SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

ŞI DISEMINAREA INFORMAŢIEI STATISTICE

Maria Rădulescu –INS, Romania

Cuprins
1. Introducere
2. Societatea informaţională şi Internet-ul
3. Comunitatea informaţională
4. Ce să publicăm pe Internet – resursele necesare

1. Introducere

Informaţia înseamnă putere pentru orice stat, orice organizaţie. Datorită necesităţii de cunoaştere a
oamenilor şi datorită evoluţiei tehnologiei informaţiilor, a apărut „reţeaua reţelelor” – pe care noi o
numim Internet.
Evoluţia unei societăţi depinde de nivelul de cunoaştere şi acest lucru ne-a determinat să construim o
societate bazată pe cunoaştere. De când s-a născut internetul, cu facilităţile lui – e-mail, e-commerce,
e-transaction, e-learning, e-library, e-governence - am devenit o societate informaţională.

Pentru a avea o societate şi o economie bazată pe cunoaştere iniţiativa eEurope este orientată să
îndeplinească câteva principale obiective în a da publicului acces gratuit, rapid şi sigur la informaţii, în
a învăţa şi încuraja publicul să utilizeze internet-ul şi în a conştientiza guvernele de beneficiile
internetului prin folosirea lui în procesul guvernării.

Un volum foarte mare de informaţii este colectat, prelucrat, structurat pe teme socio-economice, stocat
şi în final diseminat către public prin intermediul internet-ului. Accesul la informaţii este posibil prin
noile mijloace oferite de tehnologia informaţiei, de noi instrumente, facilităţi multimedia, canale mass-
media şi standarde de diseminare predefinite; Internet-ul, prin proliferarea sa exponenţială, face toate
acestea realizabile.

INS România este preocupat în a construi facilităţi de acces la informaţiile statistice organizate în baze
de date statistice prin intermediul site-ului internet al institutului. Este o soluţie nouă şi modernă în
spaţiul web, de a da publicului, oamenilor de afaceri, lumii academice, organismelor internaţionale
acces rapid şi sigur la un volum cât mai mare de informaţii statistice.

Informaţia statistică joacă un rol important şi bine definit pe piaţa informaţiilor. Noutăţile tehnologiei
informaţiei în domeniul web ne-au condus către noi preocupări de a construi servicii noi, cum sunt cele
de comerţ electronic pe web oferite reprezentanţilor mediului de afaceri. Acesta este o soluţie rapidă
de consultare şi cumpărare de statistici on-line şi are o contribuţie importantă în reducerea timpului şi
distanţei necesare pentru a intra în posesia informaţiei dorite. Aplicaţia web dezvoltată de INS este
prietenoasă, accesibilă oricui, la îndemână, adaptată pentru utilizatori locali dar şi externi, este flexibilă
şi suportă orice îmbunătăţiri ulterioare.

1
Diseminarea on-line este o nouă modalitate de a informa societatea cu statistici, apărută ca urmare a
necesităţilor exprimate de către utilizatori. Putem afirma că acesta este prezentul diseminării şi nu
viitorul. De-a lungul timpului, schimbările în necesităţile de informare ale publicului şi feedback-ul primit
din partea acestuia, ne-au determinat să îmbunătăţim şi să adaptăm continuu sistemul statistic şi
modalităţile de diseminare la noile cerinţe. Diseminarea informaţiilor statistice depinde de noile
cercetări şi dezvoltări ale tehnologiei informaţiei şi comunicării. Diseminarea electronică via internet
este şi va fi soluţia cea mai importantă de prezent şi viitor a evoluţiei societăţii.

2. Societatea informaţională şi Internetul

Soluţiile de diseminare a informaţiilor pe web vor contribui la a avea o societate informaţională unde
oricine poate crea, accesa, folosi şi distribui informaţii şi cunoştinţe, permiţând oamenilor, comunităţii,
să uzeze la maximum potenţialul pe care-l au pentru o dezvoltare durabilă şi pentru îmbunătăţirea
calităţii vieţii.

Tehnologia informaţiei este un important factor de progres în evoluţia tuturor domeniilor economice-
sociale şi considerat ca un element indispensabil de infrastructură.
Tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor trebuie privite ca instrumente care ajută procesele în orice
organizaţie. În condiţii favorabile, aceste tehnologii pot fi un instrument puternic pentru creşterea
productivităţii, generarea de creştere economică, crearea de noi slujbe, îmbunătăţirea calităţii vieţii.
Tehnologiile noi ale informaţiei şi comunicaţiilor promovează dialogul între oameni, naţiuni, civilizaţii.
Soluţiile oferite de revoluţia tehnologiei informaţiei sunt astăzi considerate beneficii care pot fi
distribuite între ţările dezvoltate, cele în curs de dezvoltare, între societăţi.

Sistemul educaţional, cunoaşterea şi tehnologia informaţiei sunt factorii principali ai progresului uman.
Tinerii sunt viitoarea resursă de muncă ai unei naţiuni, leaderii care crează şi cei care adoptă primii
evoluţia tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor. În evoluţia lor, tinerii, trebuie priviţi ca studenţi,
dezvoltatori, contribuitori, entrepreneuri, factori de decizie.

Tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor au un imens impact asupra tuturor aspectelor vieţii noastre.
Progresul rapid al acestor tehnologii deschide complet noi oportunităţi care permit atingerea unor
nivele ridicate de dezvoltare. Capacitatea acestor tehnologii de a reduce multe dintre obstacolele
tradiţionale, în special cele referitoare la timp şi distanţă, fac posibilă utilizarea acestora în beneficiul a
milioane de oameni din toate colţurile lumii.

3. Comunitatea informaţională

Tehnologia informaţiei este un important factor de progres în evoluţia oricărui domeniu economico-
social şi considerat ca element absolut necesar de infrastuctură.

Cunoaşterea fiind informaţie…

… Societatea informaţională –> Societatea cunoaşterii

2
Societatea cunoaşterii reprezintă mai mult decât societatea informaţională şi decât societatea
informatică, înglobându-le de fapt pe acestea. Din momentul în care intervine Internetul cu marile
avantaje pe care acesta le aduce (email, comerţ electronic şi tranzacţii electronice, piaţa Internet,
distribuţia de ‘conţinut’) prin cuprinderea în sfera informaţiei electronice a unui număr cât mai mare de
cetăţeni se trece la societatea informaţională. Cunoaşterea este informaţie cu înţeles şi informaţie care
acţionează. De aceea societatea cunoaşterii nu este posibilă decât grefată pe societatea
informaţională şi nu poate fi separată de aceasta. În acelaşi timp, ea este mai mult decât societatea
informaţională prin rolul major care revine informaţiei–cunoaştere în societate. Cel mai bun înţeles al
Societăţii cunoaşterii este probabil acela de Societate informaţională şi a cunoaşterii. Denumirea de
Societate a cunoaşterii (knowledge-society) este utilizată astăzi în întreaga lume. Această denumire
este o prescurtare a termenului Societate bazată pe cunoaştere (knowledge-based society). Se
foloseşte uneori sintagma “knowledge-based economy”.

Dacă principala caracteristică a societăţii moderne este cunoaşterea, atunci producţia, reproducţia,
diseminarea şi realizarea de cunoaştere nu pot evita de a fi evaluate.

Ce este societatea cunoaşterii?

Societatea cunoaşterii presupune:

(I) O extindere şi aprofundare a cunoaşterii ştiinţifice şi a adevărului despreexistenţă.

