Nivelul
de stres cel mai putin intalnit in randul acestui esantion de mame singure este de 6.
 Peste trei sferturi au nivelul de stres maxim 4. (inlocuim procentele cu cuvinte: zecime,cincime
etc.)
d) Un grafic cu bare (histograma) ar fi cel mai potrivit pentru această distribuție de frecvențe,
deoarece putem vedea clar distribuția valorilor și frecvența lor.
e) Indicatorii tendinței centrale sunt:
 Media: (1x4 + 2x2 + 3x8 + 4x3 + 5x4 + 6x1 + 7x3) / 25 = 3,64. Aceasta arată că nivelul mediu de
stres în rândul mamelor singure este destul de scăzut. Nivelul mediu de stres in acest esantion
este de 3,64. SAU: mamele au inregistrat un nivel mediu de stres in valoare de 3,64.
 Mediana: cea de-a 13-a valoare (fiind numărul impar de valori), adică valoarea 3. CA SA
INDENTIFICAM INDIVIDUL MEDIAN TREBUIE SA NE UITAM IN TABELUL DE
FRECTENTE CUMULATE ASCENDENTE- unde cade individul al 13 – lea , pana la nivelul
de stres 2 ,avem 6 indivizi, in dreptul liniei de stres 3 ,apare frecventa 14, acolo exista grupati
indivizii de la 7 pana la al 14 – lea.Al 13 – lea este inclus la nivelul de stres 3. SA NU CADEM
IN GRESEALA MEDIANA=13. NU E CORECT.
 Jumatate dintre mame inregistreaza un nivel de stres de maxim 3. Cealalta jumatate
inregistreaza un nivel de stres cuprins intre 3 si 7.
  Modul: valoarea 3 apare cel mai des, deci aceasta este modul.INTERPRETARE SUGERATA -
Cel mai frecvent nivel de stres intalnit in acest esantion de mame singure este 3, sau: cele mai
multe mame singure din acest esantion au inregistrat un nivel de stres 3. SAU INVERS,
FORMULARE IMPERSONALA.
Indicatorii variabilității sunt:
 Amplitudinea: 7 - 1 = 6. Aceasta arată că intervalul de valori este destul de larg.
INTERPRETARE- Diferenta dintre nivelul de stres cel mai ridicat si nivelul de stres cel mai
scazut este de 6 .
 Abaterea intercuartilă: Q3 - Q1 = 5 - 2,5 = 2,5 . Aceasta arată că jumătate dintre valorile sunt
cuprinse într-un interval de 3 puncte. NE UITAM PE F.C.A-ASCENDENT
 Abaterea standard: ROTUNJUM LA INTREGUL CEL MAI APROPIAT doar daca ni se
spune (aici abaterea standar este = 1.865, sau rotunjit este 1,87 ). Aceasta arată că valorile sunt
destul de apropiate de media lor.
Varianta = 3,48
Abaterea standard =(radical din) 3,48 = 1,865 Diferenta medie patratica a nivelelor de stres fata de
nivelul mediu de stres este de 1,865
Abaterea intercuartila= Nivelul cel mai ridicat(maxim) – nivelul cel mai scazut (minim),in randul cel
50% din mijlocul distributiei = 0,25
Nivel de Frecvență Frecvență Frecvență cumulată Frecvență cumulată
stres absolută procentuală absolută procentuală
1 4 16 4 16
2 2 8 6 24
3 8 32 14 56
4 3 12 17 68
5 4 16 21 84
6 1 4 22 88
7 3 12 25 100
TOTAL 25 100 -