.

Tema 1 - Gradul II

I. Educatia, invatamantul si societatea cunoasterii in sec. XXI: context, tendinte, reforme. Documente si strategii UE si CE !isa"ona, #ologna, Co$en%aga, #erlin&. 1. Educatia, invatamantul si societatea cunoasterii in sec. XXI : context, tendinte, reforme 2. Documente si strategii UE si CE (Lisa ona, !ologna, Co"en#aga, !erlin$ 1. Educatia, invatamantul si societatea cunoasterii in sec. XXI : context, tendinte, reforme Ce este educaia? % Etimologic: educatio (lat.$, su stantiv derivat din educo%educare (a cre&te, a #r'ni, a (ngri)i$ &i din educo% educere (a ridica, a (n'l*a$. % I. +ant: educa*ia, activitate de disci"linare, de cultivare, de civili-are &i de morali-are a omului, sco"ul ei fiind de-voltarea (n individ a (ntregii "erfec*iuni de care acesta este susce"ti il. % .ean /iaget: transformarea con&tiin*ei, a "si#ismului individual (n ra"ort cu valorile con&tiin*ei comune, "rin facilitarea &i accelerarea ada"t'rii, cu su "rocesele ei % acomodare &i asimilare. % E. Dur0#eim: 1. ac*iunea genera*iilor adulte (ndre"tat' asu"ra genera*iilor tinere, (n inten*ia inducerii de st'ri fi-ice, intelectuale &i morale reclamate de via*a social', (n general, dar &i de mediul social "entru care sunt destina*i indivi-ii. 2. sociali-are metodic' a tinerei genera*ii. % 1t. !2rs'nescu: activitate con&tient' de influen*are a educa ilului "rintr%o tri"l' ac*iune de (ngri)ire, (ndrumare, cultivare, (n direc*ia sensi ili-'rii sale fa*' de valorile culturale &i, ulterior, "entru crearea acestora. % Cerg#it &i 3l'sceanu (coord.$: ansam lul influen*elor exercitate asu"ra indivi-ilor umani, de regul' co"ii &i tineri, (n evolu*ia &i de-voltarea lor, de c'tre al*i indivi-i umani, de regul' adul*i, indiferent dac' aceste influen*e sunt inten*ionate sau s"ontane, ex"licite sau im"licite, sistematice sau (nt2m"l'toare, dar av2nd un rol mai mare sau mai mic (n formarea individului ca om social. 4otiunea de Societatea cunoasterii (+no5ledge 6ociet7$ este utili-ata asta-i in intreaga lume, fiind o "rescurtare a termenului 6ocietate a-ata "e cunoastere (+no5ledge% ased societ7$. 6ocietatea cunoasterii re"re-inta mai mult decat societatea informationala (informatica$, inglo and%o de fa"t "e aceasta. .ames 8. 9ic#aels "re-int' astfel erele "rin care a trecut &i trece omenirea: a "ietrei a fierului

a agriculturii a industriei a te#nologiei a cunoa&terii

Considera*iile lui .ames 8. 9ic#aels re"re-int' "ro a il "rima (ncadrare conce"tual' teoretic' a societ'*ii cunoa&terii (n mersul istoriei omenirii. :r "utea s' sur"rind' li"sa erei informa*iei care nu a"are ex"licit, dar ea se (m"arte "ro a il (ntre era te#nologiei &i era cunoa&terii care este "artea su"erioar' a erei informa*iei. De fa"t, omenirea se g'se&te du"' "'rerea noastr', (ntr%o er a informaiei av2nd ca fa-e succesive societatea informaional, societatea cunoaterii &i societatea contiinei. Cunoasterea este informatie cu inteles si informatie care actionea-a. De aceea, societatea cunoasterii nu este "osi ila decat grefata "e societatea informationala si nu "oate fi se"arta de aceasta. 6ocietatea informationala se caracteri-ea-a "rin democrati-area informatiei, comunicarii, intelegerii si coo"erarii. In esenta, aceasta societate se a-ea-a "e Internet. 6ocietatea informatica re"re-inta o noua eta"a a civili-atiei umane, un nou mod de viata calitativ su"erior, care im"lica folosirea intensiva a informatiei in toate sferele activitatii si existentei umane, cu un im"act economic si social ma)or. :vansul catre societatea informationala, a-ata "e cunoastere este considerat, "e "lan mondial, ca o evolutie "entru asigurarea de-voltarii dura ile in contextul ;noii economii;, a-ata, in "rinci"al, "e "roduse si activitati ntelectual%intensive, "recum si "entru reali-area unei civili-atii socio%umane avansate. 6ocietatea informationala a-ata "e cunoastere inseamna mai mult decat "rogresul te#nologiei si a"licatiilor informaticii si comunicatiilor, ea integrand si dimensiunile: sociala (cu im"act asu"ra ingri)irii sanatatii, solidaritatii si "rotectiei sociale, muncii si "ietei muncii, educatiei si formarii continue etc$ am ientala (cu im"act asu"ra utili-arii resurselor si "rotectiei mediului$ culturala (cu im"act asu"ra conservarii si de-voltarii "atrimoniului cultural national si international, a "romovarii "luralismului cultural etc$ economica (cu de-voltarea unor noi "aradigme ale economiei digitale si ale noii economii a-ate "e cunoastere, inovare, cultura antre"renoriala si manageriala, educatie a cetateanului si consumatorului$ Un vector al societatii cunoasterii este un instrument care transforma societatea informationala intr%o societate a cunoasterii. :u fost definite doua clase mari de vectori ai societatii cunoasterii: 1.vectori te#nologici 2. vectori functionali Vectorii tehnologici ai societatii cunoasterii sunt: %internetul %te#nologia cartii electronice (digitale$ %agentii inteligenti (sisteme de inteligenta artificiala, folositi "entru data mining si c#iar 0no5ledge discover7$ %mediul incon)urator inteligent "entru activitatea si viata omului

%nanote#nologia si nanoelectronica (care va deveni "rinci"alul su"ort fi-ic "entru "rocesarea informatiei$

Vectorii functionali ai societatii cunoasterii sunt: managementul cunoasterii "entru intre"rinderi, organi-atii, institutii, administratii locale si nationale managementul utili-arii morale a cunoasterii la nivel glo al cunoasterea iologica si genomica sistemul de ingri)ire a sanatatii la nivel social si individual "rote)area mediuli incon)urator si asigurarea societatii dura ile si sustena ile "rintr%un management s"ecific al cunoasterii a"rofundare cunoasterii des"re existenta generarea de cunoastere noua te#nologica de-voltarea unei culturi a cunosterii si inovarii un sistem de invatamant a-at "e metodele societatii informationale si a cunoasterii (e% learning$ 4umarul vectorilor functionali va creste datorita fa"tului ca din ce in ce mai multe domenii de activitate vor fi tot mai de"endente de cunoastere. 6ocietatea informationala este caracteri-ata de cresterea ex"lo-iva a informatiei digitale dis"oni ila "rin intermediul "roduselor te#nologiei informatiei si comunicatiilor. :ceasta inseamna "entru guverne si administratii, servicii "u lica mai eficiente, mai trans"arente si mai ra"ide, mai a"ro"iate de nevoile cetatenilor si mai "utin costisitoare. :ccesul cetatenilor la informatie este o cerinta a de-voltarii societatii romanesti in contextul glo ali-arii si mondiali-arii "roceselor si fenomenelor contem"orane. Intre "rinci"alele com"onente ale societatii informationale "ot si amintite: %documentele electronice %reteaua Internet si serviciile oferite % i liotecile electronice si i liotecile virtuale %centrele de informare %invatamantul la distanta %comertul electronic si "latile electronice %telefonia mo ila etc 6ocietatea cunoa&terii "resu"une: < extindere &i a"rofundare a cunoa&terii &tiin*ifice &i a adev'rului des"re existen*'. Utili-area &i managementul cunoa&terii existente su forma cunoa&terii te#nologice &i organi-a*ionale. /roducerea de cunoa&tere te#nologic' nou' "rin inovare. < diseminare f'r' "recedent a cunoa&terii c'tre to*i cet'*enii "rin mi)loace noi, folosind cu "rioritate Internetul &i cartea electronic' &i folosirea metodelor de (nv'*are "rin "rocedee electronice (e%learning$. 6ocietatea cunoa&terii re"re-int' o nou' economie (n care "rocesul de inovare (ca"acitatea de a asimila &i converti cunoa&%terea nou' "entru a crea noi servicii &i "roduse$ devine determinant (Economia nou' este economia societ'*ii informa*ionale si a cunoa&terii$ 6ocietatea cunoa&terii este fundamental necesar' "entru a se asigura o societate sustena il' din "unct de vedere ecologic,

6ocietatea cunoa&terii are caracter glo al &i este un factor al glo ali-'rii. 6ocietatea cunoa&terii va re"re-enta &i o eta"' nou' (n cultur', "e "rimul "lan va trece cultura cunoa&terii care im"lic' toate formele de cunoa&tere, inclusiv cunoa&terea artistic', literar'.

