Impactul tehnologiei asupra vieţii cotidiene

În secolul al XX-lea s-au petrecut cele mai mari schimbări în viaţa cotidiană, mai multe
decât în orice alt secol anterior, şi marea majoritatea acestor schimbări s-au produs
datorită tehnologiilor electrice, bazate pe pelucrarile fizicianului James Clerk
Maxwell. Lista celor mai importante realizări electrice include: utilizarea puterii electrice,
telecomunicarea instantanee, aplicaţiile casnice ale energiei electrice, automatizarea în
întreprinderi, radioteleviziunea, cinematograful, electronică aviatică şi pentru explorarea
spaţială, instrumentarul de cercetare ştiinţifică,tehnologiile medicale, calculatoarele şi
Internetul, videocasetofonul şi alte surse de informare şi divertisment transmise prin
Internet.

Noile tehnologii ne-au schimbat percepţiile asupra timpului şi spaţiului,interacţiunile

dintre oameni,productivitatea muncii,modalităţile de petrecere a timpului
liber,comunicare şi chiar controlul asupra propriului corp.

Dintre mijloacele mass media de azi, cele mai influente sunt:televiziuneaşiinternetul.

Televiziuneaeste în mare parte responsabilă pentru “media-amnezia” de care suferim

azi. Imaginile epocii actuale ne determină să ignorăm toate epocile precedente, chiar şi pe
cele nu prea îndepărtate. Se observa ca mass media nu are sentimentul istoriei, iar multe
popoare au început să sufere o amnezie naţională din cauza asta. Cei peste 50 de ani de
putere a televiziunii asupra lumii au concentrat întreaga istorie într-o singură perioadă
scurtă.. Dacă până într-a doua jumătate a secolului al XX lea, religia şi apoi ştiinţă au
constituit perspective dominante pentru interpretarea evenimentelor, astăzi mass media
reprezintă cadrul fundamental al structurii instituţionale a societăţii.

Putem acuza televiziunea pentru declinul rezultatelor şcolare, creşterea criminalităţii ,

scăderea numărului de participanţi la vot, colapsul vieţii familiale, creşterea ratei
divorţurilor şi restul problemelor cu care se mai confrunta societatea astăzi.Noile
tehnologii de comunicare “forţează” o apropiere intre popoare şi culturi care ar fi de
preferat probabil să rămână distincte.

Pe de altă parte, Georges Hudin spune că "televiziunea pune la dispoziţia fiecărui cămin
care are un televizor, un jurnal permanent şi omniprezent, un cinematograf, o scenă de
teatru, emisiuni specializate, o sală de concert, o universitate în imagini. Ce poate fi mai
mult?" Da. Într-adevăr. Televiziunea poate fi astfel, dar utilizată inteligent.

Societatea contemporană suferă de alienare. Suntem influenţaţi în modul în care realizăm

anumite acţiuni, precum decorarea casei, stabilirea mâncării şi vestimentaţiei preferate,

1
prin lecturile, muzică sau programele de televiziune pe care le vizionăm sau chiar prin
credinţele noastre religioase. Multitudinea posibilităţilor de exprimare individuală
relativizează orice identitate stabila, astfel încât eul contemporan este, mai presus de
toate, un eu nesigur de propria sa formă.Individul învaţă nu doar să se măsoare cu alţii, ci
să se şi vadă prin ochii altora. El descoperă că imaginea pe care o proiectează este mai
importantă decât experienţă sau cunoştinţele pe care le-a acumulat. Spre deosebire de
secolul XIX, când indivizii erau judecaţi după caracterul lor, în era informaţională, ei sunt
judecaţi de ceilalţi în funcţie de bunurile pe care le posedă, de îmbrăcămintea şi
personalitatea lor. În aceste condiţii, ei adopta o atitudine teatrală la serviciul şi în afara
lui. Producţia exagerată de bunuri de consum alterează nu numai felul în care individual
se percepe pe sine, ci şi cum percepe el lumea care îl înconjoară. Intr-o societate invadată
de bunuri de consum, libertatea de a alege înseamnă acum menţinerea tuturor opţiunilor
deschise. Ideea că individul poate fi orice doreşte a ajuns să însemne că identităţile pot fi
adoptate şi aruncate la fel ca obiectele de unică folosinţă. Alegerea prietenilor, a
partenerului de viaţă sau a carierelor este cât se poate de provizorie şi vulnerabilă.

