FIBONACCI, SECTIUNEA DE AUR, ARTA SI STIINTA

Gavrilă MUNTEAN1 , Radu MUNTEAN2 ,

1)
Universitatea Transilvania Braşov, Braşov, radu.m@unitbv.ro
2)
Universitatea Transilvania Braşov, Braşov

„Aă ştiiă înseamn ă aă imitaă înă minteaă noast ă ordineaă naturii,ă

însemn ă aă stabiliă întreă ideileă noastreă aceeaşiă leg tur ă careă exist ă
întreăfenomeneleăcorespunz toareălor”.ăă(Burdeau)
Deoareceă gândireaă estetic ă seă bazeaz ă aproapeă înă
exclusivitateă peă „legeaă propor iilor”,ă iară cumă aceastaă guverneaz ă
natura conferindu-iă şiă atributulă deă frumos,ă iară naturaă esteă şiă sursaă
noastr ădeăinspira ie,ămerit ăs-oăaducemăînăaten iaăcelorăcareăvorăs ă
seăini iezeăînădomeniulăartelorăfrumoase,ădarăşiăaăconsumatorilorădeă
art .
Sec iunea de aur poate fi un instrument de armonizare,
verificare şiă generareă deă noiă metodeă înă realizareaă unoră propor iiă
armonioase.

I. INTRODUCERE

Intre numeroasele curiozitati matematice descoperite si

studiateăădeănumeroşiăsavan i,ăseăg sescăsiăceleălegateădeăăunăă sir
deă numereă ceă prezint ă oă serieă deă particularitati,ă studiată deă c treă
Fibonacii.
„Fibonaci”, pe numele sau real Leonardo Pisano sau cumăşi-a
spusăelăsingurămaiătârziuăLeonardus filius Bonacii Pisanus (Leonard
fiul lui BonaccioăPisanul)ăaătr ităinăPisaăinăaădouaăjum tateăaăsec.ăXII.
Leonardoă aveaă voca ie pentru matematici. Domeniul lui de
predilec ieăeraăceeaăceănumimănoiăast ziă teoria numerelor. De la el
ne-aă r mas,ă printreă altele,ă ună şir recurent,ă devenită ă ă maiă târziuă
celebru sub numele de şirul lui Leonardo din Pisa, sau,ă dup ă
numele care i s-aă dată în secolul al XlV-leaă (prină contrac iaă numeluiă
s uălatinescăfilius Bonacci): şirul lui Fibonacci.
Nu ştimădac ăelăşi-aădatăseamaăsauănu,ăc ăşirulăsauăreprezint ă
unaădintreăceleămaiăimportanteălegi,ăceăguverneaz ăregnulăvegetalăşiă
animal, legea creşterii organice. Studiul mai atent scoate la iveala
faptul ca sirul lui Fibonacii si-a gasit utilitatea in cele mai diverse
activitati –de la arta (sculptura, arhitectura, muzica, la stiinta)
ŞirulăluiăFibonacciăîncepeăcuănumereleă0ăşiă1,ăiarăfiecareănum ră
urm torăesteăegalăcuăsumaăcelorădou ănumereăcareăîlăpreced.ăŞirulă
areădeciăurm toareaăînf işare:
0, 1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55, 89, 144, 233,
Şirulă luiă Fibonacciă posed ,ă printreă altele,ă urm toareleă
propriet iăinteresante:
a) Σu1…n = un+2 -1 adic :ă sumaă primiloră n termeni este cu o
unitateămaiăămic ăădecâtătermenulăpost-urm tor;
Ex: Suma şirului cu 5 termeni este u1+ u2+ u3 + u4 +u5
=0+1+1+2+3=7; Termenul al şaptelea este u7=8; deci 7=8-1, ceea
ce era de demonstrat.
b) un2= un -1× un+1+(-1)n, adic :ăp tratulăoric ruiătermenădifer ă
cuăoăunitate,ăînăplusăsauăînăminusă(alternativ),ădeăprodusulătermeniloră
vecini;
Ex: La şirul cu 7 termeni: u7=8, u6=5, u8=13 rezulta
(8) =5×13+(-1) ceea ce înseamnă 64=65 -1
2 7