:stfel se va "reg'ti terenul "entru ceea ce se va numi Societatea contiinei, a adevrului, moralitii i spiritului. /entru a (n*elege (n "rofun-ime conce"tul de societate a-at' "e cunoa&tere (0no5ledge societ7$, tre uie s' remarc'm fa"tul c' acesta este utili-at (n "aralel cu cel de economie a-at' "e cunoa&tere (0no5ledge% ased econom7$. Evident, cele dou' conce"te sunt (nrudite, nu (ns' identice. :m remarca mai (nt'i fa"tul c' utili-area intensiv' a cunoa&terii, inclusiv generarea de cuno&tin*e re"re-int' esen*a unor "rocese care au re-ultat economic. 6%a avansat recent ideea unei societ'*i a con&tiin*ei care va urma societ'*ii cunoa&terii. 3om a)unge (n acest secol la un moment (n care va tre ui s' intervin' o (m inare (ntre elementele societ'*ii cunoa&terii &i a societ'*ii con&tiin*ei. De fa"t, marea er' a informa*iei va cu"rinde e"ocile societ'*ii informa*ionale, a societ'*ii cunoa&terii &i a societ'*ii con&tiin*ei. :t2t cunoa&terea, du"' cum am v'-ut, este o form' de informa*ie, dar &i con&tiin*a este informa*ie. =nainte de a a orda (m inarea dintre societatea cunoa&terii &i a con&tiin*ei, acum de actualitate este (m inarea dintre societatea informa*iei &i societatea cunoa&terii. 'undamente teoretico-metodologice ale $oten()rii rolului educa(iei *n devenirea societ)(ii *n societate a cunoa+terii Programarea, democratizarea i informatizarea procesului instructiv-educativ /lanificarea (nv'*'m2ntului face "arte dintr%un "roces social mai larg "recedat de "ros"ectare &i "rogno-' &i urmat de "rogramare. /ros"ectarea im"lic' o activitate de cercetare com"lex', multidisci"linar' care urm're&te delimitarea liniilor strategice de de-voltare a educa*iei "e termen lung (2%> decenii$, (n str2ns' leg'tur' cu evolu*ia altor sectoare sociale (demografice, economice, "olitice, culturale, comunitare$. /rogno-a educa*iei face a"el la trei sisteme de referin*': func*iile generale ale sistemului de educa*ie, calitatea "roceselor activit'*ii de educa*ie, ti"ologia "roceselor "roiectate la nivelul &colii ca ctivit'*i de "redare(nv'*are% evaluare. /rogno-a "oate fi anga)at' la nivel strategic, "e terman lung (1?%1@ ani$, la nivel tactic, "e termen mediu (@%1? ani$ &i la nivel o"era*ional, "e termen scurt (>%@ ani$. Aoate cele trei niveluri sunt reflectate (n cadrul "rocesului social de "lanificare a (nv'*'m2ntului care re"re-int' dimensiunea a"licativ' a "rogno-ei. /lanificarea (nv'*'m2ntului transform' fundamentele teoretice sta ilite la nivel de "ros"ectare &i de "rogno-' (n norme o ligatorii de "roiectare, reali-are &i de-volatre a resurselor "edagogice (informa*ionale, umane, didactico%materiale, financiare$ (n cadrul organi-a*iei &colare. /lanificarea calitativ' a educa*iei, "roces social com"lex studiat la nivel de U4E6C<, "resu"une cunoa&terea "rofund' &i re"ari-area ra*ional' a tuturor resurselor "edagogice existente (n vederea valorific'rii lor la nivelul interde"enden*elor "re-ente &i viitoare existente (ntre educa*ie &i sistemul social glo al (cu "rinci"alele sale su sisteme: natural, economic, "olitic, cultural, comunitar$. /rogramarea re"re-int' dimensiunea o"era*ional' a "lanific'rii (nv'*'m2ntului, reali-at' "e termen scurt, de la 1%> ani la >%@ ani. /rogramarea constituie ac*iunea aflat' la a-a numeroaselor "lanuri ela orate (n cadrul organi-a*iei &colare: "lan

general "e ciclu sau trea"t' de (nv'*'m2nt, "lan annual,"lan "e com"artimente de activitate etc. 6tructura oric'rui "lan, (n calitatea acestuia de instrument al "roiect'rii, reali-at "rin ac*iunea de "rogramare, include: ilan*ul critic al activit'*ii desf'&urate anteriorB sta ilirea o iectivelor generaleB "reci-area o iectivelor s"ecifice "e domenii, sectoareB sta ilirea o iectivelor concrete &i a resurselor necesare "entru (nde"linirea lorB "reci-area mi)loacelor de evaluare "eriodic' &i "ermanent' cu func*ii im"licite &i ex"licite de reglare%autoreglare a activit'*ii. Democrati-area (nv'*'m2ntului re"re-int' un "roces social situat la limita de intersec*ie dintre sistemul de educa*ie &i sistemul "olitic, care vi-ea-' "erfec*ionarea activit'*ii de conducere a &colii, la toate nivelurile sale. =n mod necesar este vor a des"re crearea structurilor institu*ionale necesare "entru: egali-area &anselor de reu&it' &colar' a tuturor elevilor (n cadrul unui (nv'*'m2nt general &i o ligatoriu, (ntre C &i 1C aniB "romovarea managerilor &colari, la toate nivelurile sistemului "e criterii de com"eten*' "edagogic' &i social' confirmate la diferite intervale de tim". Informati-area (nv'*'m2ntului re"re-int' un "roces social com"lex situat la linia de intersec*ie dintre sistemul de educa*ie &i sistemul cultural, condi*ionat (n ultimele decenii de cerin*ele unei societ'*i "ostindustriale, informati-ate. :cest "roces com"lex anga)ea-' asimilarea &i valorificarea noilor te#nologii informative (n activit'*ile "roiectate la nivelul sistemului de (nv'*'m2nt, (n contextul unor ac*iuni s"ecifice de: alfa eti-are com"uterial', (nsu&ire a cuno&tin*elor studiate la disci"linele de "rofil informatic, reali-are a gestiunii (nv'*'m2ntului, a"licare a instruirii asistate de calculator. La nivel de "olitic' a educa*iei, informati-area (nv'*'m2ntului im"lic' introducerea &i utili-area te#nologiilor informatice &i de comunicare (n condi*iile interac*iunii continue dintre #ard%soft%instruirea "ersonalului. Efectele sociale anga)ate "e termen scurt, mediu &i lung vi-ea-' calitatea "rocesului de (nv'*'m2nt (esen*iali-area informa*iei anga)ate (n cadrul "rogramelor &colareB "romovarea te#nicilor de autoinstruire individuali-at'$ &i a managementului &colar (o"timi-area a-ei de date (n termeni de selec*ie, "rocesare, stocare, circula*ie (n re*ea "e ori-ontala &i verticala sistemului de (nv'*'m2nt$. Informati-area (nv'*'m2ntului stimulea-' activitatea de "roiectare, reali-are &i de-voltare a educa*iei la niveluri de com"eten*' "ro"rii &tiin*ei comunic'rii. 6e au in vedere trei categorii de com"eten*e: com"eten*a "rofesorului, ca emi*'tor de informa*ieB com"eten*a canalelor de comunicare "edagogic' devenite "u lice "rin folosirea unor te#nologii informa*ionale de larg' circula*ieB com"eten*a elevuluiDstudentului E rece"tor Fdis"us s' "reia mai mult' informa*ie, care cere &i acord' un interes s"ecial "roduselor mediaticeG. =n ceea ce "rive&te descentrali-area administrativ' a (nv'*'m2ntului, sociologia educa*iei militea-' "entru asigurarea unui ra"ort o"tim (ntre cerin*ele generale ale domeniului E ex"rimate (n termeni de centrali-are &tiin*ific' E &i "osi ilit'*ile &i cerin*ele teritoriale &i locale E asumate (n termeni de descentrali-are administrativ'. :nali-a educa*iei "oate fi reali-at' la nivel de sistem &i de "roces. La nivel de sistem avem (n vedere sistemul de educa*ie &i de (nv'*'m2nt. La nivel de "roces, avem (n vedere o serie de

as"ecte dinamice de-voltate (n cadrul ra"orturilor existente (ntre educa*ie &i "rinci"alele su sisteme ale vie*ii sociale (de exem"lu: evolu*ia "o"ula*iei &colare, "lanificarea educa*iei, democrati-area educa*iei,informati-area (nv'*'m2ntului$. Hela*ia s"ecial' existent' (ntre (nv'*'m2nt &i societate eviden*ia-' contri u*ia &colii la: de-voltarea economic' (ra"orturile existente (ntre succesul &colar &i cariera "rofesional'$B sc#im area social' (ra"orturile existente (ntre evolu*ia &colii &i stratificarea &i mo ilitatea social'$B confirmarea unor modele culturale &i comunitare (rolul &colii (n afirmarea modelului cultural al societ'*ii industriali-ate sau "ostindustriale, res"ectiv rolul &colii (n afirmarea caracterului na*ional al educa*iei$. 6istemul de educa*ie include ansam lul organi-a*iilor sociale (economice, "olitice, culturale$ &i al comunit'*ilor umane (familie, comunitate local', na*iune$ care, (n mod direct sau indirect, inten*ionat sau "ontan, reali-ea-' func*ii "edagogice. :ceast' defini*ie aco"er' conce"tul de societate educativ' sau de cetate educativ', lansat (n anii 1IJ? de U4E6C<. 6istemul de (nv'*'m2nt este "rinci"alul su sistem al sistemului de educa*ie,care include ansam lul organi-a*iilor sociale s"eciali-ate (n "roiectarea &i reali-area unor activit'*i de formare%de-voltare a "ersonalit'*ii. Com"lexitatea fenomenelor din societatea modern' solicit' un aga) de cuno&tin*e &i ca"acit'*i din ce (n ce mai ogat. De asemenea, vite-a cu care informa*ia circul' (n volum imens in#i ' ca"acitatea rece"torului de inter"retare (n tim" util a acesteia. 6ocietatea contem"oran' este caracteri-at' "rin dinamism, "rin (nnoire continu'. Ea nu "oate fi cunoscut' dec2t "rin inter"ret'ri "ersonale, varia ile &i (n mare m'sur' su iective, sim olice. / Druc0er: ceea ce (n*elegem acum "rin cunoa&tere este Kinforma*ie efectiv' (n ac*iune, informa*ie orientat' s"re re-ultateG. Arecerea de la cunoa&terea ca un ansam lu de cuno&tin*e, informa*ii, date, la cunoa&tere ca un ansam lu de com"eten*e (Ka &ti s' faciD s' ac*ione-iG$ determin' o mutare de accent (n educa*ie, de la ex"unerea Kex%cat#edraG la (nv'*area "rin ex"erien*'D "rin "ractic', de la transmiterea &i memorarea de informa*ii (informare$, la formarea de a ilit'*i, ca"acit'*i, com"eten*e. :"are nevoia form'rii unor indivi-i ca"a ili, (n "rimul r2nd, s' anali-e-e situa*iile concrete, noi, &i s' r's"und' adecvat utili-2nd ca"acit'*i de g2ndire logic', de re-olvare de "ro leme, de g2ndire critic', de g2ndire divergent' etc. Are uie formate de"rinderi de (nv'*are continu', ca"acit'*i de ada"tare la noile situa*ii. ,olul $rofesorului E de a crea situa*ii de (nv'*are (n cadrul c'rora elevul (&i con&tienti-ea-' demersurile de (nv'*are, re-ultatele, nea)unsurile &i (&i "erfec*ionea-' continuu activit'*ile de (nv'*areB aceste a ilit'*i se educ', se (nva*', se exersea-' (nc' din "rimii ani de &coal' E emple de !nvare prin aciunea proprie a elevului"