(II) Utilizarea şi managementul cunoaşterii existente sub forma cunoaşteriitehnologice şi

organizaţionale.

(III) Producerea de cunoaştere tehnologică nouă prin inovare.

(IV) O diseminare fără precedent a cunoaşterii către toţi cetăţenii prin mijloace noi, folosind cu
prioritate Internetul şi cartea electronică şi folosirea metodelor de învăţare prin procedee
lectronice (e-learning).
Un termen tot mai utilizat în ultimul timp este acela de noua economie. Se ştie că în societatea
informaţională se dezvoltă economia internet. În societatea cunoaşterii se formează cu adevărat o
nouă economie, care înglobează şi economia internet. De aceea, economia nouă este economia
societăţii informaţionale şi a cunoaşterii.

(V) Societatea cunoaşterii reprezintă o nouă economie în care procesul de inovare (capacitatea
de a asimila şi converti cunoaş-terea nouă pentru a crea noi servicii şi produse) devine determinant.
Influenţa Internetului ca piaţă în societatea informaţională şi recunoaşterea importanţei valorii bunurilor
(activelor, assets) intangibile, în special cunoaşterea, reprezintă caracteristici ale noii economii.

(VI) Societatea cunoaşterii este fundamental necesară pentru a se asigura o societate

sustenabilă din punct de vedere ecologic, deoarece fără cunoaştereştiinţifică, cunoaştere
tehnologică şi managementul acestora nu se vor putea produce acele bunuri, organizări şi
transformări tehnologice (poate chiar biologice) şi economice necesare pentru a salva omenirea de la
dezastru în secolul XXI.
Societatea cunoaşterii este atunci societatea informaţională şi sustenabilă.

3
(VII) Societatea cunoaşterii are caracter global şi este un factor al globalizării. Prin ambele
componente, informaţională şi sustenabilitatea, societatea cunoaşterii va avea un caracter global.
Cunoaşterea însăşi, ca şi informaţia, va avea un caracter global.
(VIII) Societatea cunoaşterii va reprezenta şi o etapă nouă în cultură, pe primul plan va trece
cultura cunoaşterii care implică toate formele de cunoaştere, inclusiv cunoaşterea artistică, literară etc.

Progresul în societatea actuală este bazat pe cunoaştere pe plan internaţional este considerat, ca o
evoluţie necesară pentru asigurarea unei dezvoltări durabile în contextul “noii economii”, bazată, în
principal, pe produse si activitati intelectual-intensive, precum si pentru realizarea unei civilizatii socio-
umane avansate. Societatea informationala bazata pe cunoastere înseamna mai mult decât progresul
tehnologiei si aplicatiilor informaticii si comunicatiilor, ea integrând si dimensiunile sociala (cu impact
asupra îngrijirii sanatatii, solidaritatii si protectiei sociale, muncii si pietei muncii, educatiei si formarii
continue etc.), ambientala (cu impact asupra utilizarii resurselor si protectiei mediului), culturala (cu
impact asupra conservarii si dezvoltarii patrimoniului cultural national si international, promovarii
pluralismului cultural, necesitatii protectiei minorilor, dezvoltarii industriei multimedia si productiei de
continut informational) si economica (cu dezvoltarea unor noi paradigme ale economiei digitale si ale
noii economii bazate pe cunoastere, inovare, cultura antreprenoriala si manageriala, educatie a
cetateanului si a consumatorului).

Un rol important în acest proces îl au guvernele si institutiile guvernamentale si sectorul public, care,
prin politicile adoptate, trebuie sa asigure cadrul de reglementari specific noului tip de societate,
dezvoltarea infrastructurii nationale informationale si de comunicatii , accesul nediscriminatoriu la
informatia publica, si, totodata, sa ofere un model de utilizare eficienta a tehnologiei informatiei şi
comunicaţiilor în propriile instituţii şi în serviciile publice (sănătate, educaţie, cultura, transporturi, etc.).

SI - SC conţine o importantă dimensiune culturală, care îi conferă o orientare umana mai pregnantă
decât cea caracteristica societatii bazate exclusiv pe capital.

Evenimentul care a revoluţionat cu adevărat modul de percepere a Societăţii Informaţionale de către

marea masă de cetăţeni a fost proliferarea exponenţială a Internetului.
S-a perceput astfel pentru prima dată că PC-urile sunt şi o poartă de acces simplu şi rapid la
ştiinţa şi cultura universală, dar şi o fereastră pentru învăţare şi cunoaştere permanentă!

S-a făcut primul pas prin includerea în spirala dezvoltării domeniului TIC şi a celor ce ar trebui să fie
principalii beneficiari ai Societăţii Informaţionale: cetăţenii!
Administraţia
centrală şi
Elementele comunităţii informaţionale sunt: locală
Sistemul
educaţional
Publicul
Mass-media
Societatea
civilă

Technologiile
Informaţiei şi Cercetare-
Comunicaţiilor s Dezvoltare
Comunitatea
oamenilor
de afaceri
4
Comunicarea reprezintă un proces social fundamental, o necesitate umană de bază şi fundamentul
oricărei societăţi sau organizaţii. Joacă rolul central în Societatea Informaţională. Oricine, oriunde,
trebuie să aibă oportunitatea să participe şi nimeni nu trebuie exclus de la beneficiile oferite de
Societatea Informaţională.
O societatea informaţională este o societate în care crearea, gestionarea şi diseminarea informaţiei
sunt semnificative sub aspect economic şi cultural. Specific acestui tip de societate îi este poziţia
centrală a tehnologiei informaţiei prin aportul său în producţie şi economie. Societatea informaţională
este văzută ca succesoarea societăţii industriale.

4.Ce să publicăm pe Internet. Resursele necesare

Informaţii de interes general

publicaţii

Baze de date

Cataloage de produse

Servicii oferite

Cartea electronică

'Societatea cunoaşterii presupune nu numai o extindere şi aprofundare a cunoaşterii

umane, dar mai ales managementul cunoaşterii şi o diseminare fără precedent a
cunoaşterii către toţi cetăţenii prin mijloace noi, folosind cu prioritate Internetul.
Prima dintre aceste mari noutăţi care oferă o diseminare fără precedent a cunoaşterii este
cartea electronică.'
Dar prinicipalul vector al produselor informaţionale pentru cunoaştere, dar nu numai
pentru cunoaştere, va deveni cartea electronic. Piaţa cărţii electronice va fi, în mod
esenţial, Internetul. Tehnologia cărţii electronice, care este altceva decât cartea pe Internet,
deşi difuzarea ei se bazează în special pe Internet, dar şi prin CD-uri.

4. INTERNETUL în sprijinul diseminării

Existenţa Institutului Naţional de Statistică în spaţiul INTERNET este impusă de

legislaţia românească prin care se solicită prezenţa tuturor instituţiilor administraţiei
publice centrale şi locale şi difuzarea informaţiilor de interes public pe INTERNET
(Legea nr. 544 din 12 octombrie 2001 privind liberul acces la informaţiile de interes

5
public, Legea nr.365/2002 privind comerţul electronic, Legea nr. 455 /2001 privind
semnătura electronică, HG nr.1085/11.09.2003 pentru aplicarea unor prevederi ale legii
nr.161/2003 privind unele măsuri referitoare la implementarea Sistemului Electronic Naţional,
etc.) şi de legislaţia comunitară în domeniu.

