Carte - Rolul Activitatilor Extrascolare in Educatia Copiilor - Martie, 2020 Vol. I PDF

EDITURA D’ART
CARTE FORMAT ELECTRONIC

VOL. I
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE

ÎN EDUCAȚIA COPIILOR
Martie, 2020
S.C. Editura D’Art Media S. R. L.
J03/1048/2013; 32110184
PITEŞTI, judeţul ARGEŞ
Tel. : 0742.51.82.11
E-mail: edituradart@gmail.com
Carte în format electronic (on-line)
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN EDUCAȚIA COPIILOR
VOL. I
ISBN GENERAL :
978-606-8842-76-9
ISBN VOL. I
978-606-8842-77-6
Editura D’Art
Editor: Georgian Dumitrescu
Autorii își asumă responsabilitatea pentru conținutul materialului publicat!
Martie, 2020
Rolul activităților extrașcolare în educatia copiilor
Profesor Învăţământ Primar Arinton Aurica
„Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi
nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.”
(Maria Montessori –“Descoperirea copilului”)
Educaţia extracurrriculară (realizată dincolo de procesul de învăţământ) îşi are rolul şi locul bine
stabilit în formarea personalităţii copiilor noştri. Educaţia prin activităţile extracurriculare urmăreşte
identificarea şi cultivarea corespondenţei optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viaţă
civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. Începând de la cea mai
fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i in contact direct cu obiectele şi
fenomenele din natură. Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să
împăcăm şcoala cu viaţa.
Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în
activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale,
facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei,
fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Activităţile
extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce permite elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul
şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual.
Astfel de activitati sunt de o reala importanta intr-o lume dominata de mass media si ne referim la
televizor, calculator si internet, care nu fac altceva decat sa contribuie la transformarea copiilor nostri in
niste persoane incapabile de a se controla comportamental , emotional si mai presus de toate slabi
dezvoltati intelectual. Se stie ca incepand de la cea mai frageda varsta , copiii acumuleaza o serie de
cunostinte punandu-i in contact direct cu obiectele si fenomenele din natura
Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale – organizate selectiv –
constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru. Ele
oferă elevilor prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, procesul de producţie în
desfăşurarea sa, operele de artă originale, momentele legate de trecutul istoric local, naţional, de viaţa şi
activitatea unor personalităţi de seamă ale ştiinţei şi culturii universale şi naţionale, relaţiile dintre oameni
şi rezultatele concrete ale muncii lor, stimulează activitatea de învăţare, întregesc şi desăvârşesc ceea ce
elevii acumulează în cadrul lecţiilor.
Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, stimuleaza şi orientează
copiii spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, pictură. Excursiile şi taberele şcolare
contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la educarea dragostei, respectului
pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile
unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă.
În urma plimbărilor, a excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai multă creativitate şi sensibilitate ,
imaginea realităţii, în cadrul activităţilor de desen şi modelaj , iar materialele pe care le culeg ,sunt
folosite în activităţile practice, în jocurile de creaţie. La vârsta şcolară, copiii sunt foarte receptivi la tot ce
li se arata sau li se spune în legatură cu mediul , fiind dispuşi să acţioneze în acest sens .
Excursia ajută la dezvoltarea intelectuală şi fizică a copilului, la educarea lui cetăţenească şi
patriotică. Ea este cea care îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei experienţe sociale
importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural ştiinţific. Prin excursii elevii îşi suplimentează şi
consolidează instrucţia şcolară dobândind însuşirea a noi cunoştinţe.
Concursurile pe diferite teme sunt, de asemenea, momente deosebit de atractive pentru cei mici.
Acestea oferă copiilor posibilitatea să demonstreze practic ce au învăţat la şcoală, acasă, să deseneze
diferite aspecte, să confecţioneze modele variate. Acelasi efect îl pot avea concursurile organizate de către
cadrele didactice în clasa. Dacă sunt organizate într-o atmosferă placută vor stimula spiritul de
iniţiativitate al copiluiui, îi va oferi ocazia să se integreze în diferite grupuri pentru a duce la bun sfârşit
exerciţiile şi va asimila mult mai uşor toate cunoştinţele. Elevii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească: o
3
gândire independentă, nedeterminată de grup, toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi
probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica constructiv. Înainte de toate,
este însă important ca profesorul însăşi să fie creativ. Elevii sunt atraşi de activităţile artistice, reacreative,
distractive, care ajută la dezvoltarea creativităţii, gândirii critice şi stimulează implicarea în actul
decizional privind respectarea drepturilor omului, conştientizarea urmărilor poluării, educaţia rutieră,
educaţia pentru păstrarea valorilor, etc.
Activităţile complementare concretizate în excursii şi drumeţii, vizite, vizionări de filme sau
spectacole imprimă copilului un anumit comportament, o ţinută adecvată situaţiei, declanşează anumite
sentimente. O mai mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii copilului o au activităţile extraşcolare
care implică în mod direct copilul prin personalitatea sa şi nu prin produsul realizat de acesta. Activitatea
în afara clasei şi cea extraşcolară trebuie să cuprindă masa de copii.
Activităţile extraşcolare, bine pregătite, sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc
bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar. Copiilor li se
dezvoltă spiritul practic, operaţional, manualitatea, dând posibilitatea fiecăruia să se afirme conform
naturii sale. Copiii se autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie
regulilor, asumându-şi responsabilităţi. Dascălul are, prin acest tip de activitate posibilităţi deosebite să-şi
cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul
principal - pregătirea copilului pentru viaţă. Realizarea acestor obiective depinde în primul rând de
educator, de talentul său, de dragostea sa pentru copii, de modul creator de abordare a temelor, prin
punerea în valoare a posibilităţilor şi resurselor de care dispune clasa de elevi .
În concluzie, cadrul didactic poate face multe pentru educarea spiritului creativ în cadrul activităţilor
extracurriculare. Dar, se vede necesitatea de a modifica destul de mult modul de gândire, să evite critica
în astfel de activităţi, să încurajeze elevii şi să realizeze un feed- back pozitiv.
Bibliografie :
* Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ,
în “ Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti; * Ionesc, M., Chiş, V., Mijloace de
învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi autoinstruire, Editura Presa Universitară
Clujeană, Cluj-Napoca, 2001, pg.162; * Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, Şcoala la
răscruce. Schimbare şi continuitate în curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura
Polirom, Bucureşti, 2002, pg. 87; * Crăciunescu, Nedelea, Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate
cu elevii ciclului primar, în “Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti; Surse on-line:
* Bruner, J.S, Procesul educaţiei intelectuale, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1970
4
ACTIVITATE ÎN „ȘCOALA ALTFEL” DIN PERSPECTIVA ÎNVĂȚĂRII
EXPERENȚIALE
Prof. înv. primar SVINȚI VICTORIA

Prof. înv. primar BOR MARIANA FLOAREA
Școala Gimnazială Nr 4 BISTRIȚA

,,Nu zidurile fac o școală, ci spiritul care domnește într-însa”

Regele Ferdinand I
PLANUL ACTIVITĂȚII
1. TITLUL ACTIVITĂȚII: ,,Și eu contez!”
2. SCOP: Întărirea coeziunii grupului de școlari, prin intermediul învățării prin experiență
3. CLASA a IV-a
COMPETENŢE SPECIFICE VIZATE CONŢINUTURI
2.1. Explorarea unor valori morale care stau Empatie, colaborare și cooperare,
la baza relațiilor cu ceilalți oameni; reacții, comportamente față de diversitate,
2.2. Recunoașterea unor comportamente caracteristici ale comportamentului asertiv
moral civice din viața cotidiană;
4. ÎNTREBAREA DECLANŞATOARE: Cât de mult contează pentru tine să fii înțeles?

5. OBIECTIVE DE ÎNVĂŢARE/COMPETENŢE SPECIFICE DERIVATE:
 să explice efectele discriminării (cunoștințe);
 să ia decizii pe baza unor argumente solide (abilități);
 să manifeste toleranță în raport cu colegii atipici (atitudini);
6. VALORI/ATITUDINI: Curiozitate, inteligență socială
7. CONCEPTE CHEIE: diversitate, mentalitate, schimbare socială, toleranță, acceptare:
8. MATERIALE/RESURSE: coală flipchart, culori tempera, bureți de bucătărie, fișă cu povestea
tipărită pentru fiecare elev, site-ul http://impact-clubs.org/ro/
DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR
Activitatea 1 –Jocul ,,Patru colțuri”
Sens: Orice schimbare în bine începe cu schimbarea mentalității fiecăruia dintre noi. Având în
vedere prezența în clasa pe care o conduc a patru copii cu nevoi speciale, am propus această activitate,
având ca scop întărirea coeziunii grupului de școlari.
Pregătire –Am aranjat băncile din clasă pe laturile sălii, astfel încât să fie în sală suficient spațiu
pentru participarea la joc.
Facilitare- Am explicat regulile și, în timpul jocului, am urmărit ca toți elevii să le respecte.
Descrierea jocului: S-au ales patru elevi din grup. Fiecăruia din cei 4 lideri li s-au dat să urmărească
anumite caracteristici, care vor permite cuiva să li se alăture grupului lor (atribuirea caracteristicii este
făcut în secret pentru fiecare lider.Exemple: să poarte ochelari, să aibă părul blond, să aibă tricou alb, să
poarte la gât cravata cu emblema școlii). Fiecare lider a mers într-un colț. Participanții care au rămas, în
tăcere, au trecut prin dreptul fiecărui lider cu mâna întinsă ca și cum ar vrea să dea mâna. Fiecare lider a
dat din cap, „da" sau „nu", aprobând sau dezaprobând intrarea cuiva în grupul său. Când un jucător a
intrat într-un grup, el s-a așezat în spatele liderului, pentru ca liderul să poată vedea cine urmează să intre
5
în grupul său. Jucătorii care nu au fost aleși, au mai trecut prin fața fiecărui lider de cel puțin 2 ori, pentru
a avea șansa de a fi totuși aleși. În acest moment, jocul s-a terminat. Liderii au fost întrebați cum s-au
simțit când au trebuit să respingă jucătorii. Fiecare jucător a spus de ce crede el că a fost acceptat de grup.
(Nu s-a spus grupului că este vorba de o caracteristică fizică). Există și situații când jucătorii își dau
seama de modul după care sunt aleși.
Întrebări de reflecție și de evaluare Cum vi s-a părut această activitate? Cum v-ați simțit când a
trebuit să respingeți pe cineva? Ce v-a determinat să mergeți la persoanele respective? Considerați că a
fost cea mai bună alegere? De ce? Cum v-ați simțit când ați fost respinși? A doua oară ați încercat cu
încredere? De ce? De ce credeți că ați fost selectați? De ce credeți că nu ați fost selectați? Cum v-ați simțit
când nu ați fost selectat și nu vi s-a oferit niciun argument? La ce v-ați gândit? Cum crezi că se simt cei
care , dintr-un motiv sau altul, sunt respinși de colegi? Puteți să vă amintiți o situație din viața voastră
asemănătoare? Cum ați reacționat? Ce v-a determinat să reacționați astfel? Credeți că pe viitor ați mai
face la fel? Ce concluzii putem trage de aici?
Activitatea 2: Povestea ,,Ceea ce sunt eu, înseamnă ceva!”

Sens: Lecturarea povestii își propune să îi determine pe elevi să-i aprecieze pe ceilalți, să se accepte
așa cum sunt și să-i apropie pe unii de alții.
Pregătire: Elevii au primit fișa cu povestea ,,Ceea ce sunt eu, înseamnă ceva!”
Facilitare S-a lecturat de către elevi această poveste, apoi au fost rugati să povestească ce au
înțeles, pentru a mă asigura că au priceput mesajul.
Transferul: Ce s-a întâmplat în povestire? Care sunt reacţiile şi sentimentele voastre în legătură cu
povestea? Ce puteţi să învăţaţi din această situaţie? Ce s-a întâmplat de fapt? Ați avut vreodată experienţe
similare? Ce concluzie putem să tragem? Ce aţi învăţat fiecare despre voi înşivă din această poveste? Ce
veți pune în practică şi cum veți pune în practică cele învăţate? Ce am învățat din experiența de astăzi?
Activitatea 3 -Activitate practică

Sensul: Să fixeze ideile importante vehiculate pe parcursul activității.
Pregatire: Pe o coală de flipchart a fost desenată o inimă mare.
Facilitare: Aşezaţi în semicerc, elevii au fost rugaţi să formuleze un răspuns la întrebarea: ,,Care
este cel mai important lucru pe care l-am învăţat pe parcursul orei?” Ca activitate practică, toti ne-am pus
amprenta pe o inimă mare. Elevii au trasat conturul palmelor lor, apoi au primit acuarele, bucăți de
bureței de bucătărie cu care au amprentat conturul palmelor. Acestea au fost decupate apoi au fost lipite
pe inima trasată în prealabil, pe o coală de flipchart. In completare, pe foaia de flipchart s-au scris
proverbele ,,Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face”, ,,Iubește-i pe toți, ca pe tine însuți” și alte gânduri
motivaționale create de elevi :,,Diferiți, dar totuși la fel”, ,,Suntem cu toții egali” s.a.
Elevii au cooperat, formând o echipă în adevăratul sens al cuvântului. În urma activității, am
surprins o îmbunătățire a relațiilor dintre ei, ba mai mult, unii dintre elevi au inițiat discuții si jocuri între
ei și colegii lor atipici.
9. BIBLIOGRAFIE:
 materiale oferite de cursul „Învățarea prin experiență” oferit de Fundația „Noi Orizonturi”
 http://impact-clubs.org/ro/
6
Anexa 1
Ceea ce sunt eu înseamnă ceva
O profesoară din New York se hotărî să le ofere un semn de preţuire elevilor din ultimul an spunând
fiecăruia în parte cât de importanţi sunt.
Folosind o metodă dezvoltată de Helice Bridges, i-a chemat pe toţi în faţa clasei unul câte unul; i-a
spus mai întâi fiecăruia ce înseamnă pentru clasă şi pentru ea, apoi le-a dăruit câte o panglică pe care scria
„CEEA CE SUNT EU ÎNSEAMNĂ CEVA”. După aceea, profesoară a hotărât să facă un studiu de clasă
pentru a vedea ce fel de impact are aprecierea asupra unei comunităţi. I-a dat fiecărui student alte 3
panglici şi apoi i-a instruit să meargă şi să facă şi ei aceeaşi ceremonie de recunoaştere. Trebuia să
urmărească rezultatele, să vadă cine pe cine respectă, şi să le prezinte după o săptămână.
Unul dintre băieţii din clasă s-a dus la tânărul vicepreşedinte al unei companii din apropiere şi i-a
dăruit una din panglici pentru că îl ajutase în planificarea carierei sale şi i-a prins fundă de cămaşă. Apoi
i-a dat şi celelalte 2 panglici şi i-a spus: “Facem un studiu la şcoală despre apreciere şi am dori ca
dumneavoastră să găsiţi pe cineva pe care să-l apreciaţi şi să-i daţi panglica albastră, apoi să i-o daţi şi pe
cea care a mai rămas, pentru că el, la rândul lui, să poată onora pe altcineva“. Vă rog să îmi povestiţi apoi
ce s-a întâmplat.
Mai târziu, vicepreşedintele intră în biroul şefului său, care era cunoscut ca un tip ursuz. L-a rugat
să ia loc şi i-a spus ce mult îl admiră pentru că este un adevărat geniu. Şeful rămase pur şi simplu uimit.
Atunci vicepreşedintele îl întreba dacă nu ar vrea să accepte panglica în semn de preţuire şi să şi-o prindă
de haină. Şeful cel uimit spuse: “Sigur că da!”. Vicepreşedintele luă panglica albastră şi o prinse pe haina
şefului său chiar în dreptul inimii. Dându-i şi cealaltă panglică, îi spuse: “Nu aţi vrea să îmi faceţi o
favoare? Vă deranjează dacă luaţi şi cealaltă panglică pentru a o dărui cuiva pe care îl preţuiţi? Tânărul
care mi-a dat aceste panglici face un studiu la şcoală şi ar vrea ca noi să facem această ceremonie de
recunoaştere, să observăm cum îi influenţează pe oameni“.
În aceea noapte, şeful merse acasă la fiul lui de 14 ani şi se aşeză lângă el. Spuse: “Astăzi mi s-a
întâmplat un lucru extraordinar. Mă aflam în biroul meu şi unul dintre angajaţii mei a venit şi mi-a spus
că mă admiră; apoi mi-a dat o fundă albastră pentru faptul că sunt un geniu creator. Închipuie-ţi: crede că
sunt un geniu creator! Apoi mi-a prins în piept această fundă albastră pe care scrie “CEEA CE SUNT EU
ÎNSEAMNĂ CEVA” şi mi-a mai dat încă o panglică pentru a o dărui unei persoane pe care o apreciez. În
timp ce veneam cu maşina spre casă mă tot întrebam cui să îi ofer acest semn de recunoaştere şi m-am
gândit la tine. Vreau să accepţi semnul meu de preţuire. Zilele mele sunt atât de zbuciumate încât atunci
când ajung acasă nu prea îţi acord atenţie prea mare. Câteodată ţip la tine pentru că nu iei note prea mari
la şcoală şi pentru că dormitorul tău arată ca un câmp de bătălie, dar nu ştiu cum, în seara asta, mi-am
dorit să stau lângă tine aici şi să îţi spun ce mult te iubesc şi ce mult însemni tu pentru mine. În afară de
mama ta, tu eşti cea mai importantă fiinţă pentru mine, eşti viaţa mea. Eşti un copil minunat şi te iubesc!
Puştiul uimit începu să plângă în hohote şi nu se mai putea opri. Tremura din toate încheieturile. Se
uită în sus la tatăl său şi îi spuse printre lacrimi: “mă pregăteam să plec de acasă mâine, tată, pentru că eu
credeam că nu mă iubeşti. Acum nu mai e nevoie să fac asta.”
7
ACTIVITĂȚILE EXTRACURRICULARE ȘI ROLUL ACESTORA
Profesor învățământ primar CARDAȘ NICOLETA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 6 VULCAN – HUNEDOARA
„Scopul educației nu este să crești volumul de cunoștințe ci să creezi posibilitatea ca un copil să

descopere și să inventeze, de a crea oameni care sunt capabili de lucruri noi”
Jean Piaget
Procesul educațional integrează și forme de muncă didactică, complementare lecției obișnuite.
Aceste activități se desfășoară în școală, în afara orelor de studiu, sau în alte locații, stabilite în prealabil
cu părinții și alți parteneri educaționali și sub atenta îndrumare a cadrului didactic.
Aria de desfășurare a acestora e greu de delimitat. Pot fi excursii, drumeții, vizite la muzee, la
diverse instituții publice, la alte unități de învățământ, vizionarea de spectacole de teatru, operă, muzică
clasică, activități artistice, cluburi tematice, activități sportive, legate de protecția mediului etc.
Aceste activități sunt apreciate atât de către elevi, cât și de factorii educaționali, în măsura în care
valorifică și dezvoltă interesele copiilor și aptitudinile acestora, sunt organizate într-un mod plăcut și
relaxant, au un efect pozitiv asupra lucrului în echipă și contribuie la dezvoltarea armonioasă a elevilor.
Activitățile extrașcolare ocupă un loc important în ansamblul influențelor educative. Participarea la
acest tip de activități lărgește orizontul cultural al elevilor, completând cu noțiuni noi volumul de
cunoștințe însușite în cadrul orelor de curs și constituie un mijloc de formare a competențelor, contribuie
la educarea morală, estetică a elevilor, diciplinându-le acțiunile și extinzându-le orizontul cultural-artistic.
Legătura acestora cu partea practică este deosebit de importantă iar aplicarea cunoștințelor în cadrul
activităților extrașcolare are valoarea unui exercițiu de dezvoltare a aptitudinilor elevilor. Elevii pot fi
antrenați atât în inițiere și organizare, cât și în modul de desfășurare a acestora.
Cele mai plăcute activități extrașcolare pentru copii sunt serbările cu tematică diversă, expozițiile cu
lucrări realizate chiar de ei, vizitele la zoo, la grădina botanică, la muzee, excursii tematice, concursuri
școlare, carnaval, întreceri sportive, activități de plantare și îngrijire a spațiului verde sau chiar flashmob-
uri.
Am realizat o reprezentare grafică, prin metoda ,,Ciorchinele”, a legăturii dintre o excursie și unele
discipline școlare:
8
Exprimă în Exprimă în
Colectează
cântec desen
materiale
emoțiile sentimente
din natură
Dialoghează
Calculează
A.V.A.P. distanțe
M.M
Scriu
C.L.R. EXCURSIA Măsoară
impresii M.E.M.
timpul
Ascultă D.P. Observă

explicații natura
de
i li
Leagă Învață Ia contact
prietenii reguli de cu alte
circulație obiceiuri
culturale
Câteva beneficii ale activităților extrașcolare:

 Oferă elevilor posibilitatea să investigheze, să exploreze, să descopere lucruri
noi, pe care să le asocieze cu aspecte deja cunoscute.
 Chiar și elevii cu rezultate mai slabe la învățătură pot găsi în activitățile
extrașcolare arii în care excelează, iar aceasta le crește încrederea în sine.
 Oferă elevilor posibilitatea de a interacționa și cu alți copii de vârsta lor care au
aceleași interese și cu care pot lega relații de prietenie.
 Dezvoltă capacitatea de a lucra în echipă, dar și spiritul competitiv.
 Oferă o pauză binevenită, productivă, relaxantă și distractivă de la studiu și teme.
 Ajută la o mai bună gestionare a timpului (care este definitorie pentru succesul în
viață) prin găsirea unui echilibru optim între cursuri, teme și activități extracurriculare.
 Promovează sănătatea mentală, emoțională și fizică.
Toate aceste avantaje sunt beneficii pe termen lung pentru că îi vor însoți pe elevi în viață și în
carieră.
BIBLIOGRAFIE:
1.Cernea, Maria, ,,Contribuția activităților extracurriculare la optimizarea procesului de
învățământ”, ,,Învățământ primar”, nr. 1/2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
2.Nicola, Ioan, ,,Pedagogie”, E.D.P., Bucureşti, 1994.
9
EDUCATOARE: HERLAS SORINA

DOBRA FLOARE
În şcoala contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru
participarea la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii
copiilor. În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic
şi socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială.
televizor , calculator si internet, care nu fac altceva decat sa contribuie la transformarea copiilor nostri in
cunostinte punandu-i in contact direct cu obiectele si fenomenele din natura.
Activitatile de acest gen cu o deosebita influenta formativa, au la baza toate formele de actiuni
turistice: plimbari, excursii, tabere, colonii.In cadrul activitatilor organizate in mijlocul naturii, al vietii
sociale , copiii se confrunta cu realitatea si percep activ, prin actiuni directe obiectele , fenomenele,
anumite locuri istorice. Fiind axate in principal pe viata in aer liber, in cadrul actiunilor turistice,
prescolarii isi pot forma sentimental de respect si dragoste fata natura, fata de om si realizarile sale. In
urma plimbarilor, a excursiilor in natura, copiii pot reda cu mai multa creativitate si sensibilitate ,
imaginea realitatii, in cadrul activitatilor de desen si modelaj , iar materialele pe care le culeg ,sunt
folosite in activitatile practice, in jocurile de creatie. Plimbarile prin parc din aceasta toamna , frunzele
ruginii ,stolurile de pasari care se pregateau de plecare,frumusetea deosebita a acestui anotimp le vor
ramane in suflet celor mici , creandu-le emotii estetice.La varsta prescolara, copiii sunt foarte receptivi la
tot ce li se arata sau li se spune in legatura cu mediul , fiind dispusi sa actioneze in acest sens .Ca
educatoare, trebuie sa oferim in mod gradat , in acord cu particularitatile de varsta , cunostinte stiintifice ,
sa organizam activitati educative privind protejarea mediului inconjurator: curatarea parcului, , a mediului
de joaca , ocrotirea unor animale . Excursiile şi taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor
copiilor despre frumuseţile ţării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă,
cultură. Prin excursii, copiii cunosc locul natal în care au trăit, muncit şi luptat înaintaşii lor învăţând
astfel să-şi iubească ţara, cu trecutul şi prezentul ei. Prin excursii copiii pot cunoaşte realizările oamenilor,
locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă scriitori şi artişti. Serbarea este modalitatea
eficientă de cultivare a înclinaţiilor artistice ale copiilor contribuind la dezvoltarea armonioasă a
personalităţii copiilor. Vizitele la muzee, expozitii, monumente si locuri istorice, case memoriale
constituie un mijloc de a intuit si pretui valorile culturale, folclorice si istorice ale poporului nostru.
Vizionarile si spectacolele constituie o alta forma de activitate extracurriculara in gradinite, prin care
copilul face cunostinta cu lumea minunata a artei. Desi aceasta forma de activitate il pune pe copil in
majoritatea cazurilor in rolul de spectator, valoarea ei deosebita rezida in faptul ca ea constituie o sursa
inepuizabila de impresii puternice, precum si in faptul ca apeleaza, permanent, la afectivitatea copilului.
Vizionarea unor filme, diafilme, spectacole de teatru precum si a emisiunilor tv, poate constitui de
asemenea o sursa de informatii, dar in acelasi timp un punct de plecare in organizarea unor actiuni
interesante. De exemplu: vizionarea emisiunilor musicale, de teatru de copii, distractive sau sportive,
urmata de discutii pregatite in prealabil, pe langa faptul ca realizeaza completarea unor aspecte educative,
stimuleaza si orienteaza copiii spre unele domenii de activitate: muzica, sport, poezie, picture, etc.
Vizionarea filmelor si a emisiunilor la televizor adduce copiilor o mare satisfactie, prin faptul ca arta
filmului da copiilor iluzia realitatii. Educatoarele au un rol deosebit de important in alegerea
spectacolelor, la recomandarea emisiunilor de televiziune pentru copii si selectionarea emisiunilor,
programelor distractive care au o influenta pozitiva mai evident conturate.
Activităţiile extracurriculare moral-civice, alături de celelalte activităţi desfăşurate în grădiniţă pe
nivele de vârstă, contribuie, prin trăirile afective, emoţii puternice, generate de exemplele oferite de eroii
neamului, la formarea , în sufletul copiilor, a unor sentimente morale , care se vor transforma în
convingeri ferme pe parcursul procesului instructiv-educativ.
10
In concluzie putem spune ca activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi
eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el, în primul rând, o atitudine
creatoare, atât în modul de realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă
relaxantă care să permită stimularea creativă a elevilor.
extracurriculare.Dar, se vede necesitatea de a modifica destul de mult modul de gândire, să evite critica,
BIBLIOGRAFIE
1. Ministerul Educatiei si Cercetarii, Institutul de Stiinte ale Educatiei Revista invatamantului
prescolar, 3-4/2006,
2. IONESCU, M.; CHIŞ, V.,Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire
şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001
3. PREDA. VIORICA, Metodica activităţilor instructiv educative în grădiniţa de copii, Editura
« Gheorghe Cârţu Alexandru », Craiova 2009
11
Prof. înv. primar – Luță Alina-Nicoleta
Școala Gimnazială Diaconu Coresi, Fieni, Dâmbovița
Calitatea, eficiența și eficacitatea sunt concepte cheie abordate frecvent, atunci când se discută
despre educație și învățământ. Având în vedere faptul că ne aflăm în secolul vitezei, secolul schimbărilor
și al necunoscutului, trebuie să adaptăm activitățile de proiectare, planificare, conducere, organizare.
Mediul de învățare organizat de profesor trebuie să fie suficient de stimulativ, de motivant, astfel încât să
îl determine pe copil să fie activ, să fie dispus la efort, să se implice și, treptat, să își asume
respnsabilitatea propriului proces de învățare. Să nu uităm faptul că rezultatul final al procesului de
învățământ, competențele, se formează prin activități de învățare ce solicită educabilului să
experimenteze, să exploreze, să formuleze ipoteze, să investigheze, să descopere, să analizeze, să
compare, să asocieze, să emită judecăți de valoare, să creeze. În acest context, activitățile extrașcolare pot
fi privite precum oportunități.
Așa cum știm, relațiile educaționale instituite la nivelul clasei de elevi amprentează puternic
climatul educațional. Climatul la rândul său, este cel care detremină stări subiective. Pentru ca
dimensiunile acestuia să fie colegialitatea, familiaritatea, susținerea, cooperarea și respectul reciproc este
nevoie ca profesorul să se adreseze sensibiltății elevilor, să provoace emoții, să îi implice afectiv în
desfăsurarea activităților.
Astfel, nu ne putem rezuma la educarea copilului în cadrul formal și la un climat educațional

specific mediului închis (spațiul școlii). Dincolo de școală, există numeroase oportunități pentru ca elevii,
profesorii, părinții să se cunoască mai bine. Activitățiile extracurriculare au următoarele scopuri:
dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în ocupații cât mai diferite şi bogate în conţinut,
cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de
suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu
atitudinile caracteriale.
Chiar dacă este importantă educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ, ea nu
epuizează sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului. Rămâne cadrul larg al timpului liber al
copilului, în care viaţa capătă alte aspecte decât cele din procesul de învăţare şcolară. În acest cadru,
numeroşi alţi factori acţionează pozitiv.
12
Pentru a trăi în armonie cu ceilalți, activitățile extrașcolare sunt binevenite. Acestea, la fel ca
abordarea strategică a lecțiilor, activităților instructiv-educative, implică raportarea la nevoile, aspirațiile,
interesele beneficiarilor. Pentru fiecare copil, învățarea trebuie să devină un proces constructiv. În acest
sens, schimbarea spațiului învățării reprezintă un instrument ce poate fi valorificat cu succes pentru a
asigura eficiența procesului de învățământ.
Este foarte important ca accentul să cadă nu numai pe însușirea unor conținuturi, ci și pe exersarea
acestora în diverse contexte specifice vârstei, pe trăirea efectivă a situațiilor prezentate la un anumit
moment. Auzim frecvent, că experiența personală a elevilor trebuie valorificată. Pentru a putea face acest
lucru, este benefic să intervenim, creând contexte în care aceștia se pot manifesta și gândi liber. Atunci
când lăsăm copiii să ne invite în lumea lor, să ne descopere realitatea lor, descoperim imaginația acestora,
dăruirea, bucuria și dragostea din sufletele lor. Locurile descoperite de aceștia, prin ochii lor, devin mult
mai frumoase, mai importante, mai valoroase.
În cadrul acestor activităţi, copiii se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi. De
altfel, aceștia se autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-
şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos
obiectivul principal al scolii şi al învăţământului – pregătirea copilului pentru viaţă, pentru integrarea
socială.
13
Profesori învățământ preșcolar:

Marian Violeta-Nicoleta
Pădureanu Cristina
Grădinița cu program prelungit nr. 53 Constanța
"Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi, această lume nu va mai exista când ei vor fi
mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să îi învăţăm să se adapteze."
Maria Montessori - "Descoperirea copilului"
Activităţile extraşcolare vin în completarea procesului de învăţământ şi contribuie la descoperirea

şi dezvoltarea aptitudinilor elevilor în diverse domenii artistice. Procesul dezvoltării tinerei generaţii nu
poate fi redus numai la activitatea instructiv-educativă care se desfăşoară în cadrul lecţiilor. În acest scop
se folosesc şi alte forme de activitate, cum ar fi: cercurile organizate la diferite obiecte, vizitele şi
excursiile, concursurile şcolare etc., care contribuie la adâncirea cunoaşterii, la descoperirea, dezvoltarea
şi valorificarea intereselor şi pasiunilor, stimulează creativitatea, oferă cadrul afirmării şi recunoaşterii
performanţelor. În plan moral, aceste activităţi contribuie la formarea şi dezvoltarea atitudinilor de respect
pentru cunoaştere, pentru cultură, pentru creatorii ei, la exersarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi
caracter.
Activităţile extraşcolare au unele particularităţi prin care se deosebesc de activităţile şcolare. Ele
sunt diferite din punct de vedere al conţinutului, duratei, metodelor folosite şi formelor de organizare a
activităţii, acestea cer o bună pregătire metodologică din partea profesorilor. Este necesar să se creeze o
atmosferă deosebit de favorabilă pentru instruire şi educaţie, să se ofere posibilitatea de completare şi de
aprofundare a cunoştinţelor şi abilităţilor obţinute la lecţii, să fie create condiţii de formare a personalităţii
în spiritul culturii naţionale. Astfel, acestea devin o formă complementară de activitate – parte
componentă a educaţiei – care stimulează valori, aptitudini şi dezvoltă vocaţia, talentul, încurajând
competiţia, asumarea de responsabilităţi, comunicarea, abordările bazate pe iniţiativă, imaginaţie și
opţiune. Toate acestea duc la formarea unor personalităţi complete şi complexe. Având cel mai larg
caracter interdisciplinar, activităţile extraşcolare pot îmbrăca diferite forme: excursii, drumeţii, vizite,
spectacole cultural-artistice, tabere şcolare, vizionări de filme, competiţii sportive, cercuri de creaţie,
cercuri pe discipline, concursuri, care, prin specificul lor, imprimă copilului un anumit comportament, o
ţinută adecvată situaţiei, declanşând anumite sentimente. Prin activităţile la care participă, ei îşi însuşesc
cunoştinţe în domeniul ştiinţei, tehnicii, literaturii și artei. Participând la acţiuni cu caracter artistic, la
manifestări cultural-artistice, vizionând spectacole de teatru şi filme la cinematograf, elevii îşi cultivă
dragostea pentru frumos.
14
Întreaga activitate în afara clasei are conţinut variat, determinat de interesele cognitive ale elevilor
şi de dorinţele lor. Cercetările recente din domeniul psihopedagogiei arată că utilizarea povestirilor ca
metode de învățare dezvoltă imaginația copiilor. Metodele și tehnicile moderne, activ-participative,
capabile să mobilizeze energiile elevilor, să le capteze atenția, care-i îndeamnă să-și pună în joc
imaginația, înțelegerea, memoria, abilitățile artistice sunt extrem de potrivite în educarea copilului pentru
problemele ridicate de societatea contemporană. Aceste metode sunt utile, pentru că dezvoltă
competențele cognitive; sprijină și extind viața socială a elevului; dezvoltă gândirea creatoare individuală
și de grup; facilitează comunicarea conținutului prin proiectarea în lucrările plastice a propriilor trăiri și
sentimente; conduc la apariția unor raporturi noi de cunoaștere și autocunoaștere; ajută la educarea
inteligenței emoționale a copilului și elevului, a empatiei ca fenomen psihic de retrăire a stărilor,
gândurilor și acțiunilor celuilalt.
Prin urmare, elevii trebuie ajutați să participe la activitățile educative, să se implice afectiv, cu
plăcere și bucurie spontană în ceea ce fac. De aceea, un rol important în dezvoltarea aptitudinilor artistice
ale copiilor au ilustrarea poveștilor, miturilor, basmelor și poeziilor prin aplicarea metodelor, procedeelor
și tehnicilor artistico-plastice.
În concluzie, putem menționa că activităţile extraşcolare generează relaţii de prietenie şi ajutor

reciproc între elevi, educă simţul responsabilităţii şi o atitudine justă faţă de scopurile urmărite. Important
este ca elevii să fie antrenaţi nu numai în desfăşurarea unor asemenea activităţi, ci şi în iniţierea şi
organizarea lor. Valorificarea activităţilor extraşcolare în practica educaţională ar trebui să se producă
sistematic şi cu mai multă eficienţă, pentru dezvoltarea armonioasă a elevilor.
Bibliografie:
1. Cucoş, C., Pedagogie (ediţia a doua, revăzută şi adăugită), Bucureşti, Polirom, 2002.
2. Nicola, I., Tratat de pedagogie școlară, București, Aramis, 2000.
15
Impactul activităţilor extracurriculare în dezvoltarea personalităţii copiilor
Prof. înv. Preșcolar Săvescu Daniela, Grădinița nr. 154

Prof.înv. preșcolar Mitea Ana Maria, Grădinița nr. 154
Desfășurarea procesului instructiv-educativ constă în îmbinarea activităţilor şcolare cu activităţi

extracurriculare ce au numeroase valenţe formative, permițând manifestarea creativităţii întregului grup
de copii, a relaţiilor creative, astfel educatorul putându-și afirma spiritul inovator, creativitatea didactică,
totodată atrăgându-i si pe copii. Dezvoltarea personalității copiilor este preocuparea primordială a
cadrelor didactice în scopul modelării întregii activități psihice a copiilor și a conduitei acestora conform
cerințelor societății în care se trăiesc.
Activităţile extracurriculare sunt activităţi complementare activităţilor de învăţare realizate în clasă,
urmăresc lărgirea şi adâncirea informaţiei, cultivă interesul pentru diferite ramuri ale ştiinţei, atrag
individul la viaţa socială, la folosirea timpului liber într-un mod plăcut şi util, contribuind la formarea
personalităţii. În acest sens şcoala trebuie să fie deschisă spre acest tip de activitate care îmbracă cele mai
variate forme. În cadrul acestor activități elevii deprind folosirea diverselor surse informaționale, se
autodisciplinează învață să învețe, iar cadrul didactic poate să le influențeze dezvoltarea, să-i pregătească
pentru viață. Aceste activități au ca scop dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în
activități cât mai variate și bogate în conținut, cultivarea interesului pentru activități socio-culturale,
oferirea de suport pentru reușita școlară în ansamblul ei.
Astfel, vizitele la muzee, monumente și locuri istorice, case memoriale au oferit copiilor prilejul de
a observa obiectele și fenomenele în starea lor naturală, operele de artă originale, momentele legate de
trecutul istoric local, național,ceea ce a ușurat procesul formării reprezentărilor despre acestea.
Vizionarea spectacolelor de teatru pentru copii, au stimulat și orientat copiii spre aceste domenii de
activitate, excursiile și taberele școlare au contribuit la îmbogățirea cunoștințelor copiilor despre
frumusețile țării,respectul pentru frumusețile naturii ,artă și cultură. Am constatat că aceste activităţi au
îmbogăţit cunoştinţele copiilor despre viaţa plantelor şi a animalelor, dar au încurajat şi exprimarea liberă
a copiilor în afara clasei . Ei pot reprezenta cu mai multă creativitate realitatea atunci când desenează,
modelează sau au de alcătuit scurte texte . Serbările școlare marchează evenimente importante din viața
preșcolarilor. Aceste activități constau în dezvoltarea artistică a copiilor dar și într-o atmosferă de
sărbătoare instalată cu acest prilej. Am realizat astfel de activități cu ocazia zilei de 1 Decembrie, a
Crăciunului, și la sfârşit de an şcolar, oferindu-le copiilor posibilitatea de a se exprima liber oral ,în scris
sau prin muzică.
Concursurile sunt forme competiţionale de activitate extraşcolară, organizate pe diferite teme.Am
organizat la nivel de unitate concursuri de activitate matematică, de educarea limbajului, de creaţii
artistice, de desen, între clase paralele , dar am participat şi la concursuri județene de creatii
plastice,unde am obținut multe premii .De asemenea un impact foarte mare in rândul copiilor l-a avut
concursul de biciclete, role , trotinete, pe care l-am oganizat in cadrul Școlii Altfel.
În unitatea noastră toate cadrele didactice sunt extrem de preocupate atât de desfășurarea
activităților școlare căt și a celor extrașcolare, acestea ducând la dezvoltarea gândirii critice,la stimularea
implicării viitorilor adolescenți/tineri în luarea deciziilor, în asumarea responsabilităților sociale,astfel
realizându-se o legatură între latura cognitivă și cea comportamentală.
Consider că în orice unitate de învățământ cadrele didactice trebuie să promoveze activităţile
extracurriculare, stimulând astfel inventivitatea şi creativitatea copiilor.De aceea, în acest an şcolar când
am coordonat grupa de copii, am încercat să realizez un echilibru între activităţile şcolare şi cele
extracurriculare. În concluzie, activitățile extrașcolare au un caracter interdisciplinar, oferă cele mai
eficiente modalități de formare a caracterului copiilor încă din grupele preșcolare deoarece sunt factorii
educativi cei mai apreciați și mai accesibili sufletelor acestora.
16
Importanța activităților extrașcolare în învățământ
Profesor: Pîrvoaica-Tatomirescu Dorina-Georgiana

Şcoala Gimnazială „Alexandru Ştefulescu“, Tg-Jiu, Gorj
Activitățile extrașcolare sunt foarte importante pentru dezvoltarea armonioasă a copilului. Scopul
activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activităţi cât mai
variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea integrării în
mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale
şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale.
Oricât ar fi de importantă educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ, ea nu epuizează
sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului.
civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ in diferite domenii. Începând de la cea mai
fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i în contact direct cu obiectele si
fenomenele din natura. Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să
Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv – educative să primeze, dar să fie prezentate în mod
echilibrat şi momentele recreative, de relaxare, atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite. În cadrul
acestor activităţi elevii se deprind să folosească surse informaţionale diverse, să întocmească colecţii, să
sistematizeze date, învaţă să înveţe. Prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor,
asumându-şi responsabilităţi, copii se autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi,
posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai
uşor şi mai frumos obiectivul principal al scolii şi al învăţământului primar – pregătirea copilului pentru
viaţă.
Condiția primordială pentru receptarea corectă și coerentă a mesajului o reprezintă demersul adoptat
de cadrul didactic, metodele, procedeele, modul și modalitățile utilizate, precum și cadrul în care se
desfășoară procesul.
Modelarea, formarea, educarea cer timp și dăruire. Complexitatea finalităților educaționale impune
îmbinarea activităților școlare cu cele extrașcolare.
Activitățile extrașcolare dezvoltă gândirea critică și stimulează implicarea generației tinere în actul
decizional, realizându-se astfel o simbioză lucrativă între componenta cognitivă și cea comportamentală.
De-a lungul anilor, activitățile extrașcolare au luat forme variate, toate având ca scop învățarea
nonformală și petrecerea în mod plăcut a timpului liber. Prin aceste activități, care cuprind domenii și arii
foarte mari, elevii își pot dezvolta anumite competențe și abilități necesare unei bune dezvoltări
armonioase pentru o integrare în societate. Când vorbim de activități extrașcolare, ne referim la acel
program la care elevul participă după ore și ar trebui să facă acest fapt cu plăcere deoarece scopul este
acela de a-i forma abilitățile necesare unei bune dezvoltări, formării personalității elevului care își va găsi
prin acestea înclinațiile, talentul și domeniul în care ei vor fi performanți.
În preajma sărbătorilor se organizează activități literar-artistice cu scopul de a valorifica tradițiile,
obiceiurile, specificul poporului nostru. Elevii cântă colinde, se bucură de magia sărbătorilor de iarnă, la
școală, dar și în cadrul familiei. Frumusețea colindelor parcă împrăștie în zare puritatea, iubirea, dragostea
de aceste comori preluate din moși strămoși.
O altă sărbătoare importantă este 1 Decembrie, zi în care fiecare suflet de român vibrează la tot ceea
ce înseamnă tradiție, patriotism, iubire de neam și țară. Promovând valorile naționale învățăm să ne
apreciem, să valorificăm virtuțile noastre ca nație. Valorificarea specificului neamului nostru îl poate
determina pe elev să interiorizeze anumite trăiri, să iubească țara, neamul și pe cei de lângă ei. Iubirea,
colaborarea, dăruirea ne face mai buni, mai valoroși și acest lucru elevii îl află indirect din aceste
activități.
Un eveniment atât de important, Învierea Domnului, este un prilej de bucurie și orice persoană
trăiește intens toate etapele care duc la înălțarea sufletească de-a lungul acestor importante săptămâni. În
aceste săptămâni, în cadrul activităților extrașcolare este necesar să se desfășoare activități extrașcolare
17
care au ca scop formarea unor personalități armonioase, cu adâncă trăire și familiarizarea tânărului cu
semnificațiile religioase ale zilelor care premerg și urmează Învierii Domnului.
În cadrul activităților educative, se pot desfășura activități precum: creații ale elevilor, scenete,
realizarea de felicitări, desene tematice. Este recomandat ca aceste activități să se desfășoare de la vârstele
mici, ca orice tânăr să se identifice cu tradițiile, obiceiurile, slujbele religioase care marchează momentele
cruciale ale existenței umane.
Prin aceste activități li se oferă elevilor un alt mod de însușire a unor trăiri, valențe pozitive ale vieții.
Cât sunt mici, toți copiii trebuie să își însușească valori morale, să trăiască momente înălțătoare, să
conștientizeze rolul religiei în formarea lui ca individ și să participe la toate evenimentele importante
alături de familia unită. Aceasta este soluția vitală pentru o viață echilibrată, pentru petrecerea
momentelor neegalabile din mijlocul familiei, pentru formarea ca individ responsabil și valoros pentru
societate.
Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, stimulează şi orientează
copiii spre unele domenii de activitate: muzica, sport, poezie, pictura. Excursiile si taberele şcolare
unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă. Spectacolele constituie o formă de activitate
extracurriculară în şcoală, prin care copilul face cunoştinţă cu lumea minunată a artei. Deşi această formă
de activitate îl pune pe copil în majoritatea cazurilor în rolul de spectator, valoarea ei deosebită rezidă în
faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă de impresii puternice, precum şi în faptul că apelează,
permanent, la afectivitatea copilului sau nu, asupra dezvoltării elevilor. Astfel de activităţi sunt de o reală
importanţă într-o lume dominată de mass-media şi mă refer la televizor , calculator si internet, care nu fac
altceva decât să contribuie la transformarea copiilor noştri în nişte persoane incapabile de a se controla
comportamental , emoţional şi mai presus de toate slab dezvoltaţi intelectual.
Se ştie că, începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i în
contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Activităţile de acest gen au o deosebită influenţă
formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii, tabere. .
Serbările şi festivităţile marchează evenimentele importante din viaţa şcolarului. Din punct de vedere
educativ importanţa acestor activităţi constă în dezvoltarea artistică a elevului precum şi în atmosfera
sărbătorească instalată cu acest prilej. Aceste mici serbări, organizate de către cadrele didactice, le oferă
elevilor răsplata primită după muncă, şi de asemenea au un rol de motivare.
Bibliografie:
1) Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, Cluj-Napoca 2007

2) Lazăr V., Cărăşel A., Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Ed. Arves, Craiova, 2007.
3) Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, „Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în
curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact”, Editura Polirom, 2002.
4) Constantin Cucoș - Educația estetică, Polirom, 2014
18
Bucuriile Iepurașului…
Prof.Pîslaru Camelia
Lic.Tehn.’’Francisc Neuman’’ Arad
Iepurașul ... De ce iepurașul și nu câinele? Sau mai bine ursul ?
Orice sărbătoare, religioasă sau nu, este un bun prilej pentru a oferi cadouri celor dragi. Tradiția
iepurasului de Paște s-a născut în Germania, iar originea ei se regăsete în sărbătorile pre-creștine ale
fertilității dedicate zeiței Eostre, zeița Lunii în țările din nordul Europei.
O veche legendă spune că zeița Eostre a găsit într-o iarnă o pasăre rănită pe câmp, în zăpadă. Zeita
vrând să o salveze de la moarte a transformat-o într-o iepuroaică ce și-a păstrat posibilitatea de a depune
ouă. În semn de prețuire pentru binefăcătoarea sa, iepuroaica obișnuia să decoreze ouăle făcute și să le
dăruiască zeiței.
De aici izvorăște și legenda conform căreia iepurașul trebuie să aducă daruri copiilor cu prilejul
Paștelor. Deloc întâmplătoare este alegerea iepurașului ca reprezentare, cunoscut fiind faptul că el este
unul dintre cele mai prolifice animale.
În multe culturi, iepurele simbolizează viața nouă care renaste primăvara și bucuria de a avea mulți
urmași, el neavând, totuși, legatură cu istoria biblică a morții si Învierii lui Iisus.
Tradiţia s-a îmbogăţit cu obiceiul realizării unui cuiburi de iarbă, sub forma unor coşuri cu bunătăţi,
în care iepuraşul să lase cadouri şi ouă colorate.
Paştele nu este complet dacă nu le spunem celor mici această poveste a iepuraşului, care îi încântă
chiar şi la vârste mai mari. Odată creată magia Sărbătorilor Pascale, copiii le vor aştepta cu mai mare
bucurie şi emoţie.
Puritatea și inocența bucuriei copiilor dă amploare acestei sărbători, iar cadourile care vor fi
primite, aduc pe fețele lor fericirea pe care ar trebui să o vedem permanent.
19
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE ÎN
EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Prof.psihopedagogie specială, Stănică Ligia Dana

CSEI Făgăraş.jud.Braşov
Activităţile extracurriculare vizează de regulă acele activităţi cu rol complementar orelor clasice de
predare învăţare. Aria lor e dificil de delimitat. Pot fi excursii şi vizite la muzee, ci-nematografe, teatre,
pot fi excursii şi vizite la instituţii publice sau alte obiective de interes comunitar, pot fi vizite la alte şcoli,
pot fi activităţi artistice, de hobby, cluburi tematice şi echipe sportive, pot fi activităţi legate de protecţia
mediului, activităţi ecologiste (curăţarea parcului oraşului, promovarea reciclării).
Aceste activităţi, reprezintă un element prioritar în politicile educaţionale întrucât au un impact
pozitiv asupra dezvoltării personalităţii copilului, asupra performanţelor şcolare şi asupra integrării
sociale în general. Participarea la activităţi extracurriculare structurate organizate de şcoli, spre deosebire
de participarea la activităţi nestructurate (uneori incluzându-le şi pe cele or-ganizate în şcoli) se asociază
cu rezultate pozitive în ceea ce priveşte dezvoltarea elevilor :
 performanţă şi rezultate şcolare mai bune;
 coeficienţi de abandon şcolar mai scăzuţi;
 o stare psihologică mai bună, incluzând un nivel de stimă de sine mai bun, mai puţine griji privind
viitorul şi sentiment redus de izolare socială;
 un grad mai scăzut de abuz de alcool şi droguri;
 un grad mai scăzut de activitate sexuală în rândul fetelor;
 un nivel scăzut de comportamente delincvente, incluzând comportamente antisociale.
Indiferent de tipul activităţilor extracurriculare urmate, efectul acestora pare să fie în toate studiile
realizate pe această temă unul pozitiv.
Pentru a putea supravieţui, avem nevoie de un mediu adecvat. Totuşi, noi suntem cei care îl
împingem la distrugere, pentru că îl exploatăm fără milă. De aceea, trebuie schimbată men-talitatea
tuturor. O mare responsabilitate ne revine nouă, dascălilor, care prin intrucţie şi educaţie, putem trezi în
inima copiilor acea dorinţă de respect faţă de natură, faţă de tot ce ne înconjoară. Încercăm să cultivăm o
conştiinţă ecologică adecvată, o schimbare de atitudine. Elevii încep să înţeleagă rolul pe care îl au, prin
participarea lor la diverse activităţi extraşcolare.
,,Respectă natura, priveşte în viitor”, e chiar deviza şcolii noastre, sub care am desfăşurat o serie de
activităţi. Voi prezenta doar câteva din noianul de activităţi pe care le-am realizat la şcoala noastră în anul
şcolar trecut:
1. Participarea la diferite concursuri, expoziţii a antrenat toată suflarea instituţiei: cadre didactice,
elevi, părinţi, arătând că frumuseţile şi darurile naturii pot fi prezentate şi altfel. Doamna “Toamna” a
sosit inveşmântată într-o rochie din frunze, călătorind într-o caleaşcă meşteşugită dintr-un bostan uriaş. In
calea prinţesei s-au adunat s-o întâmpine arici din cartofi, clovni din bostani, fotbalişti din gutui, balerine
din pere.
Colaje din frunze, flori presate, seminţe uscate, aranjamente florale ce fac risipă de inventivitate şi
talent, mărturisesc faptul ca elevii surprind şi înţeleg şi în alt mod frumuseţile şi darurile lumii vegetale.
Insufleţirea fructelor şi legumelor s-a transpus şi pe chipurile elevilor de la toate clasele, atunci cand au
primit diplome şi felicitări pentru munca investită în realizarea acestor expoziţii.
2. De Ziua naţională fără tutun , elevii au desfăşurat acţiunea ,,Un aer mai curat pentru noi”. Prin
această activitate am încercat să tragem semnal de alarmă, atât pentru colegi, părinţi cât şi pentru elevi,
despre efectele dăunatoare ale tutunului.
20
3. In cadrul Campaniei Naţionale ,,România prinde rădăcini”.elevii noştri alături de cadre didactice
cooredonatoare au participat la activităţi de plantare de puieţi, flori. De asemenea au participat la activităţi
de ecologizare a curţii şcolii şi internatului.
4. Lecţie de ecologizare
Oricine poate afirma că puterea exemplului e cea mai bună metodă de a mobiliza un grup pentru
obţinerea scopului propus. Un astfel de exemplu l-am oferit cetăţenilor din localitate. Am participat,
alături de municipalitate, la o acţiune în cadrul campaniei de ecologizare. Împreună am făcut curăţenie
într-o parte a unui cartier al oraşului, într-un parc din apropierea instituţiei de învăţământ. Prin aceste
activităţi, s-a încercat conştientizarea populaţiei, să nu mai arunce gunoa-iele la întâmplare şi să păsreze
oraşul curat. Această actiune s-a desfăşurat sub denumirea ,,Schimbă-ţi atitudinea.’’, va continua şi
sperăm să-şi atingă scopul educativ.
5. Ziua mondială a sănătăţii
Sănătatea noastră şi a elevilor noştri e foarte importantă. De aceea, pentru a marca Ziua Mondială a
Sănătăţii, s-a prezentat la toate clasele proiectul ,,Minte sănătoasă, în corp sănătos!” Proiectul a avut
drept obiectiv, informarea copiilor asupra alimentaţiei nesănătoase de la FAST-FOOD, bazate pe E-uri şi
promovarea unei alimentaţii sănătoase.
6. De Ziua pământului elevii au desfăşurat o serie de activităţi prin care au fost prezentate o serie
de măsuri ce trebuie respectate pentru a avea un oraş mai curat. S-au realizat compoziţii aplicative diverse
cu mesajul ,, Salvati Pământul. ” Deasemenea s-au organizat o serie de jocuri şi concursuri pe teme
ecologice. Am iniţiat o activitate pe cât de interesantă pe atât de utilă. Cum în fiecare clasă mai sunt elevi
care rup cu uşurinţă foi din caiete, am format o ,,echipă de ziarişti”. Micii ziarişti le adună, le selectează şi
le dau diverse întrebuinţări la orele de educaţie tehnologică , educaţie plastică dar şi în activitatea din
cadrul orelor de CDS. Aşa au apărut lănţişoare, lanţuri de flori, şiruri de vrăbii, rândunele, buchete de
ghiocei, fructe, în concordanţă cu anotimpurile. Pe fiecare exponat este scris „Ai avut noroc!”
Acestea sunt doar câteva activităţi. În continuare desfăşurăm şi altele, pentru că, dacă-i sensibilizăm
pe copii în ceea ce privesc problemele mediului şi dacă vom reuşi să dezvoltăm la ei un comportament
ecologic, atunci lupta este câştigată. Ei vor educa şi pe cei mari-părinţi, bunici.
21
Prof. înv. primar: Prezăret Violeta

Școala Gimnazială ,, Valeriu D. Cotea” Vidra, Vrancea
Copiii sunt într-o continuă căutare de informații, de noi planuri în care să le aplice, sunt dornici să
investigheze, să descopere, să experimenteze. Școala se organizează astfel încât să acopere o arie cât mai
mare a acestor nevoi, însă, dincolo de programă și spațiul didactic, sunt necesare acțiuni care să le
deschidă noi oportunități, să le potențeze resursele emoționale, să-i ajute în a-și dezvolta propriile
convingeri durabile.
Activitățile extrașcolare vin să sprijine și să contribuie la completarea acestor cerințe, și, copiii,
acționând singuri, le modelează în motive interioare personale. Se vor implica și în activități desfășurate
în afara clasei, vor avea prilejul să dețină un anumit control și o anumită doză de responsabilitate care le
va întări încrederea în sine. Vor apela la latura lor creativă și vor inventa și practica jocuri specifice. Prin
intermediul jocului, simulează acțiuni ale adulților, socializează, reliefează valori morale, conștientizează
dimensiunile realității. Jucându-se, se vor bucura, se vor delecta, vor compensa eventualele nereușite în
plan școlar.
Interesul este stârnit și de antrenarea copiilor în concursuri care abordează diferite teme.
Participarea la un concurs poate constitui prilejul de a demonstra ce-au învățat atât la școală, cât și în
afara ei. Că-i un concurs de desene sau pictură, modelaj sau creație literară, artă dramatică sau dans,
recunoașterea meritelor printr-o diplomă, o medalie sau orice altfel de recompensă are menirea de-a-i
întări participantului convingerea că are un rol important în interiorul grupului din care face parte, îi
stimulează creativitatea și dorința de-a lua parte la noi provocări de acest gen.
Serbările școlare sunt activități extrașcolare care valorifică și evaluează o varietate de competențe
dobândite. Talentul nativ, compensat de muncă susținută și organizată, poate fi expus în mod public și
apreciat. Pregătirea unui program pentru o serbare implică toți elevii dintr-un colectiv, crează legături noi
și speciale, se vor sprijini între ei, își vor da sfaturi și sugestii pentru construirea rolului și pentru
gestionarea tracului. Fiecare dintre ei va conșientiza că este o za dintr-un lanț care trebuie realizat
armonios, că și de prestația lui depinde reușita programului.
Desenele animate, filmele pentru copii, documentarele și emisiunile pe diverse teme pot fi urmărite
prin vizionare în colectiv. Această activitate, aparent lejeră și lipsită de responsabilizare, este una dintre
cele mai apreciate de către copii. Ei devin, aproape în mod inconștient, parte activă a situației. Intervin să
suplimenteze cu informații pe care deja le dețin, asimilează altele noi cu ușurință, proiectându-le în
viitoare întreprinderi. Vor face schimb de impresii, își vor expune și argumenta opiniile.
Excursiile școlare sunt preferatele copiilor. Ele își aduc aportul la dezvoltarea intelectuală, la
formarea unor comportamente civice și patriotice. Sunt prilejul ideal de interacțiune socială, de lărgire a
orizontului cultural și științific. Cunoștințe noi își vor găsi loc în bagajul informațional al copilului.
Contactul direct cu locuri, cu monumente și vestigii, cu oameni, cu tradiții și obiceiuri, va suplimenta, va
consolida și va reorganiza arhitectura a ceea ce procesul instructiv-educativ a creat în cadrul școlii.
Spectacolele ( muzicale, teatru, dans etc), vizitele la muzee, la biblioteci, la expoziții sunt
activitatăți extrașcolare reconfortante, relaxante care creează puntea spre cunoașterea valențelor artei,
dezvoltă simțul estetic, gustul pentru frumos. Vocabularul se va îmbogăți cu noi cuvinte și expresii
frumoase pe care elevii le vor folosi cu drag.
Toate aceste activități, alături de cele desfășurate în familie, consolidează și completează procesul
de învățământ, dezvoltă aptitudini, formează atitudini ale elevilor, ajutându-i să-și organizeze timpul în
mod rațional, instructiv, educativ și relaxant.
22
Cadrul didactic își însușește rolul de mediator între elevi și oferta activităților extrașcolare ale căror
conținuturi nu se regăsesc în programa școlară. Activitățile extrașcolare au propriul specfic, distingându-
se de activitățile specifice lecțiilor de predare-învățare. Profesorul selectează conținuturile, le planifică
raportându-se la resursele umane și materiale, stabilește timpul de desfășurare, metodele și formele de
organizare. Materialele vor fi selectate cu grijă și vor ține cont de interesele și aspirațiile copilului, el fiind
principalul beneficiar.
Cu cât activitățile sunt mai atractive, cu o atmosferă relaxantă și optimistă, cu atât copiii se vor
alătura cu încredere și dăruire, lăsându-și modelate și conturate personalitățile, exersându-și memoria,
stimulându-și, educându-și și stabilizându-și atenția, latura afectiv- emoțională și motivațională.
,, Școala trebuie adaptată la copii și nu copiii adaptați școlilor”

( Alexander Sutherland)
Bibliografie:
Sîrbu, Valeria-Georgeta, Stimularea creativității prin activitățile extrașcolare, Învațamânt primar,

nr. 1/2002, Editura Discipol, București;
23
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAŞCOLARE ÎN EDUCAȚIA COPIILOR
Profesor psihopedagog DIMACHE VICTORIA

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAȚIE INCLUZIVĂ BRĂILA
Activităţile extraşcolare sunt foarte importante în dezvoltarea armonioasă a copiilor. Activităţile

extaşcolare ajută elevii la formarea unei atitudini pozitive faţă de învăţare, li se formează abilităţi practice
diversificate. Aceste activităţi acţionează asupra stimei de sine a copilului, iar în urma participării la
aceste activităţi sentimentul de împlinire al copilului este mult mai ridicat. Activităţile extraşcolare au un
rol şi un loc binestabilit în formarea personalităţii copiilor.
Educaţia unui copil nu se realizează numai în cadrul formal ci şi prin activităţi extraşcolare şi
extracurriculare. Aceste activităţi urmăresc să identifice corespondenţa corespunzătoare dintre aptitudini,
talente, cultivarea unui stil de viaţă civilizat, stimularea comportamentului creativ al copiilor. De aceea
aceste activităţi trebuie realizate în afara mediului şcolar, în afara instituţiei de învăţământ, cu participarea
clasei, a mai multor clase paralele sau nu, a mai multor instituţii, chiar şi cu participarea părinţilor sau
aparţinătorilor.
După cum ştim activităţile extraşcolare au un rol complementar orelor clasice. Acestea pot fi
excursii, drumeţii, vizite la muzee, biblioteci, vizionarea unor piese de teatru, vizite la alte unităţi de
învăţământ, activităţi artistice, activităţi sportive. Activităţile extraşcolare reprezintă un element
fundamental în relaţia şcoală-familie-comunitate, oferind posibilitatea de exprimare şi explorare a
identităţii copiilor.
Constituie un mediu formator mai atractiv în afara contextului instituţional . Participarea elevilor la
astfel de activităţi este considerată o activitate care îi ajută să se înţeleagă pe ei înşişi prin observarea şi
interpretarea propriului comportament în comparaţie cu al celorlalţi. Activităţile extraşcolare reprezintă
un element prioritar în activitatea educativă deoarece au un impact pozitiv asupra personalităţii elevilor,
asupra performanţelor şcolare dar şi asupra integrării sociale. Prin desfăşurarea acestor activităţi pot fi
crescute performanţele elevilor dar şi rezultatele şcolare , este lărgit orizontul cultural al elevilor. Aceste
activităţi constituie un mijloc de formare a deprinderilor elevilor de a-şi organiza şi folosi timpul liber.
Scopul activităţilor extraşcolare îl mai constituie şi faptul că elevii îşi dezvoltă diferite aptitudini de
cultivare a interesului pentru acţiuni socio-culturale, pentru valorificarea talentelor personale.
Educaţia prin activităţile extraşcolare urmăreşte identificarea şi cultivarea legăturii dintre aptitudini,
talente , comportamente creative.
În cadrul activităţilor extraşcolare ne putem stabili diverse obiective , cum ar fi: manifestarea
interesului pentru lectură; transpunerea în desen a unei curiozităţi găsite la bibliotecă; manifestarea
interesului pentru un comportament competitiv; dezvoltarea spiritului de echipă; promovarea unui stil de
viaţă sănătos prin respectarea unui regim alimentar adecvat; îmbogăţirea cunoştinţelor despre mediul
înconjurător; promovarea culturii ca modalitate de petrecere a timpului liber.
Se pot desfăşura activităţi practice, concursuri, activităţi recreative şi sportive, activităţi de vizionare
a unor filme documentare. Evaluarea activităţii elevilor poate fi realizată prin acordare de diplome,
efectuare de fotografii, desene şi expoziţii.
Necesitatea de a se juca, de a fi mereu în mişcare ajută la îmbinarea activităţilor şcolare cu
activităţile practice. Prin activităţile extraşcolare elevii învaţă să folosească surse informaţionale diverse,
să întocmească colecţii, învaţă să înveţe, se autodisciplinează. Copiii participă cu însufleţire şi dăruire la
astfel de activităţi iar succesul este garantat mai ales când ai încredere în imaginaţia, bucuria şi dragostea
din sufletul lor, dar şi să îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase. Copiii astăzi se nasc
într-o lume complexă , care se află într-o permanentă schimbare şi trebuie pregătiţi să înţeleagă şi să
accepte provocările într-un mod practic, creativ şi inovator.
24
profesor pentru învățământ primar

Livanu Cerasela Nicoleta
Școala Gimnazială Nr.2 Dumeni, Botoșani
În societatea contemporană, problematica educaţiei dobândeşte noi conotaţii, provocate de

schimbările care se produc în toate domeniile vieţii sociale. Educaţia depăşeşte limitele exigenţelor şi
valorilor naţionale şi tinde spre universalitate, spre patrimoniul valoric comun al umanităţii. Din acest
motiv, un curriculum unitar nu mai poate răspunde singur diversităţii umane, iar dezideratul educaţiei
permanente tinde să devină o realitate de necontestat. Pedagogia modernă urmăreşte depăşirea vechii
concepţii educaţionale care era centrată pe achiziţionarea de către elev a unui volum mare de informaţii.
Accentul este pus acum pe aplicarea practică, al cărei rol este de a consolida informaţiile,
de a forma deprinderile, de a dezvolta motivaţia pentru învăţare şi activităţile productive. Procesul
educaţional presupune şi forme de muncă didactică complementară activităţilor obligatorii. Oricât de
importantă ar fi educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ, ea nu epuizează sfera
influenţelor formative exercitate asupra copilului. Activitățile extrașcolare sunt foarte importante pentru
dezvoltarea armonioasă a copilului. Studiile de specialitate susțin că acesta ajută elevii la formarea unei
atitudini pozitive față de învățare, aceștia au performanțe școlare mai ridicate, li se formează abilități
practice diversificate, dar și strategii adecvate de rezolvare de probleme.
Pe lângă toate acestea, activitățile extrașcolare acționează și asupra stimei de sine, iar sentimentul de
împlinire este mult mai ridicat. Activitățile extrașcolare se referă la acele activități realizate în afara
mediului școlar, în afara instituției de învățământ, cu participarea clasei, a mai multor clase de elevi sau a
mai multor instituții de învățământ. Desfășurarea procesului instructiv-educativ constă în îmbinarea
activităţilor şcolare cu activităţi extracurriculare ce au numeroase valenţe formative, permițând
manifestarea creativităţii întregului grup de elevi, a relaţiilor creative, astfel învățătorul putându-și afirma
spiritul inovator, creativitatea didactică, totodată atrăgându-i și pe elevi. Dezvoltarea personalității
elevilor este preocuparea primordială a învățătorilor în scopul modelării întregii activități psihice a
elevilor și a conduitei acestora conform cerințelor societății în care se trăiesc.
Activităţile extrașcolare sunt activităţi complementare activităţilor de învăţare realizate în clasă,

