Importanta Activitatilor Extrascolare in Educatia Copiilor Volumul 2 2023

CARTE FORMAT ELECTRONIC
IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN

EDUCAȚIA COPIILOR
VOL. II
Editor: Georgian Dumitrescu
EDITURA D’ART
Pitești,
2023
S.C. Editura D’Art Media S. R. L.
J03/1048/2013; 32110184
PITEŞTI, judeţul ARGEŞ
Tel. : 0742.51.82.11
E-mail: edituradart@gmail.com
Carte în format electronic (on-line)
IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN EDUCAȚIA

COPIILOR
ISBN GENERAL:
978-606-8842-40-0
ISBN VOL. II
978-606-8842-42-4
Editura D’Art
Editor: Georgian Dumitrescu
*Articolul este valabil însoțit de adeverința de publicare și de procesul verbal încheiat

in cadrul proiectului educațional!
*Autorii își asumă responsabilitatea pentru conținutul materialului publicat!
Iunie, 2023
Importanța activităţilor extrașcolare în educaţia copiilor
Prof. înv. Primar Negulescu Anca – Mihaela,
Școala Gimnazială ”Radu Stanian”, Ploiești
“Să nu-i educam pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi
mari si nimic nu ne permite sa stim cum va fi lumea lor. Atunci sa-i invatam sa se adapteze.” (Maria
Montessori –”Descoperirea copilului”)
Pedagogul american Bruner (1970) consideră că „oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare i se
poate preda cu succes, într-o formă intelectuală adecvată, orice temă”, dacă se folosesc metode şi procedee
adecvate stadiului respectiv de dezvoltare, dacă materia este prezentată „într-o formă mai simplă, astfel
încât copilul să poată progresa cu mai multă uşurinţă şi mai temeinic spre o deplină stăpânire a
cunoştinţelor”.
Modelarea, formarea şi educaţia omului cere timp şi dăruire. Timpul istoric pe care îl trăim cere
oameni în a căror formaţie caracterul şi inteligenţa se completează pentru propria evoluţie a individului.
În şcoala contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru
participarea la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii
copiilor. În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic
şi socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială.
Complexitatea finalităţilor educaţionale impune îmbinarea activităţilor curriculare cu cele
extracurriculare, iar parteneriatul educaţional, ca set de intervenţie complementară, apare ca o necesitate.
Educația extracurrriculară (realizată dincolo de procesul de învățământ) iși are rolul și locul bine
stabilit în formarea personalității copiilor noștri. Educația prin activitățile extracurriculare urmărește
identificarea și cultivarea corespondenței optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viață
civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. Începând de la cea mai frageda
vârstă, copiii acumulează o serie de cunoștinte punându-i în contact direct cu obiectele și fenomenele din
natură.
Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm școala cu
viaţa.
Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv – educative să primeze, dar să fie prezentate în mod
echilibrat şi momentele recreative, de relaxare, atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite. În cadrul
acestor activităţi elevii se deprind să folosească surse informaționale diverse, să întocmească colecţii, să
sistematizeze date, învaţă să înveţe. Prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor,
asumându-şi responsabilităţi, copiii se autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi,
posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor
şi mai frumos obiectivul principal al scolii şi al învăţământului primar – pregătirea copilului pentru viaţă.
Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în
activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale,
facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea
talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Activităţile extraşcolare se
desfăşoară într-un cadru informal, ce permite elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să reducă
nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual.
Oricât ar fi de importantă educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ, ea nu epuizează
sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului. Rămâne cadrul larg al timpului liber al copilului, în
3
care viaţa capătă alte aspecte decât cele din procesul de învăţare şcolară. În acest cadru, numeroşi alţi factori
acţionează pozitiv.
Activităţiile extracurriculare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la
dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor şcolarilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber.
Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire şi
dăruire, la astfel de activităţi. Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator de căutări şi
soluţii variate. Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria şi în dragostea din sufletul
copiilor, dar să îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase.
Bibliografie:
* Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ,
în “Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
* Ionescu, M., Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001;
* Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în
curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom, 2002
4
IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE
ÎN EDUCAȚIA COPIILOR
PROF. ÎNV. PRIMAR, NEICU BIANCA – OANA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ „ȘTEFAN CEL MARE”,
ALEXANDRIA – TELEORMAN
Activitățile extrașcolare sunt un element esențial al dezvoltării generale al unui elev, deoarece îi ajută
să socializeze, să se înțeleagă unii pe alții și să lucreze în echipă și ca comunitate în școală. Activitățile
extrașcolare pot ajuta elevii să relaționeze între ei și să elibereze stresul acumulat. Aceste activități nu numai
că îi ajută pe copii să-și descopere abilitățile și deficiențele, dar îi ajută și să găsească ceva ce le place să
facă în afara școlii.
Elevii pot studia, explora și trece de la o activitate extrașcolară la alta și nu se știe niciodată când or
să găsească acel lucru care se transformă într-un hobby. Elevii pot folosi aceste activități extrașcolare pentru
a-și evidenția abilitățile ca membrii ai unei echipe, lideri, voluntar în CV-urile și scrisorile de intenție atunci
când aplică la o facultate sau își caută locuri de muncă.
Marele pedagog, I. Nicola, afirma faptul că activitatea extraşcolară oferă independenţă mai mare
elevilor şi asigură o posibilitate de varietăţi pentru manifestările disciplinare, ele presupun respectarea unei
game variate de norme disciplinare.
J. Bruner consider că „oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare, i se poate transmite cu succes, într-
o formă intelectuală adecvată, orice temă.”
Activităţile extraşcolare au caracteristici specifice prin care se pot deosebi de activităţile şcolare, cum
ar fi: conţinutul, durata, metodele folosite şi formele de organizare a activităţii. Un aspect important de
precizat este că, conţinutul activităţilor extraşcolare nu este stabilit printr-un curriculum obligatoriu; astfel
elevii avand libertatea deplină de a alege conţinuturile care sunt în perfectă concordanţă cu interesele şi
dorinţele elevilor.
Printre beneficiile activităților extrașcolare se numără: angajamentul, leadershipul, comunicarea,
gestionarea timpului, flexibilitatea, abilitățile de gândire creativă, abilitățile de marketing, perspicacitatea
afacerilor, abilitățile de organizare, abilitățile de scriere și abilitățile analitice puternice etc.
Activitățile extrașcolare îi încurajează pe copii să lucreze împreună pentru un obiectiv comun și le
oferă un sentiment de conexiune și colaborare, care este o nevoie umană de bază. Aceste activități
extrașcolare ii pot ajuta să - și descopere și să - și exploreze interesele. Multe lecții de viață sunt pierdute
ca urmare a unui orar și a unui curriculum încărcat. Astfel, activitățile extrașcolare dețin un rol important
în dezvoltarea calităților de viață, cum ar fi compasiunea, acceptarea eșecului, smerenia și recunoștința. Ele
îi ajută să rămană în contact cu realitatea. Una dintre cele mai importante abilități pe care le dezvoltă
activitățile extrașcolare este gestionarea timpului, învățandu-i pe cei mici cum să echilibreze școala,
activitățile, temele și orice altceva. Activitățile extrașcolare le permit copiilor să fie creativi, să aibă
improvizeze și să lege prietenii cu oameni care au aceleași interese ca ei.
Bibliografie:
Contributors, W. E. (2021). Benefits of Extracurricular Activities for Kids.

Cosmin, R. (2018). Locul şi rolul activităţilor extrașcolare în educaţia copiilor.
Nedelea, C. (2002). Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar.
5
Școala Altfel – ”Cum ne pregătim pentru Paște?”
Exemple de bune practice
Prof. înv. primar Nencu Karina Mihaela
Șc. Gimn. ”Căpitan Aviator Mircea T. Bădulescu” – Buzău
”Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi
mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi lumea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze.” (Maria
Montessori – ”Descoperirea copilului”)
Consider că, mai mult decât oricând, în prezent este nevoie de o restructurare a sistemului de
învățământ românesc, avându-se în vedere o armonizare, o împletire a educației formale cu educația
nonformală. ”Competențele și atitudinile dezvoltate elevilor în cadrul învățării nonformale includ:
competențe interpersonale, capacitatea de lucru în echipă încrederea în sine, disciplina, responsabilitatea,
capacități de planificare, coordonare și organizare/competențe de gestionare a proiectelor, capacitatea de a
rezolva probleme practice. În cadrul educației nonformale accentul este pus pe învățarea prin acțiune,
învățarea de la egali și activitatea de voluntariat” (https://www.edu.ro/educatie-non-formala-informala).
Cu această convingere mi-am propus mai multe obiective în cadrul săptămânii ”Școala altfel”,
subsumate unui proiect asupra căruia mă voi opri în acest aticol – ”Cum ne pregătim pentru Paște?”
Cum, în realitate, pregătirile pentru sfânta sărbătoare se fac pe mai multe planuri, am încercat să
transpunem câteva dintre acestea și la școală – astfel, încă de la începutul săptămânii, am discutat cu elevii
despre semnificația sărbătorii, despre anotimpul primăvara, inducându-le ideea reînvierii, renașterii,
speranței și credinței. Activitatea ”Hai la joacă afară!” a avut ca scop atât mișcarea și jocul în aer liber, cât
și observarea unor detalii ale naturii – pământ umed, iarbă fragedă, muguri în copaci, pomi înfloriți,
buburuze sau albine. În clasă, apoi, lucrând în echipă și ajutându-se reciproc, au pus semințe de grâu la
încolțit, folosind pământ și vase de ceramică, în vederea realizării ulterioare a unui decor. La final și-au
împărțit sarcinile pentru a face curat în clasă (ideea curățeniei de Paște).
În cadrul activităților de dezvoltare personală și educație financiară realizate în parteneriat cu Junior
Achievement – ”Familia mea”, am adus în discuție atât responsabilitățile pe care fiecare membru dintr-o
familie le are, cât și înțelegerea diferenței dintre nevoi și dorințe. Aceste obiective au fost îndeplinite făcând
referire și la organizarea mesei festive de Paște – ce e necesar, la ce putem renunța, ce putem crea cu ceea
ce avem, fără cheltuieli suplimentare. Astfel, copiii au ajuns la concluzia că pot renunța la tortul din comerț
și pot pregăti o prăjitură de casă simplă, dar gustoasă; în loc să aștepte de la ”Iepuraș” daruri, au venit cu
ideea de a organiza o ”vânătoare de ouă roșii”, această activitate dăruind bucurie și amintiri plăcute tuturor;
ouăle pot fi vopsite cu zeamă de coji de ceapă și sfeclă roșie sau pot fi încondeiate cu carioci/acuarele, chiar
de ei, nefiind nevoie de cheltuială pentru vopsea; decorul pentru masa festivă poate fi creat de asemenea de
ei înșiși, din materiale ecologice sau refolosibile.
Astfel, în cadrul altor activități: ”Încondeiem ouă pentru Paște”, ”Decor verde cu iepuraș”, ”Invitație
la vânătoarea de ouă roșii”, copiii au pus în practică ideile prezentate anterior. Au lucrat de fiecare dată în
echipă, fiind obișnuiți cu un astfel de mod de lucru.
Micul nostru proiect s-a încheiat cu implicarea tuturor într-o campanie de voluntariat pentru a aduce
ajutor și bucurie copiilor mai puțin norocoși, din familii defavorizate. Elevii au contribuit donând produse
alimentare sau articole vestimentare, iar la final au observat cum din puținul adus de fiecare s-a strâns o
cantitate considerabilă de bunuri.
Rezultatele acestor activități au fost pe măsura așteptărilor, iar bucuria celor mici nemărginită. Ceea
ce a contat cel mai mult în îndeplinirea scopului propus a fost în primul rând motivația lor intrinsecă, născută
6
din înțelegerea și acceptarea rostului acestor activități. ”Jocul de-a pregătirile pentru Paște” i-a determinat
să se simtă mici oameni mari, cărora li s-a acordat încredere și, prin urmare, nu au vrut să dezamăgească.
Nu știm cum se va sărbători Paștele peste câteva zeci de ani când elevii mei de clasa I vor fi cu
adevărat oameni mari. Dar de un lucru sunt sigură: ei vor ști să planifice, să creeze, să aleagă ce e bine și
frumos, să colaboreze, să aibă curaj.
Încrederea pe care azi le-o acordăm tuturor, indiferent de calificativele sau notele obținute în urma
evaluărilor formale, va deveni încredere în forțele proprii. Astfel vor face față provocărilor ce vor veni cu
demnitate și responsabilitate.
7
ÎN EDUCAȚIA COPIILOR PREȘCOLARI
Prof. învățământ preșcolar: Nica Dorina
Grădinița cu P. P. ,,Dumbrava minunată’’ Tulcea
Şcoala românească din ultimii ani începe să fie ,,altfel’’ decât era acum mai mulți ani. După cei, deja
proverbiali, ,,şapte ani de acasă’’, activitatea din etapa preșcolară influenţează decisiv dezvoltarea
personalităţii copilului.
Programul ”Școala altfel” vizează îmbunătățirea competențelor sociale, nivelul cooperării, nivelul
comunicării verbale și nonverbale. Acest proiect reprezintă un program binevenit și necesar pentru că, în
contexte nonformale, copiii și cadrele didactice sunt mai relaxați, mai deschiși, mai receptivi.
„Educaţia nu porneşte de la copil, ci de la educatoare”. De ce? Educatoarea oferă copiilor jocuri,
activităţi, o sală frumoasă, un mediu în care să se simtă bine, un loc în care, în fiecare dimineaţă copilul
vine cu plăcere. Copilul ştie că-n acest loc minunat îl aşteaptă o persoană dragă din viaţa lui. Aceste fiinţe
minunate şi nevinovate sunt preocupate de a afla în fiecare dimineaţă noutăţile zilei, sunt doritori să
exploreze necunoscutul pentru a afla informaţii noi.
Săptămâna “Şcoala Altfel” oferă posibilitatea unui program educaţional plăcut. Aceste evenimente
care se vor derula, vor rămâne înfiripate în memoria preşcolarilor, dar şi a dăscălilor. Pasiunea educatoarei
pentru ceea ce predă şi pentru profesia sa, este cea care va stârni interesul copilului pentru conţinutul predat.
Copii sunt veseli, dornici de a participa la orice acţiune, de a experimenta sau exersa,profesorii sunt
dispuşi să socializeze cu copiii lor, într-un context non-formal, atipic pentru învăţământul românesc, dar
inovator, destins, prielnic pentru cunoaştere şi fixarea unor relaţii „poate mai umane” decât se pot stabili în
cadrul unei ore de curs. Cu această experienţa a celor cinci zile în care grădinița şi-a schimbat mersul, ne-
am obişnuit de-a lungul anilor.
Pentru săptămâna ”Școala Altfel” propunem activități în cadrul proiectui educativ la nivelul grupei,
”Să știii mai multe, sa fii mai bun”. Proiectul vizează punerea în valoare a talentelor și capacităților
preșcolarilor în diferite domenii, stimulându-se participarea lor la acțiuni variate; îmbunătățirea
competențelor sociale; nivelul cooperării; nivelul comunicării verbale, non-verbale și a creativității.
Activitățile selectate au avut un conținut cultural, artistic,tehnico-aplicativ, sportiv, simple activități
de joc sau de participare la viața și activitatea comunității locale. Desfășurarea acestor activități oferă
copiilor armonie, recreere, satisfacție, diversitate, iar unora dintre ei posibilitatea afirmării și recunoașterea
aptitudinilor.
Prin acesta ne dorim să valorificăm abilitatile si calitățile deosebite ale fiecarui preșcolar dar și să
oglindim munca educatoarelor. Activitățile competitive vor avea rolul de a le dezvolta copiilor încrederea
în sine formandu- le o imagine de sine pozitivă fiind șansa de a-și afirma personalitatea. În cadrul atelierelor
de creatițe vom oferi preșcolarilor cadrul optim de exprimare artistică, de manifestare liberă, creatoare a
personalității. Aceasta fiind activitatea în care copilul se implica activ manifestând plăcere, aceasta
satisfăcându-i nevoia de creatie.
Vizitele sunt activități foarte apreciate de către copiii preșcolari satisfăcându – le nevoia de cunoaștere
și socializare cu comunitatea și cu alți copii. În desfășurarea optimă a vizitelor ne vom bucura de sprijinul
partenerilor educaționali ai grădiniței. Participarea la activități culturale va satisfice nevoia de recreere și
relaxare a preșcolarilor noștri.
8
SCOPUL PROIECTULUI
− Implicarea copiilor şi a cadrelor didactice în activităţi care să răspundă intereselor şi preocupărilor

diverse ale copiilor , să pună în evidenţă talentele şi capacităţile acestora în diferite domenii.
− Implicarea familiei în activităţile extraşcolare;
- Facilitarea integrării grădiniţei în comunitate;
- Crearea unor activităţi compensatorii şi recompensatorii stabilind astfel un nivel motivaţional
ridicat pentru participarea la activităţile extraşcolare;
- Activităţi de dobândire a deprinderilor de viaţă independentă şi autonomie personală.
OBIECTIVE SPECIFICE
– Dobândirea de noi cunoştinţe despre meseria de poliţist,conştientizarea respectării regulilor şi
semnelor de circulaţie, precum şi a pericolelor ce pot apărea în urma nerespectării acestor reguli;
– Implicarea preşcolarilor în jocuri distractiv recreative, în care aceştia sa-şi manifeste încredere în
sine, atitudini de cooperare, spirit de echipă, de competiţie, fair-play;
– Formarea unei atitudini de responsabilitate şi respect faţă de carte;
– Educarea capacităţii de a găsi soluţii corecte şi rapide în situaţii diverse.
-Cunoașterea unor valori ale artei tradiționale populare:vopsitul oualor,încondeiatul ouălor,alte
obiceiuri de Paști.
GRUP ȚINTĂ:
- BENEFICIARI DIRECȚI
- preșcolarii grupei mari STELUȚELE
BENEFICIARI INDIRECȚI:
- părinții preșcolarilor;
- cadrele didactice;
- comunitatea locală.
EVALUAREA:
-expozitie cu lucrările copiilor;
-album si CD cu fotografii din timpul activitatilor.
PARTENERI:
Biroul Rutier al IJP Tulcea
Biblioteca Județeană ,,Panait Cerna,, Tulcea - secția Ludotecă
Club Hipic Real Racing Tulcea
DURATA PROIECTULUI:
12-16 mai 2021
ACTIVITĂȚI PROPUSE
1.Luni 12.05.2021:“Agentul de poliţie, prietenul nostru!”
9
2.Marți 13.05.2021:“Cartea,comoară de mărgăritare!”- Biblioteca ,,Panait Cerna ‘’-Ludotecă
3.Miercuri 14.05.2021:,,Bucuriile copilăriei- centrul hipic”-Real Racing Tulcea
4.Joi 15.05.2015: ,,Sfintele Paşti”-tradiţii si obiceiuri-“Felicitari de Paști”-desene, picturi,colaje,ouă
încondeiate ( atelier de creație);
Vineri 16.05.2015- ,,Ne mândrim cu voi copii”-expoziție cu lucrările realizate în timpul atelierelor
de creație
În săptămâna prezentată, preșcolarii mei au fost extrem de curioși să participe la noile activități. Am
constat că au fost extrem de preocupați pentru atingerea obiectivelor propuse. Am îmbinat utilul cu plăcutul,
și astfel totul s-a desfășurat cât mai frumos. Activitățile despre circulație,vizita la bibliotecă ,ppt-ul despre
Iisus, încondeierea ouălor s-au împletit cu momentele de relaxare în aer liber și vizita la centru hipic. Plini
de entuziasm și bucuroși că au participat la toate activitățile propuse, preșcolarii mei și-au prezentat
părinților, în cea de-a cincea zi, produsele finale.
Bibliografie:
1. Bocoş, Muşata, 2002, Instruirea interactivă, Presa Universitară Clujeană;

2. Ciolan, Lucian, 2008, Invatarea integrata, Editura Polirom, Iaşi.
3. Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în
curriculumul învăţământului obligatoriu, Editura Polirom, 2002.
10
INFLUENȚA ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE
IN PROCESUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT
Prof. Dr. NICA ELENA LOREDANA
C.N.I Matei Basarab- Rm. Vâlcea

acţionează, pozitiv sau nu, asupra dezvoltării elevilor.
Educaţia extracurrriculară (realizată dincolo de procesul de învăţământ) îşi are rolul şi locul bine
stabilit în formarea personalităţii copiilor noştri. Educaţia prin activităţile extracurriculare urmăreşte
identificarea şi cultivarea corespondenţei optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viaţă
civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. Începând de cea mai fragedă
vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i in contact direct cu obiectele.
Exemple de activităţi extraşcolare Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case
memoriale – orgnizate selectiv – constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi
istorice ale poporului nostru. Ele oferă elevilor prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor
naturală, procesul de producţie în desfăşurarea sa, operele de artă originale, momentele legate de trecutul
istoric local, naţional, de viaţa şi activitatea unor personalităţi de seamă ale ştiinţei şi culturii universale şi
naţionale, relaţiile dintre oameni şi rezultatele concrete ale muncii lor, stimulează activitatea de învăţare,
întregesc şi desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în cadrul lecţiilor. Vizionarea emisiunilor muzicale, de
teatru de copii, distractive sau sportive, stimuleaza şi orientează copiii spre unele domenii de activitate:
muzică, sport, poezie, pictură.
Excursiile şi taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării,
la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii pot cunoaşte
realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă. De la cea mai fragedă
vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinte punându-i in contact direct cu obiectele şi fenomenele din
natură. Activităţile de acest gen au o deosebită influenţă formativă, au la bază toate formele de acţiuni
turistice: plimbări, excursii, tabere. În cadrul activităţilor organizate în mijlocul naturii, al vieţii sociale,
copiii se confruntă cu realitatea şi o percep active.
Excursia ajută la dezvoltarea intelectuală şi fizică a copilului, la educarea lui cetăţenească şi
patriotică. Ea este cea care îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei experienţe sociale
importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural ştiinţific. Prin excursii elevii îşi suplimentează şi
consolidează instrucţia şcolară dobândind însuşirea a noi cunoştinţe. Am acordat importanţa cuvenită
sărbătorilor şi aniversărilor importante din viaţa ţării şi a copiilor. Acestea au fost un bun prilej de destidere,
de bună dispoziţie, dezvoltând la copii sentimental apartenenţei la colectivitatea din care fac parte,
deprinzându-i totodată să-şi stăpânească emoţiile provocate de prezenţa spectatorilor.
Concursurile pe diferite teme sunt, de asemenea, momente deosebit de atractive pentru elevi. Acestea
oferă copiilor posibilitatea să demonstreze practic ce au învăţat la şcoală, acasă, să deseneze diferite aspecte,
să confecţioneze modele variate. Acelasi efect îl pot avea concursurile organizate de către cadrele didactice
în clasa. Dacă sunt organizate într-o atmosferă placută, vor stimula spiritul de iniţiativitate al copiluiui, îi
va oferi ocazia să se integreze în diferite grupuri pentru a duce la bun sfârşit exerciţiile şi va asimila mult
mai uşor toate cunoştinţele. Elevii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească: o gândire independentă,
11
nedeterminată de grup, toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi
modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica constructiv. Înainte de toate, este însă important ca
profesorul însăşi să fie creativ. Elevii sunt atraşi de activităţile artistice, reacreative, distractive, care ajută
la dezvoltarea creativităţii, gândirii critice şi stimulează implicarea în actul decizional privind respectarea
drepturilor omului, conştientizarea urmărilor poluării, educaţia rutieră, educaţia pentru păstrarea valorilor,
etc.
Activităţile extracurriculare reprezintă un element prioritar în politicile educaţionale întrucât au un
impact pozitiv asupra dezvoltării personalităţii tânărului, asupra performanţelor şcolare şi asupra integrării
sociale în general.
Participarea la activităţi extracurriculare structurate organizate de şcoli, spre deosebire de participarea
la activităţi nestructurate (uneori incluzându-le şi pe cele organizate în şcoli) se asociază cu rezultate
pozitive în ceea ce priveşte dezvoltarea adolescenţilor (Feldman şi Matjasko, 2005): performanţă şi
rezultate şcolare mai bune; coeficienţi de abandon şcolar mai scăzuţi; o stare psihologică mai bună,
incluzând un nivel de stimă de sine mai bun, mai puţine griji privind viitorul şi sentiment redus de izolare
socială; un grad mai scăzut de abuz de alcool şi droguri; un grad mai scăzut de activitate sexuală în rândul
fetelor; un nivel scăzut de comportamente delincvente, incluzând arestări şi comportamente antisociale.
Activităţile extraşcolare, bine pregătite, sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc
bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar. Copiilor li se
dezvoltă spiritul practic, operaţional, manualitatea, dând posibilitatea fiecăruia să se afirme conform naturii
sale.
Copiii se autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor,
asumându-şi responsabilităţi. Dascălul are, prin acest tip de activitate posibilităţi deosebite să-şi cunoască
elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal -
pregătirea copilului pentru viaţă. Realizarea acestor obiective depinde în primul rând de educator, de
talentul său, de dragostea sa pentru copii, de modul creator de abordare a temelor, prin punerea în valoare
a posibilităţilor şi resurselor de care dispune clasa de elevi.
În concluzie, cadrul didactic poate face multe pentru educarea spiritului creativ în cadrul activităţilor
extracurriculare. Dar, se vede necesitatea de a modifica destul de mult modul de gândire, să evite critica în
astfel de activităţi, să încurajeze elevii şi să realizeze un feedback pozitiv.
Bibliografie:
în “ Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
* Ionesc, M., Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001, pg.162;
curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom, Bucureşti, 2002, pg. 87.
12
PLANETA EMOȚIILOR - Activitate extrașcolară
Prof. înv. primar Nica Daiana – Cristina
Școala Gimnazială Nr. 4 Râmnicu Vâlcea
Realizarea aceastei activități a urmărit utilizarea muncii în echipă și fluctuarea liderului.
Subiectul lecției: Planeta emoțiilor. Bucurie, tristeţe, frică, furie - Clasa: Pregătitoare C
Resurse utilizate:
Metode şi procedee: explicaţia, conversaţia, exerciţiul (Pălăria emoţiilor, Mingea călătoare,

Răspunsul în imagini, Conferinţa de presă, Tabloul emoţiilor)
Mijloace de învăţământ: laptop, videoproiector, pălărie, imagini care exprimă emoţii de bază; foi
colorate, foarfece, bolduri, creioane; buline verzi şi roşii; înregistrare cu o ştire în legătură cu textul „Cum
au fugit odată jucăriile de la un copil”, tabloul emoţiilor, pozele copiilor, perniţe.
Forme de organizare: activitate frontală, activitate individuală, activitate pe grupe
Scop: formarea/dezvoltarea la elevi a deprinderii de a recunoaşte şi exprima propriile emoţii;
formarea/ dezvoltarea la elevi a deprinderii de a formula şi de a accepta complimente, de a identifica emoţia
trăită.
Competenţe specifice:
2.1. Recunoaştereaemoţiilor de bază în situaţii simple, familiare
2.2. Identificarea regulilor de comunicare în activitatea şcolară
Obiective operaționale:
1.2.1. – să denumească emoţiile de bază, asociind imaginea reprezentativă unei emoţii cu o situaţie
corespunzătoare, reală sau imaginară;
2.2.2. – să identifice emoţia declanşată de o exprimare politicoasă, formulând complimente la adresa
colegilor şi răspunzând acestora;
3.2.1. – să precizeze ce simt în anumite situaţii familiare, formulând corect răspunsuri pentru
întrebările referitoare la emoţiile de bază trăite când sunt complimentaţi/când jucăriile au hotărât să plece
de acasă sau asociind o culoare emoţiei trăite şi argumentând alegerea făcută.
Evaluare/Feedback:
- aprecieri verbale și fișe care urmăresc formarea competențelor vizate;
- utilizarea corectă a termenilor: compliment, emoție, trăire.
Etapele derulării activității:
Pentru captarea atenţiei propun spre desfăşurare jocul Pălăria emoţiilor. Într-o pălărie se află
imagini reprezentative pentru emoţiile de bază (bucurie, tristeţe, frică, furie). Elevii extrag câte o imagine
din pălărie, denumsc emoţia reprezentată şi o asociază unei situaţii reale sau imaginare.
Iniţiez o discuţie pe baza imaginilor găsite, a situaţiilor prezentate şi realizez legătura cu noua lecţie. Anunţ
elevii că în această oră o să denumim emoţiile, vom identifica imaginea care corespunde unei emoţii; ne
vom exprima politicos, formulând complimente la adresa colegilor şi răspunzând acestora; vom spune ce
simţim în anumite situaţii din viaţa noastră, formulând corect răspunsuri pentru întrebările adresate şi vom
asocia o culoare emoţiei trăite, spunând de ce am ales culoarea respectivă.
Le propun apoi elevilor un alt joc: „Dă-mi puţină fericire!”, prin iniţierea unei discuţii referitoare la
ceea ce înseamnă un compliment şi cum te simţi când faci sau când primeşti unul.
Solicit fiecărui copil să îşi deseneze conturul palmei pe o foaie colorată de hârtie şi apoi să o decupeze.
Ei se mişcă liber prin clasă, se formează echipe şi membrii acestora adreseeză câte un compliment fiecărui
coleg din echipa sa. După ce vor face complimentul, îşi vor trece numele pe unul dintre degetele palmei
13
decupate de colegul respectiv. Elevii îşi prind pe haine conturul palmelor, să îşi reamintească momentele
frumoase pe care le-a adus această sarcină.
Urmează jocul „Mingea călătoare”. Iniţiez o discuţie referitoare la emoţiile pe care le trăim, pe baza
unor întrebări şi răspunsuri, pentru înţelegerea acestora: Cum te-ai simţit când ai făcut un compliment
cuiva? Cum te-ai simţit când altcineva ţi-a făcut un compliment? Crezi că acele complimente pe care le-ai
primit astăzi sunt adevărate? Credeţi că fiecare persoană ar trebui să se simtă bine atunci când face o faptă
bună? Elevii răspund la întrebări, participând astfel la discuţie.
Distribui elevilor câte o bulină roşie (când emoţia a fost alta) şi una verde (când emoţia a fost aceeaşi),
pe care trebuie să le ridice atunci când consideră că au simţit acelaşi lucru ca şi colegul care prezintă.
Întrebările sunt formulate de către propunător. Se pot abţine cei care nu doresc să prezinte bulina. Elevii
participă la discuţiile despre complimente: „Un compliment este un cuvânt frumos, o apreciere pe care o
atribui unei persoane.” - Sursă: https://www.youtube.com/watch?v=0OWVTWIo6u4
Lansez jocul Conferinţa de presă. Prezint o scurtă înregistrare cu o ştire în legătură cu conţinutul
textului „Cum au fugit odată jucăriile de la un copil.” Precizez care sunt regulile jocului:
Etapa I – veţi desena o faţă care să exprime emoţia pe care au trăit-o jucăriile care au plecat de acasă;
Etapa a II-a – veţi colora faţa cu acea culoare care-i corespunde emoţiei trăite de jucării şi vei spune de ce
ai ales culoarea respectivă. Elevii vizionează un scurt filmuleţ cu privire la conţinutul poveştii
Etapa a III-a – ziaristul (ales de propunător) va propune o culoare, iar colegii pe care-i va solicita vor da
exemple de situaţii/ întămplări în care au trăit emoţii corespunzătoare culorii respective.
Propun elevilor jocul Tabloul emoţiilor. Le solicit să atașeze fotografiile personale imaginii
corespunzătoare emoţiei pe care am trăit-o pe parcursul şi la finalul acesteia.
Se împlică în a emite aprecieri şi recomandări cu privire la activitatea pe care am desfăşurat-o împreună.
Bibliografie:
✓ Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învăţare pentru formarea competenţelor cheie la

şcolarii mici – Suport de curs
✓ Pacearcă, ş., Gheorghe R., Burlan C., Bordean I., Mihăescu M., Bucuţă D. (2014). Caiet de
comunicare în limba română. Ed. Didactica Publishing House
✓ https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Roata_emo%C8%9Biilor_lui_Plutchik.png
14
ACTIVITĂȚILE EXTRAȘCOLARE - BUCURIA ELEVILOR
Prof. înv. primar, NICHIFOR MIHAELA ROXANA
Activitățile extrașcolare sunt foarte importante pentru elevi, deoarece îi ajută să învețe despre ei înșiși
și despre ceilalți din jurul lor, despre tot ceea ce este de interes pentru ei.
De asemenea, îi ajută să-și dezvolte abilități care îi evidențiază în cariera și viața viitoare. Ele sunt,
de asemenea, esențiale pentru elevi, deoarece le permit elevilor să-și facă prieteni, să-și îmbunătățească
abilitățile sociale și să se implice în activități noi care altfel nu le-ar fi accesibile. De asemenea, pot ajuta
elevii să-și găsească pasiunea în viață.
Participarea la activități extrașcolare la școală îi învață pe elevi abilități de viață care nu sunt
întotdeauna predate acasă sau la școală, cum ar fi cum să accepti eșecul chiar și atunci când crezi că meriți.
Elevii au ocazia, prin activități extrașcolare la școală, să învețe despre munca în echipă, să dezvolte abilități
puternice de comunicare, să experimenteze cum e să stai pe scenă în fața unui public, gestionarea timpului
și multe altele. De asemenea, sunt învățați să coopereze fără a-i hărțui pe alții.
În timp ce activitățile extrașcolare ocupă adesea mult timp în afara orelor obișnuite de școală, ele
oferă, de asemenea, elevilor oportunități de a dobândi abilități de viață care vor fi cruciale pentru succesul
lor viitor. Aceste activități sunt o modalitate excelentă de a menține copilul implicat și de a-i permite să
învețe ceva nou.
Activitățile extrașcolare sunt o parte esențială a dezvoltării unui copil. Ele sporesc încrederea în sine
a copilului, îl ajută să învețe cum să fie mai sociabil și îl ajută să-și dezvolte talentele. Mulți părinți sunt
îngrijorați de cantitatea de timp și de bani pe care o cheltuiesc pentru activități extrașcolare. Cu toate
acestea, există dovezi că activitățile extrașcolare pot avea un impact pozitiv asupra performanței școlare ale
copiilor, precum și asupra sănătății și bunăstării lor mintale.
Părinții joacă un rol esențial în activitățile extrașcolare ale copiilor lor. Își pot ajuta copiii să își
stabilească un program, să planifice evenimente extrașcolare și să rămână organizați. Activitățile
extrașcolare, cum ar fi alăturarea unei echipe sportive, învățarea unui instrument, alăturarea unui grup de
teatru sau înscrierea la un curs online, necesită timp și inițiativă regulate. Oferirea copiilor unor varietăți de
distracții îi va ajuta să nu se implice în comportamentele dăunătoare la care unii elevi ajung să participe. Pe
tot parcursul perioadei de examen, studenții sunt sub presiune pentru a se descurca bine și a obține note
decente. Este nevoie de unele activități suplimentare în astfel de circumstanțe. Există nenumărate
oportunități de a dobândi noi abilități și de a stârni noi pasiuni în afara limitelor oricărei programe
academice. Prin urmare, este important ca părinții să găsească echilibrul potrivit între educație și distracție
pentru copiii lor.
Fiecare copil are o personalitate diferită, iar acele personalități trebuie cultivate pozitiv. O școală este
un loc în care copiii își petrec o mare parte a zilei. Cu toate acestea, este important să-i ajutați să dezvolte
alte abilități și interese și în afara clasei. Aceste activități le permit copiilor să se implice și să se distreze,
în timp ce învață noi abilități și își construiesc CV-urile.
Aceste activități extrașcolare includ sport, muzică, arte, dans, teatru și multe altele! Activitățile
sportive precum fotbalul pot ajuta copiii să învețe despre importanța muncii în echipă, în timp ce orele de
artă îi pot învăța pe copii despre diferite tipuri de forme de artă. Cluburile academice, cum ar fi cluburile
de șah sau cluburile de dezbateri, pot ajuta, de asemenea, studenții să-și dezvolte abilitățile în diferite
domenii. Acestea sunt doar câteva exemple de activități extrașcolare care sunt benefice pentru educația
15
copiilor. Există multe alte activități care ar trebui luate în considerare atunci când se caută ceva distractiv
și educativ pentru elevi, în afara școlii.
S-a dovedit că activitățile extrașcolare au un efect pozitiv asupra dezvoltării copiilor. Copiii preșcolari
care participă la activități extrașcolare au șanse mai mari de a reuși academic și social. Aceste beneficii îi
ajută să-i pregătească pentru succesul viitor în școală și viață. Activitățile extrașcolare ajută la dezvoltarea
elevilor cunoscători și competenți, care posedă standarde morale înalte și sunt responsabili și capabili să
contribuie în mod semnificativ la bunăstarea lor și a societății.
De asemenea, ajută la reducerea problemelor legate de presiunea colegilor și îmbogățește viața
elevilor, familiile lor și comunitățile. Mai mult decât atât, activitățile extrașcolare influențează modul în
care o persoană se dezvoltă în sine, în comunitate și școală. Prin urmare, școlile ar trebui să încurajeze elevii
să participe la unele activități și din afara lor.
16
Activitățile extracurriculare în educația elevilor
Nichita Mariana
Colegiul Național Nichita Stănescu Ploiești
“Școala Altfel” reprezintă un program național cu rolul de a sprijini dezvoltarea competenței de

învățare și a abilităților socio-emoționale ale elevilor. Activitățile extracurriculare sunt benefice în vederea
unei dezvoltări armonioase, contribuind la educarea personală și la socializare. Elevul experimentează
mereu și permanent dorința de a împărtăși și de a interacționa cu ceilalți. Indiferent de cadrul în care se
desfășoară activitatea, elevul adoptă comportamente și valori, învățând să se exprime și să facă schimb.
Activitățile extrașcolare îmbunătățesc nivelul de educație al elevilor și au un impact asupra învățării

și dezvoltării lor sociale. De asemenea, îi ajută pe elevi să depășească diverse situații, să câștige încredere
și să creadă în ei înșiși. Activitățile extracurriculare permit copiilor să-și extindă învățarea și să facă
conexiuni între învățarea la clasă și lumea muncii și să dobândească experiență practică în viitorul domeniu
pe care il vor alege. Implicarea părinților și a familiei în aceste activități extracurriculare este necesară și
recomandată și ajută elevii să dezvolte atitudini și comportamente pozitive.
Este uneori dificil să alegem activitățile extracurriculare ideale și potrivite pentru elevii noștri. Dar,
în general, putem alege între activități sportive (diverse compeții), culturale (vizionare de filme sau piese
de teatru, vizitarea unor muzee) sau chiar practice - artistice, muzicale, de îndemânare, printre care teatru,
dans, cântat, sau de ce nu ateliere de olărit.
Activitățile educative în natură, în principal excursiile, cu scop formativ dar si de recreere, îi vor
reconecta pe elevi cu mediul înconjurător și îi vor învăța despre importanța ecologiei, ocrotirii animalelor.
Implicarea părinților în această perioadă poate constitui o altă formă a activității oferind propriul exemplu
în ceea ce privește orientarea profesională, interacționând cu elevii despre avantajele sau inconvenientele
meseriilor practicate.
Reușita activităților extracurriculare rezidă în gestionarea si corelarea activităților de proiectare,

implementarea și evaluarea lor. Fiecare activitate este o oportunitate prin care elevul experimentează,
învață, se amuză atâta timp cât cooperează, se implică, interacționează, succesul activităților este garantat.
17
Locul şi rolul activităţilor extracurriculare în educaţia copiilor
Prof. inv. primar Nicolae Cristina,
Scoala Gimnaziala nr. 1 Poiana Lacului, Jud. Arges
,,Sa nu-i educam pe copiii nostri pentru lumea de azi. Aceasta lume nu va mai exista cand ei vor fi
Educatia extracurriculara (realizata dincolo de procesul de invatamant) isi are rolul si locul bine
stabilit in formarea personalitatii copiilor nostri. Educatia prin activitatile extracurriculare urmareste
identificarea si cultivarea corespondentei optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viata
civilizat, precum si stimularea comportamentului creativ in diferite domenii. Incepand de la cea mai frageda
varsta, copiii acumuleaza o serie de cunostinte punandu-i in contact direct cu obiectele si fenomenele din
natura.
Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm scoala cu
viaţa. Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în
Exemple de activitati extrascolare-Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case
memoriale – organizate selectiv – constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi
naţionale, relaţiile dintreoameni şi rezultatele concrete ale muncii lor, stimulează activitatea de învăţare,
întregesc şi desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în cadrul lecţiilor.
Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, stimuleaza si orienteaza
copiii spre unele domenii de activitate: muzica, sport, poezie, pictura. Excursiile si taberele
scolarecontribuie la imbogatirea cunostintelor copiilor despre frumusetile tarii, la educarea dragostei,
respectului pentru frumosul din natura, arta, cultura. Prin excursii, copiii pot cunoaste realizarile oamenilor,
locurile unde s-au nascut, au trait si au creat opere de arta.
Spectacolele constituie o formă de activitate extracurriculară în şcoală, prin care copilul face
cunoştinţă cu lumea minunată a artei. Deşi această formă de activitate îl pune pe copil în majoritatea
cazurilor în rolul de spectator, valoarea ei deosebită rezidă în faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă de
impresii puternice, precum şi în faptul că apelează, permanent, la afectivitatea copilului sau nu, asupra
dezvoltării elevilor.Astfel de activităţi sunt de o reală importanţă intr-o lume dominată de mass media şi ne
referim la televizor , calculator si internet, care nu fac altceva decât să contribuie la transformarea copiilor
18
noştri in nişte persoane incapabile de a se controla comportamental, emoţional şi mai presus de toate slabi
dezvoltaţi intelectual.
Se ştie ca incepand de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinte punându-i
in contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Activităţile de acest gen au o deosebită influenţă
formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice:plimbări, excursii, tabere. In cadrul activităţilor
organizate in mijlocul naturii, al vietii sociale, copiii se confruntă cu realitatea si percep activ, prin acţiuni
directe obiectele, fenomenele, anumite locuri istorice. Fiind axate în principal pe viata în aer liber, în cadrul
acţiunilor turistice, elevii isi pot forma sentimental de respect si dragoste fata natura, fata de om si realizarile
sale.
Grija fata de timpul liber al copilului, atitudinea de cunoastere a dorintelor copiilor si de respectare a
acestora trebuie sa fie dominantele acestui tip de activitati. Acestea le ofera destindere, incredere, recreere,
voie buna, iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmari si recunoastere a aptitudinilor.
Activitatea educativa scolara si extrascolara dezvolta gandirea critica si stimuleaza implicarea tinerei
generatii in actul decizional in contextul respectarii drepturilor omului si al asumarii responsabilitatilor
sociale, realizandu-se, astfel, o simbioza lucrativa intre componenta cognitiva si cea comportamentala.In
urma plimbarilor, a excursiilor in natura, copiii pot reda cu mai multa creativitate si sensibilitate , imaginea
realităţii, în cadrul activităţilor de desen şi modelaj, iar materialele pe care le culeg ,sunt folosite în
activităţile practice, în jocurile de creaţie.
La vârsta şcolară, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arata sau li se spune în legatură cu mediul,
fiind dispuşi să acţioneze în acest sens. Excursia ajută la dezvoltarea intelectuală şi fizică a copilului, la
educarea lui cetăţenească şi patriotică. Ea este cea care îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea
unei experienţe sociale importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural ştiinţific. Prin excursii elevii îşi
suplimentează şi consolidează instrucţia şcolară dobândind însuşirea a noi cunoştinţe.
Excursia reprezintă finalitatea unei activităţi îndelungate de pregătire a copiilor, îi ajută să înţeleagă
excursiile nu numai din perspectiva evadării din atmosfera de muncă de zi cu zi ci şi ca un act de ridicare a
nivelului cultural.
Serbarile si festivitatile – marcheaza evenimentele importante din viata scolarului. Din punct de
vedere educativ importanta acestor activitati consta in dezvoltarea artistica a elevului precum si in atmosfera
sarbatoreasca instalata cu acest prilej. Aceste mici serbari, organizate de catre cadrele didactice, le ofera
elevilor rasplata primita dupa munca, si de asemenea au un rol de motivare, mai putin seminificativ.
Concursurile scolare – sunt o metoda extrascolara de a starni interesul elevului pentru diferite arii
curriculare avand, in acelasi timp, o importanta majora si in orientarea profesionala a elevilor, facandu-le
cunoscute toate posibilitati pe care acestia le au. Concursuri precum „Cangurul” sau Olimpiadele Scolare
pot oferi cea mai buna sursa de motivatie, determinand elevii sa studieze in profunzime si prin urmare sa
scoata rezultate mai bune la scoala. Acelasi efect il pot avea concursurile organizate de catre cadrele
didactice in clasa. Daca sunt organizate intr-o atmosfera placuta vor stimula spiritul de initiativitate al
copiluiui, ii va oferi ocazia sa se integreze in diferite grupuri pentru a duce la bun sfarsit exercitiile si va
asimila mult mai usor toate cunostintele.
sale. Copiii se autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor,
asumându-şi responsabilităţi.
19
Prof. înv. primar, Nicolai Angela-Simona,
Școala Gimnazială Sfântul Apostol Andrei, Buzău
„Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi
mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi vremea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze.” (Maria
Montessori)
Activitățile extrașcolare ocupă un loc important în ansamblul influențelor educative. Participarea la
acest tip de activități lărgește orizontul cultural al elevilor, completând cu noțiuni noi volumul de cunoștințe
însușite în cadrul orelor de curs. De asemenea, constituie un mijloc de formare a competențelor, contribuie
la educarea morală, estetică a elevilor, diciplinându-le acțiunile și extinzându-le orizontul cultural-artistic.
Ele reprezintă un mijloc de formare a deprinderilor elevilor de a-și folosi, în mod rațional, timpul liber, sunt
propice manifestării spiritului de independență și inițiativei. De asemenea, există legătura acestora cu partea
practică.
Aplicarea cunoștințelor în cadrul activităților extrașcolare are valoarea unui exercițiu de dezvoltare a
aptitudinilor elevilor. Important în derularea acestor activități este faptul că elevii pot fi antrenați atât în
inițiere și organizare, cât și în modul de desfășurare a acestora.
Iată câteva caracteristici de bază ale activităților extrașcolare:

• au rol complementar celui al școlii;
• dezvoltarea copiilor depinde de un întreg sistem de fenomene și relații, iar activitățile extrașcolare
reprezintă un element fundamental în rețeaua școală-familie-comunitate;
• oferă posibilitatea de exprimare și explorare a identității, dezvoltă capitalul social al copiilor.
• înglobează activitățile organizate de școală în afara mediului școlar sau/și de către alte instituții
extrașcolare specializate (cluburi sportive, cluburi și palate ale copiilor, școli de artă/ muzică pentru copii,
etc.);
Studiile de specialitate susțin că acesta ajută elevii la formarea unei atitudini pozitive față de învățare,
aceștia au performanțe școlare mai ridicate, li se formează abilități practice diversificate, dar și strategii
adecvate de rezolvare de probleme. Pe lângă toate acestea, activitățile extrașcolare acționează și asupra
stimei de sine, iar sentimentul de împlinire este mult mai ridicat.
Exemple de activităţi extraşcolare:
Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale – organizate selectiv –
constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru. Ele
oferă elevilor prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, procesul de producţie în
desfăşurarea sa, operele de artă originale, momentele legate de trecutul istoric local, naţional, de viaţă şi
activitatea unor personalităţi de seamă ale ştiinţei şi culturii universale şi naţionale, relaţiile dintre oameni
şi rezultatele concrete ale muncii lor, stimulează activitatea de învăţare, întregesc şi desăvârşesc ceea ce
elevii acumulează în cadrul lecţiilor.
Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, stimulează şi orientează
copiii spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, pictură.
Excursiile și taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării,
realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere deartă.
20
dezvoltării elevilor. Astfel de activităţi sunt de o reală importanţă într-o lume dominată de mass-media -
televizor, calculator și internet, care nu fac altceva decât să contribuie la transformarea copiilor noştri în
nişte persoane incapabile de a se controla comportamental , emoţional şi mai presus de toate slab dezvoltaţi
intelectual.
Se ştie că, începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i
în contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Activităţile de acest gen au o deosebită influenţă
formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii, tabere.
Serbările şi festivităţile marchează evenimentele importante din viaţa şcolarului. Din punct de vedere
educativ importanţa acestor activităţi constă în dezvoltarea artistică a elevului precum şi în atmosfera
sărbătorească instalată cu acest prilej. Aceste mici serbări, organizate de către cadrele didactice, le oferă
elevilor răsplata primită după muncă, şi de asemenea au un rol de motivare.
Bibliografie:
• Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, Cluj-Napoca 2007
• Ionescu M.;Chiş V. – Mijloace de învăţământ şi integrare a acestora în activităţile de instruire şi
autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001
• Lazăr V., Cărăşel A., Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Ed. Arves, Craiova, 2007.
21
PROIECTAREA SECVENȚEI DIDACTICE
PENTRU REALIZAREA ACTIVITĂȚII DE ÎNVĂȚARE ONLINE
(Resursă educatională deschisă)
Prof. Nicolovici Constantin
Liceul Mătăsari, Jud. Gorj
Clasa: a IX-a
Disciplina: Religie ortodoxă
Unitatea de conținut I: Trăirea învățăturii creștine
Conţinutul învățării: Responsabilitate creștină - Datorii față de Dumnezeu
Timp de lucru: 10 minute
Competenţa specifică vizată:

3.2. Analiza datoriilor creștinului și a specificului acestora în contextul societății actuale;
Activitatea de învățare recomandată:

o utilizarea calculatorului și a altor mijloace audio-vizuale în procesul de predare-învăţarepentru
ilustrarea temei: Datorii față de Dumnezeu.
Designul activității de învățare online
Sarcina de învățare
Completează enunțurile următoare cu informația corectă și vei descoperi care sunt responsabilitățile
noastre față de Dumnezeu: ✏
Grupul de elemente:
1. Notificare: Omul își arată iubirea și atașamentul față de Dumnezeu prin efortul de a-Lcunoaște
și prin.
Soluția: ADORARE
2. Notificare: Credința este un dar de la Dumnezeu. Aceasta este o .
Soluția: VIRTUTE
3. Notificare: Iubirea față de Dumnezeu trebuie să fie mai presus de orice, internă și lucrătoare
și.
Soluția: STATORNICĂ
4. Notificare: Îl iubim pe Dumnezeu pentru că El este Creatorul și .
Soluția: PRONIATORUL NOSTRU
22
5. Notificare: Credința, nădejdea și dragostea sunt numite virtuți .
Soluția: TEOLOGICE
6. Notificare: Dintre cele trei virtuți teologice, cea mai mare dintre ele este .
Soluția: DRAGOSTEA
7. Notificare: Înțelepciunea, curajul, cinstea și cumpătarea sunt numite virtuți .
Soluția: CARDINALE
8. Notificare: Cele mai importante datorii ale creștinului față de Dumnezeu sunt: să-L laude în
toată vremea și să-I .
Soluția: ÎMPLINEASCĂ PORUNCILE
9. Notificare: Sfântul Apostol Pavel în Epistola către Romani (capitolul 14, versetul 12) neatrage
atenția zicând: fiecare din voi va da seamă despre sine lui _.
Soluția: DUMNEZEU
10. Notificare: Sfântul Serafim de Sarov spunea că scopul vieții noastre creștine este unirea cu
Dumnezeu, adică dobândirea .
Soluția: DUHULUI SFÂNT
11. Notificare: Pentru noi, creștinii, ziua dedicată lui Dumnezeu este _.
Soluția: DUMINICA
12. Notificare: Sfântul Evanghelist Ion ne spune că: „Cine iubește pe Dumnezeu, să iubească și
pe”.
Soluția: FRATELE SĂU
Feedback
Foarte bine! Ai reușit!
Sfânta Scriptură ne învață că frica de Dumnezeu este începutul înțelepciunii. Cel ce se teme de
Dumnezeu, Îl are pe Dumnezeu și pe îngerii Lui aproape… (Pr. Dumitru Stăniloae).
Îndrumări metodice în vederea realizării activității de învățare online:

Exercițiul este realizat prin aplicația LearningApps și este un exercițiu de tip „Găsește cuvântul”.
Pentru fiecare grup de elemente avem notificare și soluția. Elevul caută cuvântul/ sintagma care răspunde
la întrebarea sau indiciul dat. Literele din cuvânt își vor găsi locul automat după ce se dă click pe câte o
literă. Alegerea greșit a unei litere este urmată de căderea unei petale a florii ce se află afișată în imagine.
Un exercițiu poate cuprinde mai multe întrebări sau indicii, deci mai multe cuvinte de identificat. Când
numărul de greșeli depășește numărul petalelor florii, floarea se ofilește. La sfârșit elevul primește o
apreciere!
Activitatea de învățare: este realizată pentru învățarea online și offline, prezentată în douăvariante:
LearningApps și Word. Se completează în format electronic pe următorul link:
Link web: https://learningapps.org/display?v=pik4bdtqa20
Fullscreen-Link: https://learningapps.org/watch?v=pik4bdtqa20
Webografie/Sitografie: evidențierea site-urilor folosite în construirea propriului demers didactic
Imagine 1 - https://doxologia.ro/sites/default/files/styles/media-
articol/public/imagine/2014/04/sfanta_si_marea_marti_-
_fecioarele_cele_intelepte.jpg?itok=B6pJF4GB , 13.10.2020, 15:05
23
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE
ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂȚII PREȘCOLARILOR
PROF. ÎNV. PREȘCOLAR: NICULEȚ CLAUDIA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ SEGARCEA, JUD. DOLJ
Activităţi extracurriculare
1. Serbările şi festivităţile
Serbările şcolare au un caracter stimulator atât pentru micii artişti, cât şi pentru părinţiilor. Punerea
serbărilor în scenă aduc satisfacţii atât “artiştilor“, cât şi “spectatorilor“, elevi şi părinţi, contribuind la
socializarea copiilor de la o vârstă fragedă.
Acest tip de activităţi extraşcolare marchează evenimentele importante din viaţa şcolarului.
Importanţa acestor activităţi constă în cultivarea înclinaţiilor artistice ale elevului, precum şi în atmosfera
festivă creată cu acest prilej.
Perioada de pregătire a serbării, dorinţa sinceră de succes, sudează colectivul, impulsionează
în mod favorabil, cultivă capacităţile de comunicare şi înclinaţiile artistice ale elevilor, atenţia, memoria,
gustul pentru frumos.
Prin conţinutul bogat şi diversificat al programului pe care îl cuprinde, serbarea şcolară valorifică
varietatea intereselor şi gusturilor şcolarilor.
Ea evaluează talentul, munca şi priceperea colectivului clasei şi transformă în plăcere şi satisfacţie
străduinţele colectivului şi ale fiecărui elev în parte.
Este important ca fiecare copil să aibă un loc bine definit în cadrul programelor pentru a se simţi parte
integrată a colectivului şi pentru a fi conştient că şi participarea lui contribuie la reuşita serbării şcolare.
De asemenea, un rol educativ îl au activităţile realizate cu prilejul sărbătorilor naţionale şi
internaţionale.
2. Concursurile şcolare
Concursurile şcolare sunt o metodă de a stârni interesul elevului pentru diferite arii curriculare, având
în acelaşi timp o importanţă majoră şi în orientarea profesională a acestuia.
Concursurile şcolare oferă elevilor posibilitatea de a demonstra practic ceea ce au învăţat la şcoală şi
acasă.
Concursuri precum „Cangurul” , „Micul matematician”, „Piciul” etc. pot oferi cea mai bună sursă de
motivaţie, determinând elevii sa studieze în profunzime şi să obţină rezultate mai bune la şcoală.
Acelaşi efect îl pot avea concursurile organizate la nivelul clasei sau al şcolii. Dacă sunt organizate
într-o manieră plăcută, vor stimula spiritul de competitivitate, oferindu-i copilului prilejul de a se integra în
diferite grupuri pentru a duce la bun sfârşit munca, precum şi ocazia de a asimila mult mai uşor cunoştinţele.
3. Excursiile şi drumeţiile
24
Acest tip de activităţi ajută la dezvoltarea intelectuală şi fizică a copiilor, la educarea lor cetăţenească
şi patriotică. Excursia îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei experienţe sociale
importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural-ştiinţific.
Excursia este o formă de activitate cu caracter atractiv şi mobilizator. Este o modalitate deosebită de
educaţie completă deoarece permite o abordare interdisciplinară a cunoştinţelor.
Cunoştinţele de limba şi literatura română sunt valorificate prin recitarea unor poezii, povestirea unor
întâmplări, citire, răsfoirea unor pliante, scrierea impresiilor, alegerea unor cărţi sau reviste.
Bibliografie:
* Decun, Livia, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ, în
,,Învăţământul Primar” nr. 4, 1998;
* Lespezeanu, M., Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar, Editura S.C. Omfal,
Bucureşti,
25
ACTIVITĂȚILE EXTRACURRICULARE ÎN MEDIUL ȘCOLAR
PROF. ÎNV. PREȘCOLAR: NICULEȚ MARIA – CRISTINA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ SEGARCEA, JUD. DOLJ
Educaţia reprezintă un fenomen social fundamental apărut odată cu societatea umană şi este specific
fiecărei organizări sociale, îndeplinind funcţiile de informare şi de formare a omului din punct de vedere
intelectual, moral, artistic, fizic.
Asupra individului se exercită o multitudine de acţiuni şi influenţe educaţionale de-a lungul vieţii.
Specialiştii le-au sistematizat în trei tipuri de realizare a pregătirii pentru viaţă:educaţia formală (școlară),
nonformală (extrașcolară), informală (cunoştinţele pe care individual le preia zi de zi: în familie, cu
prietenii, pe stradă, în mass-media).
Educaţia nonformală îşi are începuturile încă din timpul fondării educaţiei și conţine majoritatea
influenţelor educative care au loc în afara clasei, fiind activităţi extrașcolare sau activităţi opţionale. Are un
caracter mai puţin formal, dar cu acelaşi rezultat formativ. Acţiunile educative plasate în cadrul acestui tip
de educaţie sunt flexibile şi vin în întâmpinarea diferitelor interese, în mod particular pentru fiecare
persoană.
În societatea contemporană, problematica educaţiei dobândeşte noi conotaţii, provocate de
schimbările care se produc în toate domeniile vieţii sociale. Educaţia depăşeşte limitele exigenţelor şi
valorilor naţionale şi tinde spre universalitate, spre patrimoniul valoric comun al umanităţii. Din acest
motiv, un curriculum unitar nu mai poate răspunde singur diversităţii umane, iar dezideratul educaţiei
permanente tinde să devină o realitate de necontestat.
Pedagogia modernă urmăreşte depăşirea vechii concepţii educaţionale care era centrată pe
achiziţionarea de către elev a unui volum mare de informaţii. Această concepţie presupunea verbalism,
enciclopedism, ineficiente în planul integrării profesionale şi sociale. Accentul este pus acum pe aplicarea
practică, al cărei rol este de a consolida informaţiile, de a forma deprinderile, de a dezvolta
motivaţia pentru învăţare şi activităţile productive.
Procesul educaţional presupune şi forme de muncă didactică complementară activităţilor obligatorii.
Oricât de importantă ar fi educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ,ea nu epuizează sfera
influenţelor formative exercitate asupra copilului.
Educația extracurrriculară este realizată dincolo de procesul de învăţământ şi îşi are rolul şi locul
bine stabilit în formarea personalităţii tinerilor. Activităţile extraşcolare constituie modalitatea
neinstituţionalizată de realizare a educaţiei.
Prin activităţile extracurriculare, educaţia urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei optime
dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum şi stimularea comportamentului
creativ în diferite domenii.
Activitățile extraşcolare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea
înclinaţiilor şi aptitudinilor elevilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber. Având un caracter
atractiv, copiii participă într-o atmosferă relaxantă , cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi.
Scopul activităţilor extracurriculare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în
proiecte cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale,
facilitarea integrării în mediul şcolar, fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor
cu atitudini caracteriale. Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce permite elevilor
cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul
intelectual.
Activităţile extracurriculare au menirea de a valorifica timpul liber al elevilor într-un mod plăcut şi
util şi de a-l transforma într-o sursă educaţională. Este necesar ca în activităţile extracurriculare
26
obiectivele instructiv-educative să primeze, dar trebuie să fie integrate în mod echilibrat şi momente
recreative.
Activităţile extraşcolare, în general, au cel mai larg caracter interdisciplinar, oferă cele mai eficiente
modalităţi de formare a caracterului copiilor încă din clasele primare, deoarece sunt factorii educativi cei
mai apreciaţi şi mai accesibili sufletelor acestora.
Activităţile complementare concretizate în excursii şi drumeţii, vizite, vizionări de filme sau
spectacole imprimă copilului un anumit comportament, o ţinută adecvată situaţiei,declanşează
anumite sentimente. O mai mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii copilului o au activităţile
extraşcolare care implică în mod direct copilul prin personalitatea sa şi nu prin produsul realizat de acesta.
BIBLIOGRAFIE:
* Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de

învăţământ, în “ Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
* Crăciunescu, Nedelea, Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar,
în ,,Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
27
O lecție de istorie la muzeu
Activitate extrașcolară în săptămâna „Școala Altfel”
prof. Elena Nistor,

Liceul Teoretic „Ovidius”, Constanța
Activitățile extrașcolare, având un caracter mai aplicativ, completează armonios procesul de predare-
învățare de la școală, contribuie la îmbogățirea cunoștințelor elevilor, facilitează înțelegerea, dar au un rol
esenţial și în dezvoltarea potențialului creativ, a imaginației, precum și a unor aptitudini și atitudini ale
elevilor. Ele asigură, de asemenea, utilizarea practică a cunoștințelor acumulate la orele de curs, ceea ce
contribuie la dezvoltarea gândirii critice, a comportamentului social adecvat, oferă oportunități pentru
dezvoltarea unor competențe în raport cu anumite obiective vizate.
Aceste activități sunt, de regulă, complementare orelor de predare-învățare de la școală și vizează
dezvoltarea unor competențe și aptitudini, atât din sfera științifică cât și din cea socială, civică, ori culturală,
prin lărgirea orizontului de cunoaștere, educarea morală și estetică a elevilor. „Oricărui copil, în orice stadiu
de dezvoltare, i se poate transmite cu succes, într-o formă intelectuală adecvată, orice temă.”- afirma J.
Bruner.
Condiția pentru receptarea corectă a mesajului de către elev este adaptarea demersului didactic a
metodelor și procedeelor utilizate de către profesor. Prin activitățile extrașcolare li se oferă elevilor altfel
de experiențe și trăiri, le stimulează gândirea critică și implicarea, realizând o simbioză între componenta
cognitivă și cea comportamental-afectivă. Îmbinarea activităților școlare și extrașcolare prezintă numeroase
valențe formative, deoarece profesorul poate cunoaște elevii în diverse contexte de învățare, facilitând
reușita școlară și integrarea socială.
În săptămâna „Școala Altfel„ am realizat, în parteneriat cu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie
Constanța, activitatea O lecție de istorie la muzeu, împreună cu elevii de liceu pe care îi coordonez ca
dirigintă.
Fișă de activitate „Școala Altfel”: Activitate extrașcolară - O lecție de istorie la muzeu

Inițiator: prof. istorie Elena Nistor
Instituția școlară: Liceul teoretic „Ovidius”, Constanța
Instituția parteneră: Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța
Resurse - umane: elevii clasei a XII-a G, profesori, muzeografi;
- materiale: exponatele muzeului, chestionar de feedback, fotografii
Timp alocat: 4 ore
Locul desfășurării activității: Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Piața Ovidiu
Argument: O lecție de istorie realizată la muzeu, completează, prin partea sa aplicativă, informațiile
pe care elevii le primesc la ora de istorie. Elevii pot descoperi informații suplimentare despre anumite epoci
istorice sau despre obiecte reprezentative specifice unei perioade istorice sau unei culturi. Astfel, elevii au
posibilitatea de a aprofunda, cerceta, ori descoperi lucruri noi, de a-și forma propriile opinii legate de istoria
locală ori națională.
Lecția de istorie la muzeu le oferă elevilor prilejul de a observa exponate originale și de a le integra
în anumite procese politice, sociale, economice, culturale, legate de trecutul istoric local, naţional, de viaţa
şi activitatea unor personalităţi de seamă ale istoriei şi culturii locale şi naţionale, le stimulează elevilor
activitatea de învăţare, întregesc şi desăvârșesc ceea ce elevii acumulează în cadrul lecțiilor.
28
Obiective:
- îmbogățirea cunoștințelor, pe baza surselor istorice, despre istoria locală și națională; (corelarea
evenimentelor istorice prin legături intra și transdisciplinare);
- promovarea istoriei și a culturii dobrogene;
- dezvoltarea spiritului de investigație și a spiritului civic.
Descrierea activității: Activitatea, desfășurată în cadrul săptămânii „Școala Altfel”, face parte dintr-
o suită de activități derulate în cadrul unui parteneriat cu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie
Constanța și vizează îmbogățirea cunoștințelor elevilor despre istoria celui mai vechi oraș din România
locuit neîntrerupt, vechiul Tomis, corelată cu evenimente istorice derulate în spațiul dintre Dunăre și Marea
Neagră, dar și în cel românesc.
În cadrul lecției, elevii au beneficiat de un tur ghidat al muzeului în cadrul căruia au primit informații
legate de exponate (despre epocile și popoarelor cărora le aparțin, materiale și tehnica de confecționare,
contextul în care au fost descoperite de arheologi) și evenimentele istorice în care au fost implicate. Elevii
au avut ocazia să aprecieze valoarea inestimabilă a unor piese expuse în muzeul constănțean și să constate
vechimea și bogăția informațiilor despre orașul și locuitorii vechiului Tomis dar și despre trecutul Dobrogei
și al spațiului românesc, în general.
La ultimul nivel al clădirii muzeului au putut viziona expoziția dedicată perioadei comuniste, realizată
din obiecte donate de constănțeni. Elevii au putut analiza și studia obiecte care au aparținut unor concetățeni
care au suferit din cauza regimului opresiv (jurnale și obiecte din închisorile comuniste, ori din locuințele
oamenilor din perioada respectivă). Muzeograful le-a oferit, de asemenea elevilor, multe povești legate de
modul în care au fost colectate obiectele expuse și despre oamenii cărora le-au aparținut, ori despre cei care
le-au donat.
Modalități de monitorizare și evaluare a activității:

- a fost urmărită și apreciată activitatea fiecărui elev, iar la final au completat un chestionar de
feedback pentru a obține informații rapide și obiective cu privire la activitatea desfășurată;
- au fost utilizate informații și materiale acumulate la activitatea de la muzeu în cadrul orelor de
istorie;
- elevii au realizat un panou cu fotografii din timpul activității.
29
Activitățile extrașcolare și impactul asupra dezvoltării holistice a copilului
Prof. Nistorescu Elena-Alexandra,
Grădinița nr. 196, București
Activitățile educative extrașcolare reprezintă o parte importantă în desfășurarea optimă a programului

educational al unităților de învățământ, oferind reale oportunități pentru formarea, dezvoltarea și
consolidarea competențelor elementare ale preșcolarilor.
Vizând dezvoltarea competențelor specifice anumitor domenii, activitățile extrașcolare pot fi
organizate sub formă de proiecte și programe educaționale, concursuri, festivaluri, ateliere, expoziții,
campanii, serbări, vizite, schimburi de experiență, dezbateri, sesiuni de formare, etc. În ceea ce privește
învățământul preșcolar, curriculumul pentru educație timpurile acordă libertate cadrelor didactice în
abordarea personalizată a temelor de integrare curriculară, în funcție de nivelul vârstei și dimensiunile de
dezvoltare avute în vedere. Astfel, pentru eficientizarea procesului educativ în concordanță cu temele
abordate pot fi planificate activități extrașcolare, cu implicarea părinților și a altor actori importanți
(asociații, ong-uri, alte instituții de interes), care să aducă un plus valoare și mai ales să implice real
preșcolarii.
La nivelul Grădiniței nr. 196 am încercat să cuantificăm impactul pe care aceste activități îl au la
nivelul dezvoltării holistice a preșcolarilor. Comparând anul școlar 2021-2022 cu anul școlar 2022-2023 în
ceea ce privește impactul activităților extrașcolare desfășurate, având ca indicatori rezultatele obținute de
preșcolari la evaluările aplicate la clasă atât în domeniile experiențiale dar și vizând aptitudini și deprinderi
artistice, psiho-motrice sau sociale, au fost înregistrate următoarele aspecte:
• 73% dintre preșcolari au obținut rezultate mai bune la cunoașterea mediului și activitățile
matematice, atunci când temele abordate la clasă au fost consolidate prin activități extrașcolare. De
exemplu: tema abordată la grupa mijlocie ” Flori de primăvară” a fost consolidată prin activitatea
extrașcolară ” La plimbare în parc”. În cadrul activității extrașcolare, într-un mediu relaxant preșcolarii au
putut observa flori de primăvară și au consolidat numerația în limitele specifice vârstei.
• 62% dintre preșcolari și-au îmbogățit vocabularul și au obținut rezultate mai bune la educarea
limbajului. De exemplu: tema abordată la grupa mică ”Legume timpurii” a fost consolidată prin
participarea la piesa de teatru ”Ridichea uriașă”. În urma vizionării piesei de teatru, preșcolarii au
demonstrat îmbogățirea vocabularului cu expresii specifice piesei de teatru urmărite.
• 56% dintre preșcolari au demonstrat îmbunătățirea și consolidarea aptitudinilor artistice prin
participarea la expoziții, festivaluri, spectacole tematice;
• Au fost înregistrate rezultate foarte bune privind depinderile sociale și competențele de comunicare;
aptitudinile artistice și de gestionare eficientă a emoțiilor.
În anul 2021-2022 au fost desfășurate patru proiecte educaționale cu implicarea părinților și a
actorilor locali, care au implicat de asemenea vizite, serbări, ateliere, expoziții, târguri culturale. Feedback-
ul înregistrat a fost unul foarte bun, fapt care a stat la baza îmbunătățirii ofertei educaționale privind
activitățile extrașcolare. De la începutul anului școlar 2022-2023 au fost desfășurate până în prezent cinci
proiecte educaționale care au implicat expoziții, schimburi de experiență, vizite, excursii, serbări, expoziții.
În baza parteneriatului cu părinții, în cadrul unității de învățământ preșcolarii participă în mod constant la
spectacole de teatru, ateliere de dans și limba engleză, ateliere de dezvoltare personală alături de părinți,
vizite la circ, ocazional excursii și ieșiri tematice. Îmbunătățirea ofertei privind activitățile extrașcolare a
optimizat nivelul de satisfacție al beneficiarilor indirecți (părinții) dar și nivelul de dezvoltare al
beneficiarilor direcți (preșcolarii).
30
Prin compararea datelor obținute s-a constatat faptul că activitățile extrașcolare desfășurate, având ca
scop consolidarea cunoștințelor, deprinderilor și aptitudinilor, dar și cu scop recreativ, au avut și au în
continuare un impact favorabil asupra dezvoltării holistice a preșcolarilor. Aceștia au înregistrat rezultate
mai bune atât în domenii care vizează dezvoltarea cognitive, cât și în domenii care urmăresc dezvoltarea
afectivă, socială, psihologică, artistică sau motrică. Astfel, pentru un real echilibru și eficientizarea
progresului, planificarea activităților instructiv-educative conform curriculum-ului pentru educație timpurie
ar trebui însoțită de o planificare minuțioasă și personalizată a activităților extrașcolare.
31
IMPORTANŢA ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE
ÎN EDUCAŢIA COPIILOR
Prof. înv. primar: NIŢU NICOLETA
Şcoala Primară Smîrdan, Judeţul Buzău
“Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi
mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i ȋnvăţăm să se adapteze.”
Maria Montessori –”Descoperirea copilului”
Prin activități extracurriculare înțelegem, de regulă, acele activități care au rol complementar orelor
clasice de predare-învățare-evaluare. Este destul de dificil de delimitat aria lor. Când vorbim de astfel de
activități, facem referire la: excursii tematice, vizite la muzee, vizionări de filme, spectacole
(cinematografe/ teatre), excursii și vizite la diverse instituții publice sau alte obiective, vizite la alte școli în
activități de parteneriat, pot fi activități de creație artistico-plastică și sportive, activități ecologice, de
protejare a mediului înconjurător sau activități de voluntariat, susținând diverse cazuri sociale.
Este ideal și recomandat ca aceste activități să implice în mod direct copilul. Participarea directă poate
contribui nu numai în a-l obișnui să se descurce singur în situații de viață diferite, dar poate contribui și la
formarea unor deprinderi civice, pozitive, care în timp să îl ajute să se descurce singur, să fie și
cetățeanul cu respect față de ceea ce-l înconjoară și față de semeni și valorile culturale etc. Activitățile
extrașcolare îl vor ajuta pe cel mic să relaționeze cu alte persoane, putând să își facă prieteni noi, să aibă
mai multă încredere în capacitățile sale și să își dezvolte noi hobby-uri.
De asemenea, poate obține rezultate mai bune la școală, deoarece vor fi mai motivați să reușească în
tot ceea ce-și propun, dezvoltându-și spiritul competitiv și capacitățile de învățare, de cultură generală, simț
critic, memorie etc.
Excursiile contribuie la cunoașterea țării cu frumuseţile ei, la educarea dragostei și respectului pentru
frumosul ce-l înconjoară, atât din natură, cât și din artă, dar și a respectului față de înaintașii care s-au jertfit
pentru binele acestui popor. Prin participarea la excursii, copiii învață să-şi iubească ţara, cu trecutul şi
prezentul ei, dar să conștientizeze și rolul ce-i revine pentru viitorului țării.
Serbările şcolare reprezintă activități de o importanţă deosebită, deoarece creează ocazii în care
copilul îşi poate valorifica potențialul artistic, creativ și intelectual. Uneori aceste capacități pot surprinde
plăcut, până și familia, colegii, care au ocazia să cunoască și latura artistică. Prin activitățile de parteneriat
cu părinții, pot fi abordate și activități interactive elevi-părinți, contribuind la sudarea relaţiilor dintre copii
şi părinţi, aceștia dansând cu copiii sau interpretând roluri in dramatizări, făcând parte din jurii etc.
O reală sursă de informații poate fi și vizionarea unor filme sau spectacole de teatru, deoarece
pot constitui surse de informații, dar în același timp și un model în organizarea de acțiuni interesante.
Prin activitățile extracurriculare organizate, contribuim la formarea de trăiri afective, dezvoltăm
emoții puternice, dar în același timp, formăm în sufletul copilului a unor sentimente morale, care vor sta
la baza formării personalității acestuia.
Concursurile şcolare – sunt o metodă extraşcolară de a stârni interesul elevului pentru diferite arii
curriculare având, ȋn acelaşi timp, o importanţă majoră şi ȋn orientarea profesională a elevilor, făcându-le
cunoscute toate posibilităţi pe care acestia le au. Concursuri precum „Cangurul” sau Olimpiadele Şcolare
pot oferi cea mai bună sursă de motivaţie, determinând elevii să studieze ȋn profunzime şi prin urmare să
scoată rezultate mai bune la şcoala. Acelaşi efect ȋl pot avea concursurile organizate de către cadrele
32
didactice ȋn clasă. Dacă sunt organizate ȋntr-o atmosferă plăcută vor stimula spiritul de iniţiativă al
copiluiui, ȋi va oferi ocazia să se integreze ȋn diferite grupuri pentru a duce la bun sfârşit exerciţiile şi va
asimila mult mai uşor toate cunoştinţele.
De regulă, preferatele celor mici sunt activitățile sportive. Acestea îi ajută în dezvoltarea fizică, dar
și în respectarea unor reguli stricte, respectiv: o viață ordonată, un program riguros, un regim alimentar
corect și un stil de viață sănătos. Toate aceste limite, îi învăța pe copii că pentru obținerea succesului este
necesară multă muncă, determinare, perseverență și nu în ultimul rând pasiune.
Experiența dobândită prin activitățile extracurriculare dezvoltă copiilor adaptare, concentrare si
eficiență, indiferent de condițiile de mediu sau alți factori.
Cadrul didactic este liantul, care asigură succesul activităților extrașcolare, prin capacitatea sa
creatoare de organizare, desfășurare si obținere a rezultatelor scontate. Aceste activități au caracter
interdisciplinar și sunt factori educativi foarte apreciați și accesibili sufletului copiilor.
33
COMPANIA APA – TÂRLUNG
Prof. înv. primar: OANA OANA
Școala Gimnazială nr. 13 Brașov
E minunat când copilul învață experimentând, când aplică ceea ce a descoperit și mai ales când poate
să ajungă în locuri de unde să afle prin descoperire. De aceea le mulțumim persoanelor care sunt deschise
să împărtășească cu noi din munca pe care ei o fac și ne explică cu dragoste răspunzându-ne la multe
întrebări.
În cadrul Săptămânii Altfel am avut ocazia să vizităm locul în care am aflat cum ajunge apa din baraj,
la noi la robinet. Am fost întâmpinați cu entuziasm și pas cu pas, vizitând Compania Apa- Târlung, ne-am
îmbunătățit cunoștințele alături de oameni pasionați și dornici să răspundă nevoilor noastre.
Reîntorși la școală fiecare a scris o filă de jurnal și citindu-le mi-am dat seama cât de important este
să creezi astfel de ocazii.
„Spune-mi și voi uita.

Arată-mi și voi ține minte.
Implică-mă și voi înțelege”,
proverb chinezesc
34
FIȘĂ DE PREZENTARE A UNEI ACTIVITATI EXTRAȘCOLARE
Prof. înv. primar OANCEA NICOLETA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 BUGHEA DE JOS
DATA: 2. 06. 2022

CLASA: a III-a
FORMA DE ACTIVITATE : excursie finală
TEMA ACTIVITAȚII: valorile culturale românești – Gradina Zoologică din Pitești, Muzeul Județean,
Muzeul de Etnografie din Câmpulung.
TIPUL ACTIVITAȚII: fixarea și valorificarea cunoștințelor, priceperilor și depriderilor acumulate în
clasele pregătitoare și I-III.
SCOPUL ACTIVITAȚII:
- cunoașterea mediului înconjurător local;
- însușirea de cunoștinte privind relieful, animalele, vegetația, elemente istorice si etnografice din
zonă ;
- formarea de priceperi și deprinderi de comportare civilizată în societate .
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
- să observe caracteristicile reliefului și ale vegetației din mediul înconjurator;
- să sesizeze caracteristicile animalelor de la Gradina Zoologica Pitești;
- să identifice obiectele istorice prezentate la Muzeul Județean și obiectele de uz caznic expuse în
Muzeul de Etnografie din Câmpulung;
- să plaseze cronologic, în perioada istorică corespunzătoare aceste obiecte;
- să descopere sursele de poluare din mediul înconjurator;
- să respecte regulile de comportare civilizată în societate și de autonomie personală.
METODE ȘI PROCEDEE: conversația euristică, observarea directă, explicația, problematizarea,
analiza și sinteza datelor.
MIJLOACE DIDACTICE: ghiduri ale obiectivelor turistice vizitate, illustrate, pliante, materiale
adunate pe traseu, fișe de observație corespunzatoare sarcinilor de lucru pe arii curriculare.
RESURSE INFORMAȚIONALE: lucrări menționate în bibliografiile obiectelor de studiu (Limba și
literatura română și Știinte), pliante, presa locală.
TIPUL DE ORGANIZARE A ACTIVITAȚII: frontală și pe grupe.
TIPUL DE EVALUARE: portofoliu.
PERIOADA DE PREGĂTIRE: doua saptămâni.
35
ORGANIZAREA ACTIVITĂȚII EXTRAȘCOLARE:
I. PREGĂTIREA EXCURSIEI:
• se stabilesc tema, tipul, scopul, obiectivele operaționale, itinerariul, mijlocul de transport și
programul activitații;
• se obțin aprobarile necesare;
• sunt alcatuite grupele de experți (6 grupe de cate 4 elevi), li se distribuie sarcinile și fișele de
lucru în care elevii vor nota observațiile și li se sugerează resursele bibliografice, după cum urmează :
a) Grupa geografilor: întocmirea fișelor de observare care să cuprindă numele și caracteristicile
formelor de relief și a râurilor pe langă care au trecut, vegetația și fauna locurilor văzute ; colectarea de
frunze și plante ; eseu cu titlul « Plaiuri românești ».
b) Grupa istoricilor: observarea si notarea monumentelor istorice întâlnite pe traseu și a
caracteristicilor obiectelor istorice expuse la Muzeul Județean ; colectarea pliantelor și ilustratelor
obiectivelor istorice; eseu « Istoria meleagurilor noastre ».
c) Grupa etnografilor: observarea si notarea caracteristicilor obiectelor etnografice de la Muzeul de
Etnografie din Câmpulung; colectarea ilustratelor; eseu « Zestrea etnografică a poporului nostru ».
d) Grupa ecologistilor: consemnarea problemelor ecologice : zone despădurite, surse de fum, deșeuri
toxice sau menajere; urmărirea comportamentului ecologic al excursioniștilor pe durata excursiei ; eseu si
poster «Să salvăm pamântul!».
e) Grupa pictorilor: culegerea datelor despre picturile expuse la Muzeul Județean ; sesizarea peisajelor
deosebite și expunerea lor prin picturi.
f) Grupa fotografilor: fotografierea obiectivelor vizitate; realizarea albumului excursiei.
• se intocmeste Procesul verbal de protecție împotriva accidentelor și de prevenire a oricaror
evenimente nedorite pe parcursul excursiei si Tabelul nominal cu elevii participanți și cadrele didactice
însoțitoare;
II. DESFĂȘURAREA EXCURSIEI:

- se desfașoară conform programului și itinerariului stabilit;
- elevii își îndeplinesc sarcinile (observă, consemnează rezultatele, colectează materiale) sub
îndrumare învațătorului.
III. EVALUAREA EXCURSIEI:
- grupele de elevi elevii prelucrează datele, observațiile, și materialele colectate;
- elaborează eseurile cu titlurile indicate, relizează pliantele, mapa cu materiale, desenele;
- prezintă portofoliile în fața clasei.
BIBLIOGRAFIE:
1. Onoriu Dăneț, Maria Enache, Ecaterina Olănescu, Metodica predării geografiei la clasele V –
VIII, EDP, București, 1984;
2. Manu Ion, Calangiu Elena, Oancea Nicoleta, Metodica predării geografiei, clasele I – IV, Ed.
Universității Pitești, 2001;
3. Stoica Dumitru, Bușe Liubovia, Metodica predarii geografiei la clasele I-IV, E.D.P., București,
1980;
4. Paiși – Lăzărescu Mihaela, Tudor Loredana, Surdu Magdalena, Psihologie – Pedagogie, Modele
explicative și exerciții de autoevaluare, Ed. Universității din Pitești, 2004.
36
Importanța activităților extrașcolare în educația copiilor
OANTA IONELA
mai apreciaţi şi mai accesibili sufletelor acestora. Activităţile complementare concretizate în excursii şi
drumeţii, vizite, vizionări de filme sau spectacole imprimă copilului un anumit comportament, o ţinută
adecvată situaţiei, declanşează anumite sentimente.
O mai mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii copilului o au activităţile extraşcolare care
implică în mod direct copilul prin personalitatea sa şi nu prin produsul realizat de acesta. Se ştie că încă de
la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe dacă sunt puşi în contact direct cu
obiectele şi fenomenele din natură iar ei au nevoie de acţiuni care să le lărgească lumea lor spirituală, să le
împlinească setea de cunoaştere, să le ofere prilejuri de a se emoţiona puternic, de a fi în stare să iscodească
singuri pentru a-şi forma convingeri durabile. Realizarea acestor obiective depinde în primul rând de cadrul
didactic, de talentul său, de dragostea sa pentru copii, de modul creator de abordare a temelor, prin punerea
în valoare a posibilităţilor şi resurselor de care dispune clasa de elev.
1. Serbările şi festivităţile
Serbările şcolare au un caracter stimulator atât pentru micii artişti, cât şi pentru părinţii lor. Punerea
serbărilor în scenă aduc satisfacţii atât “artiştilor“, cât şi “spectatorilor“, elevi şi părinţi, contribuind la
socializarea copiilor de la o vârstă fragedă. Acest tip de activităţi extraşcolare marchează evenimentele
importante din viaţa şcolarului. Importanţa acestor activităţi constă în cultivarea înclinaţiilor artistice ale
elevului, precum şi în atmosfera festivă creată cu acest prilej. Prin conţinutul bogat şi diversificat al
programului pe care îl cuprinde, serbarea şcolară valorifică varietatea intereselor şi gusturilor şcolarilor.
Este important ca fiecare copil să aibă un loc bine definit în cadrul programelor pentru a se simţi parte
integrată a colectivului şi pentru a fi conştient că şi participarea lui contribuie la reuşita serbării şcolare. De
asemenea, un rol educativ îl au activităţile realizate cu prilejul sărbătorilor naţionale şi internaţionale.
2. Concursurile şcolare
Concursurile şcolare sunt o metodă de a stârni interesul elevului pentru diferite arii curriculare, având
în acelaşi timp o importanţă majoră şi în orientarea profesională a acestuia. Concursurile şcolare oferă
elevilor posibilitatea de a demonstra practic ceea ce au învăţat la şcoală şi acasă. Acelaşi efect îl pot avea
concursurile organizate la nivelul clasei sau al şcolii. Dacă sunt organizate într-o manieră plăcută, vor
stimula spiritul de competitivitate, oferindu-i copilului prilejul de a se integra în diferite grupuri pentru a
duce la bun sfârşit munca, precum şi ocazia de a asimila mult mai uşor cunoştinţele.
3. Excursiile şi drumeţiile
Excursia este o formă de activitate cu caracter atractiv şi mobilizator. Este o modalitate deosebită de
educaţie completă deoarece permite o abordare interdisciplinară a cunoştinţelor. Excursia este o activitate
cu o formă de educaţie complexă, prin multitudinea de aspecte ale vieţii (istorice, sociale, geografice, civice,
culturale) pe care le înglobează. O excursie în natură îi ajută pe elevi să înţeleagă legătura dintre cunoştinţele
dobândite la diferitele discipline de studiu şi lumea din afara şcolii, le oferă posibilitatea de a se implica
activ în propriul proces de educaţie, îi pune în contact cu comunitatea şi le creează posibilitatea de a-şi
susţine în mod public opiniile. Elevii au posibilitatea de a se simţi în ipostaza de mici cercetători ai realităţii,
37
se simt responsabilizaţi, înţeleg semnificaţia unor norme. Dezvoltându-şi gustul pentru descoperirea
adevărurilor şi legilor naturii din jurul lor învaţă cum să iubească ş i să respecte natura în ansamblul ei.
4. Vizitele
Vizitele programate la muzee, monumente şi locuri istorice, case memoriale, unităţi economice
constituie un mijloc de a preţui valorile culturale, folclorice, istorice şi economice ale ţării. Ele oferă elevilor
prilejul de a observa obiectele si fenomenele în starea lor naturală, procesul de producţie în desfăşurarea
sa, operele de artă originale, momentele legate de trecutul istoric local, de viaţa şi activitatea unor
personalităţi de seamă, relaţiile dintre oameni şi rezultatele concrete ale muncii lor. Toate acestea stimulează
activitatea de învăţare, întregesc şi desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în cadrul lecţiilor.
5. Vizionările
Vizionarea în grup de filme, spectacole de teatru sau circ specifice vârstei lor, poate constitui o sursă
de informaţii, dar în acelaşi timp şi un punct de plecare în realizarea de către elevi a unor activităţi
interesante. Copilul face astfel cunostinţă cu lumea artei, învaţă să o descifreze şi să o îndrăgească. Aceste
activităţi vor pune elevul în rol de spectator şi vor reprezenta pentru el o sursă de impresii puternice:
stimularea afectivităţii copilului şi cultivarea dragostei pentru artă (cărţi, teatru, muzică).
6. Alte activităţi
Alte activităţi pot fi alese de către copii, participând la ele în timpul liber. De obicei, acestea sunt
alese ca pasiune personală sau chiar cu scopul de a îşi aprofunda cunoştintele dintr- un anumit domeniu.
Aceste activităţi realizează completarea unor aspecte educative şi orientează copiii spre unele domenii de
activitate: sport, muzică, poezie, pictură etc.
Concluzii
Activităţile extraşcolare sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc bucurie, facilitează
acumularea de cunoştinţe. Copiilor li se dezvoltă spiritul practic, fiecare dintre ei având posibilitatea să se
afirme conform naturii sale. Activităţile extracurriculare mai sus enumerate şi analizate sunt apreciate atât
de către copii, cât şi de cadrele didactice în măsura în care se organizează într-o manieră plăcută şi relaxantă
timpul liber al copiilor, contribuind la optimizarea procesului de învăţământ;
În concluzie, putem spune că activitatea extracurriculară este o componentă educaţională valoroasă
şi eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să îi acorde atenţie, adoptând o atitudine creatoare atât în
modul de realizare a activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să
permită stimularea creativă a elevilor.
Gândirea creativă şi învăţarea din proprie iniţiativă trebuie încurajate prin laudă. Trebuie promovat
modul variat de abordare a problemelor de manipulare a obiectelor şi a ideilor. Elevii trebuie să fie
îndrumaţi să dobândească: o gândire independentă, nedeterminată de grup, toleranţă faţă de ideile noi,
capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica
constructiv.
Înainte de toate, este însă important ca profesorul însăşi să fie creativ, pentru că numai aşa poate să
aducă în atenţia elevilor săi tipuri de activităţi extraşcolare care să le stârnească interesul, curiozitatea,
imaginaţia şi dorinţa de a participa necondiţionat la desfăşurarea acestora.
38
Autor: prof. Oargă Magdalena Ruxandra
Școala Gimnazială „Nicolae Labiș”
Activitățile extrașcolare reprezintă o formă de educație care vine în sprijinul diferențierii învățării,
deoarece ține cont de diferitele interese ale elevilor. Activitățile propuse sunt flexibile, iar elevii sunt
implicați în proiectarea, organizarea și desfășurarea acestora.
Educația prin activitățile extrașcolare urmărește identificarea și cultivarea aptitudinilor și talentelor,
precum și stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. Începând de la cea mai fragedă vârstă,
copiii acumulează o serie de cunoștințe, punându-i in contact direct cu obiectele și fenomenele din natură.
Activitatea extrașcolară asigură, în mare parte, transferul de cunoștințe acumulate de către elevi în cadrul
programului standard de ore obligatorii (curriculum formal) în practică, oferindu-le copiilor posibilitatea
de a aplica noțiunile teoretice. Printre activitățile extrașcolare și extracurriculare se numără: vizitele,
excursiile, cercurile literar-artistice și redactarea revistelor școlare.
Vizitele și excursiile sunt forme auxiliare de organizare a procesului instructiv-educativ prin care
elevii dobândesc cunoștințe și deprinderi pe baza experienței directe.
Vizitele la muzee, expoziții, monumente și locuri istorice, case memoriale le oferă elevilor prilejul de
a observa obiectele și fenomenele în starea lor naturală, operele de artă originale, monumentele istorice,
stimulând activitatea de învățare.
Excursiile școlare contribuie la îmbogățirea cunoștințelor copiilor despre frumusețile țării, la
cultivarea respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Excursiile devin o modalitate de
familiarizare cu „geografia literară” a unor opere studiate, de a facilita receptarea afectiv-intelectuală prin
cunoașterea mediului geografic și economic în care evoluează personajele. Excursia poate fi un prilej de
comparare a peisajelor reale cu cele transfigurate în operele literare. Valorificarea cultural-educativă a
cunoștințelor acumulate și a impresiilor din excursie se poate realiza printr-o multitudine de forme:
redactarea unor pliante turistice (fotografii, desene însoțite de text), a unor postere, a unor pagini de jurnal.
În urma plimbărilor, a excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai multă creativitate și sensibilitate, prin
desene, imaginea realității.
Cercurile literar-artistice au un rol important în descoperirea și stimularea talentelor și aptitudinilor
elevilor, pentru cultivarea interesului și pasiunii pentru literatură și artă. Activitățile din cadrul cercurilor
literare pot îmbrăca forme precum: interviuri luate unui autor, bibliotecar sau editor, activități de scriere
creativă, întâlniri cu autori, participări la diverse concursuri de lectură și de scriere creativă. Concursurile
literare dezvoltă spiritul competitiv și capacitatea elevilor de a coopera, în cazul în care se desfășoară în
echipe.
Redactarea revistelor școlare reprezintă o activitate atractivă pentru elevi, oferindu-le posibilitatea de
a-și valorifica abilitățile și stimulându-le spiritul de colaborare. Implicarea elevilor în colectivul redacțional
este o provocare la aceștia răspund cu plăcere și cu interes, conștientizând responsabilitatea de a selecta
articolele adecvate și de a prezenta publicului o revistă captivantă.
Activitatea educativă extrașcolară dezvoltă gândirea critică și facilitează însușirea unor cunoștințe.
Elevii își dezvoltă spiritul practic, fiecare având posibilitatea de a-și valorifica talentul și aptitudinile.
Supunându-se de bună voie regulilor și asumându-și responsabilități, copiii se autodisciplinează.
Bibliografie:
1. Constantin Cucoş, Pedagogie, Iași, Editura Polirom, 2006
2. Ioan Dumitru, Ghid metodic, București, Editura Atelier Didactic, 2005
39
3. Învăţământul primar, nr. 2, 3 / 2000, Editura Discipol, București
4. Marilena Pavelescu, Metodica predării limbii și literaturii române, București, Editura Corint, 2010
5. Gheorghe Vlăsceanu, coord., Adrian Neculau, Şcoala la răscruce. Schimbare și continuitate în
curriculumul învățământului obligatoriu, Editura Polirom, 2002
40
Prof. pt. înv. primar, LILIANA OLA
Școala Gimnazilă nr. 1 Ip, jud. Sălaj
talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale.
Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce permite elevilor cu dificultăţi de
afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual.
Activitatea educativă școlară și extrașcolară dezvoltă gândirea critică și stimulează implicarea tinerei
generații în actul decizional în contextul respectarii drepturilor omului și al asumării responsabilităților
sociale.
elevilor răsplata primită după muncă, şi de asemenea au un rol de motivare.
desfăşurarea sa, operele de artă originale, momentele legate de trecutul istoric local, naţional, de viaţa şi
În proiectele educative desfășurate, caritabile, de protejarea mediului, cunoașterea păstrarea tradițiilor
locale, activități pe timpul vacanței, am implicat pe lângă elevi, părinții, comunitatea locală, diferite
instituții persoane fizice, care ne-au sprijinit cu entuziasm.
41
BIBLIOGRAFIE:
https://www.gradinita-cuvioasaparascheva.ro/2020/05/18/locul-si-rolul-activitatilor-
extracurriculare-in-educatia-copiilor/.scoalaargeseana.ro/didactica-magna/504-locul-si-rolul-activitatilor-
extracurriculare-in-educatia-copiilor
42
Proiect educaţional „Şcoala Altfel”
Prof. înv. preşcolar Olah Ionela Cosmina
Şcoala Gimnazială „I. D. Sîrbu” Petrila
Prin realizarea acestui proiect ne-am propus ca împreună cu preşcolarii să derulăm activităţi
de recreere şi cunoaştere a frumuseţilor mediului înconjurător în anotimpul primăvara, a oraşului
unde locuim.
Vine primăvara! Ne bate la geam!... Cu emoţie în suflet, deschidem fereastra cât mai larg ca
să primim mângâierea călduţă a soarelui de primăvară. Ne deschidem braţele şi cu zâmbetul pe
faţă ne bucurăm de ea, primăvara , ce cu drag “o invităm” în grădiniţa noastră şi o dată cu ea, vă
invităm şi pe dumneavoastră, să ne bucurăm de gingaşia ei.
Primăvara reuşeşte întodeauna să trezească în sufletul nostru bucurii şi emoţii deosebite, iar
evenimentele specifice primăverii oferă copiilor posibilitatea de a percepe atmosfera deosebită a
acestora.
“Şcoala Altfel” reprezintă un program bine venit şi necesar. În contexte nonformale copiii şi
cadrele didactice sunt mai relaxaţi, mai deschişi, mai receptivi.
Implicarea copiilor şi a cadrelor didactice în activităţi care să răspundă intereselor şi
preocupărilor diverse ale copiilor, să pună în evidenţă talentele şi capacităţile acestora în diferite
domenii.
Proiectul are ca scop păstrarea şi promovarea valorilor naţionale specifice zonei hunedorene
în anotimpul primăvara. Exprimarea emoţiilor şi sentimentelor care ne încearcă atunci când totul
este nou, la venirea primăverii prin diferite activităţi extraşcolare.
Obiective urmărite:
- să descopere prin intermediul drumeţiei frumuseţile mediului înconjurător din zona Petrila-
Petroşani
- să -şi dezvolte sentimentul de responsabilitate şi spirit civic privind natura ;
- să cunoască modul de îngrijire a unei gospodării cu animale domestice;
- să -şi formeze atitudini de respect, empatie şi admiraţie faţă de tradiţiile şi obiceiurile
specifice mai multor zone geografice;
- să manifeste deprinderi şi sentimente de cooperare şi prietenie prin realizarea unei vizite la
„Keops Horses”
Rezultate aşteptate:
- exprimarea sentimentelor de respect faţă de natura înconjurătoare şi tradiţii;
- îmbogăţirea cunoştinţelor despre mediul înconjurător în anotimpul primăvara
Beneficiari:
-direcţi: - preşcolari, cadre didactice
- indirecţi: părinţii
Participanţi: - preşcolari, cadre didactice, părinţii copiilor de la Grădiniţa “I.D.Sîrbu” Petrila
Colaboratori:
- părinţii şi doamnele învăţătoare
43
Activităţi:- vizită, drumeţie, concurs, atelier de creaţie, expoziţie lucrări realizate
Resurse financiare:
- susţinere financiară din partea părinţilor şi a educatoarelor
Evaluare: -chestionare pentru părinţi
- album cu fotografii
- filmări video.
Parteneri:- părinţi, bunici, şcolari, personalul de la Keops Horses, d-na bibliotecară Bălănescu
Oana
Indicatori de performanţă
Diseminare, promovare, prezentarea rezultatelor acţiunilor:
Data/Ziua Activitățile Partici Locul Resurse Parteneri Modalități
propuse panți desfășură necesare de evaluare
rii
24.04. „Costumul 90 Grădiniţă Coli părinţii Desene,
2023 meu popular” preşcolari cartonate, colaje
– atelier de hârtie Aprecieri
creaţie colorată, verbale
foarfeci,
perforatoare,
şabloane,
lipici
25.04. „Fermier 90 Gospodăria Maşini, părinţii Observa
2023 pentru o zi” – preşcolari din animale din rea directă
vizită la o 10 părinţi Dobreşti ogradă a unei
gospodărie gospodă
rii
26.04. „Ziua 90 Biblioteca Cărţi, d-ra Fotografii,
2023 Internaţională preşcolari oraşului biblioteca bibliotecară impresii
a Cărţii 15 părinţi Petrila Bălănesc despre
pentru Copii” Oana cărţi
– vizită la
biblioteca
oraşului
27.04. „Ziua 90 Laptop, Analiza
2023 Pământului” – preşcolari Grădiniţă videoproiec produse
vizionare tor, coli albe, lor
PPT, realizare creioane realizate
desene colorate
28.04. „Vizită la 90 Keops Maşini, Personalul Fotografii
2023 Keops Horses” preşcolari Horses de la
20 părinţi Petroşani Keops
Horses
-realizare de pliante,invitaţii ;
-realizarea unui C.D. cu activităţile desfăşurate;
44
INSTRUIRE, EDUCARE, DEZVOLTARE, PRIN ACTIVITĂȚILE
EXTRACURRICULARE DIN GRĂDINIȚĂ
Prof. înv. preșcolar, Olenici Liliana
G.P.P. ”Pinochio” Rădăuți/ jud. Suceava
Introducere
Educația este o activitate psihosocială complexă care are drept scop formarea și dezvoltarea
permanentă a personalității în concordanță cu cerințele societății prezente și viitoare și resursele bio-psihice
ale individului.
Ca formă a educației, educația nonformală este educația desfășurată in afara programului obligatoriu,
în instituția de învățământ ( ex. concursuri) și in afara ei, în biblioteci, muzee, teatre, case de cultură, cu
scopuri diverse: de ocupare a timpului liber, de dezvoltare și exersare, de cunoaștere etc.
”Școala altfel”- fereastră spre cunoaștere și dezvoltare
Programul ”Școala altfel” oferă posibilitatea organizării unor activități prin care preșcolarii pot
cunoaște mediul socio- cultural căruia îi aparțin, precum și interrelaționarea corespunzătoare cu adulții din
diferite domenii de activitate sau cu copii de vârste apropiate.
În săptămâna 27.03.2023- 31.03.2023, corespunzătoare ”Școlii altfel”, la nivelul grădiniței s-a propus
o planificare orientativă, pe baza căreia s-au selectat activitățile potrivite
- ”Cu mască, fără mască”- vizită la bibliotecă; recitare de versuri sau interpretare de roluri;
- ”Mănânc sănătos- cresc sănătos!”- concurs pe teme de educație nutrițională; realizare de desene
sugerate de tema activității;
- ” Joc, joacă, mișcare”- concurs sportiv;
- ”Banul știm să-l prețuim?”- vizită la Grădina Zoologică;
- ” Ne protejăm bunurile de incendii”- vizită la Departamentul de Pompieri- Rădăuți;
- ”Din străbuni lăsate, în lada de zestre adunate”- vizită la Muzeul Etnografic”Samuil și Eugenia
Ioneț”- Rădăuți.
În desfășurarea activităților am implicat parteneri, reprezentanți ai instituțiilor implicate:
G.P.N.” Arlechino”- Rădăuți, Biblioteca Municipală ” Tudor Flondor”- Rădăuți, Grădina Zoologică-
Rădăuți, Departamentul de Pompieri- Rădăuți, Muzeul Etnografic ”Samuil și Eugenia Ioneț”- Rădăuți.
Pe parcursul activităților am urmărit:
- familiarizarea preșcolarilor cu mediul socio- cultural în care traiesc;
- cunoașterea unor instituții și a rolului pe care îl au;
- îmbogățirea și sistematizarea cunoștințelor despre tradițiile și cultura poporului român;
- consolidarea unor deprinderi motrice și aplicarea lor în contexte variate;
- respectarea normelor de comportare civilizată;
- participarea activă și afectivă la activități.
45
La finalul activităților s-au putut constata următoarele:
-interesul crescut al copiilor și părinților pentru activitățile desfășurate;
- colaborarea eficientă între partenerii implicați și cadrele didactice;
- interrelaționarea corectă între copii sau între copii și adulți;
- impactul major al activităților asupra dezvoltării globale a copiilor.
Evaluarea activităților a constat in realizare de fotografii, postarea acestora pe grupul de whatsapp al

grupei, ca și prin împărtășirea impresiilor, atât pe cale orală, cât și prin realizare de desene sugestive.
Concluzie
Educația
Valoroasă, eficientă,
Pregătind, dezvoltând, formând,
Este importantă pentru viață,
Permanenta!
Bibliografie:
1,Jeder,D.,Bujorean,E. ( 2011),Fundamentele pedagogiei. Teoria și metodologia curriculumului,
Editura Pim, Iași;
2.Curriculum pentru educație timpurie ( 2019).
46
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE
Prof, Olteanu Ileana-Alina
Sc. Gimn ,,Elena Farago,, Craiova, Jud. Dolj
mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci, să-i învăţăm să se adapteze.” (Maria
civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. Începând de la cea mai fragedă
vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i în contact direct cu obiectele şi fenomenele din
natură. Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm şcoala
cu viaţa.
Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea preșcolarilor în
desfăşoară într-un cadru informal, ce permite copiilor cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să reducă
Activităţile extracuriculare sunt activităţii complementare, activităţi de învăţare realizate la grupă şi
urmăresc îmbogăţirea informaţiilor primite în cadul activităţii didactice, cultivă interesul pentru
desfăşurarea anumitor domenii, atrag copilul la integrarea în viaţa socială, la folosirea timpului liber într-
un mod plăcut şi util, contribuind în felul acesta la formarea personalităţii copilului. De aceea grădiniţa
trebuie să ofere diverse astfel de activităţi pentru ai atrage pe copii. Dintre activităţile pe care le-am
desfăşurat la grupă, pot aminti: serbări desfăşurate cu diferite ocazii: 8 Martie, Crăciun, sfârşit de an,
finalizare de proiecte etc., desfăşurarea unor concursuri în grădiniţă: Micul Creştin, Voinicel, activităţi de
desene pe asfalt cu ocazia zilei de 1 Iunie, activităţi desfăşurate cu ocazia zilelor de 1 Decembrie, 24
Ianuarie, activităţi desfăşurate în parteneriat cu alte grădiniţe şi alte instituţii. În urma plimbărilor, a
excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai multă creativitate şi sensibilitate, imaginea realităţii, în cadrul
activităţilor de desen şi modelaj, iar materialele pe care le culeg, sunt folosite în activităţile practice, în
jocurile de creaţie. La vârsta aceasta, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arata sau li se spune în legatură
cu mediul, fiind dispuşi să acţioneze în acest sens.
În procesul instructiv-educativ, activităţile extracurriculare îl atrag pe copil să participe cu plăcere şi
să fie interesat de activităţile propuse. În cadrul acestor activităţi, se transmit copiilor, în mod sistematic şi
organizat, informaţii din toate domeniile de activitate: muzicale, literare, plastice accesibile, formându-se
astfel anumite competenţe: de a audia anumite piese muzicale , de a interpreta roluri. Interpretând diferite
roluri, copilul reproduce modele de conduită şi le asimilează în propria lui comportare.
Trăsătura cea mai importantă a interpretării unor roluri este originalitatea şi creativitatea copilului în
redarea impresiilor proprii despre realitatea înconjurătoare, spontaneitatea şi intensitatea trăirilor exprimate
în joc. Are un pronunţat caracter activ – participativ, permiţând copilului să construiască relaţii sociale, să-
şi exerseze şi să-şi perfecţioneze limbajul, să rezolve probleme, să negocieze, să coopereze, să utilizeze
simboluri. Toate activităţile extracuriculare desfăşurate cu copiii au rolul lor în dezvoltarea ca persoane
47
inteligente, sigure pe ele capabile să se descurce în orice situaţie, bogate din punct de vedere cultural în
această societate plină de pseudo-cultură. În cadrul activităţilor didactice şi extracuriculare, alături de
îndrumătorii lor, aceştia dovedesc creativitate, imaginaţie, atitudine, talent, afirmându-şi în mod original
personalitate.
Serbările, şezătorile, scenetele tematice, prin specificul lor oferă posibilitatea educatorilor să-i ajute
să se implice, să-şi cunoască foarte bine colegii de grupă, să colaboreze şi să se afirme în faţa colectivului
prin mijloace proprii. Totodată, serbările pregătite susţinute cu ocazia anumitor evenimente devin un mijloc
de educare a voinţei, a încrederii în forţele proprii, a ținutei corecte, dar şi a posibilităţii de a se transpune
prin interpretarea unor roluri de teatru. În cadrul serbărilor de Crăciun, preşcolarii, interpretează roluri care
au ca scop cunoaşterea unor datini şi obiceiuri ale poporului românesc. Ei au fost ajutaţi astfel să
redescopere frumuseţea portului popular românesc, a datinilor, a cântecului şi a dansului popular în timpul
desfăşurării acestor activităţi extracurriculare. Scopul acestor activităţi a constat în consolidarea
cunoştinţelor referitoare la obiceiurile şi tradiţiile populare româneşti, urmărind reconsiderarea şi
valorificarea trăsăturilor specifice poporului nostru prin interpretare de roluri, a dansului popular şi a
“îmbrăcării” unor costume populare, oferind astfel un strop de tradiţie.
Activităţile extracuriculare bine pregătite, sunt atractive pentru orice vârstă, stârnindu-le interesul
producându-le bucurie, uşurându-le acumularea de cunoştinţe, chiar dacă presupun un efort suplimentar. În
cadrul acestor activităţi sunt atraşi şi copiii timizi, dar şi cei impulsivi, învăţând astfel să se tempereze în
preajma colegilor lor – “copilul care este lăudat învaţă la rându-i să aprecieze” (D.I. Nolte).
Ca o concluzie personală, consider că trebuie să încercăm să-i atragem pe copii, să participe la
activităţi cu ajutorul tuturor metodelor pe care le putem aborda. Având posibilitatea de a desfăşura activităţi
extracurriculare munca noastră devine un pic mai uşoară, deoarece aceste activităţi sunt atractive şi îi
determină pe copii să participe fără să-i forţăm. Menirea noastră este de a trezi curiozitatea viitorilor
indivizi ai societăţii, de a le potoli această curiozitate şi de ai pregăti pentru viaţă, atât cu ajutorul
activităţilor didactice pe care le desfăşurăm la grupă, cât şi prin intermediul activităţilor extracuriculare.
BIBLIOGRAFIE:
Ciubuc Iuliana, Armonia naturii , Editura Aureo, Oradea, 2011, pagina 110.
Mangri, F., Elisei, E., Dorobeti, T., Bucovală, G., Experienţe didactice şi pedagogice de success, Poarta
Albă, 2010, pagina 230.
Dumitru, G., Novac, C., Mitracche, A., Ilie, V., Didactica activităţii instructiv-educative pentru
învăţământul preprimar, Craiova, Editura Nova
48
Planificarea activităţilor extracurriculare pentru săptămâna
ŞCOALA ALTFEL
Şcoala Gimnazială “George Coşbuc”, Brăila
Prof. înv. Primar Oltianu Liliana
Nr. Denumirea Obiective urmărite Tipul Responsabil Participanţi / Termen Evaluarea

crt activităţii/ activităţii invitaţi Ziua / activităţii
tema ora
1. Să realizeze un Educatie Prof.înv. Elevii clasei Luni Flipchart cu
Sănătatea, poster cu titlul Pentru primar 9.00- mesaje “ Asa
cea mai “Sanatatea, cea mai sanatate 12.00 da”
mare mare bogatie” Imagini cu
bogație Sa afle care sunt alimente din
alimentele benefice reviste si
pentru fiecare organ pliante
intern Imagini cu
Sa invete proverbe organele
pentru sanatate interne
Sa vizioneze video studiate
ALFABETUL Lista cu
VITAMINELOR alimente
PENTRU COPII- sanatoase
alimentatie copii Farfurii din
carton
Carioca,
foarfece, lipici
Fotografii
2. Sa viziteze Educatie Prof. înv. Elevii clasei Marţi Fotografii
Biblioteca- biblioteca judeteana artistica Primar 9.00-
locul “Panait Istrati” Părinţi, 12.00 Aprecieri
comorilor Braila Educatie bunici verbale ale
fără de Sa descopere un pentru elevilor
sfârșit mod de alungare a lectură
plictiselii: lectura
Sa exerseze formule
de adresare, de
solicitare, de
multumire
Sa respecte regulile
de vorbire eficienta
Să respecte regulile
de deplasare în grup
și în mijloacele de
transport în comun
3. Să audieze/ Prof. înv. Elevii clasei Miercur Film educativ
Povestea vizioneze povestea/ Educaţie Primar i Materiale
Marțișorul legenda Martisorului artistică 9.00- pentru
ui manifestând 12.00 martisoare:
49
curiozitate pentru Educatie Părinţi, ate de
lectură antrepren bunici martisor,
Să realizeze oriala obiecte mici,
martisoare și să le lipici,
vândă la târg foarfece,etc
Să lucreze în echipă Realizarea
unui panou cu
martisoare/
foto
4. Lumea vie Să observe peşti Excursie Prof. înv. Elevii clasei Joi Fotografii
şi lumea exotici şi indigeni la muzeul Primar 10.00-
Cosmosulu din Acvariu “Răsvan Ghid muzeu 16.00
i Să afle informaţii Angheluţă Parinti,
despre Cosmos “ din bunici
vizionând un film Galaţi
despre tainele Complex
Universului ul Muzeal
Să aplice observaţia de
ca demers al Ştiinţele
cunoaşterii de tip Naturii
ştiinţific Educatie
Să respecte regulile ştiinţifică
de deplasare în grup/
cu autocarul
5. Jocuri în Să se joace în aer Plimbare Prof. înv. Elevii clasei Vineri
aer liber liber într-un Primar Părinţi, 9.00- Fotografii
Să respecte regulile parc din bunici 12.00 Aprecieri
de joacă în spaţii proximitat verbale ale
special amenajate ea şcolii elevilor
Să respecte regulile Educaţie
de deplasare în grup fizică
Educatie
civică
50
IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE
ÎN FORMAREA PROFESIONALĂ A ELEVILOR
OMER FERIHAL
LICEUL TEORETIC “GEORGE EMIL PALADE” CONSTANȚA
ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ- CALIFICAREA:
ASISTENT MEDICAL GENERALIST
Școlile postliceale sunt instituții de învățământ care oferă servicii de educație și formare, informații
prin cercetare și analiză și contribuie la dezvoltarea societății ca rezultat al activității lor. Datorită
cunoștințelor și abilităților care se dobândesc, absolvenții sunt bine pregătiți pentru integrare pe piața
muncii. Scopul învățământului postliceal este acela de a asigura individului competențe profesionale în
domeniul în care dorește să lucreze după absolvire.
Activitățile extracurriculare organizate în afara curriculumului pot fi activități sociale, culturale, de

voluntariat, care contribuie la dezvoltarea personală și profesională. Sunt activități planificate, programate
și desfășurate sub îndrumarea profesorului, în scopul îmbunătățirii personalității elevilor, în conformitate
cu scopurile educației, în concordanță cu interesele și nevoile elevilor, în afara orelor de la școală. Prin
participarea la activități extracurriculare, cum ar fi excursii tehnice și proiecte de aplicare care contribuie
la învățarea cursului, elevii își aprofundează cunoștințele teoretice pe care le-au dobândit în timpul
parcurgerii curriculum-ului formal, prin practică. Activitățile extracurriculare, despre care se crede că
motivează și contribuie la dezvoltarea personală și profesională a elevilor, ar trebui planificate, iar elevii ar
trebui direcționați către astfel de activități.
Activitățile extrașcolare contribuie semnificativ la dezvoltarea personală a elevilor, la socializarea

elevilor, la dezvoltarea abilităților lor de comunicare interpersonală, la dezvoltarea lor în domeniul de
interes, la creșterea motivației, la dezvoltarea simțului responsabilității și la creșterea încrederii în sine. În
plus, participarea elevilor la activități extracurriculare contribuie la dezvoltarea capacității lor de a îndeplini
o sarcină împreună prin colaborare, de a învăța făcând și experimentând cunoștințele teoretice pe care le-
au dobândit la lecție, de a dezvolta sentimente importante precum responsabilitate și leadership.
Activitățile extracurriculare pot fi: teme care contribuie la învățarea cursului, proiecte, prezentări,
prelegeri, excursii tehnice, activități culturale, servicii de îndrumare și consiliere, întâlniri, ceremonii, etc.,
organizate în sfera școlii, dar în afara orelor de curs. Cursurile teoretice și aplicative ajută elevii să
dobândească cunoștințe și abilități profesionale. Este nevoie de mai mult decât educație formală sau
profesională (program de educație clasică) pentru a realiza o învățare eficientă și permanentă, care este unul
dintre scopurile principale ale educației. Pentru a veni în întâmpinarea acestei nevoi, se consideră că
activitățile extracurriculare contribuie la dezvoltarea personală a elevilor și a relațiilor interpersonale.
Sentimentul de apartenență la școală este starea emoțională individuală a unui elev, în măsura în care
este aprobat, acceptat, susținut și respectat de alți membri ai școlii. Deoarece elevii își petrec cea mai mare
parte a timpului la școală, trebuie să se simtă liniștiți, în siguranță, confortabil și fericiți. Factorii care
afectează sentimentul de apartenență al elevului la școală sunt structura fizică a școlii, predarea cursurilor,
managementul administrativ, comunicarea și bunele relații cu personalul didactic și colegii, succesul,
participarea elevului la activităţi.
51
Elevii care iubesc școala petrec, în general, timp cu colegii lor, comunică cu profesorii, iau parte la
proiecte de responsabilitate socială și sunt conștienți și dispuși să participe la activitățile organizate de
școală.
Activitățile extracurriculare sunt unul dintre cei mai importanți factori care vor permite elevilor să
învețe făcând și trăind și să ofere educație centrată pe elev.
Bibliografie:
1. Broh, B.A., Linking extracurricular programming to academic achievement: who benefits and
why? Sociology of Education, 2002
2. Craft, S.W., The impact of extracurricular activities on student achievement at the high school
level, 2012
3. Osterman, K.F., Students’need for belonging in the school community. Review of Educational
Research, 2000
52
Valorificarea activităţilor extracurriculare în ciclul primar
Prof. înv. primar Onaci Ana-Mariana
Liceul de Artă “Ioan Sima” Zalău
Ca parte integrantă a procesului instructiv-educativ, învăţământul primar asigură însuşirea

elementelor fundamentale ale cunoaşterii, îndeplinind un rol decisiv în procesul formării personalităţii
umane.
Ţinând cont de preocuparea constantă pentru creşterea eficienţei actului educaţional şi de accentul
care se pune pe asimilarea valorilor şi transpunerea lor în acte de conduită, pe participarea, dezvoltarea şi
schimbarea care să asigure afirmarea capacităţii de adaptare rapidă la cerinţele societăţii, putem vorbi
despre importanţa educaţiei extracurriculare.
Funcţia principală a învăţământului primar a fost dintotdeauna funcţia instrumentală, aceea de a dota
copiii cu "instrumentele elementare de muncă intelectuală": citit, scris, socotit. Cu timpul, la acestea s-au
adăugat şi alte capacităţi: de a observa, de a analiza, de a sesiza esenţialul, etc. Toate acestea se realizează
prin activităţile la clasă, prin curriculum obligatoriu. În sprijinul acestor activităţi, vin însă activităţile
extracurriculare, acele activităţi în afara orelor de clasă, care, dacă sunt bine organizate şi îndrumate, susţin,
întregesc, leagă de practică activităţile de la clasă. De ce vin cu plăcere elevii la activităţile din afara clasei?
Ele se desfăşoară fără catalog, fără calificative, nu este obligatorie participarea, relaţia dascăl- elev este mai
degajată, dispare teama, monotonia, manifestările copiilor pot fi naturale.
Educaţia extracurriculară îndeplineşte anumite funcţii specifice: funcţia de loisir (de petrecere plăcută
a timpului liber), funcţia social-integrativă (prin relaţiile interpersonale şi de grup cu care le prilejuieşte
cultivând solidaritatea şi cooperarea), funcţia formativă (interiorizarea valorilor morale, estetice şi
spirituale), funcţia vocaţională (face posibilă relevarea şi dezvoltarea aptitudinilor personale ale elevilor).
Iată câteva forme şi activităţi extracurriculare:
1). Virtuţile serbărilor şcolare - vocaţia de învăţător, de dascăl în general, presupune aptitudini şi
capacităţi intelectuale, dar şi un foc sacru venit să contopească aceste calităţi în folosul celor încredinţaţi
spre formare. Dascălii au fost şi au rămas veritabili misionari ai neamului, trimişi în toate colţurile ţării să
semene lumina. Ei continuă şi tradiţia de a organiza serbări şcolare care vor rămâne, peste vremuri,
momente de bucurie sufletească, prilej de manifestare inedită şi nestingherită a valenţelor native ale
copiilor în faţa părinţilor, admiratori emoţionaţi. O serbare face şi celelalte activităţi de la clasă mai
productive pentru că într-o serbare se împletesc fructuos cunoştintele de la diferite obiecte şcolare, ce
îmbogăţesc şi nuanţează viaţa lor afectivă, stimulează apariţia unor sentimente neîncercate sau le dezvoltă
pe cele mai slab manifestate anterior. Experienţa a peste 14 ani de activitate în mijlocul copiilor mi-a întărit
convingerea că serbările şcolare au un caracter stimulator atât pentru micii artişti, cât şi pentru părinţii lor.
Am explicat în momente oportune cu tact şi cu răbdare motivul şi sensul serbării, am antrenat părinţii în
pregatirea acestor manifestări deosebite (ex. confecţionarea de costume, măşti), iar copiii au fost stimulaţi
să participe activ fiecare primind rolul potrivit preferinţelor şi talentului său.
Cu fiecare generaţie am căutat să descopăr şi să cultiv talentele copiilor, ritmul, graţia, armonia,
mişcarea, găsind pentru fiecare un rol, locul într-o anumită formaţie (dans modern, grup vocal, dramatizări).
Orice serbare şcolară presupune din partea dascălului un efort suplimentar pentru ca trebuie îndrumat
fiecare pas, trebuie urmărită fiecare mişcare, trebuie suficiente repetiţii unde să domnească buna înţelegere,
dar şi disciplina şi rigurozitatea necesară.
53
În şcoala noastră, există tradiţia organizării serbărilor la sfârşit de an şcolar, la sfârşit de ciclu, a unor
evenimente istorice sau a unor sărbători religioase: "Serbarea abecedarului", "Bun rămas, învăţătoare
dragă", "Un ghiocel pentru mama", "Hai să dăm mână cu mână" , "Colindăm, colindăm", etc.. Conducerea
şcolii acordă sprijinul necesar acestor manifestări, încurajează şi stimulează micii artişti. Mergând cu copiii
pe scenă, am remarcat că acel contact cu publicul trezeşte în sufletul copiilor dorinţa de a învinge
dificultăţile, de a-şi stăpâni timiditatea, de a trăi bucuria reuşitei. Renunţarea la serbări înseamnă sărăcirea
vieţii sufleteşti a copiilor, privarea lor de sentimente şi emoţii estetice de neînlocuit.
2). Excursiile şi drumeţiile creează posibilitatea adâncirii, completării şi sistematizării cunoştintelor
însuşite la orele de curs. Confruntarea cunoştinţelor teoretice cu realitatea vie aflată în natură creează
posibilităţi multiple de a forma reprezentări reale asupra fenomenelor studiate la ştiinţe, istorie, geografie.
Cu ocazia excursiilor, participarea activă, personală a elevilor la observarea fenomenelor naturii are o
valoare deosebită pentru motivaţia pozitivă a învăţării prin bucuria descoperirii personale ce o încearcă ei
în procesul cunoaşterii fenomenelor studiate. Drumeţiile şi excursiile trebuie să se desfăşoare cu deosebită
grijă pentru a determina copilul să intre în natură ca într-un templu, evitând orice profanare formându-le
astfel deprinderi de a preveni poluarea de orice fel, murdărirea izvoarelor, a pajiştilor cu resturi menajere,
distrugerea comorilor din peşteri, deteriorarea rezervaţiilor.
În excursiile făcute la Gradina Botanică Jibou, Gradina Botanică Cluj-Napoca, Gradina Zoologică
Baia Mare, Peştera Urşilor, la Praid, la Muzeul de Mineralogie Baia Mare, la casele memoriale George
Coşbuc, Ion Creangă, la muzeele istorice, etc., copiii noştri au putut aprofunda cunostinţele despre tainele
vieţii, şi-au putut forma şi cultiva sentimente de respect şi preţuire pentru: flora, fauna, minerale, stalactite
şi stalagmite şi alte aspecte interesante din natură. Tot cu ocazia drumeţiilor am sensibilizat copiii asupra
grijii ce trebuie să o aibă pentru protejarea pădurilor împotriva incendiilor. Nu sunt lipsite de importanţă
nici înregistrarea unor date din natură, a unor obiceiuri din viata păsărilor şi a altor animale, ele contribuind
la dezvoltarea conduitei ecologice
3) Lectura în afara clasei - mijloc de educaţie pentru copii
Orice lectură este în mod fundamental un proces de învăţare. Orice lectură, orice carte citită conţine
în ea un mod complex constituit din trei tipuri de elemente specifice: de cunoaştere, de apreciere şi practice
- prin toate trei realizându-se învăţarea. Aşadar, a citi înseamnă a cunoaşte mai mult, a învăţa mai bine, a
putea mai târziu să te autoinstruieşti.
De-a lungul timpului am căutat mereu răspuns la întrebări care framântă un dascăl, ca deschizător de
drumuri spre cunoaştere:
a) Insistăm suficient, folosim metode adecvate astfel încât elevii noştri să-şi însuşească corect limba
română?
b) Urmărim şi corectam sistematic, zi de zi, oră de oră exprimarea şi scrierea elevilor noştri?
c) Sădim în sufletul lor dragostea pentru limba română?
d) Îi stimulăm atunci când realizează progrese remarcabile?
e) Reuşim să-i învăţăm pe elevi cum sa înveţe, cum să folosească manualul, cum să se autoverifice,
în vederea preîntâmpinării eşecului şcolar?
Un rol deosebit l-a avut înfiinţarea bibliotecii clasei, care s-a îmbogăţit prin cărţile aduse de elevi, iar
rolul de bibliotecar a fost îndeplinit, pe rând, de elevii care au obţinut rezultate foarte bune la citit, la
povestit, la recitat.
Gustul pentru citit se formează de-a lungul anilor. Odată consolidat, devine o necesitate pe viaţă.
Important este ca dascălii să orienteze, să îndrume şi să selecteze lectura suplimentară. Alegerea unei lecturi
potrivite capătă, în cazul cititorului copil, o importanţă vitală. De aceea, am afişat în clasă lectura
suplimentară ce poate fi citită pe parcursul anului sau în vacanţe.
54
Organizarea unor activităţi în biblioteca şcolii (diafilme, diapozitive) au condus elevii înspre carte,
înspre lectură, înspre un mediu intelectual în defavoarea plictiselii, în defavoarea străzii, în defavoarea unor
emisiuni la T.V. care nu au nimic în comun cu procesul instructiv-educativ.
Azi, când ne aflăm într-o luptă continuă cu adversari foarte puternici (filme, publicaţii de toate
"tipurile"), şcoala trebuie să vină cu activităţi extrastraşcolare multiple care să umple timpul elevilor din
afara şcolii.
BIBLIOGRAFIE:
1. Calota R. şi colab. 1995, Ghid pentru activitatea educativă, EDP, Bucureşti

2. Călugăru D. coord. 2004, Dirigenţia şi consilierea. Ghid metodologic Editura "Gheorghe
Alexandru", Craiova
3. Creţu C. 1998, Curriculum diferenţiat şi personalizat, Editura Polirom Iaşi
4. Ionescu M. Radu I. coord. 2001, Didactica Modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca
5. Jinga I. 1999, Învăţarea eficientă, Ed Aladin, Bucureşti
6. MarcuV., Orţan F. 2003, Managementul activităţilor extracuriculare, Editura Universităţii din
Oradea
7. Stuparu A. 1992, În ajutorul diriginţilor şi învăţătorilor, Editura Eurobit, Bucureşti
55
Onea Elena-Ancuta
intelectual, moral, artistic, fizic. (Dicţionarul limbii române pentru elevi, 1983). Asupra individului se
exercită o multitudine de acţiuni şi influenţe educaţionale de-a lungul vieţii. Specialiştii le-au sistematizat
în 3 tipuri sau moduri de realizare a pregătirii pentru viaţă: educaţia formală (școlară), nonformală
(extrașcolară), informală (cunoştinţele cu care individul se întâlneşte zi de zi: în familie, cu prietenii, pe
stradă, în mass-media).
Activitățile extrașcolare se referă la acele activități realizate în afara mediului școlar, în afara
instituției de învățământ, cu participarea clasei, a mai multor clase de elevi sau a mai multor instituții de
învățământ. Acestea sunt foarte importante pentru dezvoltarea armonioasă a copilului. Studiile de
specialitate susțin că acesta ajută elevii la formarea unei atitudini pozitive față de învățare, aceștia au
performanțe școlare mai ridicate, li se formează abilități practice diversificate, dar și strategii adecvate de
rezolvare de probleme. Pe lângă toate acestea, activitățile extrașcolare acționează și asupra stimei de sine,
iar sentimentul de împlinire este mult mai ridicat.
acţionează, pozitiv sau nu, asupra dezvoltării elevilor. Educaţia extracurrriculară (realizată dincolo de
procesul de învăţământ) îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii copiilor noştri. Educaţia
prin activităţile extracurriculare urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei optime dintre
aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ în
diferite domenii. Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i
in contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură.
Activitățile extrașcolare vizează, de regulă, acele activități cu rol complementar orelor clasice de
predare-învățare. Aria de desfășurare a acestora e greu de delimitat. Pot fi excursii, drumeții, vizite la
muzee, la diverse instituții publice, la alte unități de învățământ, vizionarea de spectacole de teatru, operă,
muzică clasică, activități artistice, cluburi tematice, activități sportive, legate de protecția mediului etc. Iată
câteva caracteristici de bază ale activităților extrașcolare:
 înglobează activitățile organizate de școală în afara mediului școlar sau/și de către alte
instituții extrașcolare specializate (cluburi sportive, cluburi și palate ale copiilor, școli de artă/ muzică
pentru copii, etc.);
 au rol complementar celui al școlii;
 dezvoltarea copiilor depinde de un întreg sistem de fenomene și relații, iar activitățile
extrașcolare reprezintă un element fundamental în rețeaua școală-familie-comunitate;
 oferă posibilitatea de exprimare și explorare a identității, dezvoltă capitalul social al copiilor.
Este cunoscut faptul că activitățile extrașcolare generează capital social și uman, constituie un mediu
formator mai atractiv, în afara contextului instituțional. Participarea elevilor la astfel de activități îi ajută să
se înțeleagă pe ei înșiși prin observarea și interpretarea propriului comportament în comparație cu al
celorlalți.
Activitățile extrașcolare reprezintă totodată un element prioritar în politicile educaționale întucât au
un impact pozitiv asupra dezvoltării personalității elevilor, asupra performanțelor școlare și a integrării
sociale.
56
Activitățile extrașcolare reprezintă un mijloc de formare a deprinderilor elevilor de a-și folosi, în mod
rațional, timpul liber, sunt propice manifestării spiritului de independență și inițiativei.
O altă particularitate a activităților extrașcolare, de o reală importanță, o constituie legătura acestora
cu partea practică. Aplicarea cunoștințelor în cadrul activităților extrașcolare are valoarea unui exercițiu de
dezvoltare a aptitudinilor elevilor. Important în derularea acestor activități este faptul că elevii pot fi
antrenați atât în inițiere și organizare, cât și în modul de desfășurare a acestora.
În concluzie, consider că modelarea, formarea, educarea cer timp și dăruire. Complexitatea
finalităților educaționale impune îmbinarea activităților școlare cu cele extrașcolare. Scopul activităților
extrașcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, cultivarea interesului pentru acțiuni socio-culturale,
facilitarea integrării în mediul școlar, valorificarea talentelor personale și corelarea aptitudinilor cu
atitudinile caracteriale. Prin aceste activități li se oferă elevilor un alt mod de însușire a unor trăiri, valențe
pozitive ale vieții, valori morale și nu numai.
Condiția primordială pentru receptarea corectă și coerentă a mesajului o reprezintă demersul adoptat
de cadrul didactic, metodele, procedeele, modul și modalitățile utilizate, precum și cadrul în care se
desfășoară procesul. Așa cum spunea și Maria Montessori „Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea
de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi vremea
lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze.”, consider că trebuie să se realizeze o simbioză lucrativă între
componenta cognitivă și cea comportamentală.
57
Activitățile extrașcolare și disciplina Limba și literatura română
Prof. Onișor Andrea
Lic. Teoretic „Samuil Micu”, Sărmașu, Mureș

învățământ. Activitățile extrașcolare vizează, de regulă, acele activități cu rol complementar orelor clasice
de predare-învățare. Aria de desfășurare a acestora e greu de delimitat. Pot fi excursii, drumeții, vizite la
muzică clasică, activități artistice, cluburi tematice, activități sportive, legate de protecția mediului etc.
Pentru disciplina Limba și literatura română, o activitate extrașcolară care influențează educația
copiilor, precum și dezvoltarea personalității acestora este vizionarea unor spectacole de teatru. Apropierea
de lumea teatrului se face treptat, în cadrul orelor de literatură. Mai întâi, se lecturează, se discută și se
prezintă semnificațiile unor texte dramatice. Acestea se pot aborda prin metode activ-participative,
interactive, tocmai pentru a-i cuceri pe elevi. Apoi, se poate trece la achiziţionarea unor abonamente de
teatru şi vizionarea pieselor dramatice, care trebuie să fie atent selectate prin tematica abordată, dar și
ținând cont de particularitățile de vârstă ale elevilor.
Prin participarea la spectacolele de teatru, se pot atinge obiectivele specifice Limbii şi literaturii
române, ca obiect de studiu: „dezvoltarea exprimării orale, prin deprinderea de a vorbi tare, clar, cu
intonaţie, folosirea adecvată a mijloace nonverbale şi paraverbale (mimica şi gestica), dezvoltarea
vocabularului activ, aplicarea în practică a noţiunilor teoretice (scenă, act, replică, conflict, personaj,
didascalii), înţelegerea folosirii registrelor lingvistice, a surselor comicului,” etc.
Vizionarea unor piese dramatice contribuie la dezvoltarea armonioasă a personalității elevilor de
gimnaziu și de liceu deoarece aceștia pot evolua din punct de vedere cognitiv, prin lecturarea și cunoaşterea
operelor dramatice, a terminologiei teatrale, a aspectului spectacular al textului dramatic, a tehnicilor şi
modalităţilor specifice, înţelegerea, adaptarea şi interpretarea conţinuturilor. Afectiv, elevii se pot implica
în selectarea textelor conform preferinţelor, formarea gustului estetic, viziunea personală, aprecierea de
către public a spectacolelor, interiorizarea valorilor culturale transmise de operele dramatice.
Spectacolele dramatice sunt importante în viața elevilor datorită faptului că introduc individul în
lumea unei arte frumoase, plină de idei și inspirație și pe de altă parte, pentru că ajută la înțelegerea mai
bună a unei opere de artă, într-o formă interactivă.
Bibliografie:
Gherghina, Dumitru, Ana Danila, Loredana Roman Activitati extracurriculare si extrascolare
cultural-artistice in invatamantul preuniversitar, Ed. Didactica Nova, Craiova, 2009.
Ioan, Nicola Tratat de pedagogie scolara, Ed. Aramis, Bucuresti, 2000.
Mircea, Agabrian, Scoala, familia, comunitatea, Institutul European, Iasi, 2006.
58
Studiu de specialitate
Prof. Oprea Elena,

Liceul Tehnologic ,,Tiu Dumitrescu” - Mihăilești, Giurgiu
Prof. Curculescu Marioara,

Liceul Tehnologic ,,Tiu Dumitrescu” - Mihăilești, Giurgiu
Educația extracurriculară (realizată dincolo de procesul de învățământ) își are rolul și locul bine
civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. începând de la cea mai fragedă
vârstă, copiii acumulează o serie de cunoștințe punându-i în contact direct cu obiectele și fenomenele din
natură. Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm școala cu
viaţa.
Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, stimulează și orientează
Excursiile și taberele școlare contribuie la îmbogățirea cunoștintelor copiilor despre frumusețile țării,
la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii pot cunoaște
realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit și au creat opere de artă.
dezvoltării elevilor. Astfel de activităţi sunt de o reală importanţă intr-o lume dominată de mass media şi
ne referim la televizor, calculator și internet, care nu fac altceva decât să contribuie la transformarea copiilor
59
noştri în nişte persoane incapabile de a se controla comportamental, emoţional şi mai presus de toate slabi
Se ştie că începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinte punându-i
formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice:plimbări, excursii, tabere. În cadrul activităţilor
organizate în mijlocul naturii, al vieții sociale, copiii se confruntă cu realitatea și percep activ, prin acţiuni
directe obiectele, fenomenele, anumite locuri istorice. Fiind axate în principal pe viața în aer liber, în cadrul
acţiunilor turistice, elevii isi pot forma sentimental de respect si dragoste fata natura, fata de om si
realizarile sale.
Grija față de timpul liber al copilului, atitudinea de cunoaștere a dorintelor copiilor si de respectare a
acestora trebuie sa fie dominantele acestui tip de activitati. Acestea le oferă destindere, încredere, recreere,
voie bună, iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmări și recunoaștere a aptitudinilor.
Activitatea educativă școlara si extrascolară dezvoltă gândirea critică și stimulează implicarea tinerei
generații în actul decizional în contextul respectării drepturilor omului și al asumării responsabilităților
sociale, realizându-se, astfel, o simbioză lucrativă între componenta cognitivă și cea comportamentală.
În urma plimbărilor, a excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai multa creativitate și sensibilitate,
imaginea realităţii, în cadrul activităţilor de desen , iar materialele pe care le culeg ,sunt folosite în
activităţile practice, în jocurile de creaţie. La vârsta şcolară, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arată
sau li se spune în legatură cu mediul , fiind dispuşi să acţioneze în acest sens.
Serbarile si festivitatile – marchează evenimentele importante din viața școlarului. Din punct de
vedere educativ importanța acestor activități constă în dezvoltarea artistică a elevului precum și în
atmosfera sărbatorească instalată cu acest prilej. Aceste mici serbări, organizate de către cadrele didactice,
le oferă elevilor răsplata primită după muncă, și de asemenea au un rol de motivare, mai putin seminificativ.
Concursurile școlare – sunt o metodă extrașcolară de a stârni interesul elevului pentru diferite arii
curriculare având, în același timp, o importanță majoră și în orientarea profesională a elevilor, facându-le
cunoscute toate posibilități pe care aceștia le au.
Concursuri precum „Cangurul”, Comper”, Școala Altfel, Săptămâna Verde, Festivalul-Concurs
Internațional Boovie sau Olimpiadele Școlare pot oferi cea mai bună sursă de motivație, determinând elevii
să studieze în profunzime si prin urmare să scoată rezultate mai bune la școală. Același efect îl pot avea
concursurile organizate de către cadrele didactice în clasă. Dacă sunt organizate într-o atmosferă placută
vor stimula spiritul de inițiativitate al copiluiui, îi va oferi ocazia să se integreze în diferite grupuri pentru
a duce la bun sfârșit exercitiile și va asimila mult mai usor toate cunoștințele.
Elevii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească: o gândire independentă, nedeterminată de grup,
toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi
posibilitatea de a critica constructiv. Înainte de toate, este însă important ca profesorul însăşi să fie creativ.
spectacole imprimă copilului un anumit comportament, o ţinută adecvată situaţiei, declanşează anumite
sentimente. O mai mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii copilului o au activităţile extraşcolare care
implică în mod direct copilul prin personalitatea sa şi nu prin produsul realizat de acesta. Activitatea în
afara clasei şi cea extraşcolară trebuie să cuprindă masa de copii.
elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal –
pregătirea copilului pentru viaţă.. Realizarea acestui obiective depinde în primul rând de educator, de
a posibilităţilor şi resurselor de care dispune clasa de elevi .
Activitățile extracurriculare sunt apreciate atât de către copii, cât și de factorii educaționali în măsura
în care:
60
✓ valorifică și dezvoltă interesele și aptitudinile copiilor;
✓ organizează într-o manieră placută și relaxantă timpul liber al copiilor contribuind la optimizarea
procesului de învătământ;
✓ formele de organizare sunt din cele mai ingenioase, cu caracter recreativ;
✓ copiii au teren liber pentru a-și manifesta în voie spiritul de inițiativă;
✓ participarea este liber consimțită, necodiționată, constituind un suport puternic pentru o
activitate susținută;
✓ au un efect pozitiv pentru munca desfasurată în grup;
✓ sunt caracterizare de optimism și umor;
✓ creează un sentiment de siguranță și încredere tuturor participanților;
✓ urmăresc lărgirea și adâncirea influențelor exercitate în procesul de învățământ;
✓ contribuie la dezvoltarea armonioasă a copiilor.

Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire
şi dăruire, la astfel de activităţi. Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator de căutări şi
61
Importanța activităților extrașcolare
în educația copiilor
- repere teoretice-
Prof. Oprea Elena
Scoala Gimnazială nr. 33, Galați
Dezvoltarea se realizează prin educație. Educația este cel mai important instrument în lupta cu sărăcia
și pentru progresul în sănătate, pace, stabilitate, asigurând echitatea și incluziunea. Educația promovează
progresul, creșterea economică, inovația și coeziunea socială. Educația, în toate formele ei, se face din
primii ani de viață dar școala are meritul de a pune în lumină importanța educației dobândite în cadrul unor
activități extrașcolare.
Prin definiție, activitățile extrașcolare oferă beneficiul dezvoltării de abilități specifice sub
îndrumarea adulților, într-un cadru exterior sau extracurricular. Sunt activități organizate fie de școală, de
organizații de tineret, fie în cadrul unor programe de tip afterschool, și variază într-o foarte mare măsură
incluzând muzică, dans, desen, artă, activități în aer liber, drumeții, excursii, acțiuni de voluntariat, și multe
altele.
Rolul activităților extrașcolare este de a dezvolta relaționarea, comunicarea, de a forma deprinderi
de bază de lucru în echipă, de colaborare, cu accent pe latura socială, cognitivă, fizică. Ele promovează
dezvoltarea pozitivă la copii- o latură aflată în strânsă legătură cu oportunitățile oferite de școală și
comunitate.
Prea puțin se cunoaște însă despre modul în care elevii optează pentru una dintre aceste activități.
Statisticile arată că fetele participă într-un număr mai mare decât băieții la aceste activități și că sportul este
latura cea mai preferată. Băieții preferă sporturi de echipă, în timp ce fetele preferă sporturi individuale,
activități de creație, lucru manual, muzică, teatru, desen. Băieții aleg să fie competitivi iar fetele preferă să
fie creative. Sunt, așadar, factori de gen ce stau la baza opțiunilor lor? Sau factori demografici, educația
parentală, statutul financiar, mediul socio- economic sau poate, accesul inegal la activități extracurriculare
și niveluri diferite de participare? Părinții au o mare influență prin motivare, încurajare și aprobare a acestor
activități.
Există, clar, un raport între numărul participanților și vârsta lor, întrucât, cu cât sunt mai mici cu atât
numărul lor este mai mare în implicarea in aceste activități, mulțumită intervenției părinților, cu predilecție
a mamelor.
Aceste activități contribuie la dezvoltarea individuală prin creșterea stimei de sine și a spiritului
competitiv. În acest sens sunt ușor de observat atitudini și reacții diferite între participanții la activități
extrașcolare și cei ce nu doresc și nu participă la acreste activități: diferențe în ceea ce privește
adaptabilitatea, activitatea școlară, concentrarea, perseverența, progresul școlar și chiar beneficii în
reducerea ratei de abandon școlar.
Așadar participarea la activități extrașcolare este doar o dimensiune a experienței școlare. Cu toate
acestea, ele aduc la îndemâna elevilor o varietate de experiențe și interacțiuni între elevi- elevi sau între
elevi- adulți, ce pot fi traduse printr- o stare de bine, o atitudine socio- emoțională pozitivă, cu rezultate
școlare benefice. Participarea la acest tip de activități este foarte importantă în școala primară și gimnazială
întrucât copilul deprins cu astfel de activități de mic, sigur va continua și în adolescență să le practice.
62
Planificarea activităților din cadrul
PROGRAMULUI NAȚIONAL ,,ȘCOALA VERDE,,
Clasa a III- a A
(perioada 31martie 2023 -06 aprilie 2023)
prof. coordonator Oprea Emilia
Nr. Ziua Interval Tema Modalități Obiective Evaluare Resurse Prof. coord.
crt. orar propusă de Parteneriate
organizare și Parteneri
desfășurare
1. Vineri 8:00- Ziua 1.Povestea -să identifice Fișă de Videopr
31.03 10:00 verde Planetei activitățile lucru oiector,
Pământ omului care duc laptop
(vizionare la degradarea
film mediului Semințe Oprea
educativ) înconjurător; de flori, Emilia
10:00- https://www. ghivece,
12:00 youtube.com -să aleagă pământ
/watch?v=h3 comportamentul
Lr8Vlfv_U potrivit pentru
mentinerea unui
mediu curat și
sănătos;
2.Punem o -să urmeze
sămânță, instrucțiunile
înverzim pentru a planta
planeta! semințele în
(plantăm ghivece.
flori în
ghivece
pentru clasă)
2. Luni 8:00- Apa 1.”Povestea - Să Laptop,
03.04 10:00 unei picături conștientizeze videopr
de apă” importanța apei oiector,
(vizionare în natură jetoane,
film - să-și formeze planșe,
educativ) deprinderi de Materia Oprea
https://www. îngrijire și Fișă de le Emilia
10:00- youtube.com ocrotire a apei în lucru necesar
12:00 /watch?v=l1o vederea educării e
Iy5Pvq6w unei atitudini experim
63
2.Joc pozitive față de entelor
didactic: aceasta
”APA – -să recunoască
prieten sau acțiunile
dușman?” oamenilor care
3.Apa și pun în pericol
transformăril natura.
e ei
(circuitul -să identifice
apei în aspectele care
natură + contribuie la
Experiment poluarea apei
https://www.
youtube.com
/watch?v=Lj
1Lm9DpjdU
3. Marți 8:00- Aerul 1.Joc - Să aplice Planșe, Oprea
04.04 10:00 didactic : norme de jetoane, Emilia
”Așa da / așa comportament coli
10:00- nu!” specifice Expoziție carton, Profesori
12:00 asigurării cu afișe creioane coordonatori
sănătății și , lipici, clasele III A,
2.Concurs: protecției hârtie, III B, III C,
”Stop omului și naturii acuarele III D
poluării!” -să identifice , carioci,
(crearea de situații care etc.
afișe pentru contribuie la
combaterea creșterea
poluării) poluării aerului;
- Să identifice
imaginile în care
omul acționează
în favoarea
mediului
4. Miercur 8:00- Pământ 1.”Să fim - să identifice Căsuțe Scândur Oprea
i 10:00 ul buni!” – situații, cazuri, ele, Emilia
05.04 confecționar forme de cuișoare Părinți
10:00- e căsuțe manifestare a Sistemul , ciocan,
12:00 pentru poluării solar semințe,
păsărele mediului carton,
înconjurător plastic,e
2.”Sistemul asupra tc.
solar” organismului
(confecționa - să respecte
re utilizând regulile de
materiale conservare și
reciclabile) ocrotire a
pământului
-să folosească
materiale
refolosibile din
mediul
înconjurător în
unele lucrări
practice;
5. Joi 8:00- Ecologi 1.Schimbări - Să aplice Fișă de Laptop. Oprea
06.04 10:00 zare de mediu: norme de lucru Biciclet Emilia
64
”România comportament e,
10:00- sălbatică” – specifice trotinete
12:00 convorbire, asigurării , role
vizionare sănătății și
PPT protecției
omului și naturii
2.”Sunt un - Să identifice
mic imaginile în care
ecologist!” – omul acționează
jocuri și în favoarea
trasee cu mediului
biciclete, - Să identifice
trotinete, acțiunile omului
role prin care se
poluează natura
–să identifice
soluţii optime
pentru
prevenirea şi
ameliorarea
manifestărilor
de degradare a
mediului prin
aruncarea de
deşeuri
menajere şi nu
numai, de rupere
a plantelor,
copacilor;
65
Prof. înv. preşc. OPREA IONELA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ BIRCII
STRUC. G. P. N. NEGRENI, SCORNICEŞTI, OLT
Proiectului şcolar ”Şcoala Altfel” - „Să ştii mai multe, să fii mai bun!” vizează îmbunătăţirea
competenţelor socio-profesionale, culturale, sportive, tehnico-aplicative, la nivelul cooperării, relaţionării
inter şi intrapersonale, prin diverse tipuri de activități: de creaţie, culturale, sportive, activităţi de educaţie
pentru promovarea valorilor umanitare, activităţi de educaţie pentru sănătate şi stil de viaţă sănătos, precum
şi la nivelul creativităţii prin:
- activităţi de creaţie;
- activităţi culturale;
- activităţi sportive;
- activităţi de educaţie pentru promovarea valorilor umanitare;
- activităţi de educaţie pentru sănătate şi stil de viaţă sănătos;
- stimularea şi dezvoltarea stimei de sine, a comunicării interpersonale şi a relaţionării.
Prin desfășurarea acestor activități, pe lângă latura informativă, sunt aduse schimbări în
comportamentul social al elevilor, astfel: formarea şi consolidarea valorilor, atitudinilor şi competențelor
necesare adaptabilităţii şi inserţiei sociale, asimilarea și aplicarea unor reguli de comportare în grup, într-
o instituție publicã, colectarea unor informaţii prețioase obţinute din mediul extraşcolar, dezvoltarea
competenţelor de procesare a informaţiilor dobândite şi aplicarea lor în mediul şcolar, consolidarea valorilor
morale şi atitudinale.
Când alegem activitãțile extrașcolare trebuie sã avem mereu în gând urmãtorul citat: „Să nu-i educăm
pe copiii noştri pentru lumea de azi, această lume nu va mai exista cand ei vor fi mari şi nimic nu ne permite
să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.” (Maria Montessori)
Un cadru didactic bine pregătit va ști cum să scoatã la suprafață potențialul oricărui elev, poate vedea
dincolo de barierele sociale și trăsăturile unei personalități care este în formare. Prin activitățile extrașcolare
putem observa înclinațiile, pasiunile, dorințele elevilor care așteaptăsă fie descoperiți, mai ales atunci când
în familie nu existã o îndrumare către un lucru sau altul.
Educația intelectuală ocupă un rol central în formarea integrală a personalității elevului. Prin
caracterul lor ludic, activitățile extracurriculare formează și modelează inteligența elevilor. Ele dezvoltă
totodată curiozitatea științifică, interesele de cunoaștere, spiritul de observație, creativitatea și gândirea
critică a elevilor.
Prin serbarea unor sărbători creștine, elevii își însușesc cultura religioasă, se formează în spiritul
moralei creștine, componentă extrem de importantă a personalității umane. Elevii sunt ajutați să-și formeze
trăsături pozitive de caracter – cinste, sinceritate, omenie, respect, solidaritate, etc.
66
Programul educational " ȘcoalaAltfel " contribuie la formarea și dezvoltarea complexă a personalității
elevului în plan moral, intelectual, estetic, civic șifizic, prin atingerea tuturor dimensiunilor educației al
cărei scop ultim este pregătirea pentru viață a elevului.
Bibliografie:
MENCȘ, Școalaaltfel- Ghid de implementare 2016

Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ, în
”Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în
curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom, 2002.
67
EXEMPLE DE BUNE PRACTICI
ÎN CADRUL ACTIVITĂȚILOR OUTDOOR
ȘI A ACTIVITĂŢILOR DIN SALA DE CLASĂ
Prof. înv. Preșcolar Oprea Neluța

Școala Gimnazială ”Duiliu Zamfirescu” Focșani
Structură: Grădinița cu P. P. Nr. 7
Educaţia outdoor este un concept relativ nou în contextul educativ românesc, însă ea începe din ce în
ce mai mult să capteze interesul actorilor educaţionali din sistemul de învăţământ formal.Noul tip de
educaţie se bazează pe patru competenţe fundamentale: a învăţa să cunoşti( să ştii);a învăţa să să faci;a
învăţa să trăieşti împreună cu ceilalţi;a învăţa să fii;Toate aceste concepte se regăsesc în activităţile de tip
outdoor.
Educaţia outdoor este un concept relativ nou în contextul educativ românesc însă ea începe din ce în
ce mai mult să capteze interesul actorilor educaţionali din sistemul de învăţământ formal. Există numeroase
accepţiuni pentru termenul de educaţie outdoor însă pentru a da o definiţie simplă putem spune că această
forma de educaţie se bazează pe învăţarea în aer liber, învăţarea experenţiala (,,Înveţicu creierul,mâinile şi
inima!”).
Termenul poate include educaţia pentru mediu,activităţi recreative,dezvoltare personala,terapie prin

aventură etc. Principala provocare pentru organizatorul unei activităţi outdoor este cum să transforme
materia prima din mintea elevului,trecând-o printr-un proces de învăţare intenţionată,în competenţe
funcţionale.
Educaţia actuală trebuie să fie holistică şi integratoare,bazată pe procesul de a da sens oricărei

întâmplări şi experienţe proprii.Ideea că experienţa,învăţarea şi progresul sunt interconectate se află la baza
diferitelor programe outdoor.
Experienţa pe care o trăiesc copiii este consistentă în timp şi le oferă acestora înţelegerea noţiunii de
continuitate-trecut–prezent–viitor.Experienţa are loc într-un anumit context şi îl forţează să facă conexiuni
şi să interacţioneze cu mai multe domenii pentru a înţelege întregul.
Un aspect important al educaţiei outdoor este acela că poate contribui la creşterea nivelului de
bunăstare al copilului. Pe lângă nevoile de bază ale unei persoane, există şi o serie de nevoi la care educaţia
outdoor poate răspunde şi anume: nevoia de a fi respectat, de a fi inclus social, de a fi activ şi responsabil,
de a se simţi în siguranţă.
Educația de tip outdoor nu eclipsează educația din sala de clasă, ci îi imprimă o altă demnitate și
consistență. Este o formă de stimulare și „împlinire” a ei, prin extensiuni, aplicații, prefațări de noi căutări.
Educația de tip outdoor este o modalitate prin care este stimulat potențialul creativ al cadrului didactic.
Educatoarea este pusă în situația în care să găsească soluții de învățare astfel încât rezultatul să se poată citi
pe fața copiilor, dar în același timp să îmbine utilul cu plăcutul.
,,Natura poate sa-ţi slujească de carte,de profesor,de povăţuitor.Ea te cheamă,ea îţi procură, cu mici
mijloace, tot ceea ce vei avea nevoie mai târziu.Nu închide această carte plină de învăţături înţelepte.Nu o
68
neglija pentru celelalte cărţi în care se cuprind numai strofe din cântarea întreagă ce stă înaintea ta”(Ion
Simionescu).
Bibliografie:
Ciolan Lucian, (2008), ,,Învăţarea integrată,fundamente pentru un curriculum transdisciplinar”,
Ed. Polirom, Bucureşti;
Ionescu Miron, Radu Ioan, 2001, Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj Napoca;
Lifelong Learning Programme,(2013),Manual de educaţie outdoor”,Primăria Cătunele;
69
OPREA-ROESCU MARIA-MIRELA
GPN ȘIRINEASA, JUD. VÂLCEA
Un loc aparte in cadrul activităților extrașcolare il ocupă serbarile, drumetiile, jocurile.

Serbarea este un prilej de bucurie, emoție, bună dispoziție pentru copii și parinti,dar și momentul in
care copilul se pune in valoare folosindu-și imaginația, dicția, mimica, siguranța de sine,plăcerea de a apărea
in fața publicului.
Pentru activitațile care se desfașoară in aer liber, foarte importantă este pregătirea locului de
desfășurare, trebuind luate in acest sens toate măsurile de prevenire a accidentelor și asigurarea condițiilor
igienico-sanitare.
Jocurile de interior urmăresc, in special, antrenarea capacităților intelectuale, exersarea indemânării
și dezvoltarea perspicacității; au un rol distractiv putând fi desfășurate in zilele cu timp nefavorabil. In
timpul jocului avem posibilitatea sa-i cunoastem mai bine pe copii deoarece jucandu-se ,iși dezvăluie fără
să vrea tresăturile pozitive sau negative de caracter.
O formă de activitate sportivă o constituie plimbările, drumețiile și excursiile, prilej de cunoaștere a
naturii inconjurătoare, de imbogățire a cunoștiințelor, impresiilor și imaginației, dar mai ales de mișcare.
Jocurile de mișcare in aer liber sunt activități cu un conținut complex, care acționează pe multiple
planuri:motric, intelectual, afectiv etc.
Pădurea, poienile pot oferi numeroase prilejuri de exercițiu fizic, pot constitui sui generis parcursuri
aplicative. In pădure, copiii au destule prilejuri să efectueze exerciții de alergare, urcare, cățărare, executare
de sărituri, de aruncări, de mers in echilibru.
Tematica propusă este variată și solicita și mobilitatea gandirii copiilor. Se pot desfășura jocuri de rol
prin desfășurarea unor povestiri cu schimbarea finalului. Astfel a fost exersată capacitatea de adaptare la
situații noi, contribuind la formarea unei inteligențe flexibile și dezvoltandu-le imaginația.
Se pot implica părinții in sprijinirea acestor activități extracurriculare, oferind diverse materiale
didactice pentru buna desfășurare a actului educativ.Copiii vor fi in măsură să adune informații prin
expunerea la forme de invățare vizuale, auditive sau kinestezice , care satisfac necesitățile diferitelor stiluri
de invățare.
Copiii sunt incurajati să gandească original cand interacționeaza in discuții, proiecte și experimente.
Copilul va fi capabil să aplice cele invățate la lecțiile viitoare, la școală și in viață.
BIBLIOGRAFIE:
S. Breben, E. Gongea, G. Ruiu, M. Fulga, Ghid metodic, Ed. Arves, Craiova, 2006.
Exercuții și jocuri pentru preșcolari, Ed. Sport Turism, București 1976
Metodica jocului și a altor activități cu copiii preșcolari, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1979.
70
EDUCAȚIA ÎN AER LIBER, AVANTAJE ȘI DEZAVANTAJE
Prof. înv. Primar Oroș Andra-Roxana
Școala Gimnazilă Luizi-Călugăra,

com. Luizi - Călugăra jud. Bcău
Învățarea este modalitatea prin care organismele vii se adaptează la condițiile mediului. În sens larg,
învățarea este un proces complex de însușire a experiențelor sociale în forme generalizate. În sens restrâns,
învățarea este privită din dublă perspectivă: psihologică și pedagogică. Din punct de vedere psihologic,
învățarea reprezintă orice achiziție ca urmare a interiorizării informațiilor, care produce o schimbare de
comportament. Din punct de vedere pedagogic, ea reprezintă procesul de asimilare al cunoștințelor, de
formare a priceperilor și deprinderilor, de formare și dezvoltare a funcțiilor psihice și a personalității.1
Competenţele şi atitudinile dezvoltate elevilor în cadrul învăţării nonformale includ: competenţe
interpersonale, capacitatea de lucru în echipă, încrederea în sine, disciplina, responsabilitatea, capacităţile
de planificare, coordonare şi organizare/competenţe de gestionare a proiectelor, capacitatea de a rezolva
probleme practice etc. Întrucât aceste competenţe au relevanţă crescută în dezvoltarea personală a
individului, contribuind deopotrivă la participarea activă în societate şi pe piața muncii, ele sunt
complementare celor achiziţionate prin educaţia formală. Metodele utilizate sunt foarte diferite de
pedagogia utilizată în educaţia formală. În cazul educaţiei nonformale, accentul este pus pe învăţarea prin
acţiune, învăţarea de la egali şi activitatea de voluntariat.” 2
Învățarea în aer liber generată de activitățile nonformale are un avantaj major, aceea de a activiza
puteric elevul. Acest lucru implică un mediu de învățare activizant și creativ, contexte de învățare care
permit participanților să analizeze propria cunoaştere, să discute, să asculte, să întrebe, să propună, să
cerceteze, să descopere. Învățarea generată de activitățile nonformale este una bazată pe experiență.
Învățarea experienţială este un proces de valorificare a experienței primare introdusă de J. Dewey, K.
Lewin, C. Rogers şi D. Kolb. Inițial, John Dewey propune un demers prin care învățarea se realizează prin
experimentare și descoperire, ca replică a demersului educațional tradițional. În acest fel, cunoștințele și
abilitățile sunt semnificative și aplicabile în viața reală a celui care învață. În 1984, David Kolb realizează
un model structural al învățării, prin care evidențiază învățarea experiențială ca un proces cu patru etape,
fiecare etapă poate reprezenta o „poartă de intrare” în ciclul învățării. Aceeași persoană poate folosi câte o
„poartă” diferită ori de câte ori se află într-un proces de învățare. Învățarea este eficientă doar atunci când
participantul parcurge toate cele patru stadii: etapa experienței concrete, etapa exprimării, autoreflecţia,
etapa exploratorie. 3
Așadar, învățarea experiențială în aer liber se bazează pe activitatea practică a individului, fiind văzută
ca o învățare de grup. Conștientizarea, explorarea propriilor valori și atitudini poate lua naștere doar prin
compararea propriei experiențe cu a altora. Dinamica relațiilor interpersonale din cadrul grupului
favorizează o experiență formativă benefică. În același timp, experiențele nonformale impun un echilibru
între corp, minte și sentimente. Numai atunci când toți cei trei factori sunt implicați poate avea loc învățarea
implicată social.
Cooperarea înlocuiește concurența. Abordări ale învățării nonformale combină învățarea la nivel
individual cu cea de grup și valorifică o dinamică prin care participanții se ajută și se inspiră reciproc.
Procesul de învățare al unui participant depinde și de contribuţia celorlalţi membri ai grupului. Aici se va
manifesta o diversitate de opinii, valori, stiluri de învățare și comunicare, ceea ce îi va determina să trăiască
1
Joichița, E., Pedagogie și elemente de pedagogie și elemente de psihologie școlară, Ed. Arves, 2003
2
https://www.edu.ro/educatie-non-formala-informala
3
Amalia ENACHE, Învăţarea experienţială la vârsta preşcolară, Chișinău, 2021
71
împreună, să comunice și să-i respecte pe ceilalți. Pe măsură ce participanții sunt provocați, se așteaptă să
devină conștienți de rolul lor ca actori sociali, iar acest lucru îi motivează să întreprindă acțiuni sociale.
Valoarea experienţelor de învăţare, pentru elevi4, în contexte de educație nonformală, este și una de
natură motivaţională. Ei se simt valorizaţi, capătă încredere, învaţă să comunice mai bine cu ceilalţi, dacă
constată că există un interes din partea profesorului sau a clasei faţă de experienţele lor din afara şcolii.
Astfel, au oportunitatea de a învăţa din mai multe perspective. Experienţele de învăţare dinamizează
procesul de învăţare, astfel: cresc motivaţia pentru învăţare, stimulează curiozitatea, stimulează spiritul
colaborativ, facilitează asumarea unui comportament responsabil, dezvoltă capacitatea de autocunoaştere,
interpretare a unor realităţi, facilitează schimbarea unor reprezentări păgubitoare sau prejudecăţi.
Activitățile în aer liber beneficiază de suportul unui facilitator care protejează procesul de învățare al
participanților, modul în care grupul își îndeplinește sarcina. Trusa de instrumente a facilitatorului cuprinde
un set de tehnici, cunoștințe și experiențe pe care le aplică pentru a proteja și dirija procesul prin care grupul
lucrează. Facilitatorul ajută la crearea procesului, îl ajustează, îl menține în direcția corectă și menține
implicarea participanților. Funcția facilitării este de a menține o întâlnire sau un eveniment de formare
concentrate, în mișcare și de a asigura niveluri egale de participare.
Facilitatorul se asigură că aceste lucruri apar, fie făcându-le, fie monitorizând grupul şi intervenind
la nevoie. El este deținătorul sarcinii și nu influențează conținutul sau produsul grupului. Asemenea, acordă
atenție modului în care lucrează grupul, adică procesului. El acționează uneori ca o resursă pentru grup în
domeniul tehnicilor de rezolvare a problemelor. Acesta trebuie să fie familiarizat cu tehnicile de team-
building, cu procesele de grup, cu dinamica grupului, pentru a-l ajuta în îndeplinirea sarcinilor, în
menținerea rolurilor esențiale construirii echipei. Facilitatorul intervine pentru a ajuta participanții să
rămână concentrați și construiește coeziunea grupului.
Măsurarea eficacității unui program de formare este importantă atât pentru organizatori cât și pentru
finanțatori. Evaluarea programelor nonformale folosind metode clasice de evaluare a evidențiat două tipuri
de probleme procesuale. Prima este aceea că activitățile de evaluare tind să se centreze mai mult pe
măsurarea rezultatelor programului decât pe evaluarea intrărilor și îmbunătățirea proceselor.
O a doua problemă constă în faptul că metodologiile de evaluare ale programelor de formare nu pot
fi aplicate activităților nonformale deoarece acestea au un caracter specific în ceea ce privesc conținuturile,
modalitățile și contextele de aplicare. De cele mai multe ori, activitățile nonformale, deși vizează
dezvoltarea unor competențe, pot avea conținuturi oscilante, nedeclarate, reieșite din dinamica activității.
Caracteristicile grupului cum ar fi vârsta participanților, gradul de instruire și școlarizare se pot schimba de
la o grupă la alta, de la o perioadă la alta, făcând imposibilă aplicarea unor teste standardizate de evaluare
a eficienței programului nonformal. Pe de altă parte, există programe care încurajează implicarea
participanților pentru ca acesta să răspundă nevoilor lor specifice.
O evaluare a programelor nonformale ar trebui să se axeze pe intrările din program și pe proces.
Fiecare activitate trebuie evaluată prin prisma valorii sale formative și a competențelor dezvoltate prin
intermediul acesteia.
În contextul activităților nonformale evaluarea competențelor este la fel de importantă ca și în cazul
evaluării activităților formale. Scopul etapelor evaluative nu este de a acorda un calificativ sau o notă, ci
are un pronunțat caracter formativ. Ele ajută participanții să conștientizeze achizițiile care sunt necesare
pentru atingerea propriilor obiective.
Recomandarea Consiliului Uniunii Europene din anul 2012 privind validarea învățării nonformale și
informale au încurajat statele membre să creeze un cadru unitar de evaluare și certificare a competențelor
obținute prin activități nonformale. Astfel, se oferă posibilitatea persoanelor de a demonstra ceea ce au
învățat în afara educației formale, facilitându-le în acest fel obținerea unei calificări și ulterior, o integrare
facilă pe piața muncii.
Cadrul european al calificărilor în perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți presupune un sistem
de recunoaștere și de transfer de credite între instituții și țări.5 În acest sens, programele nonformale trebuie
să fie relevante din punct de vedere practic, conectate cu solicitările actuale ale pieței muncii. Ele trebuie
4
Laura –Elena Căpiţă (coordonator), Valorificarea experienţelor de învăţare nonformală în construirea competenţelor cheie,
Institutul de Științe ale Educației, București, 2011
5
https://www.anpcdefp.ro/ecvet
72
să faciliteze participanților achiziția de cunoștințe, formarea de deprinderi și competențe și, nu în ultimul
rând, să faciliteze utilizarea unor metode de evaluare a rezultatelor învățării.
Bibliografie:
Joichița, E., Pedagogie și elemente de pedagogie și elemente de psihologie școlară, Ed. Arves, 2003
Laura –Elena Căpiţă (coordonator), Valorificarea experienţelor de învăţare nonformală în construirea
competenţelor cheie, Institutul de Științe ale Educației, București, 2011
https://www.anpcdefp.ro/ecvet
https://www.edu.ro/educatie-non-formala-informala1 Amalia ENACHE, Învăţarea experienţială la
vârsta preşcolară, Chișinău, 2021
73
EDUCAȚIA EXTRAȘCOLARĂ
ACTIVITĂȚI COMPLEMENTARE MEDIULUI FORMAL
Prof. Orzan Adriana
Școala Gimnazială Nr. 1 Poiana Mărului
Constanțele esențiale ale planificării educației extrașcolare sunt:
I. Teoria: 1. Baza legală

2. Considerentele pedagogice
II. Practica
I. Teoria – noțiuni generale
1. Baza legală:
a) Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare:
Art. 81. - (1) Antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii din învăţământul preuniversitar
au drepturi egale la educaţie, prin activităţi extraşcolare organizate de Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului. (2) Activităţile extraşcolare sunt realizate în cadrul unităţilor de învăţământ
preuniversitar, în cluburi, în palate ale copiilor, în tabere şcolare, în baze sportive, turistice şi de agrement
sau în alte unităţi acreditate în acest sens. (3) Organizarea, acreditarea, controlul şi competenţele unităţilor
care oferă educaţie extraşcolară se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educaţiei,
cercetării, tineretului şi sportului.
b) Regulamentul –cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar
ROFUIP 2020 - anexa ordin nr. 5.447_2020 Capitolul III Activitatea educativă extraşcolară
c)ORDIN nr. 3.060 din 3 februarie 2014 privind aprobarea Condiţiilor de organizare a taberelor,
excursiilor, expediţiilor şi a altor activităţi de timp liber în sistemul de învăţământ preuniversitarc)
d) Anexă la OMENCȘ nr. 3637/12.04.2016 privind condiţiile de organizare a taberelor, excursiilor,
expedițiilor şi a altor activităţi de timp liber în sistemul de învățământ preuniversitar.
2. Considerente pedagogice:
• Influenţele educative, exercitate asupra unei persoane, sunt de tip formal, nonformal şi informal, de
aici rezultând cele trei ipostaze ale educației.
• În ultima perioadă asistăm la o dezvoltare a educaţiei nonformale, care se apropie din ce
în ce mai mult de spaţiul şcolar.
Educația nonformală:
A fost definită de către J. Kleis drept „orice activitate educaţională, intenţionată şi sistematică,
desfăşurată de obicei în afara şcolii tradiţionale, al cărei conţinut este adaptat nevoilor individului şi
situaţiilor speciale, în scopul maximizării învăţării şi cunoaşterii şi al minimalizării problemelor cu care se
confruntă acesta în sistemul formal (stresul notării în catalog, disciplina impusă, efectuarea temelor, etc.)”
(v. Kleis, J., Lang, L., Mietus, J.R., (1973), Toward a contextual definition of nonformal education,
Nonformal education disscuion papers, East Lansing, MI:Michigan State University)
Educația extrașcolară alături de activitățile para și peri-școlare, sunt parte integrantă a ipostazei
instruirii nonformale.
Avantajele educației nonformale:
• Răspunde adecvat la necesitațile concrete de acțiune;
• Oferă posibilitatea extragerii directe de cunoștințe și competențe din practică;
• Facilitează contactul cu informații și cunoștințe plecând de la nevoile resimțite de educați;
•Demitizează funcția de predare, centrându-se pe elev;
74
•Răspunde cerinţelor şi necesităţilor educaţiei permanente. (Cucoș, C. (2006), Pedagogia, Iași,
Polirom, p.47)
Profesorii...
• îşi joacă mai discret rolurile, sunt animatori, moderatori;
• li se solicită mai multă flexibilitate şi entuziasm, adaptabilitate şi rapiditate în adoptarea variatelor
stiluri de conducere a activităţii, în funcţie de nevoile şi cerinţele educatului;
• împlinesc dezideratul modern al activării principiului interactivității și interdisciplinarității în actul
pedagogic.
Elevii…
• capătă încredere în cadrele lor;
• se simt implicați;
• se recreează într-un mod util;
• descoperă alternative în petrecerea timpului liber;
• percep școala într-o lumină mai atractivă.
Puncte vulnerabile:
Există riscul ca activități derulate sub însemnele nonformalului să cultive
derizoriul, o cultură minoră, populară, desuetă, dacă nu se acordă atenție și
profesionalism la nivel de organizare a acțiunilor.
Necesită un număr suplimentar de mijloace, precum și costuri adăugate:
autovehicule, alimente, tehnică multimedia, bani etc.
Exemple de acțiuni extrașcolare: excursii către punctele de atracție turistică;vizionare de filme și
teatru; călătorii tematice, culturale la muzee, case memoriale, cetăți, mănăstiri, lansări de carte, expoziții;
participarea și vizionarea de evenimente sportive etc.
II.Practica
1.Planificarea unei acțiuni extrascolare:
• Dialogul inițial cu elevii, în urma căruia se stabilesc destinațiile cele mai atractive.
• Planificarea, în cadrul calendarului activităților școlare, a excursiilor.
• Întocmirea unui plan al excursiei și a unui proces-verbal de prelucrare a elevilor participanți, cu
reguli de deplasare, sancțiuni și alte puncte esențiale, subsemnat de elevi, părinți, cadre și aprobat de
directorul unității școlare.
2.Se caută resursele...
3.Se stabilesc obiectivele și temele... și la drum!