Informaţia statistică ocupă un loc bine definit şi recunoscut pe piaţa informaţiilor. Continua
dezvoltare a INTERNET-ului, a tehnicilor şi tehnologiilor care stau la baza funcţionării
acestei reţele, larga răspândire geografică şi creşterea vitezei de transfer a informaţiilor prin
reţea oferă oportunităţi noi pentru o prezenţă mai activă a INS în mediul economic naţional şi
internaţional.

În prezent, informaţia tinde să devină bunul cel mai de preţ al unei societăţi. Gestionarea
informaţiei, de orice natură, oferirea/procurarea ei la timpul şi locul potrivit, sunt în măsură să
ofere avantaje competitive oricărei organizaţii.

În ultimul timp, toate Oficiile Naţionale de Statistică s-au orientat în dezvoltarea de sisteme
electronice de diseminare (prin publicarea de baze de date statistice interfaţate cu aplicaţţ de
interogare) pentru a întâmpina cerinţele şi preferinţele clienţilor, abilităţile tehnice ale acestora
şi utilizarea corespunzătoare a caracteristicilor tehnice ale echipamentelor IT.

Astăzi, numărul utilizatorilor INTERNET este în continuă creştere, „clienţii electronici” nu

fac decât un simplu <<log on >> la INTERNET şi pot intra în câteva secunde în posesia
informaţiior de care au nevoie sau pot primi automat prin intermediul „listelor de distribuţie”
statistici la care sunt abonaţi prin sistemul de abonare automată „Newsletter”.

În acest context, subliniem importanţa dezvoltǎrii şi întreţinerii website-ului INTERNET al

INS, prin intermediul căruia putem să comunicăm cu publicul de pretutindeni.
Informaţia circulă în dublu sens:
- de la INS către utilizatori prin fluxul de informaţii statistice publicate şi,
- de la utilizatori către INS, atât prin fluxul de cerinţe exprimate, tematici solicitate,
modalităţi de cumpărare, cât şi prin colectare de date statistice prin intermediul
formularelor electronice.

Tehnologia World Wide Web (www) oferă oportunitatea de a disemina informaţii:

- mai rapid, mai mult, mai corect, mai ieftin.

Servicii noi...
Pentru realizarea de servicii statistice via INTERNET sunt necesare eforturi materiale şi
financiare. Dar, odată făcute aceste eforturi, diseminarea informaţiilor statistice via
INTERNET devine mai ieftină decât cea prin mijloacele tradiţionale.
Actualizarea website-ului sau transferul fişierelor .html sau .xml via FTP, generează costuri
mult mai mici decât tipărirea de publicaţii şi realizarea de publicaţii electronice. Nu mai luăm
în calcul tarifele poştale de expediere care sunt mai mari decât cele ale transmisiei electronice.

... resurse noi

Construirea/reproiectarea website-ului INS implică, inevitabil, resurse financiare şi umane.
Sunt necesare resurse financiare pentru procurarea platformei IT (hardware şi software), şi
sunt necesare resurse umane cu cunoştinţe de tehnologie web, gestionare de servere web
(WinNT, LINUX), tehnologie client/server, reţele TCP/IP, FTP, securitate, acces partiţionat la

6
baze de date ORACLE, MySQL, produse software de programare Java, PHP, , C++, produse
software dedicate pentru design de web, software dedicat pentru aplicaţii WebGIS (AutoDesk
MapGuide, ArcIMS).

Produsele şi serviciile oferite pe Web trebuie proiectate într-un format specific de diseminare
electronică. Serviciile bazate pe tehnologia INTERNET au încorporată tehnologia inteligentă
push-pull şi trebuie foarte bine gândite şi proiectate, avându-se permanent în vedere
capacităţile tehnice de interpretare / citire ale utilizatorilor INTERNET de pretutindeni.
Modificarea în timp a necesităţilor de informare a societăţii, precum şi feedback-ul din partea
utilizatorilor, constituie o provocare continuă pentru perfecţionarea şi adaptarea sistemului
statistic la noile cerinţe de informare.
Din necesitatea de a avea o arhitectură mai funcţională şi un conţinut mult mai bogat în cifre
statistice, există preocupări pentru reproiectarea site-ului INTERNET în scopul de a sprijini
cu metodele şi tehnologiile informaţionale moderne activitatea de diseminare.

5. Locul informaţiei statistice pe piaţa informaţiilor

Economia si societatea cunoaşterii

Noua economie
Societatea informaţională a adus piaţa Internet. Rolul nou al informaţiei în condiţiile
Internetului a deschis perioada unei noi economii. Termenul Noua Economie (new
economy) este folosit din ce în ce mai mult în ultimii ani [6.1]. El este înţeles de cei mai
mulţi, ca fiind echivalent cu economia bazată pe Internet (internet economy) sau
economia digitală (digital economy).
Rapiditatea cu care societatea informaţională se transformă într-o societate a informaţiei
şi a cunoaşterii determină o gândire asupra noii economii care să ţină seama nu numai de
piaţa Internet şi efectul informaţiei pe Internet asupra tuturor agenţilor economici, ci şi
de efectul cunoaşterii ca factor economic care impune recunoaşterea bunurilor
intangibile, în general, în crearea de valoare economică, precum şi de cerinţele realizării
unei societăţi sustenabile, care pe lângă faptul că nu este este posibilă decât în cadrul
societăţii cunoaşterii, va impune în economia societăţii noi industrii, schimbări de orientare
în raport cu gândirea economică clasică (de exemplu productivitatea resurselor, a energiei, a
materialelor, înaintea productivităţii muncii [6.2]).

consideraţii deosebit de interesante asupra rolului economic al informaţiei statistice

Internetul şi reţelele electronice produc un flux de informaţie în măsură tot mai mare
separat de lucrurile fizice.

Bogăţia (richness) informaţiei nu este numai cantitatea de informaţie ci se referă pe

lângă aceasta (de exemplu, banda de transmisie care permite numai text dacă este îngustă
sau imagine în mişcare dacă este largă), la interactivitate, la măsura în care poate fi
special pregătită pentru destinatar, la corectitudinea informaţiei, la securitatea informaţiei
ş.a. Bogăţia informaţiei înseamnă de fapt calitatea informaţiei.

7
Atingerea (reach) informaţiei înseamnă numărul de oameni care pot primi o anumită
informaţie.

6. Acces on-line la informaţii . Plăţi on-line

carduri

bănci din românia raifaissen bank, bdr, bcr

Legislatie si reglementari adoptate si planificate necesare pentru dezvoltarea comertului

electronic 

Practica internationala legislativa indica urmatoarele aspecte care trebuie sa fie luate in calcul
in vederea unui cadru de reglementare necesar dezvoltarii domeniului comertului electronic.
Vom prezenta in ceea ce urmeaza o scurta descriere a acestora urmata de indicarea pozitiei
Romaniei cu privire la fiecare problema abordata.

a) Liberalizarea telecomunicatiilor este un pas important in imbunatatirea climatului pentru

comert electronic pentru ca Internetul depinde in mare parte de sistemul de comunicatii.
Introducerea competitiei determina reducerea costurilor pentru accesul la Internet,
promovarea inovarii si imbunatatirea calitatii serviciilor. Romania, incepind cu 1 ianuarie
2003, are o piata de comunicatii electronice total liberalizata care va contribui la o sporire a
accesului la Internet in Romania.

b) Recunoasterea documentelor electronice are drept scop crearea cadrului legal pentru
recunosterea contractelor electronice, admisibilitatea dovezii electronice si acceptarea
trimiterii documentelor electronice la autoritatile guvernamentale. Aceste aspecte sunt
acoperite prin dispozitiile Legii Semnaturii Electronice nr. 455/2001 , Normele tehnice si
metodologice privind aplicarea legii semnaturii electronice din 13 Decembrie 2001 si Legea
comertului electronic nr. 365/2002. Exista anumite intirzieri in ceea ce priveste unele aspecte
referitoare la aplicarea acestora (cum ar fi crearea Autoritatii de reglementare si supraveghere
prevazuta de capitolul IV din Legea Semnaturii Electronice), insa ele nu sunt de natura a
impiedica dezvoltarea schimburilor prin intermediul Internetului.

c) Protectia consumatorului In cadrul unui sistem de comert electronic o protectie adecvata

trebuie acordata consumatorului, protectie care se refera la urmatoarele aspecte : 

  interzicerea publicitatii inselatoare

 reglementarea serviciilor financiare

8
  reguli privind raspunderea referitoare la produsele necorespunzatoare. 