Astfel, vizitele la muzee, monumente și locuri istorice, case memoriale au oferit elevilor prilejul de
25
activitate. Excursiile și taberele școlare au contribuit la îmbogățirea cunoștințelor copiilor despre
frumusețile țării, au stimulat respectul pentru frumusețile naturii, artă și cultură. Modelarea, formarea,
educarea cer timp și dăruire. Complexitatea finalităților educaționale impune îmbinarea activităților
școlare cu cele extrașcolare. Scopul activităților extrașcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale,
cultivarea interesului pentru acțiuni socio-culturale, facilitarea integrării în mediul școlar, valorificarea
talentelor personale și corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Prin aceste activități li se oferă
elevilor un alt mod de însușire a unor trăiri, valențe pozitive ale vieții, valori morale și nu numai.
26
Rolul activităților extrașcolare în educația copiilor
Fotbalul fenomen social
Prof.Marian Sergiu
Școala Gimnazială Nr 1 Răchiți, com Răchiți, jud Botoșani
Educaţia fizică şi sportul, în societatea modernă a devenit cu adevărat un fenomen social şi în

esenţă, acest fenomen urmărind perfecţionarea dezvoltării fizice şi a capacităţii motrice a oamenilor în
scopul îmbunătăţirii vieţii. Educaţia fizică şi sportul nu au ca obiective doar ameliorarea sănătăţii,
dezvoltarea musculaturii, creşterea îndemânării sau însuşirea de deprinderi motrice. Prin activitatea
corporală, copilul devine conştient de posibilităţile sale, în condiţiile reuşitei sau nereuşitei, alături de
ceilalţi, în lupta cu sine sau contra naturii, tânărul învaţă, în acelaşi timp, să se înţeleagă pe sine şi să
cunoască mai bine lumea.
Popularizarea şi răspândirea fotbalului este în momentul actual arhicunoscută pe întreg

mapamondul, acest aspect fiind nemaîntalnit la nici un alt joc sportiv datorita atractivitaţii irezistibile a
acestui sport. Această activitate de necontestat s-a propagat din generaţie în generaţie, s-a vehiculat dintr-
o tară în alta, dintr-un continent în altul, astfel încât astăzi nu există loc pe pamânt în care fotbalul să nu
fie învăţat, cunoscut şi practicat cu pasiune.
Dar unde se află izvorul atragerii neobisnuite a fotbalului ? În ce rezistă entuziasmul atât de mare al
copiilor faţă de balonul rotund ? Cum se declanşează atracţia deosebită care-l atrage pe trecatorul
întamplător şi-l ţintuieşte în faţa jocului rudimentar, dezordonat şi gălăgios de maidan ? Dacă vom
reflecta cu toată profunzimea şi seriozitatea vom ajunge,în mod cert,la concluzia că această atracţie
neobisnuită a fotbalului rezidă în farmecul sau deosebit : el are un scop imediat-marcarea de goluri şi
apropierea victoriei ; nu este un sport periculos , indiferent de ardoarea cu care este jucat,dacă ce-i care-l
practică sunt animaţi de spiritul fair-play ;este un sport cu precădere variat,rareori o fază asemănându-se
cu alta ; este accesibil, practicarea lui de către masele largi de oameni fiind posibilă fără amenajări şi
instalaţii speciale.În ultima instantă atracţia neobişnuită a fotbalului rezidă ,în mod esenţial în simplitatea
sa desăvarşită.Tocmai această simplitate confera actului fotbaliştic o largă accesibilitate, fie că este
practicat , fie că este contemplat.Cel mai rudimentar jucător este atras cu o forţă nemaintalnită de mirajul
mingii, doreşte să intre în posesia acestui obiect sferic care,în mişcarea lui eternă ,descrie traiectorii
nebănuite,să-l stăpanească cât mai mult şi cât mai bine şi să-şi finalizeze efortul pe care-l face pentru
aceasta.
Şi dacă unul dintre motivele care-i determina atractivitatea este tocmai simplitatea lui, nu este mai
puţin adevărat ca această simplitate işi gaseşte fundamentul în codul sau de reguli care,aşa cum se afirmă
în lumea fotblaului,constituie o capodopera de simplitate,fiindcă mai întâi cele 17 legi sunt de o concizie
nemaîntâlnită ,ele ocupând mai mult de câteva pagini ale unei carţi obişnuite.Apoi ,datorită faptului că
exprimarea acestor reguli s-a făcut cu o precizie apropiată de perfectiune .În fine, prin concizie şi precizie
, regulile de joc au dobândit claritatea necesara înţelegirii cât mai depline a literei şi spiritului lor pe
întregul mapamondul.
27
Reunind toate aceste calităţi , regulile de joc se relevă ca un ansamblu coerent şi suplu de natură să
favorizeze inepuizabila gamă de combinaţii inedite care se întreţes joc cu joc, pe dreptunghiul de
gazon,conferind accesibilitate,atractivitate şi farmec jocului ,joc care a devenit în ultimul secol un
adevărat fenomen social.
Bibliografie
1. Balint Gh. Bazele jocului de fotbal, Ed. Alma Mater, Bacău, 2002
2. Motroc, I., Cojocaru, V. Fotbal Curs de bază, vol. ÎI, Tehnică şi tactică, A.N.E.F.S., Bucureşti,
1991.
3. MOTROC IOAN, MOTROC FLORIN, “Fotbalul la copii şi juniori “, Editura Didactică şi
Pedagogică, 1996
4. VOICA ION,” Exerciţii-Fotbal “, Editura Stadion, Craiova, 1973
28
DEZVOLTARE ARMONIOASĂ-EXPLORARE
Șulț Cristina
Colegiul Național Pedagogic Șt. Odobleja Drobeta Turnu Severin
Pentru a se dezvolta armonios, complet am putea spune, unui copil îi sunt necesare ocaziile să
exploreze cât mai mult, având parte și de cât mai multe experiențe mai mult sau mai puțin plăcute.
De aceea, în primul rând, este necesar ca părinții să investească și în activități extrașcolare, în care
copiii se pot manifesta activ, alături de ceilalți colegi, relaționează și învață privitor la utilitatea lucrului
efectuat în echipă. Astfel, cu toții, părinți, profesori și copii se implică activ, util în educația non-formală.
La îndemâna unui factor decizional, părinte și profesor, este alcătuirea de cluburi de teatru, mai ales
în săptămâna dedicată Școlii Altfel, în cadrul căruia, elevii, cu o anumită expresivitate și dornici de a se
situa mereu în centrul atenției, pot învăța să își gestioneze emoțiile, să își exprime sentimentele și mai ales
învață când, cum și față de cine este bine să și le exprime. Mai mult decât atât, astfel de activități vizează
interrelaționare, și, astfel, copiii conștientizează importanța acestui fapt.
Jocurile educative sunt, de asemenea, alt fel de activități ce se pot realiza cu succes în Școla Altfel,
din totdeauna, această formă de manifestare a reprezentat un fenomen important pentru dezvoltarea
copilului. Așa că nu trebuie neglijate nici deplasările în parc, în mijlocul naturii, unde copiii se simt cu
adevărat liberi, alături de colegii lor. Însă, sunt importante și jocurile educative, desfășurate la școală și
care pun la încercare abilitățile acestora, contribuindu-se, în acest mod, și la dezvoltarea gândirii logice și
a creativității. Ca exemplu, sunt de menționat puzzele-urile pe diferite neveluri de dificultate, cărți
interactive etc.
Dar, dacă privim cu atenție aspectul unor copii, sesizăm că unii chiar au probleme, gen obezitate sau
doar tendințe de adezvolta o astfel de disfuncționalitate, și realizăm că este foarte important să îi
încurajăm pe aceștia să facă sport, ajutându-i să înțeleagă că mișcarea fizică nu dora îi va ajuta să se
mențină sănătoși, dar ar putea chiar să îi învețe să fie disciplinați, atenți, perspicace. Însă, la fel de
important este ca elevii să fie lăsați să își aleagă sportul care le face plăcerte.
Așadar, este important să înțelegem cu toții că timpul liber este esențial pentru un copil sănătos, iar
abundența de activități extrașcolare poate reprezenta o sursă de stres!
Bibliografie:
1.Ionescu, M., Chiș., Mijloace de învățământ și integrarea acestora în activitățile de instruire și
autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001
2.Vlăsceanu, GH., coordonator, Neculae Adrian, Școala la răscruce, Schimbare și continuitate în
curriculum învățământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom, 2002
29
EXCURSIA – ACTIVITATE INTERDISCIPLINARĂ
Prof. Mîţu Lenuţa

Grădiniţa nr 178, Sector 5,Bucureşti
Ungureanu Monica
Şcoala Gimnazială „ Mircea Sântimbreanu”, Bucureşti
Interdisciplinaritatea este promovată şi exploatată de învăţământul actual, prin utilizarea

informaţiilor din cadrul mai multor discipline, facilitând înţelegerea acestora şi perceperea lor ca un
întreg. Vorbind despre interdisciplinaritate şi integrare L.D’Hainault arăta că: „astăzi, perpetuarea ştiinţei
a găsit alte suporturi decât memoria oamenilor şi rolul său în învăţământ s-a estompat în faţa dezvoltării
individului. Se acordă mai multa importanţă omului care merge decât drumului pe care îl urmează. Astăzi
disciplinele sunt invadate de un gigantism care le înăbuşă, le abate de la rolul lor simplificator şi le
închide în impasul hiperspecializării. Inconvenientele tot mai evidente ale compartimentării, necesitatea
din ce în ce mai manifestă a unor perspective globale şi contestarea unui devotament faţă de obiect care
face ca omul să fie uitat, au dus treptat la conceperea şi la promovarea a ceea ce s-a numit
interdisciplinaritate”.
Munca în echipă antrenează toţi elevii: pe cei curajoşi, stăpâni pe cunoştinţele si depriderile lor, dar
şi pe cei timizi, nesiguri, stimulându-le interesul şi ajutându-i să depăşească anumite bariere emoţionale
existente între ei şi restul clasei. O activitate didactică bazată pe interdisciplinaritate şi munca în echipă
este excursia. Acest fel de activitate le oferă elevilor şi posibilitatea de a fi liberi spaţial sau temporal.
Conţinutul didactic al excursiilor este mult mai flexibil şi mai variat decît al lecţiilor din clasă, elevii
participând cu multă bucurie şi optimism la aceste acţiuni, lărgindu-şi în acest fel orizontul de cunoştinţe,
prin contactul direct cu realitatea. Vă prezentăm modul cum am organizat o excursie, finalizată cu
întocmirea unor proiecte şi organizarea unui concurs între clase, valorificând multiplele valenţe
interdisciplinare ale acesteia.
Acest demers didactic a avut trei etape:
- etapa I: excursie didactică de o zi
- etapa a II – a: întocmirea proiectelor pe echipe
- etapa a III – a: concurs între clasele participante
PROGRAMUL EXCURSIEI:
Excursia a fost organizată cu elevii claselor a VII – a E şi a VII – a C, având următorul itinerar:
Bucureşti, Curtea – de - Argeş, Câmpulung, Barajul de la Vidraru.
S-au anunţat data şi ora plecării, elevii au fost instruiţi şi şi-au pregătit echipamentul necesar.
Obiectivele educative ale excursiei au fost următoarele:
- formarea şi dezvoltarea unei atitudini de preţuire faţă de frumuseţile patriei;
- cunoaşterea unor zone ale ţării şi a specificului lor local;
- recunoaşterea formelor de relief;
- observarea schimbărilor petrecute în natură în anotimpul vara;
- aprecierea trecutului istoric al neamului românesc;
- aprecierea obiectelor de artă, a icoanelor şi tablourilor;
- formarea şi dezvoltarea unor sentimente şi atitudini ecologice, în paralel cu
dezvoltarea unor comportamente de protecţie a mediului înconjurător.
30
Obiectivele turistice vizitate au fost:
- Mănăstirea Curtea – de Argeş
- Biserica Domnească din Câmpulung
- Cetatea de la Poienari
- Hidrocentrala de la Vidraru
- Lacul de acumulare şi Barajul de la Vidraru
MODUL DE LUCRU:
I. Fiecare clasă a fost împărţită în trei echipe cu număr egal de elevi, în funcţie de aptitudinile şi
opţiunile lor, pe arii curriculare. În timpul excursiei fiecare elev şi-a întocmit fişe de observare, utilizate
apoi la întocmirea proiectului echipei.
a) Echipa ştiinţe-geografie a avut rolul:

- să consemneze localităţiile importante prin care au trecut, profilul lor economic şi ocupaţiile
locuitorilor;
- să observe formele de relief străbătute;
- să consemneze apele curgătoare întâlnite;
- să observe flora şi fauna, plantele de cultură din aceste zone;
- să observe orizontul şi linia orizontului;
- să semnaleze locuri invadate de deşeuri toxice, menajere sau de altă natură;
- să observe tipurile de gospodării ale Muzeului „Astra” din Dumbrava Sibiului şi materialele
folosite în construcţia lor.
b) Echipa istorie-limba română a avut rolul:

- să consemneze localităţiile cu trecut istoric deosebit;
- să observe monumentele istorice, statuile din aceste localităţi;
- să semnaleze localităţi a căror denumire este un nume istoric;
- să semnaleze localităţi în care au trăit ori s-au născut istorici sau scriitori români;
- să oserve bisericile şi muzeele vizitate.
c) Echipa arte a avut rolul:

- să observe arhitectura localităţiilor vizitate;
- să observe arhitectura bisericilor vizitate, obiectele de artă întâlnite;
- să consemneze câţiva pictori români şi străini şi tablourile lor, din Galeria Brukenthal;
- să observe stilurile mobilierului de acolo;
- să colecţioneze ilustrate cu tablouri celebre.
Pe tot parcursul excursiei învăţătoarele i-au îndrumat pe elevi să-şi întocmească fişele de lucru, să
aibă un comportament decent în locurile publice sau în aer liber.
II. Pe baza observaţiilor făcute de fiecare elev, prin prelucrarea lor şi prin folosirea materialelor
colecţionate, fiecare echipă a avut la dispoziţie două săptămâni pentru alcătuirea unui proiect.
III. În faza următoare s-a organizat între cele două clase concursul „Vrei să fii câştigător?”
REGULAMENTUL CONCURSULUI
Se constituie echipe pe clase, alcătuite din câte şase elevi (doi reprezentanţi la fiecare secţiune),
aleşi prin votul colegilor.
31
Concursul are două probe:
a) Întrebări şi răspunsuri
b) Prezentarea proiectelor
Proba cu întrebări şi răspunsuri conţine un set de zece întrebări referitoare la obiectivele excursiei.
Fiecare întrebare se notează cu zece puncte, pentru un răspuns corect şi complet. Membrii echipei pot
colabora în formularea răspunsurilor. În cazul în care nu ştiu să răspundă la întrebare, au două variante
prin care pot fi ajutaţi: „întreabă un coleg” (de două ori) şi „votul colegilor din public” (de trei ori). Pentru
un răspuns incomplet se primesc cinci puncte. Timpul acordat pentru un răspuns: maxim 3 minute.
Prezentarea proiectelor de către alţi doi elevi din echipă, cîte doi la fiecare secţiune, timpul
acordat fiind de cinci minute.
După prezentarea proiectelor colegii din publicul echipei adverse pot adresa întrebări referitoare la
proiectele prezentate, strict referitoare la obiectivele vizitate.
Participanţi:
1. două echipe a câte şase elevi;
2. doi elevi din fiecare clasă în juriu;
3. un elev din fiecare clasă pentru calcularea punctajului;
4. un elev responsabil cu cronometrarea timpului;
5. un observator;
6. publicul este format din restul elevilor.
Se acordă bonus zece puncte pentru disciplină.
Câştigătorii au fost recompensaţi cu diplome şi premii.
Excursia, ca activitate interdisciplinară, le oferă elevilor posibilitatea de a utiliza informaţiile

dobândite în cadrul mai multor discipline: geografie, ştiinţe, istorie, limba română, educaţie plastică,
educaţie muzicală, abilităţi practice, educaţie moral-civică, dar şi de a achiziţiona noi informaţii, în cadrul
acţiunilor întreprinse. Munca în echipă dovedeşte că fiecare membru al grupului este important, îi face pe
elevi să se apropie şi să colaboreze, contribuind la sudarea colectivului de elevi şi la stabilirea unor
sentimente pozitive între ei: respect, ajutor, altruism, satisfacţie.
Considerăm că tradiţia unor astfel de activităţi extraşcolare trebuie continuată şi dezvoltată,
deoarece aduc o contribuţie însemnată la desfăşurarea cu succes a procesului instructiv-educativ.
Bibliografie:
Miron Ionescu, Ion Radu, Didactica Modernă, Editura Dacia, 2001
Învăţământul primar, Editura Miniped
M.E.C.T., Ghidul programului de informare-formare a institutorilor şi învăţătorilor, Bucureşti,
2003
32
Locul şi rolul activităţilor extracurriculare în educaţia copiilor
Prof. Vaduva Natalia

Prof. Cîmpeanu Valentina
Şcoala Gimnazială ,, Nicolae Balcescu’’
Judeţul Vâlcea
“Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi
mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci, să-i învăţăm să se adapteze.”
(Maria Montessori –”Descoperirea copilului”)
La vârsta preşcolară principala sursă de învăţare despre relaţiile cu ceilalţi este jocul. Implicarea
copiilor în joc facilitează dezvoltarea capacităţii de a iniţia interacţiuni. Aceste interacţiuni pozitive cu
ceilalţi colegi duc la formarea relaţiilor de prietenie, la dezvoltarea abilităţilor de cooperare.
Prietenii sunt resurse emoţionale pentru petrecerea într-un mod plăcut a timpului liber. Cercetătorii
arată că perioada de timp în care o persoana râde, zâmbeşte, vorbeşte cu cei din jur este mult mai mare
între prieteni decât între persoane care se cunosc mai puţin.
În aceste momente de relaxare se descarcă în organism anumite substanţe chimice numite
"endorfine" care întăresc sistemul imunitar. De asemenea, prietenii reprezintă o resursa tampon faţă de
efectele negative ale unor evenimente precum conflicte în familie, divorţ,probleme şcolare. În aceste
situaţii copiii se distanţează puţin de familie şi apelează la prieteni pentru a obţine suportul emoţional
necesar. Astfel, ei sunt o resursă de învăţare în situaţii pe care un copil nu ştie cum să le rezolve. Copiii
pot imita comportamentul prietenului atunci când el nu ştie ce să facă sau pot cere în mod direct ajutorul
(ex. Cum sa construiesc castelul?).
Studiile arată că schimbul de informaţii şi deprinderi se face mult mai eficient între prieteni decât
între copii care nu se cunosc deoarece au mult mai multa încredere unul în celalalt şi se simt mai puţin
vulnerabili atunci când îşi exprimă dificultăţile într-un domeniu. Deoarece abilităţile emoţionale şi sociale
au un rol atât de important în viaţa noastră, părinţii şi celelalte persoane implicate în educarea copiilor
trebuie să fie informaţi despre problematica diferenţelor de gen şi despre necesitatea valorificării sau
compensării acestor diferenţe în perioada preşcolară, perioada care este optima din punctul de vedere al
achiziţiilor socio-emoţionale. Părinţii şi educatorii, prin activităţile pe care le desfăşoară, pot sprijini şi
oferi copiilor oportunităţi care să ajute dezvoltarea abilităţilor socio-emoţionale în mod adecvat, fără ca ea
să fie limitată de stereotipurile de gen.
Şcoala este ca o lume fermecată, plină de basm şi feerie, este lăcaşul unde se pun bazele
,,clădirii’’fizice şi spirituale a ,,puiului de om’’. Doar ,,zâna’’,modelatoarea de suflete şi minţi, ştie, cu
mult tact şi răbdare, să-i treacă pragul palatului fermecat pentru a îmbrăca haina plină de vrajă şi mister a
basmului, a jocului, a cântecului şi a poeziei.
Pedagogul american Bruner (1970) consideră că „oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare i se
poate preda cu succes, într-o formă intelectuală adecvată, orice temă”, dacă se folosesc metode şi
procedee adecvate stadiului respectiv de dezvoltare, dacă materia este prezentată „într-o formă mai
simplă, astfel încât copilul să poată progresa cu mai multă uşurinţă şi mai temeinic spre o deplină
stăpânire a cunoştinţelor” . Oricât ar fi de importantă educaţia curriculară realizată prin procesul de
învăţământ, ea nu epuizează sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului. Rămâne cadrul larg
al timpului liber al copilului, în care viaţa capătă alte aspecte decât cele din procesul de învăţare şcolară.
În acest cadru, numeroşi alţi factori acţionează, pozitiv sau nu, asupra dezvoltării elevilor.
33
fenomenele din natură. Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale,
antrenarea elevilor în activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi
socio-culturale, facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în
ansamblul ei, fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale.
Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce permite elevilor cu dificultăţi de afirmare
în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual.
Exemple de activităţi extraşcolare
elevii acumulează în cadrul lecţiilor. Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau
sportive, stimuleaza şi orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, pictură.
Excursiile şi taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la
educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii pot cunoaşte
realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă.
De la cea mai fragedă vârstă , copiii acumulează o serie de cunoştinte punându-i in contact direct cu
obiectele şi fenomenele din natură. Activităţile de acest gen au o deosebită influenţă formativă, au la bază
toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii, tabere. În cadrul activităţilor organizate în mijlocul
naturii, al vieţii sociale, copiii se confruntă cu realitatea şi percep activ, prin acţiuni directe obiectele ,
fenomenele, anumite locuri istorice. Fiind axate în principal pe viaţa în aer liber, în cadrul acţiunilor
turistice, elevii îşi pot forma sentimentul de respect şi dragoste faţă de natură, faţă de om şi realizările
sale. În urma plimbărilor, a excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai multă creativitate şi sensibilitate ,
Am acordat importanţa cuvenită sărbătorilor şi aniversărilor importante din viaţa ţării şi a copiilor.
Acestea au fost un bun prilej de destidere, de bună dispoziţie, dezvoltând la copii sentimental apartenenţei
la colectivitatea din care fac parte, deprinzându-i totodată să-şi stăpânească emoţiile provocate de
prezenţa spectatorilor. Concursurile pe diferite teme sunt, de asemenea, momente deosebit de atractive
pentru cei mici. Acestea oferă copiilor posibilitatea să demonstreze practic ce au învăţat la şcoală, acasă,
să deseneze diferite aspecte, să confecţioneze modele variate. Acelasi efect îl pot avea concursurile
organizate de către cadrele didactice în clasa.
34
Dacă sunt organizate într-o atmosferă placută vor stimula spiritul de iniţiativitate al copiluiui, îi va
oferi ocazia să se integreze în diferite grupuri pentru a duce la bun sfârşit exerciţiile şi va asimila mult mai
uşor toate cunoştinţele.
Elevii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească: o gândire independentă, nedeterminată de grup,
toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi
posibilitatea de a critica constructiv. Înainte de toate, este însă important ca profesorul însăşi să fie
creativ. Elevii sunt atraşi de activităţile artistice, reacreative, distractive, care ajută la dezvoltarea
creativităţii, gândirii critice şi stimulează implicarea în actul decizional privind respectarea drepturilor
omului, conştientizarea urmărilor poluării, educaţia rutieră, educaţia pentru păstrarea valorilor, etc.
Activităţile complementare concretizate în excursii şi drumeţii, vizite, vizionări de filme sau spectacole
imprimă copilului un anumit comportament, o ţinută adecvată situaţiei, declanşează anumite sentimente.
O mai mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii copilului o au activităţile extraşcolare care implică în
mod direct copilul prin personalitatea sa şi nu prin produsul realizat de acesta. Activitatea în afara clasei
şi cea extraşcolară trebuie să cuprindă masa de copii.
Bibliografie
Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ, în

“ Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti; Ionesc, M., Chiş, V.,
Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi autoinstruire, Editura Presa
Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001, pg.162;
35
ROLUL FORMATIV AL ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE
Prof. Voica Nela, Școala Gimnazială Sadova, jud. Dolj
Educaţia, prin activităţile extracurriculare urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei

optime dintre talente, aptitudini, cultivarea unui stil de viaţă civilizat. Încă de la cea mai fragedă vârstă,
copiii acumulează cunoştinţe pe care le pune în contact direct cu obiectele, lucrurile, fenomenele din
natură. Pornind de la faptul că învățământul românesc actual pune accent, atât pe învățământ de
performanță, cât şi pe dezvoltarea abilităţilor practice, în concordanţă cu cerinţele pieţei muncii, un rol
important „ în viaţa” elevilor, pe lângă cunoştinţele teoretice, îl reprezintă activităţile extracurriculare.
Prin desfăşurarea acestora, cadrul didactic are posibilitatea de a-şi cunoaşte mai bine copiii, de a-i
vedea în altă ipostază, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să pătrundă în „cămara sufletului lor”,
să-i pregătească pentru ceea ce îi va aştepta. Totodată, aceste activităţi permit copiilor cu dificultăţi de
afirmare în mediul şcolar, cei timizi, să reducă nivelul de anxietate, să-şi pună în practic adevărata lor
valoare intelectuală. Mediul învăţării şcolare trebuie să fie suficient de stimulativ şi diversificat spre a
oferi fiecărui elev o motivaţie susţinută. De aceea,activităţile cu şcolarii trebuie organizate în aşa fel încât
să permit elevilor să exploreze şi să folosească legăturile interdisciplinare, instrumentale,intelectuale şi
emoţional afective,proprii unei educaţii integrale
Activităţile extracurriculare organizate de școală au conţinut cultural, artistic, spiritual, ştiinţific,
tehnico-aplicativ, sportiv sau sunt simple activităţi de joc sau de participare la viaţa şi activitatea
comunităţii locale. Datorită acestora, copiii pot să se exprime liber, sunt îndrumaţi să dobândească o
gândire independentă, toleranţa de ideile noi, capacitatea de a descoperi şi rezolva diferite probleme.
Totodată, li se dezvoltă simţul practic, estetic, dragostea pentru artă, istorie, neam, se
autodisciplinează. Activităţile extracurriculare pot îmbrăca forme variate: spectacole cultural-artistice,
serbări şcolare pe diverse teme, excursii , vizite, cercuri pe diferite discipline sau literare, concursuri,
întreceri sportive, vizionarea de emisiuni muzicale, teatru de copii.
Activităţile extracurriculare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la
dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor preşcolarilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor
liber. Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire
şi dăruire, la astfel de activităţi. Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator de căutări şi
soluţii variate. Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria şi în dragostea din sufletul
copiilor, dar să îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase.
În concluzie, luate împreună, activitatea educativă şcolară şi extraşcolară, care sunt într-o strânsă
legătură, dezvoltă gândirea critică şi stimulează implicarea tinerei generaţii în actul decizional, în ceea ce
priveşte respectarea drepturilor omului şi asumarea responsabilităţilor sociale, realizându-se, astfel,
„prietenie strânsă” între elementul cognitiv şi cel comportamental. Nu trebuie uitat faptul că activităţile
extracurriculare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea înclinaţiilor şi
aptitudinilor şcolarilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber, iar succesul este garantat
dacă ai încredere în propria lor imaginaţie, bucuria şi dragostea din „cutiuţa sufletului său , dar să îi laşi
pe ei să te conducă spre o lume a lor, o lume de basm, de acţiuni frumoase şi valoroase.
Bibliografie :
Ionescu M. Chiş, 2001- Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană,Cluj-Napoca.
Nicola I., 1994, Pedagogie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
Teodosiu, O., Coman, C., 2005, Manifestarea creativităţii în activităţile practice.
36
Rolul activităţilor extraşcolare în procesul instructiv-educativ
Prof. înv. preşc.:Abrudan Olimpia, Grăd.

Cu P.P. “Căsuţa cu poveşti” Zalău , judeţul Sălaj
În ultimul timp, devine tot mai evident faptul că educaţia extracurrriculară, adică cea realizată
dincolo de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii
preşcolarilor. În şcoala contemporană, o educaţie eficientă, depinde de gradul în care se pregăteşte
copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine. Depinde de asemenea şi de măsura în care reuşeşte să
pună bazele formării personalităţii copiilor.
În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect fizic şi socioafectiv,
pentru o integrare socială cât mai uşoară. Complexitatea procesului educaţional impune îmbinarea
activităţilor curriculare cu cele extracurriculare, iar în acest caz, parteneriatul educaţional devine o
necesitate. În opinia mea, activităţiile extracurriculare sunt deosebit de importante deoarece, contribuie la
gândirea şi completarea procesului de învăţare. De asemenea, prin intermediul acestora se pot dezvolta şi
explora anumite înclinaţii şi aptitudini ale copiilor.Având un caracter atractiv, copiii participă într-o
atmosferă relaxantă, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi, îmbinându-se utilul cu plăcutul.
Un punct forte al activităţilor extraşcolare este acela că antreneză copiii în activităţi cât mai variate
şi bogate cu o structură parte, diferită de clasica metodă de predare-invăţare. O activitate desfăşurată într-
un mediu extraşcolar permite de asemenea şi dezvoltarea unor aptitudini speciale, şi facilitarea integrării
în mediul şcolar. Trebuie să ţinem cont că, indiferent ce metodă se adopă in educaţia tradiţională,
indiferent dacă are o finalitate pozitivă şi un obiectiv primar atins, ea nu va epuiza niciodată sfera
influenţelor formative exercitate asupra copilului. Din seria activităţilor extraşcolare amintim:taberele,
excursiile, piesele de teatru, spectacolele de operă comică, atelierele creative, şezătoarele, spectacolele în
aer liber vizitele la muzee sau Grădina Zoologică.
Copiii pot fi stimulaţi şi îsi pot imbogăţi imaginaţia creatoare şi sfera cunoştinţelor, prin vizionarea
de piese de teatru, filme educative, participând la ateliere de creaţie, prin dramatizarea unor opere literare
cu diferite ocazii sau prin implicarea în desfăşurarea sezătorilor literare. Copii trebuie să fie îndrumaţi să
dobândească în primul rând o gândire independentă,toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi
este însă important ca educatorul însăşi să fie creativ, pentru că numai aşa poate să aducă în atenţia
copiilor săi tipuri de activităţi extraşcolare care să le stârnească interesul, curiozitatea, imaginaţia şi
dorinţa de a participa necondiţional la desfăşurarea acestora. Excursiile şi taberele şcolare contribuie la
îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la educarea dragostei, respectului pentru
frumosul din natură, artă si cultură.
Ceea ce trebuie să ţinem cont, întotdeauna, este ca obiectivele instructiv – educative să primeze, dar
în acelaşi timp să reusim sa prezentăm in mod echilibrat şi momentele recreative şi de relaxare.Este
foarte important să dăm o notă relaxantă tuturor jocurilor şi activităţilor.
37
PROIECT DE ACTIVITATE EXTRACURICULARĂ
TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE PAȘTE
ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 RĂUSENI
Coordonator proiect :Învățătoare ACHITE RODICA
Cadre didactice implicate: Ionescu Alina - Pregătitoare

Olaru Teodora-Clasa I
Mogoșanu Iulia- Liliana-Clasa a-III-a
Loc de desfășurare: Școala Gimnazială Nr. 1 Răuseni

Scop: – stimularea interesului și a motivației pentru conservarea și practicarea datinilor populare
locale, în special cele de Paști;
-stimularea și promovarea înclinațiilor și talentelor elevilor;
-atragerea părinților în organizarea și desfășurarea unor activități comune pentru elevi și talentelor
elevilor;
- cultivarea şi valorificarea potenţialului creator şi a sensibilităţii artistice a elevilor.
ARGUMENT:
Fiecare anotimp aduce în lumea satului activități specifice dar și obiceiuri , tradiții de o mare
frumesețe . Primăvara prilejuiește momente de alese trăiri spirituale prin una dintre cele mai mari
sărbători creștine - Paștele.
Cea mai mare, mai însemnată, mai sfântă şi mai îmbucurătoare sărbătoare de peste an, după spusele
românilor de pretutindeni, e sărbatoarea Paştelui. Paştele sau Învierea Domnului, pentru că în această zi
"Hristos a înviat din morţi cu moartea pre moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le", iar pre
cei vii râscumpărându-i de sub jugul păcatului şi împăcându-l cu Dumnezeu.
Ea cade totdeauna la începutul primăverii, anotimpul cel mai frumos şi mai plăcut, când toate în
natură învie.
Românii aşteaptă sărbătoarea aceasta, după un post îndelungat, cu mare dor şi bucurie, şi caută în
acelaşi timp ca locuinţele lor să fie curate şi cu toate pregătirile făcute în cea mai bună rânduială.
În cadrul proiectului ,,Tradiții și obiceiuri de Paște’’ derulat în luna martie - aprilie 2020,
învăţătoarele şi elevii claselor Pregătitoare ,clasele I și clasele a- III- a de la Şcoala Gimnazială Nr. 1
Răuseni şi-au propus să omagieze această sfântă sărbătoare prin activităţi care să îmbine cât mai
armonios utilul cu plăcutul, construind noi produse, utilizând toate formele de activitate: jocul, învăţarea,
munca şi creaţia.
Legendele creştine leagă simbolul ouălelor roşii de patimile lui Isus Hristos.
Răstignirea şi Învierea reprezintă reînvierea naturii primăvara şi cu reluarea ciclurilor vieţii. Oul, el
însuşi purtător de viaţă, devine un simbol al regenerării, al purificării şi al veşniciei.
Roşu - simbol al sângelui, Soarelui, focului, al dragostei şi bucuriei de viaţă.
Galbenul - lumina, tinereţea, fericirea, recolta, ospitalitatea.
Verdele - reînnoirea naturii, prospeţimea, rodnicia, speranţa.
Albastru - cerul, sanatatea, vitalitatea.
Violetul - stapânirea de sine, răbdarea, încrederea în dreptate.
38
Competente specifice:
DP. -dezvoltarea capacitǎţii de cunoaştere si inţelegere a sǎrbǎtorilor şi tradiţiilor romaneşti si
stimularea curiozitǎţii de investigare a acestora.
-dezvoltarea sensibilitǎţii copiilor privind inţelegerea semnificaţiei SǎrbǎtorilorPascale;
-să dovedească spirit de cooperare şi corectitudine în jocuri şi concursuri;
-să lucreze în perechi, în grup şi individual;
-să-şi exprime sentimentele, trăirile şi impresiile.
AVL-stimularea expresivitǎţii şi creativitǎţii prin activitǎţi de exprimare plasticǎ;

-să realizeze desene, colaje, felicitări, ouă roşii şi alte produse în care să oglindeasca tema
proiectului
CLR-imbogǎţirea vocabularului cu cuvinte: pildǎ, rǎstignire, incondeiere, pascǎ, mantuitor, post.
-sǎ cunoascǎ semnificaţia religioasǎ a sǎrbǎtorilor Pascale;
-sǎ cunoascǎ obiceiurile şi tradiţiile legate de Sǎrbǎtoarea Paştelui
( impǎrtǎşirea, vopsirea ouǎlor, ciocnirea ouǎlor, sacrificarea mieilor, mersul la bisericǎ in noaptea
de Inviere);
-Să compună texte, ghicitori şi poezii legate de sărbătoarea Floriilor, Învierea lui Iisus Hristos,
iepuraş, ouă roşii, miel;
-sǎ distingǎ o zi obişnuitǎ de o zi de sǎrbǎtoare;
MM- sa cunoasca semnificatia cantecelor religioase si a cultului ortodox.
-să realizeze un portofoliu ;
PARTENERI:
-Preotul din circumscripția școlii
-Profesorul de religie
Metode: -conversaţia,explicatia, demonstratia, exercitiul, povestirea, problematizarea,

brainstorming, lucrul pe grupe, jocul.
Resurse:
Materiale: ouǎ, acuarele, hartie glasatǎ, creponatǎ, aracet, plastilinǎ, carioca, cǎrţi, reviste, pliante,
fişe ,abţipilduri, lumanǎri, jetoane, planşe, caiete speciale,creioane colorate, casetofon, aparat foto ;
Umane- copii, cadre didactice, pǎrinţi, preot.
Spaţiale: - sala de clasă,biserica din comună.
MEDIATIZARE:
-Prezentarea proiectului în cadrul Comisiei metodice a învăţătorilor
EVALUAREA PROIECTULUI:
- expoziţii cu lucrările practice şi artistice ale elevilor;
- realizarea de portofolii de prezentare a activităţilor;
- CD cu fotografii din timpul activităţilor;
- realizarea unui PPT cu activităţile desfăşurate în proiect.
Durata - o sǎptǎmanǎ
39
CONŢINUTUL PROIECTULUI:
Începând cu data de , activităţile planificate în proiect vor fi desfăşurate în sala de clasă şi la

biserică.Toate produsele realizate de elevi: ouă încondeiate, felicitări, tablouri, colaje, compuneri, poezii,
ghicitori, portofolii tematice vor fi organizate într-o expoziţie la Şcoala Gimnazială Nr. 1 Răuseni. Cele
mai frumoase şi originale lucrări vor fi reunite într-un PPT dedicat acestui eveniment.
PROGRAMUL ACTIVITĂŢILOR
Nr. LOCUL DE DATA/

ACTIVITATEA:
crt. DESFĂŞURARE: PERIOADA:
“Sărbătoarea Paştelui”
. - prezentarea istoricului, a simbolurilor creştine, a 3 aprilie
obiceiurilor şi tradiţiilor respectate de Paşte (PPT). Sala de clasă
“Tradiţii şi obiceiuri” 3-5

- lecturarea unor legende, poezii, povestiri care să aprilie
. ilustreze semnificaţia sărbătorilor pascale, precum şi
tradiţiile şi obiceiurile legate de această sărbătoare; Sala de clasă
- realizarea unui portofoliu conţinând tradiţii şi
obiceiuri de Paşte.
,,Cum aşteptăm Iepuraşul?”

- prezentarea semnificaţiei iepuraşului şi a mielului;
- activitate practică de confecţionare a ornamentelor
3. de Paşti: coşuleţe, suporturi pentru ouă, iepuraşi, mieluşei, 30 martie
etc.; Sala de clasă Se continuă pe
- realizarea unor colaje, desene, picturi, etc. toată perioada
- expunerea lucrărilor în sala de clasă şi pe hol. proiectului.
“Patimile Mântuitorului”
- conversaţii cu profesorul de religie pe tema
“Patimile Mântuitorului”; Sala de clasă 30 martie 2020
- ilustrarea în desene / picturi a informaţiilor
. acumulate;
- audierea unor fragmente din “Prohodul Domnului.
,,Sărbatorim Floriile!’’
- prezentarea sărbătorii “Duminica Floriilor”;
- desen/ pictură/ colaj ,,Bucheţele de flori” şi ,,Vaze Sala de clasă
cu flori”; 1 aprilie
- compuneri, felicitări, Biserică 2020
5. - vizită la biserică satului Răuseni.
2 aprilie
,,Paştele –tradiţii şi obiceiuri la romani” 2020
40
Nr. LOCUL DE DATA/
ACTIVITATEA:
crt. DESFĂŞURARE: PERIOADA:
- realizarea unor desene pe tema “Paştele la români” Sala de clasă
;
- compunerea unor texte, ghicitori şi poezii despre
Paşte, Iisus Hristos, lumina Învierii, iepuraş, miel, ouă
6. roşii, etc.
- transpunerea în desen a creaţiilor literare realizate.
3 aprilie 2020
“Încondeiatul ouălor”
- prezentarea tradiţiei creştine a încondeierii ouălor;
- activitate practică de încondeiere a ouălor;
7.
EVALUAREA PROIECTULUI
-se va realiza printr-un scurt program de poezie si legende, o expoziţie cu lucrǎrile copiilor şi cu
fotagrafiile fǎcute in timpul derulǎrii proiectului.
41
Prof. ȋnv. preşc. ACIU CRINA MARIA

Grădiniţa cu P.P. Nr.7 Satu-Mare
" Nu există nimic în intelect care mai înainte să nu fi existat în simțuri”

JOHN Locke
În ultima perioada specialiștii în educație atrag atenția spre activitățile ce implică experimentarea, pe
activitatea practică desfășurată în afara clasei, grupei, în aer liber. Avantajul acestui nou tip de educație ar
fi, în comparație cu metodele tradiționale, producerea efectelor educative durabile, profunde, dobândirea
capacității de stăpânire a unor situații complexe, de inovare, de conducere, de spirit de echipă și de
comunicare, dar și pentru alte aspecte ale vieții.
Fondatorul primei școli de Educație Experențială Outdoor- Kurt Hahn afirma ‫"׃‬Există mai mult în
tine decât crezi!". După părerea acestuia, noul model educațional asigură supraviețuirea unor calități
precum curiozitatea inovatoare, voința invincibilă, tenacitatea, lepădarea de sine și, deasupra tuturor:
compasiunea. Educația extrașcolară este o filosofie și metodologie în care educatorii/ facilatorii
stimulează participanții la procesul de învățare cu experiențe directe și procese de reflecție concentrate pe
experiențe, pentru e crește nivelul de cunoștințe, a dezvolta aptitudini și a clarifica valori în rândul
participanților la procesul educațional. John Dewey, în lucrarea sa " Educație și experiență", menționa că
experiența, fie ea și distractivă, fără educație este o experiență unde educatul nu a făcut nici o reflecție,
deci nu a obținut nici o achiziție în ceea ce privește dezvoltarea sa.
Pe lângă educația de tip formal, activitățile extrașcolare oferă posibilitatea participanților de a învăța
făcând-Learning by doing. Acest tip de educație presupune activități de planificare, acțiune, observare și
reflectare asupra activității desfășurate și mai ales, aplicarea învățării în situații noi. Spre deosebire de
activitățile de relaxare, de ieșire în aer liber, activitățile extrașcolare se realizează cu un scop bine definit,
creând o experiență de învățare de tip holistic, dincolo de spațiul clasei.
Activitățile extrașcolare,față de sistemul tradițional de educație, prezintă avantaje precum:

mobilizarea resurselor corporale și mintale, colaborarea participanților, sensibilitate, atenție, efecte
educative puternice și durabile. Aceste activități au rolul de a aduce în fața copiilor/elevilor situații noi, de
a găsi soluții la situații problemă, de a conlucra împreună cu coechipierii pentru a obține rezultatul dorit,
dezvoltă gândirea critică, luarea deciziilor, încrederea în sine, leadershipul.
Procesul activităților extrașcolare poate fi sintetizat astfel: participantul la procesul de educație este
plasat într-un anumit mediu fizic și social unic, îi sunt transmise un set de provocări , care mai apoi prin
perseverență, abilități și competențe învățate sunt rezolvate. Acest fapt determină autocunoașterea,
introspecția și dezvoltarea personalității copilului. Activitățile extrașcolare au rol complementar orelor
clasice de predare-învățare și prezintă o largă arie de desfășurare: pot fi excursii, drumeții, vizite la
muzee, la diverse instituții publice, la alte unități de învățământ, vizionarea de spectacole de teatru, operă,
muzică clasică, activități artistice, cluburi tematice, activități sportive, legate de protecția mediului etc.
42
Scopul activităților extrașcolare este acela de a pregăti noi genereții dispuse să facă față societății
mereu în schimbare, genereții capabile să valorifice talentele personale, să coreleze aptitudinilor cu
atitudinile caracteriale. Prin aceste activități li se oferă elevilor un alt mod de însușire a unor trăiri, valențe
pozitive ale vieții, valori morale și nu numai.
„Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi
mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi vremea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze.”
(Maria Montessori)
BIBLIOGRAFIE:
1. Ionescu M.; Chiş V. – Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de
instruire şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001
2. Răduț-Taciu R; Bocoș M; Chiș O. -Tratat de management educațional pentru învățământul
primar și preșcolar, Editura Paralela 45, 2015
3. Revista învățământului preșcolar și primar 1-2, Editura Arleqiun, 2014
4. https://edict.ro/importanta-activitatilor-extrascolare-in-invatamantul-preuniversitar
43
Activităţi extraşcolare desfăşurate în cadrul proiectului Piticei, învăţaţi de la
toate, tot ce- i bun!
PROGRAM ,, ŞCOALA ALTFEL‘‘ 2019
Prof. înv. preşcolar Popa Ioana- Daniela,

Şcoala Gimnazială ,,Iulia Hălăucescu‘‘, com. Tarcău, Neamț
1. Tipul de activităţi derulate:

activități din domeniul Educației pentru valori, Educația pentru mediu și Educația bunului cetățean
2. Resursele implicate :
cadrele didactice de la Grupa mică şi Grupa mare, preșcolarii grupelor implicate, prof. de sprijin,
părinții preşcolarilor, comunitatea
3. Parteneri implicaţi (numele instituţiei):

Şcoala Gimnazială ,,Iulia Hălăucescu‘‘, com. Tarcău
4. Menţionarea spaţiilor de desfăşurare a activităţilor (în cazul în care au fost şi altele, în afara
unităţii de învăţământ):
sala de grupă, împrejurimile grădiniței, C.D.I. Tarcău, Biblioteca Tarcău
5 . Obiectivele urmărite:
 să descrie efectele activității omului asupra mediului ;
 să identifice calităţile mediului necesare vieţii sănătoase;
 să formuleze relaţia dintre om şi mediu, interdependenţa dintre calitatea mediului şi calitatea
vieţii ;
 să exerseze corect, în situaţii date, deprinderile comportamentale de bază;
 să diferenţieze atitudini civice pozitive / negative, în situaţii social – contextuale;
 să formuleze opinia proprie;
 să conştientizeze importanta unui comportament manierat;
 să utilizeze corect norme, reguli de comportare civilizată, în spațiul privat și public;
 să participe la discuții ;
 să înveţe tehnici de controlare a furiei ;
 să colaboreze în realizarea activităților comune.
6. Modalităţi de evaluare a activităţii:

 prin nr de activităţi desfăşurate
 prin numărul de copii participanţi
 prin calitatea activităţilor desfăşurate
 prin starea de bine resimţită în urma activităţilor
 prin dorinţa exprimată de a mai face astfel de activităţi
44
Activităţi desfăşurate :
1. Atelierul de pictură pe piatră, unde am învăţat cum să pictăm pe un alt fel de suport, în afară
de cel obişnuit ( hârtia), cum să ne ajutăm unii pe alţii, să participăm la realizarea unei expoziţii cu
lucrările realizate, să participăm la discuţii.
2. În cadrul proiectului de parteneriat ,,Alegeri sănătoase‘‘, Povestea broscuţei Ţupi ( sau

cum să ne controlăm furia) - poveste terapeutică
Aici am învăţat ce modalitate comportamentală trebuie să adoptăm pentru a ne calma, am învăţat ce
importante sunt relaţiile de prietenie, cum să ne ajutăm unii pe alţii atunci când suntem furioşi. În final,
am realizat câte o ţestoasă Ţupi.
3. De vorbă cu ...un Jandarm Adevărat! ( Copiii au aflat mai multe informaţii despre educaţia
P.S.I. şi normele elementare de protecţie civilă. Toate aceste informaţii i-au făcut pe copii mai atenţi, mai
responsabili, mai motivaţi.)
4. Atelierul de Ciocolată, singurul atelier în care putem gusta, la propriu, din produsele muncii
noastre !
5. Vizită la biblioteca şcolii, prietena copiilor ( a oferit copiilor posibilitatea familiarizării cu

noţiuni precum bibliotecă, bibliotecar, scriitor, poet, cititor, cunoaşterea portului românesc precum şi
obiecte folosite de strămoşii lor).
6. Semănarea unor seminţe de flori în păhărele
7. Vizită la C.D.I.- ul şcolii, costumaţi în personaje din poveşti
8. Rezultate înregistrate:
 bună dispoziţie,
 entuziasm din partea copiilor
 îmbunătăţirea relaţiilor dintre preșcolari
45
Activități extracurriculare organizate în săptămâna
“Școala altfel”
Barb Gianina, bibliotecar Școala Gimn. „Vasile Goldiș” Alba Iulia

Barb Mirela, bibliotecar, Colegiul Național “Lucian Blaga” Sebeș, Alba
Una dintre activitățile extracurriculare apreciate atât de cadre didactice, dar mai ales de elevi, în
săptămâna “Școala altfel” este excursia, o activitate atrăgătoare, care rămâne în sufletul lor. Aceasta poate
fi documentară sau geografică. Excursia literară se prezintă ca o formă de educație care contribuie la
dezvoltarea și aptitudinile elevilor, ei fiind astfel antrenați în activități variate și bogate în conținut,
flexibile, desfășurate într-un cadru nonformal. Excursia literară vine în sprijinul diferențierii învățării, ca
o metodă intuitiv activă care îi pune pe elevi într-un contact direct cu fenomene natural lingvistice,
etnografice, istorice, economice, urbanistice.
Se disting trei etape în realizarea activității: pregătirea excursiei cu stabilirea traseului și fixarea
obiectivelor, cadrul didactic însoțitor (profesor/bibliotecar) având rolul de a se informa asupra
posibilităților oferite de punctele itinerariului și valorificarea virtuților lui educative. Excursia propriu-
zisă este etapa în care se parcurge traseul și se ating obiectivele. Valorificarea cultural educativă a datelor
și a impresiilor poate lua diverse forme: redactare de pliante turistice, postere, jurnalul clasei, jurnale de
călătorie, articole cu impresii publicate în revista școlii, videoclipuri, aceasta fiind cea de-a treia etapă de
consolidare a sensului, de evaluare și autoevaluare.
Prin intermediul excursiilor documentare, elevii au avut ocazia de a cunoaște mediul social și
creativ al scriitorilor, casele memoriale vizitate păstrând aerul de epocă în care scriitorii au trăit și și-au
desfășurat activitatea. Datorită prezentării obiectelor de mobilier, a ustensilelor personale ale scriitorilor,
prin fotografii ale familiilor cărora au aparținut, elevii au reușit să cunoască universul scriitorilor studiați.
Vizitarea acestor case memoriale a adus în sufletul lor admirația și respectul față de autorul operei
studiate. Aceste excursii cu caracter literar au rolul de a oferi elevilor oportunități multiple de recreere, de
socializare și mai ales de stimulare a imaginației și creativității prin valorificarea potențialului intelectual,
al aptitudinilor, fiecare elev afirmându-și în mod original personalitatea, devenind receptiv față de
frumosul literar, istoric și natură.
Facilitățile pe care le are o excursie documentară:

- capacitatea elevilor de a avea reacții, întrebări față de operele studiate la clasă sau lectura
suplimentară;
- crearea unei noi viziuni proprii despre lumea cărții și propria experiență;
- formularea unor opinii referitoare la propria înțelegere a unui text;
- dezvoltarea unei atitudini pozitive față de lectură.
Constantin Parfene spunea despre excursia literară că nu este doar o “deplasare organizată în
natură”. Ea include în traseul ei vizitarea uneia sau mai multor instituții culturale, devenind “o cale
prețioasă de receptare a literaturii, de sensibilizare pentru frumosul din literatură și natură, de
documentare, de fixare a cunoștințelor de literatură și de cultură generală, de cultivare a sentimentului
patriotic, de stimulare a aptitudinilor creatoare ale elevilor”.
46
Excursia este de fapt o călătorie de cel puțin o zi, efectuată în afara localității de domiciliu, cu un
mijloc de transport autorizat și care are ca scop recreerea, vizitarea, informarea, studiul, lărgirea
orizontului didactic făcând legătura dintre teorie și practică.
Această activitate rămâne un important mijloc didactic în raport cu dezvoltarea cognitivă și afectivă
a elevului, căruia îi oferă oportunitatea de a observa, de a cerceta și de a cunoaște o mare varietate din
mediul cultural și natural.
BIBLIOGRAFIE:
1. Crăciun, Corneliu, Metodica predării limbii și literaturii române în gimnaziu și în liceu, Ed.
Emia, Deva, 2004, p. 246;
2. Ionescu, Miron, Radu, Ioan, “Didactica modernă”, ediția a II-a revizuită, Ed. Dacia,
Cluj-Napoca;
3. Parfene, Constantin, Literatura în școală, Ed. Universității „Al. I Cuza”, Iași, 1997, p.119;
4. Pavelescu, Marinela, Metodica predării limbii și literaturii române, Ed. Corint, București, 2010,
p. 375-377.
47
ACTIVITĂȚILE EXTRAȘCOLARE ÎN EDUCAȚIA COPIILOR
prof. înv. primar Agafiței Carmen Rafila

Școala Gimnazială nr. 22 Galați
Bazele învățăturii pe durata întregii vieți sunt clădite de învățarea școlară care trebuie să fie destul
de stimulativă și diversificată, pentru a putea oferi fiecărui elev motivația necesară. Influențele negative
din societate pot fi contracarate prin desfășurarea activităților zilnice de la școală, precum și de cele din
afara programului școlar – activitățile extrașcolare. Elevul de astăzi, chiar dacă e ”bombardat” de
informații din foarte multe surse, este bine să fie receptiv la nou, să fie atras de frumusețile mediului
înconjurător, ale lumii care se află într-o continuă schimbare, dar și să aprecieze valorile trecutului.
Astfel, activitățile extrașcolare dezvoltă înclinațiile și aptitudinile elevilor prin completarea

procesului de învățământ și contribuie la organizarea plăcută a timpului liber al acestora. Pentru
desfășurarea acestor tipuri de activități nu am ținut neapărat cont de cerințele programei, ci, mai ales, de
interesele și dorințele elevilor mei cărora le-am solicitat să vină cu idei și să se implice direct în
organizarea activităților care vizează dezvoltarea capacităților lor de proiectare, planificare, de luare a
deciziilor, de cooperare pentru obținerea unor rezultate cât mai interesante, atractive și deosebite.
Bineînțeles că atmosfera de lucru era una de voie bună și optimism, însuflețire și dăruire, cu mult diferită
de atmosfera din orele de studiu din cadrul programului școlar.
Având sub îndrumare o clasă Step by step, activitățile extrașcolare m-au ajutat foarte mult la crearea
unui colectiv mai sudat prin dezvoltarea unor atitudini și comportamente democratice la elevi, stimulând
inițiativa și răspunderea personală, precum și spiritul de întrajutorare și solidaritate de grup, spiritul critic,
capacitatea de argumentare, de acționare și rezolvare a unor situații în mod responsabil. Toate aceste
activități au avut asupra elevilor efecte diferite, au satisfăcut într-un procent mai mare sau mai mic
așteptările lor. Însă, aspectul cel mai important este acela că, la organizarea și desfășurarea lor au
participat toți elevii, mai ales cei mai timizi, mai retrași de obicei care aveau un grad mai mic de implicare
în orice activitate organizată la clasă. În acele momente, acei copii se simțeau mai deschiși, mai liberi să
își exprime păreri și observații, ceea ce constituie un progres deosebit în dezvoltarea personalităților lor.
Elevii au avut posibilitatea de a gusta plăcerea efortului depus prin participarea la o acțiune
interesantă, de a simți și înțelege care sunt avantajele muncii în grup printr-o bună coordonare a echipei.
Serbările și momentele artistice desfășurate cu diferite ocazii (Crăciun, 1 Decembrie, 24 Ianuarie, 1
Iunie, etc) în fața părinților sau a colegilor din școală au scos în evidență valențe și trăsături caracteristice
fiecărui elev, competențe de comunicare, de relaționare socială, de luare a deciziilor, de adoptare a unor
soluții personale. Lectura artistică, dansul, cântecul au devenit puternice modalități de stimulare a
sensibilității estetice. Iar valoarea estetică a fost sporită și de cadrul organizatoric: scena, grădina școlii
sau un spațiu amenajat sărbătoresc. Reușita spectacolului care aduce satisfacția publicului, reacția plină de
însuflețire a spectatorilor au stimulat copiii de a da tot ce a fost mai bun în ei, ajutându-i să simtă trăirea
minunată în urma unui succes extraordinar.
De asemenea, excursiile organizate în județ sau în țară au contribuit la dezvoltarea creativității

elevilor, la trezirea interesului pentru istoria neamului din care provin sau la aprecierea frumuseților
naturale. Prin aceste activități elevii și-au putut consolida și multe din cunoștințele asimilate în cadrul
disciplinelor de studiu prin observarea formelor de relief, a florei și faunei din anumite zone, a
monumentelor istorice, a caselor memoriale, a muzeelor de artă tradițională, etc.
48
La organizarea acestor activități, împreună cu elevii am stabilit obiectivele de vizitat, am precizat
itinerariul, scopul fiecărei excursii, echipamentul necesar, astfel ca ei să cunoască faptul că realizarea unei
excursii implică și o organizare riguroasă pentru ca aceasta să fie în final un eveniment nu doar relaxant,
dar și plin de evenimente din care să aibă de învățat.
Tot pentru dezvoltarea creativității am organizat carnavaluri pe diferite teme: Carnavalul Toamnei,
Carnavalul Primăverii, Carnavalul Costumelor din materiale reciclabile, activități la care elevii au
participat cu un deosebit interes, dorind să arate tuturor idei care mai de care mai interesante, năstrușnice,
nemaiîntâlnite, dând posibilitatea tuturor de a se implica activ într-o atmosferă de voioșie, optimism și
însuflețire. Nu în ultimul rând vreau să amintesc vizionările de piese de teatru sau filme pentru copii,
momente în care elevii au putut cunoaște mai îndeaproape opere ale unor scriitori din literatura română
sau universală, transpuse în scenă sau peliculă de film dar, în același timp au înțeles și au pus în practică
normele de comportament civilizat pe care să îl aibă în asemenea situații, comportament care le va asigura
buna integrare în societate. Exemplele de activități extrașcolare pot fi mult mai multe, cert este că acestea
contribuie din plin la îmbogățirea cunoștințelor micului școlar prin contactul direct cu realitatea
înconjurătoare, iar aceasta duce apoi la buna dezvoltare psihică, personală, socială a individului.
49
Abordarea creativă a activităților extrașcolare
prof. Maria-Genoveva Agape

Palatul Copiilor Drobeta-Turnu Severin
În contextul actual, eficiența educației depinde de gradul în care elevul este pregătit să răspundă
cerințelor societății. Complexitatea finalităţilor educaționale impune îmbinarea activităților curriculare cu
cele extrașcolare, deoarece numai așa vom reuși să ridicăm nivelul competențelor elevilor, să le
dezvoltăm și fructificăm aptitudinile, să le lărgim orizontul profesional.
Una dintre instituțiile responsabile cu activitatea extrașcolară a elevilor este Palatul Copiilor. Aici
activitățile se desfășoară în cercuri, structurate pe catedre de specialitate/comisii metodice de tip cultural-
artistic, tehnico-aplicativ, științific și sportiv-turistic. La nivelul fiecărui cerc elevii formează grupe de
începători, avansați și performanță, în funcție de nivelul pregătirii acestora și de competențele ce urmează
a fi formate. Activitatea fiecărui cerc se desfășoară pe baza unor programe de studiu elaborate de cadrele
didactice coordonatori de cerc, în funcție de nivelul grupei, astfel încât să se evite paralelismul și/sau
suprapunerile cu conținutul tematic al programelor specifice educației formale. Activitatea didactică se
desfășoară, în funcție de specificul cercului, în săli de cercuri, ateliere, cabinete, laboratoare, săli de sport,
baze sportive, parcuri școală, cartodromuri, poligoane, grădini botanice, sere, etc. Acest tip de educație,
cunoscut ca fiind „Educație nonformală”, ajută elevul să-și descopere pasiunile, să se refugieze în
propriile aspirații, aptitudini, să se exprime liber, să dea frâu liber imaginației și creativității.
Motivarea elevilor printr-o educație individualizată, adaptată aptitudinilor și atitudinilor elevului,
inițierea și implicarea acestora în competiții școlare și proiecte educaționale care să vizeze multiplicarea
exemplelor de bună practică sunt obiective de bază ale acestui tip de educație.
Un astfel de proiect este „Once upon a time”, derulat pe platforma e Twinning. În proiect sunt
implicați o parte dintre elevii mei, alături de elevi din alte unsprezece țări (Grecia, Spania, Turcia,
Republica Moldova, Italia, Croația, Portugalia, Bulgaria, Tunisia, Albania, Polonia) și este în derulare,
motiv pentru care o să prezint doar câteva aspecte generale, subliniind rolul proiectelor europene în
formarea elevilor ca oameni ce vor învăța pe tot parcursul vieții și ca cetățeni europeni.
Activitățile cercului pe care îl coordonez au un caracter nonformal, iar flexibilitatea acestora face ca
abordarea creativă a unor noi metode și conținuturi de învățare să se facă mai ușor decât în învățământul
formal. Practic, am proiectat activitățile de învățare pentru elevi încât să corespundă derulării proiectului.
Pe parcursul activităților am intervenit cât mai puțin, oferind elevilor îndrumarea minimă necesară pentru
ca aceștia să găsească soluții la problemele întâmpinate. Mi-am propus ca elevii să-și dezvolte competențe
de actualitate, printre care: comunicare în limba engleză (e.g. prezentare, mesaj adresat partenerilor cu
ocazia sărbătorilor de iarnă); evaluarea de produse; cooperare în cadrul echipei; respectul pentru lucrul
bine făcut. Pentru că proiectele e Twinning sunt proiecte de colaborare online, tehnologia este folosită ca
suport pentru comunicare, colaborare și creare de materiale. Pe lângă instrumentele spațiului virtual e
Twinning, elevii folosesc și alte aplicații, dintre care: Padlet pentru avizierul cu imaginile produselor
finale; Google Docs și Drive pentru lucrul colaborativ (editare documente și partajare fișiere); aplicații de
smartphone pentru crearea de logouri și filme; photofancy.ro pentru realizarea colajelor; StoryJumper și
Book Creator, pentru realizarea cărților. În cadrul proiectului, elevii își dezvoltă, prin cooperare cu colegii
lor străini, competențe cheie precum: comunicare în limbi străine; a învăța să înveți; competențe sociale și
civice; spiritul de inițiativă; competențe interculturale; competențe digitale și competențe tehnice.
50
Situațiile problemă apărute pe parcursul proiectului contribuie la dezvoltarea capacităților de
rezolvare de probleme și de luare a deciziilor, iar faptul că elevii folosesc limba engleză în situații reale de
comunicare, îi motivează să-și îmbunătățească abilitățile de utilizare a limbii engleze. Colaborarea cu
colegi din Europa îi ajută să-și îmbunătățească capacitatea de a lucra în echipe multinaționale.
Consider că activitățile extrașcolare realizate în parteneriat cu alte instituții de învățământ europene
sunt benefice pentru toate părțile implicate (elevi, școală, familie, comunitate), motiv pentru care voi
continua să motivez elevii să facă parte din echipele de implementare a acestora.
Bibliografie
Ioan Cerghit - Curs de pedagogie, Universitatea Bucureşti, 1988,
Constantin Cucoş - Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 2006,
51
Întocmit, Profesor Ailoaiei Aurora,

Școala Gimnazială ,,Mihai Eminescu” Ipotești,
Jud. Botoșani
,,Educaţia nu învaţă, ea zideşte, construieşte, creşte, formează un tineret cinstit, bun, drept, iubitor
de neam şi patrie’’.
Activitatea educativă este un act de socializare , de culturalizare , de formare şi de dezvoltare a

personalităţii , de performanţă , dus la îndeplinire de întreaga echipă didactică , de elevi , părinţi şi alte
organizaţii . Activitatea educativă extrașcolară trebuie să fie cât mai flexibilă şi atrăgătoare pentru copii,
fiind proiectată şi planificată în funcţie de calendarul cultural educativ al claselor , al şcolii , de
preferinţele elevilor, prin colaborarea cu consiliul profesorilor clasei , al elevilor , în funcţie de cerinţele
educaţionale ale acestora .
Întreaga activitate extrașcolară a urmărit, în principal creşterea prestigiului şi calităţii activităţii