O concluzie...
Educația extrașcolară, planificată atent, aduce educației formale înseși foloase certe, derigidizând
relațiile clasice, iminente, în general, dintre educator și educat, impulsionând și potențând procesul de
învățare de la școală, proces față de care acțiunile extrașcolare ar trebui raportate, prin principiul
complementarității.
75
FORME ŞI MODELE DE ORGANIZARE
A ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE
Grădinița cu Program Prelungit Nr. 2 Șimleu Silvaniei
Prof. Înv. Preșcolar: Pădurean Bianca

Pădurean Claudia
Pedagogul american J. S. Bruner consideră că la ”orice copil, la orice stadiu de dezvoltare, i se poate
preda cu succes, într-o formă intelectuală corectă, orice temă”, dacă se folosesc metode și procedee adecvate
stadiului respectiv de dezvoltare.
Educația extrașcolară își are rolul și locul bine stabilit în formarea personalității copiilor noștri.
Tendința de a se juca, de a fi în continuă mișcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm școala cu
viața. Activitățile extrașcolare se desfășoară într-un cadru informal, ce permie elevilor cu dificultăți de
afirmare în mediul școlar să reducă nivelul anxietății și să-și maximizeze nivelul intelectual.
Ca forme de organizare a activităților extrașcolare distingem: vizitele, serbările tematice, excursiile,
parteneriatele, proiectele educaționale,concursurile, activitățile cultural artistice,etc.Vizitele la muzee,
expoziții, case memoriale, locuri cu însemnătate istorică,constituie un mijloc de ai face pe elevi să iubească
și să cunoască valorile culturale și istorice ale neamului nostru. Ele oferă posibilitatea de a observa obiectele
și fenomenele în starea lor naturală, momente legate de trecutul lor istoric,opere de artă, viața și activitatea
unei personalități, stimulează activitatea de învățare și îi ajut să înteleagă și să-și însușească mai ușor
cunoștințele dobândite în cadrul lecțiilor.
Excursiile contribuie la îmbogățirea cunoștințelor eleviilor despre frumusețile țării, la educarea
dragostei pentru frumosul din natură, artă, cultură. Îl reconfortează pe copil, îl jută să se destindă. Sunt
prilej de bucurie, de relaxare, de cunoaștere și de aceea elevii sunt încântați în realizarea ei. Ajută la
dezvoltarea fizică și intelectuală. În cadrul procesului instructiv-educativ, excursia este folosită tot mai
mult ca o metodă de învățare. Aceasta formează la elevi deprinderea de a observa direct anumite fenomene,
interdependența lor.
copiii spre unele domenii de activitate: muzica, sport, poezie, pictura.
dezvoltării elevilor. Astfel de activităţi sunt de o reală importanţă într-o lume dominată de mass-media şi
mă refer la televizor, calculator si internet, care nu fac altceva decât să contribuie la transformarea copiilor
noştri în nişte persoane incapabile de a se controla comportamental , emoţional şi mai presus de toate slab
Se ştie că, începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i
formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii, tabere.6
76
Serbările şi festivităţile marchează evenimentele importante din viaţa şcolarului. Din punct de
vedere educativ importanţa acestor activităţi constă în dezvoltarea artistică a elevului precum şi în
atmosfera sărbătorească instalată cu acest prilej. Aceste mici serbări, organizate de către cadrele didactice,
le oferă elevilor răsplata primită după muncă, şi de asemenea au un rol de motivare.
sociale, realizându-se, astfel, o simbioză lucrativă între componența cognitivă si cea comportamentală.
Concursurile şcolare sunt o metodă extrașcolară de a stârni interesul elevului pentru diferite arii
curriculare având, în același timp, o importanța majoră și în orientarea profesională a elevilor, făcându-le
cunoscute toate posibilităţi pe care aceştia le au. Concursuri precum "Cangurul" sau ”Comper” pot oferi
cea mai bună sursă de motivație, determinând elevii sa studieze în profunzime și prin urmare să scoată
rezultate mai bune la scoală. Acelasi efect îl pot avea concursurile organizate de către cadrele didactice în
clasă. Dacă sunt organizate într-o atmosferă plăcută vor stimula spiritul de inițiativitate al copilului, îi va
oferi ocazia să se integreze în diferite grupuri pentru a duce la bun sfârşit exercițiile și va asimila mult mai
ușor toate cunoștințele.
Alte activități pot fi alese de către copii, luând parte în timpul lor liber. De obicei acestea sunt alese
ca un hobby personal, sau chiar cu scopul de a-și aprofunda cunoștințele într-un domeniu anume. Din
păcate, în România, aria aceasta nu este foarte dezvoltată, cu toate acestea există anumite locuri unde elevii
se pot înscrie (ca de exemplu "Palatul Copiilor"). Elevii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească: o gândire
independentă, nedeterminată de grup, toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi
şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica constructiv. Înainte de toate, este însă
important ca profesorul să creeze un climat favorabil desfășurării acestor activități.
mai apreciaţi şi mai accesibili sufletelor acestora. Activitatea educativă şcolară şi extraşcolară permite
transferul şi aplicabilitatea cunoştinţelor, abilităţilor, competenţelor dobândite în cadrul orelor prevăzute în
programa şcolară. Elevii sunt atraşi de activităţile artistice, recreative, distractive, care ajută la dezvoltarea
creativităţii, gândirii critice şi stimulează implicarea în actul decizional privind respectarea drepturilor
omului, conştientizarea urmărilor poluării, depozitarea deșeurilor în spațiile amenajate corespunzător, etc.
sentimente. O mai mare sensibilitate în implementarea valorilor culturale și morale o au activitățile care
Şcoala, oricât de bine ar fi organizată, oricât de bogat ar fi conţinutul cunoştinţelor pe care le
comunicăm elevului, nu poate da satisfacţie setei de investigare şi cutezanţă creatoare, trăsături specifice
copiilor. Ei au nevoie de acţiuni care să le lărgească lumea lor spirituală, să le împlinească setea de
cunoaştere, să le ofere prilejuri de a se emoţiona puternic, de a fi în stare să iscodească singuri pentru a-şi
forma convingeri durabile.
Bibliografie:
1. Andrei, Corina-” "Activităţile extraşcolare –Mijloc de dezvoltare a creativităţii la vârsta
preşcolară.",- 2009
2. Crăciunescu M., Forme de activități extracurrriculare desfășurate cu elevii ciclului primar, în
Invățământul primar, nr. 2, 3, editura Discipol, București, 2000
3.Cernea M., Contribiția activităților extracurriculare la optimizarea procesului de învățământ,
Editura Discipol, București, 2000
77
BENEFICIILE ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE
Prof. înv. preșcolar Panait Petronela
Grădinița cu program normal nr. 2
Valu lui Traian, Constanța
Unul dintre beneficiile fundamentale ale activităților extracurriculare este că acestea îi permit
copilului să învețe ceva care ar putea rămâne cu el pentru toată viața.
În mod direct, acea abilitate ar putea sta la baza unui hobby sau a unei pasiuni care le îmbogățește
viața de mulți ani. Totul, de la sport până la învățarea unui instrument, poate duce la ore petrecute făcând
ceva ce le place.
Dincolo de asta, activitățile extracurriculare insuflă abilități cheie și trăsături de personalitate care pot
fi de ajutor în alte domenii ale vieții. Folosind aceleași exemple, sportul este esențial pentru dezvoltarea
abilităților de lucru în echipă, de conducere și de rezolvare a problemelor. Un instrument muzical necesită
perseverență, coordonare ochi-mână și, mai presus de toate, creativitate.
Acestea sunt abilități importante care oferă beneficii continue mult timp după finalizarea educației.
Există o presiune constantă asupra copiilor pentru a performa mai bine în mediul academic. Chiar și
în zilele noastre, părinții cred în importanța de a obține un punctaj bun în mediul academic, dar nu și în
activitățile extracurriculare.
Mai mult, creșterea progreselor tehnologice i-a făcut pe copii să fie mai puțin sportivi în aer liber și
mai mulți dintre PlayStation.
Este surprinzător să vedem că părinții și profesorii rareori încurajează copiii să-și urmeze
pasiunea. Accentul principal este întotdeauna asupra cadrelor universitare pentru a obține admiterea la cea
mai bună școală .
Dar v-ați întrebat vreodată ce se întâmplă dacă copii vor să fie artisti, chitaristi, gimnaști, grădinari
sau poate dansatori?
Dacă da, acesta este indiciul tău pentru a ști că activitățile extracurriculare sunt la fel de importante
pentru a canaliza potențialul inerent al copilului tău.Activitățile extracurriculare joacă un rol esențial în
dezvoltarea copilului. Ele acționează ca elemente de bază ale parcursului educațional al unui copil încă de
la început.
Activitățile extracurriculare au arătat schimbări excepționale în creșterea unui copil. De la abilitățile
de socializare până la lucrul în echipă până la gestionarea stresului până la beneficiile pentru sănătate, copiii,
școlarii, studenții doar se îmbunătățesc cu aceste activități.
Este esențial ca părinții să știe că activitățile extracurriculare au nevoie de o cantitate egală de timp și
dăruire pentru a avea rezultate excepționale, la fel ca și cadrele didactice.
Permiterea copiilor să-și urmeze pasiunea nu va duce la pierderea de timp cu lucruri sau gânduri
inutile.
Sparge monotonia
Beneficiul principal al activităților extracurriculare este că ele sparg monotonia studiului tot timpul.
Aceste activități oferă o pauză de la toate cărțile și direcționează mintea către treburi interesante pentru o
mai bună învățare și dezvoltare. Aparent, expresia totul lucrează și nu se joacă îl face pe copilul plictisitor
să rămână fidel sensului ei. Prin urmare, este important ca copilul să se complace în activități care îi
întineresc mintea, corpul și sufletul și îl readuc la studii cu și mai mult zel și entuziasm.
78
Îmbunătățește abilitățile pragmatice
Învățarea teoretică din manuale îi învață pe copii învățare indispensabilă care este obligatorie pentru
cunoștințele lor. Cu toate acestea, pentru a folosi aceste învățăminte în situații din viața reală, elevilor li se
cere să participe la activități de lărgire a minții care le îmbunătățesc cu ușurință abilitățile raționale.
Participarea activă la activități extracurriculare ajută la promovarea gândirii critice și a abilităților de
raționament analitic. În cele din urmă, îi pregătește să facă față situațiilor de viață cu mari abilități de luare
a deciziilor.
Promovează abilitățile de socializare

Întâlnirea și legarea cu noii elevi cu interese similare este un alt beneficiu al activităților
extracurriculare pentru dezvoltarea generală a copiilor. Ei construiesc prietenii mai puternice care pot dura
o viață întreagă. Abilitățile mari de socializare ajută, de asemenea, să intre în contact cu oameni cu mai
multă încredere și cu abilități excelente de comunicare, care nu fac decât o personalitate robustă cu abilități
inspiraționale.
De gestionare a timpului
Timpul de școală poate fi obositor. Face programul agitat și nu lasă timp minții elevului să se
relaxeze. Gestionarea timpului este importantă în cariera unui elev.
Activitățile extracurriculare pot ajuta elevii să învețe arta de a gestiona timpul și de a îndeplini
sarcinile care sunt menite să fie făcute cu prioritate. Elevii care sunt capabili să găsească timp pentru a-și
urma pasiunea insuflă un obicei de a-și rezerva ceva timp pentru cele mai importante sarcini, indiferent cât
de agitat este programul lor. Acest lucru îi face, de asemenea, profesioniști care lucrează eficienți în viitorul
lor, rezultând o carieră de succes.
Pregătit pentru viitor

O activitate extracurriculară îi poate ajuta pe copii să câștige un avantaj față de ceilalți copii cu
abilitățile lor extraordinare.
De exemplu, abilitatea de a dansa, sau de a juca în teatre, sau de a cânta sau de a alerga cel mai repede
printre alți elevi poate ajuta un copil să se depărteze de mulțime, ceea ce ar putea să nu reușească să facă în
sălile de învățare obișnuite. Activitățile extracurriculare pot ajuta un elev să învețe arta abilităților de a
construi echipă și să-și facă propriile obiective pe termen lung pentru a avea rezultate bune în viață.
Activitățile extracurriculare sunt o modalitate excelentă de a spori încrederea în sine a copiilor. Ei îi
ajută să-și atingă scopul cu mare mândrie și zel.
BIBLIOGRAFIE:
https://kualalumpur.globalindianschool.org/blog-details/benefits-of-extracurricular-activities-on-
children
https://www.nordangliaeducation.com/pbis-prague/news/2021/09/21/benefits-of-extracurricular-
activities
https://sisad.org/importance-of-extracurricular-activities-in-schools/
79
Rolul activităților extrașcolare în procesul educațional
prof. înv. primar PANTEA NELA,
Școala Gimnazială Șimand
Educația extracurriculară își are rolul și locul bine stabilit în formarea personalității copiilor noștri.
Educația prin activitățile extracurriculare urmărește identificarea și cultivarea corespondenței optime dintre
aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viață civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ în
diferite domenii.Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunostințe punându-i
în contact direct cu obiectele și fenomenele din natură.
care viaţa capătă alte aspecte decât cele din procesul de învăţare şcolară.
Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice,case memorial – organizate selectiv –
şi rezultatele concrete ale muncii lor,stimulează activitatea de învăţare, întregesc şi desăvârşesc ceea ce
Se ştie că începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinte punându-i
în contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Activităţile de acest gen au odeosebită influenţă
formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii, tabere.
sociale, realizându-se, astfel, o simbioză lucrativă între componenta cognitivă și cea comportamentală.În
urma plimbărilor, a excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai multă creativitate și sensibilitate, imaginea
realităţii, în cadrul activităţilor de desen şi modelaj, iar materialele pe care le culeg,sunt folosite în
sau li se spune în legatură cu mediul, fiind dispuşi să acţioneze în acest sens.
Serbările și festivitățile - marchează evenimentele importante din viața școlarului. Din punct de
vedere educativ importanța acestor activități constă în dezvoltarea artistică a elevului precum și în atmosfera
elevilor răsplata primită după muncă, și de asemenea au un rol de motivare, mai puțin seminificativ.
Concursurile școlare - sunt o metodă extrașcolară de a stârni interesul elevului pentru diferite arii
curriculare având, în același timp, o importanță majoră și în orientarea profesională a elevilor, făcându-le
cunoscute toate posibilitățile pe care aceștia le au. Concursuri precum "Cangurul" sau Olimpiadele Școlare
pot oferi cea mai bună sursă de motivație, determinând elevii să studieze în profunzime și prin urmare să
scoată rezultate mai bune la școală. Același efect îl pot avea concursurile organizate de către cadrele
didactice în clasă. Dacă sunt organizate într-o atmosferă plăcută vor stimula spiritul de inițiativitate al
80
copiluiui, îi va oferi ocazia să se integreze în diferite grupuri pentru a duce la bun sfârșit exercițiile și va
asimila mult mai ușor toate cunostințele.
implică în mod direct copilul prin personalitatea sa şi nu prin produsul realizat de acesta.
în care: valorifică și dezvoltă interesele și aptitudinile copiilor; organizează într-o manieră plăcută și
relaxantă timpul liber al copiilor contribuind la optimizarea procesului de învățământ ; formele de
organizare sunt din cele mai ingenioase, cu caracter recreativ ; copiii au teren liber pentru a-și manifesta în
voie spiritul de inițiativă; participarea este liber consimțită, necondiționată, constituind un suport puternic
pentru o activitate susținută; au un efect pozitiv pentru munca desfășurată în grup; sunt caracterizate de
optimism și umor; creează un sentiment de siguranță și încredere tuturor participanților; urmăresc lărgirea
și adâncirea influențelor exercitate în procesul de învațământ; contribuie la dezvoltarea armonioasă a
copiilor.
81
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE
Prof. înv. preșcolar Pantea Paula Georgeta
Școala Gimnazială Nr. 1 Sântandrei
Structura G.P.P. Nr. 1 Sântandrei
Trăim într-o societate a sedentarismului, a gadgeturilor, în care copiii pot fi copleșiți uneori de
informații, de stimulii de o intensitate ridicată, cum ar fi culorile, sau de jocuri tot mai atractive și
acaparatoare, existând riscul de a apărea consecințe nedorite în dezvoltarea acestora încă de la cele mai
fragede vârste.
Educația formală încearcă soluționarea acestor situații, însă nu întotdeauna acest lucru este posibil,
moment în care activitățile extracurriculare își pot aduce contribuția în mod semnificativ în educația elevilor
prin formele variate pe care le îmbracă și totodată prin beneficiile pe care le are asupra dezvoltării copiilor.
Mocuța – Crișan (2017, p. 104) reliefează importanța activităților extracurriculare în educația copiilor
prin rolul pe care îl joacă în dezvoltarea acestora în diverse domenii cum ar fi:
✓ integrarea copiilor într-un colectiv, dezvoltarea spiritului de echipă şi experienţa
lucrului în echipă;
✓ activizarea copiilor, dezvoltarea unei atitudini proactive;
✓ creşterea stimei de sine şi a încrederii în forţele proprii, autocunoaştere;
✓ dezvoltarea abilităţilor de comunicare;
✓ creşterea interesului pentru şcoală în general, stimularea interesului pentru cunoaştere în
general;
✓ descoperirea şi dezvoltarea talentelor şi aptitudinilor copiilor;
✓ experienţă, îmbunătăţirea CVului, în cazul activităţilor de voluntariat;
✓ dezvoltarea unei atitudini deschise, tolerante, umaniste şi ecologiste;
✓ dobândirea abilităţilor practice în situaţii concrete, utile pentru viaţă (să se adreseze instituţiilor
statului, să caute informaţii pe internet, să utilizeze cântarul într-un supermarket);
✓ capacitatea de a se adapta uşor unor situaţii noi, dezvoltarea unor comportamente adecvate
social pentru situaţii uzuale;
✓ îmbunătăţirea relaţiei cu profesorii, crearea unei legături mai apropiate între
cadre didactice şi copii;
✓ îmbunătăţirea relaţiei cu părinţii;
✓ crearea unei legături mai strânse între familii, copii şi reprezentanţii şcolii sau şcoala ca
instituţie;
✓ supravegherea copiilor.
Literatura de specialitate reliefează faptul că activitățile extracurriculare joacă un rol important în

dezvoltarea socială, emoțională și intelectuală a copiilor prin noile experiențe la care aceștia participă,
contribuind astfel la formarea unei personalități armonioase a acestora (Jioară & Bîrsan, 2019).
În concluzie, activitățile extracurriculare prezintă o importanță deosebită în educația copiilor, atât prin
caracterul informativ, cât mai ales prin cel formativ, motiv pentru care cadrele didactice sunt încurajate să
82
proiecteze și să desfășoare activități extracurriculare cât mai variate și mai ales pliate pe nevoile reale ale
copiilor.
Bibliografie:
• Mocuța – Crișan, M. (2017). Educaţia sub aspectul activităţilor extracurriculare. In Tribuna
sportivului, nr.10, pp. 102-104 – Număr dedicat Simpozionului Internaţional „Aportul activităţilor
curriculare şi extracurriculare în dezvoltarea educabilului”. Disponibil la http://www.lpsarad.ro/wp-
content/uploads/2019/03/Tribuna-sportivului-nr.-10-2016-2017.pdf#page=102
• Jioară, M. & Bîrsan, E. (2019). Managementul activităților extracurriculare. In: Materialele
conferinţei ştiinţifice a studenţilor. Ediția 68, 1-2 octombrie 2019, Chişinău. Chişinău: Tipografia
Universităţii de Stat din Tiraspol, 2019, pp. 203-208. Disponibil la
https://ibn.idsi.md/vizualizare_articol/86075.
83
The Positive Effects of Extracurricular Activities on Students
Prof. Pârâiac Nicoleta Daniela
Școala Gimnazială Vulturu, Jud. Vrancea
Long-term commitments are taught at a young age through participating in extracurricular activities.
That is good for them to learn because school is a long-term commitment as jobs and other things they will
have to deal with as grown-ups.
Extracurricular activities students participate in do not fall into the realm of the official curriculum of
schools and are found in all levels of our schools. There are many types of extracurricular activities such as
sports, clubs, governance, student newspaper, music, art, and drama. Extracurricular activities are voluntary
so students who don't want to participate in don't have to. Lunenburg states in his article that
“Extracurricular activities serve the same goals and functions as the required and elective courses in the
curriculum. However, they provide experiences that aren't part of formal courses of study. They allow
students to apply the knowledge they have learned in other classes and acquire concepts of democratic
life.”(2010, 2)
Extracurricular activities bring a lot of benefits to education. The effects these activities have on
students are behavior, better grades, school completion, positive aspects of becoming successful adults, and
a social aspect.
The first effect that extracurricular activities have on education is on students' behavior. Students
participating in extracurricular activities have reduced behavior problems.
In sports, they show discipline in drills, practices, and routines. They have a responsibility to perform
those tasks correctly, whether it is basketball, football, or dance routines. When students perform these
things accurately they are rewarded for their proper behavior and they take pride in their accomplishments.
Because of the satisfaction they achieve, they gain better self-respect, self-esteem, and self-confidence.
Education world states that “Participation in school activities, especially athletics, leads to higher self-
esteem and enhanced status among peers, which some argue is deterrent to antisocial behavior.” (Brown,
M.D. , 2000) The most dangerous time for bad behavior is the time after school and before parents get
home, which is usually the time between three o’clock and seven o’clock. (Holloway, J. H. , 2002) This is
the time when they are at the most risk of committing violent acts and victimization. The ages that usually
are involved in poor behavior during this time are between twelve and seventeen years old. (Howie et al.
2010, 120) Between the ages of nine and seventeen is when kids learn to make their own decisions and
control their behavior.
This is a crucial time for students to be in extracurricular activities because they are under supervision
and guidance, and they are in engaged and enriched learning experiences. They are then better to resist
unsafe behaviors such as drug and alcohol use, gang involvement, and criminal activities.
Higher grades and positive attitudes towards school are the secondary effects that extracurricular
activities have on students. Self-esteem can be a predictor of academic performance. Students that don’t
fancy school won’t do as well as committed students because they are not motivated to succeed. Students
don’t like school because they do not feel they are succeeding or that they can succeed. Participation in
extracurricular activities provides students an opportunity to create a positive and voluntary connection to
their school. Students also showed positive changes in students self-confidence, teacher perception, and
greater confidence, and then developed positive school-related adult attachments.
The third effect that extracurricular activities have on students is their school completion. Students
participating in extracurricular activities are less likely to drop out and more likely to have higher academic
achievement. Those students at risk of failure appear to benefit even more from taking part in extracurricular
activities than those who are typical achievers. This is especially important for students who belong to
84
ethnic minorities and students with disabilities and are at risk of dropping out because students in some of
these groups have higher chances.
The fourth positive aspect is that students need to become productive students and adults. By
participating in extracurricular activities students learn lessons in leadership, teamwork, organization,
analytical thinking, problem solving, time management, and learning to juggle many tasks at once and it
allows them to discover their talents. When students decide they wish to join an extracurricular activity,
they look for one that interests them and one that they like or enjoy. When students are in high school or
college, this could be the thing that helps them find a career. By participating in extracurricular activities,
they will find something they enjoy and see how they can use that as a career. Participating in certain
extracurricular activities dealing with the field that the student is interested in could help them find a job.
The final effect that extracurricular activities have on students is the social aspect.Students which are
concerned in extracurricular sports meet many new individuals.Meeting different people in different groups
or joining clubs or sports teams, allows them to share interests with people with the same background. Most
times students meet students that they would never talk to or become friends with on a daily basis.
Extracurricular activities play essential roles in students’ everyday life. They bring benefits to
students’ lives by improving behavior, school performance, school completion, positive aspects to make
successful adults, and social aspects.
References:
Brown, M. D. (2000). Science or soccer? -- how important are extracurricular activities? Retrieved
February 13, 2011, from Education World website: http://www.educationworld.com/_curr/.shtml
Lunnenburg, F. C. (2010, September). Extracurricular Activities.Schooling, v1,n1, p1-4. Retrieved
from http://www.nationalforum. com/%20Journal%20Volumes/,%20Fred%20C.%20Extracurricula
r%20Activities%20Schooling%20V1%20N1%202010.pdf
Holloway, J. H. (2002, September). Extracurricular activities and student motivation. Retrieved
February 13, 2011, from ASCD website: http://www.ascd.org//leadership////ExtracurricularActivities-and-
Student-Motivation.aspx
85
ACTIVITĂŢILE EXTRACURRICULARE O NECESITATE
ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
Prof. Paraschiv Corina
Grădinița P. P. 36 Timișoara
Activitatea extraşcolară este segmentul de educaţie, care asigură în mare parte transferul de
cunoştinţe, acumulate de către elevi în cadrul programului standard de ore obligatorii (curriculum formal)
în practică, ceea ce oferă elevului deprinderi practice de a implementa în practică cunoştinţele teoretice
accumulate.
oameni în a căror formaţie caracterul şi inteligenţa se completează pentru propria evoluţie a individului. În
şcoala contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea
la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii copiilor.
Pedagogul american Bruner consideră că oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare i se poate preda
cu succes, într-o formă intelectuală adecvată, orice temă, dacă se folosesc metode şi procedee adecvate
stadiului respectiv de dezvoltare, dacă materia este prezentată „într-o formă mai simplă, astfel încât copilul
să poată progresa cu mai multă uşurinţă şi mai temeinic spre o deplină stăpânire a cunoştinţelor.
Educaţia prin activităţile extracurriculare urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei optime
creativ în diferite domenii. Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe
punându-i in contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură.
afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual. De la cea
mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinte punându-i in contact direct cu obiectele şi
fenomenele din natură. Activităţile de acest gen au o deosebită influenţă formativă, fiind axate în principal
pe viaţa în aer liber. Ele sunt cele care îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei experienţe
sociale importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural ştiinţific.
Activitatea în afara clasei şi cea extraşcolară trebuie să cuprindă masa de copii. Să fie bine pregătite,
atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar
dacă necesită un efort suplimentar. Copiilor li se dezvoltă spiritul practic, operaţional, manualitatea, dând
posibilitatea fiecăruia să se afirme conform naturii sale. Copiii se autodisciplinează, prin faptul că în
asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi.
Dascălul are, prin acest tip de activitate posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le
influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal - pregătirea copilului
pentru viaţă.
86
impact pozitiv asupra dezvoltării personalităţii tânărului, asupra performanţelor şcolare şi asupra integrării
sociale în general. Primirea de apreciere de la ceilalţi a îmbunătăţit percepţia adolescenţilor asupra
abilităţilor lor, fapt care a crescut nivelul de devotament al acestora faţă de activitatea respectivă.
Complexitatea finalităților educaționale impune îmbinarea activităților curriculare cu cele
extracurriculare, iar parteneriatul educațional, ca set de intervenție complementară, apare ca o necesitate.
Diferiţi autori trec în revistă marea varietate a activităților extraşcolare şi evidenţiază faptul că, în
timp, tipologia lor a crescut foarte mult: excursii şi vizite la muzee, vizionarea de filme sau piese de teatru,
vizite la instituţii publice, excursii la obiective de interes ştiinţific sau comunitar, vizite la alte unităţi de
învăţământ, serbări şcolare şi alte activităţi artistice, activităţi sportive, activităţi literare, activităţi ce
vizează protecţia mediului etc.
Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale, fabrici, piețe agro-
alimentare și alte locuri de producție constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi
Vizionarea unor spectacole de teatru, film, scenete pot constitui surse de informații, dar în același
timp și puncte de plecare în a face cunoștință cu lumea artei, a frumosului și de le educa gustul pentru
frumos. De asemenea, se pot organiza întâlniri cu personalități care pot constitui un model de conduită
pentru elevi (scriitori, medici, avocaţi, preoţi, etc.).
Excursiile și drumețiile tematice proiectate și organizate de instituțiile școlare au multiple valenţe de
informare şi formare a elevilor, completând sau aprofundând procesul de învăţământ. Conţinutul didactic
al drumeţiilor şi excursiilor poate fi mult mai flexibil, mai variat şi complex decât al lecţiilor organizate în
clasă, având de asemenea şi un caracter mai atractiv, elevii participând într-o atmosferă de optimism şi bună
dispoziție la asemenea activități. În cadrul activităţilor de tip excursii, drumeţii, elevii pot cunoaște diferite
localități ale țării, pot cunoaște realizări ale semenilor lor, locurile unde s-au născut diferite personalități
naționale, au trăit și au creat opere de artă. În urma plimbărilor, a excursiilor în natură, a drumețiilor, elevii
pot reda cu mai multă creativitate și sensibilitate, imaginea realității, în cadrul activităților de educație
plastică și cunoașterea mediului, iar materialele pe care le adună, pot fi folosite la abilități practice, în
diverse teme de creație.
patriotică, îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei experienţe sociale importante, dar şi
îmbogăţirea orizontului cultural ştiinţific. Prin excursii, elevii îşi suplimentează şi consolidează instrucţia
şcolară dobândind însuşirea a noi cunoştinţe.
Taberele de vară sunt activităţi extraşcolare/ extracurriculare ce presupun reunirea mai multor elevi,
ce 4 fac parte din diferite instituţii de învăţământ, pe o anumită perioadă de timp, de regulă, în perioada
vacanţelor școlare. În funcţie de obiectivul pe care-l vizează, taberele de vară pot fi: şcolare, cu sejur de zi,
de întremare a sănătăţii, de odihnă (recreere), de formare într-un anumit domeniu de activitate.
Competenţele dezvoltate prin aceste activităţi pot fi de natura celor de comunicare şi interrelaţionare,
dar şi de perfecţionare într-un domeniu de activitate pentru care elevul îşi manifestă interesul. De asemenea,
scopul acestor activităţi este să devină un mijloc de a oferta în forme variate cunoaşterea directă a realităţilor
înconjurătoare printr-un program de activităţi organizat, dar flexibil şi adaptabil nevoilor educabililor vizaţi.
Prin conţinutul bogat şi diversificat al programului pe care îl cuprinde, serbarea şcolară valorifică varietatea,
preocuparea intereselor şi gusturilor şcolarilor. Ea evaluează talentul, munca şi priceperea colectivului
clasei şi transformă în plăcere şi satisfacţie publică străduinţele colectivului clasei şi ale fiecărui copil în
parte.
87
Concursurile sunt preferate de copiii de diferite vârste şi se referă la diferite domenii ale ştiinţei,
tehnicii, artei. Ele oferă elevilor posibilitatea de a demonstra practic ce au învăţat, să deseneze diferite
aspecte, să confecţioneze modele variate. Prin organizarea unor concursuri între grupele aceleiaşi clase sau
între clase diferite (pe diferite faze, pe diferite teme) promovăm valori culturale şi etice fundamentale,
precum şi fair play-ul competiţional, sensibilitatea şi personalitatea lor suferind modificări pozitive, putând
uşor depista tinere talente artistice în vederea cultivării şi promovării lor.
Concursurile sportive vin ca şi o completare a activităţilor sportive, cei mici participând cu multă
plăcere la concursurile sportive organizate, cum ar fi: atletism, concurs de săniuţe, de biciclete, de aruncat
la ţintă, etc.
Parteneriatele ajută elevii să aibă succes la şcoală şi, mai târziu, în viaţă. Atunci când părinţii, elevii
şi ceilalţi membri ai comunităţii se consideră unii pe alţii parteneri în educaţie, se creează în jurul elevilor
o comunitate de suport care începe să funcţioneze. Parteneriatele trebuie văzute ca o componentă esenţială
în organizarea şcolii şi a clasei de elevi. Ele nu mai sunt de mult considerate doar o simplă activitate cu
caracter opţional sau o problemă de natura relaţiilor publice.
În cadrul acestor parteneriate se pot parcurge următoarele conţinuturi: transmiterea unor informaţii
despre ecologie, dobândirea unor cunoştinţe despre relaţia om-mediu, educarea unor comportamente şi
conduite civilizate, îmbogăţirea vocabularului activ cu cuvinte din diferite domenii, cultivarea unor atitudini
de investigare, cercetare etc. Posibili parteneri educaţionali sunt: familia, comunitatea locală, mass-media,
biserica, organizaţii nonguvernamentale etc.
Participarea la activităţile extraşcolare contribuie în mod semnificativ la dezvoltarea cognitivă,
relaţională, afectivă a elevilor. Achiziţiile dobândite în contextele de învăţare din activităţile extraşcolare le
pot servi elevilor ca suport pentru învăţare în activităţile de la clasă, motiv pentru care participarea (activă)
la activităţile extraşcolare ar trebui valorificată, dar şi încurajată în permanenţă. Mai mult, valorificarea
experienţei dobândite în cadrul activităţilor extraşcolare în activităţile de la clasă ar constitui un stimul
major pentru o implicare şi mai bună a elevilor în cadrul acelor acţiuni, pentru creşterea spiritului de
iniţiativă a acestora.
În final, acest tip de activități, nu trebuie doar să educe pe copii în spiritul societății actuale, ei trebuie
învățați și să se adapteze. Astfel, ei vor fi pregătiți pentru o lume care nu va mai fi a noastră, ci va fi a lor.
Bibliografie:
• Bruner, J.S, Procesul educaţiei intelectuale, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1970;
• Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ, în
“ Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
• http://ccdmures.ro/cmsmadesimple/uploads/file/rev8sp/invp/invp10.pdf
• https://concursurilecomper.ro/rip/2018/ianuarie2018/33_Ifrim%20Nicoleta_Activitatile%20extras
colare.pdf
• http://www.oportunitatiegale.ro/pdf_files/Activitati%20extrascolare%20in%20ruralul%20romane
sc.pdf
• http://www.scoala-sfmaria.ro/scoalaPrimara/activitati_extracurriculare
88
„ŞCOALA ALTFEL” - ACTIVITĂȚI FĂRĂ CLOPOȚEL
PROF. PASĂRE DANIELA,
ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 8 SUCEAVA
„Şcoala Altfel” este o combinaţie de şcoală şi de timp petrecut într-un mod plăcut cu elevii fără a fi
stresați de prezența catalogului. Ultimele cinci zile au fost pentru profesori o ocazie de a-i cunoaşte mai
bine pe elevi, de a întări relaţia cu aceştia. Se poate spune că toată perioada este de fapt o abordare
transdisciplinară. Astfel, noi, cadrele didactice vom putea să le cunoaștem trăirile lor, motivele pentru care
se implică în activitatea școlară și vom putea să corectăm acolo unde este nevoie.
În continuare vă prezint raportul final din perioada în care s-a desfășurat ,,ȘCOALA ALTFEL!”
1. Titlul: „Şcoala altfel – încă un pas către dezvoltarea abilităţilor de viaţă”

2. Numărul de activităţi derulate: 172 activități
3. Tipul de activităţi derulate7: activităţi cultural - artistice, activităţi sportive, activităţi tehnico -
ştiinţifice şi practic – aplicative; activităţi de educaţie pentru sănătate; activităţi de cetăţenie democratică;
activități de timp liber (excursii, drumeții, vizite); activităţi de responsabilitatea socială şi morală; activităţi
de voluntariat; activităţi de educaţie ecologică.
4. Resursele implicate (număr cadre didactice, număr elevi etc.): 43 cadre didactice, 635 elevi din
clasele CP-VIII (27 clase);
5. Parteneri implicaţi (numele instituţiei): Școala Postliceală Sanitară Suceava; ISU Bucovina;
Universitatea Ștefan cel Mare Suceava; LOGISCOOL Suceava; Teatrul ”VASILACHE” Botoșani; Muzeul
de Istorie Suceava; ANPM Suceava, Garda de Mediu Suceava; Biroul Siguranță Școlară IPJ Suceava;
Teatrul Arlechino; Colegiul de Informatică ”Spiru Haret”; Colegiul Economic ”Dimitrie Cantemir”;
Colegiul Național ”Petru Rareș” ; Muzeul de Științe ale Naturii Suceava, Cabinetul Medical Școlar (Șc.
Gimn. Nr. 8 Suceava); Biblioteca Județeană I.G. Sbiera; Atelierul de Ceramică, Galeriile Luchian și Muzeul
Mihai Eminescu Ipotești-Botoșani etc.
6. Menţionarea spaţiilor de desfăşurare a activităţilor (în cazul în care au fost şi altele, în afara unităţii
de învăţământ): Cinema City Suceava (Iulius Mall Suceava); ISU Bucovina, Muzeul de Istorie Suceava,
Universitatea Ștefan cel Mare; municipiul Suceava (obiective vizitate: Mânăstirea Zamca, Turnul Roșu,
Turnul lui Alexandru Lăpușeanu, ruinile Curții Domnești etc.); Colegii din municipiul Suceava; Muzeul
Mihai Eminescu Ipotești; Spațiile de producție de la S.C.Alevia S.R.L-Fălticeni; Muzeul Apelor „Mihai
Băcescu” din Fălticeni; Planetariul și Observatorul Astronomic Suceava; Pârtia Ariniș – Gura Humorului;
Parcul Universității Suceava; Palatul Culturii Iași; Catedrala Mitropoliei Iași; Cetatea de Scaun Suceava
etc.
7. Obiectivele urmărite:
a. Dezvoltarea abilităților de gândire critică, stimularea imaginației și empatiei;
b. Dezvoltarea competențelor mediatice necesare în societatea în care trăim;
c. Valorificarea valenţelor educative oferite de istoria locală;
d. Identificarea principalelor elemente din patrimoniul cultural și material al municipiului Suceava;
e. Cunoașterea principalelor reguli de protecție civilă (cutremur, inundații, incendii) și prim ajutor;
7
Enumerarea tipului de activităţi (ex. cultural- artistice, sportive, cetăţenie democratică, voluntariat etc.)
89
f. Să-și dezvolte spiritul de echipă prin practicarea unor jocuri propuse;
g. Să conştientizeze responsabilitatea pe care o are omul pentru a proteja mediul înconjurător;
h. Să-și dezvolte deprinderi în creearea și programarea de roboți;
i. Dezvoltarea abilităţii de informare privind cariera;
j. Formarea şi dezvoltarea capacităţii decizionale;
k. Să exerseze modalitățile de bază de acordare a primului ajutor;
l. Să prezinte informațiile esențiale din jocurile cu bază științifică;
m. Să-și dezvolte spiritul de echipă prin practicarea unor jocuri;
n. Formarea abilităților de autoreglare emoțională și comportamentală în diverse situații de viață;
o. Valorizarea abilităților artistico-plastice ale elevilor;
8. Modalităţi de evaluare a activităţii:

a. Expoziţii cu mărțișoare Eco; Postere, Afișe;
b. Chestionare;
c. Acordarea de diplome, aprecieri verbale;
d. Albume de fotografii;
e. Înregistrări audio- video;
f. Jurnalul excursiei;
g. Observarea entuziasmului participării la unele activități, analiza autoevaluărilor realizate de elevi
și a mesajelor scrise de aceștia, conversații pentru stabilirea reținerii unor termeni noi și schimbarea unor
atitudini.
9. Rezultate înregistrate:
a. Conștientizarea pericolelor la care sunt expuși în caz de incendiu, cutremur, inundație;
b. Fotografii inedite cu locuri, oameni, peisaje sucevene;
c. Panouri cu mărțișoare ECO realizate de elevi;
d. Dezvoltarea simțului artistic, practic-aplicativ;
e. Participarea activă a elevilor şi profesorilor la activităţile derulate în cadrul proiectului;
f. Completarea cunoştinţelor de cultură generală; îmbogăţirea orizonturilor culturale;
g. Coeziune mai buna a grupului;
h. Unii elevi s-au decis asupra liceului pe care-l vor să-l urmeze;
i. Realizarea unei Reviste a clasei;
j. Dezvoltarea spiritului de echipă prin activitățile de joc desfășurate;
k. Valorificarea resurselor TIC în învățare;
l. Exersarea individuală a tehnicilor de prim ajutor;
m. Cultivarea spiritului civic pentru apărarea și protejarea mediului înconjurător;
10. Diseminare (blog, site, revistă, articole): paginile de facebook al instituțiilor partenere, grupul
de facebook al școlii - Elevi și părinți https://www.facebook.com/groups/2139771249396006; reportaj
Televiziunea Intermedia Suceava:
https://www.youtube.com/watch?v=a6_BsR6uLdU&list=UULFc7PKF8z-xIsjU99-UIDkHg&index=19
(Metode de acordare a primului ajutor la ”Școala altfel”); grupurile de WhatsApp ale claselor;
11. ANALIZA SWOT:
a. Puncte tari:
i. Atingerea obiectivelor propuse în cadrul programului;
ii. Valorificarea potențialului activ și creativ al elevului;
iii. Colaborarea foarte bună cu instituțiile locale;
iv. Desfășurarea unor activități (în afară spațiului școlii) pe placul elevilor ce au presupus costuri
minime.
v. Crearea unui climat educațional nonformal, deschis și stimulativ, atmosferă relaxantă;
vi. Activitățile s-au realizat în concordanță cu opțiunile elevilor și părinților;
vii. Crearea unui climat psihoafectiv propice trăirii unei stări de bine;
viii. Deținerea de către fiecare elev a unui device pentru căutarea informațiilor dezbătute;
ix. Implicarea activă a elevilor în desfășurarea tuturor activităților;
90
x. Colaborarea eficientă între cadrele didactice;
xi. Dotările claselor care au permis buna desfășurare a activităților propuse;
b. Puncte slabe:
i. Efortul mare pe care îl presupune conceperea, monitorizarea și evaluarea programului de către
persoanele responsabile;
ii. Accesul scăzut la resursele materiale necesare cadrelor didactice pentru desfășurarea unor
activități de impact pentru elevi;
iii. Efortul intens al cadrelor didactice pentru pregătirea acestor activități, desfășurarea lor și
justificarea lor, în format letric și digital.
iv. Resurse financiare insuficiente în derularea unor activități propuse care presupun deplasări cu
mijloace de transport;
v. Lipsa unei săli multimedia pentru a desfășura activități în comun cu alte clase;
vi. Lipsa unei săli de sport;
c. Oportunităţi:
i. Activitățile desfășurate în parteneriat au favorizat interacțiunea elevilor cu specialiști din diferite
domenii de activitate;
ii. Posibilitatea mediatizării imaginii şcolii în comunitate prin diverse modalităţi de diseminarea a
activităţilor;
iii. Valorificarea patrimoniului cultural al municipiului Suceava;
iv. Promovarea ideilor proprii ale copiilor, părinţilor şi punerea lor în practică;
v. Ieşirea din tiparul curricular și promovarea imaginii şcolii în comunitate;
d. Ameninţări:
i. Lipsa unor fonduri special dedicate activităților din Săptămâna Altfel, vor duce la plafonarea și
realizarea unor activități doar în școală în anii următori.
ii. Condițiile meteo nefavorabile desfășurării unor activități în aer liber;
iii. Descurajarea elevilor participanţi la activităţile la care nu primesc recompense (diplome, premii
etc.).
iv. Timp insuficient pentru consolidare şi evaluare;
v. Programul încărcat al cadrelor didactice.
vi. Copii care provin din familii defavorizate economic și care nu pot acoperi costurile pe care le
presupun anumite activități;
vii. Ineficiența unor activități desfășurate în cadrul și după tiparul orei de lucru;
viii. Imposibilitatea de a conlucra în același timp mai multe clase sau pe nivele diferite;
ix. Aglomerarea puținelor obiective de vizitat fără a fi solicitați părinții pecuniar;
x. Crearea de materiale presupune un efort intens și un timp mult mai mare decât în mod obișnuit;
12. Recomandări, sugestii:
a. Acordarea de fonduri de la MEN pentru implementarea acestui program.
b. Semnarea unor parteneriate cu instituţiile de interes astfel încât elevii să beneficieze de reduceri
consistente sau chiar gratuitate.
c. Contracte de sponsorizare care să asigure un plus al bazei materiale oferita de şcoală;
d. Petiții către Ministerul Educației spre a se primi fonduri pentru astfel de activitați, autobuze școlare
pentru excursii, parcele de pământ pentru fiecare școală spre a putea planta răsaduri;
e. Acest gen de activități ar trebui desfășurate în special vara și într-un mod organizat de autoritățile
locale;
f. Spații la dispoziția școlilor pentru diverse întruniri și chiar activități interactive susținute de
psihologi, medici;
g. Existența unor mijloace de transport care să vină în sprijinul elevilor în momentul deplasării către
diverse obiective, altfel se creează o aglomerație în trafic care produce perturbări;
h. Gratuitatea intrărilor în orice instituție de vizitare în Săptămâna altfel;
91
Prof. înv. primar Păsulă Svetlana Karolina
Şcoala Gimnazială Denta, Timiş
mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.” (Maria
Educaţia extracurriculară (realizată dincolo de procesul de învăţâmânt) îşi are rolul şi locul bine
stabilit în formarea personalităţii copiilor noştri.
predare-învățare. Acestea pot fii:
Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale oferă elevilor prilejul de a
observa obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, operele de artă originale, momentele legate de
trecutul istoric local, naţional, de viaţa şi activitatea unor personalităţi de seamă ale ştiinţei şi culturii
universale şi naţionale, stimulează activitatea de învăţare.
realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă. Prin excursii elevii îşi
suplimentează şi consolidează instrucţia şcolară dobândind însuşirea a noi cunoştinţe. Excursia reprezintă
finalitatea unei activităţi îndelungate de pregătire a copiilor
cunoştinţă cu lumea minunată a artei. Astfel de activităţi sunt de o reală importanţă intr-o lume dominată
de mass media (televizor, calculator, internet) care nu fac altceva decât să contribuie la transformarea
copiilor noştri în nişte persoane incapabile de a se controla comportamental, emoţional şi mai presus de
toate slabi dezvoltaţi intelectual.
Serbările şi festivităţile – marchează evenimentele importante din viaţa şcolarului. Aceste mici
serbări, organizate de catre cadrele didactice, le oferă elevilor răsplata primită după muncă, şi de asemenea
au un rol de motivare, mai puţin seminificativ.
92
Concursurile şcolare – sunt o metoda extraşcolară de a stârni interesul elevului pentru diferite arii
curriculare având o importanţă majoră şi în orientarea profesională a elevilor. Concursuri precum
„Comper” , „Cangurul” sau Olimpiadele Şcolare pot oferi cea mai bună sursă de motivaţie, determinând
elevii să studieze în profunzime şi prin urmare să scoată rezultate mai bune la şcoală. Acelaşi efect îl pot
avea concursurile organizate de către cadrele didactice în clasă.
În concluzie, activităţiile extracurriculare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare,

la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor şcolarilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber.
Bibliografie:
1. Cernea, Maria, „Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de

învăţământ”, în “Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
2. Crăciunescu, Nedelea, „Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii
ciclului primar”, în “Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
93
PROIECT DE ACTIVITATE EXTRACURRICULARA
,,LA FLORĂRIE”
AUTOR: PROF. PAȘCA ADELA - ANA
INSTITUȚIE: G. P. P. ,,TOLDI”,
STRUCTURA ,,MICUL PRINȚ” SALONTA
GRĂDINIŢA: GPP ,,TOLDI”, STRUCTURA ,,MICUL PRINȚ”SALONTA

GRUPA: MIJLOCIE
EDUCATOARE: PAȘCA ADELA
TEMA ACTIVITĂȚII:,, LA FLORĂRIE”
TIPUL ACTIVITĂŢII: Consolidare și formare de priceperi și deprinderi
FORMA DE REALIZARE: Activitate extracurriculară
SCOPUL ACTIVITĂŢII:
-Formarea și exersarea unor deprinderi de îngrijire și ocrotire a mediului înconjurător, în vederea
educării unei atitudini pozitive față de acestea, cunoașterea și respectarea normelor de comportare în
societate, educarea abilității de a intra în relație cu ceilalți.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
-Să recunoască și să denumească corect florile prezentate în florărie(flori de toamnă);
-Să analizeze elementele componente ale unei plante(rădăcină, tulpină, frunze, flori);
-Să cunoască întrebuințarea florilor;
-Sa participe activ la unele activitati specifice îngrijirii florilor;
-Să comunice impresii, idei pe baza celor observate;
-Să interpreteze rolul florăresei și a cumpărătorului, utilizând formule de politețe specifice;
STRATEGII DIDACTICE:
a) Metode si procedee: observația,conversaţia, explicația,demonstrația, jocul, mâna oarbă,
problematizarea, învățarea prin descoperire.
b) Mijloace didactice: cutiuța cu ghicitori, flori, ghivece, vaze, unelte de grădinărit, semințe,
pământ, apă, biscuiți.
c) Mijloace de evaluare: aprecieri verbale, recompense.
RESURSE UMANE: preșcolarii, educatoarele, florăreasa.
RESURSE TEMPORALE: 35 minute
FORMA DE ORGANIZARE: Frontal, individual
LOCUL DESFĂŞURĂRII: Florăria ,,Passiflora” Salonta
94
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII
Secvență Conținut științific Metode și Evaluare

procedee
didactică
1. Moment Se vor asigura condițiile necesare pentru
organizatoric desfășurarea optimă a activității.
2. Captarea Se va realiza prin vizionarea unei prezentări Observarea
atenției (PPT) a unui film :,,De la semințe la flori” focalizării și
menținerea
atenției
3.Anunțarea Educatoarea anunță preșcolarii că urmează să
temei și a viziteze o florărie, unde vor putea vedea mediul
obiectivelor în care trăiesc, părțile componente și
întrebuințări ale florilor.
-Se va realiza prin prezența cutiuței cu ghicitori
din care preșcolarii vor trebuii să extragă un
4.Reactualizar bilețel și să ghicească despre ce floare este Mâna Oarbă Acțional
ea vorba. verbal
cunoștințelor
4.Dirijarea Ajunși la florărie, preșcolarii folosesc formulele Observarea
învățării și de politețe la intrare, fac cunoștință cu florăreasa, comportamen
prezentarea urmând să observe florile în ghivece, în vaze, Conversația tului copiilor
optimă a așezate pe rafturi.
conținutului
-,,Cum salutăm?”
-,,Facem cunoștință cu florăreasa!”
Se face observarea părților componente ale
unei flori.
-,, Floarea este alcătuită din rădăcină, care se Observarea
continuă cu tulpina, pe care se găsesc frunzele și copiilor
se termină cu floarea alcătuită din petale. Observația
-Florăreasa le prezintă copiilor semințe și plante Acțional
de flori, ghiveci, pământ și apă, demonstrându-le practic
cum se plantează o floare.
-,,Pentru a ajunge o floare așa frumoasă, ea are Demonstrația
nevoie de îngrijire, trebuie să aibă un ghiveci
mare, cu pământ sănătos, să stea la lumină și să
fie udată cu apă curată.”
Florăreasa împachetează buchete de flori. Explicatia
-,,Florile sunt îndrăgite de oameni pentru că au
culori frumoase, au un miros plăcut și
înfrumusețează orice loc.”
-,,Cui oferim flori?”
-,, Florile fac aerul curat, având un miros plăcut Explicația
ne ajută să respirăm”
95
-,,Dar dacă nu ar exista flori, cum ar fi?” Acțional
verbal
-,,Ce se fabrică din parfumul florilor?” Conversația
-,,Din parfumul florilor se fabrică produse Problematiza
cosmetice dar și mierea pe care o fac albinele.” rea
Aprecieri
verbale
Explicația
5. Obtinerea Se va realiza printr-un joc de creație, în care Jocul Acțional

performantei copii vor interpreta pe rând rolul de vânzător- verbal
client.
-,,Bună-ziua!”
-,,Aș dorii să cumpăr un ghiveci de crizanteme?” Exersarea
Acțional
-,,Mulțumesc!” practic
-,,La revedere!”
6.Evaluarea și Se fac aprecieri individuale și colective asupra Recompense
încheierea desfășurării activității.
activității
Se oferă recompense biscuiți cu miere, desenați
cu motive florale.
BIBLIOGRAFIE:
- ,,Curriculum pentru educație timpurie, București, 2019.

- Ștefania Antonovici, Cunoașterea mediului în grădiniță, Editura Didactica Publishing House, 2010.
- Viorica Preda, Grădinița altfel, Editura Integral, București, 2003.
96
Educaţia extracurrriculară – definiție, caracteristici
Profesor Pătrășcoiu Vochița Adriana
Educaţia extracurrriculară, este cea realizată dincolo de procesul de învăţământ, şi își are rolul şi locul
bine stabilit în formarea personalităţii copiilor.
Activitățile extrașcolare au rolul de a dezvolta competențele sociale, lucrul în echipă, colaborarea și
comunicarea în rândul copiilor, integrarea în grup, spiritul de inițiativă, toleranța față de ideile celorlalți,
deprinderea de a-și susține cu argumente punctul de vedere și de a critica constructiv – toate fiind atribute
necesare oricărui om pentru reușita în viață. De aceea, activitățile extrașcolare îl ajută pe copil să
dobândească aptitudini necesare pentru a se descurca în cele mai variate situații de viață.
În şcoala contemporană, eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru
şi socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială. Complexitatea finalităţilor educaţionale impune
îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare.
Activităţile extracurriculare nu intră în domeniul curriculumului oficial dar:
❖ au finalităţi menite să susţină în mod direct dezvoltarea competenţelor promovate prin programele
şcolare;
❖ au caracter complementar activităţilor de învăţare realizate la clasă;
❖ urmăresc lărgirea şi adâncirea informaţiei şi cultivă interesul pentru diferite domenii de cunoaştere.
Astfel de activităţi funcţionează, în general, cu rol de „curriculum suplimentar”. Activităţile
extraşcolare sunt activităţile care intră în sfera educaţiei nonformale, la care pot participa elevii în afara
programului şcolii. Acestea au scopuri variate:
• interacţiune socială,
• leadership,
• recreere şi educaţie pentru sănătate,
• autodisciplină şi creştere a încrederii în sine.
Iniţial, ideea activităţilor extraşcolare era menită să ofere copilului alternative la educaţia şcolară,
care necesita un efort intelectual predominant. Astfel, activităţile extraşcolare aveau scopul de a oferi
copilului posibilitatea să se mişte, să se exprime liber, să facă lucruri care îi plac. Treptat, sfera activităţilor
extraşcolare s-a diversificat, iar problematica valorificării educaţiei nonformale în spaţiul şcolii a căpătat
din ce în ce mai multă importanţă.
Caracteristici de bază ale activităţilor extraşcolare:
o cuprind activităţile care sunt organizate de şcoli şi se derulează în incinta acestora sau în afară;
o au rol complementar activităţilor formale ale şcolii şi se centrează pe activităţi ce vizează
dezvoltarea în ansamblu a personalităţii elevilor;
o ţin de ansamblul şcoală – comunitate – familie atât din perspectiva actorilor implicaţi, cât şi a
tipurilor de acţiuni derulate;
97
o oferă elevilor posibilităţi de exprimare a identităţii personale şi de dezvoltare plenară a activităţii
acestora.
Efecte şi implicaţii ale participării la activităţile extraşcolare asupra elevilor:
• participarea la activităţi extraşcolare se asociază cu o rată mai mare de frecvenţă a cursurilor şi cu
o scădere a ratei abandonului şcolar, prin faptul că motivează elevii să vină la şcoală şi să nu abandoneze
cursurile;
• activităţile extraşcolare au un impact pozitiv asupra dezvoltării psihologice a elevilor implicaţi în
acestea, pentru că promovează activităţi care valorizează toate aspectele personalităţii copiilor, susţine
dezvoltarea stimei de sine şi a autovalorizării, promovează dezvoltarea aptitudinilor şi intereselor de
cunoaştere a elevilor;
• participarea la activităţi extraşcolare se asociază cu scăderea manifestărilor de violenţă în spaţiul
şcolii, prin faptul că au un puternic caracter prosocial;
• participarea la activităţi extraşcolare se asociază cu o implicare mai amplă a părinţilor în viaţa
şcolii.
• Cele mai plăcute activități extrașcolare pentru copii sunt:
• serbările cu tematică diversă,
• expozițiile cu lucrări realizate chiar de ei,
• vizitele la zoo, la grădina botanică, la muzee,
• excursii tematice,
• concursuri școlare,
• carnaval,
• întreceri sportive,
• activități de plantare și îngrijire a spațiului verde,
• flashmob-uri.
BIBLIOGRAFIE:
o Lazar V., Carasel A., Psihopedagogia activităților extracurriculare, Editura Avers, 2007.
98
Excursia ca formă didactică de studiu a fizicii
Pătrăuceanu Roxana – Gabriela
Școala Gimnazială „Vasile Alecsandri” Roman
Desfășurarea procesului instructiv educativ constă în îmbinarea activităților la clasă cu cele

extracurriculare. Acestea au menirea de a cultiva interesul pentru diferite ramuri ale științelor, iar școala
trebuie să fie deschisă spre a oferi elevilor oportunități de învățare, prin observarea atentă a naturii.
Excursiile la fizică au menirea de a stimula activitatea de învățare, de a consolida ceea ce elevii au

acumulat în cadrul lecțiilor, lucrărilor practice și experimentelor în laborator. Oferă elevilor prilejul de a
efectua observaţii asupra obiectelor şi fenomenelor aşa cum se prezintă ele în stare naturală, asupra unor
momente legate de trecutul istoric al descoperirilor științifice, de viaţă şi activitatea unor personalităţi de
seamă ale ştiinţei şi culturii naţionale şi universale, asupra relaţiilor dintre oameni şi a rezultatelor concrete
ale muncii lor.
Spiritul de observare și de investigare, gândirea critică, legătura dintre școală și viață, între teorie și
practică, simțul răspunderii față de sine și de colegi sunt câteva dintre valențele formative ale excursiei
școlare.
Vizitele oferă prilejul de a observa fenomenele şi procesele tehnologice aşa cum se petrec în
laboratoare, firme şi societăţi comerciale, îi familiarizează pe elevi cu principiile de bază ale industriei
moderne, cu principiile de organizare a producţiei şi a protecţiei muncii,etc
Conținutul didactic al excursiilor este mai flexibil, complex și variat pentru formarea competențelor
de cunoaștere științifică în context transdisciplina. Astfel, sunt recomandate pentru săptămâna „Școala
Altfel” sau „Săptămâna verde ”.
Excursia este planificată din punct de vedere al programului educațional: se stabilesc tema,
obiectivele și modalitățile de lucru. Exemple: Vizită la Observatorul Astronomic, Vizită la salină, Vizită la
Hidrocentrală, Vizită la o fabrică,.... Elevii vor completa fișe de observare a fenomenelor fizice și a
aplicațiilor practice și vor realiza post excursie portofolii tematice.
Datorită importanţei lor, vizitele şi excursiile sunt formele cele mai eficiente de activitate
extraşcolară, mai ales dacă conținutul acestora se stabileşte în concordanţă cu anumite teme din programa
şcolară.
Organizarea excursiei răspunde dorinţei exprimate de elevi de a călători şi de a petrece timpul

împreună cu colegii de clasă și de generație, de a fi implicați în activităţi recreative şi instructive.
99
Rolul activităților extrașcolare
în dezvoltarea aptitudinilor artistice la copii
Pătru Livia, Prof. înv. primar,
Școala Gimnazială Brastavățu - Olt
Activităţile extraşcolare vin în completarea procesului de învăţământ şi contribuie la descoperirea şi

dezvoltarea aptitudinilor elevilor în diverse domenii artistice. Procesul dezvoltării tinerei generaţii nu poate
fi redus numai la activitatea instructiv-educativă care se desfăşoară în cadrul lecţiilor. În acest scop se
folosesc şi alte forme de activitate, cum ar fi: cercurile organizate la diferite obiecte, vizitele şi excursiile,
concursurile şcolare etc., care contribuie la adâncirea cunoaşterii, la descoperirea, dezvoltarea şi
valorificarea intereselor şi pasiunilor, stimulează creativitatea, oferă cadrul afirmării şi recunoaşterii
performanţelor. În plan moral, aceste activităţi contribuie la formarea şi dezvoltarea atitudinilor de respect
pentru cunoaştere, pentru cultură, pentru creatorii ei, la exersarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter.
Activităţile extraşcolare au unele particularităţi prin care se deosebesc de activităţile şcolare. Ele sunt
diferite din punct de vedere al conţinutului, duratei, metodelor folosite şi formelor de organizare a activităţii.
Conţinutul activităţilor extraşcolare nu este stabilit printr-un curriculum obligatoriu; elevii au libertatea
deplină de a alege conţinuturile care sunt în perfectă concordanţă cu interesele şi dorinţele elevilor. Astfel,
acestea devin o formă complementară de activitate – parte componentă a educaţiei – care stimulează valori,
aptitudini şi dezvoltă vocaţia, talentul, încurajând competiţia, asumarea de responsabilităţi, comunicarea,
abordările bazate pe 28 iniţiativă, imaginaţie și opţiune. Toate acestea duc la formarea unor personalităţi
complete şi complexe.
Prin activităţile la care participă, ei îşi însuşesc cunoştinţe în domeniul ştiinţei, tehnicii, literaturii și
artei. Participând la acţiuni cu caracter artistic, la manifestări cultural-artistice, vizionând spectacole de
teatru şi filme la cinematograf, elevii îşi cultivă dragostea pentru frumos. Organizarea şi desfăşurarea
activităţilor extraşcolare respectă anumite condiţii: sunt subordonate procesului de învăţământ care se
desfăşoară în clasă; se evită supraîncărcarea elevilor; se desfăşoară în colectiv, fiind create şi organizate pe
principiul liberului consimţământ; la antrenarea elevilor trebuie să se ţină seama de particularităţile de
vârstă şi interesele elevilor, precum şi de posibilităţile de realizare pe care le au, fără să fie reţinuţi de la ore
sau pregătirea lecţiilor.
Excursiile şi vizitele sunt acţiuni cu caracter de masă organizate în scopul îmbogăţirii experienţei de
viaţă a elevilor. Aceste activităţi se organizează în funcţie de conţinutul lecţiilor și „Prin conținutul lor se
deosebesc de cele cu caracter didactic. Organizate la nivelul clasei sau școlii, cu participare benevolă, ele
urmăresc lărgirea orizontului de cunoștințe etc.” [5, p. 454]. Vizitarea unui muzeu, expoziţii, a unui atelier
al meșterului popular sau artist plastic poate fi o situaţie de învăţare cu scop cultural-artistic, dar şi un
moment de reconciliere ori de introspecţie, în funcţie de educaţia anterioară a elevilor sau de tematica în
care se încadrează excursia. Legătura organică a procesului de învăţământ cu excursiile şi vizitele asigură
eficienţa educativă a acestor activităţi. Menţionăm că influenţa educativă a excursiilor şi vizitelor depinde
şi de caracterul lor variat. Prin conţinutul lor, excursiile şi vizitele se deosebesc de activităţile cu caracter
didactic. Organizate la nivelul clasei sau şcolii, cu participare benevolă, excursiile şi vizitele au drept scop
lărgirea orizontului cognitiv, familiarizarea elevilor cu frumuseţile ţării.
Activităţile extraşcolare cer o bună pregătire metodologică din partea profesorilor. Este necesar să se
creeze o atmosferă deosebit de favorabilă pentru instruire şi educaţie, să se ofere posibilitatea de completare
100
şi de aprofundare a cunoştinţelor şi abilităţilor obţinute la lecţii, să fie create condiţii de formare a
personalităţii în spiritul culturii naţionale.
Întreaga activitate în afara clasei are conţinut variat, determinat de interesele cognitive ale elevilor şi
de dorinţele lor. Cercetările recente din domeniul psihopedagogiei arată că utilizarea povestirilor ca metode
de învățare dezvoltă imaginația copiilor. Metodele și tehnicile moderne, activ-participative, capabile să
mobilizeze energiile elevilor, să le capteze atenția, care-i îndeamnă să-și pună în joc imaginația, înțelegerea,
memoria, abilitățile artistice sunt extrem de potrivite în educarea copilului pentru problemele ridicate de
societatea contemporană. Aceste metode sunt utile, pentru că dezvoltă competențele cognitive; sprijină și
extind viața socială a elevului; dezvoltă gândirea creatoare individuală și de grup; facilitează comunicarea
conținutului prin proiectarea în lucrările plastice a propriilor trăiri și sentimente; conduc la apariția unor
raporturi noi de cunoaștere și autocunoaștere; ajută la educarea inteligenței emoționale a copilului și
elevului, a empatiei ca fenomen psihic de retrăire a stărilor, gândurilor și acțiunilor celuilalt.
Prin urmare, elevii trebuie ajutați să participe la activitățile educative, să se implice afectiv, cu plăcere
și bucurie spontană în ceea ce fac. De aceea, un rol important în dezvoltarea aptitudinilor artistice ale
copiilor au ilustrarea poveștilor, miturilor, basmelor și poeziilor prin aplicarea metodelor, procedeelor și
tehnicilor artistico-plastice.
În concluzie, putem menționa că activităţile extraşcolare generează relaţii de prietenie şi ajutor
reciproc între elevi, educă simţul responsabilităţii şi o atitudine justă faţă de scopurile urmărite. Important
este ca elevii să fie antrenaţi nu numai în desfăşurarea unor asemenea activităţi, ci şi în iniţierea şi
organizarea lor. Valorificarea activităţilor extraşcolare în practica educaţională ar trebui să se producă
sistematic şi cu mai multă eficienţă, pentru dezvoltarea armonioasă a elevilor.
Bibliografie:
1. Cucoş, C., Pedagogie (ediţia a doua, revăzută şi adăugită), Bucureşti, Polirom, 2002.
2. Gârboveanu, M., Creativitatea elevilor în procesul de învăţământ, Bucureşti, Litera Internaţional,
1981.
3. Iucu, R., Instruire extraşcolară. Perspective teoretice şi aplicative, Iaşi, Polirom, 2001.
4. Lisievici, P. ş.a., Pedagogie. Concepte, metode şi tehnici esenţiale, Bucureşti, Editura Fundaţiei
România de Mâine, 2005.
5. Nicola, I., Tratat de pedagogie școlară, București, Aramis, 2000.
101
PROIECT DIDACTIC
Prof. Crina PĂUN
Școala de Muzică Câmpulung
Data:23.02.2023
Filiera: Vocațională
Profil: Artistic
Specializare: Muzică
Disciplina: Pian
An școlar: 2022/2023
Elev : I. S.
Clasa : I
Subiectul: 1. Exerciții pentru braț și poignet
- Gama Do major natural pe o octavă
- Rita Ordean În pădurea cu alune
- Maria Cernovodeanu Trompetel e rasună (nr.25)
Tipul lecției: consolidare
Scopul lecției deprinderea independenței mâinilor și învățarea valorilor de note
Obiective de referintă:
pozitia corectă a aparatului pianistic;
trecerea corectă a degetului 1 pe sub mână;
independenta mâinilor în executie;
stăpânirea valorilor de note.
Obiective operationale:
a) cognitive:
să cunoască locul notelor pe portative și pe cla viatură; să recunoască și să opereze corect cu valorile
d e note; să realizeze modurile de atac non legato, legato, staccato. b) psihomotorii:
să păstreze pozițtia corectă a mâinii, relaxarea și suplețea brațelor; c)afective: să obțină sunete de
calitate prin controlul audit iv.
Metode: conversația; explicația, demonstrația, exercițiu l, observația
102
Strategia desfășurării didactice:
Evenimentul Conținutul Durata Metode

didactic
Moment pregătirea clasei pentru începerea 1’ Conversația

pregătitor orei(aerisirea clasei).
așezarea scaunului la pian, pregatirea
partiturilor.
Desfășurarea
lecției 1.Exerciții pentru braț și poignet 5 Observația
se vor face exerciții pentru suplețea Demonstrația
brațului timp de 5 minute. Exercițiul
2.Gama Do major natural
a. Ascultarea gamei Explicația
se execută gama separat și împreună în Demonstrația
sens contrar; Exercițiul
b.Corectarea problemelor; 5
poziția mâinilor
articularea degetelor la ambele mâini și
trecerea corectă a degetului 1 pe sub
degetul 3;
egalitatea ritmică a degetelor ;
c. Reascultarea gamei
se repetă gama în cele două feluri ;
d.Indicații pentru studiul individual;
repetarea gamei pe o octavă cu atenție,
având grijă la schimbarea corectă a
degetelor și sincronizarea mâinilor în sens
contrar.
3. Rita OrdeanÎn pădurea cu alune
a. Ascultarea piesei Conversația
se va face o scurtă analiză a cântecului Explicația
privind masura, valorile de note și Exercițiul
semnele de frazare;
se trece la citirea notelor de la ambele mâini;
se va cânta cântecul separat având grijă
să numere cu voce tare pentru a se
încadra direct in măsură.
103
b. Recapitularea piesei
se reia piesa pentru a vedea dacă eleva 19
respect indicațiile date;
se incearcă și impreună dacă permite
timpul;
c. Indicații pentru studiul individual
se cere elevei să exerseze rar respectând
indicațiile date la clasă
4. Maria CernovodeanuTrompetele
răsună (nr.25) Explicația
a. Ascultarea piesei Demonstrația
se va asculta piesa în totalitate ; Exercițiul
b. Corectarea problemelor
se urmăreste realizarea corectă a
frazării, a notelor și valorilor de note;
se insistă asupra digitatiei;
se urmărește egalitatea optimilor de la
mâna dreaptă;
se insistă pe independența mâinilor în
frazare și articularea degetelor;
se va insista pe fragmentele unde eleva
este nesigură sau nu a înteles.
c. Reascultarea piesei 10
se va reasculta piesa de mai multe ori
pentru a se aprofunda.
c. Indicații pentru studiul individual
se cere elevei să studieze cu atenție la
digitație, note și frazare.
Evaluare Profesorul va aprecia modul de 2’ Conversația

prezentare al elevei la oră și va acorda
calificativul.
Asigurarea feedback. Se vor repeta pe scurt indica țiile date în 2’ Conversația

timpul lecîiei.
Tema Se vor nota în caietul elevului indicațiile 1’ Conversația

din oră și ceea ce are de lucrat acasă
104
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRASCOLARE
ÎN PROCESUL EDUCAȚIONAL
Prof. înv. primar: Pârvu Cristiana,
Școala Gimnazială Teasc, Jud. Dolj
Activitățile extrașcolare sunt foarte importante pentru dezvoltarea armonioasă a copilului. Studiile de
rezolvare de probleme.
învățământ.Activitățile extrașcolare vizează, de regulă, acele activități cu rol complementar orelor clasice
-înglobează activitățile organizate de școală în afara mediului școlar sau/și de către alte instituții
etc.); au rol complementar celui al școlii; dezvoltarea copiilor depinde de un întreg sistem de fenomene și
relații, iar activitățile extrașcolare reprezintă un element fundamental în rețeaua școală-familie-comunitate;
oferă posibilitatea de exprimare și explorare a identității, dezvoltă capitalul social al copiilor.

rațional, timpul liber, sunt propice manifestării spiritului de independență și inițiativei. O altă particularitate
a activităților extrașcolare, de o reală importanță, o constituie legătura acestora cu partea practică. Aplicarea
cunoștințelor în cadrul activităților extrașcolare are valoarea unui exercițiu de dezvoltare a aptitudinilor
elevilor.
Important în derularea acestor activități este faptul că elevii pot fi antrenați atât în inițiere și
organizare, cât și în modul de desfășurare a acestora Condiția primordială pentru receptarea corectă și
coerentă a mesajului o reprezintă demersul adoptat de cadrul didactic, metodele, procedeele, modul și
modalitățile utilizate, precum și cadrul în care se desfășoară procesul. Modelarea, formarea, educarea cer
timp și dăruire.
Complexitatea finalităților educaționale impune îmbinarea activităților școlare cu cele extrașcolare.

Scopul activităților extrașcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, cultivarea interesului pentru
acțiuni socio-culturale, facilitarea integrării în mediul școlar, valorificarea talentelor personale și corelarea
105
aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Prin aceste activități li se oferă elevilor un alt mod de însușire a
unor trăiri, valențe pozitive ale vieții, valori morale și nu numai. Activitățile extrașcolare dezvoltă gândirea
critică și stimulează implicarea generației tinere în actul decizional, realizându-se astfel o simbioză lucrativă
între componenta cognitivă și cea comportamentală.
Activităţile extracurriculare sunt activităţi complementare activităţilor de învăţare realizate în clasă,

urmăresc lărgirea şi adâncirea informaţiei, cultivă interesul pentru diferite ramuri ale ştiinţei, atrag individul
la viaţa socială, la folosirea timpului liber într-un mod plăcut şi util, contribuind la formarea personalităţii.
În acest sens şcoala trebuie să fie deschisă spre acest tip de activitate care îmbracă cele mai variate forme.
În cadrul acestor activități elevii deprind folosirea diverselor surse informaționale, se

autodisciplinează învață să învețe, iar cadrul didactic poate să le influențeze dezvoltarea, să-i pregătească
pentru viață. Aceste activități au ca scop dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activități
cât mai variate și bogate în conținut, cultivarea interesului pentru activități socio-culturale, oferirea de
suport pentru reușita școlară în ansamblul ei.
Astfel, vizitele la muzee, monumente și locuri istorice, case memoriale au oferit elevilor prilejul de a
observa obiectele și fenomenele în starea lor naturală, operele de artă originale, momentele legate de
trecutul istoric local, național,ceea ce a ușurat procesul formării reprezentărilor despre acestea. Vizionarea
spectacolelor de teatru pentru copii, au stimulat și orientat copiii spre aceste domenii de activitate.
Excursiile și taberele școlare au contribuit la îmbogățirea cunoștințelor copiilor despre frumusețile
țării,respectul pentru frumusețile naturii ,artă și cultură.
Am constatat că aceste activităţi au îmbogăţit cunoştinţele elevilor despre viaţa plantelor şi a

animalelor, dar au încurajat şi exprimarea liberă a copiilor în afara clasei. Ei pot reprezenta cu mai multă
creativitate realitatea atunci când desenează, modelează sau au de alcătuit scurte texte.
Serbările școlare marchează evenimente importante din viața școlarilor. Aceste activități constau în
dezvoltarea artistică a copiilor dar și într-o atmosferă de sărbătoare instalată cu acest prilej. Am realizat
astfel de activități cu ocazia zilei de 1 Decembrie, a Crăciunului, și la sfârşit de an şcolar, oferindu-le
elevilor posibilitatea de a se exprima liber oral, în scris sau prin muzică.
Concursurile sunt forme competiţionale de activitate extraşcolară, organizate pe diferite teme.Am

organizat la nivel de şcoală concursuri de matematică, de limba română, de creaţii artistice, de desen, între
clase paralele , dar am participat şi la concursuri județene de creatii plastice,unde am obținut multe
premii. De asemenea un impact foarte mare in rândul elevilor îl au diversele concursuri:cu biciclete, cu
role, ș.a.
În concluzie, activitățile extrașcolare au un caracter interdisciplinar, oferă cele mai eficiente

modalități de formare a caracterului copiilor încă din clasele primare deoarece sunt factorii educativi cei
mai apreciați și mai accesibili sufletelor acestora
Bibliografie:
Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, Cluj-Napoca 2007
106
Prof. înv. primar Pericică Alina
Școala Gimnazială “Gheorghe Pătrașcu”, Buruienești, Neamț
Educația este pașaportul nostru pentru viitor, căci ziua de mâine aparține celor care se pregătesc
pentru ea de astăzi. (Malcolm X)
Şcoala este locul în care elevii şi profesorii construiesc o adevărată comunitate, contribuţia lor fiind
la fel de importantă chiar dacă au responsabilităţi diferite. Viaţa şcolii înseamnă mai mult decât a preda şi
a învăţa, înseamnă o pregătire pentru viaţa socială, împărtăşirea unor obiective şi valori comune între
persoanele implicate direct sau indirect: elevi, profesori, părinţi, autorităţi locale, membri ai comunității din
care aceștia fac parte.
Activitățile extrașcolare dezvoltă gândirea critică a elevilor prin implicarea lor în acte decizionale
privind experiențe sociale, îmbunătățește capacitatea de a colabora și de a se integra în diferite grupuri, de
a tolera decizii și de a accepta puncte de vedere diferite. Ele au un rol decisiv în dezvoltarea armonioasă a
personalității elevilor, îmbunătățesc performanțele școlare și ajută la integrarea socială.
Activitățile desfășurate în săptămâna Școala Altfel, an școlar 2022-2023, au vizat atingerea unor teme
legate de comunitate, de rolul pe care elevii îl au și îl vor avea în viitor ca membri ai unei comunități prin
introducerea unor concepte și noțiuni adaptate nivelului de dezvoltare cognitiv specific vârstei.
Scopul principal al activităților a fost acela de a dezvolta în rândul elevilor capacități și aptitudini
utile în viața de zi cu zi prin asumarea de către aceștia a rolurilor de membru al comunității, consumator și
resursă a acesteia. Ca membru al comunității s-a urmărit formarea unei imagini de sine adecvate prin
asumarea unor responsabilități și colaborarea cu ceilați elevi, membri ai aceleiași comunități, prin
respectarea unor reguli ce urmăreau interesele grupului. În calitate de consumatori, elevii au învățat despre
utilizarea rațională a resurselor limitate iar rolul de resursă a fost valorificat prin prezentarea diversității
profesiilor.
Conceptele dezvoltate pe parcursul activităților au fost: comunitatea locală și elementele acesteia,
banii și sistemul bancar, noțiunea de economisire, profesiile, utilizarea rațională a resurselor.
Săptămâna s-a încheiat cu o vizită la sediul BNR Iași unde, un funcționar al băncii le-a prezentat
elevilor isoria monedei naționale, rolul băncii, importanța economisirii și necesitatea luării unor decizii
financiare corecte pe termen lung. În acest mod, s-a creat un context de învățare ce a realizat conexiuni
între teoretic și practic, informațiile însușite având suport real și contribiund la lărgirea orizontului cultural
științific.
Activitățile extrașcolare se deosebesc de activitățile școlare în ceea ce privește durata lor, forma de
organizare, metodele folosite, conținutul. De aceea, profesorul are un rol decisiv în organizarea și
coordonarea acestor tipuri de activități care urmăresc însușirea de informații, formarea de capacități și
aptitudini cu ajutorul unor metode și tehnici cât mai ingenioase și atractive, punerea elevilor în contexte de
învățare cât mai apropiate de viața reală. Rolul elevilor este de a se adapta cât mai bine în situațiile noi
oferite de aceste activități, de a contribui la organizarea și desfășurarea lor, de a descoperi, analiza, de a-și
susține puncte de vedere, de a cere explicații suplimentare.
107
În contextul în care educația contemporană și problematica acesteia capătă nuanțe noi și influențe din
toate domeniile vieții sociale, trecerea de la formativ la informativ devine o necesitate permanent prezentă
în actul educativ, necesitate ce impune completarea curriculumului cu activități care oferă libertatea
dezvoltării individuale și, în același timp, colective a elevilor.
108
IMPORTANŢA ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE
ÎN GRĂDINIŢĂ
Prof: PERȚA LIVIA RAFILA
LICEUL TEHNOLOGIC ,,GRIGORE C. MOISIL” TG. LĂPUȘ
GRĂDINIȚA CU P. N. BORCUT

dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor preşcolarilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor
liber.aAvând un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire
şi dăruire, la astfel de activităţi.În cadrul acestor activităţi elevii se deprind să folosească surse
informaţionale diverse, să întocmească colecţii, să sistematizeze date, învaţă să înveţe.În orice tip de
activitate extraşcolară, fie că este vorba de drumeţie, vizita într-un atelier de creaţie, un muzeu, un loc
istoric, o excursie de mică sau mare anvergură este necesar să antrenăm trei factori implicaţi în actul
educaţional:
- preşcolarii – prin responsabilităţi asumate atât individual, cât şi în grup;
-familie – prin susţinere morală, financiară, sau chiar implicate în organizarea activităţilor;
-grădiniţa – prin obţinerea avizelor necesare deplasării, elaborarea strategiilor didactice,
realizarea unităţii dintre cei doi factori, finalizarea activităţii întreprinse.
Acest tip de activitate îi antrenează pe copii în activitatea de învăţare, îi apropie de grădiniţă, îi
determină să o îndrăgească. Chiar ei propun, cer, aşteaptă şi se implică în realizarea acestui tip de
activitate.Activităţile extracurriculare au un rol complementar faţă de activităţile didactice, urmărind
lărgirea şi adâncirea influenţelor exercitate în procesul de învăţământ, valorificarea şi dezvoltarea
intereselor şi aptitudinilor elevilor, organizarea judicioasă şi atractivă a timpului liber al elevilor.
În cadrul activităţilor extracurriculare cu o deosebită influenţă formativă sunt incluse toate formele
de acţiuni care se realizează în afara programului propriu zis: plimbări, ieşiri în natură, excursii, tabere,
serbări cu diferite ocazii, concursuri, parteneriate şcolare pe diferite teme, etc.
Atât activităţile turistice cât şi cele de concurs contribuie la îmbogăţirea şi lărgirea vocabularului
activ, a socializării şi la stimularea dezvoltării biopsihosociale a celor mici; astfel copiii pot reda cu mai
multă creativitate şi sensibilitate imaginea realităţii în cadrul activităţilor plastice şi practice (de desen,
pictură, modelaj, colaj, etc.), al celor de educarea limbajului, iniţiativă în cadrul jocurilor, etc. Materialele
didactice acumulate în decursul acestor tipuri de activităţi extracurriculare pot fi: planşe, imagini, vederi,
măşti, costumaţii, albume foto, diapozitive, diplome, cărţi, pietricele, ierbare.
Spectacolele sau vizionările (teatrul de păpuşi) constituie o altă formă de activitate extracurriculară
prin intermediul cărora copilul face cunoştinţă cu lumea minunată a artei. Această formă de activitate îl
pune pe cel mic atât în calitate de actor cât şi de spectator în faţa unei surse inepuizabile de impresii
puternice.
Serbările, prin specificul lor de activitate extracurriculară, reprezintă un nesecat izvor de satisfacţii şi
bucurii, creează bună dispoziţie şi favorizează dezvoltarea copiilor din punct de vedere fizic şi psihic.
Importanţa lor educativă constă în conţinutul artistic prezentat, precum şi în atmosfera de sărbătoare ce se
109
instalează cu acest prilej. Prin organizarea serbărilor dezvoltăm copiilor dragostea pentru artă, pentru
frumos.
în organizarea şcolii şi a clasei de elevi. Ele nu mai sunt de mult considerate doar o simplă activitate cu
caracter opţional sau o problemă de natura relaţiilor publice. În cadrul acestor parteneriate se pot parcurge
următoarele conţinuturi: transmiterea unor informaţii despre ecologie, dobândirea unor cunoştinţe despre
relaţia om-mediu, educarea unor comportamente şi conduite civilizate, îmbogăţirea vocabularului activ cu
cuvinte din diferite domenii, cultivarea unor atitudini de investigare, cercetare etc. Posibili parteneri
educaţionali sunt: familia, comunitatea locală, mass-media, biserica, organizaţii nonguvernamentale etc.
Alte activităţi-pot fi alese de către copii, luând parte în timpul lor liber. De obicei acestea sunt alese
ca un hobby personal, sau chiar cu scopul de a-şi aprofunda cunoştinţele într-un domeniu anume.
Bibliografie:
http://www.didactic.ro/materiale-didactice/60594_rolul-activitatilor-extrascolare-in-procesul-
instructiv-educativ
http://www.didactic.ro/materiale-didactice/131782_rolul-activitatilor-extracurriculare-in-
dezvoltarea-copiilor
110
Activitățile extracurriculare în educația elevilor
prof. Pescaru Andra – Vera
Colegiul Național Nichita Stănescu Ploiești
Programul Săptămâna „Școala Altfel” a fost primită cu brațete deschise atât de elevi, cât și de cadrele
didactice.
Activităţile extracurriculare organizate în timpul acestei săptămâni sunt activități ce ies din sfera
programelor școlare, foarte diverse și menite să completeze formarea profilului elevului. În plus, aceste
activități vin să dezvolte personalitatea elevului, să îl ajute să se apropie de ceilalți pentru a îi cunoaște mai
bine și a face parte dintr-o echipă, pentru a-l responsabiliza.
Nevoia de a organiza activităţi extracurriculare atractive care să îmbine libertatea de expresie,

creativitatea şi nevoia de socializare a elevilor cu conţinuturile predate la şcoală, pun la încercare imaginația
și competențele de planificare ale cadrelor didactice.
Un exemplu de activitate care a avut succes în rândul elevilor a fost un concurs de teatru în limba
franceză în cadrul căreia elevii au învăţat prin joc, au utilizat cunoştinţele dobândite la ore şi au asimilat
altele noi de bună voie, într-un context menit să le educe gustul pentru cultura spaţiului francofon şi nu
numai.
La început, a fost dorința de a organiza o activitate nonformală inedită în cadrul săptămânii „Școala
Altfel”. Apoi, a fost provocarea de a pune bazele unui proiect mai amplu care să aducă împreună elevi și
cadre didactice din unităţile de învăţământ din județul Prahova. În final, a rezultat un festival judeţean cu 4
secţiuni: Poezie, Cântec, Teatru şi Poster.
Proiectul a vizat promovarea învăţării limbii franceze în rândul elevilor şi totodată stimularea
creativităţii, exprimării orale, a spiritului de echipă dar şi de competiţie al adolescenţilor prin participarea
la o activitate culturală extraşcolară.
Pentru elevi a fost ocazia perfectă de a–şi descoperi aptitudinile artistice, de a–şi dezvolta
creativitatea şi de a folosi noţiunile de limba franceză în context real. Cadrele didactice au avut posibilitatea
de a-şi promova elevii şi unităţile de învăţământ pe care le reprezintă.
Implementarea proiectului a avut un impact pozitiv asupra tuturor părţilor implicate: elevi, cadre
didactice, instituţii de învăţământ şi instituţii partenere. Elevii au descoperit limba franceză, precum și
cultura și civilizaţia spaţiului francofon din altă perspectivă in cadrul unei activitati nonformale desfasurata
într-un cadru agreabil. Cadrele didactice au câştigat experienţă, prestigiu determinat de performanţa elevilor
dar şi cunoştinţe metodice pe care le pot aplica nu numai în cadrul activităților extracurriculare, cât şi la
catedră în activitatea de zi cu zi.
Proiectul de tip concurs a avut un impact major atât în instituţiile de învăţământ participante cât şi în
comunitatea locală, proiectul fiind diseminat în instituţiile participante şi promovat în cadrul altor activităţi
desfăşurate în comunitatea locală. Numărul elevilor participanţi a crescut de la an la an, ceea ce
111
demonstrează atracția acestora către activitățile de acest gen, care îmbină cunoștințele de limbă străină cu
abilitățile, competențele și aptitudinile fiecăruia, toate dublate de atmosfera destinsă a unei activități
nonformale.
112
Idei de activități pentru Școala altfel –
domeniul muzică instrumentală
Prof. Péter Izabela,
Liceul de Arte Oradea
Conform metodologiei de organizare, programul național Școala altfel are scopul de a ´ćontribui la
dezvoltarea competenței de învățare și a abilităților socio-emoționale în rândul copiilor´´, venind în
completarea experiențelor de învățare din cadrul activităților obișnuite.
În cadrul unui liceu vocațional, ora de instrument este individuală, fiecărui elev revenindu-i un
număr de ore în funcție de anul de studiu. Considerăm că în cadrul orelor din programul Școala altfel putem
să ne axăm pe dezvoltarea deprinderilor de a lucra în echipă, ceea ce le lipsește acestor elevi, mai ales în
ciclul primar și gimnazial.
De obicei, elevii unei catedre se cunosc, ei întâlnindu-se cu ocazia concertelor și producțiilor de
catedră; colaborarea în cadrul unor activități comune reprezintă de cele mai multe ori o bucurie pentru ei și
le oferă momente pline de satisfacție. Chiar dacă poate fi o diferență de vârstă și nivel de pregătire mare
între ei, putem căuta unele activități în care să îi antrenăm pe toți.
De exemplu, asistarea la repetiția orchestrei sau a corului filarmonicii, urmată de discuții libere poate
fi o experiență utilă pentru ei; dacă cei din clasele primare își vor putea împărtăși micile lor impresii, de la
cei mai mari vom putea auzi adevărate analize pertinente la cele observate.
De asemenea, putem realiza mici ateliere (workshop-uri) în care să abordăm repertoriile studiate de
elevi. Putem asculta înregistrări ale pieselor, dar și propriile interpretări, eventual a unui fragment dacă
piesa nu este încă finalizată. În cadrul acestor activități putem urmări mai multe obiective: cele referitoare
la deprinderile de audiere și analiză a mesajului muzical, pe care majoritatea au avut deja posibilitatea de a
le aborda atât în cadrul orelor de instrument, dar și a celor de istoria muzicii în cazul elevilor mai mari.
Repertoriul audiat fiind cel abordat de elevi, putem trece și la o analiză tehnică a interpretării, urmărind ce
propuneri vor avea pentru îmbunătățirea performanțelor tehnice și muzicale. Nu în ultimul rând, vom urmări
autocontrolul elevului care interpretează piesa sau fragmentul propus audiției, măsura în care va reuși să
realizeze redarea cât mai fidelă, dar în același timp creativă a partiturii.
O altă activitate care o putem realiza cu elevii este abordarea unor piese în ansambluri. Dacă elevii
din ciclul liceal abordează deja asemenea repertorii în cadrul orelor de muzică de cameră, pentru cei mai
mici este ceva nou și primesc cu foarte mare entuziasm propunerile acestea. Această activitate va ajuta la
conștientizarea răspunderii pe care o au în momentul în care cântă într-un ansamblu, seriozitatea cu care
trebuie să abordeze studiul individual al propriei partite, aceasta reflectându-se în realizările formației.
Desigur, o activitate complexă ca aceasta nu se poate rezuma la o singură săptămână într-un an școlar, dar
poate fi un moment oportun de a ține repetiții mai intense și a finaliza printr-un concert acest proiect.
Aceste activități sunt doar câteva idei de la care putem porni și realiza multe alte activități, care să
vină în completarea experiențelor de învățare din cadrul orelor obișnuite de instrument în care urmărim
formarea deprinderilor tehnice și muzicale necesare interpretării instrumentale; prin activitățile din Școala
altfel trebuie să urmărim formarea percepției și sensibilității asupra artei în general, și a muzicii în special.
113
´´Stimularea spiritului copiilor prin intermediul artelor constituie o necesitate, artele reprezentând o
componentă indispensabilă a unei pedagogii interactive, care valorizează creativitatea elevilor.´´( Chirodea,
L.)
114
ACTIVITATI EXTRAȘCOLARE ÎN CLASA MEA -
EXEMPLE DE BUNE PRACTICI
Péterfi Antónia – Imola,
Școala Gimnazială Tompa László – Odorheiu Secuiesc
Activităţile extrașcolare oferă oportunităţi pentru dezvoltarea competențelor cheie. Competenţele-

cheie sunt achiziţii ale învăţării, adică combinaţii de cunoştinţe, deprinderi ş atitudini, astfel permite o
adaptare flexibilă şi rapidă.
Sunt profesor primar și în ultimii ani, am încercat să dezvolt elevile mele un mod conștient. În clasa
mea activitățile extrașcolare sunt ținute zilnic. Am oferit pentru elevii mei un fel de program „Școală după
școală”. Aceste activități sunt altfel, adică din partea mea este voluntariat, dar merită pentru că dezvoltă
multilaterală personalității elevilor.
Obiectivele acestor activități sunt: dezvoltarea competenţelor de comunicare în limba maternă;
dezvoltarea competenţelor de comunicare în limba română; dezvoltarea competenţelor de matematică şi
competenţe de bază privind ştiinţa şi tehnologia; dezvoltarea capacităţii de a învăţa; dezvoltarea
competenţelor sociale şi civice; dezvoltarea simţului iniţiativei şi al antreprenoriatului.
Activităţile „Școală după școală” conţin activităţi de învăţare, pregătiri pentru concursuri şi activităţi
ludice. Scopul acestori activității este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activităţi
cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea
integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea talentelor
personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. În cadrul acestori activități sunt atrași și copii
timizi, dar și cei impulzivi.
Activitățile petrecute împreună sunt foarte prețioase. Am învățat pentru elevii mei niște technici de
învățare, și cu folosirea acestori technici însușite ei învață cu ușurință, fiecare în ritm propriu. Aceste
technici ajută pentru ei atât la memorizarea cuvintelor străine cât și rezolvarea diferite probleme
matematice. După terminarea temelor urmează activitățile ludice.
Elevii mei joacă cu interes jucăriile care ajută la dezvoltarea memoriei, concentrației, atenției, dar și
cu jucării care contribuie la soțializarea lor prin respectarea regurilor. Văzând că elevii joacă din suflet, am
cerut ajutorul directorului ca să învață pentru ei șah. Jocul șah a devenit cea mai plăcută jucărie din viața
lor. Șahul e mai mult decât un joc simplu, promovează imaginația și creativitatea, dezvoltă gândirea logică,
memoria, concentrația, atenția, aptitudinile matematice, începând cu orientarea pe o tablă cu două
dimensiuni, până la calcularea unor combinații mai simple sau mai complicate și la analiza logică.
Competențele cheie sunt competențe transversale. În jurul Crăciunului organizăm Târgul de jucării.
Aici elevii aduc jucării și trebuie să le vânde sau cumpere între ei. Aceste activități au contribuit și la
dezvoltarea competențelor de comunicare și dezvoltarea competențelor matematice.
Începând le luna aprilie împreună cu o colegă, avem săptămânal 2 ore de educaţie rutieră. Elevilor le
place foarte mult la pregătiri practice, exersarea traseului de îndemânare avem şi concursuri, lucrăm
împreună cu poliţistii rutieri din oraş. În fiecare an școlar facem plimbări în orașul nostru. În aceste plimbări
observăm frumusețiile orașului, și învățăm mult despre reguri de circulație pe drumuri publice. Aici copiii
115
cunoaşte semnele de circulaţie, învață să respecte regulile de circulaţie, face cunoștință drepturile şi
îndatoririle pe care le au pietonii şi conducătorii de autovehicule, în concluzie învață să-şi apere viaţa.
În fiecare an organizăm excursii școlare și plimbări în natură. Excursiile au caracter atât turistic, cât
şi recreativ, oferă copiilor ocazia de a ieşi din perimetrul local şi de a cunoaşte şi alte locuri (există destui
copii care nu au ieșit din oraș). Reprezintă un mijloc didactic de mare importanţă în raport cu dezvoltarea
cognitivă şi afectivă a copilului, oferă copiilor posibilitatea să observe, să cerceteze, să cunoască în mod
direct o mare varietate de aspecte din natura, de ordin biologic despre mediul natural şi factorii de mediu.
Contribuie la educarea şi dezvoltarea simţului estetic, trezeşte dragostea pentru natura si respectul pentru
frumusetile ei, stimulează curiozitatea şi spiritul de echipă al copiilor, aceştia întipărindu-şi în memorie
unele aspecte care poate vor fi de neuitat pentru ei, şi le vor întipări în memorie pentru tot restul vieţii.
În urma plimbărilor, a excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai multă creativitate şi sensibilitate,
imaginea realităţii, în cadrul activităţilor de desen şi modelaj, iar materialele pe care le culeg, sunt folosite
în activităţile practice, în jocurile de creaţie.
Am organizat și diferite excursii unde am întâlnit cu partenerii noștrii. Aici am desfășurat activități
comune. Călătoria a fost împletită cu emoții (există destui copii care nu au călătorit cu tren), pentru că
deplasarea am făcut cu trenul. În timpul călătoriei am învățat cum trebiue să comportăm. Am mai organizat
excursii la Cetatea din Șighișoara, la Tărgu Mureș, la Râșnov. Vizitele au fost programate la muzee,
monumente și locuri istorice, case memoriale și la grădina zoologică. Am învățat mult despre mediul
înconjurător.
Am realizat și multe proiectele educaţionale şi parteneriatele încheiate cu alte şcoli, ajută elevii să
intre în contact direct cu problemele noi ale sau comunităţii din care fac parte.( Proiectul Educaţional
Naţional - Festivalul „Serbările primăverii”, Proiectul Naţional „Și noi suntem Flori” etc).
Am realizat și diferite serbări, care reprezintă un necesar izvor de satisfacţie, bucurii, creează buna
dispoziţie. Serbările pot lua forme variate, de la solemna evocare istorică la un vesel carnaval. La pregătirea
şi realizarea serbărilor, copiii participă cu însufleţire şi dăruire, din dorinţa de a oferi spectatorilor momente
de ţinută estetică, distracţie, satisfacţie, făcându-le viaţa mai frumoasă, mai plină de sens. Serbarea este
modalitatea eficientă de cultivare a înclinaţiilor artistice ale copiilor contribuind la dezvoltarea armonioasă
a personalităţii copiilor.
Diversitatea activităţilor extraşcolare oferite creşte interesul elevilor pentru şcoală şi pentru oferta
educaţională.
Activităţile extracurriculare îmbină munca individuală cu munca în echipă şi în colectiv, dezvoltă
copiilor o motivaţie intrinsecă, implică întreg colectivul, elevul devine obiect şi subiect al actului de
instruire şi educare, îmbină armonios învăţarea individuală cu învăţarea socială, stabilesc relaţii de
colaborare şi comunicare între membrii unui grup, elevii învaţă să trăiască în grup şi să aparţină unui grup.
116
Activităţile extracurriculare în
Şcoala Altfel
Prof Petrache Ana Maria
Grădinița P. P. nr 29 – Iași
Scopul acestui program a fost implicarea tuturor preșcolarilor și a cadrelor didactice în activități care
să răspundă intereselor și preocupărilor, să pună în valoare talentele și capacitățile acestora în diferite
domenii și să stimuleze participarea lor la acțiuni variate, în contexte non-formale.
Activităţile desfăşurate au avut un caracter atractiv şi au urmărit dezvoltarea relaţiilor de colaborare
dintre preșcolari prin acţiuni educative şi culturale, cât şi între grădiniță şi familiile preșcolarilor, respectiv
cu alte instituţii, prin activităţi variate la nivel preşcolar.
Obiectivele strategice ale programului

• Dezvoltarea laturii artistice şi a creativităţii preşcolarilor;
• Promovarea activităţilor sportive;
• Cunoaşterea obiectivelor turistice locale;
• Formarea deprinderii de a se hrăni sănătos;
• Dezvoltarea spiritului de colaborare şi cooperare.
Activitățile desfășurate:
• LUNI/ MARȚI - „Porția de sănătate”: excursie în comuna Miroslava și satul Prisăcani – activități
educativ-sanitare
Descriere: în cadrul celor două excursii organizate cu toți copiii grădiniței noastre sub egida
proiectului de promovare a produselor autohtone, „Roade și merinde”, desfășurate în satul Prisăcani și în
comuna Miroslava, preșcolarii au putut vedea ferme de animale, culturi de legume, sere, un mic hipodrom,
stupi, livezi dar și vizitarea celor două muzee afiliate unei școli și respectiv Liceului Agricol Miroslava –
„Conacul Olga Sturdza” unde preșcolarii au putut vedea unelte și produse specifice gospodăriilor secolului
trecut. De asemenea, am putut achiziționa produse realizate de elevii Liceului Agricol: plăcinte și dulcețuri.
Obiectivele activității:
- înțelegerea semnificației de stil de viață sănătos;
- educarea unui comportament alimentar sănătos, adecvat vârstei preșcolare;
- identificarea alimentelor sănătoase și nesănătoase;
- cunoașterea efectelor unei alimentații nesănătoase asupra dezvoltării sale;
- cunoașterea și respectarea normelor de comportare civilizată în societate;
- educarea abilității de a intra în relație cu ceilalți;
• MIERCURI
Activitatea 1 (grupe nivel I-II) – „Meșteșuguri românești”: tehnica ouălor încondeiate; tehnica
olăritului – activități artistico-plastice
- întâlnire cu meșterii: discuții; - prezentări tehnici de încondeiere, olărit
- ateliere de încondeiere ouă, olărit
- activități de modelaj lut/ argilă
117
- dobândirea de noi cunoştinţe precum și dezvoltarea interesului faţă de tradiţiile și meșteșugurile
românești;
- formarea unei atitudini de respect față de muncă și față de persoanele care efectuează diverse
meșteșuguri;
- realizarea de picturi, desene, ouă încondeiate, pictate, decorate, diverse lucrări din lut/ argilă
Activitatea 2 (grupele nivel II) – „Micii exploratori”: activitate științifică
Atelier - „Experimente cu reacție și distracție”
La atelierul „Experimente cu reacție și distracție” preșcolarii grupelor mari au reușit să descopere
prin joc cum reacționează diverse substanțe puse împreună, ce reacții se produc când amestecăm două
elemente diferite.
- observarea și înțelegerea cauzalității transformărilor în urma experimentelor desfășurate;
- participarea activă și efectivă la realizarea unor experimente
- formarea și dezvoltarea interesului copiilor pentru realizarea de experimente și de găsire a unor
soluții sau explicații logice la nivelul lor de înțelegere;
• JOI – „În lumea poveștilor”: activitate cultural-artistică:

- vizionarea piesei de teatru „DE ZIUA LUI PINOCCHIO” la Teatrul Luceafărul Iași
Obiectivele activităților:
- vizionarea cu atenție a piesei de teatru.
- participarea afectivă a copiilor la desfăşurarea activităţii concretizată prin aprobare sau dezaprobare
a comportamentului personajelor
- formarea și dezvoltarea unor competențe de comunicare în scopul educării unor atitudini pozitive
față de mesajele diferitelor povești și de cultivare a unor aptitudini literare.
• VINERI – „Abracadabra - Hocus-pocus”: activitate de divertisment

- vizionare și participare activă la spectacolul de magie
- dezvoltarea abilităţii de a colabora cu ceilalți
- participarea activă la spectacole și jocuri distractive
Puncte tari:
• Dezvoltarea curiozităţii preşcolarilor şi dorinţa de explorare a mediului înconjurător prin activităţile
în aer liber
• Resurse generoase de timp pentru derularea activităţilor recreative
• Posibilitatea realizării unor parteneriate autentice între cadrele didactice
• Disponibilitatea părinţilor şi intervenţia benefică a acestora în desfăşurarea unor activităţi
• Interesul ridicat al preşcolarilor şi al părinţilor
• Disponibilitatea financiară a părinţilor
• Oportunitatea cultivării respectului pentru natură şi oameni
• Socializarea preşcolarilor în alt context decât grădiniţa
• Îmbogăţirea cunoştinţelor despre obiectivele culturale și a unor ferme din împrejurimi
Puncte slabe:
• Temerea cadrelor didactice şi/sau a părinţilor de a organiza ieşiri cu mijloace de transport sau pe
distanţe mari
• Lipsa disponibilităţii părinţilor de a se implica în unele activităţi.
Oportunităţi:
• Iniţierea de parteneriate între grupe, precum și cu alte instituții, asociații
• Implicarea activă a părinţilor în organizarea şi desfăşurarea activităţilor
• Valorificarea contextelor de învăţare nonformală
• Explorarea unor modalităţi alternative de organizare şi desfăşurare a activităţilor.
118
PETREA CAMELIA
GRĂDINIŢA CU P. N. OŢETOAIA
SC. GIM. NR.1 SAT LUNCA BANULUI, JUD. VASLUI
Activităţile extraşcolare au o deosebită valoare formativă şi educativă în viaţa copilului preşcolar, ele
contribuind la educarea şi dezvoltarea lui psihică şi fizică, accentul punându-se în special pe educaţia
estetică. Ele constituie mijloace eficiente de a introduce în viaţa copiilor arta sub toate aspectele ei.
Frumosul din artă sau din viaţă influenţează psihicul sensibil şi receptiv al copilului, determinând
puternice emoţii estetice. Unele aptitudini ale copiilor pentru muzică, dans, teatru, etc. se manifestă încă de
la această vârstă şi, dacă sunt cultivate în lungul proces al educaţiei, pot deveni talente. Educarea
posibilităţilor creatoare presupune o muncă susţinută cu toţi copiii, dar mai ales cu aceia care se situează la
extreme.
Activităţile extraşcolare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea
înclinaţiilor şi aptitudinilor preşcolarilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber.
Având un caracter atractiv, preşcolarii participă într-o atmosferă de bună voie şi optimism, cu
însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi.
Potenţialul larg al acestor activităţi este generator de căutări şi soluţii variate. Succesul este garantat
dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria şi în dragostea din sufletul copiilor, dacă îi laşi pe ei „să te conducă”
spre acţiuni frumoase şi valoroase. Activitatea extraşcolară generează relaţii de prietenie şi ajutor reciproc,
educă simţul responsabilităţii. Prin faptul că, în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor,
posibilităţi deosebite să-şi cunoască preşcolarii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai
uşor şi mai frumos, obiectivul principal al învăţământului preşcolar – pregătirea copilului pentru viaţă.
În legătură cu dezvoltarea creativităţii copiilor, pot fi date, educatorilor, următoarele îndrumări:
gândirea creativă şi învăţarea din proprie iniţiativă trebuie încurajată prin laude. Trebuie promovat modul
variat de abordare a problemelor de manipulare a obiectelor şi a ideilor. Preşcolarii trebuie să fie îndrumaţi
să dobândească: o gândire independentă, nedeterminată de grup, toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de
a descoperi probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica constructiv. Înainte
de toate este însă important ca educatorul însăşi să fie creativ.
Toate aceste experienţe mi-au oferit satisfacţii uriaşe şi au contribuit, într-o mare măsură la
destinderea copiilor în mediul grădiniţei, la realizarea unei atmosfere relaxante şi constructive între
grădiniţă şi familie, ceea ce a determinat ca şi copiii să vină cu plăcere la grădiniţă şi să se manifeste fără
inhibiţii şi timidităţi;ei au observat ce mult înseamnă dragostea, căldura sufletească, înţelegerea, respectul
şi toleranţa, lucruri deosebit de importante pentru această primă experienţă în afara familiei.
„Copilăria e o lume aparte pentru noi, o lume ciudată, fantastică, ireală, pentru cei care fac parte din
ea, deopotrivă una reală şi plină de armonii.”(Eugen Herovanu, „Copilăria”, 1847-1956).
119
Prof. Petrea Luminița
Școala Gimnazială Nr. 10 Galați
Activitățile extrașcolare sunt foarte importante pentru dezvoltarea armonioasă a copilului. Acestea
ajută elevii la formarea unei atitudini pozitive față de învățare, având performanțe școlare mai ridicate. Pe
lângă toate acestea, activitățile extrașcolare acționează și asupra stimei de sine, iar sentimentul de împlinire
este mult mai ridicat, dezvoltă gândirea critică și stimulează implicarea tinerei generații în actul decizional
în contextul respectării drepturilor omului și al asumării responsabilităților sociale.
bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar.. Copiii se
autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi
responsabilităţi.
Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze,
să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al scolii– pregătirea
copilului pentru viaţă.
Activităţile extraşcolare vizează de regulă acele activităţi cu rol complementar orelor clasice de
predare-învăţare. Aria lor e dificil de delimitat. Pot fi excursii şi vizite la muzee, cinematografe, teatre,
operă, balet, pot fi excursii şi vizite la instituţii publice sau alte obiective de interes comunitar, pot fi vizite
la alte şcoli, pot fi activităţi artistice, cluburi tematice şi echipe sportive, pot fi activităţi legate de protecţia
mediului.
Elevii sunt atraşi de activităţile artistice, recreative, distractive, care ajută la dezvoltarea creativităţii,
gândirii critice şi stimulează implicarea în actul decizional privind respectarea drepturilor omului,
conştientizarea urmărilor poluării, educaţia rutieră, educaţia pentru păstrarea valorilor, etc.
consolidează instrucţia şcolară dobândind însuşirea a noi cunoştinţe. În urma plimbărilor, a excursiilor în
natură, copiii pot reda cu mai multă creativitate şi sensibilitate, imaginea realităţii, în cadrul activităţilor de
desen şi modelaj, iar materialele pe care le culeg sunt folosite în activităţile practice, în jocurile de creaţie.
Excursiile şi taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la
educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii pot cunoaşte
realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă. Vizionarea emisiunilor
muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, stimulează şi orientează copiii spre unele domenii de
activitate: muzică, sport, poezie, pictură.
120
Vizitele la muzee, monumente istorice, case memoriale oferă elevilor prilejul de a observa obiectele
şi fenomenele în starea lor naturală, operele de artă originale, momentele legate de trecutul istoric local,
naţional, de viaţa şi activitatea unor personalităţi de seamă ale ştiinţei şi culturii universale şi naţionale.
Acestea stimulează activitatea de învăţare, întregesc şi desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în cadrul
lecţiilor.
Concursurile pe diferite teme oferă copiilor posibilitatea să demonstreze practic ce au învăţat la
şcoală, acasă, să deseneze diferite aspecte, să confecţioneze modele variate.
extracurriculare. Dar, este necesar de a modifica modul de gândire, să evite critica în astfel de activităţi, să
încurajeze elevii şi să realizeze un feed-back pozitiv.
Bibliografie:
1. Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învățare,

Editura Discipol, Bucureşti;
121
Prof. înv. primar Petrea Veronica
Școala Gimnazială Nr. 1 Tulucești/jud. Galați
învățământ.
Activitățile extrașcolare sunt deosebit de importante pentru dezvoltarea armonioasă a copilului.
Studiile de specialitate susțin că acestea ajută elevii la formarea unei atitudini pozitive față de învățare,
adecvate de rezolvare de probleme. De asemenea activitățile extrașcolare contribuie și la creșterea stimei
de sine a elevilor.
predare-învățare. Pot fi excursii, drumeții, vizite la muzee, la diverse instituții publice, la alte unități de
învățământ, vizionarea de spectacole de teatru, operă, muzică clasică, activități artistice, cluburi tematice,
activități sportive, legate de protecția mediului etc. Iată câteva caracteristici de bază ale activităților
extrașcolare:
etc.);
celorlalți.
desfășoară procesul.
122
Activitățile extrașcolare dezvoltă gândirea critică și stimulează implicarea generației tinere în actul
decizional, realizându-se astfel o simbioză lucrativă între componenta cognitivă și cea comportamentală:
Bibliografie:

Ionescu M.; Chiş V. – Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
Lazăr V., Cărăşel A., Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Ed. Arves, Craiova, 2007.
123
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE
prof. Petrică Erika Maria
C.S.E.I Nr. 1 Popești-Bihor
Printre cele mai importante activităţi extracurriculare, dintre care unele având deja un caracter
tradiţional, amintim: • concursurile interşcolare , activităţile de socializare în oraş organizate pe tot
parcursul anului: plimbări în oraş, în parc; cumpărături în magazine; luarea mesei la pizzerii;
vizitarea muzeelor şi a altor instituţii publice; activităţile de decorare a şcolii în funcţie de eveniment şi
anotimp, sub îndrumarea cadrelor didactice; activităţile de Crăciun, organizarea de activităţi de Ziua
Mamei, 9 Mai – Ziua Europei, Ziua Copilului; pregătirile de Paşti (copiii realizează, sub asistenţă,
felicitări şi obiecte decorative); participarea la excursii în împrejurimi sau de durată mai lungă in cadrul
programului “Şcoala altfel”. Rolul acestor activităţi este creşterea gradului de adaptare a copiilor la viaţa
socială, mai exact, dezvoltarea autonomiei personale şi sociale, a comportamentului în grup; creşterea
stimei de sine şi a stării de bine prin posibilitatea afirmării în grupul social; intensificarea implicării
părinţilor în dezvoltarea elevilor.
MODALITĂŢI DE REALIZARE A SOCIALIZĂRII COPIILOR CU CERINŢE EDUCATIVE

SPECIALE.
Activităţile de socializare sunt orientate către cunoaşterea mediului fizic şi social din jurul copilului,
cunoaşterea şi relaţionarea cu ceilalţi copii. Programul terapeutic trebuie să asigure oportunităţi multiple de
petrecere a timpului, de recreere şi socializare, care contribuie la dezvoltarea fizică, cognitivă, socială şi
emoţională a copiilor.Programul terapeutic trebuie să asigure oportunităţi multiple de petrecere a timpului,
de recreere şi socializare, care contribuie la dezvoltarea fizică, cognitivă, socială şi emoţională a copiilor.
Activităţile de socializare pot lua diverse forme în funcţie de particularităţile psiho-individuale şi
de vârstă ale copiilor.
INTEGRAREA SOCIALĂ A COPIILOR CU C.E.S. PRIN ACTIVITĂŢILE

EXTRACURRICULARE.
Activităţile extracurriculare trebuie să fie altceva decât activitatea didactică atât în privinţa
conţinutului cât şi a formei de organizare şi a metodelor folosite, fiind o formă de activitate menită să
completeze pe căi specifice instrucţia şi educaţia ce se desfăşoară în timpul procesului de învăţământ, să-i
pregătească pe elevi pentru viaţa socială. Tipurile de activităţi extracurriculare s-au axat şi se vor axa în
continuare pe: vizite, excursii, acţiuni ecologice, jocuri, serbări, activităţi de abilităţi manuale, vizionarea
unor spectacole. Modalităţi prin care am putut crea motivaţia participării active (implicarea elevilor) -
terapia veseliei, orice activitate să anticipeze satisfacţia; - utilizarea unor forme de competiţie; - acordare
imediată a recompenselor (diplome, dulciuri, obiecte realizate) ; - terapia succesului – activităţile le-au adus
satisfacţie deplină.
ROLUL PROIECTELOR EDUCAŢIONALE ÎN REALIZAREA SOCIALIZĂRII
Proiectele şcolare educaţionale sunt rezultatul firesc al schimbărilor care au intervenit în viaţa
organizaţiilor şcolare ca urmare a implementării procesului democratizării şi reformării sistemului naţional
de învăţământ preuniversitar de stat. Rolul acestor proiecte este de achiziţie de cunoştinţe şi formarea
unor deprinderi practice de dezvoltare a atitudinilor şi competenţelor sociale şi profesionale care permit
124
individului să se dezvolte ca o persoană creativă, adaptativă şi deci cu şanse mari de integrare socială.
Bibliografie:
Gherguț A., Neamțu C., Psihopedagogie specială, Editura Polirom,Iași, 2000

Titică Sârboiu, Activitatea extracurriculară – situații educative. Editura Ircoscript, Drobeta Turnu
Severin, 2006
125
Prof. înv. preșcolar
Petricele Ioana Luciana

dezvoltarea aptitudinilor în diverse domenii. Întregul proces al dezvoltării tinerei generaţii nu poate fi redus
numai la activitatea instructiv-educativă care se desfăşoară în cadrul lecţiilor. În acest scop se folosesc şi
alte forme de activitate, cum ar fi: cercurile organizate la diferite obiecte, vizitele şi excursiile, concursurile
şcolare etc., care contribuie la adâncirea cunoaşterii, la descoperirea, dezvoltarea şi valorificarea intereselor
şi pasiunilor, stimulează creativitatea, oferă cadrul afirmării şi recunoaşterii performanţelor.
Conţinutul activităţilor extraşcolare nu este stabilit printr-un curriculum obligatoriu; elevii au libertatea
deplină de a alege conţinuturile care sunt în perfectă concordanţă cu interesele şi dorinţele elevilor. Astfel,
acestea devin o formă complementară de activitate – parte componentă a educaţiei – care stimulează valori,
aptitudini şi dezvoltă vocaţia, talentul, încurajând competiţia, asumarea de responsabilităţi, comunicarea,
abordările bazate pe iniţiativă, imaginaţie și opţiune. Toate acestea duc la formarea unor personalităţi
complete şi complexe.
Având cel mai larg caracter interdisciplinar, activităţile extraşcolare pot îmbrăca diferite forme:
excursii, drumeţii, vizite, spectacole cultural-artistice, tabere şcolare, vizionări de filme, competiţii sportive,
cercuri de creaţie, cercuri pe discipline, concursuri, care, prin specificul lor, imprimă copilului un anumit
comportament, o ţinută adecvată situaţiei, declanşând anumite sentimente. Prin activităţile la care participă,
ei îşi însuşesc cunoştinţe în domeniul ştiinţei, tehnicii, literaturii și artei.
Organizarea şi desfăşurarea activităţilor extraşcolare respectă anumite condiţii: sunt subordonate
procesului de învăţământ care se desfăşoară în clasă; se evită supraîncărcarea elevilor; se desfăşoară în
colectiv, fiind create şi organizate pe principiul liberului consimţământ; la antrenarea elevilor trebuie să se
ţină seama de particularităţile de vârstă şi interesele elevilor, precum şi de posibilităţile de realizare pe care
le au, fără să fie reţinuţi de la ore sau pregătirea lecţiilor.
deosebesc de cele cu caracter didactic. Vizitarea unui muzeu, expoziţii, a unui atelier al meșterului popular
sau artist plastic poate fi o situaţie de învăţare cu scop cultural-artistic, dar şi un moment de reconciliere ori
de introspecţie, în funcţie de educaţia anterioară a elevilor sau de tematica în care se încadrează excursia.
Legătura organică a procesului de învăţământ cu excursiile şi vizitele asigură eficienţa educativă a acestor
activităţi.
Menţionăm că influenţa educativă a excursiilor şi vizitelor depinde şi de caracterul lor variat. Prin
conţinutul lor, excursiile şi vizitele se deosebesc de activităţile cu caracter didactic. Organizate la nivelul
clasei sau şcolii, cu participare benevolă, excursiile şi vizitele au drept scop lărgirea orizontului cognitiv,
familiarizarea elevilor cu frumuseţile ţării.
126
Pedagogul C. Cucoș consideră că, între activitatea desfăşurată de către elevi în cadrul lecţiilor şi
activitatea desfăşurată de ei în afara clasei şi a şcolii, există
Aceste activități sunt utile, pentru că dezvoltă competențele cognitive; sprijină și extind viața socială
a elevului; dezvoltă gândirea creatoare individuală și de grup; facilitează comunicarea conținutului prin
proiectarea în lucrările plastice a propriilor trăiri și sentimente; conduc la apariția unor raporturi noi de
cunoaștere și autocunoaștere; ajută la educarea inteligenței emoționale a copilului și elevului, a empatiei ca
fenomen psihic de retrăire a stărilor, gândurilor și acțiunilor celuilalt.
Prin urmare, elevii trebuie ajutați să participe la activitățile educative, să se implice afectiv, cu plăcere
și bucurie spontană în ceea ce fac. De aceea, un rol important în dezvoltarea aptitudinilor artistice ale
copiilor au ilustrarea poveștilor, miturilor, basmelor și poeziilor prin aplicarea metodelor, procedeelor și
tehnicilor artistico-plastice. În concluzie, putem menționa că activităţile extraşcolare generează relaţii de
prietenie şi ajutor reciproc între elevi, educă simţul responsabilităţii şi o atitudine justă faţă de scopurile
urmărite.
Important este ca elevii să fie antrenaţi nu numai în desfăşurarea unor asemenea activităţi, ci şi în
iniţierea şi organizarea lor. Valorificarea activităţilor extraşcolare în practica educaţională ar trebui să se
producă sistematic şi cu mai multă eficienţă, pentru dezvoltarea armonioasă a elevilor.
Bibliografie:
2. Gârboveanu, M., Creativitatea elevilor în procesul de învăţământ, Bucureşti, Litera Internaţional,
1981.
3. Iucu, R., Instruire extraşcolară. Perspective teoretice şi aplicative, Iaşi, Polirom, 2001.
4. Lisievici, P. ş.a., Pedagogie. Concepte, metode şi tehnici esenţiale, Bucureşti, Editura Fundaţiei
127
EDUCATOARE, PETROȘEL MARIA-MĂLINA
G. P. P. OSTROVENI 1, RÂMNICU VÂLCEA
Activitățile extracurriculare joacă un rol semnificativ în educația copiilor din grădiniță, având
multiple beneficii pentru dezvoltarea lor. Aceste activități desfășurate în afara programului de bază al
grădiniței pot include o varietate de activități precum sport, artă, muzică, dans, teatru, excursii, vizite la
muzee, activități în natură și multe altele.
Câteva dintre cele mai importante motive pentru care activitățile extracurriculare sunt importante în
educația copiilor din grădiniță:
1. Dezvoltarea abilităților sociale: Activitățile extracurriculare oferă oportunități pentru copii să

interacționeze cu alți copii și să-și dezvolte abilități sociale precum comunicarea, colaborarea, negocierea,
rezolvarea de probleme și construirea de relații. Aceste abilități sociale sunt esențiale pentru succesul
copiilor în viața de zi cu zi și pentru pregătirea lor pentru etapele următoare ale educației și vieții.
2. Dezvoltarea abilităților cognitive și creative: Activitățile extracurriculare, cum ar fi arta, muzica

și teatrul, încurajează gândirea critică, creativitatea și imaginația copiilor. Acestea îi ajută să-și dezvolte
abilitățile cognitive, să-și îmbunătățească memoria, să-și dezvolte abilitățile de observație și să-și exprime
ideile și emoțiile într-un mod creativ.
3. Promovarea unui stil de viață sănătos: Activitățile extracurriculare care implică sportul sau
activitățile în aer liber contribuie la promovarea unui stil de viață sănătos și activ în rândul copiilor. Aceste
activități îi ajută să-și îmbunătățească rezistența fizică, coordonarea motorie și să-și dezvolte abilitățile de
echipă, precum și să învețe importanța unui stil de viață activ pentru menținerea sănătății pe termen lung.
Aceste activități oferă copiilor oportunități de a-și dezvolta abilitățile sociale, motorii, cognitive și
artistice, precum și de a explora și descoperi noi interese și pasiuni. Ele contribuie, de asemenea, la
dezvoltarea stimei de sine și încrederii în sine, oferind copiilor sentimentul de reușită și satisfacție
personală.
Prin urmare, grădinițele ar trebui să promoveze și să faciliteze participarea copiilor la activități
extracurriculare, oferindu-le o gamă variată de opțiuni și oportunități de învățare holistică și diversificată.
128
Importanţa activităţilor extraşcolare în educaţia copiilor
Prof. inv. primar Petruse Alexandra Carla
Şcoala Gimnazială Nr. 1 Nucet
cunoştinţelor”
acumulate.
acţionează pozitiv. Activitatea educativă şcolară şi extraăcolară dezvoltă gândirea critică şi stimulează
implicarea tinerei generaţii în actul decizional in contextul respectarii drepturilor omului si al asumarii
responsabilitatilor sociale, realizându-se, astfel, o simbioza lucrativă între componenta cognitivă şi cea
comportamentală.
Educaţia extracurriculară (realizată dincolo de procesul de invatamant) îşi are rolul şi locul bine
stabilit în formarea personalităţii copiilor noştri. Educaţia prin activităţile extracurriculare urmareşte
identificarea şi cultivarea corespondenţei optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viată
civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ în diferite domenii.
Se ştie ca începând de la cea mai fragedă vârstă , copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i
formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii, tabere. În cadrul activităţilor
organizate în mijlocul naturii, al vieţii sociale , copiii se confruntă cu realitatea şi percep activ, prin acţiuni
directe obiectele , fenomenele, anumite locuri istorice. Fiind axate în principal pe viaţa în aer liber, în cadrul
acţiunilor turistice, elevii işi pot forma sentimentul de respect şi dragoste faţă natură, faţă de om şi realizările
sale.
129
Activitătile extracurriculare sunt apreciate atât de către copii, cât şi de factorii educaţionali în măsura
în care:
- valorifică şi dezvolta interesele şi aptitudinile copiilor;
- organizează într-o manieră plăcută şi relaxantă timpul liber al copiilor contribuind la optimizarea
procesului de învăţământ;
- formele de organizare sunt din cele mai ingenioase, cu caracter recreativ ;
- copiii au teren liber pentru a-şi manifesta in voie spiritul de initiativă;
- participarea este liber consimtită, necoditionată, constituind un suport puternic pentru o activitate
susţinută;
- au un efect pozitiv pentru munca desfăşurată în grup;
- sunt caracterizate de optimism şi umor;
- creează un sentiment de siguranţă şi încredere tuturor participanţilor;
- urmăresc lărgirea şi adâncirea influenţelor exercitate în procesul de învăţământ;
- contribuie la dezvoltarea armonioasă a copiilor.
creativ in diferite domenii. Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe
punându-i în contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în
mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm şcoala cu viaţa.
acestor activităţi elevii se deprind să folosească surse informaţionale diverse, să întocmească colecţii, să
asumându-şi responsabilităţi, copii se autodisciplinează.
să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal, pregătirea copilului
pentru viaţă.
Bibliografie:
1. Cernea, Maria, „Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de
2. Crăciunescu, Nedelea, „Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar”,
în “Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
130
4. Crăciunescu, Nedelea, Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar,
131
Rolul terapiei prin joc în activitățile extrașcolare
prof. Petruț Raluca
Centrul Școlar de Educație Incluzivă “Orizont”, Oradea
Dezvoltarea psiho-fizică a copilului se realizează prin interacțiune, prin schimbul cu mediul

înconjurător. În acest schimb copilul se adaptează dar și asimilează; nu există adaptare fară asimilare. În
cadrul interacțiunii cu mediul exterior, a acomodării și asimilării, legatura informațională cea mai simplă a
omului, cu realitatea, este realizată prin intermediul senzațiilor.
Terapia prin joc ajută copiii și adolescentii să comunice, prin joacă și povestiri, experiențele și
dificultățile lor, prin mijloace mai puțin directe. Terapia prin joc se poate aplica atât în cadrul unui spital
cât și în centre de zi.
Capacitatea oamenilor de a se juca este esențială pentru terapia prin joc. Pentru copilul sănătos acest
proces al asimilării se petrece ca de la sine dar, pentru copilul cu dificultăți de învățare se ridică doua bariere:
pe de o parte limitele impuse de dizabilitate, iar pe de altă parte izolarea sau stimularea insuficientă,
neadecvată, haotică. În munca de recuperare se pune accent pe aspectul medical al problemei iar latura
educativă este neglijată.
Reeducarea presupune refacerea anumitor etape în dezvoltarea copilului cu dificultăți de învațare, iar
cea mai importantă, care constituie baza pentru dezvoltarea ulterioară este etapa primei copilării, a
mecanismelor motorii și psihomotorii.
Din punctul de vedere al educatorului identificăm, așadar, ca principala problemă a copilului cu
dificultăți de învățare, lipsa unei achizitii complete și unitare a elementelor, a schemelor motorii si
psihomotorii. Dacă aceasta problemă nu este rezolvată nu se poate construi nimic mai departe.
Această stimulare și reeducare de care am vorbit se pot realiza prin intermediul jocului. Oricine știe
că rostul copilului este să se joace dar, puțini știu cât de mult îl dezvoltă, formează și modelează jocul pe
copil. În lucrările de psihopedagogie se sublinează faptul că există etape ontogenetice în care copiii trebuie
învățați să se joace iar copiii mici de sub și peste un an privați de joc au o dezvoltare lentă și sinuoasă.
Privarea copilului cu dizabilități de interacțiunea cu mediul este foarte gravă. Desigur, tulburarea
fundamentală care privește organizarea mintală determină modificări de cunoaștere, dar nu-i mai puțin
adevărat că fenomenele primare ale jocului-exercițiu lipsesc persoanei cu dizabilități, pentru ca nu are un
exercițiu de lungă durată în explorarea și manipularea obiectelor. În munca de recuperare și reeducare a
copilului cu dificultăți de învățare educatorul sau chiar părintele trebuie să refacă etapa primei copilării a
stadiului senzorio-motor; aceasta înseamnă însușirea componentelor psihomotricității, fapt care se
realizează prin și în cadrul jocului exercițiu.
La fel ca și viața și dragostea, jocul nu poate fi definit, deoarece este un proces. Cel mai bun lucru în
viața copiilor este jocul. Este posibil să supraviețuiești fără joacă, dar nu să trăiești. Toți copiii sănătoși se
joacă.
Jocul aduce copiilor ocazia de a asimila ceea ce în viața reală ar putea fi dificil să înțeleagă; aceasta
este forma lor de autoterapie, modul în care lucrează asupra confuziilor, anxietăților și conflictelor lor.
Mulți copii nu sunt capabili să exprime nevoile, trăirile și sentimentele proprii, dar jocul devine un mijloc
de exprimare accesibil.
132
Terapeutul trebuie să înțeleagă și să interpreteze acest limbaj al copilului, pentru a comunica la nivelul
lui. Aria terapiei prin joc este special adaptată diferitelor nevoi ale copiilor, pentru a le da acestora siguranța,
sentimentul căminului și posibilitatea unui contact normal cu cei din jur. Asfel, terapeutul are nevoie de
cunoștințe vaste, nu doar privind reacțiile și comportamentul normal al copiilor, ci, mai ales, privind stările
emoționale și psihice în diferite condiții speciale.
Boala și handicapul crează probleme terapeutice speciale. Fiecare caz cere mai mult timp și implicare
personală mai mare.
133
Activitate de Paște
Iepurașul de Paște
Profesor psihopedagog Petruța Raluca Emilia
Liceul tehnologic Special pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca
În preajma Sărbătorilor Pascale de regulă, aproape în fiecare școală, se fixează Săptămâna ”Școlii
Altfel”. E un prilej și o bucurie atât pentru elevi cât și pentru profesori să ia parte la lecții puțin mai altfel,
care să nu conțină manuale și caiete.
Pentru anul acesta, cu ocazia ”Școlii Altfel”, am pregătit împreună cu elevii o activitate care să aducă
veselie și creativitate în casa fiecărui elev care a luat parte la această activitate: Iepurașul de Paște.
Activitatea se adresează elevilor din învățământul primar.
Pentru aceasta activitate avem nevoie de: un șablon de carton în forma de iepuraș, un ghem de ață de
culoare maro, albă sau gri, doi ochi googly eyes, vatelină, o fundiță(poate fi realizată și din spumă cu sclipici
sau panglică), sârmă plușată neagră (pentru mustăți și nas) și un pistol cu lipici cald.
Activitatea începe prin înfășurarea aței pe șablonul iepurelui, pâna acesta este ”îmbrăcat”complet în
ața.
Urmează lipirea celor doi ochișori googly eyes în locul ochilor adevărați.
Continuăm prin lipirea bețelor de sârmă plușată în locul mustățior.
Lipim vatelina peste mustăcioare, peste interiorul urechilor și în locul codiței. Peste boticul
iepurașiilui lipimin năsucul, un cerc format tot din sârmă plușată.
Sub vatelina de sub mustăcioare lipim fundița pentru a obține un iepuraș elegant. Binențeles, putem
orna iepurașull cu tot felul de floricele, fundițe sau ornamente dorite, pentru a-l personaliza.
Acesta este rezultatul:
134
Spor în realizarea iepurașilor și Sărbători Fericite!
135
Raportul desfășurării activităților extrașcolare în grădiniță
Prof. înv. preșc. Pintea Mirela
G.P.P. ,,Prichindelul” U.S. G.P.P. ,,Pinochio”
Rădăuți/ Suceava
Educația extrașcolară îți are rolul și locul bine stabilit în formarea personalității copiilor noștri.
Educația prin activitățile extracurriculare urmarește identificarea și cultivarea corespondenței optime dintre
aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viața civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ în
diferite domenii. Începând de la cea mai fragedă vârsta, copiii acumulează o serie de cunoștințe punându-i
în contact direct cu obiectele si fenomenele din natură. Activităţile extrașcolare desfăşurate au avut un
caracter atractiv, preşcolarii participând într-o atmosferă de voie bună, optimism, cu însufleţire şi dăruire.
Vizionarea unor spectacole de teatru constituie formă de activitate extracurriculară în grădiniţe, prin
intermediul cărora copilul face cunoştinţă cu lumea minunată a artei. Această formă de activitate îl pune pe
cel mic atât în calitate de actor cât şi de spectator în faţa unei surse inepuizabile de impresii puternice. In
acest sens, toate grupele de copiii au participat la diferite spectacole de teatru organizate în gradiniță, de
către trupe de teatru: ,,Aventurile lui Buratino” – Teatrul „Arabela” Suceava, ,,Supărarea Danielei” – Teatrul
„Magic” Bacău.
Serbările prin specificul lor de activitate extrașcolară, reprezintă un nesecat izvor de satisfacţii
şi bucurii, creează bună dispoziţie şi favorizează dezvoltarea copiilor din punct de vedere fizic şi psihic.
Importanţa lor educativă constă în conţinutul artistic prezentat, precum şi în atmosfera de sărbătoare ce se
instalează cu acest prilej. Astfel, am organizat serbare cu ocazia sărbătorilor de iarnă - ,,Uite, vine Moş
Crăciun!”.
Activităţile extrașcolare cu caracter ecologic s-au materializat prin plimbări în natură – „Toamna
frumusețe, bogăție, culoare”. Prin aceste activităţi s-a urmărit cultivarea dragostei pentru natură, înţelegerea
de către preşcolari că protejarea mediului înconjurător este problema tuturor, nu numai a celor mari.
O activitate deosebită a avut loc cu prilejul Zilei naționale a României. Grupa ,,Albinuțele” a organizat
,,Parada românașilor și a româncuțelor, au ascultat cântece patriotice şi au defilat pe holurile grădiniței.
Activităţile extrașcolare mai sus enumerate au valorificat şi dezvoltat interesele şi aptitudinile

copiilor; organizarea lor într-o manieră plăcută şi relaxantă valorifică benefic timpul liber al copiilor,
contribuind la optimizarea procesului de învăţământ; copiii au teren liber pentru a-şi manifesta în voie
spiritul de iniţiativă; participarea este liber consimţită, necondiţionată, constituind un suport puternic pentru
o activitate susţinută; au un efect pozitiv pentru munca desfăşurată în grup; sunt caracterizate de optimism
şi umor; creează un sentiment de siguranţă şi încredere tuturor participanţilor; urmăresc lărgirea şi adâncirea
influenţelor exercitate în procesul de învăţământ; contribuie la dezvoltarea armonioasă a copiilor.
136
ACTIVITĂȚILE EXTRAȘCOLARE –
BUCURIA COPILULUI ȘI A PROFESORULUI
Prof. PINTEALĂ - SĂVIUC LAVINIA-ROXANA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ”SPIRU HARET”, DOROHOI, JUD. BOTOȘANI
Conturarea profilului absolventului de gimnaziu mi-a impus o abilitate curriculară, privită prin prisma
unei abordări metodologice ,centrată pe atingerea celor opt competențe cheie,in conformitate cu noul
curriculum național si adaptarea acestuia la nevoile fiecărui elev. Școala românească se confruntă cu
numeroase provocări cărora elevii și profesorii trebuie să le facă față. Profesorii și majoritatea elevilor
reușesc să se adapteze repede, dar sunt și elevi cărora li se pare dificil să iasă din zona lor de confort, care
acceptă schimbările cu reticență.
Profesorii, ca furnizori ai educației, ca reprezentanți ai școlii în sala de clasă, trebuie să găsească
soluții pentru a-i atrage pe acești elevi către școală, pentru a le arăta că instituția de învățământ nu are doar
rolul de a facilita accesul la informații, cunoștințe, ci încearcă să ajungă și la sufletul lor. Activitățile
extrașcolare reprezintă o modalitate eficientă pentru a realiza acest lucru, iar cele care implică activitățile
din afara clasei, sunt cele mai indicate, pentru că beneficiarii sunt atât persoanele ajutate (beneficiari
direcți), cât și elevii voluntari (beneficiari indirecți). În complexitatea procesului de predare-învăţare-
evaluare la disciplina Biologie, se evidențiază cu claritate mutarea accentului de la transmiterea de
informații la formarea unui set complet de competențe ,care permit elevilor aplicarea cunoștințelor
dobândite la disciplina noastră,cu accent pe stimularea creativității elevilor.Prin activitățile extrașcolare,
elevii își dezvoltă empatia și altruismul, spiritul civic, abilitățile de comunicare, dau dovadă de solidaritate,
implicare, responsabilitate.
Datorită activităților în care sunt implicați, elevii ajung să conștientizeze importanța acestora în viața
unei societăți și să înțeleagă diferențele intre activități ce se desfășoară în sala de curs și activități
extrașcolare, care înseamnă dragoste față de semeni, față de natură, față de mediul în care trăiesc. O
activitate extrașcolară trebuie să fie interesantă, atractivă și pentru copii și pentru profesor ,deopotrivă ,
demnă de a fi desfășurată în școala contemporană și de a fi promovată în societate ca exemplu de bună
practică.
Indiferent că este vorba de acțiuni de ecologizare și plantare ( activitate extrașcolară cu
titlul”Natura,prietena mea”,la clasa a Va și ”Adoptă un copac”,clasa a VI-a), colectare a deșeurilor, donații
de jucării(Târg de economie circulară, la clasa a VII-a D), toate privite în interdependență , dezvoltă
personalitatea elevilor, contribuind la desăvârșirea acestora ca ființe umane dotate cu înțelegere pentru
realitățile care îi înconjoară. Toate Activitățile extrașcolare ce vor fi realizate in Săptămâna” Școala Altfel
”și în Săptămâna Verde ( cu titlul ”Săptămâna Verde incepe cu școala noastră!”) înseamnă investiție în
propria persoană, echivalează cu o „școală a vieții” pentru că toate situațiile care pot interveni în realizarea
unui proiect de anvergură cum este o activitate extrașcolară , reprezintă acumularea de experiență și
învățarea gestionării situațiilor de criză de orice fel.Spre exemplu, printr-o acțiune de ecologizare , elevii
vor învăța ce înseamnă să gândești ecologic, să te implici în acțiuni de ecologizare a mediului în care îți
desfășori activitatea. Adevărata educație ecologică își va atinge scopul numai atunci când elevii,actori ai
educației și cetățenii de mâine, vor fi convinși de necesitatea ocrotirii naturii și vor deveni factori activi în
acțiunea de conciliere a omului cu aceasta.
137
Conștientizând frumusețea naturii și promovând păstrarea curățeniei, elevii vor înțelege utilitatea
acțiunilor ecologice.Apoi, târgurile caritabile, donațiile de jucării și dulciuri cu ocazia sărbătorilor pascale
(„Să-i ajutăm pe cei de lângă noi”) sau de iarnă („Să vină Moș Crăciun!”), donațiile de fructe și legume
(campania „Săptămâna legumelor și a fructelor donate”) sensibilizează elevii și profesorii voluntari cu
privire la situația dificilă în care se află unele categorii sociale (copii din familii nevoiașe, bătrâni singuri,
persoane cu dizabilități), dezvoltă valențele umanitare, consolidează abilitățile de a trăi împreună într-o
societate unită și solidară.
Descoperirea și sprijinirea elevilor cu dificultăți de învățare,adaptarea predării la dificultățile
acestora,utilizarea retroacțiunii(feed-back),furnizează atât elevului,dar mai ales profesorului ,informația
necesară pentru a afla din timp dacă au fost atinse competențele stabilite și dacă demersul pedagogic poate
continua pe aceeași traiectorie, ceea ce impune și antrenarea acestor copii in activitățile extrașcolare,aspecte
ce conturează valențele umanitare ale unui profesor dăruit cu adevărat profesiei.
Drept urmare și în actul complex al învățării unui copil,inovarea și creativitatea profesorului sunt
dimensiuni ce conturează profilul absolventului,atunci când utilizarea unor instrumente complementare de
evaluare( joc de rol,schimb de informatii,acrostih-uri pe expresii biologice,teatru cu scenarii ecologice,
lucrări cu valență artistică), realizate în cadrul unor activități extrașcolare, reflectă cu fidelitate achizițiile
elevului la disciplina Biologie.
Bibliografie selective:
1.Psihopedagogia activităților extracuriculare- Aurel Carasel,Viorel Lazăr, Editura Arves, Colecția Științe
Educației,Anul apariției -2008
2. ro.wikipedia.org/wiki/Circuitul_apei_%C3%AEn_natur%C4%83
138
„IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE
ÎN EDUCAȚIA COPIILOR”
EDUC. PÎRGHIE DULCINEEA-CĂPȘUNICA
G.P.P. „PRICHINDELUL” – US. G.P.P. „PINOCHIO”
RĂDĂUŢI/ SUCEAVA
„Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi
Montessori –,,Descoperirea copilului”)

dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor preşcolarilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber.
şi dăruire, la astfel de activităţi.
Activităţile extracurriculare reprezintă activităţi care cuprind aproape întreaga masă a copiilor dintr-
o grupă, mai multe grupe, sau chiar grupe de copii din mai multe grădiniţe . Aceste activităţi le oferă
destindere, recreere, voie bună, satisfacţiile atmosferei de grup, iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmări
şi recunoaştere a aptitudinilor.
Aceste activităţi au caracter ocazional şi iau forme foarte variate.
- sărbătorirea zilei de naştere a unui copil la care participă colegi din toată grădiniţa;
- aniversarea zilei de naştere a unor copii care au frecventat grădiniţa şi acum sunt la şcoala primară;
- vizionarea în grup a unor spectacole la teatrul de păpuşi;
- vizitarea centrului de plasament;
- excursii;
- plimbări în parc;
- vizită la diferite muzee.
la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii cunosc locul
natal în care au trăit, muncit şi luptat înaintaşii lor învăţând astfel să-şi iubească ţara, cu trecutul şi prezentul
ei. Prin excursii copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere
de artă scriitori şi artişti.
Vizionările şi spectacolele constituie o altă formă de activitate extracurriculară în grădiniţe, prin care
copilul face cunoştinţă cu lumea minunată a artei.
Deşi această formă de activitate îl pune pe copil în majoritatea cazurilor în rolul de spectator, valoarea
ei deosebită rezidă în faptul că ea constituie o sursa inepuizabilă de impresii puternice, precum şi în faptul
că apelează, permanent, la afectivitatea copilului.
139
Vizionarea unor filme, diafilme, spectacole de teatru precum şi a emisiunilor TV, poate constitui de
asemenea o sursă de informaţii, dar în acelaşi timp un punct de plecare în organizarea unor acţiuni
interesante. De exemplu: vizionarea emisiunilor musicale, de teatru de copii, distractive sau sportive,
urmată de discuţii pregătite în prealabil, pe lângă faptul că realizează completarea unor aspecte educative,
stimulează şi orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, picture, etc.
Bibliografie:
Ionescu M. Chiş,,Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
autoinstruire’’.Editura Presa Universitară Clujeană,Cluj-Napoca,2001,
Lespezeanu M.,,Tradiţionalism şi modern în învăţământul preşcolar’’Editura S.C.
Omfal,Bucureşti,2007
Preda Viorica,,Metodica activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii.’’Editura,,Gheorghe
Cârţu Alexandru’’,Craiova2009.
140
în educațtia extrașcolară
Prof. Înv. Prescolar Pisică Rodica
Educaţia prin activităţile extrașcolare urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei optime

punându-i in contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură..
Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea copiilor în
Activităţile extracurriculare se pot desfăşura atât în grădiniţă cât şi în afara ei.
Ca şi activităţile de tip curricular, cele extracurriculare se desfăşoară sub atenta supraveghere a
educatoarei şi au o importanţă deosebită în formarea personalităţii copiilor şi integrarea lor în societate.
La vârsta preşcolară copiii sunt mai receptivi ca oricând la ceea ce li se arată sau li se spune. Se pot
organiza cu copiii acţiuni de protejarea mediului: îngrijirea unor animale, curăţarea locurilor de joacă,
plantarea de pomi, flori, etc. Plimbările şi excursiile îmbogăţesc cunoştinţele copiilor , le educă dragostea
pentru locurile natale, pentru frumuseţile ţării noastre.
generații in actul decizional în contextul respectării drepturilor omului si al asumării responsabilităților
sociale, realizându-se, astfel, o simbioza lucrativa intre componenta cognitiva si cea comportamentala. În
urma plimbărilor, a excursiilor in natura, copiii pot reda cu mai multa creativitate si sensibilitate, imaginea
realităţii, în cadrul activităţilor de desen şi modelaj, iar materialele pe care le culeg, sunt folosite în
activităţile practice, în jocurile de creaţie. La vârsta şcolară, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arata
sau li se spune în legătură cu mediul, fiind dispuşi să acţioneze în acest sens..
În cadrul acestor activităţi elevii se deprind să folosească surse informaţionale diverse, să întocmească
colecţii, să sistematizeze date, învaţă să înveţe. Prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie
regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copii se autodisciplinează.
În funcţie de dimensiunea educaţională dominantă, activităţile extracurriculare sunt: activităţi de
educaţie intelectuală; activităţi culturale; activităţi sportive; activități artistice;
activități de educație morală.
la alte şcoli, pot fi activităţi artistice, de hobby, cluburi tematice şi echipe sportive, pot fi activităţi legate de
protecţia mediului.
Exemple de activităţi extraşcolare
Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case
141
copiii spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, pictură. Excursiile şi taberele şcolare
contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la educarea dragostei, respectului
pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile
unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă.
De la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştințe punându-i in contact direct cu
obiectele şi fenomenele din natură. Activităţile de acest gen au o deosebită influenţă formativă, au la bază
toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii, tabere. În cadrul activităţilor organizate în mijlocul
naturii, al vieţii sociale, copiii se confruntă cu realitatea şi percep activ, prin acţiuni directe obiectele ,
fenomenele, anumite locuri istorice. Fiind axate în principal pe viaţa în aer liber, în cadrul acţiunilor
turistice, elevii îşi pot forma sentimentul de respect şi dragoste faţă de natură, faţă de om şi realizările
sale.
imaginea realităţii, în cadrul activităţilor de desen şi modelaj, iar materialele pe care le culeg ,sunt folosite
în activităţile practice, în jocurile de creaţie..
consolidează instrucţia şcolară dobândind însuşirea a noi cunoştinţe.
Concursurile pe diferite teme sunt, de asemenea, momente deosebit de atractive pentru cei mici.
influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal, pregătirea copilului pentru
viaţă.
Bibliografie:
142
Rolul activităților extracurriculare
în dezvoltarea personalității elevului la ora de religie
Prof. Pîslaru Mihaela
Colegiul Tehnic ˮPetru Poniˮ Roman
În termeni uzuali, definiţia cuvântului religie constă în existenţa unui cumul de credinţe şi practici
religioase, menite a-l ajuta pe om să perceapă legătura dintre el şi Dumnezeu. Devenită disciplină de studiu,
Religia se ocupă, în prim plan, de evoluţia bidimensională a elevului, motiv pentru care, i s-a conferit
Religiei o calitate distinctă, prin comparaţie cu celelalte discipline, întrucât transcende spaţiul didactic.
Factorii cei mai importanți în educația religioasă a elevului, se numără preotul, familia și profesorul
de religie. Fiecare în parte are un rol important în formarea personalității tânărului și în dezvoltarea
atitudinilor și valorilor autentice. O definiție a educației religioase afirmă că educația religioasă reprezintă
„activitatea pe care educatorul o desfășoară pentru dezvoltarea religiozității copilului, știut fiind faptul că
omul se naște cu predispoziție spre religiozitate”.
Profesorul de Religie are misiunea de a transmite elevului învățăturile și poruncile creștine lăsate de
Cristos, el însuși fiind un model pentru elev, însă elevul nu trebuie să uite niciodată că modelul suprem al
omului este doar Cristos. Între profesor și elev trebuie să existe o relație bazată pe respect și încredere.
Profesorul trebuie să le vorbească elevilor despre Dumnezeu, raportându-se la Sfânta Scriptură. Ora de
religie trebuie să fie o oră în care elevii și profesorul să fie permanent într-o comuniune cu Cristos. Cu toate
că în prezent există numeroase modalităţi de informare şi comunicare, tot profesorul rămâne farul ce
luminează şi ghidează minţile elevilor spre adevăratele valori ale vieţii.
Pedagogia ne prezintă diverse tehnici, metode, procedee şi mijloace care să ne ajute în activitatea
didactică, în mod particular la proiectarea lecţiilor. Însă acestea sunt insuficiente dacă tactul pedagogic în
atragerea şi motivarea elevilor nu este bine conturat. Deci, motivarea pentru învăţare a elevilor trebuie
neîncetat stimulată şi întreţinută atât de profesor, cât şi de părinţi. Așadar, profesorul de Religie trebuie să
fie ferm convins de faptul că este necesară intervenţia lui pedagogică pentru a combate deficitul de motivare
în spaţiul şcolar unde activează. Acest aspect negativ este o consecinţă a didacticii tradiţionale, cea care a
promovat imaginea de obiect a elevului. La polul opus, didactica modernă îl vede drept partener pe elev în
cadrul procesului de învăţământ, punând accent pe îmbinarea învăţării teoretice cu activităţile practice.
Primul pas pe care trebuie să îl facă profesorul de Religie este acela de a afla care sunt lucrurile pe
care elevii le agrează, ce îi interesează sau pasionează, după care să găsească modalităţile potrivite pentru
a le transforma în realităţi concrete de stimulare atât în progresul şcolar, cât şi în progresele de ordin moral
şi spiritual. De asemenea, este absolut necesar ca profesorul de Religie să cunoască existenţa unui număr
semnificativ de factori ambientali ce îl pot ajuta în creşterea motivaţiei elevilor. Printre acestea se numără:
oferirea unui motiv, la începutul lecţiei, ce îl determină să rămână conectat toată ora; prezentarea unor
expectanţe clare; fixarea unor obiective pe termen scurt; aprecierile verbală şi scrisă; utilizarea judicioasă
a notării; stimularea descoperirii, explorării şi curiozităţii epistemice. Dacă aceste strategii vor fi aplicate
cu succes, le va permite elevilor să-şi exprime dorinţa de a performa la toate disciplinele şcolare şi îi va
ajuta să conştientizeze faptul că învăţarea este foarte importantă şi că le îmbogăţeşte viaţa.
Profesorul de religie poate desfășura activități diverse, pe care le poate aborda atât în școală, cât și în
afara ei. Cele mai populare tipuri de activităţi extracurriculare utilizate la ora de Religie sunt:
1. Cateheza – etimologic, termenul înseamnă a învăţa prin viu grai. Rolul acesteia este acela de a
transmite cunoştinţe religioase credincioşilor de toate vârstele.
143
2. Serbarea religioasă – activitate ce implică o reală trezire a sentimentului religios. Pe lângă faptul
că ajută la crearea unei atmosfere de cercetare, serbarea religioasă conduce şi la armonizarea unor legături
sociale, de prietenie.
3. Participarea la sfintele liturghii – indiferent că va avea loc în timpul orelor de religie sau în afara
lor, paticiparea la slujbe îi ajută pe elevi să ia contact direct cu viaţa liturgică a Bisericii şi îi va forma să
experimenteze pe viu ceea ce învaţă doar teoretic în cadrul orelor de Religie.
4. Expoziţii de icoane (pictură, desen, etc.) – acest tip de activitate contribuie foarte mult la creşterea
stimei de sine, prin posibilitatea afirmării în grupul social.
5. Vizite la biserici şi mănăstiri – lăcaşurile de cult le permit elevilor să experimenteze diverse
modalităţi de trăire a credinţei și le oferă posibilitatea de a dobândi sau aprofunda cunoştinţe religioase.
6. Concursuri şi olimpiade şcolare – fac parte din categoria activităţilor extracurriculare la care elevii
pot participa opţional sau la recomandarea profesorului. Rolul acestora este acela de a-l antrena pe elev în
spiritul creştin, prin dezvoltarea capacităţilor intelectuale sau artistice.
7. Activităţi filantropice – elevii trebuie antrenaţi în astfel de activităţi, deoarece le este benefică
experimentarea săvârşirii faptelor bune, trăirea sentimentului de întrajutorare, a împlinirii sufleteşti şi
empatizarea cu cei nevoiaşi.
Așadar, activităţile extracurriculare menţionate mai sus au rolul de a influenţa pozitiv dezvoltarea
personalităţii elevilor. De asemenea, sunt benefice în formarea unor noi deprinderi, la potenţarea
responsabilităţii în împlinirea îndatoririlor creştineşti, la identificarea trăirii adevărurilor religioase şi la
îmbunătăţirea vizibilă a comportamentului creştinesc. Pentru a obține rezultatele scontate, acestea trebuie
realizate cu simț de răspundere, folosind toată experienţa şi cunoştinţele de care dispune cadrul didactic.
Bibliografie:
1. Ausubel, D.P., Robinson, F.G., Învăţarea în şcoală. O introducere în psihologia pedagogică, E.D.P.,
Bucureşti, 1981.
2. Cucoș, Constantin, Educația religioasă, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996.
3. Golu, P., Psihologia învăţării şi dezvoltării, Editura Fundaţiei Humanitas, Bucureşti, 2001.
4. Şebu, Sebastian, Opriș, Monica, Opriș, Dorin, Metodica predării religiei, Ediția a II-a, revizuită și
adăugită, Alba Iulia, Editura Reîntregirea, 2017.
144
AUTOCUNOAŞTERE ŞI DEZVOLTARE PERSONALĂ
PRIN ART-TERAPIE
Prof. consilier şcolar PLĂCINTAR Angela-Carmen,
CJRAE Arad
Activitatea desfăşurată cu elevii, în cadrul Programului Naţional ,,Săptămâna altfel”:

- Exerciţiul nonverbal ,,Caruselul” -
Data:
Unitatea de învățămant: Colegiul Naţional ,,Vasile Goldiş” Arad
Propunător: prof. consilier şcolar Plăcintar Angela-Carmen
Clasa: a VII-a
Durata: 2h
Obiective:
- Înţelegerea modului în care fiecare întâmpină noul şi discomfortul în viaţă.

- Conştientizarea calităţilor şi resurselor personale ce pot fi utilizate în situaţii de discomfort.
- Dezvoltarea capacităţii de a se adapta la nou.
- Exersarea muncii în echipă;
- Exersarea răbdării;
- Dezvoltarea sentimentului de apartenenţă la grup.
- Creşeterea gradului de toleranţă faţă de persoanele din jur, care sunt diferite de noi.
Descrierea activităţii - Exerciţiul nonverbal ,,Caruselul”:
Elevii aranjează băncile în formă de cerc şi se aşază în jurul lor. Fiecare are în faţă o foaie A4, pensule
şi acuarele şi primeşte sarcina de a picta ce doreşte, unde doreşte pe foaie, cu ce culoare doreşte. La semnalul
profesorului consilier şcolar, fiecare elev trebuie să mute hârtia la persoana următoare, de la stânga, la
dreapta, în sensul acelor de ceas și fiecare trebuie să completeze desenul pe care l-a primit, aşa cum
consideră el. Exerciţiul fiind nonverbal, nimeni nu are voie să întrebe ceva colegul din stânga sau din
dreapta sa. Exerciţiul se va derula până când desenul fiecăruia se va întoarce de unde sau de la cine a plecat
inițial. Când desenul s-a întors, proprietarul acestuia îi poate da contur și îl poate finaliza.
Resurse necesare: elevi, bănci, acuarele, pensule, pahare plastic, foi A4, tabla, markere.
Scenariul didactic:
Instructaj:
- Fiecare aveți în faţă o hârtie, în mână o pensulă şi pe masă, în comun, culorile.
- Luați pensula și să desenați pe hârtia din faţă, ce și cum doriți voi (chiar dacă sunt întrebări din
partea participanților cu privire la mărimea sau poziția desenului, ori culorile folosite, etc., răspunsul este
”ce doriți și cum doriți voi, doar să nu încărcați foaia foarte mult).
- La semnalul meu (care va fi verbal ”schimbați”din ce în ce mai rapid, cu scurtarea timpului pentru
desen), fiecare mutați hârtia la persoana următoare, din dreapta voastră şi continuați desenul (”faceți ce
doriți, desenați în continuare, dar pe desenul celuilalt/foaia ce ați primit-o; nu se dau alte indicații”). Mutarea
desenelor se face de la stânga, la dreapta, în sensul acelor de ceas și se repetă până desenele sunt complete
145
(nu prea încărcate) și desenul fiecăruia sa întors de unde a plecat inițial. Când desenul s-a întors, proprietarul
acestuia îi dă contur și-l finalizează.
De observat:
ezitare, implicare, hotărâre, timiditate, ce a însemnat pentru participanți, cum a întâmpinat persoana
noul. Cum a fost pentru voi, ce/cum ați simțit? Cum a fost? (Ex., prima dată nu știam ce să fac și am avut
sentimentul de ezitare, după aceea te-ai implicat în desenul tău? Și când am spus să treceți mai departe, cum
a fost pentru tine?)
Întrebări de reflecţie personală/Discuții:

- Ce ai simțit când te-ai apucat de desen?
- Te-ai apucat imediat, sau ai simțit ezitare ori…altceva? Ai mai stat? Dacă da, de ce?
- Când am spus să treceți mai departe, la desenul următor, cum a fost pentru tine? Te-ai apucat
imediat/ai trecut imediat la următorul? Cum a fost să pictezi pe desenul altcuiva?
- Ai completat desenul cu plăcere? I-ai schimbat sensul?
- Cum a fost să treci de la un desen la altul?
- Când am grăbit ritmul și am scurtat timpul, cum a fost pentru tine? Ai apucat să desenezi ceva, să
dai o formă? Dacă nu, cum a fost pentru tine?
- Când s-a întors desenul tău la tine, cum a fost pentru tine? Când ai revenit la desenul tău și ai văzut
cum arată, cum a fost pentru tine? Ți-a plăcut desenul? Ai fi vrut să fie așa, sau ai fi vrut să fie altfel?
- Dacă ceilalți ți-ar fi stricat tema, ce ai fi făcut, ai finalizat ceea ce au făcut ceilalți, sau ai încercat să
readuci tema ta și să o finalizezi?
- Cum a fost când altcineva a dat un alt sens desenului tău, cum a fost pentru tine?
- Era important pentru tine să iasă desenul exact cum vroiai tu?
- Cum a fost la final, când ai dat contur desenului tău? Ai finalizat desenul pe ideea inițială de la care
ai plecat tu, sau i-ai dat un nou sens, în funcţie de cum l-au modificat colegii tăi care au contribuit la desenul
început de tine?
146
EXCURSIA - ACTIVITATE EDUCATIVĂ ȘI CREATIVĂ
Prof. înv. Primar MAGDALENA PLEȘA
Școala Gimnazială "Regele Ferdinand" Sibiu
Educația extrașcolară își are rolul și locul bine stabilit în formarea personalității copiilor noștri.
diferite domenii.
Începând de la cea mai frageda vârstă, copiii acumulează o serie de cunoștințe punându-i în contact
direct cu obiectele și fenomenele din natura. Trebuinţa de a se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai
ceea ce ne permite să împăcăm școala cu viaţa.
Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini
speciale, antrenarea elevilor în activităţi cât mai variate şi bogate în
conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale,
facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita
şcolară în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale şi corelarea
aptitudinilor cu atitudinile caracteriale.
Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce
permite elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să reducă
Activitatea educativă școlară și extrașcolara dezvoltă gândirea
critică si stimulează implicarea tinerei generații în actul decizional în
contextul respectării drepturilor omului și al asumării responsabilităților
sociale, realizându-se, astfel, o simbioza lucrativă între componența
cognitivă și cea comportamentală.
În urma plimbărilor, a excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai multa creativitate și sensibilitate,
în activităţile practice, în jocurile de creaţie. La vârsta şcolară, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arată
sau li se spune în legătură cu mediul, fiind dispuşi să acţioneze în acest sens.
importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural ştiinţific. Prin excursii elevii îşi
suplimentează şi consolidează instrucţia şcolară dobândind însuşirea a noi cunoştinţe.
Excursia reprezintă finalitatea unei activităţi îndelungate de pregătire a copiilor, îi ajută
să înţeleagă excursiile nu numai din perspectiva evadării din atmosfera de muncă de zi
cu zi ci şi ca un act de ridicare a nivelului cultural.
Activităţile extraşcolare, bine pregătite, sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc
interes, produc bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită un
efort suplimentar. Copiilor li se dezvoltă spiritul practic, operaţional, manualitatea,
dând posibilitatea fiecăruia să se afirme conform naturii sale. Copiii se
autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor,
asumându-şi responsabilităţi. Dascălul are, prin acest tip de activitate posibilităţi
deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze
mai uşor şi mai frumos obiectivul principal – pregătirea copilului pentru viaţă..
Realizarea acestui obiective depinde în primul rând de educator, de talentul său, de
147
dragostea sa pentru copii, de modul creator de abordare a temelor, prin punerea în valoare a posibilităţilor
şi resurselor de care dispune clasa de elevi.
Exemplul concret de activitate extrașcolară aplicată la clasă este excursia organizată la Grădina
Botanică Cluj Napoca. Aici, cei mici au putut înțelege, observa și de a documenta diversitatea plantelor și
a utilizărilor acestora, aducând expertiza necesară în acțiunile de conservare a biodiversității. Au identificat
specii noi sau rare, ocrotite de lege sau pe cale de dispariție, au înțeles
mult mai ușor cum trebuie să ne preocupăm de natură în a o avea o
perioadî de timp cât mai lungă.
În contextul actual, al unui impact tot mai mare al omului
asupra ecosistemelor naturale, devine tot mai important rolul
grădinilor botanice în conservarea biodiversității, precum și în
educarea și informarea publicului privind importanța plantelor și a
pericolelor la care acestea sunt expuse.
Programele de educație în sprijinul conservării biodiversității,
inițiate la Grădina Botanică A. Borza, s-au îmbinat cu programele de cercetare a speciilor din flora spontană
a României, astfel elevii au putut fi mult mai ușor sensibilizați asupra problemelor și costurilor pe care le
implică acțiunile de conservare.
Bibliografie:
– A. Binet, Ideile moderne despre copii, Bucureşti, 1975.

– J. Piaget, Psihologie şi pedagogie, Bucureşti, 1972.
– C. Narly, Pedagogie generală, Bucureşti, 1998.
– J.A. Comenius, Didactica Magna, Bucureşti, 1970.
148
PROSANA - în formarea abilităților de viață independată la elevi
Autor: prof. Ploscă Cosmina –
Liceul Tehnologic,, Vasile Sav „Roman
Un stil de viaţă sănătos implică pe lângă obiceiuri sănătoase de nutriţie şi un orar zilnic echilibrat în
care să fie incluse activităţi sportive, recreative, educative.
O alimentaţie sănătoasă înseamnă consumarea alimentelor aparţinând grupurilor alimentare de bază:
proteine,glucide şi lipide.
Omul modern se hrăneşte într-un mod nesănătos, mănâncă mult şi prost. Nivelul incidenţei obezităţii
în rândul copiilor din Europa a crescut cu 50% de la sfârşitul anilor 1990 şi se va dubla până în 2010. Dacă
în Europa de Nord 10% -20% dintre copii sunt supraponderali, în Europa de Sud acesta este de 35%. În
anul 1999 locuitorii UE au consumat cu 300 de calorii mai mult pe zi decât în 1970, ca urmare obezitatea
este o boală care creează traume psihice şi probleme de adaptare, care creează handicap fizic şi social şi
care contribuie la agravarea altor boli.
O altă problemă specifică tinerilor o constituie dependenţa de calculator. Proiectul îşi propune
antrenarea elevilor în diverse activităţi non-formale conştientizeze beneficiile unui stil de viaţă sănătos.
REPERE GENERALE ALE EDUCAŢIEI NONFORMALE
„Şcoala n-ar trebui să fie o magazie de cunoştinţe străine”, ci ar trebui „să fie orientată spre dezvoltarea calităţilor
personalităţii, adică spre un învăţământ educativ”
Educaţia nonformală alături de educaţia formală şi educaţia informală reprezintă ansamblul acţiunilor
şi al influenţelor pedagogice desfăşurate, succesiv sau simultan, în cadrul activităţii de formare-dezvoltare
a personalităţii umane. Pentru a deveni o dimensiune permanentă a existenţei umane, educaţia trebuie să
aibă un caracter global, conjugând armonios şi eficient educaţia formală cu cea nonformală şi informală.
Educaţia non-formală trebuie să fie atractivă. Nu poate fi plictisitoare pentru că n-ar mai participa
nimeni. Nu se dau note şi asta lasă loc motivaţiilor intrinseci. E mai adaptată nevoilor şi circumstanţelor
celor care învaţă, foloseşte resursele în mod creativ, e gestionată mai flexibil şi e descentralizată. E mai
puţin autoritară. Educaţia non-formală este de multe ori voluntară şi din partea organizatorilor, a trainerilor
sau a facilitatorilor. Educaţia în afara şcolii pare a fi locul natural de diversificare a educaţiei şi a metodelor
de învăţare. Prin contrast, educaţia formală este vazută ca rigidă, omogena, statică şi rezistentă la schimbare.
Educaţia non-formală conţine majoritatea influenţelor educative, cuprinzând activităţi extra-

curriculare, opţionale sau facultative, oferind un set de experienţe sociale necesare, utile pentru fiecare
copil, tânăr sau adult, complementarizând celelalte forme de educaţie. Acest tip de educaţie conţine
majoritatea influenţelor educative, care au loc înafara clasei, acestea sunt activităţi extradidactice sau prin
activităţi opţionale sau facultative. Are un caracter mai puţin formal, dar cu acelaşi rezultat formativ.
Acţiunile educative, care sunt plasate în cadrul acestui tip de educaţie, sunt flexibile, şi vin în întîmpinarea
diferitor interese, particular pentru fiecare persoană.
149
Educaţia nonformală oferă un set de experienţe sociale necesare, utile pentru fiecare copil, tânăr sau
adult, complementarizând celelalte forme de educaţie prin:
• valorificarea timpului liber al elevilor, din punct de vedere educaţional;

• oportunităţi pentru valorificarea experienţelor de viaţă ale elevilor, prin cadrul mai flexibil şi mai
deschis şi prin diversificarea mediilor de învăţare cotidiene;
• participare voluntară, individuală sau colectivă;
• modalităţi flexibile de a răspunde intereselor elevilor - gama largă de activităţi pe care le propune şi
posibilitatea fiecărui elev de a decide la ce activităţi să participe;
• dezvoltarea competenţelor pentru viaţă şi pregătirea tinerilor pentru a deveni cetăţeni activi; pe lângă
informaţiile şi competenţele specifice anumitor domenii de activitate în care se încadrează proiectele sau
activităţile nonformale, elevii îşi dezvoltă şi capacităţi organizatorice, capacităţi de autogospodărire, de
management al timpului, de gândire critică, de adoptare a unor decizii sau rezolvare de probleme;
• un cadru de exersare şi de cultivare a diferitelor înclinaţii, aptitudini şi capacităţi, de manifestare a
talentelor în artă, cultură, muzică, sport, pictură, IT etc.
Conţinuturile educaţiei nonformale urmăresc desfăşurarea unei activităţi cu caracter formativ, prin
excelenţă, dirijate de personalul specializat în strânsă legătură cu părinţii, elevii, organizaţiile
nonguvernamentale social-culturale.
Conţinutul şi metodologia educaţiei nonformale evidenţiază următoarele note specifice care apar la
nivel funcţional-structural pe fondul unui plus de flexibilitate realizat în raport cu educaţia formală şi de
deschidere în raport cu educatia informală:
a) proiectarea pedagogica neformalizată, cu programe deschise spre interdisciplinaritate şi educaţie
permanentă - la nivel general-uman, profesional, sportiv, estetic etc;
b) organizaţia facultativă, neformalizată (ONG), cu profilare dependentă de opţiunile elevilor şi ale
comunităţilor şcolare şi locale, cu deschideri speciale spre experiment şi inovaţie;
c) evaluarea facultativă, neformalizată, cu accente psihologice, prioritar stimulative, fără note sau
calificative oficiale.
Aceste note specifice explică avantajele dar şi limitele educaţiei nonformale dependente de
incapacitatea momentană a acesteia de validare socială a rezultatelor care "nu conduc decât rareori la o
calificare oficială a competenţelor" după Viviane De Landsheere.
Educaţia nonformală oferă un câmp motivaţional mai larg şi mai deschis procesului de formare-
dezvoltare a personalităţii elevului, având o capacitate rapidă de receptare a tuturor influenţelor pedagogice
informale, aflate, altfel, într-o expansiune cantitativă greu controlabilă.
DESPRE NOILE EDUCAŢII
Pe lângă unele tehnici tradiţionale care se menţin pentru că sunt bune şi altele care persistă datorită
unei detestabile rutine , şcoala modernă oferă o înfăţişare diferită în anumite aspecte faţă de cea din trecut.
Asistăm la o mişcare complexă, de o amploare extraordinară, prea puternică pentru a fi o modă trecătoare.
Ceea ce exprimăm curent prin expresiile: „şcoală activă”, „şcoli noi”, „educaţia progresivă”, arată în mod
global această mişcare. Sunt denumiri mai mult sugestive decât descriptive, evocând nu numai aspecte
generale ale tehnicii educative, ci expresii şi anumite principii pedagogice.
Mişcarea "educaţii noi" a început, practic, de la sfârşitul secolului XX, ceea ce arată ca adjectivul
"nou" nu este pe deplin justificat. Adevăratul precursor a fost J.J. Rousseau, atât prin filozofia sa naturalistă,
cât şi prin intuiţiile sale cu privire la psihologia evolutivă. Prima realizare concretă a fost a lui Pestalozz şi
Frobel prin crearea şcolilor numite „noi".
150
Şcolile zise „noi” aveau caracteristici comune cu a internatelor rurale unde munca de educaţie se
desfăşura într-o ambianţă familială şi după metode liberale. Una din şcolile noi cele mai bine cunoscute în
Europa este şcoala din Rodus.
"Noile educaţii" sunt noi obiective şi noi tipuri de conţinuturi generate de "problematica lumii
contemporane". Ele corespund unor trebuinţe de ordin sociopedagogic, fiind integrative şi cumulative. De
asemenea ele mai figurează ca fiind cel mai pertinent răspuns ale sistemelor educaţionale generate de
problemele lumii contemporane. „Alternativele educaţionale” sunt definite ca un ansamblu de obiective,
conţinuturi, modalităţi de organizare, care coexistă cu sistemul tradiţional de învăţământ. "Educaţiile
paralele" sunt considerate educaţia formală, nonformală, informală şi autoeducaţia.
"Noile Educaţii" sunt răspunsuri ale educaţiei la cerinţele dezvoltării lumii contemporane:
~ educaţia relativă la mediu,
~ educaţia pentru pace şi pentru cooperare,
~ educaţia pentru participare şi pentru democraţie,
~ educaţia în materie de populaţie,
~ educaţia pentru o nouă ordine economică internaţională,
~ educaţia pentru comunicare şi putere mass-media,
~ educaţia pentru schimbare şi dezvoltare,
~ educaţia nutriţională,
~ educaţia economică şi casnică modernă,
~ educaţia pentru timpul liber.
Dacă unele din noile educaţii sunt destul de bine conturate, altele fac obiectul unor discuţii în vederea
precizării şi delimitării lor; oricum, abordarea noilor educaţii sau a noilor conţinuturi rămâne o problema
deschisă. Pentru introducerea noilor tipuri de conţinuturi s-au conturat deja două strategii. Prima strategie
vizează promovarea unor noi modele consacrate diferitelor educaţii, iar în unele cazuri chiar a unor noi
discipline. Tot aici includem şi încercările de a grupa câteva discipline noi, într-o disciplină
corespunzătoare: „educaţia cetăţenească”, „educaţia globală”, "educaţia internaţională".
În multe ţări, ca şi în ţara noastră, se recurge la o a doua strategie şi anume la ceea ce în programele
U.N.E.S.C.O. este denumit cu expresia approche infusionelle, adică o infuzie de elemente noi în cadrul
conţinuturilor tradiţionale.
Importanţa alimentaţiei ca factor de menţinere a stării de sănătate şi ca agent terapeutic este
recunoscută de toată lumea, fără rezerve. Asigurarea unui bun nivel nutriţional presupune o cunoaştere
aprofundată a comportamentului alimentar, a tipului şi structurii acestuia, ţinând cont totodată de obiceiurile
alimentare şi de evitarea dezechilibrelor legate de alimentaţie.
În ultimul timp, excesul unor anumiţi nutrienţi este asociat cu prevalanţa ridicată a unor afecţiuni
precum obezitatea, diabetul zaharat, neoplasmul de sân sau colon, ciroza hepatică. Patologia metabolică
legată de alimentaţie include principalii factori de risc vascular, care explică mortalitatea prin boli
cardiovasculare ce ocupă, în prezent, primul loc prin cauzele de deces.
O alimentaţie echilibrată trebuie să ţină cont de orice modificare a gradului de activitate fizică, cel
mai important element de care depinde cantitativ aportul caloric. Eforturile permanente ale omului de a-şi
uşura munca au condus în epoca modernă la o reducere drastică a nivelului de activitate fizică, care nu
poate fi compensat de efectuarea ocazională sau la sfârşit de săptămână a unui sport sau a unui program de
activitate fizică. Întrucât diminuarea efortului fizic nu este asociată cu o scădere proporţională a aportului
alimentar, câştigul ponderal constituie consecinţa acestui dublu dezechilibru. A mânca sănătos înseamnă să
asiguri corpului tău un aport caloric suficient şi regulat şi, mai ales, natural. Sănătatea se întreţine mai uşor
151
cu legume şi fructe proaspete decât cu legume conservate. Datorită bogăţiei în vitamine şi fibre, acestea ar
trebui să deţină un loc mult mai important în alimentaţia noastră zilnică. Un alt secret al alimentaţiei
sănătoase constă în alegerea unor alimente variate care să includă toate elementele pe care ni le oferă natura.
Este la fel de important să includem în fiecare zi, chiar la fiecare masă, cele patru grupe alimentare:vitamine,
proteine, lipide şi glucide, dar în proporţii adecvate.
Multe din produsele alimentare pe care le găsim în comerţ conţin ingrediente nerecomandate pentru
sănătate: zahăr, sare, grăsimi şi un număr mare de coloranţi şi aditivi obţinuţi pe cale sintetică. Asemenea
ingrediente pot sta la baza unui mare număr de boli precum diabetul, cancerul, afecţiunile cardio-vasculare.
De exemplu, nitriţii din mezeluri – mai ales din renumiţii hot-dog sau hamburgeri, sunt recunoscuţi drept
cancerigeni.
Trebuie să controlăm aportul caloric pentru a avea o greutate normală. Modificările frecvente ale
greutăţii constituie un pericol pentru sănătate, poate chiar mai mare decât excesul de greutate. O alimentaţie
uşoară, raţională, aduce un plus de energie şi nu o oboseală extremă. A te hrăni sănătos înseamnă a reduce
aportul de grăsimi. Grăsimea asimilată de organism se transformă în depozite adipoase. La nivelul vaselor
de sânge, aceste depozite care se depun pe pereţii vaselor se numesc plăci de aterom şi realizează un proces
de ateroscleroză sau ,,bătrâneţe precoce”.
Observaţiile şi studiile nutriţioniştilor în ultimii ani au arătat că excesul de zahăr este la fel de
periculos ca şi grăsimile. Nu este vorba numai de zahărul rafinat, ci şi de cel pe care îl găsim în pâine,
cartofi şi paste, de exemplu. S-a dovedit o legătură directă între zahăr şi bolile cardiace sau diverse forme
de cancer.
Dintotdeauna omul şi-a îngrijit, întărit şi tonifiat sănătatea cu ceea ce i-a pus la dispoziţie natura:
legume, fructe, plante, ierburi, rădăcini etc. le-a mâncat, le-a băut (sub formă de ceaiuri sau sucuri), le-a
introdus în apa de baie etc. Dintre toate produsele naturale pe care omul le-a folosit din cele mai vechi
timpuri, unele s-au evidenţiat mai mult decât altele prin calităţile lor extraordinare: usturoiul (purifică
sângele, scade nivelul colesterolului, creşte imunitatea, ajută la combaterea cancerului), roşiile (combate
artrita, reumatismul), mărul (conţine oligoelemente,săruri minerale şi vitamine, în proporţia cea mai
echilibrată), mierea (distruge microbii şi dinamitează organismul),soia, spirulina, ceaiul verde, polenul,
ginsengul, sâmburii de struguri, lămâia.
Pentru menţinerea unei bune stări de sănătate, la fel de important ca şi consumul anumitor alimente
este şi consumul de apă ~ 1,5 – 2 litri fiind necesarul zilnic. Absenţa apei poate produce intoxicaţii,
dezechilibre interne şi multe alte probleme de sănătate. Apa este o mică fântână a tinereţii, pe care o avem
la îndemână şi de care trebuie să profităm din plin.
Vechea zicală ,,Suntem ceea ce mâncăm” este în mare parte adevărată. Alimentele pe care le
consumăm conţin diverse substanţe nutritive, fiecare îndeplinind o anumită funcţie în organism. Unele
construiesc şi repară ţesuturi – care sunt componentele organismelor noastre, cum ar fi oasele, muşchii,
pielea, părul, dinţii şi unghiile. Altele furnizează energie sau elimină toxinele care, dacă nu ar fi eliminate,
ar fi un pericol pentru organism. Deci, e important să consumăm o varietate de alimente care împreună să
conţină cantitatea potrivită din fiecare substanţă nutritivă. Dacă un aliment este consumat în exces, iar altul
nu este consumat îndeajuns, unele funcţii ale corpului vor fi afectate, reflectându-se în starea generală a
sănătăţii.
Problema în stabilirea alimentaţiei echilibrate, este că, deşi se poate fixa un model de bază, acesta
trebuie întotdeauna să fie adaptat nevoilor fiecărui individ în parte. Vârsta, modul de viaţă, chiar şi clima
pot influenţa echilibrul de substanţe nutritive necesare fiecărei persoane în orice moment. Foarte important,
însă, este să consumăm întotdeauna alimente bune, bogate în substanţe nutritive, pentru a rămâne sănătoşi,
mai ales în timpul adolescenţei, când organismul este în curs de creştere şi dezvoltare
În acest sens în cadrul proiectului educativ extracurricular cu autofinanţare „PROSANA”, ne-am
propus următoarele activităţi:
A1: Lansarea proiectului
152
A2: Alimentaţia omului modern –încotro? - diagnoza stilului de alimentaţie a tinerilor
A3: PROSANA - înfiinţarea cluburilor de acţiune în fiecare şcoală implicată în proiect
A4: Trăieşte sănătos, mănâncă inteligent- seminar
A5: Pauza mare fără E-uri- campanie
A6: Ghid de bune practici – workshop pentru realizarea produselor finale şi diseminarea rezultatelor
D. PREZENTAREA PROIECTULUI
D.1. Argument
Un stil de viaţă sănătos implică pe lângă obiceiuri sănătoase de nutriţie şi un orar zilnic echilibrat în
care să fie incluse activităţi sportive, recreative, educative.
O alimentaţie sănătoasă înseamnă consumarea alimentelor aparţinând grupurilor alimentare de bază:
proteine,glucide şi lipide.
Omul modern se hrăneşte într-un mod nesănătos, mănâncă mult şi prost. Nivelul incidenţei obezităţii
în rândul copiilor din Europa a crescut cu 50% de la sfârşitul anilor 1990 şi se va dubla până în 2010. Dacă
în Europa de Nord 10% -20% dintre copii sunt supraponderali , în Europa de Sud acesta este de 35%. În
anul 1999 locuitorii UE au consumat cu 300 de calorii mai mult pe zi decât în 1970, ca urmare obezitatea
este o boală care creează traume psihice şi probleme de adaptare, care creează handicap fizic şi social şi
care contribuie la agravarea altor boli. O altă problemă specifică tinerilor o constituie dependenţa de
calculator. Proiectul îşi propune antrenarea elevilor în diverse activităţi non-formale conştientizeze
beneficiile unui stil de viaţă sănătos.
D.2. Obiectivul general
Dezvoltarea unei culturi privind alimentaţia corectă şi conştientizarea riscurilor pe care le prezintă
nerespectarea unui stil de viaţă sănătos
D.3. Scrieţi obiectivele specifice ale proiectului
Osp1: identificarea conduitei alimentare în rândul elevilor , părinţilor şi profesorilor;
Osp2: înfiinţarea unor cluburi de acţiune pe tema proiectului în fiecare şcoală participantă
Osp3: Implicarea elevilor în activităţi non-formale în vederea formării şi consolidării
comportamentului alimentar sănătos;
D.4. Proiectul se adresează:
elevilor de liceu şi gimnaziu
elevilor de la şcoala de arte şi meserii şi an de completare.
Elevi din mediul urban cât şi din cel rural.
elevi al căror stil de viaţă este necorespunzător, aceştia pe lângă obiceiuri nesănătoase de
nutriţie petrec mult timp în faţa calculatorului şi televizorului, frecventează tot mai puţin orele de educaţie
fizică şi nu se implică în practicarea niciunui sport.
Elevi care fac naveta, ceea ce le afectează respectarea unui program alimentar corect: mulţi
elevi nu iau micul dejun, ora mesei de prânz este mult translatată spre seară, iar în timpul zilei consumă
alimente nesănătoase- de genul celor fast-food.
Caracteristic zonei Nord-Est este faptul că mulţi elevi fac parte din familii sărace sau din
familii în care cel puţin unul dintre părinţi este plecat la muncă în străinătate. Nu există o componentă
familială care să întărească efortul şcolii privind un stil de viaţă sănătos.
153
Aceşti tineri sunt foarte vulnerabili, echilibrul lor emoţional este fragil şi necesită consiliere şi o mai
mare atenţie din partea educatorilor. Antrenarea acestor elevi în activităţi de educaţie nonformală va
diminua impactul resimţit de lipsa părinţilor şi va consolida cultura privind stilul de viaţă sănătos,
diminuând eşecul şcolar.
elevi din şcoli europene partenere Grupului Şcolar “Vasile Sav” Roman care sunt interesaţi
de implicarea într-o campanie de informare comună privind îmbunătăţirea stilului de viaţă.
Bibliografie:
• „Pedagogia pentru examenele de definitivare şi grade didactice” - Cerghit Cucoş, Editura Polirom;
• „Şcoala şi pedagogia în secolul XX” - Ion Gh. Stanciu, Editura Polirom, Bucureşti, 1983;
• „Pedagogia şcolară contemporană” - Emile Planchard, Editura Polirom, Bucureşti, 1992;
• „Şocul viitorului” - Alvin Toffler.
154
PROF. ÎNV. PREȘC. PLUTĂ ELENA-MĂDĂLINA
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT ,,LUMEA COPIILOR” TÂRGU JIU
Educaţia extracurriculară (realizată dincolo de procesul de învăţământ) îşi are rolul şi locul bine
natură. Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm şcoala cu
viaţa.
nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual. Activităţile extracuriculare sunt activităţii
complementare, activităţi de învăţare realizate la grupă şi urmăresc îmbogăţirea informaţiilor primite în
cadul activităţii didactice, cultivă interesul pentru desfăşurarea anumitor domenii, atrag copilul la integrarea
în viaţa socială, la folosirea timpului liber într-un mod plăcut şi util, contribuind în felul acesta la formarea
personalităţii copilului.
De aceea grădiniţa trebuie să ofere diverse astfel de activităţi pentru ai atrage pe copii. La vârsta
aceasta, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arata sau li se spune în legatură cu mediul, fiind dispuşi să
acţioneze în acest sens .
astfel anumite competenţe: de a audia anumite piese muzicale, de a interpreta roluri. Interpretând diferite
roluri, copilul reproduce modele de conduită şi le asimilează în propria lui comportare. Trăsătura cea mai
importantă a interpretării unor roluri este originalitatea şi creativitatea copilului în redarea impresiilor
proprii despre realitatea înconjurătoare, spontaneitatea şi intensitatea trăirilor exprimate în joc. Are un
pronunţat caracter activ – participativ, permiţând copilului să construiască relaţii sociale, să-şi exerseze şi
să-şi perfecţioneze limbajul, să rezolve probleme, să negocieze, să coopereze, să utilizeze simboluri.
Toate activităţile extracuriculare desfăşurate cu copiii au rolul lor în dezvoltarea ca persoane
personalitate.
prin mijloace proprii.
Totodată, serbările pregătite susţinute cu ocazia anumitor evenimente devin un mijloc de educare a
voinţei, a încrederii în forţele proprii, a ținutei corecte, dar şi a posibilităţii de a se transpune prin
155
interpretarea unor roluri de teatru. În cadrul serbărilor de Crăciun, preşcolarii, interpretează roluri care au
ca scop cunoaşterea unor datini şi obiceiuri ale poporului românesc.
Ei au fost ajutaţi astfel să redescopere frumuseţea portului popular românesc, a datinilor, a cântecului
şi a dansului popular în timpul desfăşurării acestor activităţi extracurriculare. Scopul acestor activităţi a
constat în consolidarea cunoştinţelor referitoare la obiceiurile şi tradiţiile populare româneşti, urmărind
reconsiderarea şi valorificarea trăsăturilor specifice poporului nostru prin interpretare de roluri, a dansului
popular şi a “îmbrăcării” unor costume populare, oferind astfel un strop de tradiţie. Activităţile
extracuriculare bine pregătite, sunt atractive pentru orice vârstă, stârnindu-le interesul producându-le
bucurie, uşurându-le acumularea de cunoştinţe, chiar dacă presupun un efort suplimentar. În cadrul acestor
activităţi sunt atraşi şi copiii timizi, dar şi cei impulsivi, învăţând astfel să se tempereze în preajma colegilor
lor – “copilul care este lăudat învaţă la rându-i să aprecieze” (D.I. Nolte).
determină pe copii să participe fără să-i forţăm. Menirea noastră este de a trezi curiozitatea viitorilor
indivizi ai societăţii, de a le potoli această curiozitate şi de ai pregăti pentru viaţă, atât cu ajutorul activităţilor
didactice pe care le desfăşurăm la grupă, cât şi prin intermediul activităţilor extracuriculare.
BIBLIOGRAFIE:
1. Ciubuc Iuliana, Armonia naturii , Editura Aureo, Oradea, 2011, pagina 110.
2. Mangri, F., Elisei, E., Dorobeti, T., Bucovală, G., Experienţe didactice şi pedagogice de success, Poarta
3. Dumitru, G., Novac, C., Mitracche, A., Ilie, V., Didactica activităţii instructiv-educative pentru
învăţământul preprimar, Craiova, Editura Nova
156
Săptămâna Verde, un început pentru oameni și natură
Prof. înv. preșcolar Pojar Afinia
Grădinița cu P. P. ,,Mica Sirenă” Cluj-Napoca
Programul „Săptămâna Verde” este un program național, în acord cu prevederile raportului „Educația
privind schimbările climatice și mediul în școli sustenabile”, elaborat de către grupul de lucru de la nivelul
Administrației Prezidențiale, ale Strategiei naționale privind educația pentru mediu și schimbări climatice
2023-2030, aprobată prin HG nr.59/2023 și ale Strategiei naționale pentru dezvoltarea durabilă a României
2030, aprobată prin HG nr. 877/2018.
Argument:
Unitățile de învățământ pot și trebuie să joace un rol important în construirea unui viitor sustenabil.
Acest lucru presupune ca elevii/preşcolarii și cadrele didactice să înțeleagă importanța și gravitatea crizei
climatice și de mediu, și să fie familiarizați cu cauzele și efectele acestora, dar și cu moduri de a îmbunătăți
răspunsul societății în fața acestor provocări. Realizarea unor activități educaționale care contribuie la
dezvoltarea competențelor preșcolarilor de investigare a realităților înconjurătoare și la formarea unor
comportamente responsabile față de mediul înconjurător.
Scopuri:
Explorarea și investigarea mediului înconjurător și relaționarea pozitivă cu mediul;
Dezvoltarea competențelor preșcolarilor de investigare inter și transdisciplinară a realității
înconjurătoare și formarea unor comportamente responsabile față de mediul înconjurător, prin dezvoltarea
capacității acestora de a înțelege și utiliza noțiuni elementare referitoare la mediu și la schimbările climatice
sunt o problemă emergentă a omenirii, precum și a înțelege măsurile de combatere a acestora;
Luarea unor decizii ținând cont de impactul asupra planetei, inclusiv de autiliza responsabil resursele
naturale;
Desfășurarea unor acțiuni civice de combatere a schimbărilor climatice și protecția mediului.
Obiectivele propuse:
* Să își dezvolte capacitatea de cercetare, explorare, investigarea a mediului;
* Să reducă risipa alimentară;
* Să recicleze și șa refolosească materiale reciclabile pentru a reduce consumul;
* Să utilizeze responsabil resursele naturale;
* Să manifeste iubire pentru natură;
* Să identifice cu sau fără ajutorul adultului situații problemă pe temă ecologică;
* Să recicleze în parteneriat cu familia hârtie și plastic, în vederea creșterii cantității de deșeuri
reciclate selectiv;
Conținutul tematic proiectat este relevant pentru completarea experiențelor de învățare și amplifică
componenta dezvoltării socio-emoționale, respectiv a schimbărilor climatice și pentru protecția mediului.
Cadrele didactice vor aborda tema săptămanii din mai multe perspective, copiii fiind solicitaţi sub toate
aspectele: motivaţional, fizic şi atitudinal, permiţând realizarea unei învăţări active. Preșcolarii vor participa
la activități de informare, activități de reciclare, activităti de plantare, activități artistico-plastice, excursii
tematice, vor putea audia povești, se vor juca în aer liber și vor putea inventa jucării și alte obiecte din
157
materiale reciclabile. Toate aceste activități îi vor ajuta să se dezvolte din punct de vedere socio-emoțional,
cognitiv și fizic.
PLANIFICAREA ACTIVITĂȚILOR:
TEMA SĂPTĂMÂNII:
- SĂPTĂMÂNA VERDE -
27-31 martie 2023
ZIUA ȘI TEMA PROPUSĂ