In plus, specific contractelor online si a altor contracte la distanta, reglementarile trebuie sa

asigure consumatorilor urmatoarele drepturi : 

 dreptul de denuntare unilaterala a contractului

 executarea contractului la distanta in cel mult 30 de zile 

 protectia impotriva cheltuielilor frauduloase

Aceste prevederi sunt acoperite de catre legislatia romanesca prin Legea contractelor la
distanta – OG 130/2000 aprobata prin Legea 51/2003, ca si prin Legea comertului electronic.
In ceea ce priveste protectia consumatorilor in legatura cu utilizarea mijloacelor de plata
electronice, acestea sunt prevazute de Regulamentul BNR 4/2002 privind tranzactiile
efectuate prin intermediul instrumentelor de plata electronica. Urmeaza ca si dispozitiile art 26
din mai sus amintitul regulament, care limiteaza raspunderea detinatorului la 150 euro in cazul
utilizarii frauduloase a cardului, sa intre in vigoare incepind cu 12 iulie 2003. De asemenea
Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei a redactat procedura de avizare a
instrumentelor de plata cu acces la distanta, de tipul aplicatiilor Internet-banking sau home-
banking, care urmeaza a fi aprobat pina la sfirsitul lunii Februarie.

d) Transferul electronic de fonduri si utilizarea cardurilor de debit/credit. Una dintre

provocarile stabilirii unui regim de comert electronic functional este identificarea unui
mecanism de plata care poate sa fie utilizat efectiv in Internet. Dezvoltarea unui sistem de
plati online implica o serie de probleme complexe legate de securitate, raspundere si taxare.
Exista mai multe metode de plati online existente la ora actuala in lume: transfer de fonduri
prin Automated Clearing House (ACH) – incluzind cecurile electronice, plati prin card de
credit/debit si plati de tip bani electronici (e-money). Solutiile care trebuiesc adoptate insa
depind de la tara la tara, in functie de metodele de plata obisnuite pentru zona respectiva.
Romania nu are o experienta indelungata in ceea ce priveste metodele electronice de plata.
Cea mai raspindita o reprezinta plata prin card de debit/credit, insa si in acest sector cifrele nu
sunt inca incurajatoare: desi exista pe piata aproximativ 4 milioane de carduri (cele de debit
predomina fiind peste 85 % dintre ele), peste 80% dintre posesorii acestora le folosesc numai
in scopul de a-si retrage banii de la ATM-uri. Dezvoltarea in acest mod a metodelor de plata
electronica este insa artificiala, numarul mare de carduri datorindu-se in primul rind deciziei
Guvernului Romaniei de a obliga institutiile publice in a acorda salariile pe carduri de debit.
Insa numarul magazinelor care accepta acest mijloc de plata nu este unul semnificativ (numai
6 900 la nivelul intregii tari- dintre care doar 4 000 sunt dotate cu PoS-uri). O ordonanta de
urgenta recenta (193 din 12 Decembrie 2002) obliga agentii economici furnizori de servicii de
utilitate publica ca si institutiile care incaseaza impozite, taxe, amenzi, penalitati si alte
obligatii de plata sa accepte incasari si prin intermediul cardurilor de debit/credit. Totusi
implementarea acestei ordonante se va face doar incepind cu 1 ianuarie 2004. Reglementarea
in domeniu este asigurata de Regulamentul nr. 4 din 13 Iunie 2002 al Bancii Nationale a
Romaniei privind tranzactiile efectuate prin intermediul instrumentelor de plata electronica si
relatiile dintre participantii la aceste tranzactii, act normativ care se bazeaza in ce mai mare
parte pe Recomandarea Comisiei Europene 97/489/EC privind tranzactiile prin instrumente de
plata electronica si in particular relatia dintre emitent si detinator.           

9
e) Rezolvarea disputelor Problemele aparute intre vinzatori si cumparatori sunt uneori
inevitabile in executarea obligatiilor comerciale. Incertitudinea privind modul de rezolvare a
acestor dispute poate sa faca partile ezitante in a apela la achizitii online. In cazul acestora,
cind in joc sunt sume mici de bani, a apela la instante nu este o optiune practica pentru cea
mai mare parte dintre consumatori si IMM-uri. De obicei apelarea la un mecanism de
rezolvare a disputelor rapid, usor accesibil prin mijloace electronice si cu costuri reduse este o
optiune care poate rezolva o parte din probleme. Aceste sisteme de rezolvare alternativa a
disputelor pot fi o solutie practica utila pentru dezvoltarea comertului online . Din pacate
Romania nu are o experienta deosebita in utilizarea metodelor alternative de rezolvare a
disputelor. Arbitrajul este inca putin folosit (de obicei prin Tribunalele Arbitrale infiintate de
Camerele de Comert si Industrie in marile orase), iar medierea se afla la un nivel destul de
timid de dezvoltare. Legea comertului electronic nr. 365/2002 – vezi art.20 – stipuleaza insa
posibilitatea utilizarii acestor sisteme.

f) Raspunderea Furnizorilor de Servicii Internet 

Un alt element important de care depinde existenta unui cadru propice comertului electronic
este reprezentat de punerea in functiune a unor mecanisme care sa limiteze raspunderea civila
si penala a Furnizorilor de Servicii Internet (ISP) in cazul in care aceste entitati actioneaza ca
intermediari care permit accesul la Internet. Aceasta abordare este necesara pentru a proteja
Furnizorii de Servicii Internet de potentiale actiuni in instanta impotriva lor, in cazul in care
activitatile nelegale au fost savirsite de terte parti care utilizeaza serviciile lor. Acesta
problema este reglementata clar de catre Legea comertului electronic nr. 365/2002 – cap IV,
precum si prin Normele metodologice pentru aplicarea legii comertului electronic din 20
Noiembrie 2002 - capitolul III.

g) Numele de domeniu .
RNC, parte a ICI – Institutul de Cercetari in Informatica, este institutia desemnata cu
managementului numelui de domeniu .ro. Pina in momentul actual nu au existat probleme
majore in legatura cu acesta, singurele referiri fiind la modul de contestare a unui nume de
domeniu. Arbitrajul referitor la numele de domeniu .ro se poate face la Centru de Arbitraj al
Organizatiei Mondiale de Proprietate Intelectuala (OMPI) , insa exista in intentia RNC ca sa
se realizeze un sistem de arbitraj romanesc – ceea ce ar rezolva o parte din nemultumirile
actuale.  
In plus, s-a dovedit eficient in a reglementa unele activitati din comertul electronic prin coduri
de conduita dezvoltate de asociatiile profesionale relevante. Asemenea coduri de conduita ar
putea acoperi probleme legate de spam, clasificarea continutului paginilor web, asistenta
acordata utilizatorilor sau procesarea datelor personale. 