"rin desco"erire "rin intermediul o"era*iilor de g2ndire (reflexiv': s' o serve, s' com"are, s' str2ng' date, s' anali-e-e, s' a stracti-e-e, s' sinteti-e-e etc.$ E conduce la formarea unor structuri cognitive "rin ac*iune ("ractic', ex"resiv'D creativ' etc.$

algoritmic'

=nv'*'m2ntul modern este centrat "e ca"acit'*i &i com"eten*eB nu tre uie s' a u-'m de memorie, dar tre uie s' cerem o memori-are (este necesar'$ de ti" logic. Elevii tre uie s' o"ere-e &i cu informa*ii, cuno&tin*e de a-'. <"era*iile g2ndirii, ca"acit'*ile cognitive, com"ortamentul, atitudinile se de-volt' &i se exersea-' "e fondul unor cuno&tin*e de a-' temeiniceD ine consolidate. Reformele nvmntului, "roiectate mai ales du"' 1ICI, au (ncercat s' re-olve disfunc*ionalit'*ile a"'rute (n contextul Fcri-ei mondiale a educa*ieiG, concreti-at', (n ultim' instan*', (n contradic*ia existent' (ntre cererea &i oferta de instruireDde calitate, (ntre resursele investite &i re-ultatele o *inute (n tim". :ceste reforme au vi-at, mai ales, structura de a-' a sistemului, la nivelul (nv'*'m2ntului o ligatoriu, conce"ut, de regul', ca (nv'*'m2nt general. < iectivele (nv'*'m2ntului o ligatoriu, reflect2nd cerin*ele actuale &i de "ers"ectiv' ale societ'*ii informati-ate, F"ot fi gru"ate (n )urul a &ase mari nucleeG: Fc'utarea unei verita ile egalit'*i a &anselorGB asigurarea unui (nv'*'m2nt de a-', cu un trunc#i comun de cultur' general', ca ofert' social' destinat' (ntregii "o"ula*ii "2n' la v2rsta de 1C aniB transmiterea cuno&tin*elor &i a res"ectului "entru "atrimoniul cultural &i istoric na*ional &i universalGB F"reg'tirea co"ilului "entru toate as"ectele existen*ei de adultG, "entru ada"tarea la Fo lume care c2&tig' (n com"lexitate, dar &i (n incertitudineGB Fmotivarea elevilor "entru a continua s' (nve*e (n condi*iile unei lumi (n sc#im areG, valorific2nd "osi ilit'*ile de formare continu' existente Fdincolo de o liga*iile &colareGB sus*inerea interesului "entru &coal' din "ers"ectiva viitorului, dar &i a "re-entului. :nali-a acestor tendin*e de evolu*ie a educa*iei eviden*ia-' fa"tul c' (nv'*'m2ntul o ligatoriu, "relungit cel "u*in "2n' la v2rsta de 1C ani, este organi-at ca (nv'*'m2nt general (de cultur' general', de a-'$ care asigur' ridicarea standardului general de instruire a fiec'rei *'ri, "remisa &i garan*ia de-volt'rii sociale dura ile. /ractic, este vor a des"re afirmarea unei noi "olitici a educa*iei core"un-'toare cerin*elor de democrati-are a &colii (n condi*iile unei economii &i culturi de ti" "ostindustrial, informati-ate. /o-i*ia (nv'*'m2ntului general &i o ligatoriu modific', (n ultimele decenii, &i statutul liceului &i al universit'*ii: liceul, "rin "relungirea trunc#iului comun (n "ro"or*ie de J?%J@L, (n concordan*' cu cerin*ele acalaureatului interna*ional (lim a &i literatur'B o lim ' str'in', o &tiin*' socio%uman'B matematic', o &tiin*' ex"erimental'B o disci"lin' o"*ional'$B universitatea, "rin modelul Marvard a-at "e Fo"t cursuri o ligatorii, care nu tre uie s' fie "redate la fel E literatur', art', istorie, anali-' social', filosofie, lim i &i culturi str'ine, te#nologie E o iectivul fiind de a dota studen*ii din "rimul ciclu cu un aga) comun de cuno&tin*eG. :cest "rogram comun, ada"tat la cerin*ele unei economii &i culturi informati-ate, eviden*ia-' im"ortan*a social' a universit'*ii care (ncetea-' s' mai fie un (nv'*'m2nt de elit'.

Un model teoretic tim"uriu "rivind universitatea ca institu*ie central' a secolului XXI. Heferindu%se la Funiversitatea viitoruluiG, 9ircea 9ali*a eviden*ia-' urm'torii factori care sus*in "erenitatea universit'*ii, ra*iuni "entru care universitatea este considerat' dre"t institu*ie sta il' a viitorului, ocu"2nd un loc central: universitatea este multidisci"linar'B universitatea "resu"une educa*ia "ermanent'B universitatea integrea-' &tiin*', (nv'*'tur' &i "roduc*ieB universitatea tratea-' cores"un-'tor informa*iaB universitatea are un ritm s"ecial de lucru. #niversitatea este multidisciplinar$ Cum viitorul se "ronun*' (n favoarea mai multor disci"line &i a unei s"eciali-'ri largi, este ine ca (n fiecare sistem de (nv'*'m2nt s' existe dou' c'i de ex"lorare a unui domeniu: ca "rofesie &i ca disci"lin'. Universitatea nu acord' o di"lom' "rofesional', ci o licen*' "olivalent' (ntr%un c2m" al &tiin*ei. #niversitatea presupune educaia permanent$ Aot ce este "articular (n conce"tul de universitate, s"ecific sau restr2ns ca sfer' de a"lica*ie devine general,larg &i cu"rin-'tor.=n termenii viitorului, se "une "ro lema generali-'rii (nv'*'m2ntului universitar. Universitatea devine un loc de care e&ti legat &i la care revii "eriodic, care *ine eviden*a at2t a "reg'tirii c2t &i a nevoilor de "reg'tire. #niversitatea integreaz tiin, !nvtur i producie$ Universitatea este considerat' o institu*ie ca"a il' s' fac' leg'tura cu ceilal*i factori de cercetare &i de "roduc*ie, esen*iali societ'*ii de m2ine.4u fa"tul c' universitatea are s'li de curs (i confer' su"rema*ie sau ascendent. La oratorul este "artea ei modern' &i semnificativ', (n li"sa c'ruia universit'*ile devin mai "u*in susce"ti ile de a se ada"ta la nou . #niversitatea trateaz corespunztor informaia$ Universitatea (&i de-v'luie o nou' voca*ie atunci c2nd "romite s' fie un centru documentar adecvat uria&ei rev'rs'ri informa*ionale. Existen*a centrelor de calcul "ermite universit'*ilor s' fac' investiga*ii (n a&a numita "ro lem' a g'sirii informa*iei. #niversitatea are un ritm special de lucru, ritm criticat uneori "entru lentoarea sa, invidiat alteori "entru a sen*a de sarcini instantanee. Lucr'ri "u licate,ex"uneri, comunic'ri, desco"eriri nu au "utut fi (nc#eiate dec2t du"' decenii de trud'. /utem s' ne (ntre 'm (n favoarea c'rui ritm se "ronun*' viitorul. Universitatea este o institu*ie "e termen lung. :re (n structura sa r'ga-ul necesar "entru a urm'ri o iective fundamentale ale societ'*ii, ca "rogresul &tiin*ei. Ai"ul de activitate uman' va fi mai a"ro"iat (n viitor de ti"ul investiga*iei universitare. /entru Hom2nia devine esen*ial' reali-area societ'*ii informa*ionale, dar (n condi*iile actuale ea tre uie s' se desf'&oare odat' cu "rimele o iective ale societ'*ii cunoa&terii. Este gre&it s' se s"un': mai (nt2i societatea informa*ional' &i a"oi societatea cunoa&terii. 4u tre uie s' ne condamn'm s' r'm2nem mereu (n urm'. 4u: mai (nt2i societatea informa*ional' &i numai du"' aceea societatea cunoa&terii. Hom2nia ar tre ui s' ai ' ca model situa*ia Ninlandei, o *ar' f'r' resurse ((n sensul tradi*ional al cuv2ntului$ care a &tiut s' investeasc' (n cercetare &i (n (nalta te#nologie &i (ntr%o "erioad' istoric' foarte scurt' a trecut (n r2ndul *'rilor de-voltate. De exem"lu, in 1II>, (n Ninlanda "rocentul de finan*are din /I! "entru cercetare l%a de"'&it "e cel din Uniunea Euro"ean'. =n 1II@ alan*a de im"ort%ex"ort (n (nalta te#nologie a acestei *'ri a devenit "o-itiv', iar (n 1III excedentul a a)uns la C?L.