DATA
LUNI „Povestea bidonului de plastic”
27.03.2023 - povestirea educatoarei
- reciclare bidoane și capace de plastic
MARȚI „Povestea hârtiei”
28.03.2023 - prezentare PPT
„Să protejăm pădurile!”
- activitate practică
MIERCURI „Ape curate, ape poluate”
29.03.2023 - experimente
- lucrare colectivă cu obiecte reciclate
JOI „SOS. Mediul în pericol!
30.03.2023 Salvatorii Pământului”
- discuții libere despre importanța protejării mediului
înconjurător
„Așa DA! Așa NU!” - joc didactic -
VINERI „Ziua VERDE în grădinița noastră”
31.03.2023 - acțiuni de ecologizare și plantare de flori
- plimbare în jurul grădiniței cu scop ecologic
*ținuta copiilor – bluză/tricou/rochiță VERDE-
Bibliografie:
• Dulamă, M. E. (2008), Metodologii didactice activizante: teorie și practică, Ed. Clusium, Cluj-
Napoca;
• www.scolipentruunviitorverde.ro website care include resurse gratuite multimedia (video, fișe
tipăribile etc.) pe teme ecologice;
• Colecția revistei de științe Terra Magazin, ISSN 1224-0176, publicație periodică realizată sub egida
Societății de Geografie din România, avizată MEN pentru utilizarea extinsă la clasă ca instrument didactic
destinat dezvoltării competențelor elevilor de gimnaziu și liceu.
158
Activitățile extrașcolare în învățământul preuniversitar
Profesor învățământ preșcolar: Polhac Iuliana
Grădinița cu program prelungit Becicherecul Mic
„Oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare, i se poate transmite cu succes, într-o formă intelectuală
adecvată, orice temă.”- afirma J. Bruner.
Începând cu grupele mici de la grădinița , apoi continuând cu clasele primare și chiar gimnaziale ,
activităţile extracurriculare îndeosebi serbările şcolare vin în ajutorul afirmării şi formării personalităţii
elevului. În timpul prezentării programului artistic, elevul artist îi va avea ca spectatori pe colegii de
grădiniță/şcoală, dar şi pe părinţii cărora va trebui să le recite sau să le cânte, exprimând trăirile care îl
copleşesc. Realizarea programului artistic presupune o muncă de căutări şi de creaţie din partea cadrului
didactic.
În cadrul serbărilor cadrul didactic este regizor, coregraf, pasionat culegător de folclor, poet, interpret
model pentru micii artişti. Importanţa unor asemenea festivităţi ocazionate de zilele localităţilor, de sfârşitul
de an şcolar, de Ziua Copilului sau sărbătorile religioase, este deosebită. Micii artişti trebuie încurajaţi,
stimulaţi, pentru a realiza buna dispoziţie şi participarea cu interes de-a lungul pregătirii şi
desfăşurării spectacolului.
Serbările şcolare sunt momente de maximă bucurie atât pentru copii, cât şi pentru părinţii lor. Ele
aduc lumină în suflete, dau aripi imaginaţiei, entuziasmului şi rămân de-a pururi ca momente de neuitat în
viaţa fiecăruia. Coşbuc spunea: „Ca să poţi povesti sau cânta copiilor, trebuie să-i iubeşti, sa cauţi să pricepi
firea şi lumea aparte în care trăiesc, sa ştii să cobori până la nivelul personalităţii lor. Trebuie să iei parte
împreună cu dânşii la toate manifestările sufleteşti; într-un cuvânt, rămânând om mare, să fii cât se poate
de copil”.
Problematica educaţiei dobândeşte în societatea contemporană noi conotaţii, date mai ales de
schimbările fără precedent din toate domeniile vieţii sociale. Accentul trece de pe informativ pe formativ.
Educaţia depăşeşte limitele exigenţelor şi valorilor naţionale şi tinde spre universalitate, spre patrimoniul
valoric comun al umanităţii. Un curriculum unitar nu mai poate răspunde singur diversităţii umane, iar
dezideratul educaţiei permanente tinde să devină o realitate de necontestat. Astfel, fără a nega importanţa
educaţiei de tip curricular, devine tot mai evident faptul că educaţia extracurrriculară, adică cea realizată
dincolo de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii tinerilor.
În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic şi
socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială. Complexitatea finalităţilor educaţionale impune
159
Activităţile extracurriculare organizate împreună cu elevii au conţinut cultural, artistic, spiritual,
ştiinţific, tehnico-aplicativ, sportiv sau simple activităţi de joc sau de participare la viaţa şi activitatea
comunităţii locale.
Activităţile extracuriculare bine pregătite, sunt atAractive pentru orice vârstă, stârnindu-le interesul ,
producându-le bucurie, uşurându-le acumularea de cunoştinţe, chiar dacă presupunun efort suplimentar. În
BIBLIOGRAFIE:
Ciubuc Iuliana, Armonia naturii , Editura Aureo, Oradea, 2011

Mangri, F., Elisei, E., Dorobeti, T., Bucovală, G., Experienţe didactice şi pedagogice de success,
PoartaAlbă, 2010,
învăţământu lpreprimar, Craiova, Editura Nova
160
Activitățile extracurriculare în educația copiilor
Prof: Ponta Daciana Laura
Liceul Teoretic ,,Jozef Gregor Tajovsky”, Nădlac
Ca soluţii viabile de abordare modernă a procesului instructiv-educativ, menționăm rolul diferitelor

activităţi care să aibă drept finalitate creşterea motivaţiei de a învăţa, a stimei de sine şi a sentimentulu ide
apartenenţă la grup. În acest sens, ar trebui desfăşurate activităţi educative curriculare şi extracurriculare
prin care să fie valorificat potenţialul individual al fiecărui elev aflat în situaţie de risc și nu numai.
Educaţia nonformală este o sintagmă care s-a impus în discursul internaţional despre educaţie la
sfârşitul anilor ’60 şi începutul anilor ’70, fiind asociată conceptului de învăţare pe tot parcursul vieţii (eng.
lifelong learning). Educația nonformală (ca formă a educației - alături de educația formală și cea informală)
are rolul de a accentua importanţa educaţiei care se petrece dincolo de cadrul formal al sistemului de
învăţământ, fie că se desfăşoară în alte spaţii decât cele ale şcolii, fie că se realizează prin activităţi care nu
fac obiectul curriculumului şcolar, dar care răspund nevoilor şi intereselor de cunoaştere şi de dezvoltare
ale unui grup (Smith, 2001).
Valorizarea educaţiei nonformale apare ca o consecință a faptului că sistemul educaţional formal se
adaptează într-un ritm prea lent la schimbările socio-economice şi culturale ale lumii în care trăim. Datorită
acestui fapt devine necesară identificarea şi a altor modalități de a-i pregăti pe copii/tineri/adulţi să se
adapteze și să facă față în mod corespunzător la schimbările societăţii.
În lucrarea „Descoperirea copilului”, Maria Montessori susținea, în urmă cu aproape un secol, ideea
educării copiilor și tinerilor pentru a se adapta, ceea ce proiectează actul educativ în viitor. Era o viziune
integratoare. Pe de altă parte, Jerome Bruner avansa ipoteza că „oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare
i se poate preda cu succes, într-o formă intelectuală adecvată, orice temă”, dacă se folosesc metode şi
procedee adecvate stadiului respectiv de dezvoltare, dacă materia este prezentată „într-o formă mai simplă,
astfel încât copilul să poată progresa cu mai multă uşurinţă şi mai temeinic spre o deplină stăpânire a
cunoştinţelor” (Procesul educaţiei intelectuale, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1970). Din această perspectivă
asupra educației se poate revendica programul ,,Școala altfel’’.
Domeniul extracurricular acoperă o arie foarte largă de activităţi, cu o tipologie extrem de variată. Nu
se desprinde o definiţie comună a acestora sau măcar o operaţionalizare, prin indicarea activităţilor concrete
care ar intra în sfera celor extracurriculare. Limitele a ceea ce înseamnă extraşcolar sau se încadrează în
sfera activităţilor extraşcolare nu sunt clare. Această situaţie are şi efecte pozitive – o arie largă de activităţi,
oportunităţi creative şi inovative în acest sens, dar şi efecte negative – neexistând o operaţionalizare clară,
competenţele dezvoltate, rezultatele acestor activităţi devin dificil de măsurat şi evaluat. Nu există o
denumire unitară nici a persoanei responsabile de acestea într-o unitate de învăţământ, întâlnindu-se
variante ca „director educativ”, „consilier educativ”, „coordonator activităţi extracurriculare” etc. În
general, cadrele didactice consideră că activităţile extracurriculare se referă la orice activitate care se abate
de la ora „clasică”, fie că este în timpul sau în afara programului şcolar.
Chiar şi jucatul copiilor în curte este uneori considerat o activitate extraşcolară. Mai mult, metodele
de predare a curriculei care presupun interacţiune, joc (metoda de învăţare prin joc, metoda portofoliului),
sunt considerate ca fiind parte a activităţilor extracurriculare Acțiunile și influențele specifice educației
nonformale, care sprijină atât în mod direct, cât și în mod indirect activitățile organizate la nivelul sistemului
și al procesului de învățământ, sunt plasate pe două coordonate pedagogice, după cum urmează:
161
• În primul rând, acestea se situează în interiorul școlii, însă în afara programului școlar obligatoriu și
respectiv al clasei;
• În al doilea rând, ele se situează în afara școlii.
Activităţile extracurriculare sunt menite să atragă elevii, au ca principal obiectiv creșterea motivației
pentru cunoaștere, pentru dezvoltare personală. Ele permit elevilor să-şi întărească încrederea în ei înşişi,
dându-le oportunitatea de a se exprima în altă manieră, de a-şi depăşi limitele, de a dezvolta plăcerea pentru
studiu şi au ca scop diminuarea ratei absenteismului şi automat a abandonului şcolar.
162
Educația incluzivă și activitățile extrașcolare
în învățământul primar
PROF.INV. PRIMAR, POP ELENA LUMINIȚA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 2 FUNDENI-DOBROEȘTI
COM. DOBROEȘTI, JUD. ILFOV
Educaţia incluzivă are ca principiu fundamental - ,,un învăţământ pentru toţi, împreună cu toţi ,,- care
constituie un deziderat şi o realitate ce câştigă adepţi şi se concretizează în experienţe şi bune practici de
integrare/incluziune sub acest aspect. Fiecare copil trebuie să aibă oportunităţi egale de a se juca, de a învăţa
și de a se dezvolta în funcţie de potenţialul său.
Prin activitățile extrașcolare se întelege activitățile desfășurate în afara programului și activității
școlare ale copiilor și constă în proiectarea, organizarea și desfășurarea lor de către unitatea școlară,
învățătoarea împreună cu elevii și părinții.
Educația timpurie incluzivă înseamnă: luarea în considerare a nevoilor fiecărui copil; participarea
activă a copilului la educaţie; cooperare între cadre didactice, părinţi, copii și conducerea școlii.
Incluziv înseamnă că toți copiii sunt implicați, se implică și îi implică pe ceilalți copii în activități
specifice vârstei, deci și în activitățile extrașcolare.
O abordare incluzivă şi interculturală în educaţie presupune o abordare globală, o reflectare a
diversităţii sociale, lingvistice şi culturale în: activităţile de învăţare de toate tipurile; în mediul educaţional
și în relaţiile cu familiile şi comunitatea.
Integrarea/ incluziunea poate fi susţinută și de interesul şi disponibilitatea cadrelor didactice, de
acceptul şi susţinerea părinţilor copiilor integraţi și de implicarea întregi societăţi civile.
Școala care îi receptează în colectivitatea sa pe copiii defavorizaţi şi îşi determină intern, direct şi
indirect atitudinea faţă de aceştia. Învățatoarea trebuie să cunoască deficienţele copiilor pe care îi va primi
în clasă în scopul înţelegerii acestora şi pentru a-şi putea modela activităţile, în funcţie de necesităţile
copiilor.
Primirea în clasă a copilului cu cerinţe educative speciale, atitudinea faţă de el trebuie să păstreze o
aparenţă de normalitate, copilul trebuind să fie tratat la fel cu ceilalţi copii din grupă. Conduita şi atitudinea
învățătoarei trebuie să demonstreze celorlalţi copii că i se acordă elevului cu dizabilităţi aceeaşi valoare ca
şi celorlalţi, respectându-se principiul democratic al valorii egale.
Învățătoarea trebuie să evite compătimirea, mila sau alte conduite inadecvate care pot semnifica de
fapt devalorizarea copilului cu dizabilităţi. De aceea, trebuie să exprime aceleaşi aşteptări şi să stabilească
limite similare în învăţare, ca şi pentru ceilalţi copii din clasă. Ea trebuie să îşi asume rolul de moderator şi
să promoveze contactul direct între copiii de la clasă şi să direcţioneze întrebările şi comentariile acestora
către copilul cu cerinţe educative speciale. De asemenea, trebuie să încurajeze şi să stimuleze ori de câte
ori este nevoie pe aceştia, sădindu-le încrederea în forţele lor proprii, în propria reuşită în acţiunile
întreprinse, evidenţiind unele abilităţi sau interese speciale lor în dezvoltarea şi sprijinirea cărora trebuie
implicate şi familiile copiilor.
Părinţii sunt parteneri la educaţie pentru că deţin cele mai multe informaţii despre copiii lor. Relaţia
de parteneriat între părinţi şi școală presupune informarea părinţilor cu privire la programul clasei, la
conţinuturile şi metodele didactice, dar presupune şi şedinţe cu aceştia şi participarea lor la activitățile
extrașcolare, cum ar fi: expoziţii, drumeţii, excursii, serbări, vizite, etc, în care sunt implicaţi proprii lor
copii.
Această relaţie a școlii cu părinţii copiilor cu cerinţe educative speciale este necesară şi benefică, ea
furnizând informaţional specificul dizabilităţii elevului, precum şi date despre contextul de dezvoltare a
acestuia. Părinţii informează şi despre factorii de influenţă negativă care ar trebui evitaţi (fobii, neplăceri,
163
stimuli negativi, atitudini, care determină inhibarea/izolarea copiilor). Angajarea şi responsabilizarea
familiei în educaţia copiilor este fundamentală pentru reuşita participării în viața școlară. La orice copil, în
mod particular la copiii cu dizabilităţi gradul de interes şi de colaborare a părinţilor cu școala este cel mai
adesea direct proporţional cu rezultatele obţinute de copii. De aceea, putem afirma că familia este primul
educator şi are cel mai mare potenţial de modelare.
În toate activităţile desfăşurate în școală și în activitățile extrașcolare este necesară introducerea unei
abordări incluzive.
La final unei activități extrașcolare, se vor formula concluzii privind: gradului de participare,
performanţelor copiilor, atitudinilor copiilor şi ale familiilor acestora faţă de școală, relaţiilor dintre copii,
implicării părinţilor şi colaborării cu comunitatea și tipul de acţiuni (metode, activităţi didactice, intervenţii
în situaţii problematice, strategii de comunicare cu copiii şi cu părinţii etc.) care s-au dovedit a fi cele mai
eficiente şi asupra cărora este important să se revină;
Activitățile extrașcolare au o influenţă determinantă asupra formării inteligenţei, a personalităţii şi a
comportamentelor sociale. Ele au un impact deosebit asupra trăirilor emoționale, afective ale copiilor și
reprezintă experinte de viață de neuitat pentru toți copiii.
BIBLIOGRAFIE:
➢ Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de

învăţământ, în Învăţământul primar, nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
➢ Marcu, Vasile; Orţan, Florica; Deac, Adina Emilia - Managementul activităţilor extracurriculare,
Ed. Universităţii Oradea, Oradea, 2003
164
Educația incluzivă și activitățile extrașcolare
PROF. INV. PRIMAR, POP ELENA LUMINIȚA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 2 FUNDENI - DOBROEȘTI
COM. DOBROEȘTI, JUD. ILFOV
Educaţia incluzivă are ca principiu fundamental - ,,un învăţământ pentru toţi, împreună cu toţi ,,- care
constituie un deziderat şi o realitate ce câştigă adepţi şi se concretizează în experienţe şi bune practici de
integrare/incluziune sub acest aspect. Fiecare copil trebuie să aibă oportunităţi egale de a se juca, de a învăţa
și de a se dezvolta în funcţie de potenţialul său.
Prin activitățile extrașcolare se întelege activitățile desfășurate în afara programului și activității
școlare ale copiilor și constă în proiectarea, organizarea și desfășurarea lor de către unitatea școlară,
învățătoarea împreună cu elevii și părinții.
Educația timpurie incluzivă înseamnă: luarea în considerare a nevoilor fiecărui copil; participarea
activă a copilului la educaţie; cooperare între cadre didactice, părinţi, copii și conducerea școlii.
Incluziv înseamnă că toți copiii sunt implicați, se implică și îi implică pe ceilalți copii în activități
specifice vârstei, deci și în activitățile extrașcolare.
O abordare incluzivă şi interculturală în educaţie presupune o abordare globală, o reflectare a
diversităţii sociale, lingvistice şi culturale în: activităţile de învăţare de toate tipurile; în mediul educaţional
și în relaţiile cu familiile şi comunitatea.
Integrarea/ incluziunea poate fi susţinută și de interesul şi disponibilitatea cadrelor didactice, de
acceptul şi susţinerea părinţilor copiilor integraţi și de implicarea întregi societăţi civile.
Școala care îi receptează în colectivitatea sa pe copiii defavorizaţi şi îşi determină intern, direct şi
indirect atitudinea faţă de aceştia. Învățatoarea trebuie să cunoască deficienţele copiilor pe care îi va primi
în clasă în scopul înţelegerii acestora şi pentru a-şi putea modela activităţile, în funcţie de necesităţile
copiilor. Primirea în clasă a copilului cu cerinţe educative speciale, atitudinea faţă de el trebuie să păstreze
o aparenţă de normalitate, copilul trebuind să fie tratat la fel cu ceilalţi copii din grupă.
Conduita şi atitudinea învățătoarei trebuie să demonstreze celorlalţi copii că i se acordă elevului cu
dizabilităţi aceeaşi valoare ca şi celorlalţi, respectându-se principiul democratic al valorii egale.
Învățătoarea trebuie să evite compătimirea, mila sau alte conduite inadecvate care pot semnifica de fapt
devalorizarea copilului cu dizabilităţi. De aceea, trebuie să exprime aceleaşi aşteptări şi să stabilească limite
similare în învăţare, ca şi pentru ceilalţi copii din clasă. Ea trebuie să îşi asume rolul de moderator şi să
promoveze contactul direct între copiii de la clasă şi să direcţioneze întrebările şi comentariile acestora către
copilul cu cerinţe educative speciale. De asemenea, trebuie să încurajeze şi să stimuleze ori de câte ori este
nevoie pe aceştia, sădindu-le încrederea în forţele lor proprii, în propria reuşită în acţiunile întreprinse,
evidenţiind unele abilităţi sau interese speciale lor în dezvoltarea şi sprijinirea cărora trebuie implicate şi
familiile copiilor.
Părinţii sunt parteneri la educaţie pentru că deţin cele mai multe informaţii despre copiii lor. Relaţia
de parteneriat între părinţi şi școală presupune informarea părinţilor cu privire la programul clasei, la
conţinuturile şi metodele didactice, dar presupune şi şedinţe cu aceştia şi participarea lor la activitățile
extrașcolare, cum ar fi: expoziţii, drumeţii, excursii, serbări, vizite, etc, în care sunt implicaţi proprii lor
copii. Această relaţie a școlii cu părinţii copiilor cu cerinţe educative speciale este necesară şi benefică, ea
165
furnizând informaţional specificul dizabilităţii elevului, precum şi date despre contextul de dezvoltare a
acestuia.
Părinţii informează şi despre factorii de influenţă negativă care ar trebui evitaţi (fobii, neplăceri,
stimuli negativi, atitudini, care determină inhibarea/izolarea copiilor). Angajarea şi responsabilizarea
familiei în educaţia copiilor este fundamentală pentru reuşita participării în viața școlară. La orice copil, în
mod particular la copiii cu dizabilităţi gradul de interes şi de colaborare a părinţilor cu școala este cel mai
adesea direct proporţional cu rezultatele obţinute de copii. De aceea, putem afirma că familia este primul
educator şi are cel mai mare potenţial de modelare.
În toate activităţile desfăşurate în școală și în activitățile extrașcolare este necesară introducerea unei
abordări incluzive.
La final unei activități extrașcolare, se vor formula concluzii privind: gradului de participare,
performanţelor copiilor, atitudinilor copiilor şi ale familiilor acestora faţă de școală, relaţiilor dintre copii,
implicării părinţilor şi colaborării cu comunitatea și tipul de acţiuni (metode, activităţi didactice, intervenţii
în situaţii problematice, strategii de comunicare cu copiii şi cu părinţii etc.) care s-au dovedit a fi cele mai
eficiente şi asupra cărora este important să se revină;
Activitățile extrașcolare au o influenţă determinantă asupra formării inteligenţei, a personalităţii şi a
comportamentelor sociale. Ele au un impact deosebit asupra trăirilor emoționale, afective ale copiilor și
reprezintă experinte de viață de neuitat pentru toți copiii.
BIBLIOGRAFIE:
➢ Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de

învăţământ, în Învăţământul primar, nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
➢ Marcu, Vasile; Orţan, Florica; Deac, Adina Emilia - Managementul activităţilor extracurriculare,
Ed. Universităţii Oradea, Oradea, 2003
166
Pronunția sunetului Ț prin articularea CORESPUNZĂTOARE
Prof. logoped, Pop Flavia
CJRAE Arad
Data:
Unitatea de învățămant: Grădinița cu program prelungit PP Căsuța Piticilor Arad
Preșcolar: Grupa :
Obiectul: Terapie logopedică
Tulburarea de limbaj: Tulburare de pronunție - dislalie
Tipul de terapie: Terapia sigmatismului
Etapa terapiei: Consolidarea sunetului Ț în cuvinte și propoziții
Tema activităţii: Pronunția sunetului Ț prin articularea corespunzătoare
Subiectul lecţiei: Consolidarea corectă a sunetului Ț în cuvinte și propoziții
Scopul activităţii: Formarea deprinderii de articulare corectă a sunetului Ț
Tipul de lecţie: corectiv-terapeutică
Propunător: profesor logoped Pop Flavia
Durata: 40 minute
Competență generală:
Formarea și exersarea abilității de structurare a mesajului oral
Competențe specifice:
• Educarea respirației
• Obținerea elasticității aparatului fono-articulator
• Formarea capacității de diferențiere fonematică
• Corectarea și ameliorarea pronunției
• Dezvoltarea capacităţii de a identifica şi diferenţia fonemele
Obiective operaţionale
O1: Să pronunțe corect sunetul Ț prin poziționarea corectă a aparatului articulator
O2: Să pronunțe corect cuvinte ce conțin sunetul Ț în toate cele trei poziții: inițială, mediană și finală
O3: Să despartă în silabe cuvinte ce conțin sunetul Ț
O4: Să formeze corect propoziții având ca suport imagini ce conțin sunetul Ț
Obiective formativ-terapeutice:
pe parcursul activităţii se urmăresc:
167
a) dezvoltarea deprinderii de pronunţie corectă a sunetului Ț;
b) crearea unui climat afectiv pozitiv care să stimuleze copiii;
c) intercțiunea cu logopedul prin jocurile propuse.
Metode şi procedee didactice:
demonstraţia ,exerciţiul, conversația, explicația, comparația, jocul didactic ,metoda fonetică
Mijloace de învăţământ:
oglinda logopedică, oglidă, Jocul strâmbăturilor,paie,pahar cu apă, pompoane, fișă de lucru,
cartonașe, stickere, lipici, creioane colorate
Scenariul didactic:
Moment organizatoric:
Pregătirea materialului didactic, aerisirea sălii, dezinfectarea oglinzii logopedice, sosirea copilului şi
aşezarea la oglindă.
Captarea atenţiei:
I se prezintă copilului iepurașul Țup, care ne va ajuta să spunem sunetul Ț.
Verificarea şi actualizarea cunoştinţelor:
Se vor realiza exerciții pentru respirație și dezvoltarea mobilității aparatului fono-articulator: exerciții
de respirație, ,,Șoricelul pofticios”, Exercitii pentru microgimnastica articulatorie: Jocul strâmbăturilor.
Dezvoltarea auzului fonematic: Onomatopee: Cum face?
Într-un suport de creioane se pun bilețele cu imagini.copilul trebuie să extragă un bilețel și să urmeze
instrucțiuniile: Chemăm cuțu: cuțu-cuțu! Chemăm pisica: țiț-țiț! Mersul raței: țop-țop! Săritura
iepurașului:țup-țup! Tăiem cu foarfeca:țac-țac! Vorba șoricelului:chiț-chiț!
Profesorul logoped explică elevului cum se pronunță corect sunetul Ț: buzele sunt deschise (zâmbet),
limba este cu vârful la dinții superiori ca pentru T, după trecerea suflului de aer, limba coboară la dinții
inferiori, distanța între dentiția superioară și cea inferioară fiind de 3 mm. Copilul va fi rugat să repete prin
imitație modul de articulare al acestui sunet. Va pronunța sunetul Ț în șoaptă, iar apoi din ce în ce mai tare.
Anunţarea obiectivelor:
Profesorul logoped îi explică preșcolarului că împreună vor spune sunetul Ț.
Dirijarea activităţii terapeutice:
Se va exersa pronunția noului sunet în silabe, apoi în cuvinte în poziție inițială, mediană și finală.
Fixarea activităţii:
Copilul primește o fișă de lucru cu exerciţiul ,,Cuvinte alintate”. După model, copilul trebuie să alinte
cuvintele: băiat-băiețel. Apoi, va primi o fișă cu o fetiță pe care va trebui să o îmbrace. Întrebări: Cu ce
îmbraci fetiţa? Cu cizmuliţe, gecuţă, săndălute, fustiță, bluziță? De asemenea, copilul poate să coloreze
imaginile cu obiectele de îmbrăcăminte.
Evaluarea activităţii:
Apreciere asupra modului în care a participat la activitate și oferirea de recompense.
Material bibliografic:
Muşu (coord) (1997), Terapia tulburărilor de limbaj, EDP Bucureşti;
Ungureanu, D (1998), Compediu logopedic şcolar, Ed Eurostampa, Timişoara;
168
Verza, (2003) Tratat de logopedie, vol I, Editura Fundaţiei Humanitas, Bucureşti;
Boldan, M (1997), Ghidul pronunţării corecte la copii, Ed. Lekton, Zalău.
Laura Hărdălău, Ioana Drugaș, (2010), Logopedie prin jocuri și exerciții, Editura Primus, Oradea;
Asociația Reninco Romania, (2012), 8LOG Program de exerciții logopedice pentru remedierea
dislaliei, Editura Arlequin,2012
Loredana Bejan,Ioana Ferenț, (2018), 100 de Exerciții pentru corectarea vorbirii,Editura Primus,
Oradea;
Laura Hărdălău,(2011), Culegere de jocuri logopedice, Editura Primus, Oradea;
Laura Hărdălau,(2016), Gentuța cu jocuri logopedice, Editura Primus, Oradea;
Logorici
Programa anuală modulară pentru disciplina Terapia Tulburărilor de Limbaj, an școlar 2022-2023.
169
Prof. înv. Preșc.: Pop Nicoleta Loredana
Grădinița cu P. P. Nr. 2 Șimleu Silvaniei
Activitățile desfășurate în grădiniță presupun și alte forme de muncă didactică complementară

activităților obligatorii. Acestea sunt activități desfășurate în afara grădiniței, numite și activități
extrașcolare și se desfășoară sub îndrumarea atentă și riguroasă a educatoarei. Activitatea extrascolară, prin
structura sa, conținutul specific este complementară activității de învățare din grupă.
Activitățile extrașcolare reprezintă activități educative, culturale, artistice, recreative, organizate de
regulă, în afara unitații de învățământ și în afara programului, de către profesorii pentru învățământ
preșcolar, cu aprobarea direcțiunii.
Aceste activițăți contribuie la îmbogățirea bagajului de cunoștințe a copiilor, la dezvoltarea
priceperilor și deprinderilor acestora, a unor trăsături de voință și caracter, la stimularea înclinațiilor și a
unor aptitudini individuale, venind în completarea și ameliorarea achizițiilor realizate în cadrul activităților
din grupă.
În categoria activităților extrașcolare putem enumera: vizite, excursii, plimbări, tabere, vizionarea
unor spectacole și expoziții, nanifestări cultural-artistice și sportive, precum și proiecte educaționale cu
diferite tipuri de activități dedicate copiilor.
În cadrul activităților desfășurate în mijlocul naturii și al vieții sociale, copiii se confruntă cu realitatea
printr-o percepere activă, investigatoare, prin acțiuni directe asupra obiectelor, fenomenelor din mediul
înconjurător, a unor zone geografice și locuri istorice.
Copiii dobândesc o mare cantitate de informații reale despre munca omului, își formează reprezentări
simple despre condițiile de viață ale unor plante și animale, despre legi obiective ale succesiunii
anotimpurilor, despre frumusețile și bogățiile țării, despre trecutul istoric al nostru, dar și despre lucruri pe
care încă nu au avut ocazia de a le vedea în realitate. Prin vizitele la muzeu, expoziții, monumente, locuri
istorice, case memorial-organizate selectiv, noi învățăm să prețuim și să intuim valorile culturale, folclorice
și istorice ale poporului nostru.
Stim foarte bine că la vârsta preșcolară copiii sunt foarte receptivi la ce li se arată și li se spune în
legătură cu mediul, fiind dispuși să acționeze în acest sens. În cadrul unui proiect de parteneriat desfășurat
la grupă cu Centrul de Cultură și artă a județului Sălaj, noi am desfășurat diverse activități: am confecționat
ornamente tradiționale de Crăciun, am desfășurat un atelier de țesut, atelier de mărgelit, atelier de pictură
pe sticlă, atelier de olărit, atelier de pictat pe linguri de lemn, vizite la muzeu, pe tot parcursul acestor
activități noi am petrecut timpul liber îmbinând utilul cu plăcutul și descoperind trecutul înaintașilor noștrii
și simplitatea lor de a trăi.
Educatoarea trebuie să ofere în mod gradat și în concordanță cu particularitățile de vârstă, cunoștințele
stiințifice care motivează conduitele și normele eco-civice, să creeze și să organizeze activități privind
protejarea mediului înconjurător: curățarea parcului, a mediului de joacă, aleilor din jurul/apropierea
grădiniței/casei lor, etc..
170
Spectacolele contituie o altă formă de activitate extrașcolară în grădinițe prin care copilul face
cunoștință cu lumea minunată a artei, a frumosului și a bunei dispoziții a copiilor. Participând cu copiii din
grupa mea la o serie de spectacole am observat și o altă latură a lor, o latură în care ei sunt spectatori și
înmagazinează în rucsacul lor imaginar o serie de cunoștințe despre frumos, comportamente dezirabile și o
altă abordare a unor situații cu care ei urmează să se confrunte. Spectacolele le care am participat ca mici
artiști pe scenă i-a transormat în copii responsabili, copiii motivați și apreciați de cei din public, lor
nevenindu-le să creadă că o sală întreagă i-a aplaudat.
Serbările cu diferite ocazii reprezintă un alt izvor nesecat de satisfacții, bucurii, creează bună
dispoziție, favorizează dezvoltarea copiilor din punct de vedere fizic și psihic. Importanța lor educativă
constă în conținutul artistic prezentat, precum și în atmosfera sărbătorească, deschisă, ce se instalează cu
acest prilej. Prin organizarea serbărilor dezvoltăm copiilor dragostea pentru artă și frumos. În cadrul
grădiniței organizăm serbări cu diferite ocazii:de Craciun, 8 Martie, 1 iunie, sfărșit de an școlar dar și cu
alte diferite ocazii.
Pentru o bună desfășurare a acestor activități nu putem să nu-i amintim pe partenerii noștrii de bază,
părinții, care ne sunt alături și ne sprijină necondiționat, fără sprijinul lor, copiii nu ar putea să beneficieze
de multe din cele enumerate mai sus.
Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator de căutări şi soluţii variate. Succesul
este garantat dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria şi în dragostea din sufletul copiilor, dar să îi laşi pe ei
să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase.
Bibliografie:
,,Suport pentru explicarea și explicarea unor concept și instrumente cu care operează curriculum
pentru educație timpurie.” 2019
,,Laborator Preșcolar” V&I integral, 2021- București
171
Prof. ptr. înv. primar: POP RIBANA AMALIA
Liceul Național de Informatică - Arad
Activitățile extrașcolare au fost și vor fi mereu o continuare deosebit de plăcută și eficientă a rolului
educativ al școlii dincolo de orele de curs. Prin natura lor,ele permit desfășurarea unor proiecte,
experimente, jocuri, întreceri, în completarea celor studiate în cadrul formal al clasei.
,,Formatul,, activităților extrașcolare, mai relaxat, oferind copiilor un cadru în care au diferite
/multiple roluri și o atitudine mai ,,deschisă,, , ne permite nouă, dascălilor, să continuăm/adâncim temele
studiate la diversele discipline din programă. Ele sunt transcurriculare prin definiție, permițând trecerea în
revistă a informațiilor/ deprinderilor dobândite și o corelare fructuoasă, în găsirea de noi soluții/răspunsuri
la probleme/întrebări din sfera de interes a copiilor.
Consultarea elevilor de către cadrul didactic în legătură cu preferințele pentru diferite teme/subiecte,
aduce prin activitățile extrașcolare un câștig categoric la educația celor mici, prin implicarea lor totală,
asumată.
Astfel, coroborând informațiile de la ,,Științele Naturii,,- partea despre plutirea corpurilor (științele
fizicii), cu cele de la ,,Matematică,, despre masa și volumul corpurilor și, nu în ultimul rând, cu nevoia
permanentă de a ne gândi la reciclare/ natură/ sustenabilitate, am propus elevilor o activitate extrașcolară
intitulată: ,,Plutește, sau se scufundă?!,, având întregul lor interes și implicare.
Din materile reciclabile ( sticle din plastic, bucăți de lemn, bețișoare de plastic/ paie, hârtie, carton,
cofraje de ouă, materiale textile, piese de LEGO, etc.) au construit bărcuțe/ ,, ambarcațiuni,, ce au trecut,
sau nu, testul plutirii în apă.
Ingeniozitatea ideilor, tehnicilor de construire și materialelor utilizate mi-au produs încântare și ne-
au smuls tuturor ovații admirative.
Pe lângă prezentarea lucrării creative în sine, elevii au avut de argumentat, într-un mod cât mai pe
înțelesul fiecăruia, răspunsul la întrebarea-titlu a activității: ,,Plutește, sau se scufundă?!,,.
Au fost astfel ,,verificate,, (puse să treacă proba experimentului) bărcuțe construite din materiale
având masa mai mică decât cea a apei, bărcuțe cu forme ce permit/ facilitează plutirea, având proprietatea
de a ,,conține,, aer, sau, din contră, bărci din materiale ce ,, au intrat la apă,,.
Surpriza unor situații/ ipoteze care poate contraziceau așteptările/cunoștințele lor a fost cea care a
declanșat mai apoi situția de învățare, prin întipărirea în minte a ceea ce au văzut cu propriii ochi că s-a
întâmplat.
Activitatea, desfășurată în luna aprilie 2023, a fost un succes, elevii implicându-se plenar în toate
momentele acesteia. Ecouri ale acestei interesante activități extrașcolare și un feed-back pozitiv din partea
părinților m-au făcut să mai propun astfel de situații de învățare inedite și pe placul copiilor pe diferite teme.
Am desfășurat activitatea cu elevii mei de clasa a IV-a, dar mi se pare că ea constituie o oportunitate de
învățare la orice clasă, începând cu pregătitoarea.
Ea se poate desfășura atât în clasă, cât și în afară, cu atât mai bine lângă o apă curgătoare, sau
stătătoare, funcție de vârsta elevilor și oportunitățile locale. Poate, de asemenea, să fie ocazionată atât în
172
Săptămâna ,,Școala Altfel,, ,cât și în ,, Săptămâna verde,,- fiind deosebit de ofertantă ca temă, materiale,
discuții generate, rol educativ.
173
Activitățile extrașcolare pregătesc copilul pentru viață
Profesor de psihopedagogie specială: Popa Aurica
Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Brașov
,,Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi
mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.” M Montessori
Înainte de a vorbi despre rolul activităților extrașcolare în dezvoltarea copilului pe multiple planuri
voi defini această activitate. O activitate extracurriculară și extrașcolară este o activitate efectuată de elevi
care se încadrează în sfera curriculumului normal al învățământului școlar. Astfel de activități sunt voluntare
și implică participarea copiilor de diferite vârste. Activitățile extracurriculare asigură în mare parte
transferul de cunoştinţe, acumulate de către elevi în cadrul programului standard de ore obligatorii
(curriculum formal) în practică, ceea ce oferă elevului deprinderi practice de a implementa în practică
cunoştinţele teoretice acumulate.
Activitatea educativă școlară și extrașcolară dezvoltă gândirea copiilor. În urma plimbărilor, a
excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai multă creativitate și sensibilitate, imaginea realităţii, în cadrul
activităţilor de desen şi modelaj, iar materialele pe care le culeg, sunt folosite în activităţile practice, în
jocurile de creaţie. La vârsta şcolară, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arată sau li se spune în legătură
cu mediul, fiind dispuşi să acţioneze în acest sens.
Prin activitățile extracurriculare se urmărește identificarea și cultivarea unei corelații dintre aptitudini,
talente precum și stimularea unui comportament creativ chiar și când ne referim la copiii cu cerințe
educative speciale. Acumularea unor cunoștințe practice care să-i ajute pe copii să se adapteze ușor la
diferite situații se realizează atunci când copiii intră în contact direct cu obiectele cu fenomenele din natură.
În timpul activităților extrașcolare copiii pot intra cu ușurință în contact direct cu obiecte, fenomene ale
naturii. Atunci când noi planificăm aceste activități extracurriculare trebuie să analizăm rolul pe care aceste
activități îl au în dezvoltarea cognitivă, senzorială și afectivă a copiiilor noștri. Nevoia copiilor de a se juca,
de a fi în permanență mișcare ne ajută să creăm o punte între școală și viață. Această punte va fi mult mai
rezistentă dacă prin joc le dezvoltăm copiilor abilitatea de a face față unor situații imprevizibile, abilitatea
de a se adapta prin folosirea cunoștințelor acumulate în cadrul educației formale.
În cadrul acestor activități planificate de comun acord cu elevii și părinții, elevii se supun de bună
voie regulilor, își asumă responsabilități, se autodisciplinezi. Beneficiari ai activităților extracurriculare nu
sunt doar copiii, sunt și profesorii și părinții copiilor. Cadrul didactic , prin acest tip de activități , are
posibilitatea să-și cunoască și mai bine elevii deoarece ei se manifestă diferit în cadrul activităților
extracurriculare. Informațiile pe care le obții în cadrul acestor activități extracurriculare le poți valorifica în
cadrul educației formale, te pot ajuta să optimizezi activitățile de învățare. Părinții pot afla o grămadă de
lucruri despre copilul lor atunci când participă alături de ei la activitățile extracurriculare. Pot afla dacă
socializează ușor, dacă sunt empatici.
Scopul activităților extracurriculare este de a le dezvolta copiilor aptitudini speciale, de a-i antrena în
activități variate și bogate în conținut. Activitățile extracurriculare oferă prilejul pentru dezvoltarea unor
competențe în raport cu anumite obiective care inspiră și provoacă elevul, atât pentru dezvoltarea lui
complexă cât și pentru adaptarea la unele situații apărute în viața de zi cu zi. Activitatea extracurriculară e
o componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie,
adoptând el, în primul rând, o atitudine creatoare, atât în modul de realizare al activităţii, cât şi în relaţiile
174
cu elevii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a elevilor. Diversitatea
activităţilor extraşcolare oferite creşte interesul copiilor pentru şcoală şi pentru oferta educaţională.
Educaţia extracurriculară (realizată dincolo de procesul de învăţământ) îşi are rolul şi locul bine
civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ în diferite domenii.
1. Țîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, Cluj-Napoca 2007

2. Ionescu M.; Chiş V. – Mijloace de învățământ integrarea acestora activitățile de instruire şi
4. Craciunescu, Nedelea, Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar,
175
Prof. inv. primar Popa Camelia
Liceul Teoretic ,,Mihai Eminescu” Jud. Călărași
Acestea se referă la acele activități realizate în afara mediului școlar, în afara instituției de învățământ,
cu participarea clasei, a mai multor clase de elevi sau a mai multor instituții de învățământ.
predare-învățare. Aria de desfășurare a acestora e greu de delimitat. Pot fi excursii, drumeții, vizite la muzee,
la diverse instituții publice, la alte unități de învățământ, vizionarea de spectacole de teatru, operă, muzică
clasică, activități artistice, cluburi tematice, activități sportive, legate de protecția mediului etc. Iată câteva
caracteristici de bază ale activităților extrașcolare:
etc.);
celorlalți.

sociale. Un studiu al lui J. Eccles și B.L.Barber(1999) indică un impact diferit al activităților extrașcolare,
în funcție de tipul acestora și rata de participare, astfel:
• participarea în cadrul tuturor tipurilor de activități extrașcolare corelează cu creșterea rezultatelor și

performanțelor școlare;
• participarea la activități sportive înregistrează o probabilitate mai mare ca elevii să aleagă să urmeze
o școală superioară (nivel universitar) până la la împlinirea vârstei de 21 de ani;
• participarea la activități prosociale corelează cu o rată mai mică de delincvență în rândul elevilor
participanți.
176

Modelarea, formarea, educarea cer timp și dăruire. Complexitatea finalităților educaționale impune
îmbinarea activităților școlare cu cele extrașcolare. Scopul activităților extrașcolare este dezvoltarea unor
aptitudini speciale, cultivarea interesului pentru acțiuni socio-culturale, facilitarea integrării în mediul
școlar, valorificarea talentelor personale și corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Prin aceste
activități li se oferă elevilor un alt mod de însușire a unor trăiri, valențe pozitive ale vieții, valori morale și
nu numai.
Montessori)
Bibliografie:

Ionescu M.; Chiş V. – Mijloace de învăţământşiintegrareaacestoraînactivităţile de instruireşiautoinstruire,
Editura PresaUniversitarăClujeană, Cluj-Napoca, 2001
Lazăr V., Cărăşel A., Psihopedagogiaactivităţilorextracurriculare, Ed. Arves, Craiova, 2007.
177
DEZVOLTAREA ARMONIOASĂ A PREȘCOLARILOR
PRIN INTERMEDIUL ACTIVITĂȚILOR
DIN PROGRAMUL „ȘCOALA ALTFEL”
POPA CRISTINA
GRĂDINIȚA CU P. P. NR. 11, BÂRLAD
Procesul educațional din grădiniță presupune și forme de muncă didactică complementară activităților
obligatorii, acestea fiind activități desfășurate în grădiniță în afara activităților obligatorii, sau activități
desfășurate în afara grădiniței, purtând denumirea de activități extracurriculare.
Activitățile extracurriculare în sine, prin structură și conținut specific, sunt în mod natural
complementare activității de învățare realizate în sala de grupă.
În cadrul activităților extracurriculare cu o deosebită influență formativă sunt incluse toate formele
de acțiuni care se realizează în afara programului propriu- zis: plimbări, ieșiri în natură, excursii, tabere,
serbări, concursuri, parteneriate, etc.
Programul „Școala Altfel” este un proiect ce a oferit în ultimii ani un „refresh” pe care educația
instituționalizată îl face în fața educabilului, aceasta fiind percepută într- o formă mai atractivă prin ieșirea
din cotidianul orarului școlar strict, dar mai ales prin oferirea șansei de afirmare a individului în cadrul
activităților extrașcolare din toate domeniile.
Scopul activităților propuse este acela de a răspunde intereselor și preocupărilor diverse ale copiilor,
stimulează participarea acestora la acțiuni variate, în contexte nonformale.
Programul Școala Altfel este foarte așteptat și de către preșcolarii Grădiniței cu P.P. nr. 11, Bârlad,
care sunt antrenați de fiecare dată în diverse activități precum:
• Activități ecologice: „Ajută natura”- vizionare Power Point, „Plantăm pomișori și pomi”-
plantare de pomi și flori în curtea grădiniței, „Hora prietenilor naturii”- dans, prin intermediul cărora
se urmărește ca preșcolarii să înțeleagă importanța îngrijirii plantelor, copacilor și a păstrării curățeniei în
spațiile publice: parcuri, locuri de joacă, păduri, etc., să conștientizeze că fiecare plantă înseamnă o sursă
importantă de oxigen, să marcheze dorința de a avea o planetă mai sănătoasă.
• Activități de educație rutieră: „Strada nu e loc de joacă!”, „Prietenul nostru, agentul de
poliție”, „Ne plac semnele de circulație”, cu ajutorul acestora urmărindu- se ca copiii să înțeleagă că
strada nu e un loc potrivit pentru joaca copiilor, să observe locurile permise pentru trecerea pietonilor, să
cunoască reguli de circulație importante pentru siguranța lor pe stradă, să cunoască semne de circulație
esențiale, înțelegând consecințele nerespectării acestora.
• Activități culturale: „Locuri frumoase în orașul nostru”- vizionare film, „Mergem la
muzeu!”- vizită la muzeul „Marcel Guguianu” și pavilioanele sale, urmărind ca prin intermediul
acestora preșcolarii să cunoască clădiri și locuri reprezentative pentru orașul în care locuiesc: primărie,
biserici, case de cultură, teatre, etc. și să își îmbogățească cunoștințele despre obiecte de cultură.
• Activități de educație pentru sănătate: „Ce ne- ajută să creștem sănătoși?”, „Salata de
vitamine”, prin intermediul acestora dorindu- se ca preșcolarii să cunoască reguli de îngrijire și
păstrare a sănătății, să înțeleagă importanța consumului de alimente sănătoase pentru o creștere normală, să
pregătească o salată de fructe, respectând regulile de igienă necesare.
• Activități de sărbătorire a Zilei Copilului: „Prietenii la concurs- întreceri sportive,
„Lumea copiilor”- carnaval, în cadrul cărora copiii să realizeze desene cât mai originale cu ocazia
Zilei Internaționale a Copiilor, să manifeste spirit de competiție în cadrul întrecerilor, să sărbătorească prin
muzică și dans faptul că sunt copii.
178
Activitățile propuse în programul Școala Altfel își propun să valorifice abilitățile și calitățile deosebite
ale fiecărui preșcolar, să le dezvolte stima de sine și să le ofere șansa de a –și afirma personalitatea. Vizitele
satisfac nevoia de cunoaștere și socializare, dar și nevoia de recreere și relaxare a preșcolarilor.
În concluzie, într- o lume dominată de mass media, aceste activități sunt necesare pentru a modela
comportamentul copiilor, pentru a- i pregăti atât emoțional, cât și comportamental.
179
ACTIVITĂȚILE EXTRAȘCOLARE-EDUCAȚIA BUCURIEI
Prof. învățământ primar POPA Dorina-Ileana
Școala Gimnazială Bircii
Structura Școala Gimnazială Ion Popescu-Negreni
Loc. Scornicești, județul Olt
Elevii studiază mult pentru a promova clasa și pentru a obţine note bune la evaluări. Dar sunt oare
doar studiile importante pentru dezvoltarea generală a elevului? Să presupunem că avem un caz în care
elevul a obţinut rezultate bune la evaluare, dar nu se poate vorbi despre o dezvoltare deplină a lui, care să
îl ajute să învingă diferite obstacole și aceste probleme se pot perpetua dincolo de vârsta școlară în timpul
facultăţii sau după absolvire, atunci când el aplică pentru diverse locuri de muncă. Acești elevi se simt
respinși din cauza lipsei unor abilităţi de comunicare, relaţionare etc.
Există multe alte situaţii cu care ne putem confrunta. De exemplu, elevi care sunt foarte studioși, dar
care nu sunt interesaţi de sport, asta însemnând doar că elevul este inactiv din punct de vedere fizic. În afară
de studii, elevii trebuie să fie, de asemenea, conștienţi de lumea exterioară lor, de tot ceea ce se întâmplă în
jur. Aceasta înseamnă că elevii trebuie să exceleze atât fizic cat și mental pentru a face faţă competitivităţii
actuale. Notele și alte rezultate ale evaluărilor sunt doar o parte a cunoștinţelor necesare pentru a fi promovat
în clasa următoare, dar activităţile extracurriculare sunt importante, deoarece ele construiesc o personalitate
completă și complexă, care este cerinţa de bază în educaţia mileniului trei.
Există multe tipuri de activităţi extra-curriculare, în care elevii pot participa la organizarea lor în
școală sau în afara școlilor. Școala are menirea de a forma elevii din toate punctele de vedere și nu este doar
spauiul în care se derulează activitatea didactică.
Activităţile extracurriculare trebuie să fie privite ca un mod de desăvârșire, de dezvoltare emoţională,
socială și intelectuală a elevilor. Aceste activităţi le permit elevilor să descopere noi experienţe, practic noi
dimensiuni ale vieţii reale, să le exploreze și să-și rezolve nedumeririle, le permite posibilitatea de a rezolva
conflictele, să se angajeze în discuţii și de a descoperi noi experienţe. Aceste activităţi sunt ocazia perfectă
de a dezvolta relaţii inter-umane pe termen lung, având în vedere că elevii au posibilitatea să participe la
cercuri împreună cu alţii cu care împărtășesc aceleași pasiuni și interese.
Prin participarea la activitățile extracurriculare de tip sportiv se contribuie la menţinerea sănătăţii și
la eliminarea unei părţi din stresul acumulat în activităţile solicitante din punct de vedere intelectual. Deși
activităţile extracurriculare, în general, nu sunt absolut necesare pentru acceptarea unui CV depus pentru
un loc de muncă, ele pot oferi experiențe valoroase pentru cariera viitoare a elevilor.
Aceste activităţi dezvoltă creativitatea, gândirea critică și capacitatea de a face conexiuni între ceea
ce se învaţă la școală și experienţa lumii reale, dezvoltă un comportament pozitiv și ajută elevii să-și
soluţioneze conflictele interioare, care la vârsta adolescenţei nu sunt puţine. Aceste deprinderi, împreună
cu abilităţile inter-personale și profesionale pe care le obţine elevul sunt valoroase pentru aproape orice
carieră. Educaţia extracurriculară are un rol foarte important în formarea personalităţii elevilor, a dezvoltării
armonioase a intelectului acestora, cu alte cuvinte în dezvoltarea personală completă a acestora. Îmbinarea
educaţiei formale, existentă în școli și licee pe baza programului curricular și cea extracurriculară, în unităţi
180
școlare sau în afara acestora au ca scop dobândirea de către tineri a cunoștinţelor și competenţelor care să
le permită continuarea educaţiei de-a lungul întregii vieţi.
La nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, în fiecare an școlar se derulează numeroase activităţi
extracurriculare. Fiecare dintre aceste activităţi este organizată, la nivelul instituţiei, de către un profesor
sau de un grup de profesori și sunt cuprinse în planul de activităţi de la nivelul claselor sau al instituţiei.
Activităţile extracurriculare sunt propuse, de cele mai multe ori, de către cadrele didactice și prezentate
elevilor. Nu întotdeauna se face o analiză a nevoilor pe care elevii noștri le au și de acolo să se stabilească
și să se propună activităţi. În cazurile în care propunerea activităţilor extracurriculare este corelată cu o
astfel de analiză, rezultatele sunt mai bune. Adeseori există tentaţia ca și în cazul activităţilor
extracurriculare, profesorul să aibă un comportament distant și ușor rigid, fapt ce determină o participare
redusă, elevii evitând să participe la astfel de activităţi, fiindcă se simt la fel ca în sala de clasă.
Excursiile, drumeţiile și taberele școlare sunt cele mai atractive activităţi extracurriculare, ele fiind
de-a dreptul solicitate de către elevi. Sunt benefice deoarece dezvoltă spiritul de echipă, contribuie la
însușirea unor cunoștinţe noi de istorie geografie, biologie, religie, prin vizitarea diferitelor obiective
turistice.
Activităţile caritabile sunt organizate, la nivelul instituţiei de învăţământ și în colaborare cu mai mulţi
sponsori. Beneficiarii acestor acţiuni sunt elevi care provin din medii defavorizate, elevi cu anumite
dizabilităţi sau unii care au nevoie de ajutor în tratarea anumitor boli. Ei pot proveni din instituţia de
învăţământ organizatoare sau din alte școli. De asemenea aceste acţiuni pot viza grupuri de persoane
vârstnice și pot consta din vizite și prezentarea anumitor spectacole pentru aceste persoane.
Activităţile de voluntariat se organizează, de cele mai multe ori, de către ONG-uri sau diferite
asociaţii, dar sunt și instituţii de învăţământ care organizează astfel de activităţi, în parteneriat cu diferite
instituţii ale administraţiei locale, (de exemplu, Consiliul local, Consiliul Județean, Garda de Mediu etc.).
În acţiunile de voluntariat sunt antrenaţi și elevi, fapt care duce la dezvoltarea simţului civic, la asumarea
unor responsabilităţi, la formarea de atitudini moral-civice.
Organizarea activităţilor extracurriculare pornește de la aplicarea unor instrumente care urmăresc
identificarea nevoilor elevilor. În funcţie de aceste nevoi se aleg apoi activităţile cele mai potrivite, se
realizează și în final se analizează beneficiile obţinute. Analiza beneficiilor obţinute în urma realizării
acestor activităţi este o etapă foarte importantă, dar de multe ori ignorată de cadrele didactice organizatoare.
Analiza beneficiilor oferă posibilitatea stabilirii unor concluzii, identificării punctelor forte și a problemelor
care au fost întâmpinate în realizarea activităţilor extracurriculare.
Bibliografie:
• Cărășel A., Lazăr Gh., (2008), Psihopedagogia activită†ilor extracurriculare, Editura Arves,
Craiova.Cerghit I., Neacșu I., Negre$-Dobridor I., Pânișoară I.O., (2001), Prelegeri Pedagogice, Editura
Polirom, Iași.
• Cărășel Aurel, Lazăr Viorel, (2008). Psihopedagogia activitatilor extracurriculare, Editura Arves,
Craiova,
• Codreanu D., Costache I., Matei D., Moraru G., Neacșu I., Nistor L., Oprea L., Pacearcă Șt., Platon
C., Serbu F., Tatu A., (2009), Activitatea extracurriculară, de la idee la realitate. Ghid complet cu idei
moderne și instrumente de lucru pentru o activitate de succes, Editura Raabe, București.
181
Importanța activităților extrașcolare în dezvoltarea elevilor
Prof. Popa Ion
Colegiul Național “Decebal” Deva
Moto: ,,Şcoala trebuie să urmărească tot timpul ca tânărul să părăsească băncile ei nu ca specialist,
ci ca o personalitate armonioasă.’’ (Albert Einstein)
Educaţia extracurriculară este realizată dincolo de procesul de învăţământ şi îşi are rolul şi locul bine
stabilit în formarea personalităţii copiilor noştri. Activităţile extraşcolare constituie modalitatea
neinstituţionalizată de realizare a educaţiei. Elevii nu pot evolua doar în cadrul orelor de curs, ci au nevoie
de aceste activităţi prin care să-şi poată dezvolta capacităţi ce ţin de: sociabilitate, optimism, creşterea
sentimentului valoric personal, creşterea stimei de sine şi a încrederii în forţele proprii.Educația reprezintă
un fenomen social fundamental apărut odată cu societatea umană și este specific fiecărei organiyării socile,
îndeplinind funcțiile de informare și de formare a omului din punct de vedere intelectual, moral, artistic,
fizic.
Educația nonformală își are începuturile încă din timpul fondării educației și conține majoritatea
influențelor educațive care au loc în afara clasei, fiind activități extrașcolare sau activități opționale. Are un
caracter mai puțin formal, dar și cu aceleași rezultat formativ. Acțiunile educative plasate în cadrul acestui
tip de educație sunt flexibile și vin în întâmpinarea diferitelor interese, în mod particular pentru fiecare
persoană.
Finalităţile educaţionale ale activităţilor extraşcolare presupun educaţie intelectuală, estetică,
religioasă, moral-civică, patriotică, fizică.
Educaţia intelectuală ocupă un rol central în formarea integrală a personalităţii elevului. Prin
caracterul lor ludic, activităţile extradidactice formează şi modelează inteligenţa elevilor. Ele dezvoltă
totodată curiozitatea ştiinţifică, interesele de cunoaştere, spiritul de observaţie, creativitatea şi nu în ultimul
rând gândirea critică a elevilor. Cadrelor didactice le revine sarcina de a stârni interesul elevilor pentru
participarea la concursuri de creaţie literară, informatică, fizică, chimie, matematică, tehnico-ştiinţifice,
simpozioane şi sesiuni de comunicări ştiinţifice, concursuri naţionale de jocuri logice, concursuri de şah
etc.
Prin participarea la concursuri de cultură şi civilizaţie europeană, concursuri de limbi străine,
festivaluri naţionale de teatru în limbile de circulaţie internaţională, proiecte interdisciplinare, serbări şi
carnavaluri de Ziua Îndrăgostiţilor, Halloween, Crăciun, Paşte, concursuri şi momente artistice dedicate
Săptămânii Francofoniei, Zilei Limbilor Străine sau Zilei Europei elevii se familiarizează cu limba,
cultura, tradiţiile şi obiceiurile altor popoare, creându-se astfel punţi de legătură între civilizaţii. Ei
învaţă să fie toleranţi şi deschişi spre alte culturi şi să respecte valorile culturale ale acestora.
Datorită caracterului lor interdisciplinar, activităţile extracurriculare constituie pentru elevi un prilej
de lărgire a cunoştinţelor de cultură generală, facilitând formarea culturii profesionale şi duc la formarea
competenţelor transdisciplinare.
Educaţia religioasă, componentă extrem de importantă a personalităţii umane, este un alt obiectiv
al educaţiei non-formale. Prin serbarea celor mai importante sarbători din calendarul creştin, elevii îşi
însuşesc cultura religioasă şi se formează în spiritul moralei creştine. Ei sunt astfel ajutaţi şi să îşi
formeze trăsături pozitive de caracter (cinste, sinceritate, omenie, dăruire de sine, respect, frăţie,
solidaritate umană). Activităţi precum vizitarea de audierea slujbelor religioase la sărbători, transpunerea
în fapte a unor maxime religioase şi morale, participarea la concursuri de iconografie pe sticlă sunt
deosebit de importante în realizarea educaţiei religioase.
182
Activităţile extraşcolare contribuie în mod semnificativ la realizarea educaţiei estetice a elevilor,
componentă a educaţiei integrale şi armonioase. Ele sunt activităţi de cultivare a dorinţei de frumos,
iniţiindu-i pe elevi în sesizarea frumosului sub toate aspectele sale, în înţelegerea mesajului unei opere
de artă etc. Vizitele la galeriile de artă şi la expoziţiile de pictură sau sculptură, cercurile artistice
organizate de Clubul Copiilor sau concursurile de artă şi creativitate plastică sau fotografică, concursurile
de sculptură sau de confecţionare de jucării în cadrul atelierelor de creaţie, festivalurile naţionale de
muzică uşoară şi folclor, activităţile cultural-artistice desfăşurate în cadrul şcolii, decorarea sălii de clasă
în funcţie de eveniment şi anotimp, drumeţiile şi excursiile în natură sunt exemple de activităţi care
asigură cadrul de exersare şi cultivare a diferitelor înclinaţii, aptitudini, capacităţi.
O altă dimensiune importantă a personalităţii elevului o constituie educaţia moral-civică.
Un bun cetăţean este şi un bun ecolog, de aceea elevii trebuie îndrumaţi să participe la diferite
concursuri de educaţie ecologică şi protecţia mediului, concursuri naţionale de proiecte de mediu sau la
activităţi de ecologizare a localităţii în care trăiesc şi învaţă, realizându- se astfel şi educaţia pentru mediu
si pentru sănătate a elevilor.
Unul dintre obiectivele cele mai importante ale activităţilor extraşcolare îl constituie cultivarea
sentimentului patriotic. Prin vizite la muzee şi expozitii, prin omagierea celor mai importante
evenimente din istoria neamului nostru şi excursii în oraşele cu un bogat trecut istoric, elevii îşi dezvoltă
sentimentele patriotice, pregătindu-se astfel pentru a deveni buni cetăţeni.
La mare înălţime în topul priorităţii elevilor se află educaţia fizică si educaţia rutieră realizată
prin activităţi extracurriculare foarte atractive : competiţii sportive între clase sau între şcoli, excursii,
drumeţii, concursul Educaţia rutieră – Educaţie pentru viaţă. Pe lângă formarea deprinderilor motrice,
activităţile sportive contribuie si la formarea trasăturilor de voinţă şi de caracter.
Foarte importante sunt activităţile extraşcolare ce au ca obiectiv orientarea şcolară şi profesională.
Consilierea pentru alegerea carierei trebuie sa fie un proces continuu, desfăşurat cu metode şi tehnici
adecvate. Vizitele la expoziţii, întreprinderi şi instituţii, vizionările de filme, casete video, vizitarea de
licee cu ocazia Zilei Portilor Deschise sunt bune prilejuri de formare la elevi a competenţelor necesare
unei bune orientări şcolare şi profesionale.
Conceperea şcolii ca o instituţie socială cu funcţii multiple, aptă să răspundă eficient nevoilor
psihologice şi sociale ale elevului, să asigure cadrul optim pentru starea sa de bine, pentru diminuarea
si prevenirea tulburărilor de adaptare specifice vârstei, pentru formarea unor cetăţeni responsabili, este
vitală. Educaţia non-formală contribuie la formarea şi dezvoltarea complexă a personalităţii elevului
în plan moral, intelectual, estetic, civic şi fizic prin atingerea tuturor dimensiunilor educaţiei al cărei scop
ultim este pregătirea pentru viaţă a elevului.
Activitatea educativă şcolară şi extraşcolară dezvoltă gândirea critică şi stimulează implicarea tinerei
generaţii în actul respectării drepturilor omului şi al asumării responsabilităţilor sociale, realizându-se astfel
o simbioză lucrativă între componenta cognitivă şi cea comportamentală. Secretul este să ştiţi ce măsuri şi
cum să le luaţi la momentul potrivit.
Bibliografie:
Baban, Adriana, Consiliere educaţională, Cluj - Napoca, 2001
Cristea, Gabriela, Pedagogie generală, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2002
Kulcsar, Tiberiu, Factorii psihologici ai reuşitei şcolare, Ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1987
Stoica Marin, Pedagogie şi psihologie, Ed. Gheorghe Alexandru, 2001
183
Excursia – formă didactică extrașcolară
Prof. înv. primar: Popa Isabela
Școala Gimnazială ,,Liviu Rebreanu” București
Excursia este una dintre cele mai atractive activități prin care elevii trăiesc experiențe de învățare. Ca
activitate extracurriculară, aceasta permite o abordare interdisciplinară şi transdisciplinară a cunoştinţelor
din mai multe domenii.
Rolul excursiilor este de a stimula activitatea de învățare, de a consolida ceea ce elevii au acumulat
în cadrul lecțiilor, lucrărilor practice, îşi pot dezvolta afecţiunea faţă de natură, faţă animale şi plante, față
de mediul înconjurător.
Excursiile oferă elevilor prilejul de a efectua observaţii asupra obiectelor şi fenomenelor aşa cum se
prezintă ele în stare naturală, asupra operelor de artă din muzee şi case de creaţie artistică, asupra unor
momente legate de trecutul istoric, de viaţă şi activitatea unor personalităţi de seamă ale ştiinţei şi culturii
naţionale şi universale, asupra relaţiilor dintre oameni şi a rezultatelor concrete ale muncii lor.
Conţinutul didactic al excursiilor poate fi mult mai flexibil, mai variat şi complex decât al lecţiilor
organizate în clasă, având de asemenea şi un caracter mai atractiv, elevii participând cu bună dispoziție la
asemenea activități.
La început se discută cu elevii și se stabilesc: destinația, scopul excursiei, obiectivele vizate,
itinerariul, perioada de derulare (data concretă). De asemenea, sunt prezentate principalele situații
problematice care vor fi monitorizate pe parcursul excursiei.
În timpul desfăşurării excursiei, cadrul didacticedirijează procesul de observare în mod sistematic,
îndemnând elevii să noteze ceea ce li se pare interesant sau chiar construind fișe de monitorizare a excursiei.
Informațiile culese vor putea fi valorificate în cadrul lecțiilor, astfel fixându-se, aprofundându-se
cunoştinţele și îmbogăţindu-se cultura generală.
Avantajele acestor activități extrașcolare sunt: contactul cu realitatea, cu viaţa, observarea şi studierea
fenomenelor în condiţii naturale şi sociale. Elevii sunt familiarizaţi cu problemele mediului, îşi completează
şi îşi îmbogăţesc cunoştinţele. În timpul excursiei elevii memorizează mai bine procesele și fenomenele
petrecute în natură, învață să se orienteze în spațiu, obțin priceperi și deprinderi practice.
În cazul unei excursii în natură, elevii își îmbogățesc cunoștințele cu noi specii de plante și animale;
compară ecosistemele naturale cu cele antropizate; aplică cu succes unii algoritmi de investigare,
experimentare și rezolvare a situațiilor de problemă; prelucrează datele înregistrate și formulează concluzii;
demonstrează un mod ecologic de gândire privind protecția mediului și a conservării biodiversității;
elaborează prezentări electronice, colaje, proiecte, colecții de plante și insecte.
Aplicarea excursiei ca formă extracurriculară este apreciată atât de elevi cât și de cadrele didactice,
deoarece observând frumusețile acesteia, intră în contact direct și nemijlocit, transformându-se în
protectorii ei.
184
Activităţile extracurriculare realizate cu elevii pentru studierea florei şi faunei sunt orientate şi spre o
abordare ecologică aplicativă care să motiveze elevii pentru protecţia naturii şi valorificarea acesteia în
formarea unor convingeri şi comportamente adecvate, de ocrotire şi protecţie a mediului înconjurător.
Bibliografie:
Ionescu M., Radu I. - ,, Didactica modernă”. Editura Dacia, Cluj, 2001.
185
Educația nonformală în școala românească
Prof. înv. primar Popa Maria – Liliana
Colegiul Național „I. M. Clain” Blaj, jud. Alba
Educația este un proces complex care are drept finalitate pregătirea pentru viață a elevilor. Prin cele
trei forme ale ei, formală, informală și nonformală, activitatea educațională poate fi dinamică și flexibilă,
propunându-și atingerea aceluiași scop, în funcție de creativitatea, ingeniozitatea și disponibilitatea
profesorilor, respectând particularitățile elevilor.
Educația formală îmbracă forma organizată, sistematică a acțiunilor educative din școală, cea
informală se referă la influențele spontane, în mod neorganizat și nesistematic. Educația nonformală vine
în completarea celei formale și are o abordare puternic individualizată pe nevoile și interesele elevilor, fiind
desfășurată în afara sistemului de învățământ, ca parte a educației permanente ce își propune formarea și
dezvoltarea competențelor personale, civice, sociale.
Educația nonformală contribuie în mod evident la la dezvoltarea personală și profesională a elevilor,
completând achizițiile din sistemul formal. Ea vizează în special latura practică, exploratorie, în
concordanță cu interesele și dorințele elevilor.
În cadrul educației nonformale, activitățile nu au caracter obligatoriu, la ele participând doar cei care
doresc, urmăresc atingerea unor obiective și obținerea unor rezultate prestabilite, iar procesul evaluării este
flexibil, formativ, eliminându-se stresul obținerii de note/calificative sau de rezolvare de teme obligatorii.
Prin educația nonformală se urmărește stimularea elevilor în vederea dezvoltării personale pentru
responsabilizare socială, creșterea nivelului de cunoaștere a diferitelor culturi, civilizații și formele lor de
manifestare, asigurarea mediului necesar identificării, exersării și dezvoltării înclinațiilor, aptitudinilor și
abilităților personale.
În școală sunt organizate nenumărate activități extrașcolare care se înscriu în seria de activități
nonformale, în funcție de specificul școlii, de nevoile elevilor, de rezultatele obținute de inițiativele
profesorilor și ale elevilor, de tradiția și partenerii școlii, de resursele financiare de care dispun.
Recunoscând importanța educației nonformale, de câțiva ani buni a fost introdusă „Săptămâna Școala
Altfel”, iar din acest an școlar „Săptămâna Verde”, care și-a propus educarea elevilor privind schimbările
climatice și mediul de joacă, stabilindu-se obiective de protejare a mediului și de limitare a schimbărilor
climatice negative la nivel național și internațional. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor cu entitățile
din subordine, Ministerul Educației și o serie de organizații cu experiență în domeniul educației pentru
mediu și climă au pus la dispoziția școlilor platforme și resurse variate pentru desfășurarea acestor activități.
Mai mult decât atât, școlile au avut posibilitatea de a-și alege perioada când să desfășoare aceste activități
între 27 februarie – 16 iunie, iar profesorii au avut libertatea de a alege un program de activități privind
pădurea și viața terestră, apa și viața subacvatică, biodiversitatea, schimbările climatice, managementul
deșeurilor, consum și producție sustenabile.
Acest an școlar a fost primul în care s-a decis organizarea obligatorie a acestei săptămâni, ca parte
integrantă a structurii anului școlar, cu scopul de a contribui la prevenirea schimbărilor climatice și la
protejarea mediului și formarea unor comportamente responsabile în rândul copiilor față de mediul
înconjurător. Dincolo de inconvenientele apărute – subfinanțare, condiții de mediu nefavorabile desfășurării
activităților în natură, în afara școlii, lipsa de implicare a unor părinți care consideră neimportant acest tip
de activități, ori impresia că acestea sunt un fel de zile libere/vacanță, trebuie subliniat că acest mod de
educație este mult îndrăgit de elevii de toate vârstele, ei simțindu-se neîngrădiți de programul școlar
obișnuit, lipsiți de stresul temelor, rezultatele muncii lor fiind imediate, observabile și ușor cuantificabile.
186
Am remarcat în mod plăcut mobilizarea exemplară a ONG-urilor cu mult timp înainte de începerea
perioadei de implementare a programului. Un exemplu este Viitor Plus, un ONG cu experiență de peste 16
ani în acțiuni de sustenabilitate, care a organizat sesiuni online de formare pentru profesorii interesați să
afle răspunsuri legate de conceptele-cheie ale educației de mediu – schimbări climatice, economie circulară,
plantări. Ei au oferit teme de mediu, exemple de activități teoretice, dar mai ales practice care să-i ajute pe
profesori în planificarea, organizarea și desfășurarea activităților specifice. Așa cum a declarat
coordonatorul educațional de la Viitor Plus, „învățarea și schimbarea comportamentului se face prin
practică și, mai ales, prin reflecție”. Astefl, ei au oferit profesorilor un parcurs educațional prin intermediul
căruia să fie mai întâi ei participanți, iar apoi să testeze rolul de facilitatori ai învățării în școli, pentru
creșterea impactului de calitate pentru elevi. Alte exemple de ONG-uri implicate în oferire de suport în
activitățile școlare din Săptămâna Verde sunt Ecotic – o organizație de transfer al responsabilității
producătorilor de echipamente electrice, care a creat un ghid de activități pentru profesori, EDUboost care
au organizat ateliere online și fizic în care le-au vorbit elevilor despre mediu și și-au propus ca elevii să
devină parte din jocurile individuale sau de echipă propuse.
Cu siguranță, despre impactul acestor activități vom putea vorbi la sfârșitul anului școlar când se va
realiza evaluarea acestui program și când fiecare dintre participanți, elevi, părinți și profesori, vor avea
posibilitatea să se exprime și să-și expună părerile. Experiența acestui început va fi baza pentru organizarea
programului în anul școlar viitor, iar popularizarea exemplelor de bună practică va oferi participanților
modele pe care să-și proiecteze activitățile viitoare. De bună seamă, cu toții așteptăm o finanțare
corespunzătoare pentru acest proiect, aceasta fiind principala problemă întâmpinată de profesori și care ar
trebui rezolvată de decidenți.
187
prof. de psihopedagogie specială Popa Mariana Gina
Centrul Școlar de Educație Incluzivă ”Orizont” Oradea
Educația extracurriculară (realizată dincolo de procesul de învatamant) își are rolul și locul bine
civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. Începând de la cea mai fragedă
natură.Trebuinţa de a se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm școala
cu viaţa.
copiii spre unele domenii de activitate: muzica, sport, poezie, pictura. Excursiile si taberele scolare
contribuie la imbogațirea cunoștintelor copiilor despre frumusețile țării, la educarea dragostei, respectului
pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii pot cunoaște realizările oamenilor, locurile
unde s-au născut, au trăit și au creat opere de artă.
dezvoltării elevilor. Astfel de activităţi sunt de o reală importanţă într-o lume dominată de mass media şi
ne referim la televizor, calculator și internet, care nu fac altceva decât să contribuie la transformarea copiilor
noştri în nişte persoane incapabile de a se controla comportamental , emoţional şi mai presus de toate slabi
188
Se ştie ca începand de la cea mai fragedă vârstă , copiii acumulează o serie de cunoştinte punându-i
formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii, tabere. În cadrul activităţilor
organizate in mijlocul naturii, al vietii sociale , copiii se confruntă cu realitatea si percep activ, prin acţiuni
directe obiectele , fenomenele, anumite locuri istorice. Fiind axate în principal pe viata în aer liber, în cadrul
acţiunilor turistice, elevii isi pot forma sentimental de respect si dragoste fata natura, fata de om si
realizarile sale.
Grija față de timpul liber al copilului, atitudinea de cunoaștere a dorințelor copiilor și de respectare a
acestora trebuie să fie dominantele acestui tip de activități. Acestea le oferă destindere, încredere, recreere,
voie bună, iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmari si recunoastere a aptitudinilor.
generații în actul decizional în contextul respectării drepturilor omului și al asumării responsabilitatilor
sociale, realizându-se, astfel, o simbioză lucrativă între componența cognitivă și cea comportamentală.
În urma plimbărilor, a excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai multă creativitate și sensibilitate,
imaginea realităţii, în cadrul activităţilor de desen şi modelaj , iar materialele pe care le culeg, sunt folosite
în activităţile practice, în jocurile de creaţie. La vârsta şcolară, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arată
consolidează instrucţia şcolară dobândind însuşirea a noi cunoştinţe. Excursia reprezintă finalitatea unei
activităţi îndelungate de pregătire a copiilor, îi ajută să înţeleagă excursiile nu numai din perspectiva
evadării din atmosfera de muncă de zi cu zi ci şi ca un act de ridicare a nivelului cultural.
Serbările și festivitățile – marchează evenimentele importante din viața școlarului. Din punct de
vedere educativ imporțanta acestor activități constă în dezvoltarea artistică a elevului precum si in
atmosfera sărbătorească instalată cu acest prilej. Aceste mici serbări, organizate de catre cadrele didactice,
le oferă elevilor răsplata primită după muncă, și de asemenea au un rol de motivare, mai puțin seminificativ.
Concursurile scolare – sunt o metodă extrașcolară de a stârni interesul elevului pentru diferite arii
curriculare având, în același timp, o importanța majoră și în orientarea profesională a elevilor, făcându-le
cunoscute toate posibilități pe care aceștia le au.
Prin derularea multor activități extracurriculare promovăm imaginea instituției. Elaborarea unor
proiecte la nivel local, județean, internațional, care să vizeze multiplicarea experienţei pozitive şi a
exemplelor de bună practică în managementul instituțional. Festivalurile internaționale s-au organizat și
desfășurat pe scena teatrului mic din Oradea, având participanți elevi cu dizabilități de la toate școlile
speciale din țara și din străinătate, elevii fiind răsplătiți cu diplome și cadouri.
O serie de proiecte județene: ”Artizanul amator pe urmele tradiției ”, Impreună spre un nou orizont”
”Imagine sfântă din icoană”- icoane pe sticlă, ”Sănătate cu de toate” VItralii decorative ” Întâlnire cu
trecutul ”sunt proiecte care s-au derulat și se derulează în continuare în instituția noastră, iar beneficiarii
sunt elevii cu dizabilități din invățământul special și special integrat. Activitățile extrașcolare, cu o
deosebită influență formativă, au la bază toate formele de acțiuni, ateliere de creație, concursuri și
parteneriate cu alte instituții.
Activitățile extracurriculare dau o alternativă sănătoasă, practică și creativă elevilor, instituția de
învățământ ce promovează astfel de activități beneficiind de imaginea pozitivă binemeritată, atât la nivel
local, cât și județean sau național.
Activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru
didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el, în primul rând, o atitudine deschisă și inovativă, atât
în modul de realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând o atmosferă relaxantă care să
permită stimularea creativă a elev Elevii școlii noaste au participat la realizarea de lucrări trimise la
diferite concursuri școlare precum și participatea la activități și mobilități în cadrul proiectelor
ERASMUS+.
În concluzie, oferim elevilor educație de calitate, accesul la ofertele educaționale, individualizarea
învățării, combaterea discriminării, reducerea violenței, promovarea unui comportament moral pozitiv și
participarea la activități extrașcolare și extracurriculare.
189
Activitățile extrașcolare –
manieră de cunoaștere și de autocunoaștere în rândul elevilor
Prof. Mihaela Popan
Colegiul Național „Mihai Eminescu”, Baia Mare, Maramureș
În zilele noastre, mai mult ca oricând, tinerii simt nevoia de a studia aprofundat, de a cerceta, de a
primi confirmări. În acest sens, este necesară o bună orientare care să ofere siguranța reușitei sociale la
finalizarea studiilor. Această orientare se materializează în cadrul Școlii altfel, în activitățile extrașcolare,
care atrag elevii dornici de a-și satisface toate curiozitățile legate de un anumit domeniu cultural, în vederea
lărgirii orizonturilor.
În aceste vremuri, granițele fizice nu mai reprezintă un impediment pentru elevi, ci înseamnă curajul
de a ieși în afara frontierelor țării pentru a se putea integra în rândurile tinerilor europeni, dobândind
autonomie și siguranță de sine.
Activitățile extrașcolare, prilejuite de Școala altfel, precum vizitele, incursiunile în spații descoperite
în filele manualelor reprezintă pentru elevi un prilej de a lua contact cu lumea reală, atunci când este vorba
de spațiul autohton, dar mai ales de cel din afara țării, sprijinindu-i în viitoarele alegeri în viață.
Exemplu: Proiectul de parteneriat educațional PE URMELE PRINȚESEI SISI – INCURSIUNE ÎN

SPAȚIUL EX-HABSBURGIC a fost inițiat cu scopul sprijinirii elevilor Colegiului Național „MIHAI
EMINESCU”, Baia Mare, și pe cei ai Liceului Teoretic „NÉMETH LÁSZLÓ” în a-și evalua propriile
cunoștințe dobândite în școală, raportate la trecutul țării, la prezentul nostru și la viitorul lor.
➢ Scopul proiectului: Proiectul își propune să vină în sprijinul elevilor care doresc să-și extindă aria
de cercetare și de învățare prin descoperire în afara granițelor țării, în scopul lărgirii orizonturilor culturale;
➢ Obiectivele proiectului:
• Dezvoltarea interesului pentru aprofundarea culturii generale;
• Corelarea noțiunilor teoretice cu spațiul fizic propriu-zis;
• Formarea deprinderilor de interacțiune socială;
• Dezvoltarea conștiinței de sine și a atitudinilor pozitive față de propria persoană;
➢ Participanți: elevi, părinți, cadre didactice
➢ Grup țintă: direct: 45 de elevi din liceele partenere
indirect: părinții acestora, comunitatea, societatea
Parteneri educaționali: Ministerul Educației, Inspectoratul Școlar MARAMUREȘ, Colegiul Național

„MIHAI EMINESCU”, Baia Mare, Liceul Teoretic „NÉMETH LÁSZLÓ”, Baia Mare, părinții elevilor,
cadre didactice;
Durata: noiembrie – decembrie 2022
Destinația: Viena – Austria
190
,,Şcoala Altfel la Roma în Colosseum’’
prof. Popescu Cameluţa,
C. N. ,,Gib Mihăescu'', Drăgăşani
Legenda spune că, în urmă cu câteva sute de ani, unul dintre suveranii pontifi primind o delegaţie de
soli, la Vatican, le-a dăruit o urnă plină cu pământ. Văzând dezamăgirea pe chipurile lor, papa a luat puţină
ţărână şi a strâns-o în pumnul drept: printre degete s-au scurs atunci câteva picături de sânge. Era pământ
din arena Colosseumului.
Împăratul în lojă, femeile la galerie - Imaginea poetică, pe care ne-o sugerează legenda, ilustrează
realitatea: în incinta imensului amfiteatru din Roma au pierit, prin moarte violentă, sute de mii de oameni
şi numeroase animale, sub ochii unui public pasionat, în cadrul unor spectacole de o cruzime
înspăimântătoare. Numele de Colosseum (în latina târzie Colossus a provenit de la cuvântul grec colossos
care însemna statuie, monument mare)
Numele Colosseumului evocă pe martirii creştini daţi pradă fiarelor, în vreme ce Nero, tolănit pe un
aşternut din petale de trandafiri, îşi plimba prin jur privirile blazate.
Mai întâi, Nero nici nu a ştiut că va exista un Colosseum, a cărui piatră de temelie a fost pusă la patru
ani după moartea sa.In Roma antică nu vorbea de Colosseum – termen care a apărut abia în secolul al VIII-
lea al erei noastre -, ci de Amphiteatrum Flavium, după numele familiei căreia îi aparţinea împăratul
Vespasian. Acesta a hotărât să înalţe imensa construcţie în Cetatea Eternă deoarece, dispunând de mână de
lucru ieftină, furnizată de zecile de mii de prizonieri de război reduşi la sclavie, voia să ofere concetăţenilor
săi un nou centru de recreare.
De formă eliptică,(ovala) Colosseumul are axa mare de 188 m, axa mică de 156 m şi înălţimea de
peste 48 m. Arena centrală (36×54 m) este înconjurată de 80 de rânduri de gradene de marmură şi granit,
în care puteau lua loc, după aprecierile romanilor, 80.000 – 100.000 de spectatori.. Zidul exterior şi
culoarele principale erau din blocuri de piatră, prinse între ele cu cârlige de fier.Interiorul era realizat parte
din piatră, parte din beton, totul fiind îmbrăcat în cărămizi. Lemnul a fost rareori utilizat şi, în general, în
cantităţi mici, cu excepţia arenei, care avea podeaua din scânduri. Trapele şi chepengurile amenajate în
duşumea permiteau comunicarea cu instalaţiile de la subsol, unde se găseau canalele de drenaj, cuştile
animalelor, depozitele de arme etc. De jur împrejurul amfiteatrului, cele optzeci de arcade de la parter
reprezentau intrările pentru public. Două dintre ele – şi anume cele situate la extremităţile axei mici – erau
interzise spectatorilor de rând. Ele duceau la două sectoare rezervate, ambele situate la mai puţin de cinci
metri distanţă de arenă: unul destinat împăratului şi suitei sale, celălalt – ambasadorilor şi oaspeţilor de rang
înalt. Restul locurilor din preajma arenei erau ocupate de senatori, comandanţi militari şi de alţi dregători
cu funcţii importante. În spatele lor urmau 24 de rânduri pentru patricieni şi tribuni, apoi 16 rânduri pentru
plebei, iar după ele venea „galeria”, rândurile cele mai de sus şi mai îndepărtate de arenă, unde stăteau
femeile. Spectatorii primeau bilete sub formă de bucăți de ceramică, pe care erau indicate prin numere
secțiunea și rândul
Începute sub domnia lui Vespasian, în anul 72 d.H.., lucrările de construcţie nu atinseseră, în anul 79,
decât trei sferturi din înălţimea prevăzută a amfiteatrului. Un an mai târziu, clădirea era terminată, astfel
încât Titus, fiul şi urmaşul la tron al lui Vespasian, a putut deschide porţile Colosseumului, invitând pe
romani la primele „jocuri” organizate în noua incintă.
Festivităţile inaugurale au durat nici mai mult, nici mai puţin de o sută de zile. La început, s-au
înfruntat în arenă fiarele: elefant împotriva rinocerilor, bivoli sălbatici împotriva urşilor, lei împotriva
panterelor. Apoi a venit rândul oamenilor să se lupte cu animalele. Iar, în cele din urmă, gladiatorii s-au
încăierat între ei, pe viaţă şi pe moarte. Cinci mii de fiare au pierit în cursul celor peste trei luni de „jocuri”
neîntrerupte. Numărul victimelor omeneşti nu se cunoaşte, deoarece nimeni nu s-a ostenit să-l înregistreze;
191
după câte se pare însă, au căzut jertfă aproape o mie de gladiatori. Se zice că până şi Titus a plâns la sfârşit,
de dezgust faţă de „distracţia“ pe care o oferise concetăţenilor săi. În timpul festivităţilor pompoase care au
marcat deschiderea Colosseumului în 80 d.Hr, au fost ucişi aproximativ 5000 de lei, hipopotami, elefanţi
şi zebre. Un masacru similar s-a petrecut în 248 d.Hr. în timpul festivităţilor de aniversare a unui mileniu
de existenţă a Romei.
Salutul celor ce vor muri - Sângeroasele întreceri existau încă cu mult înainte de a se construi
Colosseumul, consacrându-li-se oficial 93 de zile în fiecare an. Oricare cetatean roman(civis romanus)
avea dreptul să patroneze „jocuri” organizate pe socoteala lui. Cheltuiala era de regulă foarte mare, dar
considerente de prestigiu şi de publicitate personală au determinat mulţi membri ai caselor avute să recurgă
la subvenţionarea unor astfel de spectacole.
Cu multe zile înainte, „afişele” împânzeau capitala, anunţând numele celui care subvenţiona
spectacolul, precum şi pe cele ale gladiatorilor-vedete, împreună cu palmaresul lor de victorii. În zorii zilei
respective, animalele erau aduse în cuştile de sub podeaua arenei. Câteva ore mai târziu avea loc o
procesiune de care, în frunte mergând organizatorul şi în urma lui gladiatorii înveşmântaţi în tunici purpurii,
cu broderii din fire de aur. Cortegiul era încheiat de sclavii care duceau armele luptătorilor.
Gradenele Colosseumului se umpleau cu mult înainte de ora stabilită pentru începerea „jocurilor”.
Vuietul zecilor de mii de glasuri se curma brusc în clipa când gladiatorii apăreau în arenă. Cu privirile
aţintite spre loja imperială, ei înălţau braţul drept, strigând într-un cor scandat: Ave Caesar! Morituri te
salutant! („Slavă ţie, împărate! Cei ce vor muri te salută!”) După ieşirea lor în arenă, împăratul dădea drumul
unei eşarfe peste balustrada tribunei. Trâmbiţele răsunau. Spectacolul începea în acompaniamentul unei
orchestre ale cărei instrumente erau flautul, cornul şi orga hidraulică.
Uneori, mortalele lupte erau precedate de praelusio sau prolusio – concurs cu un caracter mult mai
apropiat de cel al sporturilor din zilele noastre: participanţii se înfrunrau cu arme inofensive, confectionate
din lemn sau având tăişurile învelite în pînză, pentru a nu pricinui rănirea adversarilor. Dar publicul se
sătura repede de simulacre şi cerea lupte autentice. Era rândul gladiatorilor, al căror nume se tragea de la
gladius – o sabie scurtă cu doua muchii ascutite..
Gladiatorii erau recrutaţi în majoritatea cazurilor din rândul sclavilor, al prizonierilor de război sau al
deţinuţilor condamnaţi la moarte. Au evoluat astfel în arenă traci şi gali, germani şi mauri din regiunea
Munţilor Atlas, samniţi şi negri din Africa Centrală. Dar uneori riscanta profesiune era îmbrăţişată şi de
cetăţeni liberi, care sperau să se îmbogăţească în scurtă vreme sau care încercau să refacă o avere risipită.
Se cunosc şi câteva exemple de luptători de origine aristocratică, amatori de senzaţii tari sau atraşi de faima
de care se bucurau aşii arenei. Ei semnau un fel de contract aşa-numitul auctoramentum gladiatorium, prin
care se puneau voluntar, pe o perioadă de timp stabilită, la dispoziţia unui lanista – echivalentul antic al
antrenorului modern.
Jocul cu propria lui viaţă Puţinii gladiatori care, supravieţuind ciocnirilor, izbuteau sa repurteze o
lungă serie de victorii erau răsfăţaţii Romei, celebritatea lor depăşind cu mult pe cea de care au parte
campionii ringurilor sau ai arenelor noastre de fotbal. La sfârşitul „jocurilor”, învingătorii, o dată cu frunza
de palmier care juca rolul cununei de lauri, primeau tăvi mari de argint, încărcate cu aur şi pietre preţioase.
Poeţii le dedicau ode, meşteşugarii împodobeau vasele şi cupele cu portretul lor, nobilii îi invitau la
banchete. Dacă aveau rarisima şansă de a aiunge la o vârstă înaintată, primeau, în cadrul unor ceremonii
speciale, o spadă de lemn (rudis), însemnul ieşirii la pensie.
Dar cât de scump erau plătite aceste îndoielnice perspective! Pentru un gladiator, fiecare „joc“
însemna jocul cu propria lui viaţă. În luptele curente „om la om”, unul dintre protagonişti era, de cele mai
multe ori, „urmăritorul” (sequor), care lupta cu pieptul dezgolit, purtând pe cap un coif şi având ca armă un
gladius şi un scut. Adversarul său se numea „năvodar” (retiarius); el nu avea armură de protecţie, dar
dispunea, în schimb, de o plasă, în care se străduia să-l prindă pe urmăritor, precum şi de un trident (uneori
şi de un pumnal prins la brâu).
Genurile de luptă erau însă foarte variate. În ultima perioadă a imperiului, dimachaeri se înfruntau cu
câte o sabie în fiecare mână. Alteori, gladiatorul avea o suliţă legată de încheietura mâinii drepte sau, în
cazul hoptomachilor, era înveşmântat din cap până în picioare în zale. Un timp au fost la modă britanii şi
essedarii, care luptau în care trase de cai. Într-o altă perioadă, s-au bucurat de favoarea publicului laquearii,
a căror armă era un laţ. Samniţii purtau un coif cu vizor şi pană, folosind o pavăză de formă eliptică şi o
spada scurtă, iar tracii – un scut mic şi rotund şi un fel de iatagan.În anul 90 e.n., împăratul Domiţian a
organizat o luptă între femei şi pitici (de altfel, femeile au intrat frecvent în arenă, mai ales sub domnia lui
192
Nero, participarea lor la „jocuri” fiind interzisă printr-un edict abia în anul 200 d.H.).Dar, fară îndoială, cea
mai hidoasă dintre întreceri era aşa-numitul „joc la nesfârşit”. Participanţii – aleşi dintre deţinuţii
condamnaţi la moarte – erau scoşi câte doi în arenă, unul înarmat, celălalt cu mâinile goale. Imediat ce îl
ucidea pe cel din faţa lui, primul era dezarmat şi oferit ca pradă unui al treilea – şi aşa mai departe, până la
măcelărirea întregului lot de osândiţi Duelurile sângeroase dintre gladiatori au fost interzise în anul 404
d.Hr. şi, o sută de ani mai târziu, au fost oprite şi luptele cu animale sălbatice. Conform anumitor
istorici, arena era uneori umplută cu apă şi se puneau în scenă reconstituiri ale bătăliilor navale. Pentru
romani, Colosseumul era simbolul eternităţii. Încă din Evul Mediu, pelerinii care au vizitat acest loc au
intonat un imn: „Cât timp Colosseumul va dăinui, Roma va dăinui. Când Colosseumul se va prăbuşi, Roma
va pieri. Când Roma va pieri, lumea se va sfârşi”.
Desi este atat de vechi, Colosseumul are un succes la fel de mare acum ca si atunci cand a fost
construit!
193
în formarea deprinderilor ecologice ale elevilor din învățământul primar
Profesor pentru învățământul primar: Popescu Ioana Georgiana
Școala Gimnazială ,,Zaharia Stancu,,
Localitatea Roșiori de Vede, Județul Teleorman
Educaţia extrașcolară (realizată dincolo de procesul de învăţământ) îşi are rolul şi locul bine stabilit
în formarea personalităţii copiilor noştri. Educaţia prin activităţile extracurriculare urmăreşte identificarea
şi cultivarea corespondenţei optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum
şi stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii
acumulează o serie de cunoştinţe punându-i in contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură.
Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm şcoala cu viaţa.
activitatea unor personalităţi de seamă ale ştiinţei şi culturii universale şi naţionale.
Organizarea plimbărilor, a excursiilor în natură îi ajută pe copii să redea cu mai multă creativitate şi
sensibilitate , imaginea realităţii, în cadrul activităţilor de desen şi modelaj, iar materialele pe care le culeg
,sunt folosite în activităţile practice, în jocurile de creaţie. La vârsta şcolară, copiii sunt foarte receptivi la
tot ce li se arata sau li se spune în legatură cu mediul , fiind dispuşi să acţioneze în acest sens .
Împreună cu elevii am realizat o plimbare în pădurea Vedea, un mediu de viață aparte situat în
apropierea orașului Roșiorii de Vede. Am făcut o mică incursiune în trecutul istoric, le-am vorbit despre
mituri, legende, menționarea pădurii în creațiile literare etc. Le-am vorbit despre vegetație și faună. Elevii
au observat în mod direct speciile de plante specifice acestui mediu de viață.
,,Pe-un picior de plai/ Pe-o gură de rai...
Așa începe binecunoscuta baladă ,, Miorița,, .Deși aceasta nu a fost scrisă pe meleaguri teleormănene
nu putem nega faptul că Pădurea Vedea poate fi considerată un colț de rai. Dar cel mai bine o descrie Zaharia
Stancu în romanul său ,,Pădurea nebună,,. Acești copaci sunt urmașii acelora care în urmă cu mai bine de
2000 de ani făceau parte din vestiții Codrii ai Vlăsiei, pădure ce acoperea partea de sud a țării coborând din
zona subcarpatică și întinzându-se până la Dunăre. Tătarii au numit-o Deli Orman ceea ce în traducere
înseamnă ,, Pădurea nebună,,. Mai tîrziu toponimul a devenit numele regiunii de sud a țării cunoscută astăzi
drept Județul Teleorman.
Dovezile istorice atestă faptul că această zonă a fost populată încă din cele mai vechi timpuri.
Strămoșii din preistorie,apoi dacii sau geții, cuceritorii și coloniștii romani, triburile migratoare și mai târziu
populația romanică ne-au lăsat urme ale existenței lor atât în zona construită a actualului oraș cît și în
păduri, pe câmpuri, în zonele limitrofe.
194
Vegetația din PădureaVedea este o relicvă a vestitelor păduri teleormanene careînconjurat orașul pănă
la mijlocul secolului XIX. Este o pădure de luncă cu arbori de esență moale printre care:teiul, stejarul, fagul,
plopul, alunul, mesteacănul) dar și frasinul și ulmul.
Teiul –este un copac foios ( cu frunze late și căzătoare), ajungând până la 40 metri înălțime, cu frunze
cu o anvergură de 6–20 cm, străbătute de nervuri.Poate ajunge la o vărstă de cîteva sute de ani sau chiar
2000 de ani. Stejarul-este un arbore foios, înalt, cu ramuri puternice, noduroase, coroană largă și bogată.
Scoarța stejarului este de culoare brun-negricioasă, aspră, adânc brăzdată, adăpostind adesea o micro-faună
activă (în special furnici și anumite specii de gândaci). Fagul- este un arbore foios, capabil de a ajunge la
înălțimi de 40 m și 2 m diametrul trunchiului . Este înalt, impunător, cu scoarța netedă, cenușie-albicioasă.
Un puiet de 10 ani va avea circa 4 m înălțime. El are o durată de viață de la 150 la 200 de ani, deși uneori
trăiește până la 300 de ani.
Bibliografie:
1. Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ,
2. Ionesc, M., Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
195
Importanța activităților extrașcolare în învățământul preuniversitar
Profesor Învăţământ Primar Popescu Maria
Şcoala Gimnazială, Comuna Berislăvești
Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, stimuleaza şi orientează
În urma plimbărilor, a excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai multă creativitate şi sensibilitate ,
imaginea realităţii, în cadrul activităţilor de desen şi modelaj , iar materialele pe care le culeg ,sunt folosite
în activităţile practice, în jocurile de creaţie. La vârsta şcolară, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arata
sau li se spune în legatură cu mediul , fiind dispuşi să acţioneze în acest sens .
Excursia ajută la dezvoltarea intelectuală şi fizică a copilului, la educarea lui cetăţenească şi patriotică.
Ea este cea care îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei experienţe sociale importante, dar şi
îmbogăţirea orizontului cultural ştiinţific. Prin excursii elevii îşi suplimentează şi consolidează instrucţia
şcolară dobândind însuşirea a noi cunoştinţe.
Acestea oferă copiilor posibilitatea să demonstreze practic ce au învăţat la şcoală, acasă, să deseneze diferite
aspecte, să confecţioneze modele variate. Acelasi efect îl pot avea concursurile organizate de către cadrele
didactice în clasa. Dacă sunt organizate într-o atmosferă placută vor stimula spiritul de iniţiativitate al
copiluiui, îi va oferi ocazia să se integreze în diferite grupuri pentru a duce la bun sfârşit exerciţiile şi va
asimila mult mai uşor toate cunoştinţele. Elevii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească: o gândire
important ca profesorul însăşi să fie creativ. Elevii sunt atraşi de activităţile artistice, reacreative, distractive,
care ajută la dezvoltarea creativităţii, gândirii critice şi stimulează implicarea în actul decizional privind
196
respectarea drepturilor omului, conştientizarea urmărilor poluării, educaţia rutieră, educaţia pentru
păstrarea valorilor, etc.
Bibliografie:
- Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ, în
- Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în
197
MODEL PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR ȘCOALA ALTFEL
,,Să ştii mai multe, să fii mai bun!”
24-28 aprilie 2023
PROF. ÎNV. PREȘCOLAR: POPESCU MARICICA
PROF. ÎNV. PRIMAR: CARAZĂ CLAUDIA
LICEUL” MIHAIL SADOVEANU” – BORCA / NEAMȚ
NR. ZIUA/ DENUMIREA OBIECTIVE INTERVAL RESPON LOCUL

CRT DATA ACTIVITĂȚII ORAR SABIL DESFĂ
ȘURĂRII
1 Luni Salutul de -formarea unei conduite corecte 7.30-12.30 Popescu Scoala
dimineață! în timpul servirii mesei din punct Maricica Pârâul-
24.aprilie Artiștii bucătari de vedere fizic și moral Carază Pîntei
Bunele maniere formarea unor deprinderi practice Claudia
la masă de lucru în bucătărie
Servim masa ! -iniţierea elevilor mai mici în
Prepararea unor activităţi simple de bucătărie
gustări -valorificarea experienţelor
Exerciții de acumulate în familie
conduită -dezvoltarea spiritului de
La plecare cooperare şi colaborare, a
spun,” La competitivităţii,
revedere !” a încrederii în forţele proprii,
a spiritului de echipă
2 Marți Poveștile - stimularea interesului faţă de 7.30-12.30 Popescu Scoala
25 aprilie copilăriei lumea poveştilor, Maricica Pârâul-
1.Călător în - familiarizarea copiilor cu diferite Carază Pîntei
lumea poveștilor modalităţi de prezentare şi Claudia
2.La cinema receptare a poveştilor;
3.Măști pentru -redarea creativă a unor scene şi
carnaval personaje din poveşti -
4.Personajul
îndrăgit –
concurs
La plecare
spun,” La
revedere !”
3 Miercuri Micii sportivi -participarea la dialog atât în 7.30-12.30 Popescu Scoala
26 aprilie Minte sănătoasă calitate de vorbitor cât și de Maricica Pârâul-
în corp sănătos- auditor Carază Pîntei
dialog - exersarea deprinderilor mortice Claudia
Dans modern cu de baza; mers, alergare, tarare;
obiecte - formarea deprinderii de a
asculta cu atentie explicatiile
198
Sportivi de ieri, primate, in vederea parcurgerii
sportivi de azi – corecte a traseului aplicativ; -
cd educ dezvoltarea spiritului
Invitație la competitional, fair-play-ului;
mișcare
La plecare
spun,” La
revedere !”
4 Joi Hai la drum mici -cunoasterea regulilor de 7.30-12.30 Popescu Scoala
27 aprilie pietoni! circulatie rutiera Maricica Pârâul-
Compunem -utilizarea unui limbaj adecvat in Carază Pîntei
versuri ritmate prezenta unor situatii specifice Claudia
Unde ne jucăm ? circulatiei rutiere
Indicatoare -cunoasterea cauzelor care duc la -agent de
rutiere provocarea accidentelor si poliție
Agentul de evitarea acestora
poliție ne -cunoasterea locurilor de joaca si
îndrumă! respectarea regulilor de circulatie
La plecare -consolidarea deprinderilor
spun,” La corecte de circulatie
revedere !”
5 Vineri Plantele dezvoltarea capacităţii de 7.30-12.30 Popescu Scoala
28 aprilie medicinale și cunoaştere şi înţelegere a Maricica Pârâul-
rolul lor mediului înconjurător; Carază Pîntei și
Plantele din -stimularea curiozităţii privind Claudia împrejuri
cămară/ de pe explicarea şi înţelegerea lumii mi
câmp- colectare înconjurătoare
Plantele -recunoașterea plantelor după
medicinale – unele caracteristici:aspect ,miros
remedii naturiste -precizarea importanței folosirii
–cd educațional plantelor medicinale
Preparăm ceai
Plantele de leac
– expoziție
La plecare
spun,” La
revedere !”
199
Prof. înv. preșcolar POPESCU MIRELA
Şcoala Gimnazială NR. 10/Grădiniţa cu P. N. Lizuca
“Sa nu-i educam pe copiii nostri pentru lumea de azi. Aceasta lume nu va mai exista cand ei vor fi
Educatia extracurriculara isi are rolul si locul bine stabilit in formarea personalitatii copiilor nostri.
Educatia prin activitatile extracurriculare urmareste identificarea si cultivarea corespondentei optime dintre
aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viata civilizat, precum si stimularea comportamentului creativ in
diferite domenii. Incepand de la cea mai frageda varsta, copiii acumuleaza o serie de cunostinte punandu-i
in contact direct cu obiectele si fenomenele din natura.Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este
tocmai ceea ce ne permite să împăcăm scoala cu viaţa.

Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale constituie un mijloc de a
intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru. Ele oferă elevilor prilejul de a
observa obiectele şi fenomenele în starea lor naturală.
copiii spre unele domenii de activitate: muzica, sport, poezie, pictura. Excursiile si taberele scolare
contribuie la imbogatirea cunostintelor copiilor despre frumusetile tarii, la educarea dragostei, respectului
pentru frumosul din natura, arta, cultura. Prin excursii, copiii pot cunoaste realizarile oamenilor, locurile
unde s-au nascut, au trait si au creat opere de arta.
cunoştinţă cu lumea minunată a artei. Astfel de activităţi sunt de o reală importanţă intr-o lume dominată
de mass media şi ne referim la televizor, calculator si internet, care nu fac altceva decât să contribuie la
transformarea copiilor noştri in nişte persoane incapabile de a se controla comportamental , emoţional şi
mai presus de toate slabi dezvoltaţi intelectual.
Se ştie ca incepand de la cea mai fragedă vârstă , copiii acumulează o serie de cunoştinte punându-i
200
formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice:plimbări, excursii, tabere. . In cadrul activităţilor
directe obiectele, fenomenele, anumite locuri istorice. Fiind axate în principal pe viata în aer liber, în cadrul
sale.
sociale, realizandu-se, astfel, o simbioza lucrativa intre componenta cognitiva si cea comportamentala.
In urma plimbarilor, a excursiilor in natura, copiii pot reda cu mai multa creativitate si sensibilitate,

evadării din atmosfera de muncă de zi cu zi ci şi ca un act de ridicare a nivelului cultural .
vedere educativ importanta acestor activitati consta in dezvoltarea artistica a elevului precum si in
atmosfera sarbatoreasca instalata cu acest prilej.
cunoscute toate posibilitati pe care acestia le au. Elevii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească: o gândire
şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica constructiv.
dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor şcolarilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor
liber.Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire
201
Școala din afara școlii.
Rolul activităților extrașcolare în educația liceenilor
Prof. Popescu Nadia - Florentina
Liceul Teoretic ”Alexandru Marghiloman”, Buzău
“Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi. Aceasta lume nu va mai exista când ei vor fi
mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi lumea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze.”
(Maria Montessori –”Descoperirea copilului”)
Obiectivele procesului educativ la nivelul învățământului liceal vizează achiziționarea de către elevi
a competențelor cheie de comunicare, de gândire logică, digitale, antreprenoriale, de sensibilizare și de
exprimare culturală și, mai ales, a competenței de a învăța șă învețe. Toate acestea odată însușite eficient,
vor facilita procesul următor pe care trebuie să îl străbată un licean, acela de a-și însuși competențele
profilului sau calificării profesionale care să îi asigure integrarea în învățământul superior sau în câmpul
muncii. Pentru ca succesul acestor demersuri să fie asigurat, iar tânărul să devină un cetățean util sieși și
întregii societăți, trebuie exersate și dezvoltate și altfel de abilități, care nu sunt atinse prin parcurgerea
teoretică a conținuturilor programelor în vigoare. Tânărul are nevoie de interacțiune, de confruntare cu
situații de viață dincolo de zidurile școlii, dar în context educativ, formativ, alături de colegii săi și de
profesori. Aceasta este zona activităților extrașcolare. Oricât de mult ar urmări educaţia curriculară realizată
în cadrul procesului de învăţământ organizat din interiorul școlii, ea nu va putea epuiza nevoile de formare
ale tânărului licean. Pentru ca această etapă formativă să nu fie influențată de factori nocivi moral elevului,
ea trebuie să se desfășoare, mare parte, sub ocrotirea mediului școlar. Astfel, vor fi oferite modele certe de
dezvoltare și vor fi deschise drumuri sigure și drepte de urmat pentru desăvârșirea personalității tânărului.
Pentru nivelul liceal, anumite activități extrașcolare au un impact mai mare și ele trebuie cu precădere
cultivate. Cele de tipul excursiilor, taberelor școlare, vizitelor de documentare și tematice poate sunt, în
continuare, cele mai plăcute de elevi, dar nu sunt singurele. În școală se pot desfășura concursuri, dezbateri,
mese rotunde, vizionări de materiale video pe teme diverse, prezentări și lansări de carte, prezentarea
ofertelor educaționale ale unor instituții de învățământ superior, ateliere pe diverse teme, organizarea unor
seri artistice și multe, multe altele. Rolul acestora ar fi să deschidă elevilor căi de urmat, să îi familiarizeze
cu domenii noi sau pe care nu le cunoșteau îndeajuns, să le faciliteze comunicarea și socializarea.
În afara școlii, foarte bine primite de liceeni sunt activitățile de voluntariat. Cu o extraordinară
deschidere spre lume, spre ceilalți, tinerii se bucură întotdeauna să ajute, să susțină, să contribuie la fericirea
altora sau la binele comun și o fac dezinteresat, nu pentru o dovadă la CV-ul personal. Participarea la astfel
de activități le oferă sentimentul valorii de sine și conștiința că sunt (sau se comportă) ca niște adulți și sunt
judecați ca atare. Dalai Lama afirma: ,,Când educi mintea unui copil, nu uita să-i educi și inima”. Astfel de
contexte ar trebui să creeze în liceu activitățile extrașcolare, deoarece acasă, în timpul liber, cu familia, este
foarte posibil ca ele să lipsească. Școala le oferă girul oficial, le garantează importanța și calitatea, iar elevul
știe că ceea ce face este bine, corect și frumos. Cum vârsta la care se află elevii este esențială pentru
dezvoltarea lor emoțională și cognitivă și este etapa la care anturajul și oamenii din jur sunt esențiali pentru
a-și afirma identitatea și a obține recunoaștere, este foarte important ca madiul acesta să fie de calitate și
certificat. În acest caz, rolul profesorului devine esențial și dincolo de contextul formal al clasei, al orei de
curs. El trebuie să îi faciliteze elevului accesul la astfel de contexte, studiind cu atenție ce anume se
potrivește profilului clasei sale, ce interese au elevii săi sau, mai ales, ce lispuri au elevii săi și pot fi
înlăturate prin activități extrașcolare. Astfel, activitățile din afara programului școlar devin utile, parte a
procesului educativ general, nu doar o modaliatate de a puncta o activitate, obligați fiind de atribuțiile
profesorului diriginte.
202
Pentru elevii din ciclul liceal, cele mai frecvente beneficii pe care le pot oferi, în general, activitățile
extrașcolare sunt: creșterea stimei de sine, încrederea în propriile forțe, autocunoașterea, dezvoltarea
abilităților de comunicare, creșterea interesului pentru integrarea socială, descoperirea și dezvoltarea de
talente și aptitudini, nașterea și dezvoltarea unor atitudini deschise, tolerante, umaniste și ecologiste,
scăderea riscului de consum de substanțe toxice și comportament delincvent și antisocial.
Așadar, proiectând cu grijă și în conformitate cu nevoile elevilor noștri astfel de activități extrașclare,
vom contribui la formarea și cizelarea lor ca viitori cetățeni ai unei lumi pe care ne-o dorim mai bună pentru
ei, pentru copiii noștri.
Bibliografie:
Maria Montessori –”Descoperirea copilului”, Editura didactică și pedagogică, București – 1977, pg.
208
203
Activităţile extracurriculare, mijloc de educaţie ecologică
Prof. înv. primar, Popez Elena Ștefania,
Școala Gimnazială ”Ioan Moga” Dițești, jud. Prahova

copiilor.
Ei au nevoie de acţiuni care să le lărgească lumea lor spirituală, să le împlinească setea lor de
cunoaştere, să le ofere prilejul de a se emoţiona puternic, de a fi în stare să iscodească singuri pentru a-şi
Activităţile extracurriculare contribuie la adâncirea şi completarea procesului de învăţământ, la
dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor elevilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber.
Participarea copiilor la aceste activităţi sporeşte eficienţa demersului educaţional, dat fiind cunoscută marea
disponibilitate a celor mici de a descoperi tot ceea ce le stârneşte curiozitatea. Aceste demersuri îşi găsesc
finalitatea în comportamentul copiilor care devin mai buni, mai sensibili faţă de mediul apropiat, mai
protectori, disciplinaţi, responsabili, plini de iniţiativă şi prompţi în ocrotirea a tot ce-i înconjoară.
Scopul activităţilor extracurriculare desfăşurate a fost stabilit ca fiind formarea şi dezvoltarea
conştiinţei ecologice şi a comportamentului ecologic, stimularea curiozităţii faţă de mediul înconjurător,
cunoaşterea şi înţelegerea frumosului din natură şi a modului în care copiii pot contribui la ocrotirea şi
protejarea naturii, promovarea dialogului şi-a comunicării între elevii din şcoli şi medii diferite ( urban-
rural), dezvoltarea cooperării şi a colaborării între cadre didactice din unităţi diferite de învăţământ.
Obiectivele urmărite au fost: să observe şi să descopere caracteristicile lumii vii corelate cu condiţiile
de mediu, să investigheze şi să emită ipoteze simple cu privire la rolul mediului natural în evoluţia
vieţuitoarelor , să lege noi prietenii, să-şi consolideze priceperi şi deprinderi de muncă, să-şi dezvolte gustul
artistic, să sesizeze importanţa mediului natural în viaţa omului şi să înţeleagă necesitatea protejării lui.
Dintre aceste activităţi amintesc:„Satul meu în prag de toamnă” - drumeţie în jurul localităţii Diţeşti,
excursii școlare pe diferite trasee (Ploiesti, Cheia, București, Slănic Prahova, Brașov)
Excursia este o activitate deosebit de plăcută şi dorită de elevi. Ea ajută la dezvoltarea intelectuală şi
fizică a copilului, la educarea lui civică şi patriotică, îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei
experienţe sociale importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural ştiinţific.
Cu prilejul oricăror ieşiri în natură elevii clasei cunosc îndemnul:
- Nu distrugeţi natura!
- Reciclaţi!
- Ocrotiţi vieţuitoarele şi mediul înconjurător pentru a păstra echilibrul atât de necesar al omului!
Aşa cum îi învăţăm pe copii să vorbească, să se comporte în familie, la şcoală şi în societate, să
respecte normele de igienă, tot aşa trebuie să-i învăţăm să se poarte cu mediul în care trăim. Dornici de a
cunoaşte, de a şti, de a investiga, de a vedea cu ochii minţii frumuseţea naturii, elevii trebuie sensibilizaţi
prin organizarea a cât mai multor plimbări, drumeţii şi excursii. Ele constituie o modalitate preţioasă de
204
educaţie ecologică, deoarece copiii văd plantele şi animalele în mediul lor de viaţă, percep natura în toată
varietatea ei, cu bogăţia de culori, imagini şi sunete.
Tot cu ocazia desfăşurării acestor excursii, drumeţii, plimbări elevii au sesizat unele aspecte neplăcute
ale poluării mediului în care trăim. Am încercat să le arăt cauzele poluarii; cine poluează mediul şi chiar
unele urmări ale influenţei nesăbuite a omului asupra a tot ceea ce ne înconjoară.
Mai mult, ne-am adus şi noi contribuţia la ceea ce se cheamă “ lupta împotriva poluării “. Această
activitate a fost propusă în cadrul proiectului tematic “Roșioara. Cea limpede și frumos curgătoare...”.
Înarmați cu mănuși, saci menajeri, lopeți și țepușe, am participat la acţiuni de ecologizare a curţii
şcolii, a satului Dițești, precum și la unul dintre podurile peste râul Roșioara, ce ne străbate satul. Gunoiul,
depozitat în saci într-un loc dinainte stabilit, a fost ridicat de autogunoiera serviciului de salubritate. În
cadrul acțiunii au fost distribuite trecătorilor pliante, afișe, realizate de copii, cu diferite îndemnuri, apeluri
de a proteja, de a respecta natura, pentru un mediu sănătos, spre binele generațiilor actuale și viitoare. Am
avut sprijinul părinţilor, colegilor mai mari, al conducerii şcolii şi a administraţiei publice locale,
reprezentată prin Primăria comunei Filipeştii de Pădure.
Numai în mijlocul naturii elevii vor reuşi să conștientizeze importanța protejării acesteia, Din dorinţa
de a le insufla elevilor mei dragostea pentru mediul înconjurător am oferit activitățolor extracurriculare
rolul cuvenit în preocupările mele profesionale şi individuale şi, în special, m-am aplecat cu pasiune asupra
cunoaşterii directe a naturii, deoarece consider că un bun pedagog nu poate informa şi nu poate forma decât
în contact direct cu realitatea.
Bibliografie:
Tatiana Tofan-Burac, “A.B.C.-ul ocrotirii naturii”, Colecţia Natura
Golu T., Verza E., Zlate M. - “Psihologia copilului”, E.D.P., Bucureşti, 1995
205
Activitățile extrașcolare –
oportunităţi de pregătire a elevului pentru viaţă
prof. Popovici Adina
Liceul de Artă Ștefan Luchian Botoșani
Cele trei forme ale educaţiei, formală, nonformală și informală, se diferenţiază doar din punct de
vedere teoretic, ele funcţionând ca un complex, astfel încât ar fi o misiune destul de dificilă să stabilim
graniţele dintre ele.
Educaţia formală este suma acţiunilor sistematice şi organizate, care sunt proiectate şi organizate în
instituţii specializate şi care urmăreşte finalităţi explicite. Scopul acesteia este formarea şi dezvoltarea
personalităţii şi se realizează prin procesul de învăţământ.
Educaţia nonformală este cea care are loc în afara instituţiilor de învăţământ, în spaţii care se află în
relaţie de parteneriat cu şcoala. Există documente special elaborate, care prevăd conţinuturile şi obiectivele,
ce au o largă flexibilitate, diferenţiindu-se în funcţie de sex, vârstă, categorii socio-profesionale, interesul
sau aptitudinile elevilor.
Educaţia informală reprezintă procesele educative neorganizate, nesistematice, care nu sunt
subordonate unor obiective şi finalităţi explicite, cu alte cuvinte, experienţa de viaţă a individului.
Una dintre activităţile ce aparţin educaţiei nonformale este excursia pe care am organizat-o cu elevii
clasei a II-a, în zona Moldovei, la sfârşitul anului şcolar. Au participat toţi elevii clasei, iar scopul acestei
activităţi a fost de a răspunde dorinţei şcolarilor de a călători şi de a petrece împreună timpul liber,
desfăşurând activităţi recreative şi instructive, precum şi vizitarea unor locuri cu valoare religioasă,
culturală şi istorică.
Această excursie a avut ca obiective educaţionale promovarea ideii de comunitate activă, prin
valorificarea patrimoniului istoric şi cultural, în vederea formării sentimentelor de mândrie naţională,
amplificarea motivaţiei de învăţare prin activităţile de cercetare, educarea în spiritul protejării mediului
înconjurător, promovarea unei atitudini de respect pentru natură, conştientizarea importanţei pe care o au
manierele de comportare civilizată, dezvoltarea spiritului de echipă.
Proiectul s-a desfăşurat în luna mai şi a cuprins atât excursia propriu-zisă, cât şi activităţile de
pregătire a acesteia. Cu câteva săptămâni înainte de plecarea la drum, am considerat necesar să pregătesc
minuţios elevii, în aşa fel încât obiectivele excursiei să fie îndeplinite într-o cât mai mare măsură. Astfel,
elevii au participat la activităţi precum jocuri de rol, învăţarea prin joc, învăţarea prin descoperire. Au fost
foarte încântaţi să îndeplinească sarcini precum:
Scrie cuvinte sau desenează ce auzi, vezi sau simţi când priveşti…..
Creează o poveste despre cetatea….
Desenează planul cetăţii/mănăstirii….etc.
Excursiile tematice organizate dspun de multiple valenţe de informare şi de educare a copiilor. Ele
sunt atractive la orice vârstă, deoarece se desfăşoară într-un cadru nou, produc bucurie, stârnesc interes,
contribuie la acumularea de cunoştinţe, dezvoltă spiritul de observaţie. Au un conţinut variat şi mai complex
decât activităţile organizate în clasă, mai atractiv, atmosfera este de voioşie, plină de optimism. O excursie
presupune contacte între oameni, atitudini, comportamente şi trăiri specifice, contribuie la îmbogăţirea
experienţei de viaţă a copiilor, răspunde la nevoia de evadare din rutină. Acţionând individual sau în cadrul
grupului, copiilor li se dezvoltă spiritul practic, operaţional, dând posibilitatea fiecăruia să se afirme după
posibilităţile sale.
Totodată, participarea efectivă şi totală în activitate angajează şi copiii mai timizi, îi temperează pe
cei impulsivi, stimulează influenţarea reciprocă, contribuie la formarea colectivului de elevi.
206
Prin faptul că, în asemenea activităţi, se supun de bună voie unor reguli, asumându-şi responsabilităţi,
copiii se autodisciplinează. Cadrul didactic are prin acest tip de activitate posibilităţi deosebite să-şi
cunoască şcolarii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul
principal al învăţământului – pregătirea copilului pentru viaţă.
Motivul pentru care propun această activitate este complexitatea ei. Nu este doar o simplă excursie,
este un proiect bine gândit şi structurat pe etape complexe, care au presupus implicarea concretă a elevilor,
a profesorilor şi a părinţilor, precum şi o abordare interdisciplinară şi chiar transdisciplinară.
În urma analizării chestionarelor completate de către elevii participanţi la activităţile proiectului şi
din discuţiile purtate cu părinţii acestora, am constatat un grad mare de satisfacţie, atât în ceea ce priveşte
organizarea, locurile vizitate, cunoştinţele dobândite, cât şi în privinţa atmosferei relaxante, de bună
dispoziţie din timpul excursiei. Părinţii au adus mulţumiri şcolii pentru organizarea activităţii şi şi-au
manifestat dorinţa de a continua proiectul în vacanţa mare şi în anii şcolari următori. Dintre părerile elevilor,
consider relevante două: „A fost foarte frumos în excursie că parcă eram o familie mare şi veselă plecată
să exploreze locuri necunoscute” şi „În excursie am învăţat mai multe despre istoria noastră decât din toate
filmele pe care le-am văzut”. Părerile părinţilor au evidenţiat entuziasmul cu care povesteau copiii, la
întoarcerea din excursie, despre locurile vizitate, despre prieteniile care s-au legat, despre modul în care şi-
au cunoscut colegii şi profesorii altfel decât în sala de clasă.
Consider că acest proiect este un adevărat exemplu de modalitate în care se pot îmbina teoria cu
practica, utilul cu plăcutul şi distracţia cu acumularea de noi cunoştinţe.
Bibliografie:
- Cerkez M., Costea, O. (coord.), Sarivan, L.(2009), Educaţia nonformală şi informală: realităţi şi
perspective în şcoala românească, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;
- Antonesei, L. (coord.) (2009), Ghid pentru cercetarea educaţiei. Un „abecedar” pentru studenţi,
masteranzi şi profesori, Ed. Polirom, Iaşi;
- Bocoş, M., (2007), Didactica disciplinelor pedagogice, un cadru constructivist, Ed. Paralela 45,
Bucureşti
207
PROIECT EDUCAŢIONAL
„PLANTĂM O FLOARE ŞI COPILUL E MARE !"
Prof. înv. preşcolar: Popovici Alina-Elena
Grădiniţa cu Program Prelungit ,,Floare de colţ”, Loc. Brad, Jud. Hunedoara
Argument: Grija faţă de mediu trebuie să fie o componentă esenţială a dezvoltării morale, spirituale,
sociale şi culturale, a generaţiilor actuale. La vârsta preşcolară este foarte importantă deoarece le transmite
copiilor cunoştinţe despre mediul înconjurător, le formează deprinderea de a proteja şi ocroti natura.
Cultivarea interesului preşcolarilor pentru protejarea mediului înconjurător şi estetizarea mediului în care
îşi desfăşoară activitatea, dezvoltarea unui comportament eco-civic faţă de natură.
Conştientizarea importanţei plantării şi îngrijirii florilor, protejarea mediului înconjurător.
Scopul proiectului: Formărea unui comportament ecologic care să permită copiilor să acţioneze în
folosul naturii şi înţelegerea mediului înconjurător şi necesitatea adoptării unui comportament eco-civic
faţă de natură. Estetizarea curţii grădiniţei prin plantarea de flori. Sensibilizarea copiilor cu referire la
viaţa florilor, îngrijirea acestora şi importanţa lor.
Obiective:
-să-şi însuşească şi să respecte etapele plantării unui flori;
-să planteze florile, respectând indicaţiile primite;
-să denumească acţiuni prin care pot contribui la menţinerea curăţeniei şi a sănătăţii mediului
înconjurător;
-să conştientizeze importanţa plantării florilor;
-să recunoască şi să folosească în mod corect uneltele de lucru;
-să denumească elementele componente ale florilor;
-să cânte cântece despre flori;
-să cultive sentimentelul de respect şi preţuire a mediului înconjurător;
-să deseneze flori de toamnă;
-să formareze o conduită ecologică la copii.
Grup ţintă: preşcolari, cadre didactice, părinţi, bunici.
Locul de desfăşurare: Grădiniţa
Resurse:
-Umane: preşcolari, cadre didactice, părinţi, reprezentanţii Grădiniţei;
-Materiale: răsad de flori, unelte pentru grădinărit.
Timp: Un an şcolar
208
NR. TEMA LUNA LOCUL PARTICI- MIJLOACE DE MODALITĂŢI
DESFĂȘU- PANŢI REALIZARE/ DE
CRT. RĂRII EVALUARE
RESURSE MATERIALE
1. Elaborarea Octombrie Grădiniţă - cadre - computer -portofoliul
proiectului didactice; activităţii;
educaţional - imprimantă
- hârtie A4
2. ,, Flori de Noiembrie Grădiniţă -preşcolari; - concurs de desene - albume foto;
toamnă!”
-cadre -hârtie; -expoziţie;
didactice
grădiniţă; -creioane colorate. - publicare pe
site-ul
grădiniţei,
3. „Cum se Martie Grădiniță (sala-preşcolari; -Experiment; - albume foto;
formeaza de grupă)
planta?” -cadre - seminţe; - publicare pe
didactice site-ul
grădiniță -pungi pentru germinare. grădiniţei;
4. ,,Fantezii Aprilie Grădiniţă -preşcolari; -Plantare; - albume foto;

florale” (curtea
grădiniței) -cadre -răsad de flori; - publicare pe
didactice site-ul
grădiniţă -unelte pentru grădinărit; grădiniței.
5. ,,De ce iubim Mai Grădiniţă (sala-preşcolari; -Discuţii -enciclopedii,

florile?” de grupă) atlase;
-cadre
didactice
grădiniţă;
6. ,,Sărbătoarea Iunie Grădiniţă -preşcolari; -Scenetă cu caracter ecologic;- albume foto;
florilor!”
(scenă) -cadre -costume reprezentând flori; - publicare pe
didactice site-ul
grădiniţă; grădiniţei;
-părinţi.
CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR DESFĂŞURATE ÎN CADRUL PROIECTULUI

În urma derulării proiectului preşcolarii:
- sunt interesaţi şi au o atitudine pozitivă faţă de natură;
- sunt familiarizaţi cu aspecte legate de ocrotirea şi îngrijirea florilor;
- asigurarea unei colaborări eficiente între grădiniţă- familie;
Impactul pe termen scurt

- atitudinea pozitivă a preşcolarilor faţă natură şi plantele din jurul lor;
- informarea părinţilor cu privire la activităţile legate de acest proiect .
209
Monitorizare:
- materiale de informare a părinţilor, în cadrul şedinţelor cu părinţii/ a lectoratelor cu părinţii;
- rapoarte, portofolii ale activităţilor.
- chestionare;
Evaluare:
- Expoziţii cu lucrări realizate de copii în cadrul activităţilor;
- Albume foto;
- Înregistrări din cadrul activităţilor;
- Galerie foto- site-ul grădiniţei;
- Raport final al proiectului.
Mediatizare/Diseminare:
- Publicarea unor aspecte relevante din cadrul activităţilor, pe site-ul grădiniţei;
- Prezentarea activităţilor proiectului şi rezultatelor obţinute, în cadrul şedinţelor cu părinţii,
simpozioane.
Bibliografie:
- Curiculum pentru învăământul preşcolar- 2008
- Aurelia Beruşcă, „Ghid de bune practici – Activităţi extraşcolare şi extracurriculare, pentru
învăţământul primar şi preşcolar”, Editura LBW, Bucureşti, 2013.
210
RAPORT FINAL PROGRAM NAȚIONAL „ȘCOALA ALTFEL”
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “MIHAIL SADOVEANU” VASLUI
An școlar 2022- / 2023
Prof. Popovici Horia
Școala Gimnazială “Mihail Sadoveanu” Vaslui
Disciplina: Educație muzicală
1. Numărul de activităţi derulate: 5
2. Tipul de activităţi derulate:

-culturale, educative;
- voluntariat;
- muzicale;
- teatru;
-ateliere de creatie (activitati-artistico-plastice, practice);
3.Resursele implicate –un cadru didactic, 20 elevi.
4.Parteneri implicaţi: Muzeul Județean Vaslui, parteneriat educațional național prin: Editura DÀRT
5.Menţionarea spaţiilor de desfăşurare a activităţilor :

- sala de clasă;
- curtea școlii;
- Curtea Domnească;
- Muzeul Județean Vaslui.
6.Obiectivele urmărite:
Cultivarea interesului pentru activități educative prin diverse forme:

-muzică, joc,imagini,articole,filme documentare .
Toate activitățile planificate au avut rolul de a transmite experiența adulților către copii, încurajând
comunicarea, oferind adulților oportunitatea de a-i cunoaște mai bine și de a-i învăța lucruri noi prin
abordări inedite. Formarea deprinderii de a viziona si asculta un material destinat varstei lor. Formarea
deprinderii de a realiza o compozitie plastica /colaj
Prezentarea unor modele de actiuni, in regim VOLUNTARIAT, ale unor organizatii si asociatii,cu
intelegerea scopurilor si motivatiilor acestora.
Dezvoltarea abilităţilor de interacţiune socială.
211
Fotografii postate in grupul clasei, postarea de anunțuri,/print scree-nuri cu dovada activitatii,

conținut, sarcini și aplicații la un loc, permițând profesorului să creeze medii de învățare. Expoziţii cu
lucrarile copiilor,fotografii,diplome, portofoliul personal, completarea unor fişe de lucru, discuții de grup,
8.Rezultate înregistrate:
Elevii au avut o mai mare implicare în propunerea si chiar sustinerea temelor in cadrul programului
Școala Altfel:
-completarea cunoştinţelor muzicale și de cultură generală;
-formarea deprinderilor de a lucra în echipă;
- descoperirea unor aptitudini noi;
-relaţionarea armoniasă cu cei din jur.
Elevii si-au dezvoltat capacitatea de a interacționa în grupuri, de a-și exprima opinia
9.ANALIZA SWOT:
Puncte tari:
-colaborarea eficientă dintre cadre didactice, elevi ,parinti;
- copiii au folosit aplicații informatice în scop educativ, lucru care i-a încântat foarte mult;
-crearea unui climat educațional nonformal, deschis și stimulativ,atmosferă relaxantă;
-colaborare intre cadrele didactice pentru reusita activitatilor desfasurate in comun
Puncte slabe:
-dezinteresul manifestat de unii elevi ,tratarea superficiala a activitatilor scolare din partea unor elevi/
părinți ;
-lipsa unei finanțări pentru desfășurarea activităților;
- crearea de materiale presupune un efort intens si un timp mult mai mare decat in mod obisnuit.
Oportunităţi:
- posibilitatea elevilor de a se înscrie la diferite activităţi în funcţie de preferinţe ;

- posibilitatea "vizitării " unor obiective turistice;
- promovarea ideilor proprii ale copiilor, părinţilor şi punerea lor în practică ;
- posibilitatea elevilor de a aborda în mod creativ diferite activităţi în funcţie de preferinţe;
- promovarea imaginii şcolii în comunitate.
Ameninţări:
Alocarea unui timp prea îndelungat în fața telefonului mobil/calculatorului. Fiecare activitate solicita
efort si deprinderi de lucrupe. Birocratie Multitudinea ofertelor de activităţi duce la suprasolicitare.
10. Recomandări, sugestii:
Stabilirea unor programe, proiecte comune la nivelul şcolii. Semnarea unor parteneriate cu instituţiile
de interes astfel încât elevii să beneficieze de reduceri consistente sau chiar gratuitate Contracte de
sponsorizare care să asigure un plus al bazei materiale oferita de şcoală. Schimb de informații, opinii cu
elevii de la alte școli, prin organizarea unor activități comune.
212
PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE
ÎN CADRUL PROGRAMULUI
„ŞCOALA ALTFEL”
27 februarie - 3 martie 2023
Prof. înv. primar- Popovici Speranța
Școala Gimnazială “Dimitrie Cantemir” Vaslui
SCOPUL PROGRAMULUI „ȘCOALA ALTFEL”:
Programul urmăreşte implicarea tuturor elevilor, a profesorilor şi a părinţilor în activităţi care să

răspundă intereselor şi preocupărilor diverse ale copiilor, să pună în valoare talentele şi capacităţile acestora
în diferite domenii, stimulându-se participarea lor la acţiuni variate, îmbunătăţirea compeţentelor sociale,
nivelul cooperării, nivelul comunicării verbale şi nonverbale, nivelul creativităţii prin:
➢ Procesul de învăţare prin joc;

➢ Participarea copilului la alegerea activităţilor şi a jocurilor;
➢ Organizarea adecvată a ambientului educativ;
➢ Flexibilitatea strategiilor de predare-învăţare;
➢ Stimularea şi dezvoltarea stimei de sine, a comunicării interpersonale şi a relaţionării.
PROIECTUL ÎŞI PROPUNE:

➢ Activităţi de educaţie informală şi nonformală care să amelioreze comportamentul de adaptare
şcolară;
➢ Crearea unei motivaţii optime pentru activitatea extraşcolară;
➢ Implicarea familiei în activităţile extraşcolare;
➢ Facilitarea integrării şcolii în comunitate;
➢ Crearea unor activităţi compensatorii şi recompensatorii stabilind astfel un nivel motivaţional
➢ Activităţi de dobândire a deprinderilor de viaţă independentă şi autonomie personală.
GRUP ŢINTĂ:„
➢ Beneficiari direcţi: elevii
➢ Beneficiari indirecţi: părinţii, cadrele didactice, comunitatea
MODALITĂȚI DE EVALUARE A ACTIVITĂȚII:
➢ Ideile și impresiile copiilor exprimate verbal pe parcursul activităților
➢ Diplome, expoziție, fotografii din timpul activitățlor.
213
DATA DENUMIREA OBIECTIVE / LOCUL DE RESPON- IMPACT
ACTIVITĂŢII DSFĂŢURARE SABILI/ (REZULTATE)
PARTE-
NERI
Activitate Scopul proiectului este de a Asistent - Dezvoltarea unei
Luni proiect atrage atenția asupra necesității , Balan N. baze de cunoștințe
27 educațional protejării albinelor , dar și a altor Înv. Popovici despre importanța
febru- „Albinele sunt polenizatori prin intermediul Speranţa albinelor și
arie Prietenii Noștri educației formale și nonformale. Părinţii protejarea acestora,
2023 ” elevilor prin activități
Sala de clasă educaționale
digitale și clasice,
în persoană
„Sportivii la Să respecte regulile jocurilor Îmbogăţirea
Marți concurs” propuse; cunoştinţelor legate
28 Concurs de -să manifeste comportament Înv. Popovici de sănătate în
febru- biciclete, competitiv, dar şi a spiritul de Speranţa vederea dezvoltării
arie triciclete. echipă; armonioase a
2023 Traseu -să atingă şi să-şi menţină organismului.
aplicativ în echilibrul interior, să se dezvolte
curta școlii. pentru a se maturiza din punct de
vedere emoţional;
-să-şi exprime propriile trăiri şi
sentimente într-un mod autentic.
Curtea școlii
Prin această
Mier- 1 Martie Ridicarea standardelor calitative activitate, voi
curi „Ion Creangă ale activității educative școlare și atrage elevii și-i voi
1 cel mai frumos extrașcolare in vederea Înv. Popovici determina să se
martie „Mărțișor valorificării potențialului elevilor Speranţa implice cu mult
2023 literar” și a dezvoltării personalității entuziasm în
acestora pentru respectarea realizarea
valorilor culturale naționale. lucrărilor
Bibliotecă sau sala de clasă
Lărgirea sferei de reprezentari Înv. Popovici Descoperirea de
Joi „Să ne referitoare la localitatea natală. Speranţa locuri şi lucruri noi;
2 cunoaştem Cultivarea dragostei pentru Elevii și - participare
martie oraşul” locurile natale, prin cunoaşterea părinţii lor directă, folosind
2023 unor obiective turistice, oportunităţile
economice, de cultură. oferite de
programul “Şcoala
alfel”;
Educarea sentimentelor de Exersarea

Vineri „Învăţăm să prietenie, toleranţă, armonie şi Înv. Popovici sentimentelor de
3 dăruim”- bună dispoziţie în relaţie cu alţi Speranţa prietenie şi
martie Activitate de copii. Părinţii colaborare între
2023 voluntariat. Sala de clasă elevilor elevi;-exersarea
abilităţilor de
comunicare socială;
214
O săptămână ... altfel!
Programul ”Grădinița Altfel” un mod nou de abordare a conținuturilor
Ne propunem să reușim prin "veselie"

să descoperim magia copilăriei și a cunoașterii...
Profesor preșcolar Pop-Roșca Lenuța -Cristina
Școala Gimnazială ”Sf. Andrei”
Loc. Sărmaș, județul Harghita
Lumea în care trăiesc copiii astăzi este una complexă, într-o permanentă schimbare și înconjurată de
tehnologie, de aceea și programul instructiv-educativ din grădiniță ar fi ideal să se realizeze în mod practic,
inovator și creativ care să-i implice activ pe copii în activități atractive și interesante.
Educația nu se realizează doar într-un cadru formal, cadrul grădiniței ci și prin activități
extracurriculare, acest lucru propunându-și și programul din cadrul grădiniței altfel. Scopul acestui program
este implicarea tuturor preșcolarilor în activități care să le pună în valoare talentele și capacitățile copiilor
în diferite domenii. În cadrul grădiniței activitățile din acest program pot fi variate – de la ateliere de pictură,
concursuri de cultură generală sau de dans, karaoke, activități desfășurate în comunitatea locală, vizite, etc.
În săptămâna Grădinița Altfel am desfășurat o serie de activități printre care enumăr:
I. Atelier de creație ”Minți istețe, mânuțe îndrăznețe”
- Un atelier de pictură, colaj
- Copiii au lucrat cu creioane cerate, carioci, guașă
Pensule, lipici, perforatoare forme, hârtie colorată
II. Atelier literar ”Micii actori”

- Copiii și-au confecționat masca personajului preferat
- Au interpretat rolul personajelor
215
III. Educație ecologică ”Micii ecologiști”
- Copiii și-au creat ”mini-sere”. Au plantat boabe de grâu și vor urmări ciclul de viață al bobului de
grâu (de la plantare la plantă)
IV. Educație rutieră

”Micii politiști”
- Copiii au vizionat un material video informativ despre regulile de circulație
- ”S-au cosumat” in mici politiști după care
și au creat propriul joc cu mașini, motociclete și
pietoni la sectorul Joc de rol
V. ”Aer, soare și mișcare” / Concurs de dans ”Dansez pentru tine”/ Concurs Karaoke
Obiectivele urmărite:
1. Activităţi de educaţie informală şi nonformală care să amelioreze comportamentul de adaptare
şcolară;
2. Crearea unei motivaţii optime pentru activitatea extraşcolară;
3. Implicarea familiei în activităţile extraşcolare;
4. Activităţi de dobândire a deprinderilor de viaţă independentă şi autonomie personală.
Modalităţi de evaluare a activităţii: jocuri, colaje, chestionare copii, poze, expozitie, dialog evaluativ.
Concluzii:
Prin modul relaxat de desfăşurare, copilul îşi dezvoltă abilităţile de interacţiune socială şi adoptă o
atitudine pozitivă în dezvoltarea relaţiilor cu cei din jur. De asemenea, această activitate duce la creşterea
coeziunii de grup în grădiniţă prin orientarea spre munca în echipă. Copiii manifestă deschidere spre nou,
caută soluţii la problemele care necesită rezolvare și sunt mai responsabili.
216
Analiza SWOT:
a) Puncte tari:
-munca în echipă;
-implicarea în activităţi a copiilor în realizarea obiectivelor;
-crearea unui climat educaţional deschis şi stimulativ prin relaţiile interpersonale;
b) Puncte slabe:
– reticenţa faţă de nou şi schimbare a unor părinţi;
– fonduri insuficiente pentru realizarea activităţilor
-varsta prea frageda a unor copii;
– neparticiparea tuturor copiilor la anumite activități
-timp nefavorabil.
c) Oportunitati:
- dorinţa cadrelor didactice pentru schimburi de experienţă şi pentru acţiuni organizate în parteneriat;
– creşterea calităţii parteneriatului, a iniţiativei private şi a sprijinului comunitar pentru dezvoltarea
şi susţinerea actului educaţional;
– promovarea valorilor/ obiceiurilor/ traditiilor nationale si europene
d) Amenintari:
-insuficientă conştientizare a părinţilor copiilor privind rolul lor de principal partener educaţional al
şcolii;
-instabilitatea economică duce la discriminarea unor copii care n-au resurse materiale pentru a
participa la activităţi;
217
Prof. înv. primar Porfir Ionela
Școala Gimnazială nr. 1 Domnița, jud. Iași
mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.”
(Maria Montessori –“Descoperirea copilului”)
cunoştinţelor”.
mai apreciaţi şi mai accesibili sufletelor acestora. Activităţile extraşcolare, bine pregătite, sunt atractive la
orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită
un efort suplimentar.
Copiilor li se dezvoltă spiritul practic, operaţional, manualitatea, dând posibilitatea fiecăruia să se
afirme conform naturii sale. Copiii se autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activităţi se supun de
bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi. Dascălul are, prin acest tip de activitate posibilităţi
deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai
frumos obiectivul principal - pregătirea copilului pentru viaţă.. Realizarea acestui obiective depinde în
primul rând de educator, de talentul său, de dragostea sa pentru copii, de modul creator de abordare a
temelor, prin punerea în valoare a posibilităţilor şi resurselor de care dispune clasa de elevi.
Activităţilor extraşcolare înglobează activităţile organizate de către şcoli (înafara mediului şcolar) şi
de către alte instituţii extraşcolare specializate (centre de creaţie a copiilor/ centre de creaţie tehnică, centre
ale tinerilor turisti/scoli, cluburi sportive, școli de muzică şi de arte pentru copii). Au un rol complementar
rolului şcolii, văzută ca sistem puternic formalizat de transmitere de cunoştinţe şi sunt venite din nevoia ca
şcolile să „asigure experienţe care să susţină dezvoltarea în ansamblu a elevilor” (Holland şi Andre, 1987).
Activităţilor extraşcolare depind de contextul mai larg, sunt parte a sistemului şcoală –familie – comunitate.
Dezvoltarea adolescenţilor depinde de un întreg sistem de fenomene şi relaţii, iar activităţile
extraşcolare/ extracurriculare reprezintă un element fundamental în reţeaua şcoală – familie – comunitate:
„sunt parte din instituţii extraşcolare şi comunităţi şi sunt influenţate de familii şi colegi.” Ele oferă
posibilitatea de exprimare şi explorare a identităţii, dezvoltă capitalulsocial al tinerilor.
generații în actul respectării drepturilor omului și al asumării responsabilităților sociale, realizându-se
astfel, o rodnică conlucrare între componenta cognitivă și cea comportamentală.
218
”Școala altfel” este un program național al cărui scop este să contribuie la dezvoltarea competenței
de învățare și a abilităților socio-emoționale în rândul copiilor preșcolari/elevilor. Programul oferă un spațiu
de experimentare în care atât cadrele didactice, cât și elevii sunt încurajați să își manifeste creativitatea și
să îmbine într-un mod atractiv teoria cu aplicațiile ei din viața de zi cu zi, învățarea cu preocupările
individuale într-un context favorabil dezvoltării socio-emoționale. Programul cuprinde activități
educaționale care au una sau mai multe dintre următoarele caracteristici: transdisciplinaritate, învățare prin
experiență, sunt proiectate în parteneriat cu elevi, părinți, instituții, organizații non-guvernamentale și/sau
operatori economici.
Experienţa de învăţare non-formală şi informală întregeşte, completează şi lărgeşte experienţa de
învăţare formală. Elevii devin capabili să înţeleagă lumea în care trăiesc şi să o transforme, să se cunoască
pe sine şi să se transforme, să recepteze şi să transmită mesaje, exprimându-şi gândurile şi sentimentele fie
prin comunicare verbală, utilizând un limbaj bogat şi nuanţat, fie prin creaţie plastică.
Ilustrând realităţile vieţii lor cotidiene, activităţile specifice şcolii, familiei şi comunităţii din care fac
parte, variatele forme de exprimare ale copiilor dobândesc atât rol formativ cât şi informativ. Rezultatul
actului lor creator devine astfel cartea lor de vizită, dar şi a şcolii în care învaţă.
Bibliogafie:
* Crăciunescu, Nedelea, Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar, în
“Învăţământul primar“ nr. 2, 3/2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
219
Prof. înv. primar Porumb Andreea
Școala Gimnazială Simion Bărnuțiu,
Structură Școala Gimnazială ,,Petre Dulfu”, Baia Mare
Un bun proces de învățământ presupune luarea în calcul atât a activităților școlare cât și a activităților
extrașcolare. Cadrul didactic, în fucție de prioritățile grupului de elevi pe care îl conduce va ști cu siguranță
ce activități extrașcolare poate să organizeze astfel încât, să obțină rezultatul așteptat. Copiii sunt foarte
receptivi când vine vorba de o activitate altfel care presupune altceva decât materia propriu zisă la o
disciplină.
Activitățile extrașcolare sunt benefice copiilor, dacă se pune accentul exact atunci când este nevoie.
Au un rol important întrucât copilul, încă de la cele mai fragede vârste asimilează cunoștințele mult mai
bine dacă este pus în contact direct cu anumite obicte, fenomene din natură. Cadrul didactic are posibilitatea
prin aceste activități să îi cunoască mult mai bine, să îi urmărească. Copilul se autodisciplinează, își asumă
anumite responsabilități și astfel va deveni pregătit pentru viață.
Activitățile extrașcolare au ca și scop îmbogățirea conținuturilor, dezvoltarea armonioasă a anumitor
funcții, crearea unor momente de libertate pentru exprimarea propriilor sentimente, gânduri, etc. Copiii
reacționează pozitiv la astfel de activități. Le îndrăgesc și participă cu drag. Prin simplul fapt că, depășesc
perimetrul școlii, ies din această zonă, le creează bună dispoziție și devin implicați 100 %. Un bun prilej
este săptămână denumită ,,Școala Altfel”. Denumirea deja ii captează și devin receptivi și curioși.
Vizitele la muzee, teatru, momumente istorice sunt câteva din activitățile extrașcolare care pot fi
organizate cu copiii. Acestea le oferă copiilor prilejul de a observa în natură diferite obiecte, să asimileze
informația predată cu obiectele în starea naturală. Realizarea unor tabere școlare în diferite părți ale țării, îi
ajută pe copii să cunoască frumusețea locurilor, anumite persoane care au trăit pe meleagurile acelea,
diferite ocupații, modul de viață etc. Aceștia își dezvoltă simțul estetic, creativitatea, imaginația.
Activitățile extrașcolare au un rol educativ și urmăresc diferite obiective, precum:
 dezvoltarea anumitor funcții: cognitive, afective, estetice;
 lărgirea sferei de cunoștințe;
 dezvoltarea anumitor interese și aptitudini;
 sensibilizarea copiilor la diferite aspecte.
În concluzie, cadrul didactic poate organiza multe activități extrașcolare atât timp cât sunt benefice
copiilor și îndeplinesc obiectivele urmărite.
Bibliografie:
1) Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de

învăţământ, în “Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
2) Crăciunescu, Nedelea, Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar,
220
Importanța activităților extrașcolare în educația copiiilor
Profesor psihopedagogie specială: Precub Flavia-Corina
Centrul Școlar de Educație Incluzivă nr. 2 Bistrița
Activitățile extrașcolare au menirea de a veni în completarea activităților instructive -educative și de

a fixa anumite conținuturi predate. Scopul acestora este de a face legătura dintre școală-comunitate și de a
folosi competențele formate în școală în mediul social.
Activitățile extrașcolare joacă un rol important în dezvoltarea elevilor pe parcursul întregii școlarități:
1. Dezvoltă noi deprinderi și oferă elevilor posibilitatea de a-și explora interesele, cum ar fi
practicarea unor sporturi sau activarea într-o trupă de teatru.
2. Dezvoltă deprinderile sociale: luând parte la astfel de activități elevii sunt nevoiți să socializaze,
să vorbească în public și să lucreze în echipă (de multe ori cu alți elevi pe care nici nu îi cunosc).
3. Activitățile extrașcolare îi ajută pe elevi să își dezvolte a resume, lucru benefic în cazul acordării
unui interviu de angajare după absolvirea facultății. De asemenea sunt mulți angajatori care caută persoane
ce pot demonstra prin intermediul CV -ului că de-a lungul școlarității au îmbinat activitatea didactică cu
activități extrașcolare.
4. Activitățile extrașcolare îi ajută pe elevi să se simtă mai conectați cu școala sau comunitatea din
care fac parte.
5. Totodată aceste activități extrașcolare pot sa fie relaxante pentru elevi și să reudcă stresul (care din
păcate apare și în rîndul elevilor din ziua de astăzi), aducând beneficii sănătății lor mintale.
6. Prin intermediul activităților extrașcolare elevii își pot explora interesele și pasiunile. Încercând
lucruri noi, elevii își pot descoperi noi pasiuni care să îi facă să viseze la o posibilă carieră în viitor.
Aceste activități extrașcolare oferă posibilitatea de a dezvolta rețeaua personală de conexiuni a

fiecărui elev, de a împleti noi prietenii, de a cunoaște oameni noi, de a vedea anumite probleme din puncte
de vedere diferite, de a afla lucruri noi, de a experimenta.
De asemenea există anumite activități extrașcolare care vin în completarea și fixarea cunoștințelor
parcurse la școală: excursiile, vizitele tematice, activități în cadrul muzeelor, bibliotecilor sau caselor de
cultură, participarea la spectacole, workshop-uri sau atelienre destinate elevilor. Toate acestea oferă elevilor
posibilitatea de a se relaxa, de a petrece un timp de calitate alături de oameni de a relaționa și a sociliza,
toate în beneficul elevilor și în detrimentul unor activități precum: petrecerea multor ore în fața ecranelor
sau socializarea doar online. Se cunoaște faptul că activitatea fizică, implicarea în activități relaxante,
socializarea sunt foarte importante pentru dezvoltarea armonioasă a elevilor și benefice pentru sănătatea lor
mintală.
De asemenea, activitățile extrașcolare le oferă elevilor posibilitatea de a găsi, uneori, soluții la
problemele lor sau de a se identifica cu alți elevile care au aceleași probleme, de a face schimb de idei sau
sugestii de rezolvare a problemelor.
Nu în ultimul rând aceste activități extrașcolare pot oferi elevilor cu posibilități materiale reduse
oportunitatea de a călători, vizita și de a cunoaște locuri noi, de a lua contact cu oameni diferiți și oameni
care să îi sprijine în împlinirea visurilor lor.
221
IMPLICAREA PĂRINȚILOR
ÎN ACTIVITĂȚILE EXTRACURRICULARE
PROFESOR ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR PRECUP MARIA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ “SIMION BĂRNUŢIU” TIUR - BLAJ, JUD. ALBA
Părinții asteaptă prea mult de la școală și nu fac mai nimic pentru dezvoltarea unei relații mai strânse
cu proprii copii. Pentru ei școala este singura responsabilă de educația copiilor. Dezintersul părinților poate
nărui tot efortul pe care profesorii îl depun la orele de curs. Profesorul este interesat să știe mai multe despre
situația pe care elevul o are acasă, despre preocupările și modul de viață al acestuia. Fără implicarea și
ajutorul părinților sistemul educativ nu își găsește singur căile prin care își poate îmbunătății performanța
și modul de lucru.
Părinţii au fost atraşi alături de şcoală prin forme variate de activităţi extraşcolare, determinându-i să
adere la ideea de colaborare activă, acceptând rolul de factor răspunzător în devenirea propriului copil. Deși
părinții consideră că ei știu ceea ce este bine, pentru că ei aleg, caută și se interesează despre diferite opțiuni,
acceptul copilului este cel care îi ajută să se implice și să obțină ceva din ceea ce ei își propun. Părinții care
au luat parte la activitățile extrașcolare și-au manifestat interesul și aprobarea față de educația oferită de
școala noastră.
Ca urmare a activităţilor derulate, legătura şcolii cu familia s-a îmbunătăţit considerabil, părinţii
simţindu-se utili, prezentând în acest fel un interes mai mare pentru şcoală. Activităţile extraşcolare, bine
pregătite, sunt atractive la orice vârstă.
Termenul de „activităţi extracurriculare” este adesea utilizat în sinonimie cu cel de „activităţi co-
curriculare” sau cu cel de „activităţi în afara clasei”.
Părinții asteaptă prea mult de la școală și nu fac mai nimic pentru dezvoltarea unei relații mai strânse
cu proprii copii. Pentru ei școala este singura responsabilă de educația copiilor. Dezintersul părinților poate
nărui tot efortul pe care profesorii îl depun la orele de curs.
Profesorul este interesat să știe mai multe despre situația pe care elevul o are acasă, despre
preocupările și modul de viață al acestuia. Fără implicarea și ajutorul părinților sistemul educativ nu își
găsește singur căile prin care își poate îmbunătății performanța și modul de lucru. Observarea sistematică,
acasă sau în mediul şcolar, a copiilor este de real folos în depistarea de timpuriu a problemelor de
comportament sau de adaptare la sarcinile şcolare. Cunoaşterea acestora permite adoptarea unui program
şi a unor metode adecvate, fiind mai uşor să previi decât să corectezi problemele deja instalate.
Părinţii au fost parteneri activi în desfăşurarea unor programe care s-au derulat în cadrul şcolii noastre.
De asemenea, părinţii au fost atraşi alături de şcoală prin forme variate de activităţi extraşcolare,
determinându-i să adere la ideea de colaborare activă, acceptând rolul de factor răspunzător în devenirea
propriului copil. Ei au venit chiar cu idei de realizare a unor activităţi extraşcolare. Am fost împreună în
excursii, am organizat concursuri, am susţinut programe artistice, care au permis acestora să vadă
manifestările elevilor, precum si rezultatul muncii lor. Aceste activităţi extraşcolare au avut un impact
neaşteptat de mare în rândul părinţilor care au experimentat relaţii inedite cu copiii lor, fapt ce i-a determinat
să-şi schimbe radical, în mod pozitiv, atitudinea faţă de şcoală.
Ca urmare a activităţilor derulate, legătura şcolii cu familia s-a îmbunătăţit considerabil, părinţii
simţindu-se utili, prezentând în acest fel un interes mai mare pentru şcoală. Activităţile extraşcolare, bine
pregătite, sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc bucurie, facilitează acumularea de
cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar. Copiilor li se dezvoltă spiritul practic, operaţional,
manualitatea, dând posibilitatea fiecăruia să se afirme conform naturii sale. Copiii se autodisciplinează, prin
222
faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi. Dascălul are,
prin acest tip de activitate, posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze
dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal - pregătirea copilului pentru viaţă.
Realizarea acestor obiective depinde în primul rând de educator, de talentul său, de dragostea sa pentru
copii, de modul creator de abordare a temelor, prin punerea în valoare a posibilităţilor şi resurselor de care
dispune clasa de elevi.
Orice activitate școlară poate deveni extrașcolară prin prelungirea ei într-un context exterior școlii.
Acesta este un motiv pentru care copilul poate simți că este prea mult pentru el, că este copleșit de
activitățile sale, că este prea greu sau prea mult. Părinții sunt puși în fața unei game variate de activități care
sunt toate foarte atrăgătoare și tentația de le face loc tuturor este mare. Deși părinții consideră că ei știu ceea
ce este bine, pentru că ei aleg, caută și se interesează despre diferite opțiuni, acceptul copilului este cel care
îi ajută să se implice și să obțină ceva din ceea ce ei își propun. Părinții care au luat parte la activitățile
extrașcolare și-au manifestat interesul și aprobarea față de educația oferită de școala noastră.
Copilul are capacitatea de a ne transmite în ce se poate implica, ce poate păstra, ce nu îi este de folos
sau ce nu este atractiv pentru el. A experimenta şi a cunoaşte liber îi poate permite apoi să simtă ceea ce
este potrivit pentru el.
Biblografie:
1. Cernea Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ, în

“ Învăţământul primar“ nr. 1, Ed. Discipol, Bucureşti, 2000;
2. Crăciunescu Nedelea, Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar, în
,,Învăţământul primar“ nr. 2, 3, Ed. Discipol, Bucureşti, 2000;
223
PROIECT EXTRACURRICULAR
PROIECT: ,,PRIMĂVARA - INVIEREA LA VIATA,,
PROF. INV. PRIMAR: PREDA MONICA
SCOALA GIMNAZIALA TEASC
Conţinutul proiectului: Proiectul ,,PRIMĂVARA – învierea la viaţă” se adresează unui grup de elevi
de la Şc. Generala Teasc
Proiectul se întinde pe o perioadă de 4 ore având ca temă unul din cele patru anotimpuri ale anului şi
este structurat pe modulul ANOTIMPURILE.
Motivaţia şi contextul în care se înscrie proiectul:
Omenirea trece printr-o perioadă de transformări continuă. Natura suferă şi ea multiple schimbări.
Omul este cel care poate să îşi aducă contribuţia la păstrarea mediului înconjurător curat, sănătos.
Cunoaşterea şi trăirea de către elevi a învăţăturii creştin ortodoxe, promovarea valorilor moral
creştine, cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu, consolidarea comportamentului moral-religios.
Cunoaşterea importanţei anotimpului primăvara din toate punctele de vedere (om, plante, animale).
Nevoia de comunicare, de manifestare a dragostei şi respectului faţă de ceilalţi, în condiţiile în care
natura este în permanentă schimbare.
Promovarea ideii de egalitate în drepturi a tuturor copiilor, indiferent de naţionalitate.
Copiii pot contribui la realizarea acestor idei prin poezie, desene şi obiecte confecţionate.
Obiective:
Promovarea credinţei creştine şi a spiritualităţii ortodoxe în rândul elevilor în vederea formării şi

dezvoltării personalităţii religios-morale a acestora.
Dezvoltarea interesului pentru lectura unor poezii despre anotimpul primăvara;
Receptarea corectă a mesajelor ascultate;
Dezvoltarea exprimării libere a ideilor, sentimentelor şi propriilor viziuni în spaţiul literar, în spaţiul
plastic, în spaţiul abilităţilor;
Dezvoltarea capacităţii de interpretare a unui rol(dramatizări);
Stimularea talentelor artistice cât şi practice ale elevilor;
Stimularea creativităţii elevilor prin originalitatea interpretărilor şi a lucrărilor efectuate.
Durata: 4 ore
Data: 29 martie 2023
Locul: Sala de clasa
ACTIVITĂŢI ŞI REZULTATE PLANIFICATE
Activitatea Rezultate Realizatori

1Intâlnirea Vizitarea Bibliotecii Teasc Invatatori
elevilor din clasele I si a II-a Cunoaşterea şi consolidarea de Elevi
prietenii între elevii celor două
clase.
224
Prezentarea de cărţi religioase
ortodoxe.
2. Tedeum Asistarea la slujba religioasă Preot
legată de Sfintele Paşti.
3.,,Degeţica”-revista Prezentarea revistei, citirea unor
4. Moment poetic articole publicate în revistă. Elevi ai celor două clase.
Citarea unor poezii create de
elevi despre primăvară şi Paşti.
5.,,Întâmpinăm Sfintele Paşti” Prezentarea montajului literar- Învatatori
muzical ,,Întâmpinăm Sfintele Elevi din cele două clase.
Paşti”.
6. Realizarea desenelor cu Realizarea unor compoziţii în Elevi din cele două clase.
tema: ,,Primăvara-trezirea la care să redea primăvara în
viaţă” viziunea reală sau imaginară.
Organizarea unei expoziţii cu
cele mai reuşite planşe.
7.Confecţionarea unor obiecte Confecţionarea unor lucrări Elevi ai celor două clase.
specifice Sfintelor Paşti folosind diverse materiale.
Organizarea unei expoziţii cu
lucrările elevilor.
Evaluare:
Acordarea de diplome celor mai buni creatori de poezie şi aprecierea elevilor cu cele mai bune planşe
de desen şi lucrări confecţionate.
Resurse necesare:
Creaţii de poezie despre primăvară, Paşti;
Bloc de desen, acuarele, pensule;
Diferite materiale, lipici, carton, beţe;
Diplome.
Participanţi:
Învatatori
Elevi
225
LE RȎLE DES ACTIVITÉS EXTRASCOLAIRES
Prof. Adina PREDOI
Lycée Technologique Chemins de Fer de Craïova
Une activité extrascolaire est un loisir qui se pratique en-dehors du temps scolaire. Il peut s'agir d'une
activité sportive, musicale, culturelle, manuelle ou artistique. Elle doit être choisie en fonction du caractère
de l'enfant et de ses goûts.
Aujourd’hui, les jeunes grandissent à l'ère du numérique avec tous les effets positifs et négatifs que
cela peut engendrer. Beaucoup d’enfants optent pour des loisirs qui impliquent une forte consommation de
médias, laissant de côté exercice physique et contact social. Les activités extra-scolaires peuvent aider à
combattre ces conséquences négatives du 21ème siècle. Les passe-temps pour les enfants ont un effet positif
sur leur développement physique et mental, développent la discipline personnelle, la mémoire, la
concentration et renforcent l'estime de soi.
La bonne activité extra-scolaire aide au développement physique et mental, tout en contribuant au
développement de sa personnalité. Les loisirs ne sont pas seulement amusants, les élèves en tireront profit
sur le long terme. Pendant l'enfance, c’est surtout le cerveau et ses capacités cognitives qui vont se
développer, aidant ainsi les enfants à apprendre de nouvelles choses plus rapidement.
Les activités sportives seront utiles pour éviter le surpoids, améliorent la posture ainsi que la motricité
des enfants. Chaque type de sport apporte son lot de bénéfices. L'athlétisme les fera bouger et utiliser leur
surplus d'énergie, les sports de ballon exigent une bonne coordination et de la coopération, tandis que les
sports de combat améliorent la perception de soi tout en renforçant confiance en soi et l'autodiscipline.
Choisir le bon sport dépend avant tout de la volonté et de l'endurance que votre enfant souhaite
appliquer à son entraînement. Certains sports sont plus difficiles que d’autres et demandent de s’investir à
100%.
L’apprentissage de la musique aide aussi à améliorer la mémoire car des exercices réguliers sont
nécessaires pour arriver à un succès visible. Ainsi, les enfants apprendront à faire preuve de patience et de
persévérance. La concentration est également une partie importante de l’apprentissage car sans elle,
impossible d’éviter les fausses notes.
L’apprentissage d’un instrument a également un impact positif sur l’élocution : les enfants qui font
de la musique ont souvent une meilleure capacité à s’exprimer. En jouant d'un instrument, la coordination
et la motricité seront améliorées car chaque instrument requiert de nombreuses heures de dur labeur. Enfin,
jouer de la musique permet de sensibiliser les enfants et de les connecter avec leurs émotions, réduisant
ainsi d’éventuels comportements agressifs. La musique offre une forme d'expression différente de celle du
langage, elle permet aux enfants d'exprimer leurs sentiments d'une nouvelle manière.
Une activité extra-scolaire régulière a de nombreux effets positifs sur le développement d'un enfant:
les sports compensent le manque d'exercice et améliorent les aptitudes sociales. La musique, elle, favorise
la mémoire, la concentration et la coordination.
Les loisirs ont un impact significatif sur le développement de la personnalité des enfants : des valeurs
importantes telles que la patience, la persévérance, la maîtrise de soi et la confiance en soi peuvent être
apprises grâce aux loisirs ; les enfants pourront donc se développer physiquement et mentalement.
226
Les compétences et les connaissances véhiculées par les passe-temps façonneront les apprenants sur
le long terme. Se concentrer sur un objectif spécifique favorise l'endurance et la motivation des enfants et,
avec le soutien de leurs parents, ils pourront ainsi apprendre à faire face aux revers et aux obstacles de la
vie sans jamais baisser les bras.
Les activités extrascolaires permettent de créer un équilibre entre école et temps libre, équilibre qui
pourra les aider à réduire leur stress dans tous les aspects de leur vie.
BIBLIOGRAPHIE:
https://www.c-and-a.com/be/fr/shop/importance-activites-extra-scolaires-enfants
227
profesor Prundeanu Ciprian
Colegiul Economic „Francesco Saverio Nitti” Timișoara
Importanța activităților extrașcolare este una cu adevărat remarcabilă în contextul unui învățământ
modern. Desigur, activitățile extrașcolare, în mod ideal, ar trebui să vină ca o resursă educațională
complementară unui proces instructiv desfășurat în mod coerent, după un set de reguli clar, atât pentru
profesori, cât și pentru elevi și părinți, cu materiale și metode de predare moderne, în condiții de bune de
desfășurare a orelor în particular și a procesului educațional la modul general. Faptul că învățământul
românesc este, din multe puncte de vedere, departe de acest deziderat și detaliile concrete ale acestei stări
de fapt nu fac, însă, obiectul articolului de față.
Revenind la activitățile extrașcolare, ele constituie o modalitate optimă de a oferi elevilor un plus față
de ceea ce primesc în cadrul educației lor formale din timpul orelor de curs. Cu siguranță, spectrul
activităților extrașcolare este unul foarte larg: excursii, competiții sportive, vizite cu scop cultural (teatru,
muzeu), activități de recreere (film, ieșiri cu colegii). Discutarea în ansamblu ar fi un demers dificil și nici
pe departe unul exhaustiv. De aceea, voi încerca în articolul de față să discut câteva dintre tipurile de
activități enumerate mai sus împreună cu beneficiile lor în educația copiilor.
Excursiile școlare
Excursiile școlare au constituit dintotdeauna o bucurie pentru elevi și, de ce nu, și pentru cadrele
didactice. Excursiile școlare nu sunt activități extrașcolare noi sau care țin neapărat de modernitatea
demersului didactic. Este, însă, adevărat că mobilitatea crescută oferită de intrarea în spațiul comunitar
european, dezvoltarea rețelei de transporturi, creșterea ofertei de cazare și de petrecere a timpului în cadrul
acestor excursii au contribuit cu toate la creșterea posibilităților de realizare a unor excursii cu elevi față de
situația existentă acum 20 – 30 de ani. De asemenea, adăugarea celor două săptămâni, „Școala Altfel” și
„Săptămâna Verde” a contribuit oferind cadrelor didactice intervale de timp dedicate pentru realizarea
acestor excursii (fie ele și de o zi). Argumentele pentru realizarea excursiilor sunt multiple și avantajele
obținute sunt ușor cuantificabile: excursiile dau șansa elevilor să socializeze în afara contextului formal al
școlii, le permit să viziteze obiective turistice și geografice din spațiul propriei țări sau chiar al altor țări,
excursiile realizate în natură le permit elevilor de la oraș să facă mișcare și să se relaxeze. Printre
dezavantaje putem menționa responsabilitatea crescută a cadrelor didactice însoțitoare – supravegherea
unui grup de elevi într-un context mult mai volatil decât spațiul clasei, existența unor variabile multiple
(cazare, masă, alte persoane) care nu mai țin doar de cadrul didactic, lipsa supravegherii părinților, existența
tentațiilor și dorința de a experimenta etc. Per ansamblu, însă, excursiile extrașcolare rămân amintiri
importante și experiențe formatoare în viața oricărui elev.
Vizitele cu scop cultural
Vizitele cu scop cultural – muzeu, teatru, operă, film, oferă elevilor șansa să interacționeze cu
producții culturale într-un context diferit de cel școlar. Printre avantajele acestor vizite putem enumera șansa
de a beneficia de o educație cultural-artistică adesea dificil de realizat în cadrul orelor de curs. Vizita la
teatru sau la operă, chiar la muzeu, necesită adesea 2 – 3 ore pentru realizare, ore care de această dată nu
sunt menite atât de mult socializării elevilor, cât receptării unui mesaj cultural-artistic, complementar
228
mesajului educațional mai degrabă științific pe care îl primesc la școală. Educația umanistă, prin arte, este
esențială dezvoltării unei personalități complexe. Deși elemente de istoria artei sunt adesea incorporate și
în cadrul orelor de limba română/limbă străină/desen/muzică, vizitele în context extrașcolar oferă un cadru
temporal mai amplu, mai adecvat receptării acestor elemente formatoare.
Activitățile de recreere
În contrapartida activităților culturale unde miza nu este una de socializare, ci una de familiarizare cu
domeniul artistic, activitățile simple de recreere, adesea privite ca fiind mai puțin importante în educație,
aduc un aport uneori esențial în închegarea unui anume spirit de clasă, a unui sentiment de colegialitate și
unitate în cadrul unui colectiv. O simplă ieșire la un film amuzant, la un suc sau o înghețată sau activități
recreative mai noi – paintaball, lasertag etc. pot aduce o contribuție inestimabilă la configurarea unei
atmosfere propice chiar învățării.
În concluzie, activitățile extrașcolare au un rol formator extraordinar. Ele nu trebuie privite ca
activități mai degrabă secundare în procesul educativ, aportul adus de ele în formarea individuală a elevului
și colectivă a grupului de elevi este esențial atât în sine cât și prin felul pozitiv în care influențează efectiv
ceea ce se întâmplă la clasă în timpul orelor obișnuite de școală.
Bibliografie:
1. Cucoș, C., Pedagogie (ediția a doua, revăzută și adăugită), București, Polirom, 2002.
2. Iucu, R., Instruire extrașcolară. Perspective teoretice și aplicative, Iași, Polirom, 2001.
229
Importanta activităților extrașcolare în educația copiilor
Prof. pt. învăț. preşc. Prykop Adriana
Grădinița Nr. 41, București
Sarcina fundamentală a educației este aceea de a formă oameni capabili să se integreze social, să-și
asume responsabilități în cadrul diferitelor grupuri din care fac parte. De aceea, copilului trebuie să-i dăm
viziunea lumii pentru care îl pregătim, spre a-i permite să se orienteze în funcție de viitor. Fiecare copil
trebuie să învețe viață în comun, "să învețe egalitatea modului în care este tratat de către adult", să învețe
să coopereze, să dobândească o relativă armonie și să se raporteze la altul"( U. Șchiopu, 1997,p.92).
Problematica educaţiei dobândeşte în societatea contemporană noi conotaţîi, date mai ales de
schimbările fără precedent din toate domeniile vieţii sociale.
Accentul trece de pe informativ pe formativ. Procesul educațional din grădiniță presupune și forme
de muncă didactică complementară activităților obligatorii. Acestea sunt activități desfășurate în grădiniță
în afară activităților obligatorii sau activități desfășurate în afară grădiniței. Ele sunt activități
extracurriculare și se desfășoară sub îndrumarea atentă a educatoarelor. Astfel, fără a nega importanţa
educaţiei de tip curricular, devine tot mai evident faptul că educaţia extracurrriculară, adică cea realizată
dincolo de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţîi preșcolarilor.
Putem spune că activitatea extrașcolară e o componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia
orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el, în primul rând, o atitudine creatoare, atât
în modul de realizare al activităţîi, cât şi în relaţiile cu preșcolarii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă
care să permită stimularea creativă a acestora.
Este important că activitățile extrașcolare să fie bine pregătite, atractive , care să incite copilul la
cunoaștere, relaxare, descoperire pe sine și lumea înconjurătoare. Ele stârnesc interes, produc bucurie,
facilitează acumularea de cunoştinţe, oferă posibilitatea fiecăruia să se afirme conform naturii sale. Copiii
învață să se raporteze la ceilalți, să respecte regulile, își asumă reușitele colectivului sau dezamăgirile
acestuia. Cadrul didactic reușește prin intermediul acestor activități să cunoască mai îndeaproape
personalitatea copiilor, să își cunoască învățăceii, să îi dirijeze spre ceea ce le place, să se descopere.
Realizarea acestor obiective depinde foarte mult de dorința cadrului didactic de a se implică în viață copiilor,
de talentul său, de dragostea să pentru copii.
Pe lângă activitățile obligatorii care se realizează prin procesul de învățământ, copilul dispune de mult
timp liber care trebuie valorificat, fructificat. Factorii care influențează și acționează asupra copiilor sunt
atât pozitivi, dar și negative. De aceea, educația extrașcolară își are un loc aparte în procesul dezvoltării
personalitățîi copiilor.
Prin activitățile extrașcolare se urmărește:

-valorificarea și dezvoltarea intereselor și aptitudinilor copiilor;
-manifestarea liberă și creative a copiilor;
- participare liber consmitita, necondiționată;
- închegarea și fructificarea relațiilor de grup;
-crearea unui sentiment de siguranță și încredere a participanților;
- lărgirea și adâncirea influențelor exercitate în procesul de învățământ;
- ingeniozitatea, creativitatea formelor de organizare;
230
Exemple de activități extrașcolare realizate în grădiniță cu preșcolarii:
Domeniul cultural artistic-“Am plecat să colindăm…”-spectacole de colinde la diferite obiective

publice;
Domeniul cultural artistic “Eminescu, în suflet de copil”-Moment poetic la Biblioteca orășenească;
Domeniu cultural artistic ,,Un altfel.. de teatru ’’-Vizionarea unui spectacol de teatru de păpuși sau
marionete din București/Ziua internațională a teatrului(20 martie)
Domeniul ecologic:« Luna pădurii ,,Un copil, un pom ,o floare ”-Plantare de material săditor în curtea
grădiniței.
Activităţile extracurriculare mai sus enumerate şi analizate sunt apreciate atât de către copii, cât şi de
factorii educaţionali în măsura în care reușesc să satisfacă nevoia de cunoaștere și de gradul de satisfacție,
de recreere, de exersare a anumitor priceperi și deprinderi.
În concluzie, cadrul didactic poate face multe pentru educarea spiritului creativ în cadrul
activităţilor extracurriculare.Dar, se vede necesitatea de a modifică destul de mult modul de gândire, să
evite critică, în astfel de activităţi, să încurajeze copiii şi să realizeze un feedback pozitiv.
Bibliografie:
1. Preda Viorica, Metodică activităților instructiv educative în grădiniță decopii, Editura Gheorghe
Cartu Alexandru, Craiova 2009;
2. Cernea, Maria,” Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de
învăţământ, în “ Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
231
PLANIFICARE
„SĂPTĂMÂNA VERDE”
PERIOADA 20-24 FEBRUARIE 2023
Puculete Aretia
Școala Gimnazială Nr. 1 Urdari
Comuna Urdari, Județul Gorj
NR. ZIUA TEMA OBECTIVE ACTIVITĂȚI RESURSE EVALUARE

CRT URMĂRITE PROPUSE NECESARE
1. LUNI Atelier Să colecteze Confecționarea Materiale Elevii au avut de
Practic - deșeuri în vederea unor coșuri din reciclabile, îndeplinit sarcina de a
Igienizare refolosirii lor materiale foarfece, desena imagini,
în curtea pentru a se reduce reciclabile (cutii hârtie postere, mesaje cu
școlii; tăierea pădurilor și smântână, găleți glasată. titlurile „anti-
poluarea agresivă muștar plastic de Mânuși, saci poluare”, „stop
Amprenta cu plastic. Să la restaurante/fast- plastic, sapă, aruncarea deșeurilor în
ecologică - planteze pomi și food) pentru lopată cu locuri nepermise”,
Plantare de flori în incinta colectarea vârf ascuțit. „Ecologizare-
pomi și școlii. selectivă a hârtiei, amânarea dezastrului
flori. plasticului, natural”, etc.
gunoiului Obiectivele acestei
menajer. Să activități au fost: să
planteze pomi și exploreze lista de
flori în incinta responsabilităţi pe care
școlii. le au oamenii, să
înţeleagă că
responsabilităţile se
pot afla în conflict
unele cu altele,
2. MARȚI Tehnici de Să identifice Confecționare de Materiale din Portofoliu cu desene,
supraviețuir soluții optime obiecte din hârtie, afișe, panouri cu păreri-sub
e în natură: pentru prevenirea materiale culori, formă de desen- ale
Prezentare și ameliorarea reciclate-haine, markere, foi elevilor
Power manifestărilor de instrumente colorate,
Point, degregare a muzicale. carioci, tuș
filmuleț, mediului prin Realizarea de color pentru
discuții; aruncarea de afișe cu mesaje imprimantă,
deșeuri menajere ecologice, reguli foi xerox,
și nu numai, de de comportare laptop.
Ateliere rupere a florilor, pentru a proteja Document
verzi: de tăiere a mediul, power point,
Realizarea copacilor promovate în filmulețe.
de căsuțe, școală, oraș, rețele
cuiburi de socializare.
pentru
păsări,
mărțișoare.
232
3. MIER Ești ceea ce Identificarea Vizită în piața de Produse Expoziție:
CURI mănânci: alimentelor legume și fructe. alimentare,
Piramida sănătoase Desenare imagini, Meniul zilei, alimente
alimentelor Crearea unui piramida prezentare sănătoase. Prezentarea
meniu echilibrat alimentelor. PPT, liste de celor învățate la prima
Vizită la Întocmirea unei Realizarea unui cumpărături activitate. Discuții
„Grădina liste de meniu echilibrat despre frumusețea
Botanică” cumpărături. (pe o zi) naturii și importanța
din Craiova Pregătirea unui ocrotirii ei.
desert sănătos.
4. JOI Colecție de Identificarea Jocuri în natură, Mingi, Jocurile au fost

Jocuri în importanței vizionare de păhăruțe, executate cu entuziasm
natură: naturii ca mod de filmulețe care sfoară, fașă, de către copii,
filmulețe, sprijin în explică aparat foto, subliniind sprijinul
discuții activitățile zilnice, frumusețea și laptop. naturii de a putea duce
inclusiv a multitudinea jocurile până la capăt
jocurilor de jocurilor în natură. cu regulile impuse.
relaxare.
3. VINERI Energia Să identifice Prezentare PPT cu - Evaluarea săptămânală
Verde și situații de informații despre aptop pentru verificarea
impactul manifestare a cum este posibilă conectat la păstrării curățeniei
asupra poluării mediului protejarea internet, împotriva poluării,
mediului; înconjurător mediului. boxe, conștientizarea
asupra Vizionare de videoproiect responsabilității față de
Schimbări organismului. filmulețe. or. natură.
climatice,
catastrofe
naturale.
233
SĂPTĂMÂNA TALENTELOR
-ȘCOALA ALTFEL-
PROFESOR DE EDUCAȚIE PLASTICĂ,
PURCĂREA CRISTIANA-MIHAELA, GRAD DIDACTIC I
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,MIHAI VITEAZUL” ȘI
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,ȘTEFAN CEL MARE”
ALEXANDRIA, TELEORMAN
A fi profesor de educație plastică e un privilegiu. Acela de a considera tot anul școlar ,,al talentelor”.
Dar și de a lăsa imaginile să vorbească. Despre noi, despre talentele noastre, despre bucuria de a fi împreună,
de dimineața până seara ,,ALTFEL”.
În întâmpinarea primăverii am venit cu afise menite să stârnească emoții și dorința de a curăța spațiile
verzi din curtea școlii, dar și de ecologizarea mediului în general, pentru care am pregătit mesaje potrivite
de colectare selectivă a deșeurilor. Aceste mesaje le-am ,,întins” pe sfori și am împrejmuit școala, am
colorat-o cu intențiile noastre bune, iar efectul a venit imediat, mulți oameni au fost atrași de imagini, apoi
de conținut și de mesajele transmise în tușe pline de vibrațiile copilăriei.
În cadrul temei ,,Meserii pentru viitor”, elevii au experimentat coafuri moderne, dar și tradiționalele
împletituri, machiajul de întreținere a tenului curat și curățarea unghiilor, de asemenea, au fost preferate.
Salvatorii de la ISU, Alexandria, Teleorman, i-au fascinat pe copii. Pe rând, împreună am experimentat și
ne-am dorit ca, pe viitor, măcar salvatori din pasiune, voluntari, să fim pentru a salva oameni aflați în
momente critice, nedorite. Am învățat că orice minut contează atunci când este cineva în pericol. Am învățat
că această pasiune te va menține în misiune în orice moment al vieții. Și că e plăcut să știi că poți fi tu cel
care ai salvat într-o primă fază!
Reciclarea creativă a dus la creații originale prin tehnică și formă. Genți, portofele, curele, cercei,
coliere din file de reviste de prezentare a mărfurilor, prin plierea hârtiei, executarea unor piese pe care le-
am îmbinat și reciclat redându-le forme noi și viață nouă. Peturile reciclate în păpuși, animale, vaze au fost
transformate tot cu ajutorul ziarelor, apoi pictate și redate vieții spre a bucura și încânta privirile.
234
Pictura pe tricouri a fost prilej de a crea sigle/logouri cu pasiunile copiilor. Nu a fost așa de ușor, ei
având mai multe pasiuni și a fost mai greu să se hotărască asupra uneia singure. La final, tot artele au
predominat, dar și sportul. Micii campioni și-au personalizat astfel hainele și au promis să le poarte cu
mândrie amintindu-și de activitatea din Săptămâna Altfel a acestui an care ne-a mai oferit o altfel de
săptămâna, una ,,Verde”, pe care o vom trata tot cu creativitate în toate sensurile abordării acesteia.
Elevii și profesorii școlilor noastre au încheiat o săptămâna plină de mult mai multe activități,
ceea ce ne-a determinat s-o redenumim în ,,Săptămâna talentelor” (ale elevilor și profesorilor lor).
235
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE ÎN GRĂDINIȚĂ
Prof. Pureca Elena Emanuela
Grădinița PP Nr. 1 Căsuța Piticilor, Horezu, Vâlcea
Modernizarea şi perfecţionarea procesului instructive-educativ presupune îmbinarea activităţilor