3. Obstacole in calea dezvoltarii comertului electronic in Romania 

Nu a fost identificata necesitatea pentru legislatie suplimentara in domeniul comertului
electronic. Obstacolele majore care fac comertul electronic sa nu se dezvolte suficient sunt
legate mai degraba de urmatoarele elemente : 
 
- Situatia actuala a sistemului bancar romanesc. Sistemul bancar romanesc, desi cu mult
imbunatatit fata de anii trecuti inca prezinta probleme majore in special in ceea ce priveste
decontarea electronica a platilor interbancare. Astfel nu exista inca un sistem implementat de
decontari intrebancare, acestea putind dura si pina la 5 zile lucratoare. Lipsa acestui sistem
face ca platile interbancare sa fie greoaie, implica comisioane mari si ca atare bancile sunt
dezavantajate in acceptarea cardurilor de la alte banci la propriile terminale ATM sau PoS .

10
Aceasta este valabil cu atit mai mult la utilizarea lor pe Internet unde pot aparea probleme
suplimentare de securitate si autentificare. Pentru gestionarea sistemului national de plati a
fost creata, inca din anul 2000 Societatea Nationala de Transfer de Fonduri si Decontari -
TransFond de catre banca centrala (BNR), care detine 33% din actiunile TransFond, si de 28
de banci comerciale, cu 67% din actiuni. Insa un sistem electronic de decontare a platilor va fi
operational abia in cursul anului 2004. Acesta va permite o decontare in timp real a sumelor
sub 500 de milioane de lei, iar celelalte cazuri in maxim 1 zi lucratoare.[9] Aceasta este de
altfel si una din recomandarile Consiliului Investitorilor Straini in prezentarea referitoare la
economia Romaniei din Mai 2002 – implementarea sistemului electronic de decontari pentru a
elimina intirzierile si costurile excesive de tranzactie si a face operational TransFond.  

Si totusi – implementarea acestui mod electronic de decontare nu va insemna automat si o

usurinta in utilizarea si acceptarea cardurilor pe Internet. In primul rind datorita modului cum
sistemul cardurilor este dezvoltat in Romania. Fiecare banca apleaza la o solutie diferita de
procesare a cardurilor, fara o reale interactiune intre diversele solutii: 

 prin Romcard – societate infiintata de unele banci in vederea efectuarii acestui serviciu
(cum ar fi cazul BCR, Raifaissen, BCIT etc) 
 sistem propriu (de ex. Bancpost sau BRD – Societe Generale)

 prin procesatori de carduri privati (Paynet sau Provus)

De asemenea exista o anumita teama in ceea ce priveste securitatea tranzactiilor, mai ales in
conditiile in care nu exista inca un sistem de asigurare a tranzactiilor efectuate de pe carduri.In
aceste conditii bancile nu sunt deocamdata interesate de dezvoltarea unui sistem prin care sa
permita plati online prin carduri emise de alte banci din cauza comisionului mic pe care il pot
cistiga sau a dificultatilor legate de verificarea cardului in timp real. Bancpost a anuntat totusi
oferirea unui serviciu de comert electronic, incepind probabil in 2003, prin care firmele
interesate vor putea sa implementeze un sistem informatic – E Pay dezvoltat de Softnet, cu
care se vor putea face plati online din Romania insa numai prin cardurile virtuale Taifun
emise de aceasta banca. Aceasta aplicatie, ca si sistemul de e-tax dezvoltat de Softnet,
demonstreaza cum companiile de soft incearca sa creeze sisteme de plata online adaptate la
realitatile romanesti, chiar daca sistemul bancar nu ofera inca acest tip de serviciu.  

- Numarul mic de utilizatori ai Internetului de acasa, impreuna cu utilizarea scazuta a

cardurilor pentru cumparaturi, face ca interesul comerciantilor sa fie destul de scazut in
legatura cu comertul electronic 

- Neincrederea si lipsa de informare privind comertul electronic. Atit utilizatorii romani,

cit si comerciantii nu prezinta incredere intr-un sistem de comert electronic in principal cauzat
de lipsa informarii in acest domeniu. Stirile referitoare la acest subiect sunt legate mai ales de
fraudele online ceea ce determina reticenta si indoiala cu privire la succesul unei astfel de
abordari. Bancile nu recomanda sau chiar interzic folosirea in Internet a cardurilor emise, din
cauza temerilor legate de securitatea datelor. 

Nu exista un program national de constienizare a IMM-urilor cu privire la aspectele

economice ale comertului electronic si modalitatile cum acestea pot fi implementate, cu toate
ca anumite initiative in acest sens au fost sustinute de Uniunea Europeana. Nici o campanie de
informare a utilizatorilor cu privire la ce inseamna si ce implica apelarea la comertul

11
electronic nu a fost elaborata pina acum.  
Ministerul IMM-urilor, impreuna cu reprezentanti din alte ministere a initiat o strategie
nationala privind comertul electronic in cursul anului 2002, care insa nu a fost inca incheiata.  

4. Propuneri  

I. Elaborarea de catre specialisti in probleme bancare a unui studiu privind modul cum se
poate dezvolta in sistemul bancar romanesc o solutie de plata pe Internet acceptata de
majoritatea bancilor, precum si rolul pe care TransFond poate (trebuie) sa il joace in
acest sens. O colaborare intre asociatiile din domeniul IT&C, Banca Nationala a
Romaniei si Asociatia Nationala a Bancilor ar trebui sa fie dezvoltata pentru a se putea
implementa un sistem functional de comert electronic. Ar fi foarte util ca Guvernul
Romaniei, implicat de preferinta prin MCTI si MIMMC, sa participe de asemenea
creind un Parteneriat Public Privat functional. 
II. Sustinerea unor programe pentru informarea IMM-urilor in privinta avantajelor
comertului electronic

III. Promovarea unor programe prin care sa se mareasca numarul de utilizatori Internet, in
special prin accesul de acasa si sa se determine cresterea numarului de calculatoare
destinat utilizarii personale. Ar putea fi utila in acest sens experienta altor tari care au
utilizat diverse metode cum ar fi deducerea din impozitul pe venitul global a costurilor
legate de achizitionarea unui calculator. Proiectul RITI, prin cele 2 componente ale
sale RITI dot-Gov si RITI – Acces va incerca sa incurajeze crearea de Telecentre
Comunitare in zonele rurale. O alta solutie ar putea fi crearea diverselor stimulente
pentru cetateni in a utiliza Internetul, cu acelasi efect ca si extinderea sistemului
electronic de achizitii publice in promovarea comertului B2B. Posibile actiuni in acest
sens ar fi plata pe Internet a utilitatilor publice sau obligarea administratiilor publice
locale si nationale de a utiliza posta electronica ca o metoda oficiala de comunicare cu
persoanele fizice si juridice. 

IV. Sustinerea si crearea metodelor alternative de rezolvare a disputelor si a codurilor de

conduita in domeniul comertului electronic. 

V. Initierea unor masuri diverse pentru creerea increderii utilizatorilor in economia

digitala – de tipul initierii unui sistem de marci de incredere pentru site-urile de comert
electronic . Aceste masuri ar trebui corelate cu ceea ce se intimpla la nivelul Uniunii
Europene. 