-nv)()m.ntul o"ligatoriu +i societatea cunoa+terii Curriculumul (nv'*'m2ntului o ligatoriu este astfel "roiectat, (nc2t s' contri uie la o de-voltare individual' concordant' cu cerin*ele unei societ'*i a cunoa&terii, ale unei societ'*i a-ate "e res"ectul "entru fiin*a uman'. =n general, rela*ia dintre educa*ie &i societate tre uie construit' astfel (nc2t: mem rii societ'*ii care sunt a solven*i ai unei tre"te de &colaritate s' fie astfel forma*i (nc2t s' a)ung' s' as"ire la, &i s' "ractice efectiv, (nv'*area continu' "rin: cre&terea rece"tivit'*ii fa*' de dinamica sc#im 'rii, "ros"ectarea a"licativit'*ii de-volt'rilor &tiin*ifice &i te#nologice, afirmarea g2ndirii critice sau divergenteB s' "ermit' eliminarea din (nv'*'m2nt a arierelor dintre educa*ia de ti" academic &i cea de ti" "ragmatic, res"ectiv dintre Fa &tiG &i Fa faceG, Fa cunoa&teG &i Fa a"licaG, "rin accentul "us "e formarea de com"eten*eB s' stimule-e "romovarea "rin sistemul de (nv'*'m2nt o ligatoriu, dar &i de c'tre agen*ii "olitici, economici &i sociali, a valorilor asociate cunoa&terii continue &i activit'*ii eficienteB s' asigure existen*a, nu numai ca "riorit'*i ale curriculumului "entru (nv'*'m2ntul o ligatoriu, ci &i (n "ractica efectiv' din &coal', a educa*iei civice, a educa*iei te#nologice &i a educa*iei "entru via*a "rivat'. Heali-area acestei rela*ii % dintre educa*ie &i societatea cunoa&terii % de"inde de o varietate de factori. Unii sunt exteriori educa*iei &i de"ind (n "rea mic' m'sur' de ini*iativele sau reali-'rile din lumea &colii. :l*i factori sunt educa*ionali &i vi-ea-' scoaterea (nv'*'m2ntului dintr%o stare eminamente "asiv', de sim"lu eneficiar al aloca*iilor de la ugetul de stat sau al interven*iilor &iDsau s"onsori-'rilor ce (i sunt exterioare. Este necesar' crearea mecanismelor care s' "ermit' reali-area unui nou &i verita il "arteneriat (ntre stat, sectorul "rivat, sindicate &i &coal', (n care &i unii &i al*ii s' se considere ca ofertan*i &i eneficiari, solicitan*i &i reali-atori. Este nevoie, &i (nc' (n mod urgent, de sta ilirea unor "riorit'*i clare (ntr%o "olitic' a educa*iei centrat' "e (nv'*'m2ntul o ligatoriu, "e rela*iile acestuia cu celelalte niveluri sau cicluri de (nv'*'m2nt, inclusiv cu cel su"erior sau ter*iar, centrat' "e de-voltarea "arteneriatului dintre (nv'*'m2nt, comunitate, societate, (ntr%o lume a cunoa&terii a"licate. /e termen scurt +i0sau mediu, "oliticile a"licate (n (nv'*'m2ntul o ligatoriu ar tre ui: 1. S conduc la afirmarea acestuia ca un nivel educaional integral, distinct i specific, %azat pe continuitatea stadiului primar i a celui gimnazial . :ceasta im"lic' o"erarea cu ciclurile curriculare definite "e a-a "si#ologiei v2rstelor &i a (nv'*'rii (n cadrul integrat al (nv'*'m2ntului o ligatoriu. =n acest sens, se "ro"une: considerarea duratei (cls.I % a IX%a$ &i a activit'*ilor curriculare din (nv'*'m2ntul o ligatoriu ca un tot integralB o"erarea, (n cadrul structurii formale a (nv'*'m2ntului, cu cele trei cicluri curriculare succesive: ciclul ac#i-i*iilor fundamentale (gru"a "reg'titoare a gr'dini*ei urmat' de clasele I &i a II%a$B ciclul de de-voltare (de la clasa a III%a "2n' la clasa a 3I%a$B &i ciclul de o servare &i orientare (de la clasa a 3II%a "2n' la clasa IX%a$, a&a cum sunt definite acestea (n documentele reglatoare ale Curriculumului 4a*ionalB

(ncadrarea cu "ersonal didactic s"eciali-at "e cele trei cicluri curriculare, (n mod "rogresiv (de exem"lu: educatorD(nv'*'tor "entru "rimul ciclu, "rofesorD (nv'*'torDinstitutor "entru al doilea ciclu, "rofesor "entru al treilea ciclu curricular$B (m un't'*irea coeren*ei curriculumului din (nv'*'m2ntul o ligatoriu (n func*ie de ciclurile curriculare, succesiunea lor &i integrarea (ntr%un tot unitarB definirea de descri"tori de "erforman*'Dcriterii de notare "e cele trei cicluri, (n concordan*' cu standardele curriculare de "erforman*', care s' genere-e evaluarea "rogresului (n (nv'*are &i care, (n ultim' instan*', s' genere-e evaluarea com"re#ensiv' "rin examenul de ca"acitateB organi-area examenului de ca"acitate, ca examen na*ional, "e a-a standardelor curriculare de "erforman*' existente (n Curriculumul 4a*ional.

1. S includ, f'r' discrimin'ri, "rin a"licarea "rinci"iului ec#it'*ii sociale &i al egalit'*ii &anselor de &colari-are, toi copiii de v&rst corespunztoare, oricare ar fi mediul (social, re-iden*ial, etnic etc.$ din care "rovin &i oricare ar fi ca"acit'*ile lor intelectuale. 1colari-area tuturor &i eliminarea a andonului &colar sunt menite s' genere-e o rat' maxim' de "artici"are a co"iilor (n (nv'*'m2ntul o ligatoriu. 4ici o )ustificare contrar' acestei o"*iuni nu "oate fi acce"tat'. Este necesar' o anali-' (n sco"ul inventarierii categoriilor de situa*ii de a andon &colar &i ado"tarea unor solu*ii flexi ile &i eficiente, corelate cu situa*ia res"ectiv'. 2. 6' recu"ere-e, "rin modalit'*i &i c'i s"ecifice, "e to*i cei care, dintr%o ra*iune sau alta, au a andonat &coala sau nu au fost deloc &colari-a*i. =n acest sens, este necesar' ela orarea unui mecanism legislativ care s' asigure de-voltarea de alternative eficiente de re&colari-areDrecu"erare &colar'. 3. 6' conduc' la ela orarea &i a"licarea unor descri"toriDcriterii de "erforman*' care s' "ermit' testarea relativ standardi-at' a cuno&tin*elor &i a a ilit'*ilor o"eratorii teoretice &i "ractice ale elevilor. 4. 6' a)ung' la consolidarea, (n cel mult -ece luni E "e a-a unor anali-e &i discu*ii extinse, trans"arente &i ine focali-ate E a curriculumului na*ional al (nv'*'m2ntului o ligatoriu cu durata de I ani &i a "onderilor disci"linare m'surate "rin tim"ul &colar alocat &i sarcinile de (nv'*are asociate. :ceasta va asigura, (n anul &colar 2??>%2??O, a"licarea unui curriculum cores"un-'tor (nv'*'m2ntului o ligatoriu cu clasele I E a IX%a, (n concordan*' cu "rinci"ii clare &i de-volt'ri ine definite logistic. :nii &colari 2??1%2??2 &i 2??2%2??> ofer' suficient tim" &i destule o"ortunit'*i "entru anali-e, o"*iuni &i ela or'ri cu valoare antici"ativ'. Aotodat', agen*ii "rinci"ali ai reformei "ot fi anga)a*i at2t (n ela orare, c2t &i (n a"licare, av2nd astfel &ansa de a fi din tim" informa*i, ceea ce "ermite s' se evite eventuale st'ri de im"rovi-are sau aglomerare de ultim moment. Consolidarea unor ac#i-i*ii valoroase &i antici"area sc#im 'rilor ce vor fi introduse E acestea tre uie s' fie o"*iunile fundamentale ale unei "olitici &colare consecvente, unde nu este loc "entru fluctua*ii de am"loare "e "erioade scurte de tim", (n afara celor minor%corective. 5. 6' asocie-e "onderea curriculumului la deci-ia &colii (CD6$ cu s"ecificul contextului comunitar &i al intereselor elevilor &i "'rin*ilor, facilit2nd astfel integrarea &colii (n comunitate, res"onsa ili-area autorit'*ilor locale &i a "'rin*ilor fa*' de calitatea &colarit'*ii locale. 6. 6' afirme (n &coal' &i (n rela*iile elevilor &i "'rin*ilor cu &coala o cultur' a exigen*ei, a g2ndirii disci"linate, a curio-it'*ii nelimitate &i a muncii inde"endente, a comunic'rii active &i