şcolare cu activităţile extraşcolare. Îmbinarea acestora are numeroase valenţe formative, deoarece acestea
permit manifestarea creativităţii şi imaginaţiei copilului preşcolar. În acest fel, pe lângă faptul că preşcolarii
îşi manifestă imaginaţia şi creativitatea (prin interpretarea unor roluri la serbările de 8 Martie, Crăciun,
sfârşit de an, prin realizarea unor desene interesante şi creative pe asfalt cu ocazia zilei de 1 Iunie) şi cadrul
didactic îşi poate afirma creativitatea în alegerea temelor, a materialului arătându-şi astfel măiestria şi tactul
pedagogic dar şi dragostea faţă de copii.
De cele mai multe ori, conţinutul acestora poate fi o continuare la un nivel mai înalt, a ceea ce şi-au
însuşit copii în cadrul activităţilor didactice. De exemplu, în cadrul activităţilor din domeniul ştiinte, la
activităţile de cunoaştere a mediului după ce copiii au observat pe planşe anumite animale domestice sau
sălbatice se poate propune o activitate extraşcolară – vizitarea unei grădinii zoologice cu scopul de a-şi fixa
ci îmbunătăţii cunoctinţele legate de aceste animale.
trebuie să ofere diverse astfel de activităţi pentru ai atrage pe copii.
Dintre activităţile pe care le-am desfăşurat la grupă, pot aminti: serbări desfăşurate cu diferite ocazii:
8 Martie, Crăciun, sfârşit de an, finalizare de proiecte etc., desfăşurarea unor concursuri în grădiniţă: Micul
Creştin, Voinicel, Smarty, activităţi de desene pe asfalt cu ocazia zilei de 1 Iunie, activităţi desfăşurate cu
ocazia zilelor de 1 Decembrie, 24 Ianuarie, activităţi desfăşurate în parteneriat cu alte grădiniţe şi alte
instituţii.
roluri, copilul reproduce modele de conduită şi le asimilează în propriul lui comportament. Trăsătura cea
mai importantă a interpretării unor roluri este originalitatea şi creativitatea copilului în redarea impresiilor
personalitate.
236
desfăşurării acestor activităţi extracurriculare.
În cadrul spectacolelor de teatru, relaţiile care se stabilesc între actori şi copii sunt extraordinare,
deoarece actorul interpretează roluri şi reprezintă un izvor de informaţie, iar copiii sunt dornici de
cunoaştere fiind atraşi de rolurile interpretate de actori. Noile metode prin care se realizează activitatea
instructiv educativă pun în vedere iniţiativa, fantezia şi contribuţia creatoare a cadrului didactic. Prin
activităţi bogate şi prin considerarea copiilor ca pe nişte oameni în continuă dezvoltare, căutăm cu ajutorul
activităţilor extracurriculare în care îi antrenăm, să le trezim curiozitatea , să le păstrăm viu interesul pentru
cunoaştere, să-i provocăm în a căuta şi descoperi lucruri noi.
În concluzie, consider că trebuie să încercăm să-i atragem pe copii, să participe la activităţi cu ajutorul
tuturor metodelor pe care le putem aborda. Având posibilitatea de a desfăşura activităţi extracurriculare
munca noastră devine un pic mai uşoară deoarece aceste activităţi sunt atractive şi îi determină pe copii să
participe fără să-i forţăm. Menirea noastră este de a trezi curiozitatea viitorilor indivizi ai societăţii, de a le
potoli această curiozitate şi de ai pregăti pentru viaţă, atât cu ajutorul activităţilor didactice pe care le
desfăşurăm la grupă cât şi prin intermediul activităţilor extracuriculare.
BIBLIOGRAFIE:
Ciubuc Iuliana, Armonia naturii, Editura Aureo, Oradea, 2011, pagina 110.
învăţământul preprimar, Craiova, Editura Nova.
237
PURENCIU MIHAELA,
ȘCOALA GIMNAZIALĂ APOLD, JUD. MUREȘ
Educația extracurriculară își are rolul și locul bine stabilit în formarea personalității copiiilor noștri.
Educatia prin activitățile extracurriculare urmărește identificarea și cultivarea corespondenței optime dintre
diferite domenii.
Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunostințe punându-i în contact
direct cu obiectele și fenomenele din natură.
Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împletim scoala cu
viaţa.
Activitățile extrașcolare sunt activitățile care se desfășoară în afara mediului școlar, complementar
activităților de predare-învățare. Participarea la aceste activități lărgește orizontul cultural al elevilor, acesta
completându-se cu noțiuni noi, însușite în afara orelor de curs.
La aceste activități pot participa elevii unei clase, din mai multe clase, dintr-o unitate de învățământ
sau din mai multe unități de învățământ.
Prin participarea la activități extrașcolare, elevii își formează atitudini pozitive față de învățare, crește
stima de sine a acestora, își formează abilități practice variate, își manifestă în voie spiritul de inițiativă, se
dezvoltă munca în echipă, contribuie la dezvoltarea armonioasă a copiilor.
Participarea elevilor la astfel de activități îi ajută să-și observe propriul comportament în comparație
cu al altor copii/persoane.
Activitățile extrașcolare ocupă un loc important în ansamblul influențelor educative. Reprezintă un
mijloc de formare a deprinderilor de a-și folosi timpul liber.
Important în derularea activităților extrașcolare este și faptul că elevii pot fi antrenați în inițierea și
organizarea activităților dar și în desfășurarea acestora.
Se ştie că începând de la cea mai fragedă vârstă , copiii acumulează o serie de cunoştinte punându-i
formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice:plimbări, excursii, tabere.
În cadrul activităţilor organizate în mijlocul naturii, al vieții sociale , copiii se confruntă cu realitatea
și percep activ, prin acțiuni directe obiectele , fenomenele, anumite locuri istorice.
Fiind axate în principal pe viata în aer liber, în cadrul acţiunilor turistice, elevii isi pot forma
sentimente de respect si dragoste față natură, față de om și realizarile sale.
238
posibilitatea de a critica constructiv.
Înainte de toate, este însă important ca profesorul însăşi să fie creativ.
Activităţile extrașcolare, în general, au cel mai larg caracter interdisciplinar, oferă cele mai eficiente
sentimente.
Activitatea în afara clasei şi cea extraşcolară trebuie să cuprindă masa de copii.
bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar.
Dascălul are, prin acest tip de activitate posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să le influenţeze
dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal – pregătirea copilului pentru viaţă.
Realizarea acestui obiectiv depinde în primul rând de educator, de talentul său, de dragostea sa pentru
Bibliografie:

Lazăr V., Cărăşel A., Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Ed. Arves, Craiova, 2007
239
Lecția de finanțe în Școala Altfel
Proiect Educațional Național
Prof. Purice - Crăiescu Daniela,
Școala Gimnazială Nr. 5, Galați
Studiile recente arată faptul că România se situează sub media europeană, în ceea ce privește educația
financiară, ținând cont de aspecte legate de înțelegerea și gestionarea finanțelor. Este esențial ca procesul
de învățare să înceapă din școală, cât mai devreme, pentru a putea corela mai ușor acțiunile și deciziile, de
a anticipa anumite probleme și riscuri care pot apărea în viața de zi cu zi a viitorului adult.
Prin proiectul ,, Lecția de finanțe în Școala Altfel “ echipa de implementare a Școlii Gimnaziale Nr.5,
Galați și-a propus să dezvolte cunoștințele și abilitățile specifice educației financiare necesare pentru viitor,
prin acțiuni de voluntariat în scop caritabil, desfășurate în perioada 27 februarie – 3 martie 2023, în care
elevii să se implice în strângerea de fonduri și gestionarea corectă a bugetului, pentru a veni în sprijinul
copiilor care se confruntă cu deficiențe financiare, probleme de sănătate, pentru a-i responsabiliza și pregăti
pe elevi să devină independenți și capabili să ia deciziile corecte, în situații reale.
Activitatea de voluntariat face parte din cadrul Strategiei Naționale de Acțiune Comunitară SNAC ,
este un program iniţiat în anul 2005 de Ministerul Educaţiei în parteneriat cu organizaţia Children's High
Level Group şi reprezintă un program educaţional, care uneşte unitățile de învățământ de masă cu Şcolile
speciale / Centre de plasament în scopul de a mări interacţiunea, integrarea şi incluziunea socială care se
desfăşoară prin activităţi de voluntariat.
Proiectul a avut ca scop sprijinirea copiilor cu nevoi materiale din cadrul școlii și amenajarea unui
spațiu de relaxare , prin implicarea unui număr mare de elevi elevi în acţiuni de caritate, cu scopul formării
şi dezvoltării de abilităţi şi atitudini menite să contribuie la dezvoltarea educației financiare și a relațiilor
interpersonale armonioase dintre elevi.
Obiectivele proiectului au avut în vedere dezvoltarea spiritului civic şi comunitar a elevilor din clasele
primare și gimnaziale ale școlii prin popularizarea a două cazuri medicale din școală, implicarea elevilor în
confecționarea și vânzarea de produse ale activităților realizate la orele de educație plastică, educație
tehnologică, arte, pe tematica mărțișorului și a primăverii, consolidarea relației părinți-elevi-cadre didactice
prin implicarea părinților în prepararea de dulciuri destinate vânzării în scop caritabil
240
Rezultate așteptate ale proiectului au constat în strângerea de fonduri prin vânzarea mărțișoarelor,
felicitărilor și a produselor de patiserie, 2 elevi din Școala Gimnazială Nr.5 au beneficiat de ajutor finaciar
pentru acoperirea cheltuielilor medicale ,15 copii cu situație materială precară au beneficiat de ajutor
financiar pentru suplimentarea cheltuielilor zilnice, s-a amenajat unui spațiu de relaxare în școală, creşterea
empatiei și a stimei de sine a elevilor prin implicarea acestora în activitățile de voluntariat, formarea
deprinderilor de lucru în echipă și capacitatea de a stabili relații de colaborare, motivarea acestora, prin
premierea a 39 de clase și 50 de cadre didactice implicate în activități, creșterea prestigiului şcolii în
comunitate prin popularizarea proiectului și implicarea a 100 de părinți în activitățile de proiect ,dezvoltărea
de abilităţi şi atitudini menite să contribuie la dezvoltarea educației financiare și a relațiilor interpersonale
armonioase.
241
Mirajul reciclării creative
Pușcaș Nicoleta – profesor
Școala Gimnazială „Alexandru Ivasiuc” Baia Mare, Maramureș
„Creativitatea este capacitatea de a pune ordine în haosul naturii.” Eric Hoffer
Activitățile extrașcolare sunt foarte importante pentru dezvoltarea armonioasă a copilului deoarece
ajută elevii la formarea unei atitudini pozitive față de învățare, le dezvoltă imaginația, creativitatea, le
formează abilități practice diversificate și strategii adecvate de rezolvare de probleme. Pe lângă toate
acestea, activitățile extrașcolare acționează și asupra stimei de sine, iar sentimentul de împlinire este mult
mai ridicat.
Activităţile extracurriculare pot îmbrăca diverse forme: spectacole cultural-artistice, excursii, cercuri
pe discipline, întreceri sportive, concursuri. Acestea dau copiilor posibilitatea să-şi valorifice aptitudinile,
talentul, să-şi asume responsabilităţi, să aibă iniţiative, să se manifeste conform naturii lor. Participarea la
activităţile extracurriculare angajează elevii timizi, îi temperează pe cei impulsivi şi, ceea ce este extrem de
important, dezvoltă spiritul de cooperare şi asigură fluxul de influenţe reciproce.
În realizarea activităţilor extraşcolare am antrenat întotdeauna cei trei factori implicaţi în actul
educaţional: elevul, prin responsabilităţi asumate atât individual, cât şi în grup; familia, prin susţinerea
morală, financiară şi de cele mai multe ori implicarea în organizarea activităţilor; școala, prin obţinerea
avizelor necesare deplasării, elaborarea strategiilor didactice, realizarea unităţii dintre cei trei factori,
finalizarea activităţilor întreprinse.
Cu titlu de noutate în acest an școlar, s-a derulat programul „Săptămâna Verde” în școli. În mod
asemănător „Săptămânii Altfel”, am desfășurat activități educaționale extracurriculare cu temă ecologică,
ca de exemplu prevenirea schimbărilor climatice și protejarea mediului înconjurător.
Obiectele sau deșeurile aruncate sau vechi pot oferi o resursă bogată pentru cei interesați să-și
folosească imaginația, creativitatea și îndemânarea pentru a le oferi o nouă viață și întrebuințare. Copiii pot
fi inspirați să creeze lucrări din obiecte vechi întâlnite întâmplător sau pe care le au în mod uzual în casă
cum ar fi borcane, sticle, dopuri etc. Reciclarea creativă salvează mediul înconjurător și rescrie poveștile
materialelor folosite.
Implicarea copiilor în proiectele educaționale este o modalitate de realizare de activități reconfortante
care să le stimuleze imaginația și talentul. Pe lângă toate acestea, activitățile extracurriculare cu temă
ecologică au contribuit la conştientizarea elevilor privind căile de reducere a deșeurilor în gospodărie,
reciclarea și refolosirea lor dându-le o altă destinație practică, de uz gospodăresc. Alte obiective urmărite
au fost dezvoltarea cetăţeniei active a elevilor și dezvoltarea competenţelor de lucru în echipă.
Astfel, elevii clasei a VI-a au confecționat din pet-uri suporturi creioane și pixuri, vaze, ghivece pentru
flori și jucării. Au construit din cartoane și cutii de lapte căsuțe pentru păsărele, roboți, iar din dopuri de
242
plastic tablouri și rame foto. Tot în cadrul acestui proiect, sub denumirea de „Gastronomia Verde”, au creat
rețete originale și foarte sănătoase pe care le-au degustat împreună și le-au apreciat cu mult entuziasm. În
final, toți participanții la proiect au fost răsplătiți cu ecusoane, confecționate în sala de clasă. Aceste
activități inedite au avut un impact pozitiv asupra dezvoltării elevilor mei, atât în plan personal cât și în cel
educativ.
Activităţile extraşcolare bine pregătite sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc
bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar. Dascălul are, prin
acest tip de activități, posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să le descopere potențialul creativ, să-i
dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal, pregătirea
copilului pentru viaţă.
Activități extrașcolare din cadrul proiectului educațional „Prietenii Naturii”, 27-31 martie 2023
Suport pixuri Ramă foto Căsuță pentru păsărele Jucărie - crocodil
Gastronomia Verde ECO – soane ECO - soane Expoziție
Bibliografie:
- Lazăr Viorel, Cărăşel Aurel, Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Ed. Arves, Craiova,
2008.
- Ionescu, Mihaela, Managementul clasei. Un pas mai departe…Învățarea bazată pe proiect. Editura
Humanitas Educational, București, 2003
- https://vivid-edu.ro/2023/02/24/modele-de-documente-si-resurse-saptamana-verde/
- https://actfortomorrow.ro/wp-content/uploads/2023/01/EcoTraining-pentru-elevi-si-profesori.pdf
243
Think Green, Act Green – Un proiect al liceului pentru o viață sustenabilă
Dr. Puskás-Bajkó Albina,
Liceul Teoretic Bolyai Farkas, Târgu-Mureș
Pentru numeroși directori de școli, ideea unui proiect care implică ore care apelează la tehnologii
moderne pare una atractivă, dar nu trebuie să uităm că noile tehnologii, deși rezolvă multe probleme vechi,
pot aduce și multe probleme noi.
1. În primul rând, trebuie să găsim profesori disponibili. Este evident deja din practicile și
programele pilot anterioare faptul că un proiect mic este mult mai ușor de făcut decât un proiect de
amploare. Elementul profesori disponibili și flexibili este esențial în pregătirea și derularea unui proiect
similar. Găsirea acestor profesori poate reprezenta un obstacol la începutul proiectului. Bineînțeles, trebuie
clarificat din start dacă proiectul este cu sau finanțare, deci oamenii vor fi remunerați pentru efortul depus,
deci, știm din start dacă lucrăm cu oameni motivați financiar sau voluntari.
2. În al doilea rând, coordonatorul proiectului sau directorul trebuie să creadă în succesul și
valoarea proiectului început. În cazul în care colaboratorii nu simt că în spatele lor și a muncii lor se află o
credință și o motivare, își vor pierde drive-ul de a parcurge obstacolele și frustrările cauzate de metodele
inovative și dificultățile adaptării la ele.
3. Trebuie să se facă un test amplu de compatibilitate între diferitele sisteme și servere implicate,
ca în timpul derulării acestor lecții și activități care se bazează pe tehnologie, să nu apară obstacole noi.
4. Trebuie să se ceară permisiunea scrisă participanților de a fi fotografiați și filmați. În cazul în
care participanții sunt minori, permisiunea scrisă trebuie cerută părinților sau tutorilor.
5. Să ținem în minte că tehnologia oferă posibilitatea de a deveni mai buni, mai eficienți, dar, în
același timp, ascunde capcane precum oportunități pentru bullying între adolescenți.
Titlul proiectului: TGAG (Think Green, Act Green)
Coordonator proiect: Puskás-Bajkó Albina
Echipa de proiect: Profesori de informatică, profesori de engleză, profesori de biologie, profesori de
chimie, profesori de fizică, profesori de educație fizică.
Descriere scurtă: obiectivul nostru este să devenim luptători-eco (eco-warriors), și să creștem viitori
mici luptători, dat fiind faptul că situația încălzirii globale nu mai poate fi ignorată.
Proiectul nostru se bazează pe Criza cauzată de încălzirea globală, un proiect care necesită folosirea
internetului, a camerelor foto /video, programe de editare și proiectoare pentru concursul nostru în cadrul
unui festival de scurtmetraje despre cauzele și efectele încălzirii globale. Avem două opțiuni: ori
conștientizăm generațiile viitoare despre problemele și posibilele rezolvări ale lor cauzate de încălzirea
globală, ori copii și nepoții noștri nu vor mai avea aer de respirat, apă de băut, plante și animale de admirat.
TGAG este un proiect care are obiectivul unui viitor sustenabil pentru cei care urmează, dar și un prezent
viabil pentru noi.
244
Integrare curriculară: Deși tehnologia este cel mai important element pe tot parcursul acestui proiect,
multe alte materii și profesorii care le predă, vor fi implicați. De exemplu, chimia, fizica, educația fizică,
limbi străine.
Vârsta elevilor participanți: 14-19
Numărul participanților: 10 - profesori, 30 – elevi
Durata proiectului: septembrie-octombrie, 2020
Obiective: conștientizarea problemelor, găsirea soluțiilor
Resurse: camere foto /video, programe de editare și proiectoare
Rezultate așteptate: Produsul final va fi materia adunată pentru festivalul de scurt-metraje, și
bineînțeles, materializarea invențiilor (posibil cu suportul financiar al sponsorilor).
Activități în cadrul proiectului:
1. ”Pass on Gas” - Concurs de mini modele create de elevi, modele care reprezintă catastrofe în
mediul înconjurători și modele care reprezintă soluționarea lor inovativă. Aceste modele vor fi filmate de
ei, (filmulețe de 3-4 minute) și trimise juriului.
2. ”Green film festival” – festival/concurs de scurtmetraje, în care juriul alcătuit din profesori va
alege dintre cele mai bune filme primii trei. Criteriile relevante în concurs vor fi: inovativitate, creativitate,
originalitate.
Evaluarea rezultatelor:
Mentorii vor cere feedback pe tot parcursul proiectului.
Promovare/mediatizare şi diseminare:
Vom promova evenimentul în presa locală, pe social media și în radioul local
245
ÎN EDUCAȚIA COPIILOR PREȘCOLARI
Educatoare Pușcaș Hajnal-Eva
Gpp nr. 3 Carei, jud. Satu Mare
”Educația și îngrijirea timpurie a copiilor trebuie considerate drept baza sistemelor de educație și de
formare, fapt care se traduce prin asigurarea condițiilor optime de dezvoltare în perspectivă a competențelor
cheie. O educație timpurie coerentă în toate mediile implicate (familie, grădiniță, comunitate etc.) reprezintă
contextul necesar unui echilibru între aspectele socio-emoționale, învățare și starea de bine.” extras din
Curriculum pentru educația timpurie 2019.
Pornind de la acest deziderat toate activitățile didactice proiectate de către educatoare în grădinița de
copii atât cele din sala de grupă, cât și cele extrașcolare, adică în afara grădiniței, în parteneriat de
comunitatea locală, cu instituții publice sau private prin care se asimilează informații noi, se dezvoltă
competențe noi, contribuie la dezvoltarea armonioasă psihică, fizică și intelectuală a copilului și asigură un
traseu educațional de succes în viitor.
Pentru săptămâna Școala altfel am gândit a serie de activități în afara grădiniței, contactând instituții
publice și private ce pot furniza copiilor suport educațional interesant, captivant, interactiv de nivelul lor
de dezvoltare, pe care le pot folosi în viața de zi cu zi. Am abordat teme de actualitate, de interes major,
cum ar fi: Educația ecologică la vârste fragede, Alimentația sănătoasă, Siguranța cetățeanului în secolul
XXI, Circulația în siguranță și Sănătatea copiilor - un cadou de neprețuit. Alegerea activităților didactice
pentru o întreagă săptămână a presupus contactarea partenerilor și semnarea unor acorduri de parteneriat în
acest sens.
Variantă de proiectare calendaristică Școala Altfel
Data Activitatea didactică Locul Ora Partener
24.04. DȘ: ”Oameni care lucrează pământul” Sediul SC 10:00- SC AGROPARTNERS

2023 Observare parc auto și utilaje agricole AGROPARTNERS 12:00 SRL
SRL
25.04. DOS: ”Siguranța cetățeanului” Curtea grădiniței 10:00- Inspectoratul Județean

2023 Convorbire tematică cu Jandarmii 11:00 de Jandarmi
26.04. DEC: ”Colț de natură curată” Curtea Bisericii 10.30- Biserica Ortodoxă
2023 Desen liber Ortodoxe Române 11:30 Română
27.04. DLC: ”Circulația în siguranță” Sediul Poliției 10:30- Secția de Poliția

2023 Convorbire tematică cu agentul de circulație Municipale 11:30 Municipale
28.04. DPM: ”Mișcare și sport în fiecare zi” Parcul de aventuri 11:00- SC LUNAAVENTURA
2023 Parcurgerea traseului de dificultate ușoară, 13:00 SRL
pentru copii în parcul de aventuri
246
Model Contract educațional de parteneriat
CONTRACT DE PARTENERIAT
Cap. I. Părțile contractante:
1. Grădinița …………………………………………………………., reprezentată de director
…………..………… și educatoare ………………………………………………………….
2. Societatea/Instituția publică/particulară parteneră
…………………………………………… ………………………………….., reprezentată de
……………………………………
Cap II. Obiectul contractului:
Colaborarea părților contractante în vederea implementării Programului Național “Școala altfel”, în
perioada …………………., coordonat de ……..…………………………………………,, în anul școlar
…………………… .
Cap III. Obligații:
Grădinița organizatoare se angajează în prestarea de servicii educaționale copiilor din grupul țintă în
domeniul ………………………………………….., precum și în organizarea de activități didactice cu
invitarea partenerilor;
Societatea/Instituția parteneră …………………………..……………..…………………….., se
angajează să colaboreze cu grădinița organizatoare cu privire la furnizarea de informații educaționale de
nivelul învățământului preșcolar, precum și participare la activitățile extracurriculare planificate.
Prezentul contract intră în vigoare la data semnării acestuia, adică la ………………………, se încheie
la ……………….., se emite în 2 exemplare, câte unul pentru fiecare parte contractantă.
1. Grădinița ……………………..
Director,
2. …………………………………
………………………
247
ÎN EDUCAȚIA COPILOR
PROF. ÎNV. PREȘC. RADU CARMEN-ILEANA
ȘCOLA GIMNAZIALĂ ”C. D. ARICESCU”- G. P. P. structură
Activitățile extrașcolare au un impact activ atât asupra performanțelor școlare cât și, asupra integrării
sociale și asupra dezvoltării personalității preșcolarilor/elevilor. Încă de la cea mai fragedă vârstă copiii
acumulează cunoștințe pe care le pun în contact direct cu obiectele, lucrurile, fenomenele din natură.
Activitățile extrașcolare prezintă unele particularități prin care se deosebesc de activitățile din cadrul orelor
de curs. Conținutul acestora nu este impus de programa școlară ci de către cadrul didactic, în funcție de
dorințele, interesele, trebuințele elevilor/ preșcolarilor. Pentru o bună desfășurare a activităților
extrașcolare, trebuie să se aleagă din timp materialele, sursele necesare, modul de ordonare a acestora într-
un repertoriu cu o temă centrată și originalitatea cadrului didactic. Prin prisma acestor activități, cadrul
didactic are posibilitatea să se apropie mai mult de sufletul copiilor, să îi cunoască mai bine, în alte ipostaze
decât cele obișnuite. Totodată, aceste activități, permit copiilor cu dificultăți de afirmare în mediul școlar,
cei timizi, să reducă nivelul de anxietate, să-și pună în practică adevărata lor valoare intelectuală.
În cadrul acestor ”altfel de activități” elevii/ preșcolarii sunt activi, entuziasmați, participă într-o
atmosferă de voie bună, optimism, cu însuflețire și dăruire, putând să se exprime liber, fără teama de a fi
catalogat răspunsul lor ca ”bun sau rău”. Totodată, li se dezvoltă simțul practic, estetic, dragostea pentru
natură, istorie, neam, cultură și se autodisciplinează.
Activitășile extrașcolare pot îmbrăca forme variate:
-drumețiile, excursiile, vizitele de orice fel, ( în parc, la teatru, muzeu, cinematograf, grădina
zoologică, etc.) îi entuziasmează într-atât încât, se pregătesc din timp atât psihic cât și fizic și sufletește
pentru acestea ( chiar și copiii mici doresc să-și pregătească singuri rucsacul cu cele necesare pentru
călătorie dar și hăinuțele pe care să le îmbrace). Spectacolele de teatru, reprezintă o formă de activitate prin
care copilul face cunoștință cu lumea esteticului, frumosului, constituie o sursă inepuizabilă de impresii
puternice( zâmbete, râsete, plânsete), apelând în permanență la afectivitatea lui;
-serbările școlare sunt o modalitate de cultivare a vorbirii, a spiritului actoricesc și a înclinațiilor
artistice ale fiecăruia;
-proiectele educaționale în cadrul schimburilor de experiență, mai ales cele pe care le-am desfășurat
în colaborare cu școlile cu copii cu C.E.S: Centrul Incluziv ”Sfânta Marina” –Curtea de Argeș, Complexul
de Servicii Comunitare pentru Copii cu Dizabilități, Câmpulung și copiii dezavantajați ai școlii ”Mihai
Tican Romano” –Berevoiești, Argeș, au avut ca scop: stimularea creativității și a potențialului artistic al
preșcolarilor și copiilor;
- dezvoltarea sentimentului de acceptare, într-ajutorare și colaborare cu copiii cu C.E.S.;
- conştientizarea elevilor cu privire la importanţa, complexitatea şi funcţiile grădiniței/şcolii şi la
implicaţiile absenteismului şi ale abandonului şcolar.
Foarte importante sunt și activitățile desfășurate în ”Săptămâna Verde” și ”Școala Altfel”, pe care
le-am desfășurat mai mult în natură, în aer liber, fiind benefice atât pentru sănătatea organismului cât și
pentru, pregătirea copiilor pentru viața socială. Am desfășurat activități de plantare/ semănare de arbuști,
răsaduri, semințe, unde, s-a vorbit și despre importanța celor trei elemente esențiale pentru plante/copaci (
ca să crească, să se dezvolte și să rodească):apa, aerul și solul;
248
-s-au desfășurat apoi activități de ecologizare și s-au prezentat materiale PDF care conțin date despre
cât este de important să păstrăm mediului curat pentru bunul mers al planetei. Copiii au sortat materiale
pe care apoi, le-au reciclat: baterii uzate, peturi de plastic, maculatură;
-vizita la sera orașului le-a dezvoltat simțul estetic, gustul pentru frumos și dorința de a planta și
îngriji flori, răsaduri de legume și pomi fructiferi/ arbuști.
Activitățile extrașcolare contribuie la gândirea și completarea procesului de învățare, la dezvoltarea
înclinațiilor și aptitudinilor școlarilor, la organizarea rațională a timpului liber, iar succesul este garantat
dacă ai încredere în propria lor imaginație și te lași ghidat de lumea lor de basm.
Bibliografie:
• Cernea Maria, Contribuția activităților extracurriculare la optimizarea procesului de învățământ, în
învățământul primar, numărul 1/ 2000, editura discipol București;
• Dogaru Ulieru Valentin, Drăghicescu Luminița, Educație și dezvoltare profesională, Editura Scrisul
Românesc Fundația, Craiova, 2011
• Vlăsceanu Gheorghe, coordonator Neculau Adrian, Școala la răscruce. schimbare și continuitate în
curriculumului învățământului obligatoriu. Studiu de impact, editura Polirom, 2002
249
Valențe formative ale educației nonformale
Prof. Florentina Radu
Colegiul Național Pedagogic „Constantin Cantacuzino” Târgoviște
Educația nonformală reprezintă o abordare educațională care implică activități și procese ce nu sunt
integrate în sistemul formal de învățământ. Ea își propune să ofere elevilor experiențe educaționale care să
completeze și să consolideze cunoștințele și abilitățile pe care aceștia le dobândesc prin intermediul școlii
și să dezvolte aspectele emoționale, sociale, cognitive și fizice ale personalității lor.
Principalele caracteristici ale educației nonformale sunt flexibilitatea, creativitatea și diversitatea
activităților oferite. Aceasta poate include o gamă largă de activități, precum voluntariat, experiențe în afara
școlii, ateliere și workshopuri, proiecte de cercetare, jocuri educative sau timp liber organizat.
Educația nonformală poate fi adaptată la nevoile individuale ale elevilor și poate fi organizată în
funcție de nevoile lor de învățare și de disponibilitatea lor.
Aceasta implică în mare măsură participantul, prin interacțiunea directă, implicare activă și
experimentare, punând accent pe o participare active a elevului.
Învățarea prin educația non-formală este o învățare practică. Se realizează prin experiență practică și
aplicată, mai degrabă decât prin prezentarea teoretică sau prin memorare.
Educația nonformală poate fi organizată în afara sistemului educațional formal, în timpul liber sau ca
activități extracurriculare.
Învățare pe tot parcursul vieții este un principiu la care aderă educația nonformală. Aceasta poate fi
oportunitatea de a învăța schimbarea continuă și de a dezvolta abilități pe tot parcursul vieții.
Activitățile nonformale pot încuraja dezvoltarea abilităților sociale, cum ar fi comunicarea și
colaborarea, dar și abilitățile de conducere și organizare.
Educația non-formală poate oferi un mediu deschis și creativ, în care participanții să fie încurajați să
gândească critic și să dezvolte idei noi, stimulând astfel creativitatea.
Este important că educația nonformală să fie accesibilă pentru toți indivizii, fără discriminare de
niciun fel, din punct de vedere al vârstei, sexului, religiei sau a altor aspecte.
Educația nonformală implică învățarea autodirijată, cu ajutorul unui instructor sau unui mentor, ceea
ce poate fi util pentru a dezvolta abilitatea de a lua decizii și de a acționa independent.
Educația nonformală poate fi dezvoltată în diferite contexte, cum ar fi organizațiile de tineret,
cluburile sportive, centrele comunitare sau organizațiile neguvernamentale. În aceste contexte, elevii își pot
dezvolta abilitățile sociale și de comunicare, creativitatea, leadership-ul sau capacitatea de a lucra în echipă.
În concluzie, educația nonformală este o parte importantă a formării si dezvoltării personalității
elevului. Aceasta completează și consolidează cunoștințele dobândite în școală și oferă oportunități de
dezvoltare a abilităților socio-emoționale, creativității și capacităților de leadership. Prin intermediul
educației nonformale, elevii pot să-și descopere pasiunile și interesele și să devină cetățeni activi și
responsabili în societate.
250
Șezătoare culturală
Profesor: Radu Gina-Viorica
Liceul cu Program Sportiv Vaslui
Argument
Moto: „Cetim ca să trecem examene (deci lectura studiu), ca să omorâm timpul (deci lectura de loisir)
sau cetim din profesiune (deci lectura informativă). Lectura ar putea fi un mijloc de alimentare spirituală
continuă, nu numai un instrument de informație sau de contemplație”. (Mircea Eliade)
,,Muzica însuflețește universul, dă aripi minții, zbor imaginației și viață tuturor.’’ (Platon)
Una dintre cerințele învățământului modern este aceea a formării la elevi a deprinderilor de studiu
individual și de muncă independentă, a capacității de a gândi creator, de a soluționa individual sau prin
conlucrare multitudinea de probleme cu care se confruntă în anii de școală.
Trezirea interesului și a gustului pentru lectură și muzică implică pentru școală o responsabilitate
incontestabilă. Lectura literară pune la dispoziția copilului cunoștințe despre mediul înconjurător, despre
viața oamenilor și a animalelor, despre trecutul istoric al poporului, despre muncă și profesiuni, educație
cultural-artistică și moral-religioasă. Alegerea cărților potrivite este doar un prim pas. Al doilea pas și tot
atât de important este deprinderea lecturii, obținerea eficienței ei maxime în urma citirii unei cărți.
Activitatea acestui simpozion este despre importanța lecturii și a muzicii care este evidentă și mereu
actuală. Lectura este un instrument care dezvoltă posibilitatea de comunicare între oameni, făcându-se ecoul
capacităților de gândire și limbaj. Lectura elevilor este un act intelectual esențial, care trebuie îndrumat și
supravegheat de școală și familie.
Scopul activității:
Implicarea elevilor în formarea propriilor opinii și dezvoltarea interesului pentru activități extrșcolare.
Obiective:
- Dezvoltarea la elevi a abilităților sociale , de comunicare interpersonală;
- Formarea unor trăsături morale pozitive prin lectură și muzică;
- Formarea şi dezvoltarea în rândul elevilor a capacităţilor de colaborare , lucru în echipă şi de
leadership;
- Stimularea gândirii critice a elevilor.
Grupul țintă: elevii ai Liceului cu Program Sportiv Vaslui
Parteneri: Inspectoratul Școlar Județean Vaslui

Casa Corpului Didactic Vaslui
Data desfășurării: Săptămâna Școala altfel
Locul desfășurării: biblioteca școlii

Secțiuni propuse:
251
- Șezătoare interdisciplinară realizată de elevii participanți în cadrul căreia se vor prezenta curiozități
literare, muzicale și istorice.
- Lectură- creație proprie realizată de Eleva Ibănescu Ștefania, câștigatoare a premiului I la Concursul
Mlădițe literare .
- Audiție muzicală din repertoriul compozitorului Ciprian Porumbescu care marchează împlinirea a
170 de ani de la nașterea sa.
- Realizarea unui afiș cu feedback-ul activității, afiș ce cuprine impresiile elevilor despre activitatea
simpozionului.
- Aprecierea tuturor participanților de către coordonatorii activității și realizarea unui colaj de
fotografii.
252
Importanța activităților extracurriculare
Prof. înv. primar Radu Oana Maria
Școala Gimnazială, Comuna Budești, localitatea Budești, județul Vâlcea
Familia şi şcoala constituie mediile socio-culturale, care modelează fiinţa umană de-a lungul întregii
vieţi. Şcoala şi familia rămân laboratoarele de formare a personalităţii sociale şi culturale, prima, prin
pregătire temeinic organizată, după programe, cu cadre specializate şi în perioade de timp bine definite, a
doua, prin procesul real al vieţii de zi cu zi, în care copilul, învaţă regulile primare de viaţă, deprinderea de
a vorbi, de a se comporta faţă de cei din jur şi de a-i aprecia.
Trăind într-o lume în care tehnologia este mult dezvoltată, unii copii parcă nu mai au copilărie, trăiesc
în spaţii limitate, în faţa calculatorului, uitând valorile care sunt esenţiale pentru vârsta lor. Ei nu ştiu să
stabilească relaţii de prietenie cu copii de aceeaşi vârstă, nu apreciază o scurtă plimbare cu bicicleta sau o
drumeţie în natură.
Educaţia extracurriculară îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii copiilor noştri.
Educaţia prin activităţile extracurriculare urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei optime dintre
diferite domenii. Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm
școala cu viaţa.
colecţii, să sistematizeze date, învaţă să înveţe.Prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie
regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copii se autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin acest tip de
activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze
mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al scolii şi al învăţământului primar – pregătirea copilului pentru
viaţă. Activitatea educativă şcolară şi extraşcolară permite transferul şi aplicabilitatea cunoştinţelor,
abilităţilor, competenţelor dobândite în cadrul orelor prevăzute în programa şcolară.
copiilor. Ei au nevoie de acţiuni care să le lărgească lumea lor spirituală, să le împlinească setea de
cunoaștere, să le ofere prilejuri de a se emoţiona puternic, de a fi în stare să iscodească singuri pentru a-şi
Educaţia nu este un proces limitat spaţial şi temporal, cu incidenţă determinată asupra biografiei
personale. Formarea individului după principii etice şi axiologice solide trebuie să devină un proces
continuu. Transformarea educaţiei într-un fenomen permanent este imperativ pentru lumea contemporană.
Îndeplinirea acestuia reclamă efortul solidar al familiei, al şcolii de toate gradele, al instituţiilor cu profil
educativ şi al mass-media, care prin impactul covârşitor asupra audienţei poate deveni o tribună a educaţiei.
Individul, aflat în centrul acestui proces, trebuie ajutat să-şi formeze o concepţie corectă asupra existenţei,
întemeiată pe moralitate şi respect social, să adopte drept puncte de reper valori autentice şi să se integreze
armonios în societate.
Indiferent de tipul de educaţie: specială, integrată / incluzivă sau de conceptele utilizate, problema
personalităţii elevului trebuie să ocupe locul principal. Acţiunea educativă cea mai bună este aceea „care
modelează eul”, permiţând deficienţilor mintali învăţarea realităţii sociale, pentru că ei se vor integra în
realitatea socială normală. Ca urmare, profesorul trebuie să sensibilizeze în elevi propriul „eu”, conştiinţa
posibilităţilor, capacitatea de a lua decizii, de a fi stăpâni pe ei. Acest lucru se poate realiza nu numai prin
activităţi educative şcolare, ci şi prin activităţi extracurriculare.
253
mai apreciaţi şi mai accesibili sufletelor acestora. Activităţile complementare concretizate în excursii şi
drumeţii, vizite, vizionări de filme sau spectacole imprimă copilului un anumit comportament, o ţinută
adecvată situaţiei. Însă o mai mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii copilului o au activităţile
extraşcolare care implică în mod direct copilul prin personalitatea sa şi nu prin produsul realizat de acesta.
,,Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi
mai mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi lumea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze”( Maria
Montessori – ,,Descoperirea copilului”)
BIBLIOGRAFIE:
• Bruner, J.S.- Procesul educației intelectuale, Editura Științifică, București, 1970

• Cernea, Maria- Contribuția activităților extracurriculare la optimizarea procesului de învățământ, în
Învățământul primar nr.1 /2000, Editura Discipol, București
• Lazăr V., Cărăşel A., Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Ed. Arves, Craiova, 2007
254
Activitățile extracurriculare în grădiniță
Prof. înv. preșc. Răducu Costinela,
Grădinița nr. 232, București
Mediul învățării trebuie să fie suficient de stimulativ și diversificat, spre a oferi fiecărui copil o
motivație susținută. De aceea, activitățile cu copiii le-am organizat în așa fel încât să permită copiilor să
exploreze și să folosească legăturile interdisciplinare, instrumentele intelectuale și emoțional-afective
proprii unei educații integrale. În acest scop am acordat cuvenita atenție activităților extracurriculare
desfășurate în grădiniță. Aici, aceste tipuri de activități au cuprins: serbări, excursii, concursuri, spectacole
de teatru urmate de convorbiri asupra pieselor vizionate.
Activitățile extracurriculare, în general, au cel mai larg caracter interdisciplinar, oferă cele mai
eficiente modalități de formare a caracterului copiilor, încă din grădiniță, deoarece sunt factorii educativi
cei mai apropiați și mai accesibili sufletelor acestora.
Prin astfel de activități ne propunem să contribuim la dezvoltarea unor atitudini și comportamente ale
copiilor, stimulând atât inițiativa și răspunderea personală, cât și spiritul de întrajutorare și solidaritate de
grup, spiritul critic, capacitatea de argumentare, de a acționa și rezolva probleme în mod responsabil.
Grădinița, oricât de bine ar fi organizată, oricât de bogat ar fi conținutul cunoștințelor pe care le
comunică copiilor, nu poate da satisfacție setei de investigare și cutezanța creatoare, trăsături specifice
copiilor. Ei au nevoie de acțiuni care să le lărgească lume lor spirituală, să le împlinească setea de
cunoaștere, să le ofere prilejuri de a se emoționa puternic, de a fi în stare să iscodească singuri pentru a-și
forma convingeri durabile. O mare contribuție în dezvoltarea personalitatii copilului o au activitățile
extrașcolare care implică în mod direct copilul prin personalitatea sa, și nu prin produsul realizat de acesta.
desfăşoară într-un cadru informal, ce permite copilului cu dificultăţi de afirmare în mediul grădiniței să
reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual.
Nu e niciun secret că educația presupune mult mai mult decât ceea ce copilul învață la școală. Educația
formală este doar una din componentele care contribuie la dezvoltarea completă a copilului și la pregătirea
sa pentru viitor. O educație rotundă include și activități care ajută la construirea abilităților sociale, a forței
fizice, a gândirii cognitive sau a spiritului de echipă.
Astfel, activitățile extrașcolare pot juca un rol fundamental în dezvoltarea personală a copilului, mai
ales dacă sunt alese astfel încât să-i potențeze talentele native. Tot ele pot fi soluția perfectă în a ajuta copilul
să depășească anumite blocaje sau limitări.
Beneficii ale activitățile extrașcolare în viața copilului:
• stimulează dezvoltarea abilităților sociale;

• cresc încrederea în sine;
• descoperă talente ascunse;
255
• ajută la dezvoltarea unor obiceiuri sănătoase;
• îmbunătățesc rezultatele școlare.
Realizarea comportamentelor vizate în cadrul activităților extrașcolare depinde de talentul

educatorului, de dragostea sa pentru copii, de modul în care știe să pună în valoare resursele de care dispune
grupa de copii. Menirea noastră, ca educatori, este de a le trezi curiozitatea și de a-i pregăti pentru viață atât
cu ajutorul activităților didactice pe care le desfășurăm la grupă cât și prin activitățile extrașcolare.
Bibliografie:
1. IONESCU, M.; CHIŞ, V. – Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire

şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001
2. https://revistaeducatie.ro/wp-content/uploads/simple-file-list/CONFERINTA-NATIONALA-
ACTIVITATI-EXTRASCOLARE-GHID-DE-BUNE-PRACTICI.pdf
256
Programul ”Școala Altfel” între succes și eșec
prof. Răduță Norica Liliana
Colegiul Național ”Nichita Stănescu” Ploiești
Activităţile extracurriculare se referă la totalitatea activităţilor educative organizate și planificate în

instituțiile de învățământ sau în alte organizații cu scop educațional, dar mai puţin riguroase decât cele
formale şi desfăşurate în afara incidenţei programelor şcolare, conduse de persoane calificate, cu scopul
completării formării personalităţii elevului asigurată de educaţia formală sau dezvoltării altor aspecte
particulare ale personalităţii acestuia.
acumulate.
Activităţile extracurriculare oferă oportunităţi pentru dezvoltarea unor competenţe, în raport cu
anumite obiective ce inspiră şi provoacă educabilul, atât pentru succesul lui educaţional, cât şi pentru cel
din viaţa de zi cu zi. Acestea au o valoare importantă atât pentru dezvoltarea socială a educabilului, cât şi
pentru cea personală, prin demersuri specifice şi particulare. Deşi activităţile specifice educaţiei formale
urmăresc anumite finalităţi menţionate anterior, totuşi ele nu uzitează la maxim de valorizarea
unor competenţe precum: dezvoltarea unor abilităţi interpersonale, muncă în echipă, iniţierea şi
implementarea unor proiecte personale sau în echipă, deprinderi de învăţare a modului cum să înveţi etc.
didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el, în primul rând, o atitudine creatoare, atât în modul de
realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită
stimularea creativă a elevilor. Diversitatea activităţilor extraşcolare oferite creşte interesul copiilor pentru
şcoală şi pentru oferta educaţională.
Programul ”Școala Altfel” a fost introdus în sistemul eduațional românesc în anul 2012 ca o
alternativă la programul de studii obișnuit. Această inițiativă și-a propus, încă de la început, să ofere elevilor
oportunitatea de a-și dezvolta competențele obținute în programul de educație formal prin activități
extracurriculare diverse.
Avtivitățile extracirriculare desfășurate în cadrul programului educativ ”Școala Altfel- Să știi mai
multe, să fii mai bun” au rolul de a spori creativitatea și originalitatea, atât a elevilor cât și a cadrelor
didactice. Astfel, elevii își dezvoltă capacitatea lucrului în echipă, asumarea de responsabilități, gestionarea
timpului, gândirea critică, implicarea în activitățile propuse. Dar și cadrul didactic are posibilitatea de a
cunoște elevii într-un alt mediu decât cel formal, să dirijeze activitățile colectivul de elevi, cultivarea unui
stil de viață sănătos și civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ în diferite domenii, să le
influențeze dezvoltarea realizând o corespndență între aptitudini, talente,
Beneficiile acestui program sunt multiple, de la dezvoltarea abilităților sociale și a încrederii în sine,
la creșterea interesului pentru învățare și âmbunătățirea peerformanțelor școlare. Totodată, activitățile
realizate contribuie la dezvoltarea unui stil de viață sănătos, bazat pe mișcare, pe interacțiune socială și
dezvoltarea creativității.
257
În concluzie, programul ”Școala Altfel” oferă elevilor români oportunitatea de a-și dezvolta
abilitățile, aptitudinile și compențele în afara programujlui de studiu obișnuit. Prin implicarea în astfel de
activități, elevii pot dezvolta competențe noi (dezvoltarea abilităților sociale, gestionarea timpului,
asumarea responsabilităților, distribuirea sarcinilor, etc) folositoare în viitorul lor profesional dar și
personal.
De-a lungul timpului,programul „Școala Altfel” a fost tema dezbateriilor atât în rândul cadrelor
didactice,dar și în cadrul părinților și al elevilor, din cauza schimbărilor din ultimii ani și a părerilor
împărțite care susțin sau nu desfășurarea acestei săptămâni „altfel”.
Dar de ce există atât de multe impedimente în realizarea acestui proiect?
Una dintre cele mai mari probleme este că nu există un concept clar. Astfel, fiecare înțelege diferit
scopul acestei săptămâni. Deși în teorie „Şcoala altfel” – sau săptămâna „Să știi mai multe, să fii mai bun!”
– reprezintă calea spre întărirea relaţiei profesor-elev, în absenţa clopoţelului și a lecţiei ce durează strict 50
de minute. Atmosfera din „săptămâna altfel” este una specială, fiind trăită atât de elevi, cât şi de profesori
cu sentimentul câştigării unor experienţe noi.” , în practica este văzută de cei mai mulți fiind o săptămână
pierdută în care nu se respectă programul normal iar reintrarea în ritm poate dura. O altă problemă este lipsa
resurselor financiare și a ideilor cu adevărat inovative care pot atrage interesul elevilor.
Programul „Școala altfel” oferă un spațiu de experimentare în care atât cadrele didactice, cât și elevii
sunt încurajați să își manifeste creativitatea și să îmbine într-un mod atractiv teoria cu aplicațiile ei din viața
de zi cu zi, învățarea cu preocupările individuale.
Dar chiar de asta au parte toți elevii din România?
Din ce în ce în ce mai mulți elevi români asociază conceptul ,,Școala altfel” cu ,,săptămâna de stat
acasă fără absențe”. Ce este de făcut?......
BIBLIOGRAFIE:
- https://www.eduform.snsh.ro/baza-de-date-online-cu-bune-practici-pentru-dezvoltarea-capacitatii-
institutionale-a-scolilor-defavorizate/activitatile-extracurriculare-aspecte-generale
- https://transilvaniareporter.ro/cultura/o-altfel-de-scoala-altfel-mai-putina pierdere-de-vreme-si-
mai-multe-activitati-concrete/
- https://www.scoala9.ro/este-sau-nu-utila-saptamana-scoala-altfel--profesorii-au-dreptate/
- http://www.liceestrainatate.ro/ro/articles/sistemul-educational-in-marea-britanie
- https://diasporaro.co.uk/scoala-in-uk-si-romania-comparatii-avantaje-si-dezavantaje/
- https://scoala9.ro/cat-cheltuiesc-tarile-europene-pe-educatie-romania-este-pe-penultimul-loc/814/
258
Prof. Inv. Prescolar: Rafira Alina
G.P.N. Candesti, Comuna Vernesti, Jud Buzau
Conţinutul activităţilor extraşcolare nu este stability printr-un curriculum obligatoriu; elevii au
libertatea deplină de a allege conţinuturile care sunt în perfecta concordanţă cu interesele şi dorinţele
elevilor. Astfel, acestea devin o formă complementară de activitate – parte componentă a educaţiei – care
stimulează valori, aptitudini şi dezvoltă vocaţia, talentul, încurajând competiţia, asumarea de
responsabilităţi, comunicarea, abordările bazate pe 28 iniţiativă, imaginaţie și opţiune. Toate acestea duc la
formarea unor personalităţi complete şi complexe.
cercuri de creaţie, cercuripe discipline, concursuri, care, prin specificul lor, imprimă copilului un anumit
ei îşi însuşesc cunoştinţe în domeniul ştiinţei, tehnicii, literaturii și artei. Participând la acţiuni cu caracter
artistic, la manifestări cultural-artistice, vizionând spectacole de teatru şi filme la cinematograf, elevii îşi
cultivă dragostea pentru frumos.
Organizarea şi desfăşurarea activităţilor extraşcolare respect anumite condiţii: sunt subordinate
procesului de învăţământ care se desfăşoară în clasă; se evită supra încărcarea elevilor; se desfăşoară în
le au, fărăsă fie reţinuţi de la ore sau pregătirea lecţiilor.
Activităţile extraşcolare cer o bună pregătire metodologică din partea profesorilor. Este necesar să se
creeze o atmosferă deosebit de favorabilă pentru instruire şi educaţie, să se ofere posibilitatea de completare
şi de aprofundare a cunoştinţelor şi abilităţilor obţinute la lecţii, să fie create condiţii de formare a
personalităţii în spiritul culturii naţionale. Este necesar să se îmbine în mod util şi plăcut timpul în afara
orarului şcolar al elevilor, odihna active să fie marcată de certitudinea utilităţii organizării plăcute a timpului
liber într-un mediu sărbătoresc sau firesc – toate aceste sunt obiective preconizate de Legea Învăţământului
din Republica Moldova. Pedagogul C. Cucoș [1] consider că, între activitatea desfăşurată de către elevi în
cadrul lecţiilor şi activitatea desfăşurată de ei în afara clasei şi a şcolii, există deosebiri din punct de vedere
al conţinutuluişi al formelor de organizare:
1. Activitatea în afara clasei şi extraşcolară are un conţinut deosebit de activitatea în cadrul lecţiilor.
Desfăşurarea lecţiilor şi volumul cunoştinţelor predate sunt determinate de curriculumul la disciplină, în
timp ce conţinutul şi desfăşurarea activităţilor în afara clasei au conţinut flexibil 30 şi foarte variat,
cuprinzând cunoştinţe din domeniul artei, ştiinţei, tehnicii, sportului. Totuşi nici conţinutul acestor activităţi
nu se stabileşte în mod întâmplător, ci pe baza anumitor principii.
259
2. Încadrarea elevilor în diferite forme ale activităţii în afara clasei şi extraşcolare se face pe baza
liberei alegeri, sub îndrumarea cadrelor didactice, care îi pot sugera fiecărui copil ce formă de activitate
este mai potrivită pentru interesele şi înclinaţiile lui.
3. Durata activităţilor în afara clasei şi extraşcolare variază. O lecţie are durata fixă de 45 de minute,
iar activitățile în afara clasei sau extraşcolare durează de la o jumătate de oră până la două ore.
4. Verificarea, aprecierea şi evidenţa rezultatelor activităţii în afara clasei şi extraşcolare au forme
specifice. Verificarea are caracter practic. Spre deosebire de aprecierea făcută în cadrul orelor prin
intermediul notelor, ceea ce a făcut elevul în afara orelor de clasă se concretizează prin intermediul
calificativelor slab, bine, foarte bine.
5. Activitatea în afara clasei şi extraşcolară este propice pentru manifestarea spiritului de
independenţă şi a iniţiativei elevilor.
6. O altă particularitate a activităţii extraşcolare o constituie legătura ei cu practica. Aplicarea
cunoştinţelor în cadrul activităţilor extraşcolare are şi valoarea unui exerciţiu de dezvoltare a aptitudinilor
elevilor. Întreaga activitate în afara clasei are conţinut variat, determinat de interesele cognitive ale elevilor
şi de dorinţelelor. Cercetările recente din domeniul psihopedagogiei arată că utilizarea povestirilor ca
metode de învățare dezvoltă imaginația copiilor. Metodele și tehnicile moderne, activ-participative,
capabile să mobilizeze energiile elevilor, să le capteze atenția, care-I îndeamnă să-și pună în joc imaginația,
înțelegerea, memoria, abilitățile artistice sunt extrem de potrivite în educarea copilului pentru problemele
ridicate de societatea contemporană. Aceste metode sunt utile, pentru că dezvoltă competențele cognitive;
sprijină și extend viața socială a elevului; dezvoltă gândirea creatoare individual și de grup; facilitează
comunicarea conținutului prin proiectarea în lucrările plastice a propriilor trăiri și sentimente; conduc la
apariția unor raporturi noi de cunoaștere și autocunoaștere; ajută la educarea inteligenței emoționale a
copilului și elevului, a empatiei ca fenomen psihic de retrăire a stărilor, gândurilor și acțiunilor celuilalt.
Bibliografie:
1. Cucoş, C., Pedagogie (ediţia a doua, revăzutăşiadăugită), Bucureşti, Polirom, 2002.
2. Gârboveanu, M., Creativitateaelevilorînprocesul de învăţământ, Bucureşti, LiteraInternaţional,
1981.
3. Iucu, R., Instruireextraşcolară. Perspective teoreticeşiaplicative, Iaşi, Polirom, 2001.
4. Lisievici, P. ş.a., Pedagogie. Concepte, metodeşitehniciesenţiale, Bucureşti,
EdituraFundaţieiRomânia de Mâine, 2005.
5. Nicola, I., Tratat de pedagogieșcolară, București, Aramis, 2000.
260
Importanța activităților extracurriculare în educația copiilor
Școala Gimnazială nr. 3 Iezer
Prof. înv. primar Raicu Alexandra – Mădălina
vârsta, copiii acumulează o serie de cunoștințe punându-i în contact direct cu obiectele și fenomenele din
natura. Trebuința de a se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm școala
cu viața.
activităţi cât mai variate și bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale,
etc.);

261
În concluzie, activitățile extrașcolare dezvoltă gândirea critică și stimulează implicarea generației

tinere în actul decizional, realizându-se astfel o simbioză lucrativă între componenta cognitivă și cea
comportamentală.
Bibliografie:
262
Înv. Ralea Daniela
Şcoala Gimnazială Puiești, jud. Buzău
Şcoala este ca o lume fermecată, plină de basm , este lăcaşul unde se pun bazele ,,construirii’’fizice
şi spirituale a viitorului om. Doar omul de la catedră ,,modelator de suflete ştie să pătrundă în adâncul
sufletelor de copil și să-i ajute să intre în palatul fermecat pentru a îmbrăca haina plină de mister a basmului,
a jocului, a cântecului şi a poeziei. Pedagogul american Bruner (1970) consideră că „oricărui copil, la orice
stadiu de dezvoltare i se poate preda cu succes, într-o formă intelectuală adecvată, orice temă”, dacă se
folosesc metode şi procedee adecvate stadiului respectiv de dezvoltare, dacă materia este prezentată „într-
o formă mai simplă, astfel încât copilul să poată progresa cu mai multă uşurinţă şi mai temeinic spre o
deplină stăpânire a cunoştinţelor”
vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i in contact direct cu obiectele şi fenomenele din
natură. Necesitatea jocului , de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să îmbinăm şcoala cu
viaţa.
Prin introducerea saptămânii ,,Școala altfel,, se pot organiza excursii tematice, organizate selectiv,
constituie un mijloc de a preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru. Ele oferă
elevilor prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, procesul de producţie în
263
copiii spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, pictură. Acestea contribuie la îmbogăţirea
cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură,
artă, cultură. Prin excursii, copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au
creat opere de artă.
În urma plimbărilor, a excursiilor în natură, copiii devin mai creativi şi sensibili, imaginea realităţii,
în cadrul activităţilor de desen şi modelaj, iar materialele pe care le culeg ,sunt folosite în activităţile
practice, în jocurile de creaţie. La vârsta şcolară, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arată sau li se
spune în legatură cu mediul, fiind dispuşi să acţioneze în acest sens .
Excursia ajută la dezvoltarea intelectuală şi fizică a copilului, la educarea lui cetăţenească şi patriotică.
Ea este cea care îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei experienţe sociale importante, dar şi
îmbogăţirea orizontului cultural ştiinţific. Prin excursii elevii îşi suplimentează şi consolidează instrucţia
şcolară dobândind însuşirea de noi cunoştinţe.
aspecte, să confecţioneze modele variate. Același efect îl pot avea concursurile organizate de către cadrele
didactice în clasă. Dacă sunt organizate într-o atmosferă placută vor stimula spiritul de iniţiativitate al
important ca profesorul însăşi să fie creativ.
elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal și
anume- pregătirea copilului pentru viaţă. Realizarea acestor obiective depinde în primul rând de educator,
de talentul său, de dragostea sa pentru copii, de modul creator de abordare a temelor, prin punerea în valoare
• Bibliografie:
* Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ, în

curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom, Bucureşti, 2002, pg. 87;
“Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000
264
ȘCOALA ALTFEL - BENEFICII PENTRU ELEVI
Prof. înv. primar Ralea Mihaela Maria
Școala Gimnazială ,,Nicolae Ioan Jilinschi” Vernești, județul Buzău
Educaţia unui copil nu se realizează doar într-un cadru formal, în cadrul grădiniţelor şi a şcolilor, ci
şi prin activităţi extracurriculare şi extraşcolare. Acest lucru îşi propune şi programul de o săptămână
„şcoala altfel”.
Scopul acestui program este implicarea tuturor copiilor preșcolari/elevilor și a cadrelor didactice în
activități care să răspundă intereselor și preocupărilor diverse ale copiilor preșcolari/elevilor, să pună în
valoare talentele și capacitățile acestora în diferite domenii, nu neapărat în cele prezente în curriculumul
național și să stimuleze participarea lor la acțiuni variate, în contexte nonformale.
„Şcoala altfel” – sau săptămâna „Să știi mai multe, să fii mai bun!” – reprezintă calea spre întărirea
relaţiei profesor-elev, în absenţa clopoţelului și a lecţiei ce durează strict 50 de minute. Atmosfera din
„săptămâna altfel” este una specială, fiind trăită atât de elevi, cât şi de profesori cu sentimentul câştigării
unor experienţe noi.
„Şcoala Altfel” este o combinaţie de şcoală şi de timp petrecut într-un mod plăcut cu elevii fără a fi
Activitatea transdisciplinaă ne face să renunţăm la instruirea informal-frontală şi elevul sau grupul de

elevi să devină centrul în jurul căruia să graviteze întreaga desfăşurare a activităţii didactice. Putem grupa
într-un singur generic obiective ale mai multor discipline planificate în cursul săptămânii în cadrul unor
scenarii de activităţi zilnice, astfel ca unităţile de învăţare ale disciplinelor să se contopească în teme de
activităţi transdisciplinare.
În săptămâna aceasta, elevii mei de la clasa a II-a erau extrem de curioși să participe la noile activități.
Am constat că au fost extrem de preocupați pentru atingerea obiectivelor propuse. Am îmbinat utilul cu
plăcutul, și astfel totul s-a desfășurat cât mai frumos. Activitățile despre circulație, ppt-ul despre Iisus,
încondeierea ouălor s-au împletit cu momentele de relaxare în aer liber. Plini de entuziasm și bucuroși că
au participat la toate activitățile propuse, elevii mei și-au prezentat părinților, în cea de-a cincea zi, produsele
finale.
Bibliografie:
◆ Ciolan, Lucian, 2008, Invatarea integrata, Editura Polirom, Iaşi.

◆ Şerbănescu Horaţiu, Mişu Silvia, Seuche Radu, „Manualul 100 de idei de educaţie
nonformală”, Editura Asociaţia Creativ, Bucureşti 2010
265
Exemple de activități extrașcolare și importanța acestora
Profesor învățământ primar Răsteanu Ionela
Liceul Teoretic Ion Barbu, București
Activitățile extrașcolare sunt activități organizate pentru elevi,”complementare activităţilor de

învăţare realizate în clasă, urmăresc lărgirea şi adâncirea informaţiei, cultivă interesul pentru diferite ramuri
ale ştiinţei, atrag individul la viaţa socială”
Rezultatele obținute, dacă acestea există, se menționează și se recompensează la nivelul clasei sau al
unității de învățământ. Pentru anumite activități extrașcolare se pot stabili reguli specifice, implementate
pentru siguranța elevilor și succesul programului.
În mod fundamental, activitățile extrașcolare permit copilului să învețe ceva de care ar putea sta cu
ei pentru o viață. În mod direct, această abilitate ar putea fi baza unui hobby sau a unei pasiuni. Totul, de la
practicarea sporturilor până la învățarea unui instrument, s-ar putea transforma în ore petrecute făcând ceva
de care se bucură. Dincolo de aceasta, activitățile extrașcolare insuflă abilități cheie și trăsături de
personalitate care pot fi utile în diferite aspecte ale vieții. Sportul este esențial pentru dezvoltarea abilităților
de lucru în echipă, de conducere și de rezolvare a problemelor. Un instrument muzical necesită
perseverență, coordonare mână-ochi și, mai presus de toate, creativitate.
Activitățile extrașcolare pot lua diverse forme, cum ar fi: vizite, excursii, tabere, concursuri sportive,
concursuri de creație, ateliere deosebite, proiecte etc.
Șahul face parte din categoria celor mai vechi jocuri din istoria omenirii, fiind practicat atât de
oamenii de rând, intelectuali, cât și de conducătorii anumitor popoare și state. În prezent, popularitatea
acestui joc continuă să sporească, anual organizându-se sute de competiții mondiale în acest domeniu. Fiind
cunoscută ca una dintre cele mai inovative, complexe și interesante ramuri ale tehnologiei moderne ce
modelează viitorul umanității, cursurile de robotică au un impact major nu doar asupra copiilor, aceștia
acumulând încă de mici cunoștințe în domenii ca electronică, mecanică și programare, cât și asupra
societății actuale.
Un alt exemplu de activitate extrașcolară benefică atât pentru pentru sănătatea mintală, cât și cea
fizică este muzica sau lecțiile de muzică. Muzica are o legătură directă cu științele exacte, și acest fapt nu
se datorează doar personalităților excepționale din fizică și biologie, ci rezultatelor științifice care atestă o
creștere a nivelului IQ la copiii care practică canto sau cântă la un instrument muzical. Printre celelalte
beneficii ale lecțiilor de muzică se numără și îmbunătățirea abilităților de învățare și memorare, optimizarea
inteligenței verbale, creșterea performanțelor academice.
Încurajăm cu mare drag practicarea sporturilor în aer liber, însă un accent deosebit îl acordăm înotului.
Înotul nu doar sporește flexibilitatea musculară, reduce semnificativ stresul și îmbunătățește calitatea
somnului, acesta este totodată un bun mod de socializare și relaxare a minții, pregătind astfel corpul și
mintea pentru celelalte activități extrașcolare. Pe lângă aceasta, natația ajută semnificativ la reglarea
respirației, prevenind atacurile de panică și este un bun antrenament pentru plămâni.
Educaţia extrașcolară are un rol important în formarea personalităţii copiilor. Educaţia prin activităţile
extracurriculare are ca scop identificarea aptitudinilor, talentelor, cultivarea unui stil de viaţă civilizat,
precum şi stimularea comportamentului creativ in diferite domenii. Activitățile extracurriculare sunt un
element vital în dezvoltarea oricărui copil, bazându-se adesea pe lecții care încep în timpul orelor de școală.
266
PROF. RĂSURĂ MARIANA
Grăd. Nr. 208, București
”Șansele tale de a obține succesul sunt direct proporționale cu nivelul de plăcere pe care îl obții din
ceea ce faci. Dacă faci o muncă pe care o urăști, recunoaște imediat acest lucru și renunță”. Autor: Michael
Korda
Desfășurarea procesului instructiv-educativ constă în îmbinarea activităţilor şcolare cu activităţi
extracurriculare ce au numeroase valenţe formative, permițând manifestarea creativităţii întregului grup de
copii, a relaţiilor creative, astfel cadrul didactic putându-și afirma spiritul inovator, creativitatea didactică,
totodată atrăgându-i si pe elevi.
Dezvoltarea personalității elevilor este preocuparea primordială a cadrelor didactice în scopul
modelării întregii activități psihice a copiilor și a conduitei acestora conform cerințelor societății în care ei
trăiesc.
În acest sens, oricare unitate scolara trebuie să fie deschisă spre acest tip de activitate care îmbracă
cele mai variate forme.
pentru viață.
Aceste activități au ca scop dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activități cât
mai variate și bogate în conținut, cultivarea interesului pentru activități socio-culturale, oferirea de suport
pentru reușita școlară în ansamblul ei.
Datorită activităților extrașcolare, putem depista și dezvolta capacitățile creative ale elevilor,
aptitudinile, inventivitatea, spiritul de observație, imaginația creatoare, originalitatea, ingenuozitatea și
independența gândirii. În plus, este vorba despre o modalitate de a stimula copiii dotați și talentați, prin
folosirea altor căi de apreciere a creativității și anume: realizările obținute de elevi la olimpiade, concursuri,
competiții, probele școlare cu caracter creativ, specifice diferitelor discipline de învătământ.
Motivația, alături de inteligență, aptitudini și voință, este una dintre variabilele cele mai importante
pentru obținerea performanțelor școlare și profesionale. Motivația este generată de un ansamblu de
trebuințe, dorințe, interese, scopuri, sentimente, convingeri, aspirații și idealuri, manifestate în atitudini și
acțiuni.
trecutul istoric local, național,ceea ce a ușurat procesul formării reprezentărilor despre acestea.
Vizionarea spectacolelor de teatru pentru copii, au stimulat și orientat copiii spre aceste domenii de
activitate.
Excursiile au contribuit la îmbogățirea cunoștințelor copiilor despre frumusețile țării,respectul pentru
frumusețile naturii ,artă și cultură.
267
Aceste activităţi au îmbogăţit cunoştinţele elevilor despre viaţa plantelor şi a animalelor, au încurajat
şi exprimarea liberă a copiilor în afara clasei.
Ei pot reprezenta cu mai multă creativitate realitatea atunci când desenează, modelează, picteaza.
dezvoltarea artistică a copiilor dar și într-o atmosferă de sărbătoare instalată cu acest prilej.
Am realizat astfel de activități cu ocazia zilei de 1 Decembrie si a Centenarului , a Crăciunului, și la
sfârşit de an şcolar, oferindu-le copiilor posibilitatea de a se exprima liber oral sau prin muzică.
Concursurile sunt forme competiţionale de activitate extraşcolară, organizate pe diferite teme.

Desfășurarea activităților școlare cat și a celor extrașcolare, duc la dezvoltarea gândirii critice,la
stimularea implicării viitorilor adolescenți/tineri în luarea deciziilor, în asumarea responsabilităților
sociale,astfel realizându-se o legatură între latura cognitivă și cea comportamentală.In orice unitate scolara
cadrele didactice trebuie să promoveze activităţile extracurriculare, stimulând astfel inventivitatea şi
creativitatea elevilor.
modalități de formare a caracterului copiilor încă din perioada gradinitei, deoarece sunt factorii educativi
cei mai apreciați și mai accesibili sufletelor acestora.
BIBLIOGRAFIE:
Constantin ,Cucoș, Educația estetică, Polirom, 2014
Gabriela, Cristea,Pedagogie generală, Ed. Didactică și pedagogică, 2002
268
Impactul activităţilor extracurriculare
în dezvoltarea personalităţii elevilor din învăţământul primar
Prof: Rădulescu Maria Narcisa

Scoala Gimnazială Slătioara
Desfășurarea procesului instructiv-educativ constă în îmbinarea activităţilor şcolare cu activităţi

extracurriculare ce au numeroase valenţe formative, permițând manifestarea creativităţii întregului grup de
elevi, a relaţiilor creative, astfel învățătorul putându-și afirma spiritul inovator, creativitatea didactică,
totodată atrăgându-i si pe elevi.
Dezvoltarea personalității elevilor este preocuparea primordială a învățătorilor în scopul modelării
întregii activități psihice a elevilor și a conduitei acestora conform cerințelor societății în care se trăiesc.
În acest sens şcoala trebuie să fie deschisă spre acest tip de activitate care îmbracă cele mai variate forme.
pentru viață.
Aceste activități au ca scop dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activități cât
mai variate și bogate în conținut, cultivarea interesului pentru activități socio-culturale, oferirea de suport
pentru reușita școlară în ansamblul ei.
activitate.
Excursiile și taberele școlare au contribuit la îmbogățirea cunoștințelor copiilor despre frumusețile
țării,respectul pentru frumusețile naturii ,artă și cultură.
Am constatat că aceste activităţi au îmbogăţit cunoştinţele elevilor despre viaţa plantelor şi a
animalelor, dar au încurajat şi exprimarea liberă a copiilor în afara clasei. Ei pot reprezenta cu mai multă
creativitate realitatea atunci când desenează, modelează sau au de alcătuit scurte texte.
dezvoltarea artistică a copiilor dar și într-o atmosferă de sărbătoare instalată cu acest prilej.
Am realizat astfel de activități cu ocazia zilei de 1 Decembrie, a Crăciunului, și la sfârşit de an şcolar,
oferindu-le elevilor posibilitatea de a se exprima liber oral, în scris sau prin muzică.
În şcoala noastră toate cadrele didactice sunt extrem de preocupate atât de desfășurarea activităților
școlare căt și a celor extrașcolare, acestea ducând la dezvoltarea gândirii critice,la stimularea implicării
viitorilor adolescenți/tineri în luarea deciziilor, în asumarea responsabilităților sociale,astfel realizându-se
o legatură între latura cognitivă și cea comportamentală.
Consider că în orice şcoală cadrele didactice trebuie să promoveze activităţile extracurriculare,
stimulând astfel inventivitatea şi creativitatea elevilor.De aceea, în acest an şcolar când am coordonat clasa
CP am încercat să realizez un echilibru între activităţile şcolare şi cele extracurriculare.
269
modalități de formare a caracterului copiilor încă din clasele primare deoarece sunt factorii educativi cei
mai apreciați și mai accesibili sufletelor acestora
Bibliografie:

270
Exemple de activități extrașcolare și importanța acestora
Profesor învățământ primar Răsteanu Ionela
Liceul Teoretic Ion Barbu, București
Activitățile extrașcolare sunt activități organizate pentru elevi,”complementare activităţilor de

învăţare realizate în clasă, urmăresc lărgirea şi adâncirea informaţiei, cultivă interesul pentru diferite ramuri
ale ştiinţei, atrag individul la viaţa socială”
Rezultatele obținute, dacă acestea există, se menționează și se recompensează la nivelul clasei sau al
unității de învățământ. Pentru anumite activități extrașcolare se pot stabili reguli specifice, implementate
pentru siguranța elevilor și succesul programului.
În mod fundamental, activitățile extrașcolare permit copilului să învețe ceva de care ar putea sta cu
ei pentru o viață. În mod direct, această abilitate ar putea fi baza unui hobby sau a unei pasiuni. Totul, de la
practicarea sporturilor până la învățarea unui instrument, s-ar putea transforma în ore petrecute făcând ceva
de care se bucură. Dincolo de aceasta, activitățile extrașcolare insuflă abilități cheie și trăsături de
personalitate care pot fi utile în diferite aspecte ale vieții. Sportul este esențial pentru dezvoltarea abilităților
de lucru în echipă, de conducere și de rezolvare a problemelor. Un instrument muzical necesită
perseverență, coordonare mână-ochi și, mai presus de toate, creativitate.
Șahul face parte din categoria celor mai vechi jocuri din istoria omenirii, fiind practicat atât de
oamenii de rând, intelectuali, cât și de conducătorii anumitor popoare și state. În prezent, popularitatea
acestui joc continuă să sporească, anual organizându-se sute de competiții mondiale în acest domeniu. Fiind
cunoscută ca una dintre cele mai inovative, complexe și interesante ramuri ale tehnologiei moderne ce
modelează viitorul umanității, cursurile de robotică au un impact major nu doar asupra copiilor, aceștia
acumulând încă de mici cunoștințe în domenii ca electronică, mecanică și programare, cât și asupra
societății actuale.
Un alt exemplu de activitate extrașcolară benefică atât pentru pentru sănătatea mintală, cât și cea
fizică este muzica sau lecțiile de muzică. Muzica are o legătură directă cu științele exacte, și acest fapt nu
se datorează doar personalităților excepționale din fizică și biologie, ci rezultatelor științifice care atestă o
creștere a nivelului IQ la copiii care practică canto sau cântă la un instrument muzical. Printre celelalte
beneficii ale lecțiilor de muzică se numără și îmbunătățirea abilităților de învățare și memorare, optimizarea
inteligenței verbale, creșterea performanțelor academice.
Încurajăm cu mare drag practicarea sporturilor în aer liber, însă un accent deosebit îl acordăm înotului.
Înotul nu doar sporește flexibilitatea musculară, reduce semnificativ stresul și îmbunătățește calitatea
somnului, acesta este totodată un bun mod de socializare și relaxare a minții, pregătind astfel corpul și
mintea pentru celelalte activități extrașcolare. Pe lângă aceasta, natația ajută semnificativ la reglarea
respirației, prevenind atacurile de panică și este un bun antrenament pentru plămâni.
Educaţia extrașcolară are un rol important în formarea personalităţii copiilor. Educaţia prin activităţile
extracurriculare are ca scop identificarea aptitudinilor, talentelor, cultivarea unui stil de viaţă civilizat,
precum şi stimularea comportamentului creativ in diferite domenii. Activitățile extracurriculare sunt un
element vital în dezvoltarea oricărui copil, bazându-se adesea pe lecții care încep în timpul orelor de școală.
271
Programul ,,Școala Altfel’’, model de bună practică
în sistem on-line
prof. înv. primar Rău Loredana Monica
Liceul Tehnologic ,,Ion Creangă’’ Curtici
Programul național ,,Școala Altfel’’, contribuie la dezvoltarea competențelor de învățare și a

abilităților soci-emoționale ale preșcolarilor/elevilor.
Oferă un spațiu de experimentare atât pentru elevi cât și pentru cadre didactice unde se îmbină
creativitatea cu aplicațiile de zi cu zi ale cunoștințelor și competențelor dobândite.
Organizarea activităților specifice învățării on-line a fost o provocare pentru toți facorii implicați în
procesul de învățare. Mai jos am atașat programul prezentat părinților elevlor de clasa pregătitoare.
272
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN EDUCAȚIA COPIILOR
CHIMIA ÎN ACTIVITĂȚILE EXTRAȘCOLARE
Răveanu Monica
Școala Gimnazială Nicolae Bălcescu, Arad
Educația nu este pregatirea pentru viață, educația este viața însăși. (John Dewey)
Activităţile extrașcolare sunt activităţi complementare activităţilor de învăţare realizate în clasă și
urmăresc lărgirea şi adâncirea informaţiei, cultivă interesul pentru diferite domenii, atrag individul la
folosirea timpului liber într-un mod plăcut şi eficient, contribuind la formarea personalităţii acestuia. În
acest sens, şcoala trebuie să fie deschisă spre acest tip de activitate care îmbracă cele mai variate forme. În
cadrul acestor activități, elevii deprind folosirea diverselor surse informaționale, se autodisciplinează,
învață să învețe, iar cadrul didactic poate să le influențeze dezvoltarea și să-i pregătească pentru startul în
viață. Ele pot îmbrăca diverse forme, devenind astfel atractive pentru școlari. Punctul forte este acela că
antrenează copiii în activităţi cât mai variate şi bogate, care sunt diferite de clasica activitate didactica la
clasă. O activitate desfăşurată într-un mediu extraşcolar permite de asemenea şi dezvoltarea unor aptitudini
speciale şi facilitarea integrării în mediul şcolar.
Este important să ţinem cont că, indiferent ce metodă se adoptă în educaţia tradiţională, indiferent
dacă are o finalitate pozitivă şi un obiectiv primar atins, ea nu va epuiza niciodată sfera influenţelor
formative exercitate asupra copilului.
Pot fi amintite următoarele tipuri de activități extrașcolare: vizionarea de spectacole, tabere, excursii,
piesele de teatru, atelierele creative, şezătorile, spectacolele în aer liber, vizitele la muzee, parteneriate
interșcolare sau cu diverse instituții, competiții școlare etc. Copiii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească
în primul rând o gândire independentă, toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi
şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi nu în ultimul rând posibilitatea de a critica constructiv.
Este deosebit de important ca însuși cadrul didactic să fie creativ, pentru că numai aşa poate să aducă
în atenţia copiilor săi diverse tipuri de activităţi extraşcolare care să le provoace interesul, curiozitatea,
Fiecare activitate contribuie, într-o mică sau mai mare măsură, la formarea și îmbogăţirea
cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură,
artă si cultură, oameni etc. Întotdeauna obiectivele instructiv – educative trebuie să primeze, dar în acelaşi
timp este necesar să prezentăm în mod echilibrat şi momentele recreative şi de relaxare.
Activitățile extrașcolare la chimie ajută la înțelegerea importanței chimiei în viața de zi cu zi. De
asemenea, anumite activități ne pot ajuta ajuta să luăm decizii de zi cu zi care ne afectează viața. Pot să
amestec aceste produse chimice de uz casnic ? Ce sunt repelentele împotriva țânțarilor ? Va
expira apa mea îmbuteliată ?
Pot fi realizate activități extrașcolare pentru înțelegerea efectelor substanțelor chimice asupra
mediului. Aceste informații pot fi folosite pentru a da plantelor cele mai bune substanțe nutritive pentru a
le ajuta să crească sau pentru a decide cum să elimine substanțele chimice fără a otrăvi aerul sau apa.
273
Chimia este distractivă! Poate fi folosit pentru a schimba culorile, pentru a schimba rețete, pentru
focuri de culoare, pentru a face lucrurile să strălucească în întuneric sau chiar pentru a face ca lucrurile să
explodeze. În cadrul activitățiloer extrascolare , elevii interesati pot explora lumea și încerca proiecte
științifice.
În concluzie, activitățile extrașcolare reprezintă activități de formare-dezvoltare a personalității
umane realizate într-un cadru organizat și planificat în mod flexibil și opțional, în afara programelor de tip
formal, care au un rol esențial, și anume acela de a sprijini în mod direct, dar și indirect activitățile
organizate la nivelul sistemului și al procesului de învățământ.
Bibliografie:
• Cristea, Gabriela, Pedagogie generală, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2002.
• Cristea Sorin, Fundamentele pedagogiei, Editura Polirom, București, 2010.
• Lazăr V., Cărăşel A., Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Ed. Arves, Craiova, 2007.
274
RENGLE MARINA
G. P. P. nr. 54 ORADEA

care viaţa capătă alte aspecte decât cele din procesul de învăţare şcolară. În acest cadru acţionează educatia
extracurriculară.
Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoștințe punându-i în contact direct
cu obiectele și fenomenele din natură. Trebuința de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce
ne permite să împăcăm școala cu viaţa.
Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, constituie un mijloc de a intui şi preţui
valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru. Ele oferă copiilor prilejul de a observa obiectele
şi fenomenele în starea lor naturală, procesul de producţie în desfăşurarea sa, operele de artă originale,
momentele legate de trecutul istoric local, stimulează activitatea de învăţare, întregesc şi desăvârşesc ceea
ce copiii acumulează în cadrul lecţiilor.
Excursiile și taberele școlare contribuie la îmbogatirea cunoștințelor copiilor despre frumusețile țării,
la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii pot cunoaste
realizarile oamenilor, locurile unde s-au nascut, au trait și au creat opere de artă.
Spectacolele constituie o formă de activitate extracurriculară, prin care copilul face cunoştinţă cu
lumea minunată a artei. Deşi această formă de activitate îl pune pe copil în majoritatea cazurilor în rolul de
spectator, valoarea ei deosebită rezidă în faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă de impresii puternice,
precum şi în faptul că apelează, permanent, la afectivitatea copilului. Astfel de activităţi sunt de o reală
importanţă într-o lume dominată de mass media.
Activitatea educativă școlară și extrascolară dezvoltă gândirea critică și stimulează implicarea tinerei
sociale, realizandu-se, astfel, o simbioza lucrativă între componenta cognitivă și cea comportamentală.
În urma plimbărilor, a excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai multa creativitate si sensibilitate,
în activităţile practice, în jocurile de creaţie. La vârsta preşcolară, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se
arată sau li se spune în legatură cu mediul , fiind dispuşi să acţioneze în acest sens.
Serbările și festivitățile – marchează evenimentele importante din viața școlarului. Din punct de
vedere educativ, importanța acestor activități constă în dezvoltarea artistica a copilului precum și în
atmosfera sărbatorească instalată cu acest prilej. Aceste mici serbări, organizate de către cadrele didactice,
le ofera copiilor răsplata primită dupa muncă, și de asemenea au un rol de motivare, mai putin seminificativ.
275
Concursurile scolare – sunt o metoda extrascolară de a stârni interesul copilului pentru diferite arii
curriculare. Același efect îl pot avea concursurile organizate de către cadrele didactice în clasă. Dacă sunt
organizate într-o atmosferă plăcută vor stimula spiritul de inițiativitate al copiluiui, îi va oferi ocazia să se
integreze în diferite grupuri pentru a duce la bun sfârșit exercițiile și va asimila mult mai ușor toate
cunoștințele.
modalităţi de formare a caracterului copiilor încă de la vârste mici, deoarece sunt factorii educativi cei mai
apreciaţi şi mai accesibili sufletelor acestora.
Activităţile extraşcolare bine pregătite sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc
sale.
copiii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal –
a posibilităţilor şi resurselor de care dispune grupa de copii .
dăruire la astfel de activităţi. Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator de căutări şi
276
O ZI ALTFEL
Mihaela Retegan,
Lic. Tehn. ,,I.C. Românul”
Căianu Mic, jud. Bistrița - Năsăud
Asemenea anilor anteriori, această săptămână a fost cu activitățile cele mai antrenante și cele mai
plăcute. Am realizat întreceri sportive haioase, am bucătărit, am pictat pe sticlă, totul într-o atmosferă foarte
plăcută și atractivă.
Cea mai frumoasă, dar și cea mai obositoare activitate derulată de elevii ciclului primar de la Lic.
Tehn. ,,Ion Căian Românul” în perioada ,, Școala altfel” a fost o excursie în județul Cluj.
Marți dimineața, la ora 8, am pornit la drum. Prima oprire a fost în apropiere, la Reteag, la casa
povestitorului Ion Pop Reteganul. Copiii au fost fascinați de povestea vieții scriitorului, impresionați fiind
de copilăria grea pe care a avut-o, dar și de obiectele din casa acestuia. Cel mai mult a atras privirea copiilor
un cărucior pentru păpuși vechi, realizat din lemn, existent aici.
După ce am ascultat una dintre poveștile scrise de scriitor, ne-am continuat drumul, dar am oprit din
nou pentru câteva minute, la Biblioteca Municipală Dej. După o discuție plăcută cu bibliotecarele, după ce
au răsfoit câteva cărți pe care le considerau interesante, elevii au vizionat pe ecran mare o parte din Cartea
Junglei. Mulțumind, și cu promisiunea de a reveni, am plecat spre următorul punct din planul excursiei
noastre: vizitarea Grădinii Botanica Cluj-Napoca.
La Grădina Botanică totul a fost minunat și neașteptat: florile și toate plantele, atât cele autohtone,
cât și cele exotice, au fost impresionante: cactușii înalți și țepoși, bananierii, nuferii deschiși parcă pentru a
ne întâmpina, toată prospețimea plantelor ne copleșea. Singura dezamăgire a fost faptul că plantele
carnivore, de fapt insectivore, nu au fugit după noi.
După ce am admirat toate plantele, încântați fiind de noutățile pe care le-am aflat, am plecat spre
următorul obiectiv al excursiei noastre: Muzeul de Artă Cluj-Napoca. Spre norocul nostru, muzeul era
deschis și am putut admira o expoziție pentru copii a pictorului Constantin Dipșe. Prezentarea a realizat-o
chiar soția pictorului, care le-a vorbit copiilor în termeni foarte accesibili, foarte apropiați, într-o manieră
interactivă. Am fost surprinși de răspunsurile dezinvolte ale copiilor la întrebările doamnei, de aspectele
observate de aceștia în tablourile expuse.
Muzeul de Zoologie este cel care ne-a încântat cel mai mult prin exponatele sale, cu ajutorul acestora
copiii recapitulând, revăzând, înțelegând și consolidând cunoștințele însușite în timpul orelor. Minunată a
fost și expoziția de reptile vii care ne-a uimit cu bogăția de animale expuse: țestoase, crocodili, dar și șerpi
constrictori sau veninoși cu un colorit viu, care atrăgea privirile.
Apoi, Muzeul Satului Cluj ne-a răsplătit cu libertatea de mișcare pe care ne-a dat-o după o zi
obositoare, în care a trebuit să respectăm regulile de circulație și să fim foarte atenți pe străzile orașului
Cluj-Napoca. Au putut fi admirate aici case vechi, obiecte de mobilier, o biserică de lemn, toate stârnind
admirația copiilor și incitând la formularea de răspunsuri și întrebări referitoare la modul de viață și
obiceiurile înaintașilor noștri.
Această zi atât de lungă și obositoare, dar foarte frumoasă a avut doar urmări pozitive din toate
punctele de vedere: instructiv-educativ-formativ (cunoștințe însușite, deprinderi formate prin respectarea
regulilor de comportare în excursii, pe stradă, în muzee, în relația cu ceilalți).
277
Prof. înv. primar: Rigda Enikö - Csilla
Școala Gimnazială Nr. 1 Tărcaia
Ce sunt activitățile extrașcolare?

După dicționarul explicativ, extrașcolar înseamnă în afara programului și activității școlare.
În Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar din
31.08.2016 activitățile extrașcolare sunt definite în felul următor:
Art.107.Activitatea educativă extraşcolară din unităţile de învăţământ este concepută ca mijloc de
dezvoltare personală, ca modalitate de formare şi întărire a culturii organizaţionale a unităţii de învăţământ
şi ca mijloc de îmbunătăţire a motivaţiei, frecvenţei şi performanţei şcolare, precum şi de remediere a unor
probleme comportamentale ale elevilor.
(2) Activitatea educativă extraşcolară din unităţile de învăţământ se poate desfăşura fie în incinta
unităţii de învăţământ, fie în afara acesteia, în palate şi cluburi ale copiilor, în cluburi sportive şcolare, în
baze sportive şi de agrement, în spaţii educaţionale, culturale, sportive, turistice, de divertisment.
Art. 108. -
(1) Activităţile educative extraşcolare desfăşurate în unităţile de învăţământ pot fi: culturale, civice,
artistice, tehnice, aplicative, ştiinţifice, sportive, turistice, de educaţie rutieră, antreprenoriale, pentru
protecţie civilă, de educaţie pentru sănătate şi de voluntariat.
(2) Activităţile educative extraşcolare pot consta în: proiecte şi programe educative, concursuri,
festivaluri, expoziţii, campanii, schimburi culturale, excursii, serbări, expediţii, şcoli, tabere şi caravane
tematice, dezbateri, sesiuni de formare, simpozioane, vizite de studiu, vizite, ateliere deschise etc.
(3) Activitatea educativă poate fi proiectată atât la nivelul fiecărei grupe/clase de
antepreşcolari/preşcolari/elevi, de către educator-puericultor/educatoare/învăţător/institutor/profesor
pentru învăţământul preşcolar/primar/profesor diriginte, cât şi la nivelul unităţii de învăţământ, de către
coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare.
pregătirea copilului pentru viaţă. Realizarea acestor obiective depinde în primul rând de cadrul didactic, de
Cele mai multe activități extrașcolare se pot desfășura în cadrul programului ” Școala
altfel”.Programul acestor activități este întocmit ținându-se cont de propunerile elevilor și de acordul
părinților.Scopul acestui program este implicarea tuturor elevilor și a cadrelor didactice în activități care să
răspundă intereselor și preocupărilor diverse ale copiilor, să pună în valoare talentele și capacitățile acestora
în diferite domenii și să stimuleze participarea lor la acțiuni variate. E important să-i ajutăm pe elevi să
redescopere lectura, jocul, plăcerea scenii, bucuria de a citi, adevărata valoare a cărţilor, să-și descopere
aptitudinile antreprenoriale, deprinderile de învățare a unei limbi străine, dar și să-și consolideze spiritul
de echipă.Este important ca elevilor să li se formeze aptitudini ecologice şi o conştiinţă ecologică bazate
pe protecţia mediului..Se pot organiza activităţi cultural-artistice, activităţi tehnico- ştiinţifice, sportive, de
278
educaţie pentru cetăţenie democratică, pentru promovarea valorilor umanitare, de educaţie pentru sănătate
şi stil de viaţă sănătos, de educaţie ecologică şi de protecţie a mediului, de educaţie rutieră, PSI, educaţie
pentru reacţii corecte în situaţii de urgenţă. Activităţile se pot desfășura sub forma unor ateliere de teatru,
dans, arte plastice,gospodărești, mese rotunde,vizite, drumeții, excursii…..
Obiectivele programului” Școala Altfel” derulat în școala noastră în acest an școlar:
• formarea și dezvoltarea însușirilor intelectuale, morale şi a spiritului de echipă;

• dezvoltarea competenţelor de comunicare;
• dezvoltarea competenţelor artistice;
• valorificarea potenţialului elevilor;
• familiarizarea cu alte medii pentru dobândirea de cunoştinţe;
• dezvoltarea deprinderilor, obişnuinţelor şi abilităţilor practice;
• dezvoltarea simțului estetic, civic, empatic și de echipă;
• asumarea participării active la activităţile extracurriculare din această perioadă;
• cultivarea interesului pentru artă;
• valorificarea potenţialului fizic în activităţi desfăşurate în mijlocul naturii şi sensibilizarea elevilor
faţă de mediul în care trăiesc;
• formarea deprinderii de a se deplasa corect în localități necunoscute;
• dezvoltarea capacităţilor de observare şi a spiritului critic.
Activități derulate:
• Excursie de documentare- Beiuș/ stația de pompieri, Fabrica de ciocolată, Muzeul Municipal.

• Excursie la Oradea/ teatrul de păpuși- poezii și scenete scurte învățate și prezentate împreună cu
artiștii , Atelier de creație cu Matyi Babmuhelz, Lotus Cinema- Motanul încălțat.
• Ecologizarea din jurul școlii.
• Vizionarea filmului ” Charlie și fabrica de ciocolată”
• Competiții sportive.
• ” Să ne pregătim pentru Sfintele Paști”-minunății din ouă fierte și legume.
• ” Mâini dibace” – Facem pizza în clasă.
Bibliografie:
1.Crăciunescu, Nedelea, Forme de activitate extracurriculare desfășurate cu elevii ciclului primar, în

” Învățământul primar” nr.2,3/2000, Ed. Discipol, București
2. Lucian Pricop,Dicționar Explicativ Al Limbii Române, Ed.Cartex, 2000
3. https://lege5.ro/regulamentul-cadru-de -organizare-și funționare-a-unităților-de-învățământ-
preuniversitar-din-31082016
279
IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE LA GRADINIȚĂ
Dir. prof. Rizea Mariana
Grădinița "Zâna Florilor", București
Activităţile extracurriculare îşi au importanţa lor în activitatea educaţională. Din ce în ce mai multe
sisteme educaţionale le adoptă şi le recunosc meritele în îmbunătăţirea performanţei copiilor la şcoală. S-a
observat faptul că activitatea de învăţare dă rezultate mult mai bune dacă este îmbinată şi cu câteva momente
de distracţie şi detensionare.
Educaţia extracurrriculară îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii preşcolarilor. În
grădiniţa contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru
şi socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială.
Activităţile extracurriculare organizate de grădiniţa au conţinut cultural, artistic, spiritual, ştiinţific,
tehnico-aplicativ, sportiv sau sunt simple activităţi de joc sau de participare la viaţa şi activitatea comunităţii
locale.
Activităţile extracurriculare de masă reprezintă activităţi care cuprind aproape întreaga masă a
copiilor dintr-o grupă, mai multe grupe, sau chiar grupe de copii din mai multe grădiniţe . Aceste activităţi
le oferă destindere, recreere, voie bună, satisfacţiile atmosferei de grup, iar unora dintre ei posibilitatea unei
afirmări şi recunoaştere a aptitudinilor.
- sărbătorirea zilei de naştere a unui copil la care participă colegi din toată grădiniţa;
- aniversarea zilei de naştere a unor copii care au frecventat grădiniţa şi acum sunt la şcoala primară;
- vizionarea în grup a unor spectacole la teatrul de păpuşi;
- vizitarea centrului de plasament;
- excursii;
- plimbări în parc;
- vizită la diferite muzee.
Serbările reprezintă un necesar izvor de satisfacţie, bucurii, creează buna dispoziţie.
Serbările pot lua forme variate, de la solemna evocare istorică la un vesel carnaval. La pregătirea şi
realizarea serbărilor, copiii participă cu însufleţire şi dăruire, din dorinţa de a oferi spectatorilor momente
de ţinută estetică, distracţie, satisfacţie, făcându-le viaţa mai frumoasă, mai plină de sens.
-Ziua mamei, Ziua copilului, Sfârşit de an.
- Serbări cu caracter istoric, cultural, comemorativ si religios: Ziua recoltei, Sf. Nicolae, Crăciun,
Paşti, 1 Decembrie, 24 Ianuarie, Ziua lui Eminescu, Ziua Europei, Carnaval;
Serbarea este modalitatea eficientă de cultivare a înclinaţiilor artistice ale copiilor contribuind la
dezvoltarea armonioasă a personalităţii copiilor.
280
La copilul de vârstă preşcolară este strâns legată de activităţile desfăşurate în grădiniţă şi în afara ei
sub forma jocului, a învăţăturii şi a muncii. Tocmai de aceea, o mare grijă trebuie acordată particularităţilor
de vârstă şi individuale ale copilului.
În concluzie putem spune că activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi
eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie,adoptând el în primul rând o atitudine
creatoare,atât în modul de realizare al activităţii,cât şi în relaţiile cu copii ,asigurând astfel o atmosferă
relaxantă care să permită stimularea creativă a copiilor.
Bibliografie:
Ionescu M. Chiş,,Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi

autoinstruire’’.Editura Presa Universitară Clujeană,Cluj-Napoca,2001,
Lespezeanu M.,,Tradiţionalism şi modern în învăţământul preşcolar’’Editura S.C.
Preda Viorica,,Metodica activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii.’’Editura,,Gheorghe
Cârţu Alexandru’’,Craiova2009.
281
Rolul activitățiilor extracurriculare
în îmbunătățirea rezultatelor elevilor din mediile defavorizate
P.Î.P. Robaciu Neli Ștefania
Școala Gimnazială Nr. 1 Videle
Școala înseamnă mai mult decât o instituție, înseamnă formarea unor copii pentru viață. Provocarea
vine atunci când acești copii nu sunt susținuți de familie sau de mediul din care fac parte. Pe lângă funcția
sa primară, aceea de informare, școala trebuie să fie deschizătoare de drumuri, un adevărat model pentru
generațiile de astăzi. Aceasta trebuie să ofere soluții și să îndrume către o viață mai bună, dincolo de situația
materială a copiilor.
Mulți dintre elevii care provin din medii dezavantajate nu știu ce înseamnă o ieșire la film, un muzeu,
o plimbare în parc, având o situație materială precară, supuși abandonului școlar.
Prin desfășurarea activităților extrașcolare, pe lângă latura informativă, se produc schimbări în
Un cadru didactic bine pregãtit va ști cum sã scoatã la suprafațã potențialul oricãrui elev, poate vedea
dincolo de barierele sociale și trăsãturile unei personalitãti care este în formare. Prin activitãțile extrașcolare
putem observa înclinațiile, pasiunile, dorințele elevilor care așteaptã sã fie descoperiți, mai ales atunci când
în familie nu existã o îndrumare cãtre un lucru sau altul. Spre exemplu, în urma unui atelier de panificație,
mulți elevi vor dori să lucreze într-un astfel de domeniu, chiar dacã mulți ar spune cã sunt încã mici și vor
continua sã se dezvolte, implicit modul de gândire se va schimba.
Dincolo de dezvoltarea gândirii, completarea procesului de învăţare, dezvoltarea înclinaţiilor şi
aptitudinilor elevilor, organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber, activitãțile extracurriculare
promoveazã exemplele de bună practică din domeniul educaţiei şi cercetării psiho – pedagogice,
cunoaşterea şi valorificarea metodelor şi tehnicilor de îmbunătăţire a calităţii actului educaţional. Astfel,
elevul este „așezat” în centrul actului educational, prin includerea competenţelor de relaţionare și
descoperire din cadrul fiecãrei activitãți. Aceasta poate fi privitã ca o modalitate complementară de
integrare socială şi participare activă a tinerilor în comunitate şi îmbunătăţirea activităţilor instructiv –
educative din învățământul contemporan. În mod firesc, atunci când copilul trece în prim plan, abandonul
școlar nu va mai exista, întrucât „a învăța” va căpăta noi valențe. Dacă dorim să îmbunătățim viața elevilor
din mediile defavorizate, ar trebui, întãi de toate sã rãspundem la o serie de întrebări:
– Ce putem face pentru a soluționa comportamentele problematice?
– Ce strategii și cel fel de activități vom utiliza pentru a atrage interesul elevilor?
– Cum putem stimula elevii pentru a se implica activ în viața școlară?
Educaţia extracurrriculară îşi are rolul bine stabilit în formarea personalităţii elevilor, urmãrind
cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ în diferite domenii.
Cadrul informal în care astfel de activitãți au loc, pemit elevilor cu dificultãți în afirmare, elevilor anxioși
282
sã-și stimuleze potențialul intelectual și creativ. O atmosferã plãcutã va stimula prelarea inițiativei într-o
anumitã activitate și o mai bunã integrare în cadrul grupului.
Atunci când dorim sa împletim activitatea școlară cu extrașcolarul, putem opta pentru colaborarea cu
specialiști din diverse domenii: bancheri, farmaciști, bucãtari, frizeri, stomatologi, polițiști etc, astfel
îndrumându-i pe copii cãtre o anumitã meserie, întrucât au posibilitatea de a adresa întrebãri persoanelor
direct implicate. Astfel, vom reuși sã pregãtim nu numai elevi, dar și oameni pentru un vitor mai bun și
pentru integrarea lor pe piața muncii, axându-ne permanent pe respectarea particularităţilor vârstei lor, în
efortul constant de a-i expune unor experienţe reale de învăţare.
Bibliografie:
Cristea, Gabriela, Pedagogie generală, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,2002;

Kulcsar, Tiberiu, Factorii psihologici ai reuşitei şcolare, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1987.
283
ACTIVITATEA EXTRACURRICULARĂ ÎN VIAŢA COPIILOR
Prof. înv. primar, ROMAN ADINA MIHAELA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 30, TIMIŞOARA
cunoştinţelor”
Învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic şi socioafectiv,
pentru o cât mai uşoară integrare socială. Educaţia extracurrriculară (realizată dincolo de procesul de
învăţământ) îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii copiilor noştri. Educaţia prin
activităţile extracurriculare urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei optime dintre aptitudini,
talente, cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ in diferite
domenii. Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i în contact
direct cu obiectele si fenomenele din natura. Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea
ce ne permite să împăcăm şcoala cu viaţa.
Obiectivele instructiv – educative, trebuie să fie prezentate în mod echilibrat cu momentele recreative,
de relaxare, iar rezultatele vor fi întotdeauna deosebite. În cadrul acestor activităţi elevii se deprind să
folosească surse informaţionale diverse, să întocmească colecţii, să sistematizeze date, învaţă să înveţe,
contribuind astfel a formarea competenţelor de bază. Prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună
voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copii se autodisciplinează. Cadrul didactic are posibilităţi
frumos obiectivul principal al scolii şi al învăţământului primar – pregătirea copilului pentru viaţă.
facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară.
Exemple de activităţi extraşcolare tradiţionale care se pot face şi online

intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru, oferă elevilor prilejul de a observa
obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, procesul de producţie în desfăşurarea sa, operele de artă
originale, momentele legate de trecutul istoric local.
https://muzeulvirtual.ro/tur-virtual/
https://muzeulvirtual.ro/tur-virtual/
http://www.tur.muzeultaranuluiroman.ro/
284
https://e-theatrum.com
https://www.europeana.eu/ro
Excursiile si taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării,
realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă. Online se pot vizita grădini
zoo.
https://zoo.sandiegozoo.org/live-cams
sărbătorească instalată cu acest prilej. Aceste mici serbări, organizate de către cadrele didactice chiar şi
online, le oferă elevilor răsplata primită după muncă, şi de asemenea au un rol de motivare.
Bibliografie:
Cernea, Maria, „Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ”,

Crăciunescu, Nedelea, „Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar”,
Ionescu, M., Chiş, V., „Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
autoinstruire”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001
Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, „Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în
curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact”, Editura Polirom, 2002.
285
TURUL ORAȘULUI,
OPORTUNITATE DE CUNOAȘTERE ȘI RELAXARE
Prof. Roman Doina
G.P.P. Nr. 53 Oradea, Bihor
Importanța activităților extrașcolare în educația copiilor se poate oglindi semnificativ în acțiunile din
săptămâna ”Școala altfel”. Aceste activități vin să completeze activitățile curriculare în vederea obținerii
unui proces educațional complex.
Ele dezvoltă și explorează anumite înclinații și aptitudini ale copiilor și defășurându-se într-un
cadru / context aparte, au un caracter atractiv, copiii participând într-o atmosferă relaxantă, cu însuflețire
și dăruire, îmbinând utilul cu plăcutul.
Educatorul însăși trebuie să dea dovadă de creativitate în ceea ce privește selectarea acestor activități
pentru a stârni interesul copiilor, curiozitatea, imaginația și dorința de a participa necondiționat la acestea.
Pentru exemplificare voi face referire la activitatea pe care noi am denumit-o ”Turul orașului cu
autobuzul Cabrio„. Conducerea grădiniței împreuna cu OTL Oradea au facilitat participarea copiilor
din unitatea noastră de învățământ, la plimbările cu autobuzul Cabrio destinat plimbării turiștilor, pentru a
cunoaște mai îndeaproape municipiului Oradea.
Scopul acestei mini excursii a fost : familiarizarea copiilor cu cele mai importante repere ale orașului
în care trăiesc, lărgindu-și astfel sfera de cunoștințe (modalitate mult mai apropiată nivelului lor de
înțelegere, decât o abordare a acestora în sala de grupă).
În orice tip de activitate extraşcolară, fie că este vorba de drumeţie, vizita într-un atelier de creaţie,
un muzeu, un loc istoric, o excursie mică sau de mare anvergură este necesar să antrenăm cei trei factori
implicaţi în actul educaţional:
- familie – prin susţinere morală, financiară, sau chiar implicare în organizarea activităților
- grădiniţa – prin obţinerea avizelor necesare deplasării, elaborarea strategiilor didactice,
realizarea unităţii dintre cei doi factori, finalizarea activităţii întreprinse.
Traseul de aproximativ 15-20 km a cuprins în primul rând obiectivele turistice mai importante din
orașul nostru : Piaţa Unirii –Primăria Oradea -Universitatea Partium - Grădina Zoologică - Muzeul Ţării
Crişurilor – Universitatea Oradea - Biserica cu Lună - Piaţa 1 Decembrie - Centrul Civic - Magazinul
Crişul - drumul EXPRES -str. Ecaterina Teodoroiu de unde am admirat orașul de la înălțime , bazinul
Olimpic, Aquapark Nymphaea, hotelurile de pe malul râului Crișul Repede -Şirul Canonicilor - Gara
Centrală - Episcopia Ortodoxă - Parcul Traian - Iosif Vulcan - Piaţa Ferdinand , cu plecare și sosire de la
sediul Gradiniței. Cei 26 de copii ai grupei mijlocii au fost foarte entuziasmați și ne-au transmis și
nouă emoțiile lor .Pe parcursul traseului , mulți dintre ei au reușit să-și localizeze strada și chiar blocul
unde locuiesc sau al bunicilor , verișorilor etc. Totodată au recunoscut diferite locații, unde au fost împreună
cu părinții (Aquaparc, bazinul de înot, terase unde au servit înghețată, Grădina Zoologică, Primăria ,Spitalul
de Copii etc).
Impresiile au fost împărtășite cu alți colegi din grădiniță, cu părinții, cu bunicii și cel puțin o
săptămână după experiența trăită am fost întrebate zilnic când mai mergem cu autobuzul ?
286
Ca și beneficii și finalități ale acestei activități aș puncta următoarele:
➢ un caracter colectiv care conduce la ”sudarea legăturii ” dintre cei mici,

➢ îi învaţă să trăiască în grup şi să aparţină unui grup, să accepte și să respecte părerile celorlalți;
➢ copiii se autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor,
asumându-şi responsabilităţi;
➢ ei învață să se comporte civilizat într-un mijloc de transport în comun;
➢ constituie un mijloc de a cunoaște si prețui valorile culturale și istorice ale comunității noastre;
Binențeles că vom găsi și alte destinații atractive pentru ei, pentru satisfacerea curiozității lor
nemarginite și nu în ultimul rând, obiectivul principal, pregătirea lor pentru viață!
287
Educatoare: Roman Ioana Maria
Școala Gimnazială Desești, jud. Maramureș
„Oferă-i copilului timp liber pentru a-și alege activitățile .Acest timp îl motivează să-și dezvolte
creativitatea.”(Maria Montessori)
Educația extracurriculară este realizată dincolo de procesul de învățământ și își are rolul și loculbine
stabilit în dezvoltarea personalității copiilor .Acesta se poate realiza în cadrul activităților extrașcolare.
Deoarece copiii nu pot evolua doar prin intermediul educației de tip formal, dobândite în timpul orelor
decurs,aceștia au nevoie de activități extrașcolare care să îi ajute sa dobândească capacități,priceperi și
deprinderi care pot sa le stimuleze creșterea potențialului valoric personal, încrederea în forțele proprii,
cunoașterea unor aptitudini , creșterea stimei de sine.
Societatea modernă pune la îndemână copiilor posibilitatea de a se dezvolta în mod cât mai
armonios.Diversitatea activităților extrașcolare oferite crește interesul copiilor pentru școală și pentru oferta
educațională.Trebuința de a se juca,de a fi mereu in mișcare,este tocmai cea de care avem nevoie pentru a
împăca școala cu viața.În cadrul acestor activități copiii pot pune in practică ceea ce învață la școală, învață
să deprindă informații din surse diverse,să obțină colecții ,să sistematizeze noi cunoștințe;să se
autodisciplineze prin faptul că se supun unor noi reguli pe care le respectă in mod voluntar.
Cadrul didactic are,prin intermediul activităților extrașcolare pe care le desfășoară împreună cu copiii,
posibilități extraordinare de cunoaștere a acestora ,de dirijare a procesului de învățare,de obținere a
obiectivului principal al școlii -formarea copilului pentru viață.
Prin intermediul serbărilor,al programelor artistice desfășurate cu ocazia diferitelor evenimente,cum
ar fi Crăciunul, Ziua Națională, Ziua Mamei, sfârșitul anului școlar etc., copiii își dezvoltă partea
artistică.Atât pentru ei cât și pentru părinți acestea reprezintă o răsplată obținută prin muncă având rol de
motivare.
Prin intermediul plimbărilor în natură copiii pot colecționa diferite materiale care pot fi folosite in
jocuri de creație sau al activităților practice desfășurate la clasă. Totodată, pot reda cu mai multă ușurință
imaginea realității în cadrul activităților de desen,pictură sau modelaj. Acestea contribuie. la îmbogățirea
cunoștințelor copiilor despre frumusețile țării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură,
artă, cultură.
Toamna se pot desfășura plimbări în natură pentru a culege frunze colorate.Se pot culege fructe,
legume, flori din grădina proprie, sau , pentru cei care nu au această posibilitate vizitarea unor livezi,ferme
sau grădini.
Iarna se pot desfășura întreceri sportive cu sănii,sau un concurs pentru realizarea celui mai frumos
om de zăpadă.
Primăvara se pot face se pot face mici expediții pentru a observa natura care se trezește la viață,
primele flori care inforesc, ghioceii, brândușile, narcisele, si treptat, întoarcerea păsărilor călătoare, prin
observarea cuiburilor de rândunică sau cuiburilor de berze; observarea insectelor care mișună prin crânguri
sau livezi înflorite.
288
Plantarea, semănarea recoltelor, curațarea pomilor fructiferi, sunt activități specifice ale acestui
anotimp. Ele pot fi eu exemplu de bună practică pentru copii.
Vizitarea fermelor,pentru a observa mediul de viață al animalelor domestice.Sau excursiile în parcuri
naturale pentru a observa mediul de viață al animalelor sălbatice.
Ecologizarea ocupa un rol important in societatea care ne înconjoară.Prin vizitarea unui centru de
reciclare,copiii pot lua un bun exemplu, pot pune in practică ceea ce observă și învață să devină mai
responsabili cu mediul inconjurator.
În mediul rural, Biserica are rolul ei bine definit prin faptul că acolo se întâlnesc „fiii satului”,în
fiecare duminică, sau cu ocazia Sărbătorilor religioase. Acolo copii realizează apartenența în comunitatea
care îi înconjoară și generațiile care au dus la formarea acesteia.
Prin intermediul vizitelor la muzee,centre culturale,copiii învață să prețuiască valorile culturale,
folclorice şi istorice ale poporului nostru. Ele oferă prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în starea
lor naturală, operele de artă originale, momentele legate de trecutul istoric local, naţional, de viaţa şi
activitatea unor personalităţi de seamă ale ştiinţei şi culturii universale şi naţionale.
Vizitarea unui muzeu sau al atelierului unui meșter popular poate reprezenta o modalitate de
dezvoltare al simțului cultural-artistic sau un moment de introspecție,care variază in functie de volumul de
cunoștințe pe care cadrul didactic a reușit să-l transmită sau de tematica in care se încadrează excursia.
Vizitarea Planetariului,poate să vină în completarea cunoștințelor dobândite în cadrul activităților
desfășurate pe tema „Cosmosul”.Cu ocazia acestei vizite copii pot devenii mici exploratori al spațiului
cosmic,reușind să își însușească cunoștintele care le-au fost transmise in cadrul activităților desfășurate în
cadrul școlii.
Astfel putem să observăm că aplicarea cunoștințelor in cadrul activităților extrașcolare au valoarea
unui exercițiu de dezvoltare al aptitudinilor elevilor.
Metodele și tehnicile moderne activ-participative sun capabile sa mobilizeze energiile elevilor,să le
capteze atenția,îi îndeamnă să-și pună în joc imaginația,înțelegerea,memoria,abilitățile artistice,toate
acestea fiind extrem de potrivite pentru educarea copilului.Aceste metode sunt utile deoarece contribuie la
dezvoltarea competențelor cognitive ale copiilor.
Ele sprijină și extind viața socială a copiilor , dezvoltă gândirea creatoare individuală și de grup,
facilitează comunicarea conținutului prin proiectare în lucrările plastice a propriilor trăiri și sentimente
conduc la apariția unor niveluri noi de cunoaștere și autocunoaștere, ajută la educarea inteligenței
emoționale a acestora,a empatiei că fenomen psihic de retrăire a stărilor, gândurilor și acțiunilor celor din
jurul lor.
Dintre toate aceste aspecte,deducem că putem cultiva cunoștințele copiilor prin cadrul activităților
extrașcolare,ajutându-i să se implice afectiv,cu plăcere și bucurie în ceea ce fac.Acestea generează relații
de prietenie și ajutor reciproc între copiii de toate vârstele și educă simțul responsabilității
Valorificarea activităților extrașcolare în practica educațională ar trebui să se producă sistematic, acest
lucru fiind eficient în dezvoltarea armonioasă a copiilor.
289
Rolul activităților extrașcolare în educație
Prof. Carmen Romaniuc
În urma unor analize și studii bine documentate, specialiștii din diverse domenii au tras concluzia că
populația Europei trăiește cele mai bune vremuri din întreaga istorie a omenirii. Totuși oamenii sunt
nefericiți și tot mai depresivi, iar segregarea și discriminarea se manifestă la cote îngrijorătoare. În aceste
condiții, educația a devenit un proces complex și anevoios deoarece școala nu a ținut pasul mereu cu
evoluția tehnologiei și mai ales cu schimbările sociale. Cu mulți ani în urmă, mediul școlar beneficia de o
altă imagine, era printre puținele medii care furnizau cunoaștere și educație. Astăzi, internetul și platformele
sociale interferează masiv cu educația școlară și schimbă necesitățile tuturor. Mai ales că familiile petrec
tot mai puțin timp alături de copii, școala este solicitată să suplinească și activitățile care altădată reveneau
părinților.
Astfel, se pune accentul pe rolul activităților extrașcolare în educația elevilor, în învățământul
românesc fiind incluse două săptămâni dedicate acestor activități, „Școala Altfel” și „Săptămâna Verde”.
Ele se adaugă proiectelor extrașcolare despre care profesorii susțin că au ajuns să sufoce activitatea de
învățare prin numărul lor. Ideală ar fi existența unei platforme educaționale, realizată de Ministerul
Educației, cu ajutorul căreia să se îmbine programele școlare, programele evaluărilor cu activitățile
extrașcolare, cu scopul obținerii unei coerențe.
Din fericire, elevii implicați în activitățile extrașcolare au numai de câștigat, formarea lor se
îmbunătățește și sunt mai bine pregătiți pentru viața de adult. Este recomandat ca specialiști din diverse
domenii să lucreze împreună cu profesorii pentru a furniza informații, date și competențe corecte și utile.
Cele mai importante sunt educația financiară, educația pentru sănătate și acordarea primului ajutor,
informarea și fake news, abilitățile practice și artistice, domeniul cultural, protecția mediului, drepturile
omului, legislație locală și europeană și lista mai poate continua. Activitățile propriu-zise pot fi foarte
diverse, de la discuții și dezbateri până la excursii și vizite, ele necesitând și fonduri adecvate. Prin ele,
elevii intră în contact direct cu lumea și învăță să se adapteze, să respecte reguli sociale, să se integreze, să
fie atenți și raționali. De asemenea, profesorii au ocazia să își cunoască mai bine elevii, să le câștige
încrederea și să colaboreze mai bine în următoarele activități școlare sau extrașcolare.
Educația prin activități extrașcolare vizează cultivarea corespondenței cât mai bune dintre aptitudini,
talente, cultivarea unui stil de viaţă sănătos, dar şi stimularea comportamentului creativ în domenii diverse.
Încă de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează cunoştinţe care le asigură contactul direct cu obiectele
şi fenomenele din natură. Dacă există grija ca obiectivele instructiv – educative să primeze, dar să fie
prezente în mod echilibrat şi momentele recreative, de relaxare, atunci rezultatele vor fi întotdeauna
benefice. În cadrul acestor activităţi elevii se obișnuiesc să utilizeze surse informaţionale diverse, să
întocmească colecţii, să sistematizeze date, învaţă să înveţe. Ei se supun de bună voie regulilor, își asumă
responsabilităţi și se autodisciplinează.
Activitatea extrașcolară reprezintă o componentă educaţională foarte valoroasă şi eficientă căreia
profesorii trebuie să-i acorde atenţie și creativitate, în modul de realizare al ei şi în relaţiile cu elevii. Este
important să se asigure o atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a elevilor, o comunicare
eficientă și o colaborare strânsă.
În concluzie, activităţile extraşcolare diverse, bine planificate, adaptate la vârsta elevilor, la mediul
din care ei provin și la necesitățile lor, cresc interesul copiilor pentru şcoală și chiar pentru formarea
profesională.
290
Prof. înv. Primar Rostaș Alisa Maria
învățământ.
predare-învățare. Aria de desfășurare a acestora e greu de delimitat. Pot fi excursii, drumeții, vizite la muzee,
la diverse instituții publice, la alte unități de învățământ, vizionarea de spectacole de teatru, operă, muzică
clasică, activități artistice, cluburi tematice, activități sportive, legate de protecția mediului etc. Iată câteva
caracteristici de bază ale activităților extrașcolare:
etc.);
celorlalți.

participanți.

291

nu numai.
Montessori)
Bibliografie:

292
Importanţa activităţilor extracurriculare în grădiniţă
Educ. Rotaru Gabriela
Grădiniţa cu P. N. Griviţa, judeţul Vaslui
Activităţile extracurriculare sunt activităţile educative planificate şi organizate în instituţiile de

învăţământ sau în alte organizaţii cu scop educaţional, dar mai puţin riguroase decât cele formale şi
desfăşurate în afara incidenţei programelor şcolare,cu scopul completării formării personalităţii elevului
asigurată de educaţia formală sau dezvoltării altor aspecte particulare ale personalităţii acestuia.
un mod plăcut şi util, contribuind în felul acesta la formarea personalităţii copilului.
Activităţile extraşcolare -sunt oportunităţj de activizare şi dezvoltare a creativităţii. Acest tip de
activitate îi antrenează pe copii în activitatea de învăţare, îi apropie de grădiniţă, îi determină să o
îndrăgească. Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, la astfel
de activităţi,chiar ei propun, cer, aşteaptă şi se implică cu însufleţire şi dăruire în realizarea acestor tipuri
de activitate.De aceea grădiniţa trebuie să ofere diverse astfel de activităţi pentru ai atrage pe copii.
Exemple de activitati extrascolare

❖ Excursii şi plimbări:
-In urma plimbarilor, a excursiilor in natura, copiii pot reda cu mai multa creativitate si sensibilitate ,
❖ Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale –
- organizate selectiv – constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice
ale poporului nostru. Ele oferă copiilor prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor naturală,
procesul de producţie în desfăşurarea sa, operele de artă originale, momentele legate de trecutul istoric
local, naţional, de viaţa şi activitatea unor personalităţi de seamă ale ştiinţei şi culturii universale şi
293
❖ Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii,
-distractive sau sportive,stimuleaza si orienteaza copiii spre unele domenii de activitate: muzica,
sport, poezie, pictura.
❖ Serbarile si festivitatile
– marcheaza evenimentele importante din viata scolarului. Din punct de vedere educativ importanta
acestor activitati consta in dezvoltarea artistica a elevului precum si in atmosfera sarbatoreasca instalata cu
acest prilej. Aceste mici serbari, organizate de catre cadrele didactice, le ofera elevilor rasplata primita dupa
munca, si de asemenea au un rol de motivare, mai putin seminificativ.
❖ Concursurile scolare
– sunt o metoda extrascolara de a starni interesul elevului pentru diferite arii curriculare avand, in
acelasi timp, o importanta majora si in orientarea profesionala a elevilor, facandu-le cunoscute toate
posibilitati pe care acestia le au.ele.
❖ Parteneriatele:- ajută elevii să aibă succes la şcoală şi, mai târziu, în viaţă.
Atunci când părinţii, elevii şi ceilalţi membri ai comunităţii se consideră unii pe alţii parteneri în
educaţie, se creează în jurul elevilor o comunitate de suport care începe să funcţioneze. Parteneriatele
trebuie văzute ca o componentă esenţială în organizarea şcolii şi a clasei de elevi. Ele nu mai sunt de mult
considerate doar o simplă activitate cu caracter opţional sau o problemă de natura relaţiilor publice.
În cadrul acestor parteneriate se pot parcurge următoarele conţinuturi:
- transmiterea unor informaţii despre ecologie;
- dobândirea unor cunoştinţe despre relaţia om-mediu;
-educarea unor comportamente şi conduite civilizate;
- îmbogăţirea vocabularului activ cu cuvinte din diferite domenii;
-cultivarea unor atitudini de investigare, cercetare etc.
Posibili parteneri educaţionali sunt: familia, comunitatea locală, mass-media, biserica, organizaţii
nonguvernamentale etc.
Dintre activităţile pe care le-am desfăşurat la grupă, pot aminti:
• serbări desfăşurate cu diferite ocazii: ,,Vine, vine Moş Crăciun”, ,,Eminescu, Luceafărul poeziei
româneşti”, ,,Hai să dăm mână cu mână”, ,,E ziua ta, măicuţă”, ,,1 Iunie”, serbarea de sfârşit de an, etc.
• desfăşurarea unor concursuri în grădiniţă: Amintiri din copilărie, Voinicel, Academia Junior,
• activităţi de desene pe asfalt cu ocazia zilei de 1 Iunie,
• activităţi desfăşurate cu ocazia zilelor de 1 Decembrie, 24 Ianuarie,
• activităţi desfăşurate în parteneriat cu alte grădiniţe şi alte instituţii.
294
Grădinița PP. Nr. 14 Arad
Prof. înv. preșc. Roț Ruxandra
Prof. înv. preșc. Țifrea Doina

dezvoltarea aptitudinilor elevilor în diverse domenii artistice. Procesul dezvoltării tinerei generaţii nu poate
fi redus numai la activitatea instructiv-educativă care se desfăşoară în cadrul lecţiilor. În acest scop se
folosesc şi alte forme de activitate, cum ar fi: cercurile organizate la diferite obiective, vizitele şi excursiile,
concursurile şcolare etc., care contribuie la adâncirea cunoaşterii, la descoperirea, dezvoltarea şi
valorificarea intereselor şi pasiunilor, stimulează creativitatea, oferă cadrul afirmării şi recunoaşterii
performanţelor. În plan moral, aceste activităţi contribuie la formarea şi dezvoltarea atitudinilor de respect
pentru cunoaştere, pentru cultură, pentru creatorii ei, la exersarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter.
I. Nicola consideră că „Activitatea extraşcolară oferă independenţă mai mare elevilor şi asigură o
posibilitate de varietăţi pentru manifestările disciplinare, ele presupun respectarea unei game variate de
norme disciplinare” [5, p. 288]. Activităţile extraşcolare au unele particularităţi prin care se deosebesc de
activităţile şcolare. Ele sunt diferite din punct de vedere al conţinutului, duratei, metodelor folosite şi
formelor de organizare a activităţii. Conţinutul activităţilor extraşcolare nu este stabilit printr-un curriculum
obligatoriu; elevii au libertatea deplină de a alege conţinuturile care sunt în perfecta concordanţă cu
interesele şi dorinţele elevilor. Astfel, acestea devin o formă complementară de activitate – parte
componentă a educaţiei – care stimulează valori, aptitudini şi dezvoltă vocaţia, talentul, încurajând
competiţia, asumarea de responsabilităţi, comunicarea, abordările bazate pe iniţiativă, imaginaţie și opţiune.
Toate acestea duc la formarea unor personalităţi complete şi complexe.
cercuri de creaţie, cercuri pe discipline, concursuri, care, prin specificul lor, imprimă copilului un anumit
ei îşi însuşesc cunoştinţe în domeniul ştiinţei, tehnicii, literaturii și artei. Participând la acţiuni cu caracter
artistic, la manifestări cultural-artistice, vizionând spectacole de teatru şi filme la cinematograf, elevii îşi
cultivă dragostea pentru frumos.
Organizarea şi desfăşurarea activităţilor extraşcolare respectă anumite condiţii: sunt subordonate
procesului de învăţământ care se desfăşoară în clasă; se evită supraîncărcarea elevilor; se desfăşoară în
le au, fără să fie reţinuţi de la ore sau pregătirea lecţiilor.
deosebesc de cele cu caracter didactic. Organizate la nivelul clasei sau școlii, cu participare benevolă, ele
urmăresc lărgirea orizontului de cunoștințe etc.” [5, p. 454]. Vizitarea unui muzeu, expoziţii, a unui atelier
al meșterului popular sau artist plastic poate fi o situaţie de învăţare cu scop cultural-artistic, dar şi un
295
moment de reconciliere ori de introspecţie, în funcţie de educaţia anterioară a elevilor sau de tematica în
care se încadrează excursia. Legătura organică a procesului de învăţământ cu excursiile şi vizitele asigură
eficienţa educativă a acestor activităţi. Menţionăm că influenţa educativă a excursiilor şi vizitelor depinde
şi de caracterul lor variat. Prin conţinutul lor, excursiile şi vizitele se deosebesc de activităţile cu caracter
didactic.
Organizate la nivelul clasei sau şcolii, cu participare benevolă, excursiile şi vizitele au drept scop
lărgirea orizontului cognitiv, familiarizarea elevilor cu frumuseţile ţării. Activităţile extraşcolare cer o bună
pregătire metodologică din partea profesorilor. Este necesar să se creeze o atmosferă deosebit de favorabilă
pentru instruire şi educaţie, să se ofere posibilitatea de completare şi de aprofundare a cunoştinţelor şi
abilităţilor obţinute la lecţii, să fie create condiţii de formare a personalităţii în spiritul culturii naţionale.
Este necesar să se îmbine în mod util şi plăcut timpul în afara orarului şcolar al elevilor, odihna activă să
fie marcată de certitudinea utilităţii organizării plăcute a timpului liber într-un mediu sărbătoresc sau firesc.
Cercetările recente din domeniul psihopedagogiei arată că utilizarea povestirilor ca metode de
învățare dezvoltă imaginația copiilor. Metodele și tehnicile moderne, activ-participative, capabile să
mobilizeze energiile elevilor, să le capteze atenția, care-i îndeamnă să-și pună în joc imaginația, înțelegerea,
memoria, abilitățile artistice sunt extrem de potrivite în educarea copilului pentru problemele ridicate de
societatea contemporană. Aceste metode sunt utile, pentru că dezvoltă competențele cognitive; sprijină și
extind viața socială a elevului; dezvoltă gândirea creatoare individuală și de grup; facilitează comunicarea
conținutului prin proiectarea în lucrările plastice a propriilor trăiri și sentimente; conduc la apariția unor
raporturi noi de cunoaștere și autocunoaștere; ajută la educarea inteligenței emoționale a copilului și
elevului, a empatiei ca fenomen psihic de retrăire a stărilor, gândurilor și acțiunilor celuilalt. Prin urmare,
elevii trebuie ajutați să participe la activitățile educative, să se implice afectiv, cu plăcere și bucurie spontană
în ceea ce fac.
În concluzie, putem menționa că activităţile extraşcolare generează relaţii de prietenie şi ajutor
reciproc între elevi, educă simţul responsabilităţii şi o atitudine justă faţă de scopurile urmărite. Important
este ca elevii să fie antrenaţi nu numai în desfăşurarea unor asemenea activităţi, ci şi în iniţierea şi
organizarea lor. Valorificarea activităţilor extraşcolare în practica educaţională ar trebui să se producă
sistematic şi cu mai multă eficienţă, pentru dezvoltarea armonioasă a elevilor.
296
ROLUL PROFESORULUI
ÎN FORMAREA PERSONALITĂȚII ELEVULUI
Prof., Rötzheim Lucia-Marusia,
Școala Gimnazială Nr. 1, Putineiu, Județul Giurgiu
«Școala cea bună e aceea în care și școlarul învață pe profesor.» (Nicolae Iorga)
Rolul profesorului rămâne mereu în prim plan în opera de formare a personalităţii elevilor. Cu toate
că a sporit şi influenţa altor factori în procesul educaţiei, profesorul îşi păstrează numeroase prerogative în
acest domeniu. El rămâne principalul modelator al personalităţii elevilor, începând de la imprimarea unei
conduite externe, până la formularea aspiraţiilor şi idealurilor lor de viaţă.
Efectele activităţii şi personalităţii profesorului au făcut obiectul unor cercetări de pedagogie,
psihologie pedagogică şi de sociologia educaţiei, urmărindu-se ridicarea eficienţei activităţii pedagogice în
general şi a profesorului în special. Sporirea funcţiei profesorului de confident, consilier, transmiţător al
valorilor culturale, a lărgit câmpul de activitate şi a accentuat interdependenţele.
Profesorul îndeplinește are un rol deosebit în sistemul educațional, deoarece asigură formarea și
pregătirea personalității generațiilor actuale, dar și pregătirea lor profesională în cadrul instituțiilor de
învățământ, strâns legate de viață, de activitatea socio-profesională, morală și cetățenească.
Personalitatea profesorului în condițiile învățământului actual presupune și o serie întreagă de calități,
determinate de specificul și complexitatea muncii pe care o desfășoară. Profesorul își asumă o serie de
roluri, a căror exercitare este dependentă de personalitatea lui. În școală, profesorul este conducătorul
activității didactice care se desfășoară în vederea realizării obiectivelor prevăzute în documentele școlare.
Așadar, prin numeroasele poziții pe care le îndeplinește un cadru didactic, putem avea următoarele criterii
de etichetare:
➢ ca expert al actului de predare-învățare educabilul poate lua decizii privitoare la tot ceea ce se
întâmplă în procesul de învățământ;
➢ ca agent motivator, declanșează și întreține interesul, curiozitatea și dorința educaților pentru
activitatea de învățare;
➢ ca lider, conduce un grup de elevi, exercitându-și abilitățile asupra principalelor fenomene, fiind
prieten și confident al elevilor, un substitut al părinților, obiect de afecțiune și sprijin în diferite situații de
viață;
➢ în situația de consilier, este un observator sensibil al comportamentului elevilor, un îndrumător
persuasiv și un sfătuitor al acestora;
➢ prin personalitate, prin acțiunile și comportamentul său este un exemplu pozitiv pentru elevi,
servind drept model;
➢ ca profesionist reflexiv, se străduiește permanent să înțeleagă și să reflecteze asupra întâmplărilor
inedite din clasă, să studieze și să analizeze fenomenele psihopedagogice cu care se confruntă;
297
➢ ca manager, supraveghează întreaga activitate din clasă, asigură consensul cu ceilalți profesori, cu
părinții și cu ceilalți factori.
Profesorul este cel care, ţinând seama de logica învăţării, orientează ceea ce elevii au de făcut, devine
ghid al demersului lor euristic, canalizându-i în direcţia obţinerii rezultatelor aşteptate, în loc de a le impune
într-o manieră directă, dinainte stabilită cu mai multă sau mai puţină rigurozitate.
Profesorul şi elevii nu se aleg unii pe alţii. Profesorului îi revine sarcina şi răspunderea integrării sale
în clasă şi în colectivul de elevi pe care urmează să-l închege. Într-un colectiv format, profesorul devine
unul dintre membri acestuia, dar cu statut special. Profesorul conduce şi decide, organizează, influenţează,
consiliază şi controlează, apreciază şi îndrumă, este model de conduită civică şi morală. El îşi exercită
atributele şi calităţile asupra grupului şi asupra fiecărui membru al acestuia în parte pentru obţinerea
succesului şcolar şi pentru formarea comportamentelor dezirabile, dirijează relaţiile interpersonale din grup
în scopul asigurării unui climat psihosocial favorabil dezvoltării personalităţii elevilor şi pentru a îmbunătăţi
relaţiile interpersonale. Prin comportamentul lui afectiv profesorul impune elevilor un anumit
comportament individual şi de grup.
Trăsăturile temperamentale ale profesorului au un cuvânt de spus. Autocontrolul permanent,
echilibrul autoimpus sunt hotărâtoare pentru un comportament adecvat. Comportamentul emoţional al
profesorului influenţează direct comportamentul elevilor prin contagiune şi indirect, prin climatul afectiv
pe care îl determina în clasă. Acest comportament poate fi „factor de stimulare a unor stări afective tonice
sau de diminuare a capacităţii de muncă a elevilor şi de blocare a relaţiilor de comunicare între elevi şi
profesor.”.
Profesorul influenţează elevii dar este, la rândul său, influenţat de elevi. El îşi adaptează
comportamentul, ia măsuri, impune şi dispune, se consultă cu elevii săi, ia măsuri independent. Motivaţia
profesorului, satisfacţiile sau insatisfacţiile pe care le trăieşte sunt urmare a reuşitei sau nereuşitei sale
profesionale, precum şi un stimulent sau o piedică în continuarea acestei activităţi.
Adaptarea permanentă a comportamentului profesorului la personalitatea elevului şi la sintalitatea
grupului este necesară nu atât pentru a-i face copilului plăcută şederea la şcoală, cât pentru a-i trezi dorinţa
şi voinţa de a răspunde printr-un comportament adecvat acţiunii educative.
Pornind de la importanţa învăţământului, de la specificul profesiunii şi de la responsabilitatea ce
revine profesorului în asigurarea dezvoltării optime a personalităţii, se deduce faptul că domeniul didactic
ar trebui să beneficieze de cei mai buni specialişti. Se ţine seama de faptul că ei vor lucra cu omul în
devenire, iar efectele muncii lor se răsfrâng asupra întregii vieţi a elevului.
BIBLIOGRAFIE:
1. Cristea S., 1996, „Pedagogie generală. Managementul educaţiei”, Editura Didactică şi pedagogică,
Bucureşti;
2. Gliga, L., 2002, „Standarde profesionale pentru profesia didactică”, M.Ed.C., Bucureşti.
298
Susținerea copiilor în alegerea activităților extrașcolare
Rujoiu Dana Alice
Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi. Aceasta lume nu va mai exista când ei vor fi mari
și nimic nu ne permite să știm cum va fi lumea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze.” (Maria Montessori
–”Descoperirea copilului”)
stabilit în formarea personalității copiilor.
Găsirea unui hobby bun este importantă din multe puncte de vedere pentru că va dezvolta abilitățile
cognitive, emoționale, sociale și comportamentale ale copiilor noștri.
Hobby-ul potrivit nu trebuie să fie o corvoadă și trebuie să-l facă pe copil să-și dorească să revină, să
meargă mai departe, să-și găsească plăcere în activitatea sa. Odată ce a fost găsită activitatea potrivită, poate
ajuta copilul să-și dezvolte abilitățile, încrederea în sine și să descopere talente ascunse anterior. Prin
urmare, întreaga dezvoltare a personalității sale va fi ajutată și îmbunătățită datorită hobby-ului său. De
asemenea, este interesant de observat cum succesul în activitățile extrașcolare promovează stima de sine.
Practica regulată îmbunătățește răbdarea și perseverența copiilor, ajutându-i la școală și nu numai. În plus,
dacă copiii tăi îndrăznesc să accepte noi provocări, mental sau fizic, le poate chiar îmbunătăți funcția
creierului ceea ce este foarte important.
Activitățile extracurriculare creează și un echilibru între școală și timpul liber, un echilibru care îi
poate ajuta să reducă stresul în toate aspectele vieții lor. Acesta este mai ales dacă reușesc să găsească
echilibrul potrivit între activitatea sportivă, artistică și creativă. În același timp și perioadele de odihnă sunt
esențiale pentru dezvoltarea copilului.
Nu există reguli bine stabilite cu privire la frecvența ideală a activităților extracurriculare, dar este
important să-ți asculți copiii pentru a le satisface în mod corespunzător nevoile.
Dacă beneficiile unui hobby sportiv, muzical sau artizanal pentru tineri sunt binecunoscute, găsirea
activității sau activităților potrivite este de mare importanță.
Pentru a găsi activitatea potrivita pentru copil, este necesar să avem o discuție cu acesta pentru a
înțelege puțin mai bine ce îl interesează și ce i-ar putea fi de folos.
Există un hobby pentru fiecare copil și o logică în spatele fiecărei alegeri:
• Copiii care doresc să se miște constant ar trebui să opteze pentru o activitate sportivă. Ei vor putea
să facă eforturi pe teren și să rămână mai calmi acasă.
• Învățarea unui instrument muzical necesită disciplină și regularitate. Este deci o activitate
recomandată copiilor cărora le place să se concentreze 100% pe un singur proiect sau o provocare
solicitantă.
• Copiii care sunt comunicativi și deschiși față de ceilalți vor fi deosebit de confortabili în activități
de grup (sporturi de echipă, grupuri muzicale).
• Copiii timizi pot găsi o altă modalitate de a se exprima prin practica creativă a unui instrument
muzical.
Astăzi, tinerii cresc în era digitală cu toate efectele pozitive și negative pe care le poate aduce acest
lucru. Mulți copii optează pentru hobby-uri care implică un consum intens de media, lăsând deoparte
exercițiile fizice și contactul social.
299
Activitățile extracurriculare pot ajuta la combaterea acestor consecințe negative ale secolului nostru.
Indiferent dacă copilul tău face exerciții fizice sau participă în mod regulat la o lecție de muzică,
efectele pozitive se simt repede: pleacă din casă, iese din școală și câștigă o oarecare independență.
Hobby-urile copiilor au un efect pozitiv asupra dezvoltării lor fizice și mentale, dezvoltă
autodisciplina, memoria, concentrarea și construiesc stima de sine.
Activitatea extracurriculară potrivită ajută la dezvoltarea fizică și psihică, contribuind în același timp
la dezvoltarea personalității cuiva. Recreerea nu este doar distracție, copilul va beneficia de ea pe termen
lung.
În timpul copilăriei, în principal creierul și abilitățile sale cognitive se vor dezvolta, ajutând astfel
copiii să învețe lucruri noi mai repede. Abilitățile și cunoștințele transmise de hobby-uri vor modela copilul
pe termen lung.
În concluzie concentrarea asupra unui obiectiv specific creează rezistența și motivația copiilor, iar cu
sprijinul părinților lor, aceștia pot învăța să facă față obstacolelor vieții fără a renunța vreodată.
Bibliografie:
1. Gârboveanu, M., Creativitatea elevilor în procesul de învăţământ, Bucureşti, Litera

Internaţional,
2. Iucu, R., Instruire extraşcolară. Perspective teoretice şi aplicative, Iaşi, Polirom,
2001
3. Montessori M., Descoperirea copilului, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977.
300
LOCUL ŞI ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE
Prof. înv. preşcolar: Rus Andreea Daniela
Grădinita P. P. Nr. 29 Sibiu

generații in actul decizional în contextul respectării drepturilor omului şi al asumării responsabilităților
sociale, realizându-se astfel, o simbioză lucrativă intre componenta cognitivă şi cea comportamentală. În
urma plimbărilor, a excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai multă creativitate şi sensibilitate, imaginea
realităţii, în cadrul activităţilor de desen şi modelaj, iar materialele pe care le culeg, sunt folosite în
civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ in diferite domenii. Începând de la cea mai fragedă
301
vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i în contact direct cu obiectele si fenomenele din
natura.
Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm şcoala cu
viaţa. Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv – educative să primeze, dar să fie prezentate în mod
echilibrat şi momentele recreative, de relaxare, atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite.
regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copii se autodisciplinează.
să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al scolii şi al
învăţământului primar – pregătirea copilului pentru viaţă.
BIBLIOGRAFIE:
3.Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în
curriculumul învăţământului obligatoriu, Editura Polirom, 20
302
ÎN EDUCAȚIA PREȘCOLARILOR
PROF. ÎNV. PREȘ. RUSAN CARMEN-LIA
GRĂDINIȚA CU P.P. POIENIȚA, CLUJ-NAPOCA
“Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi
Încă din grădinițe copiii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească: o gândire independentă,
nedeterminată de grup, toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi
modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica constructiv. Înainte de toate, este însă important ca
profesorul însăşi să fie creativ. Activităţile extraşcolare, în general, au cel mai larg caracter interdisciplinar,
oferă cele mai eficiente modalităţi de formare a caracterului copiilor, deoarece sunt factorii educativi cei
mai apreciaţi şi mai accesibili sufletelor acestora. Activităţiile extraşcolare contribuie la gândirea şi
completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor preşcolarilor, la organizarea
raţională şi plăcută a timpului lor liber. Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă de voie
bună şi optimism, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi.
În orice tip de activitate extraşcolară, fie că este vorba de drumeţie, vizită într-un atelier de creaţie,
un muzeu, un loc istoric, o excursie de mică sau mare anvergură este necesar să antrenăm trei factori
implicaţi în actul educaţional:
- familie – prin susţinere morală, financiară, sau chiar implicate în organizarea activităţilor;
- grădiniţa – prin obţinerea avizelor necesare deplasării, elaborarea strategiilor didactice, realizarea
unităţii dintre cei doi factori, finalizarea activităţii întreprinse.
Acest tip de activitate îi antrenează pe copii în activitatea de învăţare, îi apropie de grădiniţă, îi
determină să o îndrăgească. Chiar ei propun, cer, aşteaptă şi se implică în realizarea acestui tip de activitate.
Importanţa activităţilor extraşcolare este dată, putem spune, de atingerea obiectivelor propuse, într-o
modalitate lejeră, nestresantă şi atractivă. Spre exemplu, vizitele (la muzee, monumente, locuri istorice,
case memoriale, staţii meteorologice, fabrici etc.) oferă prilejul de a observa obiectele, fenomenele în starea
lor naturală sau procesul de producţie în desfăşurarea sa. Toate acestea stimulează învăţarea şi întregesc
informaţiile primite în cadrul orelor de curs.
Excursiile aduc şi ele completare procesului instructiv-educativ obligatoriu prin informaţii despre
geografia ţării, dezvoltând dragostea şi respectul faţă de mediu de cultura neamului. Serbările, celebrarea
unor evenimente istorice importante sau omagierile, sunt activităţi care pun accentul pe dezvoltarea
artistică, dar şi pe dezvoltarea sentimentelor de patriotism, admiraţie, respect etc.
În concluzie, activitatea extraşcolară rămâne o componentă valoroasă şi eficientă a spaţiului
educaţional, importanţa acesteia, putem spune, este dată şi de modalitatea în care completează şi
303
desăvârşeşte activităţile specifice curriculum-ului formal, pentru ca preșcolarii să poată beneficia de situaţii
de învăţare variate, având ca finalitate creşterea performanţelor şcolare. Activităţile şcolare obligatorii,
chiar dacă se axează pe însuşirea temeinică de cunoştinţe, priceperi, deprinderi ce duc la formarea şi
dezvoltarea unei personalităţi creatoare, ele nu pot răspunde în totalitate dorinţei de cunoaştere şi de creaţie
a copilului. Rolul activităţilor extraşcolare este acela de a „umple”, de a completa spaţiul neutilizat de
educaţia formală, cu situaţii lejere şi mai puţin solicitante, dar pline de conţinut informaţional, pentru a
răspunde pozitiv dorinţei copilului de cunoaştere şi pentru a oferi performanţă sistemului de învăţământ.
Bibliografie:
https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-din-oradea/pedagogie/activitatile-extrascolare-
gradinita/3168005
304
Rolul formativ al activităților extrașcolare
Prof. înv. Preșcolar Ruscanu Alina
Liceul „Mihail Sadoveanu” Borca
„Seamănă un gând, vei culege o faptă; seamănă o faptă, vei culege un obicei; seamănă un obicei, vei
culege un caracter; seamănă un caracter, vei culege un destin.”(Samuel Smiles)
Copilăria, reprezintă cea mai minunată perioadă din viața copiilor, ea reprezintă baza dezvoltării unei
personalități armonioase, de aceea preocuparea educației este de a interveni cât mai devreme în formarea
și dezvoltarea copilului. La vârsta preșcolară, copilul descoperă existența unei lumi interesante dincolo de
spatiul clasei, lume pe care el vrea să o descopere, astfel, cadrul didactic îi poate oferi sprijin în acest scop.
În cadrul grădiniței, în procesul instructiv-educativ, se întrepătrund cele trei forme ale educației:
educația formală, educația non-formală și educația informală. Activitățile extrașcolare sunt parte din
activitatea non-formală și se referă la activitățile desfășurate de către educatoare, în alt mediu, decât cel al
grădiniței, cu scopul completării activităților desfășurate în sala de grupă. Prin specificul lor, activitățile
extrașcolare desfășurate în grădiniță, contribuie la formarea și dezvoltarea copilului prin: varietate,
flexibilitate, lărgirea orizontului de cunoaștere, aplicarea de noțiuni însușite în sala de grupă, colaborare,
acceptare și toleranță, educarea unor trăsături morale, formarea unei atitudini pozitive față de mediu,
petrecerea timpului liber într-un mod util și plăcut.
Activitățile extrașcolare au o deosebită influență formativă asupra copiilor. Astfel se pot organiza:
serbări, excursii, tabere, plimbări, spectacole, activități cu caracter ecologic, activități de voluntariat.
Serbările, dezvoltă copiilor dragostea pentru artă și frumos, le oferă prilejul de a-și evidenția
aptitudinile de mici actori, aptitudile vocale, teatrale. Deasemenea contactul cu o sală întreagă de spectatori,
îi ajută să-și învingă timiditatea, să empatizeze cu cei care îi privesc, să aibă încredere în forțele proprii, să
fie independenți, să-și asume rolurile primite, să depășească obstacolele întâlnite și să fie independent. Se
pot organiza: Serbarea bradului de Crăciun, Mamă dragă, te iubesc!, Serbarea micilor eroi-1 decembrie.
Activitățile cu caracter ecologic îi învață pe copii ce înseamnă necesitatea unui mediu curat, le
dezvoltă dorința de a îngriji, proteja și ocroti natura, le consolidează reguli de comportare în natură: să nu
calce pe spațiile verzi, să lase curățenie pe unde trec, să nu arunce gunoiul în apă, să nu rupă florile, să nu
rupă copacii, să nu aprindă focul în pădure. Copiii pot fi implicați în activități cum ar fi: curățarea
parcurilor, a locurilor de joacă, colectarea deșeurilor de hârtie, sticle de plastic, confecționarea de costume
din material reciclabil.
Excursiile sunt o altă formă de activitate extrașcolară, care contribuie la dezvoltarea intelectuală a
copiilor, le oferă cunoștințe care le îmbogățesc orizontul cultural și științific. Excursiile la muzee, la grădina
zoologică, la grădina botanică, le consolidează copiilor cunoștințele asimilate de ei pe parcursul activităților.
Concursurile, organizate cu diferite ocazii- Ziua copilului, Zilele toamnei, concursuri de cultură-
generală, concursurile literare, concursurile sportive(cu sania, bicicleta), Ziua Pământului, Ziua poeziei-
concurs de poezii, sunt momente atractive pentru copii și le oferă posibilitatea de a se afirma în anumite
domenii, de a colabora, de a fi o echipă, de a demonstra practic anumite cunoștințe.
Activitățile extrașcolare sunt necesare în procesul instructiv-educativ, deoarece:
305
-valorifică aptitudinile copiilor și interesele acestora; sunt organizate într-un climat relaxant, plăcut,
oferindu-le copiilor posibilitatea de a se manifesta spontan și ingenios: dezvoltă spiritul de colaborare și
conviețuire în grup; consolidează comportamente morale și civice; sunt atractive pentru copii; oferă
informații din toate domeniile de activitate;
Raportându-ne la finalitățile educației timpurii: dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a
personalităţii copilului, în funcţie de ritmul propriu şi de trebuinţele sale, sprijinind formarea autonomă şi
creativă a acestuia; dezvoltarea capacităţii de a interacţiona cu alţi copii, cu adulţii şi cu mediul pentru a
dobândi cunoştinţe, deprinderi, atitudini si conduite noi; încurajarea explorărilor, exerciţiilor, încercărilor
si experimentărilor, ca experienţe autonome de învăţare; descoperirea, de către fiecare copil, a propriei
identităţi, a autonomiei şi dezvoltarea unei imagini de sine pozitive; sprijinirea copilului în achiziţionarea
de cunoştinţe, capacităţi, deprinderi şi atitudini necesare acestuia la intrarea în şcoală şi pe tot parcursul
vieţii, consider că pe lângă domeniile experiențiale desfășurate în grădiniță, trebuie valorificate la maxim
și activitățile extrașcolare, pentru a putea atinge aceste finalități.
BIBLIOGRAFIE:
Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, Unitatea de Management al Proiectelor pentru
Învățământul Preuniversitar, (2008), Curriculum pentru educație impurie a copiilor de la 3 la 6/7ani
Tomșa,Ghe.,Chelaru, M., Ilade, C.,Iurea, C., Mălureanu, F., Ștefănescu, C.,Tomșa, R.,
Psihopedagogie preșcolară și școlară, București, 2005
Prof. dr. Gherghina, D, Conf. univ. dr. Dănilă,I., Prof. dr. Turean, M., Conf. univ. dr. Novac,
C.,Activități extracurriculare și extrașcolare cultural-artistice în învățământul preuniversitar, Îndrumător
metodic, Antologie de texte pentru programul distracti-recreativ în grădiniță și școală, Editura Didactica
Nova, Craiova, 2009
306
Valențele activităților extrașcolare în formarea copiilor
Prof. Rusneac Anca-Gheorghina,
Școala Gimnazială Șugag, Județ Alba
Activitățile extrașcolare oferă elevilor oportunități de a-și dezvolta abilitățile și cunoștințele în

domenii diverse, de a-și dezvolta interesul pentru anumite subiecte sau activități și de a-și îmbunătăți
performanțele școlare prin stimularea curiozității și creativității. De asemenea, activitățile extrașcolare pot
contribui la dezvoltarea personală a elevilor prin îmbunătățirea stimei de sine, dezvoltarea relațiilor sociale
și a abilităților de comunicare și liderism. Acestea pot ajuta la dezvoltarea personală și academică a elevilor
în multe feluri. De exemplu, ele oferă oportunități pentru elevi să interacționeze cu alți elevi și cu adulți în
afara mediului de clasă. Aceasta poate ajuta la dezvoltarea abilităților sociale, cum ar fi comunicarea,
colaborarea și lucrul în echipă.
Activitățile extrașcolare pot ajuta la îmbunătățirea performanțelor academice ale elevilor prin
stimularea interesului și implicării în procesul de învățare și prin dezvoltarea abilităților de organizare și
prioritizare a timpului. Multe activități extrașcolare pot oferi oportunități pentru elevi să descopere noi
pasiuni și interese, precum și să își dezvolte talentele și abilitățile în domenii care îi pasionează. Participarea
la astfel de activități și obținerea de rezultate bune poate contribui la dezvoltarea stimei de sine și a încrederii
elevilor în propriile abilități.
Timpul liber al copilului reprezintă un cadru de dezvoltare a lui, în care numeroși factori acționează
și îl influențează formativ. De exemplu, o vizită cu părinții la un muzeu sau la o expoziție organizată în
localitate poate deștepta interese artistice sau tehnice ale copilului. Un spectacol de teatru poate sugera
elevului o activitate interesantă în cadrul extradidactic. Astfel, putem concluziona și înțelege că o activitate
extrașcolară nu poate fi înțeleasă în afara câmpului educațional.
Activitățile organizate pe libera alegere a copiilor, pe dorințele și interesele lor, desfășurate în aer
liber impune valențe educative multiple și influențabile. Ele au o funcție recreativă, de trăire a unor
momente de relaxare, de bucurie a trăirii vieții. Aduc o mare satisfacție copiilor și totodată pot implica și
valențe în cadrul educației morale.
Trebuințele sociale pt fi satisfăcute în cadrul unor activități extrașcolare de grup, unde fiecare elev își
trăiește și propria sa satisfacție personală. Au o funcție social-integrativă, permițând relații interpersonale
și de grup, pe lângă cele obișnuite în procesul de învățământ. Concepute într-un mod interactiv, astfel de
activități extrașcolare îi ajută pe copii să descopere valoarea cooperării în atingerea unor scopuri comune,
fie ele și recreative.
Activitățile extrașcolare pot ajuta la dezvoltarea personală și academică a elevilor în multe feluri.
Unele situații educative de acest fel pot dezvolta abilitățile sociale, oferind oportunități pentru elevi să
interacționeze cu alți elevi și cu adulți. Aceasta poate ajuta la dezvoltarea abilităților sociale, cum ar fi
comunicarea, colaborarea și lucrul în echipă. Unele activități au valențe educative ce duc la îmbunătățirea
performanțelor academice ale elevilor stimulându-le interesul și implicarea în procesul de învățare și prin
dezvoltarea abilităților de organizare și prioritizare a timpului. Multe activități extrașcolare implică elevii
în roluri de conducere, cum ar fi căpitan de chipă, lider de club sau organizator de evenimente. Aceste roluri
pot ajuta la dezvoltarea abilităților de conducere, cum ar fi luarea deciziilor, comunicarea și motivarea altor
elevi. Dar poate că beneficiul cu cel mai înalt procentaj este acela de a oferi oportunități pentru elevi în a-
și descoperi pasiuni și interese, precum și în a-și dezvolta talentele și abilitățile în domenii care îi
pasionează.
De exemplu, o activitate extracurriculară în domeniul ecologiei poate fi un program de voluntariat de
curățenie e mediului. În cadrul acestui program, elevii pot învăța despre impactul negativ al poluării asupra
307
mediului și pot lua măsuri pentru a îmbunătăți starea mediului înconjurîtor. Elevii pot dezvolta o înțelegere
mai profundă a impactului activităților umane asupra mediului și a modului în care acestea pot fi reduse
prin aplicarea practică. Prin implicarea într-un program de voluntariat, elevii pot dezvolta abilități de lider
și de colaborare, precum și să-și dezvolte spiritul civic și implicarea în comunitatea locală. De asemenea,
elevii pot învăța despre cum pot lua măsuri la nivel personal pentru a proteja mediul, precum și să-și
dezvolte o atitudine de responsabilitate și respect față de mediu. Activitatea poate încuraja dezvoltarea de
interese și pasiuni pentru problemele legate de mediu, ceea ce poate duce la alegeri de carieră în domeniul
ecologiei sau al conservării mediului.
Activitățile extrașcolare sunt activități care se desfășoară în afara programului școlar obișnuit și
implică participarea elevilor la diverse activități, cum ar fi: sport, muzică, arte vizuale, teatru, voluntariat și
multe altele. Aceste activități sunt importante pentru dezvoltarea personală a elevilor, deoarece le oferă
oportunități de a-și dezvolta abilitățile sociale, de a-și explora pasiunile și de a-și dezvolta pasiunile în
diferite domenii.
În general, activitățile extrașcolare joacă un rol important în dezvoltarea integrală a elevilor și pot
contribui semnificativ la succesul lor pe termen lung, în școală și în viața personală.
308
IMPORTANCE OF TEAMWORK AND PROJECTS FOR CHILDREN
RUSU ELENA
THE TECHNICAL COLLEGE APULUM, ALBA IULIA
“The art of communication is the language of leadership.” - James Humes
The skills learned from team building are important parts of personal and group development in
children. During team building activities, children have the chance to communicate with each other and
work towards a common goal. By practicing being an effective team member and team leader, children
develop confidence in their own abilities.
Team building is very important because the skills learned from team building are important parts of
personal and group development in children. During team building activities, children have the chance to
communicate with each other and work towards a common goal. By practicing being an effective team
member and team leader, children develop confidence in their own abilities. Learning how to work with
others and communication are important by-products of team building.
Team building with children means you are developing their ability to work together towards a
common goal. This makes the work or job easier because the children are working together. When a team
works together to solve a challenge, everyone in the group wins and all children have a positive experience.
It is important to conduct team building activities with children that emphasize cooperation and
collaboration, not competition. The skills learned from being part of a team are necessary for positive action
in everyday life in school, work, and the community.
Conducting team building activities with children can help children work on developing the following
skills:
✓ Problem solving
✓ Communication
✓ Cooperation
✓ Listening
✓ Self-esteem
✓ Idea exchange
✓ Working with others and different groups
✓ Leadership
Examples of team-building games / activities
A. Winner/Loser
Time: 5–6 minutes

Purpose: Negative to positive perspective
Participants: Partners
Materials needed: None
Instructions:
• One partner tells the other partner about something bad that happened to them.
309
This can be personal or school-related and can have occurred recently or years ago, but it must be
something that is over. They can take about two minutes to do this.
• The same partner then tells the same story but this time relates the good things that came from this
experience.
The listening partner can help them explore the good that came from the bad.
Desired outcome: Participants experience a way to let go of negative attitudes and emotional baggage.
B. I Admire Others
Time: A few minutes

Purpose: To develop models of behavior
Participants: Any number of players
Materials needed: Paper and pen
Instructions:
Everyone writes on a piece of paper the words, “I admire others who …”
The game now has four steps:

1. Instruct players to think of people they admire and why.
2. Give the players one minute to finish that sentence. Ask them to use positive language; for example
instead of writing, “I admire others who are not negative,” they write “I admire others who are positive.”
They are to continue to write free form for one minute without regard to punctuation, grammar, or spelling
— just a constant flow of thoughts as they think of others they admire.
3. Have a few volunteers read what they wrote starting with the introductory words, “I admire others
who …”
4. Now ask that they draw a line through the words, “I admire others who …” and insert these words:
“I am powerful when I …” Ask volunteers to read again, this time using the new introductory words.
Desired outcome: Participants understand that what they most admire in others they can do
themselves. It encourages others with simplicity and ease to be the best they can be.
Resources:
Pica, Rae. 2006. Great Games for Young Children. North Carolina: Gryphon House.
Heck, Tom. 2009. Duct Tape Teambuilding Games: 50 Fun Activities to Help Your Team Stick Together.
Asheville, NC: Life Coach, Inc.
Katz, Lillian. 1993. “All about me: Are we developing our children’s self-esteem or their narcissism?”
American Educator, 17(2), 18-23.
Midura, Daniel W., and Donald R. Glover. 2005. Essentials of Team Building: Principles and
Practices. Maryland: Sheridan Books.
https://www.depts.ttu.edu/
310
prof. Maria-Magdalena Rusu –
Clubul Sportiv Școlar Nr. 1 Constanța
Activitățile extrașcolare au un rol deosebit în dezvoltarea armonioasă a copilului, contribuind la

formarea unei atitudini pozitive față de învățare, implicit performanțe școlare mai ridicate, formarea de
abilități practice diverse, precum și strategii adecvate de rezolvare a problemelor. Activitățile extrașcolare
vizează, în general, activități cu rol complementar orelor clasice de predare-învățare, aria de desfășurare
fiind greu de limitat (pot fi excursii, drumeții, vizite la muzee, spectacole, activități muzicale, artistice,
sportive, etc).
Un rol extrem de important în dezvoltarea copiilor noștri îl are sportul, întrucât le îmbunătățește
sănătatea, fizicul și psihicul. Este bine cunoscut faptul că sportul consolidează scheletul, fortifică inima,
ajută copilul să-și coordoneze mișcările corpului și previne riscul obezității. În zilele noastre tot mai mulți
copii își petrec timpul în fața televizoarelor sau a calculatoarelor, lucruri care în timp pot avea efecte
negative asupra acestora, iar practicile sportive sau jocul în aer liber reprezintă o alternativă mult mai
sănătoasă, dar și mai distractivă.
Participarea la diferite activități sportive contribuie la dezvoltarea unor abilități sociale, de exemplu
interacționarea cu alți copii de aceeași vârstă, cât și cu persoane mai în vârstă, cum ar fi antrenorii cluburilor
sportive. Copiii învață abilități de comunicare, leadership, team building, calități care îi vor ajuta la școală,
în viitoarea carieră precum și în relațiile cu alte persoane. Un alt beneficiu îl constituie creșterea încrederii
de sine. Deoarece participă la diferite activități sportive acesta primește laude din partea părinților,
antrenorilor și poate chiar și din partea coechipierilor. Toate acestea duc la un nivel de încredere de sine
crescut, copilul reușind astfel să își gestioneze emoțiile și să se bazeze pe abilitățile sale. De asemenea,
critica constructivă reprezintă și ea o parte esențială în procesul de dezvoltare, întrucât învață să accepte
critici și să le folosească în favoarea lui.
Nu în ultimul rând, un important beneficiu pe care sportul îl aduce copiilor este sănătatea. Sportul
previne apariția diferitelor boli, cum ar fi bolile de inimă sau obezitatea și dezvoltă armonios musculatura.
În plus, copiii care practică un sport sunt mai predispuși în viitor să urmeze un stil de viață sănătos ce are
la bază o alimentație corectă și multă mișcare. Așadar, copiii care sunt îndrumați de către părinți spre
practicarea unui sport au o viață mai activă și sănătoasă și dezvoltă calități disciplinare mai bune.
Interesul pentru o activitate sportivă trebuie cultivat și întreținut prin experiențe pozitive, distracție și
activități relaxante, lipsite de presiune și obligativitate. Sportul pentru copii are mai multe implicații
psihologice și sociale decât activitatea fizică propriu-zisă. Cu cât sunt dezvoltate și antrenate abilitățile de
lucru individuale și în echipă, alături de alți copii sau adulți, cu atât cresc șansele ca viitorul adult să fie mai
pregătit să gestioneze mai bine problemele întâlnite în viață.
Beneficiile sportului se extind și la nivelul sănătății mintale a celor mici. Sportul oferă o mai mare
încredere în forțele proprii, prin extinderea abilităților personale și sociale, o mai bună cooperare și chiar
favorizează apariția primelor noțiuni de leadership. Disciplina ce se impune în activitățile sportive pentru
copii îi determină să urmeze reguli, să învețe despre decizii, să accepte unele greșeli, să înțeleagă eșecul,
dorința de câștig și să admită indicații de la alții pentru a performa.
311
Încurajarea practicării sportului pentru copii poate veni din partea părinților nu doar la nivel
declarativ, ci și prin puterea exemplului. Beneficiile sportului asupra organismului trebuie dublate de
activități practicate în familie. Sprijinul acordat copiilor pentru practicarea unui sport este esențial. Părintele
implicat este prezent la fiecare activitate, sprijinind de pe margine copilul sau încurajându-l atunci când
pierde.
312
Proiect –„ȘCOALA ALTFEL”
Prof. Rusu Simona,
Școala Gimnazială, Com. Gherăești, jud. Neamț
1.Titlul proiectului:
“ARMONIE ÎN DIVERSITATE”
2. Argument:
Școala Altfel –este o oportunitate pentru elevi de a învăța lucruri noi și de a experimenta diverse
activități în afara programului obișnuit de învățământ.
În funcție de interesele și abilitățile elevilor, un proiect pentru Școala Altefel poate fi:
3. Tipul de activităţi derulate:
- activități educative;
- activități culturale;
- activități de educație ecologică și de protecție a mediului;
- activități practice pe ateliere.
4. Resursele implicate:
Resurse umane
- elevii Școlii Gimnaziale Com. Gherăești, cadre didactice, părinţi
Resurse temporale:
Durata proiectului: 27.02.2023- 03.03.2023
Resurse materiale:
- informaţionale: cărţi, reviste, albume, etc.
- auxiliare: instrumente de lucru, hârtie , carton, coli polistiren, acuarele, carioca, aracet, creta
colorată, peturi, pământ, semințe flori. etc.aparat foto, videoproiector, calculator.
5. Scopul proiectului:
Promovarea perspectivei interdisciplinare în educaţie şi întărirea relaţiilor dintre şcoală şi societatea
civilă într-un context multicultural.
6. Obiectivele urmărite:
O1- valorificarea potenţialului imaginativ şi creator al elevilor prin cultivarea aspiraţiilor talentului
şi aptitudinilor;
O2- ocrotirea naturii, respectănd reguli de protejare a mediului înconjurător;
O3- conștientizarea faptului că avem nevoie de un mediu curat prin realizarea unor acțiuni de
ecologizare;
O4- identificarea și valorificarea potenţialului intelectual al elevilor, prin desfășurarea anumitor
concursuri pe diverse teme.
7. Calendarul activităților:
Titlul proiectului: Explorează natura din jurul tău

Obiective:
- Să învețe despre mediul înconjurător și impactul activităților umane asupra acestuia
- Să descopere și să identifice diferite plante și animale din zona
- Să dezvolte abilități de colaborare și comunicare în echipă
Activități:
- Plimbări în natură pentru a identifica plante și animale din zonă și pentru a înțelege impactul
activităților umane asupra mediului înconjurător
313
- Să învețe desprere reciclare și să participe la o activitate de reciclare sau de colectare selectivă a
deșeurilor în școala sau încomunitatea
- Să organizeze o prezentare sau o expoziție despre natura din zona, pentru a împărtăși cunoștințele
și descoperirile cu colegii
Rezultate așteptate:
- Elevii vor fi mai conștienți de impactul activităților lor asupra mediului înconjurător și vor fi mai
motivați să îngrijească și să protejeze natura din jurul lor
- Elevii vor dezvolta abilități comunicare și colaborare în echipă prin implicarea în proiectul
- Elevii vor avea oportunitatea de a-și dezvolta abilități de planificare și organizare a activităților de
grup, ceea ce le va fi util și în alte proiecte sau activități extrașcolare.
Titlu proiect : "Promovarea unui stil de viață sănătos"

Obiectivele proiectului:
- Să conștientizeze importanța unui stil de viață sănătos si efectele negative ale consumului de
droguri, tutun și alcool
- Să implice îactivități care promovează un stil de viață sănătos
Activitățile proiectului:
- Organizarea unor prelegeri și discuții cu specialiști în nutriție, fitness și sănătate mintală, pentru a
informa elevii cu privire la importanța unui stil de viață sănătos.
- Organizarea unor activități sportive, pentru a încuraja practicarea de exerciții fizice regulate.
- Organizarea de ateliere de gătit sănătos, pentru a încuraja adoptarea de obiceiuri alimentare
sănătoase și a unor diete echilibrate.
- Organizarea de campanii de sensibilizare și activități de prevenire a consumului de droguri, tutun și
alcool în școală și în comunitatea locală.
Rezultatele așteptate:
- Conștientizarea elevilor cu privire la importanța unui stil de viață sănătos și încurajarea lor să adopte
obiceiuri alimentare sănătoase și să practice exerciții fizice regulate.
- Încurajarea elevilor să ia decizii informate și sănătoase în ceea ce privește consumul de droguri,
tutun și alcool.
Impactul activităților din Școala altfel asupra dezvoltării personalității elevilor
Săptămâna „Școala Altfel”poate avea un impact semnificativ asupra dezvoltării personalității elevilor
implicați în activități diverse si experiențe educaționale neconvenționale. Astfel, pot influența dezvoltarea
personalității elevilor prin:
-Dezvoltarea abilităților sociale: prin implicarea în activități de grup, cum ar fi voluntariatul,
proiectele comunitare, sau excursiile, elevii au ocazia de a învăța cum să lucreze în echipă, cum să comunice
eficient, cum să împărtășească idei și cum să rezolve conflictele. Acestea bilități sunt esențiale pentru
dezvoltarea relațiilor interpersonale și a unor relații de colaborare în viitor.
-Încrederea și stima de sine: participarea în activități din afara zonei de confort poate îmbunătăți
încrederea și stima de sine a elevilor. Atunci când elevii își depășesc limitele și își dovedesc capacitățile, ei
își construiesc încrederea în propria persoană și au o imagine pozitivă despre sine.
- Dezvoltarea creativității și gândirii critice: prin implicarea în activități care implică creativitate și
gândire critică, cum ar fi jocuri de rol, teatru, sau proiecte de cercetare, elevii pot învăța să gândească în
moduri noi și să își dezvolte imaginația.
314
Prof. SABADOȘ FLORINA- DIANA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ „PETRE DULFU” SĂLĂȚIG
Activitățile extrașcolare sunt definite ca activități organizate, desfășurate în mod voluntar de către
copii în timpul lor liber. Aceste activități se încadrează în sfera curriculumului normal al învățământului
școlar sau universitar.
De-a lungul anilor, activitățile extrașcolare au luat diferite forme, toate având ca scop învățarea
nonformală și petrecerea timpului liber într-un mod agreat de elevi. Educația prin desfășurarea activităților
extrașcolare se bazează pe identificarea și cultivarea unei legături dintre aptitudinile, talentele și cultivarea
unui stil de viață civilizat ale elevilor. „Activitatea extraşcolară este segmentul de educaţie, care asigură în
mare parte transferul de cunoştinţe, acumulate de către elevi în cadrul programului standard de ore
obligatorii (curriculum formal) în practică, ceea ce oferă elevului deprinderi practice de a implementa în
practică cunoştinţele teoretice acumulate.”
Educația prin implicarea copiilor în diferite activități extrașcolare realizate dincolo de procesul de
învățământ completeză formarea personalității copiilor. Prin aceste activități, care cuprind domenii și arii
foarte mari, elevii își pot dezvolta anumite competențe și abilități necesare unei dezvoltări optime pentru o
integrare în societate. Acestea trebuie concepute ca mijloace de dezvoltare personală, ca modalități de
formare și întărire a culturii organizaţionale a unităţii de învăţământ şi ca mijloc de îmbunătăţire a
motivaţiei, frecvenţei şi performanţei şcolare, precum şi de remediere a unor probleme comportamentale
ale elevilor.
Activitățile extrașcolare sunt mereu pe placul elevilor. Ele stârnesc bucuria și interesul acestora, chiar
dacă presupun un efort suplimentar. Participarea la astfel de activități pune în valoare spiritul practic,
operaţional, manualitatea dând posibilitatea fiecărui elev să se afirme conform naturii sale. Desfăşurându-
se într-un cadru informal, li se permite elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul
anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual. O activitate desfăşurată într-un mediu extraşcolar
permite de asemenea şi dezvoltarea unor aptitudini speciale, şi facilitarea integrării în mediul şcolar.
Dintre activităţile extraşcolare care s-au desfășurat și care au avut succes în școala noastră, amintesc:
➢ organizarea serbărilor cu diferite ocazii (serbare de 1 Decembrie, Sărbători de iarnă, Paște sau
de final de an școlar). Acestea au scos în evidență diferite talente, atitudini și aptitudini ale elevilor.
➢ excursiile în diferite locuri unde au fost vizitate obiective turistice despre care elevii au acumulat
informații la orele de istorie sau de geografie. Prin aceste excursii, s-a reușit dezvoltarea creativității,
stârnirea interesului pentru istoria neamului și aprecierea frumuseților naturii.
➢ vizite la Grădina Botanică din județ sau la Grădinile Zoologice din țară ce au avut ca scop
aprofundarea și consolidarea unor noțiuni dobândite la orele de biologie prin observarea diferitelor specii
de plante sau a animalelor.
➢ vizionarea unor piese de teatru, a unor spectacole specifice vârstei. Astfel, elevii au avut
posibilitatea să descopere diferite caractere umane demne (sau nu) de urmat și să observe relațiile dintre
oameni.
➢ participarea la ateliere creative unde elevii au fost încurajați să își pună în valoare diferite
aptitudini.
➢ participarea la diferite concursuri școlare. Rezultatele obținute au adus bucurie, mulțumire și,
totodată, creșterea stimei de sine.
315
Prin aceste activități menționate mai sus, am încercat să le oferim elevilor moduri variate de însușire
a unor trăiri, valențe pozitive ale vieții, diverse valori morale și nu numai.
Deci, scopul activităților extrașcolare este acela de a pregăti noi genereții dispuse să facă față
societății mereu în schimbare, generații capabile să valorifice talentele personale, să coreleze aptitudinilor
cu atitudinile caracteriale.
Bibliografie:
https://edict.ro
Ionescu, M.; Chiș, V.„Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, Cluj-Napoca, 2007
316
Școala altfel! PROIECT EDUCAȚIONAL NAŢIONAL

Autor Sabău Simona Zîna
Prof. G.P.N. Nr. 12 A - BRAȘOV
Programul național Școala Altfel are ca scop diversificarea activităților educaționale și dezvoltarea
personală, socială și culturală a elevilor, prin implicarea lor în activități extracurriculare și experiențe
educative diferite față de cele din programele obișnuite de învățământ.
În cadrul programului Școala Altfel se pot desfășura activități precum:
 excursii - prin care elevii pot vizita muzee, galerii de artă, parcuri naturale, fabrici sau alte locuri
interesante pentru a-și dezvolta cunoștințele și a experimenta diferite situații.
 ateliere de creație - prin care elevii pot participa la ateliere de desen, pictură, sculptură, fotografie,
film sau alte activități de creație, pentru a-și dezvolta abilitățile artistice și imaginația.
 activități sportive - prin care elevii pot participa la activități sportive, cum ar fi fotbal, volei, baschet,
atletism sau alte sporturi, pentru a-și dezvolta abilitățile fizice și sănătatea.
 activități de voluntariat - prin care elevii pot participa la activități de voluntariat, cum ar fi curățarea
unui parc, ajutorarea unor bătrâni sau participarea la o campanie de colectare a deșeurilor, pentru a-și
dezvolta spiritul civic și empatia față de cei din jur.
 activități culturale - prin care elevii pot participa la activități culturale, cum ar fi spectacole de teatru,
expoziții, proiecții de film sau alte evenimente culturale, pentru a-și dezvolta gustul pentru cultură și a
descoperi noi forme de artă.
Acestea sunt doar câteva exemple de activități pe care elevii le pot desfășura în cadrul programului
Școala Altfel. Dar fiecare școală poate organiza activități cât mai diferite și adaptate la nevoile și interesele
elevilor lor.
În ceea ce privește grădinițele, acestea și-au adaptat și ele activitățile pentru a se potrivi cu ideea
programului Școala Altfel.
Activitățile din cadrul programului pentru preșcolari pot include: excursii la muzee, activități de
creație, jocuri didactice și multe altele, în funcție de vârsta și nevoile copiilor.
Aceste activități oferă copiilor oportunități unice de a-și dezvolta abilitățile, de a învata noi lucruri și
de a-și extinde orizontul de cunoaștere în afara programei de învățământ.
Beneficiile din cadrul activităților desfășurate în cadrul Programului Școala Altfel la grădiniță sunt:
 dezvoltarea abilităților sociale și de comunicare în cadrul activităților de grup, precum excursiile

sau activitățile sportive, care ajută copiii sa interacționeze cu alți copii și adulți și să-și dezvolte abilitățile
de comunicare și cooperare.
 dezvoltarea creativității și imaginației - în cadrul activităților de creație, precum pictura, desenul sau
modelajul, care oferă copiilor oportunități de a-și exprima creativitatea și de a-și dezvolta imaginația.
317
 dezvoltarea abilităților cognitive - prin activitățile de explorare și descoperire, copiii își dezvoltă
abilitățile cognitive și de gândire critică.
 stimularea interesului pentru învățare - prin oferirea de noi experiențe și oportunități, copiii își pot
dezvolta pasiunea și interesul pentru învățare.
 creșterea încrederii în sine - prin participarea la activități noi și diferite, copiii își pot dezvolta
încrederea în sine și abilitatea de a se adapta la situații noi și provocări.
În concluzie, activitățile desfășurate în cadrul Programului Școala Altfel la grădinița pot avea un
impact pozitiv major asupra dezvoltării copiilor, ajutându-i să-și dezvolte abilitățile, să-și exprime
creativitatea și să-și extindă orizontul de cunoaștere.
WEBOGRAFIE:
 https://www.edu.ro/sites/default/files/Metodologie%20Scoala%20Altfel.pdf
318
ATELIER DE CREAȚIE-SĂPTĂMÂNA TALENTELOR
JUCĂRII DIN MATERIALE RECICLABILE
PROPUNĂTOR: PROF. ÎNV. PRIMAR SACHELARU CAMELIA MARIA
LICEUL NAȚIONAL DE INFORMATICĂ, ARAD
Încă din primii ani de școală, copiii pot învăța povestea celor trei R : Reciclează! Refolosește! Redu!
Această acțiune este deosebit de importantă deoarece proiectele propuse devin distractive și unice . Este o
ocazie bună pentru a forma copii responsabili ,dornici să recicleze și să folosescă eficient produse reciclate.
Plasticul a devenit dușmanul principal al minunatei Planete Albastre. Cercetările în domeniu arată
dezastrul provocat de deșeurile de plastic asupra mediului care se degradează simțitor. În altă ordine de idei,
plasticul este principala materie primă pentru industrie fiind folosit excesiv în multe domenii.
Copiii pot afla că plasticul este reciclabil și poate fi transformat în haine, jucării sau covoare. De
exemplu, din 10 PET-uri reciclate poate fi confecționat un tricou iar pentru un pulover pot fi folosite 40 de
PET-uri.
Săptămâna Școala Altfel a reprezentat o ocazie binevenită pentru a folosi creativ ambalajele de
plastic. Copiii au confecționat jucării folosind PET-uri de plastic ,și-au dezvoltat imaginația ,abilitățile
motrice și au petrecut timpul într-un mod util și păcut. Astfel, jucăriile create au devenit o alternativă simplă
la jucăriile scumpe din magazine.
Avantajele folosirii plasticului (în special PET-uri) pentru a realiza diferite obiecte utile , sunt
multiple: nu necesită prelucrări speciale, doar spălăm puțin PET-urile și îndepărtăm etichetele, le putem
tăia ușor cu foarfeca, le putem picta cu culori acrilice, le putem lipi cu pistolul de lipit sau le putem
accesoriza cu diferite cartoane, mărgele, capace, bețișoare.
Deci, START la imaginație! Au prins contur jucării minunate: mașinuțe, elicopter, rachetă, robot dar
și jucării muzicale sau obiecte practice (suport de creioane).
319
Scopul final al acestei acțiuni din Școala Altfel este crearea unei atitudini responsabile în ceea ce
privește colectarea selectivă a plasticului, pentru întreaga comunitate școlară și cu impact major asupra
protejării mediului înconjurător.
320
SERBĂRILE PREȘCOLARILOR –
MODALITATE DE PĂSTRARE A TRADIȚIILOR
Prof. Sadoveac Alina,

Grădinița cu Program Prelungit ,,Albinuța”, Suceava
,,Nimic nu-i mai frumos, mai nobil, decât meseria de educator, de grădinar de suflete umane, de
călăuză a celor mai curate și mai pline de energie mlădițe”(D. Almas).
Să-i învățăm pe copii să prețuiască și să respecte obiceiurile și tradițiile în care s-au născut, să-i
învățăm să iubească meleagurile natale, portul românesc și pe români. Să le sădim în suflet aceste elemente
definitorii ale identității neamului românesc, fără de care nu am mai putea ști de unde venim și cine suntem
de fapt noi, românii, pe acest pamânt. Să-i ajutăm pe copii să înțeleagă imensitatea tezaurului nostru
folcloric în care arta populară românească este o minunată oglindă, în care se reflectă cu cea mai mare
intensitate frumusețea României, istoria și, mai ales, sufletul neamului.
În calitate de educatori suntem obligați să facem din creația noastră populară o carte de vizită, cu care
să batem la porțile cunoașterii și cu care vom fi primiți și apreciați fără îndoială oriunde în lume. În furtunile
veacului obiceiurile și tradițiile strămoșești au rămas neclintite, păstrând valori autentice ale culturii
populare tradiționale. Copiii se lasă îndrumați și pot fi modelați în așa fel încât, pe fondul lor afectiv, să se
așeze elementele cunoașterii artistice, care vor imprima gândirii lor anumite nuanțe, ce vor îmbogăți
substanța viitoarei activități individuale și sociale. Începând cu obiceiurile prilejuite de fiecare eveniment
important din viața poporului, continuând cu frumoasele costume pe care le îmbracă în aceste împrejurări
și terminând cu cântecele, dansurile și strigăturile nelipsite de la aceste datini, izvorul lor este nesecat pentru
cel ce vrea să le cunoască și să le adune în mănunchi, pentru a le dărui din nou.
Valorificând frumusețea tradițiilor și obiceiurilor populare în cadrul serbărilor cu preșcolarii, reușim

să înfrumusețăm viața copiilor, îi ajutăm să cunoască tradițiile românești și rolul important pe care-l au în
viața oamenilor, din cele mai vechi timpuri, modul cum aceste tradiții au dăinuit peste timp. Prin conținutul
serbărilor, îi ajutăm pe copii să înțeleagă mesajul și conținutul acestor obiceiuri populare, adaptându-le
particularităților de vârstă și aptitudinilor artistice individuale. Cu acest prilej, introducem copiii într-o lume
frumoasă a cântecului, dansului, poeziei, poveștilor, glumelor, proverbelor, zicătorilor și strigăturilor, a
unor evenimente tradițonale - Crăciunul, Paștele, Moș Nicolae etc – copiii având posibilitatea să cunoască
frumusețea și bogăția folclorului, diversitatea tradițiilor și obiceiurilor românești, armonia limbii române.
Textele cântecelor și poeziilor, a colindelor, plugușorului, sorcovei, transmit urările de bine în legatură cu
unele îndeletniciri străvechi ale românilor: uratul, semănatul, păstoritul. Cu aceste ocazii, copiii își
îmbogățesc vocabularul cu expresii populare, proverbe, zicători, strigături, pătrund în tainele limbii materne
și în comorile înțelepciunii populare.
La vârsta preșcolară sunt greu de înteles evenimentele petrecute de Crăciun, Bobotează, Paște. Noi,
educatoarele, încercăm să transmitem din generație în generație, portul, graiul, obiceiurile și datinile așa
cum le-am moștenit de la străbuni. O ocazie eficientă de valorificare a tradițiilor populare și a obiceiurilor
românești o constituie serbările. Ele sunt un izvor de bucurii și satisfacții, care creează copiilor o stare de
bună dispoziție, favorabilă atât dezvoltării psihice, fizice, cât și estetice. Copiii trebuie să interpreteze
diferite roluri; cântăreț, dansator, povestitor, creator de obiecte artizanale, formându-și sau perfecționându-
și o serie de abilități artistice.
321
Serbările au o importanță deosebită în educarea copiilor. În primul rând, prin conținutul lor, transmit
un anumit mesaj, apoi copiii se pregătesc împreună și depun eforturi susținute pentru realizarea unui scop
comun, reușita serbării. Încordarea gradată din momentul pregătirii serbărilor culminează în ziua
desfășurării ei, când tensiunea afectivă a grupei ajunge la maxim. Astfel, pregătirea și participarea la serbări
este acțiunea în care copilul se obișnuiește să trăiască în colectiv, să se debaraseze de timiditate. Serbările
aduc lumină în sufletul copiilor, dau aripi imaginației, creează o atmosferă plină de plăcere, de bucurie. În
transmiterea obiceiurilor și tradițiilor prin serbările preșcolare, am pornit de la ideea că nu există un alt
element artistic care să poată fi aplicat multilateral în ansamblul procesului educațional, ca serbările școlare.
Pentru copii, ele reprezintă o distracție veselă, plăcută, iar pentru educator constituie prilejul de a oferi
mănunchiul bucuriei de-a lungul unui șir întreg de repetiții. Învățând copiii să desfășoare ,,Datini și
obiceiuri la români”, îi implicăm în interpretarea unor roluri pe care le joacă cu plăcere: capra, ursul,
sorcova, uratul, colindatul. Prin interpretarea rolurilor și pregătirea decorurilor pentru diversele
,,spectacole”, urmărim atât un efect artistic, cât și unul pedagogic, căutând un imbold pentru a trezi copiilor
dorința de a cunoaște și păstra tradițiile și obiceiurile strămoșești.
Pentru a avea o influență pozitivă asupra copilului, serbările trebuie să fie înțelese de acesta. Sensul
unui spectacol va depinde de: calitatea lui, de folosirea adecvată a costumațiilor și decorurilor, de
participarea afectivă a copilului. Pentru a realiza o serbare reușită, care să respecte tradițiile și obiceiurile
de Crăciun, este necesară o adaptare și prelucrare a repertoriului specific vârstei preșcolare, ce cuprinde în
forme tradiționale poezii și cântece specifice Crăciunului.
Când bat la porțile sufletului Sfintele Sărbători, ne bucurăm împreună cu copiii de neasemuita
frumusețe a datinilor strămoșești și scoatem din comoara inimii și din lada de zestre a neamului, tezaurul
folcloric românesc: cântecul, jocul și costumul popular specific sărbătorilor.
Costumele populare, ia și catrința, brâiele și opincile, cămașa și ițarii sunt primenite și pregătite pentru
spectacolul mult așteptat. Atmosfera de sărbătoare din sala de festivități, prin ornarea și decorarea cu
elemente specifice sărbătorilor, constituie un alt prilej de bucurie pentru copii.
În atmosfera spirituală a Crăciunului, interpretarea unor dansuri populare (Hora moldovenilor,
Huțulca) dă posibilitatea de a cunoaște sufletul țăranului român, raritatea portului și cântecului popular.
Dansurile populare, prin frumusețea costumelor și a melodiilor, sunt îndrăgite de copii și interpretate cu
multă pasiune aproape la toate serbările.
Cântecele populare, întâlnite la toate serbările cu specific tradițional, antrenează, tonifică și
energizează gândirea, memoria, atenția, imaginația, creativitatea, spiritul de disciplină, prietenia. Dacă jocul
și cântecul nu este trăit, nu poate pune în rezonanță corzile sufletești ale ființei umane.
Când priviți o serbare cu obiceiuri străvechi ale românilor, cu cântece și dansuri populare, gândiți-vă
că priviți un moment, oglinda și sufletul acestui popor, ce a considerat păstrarea tradiției o datorie și o
onoare.
322
„OLIMPIADA MICILOR SPORTIVI”
ACTIVITATE EXTRAȘCOLARĂ
Prof. SALE CLAUDIA ALEXANDRINA
Grădinița cu Program Prelungit Nr. 2 Șimleu Silvaniei
„Copiii învață mai bine atunci când sunt într-un climat socio-afectiv sigur, când relaționează plăcut
cu părinții, cu educatorii și cu ceilalți din jurul lor” (John Bennet, UNESCO,2004)
Când vorbim despre proiecte și programe educative şcolare şi extrașcolare ne gândim la educatia
nonformală. Educatia nonformală a fost definită de către J. Kleis drept “orice activitate educațională,
intenționată și sistematică, desfășurată de obicei în afara școlii tradiționale, al cărei conținut este adaptat
nevoilor individului și situațiilor speciale, în scopul maximalizării învățării și cunoașterii și al minimalizării
problemelor cu care se confruntă acesta în sistemul formal (stresul notării în catalog, disciplina impusă,
efectuarea temelor)”.
Educația nonformală se desfasoară într-un cadru institutionalizat, organizat în afara sistemului școlar,
cuprinzând activități extrașcolare.
Activităţile extrașcolare, complementară activității de învățare se desfăşoară sub îndrumarea cadrelor
didactice, într-un mediu plăcut, organizat în grădiniţă sau în afara grădiniţei, în afara activităților obligatorii.
Aceste activități contribuie la dezvoltarea copiilor, la dezvoltarea aptitudinilor și intereselor acestora, a
personalității lor.
Cele mai îndrăgite activități ale copiilor preșcolari sunt activitățile în aer liber, jocurile de mișcare și
sportive. O activitate extrașcolară foarte atractivă pentru copii a fost activitatea ”Olimpiada micilor
sportivi”. În cadrul acesteia copiii și-au consolidat deprinderile motrice de bază însușite, și-au dezvoltat
calitățile motrice: îndemânarea, forța, rezistența precum și atenția și comunicarea în vederea realizării cu
succes a sarcinilor.
La ”Olimpiada micilor sportivi” au participat copiii preșcolari împărțiți pe categorii de vârstă. Probele
au fost următoarele:
Nr. Tema jocului Descrierea jocului Grupa

1 „Detectivii ECO” – În curte vor fi ascunse deșeuri(hârtie, plastic) astfel Mare
concurs încât să nu fie la vedere. Copiii vor căuta deșeurile.
Câștigă cel care găsește cele mai multe deșeuri.
2 ”Adună deșeul!” Pe un traseu stabilit (Ex.banda roșie și albastră) câte Mare/
2 copii trebuie să conducă cu mătura deșeul (flacon) mijlocie
până la pubela corespunzătoare. Câștigă echipa care
termină prima.
3 „Cursa micilor Câte 3 copii vor sări cu sacul până la primul Mijlocie
ECOLOGIȘTI” deșeu(hârtie, plastic) în vor ridica și-l vor arunca în
coșul de gunoi corespunzător care se va afla la linia
de sosire. Câștigă cel care ajunge primul.
4 „Aruncare la țintă Săculeții cu nisip se vor arunca în cercuri mari din Mijlocie/
fixă” plastic de la o distanță de 1,5-2 m. Câștigă echipa mică
care acumulează cele mai multe puncte.
5 „Micii grădinari” Se vor amenaja 2 rondouri pentru flori. Copiii Mijlocie/
trebuie să umple găletuțe cu pământ și să le mică
323
transporte la rondou. Câștigă echipa care termină
prima de amenajat rondoul cu pământ.
Această activitate extrașcolară se poate realiza în cadrul Programului Național ”Școala altfel” sau
în cadrul altor proiecte educative.
Bibliografie:
❖ CURRICULUM PENTRU EDUCAȚIE TIMPURIE – 2019 – MINISTERUL EDUCAȚIEI

NAȚIONALE
❖ https://www.facebook.com/Academia161/posts/educatia-nonformala-a-fost-definita-de-catre-j-
kleis-drept-orice-activitate-educ/273551376113870/?paipv=0&eav=AfagxY17mcej5dGm3wUsxgs-
txHP34Qnxbb7PDFQr6EuwaCSkBYfsTKXnItFINluyS8&_rdr
324
Rolul activităților extracurriculare în educația copiilor
Prof. înv. preșc. Sale Patricia
Activitățile extrașcolare stimulează stima de sine, motivația elevilor, dar urmărește și identificarea și
cultivarea corespondenței optime dintre talente și aptitudini. Prin intermediul acestor activități este permisă
educația - elevii dezvoltându-și abilități noi, pe care ulterior, le vor integra în activitățile lor școlare. Printre
beneficii, se află și socializarea, crearea relațiilor și a prieteniilor între copii. Unele dintre ele de durată,
chiar pe viață.
Fiecare elev are un talent ascuns care așteaptă cu nerăbdare să fie fructificat. Cadrul desfășurării
acestor activități este unul informal, motiv pentru care, copiii se pot relaxa și se vor simți în largul lor fiind
creativi, sociabili, astfel maximizându-și potențialul.
Câteva exemple de activități extrașcolare care pot stimula dezvoltarea elevilor sunt vizitele la diverse
muzee, expoziții, obiective turistice cu istoric, case memoriale. Astfel, vizitânt aceste locuri care reprezintă
trecutul nostru, al omenirii, elevii se pot apropia mult mai ușor de istoria țării noastre. Pot afla informații
utile doar prin vizita la un muzeu de istorie, sau a unei case memoriale, cum ar fi casa lui Ion Creangă,
autorul mult îndrăgit de cei mici, dar și de cei mari.
Spectacolele de teatru constituie o formă de activitate prin care elevul va îndrăgi lumea diversă a
artei. Îi ajută totodată să își exprime emoțiile pe care le trăiesc pe parcursul vizionării, dar și să deosebească
anumite tipuri de personaje, să identifice situații importante reprezentate pe scenă. Să dezvolte simpatii față
de diverse personaje, momente.
Copiii sunt impactați pozitiv de activitățile care îi scot din mediul școlar, unde le este permisă
relaxarea de a fi ei înșiși, de a se exterioriza în exteriorul instituției. Excursiile, plimbările, taberele
organizate în mijlocul naturii. Acolo ei pot experimenta viața în aer liber, pot forma respectul și dragostea
față de natură.
Copilul are nevoie de sprijinul adultului care trebuie să acorde atenție și grijă față de timpul liber. Ei
trebuie ascultați și îndrumați către activitățile care îi vor contura preferințele și îi vor scoate la iveală
calitățile pe care el le are. Ei au nevoie de voie bună, încredere, recreere, stimă de sine, posibilitatea de
afirmare și exprimare. Aceste activități îi vor pregăti pe elevi pe viitor ei dezvoltându-și sensibilitatea, spre
exemplu în cadrul orelor de Limba și literatura română, la redactarea unei compuneri, după o excursie în
natură, elevii pot expune real ceea ce au văzut și simțit când s-au aflat în inima naturii. La orele de pictură
și modelaj, pot utiliza materiale pe care le-au adunat în plimbarea prin natură. Serbările marchează și ele
evenimente importante din viata elevilor. Cei mici își pot exprima latura artistică și pot simți atmosfera de
sărbătoare.
Gândirea independentă, nedeterminată de grup, dezvoltarea capacității de a identifica soluții la
problemele cu care se confruntă, modul de exprimare și acceptare a criticii sunt câteva dintre atuurile
importante ale unui copil cu o dezvoltare armonioasă.
Copiii trebuie stimulați încă de la o vârstă fragedă să gândească liber și să se exprime fără bariere.
Fiecare copil are o personalitate unică și aparte. Este rolul unui cadru didactic de a îl sprijini și a-l ajuta să
se descopere. Inimile lor sunt pline de iubire sinceră, deschidere și optimism. Au nevoie să fie ascultate și
îndrumate pe parcursul creșterii și dezvoltării lor.
325
ȘCOALA ALTFEL - „SĂ ȘTII MAI MULTE SĂ FII MAI BUN”
Prof. SAMARTEAN MARIA LILIANA
GRĂDINIȚA CU P. N. JELNA/
ȘCOALA GIMNAZIALĂ BUDACU DE JOS, JUDEȚ: BISTRIȚA NĂSĂUD
“Şcoala altfel” – sau săptămâna „Să știi mai multe, să fii mai bun!” – reprezintă calea spre întărirea
relaţiei profesor-elev, în absenţa clopoţelului și a lecţiei ce durează strict 50 de minute. Atmosfera din
„săptămâna altfel” este una specială, fiind trăită atât de elevi, cât şi de profesori cu sentimentul câştigării
unor experienţe noi.
Copii sunt veseli, dornici de a participa la orice acţiune, de a experimenta sau exersa, profesorii sunt
dispuşi să socializeze cu elevii lor, într-un context non-formal, atipic pentru învăţământul românesc, dar
cadrul unei ore de curs. Cu această experienţa a celor cinci zile în care şcoala şi-a schimbat mersul, ne-am
obişnuit de-a lungul anilor..Din perspectiva profesorului, iniţial am simţit apăsarea unei săptămâni pierdute,
dar după această săptămână am constatat că elevii mei erau foarte încântați de activitățile desfășurate și
așteptau cu nerăbdare săptămâna din anul următor.Ulterior, am fost surprinsă de un sentiment pe care nu
am mai avut niciodată ocazia să îl traiesc. Acela al lipsei presiunii unui clopoţel, a tablei, a testului care
urma.
“Şcoala Altfel” este o combinaţie de şcoală şi de timp petrecut într-un mod plăcut cu elevii fără a fi
Activităţile extracurriculare implică, de obicei, activităţi care sunt realizate în colaborare cu şcoala
sau în care şcoala este organizator, asigurând cadrul de îndrumare, supraveghere şi calitatea activităţilor;
activităţile care au o relaţie clară cu obiectivele curriculare, cum ar fi cercurile de matematică, cluburile de
informatică, activităţile sportive etc. le vom numi co-curriculare.
Obiectivele curriculare sunt o prioritate clară a învăţământului de toate nivelurile şi tipurile, iar
măsura utilităţii şi valorii programelor şi activităţilor extracurriculare este dată de modul în care acestea
susţin şi se corelează cu îmbunătăţirea rezultatelor şcolare ale elevilor. Nu orice activitate extracurriculară
are valenţe educaţionale pozitive – mai este necesar ca aceste activităţi să asigure un context care să
promoveze dezvoltarea elevilor, a relaţiilor de colegialitate şi cooperare dintre aceştia, a relaţiilor pozitive
ale elevilor cu adulţii, precum şi să permită manifestarea personalităţii, să dezvolte interesele, abilităţile şi
talentele acestora.
Relaţia dintre activităţile extracurriculare şi motivaţia elevilor Activităţile extracurriculare trebuie să

fie interesante, incitante, să-i facă pe elevi să participe cu plăcere şi să rămână ataşaţi de activităţile la care
participă.
326
Pentru aceasta, programele şi activităţile respective trebuie să prezinte o serie de caracteristici:
1. Activităţile extracurriculare se adresează intereselor elevilor. Unii autorii au constatat existenţa

unei corelaţii pozitive între frecventarea şcolii şi participarea la activităţi extracurriculare a elevilor cu risc
de părăsire a şcolii. Aceşti elevi, dacă beneficiază de o paletă largă de activităţi extraşcolare, care să se
potrivească nevoilor şi intereselor lor, au o frecvenţă îmbunătăţită la şcoală.
2. Oferta de activităţi extracurriculare este deschisă şi elevilor proveniţi din familii cu venituri reduse.
Elevii proveniţi din familii sărace îşi orientează aspiraţiile către activităţi şi ocupaţii specifice clasei
mijlocii, dacă beneficiază de programe de tip after-school cu lecţii de dans, muzică, arte, sport, sprijin în
efectuarea temelor; diferenţele sociale între elevii proveniţi din diverse medii sociale se estompează în acest
tip mediu educaţional.
3. Încurajează interacţiunea dintre elevi. Participarea la activităţi extracurriculare furnizează

oportunităţi de socializare pentru elevii marginalizaţi din diverse motive (considerente sociale, rezultate
slabe la învăţătură, timiditate), contribuie la creşterea stimei de sine şi la îmbunătăţirea atitudinilor faţă de
şcoală.
4. Promovează cooperarea. Activităţile extracurriculare furnizează un mediu mai puţin competitiv

decât activităţile la clasă, încurajează cooperarea, încurajează elevii să rămână în colectiv şi să urmeze
cursurile şcolii8.
5. Promovează relaţiile elev-adult (profesor, consilier, instructor etc.). Activităţile extracurriculare de
calitate construiesc relaţii între elevi şi adulţii competenţi şi cooperanţi care supraveghează activităţile.
6. Furnizează structură şi ţinte de atins. Activităţile de tip after-school furnizează cadrul de
manifestare şi încurajează formarea deprinderilor complexe de învăţare.
7. Conectează elevii la misiunea şi valorile şcolii. Elevii care participă la activităţi structurate
supravegheate de adulţi cu rol pozitiv îşi găsesc cu probabilitate mai mare un model de rol printre aceştia
şi vor investi mai mult efort şi timp în activităţile şcolare, efort materializat prin rezultate bune la învăţătură.
BIBLIGRAFIE:
1. Bocoş, Muşata, 2002, Instruirea interactivă, Presa Universitară Clujeană;
2. Ciolan, Lucian, 2008, Invatarea integrata, Editura Polirom, Iaşi.
3. Şerbănescu Horaţiu, Mişu Silvia, Seuche Radu, „Manualul 100 de idei de educaţie nonformală”,
Editura Asociaţia Creativ, Bucureşti 2010
327
Joc de dezvoltare emoţională: În mărime natural
prof. înv. primar SAMSON CRISTINA
Școala Gimnazială „Alexandru Ioan Cuza” Roman / Neamț
Jocul este o sursă foarte preţioasă de informaţii despre felul în care copilul se vede pe sine. Poţi
observa în primul rând dacă copilul tău foloseşte mai ales cuvinte pozitive sau negative când se descrie. În
mod normal, până pe la 7 ani, copiii au o imagine de sine pozitivă, chiar uşor exagerată. Odată cu pubertatea
imaginea de sine se schimbă, şi fetele în general îşi pierd încrederea în sine şi tind să se vadă într-o manieră
negativă.
Dacă descoperi că micuţul tău are o imagine de sine negativă sau identifici unele zone în care îi este
ruşine de el însuşi, poţi începe un proces de schimbare a acesteia. Până la sfârşitul adolescenţei imaginea
de sine se schimbă şi se modifică permanent, aşa că ai numeroase oportunităţi să îl ajuţi.
Nu în ultimul rând, jocul te ajută să fii conştient de impactul pe care îl au aprecierile tale asupra lui.
Aprecierile pot fi pozitive, ajutându-l pe copil să îşi formeze o imagine de sine luminoasă, sau negative,
spuse în momentele de nemulțumire sau frustrare. Repetate des, aprecierile negative formează adevărate
etichete, pe care copilul le va încorpora în imaginea lui de sine. Nu e de mirare că apoi se va purta în
conformitate cu aceste etichete: până la urmă cum să se poarte un copil care aude mereu că e obraznic, rău
sau neastâmpărat?
Obiective:
✓ creșterea stimei de sine;

✓ realizarea unei comunicări eficiente;
✓ identificarea corectă a emoțiilor;
✓ înțelegerea corespunzătoare a stărilor emoționale.
Conținut: Parcurgerea unui exercițiu de imaginație și descoperire cu ajutorul unor întrebări:

Cine sunt eu? Ce anume mă defineşte? Care sunt trăsăturile mele distinctive? Iată întrebări pe care
merită să ni le punem serios măcar de câteva ori în viaţă. Chiar dacă pe copii nu îi frământă aceaste întrebări
până la vârsta adolescenţei, totuşi găsirea răspunsului la ele este o provocare în sine. Te invit la un joc prin
care îţi ajuţi copilul să îşi construiască şi consolideze imaginea de sine.
Sarcina didactică: În acest joc este nevoie de două personaje, copilul și adultul (cadrul didactic).
Adultul, care poate fi și cadrul didactic. Acesta implică copilului, într-o atmosferă de calm, uşor meditativă,
îi propune să participe la activitate., oferindu-i explicațiile necesare și lăsându-i timp suficient de gândire.
Îi poate împărtăși alegerea făcută. Tonul folosit trebuie să fie cald, prietenesc, care să îi permită copilului
să se deschidă și să coopereze.
Regulile jocului:
Într-un mod plăcut, propune-i copilului că realizaţi împreună un altfel de portret al lui. Ia foaia de
flip-chart (dacă copilul e mai mare decât foaia uneşte 2 foi) şi întinde-o pe jos. Roagă-l pe copil să se întindă
pe spate pe foaie, astfel încât conturul lui să nu depăşească marginile foii. Cu o cariocă trasează-i conturul.
Profită de încântarea copilului de a-şi vedea conturul în mărime naturală şi spune-i că în interiorul
conturului veţi desena lucruri care îl definesc, legate de propria persoană.
328
Provoacă-l să găsească minim 7 răspunsuri la întrebarea: Cine sunt eu? Dacă este mai mic de 7 ani,
roagă-l să spună cât mai multe lucruri importante despre el. Notează răspunsurile pe o hârtie.
Începeţi completarea portetului cu desenarea feței şi apoi a părului. Cum contează mult ca el să fie
mulţumit de desen, s-ar putea să fie nevoie să îl ajuţi în realizarea desenului.
Când fața este gata, puteţi trece la completarea interiorului. Cu lista de răspunsuri în mână, ajută-l pe
copil să găsească câte o reprezentare grafică pentru fiecare din răspunsurile lui şi să o deseneze undeva în
interiorul conturului. De exemplu, dacă copilul a răspuns la întrebarea cine sunt eu? cu Sunt un copil
vesel, ajută-l să găsească un simbol pentru veselie: poate fi o față care râde, o inimioară, un soare, etc. Pe
cât posibil nu-i oferi tu sugestii ci lasă-l să găsească singur modalităţi de a exprima cine este el. După ce a
găsit acest simbol roagă-l să gasească cel mai potrivit loc din interiorul conturului și să îl deseneze acolo.
Când simbolurile referitoare la propria persoană sunt aşezate în contur, puteţi continua cu colorarea
sau decorarea portretului, lăsându-vă în voia inspiraţiei. Jocul se termină când copilul este mulţumit de
desen.
Afişaţi portetul într-un loc vizibil şi lăsaţi-l acolo cât timp îi face plăcere copilului, sau până îl
înlocuieşte cu altu.
Material didactic necesar: foaie mare de flip-chart, foi mai mici, carioci, creioane colorate.
Concluzii:
Imaginea de sine se formează în timp şi se retuşează toată viaţa. Ea începe întotdeauna cu propriul
corp: în primul rând mă defineşte corpul meu, adică ceea ce se vede din exterior. Iată de ce, pentru că
ancorează imaginea de sine în propriul corp, acest joc îl va ajuta pe copil să îşi clarifice câteva aspecte
legate de sine.
Este foarte important să înţelegi răspunsurile copilului la întrebarea Cine sunt eu? în funcţie de vârsta
lui. Astfel, până la 4 ani copilul îşi va spune doar numele şi eventual una-două trăsături, mai ales fizice
(sunt înalt, frumos, blond, sunt băiat, sunt cuminte). De pe la 6 ani copilul va spune şi ce îi place şi ce roluri
are: elev/ fiu/ membru al echipei de fotbal. Tot atunci apar şi răspunsurile care arată trăsăturile esenţiale cu
care se identifică: sunt un copil cuminte/ sunt neastâmpărat/ sunt veselă/ sunt o bună prietenă, etc. În această
perioadă se observă cu claritate etichetele din exterior pe care copilul le-a interiorizat. Odată cu intrarea în
adolescenţă apar răspunsurile mai filosofice şi mai abstracte: sunt un căutător de cunoaştere/ sunt o picătură
de apă într-un ocean/ sunt un om obişnuit/ etc.
BIBLIOGRAFIE:
1. SORINA CORNEANU, “Ghid de dezvoltare emoțională”, Editura Rovimed Publishers, BACĂU,
2017
2. SORINA CORNEANU, “Ghid practic de înțelegere a emoțiilor prin art terapie”, Editura Rovimed
Publishers, BACĂU, 2017
329
Prof. Sanda Mihaela -Larisa
Școala Gimnazială Morunglav

acest sens, şcoala trebuie să fie deschisă spre acest tip de activitate care îmbracă cele mai variate forme.
În cadrul acestor activități, elevii deprind folosirea diverselor surse informaționale, se

autodisciplinează, învață să învețe, iar cadrul didactic poate să le influențeze dezvoltarea și să-i pregătească
pentru startul în viață.
Montessori –“Descoperirea copilului”)
În ultima perioadă, a devenit tot mai pregnant faptul că educaţia extracurrriculară, are un rol
deosebit şi bine stabilit în formarea personalităţii şcolarilor. Educaţia eficientă, depinde în mare măsură
de gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine. Un alt factor care
influențează dezvoltarea copilului este și măsura în care cadrul didactic reuşeşte să pună bazele formării
personalităţii copiilor. În acest cadru, activitatea organizată și dirijată de profesor are misiunea de a-i forma
pe copii sub aspect fizic şi socio-afectiv, pentru o integrare socială cât mai uşoară. Pentru o mai mare
reușită este imperios necesar îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare, iar în acest caz,
parteneriatul educaţional devine o necesitate. Consider, că din acest punct de vedere,, activităţiile
extracurriculare sunt deosebit de importante deoarece, contribuie la dezvoltarea gândirii şi completarea
procesului de învăţare. De asemenea, prin intermediul acestora, se pot descoperi și
dezvolta anumite înclinaţii şi aptitudini ale copiilor. Fiind foarte atractive, copiii participă cu mare
plăcere, într-o atmosferă relaxantă, cu însufleţire şi dăruire la astfel de activităţi, îmbinându-se utilul cu
plăcutul.
Activitățile extrașcolare pot îmbrăca diverse forme, ceea ce devin extrem de atractive pentru școlari.
Punctul forte este acela că antreneză copiii în activităţi cât mai variate şi bogate, care sunt diferite de
clasica activitate didactica la clasă. O activitate desfăşurată într-un mediu extraşcolar permite de asemenea
şi dezvoltarea unor aptitudini speciale şi facilitarea integrării în mediul şcolar.Trebuie să ţinem cont că,
indiferent ce metodă se adoptă in educaţia tradiţională, indiferent dacă are o finalitate pozitivă şi un obiectiv
primar atins, ea nu va epuiza niciodată sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului. Din seria
activităţilor extraşcolare pot fi amintite următoarele: vizionarea de spectacole, tabere, excursii, piesele de
teatru, atelierele creative, şezătorile, spectacolele în aer liber, vizitele la muzee, parteneriate interșcolare
sau cu diverse instituții, competiții școlare etc.
Copiii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească în primul rând o gândire independentă ,toleranţă faţă
de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi nu în ultimul
rând posibilitatea de a critica constructiv. Înainte de toate, este însă foarte important ca insuși cadrul
didactic să fie creativ, pentru că numai aşa poate să aducă în atenţia copiilor săi diverse tipuri de activităţi
extraşcolare care să le provoace interesul, curiozitatea, imaginaţia şi dorinţa de a participa necondiţionat la
desfăşurarea acestora. Fiecare activitate contribuiie, într-o mică sau mai mare măsură, la
330
formarea și îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la educarea dragostei, respectului
pentru frumosul din natură, artă si cultură, oameni etc.
Întotdeauna obiectivele instructiv – educative trebuie să primeze, dar în acelaşi timp este necesar să
prezentăm în mod echilibrat şi momentele recreative şi de relaxare.