VI. Intarirea de catre Banca Nationala a Romaniei a reglementarilor privind protectia

consumatorului in ceea ce priveste utilizarea cardurilor de debit/credit pe Internet

VII. Imbunatatiri sau adaugiri cu privire la acest domeniu sau altele considerate adiacente
( ca reglementarea criptografiei, notarul electronic, marca temporala ) pot fi luate in
considerare, insa nu sunt primordiale pentru existenta unui cadru propice dezvoltarii
comertului electronic.

12
7. Marketing pe Internet

- web-marketing

- necesitatea publicării informaţiei statistice pe web

Marketing sau publicitate?

Există o diferenţă esenţială între conceptele de marketing şi publicitate. Nu există publicitate

gratuită pe Internet. Este adevărat, multe situri (în special motoarele de căutare mai populare)
vând spaţii din paginile lor unor firme care îşi afişează mici reclame. Dar acestea nu se pot
compara cu spoturile publicitare de la TV sau radio. De fapt, etica iniţială a Internetului
exclude şi chiar condamnă utilizarea mesajelor comerciale. Scopul primordial al Internetului
este schimbul de informaţii. Acesta este principalul obiectiv al utilizatorilor Internetului... şi
aceasta este şi modalitatea prin care vă veţi atrage viitorii clienţi. Acest schimb de informaţii
presupune următorul mecanism:

- Necesităţile utilizatorului, care va căuta să se informeze pe Internet la fel cum, căutând un

program TV adecvat necesităţilor sale de moment, caută din canal în canal până găseşte o
anumită emisiune care îi reţine atenţia;

- Dorinţa dvs. de a fi găsit, presupunând o anumită strategie specifică;

- Oferta dvs. de produse, servicii şi informaţii, care trebuie să corespundă cu necesităţile

utilizatorului pentru ca acesta să se transforme în client.

Scopul marketingului

După ce v-aţi decis asupra informaţiilor şi serviciilor pe care le veţi oferi pe Internet, trebuie
să vă stabiliţi nişte obiective. Acestea pot fi:

- Promovarea şi menţinerea renumelui firmei

- Crearea unei anumite imagini a companiei

- Generarea de trafic pentru vînzările directe

- Colectarea de baze de date şi liste de e-mail utilizate apoi în procesul de marketing

- Dirijarea anumitor tendinţe

- Vânzarea directă de bunuri şi servicii.

Marketingul nu consta in crearea unei necesitati, ci in identificarea acesteia

Cu toate ca marketingul trezeste un interes deosebit in zilele noastre, totusi nu este apreciat la justa
valoare, fiind considerat doar o disciplina strategica in afaceri. Si asta din cauza ca acesta este asociat
doar fie cu domeniul publicitatii, fie cu alte instrumente de comunicare pe care le incorporeaza in sine.

Ilustratii bogate sau simple; copii haioase, directe sau enigmatice; vizualizari fotografice sau animate;

13
muzica frumos creata si in total productia audio-video sunt doar citeva dintre aspectele creative ale
marketingului. Toate acestea, insa, raman a fi doar partea vizibila a icebergului, fiind produsul unei
intrege stiinte – marketingul.

Publicitatea, relatiile publice plus alte forme de comunicare ce fac parte din marketing, sunt deseori
confundate cu marketingul, fiind catalogate ca si sinonime din cauza lipsei de cunostinte in materie de
marketing. Cu toate acestea, formele creative ale marketingului raman a fi de un efect impresionant,
reprezentand dovezi clare de apartenenta a activitatilor pietei.

In timp, totusi, au aparut o serie de adevaruri in ceea ce inseamna stiinta marketingului, in speta in
realizarea cu succes a unei campanii de marketing.

Adevarul nr.1. Marketingul este stiinta care descopera o nevoie deja existenta. Este insa gresit a
considera marketingul un generator de nevoi. Dimpotriva, marketingul descopera nevoia psihologica
existenta si esentiala. Pe parcursul procesului de reactionare la aceasta nevoie, marketerul
modeleaza preferinta si dorinta consumatorului de a dori respectivul produs sau serviciu. Spre
exemplu, aparitia noilor piete, cea a categoriilor de produselor precum dezinfectantului pentru miini si
a apei imbuteliate, care atesta raspunsul marketerilor la nevoia deja existenta presanta pentru
produsele adresate cererii in crestere a consumatorului pentru grija fata de mediul curat si protejat.

Adevarul nr.2. Marketingul este stiinta descoperirii cheii perspicacitatii consumatorului. Pentru a atinge
succesul unei campanii de brandient este nevoie de a descoperi relevanta si importanta cheii
perspicacivitatii consumatorului, care devine baza beneficiilor bine defirentiate a produsului, cit si a
mesajului transmis catre toate formele creative ale comunicarii cu ajutorul instrumentelor de marketing.

Adevarul nr.3. Marketingul mai reprezinta stiinta cercetarii pietei prin diversele sale instrumente.
Marketerii abili stiu cum sa foloseasca aceasta cercetare observand mai multe aspecte, cum ar fi:
schimbarile in stilul de viata si comportamentul potentialilor clienti, obiceiurile, nevoile si preferintele
acestora, etc. Un marketer receptiv, poate deduce opiniile consumatorilor din cercetarile calitative ale
grupurilor tinta, poate folosi informatiile cercetarilor cantitative in setarea directiilor a strategiilor si
obtinerea indicatorilor pentru nivelele de preturi din testele de senzitivitate la preturi.

Adevarul nr.4. Marketingul este stiinta de dezvoltare si implementare a unui plan de marketing strategic
deplin integrat. Intrucit marketingul nu consta numai in arta crearii publicitatii de mare impact prin
diverse canale media, relatii publice, marketing direct, etc., dar de fapt intruchipeaza stiinta de a integra
un produs sau o oferta de serviciu in piata tinta, acest lucru fiind posibil prin raportarea potentialului plan
la plan strategic de marketing. Odata cu acest plan strategic, apar si detaliile studiului macromediului si
mircomediul; o descriere a specificului, masurabila, realizabila, realistica si incadrata in timp in
obiectivele de marketing; oferta de diferentiere a produsului prin pret, ca si componenta a mixului de
marketing; logistica si canalele de distributie (plasamentul); planul de comunicare de marketing integrat,
neexcludezand mentionarea profitului si a cheltuielilor de implementare a planului.

Adevarul nr.5. Asa cum nu iti faci coafura la un coafor neangrijit si cum nu mergi sa te tratezi la un
doctor neglijent, asa si marketingul solicita de la marketer o sensitivitate, implicare si mai ales
receptivitate deosebita. Intru-cat marketingul aduce dupa sine costuri ridicate de implementare, deciziile
in aceasta privinta trebuiesc luate cu o deosebita precautie. De aceea, cei ce au un rol decisiv in
administratia departamentului de marketing trebuie sa aiba o bogata experienta de lucru si de abordare
a problemelor.

Acestea fiind spuse, un bun marketer ar trebui sa stapaneasca foarte bine instrumentele de comunicare a
marketingului, piata de distributie, cercetarea si dezvoltarea produselor.

3. Spre o nouă generaţie numită INTERNET

Serviciile web şi email sunt doar două dintre aplicaţiile pe care le oferă Internet-ul.
Internet-ul de mâine va juca un rol crucial în dezvoltarea iniţiativei europene eEurope, în care
serviciile societăţii informaţionale sunt disponibile, via interfeţe intuitive, pentru oricine,
oriunde.