c) un-1× un = un-2 ×un+1-(-1)n, adic : produsul a doi termeni

consecutiviădifer ăcuăoăunitate,ăînăplusăsauăînăminusă(alternativ),ădeă
produsul termenilor vecini;
Ex: La şirul cu 8 termeni: u6=5, u7=8, u8=13, u9=21 rezulta
8×13=5×21-(-1)8 cea ce înseamnă 104=105-1
d) u2+ u4+………… u2n= u2n+1; adic :ă sumaă termeniloră pariă
esteăegalaăcuăurm torulătermenăimpar;ă
Ex: Suma termenilor pari ai şirului cu 6 termeni este u2 + u4 +
u6 = 1+2+5=8; Termenul al şaptelea este u7=8; 8=8; ceea ce era de
demonstrat.
e) u1 +u3+ u5+………… u2n-1= u2n -1; adic :ă suma termenilor
impariăesteăăcuăoăunitateămaiămicaăfataădeăăurm torulătermenăpar;
Ex: Suma termenilor impari ai şirului cu 7 termeni este u1 + u3
+ u5+ u7 = 0+1+3+8=12; Termenul al optulea este u8=13; 12=13-1
ceea ce era de demonstrat.
f) Şirul lui Fibonacci se dezvolta si in zona negativa.
Numerele din zona negativa le repeta pe cele din zona pozitiva, in
modăsimetricăfataădeăzeroăcareăareăfunc iaădeăax ădeăsimetrie,ăăînsă
ele sunt simetrice numai in valoare absolută. In aceasta zona
numerele pozitive alterneaz ăcuănumereleănegative
…+13 -8 +5 -3 + 2 -l +1 0 1 1 2 3 5 8 13...
zonaănegativ zonaăăpozitiv
g) Daca vom calcula raportulă dintreă fiecareă termenă ală şiruluiă
lui Fibonacci si termenul precedent si scriem caturile unele sub
altele,ăpeădouaăcoloane,ărezultatulăesteăsurprinz tor:
1 1/1=1,0000000 2 2/1=2,000000
 3 3/2=1,5000000 4 5/3=1,666667
5 8/5=1,6000000 6 13/8=1,625000
7 21/13=1,615385 8 34/21=1,619048
9 55/34=1,617647 10 89/55=1,618182
11 144/89=1,617978 12 233/144=1,618056
1,618034ăţăØăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă1,618034ţăØ
Caturile din ambele coloaneă tindă spreă ună num ră Øă denumită
num rulădeăaur.ă
Ceăesteănum rulădeăaură?ăEsteăunăraportăcalculatăpentruăprimaădataă
deăEuclidăinăanulă300ăi.Cr.ăAcestănum răcontinuaăsaăuimeasc ăprină
prezenta sa in botanica, zoologie, anatomie, matematica,
arhitectura, economie,ăarta,ăfizica.ăCaăsiănum rulăπ,ănum rulădeăaură
Øă areă zecimaleă infiniteă (transcendente).ă Valoareaă luiă esteă deă
1,6180339887…
h) Dacă notăm numereleădinăşirulăluiăFibonacciă cu u siănum rulă
de aur cu Ø
…-8 +5 –3 +2 -1 +1 0 1 1 2 3 5 8 ...
u-6 u-5 u-4 u-3 u-2 u-1 u0 u1 u2 u3 u4 u5 u6
rezult ,ă urm toareaă formul ă general ă extremă deă interesantaă siă deă
ciudata:
 n  u n    u n 1
Putereaăîntreag ăde orice grad aănum rului Øăseăreduceălaăună
binom de gradul I, înă careă ceiă doiă coeficien iă suntă doi termeni
consecutiviădinăşirulăluiăFibonacci.
Aceast ăformul ăgeneral ăd ,ăînăpreajmaăluiă0,ăcâtevaărezultate
bizare,ăcareădenot ăînc p ânareaăp r iiăzecimaleă(transcendente)ăaă
num ruluiăØădeăaănuăseăl saăîndep rtat ,ăchiarăcândăparteaăîntreag ăă
seămodific .ă
pentru u1: Ø l ţă1×Ø +0=1,618033989 ...
pentru u2:ăăăăăăØ 2 ţă1×Ø +1 = 2,618033989 ...
pentru u-1:  1  1    (1)  0,618033989
i) Orice putere pozitivă de ordin impar a num ruluiăØăareăcaă
parteă întreag ă sumaă termeniloră veciniă aiă şiruluiă luiă Fibonacci,ă iară
parteaă zecimal ă aă acesteiă puteriă şiă ceaă aă puteriiă negativeă simetriceă
(subunitare) sunt identice,
De exemplu:
Ø 3=4,236068…..(unde partea întreaga= 4= u4 + u2
=3+1)
Ø -3=0,236068….
Ø 5=11,090169…..(unde 11= u6+ u4 =8+3)
Ø -5=0,090169….
 j) Diferen a dintre puterea pozitivă impară a numărului Ø
şi puterea negativă simetrica este egala cu suma termenilor vecini
din irul lui Fibonacci ai puterii pozitive:
De exemplu:
Ø =4,236068…..(unde 4= u4 + u2 =3+1)
3