şcolii noastre prin acţiunile desfăşurate cu elevii şi profesorii, prin formele de parteneriat cu reprezentanţi
ai comunităţii locale,cu alte școli din județ și din țară. În școala noastră s-a reuşit realizarea unui echilibru
între activităţile curriculare şi extrașcolare ,s-a evitat stilul totalitar de organizare, s-au încetăţenit
practicile care să stimuleze initiativele membrilor colectivului, exprimarea opiniei. S-a urmărit în mod
constant ca spaţiul şcolilor , să constituie un mediu de manifestare a responsabilităţii, a comportamentului
decent şi a toleranţei faţă de opinii diferite. La începutul anului şcolar au fost jalonate principalele
obiective ale activităţii educative extrașcolare şi extracurriculare pe întreg anul școlar. Au fost propuse
activități care să îi ajute pe elevi să îşi însuşească ideile de corectitudine şi respect, să cunoască şi să
respecte valorile culturale si etnice ale comunităţii, să trăiască experienţe de viaţă competitive; să-i
implice pe ei și părinți în activități de voluntariat. Activitățile extrașcolare au ca scop identificarea și
cultivarea corespondenței optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viață civilizat, precum și
stimularea comportamentului creativ.
Copiii participă cu însuflețire și dăruire la astfel de activități, iar succesul este garantat dacă ai
încredere în imaginația, bucuria și dragostea din sufletul copiilor, dar să îi lași pe ei să te conducă spre
acțiuni frumoase și valoroase. O atenţie deosebită se acordă elevilor ce au părinţi plecaţi în străinătate,
care rămân în grija unui părinte sau a rudelor. Strânsa legătură cu aceştia asigură reuşita şcolară a copiilor,
le oferă siguranţa pe care par să o piardă odată cu plecarea de lângă ei a unui părinte. Acești elevi doresc
să le acordăm mai mult timp în special prin activitățile extrașcolare. Ascultându-i și implicându-i în
activități diverse vom învăţa lucruri interesante! Lumea în care se nasc copiii de astăzi este una complexă,
într-o permanentă schimbare, iar aceștia trebuie pregătiți să înțeleagă și să accepte provocările într-un
mod practic, creativ, inovator. În acest scop se folosesc ca forme de activitate: cercurile organizate la
diferite obiecte, vizitele şi excursiile, concursurile , spectacole cultural-artistice, tabere şcolare, vizionări
de filme, competiţii sportive, cercuri de creaţie etc., care contribuie la adâncirea cunoaşterii, la
descoperirea, dezvoltarea şi valorificarea intereselor şi pasiunilor, stimulează creativitatea, oferă cadrul
afirmării şi recunoaşterii performanţelor.
52
Putem menționa că activităţile extraşcolare generează relaţii de prietenie şi ajutor reciproc între
elevi, educă simţul responsabilităţii şi o atitudine justă faţă de scopurile urmărite. Important este ca elevii
să fie antrenaţi nu numai în desfăşurarea unor asemenea activităţi, ci şi în iniţierea şi organizarea lor. În
lucrarea intitulată Descoperirea copilului, Maria Montessori făcea următoarea afirmaţie : ,,Să nu-i educăm
pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic nu ne
permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.’’ Aceste îndemnuri sunt de mare
actualitate în condițiile primăverii 2020. Nimeni din generația noastră nu a îndrăznit să gândească la acest
lucru. Activităţile extraşcolare suntem obligați să le desfășurăm online și cer o bună pregătire
metodologică din partea profesorilor. Nu suntem pregătiți noi ca profesori pentru acest mod de
învățământ, dar nici elevii noștri. Este necesar să se creeze o atmosferă deosebit de favorabilă pentru
instruire şi educaţie online, să se ofere posibilitatea de completare şi de aprofundare a cunoştinţelor şi
abilităţilor obţinute la lecţiile față în față, să fie create condiţii de formare a personalităţii în spiritul
culturii naţionale.
În desfășurarea activităților extrașcolare am întâmpinat și multe neajunsuri: slaba implicare a

părinţilor în activităţile şcolii, dezinteresul multora dintre ei faţă de şcoală, de anturajul şi preocupările
copiilor lor; creşterea numărului de familii plecate în străinătate, lipsindu-i astfel pe copii de
supravegherea părintească; lipsa unor instrumente de stimulare a elevilor participanţi la activităţile
educative extracurriculare şi extraşcolare; inexistenţa unui cabinet psihopedagogic în şcoală. Ne dorim de
asemeni o implicare mai mare a întregii comunități locale prin instituțiile de bază ale ei: primărie, poliție,
biserică. Sperăm ca scăderea natalității și lipsa de motivație financiară să nu mai fie amenințări în
desfășurarea activităților extrașcolare.
53
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE ÎN DEZVOLTAREA
PERSONALITĂŢII ELEVILOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR
Prof. înv. primar AIONIŢOAIE VIOLETA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 STĂUCENI
„Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi
mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.”
(Maria Montessori – „Descoperirea copilului”
Educaţia extracurriculară (realizată dincolo de procesul de învăţământ) îşi are rolul şi locul bine
stabilit în formarea personalităţii copiilor. Educaţia prin activităţile extracurriculare urmăreşte
fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe, punându-i în contact direct cu obiectele şi
fenomenele din natură. Trebuinţa de a se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să
activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio – culturale,
şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual. Permit, de asemenea,
manifestarea creativităţii întregului grup de elevi, a relaţiilor creative, învăţătorul putându-şi afirma
spiritul inovator, creativitatea didactică, totodată atrăgându-i şi pe elevi.

personalităţii. În acest sens, şcoala trebuie să fie deschisă spre acest tip de activitate, care îmbracă cele
mai diferite forme. În cadrul acestor activităţi, elevii deprind folosirea diverselor surse informaţionale, se
autodisciplinează, învaţă să înveţe, iar cadrul didactic poate să le influenţeze dezvoltarea, să-i pregătească
pentru viaţă. Astfel, vizitele la muzee, monumente şi locuri istorice, case memoriale au oferit elevilor
prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, operele de artă originale, momentele
legate de trecutul istoric local, naţional, ceea ce a uşurat procesul formării reprezentărilor despre acestea.
Vizionarea spectacolelor de teatru pentru copii au stimulat şi orientat copiii spre aceste domenii de
activitate. Excursiile şi taberele şcolare au contribuit la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre
frumuseţile ţării, respectul pentru frumuseţile naturii, artă şi cultură. Am constatat că aceste activităţi au
îmbogăţit cunoştinţele elevilor despre flora şi fauna, atât de bogată şi diversificată, a ţării noastre, dar au
încurajat şi exprimarea liberă a copiilor în afara clasei. Ei pot reprezenta cu mai multă creativitate
realitatea atunci când desenează, modelează sau au de alcătuit scurte texte. Serbările şcolare marchează
evenimente importante din viaţa şcolarilor. Aceste activităţi constau în dezvoltarea artistică a copiilor, dar
şi într-o atmosferă de sărbătoare instalată cu acest prilej.
54
Am realizat astfel de activităţi cu ocazia zilei de 1 Decembrie, a Crăciunului, 8 Martie, 1 Iunie şi la
sfârşit de an şcolar, oferindu-le elevilor posibilitatea de ase exprima liber oral, în scris sau prin muzică.
Concursurile sunt forme competiţionale de activitate extraşcolară, organizate pe diferite teme. Am
organizat la nivel de şcoală concursuri de matematică, de limba română, de creaţii artistice, de desen,
între clase paralele, dar am participat şi la concursuri judeţene, de creaţii plastice, unde am obţinut premii,
menţiuni. Activităţile extraşcolare duc la dezvoltarea gândirii critice, la stimularea implicării viitorilor
adolescenţi tineri în luarea deciziilor, în asumarea responsabilităţilor sociale, astfel realizându-se o
legătură între latura cognitivă şi cea comportamentală.
La rândul lor, cadrele didactice sunt observatori direcţi ai beneficiilor activităţilor extraşcolare
pentru învăţare. Ei sunt cei care se implică în mod direct în organizarea şi desfăşurarea activităţilor
extraşcolare, dar sunt şi cei care pot observa imediat impactul pe care aceste activităţi îl are la nivelul
elevilor. Activităţile extraşcolare tind să aibă la nivelul şcolilor un profil bine conturat: se desfăşoară cu
elevii şi cadrele didactice din şcoală, părinţii şi reprezentanţii comunităţii fiind categoriile din afara
spaţiului şcolar care participă uneori la aceste acţiuni. Schimburile interşcolare, invitaţia unor specialişti
din diferite domenii, atragerea reprezentanţilor ONG-urilor în activităţile extraşcolare le face cu mult mai
atractive şi mai profitabile pentru toţi cei implicaţi. Succesul activităţilor extraşcolare depinde de
corelarea unei serii de factori cum ar fi: atractivitatea tematicii abordate, buna coordonare a activităţilor,
implicarea cât mai multor actori ai şcolii şi comunităţii cu experienţe relevante pentru activitatea
desfăşurată. Caracteristicile societăţii actuale au schimbat radical rolul şi importanţa şcolii. Până mai ieri,
singura instanţă cu rol educativ la nivel social, şcoala se confruntă astăzi cu o multitudine de provocări.
Una dintre aceste provocări se referă la faptul că oferta şcolii trebuie să se diversifice pentru a răspunde
nevoilor de cunoaşterea ale copiilor, să iasă din formal şi formalism. În acest context, activităţile
extracurriculare şi extraşcolare par a căpăta o importanţă din ce în ce mai mare.
Studii de specialitate subliniază rolul acestora în planul dezvoltării personale a elevilor, în

construirea unui climat şcolar prietenos, în creşterea participării la cursuri şi în planul socializării.
Legislaţia educaţională românească pare a valoriza din ce în ce mai mult aspectul educaţiei de-a lungul
întregii vieţi şi al educaţiei nonformale şi, implicit, al activităţilor extraşcolare. Există o deschidere a
şcolii româneşti către acest tip de activităţi, o nevoie de completare a curriculumului formal cu „altceva,
care să lasă şcoala să respire, să iasă din monotonia de zi cu zi” şi să îi facă pe elevi să trăiască „bucuria
de a învăţa”. Problematica educaţiei dobândeşte în societatea contemporană noi conotaţii, date mai ales de
schimbările fără precedent din toate domeniile vieţii sociale. Accentul trece de pe informativ pe formativ.
Educaţia depăşeşte limitele exigenţelor şi valorilor naţionale şi tinde spre universalitate, spre patrimoniul
valoric comun al umanităţii. Un curriculum unitar nu mai poate răspunde singur diversităţii umane, iar
dezideratul educaţiei permanente tinde să devină o realitate de necontestat. Astfel, fără a nega importanţa
educaţiei de tip curricular, devine tot mai evident faptul că educaţia extracurrriculară, adică cea realizată
dincolo de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii tinerilor.
55
Rolul activităţilor extracurriculare în dezvoltarea personalităţii elevilor
Profesor învățământ primar: Airinei Loredana Ioana
Activităţile extraşcolare au un larg caracter interdisciplinar și oferă cele mai eficiente modalităţi de
formare a caracterului copiilor încă din clasele primare, deoarece sunt factorii educativi cei mai apreciaţi
şi mai accesibili sufletelor acestora. Procesul educaţional presupune şi forme de muncă didactică
complementară activităţilor obligatorii. Oricât de importantă ar fi educaţia curriculară realizată prin
procesul de învăţământ, ea nu epuizează sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului.
Prin activităţile extracurriculare, educaţia urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei
optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum şi stimularea
comportamentului creativ în diferite domenii. Activităţiile extraşcolare contribuie la gândirea şi
completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor elevilor, la organizarea
raţională şi plăcută a timpului lor liber. Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă
relaxantă , cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi.
Scopul activităţilor extracurriculare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în
proiecte cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale,
facilitarea integrării în mediul şcolar, fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu
atitudini caracteriale. Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce permite elevilor cu
dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul
intelectual. Activităţile extracurriculare au menirea de a valorifica timpul liber al elevilor într-un mod
plăcut şi util şi de a-l transforma într-o sursă educaţională. Este necesar ca în activităţile extracurriculare
obiectivele instructiv-educative să primeze, dar trebuie să fie integrate în mod echilibrat şi momente
recreative. Dintre activitâțile extrșcolare utilizate, menționez o mică parte din cele la care elevii au
participat activ și cu interes având astfel un impact major asupra dezvoltării lor: serbările școlare,
concursurile școlare, excursiile și drumețiile, vizitele programate la muzee, monumente şi locuri istorice,
case memoriale, unităţi economice constituie un mijloc de a preţui valorile culturale, folclorice, istorice şi
economice ale ţării, vizionările în grup de filme, spectacole de teatru sau circ specifice vârstei lor.
Activităţile extraşcolare sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc bucurie,
facilitează acumularea de cunostinţe. Copiilor li se dezvoltă spiritul practic, fiecare dintre ei având
posibilitatea să se afirme conform naturii sale.
Activităţile extracurriculare mai sus enumerate sunt apreciate atât de către copii, cât şi de cadrele
didactice în măsura în care :
 valorifică şi dezvoltă interesele şi aptitudinile copiilor;
 organizează într-o manieră plăcută şi relaxantă timpul liber al copiilor, contribuind la optimizarea
procesului de învăţământ ;
 formele de organizare sunt din cele mai ingenioase, cu caracter recreativ ;
 copiii au teren liber pentru a-şi manifesta în voie spiritul de iniţiativă;
 participarea este liber consimţită, necodiţionată, constituind un suport puternic pentru o activitate
susţinută;
 au un efect pozitiv pentru munca desfăşurată în grup;
 sunt caracterizate de optimism şi umor;
 creează un sentiment de siguranţă şi încredere tuturor participanţilor;
 urmăresc lărgirea şi adâncirea influenţelor exercitate în procesul de învăţământ;
 contribuie la dezvoltarea armonioasă a copiilor.
56
În concluzie, putem spune că activitatea extracurriculară este o componentă educaţională valoroasă
şi eficientă mai ales atunci când cadrul didactic adoptă o atitudine creatoare atât în modul de realizare a
activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită stimularea
creativă a elevilor. Gândirea creativă şi învăţarea din proprie iniţiativă trebuie încurajate prin laudă.
Trebuie promovat modul variat de abordare a problemelor de manipulare a obiectelor şi a ideilor.
creativ, pentru că numai aşa poate să aducă în atenţia elevilor săi tipuri de activităţi extraşcolare care să le
stârnească interesul, curiozitatea, imaginaţia şi dorinţa de a participa necondiţionat la desfăşurarea
acestora.
57
Rolul activităţilor extraşcolare în educaţia copiilor
Prof. Albăli Ramona,Colegiul Tehnic Motru
Activitățile extrașcolare realizate dincolo de procesul de învățământ își au rolul și locul bine stabilit
în formarea personalității copiilor. Educația unui copil nu se realizează doar într-un cadru formal
(grădinițe, școli), ci și prin activități extrașcolare și extracurriculare. Activităţile extraşcolare sunt foarte
importante pentru dezvoltarea armonioasă a copilului şi urmăresc identificarea și cultivarea
corespondenței optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viață civilizat, precum și
stimularea comportamentului creativ în diferite domenii artistice. Aceste activități au ca scop dezvoltarea
unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activități cât mai variate și bogate în conținut, cultivarea
interesului pentru activități socio-culturale, facilitatea integrării în mediul școlar, oferirea de suport pentru
reușita școlară în asamblu ei, fructificarea talentelor personale și corelarea aptitudinilor cu atitudinile
caracteriale. Studiile de specialitate susțin că acestea au un impact pozitiv asupra dezvoltării
personalității elevilor, asupra performanțelor școlare și a integrării sociale. Pe lângă toate acestea,
activitățile extrașcolare acționează și asupra stimei de sine, iar sentimentul de împlinire este mult mai
ridicat.
Activitățile extrașcolare se referă la acele activități realizate în afara mediului școlar, în afara
instituției de învățământ, cu participarea clasei, a mai multor clase de elevi sau a mai multor instituții de
învățământ. Activitățile extrașcolare vizează, de regulă, acele activități cu rol complementar orelor clasice
de predare-învățare, aria de desfășurare a acestora fiind greu de delimitat. Nu este necesar ca elevii să
exceleze în aceste activități, atâta timp cât la sfârșit asimilează niște experiențe noi care îi vor ghida mai
departe. Iată câteva exemple de activități extrașcolare pe care copilul/tânărul elev le poate realiza:
Participarea la dezbateri sau discuții de grup: atât elevii cât și părinții acestora pot fi invitați să
participe la activități care implică lectura, dezbaterea și discuțiile de grup care îi vor ajuta să achiziționeze
deprinderi în comunicare.
 Participarea la dansuri sau la canto: tinerii care au ca preocupări dansul sau muzica pot să
participe la diferite competiții de acest gen. Acest lucru, nu numai că le oferă o alternativă la
viitoarea carieră, dar îi ajută să capete încredere în ei înșiși.
 Participarea la concursuri de cultură generală: sunt elevi care studiază mult, dar sunt o serie de
lucruri care pot să nu le fie clare. Cu ajutorul acestor concursuri, ei pot acumula informații pe care
nu le aveau înainte.
 Participarea la jocuri și sportul: studiul este important, dar la fel este și „jocul”. Sportul este
necesar în dezvoltarea corpului și a minții, mai mult, el învață individul ce înseamnă spiritul de
echipă, corectitudinea și toleranța.
 Participarea la diverse campanii de conștientizare: elevii trebuie să participe de asemenea la
diferite activități care militează pentru sănătate, protejarea mediului etc., astfel încât ei să devină
activi în problemele societații actuale.
 Participarea la evenimente comunitare: elevii trebuie de asemenea să fie pregătiți pentru situații
limită. Astfel, ei ar trebui să știe cum să ofere primul ajutor și cum să -l primească, în diferite
cazuri (cutremur, incendiu, accident etc), întregul proces și tehnicile folosite.

cunoștințe însușite în cadrul orelor de curs.
58
De asemenea, constituie un mijloc de formare a competențelor, contribuie la educarea morală,
estetică a elevilor, diciplinându-le acțiunile și extinzându-le orizontul cultural-artistic. Activitățile
extrașcolare reprezintă un mijloc de formare a deprinderilor elevilor de a-și folosi, în mod rațional, timpul
liber, sunt propice manifestării spiritului de independență și inițiativei.
Un alt aspect pozitiv al activităților extracurriculare este faptul că îl fac pe individ mai responsabil,
iar această responsabilitate îl pregătește pentru viitor. De asemenea, implicarea în activități
extracurriculare ajută individul să întâlnească oameni noi, cu experiențe diferite, îl ajută să-și facă
prieteni, să socializeze, acest aspect fiind foarte important în cazul tinerilor care întâmpină dificultăți de
comunicare cu semenii lor. Activitățile extrașcolare sunt apreciate atât de copii, cât și de factorii
educaționali în măsura în care: valorifică și dezvoltă interesele și aptitudinile copiilor; organizează într-o
manieră plăcută și relaxantă timpul liber al copiilor contribuind la optimizarea procesului de învățămțnt;
formele de organizare sunt ingenioase, cu caracter recreativ; copiii au teren liber pentru a-și manifesta în
voie spiritul de inițiativă; participarea este liber consimțită, necondiționată, constituind un suportnputernic
pentru o activitate susținută; au efect pozitiv pentru munca desfășurată în grup; creează un sentiment de
siguranță și încredere tuturor participanților; urmăresc lărgirea și adâncirea influențelor exercitate în
procesul de învățământ; contribuie la dezvoltarea armonioasă a copiilor.
Prin aceste activități li se oferă elevilor un alt mod de însușire a unor trăiri, valențe pozitive ale
vieții, valori morale și nu numai. Activitățile extrașcolare dezvoltă gândirea critică și stimulează
implicarea generației tinere în actul decizional, realizându-se astfel o simbioză lucrativă între componenta
cognitivă și cea comportamentală.
(Maria Montessori)
Bibliografie:
Cernea, Maria, Contribuția activităților extracurriculare la optimizarea procesului de învățământ, în

învățământul primar nr.1/2000, Ed. Discipol, București;
Cucoş, C., Pedagogie, ediţia a II-a,2002, Editura Polirom, Iaşi;
Ionescu M.; Chiş V. ,Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, Cluj-Napoca 2007.
59
FEERIA CRĂCIUNULUI
-Serbare școlară-
Profesor învățământ primar ALBEAN ELENA

Școala Gimnazială Porumbacu de Jos
Județul Sibiu
În luna decembrie satul românesc se îmbracă într-o haină nouă: plapumă de nea, copaci cu podoabă
argintie şi oameni cu sufletul primenit. În aer pluteşte un freamăt, o aşteptare premergătoare a .....CEVA.
Sătenii pregătesc pe îndelete marele praznic al NAŞTERII DOMNULUI.
CRĂCIUNUL este una dintre cele mai importante sărbători creştine şi este aşteptat de toată lumea,
indiferent de vârstă. Copiii îl aşteaptă cu nerăbdare pe Moş Crăciun în faţa căruia recunosc fără teamă
dacă au fost cuminţi sau dacă au făcut năzbâtii. Ei ştiu că Moşul este iertător şi le va aduce daruri.
Oamenii maturi sau cei deja bătrâni sunt emoţionaţi amintindu-şi de copilărie, de darurile pe care le
primeau şi ei. Sărbătorile de Crăciun sunt minunate mai ales în sate unde se mai respectă tradiţiile
străvechi.Văzduhul miroase a fum, ogrăzile sunt animate de tăiatul şi pregătirea porcului sau de coptul
cozonacilor. Peisajul de iarnă este emoţionant: casele sunt luminate, prin geamuri licăresc luminiţe, iar
mesele sunt pline de bunătăţi tradiţionale:cârnaţi, caltaboşi, sarmale şi cozonaci.
O altă bucurie este BRADUL de Crăciun care aduce în case mirosul pădurii. El este simbolul iubirii
( întreaga familie participă la ritualul împodobirii lui ), bucuriei , fericirii ( sub brad sunt puse cadourile
pentru toţi cei dragi )şi al veşniciei (rămâne verde tot anul ). STELUŢA din vârful bradului ne aminteşte
de steaua răsărită deasupra Betleemului la naşterea Pruncului şi este semnul norocului.Lumânările aprinse
reprezintă naşterea lui Iisus şi reînnoirea vieţii, puritate , speranţă. În feerica seară de Crăciun sunt
emoţionante COLINDELE , parte importantă a spiritului Crăciunului. Ele vestesc naşterea lui Iisus, cel
trimis de Dumnezeu să mântuiască oamenii de păcate, ură, invidie.Colinda este zestrea fără seamăn a
simţirii, bunătăţii, omeniei şi statorniciei noastre. Ele dau o măreţie imperială nopţilor de Crăciun ducând
din casă în casă vestea cea mare .
Grupuri de băieţi şi fete colindă toată ziua de Ajun. Înfruntând zăpada şi gerul, ei cântă cu veselie şi
cu însufleţire chiar dacă au năsucurile îngheţate căci ştiu că vor primi cu bucurie daruri. Cetele de feciori
merg din casă în casă pe la gospodari și fete de măritat. Deşi multe din colinde sunt foarte cunoscute, în
seara aceasta de taină ele au o rezonanţă aparte. Simţi cum sufletul ţi se transformă, străbătut de un fior
sfânt. Şi oricât de cunoscută ar fi colinda, este binevenită, niciodată plictisitoare.
Într-un astfel de sat de poveste de la poalele Negoiului (Porumbacu de Jos), micuţii de clasa I au
adus vestea cea mare a Naşterii lui Hristos celor prezenţi la serbarea de Crăciun ,,Hai la şezătoare!” unde
au fost prezenți ,,cu mic cu mare” fraţi, surori, părinţi şi bunici:
,,Vă poftim la şezătoare
Să audă fiecare,
Vorbe bune câte toate
De la lume adunate.
Să veniţi cu mic cu mare
Cu fuse şi cu fuioare,
Cucuruzul să-l zdrobim
Caierul să-l răsucim.
60
Prin cântece, poezii, joc şi voie bună, ei au arătat că:
Dintre toate câte sunt
Sărbători pe-acest pământ ,
Nu e alta mai frumoasă
Decât Crăciunul cel Sfânt.
Glasurile cristaline ale copiilor care, la final, le-au urat tot ce e mai frumos le-au încălzit sufletele de
bucurie, dar le-au umplut şi ochii de lacrimi.
Frumuseţea iernii cu dulcele ecou al colindelor şi cu imaginea celor dragi în suflet să vă aducă
tuturor multă sănătate, împlinire, iubire şi fericire .
CRĂCIUN FERICIT !
P.S. Indiferent unde l-ar duce paşii vieţii, românul îşi va aduce aminte cu nostalgie în decembrie de
originile sale. Sufletul lui se va întoarce in satul în care s-a născut, în locurile natale, şi durerea despărţirii
va fi mai puternică decât oricând.
61
ACTIVITĂȚI EXTRAȘCOLARE – FORME ȘI CONȚINUTURI
Prof. înv. primar Albu Alina
Activitățile extrașcolare contribuie la formarea personalității elevului prin importanța și utilitatea

lor. Implementarea acestora impune particularizarea activităților inițiate la tipul și specificul activității
avute în vedere și a colectivului de elevi vizat.
prin acestea înclinațiile, talentul și domeniul în care ei vor fi performanți. Dar sunt anumite aspecte care
ar putea să influențeze succesul acestora, printre acestea numărându-se: programarea acestora-
desfășurarea acestora după programul de studiu când elevii sunt obosiți, costurile .
activități. O altă temă foarte importantă este timpul liber și elevul trebuie să aibă alternative atractive și
care îi dezvoltă competențele însușite în școală. Activitățile extrașcolare sunt acele uși care se deschid pe
ambele părți, scopul lor fiind același, dezvoltarea personalității, stimularea încrederii în sine. Este de dorit
ca elevul să învețe prin joc, să asimileze noi cunoștințe și într-un cadru nonformal. Datoria noastră de
dascăli este de a-i crea elevului spațiul, conjunctura care să îl ajute să dea frâu imaginației, să își
valorifice înclinațiile dezvoltându-le până va ajunge la performanță.
semnificațiile religioase ale zilelor care premerg și urmează Învierii Domnului. În cadrul activităților
educative, se pot desfășura activități precum: recitarea unor poezii, creații ale elevilor, scenete, realizarea
de felicitări, desene tematice. Este recomandat ca aceste activități să se desfășoare de la vârstele mici, ca
orice tânăr să se identifice cu tradițiile, obiceiurile, slujbele religioase care marchează momentele cruciale
ale existenței umane. Prin aceste activități li se oferă elevilor un alt mod de însușire a unor trăiri, valențe
pozitive ale vieții. Cât sunt mici, toți copiii trebuie să își însușească valori morale, să trăiască momente
înălțătoare, să conștientizeze rolul religiei în formarea lui ca individ și să participe la toate evenimentele
importante alături de familia unită. Aceasta este soluția vitală pentru o viață echilibrată, pentru petrecerea
societate.
62
Se recomandă desfășurarea de parteneriate școlare având ca parteneri: familia, comunitatea,
reprezentanții bisericii, școala. Această triadă stă la baza formării individului și niciun factor nu poate
lipsi pentru că acest echilibru pentru viitorul individului va fi afectat.
Cum se poate lucra în parteneriat? Este foarte simplu: în cadrul școlii se pot organiza simple
activități literar-artistice, serbări, concursuri tematice…la care să fie invitați părinții sau membri
comunității. Elevii sunt încurajați în urma acestor activități să scrie versuri, jurnale ale trăirilor, astfel
transmițând sentimentele trăite, puternice, emoțiile și celor din jur. Mult mai interesant ar fi dacă și
părinții ar contribui la aceste momente. Important ar fi ca în cadrul acestor activități să fie inserate și
momente muzicale, cântări religioase pe care ei să le îndrăgească. Se pot interpreta cântece alături de
părinți, bunici, chiar și în biserică, mai ales în anumite momente. Pot fi organizate și activități de
voluntariat sau se pot dona lucruri, dulciuri, alimente pentru cei nevoiași. În acest caz, se dă o mai mare
amploare evenimentului. Este destul de greu să se găsească mult timp pentru pregătirea acestor activități,
dar dacă se pornește de la ceea ce ei știu din familii, mai ales cei care locuiesc la țară, rezultatul va fi unul
deosebit. Sunt activități frumoase care înnobilează sufletul omului și care îi dau strălucirea celui care
aspiră la frumos, puritate.
Cred ca în orice şcoală cadrele didactice trebuie să promoveze activităţile extracurriculare,

stimulând astfel inventivitatea şi creativitatea elevului.
Activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru
didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el, în primul rând, o atitudine creatoare, atât în modul de
realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită
stimularea creativă a elevilor.
extracurriculare. Şcoala trebuie să stimuleze exprimarea potenţialului creativ al fiecărui copil, să
încurajeze iniţiativele lui, ingeniozitatea şi curiozitatea, să favorizeze stabilirea unor relaţii care să nu
exagereze prin autoritate, să ofere ocazii elevului de a lua singur decizii şi să stimuleze încrederea în
sine, într-o atmosferă de comunicare liberă.
Activităţile şcolare chiar dacă urmăresc însuşirea de către elevi a unor cunoştinţe temeinice, a unor
priceperi şi deprinderi, implicând în ansamblu o concepţie ştiinţifică despre lume şi viaţă şi chiar dacă duc
la formarea şi dezvoltarea unei personalităţi creatoare, nu pot răspunde suficient dorinţei de cunoaștere şi
de creaţie - însuşiri caracteristice copiilor.
Bibliografie:
Cosmovici, Andrei, Iacob, Luminiţa coord. , ( 2008), Psihologie şcolara, Ed.Polirom, Iaşi
Manolache, Anghel-coord. general (1979), Dicţionar de pedagogie, Ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti
Pavelescu, Marilena (2010). Metodica predării limbii și literaturii române. Editura Corint.
Stoica, Marin (2002). Pedagogie și psihologie. Editura Gheorghe Alexandru
63
Prof.înv.primar, Albu Cristiana

Școala Gimnazială nr.7 Alexandria
îmbinarea activităților școlare cu cele extrașcolare. Scopul activităților extrașcolare este dezvoltarea unor
aptitudini speciale, cultivarea interesului pentru acțiuni socio-culturale, facilitarea integrării în mediul
școlar, valorificarea talentelor personale și corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Prin aceste
activități li se oferă elevilor un alt mod de însușire a unor trăiri, valențe pozitive ale vieții, valori morale și
nu numai. În şcoala contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul
pentru participarea la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării
personalităţii copiilor. În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect
psihointelectual,socioafectiv. Educaţia extracurrriculară (realizată dincolo de procesul de învăţământ) îşi
are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii copiilor noştri. Educaţia prin activităţile
extracurriculare urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei optime dintre aptitudini, talente,
cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ in diferite domenii.
Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i în contact direct
cu obiectele si fenomenele din natura.
asumându-şi responsabilităţi, copii se autodisciplinează. Activitățile extrașcolare au un caracter stimulator
atât pentru micii artiști, cât și pentru părinții lor. Orice serbare școlară presupune din partea dascălului un
efort suplimentar pentru că trebuie îndrumat fiecare pas, trebuie urmărită fiecare mișcare, trebuie
suficiente repetiții unde să domnească buna înțelegere, dar și disciplina și rigurozitatea necesară. În școală
am organizat diverse serbări sau alte activități cu titlul : „Serbarea abecedarului”, „Bun rămas, învățătoare
dragă”, „Un ghiocel pentru mama”, „Hai să dăm mână cu mână”, „Colindăm, colindăm”, etc..
Renunțarea la serbări înseamnă sărăcirea vieții sufletești a copiilor, privarea lor de sentimente și
emoții estetice de neînlocuit. Excursiile și drumețiile creează posibilitatea adâncirii, completării și
sistematizării cunoștințelor teoretice cu realitatea vie aflată în natură ceea ce creează posibilități multiple
de a forma reprezentări reale asupra fenomenelor studiate la științe, istorie, geografie. Cu ocazia
excursiilor, participarea activă, personală a elevilor la observarea fenomenelor naturii are o valoare
deosebită pentru motivația pozitivă a învățării prin bucuria descoperirii personale ce o încearcă ei în
procesul cunoașterii fenomenelor studiate. Drumețiile și excursiile trebuie să se desfășoare cu deosebită
grijă pentru a determina copilul să intre în natură ca într-un templu, evitând orice profanare formându-le
astfel deprinderi de a preveni poluarea de orice fel, murdărirea izvoarelor, a pajiștilor cu resturi menajere,
distrugerea comorilor din peșteri, deteriorarea rezervațiilor. În excursiile făcute la Grădina Zoologică
,Grădina Botanică ,Peștera Polovragi, la muzeele istorice, etc., copiii noștri au putut aprofunda
cunoștințele despre tainele vieții, și-au putut forma și cultiva sentimente de respect și prețuire pentru:
flora, fauna, minerale, stalactite și stalagmite și alte aspecte interesante din natură.
64
Tot cu ocazia drumețiilor am sensibilizat copiii asupra grijii ce trebuie să o aibă pentru protejarea
pădurilor împotriva incendiilor. Nu sunt lipsite de importanță nici înregistrarea unor date din natură, a
unor obiceiuri din viața păsărilor și a altor animale, ele contribuind la dezvoltarea conduitei ecologice.
În cadrul acestor activități folosim metode adecvate astfel încât elevii noștri să-și însușească corect
limba română, le insuflăm dragostea pentru limba română. Un rol deosebit l-a avut înființarea bibliotecii
clasei, care s-a îmbogățit prin cărțile aduse de elevi, iar rolul de bibliotecar a fost îndeplinit, pe rând, de
elevii care au obținut rezultate foarte bune la citit, la povestit, la recitat. Gustul pentru citit se formează
de-a lungul anilor. De aceea, am afișat în clasă lectura suplimentară ce poate fi citită pe parcursul anului
sau în vacanțe. Organizarea unor activități în biblioteca școlii (diafilme, diapozitive) au condus elevii
înspre carte, înspre lectură, înspre un mediu intelectual în defavoarea plictiselii, în defavoarea străzii, în
defavoarea unor emisiuni la T.V. care nu au nimic în comun cu procesul instructiv-educativ. Azi, când ne
aflăm într-o luptă continuă cu adversari foarte puternici (filme, publicații de toate „tipurile”), școala
trebuie să vină cu activități extrașcolare multiple care să umple timpul elevilor din afara școlii.
Bibliografie:
Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, Cluj-Napoca,2007
Lazăr V., Cărăşel A., Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Ed. Arves, Craiova, 2007.
65
Activitățile extracurriculare - locul și rolul lor în educația copiilor
ALBU LUMINIȚA DANIELA – prof. înv. primar

Şcoala Gimnazială Nr.11 Buzău
Omul, pentru a deveni om are nevoie de educație. Procesul educației începe în copilărie și nu se
termină niciodată, iar anii primei copilării sunt cu adevărat importanți. Un phiholog compara educația cu
o imensă grădină cu flori, iar cei care plantează în perioada copilăriei sunt părinții și învățătorii. Mai
târziu sarcina fiecărui individ este aceea de a umple grădina.
Educația extracurriculară (realizată dincolo de procesul de învățământ) iși are rolul și locul bine
stabilit în formarea personalității copiilor noștri. Educația, prin activitățile extracurriculare, urmărește
identificarea si cultivarea corespondenței optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viață
civilizat, precum si stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. Începând de la cea mai
fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoștințe punându-i în contact direct cu obiectele si
împăcăm școala cu viaţa. Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale,
sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului. Rămâne cadrul larg al timpului liber al copilului,
în care viaţa capătă alte aspecte decât cele din procesul de învăţare şcolară. În acest cadru, numeroşi alţi
factori acţionează pozitiv. Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale–
organizate selective constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale
poporului nostru. Ele oferă elevilor prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor naturală,
procesul de producţie în desfăşurarea sa, operele de artă originale, momentele legate de trecutul istoric
local, naţional, de viaţa şi activitatea unor personalităţi de seamă ale ştiinţei şi culturii universale şi
naţionale, relaţiile dintre oameni şi rezultatele concrete ale muncii lor, stimulează activitatea de învăţare,
desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în cadrul lecţiilor. Excursiile și taberele școlare contribuie la
îmbogățirea cunoștintelor copiilor despre frumusețile țării, la educarea dragostei, respectului pentru
frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii pot cunoaște realizările oamenilor, locurile unde s-
au născut, au trăit și au creat opere de artă.
În cadrul activităţilor organizate in mijlocul naturii, al vieții sociale, copiii se confruntă cu realitatea
si percep activ, prin acţiuni directe obiectele, fenomenele, anumite locuri istorice. Fiind axate în principal
pe viața în aer liber, în cadrul acţiunilor turistice, elevii iși pot forma sentimental de respect si dragoste
față de natură, față de om și realizările sale. Acestea le oferă destindere, incredere, recreere, voie bună, iar
unora dintre ei posibilitatea unei afirmări și recunoaștere a aptitudinilor. În urma plimbărilor, a excursiilor
în natură, copiii pot reda cu mai multă creativitate si sensibilitate, imaginea realităţii, în cadrul
activităţilor de desen şi modelaj, iar materialele pe care le culeg sunt folosite în activităţile practice, în
jocurile de creaţie. Excursia ajută la dezvoltarea intelectuală şi fizică a copilului, la educarea lui
cetăţenească şi patriotică. Ea este cea care îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei
experienţe sociale importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural ştiinţific.
Serbările și festivitățile marchează evenimentele importante din viața școlarului. Din punct de
vedere educativ importanța acestor activități constă in dezvoltarea artistică a elevului, precum și în
atmosfera sărbătorească instalată cu acest prilej.
66
Aceste mici serbări, organizate de către cadrele didactice, le oferă elevilor răsplata primită după
muncă, și de asemenea au un rol de motivare, mai puțin seminificativ. Concursurile școlare sunt o metodă
extrașcolară de a stârni interesul elevului pentru diferite arii curriculare având, în același timp, o
importanță majoră și in orientarea profesională a elevilor, făcându-le cunoscute toate posibilitățile pe care
aceștia le au. Ele pot oferi cea mai buna sursa de motivație, determinând elevii să studieze in profunzime
și prin urmare să obțină rezultate mai bune la școală.
creativ. Activităţile extraşcolare, în general, au cel mai larg caracter interdisciplinar, oferă cele mai
eficiente modalităţi de formare a caracterului copiilor încă din clasele primare, deoarece sunt factorii
educativi cei mai apreciaţi şi mai accesibili sufletelor acestora.
principal- pregătirea copilului pentru viaţă. Realizarea acestor obiective depinde în primul rând de
punerea în valoare a posibilităţilor şi resurselor de care dispune clasa de elevi.
dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor şcolarilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber.
Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire şi
dăruire, la astfel de activităţi. Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator de căutări şi
Bibliografie:
1. Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de
învăţământ, în “ Învăţământul primar“ nr. 1 /2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
2. Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în
curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom, 2002;
3. Crăciunescu, Nedelea, Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului
4. primar, în “Învăţământul primar“ nr.2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
67
Rolul activităților extracurriculare în educația copiilor
Institutor Albu Mioara
Activităţile extracurriculare sunt activităţi complementare activităţii de învăţare realizată la clasă,

individul la viaţa socială, la folosirea timpului liber într-un mod plăcut şi util, orientează elevii către
activităţi utile care să întregească educaţia şcolară, contribuind la formarea personalităţii. De aceea şcoala
trebuie să fie deschisă spre acest tip de activitate care îmbracă cele mai variate forme.
Modernizarea şi perfecţionarea procesului instructiv-educativ impun îmbinarea activităţii şcolare cu
activităţi extracurriculare ce au numeroase valenţe formative. Desfăşurarea activităţilor şcolare şi
extraşcolare permite şi manifestarea creativităţii de grup, a relaţiilor creative. În acest cadru, şi educatorul
îşi poate afirma spiritul novator, creativitatea didactică. Realizarea acestor activităţi presupune alegerea
din timp a materialului de către cadrul didactic, abordarea creatoare a temelor de către acesta şi, nu în
ultimul rând, măiestrie pedagogică şi dragoste pentru copii. Astfel de activităţi se deosebesc de cele
şcolare prin varietatea formelor şi a conţinutului, prin durata lor, prin metodele folosite, prin utilizarea
unei forme specifice de verificare şi apreciere a rezultatelor şi prin raporturile de colaborare, de apropiere,
de încredere şi de prietenie dintre cadrele didactice şi elevi.
În sens restrâns termenul se referă la toate manifestările organizate de şcoală, cu obiective educative
şi recreative, care se desfăşoară în afara programului şcolar. Pot fi şi activităţi extraşcolare de masă -
excursii, concursuri, spectacole, serbări etc.- sau activităţi extraşcolare în cercuri de elevi. În acest sens,
termenul este echivalent cu educaţie extradidactică. Activităţile extracurriculare se desfăşoară sub forme
variate, ca de exemplu: activităţi artistice, ştiinţifice, activităţi sportive, obşteşti, turistice ş.a.m.d. Astfel
de activităţi oferă numeroase prilejuri de afirmare a elevilor, de dezvoltare a personalităţii acestora,
întrucât lumea actuală este stăpânită de televizor sau de calculator.
Activităţile turistice sunt activităţi extracurriculare cu o deosebită valoare formativă. Ele se pot
realiza sub forma plimbărilor, excursiilor sau taberelor. Astfel de activităţi asigură un contact direct cu
obiectele şi fenomenele în condiţii naturale, ceea ce uşurează procesul formării reprezentărilor despre
acestea şi ajută copiii în cadrul activităţilor organizate în şcoală.
Serbarea este o manifestare festivă, cu program complex, prilejuită de sărbătorirea diferitelor
evenimente de însemnătate naţională sau internaţională, de tradiţiile şi obiceiurile statornicite în şcoală cu
mari valențe educative. Această activitate permite exprimarea activă nu numai a câtorva elevi mai
talentaţi într-un domeniu sau altul, ci a unui număr cât mai mare de elevi, fiecare contribuind, în felul lui,
la reuşita comună. Am realizat astfel de acţiuni cu ocazia zilei de 1 Decembrie, a Crăciunului, a zilei de 8
Martie , a Zilei Europei sau la sfârşit de an şcolar, oferindu-le elevilor posibilitatea de a se exprima liber
oral , în scris sau prin muzică.
Carnavalul este o manifestare veselă, antrenantă, plină de mişcare şi surprize. Am organizat astfel
de activități cu ocazia sărbătorilor de iarnă, cu ocazia Zilei Pământului sau cu ocazia zilei de 1 Iunie
.Participanţii au purtat costume întruchipând diverse personaje, iar jocul de rol a stimulat imaginaţia
elevilor. Element dominant al carnavalului a fost dansul, intercalat cu diverse forme de manifestări
artistice. Elevii au avut posibilitatea de a se manifesta liber, atât în crearea costumului , cât şi în
interpretarea/realizarea unor monologuri.
Vizionarea spectacolelor, a filmelor, a diafilmelor sau a emisiunilor de televizor sunt forme de
activități prin care elevul nu doar dobândeşte informaţii, ci este stimulat spre activităţi de pictură, dans
ş.a.m.d. determinând astfel şi dezvoltarea creativităţii. Activităţile extraşcolare au o mare valoare
educativă întrucât realizarea lor se face şi din punct de vedere interdisciplinar. Acţiunile desfăşurate i-au
implicat pe elevi în promovarea tradiţiilor şi obiceiurilor specifice zonei şi diferitelor etnii, dar şi în
68
stimularea potenţialului creativ al copiilor prin organizarea şi derularea unor programe artistice sau a unor
expoziţii cu lucrările elevilor. Dintre acţiunile ce au fost practici de succes în şcoală aş enumera:
 realizarea unei expoziţii cu vânzare de icoane realizate de elevi;
 organizare de serbări ;
 activitate de strângere şi de dăruire de fonduri şi de dulciuri pentru copiii devaforizaţi din
comunitate.
Aceste acţiuni au determinat dezvoltarea creativităţii civice, artistice şi a responsabilităţii faţă de
problemele comunităţii. În şcoala noastră, împreună cu profesorul de educaţie fizică s-au realizat şi
activităţi extracurriculare sportive care să fie bazate pe practicarea liberă a unor forme de mişcare şi s-a
constatat că elevii au fost interesaţi de aceste activităţi, manifestând o atitudine pozitivă pentru practicarea
liberă a exerciţiilor de mişcare. Cred ca în orice şcoală cadrele didactice trebuie să promoveze activităţile
extracurriculare, stimulând astfel inventivitatea şi creativitatea elevului.
stimularea creativă a elevilor. În concluzie, cadrul didactic poate face multe pentru educarea spiritului
creativ în cadrul activităţilor extracurriculare. Dar, se vede necesitatea de a modifica destul de mult modul
de gândire, să evite critica, în astfel de activităţi, să încurajeze elevii şi să realizeze un feed- back pozitiv.
Şcoala trebuie să stimuleze exprimarea potenţialului creativ al fiecărui copil, să încurajeze iniţiativele lui,
ingeniozitatea şi curiozitatea, să favorizeze stabilirea unor relaţii care să nu exagereze prin autoritate, să
ofere ocazii elevului de a lua singur decizii şi să stimuleze încrederea în sine, într-o atmosferă de
comunicare liberă. Activităţile şcolare chiar dacă urmăresc însuşirea de către elevi a unor cunoştinţe
temeinice, a unor priceperi şi deprinderi, implicând în ansamblu o concepţie ştiinţifică despre lume şi
viaţă şi chiar dacă duc la formarea şi dezvoltarea unei personalităţi creatoare, nu pot răspunde suficient
dorinţei de cunoaștere şi de creaţie - însuşiri caracteristice copiilor.
BIBLIOGRAFIE:
1.Cosmovici, Andrei, Iacob, Luminiţa coord. , ( 2008), Psihologie şcolara, Ed.Polirom, Iaşi
2.Manolache, Anghel-coord. general (1979), Dicţionar de pedagogie, Ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti
3.Ştefan, Mircea (2006),Lexicon pedagogic, Ed. Aramis, Bucureşti
4.Revista învăţământ primar nr. 4 din 1998, Contribuţia activităţilor extraşcolare în optimizarea
procesului de învătământ
69
Educatoare: Albu Nadița

Grădinița cu P.P. Nr. 34 Brașov
Activitățile extrașcolare realizate dincolo de procesul de învățare își au rolul și locul bine stabilit în
formarea personalității copiilor. Educația unui copil nu se realizează doar într-un cadru formal (grădinițe,
școli), ci și prin activități extrașcolare și extracurriculare. Aceste activități au ca scop identificarea și
stimularea comportamentului creativ. Copiii participă cu însuflețire și dăruire la astfel de activități, iar
succesul este garantat dacă ai încredere în imaginația, bucuria și dragostea din sufletul copiilor, dar să îi
lași pe ei să te conducă spre acțiuni frumoase și valoroase.
Lumea în care se nasc copiii de astăzi este una complexă, într-o permanentă schimbare, iar aceștia
trebuie pregătiți să înțeleagă și să accepte provocările într-un mod practic, creativ, inovator. În ultimul
timp, devine tot mai evident faptul că educaţia extracurrriculară, adică cea realizată dincolo de procesul
de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii preşcolarilor. În şcoala
contemporană, o educaţie eficientă, depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea la
dezvoltarea de sine. Depinde de asemenea şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării
personalităţii copiilor. În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect fizic şi
socioafectiv, pentru o integrare socială cât mai uşoară.
Complexitatea procesului educaţional impune îmbinarea activităţilor curriculare cu cele

extracurriculare, iar în acest caz, parteneriatul educaţional devine o necesitate. În opinia mea, activităţiile
extracurriculare sunt deosebit de importante deoarece, contribuie la gândirea şi completarea procesului
de învăţare. De asemenea, prin intermediul acestora se pot dezvolta şi explora anumite înclinaţii şi
aptitudini ale copiilor.Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă relaxantă, cu
însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi, îmbinându-se utilul cu plăcutul. Un punct forte al activităţilor
extraşcolare este acela că antreneză copiii în activităţi cât mai variate şi bogate cu o structură parte,
diferită de clasica metodă de predare-invăţare. O activitate desfăşurată într-un mediu extraşcolar permite
de asemenea şi dezvoltarea unor aptitudini speciale, şi facilitarea integrării în mediul şcolar.
Trebuie să ţinem cont că, indiferent ce metodă se adopă in educaţia tradiţională, indiferent dacă are
o finalitate pozitivă şi un obiectiv primar atins, ea nu va epuiza niciodată sfera influenţelor formative
exercitate asupra copilului. Din seria activităţilor extraşcolare amintim:taberele, excursiile, piesele de
teatru, spectacolele de operă comică, atelierele creative, şezătoarele, spectacolele în aer liber vizitele la
muzee sau Grădina Zoologică. Copiii pot fi stimulaţi şi îsi pot imbogăţi imaginaţia creatoare şi sfera
cunoştinţelor, prin vizionarea de piese de teatru, filme educative, participând la ateliere de creaţie, prin
dramatizarea unor opere literare cu diferite ocazii sau prin implicarea în desfăşurarea sezătorilor literare.
Copii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească în primul rând o gândire independentă,toleranţă faţă
de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea
de a critica constructiv.
70
Înainte de toate, este însă important ca educatorul însăşi să fie creativ, pentru că numai aşa poate să
aducă în atenţia copiilor săi tipuri de activităţi extraşcolare care să le stârnească interesul, curiozitatea,
imaginaţia şi dorinţa de a participa necondiţional la desfăşurarea acestora. Excursiile şi taberele şcolare
pentru frumosul din natură, artă si cultură. Ceea ce trebuie să ţinem cont, întotdeauna, este ca obiectivele
instructiv – educative să primeze, dar în acelaşi timp să reusim sa prezentăm in mod echilibrat şi
momentele recreative şi de relaxare.Este foarte important să dăm o notă relaxantă tuturor jocurilor şi
activităţilor.
71
Profesor: Albu Rodica

Grădinița cu P.P. nr. 34 Brașov
Activiățile extrașcolare au un rol complementar activităților obligatorii, desfășurate în sala de clasă.

Acestea sunt desfășurate într-un mediu mai prietenos, mai apropiat de nevoile copilului, mai plăcut și mai
relaxant care contribuie la o percepție mai bună a copiilor asupra aspectelor din mediul lor înconjurător și
a activităților de interes ale acestora. Aria de desfășurare a acestora e greu de delimitat. Pot fi excursii,
drumeții, vizite la muzee, la diverse instituții publice, la alte unități de învățământ, vizionarea de
spectacole de teatru, operă, muzică clasică, activități artistice, cluburi tematice, activități sportive, legate
de protecția mediului. Activitățile extrașcolare ocupă un loc important în activitatea didactică.
Participarea la acest tip de activități lărgește orizontul cultural al elevilor, completând cu noțiuni noi
volumul de cunoștințe însușite în cadrul orelor de curs. Activitățile extrașcolare reprezintă un mijloc de
formare a deprinderilor elevilor de a-și folosi, în mod rațional, timpul liber, sunt propice manifestării
spiritului de independență și inițiativei. Aplicarea cunoștințelor în cadrul activităților extrașcolare are
valoarea unui exercițiu de dezvoltare a aptitudinilor elevilor. Important în derularea acestor activități este
faptul că copiii pot fi antrenați atât în inițiere și organizare, cât și în modul de desfășurare a acestora prin
aplicarea cunoștințelor teoretice și transferul lor în activitatea practică. O temă precum ”Drumul pâinii”
care este discutată la clasă, de cele mai multe ori , cu ajutorul imaginilor și a planșelor, poate avea o
aplicativitate practică prin vizitarea unei fabrici de pâine, unde copiii au posibilitatea de a își reaminti
informațiile transmise la clasă (ingredientele necesare pentru a face o pâine), dar totodată pot contribui la
a face o pâine proprie, învățând tehnici noi, mijloace de protecție și de igienă, urmărind procesul de
producție de la un capăt la celălalt.
Aceste activități dezvoltă relațiile sociale și ajută la sănătate (o oră de sport îți dă energie pentru
câteva ore bune și ajută la un somn mai odihnitor), orice activitate în care sunt implicați mai mulți copii îi
ajută în a socializa și a-și face prieteni. Relaționarea cu alți copii sau colegi ajută la creșterea stimei de
sine, a motivației, managementul timpului, astfel că devin mai organizați. Dacă activitățile sunt proiectate
în raport direct cu nevoile copiilor și cu particularitățile lui de vîrstă și de dezvoltare, au rolul de a
dezvolta abilități noi pe care de multe ori reușesc să le integreze și în activitățile școlare. În astfel de
situații de învățare, copilul învață să își asume diferite roluri precum cel de lider și acest lucru îi poate
ajuta mai târziu în școală, în viață, la locul de muncă. Activitățile pot avea și rol competitiv, în
organizarea unor concursuri (fie ele sportive, muzicale, artistice, lingvistice, etc) educând
comportamentele egoiste și învațând copiii să lucreze în echipă, să împartă.
Organizarea şi desfăşurarea activităţilor extraşcolare trebuie să respecte anumite condiţii: sunt

subordonate procesului de învăţământ care se desfăşoară în clasă; se evită supraîncărcarea copiilor; se
desfăşoară în grup, fiind create şi organizate pe principiul liberului consimţământ; la antrenarea copiilor
trebuie să se ţină seama de particularităţile de vârstă şi interesele elevilor, precum şi de posibilităţile de
realizare pe care le au, fără să fie reţinuţi de la ore sau pregătirea lecţiilor. Profesorul are menirea să
creeze o atmosferă deosebit de favorabilă pentru instruire şi educaţie, să se ofere posibilitatea de
completare şi de aprofundare a cunoştinţelor şi abilităţilor obţinute la activități, să fie create condiţii de
formare a personalităţii în spiritul culturii naţionale.
72
Majoritatea activităților se desfășoară ăn apropierea mediului cultural și social din care copilul face
parte, ajutându-l să îl descopere și să se identifice ca parte a acestuia. Rolul primordial al acestor activități
este de a-i conferi copilului resurse de dezvoltare, experiențe de învățare diverse care îi pot cățăuzi
parcursul educational și care să contribuie la formarea lui ca individ într-o societate care are nevoie de
tineri cu valori, cu primcipii sănătoase, cu o viziune aplă asupra vieții lui ca individ și asupra societății ca
ansamblu.
73
Importanța activităților extrașcolare în învățământul primar
profesor învăţământ primar Albulescu Cornelia

Şcoala Gimnazială nr. 24 Timişoara
împăcăm şcoala cu viaţa. Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale,
Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, stimuleaza şi
orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, pictură. Excursiile şi taberele
şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la educarea dragostei,
respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii pot cunoaşte realizările
oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă. În urma plimbărilor, a excursiilor în
natură, copiii pot reda cu mai multă creativitate şi sensibilitate , imaginea realităţii, în cadrul activităţilor
de desen şi modelaj , iar materialele pe care le culeg ,sunt folosite în activităţile practice, în jocurile de
creaţie. La vârsta şcolară, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arata sau li se spune în legatură cu
mediul , fiind dispuşi să acţioneze în acest sens .
consolidează instrucţia şcolară dobândind însuşirea a noi cunoştinţe. Concursurile pe diferite teme sunt,
de asemenea, momente deosebit de atractive pentru cei mici. Acestea oferă copiilor posibilitatea să
demonstreze practic ce au învăţat la şcoală, acasă, să deseneze diferite aspecte, să confecţioneze modele
variate. Acelasi efect îl pot avea concursurile organizate de către cadrele didactice în clasa. Dacă sunt
organizate într-o atmosferă placută vor stimula spiritul de iniţiativitate al copiluiui, îi va oferi ocazia să se
integreze în diferite grupuri pentru a duce la bun sfârşit exerciţiile şi va asimila mult mai uşor toate
cunoştinţele. Elevii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească: o gândire independentă, nedeterminată de
grup, toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare
a lor şi posibilitatea de a critica constructiv. Înainte de toate, este însă important ca profesorul însăşi să fie
creativ.
74
Elevii sunt atraşi de activităţile artistice, reacreative, distractive, care ajută la dezvoltarea
Astfel, cadrul didactic poate face multe pentru educarea spiritului creativ în cadrul activităţilor
Bibliografie :
* Ionesc, M., Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001, pg.162;
* Crăciunescu, Nedelea, Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar, în
“Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
75
Profesor: Aldea Simona,

Colegiul Tehnic Danubiana Roman,
județul Neamț
Activitățile extrașcolare sunt foarte importante pentru dezvoltarea armonioasă a copilului. Studiile
de specialitate susțin că acesta ajută elevii la formarea unei atitudini pozitive față de învățare, aceștia au
performanțe școlare mai ridicate, li se formează abilități practice diversificate, dar și strategii adecvate de
rezolvare de probleme. Pe lângă toate acestea, activitățile extrașcolare acționează și asupra stimei de sine,
iar sentimentul de împlinire este mult mai ridicat. Activitățile extrașcolare se referă la acele activități
realizate în afara mediului școlar, în afara instituției de învățământ, cu participarea clasei, a mai multor
clase de elevi sau a mai multor instituții de învățământ.
Activitățile extrașcolare vizează, de regulă, acele activități cu rol complementar orelor clasice de
predare-învățare. Aria de desfășurare a acestora e greu de delimitat. Pot fi excursii, drumeții, vizite la
muzică clasică, activități artistice, cluburi tematice, activități sportive, legate de protecția mediului
etc. Iată câteva caracteristici de bază ale activităților extrașcolare:
 înglobează activitățile organizate de școală în afara mediului școlar sau/și de către alte instituții
extrașcolare specializate (cluburi sportive, cluburi și palate ale copiilor, școli de artă/ muzică
pentru copii, etc.);
 au rol complementar celui al școlii;
 dezvoltarea copiilor depinde de un întreg sistem de fenomene și relații, iar activitățile extrașcolare
reprezintă un element fundamental în rețeaua școală –familie - comunitate;
 oferă posibilitatea de exprimare și explorare a identității, dezvoltă capitalul social al copiilor.
Este cunoscut faptul că activitățile extrașcolare generează capital social și uman, constituie un
mediu formator mai atractiv, în afara contextului instituțional. Participarea elevilor la astfel de activități îi
ajută să se înțeleagă pe ei înșiși prin observarea și interpretarea propriului comportament în comparație cu
al celorlalți. Activitățile extrașcolare reprezintă totodată un element prioritar în politicile educaționale
întrucât au un impact pozitiv asupra dezvoltării personalității elevilor, asupra performanțelor școlare și a
integrării sociale. Un studiu al lui J. Eccles și B.L.Barber(1999) indică un impact diferit al activităților
extrașcolare, în funcție de tipul acestora și rata de participare, astfel:
 participarea în cadrul tuturor tipurilor de activități extrașcolare corelează cu creșterea rezultatelor
și performanțelor școlare;
 participarea la activități sportive înregistrează o probabilitate mai mare ca elevii să aleagă să
urmeze o școală superioară (nivel universitar) până la la împlinirea vârstei de 21 de ani;
 participarea la activități prosociale corelează cu o rată mai mică de delincvență în rândul elevilor
participanți.
cunoștințe însușite în cadrul orelor de curs. De asemenea, constituie un mijloc de formare a
competențelor, contribuie la educarea morală, estetică a elevilor, diciplinându-le acțiunile și extinzându-le
orizontul cultural-artistic. Activitățile extrașcolare reprezintă un mijloc de formare a deprinderilor elevilor
de a-și folosi, în mod rațional, timpul liber, sunt propice manifestării spiritului de independență și
inițiativei.
76
O altă particularitate a activităților extrașcolare, de o reală importanță, o constituie legătura acestora
cu partea practică. Aplicarea cunoștințelor în cadrul activităților extrașcolare are valoarea unui exercițiu
de dezvoltare a aptitudinilor elevilor. Important în derularea acestor activități este faptul că elevii pot fi
desfășoară procesul. Modelarea, formarea, educarea cer timp și dăruire. Complexitatea finalităților
educaționale impune îmbinarea activităților școlare cu cele extrașcolare. Scopul activităților extrașcolare
este dezvoltarea unor aptitudini speciale, cultivarea interesului pentru acțiuni socio-culturale, facilitarea
integrării în mediul școlar, valorificarea talentelor personale și corelarea aptitudinilor cu atitudinile
caracteriale. Prin aceste activități li se oferă elevilor un alt mod de însușire a unor trăiri, valențe pozitive
ale vieții, valori morale și nu numai. Activitățile extrașcolare dezvoltă gândirea critică și stimulează
cognitivă și cea comportamentală. În ultimul timp, devine tot mai evident faptul că educaţia
extracurrriculară, adică cea realizată dincolo de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit
în formarea personalităţii preşcolarilor. În şcoala contemporană, o educaţie eficientă, depinde de gradul
în care se pregăteşte copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine. Depinde de asemenea şi de măsura
în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii copiilor. În acest cadru, învăţământul are misiunea
de a-i forma pe copii sub aspect fizic şi socio-afectiv, pentru o integrare socială cât mai uşoară.
extracurriculare, iar în acest caz, parteneriatul educaţional devine o necesitate. În opinia mea, activităţile
aptitudini ale copiilor. Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă relaxantă, cu
însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi, îmbinându-se utilul cu plăcutul. Un punct forte al activităţilor
extraşcolare este acela că antrenează copiii în activităţi cât mai variate şi bogate cu o structură aparte,
diferită de clasica metodă de predare-învăţare. O activitate desfăşurată într-un mediu extraşcolar permite
de asemenea şi dezvoltarea unor aptitudini speciale şi facilitarea integrării în mediul şcolar.
Trebuie să ţinem cont că, indiferent ce metodă se adoptă in educaţia tradiţională, indiferent dacă are
exercitate asupra copilului. Din seria activităţilor extraşcolare amintim: taberele, excursiile, piesele de
teatru, spectacolele de operă comică, atelierele creative, şezătoarele, spectacolele în aer liber, vizitele la
muzee sau Grădina Zoologică. Copiii pot fi stimulaţi şi își pot îmbogăţi imaginaţia creatoare şi sfera
dramatizarea unor opere literare cu diferite ocazii sau prin implicarea în desfăşurarea șezătorilor literare.
Copiii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească în primul rând o gândire independentă ,toleranţă faţă
de a critica constructiv. Înainte de toate, este însă important ca educatorul însăşi să fie creativ, pentru că
numai aşa poate să aducă în atenţia copiilor săi tipuri de activităţi extraşcolare care să le stârnească
interesul, curiozitatea, imaginaţia şi dorinţa de a participa necondiţional la desfăşurarea acestora.
Excursiile şi taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile
ţării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă si cultură. Ceea ce trebuie să
ţinem cont este că întotdeauna obiectivele instructiv – educative să primeze, dar în acelaşi timp să
reușim să prezentăm în mod echilibrat şi momentele recreative şi de relaxare. Este foarte important să
dăm o notă relaxantă tuturor jocurilor şi activităţilor.
77
Bibliografie:
Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, Cluj-Napoca 2007
Ionescu M.; Chiş V. – Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
78
Numele și prenumele cadrului didactic: Aldescu Petruța

Specializarea: Profesor pentru învățământul primar
Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială, Comuna Măgurele
Școala zilelor noastre nu mai poate rămâne la stadiul tradițional, cu activități desfășurate în bancă,
cu manualul și caietul în față. Curriculumul național este cel care descrie profilul de formare al
absolventului învățământului obligatoriu și prezintă competențele pe care copilul trebuie să le
dobândească pentru a putea face față provocărilor ce îl așteaptă. Dacă prin intermediul activităților
formale, specifice cadrului școlar, pot fi vizate cu ușurință competențe cheie de comunicare în limba
română sau în limbi străine, competențe de bază de matematică, științe sau tehnologie sau competențe
digitale, activitățile extrașcolare pot veni în sprijinul formării competențelor sociale și civice, a celor
antreprenoriale și a celor de sensibilizare și de expresie culturală.
Activitățile extrașcolare au cel mai larg și divers caracter interdisciplinar, vizează un curriculum
extins, oferind noi oportunități și situații de învățare. Proiectarea și organizarea lor trebuie să urmărească
crearea unui mediu de învățare eficient, construirea unui climat educațional prietenos, care să ofere
posibilități de dezvoltare și manifestare fiecărui elev, să faciliteze gestionarea eficientă a situațiilor
dificile cu care cadrele didactice se confruntă în managementul clasei și, nu în ultimul rând, să vină în
completarea activităților instructive curriculare. Activitățile extrașcolare se pot materializa în vizite la
muzee, excursii, drumeții, concursuri sportive sau de cultură generală, vizionări de filme, spectacole
cultural-artistice, teatru, marcarea unor evenimente istorice sau din viața comunității prin realizarea de
spectacole artistice de muzică sau dans, familiarizarea cu diverse meserii prin participarea la activități de
prezentare a acestora în mediul lor de desfășurare, activități de protecția mediului, etc.
Prin participarea la activități extrașcolare, copiii pot dobândi o atitudine pozitivă față de învățat, își
pot forma și dezvolta diverse abilități practice și chiar pot obține performanțe academice mai ridicate.
Stima de sine și sentimentul de împlinire cresc. Elevii vor învăța să se autocunoască, pornind de la emoții,
să aibă o atitudine pozitivă față de sine și față de alții, să respecte diversitatea, normele de conduită, să
coopereze cu ceilalți pentru realizarea unei sarcini de lucru.
Bibliografie:
1. Țîru C. Maria – „Pedagogia activităților extracurriculare”, suport de curs, Cluj-Napoca, 2007
2. Lilia Cebanu – „Managementul activităților extrașcolare”, Ghid metodologic, Chișinău, 2015
3. *** - „Repere pentru proiectarea și actualizarea Curriculumului național”, 2019
79
Rolul activităților extrașcolare în procesul educațional
ALEXANDRA-IOANA GHIȚĂ- Prof. Înv. Primar

Școala Gimnazială “Sava Popovici Barcianu”
Rășinari - Județul Sibiu
(Maria Montessori – “Descoperirea copilului”).
O dezvoltare armonioasă a educaţiei copilului din toate punctele de vedere poate consta în
participarea la activităţile extraşcolare. Acestea reprezintă momentele în care copiii îşi dezvoltă foarte
mult partea creativă, diverse abilităţi practice, părţile sociale, dar mai ales strategii adecvate de rezolvare
de probleme. Mai mult, aceste activităţi îmbină plăcutul cu utilul, iar copiii simt un profund sentiment de
împlinire sufletească alături de care stima se sine îşi pune şi mai mult amprenta asupra acestora.
Energia crescândă a copiilor şi dorinţa de a se juca mereu reprezintă punctele cheie care ne ajută să
găsim un echilibru între şcoală şi viaţa. Pornind de la cea mai fragedă vârstă copiii simt nevoia să
acumuleze un bagaj de cunoştinţe astfel încât să poate intra în contact direct cu obiectele şi fenomenele
naturii. Activităţile extraşcolare au la baza toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii, tabere
etc. care au o influenţă deosebită asupra formării copiilor. În cadrul activităţilor organizate în inima
naturii copiii încep să perceapă activ şi să deosebească obiectele, fenomenele sau anumite locuri istorice.
Datorită acestor evenimente în aer liber, elevii pot învăţa ce înseamnă natura şi respectul faţă de
aceasta. De asemenea, cunoscând mai mult natura şi beneficiile sale copiii vor începe să ofere un anumit
respect şi dragoste faţă de aceasta. Scopul principal al acestor activităţi este de dezvoltare continuă a
aptitudinilor speciale, de a antrena elevii în activităţi cât mai variate. Aceste activităţi, din punctul meu de
vedere ar trebui să aibă un conţinut legat în mod direct de cultură, istorie, natură, integrarea în mediul
şcolar, oferirea de suport pentru reuşita școlară, fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor
cu atitudinile caracteriale. Activităţile extrascolare ar trebui organizate într-un mediu cât mai informal (în
parcuri, în muzee în aer liber, pe munte etc.) astfel încât să îi ofere copilului posibilitatea de afirmare, de
reducere a nivelului de anxietate şi mai ales să-şi maximizeze potenţialul intelectual.
Activităţile educative şcolare şi extrascoalare în special dezvolta capacitatea copilului de a lua o
decizie în anumite situaţii pe cont propriu. De asemenea, acestea dezvolta gândirea critică şi stimulează
implicarea copiilor în actul decizional pentru a obţine o simbioză lucrativă între componenta cognitivă şi
cea comportamentala. Organizarea activităţilor extrașcoalare precum: excursii, drumeţii, tabere, vizite,
vizionari de filme, vizionari de piese de teatru şi spectacole ajuta la crearea unui anumit tip de
comporament, stimulează luarea unor decizii în situaţii cheie şi mai ales declanşarea unor sentimente.
Activităţile extrașcoalare au o mare importanţă în dezvoltarea copilului deoarece în acel moment se simte
mai încrezător în forţele proprii şi se află într-o zonă informală în care este lăsat să îşi descopere şi să îşi
dezvolte propria personalitate.
BIBLIOGRAFIE :
 Constantin Cucoș ”Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice”,Editura
Polirom,2009
 Ionescu M., Chiș, V.”Mijloace de învățământ și integrarea acestora în activitățile de instruire și
autoinstruire”,Editura Presa Universitară Clujeană,Cluj Napoca,2001
80
Rolul activităţilor extracurriculare în educaţia copiilor
Prof. ȋnv. preșc. Alexandru Emilia
prin acestea înclinațiile, talentul și domeniul în care ei vor fi performanți. Pedagogul american Bruner
(1970) consideră că „oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare i se poate preda cu succes, într-o formă
intelectuală adecvată, orice temă”, dacă se folosesc metode şi procedee adecvate stadiului respectiv de
dezvoltare, dacă materia este prezentată „într-o formă mai simplă, astfel încât copilul să poată progresa cu
mai multă uşurinţă şi mai temeinic spre o deplină stăpânire a cunoştinţelor”
împăcăm şcoala cu viaţa. Activitățile extrașcolare vizează, de regulă, acele activități cu rol complementar
orelor clasice de predare-învățare. Aria de desfășurare a acestora e greu de delimitat. Pot fi excursii,
de protecția mediului etc. Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale,
Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce permite elevilor cu dificultăţi de
afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual.
în afara clasei şi cea extraşcolară trebuie să cuprindă masa de copii. Activităţile extraşcolare, bine
pregătite, sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc bucurie, facilitează acumularea de
81
cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar. Copiilor li se dezvoltă spiritul practic, operaţional,
manualitatea, dând posibilitatea fiecăruia să se afirme conform naturii sale. Copiii se autodisciplinează,
prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi.
Dascălul are, prin acest tip de activitate posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le
influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal - pregătirea copilului
pentru viaţă. Realizarea acestor obiective depinde în primul rând de educator, de talentul său, de
dragostea sa pentru copii, de modul creator de abordare a temelor, prin punerea în valoare a posibilităţilor
şi resurselor de care dispune clasa de elevi .
Bibliografie :
 Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului
de învăţământ, în “ Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
 Ionesc, M., Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de
instruire şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001, pg.162;
 Crăciunescu, Nedelea, Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii
ciclului primar, în “Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti; Surse on-line:
82
Rolul activitatilor extrascolare in educatia copiilor
Profesor Învăţământ primar -Alexe Angelica