şi eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el, în primul rând, o atitudine
creatoare, atât în modul de realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă
relaxantă care să permită stimularea creativă a elevilor.
Bibliografie:
1. Lazăr V., Cărăşel A., Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Ed. Arves, Craiova, 2007.
2. Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, Cluj-Napoca 2007.
331
prof. înv. primar Șandru Florentina
Școala Gimnazială Nr. 2 Diaconu Coresi Brașov
În perioada 27 februarie – 3 martie 2023 am desfășurat cu elevii mei din clasa a IV- a D de la Școala
Gimnazială Nr. 2 Diaconu Coresi Brașov activități în cadrul Programului Național Școala Altfel.
Activitățile au fost stabilite ținând cont de propunerile făcute de elevi și de părinți în chestionarele pe
care aceștia le-au completat. La propunerile lor, am adăugat și eu activități care știam că vor fi pe placul
copiilor.
Cele 9 activități au fost:
➢ Semnificația mărțișorului – origini, legende, obiceiuri (ppt), confecționarea de

mărțișoare din materiale reciclabile
➢ Cum se face? – Atelier de preparare a pizzei la Pizzeria DODO din Brașov
➢ Experimente distractive, rapide și ușoare pentru copii curioși
➢ Micii antreprenori – Târg de mărțișoare (vânzarea mărțișoarelor confecționate din
materiale reciclabile)
➢ Să ne cunoaștem țara – Excursie la Salina Slănic Prahova și vizitarea Muzeului
Cinegetic Posada
➢ Fructele, izvor de vitamine și de sănătate – Frigărui de fructe
➢ Mănâncă sănătos și crești frumos! – prezentare ppt, Piramida alimentelor
➢ Siguranța în trafic – prezentări ppt, jocuri, concursuri, test pentru obținerea permisului
de pieton
➢ Mișcarea înseamnă sănătate – întreceri sportive
Activitățile derulate au fost de tipuri diferite:
➢ activități culturale
➢ activități tehnico-științifice
➢ activități sportive
➢ activități de educație pentru cetățenie democratică
➢ activități de educație pentru sănătate și stil de viață sănătos
➢ activități de educație ecologică și de protecție a mediului
➢ activități de educație rutieră.
Aceste activități au urmărit atingerea următoarelor obiective:
➢ familiarizarea cu etapele preparării pizzei

➢ confecționarea de mărțișoare din materiale reciclabile și vânzarea lor la târg
➢ aplicarea tehnicilor de antreprenoriat în cadrul Târgului de mărțișoare
➢ dezvoltarea fizică armonioasă
➢ dezvoltarea spiritului de competiție și a respectului reciproc
➢ îmbogățirea cunoștințelor istorice, geografice, despre mediile de viață, floră și faună
➢ adoptarea unui stil de viață sănătos, folosindu-se de informațiile referitoare la piramida
alimentară
332
➢ familiarizarea cu normele rutiere și cu modul corect de a circula pe drumurile publice
Activitățile au fost variate, atractive și instructive și elevii au participat cu interes la ele. Copiii au
avut libertatea să se miște, să se exprime liber, să facă lucruri care le plac. Elevii, părinții, cadrele didactice
și reprezentanții unor instituții au colaborat eficient.
Chestionarele de feed-back aplicate părinților și elevilor și observarea individuală a
comportamentului elevilor au fost modalităţile de evaluare a activităţilor.
Activitățile au contribuit la:
➢ stimularea interesului pentru cunoaștere în general,

➢ dezvoltarea unei atitudini proactive,
➢ dezvoltarea experienței și spiritului de echipă,
➢ creșterea stimei de sine, a încrederii în forțele proprii,
➢ dezvoltarea abilităților de comunicare,
➢ descoperirea și dezvoltarea talentelor și aptitudinilor,
➢ dobândirea abilităților practice în situații concrete,
➢ dezvoltarea unei atitudini deschise, tolerante și ecologiste,
➢ dezvoltarea abilităților de informare,
➢ îmbunătățilrea relației școală-familie-copii,
➢ adaptarea la situații noi.
333
PROIECT SĂPTĂMÂNA „ŞCOALA ALTFEL”
Scoala Gimnaziala Nae A. Ghica, Rucăr - Argeș
Coordonator proiect; Sandru Voleta
Prof. inv. prim. cls. a-III-a A
ARGUMENT
MOTTO:
“Cea mai eficientă educație pentru un copil constă în joaca lui cu lucruri frumoase." Platon
Schimbările care au loc în plan social şi educaţional impun de la o zi la alta o regândire a demersului
educativ, impusă de nevoia de a găsi noi strategii şi resurse pentru a creea premisele personalităţii unui om
pregatit, liber, capabil să se adapteze cu uşurinţă într-o societate aflată în schimbare.
Educaţiei îi revine rolul de a forma personalităţi care să se integreze schimbările şi să fie capabile de
performanţe calitativ superioare. Când vorbim despre educaţie, nu trebuie să se piardă din vedere faptul că
orice activitate umană este supusă unei legi suverane: adaptarea individului la mediul său, dar şi a
colectivului din care face parte. Scopul activităţilor desfăşurate este de a dobândi deprinderi, capacităţi şi
abilităţi. Acestea pot fi realizate şi prin activităţi de tip extraşcolar şi extracurricular.
În învăţămantul școlar,tipurile de activităţi din cadrul programului “Școala altfel”nu sunt o noutate,în
schimb, noutatea constă în a gândi această săptămână altfel decat celelalte, din perspectiva intereselor și
preocupărilor copiilor școlari, a evidenţierii talentelor și a capacităţilor acestora în diferite domenii și,
evident, din perspectivele stării de bine și a bunei dispoziţii pe care vrem să le aducem în viaţa copiilor, a
apropiaţilor acestora și a partenerilor noștri din comunitate.
Ca parte a proiectului de parteneriat desfăşurat în acest an şcolar de către şcolarii din ciclul primar
ne-am gândit să colaborăm şi în cadrul proiectului Şcoala Altfel şi să desfăşurăm activităţi comune.
Proiectul îşi propune să confrunte idei, metode, tehnici şi modalităţi deosebite de lucru în echipă sau
individual în cadrul unor activităţi extraşcolare atractive şi diversificate. De asemenea, îşi propune o mai
bună relaţionare a copiilor între ei, cât şi cu cadrele didactice.
SCOPUL PROIECTULUI „ȘCOALA ALTFEL”vizează îmbunătăţirea competenţelor sociale,nivelul
cooperării,nivelul comunicării verbale şi nonverbale,nivelul creativităţii prin:
❖ Procesul de învăţare prin joc;
❖ Participarea copilului la alegerea activităţilor şi a jocurilor;
❖ Organizarea adecvată a ambientului educativ;
❖ Flexibilitatea strategiilor de predare-învăţare;
❖ Stimularea şi dezvoltarea stimei de sine,a comunicării interpersonale şi a relaţionării.
PROIECTUL NOSTRU ÎŞI PROPUNE:
❖ Activităţi de educaţie informală şi nonformală care să amelioreze comportamentul de adaptare
şcolară;
334
❖ Crearea unei motivaţii optime pentru activitatea extraşcolară;
❖ Implicarea familiei în activităţile extraşcolare;
❖ Facilitarea integrării şcolii în comunitate;
❖ Crearea unor activităţi compensatorii şi recompensatorii stabilind astfel un nivel motivaţional
❖ Activităţi de dobândire a deprinderilor de viaţă independentă şi autonomie personală.
EXERCIŢIILE SUPORT de desfăşurare a activităţilor vor urmări:
❖ Atitudinile copilului,spontaneitatea şi iniţiativa;
❖ Maniera de relaţionare;
❖ Adaptarea la situaţiile propuse,gradul de cooperare şi de atenţie.
GRUPUL ŢINTĂ:
❖ Copiii clasei a III a A din Școala Gimnazială Nae A. Ghica, Rucăr-Argeș
PERSOANE IMPLICATE ÎN PROIECT

Învațătoare, profesori, părinţi, invitaţi.
Rezultate asteptate
• îmbogăţirea cunoştinţelor despre artă şi cultura populară
• promovarea valorilor umanitare
• responsabilitate socială
• formarea unei atitudini ecologice responsabile prin exersarea unor deprinderi de îngrijire şi
ocrotire a mediului
• participarea la activităţile de grup în calitate de vorbitor şi de auditor
• îmbogăţirea cunoştinţelor legate de sănătate în vederea dezvoltării armonioase a organismului
• înţelegerea cauzalităţii schimbării unor fenomene şi transformările din mediul înconjurător
Evaluarea
• expoziţie cu lucrările copiilor;
• album cu fotografii; CD – uri
335
DATA/ DENUMIREA TIPUL EVALUAREA
OBIECTIVE URMĂRITE
ORA ACTIVITĂŢII ACTIVITĂŢII ACTIVITĂŢII
LUNI „Gândim,simţim -perceperea frumosului din *Ateliere de Fotografii
27.03.20 şi ne exprimăm realitatea înconjurătoare, creaţie: Concurs
23 prin artă” sesizând armonia culorilor şi a -„Culorile Înfrumuseţarea
formelor; primăverii”- colaj clasei Expoziţie
,Sportul..mana -dezvoltarea capacităţii de a -„Penelul
in mana cu compune spaţiul plastic; -să fermecat”-cerc de
sanatatea,, folosească tehnici de pictură pictură -„Oua de
învăţate şi să le recunoască pe incondeiat”-
cele noi. abilităţi practice –
-intrceri si activitati sportive ,,Jocuri de echipa
-exercitii de gimnastica pt o si individuale,,
dezvoltare armonioasa ”Stafeta vesela,,
MARŢI „Şi noi suntem -formarea şi cultivarea *„Activitate de Fotografii
28.03.20 ecologişti” interesului pentru ecologizare” Postere
23 înfrumuseţarea zonei; *„Joc şi veselie în Costume
-formarea unei atitudini natură” ecologice
ecologice responsabile prin Premiere
exersarea unor deprinderi de
îngrijire şi ocrotire a mediului
aplicând cunoştinţe însuşite;
- sa-si formeze atitudini
ecologice responsabile şi
pozitive faţă de mediul
înconjurător prin exersarea unor
deprinderi de îngrijire şi ocrotire
a mediului, aplicând
cunoştinţele însuşite;
MIERC ,,Ne pregatim de -Sa-şi formeze sentimente de Vizită la biserica Discuţii libere
URI Sfintele Pasti” - dragoste faţă de biserică; Fotografii
29.03.20 activitate -să identifice obiceiurile
23 religioasă specifice Sărbătorilor Pascale
-să cunoască elemente simple de
religie şi cultură religioasă; -să
cunoască insemnatatea
sarbatorii Pascale
-să relaţioneaze cu cei din jur în
mod nediscriminatoriu, fără a fi
influenţat de stereotipuri sau
prejudecăţi de ordin social,
religios, etnic,etc.
JOI „Micii -cunoaşterea etapelor prin care *Prezentări power Fotografii
30.03.20 cofetari/Micii se poate obţine o prăjitură; point Produse finite
23 brutari” -cunoaşterea şi folosirea unor *Activitate Premiere
ingrediente necesare în practicgospodărea
realizarea unei prăjituri; scă
-cunoaşterea unor aspecte legate
de munca cofetarilor.
VINERI Flm pentru copii - familiarizarea copiilor cu -vizionarea Fotografii
31.03.20 ,,Amintiri din textele poveștilor; filmului pt copii CD
23 copilarie,,
336
-să vizioneze un film şi să
conştientizeze exprimarea
esteticului şi nevoia de
frumos;Sa compare copilaria
protagonistilor filmului cu
copilaria lor.
-sa constientizeze importanta
petrecerii timpului liber in stil
util si placut.
337
Locuri noi, oameni noi, obiective noi
Prof. Ing. Săndulescu Mihaela
Liceul Tehnologic „Lazăr Edeleanu”, Năvodari
Prof. Ing. Batalan Liliana-Cristinela
Liceul Tehnologic „Lazăr Edeleanu”, Năvodari
Educția extracurriculară are un rol bine stabilit în formarea personalității elevilor, având drept scop
antrenarea elevilor în activități cât mai variate și bogate în conținut. Obiectivele și activitățile proiectate și
derulate în cadrul Programului național "Școala altfel" vor fi relaționate cu preocupările elevilor și vor veni
în completarea experiențelor de învățare pe discipline, amplificându-le componența de dezvoltare
socioemoțională și legătura cu viata de zi cu zi.
În săptămâna 20-24 martie 2023 elevii claselor a IX-a B, a XI-a B și a XII-a C având domeniul de
pregătire profesională, electric, împreună cu profesorii disciplinelor tehnice de specialitate, au fost implicați
într-o varietate de activități extrașcolare: vizită la “Casa Experimentelor” București, vizită la CET
Rompetrol Energy și la Aventura Parc-Neptun.
Centrele științifice sunt expoziții interactive de tip “hands-on”, sunt orientate spre știință dar oferă și
o introducere în lumea tehnologiei. Din această categorie face
parte și “Casa Experimentelor”. Toate exponatele de aici te invită
la participare: Patul cu cuie, Experimentul “Privește-ți umbra”,
masa magnetică, Globul cu plasma, Traseul încurcat,
Generatorul cu pedale, Norii magnetici și alte experimente
interesante. Elevii au asistat la o prezentare a unei invenții creată
de Nikola Tesla, care produce fulgere adevărate, unde au fost
implicați prin adresarea unor întrebări despre fizică. În cadrul
acestei prezentări a mai fost prezentat elevilor și experimental cu
generatorul Van de Graaf unde au fost reamintite noțiuni despre
electricitatea statică obținută prin frecare.
Activitățile extrașcolare bine pregătite stârnesc interes, sunt atractive pentru orice vârstă, facilizează
acumularea de cunoștințe, contribuind la dezvoltarea personalității elevilor.
La vizita de la CET Rompetrol Energy au participat elevii clasei a XII-a C pentru că noi cadrele
didactice am considerat că ei sunt la sfârșitul liceului și sunt interesați de carieră și de contactul cu mediul
industrial și că în același timp au cunoștințe suficiente pentru a purta a discuție pe teme tehnice cu
reprezentanții Rompetrol. Elevii au fost însoțiți pe platforma industrială de șeful biroului calitate care pe
parcursul vizitei care le-a oferit informații despre componentele centralei, legăturile dintre ele și modul de
funcționare. Partea cea mai interesantă a fost Parcul fotovoltaic care are
ca scop la fel ca și CET-ul independența energetică aproape totală de
sistemul centralizat de energie electrică.
Elevii au desfășurat activități sportive și de relaxare la Aventura
Parc-Neptun în mijlocul naturii, prin intermediul celor 14 trasee cu
dificultate progresivă, împarțite in funcție de nivelul de dificultate și
grupa de varstă. Fiecare traseu fiind simbolizat de o culoare specifică
pentru a fi ușor de recunoscut de catre participanți.
338
În cadrul programului “Școala Altfel” elevii au învățat: tehnici
de progresie pe traseele de aventură cu obstacole; tehnici de progresie
pe traseele tiroliene; modalitatea de asigurare cu carabienierele
autoblocante; modul de utilizare a scripetelui; tehnici de echilibrare a
corpului în timpul deplasării pe elemente suspendate; abordarea față
de necunoscut; depășirea obstacolelor; dozarea energiei proprii pentru
finalizarea tarseelor; importanța mișcării în aer liber; importanța
colaborării și comunicării cu colegii de echipă.
339
EDUCAŢIA OUTDOOR
LICEUL TEHNOLOGIC “ŞTEFAN CEL MARE”
LOC. CAJVANA, JUD. SUCEAVA
PROF. ÎNV. PRIMAR: SAVU ADRIANA
Educația Outdoor este cea care începe dincolo de ușa clasei și se consumă în aer liber, fiind un mediu
de explorare, de aplicare sau de experimentare a unor cunoștințe. Acest tip de educație oferă copiilor o sursă
de experiențe de învățare – un mediu relaxant, liber, provocator, determinând un proces de educare puternic,
inspirațional și de natură să schimbe comportamentre antisociale. Scăpând de rutina sălii de clasă și de
constrângerile pe care le impun ,,cei 4 pereți”, învățarea capătă un caracter atractiv și aplicat.
Culoarea creează senzația de mărire sau micșorare a spațiului, de rece sau cald. Ea ne face bucuroși,
comunicativi sau tăcuți, interiorizați: ea influențează starea noastră fiziologică, procesele psihice sau
afective. Varietatea elementelor naturii, coloritul, forma, mişcarea, ritmul, determină preşcolarilor stări de
bucurie care, treptat se statornicesc, alcătuind şi îmbogăţind conţinutul afectiv al vieţii copilului preşcolar.
Observarea elementelor naturii în condiţiile lor obişnuite de existenţă, cu prilejul excursiilor, drumeţiilor şi
al vizitelor facilitează formarea unor reprezentări clare şi precise, deoarece se sprijină pe un conţinut
concret, intuitiv, care intensifică interesul de cunoaştere al copiilor.
Atunci când ne proiectăm activitățile, ne alegem cele mai adecvate strategii didactice și materiale de
învățare care generează motivații și atitudini pozitive precum noutatea, implicarea în sarcina de învățare,
posibilitatea unor răspunsuri multiple, conținut de învățare variabil și restructurabil. Mijloacele de realizare
ale activităţilor în aer liber sunt diverse şi multiple. Toate acestea sunt preţioase mijloace de a-i educa pe
copii pentru cunoaşterea mediului înconjurător, prezentându-le relaţia dintre natură şi om.
Iată câteva exemple de proiecte outdoor:
- excursii tematice, drumeții, picnicuri: parc, cartier, pădure, centru comercial, industrial, fabrici,
Grădină Botanică, Grădină Zoologică, muzee, etc.;
- ecologizare, observare, plantare puiet;
- „Să învățăm despre parcuri şi păduri” – proiect prin care copiii pot să cunoască anumite specii de
copaci, păsări, animale, se poate dezvolta socializarea interrelaționarea în grup;
- „Atelierul de lumini” – observarea producerii luminii, a umbrelor, propagarea lumini;
- „Atelierul muzicii”- prin care copiii observă, experimentează cu ajutorul obiectelor din sticlă
producerea unor sunete muzicale, astfel compunând propriile lor melodii;
- „Atelierul gusturilor”- proiect prin care copiii încearcă diferite gusturi folosind simțul olfactiv,
gustativ, kinestezic dar și participarea la prepararea unor rețete de prăjituri, mâncăruri etc.
- Participarea copiilor și la alte ateliere de creație în aer liber: pictură, dans, olărit, actorie, etc.
Exemple practice de realizare a educaţiei outdoor:
– punerea în scenă a unei poveşti, după ce a fost citită în sala de clasă; identificarea anumitor elemente
naturale cu care copiii pot scrie pe pământ, pe pietre sau frunze;
– copiii aşezaţi pe iarbă, păstrând liniştea o perioadă de timp şi apoi să spună ce sunete au auzit (foşnet
de frunze, ciripit de păsărele, etc) şi de unde vin, iar dacă acesta ar putea vorbi ce ne-ar spune.
340
– colectare de frunze, beţişoare, crenguţe, pietre de diferite mărimi, conuri de brad, ghinde, etc iar
apoi fiecare copil îşi alege un obiect pe care îl va compara cu a altui coleg (piatra mai mare/ mai mică;
culoare, formă, greutate);
– plantarea şi îngrijirea plantelor din curtea şcolii, vizite la Grădina Zoologică, Grădina Botanică,
participarea la acţiuni de protecţia mediului, construirea de căsuţe pentru păsărele, fotografierea vietăţilor
din jur (păsări, insecte);
- vizitarea celor mai importante instituţii sociale, economice, culturale din oraş şi realizarea unei
galerii foto cu acestea; vizitarea unui monument istoric şi cunoaşterea însemnătăţii lui pentru comunitate.
– vizitarea bisericilor din localitate cu ocazia diferitelor sărbători religioase (de Crăciun, de Paști);
de asemenea, se pot forma copiilor deprinderi legate de ocrotirea calităţii mediului înconjurător şi a regulilor
de comportare corectă faţă de natură.
– toate activităţile din cadrul domeniului estetic creativ, respectiv, desen, pictură, modelaj,
organizarea unor concursuri muzicale în aer liber sau vizionarea unui spectacol muzical, poate de asemenea,
să fie un prilej foarte bun pentru descoperirea copiilor cu talent muzical.
Învățarea outdoor nu înseamnă doar un nou loc al învățării, ea presupune o schimbare de optică, o
nouă filozofie în acțiune, o nouă instrumentalizare și perspectivă asupra învățării, o permisivitate ridicată
pentru achiziția experiențială, prin punerea în situație, dar nu imposibil de realizat pentru dascălii receptivi
și inovativi.
341
Preşcolarii, iubitori ai activităţilor extraşcolare
Prof. înv. preşcolar Savu-Neda Ioana Florentina
Grădiniţa Step by Step “Rază de Soare” Ploieşti
”Copiii învaţă mai bine atunci când sunt într-un climat socio-afectiv sigur, când relaţionează plăcut
cu părinţii, cu educatorii şi cu ceilalţi din jurullor”. John Bennet, UNESCO, 2004
Activităţile extraşcolarese referă la totalitatea activităţilor educative organizate şi planificare în

instituţiile de învăţământ sau în alte organizaţii cu scop educaţional, desfăşurate în afaraincidenţei
programelor şcolare, conduse de personae calificate.
Scopul actrivităţilor extraşcolare îl reprezintă dezvoltarea unor aptitudini, implicarea preşcolarilor în

activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, facilitarea integrării acestora în mediul instituţional (în
parteneriat cu părinţii preşcolarilor), dezvoltarea interesului pentru activităţi socio-culturale, oferirea de
ocazii pentru fructificarea talentelor personale.
Pentru multă lume, acest tip de activităţi înseamnă timp pierdut, însă acestea vin în completarea
activităţilor tradiţionale desfăşurate în instituţia de învăţământ și ajută la dezvoltarea personală a
preşcolarilor.
Mai multe preconcepţii îngreunează de obicei desfăşurarea acestor tipuri de activităti: sunt o risipă
de timp, sunt costisitoare, preşcolarii se întorc târziu acasă etc.
• sunt o risipa de timp
• copiii ajung prea tarziu acasă
• nu se pot concentra pe școala la fel de bine
• sunt mult prea scumpe
Lăsând la o parte aceste nemulţumiri, activităţile desfăşurate în afara spaţiului şcolii prezintă o serie
de avantaje precum:
o Sunt o completare a activităţilor desfăşurate în grădiniţă.

o Îi ajută pe copii să socializeze, să îşi facă mai uşor prieteni;
o Activităţile în aer liber oferă un plus de energie şi ajută de asemenea la un somn odihnitor;
o Copiii încep încă de la aceste vârste să devină mai organizați;
o Ajută la dezvoltarea de noi abilități;
o Ajută la reducerea comportamentelor egoiste;
o Preşcolarii învață să lucreze în echipă, să împartă diferite obiecte.
342
Câteva dintre activităţile la care preşcolarii noştri au participat cu mare plăcere sunt: vizită la căsuţa
răsturnată, parada cu ocazia Zilei Naţionale a României, vizită la Mănăstirea Turnu.
Bibliografie:
Curriculum pentru educaţia timpurie, 2019;

https://www.eduform.snsh.ro
343
SERBĂRILE ŞCOLARE
prof. înv. primar Mirela Scorţescu
Şcoala Gimnazială Nr. 30 Timişoara
Serbarea reprezintă o aniversare, celebrare, prăznuire, sărbătorire; o comemorare; o festivitate.

Aceasta defineşte festivitatea, aniversarea, ce se desfăşoară în cadrul şcolii, avându-i drept protagonişti pe
elevi, iar ca spectatori familiile lor, concretizându-se în forme complexe de evidențiere a talentelor micilor
școlari.
Datorită multiplelor valenţe educative ale serbărilor şcolare, cadrele didactice sunt datoare să
organizeze serbări, în concordanță cu cerinţele sociale, dar să şi ajute la formarea şi dezvoltarea
personalităţii elevilor. Serbarea poate reprezenta un mijloc de educare, colaborare, cooperare şi creştere a
coeziunii colectivului de elevi, în același timp determină informarea şi lărgirea orizontului de cunoaştere a
lor.
Studiile în domeniul educaţional au evidenţiat faptul că, acestea ajută la responsabilizarea fiecărui
elev în parte, creşte motivaţia în atingerea scopului şi obţinerea unor rezultate pozitive. De asemenea, sunt
stimulați elevii mai timizi prin creșterea dorinţei de a putea să-și stăpânescă timiditatea, precum şi prin
creșterea interesului pentru activitate cu ajutorul conştiinciozităţii în realizarea ţelurilor propuse.
Unul dintre punctele importante în reuşita oricărei serbări îl reprezintă comunicarea scopului pentru
care se pregăteşte serbarea respectivă, însemnătatea evenimentului sărbătorit, precum şi necesitatea
disciplinei şi perseverenţei. O altă condiţie pentru reuşită, o reprezintă atmosfera din timpul repetiţiilor,
voia bună, seriozitatea, indicaţiile, lămuririle scurte şi clare din timpul pregătirii.
În realitatea școlii întâlnim numeroase tipuri de serbări. Astfel distingem:

• Serbări cu conţinut social: 8 Martie, 1 Iunie, Serbarea Abecedarului;
• Serbări cu tentă religioasă: Serbare de Crăciun, Serbare de Paşti;
• Serbări de perpetuare a tradiţiilor;
• Serbări cu conţinut istoric: 1 Decembrie.
Este de dorit ca serbarea să fie mai mult decât un simplu spectacol, de aceea, o atenţie deosebită
trebuie acordată alegerii conţinutului şi mesajului ce urmează a fi transmis, astfel încât, atmosfera
dominantă de la repetiţii şi spectacol să fie însoţită de bună dispoziţie, iar fiecare elev, să fie preocupat de
activitatea celorlalţi colegi, precum şi de reuşita serbării în ansamblu.
În general, cu elevii claselor pregătitoare, cu elevii claselor I și a II-a se recomandă a se realiza o

singură serbare pe an, care să se desfăşoare pe scena unui teatru, a unei săli festive şi două, maxim trei
serbări, cu o durată mică, desfăşurată în localul şcolii.
Conţinutul şi durata serbării, trebuie să ţină cont de particularităţile de vârstă şi psihice ale elevilor,
iar timpul de desfăşurare ar trebui să fie de o oră, maxim o oră şi jumătate, altfel devine obositoare şi
plictisitoare.
Serbarea realizată pe o scenă de spectacol trebuie să atingă cât mai multe ramuri artistice, iar proporţia
lor echilibrată – poezie, montajul literar-artistic, scenetă, muzica vocală, instrumentală, dansul şi euritmie
344
– reprezintă fiecare, în egală măsură, o componentă ce contribuie la diversificarea şi dinamizarea
spectacolului.
Și în cadrul claselor se pot desfășura serbări care ar trebui să cuprindă: cor, solişti vocali şi/ sau
instrumentali, recitarea a două-trei poezii, o scenetă foarte scurtă (care nu necesită schimbarea decorului)
sau un montaj literar-artistic, dansuri euritmie, care nu necesită spaţiu mare şi nu conţin mişcări prea ample.
Numărul participanţilor depinde de spaţiul disponibil pentru micii artişti.
Legătura dintre momentele programului se stabilesc cu atenţie, de la caz la caz, fie prin simpla lor
anunţare de către unul sau doi elevi cu rol de prezentatori, fie de către o persoană adultă, dacă specificul
serbării o cere.
Repetiţiile pentru serbare se desfăşoară iniţial individual, apoi se asamblează întregul program din
timp, aşa încât, elevii să nu fie obosiţi, iar numărul repetiţiilor să fie suficient pentru ca fiecare să-şi fixeze
bine în minte cuvintele, mişcările, melodiile pe care trebuie să le interpreteze, precum şi sincronizările în
cazul apariţiilor concomitente. Pe toată perioada repetiţiilor trebuie să domnească buna dispoziţie, calmul,
precizia, perseverenţa. Dacă serbarea şcolară are loc pe scena unei instituții, ultimele două repetiţii se vor
desfăşura la locul respectiv, în costume, cu precizarea intrărilor şi ieşirilor din scenă, anunţarea programului,
cronometrarea duratei fiecărui număr şi a spectacolului în întregime.
Repetarea rolurilor sau a părţilor muzicale este bine să se realizeze după orele cu elevii, de două trei
ori pe săptămână, astfel încât, să nu-i obosim pe elevi, să nu le răpim plăcerea de a se juca şi nici să nu le
perturbăm programul şcolar.
O altă variantă a pregătirii serbării, se poate desfăşura în cadrul orelor de educaţie muzicală (învăţarea
şi repetarea cântecelor), educaţie plastică şi abilităţi practice (pregătirea decorului, a măştilor sau
costumelor), limba și literatura română (memorizare, scenete, proverbe), educaţie fizică (învăţarea
dansurilor).
Pregătirea serbării şcolare şi repetiţiile ce au loc în vederea desfăşurării ei, duc la îmbogăţirea
experienţei de cunoaştere şi de viaţă a elevilor, ei reuşind, în acest fel, să-şi formeze şi să-şi consolideze
deprinderile de muncă independentă, în grup şi deprinderi practice. „Se dezvoltă, de asemenea spiritul de
disciplină, de respect pentru muncă şi produsele muncii, elevii învaţă să desluşească adevărata însemnătate
practică a cunoştinţelor teoretice ”(Cerghit 2006, p. 54).
„Serbările şcolare valorifică şi dezvoltă interesele şi aptitudinile elevilor care îşi pot manifesta
spiritul de iniţiativă, dau siguranţă şi încredere tuturor participanţilor. Prin astfel de activităţi se transmit
cunoştinţe: alături de memorie, ca temelie a oricărei transmiteri de cunoştinţe, fantezia reprezintă o forţă
profundă a sufletului omului diametral opusă, de egală valoare” (Învăţământul Primar 2-3 / 1998, p.123).
Totodată serbările pregătite cu ocazia anumitor evenimente devin un mijloc de educare a atenţiei,
voinţei, memoriei, a încrederii în forţele proprii, a unui comportament exemplar, dar şi a posibilităţii de
transpunere prin interpretarea unor roluri de teatru, prin formarea unor capacităţi empatice la elevi.
Activitatea de proiectare a unei serbări presupune parcurgerea următoarelor momente:

* Stabilirea tematicii serbării;
* Fixarea obiectivelor și a conținutului, în funcție de specificul serbării și de particularitățile
colectivului de elevi:
* Stabilirea datei, duratei și locului de desfășurare;
* Determinarea strategiilor utilizate, a resurselor materiale necesare;
* Desfășurarearea serbării care este precedată de repetiții;
* Aprecirea activității.
345
În ciclul primar, serbările şcolare reprezintă o formă de afirmare şi manifestare personalităţii elevului.
Pe toată durata desfăşurării programului artistic, elevii participanţi îi vor avea ca spectatori părinţii, bunicii,
prietenii, cărora le vor recita, le vor cânta şi vor încerca să le transmită trăirile și emoţiile pe care le trăiesc.
BIBLIOGRAFIE:
* * * - Învăţământul Primar nr. 2-3 şi 4 (1998), Contribuţia activităţilor extraşcolare în optimizarea

procesului de învăţământ, Ed. Aramis, Bucureşti;
Berusca,A., (2007)- Ghid metodologic al serbărilor școlare, E.D.P., București;
Cerghit, I., (2006) – Metode de învăţământ, Ed. Polirom, Iaşi;
Eccles, J., Bonnie S., Barber, L., Stone, M., Hunt, J. ,(2003) – Extracurricular Activities and
Adolescent Development în Journal of Social Issues 59:865-889;
Feldman,A.,L.,şiMatjasko J.,L.,(2005) –TheRole of School-Based Extracurricular Activities în
“Adolescent Development: A Comprehensive Review and Future Directions”, Review of Educational
Research;
346
Rolul activităților extrașcolare în procesul instructiv-educativ
Autori:
Prof. inv. primar: Scutaru Elena
Prof. inv. primar: Scutaru Cristinel
Educația extracurrriculară, adică cea realizată dincolo de procesul de învățământ, îşi are rolul şi locul
bine stabilit în formarea personalității preșcolarilor. În şcoala de azi, o educaţie eficientă, depinde de gradul
în care se pregătește copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine. Depinde de asemenea şi de măsura
în care reușește să pună bazele formării personalităţii copiilor. În acest cadru, învăţământul are misiunea de
a-i forma pe copii sub aspect fizic şi socio-afectiv, pentru o integrare socială cât mai uşoară.
Complexitatea procesului educaţional impune îmbinarea activităților curriculare cu cele
extracurriculare, iar în acest caz, parteneriatul educaţional devine o necesitate. În opinia mea, activităţiile
extracurriculare sunt deosebit de importante deoarece, contribuie la gândirea şi completarea procesului de
învăţare. De asemenea, prin intermediul acestora se pot dezvolta şi explora anumite înclinaţii şi aptitudini
ale copiilor. Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă relaxantă, cu însufleţire şi dăruire,
la astfel de activităţi, îmbinându-se utilul cu plăcutul.
Un punct forte al activităţilor extraşcolare este acela că antreneză copiii în activităţi cât mai variate
şi bogate cu o structură aparte, diferită de clasica metodă de predare-învăţare. O activitate desfăşurată într-
un mediu extraşcolar permite de asemenea şi dezvoltarea unor aptitudini speciale şi facilitarea integrării în
mediul şcolar.Trebuie să ţinem cont că, indiferent ce metodă se adopă in educaţia tradiţională, indiferent
formative exercitate asupra copilului. Din seria activităţilor extraşcolare amintim: taberele, excursiile,
piesele de teatru, spectacolele de operă comică, atelierele creative, şezătoarele, spectacolele în aer
liber, vizitele la muzee sau Grădina Zoologică.
Copiii pot fi stimulaţi şi îsi pot imbogăţi imaginaţia creatoare şi sfera cunoştinţelor, prin vizionarea
de piese de teatru, filme educative, participând la ateliere de creaţie, prin dramatizarea unor opere literare
cu diferite ocazii sau prin implicarea în desfăşurarea sezătorilor literare. Copii trebuie să fie îndrumaţi să
dobândească în primul rând o gândire independentă ,toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi
probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica constructiv. Înainte de toate,
este însă important ca educatorul însăşi să fie creativ, pentru că numai aşa poate să aducă în atenţia copiilor
săi tipuri de activităţi extraşcolare care să le stârnească interesul, curiozitatea, imaginaţia şi dorinţa de a
participa necondiţional la desfăşurarea acestora.
la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă si cultură.
347
Activitățile extrașcolare, bine pregătite, sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc
bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi.
Ceea ce trebuie să ţinem cont este că întotdeauna obiectivele instructiv – educative să primeze, dar în
acelaşi timp să reusim să prezentăm în mod echilibrat şi momentele recreative şi de relaxare. Este foarte
important să dăm o notă relaxantă tuturor jocurilor şi activităţilor.
Bibliografie selectivă:
348
Rolul și importanța activităților extrașcolare
în dezvoltarea armonioasă a copiilor
Prof. Seciu Adriana
Grădinița ,,Spiridușii”
Activităţiile extrașcolare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea

înclinaţiilor şi aptitudinilor preşcolarilor, la organizarea şi petrecerea timpului în afara grădiniței.
Participarea preșcolarilor la astfel de activități îi ajută să se înțeleagă/cunoască pe ei înșiși prin observarea
și interpretarea propriului comportament în comparație cu al celorlalți.
Scopul general al acestor activităţi este creşterea gradului de adaptare a copiilor la viaţa socială, mai
exact, dezvoltarea autonomiei personale şi sociale, a comportamentului în grup; creşterea stimei de sine şi
a stării de bine prin posibilitatea afirmării în grupul social; intensificarea implicării părinţilor în dezvoltarea
elevilor.
Pentru activitățile de acest gen se face tot timpul un sondaj în rândul părinților, aceștia completează
un chestionar care este anonim în urma căruia se centralizează activitățile propuse de către aceștia. La aceste
tipuri de activități pot participa și părinții, rolul lor este acela de a petrece timp de calitate în preajma
propriului copil dar și de a observa comportamentele acestuia într-un alt mediu.
PROGRAMUL ACTIVITATILOR PENTRU SAPTAMANA

<<SA STII MAI MULTE, SA FII MAI BUN!>>
Luni Marti Miercuri Joi Vineri
Activități Activități Activități Activități Activități

Grupa Grupa Grupa Grupa Grupa
“Dăruiești și "Mai frumos, “Primavara, “Cine știe,câștigă!” Vizită la

câștigi”- tombolă mai curat!" – bine ai venit !” – – concurs Fabrica de
cu jucării între activitate plimbare în parcul cunoștințe biscuiți
copiii grupelor ecologică Drumul Taberei generale“ ULKER ”
mici (Moghioroș) “Tip-top-minitop”
“Talente de – concurs de
“Mici și curioși”- “Totu-i verde și spiriduși” – desene cântece între grupe
vizită la Muzeul frumos” – vizită pe asfalt
Țăranului Român Grădina Botanică „Meteorologi de “Campionii”
(grupele mijlocii serviciu”-vizită la -concurs
și mari stația meteo sportiv
Bibliografie:
https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-din-oradea/pedagogie/activitatile-extrascolare-
gradinita/3168005 (accesat la data de 30.03.2023)
349
PROIECT EDUCAŢIONAL DE ANTEPRENORIAT
SĂPTĂMÂNA ALTFEL - SĂ ŞTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN!
” ȘCOALA NE ÎNVAŢĂ SĂ FIM GOSPODARI ÎN VIAŢĂ”
Prof. Secoşan Nicoleta
Școala Gimnazială Nr. 13, Timişoara
ARGUMENT:
Proiectul tematic, “Banul muncit”, a stârnit interes în rândul copiilor şi acesta a fost punctul de plecare
al proiectului, ”ȘCOALA NE ÎNVAŢĂ SĂ FIM GOSPODARI ÎN VIAŢĂ”, proiect pe care îl desfăşor cu
copiii clasei a-IV-a A în cadrul Săptămânii Altfel- Să ştii mai mult, să fii mai bun!
SCOP:
Stimularea interesului pentru educaţia antreprenorială, adică cum să porneşti o afacere atunci când
eşti copil şi ai idei, precum şi dezvoltarea capacităţii copiilor de a concepe, planifica şi organiza un demers,
o activitate în vederea atingerii unui scop - banul muncit.
OBIECTIVELE PROIECTULUI :
- conştientizarea nevoii de „dezvoltare comunitară”;
- dezvoltarea abilităţilor;
- valorificare a timpului liber al copiilor, din punct de vedere educaţional;
- întărirea convingerilor copiilor de a deveni factori civilizatori ai comunităţii din care fac parte.
ABORDĂRILE EDUCAŢIEI ANTREPRENORIALE:

- să rezolve problemele;
- să-i conducă pe alţii;
- să îşi dorească să facă bani;
- abilitatea de a vorbi în public;
- să pună întrebări;
- să înveţe din greşeli;
- să înveţe cum să vândă;
- să nu se lase bătuţi;
- să fie creativi;
- să fie economi;
- să ceară ajutorul;
- să aleagă cele mai bune soluţii.
DESCRIEREA PROIECTULUI
Proiectul propune prezentarea:
- planului de afaceri;
- prezentarea întreprinderii;
- produsele si serviciile oferite;
- analiza pieţei;
350
- sumarul strategiei şi implementarea acestuia;
- managementul activităţilor;
- planul financiar.
Planul de afaceri va fi prima componentă a unei planificări regulate a proceselor din cadrul firmei ce
se va înfiinţa.
Cheia succesului unei afaceri sunt:

- serviciile de calitate furnizate clienţilor;
- costuri sub nivelul concurenţei.
În cadrul “Săptămânii Altfel”, copiii clasei mele, vor fi informaţi asupra proiectului, atât ei cât şi
părinţii acestora, pe care ii avem ca ajutor în desfăşurarea activităţilor din cadrul proiectului.
Ne vom întemeia o “firmă”, “o intreprindere” şi vom desfăşura activităţi specifice firmei alese astfel
că la finalul perioadei proiectului fiecare copil să se bucure de “ banul muncit” şi de faptul că afacerea este
profitabilă, deoarece se obţine un profit relativ ridicat, comparat cu investiţia făcută.
GRUPUL ŢINTĂ:
- 25 de copii şcolari
- cadre didactice
RESURSE MATERIALE:
- cărţi, reviste, CD-uri, softuri educaţionale, casete
- aparat foto, casetofon,
- computer, imprimantă
- videoproiector
- produsele specifice firmelor
PROGRAMUL DE ACTIVITĂȚI
Am ideea! Fac echipa! Câştig banii!
Denumirea firmei: S.C. Minnie & Mickeys Bakery S.R.L.

Domeniul de activitate al firmei: Produse de panificaţie
Obiective operaţionale:
- să-si formeze o reprezentare clară a ceea ce înseamnă o intreprindere;
- să observe modul de obţinere a produselor de panificaţie;
- să înţeleagă că banii sunt o răsplată a muncii prestate;
- să experimenteze prin participarea la ateliere de lucru munca finalizată cu obţinere de produse de
panificatie;
- să se implice direct într-o activitate distractivă realizată cu ajutorul profitului obţinut prin prestarea
de activităţi şi vânzarea de produse în cadrul firmei;
351
- să conştientizeze că profitul obţinut din activităţile desfăşurate are o valoare şi poate fi reinvestit în
alte tipuri de activităţi.
Nr DATA TIPUL ACTIVITATII LOCUL DE PERSONAE

crt. DESFASURARE IMPLICATE
1 Luni Prezentarea intreprinderii- ppt Șc. Gim.Nr.13, copiii
Povestea banului muncit Timişoara învățătoare
2 Marţi “În lumea năzdravană a bobului de Șc. Gim.Nr.13, copiii
grâu” Timişoara învățătoare
3 Miercuri Vizită la intreprinderea cu profilul SC ”Can-Leo” maneger
ales SRL copiii
învățătoare
4 Joi Dimineaţa - ateliere de lucru Șc. Gim.Nr.13, copii
Activitati pe profilul firmei Timişoara părinti
-pâine, cornuri bunici
-patiserie, prăjituri învățătoare
După-masă-organizarea unui punct
de desfacere și comercializare a
produselor
5 Vineri Evaluarea proiectului “KIDS TOWN” copiii
Analiza profitului Timişoara învățătoare
Activităţi distractive desfăşurate din părinţii
profitul firmei.
352
ÎNVĂȚAREA NONFORMALĂ, ÎNVĂȚARE ACTIVĂ
Mariana ȘERBAN,
Liceul Teoretic Adam Muller Guttenbrunn, Arad
Educația non-formală (ENF), conform definiției dată de specialiști se referă la toate acele activități
care sunt desfășurate în afara mediului școlar și care tind a dezvolta abilitățile, facultățile intelectuale și
facultățile morale ale indivizilor. Acest tip de educație mai poate fi numită și educație autentică. Este un
concept care se referă la implicarea elevilor în actul didactic prin sarcini de lucru complexe. Acest tip de
activitate didactică are în vedere implicarea directă și activă a elevilor, implicarea continuă, se desfășoară
pe tot parcursul procesului, conduce atât la realizarea sarcinii cât şi la evaluarea produsului final. Are
caracter preponderent formativ și are în vedere activizarea elevului ca participant direct la propria formare,
conştientizându-i permanent nivelul propriilor performanţe, dar şi căile pe care trebuie să le urmeze.
De-a lungul anilor s-a dovedit că cele mai valoroase activități, cu bune rezultate și cu implicare mare
din partea elevilor au fost cele non formale. Avantajele utilizării acestor activități sunt multiple: valorizează
experienţa cotidiană, informaţiile şi interesele elevilor, aceştia trebuie să–şi folosească cunoştinţele,
deprinderile, abilităţile şi capacităţile în contexte noi, să caute informaţii suplimentare, să le combine, să
formuleze probleme, să caute soluţii; deci presupune căutare, reflecţie, instruire. Pe de altă parte oferă
posibilitatea fiecărui elev de a se manifesta plenar în domeniile în care capacităţile sale sunt cele mai
evidente și pun elevii într-o situaţie autentică de viaţă, oferind oportunităţi pentru realizarea unei cooperări
educaţionale între principalii actori: elev-elev, elev-profesor. S-a observat că stimulează acumularea de
cunoştinţe, dezvoltă capacităţile şi abilităţile de comunicare, colaborare şi ajutor, determinând învăţarea
reciprocă mult mai mult decât metodele clasice.
În ultimii doi ani elevii școlii noastre, îndrumați de cadrele didactice, au participat la un proiect
național, interdisciplinar „Ecoprovocarea”, proiect care a antrenat activ zeci de elevi și care a devenit foarte
popular în rândul elevilor, oferind un alt mod de abordare a procesului educativ, fiind o provocare, în funcție
de posibilităţile elevilor.
Scopul principal al acestui proiect, reprezintă, fără îndoială, una dintre formele prin care se poate
valorifica potențialul elevilor, astfel încât aceștia să participe firesc la construirea propriei personalități. În
cadrul proiectului „Ecoprovocarea”, desfăşurat la Liceul Teoretic „Adam Muller Guttenbrunn”, elevii au
participat activ la propria formare, au fost ei înșiși actorii principali, prezentând ateliere și campanii, puse
la dispoziție de partenerii noștri.
Acest proiect a oferit elevilor participanți șansa de a aplica în practică tot ceea ce au învățat în teorie.
A fost solicitant, i-a ambiționat și antrenat. Elevii au participat la organizarea activităților, a concursurilor,
la promovarea pe paginile de socializare. S-a dovedit și de această dată că atunci când îți place ceea ce faci
ești foarte creativ !
Proiectul a cuprins mai multe echipe: de reciclare, de igienizare, plantare și târg de economie
circulară. Prin activitățile desfășurate elevii au conștientizat importanța acțiunilor proprii, au înțeles de la
specialiști rolul nostru în natură și cât de important este să înțelegem termenul de dezvoltare durabilă, au
văzut bucuria în ochii unor copiii mai puțini norocoși. Am reușit să oferim o nouă viziune asupra lumii şi
înţelegerea relaţiilor care au loc, între om şi natură, elevii să ia atitudine faţă de orice activitate care poate
distruge echilibrul din natură, să aibă o conduită pozitivă, în deplina armonie cu natura.
353
Prin învățarea non formală, învățarea a devenit active, și s-a demonstrat că elevii au participat la
propria formare, că au fost mult mai interesați, au fost antrenați să lucreze în echipă și a fost mult mai
distractiv
Datorită implicării elevilor și cadrelor didactice școala noastră a câștigat anul trecut titlul de Liceul
anului. Am dovedit că împreună putem fi cei mai buni și că putem să facem lucruri mari!
354
SĂNĂTATEA, BUNUL CEL MAI DE PREȚ
PROIECT EDUCAȚIONAL
Șereu Camelia Corina,
Școala Gimnazială „Eftimie Murgu” Lugoj, jud. Timiș
Titlul proiectului: „Sănătatea, bunul cel mai de preț”

Domeniul: Educație pentru sănătate
Argument:
„Sănătatea e darul cel mai frumos și mai bogat pe care natura știe să-l facă” spunea filozoful Michel
de Montaigne. Educația pentru sănătate la nivelul școlii reprezintă una din principalele căi de promovare a
cunoștințelor corecte privind diferite aspecte ale sănătății și totodată de formare a atitudinilor și
deprinderilor indispensabile unui comportament responsabil și sănătos. Activitățile propuse în cadrul
acestui proiect vor contribui la formarea unei generații tinere de consumatori, capabilă să adopte un stil de
viață sănătos, bazat pe păstrarea igienei, mișcare în aer liber, precum și pe o alimentație echilibrată, bogată
în fructe și legume.
Scopul proiectului:
Formarea deprinderilor de alimentație sănătoasă și dezvoltare armonioasă prin sport, de prevenire a
îmbolnăvirilor, de acordare a primului ajutor,concomitent cu implicarea activă a părinților pentru
consolidarea comportamentelor sănătoase.
Obiective:
- prevenirea bolilor și întărirea sistemului imunitar:
- formarea unor atitudini responsabile referitoare la propria sănătate;
- formarea unor obiceiuri alimentare sănătoase;
- conștientizarea părinților despre efectele alimentației asupra randamentului școlar al elevului.
Durata/locul: 4 ore , Școala Gimnazială „Eftimie Murgu” Lugoj
Beneficiari: elevii clasei a II-a B de la Școala Gimnazială „Eftimie Murgu” Lugoj și părinții acestora.
Activitățile proiectului:
1. Ce înseamnă să fiu sănătos? – întâlnire cu medicii pediatri: dr. Maria Bogdan și dr. Mădălina
Sendroiu
2. Suntem ceea ce mâncăm! – webinar online susținut de nutriționist Dan Nicolae Sandu, Tonic Fit
București
3. Rețete gustoase și sănătoase – atelier culinar împreună cu părinții.
Descrierea activităților:
Elevii au vizionat prezentarea PPT – „O viață sănătoasă”, descoperind principiile pe care trebuie să
le adopte pentru a avea un stil de viață sănătos, au purtat discuții pe marginea acestui subiect cu doamnele
doctor, au învățat tehnici de acordare de prim ajutor în cazul unor accidente. Au aflat și câteva din secretele
meseriei de medic și cum să folosească instrumentarul medicului (termometru, pulsoximetru, tensiometrul
etc.)
A urmat webinarul interactiv despre alimentația sănătoasă la copii, în urma căruia elevii și părinții au
învățat câte mese/zi sunt necesare, ce trebuie să conțină ele, cum să alcătuiască o farfurie echilibrată,
importanța servirii micului dejun, importanța includerii în meniu a fructelor și legumelor.
355
Apoi, în sala de mese, împreună cu părinții, am gătit preparate gustoase și sănătoase : sendvișuri
vesele cu multe legume, o delicioasă salată de fructe și wafe ( fără zahăr). Am savurat cu plăcere bunătățile
pregătite.
Rezultate obținute:
- Schimbarea comportamentelor alimentare ale copiilor;
- Implicarea activă a părinților în consolidarea comportamentelor sănătoase;
- Aplicarea informațiilor în activități practice.
Modalități de evaluare a activității:
- Întocmirea unor afișe cu reguli, sfaturi și imagini pentru promovarea unei vieți sănătoase;
- Fotografii postate pe grupul clasei, pagina de facebook a școlii ;
- Diplome premiere.
Feedback-ul activității:
Activitățile din cadrul acestui proiect au fost foarte apreciate de către părinți și copii, informațiile
primite fiind considerate prețioase. Prin prezența specialiștilor, elevii au conștientizat importanța adoptării
unui stil de viață sănătos. Atelierul de gătit le-a dezvoltat simțul practic necesar în viața de zi cu zi.
356
ROLUL ȘI IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR
EXTRACURRICULARE ÎN EDUCAȚIA COPIILOR
PROF. ÎNV. PREȘCOLAR SIDOR SILVIA
ȘCOALA GIMNAZIALA ,,IUSTIN ILIEȘIU”, ANIEȘ
“Să nu-i educăm pe copiii nostri pentru lumea de azi. Aceasta lume nu va mai exista cand ei vor fi
mari si nimic nu ne permite să stim cum va fi lumea lor. Atunci să-i invătam să se adapteze.” (Maria
sale.
Un punct forte al activităţilor extraşcolare este acela că antreneză copiii în activităţi cât mai variate
şi bogate cu o structură aparte, diferită de clasica metodă de predare-învăţare. O activitate desfăşurată într-
un mediu extraşcolar permite de asemenea şi dezvoltarea unor aptitudini speciale şi facilitarea integrării în
mediul şcolar.Trebuie să ţinem cont că, indiferent ce metodă se adopă in educaţia tradiţională, indiferent
formative exercitate asupra copilului.
Din seria activităţilor extraşcolare amintim: taberele, excursiile, piesele de teatru, spectacolele de
operă comică, atelierele creative, şezătoarele, spectacolele în aer liber, vizitele la muzee sau Grădina
Zoologică,expoziții ,serbări, festivități, etc.
cu diferite ocazii sau prin implicarea în desfăşurarea sezătorilor literare. Înainte de toate, este însă
important ca educatorul însăşi să fie creativ, pentru că numai aşa poate să aducă în atenţia copiilor săi tipuri
de activităţi extraşcolare care să le stârnească interesul, curiozitatea, imaginaţia şi dorinţa de a participa
necondiţionat la desfăşurarea acestora.
la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă si cultură. Ceea ce trebuie să ţinem
cont este că întotdeauna obiectivele instructiv – educative să primeze, dar în acelaşi timp să reusim să
prezentăm în mod echilibrat şi momentele recreative şi de relaxare. Este foarte important să dăm o notă
relaxantă tuturor jocurilor şi activităţilor.
357
Educaţia extracurriculară îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii copiilor. Ea
urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de
viaţă civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. Începând de la cea mai
fragedă vârstă, copii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i în contact direct cu obiectele şi fenomenele
din natură. Trebuinţa de a se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm
şcoala cu viaţa. În cadrul acestor activităţi se deprind să folosească surse informaţionale diverse, să
întocmească colecţii, să sistematizeze date, învaţă să înveţe. Prin faptul că în asemenea activităţi se supun
de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi.
În concluzie putem spune că activitatea extracurriculară este o componentă educaţională valoroasă şi

eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el, în primul rând, o atitudine
358
Educația extracurriculară – beneficii și exemple de activități
prof. Simin Lidia Nicoleta
Școala Gimnazială Nr. 1, sat Văleni
Participarea la activităţile extracurriculare, cât mai variate şi bogate în conţinut, are un impact major
în dezvoltarea unui elev, contribuind la gândirea şi completarea procesului de învăţare.
Beneficiile se pot observa atât în mediul școlar, cât și în cel privat – îmbunătățirea performanţei şi
rezultatelor şcolare, scăderea coeficientului de abandon şcolar, dezvoltarea unor aptitudini speciale,
facilitarea integrării sociale, fructificarea talentelor personale, cultivarea interesului pentru activităţi socio-
culturale, reducerea nivelului de anxietate şi maximizarea potenţialului intelectual care conduc la o stare
psihologică mai bună și astfel, la un nivel mai ridicat al stimei de sine.
Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru nonformal și sunt menite să identifice şi să
fructifice aptitudini, talente, să cultive gustul pentru frumos – muzică, teatru, lectură, pictură, etc., să
stimuleze un comportament creativ în diferite domenii, să îi învețe pe copii să își asume responsabilități și
astfel, să se autodisciplineze.
De asemenea, și cadrul didactic se bucură de beneficii prin gândirea și realizarea acestor activități. Își
facilitează, în acest mod, atingerea obiectivelor școlare principale-pregătirea copilului pentru viaţă,
asigurarea unei atmosfere relaxante de lucru care să permită stimularea creativă a elevilor și îmbunătățirea
relațiilor cu elevii.
Exemple de activități extracurriculare pe care le-am desfășurat cu elevii mei
Cum ne petrecem timpul fără tehnologie modernă? (activități ludice)
Obiective
Stimularea evoluţiei personale prin joc
Dezvoltarea relaţiei de prietenie şi colaborare în cadrul colectivului de elevi
Elevii au primit atlase și au lucrat pe grupe pentru a găsi nume de țări, orașe, munți, ape, pentru câte
cinci litere ce le-au fost date la începutul activității. După expirarea timpului stabilit, fiecare grupă a
prezentat denumirile pentru țări, orașe, munți, ape, plante, animale și nume, pentru literele primite și de
asemenea, pentru o bună fixare a cunoștințelor, copiii au ieșit și la hartă. Apoi, le-am prezentat regulile
jocului Țomapan și adaptările acestuia, modul de punctare a răspunsurilor și ulterior, am pus în practică
cele învățate.
În continuare, le-am prezentat regulile jocului Sudoku și le-am adus fișe spre a le rezolva, și una
dintre activitățile lor preferate Adevăr sau provocare dar, cu întrebări selectate de mine, tocmai pentru a le
arăta că un joc nu trebuie să aibă conotații negative, ci poate să fie jucat frumos, cu întrebări amuzante dar,
utile pentru dezvoltarea personală)
După aceste activități, i-am învățat pe copii să rezolve integrame. Elevii au fost receptivi și le-au
completat cu drag, individual sau în echipe.
Călătorie virtuală în jurul lumii (activități culturale)
Obiective
Stimularea curiozității
Îmbunătățirea abilităților creative prin realizarea de desene, colaje și prezentări în PowerPoint
Și eu, și elevii am pregătit proiecte despre cele mai cunoscute obiective turistice din lume. Evaluarea
s-a făcut sub forma unui concurs între cele două clase de a VIII-a – Cine recunoaște obiectivul din poză?
(construcții celebre, palate, castele, muzee, catedrale, statui, poduri, etc).
Îmbogățirea culturii generale (invenții și inventatori, muzee, personalități (scriitori, artiști, politicieni,
etc.), pictori și tablouri celebre, audiții muzicale (activități culturale)
Obiective
359
Dezvoltarea cunoștințelor de cultură generală
Stimularea curiozității
Elevii au avut de selectat 20 de întrebări de cultură generală din diverse domenii – geografie, istorie,
literatură, muzică, etc. De asemenea, le-am provocat curiozitatea și testat cunoștințele cu întrebările
selectate de mine.
O altă activitate cu care le-am captat atenția, a fost prezentarea a peste 60 de tablouri celebre, pe care
le-am selectat în prealabil. Am fost plăcut impresionată să observ că pe câteva dintre ele, copiii le-au
recunoscut din cărțile de istorie, literatură, din enciclopedii, de la televizor sau din reviste. Am discutat
despre temele și stilurile abordate de acești pictori, care sunt celebri la nivel mondial/național.
Teme clasice celebre
Obiective
- cunoașterea și aprecierea creațiilor artistice românești/ universale, populare și culte;
- cultivarea aptitudinilor de a recepta arta și de a dezvolta disponibilitățile creatoare și interpretative;
Tipul activității - audiție muzicală
Audiții muzicale (teme clasice celebre, o continuare a activităților culturale din zilele precedente, de
îmbogățire a bagajului de cunoștințe generale și de ghidare a elevilor către aspectele frumoase ale vieții)
Timp de calitate, fără telefon/ Află dacă ești un copil ECO
Tipul activității - activități ECO
Dezvoltarea relaţiei de prietenie şi colaborare în cadrul colectivului de elevi.
Copiii au primit un test Află dacă ești un copil ECO, cu întrebări. După ce au făcut testul, fiecare
întrebare a fost discutată în cadrul grupului.
Ecologizarea unei suprafețe din jurul școlii
Obiective
- creșterea nivelului de informare și conștientizare cu privire la problematica colectării selective și
reciclării deșeurilor în rândul elevilor
- responsabilizarea copiilor prin implicarea activă într-o activitate de ecologizare
- promovarea educației ecologice în școală și dezvoltarea spiritului ecologic al tinerilor
Tipul activităţii
- colectare selectivă a deşeurilor,
- activităţi de educare cu privire la ecologia şi protecţia mediului.
Activitatea extracurriculară este o componentă educaţională eficientă, cu beneficii reale atât pentru
elevi, cât și pentru cadrele didactice.
360
Prof. Simion Elena Mihaela
TITLUL POIECTULUI: Expoziția colectiva “Povestea Florilor” – Artă și Design.

ARGUMENT:
Prin intermediul aceastei activități metodice, Expoziția colectivă” Povestea Florilor”-Artă și Design,
am dorit să promovăm frumosul, arta în general, să formăm și să dezvoltăm aptituni, să schimbăm atituni,
să fructificăm valorile, să stimulăm imaginația și creativitatea elevilor la nivel județean.
Am lansat acestă provocare eleviilor talentați și celor iubitori de artă să se manifeste într-un mod cât
mai creativ și să obțină abordării expresive variate temei propuse,, Povestea florilor”.
În acest context, fiecare elev și-a transpus prin forme și culori propriile sentimente,emoții și trăiri și
a creat propria poveste în lucrarea sa. În cadrul activitații se va expune povestea lucrărilor elevilor
participanți, după care ,,se va scrie,, povestea expoziției noastre” Povestea Florilor” - Artă și Design, lansată
în perioada martie-mai.
GRUP ȚINTĂ:
• 24 de școli din județul Giurgiu
• 12 profesori coordonatori
• 110 elevi
DURATA DERULĂRII PROIECTULUI: februarie-mai
DENUMIREA INSTITUȚIILOR PARTENERE:
• Casa Corpului Didactic Giurgiu
• Inspectoratul Județean Giurgiu
INIȚIATOR PROIECT:
• Simion Elena-Mihaela – metodist ISJ Giurgiu
• D. G. – metodist ISJ Giurgiu
ECHIPA DE IMPLEMENTARE:
• I.C. L. – director CCD Giurgiu
• Simion Elena-Mihaela – metodist ISJ Giurgiu
• D. G. – metodist ISJ Giurgiu
RESURSE ALOCATE IMPLEMENTĂRII:
• umane: elevi, cadre didactice
• materiale și tehnici: pânze, acrilice, corsete, hârtie, culori, aracet, pictură, gofrare, colaj, decupaj,
design 2D, 3D, compoziții plastice, compoziții decorative, mărțișoare
• de timp: februarie-mai
361
DOMENIILE DE INTERES:
• Artă și Design
• Educație artistica
TIPUL PROIECTULUI: Județean
SCOPUL PROIECTULUI:
Nevoia de poveste este foarte adânc înscrisă în noi. Am simțit și eu nevoia ca împreună cu ceilalți
zece profesori coordonatori să povestim despre noi școlile în care activăm și despre elevii noștrii.
Expoziția colectivă,,Povestea Florilor”-Artă și Design este prima din seria de povestiri care își
propune revigorarea activităților din cadrul Cercului pedagogic de Educație plastică.
Lucrările expuse, realizate de elevi din douăzeci și patru de școli, arată că indiferent în ce mediu
trăiesc (urban sau rural) sufletele lor jinduiesc după frumos, știu să-l transpună și să obțină expresivități
plastice de mare rafinament.
OBIECTIVE:
• Promovarea artei și design-ului la nivel județean, în cadrul cercurilor pedagogice de educație plastic.
• Organizarea activităților extrașcolare de tip atelerier de creație în școlile implicate în proiect.
• Implicarea elevilor talentați și acelor iubitori de artă.
• Realizarea lucrărilor în cadrul atelierelor, fizice și online cu tema “Povestea Florilor”.
• Prezentarea lucrărilor în cadrul Expoziției “Povestea Florilor” – Artă și Design.
ACTIVITĂȚILE PROIECTULUI:
• Ateliere de creație fizice și online organizate în școlile implicate în proiect.
• Expoziția colectiva “Povestea florilor” – Artă și Design organizată la CCD Giurgiu
REZULTATELE AȘTEPTATE:
• Realizarea afișului de promovare
• Prezentarea a 105 de lucrări în expoziție
• Realizarea catalogului expoziției
PROMOVAREA PROIECTULUI
• Rețele de socializare și articole în ziarele locale
362
Simion Rozaura,
Colegiul Național Pedagogic Regele Ferdinand,
Sighetu Marmației, Maramureș
Activităţile extrașcolare sunt activități care au scopul de a completa educația primită de copii în
școală. Acestea sunt diverse și îi atrag pe copii, îi determină să se implice în diferite acțiuni care le
stimulează interesul, îi bucură, făcând mai ușoară acumularea de noi cunoştinţe, chiar dacă aceasta
presupune un efort suplimentar din partea lor. Prin aceste activități, ei, practic, nici nu realizează faptul că
și învață. Activităţile extraşcolare sunt importante și în dezvoltarea fizică şi psihică a unui copil, deoarece
prin intermediul lor, copilul va interacţiona mai uşor cu cei din jur şi va alege activitățile spre care are
predispoziții. Totodată activităţile extraşcolare dau posibilitatea și copiilor mai puțin activi sau timizi să se
remarce, dar şi celor mai îndrăzneți sau nestăpâniți, să se mai calmeze în preajma colegilor lor, având
puterea exemplului.
În general, activităţile extrașcolare în care copiii sunt antrenați urmăresc trezirea curiozității copiilor,
dorința și interesul pentru cunoaştere, atragerea copilului la integrarea în viaţa socială, stimularea şi
educarea atenţiei, sporirea capacităţii de rezistenţă la efort, dezvoltarea spiritului de competiţie, stimularea
sensibilităţii estetice, stimularea imaginaţiei, creativităţii şi iniţiativei, cultivarea unui stil de viaţă civilizat,
dar și posibilitatea de recreere.
Activităţile extraşcolare au caracter interdisciplinar, oferind multiple și eficiente posibilități de
formare a caracterului copiilor încă din învățământul preșcolar, deoarece sunt variate, astfel încât copiii pot
fi implicați în mai multe activități, satisfăcându-le interesele fiecăruia. Activitățile realizate reprezintă
pentru copii niște experiențe noi care să îi orienteze, să îi ghideze în continuare și care să îi distragă de la
alte preocupări, mai puțin benefice, cum ar fi mass media- televizor, calculator, internet, care facilitează
transformarea copiilor în niște persoane incapabile de a se controla comportamental, emoțional.
Principalele caracteristici ale activităţilor extraşcolare sunt:

• “cuprind activităţi care urmăresc dezvoltarea în ansamblu a personalităţii elevilor
• sunt activităţi organizate de cadrele didactice şi se realizează în școli sau în afara lor
• au rol de completare a activităţilor formale ale şcolii
• se realizează ținând cont de triunghiul şcoală – comunitate – familie, atât din perspectiva
participanților, cât şi a tipurilor de acţiuni realizate
• oferă elevilor posibilităţi de exprimare a identităţii personale şi de dezvoltare deplină a acestora”
(Ifrim Nicoleta, 2018, p.3).
Activitățile extrașcolare vin ca alternative în formarea copiilor în funcție de aptitudini, aspirații,

disponibilități și cultivă sentimentul de siguranță tocmai prin lipsa lucrului impus. Pedagogul american
Bruner (1970), afirma că ”oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare, i se poate preda cu succes, într-o
formă adecvată orice temă, dacă se folosesc metode și procedee adecvate stadiului său de dezvoltare, dacă
materia este prezentată într-o formă simplă, astfel încât copilul să poată progresa cu mai multă ușurință și
mai temeinic spre o deplină stăpânire a cunoștințelor" (Bruner, 1970, p.68). De aceea, prin activitățile
363
extrașcolare, cadrul didactic reușește mai bine să își cunoască copiii, să le influenţeze dezvoltarea, cu alte
cuvinte, să îi pregătească pentru viaţă.
Pedagogul Cucoș (2002) evidenția câteva deosebiri între activitățile din cadrul lecțiilor la clasă și
activitățile extrașcolare:
• Activitatea extraşcolară are un conţinut deosebit de activitatea în cadrul lecţiilor. Cunoştinţele
predate sunt conform curriculumului la disciplină, iar activităţile în afara clasei au conţinut flexibil şi foarte
variat, din diferite domenii- artă, ştiinţă, tehnică, sport.
• Participarea la activitate nu este obligatorie, este în funcție de interesele, înclinaţiile și dorințele
fiecărui copil.
• Durata activităţilor în afara clasei şi extraşcolare variază. O lecţie are durata fixă, iar activitățile
extraşcolare durează și o zi întreagă.
• Activitatea extraşcolară oferă posibilitatea copiilor de a se manifesta independent și de a prelua
inițiativa (Cucoș, 2002).
364
Simionescu Simona
mari si nimic nu ne permite să știm cum va fi lumea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze.” (Maria
natură. Trebuința de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm scoala cu
viaţa.
pregătirea copilului pentru viaţă.
Realizarea acestui obiective depinde în primul rând de educator, de talentul său, de dragostea sa pentru
în care:
valorifică și dezvoltă interesele și aptitudinile copiilor;
organizează într-o manieră plăcută și relaxantă timpul liber al copiilor contribuind la optimizarea
procesului de învățământ;
formele de organizare sunt din cele mai ingenioase, cu caracter recreativ ;
365
copiii au teren liber pentru a-și manifesta în voie spiritul de inițiativă;
participarea este liber consimțită, necodiționată, constituind un suport puternic pentru o
au un efect pozitiv pentru munca desfășurată în grup;
sunt caracterizate de optimism și umor;
creează un sentiment de siguranță și încredere tuturor participanților;
urmăresc lărgirea și adâncirea influențelor exercitate în procesul de învățământ;
contribuie la dezvoltarea armonioasă a copiilor.
dăruire, la astfel de activităţi.
366
O SĂPTĂMÂNĂ MAI ALTFEL
Prof. Inv. Primar SIMON HAJNAL
Scoala Gimnaziala Dosa Daniel Valea Izvoarelor
Săptămâna „Să știi mai multe, să fii mai bun!” – reprezintă calea spre întărirea relaţiei profesor-elev,
în absenţa clopoţelului și a lecţiei ce durează strict 50 de minute. Atmosfera din „săptămâna altfel” este una
specială, fiind trăită atât de elevi, cât şi de profesori cu sentimentul câştigării unor experienţe noi.
Copii sunt veseli, dornici de a participa la orice acţiune, de a experimenta sau exersa, profesoriisunt
dispuşi să socializeze cu elevii lor, într-un context non-formal, atipic pentru învăţământul românesc, dar
cadrul unei ore de curs. Cu această experienţa a celor cinci zile în care şcoala şi-a schimbat mersul, ne-am
obişnuit de-a lungul anilor.Din perspectiva profesorului, iniţial am simţit apăsarea unei săptămâni pierdute,
dar după această săptămână am constatat că elevii mei erau foarte încântați de activitățile desfășurate și
așteptau cu nerăbdare săptămâna din anul următor.„Şcoala Altfel” este o combinaţie de şcoală şi de timp
petrecut într-un mod plăcut cu elevii fără a fi stresați de prezența catalogului. Ultimele cinci zile au fost
pentru profesori o ocazie de a-i cunoaşte mai bine pe elevi, de a întări relaţia cu aceştia. Se poate spune că
toată perioada este de fapt o abordare transdisciplinară. Astfel, noi, cadrele didactice vom putea să le
cunoaștem trăirile lor, motivele pentru care se implică în activitatea școlară și vom putea să corectăm acolo
unde este nevoie.
Aceasta este cea mai recentă orientare privind reforma conţinuturilor, prin care se încearcă o
modalitate de organizare a acestora, care aduce o schimbare de optică în ceea ce priveşte raportul dintre
conţinutul învăţării şi elev. Transdisciplinaritatea presupune abordarea integrată a curriculum-ului prin
centrarea pe probleme ale vieţii reale, pe problemele importante,aşa cum apar ele în contextual cotidian.
Astfel stabileşte punţi între diferite cunoştinţe, între acestea şi semnificaţia lor pentru viaţa noastră, între
acestea şi posibilităţile interioare ale copilului. Ca urmare, disciplinele nu mai constituie punctul de
focalizare al formării, ci furnizează situaţii de învăţare. Astfel, învăţarea devine un proiect personal al
elevului fără a neglija însă îndrumarea şi orientarea învăţătorului care rămâne totuşi managerul situaţiilor
de învăţare. Putem face învăţarea mai interesantă, reflectând lumea reală, creând un mediu cu o varietate
mai largă de stimuli şi condiţii, determinând elevii să participe activ pe tot parcursul activităţilor şi făcând
ca activitatea să devină o acţiune practică, cu o finalitate măsurabilă.
Activitatea transdisciplinară ne face să renunţăm la instruirea informal-frontală şi elevul sau grupul

de elevi să devină centrul în jurul căruia să graviteze întreaga desfăşurare a activităţii didactice. Putem
grupa într-un singur generic obiective ale mai multor discipline planificate în cursul săptămânii în cadrul
unor scenarii de activităţi zilnice, astfel ca unităţile de învăţare ale disciplinelor să se contopească în teme
de activităţi transdisciplinare.
In acest fel, elevul nu mai trece prin secvenţe de învăţare separate în discipline diferite ci, aceiaşi
noţiune o poate aborda în mai multe moduri, conducând la o mai bună formare în modul şi în ritmul propriu
al fiecărui elev. El devine actorul activ în rolul principal al acţiunii:imaginează, construieşte, cercetează,
creează şi transpune în practică, găsindu-şi singur mijloacele din ceea ce i se oferă, originalitatea constând
în aceea că nu preia modelul învăţătorului.
367
Competiţia trece pe un plan secundar, prioritară devenind colaborarea, munca în echipă,bazată pe
sprijin reciproc pe toleranţă, pe efort susţinut din partea tuturor, îndreptat către acelaşi scop. Atenţia este
îndreptată asupra procesului de elaborare împreună, prin colaborare, a demersurilor de realizare a sarcinilor.
În săptămâna aceasta, elevii mei de la clasa I erau extrem de curioși să participe la noile activități.
Am constat că au fost extrem de preocupați pentru atingerea obiectivelor propuse. Am îmbinat utilul cu
plăcutul, și astfel totul s-a desfășurat cât mai frumos.
Activitățile despre circulație, ppt-ul despre Iisus, încondeierea ouălor s-au împletit cu momentele de
relaxare în aer liber. Plini de entuziasm și bucuroși că au participat la toate activitățile propuse, elevii mei
și-au prezentat părinților, în cea de-a cincea zi, produsele finale.
368
IMPORTANŢA ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE
ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII ELEVULUI
ŞI ÎN DEZVOLTAREA INSTITUŢIONALĂ.
Prof. înv. preșc. Simu Svetlana
Gădinița cu program prelungit. nr. 54, G. P. P. Nr. 42
învățământ.
Dorind modernizarea şi perfecţionarea procesului instructiv-educativ, trebuie să îmbinăm activităţile
şcolare cu activităţile extraşcolare. În contemporaneitate, eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se
pregăteşte copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele
formării personalităţii copiilor în acest cadru.
În învăţământul preşcolar avem misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic şi
socio-afectiv dar şi pentru o mai bună integrare socială. Astfel, se impun activităţile extracurriculare, care
nu sunt fixate de programa şcolară, ci de copii, conform intereselor şi dorinţelor lor. De cele mai multe ori,
conţinutul acestora poate fi o continuare la un nivel mai înalt a ceea ce şi-au însuşit copiii în cadrul
activităţilor didactice. De exemplu, în cadrul activităţilor din domeniul ştiinte, la activităţile de cunoaştere
a mediului după ce copiii au observat pe planşe anumite animale domestice sau sălbatice se poate propune
o activitate extraşcolară – vizitarea unei grădinii zoologice cu scopul de a-şi fixa și îmbunătăţi cunoștinţele
legate de aceste animale.
Activităţile extracuriculare sunt activităţi complementare, activităţi de învăţare realizate la grupă şi
un mod plăcut şi util, contribuind în felul acesta la formarea personalităţii copilului. De aceea, grădiniţa
trebuie să ofere diverse astfel de activităţi pentru a-i atrage pe copii. Prin conţinutul lor bogat şi diversificat
pe care le cuprinde, contribuie la evaluarea talentului şi muncii copiilor, dar în acelaşi timp, se transformă
în plăcere şi satisfacţie publică.
• serbări desfăşurate cu diferite ocazii: Crăciun, sfârşit de an, finalizare de proiecte etc.;
• desfăşurarea unor concursuri în grădiniţă: Discovery, Formidabilii, Amintiri din Copilărie,
Caleidoscopul poveștilor, Copii prietenii soarelui, etc.;
• Tîrg de Crăciun, Târg de mărțișoare;
• activităţi desfăşurate cu ocazia zilelor de 1 Decembrie, 24 Ianuarie; de 1 Iunie;
• activități gospodărești: plantare flori
• drumeții, vizite, excursii.
nu numai.
369
În toate tipurile de activităţi extracurriculare un rol important îl are climatul grupei de copii şi relaţia
educator-copil. Fiecare copil are rolul de actor cu posibilitate de exprimare liberă bazat pe încredere şi
prietenie. În general, activităţile extracurriculare contribuie la descoperirea şi dezvoltarea intereselor şi
aptitudinilor care formează caractere şi personalităţi. Este vorba de concursuri, festivaluri, expoziţii,
excursii, drumeţii, care pot oferi şansa de a trăi bucuria succesului.
Copiii din generaţiile actuale au probleme emoţionale: sunt mai furioşi, mai deprimaţi şi mai
impulsivi. Este important ca toţi elevii să aibă şanse egale de petrecere a timpului liber. Cea mai simplă şi
accesibilă formă de mişcare efectuată de copiii preşcolari şi elevii mici, este plimbarea. Aceasta se
realizează planificat şi organizat în parcuri, pe alei împădurite, pajişti, etc. Ea poate fi alternată cu jocuri
distractive, servirea unei gustări, popasuri.
O variantă de plimbare este vizita tematică la un obiectiv bine stabilit: grădina zoologică, muzeu,
gară, bibliotecă, primărie. Drumeţia dezvoltă dârzenia şi perseverenţa pentru a parcurge un traseu mai lung.
Pe lângă aspectul recreativ şi sportiv, drumeţia se asociază cu conţinuturi ale educaţiei, protecţia mediului,
dezvoltarea simţului estetic, a sentimentului de întrajutorare, aspecte de patriotism şi altele. Întrecerile şi
jocurile distractiv-recreative sunt cele mai agreate de copii pentru că ele asigură un climat de voie bună şi
destindere şi se organizează în aer liber. Dintre acestea, amintesc: Cel mai rapid, Mingea în cerc, Ocupă
locul, Stafeta, Alergare în sac, Cursa pe numere, Scaunele muzicale, Culesul castanelor, Statuile, Cursa cu
balonul şi multe altele.
La vârsta preşcolară, copiii sunt foarte receptivi, dirijaţi să-şi însuşească capaciattea de a folosi
cunoştinţele şi abilităţile formate în rezolvarea unor probleme de mediu. În urma plimbărilor, excursiilor
organizate în diferite zone ale ţării dar şi în natură sau în mediul social, copiii redau plini de creativitate şi
sensibilitate imaginea realităţii în activităţile de desen, modelaj, activităţi practice. Vizitele la muzee,
expoziţii, case memoriale constituie un mijloc de preţuire a valorilor culturale, folclorice şi istorice. Dintre
activităţile educative de protejare a mediului înconjurător, amintesc: curăţirea parcului, ocrotirea unor
animale, amenajarea colţului naturii în sala de grupă. Din multitudinea de manifestări ce contribuie la
formarea personalităţii copilului, activitatea cultural-artistică este deosebit de eficientă.
Activitățile extrașcolare sunt cele care ofera copiilor perspectiva dezvoltarii personalității și
stimularea increderii în sine prin socializare într-un cadru nonformal, prin joc, prin asimilare de informatii
pe care le descopera intr-o maniera relaxata, axata pe setea sa de cunoastere si pe stimularea curiozitatii.
În concluzie, activităţile extracurriculare, fie că sunt concursuri, festivaluri, expoziţii, competiţii,
drumeţii, vizite, excursii şi tabere sunt organizate pe tot parcursul anului şi în vacanţe, concepute ca o
prelungire a activităţilor instructiv-educative. Prin activităţile şi jocurile întreprinse, ele îşi ating scopul
educativ, sportiv, de recreere şi destindere în rândul copiilor dar şi de folosirea în mod eficient a timpului
liber. Prin intermediul acestor activităţi se stabilesc relaţii de colaborare, prietenie între copii şi familiile
acestora dar şi de autocunoaştere, comunicare eficientă, stil de viaţă, de protecţie a mediului şi gospodăreşti.
Bibliografie:
1. Dumitru Gh., Dănilă I., Turean M., Novac C., (2009), Activităţi extracurriculare şi extraşcolare
cultural- artistice în învăţământul preuniversitar, Editura Didactica Nova, Craiova;
2. Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, Cluj-Napoca 2007
3. Mocan,I.,(2009), Managementul activităţilor turistice şcolare, Editura Treira, Oradea;
4. Ionescu M.; Chiş V. – Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
370
Importanța teatrului experiențial în recuperarea copiilor cu CES
prof. Șipoș Lăcrimioara Adina
Centrul Școlar de Educație Incluzivă “Orizont”, Oradea
Teatrul experiențial -este o modalitate de terapie de expresie, care vizează stimularea succesivă şi
simultană a tuturor analizatorilor, având ca finalitate cunoaşterea mediului înconjurător şi dezvoltarea
capacităţii de diferenţiere senzorială prin intermediul celor cinci simţuri. Este o formă de terapie care
combină teoria cu practica. Astfel se oferă posibilitatea trăirii unor experienţe diverse şi profunde. Terapia
experiențială face parte din terapiile artistice alături de terapia prin artă, muzică, dans, mișcare, psihodramă;
toate fiind interdependente. Prin teatrul experiențial stimulăm simțurile majore (văzul, auzul, mirosul,
gustul, senzațiile tactile, senzațiile kinestezice), implicând persoanele în mod natural.
Este o modalitate de terapie de expresie, care vizează stimularea succesivă şi simultană a tuturor
analizatorilor, având ca finalitate cunoaşterea mediului înconjurător şi dezvoltarea capacităţii de
diferenţiere senzorială prin intermediul celor cinci simţuri. Terapia experiențială preia din terapiile
individuale umaniste principiul experienței, a trăirii aici și acum. Din această perspectivă, calitatea
experienței trăite este criteriul sănătății psihice și obiectivul intervenției terapeutice. Terapeuții experiențiali
consideră că exprimarea sentimentelor și senzațiilor este calea extinderii experienței și duce la împlinirea
personală. Nici o altă modalitate de expresie prin artă nu poate fi mai completă decât teatrul, care poate
include dansul, poezia, cântatul, pictatul, sculptura și bineînțeles arta jucatului, a punerii în scenă.
În afară de câteva principii generale, terapia experiențială nu este una structurată, nu abundă în tehnici
proprii, acestea sunt împrumutate din diferite terapii și sunt folosite pentru atingerea scopului terapeutic.
Unul din scopurile terapiei experiențiale este tocmai exprimarea emoțiilor si a ceea ce este mai autentic în
individ.
Pentru Whitaker, adecvarea personală a terapeutului, abilitatea de a fi iubitor, grijuliu, fermitatea și
abilitatea de a fi imprevizibil sunt căi de schimbare cu mult mai importante decât tehnicile terapeutice.
Whitaker credea că experiența, întelepciunea și creativitatea terapeutului îi vor ghida intențiile mult mai
bine decat orice plan preconceput sau structurat. Ei stimulează prin chiar felul lor de a fi experiențele
emoționale și interacțiunea, ajutând copiii, în cazul nostru, să fie mult mai autentici, reali și deschiși prin
modelarea comportamentului acestora după propriul lor comportament.
În cadrul activităților de teatru experiențial, se observă semnalele nonverbale ale trăirilor,
sentimentelor exprimate și neexprimate, se observă modul de interacțiune, care persoane sunt mobile sau
rigide și se străduiesc să identifice reacțiile emoționale reprimate, ascunse.
Rolul terapeutic al terapiei prin teatru poate fi exprimat în definirea câtorva scopuri în cadrul terapiei:
exprimarea emoțiilor, dezvoltarea capacității de auto-observare, expansiunea repertoriului de roluri jucate
și dezvoltarea abilităților interpersonale și a întregii personalități. (Emunah, 1995).
Teatrul experiențial ajută la: o mai mare orientare către prezent; mai puține temeri și sentimente de
inferioritate; mai multă flexibilitate; independență și autotoleranță; mai multă sensibilitate asupra propriilor
nevoi și simțuri; mai mare dorință de exprimare; o mai bună capacitate de a dezvolta relații interpersonale;
eliberarea blocajelor aducând o mare pace interioară și emoții pozitive.
Prin teatru experiențial se pun în legatură trăiri prezente și trecute din mediul înconjurător, cu
semnificație pentru subiect, ceea ce conduce la autodescoperire.
371
Aceasta formă de terapie poate fi folosită la copiii cu dizabilități, dar și la cei fără, chiar la adulți,
fiind o metodă de cunoaştere prin explorarea realităţii.
Pentru o activitate reușită este necesară munca în echipă; să se înceapă cu un singur analizator; să se
folosească materiale diverse pentru fiecare senzație; să fie alocat timp suficient fiecărui copil în parte și
fiecărui analizator; senzațiile trebuie verbalizate încontinuu; transpunerea cadrului și experimentarea în
realitate.
În special la copiii cu deficiențe mintale și/sau asociate, teatrul experiențial este o metodă utilă,
deoarece le oferă posibilitatea de a descoperi singuri, pe „propria piele”, concret, diferite trăiri și senzații.
Faptul că este scos din mediul său și plasat într-un cadru special, de poveste este cu atât mai interesant și
face experiența de neuitat, captându-le înca de la început atenția.
372
Impactul activităților extrașcolare asupra copiilor, părinților și comunității
Profesor învățământ preșcolar: Sîrghie Mihaela
Grădinița cu P. P. ,,Căsuța de turtă dulce” Constanța
Activităţile extraşcolare reprezintă un element prioritar în politicile educaționale întrucât au un impact

pozitiv asupra dezvoltării peronalității copiilor, asupra performanțelor școlare și asupra integrării sociale,
în general. Aceste activități au ca rezultat o mai bună implicare a copiilor și a părinților în viața școlii,
frecvență mai bună, apropierea părinților față de grădiniță și implicarea membrilor comunității în activitățile
grădiniței, conferă copiilor o stare psihologică mai bună, incluzând un nivel de stimă de sine mai bun şi
sentiment redus de izolare socială.
Prin activitățile din cadrul parteneriatelor copiii își îmbogățesc experiența de viață, dobândesc
cunoștințe noi pe care le aplică în viața de zi, atât în grădiniță cât și în afara ei. Prin desfățurarea
parteneriatelor, copiii câştigă un mediu de dezvoltare mai bogat, între participanţi se crează relaţiile pozitive
şi fiecare îşi va dezvolta sentimentul coeziunii sociale. Copiii devin capabili să înţeleagă lumea în care
trăiesc şi să o transforme, să se cunoască pe sine şi să se transforme, să se exprime, trăiesc experienţe reale,
sunt puşi în situaţii model pentru viaţa lor viitoare ca adulţi, învaţă să reacţioneze adecvat la situaţii date,
să colaboreze, să comunice, să aibă iniţiativă, să devină creativi. Ilustrând realităţile vieţii lor cotidiene,
activităţile specifice grădiniţei, familiei şi comunităţii din care fac parte, variatele forme de exprimare ale
copiilor dobândesc atât rol formator cât şi informator. Rezultatul actului lor creator devine astfel cartea lor
de vizită, dar şi a unităţii de învăţământ şi, generalizând, putem avea încredere în puterea viitoarei generaţii
de adulţi de a-şi crea un mod de viaţă fundamentat pe principii sănătoase, tolerantă, cooperare, spirit civic,
pozitivism.
elevii acumulează în cadrul lecţiilor. Spectacolele constituie o altă formă de activitate extracurriculară în
şcoală, prin care copilul face cunoştinţă cu lumea minunată a artei.
„ȘCOALA ALTFEL” – „SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN”

FIŞĂ DE ACTIVITATE
1. Proiect: ,, Școala altfel – să știi mai multe, să fii mai bun!”
2. Tema activităţii: ,,Elefănțelul curios”
3. Data:
4. Durata activităţii: 35 minute
5. Grupa: mijlocie
6. Parteneri implicaţi: Teatrul de păpuși
7. Obiective:
să manifeste atenție și interes față de piesa de teatru vizionată;
să desprindă/ să rețină mesajul poveștii;
să-și cultive dragostea și respectul față de artă.
8. Resurse:
373
a) Umane: preșcolari, actori, educatoare;
b) Materiale: păpuși;
9. Descrierea activităţii: În ziua de ........, în cadrul unei activități ,,Școala Altfel”, copiii grupei
mijlocii au participat alături de alți colegi din grădiniță la un spectacol de teatru cu piesa ,,Elefănțelul
curios”. Copiii sunt familiarizați cu astfel de spectacole, majoritatea mergând săptămânal la teatru pentru
copii, drept dovadă au manifestat un comportament civilizat, plăcere și interes față de povestea derulată.
10. Modalităţi de evaluare a activităţii: realizarea unei activități de repovestire în sala de grupă;
precizarea mesajului de către copii; diverse discuții pe baza piesei de teatru vizionată.
11. Rezultate înregistrate: Cunoscând atracția copiilor față de piesele de teatru, am constatat și
de această dată că acest tip de activitate extrașcolară a fost întâmpinată cu entuziasm atât de copii, cât și de
părinți.
Educatoare,
Parteneri/ colaboratori (inclusiv părinți).
BIBLIOGRAFIE:

374
Prof. SÎRBU ANDA DORINA
Grădinița cu PP. Nr. 7, Drobeta Turnu Severin
natura.Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm scoala cu
viaţa.
activitatea unor personalităţi de seamă ale ştiinţei şi culturii universale şi naţionale, relaţiile dintreoameni
375
referim la televizor, calculator si internet, care nu fac altceva decât să contribuie la transformarea copiilor
noştri in nişte persoane incapabile de a se controla comportamental , emoţional şi mai presus de toate slabi
sale.
atmosfera sarbatoreasca instalata cu acest prilej. Aceste mici serbari, organizate de catre cadrele didactice,
le ofera elevilor rasplata primita dupa munca, si de asemenea au un rol de motivare, mai putin seminificativ.
cunoscute toate posibilitati pe care acestia le au. Concursuri precum „Cangurul” sau Olimpiadele Scolare
didactice in clasa. Daca sunt organizate intr-o atmosfera placuta vor stimula spiritul de initiativitate al
copiluiui, ii va oferi ocazia sa se integreze in diferite grupuri pentru a duce la bun sfarsit exercitiile si va
asimila mult mai usor toate cunostintele.
376
influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal – pregătirea copilului
pentru viaţă.. Realizarea acestui obiective depinde în primul rând de educator, de talentul său, de dragostea
sa pentru copii, de modul creator de abordare a temelor, prin punerea în valoare a posibilităţilor şi resurselor
de care dispune clasa de elevi.
Activitatile extracurriculare sunt apreciate atat de catre copii, cat si de factorii educationali in masura
in care:
valorifica si dezvolta interesele si aptitudinile copiilor;
organizeaza intr-o maniera placuta si relaxanta timpul liber al copiilor contribuind la optimizarea
procesului de invatamant;
formele de organizare sunt din cele mai ingenioase, cu caracter recreativ;
copiii au teren liber pentru a-si manifesta in voie spiritul de initiativa;
participarea este liber consimtita, necoditionata, constituind un suport puternic pentru o
activitate sustinuta;
au un efect pozitiv pentru munca desfasurata in grup;
sunt caracterizare de optimism si umor;
creeaza un sentiment de siguranta si incredere tuturor participantilor;
urmaresc largirea si adancirea influentelor exercitate in procesul de invatamant;
contribuie la dezvoltarea armonioasa a copiilor.

377
EDUCAŢIA NONFORMALǍ –
ACŢIUNE COMPLEMENTARǍ EDUCAŢIEI INSTITUŢIONALIZATE
Prof. SMARANDACHE ADRIAN
ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, EFORIE NORD, CONSTANȚA
Semnificaţia latinescului ”nonformalis” este: fără forme, în afara formelor organizate în mod oficial
pentru un anumit gen de activitate. Termenul desemnează o realitate educaţională mai puţin formalizată sau
neformalizată, dar totdeauna cu efecte formative.
Educaţia nonformală se realizează în afara formelor educative oficiale din unităţile de învăţământ.
Ea se desfăşoară în cadrul unor instituţii şi unor forme specifice altor activităţi, care direct, dar în mai
mare măsură indirect îşi proiectează şi mai ales îndeplinesc şi obiective educaţionale, aşa cum sunt: mass
media-radioul, televiziunea, presa, cinematograful, ca şi muzeele, expoziţiile, anumite activităţi cultural-
artistice, ştiinţifice, sportive, economice, etc.
Îmbinată cu educaţia formală, aceasta contribuie la dezvoltarea integrală, complexă şi
multidimensională a personalităţii. De aceea, învăţământul de toate gradele trebuie să includă şi acţiuni ale
educaţiei nonformale, căci „această formă de educaţie, datorita specificului, varietăţii conţinuturilor şi
acţiunilor ei, poate spori receptivitatea, interesul, activitatea şi antrenarea tineretului în diferite genuri de
activităţi culturale, ştiinţifice, etc., influenţând pozitiv şi educaţia formală.”1
Prin natura şi specificul ei, educaţia nonformală atestă însuşiri proprii, printre care amintim:
- marea varietate;
- flexibilitatea sporită;
- diferenţierea conţinuturilor şi a tehnicilor de lucru;
- caracterul opţional sau facultativ;
- implicarea mai profundă în actul organizării a însăşi persoanelor educate (implicarea lor se întinde
pe o arie foarte largă: obiective, conţinuturi, administrare, etc.).
Dacă ne referim la componenta etapei preşcolare şi şcolare a educaţiei nonformale, trebuie să

diferenţiem o seamă de caracteristici specifice2:
– Proiectarea pedagogică neformalizată, cu programe deschise spre interdisciplinaritate şi educaţie
permanentă – la nivel general-uman, profesional, sportiv, estetic, civic, etc.
– Organizarea facultativă, neformalizată, cu profilare dependentă de opţiunile copiilor şi ale
comunităţilor şcolare şi locale, cu deschideri speciale spore experiment şi inovaţie;
– Evaluarea facultativă, neformalizată, cu accente psihologice, prioritar stimulative, fără note sau
calificative oficiale.
1
Ioan, Bontaş, Pedagogie, Ed. All Educational S.A., Timişoara, 1998, p.14.
2
Anca, Dragu; Sorin, Cristea – Psihologie şi pedagogie şcolară, Ed. Ovidius University Press, Constanţa, 2002, p. 123.
378
Aceste conţinuturi urmăresc desfăşurarea unei activităţi cu caracter formativ, prin excelenţă, dirijate
de personalul specializat în strânsă legătură cu copiii, părinţii, organizaţiile socio-culturale şi socio-politice.
Din dorinţa de a argumenta în favoarea necesităţii articulării celor două tipuri de educaţii, prezentăm,
în tabelul următor, caracteristicile învăţării formale şi nonformale prin utilizarea unor termeni oarecum
extremi:
ÎNVĂŢAREA FORMALĂ ÎNVĂŢAREA NONFORMALĂ

▪ Proces condus de cadrul didactic ▪ Proces condus de persoana care învaţă
▪ Desfăşurată la clasă ▪ Activitate extraşcolară
▪ Programată ▪ Neprogramată, episodică
▪ Directă şi structurată ▪ Indirectă, nereglementată
▪ Obligatorie ▪ Opţională/voluntară
▪ Secvenţială ▪ Degajată, nestructurată, non-secvenţială
▪ Concepte-exemple-experienţe ▪ Experienţa practică poate fi
predominantă
▪ Puţine rezultate neaşteptate ▪ Multe rezultate neaşteptate
▪ Aspectul social nu este esenţial ▪ Aspectul social este esenţial (învăţare
prin cooperare)
▪ Timpul nu este la latitudinea copiilor ▪ Timpul afectat este la latitudinea
copiilor
▪ Evaluată şi certificată ▪ Neevaluată, necertificată
Este evident faptul că învăţarea nu se limitează numai la instituţiile formale, ci se desfăşoară pe tot
parcursul vieţii în nenumărate locaţii neoficiale.
Educaţia nonformală sprijină direct şi indirect, acţiunile şi influenţele sistemului de învăţământ, pe
două circuite pedagogice principale:
1. un circuit pedagogic situat în afara grupei/clasei;
2. un circuit pedagogic situat în afara unităţii de învăţământ.
În această ultimă categorie se încadrează activităţile organizate prin valorificarea educativă a timpului
liber:
- activităţile cu resurse tradiţionale - excursii, vizite, tabere, vizionări de spectacole (teatru, cinema,
etc.) şi de expoziţii, etc;
- activităţile cu resurse moderne: videotecă, mediatecă, discotecă; radio, televiziune şcolară; instruire
asistată pe calculator, cu reţele de programe nonformale etc.
379
MODALITǍŢI ŞI FORME DE ORGANIZARE
A ACTIVITǍŢILOR EXTRACURRICULARE
Prof. înv. primar SMARANDACHE OANA
COLEGIUL NAȚIONAL DE ARTE REGINA MARIA, CONSTANȚA
Formele de organizare a procesului de învăţământ reprezintă un sistem didactic ideatic şi practic

coerent, însă cu multiple posibilităţi de remodelare. Astfel, cadrele didactice, luând în considerare
informaţiile pedagogico-metodice, au posibilitatea de a manifesta iniţiativă creatoare în organizarea şi
proiectarea formelor de activitate didactică, în funcţie de cazul concret al procesului de instruire.
Toate activităţile extradidactice, pentru a fi realizate la nivele superioare de calitate, performanţă şi
eficienţă implică, în mod necesar, organizarea şi proiectarea lor.
Organizarea reprezintă acţiunea complexă de asigurare ordonată, disciplinată, raţională, coerentă şi
eficientă a activităţilor, a forţelor şi mijloacelor umane şi materiale necesare punerii în operă a
componentelor esenţiale: obiectivele, conţinuturile, strategiile didactice, evaluarea şi, îndeosebi, formele
de activitate didactică.
Succesul activităţilor extradidactice depinde, în mare măsură, de modul cum sunt ele organizate.
Improvizaţiile şi desfăşurarea la întâmplare a acestora determină deseori insuccesul lor.
Clasificarea modalităţilor de organizare a activităţilor extradidactice
Există două moduri principale de organizare, fiecare integrând activităţi specifice:
• frontal;
• pe grupe
Prezentăm, în continuare, taxonomia principalelor modalităţi de organizare a activităţilor
extradidactice:
Tipuri de activităţi
Activităţi frontale Activităţi de grup dirijate
1 2
- vizita; - vizita şi excursia în grupuri mici;

- excursia; - concursurile;
- plimbarea; - serbările muzicale ce nu antrenează
- vizionarea de spectacole etc.; toţi copiii din clasă (grupul vocal).
- audiţiile;
- serbările;
- concursurile.
380
Se poate constata că activitatea frontală este forma de bază a organizării şi desfăşurării activităţilor
extracurriculare.
Referindu-se la formele de organizare a activităţii didactice şcolare, Miron Ionescu (1995) propune o
a doua taxonomie a formelor de organizare a activităţii didactice complementare lecţiei, în funcţie de locul
desfăşurării activităţii:
activităţi desfăşurate în şcoală, în afara clasei:
organizate de comunitatea didactică a şcolii: cosultaţii, meditaţii, cercuri pe materii, şezători
literare, jocuri şi concursuri şcolare, serbări şcolare, cenacluri, întâlniri cu personalităţi ale culturii, ştiinţei
etc.;
organizate de alte instituţii cu funcţie educativă: activităţi de educaţie rutieră, sanitară, vizionări
de spectacole, filme tematice etc.
activităţi extraşcolare:
organizate de comunitatea didactică a şcolii: excursii şi vizite didactice, vizionări de spectacole,
filme tematice etc.;
organizate de alte instituţii: tabere naţionale, judeţene de documentare şi creaţie, emisiuni radio şi
TV etc.
Plecând de la delimitările de ordin pedagogic ale autorului, conturăm, în funcţie de acelaşi criteriu, o
taxonomie a formelor de organizare a activităţilor extracurriculare la vârsta preşcolară:
activităţi desfăşurate în grădiniţă, în afara activităţilor integrate educaţiei preşcolare
instituţionalizate:
organizate de comunitatea didactică: vizionări (diafilme, filme şi spectacole televizate, înregistrări
video), audiţii (poveşti însoţite de muzică, poveşti muzicale, audiţii muzicale, audiţii radiofonice), serbări
(spectacolele grupurilor vocale, instrumentale şi vocal-instrumentale; montajele literar-muzicale,
şezătorile, scenetele); expoziţiile; concursurile.
organizate de alte instituţii cu funcţie educativă: activităţi de educaţie rutieră, sanitară, vizionări
de spectacole (teatru de păpuşi, teatru pentru copii).
activităţi desfăşurate în afara grădiniţei:
organizate de comunitatea didactică: plimbări, excursii şi vizite, vizionări de spectacole, filme etc.;
organizate de alte instituţii; tabere, emisiuni radio şi TV etc.
381
Obiceiuri prin lume…
Prof. inv. primar SMEUREANU VIORICA MARIA,
Scoala Gimnaziala “Regele Ferdinand” Sibiu
În sӑptӑmȃna “Şcoala Altfel” am organizat, ȋmpreunӑ cu elevii o activitate cu tema: “Obiceiuri prin
lume…”. Obiectivul principal al activitӑţii a fost cunoaşterea modului cum sӑrbӑtoresc oamenii Paştile ȋn
diferite ţӑri din lume.
Am ȋnceput prin a prezenta elevilor intenţia de a organiza o astfel de activitate, apoi am prezentat-o
şi pӑrinţilor la şedinţa pe care am organizat-o pentru discutarea programului de activitӑţi pentru sӑptӑmȃna
“Şcoala altfel”. Încet, ȋncet, de la idea unei activitӑţi, am ajuns la un proiect ȋn care s-au implicat ȋn egalӑ
mӑsurӑ elevi şi pӑrinţi şi care s-a finalizat printr-o activitate pe care cu siguranţӑ cu toţii ne-o vom aminti
cu drag peste ani.
Pӑrinţii s-au implicat contactȃndu-şi rudele şi prietenii din diferite ţӑri si procurȃnd decoruri de Paşti
specifice altor popoare. Am primit o mulţime de obiecte, dar şi link-uri care mi-au fost de mare folos ȋn
activitatea de documentare pentru proiect. De asemenea, am avut costume de iepuraşi pe care cȃţiva elevi
le-au ȋmbrӑcat la activitatea de final şi coşuleţe cu ouӑ de ciocolatӑ pe care “iepuraşii” le-au ȋmpӑrţit tuturor
copiilor prezenţi.
Elevii au realizat decoruri, planşe, ouӑ ȋncondeiate cu care am organizat o expoziţie, au ȋnvӑţat cȃntece
şi poezii pe care le-au prezentat ȋn faţa publicului (copii, pӑrinţi, bunici, prieteni ) la activitatea de final. Am
avut o mulţime de oaspeţi pentru cӑ, tot cu sprijinul pӑrinţilor, am realizat şi afişe pentru a populariza
activitӑţile din cadrul proiectului.
Am ȋnceput seara cu o prezentare power-point cu tema “Învierea Lui Hristos- cea mai mare sӑrbӑtoare
a creştinilor”, pentru a sublinia semnificaţia religioasӑ a sӑrbӑtorii Paştilor. Au urmat versuri recitate de
copii şi o apoi o altӑ prezentare cu imagini din diferite ţӑri, cu obiceiuri specifice Paştilor pe diferite
meridiane ale lumii.
Am trecut apoi la o activitate interactivӑ, prin care am ȋncercat sӑ-i ajut pe copii sӑ ȋnţeleagӑ de ce
este din ce mai rӑspȃndit şi la noi obiceiul ca, de Paşti, iepuraşul sӑ aducӑ daruri copiilor, ce obiceiuri existӑ
ȋn alte ţӑri de a oferi cadouri copiilor sau persoanelor dragi cu ocazia sӑrbӑtorii Paştilor, ce simbolizeazӑ
oul, iepuraşul, clopotele etc.
Şi, ca sӑ nu credem cӑ ouӑle cu surprize sunt o invenţie recentӑ a vreunei firme producӑtoare de
ciocolatӑ, am ȋncheiat cu o prezentare a ouӑlor pe care ţarii ruşi le dӑruiau mamelor şi soţiilor ȋn dimineaţa
de Paşti, veritabile capodopere din aur şi pietre preţioase realizate de bijutierul Fabergé. A fost o surprizӑ
atȃt pentru copii, cȃt şi pentru adulţi sӑ descopere cu cȃtӑ fantezie şi mӑiestrie sunt realizate aceste
minunӑţii.
La final, copiii au primit ȋn dar ouӑ de ciocolatӑ, dar şi fursecuri ȋn formӑ de iepuraşi, ouӑ, puişori
primite de pe meleaguri strӑine, ori pregӑtite de mӑmici.
A fost o searӑ de neuitat, atȃt pentru copii, cȃt şi pentru pӑrinţi, dar a fost mai ales ȋncununarea unei
activitӑţi ȋn echipӑ, profesor- elevi-pӑrinţi, un prilej de a consolida colectivele de elevi şi de pӑrinţi şi de a
demonstra cӑ, ȋmpreunӑ, putem realiza lucruri minunate.
Am ȋnvӑţat, cu ocazia lucrului la acest proiect cӑ, pentru sǎptǎmȃna “Școala altfel” nu e nevoie sӑ ne
propunem multe activitӑţi, ci putem alege o temӑ pe care sӑ o dezvoltӑm şi sӑ o aprofundӑm ȋn diferite
moduri.
În sӑptӑmȃna “Şcoala altfel”, putem realiza activitӑţi pe care nu am reuşi sӑ le desfӑşurӑm cu altӑ
ocazie. De aceea consider cӑ ideea includerii acestei sӑptӑmȃni ȋn cadrul anului şcolar este una beneficӑ
pentru elevi, un prilej de a da activitӑţilor şcolare forme inedite care sӑ le facӑ mult mai atractive.
382
EDUCAȚIA NON-FORMALA
ÎN SĂPTĂMÂNA ”ȘCOALA ALTFEL„
PROFESOR ÎNVĂȚĂMÂNT PREȘCOLAR: ȘOFELEA SIMONA MIHAELA
GRĂDINIȚA NR. 53, SECTOR 5, BUCUREȘTI
Educaţia non-formală reprezintă ansamblul acţiunilor pedagogice proiectate şi realizate într-un cadru
instituţionalizat extradidactic şi/sau extraşcolar, constituit ca o “punte între cunoştinţele asimilate la lecţii
şi informaţiile acumulate informal” (Văideanu George)
Educaţia nonformală valorifică activitatea de educaţie/instruire organizată în afara sistemului de
învăţământ dar şi în interiorul acestuia sub îndrumarea unor cadre didactice specializate în proiectarea unor
acţiuni educaţionale care asigură realizarea corelaţiei subiect/educator – obiect/educat la niveluri de
flexibilitate complementare în raport cu resursele pedagogice formale.
Săptămâna altfel” este programul care dă profesorului posibilitatea de a experimenta noi tehnici de
învăţare, predare, comunicare şi interacţiune.
Învăţarea non-formală este o învăţare lipsită de factorul stres, aceasta dezvoltă aptitudini sociale, ne
învăţa să lucrăm în echipă, să luăm iniţiative. Invăţarea non-formală se bazează pe procesul de
comunicare şi dă posibilitatea participanţilor de a avea un orizont deschis de idei. Mai mult decât atât,
învăţarea non-formală este învăţare distractivă, o învăţare care te face creativ şi te face să îţi recunoşti
propriile nevoi, de a te face responsabil.
O prima activitate propusă este un concurs de cântece. Fiecare preșcolar pregăteşte un cântec, la modă
sau nu, îl prezintă în cadrul concursului. Copii pot face echipe (formaţii) în care pot cânta doi sau mai mulţi.
Astfel, preșcolarul lucrează în echipă cu colegii cu care decide să cânte, comunică cu aceştia şi îşi aduce
contribuţia creativă la modalitatea de a interpreta( dans, vestimentaţie).
Jocul de rol – Jocurile de rol permit copiilor să păşească în afara lumii lor reale, să accepte şi să se
schimbe într-un alt personaj. Copii fie că improvizează, fie că îşi crează propriul caracter sau li se dau
cartonaşe cu roluri. În oricare din cazuri, are un efect de stimulare şi copii se simt liberi să se angajeze în
procesul de învăţare.
O altă activitate sunt jocurile – învăţarea prin joc. O serie de jocuri interactive în care comunicarea
este esențială.
Jocul implică gândirea şi limbajul. În funcţie de natura jocului, se alege un anumit tip de limbaj,
intervin diverse procese de analiză, de sinteză, de abstractizare sau de concretizare.
Toate aceste activităţi au ca scop dezvoltarea limbajului,inițiativă în desfășurarea unor concursuri sau
jocuri în echipă.
383
ACTIVITĂȚILE EXTRAȘCOLARE ȘI IMPORTANȚA LOR
ÎN PERIOADA PREŞCOLARĂ
Prof. Înv. Preşc. SOITARIU MARILENA
G.P.N. ŞUICI, jud. ARGEŞ
Vârsta preşcolară este vârsta ideală de a forma profilul personalităţii viitorului om de a-l pregăti
pentru viaţă şi societate. Educaţia extracurrriculară îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea
personalităţii preşcolarilor. În grădiniţa contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se
pregăteşte copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele
formării personalităţii copiilor. În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect
psihointelectual, fizic şi socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială.
Activităţile extracurriculare au o importanţa deosebită în activitatea educaţională. Din ce în ce mai
multe sisteme educaţionale le adoptă şi le recunosc meritele în îmbunătăţirea performanţei copiilor la
şcoală. S-a observat faptul că activitatea de învăţare dă rezultate mult mai bune dacă este îmbinată şi cu
câteva momente de distracţie şi detensionare.
Activităţile extracurriculare organizate de grădiniţa au conţinut cultural, artistic, spiritual, ştiinţific,
tehnico-aplicativ, sportiv sau sunt simple activităţi de joc sau de participare la viaţa şi activitatea comunităţii
locale.
Sărbătorirea zilei de naştere a unui copil la care participă colegi din toată grădiniţa, vizionarea în grup
a unor spectacole la teatrul de păpuşi, vizitarea centrului de plasament, excursii, plimbări în parc, vizite la
diferite muzee.
Excursiile şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la educarea
dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii cunosc locul natal în
care au trăit, muncit şi luptat înaintaşii lor învăţând astfel să-şi iubească ţara, cu trecutul şi prezentul ei. Prin
excursii copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă
scriitori şi artişti.
Serbările reprezintă un necesar izvor de satisfacţie, bucurii, creează buna dispoziţie.
Serbările pot lua forme variate, de la solemna evocare istorică la un vesel carnaval. La pregătirea şi
realizarea serbărilor, copiii participă cu însufleţire şi dăruire, din dorinţa de a oferi spectatorilor momente
de ţinută estetică, distracţie, satisfacţie, făcându-le viaţa mai frumoasă, mai plină de sens.
-Ziua mamei, Ziua copilului, Sfârşit de an.
- Serbări cu caracter istoric, cultural, comemorativ si religios: Ziua recoltei, Sf. Nicolae, Crăciun,
Paşti, 1 Decembrie, 24 Ianuarie, Ziua lui Eminescu, Ziua Europei, Carnaval;
384
didactic trebuie să-i acorde atenţie,adoptând el în primul rând o atitudine creatoare,atât în modul de
realizare al activităţii,cât şi în relaţiile cu copii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită
stimularea creativă a copiilor.
Bibliografie:
1. Ionescu M. Chiş ,,Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi

autoinstruire’’.Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001
2. Lespezeanu M. ,,Tradiţionalism şi modern în învăţământul preşcolar’’Editura S.C.
3. Preda Viorica ,,Metodica activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de
copii.’’Editura,,Gheorghe Cârţu Alexandru’’,Craiova, 2009.
385
Activitățile extrașcolare
Prof. înv. primar: Solcan Trandafira
Liceul Tehnologic „Ștefan cel Mare” Cajvana
referim la televizor , calculator si internet, care nu fac altceva decât să contribuie la transformarea copiilor
noştri in nişte persoane incapabile de a se controla comportamental , emoţional şi mai presus de toate slabi
sale.
386
In urma plimbarilor, a excursiilor in natura, copiii pot reda cu mai multa creativitate si sensibilitate ,
sale.

387
IMPACTUL ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE
ASUPRA EDUCAȚIEI COPIILOR
Prof. înv. primar Spiridon Ion
Școala Gimnazială Bircii, or. Scornicești, jud. Olt
adecvată, orice temă.” (Jerome S. Bruner)
Activitățile extracurriculare sunt percepute în general ca fiind complementare celor obișnuite,

desfășurate în sala de clasă, lipsind constrângerea specifică în cadrul orelor de curs.
Activităţile extraşcolare constituie modalitatea neinstituţionalizată de realizare a educaţiei. Elevii nu
pot evolua doar în cadrul orelor de curs, ci au nevoie de aceste activităţi prin care să-şi poată dezvolta
capacităţi ce ţin de: sociabilitate, optimism, creşterea sentimentului valoric personal, creşterea stimei de
sine şi a încrederii în forţele proprii.
Toți școlarii ar trebui să-și găsească anumite activități prin care să-și ocupe timpul liber într-un mod
util. Uneori, cursurile pe care le studiază un copil la școală, la anumite discipline, nu sunt suficiente pentru
a înțelege în profunzime ideea de bază, motiv pentru care activitățile extrașcolare vin în ajutor. Mai mult,
ele ajută adesea și la dezvoltarea culturii generale și la identificarea anumitor pasiuni.
Aria de desfășurare a acestora e greu de stabilit. Pot fi excursii, drumeții, vizite la muzee, la diverse
instituții publice, la alte unități de învățământ, vizionarea de spectacole de teatru, operă, muzică clasică,
activități artistice, cluburi tematice, activități sportive, legate de protecția mediului ș.a.
Voi enumera câteva trăsături de bază ale activităților extrașcolare:
etc.);
-au rol complementar celui al școlii;
-dezvoltarea copiilor depinde de un întreg sistem de fenomene și relații, iar activitățile extrașcolare
-oferă posibilitatea de exprimare și explorare a identității, dezvoltă capitalul social al copiilor.
388
De la cea mai fragedă vârstă , copiii acumulează o serie de cunoştinte punându-i in contact direct cu
turistice, elevii îşi pot forma sentimentul de respect şi dragoste faţă de natură, faţă de om şi realizările sale.
O activitate extrașcolară ce poate fi adoptată de cei mici, după orele obligatorii de la școală, mai este
și atelierul creativ, care, de asemenea, ajută la stimularea mai multor abilități. Spre exemplu, vorbim despre
exprimarea liberă prin artă, de creativitate, imaginație, dar și de puterea de a gândi logic. Este recomandat
ca acest tip de activitate extrașcolară să fie urmat încă din grădiniță, pentru că îl poate ajuta pe cel mic să-
și descopere o pasiune din timp.
Tot din gama exemplelor de activități extrașcolare fac parte și spectacolele, care-l pun pe cel mic față
în față cu lumea artei. Rolul de spectator îi poate dezvolta, în același timp, și latura critică.
În concluzie, educatorul poate face multe pentru educarea spiritului creativ în cadrul activităţilor
extracurriculare. Totuși, reiese necesitatea de a modifica destul de mult modul de gândire, trebuind să evite
critica în astfel de activităţi, să încurajeze elevii. Totodată, acesta ajută la dezvoltarea celui mic și la
definirea ariei sale de preocupări.
Bibliografie:
Ionescu M., Chiş V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
Lazăr V., Cărăşel A., Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Ed. Arves, Craiova, 2007;
https://ro.scribd.com/doc/190252918/Locul-%C5%9Fi-rolul-activit%C4%83%C5%A3ilor-
extracurriculare-in-educa%C5%A3ia-copiilore.
389
O săptămână …ALTFEL!
Profesor preșcolar Stan Camelia Maria
Școala Gimnazială ”Sf. Andrei”, Structura PLATONEȘTI, Grupa PITICILOR
Loc. Sărmaș, județul Harghita
Lumea în care se nasc copiii de astăzi este una complexă, într-o permanentă schimbare, iar aceştia
trebuie pregătiţi să înţeleagă şi să accepte provocările, să devină ei înşişi factori ai schimbărilor viitoare,
acest lucru se realizează în cadrul activităţilor/ orelor din grădinţă/ şcoli, dar programul „şcoala altfel”
propune un alt mod de a pregăti copiii pentru această lume, într-un mod practic, creativ, inovator, care să-i
implice pe copii în activităţi deosebite şi interesante pentru ei.
Bucuria, veselia, descoperirea, munca în echipă și voia bună au fost prietenele grupei PITICILOR în
această săptămână.
Mânuțele pricepute au pregătit un cadru de poveste, încă din prima zi, confecționând coifuri, ornând
baloane și decorând sala de grupă cu flori de primăvară.
Pentru a înțelege mai bine cât de important este să respectăm anumite reguli, am primit vizita d-nei
Mihaela Ciforac, plutonier adjuvant șef și a d-nei Mihaela Țăran_ asistentă socială.
Am făcut cunoștință cu animalele și păsările pădurii, faună și floră prin vizita la ,,CASA PĂDURII"
din Ditrău.
Am încheiat această săptămână cu o petrecere "pe cinste" la spațiul de joacă SpiderLand din Toplița.
Fotografii din cadrul activităților
ATELIER DE CREAȚIE
390
MICII PIETONI
PROTEJĂM NATURA!
MICII SPORTIVI
SUNTEM ACTORI
Obiectivele urmărite:
1. Activităţi de educaţie informală şi nonformală care să amelioreze comportamentul de adaptare
şcolară;
2. Crearea unei motivaţii optime pentru activitatea extraşcolară;
3. Implicarea familiei în activităţile extraşcolare;
4. Activităţi de dobândire a deprinderilor de viaţă independentă şi autonomie personală.
Modalităţi de evaluare a activităţii: jocuri, colaje, chestionare copii, poze, expozitie, dialogevaluativ.
391
Concluzii:
Prin modul relaxat de desfăşurare, copilul îşi dezvoltă abilităţile de interacţiune socială şi adoptă o
atitudine pozitivă în dezvoltarea relaţiilor cu cei din jur. De asemenea, această activitate duce la creşterea
coeziunii de grup în grădiniţă prin orientarea spre munca în echipă. Copiii manifestă deschidere spre nou,
caută soluţii la problemele care necesită rezolvare și sunt mai responsabili.
Analiza SWOT:
a) Puncte tari:
-munca în echipă;
-implicarea în activităţi a copiilor în realizarea obiectivelor;
-crearea unui climat educaţional deschis şi stimulativ prin relaţiile interpersonale;
b)Puncte slabe:
– reticenţa faţă de nou şi schimbare a unor părinţi;
– fonduri insuficiente pentru realizarea activităţilor
-varsta prea frageda a unor copii;
– neparticiparea tuturor copiilor la anumite activități
-timp nefavorabil.
c)Oportunitati:
- dorinţa cadrelor didactice pentru schimburi de experienţă şi pentru acţiuni organizate în parteneriat;
– creşterea calităţii parteneriatului, a iniţiativei private şi a sprijinului comunitar pentru dezvoltarea
şi susţinerea actului educaţional;
– promovarea valorilor/ obiceiurilor/ traditiilor nationale si europene ;
d) Amenintari:
-insuficientă conştientizare a părinţilor copiilor privind rolul lor de principal partener educaţional al
şcolii;
-instabilitatea economică duce la discriminarea unor copii care n-au resurse materiale pentru a
participa la activităţi;
392
PROIECT DE ACTIVITATE
DESCHIDERE SPRE INTERCULTURALITATE PRIN TALENTE
Cartea: Maitreyi de Mircea Eliade
PROFESOR COORDONATOR: STAN DIANA
COLABORATORI: dir.adj. B. M., prof. documetarist J. S.

COLEGIUL NAȚIONAL AVRAM IANCU, CÂMPENI, JUD. ALBA
Clasa a IX-a ȘTIINȚE SOCIALE BILINV FRANCEZĂ
CERCUL DE LECTURĂ: Moții colecționari de valori
PERIOADA DE DESFĂȘURARE: februarie 2023
PROMOVARE: site-ul Lecturiadei, pagina de facebook a concursului, avizier CDI CNAI
SCOPUL: experimentarea unei alte culturi prin lectură care va ajuta la înțelegerea diferențelor
culturale, dar și la medierea între membrii unor culturi diferite, prin întrebări și gândire critică
VALORI: prietenie, dragoste, speranță, familie
METODE: (pre)text: scrisoare; jurnal cu dublă intrare, joc de rol, poster, dezbatere, chestionar privind
abordarea interculturalitătii în școală, harta conceptuală, fișa de identitate a personajului
Obiective:
1. Elevii vor învăța să abordeze diversitatea culturală existentă în cultura națională și în afara ei;
2. Elevii vor exprima puncte de vedere față de valori ale culturii proprii sau ale unei alte culturi,
idenficate în cărțile citite;
DESCRIEREA ACTIVITĂȚII: prin această activitate mi-am propus să aflu cât de deschiși sunt elevii
de clasa a IX-a spre a-și îmbogăți cunoașterea legată de propria cultură și a altora. Inițial am redactat
scrisori de dragoste în care am folosit zicători și proverbe despre iubire. Vom citi fragmente, vom completa
jurnale de lectură, vom elabora harta conceptuală sub formă de poster vizând și valorile identificate. Vom
dezbate diferențele culturale.
ACTIVITATEA 1
• (PRE)TEXT scrisori de dragoste în care am folosit zicători și proverbe despre iubire.
• Prezentare obiectivelor activității;
• chestionar privind abordarea interculturalitătii în școală
ACTIVITATEA 2
Lectura romanului Maiteryi de Mircea Eliade individual, dar și a unor fragmente semnificative în
clasă vizând:
• jurnalul cu dublă intrare;
• identificarea valorilor;
• dezbatere;
393
ACTIVITATEA 3
• joc de rol pentru scene pe care le consideră semnficative pentru interculturalitate;
• elaborare unei hărți conceptuale sub formă de poster;
• fișa de identitate a personajului;
ACTIVITATEA 4
• documentare interculturalitate;
ACTIVITATEA 5
• expoziție postere/ rețele
REZULTATE AȘTEPTATE:
• evidențierea unui model comportamental și a valorilor culturale de către elevii cititori,
• propunerea de către elevi a altor opere care deschid spre interculturalitate;
• postere și produse cât mai relevante pentru experiența lor de lectură;
• deprinderea elevilor de a se documenta sau de interacționa cu ceilalți manifestând empatie, toleranță
și respect.
Descrierea proiectului mare, M. O.:
1. Care este scopul? Derularea unei/unor activități /proiecte de lectură prin prisma valorilor și reflecția
asupra lor având ca punct de plecare cărți de literatură ale unor autori români din orice perioadă.
2. Cui ne adresăm? Elevilor de toate vârstele (pot participa și grădinițele) din România și Republica
Moldova precum și profesorilor, bibliotecarilor, părinților și unor invitați speciali.
3. Când? Cât timp? În orice zi din luna februarie 2023, de la 30 de minute până la cât timp aveți la
dispoziție.
4. De câte ori? De la o singură dată până la de câte ori doriți.
5. Unde? a. în spațiul real: în clasă, școală, muzee, biblioteci, librării; b. în spațiul virtual, pe grupul
de Facebook al Lecturiadei.
6. Cum veți proceda? Realizând activități/proiecte care presupun o lectură prin prisma valorilor,
urmată de discuții.
7. Care vor fi rezultatele/produsul? O „colecție” de valori în/din/prin literatura română, prezentate
sub formă de: expoziții, instalații, reviste, cărți (în format clasic sau digital).
8. Câte premii și în ce constă: a. Cinci premii oferite de „Consilierul de lectură” care constă din
participarea unui elev însoțit de coordonator la „Școala lui Solomon Marcus”; b. cinci premii oferite de
Editura Art cercului/clasei sub forma unor pachete de cărți; c. diplomă de participare la faza locală a
concursului „Citește cu mine”; d. posibilitatea consilierilor/profesorilor coordonatori de a-și publica
proiectul sub forma de comunicare în cartea simpozionului 2023, „Valorile reflectate în lumile ficționale”,
și/sau sub formă de articol în „Consilierul de lectură”.
9. Cum se va face promovarea diseminarea produselor? a. prin expoziții de cărți, instalații etc. la nivel
de școală: prin postări pe grupul Lecturiadei.
394
Profesor, STAN ROXANA
Școala Gimnazială ”I. G. DUCA”
Petroșani, jud. Hunedoara
“Sa nu-i educam pe copiii noștri pentru lumea de azi. Aceasta lume nu va mai exista când ei vor fi
mari si nimic nu ne permite sa știm cum va fi lumea lor. Atunci sa-i învățam sa se adapteze.” (Maria
Educația extracurriculară (realizata dincolo de procesul de învățământ) își are rolul si locul bine
stabilit in formarea personalității copiilor noștri. Educația prin activitățile extracurriculare urmărește
identificarea si cultivarea corespondentei optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viată
civilizat, precum si stimularea comportamentului creativ in diferite domenii. Începând de la cea mai frageda
vârsta, copiii acumulează o serie de cunoștințe punându-i-i in contact direct cu obiectele si fenomenele din
natura. Trebuința de se juca, de a fi mereu în mișcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm școala cu
viața.
Scopul activităților extrașcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în
activități cât mai variate și bogate în conținut, cultivarea interesului pentru activități socio-culturale,
facilitarea integrării în mediul școlar, oferirea de suport pentru reușita școlară în ansamblul ei, fructificarea
talentelor personale și corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Activitățile extraşcolare se
desfășoară într-un cadru informal, ce permite elevilor cu dificultăți de afirmare în mediul școlar să reducă
nivelul anxietății și să-și maximizeze potențialul intelectual.
Oricât ar fi de importantă educația curriculară realizată prin procesul de învățământ, ea nu epuizează
sfera influențelor formative exercitate asupra copilului. Rămâne cadrul larg al timpului liber al copilului, în
care viața capătă alte aspecte decât cele din procesul de învățare școlară. În acest cadru, numeroși alți factori
acționează pozitiv.
Elevii trebuie să fie îndrumați să dobândească: o gândire independentă, nedeterminată de grup,
toleranță fată de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi și de a găsi modul de rezolvare a lor și
posibilitatea de a critica constructiv. Înainte de toate, este însă important ca profesorul însăși să fie creativ.
Activitățile extraşcolare, în general, au cel mai larg caracter interdisciplinar, oferă cele mai eficiente
modalități de formare a caracterului copiilor încă din clasele primare, deoarece sunt factorii educativi cei
mai apreciați și mai accesibili sufletelor acestora.
Activitățile complementare concretizate în excursii şi drumeții, vizite, vizionări de filme sau
spectacole imprimă copilului un anumit comportament, o ținută adecvată situației, declanșează anumite
sentimente. O mai mare contribuție în dezvoltarea personalității copilului o au activitățile extraşcolare care
implică în mod direct copilul prin personalitatea sa și nu prin produsul realizat de acesta. Activitatea în
afara clasei și cea extrașcolară trebuie să cuprindă masa de copii.
Activitățile extraşcolare, bine pregătite, sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc
bucurie, facilitează acumularea de cunoștințe, chiar dacă necesită un efort suplimentar. Copiilor li se
dezvoltă spiritul practic, operațional, manualitatea, dând posibilitatea fiecăruia să se afirme conform naturii
sale. Copiii se autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activități se supun de bună voie regulilor,
395
asumându-şi responsabilităţi. Dascălul are, prin acest tip de activitate posibilități deosebite să-şi cunoască
elevii, să-i dirijeze, să le influențeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal –
pregătirea copilului pentru viață. Realizarea acestui obiective depinde în primul rând de educator, de talentul
său, de dragostea sa pentru copii, de modul creator de abordare a temelor, prin punerea în valoare a
posibilităților şi resurselor de care dispune clasa de elevi.
Activitatile extracurriculare sunt apreciate atât de către copii, cat si de factorii educationali in măsura
in care:
1. valorifica si dezvolta interesele si aptitudinile copiilor;
2. organizează într-o maniera plăcută si relaxanta timpul liber al copiilor contribuind la optimizarea
procesului de învățământ;
3. formele de organizare sunt din cele mai ingenioase, cu caracter recreativ;
4. copiii au teren liber pentru a-si manifesta in voie spiritul de inițiativă;
5. participarea este liber consimțită, necondiționata, constituind un suport puternic pentru o
6. au un efect pozitiv pentru munca desfășurată in grup;
7. sunt caracterizare de optimism si umor;
8. creează un sentiment de siguranță si încredere tuturor participanților;
9. urmăresc lărgirea si adâncirea influentelor exercitate in procesul de învățământ;
10. contribuie la dezvoltarea armonioasa a copiilor.
Activitățile extracurriculare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la

Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria şi în dragostea din sufletul copiilor, dar să îi
laşi pe ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase.
nu numai.
Bibliografie:

Lazăr V., Cărăşel A., Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Ed. Arves, Craiova, 2007
396
Importanța activităților extrașcolare în educatia copiilor
Profesor Învăţământ Prescolar Stanciu Nicoleta Angelica
G.P.N. Zilisteanca, loc. Zilisteanca, com. Posta Calnau, jud. Buzau
viaţa.
397
important ca profesorul însăşi să fie creativ. Elevii sunt atraşi de activităţile artistice, reacreative, distractive,
care ajută la dezvoltarea creativităţii, gândirii critice şi stimulează implicarea în actul decizional privind
respectarea drepturilor omului, conştientizarea urmărilor poluării, educaţia rutieră, educaţia pentru
păstrarea valorilor, etc.
Bibliografie:
“Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti; * Ionesc, M., Chiş, V., Mijloace de învăţământ
şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-
Napoca, 2001, pg.162; * Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, Şcoala la răscruce. Schimbare şi
continuitate în curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom, Bucureşti,
2002, pg. 87; * Crăciunescu, Nedelea,
398
Stancu Denisa-Iuliana
Grădinița Nr. 7, București
Educația este ceea ce rămâne după ce ai uitat tot ceea ce ai învățat în școală. - Albert Einstein
Schimbările, fără precedent în toate domeniile vieții sociale, au determinat ca educația în societatea
contemporană să mute accentul de la informativ la formativ, depășind limita cerințelor și subliniind astfel
o latură valoroasă a umanității, aceea că omul trebuie să vadă, să audă, să descopere, să cadă și să se ridice.
Cuvintele nu-și au rostul atunci când acțiunea, faptul însuși sunt posibile.
În aceste condiţii, devine din ce în ce mai evident că învăţământul extraşcolar, cel desfăşurat dincolo
de procesul educaţional, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii copiilor. Odată venit pe
lume, omul a căutat dintotdeauna să se descopere, să învețe cu și despre sine, să-și găsească scopul, locul
său în lume. Astfel că, grădinița ca instituție de învățământ, continuă educația copilului începută în familie,
iar prin aceste activități extrașcolare se dorește a sublinia valoarea actului educațional care are rolul de a
stimula și valorifica talentul, abilitățile, de a sprijini și a încuraja competiția de a deveni din ce în ce mai
bun, de a-și asuma responsabilități în vederea dezvoltării și formării personalității armonioase a copiilor
din vârsta cea mai fragedă. Copiii au nevoie aașdar ca, după munca intelectuală, să fie antrenați în activități
precum dansul, mersul, jocul, activitățile prin care iau contact cu lucrurile despre care învață.
De aceea, trebuie să acordăm toată atenția unei cât mai bune organizări a timpului liber al copiilor,
mai ales în grădiniță, îmbinând astfel armonios munca și învățarea cu distracția și jocul în procesul
descoperirii sinelui interior.
Activitățile extrașcolare organizate în grădiniță pot avea conținut cultural, artistic sau spiritual,
conținut științific și tehnico-aplicativ, conținut sportiv sau pot fi simple activități de joc sau de participare
la viața și activitatea comunității locale.
Astfel ca, prin aceste activități extracuriculare desfășurate în grădiniță, educatorii își propun să
desăvârșească întregul proces didactic, asigurând retenția informațiilor oferite copiilor. Prin perpetuarea
acestor activități copiii sunt puși în situația de a participa activ, de a atinge, gusta, vedea și de a-și exprima
propriile opinii în finalul realizării lor.
În final, putem afirma că prin toate tipurile de activități extracuriculare copilul este pregătit pentru
contactul cu lumea reală, regăsindu-se în toate un factor important, climatul vieții de grup și relația
educatoare-copil, o relație de încredere și prietenie, care face posibilă exprimarea liberă. Succesul este
garantat dacă ai încredere în imaginația, în bucuria și iubirea din sufletele copiilor, dacă-i lași să te conducă
către acțiuni surprinzător de frumoase și valoroase. Fiecare copil ar trebui să se simtă stăpânul propriilor
gânduri și acțiuni, ci nu doar un simplu participant în procesul educației.
BIBLIOGRAFIE:
• Arborele lumii, Revista de lectură generală pentru întreaga familie;
• Copilul şi grădiniţa, Editura Compania, Bucureşti, 1999.
399
Prof. Stancu Eliza Carmen
Școala Gimnazială Nr. 2, CARACAL – OLT
natura.
dezvoltării elevilor.
Se ştie ca incepand de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinte punându-i
formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice:plimbări, excursii, tabere.
400
Activitatea educativa scolara si extrascolara dezvolta gândirea critică si stimuleaza implicarea tinerei
Serbarile si festivitatile - marcheaza evenimentele importante din viata scolarului. Din punct de
Concursurile scolare - sunt o metoda extrascolara de a starni interesul elevului pentru diferite arii
cunoscute toate posibilitati pe care acestia le au. Concursuri precum "Cangurul" sau Olimpiadele Scolare
didactice in clasa.
sentimente.
pentru viaţă.. Realizarea acestui obiective depinde în primul rând de educator, de talentul său, de dragostea
Bibliografie:

* Crăciunescu, Nedelea, Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar,
401
402
Activitățile educative extrașcolare,
contribuție în dezvoltarea interculturală
Profesor Stănilă Luci
Liceul Teoretic ,,Grigore Gheba” Dumitrești
Una dintre provocările educației este aceea de a asigura simultan recunoașterea și respectul
diferențelor culturale și egalitatea de șanse.
Dintre elementele primordiale care generează diversitate culturală se numără: limba, religia, etnia,
habitatul urban sau rural, rasa, genul, vârsta, clasa socială, gradul de normalitate aptitudinală sau handicap,
etc. În medul educațional din România sunt întâlnite toate aceste elemente, unele dintre ele sensibile , ce au
nevoie de un management corespunzător . Intervențiile pentru implementarea pluralismului cultural în
educație vizează legislația școlară românească și europeană, finanțarea școlilor, organizarea socială a
claselor și școlilor, relația sudată între școală-familii-comunitate, metodele și instrumentele didactice,
formarea cadrelor didactice, etc .
În acest context activitățile extrașcolare desfășurate în perioada ,,Săptămâna altfel” și ,,Săptămâna
verde” aduc o uniformizare și o mai bună integrare în comunitatea școlară a elevilor și membrilor
comunității provenind din diverse medii culturale, sociale și etnice, în special în comunitățile mari.
Diversitatea culturală poate genera probleme privind identitatea națională, discriminare, excludere,
marginalizare iar o educație multiculturală este menită să producă un mediu incluziv în care elevii nu sunt
doar ,,elemente pasive ” ci recunoscuți ca având capacitatea de a lua inițiativă , de a avea acces egal la
mediul educațional indiferent de rasă, gen, clasă, abilități, de a fi consultați cu privire la ce vor și la ceea ce
au nevoie.
Profesorii care desfășoară activități în cadrul săptămânii Școala altfel și Săptămâna verde trebuie
să facă față provocării de a construi medii interactive multiculturale prin:
✓ O bună capacitate de comunicare cu elevi și adulți
✓ Investigarea, colectarea și centralizarea nevoilor elevilor, părinților și comunității
✓ Având în vedere resursele disponibile(de timp, materiale și umane)
✓ O bună proiectare a activităților în funcție de particularitățile și abilitățile elevilor
✓ Atitudine și toleranță multiculturală
✓ Identificarea celor mai eficiente metode în activitățile extrașcolare
✓ Păstrarea valorilor culturale specifice (lingvistice, gastronomice, vestimentare, religioase )
✓ Interacțiunea școală-comunitate
✓ Integrarea personalităților din comunitate și artiștilor tradiționali ca instructori
✓ Utilizarea resurselor comunitare locale
✓ Proiectarea unui mediu educațional ce promovează cooperarea și desegregarea
✓ Mobilități în rândul elevilor și profesorilor din comunități diferite
403
✓ Monitorizarea, valorificarea și diseminarea rezultatelor
Bibliografie:
Cucoș C. – 2000 ,, Educație . Dimensiuni culturale și interculturale ” , Ed. Polirom , Iași
Cucoș C – 2009, Psihopedagogie , Ed. Polirom , Iași
Mara D. – 2008 ,,Dimensiunile interculturale ale educației ” , Casa Editorială Tribuna , Sibiu
Metodologie de organizare a Programului național „Școala altfel”, Anexă la O.M.E.N.C.Ș. nr.
5034/29.08.2016
404
Importanța altor tipuri de organizare a activității instructiv-educative
Profesor Mariana Stănilă
Liceul Teoretic ,, Grigore Gheba’’ Dumitrești/ Vrancea
Activitățile extrașcolare contribuie la adâncirea și completarea procesului de învățământ la

dezvoltarea înclinațiilor și aptitudinilor elevilor la organizarea rațională și plăcută a timpului liber.
Ele prezintă unele particularități prin care se deosebesc de activitățile din cadrul lecțiilor. Acestea se
referă la conținutul activităților, durata lor, metodele folosite și la formele de organizare a activităților.
Conținutul acestor activități nu este stabilit de programa școlară, ci de către cadrele didactice, în
funcție de interesele și dorințele elevilor. Având un caracter atractiv, elevii participă într-o atmosferă de voie
bună și optimism, cu însuflețire și dăruire, la astfel de activități.
Activitățile extrașcolare pot îmbrăca diferite forme: excursia, vizita, cercul.
1. Excursia didactică
Excursia reprezintă o formă de activitate extrașcolară care face posibil contactul nemijlocit cu lumea
vie, oferind prilejul elevilor de a efectua observații asupra obiectelor și fenomenelor așa cum se prezintă
ele în stare naturală.
Etapele organizării excursiei:

✓ stabilirea tematicii;
✓ alegerea locului ce va fi cercetat în excursie;
✓ fixarea itinerariului și a duratei;
✓ cercetarea în prealabil a terenului respectiv de către profesor;
✓ pregătirea elevilor pentru excursie;
✓ desfășurarea propriu-zisă a excursiei;
✓ valorificarea materialului biologic colectat.
2. Vizita didactică
Vizita didactică este una dintre cele mai utilizate forme de activitate extrașcolară, întrucât este mai
avantajoasă atât din punct de vedere material cât și în ceea ce privește timpul, iar numărul de obiective
posibil de atins este mai mare.
În cazul în care în localitate sau în împrejurimi nu există obiective unde se pot face vizite didactice,
vizita devine o componentă a excursiei didactice. În această situație, profesorul va pregăti excursia conform
etapelor precizate anterior.
3. Cercul de biologie
Activitățile organizate de către profesor în cadrul cercului de biologie urmăresc: stimularea
interesului pentru cunoașterea și cercetarea fenomenelor lumii vii, formarea și dezvoltarea unor deprinderi
de folosire a tehnicilor de lucru specifice biologiei, stimularea dragostei, respectului față de natură și
405
implicit, înțelegerea necesității protejării acestuia.
Tematica cercului de biologie poate fi stabilită de către profesor în colaborare cu elevii. Profesorul
poate să formuleze un chestionar, în care elevii să-și manifeste opțiunea cu privire la tematica cercului. În
funcție de aceste opțiuni și pe baza didactico-materială a școlii, profesorul decide tematica. Exemplu: „Cerc
– educație pentru sănătate.”
Bibliografie:
Copilu D., 2002, Predarea pe bază de obiective curriculare de formare, Editura Didactică și
Pedagogică, București.
Postelnicu C., 2002, Fundamente ale didacticii școlare, Editura Aramis, București.
Turcu F., 1999, Fundamente ale psihologiei școlare, Editura All, București.
406
Profesor învăţământ preşcolar: Stavarache Alexandra - Olivia
Şcoala Gimnazială Braloştiţa, Dolj
Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari
şi nimic nu ne va permite să ştim cum va fi lumea lor.
Atunci să-i învăţăm să se adapteze. ( Maria Montessori - Descoperirea copilului )
Pornind de la acest citat, putem spune că activităţile extraşcolare ( realizate dincolo de procesul de
învăţământ ) ocupă un rol important în formarea personalităţii copiilor noştri.
Aceste activităţi se desfăşoară într-un cadru nonformal, contribuie la gândirea şi completarea
procesului de învăţare, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor copiilor, la organizarea plăcută a timpului
lor liber, scade nivelul anxietăţii şi maximizează potenţialul intelectual.
În momentul în care preşcolarii sunt puşi în contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură,
aceştia acumulează o serie de cunoştinţe.
În săptămâna Şcoala Altfel, am desfăşurat o serie de activităţi extraşcolare, precum: Minte sănătoasă
în corp sănătos; Un pom, o viaţă de om; Drumeţie; Din suflet pentru suflet, etc.
Prin intermediul acestor activităţi, copiii au înţeles ce înseamnă o alimentaţie sănătoasă, urmărind
Piramida Alimentelor; au desfăşurat activităţi de educaţie ecologică şi protecţia mediului ( au înţeles care
sunt cauzele schimbărilor şi transformărilor din mediul înconjurător, şi-au format deprinderi de îngrijire şi
ocrotire a mediului, etc.), au realizat numeroase activităţi practice ( confecţionarea unor ornamente şi
felicitări pentru Paşte, încondeierea ouălor de Paşte, etc.).
Prin activitatea ce presupunea drumeţie în împrejurimile satului, preşcolarii au dobândit cunoştinţe
noi, au cunoscut localitatea din care fac parte, şi-au format un comportament civilizat în timpul deplasării,
au obsevat obiecte şi fenomene în starea lor naturală.
Acestea nu sunt singurele activităţi extraşcolare pe care le-am desfăşurat de-a lungul anului şcolar.
Exemple de activităţi extraşcolare: Ziua Internaţională a Pompierilor, Ziua Europei, Ziua
Internaţională a Cărţii pentru Copii, Salvează planeta!, Carnavalul Toamnei, De ziua ta, Mămico!, Sunt
mândru că sunt român!, etc.
În concluzie, putem spune că fiecare cadru didactic trebuie să acorde o reală importanţă activităţilor
extraşcolare deoarece creează o atmosferă relaxantă pentru copii, stimulează creativitatea acestoara şi îi
pregătesc pentru viaţă, începând de la cea mai fragedă vârstă.
407
Activitățile educative extrașcolare,
contribuție în dezvoltarea interculturală
Profesor Stănilă Luci
Liceul Teoretic ,,Grigore Gheba” Dumitrești
Una dintre provocările educației este aceea de a asigura simultan recunoașterea și respectul
diferențelor culturale și egalitatea de șanse.
Dintre elementele primordiale care generează diversitate culturală se numără: limba, religia, etnia,
habitatul urban sau rural, rasa, genul, vârsta, clasa socială, gradul de normalitate aptitudinală sau handicap,
etc. În medul educațional din România sunt întâlnite toate aceste elemente, unele dintre ele sensibile, ce au
nevoie de un management corespunzător. Intervențiile pentru implementarea pluralismului cultural în
educație vizează legislația școlară românească și europeană, finanțarea școlilor, organizarea socială a
claselor și școlilor, relația sudată între școală-familii-comunitate, metodele și instrumentele didactice,
formarea cadrelor didactice, etc .
În acest context activitățile extrașcolare desfășurate în perioada ,,Săptămâna altfel” și ,,Săptămâna
verde” aduc o uniformizare și o mai bună integrare în comunitatea școlară a elevilor și membrilor
comunității provenind din diverse medii culturale, sociale și etnice, în special în comunitățile mari.
Diversitatea culturală poate genera probleme privind identitatea națională, discriminare, excludere,
marginalizare iar o educație multiculturală este menită să producă un mediu incluziv în care elevii nu sunt
doar ,,elemente pasive ” ci recunoscuți ca având capacitatea de a lua inițiativă, de a avea acces egal la
mediul educațional indiferent de rasă, gen, clasă, abilități, de a fi consultați cu privire la ce vor și la ceea ce
au nevoie.
Profesorii care desfășoară activități în cadrul săptămânii Școala altfel și Săptămâna verde trebuie să
facă față provocării de a construi medii interactive multiculturale prin:
✓ O bună capacitate de comunicare cu elevi și adulți
✓ Investigarea, colectarea și centralizarea nevoilor elevilor, părinților și comunității
✓ Având în vedere resursele disponibile(de timp, materiale și umane)
✓ O bună proiectare a activităților în funcție de particularitățile și abilitățile elevilor
✓ Atitudine și toleranță multiculturală
✓ Identificarea celor mai eficiente metode în activitățile extrașcolare
✓ Păstrarea valorilor culturale specifice (lingvistice, gastronomice, vestimentare, religioase )
✓ Interacțiunea școală-comunitate
✓ Integrarea personalităților din comunitate și artiștilor tradiționali ca instructori
✓ Utilizarea resurselor comunitare locale
✓ Proiectarea unui mediu educațional ce promovează cooperarea și desegregarea
408
✓ Mobilități în rândul elevilor și profesorilor din comunități diferite
✓ Monitorizarea, valorificarea și diseminarea rezultatelor
Bibliografie:
Cucoș C. – 2000 ,, Educație . Dimensiuni culturale și interculturale ” , Ed. Polirom , Iași
Cucoș C – 2009, Psihopedagogie , Ed. Polirom , Iași
Mara D. – 2008 ,,Dimensiunile interculturale ale educației ” , Casa Editorială Tribuna , Sibiu
Metodologie de organizare a Programului național „Școala altfel”, Anexă la O.M.E.N.C.Ș. nr.
5034/29.08.2016
409
ACTIVITĂȚILE EXTRAȘCOLARE PRIN EXPERIMENTE
Pîp. Ștefan Livioara Ionela
Școala Gimnazială nr. 33 Galați
O activitate extracurriculară sau extrașcolară este o activitate efectuată de elevi, în general voluntară,
socială și implică adesea mai mulți participanți de aceeași vârstă.
Aceste activități sunt o bază pentru consolidarea lecțiilor învățate la școală și acasă, deoarece le dau
elevilor posibilitatea de a aplica abilitățile academice într-un context real, conducând la o educație
completă. Le oferă posibilitatea de a-și dezvolta abilitățile de gestionare a timpului și munca în echipă,
responsabilitatea individuală și de grup, dezvoltarea forței fizice și rezistența, spiritul competitiv,
diversitatea și simțul culturii și comunității. Uneori sunt adevărate lecții de viață, elevii învățând să-și
accepte eșecul și să învețe din greșeli. Copii își dezvoltă abilități de gândire critică, simțindu-se mult mai
bine cu ei înșiși, având curajul să încerce lucruri noi, să facă ceva nou pentru propria bunăstare.
Prin participarea la astfel de activități se poate crește rata de atașament și implicare în activitățile
școlii, lucru ce poate duce la scăderea eșecului și abandonului școlar.
În activitatea mea încerc să le dau posibilitatea să își exploreze pasiunile, să îi ajut să își dezvolte
puterea de concentrare, spiritul de echipă, dar și încrederea în sine. Cuvântul „învățare” , de cele mai multe
ori, îi sperie pe copii sau îi face să se gândească la un proces plictisitor, la metode tradiționale, lucru chiar
frustrant. Din fericire pentru noi, cadrele didactice, jocurile și experimentele pot fi folosite ca tehnici
alternative de învățare, prin întermediul cărora lumea din jur este explorată într-un mod mult mai plăcut.
Elevii își testează limitele, explorează și caută soluții într-un mod creativ, iar mie îmi dă posibilitatea de a-
i urmări cu atenție, pentru că, în astfel de contexte, le poți descoperi un talent ascuns care poate fi ulterior
dezvoltat prin aprofundarea activității respective.
De cele mai multe ori copiilor le este greu să facă conexiuni între ceea ce știu despre știință și lumea
reală, mai ales la clasele primare. Pentru a-i face să înțeleagă concepte abstracte, despre care au auzit și
despre care știu că le influențează viața, într-o activitate extrașcolară am făcut câteva experimente. Cu
ajutorul lor au descoperit fenomene chimice, culorile și multe altele, totul pe înțelesul lor. Adesea, aceste
activități conduc la multe alte întrebări și descoperiri. Dintre acestea, concluzia că nu întotdeauna ceea ce
vedem este ceea ce pare e una fascinantă. Iar asta se poate obține prin iluzii optice, ele te fac să percepi
vizual imagini care sunt diferite de realitatea obiectivă. Informația percepută de ochi și procesată mai apoi
de creier nu corespunde cu sursa stimulului, ceea ce intrigă și captează curiozitatea copiilor, dar și a
adulților.
410
Unul dintre cele mai spectaculoase și mai usoare experimente pe care le-am făcut împreună cu elevii,
este „Vulcanul care erupe”. Materiale necesare: Un recipient (o sticla de plastic de 0,5 litri sau mai
mare),oțet, bicarbonat de sodiu.
Un alt experiment este: „Ploaia într-un pahar”. Prin intermediul acestui experiment, copiii au aflat
de unde vine ploaia și ce se întâmplă atunci când plouă. În momentul în care norii sunt plini de vapori,
devin grei și apa se deprinde sub formă de ploaie înapoi pe pământ. (circuitul apei în natură)
Materiale necesare: Un pahar transparent; apă; spumă de bărbierit;colorant alimentar.
Copiii își pot atinge adevăratul lor potențial atunci când sunt relaxați și desfășoară o activitate care
îi face fericiți.
Sitografie:
https://codeschoolclubs.ro/experimente-pentru-copii/
411
Profesor Înv. Preșcolar: Ștefan Marinela Olivia
Școala Gimnaziala Oboga
Sa nu-i educam pe copiii nostri pentru lumea de azi. Aceasă lume nu va mai exista când ei vor fi mari
și nimic nu ne permite să știm cum va fi lumea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze.”
(Maria Montessori–”Descoperirea copilului”)
stabilit în formarea personalitații copiilor noștri. Educatia prin activitatile extracurriculare urmareste
civilizat, precum si stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. Începând de la cea mai fragedă
vârstă, copiii acumulează o serie de cunoștințe punându-i în contact direct cu obiectele si fenomenele din
natura. Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmaiceea ce ne permite să împăcăm scoala cu
viaţa.
afirmare în mediul şcolar să reducănivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul inte Se ştie ca incepand
de la cea mai fragedă vârstă , copiii acumulează o serie de cunoştinte punându-i in contact direct cu obiectele
şi fenomenele din natură. Activităţile de acest gen au o deosebită influenţă formativă, au la bază toate
formele de acţiuni turistice:plimbări, excursii, tabere. În cadrul activităţilor organizate în mijlocul naturii,
al vieții sociale , copiii se confruntă cu realitatea si percep activ, prin acţiuni directe obiectele , fenomenele,
anumite locuri istorice. Fiind axate în principal pe viata în aer liber, în cadrul acţiunilor turistice, elevii isi
pot forma sentimental de respect si dragoste fata natura, fata de om si realizarile sale.
acestora trebuie sa fie dominantele acestui tip de activitati. Acestea le ofera destindere, încredere, recreere,
voie buna, iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmari și recunoaștere a aptitudinilor.
Activitatea educativa școlară și extrascolara dezvolta gândirea critica si stimuleaza implicarea tinerei
În urma plimbărilor, a excursiilor în natura, copiii pot reda cu mai multa creativitate si sensibilitate,
evadării din atmosfera de muncă de zi cu zi ci şi ca un act de ridicare a nivelului cultural .
412
Prescolarii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească: o gândire independentă, nedeterminată de grup,
a posibilităţilor şi resurselor de care dispune grupa de preșcolari.
Activitatile extracurriculare sunt apreciate atat de catre copii, cat si de factorii educationali in masura
in care:
- valorifica si dezvolta interesele si aptitudinile copiilor;
- organizeaza intr-o maniera placuta si relaxanta timpul liber al copiilor contribuind la optimizarea
procesului de invatamant;
- formele de organizare sunt din cele mai ingenioase, cu caracter recreativ;
- copiii au teren liber pentru a-si manifesta in voie spiritul de initiativa;
- participarea este liber consimtita, necoditionata, constituind un suport puternic pentru o
activitate sustinuta;
- au un efect pozitiv pentru munca desfasurata in grup;
- sunt caracterizare de optimism si umor;
- creeaza un sentiment de siguranta si incredere tuturor participantilor;
- urmaresc largirea si adancirea influentelor exercitate in procesul de invatamant;
contribuie la dezvoltarea armonioasa a copiilor.