Ø -3=0,236068….
Ø 3- Ø -3=4,236068 - 0,236068= u4 + u2 =3+1=4 ( diferenţa a doua
numere transcendente este raţionala si întreaga!)
k) Orice putere pozitiva de ordin par aănum ruluiăØăareăcaă
parteăîntreagaăsumaătermenilor vecini redusa cu o unitate, iar partea
zecimala a acestei puteri si cea a puterii negative simetrice este
egalaăcuăsumaătermenilorăveciniădinăşirulăluiăFibonacci:
De exemplu:
Ø =6,854102…..(unde 6= u5 + u3 -1 =5+2-1)
4

Ø -4=0,145898….
Ø 4 - Ø -4= 6,854102+0,145898=u5 + u3 =5+2=7 ( suma a doua
numere transcendente este raţionala si întreaga!)
Laă început,ă şirulă luiă Fibonacciă nuă aă f cută senza ie.ă Mate-
maticieniiă medievaliă nuă preaă vedeauă ceă importan ă ă poateă s ă aib ă
aceast ă insipid ă înşiruireă deă numere. Maiă târziuă îns ă şirulă luiă
Fibonacciăşi-aăsemnalatăprezen aăînăceleămaiăvariate domenii.
Interesant este că şirul lui Fibonacci se întâlneşte şi... în
natură!
Aşa,ă deă pild ,ă ramificareaă şiă înfrunzireaă planteloră seă faceă
dup ...ăşirulăIuiăFibonacci.

Spiraleleă dup ă careă suntă aşezateă semin eleă peă floareaă

soarelui,ăreprezint ăănumereăsuccesiveădinăşirulăluiăFibonacci:ăex.ălaă
floareaănormala,ăă(cuădiametrulădeăcca.12…15cm)ăseăpotănum raădeă
obicei 34 spirale intr-un sens si 55 spirale in celalalt sens; la
exemplare mai mari pana la 89 si 144 spirale.
0, 1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55, 89, 144, 233,

II. SEC IUNEA DE AUR

1.ă Sec iuneaă deă aură esteă oă împ r ireă înă dou ă aă unuiă segmentă
deă dreapt ,ă dară nuă înă dou ă p r iă egale,ă ciă înă dou ă p r iă asimetrice.
Împ r ireaătrebuieăf cut ăînăaşaăfelăîncât,ădinăinfinitateaădeăpuncteăceă
constituie segmentul, unul singur satisface raportul ideal in care sa
seăafleăceleădouaăsubsegmente.ăAcestaăseănumeşteănum rulădeăaură
şiă seă noteaz ă cuă Ø sauă Sţ1,618033989…. reg sită ină proprietatileă
şiruluiăluiăFibonacci.
Pe un segment de dreapta AB (fig. 1) se afla un punct C,
astfelăplasat,ăîncât
AC/ăCBţăAB/ACăţăØăţăSăţ1,618033989,ăadic ăăraportul de aur
(numărul de aur)
Punctul C împarte segmentul AB în două păr i în aşa fel
încât partea mai mare este media propor ională între partea
mică şi segmentul întreg.
AC2= CB ×AB.