Liceul Tehnologic Sf. Ecaterina , Scoala Gimnaziala Nr.3 , Urziceni ,Ialomita
basmului, a jocului, a cântecului şi a poeziei. Pedagogul american Bruner (1970) consideră că „oricărui
copil, la orice stadiu de dezvoltare i se poate preda cu succes, într-o formă intelectuală adecvată, orice
temă”, dacă se folosesc metode şi procedee adecvate stadiului respectiv de dezvoltare, dacă materia este
prezentată „într-o formă mai simplă, astfel încât copilul să poată progresa cu mai multă uşurinţă şi mai
temeinic spre o deplină stăpânire a cunoştinţelor”. Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor
aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea
interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru
reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile
caracteriale. Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce permite elevilor cu
intelectual.
li se arata sau li se spune în legatură cu mediul , fiind dispuşi să acţioneze în acest sens . Excursia ajută la
dezvoltarea intelectuală şi fizică a copilului, la educarea lui cetăţenească şi patriotică. Ea este cea care îl
reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei experienţe sociale importante, dar şi îmbogăţirea
orizontului cultural ştiinţific. Prin excursii elevii îşi suplimentează şi consolidează instrucţia şcolară
dobândind însuşirea a noi cunoştinţe.
83
şi resurselor de care dispune clasa de elevi .În concluzie, cadrul didactic poate face multe pentru educarea
spiritului creativ în cadrul activităţilor extracurriculare. Dar, se vede necesitatea de a modifica destul de
mult modul de gândire, să evite critica în astfel de activităţi, să încurajeze elevii şi să realizeze un feed-
back pozitiv.
Bibliografie :
în “ Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti; * Ionesc, M., Chiş, V., Mijloace de
învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi autoinstruire, Editura Presa Universitară
Clujeană, Cluj-Napoca, 2001, pg.162;
* Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în
curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom, Bucureşti, 2002, pg. 87;
“Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti; Surse on-line: * Bruner, J.S, Procesul
educaţiei intelectuale, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1970
84
Excursiile tematice organizate cu grupele de preșcolari
Prof. Alexe Sonia Florentina,Grădiniță nr. 268,București
Excursia este o plimbare sau călătorie desfășurată de obicei în grup, pe jos sau cu un mijloc de
transport, în scop educativ, recreativ ,instructiv, accentul punându-se pe scopul educativ. Organizarea
excursiei şi buna ei desfăşurare depind în cea mai mare măsură de precizarea tipului excursiei
Clasificarea excursiilor în funcţie de scopul urmărit:
-excursii cu caracter instructiv-educativ,
-excursii cu caracter sportiv ,
-excursii cu caracter recreativ
Clasificarea excursiilor după locul şi durata acestora, se deosebesc:
-excursii locale,
- excursii regionale şi interregionale,
- excursii de lungă durată şi excursii peste hotare.
Cu cât se măreşte depărtarea se măreşte şi durata excursiei.
După sezonul în care se organizează excursiile pot fi: excursii de iarnă (lunile decembrie-februarie),
excursii de primăvară (lunile martie-mai), excursii de vară (lunile iunie-august) şi excursii de toamnă
(lunile septembrie-noiembrie). După mijloacele de deplasare deosebim: drumeţii, excursii cu bicicleta, cu
trenul, cu mijloacele auto şi pe apă sau combinate.
Etapele organizării excursiei
-Stabilirea tematicii excursiei ;
-Alegerea locului ce va fi explorat în excursie ;
-Fixarea itinerariului şi a duratei ;
-Culegerea de informatii actuale despre intinerariu;
-Informarea parintilor si copiilor despre excursie ;
-Anunţarea obiectivelor excursiei ;
-Prelucrarea normelor de securitate ;
-Obtinerea acordurilor parintilor;
-Stabilirea echipamentului şi obiectelor de uz personal ;
-Desfăşurarea propriu-zisă a excursiei ;
-Valorificarea materialului colectat :intocmirea unor albume de fotografii,realizarea unor portofolii.
Valorificarea educativă a excursiei
O excursie tematică, deschide copilului posibilităţi variate de observare şi cunoaştere; el isi
exerseaza si consolideaza deprinderi practice utile, care-l vor ajuta şi în viitor, fără să mai vorbim de
faptul că rămane cu puternice amintiri.pe care nu le uită aşa de uşor. Tocmai din acest motiv o excursie
şcolară se deosebeşte de una turistică. În unele cazuri însă, excursiile şcolare, fie că nu sunt bine
organizate, fie n-au un scop definit, se reduc la simple plimbări pe distanţe enorme şi într-o goană nebună.
Alteori,chiar dacă se desfăşoară în orizontul local, ele nu au nici un fel de orientare, obiectivele nu sunt
selecţionate sau se caută să se pună accentul pe lucruri minore, neesenţiale. Este deci o datorie elementară
a tuturor celor care au sarcina de a organiza excursii şcolare să le imprime un caracter instructiv-educativ.
Valorificarea instructiv-educativă poate fi făcută în timpul şi după desfăşurarea excursiei. În timpul
desfăşurării, ea se face în primul rând prin numeroase aplicaţii care pot fi efectuate pe teren, prin
observarea fenomenelor naturii, cunoştinţele fixându-se astfel mai bine şi adâncindu-se mai temeinic.
Cadrul didactic trebuie să-i îndrume pe elevi în aplicaţiile pe teren, să le arate cum să observe, să le
dea la faţa locului explicaţiile de care au nevoie.Rolul educatorului este la fel de mare şi după terminarea
excursiei.
85
Prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie unor reguli, asumându-şi responsabilităţi,
copiii se autodisciplinează. În concluzie, cadrul didactic are un rol important în organizarea activităților
extrașcolare în vederea educării spiritului creativ al copiilor și păstrarea părinților drept parteneri în
procesul instructiv educativ și în dezvoltarea armonioasă a copiilor.
BIBLIOGRAFIE:
Dumitru, G., Novac, C., Mitracche, A., Ilie, V., Didactica activităţii instructiv-educative pentru
învăţământul preprimar, Craiova, Editura Nova.
86
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRASCOLARE ÎN EDUCAȚIA COPIILOR
Alina Ștef – Colegiul Tehnic Apulum, Alba Iulia
Pedagogul american Bruner (1970) consideră că „oricărui copil, la

orice stadiu de dezvoltare i se poate preda cu succes, într-o formă
intelectuală adecvată, orice temă”, dacă se folosesc metode şi procedee
adecvate stadiului respectiv de dezvoltare, dacă materia este prezentată
„într-o formă mai simplă, astfel încât copilul să poată progresa cu mai
multă uşurinţă şi mai temeinic spre o deplină stăpânire a cunoştinţelor”
Modelarea, formarea şi educaţia omului cere timp şi dăruire. Timpul
istoric pe care îl trăim cere oameni în a căror formaţie caracterul şi
inteligenţa se completează pentru propria evoluţie a individului. În
şcoala contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se
pregăteşte copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele
formării personalităţii copiilor. În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect
psihointelectual, fizic şi socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială.
Educaţia extracurrriculară (realizată dincolo de procesul de învăţământ) îşi are rolul şi locul bine stabilit
în formarea personalităţii copiilor noştri.
Educaţia prin activităţile extracurriculare urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei
comportamentului creativ in diferite domenii. Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o
serie de cunoştinţe punându-i în contact direct cu obiectele si fenomenele din natura. Trebuinţa de se juca,
de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm şcoala cu viaţa.
Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv – educative să primeze, dar să fie prezentate în mod echilibrat şi
momentele recreative, de relaxare, atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite. În cadrul acestor
activităţi elevii se deprind să folosească surse informaţionale diverse, să întocmească colecţii, să
viaţă. Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în
fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale.
factori acţionează pozitiv.

87
sportive, stimulează şi orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzica, sport, poezie, pictura.
Excursiile si taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la
Spectacolele constituie o formă de activitate extracurriculară în şcoală, prin care copilul face
cunoştinţă cu lumea minunată a artei. Deşi această formă de activitate îl pune pe copil în majoritatea
cazurilor în rolul de spectator, valoarea ei deosebită rezidă în faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă
de impresii puternice, precum şi în faptul că apelează, permanent, la afectivitatea copilului sau nu, asupra
dezvoltării elevilor. Astfel de activităţi sunt de o reală importanţă într-o lume dominată de mass-media şi
mă refer la televizor , calculator si internet, care nu fac altceva decât să contribuie la transformarea
copiilor noştri în nişte persoane incapabile de a se controla comportamental , emoţional şi mai presus de
toate slab dezvoltaţi intelectual. Se ştie că, începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o
serie de cunoştinţe punându-i în contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Activităţile de acest
gen au o deosebită influenţă formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii,
tabere. Serbările şi festivităţile marchează evenimentele importante din viaţa şcolarului. Din punct de
vedere educativ importanţa acestor activităţi constă în dezvoltarea artistică a elevului precum şi în
atmosfera sărbătorească instalată cu acest prilej. Aceste mici serbări, organizate de către cadrele didactice,
le oferă elevilor răsplata primită după muncă, şi de asemenea au un rol de motivare.
Bibliografie:
Cernea, Maria, „Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de

învăţământ”, în “Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
Crăciunescu, Nedelea, „Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar”,
în “Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
Ionescu, M., Chiş, V., „Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
autoinstruire”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001
Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, „Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în
88
PERSONALITATEA CADRULUI DIDACTIC CA MANAGER AL CLASEI
PROF. ALUCĂI ELENA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ GRUMĂZEŞTI, JUDEŢUL NEAMŢ
„Dacă nu ai sădit nici un pom, atunci încearcă să faci alte fapte bune. Dacă nu ai făcut nici o casă,
atunci ajută la pacea celor care au făcut mai multe pentru semenii lor. Dacă nu ai copii, atunci încearcă
să te porţi ca un părinte cu cei din jurul tău. Dacă nu ai şcoală multă, atunci nu ocoli izvorul cunoaşterii.
Dacă nu înţelegi fenomenele din jur tău, atunci respectă pe cei care te învaţă tainele lor. Dacă vrei
să devii înţelept, fii un bun creştin, şi vei fi răsplătit, omule, ca toţi cei care au făcut ceea ce tu nu ai
putut.”
Valeria Mahok
Profesorul îndeplineşte o profesiune de o deosebită importanţă, aceea care asigură formarea şi

pregătirea personalităţii tinerelor generaţii şi pregătirea lor profesională în cadrul instituţiilor de
învăţământ, strâns legate de viaţă, de activitatea socio-profesională, morală şi cetăţenească. Pe lângă
activitatea didactică profesorul desfăşoară şi o activitate extraşcolară sau cultural- educativă. Corolarul
conţinutului social al acestei profesiuni constă în participarea la evenimentele şi frământările social-
culturale ale timpului în care trăieşte şi ale poporului din care face parte. În această ipostază profesorul ne
apare ca pedagog social, animat de grija pentru ridicarea gradului de cultură şi al naţiunii sale.
Desfăşurându-şi activitatea profesională în cadrul şcolii, dascălul nu încetează de a fi un educator şi
în afara ei, urmărind, bineînţeles, obiective specifice şi apelând la mijloace şi forme adecvate.
Profesorul este cel care orientează şi stimulează curiozitatea naturală şi interesul spontan al elevilor
pentru descoperire, cel care îndrumă şi încurajează activitatea de organizare şi integrare a datelor culese, a
cunoştintelor reactualizate în vederea aplicării lor la soluţionarea problemelor date. Principala calitate a
unui cadru didactic este vocaţia pedagogică, exprimată în “a te simţi chemat, ales pentru această sarcină şi
apt pentru a o îndeplini”, după Rene Hubert (1965). El consideră că vocaţiei pedagogice îi sunt
caracteristice trei elemente: iubirea pedagogică, credinţa în valorile sociale şi culturale, şi conştiinţa
responsabilităţii. Arta pedagogică înseamnă înainte de toate ”arta de a te pune la dispoziţia copiilor, de a
simpatiza cu ei, de a le înţelege universul, de a le sesiza interesele care îi animă”, afirmă M.A.Bloch
(1968) şi este un dar pe care candidaţii la funcţia de profesor îl au sau nu. O bună formare profesională
poate ajuta acest dar să se dezvolte. A înzestra copiii cu ştiintă pare un lucru relativ uşor, dar a forma
oameni în plinătatea cuvântului este deosebit de greu. Cheia problematicii educaţiei ne-o dă cunoaşterea
copilului. Oricât de stăpân pe sine ar fi educatorul, acţiunea sa nu poate începe fără o foarte bună
cunoaştere a potenţialului copiilor, fără a stabili un scop, o tendinţă, un ideal pentru demersurile sale
educative. Domeniu de cercetare în ştiinţele educaţiei care studiază atât perspectivele teoretice de
abordare ale clasei de elevi cât şi structurile dimensional-practice ale acesteia (ergonomică, psihologică,
psihosocială, normativă, relaţională, operaţională şi creativă), în scopul facilitării intervenţiilor cadrelor
didactice în situaţiile educaţionale concrete, prin exerciţiul microdeciziilor educaţionale.
În sistemul social de educaţie şi învăţământ profesorii trebuie să se raporteze la cei pe care îi educă,
să stabilească relaţii de cooperare cu elevii şi părinţii acestora şi cu alţi factori interesaţi ai societăţii. Ei nu
educă numai la catedră, în clasă, ci prin fiecare contact relaţional cu copiii şi părinţii desfăşoară o muncă
de creştere şi dezvoltare, de conducere şi direcţionare. Activitatea cadrelor didactice se desfăşoară în faţa
unor individualităţi psihice umane în formare. De aici derivă necesitatea unei maxime responsabilităţi faţă
de comportamentele şi intervenţiile educatorului.
89
Majoritatea analizelor care s-au circumscris problemelor anterioare au evidenţiat o serie de
multiplicări ale planurilor de referinţă implicate în acţiunea educativă. Sinteza logică a materialelor
investigate ne permite să relevăm următoarele roluri (comportamente fundamentale) ale cadrului didactic
în activitatea instructiv-educativă cu clasa de elevi:
 planificare: activităţile cu caracter instructiv şi educativ, determină sarcinile şi obiectivele pe
variate niveluri, îşi structurează conţinuturile esenţiale şi alcătuieşte orarul clasei, etc.;
 organizare: activităţile clasei, fixează programul muncii instructiv-educative, structurile şi
formele de organizare. Cousinet a atribuit educatorului sarcina de a constitui şi determina climatul şi
mediul pedagogic;
 comunicare: informaţiile ştiinţifice, seturile axiologice sub forma mesajelor, stabileşte canalele
de comunicare şi repertoriile comune. Activitatea educativă implica de altfel şi un dialog perpetuu cu
elevii ilustrat prin arta formulării întrebărilor dar şi prin libertatea acordată elevilor în structurarea
răspunsurilor (merită să subliniem de asemenea şi stimularea elevilor în facilitarea procesului de
punere a întrebărilor). Dialogul elev-profesor necesită un climat educaţional stabil, deschis şi
constructiv;
 conducere: activitatea desfăşurată în clasă direcţionând procesul asimilării, dar şi al formarii
elevilor prin apelul la Normativitatea educaţională. Durkheim defineşte conduita psiho-pedagogică a
educatorului prin intermediul noţiunii de "dirijare" care facilitează construcţia sentimentelor şi a
ideilor comune;
 coordonare: în globalitatea lor activităţile instructiv-educative ale clasei, urmărind în
permanenţă realizarea unei sincronizări între obiectivele individuale ale elevilor cu cele comune ale
clasei, evitând suprapunerile ori risipa şi contribuind la întărirea solidarităţii grupului;
Managementul clasei de elevi reprezintă abilitatea profesorului/consilierului de a planifica şi
organiza activitatea clasei, de a învăţa să asigure un climat favorabil instructiei şi educaţiei. În cadrul
managementului clasei se urmareşte prevenirea comportamentelor distructive, deviante şi rezolvarea
problemelor comportamentale. Managementul clasei de elevi reprezintă domeniul de cercetare în stiintele
educatiei, care studiază atât perspectivele de abordare ale clasei de elevi (didactică şi psiho-socială), cât şi
structurile dimensionale ale acesteia (ergonomică, psihologică, socială, normativă, operaţională şi
inovatoare), în scopul facilitării intervenţiilor cadrelor didactice în situaţii de criză „microeducaţională”
(indisciplina, violenţa, nonimplicare etc.) şi a evitarii consecinţelor negative ale acestora, prin exerciţiul
microdeciziilor educaţionale. Obiectivul funcţional al managementului clasei este formarea la elevi a
abilitaţii de autoreglare a comportamentelor. Controlul comportamentelor este atât extern, realizat de
către părinţi, profesori, colegi, ca apoi, prin interiorizare, să devină autonom. În cadrul procesului de
interiorizare intervin reguli şi modele de urmat. Managementul educaţiei este teoria şi practica, ştiinţa şi
arta proiectării, organizarea coordonarii, evaluării, reglării elementelor activităţii educative, a resurselor
ei, ca activitate de dezvoltare liberă, integrală, armonioasă a individualităţii, conform idealului
educaţional.
Referinţe bibliografice:
Sălăvăstru,Dorina, 2007, Psihologia educaţiei, Editura Polirom, Iaşi.
Cosmovici, Andrei; Iacob,Luminiţa, 1999, Psihologie şcolară, Editura Polirom, Iaşi.
Şchiopu, Ursula; Piscoi, Viorica, 1989, Psihologia generală şi a copilului, manual pentru clasele
IX-X, licee pedagogice, E.D.P.,Bucureşti.
Robu, Maria, 2008, Empatia în educaţie, Didactica Publishing House, Bucureşti.
Cerghit, I., Vlăsceanu,L., Popescu, E., Radu, I.T., 1997, Didactica- manual pentru clasa a X-a-şcoli
normale, E.D.P., Bucureşti.
90
Ausubel,D.; Robinson,F., 1981, Învăţarea în şcoală. O introducere în psihologia pedagogică,
E.D.P., Bucureşti.
Bloch, M.A., 1968, ,,La formation des enseignants”, în Revue francaise de pedagogie, nr.3.
Geissler, E., 1977, Mijloacele de educaţie, E.D.P., Bucureşti.
Gherghinescu, R., 1999, ,,Conceptul de competenţă didactică”, în Marcus, S.(coord.), Competenţa
didactică, Editura All, Bucureşti.
Marcus, S.(coord.), 1987, Empatia şi relaţia profesor-elev, Editura Academiei, Bucureşti.
Marcus, S., 1999, Competenţa didactică, Editura All, Bucureşti.
Mitrofan,N., 1988, Aptitudinea pedagogică, Editura Academiei, Bucureşti.
Monteil, J.-M., 1997, Educaţie şi formare. Perspective psihosociale, Ed. Polirom, Iaşi.
Potolea, D., 1989, ,,De la stiluri la strategii.O abordare empirică a comportamentului didactic”, în
Jinga,I., Vlăsceanu,L.(coord.), Structuri, strategii şi performanţe în învăţământ, Editura Academiei,
Bucureşti.
Stefanovic, J.,1979, Psihologia tactului pedagogic al profesorului, E.D.P., Bucureşti.
91
PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAŢIONAL
„VREAU SI EU O MESERIE!”
Profesor înv. primar AMARIEI ADRIANA

SCOALA GIMNAZIALA GARBOVI, JUD. IALOMITA
Coordonatori proiect, Prof…… Prof.……Prof…….
ARGUMENT
Motto:
„Toate meseriile-s frumoase
Fiindca rodul lor meşteşsugit
Ne aduce tuturor foloase! ”(Emilia Căldăraru)
Încă de la vârste fragede, copiii sunt atraşi –chiar fascinaţi, în anumite situaţii-, de meseria practicată
de părinţi, apropiaţi sau chiar de vedetele preferate, exprimându-şi admiraţia şi intenţia de a îmbrăţişa
aceeaşi meserie când vor creşte mari. Până spre adolescenţă aspiraţiile copilului privind meseria pe care
doreşte să şi-o aleagă sunt cât se poate de fluctuante. Prin intermediul activităţilor propuse în acest proiect
intenţionez să conduc copiii cât mai „în miezul” unei diversităţi de meserii, aducând în faţa micuţilor
persoane ce lucrează în diferite domenii –care să prezinte aspectele caracteristice profesiei respective,
vizitând cu copiii diverse locuri de muncă sau prezentându-le meserii prin intermediul mijloacelor
didactice.
SCOPUL
Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a meseriilor şi profesiilor, precum şi stimularea
curiozităţii pentru investigarea acestora.
OBIECTIVE
- Identificarea meseriilor şi profesiilor, pentru înţelegerea şi aplicarea normelor elementare de
protecţie a muncii;
- Adaptarea propriului comportament, în situaţii concrete, în raport de norme prestabilite;
- Formularea unor opinii personale în aprecierea unor comportamente;
- Manifestarea atitudinilor pozitive şi responsabile faţă de securitatea personală şi a celor din jur; -
Dezvoltarea relaţiilor interumane;
- Realizarea schimbului de experienţă în domeniul comunicării, educaţiei, proiectării;
- Formarea şi dezvoltarea unor trăsături pozitive de caracter.
DESCRIEREA PROIECTULUI
Organizator: Scoala Gimnaziala Garbovi, jud Ialomita
Grupul ţintă: elevii clasei…. de la Şcoala Gimnazială Garbovi, jud Ialomita
Perioada de desfăşurare:
Beneficiari: elevii; părinţii elevilor; instituţiile partenere; comunitatea locală;
Echipa de proiect: prof.inv.primar…….. prof………… prof………….
Resurse proiectului :
- umane: copiii, elevii, părinţii, bibliotecar, impegat brutar, echipa de proiect
- materiale: imagini, ilustrate cu unelte, albume, poze ale copiilor făcute in timpul activităţilor, ,
poezii, proverbe, jocul „Unelte si meserii”, coli, lipici, plastilină, creioane colorate, CD-player,laptop
- de timp:
- de spatiu: sala de clasa, Gara CFR Urziceni, Biblioteca Constantin Toiu Urziceni, S.C. Genid
Prest SRL
92
- financiare: finanţare de la părinţi si S.C. Genid Prest SRL
Parteneri: BIBLOTECA MUNICIPALA “CONSTANTIN ȚOIU” URZICENI; GARA CFR
URZICENI; S.C.GENID PREST SRL
Modalităţi de realizare: Albume foto; expoziţii de desene ;portofolii
Rezultate aşteptate :
- o cunoaştere directă, la faţa locului, a mai multor fapte, evenimente, situaţii;
- realizarea de conexiuni cu alte cunoştinţe predate anterior,vizionate sau cunoscute prin
intermediul Internetului;
- conştientizarea importanţei cunoaşterii diferitelor activităţi firme cu impact asupra formării
profesionale a elevilor;
- impactul emoţional deosebit asupra participanţilor la proiect.
Monitorizare :Derularea proiectului va fi urmărită în fiecare etapă, punându-se accent pe munca
efectivă cu copiii şi pe o riguroasă documentare ştiinţifică
Evaluarea activităţilor :
- Prezentare Power Point a activităţilor desfăşurate ( cu imagini însoţite de scurte comentarii);
- Fotografii, filmări din timpul activităţilor;
- Portofoliul proiectului.
Activităţile de promovare / mediatizare şi diseminare: prin retelele se socializare ale scolii; în
institutiile colaboratoare
CALENDARUL ACTIVITATILOR PROPUSE
Nr. Tema activitatii Loc Perio Respon Modalitati de

crt. de ada/ sabili realizare
desfasurare data
1. Constituirea echipei de Sala de clasa Echipa de
implementare a proiectului implementare
2. Elaborarea şi lansarea Sala de clasa Proiectul

proiectului educational
3. “De ce este important să Sala de clasa Activitate de

aleg o meserie?” informare
4. “Ce miros au meseriile?” Sala de clasa Prezentare power-

point
5. “Unde lucrează parinţii Sala de clasa -discuţii privind
tăi?” meseriile părinţilor
6. “Ce aş vrea să devin?” Bibloteca Vizita la Bibloteca

C-tin Țoiu Constantin Țoiu Urziceni
Si Gara CFR Si Gara CFR
Urziceni Urziceni
“Cum se fabrică painea?” S.C. Vizita la S.C. Genid
. Genid Prest Prest SRL
SRL
93
Importanța activităților extrașcolare în învățământul preuniversitar
prof. Mihaela Amariţei, Şcoala Gimnazialã “Bogdan Vodã” Rãdãuţi
de specialitate susțin că acestea ajută elevii la formarea unei atitudini pozitive față de învățare, cei mici
având performanțe școlare mai ridicate, li se formează abilități practice diversificate, dar și strategii
adecvate de rezolvare de probleme. Pe lângă toate acestea, activitățile extrașcolare acționează și asupra
stimei de sine, iar sentimentul de împlinire este mult mai ridicat. Activitățile extrașcolare se referă la
acele activități realizate în afara mediului școlar, în afara instituției de învățământ, cu participarea clasei, a
mai multor clase de elevi sau a mai multor instituții de învățământ.
 au rol complementar școlii;
reprezintă un element fundamental în rețeaua școală-familie-comunitate;
întucât au un impact pozitiv asupra dezvoltării personalității elevilor, asupra performanțelor școlare și a
integrării sociale. Un studiu al lui J. Eccles și B.L.Barber (1999) indică un impact diferit al activităților
participanți.
inițiativei. O altă particularitate a activităților extrașcolare, de o reală importanță, o constituie legătura
acestora cu partea practică. Aplicarea cunoștințelor în cadrul activităților extrașcolare are valoarea unui
exercițiu de dezvoltare a aptitudinilor elevilor. Important în derularea acestor activități este faptul că
elevii pot fi antrenați atât în inițiere și organizare, cât și în modul de desfășurare a acestora.
94
„Oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare, i se poate transmite cu succes, într-o formă
intelectuală adecvată, orice temă.”- afirma J. Bruner.
cognitivă și cea comportamentală:
(Maria Montessori)
Bibliografie:
Ionescu M.; Chiş V. – Mijloace de învăţământ şi integrare aacestora în activităţile de instruire şi
Lazăr V., Cărăşel A., Psihopedagogi aactivităţilor extracurriculare, Ed. Arves, Craiova, 2007.
95
Amorăriți Elena
Centrul Școlar de Educație Incluzivă Suceava
Educația extrașcolară, extracurriculară – cea realizată dincolo de procesul de învățământ – își are
locul și rolul său bine stabilit în formarea personalității elevilor. Prin ea se urmărește identificarea,
cultivarea corespondenței dintre talente, aptitudini, cultivarea unui stil de viață civilizat dar și stimularea
comportamentului creativ în diferite domenii. Prin activitățile extrașcolare se pot dezvolta aptitudini
speciale ale elevilor, ei pot fi antrenați în activități variate, bogate în conținut, poate fi cultivat interesul
elevilor pentru activități socio-culturale, se poate facilita integrarea unor elevi în mediul școlar, poate fi
oferit suport pentru reușita școlară în ansamblul ei, se fructifică talente, se corectează atitudini.
În școala contemporană, eficiența educației depinde de gradul în care copilul se pregătește pentru
participarea la dezvoltarea de sine, de măsura în care reușește să pună bazele formării personalității
copiilor. Este foarte important ca, la orice stadiu de dezvoltare s-ar afla copilul, să se folosească metode și
procedee adecvate stadiului respectiv de dezvoltare. Deși obiectivele instructiv-educative trebuie să
primeze, este necesar să fie prezentate în mod echilibrat și momente recreative, de relaxare pentru ca
rezultatele să fie într-adevăr deosebite. Astfel, elevii se deprind să folosească surse informaționale
diverse, să întocmească colecții, să sistematizeze date, învață să învețe. Ei se autodisciplinează prin faptul
că în cadrul acestor activități se supun unor regului, asumându-și responsabilități.
De la fragedă vârstă, dacă elevii sunt puși în contact direct cu obiecte și fenomene din natură, ei
reușesc să acumuleze cu ușurință o serie importantă de cunoștințe. De aceea activitățile de acest gen au o
influență formativă deosebită. Aceste activități pot fi: drumeții, excursii, tabere etc. Ele ajută la
dezvoltarea intelectuală, fizică a elevilor, ajută la educarea lor cetățenească, patriotică, îi reconfortează, îi
ajută să-și însușescă experiențe sociale importante, le îmbogățește orizontul cultural-științific. Excursia
are un caracter atractiv, mobilizator, permite abordarea interdisciplinară a cunoștințelor, este o activitate
cu o formă de educație complexă, prin multitudinea de aspecte ale vieții pe care le înglobează: istorice,
sociale, religioase, geografice, civice, culturale etc. Prin serbări elevii se dezvoltă artistic.
Ele au un deosebit rol de motivare pentru elevi, contribuie la socializarea lor. Rol educativ îl au și
activitățile realizate cu prilejul sărbătorilor naționale, internaționale. O importanță deosebită o au și
participările elevilor la spectacole, piese de teatru, șezători, spectacole în aer liber, vizitele la muzee, la
grădina zoologică ș.a. Elevii își îmbogățesc sfera cunoștințelor, li se stârnește interesul, curiozitatea, li se
dezvoltă creativitatea, dorința de a participa la astfel de activități. Li se educă dragostea și respectul
pentru frumos, artă și cultură. Le este valorificat timpul liber în mod plăcut și util.
Activitățile extrașcolare au un caracter interdisciplinar, oferind modalități eficiente de formare a
caracterelor elevilor încă de la vârste fragede. Ele imprimă copilului un comportament anumit, o ținută
adecvată situației, declanșează anumite sentimente. Participarea la aceste activități angajează în egală
măsură elevii timizi, slabi, îi temperează pe cei impulsivi, stimulează influențele pozitive reciproce,
dezvoltă spiritul de cooperare, contribuie la consolidarea grupului de elevi ai unei clase.
Concursurile școlare pot stârni interesul elevilor pentru diferite arii curriculare acordându-le
posibilitatea de a demonstra practic ceea ce au învățat la școală dar și acasă, fiind în același timp sursă de
motivație pentru elevi. Activitățile sportive îi ajută pe elevi să aibă o viață ordonată, să aibă un program
stabilit, pe care să îl respecte zilnic, un regim alimentar și un stil de viață sănătos.
Activitățile extracurriculare îi ajută pe elevi să se adapteze la condiții și medii noi, îi ajută de
asemenea să-și descopere noi pasiuni, plăceri noi. Pot modifica comportamentul social, ajutând la legarea
și întreținerea unor relații. Stimulează elevii în promovarea valorilor, principiilor etice: dreptate, toleranță,
pace, cetățenie activă, respectarea drepturilor omului, prietenie, dreptate, respect etc.
96
Educația religioasă este și ea obiectiv al educației non-formale. Elevii își formează cultura religioasă
și se formează în spiritul moralei creștine. Sunt ajutați să își formeze trăsături pozitive de caracter precum:
cinste, sinceritate, omenie, dăruire de sine, respect, solidaritate umană ș.a. Activitățile extrașcolare oferă
cele mai eficiente metode de formare a caracterului deoarece au un rol activ-participativ, facilitând
integrarea eficientă și rapidă a elevilor în colectivitate care, la rândul ei, facilitează procesul de auto-
cunoaștere. Elevii trăiesc intens succesele, insuccesele activității proprii, devin capabili să-și orienteze
curiozitatea nu doar asupra lumii exterioare ci și asupra propriei persoane, formându-și imaginea de sine,
esențială în succesul școlar.
97
Prof.înv.primar: Apetrei Ana

Școala Gimnazială,,Mihail Andrei”Buhuși/ Bacău
iar sentimentul de împlinire este mult mai ridicat.Activitățile extrașcolare se referă la acele activități
clase de elevi sau a mai multor instituții de învățământ. Activitățile extrașcolare vizează, de regulă, acele
activități cu rol complementar orelor clasice de predare-învățare. Aria de desfășurare a acestora e greu de
delimitat. Pot fi excursii, drumeții, vizite la muzee, la diverse instituții publice, la alte unități de
învățământ, vizionarea de spectacole de teatru, operă, muzică clasică, activități artistice, cluburi tematice,
activități sportive, legate de protecția mediului etc.
Iată câteva caracteristici de bază ale activităților extrașcolare:
extrașcolare specializate (cluburi sportive, cluburi și palate ale copiilor, școli de artă/ muzică pentru copii,
etc.);
 dezvoltarea copiilor depinde de un întreg sistem de fenomene și relații, iar activitățile
extrașcolare reprezintă un element fundamental în rețeaua școală-familie-comunitate;
al celorlalți.Activitățile extrașcolare ocupă un loc important în ansamblul influențelor educative.
volumul de cunoștințe însușite în cadrul orelor de curs. De asemenea, constituie un mijloc de formare a
desfășoară procesul.Modelarea, formarea, educarea cer timp și dăruire. Complexitatea finalităților
98
ale vieții, valori morale și nu numai.Activitățile extrașcolare dezvoltă gândirea critică și stimulează
„Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor
fi mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi vremea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze.”
(Maria Montessori)
Bibliografie:
99
Proiect de activitate extracurriculară
Eminescu-poet național
Prof.înv.primar, ANCA GÎNSCĂ

Școala Gimnazială ,,Demetriu Radu” Rădești, jud.Alba
Grup țintă: Elevi din clasele pregătitoare și a IV-a

Data desfășurării: 15.01.2020
Locul desfășurării: Biblioteca comunală Rădești
Obiective propuse:
 Cunoașterea vieții și operei marelui poet;
 Dezvoltarea aptitudinilor și înclinațiilor artistice și practice ale elevilor,
 Stimularea interesului pentru lectură, a competiției și performanței;
Resurse umane: Cadrul didactic al claselor CP și a IV-a, bibliotecara, 15 elevi
Resurse materiale: computer, videoproiector, cărți și poezii scrise de poetul Mihai Eminescu,
creioane colorate, fișe de lucru, lipici, foarfecă, diplome concurs ,,Cel mai bun cititor”.
Activități desfășurate:
 Prezentarea unor informații adecvate vârstei, din viața și opera marelui poet, prin intermediul
unui material PowerPoint;
 Prezentare de carte – volume de versuri scrise de marele poet;
 Expoziție de lucrări artistico-plastice realizate de elevi, inspirate din poezia ,,Somnoroase
păsărele”
 Concurs ,,Cel mai bun cititor”
Rezultate: panou cu lucrările elevilor, fotografii
Evaluare:
-expoziție cu lucrările elevilor;
-diplome și mențiuni pentru concursul desfășurat;
Expoziție de lucrări: poezia ,,Somnoroase păsărele”
100
Prezentare de carte
Prezentare material PowerPoint cu informații despre viața și opera poetului
101
Educația în familie –Cei șapte ani de acasă
Inv. Roșan Ancuța

Matei Elena
Caraba Maria
Scoala Gimnazială nr. 2 Almașu Mare, jud. Bihor
În primii ani, care constituie perioada cea mai importantă de dezvoltare fizică şi de construcţie a
personalităţii şi inteligenţelor, elementele reprezentând mediul social care contribuie la modelarea unei
persoane sunt familia, şcoala, prietenii şi colegii, comunitatea apropiată, modelele şi valorile sociale si
imaginea despre lume, ca ansamblu, care ajunge la conştiinţa persoanei prin intermediul culturii şi
diferitelor medii de informaţie la care are acces. Este totodată, perioada în care se construieşte, sau nu,
simţul coerenţei şi primele modele ale relaţiilor cu ceilalţi. Şi totodată, perioada în care personalitatea,
aflată în perioada de construcţie, este supusă la primele teste. Familia este unul din cele mai importante
elemente sau, mai bine spus, sisteme care contribuie la dezvoltarea unei persoane şi la starea ei de
sănătate. Familia exercită o influenţă deosebit de adâncă asupra copiilor. Părinţii furnizează „zestrea
genetică”, iar familia creează condiţiile dezvoltării fizice, emoţionale, intelectuale şi modelează caracterul
copilului, simţul moral, estetic etc. O mare parte dintre cunoştinţele despre natură, societate, deprinderile
alimentare şi igienice, atitudinile faţă de viaţă, modelele sau obişnuinţele de comportament, copiii le
datorează educaţiei primite în mediul familial. De aceea, familia este instituţia fundamentală în toate
societăţile. Rolul familiei este foarte important în ceea ce priveşte dezvoltarea copilului, din punct de
vedere fizic, intelectual, emoţional, moral sau caracterial şi spiritual-estetic. În ce priveşte dezvoltarea
fizică a copilului, familia este cea care asigură mediul de viaţă, hrana, îmbrăcămintea, trebuie să îi
ferească de pericole, să le asigure condiţii şi spaţiu propice pentru joc, învăţare, odihnă, mişcare şi să le
supravegheze şi întreţină starea de sănătate optimă.
Familia stabileşte regimul de viaţă al copilului care să îi asigure o dezvoltare optimă, îi formeaza
primele deprinderi de igienă personală şi socială şi îl obişnuieşte să utilizeze factorii naturali (apa, aerul,
soarele) pentru bunăstarea organismului. Există situaţii când părinţii fie nu au mijloacele materiale să îi
asigure copilului condiţii optime de dezvoltare fizică, fie nu sunt preocupaţi de toate aspectele dezvoltării
copilului lor şi nici nu ştiu ce au de făcut, sau toate acestea la un loc, fie lasă cele mai multe aspecte în
sarcina altcuiva (bunici, bone, instituţii) şi se mulţumesc doar să dea bani pentru rezolvarea problemelor,
fără să monitorizeze situaţia (din lipsă de timp, superficialitate etc.):
În ce priveşte dezvoltarea intelectuală a copilului, familia este în primul rând mediul în care işi
însuşeşte limbajul. Volumul, precizia vocabularului şi corectitudinea exprimării copilului depind de
munca depusă de părinţi şi de restul familiei în această direcţie. Ca prim factor de educaţie, familia oferă
copilului şi aproximativ 90% din cunoştinţele uzuale despre lumea înconjurătoare (despre plante, animale,
obiecte, mediul în care trăieşte, despre ocupaţiile oamenilor etc.). Familia ar trebui să se preocupe şi
de dezvoltarea proceselor intelectuale ale copiilor. Ea trebuie să le dezvolte spiritul de observaţie,
memoria şi gândirea. Părinţii trebuie să încerce să explice copiilor sensul unor fenomene şi obiecte,
pentru a le putea înţelege. Copiii, dotaţi de mama natură cu o curiozitate insaţiabilă, pun cele mai multe
întrebări în perioada dintre 2 şi 6 ani, iar părinţii ar trebui să îi ajute să-şi însuşească un număr cât mai
mare de cunostinţe, răspunzând cât se poate de corect şi exact, într-un limbaj adecvat fiecărei vârste,
pentru a-şi ajuta copiii să facă lumea din jurul lor comprehensibilă.
102
La vârsta şcolară, familia ar trebui să dezvolte gustul copiilor pentru citit, pentru căutarea activă de
informaţie, să îi îndrume spre cărţile şi sursele de informaţie potrivite şi să îi ajute să sistematizeze
cunoştinţele, să le dezvolte gustul pentru experimentare, inovaţie, comunicare proactivă, să îi înveţe să
rezolve probleme şi să caute soluţii, să le încurajeze creativitatea şi multe altele. Copilul creşte ca o
buruiană, procesele lui de gândire sunt haotice şi apelează la instinctele primare de supravieţuire, pentru a
se descurca şi a face faţă cerinţelor. Apoi, treptat, curiozitatea naturală dispare.
Copiii care cresc astfel, unii foarte inteligenţi, pot uneori face faţă cu brio în primii ani de şcoală
cerinţelor, dar, pe măsură ce cresc şi asimilarea cunoştinţelor cere din ce în ce mai mult interes şi
motivaţie şi procese de gândire sistematizate, elaborate, aceşti copii nu mai fac faţă şi încep să apară
probleme, inclusiv de sănătate – depresii, boli cauzate de stress.
Pentru dezvoltarea inteligenţei emoţionale a copilului, viaţa de familie constituie, de asemenea

prima lui şcoală. În acest mediu, oarecum protejat, copilul ar trebui să înveţe să se cunoască, învaţă cum
să simtă faţă de ceea ce i se întâmplă şi cum reacţionează ceilalţi la sentimentele lui; experimentează şi
recunoaşte o gamă de sentimente şi învaţă ce posibilităţi de reacţie există, învaţă să îşi exprime speranţele
şi temerile. Tot în familie, copilul îşi formează primele atitudini faţă de lumea din jur, de care vor depinde
atât reuşita lui şcolară cât şi, mai târziu, cea de viaţă. Aceste „cursuri” de dezvoltare a inteligenţei
emoţionale nu se predau doar prin interacţiunea dintre copil şi părinţi sau din spusele şi actele părinţilor
faţă de copii, ci şi prin intermediul modelelor pe care, în primul rand, părinţii şi ceilalţi membrii ai
familiei (extinse) le oferă. Unii părinţi sunt profesori emoţionali talentaţi, alţii, din nefericire cei mai
mulţi, nu. Aşa cum am arătat mai sus, familia are un rol deosebit de important în dezvoltarea copilului, nu
numai în primii ani de viaţă, ci şi pe parcursul întregii perioade şcolare, până la intrarea în viaţa adultă.
Există mulţi factori care pot conduce la apariţia unor probleme în dezvoltarea armonioasă a copilului şi,
din nefericire, nu toate familiile pot fi considerate un mediu propice pentru creşterea unui copil.
Dacă între membrii unei familii nu există relaţii de înţelegere, respect, întrajutorare, dacă membrii
familiei (nucleare sau lărgite) nu trăiesc în armonie, nu duc o viaţă cinstită, onestă, dacă opiniile celor doi
părinţi, şi ale celorlalte persoane care au în grijă copilul, referitoare la educaţia copilului nu sunt
convergente, dacă unul sau ambii părinţi nu constituie un bun exemplu, dezvoltarea copilului are de
suferit. Lipsa interesului sau concepţiile învechite despre modul de educaţie al copiilor, lipsa sau excesul
de autoritate, lipsa dragostei sau a manifestării corecte a afecţiunii faţă de copil, fenomenele de violenţă în
familie, situaţiile conflictuale, divorţurile din ce în ce mai frecvente şi multe alte disfuncţii apărute în
cadrul familial pot duce la apariţia unor probleme în dezvoltarea copilului şi constituie una din cauzele
incidenţei crescute a îmbolnăvirilor şi accidentelor în rândul copiilor.
Din nefericire, în condiţiile societăţii moderne, atât datorită presiunilor economice, evoluţiei
tehnologiei cât şi modelelor sociale pe care le-am creat, din ce în ce mai mulţi părinţi „rămân corigenţi” la
capitolul dezvoltării armonioase a copiilor, transferând apoi, uneori în întregime, această responsabilitate
sistemului educativ – grădiniţei, şcolii.
103
Profesor învăţământ primar Andreca Floarea

Şcoala Profesională Vișeu de Sus
,, Nu merge unde te duce drumul, mergi pe unde nu există un drum și lasă o umbră.,,
Ralph Waldo Emerson
Educația nonformală este cea mai nouă abordare a învățării prin activități plăcute și motivante.
Avantajele sale multiple înglobează bifarea tuturor deprinderilor specifice sistemului tradițional de
învățământ, cu un aport suplimentar de abilități câștigate în condițiile unei libertăți de exprimare maxime.
Educația nonformală înseamnă orice acțiune organizată în afara sistemului școlar, prin care se formează o
punte între cunoștințele predate de profesori și punerea lor în practică. Acest tip modern de instruire
elimină stresul notelor din catalog, al disciplinei impuse și al temelor obligatorii. Înseamnă plăcerea de a
cunoaște și de a te dezvolta. Pedagogul american Bruner (1970) consideră că „oricărui copil, la orice
stadiu de dezvoltare i se poate preda cu succes, într-o formă intelectuală adecvată, orice temă”, dacă se
folosesc metode şi procedee adecvate stadiului respectiv de dezvoltare, dacă materia este prezentată „într-
o formă mai simplă, astfel încât copilul să poată progresa cu mai multă uşurinţă şi mai temeinic spre o
deplină stăpânire a cunoştinţelor.”
fenomenele din natură. Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale,

104
În urma plimbărilor, a excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai multă creativitate şi sensibilitate,
imaginea realităţii, în cadrul activităţilor de desen şi modelaj, iar materialele pe care le culeg, sunt folosite
în activităţile practice, în jocurile de creaţie. La vârsta şcolară, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se
arata sau li se spune în legatură cu mediul, fiind dispuşi să acţioneze în acest sens .
importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural ştiinţific.
exerciţiile şi va asimila mult mai uşor toate cunoştinţele. Elevii sunt atraşi de activităţile artistice,
reacreative, distractive, care ajută la dezvoltarea creativităţii, gândirii critice şi stimulează implicarea în
actul decizional privind respectarea drepturilor omului, conştientizarea urmărilor poluării, educaţia
rutieră, educaţia pentru păstrarea valorilor, etc.

regulilor, asumându-şi responsabilităţi. În concluzie, cadrul didactic poate face multe pentru educarea
back pozitiv.
Bibliografie :
în “ Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
“Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti; Surse on-line:
105
ROLUL ȘI IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE
Prof.Înv.Primar,Andrei Violeta,
Liceul Teologic Târgu -Jiu
Problematica educaţiei dobândeşte în societatea contemporană noi conotaţii, date mai ales de
Educaţia depăşeşte limitele exigenţelor şi valorilor naţionale şi tinde spre universalitate, spre
patrimoniul valoric comun al umanităţii. Un curriculum unitar nu mai poate răspunde singur diversităţii
umane, iar dezideratul educaţiei permanente tinde să devină o realitate de necontestat.
Procesul educational din gradinita presupune si forme de munca didactica complementara
activitatilor obligatorii. Acestea sunt activitati desfasurate in gradinita in afara activitatilor obligatorii sau
activitati desfasurate in afara gradinitei. Ele sunt activitati extracurriculare si se desfasoara sub
indrumarea atenta a educatoarelor. Astfel, fără a nega importanţa educaţiei de tip curricular, devine tot
mai evident faptul că educaţia extracurrriculară, adică cea realizată dincolo de procesul de învăţământ, îşi
are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii tinerilor. Modelarea, formarea şi educaţia omului
cere timp şi dăruire. Timpul istoric pe care îl trăim cere oameni în a căror formaţie caracterul şi
inteligenţa se completează pentru propria evoluţie a individului. În şcoala contemporană eficienţa
educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine şi de
măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii copiilor. În acest cadru, învăţământul are
misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic şi socioafectiv, pentru o cât mai uşoară
integrare socială. Astfel de activitati sunt de o reala importanta intr-o lume dominata de mass media si ne
referim la televizor , calculator si internet, care nu fac altceva decat sa contribuie la transformarea copiilor
nostri in niste persoane incapabile de a se controla comportamental , emotional si mai presus de toate
slabi dezvoltati intelectual. Se stie ca incepand de la cea mai frageda varsta , copiii acumuleaza o serie de
tot ce li se arata sau li se spune in legatura cu mediul , fiind dispusi sa actioneze in acest sens .
Ca educatoare, trebuie sa oferim in mod gradat , in acord cu particularitatile de varsta , cunostinte
stiintifice , sa organizam activitati educative privind protejarea mediului inconjurator: curatarea parcului, ,
a mediului de joaca , ocrotirea unor animale . Excursiile şi taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea
cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din
natură, artă, cultură.
106
Prin excursii, copiii cunosc locul natal în care au trăit, muncit şi luptat înaintaşii lor învăţând astfel
să-şi iubească ţara, cu trecutul şi prezentul ei. Prin excursii copiii pot cunoaşte realizările oamenilor,
locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă scriitori şi artişti. Serbarea este modalitatea
eficientă de cultivare a înclinaţiilor artistice ale copiilor contribuind la dezvoltarea armonioasă a
personalităţii copiilor. Vizitele la muzee, expozitii, monumente si locuri istorice, case memoriale
constituie un mijloc de a intuit si pretui valorile culturale, folclorice si istorice ale poporului nostru.
Vizionarile si spectacolele constituie o alta forma de activitate extracurriculara in gradinite, prin
care copilul face cunostinta cu lumea minunata a artei.
Desi aceasta forma de activitate il pune pe copil in majoritatea cazurilor in rolul de spectator,
valoarea ei deosebita rezida in faptul ca ea constituie o sursa inepuizabila de impresii puternice, precum si
in faptul ca apeleaza, permanent, la afectivitatea copilului. Vizionarea unor filme, diafilme, spectacole de
teatru precum si a emisiunilor tv, poate constitui de asemenea o sursa de informatii, dar in acelasi timp un
punct de plecare in organizarea unor actiuni interesante. De exemplu: vizionarea emisiunilor musicale, de
teatru de copii, distractive sau sportive, urmata de discutii pregatite in prealabil, pe langa faptul ca
realizeaza completarea unor aspecte educative, stimuleaza si orienteaza copiii spre unele domenii de
activitate: muzica, sport, poezie, picture, etc. Vizionarea filmelor si a emisiunilor la televizor adduce
copiilor o mare satisfactie, prin faptul ca arta filmului da copiilor iluzia realitatii.
Educatoarele au un rol deosebit de important in alegerea spectacolelor, la recomandarea emisiunilor
de televiziune pentru copii si selectionarea emisiunilor, programelor distractive care au o influenta
pozitiva mai evident conturate. Activităţiile extracurriculare moral-civice, alături de celelalte activităţi
desfăşurate în grădiniţă pe nivele de vârstă, contribuie, prin trăirile afective, emoţii puternice, generate de
exemplele oferite de eroii neamului, la formarea , în sufletul copiilor, a unor sentimente morale , care se
vor transforma în convingeri ferme pe parcursul procesului instructiv-educativ.
BIBLIOGRAFIE
2. IONESCU, M.; CHIŞ, V.,Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de
4. LESPEZEANU M., Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar, Editura S.C. Omfal,
Bucureşti, 2007
107
BENEFICIILE EDUCAȚIEI PRIN ACTIVITĂȚI EXTRAȘCOLARE
ANDREI ALBERT
LICEUL PEDAGOGIC ,, MATEI BASARAB’’ SLOBOZIA
Deși centrele de excelență există doar într-un număr relativ redus de județe, nu se pot obține
rezultate bune la concursuri și olimpiade școlare fără a avea o activitate bine organizată și susținută prin
activități extrașcolare în cercuri de fizică. Participarea elevilor la concursuri și olimpiade este parte din
activitatea curentă a unui profesor și reprezintă, în mare măsură, un aspect reprezentativ al evaluării sale
didactice.
Activitățile extracurriculare sunt preponderant opționale, elevii nu au constrângerea participării și
implicării. Atitudinea eficientă în astfel de situații este de a considera liberul arbitru ca motor independent
de motivarea implicării elevilor. Situația de a avea propriile alegeri privind selecția activităților, duce la
creșterea stimei de sine a elevilor. Există, evident, și reversul aspectului, în sensul că sunt puțini elevi la
care motivația studiului este în ei înșiși, așa că apare situația provocatoare de a dezvolta dorința de succes
obținut prin efort suplimentar versus consum de timp liber și viață socială.
Pentru a menține interesul elevilor pentru tema propusă, pentru a fi activ-participativ în procesul
didactic și pentru a se deplasa centrul activității pe participarea elevului, este important ca tema propusă
și abordarea acesteia să fie ancorate în prezentul social al timpului și intereselor grupului. Motivația
majoră a interesului pentru activitate este curiozitatea stimulată, provocarea în termenii unor obiective de
dezvoltare personală pe termen lung. Pentru a se obține rezultate de performanță la concursuri,
proiectarea didactică urmarește consolidarea cunoștințelor de bază, din curriculumul obligatoriu, continuă
cu activități cu caracter informativ (este necesar un volum de cunoștințe ce depășesc nivelul cognoscibil
uzual) și urmează, obligatoriu, cu activități ce au caracter formal, de formare și dezvoltare de deprinderi
de aplicare a cunostințelor în situații cu totul noi, de a elabora căi de rezolvare matematică la un nivel
superior , dar și de elaborare și realizare a unui plan de determinare /studiu experimental al unei sarcini de
lucru. Activitățile extrașcolare reprezintă oportunitatea de a crea un climat optim pentru dezvoltarea
abilităților de a comunica, de a lucra în echipă și de a relaționa corespunzător. Lucrul în echipă este cadrul
optim pentru a relaționa, pentru a căpăta deprinderea de a răspunde indicațiilor , de a relaționa într-un ,,
joc’’ de roluri, elevul învață să își asume rolul stabilit în echipă și de a fi responsabil. În acest context,
orice activitate extrașcolară capătă funcție social-integrativă în măsura în care există oportunitatea
realizării și cultivării relațiilor de comunicare cu elevi din alte școli; concursurile școlare sunt apreciate
pentru legturile care se stabilesc între elevii din diferite școli, se valorizează relații de comunicare , de
echipă . Ar fi oportun ca familia elevului să susțină activitățile extrașcolare, să stimuleze copilul să
participe la astfel de evenimente, atâta timp cât acestea oferă cadrul optim de dezvoltare, exprimare a
personalității , de explorare a identității individului. Comportamentul individului poate fi înțeles, apreciat
numai în relaționare cu alte persoane; se ajunge astfel ca prin activitățile extrașcolare se creează un mediu
care formează, modelează personalitatea, atmosfera este mai puțin formală , devine atractivă în măsura în
care elevul este interesat, motivat de subiectul propus; comportamentul elevului capătă standarde
superioare, în urma comparației cu elevi valoroși, de succes. Un astfel de elev capătă gândire critică ,
selectivă dupa criterii care selectează valori morale, etice, fundamentate cognitiv și de comportament.
Valorificarea acestor activități este justificată de efectul de dezvoltare, a aptitudinilor speciale ale
elevilor, se cultivă interesul general pentru activități socio-culturale și de aici se generează o atitudine
pozitivă a întregii societăți. Valorificarea aptitudinilor și abilităților personale ale elevilor formează
criterii generale de selecție și apreciere socială. Elevii sunt educați astfel să aprecieze și să cultive valori
morale, etice, culturale, ceea ce duce la dezvoltarea unei societăți civilizate.Succesul școlar este împlinit
de rezultatele elevului la concursuri și olimpiade.
108
TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE PAȘTE- PROIECT EDUCATIV
ANDREI DANIEL, ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 BOLINTIN VALE
1-Argument:
Cea mai mare, mai însemnată, mai sfântă şi mai îmbucurătoare sărbătoare de peste an, după spusele
românilor de pretutindeni, e sărbatoarea Paştelor, Paştele sau Învierea Domnului, pentru că în această zi
"Hristos a înviat din morţi cu moartea pre moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le".
Ea cade totdeauna la începutul primăverii, anotimpul cel mai frumos şi mai plăcut, când toate în
natură învie. Românii aşteaptă sărbătoarea aceasta, după un post îndelungat, cu mare dor şi bucurie, şi
caută în acelaşi timp ca locuinţele lor să fie curate şi cu toate pregătirile făcute în cea mai bună rânduială.
În cadrul proiectului ,,Tradiții și obiceiuri de Paște’’ derulat în perioada 15 apilie– 19 aprilie 2019,
cadrele didactice şi elevii din Şcoala Gimnazială Nr. 1 Bolintin Vale, şi-au propus să omagieze această
sfântă sărbătoare prin activităţi care să îmbine cât mai armonios utilul cu plăcutul, construind noi
produse, utilizând toate formele de activitate: jocul, învăţarea, munca şi creaţia. Legendele creştine leagă
simbolul ouălelor roşii de patimile lui Isus Hristos. Răstignirea şi Învierea reprezintă reînvierea naturii
primăvara şi cu reluarea ciclurilor vieţii. Oul, el însuşi purtator de viaţă, devine un simbol al regenerării,
al purificării şi al veşniciei.
Roşu - simbol al sângelui, Soarelui, focului, al dragostei şi bucuriei de viaţă; Galbenul - lumina,
tinereţea, fericirea, recolta, ospitalitatea; Verdele - reînnoirea naturii, prospeţimea, rodnicia, speranţa;
Albastru - cerul, sanatatea, vitalitatea; Violetul - stapânirea de sine, răbdarea, încrederea în dreptate.
2. Scopul: Cultivarea şi valorificarea potenţialului creator şi a sensibilităţii artistice a elevilor.
3. Coordonator/initiator proiect :Prof. Andrei Daniel
4. Competente specifice:- dezvoltarea capacitǎţii de cunoaştere si inţelegere a sǎrbǎtorilor şi
tradiţiilor romaneşti si stimularea curiozitǎţii de investigare a acestora; dezvoltarea sensibilitǎţii copiilor
privind inţelegerea semnificaţiei Sǎrbǎtorilor Pascale; să dovedească spirit de cooperare şi corectitudine
în jocuri şi concursuri/să lucreze în perechi, colectiv şi individual; să-şi exprime sentimentele, trăirile şi
impresiile; stimularea expresivitǎţii şi creativitǎţii prin activitǎţi de exprimare plasticǎ; să realizeze
desene, colaje, felicitări, ouă roşii şi alte produse în care să oglindeasca tema proiectului; imbogǎţirea
vocabularului cu cuvinte:pildǎ, rǎstignire, incondeiere, pascǎ,mantuitor, post; sǎ cunoascǎ semnificaţia
religioasǎ a sǎrbǎtorilor Pascale; sǎ cunoascǎ obiceiurile şi tradiţiile legate de Sǎrbǎtoarea Paştelui (
impǎrtǎşirea, vopsirea ouǎlor, ciocnirea ouǎlor, sacrificarea mieilor, mersul la bisericǎ in noaptea de
Inviere); să compună texte, ghicitori şi poezii legate de sărbătoarea Floriilor, Învierea lui Iisus Hristos,
ouă roşii, miel; sǎ distingǎ o zi obişnuitǎ de o zi de sǎrbǎtoare; să cunoască semnificația cantecelor
religioase şi a cultului ortodox; să realizeze un portofoliu în care fie reunite rezultatele proiectului;
5. Parteneri: -Preotul din circumscripția școlii; -Profesorul de religie
6. Metode: -conversaţia, explicația, demonstrația, exercițiul, povestirea, problematizarea,
brainstorming, lucrul pe grupe, jocul.
7. Resurse: Materiale: ouǎ, acuarele, hartie glasatǎ,creponatǎ, aracet, plastilinǎ,carioca, cǎrţi,
reviste, pliante, fişe ,abţipilduri, lumanǎri, jetoane, planşe, caiete speciale,creioane colorate, casetofon,
aparat foto; Umane- copii, cadre didactice, pǎrinţi, preot; Spaţiale: - sala de clasă, biserica din oraș;
Bibliografice:
www.didactic.ro
8. Mediatizare: -Prezentarea proiectului în cadrul Comisiei metodice a diriginților
9. Evaluarea proiectului:
- expoziţii cu lucrările practice şi artistice ale elevilor;
109
- realizarea de portofolii de prezentare a activităţilor;
- CD cu fotografii din timpul activităţilor;
- realizarea unui PPT cu activităţile desfăşurate în proiect.
-se va realiza printr-un scurt program de poezie si legende, o expoziţie cu lucrǎrile copiilor şi cu
fotagrafiile fǎcute in timpul derulǎrii proiectului.
10. Durata - o sǎptǎmânǎ
11. Conţinutul proiectului: Începând cu data de 15 aprilie 2019 , activităţile planificate în proiect
vor fi desfăşurate în sala de clasă şi la biserică.Toate produsele realizate de elevi: ouă încondeiate,
felicitări, tablouri, colaje, compuneri, poezii, ghicitori, portofolii tematice vor fi organizate într-o
expoziţie la Şcoala Gimnazială Nr.1 Bolintin Vale. Cele mai frumoase şi originale lucrări vor fi reunite
într-un PPT dedicat acestui eveniment.
Programul activităților
Locul
Nr. Data/
Activitatea de
Crt. perioada
desfăşurare
1. “Sărbătoarea Paştelui” Sala de 15 aprilie
- prezentarea istoricului, a simbolurilor creştine, a obiceiurilor şi clasă 2019
tradiţiilor respectate de Paşte (PPT).
2. “Tradiţii şi obiceiuri” Sala de 15 aprilie
- lecturarea unor legende, poezii, povestiri care să ilustreze clasă 2019
semnificaţia sărbătorilor pascale, precum şi tradiţiile şi obiceiurile legate
de această sărbătoare;
- realizarea unui portofoliu conţinând tradiţii şi obiceiuri de Paşte.
,,Cum aşteptăm Paştele?” Sala de
3. - prezentarea semnificaţiei mielului; clasă 16 aprilie
- activitate practică de confecţionare a ornamentelor de Paşti: 2019
coşuleţe, suporturi pentru ouă, iepuraşi, mieluşei, etc.; Se continuă
- realizarea unor colaje, desene, picturi, etc. pe toată
- expunerea lucrărilor în sala de clasă şi pe hol. perioada
“Patimile Mântuitorului” Sala de proiectului.
4. - conversaţii cu profesorul de religie pe tema “Patimile clasă 17 aprilie
Mântuitorului”; 2019
- ilustrarea în desene / picturi a informaţiilor acumulate; Biseric
- audierea unor fragmente din “Prohodul Domnului”; a orasului
- vizită la Biserică.
,,Sărbatorim Floriile!’’ Sala de 18 aprilie
- prezentarea sărbătorii “Duminica Floriilor”; clasă 2019
5. - desen/ pictură/ colaj ,,Bucheţele de flori” şi ,,Vaze cu flori”;
- compuneri, felicitări.
,,Paştele –tradiţii şi obiceiuri la romani” Sala de
- realizarea unor desene pe tema “Paştele la români” ; clasă
- compunerea unor texte, ghicitori şi poezii despre Paşte, Iisus Sala de 19 aprilie
6. Hristos, lumina Învierii, iepuraş, miel, ouă roşii, etc. clasă 2019
- transpunerea în desen a creaţiilor literare realizate.
“Încondeiatul ouălor”
- prezentarea tradiţiei creştine a încondeierii ouălor;
- activitate practică de încondeiere a ouălor;
7.
110
MITUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE
ANDREI FLORINA
LICEUL PEDAGOGIC ,, MATEI BASARAB’’ SLOBOZIA
În școală există oportunitatea desfășurării orelor CDS în care se pot realiza activități complementare
curriculumului obligatoriu. Existența orelor CDS este rezultatul alegerii făcute de parteneriatul școală (
prin posibilitatea reala a ofertei), elevi și părinți ( prin solicitările și interesele manifestate).
Activitatea în cadrul orelor CDS are un caracter prospectiv, în măsură în care creează și dezvoltă
elevilor abilități și deprinderi conforme cu provocările noi, motivante și integrate sistemului de adaptare
la cerințele timpului imediat următor. Situațiile noi, imprevizibile determină abilitatea de a se integra în
contexte diferite, dezvoltă adaptabilitatea și de aici inteligența individului..
Într-un timp solicitant, în care valorizarea efortului intelectual este variabilă (daca nu minimă), de ce
să mai elaborezi activități extrașcolare/extracurriculare? Pentru că nivelul de apreciere este situat la un
nivel din ce în ce mai ridicat, sunt necesare abilități de integrare în grupul de lucru, individul să se
cunoscă pe sine, să dezvolte stimă de sine în contextul lucrului în echipă. În profilul absolventului se
remarcă abilitatea de a dezvolta relații interumane, se dezvoltă inteligența emoțională și socială.
Timpul prezent din viața socială a dovedit că un individ ce are doar cunoștințe academice, care nu
este integrat într-un mediu în dezvoltare continuă, nu va fi integrat sau acceptat. Activitatea
extracurriculară dezvoltă și completează volumul de cunoștințe necesare într-un tot integrat și viu, dar
mai ales, dezvoltă abilități și deprinderi de participant activ într-un mediu cu roluri și relații interumane
bine stabilite. Se dezvoltă înteligenta vizual-spatiala. Dintr-un text dat, elevul construieste un sistem care
funcționează, care respectă condiții și legi stricte din știință și mai, ales, funcționează eficient respectând
condițiii de optimizare matematică (de aici nevoia de a avea un nivel foarte bun la matematică, de a
exprima oricând variabilele și funcția lor caracteristică ) din abilitatea de a vizualiza sistemul fizic real/
virtual, se poate dezvolta abilitatea de a planifica și proiecta sisteme în viața reala. Participarea elevilor la
concursurile școlare duce în mod constant la dezvoltarea personală, la autocunoaștere, la ridicarea
standardelor, cunoașterea propriilor slăbiciuni și elaborarea planului de minimalizare a acestora. Elevul
ajunge la autocunoaștere și implicare activă în propria dezvoltare.
Dezvoltarea emoțională a elevului adolescent este configurată în termeni accesibili în măsura în care
acesta capată încredere în sine, i se confirmă așteptările, stările conflictuale se pot atenua atâta timp cât
este valorizată pozitiv activitatea sa. Performanțele profesionale și echilibrul emoțional vor fi puncte tari
în alegerea și atingerea obiectivelor de viitor ca nivel de studiu superior sau de carieră. Se vehiculează
diferite teorii / opinii în legatură cu performanțele școlare și așa-zisa presiune pe care o resimt elevii-
familia-societatea în relația abilitate-disponibilitate-performanta. Concursurile școlare reprezintă o
provocare pentru toți factorii implicați în educație. Pe de o parte, elevul căruia i se dă/ cere mai mult decât
este dispus să coopereze, va avea reacție de apărare, iar familia îl va proteja justificat sau nu. Concursurile
școlare reprezintă capitalul social și uman valoros societății. Competiția este motivantă, stimulatoare și
rezultatele sunt întotdeauna mai bune decat cele obținute într-o situatie monotona, liniară. Atât elevul, cât
și profesorul devin mai bine structurați și disciplinați în activitatea competițională. Promovarea spiritului
competitiv duce într-un sens unic spre progres. Astfel de activități competiționale dezvoltă principii de
etică, de corectitudine și valori morale.
111
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAṢCOLARE ÎN EDUCAŢIA COPIILOR
ANDREI GABRIELA
SCOALA GIMNAZIALA NR. 165
BUCURESTI
Drumul şcolarului este presărat de nenumărate valori morale, valori care au un rol deosebit în
formarea caracterului acestuia. La intrarea în şcoală, copilul are o experienţă de viaţă, care poate fi
valorificată, însă profesorul trebuie să-l introducă pe micul şcolar în universul valorilor reale, să-l facă să
înţeleagă semnificaţia acestora, să dobândească acea capacitate de a distinge ceea ce este frumos, bun,
adevărat. Pentru ca aceste cunoştinţe să se transforme în conduite trebuie să fie însoţite de trăiri afective,
componenta cognitivă şi cea afectivă fiind indispensabile în formarea conştiinţei morale. În cadrul
activitãţilor extraṣcolare desfășurate în ,,Ṣcoala Altfelˮ, formăm comportamentul civic al elevilor
oferindu-le în permanență ca exemplu, în primul rând, propriul nostru comportament.
Atitudinile și faptele de zi cu zi trebuie să se constituie într-o conduită pozitivă, pe care micul școlar
o va recepta ca atare. În acest fel, elevii vor dobândi capacitatea de a selecta din noianul de fapte pe cele
demne de urmat, conștientizând treptat valoarea acestui tip de comportament.
Educația prin activitățile extracurriculare urmărește identificarea și cultivarea corespondenței
optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viață civilizat, precum și stimularea
comportamentului creativ în diferite domenii.
Excursia reprezintă o formă de activitate extraşcolară care face posibil contactul nemijlocit cu
lumea vie, oferind prilejul elevilor de a efectua observaţii asupra obiectelor şi fenomenelor aşa cum se
prezintă ele în stare naturală. Ea permite o imagine de ansamblu asupra componentelor mediului
înconjurător, contribuind la lărgirea orizontului geografic al elevilor şi realizând legătura dintre teorie şi
practică. Subliniind rolul excursiei, marele geograf George Vâlsan afirma: „ să nu uitaţi că patrie şi
iubire sunt simple cuvinte, dacă nu te-ai dus singur să te înfrăţeşti cu pământul şi cu poporul din care
faci parte.” Încercând să valorific multiplele valenţe interdisciplinare ale excursiei şcolare, am realizat cu
elevii excursii cu itinerariile Bucureşti-Câmpina- Posada-Sinaia, Bucureşti- Peştera Polovragi, Bucureşti-
Piatra Neamţ- Tîrgu Neamţ-Mănăstirile din Nordul Moldovei-Vatra Dornei, pe lângă multe alte excursii
şcolare realizate de-a lungul anilor.
Cei mici au păşit cu emoţie pragul Casei Memoriale Ion Creangă, Humulesti, care ,,parcă era din
povestea bunicii”.Parcă îl simţeau pe Nică furişându-se în gura podului ca să ascundă pupăza.Vatra, patul,
masa, laviţa, toate le aminteau de şturlubaticul Nică. Au recunoscut personaje din poveştile lui Creangă:
Nică, mătuşa Mărioara,Smărăndiţa popii, Moş Chiorpec. Au realizat în cadrul activităţilor lucrări practice
inspirate din lumea poveştilor, dar şi obiecte tradiţionale pe care le-au prezentat într-o expoziţie. Au
confecţionat măşti şi păpuşi din linguri de lemn, au prezentat mini-serbări.
Micii şcolari şi-au însuşit cunoştinţe noi referitoare la viaţa scriitorului Ion Creangă, la poveştile şi
personajele din operele marelui scriitor. Şi-au dezvoltat latura creativă prin realizarea unor mici texte,
prin exprimarea unor trăiri interioare ale personajelor(dramatizări), prin imaginarea unor alte finaluri
pentru poveştile studiate, prin realizarea diferitelor produse ale activităţilor.
Atelierele de creaţie în care elevii îşi exprimă personalitatea, în care părinţii acestora găsesc soluţii
pentru a se implica mai mult în creşterea şi educarea propriilor copii pot avea ca obiective: creşterea
coeziunii colectivului de copii şi consolidarea spiritului de echipă, a relaţiilor de prietenie.
112
Atelierul de prăjituri desfăşurat la Pietroşani a avut ca obiective colaborarea în scopul rezolvării
unor sarcini de lucru, respectul pentru munca depusă de oamenii implicaţi în activitate, aplicarea unor
norme elementare de conduită, valorificarea lucrărilor proprii prin organizarea de expoziţii, asumarea de
roluri şi responsabilităţi.
Vizitele constituie un mijloc de a intui, de a preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale
naţionale, relaţiile dintre oameni şi rezultatele concrete ale muncii.Această formă de activitate constituie
o sursă inepuizabilă de impresii puternice(dezvoltă sentimente).
Serbările constituie un bun prilej de a dezvolta personalitatea celor mici, de a dezvolta valori,
norme, convingeri. Măiestria profesorului de a face ca aceste activităţi să fie un adevărat laborator de
creaţie, stabilirea paşilor fiecărei acţiuni, îi determină pe şcolari să participe cu interes, motivaţia lor
creşte şi va creşte interesul pentru achiziţionarea cunoştinţelor.
Spectacolele constituie o altă formă de activitate extracurriculară în şcoală, prin care copilul face
de impresii puternice, precum şi în faptul că apelează, permanent, la afectivitatea copilului.
În vederea creşterii interesului şcolarilor pentru cunoaştere şi a dezvoltǎrii unor trǎiri emoţionale
autentice, activitǎţile extraṣcolare trebuie sǎ ţinǎ cont de interesele, înclinaţiile, preocupǎrile, preferinţele
elevilor.
Bibliografie:
1.Cernea, Maria, Contribuţia activitaţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învatamânt,