413
Prof. înv. primar Ștefan Mărioara
Școala Gimnazială ,, Ion Buteanu” Buceș, județul Hunedoara
Ca ființă socială, omul poate exista doar în cadrul relațiilor sociale, iar totalitatea acestor relații sociale
interiorizate de către fiecare individ în parte, constituie esența fiecărei persoane.
Școala asigură cadrul necesar și adecvat în care se desfășoară formarea elevilor, atât sub aspect
instructiv, cât și sub aspect educativ. Este un factor principal care contribuie la dezvoltarea personalității
umane, dar oricât de bine ar fi organizate și oricât de bogate sunt conținuturile obiectelor de învățământ, de
multe ori nu se poate acoperi nevoia de cunoaștere, de exploatare și de investigare a copiilor. Ei sunt dornici
să se implice în activități unde pot să se manifeste liber, să își arate talentele sau să-și satisfacă dorințele și
curiozitățile.
sale.
La vârsta şcolară, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arata sau li se spune în legătură cu mediul,
fiind dispuşi să acţioneze în acest sens .
Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale oferă elevilor prilejul de a
observa obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, procesul de producţie în desfăşurarea sa, operele de
artă originale, momentele legate de trecutul istoric local, naţional, de viaţa şi activitatea unor personalităţi
de seamă ale ştiinţei şi culturii universale şi naţionale, relaţiile dintre oameni şi rezultatele concrete ale
muncii lor, stimulează activitatea de învăţare, întregesc şi desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în cadrul
lecţiilor.
Acestea oferă copiilor posibilitatea să demonstreze practic ce au învăţat la şcoală, acasă, să deseneze
diferite aspecte, să confecţioneze modele variate. Același efect îl pot avea concursurile organizate de către
cadrele didactice în clasa. Dacă sunt organizate într-o atmosferă plăcută vor stimula spiritul de iniţiativă al
414
copilului, îi va oferi ocazia să se integreze în diferite grupuri pentru a duce la bun sfârşit exerciţiile şi va
acest tip de activitate posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea,
să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal - pregătirea copilului pentru viaţă. Realizarea
acestor obiective depinde în primul rând de educator, de talentul său, de dragostea sa pentru copii, de modul
creator de abordare a temelor, prin punerea în valoare a posibilităţilor şi resurselor de care dispune clasa de
elevi.
Bibliografie:
415
Eugenia-Liliana Ștefănescu,
Liceul de Arte ”Constantin Brăiloiu” Târgu Jiu
Cum majoritatea activităților școlare de predare-învățare se desfășoară în sala de clasă, intervine

monotonia, iar presiunea asupra educabililor - impusă de rigorile și necesitatea disciplinei, pentru
desfășurarea în bune condiții a lecțiilor - devine un factor de stres și oboseală pentru copii. Ceea ce reduce
randamentul, dorința și capacitatea de învățare.
De aceea, sunt binevenite activități deconectante periodice, de interacțiune între elevi, de cunoaștere
interpersonală, de socializare, care contribuie și la formarea, și consolidarea spiritului de echipă, în cadrul
unor acțiuni de voluntariat, jocuri, vizite la obiective de interes general, excursii, spectacole, expoziții,
vizionarea unui film în grup etc. Schimbul de experiență, împărtășirea ideilor sau a opiniilor personale,
precum și ajutorul reciproc contribuie la dezvoltarea inițiativei, a laturii umane, a implicării în diverse
acțiuni.
Importanța acestor activități extrașcolare reiese și din feedback-urile primite ulterior din partea
elevilor, care mereu solicită noi astfel de activități, demonstrând că sunt activități atractive, pe placul lor,
iar educabilii simt nevoia să comunice atât între ei, cât și să interacționeze într-un alt mediu, respectiv în
afara mediului școlar.
Nevoia de afirmare personală sau în grup este specifică formării și devenirii umane pe etape de vârstă,
dar și în funcție de aptitudinile și atracția pe care educabilii le manifestă față de diferite activități artistice,
precum: un sport, muzică, arte vizuale, teatru, spre o anume meserie sau chiar spre o anume disciplină
școlară, față de care pasiunea lor este foarte mare.
Nefiind supuși presiunii notelor în catalog și desfășurând din plăcere aceste activități, elevii se destind
și dau un randament mai mare când practică acest gen de activități extrașcolare. Ceea ce îi încurajează, îi
motivează și le crește încrederea în forțele proprii, cu un efect pozitiv asupra creșterii stimei de sine:
La polul opus se află excesul unor astfel de activități, care contribuie la degenerare, alterează rigoarea,
slăbește dorința și capacitatea de muncă, dar și pe cea de învățare.
Din acest motiv, devine la fel de importantă menținerea unui echilibru în succesiunea activităților
școlare-extrașcolare, responsabilitate ce îi revine fiecărui cadru didactic.
Aceste rânduri evidențiază doar câteva fațete cu impact benefic asupra educabililor și contribuie
negreșit la dezvoltarea lor armonioasă din punct de vedere fizic, psihic, spiritual, printr-o cunoaștere bazată
pe empatie și o permanentă comunicare bine intenționată.
416
CERC DE LECTURĂ
PROF. STOCHITA ELENA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ LUNCA PRIPORULUI
,,Prietenii adevărați ai cărților”

„Nimic nu poate face ceea ce face o carte. Te ridică din viața ta către o lume cu totul nouă, o nouă
perspectivă. O carte este ca un vis pe care îl împrumuți de la un prieten.” (Dave Kellet)
ARGUMENT
În societatea actuală a-i determina pe elevi să citească reprezintă marea provocare a profesorilor de
limba și literatura română. De aceea, profesorul are un rol important de a-i stimula pe copii să deschidă
poarta către universurile fascinante ce se ascund între coperțile cărților, de a găsi în permanență noi metode
care să îi incite la lectură, astfel încât totul să pară destindere și relaxare. Absența unei lecturi susținute e
evidentă în vocabularul lor sărac, în comportament, în gândire, în violența limbajului.
În acest sens a luat naștere cercul de lectură și de scriere creativă în care se stimulează interesul pentru
cultură, pentru literatură, dar și creativitatea și imaginația elevilor. Scopul întâlnirilor clubului de lectură
este de a familiariza elevii cu teme, motive, tehnici și strategii narative, viziuni originale din diverse opere,
etc. Fiecare copil are disponibilitatea sufletească necesară apropierii de lectură, mai ales că au sclipiri de
moment care surprind prin complexitatea lor. Imaginația lor atât de bogată trebuie valorificată, iar copiii
răspund chemării întotdeauna. Profesorul este cel care deschide ușa către lectură prin modul său de lucru:
în loc de idei, rezumate, pot alcătui jurnale de lectură care să le permită evidențierea sinelui, fișele de lectură
pot fi înlocuite de discuții nerestricționate, metodele de lucru vor fi cele activ–participative astfel încât toate
activitățile desfășurate în cadrul cercului de lectură să vină în întâmpinarea orizontului lor de așteptare.
Scop: promovarea lecturii ca factor esențial în dezvoltarea armonioasă a personalității elevului.
Obiective:
- prezentarea vieții și a operei lui Ion Creangă;
- stimularea interesului pentru lectură și formarea la elevi a unei gândiri autonome, critice;
- evidențierea importanței lecturii în dezvoltarea abilităților de comunicare și formare a
personalității;
- însușirea unor instrumente de analiză și valorizarea a operelor literare;
- încurajarea aptitudinilor de creație literară ale elevilor talentați.
DESCRIEREA ACTIVITĂȚILOR
La prima întâlnire se discută despre modul de desfășurare a activităților. În primul rând, se vor citi
opere scrise de Ion Creangă, apoi vom desena ilustrații pentru povestea preferată, vom face semne de carte,
vom realiza afișe pentru promovarea cercului de lectură, vom juca piese de teatru după poveștile citite, vom
viziona filme pe baza operelor scrise de Ion Creangă, vom stabili care sunt drepturile cititorului, vom avea
un portofoliu în care vom pune diferite compuneri, vom participa la diferite concursuri Cel mai bun afiș de
417
promovare a lecturii, Recunoașteți povestea după citate, Recunoașteți personajul, Să iubim literatura,
Lectură versus film, etc.
Activitățile au o paletă mare de desfășurare, în care se pot utiliza materiale didactice diverse precum:
copacul ideilor; poștașul de carton care deține în tolbă sfaturi, idei, titluri de texte literare, citate; mascota
clasei; acvariul sentimentelor, cuibul berzelor sub care de află ouă din hârtie prin intermediul cărora elevii
trebuie să descopere sarcinile zilei; porumbelul-mesager de al cărui gât sunt legate răvășele, etc. Cercurile
de lectură înregistrează succes, când elevii au roluri bine stabilite: cel care caută citate, cel care
investighează, cel care urmărește personajele, cel care stabilește conexiuni, cel care pune întrebări, cel care
caută cuvinte, coordonatorul, ilustratorul, etc.
Se va realiza portofoliul cercului în care vor fi reunite fișe cu: harta personajelor, harta timpului și a
spațiului, un ciorchine cu cuvinte cheie, un acrostih de prezentare a cărții, un blazon al unui personaj și o
scrisoare către autor sau către personaj. Se va organiza un juriu, din care vor face parte elevii clasei a VIII-
a, în scopul premierii celui mai bun portofoliu.
De asemenea, fiecare operă citită va fi explorată prin prisma metodelor interactive, capabile să
orienteze atenția cititorilor către universul ficțional, al lumii existente pe hârtie. Fiecare activitate se va
finaliza cu notarea impresiilor și se va întări ideea de prietenie, astfel încât fiecare membru îi va face o
urare, un compliment, o încurajare colegului din dreapta sa.
Organizarea unor activități sub alte forme decât lecția obișnuită oferă elevilor posibilități multiple de
exprimare, mai ales în cadrul lecturii în grup în care profesorul și elevii își pun întrebări, pornind de la
cărțile citite. Pe de altă parte cercul de lectură este cadrul ce permite schimbul cărților citite prin
împărtășirea impresiilor.
418
Beneficiile activităților extrașcolare
în dezvoltarea copiilor
Prof. Corina Elena Stoian
Activitățile desfășurate în afara cadrului formal al școlii sunt esențiale pentru elevi deoarece le permit
acestora să își descopere interesele și să se descopere astfel pe sine, ajutându-i în același timp să capete
abilități pe care le vor utiliza în viitoarea lor carieră. În egală măsură, aceste activități sunt vitale pentru că
încurajează legarea unei prietenii și îmbunătățirea abilităților sociale, oferind și ocazia de a scăpa de stres.
Pe parcursul unei activități extracurriculare, elevii află care le sunt punctele forte, dar și aspectele
care trebuie îmbunătățite, își pot găsi hobby-uri pe care să le continue pe cont propriu. Pot studia, explora,
trece de la o activitate la alta, găsind astfel pasiuni și cariere viitoare. Pot vedea dacă se simt confortabil să
lucreze în echipă sau dacă preferă să lucreze individual, dacă își asumă rolul de lider sau pe cel de membru
al echipei.
O serie de abilități sunt exersate, precum cele organizaționale, analitice, de gândire creativă, de
comunicare, de management al timpului și flexibilitatea. Aceste exerciții devin cu atât mai relevante atunci
când vine momentul ca elevii să aleagă o facultate deoarece opțiunea se va face pe baza unei mai bune
cunoașteri a punctelor forte și a slăbiciunilor.
Săptămâna „Școala Altfel” reprezintă o ocazie excelenta de a descopri lumi si interese noi, de a pune
bazele unei pagini Facebook a clasei, de a începe un podcast, de a afla tainele dezbaterilor academice sau
ale magiei sau de a vedea ce înseamnă să te oferi voluntar și să ajuți un adăpost pentru animalele fără stăpân.
Vizitele la muzee, expoziții de artă, vizionarea unor spectacole de teatru, plimbările în natură, toate acestea
sunt uși deschise catre lumi noi, lumi în care elevii vor continua să se plimbe dacă se simt confortabil în ele
și vor să le cunoască mai bine.
Pentru a obține beneficii relevante și de durată, aceste activități nu trebuie însă limitate la anumite
perioade ale anului școlar, ci desfășurate în mod constant, cu atenție specială acordată organizării cu
regularitate a acestora pentru a asigura prezența constantă a elevilor. In societatea actuală, există atât de
multe lucruri care pot distrage atenția copiilor încât părinții se simt copleșiți și găsesc soluții cu dificultate.
Activitățile extracurriculare înseamnă timp departe de ecrane și oferă un spețiu pentru învățare ce nu
poate fi replicat nicăieri altundeva, un mediu care va duce la îmbunătățirea rezultatelor academice ale
elevilor, la creșterea capacității de concentrare, a încrederii și a stimei de sine.
419
Prof. înv. primar, Stoian Nicoleta - Cătălina
Școala Primară Nr. Pasărea –Frumușani
natură.
viaţa.
Exemple de activitati extrascolare:
Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, stimulează și orientează
Excursiile și taberele școlare contribuie la îmbogățirea cunoștințelor copiilor despre frumusețile țării,
la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură.
Prin excursii, copiii pot cunoaște realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit și au creat
opere de artă.
Se ştie că, începand de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinte punându-i
formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice:plimbări, excursii, tabere.. În cadrul activităţilor
organizate în mijlocul naturii, al vieții sociale , copiii se confruntă cu realitatea și percep activ, prin acţiuni
directe obiectele , fenomenele, anumite locuri istorice. Fiind axate în principal pe viața în aer liber, în cadrul
acţiunilor turistice, elevii își pot forma sentimentul de respect și dragoste față de natură, fața de om și
realizările sale.
acestora trebuie să fie dominantele acestui tip de activități. Acestea le oferă destindere, încredere, recreere,
420
sociale, realizându-se, astfel, o simbioză lucrativă intre componenta cognitivă și cea comportamentală.
Bibliografie:

“Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
421
IMPORTANȚA ACTIVITĂŢII EXTRAŞCOLARE
STOICA ELENA DESPINA - PROF. ED MUZICALĂ

GRADUL DIDACTIC I
ŞCOALA GIMNAZIALĂ OPREA IORGULESCU CÂMPULUNG,
JUD. ARGEȘ, ROMANIA
Optimizarea procesului instructiv – formativ a fost şi este în continuare principala preocupare a

personalului din catedrele de profil ale instituţiilor noastre, din compartimentele instrucţie şi educaţie.
La copilul de vârstă şcolară mică, dezvoltarea este strâns legată de activităţile desfăşurate în şcoală şi
în afara ei sub forma jocului, a învăţăturii şi a muncii. De aceea, trebuie acordată o grijă mare
particularităţilor de vârstă şi individuale ale copilului, mai ales în alegerea metodelor care urmează a fi
folosite în munca cu şcolarul mic.
Învăţarea centrată pe elev a marcat o adevărată revoluţie în învăţământul din şcoala românească.
Astfel că, în locul unei şcoli care punea în centrul preocupărilor sale conţinutul învăţământului şi
învăţătorul, nesocotind cerinţele elevului, astăzi este promovată şcoala în care elevul este considerat pionul
principal, şcoala care ţine seama de interesele şi trebuinţele lui specifice, permiţând acestuia împlinirea sa.
Un curriculum unitar nu mai poate răspunde singur diversităţii umane, iar dezideratul educaţiei
permanente devine o realitate.
Educaţia extracurriculară are un rol important în formarea personalităţii elevilor, deoarece educaţia
realizată prin procesul de învăţământ nu epuizează influenţele formative exercitate asupra lor.
Organizând timpul liber al elevului în funcţie de dorinţele lui oferă destindere, recreere, încredere,
voie bună, iar unora dintre ei posibilitatea de a se afirma, de a-i recunoaşte aptitudinile.
Acest lucru am putut observa în anul şcolar precedent, când prin Programul “Şcoala altfel” desfăşurat
în toate şcolile, la toate nivelele, timp de o săptămână, când s–au desfăşurat cu elevii numai activităţi
extracurriculare, fără note, activităţi ce au contribuit la descoperirea şi stimularea aptitudinilor elevilor, la
cultivarea interesului, la dezvoltarea deprinderilor de a elabora creaţii originale, de a se plimba, de a vizita.
Implicarea în anumite activităţi a dat posibilitatea tuturor elevilor de a-şi asuma responsabilităţi.
Organizarea acestui tip de activităţi eliberate de constrângerile programei şcolare, bazate pe
principiile interdisciplinarităţii, are un caracter cognitiv, dar şi unul moral–afectiv.
Spre deosebire de activitatea şcolară, în activitatea extraşcolară pot fi implicate comunitatea locală
prin parteneriatele încheiate cu diversele instituţii locale, părinţii elevilor.
Valenţele formative ale activităţilor extraşcolare sunt:
• dezvoltă creativitatea elevilor prin: compoziţii plastice, creaţii literare, colaje, teatru literar,
carnaval, dans.
• dezvoltă personalitatea elevilor deoarece angajează atât elavii timizi cât şi pe cei slabi la învăţătură,
temperează pe cei impulsivi, dezvoltă spiritul de cooperare, autodisciplinează elevii prin acceptarea
regulilor, prin asumarea responsabilităţilor, cultivă capacitatea de comunicare, dezvoltă comportamente şi
atitudini democratice.
422
• familiarizează elevii cu trecutul istoric al comunităţii prin participarea la festivităţile
dedicate evenimentelor istorice, excursii tematice pentru cunoaşterea elementelor de istorie ale ţării
noastre, concursuri pe teme de istorie, întalniri cu veteranii de război, cunoaşterea valorilor tradiţionale
locale.
• facilitează implicarea părinţilor în activităţi educative organizate în şcoală prin
participarea la activităţi în parteneriat cu alte şcoli sau instituţii, şezători, activităţi comune părinţi-
copii.
Tipuri de activităţi:
• serbări şi festivităţi- contribuie la dezvoltarea artistică a elevului precum şi crearea unei
atmosfere sărbătoreşti.
• concursurile şcolare, care trezesc interesul elevilor pentru diferite arii curriculare,
făcând cunoscute posibilităţile elevilor.
• excursiile şi drumeţiile sunt activităţi cu caracter atractiv, asigură o educaţie completă
deoarece permite o abordare interdisciplinară a cunoştinţelor.
• vizitele programate la muzee, monumente şi locuri istorice, case memoriale,
unităţi economice.
• proiectele educaţionale şi parteneriatele încheiate cu alte instituţii (şcoli, muzee,
instituţii de cultură) ajută elevii să intre în contact direct cu problemele noi ale sau comunităţii
BIBLIOGRAFIE:
1. Decun, Livia, Contribuţia activităţilor extraşcolare la opimizarea procesului de învăţământ,
Învăţământul primar nr. 4/1998, Ed. Discipol, Bucureşti:
2. Popeangă, Vasile, Clasa de elevi, subiect şi obiect al actului educativ, Timişoara, Ed. Facla, 1973.
423
în învățământul preuniversitar
Prof. STOICAN GEORGE BOGDAN
Școala Gimnazială VÎNJU MARE
învățământ.
etc.);
celorlalți.

• participarea în cadrul tuturor tipurilor de activități extrașcolare corelează cu creșterea rezultatelor

și performanțelor școlare;
• participarea la activități sportive înregistrează o probabilitate mai mare ca elevii să aleagă să
urmeze o școală superioară (nivel universitar) până la la împlinirea vârstei de 21 de ani;
424
participanți.


nu numai.
Montessori)
Bibliografie:

Lazăr V., Cărăşel A., Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Ed. Arves, Craiova, 2007.
425
Profesor Stroe Daniela
Școala Gimnazială „Mihai Viteazul” Brăila
Activitățile extrașcolare reprezintă cel mai frumos de a educa un copil, în afara familiei care rămâne
stâlpul temeliei, indiferent de vremuri și de oameni!
Dincolo de clișeele obișnuite, de tiparele consacrate, astfel de acțiuni îl formează pe copil, îi lărgește
orizontul de cunoaștere, îi dezvoltă capacitatea de receptare, de modelare a personalității, îl învață să emită
judecăți de valoare și să-și consolideze propriul set de valori într-o lume aflată în perpetuă schimbare.
Cel mai bun argument, dincolo de cuvinte alese, îl constituie aplicațiile propriu-zise, exemple ce
valorifică potențialul creator al elevilor și al profesorului, în egală măsură!
Un prim exemplu este ilustrat joi, 20.10. 2022, cu prilejul desfășurării activității extracurriculare ce
a constat în vizionarea piesei de teatru „Steaua fără nume”, au participat 15 elevi de la clasa a VII-a B și 4
părinți.
Elevii clasei a VII-a B, însoțiți de către părinți și de către prof. diriginte Stroe Daniela și prof. pentru
învățământul primar Pascu Daniela, au savurat momente unice în compania unor actori pe care i-au
aplaudat, din inimă, la final!
O astfel de seară poate deveni o stea cu numele nostru!
Să nu uităm că teatrul e veridic, e parte din viața noastră, iar sentimentele, trăirile nu pot fi mimate!
Un alt exercițiu elocvent îl reprezintă ziua de vineri, 21.10. 2022, cu prilejul desfășurării activității
extracurriculare extracurriculare care a constat în organizarea unei excursii la Mausoleul de la Mărășești,
Salina Târgu-Ocna și Stațiunea Slănic Moldova, la care au participat 18 elevi ai clasei a VII-a B.
Când istoria se întrepătrunde cu dorința de a cunoaște, copiii sunt cei mai buni cititori ai faptelor de
ieri, de azi și de mâine!
Suntem ceea ce am fost și ceea ce ne dorim să fim!
Când soarele răsare dincolo de întuneric, dincolo de Noi, se adună amintirile ce ne întregesc viața!
Când se face toamnă, mai ales, în suflet, o căutăm prin natură pentru a-i admira nostalgia gândurilor
și pentru a o îmbrățișa în speranța revederii!
Chipul lor însumează bucurie, speranță și, totuși, toamnă devreme!
426
„Săptâmâna fructelor și a legumelor donate”-21-25 noiembrie 2022
Activitate SNAC, la nivel national
Clasa a VII-a B- 25 noiembrie 2022
Cu prilejul Campaniei Naționale „Săptâmâna fructelor și a legumelor donate”, elevii clasei a VII-a B
s-au alăturat acțiunii desfășurate și în cadrul Școlii Gimnaziale „Mihai Viteazul” ai cărei beneficiari sunt
bătrânii de la Căminul „Armonia” Brăila.
Dincolo de umanitatea care îi caracterizează, părinții și copiii au înțeles că fiecare gest, oricât de mic
ar părea, va bucura niște oameni pe care nu trebuie să îi uităm atunci când viața le mai oferă atât de puțin.
Mulțumesc, din inimă, părinților și bunicilor, deopotrivă, care au înțeles scopul demersului nostru:
dăruiește pentru a dărui!
Mulțumesc, din inimă, elevilor care s-au mobilizat exemplar și au oferit o părticică din sufletul lor!
Acestea sunt faptele care ne definesc și ne formează ca oameni!
427
ACTIVITĂȚILE EXTRACURRICULARE –
UN ALT MOD DE A ÎNVĂȚA
PROF. STRUBER EVA
G.P.P. TOLDI, SALONTA
Modernizarea şi perfecţionarea procesului instructiv-educativ presupune îmbinarea activităţilor

şcolare cu activităţile extraşcolare. Îmbinarea acestora are numeroase valenţe formative, deoarece acestea
permit manifestarea creativităţii şi imaginaţiei copilului preşcolar. În acest fel, pe lângă faptul că preşcolarii
îşi manifestă imaginaţia şi creativitatea (prin interpretarea unor roluri la serbările de 8 Martie, Crăciun,
sfârşit de an, prin realizarea unor desene interesante şi creative pe asfalt cu ocazia zilei de 1 Iunie) şi cadrul
didactic îşi poate afirma creativitatea în alegerea temelor, a materialului arătându-şi astfel măiestria şi tactul
pedagogic dar şi dragostea faţă de copii.
În școala contemporană, eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru
copiilor în acest cadru. În învăţământul preşcolar avem misiunea de a-i forma pe copii sub aspect
psihointelectual, fizic şi socio-afectiv dar şi pentru o mai bună integrare socială. Astfel se impun activităţile
extracurriculare, care nu sunt fixate de programa şcolară ci de copii, conform intereselor şi dorinţelor lor.
De cele mai multe ori, conţinutul acestora poate fi o continuare la un nivel mai înalt, a ceea ce şi-au
însuşit copii în cadrul activităţilor didactice. De exemplu, în cadrul activităţilor din domeniul ştiinte, la
activităţile de cunoaştere a mediului după ce copiii au observat pe planşe anumite animale domestice sau
sălbatice se poate propune o activitate extraşcolară – vizitarea unei grădinii zoologice cu scopul de a-şi fixa
ci îmbunătăţii cunoctinţele legate de aceste animale.

trebuie să ofere diverse astfel de activităţi pentru ai atrage pe copii.
Dintre activităţile pe care le-am desfăşurat la grupă, pot aminti: serbări desfăşurate cu diferite ocazii:
8 Martie, Crăciun, sfârşit de an, finalizare de proiecte etc., desfăşurarea unor concursuri în grădiniţă: Micul
Creştin, Voinicel, Smarty, activităţi de desene pe asfalt cu ocazia zilei de 1 Iunie, activităţi desfăşurate cu
ocazia zilelor de 1 Decembrie, 24 Ianuarie, activităţi desfăşurate în parteneriat cu alte grădiniţe şi alte
instituţii.

428
roluri, copilul reproduce modele de conduită şi le asimilează în propria lui comportare. Trăsătura cea mai
importantă a interpretării unor roluri este originalitatea şi creativitatea copilului în redarea impresiilor

personalitate.
desfăşurării acestor activităţi extracurriculare.
Scopul acestor activităţi a constat în consolidarea cunoştinţelor referitoare la obiceiurile şi tradiţiile

populare româneşti, urmărind reconsiderarea şi valorificarea trăsăturilor specifice poporului nostru prin
interpretare de roluri, a dansului popular şi a “îmbrăcării” unor costume populare, oferind astfel un strop de
tradiţie.
În cadrul spectacolelor de teatru, relaţiile care se stabilesc între actori şi copii sunt extraordinare,
deoarece actorul interpretează roluri şi reprezintă un izvor de informaţie, iar copiii sunt dornici de
cunoaştere fiind atraşi de rolurile interpretate de actori.
Noile metode prin care se realizează activitatea instructiv educativă pun în vedere iniţiativa, fantezia
şi contribuţia creatoare a cadrului didactic. Prin activităţi bogate şi prin considerarea copiilor ca pe nişte
oameni în continuă dezvoltare, căutăm cu ajutorul activităţilor extracurriculare în care îi antrenăm, să le
trezim curiozitatea , să le păstrăm viu interesul pentru cunoaştere, să-i provocăm în a căuta şi descoperi
lucruri noi.

extracurriculare munca noastră devine un pic mai uşoară deoarece aceste activităţi sunt atractive şi îi
determină pe copii să participe fără să-i forţăm.
429
Menirea noastră este de a trezi curiozitatea viitorilor indivizi ai societăţii, de a le potoli această
curiozitate şi de ai pregăti pentru viaţă, atât cu ajutorul activităţilor didactice pe care le desfăşurăm la grupă
cât şi prin intermediul activităţilor extracuriculare.
BIBLIOGRAFIE:
Ciubuc Iuliana, Armonia naturii , Editura Aureo, Oradea, 2011, pagina 110.
învăţământul preprimar, Craiova, Editura Nova.
430
Activitățile extrașcolare
în educația copiilor preșcolari/ elevilor din ciclul primar
Prof. înv. primar: Olea Maria-Adriana
Prof. înv. preșcolar: Sturza Petronela Niculina
ȘCOALA PRIMARĂ CIB, GPN CIB
Conform Suportului pentru explicitarea și înțelegerea unor concepte și instrumente cu care operează
curriculumul pentru educația timpurie, din 2019: “Alături de activitățile de învățare/lecții, ca principala
formă de organizare a procesului de învăţământ, în educarea copiilor/elevilor se folosesc şi alte forme de
activităţi, organizate de instituția de învățământ sau de alte instituţii extraşcolare, al căror rol este de a
contribui la dezvoltarea multilaterală şi armonioasă a personalităţii copiilor/elevilor.
Activităţile extracurriculare și extrașcolare sunt complementare educaţiei formale și prezintă
avantajul că, uneori, satisfac mai bine interesele particulare ale copiilor/elevilor, desfășurându-se într-un
cadru mult mai relaxat și, în unele cazuri, în alte medii decât cel școlar cu care sunt atât de familiarizați sau
în care s-ar putea simți încorsetați. ”
Activitățile extrașcolare pot fi transpuse sub forma unor activități educative, culturale, artistice,
recreative etc. ce pot avea loc, de regulă, în afara unității de învățământ și în afara programului, de către
profesorii pentru învățământ preșcolar/primar, dar cu aprobarea direcțiunii.
Aceste activităţi sunt deosebit de importante deoarece contribuie la îmbogăţirea bagajului de
cunoştinţe al copiilor, la dezvoltarea unor aptitudini speciale, la antrenarea copiilor în diverse activități
bogate în conținut, la stimularea înclinaţiilor şi aptitudinilor individuale, venind totodată în completarea şi
ameliorarea achiziţiilor realizate în cadrul activităților din clasă.
Ca și exemple de activități extrașcolare putem enumera: vizite la muzee, expoziții, monumente și
locuri istorice, case memoriale-astfel învață despre valorile culturale, folclorice și istorice ale poporului
nostru, precum și prețuirea acestora; vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau
sportive-astfel sunt stimulați și orientați spre aceste activități; excursii și tabere școlare- contribuie la
cultivarea dragostei, respectului pentru natură, artă, cultură, descoperirea frumuseții țării noastre;
spectacole- arată copiilor o lume minunată a artei, a frumosului, le îmbogățește imaginația și le lărgește
orizontul, îi scoate pe copii din rutina zilnică: televizor, telefon/tabletă și internet; plimbări în natură- astfel
copii se confruntă cu realitatea și percep activ obiectele, fenomenele, locuri istorice, etc; serbări și
festivități- acestea bifează evenimente importante din viața preșcolarilor/elevilor și le dezvoltă abilitățile
artistice; concursurile- acestea stârnesc interesul copiilor pentru diverse domenii de activitate, îi motivează
spre reușită și îi pregătește pentru viața de elev/elev de gimnaziu, dar ajută și la o mai bună coeziune a
grupurilor atunci când concursurile sunt organizate pe grupuri; proiecte/programe educaționale cu diferite
tipuri de activități dedicate copiilor (de lectură, activități practice/artistice creative, activități de educație
rutieră, de educație ecologică, de educație pentru sănătate, educație religioasă, educație financiară, educație
431
pentru valori, privind drepturile copilului, activități sportive, etc.); lista poate continua după imaginația și
priceperea fiecărui cadru didactic
Activitățile extrașcolare se planifică şi se desfăşoară lunar sau, în cazul proiectelor educaționale, în
funcție de calendarul proiectului, cu participarea părinţilor şi a partenerilor educaţionali din comunitate
(autorităţi locale, biserică, poliție, agenţi economici etc.). La nivelul Școlii primare Cib și a Grădiniței cu
program normal Cib, activitățile extrașcolare se planifică și organizează în comun.
Proiectarea activităților extrașcolare trebuie să se regăsească într-un singur document, alături de
celelalte activităţi, pentru a demonstra diversitatea, complexitatea, dar şi convergenţa şi coerenţa
demersurilor educaţionale întreprinse în educaţia copiilor.
Aceste activități trebuie deșfășurate în mod sistematic la grupă/clasă și trebuie realizate într-o
secvenţă logică, pentru a forma competențele prestabilite, planificarea acestora va ține cont de corelarea cu
celelate activităţi desfăşurate cu copiii și de evitarea supraîncărcării.
Pentru preșcolari și elevi, activitățile extrașcolare au un rol important în formarea și dezvoltarea
viitorului cetățean. Practic sunt temelia unei bune și frumoase construcții umane.
Activitățile extrașcolare sunt bine primite atât de preșcolari, elevi cât și de părinții acestora, dar și de
comunitatea locală, un pion important în educație.
În pregătirea activităților se folosesc resurse materiale numeroase, diverse și semnificative de timp,
uneori și financiare, pentru realizarea obiectivelor propuse în proiectarea acestora, dar toate pălesc în fața
chipurilor fericite ale copiilor.
Din experiență putem spune că aceste activități sunt cele mai greu de realizat, dar cele mai frumoase
și mai așteptate de către preșcolari. Unii dintre ei ies pentru prima dată din localitate în cadrul unei excursii,
vizualizează un film sau o piesă de teatru, se bucură de o vizită la muzeu.
În concluzie putem afirma faptul că activitățile extrașcolare reprezintă o valoroasă și eficientă
componentă educațională căreia trebuie să i se acorde atenție cuvenită în planificarea anuală, deasemenea
trebuie tratată cu seriozitate de către cadrele didactice.
Bibliografie:
1. Suport pentru explicitarea și înțelegerea unor concepte și instrumente cu care operează

curriculumul pentru educația timpurie, din 2019;
2. Maria Frișa- “75 de sfaturi pentru a supraviețui activităților extrașcolare”, Editura MediaDocs,
2015;
3. Aurel Carasel, Viorel Lazăr- “Psihopedagogia activităților extracurriculare”,Editura Arves, 2008.
432
Suciu Malina-Crina
Fiecare copil își face debutul în labirintul vieții cu ajutorul principalelor instituții din viața sa:
grădinița și școala. Activitățile școlare îmbinate cu cele extrașcolare asigură formarea eficientă de abilități,
priceperi, deprinderi și comportamente, corelate cu personalitatea fiecărui copil.
Educația curriculară realizată prin procesul de învățământ poartă o importanță semnificativă pentru
formarea și dezvoltarea micilor școlari, însă nu acoperă sfera largă a universului înconjurător în care copilul
crește și dorește să cunoască. În acest sens, educația extrașcolară vine în sprijinul cadrelor didactice, și în
special în sprijinul copiilor, oferind o gamă variată de interese pe care ei pot să și le cultive. De la vizitarea
muzeelor, expozițiilor și monumentelor istorice, până la vizionarea de spectacole, piese de teatru și emisiuni
muzicale sau sportive, seria activităților extrașcolare stimulează punctele de interes pe diverse domenii de
orientare.
Drumețiile, plimbările, taberele și excursiile au un efect formativ asupra școlarilor și preșcolarilor,
punându-i în contact direct cu natura, cu fenomenele naturii și cu tot ce ține de universul înconjurător. Ei
pot observa îndeaproape și accesa în mod concret informații și situații prezentate anterior în cadrul
activităților de predare școlară. Astfel li se dezvoltă pe de o parte latura orientată către explorarea mediului,
spiritul de observație și abilitatea de a face conexiuni între informație și realitate, iar pe de altă parte
creativitatea, sensibilitatea și imaginea realității sporesc în realizarea activităților artistico-plastice. Pe
aceeași linie a artei și a îmbogățirii creativității se remarcă spectacolele și teatrul de păpuși, care accesează
prin esența lor, latura sensibilă a personalității copiilor. Vizionând astfel de prezentări, ei fac cunoștință cu
emoțiile care le sunt transmise și transpuse. Își pot descoperi totodata atracția către lumea muzicii, a poeziei,
a creației.
Un efect de impact în viața elevilor în deosebi au serbările și festivitățile, care valorifică evenimente
importante în parcursul lor educativ. Cu aceste ocazii, ei experimentează emoția începuturilor și sfârșitul
unor parcursuri realizate. Primesc roluri și recompense, iar activitatea în sine le insuflă sentimentul de
realizare, familiarizându-i cu evenimentele festive și importanța lor.
Dacă am amintit de serbări și festivități, trebuie menționate de asemenea și concursurile școlare, care
se înscriu cu onoare pe lista activităților extrașcolare. Încadrându-se pe anumite zone de orientare,
concursurile și olimpiadele motivează elevii spre studiu aprofundat, în verderea obținerii performanțelor.
Odată ce și-au format abilități pe anumite domenii, dorința de dezvoltare poate fi întărită prin participarea
la diverse concursuri. Acestea sunt menite să scoată la suprafață munca intelectuală a elevilor,
recompensându-i totodată pentru capacitățile dobândite și rezultatele lor. Însă nu este o regularitate pentru
școlari să participe la concursuri axate strict pe zonele de orientare preferate. Ei pot alege și alte domenii
de orietare din dorința de a se perfecționa în mai multe direcții. Astfel concursurile școlare trezesc motivația
spre lărgirea orizontului de cunoaștere și autodepășire a performanțelor.
În concluzie, activitățile extrașcolare sunt atractive pentru copii de orice vârstă deoarece produc
bucurie, dau senzația de nou și facilitează acumularea de cunoștințe prin latura lor specifică de stârnire a
interesului. Școlarii și preșcolarii simt libertatea de a se afirma, se supun de bună voie regulilor, își asumă
responsabilități, se autodisciplinează. Iar cadrele didactice au posibilitatea să își cunoască copiii
îndeaproape, să îi îndrume, să îi dirijeze și să îi pregătească individualizat pentru viață.
433
IMPORTANȚA ACTIVITAȚILOR EXTRAȘCOLARE
PENTRU DEZVOLTAREA EDUCABILILOR
Suditu Alina Elena –
Școala gimn. nr. 11 “Șt. O. Iosif” Brașov

acumulate. Activitatea educativă școlară și extrașcolară dezvoltă gândirea critică și stimulează implicarea
tinerei generații in actul decizional în contextul respectării drepturilor omului si al asumării
responsabilităților sociale, realizându-se, astfel, o simbioza lucrativa intre componenta cognitiva si cea
comportamentala. În urma plimbărilor, a excursiilor in natura, copiii pot reda cu mai multa creativitate si
sensibilitate, imaginea realităţii, în cadrul activităţilor de desen şi modelaj, iar materialele pe care le culeg,
sunt folosite în activităţile practice, în jocurile de creaţie. La vârsta şcolară, copiii sunt foarte receptivi la
tot ce li se arata sau li se spune în legătură cu mediul, fiind dispuşi să acţioneze în acest sens.
Pedagogul american Bruner consideră că „oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare i se poate preda
cu succes, într-o formă intelectuală adecvată, orice temă”, dacă se folosesc metode şi procedee adecvate
stadiului respectiv de dezvoltare, dacă materia este prezentată „într-o formă mai simplă, astfel încât copilul
să poată progresa cu mai multă uşurinţă şi mai temeinic spre o deplină stăpânire a cunoştinţelor”. Oricât ar
fi de importantă educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ, ea nu epuizează sfera
influenţelor formative exercitate asupra copilului. Rămâne cadrul larg al timpului liber al copilului, în care
viaţa capătă alte aspecte decât cele din procesul de învăţare şcolară. În acest cadru, numeroşi alţi factori
punându-i in contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în
mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm şcoala cu viaţa. Dacă avem grijă ca obiectivele
instructiv – educative să primeze, dar să fie prezentate în mod echilibrat şi momentele recreative, de
relaxare, atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite. În cadrul acestor activităţi elevii se deprind să
folosească surse informaţionale diverse, să întocmească colecţii, să sistematizeze date, învaţă să înveţe. Prin
faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copiii se
autodisciplinează.
învăţământului primar – pregătirea copilului pentru viaţă. Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea
unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea
interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru
434
reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile
caracteriale. Modernizarea şi perfecţionarea procesului instructiv-educativ presupune îmbinarea
activităţilor şcolare cu activităţile extraşcolare. Îmbinarea acestora are numeroase valenţe formative.
Activităţile extracurriculare se referă astfel la totalitatea activităţilor educative organizate şi
planificate în instituţiile de învăţământ sau în alte organizaţii cu scop educaţional, dar mai puţin
riguroase decât cele formale şi desfăşurate în afara incidenţei programelor şcolare, conduse de persoane
calificate, cu scopul completării formării personalităţii elevului asigurată de educaţia formală
sau dezvoltării altor aspecte particulare ale personalităţii acestuia. Acestea oferă oportunităţi pentru
dezvoltarea unor competenţe, în raport cu anumite obiective ce inspiră şi provoacă educabilul, atât pentru
succesul lui educaţional, cât şi pentru cel din viaţa de zi cu zi. Acestea au o valoare importantă atât pentru
dezvoltarea socială a educabilului, cât şi pentru cea personală, prin demersuri specifice şi particulare. Deşi
activităţile specifice educaţiei formale urmăresc anumite finalităţi menţionate anterior, totuşi ele nu uzitează
la maxim de valorizarea unor competenţe precum: dezvoltarea unor abilităţi interpersonale, muncă în
echipă, iniţierea şi implementarea unor proiecte personale sau în echipă, deprinderi de învăţare a modului
cum să înveţi etc.
învăţământului primar – pregătirea copilului pentru viaţă. Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea
unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea
interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru
reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile
caracteriale.
sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului.
civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ in diferite domenii. Începând de la cea mai fragedă
vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i în contact direct cu obiectele si fenomenele din
natura.
435
Programul activităţilor educative din sǎptǎmâna Școala Altfel
Prof. înv. preșc. Surugiu Alina Elena, Grădinița P. P. Giroc
Prof. înv. preșc. Cincă Bianca-Maria, Grădinița P. P. Giroc
Denumirea Obiective Modalităţi de Invitați Grup Data Responsabi

Evaluare
activităţii urmărite realizare /Parteneri ţintă (ora) l(i)
-Vizionarea -Preșcolarii vor

unei piese de fi invitați să
Fotografii
teatru adecvate vizioneze piesa
realizate în Surugiu
nivelului de de teatru
Preșcolarii Luni cadrul Alina
„Teatrul de vârstă; „Rapunzel”, Teatrul de
grupei mare activităților
păpuși” apoi se vor purta păpuși 08-12 Cincă
-Cultivarea „B” cu
discuții pe baza Bianca
pasinuii preșcolarii
piesei, discuții
preșcolarilor grupei.
de tipul „așa da/
pentru artă; așa nu”.
-Preșcolarii
-Formarea şi împreună cu
dezvoltarea cadrele didactice
unor vor vizita
comportament Detașamentul 5 Fotografii
e de protejare de pompieri din Detașa- realizate în Surugiu
a sănătăţii Timișoara, unde mentul 5 Preșcolarii cadrul
„Micul Marți Alina
personale şi a le vor fi de grupei mare activităților
pompier” mediului; 08-12 Cincă
prezentate Pompieri, „B” cu
echipamentele și Timișoara preșcolarii Bianca
- Cunoaşterea
unor noţiuni modul de grupei.
elementare utilizare a
despre meseria acestora în
de pompier ; cadrul unei
urgențe.
-Preșcolarii
-Formarea
grupei mari „B”,
unor
împreună cu Fotografii
deprinderi de
cadrele didactice realizate în Surugiu
educaţie Mierc
vor viziona Preșcolarii cadrul Alina
„Micul rutieră şi Echipaj uri
activitățile grupei mare activităților
polițist” moral-civică, de poliție
prezentate, în „B” cu Cincă
necesare 08-12
curtea preșcolarii Bianca
protejării
grădiniței, de grupei.
vieţii, pe baza
echipajul de la
unor reguli
poliția rutieră. În
cunoscute şi
cadrul activității
436
unanim vor fi prezente o
acceptate, mașină echipată,
câini de poliție
și alte
echipamente
specifice.
-În cadrul
- Cultivarea acestei activității
pasinuii preșcolarii Fotografii
preșcolarilor grupei se vor realizate în Surugiu
pentru gătit; echipa cu șorțuri Preșcolarii cadrul
„Cofetarii Joi Alina
-Formarea și bonete și vor grupei mare activităților
iscusiți” 08-12 Cincă
deprinderilor pregăti în „B” cu
bucătăria preșcolarii Bianca
de a mânui
obiecte de uz grădiniței salam grupei.
casnic; de biscuiți și
brioșe.
-Preșcolarii
împreună cu
cadrele didactice
vor vizita
Fabrica de Fotografii
-Înțelegerea în
păpuși realizate în Surugiu
esență a Fabrica
„Vizită la „Arădeanca” de Preșcolarii Vineri cadrul Alina
modului în de păpuși
fabrica de la Arad unde vor grupei mare activităților
care sunt „Arădean 08-12 Cincă
păpuși” putea observa „B” cu
create ca” Bianca
cum se fabrică preșcolarii
jucăriile;
jucăriile, ce grupei.
materiale și
tehnici sunt
folosite pentru a
le obține.
437
IMPORTANȚA ÎN EDUCAȚIA COPIILOR A ACTIVITĂȚILOR
EXTRAȘCOLARE DIN SĂPTĂMÂNA “ȘCOALA ALTFEL”
Prof. Szabo Attila Mihai
Liceul de Arte Oradea
Activitățile extrașcolare din cadrul săptămânii “școala altfel”, datorită diversității lor, a alegerii
temelor, a tematicii activităților, sunt un factor important în educația copiiilor.
Săptămâna “Școala altfel” este o perioadă ce se abate de la activitatea obișnuită a activităților
curriculare, astfel detensionează psihic elevii, iar după finalizarea acesteia, aceștia sunt încărcați pozitiv,
pot continua să învețe cu forțe reînnoite, având rezultate bune la învățătură pe parcursul finalului de an
școlar.
Perioada de o săptămână ce întrerupe mersul obișnuit al procesului instructicv-educativ are o
importanță deosebită atât în școala cu prezență fizică cât mai ales în perioada predării prin mediul online.
Profesorul trebuie să determine elevii să uite de oboseala psihică acumulată prin tact pedagogic și o
pregătire temeinică a meterialului fiecărei activități, prin temele propuse care să fie atractive pentru elev.
În cazul predării online, detensionarea elevilor devine și mai importantă, elevii având factorul stres
la un nivel și mai pronunțat, profesorul având menirea de a face orele și mai interesante și atractive pentru
elevi.
Spre exemplu, în cadrul săptămânii - Școala altfel „să ști mai multe, să fi mai bun”, în ultimii ani, una
din activitățile pe care le-am realizat an de an, este vizitarea Grădinii Zoologice. Împreună cu elevii am
urmărit reacția animalelor, am făcut analiza efectelor sonore, a multitudinii de sunete și culori timbrale pe
care le emit aceștia. Le-am comparat cu vocile umane, cu timbrul instrumentelor muzicale, dar și cu paleta
de culori specifică artelor plastice. Am făcut analiza frazelor muzicale pe care le creează animalele și am
găsit similitudini cu fraze muzicale din lucrări celebre, scrise de cei mai renumiți compozitori.
În cele ce urmează voi descrie câteva din evenimentele intreprinse împreună cu elevii în mediu online,
în cadrul activităților din programul săptămâna ,,Școala altfel”.
O primă activitate a constat în realizarea de concerte de catedră online, pe grupe de elevi, pe clase și
nivele de studiu, în cadrul cărora elevii capătă experiența cântului în public și, pe viitor învață să își
controleze emoțiile, acestea devenind constructive.
Una din activitățile preferate ale elevilor o reprezintă vizita la grădina zoologică, activitate pe care
în perioada pandemiei nu am putut-o realiza fizic. Pentru a nu pierde farmecul experienței trăite acolo, am
ealizat împreună cu elevii vizite virtuale la grădini zoologice din toată lumea, prin vizitarea paginilor de
internet și a camerelor web ce transmiteau live viața animalelor pe care le găzduiau în incinta acestora. Și
în acest fel, asemenea vizitelor reale a grădinii zoo, elevii au fost încântați și s-au amuzat copios pe parcursul
întregii activități.
Pentru elevii ce studiază chitara clasică în cadrul liceelor de arte este foarte important să cunoască
aspectele legate de istoria și evoluția intrumentelor cu coarde, construcția intrumentelor, cei mai importanți
lutieri precum și cele mai importante firme/mărci de chitare.
În consecință voi prezenta o activitate realizată online în cadrul săptămânii “Școala altfel” din
perioada 30 martie - 3 aprilie 2020.
Titlul/Tema:
“Construcția chitarelor clasice și flamenco, principalii constructori de chitare”
438
Tipul: - Educaţia muzicală - vizită virtuală în lumea construcției chitarelor.
Responsabil/Coordonator: professor
Specialitatea: muzică - chitară clasică
Perioada de desfășurare (data):
De luni până vineri, perioada 30.03-3.04.2020, online.
Număr participanți : 15
Număr efectiv elevi: 11
Număr cadre didactice: 1
Număr părinți: 3
Surse on line utilizate (link-uri):

20 link-uri youtube despre construcția chitarelor
20 link-uri pagini facebook ale unor lutieri renumiți – se pot vedea modelele noi de chitare create de
aceștia (postează fotografii și video în toate fazele de construcție)
20 link-uri pagini ale lutierilor, ale site-urilor constructorilor de chitare – prezentare modele de
chitare, a atelierelor de confecționat chitare și magazin online
Desfășurarea pe scurt a activității (respectiv organizare, activitatea concretă, implicarea

elevilor,evaluarea sintetică a activității):
În această săptămână am analizat împreună cu elevii mei construcția chitarelor spaniole clasice și
flamenco și am vizitat virtual paginile celor mai renumiți lutieri spanioli și câteva site-uri ale unor firme ce
produc (construiesc) chitare, printre care și fabrica de instrumente muzicale de la Reghin.
Activitatea s-a desfășurat video online, individual cu fiecare elev, pe parcursul orelor din orar. Pe
parcursul lecțiilor am analizat aspecte legate de diferitele modalități, metode și procedee de construcție a
chitarelor spaniole, clasice și flamenco, materialele lemnoase din care sunt construite diferitele părti ale
chitarelor, principalii lutieri spanioli, dar și din afara Spaniei.
Pentru început am atașat și trimis fiecărui elev un fișier, un document word (*docx), ce conține 20 de
link-uri youtube cu video-uri în cadrul cărora pot fi văzute metodele și procedeele de construcție a
chitarelor, 20 de pagini facebook ale unor constructori de chitare cunoscuți din întreaga lume și 20 de adrese
ale site-urile lutierilor de chitare.
Pe parcursul orelor am accesat adresele link-urilor de pe youtube și am vizionat filmulețe video ce

conțin informații cu și despre construcția chitarelor, a materialelor lemnoase alese pentru chitare,
modalitățile de ansamblare a părților componente, ajungând la finisaje și până la finalizarea acestora ca
instrumente muzicale valoroase.
Fiecărui elev i s-a cerut să facă câte un referat, maxim de o jumătate de pagină, ca feedback vizavi de
experiența virtuală trăită în lumea constructorilor de chitare și să specifice concret cunoștințele dobândite
în urma vizitelor, respectiv ce le-a atras atenția în mod deosebit.
Feedback-urile de la elevi au fost pozitive, și ca urmare expun, ca o concluzie, conversația dintre
mine și tatăl unui elev din cls a V-a.
Părinte: Alegerea temei mi s-a părut inspirată, de accea cred că fiul meu a avut de învățat din vizitele
virtuale în atelierele constructorilor de chitare. Materialul pe care l-a parcurs în timpul orelor din aceasta
săptămână îl poate influența pozitiv, să își dorească să studieze mai mult la chitară, cu mai mare entuziasm,
ca pe viitor să devină un mare chitarist sau, cine știe, un cunoscut lutier.
Profesor: Mă bucur mult că am ales această temă și că elevii au fost încântați de materialul vizionat,
astfel vor putea aprecia și mai mult propriiile chitare.
439
Părinte: Da, fiul meu a înțeles că trebuie să aibe mai mare grijă de chitara lui. A fost foarte încântat
de activitate. Mulțumim frumos pentru efortul dumneavoastră.
În concluzie putem afirma că, prin impactul psihic pe care îl au activitățile extrașcolare din cadrul
săptămânii “școala altfel”, programul își demonstrează importanța și utilitatea, fiind benefică în educația
copiiilor.
440
Cititorii din Hădăreni
Școala altfel!
PROIECT EDUCAȚIONAL NAȚIONAL
Denumirea activității: Cititorii din Hădăreni
Locul desfășurării: Școala Gimnazială Chețani, structura Hădăreni
Participanți: elevi ai claselor V-VIII
Îndrumător: profesor de Limba și literatura română Szanto Erika Olga
Argument
Unii dintre elevi prezintă un interes deosebit față de cultivarea valorilor literare, participând la diverse
concursuri aflate în parteneriat cu Biblioteca Județeană Mureș sau la olimpiade organizate de MEN.
Prezentarea activității
Cu ocazia săptămânii Școala altfel, la Școala Gimnazială din Hădăreni, s-a desfășurat activitatea
Cititorii din Hădăreni, având ca sursă de inspirație romanul îndrăgit de elevi, Cititorul din peșteră de Rui
Zink.
Activitatea a constat în prezentarea unor momente, personaje memorabile din literatura română și
universală, în conformitate cu dorințele elevilor. Elevii au apelat la afișe, prezentări Power point sau chiar
joc de rol în transmiterea informațiilor.
Printre cărțile menționate de aceștia sunt: Băiatul în pijamale vărgate de John Boyne, Emil și detectivii
de Erich Kastner, În casa bunicilor de Ionel Teodoreanu sau chiar Cititorul din peșteră de Rui Zink. Aceste
romane le erau familiare elevilor de la orele de opțional, când accentul cade nu doar pe lecturarea acestora,
cât și pe mesajul transmis de fiecare operă în parte. Analiza personajelor, a intrigii și a modului cum
situațiile limită sunt rezolvate, au constituit preocuparea elevilor și au concentrat în (re)prezentările lor,
ceea ce au considerat ca fiind cel mai semnificativ.
Monstrul Anibalector din Cititorul din peșteră a primit o formă fizică de o mărime considerabilă,
tatuajele sale purtând o parte din menționările operelor al căror admirator se consideră. Emil, din romanul
omonim, a fot prezentat Power point ca un erou ce reușește să recupereze banii de la un hoț adult. Bunicii
din romanul lui Teodoreanu au fost cap de afiș, alături de motanul lor, iar povestea tristă a lagărului de
exterminare a fost schimbată cu o viziune care le permite eliberarea captivilor prin jocul de rol dintre elevi.
Concluzii
Apropierea de literatură pe căi mai puțin formale a implicat elevii la un alt nivel, iar creativitatea și
libertatea de a schimba unele situații, au contribuit la un interes sporit față de activitatea propusă. Este o
modalitate de apropiere și familiarizare cu lumea cărților, lăsând elevilor posibilitatea de abordare originală
a acestui spațiu infinit.
441
Cadru didactic: Szigethy Sonia
Profesor de limba franceză la Colegiul „Mihai Viteazul” Ineu, judeţul Arad
Învăţământ gimnazial şi liceal
Copiii din secolul vitezei sunt din ce în ce mai ocupaţi, mai aglomeraţi cu sarcini şi mai expuşi la
activităţi cotidiene repetitive, monotone, dar mai ales cronofage. Tinerii sunt cei care se plictisesc cel mai
repede, iar profesorii trebuie mereu să se adapteze nevoilor elevilor, să ţină obligatoriu pasul cu schimbările,
cu tehnologia, să fie adaptabili în orice context.
Pentru a răspunde nevoilor tinerilor învăţăcei a fost special conceput pentru ei programul intitulat
„Şcoala Altfel” adică o săptămână dedicată activităţilor extracurriculare şi extraşcolare, program numit
iniţial, la apariţia sa, acum mai bine de zece ani, "Să ştii mai multe, să fii mai bun!", având un orar specific.
În această săptămână nu se organizează cursuri conform orarului obişnuit al unităţii de învăţământ, iar
programul se desfăşoară în fiecare an în conformitate cu un orar special (în echipe de doi profesori, pe arii
curriculare etc). În vederea elaborării programului de activități, în timpul primelor luni ale anului şcolar, se
solicită propuneri elevilor, la orele de dirigenţie, dar şi profesorilor, în cadrul şedinţelor comisiilor metodice,
părinţilor, în cadrul şedinţelor cu părinţii, precum şi reprezenţatilor autorităţilor administraţiei publice
locale/ai comunităţii, în cadrul şedinţelor consiliului de administraţie.
Tipurile de activităţi care pot fi organizate în cadrul programului "Şcoala Altfel” pot include: activităţi
culturale, activităţi tehnico-ştiinţifice; activităţi sportive; activităţi de educaţie pentru cetăţenie democratică,
pentru promovarea valorilor umanitare (inclusiv voluntariat, caritate, implicare activă în societate,
responsabilitate socială, relaţii şi comunicare etc.); activităţi de educaţie pentru sănătate şi stil de viaţă
sănătos (inclusiv referitoare la dependenţa de calculator, siguranţa pe internet etc.); activităţi de educaţie
ecologică şi de protecţie a mediului (inclusiv colectare selectivă, economisirea energiei, energie alternativă
etc.); activităţi de educaţie rutieră, PSI, educaţie pentru reacţii corecte în situaţii de urgenţă etc.; vizite
şcolare organizate în zone turistice din ţară sau la societăţi şi instituţii din localitate.
Toate aceste teme sunt aplicabile în viaţa de zi cu zi, deci da, activităţile extraşcolare au o importanţă
majoră în educaţia copiilor. Acestea îi învaţă şi îndrumă pe elevi să lucreze împreună, să facă parte dintr-o
echipă, să perceapă problemele cotidiene printr-o altă abordare, să înveţe prin joc, să se ajute reciproc şi,
cel mai important lucru, să lase ecranele la o parte, chiar dacă pentru o perioadă scurtă de timp.
Începând cu anul şcolar în curs, va exista şi o „Săptămână Verde”, în care elevii vor fi sensibilizaţi în
respectarea mediului înconjurător, vital pentru noi fiecare dintre noi. Toţi aşteptăm cu nerăbdare aceste
activităţi, inedite pentru desfăşurarea lor pe durata a cinci zile lucrătoare, dar nu în totalitate noi, având în
vedere că şi în programul „Şcoala Altfel” am plantat pomi sau flori, am participat la curăţenia oraşului, am
strâns resturi şi gunoaie abandonate pe malurile râului Crişul Alb, care străbate oraşul nostru şi am făcut
drumeţii în natură, recunoscând flora şi fauna locală.
Din păcate nu toată lumea conştientizează importanţa acestor activităţi extraşcolare. De multe ori
părinţi, elevi, profesori sau chiar conducerea instituţiilor nu pun accent pe ele, considerându-le o pierdere
de vreme, vacanţă sau perioadă de pregătire pentru examenele naţionale (capacitate sau bacalaureat). Este
442
şi cazul şcolii mele, în acest an: la finalul lunii martie a avut loc programul dedicat activităţilor extraşcolare,
săptămână care a coincis cu probele examenului de simulare a bacalaureatului, iar conducerea Ministerului
Educaţiei a decis ca toate clasele cu profil tehnologic să îşi desfăşoare practica în cele două săptămâni (altfel
si verde), aspect care este de neconceput. De ce anii terminali şi clasele cu profil tehnologic nu au dreptul
la o altfel de educaţie? Mai putem vorbi aici despre egalitate de şanse?
Direcţiunea şcolii consideră că dacă tot va fi bulversat programul cu simularea examenului, s-ar putea
profita de această săptămână altfel pentru a nu da peste cap programul şcolar de două ori. Pentru că este
bine ştiut faptul că la activităţile şcolare participă numai o parte din elevi (cei din clasele primare,
gimnaziale şi foarte puţini dintre liceeni). Se presupune că absenţele vor fi consemnate la rubrica consiliere
şi orientare şcolară, însă cum elevii sunt amestecaţi la mai mulţi profesori şi nu neapărat la cei care predau
la clasă, absenţele rămân adesea în agenda profesorilor sau nu sunt înregistrate deloc. Unii profită de această
situaţie, cunsocută de toată lumea şi se înscriu la activităţile profesorilor mai permisivi, pentru a reuşi să se
sustragă. Sunt şi cazuri fericite în care elevii participă la ceea ce le face plăcere, aşteaptă cu nerăbdare să ia
parte la aceste ateliere (dezbateri, repetiţii ale unor scenete, competiţii sportive, ateliere de gătit, încondeiat
de ouă, studiul instrumentelor muzicale au fost printre cele mai agreate de către elevii şcolii noastre în anul
2023).
Activităţile extraşcolare cu impact în localitatea noastră sunt cele legate de proiectele Erasmus în care
şcoala nostră este implicată continuu în ultimii ani. Se fac schimburi şcolare, în care elevii români utilizează
limba engleză, în cea mai mare parte, dar se familiarizează şi cu alte lucruri legate de cultura şi civilizaţia
altor ţări, învăţând despre toleranţă, gastronomie, turism, metode activ-participative de învăţare şi leagă
prietenii cu alţi tineri europeni (din Italia, Croaţia, Turcia, Polonia, Bulgaria etc). Vizita şcolară într-o altă
ţară îi determină pe tineri să se supună unor reguli stricte, să ia decizii singuri, pentru că părinţii nu mai
sunt alături de ei în orice moment şi îi face, în unele cazuri, mai recunoscători faţă de lucrurile mărunte de
acasă (cum ar fi gastronomia românească şi faptul că în Franţa, de exemplu, un minor nu îşi poate cumpăra
ţigări, deoarece trebuie, obligatoriu, să prezinte cartea de identitate).
Bineînţeles activităţile extraşcolare din şcoala noastră sunt numeroase şi se desfăşoară pe tot parcursul
anului şcolar (sărbătorim mereu Ziua Europeană a Limbilor, Ziua Mondială a Păcii, Ziua Educaţiei,
Dragobetele, Ziua Naţională a României, "Îngeraşul” cu ocazia Crăciunului, Ziua Naţională a Lecturii, Ziua
Francofoniei, Let`s do it, Romania!, Ziua Internaţională a Copilului fiind câteva exemple concludente).
Toate cadrele didactice implicate se dedică marcării acestor date importante, atât de atractive şi de
definitorii în formarea tinerei generaţii, iar activităţile extraşcolare sunt întotdeauna preferate de elevi în
detrimentul orelor clasice de predare-învăţare-evaluare, ore care sunt percepute ca fiind mai perimate, deşi
majoritatea dascălilor participă la programe de formare continuă pentru a fi în pas cu noile tendinţe ale
educaţiei, cu era tehnologiei, cu platformele educaţionale, toate aceste cursuri fiind suportate financiar de
către profesori, pentru că există legislaţie în vigoare care spune că formarea continuă a profesorilor trebuie
să fie decontată, însă profesorii sunt de mult timp obişnuiţi cu faptul că legea nu este niciodată aplicată în
avantajul lor, numai în dezavantaj, dacă este posibil.
În speranţa zilelor mai bune şi a creşterii calităţii învăţământului românesc, următoarea zi pe care o
vom marca prin activităţi extraşcolare va fi cea a Învierii Domnului, prilej cu care elevii vor participa la
atelierul de redactare şi de colorare a felicitărilor de Paşti, atât în limba română, cât şi în limba franceză.
443
Excursia școlară - Exemple de bune practice
Prof. înv. primar Szigyartó Kornélia
Școala Gimnazială ”Turóczi Mózes” Tg. Secuiesc
Excursiile tematice organizate de şcoală au multiple valenţe de informare şi educare a elevilor. Dacă
sunt bine pregătite excursiile devin atractive la orice vârstă pentru că se desfăşoară într-un cadru nou,
stârnesc interes, produc bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă presupune efort
suplimentar. Mediul de acţiune este diferit, iar tehnicile de instruire sunt altele, ca urmare contribuie la
dezvoltarea spiritului de observaţie, îmbunătăţirea memoriei vizuale şi auditive, formează gândirea
operatorie a copilului, cu calităţile ei de echilibrare, organizare şi obiectivare.
Excursiile tematice au un rol complex în educaţia şi instrucţia elevilor:
Elevii învaţă să fie receptivi în faţa frumuseţilor naturii şi a lumii în schimbare.

Apreciază valorile trecutului şi istoriei.
Excursia are valenţe de informare şi educare a elevilor, contribuie la completarea procesului de
învăţământ prin ancorarea la mediul natural şi social explorat direct.
Are un conţinut mai variat şi mai complex decât lecţiile învăţate în clasă, mai atractiv, o atmosferă
de voioşie şi veselie plină de optimism.
Prin ritmicitatea organizării excursiilor elevii pot stabili singuri obiectivele de vizitat, itinerariile
şi scopul excursiei.
Devin capabili să rezolve probleme ce apar la un moment dat.
Stârnesc interesul pentru studierea hărţilor, a literaturii istorice, a descrierilor geografice.
Capătă deprinderi de a-şi nota sistematic ceea ce li se pare interesant.
Valorificând cunoştinţele dobândite în excursii elevii vin cu note originale prin care-şi exprimă
impresii şi sentimente proprii faţă de cele văzute.
Îşi îmbogăţesc şi consolidează cunoştinţele de geografie şi istorie.
Excursia contribuie la îmbogăţirea cunoaşterii şi generează sentimente de preţuire faţă de
generaţiile care ne-au precedat.
Excursia presupune contacte între oameni, atitudini, comportamente şi trăiri specifice.
Joacă un rol esenţial, în recreerea, refacerea forţei de muncă, elimină stresul pe care-l acumulează
omul.
Prin intermediul excursiilor, elevii se deprind să folosească surse informaţionale diverse, să
întocmească hărţi, să sistematizeze date, învaţă să înveţe.
Acţionând individual sau în cadrul grupului, elevilor li se dezvoltă spiritul practic, operaţional, dând
posibilitatea fiecăruia să se afirme după posibilităţile sale.
Participarea efectivă şi totală în activitate angajează atât elevii timizi cât şi pe cei slabi, îi temperează
pe cei impulsivi, stimulează curenţii de influienţe reciproce, dezvoltă spiritul de cooperare, contribuie la
formarea colectivului de elevi.
Prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie unor reguli, asumându-şi responsabilităţi,
elevii se autodisciplinează. Cadrul didactic are prin acest tip de activitate posibilităţi deosebite să-şi
cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenteze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul
principal al învăţământului – pregătirea copilului pentru viaţă.
444
Excursiile de studiu, pot fi organizate semestrial, pentru ilustrarea unor fapte învăţate sau pentru
investigarea altora, precizându-li-se problematica observaţiilor şi materialele din natură care pot fi
colectate, analizate, selectate şi clasificate, fără a distruge natura. În funcţie de activitatea cognitivă a
elevilor, ilustrare sau cercetare, elevii îşi vor face o idee concretă despre procese şi fenomene naturale şi
sociale datorită propriilor observaţii sau a explicaţiilor furnizate de organizatorii excursiei. În cazul
excursiilor de cercetare elevii rezolvă probleme, căutând fapte, observând obiecte şi fenomene.
Excursia de studiu are ca scop principal lărgirea orizontului didactic, realizând de asemenea legătura
dintre teorie si practică. Etapele ce trebuie parcurse pentru organizarea acestei activităţi, urmăresc în
general, structura oricărui tip de excursie, dar importanţa majoră o are etapa pregătitoare, organizatorică,
de pregătire a colectivului de elevi pentru a fi capabili sa realizeze obiectivele propuse pe parcursul
activităţii.
Excursia de studiu urmăreşte observarea şi analizarea unor aspecte care vor fi întâlnite pe parcurs,
culegerea unor date şi informaţii care vor fi apoi prelucrate.
Stabilirea atentă a obiectivelor este foarte importantă. Trebuie stimulată dorinţa şi curiozitatea
elevilor de a descoperi noi fenomene şi elemente, dar şi dorinţa de călătorie în scopul cunoaşterii şi, nu în
ultimul rând, crearea unui suport informativ-educativ pe plan ecologic, pentru protecţia mediului.
Acest tip de activitate anticipează intuirea, cunoașterea generală, uşurând succesul învăţării. Are
avantajul de a facilita observarea elementelor mediului în ansamblul lor, cu interrelaţiile specifice, uşurând
deducerea cauzelor care le-au generat.
Planul excursiei trebuie să fie elaborat în conformitate cu planurile calendaristice elaborate pe obiecte
de învăţămant, în care se prevede folosirea excursiilor ca metoda de invăţămant: geografie, biologie, chimie,
istorie, etc.
BIBLIOGRAFIE:
• Dulamă Maria Eliza, Didactica Geografică, Ed. Clusiuni, Cluj-Napoca, 1996;

• Joiţa Elena, Didactica aplicată în învăţământul primar, Ed. Gheorghe Alexandru, 1994;
• Nicolae Ilinca, Didactica Geografică, Ed. Corint, Bucureşti, 2002;
• Onoriu Dăneţ, M. Enache, E. Olănescu, Metodica predării geografiei clasele V-VIII, EDP,
Bucureşti, 1984;
• Tomescu Viorica, Popa Florentina, Gheorghe Al., Stan L., Metodica predării geografiei şi ştiinţelor
naturii în ciclul primar; Ed. ,,Gheorghe Alexandru’’, Craiova, 2001.
445
Școala altfel! PROIECT EDUCAȚIONAL NAȚIONAL
Autor, Szilágyi Amália Irén
Școala Gimnazială ,,Andrei Mureșanu,, Cehu Silvaniei, Județul Sălaj
După cum știm ,,ȘCOALA ALTFEL,, este un program național care are ca scop dezvoltarea
competenței de învățare și a abilităților socio-emoționale în rândul copiilor, elevilor de la diferite niveluri
de învățământ(preșcolari, învățîmânt primar, gimnaziali și liceal).
Atât cadrele didactice, cât și elevii sunt încurajați să își manifeste creativitatea prin diferite tipuri de
teme / activivități cum ar fi: activități cultural –artistice, activități sportive, activități de voluntariat, educație
pentru sănătate și nutrițională, educație ecologică, educație pentru cetățenie democratică și drepturile
omului, educație economică și antreprenorială, excursii, vizite, abilități practice, deucație pentru artă,
dezvoltare personală, etc.
Pentru că putem să decidem intervalul în care să fie desfășurat Școala Altfel avem oportunitate la
mai multe activități și în natură.
Școala noastră a desfășurat multe activități în diferite locuri, cu ajutorul cadrelor didactice, părinților
și nu în ultimul rând a elevilor dornici de aventuri, experimentări și alte manifestări creative îmbinând in
mod creativ teoria cu aplicații practice.
Cred că săptămîna în care s-a desfășurat ,,Școala Altfel,, eu am învățat ceva beosebit, puterea
educației pentru a lucra în echipă.
446
ÎN EDUCȚIA COPIILOR
prof. pt. înv. preșcolar: Șandor Florica
Grădinița: G. P. N. Halmășd, Jud: Sălaj
,,Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi
mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci/;/, să-i învăţăm să se adapteze.” (Maria
În ultimul timp, devine tot mai evident faptul că educaţia extrașcolară, adică cea realizată dincolo de
procesul de învăţământ are o importanță deosebită în formarea personalităţii preşcolarilor. Nu întîmplătoare
este afirmația potrivit căreia, o educaţie eficientă, depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru
participarea la dezvoltarea de sine. Depinde de asemenea şi de modul în care reuşeşte să pună bazele
formării personalităţii copiilor. În acest context, grădinița si școala au misiunea de a-i forma pe copii sub
aspect fizic şi socio-afectiv, pentru o integrare socială cât mai uşoară.
Complexitatea procesului instructive-educativ impune îmbinarea activităţilor curriculare cu cele

extracurriculare. Astfel, activităţiile extrașcolare sunt deosebit de importante deoarece, contribuie la
lărgirea şi completarea procesului educațional. De asemenea, prin intermediul acestora se pot dezvolta şi
explora anumite pasiuni şi aptitudini ale copiilor. Având un caracter atractiv, copiii participă într-o
atmosferă relaxantă, cu plăcere şi dăruire, la astfel de activităţi, îmbinând utilul cu plăcutul.
Rolul important al activităţilor extraşcolare este acela că antreneză copiii în activităţi cât mai variate
şi bogate cu o structură diferită de metodele tradiționale de predare-învăţare. Activitatea organizată și
desfăşurată într-un mediu extraşcolar permite de asemenea şi dezvoltarea unor aptitudini speciale şi
facilitarea integrării în mediul şcolar. Activitatea extracurriculară se desfășoară de regulă în afara zidurilor
instituției de învățământ. În acest fel, copilul își poate dezvolta anumite aptitudini, talente sau cunoștințe pe
care poate că nici nu știa că le are până în momentul respectiv, întrucât aceste activități sunt informale, spre
deosebire de contextul în care se desfășoară activitățile instructive-educative, lăsându-i pe cei mici să
acționeze fără reținere.
Din seria activităţilor extraşcolare amintim: drumețiile, excursiile, piesele de teatru, spectacolele de
operă comică, atelierele creative, şezătoarele, spectacolele în aer liber, vizitele la muzee sau grădina
zoologică. Copiii pot fi stimulaţi şi îsi pot îmbogăţi imaginaţia creatoare şi sfera cunoştinţelor, prin
vizionarea de piese de teatru, filme educative, participând la ateliere de creaţie, prin dramatizarea unor
opere literare cu diferite ocazii sau prin implicarea în desfăşurarea șezătorilor literare.Excursiile școlare,
cursurile de gătit, concursurile, dar și voluntariatul fac și ele parte din activitățile extrașcolare pe care trebuie
să le încerce orice copil.
De mici, copiii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească în primul rând o gândire independentă
,toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi
posibilitatea de a critica constructiv.
447
Înainte de toate, este însă important ca educatorul însăşi să fie creativ, pentru că numai aşa poate să
aducă în atenţia copiilor săi tipuri de activităţi extraşcolare care să le stârnească interesul, curiozitatea,
Ceea ce trebuie să ţinem cont este că întotdeauna obiectivele instructiv – educative să primeze, dar în
acelaşi timp să reușim să prezentăm în mod echilibrat şi momentele recreative şi de relaxare. Este foarte
important să dăm o notă relaxantă tuturor jocurilor şi activităţilor extrașcolare.
Bibliografie:
Revista prșcolară Revista Învățământului Preșcolar 4/2007;
Revista Învățământului Preșcolar 1-2/2006.
448
Activitățile extrașcolare-
rol important în dezvoltarea personalității elevilor
Autori: Șerbu Veronica Iuliana,

Liceul Teoretic ,,Ștefan Cel Mare”, Râmnicu - Sărat, Buzău
Necula Angelica – Iulica,

Liceul Tehnologic ,,Victor Frunză”, Râmnicu - Sărat, Buzău
Activitățile extrașcolare au un rol important în formarea personalității dar și a unor competențe

esențiale atât pentru succesul elevului, cât și pentru o dezvoltare personală și socială armonioasă.
Sunt importante acele activități în care elevii își pot descoperi talentele și pasiunile, dar în același
timp pot să își dezvolte numeroase abilități interpersonale, pe care nu le pot deprinde în timpul școlii.
Activitățile extrașcolare se desfășoară în afara școlii și, după cum spuneam anterior elevii își poate
dezvolta anumite aptitudini, talente sau cunoștințe de care nu erau conștenți până în momentul respectiv,
deoarece aceste activități sunt informale, comparativ cu contextul în care se desfășoară cursurile școlare,
lăsându-i pe elevi să acționeze fără nicio reținere.
Începând cu perioada pandemiei s-a dezvoltat foarte mult si partea online. Astfel au apărut foarte
multe activități extrașcolare online, care au același impact asupra viitorului adult. Astfel, societatea
modernă le pune la îndemâna elevilor de toate vârstele numeroase opțiuni pentru a se dezvolta cât mai
armonios, pentru a-și crește volumul de informații cât mai ușor și pentru a deveni un om de succes. exemple
și tipuri de activități extrașcolare.
Activitățile extrașcolare pot fi extrem de diverse, în funcție de preocupările elevilor.
Pentru a-și asigura un viitor promițător dar și un loc de muncă garantat, este bine ca elevuii de toate
vârstele să învețe limba engleză. Cu cât copilul începe de mic, cu atât acesta va asimila mult mai repede și
mai corect informațiile. În cadrul acestor cursuri copiii își pot perfecționa foarte bine această limbă, dar își
vor dezvolta și multe alte abilități. Atelierele de limba engleză stimulează foarte mult creativitatea copiilor,
dezvoltarea motrică prin anumite activități, dar și recunoașterea și exprimarea emoțională. Ținând cont de
aceste beneficii, activitățile extrașcolare de limba engleză ar trebui să fie printre primele opțiuni de urmat.
Tehnologia în viața de zi cu zi, de la telefoane și calculatoare, la alte gadgeturi și echipamente
inteligente, ocupă un rol important în viața acestora. Este foarte important să ne asigurăm că, de mic, copiii
o folosec în mod sănătos și constructiv. Cunoștințele dobândite prin programarea de jocuri, animații,
aplicații sau chiar roboți îi ajută să dezvolte o gândire algoritmică și logică, să găsească soluții și rezolvările
optime la probleme, totodată să devină mai deschiși și pregătiți să facă față provocărilor, dar,cel mai
important, sa devină mai încrezători în propriile idei.
Artele frumoase au aceeași importanță în viața elevilor precum științele.
Dacă cele din urmă îi ajută să gândească logic și analitic, atelierele de arte le stimulează empatia,
abilitățile de comunicare, creativitatea și imaginația. Mai mult, îi ajută să-și înțeleagă emoțiile mult mai
bine și să-și dezvolte un mindset sănătos ca viitor adult. Este recomandat ca acest tip de activități
extrașcolare să fie urmate încă din grădiniță, deoarece îl poate ajuta pe cel mic să-și descopere o pasiune
din timp.
Vizitele la muzee sau la teatru sunt un alt exemplu de activități extrașcolare deoarece îi ajută pe copiii
să înțeleagă mult mai bine anumite materiale sau lecții studiate la școală. Aceștia pot vedea și înțelege
istoria, chimia, fizica, geografia spre exemplu, în mod diferit și pot da randament mai mare în cadrul
lecțiilor discutate la școală.
Spectacolele fac și ele parte gama exemplelor de activități extrașcolare ce pun copiii față în față cu
lumea artei. Latură critică se va dezvolta, din perspectiva sa de spectator.
449
Orice copil / elev, indiferent de vârstă, ar trebui să încerce excursiile școlare, cursurile de gătit,
concursurile, dar și voluntariatul.
Activitățile extrașcolare au un rol important în dezvoltarea elevului, da și la definirea ariei sale de
preocupări.
450
Prof. ȘORTAN MARIUS
ȘCOALA GIMNAZIALĂ DOBRA-HUNEDOARA
adecvată, orice temă.”- afirma J. Bruner
Activităţile extrașcolare reprezintă un element prioritar în politicile educaţionale întrucât au un impact
pozitiv asupra dezvoltării personalităţii tânărului, asupra performanţelor şcolare şi asupra integrării sociale
în general. Participarea la activităţi extracurriculare structurate, organizate de şcoli, spre deosebire de
participarea la activităţi nestructurate se asociază cu rezultate pozitive în ceea ce priveşte dezvoltarea
adolescenţilor: performanţă şi rezultate şcolare mai bune , coeficienţi de abandon şcolar mai scăzuţi, o stare
psihologică mai bună, incluzând un nivel de stimă de sine mai bun, mai puţine griji privind viitorul şi
sentiment redus de izolare socială, un grad mai scăzut de abuz de alcool şi droguri.
Activităţile extrațcolare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea
înclinaţiilor şi aptitudinilor elevilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber. Având un
caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă relaxantă, cu însufleţire şi dăruire la astfel de activităţi.
Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activităţi
cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea
integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară, fructificarea talentelor personale şi
corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale.
Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru nonformal, ce permite elevilor cu dificultăţi de
afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual. Au menirea
de a valorifica timpul liber al elevilor într-un mod plăcut şi util, de al transforma într-o sursă educaţională,
de a cultiva gustul pentru frumos, pentru lectură, vizionarea unor piese de teatru, filme, implicarea în
desfăşurarea şezătorilor literare, a cercurilor de lectură şi creaţie.
Educaţia extracurriculară îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii copiilor. Ea
urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de
viaţă civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. Începând de la cea mai
fragedă vârstă, copii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i în contact direct cu obiectele şi fenomenele
din natură. Trebuinţa de a se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm
şcoala cu viaţa.
În cadrul acestor activităţi se deprind să folosească surse informaţionale diverse, să întocmească
regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copiii se autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin acest tip de
activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze
mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al şcolii - pregătirea copilului pentru viaţă.
Educaţia extracurriculară este realizată dincolo de procesul de învăţământ şi îşi are rolul şi locul bine
stabilit în formarea personalităţii copiilor noştri. Activităţile extraşcolare constituie modalitatea
neinstituţionalizată de realizare a educaţiei. Elevii nu pot evolua doar în cadrul orelor de curs, ci au nevoie
de aceste activităţi prin care să-şi poată dezvolta capacităţi ce ţin de: sociabilitate, optimism, creşterea
sentimentului valoric personal, creşterea stimei de sine şi a încrederii în forţele proprii.
451
Elevilor le trebuie înlăturate constrângerile; elevii trebuie lăsaţi să caute ceea ce este nou, să-şi
descopere plăcerea de a crea. Grija faţă de timpul liber al copilului, atitudinea de cunoaştere a dorinţelor
acestuia trebuie să fie dominantele acestui tip de activitate. Acestea le oferă destindere, încredere, recreere,
voie bună, iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmări şi recunoaştere a aptitudinilor. Având un caracter
atractiv, copiii participă într-o atmosferă cu voie bună cu însufleţire şi dăruire.
este garantat dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria, dragostea din sufletul copiilor, dar să îi laşi pe ei să
te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase. Activitatea educativă şcolară şi extraşcolară dezvoltă
gândirea critică şi stimulează implicarea tinerei generaţii în actul respectării drepturilor omului şi al
asumării responsabilităţilor sociale, realizându-se astfel o simbioză lucrativă între componenta cognitivă şi
cea comportamentală. Secretul este să ştiţi ce măsuri şi cum să le luaţi la momentul potrivit.
În concluzie putem spune că activitatea extracurriculară este o componentă educaţională valoroasă şi
Bibliografie:
-Ionescu M.; Chiş V. – Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi

-Lazăr V., Cărăşel A., Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Ed. Arves, Craiova, 2007;
452
Rolul și locul activităților extrașcolare în educația copiilor
Ștefan Florența
CSEI Măicănești, Jud. Vrancea
“Să nu-i educam pe copiii noștri pentru lumea de azi. Aceasta lume nu va mai exista când ei vor fi
mari și nimic nu ne permite sa știm cum va fi lumea lor. Atunci să-i învățam să se adapteze.” (Maria
Educația prin activitățile extra curriculare urmărește identificarea si cultivarea corespondenței optime
dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viată civilizat, precum și stimularea comportamentului
creativ în diferite domenii. Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoștințe
punându-i în contact direct cu obiectele si fenomenele din natură. Trebuința de se juca, de a fi mereu în
mișcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm școala cu viața.
Exemple de activități extrașcolare:
Vizitele la muzee, expoziții, monumente și locuri istorice, case memoriale – organizate selectiv –
constituie un mijloc de a intui și prețui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru. Ele
oferă elevilor prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, procesul de producție în
desfășurarea sa, operele de artă originale, momentele legate de trecutul istoric local, național, de viața și
activitatea unor personalități de seamă ale științei și culturii universale și naționale, relațiile dintre oameni
și rezultatele concrete ale muncii lor, stimulează activitatea de învățare, întregesc și desăvârșesc ceea ce
elevii acumulează în cadrul lecțiilor.
Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, stimulează si orientează
copiii spre unele domenii de activitate: muzica, sport, poezie, pictura. Excursiile si taberele școlare
contribuie la îmbogățirea cunoștințelor copiilor despre frumusețile țării, la educarea dragostei, respectului
pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii pot cunoaște realizările oamenilor, locurile
unde s-au născut, au trăit si au creat opere de artă.
Spectacolele - constituie o formă de activitate extra curriculară în școală, prin care copilul face
cunoștință cu lumea minunată a artei. Deși această formă de activitate îl pune pe copil în majoritatea
impresii puternice, precum și în faptul că apelează, permanent, la afectivitatea copilului sau nu, asupra
dezvoltării elevilor.
Excursia - ajută la dezvoltarea intelectuală și fizică a copilului, la educarea lui cetățenească și

patriotică. Ea este cea care îl reconfortează pe copil, îi prilejuiește însușirea unei experiențe sociale
importante, dar și îmbogățirea orizontului cultural științific. Prin excursii elevii își suplimentează și
consolidează instrucția școlară dobândind însușirea a noi cunoștințe. Excursia reprezintă finalitatea unei
activități îndelungate de pregătire a copiilor, îi ajută să înțeleagă excursiile nu numai din perspectiva
evadării din atmosfera de muncă de zi cu zi ci și ca un act de ridicare a nivelului cultural.
Serbările si festivitățile – marchează evenimentele importante din viața școlarului. Din punct de
vedere educativ importanța acestor activități constă in dezvoltarea artistică a elevului precum și în
atmosfera sărbătorească instalată cu acest prilej. Aceste mici serbări, organizate de către cadrele didactice,
le oferă elevilor răsplata primită după muncă, și de asemenea au un rol de motivare, mai puțin semnificativ.
453
Concursurile școlare – sunt o metodă extrașcolară de a stârni interesul elevului pentru diferite arii
curriculare având, în același timp, o importanță majora și în orientarea profesională a elevilor, făcându-le
cunoscute toate posibilitățile pe care aceștia le au. Același efect îl pot avea concursurile organizate de către
cadrele didactice în clasă. Dacă sunt organizate într-o atmosfera plăcută vor stimula spiritul de inițiativă al
copilului, îi va oferi ocazia să se integreze în diferite grupuri pentru a duce la bun sfârșit exercițiile si va
asimila mult mai ușor toate cunoștințele.
Concluzionând putem spune că activitățile extra curriculare sunt apreciate atât de către copii, cât și
de factorii educaționali în măsura în care:
• valorifică si dezvoltă interesele și aptitudinile copiilor;
• organizează într-o maniera plăcută și relaxantă timpul liber al copiilor contribuind la
optimizarea procesului de învățământ;
• formele de organizare sunt din cele mai ingenioase, cu caracter recreativ ;
• copiii au teren liber pentru a-și manifesta în voie spiritul de inițiativă;
• participarea este liber consimțită, necondiționată, constituind un suport puternic
pentru o activitate susținută;
• au un efect pozitiv pentru munca desfășurată în grup;
• sunt caracterizare de optimism și umor;
• creează un sentiment de siguranță si încredere tuturor participanților;
• urmăresc lărgirea si adâncirea influențelor exercitate în procesul de învățământ;
• contribuie la dezvoltarea armonioasă a copiilor.
454
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT „LIZUCA” BACĂU
PROGRAM PE ZILE – ACTIVITĂŢI EXTRACURRICULARE
Săptămâna „ŞCOALA ALTFEL”
„Să ştii mai multe, să fii mai bun”
GRUPA MARE - „POZNAŞII”
Educatoare: prof. Știrbu Maria Magdalena
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „ION CREANGĂ” BACĂU
Str. Tipografilor, nr. 11, Bacău-9, cod 600245

Telefon- 0234/522553, Fax-0334401219
E-mail: scoalaioncreangabacau@yahoo.com
ZIUA DENUMIREA LOCUL RESPONSABIL EVALUARE

DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢII DESFĂŞURĂRII ACTIVITATE
ACTIVITĂŢII ACTIVITĂŢII
LUNI ”Învăț să îngrijesc
natura”- „Micul Curtea Activitate
gospodar!” activitate grădiniței Știrbu Maria gospodărească
ecologică: plantare de Magdalena fotografii
flori, curățenie în curtea
grădiniței
MARŢI ”Povestea mașinilor! ”- Cybernet Auto
vizită la Cybernet Auto Center Bacău Știrbu Maria Vizită
Center, prezentare de Magdalena fotografii
mașini și diferite
meserii
MIERCURI ”Banul muncit, poate fi Pepco Bacău
și chibzuit”- activitate Știrbu Maria Vizită
de educație financiară: Magdalena fotografii
mers la cumpărături cu
banii economisiți de
preșcolari
JOI „Poftiți la teatru!”- Teatrul Știrbu Maria Vizionare
vizionare piesă de Municipal ”G. Magdalena piesă de teatru
teatru Bacovia” Bacău
VINERI „Poftiți la Carnavalul Sala de grupă Știrbu Maria Activitate tip
Poveștilor ”- petrecere Magdalena carnaval,
costumată în sala de fiecare copil va
fi costumat în
455
grupă, prezentarea personajul
personajului preferat dintr-o
poveste
GRUPA MIJLOCIE - „POZNAŞII”

DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢII DESFĂŞURĂRII ACTIVITATE
ACTIVITĂŢII ACTIVITĂŢII
LUNI „Grădiniţa Ştirbu Maria Activitate
noastră ca o Curtea grădiniţei Magdalena gospădărească –
floare” plantare flori
MARŢI „Cu maşina la Reprezentanţă Ştirbu Maria
plimbare” Mercedes Magdalena Vizită tematică
MIERCURI Teatru de păpuşi
„Murdărel” – Holul grădiniţei Ştirbu Maria Vizionare teatru
Trupa Licurici Magdalena
JOI Grădiniţa Pădureni Activitate de
„Un dar mic – Izvorul Ştirbu Maria voluntariat în
pentru un Berheciului Magdalena cadrul
zâmbet mare” proiectului „Un
dar mic pentru
un zâmbet
mare”
VINERI „În aşteptarea Sala de grupă, Ştirbu Maria Expoziţie
Iepuraşului” – holul grădiniţei Magdalena Acordare
concurs pictat diplome
ouă şi lucrări de
Paşte
GRUPA MICĂ - „POZNAŞII”

DESFĂŞURĂ ACTIVITĂŢII DESFĂŞURĂRII ACTIVITATE
RII ACTIVITĂŢII
ACTIVITĂŢII
LUNI Carnaval: “Petrecem cu Grădiniţa cu PP Parada costumelor
prietenii din Clubul lui “Lizuca” Bacău Ştirbu Maria
Mickey Mouse!” Magdalena
MARŢI - Clinica New Ştirbu Maria Vizită tematică
“Să cunoaştem Central Med SRL Magdalena
meseriile părinţilor - Cofetăria
noştri!” “Mirabel”
vizită - Sediul Tehnic
“Orange” Bacău
MIERCURI Vizită:“La ferma de Ferma Agricola Ştirbu Maria Vizită tematică
păsări” Gherăieşti Magdalena
JOI Teatru de păpuşi “Fata Grădiniţa cu PP Ştirbu Maria

moşului şi fata babei” “Lizuca” Bacău Magdalena Vizionare teatru
VINERI “Culorile Grădiniţa cu Ştirbu Maria Acordare diplome
Primăverii!” – PP “Lizuca” Bacău Magdalena
expoziţie lucrări
artistico-plastice
456
ȘCOALA ALTFEL –
DESCHIZĂTOARE DE NOI OPORTUNITĂȚI
TABLĂ MIHAELA
Proiectul educațional național ”Școala altfel” a fost conceput pentru desfășurarea unor acvtivități
educaționale care să implice în mod activ triadei educaționale: părinte-preșcolar- cadru didactic. Este
necesar ca activitățile planificate să răspundă intereselor și preocupărilor diverse ale preșcolarilor, să
descopere, să pună în valoare sau să dezvolte aptitudinile, talentele și capacitățile acestora în diferite
domenii, să susțină și să stimuleze participarea la actiunile diverse, în contexte educației formale și/sau
nonformale.
Activitățile desfășurate în cadrul activităților extrașcolare ar trebui să vizeze următoarele aspecte:

- comunicarea eficientă între preșcolari-cadre didactice-părinte;
- stimularea și dezvoltarea stimei de sine;
- conștientizarea de către preșcolari a importanței valorificării calitative a timpului liber
pentru lărgirea orizontului cunoșterii;
- valorizarea abilităților practice și artistico-plastice ale copiilor;
- exersarea comportamentelor ecologice în contexte diferite;
- spontaneitatea și inițiativa copiilor;
- manierele de relaționare, comunicarea interpersonală;
Astfel, în cadrul acestui program se pot desfășura o multitudine de activități de interes pentru toate
părțile implicate în educație:
• Activități ecologice-educație ecologică și de protecție a mediului, lucrări de îngrijire și
curățenie în sala de grupă/curtea grădiniței;
• Activități practic-gospodărești- realizarea de diverse produse de panificație,
cofetărie,obiecte decor etc.
• Activități de educație financiară- activități de responsabilizare financiară, de dezvoltare a
spiritului de antreprenor;
• Activități artistice- ateliere de creație dedicate diverselor sărbători, confecționare de diverse
costume, măști pentru spectacole, vizionarea sau pregătirea unei piese de teatru etc.
• Activități științifice- realizarea de diverse experimente, cercetări, observări etc.
Din experiența personală, în cadrul activităților extrașcolare în care am fost implicată pot, afirma
faptul că fiecare activitate a avut o mare însemnătate atăt pentru copii, părinți, dar și pentru dezvoltarea mea
profesională, pentru observarea modului în care preșcolarii rețin informații, își dezvoltă cunoștințe,
deprinderi și priceperi.
Activitățile planificate, ce au avut ca scop primordial educația financiară, au urmărit oferirea unui
cadru propice punerii bazelor unei educații financiare și antreprenoriale în rândul preșcolarilor, ca aceștia
să conștientizeze implicațiile și responsabilitățile pe care domeniul economic le presupune, încă de la o
vârstă fragedă, pentru o contribuție pozitivă în cadrul societății din care face parte.
Demararea proiectului presupune găsirea în prealabil a unor parteneri pentru derularea activităților;
se pot organiza activități pentru conștientizarea denumirii de bani, înțelegerea banilor, latura practică a
banilor, cum se pot folosi în mod responsabil, impactul banilor, ce efecte au deciziile financiare, activități
practice precum magazinul grupei, Banca virtuală, diverse concursuri, ziua carierei
457
În încheiere, consider că proiectul educațional național ”Școala altfel” este un proiect de formare
profesională eficient, dacă activitățile planificate sunt specifice vârstei și pe înțelesul copiilor ajutând la
dezvoltarea preșcolarului și la definirea ariei sale de preocupări.
458
Beneficiile jocului la preșcolari
Profesor învăţământ preşcolar: Tahir Luiza Veronica
Grădinița cu P. P. „ Phoenix”, Craiova
Aproape orice adult are o amintire specială din copilărie legată de o anume experiență de joc. De
multe ori imaginea este descrisă în detalii bogate si vii. Când ne amintim cum ne jucam în copilărie, vorbim
despre sentimente – de libertate, de putere, de control și de intimitate cu prietenii. Mulți dintre noi își
amintesc cu plăcere momentele minunate petrecute în locuri secrete – ca și cum timpul și locul ar fi încă
palpabile. Ne amintim suflul vântului, atingerea ierbii, scârțâitul unor scări, mirosul unui pod prăfuit.
Joaca reprezintă o experiență semnificativă si unică. Oferă satisfacție și plăcere copiilor, o evadare pe
care ei o caută cu nerăbdare și una pe care o găsesc captivantă la nesfarșit. Oricine i-a observat pe copii în
timp ce se joacă a vazut cât de profund sunt aceștia antrenați în joc și cum iau totul in serios.
Deși joaca este o experiență comună (universală) este dificil de definit exact in termeni de cercetare
științifică multidisciplinară. Joaca este paradoxală (uneori serioasă, alteori nu), reală sau nu, aparent fără
scop și totuși este esențială pentru dezvoltarea și creșterea copilului. Joaca este un act flexibil (copiii
continuă să se joace chiar și în cele mai dificile situații) și totuși fragilă (exista tot mai multe dovezi care
arată ca privarea unui copil de la joaca are un impact negativ asupra dezvoltării sale).
Caracteristici ale jocului
• motivat din punct de vedere intrinsec
• controlat de cei care se joacă
• preocupare mai degrabă spre proces decât pe produs
• non – literală
• liberă, fără norme impuse din exterior
• angajament activ al celor implicați.
Beneficiile jocului
Cercetările arată că jocul are multe beneficii pentru copii, familie si comunitate. Îmbunătațeste
sănătatea și calitatea vieții. Cercetările recente sugerează că accesul copiilor la joc poate:
• să crească stima de sine, respectul de sine si autoconsșientizarea
• să îmbunătățească și să mențină sănătatea fizică si mentală
• să le ofere posibilitatea de a intra în legatură cu alți copii
• să le crească încrederea prin dezvoltarea de competențe noi
• să le dezvolte imaginația, independența și creativitatea
• să ofere oportunitați copiilor, indiferent de abilitațile pe care le au, să se joace împreună
459
• să ofere oportunitați pentru dezvoltarea abilităților sociale și de învățare
• să consolideze capacitatea de adaptare prin asumarea de riscuri si provocări, rezolvarea de
probleme
• să ofere oportunitați de a învața despre mediul lin care evoluează și comunitatea în care
trăiesc.
Studiile arată care sunt beneficiile jocului și pentru familie și comunitate:
• părinții se simt mai în siguranță știind că micuții lor sunt mai fericiți și că se bucură de ceea
ce fac
• familiile au copii mai fericiți și mai sănătoși
• jocul oferă oportunități de interacțiune socială pentru comunitate și sprijină dezvoltarea unui
sentiment de promovare a coeziunii sociale
• spațiile publice exterioare au un rol important în viața de zi cu zi a copiilor si tinerilor, în
special ca locuri unde se întâlnesc prietenii.
Jocul este cel mai important lucru pe care puteți să-l faceți împreună cu micuțul dumneavoastră.
Timpul petrecut jucându-vă împreună cu el, oferă copilului o mulțime de moduri și momente diferite de a
învăța.
Jocul îl ajută pe copil:
• să aibă încredere în el
• să se simtă iubit, fericit și în siguranță
• să dezvolte abilități sociale, de limbaj și comunicare
• să aibă grijă de ceilalți și de mediu
• să-și dezvolte abilități fizice
• să-și dezvolte creierul
Copilului îi va plăcea să se joace cu dumneavoastră, dar uneori va prefera să se joace și singur. Uneori
va fi suficient doar să-i oferiți niste idei, iar el va continua să descopere jocul singur mai departe.
Dreptul copiilor la joaca
Dreptul la joacă și la recreere informală, pentru toți copiii și tinerii de pâna în 18 ani, este reglementat
in articolul 31 din Conventia ONU cu privire la Drepturile Copilului. Guvernul are datoria de a proteja și
de a promova oportunități de joacă pentru toți copiii și tinerii.
Importanța jocului – dezvoltare socială, emoționala, fizică și creativă
1. Dezvoltarea socială și emotională. În timpul jocului, se dezvoltă competențele sociale și maturitatea
emoțională. Experții Smilansky și Shefatya susțin că succesul școlar depinde în mare măsură de capacitatea
copiilor de a interacționa pozitiv cu ceilalți copii și adulți. Joaca este vitală pentru dezvoltarea socială a
copiilor. Aceasta permite:
• practicarea ambelor abilități de comunicare verbală și non-verbală prin roluri, aprecierea
sentimentelor celorlalți etc
• răspuns la sentimentele colegilor
• împărțirea resurselor și experiențelor
• experimentarea și aprecierea altor puncte de vedere – rezolvarea conflictelor legate de
spațiu, materiale și reguli
• joaca sprijină dezvoltarea emoțională prin furnizarea unei modalități de exprimare și de
înțelegere a sentimentelor.
2. Dezvoltarea fizică. Joaca permite copiilor să-și folosească tot corpul. Chiar și prin utilizarea unui
instrument de scris/ desenat, copilul își cultivă și își dezvoltă o capacitate motorie de finețe. Evoluția
naturală în dezvoltarea motorie fină este de la mâzgăleli, la forme și la imagini de reprezentare. Jocurile cu
instrumente de scris îi ajută pe copii să-și perfecționeze abilitatile motorii fine. Într-o manieră similară se
dezvoltă și capacitățile motorii de mișcări mai ample (sărituri, alergare, ridicare). Recomandarea
specialiștilor este ca micuții să facă exerciții fizice timp de cel puțin o oră în fiecare zi (de preferat in etape
de câte 15 minute, dar făra un program bine structurat, ci mai degrabă liber). Toți copiii au nevoie de joc
activ pentru a se dezvolta din punct de vedere fizic si pentru a fi sănătoși. Dar beneficiile fizice sunt deosebit
de valoroase și pentru copiii cu boli musculare sau de articulații (de exemplu artrita reumatoida juvenilă
sau scleroza multiplă). Acești copii nu pot efectua exerciții repetate intense. Dar, ei se pot angaja în jocuri
active. Jocul activ îi ajută să-și construiască și să-și mențină energia, flexibilitatea articulațiilor, precum ăi
forta musculară.
460
3. Dezvoltarea creativă. Acum aproape 50 de ani, Sigmund Freud (1958) a sugerat că fiecare copil
care se joacă "se comportă ca un scriitor creativ, prin faptul că el își creează o lume proprie, sau mai degrabă,
rearanjează lucrurile din lumea sa într-o manieră nouă care îi face plăcere...Scriitorul creativ face același
lucru ca și un copil care se joacă. El creează o lume a fanteziei pe care o ia foarte în serios și în care
investește foarte multă emoție." Contextul jocului este ideal pentru sprijinirea gândirii creative și imaginară
pentru copii, deoarece el reprezintă un mediu fără risc. Cercetarile susțin ideea că jocul și gândirea creativă
sunt legate de comportamente, pentru că se bazează pe capacitatea copiilor de a folosi simboluri. Gândirea
creativă poate fi văzută și ca o modalitatea de rezolvare a problemelor. Când copiii mici își folosesc
imaginația în joc, ei devin mai creativi, au performanțe școlare mai bune și dezvoltă o abordare mai ușoară
de rezolvare a problemelor de învățare.
1. Joaca pune bazele alfabetizării. Prin joaca, micuții învață să rostească și să repete sunete și
cuvinte noi. Ei încep să-și construiască vocabularul personal, pe cont propriu sau cu prietenii și fac exerciții
de imaginație prin intermediul poveștilor.
2. Joaca înseamnă "învățare". Jocul dezvoltă și satisface nevoia înăscută a copilului de a învața.
Jocul are multe forme. Copilul se poate juca singur, cu un adult sau împreună cu mai mulți copii.
3. Joacă încurajează adulții să comunice mai mult cu copiii în fiecare zi. Adulții suștin jocul
copilului prin oferirea posibilităților legate de joc, prin a ști când să intervină și când să stea deoparte.
4. Joaca le oferă copiilor șansa de a fi spontani.
5. Joaca le dă copiilor posibilitatea de a face alegeri. Dacă au mai multe jocuri si jucării la dispoziție,
copiii vor putea să aleagă cu ce să se joace conform dorințelor și personalității lor.
6. Joaca oferă copiilor spațiu pentru a exersa mișcari fizice, de echilibru si pentru a-și testa propriile
limite.
7. Joaca ofera adulților șansa de a învața cum să se joace din nou.
8. Joaca le permite adulților să învețe limbajul corpului copiilor lor.
9. Joaca implică răbdare și ințelegere. Dacă alegeți să vă jucați cu copilul nu încercați să-l fortați să
acționeze într-un anume fel. Activitățile structurate și conduse de dumneavoastră au rolul lor, dar retineți
că este important să permiteți copilului să controleze și să decidă cu privire la propriul său joc.
10. Jocul este distractiv. Copiii sunt multumiți și sociabili atunci cănd se joacă.
Bibliografie:
1. Barbu, H., Popescu E., șerban, F., Activiăți de joc recreativ si recreativ - distractiv, EDP,
București, 1993.
2. Bajenaru, L., Contribuția exercițiului - joc la dezvoltarea limbajului, Revista învatamântului
preșcolar, 1996.
3. Chateau, J., Copilul si jocul, EDP, București, 1970.
461
G.P.P. NR. 2, SLATINA
Prof. înv. presc. Taifas Cristina Cătălina
“Sa nu-i educam pe copiii nostri pentru lumea de azi. Aceasta lume nu va mai exista cand ei vor fi mari
si nimic nu ne permite sa stim cum va fi lumea lor. Atunci sa-i invatam sa se adapteze.” (Maria Montessori –
”Descoperirea copilului”)
Educatia extracurriculara își are rolul și locul bine stabilit în formarea personalitatii copiilor. Educația
prin activitățile extracurriculare urmarește identificarea și cultivarea corespondentei optime dintre aptitudini,
talente, cultivarea unui stil de viata civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ în diferite
domenii. Începand de la cea mai frageda vârsta, copiii acumuleaza o serie de cunostinte punandu-i în contact
direct cu obiectele și fenomenele din natura.Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea
ce ne permite să împăcăm scoala cu viaţa.
Într-o lume dominată de mass media, aceste activităţi sunt necesare pentru a modela comportamentul
copiilor, pentru a-i pregăti atât emoțional, cât şi intelectual.
Contactul direct cu lumea înconjurătoare, încă de la o vârstă mică, determină o acumulare de
cunoştinţe mai trainică, putând vorbi aici despre simple plimbări organizate în natură, despre excursii, prin
care copiii percep activ realitatea aşa cum este ea. Natura îi dă şansa copilului de a-l face s-o iubească, s-o
ocrotească, să aprecieze ceea ce este realizat de oameni, să păstreze intacte frumuseţile naturale, unice, să-
şi dorescă să realizeze lucruri măreţe în viaţă.
Creativitatea copilului va avea de câştigat, imaginaţia lui va fi mai bogată, activităţile din grădiniţă
vor putea fi desfăşurate la un nivel mai înalt.Prin ochii copilăriei, natura va fi mereu mai frumoasă,
imaginile vor persista toată viaţa.
plantarea de pomi, flori, etc.
Plimbările şi excursiile îmbogăţesc cunoştinţele copiilor , le educă dragostea pentru locurile natale,
pentru frumuseţile ţării noastre.
Astfel de activități sunt de o reală importanță într-o lume dominată de mass media și ne referim la
televizor , calculator și internet, care nu fac altceva decât să contribuie la transformarea copiilor noștri în
niste persoane incapabile de a se controla comportamental , emoțional și mai presus de toate slabi dezvoltați
intelectual. Se știe că începând de la cea mai fragedă vârsta , copiii acumulează o serie de cunoștințe
punându-i în contact direct cu obiectele și fenomenele din natura.
Ca educatoare, trebuie să oferim în mod gradat , în acord cu particularitățile de vârstă , cunoștințe
științifice , să organizăm activități educative privind protejarea mediului înconjurător: curățarea parcului, a
mediului de joacă , ocrotirea unor animale .
462
la educarea dragostei,respectului pentru frumosul din natură,artă,cultură. Prin excursii, copiii pot cunoaște
realizările oamenilor, locurile unde s-au născut,au trăit și au creat opere de arta- scriitori și artiști.
Serbarea este modalitatea eficientă de cultivare a înclinațiilor artistice ale copiilor contribuind la
dezvoltarea armonioasă a personalității copiilor.
Vizitele la muzee, expoziții,monumente și locurile istorice,case memoriale constituie un mijloc de a
intui și prețui valorile culturale,folclorice și istorice ale poporului nostru.
Deși această formă de activitate îl pune pe copil în majoritatea cazurilor în rolul de spectator, valoarea
ei deosebită rezidă în faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă de impresii puternice, precum și în faptul
Vizionarea unor filme, diafilme, spectacole de teatru precum și a emisiunilor tv, poate constitui de
asemenea o sursă de informații, dar în același timp un punct de plecare în organizarea unor acțiuni
interesante. De exemplu: vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive,
urmată de discuții pregătite în prealabil, pe lângă faptul că realizează completarea unor aspecte educative,
stimulează și orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, pictură, etc.
Educatoarele au un rol deosebit de important în alegerea spectacolelor, la recomandarea emisiunilor
de televiziune pentru copii și selecționarea emisiunilor, programelor distractive care au o influență pozitivă
mai evident conturate.
Activităţiile extracurriculare moral-civice, alături de celelalte activităţi desfăşurate în grădiniţă pe
nivele de vârstă, contribuie, prin trăirile afective, emoţii puternice, generate de exemplele oferite de eroii
neamului, la formarea , în sufletul copiilor, a unor sentimente morale , care se vor transforma în convingeri
ferme pe parcursul procesului instructiv-educativ.
În concluzie, putem spune că activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi
Astfel, cadrul didactic poate face multe pentru educarea spiritului creativ în cadrul activităţilor
extracurriculare. Dar, se vede necesitatea de a modifica destul de mult modul de gândire, să evite critica, în
BIBLIOGRAFIE:
1. Ministerul Educației și Cercetării, Institutul de Științe ale Educației Revista învățământului

preșcolar, 3-4/2006,
2. PREDA. VIORICA, Metodica activităţilor instructiv educative în grădiniţa de copii, Editura
« Gheorghe Cârţu Alexandru », Craiova 2009
3. LESPEZEANU M., Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar, Editura S.C. Omfal,
Bucureşti, 2007
463
Prof. înv. primar, Talianu Elena-Gabriela
Școala Gimnazială ,,Ecaterina Teodoroiu’’ Târgu Jiu, Gorj
Activitățile extrașcolare se referă la activitățile realizate în afara mediului școlar, în afara instituției
de învățământ, cu participarea clasei, a mai multor clase de elevi sau a mai multor instituții de învățământ.
Consider că, activitățile extrașcolare sunt foarte importante pentru dezvoltarea armonioasă a
copilului. S-a observat că aceste activități ajută elevii la formarea unei atitudini pozitive față de învățare,
elevii au avut performanțe școlare ridicate.
Totodată, elevii învață să-și folosească , în mod rațional, timpul liber și sunt propice manifestării
spiritului de independență, de inițiativă, precum și munca în echipă.
Un exemplu de activitate extrașcolară ce poate fi adoptată de elevii atât din învățământul primar, cât
și din învățământul gimnazial poate fi, după orele obligatorii de la școală, atelierul creativ, care, de
asemenea, ajută la stimularea mai multor abilități.
Spre exemplu, vorbim despre exprimarea liberă prin artă, de creativitate, imaginație, dar și de puterea
de a gândi logic.
Vizitele la muzee sau la teatru fac și ele parte din exemplele de activități extracurriculare, pentru că
ajută copiii să înțeleagă mult mai bine anumite materiale sau lecții studiate la școală. Aceștia pot vedea și
înțelege istoria, spre exemplu, în mod diferit și pot da randament mai mare în cadrul lecțiilor discutate la
școală.
Tot din gama exemplelor de activități extrașcolare fac parte și spectacolele, care-l pun pe elev față în
față cu lumea artei. Rolul de spectator îi poate dezvolta, în același timp, și latură critică. Excursiile școlare,
cursurile de gătit, concursurile, dar și voluntariatul, mai fac și ele parte din activitățile extracurriculare pe
care trebuie să le încerce orice copil.
Vizitarea monumentelor şi locurilor istorice, a caselor memoriale – organizate selectiv – constituie

un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru. Ele oferă elevilor
prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, procesul de producţie în desfăşurarea
sa, operele de artă originale, momentele legate de trecutul istoric local, naţional, de viaţa şi activitatea unor
personalităţi de seamă ale ştiinţei şi culturii universale şi naţionale, relaţiile dintre oameni şi rezultatele
concrete ale muncii lor, stimulează activitatea de învăţare, întregesc şi desăvârşesc ceea ce elevii
acumulează în cadrul lecţiilor.
Excursiile si taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării,
la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură.
Prin excursii, copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat
opere de artă.
464
Un rol important al acestor activități îl constituie faptul că dascălul are posibilităţi deosebite să-şi
cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul
principal, pregătirea copilului pentru viaţă.
Bibliografie:
1.Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, Cluj-Napoca 2007

2. Ionescu M.; Chiş V. – Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
autoinstruire, Editura PresaUniversitarăClujeană, Cluj-Napoca, 2001
3.Lazăr V., Cărăşel A., Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Ed. Arves, Craiova, 2007.
4.Cernea, Maria, „Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de
5.Crăciunescu, Nedelea, „Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar”,
465
Importanța și eficiența activităților extrașcolare
Prof. Tămaș Teodora-Anca
Școala Gimnazială „Alexandru Ioan Cuza”
„Grija pe care o oferim copiilor nu ar trebui să fie guvernată de dorința de a-i face să învețe lucruri,
ci de a-i ajuta să aprindă în ei înșiși lumina care se numește inteligență.” Maria Montessori
Schimbările fără precedent din toate domeniile sociale au influențat și influențează și educația,
domeniul în care accentul se pune tot mai mult pe aspectul formativ.
Activitățile extrașcolare au un rol deosebit de important în educația copiilor, indiferent de vârstă sau
de ciclul curricular. În primul rând, aceste activități, care se desfășoară în general în afara spațiului de
învățare, pun baza consolidării noțiunilor însușite la clasă, oferind totodată și posibilitatea însușirii unor noi
noțiuni. Ele vin în completarea educației, oferind copiilor oportunitatea de a aplica anumite abilități în
contexte reale.
Datorită faptului că activitățile extrașcolare se desfășoară într-un cadru prietenos, neexistând nici
obligativitatea însușirii unor cunoștințe, influențele formative actionează asupra copiilor fără constrângere,
creând o legătură puternică între școală și viață. Prin caracterul atractiv al acestor activități, copiii sunt
motivați să învețe într-o atmosferă relaxantă, oferind un valoros suport pentru reușita școlară.
Este dovedit că încă de la de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o mulțime de cunoștințe
dacă sunt puși în contact direct cu fenomenele din natură sau cu anumite obiecte. Activitățile extrașcolare
le oferă șansa de a a-și pune în valoare talentul, creativitatea, de a se autodisciplina și de a-și crea un stil de
viață civilizat. În cadrul acestor activități, copiii învață să ia hotărâri, să-și sistematizeze anumite cunoștințe,
să folosească diverse surse de informație, să-și expună părerea.
Un alt aspect deosebit de important al activităților extrașcolare o reprezintă socializarea. Petrecând
timp împreună, copiii își însușesc experiențe sociale valoroase, au parte de emoții, sentimente, care
contribuie la formarea capacităților de comunicare.
Un rol important în acest sens îl au excursiile, vizitele, serbările şcolare, deoarece în aceste situaţii
profesorii şi elevii petrec mult timp împreună. Am observat că de fiecare dată copiii se bucură enorm când
e vorba să-şi petreacă timpul liber împreună cu dascălii lor şi cu colegii.
Fiecare excursie sau vizită, chiar dacă este în apropierea locului natal, este un motiv de bucurie, fiind
precedată de agitaţie continuă şi „mii de întrebări”.
În alegerea activităților extrașcolare, un rol deosebit îl are cadrul didactic, de talentul și implicarea
căruia va depinde în primul rând succesul activității. El este cel căruia îi revine responsabilitatea de a-i
implica pe toți în activitate, de a-i îndruma, în vederea atingerii obiectivului major, pregătirea pentru viață.
În activitățile extrașcolare sunt angajați atât copii timizi, cât și copii temperamentali, fiecare învățând să se
autodisciplineze, să-și asume responsabilități, îmbinându-se astfel utilul cu plăcutul.
Indiferent de vârstă, activitățile extrașcolare vor rămâne preferatele copiilor, deoarece se desfășoară
într-o atmosferă plăcută, relaxantă, jocul fiind activitatea principală, atât de dragă celor mici.
466
Jocurile științei
Prof. Tanasă Gabriela,
C. Ș. E. I. Buzău
Titlul activității: ,,Jocurile științei”

Domeniul în care se încadrează: cultural-artistic
Denumirea proiectului: activități extrașcolare/extracurriculare
Modalități de desfășurare: copiii și profesorii sunt invitați să interacționeze cu știința în cadrul
Caravanei „Jocurile Științei”, o expoziție interactivă.
Coordonator: prof. Tanasă Gabriela
Alți participanți: Teslea Lenuța ( părinte elev)
Grup țintă: elevii din clasa a V -a B
Scop: Prin derularea acestui proiect ne-am propus învăţarea prin descoperire. Aceasta îi ajută pe elevi
să se adapteze în mod independent la împrejurări noi. Ea constă într-o reuniune de procedee ce răspund
imperativelor: ”privește, cercetează, înțelege”.
Obiective specifice:
- stabilirea de legături între diverse domenii;
- dirijarea sistemului motivațional specific activităților;
Elevi participanți: 10 elevi
Loc de desfășurare: Muzeul Județean Buzău
Durata: două ore
Descrierea activității: Proiectul s-a adresat copiilor cu vârste între 4 – 14 ani și a cuprins un mini
science center, constând într-o galerie formată din 35 de exponate interactive care ilustrează în mod
distractiv legi din fizică, matematică, geografie, logică etc.; elevii au văzut exponate noi precum: „Mozaicul
Thessellation (modele repetitive)”, „Jocul mozaic 3D”, „Reflexo metrul”, „Energia Solară”, „Puzzle-ul
Constelații”, „Cubul Conway”. În cadrul Caravanei - ,,Jocurile științei” au fost organizate și ateliere
interactive pentru elevii noștri. Atelierele au fost structurate în funcție de vârsta copiilor și a permis acestora
să lucreze atât individual cât și în echipă, colaborând la un proiect, în timp ce află informații despre anumite
fenomene și legi ale științei.
Rezultate obținute:
- atitudini pozitive față de cei din jur;
- participarea activă a elevilor la acțiune;
În realizarea activității s-au folosit următoarele materiale:
- hârtie, led, conductoare izolate, scotch, creioane, foarfecă;
Dovezi ale activității:
467
MAGIA PRIMĂVERII
Prof. înv. primar Tanase Ioana
Școala Gimnazială „Ion Borcea” Racova, județul Bacău
ARGUMENT
este garantat dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria, dragostea din sufletul copiilor. În urma plimbărilor,
a excursiilor în natură, copiii pot reda cu creativitate și sensibilitate, imaginea realităţii, în cadrul
activităţilor de desen şi colaj, iar materialele pe care le culeg pot fi folosite în activităţile practice, în jocurile
de creaţie.
Prin acest proiect se urmǎreşte „sǎ se dea frâu liber” imaginaţiei elevilor, sǎ îi determine sǎ îşi dezvolte
creativitatea. Să redăm, aşadar, magia primăverii, oferind posibilitatea şcolarilor de a da frâu liber
imaginaţiei creatoare şi artistice prin intermediul culorilor.
TEMA: MAGIA PRIMĂVERII - Activitate desfășurată în cadrul programului „Școala altfel: Să știi
mai multe, să fii mai bun!”
LOCUL DE DESFǍŞURARE: Sala de clasǎ / curtea școlii / dealul școlii
ECHIPA DE PROIECT:
Elevii claselor CP, I – a III-a / Cadrele didactice
SCOPUL:
Sensibilizarea elevilor faţă de transformările din natură şi evenimentele care au loc primăvara
OBIECTIVE:
Sǎ investigheze lumea plantelor şi sǎ deducǎ foloasele pe care omul le are de la acestea;
Sǎ îşi exprime sentimentele, trǎirile şi impresiile prin activitǎţi artistico-plastice.
FORMA DE ORGANIZARE/ SARCINI:
Elevii sunt împǎrţiţi în trei grupe.

Fiecare grup va strânge informaţii şi va realiza desene/colaje care vor reprezenta caracteristicile
anotimpului primăvara.
ETAPELE PROIECTULUI:
Etapa de pregǎtire: prezentarea obiectivelor, alegerea temei, elaborarea planului, împǎrţirea
sarcinilor de lucru;
Etapa de realizare: strângerea şi prelucrarea informaţiilor, adunarea materialelor, realizarea
desenelor / colajelor, amenajarea spaţiului de prezentare;
Etapa de evaluare: prezentarea materialelor şi realizarea portofoliului proiectului.
468
SECȚIUNI:
Desen cu tema „Vaza cu flori” – cele trei grupe de elevi vor realize desene cu tema dată;
Colaje cu tema „Culorile primăverii” – elevii vor realiza tablouri respectând tema dată.
METODE, TEHNICI ŞI RESURSE DE REALIZARE:

Folosirea conversaţiei, explicaţiei. Aplicarea exerciţiilor practice, analiza produselor activitǎţii
practice. Carton, bloc de desen, culori, acuarele, lipici, aracet, forfecuț, aparat foto, calculator, imprimantă,
materiale din natură.
Autofinanţare.
FORME DE ORGANIZARE: Individual / pe grupe;
EVALUARE: Expoziție cu materialele realizate.
469
Şcoala Gimnazială Arany János - Sântimbru, Judeţul Harghita
Prof. Tánczos Viktória-Anna
cunoştinţelor”.
natură.
generații in actul decizional în contextul respectării drepturilor omului si al asumării responsabilităților
sociale, realizându-se, astfel, o simbioza lucrativa intre componenta cognitiva si cea comportamentala.
În urma plimbărilor, a excursiilor in natura, copiii pot reda cu mai multa creativitate si sensibilitate,
bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar atţt din partea
elevilor cât şi din partea profesorilor.
O idee importantă este exprimată de marele pedagog Maria Montessori, când afirmă că: “Să nu-i
educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic nu
ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci, să-i învăţăm să se adapteze.” (Maria Montessori –
”Descoperirea copilului”).
În şcoala noastră în fiecare an ne pune pe gânduri planificarea acestei săptămâni a “Şcolii Altfel” e
greu ca aceasta să aibă nu numai scopuri educative dezvoltând diferite competenţe, dar să iasă din zona de
confort a şcolii şi să fie plăcut şi elevilor.
470
Promovarea educatiei pentru sanatate
Profesor Tania Roman
CNP Regele Ferdinand, Sighetu Marmatiei
In primul rand, unul dintre scopurile in sine ale activitatii in invatamant este informarea autorizata a
copiilor si adolescentilor privind diferite domenii ale culturii si stiintei, in paralel cu dezvoltarea de activitati
practice.In acest sens, educatia pentru sanatate, ca parte a stiintelor medicale, vizeaza nu numai transmiterea
de catre elevi a unui bagaj informativ corect din punct de vedere stiintific, cat mai ales crearea unor
comportamente individuale sanatoase, a unor atitudini ce corespund idealului educational.
Scoala este un loc perfect pentru transmiterea cunostintelor de educatie pentru sanatate a elevilor si
are abilitatea si capacitatea de a se adresa unui procent reprezentativ din populatie.
Unul dintre elementele esentiale pentru dezvoltarea impactului dorit este initierea si realizarea
programelor de educatie pentru sanatate la varste cat mai tinere. Conduita preventiva devine astfel un
comportament care se realizeaza in timp, paralel cu dezvoltarea educative. Asupra unei personae deja
formate, adulte, astfel de activitati au intotdeauna un impact mai redus decat actiunile similare,realizate la
varste mai timpurii.
Orice copil are dreptul
- la dezvoltare fizica si psihica armonioasa:
- de a - si exprima optiunile in toate chestiunile care il privesc:
- de a fi protejat impotriva violentei fizice si psihice si impotriva oricarei forme de maltratare:
- la educatie: educatia trebuie sa pregateasca copilul pentru viata, sa ii dezvolte spiritual intelegerii si
tolerantei:
- la protectie impotriva folosirii drogurilor:
pornografiei:
- nici un copil nu trebuie supus unor tratamente crude sau degradante:
- orice copil care a fost supus abuzului fizic si psihic are dreptul la refacere fizica si psihica si la
reintegrare sociala.
- orice copil care a fost supus abuzului fizic si psihic are dreptul la refacere fizica si psihica si la
reintegrare sociala.
Astfel,incepand cu anul scolar 2003 - 2004, educatia pentru sanatate a fost introdusa atat ca disciplina
optionala (oferta integrala) si/sau ca ore integrate in alte materii, cat si ca activitate extrascolara, in vederea
pregatirii pentru viata a elevului,avand ca obiective :
471
Promovarea sanatatii si a starii de bine a individului
- functionarea optima din punct de vedere somatic, fiziologic, mintal, emotional, social si spiritual:
- formarea unui stil de viata sanatos.
Dezvoltarea personala a elevului
- autocunoasterea si construirea unei imagini pozitive despre sine:
- dezvoltarea abilitatii de a lua decizii responsabile:
- comunicare si relationare interpersonala:
Controlul stresului
- dezvoltarea carierei personale.
Preventie
- prevenirea accidentelor si a comportamentelor de risc pentru sanatate:
- prevenirea atitudinilor negative fata de sine si viata:
- prevenirea connflictelor interpersonale.
Educatia pentru sanatate are ca scop formarea culturii pentru sanatate, dezvoltarea unei conduite
optime de aparare si dezvoltare a sanatatii proprii subiectilor educationali si a celor apropiati lor. Educatia
pentru sanatate reprezinta la nivel macro - social un criteriu de evaluare a civilizatiei respective.
Dupe o recenta definitie a Organizatiei Mondiale a Sanatatii, ,,educatia pentru sanatate constituie un
ansamblu de eforturi organizate urmarind a favoriza dezvoltarea cunostintelor, atitudinilor si
comportamentelor menite a imbunatati nivelul de sanatate al individului si al colectivitatii''.
Educatia pentru sanatate poate fi considerata si ca procesul de insusire si aplicare aunor fapte,
cunostinte, norme de comportare care sa influenteze favorabil atitudinile si practicule igienice ale
individului, familiei, comunitatii.
Bibliografie:
Conventia Natiunilor Unite cu Privire la Drepturile Copiilor,1989)
472
,,ȘCOALA ALTFEL” – creație, joc și dezvoltare
LICEUL TEORETIC PECIU NOU
PROF. Tarța Gabriela
Săptămâna intitulată ,,ȘCOALA ALTFEL” este un program național care are ca scop dezvoltarea
competenței de învățare și a abilităților socio-emoționale în rândul elevilor. Este un spațiu în care atât elevii
cât și cadrele didactice au prilejul de a experimenta situații noi de învățare, își manifestă creativitatea și
îmbină armonios teoria cu aplicațiile practice în viața de zi cu zi.
În această perioadă am proiectat și implementat activități educaționale transdisciplinare în parteneriat
cu părinții elevilor clasei a III-a B, Primăria comunei Peciu Nou, Detașamentul 2 Pompieri Timișoara,
Teatrul pentru copii și tineret Merlin Timișoara, Cinema City Timișoara.
Obiectivele și activitățile derulate au reflectat interesele elevilor și au completat competențele
dobândite prin disciplinele curriculare, au vizat creșterea gradului de implicare al elevilor în propria
învățare, dezvoltarea relațiilor pozitive precum și dezvoltarea creativității beneficiarilor direcți.
În rândurile următoare voi prezenta ziua dedicată creativității din cadrul săptămânii ,, ȘCOALA
ALTFEL” și precizez că am desfășurat ateliere de creație cu tema ,,Iepurașul Pascal, bucuria copiilor”. Am
folosit tehnici combinate pentru a stimula concomitent mai multe aspecte ale dezvoltării elevilor: cognitiv,
emoțional, socio-relațional, oferindu-le posibilitatea să descopere noi modalități de creație, joacă și
interacțiune.
Prin activitățile desfășurate am abordat patru arii importante în dezvoltarea copiilor:

• aria educațional-cognitivă (dezvoltarea cunoștințelor, a limabjului receptiv și expresiv, a
creativității);
• aria de dezvoltare vizual motorică ( motricitate fină și grosieră, îndemanare, deprinderi motorii,
coordonare ochi-mână, simț estetic);
• aria socială și interacțională ( abilitatea de lucru în echipă, de a comunica și a asculta, de a se adapta
în cadrul unui grup și a-și îmbunătăți deschiderea către interacțiune);
• aria emoțional-afectivă ( identificarea și descărcarea emoțiilor, exprimare afectivă prin tehnici
expresive, dezvoltarea spontaneității, a încrederii în sine și în abilitățile proprii);
Mijloacele și tehnicile utilizate au fost: desen, pictură, colaj, confecionarea unor obiecte, dansul și
jocul de rol.
Atelierele s-au desfășurat în sala de clasă unde elevii au lucrat în echipe având astfel oportunitatea de
a comunica și relaționa liber. Au avut posibilitatea de a-și manifesta propria imaginație, de a-și exprima, în
stil propriu, sentimentele și emoțiile.
473
Atelierele de creație au fost o bucurie pentru copii. La finalul zilei au plecat acasă entuziasmați, cu
lucrările realizate, dornici de a mai face astfel de activități. Elementele de surpriză și noutățile au stârnit
curiozitatea și plăcerea copiilor.
Pe tot parcursul activității, copiii au fost îndrumați, încurajați și susținuți. I-am tratat
nediscriminatoriu, am căutat realizarea unui spirit de echipă și ajutor reciproc iar jocurile de rol au făcut
din ei o adevărată ,,familie”.
474
Activități extracurriculare și contribuția acestora
la dezvoltarea personalității elevului
TATIANA ZAHARIA
În afara casei lor, școala este cel mai popular loc pentru elevi. Ce ar putea fi mai natural decât
includerea activităților extracurriculare de divertisment, sportive, artistice sau tehnico- aplicative în
educația elevilor? Printre altele, destinate relaxării elevilor, activitățile extracurriculare reprezintă, de
asemenea, instrumente sociale reale, care contribuie la o mai bună integrare a acestora in societate.
Participarea la un atelier cultural-artistic sau participarea la activități colective fizice sau tehnico-
aplicative este cea mai bună modalitate prin care elevul să-și facă prieteni și să construiască relații cu colegii
de clasă sau din alte școli, pe baza parteneriatelor instituționale. Nu mai vorbim de faptul că, dacă elevii
participă pe deplin la viața școlii, se vor simți mai confortabil și, prin urmare, vor fi mai motivați să studieze.
Pentru mulți părinți, aceste activități ajută și la educarea copiilor, făcându-i sociabili și responsabili.
Activitățile extracurriculare prietenoase și foarte amuzante sunt foarte importante în viața de zi cu zi a
elevilor. Aceste programe promovează dezvoltarea intelectuală a elevilor, sentimental de perseverență și
responsabilitate în cadrul grupului. Instituțiile cu o rată ridicată de abandon școlar sunt, în cea mai mare
parte, cele care nu acordă o mare importanță acestor programe. Private sau publice, multe școli, din păcate,
nu dispun de mijloacele logistice și / sau financiare pentru a oferi elevilor lor o gamă largă de activități
extracurriculare.
Cercetările recente arată importanța activităților extrașcolare, în special în ceea ce privește contribuția
la consolidarea aspirațiilor educaționale și motivația copilului. În prezent, tot mai mulți elevi participă la
activități sportive, culturale sau de agrement extrașcolare. Școala este încă locul favorit pentru ca elevii să
practice activități socio-culturale, cum ar fi cluburi de șah sau poezie și literatură, teatru, robotică etc.. În
plus, activitățile sportive sunt una dintre activitățile extracurriculare preferate practicate de mulți elevi.
Sportul stimulează creierul și dezvoltă dinamism și reacție sporită la copii.
Specialiștii subliniază importanța practicării sportului, menționând că activitatea fizică poate
îmbunătăți concentrarea elevilor. Părinții ar trebui să încurajeze copiii să se angajeze în activități
extrașcolare. În funcție de școală, aceste activități pot fi gratuite sau plătite, organizate de personalul școlii,
de asociația părinților sau chiar de o altă organizație, cum ar fi o organizație nonprofit. Pentru a beneficia
elevul, este important ca activitatea extracurriculară să fie plăcută. Copilul sau adolescentul trebuie să aibă
libertatea de alegere, iar părinții săi îi pot ajuta, bineînțeles, să-și stabilească preferințele vorbind cu el.
Un alt mod de a ajuta elevii să profite la maximum de activitățile lor extrașcolare este organizarea de
cursuri deschise și prezentări de activități. În acest fel, aceștia pot obține o idee mai bună despre ceea ce se
află în spatele numelui dat activității, despre resursele educaționale oferite. Pe baza participării voluntare,
scopul principal al activităților extracurriculare este acela de a oferi un moment plăcut elevilor interesați.
Având în vedere diversitatea talentelor elevilor și a intereselor personale, școlile oferă o gamă variată
de activități extrașcolare. Scopul este de a promova împlinirea tuturor, aceste activități trebuie să se
potrivească cu gusturile, dar și cu aptitudinile sau abilitățile copiilor și adolescenților. Activitățile
extracurriculare nu ar trebui să fie considerate o obligație. Acestea aduc plăcere elevului. Aceste activități
au mai multe efecte pozitive pentru elevul care participă. Este o adaptare școlară și socială, dezvoltarea
475
rețelei sale sociale, o mai bună dispoziție și rezultate şcolare, evidențierea și dezvoltarea talentelor sale și
consolidarea aspirațiilor sale educaționale.
Beneficiile activităților extrașcolare sunt: favorizarea succesului, încurajarea copiilor să se
depășească pe ei înșiși, dezvoltarea unui sentiment de apartenență la școala lor, dezvoltând abilități sociale
care le vor sluji toată viața. Copilul trebuie să fie recunoscut, să fie apreciat. El are nevoie să vadă ochii
părinților săi strălucind și să simtă că sunt mândri. Participarea la activitățile extracurriculare nu este totuși
fără provocări. Pe de o parte, accesul la aceste activități este adesea limitat și uneori bazat pe criterii de
performanță care pot descuraja unii elevi. În plus, școala poate să nu poată oferi o gamă largă de activități
care să satisfacă gusturile și interesele unei mari majorități a elevilor. Înscrierea pentru anumite activități
implică uneori taxe, ceea ce limitează și accesibilitatea.
Participarea la activități extrașcolare este adesea menționată ca o strategie eficientă de combatere a
părăsirii timpurii a școlii. De ce participarea la activitățile extracurriculare este atât de benefică pentru
adaptarea educațională și socială a elevilor? Au fost identificate mai multe dimensiuni ale acestor activități.
În primul rând, participarea este de obicei voluntară; prin urmare, elevii aleg activitățile bazate pe propriile
interese. În plus, aceste activități oferă un mediu sigur și supravegheat după orele de școală. Ele pot
contribui, de asemenea, la dezvoltarea unui sentiment de apartenență la școală. Elevii pot dezvolta, mai
multe abilități personale care pot fi generalizate în alte contexte, de exemplu, simțul lor de inițiativă,
creativitate, organizare, conducere și lucrul în echipă.
La nivel interpersonal, aceste activități le oferă posibilitatea de a se conecta atât cu adultul responsabil
pentru activitate, cât și cu ceilalți elevi care participă intens și cu interes la ele, în funcţie de specificul
acestora.
476
Prof. Teașcu Bianca
Școala Gimnazială Roșia
“Oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare, i se poate transmite cu succes, într-o formă intelectuală
adecvată, orice temă, dacă se folosesc metode și procedee adecvate stadiului respectiv de dezvoltare, dacă
materia este prezentată, într-o formă mai simplă, astfel încât copilul să poată progresa cu mai multă ușurință
și mai temeinic spre o deplină stăpânire a cunoștințelor.”- afirmă pedagogul J.Bruner
Educația prin activități extrașcolare urmărește identificarea și cultivarea corespondenței optime dintre
diferite domenii. Încă de mici, copiii acumulează o serie de cunoștințe punându-i în contact direct cu
obiectele și fenomenele din natură.
Nevoia de a se juca, de a fi mereu în mișcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm școala cu
viața. Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv-educative să primeze, dar să fie prezentate într-un mod
echilibrat și momentele recreative, de relaxare, atunci, rezulatele vor fi întotdeauna deosebite.
În cadrul acestor activități elevii se supun de bună voie regulilor, îsi asumă anumite responsabilități
și se autodisciplinează. Folosesc surse informaționale diverse, întocmesc colecții și învață să învețe,
profesorul având astfel posibilitatea să își cunoască mai bine elevii, să-i dirijeze și să le influențeze
dezvolatarea.
Activitățile extrașcolare sunt foarte importante pentru dezvoltarea armonioasă și a personalității
copilului, îi ajută la formarea unei atitudini pozitive față de învățare, aceștia au performanțe școlare mai
ridicate, li se formează abilități practice diversificate, dar și strategii de rezolvare de probleme. Pe lângă
toate acestea, activitățile școlare acționează și asupra stimei de sine.
Participarea elevilor la astfel de activități îi ajută să se înțeleagă pe ei însiși prin observarea și
interpretarea propriului comportament în comparație cu al celorlalți, le lărgește orizontul cultural,
completând cu noțiuni noi volumul de cunoștințe însușite în cadrul orelor de curs. De asemenea, constituie
un mijloc de formare a competențelor, contribuie la educarea morală, estetică a elevilor, disciplinându-le
acțiunile și extinzându-le orizontul cultural –artistic.
rațional timpul liber, sunt propice manifestării spiritului de independență și inițiativă. Dezvoltă gândirea
critică și stimulează implicarea generației tinere în actul decizional, realizându-se astfel o simbioză lucrativă
între componenta cognitivă și cea comportamentală.
Elevii pot fi stimulați și își pot îmbogății imaginația creatoare și sfera cunoștințelor , prin vizionarea
de piese de teatru, filme educative, participând la ateliere de creație, activități sportive, vizite la muzee,
expoziții, excursii, tabere, etc.
Aceste tipuri de activități trebuie să le trezească interesul, curiozitatea și dorința de a participa
necondiționat la desfășurarea acestora. Ei trebuie să fie îndrumați să dobîndească în primul rând o gândire
independentă, tolerantă față de ideile lor, capacitatea de a descoperi probleme noi și de a găsi modul de
rezolvare a lor și posibilitatea de a critica constructiv.
În opinia mea, activitățile extrașcolare sunt deosebit de importante deoarece, contribuie la gândirea
și completarea procesului de învățare. De asemenea, prin intermediul acestora se pot dezvolta și explora
477
anumite înclinații și aptitudini ale elevilor. În cadrul tuturor activităților, copiii participă cu dăruire,
îmbinând utilul cu plăcutul. Un punct forte al activităților extrașcolare este acela că antrenează copiii în
activități cât mai variate și bogate în conținut cu o structură aparte, diferită de clasica metodă de predare-
învățare.
478
în dezvoltarea personalității preșcolarilor
Prof. Teca Liliana
Grădinița cu P. N. nr. 4 Sibiu
”Lăsați copilul să vadă, să audă, să descopere, să cadă, să se ridice și să se înșele” Pestalozzi
Copilăria reprezintă în viața fiecăruia o etapă minunată, care pare a descoperi frumosul din viața
înconjurătoare și din opera de artă. Pe lângă activitățile curriculare desfășurate in grădiniță, copilul are
nevoie și de activități extracurriculare, care să aibă un mare potențial educativ și care să răspundă nevoilor
actuale ale integrării în societate.
Educația extracurriculară se referă la activitatea instructiv-educativă, organizată de către cadrele
didactice ale gradiniței, cu sprijinul factorilor educaționali, având ca scop completarea activității
preșcolarilor.
Activitățile extracurriculare sunt activități complementare, atractive, care au o anumită strategie de
desfășurare, un scop precis și realizarea unor obiective:
-valorificarea potențialului fizic și psihic al fiecărui copil;
-descoperirea și încurajarea înclinațiilor și aptitudinilor copiilor;
-reactualizarea cunoștințelor acumulate în cadrul activităților desfășurate la clasă și îmbogățirea lor.
Conținutul activităților prin care se realizează educația extracurriculară se fixează în funcție de

dorințele și preferințele copiilor, de condițiile și posibilitățile de realizare. Se deosebesc de cele curriculare
prin caracterul lor benevol, pluridisciplinar, prin varietatea formelor și a conținutului, prin utilizarea unor
forme specifice de verificare și apreciere a rezultatelor și prin raporturile mai accentuate de colaborare, de
încredere și prietenie dintre educatoare și copii.
Forma de organizare este pe grupe și clase de aceeași vârstă sau de vârste diferite, predominând
spiritul de cooperare. Durata activităților extracurriculare nu este strict delimitată, ea diferă în funcție de
conținutul și forma ei de organizare.
Pentru evaluarea rezultatelor obținute se folosesc alte modalități decât în cadrul activităților comune,
cea care predomină fiind aprobarea prin laudă exercitată de educator sau colectivul de copii, precum și
evidențierile, participările la expoziții etc.
Activități extracurriculare pot fi multe, însă cele mai reprezentative sunt: drumețiile, excursiile,
manifestările cultural-artistice (serbări, șezători, teatru pentru copii), concursurile ș.a. . Acestea oferă cele
mai eficiente modalități de formare a caracterului copiilor încă de la grădiniță, fiind factorii educativi cei
mai apreciați și mai accesibili sufletelor acestora, imprimă copilului un anumit comportament, o ținută
adecvată situației, declanșează anumite sentimente.
Din multitudinea de manifestări menite să contribuie la formarea personalității umane, activitatea
cultural-artistică (serbarea) este deosebit de eficientă.
Prin conținutul bogat și diversificat al programului pe care îl cuprinde serbarea școlară se valorifică
interesele și gusturile copiilor. Ea evaluează talentul, munca și priceperea colectivului grupei și transformă
în plăcere și satisfacție publică străduințele grupului, precum și ale fiecărui copil în parte.
Serbările au un caracter stimularor atât asupra adulților, cât și asupra copiilor a căror activitate este
dominată de stări afective puternice, ce le îmbogățesc universul, le nuanțează viața afectivă, contribuie la
dezvoltarea simțului de răspundere prin dorința comună de a obține rezultate bune, favorizează stabilirea
unei discipline conștiente pe tot parcursul repetițiilor.
479
Una dintre activitățile extracurriculare cu cele mai mari valențe de atractivitate pentru copii este
carnavalul, care oferă prilej de bucurie, dans, cântec, amuzament, atmosferă de bună dispoziție, prezența
unor personaje mascate, constituie pretexte de a strecura în țesătura carnavalului cele mai variate și
interesante teme.
Pentru reușita unei asemenea activități este necesar să se stabilească tema, scopul, obiectivele vizate,
momentele principale ale carnavalului, urmărindu-se găsirea unor forme de desfășurare care să contribuie
la activizarea și antrenarea tuturor participanților.
Activitatea extracurriculară cunoaște o continuă perfecționare, determinată de îmbunătățirea
conținutului și diversificarea formelor de exprimare artistică accesibile copiilor din învățământul preșcolar.
Cele două laturi ale activității instructiv-educative – cea curriculară și cea extracurriculară – se
condiționează și se întregesc reciproc, formând un tot unitar.
Activitățile extracurriculare bine pregătite sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc
bucurie, facilitează acumularea de cunoștințe, chiar dacă necesită un efort suplimentar. Copiilor li se
dezvoltă spiritul practic operațional, dând posibilitatea fiecăruia să se afirme conform aptitudinilor sale.
Realizarea acestor obiective depinde, în primul rând, de educator, de talentul său, de dragostea pentru copii,
de modul creator de abordare a temelor.
480
De ce să alegem activitățile extrașcolare?
Prof. Înv. Preșcolar Telcean Mădălina Andrada
Liceul Teoretic „Ioan Buteanu” Șomcuta Mare –

Grădinița cu Program Prelungit Nr. 1 Șomcuta Mare
Un copil se dezvoltă armonios atunci când sunt fructificate toate laturile personalității sale. Astfel, pe
lângă activitățile de sine stătătoare din cadrul activităților pe domenii și pe centrele de interes, este important
să fie pus accentul și pe activitățile care dezvoltă interesele, dorințele și plăcerile acestora într-un alt spațiu
decât cel obișnuit.
În acest mod, activitățile extrașcolare îndeplinesc condițiile unei dezvoltări multilaterale pe fondul
creării unui viitor strălucit prin formarea și îndrumarea copiilor în vederea constituirii unei societăți bazate
pe valori. Aceste activități pun în lumină talentul copiilor, stimularea creativității și corelarea aptitudinilor
cu comportamentele specifice apărute. Activitățile extrașcolare fiind organizate și derulate într-un cadru
informal sunt benefice cu precădere copiilor care întâmpină dificultăți de adaptare în mediul școlar din
cauza anxietății sau a introversiunii. Copilul se poate exprima liber prin plăcerea și interesul manifestat față
de activitățile din aer liber, de la muzeu, cinema sau dintr-un cadru mai mult sau mai puțin familiar lui, prin
faptul că în subconștientul său se manifestă sentimentul de libertate, de eliminare a îngrădirii prin temele
studiate ori resimțită prin existența pereților sălii de grupă în care activitatea este involuntar limitată.
Prin crearea unui climat favorabil dezvoltării holistice a copiilor, aceștia au posibilitatea de a-și
manifesta potențialul creator în găsirea unor soluții la problemele care apar, arta pentru frumos prin
observarea directă a frumuseților naturii și promovarea valorilor culturale, folclorice și istorice ale
poporului nostru prin prețuirea monumentelor și obiectelor de cult lăsate spre încântarea, siguranța și
transmiterea valorilor unui popor de la o generație la alta.
Activitățile preferate de copii sunt alese în funcție de particularitățile personalității unice a fiecărui
individ în parte, de unde și multitudinea și diversitatea activităților desfășurate de către cadrele didactice în
parteneriat cu întreaga comunitate.
Făcând apel la activitățile extrașcolare, cadrul didactic reușește să surprindă mai eficient, mai clar și
mai rapid înclinațiile copilului prin propriul mod de manifestare în raport cu activitățile desfășurate. Prin
intermediul activităților instructiv-educative din grădiniță, copilul asimilează vaste informații cu privire la
mediul înconjurător și la diversele teme abordate de către cadrul didactic manifestate prin dorința și
interesul copiilor. Iar prin intermediul activităților extrașcolare, copilul are șansa de a dovedi asimilarea
cunoștințelor prin punerea în practică a acestora concomitent cu observarea directă a naturii, meseriilor și
a altor aspecte reprezentative pentru temele deja discutate.
Prin urmare, un copil trebuie lăsat și încurajat să exploreze lumea, să o observe prin ochii lui, să
experimenteze și să își formeze o viziune proprie asupra lumii pentru ca acesta să se dezvolte social,
intelectual și emoțional.
Activitățile extrașcolare continuă procesul instructiv-educativ început în sala de grupă, conferă un
sentiment de apartență la grup, de siguranță, valorificând interesele, aptitudinile și talentul copiilor prin
manifestarea liberă într-un cadru relaxant și plăcut.
481
Prof. pt. înv. primar, Teofil Maria-Magdalena
Școala Gimnazială Aninoasa
Procesului instructiv-educativ al elevilor constă în îmbinarea activităţilor şcolare cu activităţi
extracurriculare. Această formula are numeroase valenţe formative, permițând manifestarea creativităţii
întregului grup de elevi, a relaţiilor creative, astfel învățătorul putându-și afirma spiritul inovator,
creativitatea didactică, totodată atrăgându-i pe elevi în activități plăcute, antrenante.
Activitățile extrașcolare sunt foarte importante pentru dezvoltarea armonioasă fizică, intelectuală și
emoțională a copilului. Studiile de specialitate susțin că acesta ajută elevii la formarea unei atitudini pozitive
față de învățare, aceștia au performanțe școlare mai ridicate, li se formează abilități practice diversificate,
dar și strategii adecvate de rezolvare de probleme. Pe lângă toate acestea, activitățile extrașcolare acționează
și asupra stimei de sine, iar sentimentul de împlinire este mult mai ridicat.
învățământ.
predare-învățare. Pot fi excursii, drumeții, vizite la muzee, la diverse instituții publice, la alte unități de
activități sportive, legate de protecția mediului etc. Iată câteva caracteristici de bază ale activităților
extrașcolare:
etc.);
Activitățile extrașcolare constituie un mediu formator mai atractiv, în afara contextului

instituțional. Participarea elevilor la astfel de activități îi ajută să se înțeleagă pe ei înșiși prin observarea și
interpretarea propriului comportament în comparație cu al celorlalți.
482
O altă particularitate a activităților extrașcolare o constituie legătura acestora cu partea practică.
activitate.
Excursiile școlare au contribuit la îmbogățirea cunoștințelor copiilor despre frumusețile țării,respectul
pentru frumusețile naturii ,artă și cultură.
dezvoltarea artistică a copiilor dar și într-o atmosferă de sărbătoare instalată cu acest prilej. Am realizat
astfel de activități cu ocazia zilei de 1 Decembrie, a Crăciunului, zilei de 8 Martie și la sfârşit de an şcolar,
oferindu-le elevilor posibilitatea de a se exprima liber oral ,în scris sau prin muzică.
Concursurile sunt forme competiţionale de activitate extraşcolară, organizate pe diferite teme.Am
organizat la nivel de şcoală, localitate și județ concursuri de matematică, de limba română, de creaţii
artistice, de desen, dar am participat şi la concursuri județene și naționale, unde am obținut multe premii.
nu numai.
Elevii sunt atraşi de activităţile artistice, reacreative, distractive, care ajută la dezvoltarea creativităţii,
impact pozitiv asupra dezvoltării personalităţii copiilor.
Bibliografie:
1. Ministerul Educatiei si Cercetarii, Institutul de Stiinte ale Educatiei Revista invatamantului

prescolar, 3-4/2006,
2. IONESCU, M.; CHIŞ, V.,Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire
483
SĂPTĂMÂNA ȘCOALA ALTFEL
ATELIER DE CREAȚIE: ,,SĂPTĂMÂNA TALENTELOR”
Profesor învățământ primar: Terțea Raluca Georgiana
Cum ar fi să ai la îndemână o saptămână în care poți explora și experimenta noi forme ale educației
alternative? Ei bine, acum , acest lucru este posibil și e la îndemâna noastră și stă sub denumirea de ,,Școala
Altfel”. Orele normale sunt înlocuite de activități speciale, pe care părinții, elevii și învățătorii le pot stabili
împreună.
Pentru copii fiecare cadru nou și fiecare experiență poate fi un prilej bun de aventură într-o lume de
vis, și ca povestea să fie completă au nevoie de protectorii lor pentru a le îndruma pașii și ai încuraja în
bucuria creativității și a noilor descoperiri.
Ideile pregătite sunt potrivite atât pentru copiii mici care merg la grădiniță, cât și pentru elevii din
clasele primare, elevii din clasele gimnaziale și elevii de liceu.
Una din activitățile propuse pentru ,,Săptămâna Altfel” a avut ca tematică: ,,Atelier gastronomic: O
rețetă de familie!”
Bucătăria poate deveni unul dintre cele mai distractive locuri pentru copii, dar și unul în care pot
învăța o mulțime de lucruri folositoare. Aici copiii vor face primii pași către independență, deprinzând
abilități utile într-un mod creativ și plăcut.
În cadrul acestei activități fiecare elev a prezentat un preparat tradițional din satul natal care are o
istorie, o povestea pe care fiecare copil o poate auzi si simti, participand la acest atelier.
Aceste preparate au fost pregătit de acasă cu ajutorul părinților care și-au încurajat în permanență
copilul să pună în practică rețetele culinare, să experimenteze, să ia decizii, să adauge ingrediente
suplimentare și să se implice cât de mult îi permite vârsta. Ulterior au făcut schimb de rețete si au organizat
o masă festivă cu ajutorul preparatelor pregătite cu multă pasiune.
Preparatele au fost amplasate în centrul mesei de unde fiecare s-a putut servi. Această activitate a fost
una foarte interesantă și pe placul copiilor, dezvoltându-le astfel numeroase abilități precum:
Rezolvarea problemelor: rețetele de gătit sunt extrem de asemănătoare unor puzzle-uri, ingredientele
și prepararea lor încadrându-se într-o anumită schemă. Astfel, gătind, copiii ajung să anticipeze evoluția
procesului de gătire, dar și să evalueze produsul final prin degustare.
Noțiuni de fizică și chimie: prin gătit copiii învață despre procesele care au loc în bucătărie, cum sunt
fierberea, înghețul și amestecul unor ingredient.
484
Responsabilitatea și independența: siguranța în bucătărie trebuie respectată la orice vârstă. Pentru a
atrage atenția celor mici asupra unor norme de respectat în acest sens încă de la cele mai fragede vârste,
părinții trebuie să le explice pe înțelesul lor câteva reguli, precum să se spele întotdeauna pe mâini înainte
de a găti, să nu atingă obiectele fierbinți/care se află pe foc sau să nu atingă obiectele ascuțite. De asemenea,
este important să poarte un șorț.
Încrederea în sine: faptul că cei mici pot participa și contribui în viața unui adult le conferă un mare
grad de satisfacție și dezvoltă o imagine bună asupra sinelui.
Informații despre alte culturi: gătirea alimentelor constituie o îndeletnicire specifică tuturor
oamenilor, indiferent de nivelul socio-economic sau de cultură. Optând pentru preparate care nu au specific
național încurajezi descoperirea unor ingrediente noi și a unor rețete inedite.
În concluzie fiecare experiență înseamnă o nouă aventură din care copilul învață ceva nou.
485
Reflectări ale spiritualității în partea a II-a
din Concertul în re minor nr. 4, op. 31
pentru vioară și orchestră de Henri Vieuxtemps
Prof. Theodora Ciurezu
Colegiul de Artă Carmen Sylva, Ploiești
Termenul de “concert” era folosit destul de frecvent în Franța, mai cu seamă la Paris, făcând referire
la o lucrare muzicală întâlnită la mijlocul sec. XVII și în sec. XVIII. Cele mai vechi rămășițe muzicale
descrise în manuscrisul lui Sainte-Colombe, “Concerts à deux violes esgales”, datează din anul 1650.
Această atribuire a termenului poate deriva de la utilizarea sa pentru a denumi un eveniment muzical
(ex: “concerte spirituale”, unde participau oameni foarte importanți, personalități ale vremii). Termenul de
concert era atribuit exclusiv lucrărilor instrumentale, care constau în piese separate, de sine stătătoare.
Genul de concert s-a dezvoltat de la inițialul “concerto grosso” întâlnit în preclasicism, unde exista
alternanța dintre grupurile ripieno și soli. Concertul va fi unul dintre genurile cele mai des folosite în
clasicism, și mai ales în romantism. Treptat, solistul se va desprinde din ce în ce mai mult de orchestră.
În romantism, genul concertului este întâlnit și în Școala Franceză, care va pune în evidență solistul
mai ales prin cantabilitatea temelor folosite. Unul dintre compozitorii care au abordat acest gen este și Henri
Vieuxtemps (1820-1881), care a compus 5 concerte pentru vioară și orchestră. Deși concertul are în general
3 părți, vom observa că Vieuxtemps se abate de la această regulă, astfel că în Concertul în re minor nr. 4,
op. 31 pentru vioară și orchestră vom regăsi 4 părți în care prima și a doua parte se cântă fără pauză. Această
idee de unire a părților care sugerează o muzică continuă, nesfârșită, o întâlnim și la Robert Schumann
(1810-1856) în Concertul pentru pian în la minor, op. 54 și orchestră.
Partea a doua din Concertul în re minor nr. 4, op. 31, Adagio religioso, este o parte de mare profunzime
și de o trăire extraordinară, având și o amprentă meditativă, religioasă, așa cum ne indică și termenii
expresivi. Acest lucru se remarcă încă de la început, compozitorul alegând să deschidă această parte cu
partida cornilor și a fagoților, care expun tema principală în Mib major (măsurile 1-8), cu mare greutate,
solemnitate și totodată sobrietate în note lungi, ducându-ne cu gândul la coralele bachiene. Ideea de coral
conferă totodată și aspectul religios al lucrării, însă și timbrul instrumentelor folosite au un rol semnificativ
în acest sens.
Profilul temei este inițial unul descendent prin mers treptat, ceea ce indică din nou ideea de rugăciune,
de reculegere. În încheierea temei, profilul melodic este unul ascendent, tot prin mers treptat, sugerând
ideea de înălțare. Prima frază este deschisă tonal, fapt ce confirmă aspectul menționat anterior, tema fiind
dezvoltată în fraza următoare: se vor elimina notele lungi și vor apărea mai multe salturi ascendente
consecutive.
În măsura 9, discursul se luminează. Se modulează brusc la terța ascendentă a lui Mib major, la
tonalitatea Sol major, care este mult mai expansivă și mai luminoasă decât tonalitatea anterioară. Se
schimbă registrul, iar partida oboiului va face tranziția către expunerea temei secundare de către vioară.
Această schimbare de registru face din nou o paralelă către Bach, mai exact către instrumentul pe care-l
iubea cel mai mult, orga, pentru care astfel de schimbări de registre sunt specifice. În măsurile 12-15, vioara
face și ea tranziția către tema secundară, printr-o serie de mai multe arpegii, care urcă și coboară, sugerând
din nou ideea de înălțare.
Tema secundară (măsurile 16-23), în Mib major, este una foarte cantabilă, meditativă, formată din
două fraze: prima deschisă tonală, iar a doua închisă tonal. Ca și scriitură, predominant este mersul treptat
486
cu puține salturi, remarcându-se în cea de-a doua frază un joc de secunde mici și mari pe care compozitorul
le întărește și mai mult prin accente.
În măsura 24, începe secțiunea B în do minor, care este dinamizată ritmic. Dacă înainte aveam ca și
acompaniament predominant notele lungi, observăm acum la contrabas un acompaniament în optimi, cu
mai multe formule melodice care vor fi secvențate descendent, culminând cu un mers de arpegii ascendent
care vor duce din nou la o schimbare de registru. Sonoritatea este acum una mai luminoasă, transparentă,
iar acompaniamentul este mai aerisit.
Cea de-a treia secțiune începe în măsura 32 și este una modulatorie, reprezentând și secțiunea de
culminație a adagio-ului. Vioara expune o temă în lab minor, așadar mai închisă, mai interiorizată, care
păstrează ca și pulsație ritmică pe aproape tot parcursul secțiunii ritmul de pătrime urmat de optime, în mers
ascendent. Acest lucru favorizează și acumularea de tensiune, acompaniamentul fiind și el dinamizat.
Cornii sunt cei are vor declanșa toată această stare de neliniște, de tensiune, printr-un ostinato ritmic de
optimi.
Tema prezentată de vioară se va afla într-o permanență contradicție cu intervențiile instrumentelor de
suflat din lemn care expun tema, și cu semnalele puternice în valori de pătrimi foarte bine accentuate și
pregnante ale instrumentelor de suflat din alamă. Acestea din urmă au o scriitură de mers melodic
descendent, lucru ce vine în opoziție cu structura temei viorii, al cărei profil ascendent crește în ambitus, în
nuanță și în expansivitate cu fiecare expunere. În fiecare nouă prezentare a temei se modulează la o
tonalitate mult mai expansivă: lab minor, mib minor, sol minor. Toate aceste elemente contribuie la
ascensiunea către atingerea punctului culminant în măsura 51.
După atingerea punctului culminant, în măsura 52, vioara prezentă arpegii micșorate descendente, cu
o expresivitate energică datorată accentelor, urmând ca în măsurile 56 să se calmeze atmosfera. Aici intră
și harpa cu arpegii în pianissimo care, împreună cu momentele improvizatorice ale viorii, va pregăti
revenirea către tema I.
În măsura 64, în secțiunea A2, tema I este prezentată de vioară, fiind suprapusă peste tema secundară,
care va fi regăsită acum la violoncel. Harpa continuă mersul de arpegii care conferă o atmosferă calmă.
Vom regăsi de asemenea și tema secțiunii C, de data aceasta mai luminoasă, mai caldă.
Forma este una liberă de lied: ABCA
487
Proiectul educațional –
la interferența dintre educația formală și nonformală
Prof. psihopedagog Tîrziu Claudia
C.S.E.I. ” Primăvara” Reșița
Proiectul ”Vreau să fiu și eu campion!” își are originea în nevoia de recuperare, compensare,
normalizare a copiilor cu dizabilități din C.S.E.I ”Primăvara Reșița, adresându-se cu predilecție celor mici,
diagnosticați cu autism și ADHD, dar nu numai. Din această perspectivă, preocuparea noastră a fost centrată
pe identificarea de noi forme terapeutice – alternative - complementare, care să antreneze deopotrivă toate
procesele fizice și psihice ale copiilor din grupul țintă cât și cele volatile, menite să dezvolte motivația
pentru implicarea în demersul terapeutic, capacitatea de conștientizare și autodepășire a blocajelor care au
redus comportamentele copiilor la faza de închistare, absența nevoii de comunicare și relaționare cu cei din
proximitatea imediată și la nivel comunitar.
Proiectul se adresează deopotrivă și cadrelor didactice, specialiștilor și părinților, dorindu –se o
fuziune în cooperarea adulților, provocați să se implice într-o altă formă de recuperare decât cea din mediul
şcolar. Buna colaborare cu autoritatea locală a făcut posibilă materializarea acestei intenţii, prin obţinerea
de aprobări speciale şi gratuităţi pentru un segment social dezavantajat economic.
Terapia cu ajutorul apei este recomandată în cazul mai multor categorii de afecţiuni: afecţiuni
locomotorii, sindrom Down, tulburări hiperkinetice, întârziere mintală, tulburări de spectru autist etc
Absența limbajului, atât receptiv cât și expresiv și a nevoii de a stabili contacte sociale, la copiii autisti
este înlocuită de un comporatament hiperkinetic excesiv în care dominanta de bază este explorarea mediului
apropiat și preocuparea evidentă a contactului cu apa sub toate aspectele sale.
Analizând efectul benefic al apei asupra subiecților în cauză, decizia de a scrie proiectul a constituit
o soluție de accelerare a demersurilor terapeutice, menite să mărească șansele de integrare socială a acestor
copii. În egală măsură, mișcarea în apă aduce beneficii majore și copiilor care prezintă deficiențe
neuromotorii și pentru care ședințele de kinetoterapie par adesea insuficiente, raportate la nevoile lor de
recuperare.
Iată de ce atenția noastră s-a concentrat asupra unui alt mediu de intervenție care s-a dovedit eficient
și cu implicații majore în toate ariile de dezvoltare asupra cărora consideram necesar să intervenim.
Prin înot se dezvoltă o serie de aptitudini:
➢ Aptitudini fizice:
• Dezvoltarea proceselor de coordonare motrică.
• Mușchii si articulațiile lucrează fără să suporte greutatea corpului, aceasta fiind preluată de apă
• Ligamentele se întăresc și iși îmbunătățesc flexibilitatea.
• Se fortifică mușchiul cardiac, îmbunătățindu-și activitatea.
• Datorită îmbunătățirii elasticității cutiei toracice crește capacitatea de respirație.
• Mișcările alternative ale brațelor și poziția orizontală pe apă au o influență benefică asupra coloanei
vertebrale.
• Crește imunitatea datorită creșterii rezistenței la infecții.
➢ Aptitudini sociale:
488
• Înotul, ca proces de ansamblu, favorizează dezvoltarea abilităților de autonomie personală și socială,
într-o manieră, în care învățarea experiențială capătă prioritate exclusivă cu accent pe învățarea și exersarea
comportamentelor din perspectivă individuală.
• Înotul este distractiv și este o formă foarte bună de socializare, relația dintre copil și antrenorul
acestuia
(antamată de implicarea voluntară a specialiștilor cooptați) fiind cea mai eficientă modalitate de
interacțiune, generată de nevoile emoționale și siguranță a acestora.
• Înotul favorizează comunicarea cu toți colegii, împreună descoperind valenţele muncii în echipă şi
importanţa responsabilităţilor asumate.
Interacţiunile stabilite pe tot parcursul activităţilor vin în sprijinul formării autonomiei sociale a
copiilor cu dizabilităţi printr-un cadru diferit celui de la clasă, în care, valenţele formative ale proiectului s-
au evidențiat prin următoarele finalități:
o capacităţi motrice parţial recuperate şi deprinderi igienico sanitare asumate;
o grad de independenţă mai ridicat în formarea autonomiei personale şi sociale;
o abilităţi motrice consolidate din perspectiva susţinerii funcţiei motorii deficitare;
o potenţial mai ridicat în înţelegerea şi respectarea unui sistem de reguli care a contribuit la creşterea
independenţei personale în exersarea abilităţilor motrice însuşite
Evaluarea rezutatelor proiectului a condus la concluzii care atestă efectele pozitive estimate de echipa
de proiect, copiii fiind beneficiarii direcți a unor achiziții greu de atins în contextul exclusiv al procesului
de educație formală.
489
Prof. înv. primar: Toader Loredana
Școala Gimnazială ,,Nicolae Ioan Jilinschi” Vernești, jud. Buzău
,,Nu obliga un copil să învețe cu forța ori prin asprime, ci îndeamnă-l spre ceea ce îi amuză mintea,
astfel încât să fii capabil într-o măsură sporită să descoperi cu acuratețe talentul specific fiecăruia.”
(Platon)
Activitățile extrașcolare sunt deosebit de importante pentru dezvoltarea armonioasă a copilului.

Studiile de specialitate susțin că acestea contribuie la formarea unei atitudini pozitive a elevilor față de
învățare, crescând performanțele școlare, formând abilități practice diversificate, dar și strategii adecvate
de rezolvare a problemelor. Pe de altă parte, activitățile extrașcolare acționează și asupra stimei de sine, iar
sentimentul de împlinire este mult mai puternic.
După cum se știe, activitățile extrașcolare se referă la acele activități desfășurate în afara școlii, cu
participarea elevilor dintr-o clasă, din mai multe clase sau a mai multor instituții. Aceste activități au un rol
complementar orelor clasice specifice procesului instructiv- educativ, aria lor de desfășurare fiind extrem
de variată: vizite la muzee sau la diverse instituții publice, drumeții, excursii, vizionarea unor spectacole de
teatru, operă, activități artistice, activități sportive, activități de protejare a mediului înconjurător, cluburi
tematice, etc.
Un rol esențial pe care îl au activitățile extrașcolare este acela de a genera un mediu formator atractiv
pentru copii, oferind acestora posibilitatea de explorare și exprimare a identității. Prin participarea la astfel
de activități, elevii sunt ajutați să se descopere pe ei înșiși observându-și și interpretându-și mai ușor
propriul comportament în comparație cu al celor din jur.
Activitățile extrașcolare ocupă un loc important în ansamblul influențelor educative. Este cunoscut
faptul că acest tip de activități lărgește sfera cunoașterii în rândul elevilor, completând cu noțiuni noi
volumul de cunoștințe însușite anterior în cadrul orelor de curs. Pe de altă parte, constituie un mijloc de
formare a competențelor, contribuie la educarea morală, estetică a elevilor, disciplinându-le acțiunile și
îmbogățindu-le orizontul cultural-artistic. Activitățile extrașcolare reprezintă de asemenea, un mijloc de
formare a deprinderilor elevilor de a-și folosi în mod rațional timpul liber, dar mai ales, sunt benefice
manifestării spiritului de independență și inițiativei.
O altă caracteristică a activităților extrașcolare, o constituie legătura acestora cu partea practică.

Aplicarea cunoștințelor în cadrul activităților extrașcolare reprezintă totodată un exercițiu de dezvoltare a
proiectare și organizare, cât și în modul de desfășurare a acestora.
Condiția esențială pentru realizarea unei activități extrașcolare reușite o reprezintă demersul adoptat
de profesor, metodele, procedeele, modalitățile utilizate, precum și cadrul în care se desfășoară procesul,
dacă se ține cont de faptul că elevilor trebuie să li se ofere un alt mod de însușire a unor trăiri, valențe
pozitive, valori morale și nu numai.
490
Am observat, în cadrul activităților din Săptămâna ,,Școala Altfel”, realizate împreună cu elevii mei
cum aceștia au reușit să se mobilizeze mai bine în diferite situații, supunându-se de bună voie regulilor,
asumându-și responsabilități noi, autodisciplinându-se.
Una dintre activitățile extrașcolare preferate de elevii mei s-a intitulat ,,Să ne descoperim talentul!”,
în cadrul căreia aceștia și-au prezentat pe rând aptitudinile speciale, antrenându-se în activități cât mai
variate: cei talentați în domeniul muzicii au participat la concursul de karaoke, alții ne-au demonstrat cât
de frumos pot recita, interpreta roluri din piese de teatru, picta, desena sau realiza colaje pe diferite teme,
de asemenea au existat elevi care ne-au prezentat elemente cu caracter sportiv.
Scopul acestor activități extrașcolare a fost centrat pe dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea
elevilor în activități cât mai variate și bogate în conținut, facilitarea integrării în mediul școlar, cultivarea
interesului pentru activitățile socio-culturale, fructificarea talentelor personale și nu în ultimul rând,
corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Activitățile s-au derulat într-un cadru informal, fapt ce a
permis elevilor cu dificultăți de afirmare în mediul școlar să reducă nivelul anxietății și să-și valorifice
maxim potențialul intelectual.
Consider că aceste activități mi-au oferit: prilejul de a-i cunoaște mult mai bine pe elevi, de a
descoperi mijloace care să-i motiveze mai eficient, să le influențeze dezvoltarea, posibilitatea de a realiza
mai ușor și mai frumos obiectivul principal al cadrului didactic și anume: stimularea comportamentului
creativ al copilului în diferite domenii.
Activitățile extrașcolare reprezintă cu siguranță un element extrem de important în cadrul politicilor

educaționale, deoarece au un impact pozitiv asupra dezvoltării personalității elevilor, asupra performanțelor
școlare și a integrării lor sociale.
491
EXTRACURRICULAR ACTIVITIES AND THEIR IMPORTANCE
Prof. Tocilianu Diana – Laura
Școala Gimnazială „Constantin Gh. Marinescu” Galați
Nowadays, extracurricular activities are present in students’ lives who like to be involved because
this makes them happy and appreciated. What is more, students are keen on doing all types of activities
involving volunteering, treasure hunt or making posters on different topics. It is very important to do
activities which arise students’ interest and make them aware of their talent or qualities. They need
appreciation as the internet has captured both their free time and their attention.
In addition, extracurricular activities teach students to work as a team and support each other. These
activities are non-academic ones and can be perform under the teachers’ surveillance outside school or they
can be practiced anywhere else just because children like doing that particular activity. It may be part of
their development which can make the students think from a somewhat simpler point of view of themselves
and the world around them.
Moreover, extracurricular activities may be considered a kind of learning method that includes
observation, practice and experience. Students can achieve some useful skills such as self-acceptance, self-
esteem self-guidance which may help them in the future to become responsible adults. These activities
represent an ongoing effort towards further developing of their character and encourage them to improve
the academic scores as well as social life.
Extracurricular activities also help to shape a person’s personality, and their performance in schools.
Thus, schools all over the world should highly encourage students to be involved in one activity or another.
The role of schools is to offer students as many opportunities as they can in order to make students happy
that they study there. These activities have a significant importance for students who may discover their
talents or qualities they have not been aware of so far.
On the one hand, there are students who like to join many extracurricular activities, while some other
students do not. Thus, their level of involvement and interest in the extracurricular activities may prove
how much they are interested in doing what they like instead of being limited to a phone or another gadget
they use every day. Furthermore, one of the benefits of joining these extracurricular activities is getting a
chance of being a leader, developing management skills or time management, handling stress, becoming a
good speaker and even decision making.
But there are disadvantages of extracurricular activities, as well. Among these disadvantages we can
mention the failure in time management, which may create an imbalance in doing whatever they have
proposed previously. Being, an active student is excellent rather than passive. Little do students know about
handling time as there is always someone who reminds them when to leave or when the activity starts.
Therefore, proper time management may help students in scheduling their study time, as well. We may say
that extracurricular activities, when merged with academics, will help students learn effectively.
492
In conclusion, extracurricular activities provide opportunities for students to express and explore
themselves in areas depending on their interests, skills and talents. These activities may prove useful as
they help students to gain confidence and overcome the fear of not being appreciated.
Webliography:
https://www.dictionary.com/
https://www.aplustopper.com/extracurricular-activities-essay/
https://www.collegeessayguy.com/blog/extracurricular-activity-essay-examples
493
ROLUL ȘI IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE
ÎN GRĂDINIȚĂ
Toma Alina
Grădinița cu P. N. nr. 24, Ploiești
Practicate de la vârste fragede, activităţile extracurriculare joacă unul dintre cele mai importante
roluri în formarea şi dezvoltarea viitorului cetăţean. Ele oferă copilului oportunitatea de mişcare,
interacțiune directă, exprimare liberă, relaxare, descoperirea unor lucruri noi, experimentarea diferitelor
situaţii, etc.
Dezvoltarea sănătoasă a copiilor se bazează foarte mult pe acumulările ce provin din multitudinea de
surse oferite. Copilul trebuie să primească o mulţime de informaţii pentru a putea desfăşura o activitate.
Aceste informaţii pot proveni din mai multe direcţii şi pot canaliza aptitudinile copilului spre anumite
domenii, singur dându-şi seama de ceea ce-i place să facă şi ce nu.
Schimbările din toate domeniile vieţii sociale determină ca educaţia să fie privită din cu totul altă
perspectivă. Aspectul formativ ia locul din ce în ce mai mult caracterului informativ al educaţiei. Totul
tinde spre depăşirea valorilor naţionale, spre universalitate, spre integrarea în patrimoniul valorilor
umanităţii.
care copiii percep activ realitatea aşa cum este ea. Natura îi dă şansa copilului de a-l face s-o iubească, s-o
ocrotească, să aprecieze ceea ce este realizat de oameni, să păstreze intacte frumuseţile naturale, unice, să-
şi dorescă să realizeze lucruri măreţe în viaţă.
vor putea fi desfăşurate la un nivel mai înalt.Prin ochii copilăriei, natura va fi mereu mai frumoasă,
Plimbările şi excursiile îmbogăţesc cunoştinţele copiilor, le educă dragostea pentru locurile natale,
Astfel de activități sunt de o reală importanță într-o lume dominată de mass media și ne referim la
televizor, calculator și internet, care nu fac altceva decât să contribuie la transformarea copiilor noștri în
niste persoane incapabile de a se controla comportamental, emoțional și mai presus de toate slabi dezvoltați
intelectual. Se știe că începând de la cea mai fragedă vârsta, copiii acumulează o serie de cunoștințe
punându-i în contact direct cu obiectele și fenomenele din natura.
494
Ca educatoare, trebuie să oferim în mod gradat, în acord cu particularitățile de vârstă, cunoștințe
științifice, să organizăm activități educative privind protejarea mediului înconjurător: curățarea parcului, a
mediului de joacă, ocrotirea unor animale.
la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură,artă,cultură. Prin excursii, copiii pot cunoaște
realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit și au creat opere de arta- scriitori și artiști.
Serbarea este modalitatea eficientă de cultivare a înclinațiilor artistice ale copiilor contribuind la
dezvoltarea armonioasă a personalității copiilor.
Vizitele la muzee, expoziții,monumente și locurile istorice,case memoriale constituie un mijloc de a
intui și prețui valorile culturale,folclorice și istorice ale poporului nostru.
Deși această formă de activitate îl pune pe copil în majoritatea cazurilor în rolul de spectator, valoarea
ei deosebită rezidă în faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă de impresii puternice, precum și în faptul
Vizionarea unor filme, diafilme, spectacole de teatru precum și a emisiunilor tv, poate constitui de
asemenea o sursă de informații, dar în același timp un punct de plecare în organizarea unor acțiuni
interesante. De exemplu: vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive,
urmată de discuții pregătite în prealabil, pe lângă faptul că realizează completarea unor aspecte educative,
stimulează și orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, pictură, etc.
Educatoarele au un rol deosebit de important în alegerea spectacolelor, la recomandarea emisiunilor
de televiziune pentru copii și selecționarea emisiunilor, programelor distractive care au o influență pozitivă
mai evident conturate.
Activităţiile extracurriculare moral-civice, alături de celelalte activităţi desfăşurate în grădiniţă pe
neamului, la formarea, în sufletul copiilor, a unor sentimente morale, care se vor transforma în convingeri
relaxantă care să permită stimularea creativă a copiilor.
495
Toate în lume au o mamă...
Şcoala Gimnazială Matasaru, Structura Poroinica
Responsabil: Prof. înv. primar, Toma Camelia Valentina
Data: 8 martie 20023

Scopul: Sărbătorirea mămicilor cu ocazia Zilei internaţionale a femeii
Grupul ţintă: Mamele şi elevii clasei I-Clasa Fluturasilor
OBIECTIVE
Elevii şi mămicile
▪ Să dovedească cât de bine se cunosc
▪ Să participe activ la activităţile propuse
Strategii didactice
➢ Organizatorice: Activităţi frontale, individuale şi de grup
➢ Metode şi procedee: Explicaţia, conversaţia, exerciţiul, observarea, dramatizarea, jocul de rol,
brainstorming, etc.
➢ Temporale: Blocuri de timp, utilizate pentru desfăşuarea activităţilor integrate, îmbinate cu
activităţi liber alese
➢ Materiale: jetoane, planşe, calculator, machetă, suport în formă de copăcel, hârtie glasse, staţie de
amplificare, microfoane, casetofon
Desfăşurarea activităţii
Elevii şi părinţii sunt aşezaţi faţă în faţă. Sala este amenajată şi pentru spectacolul de la final.
1. Captarea atenţiei se va realiza printr-un joc la care participă şi părinţii şi copii.
Jocul se numeşte ,,Cât de bine ne cunoaştem?”. Fiecare dintre părinţi va trebui să răspundă la o
întrebare legată de propriul copil. Se vor confrunta apoi răspunsurile.Apoi se schimbă rolurile, elevii vor
răspunde primii apoi se vor confrunta cu răspunsurile părinţilor.
Întrebări pentru părinţi:

• Care este fructul preferat al copilului?
• Numiţi cel puţin trei prieteni buni, colegi de şcoală.
• Care este activitatea preferată a copilului la şcoală?
496
• Ce-l întristează cel mai mult pe copilul dv.?
• Ştiţi ce-l bucură cel mai mult?
• Care este ultima faptă bună pe care a făcut-o copilul tău?
• Cu ce personaj din poveşti, basme, desene animate i-ar plăcea copilului dv. să semene?
• Care este cea mai hazlie poznă pe care a făcut-o copilul dv.?
• Exemplificaţi câteva activităţi de la şcoală care l-au entuziasmat pe copilul dv. !
• Cum vă comportaţi când greşeşte?
• Ce floare preferată are copilul dv.?
• Care este personajul de desen animat pe care îl pomeneşte cel mai des copilul dumneavoatră?
Întrebări pentru copii:

• Ce profesie are mama ta?
• Unde lucrează tatăl tău?
• Cine te duce seara la culcare?
• Ce culoare au ochii mamei tale?
• Ce emisiuni urmăreşti împreună cu părinţii?
• Ce o înveseleşte pe mama ta?
• Când te-au certat ultima dată părinţii şi de ce?
• Câţi ani are tatăl tău?
• Ţi-ai minţit vreodată părinţii?
• Ce crezi că le place cel mai mult părinţilor la tine?
• Care este mâncarea preferată a mamei tale?
• Care este culoarea preferată a tatălui tău?
• Pe care dintre fraţii tăi, crezi ca îl iubeşte mama mai mult? De ce?
După acest exerciţiu se apreciază sinceritatea părinţilor şi a copiilor şi merită aplauze. Toţi vor
aplauda.
2. Sentimentele şi jocul sentimentelor.
Se prezintă părinţilor şi elevilor diverse jetoane cu imagini care reprezintă diverse stări ale unor
oameni. Părinţii vor încerca să ghicească sentimentul iar elevii vor trebui să imite acest sentiment.
După acest exerciţiu se apreciază sinceritatea părinţilor şi a copiilor şi merită aplauze. Toţi vor aplauda.
3. Se propune elevilor un joc:„Nică încurcă poezii”. Un joc care urmăreşte cât de atenţi au fost
elevii la orele de la şcoală. Nică, Nică cel vestit, pare-mi-se a intrat în cartea cu poezii a Dl. Învăţător
şi a amestecat toate poeziile. Misiunea elevilor este să descopere încurcătura prin ridicarea mâinii.Cel
mai rapid are dreptul să îndrepte greşeala şi desigur va fi răsplătit.
Varianta corectă Varianta încurcată
Aşa şi aşa
Trăia voios şi zâmbitor - Cânta la cor.
Un pinguin din Labrador. Deci nu era nici scamator,
- Cum se numea?" Nici acrobat, nici dansator
- Apolodor. Făcea şi el ce e mai uşor:
- Şi ce făcea? Cânta la cor.
497
Era tenor. - Şi ce făcea?
Grăsuţ, curat, atrăgător - Cânta la semafor.
În fracul lui strălucitor Deci nu era nici scamator,
Aşa era Apolodor. Nici bucătar, nici dansator
Făcea şi el ce e mai uşor:
Şi într-o zi, Apolodor, Cânta la cor.
Spre deznădejdea tuturor, Era tenor.
A spus aşa: Mi-e dor! Mi-e dor... Slăbuţ, murdar, atrăgător
De fraţii mei din Labrador! În fracul lui strălucitor
Aşa era Apolodor.
Şi a plecat Apolodor
Către ţara Labrador Şi într-o zi, Apolodor,
Chinuit de dor, Spre deznădejdea tuturor,
Frământat de zor. A spus aşa: Mi-e dor! Mi-e dor...
De fraţii mei din Labrador!
La circ, în Târgul Moşilor,
Pe gheaţa unui calculator, Şi a plecat Apolodor
Trăia voios şi zâmbitor Către ţara Laponia
Un papagal din Labrador. Chinuit de dor,
- Cum se numea?" Frământat de zor.
- Apolodor.
Şi pentru că toate în lume au o mamă, să ne ridicâm şi să cântăm „La mulţi ani” tuturor
mamelor din lumea aceasta, bunicilor şi străbunicilor noastre dar şi tuturor femeilor de pe Pământ.
Iar pentru dumneavoatră, elevii au pregătit un scurt program artistic.
Serbarea de 8 Martie. Sfârşitul activităţii şi aprecieri finale.
498
Studiu
Prof. înv. primar Toma Iuliana
Școala Gimnazială Căteasca, Structura Cireșu
Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i în contact
direct cu obiectele şi fenomenele din natură.
Activitatea educativă școlară și extrașcolară dezvoltă gândirea critică și stimulează implicarea
elevilor. În urma plimbărilor, a excursiilor în natura, copiii pot reda cu mai multă creativitate si sensibilitate,
Educaţia prin activităţile extracurriculare urmăreşte identificarea şi cultivarea legăturii dintre
in contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este
tocmai ceea ce ne permite să împăcăm şcoala cu viaţa.
şi mai frumos obiectivul principal al învăţământului primar – pregătirea copilului pentru viaţă.
protecţia mediului. Participarea la activităţi extracurriculare îi ajută pe elevi să se înţeleagă pe ei înşişi prin
observarea şi interpretarea propriului comportament din timpul participării la aceste activităţi.
Funcţia socială a activităţilor extracurriculare este confirmată de asigurarea unui cadru de manifestare
optim interrelaţionării, dezvoltării abilităţilor de muncă în echipă, ideii de apartenenţă la un grup, formării
educabilului ca cetăţean activ-participativ, abilităţi cerute individului de către societatea. Se asigură astfel,
renunţarea la un şablon al modelului de elev, în favoarea cerinţei prioritare de a-i pune pe elevi „în contact
cu realitatea”, astfel încât, fiecare dintre ei „să fie liber să-şi dezvolte gândirea proprie şi valorile şi în care,
să fie stimulate răspunsurile creative la realitate”.Funcţia culturală a activităţilor extracurriculare se
realizează prin vehicularea unor valori ale educaţiei . Funcţia de suplimentare a curriculumului cu
experienţe de învăţare care nu sunt posibil de realizat în clasa de elevi (clubul de dans, consiliile elevilor).
Aceste experienţe valorifică principiile învăţării depline şi asigură suport pentru petrecerea timpului liber
al elevilor.La vârsta şcolară, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arata sau li se spune în legătură cu
mediul , fiind dispuşi să acţioneze în acest sens .
499
Bibliografie:
500
ÎN EDUCAȚIA TIMPURIE
Prof. înv. preșcolar. Toma Maria,
Sc. Gimn. Scarlat Longhin, Loc. Dofteana, jud. Bacău
Activitățile extrașcolare vin în completarea activităților instructiv-educative și contribuie la formarea

și dezvoltarea personalității copilului.
Ele sunt propuse ca, activități de învățare, prin care copiii își dezvoltă inteligenţa emoţională,
cognitivă prin parcurgerea un traseu educațional bazat pe jocuri de improvizație și pe interacțiuni care îi
ajută să se descopere și să se înțeleagă mai bine, atât pe ei înșiși cât și pe ceilalți. Activităţile extraşcolare,
în general, au cel mai larg caracter interdisciplinar, oferă cele mai eficiente modalităţi de învățare și formare
a caracterului copiilor încă din gradinita.
nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual. Având un caracter atractiv, copiii participă într-
o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire, entuziasm şi dăruire, la astfel de activităţi și sunt prilej
de activizare şi de dezvoltare a creativităţii. Î
n cadrul acestor activităţi aceștia deprind să folosească surse informaţionale diverse, să întocmească
colecţii, să sistematizeze date, într-un cuvânt învaţă să înveţe. Astfel, ei își pot îmbunătăți inteligența
emoțională, cunoaşterea de sine, pot aplica metode de control al emoțiilor și al sentimentelor, dobândesc
competenţe şi aptitudini sociale într-un mod interactiv, învață despre principii de viata, pentru a intelege si
a opta mereu pentru fericire, încredere și implinire.
Vârsta preşcolară constituie o perioadă destul de lungă în care se produc însemnate schimbări în viaţa
afectivă a copilului. În cadrul activităților extrașcolare, copiii îşi dezvoltă şi optimizează abilităţile socio-
emoţionale. Ei învaţă, abilităţi necesare pentru a lega prietenii (de ex. cum să se alăture altor copii care se
joacă, cum să ceară şi să împartă jucăriile, cum să ofere ajutor altora, cum să îşi ceară scuze etc.); Să îşi
înţeleagă emoţiile – să identifice şi numească emoţiile proprii şi ale celorlalţi, să le lege de contextele în
care apar în mod tipic (de exemplu bucuria la primirea unui cadou, supărare atunci când ne doare ceva etc).
oferă copiilor prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, modul în care au fost
lucrate, operele de artă originale, momentele legate de trecutul istoric local, naţional, de viaţa şi activitatea
unor personalităţi de seamă ale ştiinţei şi culturii universale şi naţionale și relaţiile dintre ele.
În urma plimbărilor, a excursiilor și drumețiilor în natura, copiii pot reda cu mai multa creativitate si
sensibilitate , imaginea realităţii, în cadrul activităţilor de pictură şi modelaj , iar materialele pe care le culeg
,sunt folosite în activităţile practice, gospodărești, în jocurile de creaţie și cele de rol. La vârsta şcolară,
copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arata sau li se spune în legatură cu mediul , fiind dispuşi să acţioneze
în acest sens asumându-și responsabilități moral civice.
501
Excursia este una dintre cele mai atractive activități prin care copiii trăiesc experiențe de învățare. Ca
demers extracurricular, aceasta permite o abordare interdisciplinară și transdisciplinară a cunoștințelor.
Excursiile sunt apreciate atât de copii, cât și de cadrele didactice, deoarece, observând frumusețile naturii,
copiii intră în contact direct și nemijlocit cu ea, transformându-se în protectorii ei . Conținutul didactic al
excursiilor poate fi mult mai flexibil, mai variat și mai complex decât conținutul activităților organizate în
grupă, având, de asemenea, și un caracter mai atractiv – copiii se implică cu bună dispoziție, având
posibilitatea să socializeze liber. Informațiile culese vor putea fi valorificate în cadrul activităților din grupă,
astfel fixându-se și aprofundându-se cunoștințele și îmbogățindu-se cultura generală a copiilor. În vederea
valorificării cunoștințelor dobândite în timpul excursiilor, copiii pot veni cu nuanțe originale de natură
afectivă, prin care să-și exprime propriile impresii și sentimente față de cele văzute.
În toate aceste activități extracurriculare, se urmărește și se încearcă să li se dezvolte un
comportament adecvat, care este necesar să îl aibă în asemenea locuri. Valențele formative ale excursiilor
și drumețiilor se extind asupra tuturor comportamentelor, îmbogățind sfera informațională, declanșând trăiri
afective și oferind condiții prielnice exersării conduitei moral-civice a copiilor. Specific pentru aceste
activități este faptul că ele oferă posibilități mai largi de cunoaștere directă a realității, stimulează spiritul
de inițiativă și dispun de o încărcătură afectivă puternică
În concluzie activităţiile extracurriculare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare,
la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor şcolarilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber.
Bibliografie:
1. Bennet, B.- „Curriculum la decizia școlii: ghid pentru profesori”, Editura Atelier Didactic,
București, 2007;
2. Cosmovici, Andrei, Iacob,Luminiţa „Psihologie şcolară”, Editura „POLIROM”, Iaşi, 2008;
502
Rolul activităților extracurriculare
în formarea personalității elevului
Tomoiagă Sinorica- profesor învǎţǎmânt primar
Şcoala Gimnazialǎ Dragoş Vodă Moisei
„Oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare i se poate preda cu succes, într-o formă intelectuală
adecvată, orice temă, dacă se folosesc metode şi procedee adecvate stadiului respectiv de dezvoltare, dacă
materia este prezentată „într-o formă mai simplă, astfel încât copilul să poată progresa cu mai multă uşurinţă
şi mai temeinic spre o deplină stăpânire a cunoştinţelor”. Bruner
Activitățile extrașcolare contribuie la formarea personalității elevului. Sunt importante și utile.