ne(ngr'dite. 7. 6' "romove-e (n mod consecvent valorile democra*iei, ale res"ectului "entru dre"turile individuale, inclusiv dre"tul la tratament nediscriminatoriu, &i ale res"onsa ilit'*ilor individuale fa*' de comunitate &i societate ca (ntreg. 6' accentue-e educa*ia elevilor ca "ersonalit'*i, asimilarea a ilit'*ilor &i cuno&tin*elor necesare integr'rii (n via*a "u lic' &i (n cea "rivat'. 8. 6' facilite-e afirmarea fiec'rei &coli o ligatorii (n "arte, (n mod inde"endent de gru"urile &colare integratorii (adic' de licee, &coli "rofesionale etc.$, dis"un2nd de o gestionare clar' &i ex"licit' a "ro"riilor activit'*i, inclusiv "e "lan ugetar%financiar, ca"a il' s' r's"und' a&te"t'rilor &i contri u*iilor mem rilor comunit'*ii (n care func*ionea-'. 19. 6' asigure reorgani-area re*elei &colare astfel (nc2t s' se evite situa*ii de alocare ineficient' a resurselor, g'sind solu*ii economice "entru accesul tuturor elevilor la un (nv'*'m2nt de calitate. Nragmentarea ineficient' &i ne"roductiv' a sistemului, ilustrat' de multi"lele &coli rurale cu "redare simultan' din comunit'*i li"site de via ilitate economic' ar tre ui sto"at' "rin integrarea co"iilor din aceste localit'*i (n &coli care ofer' facilit'*i sociale &i culturale cores"un-'toare. =n multe situatii, (ns', s%a dovedit ca este mai scum" &i mai ne"roductiv ca o &coal' rural' cu doar c2*iva elevi s' fie desfiin*at' "rin Pcomas'riQ "line de riscuri. /entru re-olvarea situa*iilor, este nevoie de anali-e "reala ile, detaliate &i com"etente, evit2ndu%se deci-iile ar itrare, de ti" glo alist sau a-ate "e )ocuri de interese care ar ignora &colari-area co"iilor (n rela*ie cu comunit'*ile din care "rovin. 'ealizarea acestor opiuni !n !nvm&ntul o%ligatoriu depinde de:

o"timi-area, la nivelul 9inisterului Educa*iei, a mecanismelor de ela orare, a"licare, monitori-are &i evaluare a "oliticilor de de-voltare a (nv'*'m2ntului o ligatoriuB cre&terea "erforman*elor manageriale ale ins"ectoratelor &colare )ude*ene, mai ales (n condi*ii de descentrali-are &i regionali-areB de-voltarea o"tim' a sistemului de monitori-are a "reg'tirii &i evolu*iei (n carier' a "ersonalului didactic, (n care accentul s' fie "us "e instruirea "rofesional' adecvat' &i "e recom"ensarea cores"un-'toareB afirmarea clar' a identit'*ii "rofesionale a cor"ului didacticB "reg'tirea (n domeniul managementului educa*ional, "rin cursuri adecvate, a mem rilor administra*iei locale cu res"onsa ilit'*i (n (nv'*'m2nt (inclusiv a celor ale&i$B de-voltarea unor institu*ii autonome de cercetare &i ofertante de servicii educa*ionale (n domenii ale ela or'rii materialelor de (nv'*are, ale a"lic'rii noilor te#nologii de informare &i comunicare, ale evalu'rii &i examin'rii, managementului &i administra*iei &colare etc.B 6ectorul (nv'*'m2ntului o ligatoriu tre uie, a&adar, s' fie definit ca o com"onent' de sine st't'toare a sistemului de (nv'*'m2nt, evit2ndu%se includerea sa (ntr%un tot construit "e di#otomia universitar % "reuniversitar ((ntemeiat' "e o orientare tradi*ional', "re"onderent academic', a (nv'*'m2ntului rom2nesc$. Crearea unei societ'*i a (nv'*'rii este "uternic de"endent' de un (nv'*'m2nt o ligatoriu "erformant &i eficient, care tre uie s'%&i cree-e "ro"riile institu*ii de sus*inere a calit'*ii (n str2ns' leg'tur' cu interesele regionale &i comunitare, economice, culturale &i sociale, cu o iective &i finalit'*i clare &i relativ inde"endente de cele ale celorlalte niveluri de (nv'*'m2nt.

(ratuitatea studiului !n coala o%ligatorie este o o"*iune na*ional' incontesta il'. Dar aceasta "resu"une introducerea unor mecanisme &i reglement'ri clare "rivind modul de gestionare economic' &i de im"licare a comunit'*ilor regionale &i locale, concomitent cu res"ectarea unor standarde na*ionale "recis definite &i monitori-ate.

1. Documente si strategii UE si CE !isa"ona, #ologna, Co$en%aga, #erlin&

=n contextul unei "reocu"'ri strategice interna*ionale (n domeniul educa*iei, "utem vor i de o strategie comun a nvmntului, (n contextul glo ali-'rii, la care &i Hom2nia se ra"ortea-'. =nce"and cu anul 1IIJ s%au "rodus la nivelul Uniunii Euro"ene "rogrese (n reali-area efectiv' a unui s"a*iu euro"ean extins al educa*iei.

Lisa ona 1IIJ 6or ona 1IIR !ologna 1III /raga 2??1 Co"en#aga 2??2 !erlin 2??> !ergen 2??@ Londra 2??J

Urm'toarea reuniune va fi g'-duit' de c'tre !elgia (n Louvain%la% 4euve, 2R E 2I a"rilie 2??I. Hidic2nd la rang de "rinci"iu res"ectarea identit'*ii na*ionale, "olitica educa*ional' "romovat' la nivel euro"ean "lasea-' (ntreaga de-voltare a sistemelor educa*ionale &i de formare "rofesional' (n "ers"ectiva cerin*elor societ'*ii &i economiei a-ate "e cunoa&tere. He"erele deci-ionale ma)ore "entru fundamentarea "rocesului de reform' a (nv'*'m2ntului, (n s"ecial a celui universitar, din Hom2nia sunt clar identificate E at2t (n documentele "rogramatice ela orate de Suvernul Hom2niei c2t &i (n cele ela orate de institu*iile euro"ene, res"ectiv (n documentele agreate (n comun de Suvernul Hom2niei &i institu*iile euro"ene. :stfel:

Conven(ia de la !isa"ona 1886& Conventia de la Lisa ona este o conventie cu "rivire la recunoa&terea atestatelor o *inute (n (nv'*'m2ntul su"erior (n statele din regiunea Euro"ei. Dintre articolele sale enumeram:

6ECTIU4E: III E /HI4CI/II DE !:UV HENEHIA<:HE L: E3:LU:HE: C:LINICVHIL<H /osesorii calific'rilor eli erate (n una din /'r*i, la cerere adresat' organului com"etent, vor avea acces adecvat la o evaluare a acestor calific'ri. 4u se va face nici o discriminare (n leg'tur' cu originea solicitantului (n de"enden*a de sex, ras', culoare, lim ', o"inie "olitic' sau de alta natur', origine etnic' sau social', asociere cu o minoritate na*ional', "ro"rietate, na&tere sau alt statut, sau (n a-a oric'rei alte circumstan*e care nu se refer' la valoarea calific'rilor, recunoa&terea c'rora este necesar'.

6ECTIU4E: I3 E HECU4<:1AEHE: C:LINICVHIL<H C:HE <NEHV :CCE6 L: =43VTV9W4AUL 6U/EHI<H Niecare /arte va recunoa&te calific'rile eli erate de c'tre celelalte /'r*i, care satisfac cerin*ele generale "entru accesul la (nv'*'m2nt su"erior (n acele /'r*i, (n sco"ul autori-'rii accesului la "rogramele a"ar*in2nd sistemului s'u de (nv'*'m2nt su"erior.3a fi suficient "entru o /arte de a%i oferi de*in'torului unei calific'ri eli erate (n una din alte /'r*i "osi ilitatea de a o *ine o evaluare a acelei calific'ri, la cererea de*in'torului. =n ca-ul (n care admiterea la o institu*ie &iDsau "rogram de (nv'*'m2nt su"erior este selectiv', "rocedurile de admitere vor fi sta ilite astfel (nc2t s' asigure c' evaluarea calificativelor str'ine este reali-at' (n conformitate cu "rinci"iile de cinste &i nediscriminare

6ECTIU4E: 3 E HECU4<:1AEHE: DUH:AEI 6AUDIIL<H Niecare /arte va recunoa&te durata studiilor finisate (n cadrul unui "rogram de (nv'*'m2nt su"erior (n alta /arte. :ceast' recunoa&tere va include acele "erioade de studii efectuate "entru (nc#eierea unui "rogram de (nv'*'m2nt su"erior (n /artea (n care recunoa&terea este necesar', cu condi*ia s' nu fie diferen*e su stan*iale demonstrate (ntre durata studiilor finisate (n alt' /arte &i "artea de "rogram de (nv'*'m2nt su"erior "e care ar tre ui s' o (nlocuiasc' (n /artea (n care recunoa&terea este necesar'. 6ECTIU4E: 3I E HECU4<:1AEHE: C:LINICVHIL<H DE =43VTV9W4A 6U/EHI<H =n m'sura (n care o deci-ie de recunoa&tere se a-ea-' "e cuno&tin*e &i a"titudini certificate "rin calific'ri ale (nv'*'m2ntului su"erior, fiecare /arte va recunoa&te calific'rile de (nv'*'m2nt su"erior conferite (n alt' /arte, exce"*ie fiind ca-urile (n care o diferen*' su stan*ial' ar "utea a"are (ntre calificarea a c'rei recunoa&tere este solicitat' &i calificarea cores"un-'toare (n /artea (n care recunoa&terea este necesar'.