în “ Învaţamântul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
2.Craciunescu, Nedelea, Forme de activitaţi extracurriculare desfasurate cu elevii ciclului primar,
în “Învaţamântul primar“ nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
113
“CUNOAȘTEREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR PRIN INTERMEDIUL
ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE“-PROIECT EDUCAŢIONAL
Autori: Andrei Irina,

Şcoala Gimnazială Nr.1, Bolintin Vale, Judeţul Giurgiu
1. Argument: Motivaţia proiectului o constituie problematica actuală a lumii contemporan,

poluarea şi exploatarea neraţională a mediului înconjurător precum şi necesitatea cultivării sensibilităţii
copiilor faţă de valorile moral-civice, a respectului faţă de natură şi mediul înconjurător ce determină
preocuparea cadrelor didactice în formarea conştiinţei ecologice .
2. Scopul proiectului : formarea unei atitudini ecologice active şi responsabile care să permită
manifestarea unei conduite adecvate în relaţia cu mediul .
3.Obiectiv transdisciplinar: Cultivarea sensibilităţii copiilor faţă de problematica lumii
contemporane, faţă de deprinderile moral-civice ,a respectului faţă de natură şi mediul înconjurător .
4. Competențe implicate:
 Familiarizarea cu aspecte ale lumii vii şi a legilor ei ,pentru înţelegerea şi aplicarea normelor şi
regulilor de protecţie a mediului înconjurător ;
 Dezvoltarea capacitătilor de cunoaștere , înţelegere şi explorare/investigare a mediului
înconjurător prin folosirea de instrumente şi tehnici adecvate ;
 Cunoaşterea şi respectarea normelor de comportare în societate,educarea abilităţii de a întră în
relaţie cu ceilalţi ;
 Formarea unor atitudini pozitive în relaţionarea cu mediul natural şi social ,de toleranţă ,de
responsabilitate ,de solidaritate ,de protecţie;
 Formarea deprinderilor şi priceperilor de a valorifica materialele din natură şi diferite deşeuri în
confecţionarea unor obiecte şi jucării ;
 Dezvoltarea capacităţilor de investigare a realităţii înconjurătoare în vederea formării conştiinţei
ecologice;
 Formarea unei atitudini dezaprobatoare faţă de cei care încalcă normele de comportament
ecologic;
 Conştientizarea părinţilor şi a altor factori educaţionali din cadrul comunităţii cu privire la rolul
lor în formarea şi dezvoltarea comportamentului propriilor copii ;
 Creşterea implicării părinţilor şi a altor factori educaţionali din cadrul comunităţii în activitatea
şcolară şi în crearea unui mediu sigur şi sănătos pentru toţi.
 Recunoaşterea elementelor componente ale mediului înconjurător ;
 Identificarea cauzelor care generează schimbările şi transformările din mediul înconjurător ;
 Cultivarea dragostei pentru Terra, a tuturor elementelor care întră în componenţa acesteia.
 Conştientizarea necesităţii de a economisi apă, energie electrică, termică, etc. (toate resursele
naturale);
 Contribuţia copiilor la reciclarea materialelor refolosibile;
 Respectarea regulilor şi normelor de comportament faţă de mediu;
 Diferenţierea existenţei unor interacţiuni între om şi mediu;
 Cunoaşterea unor aspecte din viaţa plantelor şi animalelor ;
 Cunoaşterea impactului activităţii omului asupra mediului;
 Utilizarea tehnicilor învăţate la activităţile practice pentru realizarea unor obiective ;
 Adaptarea comportamentului la cerinţele protecţiei mediului ;
114
 Efectuarea de lucrări simple de îngrijire şi ocrotire a plantelor şi a mediului înconjurător ( în
curtea școlii,în curtea proprie,în parcul cel mai apropiat);
4.Grupuri ţintă: - Elevii de la Şcoala Gimnazială nr.1, Bolintin Vale, cadrele didactice din clasele
partenere, familiile copiilor.
5.Parteneri: 1.Clasele primare doritoare;2. Clasele gimnaziale doritoare 3.Părinții .
6.Perioada de derulare a proiectului : septembrie 2019 - iunie 2020
7.Conţinuturi :,,Ecosisteme”, ,,Fenomene ale naturii”, ,, Omul şi mediul”
8. Strategii didactice :
 Metode didactice : expunerea, conversaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea,
experimentul, jocul didactic, jocul de simulare .
 Mijloace de învăţământ :manuale, atlase, reviste, filme didactice, casete audio, CD-uri, PPT-
uri, ecusoane, unelte de grădinărit, materiale din natură şi refolosibile, arbori şi flori pentru sădit, var,
pensule .
9.Forme de realizare : Activităţi de tip şcolar şi extraşcolar prin: observări /convorbiri,
experimente /investigaţii, acţiuni practice, povestiri ştiinţifice, desene/ activităţi practice, plimbări,
excursii, drumeţii, jocuri de rol, distractive, de mişcare, colecţii, expoziţii, orientări turistice, labirinturi
ecologice.
10. Resurse :Umane: copii, cadre didactice, părinţi. Materiale: materiale informative{ cărţi,
pliante, reviste, casete, CD-uri, calculator, proiector, televizor,DVD, imprimantă , radiocasetofon, hârtie
xerox, carton, materiale textile, hârtie pentru afişe, postere, fluturaşi, puieţi, răsaduri, seminţe, ghiveci,
pământ , diverse materiale reciclabile; saci menajeri pentru colectarea deşeurilor, mănuşi
menajere.Financiare:
Extrabugetare : donații părinți și cadre didactice.
11.Rezultate aşteptate: aptitudini de îngrijire, de curăţenie şi evitarea risipei, folosirea diverselor
materiale din natură, familiarizarea copiilor cu tipuri de organisme şi materiale, cunoaşterea diverselor
fenomene, investigarea lor, păstrarea sănătăţii prin evitarea poluării,realizarea unor obiecte de artă
folosind materiale reciclabile, îngrijirea animalelor şi a plantelor,participarea directă la acţiuni de curăţire
a spaţiului verde şi a unor spaţii de joacă, colectarea deşeurilor, confecționarea unor jurnale, albume, cu
desene, schiţe, picturi, colaje, fotografii inspirate din activităţile de protejare şi îngrijire a mediului
115
UN ALT FEL DE ”ȘCOALA ALTFEL”!
PROF. ANDREI MIHAELA- IULIANA, ȘCOALA GIMNAZIALĂ ”NICOLAE

BĂLCESCU”,COMUNA NICOLAE BĂLCESCU, JUDEȚUL BACĂU
Încă de la începutul anului școlar 2019- 2020, săptămâna 30 martie- 3 aprilie a fost planificată
pentru desfășurarea Programului Școala Altfel. Modificările de ultim moment apărute începând cu data de
10 martie 2020, ne-au determinat să modificăm din mers planificarea inițială. Astfel, având în vedere
faptul că suntem izolați la domiciliu, activitățile au fost regândite așa încât să ne putem atinge toate
obiectivele.
PLANIFICAREA ACTIVITATILOR PENTU SAPTAMANA „SCOALA ALTFEL”
AN SCOLAR 2019-2020
I. TITLUL PROIECTULUI: „STĂM ACASĂ PNTRU CĂ NE PASĂ- TOTUL VA FI BINE!”
II. CATEGORIA ÎN CARE SE ÎNCADREAZĂ PROIECTUL: Proiect la nivelul claselor
gimnaziale de la Școala Gimnazială nr. 1 Valea Seacă- structură a Școlii Gimnaziale ”Nicolae Bălcescu”
III. REZUMATUL PROIECTULUI / DESCRIERE
a.Tip activitate: Activități extrașcolare
b.Număr de elevi implicați: 55 elevi de la clasele V-VIII
c.Cadre didactice implicate: Prof. Iliesei Ciprian- Liviu; Prof. Andrei Mihaela- Iuliana; Prof.
Cojan Teodora; prof. Sava Rodica
d.Activități propuse:
1. Luni 30.03.2020- ”În Bucătărie!” și ”Muguri de talent!”. Li se oferi elevilor modele și rețete
urmând ca ei să posteze în cursul zilei poze cu produsele muncii lor. La prima activitate vor primi rețeta
unei prăjituri simple pe care să o poată realiza singuri, iar pentru a doua activitate vor primi modele de
flori pentru a realiza din materialele pe care le au la îndemână flori pentru bunica.
2. Marți 31.04.2020- ”România fotogenică” și ”Codul bunelor maniere”. Elevii vor avea activități
la alegere și vor posta o fotografie care consideră ei că îi reprezintă pentru această temă.
3. Miercuri 01.04.2020- ”Sporul Casei!”. Folosind un recipient transparent cu capac si materiale
solide din gospodărie (semințe, condimente, mărgele, fructe uscate, orez, făină etc), elevii vor realiza un
decor frumos pe care îl vor dărui cuiva drag sau îl vor păstra în bucătărie.
4. Joi 02.04.2020- ”Ikebana!”. Copiii vor căuta crenguțe înmugurite, flori îmbobocite și verdeață
pentru a realiza un aranjament floral care va împodobi frumos masa de Florii având în vedere că populația
satului este în marea majoritate de religie romano- catolică.
5. Vineri 03.04.2020- ”Cânt, dansez, și mă distrez!”- În această activitate copiii vor fi invitați să-și
exteriorizeze trăirile, bucuriile și energia prin muzică, dans și voie bună, finalizându-se cu un concurs cu
premii pentru postările pe care le vor face.
e.Număr de parteneri (menționarea partenerilor):
1. Prof. Gherman Georgiana; prof. Busuioc Emima, Prof. Huțu Mihai; Prof. Sicinschi Ana-
Loredana; Prof. Andor Grațiela- Veronica; Prof. Brînză Alina; prof. Malic Roxana- Narcisa.
2. Părinții elevilor și alți membri ai familiei extinse
IV. PREZENTAREA PROIECTULUI
Argument justificare, context (analiză de nevoi):
“Școala altfel“ reprezintă un program binevenit și necesar atât cadrelor didactice, dar mai ales
elevilor. In contexte nonformale elevii și cadrele didactice sunt mai relaxați, mai deschiși, mai receptivi.
Timpul liber este folosit într-un mod mai eficient, de aceea am propus pentru săptămâna “Școala altfel”
un proiect la nivelul gimnaziului, intitulat “Stăm acasă pentru că ne pasă- Totul va fi bine!”, vizând în
mod deosebit activități cu teme îndrăgite și dorite de elevi dar și cu scop educativ în același timp, și mai
ales care să respecte izolarea sanitară atât de necesară în acest moment.
În urma unei analize de nevoi, am hotărât să desfășurăm diverse activități din diverse categorii
(culturale, sportive, activități de educație pentru sănătate și stil de viață sănătos etc.) prin care să venim în
întâmpinarea dorințelor elevilor.
116
V. OBIECTIVUL GENERAL /SCOPUL: Implicarea tuturor elevilor și a cadrelor didactice în
activități care să răspundă intereselor și preocupărilor diverse ale copiilor, să pună în valoare talentele și
capacitățile acestora, în diferite domenii, nu neapărat în cele prezente în curriculumul național, și să
stimuleze participarea lor la acțiuni variate, în contexte nonformale.
Obiectivele specifice ale proiectului:
1. Valorizarea abilităților sociale;
2. Valorizarea abilităților artistico-plastice și tehnico- aplicative ale copiilor;
3. Conștientizarea avantajelor adoptării unui stil de viață sănătos;
4. Eficiența mișcării pentru organism;
5.Receptarea lumii sonore și a muzicii;
6. Cunoașterea unor valori ale artei tradiționale populare, obiceiuri de Pasti.
VI. GRUPUL ŢINTĂ căruia i se adresează proiectul:
1. gimnazial ( nr/nivel): 94 elevi: 26 elevi de la clasa a V-a, 26 de elevi de la clasa a VI-a, 21 de
elevi de la clasa a VII-a, 21 elevi de la clasa a VIII-a.
2. cadre didactice (nr/disciplina): 11 (10 profesori și consilierul școlar).
3. părinți (nr/nivel):10.
VII. DURATA: 30 martie- 05 aprilie 2020
VIII. REZULTATELE AŞTEPTATE (cantitative si calitative):
-realizarea unor lucrări practice care să valorifice potențialul artistic și tehnico- aplicativ al copiilor;
-exprimarea sentimentelor prin muzică și dans;
-îmbogățirea cunoștințelor despre arta și cultura populară, gastronomie, educație pentru societate,
dezvoltarea gustului pentru frumos;
-chestionare de apreciere ale părinților;
-expoziție online cu lucrările copiilor și diplomele primite ca recompensă;
-album cu fotografii.
117
ACTIVITĂȚI EXTRAȘCOLARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL GIMNAZIAL
Andrei Sorina - profesor Școala Gimnazială Nr. 1 Vânătorii Mici

Cultivarea capacităţii creatoare a devenit o sarcină importantă a şcolilor contemporane, chiar dacă
au existat şi poziţii sceptice care au susţinut că învăţământul actual nu contribuie la dezvoltarea
creativităţii, observându-se că el cultivă mai ales gândirea critică, disciplina, conformismul, incompatibile
cu climatul de libertate favorabil imaginaţiei creatoare. Creativitatea este un complex de însuşiri şi
aptitudini psihice care în condiţii favorabile generează produse noi şi valoroase pentru societate. Şcoala
trebuie să stimuleze exprimarea potenţialului creativ al fiecărui copil, să încurajeze iniţiativele lui,
comunicare liberă. Activităţile şcolare chiar dacă urmăresc însuşirea de către elevi a unor cunoştinţe
temeinice, a unor priceperi şi deprinderi, implicând în ansamblu o concepţie ştiinţifică despre lume şi
viaţă şi chiar dacă duc la formarea şi dezvoltarea unei personalităţi creatoare, nu pot răspunde suficient
dorinţei de cunoastere şi de creaţie – însuşiri caracteristice copiilor.
activităţi extracurriculare ce au numeroase valenţe formative. Desfăşurarea activiţăților şcolare şi
extraşcolare permite şi manifestarea creativităţii de grup, a relaţiilor creative. Activităţile extracurriculare
sunt activităţi complementare activităţii de învăţare realizată la clasă, urmăresc lărgirea şi adâncirea
informaţiei, cultivă interesul pentru diferite ramuri ale ştiinţei, atrag individul la viaţa socială, la folosirea
timpului liber într-un mod plăcut şi util, orientează elevii către activităţi utile care să întregească educaţia
şcolară, contribuind la formarea personalităţii. De aceea şcoala trebuie să fie deschisă spre acest tip de
activitate care îmbracă cele mai variate forme. Multitudinea activităţilor extraşcolare desfăşurate cu copiii
conduc la dezvoltarea creativităţii acestora prin contactul pe care îl au cu mediul înconjurător, cu diverşi
factori din societatea din care face parte. Ştim cu toţii că elevii noştri sunt interesaţi de ceea ce facem la
şcoală, mai ales pentru faptul că aducem întotdeauna ceva nou în viaţa cotidiană. Educaţia nu este un
proces limitat spaţial şi temporal, cu incidenţă determinată asupra biografiei personale. Formarea
individului după principii etice şi axiologice solide trebuie să devină un proces continuu.
Transformarea educaţiei într-un fenomen permanent este imperativ pentru lumea contemporană.
Îndeplinirea acestuia reclamă efortul solidar al familiei, al şcolii de toate gradele, al instituţiilor cu profil
educativ şi al mass-media, care prin impactul covârşitor asupra audienţei poate deveni o tribună a
educaţiei. Individul, aflat în centrul acestui proces, trebuie ajutat să-şi formeze o concepţie corectă asupra
existenţei, întemeiată pe moralitate şi respect social, să adopte drept puncte de reper valori autentice şi să
se integreze armonios în societate. De cele mai multe ori, alternativele alese de elev la încheierea unei zile
de şcoală sunt: camera personală, unde se pregăteşte pentru a doua zi ori stă la calculator sau la televizor,
sau strada cu tentaţiile şi problemele ei. Aceste activităţi produc dezechilibre greu de controlat, dar mai
ales, greu de corectat, creează premisele dezvoltării unei personalităţi izolate social, cu probleme de
integrare în colectiv. Sunt generatoare de personalităţi controversate cu tendinţe de deviere într-o zonă nu
tocmai bună din punct de vedere moral şi civic. Activităţile educative bine echilibrate, bine motivate şi
mai ales bine organizate oferă posibilitatea valorificării acumulărilor elevului pe parcursul întregului ciclu
de pregătire sau unele dintre acestea pot avea un ecou în sufletul lor toată viaţa. Aceste activităţi au un rol
important şi decisiv în evitarea situaţiilor extreme enumerate mai sus.
Activităţile extraşcolare, în general, au cel mai larg caracter interdisciplinar, oferă cele mai eficiente
modalităţi de formare a caracterului copiilor încă din clasele primare, deoarece sunt factorii educativi cei
mai apreciaţi şi mai accesibili sufletelor acestora. Activităţile complementare concretizate în excursii şi
drumeţii, vizite, vizionări de filme sau spectacole imprimă copilului un anumit comportament, o ţinută
adecvată situaţiei. Însă o mai mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii copilului o au activităţile
extraşcolare care implică în mod direct copilul prin personalitatea sa şi nu prin produsul realizat de acesta.
În activitatea mea de 25 de ani în învăţământul primar, am încercat să-l privesc pe copilul cu care lucrez
nu ca pe adultul în miniatură, ci ca pe un om în continuă dezvoltare, am căutat să-mi organizez astfel
activităţile încât să trezesc elevilor mei curiozitatea.
118
În realizarea activităţilor extraşcolare am antrenat întotdeauna cei trei factori implicaţi în actul
educaţional:
- Elevii, prin responsabilităţi asumate atât individual, cât şi în grup;
- Familiile, prin susţinerea morală, financiară şi de cele mai multe ori implicarea chiar şi în
organizarea activităţilor;
- Şcoala, prin obţinerea avizelor necesare deplasării, elaborarea strategiilor didactice, realizarea
unităţii dintre cei trei factori, finalizarea activităţilor întreprinse.
Bibliografie:
- Constantiu Dinulescu, Didactica istoriei, Editura Universitaria, Craiova, 2007
- Stefan Paun, Didactica istoriei, Editura Corint, Bucuresti, 2002
119
Contribuția activităților extrașcolare în formarea personalității copiilor
Prof. Andreica Andrea

Școala Gimnazială “Simion Bărnuțiu” Baia Mare, jud. Maramureș
stăpânire a cunoştinţelor”. Modelarea, formarea şi educaţia omului cere timp şi dăruire. Timpul istoric pe
care îl trăim cere oameni în a căror formaţie caracterul şi inteligenţa se completează pentru propria
evoluţie a individului. În şcoala contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte
copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării
împăcăm şcoala cu viaţa. Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv – educative să primeze, dar să fie
prezentate în mod echilibrat şi momentele recreative, de relaxare, atunci rezultatele vor fi întotdeauna
deosebite. În cadrul acestor activităţi elevii se deprind să folosească surse informaţionale diverse, să
întocmească colecţii, să sistematizeze date, învaţă să înveţe. Prin faptul că în asemenea activităţi se supun
de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copii se autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin
acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze
dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al scolii şi al învăţământului primar –
pregătirea copilului pentru viaţă.
Excursiile si taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile
ţării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii pot
cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă.
serie de cunoştinţe punându-i în contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură.
120
Activităţile de acest gen au o deosebită influenţă formativă, au la bază toate formele de acţiuni
turistice: plimbări, excursii, tabere. Serbările şi festivităţile marchează evenimentele importante din viaţa
şcolarului. Din punct de vedere educativ importanţa acestor activităţi constă în dezvoltarea artistică a
elevului precum şi în atmosfera sărbătorească instalată cu acest prilej. Aceste mici serbări, organizate de
către cadrele didactice, le oferă elevilor răsplata primită după muncă, şi de asemenea au un rol de
motivare.
Bibliografie:
1. Cernea, Maria, „Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de

2. Crăciunescu, Nedelea, „Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului
primar”, în “Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
3. Ionescu, M., Chiş, V., „Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
121
Excursia şcolară, parte integrantă a activitățlor extrașcolare
Prof. înv. primar Andreica Ileana

Școala Profesională Dumbrăvița
”A călători este, pentru cei tineri, o parte a educației; pentru cei mai vârstnici e o parte a experienței”
Francis Bacon
dincolo de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii copiilor. În
şcoala contemporană, o educaţie eficientă, depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru
participarea la dezvoltarea personală. Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini
speciale, antrenarea elevilor în activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru
activităţi socio-culturale, facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în
Excursiile școlare oferă elevilor șansa de a scăpa de rutina de zi cu zi și să viziteze locuri despre
care au învățat în clasă.În timp ce în clasă se învață doar după materialele școlare, excursiile vin în
continuarea și completarea experienței educaționale. În acest fel, școlarii vor înțelege mai bine ceea ce le-
a fost predat în clasă.Excursiile contribuie la dezvoltarea spiritului de observaţie şi de orientare al
elevilor, la lărgirea orizontului lor geografic dar şi la dezvoltarea personalităţii acestora.Excursia şcolară,
mult dorită şi îndrăgită de elevi, este cel mai bun prilej de a învăţa geografie, istorie, științe ale
naturii,etc. de a şti mai multe despre ceea ce înseamnă ţara cu bogăţiile şi frumuseţile ei. Mai mult, este
un moment potrivit de a-ţi cunoaşte mai bine elevii, astfel încât, odată întors în atmosfera sălii de clasă, să
poţi să dezvolţi relaţia de apropiere creată în timpul excursiei.Cele mai frecvente excursii organizate cu
elevii sunt cele de la muzee, biblioteci, cetăți, mănăstiri, grădini botanice, grădini zoologice.
Excursia ajută la dezvoltarea intelectuală şi fizică a copilului,la educarea lui cetăţenească şi

Prin excursii ele vii îşi suplimentează şi consolidează instrucţia şcolară dobândind însuşirea de noi
cunoştinţe. Excursia reprezintă finalitatea unei activităţi îndelungate de pregătire a copiilor, îi ajută să
înţeleagă excursiile nu numai din perspectiva evadării din atmosfera de muncă de zi cu zi ci şi ca un act
de ridicare a nivelului cultural . Prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor,
asumându-şi responsabilităţi, copiii se autodisciplinează.
Criteriul care diferenţiază activităţile turistice în tipuri distincte este forma lor de organizare. În
funcţie de aceasta se disting:
 plimbarea – deplasarea elevilor pentru câteva ore în parcuri, grădini botanice sau
zoologice, în păduri apropiate, pentru a vedea, descoperi sau cunoaşte;
 vizita – o deplasere la o unitate industrială, la o fermă, la un muzeu, etc.;
 drumeţia – o deplasare fără mijloace de transport, într-o localitate sau în afara acesteia, în
scopul recreerii;
 excursia – o călătorie cu durata de o zi sau mai multe zile, în afara propriei localităţi, cu un
mijloc de transport, având ca scop recreerea, vizitarea şi informarea.
Miercuri, 17 aprilie 2019, elevii clasei pregătitoare, clasei I, clasei a III-a și clasei a IV-a, însoțiți de
învățătoarele Cerneștean Adela, Mureșan Daniela, Dănilă Mihaela și Andreica Ileana, au vizitat Grădina
Botanică din Jibou. Deși o parte din elevi au mai fost aici, au dorit să revadă acest loc, care este o
adevărată încântare și în acest anotimp. Copiii au fost fascinați deopotrivă atât de flora cât și de fauna
acestei grădini.Rondurile cu lalele multicolore, aranjate cu mult gust îți conferă o stare de bine și reușesc
să atragă privirile și celui mai insensibil la frumusețile naturii. Serele adăpostesc o gamă variată de specii
de plante care au stârnit curiozitatea și admirația tuturor. Acvariile cu pești au prezentat un interes aparte,
iar țestoasele au fost deliciul copiilor.
122
Locurile special amenajate pentru păuni, lebede, căprioare, porci mistreți, etc. vin să completeze
sfera de cunoaștere și să contureze cunoștințele referitoare la mediile de viață ale unor viețuitoare.
Orice ieșire sau excursie oferă posibilitatea de a explora, de a cerceta, de a învăța, mai ales dacă ții
cont de sintagma ,,oriunde te duci, du-te cu toată inima” (Confucius).
Bibliografie:
1. Allport, G. „Structura şi dezvoltarea personalitătii”, Bucureşti, Editura Didactică si Pedagogică,

2001.
2. Cerghit I., „Teoria şi metodologia instruirii” . Note de curs, 2001.
3. Vrăşmaş, T.,- „Şcoala şi educaţia pentru toţi”. Bucureşti, Ed. Miniped, 2004.
123
Prof. înv. Primar, Andreica Liliana

Școala Profesională Vișeu de Sus
Calitatea educației este un aspect vital al vieții individului cât și al vieții societății în ansamblu. Sub
acest aspect, școala îi dezvoltă copilului competențe în sensul manifestării interesului și curiozității pentru
lucruri noi, al înțelegerii informației primite, al muncii independente și al exprimării libere de opinii și
stări sufletești. Procesul educațional din școală presupune și forme de muncă didactică complementară
activităților obligatorii. Acestea sunt activități desfășurate în școală în afara activităților obligatorii sau
activități desfășurate în afara școlii. Ele sunt activități extrașcolare și se desfășoară sub atenta îndrumare a
învățătorului. Aceste activități stabilesc la nivelul clasei noi tipuri de relații între copii,pe de o parte, iar pe
de altă parte, între copii și adulții participanți: relații de colaborare, de prietenie, un climat de încredere și
căldură sufletească care favorizează comunicarea, o bună socializare și integrare în colectivitate și în viața
socială. Un loc aparte în cadrul activităților îl ocupă serbările, realizate cu diferite ocazii. Serbările
reprezintă un izvor nesecat de satisfacții, bucurii, creează bună dispoziție favorizează dezvoltarea copiilor
din punct de vedere fizic și psihic, desfășurându-se într-o atmosferă specifică.
Prin organizarea unor concursuri dezvoltăm dragostea și interesul copiilor pentru frumos,
sensibilitatea și personalitatea copiilor, putem depista tinere talente artistice în vederea cultivării și
promovării lor. Plimbările, excursiile, taberele sunt activități extrașcolare cu o deosebită influență
formativă. În cadrul activităților organizate în mijlocul naturii și al vieții sociale, copiii se confruntă cu
realitatea printr-o percepere activă, investigatoare, prin acțiuni directe asupra obiectelor, fenomenelor din
mediul înconjurător, a unor zone geografice și locuri istorice. Copiii dobândesc o mare cantitate de
informații despre munca omului, își formează reprezentări simple despre structura și condițiile de viață
ale unor plante și animale, despre legi obiective ale succesiunii anotimpurilor, despre frumusețile și
bogățiile patriei, despre trecutul istoric al poporului român. Fiind axate în principal pe viața în aer liber, în
cadrul acestor acțiuni turistice copiii își pot forma sentimentul de respect și dragoste pentru natură, pentru
muncă, om și realizările sale. Copilul care a învățat să admire natura, parcul cu flor, să asculte susurul
unui izvor, să observe munca depusă de unele insecte pentru a-și strânge provizii pentru iarnă sau câtă
strădanie depune o rândunică pentru a construi cuibul puișorilor ei și apoi pentru a-i hrăni, acel copil va
deveni prietenul naturii, apoi apărătorul ei.
În urma plimbărilor, excursiilor organizate în diferite zone ale țării și în natură, în mediul social,
copiii pot reda cu mai multă creativitate și sensibilitate imaginea realității în cadrul activităților de desen,
iar cu materialele culese își îmbogățesc simțitor activitățile practice. Vizitele la muzee, expozițiile,
monumentele și locurile istorice, casele memoriale constituie un mijloc de a intui și prețui valorile
culturale, folclorice și istorice ale poporului nostru. Vizionările și spectacolele constituie o altă formă de
activitate extrașcolară prin care copilul face cunoștință cu lumea minunată a artei. Deși această formă de
activitate îl pune pe copil în majoritatea cazurilor în rolul de spectator, valoarea ei deosebită rezidă în
faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă de impresii puternice, precum și în faptul că apelează,
permanent, la afectivitatea copilului.
Vizionarea unor filme, diafilme , spectacole de teatru,precum și a emisiunilor TV poate constitui de

asemenea o sursă de informații, dar în același timp un punct de plecare în organizarea unor acțiuni
interesante. Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru pentru copii, distractive sau sportive, urmată de
discuții pregătite în prealabil , pe lângă faptul că realizează completarea unor aspecte educative,
stimulează și orientează copiii spre unele domenii de activitate, muzică, sport, poezie, pictură. Învățătorul
are un rol deosebit de important în alegerea spectacolelor, recomandarea emisiunilor de televiziune pentru
copii și selecționarea emisiunilor, programelor distractive care au o influență pozitivă.
124
Activitățile extrașcolare sunt deosebit de importante deoarece contribuie la gândirea și completarea
procesului de învățare. De asemenea prin intermediul acestora se pot dezvolta și explora anumite
înclinații și aptitudini. Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă relaxantă, cu interes și
dăruire, la astfel de activități, îmbinându-se utilul cu plăcutul. Activitățile extrașcolare sunt apreciate atât
de către copii, cât și de factorii educaționali și au un caracter colectiv care conduce la sudarea legăturii
între copii, îi învață să trăiască în grup.
Bibliografie:
 Cernea, Maria, „Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de
învăţământ”, în ,,Învăţământul primar” nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
 Crăciunescu, Nedelea, „Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului
primar”, în ,,Învăţământul primar” nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
 Ionescu, M., Chiş, V., „Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
 Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, „Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în
curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact”, Editura Polirom,2002.
125
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE ÎN EDUCAŢIA COPIILOR
PROF. ANDRIEŞ ANA – MARIA

LICEUL TEORETIC OLTENI/ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 OLTENI, JUD.
TELEORMAN
Educaţia unui copil nu se realizează doar într-un cadru formal cum ar fi grădiniţa sau şcoala, ci şi
prin activităţi extraşcolare. Aceste unităţi au ca scop identificarea şi cultivarea unei corespondenţe optime
dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viaţă civilizat, dar şi stimularea comportamentului creativ.
Copiii participă cu însufleţire şi dăruire la astfel de activităţi, iar succesul este garantat dacă ai încredere
în imaginaţia, bucuria şi dragostea din sufletul copiilor. Activităţile extraşcolare antrenează copiii în
activităţi cât mai variate şi bogate cu o structură aparte, diferită de clasica metodă de predare – învăţare. O
activitate desfăşurată într-un mediu extraşcolar permite de asemenea şi dezvoltarea unor aptitudini
speciale şi facilitarea itegrării în mediul şcolar. Din categoria activităţilor extraşcolare amintim:
excursiile, piesele de teatru, spectacolele de operă comică, atelierele creative, şezătoarele, spectacolele în
aer liber, vizite la Grădina Botanică, la Grădina Zoologică, muzee etc..
Copiii îşi pot îmbogăţii imaginaţia creatoare şi sfera cunoştinţelor prin vizionarea de piese de teatru,
filme educative, prin participare la ateliere de creaţie, prin dramatizarea unor opere literare sau prin
implicarea în desfăşurarea unor şezători literare sau geografice. Prin aceste activităţi extraşcolare se
urmăreşte formarea unei gândiri independente, toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperii
probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica constructiv. Activităţile
turistice şcolare sunt activităţi didactice polivalente, care pot fi proiectate şi organizate de profesor sub
formă de călătorii pe anumite distanţe şi în anumite spaţii, cu o durată limitată. De asemenea, excursiile
sunt o formă de activitate didactică extraşcolară, prilej cu care se fac aplicaţii în orizontul local sau pe
itinerarii complexe.
Activităţile didactice extraşcolare trebuie proiectate prin cuprinderea lor în documentele de
proiectare a activităţii anuale/semestriale şi corelate cu conţinuturile programelor şcolare. De asemenea,
orice tip de activitate didactică extraşcolară se cere a fi anticipată, iar demersul ei trebuie să facă obiectul
unui proiect, care să prezinte succesiunea evenimentelor, rapoartate la unitatea de timp propusă şi la
obiectivele acţiunii.
în acelaşti timp să reuşim să prezentăm în mod echilibrat şi momentele recreative şi de relaxare.
Bibliografie:
1. Nicolae Ilinca, “Didactica geografiei”, editura Corint, Bucureşti, 2016;

2. Pehoiu Gica, “Strategii didactice utilizate în activităţile geografice şi de cunoaştere a
mediului în învăţământul primar şi preşcolar”, editura Cetatea de scaun, Târgovişte, 2018.
126
Prof. ANDRIESEI CĂTĂLINA

COLEGIUL TEHNIC “GHEORGHE ASACHI” BOTOȘANI
Activitățile extrașcolare și extracurriculare, propice manifestării spiritului de independență și
inițiativei elevilor, ocupă un loc important în întreaga activitate educativă. Participarea la acest tip de
activități constituie un mijloc de formare a unor competențe și deprinderi ale elevilor de a-și folosi, în
mod rațional, timpul liber, pentru a-și completa cu noțiuni noi volumul de cunoștințe însușite în cadrul
orelor de curs, extinzându-și orizontul cultural-artistic. Copiii vor învăța cum să lucreze în echipă, să
colaboreze și să comunice între ei,cum să se integreze în grup, să-și manifeste spiritul de inițiativă,
manifestând, în același timp, toleranță față de ideile celorlalți. Lumea în care trăiesc astăzi copiii noștri
este una complexă, într-o permanentă schimbare, iar aceștia trebuie pregătiți să înțeleagă și să accepte
provocările într-un mod practic, creativ și inovator, pentru a se integra cât mai ușor în societate. Dacă
împletim cu grijă obiectivele instructiv – educative cu momentele recreative, de relaxare, atunci
rezultatele vor fi întotdeauna pe masura așteptărilor noastre. Avem, prin acest tip de activităţi,
posibilitatea de a ne cunoaște elevii, de a-i îndruma, de a le influenţa dezvoltarea, de a-i pregăti pentru
viață. Cele mai agreate activități extrașcolare sunt excursiile și drumețiile tematice,taberele școlare (deși
oferta e din ce în ce mai puțin variată!), spectacolele de film, teatru și muzică, concursurile școlare,
indiferent de disciplină, serbările școlare și festivitățile organizate cu diverse ocazii, activitățile dedicate
ocrotirii mediului înconjurător(ecologizarea unor zone, plantarea de pomi etc). Excursiile,drumețiile și
taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la educarea
dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă și cultură.
Copiii acumulează cunoştinţe, începând de la cea mai fragedă vârstă, intrând în contact direct cu
obiectele şi fenomenele din natură. Prin vizite la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case
memoriale, elevii învață să preţuiasca valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru, să
observe obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, procesul de producţie în desfăşurarea sa, operele de
artă originale, momentele legate de trecutul istoric local, naţional, de viaţa şi activitatea unor personalităţi
de seamă ale ştiinţei şi culturii universale şi naţionale, relaţiile dintre oameni şi rezultatele concrete ale
muncii lor. Vizionarea de spectacole constituie o formă de activitate prin care copilul face cunoştinţă cu
lumea artei- a filmului, teatrului și muzicii. Deşi este spectator,copilul se dezvoltă din punct de vedere
afectiv, trăind emoții constructive și nascând impresii de aceeași natură.
Serbările școlare și festivitățile organizate cu diverse ocazii marchează evenimentele importante din
viaţa elevului. Acesta se va implica emoțional, dezvoltându-și aptitudini speciale, manifestându-și
talentele personale și dobândind încredere în sine însuși. Protejarea mediului este de o importanță extrem
de mare în zilele noastre. Trebuie să ne gândim atât la noi, cât şi la nevoile viitoarelor generaţii. Pentru că
avem posibilitatea de a schimba modul în care utilizăm resursele naturale, este momentul să ne punem cu
toții întrebarea: „Ce putem face pentru a proteja mediul înconjurător?” Prin implicarea elevilor în
activități de reciclare și utilizarea mai responsabilă a produselor din plastic (pungi, sticle, tacâmuri),de
reducere a folosirii hartiei, de ecologizare a unor zone și de plantare de pomi, îi învățăm să reducă enorm
riscurile asupra mediului, respectiv a sănătății noastre, a tuturor.
Activitățile extrașcolare reprezintă un element prioritar în politicile educaționale, deoarece au un
impact pozitiv asupra dezvoltării personalității elevilor, asupra performanțelor școlare și a integrării
sociale.
Bibliografie:
127
PROF. ÎNV. PRIMAR, DANIELA ANDRONACHI

”Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi
mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi lumea lor. Atunci, să-i învățăm să se adapteze.”
(Maria Montessori-”Descoperirea copilului”)
Activitățile extrașcolare reprezintă activitățile educative, de orientare școlară și profesională,

culturale, artistice, sportive, recreative, etc. organizate pentru elevi cu scopul de a contribui la formarea și
dezvoltarea complexă a personalității acestora în plan moral, intelectual, estetic, civic și fizic prin
atingerea tuturor dimensiunilor educației. Activitățile extrașcolare sunt o formă complementară de
activitate care stimulează valori, aptitudini, și dezvoltă vocația, talentul, încurajând competiția, asumarea
de responsabilități, comunicarea, abordările bazate pe inițiativă, imaginație. Toate acestea duc la formarea
unei personalități complete și complexe capabilă să facă față cerințelor societății contemporane în
continuă dezvoltare și care reprezintă o provocare pentru tânăra generație.
Printre activitățile extrașcolare cele mai atractive pentru copii se află excursiile, activitățile
organizate în aer liber, concursurile, vizionarea de filme, piese de teatru, participarea cu lucrări proprii la
expoziții cu diferite teme organizate în școală sau în altă locație, etc. Prin participarea la astfel de
activități îi ajutăm pe elevi să-și dezvolte cele opt competențe necesare pentru a se adapta și prospera într-
un mediu aflat într-o continuă schimbare. Aplicarea cunoștințelor în cadrul activităților extrașcolare are și
valoarea unui exercițiu de dezvoltare a aptitudinilor elevilor. La școala unde profesez, în calitate de
profesor pentru învățământ primar, am avut prilejul să organizez diverse activități extrașcolare și să
observ implicarea cu o deosebită plăcere a elevilor. O importanță mare o are și încheierea unor
parteneriate cu familia, comunitatea locală, ONG-uri. Cu cât sunt angrenați mai mulți actori în astfel de
activități, cu atât mai bine.
În continuare voi da câteva exemple concrete de activități extrașcolare organizate de mine:
 Organizarea unei expoziții de mărțișoare cu vânzare în incinta primăriei locale de sprijinul
căreia am beneficiat. În urma diseminării activității am primit un feedback pozitiv și am reușit să ne
achiziționăm în clasă diverse materiale necesare desfășurării optime a procesului de învățământ.
 Organizarea unei activități practice cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii în care au fost aduse
în prim plan jocurile copilăriei din vremea mămicilor sau, de ce nu, a bunicilor. A fost o activitate
atractivă, antrenantă și a avut rolul de a dezvolta competența socială și civică. Elevii au făcut echipă cu
mamele și au avut ocazia să descopere cât de frumoase erau jocurile de altădată. Unele s-au mai păstrat și
sperăm să le prefere în detrimentul celor virtuale.
 Organizarea unui atelier de creație în preajma sărbătorilor de iarnă. Am avut ca parteneri
familiile elevilor și biserica unde am expus produsele realizate de ei. Formarea echipelor din copii-părinți
este benefică pentru armonizarea relațiilor dintre ei, petrecerea unui timp de calitate, descoperirea unor
talente noi, dezvoltarea abilităților de comunicare și a exprimării prin artă, punerea în practică prin
creativitate a diverselor idei.
 Organizarea unor excursii la muzee, tipografii, grădini botanice, zoologice, etc. Acestea au avut
drept scop completarea și aprofundarea cunoștințelor și abilităților obținute la lecții, lărgirea orizontului
de cunoștințe. Este necesar să se îmbine în mod util și plăcut timpul din afara orarului școlar.
 Participarea la diverse concursuri de cultură și civilizație europeană, proiecte interdisciplinare,
serbări, prin care elevii își dezvoltă competența de comunicare într-o limbă străină și se familiarizează cu
tradițiile și obiceiurile, cultura altor popoare. Ei învață să fie toleranți și să respecte valorile culturale ale
acestora.
La finalul acestor activități este necesar să realizăm și evaluarea, diseminarea lor. Elevii vor fi
invitați să aprecieze desfășurarea lor prin intermediul unor chestionare. Elevii trebuie ajutați să participe
la activitățile extrașcolare, să se implice activ, cu plăcere, să fie încurajați să inițieze astfel de activități, să
le coordoneze. Prin caracterul lor ludic, activitățile dezvoltă curiozitatea științifică, interesele de
cunoaștere, spiritul de observație, creativitatea, și, nu în ultimul rând, gândirea critică a elevilor.
128
PLANIFICAREA ACTIVITATILOR EXTRASCOLARE
ANUL SCOLAR 2019/2020
Prof. Anghel Iuliana

Grădinița cu PN nr 1 comuna Slobozia Conachi
SEMESTRUL I
DATA OBIECTIVUL ACTIVITATEA LOCUL CINE

ACTIVITATII DESFASURARII PARTICIPA
Septembrie -observarea Haideti la plimbare! Plimbare in parc Copii
schimbarilor petrecute Educatoare
in natura in anotimpul
toamna
- colectarea de
materiale necesare
pentru activitatile
practice.
Octombrie - recitarea Festivalul toamnei Gradinita Copii
corecta si expresiva a Educatoare
unor poezii inchinate Scolari
Zanei Toamna
Noiembrie -cultivarea Teatru:Magazinul Sala de spectacole Director
dragostei pentru teatru de jucarii Educatoare
Copii
Decembrie - cunoasterea si Tara si copilul Gradinita Educatoare

cinstirea luptei si jerfei Copii
inaintasilor; Parinti
- participarea la Ghetuta lui Mos Sala de grupa Profesori
realizarea unor lucrari Nicolae
,felicitari si dansuri
specifice
- spectacol Vine, vine Mos Sala de grupa
Craciun!
Ianuarie -descoperirea Luceafarul poeziei Gradinita Educatoare
artei ca pastratoare a romanesti Copii
celor mai inalte valori
- cunoasterea si Hai sa dam mana
respectarea trecutului cu mana!
istoric al neamului
129
SEMESTRUL II
DATA OBIECTIVUL ACTIVITATEA LOCUL CINE

ACTIVITATII DESFASURARII PARTICIPA
Februarie -cunoasterea Tezaur Gradinita Copii
trecutului istoric al romanesc Educatoare
orasului nostru sezatoare
Martie - cultivarea Martisorul – Gradinita Director
gustului estetic prin simbolul primaverii Copii
evaluarea lucrarilor Educatoare
propri E ziua ta, Profesori
- familiarizarea mamico!
copiilor cu evenimente
speciale din viata
familiei
Aprilie - familiarizarea Lasati copiii sa Biserica
copiilor cu semnificatia vina la mine! Educatoare
unor evenimente cu Copii
continut religios
Mai - dobandirea de Ingrijim si Parc Educatoare
comportamente si iubim natura Copii
atitudini corecte fata de
natura
- sa redea prin Europa, la Sala de grupa
pictura desen tema data multi ani!
- cunoasterea si Hai la drum,
aplicarea unor reguli de mici pietoni! Pitesti
circulatie ,,Sinfonia
lalelelor”
Iunie -cresterea Aripi de inger- Curtea scolii Director
potentialului creativ si concurs de desene pe Educatoare
competitiv asfalt Copii
Parinti
Pe parcurul semestrului :
 vizionare de spectacole pentru copii ;
 participări la concursuri ;
 ieşiri în natura –jocuri libere
 sărbatorirea zilelor de nastere;
 vizitarea unor obiective cu interes cultural, educational;
Responsabil, Consilier Educativ

Anghel Iuliana Marin Sultanica
130
Excursia didactică
Prof. inv. primar Anghel Oana-Cristina

Scoala Gimnaziala „Anton Pann” Braila
Excursiile constituie un mijloc didactic de cea mai mare importanţă pentru că oferă elevilor
posibilitatea să observe, să cerceteze şi să cunoască în mod direct o mare varietate de aspecte din natura,
de ordin biologic sau geografic, despre mediul natural şi factorii de mediu, să înţeleagă mai clar legătura
dintre organism şi mediu, să colecţioneze un bogat material didactic necesar pentru desfăşurarea lucrărilor
de laborator . În acelaşi timp excursiile contribuie la educarea şi dezvoltarea simţului estetic, trezesc
dragostea şi interesul pentru natură şi respectul pentru frumuseţile ei. Organizate la nivelul clasei sau
şcolii, cu participare benevolă, excursiile didactice urmăresc lărgirea orizontului de cunoştinţe,
familiarizarea elevilor cu frumuseţile naturale ale tării noastre, asigurarea unor ocazii de recreere şi
destindere. Activităţile extracurriculare ca excursii, drumeţii, vizite, ne oferă posibilitatea de a contribui la
dezvoltarea unor atitudini şi comportamente la elevi, stimulând spiritul de întrajutorare şi solidaritatea de
grup, spiritul critic, capacitatea de argumentare, de a acţiona şi rezolva probleme în mod responsabil.
Ca activitate extracurriculară, excursia permite o abordare interdisciplinară şi transdisciplinară a
cunoştinţelor (literatură, istorie, geografie, etnografie şi folclor, arhitectură, educaţie ecologică, educaţie
plastică, educaţie muzicală, educaţie religioasă). Aceasta ajută la lărgirea orizontului de cultură prin
multitudinea de informaţii ce le pot căpăta elevii, la valorificarea potenţialului intelectual al acestora, la
dezvoltarea gustului artistic şi estetic.
Excursie didactica pe traseul Brăila- Slănic Prahova- Câmpina-Brăila
Clase implicate: clasa pregătitoare, a II-a A, a II-a B, a III-a A, a III-a B
Profesori : M. D., M. A., P. A., A. O- C., L. C.
Tipul activităţii: practic – aplicativ
Obiective:- consolidarea cunoștințelor dobândite la disciplinele Matematică si explorarea mediului
și Științe ale naturii referitoare la resursele naturale ale solului și ale subsolului;
- observarea în mod direct a unor aspecte din natură de ordin biologic si geografic;
-observarea în mediul natural a influențelor omului asupra mediului;
-dezvoltarea unor comportamente civice în rândul elevilor;
Tipul de învăţare: operaţional – creativă
Material didactic: fişe de observaţie corespunzătoare sarcinilor de lucru pe arii curriculare, materiale
adunate pe traseu, pliante, ghiduri ale obiectivelor vizitate, cărţi, ilustrate.
În preziua deplasării se reaminteşte elevilor traseul, obiectivele care vor fi vizitate, normele de
conduită ce vor trebui respectate. Se dau sfaturi privind îmbrăcămintea, hrana, igiena necesare pentru cele
două zile de excursie, se anunţă ora exactă a plecării, punctualitatea fiind absolut obligatorie pentru toţi.
Elevii vor fi împărţiţi în grupe de „experţi” pe baza teoriei inteligenţelor multiple, li se vor distribui
fişe de lucru, în care vor nota informaţiile culese pe tot parcursul excursiei în funcţie de sarcinile stabilite:
a) Grupa lingviştilor
Această grupă va avea de observat şi reţinut aspecte privind Casa memorială „Iulia Hasdeu” ,
Câmpina
Fişa va cuprinde:
 date despre viaţa şi familia ………
 descrierea casei memoriale
b) Grupa geografilor
Grupa va avea ca sarcină observarea reliefului, a florei şi a faunei locurilor vizitate.
Fişa va cuprinde următoarele sarcini:
 forme de relief observate pe traseu
 nume de câmpii, dealuri întâlnite
 flora şi fauna locurilor văzute
 nume de animale domestice sau sălbatice, eventual observate
 culegerea de plante pentru ierbarul clasei
 informații despre Salina Prahova- resurse ale subsolului
131
c) Grupa ecologiştilor
Fişa de observare va cuprinde următoarele sarcini de lucru:
 observare şi notarea zonelor despădurite
 sesizarea surselor de fum din localităţile străbătute
 semnalarea existenţei deşeurilor toxice, menajere şi de altă natură
 urmărirea comportamentului ecologic adecvat excursioniştilor pe toată durata excursiei
d) Grupa istoricilor
Elevii din această grupă vor avea următoarele sarcini:
 sesizarea şi notarea unor monumente istorice întâlnite pe traseu
 observarea şi descrierea arhitecturii mănăstirilor vizitate
 selectarea datelor despre vechimea construcţiilor din pliantele cumpărate
 depistarea unor evenimente istorice care s-au desfăşurat pe aceste meleaguri
e) Grupa pictorilor
Fişa de lucru va cuprinde:
 descrierea picturilor din casa memoriala ”Nicolae Grigorescu”, Câmpina
 culegerea datelor despre pictor
 sesizarea unor peisaje deosebite din natură
 realizarea unor picturi pentru ora de desen
f) Grupa muzicienilor
Sarcini:
 asigurarea unei atmosfere plăcute cu muzică de bună calitate (casete, cd-uri)
 antrenarea copiilor în activităţile distractive desfăşurate pe tot parcursul excursiei
g) Grupa sanitarilor
Sarcini:
 întocmirea şi distribuirea, încă din perioada pregătitoare excursiei, a unei liste cu cele
necesare din punct de vedere medical: feliuţe de lămâie, punguţe, şerveţele, batistuţe
igienice, o punguţă menajeră, medicamente, etc.
 supravegherea respectării regulilor de igienă în autocar
 grija sporită faţă de elevii mai sensibili la deplasarea cu maşina
 coordonarea activităţilor de curăţire a autocarului la final
h) Grupa fotografilor
Sarcini:
 realizarea fotografierii obiectivelor vizitate
 realizarea unui album cu fotografii din excursie
Evaluarea cunoştinţelor dobândite în excursie se va face prin realizarea unui portofoliu .
Evaluarea excursiei se poate finaliza şi printr-un concurs, pe aceeaşi temă, pe bază de chestionare.
Buna desfăşurare a excursiei şi eficienţa acesteia depind de strânsa colaborare dintre organizator,
elevi şi părinţii acestora.
1. Data desfasurarii 30. 03.2017- excursie de o zi
2. Ruta Brăila- Slănic Prahova- Câmpina-Brăila
3. Ora plecării : 6.45. Locul întâlnirii: Scoala Gim. ”Anton Pann”
Ora de întoarcere: 20.00. Locul întâlnirii: Scoala Gim. ”Anton Pann”
4. Opriri. Vizite.
Ploiesti- pauza de masa
Mănăstirea Zamfira, jud. Prahova
Slănic Prahova- Salina ( 12.00- 15.00)
Câmpina- vizitarea Castelului Iulia Hasdeu și a Casei Memoriale Nicolae Grigorescu
Ploiesti- oprire la McDonald s
132
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE
ÎN PROCESUL INSTRUCTIV- EDUCATIV
Prof. învățământ primar ANGHEL SIMONA

Colegiul Național ”Spiru Haret” – Târgu-Jiu
Activităţile extracurriculare sunt activităţi complementare activităţilor de învăţare realizate în
clasă, urmăresc lărgirea şi adâncirea informaţiei, cultivă interesul pentru diferite ramuri ale ştiinţei, atrag
oferirea de suport pentru reușita școlară în ansamblul ei. Activitățile extrașcolare contribuie la formarea
personalității elevului. Sunt importante și utile. Dar sunt anumite aspecte care ar putea să influențeze
succesul acestora, printre acestea numărându-se: desfășurarea acestora după programul de studiu, când
elevii sunt deja obosiți sau înainte și aceștia nu se mai pot concentra la ore. Deci, programul elevului este
mai încărcat. Profesorii caută soluții pentru valorificarea lor: urmăresc programul elevului din ziua
respectivă, cât a avut de învățat sau de scris. Dar, este suficient? Întrebând elevii despre aceste aspecte, au
recunoscut că este destul de greu să desfășori multe activități extrașcolare, pentru că programa școlară
este încărcată. Se pune întrebarea: cum îi determinăm pe elevi să se implice în desfășurarea activităților
extrașcolare? De-a lungul anilor, activitățile extrașcolare au luat forme variate, toate având ca scop
învățarea nonformală și petrecerea în mod plăcut a timpului liber. Prin aceste activități, care cuprind
domenii și arii foarte mari, elevii își pot dezvolta anumite competențe și abilități necesare unei bune
dezvoltări armonioase pentru o integrare în societate. Când vorbim de activități extrașcolare, ne referim la
acel program la care elevul participă după ore și ar trebui să facă acest fapt cu plăcere deoarece scopul
este acela de a-i forma abilitățile necesare unei bune dezvoltări, formării personalității elevului care își va
găsi prin acestea înclinațiile, talentul și domeniul în care ei vor fi performanți.
Astfel, vizitele la muzee, monumente și locuri istorice, case memoriale au oferit elevilor prilejul de a
observa obiectele și fenomenele în starea lor naturală, operele de artă originale, momentele legate de
În preajma sărbătorilorde iarnă se organizează activități literar-artistice cu scopul de a valorifica
tradițiile, obiceiurile, specificul poporului nostru. Elevii cântă colinde, se bucură de magia sărbătorilor de
iarnă, la școală, dar și în cadrul familiei. Frumusețea colindelor parcă împrăștie în zare puritatea, iubirea,
dragostea de aceste comori preluate din moși strămoși. O altă sărbătoare importantă este 1 Decembrie, zi
în care fiecare suflet de român vibrează la tot ceea ce înseamnă tradiție, patriotism, iubire de neam și țară.
Promovând valorile naționale învățăm să ne apreciem, să valorificăm virtuțile noastre ca
nație. Valorificarea specificului neamului nostru îl poate determina pe elev să interiorizeze anumite trăiri,
să iubească țara, neamul și pe cei de lângă ei. Iubirea, colaborarea, dăruirea ne face mai buni, mai valoroși
și acest lucru elevii îl află indirect din aceste activități. O altă temă foarte importantă este timpul liber și
elevul trebuie să aibă alternative atractive și care îi dezvoltă competențele însușite în școală. Activitățile
extrașcolare sunt acele uși care se deschid pe ambele părți, scopul lor fiind același, dezvoltarea
personalității, stimularea încrederii în sine. Este de dorit ca elevul să învețe prin joc, să asimileze noi
cunoștințe și într-un cadru nonformal. Datoria noastră de dascăli este de a-i crea elevului spațiul,
conjunctura care să îl ajute să dea frâu imaginației, să își valorifice înclinațiile dezvoltându-le până va
ajunge la performanță. Un eveniment atât de important, Învierea Domnului, este un prilej de bucurie și
orice persoană trăiește intens toate etapele care duc la înălțarea sufletească de-a lungul acestor importante
săptămâni. În aceste săptămâni, în cadrul activităților extrașcolare este necesar să se desfășoare activități
extrașcolare care au ca scop formarea unor personalități armonioase, cu adâncă trăire și familiarizarea
tânărului cu semnificațiile religioase ale zilelor care premerg și urmează Învierii Domnului. În cadrul
activităților educative, se pot desfășura activități precum: recitarea unor poezii, creații ale elevilor,
scenete, realizarea de felicitări, desene tematice.
133
Este recomandat ca aceste activități să se desfășoare de la vârstele mici, ca orice tânăr să se
identifice cu tradițiile, obiceiurile, slujbele religioase care marchează momentele cruciale ale existenței
umane. Prin aceste activități li se oferă elevilor un alt mod de însușire a unor trăiri, valențe pozitive ale
vieții. Cât sunt mici, toți copiii trebuie să își însușească valori morale, să trăiască momente înălțătoare, să
societate.
Desfășurarea de parteneriate școlare având ca parteneri familia, comunitatea, reprezentanții
bisericii, școala reprezintă o altă modalitate de realizare a unor activități extracurriculare. Această triadă
stă la baza formării individului și niciun factor nu poate lipsi pentru că acest echilibru pentru viitorul
individului va fi afectat. Cum se poate lucra în parteneriat? Este foarte simplu: în cadrul școlii se pot
organiza simple activități literar-artistice, serbări, concursuri tematice…la care să fie invitați părinții sau
membri comunității. Chiar dacă părinții sunt la mare depărtare, în străinătate, prin mijloace moderne, prin
internet, Skype, ei pot viziona aceste evenimente și pot lua parte, chiar dacă nu sunt prezenți în acel loc.
Ei pot urmări evoluția elevului și acest lucru este foarte important. Depărtarea părinților declașează mari
drame în sufletul elevilor și aceste evenimente îi pot apropia, deoarece ei trăiesc emoții puternice. Elevii
sunt încurajați în urma acestor activități să scrie versuri, jurnale ale trăirilor, astfel transmițând
sentimentele trăite, puternice, emoțiile și celor din jur. Pot fi organizate și voluntariate sau se pot dona
lucruri, dulciuri, alimente pentru cei nevoiași. În acest caz, se dă o mai mare amploare evenimentului.
Consider că în orice şcoală cadrele didactice trebuie să promoveze activităţile extracurriculare,
stimulând astfel inventivitatea şi creativitatea elevilor.
Bibliografie :
1. Cernea, Maria, "Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de
învăţământ, în “ Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000", Ed. Discipol, Bucureşti;
2. Crăciunescu, Nedelea, "Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar,
în “Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000", Ed. Discipol, Bucureşti;
3. Ionescu, M., Chiş, V., "Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire
şi autoinstruire", Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001;
4. Jinga, Ioan; Istrate, Elena, (1998 ), "Manual de pedagogie", Ed. ALL, Bucureşti
5. Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, "Activităţile
extraşcolare", Cluj-Napoca 2007;
134
„Să știi mai multe, să fii mai bun!”
educatoare: Anghel Violeta