Televiziunea reprezintă fără îndoială unul din elementele centrale ale vieţii
contemporane. Ea a devenit o parte integrantă a vieţii noastre, facandu-şi simţită
prezintă în orice spaţiu şi în orice timp liber.Televiziunea a schimbat relaţia individului
cu lumea naturală. Azi, trăim prin intermediul televiziunii: celebra expresie a lui
Descartes: “Gândesc, deci exist” a fost înlocuită cu “Sunt privit, deci exist”. În acest sens,
lumea de pe micul ecran validează existenta în lumea reală. Sub presiunea spiritului
comercial, al obţinerii de publicitate şi de audienţă, cultura clasică este pur şi simplu
eliminată, parţial sau total, din televiziune. Există şi excepţii remarcabile precum National
Geographic sau Discovery Channel, dar numărul de privitori al acestor tipuri de posturi
continua să scadă.Violenţa este din ce în ce mai prezenta pe micul ecran, fiind în evidenţă
creştere numărul de filme în care agresivitatea şi sexualitatea sunt difuzate într un mod
abuziv. Există studii care atestă ca tinerii inclinaţi spre vizionarea scenelor de groază sau
violenţă pot deveni imitatori ai eroilor negativi. Devoratorii de televiziune se înstrăinează
de societate, devin tot mai însinguraţi, trăiesc într o lume artificială şi se adaptează mai
greu realităţii sociale.

Un alt dispozitiv care ne marchează vieţile îl reprezinttelefonul.Telefonia mobilă,care

utilizează un sistem de antene şi unde radio, are astăzi o răspândire globală, în vreme ce
un sistem conectat la sateliţi artificiali ai Pământului (GPS) îşi indica poziţia în care te afli
în momentul conectării.

Însă invenţia cu amprenta cea mai puternică asupra vieţii cotidiene la sfârşitul secolului
al XX-lea este computerul. Disponibil în magazinele din Statele Unite ale Americii la
începutul anilor 1980, el a devenit PC-computer personal- după ce a primit un monitor pe
care sunt afişate programele şi-un mouse pentru a le accesa. Comunicarea nu se mai face
faţă în faţă, ci pe Messenger, Skype sau pur şi simplu prin webcam, uneori chiar şi între
oameni care sunt în aceeaşi clădire sau chiar în aceeaşi cameră.
2
Cea mai gravă problemă a utilizării calculatorului o reprezintă jocurile violente.
Producătorii sunt interesaţi de profit, omiţând latura morală sau educativa a produsului
lor. Jocurile pe calculator pot deveni un fel de droguri, creând o anumită dependenta, ce
se manifesta prin irascibilitate (copilul e dornic să termine orice altă activitate cât mai
repede pentru a se întoarce în “universul” său), prin comunicare interumană minimala
ori prin lipsă sau capacitatea relaţională redusă.

Utilizarea îndelungată a calculatorului constituie un important factor de risc pentru

obezitate. Poate determina iniţial disconfort/tensiune la nivelul muşchilor spatelui,
pentru că ulterior să observăm diferite poziţii vicioase ale coloanei vertebrale
(scolioze,cifoze).

De asemenea se poate observa apariţia tulburărilor emoţionale: anxietate, iritabilitate,

toleranţa scăzută la frustrare până la depresie.Mulţi adolescenţi prefera să folosească
computerul atunci când se simt abandonaţi de familie sau când stau mult timp singuri
acasă, părinţii fiind la servici sau sunt ocupaţi cu diverse probleme.