Am fost implicată în mai multe proiecte extracurriculare desfăşurate la şcoala noastră. Noi, cadrele
didactice ce am alcătuit echipa de proiect, am dorit, astfel, să oferim elevilor posibilitatea de a-şi pune în
valoare calităţile, abilităţile, capacitatea creativă şi în afara orelor de curs.
Am organizat activităţi extracurriculare la nivelul clasei/şcolii pe diferite teme, ce contribuie direct la
atingerea obiectivelor curriculare şi la dezvoltarea instituţională.
Am înscris școala în programul Ecotic- campanie națională de educație ecologică și am participat cu
elevii la provocǎrile acestei campanii.
Am înscris școala în Programul educaţional de prevenire a traficului de persoane in anii şcolari 2021-
2022şi 2022-2023.
Am implementat la clasǎ programul “Eroii Internetului-Siguranţa online pentru elevi”.
Am desfǎșurat activitǎţi în cadrul proiectului educaţional ,,Săptămâna cititului împreună”, ,,ZICI”.
Am participat la Proiectul Internaţional educaţional “Arta povestirii, metoda interactivǎ în arta
educaţiei” AtelieR de Cuvinte și Asociaţia Magia Cuvântului 2021-2022.
Am înscris clasa în programul educațional Eroii FAST-.compania globalǎ pentru conştientizarea
Accidentului Vascular Cerebral.
Am înscris copiii la concursul ,,Beneficiile alimentaţiei sănătoase”derulat în cadrul Programului
pentru şcoli al României- implementarea de măsuri educative, unde am câşsigat în doi ani la rând Menţiune,
respectiv Locul I.
În cadrul programului Şcoala Altfel, am implicat copiii anul acesta în activităţi educative diverse unde
am avut invitaţi şi alţi parteneri educaţionali.
Activităţile derulate au fost pe diferite teme:
Viaţa are prioritate/ Viaţa noastră pe Pământ depinde de albine

Internetul- un instrument util pentru un viitor mai bun!
Corpul meu- sport şi igienă pentru un copil activ şi sănătos!/ Povestea lui Dinţişor
Călătorii şi incursiuni în lumea artei.
O minte creativă şi întreprinzătoare găseşte mereu soluţii!
Vizite, excursii, activităţi recreative pentru minte şi suflet!
Consider că prin proiectele extracurriculare s-a creat în şcoală o atmosferă deschisă şi de sprijin, care
a permis elevilor să îşi pună în valoare abilităţile, calităţile, să îşi asume responsabilităţi, să înţeleagă rolul
lor în viaţa comunităţii. De asemenea, toate proiectele desfăşurate şi-au propus să mediatizeze eforturile
elevilor de participare la aceste programe, prin diseminarea informaţiilor în alte şcoli din judeţ şi din ţară.
503
Consider că derularea activităţilor extracurriculare are o importanţă deosebită pentru elevi, deoarece
reprezintă o modalitate de a li se oferi acestora un nou orizont de aşteptare, acela al devenirii lor ca adulţi,
al responsabilizării, al înţelegerii modului în care, fiecare dintre ei, trebuie să participe activ la viaţa de zi
cu zi.
De-a lungul anilor, activitățile extrașcolare au luat forme variate, toate având ca scop învățarea
nonformală și petrecerea în mod plăcut a timpului liber. Prin aceste activități, care cuprind domenii și arii
foarte mari, elevii își pot dezvolta anumite competențe și abilități necesare unei bune dezvoltări armonioase
pentru o integrare în societate. Când vorbim de activități extrașcolare, ne referim la acel program la care
elevul participă după ore și ar trebui să facă acest fapt cu plăcere deoarece scopul este acela de a-i forma
abilitățile necesare unei bune dezvoltări, formării personalității elevului care își va găsi prin acestea
înclinațiile, talentul și domeniul în care ei vor fi performanți.
Profesorii acestei forme de educaţie îşi joacă mai discret rolurile, sunt animatori, moderatori. Cadrului
didactic nonformal i se solicită mai multă flexibilitate şi entuziasm, adaptabilitate şi rapiditate în adoptarea
variatelor stiluri de conducere a activităţii, în funcţie de nevoile şi cerinţele educatului. Grija faţă de timpul
liber al copilului, atitudinea de cunoaştere a dorinţelor copiilor si de respectare a acestora trebuie sa fie
dominantele aceste activităţi. Acestea le oferă destindere, încredere, recreere, voie bunǎ, iar unora dintre ei
posibilitatea unei afirmări si recunoaştere a talentelor şi aptitudinilor.
Echilibrul realizat între DESTINDERE, DEZVOLTARE şi DIVERTISMENT în momentele
petrecute prin activităţi extraşcolare, reprezintă secretul formării armonioase a copiilor.
Bibliografie:
Bocoş, M., Jucan, D., Fundamentele pedagogiei: teoria şi metodologia curriculum-ului: repere şi
instrumente didactice pentru formarea profesorilor, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2008.
Cernea, Maria, „Contribuția activităților extracurriculare la optimizarea procesului de învățământ”,
în “Învățământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, București;
Crăciunescu, Nedelea, „Forme de activități extracurriculare desfășurați cu elevii ciclului primar”, în
“Învățământul primar“ nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, București;
Stoica, Marin (2002). Pedagogie și psihologie. Editura Gheorghe Alexandru.
504
“SCOALA ALTFEL”
ROLUL ACTIVITILOR EXTRACURRICULARE IN VIATA SCOLARULUI MIC
Tonea Nicoleta - Georgeta
profesor invatamant primar Scoala gimnaziala ‘‘Spiru Haret” Medgidia
Procesul educational din ciclul primar presupune si forme de munca didactica complementara
activitatilor obligatorii. Acestea sunt activitati desfasurate in gradinita in afara activitatilor obligatorii sau
activitati desfasurate in afara gradinitei. Ele sunt activitati extracurriculare si se desfasoara sub indrumarea
atenta a invatatoarelor. Astfel, fără a nega importanţa educaţiei de tip curricular, devine tot mai evident
faptul că educaţia extracurrriculară, adică cea realizată dincolo de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi
locul bine stabilit în formarea personalităţii tinerilor.
În şcoala contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru
copiilor.
În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic şi
socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială.
Astfel de activitati sunt de o reala importanta intr-o lume dominata de mass media si ne referim la
televizor, calculator si internet, care nu fac altceva decat sa contribuie la transformarea copiilor nostri in
niste persoane incapabile de a se controla comportamental , emotional si mai presus de toate slabi dezvoltati
intelectual. Se stie ca incepand de la cea mai frageda varsta, copiii acumuleaza o serie de cunostinte
punandu-i in contact direct cu obiectele si fenomenele din natura.
Activitatile de acest gen cu o deosebita influenta formativa, au la baza toate formele de actiuni
turistice: plimbari, excursii, tabere, colonii.In cadrul activitatilor organizate in mijlocul naturii, al vietii
sociale , copiii se confrunta cu realitatea si percep activ, prin actiuni directe obiectele , fenomenele, anumite
locuri istorice. Fiind axate in principal pe viata in aer liber, in cadrul actiunilor turistice, prescolarii isi pot
forma sentimental de respect si dragoste fata natura, fata de om si realizarile sale. In urma plimbarilor, a
excursiilor in natura, copiii pot reda cu mai multa creativitate si sensibilitate, imaginea realitatii, in cadrul
activitatilor de desen si modelaj, iar materialele pe care le culeg ,sunt folosite in activitatile practice, in
jocurile de creatie. Plimbarile prin parc din aceasta toamna , frunzele ruginii ,stolurile de pasari care se
pregateau de plecare,frumusetea deosebita a acestui anotimp le vor ramane in suflet celor mici , creandu-le
emotii estetice. La varsta scolarului mic, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arata sau li se spune in
legatura cu mediul, fiind dispusi sa actioneze in acest sens.
505
Vizitele la muzee, expozitii, monumente si locuri istorice, case memoriale constituie un mijloc de a
intuit si pretui valorile culturale, folclorice si istorice ale poporului nostru.
Vizionarile si spectacolele constituie o alta forma de activitate extracurriculara in scoli, prin care
copilul face cunostinta cu lumea minunata a artei ( vom merge la vizionarea unui spectacol de teatru in data
de 25 martie 2023).
Desi aceasta forma de activitate il pune pe copil in majoritatea cazurilor in rolul de spectator, valoarea
ei deosebita rezida in faptul ca ea constituie o sursa inepuizabila de impresii puternice, precum si in faptul
ca apeleaza, permanent, la afectivitatea copilului.
Vizionarea unor filme, diafilme, spectacole de teatru precum si a emisiunilor tv, poate constitui de
asemenea o sursa de informatii, dar in acelasi timp un punct de plecare in organizarea unor actiuni
urmata de discutii pregatite in prealabil, pe langa faptul ca realizeaza completarea unor aspecte educative,
stimuleaza si orienteaza copiii spre unele domenii de activitate: muzica, sport, poezie, pictura, etc.
Vizionarea filmelor si a emisiunilor la televizor adduce copiilor o mare satisfactie, prin faptul ca arta
filmului da copiilor iluzia realitatii.
In concluzie putem spune ca activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi
extracurriculare. Dar, se vede necesitatea de a modifica destul de mult modul de gândire, să evite critica, în
BIBLIOGRAFIE:
1. Ministerul Educatiei si Cercetarii, Institutul de Stiinte ale Educatiei Revista invatamantului
prescolar, 3-4/2006,
2. IONESCU, M.; CHIŞ, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire
Bucureşti, 2007
506
Program Săptămâna Școala Altfel
Toth Julia
Ziua Denumirea Obiective Tipul şi forma Responsabil Participanţi/ Evaluare

Data activităţii urmărite activităţii Invitaţi
Luni “Cartea – - să viziteze DŞ-Vizită: - toate - copiii şi - fotografii
22. 05 comoară de biblioteca Bibliotecă educatoarele educatoarele - evaluare
2023. mărgăritare” şcolară din cele două curentă
- să cunoască DLC– Ed. grupe
incinta Literară: poezii
bibliotecii şi poveşti de
- să recite primăvară –
poezii dedicate DOS:
anotimpului Ed. Practică:
primăvara Semn de carte
- să (lipire, înşirare)
confecţioneze
semne de carte
Marţi “Omul şi - să participe la DŞ – - toate - copiii şi - fotografii
23. 05. mediul” plantarea unor Observare: educatoarele educatoarele - evaluare
2023 seminţe de flori Floarea din cele două curentă
pentru DOS – grupe - fişă de
amenajarea Activitate - părinţii lucru
spaţiului verde practică: Flori
din jurul de primăvară
grădiniţei DEC – Joc
- să înţeleagă muzical:
importanţa „Beultettem
plantelor în kiskertemet...”
viaţa omului
Miercuri „E primăvară - să facă DPM: Jocuri - toate - copiii şi - fotografii
24. 05. şi ne jucăm diferite de mişcare în educatoarele educatoarele - evaluare
2023 afară” activităţi în aer aer liber din cele două curentă
liber „ Cine aruncă grupe - album de
- să execute mai departe?” fotografii
exerciţii fizice „Mingea la
simple pentru ţintă” etc.
gimnastică
şi pentru
dezvoltarea
armonioasă a
copilului
Joi „Fantezie şi - să - toate - copiii şi - fotografii
25. 05. creativitate” diferenţieze educatoarele educatoarele - evaluare
2023. materialele din cele două curentă
reciclate grupe - expoziţie
- să transforme
într-o manieră
personală
deşeuri, lucruri
utile şi estetice
507
- să valorifice
lucrările
proprii pentru
înfrumuseţarea
climatului
ambiental
Vineri „E bine să fim - să - toate - copiii şi - fotografii
26. 05. împreună” dobândească educatoarele educatoarele - evaluare
2023. informaţii din cele două curentă
despre mediul grupe, părinţii - album de
înconjurător fotografii
prin observare,
manipulare de
obiecte
- să descopere
omul ca parte a
lumii vii şi
fiinţă socială
responsabilă
- să facă
diferite
activităţi în aer
liber
508
Autor: Toth Tünde
Grădinița cu Program Prelungit ”Csipike ”- Sf. Gheorghe
Activitatea extraşcolară ocupă un rol important în ansamblul influenţelor educative în grădiniță. Ea

lărgeşte orizontul cultural al preşcolarilor, completând cu noţiuni noi volumul de cunoştinţe însuşite la
activităţi. De asemenea aduc o contribuţie însemnată şi la educaţia morală, estetică a copiilor, disciplinându-
le acţiunile şi lărgindu-le orizontul artistic.
Prin activităţi care promovează educaţia pentru sănătate, educaţia ecologică , educaţia pentru timpul
liber, educaţia P.S.I. actul educaţional devine un act de socializare, de culturalizare, de formare şi dezvoltare
a personalităţii, de pregătire a copiilor pentru viaţă. Aceste tipuri de activităţi se desfăşoară prin implicarea
mai multor factori decizionali: cadre didactice, părinţi, reprezentanţi ai comunităţii locale, ai primăriei sau
ai diferitelor instituţii locale.
În unitatea noastră au fost proiectate şi s-au derulat o serie de activităţi centrate pe interesele,
înclinaţiile şi aptitudinile copiilor, care asigură o învăţare implicită, practică, interdisciplinară. Aceste
activităţi au avut conţinut cultural, artistic sau spiritual, ştiinţific şi sportiv, sau erau simple activităţi de joc
sau de participare la viaţa şi activitatea comunităţii locale.
Voi exemplifica câteva astfel de acţiuni, desfășurate în unitatea noastră.
În fiecare an organizăm sărbătoare de Ziua Sfântului Martin. Conform tradiţiei, copii împreună cu părinții
au confecționat nişte lampioni colorate după care a avut loc ”Marșul Felinarului” în parcul central. Temele
evenimentului au fost bunătatea, modestie și generozitatea. Și luminile felinarelor pentru copii sugerau
acest mesaj. Copii au prezentat jocurile și cântecele învățate și pe urmă fiecare participant a fost invitat la
un ceai cald și pâine cu untură de gâscă, mâncare specific tradiției.
Alaiul sărbătorilor de “iarnă” a fost o altă activitate desfăşurată în afara grădiniței. În ajunul
Crăciunului copiii au participat la un concert de Crăciun care a fost organizat în biserică. La solicitarea
Primăriei locale în fiecare an copiii prezintă pe scena orașului cântece de Crăciun și colinde. Așadar
serbările au constituit un prilej de bucurie, emoţie, bună dispoziţie, atât pentru copii cât şi pentru părinţi.
Unul din mijloacele intuitive prin care copiii pot cunoaşte lumea înconjurătoare este şi
excursia. Copiii de vârstă preşcolară percep natura înconjurătoare, capătă cunoştinţe, îşi
însuşesc o anumită atitudine faţă de diferite fenomene ale naturii. Natura îi atrage prin
frumuseţea, varietatea ei, precum şi prin multitudinea culorilor, formelor, mirosurilor şi
sunetelor. Excursiile și plimbările prijeluiesc contemplarea vie a fenomenelor în mediul lor natural.
Prezentând copiilor obiecte şi fenomene din natură, reprezentările lor devin clare,
corespunzătoare realităţii.
În lunile septembrie și octombrie au fost organizate drumeții, excursii pentru a cunoaște
caracteristicile toamnei și pentru a aduna recolte pe care le folosesc în activitățile zilnice. Copiii au
participat la activități gospodărești, la cules de fructe, și-au dezvoltat cunoștințele cu privire la munca în
grădină. În fiecare an Ziua Copilului este sărbătorit în natură, în cadrul unei excursii în pădure, unde au fost
organizate întreceri, concursuri, jocuri distractive. Copii au învățat să-și adapteze comportamentul propriu
la cerințele grupului și au respectat reguli de minimă protecție a naturii.
Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice,- organizate selectiv - au constituit un mijloc
de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului. Cu ocazia sărbătorii naţionale,
copiii au participat la comemorarea eroilor la monumentul istoric din parc. S-au realizat vizite la Muzeul
509
Naţional Secuiesc, la Muzeul Carpaţilor Răsăriteni pentru a observa diferite animale, expoziţii, meșteșuguri
etc.
Fiecare activitate a fost planificată și organizată în modul în care să contribuie la gândirea şi
completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor copiilor, la organizarea
raţională şi plăcută a timpului lor liber. Având un caracter atractiv, nu numai preşcolarii ci și părinții au
participat la aceste evenimente, într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire şi dăruire.
510
ROLUL ACTIVITAȚILOR EXTRAȘCOLARE
ÎN EFICIENTIZAREA PROCESULUI INSTRUCTIV-EDUCATIV
Toth Dimcea Alina Paula
Școala gimn. nr. 11 “Șt. O. Iosif” Brașov
Școala ocupă de multe ori prea mult timp din viața unui elev, încă din primii ani. Însă de multe ori
școala nu este suficientă pentru dezvoltarea copiilor. Fie că alegem activități extrașcolare pentru cei mici în
program after school sau că alegem un ONG, există câteva elemente esențiale la care e bine să ne gândim
înainte a lua o decizie legată de care activitate e mai potrivită.
Atunci când copiii sunt mici, suntem tentați să alegem activități care ne plac nouă, sporturi pe care
le-am practicat când eram de vârsta lor sau care ne-ar fi plăcut să le practicăm, cursuri pe diferite domenii
pentru că ne dorim ca ei să învețe cât mai multe lucruri. E o strategie, însă s-ar putea să nu avem la final
rezultatul dorit.
Copiii au nevoie să simtă că iau decizii, că sunt în control și că pot alege ce e mai bine pentru ei. Și
de mult ori au și dreptate. Poate durează mai mult până descoperă care sunt activitățile care îi plac, însă de
mult ori acestea se transformă ulterior în pasiune, iar lucrurile învățate îi ajută o viață întreagă. Ca o
continuare a activităţilor şcolare, activităţile extraşcolare realizate împreună cu elevii permit transferul
cunoştinţelor şi aplicarea acestora, a abilităţilor, a competenţelor dobândite înainte, în contexte cât mai
variate. În sens restrâns activităţile extraşcolare, putem considera, fac legătura între teorie şi practică, iar
beneficiarii acestei relaţii nu sunt numai elevii, ci şi cadrele didactice şi implicit comunitatea. Pentru ca
activităţile extraşcolare să conţină eficienţă şi progres, ele trebuie să se ghideze spre anumite obiective,
unele dintre ele sunt stabilite la nivel general, iar altele sunt stabilite în funcţie de specificul activităţii
propuse Activitățile extrașcolare sunt foarte importante pentru dezvoltarea armonioasă a copilului.
Studiile de specialitate susțin că acesta ajută elevii la formarea unei atitudini pozitive față de învățare,
adecvate de rezolvare de probleme. Pe lângă toate acestea, activitățile extrașcolare acționează și asupra
stimei de sine, iar sentimentul de împlinire este mult mai ridicat. Modelarea, formarea, educarea cer timp
și dăruire. Complexitatea finalităților educaționale impune îmbinarea activităților școlare cu cele
extrașcolare. Scopul activităților extrașcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, cultivarea
interesului pentru acțiuni socio-culturale, facilitarea integrării în mediul școlar, valorificarea talentelor
personale și corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Prin aceste activități li se oferă elevilor un alt
mod de însușire a unor trăiri, valențe pozitive ale vieții, valori morale și nu numai.
învățământ. Activitățile extrașcolare vizează, de regulă, acele activități cu rol complementar orelor clasice
muzică clasică, activități artistice, cluburi tematice, activități sportive, legate de protecția mediului etc. Ca
orice demers orientat către o finalitate, activitatea extracurriculară presupune o anume structurare şi
organizare, asigurate de corelarea activităţilor de proiectare,implementare şi evaluare. Reuşita activităţilor
extracurriculare rezidă deci în gestionarea celor trei procese şi în asigurarea relaţiei ce se stabileşte între
acestea. În cadrul activităţilor extracurriculare, cele trei procese nu se constituie în procese originale,diferite
511
cu mult de caracteristicile identificabile în orice situaţie educaţională din şcoală,dar esenţa lor stă în
partcularizare, prin prisma specificului categoriei de activităţi extracurriculare pe care le vizează. Există
însă nişte repere generale, identificabile în cadrul fiecărui proces, indiferent de tipul de activitate
extracurriculară avută în vedere. Activităţile extraşcolare vizează de regulă acele activităţi cu rol
complementar orelor clasice de predare-învăţare. Aria lor e dificil de delimitat. Pot fi excursii şi vizite la
muzee, cinematografe, teatre, operă, balet, pot fi excursii şi vizite la instituţii publice sau alte obiective de
interes comunitar, pot fi vizite la alte şcoli, pot fi activităţi artistice, de hobby, cluburi tematice şi echipe
sportive, pot fi activităţi legate de protecţia mediului.
astfel de activităţi, să încurajeze elevii şi să realizeze un feedback pozitiv. Activităţiile extracurriculare
contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor
şcolarilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber.Având un caracter atractiv, copiii participă
într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi. Potenţialul larg al
activităţilor extracurriculare este generator de căutări şi soluţii variate. Succesul este garantat dacă ai
încredere în imaginaţia, bucuria şi în dragostea din sufletul copiilor, dar să îi laşi pe ei să te conducă spre
acţiuni frumoase şi valoroase.
512
THE OBJECTIVES OF EXTRACURRICULAR ACTIVITIES
Prof. Trăistaru Ana Cristina
Liceul Tehnologic “Constantin Cantacuzino” Bǎicoi
Extracurricular activities are those that complement the teaching-learning process, which help to
develop students' inclinations and skills, and why not, to the pleasant organization of free time. These
extracurricular activities allow students a better accommodation or integration in the school environment,
by decreasing anxiety and increasing intellectual potential.
Some examples of extracurricular activities are:
- cultural-artistic activities;
- visits to museums, memorial houses and public institutions;
- sports activities;
- volunteering activities;
- nature trips.
Each year students take part in different extracurricular activities, and all of these activities have a
great impact on them, because from each one they benefit a series of lessons that they can use further in
life.
From the point of view of the objectives of the extracurricular activities, we can mention the
following:
- the development of motivational skills, of creativity, of aesthetic sense, recognition and respect for
moral-civic values;
- experiencing concrete life situations and capitalizing on them;
- the development of positive, humanistic, tolerant attitudes;
- the formation of fundamental attitudes, in accordance with current needs and perspective in the
development of individuals and society;
- ensuring a climate conducive to the development of communication skills, of students'
communication and teamwork;
- providing alternatives for spending free time.
These extracurricular activities should be done as often as possible and planning needs to be done
with seriousness, first by applying some measurement tools regarding the students’ needs and then choosing
the right activities.
513
SCOALA ALTFEL
Importanta activitatilor extrascolare in educatia copiilor
Prof. Trandafir Carmen
Colegiul National ”Ienachita Vacarescu”, Targoviste
Scopul acestui program este de a raspunde intereselor si preocuparilor diverse ale elevilor , sa puna
in valoare talentele si capacitatile acestora in diferite domenii si sa stimuleze participarea lor la diverse
actiuni, in contexte nonformale.
Activitatile propuse de cadrele didactice, elevi si parinti pot conduce la dezvoltarea motivatiei pentru
invatare, a abilitatilor socio-emotionale a competentelor sociale si civice, digitale, antreprenoriat si
initiativa. Pentru a-si atinge scopul, aceste activitati trebuie sa fie centrate pe elevi, transdisciplinare,
colaborative.
Este foarte important ca aceste activitati sa fie distractive, pe placul copiilor, sa includa spectacole de
teatru, ateliere de pictura, ateliere de creatie, excursii, vizite la muzee, activitati tehnico-stiintifice
(experimente de fizica si chimie neobisnuite), ateliere de informatica si programare de jocuri pe calculator,
activitati sportive (ore de echitatie, street dance, dans de societate), vizite in natura, activitati de
reciclare,educatie pentru dezvoltare durabila, educatie financiara si orientare in cariera.
O importanta deosebita o are si evaluarea activitatilor desfasurate in cadrul Programului Scoala Altfel.
Criteriile pentru evaluarea acestor activitati trebuie stabilite de la inceput- coerenta, caracter
interdisciplinar, abordare inovativa, creativitate si originalitate, gradul de implicare al elevilor,
sustenabilitate, generarea unor schimbari atitudinale.
514
DE CE AU INTERESE EXTRACURRICULARE ELEVII
DIN CICLUL PRIMAR?
Prof. Înv. primar. Trașcă Iuliana
Şcoala Gimnazială ,,Virgil Calotescu”, Bascov, Argeş
Pentru a obține rezultate în demersul didactic, pentru a obține succesul școlar influențele didactice
exercitate asupra copilului trebuie să se desfășoare într-un climat afectiv potrivit.
În sprijinul acestui proces ,cadrele didactice aleg în acest sens: povestiri, jocuri, dramatizări,plimbări.
În ultimii patru ani școlari am aplicat la clase diferite , un chestionar pentru a identifica activitățile
extracurriculare preferate de copiii din clasele primare. Am centralizat date și am constatat că preferata
copiilor este excursia, sau varianta mai scurtă, drumeția.
Ne gândim adesea la plimbările noastre în mijlocul naturii, la jocurile în aer liber, acolo unde
doar ciripitul gingaş al păsărelelor sau foşnetul frunzelor ne-ar putea deranja...
Este de datoria noastră, a cadrelor didactice, să-i facem pe copii, de la cel mai mic şi până la cel
mai mare, să înţeleagă, să nu treacă indiferenţi, să observe şi să reflecteze la tot ceea ce se află în jurul
lor, chiar dacă este vorba să privească la microscop o gânganie sau să preamărească frumuseţea unui
munte, a unui arbore secular ori a unui animal uriaş.
Natura poate să-ţi slujească de carte, de profesor, de povăţuitor. Ea te îndeamnă, ea te cheamă şi vorbim
aici de drumeţii şi excursii în apropierea locurilor natale. Dacă se zăreşte, în cadrul oraşului tău, profilul unui
deal, nu te mulţumi cu contemplarea lui îndepărtată. Ai curajul, o dată, o singură dată, a-l urca. Osteneala îţi va
fi răsplătită, iar gustul deşteptat.
Excursia nu înseamnă doar un drum la munte ori la mari depărtări de locul unde stai. Excursiile şcolare
prin valenţele multiple de educare şi informare a elevilor, contribuie la adâncirea şi completarea
procesului de învǎţǎmânt la ,,ancorarea” acestora în realitatea mediului natural şi social explorat direct.
Conţinutul didactic al excursiilor este mult mai eficient, mai variat şi mai complex decât al lecţiilor
din clasǎ, deoarece este mai atractiv, elevii participând la aceste activităţi cu multă însufleţire, deoarece
nicio activitate nu contribuie mai mult la îmbogǎţirea cunoştinţelor decât contactul direct cu realitatea.
Am organizat sistematic multe excursii pe trasee diferite, stabilind dinainte obiectivele de vizat,
am comunicat elevilor intinerariul, scopul, data, ora plecǎrii, echipamentul necesar, regulile de
circulaţie, de securitate şi de comportament ce trebuie respectate pe tot traseul excursiei. Principalul nu
e numai cât vezi, ci cum şi ce vezi. În aceasta stă educarea observării. Cele mai neînsemnate şi banale fenomene
îţi relevă o taină. Ceasuri întregi poţi sta lângă un muşuroi de furnici harnice, prevăzătoare, veşnic în agitaţie şi
îţi dai seama că şi tu trăieşti într-un furnicar omenesc, în care nu se ştie ce e odihna, în care te afli într-o continuă
mişcare.
Dar niciodată nu-ţi uita drept tovarăş un creion şi un carnețel de buzunar. Ce-ai observat, însemni. Poţi,
de asemenea, să schiţezi ceea ce vezi. În viaţă, orice vei fi, ai nevoie de seninătate a minţii şi a sufletului, de un
corp pe deplin sănătos. Orice ocupaţie vei avea, voinţa e un factor principal de luptă: excursia deşteaptă voinţa,
o întăreşte. La fiecare pas poţi găsi stavile care îţi cer o hotărâre rapidă, o singură observare, o energie relativă
care trebuie să o desfăşori imediat, căci după o clipă e prea târziu. Unde mai pui numeroasele cunoştinţe căpătate
prin tine însuşi, mai trainice, mai temeinice deasupra unor fenomene naturale de orice soi, asupra împrejurimilor
locurilor unde trăieşti, asupra locuitorilor.
515
Şi de ce să nu pornim în demersul nostru, de a-i face pe elevii noştri să iubească natura şi să o
cunoască? Plecăm de la o lecţie deschisă prin care urmărim:dobândirea de către elevi a unor cunoştinţe,
atitudini, motivaţii pentru a acţiona individual sau în echipă la soluţionarea problemelor legate de
protecţia mediului. Prin această lecţie ne propunem să-i facem pe copii să înţeleagă care sunt beneficiile
unei excursii în natură, să-şi dezvolte dragostea şi respectul faţă de natură şi faţă de micile ei vietăţi,
să aprobe sau să dezaprobe acţiunile oamenilor faţă de mediu şi să înveţe cum să - l protejeze..
Aceste activități mi-au fost de un real folos în cadrul majorității obiectivelor studiate.Ele au
contribuit la activizarea și dezvoltarea creativității copiilor, sesizând în compunerile lor influențele
acestor activități. De asemenea, la orele de istorie și geografie , au avut deja în minte reprezentările
aievea ale unor noțiuni cum ar fi: Legenda Meșterului Manole, peștera, castel, stalactite, stalacmit,și
exemplele pot continua. Chiar în susținerea ideii de relaxare ,vine și introducerea activită ților de joc la
clasele mici.
Activitățile de tip recreativ- instructiv pot fi prilej de activizare și dezvoltare a creativității
copilului. Jocul este forma primordială de manifestare a copilului, prin intermediul acestuia realizându -
se inițiativa , independența, responsabilitatea , fapt ce stimulează creativitatea și competivitatea. Jocul
solicită atenția, voința , dorința de a câștiga și mobilizează copilul să depășească anumite dificultăți,
implicând în mod deosebit afectivitatea acestuia. Putem aduce jocul în clasă, iar noi învățătorii putem
fi cei care dăruiesc bucuria , putem deschide poarta creativității prin intermediul acestor activități atât
de îndragite de copii.
Aşteptăm acum următoarele jocuri sau excursii pe care nu le vom lăsa să se scurgă fără să ne ducem măcar
cu un pas dincolo de imaginație și de locurile cunoscute . Laboratorul naturii îşi va deschide larg porţile în faţa
dorinţei de cunoaştere a celor mici şi de aceea vom pleca în călătoria magică.
516
G.P.P. NR. 1 BOTENI
Prof. înv. presc. Trașcă Daniela Nicoleta
“Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei
vor fi mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi lumea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze.”
(Maria Montessori –,,Descoperirea copilului”)
Educația extracurriculară își are rolul și locul bine stabilit în formarea personalității copiilor. Educația
prin activitățile extracurriculare urmărește identificarea și cultivarea corespondenței optime dintre
diferite domenii. Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoștinte punându-i
în contact direct cu obiectele și fenomenele din natura.Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este
tocmai ceea ce ne permite să împăcăm școala cu viaţa.
care copiii percep activ realitatea aşa cum este ea. Natura îi dă şansa copilului de a-l face s-o iubească, s-
o ocrotească, să aprecieze ceea ce este realizat de oameni, să păstreze intacte frumuseţile naturale, unice,
să-şi dorescă să realizeze lucruri măreţe în viaţă.
vor putea fi desfăşurate la un nivel mai înalt. Prin ochii copilăriei, natura va fi mereu mai frumoasă,
Plimbările şi excursiile îmbogăţesc cunoştinţele copiilor , le educă dragostea pentru locurile natale,
la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii pot cunoaște
realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit și au creat opere de arta- scriitori și artiști.
Activităţile extracurriculare moral-civice, alături de celelalte activităţi desfăşurate în grădiniţă pe
neamului, la formarea, în sufletul copiilor, a unor sentimente morale, care se vor transforma în convingeri
517
Astfel, cadrul didactic poate face multe pentru educarea spiritului creativ în cadrul activităţilor
BIBLIOGRAFIE:
1. Ministerul Educației și Cercetării, Institutul de Științe ale Educației Revista învățământului

preșcolar, 3-4/2006,
Bucureşti, 2007
518
Prof. înv. preșc. Trif Ioana Carla,
G. P. P. Nr. 4 Sebeș
Activitățile extrașcolare reprezintă activitățile desfășurate în afara mediului școlar, în afara instituției
de învățământ cu participarea clasei de elevi/preșcolari sau în parteneriat cu alte clase de elevi/preșcolari.
Pot fi activități de tipul excursiilor, drumețiilor, vizionarea diferitelor spectacole, participarea în cadrul
spectacolelor, participarea la diferite activități artistice, activități sportive, activități legate de protejarea
mediului, vizite la muzee, biserici, biblioteci , diferite insituții, etc.
Activitățile extrașcolare ocupă o importanță deosebită în dezvoltarea armonioasă a copiilor,

exercitând o influență educativă pozitivă asupra acestora. Prin intermediul acestor activități copii pot pune
în practică ceea ce au învățat în timpul orelor de studiu, își dezvoltă creativitatea, se dezvoltă din punct de
vedere emoțional și social, reușesc să își manifeste spiritual de independență și inițiativă. Aplicarea
cunoștințelor în cadrul activităților extrașcolare are valoarea unui exercițiu de dezvoltare a aptitudinilor
elevilor. Important în derularea acestor activități este faptul că elevii pot fi antrenați atât în inițiere și
organizare, cât și în modul de desfășurare a acestora.
Studiile de specialitate susțin că acestea ajută elevii/preșcolarii la formarea unei atitudini pozitive față
de învățare, aceștia au performanțe școlare mai ridicate, li se formează abilități practice diversificate, dar și
strategii adecvate de rezolvare de probleme. Pe lângă toate acestea, activitățile extrașcolare acționează și
asupra stimei de sine, iar sentimentul de împlinire este mult mai ridicat. Toate activităţile extracuriculare
desfăşurate cu copiii au un rol important lor în dezvoltarea acestora ca persoane inteligente, sigure pe ele
capabile să se descurce în orice situaţie, bogate din punct de vedere cultural în această societate plină de
pseudo-cultură. În cadrul activităţilor didactice şi extracuriculare, alături de îndrumătorii lor, aceştia
dovedesc creativitate, imaginaţie, atitudine, talent, afirmându-şi în mod original personalitate.
Dintre activităţile pe care le-am desfăşurat la grupă, pot aminti: lecții demonstrative cu parinții,
șezători,scenete tematice, serbări desfăşurate cu diferite ocazii: 8 Martie, Crăciun, sfârşit de an, finalizare
de proiecte etc., desfăşurarea unor concursuri în grădiniţă: Scrisoare pentru Moș Crăciun, Amintiri din
copilărie, activităţi de desene pe asfalt cu ocazia zilei de 1 Iunie, activităţi desfăşurate cu ocazia zilelor de
1 Decembrie, 24 Ianuarie, activităţi desfăşurate în parteneriat cu alte grădiniţe şi alte instituţii.
pe copii să se implice, să socializeze, să-şi cunoască foarte bine colegii de grupă, să colaboreze şi să se
afirme în faţa colectivului prin mijloace proprii. Totodată, serbările pregătite susţinute cu ocazia anumitor
evenimente devin un mijloc de educare a voinţei, a încrederii în forţele proprii, a ținutei corecte, dar şi a
posibilităţii de a se transpune prin interpretarea unor roluri de teatru. În cadrul serbărilor de Crăciun,
preşcolarii, interpretează roluri care au ca scop cunoaşterea unor datini şi obiceiuri ale poporului românesc.
Ei au fost ajutaţi astfel să redescopere frumuseţea portului popular românesc, a datinilor, a cântecului şi a
dansului popular în timpul desfăşurării acestor activităţi extracurriculare.
Activităţile extrașcolare bine pregătite, sunt atractive pentru orice vârstă, stârnindu-le interesul
519
520
IMPLICAREA ELEVILOR CU CES
ÎN ACTIVITĂȚILE EXTRAȘCOLARE
Prof. educator: Tripon Mihaela-Dorina -

Școala Gimnazială Specială Transilvania Baciu
Prof. educator: Boldi Melinda

Școala Gimnazială Specială Transilvania Baciu
Educația reprezintă un proces complex prin care agenții specializați acționează asupra individului, în
raport cu cerințele impuse de societate, acțiune care are ca scop transformarea individului în personalitate
autonomă, creativă, capabilă să se integreze în societate.
Indiferent de tipul de educaţie: specială, integrată / incluzivă sau de conceptele utilizate, problema
personalităţii elevului trebuie să ocupe locul principal. Acţiunea educativă cea mai bună este aceea „care
modelează eul”, permiţând elevilor cu cerințe educaționale speciale învăţarea realităţii sociale, pentru că ei
se vor integra în realitatea socială normală. Ca urmare, profesorul trebuie să sensibilizeze în elevi propriul
„eu”, conştiinţa posibilităţilor, capacitatea de a lua decizii, de a fi stăpâni pe ei. Un rol important în
realizarea acestora o au atât activitățile școlare cât și cele extrașcolare. Este necesară o riguroasă planificare,
organizare şi desfăşurare a acestor tipuri de activităţi în relaţie directă cu posibilităţile reale ale elevilor şi
pentru a veni în întâmpinarea cerinţelor pe care elevii respectivi le resimt în raport cu actul educaţional.
Activităţile extraşcolare şi extracurriculare ocupă un loc aparte în viata şcolară a elevilor cu CES
pentru că ele vizează implicarea unui număr cât mai mare de elevi în diverse activităţi organizate atât în
şcoală cât şi în afara ei.
Prin natura lor, activităţile extracurriculare vin să completeze foarte bine latura educativă a elevilor
și de aceea, şcoala noastră încurajează astfel de activităţi.
Activităţile extracurriculare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la
dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor elevilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber.
Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă relaxantă, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de
activităţi.
Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru nonformal ce permite elevilor cu dificultăţi de
afirmare în mediul şcolar să își reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual.
sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului și rămâne cadrul larg al timpului liber al copilului
în care viaţa capătă alte aspecte decât cele din procesul de învăţare şcolară.
Rolul activităţilor extrașcolare constă în faptul că prin ele se poate realiza nu numai dezvoltarea
capacităților creatoare, dar și socializarea copiilor cu CES. În funcţie de specificul lor, aceste activităţi
dezvoltă la copii priceperi, deprinderi, abilităţi cognitive şi comportamentale mult mai solide, pentru că,
desfăşurându-se în afara cadrului tradiţional al sălii de clasă, ele permit contactul direct cu realitatea socială.
Activităţile extracurriculare organizate împreună cu copiii cu CES au conţinut cultural, artistic, ştiinţific,
creativ.
521
În continuare am să vă prezint câteva dintre activitățile extrașcolare realizate împreună cu elevii din
clasa mea.
1. Ateliere de creație – „Atelier de confecționat decorațiuni de Crăciun”, „Atelier de confecționat

mărțișoare”, „ Reciclăm și decorăm”, „Ne pregătim de Paște-atelier de confecționare decorațiuni pentru
Paște”, în cadrul cărora am discutat despre semnificația sărbătorilor, tradițiile și obiceiurile românilor. Am
realizat obiecte decorative, folosind diferite tehnici de lucru precum și o gamă variată de materiale
reciclabile și din natură.
Scopul acestor ateliere: Stimularea creativității și a imaginației copiilor, formarea unor deprinderi de
a realiza obiecte decorative folosind diferite materiale și tehnici de lucru.
2. Parteneriate cu școli de masă, din mediul urban și rural – „Împreună Reușim”, „Cu drag, de la
copii la copii”. Am organizat întâlniri în cadrul cărora am socializat, am pictat împreună, am cântat, am
colindat și ne-am făcut prieteni noi.
Scopul parteneriatelor: Combaterea discriminării sociale și includerea elevilor cu CES în societate,
asigurarea cadrului de colaborare între școli și elevi din medii diferite în vederea formării unor relații de
prietenie și acceptare.
3. Excursii- la „Ferma de animale”, „Grădina Botanică Alexandru Borza”, „Fabrica de globuri”,
„Expoziție de dinozauri”, „Muzeul Zoologic”, „Muzeul etnografic”, vizită la „Asociația Green Cats”. Am
vizitat locuri noi, am aflat lucruri noi și interesante, am vorbit despre plante, animale domestice, sălbatice
cât și despre animalele preistorice care au trăit cu mii de ani în urmă.
Scopul: Cunoaşterea unor elemente de istorie, geografie, religie care definesc portretul spiritual al
poporului român;
4. Sărbătorirea zilelor importante din țara noastră- „Ziua Națională a României”, „Ziua marelui
poet Mihai Eminescu”, „24 Ianuarie –Ziua Unirii Principatelor Române”, activități prin intermediul cărora
elevii și-au îmbogățit cunoștințele despre istoria și trecutul țării noastre, despre poeții și personalitățile
marcante care ne-au reprezentat țara de-a lungul vremii.
Scopul acestor activități: Stimularea dorinţei de cunoaştere a realizărilor strămoşilor noştri şi
mândria faţă de trecutul istoric al acestor meleaguri şi oameni; formarea atitudinii de respect față de marile
valori ale țării.
Activitățile extrașcolare au un rol important în dezvoltarea copiilor cu CES deoarece copiilor li se
În concluzie, prin activitățile extrașcolare cadrul didactic are posibilităţi deosebite să-şi cunoască
pregătirea copilului pentru viaţă.
BIBLIOGRAFIE:
❖ Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ,

❖ Ionesc, M., Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
❖ Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în
❖ Crăciunescu, Nedelea, Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar, în
❖ Alois Gherguț, Psihopedagogia Persoanelor cu cerințe special, Ed.Polirom, Iași,2001
522
❖ Mușata Bocoș, Dana Jucan, Fundamentele pedagogiei, Teoria și metodologia curriculumului-
Repere și instrumente didactice pentru formarea profesorilor, Ediția a III-a, revizuită, Ed.Paralela45,2017
Surse on-line:
❖ Bruner, J.S, Procesul educaţiei intelectuale, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1970
523
ŞCOALA ALTFEL
UN MOD NOU DE ABORDARE A ACTIVITĂŢILOR
Prof. TROFIN DANIELA
Școala Gimnazială Grumăzești, jud. Neamț
mari si nimic nu ne permite sa stim cum va fi lumea lor. Atunci sa-i invatam sa se adapteze.”
(Maria Montessori –”Descoperirea copilului”)
„Şcoala altfel” reprezintă calea spre întărirea relaţiei profesor-elev, în absenţa clopoţelului și a
lecţiei, atmosfera din „săptămâna altfel” este una specială, fiind trăită atât de elevi, cât şi de profesori cu
sentimentul câştigării unor experienţe noi.
Lumea în care se nasc copiii de astăzi este una complexă, într-o permanentă schimbare, iar aceştia
trebuie pregătiţi să înţeleagă şi să accepte provocările, să devină ei înşişi factori ai schimbărilor viitoare,
acest lucru se realizează în cadrul activităţilor/ orelor din grădinţă/ şcoli, dar programul „şcoala altfel”
propune un alt mod de a pregăti copiii pentru această lume, într-un mod practic, creativ, inovator, care să-i
implice pe copii în activităţi deosebite şi interesante pentru ei.
În cadrul grădiniţei activităţile din această perioadă pot fi variate de la ateliere de pictură, concursuri
la nivel de grădiniţă sau între grădiniţe, activităţi în comunitatea locală, vizite la muzee, teatru, bibliotecă,
parteneriate educaţionale cu diferite instituţii. Copii sunt veseli, dornici de a participa la orice acţiune, de a
experimenta sau exersa, cadrele didactice sunt dispuşi să socializeze cu elevii lor, într-un context non-
formal, atipic pentru învăţământul românesc, dar inovator, destins, prielnic pentru cunoaştere şi fixarea
unor relaţii „poate mai umane” decât se pot stabili în cadrul unei ore de curs. Cu această experienţa a celor
cinci zile în care şcoala şi-a schimbat mersul, ne-am obişnuit de-a lungul anilor.
„Şcoala Altfel” este o combinaţie de şcoală şi de timp petrecut într-un mod plăcut cu copiii. Aceaste
zile au fost pentru profesori o ocazie de a-i cunoaşte mai bine pe elevi, de a întări relaţia cu aceştia. Se poate
spune că toată perioada este de fapt o abordare transdisciplinară. Astfel, noi, cadrele didactice vom putea
să le cunoaștem trăirile lor, motivele pentru care se implică în activitatea școlară și vom putea să corectăm
acolo unde este nevoie.
Copilul devine actorul activ în rolul principal al acţiunii: imaginează, construieşte, cercetează, creează
şi transpune în practică, găsindu-şi singur mijloacele din ceea ce i se oferă, originalitatea. Competiţia trece
pe un plan secundar, prioritară devenind colaborarea, munca în echipă,bazată pe sprijin reciproc pe
toleranţă, pe efort susţinut din partea tuturor, îndreptat către acelaşi scop.
524
Activitățile extracurriculare îmbină atât partea teoretică cât și cea practică răspunzând necesităților și
cerințelor unei educații permanente. Activitățile sunt centrate pe procesul de învățare, nu pe cel de predare,
contribuie la îmbogățirea culturii generale, asigură actualizarea informațiilor din diferite domenii și răspund
necesităților educației permanente.
Avantajele activităților nonformale sunt: dezvoltarea abilităților elevilor, perfecționarea copilului ca
individ, identificarea hobby-urilor, interdisciplinaritatea, oportunitatea de a experimenta lucrul în echipă,
învățarea distractivă. Evident că educația alternativă nu trebuie să se desfășoare doar o dată sau de două ori
pe an. Activitățile nonformale, fie că vorbim de workshop-uri, ateliere educative la muzeu, ele pot fi
continuate prin evenimente culturale care au loc în timpul weekend-ului pentru a contura în acest mod
cerințele educației permanente.
În săptămâna aceasta, copiii sunt extrem de curioși să participe la noile activități. Am constat că au
fost extrem de preocupați pentru atingerea obiectivelor propuse. Am îmbinat utilul cu plăcutul, și astfel
totul s-a desfășurat cât mai frumos. Activitățile despre circulație, ppt-ul despre foc, atelierul de pictură s-au
împletit cu momentele de relaxare în aer liber. Plini de entuziasm și bucuroși că au participat la toate
activitățile propuse, copiii și-au prezentat părinților, produsele finale.
Bibliografie:
Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ, Ed.

Discipol, Bucureşti, 2000
Ciolan, Lucian, Învațarea integrată, Editura Polirom, Iaşi, 2008
https://edict.ro/importanta-activitatilor-desfasurate-in-saptamana-scoala-altfel-pentru-elevi/
https://www.gradinita-cuvioasaparascheva.ro/2020/05/18/locul-si-rolul-activitatilor-extracurriculare-in-
educatia-copiilor/
525
Prof. înv. primar. Trufanda Iuliana Paula,
Școala Gimnazială nr. 5 Brașov
Importanța activităților extrașcolare vine din nevoia de a încuraja elevii de a face alte lucruri decât
cele obișnuite. A venit acest moment frumos de a arăta oamenilor, copii și adulți că se poate face școală și
în alt mod frumos și aducător de noi cunoștințe.
Punerea față în față cu realitatea, combinarea noțiunilor învățate în mediul de la clasă cu exteriorul
extrașcolar, aduce un aport mult mai mare la asimilarea de către elevi a noilor cunoștințe.
Un alt punct de vedere este faptul că se încurajează circulația și transportul oamenilor prin metode
cât mai sustenabile din punct de vedere al impactului asupra mediului și social. Sunt încurajate plimbările,
mersul pe jos. Vizitarea parcurilor, a rezervațiilor naturale și descoperirea frumuseților lor. Exersarea și
efectuarea de exerciții sau experimente în aer liber, completează de asemenea învățarea din mediul școlar.
Deși elevii spun că este o săptămână fără lecții, în realitate este de fapt altfel. Din punctul meu de
vedere în această săptămână ,pe de altă parte, elevii au contact cu planul artistic, cultural prin participarea
la diverse spectacole, teatre, etc. Atelierele de artizanat sau vizitarea de muzee le trezește elevilor ușor ușor
interesul pentru artă, cultură. Pentru elevii cu siguranță este o experiență de viață pe care nu o vor uita.
În concluzie, activitățile extrașcolare au o importanță deosebită în viața elevilor, prin faptul că oferă
posibilitatea tuturor de a-și descoperi diverse calități ascunse.
526
PROIECT ACTIVITATE EXTRACURRICULARA
,,IUBIM MISCAREA SUB TOATE FORMELE EI”
Prof. Trusca Maria Magdalena Cristina
Scoala Gimnaziala ,,Mihai Eminescu”, Craiova
TITLUL ACTIVITATII EXTRACURRICULARE: ,,IUBIM MISCAREA SUB TOATE

FORMELE EI”, competitii sportive desfasurate in cadrul Saptamanii ,,Scoala Altfel- sa stii mai multe , sa
fii mai bun- ,,IMPREUNA SUNTEM MAI BUNI”
TEMA ACTIVITATII: Competitii sportive interclase: fotbal, handbal, stafeta, dans, alergare de
viteza-50 m, aruncarea mingii de oina , afis cu teme sportive.
ARGUMENT:
Un sistem național de învățământ este eficient dacă reuseste sa creasca copii sanatosi din punct de
vedere fizic, copii cu o dezvoltare fizica armonioasa care pot face fata cerintelor educationale.
Creșterea și devenirea ca adult a copilului este un drum lung în care este implicată întreaga sa
personalitate cu toate aspectele ei, iar deprinderea copilului de a face miscare zilnic , de a avea o viata
sanatoasa si organizata, va creste simtitor capacitatea lui intelectuala, stima de sine, va dezvolta capacitati
de relationare in cadrul grupurilor imprimand o direcție generală a întregii perioade pe care copilul o va
petrece în școală si apoi mai departe in viata de adult.
Acest proiect ofera justificarea pentru a continua promovarea (si oferirea) educatiei fizice, a sportului
si a activitatilor fizice si vine sa demonstreze, o data in plus ca daca educatia fizica este promovata si
transmisa cu succes, rezultatele generale la scoala cresc atat din punct de vedere academic, cat si al
comportamentului/dezvoltarii generale.
“Educatia fizica, activitatile fizice si sportul au un impact pozitiv asupra gradului de conexiune pe
care il resimt tinerii cu scoala; aspiratiilor acestora; gradului de comportament social pozitiv in cadrul scolii;
si a dezvoltarii de deprinderi cetatenesti si de leaderi”. (Stead & Neville 2010)
“Copiii mai activi fizic prezinta functii neurologice imbunatatite, au un grad academic mai ridicat si
sunt capabili de o performanta cognitiva superioara decat copiii mai putin activi fizic.” (Chaddock 2012).
SCOPUL ACTIVITATII
Prin acesta activitate extracurriculara urmarim sa dezvoltam copiilor deprinderea de a face miscare
constat, de a-i motiva, indruma si de a aduce la suprafata tot ce-i mai bun in ei pentru ca, peste ani sa preia
“abilitatile de viata” din educatia fizica, sport si activitati fizice si sa le transfere in alte arii ale vietii.
Institutiile de invatamant, prin dascalii lor, sunt datoare sa cultive la copii ceea ce educatia fizica,
sportul si activitatile fizice pot oferi si sa le transforme in strategii sustenabile si de succes care sa
functioneze pentru tineri.
Activitatea extracurriculara urmareste cresterea interesului elevilor fata de activitatile sportive si
motivarea acestora in scopul practicarii miscarii atat in cadrul programului scolar cat si independent sau in
527
grup in afara programului scolar, in timpul liber, fie individulal, fie organizat in cluburi si asociatii sportive
de profil.
Activitatile proiectului sunt diverse: intreceri sportive (fotbal, handbal, dans, stafeta, alergare de
viteza -50 m, aruncarea mingii de oina), dar si altele interdisciplinare care inglobeaza o consistenta
componenta artistica (realizarea de afise tematice).
Competente generale:
➢ Utilizarea efectelor favorabile ale educaţiei fizice şi sportului în practicarea jocurilor sportive in
vederea pentru optimizarea stării de sănătate si a spiritului competitiv;
➢ Utilizarea achiziţiilor specifice educaţiei fizice şi sportului în vederea propriei dezvoltări fizice
armonioase şi a capacităţii motrice;
➢ Demonstrarea unui comportament adecvat regulilor specifice, pe parcursul organizării, practicării

şi participării ca competitor si ca spectator la activităţile de educaţie fizică şi sport.
Competențe operaţionale:
La sfârşitul competitiei sportive elevii vor fi capabili:
Competențe psihomotorii:
➢ să își imbunatateasca indicii calitatilor motrice;
➢ să cunoască și să execute corect exercitiile de incalzire, de influentare selectiva a aparatului
locomotor, sa respecte regulile jocurilor sportive;
➢ sa dea dovada de fair-play pe timpul desfasurarii competitiei.
Competențe cognitive:
➢ să participe activ și conștient la desfășurarea activitatii;

➢ să realizeze acţiuni motrice cu structuri şi eforturi diferite;
Competențe social-afective:
➢ să aibă interes și dragoste pentru practicarea exercitiilor fizice ;

➢ să-și formeze spiritul de grup in sensul că toți trebuie să fie capabili de execuție;
➢ să accepte înfrângerea cu sportivitate și să aplaude învingătorul.
Strategii didactice:
➢ Metode si procedee didactice: explicatia, observare sistemică, apreciere verbală, conversatia,
exersarea pentru formarea’’capacitatii de organizare’’, exersarea pentru optimizarea dezvoltarii
fizice/corporale, exersarea mai multor deprinderi şi/sau priceperi motrice;
➢ Evaluare: formativă/sumativă;
➢ Mijloace didactice: exerciții de front și formație, exerciții din școala alergării, exerciţii de
dezvoltare fizică armonioasă, exerciții de respirație și de revenire după efort.
➢ Forme de organizare si exersare a activității:
• frontal (partea de pregatire a organismului pentru efort si cea de influentare selectiva a aparatului
locomotor);
• pe grupe (jocurile sportive, stafeta, dans);
• individual (alergare de viteza -50 m, aruncarea mingii de oina)
528
➢ Resurse umane: 256 elevi de gimnaziu , din care 4 elevi cu CES
➢ Resurse temporale: 4 ore
Bibliografie:
• Conferinta Nationala ,,Rolul exercitiului fizic in optimizarea psihomotricitatii prescolarilor,
scolarilor si studentilor”(18-19 noiembrie 2022, Craiova);
• Site-ul www.didactic.ro;
529
Rolul și importanța activităților extracurriculare
în alternativa educațională Step by Step
Prof. Truțescu Gabriela
Educația extracurriculară, realizată dincolo de procesul de învățământ, își are rolul și locul bine
civilizat, precum și stimularea unui comportamnet creativ în diferite
domenii.
Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie
cunoștințe punându-i în contact direct cu obiectele și fenomenele din
natură. Nevoia de a se juca, de a fi mereu în mișcare, este ceea ce tocmai
ne permite să împăcăm principiile alternativei educationale Step by Step
cu modul de a fi al copiilor.
Activitățile extracurriculare vin în completarea procesului de
învățare al copilului și contribuie la dezvolatrea și descoperirea
aptitudinilor copiilor în diferite domenii.
Procesul dezvoltării preșcolarilor nu poate fi pus doar în contextul participării acestora în cadrul
activităților instructiv-educative din grădiniță. În acest scop, proiectarea unor activități extracurriculare
precum: vizite, excursii, plimbări tematice, serbări, voluntariat, concursuri, activități în cadrul unor
parteneriate, proiecte educaționale extracurriculare, vor contribui la adâncirea cunoașterii, la descoperirea,
dezvoltarea și valorificarea intereselor și pasiunilor copiilor, stimulează creativitatea și oferă cadrul
afirmării și recunoașterii performanțelor.
Copiii au nevoie de astfel de activități care să le lărgească orizonturile, să le ofere prilejul să
interacționeze unii cu ceilalți în diferite situații, să lege prietenii. Experiența unor activități extracurriculare
pe parcursul anilor școlari anteriori ne-a arătat cât de inedite sunt acestea, atât pentru educatori cât și pentru
copii, se creau premisele descoperirii copiilor/educatorilor dincolo de formalitățile
obisnuite ale relației educatoare-preșcolar; ele reușeau să aducă un plus valoare
procesului de învățare.
Oricât de importantă ar fi educația curriculară realizată prin procesul de
învățământ, ea nu epuizează sfera influențelor formative exercitate asupra copilului.
Rămâne cadrul larg al timpului liber al copilului, în care viața capătă alte aspecte decât
cele din procesul de învățare școlară. În acest cadru, numeroși alți factori acționează
pozitiv:
Vizitele la muzee, expozițiile constiuie un mijloc atractiv de a prețui
valorile culturale, istorice, folclorice ale poporului nostru. Aceste vizite oferă copiilor prilejul de a observa
obiectele în starea lor naturală, operele de artă originale.
Vizionarea unor piese de teatru, muzicale, distractive sau sportive stimuleaza și orientează
copiii către unele domenii de activitate: sport, muzica, teatru, poezie. Spectacolele constiuie o formă de
activitate extracurriculară prin care copilul face cunoștință cu lumea minunată a artei
530
Excursiile sau plimbările
în aer liber contribuie la îmbogățirea
cunoștințelor copiilor legate de
frumusețile tării noastre, la educarea
dragostei pentru frumosul din natură, artă,
cultură. Prin excursii, copiii pot cunoaște
realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, trăit sau
creat opere de artă.
Serbările și festivitățile marcheaza evenimente importante din viata

preșcolarului
Petrecerile pentru copii
Grija față de timpul liber al copilului, atitudinea de cunoaștere a dorințelor copilului și de respectare
a acestora trebuie să fie dominantele acestui tip de activitate. Acestea le ofera copiilor destindere, voie bună,
recreere, amintiri de neuitat, iar unora dintre ei, oportunitatea de a-și face cunoscute aptitudinile, talentele.
Activitatile extracurriculare, bine pregatite, sunt atractive la orice varsta. Ele produc bucurie în
sufletele copiilor, leagă prietenii, încurajează exprimarea aptitudinilor, copiilor li se dezvoltă manualitatea,
oferindu-le posibilitatea manifestării potențialului individual și, de asemenea, facilitează acumularea de
cunoștințe.
În lucrarea intitulată Descoperirea copilului, Maria Montessori făcea următoarea afirmație: Să nu-i
educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi, această lume nu va mai exista când ei vor fi mari și nimic nu
ne permite să știm cum va fi lumea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze. Activitățile extracurriculare vin
în sprijinul acestui demers, așadar să încercăm mai mult să punem accent pe acestea, pentru noi și pentru
copiii pe care îi educăm.
531
Apa – sursă inepuizabilă de energie, indispensabilă vieții
Prof. Tudor Gabriela
C. N. “Calistrat Hogaș” Tecuci
O zi internaţională pentru a celebra apa potabilă a fost propusă în 1992, la Conferinţa Naţiunilor Unite
pentru Mediu si Dezvoltare, iar Adunarea Generală a O.N.U. desemnat ziua de 22 martie 1993 drept prima
zi Mondială a Apei. Evenimentul este de o reală importanţă, apa fiind una dintre resursele indispensabile
pentru viaţa omenirii. Acest eveniment mondial constituie un bun prilej de a reaminti cât de nocivă este
absenţa sau poluarea apei.
Henri Coandă afirma că “Secretul longevității e apa pe care o consumăm”. Apa este în primul rând
motorul esenţial al existenţei, elementul constitutiv al vieții pe Terra.
Ziua Mondială a Apei este sărbătorită pentru a atrage atenţia asupra importanţei apei ca resursă vitală
și asupra măsurilor ce trebuie abordate pentru a rezolva criza apei în anumite regiuni ale globului.
Pornind de la realitatea că aproape un miliard de oameni trăiesc în condiţii de subnutriţie, în timp ce
resursele de apă dulce sunt în scădere, obiectivele acestui eveniment privesc:
✓ raţionalizarea consumului de apă în gospodării, agricultură şi industria alimentară;

✓ reducerea risipei de alimente;
✓ promovarea unor obiceiuri alimentare sănătoase, cu accent pe alimente produse cu consum mai
mic de apă.
Cantitatea de apă necesară pentru producerea hranei este de trei ori mai mare faţă de necesarul pentru
băut, ceea ce arată importanţa apei ca pilon esenţial al securităţii alimentare.
În condiţiile în care populaţia lumii este în continuă creştere, iar 30% din alimentele produse pe plan
mondial rămân nefolosite şi se risipesc, resursele de apă ale omenirii, considerate în descreştere, vor deveni
în curând insuficiente pentru satisfacerea necesităţilor alimentare.
În fiecare an, Organizaţia Naţiunilor Unite stabileşte o temă a apei, în jurul căreia sunt planificate
diverse evenimente. România se înscrie pe harta mondială a organizatorilor Zilei Mondiale a Apei. Sloganul
general de anul acesta „Să accelerăm schimbarea!” este completat și nuanțat prin unul mai detaliat: „Fă
schimbarea pe care tu ți-ai dori să o vezi în lume! Fiecare picătură/gest contează!”.
Pornind de la tema anunţată, în cadrul proiectului “Apa – sursă inepuizabilă de energie,
indispensabilă vieții”, inițiat la C.N. „Calistrat Hogaș” Tecuci, s-au desfășurat o serie de activități, cu
scopul final de a-i sensibiliza pe elevi asupra importanţei acestei resurse naturale.
Peste 100 de elevi, coordonați de 10 profesori de la colegiul nostru s-au implicat în proiectul
educațional multidisciplinar „Apa, sursă de energie nepoluantă, indispensabilă vieții”. Activitățile s-au
desfășurat în laboratoarele școlii, sau în afara școlii. Elevii au învățat despre apă din punct de vedere multi
și transdisciplinar, prin intermediul disciplinelor Fizică, Chimie, Geografie, Biologie, Literatură, Filozofie,
Arte și Religie.
Etapa de documentare a fost urmată de analiza datelor și transpunerea corectă în proiect. Fiecare
echipă a creat un PPT despre proprietățile și importanța apei din multiple perspective, cumulând informații,
fotografii, cu momente reprezentative ale activităților desfășurate în cadrul proiectului. În cadrul sesiunii
de comunicări cu caracter interdisciplinar, s-au prezentat referate despre cauzele poluării apei potabile,
importanţa acestei resurse la nivel global.
Elevii, organizați în echipe, au fost coordonați în realizarea unui studiu, făcând diferite experiențe,
măsurând ph-ul și duritatea apei din diferite surse, învățând despre importanța apei în viața de zi cu zi,
analizând proprietățile fizico-chimice, calitatea apei și protecția mediului, simbolismul apei în literatură,
532
filosofie, artă și religie. În cadrul aceluiași proiect, elevii au făcut o vizită la Facultatea de Științe și Mediu,
de la Universitatea Galați, unde au avut oportunitatea de a afla noutăți despre aparatura modernă din dotarea
laboratoarelor și metodele de mare precizie de evidențiere și măsurare a agenților poluanți.
Prin aceste activități, elevii își însuşesc cunoştinţe esenţiale despre poluarea apei potabile şi despre
modalităţile de prezervare a acestei resurse esenţiale pentru viaţa pe planeta noastră.
Proiectul urmărește valorificarea inteligențelor multiple, precum și formarea deprinderilor și
potențialului care să permită viitorilor adulți să se adapteze la complexitatea și provocările lumii
contemporane. Închei cu o galerie de imagini, surprinse în cadrul activităților.
533
PROF. ÎNV. PRIMAR TUMBEA DELIA
ȘC. GIMNAZIALĂ ,,ANGHEL MANOLACHE”
COM. SCRIOAȘTEA, JUD. TELEORMAN
Activităţile extracurriculare se referă la totalitatea activităţilor educative organizate şi planificate

în instituţiile de învăţământ sau în alte organizaţii cu scop educaţional, desfăşurate în afara
incidenţei programelor şcolare, conduse de persoane calificate, cu scopul completării formării personalităţii
elevului asigurată de educaţia formală sau dezvoltării altor aspecte particulare ale personalităţii
acestuia.
pentru viaţă. Realizarea acestor obiective depinde în primul rând de educator, de talentul său, de dragostea
de care dispune clasa de elevi. La vârsta şcolară, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arata sau li se
spune în legătură cu mediul, fiind dispuşi să acţioneze în acest sens.
talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Modernizarea şi perfecţionarea
procesului instructiv-educativ presupune îmbinarea activităţilor şcolare cu activităţile extraşcolare.
Îmbinarea acestora are numeroase valenţe formative.

stimularea creativă a elevilor.
Diversitatea activităţilor extraşcolare oferite creşte interesul copiilor pentru şcoală şi pentru oferta
educaţională. În cadrul acestor activităţi elevii se deprind să folosească surse informaţionale diverse, să
întocmească colecţii, să sistematizeze date, învaţă să înveţe. Prin faptul că în asemenea activităţi se supun
de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copii se autodisciplinează.
534
Caracteristici de bază ale activităţilor extraşcolare:

- au un rol complementar rolului şcolii,
- oferă posibilitatea de exprimare şi explorare a identităţii, dezvoltă capitalul social al tinerilor,
- înglobează activităţile organizate de către şcoli (înafara mediului şcolar) şi de către alte instituţii
extraşcolare specializate,
- depind de contextul mai larg, sunt parte a sistemului şcoală – familie – comunitate.
Exemple de activităţi extraşcolare:
- Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale
- Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive,
- Excursia
- Concursurile pe diferite teme
Cadrul didactic poate face multe pentru educarea spiritului creativ în cadrul activităţilor
Bibliografie:

535
Profesor învățământ preșcolar: Tuns Corina - Alina
Montessori)
diferite domenii.
Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoștinte, punându-i în contact
direct cu obiectele și fenomenele din natură.
Anul acesta școlar la grupa mică a Floricelelor, enumerăm următoarele exemple de activități
extrașcolare desfășurate la grupă:
➢ Întâlnire asistent medical grădiniță, tema fiind Vreau să fiu sănătos: în cadrul acestei activități
preșcolarii au învățat să respecte regulile de igienă personală, să se obișnuiască cu un regim rațional de
alimentație;
➢ Vizită unitatea de pompier Cluj: această activitate a oferit preșcolarilor prilejul de a observa
obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, procesul de producţie în desfăşurarea sa, relaţiile dintre
oameni şi rezultatele concrete ale muncii lor, stimulează activitatea de învăţare, întregesc şi desăvârşesc
ceea ce preșcolarii acumulează în cadrul activităților;
➢ Vizită spațiu de joacă Totto Space - Kids Land Iulius Mall: în cadrul acestei activități copiii prin
joc și-au încurajat dezvoltarea socială și motorie. Jocul oferind ocazia de a învăța rolurile și regulile sociale,
precum și sistemul comun social acceptat de simboluri, inclusiv limbajul;
➢ Spectacol muzical Mr. Nicu și de teatru Punguța cu doi bani: acestea constituind o formă de
activitate, prin care copilul face cunoştinţă cu lumea minunată a artei. Deşi această formă de activitate îl
pune pe copil în majoritatea cazurilor în rolul de spectatorului, valoarea ei deosebită rezidă în faptul că ea
constituie o sursă inepuizabilă de impresii puternice, precum şi în faptul că apelează, permanent, la
afectivitatea copilului sau nu, asupra dezvoltării copiilor;
➢ Serbarea de Crăciun și festivitățile de sfârșit de an școlar: acestea marchează evenimentele
importante din viața preșcolarului. Din punct de vedere educativ importanța acestor activități constă în
dezvoltarea artistică a copilului, precum și în atmosfera sărbătorească instalată cu acest prilej.
În continuare, atașăm poze sugestive activităților desfășurate:
536
537
JOCURI DISTRACTIVE PENTRU ȘCOALA ALTFEL
Prof. Înv. Preșc. Tupiță Monica Laura
Grădinița cu P. P. Nr. 9 - Sighetu Marmației, Jud. Maramureș
• Jocul „Ghici ce melodie este!”
Regula e simplă: puteți juca pe echipe sau în 2, 3 participanți. Cineva din echipa 1 fredonează o
melodie, cei din echipa 2 trebuie să o ghicească. Sau alegeți un copil care doar va cânta și două echipe de
ghicit - câștigă punctul echipa care ghicește melodia prima.
Pentru a face lucrurile și mai amuzante, cântătorul poate să cânte cu jeleuri în gură, cu degetele
ținându-se de nas sau cu gura închisă.
• Jocul „Mimă și pantomimă”
Pregătiți mai multe bilețele desenate cu personaje și obiecte din poveștile cunoscute (ursul, cucoșul,
gogoașa etc), cu meserii și unelte specifice sau cu diferite activități din gospodărie(spălatul vaselor,
mătură/aspirator, spălatul/întinsul hainelor etc.). Apoi vă împărțiți în două echipe și mimați pentru partenerii
de echipă cuvântul extras de echipa adversă sau fiecare copil extrage un bilețel, iar toți ceilalți participanți
ghicesc ce se află pe bilețel.
• Jocul „Cine are cel mai multe?”
Toți copiii primesc câte un ciorap/ o cutie de aceeași dimensiuni. Într-un timp stabilit înainte (1,2 sau
3 minute) sau până se scurge nisipul unei clepsidre, jucătorii trebuie să umple ciorapul/ cutia cu cât mai
multe obiecte aflate în jur. La final, se numără care copil a reușit să adune cele mai multe obiecte și este
desemnat câștigător.
• Jocul „Nu scăpa baloanele!”
În sala de grupa sau orice alt spațiu, fie el închis sau deschis, se va construi un traseu cu urcat pe
saltea/scândură, mers pe sub masă, trecut peste obstacole, perne, mașinuțe/mingi sau alte jucării. Copiii
trebuie să străbată traseul cu un balon între genunchi și câte un balon la subraț. Dacă se pierde unul din cele
trei baloane sau se sparge, traseul se reia. Câștigă copiii care reușesc să finalizeze traseul cu toate cele trei
baloane întregi.
538
• Jocul „Alfabetul grădiniței”
Copiii de grupa mare trebuie să zică pe rând la fiecare literă din alfabet un cuvânt sau o expresie care
are legătură cu grădinița sau sala de grupa . De exemplu: la A- activitate/avion/acuarele, la B-
balon/borcan/bibliotecă, la C- carte, creion, copil, la D-dulap,dormitor, doamna și tot așa cu fiecare literă
care se nimerește. Cine nu știe să dea niciun exemplu primește o mica pedeapsă amuzantă: să sară ca broasca
de 5 ori, să strige Cucurigu etc.
Nu trebuie să existe neapărat un câștigător, ci din contra să se ajute între ei.
539
ROLUL ”ȘCOLII ALTFEL” ÎN EDUCAȚIA COPIILOR
TURCU LARISA-DRAGA
PROF. ÎNV. PREȘCOLAR, G. P. P. ”CSIPIKE”
intelectual, moral, artistic, fizic. Procesul educaţional din cadrul învăţământului preşcolar presupune şi
muncă didactică complementară activităţilor obligatorii. Acestea sunt activităţile extraşcolare, activităţi ce
se desfăşoară tot sub îndrumarea educatoarelor.
Activităţile extraşcolare sunt activităţi desfăşurate cu copiii înafara orarului normal al grădiniţei şi
acestea sunt: vizite, excursii, tabere, vizionarea unor spectacole de teatru, concursuri şcolare, activităţi
cultural, artistice, sportive, tehnico- ştiinţifice, parteneriate şcolare pe diferite teme. Activităţile
extracurriculare au un rol complementar faţă de activităţile didactice, urmărind lărgirea şi adâncirea
influenţelor exercitate în procesul de învăţământ, valorificarea şi dezvoltarea intereselor şi aptitudinilor
copiilor, organizarea judicioasă şi atractivă a timpului liber al acestora.
Programul “Şcoala Altfel” reprezintă un program binevenit şi necesar pentru școală dar și pentru
grădiniță. În această săptămână copiii, ca și cadrele didactice, sunt mai deschişi, mai receptivi, mai relaxaţi,
cu un plus de lejeritate în activităţile care le desfăşoară. Săptămâna dedicată activităţilor extracurriculare şi
extraşcolare, ”Şcoala Altfel”- ia forma unui proiect educativ, cu o temă centrală, având ca scop identificarea
și realizarea corespondenței optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viață civilizat, precum
și stimularea comportamentului creativ, promovează formarea unor deprinderi şi abilităţi aflate în arii
importante de socializare şi stil de viaţă. În această săptămână copilul devine actorul activ în rolul principal
al acţiunii : imaginează, construieşte, cercetează, creează şi transpune în practică, găsindu-şi singur
mijloacele din ceea ce i se oferă.
Colaborarea, munca în echipă, bazată pe sprijin reciproc pe toleranţă, pe efort susţinut din partea
tuturor, îndreptat către acelaşi scop devine prioritară. Atmosfera din săptămâna ”Școlii Altfel” este una
specială, fiind trăită atât de copii, cât şi de profesori cu sentimentul câştigării unor experienţe noi. În
elaborarea programului de activități este solicitată implicarea deopotrivă a cadrelor didactice, a copiilor (în
special a celor din grupele mari), a părinților și a comunității locale. Astfel cadrele didactice discută despre
acest program și activitățile ce urmează a fi propuse copiilor în cadrul consiliilor profesorale, în cadrul
comisiilor metodice.
Părinților le sunt solicitate părerile în cadrul ședințelor cu părinții, le este prezentată oferta de
activități, au loc dezbateri, iar activitățile pot fi selectate prin vot și, ulterior, sunt informați despre calendar
și propunerile de activități în cadrul ședințelor cu părinții sau pe grupurile de discuții. De asemenea ,sunt
invitați să se implice în derularea acestor activități prin prezența alături de copii, prin atragerea de parteneri
educaționali, prin vizite la insituțiile sau firmele la care aceștia lucrează.
Comunitatea locală poate veni în sprijinul unităților școlare prin asigurarea gratuității transportului în
interiorul localității, prin acces gratuit la muzee, prin punerea la dispoziții a unor spații pentru desfășurarea
activităților, prin vizite de studiu în cadrul unor departamente ale instituției.
540
Anul acesta, săptămâna ”Școala Altfel” s-a desfășurat sub genericul ”Cartea, prietena copiilor”. S-au
planificat diverse activități ce s-au desfășurat atât în cadrul grădiniței, cât și la instituții sau organizațiile de
resort din localitate sau județ. În această săptămână, preșcolarii grădiniței s-au întâlnit cu actori care le-au
citit și povestit povești, au vizitat biblioteca orașului și biblioteca unui liceu din localitate. Totodată au
vizitat librării și tipografii, casa memorială a scriitorului Benedek Elek, precum și muzeul ”Prima Școală
Românească din Sfântu Gheorghe”.
În această săptămână copiii au avut prilejul să ”construiască ” o nouă bibliotecă a grădiniței din cărțile
donate de ei și din cărțile fiecărei grupe, confecționate de către ei.
În organizarea programului de activități pentru „Școala Altfel” s-au implicat, ca în fiecare an, de
altfel, instituții, ONG-uri și agenți economici din localitate prin derularea parteneriatelor încheiate cu
aceștia.
Copiii, principalii beneficiari ai acestui program au avut ocazia să socializeze, să-și valorifice
diferitele talente, să-și dezvolte spiritul creativ și simțul responsabilității, să-și descopere noi competențe.
În fiecare an încercăm se lărgim mai mult paleta de activități și se caută noi parteneri educaționali, astfel ca
oferta „Școlii Altfel” să fie din ce în ce mai atractivă.
541
ACTIVITĂȚI DESFĂȘURATE ÎN „ȘCOALA ALTFEL”
Prof. psihopedagog TURCUȘ SANDA
CSEI „Orizont” Oradea
Activitățile extrașcolare desfășurate în săptămâna „Școala altfel” își au rolul și locul bine stabilit în
formarea personalității copiilor. Educația unui copil nu se realizează doar într-un cadru formal, ci și prin
activități extrașcolare și extracurriculare. Scopul activităților extracurriculare este dezvoltarea unor
aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activități cât mai variate și bogate în conținut, cultivarea
interesului pentru activități socio-culturale, dezvoltarea creativității și responsabilității, formarea şi
consolidarea valorilor, atitudinilor şi competențelor necesare adaptabilităţii şi inserţiei sociale, asimilarea
și aplicarea unor reguli de comportare în grup sau într-o instituție publicã, consolidarea valorilor morale şi
atitudinale.
„Şcoala Altfel” este o săptămână de şcoală în care elevii petrec timpul într-un mod plăcut, fără a fi
stresați de prezența catalogului, de teste, de clopoțel. În aceste zile profesorii au ocazia de a-i cunoaşte mai
bine pe elevi, de a întări relaţia cu aceştia, precum și cu părinții elevilor, de a descoperi talentele ascunse,
pasiunile și visele acestora.
Una dintre activitățile desfășurate în această perioadă a fost o activitate de educație juridică, la care
am avut ca invitat un avocat. D-na avocat le-a vorbit elevilor despre meseria de avocat: ce face de fapt
avocatul, care este rolul lui și le-a prezentat ținuta unui avocat în instanță. A vorbit despre alte profesii din
domeniul juridic: judecător, procuror și rolul acestora în organizarea judiciară.
În continuare a fost prezentat un filmuleț care arăta modul de comportare al unor elevi în școală și s-
a discutat pe baza acestuia: cum se comportau elevii, ce este greșit în ceea ce făceau, dacă au văzut și ei
astfel de comportamente în școală. A explicat elevilor ce însemnă bullying și sub ce forme se desfășoară:
agresare verbală sau fizică, șantaj, amenințare, care dintre acestea constituie infracțiuni și sunt pedepsite de
lege, precum și sancțiunile, pedepsele pentru acestea în funcție de vârsta persoanei care comite infracțiunea.
A fost subliniat faptul că, chiar dacă unele din aceste comportamente se desfășoară sub formă de glumă, ele
pot avea urmări grave, uneori ajungând la infirmitatea victimei sau chiar decesul acesteia. S-a discutat și
despre infracțiunile de violență care vizează patrimoniul. Un alt aspect prezentat au fost infracțiunile
privitoare la viața sexuală, exploatarea sexuală și infracțiunile legate de consumul sau traficul de droguri.
Au fost prezentate câteva categorii de droguri, infracțiunile legate de acestea și pedepsele legale
corespunzătoare. S-au prezentat câteva informații legate de infracțiunile informatice, cum putem să le
recunoaștem și care sunt pedepsele legale.
Prin această activitate am urmărit informarea și conștientizarea elevilor în legătură cu particularitățile
și consecințele celor mai frecvente infracțiuni săvârșite de copii și adolescenți. Ei trebuie să conștientizeze
că "joaca" lor se poate transforma în ceva nedorit, chiar tragic uneori și că nu ne putem juca cu regulile și
legile. Acestea trebuiesc respectate de către toți cetățenii.
O altă activitate desfășurată în această săptămână a fost vizitarea unui atelier de electromecanică,
unde elevii au putut vedea diferite instrumente/aparaturi specifice folosite în atelier și modul în care
funcționează fiecare, precum și cerințele pentru a putea profesa meseriile de electrician și muncitor calificat
asamblări corpuri de iluminat. Activitatea a avut drept scop orientarea școlară și profesională a elevilor de
clasa a VIII – a, în vederea unei bune integrări socio-profesionale. Astfel de vizite având ca scop orientarea
școlară și profesională a elevilor sunt absolute necesare, deoarece la această vârstă nu toți știu ce meserie
ar dori să învețe, ce le place sau ce este potrivit pentru fiecare. Aceste vizite le vom continua în perioada
următoare, atât la diverse firme cât și la școlile profesionale din localitate.
542
O altă activitate plăcută copiilor a fost atelierul de creație artistică, în cadrul căruia elevii au avut de
pregătit diverse lucrări pentru concursurile la nivel de școală, județene sau regionale, pe teme ca: Primăvara
și sărbătorile pascale. Elevii, coordonați de profesori, au realizat lucrări pentru secțiunile: Expoziție: Desen/
Pictură, Colaj/ Obiecte decorative 3D, folosind diverse tehnici de lucru. Lucrările realizate pentru concursul
organizat la nivel de școală au fost organizate într-o frumoasă expoziție.
Activitățile descrise mai sus sunt doar câteva din activitățile desfășurate în această săptămână și care
au avut un impact pozitiv asupra elevilor. Activitățile au fost diverse, pe teme diferite în fiecare zi, în
funcție de particularitățile psihoindividuale și vârsta elevilor, cum ar fi: educație pentru sănătate, educație
rutieră, educație civică, vizionare de povești, vizită la Grădina Zoologică, vizitarea unor obiective turistice
ș.a., toate aceste activități contribuid la îmbunătățirea cunoștințelor elevilor și la punerea în practică a
acestora.
Putem spune că activitățile extrașcolare au un rol important în formarea personalității elevilor, a
dezvoltării armonioase a intelectului acestora, iar împreună cu educația formală din școală contribuie la
dobândirea unor cunoștințe și competențe care să le permită elevilor continuarea educației pe tot parcursul
vieții.
Bibliografie:
543
Titlu: „Anotimpurile”
Link: https://edpuzzle.com/media/63ec8b3bef25e440ea9dc857
Turcus Sanda-RED
Clasa: a VI a (elevi cu dizabilități mintale moderate)
Disciplina: Terapii și programe de intervenție
Competența specifică vizată: Descrierea proprietăților obiectelor și fenomenelor din mediul

înconjurător
Valoarea pentru învățare: Elevii vor învăța care sunt anotimpurile, ce este specific fiecărui anotimp,
care sunt fenomenele meteo specifice și care sunt lunile pentru fiecare.
Descriere:
Elevii urmăresc un videoclip despre anotimpuri. Videoclipul este interupt pentru a răspunde la
întrebări cu alegere multiplă sau cu răspuns deschis. Elevii primesc feedback imediat.
Resursa educațională poate fi utilă atât în fixarea/aprofundarea cunoștințelor, cât și în evaluarea
acestora.
Am ales aplicația edpuzzle pentru crearea acestei resurse educaționale deoarece este una gratuită,
ușor de folosit, atât pentru elevi cât și pentru profesori, chiar în cazul învățării asincrone, necesitând doar
crearea unui cont. Se poate distribui ușor printr-un simplu link.
544
CEI DOI ,,S’’
TURLA FELICIA
Șoala Gimnazială ,,Nestor Porumb’’ Tulca
Săptămâna ,,Școala Altfel’’ ne oferă posibilitatea de a explora foarte multe domenii prin activități care
să îmbine obiective diverse și care să conducă la dobândirea unor cunoștințe, priceperi și deprinderi
necesare viitorului adult, actual copil, să se integreze în societatea din care face parte. Copilul de azi, este
adultul de mâine, care la rândul lui va devein model pentru alți copii, de aceea este foarte important ca el
să înțeleagă importanța unor acțiuni.
În cadrul activității ,,Cei doi S am urmărit SPORTUL și SĂNĂTATEA, acestea fiind două coordonate
importante ale dezvoltării armonioase a unui copil.
Ziua a început cu câteva exerciții fizice de înviorare care au urmărit activarea celor mai importante
segmente ale corpului: cap, gât, trunchi, membre. Fiind timp ploios activitatea a continuat cu câteva jocuri
în clasă. Având în vedere că au făcut efort, copiii au avut nevoie de hidratare. Fiecare copil a primit o sticlă
de apă plată insistându-se pe importanța consumului de lichide și în mod deosebit a apei potabile în
defavoarea altor băuturi care conțin zaharuri.
La micul dejun, fiecare copil a consumat pachetul de acasă, însă înainte am analizat împreună
conținutul acestora pentru a determina dacă conțin alimente sănătoase sau nu. Nu s-au adus obiecții pro sau
contra, deoarece după consumarea conținutului din pachete s-a prezentat piramida alimentară, urmând ca
fiecare copil să dea o notă de la 1 la 10. Nota 10 trebuia acordată unui pachet cu conținut sănătos , iar nota
1 unui pachet foarte nesănătos. Nu s-au obținut notele extreme pentru niciun pachet.
Pentru următorul pas al activității, copiii au fost împărțiți pe grupe. Ei au primit foi cu o mulțime de
imagini cu alimente și trei farfurii pe care scria: ce alimente trebuie să consum cel mai des, ce alimente
trebuie să consum moderat, ce alimente trebuie să consum cel mai rar. Ei trebuiau, în echipă, să decupeze
imaginile și să le așeze pe farfurii în funcție de conținut. S-au analizat toate farfuriile aducându-se
argumente pro sau contra modului în care au lucrat, obsrvațiile fiind susținute și de piramida alimentelor
pe care le-am prezentat-o.
Pentru a trece la SPORT s-a apelat la prezentarea importanței practicării unui sport, acest lucru
făcându-se prin PPT, timpul nefavorabil împiedicându-ne să exemplificăm câteva mișcări, urmând ca acest
lucru să îl facem cu altă ocazie.
Energia pierdută trebuia recuperate așa că am trecut, tot pe echipe la un concurs de realizare a unor
salate de fructe. Acestea trebuiau să fie și prezentabile din punct de vedere estetic. Juriul a fost o colegă
foarte bolnavă care nu a putut fi alături de noi. Aceasta a jurizat salatele pe baza imaginilor și a realizat și
ea propria salată. Toate echipele au fost răsplătite cu diplome și s-a trecut la savurarea salatei.
În urma acestei activități, copiii au învățat că în viața lor există doi S foarte importanți: SPORTUL și
SĂNĂTATEA și că dacă înțeleg rolul lor se pot dezvolta armonios, dar și că aceștia fac echipă bună. Ca să
fii sănătos trebuie și să faci sport, dar și să manânci sănătos, o acțiune fără cealaltă fiind incompletă.
Cocluzia zilei a fost că cei doi S vor face parte de azi din viața noastră mult mai activ.
545
Prof. Ulei Daniela
Școala Gimnazială nr. 169, București
învățământ.
Activitățile extrașcolare contribuie la gândirea și completarea procesului de învățare , la dezvoltarea

înclinațiilor și aptitudinilor școlarilor , la organizarea rațională și plăcută a timpului lor liber.Având un
caracter atractiv copiii participă într-o atmosferă de voie bună și optimism,cu însuflețire și dăruire la astfel
de activități.
etc.);
-au rol complementar celui al școlii;
-dezvoltarea copiilor depinde de un întreg sistem de fenomene și relații, iar activitățile extrașcolare
-oferă posibilitatea de exprimare și explorare a identității, dezvoltă capitalul social al copiilor.

sociale. Un studiu indică un impact diferit al activităților extrașcolare, în funcție de tipul acestora și rata de
participare, astfel:
-participarea în cadrul tuturor tipurilor de activități extrașcolare corelează cu creșterea rezultatelor și

-participarea la activități sportive înregistrează o probabilitate mai mare ca elevii să aleagă să urmeze
o școală superioară (nivel universitar) până la împlinirea vârstei de 21 de ani;
-participarea la activități prosociale corelează cu o rată mai mică de delincvență în rândul elevilor
participanți.
546
însușite în cadrul orelor de curs. De asemenea, constituie un mijloc de formare a competențelor , contribuie

Vă voi arăta câteva lucrări realizate în Săptămâna Verde , cu tema “Reciclarea”-prezentare făcută din
materiale reciclabile de elevii clasei a V-a D.
nu numai.
Bibliografie:
547
Importanța activităților extrașcolare în educaţia copiilor
Prof. înv. primar Ulman Irina
Şc. Gimnazială Nr. 4 Buhăceni
Şcoala este ca o lume fermecată, plină de basm şi feerie, este lăcaşul unde se pun bazele
,,clădirii’’fizice şi spirituale a ,,puiului de om’’. Doar ”zâna”,modelatoarea de suflete şi minţi, ştie, cu mult
tact şi răbdare, să-i treacă pragul palatului fermecat pentru a îmbrăca haina plină de vrajă şi mister a
basmului, a jocului, a cântecului şi a poeziei. Pedagogul american Bruner (1970) consideră că „oricărui
copil, la orice stadiu de dezvoltare i se poate preda cu succes, într-o formă intelectuală adecvată, orice
temă”, dacă se folosesc metode şi procedee adecvate stadiului respectiv de dezvoltare, dacă materia este
prezentată „într-o formă mai simplă, astfel încât copilul să poată progresa cu mai multă uşurinţă şi mai
temeinic spre o deplină stăpânire a cunoştinţelor”.
viaţa.
unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă. În urma plimbărilor, a excursiilor în natură, copiii pot
reda cu mai multă creativitate şi sensibilitate , imaginea realităţii, în cadrul activităţilor de desen şi modelaj
, iar materialele pe care le culeg ,sunt folosite în activităţile practice, în jocurile de creaţie. La vârsta şcolară,
548
copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arată sau li se spune în legătură cu mediul, fiind dispuşi să acţioneze
în acest sens . Excursia ajută la dezvoltarea intelectuală şi fizică a copilului, la educarea lui cetăţenească şi
aspecte, să confecţioneze modele variate. Acelaşi efect îl pot avea concursurile organizate de către cadrele
didactice în clasă. Dacă sunt organizate într-o atmosferă plăcută vor stimula spiritul de iniţiativitate al
afara clasei şi cea extraşcolară trebuie să cuprindă masa de copii. Activităţile extraşcolare, bine pregătite,
sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe,
chiar dacă necesită un efort suplimentar.
bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi. Dascălul are, prin acest tip de activitate posibilităţi
frumos obiectivul principal - pregătirea copilului pentru viaţă. Realizarea acestor obiective depinde în
primul rând de educator, de talentul său, de dragostea sa pentru copii, de modul creator de abordare a
temelor, prin punerea în valoare a posibilităţilor şi resurselor de care dispune clasa de elevi .
549
Școala Altfel – bucurie și implicare
Prof. înv. primar UNGUR MARIANA SORINA
Școala Gimnazială ”Alexandru Ceușianu” Reghin
”Școala altfel”, așa cum știm, este un program care vizează îmbunătăţirea competenţelor socio-
profesionale, culturale, sportive, tehnico-aplicative, la nivelul cooperării, relaţionării inter şi intrapersonale
precum și la nivelul creativității prin diverse tipuri de activități.
Toate aceste activități au ca scop identificarea unor aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viață
civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ, urmărind formarea unor deprinderi şi abilităţi
privind sănătatea fizică şi mentală, atidutini pozitive faţă de şcoală şi de învăţare, colaborarea, acţiunea în
colectiv. Aceste activități au un rol foarte important datorită caracterului lor activ-participativ, facilitând
integrarea eficientă și rapidă a elevilor în colectivitate. Implicându-se în aceste activități, elevii devin
subiecți conștienți ai acțiunii, trăind intens succesele sau insuccesele propriei lor activități
Aici elevul este eroul principal al acţiunii: imaginează, construieşte, cercetează, creează şi transpune
în practică. Rolul principal îl are cadrul didactic care va ști cum să scoatã la suprafață potențialul oricărui
elev.
În derularea activităților propuse am avut ca parteneri elevii, părinții, reprezentanți ai unor instituții,
autorități cât și anumite companii private care ne-au sprijinit în desfășurarea acestora.
Elevii au fost încurajați să își manifeste creativitatea, talentul și cooperarea în activități precum
„Bucurie în farfurie", participarea la activităti „Apa- resursa vieții", „Elevii au talent” „Concursuri
sportive", „Ateliere de creație", „O zi a experimentelor", ”Biserica-pietena noastră”, ”Paștele-sărbătoarea
Învierii”.
Am dat startul pregatirilor pentru sărbătorile Pascale, prin decorarea si vopsirea ouălor, decoratiuni
care au ajuns si in parcul din centrul orasului nostru, contribuind la înfrumusețarea acestuia. Am continuat
prin a fi modele de hărnicie si întrajutorare in diverse situații de viață, nu ne-am lăsat intimidați nici de
timpul de afară, astfel că o ieșire în Parcul Central al orasului , în compania prietenilor a fost binevenit, însă
am fost și conștiincioși atunci când reprezentanți din cadrul Poliției ne-au trecut pragul, pentru a ne
responsabiliza in ceea ce privesc regulile de circulație.
Prin serbarea unor sărbători creștine, în cazul nostru al Sărbătorii pascale, elevii își însușesc cultura
religioasă, se formează în spiritul moralei creștine, componentă extrem de importantă a personalității
umane. Elevii sunt ajutați să-și formeze trăsături pozitive de caracter – cinste, sinceritate, omenie, respect,
550
solidaritate, etc. Emoțiile trăite în biserică, curiozitatea și bucuria copiilor au fot prezente pe tot parcursul
activității.
Activitățile desfășurate în cadrul programului " Școala Altfel " contribuie și la realizarea educației
estetice a elevilor, o altă componentă a personalității acestora. Se cultivă dorința de frumos, inițiindu-i pe
aceștia în sesizarea frumosului sub toate aspectele sale.
Cred că cea mai așteptată a fost Ziua experimentelor. Experimentele ne încântă mereu şi noi le facem
destul de des. Pentru această zi fiecare a pregătit un experiment, astfel că am văzut vulcani, ploaie colorată,
curcubeie de tot felul, zăpadă artificială, fuga piperului, compararea densităţii și multe altele.
Latura moral- civică a personalității se realizează prin promovarea valorilor și principiilor etice .
Participând la aceste activități , elevii sunt învățați să respecte libertatea de opinie, să se respecte reciproc,
să fie responsabil, să aibă o atitudine participativă. Un bun cetățean este și un bun ecolog, realizându-se
astfel și educația pentru mediu și pentru sănătate a elevilor.
S-a încheiat săptămâna altfel. Ne-am străduit să facem multe activităţi interesante, stârnindu-le
creativitatea prin aceste contexte de învățare în care copiii și-au folosit inteligențele multiple la
maximum, le-au combinat, fiecare fiind original, implicându-se cu toată energia lor.
551
ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
Profesor Învăţământ Primar, Ungureanu Ionela
Şc. Gimnazială Puiești, Jud. Buzău

Şcoala este ca o lume fermecată, plină de basm şi feerie, este lăcaşul unde se pun bazele
,,clădirii’’fizice şi spirituale a ,,puiului de om’’. Doar ,,zâna’’,modelatoarea de suflete şi minţi, ştie, cu mult
tact şi răbdare, să-i treacă pragul palatului fermecat pentru a îmbrăca haina plină de vrajă şi mister a
basmului, a jocului, a cântecului şi a poeziei. Pedagogul american Bruner (1970) consideră că „oricărui
copil, la orice stadiu de dezvoltare i se poate preda cu succes, într-o formă intelectuală adecvată, orice
temă”, dacă se folosesc metode şi procedee adecvate stadiului respectiv de dezvoltare, dacă materia este
prezentată „într-o formă mai simplă, astfel încât copilul să poată progresa cu mai multă uşurinţă şi mai
temeinic spre o deplină stăpânire a cunoştinţelor”
viaţa.
552
sale.
Bibliografie:
Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ, în
Ionesc, M., Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
553
Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în
Crăciunescu, Nedelea, Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar, în
Surse on-line: Bruner, J.S, Procesul educaţiei intelectuale, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1970
554
EXCURSIA, COMPONENTĂ A ACTIVITĂŢII EXTRACURRICULARE
DE EDUCAŢIE ECOLOGICĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR
Profesor UNGUREANU CRISTINA DANIELA,
Grădinița cu P. P. Nr. 3 Dr. Tr. Severin, Județul Mehedinți
Societatea umană este în continuă dezvoltare, atât în timp, cât şi în spaţiu. Cultura unei societăţi este
reflectată prin valorile pe care le manifestă, fie ele morale, etice, estetice, economice dar şi prin relaţiile pe
care le desfăşoară fiecare om cu mediul în care se află, cu mediul natural.
Omul, de la începuturile existenţei sale s-a aflat în mijlocul naturii. Dar, uneori natura impune
manifestări faţă de care omul rămâne neputincios. Treptat, oamenii au încercat să facă cercetări, să
descopere mai multe lucruri despre natură, observând că natură se desfăşoară după anumite reguli şi de
aceea menţinerea unui anumit echilibru al naturii este esenţial pentru desfăşurarea normală a vieţii.
Atitudinile şi comportamentul nostru în raport cu tot ceea ce ne înconjură se formează încă din
momentul în care ne naştem. Mai întâi părinţii noştri sunt cei care încearcă să ne familiarizeze cu normele
şi valorile morale, acest lucru fiind continuat de către educatoare atunci când copiii urmează grădiniţa, apoi
de către învăţătoare, profesori.
Dar oare ce este educaţia ecologică? În ce constă? Cum se manifestă? Ce presupune? Care este scopul
ei?
Educaţia ecologică constituie un proces de recunoaştere a valorilor şi de înţelegere a conceptelor, cu
scopul formării şi dezvoltării atitudinilor, deprinderilor necesare interrelaţiilor ecosistemice dintre om şi
natura, studiază influenţa activităţilor umane asupra mediului înconjurător.
Scopul educaţiei ecologice este acela de a îmbunătăţi viaţa prin asigurarea cunoştinţelor şi valorilor
necesare copiilor pentru a-şi asuma o anumită răspundere faţă de mediu, o răspundere de menţinere a
acestuia, de a crea atitudini pozitive faţă de mediul înconjurător.
Ca orice tip de educaţie şi educaţia ecologică are anumite principii după care se ghidează. Astfel, din
prisma principiilor educaţiei ecologice, aceasta reprezintă o componentă integrală a planificării de mediu
şi a managementului ecologic, se referă la toate componentele mediului înconjurător, şi anume:
componentele naturale sau artificiale, personale sau sociale, locale sau globale. De asemenea, educaţia
ecologică schimbă modalităţi estetice şi etice de abordare şi înţelegere a realităţii precum şi motivaţia de
comportare a fiecărei persoane.
Educaţia ecologică este formată din două elemente: înţelegerea şi aprofundarea.
Înţelegerea reprezintă relaţia om-mediu natural, determinată de factori precum forţe naturale şi
sociale.
Pentru soluţionarea problemei protecţiei mediului, se impune cooperarea tuturor factorilor de mediu
(valori etice şi morale, economie, nivel de dezvoltare al ştiinţei, factori endogeni şi exogeni).
555
Aprofundarea reprezintă capacitatea de a utiliza deprinderi raţionale, de a participa la discuţii şi
dezbateri publice.
Grija faţă de mediu este componenta esenţială a dezvoltării morale, sociale, culturale şi spirituale.
Copiii trebuie să se familiarizeze de la cea mai fragedă vârstă cu aceasta. Dar pentru a dezvolta copiilor
capacitatea de a lua decizii în ceea ce priveşte educaţia ecologică, este nevoie de o dezvoltare a principalelor
noţiuni despre ecologie.
Educaţia ecologică lipseşte din păcate din planul de învăţământ, ceea ce face ca elemente ale educaţiei
ecologice să fie predate în cadrul activităţilor de cunoaştere a mediului şi educaţie pentru societate în
învăţământul preşcolar, sau în cadrul altor activităţi extracurriculare.
Activităţile extracurriculare sunt menite să ofere elevilor oportunităţi multiple de recreere, să le
dezvolte spiritul de competiţie, să le valorifice potenţialul intelectual şi aptitudinile, să le stimuleze
imaginaţia, creativitatea şi iniţiativa.
În cadrul grădiniţei, educaţia ecologică se poate realiza prin mai multe forme: observaţii,
experimente, povestiri, plimbări, drumeţii, excursii, vizionări de diapozitive, jocuri de mişcare, jocuri
distractive, colecţii, spectacole, tabere, concursuri, vizionări de documentare.
De exemplu, lecţiile predate în aer liber sunt mult mai interesante, oferă elevilor posibilitatea de a
cunoaşte direct elementele despre care învaţă. Iar atunci când iau parte la un proiect care îi implică direct
în îmbunătăţirea calităţii mediului, copiii se ajută pe ei, dar şi pe ceilalţi, asigură o coeziune a grupului care
va duce la descoperirea unor lucruri noi, trăind experienţe comune.
Astfel, excursiile, drumeţiile, investigaţiile ne pot oferi posibilitatea înţelegerii fenomenelor naturii
şi a protejării ei.
Excursia reprezintă un mijloc didactic de mare importanţă în raport cu dezvoltarea cognitivă şi
afectivă a copilului, oferă copiilor posibilitatea să observe, să cerceteze, să cunoască în mod direct o mare
varietate de aspecte din natură, de ordin biologic despre mediul natural şi factorii de mediu. Contribuie la
educarea şi dezvoltarea simţului estetic, trezeşte dragostea pentru natură şi respectul pentru frumuseţile ei,
stimulează curiozitatea şi spiritul de echipă al copiilor, aceştia întipărindu-şi în memorie unele aspecte care
poate vor fi de neuitat pentru ei, şi le vor întipări în memorie pentru tot restul vieţii.
Excursia didactică are ca scop principal lărgirea orizontului didactic, realizând de asemenea legătura
dintre teorie şi practică. Etapele ce trebuie parcurse pentru organizarea acestei activităţi, urmăresc în general
structura oricărui tip de excursie, dar importanţa majoră o are etapă pregătitoare, organizatorică, de pregătire
a colectivului de elevi pentru a fi capabili să realizeze obiectivele propuse pe parcursul activităţii.
Excursia reprezintă o călătorie de cel puţin o zi, efectuată în afara localităţii de reşedinţă, cu un
mijloc de transport, având ca scop recreerea, vizitarea, informarea, studiul.
În funcţie de conţinut, identificăm mai multe categorii de excursii:
- Excursii pentru cunoaşterea componentelor naturale ale peisajului geografic;
- Excursii pentru cunoaşterea anumitor obiective social-economice şi culturale din peisajul geografic;
- Excursii cu obiective mixte.
Stabilirea atentă a obiectivelor este foarte importantă. Trebuie stimulată dorinţa şi curiozitatea elevilor
de a descoperi noi fenomene şi elemente, dar şi dorinţa de călătorie în scopul cunoaşterii şi, nu în ultimul
rând, crearea unui suport informativ-educativ pe plan ecologic, pentru protecţia mediului.
Această formă de excursie are ca scop principal lărgirea orizontului didactic, realizând de asemenea
legătura dintre teorie şi practică. Acest tip de activitate anticipează intuirea, cunoaşterea generală, uşurând
succesul învăţării. Are avantajul de a facilita observarea elementelor mediului în ansamblul lor, cu
interrelaţiile specifice, uşurând deducerea cauzelor care le-au generat.
556
Excursia este una dintre cele mai atractive, plăcute şi utile activităţi de recreere şi odihnă activă,
facilitând contactul direct cu mediul, aceasta presupunând o percepere activă a unor zone geografice,
peisaje, acţionând direct asupra acestora. Prin aceste acţiuni copiii dobândesc informaţii, îşi formează
reprezentări, trăiesc experienţe de învăţare.
BIBLIOGRAFIE:
1. Oprea Anca, Să cunoaştem lumea, Bucureşti, Editura Corint, 1988;
2. Revista învăţământului preşcolar, nr 1-2/2005.
557
Rolul programului "Școala Altfel"
în dezvoltarea personalității copiilor
Profesor înv. preșcolar Ungureanu Floarea
Profesor înv. preșcolar Ungureanu Gabriela
Grădinița cu P. P. Nr. 1 Călimănești
Programul " Școala Altfel " este un program national ce contribuie la dezvoltarea competenței de
învățare și a abilităților socio-emoționale în rândul copiilor preșcolari și a elevilor. Scopul programului este
implicarea și stimularea participării elevilor la activități diverse prin care să fie puse în valoare aptitudinile,
talentele și capacitățile elevilor în diferite domenii.
Programul educational "Școala Altfel " contribuie la formarea și dezvoltarea complexă a personalității
elevului în plan moral, intelectual, estetic, civic și fizic, prin atingerea tuturor dimensiunilor educației al
Activitățile extrașcolare, realizate dincolo de procesul de învățare, își au rolul și locul bine stabilit în
formarea personalității copiilor. Educația unui copil nu se realizează doar într-un cadru formal (grădinițe,
școli), ci și prin activități extrașcolare și extracurriculare.
Aceste activități au ca scop identificarea și realizarea corespondenței optime dintre aptitudini, talente,
cultivarea unui stil de viață civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ, promovează formarea
unor deprinderi şi abilităţi aflate în arii importante de socializare şi stil de viaţă, incluzând:
- formarea unor deprinderi privind sănătatea fizică şi mentală, -
formarea unei orientări pozitive faţă de şcoală şi de învăţare,
- acţiunea în colectiv, împreună cu alţii, inclusiv colegi şi adulţi,
- interiorizarea unui sistem de valori corespunzător, cu privire la normele şi conduita în diferite
contexte.
Elevul devine actorul activ în rolul principal al acţiunii : imaginează, construieşte, cercetează, creează
şi transpune în practică, găsindu-şi singur mijloacele din ceea ce i se oferă, originalitatea constând în aceea
că nu preia modelul învăţătorului.Competiţia trece pe un plan secundar, prioritară devenind colaborarea,
munca în echipă,bazată pe sprijin reciproc pe toleranţă, pe efort susţinut din partea tuturor, îndreptat către
acelaşi scop.
Un cadru didactic bine pregătit va ști cum să scoatã la suprafață potențialul oricărui elev, poate vedea
dincolo de barierele sociale și trăsăturile unei personalități care este în formare. Prin activitățile extrașcolare
putem observa înclinațiile, pasiunile, dorințele elevilor care așteaptă să fie descoperiți, mai ales atunci când
în familie nu existã o îndrumare către un lucru sau altul.
558
Educaţia extracurrriculară îşi are rolul bine stabilit în formarea personalităţii elevilor, urmărind
cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ în diferite domenii.
Cadrul informal în care astfel de activități au loc, permit elevilor cu dificultăți în afirmare, elevilor anxioși
sã-și stimuleze potențialul intelectual și creativ.
O atmosferă plăcută va stimula prelarea inițiativei într-o anumită activitate și o mai bună integrare în
cadrul grupului. Copiii au posibilitatea de a-și folosi gândirea creativă, de a cerceta și găsi soluții la situații-
problemă folosind experiența de viață, cunoștințele și capacitățile dobândite la toate disciplinele. Se
promovează cooperarea, copiii sunt încurajați să-și stabilească roluri în grup, să împartă, să se asculte
reciproc, să-și împărtășească opinii și sp se ajute unii pe alții.
Scopul activităților extracurriculare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în
activități cât mai variate și bogate în conținut, cultivarea interesului pentru activități socio-culturale,
fructificarea talentelor personale și corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale.
Activitățile extracurriculare sunt o necesitate în modelarea personalității copiilor în cadrul procesului

instructiv-educativ. Este cunoscut faptul că personalitatea umană se formează și se îmbogățește treptat,
nelimitându-se doar la timpul și spațiul școlar. De aceea, copilul trebuie să ia contact cu mediul natural și
social, ce presupune o gamă mai largă de relații și de comportamente. Aceste activități au un rol foarte
important datorită caracterului lor active-participativ, facilitând integrarea eficientă și rapidă a elevilor în
colectivitate.
Această integrare facilitează la rândul ei procesul de autocunoaștere. Implicându-se în aceste

activități, elevii devin subiecți conștienți ai acțiunii, trăind intens succesele sau insuccesele propriei lor
activități. Ei devin capabili să-și orienteze curiozitatea nu numai asupra lumii exterioare, ci și asupra
propriei persoane. Se formează astfel imaginea de sine, esențială în succesul școlar.
Activitățile din cadrul programului " Școala Altfel " pot avea un conținut cultural, artistic, spiritual,
științific, tehnico-aplicativ, sportiv sau pot fi simple activități de joc sau de participare la viața și activitatea
comunității locale.
Educația intelectuală ocupă un rol central în formarea integrală a personalității elevului. Prin
caracterul lor ludic, activitățile extracurriculare formează și modelează inteligența elevilor. Ele dezvoltă
totodată curiozitatea științifică, interesele de cunoaștere, spiritul de observație, creativitatea și gândirea
critică a elevilor.
Prin serbarea unor sărbători creștine, elevii își însușesc cultura religioasă, se formează în spiritul
moralei creștine, componentă extrem de importantă a personalității umane. Elevii sunt ajutați să-și formeze
trăsături pozitive de caracter – cinste, sinceritate, omenie, respect, solidaritate, etc.
Activitățile desfășurate în cadrul programului " Școala Altfel " contribuie și la realizarea educației
estetice a elevilor, o altă componentă a personalității acestora. Se cultivă dorința de frumos, inițiindu-i pe
aceștia în sesizarea frumosului sub toate aspectele sale.
Latura moral- civică a personalității se realizează prin promovarea valorilor și principiilor etice.
Participând la aceste activități , elevii sunt învățați să respecte libertatea de opinie, să se respecte reciproc,
să fie responsabil, să aibă o atitudine participativă. Un bun cetățean este și un bun ecolog, realizându-se
astfel și educația pentru mediu și pentru sănătate a elevilor.
Formarea trăsăturilor de voință și de caracter sunt vizate în cadrul activităților sportive, a

competițiilor, excursiilor sau drumețiilor.
559
Programul educational "Școala Altfel " contribuie la formarea și dezvoltarea complexă a personalității
elevului în plan moral, intelectual, estetic, civic și fizic, prin atingerea tuturor dimensiunilor educației al
Bibliografie:
- Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ, în

- Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în

curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom, 2002.
- MENCȘ, Școala altfel – Ghid de implementare 2016
560
ACTIVITĂȚILE EXTRACURRICULARE
Prof. înv. presc. Ureche Lucretia
Sc. Gimn. ,,Iustin Iliesiu” Anies

acumulate.
protecţia mediului.
Activităţile extraşcolare generează capital social şi uman şi constituie un mediu formator mai atractiv
în afara contextului academic. Adolescenţii îşi formează identitatea prin dezvoltarea de abilităţi,
descoperirea de preferinţe şi prin auto-asocierea cu alţii.
Participarea la activităţi extraşcolare/extracurriculare îi ajută pe adolescenţi să se înţeleagă pe ei înşişi
prin observarea şi interpretarea propriului comportament din timpul participării la aceste activităţi. În plus,
cercetările indică rolul important al activităţilor extracurriculare în dezvoltarea capitalului social în rândul
celor care iau parte la ele.
sale.
fiind dispuşi să acţioneze în acest sens.
561
562
Prof. înv. primar: Ursa Veturia Ioana
Școala Gimnazială Tiha – Bârgăului, Județul Bistrița-Năsăud
"Copilul este constructorul spiritual al omenirii, iar obstacolele în calea dezvoltării sale libere sunt
pietrele din zidul în care a fost închis sufletul omului."(Maria Montessori)
Pornind de la acest cuget însemnat, trebuie să realizăm faptul că,un rol important în educația copiilor,
pe lângă cunoștințele teoretice, îl constituie activitățile extracurriculare, cele care reprezintă "materia vie",
concretul. Impactul pe care acestea îl au asupra creativității elevilor, dezvoltarea personalității acestorași a
integrării sociale, este un univers nesfârșit, imposibil de a fi perceput sau cuantificat până și de cele mai
strălucite minți ale lumii.
Având în vedere faptul că activitățile din cadrul activităților extrașcolare nu sunt impuse de o
programă școlară,ci de cadrul didactic, acestea sunt selectate în funcție de dorințele, interesele sau
necesitățile elevilor.Pentru că aceste lucruri le deosebesc de celelalte activități standardizate, acestea devin
mult mai atractive și constructive în același timp,iar implicarea și responsabilizarea atinge cote maxime.
Toate aceste lucruri le-am putut observa în cadrul Programului Național "Școala Altfel" care s-a
desfășurat conform calendarului școlar timp de o săptămână, dar și atunci cînd am putut corela teoria cu
practica în timpul orelor de curs sau a activităților extracurriculare propuse pentru acest an .În urma
discuțiilor cu elevii, activitățile s-au selectat și structurat astfel încât fiecare idee să fie integrată ,acceptată
și abordată. Punerea în aplicare a acestor activități, a făcut să descopăr talente nebănuite, implicare
,responsabilizare, cooperare și….poate cel mai important lucru pentru mine ca dascăl…a fost atunci când
a fost spus primul sunet de către un copil cu autism ,moment încununat cu fericirea acestuia la participarea
activităților desfășurate.
Organizarea acestor tipuri de activități,eliberate de constrângerile programei școlare, dar totuși
corelate în acelați timp cu acestea, constituie un factor prioritar pentru eficientizarea procesului de
învățământ. Dacă dorim să atingem acele competențe prioritare ,de care fiecare individ are nevoie pentru o
integrare optimă în societate,atunci nevoia de relaționare a "școlii" cu "extrașcolarul", putem îndrăzni să
spunem că este una vitală.
Una dintre activitățile cu un impact neașteptat , atractiv și cu implicare maximă, desfășurate în cadrul
Programului Școala Altfel,a fost cea referitoare la Educație pentru cetățenie democratică și drepturile
copilului- "Sunt cetățean, imi cunosc drepturile!"În urma vizionării unor filmulețe despre drepturile și
indatoririle copiilor s-a realizat o "masă rotundă", unde am dezbătut cu toții ceea ce am aflat, ce putem face
pentru a ne fi respectate drepturile și cum noi la rândul nostru trebuie să răsplătim, respectând niște
îndatoriri. Idei nenumărate, discuții și idei inovatoare ale unor copii ai noii generații,care pur și simplu își
doresc să fie ascultați, înțeleși și iubiți ,ale căror cuvinte nasc uimire ,pentru noi ,cei care încercăm să ținem
pasul cu ei…
În partea practică a activității s-a realizat "Copacul drepturilor și îndatoririlor", moment în care fiecare
elev și-a conturat mânuțele pe hârtie colorată,le-a decupat și a scris câte un drept și o îndatorire. Finalul
zilei a gratificat activitatea ,moment în care am fost cu toții "mici judecători", s-a amenajat un birou al
judecătorului (cu toate cele ce și-au dorit să conțină acesta-balanță,tricolorul, o mapă cu
documente,ustensile de scris,o icoană,un ciocan și cel mai important am realizat o tocă),am rezolvat diferite
procese întâlnite,cazuri de disciplină, ale părinților prea ocupați pentru a se juca împreună cu ei,a deșeurilor
din localitate,etc.
563
În concluzie, un cadru didactic este un îndrumător,un deschizător de drumuri pentru fiecare suflet pe
care l-a primit în brațe, la o vârstă la care strălucirea lor poate să fie orbitoare sau să pălească….așa că doar
cerul este limita în inovația învățării, combinăm utilul cu plăcutul și ne adaptăm ,învățăm din mers nevoile
si particularitățile fiecărui copil, ne atașăm, plângem,dar mergem mereu mai departe, pentru că EI sunt
oglinda noastră.
564
Prof. Ursache Angelica
Șc. Gimn. Nr. 10 Botoșani

Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale oferă elevilor prilejul de
a observa obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, procesul de producţie în desfăşurarea sa, operele
de artă originale, momentele legate de trecutul istoric local, naţional, de viaţa şi activitatea unor personalităţi
lecţiilor.
Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, stimulează şi
orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, pictură. Excursiile şi taberele
şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la educarea dragostei,
respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii pot cunoaşte realizările oamenilor,
locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă.
fiind dispuşi să acţioneze în acest sens .
565
Participarea la dezbateri sau discuții de grup - atât elevii cât și părinții acestora pot fi invitați să
participe la activități care implică lectura, dezbaterea și discuțiile de grup care îi vor ajuta să achiziționeze
deprinderi în comunicare.
Participarea la concursuri de cultură generală - sunt elevi care studiază mult, dar sunt o serie de
lucruri care pot să nu le fie clare. Cu ajutorul acestor concursuri, ei pot acumula informații pe care nu le
aveau înainte.
Participarea la diverse campanii de conștientizare - elevii trebuie să participe de asemenea la diferite
activități care militează pentru sănătate, protejarea mediului etc., astfel încât ei să devină activi în
problemele societații actuale.
Participarea la evenimente comunitare - elevii trebuie de asemenea să fie pregătiți pentru situații
limită. Astfel, ei ar trebui să știe cum să ofere primul ajutor și cum să-l primească, în diferite cazuri
(cutremur, incendiu, accident etc), întregul proces și tehnicile folosite.
influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal, pregătirea copilului
pentru viaţă.
Bibliografie:
566
IMPORTANŢA ACTIVITĂŢILOR
EXTRACURRICULARE ÎN PROCESUL INSTUCTIV-EDUCATIV
Prof. Ursz Cristina - Mariana
Șc. Gimnazială Nr. 1 Sântandrei / Grădiniţa cu P. P. Nr. 1 Sântandrei
Educaţia extracurriculară, realizată dincolo de procesul de învăţământ, îşi are locul şi rolul bine
Nevoia copilului de se juca, de a fi mereu în mişcare, este primordială. Aşadar, dacă avem grijă ca
obiectivele instructiv – educative să primeze, dar să fie prezentate în mod echilibrat şi momentele recreative,
de relaxare, atunci rezultatele vor fi un succes. În cadrul acestor activităţi extracurriculare, copiii, prin faptul
că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi, se autodisciplinează.
Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască preşcolarii, să-i
dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al grădiniţei,
acela de a pregăti copilul pentru viaţă. În legătură cu dezvoltarea creativităţii copiilor, pot fi date
educatorilor următoarele îndrumări: gândirea creativă şi învăţarea din proprie iniţiativă trebuie încurajate
prin laudă. Preşcolarii trebuie să fie îndrumaţi spre o gândire independentă, nedeterminată de grup, toleranţă
faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi noi probleme precum şi capacitatea de a găsi modul de
rezolvare al acestora. În acest demers, creativitatea educatorului este foarte importantă.
dăruire, la astfel de activităţi. Activităţile extracurriculare au un potenţial uriaş. Succesul este garantat dacă
ai încredere în imaginaţia, bucuria şi în dragostea din sufletul copiilor, dar să îi laşi pe ei să te conducă spre
acţiuni frumoase şi valoroase. Scopul activităţilor extraşcolare este să dezvolte la copii aptitudini speciale,
să-i antreneze în activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut.
sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului. Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri
istorice, constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru.
Spectacolele constituie o altă formă de activitate extracurriculară prin care copilul face cunoştinţă cu lumea
minunată a artei. Deşi această formă de activitate îl pune pe copil în majoritatea cazurilor în rolul de
precum şi în faptul că apelează, permanent, la afectivitatea copilului. Astfel de activităţi sunt de o reală
importanţă intr-o lume dominată de mass media şi ne referim la televizor şi internet, care nu fac altceva
decât să contribuie la transformarea copiilor noştri în nişte persoane incapabile de a se controla
comportamental , emoţional şi mai presus de toate slabi dezvoltaţi intelectual.
De asemenea, se ştie că punând copiii în contact direct cu obiecte şi fenomene din natură, aceştia
acumulează o serie de cunoştinte, pentru că activităţile de acest gen au o deosebită influenţă formativă,
având la bază toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii, etc. În cadrul acestor activităţi, organizate
in mijlocul naturii, al vieţii sociale , copiii se confruntă cu realitatea şi percep activ, prin acţiuni directe
obiectele şi fenomenele. Preşcolarii îşi formează un sentiment de respect şi dragoste pentru natură. În urma
plimbărilor, a excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai multă creativitate şi sensibilitate , imaginea
567
realităţii, în cadrul activităţilor de desen şi modelaj , iar materialele pe care le culeg, sunt folosite în
activităţile practice, în jocurile de creaţie.
Aşadar, ca educatori, trebuie să oferim în mod gradat , în acord cu particularităţile de vârstă ale
copiilor, cunoştinţe cât mai diverse, prin organizarea de activităţi extracurriculare, fiind conştienţi de
importanţa acestora, stârnind interesul şi producând bucurie, dar mai ales uşurând acumularea de
cunoştinţe.
BIBLIOGRAFIE:

568
Beneficiile participării elevilor la activitățile extracurriculare
Prof. Văduva Adela,
C.J.R.A.E. Bacău
De cele mai multe ori activități extracuriculare sunt privite ca fiind activitățile care au loc în afara
programului școlar, sunt voluntare, au un program prestabilit realizat sub supravegherea unui adult și au ca
scop promovarea unei dezvoltări pozitive în una sau mai multe arii (Oberlee, Xuejun, Magee, Guhn,
Schonert-Reichl& Gadermann, 2019).
Profesorii sunt în prezent foarte interesați în a înțelege factorii care contribuie la succesul elevilor.
Conform ultimelor cercetări participarea la activitățile extracurriculare are o influență pozitivă important
atât asupra dezvoltării academice cât și asupra dezvoltării personale. Sistemul educațional poate utiliza
informațiile furnizate de aceste studii pentru a încuraja și motiva elevii să participe la activități care le
îmbunătățesc realizările personale și școlare.
Din numeroasele beneficii pe care le pot furniza activitățile extracurriculare, cele mai relevante pentru
cadrele didactice sunt:
- performanța școlară – elevii care participă la astfel de activități au note mai mari, rezultate mai bune
la teste, îmbunătățirea motivației pentru învățare, iar experiența de învățare este una pozitivă. Prin
organizarea de jocuri, elevii învață să urmeze și să aplice instrucțiuni pentru a ajunge la rezultatul dorit.
Astfel, prin activitățile organizate elevii înțeleg și învață importanța perseverenței și a motivației, înțeleg
cp atingerea obiectivelor presupune efort și concentrare. Toate aceste abilități sunt apoi transferate în
activitățile din clasă, acestea conducând la performanțe școlare crescute.
- abilitățile sociale și emoționale – studiile în domeniu au evidențiat î creștere a stimei de sine, o
dezvoltare pozitivă a abilităților sociale și emoționale, precum și o îmbunătățirea a relațiilor sociale cu co-
vârstnicii (Philips et al.2021). de asemenea, elevii au mai raportat niveluri mai ridicate ale abilităților de
comunicare, empatiei, încrederii în sine rezilienței și fericirii. Prin intermediul activităților extracurriculare
se dezvoltă abilități de management al timpului, de leadership, de acceptare constructivă a criticilor, de
reziliență, abilități care reprezintă componente importante ale dezvoltării caracterului elevilor.
- manifestările comportamentale – s-a constatat o ameliorare a comportamentelor agresive și o
îmbunătățire pe ansamblu a acestora atât la fete cât și la băieți. Băieții care au urmat activități
extracurriculare sportive au avut mai puține relații problematice cu co-vârstnicii. La fete, activitățile non-
sportive, au condus la relații sociale mai bune, la îmbunătățirea managementului personal și a competențelor
sociale (Philips et al.2021). activitățile extracurriculare oferă oportunitatea de a construi relații cu semenii
care au aceeași plajă de interese, contribuie la conectarea cu grupuri sociale ce au o influență pozitivă ceea
ce conduce la diminuarea riscului de a intra în anturaje negative.
- implicarea în comunitate – elevii învață importanța ”datului înapoi”. Se creează o rețea între indivizi
și comunitate, iar elevii învață să îi ajute pe cei care se află în nevoie. Includerea elevilor în astfel de
activități crește posibilitatea că aceștia să fie voluntari atunci când vor termina școala.
Concluzii
Participarea la activități extracurriculare aduce atât beneficii personale, cât și rezultate școlare bune.
În primul rând elevii vor obține performanțe școlare ridicate. În al doilea rând asistăm la o dezvoltare a
569
caracterului prin construirea abilităților necesare pentru succesul personal cum ar fi leadership-ul și
managementul timpului.
În al treilea rând, participarea la activitățile extracurriculare crește stima de sine si reziliența. În plus,
participarea la astfel de activități cultivă dezvoltarea relațiilor sociale și oferă elevilor oportunitatea de a
experimenta implicarea în viața comunității din care face parte.
Bibliografie:
1. Barnett, L. (2008). Perceived benefits to children from participating in different types of

recreational activities. Journal of Park and Recreation Administration, 26(3), 1-20.
2. Christison, C.. (2013). The Benefits of Participating in Extracurricular Activities. BU Journal of
Graduate Studies in Education, 5(2), 17-19
3. Oberle E, Ji XR, Magee C, Guhn M, Schonert-Reichl KA, Gadermann AM (2019). Extracurricular
activity profiles and wellbeing in middle childhood: A population-level study. PLoS ONE 14(7)
doi.org/10.1371/journal.pone.021848
4. Philips, W., Dufresne, E., Larmour, S. & Browm, L.E.. (2021). Benefits of extracuricular activities
for chidren. A focus on social inclusion and children from disadvantaged and vulnerable backgrounds.
Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2021
570
METODE ȘI TEHNICI DE EVALUARE
ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL ON-LINE
Competențele digitale ale profesorului de Limbă și literatura română
Propunător, prof. VANCEA ALINA
Liceul Teoretic Carol I, Fetești
✓ Reinventarea profesorului. Profesorul digital

Folosirea tehnologiilor moderne, în şcoală, face parte din evoluţia naturală a învăţării şi sugerează o
soluţie firească la provocările moderne, adresate învăţării şi nevoilor elevilor. Intregrarea acestora, în
procesul tradiţional de predare-învăţare-evaluare, este o oportunitate de a integra inovaţiile tehnologice cu
interacţiunea şi implicarea, oferite de modul tradiţional de cunoaştere. Nu este un proces uşor, dar
dificultăţile pot fi depăşite. având în vedere potenţialul acestui tip de cunoaştere.
Elevii contemporani sunt diferiţi de generaţia părinţilor şi a bunicilor lor. Majoritatea acestora, mai
ales în mediul urban, au deja, ca rutină, folosirea internetului şi a emailului, a sms-urilor sau a reţelelor de
socializare de tip Yahoo sau Facebook. Acest mod de comunicare se face simţit şi în modul lor de a învăţa.
Chiar dacă profesorul foloseşte sau nu la clasă tehnologia informaţiei şi a comunicării (TIC), elevii
menţionaţi vor folosi, cu siguranţă, acasă, mijloacele moderne de informare, ca sprijin pentru teme.
În acest context, profesorul trebuie să se simtă liber să răspundă critic, dar, în acelaşi
timp, creativ noilor tehnologii.
➢ Cum putem evalua on-line?

Pentru a crea un mediu de învățare, cât mai aproape de o clasă reală, aveți nevoie de trei tipuri de
resurse:
✓ Platformă de interacțiune în timp real, cu video și text, cu elevii. Mai jos, explicăm, pas cu pas,
cele mai eficiente platforme, pe care le folosesc, deja, profesorii – Zoom și Google Meet (cu sugestii de
alternative, unde procesul de a crea o întâlnire on-line este similar și accesul este gratuit).
✓ Aplicații sau platforme de colaborare on-line, care facilitează schimbul de documente, teste
sau teme pentru acasă, între profesori și elevi și înregistrează o evidență a acestora, care permit și feedback,
din partea evaluatorului. Recomandăm Google Classroom și alternative folosite de profesori, precum
Edmodo, EasyClass și ClassDojo.
✓ Resurse și aplicații de învățare pe care le poate crea profesorul sau resurse deja existente,
sub formă de prezentări, lecții, fișe, imagini și clipuri, pe care le putem folosi atât în timpul lecțiilor live,
cât și ca teme de lucru, pentru acasă. Aici putem include aplicații precum ASQ, Kahoot, Quizziz, Wordwall,
Padlet, Twinkl sau Digitaliada, precum și surse de inspirație pentru filme, teme și studiu individual.
Dacă nu sunteți atât de familiarizați cu instrumentele on-line, școala nu are cont G Suite for Education
și doriți să țineți on-line, cu elevii, minimul necesar este să vă planificați lecția, să aveți pregătit materialul
de prezentare digital și să folosiți o platformă de interacțiune în timp real, urmând ca, pentru teme și lucru
individual, să găsiți o alternativă în afara instrumentelor de colaborare on-line (activitate bazată pe proiect,
lucru individual verificat în următoarea lecție on-line etc.).
571
➢ Teste și exerciții
❖ ASQ
ASQ (Another Smart Question) este o soluție de evaluare pe care elevii o pot folosi independent,
pentru a aprofunda și a lucra individual teste și exerciții create, în prealabil, de profesor. Acesta poate adăuga
clipuri video cu explicații, exerciții și teste pentru orice materie și poate urmări rezultatele fiecărui elev
direct din aplicație. Avantajul esențial este că, o dată înscrisă, o clasă, de la o anumită școală, orice profesor
poate asigna (atașa) exerciții și teste aceleiași clase, fără a mai introduce elevii, încă o dată.
❖ Kahoot
Quiz-uri prin Kahoot pentru verificarea cunoștințelor și feedback: aceasta este o platformă gratuită
folosită de milioane de profesori, din întreaga lume, cu ajutorul căreia puteți crea teste interactive, în care
elevii răspund într-un timp limită, folosind un dispozitiv mobil. O dată creat un test, veți putea trimite un
cod de acces (PIN) elevilor care îl pot accesa din aplicația Kahoot instalată pe mobil sau pe site-ul Kahoot.
Rezultatele răspunsurilor apar la finalul testului, pe un ecran vizibil tuturor. Vă recomandăm să îl folosiți
doar ca instrument de verificare a cunoștințelor sau feedback pentru a vedea ce au înțeles, cât de implicați
au fost și cum se simt elevii.
Alternative de aplicații pentru quiz-uri on-line sunt și Quizizz și Kidibot.ro (pentru aceasta, elevii
au nevoie de email).
Prezentare interactivă cu sondaje de opinie prin Mentimeter: aceasta este o soluție utilă pe care o
puteți folosi în cadrul unei prezentări pe Zoom sau Google Meet, când vă partajați ecranul. Cu un cont
gratuit pe Mentimeter, puteți crea prezentări interactive, la care să adăugați întrebări cu răspuns închis.
Spre exemplu, când introduceți o temă nouă sau vreți să măsurați, pe parcursul lecției, cât de multe au
înțeles elevii, puteți include o întrebare cu mai multe variante de răspuns, dintre care doar una este corectă,
iar rezultatele vă apar, imediat, pe ecran.
În funcție de acest feedback, puteți corecta informații care au rămas neclare și îndrepta procesul de
învățare. La crearea unui sondaj, un Wordcloud (norișor de cuvinte, creat automat pe baza cuvintelor
introduse de elevi), sau un test cu variante de răspuns, se va genera automat un cod pe care participanții îl
pot introduce, accesând menti.com, pentru a putea oferi răspunsul. Contul gratuit permite maxim 2 întrebări
pe prezentare, dar puteți crea prezentări nelimitate pentru audiențe nelimitate.
572
CONTRIBUŢIA ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE
ÎN EDUCAŢIA ELEVILOR
PROF. VĂRCUŞ ALINA-PETRONELA

LICEUL CU PROGRAM SPORTIV ARAD
Educaţia reprezintă un fenomen social fundamental, apărut odată cu societatea umană şi specific
fiecărei orânduiri sociale, îndeplinind funcţia de informare şi formare a omului din punct de vedere
intelectual, moral, artistic şi fizic.De asemenea, educaţia se referă la acţiunea sistematică de formare a
spiritului, de dezvoltare a însuşirilor etice şi motrice umane, având şi menirea de a modela personalitatea
omului, ca fiinţă raţională, tolerantă, iubitoare şi creatoare de frumos şi de adevăr.
În cadrul şcolii, elevii îşi însuşesc numeroase cunoştinţe pe care le pot aplica în viitor şi pot acţiona
în diverse situaţii, pentru soluţionarea problemelor ivite. Educaţia se axează pe formarea capacităţilor şi
competenţelor indispensabile în rezolvarea cazurilor, prin implicarea elevilor în procesul de învăţământ.
Activizarea subiecţilor educaţiei are în vedere stimularea participării lor intelectuale, afective, volitive şi
psihomotorii. Aşadar, implicarea activă şi interactivă a elevilor cu potenţialul şi creativitatea lor constituie
baza unei educaţii eficiente.
Activităţile extracurriculare reprezintă o componentă educaţională valoroasă şi eficientă, căreia orice
cadru didactic trebuie să îi acorde atenţie şi să asigure o atmosferă relaxantă care să permită stimularea
creativă a elevilor. Scopul acestor activităţi constă în dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea
elevilor în acţiuni cât mai variate şi bogate în conţinut, precum şi cultivarea interesului pentru activităţi
socio-culturale, facilitatea integrării în mediul şcolar. Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru
informal, ce permite elevilor cu dificultăţi de afirmare în şcoală să reducă nivelul anxietăţii şi să îşi
maximizeze potenţialul intelectual.
Activităţile şcolare şi extraşcolare au un rol foarte important în dezvoltarea elevilor din perioada
actuală. Astfel, se are în vedere educarea copiilor în perspectiva înţelegerii, aprecierii şi promovării
informaţiilor valoroase în activităţile curriculare şi extracurriculare, precum şi în spiritul inovării şi
creativităţii în cadrul actului instructiv-educativ.
În anul şcolar 2022-2023, elevii clasei a VIII-a A, de la Liceul cu Program Sportiv Arad au desfăşurat
o serie de activităţi extracurriculare în cadrul Săptămânii ,,Şcoala Altfel”, ce s-a derulat în perioada 27
februarie-3 martie 2023. La aceste activităţi au participat 17 elevi, adică tot colectivul clasei, coordonaţi de
diriginta lor, în colaborare cu alţi profesori din şcoală.
Astfel, programul şcolar a debutat cu activitatea numită ,,Specificul naţional românesc”. Obiectivele
activităţii au fost: cultivarea interesului elevilor pentru cunoaşterea a ceea ce este specific naţiunii române,
dezvoltarea sentimentelor de admiraţie şi respect faţă de înaintaşii noştri din domeniul culturii naţionale,
dar şi faţă de marile personalităţi din lumea sportului românesc. În prima parte a activităţii extraşcolare,
elevii au prezentat referate despre viaţa şi activitatea marilor sportivi ai României: Nadia Comăneci, Dan
Grecu, Gheorghe Hagi, Ghiţă Mureşan, Ivan Patzaichin, Ion Ţiriac, Ilie Năstase, dar au adus în discuţie şi
personalităţile din cultura noastră naţională: Nicolae Bălcescu, Nicolae Iorga, Constantin Brâncuşi. Apoi,
în cea de a doua parte a activităţii, elevii au făcut o prezentare gastronomică românească. Aceasta a cuprins
produse culinare din bucătăria noastră tradiţională.
O altă activitate extracurriculară a elevilor a avut denumirea ,,Călătorie prin Europa”. Obiectivele ei
au constat în: stimularea interesului elevilor pentru cunoaşterea specificului unor ţări din continentul
573
european, dezvoltarea spiritului de echipă şi a responsabilităţii în munca de echipă, precum şi manifestarea
toleranţei faţă de ceilalţi în acţiunile extraşcolare. Astfel, elevii au prezentat informaţii despre ţări europene,
fiecare cu specificul său, anume: Italia, Spania, Grecia, Franţa, Germania, Marea Britanie, Ungaria şi
Polonia. Elevii noştri au fost împărţiţi în patru grupe, fiecare dintre acestea având ca sarcină de lucru să
prezinte două state din Europa, după extragerea a câte două bileţele cu denumiri de ţări europene. Aşadar,
prin intermediul acestei activităţi extraşcolare s-au aflat multe lucruri despre ceea ce este mai specific
naţiunii italiene, spaniole, greceşti, franceze, germane, britanice, maghiare, poloneze, dar şi obiceiuri,
tradiţii, porturi populare, muzică şi dansuri folclorice, inclusiv gastronomie.
O altă formă de activitate extraşcolară s-a referit la ,,Ora de dirigenţie altfel”, care a avut ca obiective:
cultivarea interesului elevilor pentru adoptarea unei atitudini de prietenie faţă de colegi, cunoaşterea
reciprocă şi capacitatea de a susţine un joc de rol. În cadrul acestei acţiuni, un elev al clasei a jucat rolul
dirigintelui, care a propus tema intitulată ,,Cum ne văd ceilalţi?”. Astfel, au avut loc discuţii despre imaginea
celuilalt în general, percepută de fiecare persoană în parte, precum şi despre viziunea altora asupra noastră.
Datorită faptului că s-a desfăşurat un joc de rol, la activitatea respectivă au luat parte şi profesori care predau
la clasa elevilor noştri în postura de elevi în bănci, alături de ,,adevăraţii” elevi prezenţi.
De asemenea, a avut loc activitatea extracurriculară denumită ,,Să ne cunoaştem oraşul – clădirile
emblematice arădene”. Obiectivele propuse pentru acea activitate au fost: cultivarea interesului elevilor
pentru cunoaşterea construcţiilor arhitecturale din oraşul Arad, dezvoltarea sentimentului de admiraţie faţă
de stilurile arhitectonice, acumularea de cunoştinţe de istorie locală. Elevii au manifestat interes în
prezentarea, cu informaţii concrete, dar şi cu imagini ilustrative, a celor mai importante edificii arădene
precum: Palatul Administrativ (care este sediul Primăriei), Palatul Cultural, Palatul Cenad, Teatrul, Palatul
Finanţelor, Teatrul Vechi, Palatul Neumann, Cazinoul, Sinagoga, Biblioteca Judeţeană ,,A.D.Xenopol”,
Gara CFR, Catedrala Ortodoxă Veche, Catedrala Romano-Catolică şi altele. În acest mod, elevii au aflat că
edificiile arădene au fost construite în stilurile: seccesion, neogotic, neoclasic, roccoco, neorenascentist,
eclectic, urbea arădeană fiind considerată un muzeu în aer liber din punct de vedere arhitectural, având
numeroase clădiri monumentale publice emblematice.
O activitate extraşcolară la care au participat elevii noştri s-a referit la ,,Bunele maniere în societate”,
propunându-se cunoaşterea bunelor maniere în perioada actuală. Astfel, copiii au aflat despre cum să salute,
cum să se comporte la o petrecere şi în societate, cum să arate ţinuta lor, cum să manânce în mod civilizat
la masă, cum să converseze, precum şi despre accesoriile eleganţei masculine (cravata, papionul).
La finalul programului Săptămânii ,,Şcoala Altfel”, elevii au desfăşurat o activitate cu tema ,,Jocurile
minţii”, având ca obiective: dezvoltarea imaginaţiei, logicii şi gândirii, apoi interacţiunea şi relaţionarea cu
ceilalţi colegi, dezvoltarea spiritului de fair-play. Activitatea a constat într-o serie de jocuri logice, cu
întrebări de gândire, formându-se mini-echipe pentru joc de şah, joc de rummy. Acestea contribuie la
dezvoltarea raţiunii, a capacităţii intelectuale şi la socializare.
Toate activităţile extraşcolare desfăşurate au fost pe placul elevilor participanţi, care au fost deosebit
de receptivi la ceea ce s-a discutat şi ceea ce s-a prezentat, s-au implicat şi au fost activi, realizând ceea ce
aveau de făcut, dornici să mai ia parte şi altădată la asemenea acţiuni şcolare. Părinţii elevilor au fost
informaţi despre activităţile desfăşurate de copiii dânşilor şi au fost mulţumiţi şi încântaţi de acestea şi de
faptul că reuşim să îi implicăm pe toţi elevii în diverse activităţi educative şi culturale atractive.
Se poate remarca faptul că activităţile extraşcolare au un aport semnificativ în ceea ce priveşte
dezvoltarea posibilităţilor intelectuale, afective şi volitive ale elevilor, de comunicare, socializare şi
înţelegere. În acelaşi timp, activităţile extracurriculare contribuie, prin nivelul lor de implicare, la
dezvoltarea spiritului de echipă şi a lucrului în colectivitate. Totodată, prin activităţile desfăşurate, elevii îşi
însuşesc informaţii noi şi interesante, îmbogăţindu-şi astfel cultura lor generală.
574
Prof. înv. primar: Varduca Claudia Camelia
Școala Gimnazială „Gheroghe Patrascu” – Buruienești
,,Noi, cei mari, uităm adesea c-am fost copii.

Şi lucrul acesta ar trebui să ni-l aducem aminte, mai ales când ne găsim în faţa copiilor.”
- Alexandru Vlahuţă
Şcoala este ca o lume fermecată, plină de basm şi feerie, este lăcaşul unde se pun
bazele,,clădirii’’fizice şi spirituale a ,,puiului de om’’
Activitățile extrașcolare sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc bucurie, facilitează
acumularea de cunoștințe, chiar dacă necesită un efort suplimentar. Copiilor li se dezvoltă spiritul practic,
dând posibilitatea fiecăruia să se afirme. Copiii se autodisciplinează prin faptul că, în asemenea activități
se supun de bunăvoie regulilor, asumându-și responsabilități. Dascălul are posibilitatea să-și cunoască
elevii, să-i dirijeze, să le influențeze dezvoltarea, să realizeze mai ușor și mai frumos obiectivul principal –
pregătirea copilului pentru viață.
Trebuința de a se juca, de a fi mereu în mișcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm școala cu
viața. Jocul reprezintă un mijloc de asigurare a reușitei școlare, a adaptării copilului la specificul muncii
școlare. Prin joc putem conduce cu ușurință elevul de la neștiință la știință, de la pasivitate la implicare, de
la eșec la bucurie, la dorința de a învăța. Reușita într-un joc îl determină pe elev ca, în viitoarele activități,
să se implice mai mult, să câștige, să fie apreciat de colegi și de cadrele didactice.
Despre activitățile extrașcolare știm că joacă un rol esențial în formarea personalității sau a unor
anumite competențe ale copilului atât pentru succesul lui, cât și pentru o dezvoltare personală și socială
armonioasă. Vorbim de acele activități în care copiii pot să-și descopere talentele și pasiunile, dar și să-și
dezvolte diverse abilități interpersonale, pe care nu le pot deprinde în timpul școlii.
În cadrul săptămânii „Școala Altfel” am desfășurat cu elevii clasei I, în fiecare zi, ateliere deosebite
de „Armonie prin culoare”. Aceste ateliere „Armonie prin culoare” ne permit să deschidem o fereastră
spre sufletele copiilor, apropiindu-i de lumea minunată a culorilor, să le descoperim universul plin de
sinceritate, de spontaneitate şi de fantezie.
Descrierea unei activități extrașcolare:

Tema „Armonie prin culoare” – ateliere de creație.
Obiective:
✓ Stimularea simţului artistic, talentului, aptitudinilor elevilor;
✓ Antrenarea elevilor în activităţi menite să le dezvolte personalitatea, creativitatea;
✓ Dezvoltarea respectului pentru valorile artei;
Grup țintă: elevii clasei I A
Loc de desfășurare: sala de clasă
575
Desfăsurarea activității: Activitatea se desfășoară în sala de clasă. În fiecare zi am folosit culorile în
diverse activități, experimente dând frâu liber fanteziei și creativități: pata de culoare ,,Ghice ce e”?, pictură
pe folie, iepurașul de Paște, Oul fermecat, experimente: Magie în borcan, Vulcanul,
Impact: Conștientizarea importanței frumosului, lumea minunată a culorilor, atât la școală, dar și în
afara acesteia. Elevii trebuie să știe, să simtă, că folosind armonia culorilor putem transforma lumea într-
un tărâm minunat al fanteziei noastre.
Produse: fotografii din timpul activității, expoziții.
Feed back: Elevii își vor spune părerea despre activitate sub forma: ,,Mi-a plăcut pentru că…..”; ,,Nu
mi-a plăcut…..”, ,,Voi încerca...... pentru a....”, ,,Îmi doresc să schimb ....deoarece îmi place ..”
Învățătorul își exprimă părerea asupra comportamentului copiilor în timpul activității.
576
Profesor Învăţământ Preşcolar
Varga Cintia - Gréta
adecvată, orice temă.”- afirmă J. Bruner.
Activitățile extrașcolare sunt foarte importante pentru dezvoltarea armonioasă a copilului. Acesta
ajută elevii la formarea unei atitudini pozitive față de învățare, li se formează abilități practice diversificate,
dar și strategii adecvate de rezolvare de probleme. Pe lângă toate acestea amintite mai sus, activitățile
extrașcolare acționează și asupra stimei de sine, iar sentimentul de împlinire este mult mai ridicat.
Activitățile extrașcolare se referă la activitățile realizate în afara mediului școlar, în afara instituției
de învățământ, cu participarea clasei/grupei.
Acestea pot fi excursii, drumeții, vizite la muzee, la diverse instituții publice, la alte unități de
activități sportive, legate de protecția mediului etc.
Caracteristici de bază ale activităților extrașcolare:
• include activitățile organizate de școală în afara mediului școlar sau/și de către alte instituții
extrașcolare specializate (cluburi sportive, cluburi și palate ale copiilor etc.);
• dezvoltarea copiilor depinde de un întreg sistem de fenomene și relații, iar activitățile
extracurriculare reprezintă un element fundamental în relația școală-familie-comunitate;
Activitățile extrașcolare semnifică un loc important în ansamblul influențelor educative. Participarea

la acest tip de activități lărgește orizontul cultural al elevilor, completând cu noțiuni noi volumul de
cunoștințe.
De asemenea, constituie un mijloc de formare a competențelor, contribuie la educarea morală, estetică
a elevilor, diciplinându-le acțiunile și extinzându-le orizontul cultural-artistic.
O altă particularitate a activităților extrașcolare, de o mare importanță, o constituie legătura acestora
dezvoltare a aptitudinilor elevilor. Este foarte important în desfășurarea acestor activități este faptul că
elevii pot fi antrenați atât în inițiere și organizare, cât și în modul de desfășurare a acestora.
Pedagogul american Bruner consideră că „oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare i se poate
preda cu succes, într-o formă intelectuală adecvată, orice temă”, dacă se folosesc metode şi procedee
577
cunoştinţelor”. Oricât ar fi de importantă educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ, ea nu
epuizează sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului.
Dascălul are posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să
realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal, pregătirea copilului pentru viaţă.
În concluzie, cadrul didactic influențează educarea spiritului creativ în cadrul activităţilor
extrașcolare, însă se simte necesitatea de a modifica modul de gândire, să încurajeze elevii şi să realizeze
un feed-back pozitiv.
578
Prof. înv. primar Varga Delia Sabina
Şcoala Gimnazială „Serafim Duicu”, Târgu Mureş
Montessori –“Descoperirea copilului”)
Şcoala este ca o lume fermecată, plină de basm şi feerie, este lăcaşul unde se pun bazele ,,clădirii”
fizice şi spirituale a ,,puiului de om”. Doar ,,zâna”, modelatoarea de suflete şi minţi, ştie, cu mult tact şi
răbdare, să-i treacă pragul palatului fermecat pentru a îmbrăca haina plină de vrajă şi mister a basmului, a
jocului, a cântecului şi a poeziei.
Alături de activitățile de învățare sunt importante și necesare activitățile extrașcolare. Aceste activități
oferă cadrul formal în care învățătorul poate să lucreze nu numai cu dimensiunea rational-intelectuală a
elevului, dar și cu cea afectivă, motivațională, atitudinală și socială.
Activitățile extrașcolare pot fi considerate ca activități complete, deoarece se vizează dezvoltarea
personalității elevilor, sunt activități cu caracter interdisciplinar, implicând mai multe arii curriculare. Prin
proiectarea riguroasă a unui acest gen de activitate, elevii devin mai spontani, devin activi, scapă de
inhibiții, se dezvoltă armonios.
Orice activitate extracurriculară are un dublu caracter, este pe de o parte o manifestare a vieții interne
a colectivului, iar pe de altă parte o deschidere spre exterior, un răspuns la cerințele mediului social în care
evoluează colectivul. Putem spune că aceste activități care se pot desfășura atât în interior cât și în mediul
exterior face ca să existe un echilibru între instituția școlară, localul școlii, lumea socială de afară.
Cadrul didactic are, prin acest tip de activitate posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze,
să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai plăcut şi mai temeinic obiectivul principal al şcolii şi al
învăţământului primar - pregătirea copilului pentru viaţă.
Realizarea acestor obiective depinde în primul rând de cadrul didactic, de talentul său, de dragostea
De-a lungul timpului, am constatat că elevii sunt mai interesați și mai atrași de activități organizate
în afara școlii. Vizitele programate la muzee, monumente şi locuri istorice, case memoriale, unităţi
economice constituie un mijloc de a preţui valorile culturale, folclorice, istorice şi economice ale ţării. Ele
oferă elevilor prilejul de a observa obiectele si fenomenele în starea lor naturală, procesul de producţie în
defăşurarea sa, momentele legate de trecutul istoric local, de viaţa şi activitatea unor personalităţi de
seamă, relaţiile dintre oameni şi rezultatele concrete ale muncii lor. Toarte acestea stimulează activitatea
de învăţare, întregesc şi desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în cadrul lecţiilor. Un rol important îl au
579
vizitele la bibliotecă. În actualul context educaţional, cea mai mare parte a elevilor nu mai citesc suficient
de mult din cauza informaţiilor pe care le obţin mult mai uşor prin intermediul mass-media sau
computerului. Lectura este cea care îl ajută să îşi dezvolte vocabularul, să îşi îmbogăţească cunoştinţele
şi să îşi formeze o cultură literară şi comunicaţională de bază.
Excursia este o activitate cu o formă de educaţie complexă, prin multitudinea de aspect ale vieţii
(istorice, sociale, geografice, civice, culturale) pe care le înglobează. O excursie în natură îi ajută pe elevi
să înţeleagă legătura dintre cunoştinţele dobândite la diferitele discipline de studiu şi lumea din afara şcolii,
le oferă posibilitatea de a se implica active în propriul proces de educaţie, îi pune în contact cu comunitatea
şi le creează posibilitatea de a-şi susţine în mod public opiniile.
Elevii au posibilitatea de a se simţi în ipostaza de mici cercetători ai realităţii, se simt responsabilizaţi,
înţeleg semnificaţia unor norme. Dezvoltându-şi gustul pentru descoperirea adevărurilor şi legilor naturii
din jurul lor învaţă cum să iubească ş i să respecte natura în ansamblul ei. Lucrările realizate pe baza
materialelor culese, compunerile, desenele, portofoliile, oferă posibilitatea unei evaluări temeinice.
Serbările școlare, momentele artistice realizate de elevi pentru a fi prezentate părinților, au scos în
evidență caracteristicile și trăsăturile fiecărui elev în parte. Astfel ei au dorit ca fiecare să aibă un rol, să se
implice, să demonstreze cât de bun poate fi.
Importanţa acestor activităţi constă în cultivarea înclinaţiilor artistice ale elevului, precum şi în
atmosfera festivă creată cu acest prilej. Perioada de pregătire a serbării, dorinţa sinceră de succes,
sudează colectivul, impulsionează în mod favorabil, cultivă capacităţile de comunicare şi înclinaţiile
artistice ale elevilor, atenţia, memoria, gustul pentru frumos.
Prin participarea elevilor la competițiile și întrecerile sportive, se încurajează competiția și spiritul de
colegialitate ceeca ce îi pregătește pentru a fi cetățeni responsabili.
Concursurile la diferite discipline pot fi de asemenea momente deosebite, copiii sunt atrași o dată
pentru recompensa pe care o pot primi, dar și pentru subiectele care le verifică cunoștințele sau le satisfac
curiozitatea. Jocurile în aer liber îmbinate cu activități de ecologizare au dus la reușita unei astfel de
activități. Astfel li se poate stârni curiozitatea, nevoia de a afla noi informații, și nu în ultimul rând dorința
de a se face utili. Activitățile de voluntariat în care elevii sunt implicați, îi fac mai responsabili, li se dezvoltă
trăsăturile moral-civice.
Vizionarea în grup de filme, spectacole de teatru sau circ specifice vârstei lor, poate constitui o sursă
de informaţii, dar în acelaşi timp şi un punct de plecare în realizarea de către elevi a unor activităţi
interesante. Copilul face astfel cunoştinţă cu lumea artei, învaţă să o descifreze şi să o îndrăgească. Aceste
activităţi vor pune elevul în rol de spectator şi vor reprezenta pentru el o sursă de impresii puternice:
stimularea afectivităţii copilului şi cultivarea dragostei pentru artă (cărţi, teatru, muzică).
580
VOLUNTARIATUL, O NECESITATE A ZILELOR NOASTRE
Prof. înv. preșcolar VARGA MIHAELA
Liceul Tehnologic ,,Ioachim Pop” Ileanda
Grădinița cu Program Normal Ileanda - Sălaj
Voluntariatul reprezintă un element esențial al tuturor societăților. Voluntariatul transformă în acțiune

declarația Națiunilor Unite conform căreia ,,Noi, oamenii, avem puterea de a schimba lumea”.
În 2006 a fost inițiată o Lege a Voluntariatului care este definită astfel: ,,activitate de interes public
desfășurată din proprie inițiativă de orice persoană fizică, în folosul altora, fără a primi o contraprestație
materială; activitatea desfășurată în domenii cum sunt: asistența și serviciile sociale, protecția drepturilor
omului, medico-sanitar, cultural, artistic, educativ, de învățământ, științific, umanitar, religios, filantopic,
sportiv, de protecția mediului, social și comunitar și altele asemenea”. (Art.2. Lg. 195/2001).
Perioada preșcolarității este o perioadă importantă în formarea și dezvoltarea personalității şi a
sistemului propriu de valori, în formarea imaginii de sine şi faţă de ceilalţi precum şi a conduitelor şi a
modului de viaţă. La această vârstă copiii au nevoie de sprijin, de un mediu informativ care să fie alături de
ei, pentru a putea trece cu succes la autonomie și responsabilitate.
Un obiectiv complementar al școlii este acela de a-i învăța pe copii să trăiască frumos și sănătos,
implicându-i în mod direct pe aceștia în rezolvarea problemelor ce afectează mediul înconjurător și
sănătatea comunității în care trăiesc, chiar a societății în ansamblul ei, pentru că, să nu uităm, copiii de
astăzi sunt adulții de mâine. Dacă preșcolarii de astăzi cresc și se dezvoltă în spiritul voluntariatului, poate
oglinda societății de mâine va fi una diferită, încununând munca tuturor dascălilor care sunt implicați în
consolidarea educației permanente în viețile copiilor pe care îi modelează de-a lungul carierei, insuflându-
le valori ca: iubirea, bunătatea, respectul, credința.
În dezvoltarea unei mentalități sănătoase la nivelul unei societăți care se află într-o continuă
schimbare, educația pentru voluntariat are un rol determinant, această problemă privindu-ne deopotrivă pe
toți, adulți sau copii. Este necesar să le explicam copiilor consecințele pe care acțiunile lor le au, schimbarea
pe care acestea o aduc în viața noastră dar și în viețile celor din jurul nostru. De multe ori, preșcolarii sunt
considerați prea mici pentru a-şi asuma responsabilități, însă, dacă li se oferă o șansă, se pot transforma
într-un adevărat model pentru adulții din jurul lor. Manifestând deseori un entuziasm molipsitor, fiind
creativi și foarte activi, pot antrena alți membri ai comunităţii în procesul de schimbare și tocmai de aceea
implicarea activă a preșcolarilor în activități de voluntariat pot genera schimbări pozitive, fiind benefice
pentru voluntar ca individ, pentru comunitate şi societate în întregul ei.
Ca profesori, purtăm cu noi la orice pas imensa răspundere de a educa, de a sădi în conștiința copiilor
valori morale care vor fi transpuse mai târziu în principii și conduită personală. Aceste valori morale le
cultivăm prin participarea directă cu copiii la viața comunității în cadrul proiectelor cu impact moral
puternic, campanii de promovare sau conștientizare, activităților extracurriculare sau opționalelor
desfășurate, jocurilor, spectacolelor etc. Voluntariatul înseamnă mai mult decât orice definiție, voluntariatul
înseamnă hrană pentru sufletul nostru, pentru că, dăruind necondiționat iubire, vom primi iubire, dăruind
frumos, vom primi frumos. Important este să ne dorim și să facem primul pas.
Prin specificul muncii noastre, îi învățăm pe copii să fie buni, să-i respecte pe cei din jur, să ajute, să
trăiască în armonie unii cu alții. Și pentru a ne realiza scopul avem activități specifice, cuprinse în
581
curriculum, conform particularităților de vârstă ale copiilor (povestiri, lecturi după imagini, prezentări PPT,
jocuri de rol, convorbiri etc), dar am simțit că e nevoie să punem în practică tot ce am învățat la activități.
Așa s-a născut ideea ca în săptămâna „Școala altfel!”, să facem și noi ceva altfel, să învățăm să
dăruim. La această vârstă, copiii se despart cu greu de hăinuțele și jucăriile lor, de aceea le-am cerut
părinților să ne fie alături, să le explicăm împreună că alți copii au nevoie de ajutorul nostru. Părinții au
îmbrățișat imediat această idee și s-au implicat activ și afectiv în realizarea ei, alături de copii: au colectat
hăinuțe și jucării, le-au ambalat în cutii, au scris numele copiilor pe ele, au transmis mesaje pentru acei
copii.
Unii părinți au donat și alimente, care cu siguranță că au fost binevenite, mai ales acum, în preajma
sărbătorilor de Paște. A fost muncă în echipă! Păcat că emoțiile și trăirile acelor zile de lucru nu pot fi
transmise prin cuvinte! Numărul cutiilor a crescut de la o zi la alta și am ajuns ca în ziua acțiunii să avem
un munte de cutii în mijlocul sălii de grupă, cutii mari, cutii mici, colorate, frumos ornate, care așteptau să
fie ridicate și dăruite copiilor. Și au fost nesperat de multe, au umplut o dubiță. Povestea acestor cutii nu s-
a oprit aici, ea a continuat cu drumul lor lung spre Centrul de zi pentru copii din comuna Horoatu Crasnei,
județul Sălaj, unde o mână de copii le-au așteptat cu sufletul la gură.
A fost o simplă acțiune de voluntariat, care a pornit din suflet și a alinat suferința altor suflete, cu un
simplu gest de dăruire, dar deseori, antrenați în tot felul de treburi cotidiene, în rutina zilnică, uităm cât de
important este pentru sufletul nostru și al celor din jur, să facem un bine, să ajutăm, să dăruim un zâmbet,
să arătăm că ne pasă.
BIBLIOGRAFIE:
1. Legea Voluntariatului versiunea 2006 (Legea 339/2006- versiunea actualizată a Legii 195/2001)
2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Voluntariat
3. https://edict.ro/impactul-activităților-de-voluntariat-în-educația-preșcolară/
582
Beneficiile activităților extrașcolare
Grădinița ,,Căsuța Fermecată ” – Luduș
Prof. Înv preșcolar Vásárhelyi Ibolya
În timpul copilăriei, cei mici vor să descopere și să știe cât mai multe lucruri noi, iar ei trebuie
încurajați de către părinți și cadre didactice să facă acest lucru, pentru o dezvoltare armonioasă pentru a-și
descoperi noi pasiuni și pentru a dobândi abilități care îi vor fi extrem de utile în viitor.
Activitățile extrașcolare pentru elevi sunt esențiale pentru dezvoltarea abilităților cum ar fi
gestionarea timpului și echilibrarea responsabilităților. Este important ca ei să se împrietenească cu alți
copii cu interese similare, ceea ce este posibil prin practicarea unui sport.
activitățile extrașcolare care ajută un copil să își dezvolte imaginația, creativitatea, concentrația
asupra ceea ce face și capacitatea de a se adapta unor medii diferite.
Este benefic ca un copil să aibă un program bine stabilit, cu diverse preocupări, artistice sau sportive,
altele de cât jucatul la calculator sau uitatul la televizor ore în șir, care au caracter hipnotic.
Când un copil are câteva activități extrașcolare sporește atenția, devine mai responsabil și mai
punctual, încearcă să-și gestioneze timpul corect, învață munca în echipă. Experiența acumulată ajută la
dobândirea de noi cunoștințe, abilități și competențe utile mai târziu în viață.
Desfășurarea unor activități extracurriculare bine alese este benefică pentru orice copil și pentru
familie în general. Șansele copiilor de a concura la niveluri înalte și de a câștiga burse non-academice sunt
diminuate fără implicarea în activități extracurriculare. Copiii învață munca în echipă, autodisciplina și
abilitățile sociale, precum și cum să respecte autoritatea, să se distreze, să își facă prieteni și să devină lideri.
Printre avantajele desfășurării de activități extracurriculare se pot enumera următoarele:
- Dezvoltarea abilității de gestionare a timpului și a prioritizării diferitelor angajamente. Dobândirea

acestor abilități va fi utilă pentru tot restul vieții și va ajuta la gestionarea stresului.
- În activitatea viitoare ca studenți și mai târziu ca membru al societății dacă a desfășurat mai multe
activități extracurriculare în perioada de formare se vor integra mai ușor și la nivelul comunității tind să fie
mai buni decât cei care nu au fost implicați.
- Identificarea de noi interese este importantă pentru dezvoltarea viitoare a copiilor permițându-le
acestora să să găsească domenii de care sunt pasionați. Pe lângă cunoștințele/ abilitățile și competențele pe
care la obțin în mod normal prin participarea la cursuri în timpul programului normal al școlii copiii pot să
beneficieze de învățarea unui instrument, de a juca un sport sau de a juca într-o piesă de teatru. Succesul în
urma implicării în activități care îi pasionează poat ajuta la crearea respectului de sine și a încrederii
copilului.
- Participarea la activități implică atingerea unor obiective concrete și muncă în echipă poate ajuta
la construirea respectului de sine, la creșterea responsabilității și al încrederii generale a copilului.
Experiența acumulată într-un astfel de cadrru permite și determină creșterea încrederii în forțele proprii
într-un cadru mai relaxat, ajuta la dobândirea de noi cunoștințe, abilități și competențe utile mai târziu în
viață.
- În desfășurarea unor activități stabilirea de obiective este foarte important de să se facă de la o

vârstă fragedă dovedindu-se a fi benefică pentru dezvoltarea copiilor. Stabilirea de obiective și urmărirea
îndeplinirii lor pe bază de plan de acțiuni poate duce la creșterea motivației și încrederii copiilor de-a lungul
întregii lor vieți.
583
- Munca în echipă poate deveni extrem de importantă mai târziu în viață, atunci când vine vorba de
evoluția în medii sociale și ocupaționale spre deosebire de copiii care petrec timp liber folosind electronica
și evitând situațiile sociale. Implicarea copiilor în activități în echipă încă de la o vârstă fragedă îi poate
ajuta să evolueze mai târziu în viață.
- Implicarea copiilor în activități extracurriculare nu trebuie privită doar ca fiind o modalitate de a
le ocupa o parte din timpul lor liber, ci ca un mod de a îi învață cunoștințe, abilități și competențe care le
vor fi utile pentru tot restul vieții. De la gestionarea timpului și a stresului, până la munca în echipă și
stabilirea obiectivelor, activitățile extracuriculare pot ajuta copiii în multe feluri. Asigurați-vă că vă
implicați copiii în activități extracurriculare, astfel încât să-şi poată descoperi pasiunile!
În ciuda zilei îndelungate la școală, copiii nu vor fi mulțumiți, dacă asta este tot ce trebuie să-i
stimuleze pe parcursul zilei. Aici pot intra în joc activitățile extracurriculare. După o gustare și ceva odihnă,
copiii pot beneficia foarte mult de o activitate non-academică, pentru care au interes. Pot alege ceva precum
sport, șah, dans, bibliotecă, muzică etc. Copiii sunt cumva obligați să găsească ceva util care să îi atragă și
să le facă plăcere.
Bibliografie:
https://dosarmedia.md/activitatile-extrascolare-beneficii-si-efecte-negative-pentru-copii/
https://www.qualform.snsh.ro/baza-de-date-online-cu-resurse-educationale-pentru-sustinerea-
educatiei-incluzive-de-calitate/beneficiile-activitatilor-extracurriculare-pentru-copii
https://www.worldclass.ro/revista/top-3-beneficii-despre-importanta-activitatilor-extrascolare/
584
Învățarea limbii engleze în cadru non-formal
în timpul programului Școala Altfel
Prof. Văsii Elenuța,
Colegiul Național Pedagogic Constantin Cantacuzino, Târgoviște
Săptămâna Altfel, la fel ca și recenta Săptămâna Verde, este un program care oferă profesorului
posibilitatea de a experimenta noi tehnici de învăţare, predare, comunicare şi interacţiune. Pentru materia
limba engleză această saptamână poate însemna punerea în practică a unor metode non-formale de învățare
a limbii.
Elevii agreează acest tip de învăţare deoarece este lipsită de stresul acordării de note, se bazează pe
aptitudinile sociale ale acestora, îi învăţă să lucreze în echipă. Elevii se distrează și acumulează cunoștințe
în timpul activităților non-formale, se cunosc mai bine pe ei înșiși, pe colegi și profesori.
Câteva dintre activităţile non-formale folosite de mine în cadrul săptămânii Școala Altfel și, care
consider că au avut success în rândul elevilor, sunt
1. Învăţarea prin joc. O serie de jocuri interactive în care comunicarea este în limba engleză: The
Sardines, All my friends, Guess my feelings, Taboo cards, Bingo etc.
2. Sing your favourite song. Elevii pregătesc un cântec în limba engleză care le place și îi reprezintă,
îl învaţă și prezintă informații despre el și cine îl cântă. Apoi, elevul îi învață și pe ceilalți refrenul și poate
o mișcare scenică.
3. All my friends- elevii sunt pusi pe scaune în cerc, un elev stă în picioare şi nu are scaun. Acesta
spune: All my friends wearing a white shirt –change their places! în acel moment toţi elevii care au cămașă
albă se ridică şi îşi schimbă locurile. Desigur elevul care nu se ridică deşi poartă cămașa albă este scos din
joc. Rămâne fără scaun un alt elev, acesta ia iniţiative şi continuă jocul: All my friends with earrings-change
their places!
4. Guess my feelings – elevilor li se dau cartonaşe cu sentimente : trist, vesel, nervos etc. Fiecare
spune o poezioară care are şi mişcare , încercând să intre în starea descrisă pe bilet. Poezioara poate să fie:
I have a little house/Like this and this (se arată cum este căsuţa)/ The fume goes up/Like this and this( se
arată cum se ridică fumul de la horn)/ I polish up my shoes/Like this and this ( se apleacă şi lustruieşte
pantofii)/And then, I knock the door/Like this and this ( se bate la uşă, întâi cu o mână, apoi cu alta).
5. Debate sunt activități care îi implică pe elevi foarte mult. Se dă o temă sau o problemă socială, iar
grupurile trebuie să vină cu idei sau un plan de acţiune pentru a o rezolva. De exemplu într-o școală anumiți
elevi fumează în curtea instituţiei, contribuind astfel la o imagine mai urâtă a școlii. Grupurile trebie să
găsească soluţii cum să fie prinşi aceşti tineri (când, de cine, cum) şi ce pedeapsă să li se dea ( nota scăzută
la purtare, exmatriculare etc). Câştigă echipa care îşi susţine argumentele cel mai bine.
6. Nu în cele din urmă, o metodă importantă de a exersa şi învăţa o limba străină este aceea de a avea
un penpal. Acest lucru presupune un schimb de adrese de messenger sau e-mail între doi sau mai mulţi
elevi din ţări diferite. Sub supravegherea profesorului, elevii ţin legătura şi comunică on line (chat sau
skype) în limba engleză.
585
Toate aceste activităţi au ca scop învăţarea unei limbi străine intr-un context în care elevul nu este
constrâns de notare, elevul alege să facă parte din aceste activităţi şi le consideră singur benefice sieşi. In
toate aceste activităţi el are ocazia să se remarce, să aibă iniţiative, să creeze şi sa fie responsabil pentru
deciziile lui.
586
ACTIVITĂȚILE EXTRACURRICULARE
IZVOR DE INSPIRAȚIE PENTRU COPII
Prof. Religie: Lambru Petruta
Prof. Învățământ Preșcolar: Vasilache Daniela
Procesul educațional este completat de activitățile extracurriculare.

In ,,Saptamana altfel,, s-au desfasurat cu copiii mai multe activitati extracurriculare care au dat
posibilitatea elevilor să progreseze și să stăpânească mult mai ușor cunoștințele dobândite, această
săptămână fiind o combinaţie de şcoală şi de timp petrecut într-un mod plăcut de către elevi, bucuându-se
de o învățare relaxată , având astfel un bun prilej de a-şi cunoaşte mai bine dascălii şi de a consolida relaţia
cu aceştia. S-au elaborat proiecte la nivelul grupelor de preșcolari, la nivelul claselor primare şi la nivelul
claselor gimnaziale, care să urmărească și să permită realizarea unor obiective educaționale, prin activități
care, în programul normal din perioada cursurilor, nu se pot derula.
Proiectele s-au organizat în instituţiile școlare, în parteneriat cu alte unități de învățământ, cu Poliția,
ISU, Jandarmerie, Pompieri ,Primărie, Bibliotecă , Biserică, Teatru. Fiecare activitate la care au participat
preșcolarii/elevii a fost coordonată de un număr corespunzător de cadre didactice.
Dacă activitățile instructiv-educative vor fi combinate cu momente de relaxare și recreative, atunci
rezultatele vor fi mult mai bune, deoarece elevii au acces la surse informaționale diverse, au posibilitatea
să participe la diferite proiecte și să interacționeze cu alți elevi de la alte școli.
Ei își asumă responsabilități, respectă reguli, interpretează roluri, își pun în valoare unele talente și
își dezvoltă creativitatea.
Cadrul didactic trebuie să - și îndrume elevii, să-i încurajeze să descopere lucruri noi și moduri de
rezolvare a problemelor ivite, să investigheze, să cerceteze, să-și exprime opinia și ideile. Prin multitudinea
activităilor extracurriculare, elevii își măresc potențialul intelectual, prin libertatea de a găsi soluții variate
pentru realizarea obiectivelor propuse. Aceste activități reprezintă prilejuri de socializare, de formare a unor
atitudini pozitive față de alte persoane, o mai mare apreciere a muncii proprii și a celorlalți, o reducere a
anxietății și a timidității.
Activitatile extrascolare si extracurriculare completează activitatea de învățare , deoarece se știe că
copilul de la cea mai fragedă vârstă acumulează o mulțime de cunoștințe intrând în contact direct cu
obiectele și natura. Activităile în aer liber, în special jocurile constituie adevărate izvoare de inspirație care
contribuie la dezvoltarea sensibilității, imaginației și creativității. O gândire creativă permite copiilor să
facă legături între diverse arii de învățare lărgindu-și sfera cunoașterii și înțelegerii.
Timpul liber este petrecut de elev într-un mod plăcut, în care viața capătă un alt aspect decât cel din
procesul instructiv-educativ.
Numeroasele activități desfășurate cu prilejul anumitor evenimente (vizite la muzee, monumente
istorice, drumeții, excursii în locuri istorice) oferă posibilitatea elevilor de a prețui valorile culturale și
folclorice ale poporului din care fac parte, de a intra în contact direct cu obiectele, fenomenele în starea lor
587
naturală, de a observa operele de artă, unele momente ce au legătură cu trecutul unor personalități ale
culturii și științei.
Bibliografie:
588
ÎN ,,ȘCOALA ALTFEL,,
prof. înv. primar VASILACHI VALY - CĂTĂLINA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ TICHILEȘTI, BRĂILA
stabilit în formarea personalităţii copiilor noştri. Educaţia prin activităţile extrașcolare urmăreşte
natură.
desfăşoară într-un cadru informal sunt activităţii complementare, activităţi de învăţare realizate la clasă şi
urmăresc îmbogăţirea informaţiilor primite în cadrul activităţii didactice, cultivă interesul pentru
un mod plăcut şi util, contribuind în felul acesta la formarea personalităţii copilului. De aceea școala trebuie
să ofere diverse astfel de activităţi pentru ai atrage pe copii în activităţile practice, în jocurile de creaţie. La
vârsta aceasta, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arată sau li se spune în legatură cu mediul, fiind
dispuşi să acţioneze în acest sens .
astfel anumite competenţe. Aceste activități au un pronunţat caracter activ – participativ, permiţând
copilului să construiască relaţii sociale, să-şi exerseze şi să-şi perfecţioneze limbajul etc. Toate activităţile
extracuriculare desfăşurate cu elevii au rolul lor în dezvoltarea ca persoane inteligente, sigure pe ele
capabile să se descurce în orice situaţie, bogate din punct de vedere cultural în această societate plină de
pseudo-cultură.
În cadrul activităţilor didactice şi extracuriculare, alături de îndrumătorii lor, aceştia dovedesc
creativitate, imaginaţie, atitudine, talent, afirmându-şi în mod original personalitatea. Prin specificul acestor
activități din Școala Altfel, acestea oferă posibilitatea cadrelor didactice să-i ajute să se implice, să-şi
cunoască foarte bine colegii de clasă, să colaboreze şi să se afirme în faţa colectivului prin mijloace proprii.
Elevii au fost ajutaţi astfel să redescopere frumuseţea portului popular românesc, a datinilor, a cântecului
şi a dansului popular în timpul desfăşurării acestor activităţi extracurriculare. Scopul acestor activităţi a
constat în consolidarea cunoştinţelor referitoare la obiceiurile şi tradiţiile populare româneşti, urmărind
reconsiderarea şi valorificarea trăsăturilor specifice poporului nostrum. Activităţile extracuriculare bine
pregătite, sunt atractive pentru orice vârstă, stârnindu-le interesul producându-le bucurie, uşurându-le
acumularea de cunoştinţe, chiar dacă presupun un efort suplimentar. În concluzie, cadrul didactic poate face
multe pentru educarea spiritului creativ în cadrul activităţilor extracurriculare, să încurajeze elevii şi să
realizeze un feedback pozitiv.
589
Menirea noastră este de a trezi curiozitatea viitorilor indivizi ai societăţii, de a le potoli această
curiozitate şi de ai pregăti pentru viaţă, atât cu ajutorul activităţilor didactice pe care le desfăşurăm la clasă,
BIBLIOGRAFIE:
Ciubuc Iuliana, Armonia naturii, Editura Aureo, Oradea, 2011, pagina 110.
Mangri, F., Elisei, E., Dorobeti, T., Bucovală, G., Experienţe didactice şi pedagogice de succes, Poarta
590
Importanța proiectelor de voluntariat în activitățile extrașcolare
Prof. Vasile Alina
Colegiul Naţional Pedagogic “Spiru Haret” Buzău
Elevii trebuie apropiaţi de valorile morale și civice nu numai în familie ci, mai ales, în şcoală, în
cadrul activităţilor şcolare şi extraşcolare sau în cadrul unor proiecte de voluntariat de anvergură locală și
naţională.
Voluntariatul este activitatea de interes public desfăşurată din proprie iniţiativă de orice persoană
fizică, în folosul altora, fără a primi o contraprestaţie materială. Activitatea de interes public este activitatea
desfăşurată în domenii cum sunt: asistenţa şi serviciile sociale, protecţia drepturilor omului, medico-sanitar,
cultural, artistic, educativ, de învăţământ, ştiinţific, umanitar, religios, filantropic, sportiv, de protecţie a
mediului, social şi comunitar şi altele asemenea.
În această epocă a globalizării și a schimbărilor continue, lumea devine din ce în ce mai mica, mai
interdependentă, mai complexă. Implicarea elevilor - la nivel individual sau de grup - reprezintă o
modalitate prin care pot fi întărite și susținute valorile legate de comunitate, de serviciul adus aproapelui și
de atașamentul față de aproape iar persoanele pot să își exercite drepturile și responsabilitățile de membri
ai comunităților, în timp ce învață și se dezvoltă pe parcursul întregii vieți, realizându-și astfel întregul
potential uman.
Prin astfel de proiecte vrem să stabilim puncte legatură între diferențele care ne despart astfel încât
să putem trăi împreună în comunității sănătoase, puternice, și să lucrăm împreună la identificarea de soluții
la provocările pe care le întâlnim si să conturăm destinul nostru comun.
Voluntariatul este o activitate care nu urmărește obținerea unui câștig material. Activitățile desfășurate
sub umbrela voluntariatului sunt organizate în folosul altor persoane. Susținerea educației în mediile
defavorizate este un deziderat pentru multe dintre organizațiile care sprijină învățarea pe tot parcursul vieții,
prin produse educaționale personalizate fiecărui partener.
Educația ar trebui să fie importantă și o prioritate pentru toate organismele implicate în acest proces.
Învățarea pe tot parcursul vieții este esențială, mai ales în contextul actual în care trăim, dar și pentru a ține
pasul cu inovațiile și dezvoltarea tehnologică.
Prin proiecte de voluntariat pe educație, în medii defavorizate, copiii și tinerii sunt încurajați să se
dezvolte armonios, să devină adulți responsabili și independenți.
Pentru un copil provenit dintr-un mediu defavorizat accesul la educație poate fi o șansă la un trai mai
bun. În aceeași măsură însă, poate fi ocazia ideală pentru o profesie de succes. Nimeni nu știe unde poate
ajunge sau cât de mari sunt aspirațiile unui copil. Ajutat și susținut prin educație, totul este posibil. Viitorul
este al celor care sunt dornici să evolueze și au ambiție să realizeze lucruri extraordinare.
Voluntariatul în şcoală este un prim pas în conştientizarea tinerilor de rolul lor în societate, de
importanţa lor ca individ, de nevoia societăţii de oameni ca el.Voluntariatul în şcoală este o activitate de pe
urma căreia adolescenţii au multe lucruri de învăţat: noi abilităţi, noi contacte, experienţă într-un anumit
domeniu, este soluţia pentru o dezvoltare complexă a adolescentului.
ONG-uri, Fundaţii, proiecte au la bază idea de voluntariat. Ideea de voluntariat este privită pe de o
parte ca activitate extraşcolară, o activitate care să ajute la ocuparea timpului liber dar şi a formării
591
adolescentului ca persoană, şi pe de altă parte voluntariatul privit ca acumulare de experienţă de muncă,
factor de responsabilitate şi maturitate. Voluntariatul înseamnă să socializăm mai mult, să-i ajutăm pe
semenii noștri dând dovadă de compasiune, înțelegere, dragoste. Prin acțiunile de voluntariat putem obține
abilități și cunoștințe noi, dar și competențe sociale.
Voluntariatul rămâne o activitate demnă de a fi practicată și sprijinită în școală. A trezi şi a dezvolta
spiritul voluntariatului la copii, a cultiva valorile lui ar putea fi una dintre sarcinile de seamă ale cadrelor
didactice. Trebuie să reuşim să transformăm valorile sociale în principii de conduită personală. Motivul
pentru care un adolescent doreşte să fie voluntar ţine de socializarea cu diferite persoane, în mod direct, de
exercizarea drepturilor de lider, este o experienţă nouă din care ai de învăţat multe lucruri, este o ocazie să
ai un cuvânt de zis.
Privită din perspectiva educaţiei, practica voluntariatului este raportată la interacţiunea factorilor
principali ai educaţiei: familia, şcoala, societatea. Interdependenţa acestora descrie un exerciţiu de sprijin
reciproc, în care rolurile de voluntar şi beneficiar sunt pe rȃnd asumate de fiecare dintre ei.
Educația se poate realiza și prin proiecte menite să bucure sufletul, stimulând mintea în același timp.
Orice activitate în afara școlii, construită cu o componentă de învățare, dar și una de relaxare, care să aducă
bună dispoziție, este utilă beneficiarilor din mediile defavorizate.
Responsabilitatea socială poate fi cultivată și prin voluntariatul educațional în mediile defavorizate.
Nevoile din comunitățile de acest tip sunt numeroase, iar accesul la educație poate fi limitat sau redus.
Proiectele de voluntariat în educație, în aceste locuri, sunt extrem de importante și trebuie realizate
permanent, pentru ca un număr cât mai mare de copii și tineri să aibă o șansă în plus la o viață mai bună.
BIBLIOGRAFIE:
Legea nr. 195/2001 – Legea voluntariatului, Monitorul Oficial nr. 206 din 24 aprilie 2001, art.2;
592
Planificarea activităților extracurriculare
Vasile Denisa Ileana
Șc. Gim. Giurgița
Educația prin activitățile extracurriculare urmărește identificarea și cultivarea corespondețtei optime dintre
diferite domenii. Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoștințe punându-i
în contact direct cu obiectele și fenomenele din natură.
viaţa.
PROGRAMUL ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE

,,SĂPTĂMÂNA ALTFEL’’
20-24 MARTIE 2023
ZIUA Denumirea Obiective Locul de Evaluarea Responsabil/

activității Elevulva fi capabil: desfasurare colaboratori
Luni „Bine-ai
20.03 venit,primavara !” Sala de clasa Fotografii,
-Să manifeste un
.2023 -realizarea unor Portofoliu
comportament
colaje de Expozitii de
responsabil faţă de
primavara; lucrari
mediu.
-peisaj de
primavara(pictura)-
concurs;
-poezii si cantece
de primavara;
-expozitia
lucrarilor.
Marti
21.03 Salata de fructe -Să participe activ Sala de clasă Fotografii
.2023 la prepararea
salatei.
593
,,Alimentaţie Sala de clasă Fotografii
sănătoasă, copii -să constientizeze
sănătoşi” rolul unei
Piramida alimentaţii
alimentelor echilibrate în
sănătoase dezvoltarea
armonioasă a
omului;
Mierc Ȋn lumea poveştilor -să vizioneze cu Sala de clasă Fotografii
uri interes spectacolul
22.03 Teatru prezentat.
.2023 “Ursul păcălit de -să desprindă
vulpe” informaţii legate de
personajele poveştii
Joc didactic şi ȋntâmplările prin
"Recunoaşte care trec;
personajul" -să recunoască
personaje din
poveştile cunoscute
pe baza unor
informaţii desprea
cestea;
- să transpună în
desen a personajul
preferat.
Craiova- Oraș -să manifeste Craiova Fotografii
Joi european interes în dobândire
23.03 de noi cunoștințe
.2023 -să manifeste
sentimentul de
mândrie și dragoste
patriotică
-să perceapă
valorile morale și
culturale
Viner "Suntem pietoni -să conştientizeze Curtea şcolii Fișe
i informaţi" importanţa Sala de clasă Fotografii
24.03 repectării regulilor
.2023 de circulaţie;
-să identifice
principalele semne
de circulaţie;
-să recunoască
semnificaţia
principalelor semne
de circulaţie;

Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator de căutări şi soluţii variate.
594
Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria şi în dragostea din sufletul copiilor,
dar să îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase.
Bibliografie:
1. Crăciunescu, Nedelea, Forme de activități extracurriculare desfășurate cu elevii ciclului primar

în învățământul primar, nr.2, 3/2000, Ed. Discipol, București.
595
FIŞĂ DE ACTIVITATE EXTRAȘCOLARĂ
Prof. înv. primar, Vasile Lidia
Școala Gimnazială ,,Radu Tudoran,,
Com. Blejoi, jud. Prahova
1. Titlul activităţii:”Am fost şi eu la Alba Iulia şi am văzut Unirea cea Mare”
2. Coordonatorul activităţii: profesor învățământ primar
3. Data desfăşurării: 1 Decembrie

4. Durata activităţii: o oră
5. Grupul ţintă: elevii clasei I
6. Parteneri implicaţi: părinţii elevilor, profesorii clasei
7. Obiective :
➢ Cultivarea sentimentelor de dragoste faţă de patrie şi trecutul istoric;
➢ Dezvoltarea sentimentului de mândrie patriotică;
➢ Dezvoltarea capacităţii de a exprima propriile opinii şi trăiri emoţionale în legătură cu
evenimentul istoric sărbătorit.
8. Resursele:
➢ Umane: elevi, părinţi, invitaţi;
➢ Materiale:costume tradiţionale, steaguri
9. Descrierea activităţii :
Elevii clasei I au prezentat un program artistic. Activitatea a debutat cu intonarea Imnului de Stat
al României:,,Deșteaptă –te, române!,,
Îmbrăcaţi în costume tradiţionale româneşti, elevii au recitat poezii închinate patriei şi evenimentului
aniversat şi au interpretat cântece adecvate momentului,,Nu uita că ești român,,, Treceți batalioane,,
În final, toţi cei prezenţi au dansat „Hora Unirii”.
➢ implicarea activă a elevilor în activitățile desfășurate;
➢ evidențierea eficienței activităților extrașcolare.