Grădiniţa cu p.n. “T. Vladimirescu” Drăgăşani
Jud. Vâlcea
În anul şcolar precedent activitatea extracurriculară derulată a cuprins teme ce fac parte din bagajul
de cunoştinţe generale specifice vârstei, dar pun accentul pe dobândirea de noi informaţii.
Timpul destinat activităţilor variază în funcţie de nivelul grupei .
Desfăşurarea activităţii se face în funcţie de disponibilitatea părinţilor şi educatoarei grupei.
I. „Muzeul din clasa ta!” Str. N. Bălcescu nr. 27, Drăgăşani, Vâlcea ; vizită la Muzeul„ Acasă
la bunici !” (colecţie privată)
 Arheologie,
 Paleografie,
 Etnografie,
 Manuale şcolare,
 Numismatică.
Competenţe generale:
 Promovarea unei atitudini pozitive faţă de tradiţiile poporului român;
 Cunoaşterea valorilor moral-creştine;
 Formarea ĩn sufletul copiilor a unor impresii, deprinderi de conduită creştină şi sentimente cu
ajutorul cărora ei să devină persoane deschise comunicării cu semenii.
 Conştientizarea importanţei tradiţiilor neamului românesc şi transmiterea lor din generaţie în
generaţie.
Pregătire: Educatoarea va solicita fiecărui părinte, cu o săptămână înainte, să o însoţească la
Muzeul din Drăgăşani „ Acasă la bunici !” unde în prealabil a solicitat vizita şi a stabilit ora întâlnirii cu
preşcolarii.
Vizita la Muzeul„ Acasă la bunici !” şi discuţiile cu preotul Cerbu Enacache contribuie la
cunoaşterea unor tradiţii străvechi româneşti şi a obiectelor folosite de moşii şi strămoşii noştri de-a
lungul timpului. Prin această activitate am urmărit ca preşcolarii să înţeleagă importanţa tradiţiilor şi
obiceiurilor neamului românesc, pe care să le transmită din generaţie în generaţie.
II. Vizită la „Cabinetul dentar”, Întâlnire cu medicul Pavelescu Bogdan
Competenţe generale:
 Promovarea unei atitudini pozitive faţă de medicul dentist;
 Conştientizarea importanţei frecventării cabinetului dentar.
 Importanţa consultării medicului dentist în cazul îmbolnăvirii dinţilor, sau a necesităţii de a
scoate dinţii de lapte care se schimbă la această vârstă;
 Modul de folosire corectă a periuţei de dinţi.
Competenţe specifice:
La finalul timpului acordat preşcolarii vor fi capabili:
să se spele corect pe dinţi;să nu consume dulciuri multe pentru a evita îmbolnăvirea dinţilor; să
realizeze importanţa folosirii periuţei şi a pastei de dinţi; să cunoască de câte ori se pot spăla pe dinţi
(obligatoriu de două ori, dimineaţa şi seara); să precizeze beneficiile, dar şi aspectele negative ale
consumării anumitor alimente; să-şi stabilească un stil de viaţă sănătos; să consulte medicul dentist la
nevoie;să-şi învingă teama de a merge la medic.
Pregătire: Educatoarea va solicita fiecărui părinte, cu o săptămână înainte, să o însoţească la
cabinetul dentar unde în prealabil a solicitat vizita şi a stabilit ora întâlnirii cu preşcolarii.
Desfăşurarea activităţii:
Vizita la cabinetul dentar şi discuţiile cu medicul dentist constituie o bază sănătoasă de plecare în
viaţă fără probleme, iar recomandările nutriţionale, a cantităţilor şi a tipurilor de alimente ce trebuie să fie
consumate zilnic pentru a menţine starea de sănătate , sau folosirea adecvată a periuţei ajută copiii
preşcolari în viaţa de zi cu zi.
135
În linii generale, activitatea îşi atinge scopul propus de a ajuta preşcolarii să înţeleagă importanţa
folosirii unei alimentaţii sănătoase, a folosirii periuţei de dinţi, dar şi a înfrângerii fricii de medicul dentist
şi frecventarea cabinetului dentar ori de câte ori este nevoie.
Vizita la Muzeul„ Acasă la bunici !” (colecţie privată)
Vizită la „Cabinetul dentar”, Întâlnire cu medicul Pavelescu Bogdan
136
CONTRIBUŢIA ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE LA DEZVOLTAREA
PERSONALITĂŢII ELEVILOR
Profesor Angheloiu Adrian

Școala Gimnazială Nr. 1 „George Uscătescu” Târgu-Cărbunești, jud. Gorj
Școala este ca o lume fermecată, plină de basm şi feerie, este lăcaşul unde se pun bazele „clădirii”
fizice și spirituale a „puiului de om”. Doar „zâna”, modelatoarea de suflete și minți, știe, cu mult tact și
răbdare, să-i treacă pragul palatului fermecat pentru a îmbrăca haina plină de vrajă şi mister a basmului, a
jocului, a cântecului și a poeziei. Pedagogul american Bruner (1970) consideră că „oricărui copil, la orice
folosesc metode şi procedee adecvate stadiului respectiv de dezvoltare, dacă materia este prezentată „într-
o formă mai simplă, astfel încât copilul să poată progresa cu mai multă uşurinţă şi mai temeinic spre o
deplină stăpânire a cunoștințelor”.
factori acţionează, pozitiv sau nu, asupra dezvoltării elevilor. Educația extracurrriculară (realizată dincolo
de procesul de învăţământ) îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii copiilor noştri.
Educația prin activitățile extracurriculare urmărește identificarea și cultivarea corespondenței optime
dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum şi stimularea comportamentului
creativ în diferite domenii. Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe
punându-i in contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în
mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm şcoala cu viaţa. Dacă avem grijă ca obiectivele
instructiv–educative să primeze, dar să fie prezentate în mod echilibrat şi momentele recreative, de
relaxare, atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite. În cadrul acestor activităţi elevii se deprind să
folosească surse informaţionale diverse, să întocmească colecţii, să sistematizeze date, învaţă să înveţe.
Prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi,
copiii se autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi
principal al școlii și al învățământului – pregătirea copilului pentru viaţă. Scopul activităţilor extraşcolare
este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activităţi cât mai variate şi bogate în
conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea integrării în mediul şcolar,
oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale şi corelarea
aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce
permite elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietății și să-și maximizeze
potențialul intelectual. Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale –
organizate selectiv – constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale
întregesc şi desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în cadrul lecţiilor.
Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, stimulează și orientează
unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă. De la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie
de cunoștințe punându-i în contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Activităţile de acest gen
au o deosebită influenţă formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice, plimbări, excursii, tabere.
În cadrul activităţilor organizate în mijlocul naturii, al vieţii sociale, copiii se confruntă cu realitatea
şi percep activ, prin acţiuni directe obiectele, fenomenele, anumite locuri istorice.
137
Fiind axate în principal pe viaţa în aer liber, în cadrul acţiunilor turistice, elevii îşi pot forma
sentimentul de respect şi dragoste faţă de natură, faţă de om şi realizările sale. În urma plimbărilor, a
excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai multă creativitate şi sensibilitate, imaginea realităţii, în cadrul
activităţilor de desen şi modelaj, iar materialele pe care le culeg, sunt folosite în activităţile practice, în
jocurile de creaţie. La vârsta școlară, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arată sau li se spune în
legătură cu mediul, fiind dispuși să acționeze în acest sens. Excursia ajută la dezvoltarea intelectuală şi
fizică a copilului, la educarea lui cetăţenească şi patriotică. Ea este cea care îl reconfortează pe copil, îi
prilejuieşte însuşirea unei experienţe sociale importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural ştiinţific.
Prin excursii elevii își suplimentează și consolidează instrucția școlară dobândind însușirea a noi
cunoștințe. Concursurile pe diferite teme sunt, de asemenea, momente deosebit de atractive pentru cei
mici. Acestea oferă copiilor posibilitatea să demonstreze practic ce au învăţat la şcoală, acasă, să deseneze
diferite aspecte, să confecţioneze modele variate. Același efect îl pot avea concursurile organizate de către
cadrele didactice în clasă. Dacă sunt organizate într-o atmosferă plăcută vor stimula spiritul de inițiativă
al copilului, îi vor oferi ocazia să se integreze în diferite grupuri pentru a duce la bun sfârșit exercițiile și
va asimila mult mai uşor toate cunoştinţele. Elevii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească: o gândire
independentă, nedeterminată de grup, toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi
şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica constructiv. Înainte de toate, este însă
important ca profesorul însăşi să fie creativ. Elevii sunt atrași de activitățile artistice, recreative,
decizional privind respectarea drepturilor omului, conștientizarea urmărilor poluării, educația rutieră,
educația pentru păstrarea valorilor etc. Activităţile complementare concretizate în excursii şi drumeţii,
vizite, vizionări de filme sau spectacole imprimă copilului un anumit comportament, o ţinută adecvată
situaţiei, declanşează anumite sentimente. O mai mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii copilului o
au activităţile extraşcolare care implică în mod direct copilul prin personalitatea sa şi nu prin produsul
realizat de acesta. Activitatea în afara clasei şi cea extraşcolară trebuie să cuprindă masa de copii.
Activitățile extrașcolare, bine pregătite, sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc
dezvoltă spiritul practic, operațional, manualitatea, dând posibilitatea fiecăruia să se afirme conform
principal - pregătirea copilului pentru viață. Realizarea acestor obiective depinde în primul rând de
Activitățile extracurriculare dețin un rol important în viaţa elevului, oferindu-i un alt mod de
dobândire a informaţiilor. Acestea pot fi activităţi independente, pe care elevul le-a ales, sau activităţi
organizate de către cadrele didactice. În concluzie, cadrul didactic poate face multe pentru educarea
spiritului creativ în cadrul activităților extracurriculare. Dar se vede necesitatea de a modifica destul de
back pozitiv.
138
IMPORTANTA ACTIVITATILOR EXTRA - CURRICULARE IN
DEZVOLTAREA PERSONALITATII PRESCOLARILOR
PROFESOR ÎNVĂȚĂMÂNT PREȘCOLAR- ANTAL GABRIELE LUCIANA

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.4 TÂRNĂVENI/MUREȘ
Invăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic şi socio afectiv,
pentru o cât mai uşoară integrare socială.Educaţia extracurrriculară (realizată dincolo de procesul de
învăţământ) îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii copiilor noştri. Educaţia prin
activităţile extracurriculare urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei optime dintre aptitudini,
talente, cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ in diferite
domenii. Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i în
contact direct cu obiecte si fenomene. Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv – educative să primeze,
dar să fie prezentate în mod echilibrat şi momentele recreative, de relaxare, atunci rezultatele vor fi
întotdeauna deosebite. În cadrul acestor activităţi elevii se deprind să folosească surse informaţionale
diverse, să întocmească colecţii, să sistematizeze date, învaţă să înveţe. Prin faptul că în asemenea
activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copii se autodisciplinează.
Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i
dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al scolii şi
al învăţământului primar – pregătirea copilului pentru viaţă. Scopul activităţilor extraşcolare este
dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut,
atitudinile caracteriale. Oricât ar fi de importantă educaţia curriculară realizată prin procesul de
În acest cadru, numeroşi alţi factori acţionează pozitiv.Complexitatea procesului educaţional impune
îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare, iar în acest caz, parteneriatul educaţional
devine o necesitate. În opinia mea, activităţiile extracurriculare sunt deosebit de importante deoarece,
contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare. De asemenea, prin intermediul acestora se
pot dezvolta şi explora anumite înclinaţii şi aptitudini ale copiilor. Având un caracter atractiv, copiii
participă într-o atmosferă relaxantă, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi, îmbinându-se utilul cu
plăcutul. Un punct forte al activităţilor extraşcolare este acela că antreneză copiii în activităţi cât mai
variate şi bogate cu o structură aparte, diferită de clasica metodă de predare-învăţare.
O activitate desfăşurată într-un mediu extraşcolar permite de asemenea şi dezvoltarea unor
aptitudini speciale şi facilitarea integrării în mediul şcolar.Trebuie să ţinem cont că, indiferent ce metodă
se adopă in educaţia tradiţională, indiferent dacă are o finalitate pozitivă şi un obiectiv primar atins, ea nu
va epuiza niciodată sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului. Desfășurarea procesului
instructiv-educativ constă în îmbinarea activităţilor cu activităţi extracurriculare ce au numeroase valenţe
formative, permițând manifestarea creativităţii întregului grup de elevi, a relaţiilor creative, astfel
învățătorul putându-și afirma spiritul inovator, creativitatea didactică, totodată atrăgându-i si pe elevi.
Dezvoltarea personalității copiilor este preocuparea primordială a învățătorilor în scopul modelării
întregii activități psihice a elevilor și a conduitei acestora conform cerințelor societății în care se trăiesc.
variate forme.În cadrul acestor activități prescolarii deprind folosirea diverselor surse informaționale, se
autodisciplinează, iar cadrul didactic poate să le influențeze dezvoltarea, să-i pregătească pentru viață.
Aceste activități au ca scop dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea lor în activități cât mai
variate și bogate în conținut. Spectacolele constituie o formă de activitate extracurriculară în şcoală, prin
care copilul face cunoştinţă cu lumea minunată a artei.
139
Deşi această formă de activitate îl pune pe copil în majoritatea cazurilor în rolul de spectator,
valoarea ei deosebită rezidă în faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă de impresii puternice, precum şi
în faptul că apelează, permanent, la afectivitatea copilului sau nu, asupra dezvoltării elevilor. Astfel de
activităţi sunt de o reală importanţă într-o lume dominată de mass-media şi mă refer la televizor ,
calculator si internet, care nu fac altceva decât să contribuie la transformarea copiilor noştri în nişte
persoane incapabile de a se controla comportamental , emoţional şi mai presus de toate slab dezvoltaţi
intelectual.Se ştie că, începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe
punându-i în contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Activităţile de acest gen au o deosebită
influenţă formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii, tabere. Serbările şi
festivităţile marchează evenimentele importante din viaţa şcolarului. Din punct de vedere educativ
importanţa acestor activităţi constă în dezvoltarea artistică a elevului precum şi în atmosfera
elevilor răsplata primită după muncă, şi de asemenea au un rol de motivare. Copii trebuie să fie îndrumaţi
să dobândească în primul rând o gândire independentă ,toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a
descoperi probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica constructiv.
imaginaţia şi dorinţa de a participa necondiţional la desfăşurarea acestora. Ceea ce trebuie să ţinem cont
este că întotdeauna obiectivele instructiv – educative să primeze, dar în acelaşi timp să reusim să
prezentăm în mod echilibrat şi momentele recreative şi de relaxare. Este foarte important să dăm o notă
relaxantă tuturor jocurilor şi activităţilor. Concursurile sunt forme competiţionale de activitate
extraşcolară, organizate pe diferite teme.Am organizat la nivel de gradinita concursuri de picture, pe teme
de circulatie, dar am participat şi la concursuri județene de creatii plastice,unde am obținut multe
premii. În gradinita noastră toate cadrele didactice sunt extrem de preocupate de desfășurarea activităților
extrașcolare, acestea ducând la dezvoltarea gândirii critice,la stimularea implicării viitorilor scolari în
luarea deciziilor, în asumarea responsabilităților sociale,astfel realizându-se o legatură între latura
cognitivă și cea comportamentală. Consider că în orice gradinita cadrele didactice trebuie să promoveze
activităţile extracurriculare, stimulând astfel inventivitatea şi creativitateaprescolarilor. Activitățile
extrașcolare dezvoltă gândirea critică și stimulează implicarea generației tinere în actul decizional,
realizându-se astfel o simbioză lucrativă între componenta cognitivă și cea comportamentală:
În concluzie, activitățile extrașcolare au un caracter interdisciplinar, oferă cele mai eficiente
modalități de formare a caracterului copiilor încă din gradinita deoarece sunt factorii educativi cei mai
apreciați și mai accesibili sufletelor acestora. Activitățile extrașcolare reprezintă totodată un element
prioritar în politicile educaționale întucât au un impact pozitiv asupra dezvoltării personalității elevilor,
asupra performanțelor școlare și a integrării sociale.
Maria Montessori făcea următoarea afirmaţie : ,,Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de
azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic nu ne permite săştim cum va fi lumea lor.
Atunci să-i învăţăm să se adapteze.’’ Activităţile extraşcolare vin în sprijinul acestui demers.
140
ROLUL ACTIVITĂŢILOR DE TIP OUTDOOR ÎN DEZVOLTAREA
ARMONIOASĂ A PREȘCOLARILOR
Prof. înv. preșc. ANTON ALEXANDRINA,

Grădinița nr. 16, Focșani, jud. Vrancea
Ce aud – Uit, Ce văd – Îmi amintesc, Ce fac – Înțeleg!

Acest proverb chinezesc evidențiază necesitatea și eficiența educației experiențiale, a activităților de
tip outdoor în acțiunile derulate cu preșcolarii. Studii recente au demonstrat că reținem 20 % din ceea ce
auzim, 30 % din ceea ce vedem si 90 % din ceea ce facem. Dacă procesul educațional derulat în instituții
specializate (grădinițe, școli) are un caracter preponderent formal, educația de tip outdoor are un caracter
nonformal. În cadrul acestor activități copilul vine în contact direct cu natura, învață în mod practic, prin
experiențe personale. Aceste experiențe outdoor sunt îndrăgite de preșcolari. Implicarea activă presupune
aplicarea în contexte noi a cunoștințelor cognitive dobândite, a creativității, exersarea priceperilor și
deprinderilor, a atenției, voinței, formarea unor noi abilități, ce duc la schimbări vizibile produse la
nivelul comportamentului copilului. Derulate în aer liber, aceste activități contribuie la îmbogățirea
cunoștințelor despre mediul înconjurător, la cunoașterea relațiilor dintre elementele componente ale
acestuia, a influenței oamenilor asupra mediul înconjurător, precum și modalitatea de a-și aduce aportul la
protecția lui.
Educația outdoor prezintă următoarele caracteristici:
- oferă posibilitatea contactului direct cu natura - protecţia mediului reprezintă un subiect de interes
mondial, urbanizarea masivă a produs un efect nociv asupra mediului şi prin faptul că oamenii nu
conştientizează impactul pe care acţiunile lor non-ecologice le au asupra mediului.
Educaţia outdoor poate fi privită ca o modalitate extrem de benefică pentru schimbarea atitudinilor
şi comportamentelor faţă de mediu;
- reprezintă o puternică sursă de experienţe de învăţare - un mediu relaxant, liber, fără constrângerile
pe care le impune sala de grupă, poate oferi copiilor nenumărate provocări, astfel că procesul de educare
devine puternic, inspiraţional şi de natură să schimbe comportamente antisociale, să creeze o relaţie
puternică între copii, bazată pe sprijin reciproc;
- facilitează procesul de învăţare al copiilor care întâmpină dificultăţi - astfel educaţia outdoor oferă
un climat diferit de învăţare ce permite copiilor care în mod uzual întâmpină dificultăţi de învăţare şi au
un nivel scăzut de performanţă şcolară, să devină motivaţi;
- duce la dezvoltarea personală atât a celor care o aplică dar și a copiilor;
- contribuie la dezvoltarea spiritului de echipă - conexiunea între copii-copii, copii-educatoare duce
la creşterea gradului de participare activă;
- oferă nenumărate beneficii fizice, emoţionale şi mentale care asigură bunăstarea societăţii.
Procesul învățării în cadrul activităților outdoor, este orientat către participant și se desfășoară pe
cele trei nivele: nivelul cognitiv - copilul acumulează noi cunoștințe, își dezvoltă abilități de gândire,
rezolvare de probleme în situații noi; nivelul motric, al deprinderilor fizice – acțiunea directă contribuie la
dezvoltarea abilităților fizice ale preșcolarului, cunoșterea propriilor limite, încercarea de a le depăși,
precum și nivelul afectiv – dezvoltarea abilităților comportamentale, comunicarea cu colegii din grup,
cooperarea, colaborarea, dezvoltarea încrederii în forțele proprii, creșterea motivației.
Abordarea multidisciplinară a procesului de învățareîn cadrul acestor activități, plasează copilul în
situația de a înțelege și aprecia mediul înconjurător, de a-și dezvolta atât abilitățile personale cât și cele
sociale. Educația outdoor, desfășurându-se în aer liber, are numeroase valențe în toate domeniile și aduce
contribuții importante în cadrul educației ecologice. Natura îi atrage prin frumuseţea, varietatea ei,
precum şi prin multitudinea culorilor, formelor, mirosurilor şi sunetelor. Excursiile, plimbările, vizitele,
jocurile în aer liber (Vânătoarea de culori, Micii grădinari, Detectivii naturii, etc), prijeluiesc
contemplarea vie a fenomenelor în mediul lor natural. Educația outdoor poate fi integrată cu succes și în
cadrul educației formale. Cadrul didactic poate organiza activități de învățare în cadrul domeniului limbă
și comunicare, pornind de la o poveste sau lectură după imagini derulată anterior, solicitând limbajul și
comunicarea preșcolarilor în identificarea unor elemente din natură, descrierea lor ș.a.
141
Copiii pot desfășura o varietate de activități în cadrul domeniului știință - pot selecta/ordona/grupa
obiecte din natură, pietre, frunze, flori, etc, după anumite criterii; pot picta în mijlocul naturii, realiza
colaje, afișe, postere cu materiale din natură; pot derula concursuri muzicale, sportive, etc. Aceste tipuri
de activități cresc familiarizarea copiilor cu mediul natural și dezvoltă abilități sociale importante.
Preșcolarii interacționează, comunică, schimbă opinii, își sporesc încrederea în forțele proprii, sunt
entuziasmați și încântați să se joace în mijlocul naturii împreună cu ceilalți colegi, se dezvoltă armonios
din punct de vedere cognitiv, fizic și socio-atitudinal.
Bibliografie:
1. Glava Adina, Glava Cătălin, 2002, Introducere în pedagogia preşcolară, Editura Dacia, Cluj
Napoca;
2. Ionescu Miron, Radu Ioan, 2019, Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj Napoca.
142
ROLUL ACTIVITATILOR EXTRASCOLARE IN PROCESUL
EDUCATIONAL
PROF. ANTON ANILENA

LICEUL CU PROGRAM SPORTIV BRAILA
inițiativei. Activitățile extrașcolare sunt foarte importante pentru dezvoltarea armonioasă a copilului.
Studiile de specialitate susțin că acesta ajută elevii la formarea unei atitudini pozitive față de învățare,
aceștia au performanțe școlare mai ridicate, li se formează abilități practice diversificate, dar și strategii
stimei de sine, iar sentimentul de împlinire este mult mai ridicat. Activitățile extrașcolare se referă la
acele activități realizate în afara mediului școlar, în afara instituției de învățământ, cu participarea clasei, a
mai multor clase de elevi sau a mai multor instituții de învățământ. Este cunoscut faptul că activitățile
extrașcolare generează capital social și uman, constituie un mediu formator mai atractiv, în afara
contextului instituțional. Participarea elevilor la astfel de activități îi ajută să se înțeleagă pe ei înșiși prin
observarea și interpretarea propriului comportament în comparație cu al celorlalți.
etc. Iată câteva caracteristici de bază ale activităților extrașcolare. Este cunoscut faptul că activitățile
observarea și interpretarea propriului comportament în comparație cu al celorlalți. O altă particularitate a
activităților extrașcolare, de o reală importanță, o constituie legătura acestora cu partea practică. Aplicarea
cunoștințelor în cadrul activităților extrașcolare are valoarea unui exercițiu de dezvoltare a aptitudinilor
elevilor. Important în derularea acestor activități este faptul că elevii pot fi antrenați atât în inițiere și
organizare, cât și în modul de desfășurare a acestora. Condiția primordială pentru receptarea corectă și
coerentă a mesajului o reprezintă demersul adoptat de cadrul didactic, metodele, procedeele, modul și
modalitățile utilizate, precum și cadrul în care se desfășoară procesul. Modelarea, formarea, educarea cer
timp și dăruire. Complexitatea finalităților educaționale impune îmbinarea activităților școlare cu cele
extrașcolare. Scopul activităților extrașcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, cultivarea
interesului pentru acțiuni socio-culturale, facilitarea integrării în mediul școlar, valorificarea talentelor
personale și corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Prin aceste activități li se oferă elevilor un
alt mod de însușire a unor trăiri, valențe pozitive ale vieții, valori morale și nu numai.
Pedagogul C.Cucoș consideră că, între activitatea desfăşurată de către elevi în cadrul lecţiilor şi
activitatea desfăşurată de ei în afara clasei şi a şcolii, există deosebiri din punct de vedere al conţinutului
şi al formelor de organizare:
1. Activitatea în afara clasei şi extraşcolară are un conţinut deosebit de activitatea în cadrul lecţiilor.
Desfăşurarea lecţiilor şi volumul cunoştinţelor predate sunt determinate de curriculumul la disciplină, în
timp ce conţinutul şi desfăşurarea activităţilorîn afara clasei au conţinut flexibil. şi foarte variat,
cuprinzând cunoştinţe din domeniul artei, ştiinţei, tehnicii, sportului. Totuşi nici conţinutul acestor
activităţi nu se stabileşte în mod întâmplător, ci pe baza anumitor principi.
2. Încadrarea elevilor în diferite forme ale activităţii în afara clasei şi extraşcolare se face pe baza
liberei alegeri, sub îndrumarea cadrelor didactice, care îi pot sugera fiecărui copil ce formă de activitate
este mai potrivită pentru interesele şi înclinaţiile lui.
143
3. Durata activităţilor în afara clasei şi extraşcolare variază. O lecţie are durata fixă de 45 de minute,
iar activitățile în afara clasei sau extraşcolare durează de la o jumătate de oră până la două ore.
4. Verificarea, aprecierea şi evidenţa rezultatelor activităţii în afara clasei şi extraşcolare au forme
specifice. Verificarea are caracter practic. Spre deosebire de aprecierea făcută în cadrul orelor prin
intermediul notelor, ceea ce a făcut elevul în afara orelor de clasă se concretizează prin intermediul
calificativelor slab, bine, foarte bine.
5. Activitatea în afara clasei şi extraşcolară este propice pentru manifestarea spiritului de
independenţă şi a iniţiativei elevilor.
6. O altă particularitate a activităţii extraşcolare o constituie legătura ei cu practica. Aplicarea
cunoştinţelor în cadrul activităţilor extraşcolare are şi valoarea unui exerciţiu de dezvoltare a aptitudinilor
elevilor. În concluzie, putem menționa că activităţile extraşcolare generează relaţii de prietenie şi ajutor
Bibliografie:
2. Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, Cluj-Napoca 2007
3. Ionescu M.; Chiş V. – Mijloace de învăţământşiintegrareaacestoraînactivităţile de
instruireşiautoinstruire, Editura PresaUniversitarăClujeană, Cluj-Napoca, 2001
4. Lazăr V., Cărăşel A., Psihopedagogiaactivităţilorextracurriculare, Ed. Arves, Craiova, 2007.
Bibliografie:
144
PROF. IONICA ANTON, ȘCOALA GIMNAZIALĂ,,TRAIAN SĂVULESCU”

IZVOARELE,PRAHOVA
,,A instrui pe tineri cum se cuvine, nu constă în a le vârî în cap mulțime de cuvinte, fraze, expresiuni
și opiniuni din diferiți autori, ci a le deschide calea cum să priceapă lucrurile.”
(John Amos Comenius)
În şcoala contemporană, o educaţie eficientă, depinde pe de o parte de gradul în care se pregăteşte

copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine, iar pe de alta parte şi de măsura în care reuşeşte să pună
bazele formării personalităţii acestuia. În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub
aspect fizic şi socio-afectiv, pentru o integrare socială cât mai uşoară. Complexitatea finalităţilor
educaţionale impune îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare, adică acea activitate
realizată dincolo de procesul de învăţământ, care îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea
personalităţii. Dezvoltarea personalității elevilor este preocupare a cadrelor didactice în scopul modelării
întregii activități psihice a elevilor și a conduitei acestora conform cerințelor societății în care trăiesc.
Activitățile extrașcolare sunt activități complementare activității de învățare realizate în clasă,

urmăresc lărgirea și adâncirea informației, cultivă interesul pentru diferite ramuri ale științei, atrag
individul la viața socială, la folosirea timpului liber într-un mod plăcut, contribuind la formarea
personalității. Ele sunt importante și utile determinându-l pe elev să devină mai responsabil și pregătindu-
l astfel pentru viitor; îl ajuta să întâlnească oameni noi, cu experiențe diferite și să-și facă noi prieteni, să
socializeze. În cadrul activităţilor extracurriculare, cu o deosebită influenţă formativă sunt incluse toate
formele de acţiuni care se realizează în afara programului propriu zis: plimbări, ieşiri în natură, excursii,
tabere, serbări cu diferite ocazii, concursuri între grupele aceleiaşi grădiniţe sau între grădiniţe,
parteneriate şcolare pe diferite teme, etc. Modelarea, formarea şi educaţia omului cere timp şi dăruire. În
şcoala contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea
la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii copiilor.„Lăsaţi
copilul să vadă, să audă, să descopere, să cadă şi să se ridice şi să se înşele. Nu folosiţi cuvinte când
acţiunea, faptul însuşi sunt posibile.” Pestalozzi

Având un caracter atractiv, şcolarii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire şi
copiilor, dar să îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase. Activităţile extraşcolare aduc
o contribuţie însemnată şi la educaţia morală, estetică a copiilor, disciplinându-le acţiunile şi lărgindu-le
145
orizontul artistic. Educaţia prin activităţile extracurriculare urmăreşte identificarea şi cultivarea
corespondenţei optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum şi
stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii
acumulează o serie de cunoştinţe punându-i in contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură.
şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intellectual. „Nu e destul să știi, trebuie
să și aplici, nu e destul să vrei trebuie să și faci”. ( Johann Wolfgangvon Goethe)
Bibliografie:
Cernea, Maria, „Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ”,

în “Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;


146
ACTIVITATILE “DE DUPA ORE”
Prof.inv. primar Antonie Mihai

Scoala Gimnaziala Sat Strejnicu
Jud.Prahova
Sistemul de invatamant are ca principal subsistem procesul de invatamant,care generic se poate

defini ca:activitatea instructiv-educativa complexa,desfasurata in mod organizat si sistematic de elevi si
profesori in scoala,prin care elevii dobandesc un sistem de cunostine, priceperi, deprinderi capacitati,
competente, achizitii intelectuale si motrice, prin care isi formeaza conceptia despre lume, convingerile
morale, trasaturile de caracter, precum si aptitudinile de cunoastere,cercetare si creatie.
“Sa nu-i educam pe copiii nostri pentru lumea de azi.Aceasta lume nu va mai exista cand ei vor fi
mari si nimic nu ne permite sa stim cum va fi lumea lor.Atunci sa-i invatam sa se dapteze”
(Maria Montessori-Descoperirea copilului).
Educatia curriculara,foarte importanta dealtfel,realizata prin procesul de invatamant,nu epuizeaza
sfera influentelor formative exercitate asupra elevului.Timpul liber al copilului ramane cadrul larg in care
viata capata alte aspecte decat cele din procesul de invatare scolara.In acest cadru,nu-merosi alti factori
actioneaza pozitiv asupra dezvoltarii elevilor. Activităţile extraşcolare vin în completarea procesului de
învăţământ şi contribuie la descoperirea şi dezvoltarea aptitudinilor elevilor în diverse domenii artistice.
Procesul dezvoltării tinerei generaţii nu poate fi redus numai la activitatea instructiv-educativă care se
desfăşoară în cadrul lecţiilor. În acest scop se folosesc şi alte forme de activitate, cum ar fi: cercurile
organizate la diferite obiecte, vizitele la muzee, expozitii,monumente si locuri istorice,case memoriale,
performanţelor. . I. Nicola consideră că „Activitatea extraşcolară oferă independenţă mai mare elevilor şi
asigură o posibilitate de varietăţi pentru manifestările disciplinare, ele presupun respectarea unei game
variate de norme disciplinare” [5, p. 288]
.Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în
Activităţile extraşcolare au unele particularităţi prin care se deosebesc de activităţile şcolare.Di-
ferentele se refera la:continut,durata,metode,forme de organizare. Elevii au libertatea de a alege
continuturile care sunt in deplina armonie si concordanta cu dorintele si nazuintele elevilor.Astfel aceste
activitati stimuleaza valori,aptitudini si dezvolta vocatia,talentul,incurajeaza competitia,asumarea de
responsabilitati,comunicarea.Toate acestea duc la formarea unor personalitati complexe si complete.
Având cel mai larg caracter interdisciplinar, activităţile extraşcolare pot îmbrăca diferite forme. Prin
activităţile la care participă, elevii îşi însuşesc cunoştinţe în domeniul ştiinţei, tehnicii, literaturii și artei.
Participând la acţiuni cu caracter artistic, la manifestări cultural-artistice, vizionând spectacole de teatru şi
film , elevii îşi cultivă dragostea pentru frumos. . Excursiile şi vizitele sunt acţiuni cu caracter de masă
organizate în scopul îmbogăţirii experienţei de viaţă a elevilor. Vizitarea unui muzeu, unei expoziţii, a
unui atelier al meșterului popular sau artist plastic poate fi o situaţie de învăţare cu scop cultural-artistic.
Cercurile sunt un important mijloc de lărgire a orizontului cultural și ştiinţific al elevilor şi de dezvoltare a
interesului lor pentru artă. În general, cercurile cuprind un număr mic de elevi, înscrierea făcându-se în
funcţie de interesul pe care-l manifestă elevii pentru o anumită disciplină. Activităţile extraşcolare cer o
bună pregătire metodologică din partea profesorilor. Este necesar să se creeze o atmosferă deosebit de
favorabilă pentru instruire şi educaţie, să se ofere posibilitatea de completare şi de aprofundare a
cunoştinţelor şi abilităţilor obţinute la lecţii, să fie create condiţii de formare a personalităţii în spiritul
culturii naţionale. Este necesar să se îmbine în mod util şi plăcut timpul în afara orarului şcolar al elevilor,
odihna activă să fie marcată de certitudinea utilităţii, organizării plăcute a timpului liber într-un mediu
firesc.
147
bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar.. Copiii se
autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi
responsabilităţi. Dascălul are, prin acest tip de activitate posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i
dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal - pregătirea
copilului pentru viaţă. Realizarea acestor obiective depinde în primul rând de educator, de talentul său, de
Bibliografie
2. Gârboveanu, M., Creativitatea elevilor în procesul de învăţământ, Bucureşti, Litera Internaţional,
1981.
3. Iucu, R., Instruire extraşcolară. Perspective teoretice şi aplicative, Iaşi, Polirom, 2001.
4. Lisievici, P. ş.a., Pedagogie. Concepte, metode şi tehnici esenţiale, Bucureşti, Editura Fundaţiei
România de Mâine, 2005. 5. Nicola, I., Tratat de pedagogie școlară, București, Aramis, 2000.
148
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE ÎN DEZVOLTAREA
PERSONALITĂŢII ELEVULUI
Prof. Simona ANTILA

De la cea mai fragedă vârstă omul se simte atras de tot ce este în preajma lui,de casa,de satul sau
oraşul în care locuieşte. Între el şi acest mic univers se naşte o legătură tainică, plină de o puternică
încărcătură emoţională,care nu este altceva decât embrionul aprinselor simţăminte de mai târziu , ale
iubirii de păstrarea tradiţiilor poporului nostru. Astfel cunoaşterea spontană,mai întâi a mediului
înconjurător, reprezintă punctul de pornire al unui şir întreg de acţiuni conştiente care vor duce, cu timpul
la consolidarea sentimentului de dragoste faţă de patrie. De aceea prin intermediul activităţilor care se
organizează în vederea cunoaşterii ţinutului natal, precum şi cu ajutorul unor relicve istorice locale se
creează momente deosebit de emoţionante pentru elevi, care pot fi valorificate temeinic din punct de
vedere educativ. Educaţia elevilor în spiritul patriotic constituie o preocupare permanentă a cadrelor
didactice. Sentimentul patriotic nu este înnăscut, ci se dezvoltă în procesul educaţiei elevilor. Şcolii îi
revine sarcina organizării procesului de educaţie patriotică a elevilor,inserând în conştiinţa lor sentimentul
de dragoste faţă de patrie, acest sentiment prezentând anumite particularităţi specifice perioadelor de
vârstă. Sentimentul mândriei naţionale trebuie cultivat la elevi încă din primele clase, cadrele didactice
arătându-le măreţia luptelor duse de strămoşi pentru apărarea libertăţii poporului împotriva cotropitorilor,
frumuseţea limbii române, frumuseţile şi bogăţiile patriei. Fiecare dintre aceste activităţi contribuie, în
funcţie de conţinutul ei, la formarea conştiinţei şi conduitei patriotice a elevilor. Rezultatele pe care le
obţin la aceste activităţi generează în sufletul elevilor sentimente complexe:de bucurie, de dragoste faţă de
patrie şi de admiraţie faţă de figurile măreţe ale istoriei noastre.
Modernizarea şi perfecţionarea procesului instructiv-educativ impun imbinarea activităţii şcolare cu
îşi poate afirma spiritul novator, creativitatea didactică. Activităţile extracurriculare sunt activităţi
complementare activităţii de învăţare realizată la clasă, urmăresc lărgirea şi adâncirea informaţiei, cultivă
interesul pentru diferite ramuri ale ştiinţei, atrag individul la viaţa socială, la folosirea timpului liber într-
un mod plăcut şi util, orientează elevii către activităţi utile care să întregească educaţia şcolară,
contribuind la formarea personalităţii. De aceea şcoala trebuie să fie deschisă spre acest tip de activitate
care îmbracă cele mai variate forme. Realizarea acestor activităţi presupune alegerea din timp a
materialului de către cadrul didactic, abordarea creatoare a temelor de către acesta şi, nu în ultimul rând,
măiestrie pedagogică şi dragoste pentru copii. Astfel de activităţi se deosebesc de cele şcolare prin
varietatea formelor şi a conţinutului, prin durata lor, prin metodele folosite, prin utilizarea unei forme
specifice de verificare şi apreciere a rezultatelor şi prin raporturile de colaborare, de apropiere, de
încredere şi de prietenie dintre cadrele didactice şi elevi.
Accepţiunea termenului are un sens foarte larg. În sens restrâns, termenul se referă la toate
manifestările organizate de şcoală, cu obiective educative şi recreative, care se desfăşoară în afara
programului şcolar. Pot fi şi activităţi extraşcolare de masă - excursii, concursuri, spectacole, serbări etc.-
sau activităţi extraşcolare în cercuri de elevi. În acest sens, termenul este echivalent cu educaţie
extradidactică. Activităţile extracurriculare se desfăşoară sub forme variate, ca de exemplu: activităţi
artistice, ştiinţifice, activităţi sportive, turistice ş.a.m.d. Astfel de activităţi oferă numeroase prilejuri de
afirmare a elevilor, de dezvoltare a personalităţii acestora, întrucât lumea actuală este stăpânită de
televizor sau de calculator. Activităţile turistice sunt activităţi extracurriculare cu o deosebită valoare
formativă. Ele se pot realiza sub forma plimbărilor, excursiilor sau taberelor.
Astfel de activităţi asigură un contact direct cu obiectele şi fenomenele în condiţii naturale, ceea ce
uşurează procesul formării reprezentărilor despre acestea şi ajută copiii în cadrul activităţilor organizate în
şcoală. Serbarea este o manifestare festivă, cu program complex, prilejuită de sărbătorirea diferitelor
evenimente de însemnătate naţională sau internaţională, de tradiţiile şi obiceiurile statornicite în şcoală.
Serbarea şcolară este o activitate extracurriculară tradiţională, care are mari valenţe educative.
149
Această activitate permite exprimarea activă nu numai a câtorva elevi mai talentaţi într-un domeniu
sau altul, ci a unui număr cât mai mare de elevi, fiecare contribuind, în felul lui, la reuşita comună.
Concursurile sunt forme competiţionale de activitate extraşcolară, organizate pe diferite teme.
Vizionarea spectacolelor, a filmelor, sau a emisiunilor de televizor sunt forme de activitati prin care
elevul nu doar dobândeşte informaţii, ci este stimulat spre activităţi de pictură, dans ş.a.m.d. determinând
astfel şi dezvoltarea creativităţii. Activităţile extraşcolare au o mare valoare educativă întrucât realizarea
lor se face şi din punct de vedere interdisciplinar. Cred ca în orice şcoală cadrele didactice trebuie să
promoveze activităţile extracurriculare, stimulând astfel inventivitatea şi creativitatea elevului.
creativ în cadrul activităţilor extracurriculare. Dar, se vede necesitatea de a modifica destul de mult modul
Şcoala trebuie să stimuleze exprimarea potenţialului creativ al fiecărui copil, să încurajeze
iniţiativele lui, ingeniozitatea şi curiozitatea, să favorizeze stabilirea unor relaţii care să nu exagereze prin
autoritate, să ofere ocazii elevului de a lua singur decizii şi să stimuleze încrederea în sine, într-o
atmosferă de comunicare liberă. Activităţile şcolare chiar dacă urmăresc însuşirea de către elevi a unor
cunoştinţe temeinice, a unor priceperi şi deprinderi, implicând în ansamblu o concepţie ştiinţifică despre
lume şi viaţă şi chiar dacă duc la formarea şi dezvoltarea unei personalităţi creatoare, nu pot răspunde
suficient dorinţei de cunoastere şi de creaţie - însuşiri caracteristice copiilor.
activităţi extracurriculare ce au numeroase valenţe formative. Desfăşurarea activitţăilor şcolare şi
contribuind la formarea personalităţii. De aceea şcoala trebuie să fie deschisă spre acest tip de activitate
care îmbracă cele mai variate forme.
BIBLIOGRAFIE:
1. Cosmovici, Andrei, Iacob, Luminiţa coord., (2008), Psihologie şcolara, Ed.Polirom, Iaşi
2. Manolache, Anghel-coord. general (1979), Dicţionar de pedagogie, Ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti
3. Ştefan, Mircea (2006), Lexicon pedagogic, Ed. Aramis, Bucureşti
150
Apope Carmen
Scoala Gimnazial nr. 10 Botosani
Menirea educaţiei este aceea "de a înălţa pe culmi mai nobile de viaţă omul, comunitatea etnică şi
umanitatea, prin cultivarea valorilor spiritului" ( Gentile, G., The Reform of Education ).Organizarea
activităţii didactice vizează perfecţionarea corelaţiei profesor-elev, realizabilă de-a lungul timpului în
raport cu evoluţiile înregistrate la nivelul gândirii pedagogice şi în planul instituţiei şcolare.
Schimbările fără precedent din toate domeniile vieții sociale oferă noi conotații problematicii educației în
societatea contemporană. Astfel accentul trece de pe ceea ce înseamnă informativ pe ceea ce este
formativ. Ca urmare a acestui lucru activitățiile extrașcolare,o educație realizată dincolo de procesul de
învățământ, are un rol și un loc bine stabilit în ceea ce privește formarea personalității elevilor. Studiile
recente ne demonstrează faptul că educația realizată exclusiv în interior reprezintă un dezavantaj în
dezvoltarea psiho-comportamentală a copiilor.
În cadrul acestor lecţii în natură care se pot desfăşura sub forma unor excursii didactice, elevii
realizează activităţi în care aplică în practică cunoştinţele teoretice şi abilităţile specifice cunoaşterii lumii
vii.
 Vizita intr-o rezervatie dentrologică
Excursiile formează şi dezvoltă la elevi priceperea de a face unele
observaţii în natură, deprinderea de a admira şi conserva frumuseţile
biodiversității, interesul pentru munca de cercetare.
Excursia contribuie la lărgirea cunoştinţelor teoretice, întregeşte
efectul instructiv educativ al activităţii didactice, realizând în acest mod,
legătura dintre teorie şi practică.
În cadrul excursiilor se poate realiza verificarea şi evaluarea
performanţelor elevilor , aplicarea cunoştinţelor teoretice ale acestora,
dezvoltarea capacităţilor intelectuale şi consolidarea deprinderilor motrice
însuşite anterior, în vederea dobândirii altor capacităţi.
Excursiile sprijină formarea şi consolidarea spiritului de muncă în colectiv, contribuie la stabilirea
legăturilor de prietenie.Excursiile reprezintă un prilej de recreare şi călire a organismului, elevii
convingându-se că ele reprezintă unele dintre cele mai potrivite căi pentru remedierea efectelor
sedentarismului.
Un rol esenţial îl au excursiile şcolare în dezvoltarea psio-fizică a elevilor şi în formarea simţului
estetic. Itinerariile lungi, prin multitudinea obiectivelor văzute, creează respectul şi stima pentru făuritorii
lor.
Cadrul didactic are în excursie numeroase posibilităţi de a traduce în viaţă sarcinile procesului
instructiv-educativ.Datorită faptului că este poate mai apropiat de elev decat in şcoala, reuşeşte să-l
cunoască mai bine în toate manifestările lui şi, ca atare, să poată realiza mai fructuos sarcinile educaţiei
morale
.Excursia şi drumeția mai contribuie intr-o largă măsură şi la educaţia estetică a elevilor,constituie
un prilej de stimulare a creaţiei artistice,de cunoaştere a artei populare etc.
Pădurea Tudora este Rezervaţie dendrologică, cu o suprafaţă de 124,70 ha situată la 35 km sud de
oraşul Botoşani, în stânga Siretului şi la 6 km est de comuna Tudora, în raza Ocolului Silvic Mihai
Eminescu. Această rezervaţie reprezintă pâlcuri de tisă ( Taxus bacata), monument al naturii din ţara
noastră. Zona strict protejată unde vegetează arboretul de tisa se întinde între Pârâul Racului şi Pârâul
Tisa, în masivul păduros Dealu Mare care atinge altitudinea de 587 m.
În rezervaţia de la Tudora, îndeosebi pe valea, pârâului Tisa şi Racului sunt destul de frecvente
alunecările de teren care se datorează alternanţei gresiilor cu marnele argiloase, motiv pentru care este
necesară întreprinderea unor acţiuni de consolidare a terenului.
151
 Activități de voluntariat
Activitățile de voluntariat pentru tineri sunt cele mai eficiente metode
pentru ca tineri să pornească pe calea potrivită în ceea ce privește cariera,
precum și o opțiune la îndemână pentru tinerii care doresc să se implice activ în
rezolvarea diferitelor probleme sociale.
Prin intermediul voluntariatului tinerii își dezvoltă abilități de viață,
socializează, comunică și creează relații. Există de asemenea și beneficii
psihologice pozitive pentru tinerii care se implică în activități de voluntariat. Un
simț al apartenenței la grupul de voluntari, creșterea încrederii în sine, a stimei
de sine, pot fi câteva din beneficiile sănătății mintale pe care tinerii le pot obține
în activitatea de voluntariat.
O activitate comună desfășurată la COMPLEXUL DE CASE DE TIP FAMILIAL SF. MINA din
Botoșani în care elevii au avut privilegiul de a oferi o bucurie unor copii mai puțin norocoși, dar la fel
de frumoși. Bucuria colindului, dar si a darurilor oferite ia îmbogățit sufletește atât pe beneficiari, dar
în mod deosebit pe cei care oferă.
 Activități de antreprenoriat
Sprijinirea antreprenorialului nu a fost niciodată mai importantă ca acum. Consolidarea educației
antreprenoriale în școli, instituții de învățământ profesional și universități va avea un impact pozitiv
asupra caracterului dinamic al antreprenorialului în cadrul economiilor noastre. Într-adevăr, pe lângă
contribuția adusă la crearea întreprinderilor sociale și la înființarea de noi întreprinderi, educația
antreprenorială îi va ajuta pe tineri să își dezvolte capacitatea de inserție profesională și să manifeste un
spirit „intraprenorial” mai accentuat în activitatea lor din cadrul organizațiilor existente, la nivelul
sectoarelor social, public și privat. Așadar, investiția în educația antreprenorială este una dintre cele mai
rentabile investiții pe care o poate face Europa: cercetările arată că elevii și studenții participanți au șanse
de 3 până la 6 ori mai mari de a-și deschide o afacere ulterior, într-un anumit moment al vieții, comparativ
cu cei care nu beneficiază de educație antreprenorială. Antreprenoriatul înseamnă leadership, chiar dacă,
la început, trebuie să îți sufleci mânicile și să te implici. Da este important să educăm elevii, încă din
școală , în realizarea unor activități de acest tip.
 Activități ecologice
Pornind de la un proverb chinezesc care spune dacă faceți planuri
pentru un an, însămânțați pământul, dacă faceți planuri pentru zece ani,
plantați un copac, dacă faceți planuri pentru o viață, educați o generație,
ajungem la concluzia că educația ecologică nu trebuie să fie un ”trend”
actual, ci trebuie să fie inclusă în temelia ”celor 7 ani de acasă”. In acest
sens trebuie să acționăm prin metoda pașilor mărunți spre obiectivele
educației ecologice: furnizarea de informații privind starea și problemele
mediului înconjurător, dezvoltarea unor deprinderi prin acțiuni de ecologizare și conștientizarea faptului
că este importantă rezolvarea cauzelor unei situații și nu a efectelor acestora. „Jucându-ne”, învățăm unii
de la alți. O simplă cutie cu creioane confecționată din deșeuri reciclabile de către elevii clasei a VI-a
poate constitui o oportunitate de exploatare minții cât și a sufletului elevului. Sesiunile de discuții
deschise și activitățile practice sunt cele mai eficiente metode de învățare ale problemelor mediului, cum
ar fi defrișarea pădurilor cu toate consecințele sale asupra plantelor și animalelor din ecosistemele de
pădure. Activitatea de creație a cutiei a fost urmată de ”dăruirea” acesteia împreună cu un bagaj
informatic și emoțional celor mai mici ecologi din grupa mare.
152
Prof. psihopedagogie specială, Apostol Andreea

Şcoala Gimnazială Specială ,,Sf. Mina” Craiova
Educația este un tip particular de acțiune umană, o intervenție sau direcționare, o categorie
fundamentală a pedagogiei. Platon definea educația ca fiind „arta de a forma bunele deprinderi sau de a
dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun de ele”.
Asupra individului se exercită o multitudine de acţiuni şi influenţe educaţionale de-a lungul vieţii.
Specialiştii le-au sistematizat în trei tipuri de realizare a pregătirii pentru viaţă: educaţia formală (școlară),
nonformală (extrașcolară), informală (cunoştinţele pe care individual le preia zi de zi: în familie, cu
prietenii, pe stradă, în mass-media). Educaţia nonformală îşi are începuturile încă din timpul fondării
educaţiei și conţine majoritatea influenţelor educative care au loc în afara clasei, fiind activităţi
extrașcolare sau activităţi opţionale. Are un caracter mai puţin formal, dar cu acelaşi rezultat formativ.
Acţiunile educative plasate în cadrul acestui tip de educaţie sunt flexibile şi vin în întâmpinarea diferitelor
interese, în mod particular pentru fiecare persoană.
Beneficiile activităţilor extracurriculare
1. Rezultate şcolare îmbunătăţite
Uneori activităţile extrașcolare pot ocupa prea mult timp din munca școlară, afectând astfel notele.
Cu toate acestea, activitățile extracurriculare îți pot îmbunătăți de fapt notele și perspectivele asupra școlii
în general. Activităţile desfăşurate cu pasiune cresc funcția creierului, capacitatea de concentrare, de
gestionare a timpului liber, toate contribuind la note superioare.
2. Explorarea intereselor și crearea unor perspective mai ample
Participarea la activităţi extracurriculare, oferă posibilitatea elevilor să-şi exploreze o serie de
interese și pasiuni pe care altfel nu le-ar fi descoperit. În plus, diversificarea intereselor extinde ulterior
viziunea asupra lumii.
3. Stima de sine mai mare
Atunci când elevii obţin rezultate foarte bune în activități de care sunt pasionați, se va observa o
îmbunătăţire a stimei de sine. De exemplu, să zicem că un elev este foarte bun la matematică, iar
profesorul îl încurajează să se implice în competiții. Se alătură echipei școlii și începe antrenamentul
pentru olimpiada națională de matematică. În timpul procesului, elevul îşi dă seama cât de distractivă
poate fi matematica și cât de talentat este de fapt, ceea ce îi conferă încredere în sine.
Munca din greu și stăpânirea noilor abilități într-un cadru distractiv, relaxat și uneori competitiv le
permite elevilor să aibă succes fără presiunea de a obține o notă bună. În plus, odată ce va creşte
încrederea în sine, va fi mai deschis să îşi asume riscuri în toate aspectele vieţii.
4. Oportunități sociale
O metodă foarte uşoară ca elevii să poată socializa şi să-şi facă prieteni este prin activități
extracurriculare. Fiecare activitate extracurriculară în care elevul se implică îi oferă o altă oportunitate de
a-ți extinde rețeaua de socializare. De exemplu, dacă un copil are prieteni care fac serviciu comunitar la
școală, ar putea decide să înceapă împreună cu aceştia un club de voluntari cu un impact real în
comunitate.
5. Pauze productive
Activitățile extracurriculare oferă ceva distractiv de făcut, în afară de școală. Oferă, de asemenea,
șansa de a explora pasiunile, de a descoperi lucruri care vă pot interesa dincolo de mediul şcolar. Pauzele
sunt necesare.
153
6. Aptitudini esențiale de viață
Pe lângă toate beneficiile activităților extracurriculare despre care am vorbit deja, unul dintre cele
mai mari avantaje pe care le oferă activitățile extracurriculare sunt abilitățile „din lumea reală”. Aceste
abilități includ: stabilirea obiectivelor, lucru in echipa, gestionare a timpului, prioritizare, rezolvarea
problemelor, gândire analitica, conducere, vorbitul în public.
7. Studii universitare
Este aproape imposibil să intri în vreo universitate din altă ţară fără activități extracurriculare. Dacă
doriți să faceți studii superioare în chimie, o universitate din Marea Britanie este mai probabil să accepte
un elev care s-a alăturat unui club de chimie, a luat cursuri suplimentare de chimie la universitatea locală
și a realizat voluntariat într-un laborator. Rolul activităţilor extracurriculare constă în dezvoltarea unor
aptitudini speciale, antrenarea elevilor în proiecte cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea
interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea integrării în mediul şcolar, fructificarea talentelor
personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudini caracteriale. Deși probabil mulţi elevi participă deja la
activități în afara școlii, aceştia trebuie să-şi acorde timp pentru a se gândi la beneficiile activităților
extracurriculare și maximizarea pasiunile. Lecțiile învăţate de la participarea la activități extracurriculare
semnificative vor ajuta în toate aspectele, de la obținerea unui loc de muncă, la aplicarea la universități de
peste mări şi chiar la crearea unui stil de viaţă propriu.
BIBLIOGRAFIE:
1.Ţîru, C. Maria, Pedagogia activităţilor extracurriculare- Suport de curs, Cluj-Napoca 2007;
2.Lazăr, V., Cărăşel, A., Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Editura Arves, Craiova,
2007;
3.https://www.crimsoneducation.org/kr/blog/extracurriculars/benefits-of-extracurricular-activities/;
4.https://ro.wikipedia.org/wiki/Educa%C8%9Bie
154
ACTIVITĂȚILE EXTRAȘCOLARE ȘI IMPORTANȚA LOR
APOSTOL IULIANA - ANDREEA

Ce abilități dezvoltă activitățile extrașcolare
Activitățile extrașcolare au rolul de a dezvolta competențele sociale, lucrul în echipă, colaborarea și
comunicarea în rândul copiilor, integrarea în grup, spiritul de inițiativă, toleranța față de ideile celorlalți,
deprinderea de a-și susține cu argumente punctul de vedere și de a critica constructiv – toate fiind atribute
necesare oricărui om pentru reușita în viață. De aceea, activitățile extrașcolare îl ajută pe copil să
dobândească aptitudini necesare pentru a se descurca în cele mai variate situații de viață. Cele mai plăcute
activități extrașcolare pentru copii sunt serbările cu tematică diversă, expozițiile cu lucrări realizate chiar
de ei, vizitele la zoo, la grădina botanică, la muzee, excursii tematice, concursuri școlare, carnaval,
întreceri sportive, activități de plantare și îngrijire a spațiului verde. Indiferent de ocazia cu care
desfășurăm aceste activități, ele au rolul de a-i pregăti pe copii pentru viață:
‐ o plimbare în parc îl face să înțeleagă importanța unui mediu curat, nepoluat;

‐ o plimbare la Grădina zoologică îi arată modul în care trebuie să ne comportăm cu
animalele, chiar dacă ele sunt în captivitate;
‐ comemorarea anumitor evenimente din viața poporului ne face să nu uităm tradiția, istoria,
rădăcinile;
‐ activitățile de ecologizare precum și cele de voluntariat (de diferite forme) pot trezi în copil
sentimentul ajutorării aproapelui;
Activitățile extrașcolare sunt la fel de importante ca orele de curs. În timpul acestor activități copiii
sunt mai relaxați, se aproprie mai mult din punct de vedere emoțional cu profesorii. În astfel de momente,
ei sunt deschiși la tot ce este nou și învață mult mai ușor, din experiențe practice, noțiuni care altfel li s-ar
putea părea mai greu de înțeles. Cred că aceste motive au determinat debutul Programului Național
”Școala altfel”, acea perioadă de 5 zile consecutive din timpul anului școlar când elevii pot desfășura
astfel de activități.
155
„Şcoala Altfel”:
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE ȊN EDUCAŢIA COPIILOR
Apostol Nicoleta Petronela,

Liceul de Arte „Regina Maria”, Alba Iulia, jud. Alba
Activităţile extraşcolare se desfăşoară pe ȋntreaga perioadă a anului şcolar, dar Programul „Şcoala
Altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun” implică o varietate de activităţi extracurriculare derulate pe
perioada unei săptămȃni, lucru care facilitează conturarea unei priviri de ansamblu asupra rolului
domeniului extracurricular ȋn educaţia copiilor. Avantajele acestui program se referă la dobȃndirea unor
capacităţi de rezolvare a unor probleme generale de viaţă şi la lărgirea orizontului de cunoaştere şi de
comunicare interpersonală. Dezavantajele ar fi legate de lipsa unei organizări adecvate, precum şi a
asigurării unei diversificări pentru fiecare clasă de elevi.
Care ar putea fi sferele de influenţă a activităţilor extracurriculare ȋn educaţia copiilor?

Un prim aspect pe care ȋl considerăm a juca un rol cheie ȋn influenţa exercitată asupra elevilor ar fi
confruntarea elevilor cu nişte situaţii concrete de viaţă ȋn cadrul cărora să fie ȋmplicaţi ȋn discutarea
elementelor pozitive şi a celor negative, ȋn analiza situaţiilor de tipul cauză-efect, ȋn luarea unor decizii ȋn
cadrul unei echipe ȋn vederea finalizării unor sarcini de lucru, ȋn planificarea unor acţiuni şi ȋn găsirea
unor soluţii la probleme date, ȋn analiza critică a unor cazuri care necesită o soluţionare, ȋn colaborarea cu
alţi membri cu scopul de a atinge obiectivele date etc. Aceste situaţii concrete joacă rolul unui declanşator
al abilităţilor şi competenţele elevilor, ajutȃnd astfel, dacă nu la descoperirea talentelor ascunse, atunci cu
siguranţă la o mai bună ȋnţelegere de sine a capacităţilor şi posibilităţilor fiecăruia.
De cele mai multe ori situaţiile concrete de viaţă au reflectat modul nostru de a fi ȋn cel mai onest
mod. Tocmai de aceea considerăm aceste activităţi extraşcolare modalităţi de ȋntȃlnire a elevilor cu ei
ȋnşişi ȋn vederea dobȃndirii unei ȋnţelegeri mai vaste şi mai clare asupra propriei personalităţi – care acum
este pe drumul ȋntrebărilor, al descoperirilor şi al formării. Este posibil ca activităţile şcolare obişnuite să
nu-i ajute pe cei mai mulţi să se descopere pe sine, pe cȃnd aceste activităţi extraşcolare, prin specificul
lor, oferă o anume libertate de exprimare, de implicare, de abordare şi de stabilire de căi de comunicare,
fapt care ȋnlesneşte participarea activă ȋn desfăşurarea lor. Educaţia cu adevărat ȋnsemnată se obţine
atunci cȃnd educabilul se cunoaşte pe sine şi poate să ȋnainteze pe calea cunoaşterii ȋn strȃnsă legătură cu
abilităţile şi competenţele achiziţionate pȃnă la acel moment. Prin urmare, activităţile extraşcolare ȋi
conduc pe copii spre o ȋnţelegere de sine temeinică atȃta timp cȃt aceştia au deschidere spre observarea
propriului comportament ȋn diverse situaţii, precum şi voinţa de a se analiza şi de a accepta şi plusurile şi
minusurile care se ivesc pe parcurs.
O altă influenţă a acestor activităţi asupra educaţiei copiilor se regăseşte ȋn provocarea pe care o
lansează elevilor de a accesa ȋntregul bagaj de cunoştinţe ȋn vederea ȋndeplinirii unei sarcini de lucru
(de ex. găsirea unei modalităţi de ȋntoarcere la hotelul unde este cazat a unui adolescent care s-a pierdut ȋn
Londra, bateria telefonului i s-a terminat, nu ştie nici un număr de telefon din memorie etc.) sau ȋn
atingerea unui scop dat (de ex. realizarea unei construcţii folosind doar materialele date şi un timp de
lucru limitat). Ȋn acest caz elevii lucrează pe echipe şi fiecare membru poate contribui la succesul echipei
sale prin ideile cu care vine, dar mai ales prin legăturile pe care le poate face ȋn aşa fel ȋncȃt fiecare
informaţie sau perspectivă discutată să poată fi ȋncadrată ȋn soluţia finală sau ȋn produsul solicitat. Aceste
ateliere de lucru dezvoltă o serie de abilităţi de comunicare, de interacţiune socială, de negociere a
propunerilor, de colaborare, de ascultare activă, de punere ȋn practică a ceea ce se discută, de gestionare a
timpului, de analiză şi selecţie, de adaptare din mers la calea de urmat etc.
Aspectele menţionate mai sus facilitează trecerea spre un alt element decisiv ȋn conturarea educaţiei
copiilor, şi anume ascultarea activă. Nu este un termen nou. Mulţi dintre noi l-am ȋntȃlnit, poate chiar
dezbătut de cȃteva ori, dar cȃţi dintre noi am sesizat modul ȋn care această ascultare lucrează ȋn situaţiile
concrete de viaţă? Dacă nu am reuşit să facem acest lucru ȋn viaţa personală, implicarea ȋn activităţile
extracurriculare ne-a adus faţă ȋn faţă cu această temă. Cum anume? Activităţile extraşcolare presupun un
alt cadru general de derulare, unul ȋn care elevii au mai multă libertate de exprimare, dar au ȋn acelaşi
timp şi mai multă responsabilitate pentru ȋndeplinirea unui ţel. De obicei aceste activităţi presupun
participarea ȋn grupuri sau echipe, fapt care necesită automat comunicare şi colaborare ȋntre membri.
156
Un exemplu de asemenea activitate este realizarea unui afiş (ȋn limba engleză fiind disciplina pe
care o predau) pentru un film care a fost vizionat anterior. Afişul trebuie să includă titlul filmului, anul
apariţiei, regizorul, actorii principali, cȃteva rȃnduri despre film şi alte elemente la alegerea fiecărui grup.
Timpul alocat este de 45 de minute după care urmează expunerea afişelor şi discutarea lor ȋn faţa
celorlalţi.
Ce rol joacă ȋn acest caz ascultarea activă? Nu pare a fi foarte importantă: cineva vine cu o idee,
ceilalţi sunt de acord şi se apucă de lucru. Aceasta este ȋnsă doar etapa de ȋnceput. Pe măsură ce ȋncep să-
şi spună punctele de vedere elevii ȋşi dau seama că, dintr-o dată, au mai multe opţiuni şi ei trebuie să
decidă care e cea mai potrivită. Din acest moment ascultarea activă joacă un rol nemaipomenit. De ce?
Foarte simplu. Daca elevii au acest exerciţiu al ascultării vor fi foarte atenţi la propuneri şi vor observa
utilitatea lor sau dezavantajele lor şi astfel vor face cele mai bune alegeri pentru varianta finală a afişului.
Pe de altă parte, cei care sunt atenţi doar la punctele lor de vedere sau doar la anumiţi membri ai grupului
vor intra ȋn conflict cu aceia pe care nu ȋi ascultă şi astfel vor pierde timp preţios ȋn discuţii ȋn
contradictoriu fără a putea ajunge la un compromis. La finalul activităţii toţi pot observa rezultatul muncii
pe grupe şi vor analiza ce a condus la succesul sau eşecul grupei. Ȋn acest fel toţi participanţii sunt puşi ȋn
situaţia de asculta şi de a vedea ce rol a jucat această ascultare ȋn munca depusă de ei şi ȋn atingerea
obiectivului stabilit.
Cum putem valorifica cel mai bine activităţile extracurriculare?