14
Soluţiile web în crearea şi diseminarea informaţiilor pot oferi:
- rapiditate şi securitate mai mare – două dintre politicile prioritare ale iniţiativei
eEurope;
- disponibilitate pe mai multe platforme software – soluţiile web sunt mai accesibile
pentru mai mulţi oameni, pe multi-platforme tehnologice;
- un intrument mai puternic – cercetarea în domeniul IT ajută la revoluţionarea utilizării
computerelor la fel de profund ca email-ul şi web-ul care au revoluţionat comunicarea
şi publicarea informaţiilor.
Obţinerea avantajelor oferite de societatea informaţională - societatea viitorului, pune în faţa
noastră probleme de maximă prioritate, şi anume:
- crearea unui nou cadru de reglementări,
- promovarea unei noi culturi şi a spiritului de întreprinzător,
- obţinerea poziţiei de lider în noile tehnologii,
- educarea şi instruirea cetăţenilor şi implementarea unor noi metode de business.     
Strategia Uniunii Europene în ceea ce priveşte “societatea informationala” a fost stabilită prin
promovarea iniţiativei planului de actiuni eEurope care are următoarele obiective:
Acces la internet mai rapid, mai ieftin şi mai sigur
Sunt necesare eforturi pentru:
- reducerea semnificativă a tarifelor de acces la internet până la nivelul cel mai de jos
practicat la scară mondială,
- reducerea preţurilor la liniile închiriate prin intensificarea concurenţei,
- accesul la internet de mare viteză, intraneturi şi extranetur,
- încurajarea în dezvoltarea infrastructurii informaţionale.

Securizarea reţelelor şi promovarea cartelelor inteligente

În vederea creşterii încrederii populaţiei în utilizarea serviciilor electronice, trebuie acordată o
mare atenţie asigurării securităţii aplicaţiilor pe reţele prin utilizarea cartelelor inteligente, atât
în sectorul public cât şi în cel privat. Cartelele inteligente sunt folosite pentru securizarea
plăţilor electronice, acces via mobil la Internet, servicii de transport public, telefoane publice,
plata electronică a taxelor şi impozitelor.

Stimularea utilizării Internet

Accelerarea reglementării comerţului electronic prin:
- adoptarea legislaţiei UE cu privire la dreptul de autor, marketingul activităţilor
financiare la distanţă, plata electronică,
- înfiinţarea de pieţe electronice pentru achiziţiile sectorului public,
- sporirea încrederii consumatorilor prin adoptarea unui cod comportamental al
furnizorilor pe internet, prin dezvoltarea unor regulamente proprii.

Investiţii în resurse umane şi competenţe

Orice cetăţean va trebui să posede aptitudinile necesare pentru a trăi şi a munci în noua
societate informaţională. Sistemele educaţionale şi de training europene trebuie să se adapteze
societăţii bazate pe cunoaştere.
Câteva măsuri concepute pentru a oferi tuturor elevilor posibilitatea de a stăpâni tehnologia
digitală la finalizarea studiilor:
- asigurarea disponibilităţii serviciilor suport şi resurselor educaţionale pe internet, a
programelor electronice de învăţământ pentru profesori, elevi şi părinţi( de exemplu acces
pentru copii dezavantajaţi, acces la patrimoniul cultural în formă digitală, materiale
multimedia în diferite limbi, colecţii de practici bune de urmat);

15
 - adaptarea programei şcolare pentru a include noi metode de învăţare (eLearning);
- pregătirea profesorilor pentru utilizarea tehnologiilor digitale.

Diseminarea informaţiei statistice via site-ul Internet oferă oportunităţi pentru furnizarea
de soluţii electronice pentru serviciile publice; acest gen de servicii facilitează realizarea
de tranzacţii dintr-un singur punct de acces, în loc de a trece pe la diferite instituţii sau
site-uri web.
Societatea informaţională are multe componente ce trebuie să trezească interes şi încredere
utilizatorilor.Trebuie reglementate: identificarea şi autentificarea digitală a cetăţenilor,
protecţia datelor, combaterea fraudei electronice şi reglementarea e-commerce.

Reuşita implementării a unor soluţii web în diseminarea informaţiilor statistice este reliefată de
următoarele atribute:
- sisteme deschise şi universale – soluţiile trebuie să se bazeze pe standarde Internet care
pot fi accesate de oriunde şi de către oricine,
- sisteme orientate către consumator - prin sisteme de management al relaţiilor dintre
furnizorii şi consumatorii de informaţie - se pot analiza informaţiile aşteptate de
utilizatori şi apoi livra serviciile de calitate aşteptate.

5. Website-ul INS – preocupări prezente şi de viitor

INS Romania are în permanenţă preocupări pentru a oferi utilizatorilor de statistici informaţii din toate
domeniile socio-economice. În acest sens, website-ul institutului este actualizat zilnic cu informaţii
statistice. Website-ul INS a devenit în timp un portal web. Vizitatorul poate găsi date statistice
rezultate din cercetările statistice, publicaţii statistice (Anuarul statistic al României, Statistica
teritorială, Buletinul statistic lunar, Buletinul statistic lunar al judeţelor, Breviarul de turism etc.),
comunicate de presă, formulare şi metodologii statistice. Există câteva sub-site-uri importante care
prezintă rezultatele Recensământului populaţiei şi al locuinţelor şi Recensământului general agricol,
site-ul nomenclatoarelor statistice de interes naţional (CAEN, CPSA, PRODROM, SIRUTA) –
vizitatorul având posibilitatea de a descărca aceste nomenclatoare în format .dbf sau .xls şi sub-site-ul
pentru comerţul intracomunitar, INTRASTAT. O componentă importantă a site-ului INS care atrage
un număr mare de vizitatori şi care contribuie la diseminarea informaţiei statistice în plan local o
constituie site-urile Direcţiilor regionale şi judeţene de statistică; pe acestea se publică un număr
apreciabil de informaţii statistice la nivel judeţean şi regional, organizate pe domenii socio-economice.

Preocupările noastre pentru a satisface cerinţele utilizatorilor de informaţii statistice nu se opresc aici!
Căutăm şi construim noi soluţii care să ofere informaţii utilizatorilor de date statistice, atât în manieră
gratuită dar şi contra-cost. Actual, site-ul este în reconstrucţie, din necesitatea de a aduce cât mai multe
îmbunătăţiri din punct de vedere al designului, arhitecturii, conţinutului şi modalităţii de acces la
informaţii. Pentru îmbogăţirea conţinutului site-ului lucrăm la a da acces publicului la baza de date a
indicilor lunari ai preţurilor de consum pe mărfuri alimentare, mărfuri nealimentare, servicii şi pe total
(începând cu octombrie 1990 – la zi) şi a bazei de date statistice Tempo, care oferă aproximatix 800 de
indicatori statistici, prezentaţi sub formă de serii de timp (începând din 1990 – la zi), cu periodicitate
anuală, trimestrială sau lunară, la nivel naţional, regiuni de dezvoltare, judeţ şi localitate.