6ECTIU4E: 3II E HECU4<:1AEHE: C:LINICVHIL<H /<6ED:AE DE HENUSI:TI, /EH6<:4E DE/<HA:AE 1I /EH6<:4E CU 6A:AUA 6I9IL:H CELUI DE HENUSI:A Niecare /arte va lua toate m'surile re-ona ile (n cadrul sistemului s'u educa*ional "entru a ela ora, (n conformitate cu "revederile sale constitu*ionale, )uridice &i de reglementare, "rocedurile necesare de evaluare corect' a fa"tului dac' refugia*ii, "ersoanele de"ortate &i cele cu statut similar de refugiat (nde"linesc cerin*ele de a-' "entru a avea acces la (nv'*'m2nt su"erior, la "rogramele "ostuniversitare sau la anga)area (n c2m"ul muncii, c#iar dac' calific'rile o *inute (n una din /'r*i nu "ot fi dovedite "rin "ro e documentare.

6ECTIU4E: 3III E I4N<H9:TI: CU /HI3IHE L: E3:LU:HE: I46AIAUTIIL<H 1I /H<SH:9EL<H DE =43VTV9W4A 6U/EHI<H % Niecare /arte va oferi informa*ie adecvat' referitoare la orice institu*ie care face "arte din sistemul s'u de (nv'*'m2nt su"erior, "recum &i referitoare la orice "rogram o"erat de aceste institu*ii, cu sco"ul de a oferi "osi ilitatea autorit'*ilor com"etente ale altor /'r*i de a determina dac' calitatea calific'rilor eli erate de aceste institu*ii. % Niecare /arte va ela ora "revederi adecvate "entru de-voltarea, men*inerea &i asigurarea:unui re-umat referitor la diferitele ti"uri de institu*ii de (nv'*'m2nt su"erior ce a"ar*in sistemului s'u de (nv'*'m2nt su"erior,unei descrieri a "rogramelor de (nv'*'m2nt su"eriorBunei liste a institu*iilor educa*ionale am"lasate (n afara teritoriului s'u, "e care /artea le consider' ca "arte a sistemului s'u institu*ional. 6ECAIU4E: X E 9EC:4I69ELE DE I9/LE9E4A:HE 6unt sta ilite autoritatile care vor "romova si facilita im"lementarea conventiei (Comitetul Conventiei, Heteaua E4IC$

!a-a legala a acestei conventii este Aratatul Uniunii Euro"ene, care "revede in articolul 1OI c' Uniunea Euro"ean' tre uie s' contri uie la de-voltarea calit'*ii (n educa*ie cu condi*ia res"ect'rii diversit'*ii culturale &i lingvistice. :"iectivul strategic este ca FUniunea Euro"ean' s' devin' cea mai com"etitiv' &i dinamic' economie din lume, a-at' "e cunoa&tere, ca"a il' de cre&tere economic' dura il', cu mai multe locuri de munc' &i o mai mare coe-iune social'G . )%iectivele sistemelor educationale si de formare continua sunt: :1. Cre+terea calit)(ii +i eficien(ei sistemelor educa(ionale +i de formare $rofesional) *n uniunea euro$ean) *$*$ +m%untirea educaiei i formrii cadrelor didactice i formatorilor Elementele c#eie: %6"ri)inirea cores"un-'toare a cadrelor didactice &i forma%torilor astfel (nc2t ei s' r's"und' "rovoc'rilor unei societ'*i a-ate "e cunoa&tere.

%Definirea com"eten*elor, inclu-2nd aici &i com"eten*e minime de ICA, "e care cadrele didactice &i formatorii ar tre ui s' le de*in' %:sigurarea unei calific'ri adecvate noilor intra*i (n "rofesie, la toate materiile &i nivelurile "recum &i asigurarea unei mai mari atractivit'*i "rofesiei de cadru didactic sau formator *$,$ -ezvoltarea de competene pentru societatea cunoaterii Elementele c#eie: %Identificarea "ac#etului de com"eten*e de a-', cum "ot fi men*inute &i cum "oate fi evitat' o su"ra(nc'rcare a curriculei (n "erioada de &colari-are o ligatorie. %:sigurarea acestor com"eten*e de a-' "entru to*i, (n "ar%ticular, "entru cei mai "u*in avanta)a*i (n &coli. *$.$ /sigurarea accesului la 0C1 pentru toi :s"ectele im"ortante: %Cre&terea num'rului de ec#i"ament &i soft5are educa*ional astfel (nc2t ICA s' fie a"licat cu succes (n "racticile de "redare &i formare. %:da"tarea metodelor de "redare &i rolul cadrelor didactice &i formatorilor de a utili-a la maxim te#nicile de "redare &i (nv'*are FrealeG &i FvirtualeG. *$2$ Creterea recrutrii !n studiile tiinifice i tehnice Elementele im"ortante: %Cre&terea num'rului de tineri care aleg s' studie-e &i s' urme-e cariere (n domeniul &tiin*ei &i te#nologiei, (n "articular (n domeniul cercet'rii &i a disci"linelor &tiin*ifice unde se (nregistrea-' o sc'dere a num'rului de "ersonal calificat. %:sigurarea unui ec#ili ru (ntre 'r a*i &i femei care studia-' matematica, &tiin*a &i te#nologia. %Cre&terea num'rului de cadre didactice calificate, de-voltarea unor metode &i materiale mai atractive de "redare &i cre&terea utili-'rii facilit'*ilor e%learning (n aceste disci"line. *$3$ #tilizarea mai %un a resurselor Elementele im"ortante: %:sigurarea unei ec#ita ile &i efective distri uiri &i utili-'ri a resurselor financiare (n cadrul sistemelor educa*ionale &i de formare. %6"ri)inirea evalu'rii &i asigur'rii calitative a sistemelor "rin utili-area indicatorilor &i enc# mar0ing. %Ex"loatarea "oten*ialului "arteneriat "u lic%"rivat. %De-voltarea de anali-e cost% eneficiu (n ceea ce "rive&te investi*iile (n educa*ie &i formare. :1. 'acilitarea accesului $entru to(i la sistemele de educa(ie +i formare ,$*$ #n mediu deschis !nvrii :s"ecte im"ortante: %Nurni-area educa*iei &i form'rii astfel (nc2t adul*ii s' "oat' "artici"a efectiv, s' com ine "artici"area lor (n "rocesul educa%*ional cu alte activit'*i familiale &i "rofesionale. %:sigurarea accesului "o"ula*iei v2rstnice la (nv'*are.

%:sigurarea unui transfer mai u&or al studen*ilor (ntre diferitele com"onente ale sistemelor educa*ionale &i de formare. ,$,$ 'ealizarea unui proces al !nvrii mai atractiv Elemente im"ortante: %=ncura)area tinerilor de a r'm2ne (n sistemul educa*ional &i de formare du"' terminarea "erioadei de educa*ie o ligatorie %9otivarea adul*ilor s' r'm2n' (n leg'tur' cu sistemele educa*ionale &i de (nv'*are de%a lungul vie*ii. %=nl'turarea arierelor tradi*ionale (ntre (nv'*area formal' &i non%formal' %:sigurarea unui transfer mai u&or al studen*ilor (ntre diferitele com"onente ale sistemelor educa*ionale &i de formare. ,$.$ Spri4inirea unei cetenii active, oportuniti egale i coeziune social Elemente im"ortante: %im"licarea institu*iilor educa*ionale &i de formare (n "romovarea solidarit'*ii, toleran*ei, valorilor democratice &i interesului "entru cultura celuilalt &i "reg'tirea indivi-ilor "entru o "artici"are activ' (n societateB %integrarea com"let' a ec#it'*ii (n o iectivele &i func*ionarea institu*iilor educa*ionale &i de formareB %com"eten*ele de a-' s' fie accesi ile "entru to*i cei care (n "re-ent eneficia-' mai "u*in de sistemul educa*ional &i de formare, "recum: "ersoanele #andica"ate, "o"ula*ia v2rstnic', imigran*ii sau cei care au dificult'*i de (nv'*are. :2:Desc%iderea sistemelor educa(ionale +i de formare c)tre lume .$*$ +ntrirea legturilor cu viaa economic, cercetare i societate .$,$ -ezvoltarea spiritului antreprenorial .$.$ +m%untirea !nvrii lim%ilor strine < iective urm'rite: %=ncura)area fiec'rei "ersoane s' (nve*e cel "u*in dou' lim i ale Uniunii Euro"ene, "e l2ng' lim a matern'. %=m un't'*irea modului de "redare a lim ilor str'ine (n &coli. .$2$ Creterea mo%ilitii i schim%urilor

Elementele im"ortante: %/artici"area institu*iilor educa*ionale mai "u*in "rivilegiate la "rogramele de mo ilit'*i. %9'surarea &i certificarea com"eten*elor do 2ndite &i a com"eten*elor de-voltate "rin mo ilitate. .$3$ +ntrirea cooperrii europene < iectiv reali-at "rin: %:sigurarea com"ati ilit'*ii sistemelor de acreditare &i control al calit'*ii, astfel (nc2t calific'rile o *inute s' fie egal valori-ate (n Euro"a. %Cre&terea flexi ilit'*ii &i diversit'*ii sistemelor de (nv'*are "rin "romovarea trans"aren*ei &i recunoa&terii calific'rilor. Hom2nia este unul din "rimele state care au ratificat Conventia de la Lisa ona si care au aderat la "rocesul de la !ologna, (n cadrul caruia Comunicatul ministrilor educatiei din Euro"a semnat la /raga (n anul 2??1 reafirma rolul si res"onsa ilitatea guvernelor (n sustinerea educatiei, "rivita ca un "u lic. Declara(ia de la #ologna 1888 F6"a*iul Euro"ean al =nv'*'m2ntului 6u"erior G