Activităţile extracurriculare permit ȋmbinarea unor domenii diverse ȋn vederea ȋndeplinirii unor
sarcini de lucru cȃt mai interesante. Sunt nenumărate exemple de asemenea activităţi care pun elevii ȋn
situaţii concrete de viaţă (vizita la un parc dendrologic, la un muzeu, la o cofetărie, la o universitate etc.),
care le solicită cunoştinţe din domenii variate (realizarea unui produs – afiş, clădire, compunere, broşură,
leaflet etc.) şi care ȋncurajează ascultarea activă ȋn vederea atingerii obiectivului propus, precum şi a
dobȃndirii unei cunoaşteri de sine mai temeinică. Toate aceste elemente contribuie la dezvoltarea
ȋncrederii ȋn sine a elevilor lucru care ȋncurajează ȋnvăţarea pe termen lung. Atunci cȃnd descoperă că au
anumite abilităţi (de comunicare, de organizare, de interacţiune, de inventivitate, de asociere de idei etc.)
elevii prind curaj ȋn a aplica aceste capacităţi ȋn procesul extins al ȋnvăţării deoarece au avut ocazia de a
observa beneficiile concrete ȋn cadrul colectivului. Activităţile extraşcolare susţin procesul instructiv-
educativ şi trezesc interesul copiilor pentru cunoaştere ȋn general, dar şi pentru descoperirea de sine, ȋn
particular. Ceea ce ȋnvaţă ȋn cadrul acestor activităţi dobȃndeşte utilitate nu doar la clasă, ci şi ȋn viaţa
zilnică ȋn care capacitatea de a gestiona o conversaţie şi de a veni cu soluţii doar prin ascultare le poate
aduce copiilor aprecierea celorlalţi şi confirmarea că pot dezvolta aceste elemente prin implicare şi muncă
individuală.
Ȋn loc de concluzii…
Educaţia copiilor este baza pe care se construieşte viitorul tuturor, de aceea ȋncercările de a-i ajuta
să descopere care le sunt abilităţile şi capacităţile, care sunt problemele pe care (nu) le pot gestiona
singuri, care sunt ȋnclinaţiile ȋnnăscute şi care este rolul muncii şi al colaborării ȋn dezvoltarea acestora
sunt binevenite, iar activităţile extraşcolare oferă acest cadru propice implementării aspectelor
menţionate, aducȃnd beneficii atȃt pe plan cognitiv, cȃt şi pe plan socio-afectiv.
157
DEZVOLTAREA COMPETENȚELOR ELEVILOR PRIN ACTIVITĂȚI
EXTRACURRICULARE
prof. Aramă Lavinia
Școala Gimnazială „Ion Băncilă”, Brăila
Dobândirea autonomiei de către elevi în procesul de învățare este esențială în formarea acestuia, iar
rolul cadrelor didactice este de a-l ghida în a deveni autonom și de a-i facilita acumularea informațiilor
prin activități și mijloace care se pliază pe tipologia sa de studiu. Teoria inteligențelor multiple se poate
aplica nu doar activităților de predare-învățare, ci și activităților extracurriculare. Prin structura lor
flexibilă și variată, activitățile extracurriculare oferă elevilor posibilitatea de a explora lucruri noi sau de a
sedimenta noțiuni dobândite deja, prin activități specifice tipului de inteligență care îi caracterizează pe
fiecare în parte. Plaja acoperită de tipurile de activități extracurriculare este la fel de vastă ca și imaginația
cadrelor didactice care o concep. Proiectele educaționale reprezintă una dintre alternativele oferite
elevilor în a-și selecta activitățile în funcție de preferințe, înclinații, talent și arie de interes. În perioada
2016 – 2019, am participat cu elevii mei la implementarea unui proiect derulat în parteneriat cu alte școli
din județ, proiectul numit „Călător prin România și Marea Britanie”. Au fost stabilite întruniri ale cadrelor
și elevilor, cu ocazia unor zile importante în contextul cultural britanic și românesc, găzduite prin rotație
de fiecare școală parteneră. Excelent conceput, proiectul a presupus o varietate de activități la care elevii
școlilor implicate s-au putut alătura, în funcție de preferințele tematice. Astfel, s-a participat la concursuri
de realizare de dovleci de Halloween sau de felicitări de Crăciun și de Valentine’s Day; s-au realizat
minunate scenete în limba engleză, fie amuzante și savuroase, fie sobre și pline de emoție și încărcătură
afectivă; s-a organizat o serbare-surpiză pentru mame, de 8 Martie, în care s-au cântat cântece și s-au
recitat poezii; s-au organizat competiții derulate în limba engleză, pe echipaje, pe diverse tematici
(Valentine’s Day, Paște, repere culturale reprezentative pentru cele două țări).
Prin activitățile extracurriculare, elevii învață, de fapt, cum să învețe, cum să „fure” informații
suplimentare din domenii variate, într-un exercițiu anticipat de dezvoltare a competențelor necesare pe
viitor. Obișnuitele vizite la muzee sau vizionări ale unor filme la cinematograf de către colectivul întregii
clase atrage după sine „lecții învățate”. Elevul învață să se deplaseze în grup organizat, atât ca pieton, cât
și ca utilizator al mijloacelor de transport în comun. Este atent la regulile de circulație, le vede puse în
aplicare și se concentrează atât pe sine ca participant la trafic, cât și pe ceilalți. Își dezvoltă deprinderile
de comunicare și socializare, atât în conversațiile cu colegii, cât și în interacțiunile facilitate de activitatea
în sine: cedează respectuos locul într-un mijloc de transport, devine mai curajos în a adresa întrebări
ghidului de la muzeu, explorează exponatele în propriul ritm și în funcție de propriul interes.
La revenirea la școală, astfel de activități facilitează discuții libere care generează păreri, conducând
la dezvoltarea capacității de exprimare, precum și la asumarea libertății de expresie.
158
Săptămâna „Școala Altfel”, inclusă de câțiva ani în structura anului școlar, facilitează elevilor
accesul la o gamă largă de activități extracurriculare. Interesul pentru cultură este stimulat prin vizite la
muzee și vizionări de filme și piese de teatru. Spiritul de antreprenoriat se dezvoltă prin târguri derulate la
nivelul școlii, în care elevii pot comercializa produse realizate chiar de ei: semne de carte, prăjituri,
produse artizanale; banii obținuți din vânzări pot fi donați unor cauze umanitare, deschizând astfel drumul
către activități de voluntariat și stimulare a spiritului civic. Spiritul organizatoric este dezvoltat prin
organizarea de expoziții pe diverse teme, în vreme ce studiul și spiritul competitiv sunt încurajate prin
simpozioane, prezentări și concursuri.
Excursiile tematice contribuie la dezvoltarea psiho-afectivă armonioasă a elevilor, oferindu-le un

bun prilej de socializare și de sudare a colectivului. Implementarea activităților extracurriculare presupune
eforturi sporite ale tuturor actanților. Profesorul investește timp suplimentar, de la conceperea în sine a
activității, până la ghidarea elevilor pe parcursul derulării acesteia și oferirea unui feedback
corespunzător, astfel încât activitatea să se poată transforma într-o nouă resursă de „lecții învățate”.
Elevul depune eforturi de cercetare și realizare a produsului final așteptat și își concentrează atenția
asupra elementelor de noutate, face conexiuni cu noțiunile deja asimilate și se constituie în receptorul
întregului univers al activității extracurriculare. Asigurarea suportului logistic reprezintă, de asemenea, un
efort suplimentar, fie al școlii, prin materialele puse la dispoziție, fie al profesorului care atrage
sponsorizările necesare, fie al părinților (excursii, drumeții, vizionări la teatru, operă, cinematograf).
Toate aceste eforturi au ca numitor comun interesul pentru dezvoltarea competențelor elevului și se
valorifică fructuos în transformarea acestuia într-un adult capabil să acționeze cu succes în societatea
actuală.
159
Arbănașu Nicoleta-Denisa
Grădinița cu PP. Nr. 47 “Pinochio”, Brăila
schimbările fără precedent din toate domeniile vieţii sociale.Accentul trece de pe informativ pe
formativ.Un curriculum unitar nu mai poate răspunde singur diversităţii umane, iar dezideratul educaţiei
permanente tinde să devină o realitate de necontestat. Astfel, fără a nega importanţa educaţiei de tip
curricular, devine tot mai evident faptul că educaţia extracurrriculară, adică cea realizată dincolo de
procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii tinerilor.
“Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista cand ei vor fi
mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi lumea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze.”
(Maria Montessori–”Descoperirea copilului”)”.
de specialitate susțin că acestea ajută elevii la formarea unei atitudini pozitive față de învățare, aceștia au
iar sentimentul de împlinire este mult mai ridicat. Educaţia extracurriculară urmăreşte identificarea şi
cultivarea corespondenţei optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum şi
acumulează o serie de cunoştinţe punându-i în contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură.
Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm școala cu viaţa.
În cadrul acestor activităţi elevii se deprind să folosească surse informaţionale diverse, să întocmească
colecţii, să sistematizeze date, învaţă să înveţe. Prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie
regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copii se autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin acest tip de
activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să
realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al scolii şi al învăţământului primar – pregătirea
copilului pentru viaţă.
Beneficiile activităților extrașcolare:
Implicarea copilului dvs. în activități extracurriculare îi poate învăța abilități de gestionare a

timpului și cum să acorde prioritate diferitelor angajamente. Învățarea acestor abilități va fi utilă pentru
tot restul vieții și va ajuta la gestionarea stresului. Explorarea de noi interese este importantă pentru copii
în ceea ce privește găsirea lucrurilor de care sunt pasionați. Fie că este vorba de învățarea unui instrument,
de a juca un sport sau de a juca într-o piesă. Îmbunătățirile cu aceste hobby-uri pot ajuta la crearea
respectului de sine și a încrederii copilului. A fi implicat într-o activitate care implică obiective și muncă
în echipă poate ajuta la crearea respectului de sine și al încrederii generale a copilului. Permițându-i
copilului să-și construiască încrederea într-un cadru mai relaxat poate ajuta la stăpânirea noilor abilități
mai târziu în viață. Obiectivele sunt extrem de importante în viață și învățarea copiilor să aibă obiective la
o vârstă fragedă poate fi foarte benefică. Stabilirea și obținerea obiectivelor poate îmbunătăți motivația și
încrederea copilului dvs. de-a lungul vieții.
160
Exemple de activitati extraşcolare:
desfăşurarea sa, operele de artă originale, stimulează activitatea de învăţare, întregesc şi desăvârşesc ceea
ce elevii acumulează în cadrul lecţiilor. Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive
sau sportive, stimulează și orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie,
pictură. Excursiile și taberele școlare contribuie la îmbogățirea cunoștințelor copiilor despre frumusețile
țării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii pot
cunoaște realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit și au creat opere de artă.
dezvoltării elevilor. Astfel de activităţi sunt de o reală importanţă intr-o lume dominată de mass media şi
ne referim la televizor , calculator si internet, care nu fac altceva decât să contribuie la transformarea
copiilor noştri in nişte persoane incapabile de a se controla comportamental, emoţional şi mai presus de
toate slabi dezvoltaţi intelectual. Şcoala, oricât de bine ar fi organizată, oricât de bogat ar fi conţinutul
cunoştinţelor pe care le comunicăm elevului, nu poate da satisfacţie setei de investigare şi cutezanţă
creatoare, trăsături specifice copiilor. Ei au nevoie de acţiuni care să le lărgească lumea lor spirituală, să
le împlinească setea de cunoastere, să le ofere prilejuri de a se emoţiona puternic, de a fi în stare să
iscodească singuri pentru a-şi forma convingeri durabile. Implicarea copilului într-o activitate
extracurriculară nu numai că ocupă o parte din timpul lor liber, ci îi învață și abilități valoroase pentru tot
restul vieții. De la gestionarea timpului și a stresului până la munca în echipă și stabilirea obiectivelor,
activitățile pot ajuta copiii în multe feluri. Asigurați-vă că vă implicați copiii în activități extracurriculare,
astfel încât să-și poată descoperi pasiunile!
Bibliografia:
https://www.edufor.ro/documents/revista_nr_4.pdf
https://www.kidsu.ca/benefits-of-extracurricular-activities-for-kids/
161
Profesor învățământ preșcolar Arman Oana-Alexandra

Grădinița cu Program Prelungit, Nr. 13, Bistrița
„Lăsaţi copilul să vadă, să audă, să descopere, să cadă, să se ridice şi să se înşele. Nu folosiţi

cuvinte când acţiunea, faptul însuşi, sunt posibile.” Heinrich Pestalozzi
Alături de activitățile de învățare, ca principala formă de organizare a procesului de învățământ, în

educarea copiilor se folosesc și alte forme de activități, organizate de instituția de învățământ sau de alte
instituții extrașcolare, al căror rol este acela de a contribui la dezvoltarea armonioasă și multilaterală a
personalității copiilor. Activitățile extracurriculare și extrașcolare sunt complementare educației formale
și prezintă avantajul că, uneori, satisfac mai bine interesele particulare ale copiilor, desfășurându-se într-
un cadru mult mai relaxat și, în unele cazuri, în alte medii decât cel școlar, cu care sunt atât de
familiarizați. Aceste activități contribuie la îmbogățirea bagajului de cunoștințe, la dezvoltarea
priceperilor și deprinderilor, a unor trăsături de voință și caracter, la stimularea înclinațiilor și
aptitudinilor individuale, venind în completarea și ameliorarea achizițiilor realizate în cadrul activităților
din grădiniță. Ca o continuare firească a activităților didactice, activităţile extracurriculare pot realiza
obiective prioritare ale procesului instructiv-educativ, cum ar fi: îndrumarea și dezvoltarea intereselor și
înclinațiilor copiilor, a aptitudinilor și a talentelor individuale în diferite domenii ale științei, culturii,
artei, tehnicii, sportului, îmbogățirea orizontului de cultură generală și antreprenorială, atragerea și
stimularea copiilor în activități sociale cu caracter educativ,, aprofundarea reprezentărilor și noțiunilor
morale, elaborarea unei conduite morale, dezvoltarea trăsăturilor de caracter. completarea și dezvoltarea
cu precădere a acelor aspecte ale educației pe care activitatea de la grupă nu pe le poate consolida
suficient. Activitățile extrașcolare sunt extrem de variate și permit dezvoltarea multilaterală a
personalității copiilor. Dintre acestea amintim: excursiile/vizitele diferitelor obiective culturale, activități
educative și creative în cadrul unor cercuri tematice pentru copii sau în cadrul unor organizații de copii și
tineret, taberele școlare, vizionarea unor spectacole și expoziții, manifestări cultural-artistice și sportive,
precum și proiectele/programele educaționale cu diferite tipuri de activități dedicate copiilor (de lectură,
activități practice/artistice, creative, activități de educație rutieră, de educație ecologică, de educație
financiară, de educație religioasă, de educație pentru sănătate, de educație pentru valori privind drepturile
copiilor etc.)
Între activitatea școlară și cea extracurriculară există o strânsă legătură, chiar dacă aparent acestea
nu se intersectează, ele formând și dezvoltând gândirea critică, copiii fiind proprii actori ai educației lor.
Activităţile extraşcolare, bine pregătite, sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc bucurie,
facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar. Copiilor li se dezvoltă
spiritul practic, operaţional, dexteritatea, dând posibilitatea fiecăruia să se afirme conform naturii sale.
Copiii se autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor,
asumându-şi responsabilităţi. Dascălul are, prin acest tip de activitate posibilităţi deosebite să-şi cunoască
elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal-
pregătirea copilului pentru viaţă. Realizarea acestui obiective depinde în primul rând de educator, de
talentul său, de dragostea sa pentru copii, de modul creator de abordare a temelor, prin punerea în valoare
a posibilităţilor şi resurselor de care dispune clasa de elevi .
Toate aceste caracteristici ale activităților extrașcolare vin în sprijinul dezvoltării tuturor, nu doar a
copiilor. Dar oare ce face ca aceste activități să fie atât de benefice? Dezvoltă sau valorifică diverse
aptitudini ale copiilor, aptitudini care, de cele mai multe ori, nu pot fi etalate în context școlar, se
desfășoară într-o atmosferă relaxantă, permisivă, fără constrângerile unei evaluări stricte, imediate.
Stimulează atașamentul și sentimentul de apartenență, bucuria de „a fi și a face” împreună cu ceilalți.
Produce, efectiv, experiențe pe care creierul le integrează mai ușor și care generează ulterior subiecte de
dezbatere „în cunoștință de cauză”. Oferă cadrul ideal de a-i cunoaște și descoperi pe cei cu care împarți
mediul de studiu (colegi, cadre didactice) dintr-o altă perspectivă: mai caldă, mai umană, mai prietenoasă.
Activează ceea ce se numește „creierul limbic”, sau paleocortexul, considerat centrul fiziologic al
emoțiilor, nivelul unde situațiile sunt etichetate drept plăcute sau neplăcute și ulterior dorite sau respinse.
162
El face legătura cu neocortexul, gazda gândirii și a rațiunii, locul unde informația este înțeleasă,
transformată, fixată, aplicată. Cu alte cuvinte, înțelegem, reținem și operăm mai ușor cu informațiile pe
care le primim într-o atmosferă sigură, plăcută, relaxată, generatoare de emoții pozitive. Cadrele didactice
au ocazia să-și cunoască, să-și observe și să-și înțeleagă elevii și altfel decât le permite contextul
instituțional, să-și ajusteze convingerile față de aceștia, să consolideze relațiile afective, să-i câștige. Este,
de asemenea, o modalitate bună prin care cadrele didactice primesc un feed-back autentic în legătură cu
ceea ce fac, ce spun sau ce trebuie schimbat, dar și un mod de a câștiga valorizarea de care au nevoie și
sentimentul că și-au îndeplinit misiunea. Dacă activitățile extrașcolare implică și participarea părinților
atunci beneficiile se triplează: părinții devin parteneri activi în procesul educațional, copiii se simt
susținuți de către persoanele cele mai dragi, iar cadrele didactice câștigă aliați valoroși.
Prin urmare, numeroase studii de specialitate susțin că activitățile extrașcolare ajută elevii la
formarea unei atitudini pozitive față de învățare, generează performanțe școlare mai ridicate, formează
abilități practice diversificate, dar și strategii adecvate de rezolvare de probleme. Pe lângă toate acestea,
activitățile extrașcolare acționează și asupra stimei de sine, cresc sentimentul de împlinire, scad rata
abandonului școlar și frecvența manifestărilor de violență.
BIBLIOGRAFIE:
1. Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ, în
Învăţământul primar nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;Albulescu, Ion,
2. Catalano Horațiu, Sinteze de pedagogia învățământului preșcolar, 2019, ed. DPH, București;
3. Ionescu, M., Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
autoinstruire, 2001, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca;
163
Prof. Armășelu Delia Florentina

Scoala Gimnaziala Nr. 1 Rovinari
Activitățile extrașcolare contribuie la formarea personalității elevului. Sunt importante și utile. Dar
sunt anumite aspecte care ar putea să influențeze succesul acestora, printre acestea numărându-se:
desfășurarea acestora după programul de studiu, când elevii sunt deja obosiți sau înainte și aceștia nu se
mai pot concentra la ore. Deci, programul elevului este mai încărcat. Profesorii caută soluții pentru
valorificarea lor: urmăresc programul elevului din ziua respectivă, cât a avut de învățat sau de scris. Dar,
este suficient? Întrebând elevii despre aceste aspecte, au recunoscut că este destul de greu să desfășori
multe activități extrașcolare, pentru că programa școlară este încărcată. Se pune întrebarea: cum îi
determinăm pe elevi să se implice în desfășurarea activităților extrașcolare?
prin acestea înclinațiile, talentul și domeniul în care ei vor fi performanți. Un rol important în formarea
personalităţii unui tânăr îl are cultura. Mijloacele de consum cultural ale tinerilor sunt în general
programele TV, emisiunile radio, ziarele şi revistele. Apariţia internetului a dus la scăderea numărului
elevilor care citesc cărţi, merg la teatru sau la cinema cel puţin o dată pe săptămână sau care vizitează
muzeele. Ţinând cont că muzeele sunt cele mai reprezentative instituţii care păstrează şi valorifică
patrimoniul cultural-istoric al urbei noastre şi nu numai, considerăm că acestea nu sunt valorificate
suficient de mult în rândul tinerilor. Având în vedere diversitatea lumii contemporane, este necesar ca
tinerii să fie deschişi diversităţii culturale, iar pentru aceasta trebuie în primul rând să ne cunoaştem
propria cultură. Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv – educative să primeze, dar să fie prezentate în
mod echilibrat şi momentele recreative, de relaxare, atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite. În
cadrul acestor activităţi elevii se deprind să folosească surse informaţionale diverse, să întocmească
colecţii, să sistematizeze date, învaţă să înveţe. Prin faptul că, în asemenea activităţi se supun de bună
voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copiii se autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin acest tip
de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să
realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al scolii şi al învăţământului primar – pregătirea
Initial, ideea activitatilor extrascolare era menita sa ofere copilului alternative educatiei scolare, care
necesita un efort intelectual predominant. Astfel, erau activitati care sa ofere copilului posibilitatea sa se
miste, sa se exprime liber, sa faca lucruri care ii plac, sa descopere, sa experimenteze. De aceea, aceste
activitati erau mai mult cercuri destinate diferitelor hobby-uri (sculptura, aerodinamica, natura, dans etc).
In timp, însă, varietatea alegerilor a crescut foarte mult si aceste activităti au devenit un supliment al
activitatilor scolare, perceput adesea de către părinti si copil ca fiind tot o scoală, dar dupa scoală.
Activitatile extrașcolare s-au apropiat mai mult de ideea unor meditații sau a unei pregătiri
suplimentare, a unei perfectionari continue in anumite domenii. Scopul activităţilor extraşcolare este
164
afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual. Oricât ar
fi de importantă educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ, ea nu epuizează sfera
influenţelor formative exercitate asupra copilului.
Rămâne cadrul larg al timpului liber al copilului, în care viaţa capătă alte aspecte decât cele din
procesul de învăţare şcolară. În acest cadru, numeroşi alţi factori acţionează pozitiv.
165
Activitățile extrașcolare și impactul lor asupra elevilor
Prof. Steluța Arsintescu

Colegiul Tehnic ”Ion Creangă”, Târgu-Neamț
În școala în care activez de aproape cincisprezece ani s-au desfășurat numeroase activități cu
caracter nonformal, în diverse domenii. Succesul acestor activități nu a întârziat să apară și s-a putut
remarca dorința elevilor de a se implica, optând pentru diverse roluri: cei mai curajoși au participat direct,
dovedindu-și cunoștințele, cei mai timizi au fost implicați în activități de voluntariat, iar alții, au fost pur
și simplu spectatori, dar și-au susținut colegii prin manifestări vocale, aplauze ori bannere sugestive.
Ca profesor de limba și literatura română, alături de colegii mei profesori de aceeași specialitate, am
avut bucuria de a avea doritori, printre elevi, de se implica în tot felul de activități, specifice acestui
domeniu. O astfel de activitate, de fapt un proiect educațional de amploare, se desfășoară în școala noastră
de zece ani și se dovedește a fi din ce în ce mai apreciat de elevi și de ceilalți participanți.
Având ca moto celebrul îndemn al învățătorului Creangă: Citeşte, rogu-te, şi ceteşte şi, unde-i vedè
că nu-ţi vin la socoteală, iè pana în mână şi dă şi tu altceva mai bun la iveală, căci eu atâta m-am
priceput şi atâta am făcut, ne-am propus să redescoperim elevilor bucuria de a citi, plăcerea jocului și
dorința de a găsi în cărți prieteni și bucurie.
Aşadar, cu dorinţa de a urma îndemnul, îndrumându-i şi motivându-i pe elevi să pătrundă cu inimile
deschise în universul lipsit de griji al “copilului universal”, am gândit o modalitate nonformală de a crea
deprinderi, abilităţi şi aptitudini, numită sugestiv ”Creangă…la el acasă”, care să conducă spre o
dezvoltare armonioasă şi echilibrată. Necesitatea implementării unui astfel de proiect dedicat tinerilor, în
care să se regăsească dezbateri legate de universul creator şi didactic al humuleşteanului, rezidă, în
principal, din dorinţa de a identifica procese de comunicare în grupul social. Barierele comunicaţionale
între generaţii se vor aplana astfel, prin crearea reală a unor punţi de legătură prin cuvântul scris, care să
mângâie, să înveţe, să educe, să formeze tinerii pentru viaţă, dezvoltându-se astfel nu doar abilităţile de
comunicare în grup, ci şi încrederea, generozitatea, omenia.
Grupul ţintă vizat este format din aproximativ 1000 de elevi de gimnaziu și liceu, din mai multe
unităţi şcolare din toată ţara. Din dezbaterile din grupul de lucru se desprinde faptul că elevii de liceu
pierd contactul cu opera lui Ion Creangă şi, de aceea, se impune păstrarea vie a universului crengian prin
activităţi atractive care să capteze atenţia, interesul şi creativitatea elevilor. Beneficiind de un spaţiu
generos propice manifestărilor culturale, de o poziţie geografică şi socio-culturală care ne permite o astfel
de provocare, dincolo de cadrul strict educativ şcolar, am purces prin analiza nevoilor tinerilor.
Din discuţii s-au desprins mai multe nevoi ale grupului ţintă:
 Nevoia de a interrelaţiona;
 Nevoia de siguranţă, de iubire şi apartenenţă;
 Nevoia de implicare;
 Nevoia de stimă (recunoaşterea venită din partea altor indivizi: sentimente de
putere, prestigiu, acceptare);
 Nevoia respectului de sine, ce creează sentimentul de încredere, adecvare,
competenţă.
 Nevoia pentru admiraţie;
 Nevoia de manifestare creativ-artistică.
Pentru identificarea acestor valori s-a aplicat elevilor Colegiului Tehnic „Ion Creangă” un set de
întrebări prin care se urmăreşte utilitatea activităţilor şi dorinţa de implicare într-un proiect de mare
amploare care să poarte numele lui Creangă şi a Colegiului nostru în toată ţara. Cu satisfacţie se constată,
în prima fază, dorinţa de socializare şi participare efectivă a elevilor, ca organizatori, interpreţi, actori,
coregrafi, designeri etc. Este greu de precizat care dintre metodele aplicate de organizatori: metoda
grupului focalizat, metoda interviului, evaluările profesorilor de limba română din școlile partenere și
metoda anchetei bazate pe chestionar, este mai indicată, însă, în cazul nostru, stabilirea nevoilor a fost o
prioritate şi dezbaterile, discuţiile şi chestionarele de interese ne-au indicat pista potrivită pentru alegerea
activităţilor din proiect.
166
Astfel, metoda optimă este cea care corespunde, în cea mai mare măsură, obiectivelor propuse,
resurselor de timp, bani sau personal disponibile şi publicului vizat. S-a hotărât ca prima secțiune a
proiectului să fie adresată iubitorilor de frumos, micilor scriitori care își încearcă timid condeiul spre a-și
exprima ideile sau trăirile personale. Cealaltă secțiune a vizat întâlnirea elevilor cu un scriitor, prilej de a-
și îmbogăți experiențele culturale, iar ultima secțiune, și cea mai de succes s-a adresat elevilor care
îndrăgesc teatrul, și care au reușit să pună în scenă anumite opere din creația marelui scriitor. De
menționat este faptul că această activitate a obținut de două ori trofeul O activitate de succes în Școala
Altfel, lucru cu care școala noastră se mândrește pe bună dreptate.
Din întreaga și bogata paletă de activități extrașcolare, ne îmbogățim sufletește împreună, profesori,
elevi și părinți, iar bucuria de a le continua ne dă și nouă, cadrelor didactice încrederea că acest tip de
educație are un impact major în rândul tinerilor.
167
CĂI GREŞITE ÎN ALIMENTAŢIE
Prof. Asănăchescu Sofia

Liceul Tehnologic Gheorghe Miron Costin Constanța
Ca oameni ai secolului XXI şi ca cetăţeni ai unei ţări bogate în resurse alimentare, ne mândrim că
suntem una dintre generaţiile cele mai bine hrănite din istorie. Pentru acest privilegiu plătim însă un preţ
mult prea ridicat sub forma atâtor boli, a invalidităţii şi a morţii premature.
Greşim oare undeva?
Noi, românii, mâncăm prea mult aproape din orice: prea mult zahăr, prea multă grăsime şi prea
multă sare. Consumăm hrană cu prea multe calorii. Pe deasupra, mai mâncăm şi de prea multe ori pe zi.
Acest ,,belşug” ajută la punerea temeliei pentru apariţia bolilor arterelor coronare, a accidentelor
vasculare cerebrale, a hipertensiunii, artritei, diabetului cu debut la maturitate, a obezităţii şi câtorva tipuri
de cancer. Aceste boli sunt răspunzătoare de trei sferturi din totalul deceselor. Iar apariţia lor, este legată
de stilul nostru de viaţă, în special de modul în care ne hrănim.
Boli produse de alimente?
Da. Lăsând la o parte pesticidele, aditivii, conservanţii utilizaţi pe scară tot mai largă, iată şapte căi
greşite în modul nostru de alimentaţie:
1.Excesul de zahăr.
2.Alimentele rafinate.
3.Excesul de sare.
4.Grăsimea.
5.Proteinele.
6.Băuturile.
7.Gustările.
Tot ce mâncăm ne face rău?
Nu. Există sute de varietăţi de fructe cu consistenţă şi aromă atât de variată! Există zarzavaturi şi
legume şi ele având o paletă diversă de arome şi culori. Şi să nu uităm cerealele, o mină de aur pentru o
alimentaţie delicioasă şi sănătoasă.
Deci, ce să mănânci ca să fii sănătos?
Consumă mai mult:
 Cereale integrale
 Cartofi şi legume
 Fructe şi zarzavaturi
 Apa
 Hrăneşte-ţi corpul cu alimente bogate în fibre şi substanţe nutritive
 Îndreaptă-te treptat către o alimentaţie vegetariană
 Ajută-ţi digestia, dezobişnuindu-te să serveşti gustări între mese.
Bibliografie:
Hans Diehl, Aileen Ludington; trad. Gily Ionescu, Tablete de stil de viaţă, ediţia 6 –a, Casa de
Editură Viaţă şi Sănătate, Bucureşti, 2008
168
Înv. Aungurenci Getica
Şcoala este ca o lume fermecată, plină de basm şi feerie, este lăcaşul unde se pun bazele ,,clădirii’’
fizice şi spirituale a ,,puiului de om’’. Doar ,,zâna’’,modelatoarea de suflete şi minţi, ştie, cu mult tact şi
jocului, a cântecului şi a poeziei. Oricât ar fi de importantă educaţia curriculară realizată prin procesul de
În acest cadru, numeroşi alţi factori acţionează, pozitiv sau nu, asupra dezvoltării elevilor.
de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copiii se autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin
Exemple de activităţi extraşcolare:
169
li se arata sau li se spune în legatură cu mediul , fiind dispuşi să acţioneze în acest sens. Excursia ajută la
dobândind însuşirea a noi cunoştinţe. Am acordat importanţa cuvenită sărbătorilor şi aniversărilor
importante din viaţa ţării şi a copiilor. Acestea au fost un bun prilej de destidere, de bună dispoziţie,
dezvoltând la copii sentimental apartenenţei la colectivitatea din care fac parte, deprinzându-i totodată să-
şi stăpânească emoţiile provocate de prezenţa spectatorilor. Concursurile pe diferite teme sunt, de
asemenea, momente deosebit de atractive pentru cei mici.
şi resurselor de care dispune clasa de elevi.
170
Cunoașterea trecutului ne salvează viitorul
Prof. Aurelia Cucu

Colegiul de Industrie Alimentară “Elena Doamna”, Galați
În această eră puternic tehnologizată, nu avem timp să ne îndreptăm atenția către originile noastre
care ar trebui trebuie transmise copiilor și generațiilor viitoare. Prin copii trebuie transmite mesajul că
este vital să aflăm mai multe despre moștenirea noastră culturală, să ne îmbogățim cunoștințele pentru a le
transmite generațiilor viitoare. Acest lucru poate fi realizat prin activități continue și variate în școlile
noastre.
La Colegiul de Industrie Alimentară

“Elena Doamna” din Galați am demarat o
serie de activități in acest sens. Elevii alături
de profesori îndrumători au selectat o serie
de rețete culinare tradiționale pe care le-au
gătit in laboratorul de gastronomie și au
realizat si o expoziție, evident cu gustare,
îndemnând astfel degustătorii să încerce să
consume cât mai des mâncare tradițională
românească.
Tot în același scop se realizează periodic șezători în cadrul cărora elevii cos pe etamină motive
tradiționale, realizează decorațiuni pentru pomul de Crăciun și decorațiuni de Paște.
Considerând că acest tip de activități ar putea avea un impact mai mare dacă activitățile ar căpăta o
dimensiune Europeană, instituția noastră s-a alăturat unui proiect ERASMUS+ alături de școli din
Bulgaria, Turcia, Grecia și Lituania care au același scop.
Obiectivul principal al proiectului “Knowing the past saves the future” este să permită profesorilor
să promoveze munca în echipă, învățând prin descoperirea și cooperarea dintre elevii europeni, pentru a
îmbunătăți atitudinea generală față de diferențele, tradițiile și obiceiurile culturale, ceea ce ar duce la ore
și activități extracurriculare mai atractive și, astfel, la reducerea ratei de abandon școlar.
În plus, cadrele didactice vor sprijini elevii în demersul lor de a descoperi și învăța despre culturile
și tradițiile altor țări.
171
Pe parcursul proiectului se realizează
cinci mobilități în toate cele cinci țări
partenere. Prima întâlnire s-a desfășurat deja
în România in decembrie 2019 în cadrul căreia
profesorii și elevii gazdă au pregătit pentru
vizitatori ateliere de cusut, țesut, olărit,
gastronomie si chiar au pictat linguri de lemn
cu motive tradiționale. și își vor include elevii
în planificare.
Considerăm că participarea la un astfel
de proiect va oferi profesorilor și elevilor oportunitatea de a identifica diferențele sau asemănările din
istoria, geografia, economia și viața socială a fiecărei țări și de a conștientiza importanța păstrării
moștenirii culturale naționale.
172
,,Şcoala altfel,,
Profesor Brenoaia Aurora

Grădiniţa cu Program Normal Nr.2
Rm.Vâlcea
Modernizarea şi perfecţionarea procesului instructiv-educativ presupune îmbinarea activităţilor
şcolare şi extraşcolare.Îmbinarea acestora are numeroase valenţe formative,deoarece acestea permit
manifestarea creativităţii şi imaginaţiei copilului preşcolar.Cadrul didactic îşi poate arăta măiestria în
alegerea temelor,a materialului,a partenerilor.Aceste preocupări suplimentare oferă copilului posibilitatea
de a se mişca,de a interacţiona,de a se relaxa,de a se exprima liber şi de a descoperi,experimenta.Fiind
activităţi complementare,de învăţare,urmăresc îmbogăţirea informaţiilor primite în cadrul activităţilor
didactice,cultivă interesul pentru desfăşurarea anumitor domenii,atrag copilul pentru integrarea în viaţa
socială,fructificarea timpului liber în mod util şi plăcut.Diversitatea temelor alese are rolul de a dezvolta
persoane inteligente,sigure pe ele,capabile să se descurce în orice situaţie. Obiectivul Programului,,Şcoala
altfel”,reprezintă implicarea preşcolarilor şi a cadrelor didactice în activităţi care să răspundă intereselor şi
preocupărilor diverse ale copiilor,valorificarea talentului şi capacităţilor acestora în diferitea domenii,nu
neapărat în cele prezente în curriculum naţional,să stimuleze participarea lor la acţiuni variate,în contexte
nonformale.
Activităţile desfăşurate în săptămâna,,Şcoala alfel” ( 20-24 mai 2019)au avut ca scop:
-ceşterea încrederii în sine;
-organizarea unor activităţi captivante,interferate cu medii noi de lucru;
-exersarea unor norme de comportare în societate;
-perceperea bibliotecii ca modalitate de petrecere a timpului liber;
Activităţile organizate: ,,De la sămânţă la plantă,” ; ,,Pictori talentaţi,” ; ,,Cofetari iscusiţi,” ;
,,Colorăm şi ne distrăm,” ; ,,Cinematograf la noi în clasă,” au avut un impact deosebit,modificând
rutina,programul cu care copiii sunt obişnuiţi de-a lungul anului.Au avut ocazia să experimenteze lucruri
noi,s-au transformat pe rând în diferite personaje:grădinari,artişti,cofetari,spectatori,dansatori.
Părinţii au participat la anumite activităţi nu numai ca observatori ci şi prin implicare directă ,fiind
partener copilului în realizarea lucrării.Făcând referire la fiecare activitate menţionez că:
-,,De la sămânţă la plantă”-fiecare copil a avut vasul său cu pământ în care a pus seminţele
diferitelor plante.A udat pământul şi a urmărit procesul de germinare,ulterior îngrijind planta răsărită.
Copiii au făcut schimb de informaţii referitoare la dezvoltarea plantelor şi la modul de îngrijire al
acestora.
-,,Pictori talentaţi”-activitatea s-a desfăşurat ca un concurs cu celelalte grupe,juriul fiind format din
părinţi.Copiii au primit diplome şi recompense pentru lucrărilelor.
-,,Cofetari iscusiţi”-am avut ca partener Cofetăria Boromir unde copiii însoţiţi de părinţi au făcut
cocă pentru covrigei şi i-au modelat.Fiecare copil a avut ingrediente puse la dispoziţie.În timpul coacerii
covrigeilor am cântat,am dansat,ne-am distrat.
-,,Cinematograf la noi în clasă”-am urmărit filmul,,Povestea jucăriilor” pe un ecran mare în sala de
grupă,copiii fiind aşezaţi pe scaune ca la spectacol.Impactul a fost unul deosebit,emoţiile pozitive
determinându-i să urmărească filmul cu mare atenţie.Discuţia avută cu ei după vizionare a fost
constructivă,concluzia finală la care au ajuns a fost aceea că ar fi bine ca toţi copiii să se poarte frumos cu
jucăriile.Activităţile desfăşurate şi-au atins scopul încurajînd comunicarea şi experienţa adulţilor către
copii,oferind adulţilor oportunitatea de a se implica direct în actul de educaţie .
,,Scopul educaţiei ar trebui să fie pregătirea unor oameni care să acţioneze şi să gândească
independent şi care,în acelaşi timp,să vadă în slujirea comunităţii realizarea supremă a vieţii lor”.
-Albert Einstein
BIBLIOGRAFIE:
1.Telleri,F.(2003),Pedagogia familiei,Editura Didactică și Pedagogică,R,A,,București;
2.Șoitu,L.(1997),Pedagogia comunicării,E.D.P.R.A.,București;
173
APTITUDINILOE ARTISTICE LA COPII
Prof. înv. primar, AVASILOAEI ANA – MARIA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ OSOI,
COMARNA, IAŞI
Activităţile extraşcolare vin în completarea procesului de învăţământ şi contribuie la descoperirea şi
dezvoltarea aptitudinilor elevilor în diverse domenii artistice. Procesul dezvoltării tinerei generaţii nu
caracter.
I. Nicola consideră că „Activitatea extraşcolară oferă independenţă mai mare elevilor şi asigură o
posibilitate de varietăţi pentru manifestările disciplinare, ele presupun respectarea unei game variate de
norme disciplinare” [5, p. 288].
activităţii. Conţinutul activităţilor extraşcolare nu este stabilit printr-un curriculum obligatoriu; elevii au
libertatea deplină de a alege conţinuturile care sunt în perfectă concordanţă cu interesele şi dorinţele
elevilor. Astfel, acestea devin o formă complementară de activitate – parte componentă a educaţiei – care
stimulează valori, aptitudini şi dezvoltă vocaţia, talentul, încurajând competiţia, asumarea de
responsabilităţi, comunicarea, abordările bazate pe iniţiativă, imaginaţie și opţiune. Toate acestea duc la
formarea unor personalităţi complete şi complexe. Având cel mai larg caracter interdisciplinar, activităţile
extraşcolare pot îmbrăca diferite forme: excursii, drumeţii, vizite, spectacole cultural-artistice, tabere
şcolare, vizionări de filme, competiţii sportive, cercuri de creaţie, cercuri pe discipline, concursuri, care,
prin specificul lor, imprimă copilului un anumit comportament, o ţinută adecvată situaţiei, declanşând
anumite sentimente. Prin activităţile la care participă, ei îşi însuşesc cunoştinţe în domeniul ştiinţei,
tehnicii, literaturii și artei. Participând la acţiuni cu caracter artistic, la manifestări cultural-artistice,
vizionând spectacole de teatru şi filme la cinematograf, elevii îşi cultivă dragostea pentru frumos.
Organizarea şi desfăşurarea activităţilor extraşcolare respectă anumite condiţii: sunt subordonate
procesului de învăţământ care se desfăşoară în clasă; se evită supraîncărcarea elevilor; se desfăşoară în
colectiv, fiind create şi organizate pe principiul liberului consimţământ; la antrenarea elevilor trebuie să se
ţină seama de particularităţile de vârstă şi interesele elevilor, precum şi de posibilităţile de realizare pe
care le au, fără să fie reţinuţi de la ore sau pregătirea lecţiilor.
Excursiile şi vizitele sunt acţiuni cu caracter de masă organizate în scopul îmbogăţirii experienţei de
viaţă a elevilor. Aceste activităţi se organizează în funcţie de conţinutul lecţiilor și „Prin conținutul lor se
deosebesc de cele cu caracter didactic. Organizate la nivelul clasei sau școlii, cu participare benevolă, ele
urmăresc lărgirea orizontului de cunoștințe etc.” [5, p. 454].
Vizitarea unui muzeu, expoziţii, a unui atelier al meșterului popular sau artist plastic poate fi o
situaţie de învăţare cu scop cultural-artistic, dar şi un moment de reconciliere ori de introspecţie, în
funcţie de educaţia anterioară a elevilor sau de tematica în care se încadrează excursia. Legătura organică
a procesului de învăţământ cu excursiile şi vizitele asigură eficienţa educativă a acestor activităţi.
Menţionăm că influenţa educativă a excursiilor şi vizitelor depinde şi de caracterul lor variat.
Prin conţinutul lor, excursiile şi vizitele se deosebesc de activităţile cu caracter didactic. Organizate
la nivelul clasei sau şcolii, cu participare benevolă, excursiile şi vizitele au drept scop lărgirea orizontului
cognitiv, familiarizarea elevilor cu frumuseţile ţării. Cercurile de elevi sunt un important mijloc de lărgire
a orizontului cultural și ştiinţific al elevilor şi de dezvoltare a interesului lor pentru artă. În general,
cercurile cuprind un număr mic de elevi, înscrierea făcându-se în funcţie de interesul pe care-l manifestă
elevii pentru o anumită disciplină. La alegerea temelor care se discută la cercuri, se va ţine seama de
174
preocupările elevilor şi de nivelul lor de cunoştinţe. Durata unei şedinţe a cercului este, în medie, de 90 de
minute. Evidenţa frecvenţei o ține conducătorul cercului. Varietatea activităţii în cerc constituie şi ea o
condiţie a frecventării lui cu plăcere de către elevi. Un rol important în educaţia elevilor îl joacă cercurile
artistice. Cercurile contribuie semnificativ la descoperirea şi stimularea talentelor şi aptitudinilor elevilor,
la cultivarea interesului şi pasiunii pentru meşteşugurile populare şi artă în general, la educarea elevilor
pentru folosirea utilă şi plăcută a timpului liber, la dezvoltarea imaginaţiei creatoare şi a sensibilităţii
artistice. Înscrierea elevilor în cerc trebuie să se facă selectiv, pe bază de interese şi aptitudini, iar la
organizarea activităţii cercului trebuie să se ţină seama de preocupările, preferinţele, înclinaţiile şi
capacităţile reale ale elevilor. Întreaga activitate în cadrul cercului, de la concepţie la realizare, este opera
elevilor. Scopul general al cercului este educaţia estetică şi cultivarea dragostei pentru artă. Cercurile de
creaţie au ca scop descoperirea şi cultivarea talentului, aptitudinilor elevilor în diverse domenii ale artei
populare.
Activităţile extraşcolare cer o bună pregătire metodologică din partea profesorilor. Este necesar să
se creeze o atmosferă deosebit de favorabilă pentru instruire şi educaţie, să se ofere posibilitatea de
completare şi de aprofundare a cunoştinţelor şi abilităţilor obţinute la lecţii, să fie create condiţii de
formare a personalităţii în spiritul culturii naţionale. Este necesar să se îmbine în mod util şi plăcut timpul
în afara orarului şcolar al elevilor, odihna activă să fie marcată de certitudinea utilităţii organizării plăcute
a timpului liber într-un mediu sărbătoresc sau firesc.
Pedagogul C. Cucoș consideră că, între activitatea desfăşurată de către elevi în cadrul lecţiilor şi
Activitatea în afara clasei şi extraşcolară are un conţinut deosebit de activitatea în
cadrul lecţiilor. Desfăşurarea lecţiilor şi volumul cunoştinţelor predate sunt determinate de
curriculumul la disciplină, în timp ce conţinutul şi desfăşurarea activităţilor în afara
clasei au conţinut flexibil şi foarte variat, cuprinzând cunoştinţe din domeniul artei, ştiinţei, tehnicii,
sportului. Totuşi nici conţinutul acestor activităţi nu se stabileşte în mod întâmplător, ci pe baza anumitor
principii.
Încadrarea elevilor în diferite forme ale activităţii în afara clasei şi extraşcolare se
face pe baza liberei alegeri, sub îndrumarea cadrelor didactice, care îi pot sugera fiecărui copil ce
formă de activitate este mai potrivită pentru interesele şi înclinaţiile lui.
Durata activităţilor în afara clasei şi extraşcolare variază. O lecţie are durata fixă
de 45 de minute, iar activitățile în afara clasei sau extraşcolare durează de la o jumătate de oră până
la două ore.
Verificarea, aprecierea şi evidenţa rezultatelor activităţii în afara clasei şi
extraşcolare au forme specifice. Verificarea are caracter practic. Spre deosebire de aprecierea făcută
în cadrul orelor prin intermediul notelor, ceea ce a făcut elevul în afara orelor de clasă se concretizează
prin intermediul calificativelor slab, bine, foarte bine.
Activitatea în afara clasei şi extraşcolară este propice pentru manifestarea
spiritului de independenţă şi a iniţiativei elevilor.
O altă particularitate a activităţii extraşcolare o constituie legătura ei cu practica.
Aplicarea cunoştinţelor în cadrul activităţilor extraşcolare are şi valoarea unui exerciţiu de
dezvoltare a aptitudinilor elevilor. Întreaga activitate în afara clasei are conţinut variat, determinat de
interesele cognitive ale elevilor şi de dorinţele lor. Cercetările recente din domeniul psihopedagogiei arată
că utilizarea povestirilor ca metode de învățare dezvoltă imaginația copiilor. Metodele și tehnicile
moderne, activ-participative, capabile să mobilizeze energiile elevilor, să le capteze atenția, care-i
îndeamnă să-și pună în joc imaginația, înțelegerea, memoria, abilitățile artistice sunt extrem de potrivite
în educarea copilului pentru problemele ridicate de societatea contemporană. Aceste metode sunt utile,
pentru că dezvoltă competențele cognitive; sprijină și extind viața socială a elevului; dezvoltă gândirea
creatoare individuală și de grup; facilitează comunicarea conținutului prin proiectarea în lucrările plastice
a propriilor trăiri și sentimente; conduc la apariția unor raporturi noi de cunoaștere și autocunoaștere;
ajută la educarea inteligenței emoționale a copilului și elevului, a empatiei ca fenomen psihic de retrăire a
stărilor, gândurilor și acțiunilor celuilalt.
175
și tehnicilor artistico-plastice. În concluzie, putem menționa că activităţile extraşcolare generează relaţii
de prietenie şi ajutor reciproc între elevi, educă simţul responsabilităţii şi o atitudine justă faţă de
scopurile urmărite. Important este ca elevii să fie antrenaţi nu numai în desfăşurarea unor asemenea
activităţi, ci şi în iniţierea şi organizarea lor. Valorificarea activităţilor extraşcolare în practica
educaţională ar trebui să se producă sistematic şi cu mai multă eficienţă, pentru dezvoltarea armonioasă a
elevilor.
Bibliografie
1981.
3. Iucu, R., Instruire extraşcolară. Perspective teoretice şi aplicative, Iaşi, Polirom, 2001. 4.
Lisievici, P. ş.a., Pedagogie. Concepte, metode şi tehnici esenţiale, Bucureşti, Editura Fundaţiei România
de Mâine, 2005.
176
Profesor învățământ preșcolar Avădanei Tălpaș Lia

Grădinița cu Program Prelungit, Nr. 13, Bistrița
pună bazele formării personalităţii copiilor. În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe
copii sub aspect fizic şi socio-afectiv, pentru o integrare socială cât mai uşoară. Complexitatea procesului
educaţional impune îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare, iar în acest caz,
parteneriatul educaţional devine o necesitate. În opinia mea, activităţile extracurriculare sunt deosebit de
importante deoarece, contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare. De asemenea, prin
intermediul acestora se pot dezvolta şi explora anumite înclinaţii şi aptitudini ale copiilor. Având un
caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă relaxantă, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi,
îmbinându-se utilul cu plăcutul.
Un punct forte al activităţilor extraşcolare este acela că antrenează copiii în activităţi cât mai
variate şi bogate cu o structură aparte, diferită de clasica metodă de predare-învăţare. O activitate
desfăşurată într-un mediu extraşcolar permite de asemenea şi dezvoltarea unor aptitudini speciale şi
facilitarea integrării în mediul şcolar. Trebuie să ţinem cont că, indiferent ce metodă se adoptă in educaţia
tradiţională, indiferent dacă are o finalitate pozitivă şi un obiectiv primar atins, ea nu va epuiza niciodată
sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului. Din seria activităţilor extraşcolare amintim:
taberele, excursiile, piesele de teatru, spectacolele de operă comică, atelierele creative, şezătoarele,
spectacolele în aer liber, vizitele la muzee sau Grădina Zoologică. Copiii pot fi stimulaţi şi își pot
îmbogăţi imaginaţia creatoare şi sfera cunoştinţelor, prin vizionarea de piese de teatru, filme educative,
participând la ateliere de creaţie, prin dramatizarea unor opere literare cu diferite ocazii sau prin
implicarea în desfăşurarea șezătorilor literare. Copii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească în primul
rând o gândire independentă, toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a
găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica constructiv. Înainte de toate este însă important
ca educatorul însăşi să fie creativ, pentru că numai aşa poate să aducă în atenţia copiilor săi tipuri de
activităţi extraşcolare care să le stârnească interesul, curiozitatea, imaginaţia şi dorinţa de a participa
necondiţional la desfăşurarea acestora. Excursiile şi taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea
natură, artă si cultură.
dobândească aptitudini necesare pentru a se descurca în cele mai variate situații de viață.
dezvoltă spiritul practic, operaţional, dând posibilitatea fiecăruia să se afirme conform naturii sale. Copiii
se autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi
copilului pentru viaţă. Realizarea acestor obiective depinde în primul rând de educator, de talentul său, de
şi resurselor de care dispune clasa de elevi. Activităţile extracurriculare contribuie la gândirea şi
completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor şcolarilor, la organizarea
raţională şi plăcută a timpului lor liber. Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă de
voie bună şi optimism, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi.
177
Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator de căutări şi soluţii variate. Succesul
este garantat dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria şi în dragostea din sufletul copiilor, dar să îi laşi pe
ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase. Prin urmare, educația extracurrriculară (realizată
dincolo de procesul de învățământ) își are rolul și locul bine stabilit în formarea personalității copiilor
noștri. Educația prin activitățile extracurriculare urmărește identificarea si cultivarea corespondenței
optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viață civilizat, precum si stimularea
comportamentului creativ în diferite domenii. Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o
serie de cunoștințe punându-i in contact direct cu obiectele si fenomenele din natură. Trebuinţa de a se
juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm școala cu viaţa.
BIBLIOGRAFIE:
D. Ionescu, R. Popescu „Activităţi extraşcolare în ruralul Românesc. Dezvoltarea de competenţe

cheie la copii şi tineri”, Editura Universitară, Bucureşti 2012 Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor
extracurriculare” – Suport de curs, Cluj-Napoca 2007
Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ , în
“ Învăţământul primar“ nr. 1 /2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
178
Rolul activitãƫilor nonformale în conturarea competenƫelor copiilor
Ispas Laura-Mãdãlina
Liceul Tehnologic "Baróti Szabó Dávid", Baraolt, Covasna
Educaţia nu se mai poate reduce la instruirea de tip formal şi instituţiile de învăţământ ar pierde
dacă s-ar izola de contextul cultural- educativ sau dacă nu s-ar angaja în lupta pentru impunerea valorilor
purtătoare de viitor.
Rolul educaţiei formale şi nonformale în dezvoltarea personalităţii copiilor
obiectivată în cele trei ipostaze – formală, nonformală şi informală -, educaţia este chemată să formeze
personalităţi uşor adaptabile la nou, creative şi responsabile. Educaţia formală este generalizată şi se
centrează pe performanţe înscrise în programe care lasă puţin loc imprevizibilului, predispunând către
rutină şi monotonie. Educaţia nonformală cuprinde totalitatea influenţelor educative ce se derulează în
afara clasei sau prin intermediul unor activităţi opţionale sau facultative. Sunt incluse în această sferă şi
unele emisiuni ale radioului şi televiziunii, gândite şi difuzate special pentru elevi şi realizate competent
de către specialişti în domeniul educaţiei.
Educaţia informală include totalitatea influenţelor neintenţionate, eterogene, difuze, care nu sunt
selectate, organizate şi prelucrate din punct de vedere pedagogic. Importante pentru educaţia informală
sunt încercările şi trăirile existenţiale care, cumulate şi selectate, pot încuraja raporturi noi faţă de
realitatea înconjurătoare. Fiecare dintre cele trei forme de educaţie are obiective, conţinuturi şi o
metodologie proprie. Acţiunea lor se desfăşoară simultan în cadrul aceleiaşi realităţi, mediul social. Este
evident că, în viitor, ponderea educaţiei nonformale şi a celei informale va creşte, însă nu până la anularea
activităţii şcolare; şcoala va rămâne instituţia centrală de educaţie. Integrarea în sistem a formelor
educaţiei este una dintre preocupările actuale de articulare a lor. Educaţia nu se mai poate reduce la
instruirea de tip şcolar (formal) şi instituţiile de învăţământ ar pierde dacă s-ar izola de contextul cultural-
educativ sau dacă nu s-ar angaja în lupta pentru impunerea valorilor purtătoare de viitor şi pentru
contracararea unor influenţe sau orientări dăunătoare.
În ceea ce priveşte modalităţile de integrare, literatura pedagogică propune unele soluţii: lecţii
tematice generale, lecţii de deschidere spre informaţia obţinută în cadrul nonformal şi informal, lecţii în
echipe de profesori de diferite specialităţi, lecţii de educaţie pe teme extraşcolare actuale, ore de sinteze
periodice pe teme din problematica lumii actuale, completarea învăţării în clasă cu cea independentă,
activităţi în cercuri de elevi şi în grupuri mici, activităţi ca răspuns la interese manifestate, introducerea de
discipline opţionale actuale în planul de învăţământ, deschiderea manualelor către informaţii
suplimentare, includerea în evaluare şi a raportării critice la influenţele extraşcolare, abordarea
interdisciplinară, atragerea comunităţii în parteneriatul educaţional etc. Încercările de articulare sau de
integrare a diferitelor tipuri de activităţi sau de experienţe se fac atât din interiorul sistemelor educative,
cât şi din exteriorul acestora.
În perspectivă sistemică, toate cele trei forme ale educaţiei au câte ceva specific de îndeplinit:
- educaţia formală oferă: introducerea elevului în munca intelectuală organizată, posibilitatea de a
formaliza cunoştinţele, recunoaşterea achiziţiilor individuale, concretizarea acestora în acţiuni sociale;
- educaţia nonformală răspunde adecvat la necesităţile concrete de acţiune, ajută abstractizarea
prin extragerea cunoştinţelor din practică, facilitează contactul cu cunoştinţe potrivit nevoilor educaţilor,
echilibrează funcţia de predare;
- educaţia informală furnizează o sensibilizare la contactul cu mediul ambiant, declanşarea unui
interes de cunoaştere, elaborarea unei cercetări personale fără prescripţii,elaborarea unui proiect personal,
gestionarea autoinstruirii.
Integrarea celor trei modalităţi este cerută de: nevoia de a răspunde la situaţii complexe,
conştientizarea unor situaţii noi sau a unor nevoi individuale şi colective, ameliorarea formării
educatorilor, facilitarea autonomizării educaţilor, coordonarea diferitelor subteme care au în vedere
educaţia. Educația nonformală înseamnă orice acțiune organizată în afara sistemului școlar, prin care se
formează o punte între cunoștințele predate de profesori și punerea lor în practică. Acest tip modern de
instruire elimină stresul notelor din catalog, al disciplinei impuse și al temelor obligatorii. Înseamnă
plăcerea de a cunoaște și de a te dezvolta. Trebuie să precizăm că este utilă respectarea unor reguli și
principii pentru a desfășura activități nonformale de calitate.
179
Acestea au la bază competențele și conținuturile educației formale și oferă diverse posibilități de
aplicare a cunoștințelor dobândite în cadrul educației oficiale. Au caracter formativ-educativ, sunt
facultative sau opționale, cunosc modalități diferite de finanțare, nu presupun acordarea de note și
evaluarea riguroasă, promovează munca în echipă, presupun un demers cross-/ trans-/interdisciplinar, sunt
dirijate de personal specializat, aflat în strânsă legătură cu părinții, elevii, organizațiile socioculturale sau
politice. Conținutul este organizat pe arii de interes, nu pe ani de studiu sau pe discipline academice.
În vederea creșterii interesului școlarilor pentru cunoaștere și a dezvoltării unor trăiri emoționale
autentice, activitățile nonformale trebuie să țină cont de interesele, înclinațiile, preocupările, preferințele
elevilor. Activitățile extrașcolare contribuie la formarea personalității elevului. De-a lungul anilor,
activitățile extrașcolare au luat forme variate, toate având ca scop învățarea nonformală și petrecerea în
mod plăcut a timpului liber. Prin aceste activități, care cuprind domenii și arii foarte mari, elevii își pot
dezvolta anumite competențe și abilități necesare unei bune dezvoltări armonioase pentru o integrare în
societate. Când vorbim de activități extrașcolare, ne referim la acel program la care elevul participă după
ore și ar trebui să facă acest fapt cu plăcere deoarece scopul este acela de a-i forma abilitățile necesare
unei bune dezvoltări, formării personalității elevului care își va găsi prin acestea înclinațiile, talentul și
domeniul în care ei vor fi performanți. În preajma sărbătorilor se organizează activități literar-artistice cu
scopul de a valorifica tradițiile, obiceiurile, specificul poporului nostru. Elevii cântă colinde, se bucură de
magia sărbătorilor de iarnă, la școală, dar și în cadrul familiei. Frumusețea colindelor parcă împrăștie în
zare puritatea, iubirea, dragostea de aceste comori preluate din moși strămoși.
Pentru a stimula dezvoltarea cognitivă, spirituală, interpersonală și socială, activitățile nonformale,
ca și cele formale, se adaptează cerințelor individuale ale elevilor, potențialului acestora. În ultimul timp,
constatăm o tendință de apropiere între educația formală și cea nonformală: prima tinde să devină tot mai
flexibilă, mai adaptată nevoilor și motivațiilor specifice educabililor, în vreme ce a doua se organizează
din ce în ce mai riguros, urmărește o cât mai explicată recunoaștere publică, folosește metode deja
probate și recunoscute de specialiști, urmărește asigurarea unei anumite calități. Cu toate acestea, educația
nonformală își are rolul ei, sprijinind eforturile celor care doresc sporirea coerenței procesului instructiv-
educativ: educația permanentă și orientarea prospectivă a educației.
Bibliografie:
1. Cucoş C., "Pedagogie" Editura Polirom, Iaşi, 2006
2. Frăsineanu, "Pedagogie şi elemente de psihologie şcolară", Editura Arves, Craiova, 2003
3. Ionescu M., Radu I., "Didactica modernă", Editura Dacia, Cluj Napoca, 1995
180
ACTIVITĂȚILE EXTRACURRICULARE-
MIJLOC DE STIMULARE A CREATIVITĂȚII
Prof.ing.Mihaela Avram
Liceul Tehnologic ,,Elena Caragiani,, Tecuci
Motto:,,Creativitatea este un proces de învăţare aparte, la care elevul şi profesorul sunt una şi
aceeaşi persoană.,,( Arthur Koestler)
Cultivarea capacității creative este un obiectiv principal al școlii moderne, chiar dacă curriculum
existent presupune o serie de informații stricte ce trebuie memorate într-un timp relativ scurt ce impun o
anumită organizare și disciplină didactică. De multe ori profesorul este în incapacitatea de a reuși să
transmită aceste informații pe înțelesul elevilor încercând să găsească cele mai bune metode de predare.
Elevul devine obosit, absent, lipsit de motivație, plictisit. Și atunci ne întrebăm...Putem face oare mai
mult? Răspunsul e clar: DA
Modelarea, formarea si educatia omului cer timp și dăruire. Un proces educativ eficient presupune
îmbinarea activităților de predare la clasă cu activități extracurriculare ce permit manifestarea creativității
elevilor, într-un cadru ușor accesibil și atrăgător. Școala trebuie să stimuleze inițiativele, ingeniozitatea și
curiozitatea, să ofere elevilor ocazia de a lua singuri deciziile potrivite, să îi motiveze și să le stimuleze
încrederea de sine. Conform modelelor psihologice propuse de J.S. Renzulli și T.M Amabile, potențialul
creativ reprezintă intersecția dintre trei grupe de factori psiho-comportamentali: aptitudinile pentru
disciplină(cunoștințe și priceperi), aptitudinile de gândire creativă, respectiv interesele și motivația
intrinsecă(perseverență, angajarea în sarcină). Cei trei factori interacționează în personalitatea unui elev în
cadrul unui act creativ, într-un mediu educațional favorabil.
Activitățile extracurriculare sunt activități nonformale, având următoarele caracteristici:
 Aduce elevul în centrul atenției prin implicare directă
 Oferă activități diverse și atractive în funcție de interesele,necesitățile și aptitudinile
elevilor
 Contribuie la îmbogățirea culturii generale
 Creează ocazii de petrecere a timpului liber într-un mod plăcut și relaxant
 Valorifică oportunități din diverse domenii
Putem spune că aceste activități sunt la fel de importante ca cele de la clasă și iată de ce...
Copiii sunt mereu foarte interesați de tot ce este nou în școală și în afara ei!
Vizitele la muzee, monumente , case memoriale le oferă prilejul de a observa direct diverse
fenomene naturale, ceea ce a ușurează procesul de înțelegere și memorare a acestora.În cadrul acestor
activități se oferă surse de informare variante pe care elevii le pot reține mult mai ușor, își pot dezolva
capacitățile de comunicare și colaborare în cadrul grupului, devenind mult mai deschiși și sociabili. Dacă
la clasă intervine teama de a nu greși fiind sancționați prin scăderea notei, printr-o astfel de activitate
teama dispare, discuțiile sunt purtate cu relaxare, încurajând exprimarea liberă a elevilor. În timpul orelor
de curs ei aud tot mai des ,,vreau răspunsul corect!,, sau ,,nu știi nimic, stai jos!,, atitudine ce inhibă
exprimarea liberă a propriilor opinii și le blochează imaginația. În urma excursiilor,a plimbărilor prin
parc sau prin pădure, copiii pot reda cu mai multă sensibilitate artistică realitatea înconjurătoare prin
diverse activități de creație literară sau prin desen și modelaj.
Serbările, activitățile desfășurate cu diferite ocazii au rolul de a stimula imaginația și creativitatea
prin jocuri diverse, dans, muzică sau pictură. Câte nu se pot descoperi în ,,De-ale Carnavalului?,,
Luminițele de sărbători, bucuria din ochii copiilor costumați în diverse personaje pe care trebuie să le
interpreteze, sunetul muzicii și ritmul pașilor de dans cu siguranță îi vor scoate din plictiseala și rutina lor
zilnică.
Concursurile școlare locale sau naționale sunt forme competiționale de activitate extrașcolară prin
care elevii devin mai responsabili fiind astfel învățați să își asume rezultatele obținute sub forma
succesului sau eșecului. Ele sunt preferatele elevilor deoarece se întind pe o paletă largă a disciplinelor
din cadrul științelor, tehnologiei sau artei și oferă acestora oportunitatea de a-și demonstra practic
competențele formate. Totodată stimulează competiția și spiritul critic, fair-playul și sensibilitatea
artistică.
181
Cercurile cultural-științifice sau sportive sunt asocieri nonformale ale elevilor în vederea
desfășurării unor activități care vin în completarea celor prevăzute în programa școlară. Întâlnirile pot fi
lunare sau bilunare. La astfel de cercuri se înscriu de obicei elevi talentați, cu interes pentru o anumită
disciplină, dornici de îndrumare suplimentară și promovare.
Dezvoltarea parteneriatelor școlare cu diverse instituții publice sau private, ONG-uri, cu specialiști
din anumite domenii pot oferi experiențe atractive și interesante cu rol educativ.
La rândul lor, cadrele didactice devin organizatori și observatori direcți ai impactului pe care îl au
aceste activități în formarea personalității tinerilor. Realizarea acestor activităţi presupune alegerea din
timp a materialului de către cadrul didactic, abordarea creatoare a temelor de către acesta şi, nu în ultimul
rând, măiestrie pedagogică şi dragoste pentru copii. Activitățile extracurriculare bine pregătite și
documentate sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, aduc bucurie, facilitează învățarea, chiar
dacă necesită un efort suplimentar.
În ultima vreme există o deschidere a școlilor în desfășurarea unor astfel de activități sub forma
concursurilor școlare, simpozioanelor pe diferite teme, a proiectelor educative care oferă o ,,Școală
Altfel,, elevilor, oferindu-le bucuria de a se manifesta și de a învăța liber.
BIBLIOGRAFIE:
1.Cosmovici, Andrei, Iacob, Luminiţa coord., Psihologie şcolară, Ed.Polirom, Iaşi,2008
2. Virgil Tudor, Didactica Educației Fizice (activitati_extracurriculare) Ed Discobolul, 2010
182
Prof. Avramescu Tudorita Elena, GPP “Voinicelul” Slobozia, Jud Ialomita

Educatia extracurriculara (realizata dincolo de procesul de invatamant) isi are rolul si locul bine
stabilit in formarea personalitatii copiilor nostri. Educatia prin activitatile extracurriculare urmareste
identificarea si cultivarea corespondentei optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viata
civilizat, precum si stimularea comportamentului creativ in diferite domenii. Incepand de la cea mai
frageda varsta, copiii acumuleaza o serie de cunostinte punandu-i in contact direct cu obiectele si
fenomenele din natura. Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale,

Exemple de activitati extrascolare
dezvoltării elevilor.Astfel de activităţi sunt de o reală importanţă intr-o lume dominată de mass media şi
copiilor noştri in nişte persoane incapabile de a se controla comportamental , emoţional şi mai presus de
toate slabi dezvoltaţi intelectual. Se ştie ca incepand de la cea mai fragedă vârstă , copiii acumulează o
serie de cunoştinte punându-i in contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Activităţile de acest
gen au o deosebită influenţă formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice:plimbări, excursii,
tabere. . In cadrul activităţilor organizate in mijlocul naturii, al vietii sociale , copiii se confruntă cu
realitatea si percep activ, prin acţiuni directe obiectele , fenomenele, anumite locuri istorice. Fiind axate în
principal pe viata în aer liber, în cadrul acţiunilor turistice, elevii isi pot forma sentimental de respect si
dragoste fata natura, fata de om si realizarile sale.
Activitatea educativa scolara si extrascolara dezvolta gandirea critica si stimuleaza implicarea

tinerei generatii in actul decizional in contextul respectarii drepturilor omului si al asumarii
responsabilitatilor sociale, realizandu-se, astfel, o simbioza lucrativa intre componenta cognitiva si cea
comportamentala. In urma plimbarilor, a excursiilor in natura, copiii pot reda cu mai multa creativitate si
sensibilitate , imaginea realităţii, în cadrul activităţilor de desen şi modelaj , iar materialele pe care le
culeg ,sunt folosite în activităţile practice, în jocurile de creaţie. La vârsta şcolară, copiii sunt foarte
receptivi la tot ce li se arata sau li se spune în legatură cu mediul , fiind dispuşi să acţioneze în acest sens.
183
consolidează instrucţia şcolară dobândind însuşirea a noi cunoştinţe. Excursia reprezintă finalitatea unei
activităţi îndelungate de pregătire a copiilor, îi ajută să înţeleagă excursiile nu numai din perspectiva
evadării din atmosfera de muncă de zi cu zi ci şi ca un act de ridicare a nivelului cultural .
Serbarile si festivitatile - marcheaza evenimentele importante din viata scolarului. Din punct de
vedere educativ importanta acestor activitati consta in dezvoltarea artistica a elevului precum si in
atmosfera sarbatoreasca instalata cu acest prilej. Aceste mici serbari, organizate de catre cadrele didactice,
le ofera elevilor rasplata primita dupa munca, si de asemenea au un rol de motivare, mai putin
seminificativ.
Concursurile scolare - sunt o metoda extrascolara de a starni interesul elevului pentru diferite arii
curriculare avand, in acelasi timp, o importanta majora si in orientarea profesionala a elevilor, facandu-le
cunoscute toate posibilitati pe care acestia le au. Concursuri precum "Cangurul" sau Olimpiadele Scolare
pot oferi cea mai buna sursa de motivatie, determinand elevii sa studieze in profunzime si prin urmare sa
scoata rezultate mai bune la scoala. Acelasi efect il pot avea concursurile organizate de catre cadrele
didactice in clasa. Daca sunt organizate intr-o atmosfera placuta vor stimula spiritul de initiativitate al
copiluiui, ii va oferi ocazia sa se integreze in diferite grupuri pentru a duce la bun sfarsit exercitiile si va
asimila mult mai usor toate cunostintele.
mai apreciaţi şi mai accesibili sufletelor acestora.
principal - pregătirea copilului pentru viaţă.. Realizarea acestui obiective depinde în primul rând de
Bibliografie :
* Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de