BD
Diseminare
ORACLE informaţii pe web
(web publishing)
HTML Web Browser web
aplicaţii web Utilizatori

16

BD
 verificări

Creare conţinut

securitate acces server web

verificări

Accesul la baza de date Tempo va fi gratuit pentru indicatorii de interes larg şi cei agregaţi la nivel
naţional. O componentă importantă a accesului la baza de date Tempo va fi acceea de comerţ
electronic, în sensul că vom permite accesul contra-cost, la acei indicatori statistici care sunt detaliaţi
la nivel de grupe sau subgrupe de caracteristici statistice sau unităţi administrativ-teritoriale. După
vizualizarea şi selecţia indicatorilor doriţi, se va calcula costul comenzii, iar plata se va putea face fie
în maniera clasică pe baza unei facturi, fie pe baza de carte de credit (Visa sau MasterCard).
Accesul la bazele de date va fi permis pe bază de username şi parolă, asigurându-se astfel posibilitatea
monitorizării accesului la informaţii din interiorul şi din exteriorul organizaţiei.
Componenta e-commerce va consta şi în posibilitatea de a comanda şi plăti on-line publicaţii din
Catalogul de produse şi servicii statistice.
Componenta de comerţ electronic va fi
accesată prin “statistic shop”, logarea
se va face prin introducerea numelui
utilizatorului şi a parolei aprioric
atribuite utilizatorului.
Toate informaţiile privind
disponibilitatea indicatorilor statistici,
termenii de acces, utilizarea,
procedurile de plată, tipurile de carte
de credit vor fi foarte clar descrise în
paginile informative ale site-ului.
Confidenţialitatea, termenii de
copyright vor fi protejaţi şi asiguraţi de
legislaţia naţională şi internaţională în
acest domeniu al comerţului electronic.

Alte facilităţi care vor fi oferite de noul website sunt serviciul de abonare la ştiri (newsletter), serviciul
FAQs, motor de căutare în toate paginile site-ului, harta site-ului.

17
În paralel cu site-ul INS vor fi
reproiectate site-urile celor 8
Direcţii regionale de statistică, care
vor urma acelaşi design ca şi site-
ul INS. Conţinutul se va referi
bineînţeles la nivelul indicatorilor
regiunii de dezvoltare respective şi
al judeţelor componente.Toate
facilităţile dezvoltate pentru site-ul
INS vor fi disponibile şi pentru
site-urile regionale.

Preocupări de viitor .... GIS pe Internet

Sistemele Informaţionale Geografice (Geographical Information System - GIS) reprezintă o
tehnică de lucru tot mai utilizată în lumea contemporană, atât în domeniul cercetărilor
teoretice, cât şi în foarte multe activităţi practice. GIS-ul este de fapt un sistem care are mai
multe componente de tip informaţional raportate la coordonate geografice. Rezultatul
introducerii, stocării, procesării şi analizei datelor statistice după coordonate geospaţiale
constă în primul rând în vizualizarea unor informaţii complexe referenţiate spaţial faţă de
coordonatele geografice reale, iar în al doilea rând în posibilitatea efectuării unor analize şi
corelaţii de mare complexitate, imposibil de realizat eficient cu tehnicile clasice. Tehnicile
GIS permit combinarea de informaţii de diferite tipuri (cifre, imagini, hărţi etc.), folosind
componente hardware şi software.
Dezvoltarea Internetului a afectat fundamental arhitectura aplicaţiilor informatice,
determinând modificări substanţiale în modul de distribuţie şi accesibilitate a soluţiilor din
această categorie. Având în vedere aceste considerente, se poate spune că accesarea
aplicaţiilor prin intermediul unui simplu browser Web a venit în întâmpinarea necesităţilor
unei lumi caracterizată, printre altele, prin dinamism şi prin accelerarea proceselor economice.
Preocupările actuale sunt acelea de a dezvolta soluţii GIS pentru internet, numit generic
WebGIS.
Avantajele soluţiilor GIS pentru web sunt:
- au un potenţial ridicat de a distribui informaţia geografică către toţi utilizatorii de
internet;
- oferă o mobilitate deosebită prin accesarea informaţiilor folosind numai un
browser de Internet, fără a mai fi nevoie cumpărarea unui software GIS;
- permit dezvoltarea de aplicaţii pentru analize spaţiale, cartografiere, identificarea
de adrese, geocodificare, etc.
- sunt capabile să furnizeze informaţiile geografice pe terminalele mobile, începând
cu laptop-uri şi încheind cu dispozitivele hand-held sau telefoanele inteligente;
- permit cercetarea, organizarea, compararea şi corelarea datelor;
- permit prezentarea rezultatelor în tabele, grafice şi hărţi tematice pe diferite nivel
administrative: regiuni, judeţe şi comune.

18
Reprezentarea şi localizarea geografică sunt elemente esenţiale pentru fluxurile
informaţionale din administraţia publică locală. În acest sens, cea mai mare parte din
documentele vehiculate în cadrul primăriilor sunt legate intrinsec de informaţiile geografice.

Produse software dedicate producerii, publicării şi distriburii hărţilor via internet:

 AutoDesk MapGuide
 ESRI ArcExplorer, MapObjects Internet Map Server
 Etak Map Server
 Intergraph GeoMedia WebMap
 MapInfo ProServer
 GRASSLinks dezvoltat de University of California at Berkeley
 ForNet MapServer dezvoltat de University of Minnesota

Soluţiile GIS sunt aplicaţii care permit crearea şi reprezentarea a diverselor informaţii sub
formă de hărţi geografice. În general, sistemele informatice geografice conţin o componentă
destinată vizualizării hărţilor, soluţiile de ultimă oră oferind posibilitatea de a le publica şi pe
Internet, vizualizarea făcîndu-se folosind un browser Web. Pentru Internet, soluţiile de acest
tip necesită instrumente de creare a acestor hărţi, precum şi un server capabil să gestioneze
hărţile şi să furnizeze date în timp real către quasi-totalitatea utilizatorilor.

Date
statistice

geoprocesare geovizualizare
HTML Web Browser web

19
BD GIS
 aplicaţii webgis
Autodesk MapGuide Utilizatori

securitate acces server web

geo-baza de date

La nivel european s-a dezvoltat Geo-Portalul European, ce reprezintă punctul de acces

Internet la colecţia de date spaţiale în cadrul Initiativei Europene a Infrastructurii Informaţiei
Spaţiale (INSPIRE). Scopul acestui geo-portal este acela de a crea o infrastructură europeană
de informaţii spaţiale ce permite distribuirea de informaţii spaţiale tuturor utilizatorilor săi.

Geo-Portalul INSPIRE a fost implementat de catre ESRI folosind limbajul de dezvoltare

J2EE, ArcIMS 4.0.1, ArcSDE 8.3, baza de date Oracle şi ArcGIS Desktop 8.3. Printre
utilizatorii acestui portal se numără factorii decizionali, managerii de la nivel local, naţional,
european, organizaţiile europene şi toţi cetăţenii. Servicile oferite de acest geo-portal includ
vizualizarea straturilor de informaţii, suprapunerea informaţiei provenite din diferite surse, şi
analiza spaţială şi temporală a datelor.

Bibliography

20
*** eEurope+ - Action Plan, Europe 2003, A co-operative effort to implement the Information Society in
Europe, Action Plan prepared by the Candidate Countries with the assistance of the European Commission, June
2001.
http://europa.eu.int/information_society/ thematic portal
http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/site/
http://en.wikipedia.org/wiki/Information_society
http://europa.eu.int/comm
http://epp.eurostat.cec.eu.int/portal/product=Yearlies_new_science_technology&science_technology
http://www.itu.int/wsis/docs/geneva/official/dop.html
http://www.wgig.org/ working group on internet governance
http://www.w3.org/pub/WWW/Talks/General/Concepts.html
http://www.mcti.ro
http://management.3xforum.ro
http://comunicare.3xforum.ro

21