Fig. 1
Acestă modă ă deă aă împ r iă segmentulă a purtat in istorie diferite
denumiri,ăprintreăcareăceaămaiăr spânditaăincaă din Antichitate, a fost
denumirea: împărţirea in medie si extremă raţie.
M. Ohm i-a dat denumirea de secţiunea de aur sau tăietura
de aur, numeăăp stratăpân ăinăzileleănoastre.
2.Construc ia grafică
F M
E'
LATURA DECAGON Notândă(fig.2) AB = a, AC = x,
raportul de aur = Ø,ăăavem
ax x
D E

 
LATURA PENTAGON
O
CONVEX
D
X

A X
CC BB
a a
Dacaă ină sec iuneaă deă aurăă
ax x
LATURA PENTAGON
  punemă aţ1,ă ă ă ob inem:

x2  x 1  0
STELAT
a a
(1)
Aceastaă ecua ieă areă oă singuraă r d cinaă realaă pozitiva:ăăăăă
X=0,618033989
care este tocmai latura decagonului regulat convex înscris în
cercul de rază r ţ a ţ 1.
  ,ăărezult ăecua ia:
1
Punândăînăecua iaăă(1)ăc ă
x
Ø 2 — Øă— 1 = 0 (2)
careă areă oă singur ă r d cinaă real ă pozitiv :ă Ø = 1,618033989
...adică numărul de aur
Inăcerculădeăraz ăABă(fig.ă2),ăADţăAD'ăesteălaturaădecagonuluiă
regulată convex,ă AEă ţAE’ă esteă laturaă decagonuluiă regulată stelat,ă iară
AF este latura pentagonului regulat convex.
-Latura pentagonului regulat convex şi latura decagonului
regulat convex se afla între ele în raportul de aur.
-Latura pentagonului regulat convex şi latura pentagonului
regulat stelat se afla între ele în
M LATURA DECAGON
raportul de aur.
Pitagoricienii,ă careăauăstudiatăînă
F E'

mod aprofundat sec iuneaă deă aur,ă auă

D E
O LATURA PENTAGON
CONVEX
considerată aceast ă proprietateă aă ei,ă -
D
X

A X C
B B
C
de a da latura decagonului regulat
convexăşi,ăprinăea,ălaturaăpentagonuluiă
regulată convexă şiă laturaă pentagonuluiă
LATURA PENTAGON
STELAT

regulat stelat, -drept extrem de

important ,ă baă chiară deă natur ă „divin ",ă deoarece pentagrama
(pentagonul stelat) era la mare cinste la ei. Italianul Luca Pacioli
(prietenă ală luiă Leonadroă Daă Vinci)ă aă scrisă despreă sec iuneaă deă ă aură
un tratat pe care 1-a intitulat: De divina proportione (1496).
3. Daca desenam un dreptunghi,ăaleăc ruiălaturi sa fie intre ele in
raportulăØ siădacaădesp r imădinăelăună
p trat,ădreptunghiulăr masăesteăasemeneaă
cuădreptunghiulăini ial,ăadic ăareăsiăelă
laturile in
raportulădeăaurăsiăaşaămaiădeparte(fig.3).
Fig. 3
4.Curba careătreceăprinăcateăunăvârfăalăp tratelor din fig.3 este
spirala logaritmica !

Fig. 4 Fig. 5
5. Spirala logaritmica se intalneste frecvent in natura, de
exemplu in modulădeăaşezareăaăsemin elorăflorilor.ăUnăcazăseăpoateă
verifica si cu ochiul liber, la floarea soarelui.ăEsteăuşorădeăobservată
caă semin eleă florii-soareluiă suntă dispuseă ină aşaă felă încâtă formeaz ă
doua serii de spirale curbate una in sens invers celeilalte (fig.5).
Maiă multă decâtă atât,ă laă floareaă soarelui,ă celeă douaă sensuriă deă
curbura aleăunuiăexemplarănuăprezint ăunănum răegalădeăspirale,ădară
nici doua numere diferite intamplatoare, ci ..(surpriza!) doua numere
succesiveădinăşirulăluiăFibonacci:ă
Spirala logaritmica se intalneste si in profilul multor specii de
cochilii (ex: melci fig.6).