➢ Observarea sistematică a elevilor; Realizarea unei expoziţii cu lucrările şi creaţiile elevilor –
Turul galeriilor;
➢ Expoziție foto cu momente din cadrul activității.
11. Rezultate înregistrate:

➢ dezvoltarea şi consolidarea sentimentului patriotic;
➢ îmbogăţirea cunoştinţelor istorice;
➢ stimularea creativităţii şi a expresivităţii prin desene, colaje.
596
12. Sugestii, recomandări:
➢ Repetarea altor activităţi asemănătoare, cu încărcătură emoţională puternică;
➢ Desfăşurarea acestor activităţi în alte locaţii decât şcoala şi cu participarea unor invitaţi -
personalităţi ale autorităţii locale.
597
PROF. VASILE ELENA-LUMINIȚA
PROF. VASILE IONUȚ-SEBASTIAN
ȘCOALA GIMNAZIALĂ COMUNA COLȚI, JUD. BUZĂU
Este foarte bine cunoscut faptul că educația a avut dintotdeauna multiple scopuri, pornind de la
modelarea copilului într-un adult responsabil, într-un cetățean capabil de integrare în viața socială și
profesională continuând cu rolul cultural prin transmiterea valorilor și tradițiilor următoarelor generații sau
cel economic întrucât în lumea contemporană, o forța de munca educată este aproape un imperativ.
Prin educarea tinerei generații se urmarește astfel transmiterea unui set prețios de valori precum
echitatea, solidaritatea, încrederea, eficacitatea și autonomia, valori ce contribuie la dezvoltarea educabililor
atât din punct de vedere moral, fizic dar și economic. Pe parcursul programului său de formare, elevul
dobândește o serie de cunostințe și abilități care să-i permită o mai bună înțelegere a lumii în care trăiește,
explorarea unor oportunități de pregătire precum și o inserare facilă în câmpul muncii.
Educația este, prin urmare, un concept universal, un proces complex care facilitează învățarea
cunoștințelor, abilităților, valorilor și atitudinilor ce poate avea diferite forme, toate însă îndreptate către
atingerea unui singur obiectiv și anume acela al formării si dezvoltării indivialității umane. Întrucât întreg
procesul de învățare este privit de ceva vreme din perspectiva educației permanente a individului, au fost
definite trei mari tipuri de educație ce contribuie la conservarea și transmiterea cunoștințelor teoretice și
practice, a valorilor și culturii de la o generatie la alta.
Așadar, educația informală reprezintă întreaga achiziție autonomă a unei persoane, dobândită cu
diferite ocazii, într-o manieră întamplătoare. Educația formală este acel tip de educație însușită prin
activități didactice organizate într-un cadru instituționalizat, formal având la bază planuri de învățământ,
programe, manuale școlare și finalizate cu evaluări, sub diferite forme. Deși termenul de nonformal ne
poate trimite cu gândul la un tip de educație needucativă, acesta se referă la educația însușită de individ în
afara unui cadru organizat, oficial având întotdeauna efecte formative. Prin intermediul familiei, cercurilor
pe diferite discipline, muzeelor, caselor de cultură, bibliotecilor, etc., se urmărește satisfacerea, în mai bune
condiții, a unei influențări formative din perspectiva pluri- și interdisciplinară.
Activitățile extrașcolare sunt desfasurate cu scopul de a valorifica în mod plăcut și constructiv timpul
liber al elevilor îndeplinind funcții importante cum ar fi: informare, formare-dezvoltare, divertisment,
recreere. Deasemenea, aceste activități trebuie să corespundă intereselor, înclinațiilor, aptitudinilor elevilor
contribuind astfel la formarea caracterului lor încă din clasele primare. Activitățile extrașcolare joacă un rol
deosebit de important în educația copiilor prin caracterul lor activ-participativ, stimulând curiozitatea,
spiritul competitiv, lucrul în echipă precum și integrarea rapidș și eficientă în colectivitate. Desfășurarea
unui program educațional bazat și pe activități extrașcolare permite respectarea principiului egalității
șanselor întrucât oferă fiecărui elev posibilitatea de a se implica fără a se ține cont de rezultatele lui școlare
obținute în condiții formale.
Adaptabilitatea la viața socială este un alt scop principal al educației însușite de copii în cadrul
activităților extrașcolare. Maria Montessori spunea în lucrarea sa “Descoperirea copilului”: ,,Să nu-i
educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic nu
ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.” Acest lucru este posibil prin
598
oragnizarea unor activități care pun accent pe educația lor atât în plan moral-civic, estetic, intelectual,
religios, fizic dar și pentru cultivarea sentimentului patriotic, sensibilizarea față de problemele cu care se
confruntă mediu inconjurator sau siguranța tuturor în diferite contexte.
În concluzie, ținând cont de faptul că pregătirea elevilor pentru învățare continuă și extinderea
autoeducației de-a lungul întregii vieți reprezintă argumente puternice pentru deschiderea școlii față de
experiențele personale ale elevilor trăite în afara ei, putem afirma că activitățile extrașcolare joacă un rol
deosebit de important în formarea și dezvoltarea complexă a personalității elevului sub toate aspectele prin
atingerea tuturor dimensiunilor educației.
Bibliografie:
Cucos, Constantin, 1996, Pedagogie, Polirom, Iasi.
Balan, Bogdan, Boncu, Stefan, 2005, Psihopedagogie pentru examenele de definitivat si grade
didactice, Polirom, Iasi.
Montessori, Maria, 1977, Descoperirea copilului, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti.
599
ÎN PROCESUL DE FORMARE A ELEVILOR
Prof. înv. primar Vasile Mihaela
Școala Gimnazială Nr. 13 Brașov
învățământ.
etc.);
participanți.
600
EXCURSIA – MIJLOC DE CUNOAŞTERE ŞI DE RELAXARE
VASILE MONICA
SC. GIMNAZIALA NR. 3, COM CHIRNOGI/JUD CALARASI
Motto: „Drumeţule, nu există drum. Drumul se face mergând.” Antonio Machado
Excursiile oferă elevilor prilejul de a efectua observaţii asupra obiectelor şi fenomenelor aşa cum se
prezintă ele în stare naturală, asupra operelor de artă din muzee şi case de creaţie artistică, asupra unor
momente legate de trecutul istoric, de viaţă şi activitatea unor personalităţi de seamă ale ştiinţei şi culturii
naţionale şi universale, asupra relaţiilor dintre oameni şi a rezultatelor concrete ale muncii lor. Ele au
menirea de a stimula activitatea de învăţare, de a întregi şi a desăvârşi ceea ce elevii au acumulat în cadrul
lecţiilor.
Conţinutul lor diferă în funcţie şi obiectul de învăţământ. Excursia este una din activităţile
extraşcolare frecvent folosită pentru cunoaşterea trecutului local, naţional şi chiar a unor zone de pe diverse
meridiane ale globului pe bază de experienţă directă. Excursia, temeinic organizată şi pregătită, creează o
atmosferă deosebit de favorabilă instrucţiei, educaţiei, formării complete a personalităţii elevului. Preferinţa
pentru excursie, participarea lor masivă, sunt argumente suficiente pentru a demonstra că elevii sunt însetaţi
de a cunoaşte cât mai multe lucruri noi în mod direct, că se simt deosebit de satisfăcuţi şi bucuroşi de a-şi
petrece timpul în mijlocul frumuseţilor naturii, că trăiesc simţiri dintre cele mai intense în contactul direct
cu tezaurul de valori al înaintaşilor, că, în acest cadru, prieteniile şi colegialitatea cunosc noi dimensiuni.
Excursiile pot fi clasificate ţinând seama de mai multe criterii:
1)După sezonul în care se organizează avem: excursia de iarnă, excursia de primăvară, excursia de
vară, excursia de toamnă.
2)După mijloacele de transport: pot fi grupate în drumeţii sau cu trenul, cu autocarul, cu bicicletele
etc.
3) După loc şi durată excursiile pot fi: locale (2 – 3 ore); pe o durată mai mare şi pe un traseu mai
lung, depăşind graniţele judeţului.
4)După obiectivul general şi după obiectivele concrete:
excursiile – lecţie, care îşi propun dobândirea de cunoştinţe, aprofundarea cunoştinţelor,
sistematizarea, recapitularea şi evaluarea cunoştinţelor (premergătoare unei teme, în timpul desfăşurării ei
sau finale);
excursiile cu caracter sportiv şi recreativ;
excursii după treptele de învăţământ, în funcţie de particularităţile de vârstă ale elevilor participanţi:
a) în clasele primare, excursiile au un caracter intuitiv, în cadrul cărora se îmbină cunoaşterea
perceptivă cu cunoaşterea raţională;
601
b) în clasele gimnaziale, când se aprofundează, se sistematizează şi se îmbogăţesc cunoştinţele,
priceperile şi deprinderile elevilor;
c) în clasele liceale, când se recapitulează, se apreciază şi se corelează cunoştinţele de istorie cu cele
de la alte discipline de învăţământ;
Activitatea turistică, atât de plăcută copiilor, este strâns legată de specificul lor de vârstă, este
încărcată cu numeroase valenţe educative: pe lângă fortificarea biologică a organismului, ea contribuie la
fortificarea morală, cultivând înalte trăsături de caracter. La vârsta copilăriei, vârstă a „descoperirii lumii”,
cunoaşterea patriei ocupă un loc extrem de important.
Rolul excursiilor este acela de a înlesni cunoaşterea, de a-i aduce pe copii în contact direct cu natura
şi cu frumuseţile patriei, dar şi cu oamenii ce o îmbogăţesc şi o înzestrează necontenit. Se ştie foarte bine
că nu-ţi poţi iubi patria cu adevărat dacă nu o cunoşti pe deplin şi nemijlocit. Acesta poate fi cu adevărat
rolul primordial al excursiilor. Avantajele acestor forme de organizare ale instruirii sunt: contactul cu
realitatea, cu viaţa, observarea şi studierea fenomenelor în condiţii naturale şi sociale. Elevii sunt
familiarizaţi cu problemele, îşi completează şi îşi îmbogăţesc cunoştinţele, îşi formează şi îşi consolidează
atitudini şi convingeri.
În organizarea unor excursii tematice trebuie să se ţină seama de :
a) să se asigure condiţii de călătorie decente, condiţii de cazare acceptabile (dacă excursia durează
mai multe zile);
b) să se creeze o atmosferă de grup agreabilă, cu atitudini de interes comun, să nu se neglijeze timpul
afectat distracţiei;
c) participanţii la excursie să fie deprinşi pentru a întreţine jurnale de însemnări;
d) întregul grup să fie pregătit pentru receptarea informaţiilor şi pentru trăirea impresiilor;
e) în timpul excursiilor sau ulterior se vor face comentarii pentru a se integra noile cunoştinţe şi
impresii în propria experienţă.
Excursiile şi drumeţiile sunt deci un mijloc prin care copiii intuiesc şi preţuiesc valorile culturale,
folclorice şi istorice ale poporului nostru, formează conduite şi norme eco-civice. Intrând în contact direct
şi nemijlocit cu natura, simţindu-i pulsul şi observându-i frumuseţile, dar şi neajunsurile create uneori chiar
de om, copiii devin prieteni ai naturii, iar mai târziu, adulţi fiind, se transformă în protectorii ei. Organizând
cu elevii asemenea activităţi extraşcolare, avem posibilitatea de a contribui la dezvoltarea personalităţii
armonioase a acestora, la dezvoltarea şi valorificarea intereselor şi aptitudinilor copiilor.
Activităţile turistice sunt apreciate de către copii, dar şi de către cadre didactice, deoarece sunt
caracterizate de optimism şi umor şi urmăresc lărgirea şi adâncirea influenţelor exercitate în procesul de
învăţământ. De asemenea, toate aceste activităţi au un caracter colectiv, care conduce la strângerea legăturii
între copii şi îi învaţă să trăiască în grup, oferindu-ne o viitoare generaţie sociabilă, deschisă, comunicativă.
602
Să creștem frumos
Prof. Vasile Săndița
Școala Gimnazială “Mihail Sadoveanu“, Galați
Activitățile extrașcolare au o importanță deosebită în dezvoltarea armonioasă a elevilor. Studiile de

specialitate arată că elevii care sunt angrenați în activități extrașcolare au o atitudine pozitivă față de
învațăre, având performanțe școlare mai ridicate, activitățile extrașcolare acționând și asupra sentimentului
de împlinire.
Pentru a avea un mare impact asupra elevului, trebuie să alegem activități care îi plac, deoarece mulți
părinți sunt tentați să aleagă activități pe care le practicau ei sau care le-au plăcut lor și de aici eșecul ar
putea fi sigur.
Copiii au nevoie să simtă că iau decizii, sunt în control și că pot alege ce e mai bine pentru ei, dar sub
îndrumarea părinților. Aceștia trebuie să fie alături de copii, să îi sfătuiască, să îi direcționeze spre acele
activități care li se potrivesc, care le dezvoltă abilități, aptitudini și deprinderi. Poate dura mai mult timp
pană descoperă activitățile care le plac, însă de multe ori acestea se transformă în pasiune și de aici lucrurile
devin mai simple.
Pentru unii activitățile școlare par o risipă de timp, însă e de fapt timpul investit în învățare, în
educație. Copiii trebuie încurajați să meargă în tabere, excursii, la muzeu, teatru, cursuri din diferite
domenii, activități de tot felul și la orice vârstă. Aceste activități sunt foarte importante de la o vârstă
fragedă. Trebuie doar căutate și adaptate vârstei.
acestora trebuie să fie dominantele acestui tip de activități. Intr-o perioadă în care tehnologia ocupă foarte
mult din timpul copiilor, părinții au o importanță foarte mare în a petrece timp cu ei, pentru ai detașa de
carculator să și îi ducă într-un mediu unde pot învăța lucruri practice, de viață, care să le dezvolte
creativitatea, sen sibilitatea, imaginea realității.
Trebuie să fie indrumați, să dezvolte o gândire inpendentă nedeterminată de grup, toleranța față de
ideile noi și posibilitatea de a critica constructiv. Este foarte important atât pentru părinți, cât și pentru
profesori, ca și ei să fie ceativi, să facă lucruri noi cu copiii.
Succesul este garantat dacă ai inctedere în imaginația, bucuria și în dragostea din sufletul copiilor,
dar să îi lași pe ei să te conducă spre acțiuni frumoase și valoroase.
603
ȘCOALA ALTFEL
Vasilica Tudori, profesor vioară,
Liceul de Artă, Sibiu
PLIMBĂRI MUZICALE
Deși mă preocupă organizarea săptămânii Școala altfel, totdeauna ajung la activitatea mea de bază:
îndrumarea studiului individual. Nici nu am formarea de bun organizator, nici nu lucrez cu efective mari de
elevi. Întotdeauna intervin evenimente artistice care solicită o pregătire suplimentară la instrument și de
aceea toate activitățile din Școala altfel sunt pe fond muzical.
În acest an m-am ocupat intensiv de eleva mea Luca Andreea Crina, clasa a VII-a. Ea și-a dorit să
participe la olimpiada zonală (pentru clasele III-VIII) de la Brașov, care se desfășura după săptămâna Școala
altfel. Deci, la lucru!
ZIUA ORA ACTIVITATEA
Drumuri bătătorite - COLOANE
LUNI 9-12 Cu toți elevii care au venit la instrument ne-am ocupat pe îndelete de articulația
degetelor: O.Sevčik, M.Iftinchi, deformații ritmice și cel mai simplu, combinații
și permutări de la matematică, adică, L.Auer-coloane.
Franța muzicală
MARȚI 9-12 Nu este o excursie în Franța! Colegii au plecat departe, în Polonia. Cu Andreea
am studiat Concertul 9 de Charles Auguste de Bėriot.
P-un picior de plai…Muzeul ASTRA
Chiar am mers la muzeu! O zi mohorâtă de 1 Martie. Rece și cu mici accese de
burniță. Copacii umezi și goi, casele pustii! Am vizitat mormintele de la strungă.
MIERCURI 9-17 Am recitat balada Miorița.
Copiii nu știau balada, cine e Dumitru Capoianu?
Ne-am întors în oraș, aglomerație, pe centru multă lume, aglomerație, tarabe cu
mărțișoare, aglomerație, puțin soare.
În aceeași zi, două lumi diferite.
Mihnea cel Rău – Biserica evanghelică Sibiu
Paula Dörr este ghid acolo, ne cunoaște și a fost încântată să ne prezinte biserica,
să ne arate mecanismul ceasului, să ne urce în turn să vedem Sibiul de sus. Aaa!
Ne-am dus să vedem cripta lui Mihnea cel Rău, personaj din istorie.
JOI 13-15 Paula este în clasa a XI-a la liceul german S. von Brukenthal, studiază vioara și
cântăm împreună de câte ori avem ocazia.
Bineînțeles am alcătuit un program cu lucrări pentru vioară și am încropit un
recital în fața altarului.
Apoi ne-am refăcut forțele la pizzeria vecină unde am vorbit… de toate.
VINERI 9-12 Case Timotei Popovici
604
Zi scurtă: am văzut casa în care a locuit T.Popovici – vizavi de hotelul Împăratul
romanilor și strada care îi poartă numele. Copiii nu au învățat melodia Înfloresc
grădinile….
Cu Andreea am lucrat în fiecare zi: dimineața – detalii, fizic, la școală/seara – șnur piesle, on line. Cu
toate că ne-am pregătit psihic pentru rezultat (o diploma de participare), am fost dezamăgiți de Mențiune.
Am analizat cu atenție toate (zicem noi) aspectele și am concluzionat: la anul participăm din nou și ne
pregătim de acum.
605
ÎN EDUCAȚIA COPIILOR – „ȘCOALA ALTFEL”
PROF. ÎNV. PRIMAR, VAȚA FLORENTINA MIRELA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ GIURGIȚA
Săptămâna „Școala altfel” sau săptămâna „Să știi mai multe, să fii mai bun!” reprezintă o modalitate
de solidificare a relației dintre cadrul didactic și elevi, aceștia din urmă nesimțindu-se constrânși de sunetul
clopoțelului sau durata determinată strict a orelor de predare. În această săptămână, atmosfera este una
lejeră atât pentru cadrele didactice, cât și pentru elevi, toți finalizând etapa aceasta din viața școlară cu un
bagaj de cunoștințe mai încărcat.
„Școala altfel” este o fuziune de școală și de timp petrecut într-un mod plăcut cu elevii fără a fi stresați
de prezența catalogului. În această perioadă, profesorii au ocazia să-și cunoască mai bine elevii, să le
descopere pasiunile, iar elevii, la rândul lor, au posibilitatea de a vedea latura mai puțin exigentă a
profesorilor.
În această perioadă, elevii sunt veseli, dornici să participe la orice acțiune, de a experimenta sau
exersa. Profesorii sunt dispuși să socializeze cu elevii lor, într-un context non-formal, atipic pentru
învățământul clasic, dar inovator, destins, prielnic pentru cunoașterea și fixarea unor relații „mai umane”
decât se pot stabili în cadrul orelor de curs.
Această perioadă este, de fapt, o abordare transdisciplinară – abordarea integrată a curriculum-ului
prin centrarea pe probleme ale vieții reale, pe problemele importante, așa cum apar ele în contextul cotidian.
În această situație, disciplinele nu mai constituie punctul de focalizare al formării, ci furnizează situații de
învățare. Așadar, învățarea devine un proiect personal al elevului fără a neglija însă îndrumarea și orientarea
învățătorului care rămâne managerul situațiilor de învățare. Învățarea poate fi realizată într-un mod
interesant, reflectând lumea reală, creând un mediu cu o varietate mai largă de stimuli și condiții,
determinând elevii să participe active pe tot parcursul activităților și făcând ca activitatea să devină o acțiune
practică, cu o finalitate măsurabilă.
Activitatea transdisciplinară ne face să renunțăm la instruirea informal-frontală și elevul sau grupul
de elevi să devină centrul în jurul căruia să graviteze întreaga desfășurare a activității didactice. Se pot
grupa toate obiectivele stabilite pentru mai multe discipline planificate în cursul săptămânii în cadrul unor
proiecte de activități zilnice, în așa fel încât unitățile de învățare ale disciplinelor să se contopească în teme
de activități transdisciplinare. În acest fel, elevul nu mai trece prin secvențe de învățare separate în discipline
diferite, ci, aceeași noțiune, o poate aborda în mai multe moduri, conducând la o mai bună formare în modul
și în ritmul propriu al fiecărui elev. Acesta devine actorul activ în rolul principal al acțiunii: imaginează,
construiește, cercetează, creează și transpune în practică, găsindu-și singur mijloacele din ceea ce i se oferă,
originalitatea constând în aceea că nu preia modelul învățătorului.
Competiția trece pe plan secundar, prioritatea devenind colaborarea, munca în echipă, bazată pe
sprijin reciproc, pe toleranță, pe efortul susținut din partea tuturor, îndreptat către același scop. Atenția este
îndreptată asupra procesului de elaborare împreună, prin colaborare, a demersurilor de realizare a sarcinilor.
În această săptămână, elevii mei, clasa I, împreună cu elevii celorlalte clase din învățământul primar,
au fost foarte curioși să participe la activitățile propuse pentru această săptămână. Aceștia au colaborat
pentru realizarea cât mai frumoasă a proiectelor, au vizionat, plini de curiozitate, materialele informative
606
ce le-au fost prezentate, au prezentat atenție atunci când au urmărit povești, urmând apoi să deseneze
personajele preferate, au participat la activități culinare, preparând salată de fructe ș.a. Au încheiat
săptămâna cu o excursie tematică.
În cadrul acesteia, copiii au vizitat Muzeul Olteniei – unde au învățat multe lucruri noi despre istorie
și arheologie, au vizionat un film, „Năstrușnicul motan Maurice”, urmând apoi să se destindă în Parcul
„Nicolae Romanescu” unde au vizitat animalele, au admirat frumoasele decorațiuni asamblate cu ocazia
Paștelui, încheind ziua cu un moment de divertisment la locul de joacă amenajat în parc.
La întoarcerea acasă, elevii au fost foarte încântați de activitățile realizate în săptămâna „Școala
altfel”, fiecare povestind cu mult entuziasm activitatea preferată.
BIBLIOGRAFIE:
Bocoş, Muşata, 2002, Instruirea interactivă, Presa Universitară Clujeană;
Ciolan, Lucian, 2008, Invatarea integrata, Editura Polirom, Iaşi.
607
Parteneriat educațional de activitate extracurriculară
Profesor învățământul preșcolar Vărcuș Mihaela
Grădinița P. P. 1 Arad
ARGUMENT
Grădiniţa este un loc unde se exercită o activitate modelatoare, ce se raportează la stadiul de
dezvoltare psihofizică, caracteristică vârstei preşcolare. În ultimul timp se acordă o mai mare importanţă
necesităţii educării ecologice a copilului în grădiniţă. Suntem chemaţi să facem transferul de dragoste şi
respect pentru tot ce ne înconjoară de la noi, adulţii, spre cei mici, acum când începe drumul cunoaşterii.
Curiozitatea copilului de a cunoaşte tot ceea ce-l înconjoară, de a afla cât mai multe despre natură şi
cauza unor fenomene, ne-au determinat pe noi, educatoarele Grădiniţei P.P. 1 Arad, să transformăm această
sete de cunoaştere într-o activitate intelectuală intensă.
IDEEA PROIECTULUI
Avem nevoie de educație ecologică tot mai mult. " Învățându-i pe copii să apere natura, îi învățăm să
apere viața. Viața triumfă și suntem mai optimiști când mediul înconjurător e curat, când copacii înforesc
și dau culoare cenușiului urban".
MOTIVAȚIA PROIECTULUI
Educația pentru mediu, încă de la vârsta preșcolară, reprezintă una din principalele căi de promovare
a cunoștințelor corecte, de a îmbunătăți calitatea vieții prin cunoștințele dar mai ales prin motivațiile pe care
le oferă pentru a acorda mediului atenția și îngrijirea necesară.
Realizarea activităților de către preșcolari alături de cadrele didactice, părinți și de alți membri ai
comunității este o modalitate eficientă de a face în mod conștient educație ecologică prin care se pot rezolva
o parte dintre problemele mediului.
Proiectul își propune să confrunte idei și metode, căi și modalități originale, prin care toți cei implicați
să contribuie la responsabilizarea copiilor în crearea unor comportamente ecologice, cu scopul protejării și
ocrotirii mediului în care trăiesc, dezvoltarea capacităților de comunicare și asumare a responsabilităților.
DESCRIEREA PROIECTULUI
SCOP
o Promovarea unei atitudini pozitive față de mediul înconjurător și desfășurarea activităților de
educație ecologică în mod sistematic pentru a oferi societății un model de bună practică educațională
o Înfiinţarea unor „ colţuri ecologice ” în grădiniţă şi în curtea ei.
OBIECTIVE
✓ Pentru copii:
➢ Să-și dezvolte o conștiință ecologică teoretică necesară transpunerii ei în practici ecologice;
➢ Să-și asume responsabilitățile fixate potrivit particularităților de vârstă;
➢ Să aplice cunoștințele și deprinderile dobândite dezvoltate în activități cu specific gospodăresc;
608
➢ Să participe și să coopereze activ alături de părinți în acțiuni practice de îngrijire și protejare a
mediului;
➢ Să-și formeze deprinderi de plantare și ocrotire a unui puiet și a spațiilor verzi din curtea
grădiniței și vecinatatea acesteia;
➢ Să cunoasca modul de folosire a uneltelor;
➢ Să conștientizeze importanța unui aer curat pentru o viață sănătoasă;
➢ Să-și exprime atitudinea pozitivă față de natură prin activități artistice, plastice;
➢ Să acționeze în sensul colectării selective și depozitării controlate a materialelor refolosibile
prin înființarea unui punct de colectare a materialelor refolosibile;
➢ Să ia atitudine atunci când sesizează comportament neconform cu regulile de protecție a
mediului cunoscute de ei;
➢ Să conștientizeze realitatea înconjurătoare ca pe un mediu necesar vieții, odihnei, studiului;
➢ Să identifice impactul activității omului asupra mediului înconjurător, analizând situații
concrete din natură;
➢ Să participe activ la acțiuni ce promovează sănătatea mediului, desfășurarea unor activități
practice de ecologizare a mediului local;
✓ Pentru părinţi:
➢ conştientizarea părinţilor şi a factorilor educaţionali din cadrul comunităţii cu privire la rolul
lor în formarea şi dezvoltarea propriilor copii;
➢ creşterea implicării părinţilor şi ai altor factori ai comunităţii în rezolvarea problemelor
materiale şi financiare care vor apărea pe parcursul derulării programului.
GRUP ŢINTĂ
➢ Preşcolarii din unitate şi unităţile partenere;

➢ Părinţii copiilor;
➢ Cadre didactice din unitate şi unităţile partenere.
DURATA: un an.
RESURSE UMANE
➢ Echipa de proiect: educatoarele din unitate;
➢ Voluntari.
RESURSE MATERIALE
➢ materiale reciclabile – carton, doze de aluminiu, sticle de plastic, fire, capace, etc.
➢ material din natură
➢ aparat fotografic, casetofon
➢ produse ale copiilor – jucării, desene, albume cu fotografii, etc.
ACTIVITĂȚILE PROIECTULUI
TEMA MIJLOC DE REALIZARE DATA

" Coletăm, sortăm / Jucării noi realizăm " Confecționarea de jucării din octombrie
materiale reciclabile și materiale din
natură
"Iarna a venit, de păsărele ne-am îngrijit " Realizarea de căsuțe pentru păsărele decembrie
și hrănirea acestora
609
" Natura o respectăm, costume utile Confecționarea costumelor din ianuarie
confecționăm " material reciclabil
" Deșeurile le sortăm. Și în pubele le Sortarea selectivă a deșeurilor februarie
așezăm "
" Fotografii noi realizăm. Natura o Expoziții cu fotografii care să martie
imortalizăm" surprindă minunăția / dezastrele
naturii
Flori frumoase vom planta. Activitate practică aprilie
Grădina o vom aranja
Am sădit un pomișor Activitate practică mai
Aer curat să respirăm
Ziua mediului -Protejăm natura Expoziție de lucrări realizate de copii iunie
Învățăm, ne jucăm, natura noi o protejăm Concurs pe tema proiectului iulie
REZULTATE AȘTEPTATE
➢ Formarea unei atitudini sănătoase față de natură ;

➢ Întărirea colaborării (elevi, cadre didactice) pentru îmbunătățirea sănătății mediului;
➢ Dobândirea deprinderilor ecologice pentru păstrarea și refacerea echilibrului om-mediu;
➢ Dorința copiilor de a desfășura mai multe activități în aer liber;
➢ Realizarea unui " colț verde " în grădiniță.
➢ Diminuarea cantității de deșeuri menajere abandonate la întâmplare și mai puțin depozitate
în locurile amenajate special.
➢ Refolosirea creativă a materialelor reciclabile.
610
Școala altfel! Importanța activităților extrașcolare
Prof. Înv. Preșc. VELICU NICULINA
Grădinița Electromagnetica
Școala altfel reprezintă un program național al cărui scop este să contribuie la dezvoltarea
competenței de învățare și a abilităților socio-emoționale în rândul copiilor preșcolari, prin activități
extrașcolare.
Activitățile extrașcolare sunt acele activități realizate la latitudinea fiecărui copil/părinte în funcție de
preocupările ce se desfășoară în afara zidurilor instituției de învățământ. Aceste activități dezvoltă anumite
aptitudini, talente sau cunoștințe neștiute la acel moment.
Ca și activități se pot remarca:
- Ateliere creative ce ajută la stimularea mai multor abilități precum creativitatea, imaginația,
exprimarea liberă prin artă, gândirea logică;
- Excursiile, concursurile sau orice le face plăcere și îi ajută să-și dezvolte toate aptitudinile, pentru
o dezvoltare armonioasă și pentru a-și crește volumul de informații.
- Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, stimulează şi orientează
pentru frumosul din natură, artă, cultură.
- Vizite la muzee, activități prin care copiii ajung să înțeleagă mai bine anumite materiale, activități
din grădiniță, la alte instituții publice sau alte obiective de interes comunitar, vizite la școli, activități
artistice, sportive etc..
Aceste activități se desfășoară într-un cadru informal, ce permite unor copii un nivel redus al
anxietății, dar în același timp să-și dezvolte la maxim potențialul intelectual.
În funcție de dimensiunea educațională dominantă aceste activități sunt:
- Activități de educație intelectuală;
- Activități artistice;
- Activități culturale;
- Activități sportive;
- Etc..
Aceste activități le oferă destindere, încredere, voie bună, cu caracter atractiv, realizându-se o
simbioză între componenta cognitivă și cea comportamentală.
fenomenele, anumite locuri. Fiind axate în principal pe viaţa în aer liber, în cadrul acţiunilor turistice, copiii
îşi pot forma sentimentul de respect şi dragoste faţă de natură, faţă de om şi realizările sale.
611
Acestea oferă copiilor posibilitatea să demonstreze practic ce au învăţat la grădiniță, acasă, să deseneze
Activitățile extrașcolare înglobează activitățile organizate de către grădiniță și alte instituții
specializate, au un rol complementar grădiniței, sunt parte a sistemului școală – familie – comunitate și
contribuie la formarea personalității copiilor.
Bibliografie:
612
Importanța activităților extrașcolare educative în educația copiilor
Școala Altfel
Propunător: Prof. Velniceru Cristina
Școala Gimnazială ”George Emil Palade” Buzău
natură.
Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm şcoala cu
viaţa. Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv – educative să primeze, dar să fie prezentate în mod
şi mai frumos obiectivul principal al scolii şi al învăţământului – pregătirea copilului pentru viaţă.
• Domeniul: științific
Titlul activității:. MARI OAMENI DE ȘTIINȚĂ ROMÂNI
Tipul activității: prezentarea unor materiale realizate de elevi urmată de o masa rotunda unde s-au
discutat aspect importante din viața acestor oameni de știință
Scop: constietizarea valorilor neamului românesc, importanța învățământului în dezvoltarea și
evoluția umană la nivel mondial, a interconectărilor între știință și societate în vederea rezolvării unor
provocări globale
Descrierea activității: copiii au urmărit materialele și au purtat discuții.
Produse ale activității fotografii din timpul activității, materiale power point postate în classroom
• Domeniul: tehnic
613
Titlul activității: INVENȚII ROMÂNEȘTI CARE AU SCHIMBAT LUMEA
Tipul activității: prezentarea unor materiale realizate de elevi urmată de o masa rotunda unde s-au
discutat invențiile prezentate și importanța lor.
Parteneri: părinții
Scop: definirea invenției ca fiind „o mașină, un proces, o îmbunătățire etc. -noi și utile, care nu au
existat anterior și care sunt recunoscute ca produsul unei intuiții sau unui geniu unice, deosebite de
competențele mecanice obișnuite sau de artizanat și importanța acesteia în evoluția umanității
Descrierea activității: Vizionarea de prezentări ppt și s-au purtat discuții.
Produse ale activității: fotografii din timpul activității, materiale power point postate în classroom
• Domeniul:artistic,folclor
Titlul activității: MĂRȚIȘORUL ÎN TRADITIA ROMÂNEASCĂ
Tipul activității: realizare de mărțișoare
Parteneri: părinții
Scop: imbogatirea culturii generale a elevilor cu elemente ale folclorului românesc, realizarea de
mărțișoare hand made, dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale
Descrierea activității: copiii au realizat mărțișoare din diverse materiale, folosind materiale reciclabile
din propria gospodărie
Produse ale activității: expoziția de mărțișoare
• Domeniul:artistic,traditii si obiceiuri
Titlul activității: GÂNDURI PENTRU MAMA

Tipul activității: realizarea de felicitari pentru mame
Parteneri: părinții,cadre didactice
Scop:exprimarea sentimentelor pentru cea mai iubita fiinta
Descrierea activității:copiii au confectionat felicitari pentru mame
Produse ale activității:felicitari pentru 8 Martie
• Domeniul: educatie civica
Titlul activității:.EU…ÎN VIITOR
Tipul activității: de descoperire a aptitudinilor pentru meseria preferata, vizită la farmacia
MAXIFARMA
Parteneri:părintii,profesorii
Scop: însusirea de cunostinte despre nomenclatorul meseriilor actuale, frumusețea meseriei de
farmacist și asistent de farmacie
Descrierea activității:copiii au vizitat farmacia Maxifarma unde au fost întâmpinați de dna farmacist
Apostu Nicoleta ce le-a prezentat farmacia, provocările și aptitudinile necesare unui elev pentru
îmbrățișarea acestei meserii.
Produse ale activității: portofoliu activității
Am acordat importanţa cuvenită sărbătorilor şi aniversărilor importante din viaţa ţării şi a copiilor.
Acestea au fost un bun prilej de destindere, de bună dispoziţie, dezvoltând la copii sentimental apartenenţei
la colectivitatea din care fac parte, deprinzându-i totodată să-şi stăpânească emoţiile provocate de prezenţa
spectatorilor.
614
pentru viaţă.
Realizarea acestor obiective depinde în primul rând de educator, de talentul său, de dragostea sa
pentru copii, de modul creator de abordare a temelor, prin punerea în valoare a posibilităţilor şi resurselor
Bibliografie:

“Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti; Surse on-line:
* Bruner, J.S, Procesul educaţiei intelectuale, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1970.
*Lazăr V., Cărăşel A., Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Ed. Arves, Craiova, 2007.
*Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, Cluj-Napoca 2007.
615
Școala Gimnazială „Vasile Scurtu”- Parva, jud. Bistrița-Năsăud
Clasa: I
Învățătoare: Vencsel Corina
ȘCOALA ALTFEL
2023
Când?
27 – 31 martie 2023
De ce?
Scopul proiectului: dezvoltarea competenţelor sociale, la nivelul cooperării, al comunicării verbale
şi nonverbale, al creativităţii prin:
❖ procesul de învăţare prin joc;
❖ participarea copilului la alegerea activităţilor şi a jocurilor;
❖ organizarea adecvată a ambientului educativ;
❖ flexibilitatea strategiilor de predare-învăţare;
❖ stimularea şi dezvoltarea stimei de sine, a comunicării interpersonale şi a relaţionării.
CUM?
Nr. ACTIVITATEA DATA LOCUL RESPONSABIL (invitați)
crt.
1. * Poveștile mele dragi / Degustare 27.03.2023 Sala de clasă Înv. Vencsel Corina
de carte luni
- activitate de lectură în cadrul
Proiectului Național „Citește-mi 100
de povești!”- Asociația OvidiuRo Biserica din
* Ora de religie...altfel localitate Profesorul de religie
2. * Excursie 28.03.2023 Năsăud Înv. Vencsel Corina
- Muzeul Grăniceresc din Năsăud marți - Muzeul Prof. director Clubul
- Activități la Clubul elevilor Grăniceresc elevilor Năsăud
Năsăud - Clubul
elevilor
3. * All my friends – învățare prin joc 29.03.2023 Sala de clasă Prof. limba engleză
* Să meșterim cu bunicul! miercuri
- vizită/activitate într-un atelier de Atelier de Înv. Vencsel Corina
tâmplărie (realizarea ramei pentru tâmplărie din
tablou) localitate
4. * Meșteri de jucării (confecționare 30.03.2023 Sala de clasă Înv. Vencsel Corina

de jocuri)– Jocuri din copilăria joi
bunicilor: „Moara”, „X-0 cu
pietricele”
*Atelier de cusut: portofel (gentuță) (Invitați: părinți)
– activitate împreună cu mamele,
bunicile copiilor
616
5. * Hai la joacă!- activități sportive 31.03.2023 Terenul de Prof. de sport
* Învăț să pregătesc un desert! vineri sport Înv. Vencsel Corina
activitate cu părinții Sala de clasă (Invitați: părinți)
617
Activitățile extracurriculare în educaţia preșcolarilor
Prof. VERBA ILDIKO,
Grădinița P. P. Nr. 2 Lugoj
În procesul instructiv-educativ activităţile extracurriculare îl atrag pe copil să participe cu plăcere şi

să fie interesat de activităţile propuse. În cadrul acestor activităţi se transmit copiilor, în mod sistematic şi
organizat informaţii din toate domeniile de activitate: muzicale, literare, plastice accesibile, formându-se
în joc. Are un pronunţat caracter activ - participativ, permiţând copilului să construiască relaţii sociale, să-
simboluri. Fiind cea mai pură formă a gândirii simbolice, are o contribuţie majoră în dezvoltarea
intelectuală.
această societate plină de pseudo-cultură. Activităţile extracurriculare bine pregătite, sunt atractive pentru
orice vârstă, stârnindu-le interesul producându-le bucurie, uşurându-le acumularea de cunoştinţe, chiar dacă
presupun un efort suplimentar. În cadrul acestor activităţii sunt atraşii şi copii timizi, dar şi cei impulsivi,
învăţând astfel să se tempereze în preajma colegilor lor.
Activităţile extraşcolare joacă un rol deosebit de important în dezvoltarea fizică şi psihică a unui
copil. Prin intermediul acestora, copilul va învăţa să interacţioneze mai uşor cu cei din jur şi va putea să
exceleze în anumite domenii spre care are înclinaţii. Astfel de activităţi îl ajută să-şi canalizeze energia către
lucruri cu adevărat importante şi să-şi dezvolte spiritul de competiţie.
modalităţi de formare a caracterului copiilor
Exemple de activități extrașcolare realizate în grădinița noastră: drumeții în pădure la Hanul Ana
Lugojana, excursii la Deva, Hunedoara, muzee, mănăstiri, vizite la ferma Herneacova, vizită la Centrul de
zi bătrâni, vizită la Jandarmerie, vizită la Pompieri, plantare de copăcei și flori.
în care: valorifică și dezvoltă interesele și aptitudinile copiilor;organizează într-o manieră plăcută
și relaxantă timpul liber al copiilor contribuind la optimizarea procesului de învățământ ;formele de
organizare sunt din cele mai ingenioase, cu caracter recreativ ; copiii au teren liber pentru a-și manifesta în
voie spiritul de inițiativă; participarea este liber consimțită, necondiționată, constituind un suport puternic
pentru o activitate susținută; au un efect pozitiv pentru munca desfășurată în grup; sunt caracterizare de
optimism și umor; creează un sentiment de siguranță și încredere tuturor participanților;urmăresc lărgirea
și adâncirea influențelor exercitate în procesul de învățământ;contribuie la dezvoltarea armonioasă a
copiilor.
Activitățiile extracurriculare contribuie la gândirea și completarea procesului de învăţare, la
dezvoltarea înclinațiilor și aptitudinilor școlarilor, la organizarea rațională și plăcută a timpului lor liber.
Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă de voie bună și optimism, cu însuflețire și
dăruire, la astfel de activități. Potențialul larg al activităților extracurriculare este generator de căutări și
soluții variate. Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginația, bucuria și în dragostea din sufletul
copiilor, dar să îi lași pe ei să te conducă spre acțiuni frumoase și valoroase.
618
Dintre activităţile pe care le-am desfăşurat la grupă, putem aminti: serbări desfăşurate cu diferite
ocazii: Crăciun, sfârşit de an școlar, finalizare de proiecte etc., desfăşurarea unor concursuri în grădiniţă:
Carnavalul fulgilor de nea, Bucuria primăverii în sufletul copiilor; activităţi realizate cu ocazia zilei
educației, de 1 Iunie; activități gospodărești; Carnavalul personajelor din povești , spectacole de teatru și
sportive.
Prin activităţii bogate şi prin considerarea copiilor ca pe nişte oameni în continuă dezvoltare, căutăm
cu ajutorul activităţilor extracurriculare în care îi antrenăm, să le trezim curiozitatea, să le păstrăm viu
interesul pentru cunoaştere, să-i provocăm în a căuta şi descoperii lucruri noi. Trebuie să încercăm să-i
atragem pe copii să participle la activităţi cu ajutorul tuturor metodelor pe care le putem aborda. Având
posibilitatea de a desfăşura activităţi extracurriculare munca noastră devine un pic mai uşoară deoarece
aceste activităţi sunt attractive şi îi determină pe copii să participle fără să-I forţăm. Grija noastă de educator
trebuie să fie ca obiectivele instructiv educative pe care le propunem să fie urmărite, să primeze şi să fie
prezentate într-un mod echilibrat având grijă să existe şi momente recreative pentru a obţine nişte rezultate
extraordinare.
Menirea noastră este de a trezi curiozitatea viitorilor indivizii ai societăţii de ale potoli această
curiozitate şi de ai pregăti pentru viaţă, atât cu ajutorul activităţilor didactice pe care le desfăşurăm la grupă
Bibliografie:
• Ciubuc Iuliana, Armonia naturii, Editura Aureo, Oradea, 2011

• Mangri. F,Elisei.E, Dorobeti,T, Bucovală .G, Experienţe didactice şi pedagogice de success ,Poarta
Albă, 2010
• Dumitru G, Novac .c, Mitracche .A, Ilie .V, Didactica activităţii instructiv -educative pentru
învăţământul preprimar. Craiova. Editura Nova.
619
Prof. înv. primar VERDEȘ MARIA-IONELA
LICEUL TEORETIC TEIUȘ, ALBA
În societatea contemporană, problematica educaţiei dobândeşte noi semnificații, date mai ales de
schimbările rapide din toate domeniile vieţii sociale. Accentul trece de pe informativ pe formativ. Educaţia
depăşeşte limitele exigenţelor şi valorilor naţionale şi tinde spre universalitate, spre patrimoniul valoric
comun al umanităţii. Un curriculum unitar nu mai poate răspunde singur diversităţii umane, iar dezideratul
educaţiei permanente tinde să devină o realitate de necontestat. Astfel, fără a nega importanţa educaţiei de
tip curricular, devine tot mai evident faptul că educaţia extrașcolară, adică cea realizată dincolo de procesul
de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii tinerilor.
În şcoala contemporană, eficienţa educaţiei depinde de gradul în care pregăteşte copilul pentru
copiilor.În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic şi
socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială. Complexitatea finalităţilor educaţionale impune
generații in actul decizional, în contextul respectării drepturilor omului și al asumării responsabilităților
sociale, realizându-se, astfel, o strânsă legătură între componenta cognitivă și cea comportamentală.
ușurarea integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea
Activităţile extrașcolare organizate împreună cu elevii mei au conţinut cultural, artistic, spiritual,
ştiinţific, tehnico-aplicativ, sportiv sau sunt simple activităţi de joc sau de participare la viaţa şi activitatea
comunităţii locale.
Excursiile contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la educarea
dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă și cultură. Prin excursii, copiii cunosc locul natal în
care au trăit, muncit şi luptat înaintaşii lor învăţând astfel să-şi iubească ţara, cu trecutul şi prezentul ei. Prin
excursii copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă
scriitori şi artişti. Excursia este cea care îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei experienţe
sociale importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural-ştiinţific. Excursia reprezintă finalitatea unei
Serbările copiilor au un caracter stimulator atât pentru micii artişti, cât şi pentru părinţii lor. Serbările
reprezintă un necesar izvor de satisfacţie, bucurii, crează buna dispoziţie. Acestea pot lua forme variate, de
la solemna evocare istorică, la un vesel carnaval. La pregătirea şi realizarea serbărilor, copiii participă cu
însufleţire şi dăruire, din dorinţa de a oferi spectatorilor momente de ţinută estetică, distracţie, satisfacţie,
făcându-le viaţa mai frumoasă, mai plină de sens.
620
intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru. Ele oferă elevilor prilejul de a
observa obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, procesul de producţie în desfăşurarea sa, operele de
artă originale, momentele legate de trecutul istoric local și naţional, de viaţa şi activitatea unor personalităţi
lecţiilor.
Spectacolele constituie o altă formă de activitate extrașcolară, prin care copilul face cunoştinţă cu
lumea minunată a artei. Deşi această formă de activitate îl pune pe copil în majoritatea cazurilor în rolul de
precum şi în faptul că apelează, permanent, la afectivitatea copilului.
în organizarea şcolii şi a clasei de elevi. Posibilii parteneri educaţionali sunt: familia, comunitatea locală,
mass-media, biserica, organizaţii nonguvernamen-tale etc.
Prin organizarea unor concursuri promovăm valori culturale şi etice fundamentale, precum şi fair
play-ul competiţional, sensibilitatea şi personalitatea copiilor suferind modificări pozitive, putând uşor
depista tinere talente artistice în vederea cultivării şi promovării lor. Concursurile sportive vin ca şi o
completare a activităţilor sportive, cei mici participând cu multă plăcere la concursurile sportive organizate,
cum ar fi: atletism, concurs de săniuţe, de biciclete, de aruncat la ţintă, etc.
Activităţile din cercurile de creaţie favorizează completarea instruirii şcolare şi a educaţiei, având, în
acelaşi timp, efecte pozitive în privinţa sprijinirii procesului de orientare profesională, un câmp de exersare
a relaţiilor interpersonale şi sociale.
O mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii copilului o au activităţile extraşcolare care susţin
derularea unor proiecte, implicând în mod direct copilul prin personalitatea sa. Aplicată la clasă, metoda
proiectului este acceptată cu plăcere ce elevi, deoarece permite munca în echipă, unde poate contribui,
potrivit înclinaţiilor individuale, la realizarea unui scop comun.
Activitatea extrașcolară e o componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru didactic
trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el, în primul rând, o atitudine creatoare, atât în modul de realizare a
activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită stimularea
creativă a elevilor. Diversitatea activităţilor extraşcolare oferite creşte interesul copiilor pentru şcoală şi
pentru oferta educaţională.
În concluzie, cadrul didactic poate face multe pentru educarea spiritului creative al copilului în cadrul
activităţilor extrașcolare, dar, se vede necesitatea de a modifica destul de mult modul de gândire, să evite
critica în astfel de activităţi, să încurajeze elevii şi să realizeze un feedback pozitiv.
621
,,CERCETĂM, ÎNVĂŢĂM"
VERESCU MARCU CARMEN
ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 OȚELU ROȘU, JUD. CARAȘ SEVERIN
ARGUMENT
Fizica reprezintă o ştiinţă care se ocupă cu descoperirea şi înţelegerea legilor fundamentale care
guvernează materia, spaţiul şi timpul. Fizica studiază elementele constituente ale Universului şi
interacţiunile dintre ele, reprezentând o bază pentru alte ştiinţe. Cercetarea în fizică este împărţită în două
mari ramuri: fizica experimentală şi fizica teoretică. Cea experimentală pune accentul asupra studiului
empiric şi asupra elaborării şi testării teoriilor conform experimentelor practice. Fizica teoretică este mai
mult legată de matematică şi presupune utilizarea implicaţiilor matematice ale teoriilor fizice chiar şi atunci
când experimentele ce ar putea verifica aceste teorii nu sunt posibile.
Între fizică, chimie și biologie există o foarte mare legătură, toate fiind științe ale naturii, cunoașterea
interdisciplinarității dintre aceste științe fiind importantă.
Activităţile din prezentul proiect se axează pe abordarea experienţială a învăţării, care are în centru
elevul şi permite participanţilor să-şi conducă şi să-şi asume responsabilitatea învăţării în mod individual.
Printre elementele metodologice ale demersului didactic se are în vedere sensibilizarea elevilor şi crearea
unei situaţii de receptivitate, care, prin implicarea personală într-o experienţă, provoacă nu numai o acţiune
a opiniilor, ci şi o activitate personală intensă şi deci, efectul căutat: activizarea.
Implicarea elevului în propria formare se va face prin:
− angajarea personală în realizarea proiectului;
− dezvoltarea nevoilor de afirmare existente în fiecare individ;
− percepţia clară a scopului;
− prestigiul sau valoarea activităţii de învăţare.
În acest fel implicate în învăţare sunt:
− Cunoştinţele prin concepte, fapte, informaţii şi experienţe anterioare.
− Activităţile- modalităţi de aplicare a cunoştinţelor la evenimente curente.
− Reflexia- gândirea axată pe analiza şi evaluarea propriilor activităţi şi a contribuţiei la propria
creştere personală.
Elevii învaţă din propria experienţă şi facilitează învăţarea pentru alţii prin acordarea feedback-ului
sau exploatarea unor alternative de învăţare.
Paşii urmaţi:
− Experienţa
− Exprimarea
622
− Examinarea
− Explorarea
OBIECTIVUL GENERAL
Stimularea interesului ştiinţific, a disponibilităţilor de informare şi organizare a elevilor pentru studiul

științelor, prin evidenţierea laturii aplicative şi abordarea interdisciplinară a conţinuturilor.
OBIECTIVE SPECIFICE
O1 Implicarea în activitatea proiectului a unui număr mare de elevi în concordanţă cu motivaţia,
interesele şi aptitudinile lor.
O2 Familiarizarea acestora cu munca de cercetare prin dezvoltarea aptitudinilor ştiinţifice şi practice
specifice fizicii.
O3 Dezvoltarea capacităţilor de relaţionare, analiză, sinteză şi a gândirii logice.
O4 Evidenţierea laturii aplicative a fizicii și chimiei prin abordarea interdisciplinară a tematicilor
prezentate.
O5 Stimularea interesului ştiinţific, a disponibilităţilor de informare şi organizare şi adaptarea
acestora la tipul de activitate propusă.
O6 Facilitarea şi dezvoltarea capacităţii de comunicare şi receptare a informaţiilor, de muncă în
echipă a tuturor factorilor implicaţi.
GRUP ŢINTĂ
Elevii clasei a- VIII-a.
DURATA PROIECTULUI
Săptămâna altfel
ACTIVITĂŢI
ACTIVITATEA 1 ,,EXPERIMENTE RECREATIVE "
Activitatea are loc în laboratorul de fizică cu implicarea elevilor din clasei a- VIII-a, aceştia realizând
cu materiale proprii următoarele experimente: ,,Fântâna curgătoare", ,,Scafandrul din flacon", ,,Panglica lui
Moebius", ,,Discul Benham", ,,Cineva ar putea muri de sete", ,,Un experiment extraordinar sau un truc?",
,,Ședință foto: zâmbiți, vă rog!", ,,Oul săltăreț", ,,Pur și simplu fantastic".
ACTIVITATEA 2 ,,FIZICIENI CELEBRI"
Activitatea are ca scop implicarea elevilor în găsirea de informații despre activitatea și viața unui
număr de 29 de fizicieni, care și-au adus o contribuție importantă în dezvoltarea fizicii.
ACTIVITATEA 3 ,,SECRETELE UNIVERSULUI"
Activitatea are loc în laboratorul de fizică cu elevii claselor a- VIII-a, aceştia vizionând un DVD
despre Secretele Universului.
ACTIVITATEA 4 ,,OAMENI DE ȘTIINȚĂ DIN FRANȚA"
Activitatea vizează prezentarea de informații despre viața și activitatea unor oameni de știință din
Franța, folosind diferite surse de informare și implicând elevii în căutarea informațiilor.
623
UMBRELUȚA CULORILOR
prof. Vesa Ani – Elisabet
Școala Gimnazială Nr. 22 I. C. Brătianu Constanța
Tip –joc de dans/muzică
Durata – 3 minute
Grup țintă- elevii clasei I
Materiale necesare- o umbrelă căreia i-au fost atașate panglici colorate (alb, roșu, galben, verde)
Spațiul de lucru- sala de clasă
Scopul didactic- consolidarea cunoștințelor despre culori, dezvoltarea memoriei prin interpretarea
cântecului, cooperarea în grup;
Obiectivele operaționale :
O1- să recunoască culorile;
O2- să interpreteze cântecelul;
O3- să execute mișcările sugerate de versuri;
04- să coopereze în grup.
Sarcina didactică – elevii interpretează cântecelul, execută mișcările și recunosc culorile ridicând
panglica cerută de conducătorul jocului.
Elemente de joc- surpriza, coordonarea
Desfășurarea jocului
Conducătorul jocului are o umbrelă de care au fost atașate panglici colorate :verzi, albe, galbene,
roșii. Se poziționează în mijlocul cercului realizat de ceilalți elevi.
Aceștia apucă o panglică, cântă cântecelul învârtindu-se în jurul umbreluței primăverii. Când
purtătorul umbrelei atentionează o anumită culoare Verdele, arată!, elevii care au panglica respectivă
răspund Iată, verde, iată!
Versurile
R: Vine, vine primăvara
Ne înveselește țara!
Și împarte la culori....
Pentru toți cei doritori!
Verde-i mugurul pe ram
Iarba este verde,
Toți copii râd la geam
Toată țara-i verde.
624
Verdele ... arată!
Iată, verde, iată!
Galben este soarele
Dar și păpădia,
Și toate odată
Ne aduc bucuria.
Galbenul ... arată!
Iată galben, iată!
Albă e zăpada
S-a topit în zare
Alb e ghiocelul
Ce acum răsare.
Albul ...arată!
Iată albul,iată!
Roșii sunt bujorii
Roșii și lalelele
Primăvara vine,
Vin și rândunelele.
Roșu....arată!
Iată roșul, iată!
Pentru evidențierea integrării tuturor copiilor în activitate umbrela va fi purtată de copii tipici și
atipici, de etnie română sau alte etnii.
625
Potențialul valoric educativ al activităților extrașcolare
Profesor Victoriu Angela
Liceul Tehnologic ”Paul Dimo” Galați
Activitățile extrașcolare sunt activități care se desfășoară în afara programului școlar regulat și care
îi implică pe elevi într-o varietate de activități și proiecte. Se pot desfășura în interiorul școlii sau în afara
ei și pot fi organizate de către școală sau de către organizații non-guvernamentale, cluburi, asociații de
părinți sau alți furnizori de servicii.
Scopul activităților extrașcolare este de a încuraja dezvoltarea personală a elevilor prin îmbunătățirea
capacităților lor intelectuale, fizice și sociale, prin participarea la activități care îi interesează și îi
pasionează. Astfel de activități sunt importante pentru dezvoltarea copiilor și tinerilor, deoarece îi ajută să
își dezvolte abilități sociale, să-și găsească pasiuni și să-și îmbunătățească abilitățile. De asemenea, aceste
activități pot ajuta la îmbunătățirea stimei de sine, a încrederii în sine, a abilităților de comunicare și a
abilităților cognitive, creșterea interesului pentru învățare și la dezvoltarea unui sentiment de comunitate și
apartenență.
Aceste activități pot fi organizate după școală, în timpul weekend-ului sau în timpul vacanțelor.
Printre cele mai comune activități extrașcolare se numără sporturile, cluburile de carte, de dezbateri,
de teatru, de muzică, de arte plastice, de voluntariat sau de dezvoltare personală.
Activitățile extrașcolare sunt extrem de importante pentru dezvoltarea globală a copiilor și
adolescenților. Iată câteva motive pentru care aceste activități sunt atât de valoroase:
1. Dezvoltarea abilităților sociale: Activitățile extrașcolare implică interacțiunea cu alți copii și
adolescenți, dezvoltând astfel abilități sociale precum comunicarea, colaborarea, negocierea și gestionarea
conflictelor. Aceste abilități sunt esențiale pentru viața de zi cu zi și sunt necesare în timpul muncii și în
viața personală.
2. Creșterea încrederii în sine: Participarea la activități extrașcolare poate ajuta copiii și adolescenții
să-și dezvolte încrederea în ei înșiși, deoarece îi provoacă să-și depășească limitele și să-și demonstreze
abilitățile.
3. Îmbunătățirea performanțelor academice: Studiile arată că participarea la activități extrașcolare
poate îmbunătăți performanțele academice, deoarece acestea îi motivează pe copii și adolescenți să-și
dezvolte abilitățile cognitive și să-și consolideze cunoștințele.
4. Dezvoltarea abilităților fizice: Activitățile extrașcolare care implică activități fizice, precum
sporturile, pot ajuta la îmbunătățirea stării de sănătate și la dezvoltarea abilităților motorii și a coordonării.
5. Dezvoltarea pasiunilor și intereselor: Participarea la activități extrașcolare poate ajuta copiii și
adolescenții să-și descopere și să-și dezvolte pasiuni și interese, care pot fi transformate într-o carieră sau
într-o activitate de hobby în viitor.
În concluzie, activitățile extrașcolare sunt esențiale pentru dezvoltarea globală a copiilor și
adolescenților, deoarece îi ajută să-și dezvolte abilitățile sociale, să-și crească încrederea în sine, să-și
îmbunătățească performanțele academice, să-și dezvolte abilitățile fizice și să-și descopere și să-și dezvolte
pasiunile și interesele.
Participarea la proiecte extrașcolare poate fi o modalitate excelentă de a dezvolta abilități și
competențe profesionale. Aceste activități pot include:
626
Voluntariat: Participarea la activități de voluntariat poate ajuta la dezvoltarea abilităților de
comunicare, leadership, planificare și organizare. De asemenea, poate fi o modalitate excelentă de a-ți
construi rețele profesionale și de a obține experiență de lucru într-un anumit domeniu.
Participarea la conferințe și workshop-uri: Conferințele și workshop-urile sunt o modalitate excelentă
de a învăța despre cele mai recente tendințe și inovații într-un anumit domeniu. Aceste evenimente pot oferi,
de asemenea, oportunități de a face networking și de a interacționa cu profesioniști din domeniu.
Participarea la competiții: Participarea la competiții poate fi o modalitate excelentă de a-ți dezvolta
abilitățile într-un anumit domeniu și de a obține recunoaștere pentru munca ta. De asemenea, poate fi o
modalitate de a construi relații profesionale și de a-ți crește rețeaua de contacte.
Crearea de proiecte personale: Crearea de proiecte personale poate fi o modalitate excelentă de a-ți
dezvolta abilitățile și de a-ți demonstra creativitatea. Aceste proiecte pot fi, de asemenea, adăugate la
portofoliul tău profesional și pot fi prezentate potențialilor angajatori.
Participarea la grupuri de interes: Participarea la grupuri de interes poate fi o modalitate excelentă de
a cunoaște oameni care împărtășesc aceleași interese ca și tine. Aceste grupuri pot oferi oportunități de a-ți
dezvolta abilitățile și de a obține feedback din partea altor profesioniști.
Concluzie
Activitățile extrașcolare au un potențial valoric educativ considerabil și pot fi o componentă
importantă a dezvoltării educaționale și personale a copiilor și tinerilor. Acestea pot oferi oportunități pentru
dezvoltarea abilităților și a intereselor care nu sunt acoperite de curriculum-ul școlar, precum și pentru
dezvoltarea abilităților sociale și emoționale.
În general, activitățile extrașcolare pot ajuta copiii și tinerii să-și dezvolte o gamă largă de abilități și
competențe, să-și îmbunătățească performanțele școlare și să-și dezvolte identitatea și valorile personale.
Prin urmare, este important ca școlile să ofere oportunități pentru implicarea în activități extrașcolare și
pentru a sprijini și încuraja participarea copiilor și tinerilor.
627
Rolul activităţilor extraşcolare în procesul instructiv-educativ
Prof. înv. primar Vieru Elena Georgeta
În ultimul timp, devine tot mai evident faptul că educaţia extracurrriculară, adică cea realizată dincolo
de procesul de învăţământ şi îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii copiilor. În şcoala
contemporană, o educaţie eficientă, depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea la
dezvoltarea de sine.
Trebuie să ţinem cont este că întotdeauna obiectivele instructiv – educative primează, dar în acelaşi
timp să reusim să prezentăm în mod echilibrat şi momentele recreative şi de relaxare. Este foarte important
să dăm o notă relaxantă tuturor jocurilor şi activităţilor. Depinde de asemenea şi de măsura în care reuşeşte
să pună bazele formării personalităţii copiilor. În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe
copii sub aspect fizic şi socio-afectiv, pentru o integrare socială cât mai uşoară.
Complexitatea procesului educaţional impune îmbinarea activităţilor curriculare cu cele

extracurriculare, iar în acest caz, parteneriatul educaţional devine o necesitate. În opinia mea, activităţiile
extracurriculare sunt deosebit de importante deoarece, contribuie la gândirea şi completarea procesului de
învăţare. De asemenea, prin intermediul acestora se pot dezvolta şi explora anumite înclinaţii şi aptitudini
ale copiilor. Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă relaxantă, cu însufleţire şi dăruire,
la astfel de activităţi, îmbinându-se utilul cu plăcutul.
Un punct forte al activităţilor extraşcolare este acela că antreneză copiii în activităţi cât mai variate şi
bogate cu o structură aparte, diferită de clasica metodă de predare-învăţare. O activitate desfăşurată într-un
mediu extraşcolar permite de asemenea şi dezvoltarea unor aptitudini speciale şi facilitarea integrării în
mediul şcolar.
Trebuie să ţinem cont că, indiferent ce metodă se adopă in educaţia tradiţională, indiferent dacă are o
finalitate pozitivă şi un obiectiv primar atins, ea nu va epuiza niciodată sfera influenţelor formative
exercitate asupra copilului. Din seria activităţilor extraşcolare amintim: taberele, excursiile, piesele de
teatru, spectacolele de operă comică, atelierele creative, şezătoarele, spectacolele în aer liber, vizitele la
muzee sau Grădina Zoologică.
cu diferite ocazii sau prin implicarea în desfăşurarea șezătorilor literare.
Copiii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească în primul rând o gândire independentă, tolerantă faţă
de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea
de a critica constructiv. Înainte de toate, este însă important ca educatorul însăşi să fie creativ, pentru că
numai aşa poate să aducă în atenţia copiilor săi tipuri de activităţi extraşcolare care să le stârnească interesul,
curiozitatea, imaginaţia şi dorinţa de a participa necondiţional la desfăşurarea acestora.
628
Importanța activităților extrașcolare în educația copiilor cu CES
”Școala altfel”- o altfel de educație
Prof. psihopedagogie specială Vîlcan Daniela-Fana
Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Bilbor, Harghita
Într-o lume în care totul e pe repede înainte, rar ne mai permitem un moment care să- l oferim creației,
imaginației, relaxării. Totul trebuie făcut acum, presați de timp și termene stabilite, lăsând în urmă senzația
lucrului făcut pe fugă, neterminat, care nu reprezintă întotdeauna ceea ce ne-am fi dorit. În toate acestea
feedback-ul este pe măsură sau este superficial, ceea ce nu ne oferă satisfacția lucrului bine făcut.
Fără să ne dăm seama, toate acestea s-au transferat noilor generații de copii, care au preluat aceste
obiceiuri superficiale, la un nivel mai profund, refugiindu-se în ceea ce li s-a oferit –tehnologie.
Acum lucrăm cu o nouă generație de elevi pentru care, spun specialiștii, procesul învățării a debutat
foarte devreme, prin influențele venite din partea părinților, educatorilor, tehnologiei și interacțiunilor
sociale din medii diverse (Apaydin& Kaya, 2020), care preferă să comunice vizual, prin intermediul
imaginilor, sau auditiv, și mai puțin prin intermediul textului.
Pornind de la aceste informații, tendința procesului- instructive-educativ este aceea de a îmbina
educația formală cu cea non-formală, pentru a asigura nevoile acestei generații.
Programul ”Școala altfel” oferă un cadru ideal de a realiza această îmbinare a formelor de educație
în scopul dezvoltării competenței de învățare și a abilităților socioemoționale în rândul copiilor. Activitățile
oferă un spațiu interdisciplinar în care atât cadrele didactice cât și elevii sunt încurajați să își manifeste
creativitatea și să îmbine în mod atractiv teoria cu aplicatiile ei din viața de zi cu zi prin abordări eficiente
pentru dezvoltarea acestor competențe și abilități.
În cazul elevilor cu CES putem zice că activitățile extrașcolare au un rol terapeutic ce constă în faptul
că prin acestea se poate realiza mai ușor socializarea copiilor. În funcţie de specificul lor, aceste activităţi
dezvoltă la elevi priceperi, deprinderi şi abilităţi cognitive şi comportamentale, mult mai solide, pentru că,
desfăşurându-se în afara cadrului tradiţional al sălii de clasă, ele permit contactul direct cu realitatea socială.
Oricât ar fi de importantă educația curriculară realizată prin procesul de învățământ, ea nu epuizează sfera
influențelor formative exercitate asupra copilului. Rămâne cadrul larg al timpului liber al copilului, în care
viața capătă alte aspect decât cele din procesul de învățare școlară. În acest cadru numeroși alți factori
acționează pozitiv.
Astfel, excursiile în natură și vizitele la diferite obiective (fabrici, muzee) oferă prilej elevilor de a
observa direct, fără intermediari, obiectele și fenomenele în starea lor naturală, procesul de producție în
desfășurarea sa, relațiile dintre oameni și rezultatele concrete ale muncii lor, acestea stimulând activitatea
de învățare prin întregirea și desăvârșirea a ceea ce elevii acumulează în cadrul lecțiilor.
În același timp, dansul și muzica este o formă agreată de activități extrașcolare, eficiente în relaxarea
fizică și psihică a elevilor cu CES, antrenând organismul și eliberându-l de energiile negative.
Natura non-verbală, creativă și afectivă a muzicii facilitează autocunoașterea, exprimarea EU-lui,
comunicarea și dezvoltarea personală a elevilor cu CES. Activitățile prin mișcare și dans reprezintă un mod
de exprimare, de exteriorizare a sentimentelor, este un instinct primar pe care toți elevii îl au și prin acest
instinct se obține mișcarea corpului ducând la creșterea tonusului muscular, a coordonării, a stabilirii
echilibrului și a mobilității articulare.
Din experiența didactică cu elevii cu CES, trecând de la o generație la alta, am constatat că prin
contactele sociale pe care le presupune dansul, elevii au reușit să- și depășească propriile temeri legate de
629
comunicare, izvorâte din diferite circumstanțe, inclusiv din conștientizarea categoriei speciale din care fac
parte.
Mișcarea, muzica, buna dispoziție, aprecierea celor din jur, încurajarea conduc aproape instantaneu
la creșterea stimei de sine, la abordarea unei atitudini pozitive și la dorința de a persevera. Mulțumirea
lucrului bine făcut duce la acceptarea, cu mai multă deschidere, a celorlați participanți, dar în același timp
la o mai bună valorizare a propriei persoane.
Pornind de la aceste considerente, parcursul, unui elev cu CES și nu numai, în ceea ce privește
progresul școlar este pozitiv, deoarece, dezvoltându-și abilitățile de comunicare prin relaționare, implicit
învață să lucreze în echipă și să aibă încredere în ceilalți, ceea ce îl va provoca în a fi mai deschis, mai
receptiv din dorința de a persevera, de a fi util și acceptat de ceilalți. Va dori să fie o verigă importantă în
grupul său de lucru la clasă.
Atelierele creative, ce implică activități de arte vizuale și abilități practice nu pot fi neglijate din
spectrul activităților extrașcolare. Adesea întâlnim copii care prezintă dificultăți în a-și descrie verbal
propriile emoții și gânduri. Din punct de vedere afectiv aceste activități creează un cadru în care copii își
pot descoperi natura interioară, dar în același timp, prin varietatea de încărcătură simbolistică, oferă
cadrului didactic un punct de plecare în descoperirea laturii lăuntrice al copilului, a stadiului intelectual în
care acesta se află, a modului în care percep mediul înconjurător.
În ceea ce privește dezvoltarea cognitivă acestea stimulează memoria vizuală și tactilă și funcțiile
perceptive. În astfel de activități copiii nu sunt învățați să deseneze sau să ia vopseaua potrivită, ci li se dă
posibilitatea de a creea o lucrare personală unică. Activitățile de acest gen ajută copii să-și exprime
gândurile, sentimentele, dispoziția în procesul creativității, mobilizând potențialul creativ al lor. Prin
lucrările plastice elaborate în mod spontan se manifestă ”Eul” interior al copilului cu CES, atunci când el
pictează, sculptează sau modelează o figură, reflectând toate tipurile de procese inconștiente.
Organizarea activităților extrașcolare într-un mod în care să stimuleze comunicarea și relaționarea
interpersonală au un impact benefic asupra copiilor cu CES atât prin modul de desfășurare ( în afara
cadrului tradițional al sălii de clasă), cât și prin prisma transdisciplinarității.
dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor şcolarilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului liber.
630
Rolul activitatilor extrascolare
în formarea personalitatii elevului
Prof. Vîlcu - Puchiu Corina-Andreea,
Liceul Tehnologic ”Constantin Filipescu”, Caracal
Societatea modernă prin dinamismul său, prin flexibilitatea sa, deschiderea spre inovaţii solicită un
model al personaităţii umane care ar fi capabilă să facă faţă cerinţelor secolului XXI care s-a anunţat ca un
mileniu al schimbărilor continue.
Educaţia devine imboldul progresului social, exigenţele timpului an de an apar cu noi abordări şi
valorificări ale ştiinţelor pedagogice, psihologice, politice, sociale, economice în scopul formării unei
generaţii tinere capabile să asigure în continuare un nivel de bunăstare a vieţii, o interacţiune socială sporită,
condiţii optime pentru dezvoltarea umană.
Orientarea esenţială fiind democratizarea învăţămîntului, asigurarea calităţii învăţămîntului fiind o
necesitate a modernizării. ,,Democratizarea învăţămîntului reprezintă un principiu de politică a educaţiei
care vizează egalizarea şanselor de reuşită şcolară/universitară în condiţiile unei instruiri de calitate,
confirmată în termenii raportului intrare-ieşire, la toate nivelurile sistemului,” afirmă Sorin Cristea. Autorul
citat remarcă locul şi rolul educaţiei nonformale, ca fiind parte integrantă inclusă în aria conceptului
pedagogic de democratizare a învăţămîntului ce ,,defineşte o anumită disponibilitate a sistemului,
dependentă de structura de funcţionare a acestuia, care validează la nivel de decizie politică: organizarea
nivelurilor/treptelor şcolare şi a modalităţilor de evaluare a elevilor/studenţilor; conducerea managerială a
instituţiilor; proiectarea curriculară a programelor de instruire formală şi nonformală; realizarea relaţiilor
cu comunitatea educativă naţională, teritorială şi locală”.
Activitatea în afara clasei şi extraşcolară ocupă un loc foarte important în ansamblul influenţelor
educative. Astfel elevii sunt antrenaţi în activităţi extracurs, evenimente şi serbări şcolare, excursii, acţiuni
de voluntariat, menite să contribuie la formarea unor competenţe sociale şi civice, orientand copiii şi tinerii
noştri spre succes.
În instituţie s-a afirmat în ultimii ani un sistem de activităţi extraşcolare, care se perfecţionează în
permanenţă, tendinţa de dezvoltare a acestui sistem fiind orientarea spre satisfacerea intereselor şi opţiunilor
individuale ale elevilor. Ne axăm în activitatea noastră pe doleanţele elevilor, dorindu-ne să creăm o
comunitate şcolară care îşi cunoaşte şi îşi valorifică tradiţiile, învaţă prin cooperare, stimulează participarea
şi are o imagine proprie.
Astfel ca, la sondajul efectuat la inceputul acestui semestru, toti reprezentantii claselor si-au exprimat
parerilor cu privire la punctele slabe si forte ale sistemului nostru de activitati extrascolare, dezbaterile
interculturale, viata de elev european si surprinzator au facut referire la o posibila “criza” a valorilor.
Cu toate ca la inceputul chestionarului elevii au fost ceva mai evazivi, au inteles ca se pot exprima
intr-un mod liber astfel incat chestionarele nu au fost semnate.Pentru fiecare clasa s-a distribuit cate un
exemplar,avand totodata dreptul de se consulta intre ei si de a-si formula o parere.
La primele intrebari vizand lumea contemporana, legaturile culturale si relatiile cu popoarele
vecine,activitatile extrascolare intr-o scoala contemporana, 62,5% din clasele intrebate (desemnate de 15
elevi-presedinti ai claselor) au raspuns ca “legaturile culturale sunt benefice si importante, desi fiecare
631
natiune are traditiile si obiceiurile sale, schimburile de experiente interculturale pot oferi un plus in
dezvoltarea sociala.”, iar activitatile extrascolare, in opinia lor, reprezinta un mod de a-si “diversifica
cultura, dezvolta intelectul, fiind in acelasi timp si distractive.“Sunt vazute cu ochi buni si binevenite in
viata scolarului modificand comportamentul social, ajutand la intretinerea si legarea unor relatii.
In acelasi timp, in opinia mea, aceste relatii pot consolida si conduce la bunastarea unei zone si la
instaurarea unui sistem de cooperare, iar activitatile extrascolare sau educarea nonformala reprezinta un
mod de a-ti dezvolta anumite abilitati, cat si de a deschide anumite orizonturi, de a crea perceptii reale
asupra vietii, de a fi introdus intr-un anumit cerc, grup.
In schimb, 8,5% dintre participantii la sondaj nu au avut nicio opinie referitoare la tema dezbatuta,
iar restul de 29% au spus doar ca sunt de acord afirmatiile prezentate in chestionar.
La intrebarile 3, 4 ce au prezentat viata adolescentina plina de senzatii, ganduri , trairi si sentimente
cat si modul de a se regasi prin implicarea in anumite activitati, 75%(18 reprezentanti) au afirmat ca
“implicarea inseamna conturarea personalization, maturizare, constientizarea apartenentei la un
grup.Aceste actiuni au un impact puternic asupra noastra si a formarii ca elev. Prin astfel de activitati se
stimuli curiosities, interesul si enthusiasm elevilor.prin intermediul activitatilor extrascolare se obtine o
experienta bogata prin care se consolideaza relatia cu comunitatea si cu tine insuti de ce nu.” 16% Din
raspunsuri s-au bazat pe afirmatia ca un adolescent are intr-adevar nevoie de implicare in diverse avctivitati,
acestea fiind un alt mod de comunicare, iar 9% dintre participanti nu au avut nicio parere.
Intrebarile cu numarul 5, 6, 7, 10, 11 si 12 au privit principalele surse de informare ale elevilor din
liceul nostru, ofertele educationale, activitatile extrascolare, cat si adaptarea acestora la caracterul lor,
activitati la care au participat, noi propuneri si solutii pentru extinderea curriculara a acestora. Asfel ca 71%
au afirmat ca se pot informa din surse ca Internetul, revista scolii si uneori C.E.,alte activitati organizate in
cadrul likelier, se pot consulta cu dirigintii sau cu doamna psiholog, iar mass-media ocupa un loc codas.Ca
si punct slab este mentionat site-ul scolii care inca nu este bine-structurat.
In al doilea rand acestia afirma ca activitatea extraşcolară realizată în liceu se orientează spre varietate
tematică şi diverse forme de organizare, dar avem şi ceva probleme, cele care ţin de nevalorificarea
potenţialului aptitudinal al copiilor şi tinerilor, din cauza lipsei de spaţii amenajate şi dotate.Cu toate
acestea,au participat la diverse olimpiade, concursuri culturale, au mers in excursii, expeditii, s-au implicat
in actiuni de voluntariat.Se doreste totusi o imbunatatire a sistemului de activitati prin organizarea mai
multor expeditii, unor cursuri extraoptionale. Cu toate ca oferta educationala ii cam nemultumeste, ei sunt
de parere ca se pot adapta. 17 % Dintre reprezentantii claselor sustin ca activitatile extrascolare ale liceului
nu li se potrivesc, nu sunt informati la timp si astfel nu mai pot participa la vreo activitate, 12% nu au avut
o parere proprie.
Desigur ca in chestionar au prezente si intrebari care au facut referire la procesul de autocunoastere
si la socializare. 84% Din cei intervievati au precizat ca :“pentru ca o personalitate sa devina armonioasă
are nevoie de un mediu favorabil în care să crească fericit, să edifice împreună cu semenii săi o societate
modernă şi prosperă, scoala de astăzi este ziua de mîine a ţării noastre şi efortul nostru de astăzi este
fundamentul realizărilor viitoare”.
In opinia mea,educatia prin activitatile extracurriculare urmareste identificarea si cultivarea
corespondentei dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viata civilizat, precum si stimularea
comportamentului creativ in diferite domenii. Restul de 16% nu si-au exprimat parerea.
Prezentul solicită afirmarea unei personalităţi competitive, capabile să-şi modeleze viitorul, de aceea
educaţia este în lumea modernă o dimensiune-cheie prin care se fortifică fiinţa umană. Comunitatea de
învăţare este mediul de formare a atitudinilor, capacităţilor şi competenţelor elevului. Participînd şi
cooperînd, demonstrînd interes pentru studii, pentru propria autodezvoltare, pentru viaţa comunitară, elevul
trăieşte o continuă schimbare de comportament, acumulează experienţe prin care îşi racordează existenţa
personală ,,la dinamismul vieţii sociale actuale şi viitoare în interesul propriu şi al societăţii”
In incheiere consider ca atitudinea de cunoastere a dorintelor elevilor si de respectare a acestora
trebuie sa fie dominantele activitatilor discutate. Acestea le ofera destindere, incredere, recreere, voie buna,
632
iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmari si recunoastere a aptitudinilor.
generatii in actul respectarii drepturilor omului si al asumarii responsabilitatilor sociale, realizandu-se
astfel, o simbioza lucrativa intre componenta cognitiva si cea comportamentala.
Biliografie:
2. Gârboveanu, M., Creativitatea elevilor în procesul de învăţământ, Bucureşti, Litera
Internaţional, 1981.
3.Lisievici, P. ş.a., Pedagogie. Concepte, metode şi tehnici esenţiale, Bucureşti, Editura Fundaţiei
633
Educaţia pentru mediu
realizată prin activități extrașcolare
prof. înv. primar VIRGINIA MARIN
prof. înv. primar ALINA NICOLETA PANAIT
Șc. Gimn. „Geo Bogza”, sector 1, București
Problema ocrotirii naturii este un subiect de mare anvergură, el preocupând toate statele lumii. Dintre
obiectivele generale ale protejării naturii fac parte: utilizarea raţională, conservarea şi refacerea resurselor
naturale, prevenirea poluării mediului, conservarea speciilor rare, a peşterilor, declarate monumente
naturale, ocrotirea ecosistemelor naturale, care reprezintă şi un mijloc de recreere şi tonifiere a energiei
fizice şi spirituale a omului.
Încă din clasele primare, elevii dobândesc cunoştinţe şi îşi formează atitudini şi convingeri ecologice.
De la vârste mici, copiii învaţă despre viaţa pe pământ, despre mediul înconjurător, despre influenţa
negativă sau pozitivă a omului asupra habitatului natural.
În învăţământul primar, pentru educaţia ecologică nu sunt alocate ore speciale, aceasta realizându-le
prin orele de ştiinţe ale naturii, prin tratarea interdisciplinară a temelor legate de protecţia mediului sau prin
activităţi extraşcolare (colecţionarea de materiale din natură - frunze, rămurele, ghinde, seminţe, flori,
scoici, cochilii - şi folosirea lor în orele de arte vizuale și abilităţi practice, confecționarea unor costume sau
jucării din materiale reciclabile - ziare, cutii de carton, saci de plastic, peturi, doze de aluminiu, colectarea
dopurilor de plastic și a bateriilor uzate și predarea lor unor centre de colectare, vizitarea Muzeului de Istorie
Naturală Grigore Antipa, a Grădinii Botanice, excursii, tabere, plantare de flori şi puieţi, igienizarea curţii
şcolii şi a împrejurimilor, colectarea deşeurilor).
Activitățile extrașcolare pe teme ecologice le-am realizat cu scopul de a insufla elevilor dragostea
faţă de mediul înconjurător, de a le demonstra că şi ei pot contribui la protejarea acestuia, de a-i determina
să iubească natura cu ochii, cu mintea, cu sufletul şi cu mâinile. Acestea ne-au ajutat să-i cunoaştem pe
copii mai bine. Prin acţiunile susţinute am reuşit îmbogăţirea cunoştinţelor micilor școlari prin activităţi
practice în natură, care le-au stimulat latura formativă, latura informativă, latura emoţională, latura creativă
şi estetică a personalităţii fiecăruia dintre ei.
Nu ne-am propus planuri mari, ştim că nu putem rezolva problemele mediului dintr-o dată, dar ştim
despre importanţa paşilor mici făcuţi cu ambiţie şi tenacitate. Prin joc, educaţia pentru mediu este cel mai
bine receptată şi îndrăgită. Astfel, copiii au dat frâu liber imaginaţiei în picturi, poezii şi eseuri pe teme de
protecţie a mediului şi ecologie. Paleta acţiunilor s-a diversificat împletind activităţi teoretice interactive
pentru însuşirea cunoştinţelor despre mediu cu acţiuni practice de protecţia mediului înconjurător. Au
învăţat despre ecosisteme, mediu şi ecologizare, despre poluarea apei, solului şi atmosferei, despre sursele
poluării şi modalităţile în care pot fi combătute efectele ei agresive.
Una dintre posibilităţile de supravieţuire este aceea de valorificare a resurselor refolosibile, temă care
ne-a preocupat şi pe care am abordat-o cu elevii noştri. Activităţile propriu-zise au constat în colectarea
dopurilor de plastic și a bateriilor uzate şi predarea lor unui centru de colectare, a fost creat un cadru festiv
prin Parada costumelor Eco (realizate de elevi din materiale reciclabile: ziare, cutii de carton, saci de plastic,
peturi, doze de aluminiu), cele mai interesante costume fiind evidenţiate, iar elevii recompensați cu diplome
şi premii simbolice.
Stimularea interesului copiilor şi formarea de abilităţi care să le permită să acţioneze pentru păstrarea
unui mediu curat sunt obiective ecologice importante. Din experienţa acumulată şi din concluziile trase, ca
634
urmare a observării evoluţiei intelectuale a elevilor şi a comportamentului acestora, putem spune că
activitățile extrașcolare reprezintă modalitatea cea mai complexă de realizare a obiectivelor propuse,
deoarece implică un complex de strategii didactice prin care elevii participă activ la propria formare.
Acestea sunt doar câteva exemple din multitudinea de activităţi de stimulare a atitudinii pozitive faţă
de mediu a copiilor, care pot fi organizate de şcoală şi care au capacitatea de a constitui un impact puternic
asupra subiecţilor educaţiei ecologice. Dacă reuşim să le creăm conştiinţa ,,curatului”şi a ,,sănătosului”,
atunci putem spera într-o viaţă mai bună.
BIBLIOGRAFIE:

în ,,Învăţământul primar“ nr. 1/ 2000, Editura Discipol, Bucureşti;
2. Sima Cristina, (2005), Ghid de sfaturi practice prietenoase mediului, Editura Independenţa
Economică;
3. Drucker, P.F., (1999), Realităţile lumii de mâine, Editura Teora, Bucureşti
635
în formarea personalității elevilor
Profesor: VIȘAN RALUCA-ANTOANETA
ȘCOALA GIMNAZIALA NR.79 BUCUREȘTI

acest sens, şcoala trebuie să fie deschisă spre acest tip de activitate care îmbracă cele mai variate forme. În
cadrul acestor activități, elevii deprind folosirea diverselor surse informaționale, se
autodisciplinează, învață să învețe, iar cadrul didactic poate să le influențeze dezvoltarea și să-i pregătească
pentru startul în viață.
Montessori –“Descoperirea copilului!’’)
În ultima perioadă, a devenit tot mai pregnant faptul că educaţia extracurriculară are un rol
deosebit şi bine stabilit în formarea personalităţii şcolarilor. Educaţia eficientă depinde în mare măsură de
gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine. Un alt factor care influențează
dezvoltarea copilului este și măsura în care cadrul didactic reuşeşte să pună bazele formării personalităţii
copiilor.
În acest cadru, activitatea organizată și dirijată de profesor are misiunea de a-i forma pe copii sub
aspect fizic şi socio-afectiv, pentru o integrare socială cât mai uşoară. Pentru o mai mare reușită este
imperios necesar îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare, iar în acest caz, parteneriatul
educaţional devine o necesitate. Din acest punct de vedere,, activităţile extracurriculare sunt deosebit de
importante deoarece contribuie la dezvoltarea gândirii şi completarea procesului de învăţare. De asemenea,
prin intermediul acestora, se pot descoperi și dezvolta anumite înclinaţii şi aptitudini ale copiilor. Fiind
foarte atractive, copiii participă cu mare plăcere, într-o atmosferă relaxantă, cu însufleţire şi dăruire la astfel
de activităţi, îmbinându-se utilul cu plăcutul.
Activitățile extrașcolare pot îmbrăca diverse forme, ceea ce le face sa devina extrem de atractive
pentru școlari. Punctul forte este acela că antrenează copiii în activităţi cât mai variate şi bogate, care sunt
diferite de clasica activitate didactica la clasă.
O activitate desfăşurată într-un mediu extraşcolar permite de asemenea şi dezvoltarea unor aptitudini
speciale şi facilitarea integrării în mediul şcolar. Trebuie să ţinem cont că, indiferent ce metodă se adoptă
în educaţia tradiţională, indiferent dacă are o finalitate pozitivă şi un obiectiv primar atins, ea nu va epuiza
niciodată sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului. Din seria activităţilor extraşcolare pot fi
amintite următoarele: vizionarea de spectacole, tabere, excursii, piesele de teatru, atelierele creative,
şezătorile, spectacolele în aer liber, vizitele la muzee, parteneriate interșcolare sau cu diverse instituții,
competiții școlare etc.
Copiii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească în primul rând o gândire independentă ,toleranţă faţă
de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi nu în ultimul
rând posibilitatea de a critica constructiv. Înainte de toate, este însă foarte important ca însuși cadrul
didactic să fie creativ, pentru că numai aşa poate să aducă în atenţia copiilor săi diverse tipuri de activităţi
636
extraşcolare care să le provoace interesul, curiozitatea, imaginaţia şi dorinţa de a participa necondiţionat la
desfăşurarea acestora. Fiecare activitate contribuie, într-o mică sau mai mare măsură, la
formarea și îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la educarea dragostei, respectului
pentru frumosul din natură, artă si cultură, oameni.
poate preda cu succes, într-o formă intelectuală adecvată, orice temă, dacă se folosesc metode şi procedee
încât copilul să poată progresa cu mai multă uşurinţă.
şi eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el, în primul rând, o atitudine
Bibliografie:
1.Cernea, Maria, „Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ”,

2.Crăciunescu, Nedelea, „Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar”,
637
Rolul programului ”Școala Altfel”
în dezvoltarea personalității copiilor
Prof. înv. primar: VÎNTDEVARĂ ELENA-LĂCRĂMIOARA
Școala Gimnazială NR. 33 Galați
Săptămâna Școala Altfel este un program dedicat activităților extracurriculare și extrașcolare. Timp
de o săptămână orele normale sunt înlocuite de activități speciale, pe care părinții, elevii și
educatorii/învățătorii/profesorii le pot stabili împreună. Activitățile sunt organizate de luni până vineri, iar
numărul de ore petrecut trebuie să fie egal cu numărul de ore petrecut în mod normal în sălile de clasă.
Programul Școala Altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun! are loc pe o durată de 5 zile consecutive
lucrătoare pe baza unei planificări, la decizia şcolilor.
În fiecare an școlar, fiecare unitate de învățământ poate desfășura acest program în funcție de
planificarea activităților didactice, în oricare dintre aceste săptămâni. Singurele condiții sunt ca Școala
Altfel să se susțină cu cel puțin trei săptămâni înainte de finalul semestrului și să nu coincidă cu perioada
tezelor semestriale. Indiferent că ne referim la activități pentru preșcolari, elevi din ciclul de învățământ
primar, gimnazial sau elevi de liceu, profesorii și părinții trebuie să se documenteze cu atenție înainte, și să
planifice activitățile din timp.
Iată pașii pentru planificarea activităților Școala Altfel:
1. Stabilirea tipurilor de activități, a duratei lor, a modalităților de desfășurare și a responsabilităților

în consiliul profesoral
2. Cercetarea oportunităților de activități pentru Școala Altfel
3. Completarea fișei de activitate propusă de ISJ (Inspectoratul Școlar Județean)
4. Aprobarea activităților de către consiliul de administrație al unității de învățământ
5. Desfășurarea activităților în săptămâna Școala Altfel
6. Completarea raportului final de activitate pentru Școala Altfel.
Proiectul îşi propune să confrunte idei, metode, tehnici şi modalităţi deosebite de lucru în echipă sau
individual în cadrul unor activităţi extraşcolare atractive şi diversificate. De asemenea, îşi propune o mai
bună relaţionare a copiilor atât între ei, cât şi cu cadrele didactice. Activitățile extrașcolare realizate dincolo
de procesul de învățare își au rolul și locul bine stabilit în formarea personalității copiilor. Educația unui
copil nu se realizează doar într-un cadru formal (grădinițe, școli, licee), ci și prin activități extrașcolare și
extracurriculare.
Profesorii, învățătorii și educatorii sunt elemente cheie în acest program, cei care stabilesc programul
activităților, pe baza propunerilor venite din partea părinților și elevilor. Este important ca activitățile alese
să aibă, pe lângă partea educativă, și o parte distractivă, informală. Aceste activități au ca scop identificarea
și cultivarea corespondenței optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viață civilizat, precum
și stimularea comportamentului creativ.
Copiii participă cu însuflețire și dăruire la astfel de activități (prevenind astfel abandonul școlar sau,
de ce nu, discriminarea), iar succesul este garantat dacă ai încredere în imaginația, bucuria și dragostea din
sufletul copiilor, dar să îi lași pe ei să te conducă spre acțiuni frumoase și valoroase. Lumea în care se nasc
638
copiii de astăzi este una într-o permanentă schimbare, iar aceștia trebuie pregătiți să o înțeleagă .Activitățile
extrașcolare din programul”Școala Altfel” vizează, de regulă, acele activități cu rol complementar orelor
clasice de predare-învățare. Aria de desfășurare a acestora e greu de delimitat. Pot fi excursii, drumeții,
vizite la muzee, la diverse instituții publice, la alte unități de învățământ, vizionarea de spectacole de teatru,
operă, muzică clasică, activități artistice, cluburi tematice, activități sportive, legate de protecția mediului
etc.accepte provocările într-un mod practic, creativ, inovator.
rațional, timpul liber, sunt propice manifestării spiritului de independență și inițiativei. O particularitate
deosebită a activităților extrașcolare, de o reală importanță, o constituie legătura acestora cu partea practică.
Concluzionez cu ideea că acest Proiect este o reușită (de la an la an) aducând în viața
preșcolarului/școlarului o pregătire suplimentară pentru viață, pentru formarea autonomiei personale și a
orientării pozitive față de școală, învățare și nu numai, pentru interiorizarea unui sistem de valori
corespunzător, cu privire la normele şi conduita în diferite contexte, pentru colaborare în vederea formării
personalității educabilului.
639
Prof. înv. primar Vladu Elena Otilia
Educaţia extraşcolară are un loc important în formarea şi dezvoltarea personalităţii copilului. Ea

urmăreşte cultivarea corespondenţei dintre aptitudini, talente şi stimularea creativităţii în diferite domenii.
Copiii acumulează încă din vărstă fragedă o multitudine de cunoștințe, luând contact direct cu
obiectele și fenomenele din natură. Ei doresc să se joace mereu, să se miște și astfel școala se împacă cu
viața.
Scopul acestor activități este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activități
variate, cultivarea intereselor socio-culturale, integrarea în mediul școlar, dezvoltarea talentelor personale
și a trăsăturilor de caracter.
Concursurile școlare sunt o modalitate prin care sunt verificate cunoștințele elevului, el nefiind
stresat, ca la un test de la sfârșitul unei unități de învățare, deoarece punctajul obținut nu este trecut în
catalog.
Elevii sunt îndrumați prin concursuri, să dobândească o gândire independentă, toleranță față de ideile
noi, capacitatea de-a descoperi diferite modalități de rezolvare a problemelor.
Vizitele la muzee, expoziții, case memoriale reprezintă un mod de-a prețui valorile culturale ale
poporului nostru. Copilul poate observa obiectele în starea lor naturală, operele de artă originale, momentele
din trecutul istoric local, național, relațiile dintre oameni și rezultatele muncii lor , astfel încât este stimulată
activitatea de învățare.
Vizionarea unor spectacole de teatru dezvoltă expresivitatea, îl învață pe copil să se exteriorizeze,

ascunzându-și teama de-a vorbi în public.
Prin excursii și tabere elevii descoperă ceea ce-au învățat din cărți, se confruntă cu realitatea și percep
activ prin acțiuni directe obiectele, fenomenele, obiectele istorice.
Serbările, șezătorile, festivitățile au o importanță educativă ce constă în dezvoltarea artistică a
elevului, copilul așteptând răsplata cuvenită după o muncă depusă în timpul unei perioade a anului școlar.
Activitățile extracurriculare au un caracter interdisciplinar, oferă modalități de formare a caracterului

copilului, fiind factorii educativi cei mai apreciați de acesta. Aceste activități imprimă copilului un anumit
comportament, declanșând anumite sentimente.
Elevilor li se dezvoltă simțul practic, se autodisciplinează iar dascălul îi poate cunoaște mai bine, îi
poate îndruma, astfel încât să se pregătească pentru viață.
Aceste activități sunt apreciate atât de copii cât și de factorii educaționali, dacă valorifică și dezvoltă
interesele și aptitudinile copiilor. Ele trebuie să fie organizate într-o manieră plăcută, ingenioasă, relaxantă.
Copiii își pot manifesta în voie spiritul de inițiativă, participarea fiind liberă, necondiționată. Au un efect
pozitiv pentru munca desfășurată în grup.
640
Prof. Vladu Tina Adriana
Școala Gimnazială Fărcașele, jud.Olt
"Excursiile ne învață mai mult decat zece biblioteci la un loc!" - Jean Jacques Rousseau
Activităţile extrașcolare se referă la totalitatea activităţilor educative organizate şi planificate în

instituţiile de învăţământ sau în alte organizaţii cu scop educaţional, dar mai puţin riguroase decât cele
formale şi desfăşurate în afara incidenţei programelor şcolare, conduse de persoane calificate, cu scopul
completării formării personalităţii elevului asigurată de educaţia formală sau dezvoltării altor
aspecte particulare ale personalităţii acestuia.
Activităţile extrașcolare oferă oportunităţi pentru dezvoltarea unor competenţe, în raport cu anumite
obiective ce inspiră şi provoacă elevul, atât pentru succesul lui educaţional, cât şi pentru cel din viaţa de zi
cu zi. Acestea au o valoare importantă atât pentru dezvoltarea socială a elevului, cât şi pentru cea personală,
prin demersuri specifice şi particulare.
O modalitate atractivă de autocunoaștere și cunoaştere a naturii, bazată pe interdisciplinaritate şi muncă

în echipă este excursia. În excursii se formează priceperi şi deprinderi de a observa fenomenele naturii şi
ale vieţii social- economice şi în felul acesta, prin intuiţie directă, cunoştinţele capătă caracter realist. Elevii
dobândesc cunoştinţe noi, studiază fenomenele şi obiectele în toată complexitatea lor şi fixează mai bine
cunoştinţele căpătate în clasă.
Conţinutul didactic al excursiilor este mult mai elastic, mai variat şi mai complex decât al lecţiilor în
clasă, având şi un caracter mai atractiv, elevii participând într-o atmosferă de voioşie, optimism şi multă
însufleţire la asemenea acţiuni. Acest tip de activitate îi antrenează pe copii în activitatea de învăţare, îi
apropie de şcoală, îi determină să o îndrăgească. Chiar ei propun, cer, aşteaptă şi se implică în realizarea ei.
Prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi, elevii se
autodisciplinează. În cadrul excursiilor elevii se deprind să folosească surse informaţionale diverse, să
întocmească colecţii, să sistematizeze date, învaţă să înveţe.
toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii, tabere.
În cadrul activităţilor organizate în mijlocul naturii, al vieţii sociale, copiii se confruntă cu realitatea şi
percep activ, prin acţiuni directe obiectele , fenomenele, anumite locuri istorice. Fiind axate în principal pe
viaţa în aer liber, în cadrul acţiunilor turistice, elevii îşi pot forma sentimentul de respect şi dragoste faţă de
natură, faţă de om şi realizările sale.
641
Exemple de activităţi extraşcolare organizate în excursie
Transmite coletul
Profesorul împachetează din timp un cadou mic în multe straturi de hârtie. Pe fiecare strat este scrisă
o sarcină sau o întrebare. Exemple de sarcini sau întrebări pot fi : „Ce oraș ați vizitat astăzi”, „Ce denumire
au munții în care ne aflăm?”, „Numeşte un personaj istoric din zona vizitată”, „Cum se numește castelul pe
care îl vom vizita mâine?” etc. Profesorul poate include o muzică „energică” sau poate bate din palme.
Participanţii transmit coletul în cerc sau îl aruncă unul altuia. Când profesorul opreşte muzica sau încetează
să bată din palme, persoana care are în mână coletul, desface un strat de hârtie şi îndeplineşte cerința sau
răspunde la întrebarea scrisă. Activitatea continuă până când toate straturile de hârtie sunt desfăcute. Cadoul
este câştigat de ultima persoană care îl despachetează.
Copacul vieţii
Fiecare participant își va desena „copacul vieţii”. Rădăcinile vor reprezenta familia din care provin şi
acele influenţe puternice care i-au format ca personalitate; tulpina va reprezenta viaţa lor actuală: ocupaţia,
familia, grupurile / organizaţiile din care fac parte; frunzele vor reprezenta sursele lor de informare – presa,
radioul, televiziunea, cărţile, prietenii etc.; fructele vor reprezenta succesele lor, proiectele pe care le-au
desfăşurat, evenimentele la care au participat etc.; mugurii vor reprezenta speranţele lor de viitor.
acest tip de activitate posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea,
să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal - pregătirea copilului pentru viaţă. Realizarea
acestor obiective depinde în primul rând de educator, de talentul său, de dragostea sa pentru copii, de modul
creator de abordare a temelor, prin punerea în valoare a posibilităţilor şi resurselor de care dispune clasa de
elevi.
Bibliografie:
2. JUCU, I., Disciplinele opţionale cu profil geografic şi învăţarea de calitate, Editura Mirton,
Timişoara, 2008;
3. MOCANU I. Managementul activităţilor turistice şcolare, EdituraTreira, Oradea, 2009.
642
JOCURILE COPILĂRIEI DE ALTĂDATĂ
Prof. Ștefania - Luiza Vlahopol
Scopul: Creșterea interesului elevilor pentru activități ce se desfășoară în aer liber, ce presupun
interrelaționare socială
Elevii vor fi anunțați în prealabil că o zi din programul ”Școala altfel ”va fi dedicată jocurilor
copilăriei părinților lor. Pentru această zi ei vor fi împărțiți în cinci grupe de câte 5 elevi, fiecare grupă
pregătind un joc diferit. Elevii sunt încurajați să fie cât mai originali și creativi în prezentarea activității lor.
Copiii vor discuta cu părinții lor despre jocurile pe care aceștia le jucau cu prietenii sau colegii lor în
timpul liber sau în pauzele de la școală. Cu acest prilej elevii vor afla mai multe despre modalitățile de
relaxare, de distracție ale părinților lor, va fi un prilej de comunicare, de relaxare, de aduceri aminte, de
bună dispoziție cu aceștia.
Copiii vor afla de la părinții lor numele jocurilor și regulie acestora, detalii despre cum se desfășurau
aceste activități și ce materiale necesită.
Toate aceste informații le vor nota într-o fișă de lucru. Vor avea ocazia să constate dacă aceste jocuri
s-au perpetuat peste timp și cum s-au transformat de-a lungul anilor sau dacă au dispărut, vor avea ocazia
le reînvie măcar pentru o zi.
După ce au cules jocurile de la părinți pe fișele de lucru, ei vor discuta în cadrul echipei și vor decide
care va fi jocul pe care ei îl vor prezenta celorlalte echipe și pe care îl vor juca cu colegii lor. Ei vor pregăti
tot ceea ce este necesar pentru a putea pune în practică cu colegii jocul ales.
Cadrul didactic va aloca timp egal și suficient echipelor astfel încât fiecare dintre acestea să își poată
prezenta jocul, să își învețe colegii cum se joacă și să îl practice împreună.
643
La finalul activității vor împărtăși impresii despre jocurile desfășurate, vor alege jocul care li s-a părut
cel mai interesant, care le-a plăcut cel mai mult. Va fi interesant de aflat dacă ar dori să le mai joace, să le
readucă la viață în copilăria lor.
644
Despre activitățile extracurriculare
Profesor Daniela VLAICU,
Grădinița cu program prelungit Dumbrava Minunată, Tulcea

Ca activităţi complementare ele prezintă unele particularităţi ce se referă la participarea copiilor, la
conţinutul şi durata lor, la formele de organizare şi metodele folosite, la evaluarea rezultatelor.. Conţinutul
se fixează în funcţie de dorinţele şi preferinţele preșcolarilor, de condiţiile şi posibilităţile de realizare.
Formele de organizare sunt mult mai elastice, ingenioase şi cu caracter recreativ. Se oferă în acest fel câmp
deschis manifestării spiritului de iniţiativă din partea tuturor participanților. Pentru evaluarea rezultatelor
se folosesc alte activităţi decât în cadrul lecţiei. Ceea ce predomină este forma aprobării prin laudă,
participările la expoziţii, popularizare şi evidenţiere etc.
,, ȘCOALA ALTFEL- SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN ’’ - este un program ce reprezintă
un refresh pe care educaţia instituţionalizată îl face în faţa educabilului, aceasta fiind percepută într- o formă
mai atractivă prin ieşirea din cotidianul orarului şcolar strict, dar mai ales prin oferirea şansei de afirmare
a individului în cadrul activităţilor extraşcolare din toate domeniile.
Prin aceste activități extracurriculare ne dorim să valorificăm abilităţile şi calităţile deosebite ale
fiecărui preşcolar, dar şi să oglindim munca educatoarelor. Programul “Şcoala altfel” reprezintă un program
binevenit şi necesar atât pentru şcoală cât şi pentru grădiniţă. Copiii şi cadrele didactice, în contexte
nonformale sunt mai deschişi, mai receptivi, mai relaxaţi, cu un plus de lejeritate în activităţile care le
desfăşoară. Timpul este folosit într -un mod eficient şi educativ.
Pentru copii fiecare cadru nou si fiecare experienta poate fi un prilej bun de aventură într-o lume de
vis, si ca povestea să fie complete, au nevoie de protectorii lor pentru a le îndruma pașii și ai încuraja în
bucuria creativității și a noilor descoperiri.
Activitățile desfășurate în aceaste zile pot fi
-activităţi competitive, care au rolul de a le dezvolta copiilor încrederea în sine formându-le o imagine
de sine pozitivă fiind şansa de a-şi afirma personalitatea
-ateliere de creaţie î cadrul cărora vom oferi preşcolarilor cadrul optim de exprimare artistică, de
manifestare liberă, creatoare a personalităţii. Aceasta fiind activitatea în care copilul se implică activ
manifestând plăcere , aceasta satisfăcându-i nevoia de creaţie
-vizitele, sunt activităţi foarte apreciate de către copiii preşcolari satisfăcându-le nevoia de cunoaştere
şi socializare cu comunitatea şi cu alţi copii. În desfăşurarea optimă a vizitelor ne vom bucura de sprijinul
partenerilor educaţionali ai grădiniţei
-activităţi culturale, care vor satisfice nevoia de recreere şi relaxare a preşcolarilor noştri.
Alte activităţi-pot fi alese de către copii, luând parte în timpul lor liber. De obicei acestea sunt alese
ca un hobby personal, sau chiar cu scopul de a-şi aprofunda cunoştinţele într-un domeniu anume.
645
dăruire, la astfel de activităţi.
Bibliografie:
-Nicola, Ioan. Tratat de pedagogie şcolară. Bucureşti: Aramis, 2002

-Cernea, Maria. Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ, în
“ Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000. Bucureşti: Discipol, 2000
646
AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE
PARTICIPARII ELEVILOR LA CONCURSURILE SCOLARE
Institutor, VOICU GINA
Scoala Gimnaziala Nr. 2 Fundeni –Dobroesti - Ilfov
A participa la un concurs inseamna a invata sa accepti ca te poti incadra intr-una din cele
douacategorii: cei care pierd si cei care castiga. Pentru un copil, aceasta lectie poate fi mai usoarasau mai
grea, in functie de felul in care traieste aceasta experienta.
Avantajele participarii la concursuri
Valorificarea interesului pentru un anumit domeniu. Pregatindu-se pentru un concurs,copilul are
ocazia sa afle o serie de noi informatii , pe care poate nu le-ar fi aflat daca nu ar fi participat la competitie.
De asemenea, pregatirea pentru olimpiade sau concursuri il poate orienta pe copil catre o viitoare cariera.
Inusirea unor noi cunostinte, formarea de noi deprinderi, descoperirea / dezvoltarea unor aptitudini si
abilitati.
In afara de informatiile noi despre domeniul pentrucare se pregateste, copilul invata sa isi organizeze
timpul, sa faca fata unei competitii si invata valoarea efortului si disciplinei. Pregatindu-se pentru un
concurs , un copil are ocazia sa invete ce inseamna perseverenta, rabdarea si responsabilitatea.
Testarea cunostintelor asimilate.
Concursurile scolare sunt o modalitate de a verifica nivelulde pregatire la care se afla copilul.
Dezvoltarea competentelor scolare si inregistrarea de performante
Prin participarea la concursurile scolare, copiii/elevii isi pot dezvolta atat competentele generale cat
si pe cele specifice. Pot inregistra diferite performante, care sa ii coordoneze spre anumite arii curiculare,
iar mai tarziu sa le contureze cariera.
Invata sa faca fata esecului.
Un rezultat slab la un concurs sau ratarea unui loc pe podium pot fi ocazii de a invata sa faca fata
esecului. Desi pare paradoxal, un esec poate fi o lectie mai importanta pentru un copil decat un succes. A
gestiona starile emotionale care apar in astfelde momente, a nu renunta si a identifica factorii care au dus
la un rezultat slab sunt abilitaticare il vor ajuta pe copil atunci cand se va confrunta cu alte situatii dificile.
Cresterea stimei de sine.
Atunci cand participarea la o competitie se incheie cu un rezultat bun, copilul invata sa aiba incredere
in sine si descopera ca si-a depasit limitele. Toate acestea contribuie la cresterea stimei de sine.
Dezavantajele participarii la concursuri
Competitiile sunt o sursa de stres.
Atunci cand copilul isi doreste foarte mult un premiu sau considera ca rezultatele obtinute sunt extrem
de importante, stresul este inevitabil. Pentru a contracara acest efect al participarii la concursuri, este bine
sa il inveti pe copil sa priveasca un concurs ca pe o situatie in care va avea ocazia sa isi testeze limitele, sa
647
achizitioneze cunostinte noi si sa isi imbunatateasca anumite abilitati. Un premiu obtinut la un concurs
scolar nu trebuie sa devina un scop in sine.
Starea de epuizare fizica si psihica.
Atunci cand copiii nu stapanesc foarte bine abilitatea de organizare a timpului pentru a se pregati
pentru competitie, este foarte posibil sa apara oboseala, care, in timp poate duce la scaderea imunitatii
organismului. Pentru a evita acest lucru, copiii trebuie invatati sa isi gestioneze eficient timpul.
Instalarea fricii de necunoscut si dezvoltarea unor fobii
De asemenea, un alt dezavantaj il constituie instalarea fricii de necunoscut, de inedit, de tot ceea ce
poate reprezenta o provocare in viata fiecarui competitor. Se intampla adesea , ca elevii care participa pentru
intaia oara la un concurs scolar si inregistreaza un esec, sa nu isi mai doreasca sa repete acest lucru, chiar
sa dezvolte o fobie. De aceea trebuie avut in vedere acest aspect si manageriat cu mare grija. Si totusi,
competitia face parte din viata noastra, uneori noi concuram cu noi insine...
Bibliogarafie:
wwwdidactic.ro
648
ACTIVITĂȚILE EXTRACURRICULARE ȘI ROLUL ACESTORA
Prof. Voloncs Mária-Terézia
Școala Gimnazială ”Turóczi Mózes” Tg.Secuiesc
Educaţia extracuriculară ȋşi are rolul şi locul bine stabilit ȋn formarea personalităţii copiilor noştri.
Educaţia prin activităţile a extracuriculare urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei optime
creativ ȋn diferite domenii.
Activitățile extracurriculare se realizează dincolo de procesul de învățământ, în general au cel mai

larg caracter interdisciplinar, oferă cele mai eficiente modalități de formare a caracterului copiilor, încă din
clasele primare deoarece sunt factorii educativi cei mai apreciați și mai accesibili sufletelor acestora.
Scopul activităților extrașcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în
proiecte cât mai variate și bogate în conținut, cultivarea interesului pentru activități socio-culturale,
facilitatea integrării în mediul școlar, fructificarea talentelor personale și corelarea aptitudinilor cu atitudini
caracteriale.
Activitățile extracurriculare se desfășoară intr-un cadru informal, ce permite elevilor cu dificultăți de

afirmare în mediul școlar să reducă nivelul anxietății și să-și maximizeze potențialul intelectual. Printre
activitatile extrașcolare cele mai indicate pentru cei mici se numără excursiile, drumețiile, vizionările de
filme, piese de teatru sau spectacole de magie. Prin participarea la astfel de evenimente îi ajutăm pe copii
să-și dezvolte abilitățile de comunicare și socializare, de observație, de dezvoltare a culturii, memoriei și
imaginației. Este indicat ca aceste activități să implice direct copilul și să îl ajute să deprindă atitudini
pozitive care în timp să îi fie utile în a se descurca singur în orice situație.
Vizitele programate la muzee, monumente și locuri istorice, case memoriale, unități economice
constituie un mijloc de a prețui valorile culturale, folclorice, istorice și economice ale tării. Ele oferă elevilor
prilejul de a observa obiectele și fenomenele în starea lor naturală, procesul de producție în desfășurarea
sa, operele de artă originale, relațiile dintre oameni și rezultatele muncii lor. Toate acestea stimulează
activitatea de învățare întregesc și desăvârșesc ceea ce elevii acumulează în cadrul lecțiilor.
Vizionarea de filme, spectacole de teatru sau circ, specifice vârstei lor, pot constitui o sursă de
informații, dar în același timp și un punct de plecare în realizarea de către elevi a unor activități interesante.
Aceste activități vor pune elevul în rol de spectator și vor reprezenta pentru el o sursă de impresii puternice:
stimularea afectivității copilului și dragostea pentru artă (cărți, teatru, muzică).
În concluzie, putem spune că activitatea extracurriculară este o componentă educațională valoroasă

și eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să îi acorde atenție adoptând o atitudine creatoare atât în
modul de realizare al activității, cât și în relațiile cu elevii, chiar dacă acestea se desfășoară online, să
permită stimularea creativă a elevilor.
Copiii trebuie lăsaţi să caute ceea ce este nou, să-şi descopere plăcerea de a crea. Grija faţă de timpul
liber al copilului, atitudinea de cunoaştere a dorinţelor acestuia trebuie să fie dominantele acestui tip de
649
activitate. Acestea le oferă destindere, încredere, recreere, voie bună, iar unora dintre ei posibilitatea unei
afirmări şi recunoaştere a aptitudinilor. Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă cu voie
bună cu însufleţire şi dăruire.
Bibliografie:
Cernea Maria, Contribuția activităților extracurriculare la optimizarea procesului de învățământ în
Învățământul primar nr.1/2000, Editura Discipol, București
Ionescu M., Chiș V., Mijloace de învățământ și integrarea acestora în activitățile de instruire și
Vlăsceanu Gheorghe, Neculau Adrian, Școala la răscruce. Schimbare și continuitate în
curriculumul învățământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom, 2002
650
Relaţia dintre educaţia formală, nonformală şi informală
Prof. înv. primar Vrînceanu Nicoleta
Termenul educatie nonformala îşi are originea în latinescul nonformalis preluat cu sensul “ îm afara
unor forme special/ official organizate pentru un anume gen de activitate”. Educaţia nonformală se
realizează prin intermediul unor activitţi opţionale sau facultative.
Acest tip de educaţie, care serveşte unei varietăţi mari de cerinţe de învăţare la tineri şi adulţi are în
vedere:
- educaţia “complementară” (paralelă cu şcoala şi adresându-se elevilor)
- educaţia “suplimentară” (pentru cei care şi-au înterupt prematur studiile)
- educaţia de “substituţie” (pentru cei analfabeţi).
Influenţele educaţiei nonformale se exercită fie prin mijloace şi instituţii tradiţionale (familia,
organizaţii de tineret, case de cultură şi tehnică, muzee, teatre, cinematografe, biblioteci, universităţi
populare, excursi, expoziţii, formaţii cultural-artistice etc.) , fie prin intermediul mass-media.
Acţiunile incluse în perimetrul educaţiei nonformale la vârsta şcolară, prezintă unele trăsături
specifice:
a) Caracterul opţional al activităţilor extraşcolare, în sensul că ele oferă elevilor posibilitatea să
opteze pentru activităţi la alegere.
Activităţile optionale, pe lângă aportul lor la formarea personalităţii, contribuie şi la recreere,
destindere şi reconfortare, la menţinerea capacităţii de efort prin asigurarea odihnei active.
Activităţile extraşcolare ale elevilor răspund funcţiilor importante ale timpului liber:
- informare- să contribuie la îmbogăţirea orizontului de cunoaştiinţe şi informaţii din domeniile
ştiinţei, tehnicii, culturii, artei, literaturii etc.
- formare-dezvoltare- să stimuleze dezvoltarea intelectuală, gândirea creatoare, inteligenţa, spiritual
novator, să cultive talente, valori morale, spiritul de cooperare şi sociabilitate etc.
- destindere-recreere
- divertisment-distracţie
b) Sunt activităţi care corespund intereselor, aptitudinilor, înclinaţiilor elevilor. Cluburile pentru
elevi, cercurile organizate pe diferite specialităţi au ca obiectiv primar ocuparea eficientă a timpului liber,
cultivarea intereselor şi aptitudinilor elevilor.
Pentru a putea descoperi şi cultiva talente, aptitudini, cercul de elevi este costituit, organizat şi condus
prin mijloace pedagogice adecvate scopului pentru care a fost creat.
c) Antrenarea nemijlocita a elevilor la acţiuni în strânsă legătură cu îndrumarea competentă din partea
adulţilor, sunt, de regulă, sau în bună măsură, acţiuni concepute de elevi, care le dau prijelul să-şi
îmbogăţească experienţa socială, să participe la realizarea propriei instruiri şi educaţii.
d) Conţinuturile sunt expresia căutărilor, opţiunilor şi invenţiei elevilor.
Activitaţile de cerc nu trebuie să repete manualul şi programa şcolară.
e) Solicitarea diferenţială şi diversă a elevilor în activităţile extraşcolare în funcţie de aptitudini,
interese, dorinţe, sex etc., ceea ce favorizează individualizarea proceselor educaţionale.
651
f) Marea majoritate a activităţilor extraşcolare nu sunt grevate de evaluări, de măsurări şi aprecieri
care să se exprime în note sau calificative.
g) Educatorii joacă rolurile mai discret, asumându-şi adesea misiunea de animatori sau moderatori.
Activităţile sunt îndrumate şi coordonate de un personal specializat, în strânsă legătură cu elevii, părinţii,
organizaţiile culturale etc.
Raportul educaţiei nonformale cu educaţia formală este unul de complementaritate, atât sub aspectul
conţinutului, cât şi al formelor şi modalităţilor de realizare.
Denumirea de educatie informala provine din limba latină (informis / informalis preluat cu sensul de
„spontan, neaşteptat”).
Acest tip de educaţie se realizează graţie influenţelor cotidiene, prin interacţiunea individului cu alte
persoane în mediul social, cultural, economic ş.a. Sunt influenţe ce se situează în afara unui cadru organizat,
instituţionalizat, provenite din partea întregului mediu de viaţă, a ambianţei familiale, ca şi a celei imediate
(civilizaţie urbană, viaţă a satului, grupuri de vârstă), şi se datorează muncii efectuate, meseriei prestate,
participării la viaţa social-culturală etc. Aceste activităţi nu îmbracă forme explicit educative.
Cele mai semnificative mesaje informale sunt cele emise de mass-media, în special de televiyiune,
de casete şi de filme. Influenţele educative de tip informal au şi anumite aspecte ale vieţii familiale
(exemplul concret al părinţilor, atitudinile manifestate de un gen sau altul etc.).
Educaţia informala include experienţe trăite, idei aplicate sau valori „încercate” în viaţa cotidiană.
Se pare că educaţia informală precede şi depăşeşte ca durată, conţinut şi modalităţi educaţia formală.
În contextul informal de educaţie, iniţiativa învaţării revine individului, educaţia este voluntară, iar
grilele de evaluare sunt altele decât în educaţia formală, competenţa într-un domeniu sau altul fiind criteriul
reuşitei.
Cele trei tipuri de educaţie – formală, nonformală şi informală – chiar dacă câmpuri proprii de acţiune
în ansamblul procesului de educaţie, funcţionalităţii diferite, îngăduie nu numai extensiunea, ci şi o
penetraţie şi o interdependenţă.
Educaţia formală are de căştigat dacă integrează creator influenţele datorate modalităţilor de educaţie
nonformală şi informală. În acelaşi timp, acumulările educative formale pot contribui esenţial la dezvoltarea
şi eficacitatea celorlalte.
Articularea celor trei tipuri de educaţie trebuie să se facă potrivit finalităţilor educaţiei formale.
Educaţia nu se mai poate reduce la instruirea de tip şcolar (formal), instituţiile de învăţamânt ar pierde dacă
s-ar izola de contactul cultural-educativ sau dacă nu s-ar angaja în lupta pentru impunerea valorilor
purtătoare de viitor şi pentru cotracararea unor influenţe sau orientări dăunătoare. Şcoala nu-şi mai poate
permite să ignore mesajele celorlalte tipuri ale educaţiei, bogatele informaţii şi experienţele inedite
acumulate de elevi în timpul liber.
Acestea vin în prelungirea şi întărirea activităţii desfăşurate în procesul instructiv-educativ. În acelaşi
timp, educaţia formală ghidează, completează si corectează achiziţiile obţinute prin intermediul educaţiei
informale şi nonformale, exercită o funcţie integrativă, de sinteză, a diferitelor experienţe trăite.
Cert este că toate cele trei educaţii „paralele”, chiar dacă au propriul câmp de acţiune şi funcţionalităţi
diferite, îngăduie extensiuni şi întrepătrunderi benefice, această articulare conducând la întărirea lor
reciprocă şi la eficientizarea demersului educativ. Cele trei forme se sprijină şi se condiţionează reciproc.
Trebuie recunoscut, totuşi, că, sub aspectul succesivităţii în timp şi al consecinţelor, educaţia formală ocupă
un loc privilegiat, prin necesitatea anteriorităţii ei pentru individ şi prin puterea ei integrativă şi de sinteză.
De amploarea şi profunzimea educaţiei formale depinde calitatea coordonării şi integrării influenţelor
nonformale şi informale.
Că la un moment dat ponderea educaţiei se poate deplasa în favoarea nonformalului sau a
informalului, este adevarat. Depinde când, cu ce se pleacă mai departe şi ce reuşeşte individul să (mai) facă
în continuare.
652
Din punctul meu de vedere relaţia dintre educaţia formală, nonformală şi informală se caracterizează
prin complementaritate, deoarece se completează reciproc şi conduc la un rezultat favorabil pentru elev.
BIBLIOGRAFIE:
1. Cucoş C., „Pedagogie”, Editura Polirom, Iaşi 2002

2. Creţu D., „Psihopedagogie - Elemente de formare a profesorilor”, Editura Imago, Sibiu 1999
3. Jinga I., Istrate E., „Manual de pedagogie”, Editura All, Bucureşti 2006
653
în procesul de formare a elevilor
Prof. Vulcan Ana-Maria
Colegiul Național “Decebal” Deva
Moto: ,,Şcoala trebuie să urmărească tot timpul ca tânărul să părăsească băncile ei nu ca specialist,
ci ca o personalitate armonioasă.’’ (Albert Einstein)
Educația reprezintă un fenomen social fundamental apărut odată cu societatea umană și este specific
fiecărei organiyării socile, îndeplinind funcțiile de informare și de formare a omului din punct de vedere
intelectual, moral, artistic, fizic.
Educația nonformală își are începuturile încă din timpul fondării educației și conține majoritatea
influențelor educațive care au loc în afara clasei, fiind activități extrașcolare sau activități opționale. Are un
caracter mai puțin formal, dar și cu aceleași rezultat formativ. Acțiunile educative plasate în cadrul acestui
tip de educație sunt flexibile și vin în întâmpinarea diferitelor interese, în mod particular pentru fiecare
persoană.
Finalităţile educaţionale ale activităţilor extraşcolare presupun educaţie intelectuală, estetică,
religioasă, moral-civică, patriotică, fizică.
Educaţia intelectuală ocupă un rol central în formarea integrală a personalităţii elevului. Prin
caracterul lor ludic, activităţile extradidactice formează şi modelează inteligenţa elevilor. Ele dezvoltă
totodată curiozitatea ştiinţifică, interesele de cunoaştere, spiritul de observaţie, creativitatea şi nu în ultimul
rând gândirea critică a elevilor. Cadrelor didactice le revine sarcina de a stârni interesul elevilor pentru
participarea la concursuri de creaţie literară, informatică, fizică, chimie, matematică, tehnico-ştiinţifice,
simpozioane şi sesiuni de comunicări ştiinţifice, concursuri naţionale de jocuri logice, concursuri de şah
etc.
Prin participarea la concursuri de cultură şi civilizaţie europeană, concursuri de limbi străine,
festivaluri naţionale de teatru în limbile de circulaţie internaţională, proiecte interdisciplinare, serbări şi
carnavaluri de Ziua Îndrăgostiţilor, Halloween, Crăciun, Paşte, concursuri şi momente artistice dedicate
Săptămânii Francofoniei, Zilei Limbilor Străine sau Zilei Europei elevii se familiarizează cu limba,
cultura, tradiţiile şi obiceiurile altor popoare, creându-se astfel punţi de legătură între civilizaţii. Ei
învaţă să fie toleranţi şi deschişi spre alte culturi şi să respecte valorile culturale ale acestora.
Datorită caracterului lor interdisciplinar, activităţile extracurriculare constituie pentru elevi un prilej
de lărgire a cunoştinţelor de cultură generală, facilitând formarea culturii profesionale şi duc la formarea
competenţelor transdisciplinare.
Educaţia religioasă, componentă extrem de importantă a personalităţii umane, este un alt obiectiv
al educaţiei non-formale. Prin serbarea celor mai importante sarbători din calendarul creştin, elevii îşi
însuşesc cultura religioasă şi se formează în spiritul moralei creştine. Ei sunt astfel ajutaţi şi să îşi
formeze trăsături pozitive de caracter (cinste, sinceritate, omenie, dăruire de sine, respect, frăţie,
solidaritate umană). Activităţi precum vizitarea de audierea slujbelor religioase la sărbători, transpunerea
654
în fapte a unor maxime religioase şi morale, participarea la concursuri de iconografie pe sticlă sunt
deosebit de importante în realizarea educaţiei religioase.
Activităţile extraşcolare contribuie în mod semnificativ la realizarea educaţiei estetice a elevilor,
componentă a educaţiei integrale şi armonioase. Ele sunt activităţi de cultivare a dorinţei de frumos,
iniţiindu-i pe elevi în sesizarea frumosului sub toate aspectele sale, în înţelegerea mesajului unei opere
de artă etc. Vizitele la galeriile de artă şi la expoziţiile de pictură sau sculptură, cercurile artistice
organizate de Clubul Copiilor sau concursurile de artă şi creativitate plastică sau fotografică, concursurile
de sculptură sau de confecţionare de jucării în cadrul atelierelor de creaţie, festivalurile naţionale de
muzică uşoară şi folclor, activităţile cultural-artistice desfăşurate în cadrul şcolii, decorarea sălii de clasă
în funcţie de eveniment şi anotimp, drumeţiile şi excursiile în natură sunt exemple de activităţi care
asigură cadrul de exersare şi cultivare a diferitelor înclinaţii, aptitudini, capacităţi.
O altă dimensiune importantă a personalităţii elevului o constituie educaţia moral-civică.
Un bun cetăţean este şi un bun ecolog, de aceea elevii trebuie îndrumaţi să participe la diferite
concursuri de educaţie ecologică şi protecţia mediului, concursuri naţionale de proiecte de mediu sau la
activităţi de ecologizare a localităţii în care trăiesc şi învaţă, realizându- se astfel şi educaţia pentru mediu
si pentru sănătate a elevilor.
Unul dintre obiectivele cele mai importante ale activităţilor extraşcolare îl constituie cultivarea
sentimentului patriotic. Prin vizite la muzee şi expozitii, prin omagierea celor mai importante
evenimente din istoria neamului nostru şi excursii în oraşele cu un bogat trecut istoric, elevii îşi dezvoltă
sentimentele patriotice, pregătindu-se astfel pentru a deveni buni cetăţeni.
La mare înălţime în topul priorităţii elevilor se află educaţia fizică si educaţia rutieră realizată
prin activităţi extracurriculare foarte atractive : competiţii sportive între clase sau între şcoli, excursii,
drumeţii, concursul Educaţia rutieră – Educaţie pentru viaţă. Pe lângă formarea deprinderilor motrice,
activităţile sportive contribuie si la formarea trasăturilor de voinţă şi de caracter.
Foarte importante sunt activităţile extraşcolare ce au ca obiectiv orientarea şcolară şi profesională.
Consilierea pentru alegerea carierei trebuie sa fie un proces continuu, desfăşurat cu metode şi tehnici
adecvate. Vizitele la expoziţii, întreprinderi şi instituţii, vizionările de filme, casete video, vizitarea de
licee cu ocazia Zilei Portilor Deschise sunt bune prilejuri de formare la elevi a competenţelor necesare
unei bune orientări şcolare şi profesionale.
În concluzie, putem menționa că activităţile extraşcolare generează relaţii de prietenie şi ajutor reciproc
între elevi, educă simţul responsabilităţii şi o atitudine justă faţă de scopurile urmărite. Important este ca
elevii să fie antrenaţi nu numai în desfăşurarea unor asemenea activităţi, ci şi în iniţierea şi organizarea lor.
Valorificarea activităţilor extraşcolare în practica educaţională ar trebui să se producă sistematic şi cu mai
multă eficienţă, pentru dezvoltarea armonioasă a elevilor.
Bibliografie:
Baban, Adriana, Consiliere educaţională, Cluj - Napoca, 2001
Cristea, Gabriela, Pedagogie generală, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2002
Kulcsar, Tiberiu, Factorii psihologici ai reuşitei şcolare, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1987
Stoica Marin, Pedagogie şi psihologie, Ed. Gheorghe Alexandru, 2001
EDICT – Revista educației(ISSN 1582-909X)
655
ACTIVITAŢILE EXTRAŞCOLARE –MIJLOC DE DEZVOLTARE
A CREATIVITAŢII LA VARSTA PREŞCOLARA
Profesor pentru învăţământul prescolar: Zagrean Amalia,
Grădiniţa P. P. PITICOT, localitatea Arad, judeţul Arad.
Trăim într-o lume care se dezvoltă continuu. Grădiniţa are menirea de a transmite valori culturale,
istorice şi sociale la nivelul cerinţelor educaţionale. Datoria educatoarelor, care sunt deschizătoare de
drumuri, este de a-i implica pe copii în diverse activităţi care să coincidă cu societatea de azi. Dintre aceste
activităţi care-i motivează şi le atrag interesul de a participa cu plăcere sunt activităţile extracurriculare.
Activităvile extracuriculare sunt activităţii complementare, activităţi de învăţare realizate la grupă şi
urmăreşte îmbogăţirea informaţiilor primite în cadul activităţii didactice, cultivă interesul pentru
un mod plăcut şi util, contribuind în felul acesta la formarea personalităţii copilului.
Dintre aceste activităţii putem exemplifica:

- organizarea unor jocuri potrivite fiecărui nivel de vârstă;
- vizionarea unor spectacole de teatru;
- serbări şi şezătorii;
- vizite şi plimbării (prin parcuri, grădinii zoologice);
- concursuri ccolare;
- excursii ci tabere;
- activităţii desfăşurate cu scopul ajutării unor persoane aflate la nevoie, în folosul comunităţii locale
şi a protejării mediului înconjurător;
- proiecte educaţionale iniţiate în parteneriat cu anumite instituţii: alte grădinite, şcoala, primăria,
dispensarul, poliţia.
În procesul instructiv-educativ activităţile extracurriculare îl atrag pe copil să participe cu plăcere şi

să fie interesat de activităţile propuse. În cadrul acestor activităţi se transmit copiilor, în mod sistematic şi
organizat informaţii din toate domeniile de activitate: muzicale, literare, plastice accesibile, formându-se
în joc. Are un pronunţat caracter activ – participativ, permiţând copilului să construiască relaţii sociale, să-
simboluri. Fiind cea mai pură formă a gândirii simbolice, are o contribuţie majoră în dezvoltarea
intelectuală.

această societate plină de pseudo- cultură.Activităţile extracuriculare bine pregătite, sunt atractive pentru
orice vârstă, stârnindu-le interesul producându-le bucurie, uşurându-le acumularea de cunoştinţe, chiar dacă
presupun un efort suplinemtar. În cadrul acestor activităţii sunt atraşi şi copii timizi, dar şi cei impulsivi,
656
încăţând astfel să se tempereze în preajma colegilor lor – “copilul care este lăudat învaţă la rându-i să
aprecieze” (D.I. Nolte)
Activităţile extraşcolare joacă un rol deosebit de important în dezvoltarea fizică şi psihică a unui
copil, spun psihoterapeuţii. Prin intermediul acestora, copilul va învăţa să interacţioneze mai uşor cu cei
din jur şi va putea să exceleze în anumite domenii spre care are înclinaţii. Astfel de activităţi îl ajută să-şi
canalizeze energia către lucruri cu adevărat importante şi să-şi dezvolte spiritul de competiţie.
Implicarea copilului într-o activitate extraşcolară trebuie să aibă loc în jurul vârstei de şase-şapte ani.
Aceasta este vârsta la care el începe să descopere lucrurile care îi fac plăcere. În plus, când este foarte mic,
este preocupat mai degrabă de jucării şi nu va da atenţie activităţilor solicitante. Potrivit psihologilor, în
alegerea programului din afara orelor de curs trebuie să se ţină cont şi de opţiunile copilului. În caz contrar,
acesta nu se va implica cu plăcere în activităţile respective. Un alt aspect important este legat de numărul
activităţilor extraşcolare, care nu ar trebui să fie mai mult de două. Aşadar, este de dorit ca acestea să nu-i
ocupe tot timpul liber, ci să-i rămână un interval şi pentru relaxare şi pentru joc.
Obiectivele pe care le-am avut în vedere prin activităţiile extracuriculare propuse au fost stimularea
şi educarea atenţiei, exersarea atenţiei şi mărirea stabilităţii atenţiei, sporirea capacităţii de rezistenţă la
efort, stimularea sensibilităţii estetice.
Rolul acestor activităţii extracuriculare este oferirea copiilor de oportunităţi multiple de recreere,
dezvoltarea spiritului de competiţie, valorificarea potenţialului intelectual şi al aptitudiniilor, stimularea
imaginaţiei creativităţii şi iniţiativei.
În cadrul spectacolelor de teatru relaţiile care se stabilesc între actori şi copii sunt extraordinare,
deoarece actorul interpretează roluri şi reprezintă un izvor de informaţie, iar copii sunt dornici de cunoaştere
fiind atraşi de rolurile interpretate de actori. Noile metode prin care se realizează activitatea instructiv
educativă pun în vedere iniţiativa, fantezia şi contribuţia creatoare a cadrului didactic. Prin activităţi bogate
şi prin considerarea copiilor ca pe nişte oameni în continuă dezvoltare, căutăm cu ajutorul activităţilor
extracurriculare în care îi antrenăm, să le trezim curiozitatea, să le păstrăm viu interesul pentru cunoaştere,
să-i provocăm în a căuta şi descoperii lucruri noi.
Ca o concluzie personală consider că trebuie să încercăm să-I atragem pe copii să participe la activităţi
cu ajutorul tuturor metodelor pe care le putem aborda. Având posibilitatea de a desfăşura activităţi
extracurriculare munca noastră devine un pic mai uşoară deoarece aceste activităţi sunt atractive şi îi
Menirea noastră este de a trezi curiozitatea viitorilor indivizi ai societăţii de ale potolii această
curiozitate şi de ai pregătii pentru viaţă, atât cu ajutorul activităţilor didactice pe care le desfăşurăm la grupă
BIBLIOGRAFIE:
Ciubuc Iuliana, Armonia naturii, Editura Aureo, Oradea, 2011, pagina 110
Mangri. F,Elisei.E, Dorobeti,T, Bucovală.G, Experienţe didactice şi pedagogice de success ,Poarta
Albă , 2010, pagina 230
Dumitru G, Novac.c, Mitracche.A, Ilie.V, Didactica activităţii instructiv –educative pentru
învăţământul preprimar. Craiova. Editura Nova. Pag. 99
657
ROLUL SERBĂRILOR ȘCOLARE
ÎN OPTIMIZAREA RELAȚIEI ELEV-PROFESOR-PĂRINTE
Prof. Înv. Preșcolar Zamfir Cristina
Grădinița nr. 1 Voluntari, Ilfov
• Relaţia profesor-elev
În orice activitate instructiv educativă se stabilesc nişte relaţii între educat şi educator,(profesor-elev,
elev-părinte, profesor-părinte), relaţii care de-a lungul timpului au evoluat, sau transformat pentru a atinge
finalitatea educaţiei – formarea şi dezvoltarea personalităţii copilului.
În procesul de reformă care se desfăşoară mai repede sau mai încet, dar obligatoriu, relaţiile
interumane din şcoli au suferit modificări datorită contextului socio-economic, dinamicii sociale,
expectanţelor elevilor.
Pentru ca o relaţionare umană să fie de calitate şi să-şi atingă scopul este necesară o acţiune
permanentă, în care pertenerii oferă şi primesc alternativ, se respectă reciproc,au încredere unii în alţii,
comunică în permanenţă, îşi exersează abilitatea de a comunica şi se manifestă deschis unii faţă de alţii.
Activităţile extracurriculare au un rol complementar faţă de activităţile didactice şi datorită
specificului lor: participarea benevolă, desfăşurarea după terminarea programului şcolar, valorificarea
aptitudinilor şi intereselor, dezvoltă un alt gen de relaţii între profesor şi elev. Pentru că nu se impun reguli
extrem de riguroase, spaţiul de desfăşurare este diferit faţă de cel din clasă (elevul nu mai este obligat să
stea în bancă), atmosfera este relaxantă, relaţia dintre profesor-elev capătă noi valenţe:
- profesorii devin mai apropiaţi de elevi, încercând să-i cunoască mai bine, să le descopere laturi
ascunse ale personalităţii, să le dezvolte dragostea şi gustul pentru activităţile din afara clasei, să-i facă să
simtă că este un partener de activitate şi nu un „magister” extrem de serios şi nepermisiv;
- profesorul dă elevului sentimentul de egalitate care înseamnă acceptarea necondiţionată şi
respectarea fiecărui elev;
- în faţa unui profesor diferit faţă de cel de la clasă (mai binevoitor, mai indulgent, mai „simpatic”)
elevii dezvoltă sentimente de încredere, renunţă la teama de a fi apostrofaţi sau chiar pedepsiţi, se simt
valorizaţi şi capătă o nouă identitate;
- profesorul va structura relaţia cu elevul pe colaborare şi cooperare, în felul acesta elevul va prinde
curaj, încredere în forţele proprii şi îşi va dezvolta o stimă de sine crescută;
- încurajarea, susţinerea permanentă şi valorificarea potenţialului creativ al elevului de către profesor,
determină elevii să participe motivaţi la activităţile extracurriculare şi să-şi dorească să fie pareteneri şi la
alte activităţi;
- lăsând elevul să se manifeste liber şi original, profesorul devine o „călăuză” îndrăgită, respectată şi
acceptată;
658
- naturaleţea comportării profesorului, prietenia neexagerată, seriozitatea fără a genera încordare,
impunerea fără a enerva şi irita elevul, fac din relaţia profesor-elev o punte spre rezultate bune şi succes,
un cadru de exprimare liberă;
- profesorul este cel care descoperă resursele, bogăţia interioară, potenţialul creativ al elevului,
aptitudini şi abilităţi necunoscute, fapt ce face din elev un admirator al profesorului, un executant al
cerinţelor impuse, dar nu fără o filtrare personală.
Tactul pedagogic al profesorului manifestat în contact cu elevul şi cu universul său lăuntric,
apropierea sinceră faţă de acesta, arta de a pătrunde în conştiinţa fiecărui elev şi de a prevedea reacţia
posibilă, elimină barierele comunicării şi blocajele afective ce pot interveni în această relaţie.
Profesorul are menirea, mai ales în serbările şcolare, de a relaţiona cu fiecare elev în parte,
respectându-i unicitatea, dar şi de a uni şi mobiliza toţi elevii pentru a deveni un întreg ce poate şi trebuie
să fie „dirijat” spre atingerea performanţei.
Pentru a depăşi teama de nereuşită, de eşec, de confruntare cu greutăţi, elevii vor fi antrenati la
pregătirea serbărilor (scenarii, costume, decoruri, recuzită), la luarea deciziilor pe termen lung şi imediat,
să fie informati în permanenţă despre progresele realizate la fiecare repetiţie şi despre avantajele muncii
lor.
• Relaţia profesor-părinţi
Calităţile descoperite la fiecare elev şi dezvoltate în serbările şcolare trebuie fructificate mai departe
şi în familie, familia fiind considerată de către şcoală un partener de nădejde în actul educaţiei.
Participarea la activităţile şcolare în care copiii lor sunt protagonişti, ajută părinţii să descopere că au
în faţă un alt copil, înzestrat cu talent, apreciat de către comunitate.
Implicarea părinţilor în viaţa şcolii este benefică şi chiar necesară.
Părinţii vor vedea în profesor o persoană apropiată de sufletul copiilor, dornică să descopere şi să
valorifice individualitatea copiilor.
Comunicând deschis cu părinţii, profesorii îi ajută să cunoască şi să aprecieze mai bine aptitudinile
şi abilităţile copiilor, rolul pe care aceştia îl au în educaţia lor şi importanţa stabilirii unei relaţii permanente
cu şcoala.
Informând părinţii despre rezultatele pozitive obţinute de către copii la diferite activităţi
extracurriculare îi vor face să se simtă mândri şi să trăiască bucuria de a-şi vedea copilul împlinit chiar dacă
nu este cel mai bun la carte.
Relaţionând cu profesorii, părinţii vor primi informaţii despre activităţile la care participă copiii,
despre rezultatele obţinute, despre comportamentul lor la alte activităţi decât cele de la clasă, informaţii
care îi vor ajuta să continue actul educaţional început la şcoală şi să-i îndrume în direcţia valorificării
aptitudinilor, abilităţilor şi intereselor.
• Relaţia elev-părinte
Prin participarea părinţilor la serbările şcolare, copilul va simţi că părinţii îi sunt aproape, că îi
apreciază munca, că se bucură împreună cu el şi nici o satisfacţie nu poate fi mai mare pentru un copil decăt
lauda şi aprecierea profesorului, dar în acelaşi timp aplauzele şi chiar lacrimile din ochii părinţilor.
De cele mai multe ori, când evoluţia copiilor are loc pe o scenă, părinţii sunt mai emoţionaţi decât
aceştia, trăiesc cu intensitate momentele spectacolului şi aplaudă cu frenezie finalul.
Împărtăşind succesul sau uneori chiar insuccesul copiilor, părinţii vor deveni mai apropiaţi de aceştia,
mai înţelegători, mai dornici de a accepta chiar şi anumite comportamente indezirabile, convinşi fiind că
orice investiţie în dezvoltarea personală a copiilor nu este zadarnică.
659
În concluzie, putem spune că triada, elev-profesor-părinte, are un rol deosebit în educaţie,
colaborarea dintre aceşti trei factori contribuind la atingerea finalităţii educaţiei - formarea, dezvoltarea şi
modelarea personalităţii elevului.
660
Prof. pentru înv. preșcolar Zanfir Cristina Mihaela
Grădinița cu Program Prelungit Nr. 28, Ploiești
Educatia prin activitatile extrașcolare urmareste identificarea si cultivarea corespondentei optime

dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viata civilizat, precum si stimularea comportamentului
creativ in diferite domenii. Aceste activități promovează dezvoltarea fizică, cognitivă și emoțională, iar ele
joacă un rol important în formarea personalității copiilor.
Dezvoltarea Socială și Emoțională
Studiile arată că implicarea copiilor în activități extrașcolare poate avea un impact pozitiv asupra
dezvoltării lor socio-emoționale, cum ar fi îmbunătățirea stimei de sine, a abilităților de comunicare și a
empatiei față de alți copii (Flick et al., 2020). Aceste activități oferă oportunități pentru copii să
interacționeze cu colegii lor, să dezvolte abilitățile sociale și să învețe cum să colaboreze într-o echipă.
Un exemplu concret care ilustrează importanța activităților extrașcolare în educația preșcolară este
cel al unui copil numit Maria. Maria era o fetiță timidă și retrasă, care nu vorbea prea mult cu alți copii și
avea dificultăți în a-și exprima emoțiile. Părinții ei erau îngrijorați și căutau o soluție pentru a o ajuta să-și
dezvolte abilitățile sociale și emoționale.
Într-o zi, Maria a fost înscrisă într-un program de dans, unde a fost încurajată să danseze și să
interacționeze cu alți copii. În timpul programului de dans, Maria și-a făcut prieteni noi și a început să-și
dezvolte încrederea în sine. De asemenea, ea și-a descoperit pasiunea pentru dans și a început să se exprime
prin mișcări și expresii faciale. Acest exemplu ilustrează modul în care activitățile extrașcolare pot ajuta
copiii să-și descopere pasiunile și să-și dezvolte abilitățile sociale, emoționale și fizice într-un mod
distractiv și interactiv.
Dezvoltarea Fizică
Activitățile extrașcolare promovează dezvoltarea fizică a copiilor. Aceste activități îi încurajează să
fie activi, să se miște și să își petreacă timpul în aer liber. Conform unui studiu realizat de Trudeau și
Shephard (2008), activitățile care implică efort fizic regulat au un impact pozitiv asupra sănătății copiilor
și previn obezitatea infantilă.
O activitate extrașcolară desfășurată la grupa mica a fost: Yoga pentru copii. Preșcolarii au fost
încurajați să participe la o serie de exerciții simple de yoga, care să le ajute să se concentreze și să se
relaxeze. Aceste exerciții au fost adaptate la nivelul de dezvoltare al copiilor și au fost organizate într-un
mod interactiv, prin intermediul poveștii “Ursulețu-i supărat”.
Această activitate a contribuit la dezvoltarea abilităților de concentrare, la reducerea nivelului de stres
și anxietate, la dezvoltarea coordonării și a motricității fine la copii.
Dezvoltarea Creativității
Activitățile extrașcolare le oferă preșcolarilor oportunitatea de a-și exprima imaginația și creativitatea
prin artă, muzică sau teatru. Participarea la astfel de ateliere îi ajută pe să-și dezvolte abilitățile artistice și
să-și îmbunătățească capacitatea de a gândi în mod inovator.
661
Oferind o gamă largă de experiențe și posibilități, activitățile extrașcolare pot ajuta la încurajarea
creativității și a gândirii critice, la dezvoltarea abilităților de comunicare și la îmbunătățirea performanțelor
academice. În plus, activitățile extrașcolare pot fi o modalitate importantă de a spori diversitatea culturală
și de a construi relații interpersonale pozitive. Prin urmare, învățarea nu ar trebui să se limiteze doar la sala
de clasă, ci ar trebui să fie extinsă și în afara acesteia, prin participarea la activități extrașcolare, care sunt
esențiale pentru a ajuta copiii să-și atingă întregul lor potențial.
Bibliografie:
Flick, L. B., Ortiz, M., & Sánchez, B. (2020). An investigation of the relationship between early
childhood education program quality and children’s extracurricular participation. Early Childhood
Research Quarterly, 52, 167-177.
Trudeau, F., & Shephard, R. J. (2008). Physical education, school physical activity, school sports and
academic performance. International Journal of Behavioral Nutrition and Physical Activity, 5(1), 10.
662
ACTIVITĂȚILE EXTRAȘCOLARE – O FEREASTRĂ SPRE LUME
Prof. înv. primar Zanfirescu Cristiana-Georgeta
Școala Gimnazială Bircii-
structura Școala Gimnazială ”Ion Popescu Negreni”
oameni în a căror formaţie caracterul şi inteligenţa se completează pentru propria evoluţie a individului. În
şcoala contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea
la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii copiilor. În acest
cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic şi socioafectiv,
pentru o cât mai uşoară integrare socială.
sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului. Educaţia extracurrriculară (realizată dincolo de
procesul de învăţământ) îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii copiilor noştri. Educaţia
prin activităţile extracurriculare urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei optime dintre
aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ in
în contact direct cu obiectele si fenomenele din natura. Trebuinţa de a se juca, de a fi mereu în mişcare, este
tocmai ceea ce ne permite să împăcăm şcoala cu viaţa.
acestora trebuie sa fie dominantele acestui tip de activități. Acestea le oferă destindere, încredere, recreere,
copiii spre unele domenii de activitate: muzica, sport, poezie, pictura. Excursiile si taberele şcolare
663
dezvoltării elevilor. Se ştie ca începand de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinte
punându-i in contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Activităţile de acest gen au o deosebită
influenţă formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii, tabere. Fiind axate în
principal pe viața în aer liber, în cadrul acţiunilor turistice, elevii își pot forma sentimentul de respect și
dragoste față natură, față de om și realizările sale. La vârsta şcolară, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li
se arata sau li se spune în legatură cu mediul , fiind dispuşi să acţioneze în acest sens.
influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal – pregătirea copilului
pentru viaţă.. Realizarea acestui obiectiv depinde, în primul rând, de educator, de talentul său, de dragostea
de care dispune clasa de elevi .
Bibliografie:
Cernea, Maria, „Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ”,
Crăciunescu, Nedelea, „Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar”,
Ionescu, M., Chiş, V., „Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
664
Proiecte pedagogice în învățământ
PROF. ZUBCU ANA
GRĂDINIȚA P. P. NR. 36, TIMIȘOARA
Educaţia reprezintă un sistem al vieţii sociale sensibil la mesajele viitorului; viitorul fiind acţiunea
actuală asupra condiţiilor date, o anume transformare, inovare şi schimbare, a crea premise şi nu a impune
soluţii unilaterale. Societatea contemporană generează inovaţii numeroase şi variate, pe diverse planuri
(sociologic, pedagogic, economic, tehnic). Inovaţiile din învăţământ reprezintă un proces deosebit de
complex ce presupune dezvoltare, schimbare, reformă, modernizare, perfecţionare.
Inovarea pedagogică este o mişcare de la tradiţie la modernitate, prin introducerea unor schimbări, în
scopul creşterii eficienţei procesului de instruire şi formare a personalităţii omului contemporan.
Implementarea inovaţiilor în învăţământ se realizează prin reforme educaţionale sau prin introducerea
diferitelor schimbări la nivel structural şi funcţional în scopul perfecţionării procesului educaţional.
Procedeele tehnice de aplicare a inovaţiilor sunt:
• remanierea, care vizează schimbări de structură, ca spre exemplu noua structură a învăţământului
liceal şi superior;
• substituirea, de exemplu, înlocuirea unui manual cu altele mai moderne (manuale alternative);
• restructurarea, spre exemplu a planului de învăţământ, prin introducerea unor noi discipline
(informatica, ecologia);
• adăugarea, adică introducerea unor elemente noi în învăţământ, a planurilor cadru, a calculatorului
ş.a.;
• eliminarea unor forme învechite cum sunt relaţiile autoritare şi înlocuirea lor cu cele democratice în
relaţia profesor-elev.
Inovaţia educaţională este o schimbare cu caracter deliberat şi voluntar, este o operaţie al cărei
obiectiv este de a determina instalarea, acceptarea şi utilizarea unei schimbări. După Lazăr Vlăsceanu,
inovaţia în învăţământ se poate realiza prin reforma educaţională şi schimbarea pedagogică. Prima
desemnează un tip de inovaţie structurală şi sistematică – sistematică şi structurală, care afectează
funcţionarea şi raporturile structurale din întregul sistem de învăţământ, având totodată referinţă
intersistemică.
A doua formă de realizare urmăreşte „îmbunătăţirea sau modernizarea practicii educaţionale, conform
cu obiective predeterminate.” În viziunea autorului, cele două se pot corela în cadrul unui proces de inovare
planificat. Aşadar, inovaţia în învăţământ constă în acceptarea, instalarea şi utilizarea unei/unor schimbări
cu efecte pozitive asupra activităţii educaţionale ulterioare. Inovaţiile nu au valoare în sine şi pentru sine,
ci numai atunci când se pot „integra şi articula în contextul general al sistemului educaţional, sincronizându-
se cu logica acestuia” (M. Bocoş).
Dacă inovaţiile presupun un factor de masă critică, reprezentând gradul de presiune care se exercită
în favoarea schimbării, şi un factor de prag critic, respectiv, o anumită investiţie de resurse umane,
temporale etc., atunci putem vorbi de următoarele tipuri de inovaţii în şcoală (adaptare după A.M.
Huberman):
665
1. Inovaţii materiale, care vizează mediul educativ şi echipamentul şcolar: sălile de clasă,
laboratoarele, cabinetele, mijloacele de învăţământ, manualele, cărţile ş.a.m.d.
2. Inovaţii „de concepţie”, referitoare la modalităţile de proiectare şi organizare a procesului

instructiv-educativ, la întregul curriculum şcolar şi la componentele acestuia: conţinutul învăţământului,
strategiile de predare şi învăţare, strategiile de evaluare etc.
3. Inovaţii legate de conduita interpersonală, care vizează atât rolurile şi relaţiile dintre cei doi poli/
factori ai binomului educaţional – educatori şi educaţi, cât şi relaţiile stabilite între cadrele didactice (de
exemplu, colaborarea pentru realizarea unor cercetări pedagogice, pentru organizarea de cercuri şcolare pe
arii curriculare sau cu caracter interdisciplinar, pentru creşterea randamentului şcolar etc.), relaţiile dintre
educatori, educaţi şi personalul administrativ ş.a.m.d.
Conceptul de reformă este un concept complex, care poate fi nuanţat şi analizat din perspectiva
diferitelor domenii: istorie, sociologie, filozofie, politologie, economie, drept, ştiinţele educaţiei. Prin
dimensiunile şi deschiderile sale multiple, de ordin istoric, sociologic, economic, juridic, reforma are un
puternic impact psihologic şi psiho-social. Ea poate fi definită ca acţiune de amploare, care implică
modificări majore de structură şi strategie, constituind o opţiune politică.
Aşadar, reforma învăţământului reprezintă o inovare macroeducaţională care acţionează asupra

macrosistemului, adică asupra tuturor componentelor structurale şi funcţionale ale învăţământului, vizând
restructurarea integrală sau cvasiintegrală a acestora – a obiectivelor, structurilor, conţinuturilor şi
strategiilor educaţiei. Astfel, logica reformatoare proiectează o dinamică proprie a inovaţiei educaţionale,
pe circuitul unor valori sociale complexe, structurale şi sistematice, pe baza următoarelor schimbări:
• schimbarea orientării sistemului educaţional;

• schimbarea structurii sistemului educaţional;
• schimbarea conţinutului procesului educaţional.
Între cele două forme ale inovaţiei se stabileşte o legătură strânsă, în sensul că reforma învăţământului
nu este posibilă în absenţa inovaţiei microeducaţionale relevante, sistematice şi coerente, iar, pe de altă
parte,acestea sunt jalonate de liniile generale ale reformei. Pentru perfecţionarea instruirii şi formării şi
pentru realizarea reformei învăţământului, este necesar să se elaboreze strategii de difuziune, extindere,
generalizare şi implementare a inovaţiilor realizate în anumite „puncte” ale sistemului de învăţământ,
întrucât ele nu pot apărea dintr-o dată în întreaga reţea educaţională.
Ca instituţie specializată, reformele asigură un regim uniform inovaţiilor, legea fiind nucleul în jurul
căruia întreaga reformă gravitează, sursa care conferă autoritate şi operativitate inovaţiilor.
În vederea producerii, acceptării, introducerii şi generalizării inovaţiilor educaţionale, se impune

realizarea unei pregătiri adecvate, teoretice şi practice, a cadrelor didactice, în cadrul celor două subsisteme
de pregătire şi perfecţionare a lor: cel al formării iniţiale şi cel al formării continue.
BIBLIOGRAFIE:
* Cazacu, Aculin: Sociologia educaţiei, Editura Hiperion XXI , Bucureşti, 1992.

* Ionescu, Miron: Inovaţia în educaţie şi în învăţământ, în revista ,,Învăţământul primar” nr.2-
3/2003, Editura Miniped, Bucureşti.
* Marin, Stoica: – Pedagogie şi Psihologie pentru examenele de definitivare şi grade didactice,
Editura Gheorghe Alexandru, Craiova, 2002.
* Vlăsceanu, Lazăr: Decizie şi inovaţie în învăţământ, E.D.P., Bucureşti, 1979.
666
Școala Altfel - oportunitate de dezvoltare a copiilor
Profesor Zugravu Constanța - Laura
Colegiul Tehnic ”Costin D. Nenițescu„ Brăila
Activitățile din Școala Altfel„ sunt puncte nodale în parcursul formării elevului, deoarece acestea
concretizează și fac cunoștințele operaționale.
Activitățile sunt planificate în consiliul clasei, pentru a consolida, sprijini parcursul curricular al
fiecărui elev, în vederea promovării realizării depline a acestuia în conformitate cu obiectivele educaționale
ale școlii.
În alegerea activităților suplimentare, școala urmează un criteriu educațional-cultural precis. Din
acest motiv, ele sunt limitate ca număr, atent pregătite la nivel didactic, inserate punctual în diferitele faze
ale traseului, desfășurate în mediul școlar sau în diferite locații, urmate de conexiuni și evoluții adecvate,
care dau elevilor conștientizarea faptului că toate aceste momente integrează conținutul diferitelor
discipline, îi fac să-și perceapă bogăția și interconectarea, într-o viziune sistemică, promovând unitatea
cunoașterii.
Realizarea acestor activități este încredințată în principal competenței personalului didactic pentru
realizarea cât mai potrivită a obiectivelor educaționale și de formare și pentru stilul relațional care
caracterizează unitatea de învățământ.
Activitățile din ”Școala Altfel„ pot fi realizate sub diferite forme cum ar fi:
Ieșiri educaționale
Ieșirile educaționale sunt importante pentru că pun elevul în contact direct cu realitatea naturală,
istorică, artistică, umană care îi permite să construiască conexiuni eficiente la nivel cognitiv-operațional cu
ceea ce a învățat în școală. În acest sens, el poate vedea desfășurarea vieții și a muncii omului în timp, poate
reflecta asupra ei cu mai mult interes și poate înțelege complexitatea acesteia prin diferitele forme de
cunoaștere.
Tururi
Tururile ghidate sunt considerate de școală ca o oportunitate de a aduce elevul împreună cu realitatea
ecologică și umană și de a stabili descrierea și interpretarea făcută de un artist, un om de știință, un operator,
un ghid.
Planificarea tururilor ghidate își propune să profite de oportunitățile de a oferi această experiență
elevilor, astfel încât, prin viziunea operelor produse de alți oameni, aceștia să dobândească capacitatea de
a compara produsele culturale, de a construi o atitudine critică și interpretativă la nivel personal și de a-și
maturiza propriul simț estetic.
Participarea la spectacole
Școala încurajează participarea la spectacole promovate de organisme externe prin efectuarea unei
selecții atente a numeroaselor propuneri. Acesta ia în considerare spectacolele teatrale, inclusiv cele în limbi
străine, experiențe deosebit de bogate la nivel uman și cultural, astfel încât elevii să poată întâlni autori
calificați, să vadă versatilitatea umană în expresiile sale, de asemenea, îmbunătățită de mass-media.
667
Participarea la activități sportive
Școala promovează participarea la aceste activități în colaborare cu alte școli. Se crede, de fapt, că
educația fizică și sportivă pentru valoarea educațională considerabilă, creează armonie și bunăstare în
persoană, îl face pe elev sigur și puternic pentru a se măsura cu obstacole, capabil să concureze cu echilibrul,
să acționeze într-o echipă.
Există numeroase avantaje ale implicării extracurriculare. Aceste activități îi pot ajuta pe copiii de
vârstă școlară în următoarele moduri.
Îmbunătățește dezvoltarea socială și insuflă un sentiment de apartenență

Activitățile extracurriculare îi ajută pe copii să-și dezvolte abilitățile sociale de care vor avea nevoie
ca adulți. Acestea oferă oportunități de conducere, cooperare și interacțiune.
Cluburile asociate cu anumite medii culturale sau credințe pot oferi copiilor o comunitate de colegi,
ceea ce poate fi deosebit de benefic pentru eleviii din medii similare. Pe de altă parte, extracurricularele pot
oferi, de asemenea, copiilor posibilitatea de a interacționa cu oameni diferiți de ei înșiși, extinzând viziunea
lor asupra lumii.
Îmbunătățește stima de sine și construiește interese și abilități
Varietatea largă de activități extracurriculare disponibile permite copiilor să-și găsească pasiunile și
talentele. Acestea îi pot ajuta pe copii să-și dezvolte un sentiment robust de sine. De fapt, stima de sine
îmbunătățită este unul dintre cele mai raportate beneficii ale activităților extracurriculare.
Demonstrându-și amploarea intereselor sau angajamentul față de o anumită disciplină,
extracurricularele pot ajuta, de asemenea, copiii mai mari să reușească atunci când vine vorba de admiterea
la facultate sau de piața muncii.
O mai bună sănătate mintală
Atât stima de sine, cât și sentimentul de apartenență contribuie la beneficii mai generale care implică
sănătatea mentală și psihosocială. Un studiu a constatat că adolescenții care au participat la activități
extracurriculare au demonstrat niveluri mai ridicate de satisfacție față de viață și optimism și niveluri mai
scăzute de anxietate și simptome depresive.
Acești adolescenți au raportat, de asemenea, mult mai puțin timp de agrement al ecranului, care a fost
asociat cu invers: niveluri mai scăzute de satisfacție cu viața și optimismul și niveluri mai ridicate de
anxietate și simptome depresive.
Obiceiuri pozitive
În cele din urmă, activitățile extracurriculare îi ajută pe copii să dezvolte obiceiuri pozitive care să-i
așeze bine pe tot parcursul vieții și să contribuie la sănătatea și bunăstarea lor generală. Acestea includ:
• Abilități de gestionare a timpului
• Implicarea comunității
• Dezvoltarea structurii și a rutinei
• Persistența și urmărirea
Adolescenții implicați în activități extracurriculare tind să obțină note mai bune și o orientare mai
bună în viitoarea carieră.
668
CUPRINS
NEGULESCU ANCA-MIHAELA 3
NEICU-V.-BIANCA-OANA 5
NENCU KARINA-MIHAELA 6
NICA DORINA 8
NICA ELENA-LOREDANA 11
NICA DAIANA-CRISTINA 13
NICHIFOR MIHAELA-ROXANA 15
NICHITA MARIANA 17
NICOLAE CRISTINA 18
NICOLAI ANGELA 20
NICOLOVICI CONSTANTIN 22
NICULET CLAUDIA 24
NICULET MARIA-CRISTINA 26
NISTOR ELENA 28
NISTORESCU ELENA ALEXANDRA 30
NITU NICOLETA 32
OANA OANA 34
OANCEA NICOLETA 35
OANTA IONELA 37
OARGA MAGDALENA-RUXANDRA 39
OLA LILIANA 41
OLAH IONELA-COSMINA 43
OLENICI LILIANA 45
OLTEANU ILEANA-ALINA 47
OLTIANU LILIANA 49
OMER FERIHAL 51
ONACI ANA-MARIANA 53
ONEA ELENA-ANCUTA 56
ONIȘOR ANDREA 58
OPREA ELENA. CURCULESCU MARIOARA 59
OPREA ELENA 62
OPREA EMILIA 63
OPREA IONELA 66
OPREA NELUTA 68
OPREA-ROESCU MARIA-MIRELA 70
OROȘ ANDRA-ROXANA 71
ORZAN ADRIANA 74
PADUREAN ROXANA-BIANCA. PADUREAN CLAUDIA 76
PANAIT PETRONELA 78
PANTEA NELA 80
PANTEA PAULA-GEORGETA 82
PARAIAC NICOLETA-DANIELA 84
PARASCHIV CORINA 86
PASĂRE DANIELA 89
PASULA SVETLANA 92
PAȘCA ADELA-ANA 94
PATRASCOIU-VOCHITA-ADRIANA 97
PATRAUCEANU ROXANA-GABRIELA 99
PATRU LIVIA 100
PAUN CRINA 102
PÂRVU CRISTIANA 105
PERICICĂ ALINA 107
PERTA LIVIA-RAFILA 109
PESCARU ANDRA 111
PETER IZABELA 113
PÉTERFI ANTÓNIA – IMOLA 115
PETRACHE ANA-MARIA 117
PETREA CAMELIA 119
PETREA LUMINITA 120
PETREA VERONICA 122
PETRICĂ ERIKA MARIA 124
PETRICELE IOANA-LUCIANA 126
PETROSEL MARIA-MALINA 128
PETRUSE ALEXANDRA CARLA 129
PETRUT RALUCA 132
PETRUTA RALUCA-EMILIA 134
PINTEA MIRELA 136
PINTEALĂ-SĂVIUC LAVINIA-ROXANA 137
PIRGHIE DULCINEEA 139
PISICĂ RODICA 141
PISLARU MIHAELA 143
PLĂCINTAR ANGELA-CARMEN 145
PLESA MAGDALENA 147
PLOSCA COSMINA 149
PLUTA ELENA-MADALINA 155
POJAR AFINIA 157
POLHAC IULIANA 159
PONTA DACIANA-LAURA 161
POP ELENA LUMINIȚA 163
POP ELENA-LUMINITA 165
POP FLAVIA 167
POP NICOLETA-LOREDANA 170
POP RIBANA AMALIA 172
POPA AURICA 174
POPA CAMELIA 176
POPA CRISTINA 178
POPA DORINA 180
POPA ION 182
POPA ISABELA 184
POPA MARIA-LILIANA 186
POPA MARIANA GINA 188
POPAN MIHAELA 190
POPESCU CAMELUTA 191
POPESCU IOANA-GEORGIANA 194
POPESCU MARIA 196
POPESCU MARICICA. CARAZA CLAUDIA 198
POPESCU MIRELA 200
POPESCU NADIA-FLORENTINA 202
POPEZ ELENA-STEFANIA 204
POPOVICI ADINA 206
POPOVICI ALINA 208
POPOVICI HORIA 211
POPOVICI SPERANTA 213
POP-ROSCA LENUTA-CRISTINA 215
PORFIR IONELA 218
PORUMB ANDREEA 220
PRECUB FLAVIA-CORINA 221
PRECUP MARIA 222
PREDA MONICA 224
PREDOI ADINA 226
PRUNDEANU CIPRIAN 228
PRYKOP ADRIANA 230
PUCULETE ARETIA 232
PURCĂREA CRISTIANA-MIHAELA 234
PURECA ELENA-EMANUELA 236
PURENCIU MIHAELA 238
PURICE-CRAIESCU-DANIELA 240
PUSCAS NICOLETA 242
PUSKÁS-BAJKÓ ALBINA 244
PUȘCAȘ HAJNAL-EVA 246
RADU CARMEN-ILEANA 248
RADU FLORENTINA 250
RADU GINA-VIORICA 251
RADU OANA-MARIA 253
RADUCU COSTINELA 255
RADUTA NORICA-LILIANA 257
RAFIRA ALINA 259
RAICU ALEXANDRA-MĂDĂLINA 261
RALEA DANIELA 263
RALEA MIHAELA MARIA 265
RASTEANU IONELA 266
RASURA MARIANA 267
RĂDULESCU MARIA NARCISA 269
RĂSTEANU IONELA 271
RĂU LOREDANA MONICA 272
RĂVEANU MONICA 273
RENGLE MARINA 275
RETEGAN MIHAELA 277
RIGDA ENIKO-CSILLA 278
RIZEA MARIANA 280
ROBACIU NELI-STEFANIA 282
ROMAN ADINA-MIHAELA 284
ROMAN DOINA 286
ROMAN IOANA MARIA 288
ROMANIUC CARMEN 290
ROSTAS ALISA-MARIA 291
ROTARU GABRIELA 293
ROT-RUXANDRA. TIFREA-DOINA 295
ROTZHEIM-LUCIA-MARUSIA 297
RUJOIU DANA ALICE 299
RUS ANDREEA DANIELA 301
RUSAN CARMEN-LIA 303
RUSCANU ALINA 305
RUSNEAC ANCA-GHEORGHINA 307
RUSU ELENA 309
RUSU MARIA MAGDALENA 311
RUSU SIMONA 313
SABADOS FLORINA-DIANA 315
SABAU SIMONA-ZINA 317
SACHELARU CAMELIA MARIA 319
SADOVEAC ALINA 321
SALE CLAUDIA ALEXANDRINA 323
SALE PATRICIA 325
SAMARTEAN MARIA LILIANA 326
SAMSON CRISTINA 328
SANDA MIHAELA-LARISA 330
SANDRU FLORENTINA 332
SANDRU VIOLETA 334
SANDULESCU MIHAELA. BATALAN LILIANA-CRISTINELA 338
SAVU ADRIANA 340
SAVU-NEDA-IOANA-FLORENTINA 342
SCORTESCU MIRELA 344
SCUTARU ELENA. SCUTARU CRISTINEL 347
SECIU ADRIANA 349
SECOSAN NICOLETA 350
SERBAN MARIANA 353
SEREU CAMELIA-CORINA 355
SIDOR SILVIA 357
SIMIN LIDIA-NICOLETA 359
SIMION ELENA-MIHAELA 361
SIMION ROZAURA 363
SIMIONESCU SIMONA 365
SIMON HAJNAL 367
SIMU SVETLANA 369
SIPOS LACRIMIOARA-ADINA 371
SIRGHIE MIHAELA 373
SÎRBU ANDA DORINA 375
SMARANDACHE ADRIAN 378
SMARANDACHE OANA 380
SMEUREANU VIORICA MARIA 382
SOFELEA SIMONA-MIHAELA 383
SOITARIU MARILENA 384
SOLCAN TRANDAFIRA 386
SPIRIDON ION 388
STAN CAMELIA-MARIA 390
STAN DIANA 393
STAN ROXANA 395
STANCIU NICOLETA-ANGELICA 397
STANCU DENISA-IULIANA 399
STANCU ELIZA-CARMEN 400
STANILA LUCI 403
STANILA MARIANA 405
STAVARACHE ALEXANDRA- OLIVIA 407
STĂNILĂ LUCI 408
STEFAN LIVIOARA 410
STEFAN MARINELA-OLIVIA 412
STEFAN MARIOARA 414
STEFANESCU EUGENIA-LILIANA 416
STOCHITA ELENA 417
STOIAN CORINA-ELENA 419
STOIAN NICOLETA-CATALINA 420
STOICA ELENA DESPINA 422
STOICAN GEORGE-BOGDAN 424
STROE DANIELA 426
STRUBER EVA 428
STURZA PETRONELA-NICULINA. OLEA MARIA-ADRIANA 431
SUCIU MALINA-CRINA 433
SUDITU ALINA-ELENA 434
SURUGIU ALINA. CINCA BIANCA MARIA 436
SZABO ATTILA MIHAI 438
SZANTO ERIKA-OLGA 441
SZIGETHY SONIA 442
SZIGYARTO KORNELIA 444
SZILAGYI AMALIA-IREN 446
ȘANDOR FLORICA 447
ȘERBU VERONICA IULIANA. NECULA ANGELICA IULICA 449
ȘORTAN MARIUS 451
ȘTEFAN FLORENȚA 453
ȘTIRBU MARIA MAGDALENA 455
TABLA MIHAELA 457
TAHIR LUIZA VERONICA 459
TAIFAS CRISTINA-CATALINA 462
TALIANU GABRIELA 464
TAMAS TEODORA-ANCA 466
TANASA GABRIELA 467
TANASE IOANA 468
TANCZOS VIKTORIA-ANNA 470
TANIA ROMAN 471
TARTA GABRIELA 473
TATIANA ZAHARIA 475
TEASCU AURORA-BIANCA 477
TECA LILIANA 479
TELCEAN MADALINA-ANDRADA 481
TEOFIL MARIA-MAGDALENA 482
TERTEA RALUCA 484
THEODORA CIUREZU 486
TIRZIU CLAUDIA 488
TOADER LOREDANA 490
TOCILIANU DIANA-LAURA 492
TOMA ALINA 494
TOMA CAMELIA VALENTINA 496
TOMA IULIANA 499
TOMA MARIA 501
TOMOIAGA SINORICA 503
TONEA NICOLETA-GEORGETA 505
TOTH JULIA 507
TOTH TUNDE 509
TOTH-DIMCEA ALINA-PAULA 511
TRAISTARU ANA CRISTINA 513
TRANDAFIR CARMEN 514
TRASCA IULIANA 515
TRAȘCĂ DANIELA NICOLETA 517
TRIF IOANA-CARLA 519
TRIPON MIHAELA-DORINA. BOLDI MELINDA 521
TROFIN DANIELA 524
TRUFANDA IULIANA PAULA 526
TRUSCA MARIA-MAGDALENA-CRISTINA 527
TRUTESCU GABRIELA 530
TUDOR GABRIELA 532
TUMBEA DELIA 534
TUNS CORINA-ALINA 536
TUPITA MONICA-LAURA 538
TURCU LARISA-DRAGA 540
TURCUS SANDA 542
TURCUS SANDA 544
TURLA FELICIA 545
ULEI DANIELA 546
ULMAN IRINA 548
UNGUR MARIANA-SORINA 550
UNGUREANU IONELA 552
UNGUREANU DANIELA-CRISTINA 555
UNGUREANU FLOAREA. UNGUREANU GABRIELA 558
URECHE LUCRETIA 561
URSA VETURIA IOANA 563
URSACHE ANGELICA 565
URSZ CRISTINA-MARIANA 567
VADUVA ADELA 569
VANCEA ALINA 571
VARCUS ALINA-PETRONELA 573
VARDUCA-CLAUDIA-CAMELIA 575
VARGA CINTIA-GRETA 577
VARGA-DELIA-SABINA 579
VARGA-MIHAELA 581
VÁSÁRHELYI IBOLYA 583
VASII-ELENUTA 585
VASILACHE DANIELA. LAMBRU PETRUTA 587
VASILACHI VALY-CATALINA 589
VASILE ALINA 591
VASILE DENISA-ILEANA 593
VASILE LIDIA 596
VASILE LUMINITA. VASILE IONUT 598
VASILE MIHAELA 600
VASILE MONICA 601
VASILE SANDITA 603
VASILICA TUDORI 604
VATA FLORENTINA-MIRELA 606
VĂRCUȘ MIHAELA 608
VELICU NICULINA 611
VELNICERU CRISTINA 613
VENCSEL CORINA 616
VERBA ILDIKO 618
VERDES MARIA-IONELA 620
VERESCU MARCU-CARMEN 622
VESA ANI-ELISABET 624
VICTORIU ANGELA 626
VIERU ELENA-GEORGETA 628
VILCAN DANIELA-FANA 629
VILCU-PUCHIU CORINA-ANDREEA 631
VIRGINIA MARIN. ALINA NICOLETA PANAIT 634
VIȘAN RALUCA-ANTOANETA 636
VÎNTDEVARĂ ELENA-LĂCRĂMIOARA 638
VLADU ELENA OTILIA 640
VLADU TINA ADRIANA 641
VLAHOPOL STEFANIA-LUIZA 643
VLAICU DANIELA 645
VOICU GINA 647
VOLONCS MARIA TEREZIA 649
VRÎNCEANU NICOLETA 651
VULCAN ANA-MARIA 654
ZAGREAN AMALIA 656
ZAMFIR CRISTINA 658
ZANFIR CRISTINA MIHAELA 661
ZANFIRESCU CRISTIANA GEORGETA 663
ZUBCU ANA 665
ZUGRAVU CONSTANȚA-LAURA 667

Importanta Activitatilor Extrascolare in Educatia Copiilor Volumul 2 2023

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Importanta Activitatilor Extrascolare in Educatia Copiilor Volumul 2 2023

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CARTE FORMAT ELECTRONIC

IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN

Editor: Georgian Dumitrescu

PITEŞTI, judeţul ARGEŞ

Carte în format electronic (on-line)

IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN EDUCAȚIA

*Articolul este valabil însoțit de adeverința de publicare și de procesul verbal încheiat

Prof. înv. Primar Negulescu Anca – Mihaela,

Școala Gimnazială ”Radu Stanian”, Ploiești

PROF. ÎNV. PRIMAR, NEICU BIANCA – OANA

Contributors, W. E. (2021). Benefits of Extracurricular Activities for Kids.

Exemple de bune practice

Prof. înv. primar Nencu Karina Mihaela

Șc. Gimn. ”Căpitan Aviator Mircea T. Bădulescu” – Buzău

ÎN EDUCAȚIA COPIILOR PREȘCOLARI

Prof. învățământ preșcolar: Nica Dorina

Grădinița cu P. P. ,,Dumbrava minunată’’ Tulcea

− Implicarea copiilor şi a cadrelor didactice în activităţi care să răspundă intereselor şi preocupărilor

1. Bocoş, Muşata, 2002, Instruirea interactivă, Presa Universitară Clujeană;

Prof. Dr. NICA ELENA LOREDANA

C.N.I Matei Basarab- Rm. Vâlcea

Oricât ar fi de importantă educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ, ea nu epuizează

Prof. înv. primar Nica Daiana – Cristina

Școala Gimnazială Nr. 4 Râmnicu Vâlcea

Realizarea aceastei activități a urmărit utilizarea muncii în echipă și fluctuarea liderului.

Metode şi procedee: explicaţia, conversaţia, exerciţiul (Pălăria emoţiilor, Mingea călătoare,

✓ Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învăţare pentru formarea competenţelor cheie la

Prof. înv. primar, NICHIFOR MIHAELA ROXANA

Colegiul Național Nichita Stănescu Ploiești

“Școala Altfel” reprezintă un program național cu rolul de a sprijini dezvoltarea competenței de

Activitățile extrașcolare îmbunătățesc nivelul de educație al elevilor și au un impact asupra învățării

Reușita activităților extracurriculare rezidă în gestionarea si corelarea activităților de proiectare,

Prof. inv. primar Nicolae Cristina,

Scoala Gimnaziala nr. 1 Poiana Lacului, Jud. Arges

Prof. înv. primar, Nicolai Angela-Simona,

Școala Gimnazială Sfântul Apostol Andrei, Buzău

Iată câteva caracteristici de bază ale activităților extrașcolare:

PENTRU REALIZAREA ACTIVITĂȚII DE ÎNVĂȚARE ONLINE

(Resursă educatională deschisă)

Prof. Nicolovici Constantin

Liceul Mătăsari, Jud. Gorj

Competenţa specifică vizată:

Activitatea de învățare recomandată:

Designul activității de învățare online

Îndrumări metodice în vederea realizării activității de învățare online:

PROF. ÎNV. PREȘCOLAR: NICULEȚ CLAUDIA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ SEGARCEA, JUD. DOLJ

PROF. ÎNV. PREȘCOLAR: NICULEȚ MARIA – CRISTINA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ SEGARCEA, JUD. DOLJ

* Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de

Activitate extrașcolară în săptămâna „Școala Altfel”

prof. Elena Nistor,

Fișă de activitate „Școala Altfel”: Activitate extrașcolară - O lecție de istorie la muzeu

Modalități de monitorizare și evaluare a activității:

Prof. Nistorescu Elena-Alexandra,

Grădinița nr. 196, București

Activitățile educative extrașcolare reprezintă o parte importantă în desfășurarea optimă a programului

Prof. înv. primar: NIŢU NICOLETA

Şcoala Primară Smîrdan, Judeţul Buzău

Maria Montessori –”Descoperirea copilului”

COMPANIA APA – TÂRLUNG

Prof. înv. primar: OANA OANA

Școala Gimnazială nr. 13 Brașov

„Spune-mi și voi uita.