Un alt efect al calculatorului îl reprezintă tulburările de comportament:retragere socială,

introversie, agresivitate verbală sau fizica,comportament exploziv iritant atunci când i se
cere să facă altceva.

Astfel lumea virtuală creată de computer (jocuri, internet) depărtează copii de cea reală.
Prin intermediul jocurilor copilul interacţionează cu personaje simulate şi creaturi
diferite şi prin intermediul internetului adolescenţii îşi asumă diverse identităţi
în interacţiunea cu străinii. Acestea fac ca limita real - virtual să nu mai fie clară la copii şi
adolescenţi.

Inventarea telegrafului, a telefonului, a radioului şi a calculatoarelor au făcut posibilă

apariţia unui mediu cu multiple facilităţi integrate de comunicare, nemaîntâlnit:
Internetul. Acum, Internetul reprezintă o cale de transmitere a datelor la nivel mondial,
un mecanism de răspândire a informaţiilor şi un mediu de interacţiune între oameni şi
calculatoarele lor, făcând abstracţie de poziţia geografică. Momentul incipient în istoria
Internetului îl constituie anul 1958, când acesta a apărut din nevoia armatei Statelor
Unite de a comunica în cazul unui război, iar impulsul (pretextul) a fost nevoia SUA de a
riposta provocării URSS care s-a grăbit să lanseze primul satelit artificial al Pământului în
1957. Armata avea nevoie de o reţea flexibilă pentru cazul în care legătura ar fi fost
întreruptă într-un punct, informaţia să poată fi redirecţionată către destinaţia iniţială. În
primii 10 ani, precursorul Internetului a fost folosit doar în mediile academice,
universitare şi militare. Din 1980, Internetul depăşeşte graniţele creuzetului unde s-a
născut, moment în care corporaţiile au început să se implice în dezvoltarea şi utilizarea
unui nou mod de comunicare şi acces la informaţii. Din 1990, oamenii obişnuiţi (publicul
larg) au început să folosească Internetul pentru orice se baza pe un suport de comunicare
- de la mesaje personale la tranzacţii comerciale, de la scopuri informaţionale până la
cumpărături. Din 2000, aproape toată lumea, vorbind în termeni geografici, tehnologici si
socio-economici are acces la Internet. Dacă ar fi să enumerăm câteva dintre cele mai

3
populare facilităţi oferite de Internet, astăzi, am putea vorbi despre poştă electronică,
ziarele electronice, paginile web, transferul de fişiere, transmiterea în timp real a
programelor radio şi tv, transferuri de bani, cumpărături în timp real şi lista ar putea
continua. Internetul se “implică” din plin şi esenţial în dezvoltarea societăţii moderne,
societatea informaţională, a cunoaşterii.,De asemenea regăsim Internetul în cele mai
multe din domeniile vieţii economico-sociale şi stă la baza unor evoluţii tehnologice
nevisate cu doar câţiva ani în urmă. Lansarea reţelei www (World Wide Web) în 1991
permite comunicarea între utilizatorii de Internet din toată lumea.

Consider că persoanele influenţate de Internet nu mai au interes pentru istorie. În

universal lor, marcat de ritmul ameţitor al schimbărilor, obiceiurile, convenţiile şi
tradiţiile nu mai au practice nici un loc.