Fig.6
Astronomii au avut surpriza sa descopere spirale logaritmice
peăpl cileălorăfotografice:ăaceasta este forma nebuloaselor spirale
si a cozilor celor mai multe comete.

6. Artiştii plastici siă teoreticieniiă careă auă studiată propor iileă

corpului omenescă auă constatată caă sec iuneaă deă aură esteă canonulă
geometricădeăbazaăalăacesteiăpropor ii.ăLeonardoăDaăVinciăsiăAlbrechtă
Dureră auă stabilită caă ombiliculă împarteă
inaltimeă corpuluiă dup ă sec iuneaă deă aură siă
au observat ca si celelalte elemente ale
corpului omenesc sunt subordonate
propor ieiădeăaură(fig.7).
7. Mul i esteticieni sus ină caă
sec iuneaă deă aur,ă aplicataă ină opereleă deă
arhitectura (si in general in toate
compozi iileă plastice)ă impresioneaz ă ină modă
deosebit de pl cutăsiăinconştientăochiul,ăatâtă
al cunosc torului,ă cată siă ală profanului.ă
Monumente clasice de arhitectura ( ex:
Piramida lui Keops, fig.8, Partenonul, fig.9,
unele catedrale gotice, fig.10, dar si
construc iiă moderneă fig.11,ă 12)ă auă devenită
celebreă pentruă frumuse eaă siă armoniaă loră siăă
Fig.7 pentruăcaăauăfostărealizateădup ălegileă
sec iuniiăde aur,ăadic ădupă legile naturii.
Marele arhitect francez Le Corbusier (fig.12) si-aăîntemeiatăpeă
sec iuneaă deă aură celebrulă sauă sistemă modulară deă punereă ină
propor ie,ădenumită„Modulor”ă(inălimbaăfrancezaăOr înseamn ăaur).
Câtevaă dină opereleă mareluiă arhitectă suntă prezentateă ină
imaginile de mai jos (fig.13).
Fig.8 Fig.9 Fig10 Fig.11 Fig.12

Fig. 12 Fig.13
Etalonul lui Le Corbusier este un segment egal cu inaltimea
unuiăomămijlociuăstandăinăpicioareăsiăavândăunăbra ăăridicat,ăadic ă216ă
cm.ă Ină acestă caz,ă ombiliculă împarteă acestă segmentă ină douaă par iă
egale de 108 cm. Tinand seama ca unul dintre cele doua segmente
deă 108ă cmă esteă impartită (aproximativ)ă ină sec iuneaă deă aură prină
lungimeaă deă laă vârfulă degeteloră laă capă (41.5cm)ă siă deă laă capă laă
ombilică(66.5cm),ăseăformeaz ăastfelăunăsirăaditiv :