Declaratia de la !ologna, cunoscuta si ca ;/rocesul (:genda$ !ologna; este o declara*ie comun' a 9ini&trilor Educa*iei din Euro"a Convenit' la !ologna, 1I iunie 1III (Declara*ia de la !ologna a fost semnat' de c'tre mini&trii educa*iei din 2I de *'ri euro"ene cu oca-ia CHE D Conferin*a Confedera*iei Hectorilor din Uniunea Euro"eana.Direc*iile luate de c'tre diverse reforme (n ceea ce "rive&te (nv'*'m2ntul su"erior, lansate (n acela&i tim" (n Euro"a, au dovedit #ot'r2rea multor guverne de a ac*iona "e ideea unei asigurari a unei mai une com"ati ilit'*i &i a unei com"ara ilit'*i a sistemelor de (nv'*'m2nt su"erior. 6emnatarii acestei declaratii se anga)ea-a in de-voltara unor "olitici care sa atinga in celmai scurt tim" urmatoarele o iective: :do"tarea unui sistem de di"lome u&or de com"arat &i de recunoscut, "rin im"lementarea ideii de su"liment la di"lom', (n vederea "romov'rii anga)a ilit'*ii cet'*enilor Euro"ei &i com"etitivit'*ii interna*ionale a sistemului de (nv'*'m2nt su"erior. :do"tarea unui sistem a-at (n mod esen*ial "e doua cicluri, de ;undergraduate; &i ;graduate;. :ccesul la al doilea ciclu va necesita com"letarea cu succes a studiilor din "rimul ciclu, care ar "utea dura cel "u*in trei ani. Di"loma "rimit' du"' a solvirea "rimului ciclu va fi, de asemenea, relevant' "entru "ia*a de munc' euro"ean' ca un nivel anume de calificare. :l doilea ciclu ar tre ui s' duc' s"re di"loma de master &iDsau de doctor, a&a cum se (nt2m"l' (n multe *'ri ale Euro"ei. 6ta ilirea unui sistem de credite ec#ivalent cu sistemul ECA6. Creditele ar "utea fi o *inute &i (n contexte care nu im"lic' (nv'*'m2nt su"erior, care includ (nv'*area "e tot "arcursul vie*ii, at2t tim" c2t sunt recunoscute de c'tre universitate. /romovarea mo ilit'*ii "rin de"'&irea o stacolelor c'tre exerci*iul efectiv al circula*iei li ere, "un2ndu%se (n s"ecial accent "e: studen*i,"rofesori, cercet'tori &i "ersonalul administrativ, recunoa&terea &i valorificarea "erioadelor "etrecute (n concursul euro"ean, "rin cercetare, "redare &i formare, f'r' a fi "re)udiciate dre"turile lor statutare. /romovarea coo"er'rii euro"ene (n asigurarea calit'*ii unei vi-iuni legate de ideea de a de-volta criterii &i metodologii com"ara ile. /romovarea dimensiunilor necesare euro"ene legate de (nv'*'m2ntul su"erior, mai ales (n ceea ce "rive&te de-voltarea curricular', coo"erarea inter%institu*ional', sc#emele de mo ilitate &i "rogramele integrate de studiu, formare &i cercetare. Din "artea Homaniei a semnat ministru :ndrei 9arga. Declaratia de la Co$en%aga 1991 Declaratia de la Co"en#aga este declara*ia 9ini&trilor Euro"eni ai Educa*iei &i Norm'rii /rofesionale &i a Comisiei Euro"ene, ado"tat' la Co"en#aga, 2I%>? noiem rie 2??2, "rivind (nt'rirea coo"er'rii euro"ene (n domeniul form'rii "rofesionale. =n cadrul reuniunii de la Co"en#aga, ministrii educatiei din Euro"a au anali-at strategii si "olitici educationale de intensificare a coo"erarii (n domeniu, (ntre statele mem re si statele candidate, "e a-a conclu-iilor Consiliului Euro"ean de la !arcelona din martie 2??2 si a o iectivelor "rivind educatia si sistemele de formare "rofesionala sta ilite de Conferinta de la Lisa ona din a"rilie 2??2. Conferinta &i%a "ro"us, de asemenea, ado"tarea unei Declaratii comune "rivind cresterea coo"erarii (n domeniul educatiei si formarii "rofesionale (n ra"ort cu consolidarea dimensiunii

euro"ene, cresterea trans"arentei si de-voltarea "oliticilor de informare si orientare "rofesionala, identificarea unor metode o"time "entru recunoasterea calificarilor si a com"etentelor "rofesionale si asigurarea calitatii (n educatie si formare "rofesionala. Urm'toarele $riorit)(i ma;ore vor fi urm'rite "rin coo"erarea sus*inut' din domeniul educa*iei &i form'rii "rofesionale: -imensiunea european Consolidarea dimensiunii euro"ene (n domeniul educa*iei &i form'rii "rofesionale, cu sco"ul (m un't'*irii coo"er'rii str2nse care s' facilite-e &i s' "romove-e mo ilitatea &i de-voltarea coo"er'rii inter%institu*ionale, "arteneriatele &i alte ini*iative transna*ionale, toate acestea "entru a accentua "rofilul euro"ean al educa*iei &i form'rii "rofesionale (n context interna*ional, astfel (nc2t Euro"a s' fie recunoscut' ca "unct de referin*' mondial "entru cei care (nva*'. 1ransparen, informaie i orientare %Cre&terea trans"aren*ei (n domeniul educa*iei &i form'rii "rofesionale "rin im"lementarea &i ra*ionali-area re*elelor &i a mi)loacelor de informare, inclusiv integrarea instrumentelor existente, cum ar fi C3 euro"ean, com"let'ri ale certificatelor sau di"lomelor (engl., di"loma su""lement$, cadrul euro"ean comun de referin*' "entru lim i &i EUH</:66 (ntr%un singur cadru. %Consolidarea "oliticilor, sistemelor &i "racticilor care s"ri)in' informarea,consilierea &i orientarea, (n s"ecial (n ce "rive&te accesul la educa*ie &i formare &i transfera ilitatea &i recunoa&terea com"eten*elor &i a calific'rilor, "entru a s"ri)ini mo ilitatea geografic' &i ocu"a*ional' a cet'*enilor din Euro"a. 'ecunoaterea competenelor i a calificrilor Cre&terea s"ri)inului acordat de-volt'rii com"eten*elor &i calific'rilor la nivel sectorial Ela orarea unui set comun de "rinci"ii "rivind validarea (nv'*'rii non%formale &i informale, (n sco"ul asigur'rii unei mai mari com"ati ilit'*i (ntre a ord'rile din diferite *'ri &i de la diferite niveluri. /sigurarea calitii % /romovarea coo"er'rii (n domeniul asigur'rii calit'*ii, "un2ndu%se accentul (n s"ecial "e sc#im ul de metode &i modele, "recum &i "e criterii &i "rinci"ii comune ale calit'*ii (n formarea "rofesional'. % Luarea (n considerare a nevoilor de (nv'*are ale "rofesorilor &i formatorilor (n toate formele de educa*ie &i formare "rofesional'. 9'surile ulterioare acestei declara*ii vor avea (n vedere urm'toarele as"ecte, "entru a se asigura succesul &i eficien*a im"lement'rii coo"er'rii euro"ene (n domeniul educa*iei &i form'rii "rofesionale: 1. Im"lementarea unei coo"er'ri sus*inute (n domeniul educa*iei &i form'rii "rofesionale va deveni tre"tat o com"onent' a "rocesului ulterior ra"ortului "rivind o iectivele. 2. Sru"ul de lucru existent la nivelul Comisiei, va continua activitatea (n vederea asigur'rii eficacit'*ii im"lement'rii &i coordon'rii "rocesului de coo"erare sus*inut' (n domeniul educa*iei &i form'rii "rofesionale. >. :ten*ia se va concentra "e domenii concrete (n care activit'*ile au (nce"ut de)a, de

exem"lu, ela orarea unui singur cadru trans"arent, transferul de credite (n formarea "rofesional' &i ela orarea instrumentelor de calitate. :lte domenii, care vor fi (n scurt tim" incluse: orientarea "e tot "arcursul vie*ii (nv'*area non%formal' formarea "rofesorilor &i a formatorilor (n domeniul educa*iei &i form'rii "rofesionale. Comunicatul de la #erlin 1992 KNormarea 6"a*iului euro"ean de (nv'*'m2nt su"eriorG Este un comunicat al Conferin*ei 9ini&trilor res"onsa ili "entru (nv'*'m2ntul su"erior !erlin, si a avut loc in data de 1I se"tem rie 2??>. /e data de 1I iunie 1III, la un an du"' Declara*ia de la 6or ona, mini&trii res"onsa ili "entru (nv'*'m2ntul su"erior din 2I de *'ri ale Euro"ei au semnat declara*ia de la !ologna. Ei au convenit asu"ra unor o iective comune im"ortante "entru de-voltarea coerent' &i armonioas' (n domeniul (nv'*'m2ntului su"erior "entru anul 2?1?. La urm'toarea conferin*' ce a avut loc la /raga "e data de 1I mai 2??1, num'rul o iectivelor a crescut, iar mini&trii &i%au reafirmat o liga*iunile de a forma 6"a*iul euro"ean de (nv'*'m2nt su"erior c'tre anul 2?1?. /e data de 1I se"tem rie 2??> mini&trii res"onsa ili "entru (nv'*'m2ntul su"erior din >> de *'ri ale Euro"ei s%au (nt2lnit (n !erlin cu sco"ul de a anali-a "rogresele o *inute (n domeniu &i de a sta ili "riorit'*ile &i noile o iective "entru anii urm'tori cu sco"ul de a accelera formarea 6"a*iului euro"ean de (nv'*'m2nt su"erior. 9ini&trii au accentuat im"ortan*a tuturor elementelor /rocesului !ologna "entru formarea 6"a*iului euro"ean de (nv't'm2nt su"erior &i au accentuat necesitatea de a intensifica eforturile la nivel institu*ional, na*ional &i euro"ean. Aotu&i, "entru a da "rocesului un im"uls (n continuare, ei s%au anga)at s' intermedie-e "riorit'*ile "entru urm'torii doi ani. Ei vor intensifica eforturile "entru a "romova efectiv sistemele de asigurare a calit'*ii, "entru a accelera im"lementarea efectiv' a sistemului a-at "e doua cicluri &i "entru a (m un't'*i sistemul de recunoa&tere a titlurilor &i a "erioadelor de studii. Ei au convenit asu"ra urm'toarelor considera*ii, $rinci$ii +i $riorit)(i.