Ca şi calculatorul, şi Internetul prezintă riscuri. Dependenţii de internet duc o existenţă

reală tristă. Contactele în cyberspaţiu nu pot să înlocuiască interacţiunea cu oamenii reali
şi nici nu au şansa de a face acest lucru. De asemenea, exista pe internet site-uri speciale
care oferă droguri, prezintă scene pornografice, alimentând astfel decadenţa
morală.Răspândirea jocurilor pe internet poate să conducă la mai multe oportunităţi de
joc online, dar şi la mai multe dificultăţi emoţionale şi de sănătate. Studiile făcute în acest
domeniu demonstrează că jucătorii dependenţi de Internet sunt necăsătoriţi şi tineri.
Paradoxal, persoanele cu niveluri scăzute de venit şi educaţie sunt predispuse
dependenţei de jocuri. Singura compensaţie în plan psihologic a uitlizarii ore în şir
ajocurilor pe calculator o reprezintă exersarea atenţiei şi a dexterităţilor motrice, dar şi
aceste beneficii sunt minore faţă de deserviciile aduse atât în planul dezvoltării
psihologice, cât şi al dezvoltării fizice.

În opinia mea trebuie să fim recunoscători tuturor geniilor tehnologiei ,care de-a lungul
timpului, au făcut posibilă comunicarea cu familiile şi prietenii noştri de la celălalt capăt
al Pământului sau să parcurgem distanţe foarte mari într-un timp extrem de scurtchiar
dacă acestea au devenit atât de banale pentru majoritatea lumii încât nici nu le mai este
conştientizată importanta. Doar în caz de calamităţi naturale sau atentate, când
comunicaţiile sunt întrerupte, traficul blocat şi electricitatea la pământ ne dăm seama cât
de greu ne este să trăim fără toate aceste lucruri care în mod normal ni se par dreptul
nostru. Există însă şi reversul. Ajutându-ne foarte mult existenta, toate aceste invenţii ne-
au făcut dependenţi de ele. Tehnologia creată pentru a-l servi pe om duce de fapt la
distrugerea condiţiei lui ecologice dar şi a Pământului. Spre exemplu, poluarea: -emisiile
de gaze ale automobilelor; -deseurile -exploziile nucleare; -deversarile de materiale
poluante; -incendiile necontrolate pe suprafeţe mari. Vă daţi seama că nu numai aceste
lucruri produc îmbolnăvirea Pământului, ci şi tehnologiile care îl fac pe om dependent de
ele schimbându-i comportamentul într-unul negativ. Iar omul la rândul lui schimba
comportamentul Pământuluipentru că şi el este viu. O parte mai violentă a acestui subiect
este ştiinţa şi tehnică în slujba războiului. Schimbările petrecute în acest domeniu sunt, în
secolul XX, uriaşe. Fondurile şi forţa umană, mobilizate în domeniul militar permit, în
acelaşi timp, o aplicare imediată a rezultatelor cercetării ştiinţifice. Marile conflagraţii ale
4
sec XX au depăşit cu mult orice alt război în ceea ce priveşte utilizarea rezultatelor
cercetării ştiinţifice şi a tehnologiei. În ambele războaie, victoria a fost de fiecare dată, de
partea acelei alianţe care a dispus de suficiente resurse economice nu doar pentru
finanţarea armatelor, ci şi pentru aplicarea în practică a unor descoperiri de ultimă oră
care i-au surprins pe adversari.

În concluzie putem afirma că tehnologia are un impact puternic asupra vieţii fiecăruia
dintre noi.Suntem într-o continuă evoluţia,iar toate dispozitivele noi apărute ne schimba
modul de a gândi,de a acţiona,de a ne comporta în diverse situaţii sau în relaţiile cu
ceilalţi.Am devenit,unii dintre noi,dependenţi de tehnologie şi unii chiar şi-au creat o
lume virtuală în care preferă să trăiască întrucât realitatea este prea dură şi prea
‘’monotona’’.De asemenea ne putem aştepta ca în următorul secolul întreaga noastră
existenţă să fie coordonată de către maşinării şi totul să fie computerizat,astfel
pierzându-se şi ultima fărâmă de tradiţie de care ne bucurăm în momentul de faţă.

Savu Alexandra Petruta

Clasa: XI D

Colegiul Naţional Roman-Vodă