41.5,ăă66.5,ăă108,ăă174.5….careăreprezint ăscaraămodulor.
8.Matila Ghyka (Iaşi,1881 – Londra, 1965) – ofi erădeămarin ,ă
diplomat,ă estetician,ă scriitor,ă matematician,ă ingineră şiă istorică român,ă
ar taăînă1927:ă„Atâtăînăcazulăanimalelorăcâtăşiăînăcel al plantelor, pare
s ă existeă oă preferin ă marcat ă pentruă simetriaă pentagonal ,ă oă
simetrieă legat ă clară deă sec iuneaă deă aură şiă necunoscut ă înă lumeaă
materieiăinerte.”
Elă aă interpretată num rulă deă aură caă reprezentândă ună secretă
fundamentală ală universuluiă şiă consideraă c ă acestă num ră esteă
înr d cinată înă fiin aă uman ă şiă înă generală înă materiaă vie,ă careă îşiă
manifest ă preferin aă pentruă propor iileă legateă deă acestă num ră înă
moduriăfoarteăvariate.ăÎnămodăparticular,ădinăpunctădeăvedereăestetică
oameniiă prefer ă propor iile num ruluiă deă aură oric roră altoră propor ii.ă
Deşiăsus ineăc ănum rulădeăaurăesteădeăreg sităînătoateămanifest rileă
materieiă vii,ă analizeleă saleă seă concentreaz ă asupraă utiliz riiă luiă înă
opereleădeăart ,ăamintindădoarăînătreac tăalteăasemeneaămanifest ri,ă
de exempluănecesitateaă„comodul rii”ăînămuzic .
9. Prof. Maria Tudose (Sibiu) in lucrarea ,,Procedee
matematiceă ină muzica”ă arata ca ,,num rul deă aur’’ă esteă folosită
conştient in muzica (ex. B. Bartok), ar tând ca acest num r se
poate aplica tuturor elementelor constitutive ale acesteia: plan
metodic, armonic, formal, ritmic (Microcosmos nr.151 B. Bartok),
metric (Sonata pentru doua piane si percu ie B. Bartok), dinamic
(Muzica pentru instrumente de coarda, percu ie si celesta B. Bartok)
si chiar ca sistem muzicalăintona ională(ex:ă1ţst,ă2ţT,ă3ţter aămica,ă
5=cvarta perfecta, 8=sexta mica, 13=nona mica, etc.- ceea ce
reprezint ă şirulă luiă Fibonaciiă siă dovada a influentei matematicii in
componistica).

10. Piramida lui Keops

Herodot scrie in operele sale ca sec iuneaă deă aură aă stată laă
baza construirii piramidei lui Keops.

Piramidaăaăavutăini ialăîn l imeaădeă147,5ămăşiălaturaăp tratuluiă

bazei de 232m. Raportul dintre lungimea apotemei a' şiă apotemaă
bazei a reprezint ănum rulădeăaur:ă
Ø ţ1,6180339887…
Daca h=147,5 m , l=232m rezulta: a’=187.6m
187.6:116ăţăØăţ1,6180339887…
S-a calculat c ă unghiulă diedruă ală fe eiă lateraleă aă uneiă
construc iiăcareăasiguraăceaămaiămic ăerodareăaăpietreiădinăcareăesteă
construit ă piramidaă luiă Keopsă laă vânturileă deşertuluiă areă m sura
unghiuluiă plană deă 52°.ă Executan iiă Mariiă Piramideă s-auă ab tut,ă ină
construc iaălorădeălaăaceast ăm sur ăcuădoară10’.
Acestă unghiă ă αţ~520 (maiă exactă αă ţ51,827292370…,ă adic ă
αţ510 49’(38,252532)’’ăprezint ăoăserieădeăparticularitatiăintreăcare:

ctg   sin   cos   tg  

1 1


1


Adică valori dependente de Ø!ă

Raportul dintreă ă semiperimetrulă ă bazeiă şiă celă ală in ltimiiăă
piramideiăluiăKeopsăaproximeaz ănum rul:ăπ
2×l =2×232=464
2×l:h=464:147.5=3.1458 ~ πţ3,14159

Bibliografie

AURELă ă HOLU ,ă Teoria proporţiilor si punerea in proporţie a

corpului uman, 2002
H.R. RADIAN, Cartea proporţiilor, Buc. 1981
GH. GHITESCU, Anatomie artistică, 3 volume, Buc. 1959-1965
LEONARDO DA VINCI, Tratat despre pictură. Bucureşti, 1971.
VITRUVIU, Despre arhitectură. Trad.: G.M Cantacuzino, Traian
Costa, Grigore Ionescu. Bucureşti, 1964.
ADOLF ZEISING, Neue Lehre von den Proportionen des
menschlichen Korpers aus einem bisher unbekannt geblieben, die
Natur und Kunst durchdringenden, morphologischen Gesetz.
Leipzig, 1854.
ZAMFIR DUMITRESCU, Leonardo, structuri geometrico- plastice.