<sigurarea calit)(ii

Calitatea (nv'*'m2ntului su"erior s%a dovedit a fi a-a form'rii 6"a*iului euro"ean de (nv'*'m2nt su"erior. 9ini&trii s%au anga)at s' sus*in' de-voltarea (n continuare a sistemului de asigurare a calit'*ii la nivel institu*ional, na*ional &i euro"ean. Ei au accentuat necesitatea de a ela ora criterii mutual acce"tate &i metodologii de asigurare a calit'*ii. Ei au accentuat c' res"onsa ilitatea de a-' "entru asigurarea calit'*ii (n (nv'*'m2ntul su"erior a"ar*ine fiec'rei

institu*ii (n "arte &i acest lucru formea-' temelia unei res"onsa ilit'*ii autentice a sistemului academic (n cadrul na*ional. De aceea, ei au c'-ut de acord ca "2n' (n anul 2??@ sistemele na*ionale de asigurare a calit'*ii s' includ': Definirea res"onsa ilit'*ilor organelor &i institu*iilor im"licate. Evaluarea "rogramelor sau institu*iilor, inclusiv evaluarea intern', anali-a extern', "artici"area studen*ilor &i "u licarea re-ultatelor. Un sistem de acreditare, certificare sau "roceduri com"ara ile. /artici"area interna*ional', coo"erarea &i organi-area re*elelor.

=tructura titlurilor: <do$tarea unui sistem "a>at *n esen() $e dou) cicluri

9ini&trii au avut satisfac*ia s' men*ione-e fa"tul c' (n a-a anga)amentului lor referitor la sistemul de doua cicluri, definit (n declara*ia de la !ologna, s%a dat cursul unei restructur'ri com"re#ensive a "eisa)ului (nv'*'m2ntului su"erior euro"ean. Ao*i mini&trii s%au anga)at s' (ncea"' im"lementarea sistemului de doua cicluri c'tre anul 2??@. 9ini&trii au (ncura)at *'rile mem re s' ela ore-e un cadru de calific'ri com"ara ile &i com"ati ile "entru sistemele de (nv'*'m2nt su"erior, care ar c'uta s' descrie calific'rile (n termeni de a ilit'*i de lucru, "e nivele, conform re-ultatelor "rocesului de (nv'*are, com"eten*elor &i "rofilului. /romovarea mo"ilit)(ii 9o ilitatea studen*ilor, a "ersonalului academic &i administrativ re"re-int' a-a "entru formarea 6"a*iului euro"ean de (nv'*'m2nt su"erior. 9ini&trii au accentuat im"ortan*a acestui fa"t at2t "entru domeniul academic &i cultural, "recum &i "entru cel "olitic, social &i economic. Ei &i%au ex"rimat satisfac*ia referitor la fa"tului c' du"' ultima lor (nt2lnire, cifrele ce caracteri-ea-' mo ilitatea au crescut, de asemenea, &i datorit' su"ortului din "artea "rogramelor Uniunii Euro"ene Im$lementarea sistemului de credite 9ini&trii au accentuat rolul im"ortant )ucat de 6istemul Euro"ean de Credite Aransfera ile (ECA6$ (n facilitarea mo ilit'*ii studen*ilor &i (n de-voltarea curriculumului interna*ional. Ei a"recia-' fa"tul c' ECA6 devine, "as cu "as, o a-' generali-at' "entru sistemele na*ionale de credite. Ei sus*in evolu*ia c'tre o iectivul ce "revede ca ECA6 s' devin' nu doar un sistem de transfer, ci &i unul acumulativ. ,ecunoa+terea titlurilor :do"tarea unui sistem de titluri com"ara ile &i ine definite 9ini&trii au su liniat im"ortan*a Conven*iei de la Lisa ona referitoare la recunoa&terea titlurilor. Ei au sta ilit ca o iectiv fa"tul c' (nce"2nd cu anul 2??@ fiecare a solvent va "rimi su"limentul la di"lom' automat &i f'r' "lat'. :cest document tre uie emis (ntr%o lim ' larg r's"2ndit' de circula*ie euro"ean'. Institu(iile de *nv)()m.nt su$erior +i studen(ii 9ini&trii au salutat anga)amentul institu*iilor de (nv'*'m2nt su"erior &i a studen*ilor fa*' de /rocesul !ologna &i au recunoscut necesitatea "artici"'rii active &i directe a tuturor "artenerilor (n "rocesul care va asigura succesul "e termen lung.9ini&trii au remarcat

"artici"area constructiv' a organi-a*iilor de studen*i (n /rocesul !ologna &i au su liniat necesitatea de a include studen*ii (nc' de la stadiul inci"ient (n activit'*ile ulterioare. 6tuden*ii sunt "artici"an*i cu dre"turi de"line la guvernarea (nv'*'m2ntului su"erior.9ini&trii au accentuat im"ortan*a unor condi*ii adecvate de studii &i de trai "entru studen*i, "entru ca ace&tia s'%&i "oat' finisa cu succes studiile (ntr%o "erioad' re-ona il' de tim", f'r' o stacole de ordin social sau economic. Ei, de asemenea, au accentuat necesitatea colect'rii unor date mai com"ara ile referitor la situa*ia economic' &i social' a studen*ilor. /romovarea dimensiunii euro$ene *n *nv)()m.ntul su$erior 9ini&trii au remarcat fa"tul c', urmare a a"elului formulat la /raga, continue s' se de-volte modulele adi*ionale, cursurile &i curriculumul cu con*inuturi, orientare &i organi-are euro"ean'. Ei au accentuat necesitatea includerii (n "rogramele comune de calificare a unei "erioade su stan*iale de studii "este #otare, "recum &i o "revedere adecvat' "entru diversitatea lingvistic' &i "rocesul de (nv'*are a lim ilor. /romovarea caracterului atractiv al =$a(iului euro$ean de *nv)()m.nt su$erior 9ini&trii au declarat ca sc#im urile transna*ionale (n (nv'*'m2ntul su"erior tre uie guvernate (n a-a calit'*ii &i valorilor academice &i au convenit s' active-e (ntr%un format comun (n acest sens.Ei au (ncura)at coo"erarea regional' din alte "'r*i ale glo ului "rin desc#iderea seminarelor &i conferin*elor !ologna "entru re"re-entan*ii din aceste regiuni. -nv)()m.ntul continuu 9ini&trii au su liniat contri u*ia im"ortant' a (nv'*'m2ntului su"erior (n transformarea instruirii continue.:u im"ulsionat institu*iile de (nv'*'m2nt su"erior s' extind' "osi ilit'*ile instruirii continue la trea"ta de (nv'*'m2nt su"erior, inclusiv &i "rin recunoa&terea studiilor anterioare. =$a(iul euro$ean de *nv)()m.nt su$erior +i =$a(iul euro$ean de cercetare - doi st.l$i ai societ)(ii "a>ate $e cuno+tin(e 9ini&trii consider' necesar de a merge mai de"arte de actuala configura*ie cu doua cicluri a (nv'*'m2ntului su"erior &i de a include nivelul doctoral ca al treilea ciclu al /rocesului !ologna.Ei accentuea-a im"ortan*a cercet'rii &i a "reg'tirii (n acest domeniu &i "romovarea interdisci"linarit'*ii (n men*inerea &i (m un't'*irea calit'*ii (nv'*'m2ntului su"erior &i (n asigurarea com"etitivit'*ii (nv'*'m2ntului su"erior euro"ean. De asemenea se doreste o o mo ilitate cresc2nd' la nivel doctoral &i "ostdoctoral. 6e urmareste intensificarea si intarirea "arteneriatelor intre institutiile de invatamant . Continuitatea $rocesului T'rile, care fac "arte din Conven*ia Cultural' Euro"ean' tre uie s' fie eligi ile (n calitate de mem ru al 6"a*iului euro"ean de (nv'*'m2nt su"erior. 9ini&trii au decis sa acce"te cererile de a deveni mem ri si "rocesului de la !ologna, "rimite din "artea :l aniei, :ndorei, !osniei &i Mer-egovinei, 6f2ntului 6caun, Husiei, 6er iei &i 9untenegrului, fostei He"u lici Iugoslave, a 9acedoniei &i s' salute aceste state ca noi mem ri, extin-2nd "rocesul la un num'r de "este O? de *'ri euro"ene.