învăţământ, în “ Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;

curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom, 2002
184
Cantecul si dansul traditional intercultural - Activitati extrascolare
Autor: profesor Avrigeanu Ecaterina,

Scoala Gimnaziala Cosereni, judetul Ialomita
Argument:
Am iniţiat acest proiect plecând de la faptul că, folclorul este din ce in ce mai putin prezent in viata
scolarilor, ajungandu-se chiar la necunoasterea traditiilor si obiceiurilor specifice zonei din care provin.
Astazi chiar si cei mai mari dintre noi nu-si mai amintesc de portul traditional romanesc sau de
cantecele populare romanesti. Dacă am fi mai conştienţi de traditiile noastre, am putea sa apreciem
frumusetea portului popular, a dansului si cantecului romanesc, a mestesugurilor traditionale atat de mult
apreciate de strani, si cateodata prea putin de noi cei care traim pe aceste meleaguri. Inevitabil apare si
intrebarea: Ce vom lăsa moştenire generaţiilor viitoare de copii? stiut fiind faptul ca intr-o epoca a
tehnologizarii atat copiii cat si noi adultii nu mai avem rabdare sa apreciem valori traditionale pe care ni
le-au lasat cei de dinaintea noastra. De aceea am considerat oportun ca acest proiect educational sa aiba in
vedere evidentierea valorilo, traditiilor si obiceiurilor care ne-au consacrat in intregul spatiu european.
Sper ca acest proiect să contribuie la cunoasterea de catre elevi a folclorului din zona Muntenia,
iar aceştia, la rândul lor, să sensibizeze părinţii şi comunitatea locală privind pastrarea si transmiterea pe
mai departe a culturii populare.
Scop:
Dezvoltarea si mentinerea interesului pentru cunoasterea zestrei traditionale ale poporului roman si
pastrarea obiceiurilor specifice zonei in viata comunitatii noastre .
Obiective:
Stimularea elevilor de a participa la activitati extrascolare si extracurriculare prin desfasurarea
acestora in instituriile locale;
Cunoasterea de catre elevi a traditiilor si obiceiurilor zonei in care locuiesc;
Atragerea tinerei generatii spre cantecul si dansul traditional;
Conservarea traditiilor si obiceiurilor prin constientizarea de catre cei mici a valorilor traditionale;
Grup tinta:
--elevi cu varste intre 5 – 14 ani din scolile partenere;
-profesorii de educatie muzicala, arte vizuale, educatie fizica si/sau profesorii diriginti .
-parinti, membri ai comunitatii.
Beneficiari:
-directi: elevii si prescolarii participanti
-indirecti: cadre didatice, parinti, membri ei comunitatii
185
Descrierea activitatilor:
Sectiunea 1: Cantece traditionale. Se pot inscrie grupuri vocale,vocal-instrumentale, coruri,
solisti vocali sau instrumentali;
Sectiunea 2: Dansuri traditionale interculturale;
Sectiunea 3: Costumul traditional intercultural. Fiecare concurent/echipa concurenta va prezenta
costumul popular in ziua desfasurarii festivalului-concurs
Sectiunea 4: Postere. Fiecare scoala inscrisa in concurs va realiza 1-2 postere pe tema ,,Cantecul si
dansul traditional intercultural” trimite la scoala gazda in format si modalitate de realizare la alegerea
participantului. Posterele intrate in concurs nu se returneaza.
Sectiunea 5: Desene, picturi. Scoala inscrisa in concurs la aceasta sectiune
-va realiza 1-2 desene/picture pe tema ,,Cantecul si dansul traditional intercultural”
-va trimite lucrarile la scoala gazda in formatul si modalitatea de lucru la alegerea prticipantului.
Lucrarile intrate in concurs nu se returneaza.
Rezultate calitative si cantitative asteptate ca urmare a implementarii proiectului:
-Dezvoltarea relaţiilor de colaborare şi împărtăşirea experienţei pozitive între cadre didactice şi între
colectivele de copii pe care îi îndrumă;
-Realizarea unor expoziţii-concurs cu lucrări obţinute;
-Implicarea activă a cadrelor didactice şi a copiilor în activităţile desfăşurate în cadrul proiectului;
-Cultivarea disponibilităţilor practice ale copiilor prin activităţi extracurriculare;
-Stimularea potenţialului artistic-creativ al copiilor.
Modalitati de monitorizare si de evaluare ale proiectului:
-expozitii-concurs, festival, portofolii, fotografii, diplome de participare şi premii;
-realizarea produsului finit al proiectului: album în format electronic cu activităţile desfăşurate.
Activitati de promovare/ mediatizare si de diseminare:
-Promovarea activităţilor desfăşurate în cadrul Comisiilor metodice, în consilierea cu părinţii;
- Postarea activitatilor proiectului pe www.didactic.ro si pe site-ul scolii.
-Publicare în revista scolii
Parteneri implicati in proiect:
Inspectoratul Scolar, Casa Corpului Didactic, CJRAE, Primaria Cosereni, Clubul elevilor/ Caminul
Cultural Cosereni, Scolile partenere.
186
Azamfirei Carmen, profesor învăţământ primar

Liceul “Demostene Botez”, Truşesti/Botoşani
Activitățile extrașcolare pot îmbrăca forme diferite: excursii, vizite la muzee, întreceri sportive,
participare la spectacole, la diferite concursuri, cercuri pe discipline, toate acestea întregind și completând
procesul instructiv-educativ, contribuind la dezvoltarea personalității copiilor. Aceste activități ajută la
adâncirea cunoașterii, oferă elevilor posibilitatea de a-și dezvolta și valorifica interesele și pasiunile, le
stimulează imaginația, creativitatea, contribuind totodată la exersarea unor trăsături pozitive de caracter.
Cum nu există un curriculum obligatoriu, conținutul acestor activități este stabilit de către cadrele
didactice, în funcţie de dorinţele şi interesele copiilor. Atractive la orice vârstă , bine organizate,
facilitează exersarea cunoștințelor achiziționate la diferite disciline și acumularea de altele noi, chiar dacă
acest lucru reclamă un efort suplimentar. Copiii participă la aceste activități cu multă bucurie, reușesc să
se cunoască mai bine, să își gestioneze mai bine emoțiile, își lărgesc orizontul de cunoaștere. Există copii
care, deși se manifestă timid în cadrul orelor de curs , pot străluci în cadrul unor activități extrașcolare.
Conştientă de rolul formativ pe care îl au activităţile extracurriculare, am căutat să-i implic pe elevii
mei în diverse forme de activitate ( drumeții pe dealurile din jurul localității, vizitarea unor locatii din
cadrul comunei- brutăria ”Cuptorul de Basm”, Muzeul Etnografic Elena si Marin Chiponcă , participarea
la diferite spectacole de teatru , serbăti școlare , concursuri, întreceri sportive ). În parteneriat cu Ocolul
Sivic Trușești am desfășurat diferite activități în care elevii și-au aprofundat mai bine cunoștințele despre
importanța pădurii, au făcut vizite în pepinieră, unde au recunoscut puieți de diferite specii de arbori, au
învățat să planteze copaci , au pătruns în tainele profesiei de silvicultor , au învățat să respecte natura. Tot
în cadrul activităţilor extrașcolare am încercat să înviem sau să amintim şi despre farmecul şezătorilor-
obicei nu de foarte mult timp dispărut. Atractivă, recreativă şi dinamizatoare, șezătoarea este o formă
foarte potrivită pentru realizarea obiectivelor propuse în domeniul lecturii literare și se poate realiza în
cadrul clasei sau cu clase diferite. Copiii recită poezii, se dramatizează povestiri, se pot povesti episoade
mai interesante din opera unui scriitor , se cântă, se joacă dansuri populare, se spun glume , snoave,
ghicitori, la aceste activităţi fiind invitaţi şă participe și părinţii.
Așadar activitățile extrașcolare ocupă un loc important în viața elevilor, oferindu-le un alt mod de a
învăța, generând relații de prietenie, contribuind la creșterea stimei de sine, la educarea simțului
responsabilității, la dezvoltarea armonioasă a acestora.
BIBLIOGRAFIE:
1 “ Învăţământul primar” nr 2-3 /2000/Editura Discipol /pag.108-110
2 “ Învăţământul primar” nr 3-4 /2005/Editura MINIPED /pag.188-19
3 Ionescu D. şi Popescu R./ “Activităţi extraşcolare în ruralul românesc.Dezvoltarea de
competenţe cheie la copii şi tineri”/Editura Universitară Bucureşti, 2012“/pag.10-20
187
Profesor de Judo Club Sportiv Școlar Unirea Iași

Ioana BABIUC
Motto: „Scopul educației este acela de a schimba o minte goală, cu una deschisă.”
Malcolm Forbes
Educaţia non-formală completează educaţia formală într-un cadru instituţionalizat situat în afara
sistemului de invăţământ, dar şi în interiorul acestuia, constituind o punte între cunoştinţele asimilate la lecţii
şi informaţiile acumulate informal. Demersurile educaţionale, vizând dezvoltarea personalităţii elevilor,
impun participarea activă, conştientă şi responsabilă a acestora în propria formare. Diferenţierea şi
individualizarea demersului educativ trebuie să devină un scop şi un mijloc în acelaşi timp. Dezvoltarea
personalităţii elevilor este condiţionată de folosirea unor metode adecvate, care să permită individualizarea
invaţământului, astfel încât fiecare elev să-şi dezvolte la maximum capacităţile şi aptitudinile creatoare prin
procesul învăţării. Cercetările relevă că învăţarea activă este cea care duce la dezvoltarea psihică autentică a
elevului, respectiv la o învăţare eficientă, iar educaţia non-formală sprijină acest demers. Educaţia prin
activităţile extracurriculare urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei optime dintre talente,
aptitudini, cultivarea unui stil de viaţă civilizat. Încă de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează
cunoştinţe pe care le pun în contact direct cu obiectele, lucrurile, fenomenele din natură.
Activitățile extracurriculare au rolul de a stimula creativitatea, imaginația și de a le îmbunătăți copiilor
anumite abilități (de la îndemânarea cu care pot realiza lucruri de mână până la memorie și imaginație, prin
intermediul pieselor de teatru pe care le vor juca). Activităţile extracurriculare prezintă unele particularităţi
prin care se deosebesc de activităţile din cadrul orelor de curs. Conţinutul acestora nu e stabilit de o
programă şcolară, ci de cadru didactic, în funcţie de dorinţele, interesele, trebuinţele elevilor. Pentru o bună
desfăşurare a activităţilor extracurriculare, trebuie să se aleagă din timp materialele, sursele necesare, modul
de ordonare a acestora într-un repertoriu cu o temă centrată şi originalitatea – „spectacolul” susţinut de
cadrul didactic. Prin desfăşurarea acestora, cadrul didactic are posibilitatea de a-şi cunoaşte mai bine elevii,
de a-i vedea în altă ipostază, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să pătrundă în „cămara sufletului
lor”, să-i pregătească pentru ceea ce îi va aştepta. Totodată, aceste activităţi permit elevilor cu dificultăţi de
afirmare în mediul şcolar, cei timizi, să reducă nivelul de anxietate, să-şi pună în practic adevărata lor
valoare intelectuală.
Componenentă importantă a educaţiei nonformale, activităţile extraşcolare oferă cele mai eficiente
metode de formare a caracterului copilului încă din clasele primare. Ele au un rol foarte important datorită
caracterului lor activ participativ, facilitând integrarea eficientă şi rapidă a elevilor în colectivitate.
Această integrare facilitează la randul ei procesul de autocunoaştere. Implicându-se în acest tip de
activităţi, elevii devin “subiecţi” conştienţi ai acţiunii, trăind intens succesele sau insuccesele propriei lor
activităţi. Ei devin capabili să-şi orienteze curiozitatea nu numai asupra lumii exterioare, ci şi asupra
propriei persoane. Se formează astfel ,,imaginea de sine’’, esenţială în succesul şcolar.
Programul activităţilor extracurriculare, stabilit ca o unitate în ethosul și cultura organizaţională a
şcolii, vizează acţiuni care să îi ajute pe elevi să îşi însuşească ideile de corectitudine şi respect, să
cunoască şi să respecte valorile culturale si etnice ale comunităţii, să trăiască experienţe de viaţă
competitive. Elevii pot să decidă în bună măsură asupra obiectivelor, conţinuturilor şi mijloacelor de
realizare a acestor activităţi, contribuind astfel la dezvoltarea vieţii comunităţii şcolare din care fac parte.
Activităţile extraşcolare respectă principiul egalităţii şanselor,oferind fiecărui elev posibilitatea de a
se implica, indiferent de rezultatele sale şcolare. Se dezvoltă astfel sentimentul încrederii în sine, în
forţele proprii, fapt care va avea ulterior o mare influenţă asupra succesului şcolar. Unul din scopurile
principale ale educaţiei non-formale îl reprezintă creşterea gradului de adaptabilitatea copiilor la viaţa
socială, respectiv dezvoltarea autonomiei personale şi sociale, a comportamentului în grup.
188
Maria Montessori făcea următoarea afirmaţie : ,,Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi.
Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor.
Atunci să-i învăţăm să se adapteze.’’ Activităţile extraşcolare vin în sprijinul acestui demers. Educaţia
non-formală contribuie la formarea şi dezvoltarea complexă a personalităţii elevului în plan moral,
intelectual, estetic, civic şi fizic prin atingerea tuturor dimensiunilor educaţiei al cărei scop ultim este
pregătirea pentru viaţă a elevului. Finalităţile educaţionale ale activităţilor extraşcolare presupun educaţie
intelectuală, estetică, religioasă, moral-civică, patriotică, fizică.
189
”ROLUL ACTIVITATILOR EXTRASCOLARE IN EDUCATIA COPIILOR”
Profesor invatamant prescolar:Bacanu Mariana

Gradinita ”Floare de Colt”,Bucuresti,sector 3
bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar. Educaţia
extracurrriculară (realizată dincolo de procesul de învăţământ) îşi are rolul şi locul bine stabilit în
formarea personalităţii copiilor noştri. Educaţia prin activităţile extracurriculare urmăreşte identificarea şi
Trebuinţa de a se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm şcoala
cu viaţa. Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv – educative să primeze, dar să fie prezentate în mod
asumându-şi responsabilităţi, copiii se autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi,
uşor şi mai frumos obiectivul principal al scolii şi al învăţământului – pregătirea copilului pentru viaţă.
şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual. Vizitele la muzee, expoziţii
– constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru.
Ele oferă elevilor prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, procesul de
producţie în desfăşurarea sa, operele de artă originale, momentele legate de trecutul istoric local, naţional,
de viaţa şi activitatea unor personalităţi de seamă ale ştiinţei şi culturii universale şi naţionale, relaţiile
dintre oameni şi rezultatele concrete ale muncii lor, stimulează activitatea de învăţare, întregesc şi
desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în cadrul lecţiilor. Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de
copii, distractive sau sportive, stimuleaza şi orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzică,
sport, poezie, pictură.
Excursiile şi taberele contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la

realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă. De la cea mai fragedă
vârstă , copiii acumulează o serie de cunoştinte punându-i in contact direct cu obiectele şi fenomenele din
natură. Activităţile de acest gen au o deosebită influenţă formativă, au la bază toate formele de acţiuni
turistice: plimbări, excursii, tabere. Fiind axate în principal pe viaţa în aer liber, în cadrul acţiunilor
dezvoltarea intelectuală şi fizică a copilului, la educarea lui cetăţenească şi patriotică.
190
Ea este cea care îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei experienţe sociale importante,
dar şi îmbogăţirea orizontului cultural ştiinţific. Prin excursii elevii îşi suplimentează şi consolidează
instrucţia şcolară dobândind însuşirea a noi cunoştinţe. In concluzie,in cadrul activităţilor organizate în
mijlocul naturii, al vieţii sociale, copiii se confruntă cu realitatea şi percep activ, prin acţiuni directe
obiectele , fenomenele, anumite locuri istorice.
BIBLIOGRAFIE:
1981.
191
Școala Gimnazială Mihai Eminescu, Lespezi, Bacău

Profesor pentru învățământul primar: Baciu Elena
În societatea actuală, schimbarea este unul din conceptele cele mai importante pe care îl întâlnim
atunci când vorbim de educaţie. Filosoful şi teoreticianul John Dewey descrie procesul educaţional ca o
capacitate constantă de a evolua şi de a se rupe de la simplele rutine1. Odată cu evoluţia societăţii şi cu
faptul că oamenii primesc influenţe educative din mai multe direcţii s-a putut observa că, pe lângă
strategiile de educaţie formală, cadrele didactice au o deschidere mai mare pentru introducerea unor
activităţi de educaţie nonformală, ce au rolul de extindere şi de completare a achiziţiilor venite din mediul
formal.
”Activităţile extraşcolare sunt activităţile care intră în sfera educaţiei nonformale, la care pot
participa elevii în afara programului şcolii. Acestea au scopuri variate: interacţiune socială, leadership,
recreere şi educaţie pentru sănătate, autodisciplină şi creştere a încrederii în sine. Implicarea elevilor în
activităţi extraşcolare are o vechime mare în sistemele formale de educaţie. Iniţial, ideea activităţilor
extraşcolare era menită să ofere copilului alternative la educaţia şcolară, care necesita un efort intelectual
predominant”2. Educația nonformală a evoluat în ultimele decenii favorizând apariția unor schimbări
pozitive în plan educațional. Caracterizată printr-un grad înalt de flexibilitate și deschidere spre schimbare
și inovare în organizare, educația nonformală răspunde necesităților de învățare diverse și specifice
copiilor, tinerilor și adulților din întreaga lume. Prin urmare, aceasta implică o gamă largă de părți
interesate, inclusiv instituțiile de învățământ publice, instituțiile ce aparțin de sectorul de înățământ privat,
organizațiile nonguvernamentale și diferite instituții culturale publice. Caracteristicile educației
nonformale sunt importante în măsura în care aceasta asigură legătura dintre educația formala și educația
informală.
Activitățile extrașcolare au un caracter opţional, benevol şi se adresează nevoilor diferitelor
categorii de participanţi, fiind organizate activităţi în funcţie de interesele, aptitudinile şi competenţele
lor3. Astfel, elevul poate propune diferite activităţi, îşi poate exprima dorinţa de a participa sau nu, are
ocazia de a alege dintr-o suită de activităţi pe cele care i se potrivesc mai mult. De asemenea, activitățile
extrașcolare sunt organizate atât în şcoală în afara programului şcolar, cât şi în alte instituţii de învățământ
publice, instituții de învățământ privat, organizații nonguvernamentale, diferite instituții culturale
publice4. Activităţile desfăşurate în şcoală în afara orelor de curs sunt ancorate în acelaşi conţinut studiat
la clasă, la care însă sunt adăugate şi altele, încep de la aceleaşi scopuri și finalităţi educaţionale spre
extinderea acestora. Acest tip de activităţi este dedicat tuturor elevilor, aceştia alegându-le după preferinţe
şi pasiuni. Activităţile de tip nonformal desfăşurate în afara sistemului de învăţământ sunt iniţiate de
asociaţii şi cluburi de elevi, asociaţii artistice sau sportive care oferă o diversitate de conţinuturi cu o
flexibiliate sporită, separate în funcţie de vârstă, Aceste activități reprezintă un proces de completare, de
îmbunătăţire a unor cunoştinţe venite din mediul formal. De asemenea, împreună cu învățarea formală și
informală, educația nonformală reprezintă o parte integrată învățării pe tot parcursul vieții, spre care
multe țări își schimbă politicile. Această recunoaștere a fost însoțită de eforturile naționale de a explora
rolurile potențiale ale educației nonformale în sistemele lor de învățământ și de modul în care educația
nonformală vine în completarea educației formale5.
1
Yasunaga, M., (2014), Non-formal education as a means to meet learning needs of Out-of-Sschool Children and
Adolescents, Report Fixing the Broken Promise of Education for All: Findings from the global Initiative on Out-of-School
Children, UNESCO, 2014, http://allinschool.org/wp-content/uploads/2015/01/OOSC-2014-Non-formal-education-for-OOSC,
accesat la data de 5. 03. 2020.
2
Ifrim, Nicoleta, (f.a.),
https://www.concursurilecomper.ro/rip/2018/ianuarie2018/33_Ifrim%20Nicoleta_Activitatile%20extrascolare.pdf, accesat la
data de 5.03.2020.
3
Cojocariu, V, (2008), Fundamentele pedagogiei. Teoria şi metodologia curriculumului. Texte şi pretexte, Editura V &
Integral, Bucureşti, 35.
4
Idem.
5
Yasunaga, M., (2014), Non-formal education as a means to meet learning needs of Out-of-Sschool Children and Adolescents,
Report Fixing the Broken Promise of Education for All: Findings from the global Initiative on Out-of-School Children,
192
De exemplu, în completarea activităţilor formale ce ţin de educaţia ecologică se organizează
concursuri ce încurajează atitudinea pozitivă faţă de mediul înconjurător, cum ar fi confecţionarea de
costume, alcătuirea de postere din materiale reciclabile. Prin această activitate cadrul didactic urmăreşte
să dezvolte copiilor conştiinţa ecologică, să le formeze o atitudine pozitivă faţă de mediul înconjurător
prin activităţi ce îmbină teoria cu practica, activităţi ce presupun utilizarea artistică şi creativă a unor
materiale reciclabile.
Caracterul inovator al educației nonformale de a dezvolta capacitățile umane, de a îmbunătăți
coeziunea socială și de a crea cetățeni responsabili în viitor crește și este recunoscut din ce în ce mai mult.
Odată cu reformele pentru îmbunătățirea curriculumului școlar care au loc în întreaga lume, educația
nonformală se dovedește a fi eficientă în abordările pedagogice inovatoare, depășind cei doi piloni ai
învățării, respectiv a învăța să știe și a învăța să facă, piloni centrali ai educației formale în trecut și
incluzând pe ceilalți doi piloni – a învăța să fii și a învăța să trăiești împreună6.
Activitățile extrașcolare oferă un set de beneficii pentru dezvoltarea capacităților și aptitudinilor
școlarilor. Implicarea în aceste activităţi aduce copiilor un contact cu lumea mai mare, cu diferite
influenţe ce aduc beneficii în dezvoltarea lui, fie că vorbim de dezvoltarea intelectuală a copilului,
dezvoltarea morală sau estetică, socio-emoţională sau fizică etc.
În concluzie, activităţile extrașcolare reprezintă mari oportunități de învățare pentru elevi.
Activitățile noformale organizate de fiecare instituţie educaţională - cum ar fi târgurile, atelierele,
concursurile, conferințele și activitățile de informare - extind procesul de învățare dincolo de clasă,
constituind un prilej benefic pentru fiecare participant.
Bibliografie
1.Cojocariu, V, (2008), Fundamentele pedagogiei. Teoria şi metodologia curriculumului.
Texte şi pretexte, Editura V & Integral, Bucureşti, 35.
2.Ifrim, Nicoleta, (f.a.),
https://www.concursurilecomper.ro/rip/2018/ianuarie2018/33_Ifrim%20Nicoleta_Activitatile%20
extrascolare.pdf, accesat la data de 5.03.2020.
3.Yasunaga, M., (2014), Non-formal education as a means to meet learning needs of Out-
of-Sschool Children and Adolescents, Report Fixing the Broken Promise of Education for All:
Findings from the global Initiative on Out-of-School Children, UNESCO, 2014,
http://allinschool.org/wp-content/uploads/2015/01/OOSC-2014-Non-formal-education-for-OOSC,
accesat la data de 5. 03. 2020.
UNESCO, http://allinschool.org/wp-content/uploads/2015/01/OOSC-2014-Non-formal-education-for-OOSC, accesat la data de

16. 11. 2018.
6
Yasunaga, M., (2014), Non-formal education as a means to meet learning needs of Out-of-Sschool Children and Adolescents,
Report Fixing the Broken Promise of Education for All: Findings from the global Initiative on Out-of-School Children,
UNESCO, http://allinschool.org/wp-content/uploads/2015/01/OOSC-2014-Non-formal-education-for-OOSC, accesat la data de
16. 11. 2018.
193
Prof. înv. primar Baciu Mioara

Şcoala Gimnazială ,,Mihai Viteazul” Feteşti
(Maria Montessori)
Procesul dezvoltării tinerei generaţii nu poate fi redus numai la activitatea instructiv-educativă care
se desfăşoară în cadrul lecţiilor. În acest scop se folosesc şi alte forme de activitate, cum ar fi: cercurile
organizate la diferite obiecte, vizitele şi excursiile, concursurile şcolare etc., care contribuie la adâncirea
cunoaşterii, la descoperirea, dezvoltarea şi valorificarea intereselor şi pasiunilor, stimulează creativitatea,
oferă cadrul afirmării şi recunoaşterii performanţelor. În plan moral, aceste activităţi contribuie la
formarea şi dezvoltarea atitudinilor de respect pentru cunoaştere, pentru cultură, pentru creatorii ei, la
exersarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter. Toate acestea intră în sfera activităţilor extraşcolare.
Activităţile extraşcolare nu intră în domeniul curriculumului oficial, dar au finalităţi menite să

susţină în mod direct dezvoltarea competenţelor promovate prin programele şcolare. Totodată au caracter
complementar activităţilor de învăţare realizate la clasă, urmăresc lărgirea şi adâncirea informaţiei şi
cultivă interesul pentru diferite domenii de cunoaştere.
Caracteristicile de bază ale activităţilor extraşcolare sunt:
-cuprind activităţile care sunt organizate de şcoli şi se derulează în incinta acestora sau în afară;
-au rol complementar activităţilor formale ale şcolii şi se centrează pe activităţi ce vizează
dezvoltarea în ansamblu a personalităţii elevilor;
-ţin de ansamblul şcoală – comunitate – familie atât din perspectiva actorilor implicaţi, cât şi a
tipurilor de acţiuni derulate;
-oferă elevilor posibilităţi de exprimare a identităţii personale şi de dezvoltare plenară a activităţii
acestora.
Activităţile extraşcolare au unele particularităţi prin care se deosebesc de activităţile şcolare. Ele sunt
diferite din punct de vedere al conţinutului, duratei, metodelor folosite şi formelor de organizare a
responsabilităţi, comunicarea, abordările bazate pe 28 iniţiativă, imaginaţie și opţiune. Toate acestea duc
la formarea unor personalităţi complete şi complexe.
194
Activităţile extraşcolare implică o bună pregătire metodologică din partea profesorilor. Este necesar
ca aceştia să creeze o atmosferă deosebit de favorabilă pentru instruire şi educaţie, să se ofere
posibilitatea de completare şi de aprofundare a cunoştinţelor şi abilităţilor obţinute la lecţii, să fie create
condiţii de formare a personalităţii în spiritul culturii naţionale.
Există o mare varietate de activități extraşcolare şi evidenţiază faptul că, în timp, tipologia lor a
crescut foarte mult: excursii şi vizite la muzee, vizionarea de filme sau piese de teatru, vizite la instituţii
publice, excursii la obiective de interes ştiinţific sau comunitar, vizite la alte unităţi de învăţământ, serbări
şcolare şi alte activităţi artistice, activităţi sportive, activităţi literare, activităţi ce vizează protecţia
mediului etc. Prin urmare, activitățile extrașcolare sunt foarte importante pentru dezvoltarea armonioasă a
copilului. Studiile de specialitate susțin că acesta ajută elevii la formarea unei atitudini pozitive față de
învățare, aceștia au performanțe școlare mai ridicate, li se formează abilități practice diversificate, dar și
strategii adecvate de rezolvare de probleme. Pe lângă toate acestea, activitățile extrașcolare acționează și
asupra stimei de sine, iar sentimentul de împlinire este mult mai ridicat.
Bibliografie:
 Cernea, Maria, "Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de
 Crăciunescu, Nedelea, "Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului
primar, în “Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000", Ed. Discipol, Bucureşti;
 D. Ionescu, R. Popescu, „Activităţi extraşcolare în ruralul românesc. Dezvoltarea de
competenţe cheie la copii şi tineri”, Editura Universitară, Bucureşti 2012;
 Ionescu, M., Chiş, V., "Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de
instruire şi autoinstruire", Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001;
 Jinga, Ioan; Istrate, Elena, (1998 ), "Manual de pedagogie", Ed. ALL, Bucureşti;
 Mihaela Jigău- "Curs de formare: Facilitator de învăţare permanentă în şcoală"-
"Elaborarea ofertei de activităţi extraşcolare. Şcoala altfel: să ştii mai multe, să fii mai bun-
Resurse pentru lectură şi informare"
 Nicola, Ioan, (1994 ), Pedagogie, E.D.P., Bucureşti;
 Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, "Activităţile
extraşcolare", Cluj-Napoca 2007; Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, "Şcoala la
răscruce. Schimbare şi continuitate în curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact",
Editura Polirom, 2002.
195
“PROMOVAREA EDUCAŢIEI DESFĂŞURATE ÎN CADRUL NATURAL “
Autori: Badea Irina,

Şcoala Gimnazială Nr.1 Bolintin Vale, Judeţul Giurgiu
OUTDOOR EDUCATION( EDUCAȚIA ÎN AER LIBER) ... Acest tip de învățare,

caracteristic Educației Outdoor, se numește Experiential - Înveți cu creierul, mâinile și inima!
Învăţarea în afara clasei sau în cadru natural completează învăţarea din clasă şi e la fel de
importantă. Jocul şi educaţia în aer liber dau posibilitatea copiilor să facă, să vadă, să audă, să
simtă natură şi spaţiul din jurul lor. Această include şi experienţa pe care o practică în crearea unor
activităţi spontane create de copii şi care, desigur, diferă de la un anotimp la altul. Educaţia în aer liber
este îmbogăţită şi de resursele materiale ale cadrului natural, care pot fi adaptate şi folosite în diferite
moduri,în funcţie de interesele individuale şi nevoile copiilor.
Iniţierea elevilor în educaţia în cadru natural urmăreşte apropierea cât mai mult a omului de natură.
Împreună învăţăm să cunoaştem, să preţuim natură din care facem parte, să ne dezvoltăm personal şi
social, să ne întărim sănătatea. Ştiinţa ne demonstrează azi că cei care petrec mult timp în natură sunt mult
mai sănătoşi. Jocul organizat în natură îi învaţă pe copii să cunoască lumea, să experimenteze, să
cerceteze, să investigheze, să creeze,să inventeze. Prin educaţia în aer liber se creează oportunitatea de a
îmbina teoria cu practică şi de a o aplică în viaţa de zi cu zi, de a lucre cu partea concretă, de a face
conexiuni cu realitatea. Activităţile din cadrul natural îi scot pe copii din casă/clasă în mijlocul naturii, îi
învaţă să o cunoască, să o observe, să cerceteze mediul înconjurător, că apoi să îl respecte şi să îl
protejeze pentru a trăi într-un mediu curat şi sănătos. Acest mod de a organiza învăţarea nu presupune
doar organizarea unor simple excursii, drumeţii sau tabere şolare, ci trebuie să susţînă formare unor
abilităţi de viaţă, construirea şi închegarea grupului, dezvoltarea deprinderilor de comunicare şi
colaborare. Elevii trebuie să le perceapă că pe nişte lecţîi de viaţă care se desfăsoară în altă ambianţă
decât în sala de clasă şi, având un cdru natural frumos, sănătos, trebuie să ne folosim de ceea ce ne oferă
el. De cele mai multe ori o astfel de activitate bine organizată este mult mai eficientă, atractivă, dorită,
interactivă decât multe ore organizate în sala de clasă. Într-o astfel de activitate se interferează cu uşurinţă
cu deprinderi, informaţii, atitudini, abilităţi şi experienţe din mai multe domenii, produce bucurie,
stârneste interesul elvilor, îi implică mai mult în procesul instructiv-educativ, facilitează cunoaşterea şi
studiul realităţîi înconjurătoare.
Educaţia această stimulează achiziţia de informaţii şi completează cunoştinţele însuşite în clasă,
folosind elemente concrete din mediul înconjurător(relief, floră,faună, orizont, spaţiu geographic local,
fenomene ale naturii). Şcoala este chemată să determine nu numai sentimentele de admiraţie pentru
frumuseţile naturii, ci şi deprinderi de apărare, conservare şi dezvoltare a mediului înconjurător-condiţie
de viaţă civilizată şi sănătoasă. Este important că în amplul proces de formare a omului, viaţa din afară
instituțiilor de învățământ să continue să completeze, să consolideze şi să desăvârşească opera educativă
din scoală într-un adevărat comportament european. Cercetarea mediului în mijlocul naturii cu copiii
permite îmbogăţirea volumului de cunoştinţe, lărgirea orizontului stiinţific, sesizarea legăturilor reciproce
între fenomene, modul cum se interferează şi se influenţează reciproc şi, de asemenea, permite formarea
unei gândiri sănătoase despre lume şi viaţă.
Mediul înconjurător este un mecanism viu cu o complexitate deosebită, de a cărui integritate şi bună
funcţionare depinde întreaga activitate umană. A înţelege natură înseamnă a înţelege viitorul, dar a face
ceva pentru salvarea naturii, atât de ameninţată astăzi, înseamnă a contribui la fericirea fiecăruia dintre
noi. Civilizaţia modernă, dezvoltată odată cu industrializarea, s-a fondat pe ideea că omul este stăpânul
suprem al naturii, de la care trebuie să smulgă maximum de foloase. Astfel, au fost date uitării mileniile
de convieţuire armonioasă a omului cu mediul său natural şi şi-a făcut loc o mentalitate incorectă, tradusă
în atitudini care mergeau de la indiferenţă până la inconştienţă împotriva mediului.
Consecinţele practicilor iresponsabile s-au acumulat treptat, treptat, ajungându-se cu deosebire în
ultimele decenii, la conturarea unor previzibile dezastre ecologice. Protejarea planetei Pământ, casă
noastră, a tuturor, este o problemă care trebuie să-i intereseze nu doar pe ecologişti, ci pe toată lumea,
adulţi şi copii. Noi, dascălii, trebuie să punem un mare accent pe educaţia ecologică a celor mici, pentru a
ne putea bucură împreună, pe timp îndelungat de albastrul curat al cerului, de limpezimea apelor, de
196
florile câmpului şi de frunzele verzi. Una dintre cele mai mari şanse de a construi o conştiinţă ecologică
este implicarea la maximum a învăţământului în promovarea problemelor de mediu. Natură, studiată cu
dragoste, cu pasiune, poate deveni centrul de interes al tuturor disciplinelor şcolare, precum şi al multora
dintre activităţile extracurriculare.
La intrarea în şcoală copiii au o serie de reprezentări despre mediul natural, social şi familial în care
trăiesc. Şcoala este chemată să determine nu numai sentimente de admiraţie faţă de frumuseţile naturii, ci
şi convingeri şi deprinderi de protejare a mediului înconjurător. Prin diferitele discipline incluse în
procesul de învăţământ trebuie să îl convingem pe fiecare elev de necesitatea apărării mediului
înconjurător împotriva poluării şi să le formăm conduită ecologică modernă. Noi, oamenii, realizăm tot
mai mult importanţa ocrotirii naturii din care, de altfel, facem parte. Ecosistemele naturale au fost şi sunt
încă supuse unor intervenţii brutale ale omului, intervenţii ce produc modificări ireversibile şi care,
uneori, duc la dispariţia unor specii de animale şi plante.
Omul rămâne singurul care poate să protejeze lumea vie şi trebuie să înveţe să o facă!
De aceea este important că, încă din primele clase, elevii să cunoască problemele mediului
înconjurător şi să înţeleagă că fiecare îşi poate aduce contribuţia la ocrotirea naturii şi cum altfel am
putea realiza mai bine acest lucru decât transpunând educaţia în mediul natural.
Surse bibliografice: www.didactic.ro
197
Badescu Andreea-Florentina
Gradinita nr.7 Drobeta Turnu Severin
activități sportive, legate de protecția mediului etc. Iată câteva caracteristici de bază ale activităților
extrașcolare:
 înglobează activitățile organizate de școală în afara mediului școlar sau/și de către alte
instituții extrașcolare specializate (cluburi sportive, cluburi și palate ale copiilor, școli de artă/
muzică pentru copii, etc.);
 oferă posibilitatea de exprimare și explorare a identității, dezvoltă capitalul social al
copiilor.
 participarea în cadrul tuturor tipurilor de activități extrașcolare corelează cu creșterea

rezultatelor și performanțelor școlare;
 participarea la activități sportive înregistrează o probabilitate mai mare ca elevii să aleagă
să urmeze o școală superioară (nivel universitar) până la la împlinirea vârstei de 21 de ani;
 participarea la activități prosociale corelează cu o rată mai mică de delincvență în rândul
elevilor participanți.

198
ale vieții, valori morale și nu numai.
decizional, realizându-se astfel o simbioză lucrativă între componenta cognitivă și cea comportamentală:
mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi vremea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze.” (Maria
Montessori)
Bibliografie:
Ionescu M.; Chiş V. – Mijloace de învăţământşiintegrareaacestoraînactivităţile de instruireşiautoinstruire,
Editura PresaUniversitarăClujeană, Cluj-Napoca, 2001
Lazăr V., Cărăşel A., Psihopedagogiaactivităţilorextracurriculare, Ed. Arves, Craiova, 2007.
199
Rolul activităților extrașcolare în formarea
și dezvoltarea copilului
Bahnă Laura
Grădinița cu P.P. nr. 4, Bârlad
școli), ci și prin activități extrașcolare și extracurriculare.
Aceste activități au ca scop identificarea și cultivarea corespondenței optime dintre aptitudini,

talente, cultivarea unui stil de viață civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ. Copiii
participă cu însuflețire și dăruire la astfel de activități, iar succesul este garantat dacă ai încredere în
imaginația, bucuria și dragostea din sufletul copiilor, dar să îi lași pe ei să te conducă spre acțiuni
frumoase și valoroase. Lumea în care se nasc copiii de astăzi este una complexă, într-o permanentă
schimbare, iar aceștia trebuie pregătiți să înțeleagă și să accepte provocările într-un mod practic, creativ,
inovator.
Activitățile extracurriculare presupun toate activitățile educative organizare și planificare în cadrul

școlii, dar și al altor instituții educative, cu scopul completării formării personalității și comportamentului
elevului. Aceste activități vin în completarea activităților formale, organizate la clasă.
Educatia non-formală înseamnă orice acțiune organizată în afara sistemului școlar, prin care se
formează o punte între cunoștintele predate de profesori și punerea lor în practică. Acest tip modern de
instruire elimina stresul notelor din catalog, al disciplinei impuse și al temelor obligatorii. Inseamnă
placerea de a cunoaște și de a te dezvolta[2].
Activitățile extracurriculare organizate în cadrul Școlii Gimnaziale Genesis au conținut cultural,
artistic, spiritual, științific, tehnico-aplicativ, sportiv sau sunt simple activități de joc ori de participare la
viața și activitatea comunității locale.
iar sentimentul de împlinire este mult mai ridicat.
de predare-învățare. Aria de desfășurare a acestora e greu de delimitat. Pot fi excursii, drumeții, vizite la
copiilor.
200


nu numai.
(Maria Montessori)
Bibliografie:
201
ROLUL EXCURSIEI DIDACTICE ÎN FORMAREA ATITUDINILOR
ELEVULUI
Profesor : BAIC CAMELIA NICOLETA

Liceul Tehnologic ,,UNIREA”-ŞTEI, BIHOR
Activitățile extrașcolare sunt la fel de importante ca lecțiile propriu-zise de la școală. Atunci când
mergem cu elevii la grădina botanică, în parc sau la muzeu, elevii sunt în afara cadrului formal al școlii și
devin mai relaxați. În astfel de momente, ei sunt deschiși la tot ce este nou și învață mult mai ușor, din
experiențe practice, noțiuni care altfel li s-ar putea părea mai greu de înțeles.
În timpul plimbărilor în parc pot observa caracteristicile unui anumit anotimp și pot descoperi o
altfel de primăvară, proaspătă și mirosind a fericire, vara – ca un teatru de păpuși, toamna – o baladă
veselă și tristă sau iarna cea albă și parfum ușor de scorțișoară. La muzeu își pot imagina că sunt ei înșiși
căpitani de oști sau exploratori neînfricați ai peșterilor reci și întunecate, la expozițiile de artă admiră
culori, nuanțe, forme inedite și chiar în timpul unei excursii la munte copiii pot învăța mult mai ușor
anumite noțiuni. Aceste activitati, desfăşurate în afara şcolii, au rolul de a dezvolta competențele sociale,
lucrul în echipă, colaborarea și comunicarea în rândul copiilor, integrarea în grup, spiritul de inițiativă,
toleranța față de ideile celorlalți, deprinderea de a-și susține cu argumente punctul de vedere și de a critica
constructiv – toate fiind atribute necesare oricărui om pentru reușita în viață. De aceea, activitățile
extrașcolare îl ajută pe copil să dobândească aptitudini necesare pentru a se descurca în cele mai variate
situații de viață. Observaţiile făcute direct în natură au un rol definitoriu în îmbinarea teoriei cu practica,
permitând elevilor să ajungă la reprezentări clare asupra obiectelor şi fenomenelor .
Un rol deosebit în această direcţie îl au excursiile şcolare ca forme ale activităţii practic-aplicative.
Acestea fac parte din activitatea didactică extracurriculară şi sunt, alături de vizite, drumeţii şi expediţii
şcolare, o activitate turistică. Toate acestea ar trebui incluse în planurile de învăţământ cu statut
obligatoriu. În aceste condiţii, elevii ar putea realiza contactul atât de necesar cu mediul, pentru
înţelegerea realităţii înconjurătoare. Excursiile contribuie la dezvoltarea simţului de observaţie şi de
orientare al elevilor, la lărgirea orizontului lor dar şi la dezvoltarea personalităţilor acestora şi de creştere
a sentimentului că aparţin unui grup, sentiment care de cele mai multe ori le lipseşte. Ele constituie o
bogată sursă de îmbogaţire a gândirii şi de aplicare a cunoştinţelor dobândite la orele de curs.
Criteriul care diferenţiază activităţile turistice în tipuri distincte este forma lor de organizare.
202
În funcţie de aceasta se disting:
 plimbarea – deplasarea elevilor pentru câteva ore în parcuri, grădini botanice sau
zoologice, în păduri apropiate, pentru a vedea, descoperi sau cunoaşte;

 vizita – o deplasere la o unitate industrială, la o fermă, la un muzeu, etc.;
 drumeţia – o deplasare fără mijloace de transport, într-o localitate sau în afara acesteia, în
scopul recreerii;
 excursia – o călătorie cu durata de o zi sau mai multe zile, în afara propriei localităţi, cu un
mijloc de transport, având ca scop recreerea, vizitarea şi informarea;

 expediţia este o călătorie de studii şi de cercetare, de circa 10 – 14 zile, organizată intr-o
anumită regiune a ţării, cu scopul cercetării complexe a acesteia.
203
Rolul activităților extrașcolare în viața copiilor
Prof.Baicu Florina Daniela

Liceul Tehnologic Nr.1 Popești,Bihor
rezolvare de probleme. Activitățile extrașcolare vizează, de regulă, acele activități cu rol complementar
de protecția mediului etc.
copiilor.
Activitățile extrașcolare reprezintă totodată un element prioritar în politicile educaționale deoarece

au un impact pozitiv asupra dezvoltării personalității elevilor, asupra performanțelor școlare și a integrării
sociale.
Un studiu al lui J. Eccles și B.L.Barber(1999) indică un impact diferit al activităților extrașcolare, în

funcție de tipul acestora și rata de participare, astfel:


desfășoară procesul. Modelarea, formarea, educarea cer timp și dăruire.
204
Complexitatea finalităților educaționale impune îmbinarea activităților școlare cu cele extrașcolare.
Scopul activităților extrașcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, cultivarea interesului pentru
acțiuni socio-culturale, facilitarea integrării în mediul școlar, valorificarea talentelor personale și corelarea
aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Prin aceste activități li se oferă elevilor un alt mod de însușire a
unor trăiri, valențe pozitive ale vieții, valori morale și nu numai. Activitățile extrașcolare dezvoltă
gândirea critică și stimulează implicarea generației tinere în actul decizional, realizându-se astfel o
simbioză lucrativă între componenta cognitivă și cea comportamentală:
(Maria Montessori)
Bibliografie:
205
,, Rolul bibliotecii şcolare în activităţile extracurriculare’’
Baicu Mihaela bibliotecar -

Şcoala Gimnazială ,,I.L.Caragiale"+,,Mihail Kogălniceanu" Brăila
Motto: ,,Cu cât un copil a văzut şi a înţeles mai mult, cu atât vrea să vadă şi să înţeleagă mai mult.’’
(Jean Piaget)
Biblioteca şcolară este un organism viu, o resursă vitală a comunităţii implicată într-un flux
comunicaţional complex, respectiv: bibliotecă –utilizatori, utilizatori- bibliotecă. Prin mesajele sale către
publicul –ţintă , elevii, biblioteca şcolară şi-a pus în valoare rolul de unic deţinător de informaţie
culturală, organizată în mod ştiinţific, prelucrată şi sistematizată, pentru a satisface nevoile culturale.
Bibliotecarul, marele stăpân al cărţilor, este un iubitor de carte şi de frumos ce are menirea de a-i
învăţa şi deprinde pe elevi să încerce pătrunderea în tainele minunate ale cunoaşterii. Cadrul pe care îl
crează în spaţiul ei ne impune respectul pe care îl datorăm cărţii. Micii şcolari sunt vrăjiţi de carte si
purtaţi pe tărâmul minunat al cunoaşterii.În primă etapă am familiarizat elevii cu principalele elemente
editoriale: carte, autor, copertă editură, apoi am folosit citirea după imagini a celor mai semnificative
momente ale actiunii , care le-a trezit curiozitatea să continue citirea tuturor imaginilor din carte si a
textului propriu - zis. În ciclurile primar şi gimnazial şi mai târziu, la liceu, elevii dobândesc cunoştinţe
care pun bazele culturii către care aspirã un număr însemnat de tineri. Cultura generală nu se asigură prin
simpla memorare a conţinutului manualelor şcolare, nici prin răsfoirea fugară a ziarelor ci, cu atât mai
mult, prin lecturi reconfortante. Rolul cel mai important în a-i determina pe elevi să citească îi revine
profesorului de limba şi literatura română, învăţătorului şi celorlalte cadre didactice care, în colaborare
cu bibliotecarul, îndeamnă elevii spre bibliotecă . Citeşti o carte când vrei, cum vrei şi ori de câte ori
vrei. Acest prieten tăcut îţi oferă ori de câte ori ai nevoie acelaşi răspuns fidel la fiecare întrebare şi- l
repetă cu nesfârşită răbdare până ce l- ai înţeles.
Începutul lecturii pentru copii nu poate fi făcut cu orice carte. E deosebit de important a se ţine cont
de particularităţile de vârsta ale elevilor. Dar cea mai eficientă metodă de a face copii sa îndrăgească
cartea este lecturarea poveştilor. Copii din clasele primare sunt pasionaţi de poveşti. Ei asculta
înregistrări, lucrează cu pliante şi cărţi de colorat, se uită la cărţi cu imagini multe şi texte scurte.
Dialogul cu obiectele este viu, trăirile sunt puternice Învăţătoarea, profesorul de limba română, are
menirea de a face atât şcoala, cât şi învăţatul şi cărţile să pară atractive şi prietenoase. Rolul cadrului
didactic şi al bibliotecarului este de a-l deprinde pe micul cititor să caute în dicţionar cuvintele
necunoscute deoarece nu e bine să se treacă peste cuvintele neînţelese. De asemenea, copilul va fi învăţat
să redea naraţiunea, împrumutând din limbajul bogat şi expresiv al cărţii. În ciclul primar copiii au o
atenţie deosebită pentru povestile care le-au încântat imaginaţia la grădiniţă: cele cu animale. Astfel, nu
ar trebui să lipsească din lectura lor „Capra cu trei iezi” de Ion Creangă, „Ursul păcălit de vulpe” sau
„Motanul încălţat”.
După ce au luat parte la luptele şi biruinţele lui Făt-frumos, după ce au simţit umilire cu
Cenuşăreasa şi frica de lup cu Scufiţa Roşie, după ce s-au bucurat de soarta de pe urmă a Albei ca
zăpada, e timpul să se treacă la nivelul următor. Copilul este pregătit să intre în vârtejul romanelor de
acţiune. Curajul, acţiunea, îndrăzneala, călătoriile, subiectele istorice sunt preferate de copiii claselor V-
VI. Elevii de ciclul gimnazial fac cunoştinţă cu personajele lui Jules Verne, vor să pătrundă în fascinanta
lume a aventurilor. Lecturând aceste cărţi vor dobândi cunoştinţe ştiinţifice, istorice, geografice.
Cunoştinţele ştiinţifice sunt legate organic de povestire. Jules Verne ţine cititorilor săi adevărate lecţii de
geografie şi istorie, de fizica şi chimie. Din explicaţiile sale atrăgătoare şi din interesul pentru soarta
călătorilor, cititorii îşi însuşesc tainele aeronauticii şi ale navigaţiei. Tot acum e bine să intre în scena şi
muşchetarii lui Dumas şi astfel cultura generală a copiilor primeşte şi elemente de istorie a Franţei.
206
Din cărţile cu aventuri cititorii află cum se pot recunoaşte pe gheaţă sau pe nisip urmele lăsate de
oameni şi animale, cum trebuie pândit vânatul, cum se salvează un om de la înec, cum se îngrijeşte un
rănit sau un bolnav, cum se întinde un cort sau cum se sapă o colibă în zapada. Sunt lucruri care îi
pasioneaza pe copii la aceasta vârsta şi care măresc încrederea lor în facultăţile deosebite ale inteligenţei
şi îndemânării omeneşti.
Gustul pentru poezie şi roman se accentuează în clasele VII-VIII. Sunt acceptate drama, tensiunile,
disonantele, epica documentară, de atmosfera, ficţiunea, tehnica artistică.
Fiecare copil reprezintă o lume a lui , e un univers tainic cu totul aparte, fiecare are o experienţă
proprie, directă sau indirectă, dar care trebuie să se ţină seama, pentru că una şi aceaiaşi carte poate
produce impresii diferite. Motivarea elevilor pentru lectură depinde, în primul rând, de efortul pe care îl
face fiecare profesor în parte, clarificându-şi el însuşi anumite aspecte privind punerea în scenă a lecturii
în şcoală. Expoziţiile de carte, noutăţile editoriale achiziţionate în bibliotecă , omagierile şi
concursurile,teatru şcolar organizate în colaborare cu cadrele ddiactice, cu desemnarea celui mai
talentat povestitor, a celui mai bun cunoscător de versuri, cel mai bun recitator,cel mai bun actor, elevii
vor fi motivaţi să citească, gustul pentru lectură putându-se transforma astfel într-o adevărată pasiune,
elevii găsind în biblioteca şcolară un răspuns la nenumăratele întrebări care-i frământă, vor avea un
subiect de meditaţie citind o cugetare, un citat aflat în bibliotecă, vor reveni cu plăcere dacă vor fi serviţi
cu amabilitate şi răbdare, recomandându-li-se o carte bună care poate fi utilă şi plăcută.
Veniti, copii, in lumea cartilor!
207
IMPORTANŢA ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE ÎN PROCESUL
INSTUCTIV-EDUCATIV
Prof. Înv. Preșc. Balaci Claudia Gabriela

Grădinița P.P. NR.4 Târnaveni
stăpânire a cunoştinţelor”.
Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm grădiniţa
cu viaţa. Pentru a-l face pe copil să depăşească în şcoală „greutăţile greu de învins”, important este să nu
uităm că una din trebuinţele principale ale copilului este jocul. Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv
– educative să primeze, dar să fie prezentate în mod echilibrat şi momentele recreative, de relaxare,
atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite.În cadrul acestor activităţi preșcolarii se deprind să
Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască preşcolarii, să-i
dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al
grădiniţei şi al învăţământului primar – pregătirea copilului pentru viaţă. În legătură cu dezvoltarea
creativităţii copiilor, pot fi date educatorilor următoarele îndrumări: gândirea creativă şi învăţarea din
proprie iniţiativă trebuie încurajate prin laudă. Trebuie promovat modul variat de abordare a problemelor
de manipulare a obiectelor şi a ideilor. Preşcolarii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească: o gândire
independentă, nedeterminată de grup, toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme
noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica constructiv. Înainte de toate, este însă
important ca profesorul însăşi să fie creativ.
Activităţiile extracurriculare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la
liber.Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu
însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi.Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator
de căutări şi soluţii variate. Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria şi în dragostea
din sufletul copiilor, dar să îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase.Scopul
activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea preșcolarilor în activităţi
cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea
integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea
talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale.
208
serie de cunoştinte punându-i in contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură.
turistice: plimbări, excursii, tabere, colonii.In cadrul activităţilor organizate in mijlocul naturii, al vietii
sociale , copiii se confruntă cu realitatea si percep activ, prin acţiuni directe obiectele , fenomenele,
anumite locuri istorice. Fiind axate în principal pe viata în aer liber, în cadrul acţiunilor turistice,
folosite în activităţile practice, în jocurile de creaţie. La vârsta preşcolară, copiii sunt foarte receptivi la tot
ce li se arata sau li se spune în legatură cu mediul , fiind dispuşi să acţioneze în acest sens .
Ca educatoare, trebuie să oferim în mod gradat , in acord cu particularităţile de vârstă , cunoştinţe
ştiinţifice , să organizăm activităţi educative privind protejarea mediului înconjurator.
209
profesor psihopedagog Balaci Lavinia

Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Arad
desăvârșirea personalității copiilor. Formarea unui copil nu se realizează doar într-un cadru formal, ci și
prin activități extrașcolare și extracurriculare. O astfel de activitate exrașcolară o constituie activitatea de
educație rutieră. Siguranţa în trafic ar trebui să fie una dintre temele centrale în educaţia oricărui copil,
urmărindu-se dezvoltarea de atitudini şi comportamente responsabile, care să fie transferate apoi către alte
domenii esenţiale ale personalităţii individuale. Pentru a ajunge la şcoală, copiii traversează străzi, unele
foarte circulate, cu sau fără semafor, cu sau fără trecere de pietoni, uneori având curbe cu vizibilitate
redusă, însoțiți sau nu de părinți. Acum, mai mult decât în trecut, copiii trebuie ajutaţi cât mai de timpuriu
să înveţe şi să respecte regulile de circulaţie şi de securitate rutieră, antrenându-şi întreaga pricepere şi
experienţă, punându-se în slujba apărării vieţii şi sănătăţii copiilor, ajutându-i nu numai să cunoască
regulile de circulatie ci, mai ales, să realizeze necesitatea respectării lor în orice împrejurare. Aceste
aspecte pot fi realizate doar prin activitățile extrașcolare. Copiii, chiar și cu deficiență învaţă să devină
independenţi, ei preferă mersul pe jos, mersul cu bicicleta şi joaca afară. Încă nu au responsabilitatea
completă de a se descurca în trafic singuri, dar pot începe să înţeleagă normele de siguranţă. Pentru
aceștia rolul părinţilor şi al profesorilor în formarea unui comportament responsabil este deosebit de
accentuat, acestia fiind principalul model urmat de copil în aceasta etapă a dezvoltării lor. Educaţia rutieră
intensifică activitatea de sprijinire a copilului cu nevoi speciale în dobândirea de cunoştinţe, capacităţi şi
deprinderi care să-i permită adaptarea cu uşurinţă la condiţiile de mic pieton. Prin aceste proiectele
educaționale se dezvoltă capacităţi de comunicare şi interrelaţionare între elevi de vârste diferite, se
conștientizează copiii și opinia publică că toţi, indiferent de nevoile lor, de religie sau etnie doresc să se
joace, să înveţe să realizeze obiecte necesare derulării activității de educatie rutieră, să se bucure de tot ce-
i înconjoară şi o pot face într-o relaţie de prietenie, de respect şi întrajutorare reciprocă, într-un climat de
stabilitate şi de bună înţelegere. Datoria oricărui cetăţean este de a respecta regulile de circulaţie şi, în
acelaşi timp, de a participa, în mod conştient, la stimularea interesului celorlalţi membri ai societăţii
pentru cunoaşterea şi respectarea acestor reguli.
Rolul activităților extrașcolare în domeniul rutier se constituie în: consolidarea relațiilor de
parteneriat, de colaborare între membrii comunității locale; educarea și formarea copiilor cu privire la
situațiile din trafic în vederea reducerii riscului de accidente în rândul elevilor, cunoașterea și aplicarea
măsurilor de prevenire a accidentelor rutiere, formarea unei atitudini responsabile față de protejarea
propriei vieții și a semenilor aflați în trafic, educarea abandonului școlar prin implicarea elevilor din
clasele gimnaziale în activități care să conducă la o imbunătățirea stimei de sine, educarea și cultivarea
respectului față de autoritățile statului cu atribuții de impunere a normelor rutiere și monitorizarea
circulației.
210
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE
ÎN EDUCAŢIA ELEVILOR
Prof.înv.primar Balaj Elena Adriana

ŞCOALA GIMNAZIALĂ DOBRA
Structura : ŞCOALA PRIMARĂ LĂPUŞNIC
Educaţia trebuie să răspundă necontenit exigenţelor cerute de evoluţia realităţii naţionale şi
internaţionale. Modelarea, formarea şi educaţia omului cere timp şi dăruire. Timpul istoric pe care îl trăim
cere oameni în a căror formaţie caracterul şi inteligenţa se completează pentru propria evoluţie a
individului. În şcoala contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul
Cultivarea capacităţii creatoare a devenit o sarcină importantă a şcolilor contemporane, chiar dacă
au existat şi poziţii sceptice care au susţinut că învăţământul actual nu contribuie la dezvoltarea
cu climatul de libertate favorabil imaginaţiei creatoare. Creativitatea este un complex de însuşiri şi
aptitudini psihice care în condiţii favorabile generează produse noi şi valoroase pentru societate.
Şcoala trebuie să stimuleze exprimarea potenţialului creativ al fiecărui copil, să încurajeze
iniţiativele lui, ingeniozitatea şi curiozitatea, să favorizeze stabilirea unor relaţii care să nu exagereze prin
autoritate, să ofere ocazii elevului de a lua singur decizii şi să stimuleze încrederea în sine, într-o
atmosferă de comunicare liberă. Activităţile şcolare chiar dacă urmăresc însuşirea de către elevi a unor
cunoştinţe temeinice, a unor priceperi şi deprinderi, implicând în ansamblu o concepţie ştiinţifică despre
lume şi viaţă şi chiar dacă duc la formarea şi dezvoltarea unei personalităţi creatoare, nu pot răspunde
suficient dorinţei de cunoastere şi de creaţie - însuşiri caracteristice copiilor.
extraşcolare permite şi manifestarea creativităţii de grup, a relaţiilor creative.În acest cadru, şi educatorul
îşi poate afirma spiritul novator, creativitatea didactică.
Activităţile extracurriculare sunt activităţi complementare activităţii de învăţare realizată la
activităţi utile care să întregească educaţia şcolară, contribuind la formarea personalităţii.De aceea şcoala
Realizarea acestor activităţi presupune alegerea din timp a materialului de către cadrul didactic,
abordarea creatoare a temelor de către acesta şi, nu în ultimul rând, măiestrie pedagogică şi dragoste
pentru copii. Astfel de activităţi se deosebesc de cele şcolare prin varietatea formelor şi a conţinutului,
prin durata lor, prin metodele folosite, prin utilizarea unei forme specifice de verificare şi apreciere a
rezultatelor şi prin raporturile de colaborare, de apropiere, de încredere şi de prietenie dintre cadrele
didactice şi elevi. În sens restrâns termenul se referă la toate manifestările organizate de şcoală, cu
obiective educative şi recreative, care se desfăşoară în afara programului şcolar.Pot fi şi activităţi
extraşcolare de masă - excursii, concursuri, spectacole, serbări etc.- sau activităţi extraşcolare în cercuri
de elevi. În acest sens, termenul este echivalent cu educaţie extradidactică.
Activităţile extracurriculare se desfăşoară sub forme variate, ca de exemplu: activităţi
artistice, ştiinţifice, activităţi sportive, obşteşti, turistice ş.a.m.d. Astfel de activităţi oferă numeroase
prilejuri de afirmare a elevilor, de dezvoltare a personalităţii acestora, întrucât lumea actuală este
stăpânită de televizor sau de calculator .
Activităţile turistice sunt activităţi extracurriculare cu o deosebită valoare formativă.Ele se pot
realiza sub forma plimbărilor, excursiilor sau taberelor.
şcoală.
211
Am constatat că aceste activităţi au îmbogăţit cunoştinţele elevilor despre viaţa plantelor şi a
animalelor, dar au încurajat şi exprimarea liberă a copiilor în afara clasei .S-a mai observat că ei pot
reprezenta cu mai multă creativitate realitatea atunci când desenează, modelează sau au de alcătuit scurte
texte .

Serbarea şcolară este o activitate extracurriculară tradiţională, care are mari valenţe
educative.Această activitate permite exprimarea activă nu numai a câtorva elevi mai talentaţi într-un
domeniu sau altul, ci a unui număr cât mai mare de elevi, fiecare contribuind, în felul lui, la reuşita
comună.
Carnavalul este o manifestare veselă, antrenantă, plină de mişcare şi surprize. Am organizat

carnavale cu ocazia halloinului sau cu ocazia zilei de 1 Iunie .Participanţii au purtat costume întruchipând
diverse personaje, iar jocul de rol a stimulat imaginaţia elevilor. Element dominant al carnavalului a fost
dansul, intercalat cu diverse forme de manifestări artistice. Elevii au avut posibilitatea de a se manifesta
liber, atât în crearea costumului , cât şi în interpretarea/realizarea unor monologuri. Am realizat astfel de
acţiuni cu ocazia zilei de 1 Decembrie, a Crăciunului, a zilei de 8 Martie , sau la sfârşit de an şcolar,
oferindu-le elevilor posibilitatea de a se exprima liber oral , în scris sau prin muzică.
organizat la nivel de şcoală concursuri de dans, de creaţii artistice, de desen
Vizionarea spectacolelor, a teatrului pentru copii sunt forme de activitati prin care elevul nu doar
dobândeşte informaţii, ci este stimulată creativitatea.
Activităţile extraşcolare au o mare valoare educativă întrucât realizarea lor se face şi din punct de
vedere interdisciplinar. Aceste acţiuni au determinat dezvoltarea creativităţii civice, artistice şi a
responsabilităţii faţa de problemele comunităţii. Cred ca în orice şcoală cadrele didactice trebuie să
promoveze activităţile extracurriculare, stimulând astfel inventivitatea şi creativitatea elevului. Am
realizat activităţi extracurriculare programate şi proiectate din timp, diverse atăt ca forma , căt şi conţinut,
ce s-au desfăşurat în şcoală, în afara ei, în comunitate, folosind metode active şi stimulative pentru
participarea elevilor. Activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi eficientă
căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el, în primul rând, o atitudine creatoare,
atât în modul de realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă
care să permită stimularea creativă a elevilor. În concluzie, cadrul didactic poate face multe pentru
educarea spiritului creativ în cadrul activităţilor extracurriculare. Dar, se vede necesitatea de a modifica
destul de mult modul de gândire, să evite critica, în astfel de activităţi, să încurajeze elevii şi să realizeze
un feed- back pozitiv.
Biblografie
Al. Roşca – “Creativitatea “ Editura enciclopedică romană Bucureşti 1972

Ana Stoica- “Creativitatea elevilor”Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1983
212
„IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE LA GRADINIȚĂ”
Educatoare:Balan Loredana
Grădinița NR.2 Dumeni
Activităţile extrașcolare îşi au importanţa lor în activitatea educaţională. Din ce în ce mai multe
sisteme educaţionale le adoptă şi le recunosc meritele în îmbunătăţirea performanţei copiilor la grădiniță.
S-a observat faptul că activitatea de învăţare dă rezultate mult mai bune dacă este îmbinată şi cu câteva
momente de distracţie şi detensionare.
Educaţia extrașcolară îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii preşcolarilor. În
grădiniţa contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru
şi socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială. Activităţile extrașcolare desfășurate în grădiniţa
au conţinut cultural, artistic, spiritual, sportiv sau sunt simple activităţi de joc sau de participare la viaţa şi
activitatea comunităţii locale. Aceste activităţi le oferă destindere, recreere, voie bună, satisfacţiile
atmosferei de grup, iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmări şi recunoaştere a aptitudinilor. Aceste
activităţi au caracter ocazional şi iau forme foarte variate:
- sărbătorirea zilei de naştere a unui copil la care participă colegi din toată grădiniţa;
- vizionarea în grup a unor spectacole la teatrul de păpuşi;
- vizitarea centrului de plasament,a bisericii,a bibliotecii,a școlii;
- excursii;
- plimbări în parc;
- vizită la diferite muzee.
ţării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii
cunosc locul natal în care au trăit, muncit şi luptat înaintaşii lor învăţând astfel să-şi iubească ţara, cu
trecutul şi prezentul ei. Prin excursii copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au născut,
au trăit şi au creat opere de artă scriitori şi artişti.
Vizionările şi spectacolele constituie o altă formă de activități extrașcolare în grădiniţă, prin care
copilul face cunoştinţă cu lumea minunată a artei.
valoarea ei deosebită rezidă în faptul că ea constituie o sursa inepuizabilă de impresii puternice, precum şi
în faptul că apelează, permanent, la afectivitatea copilului.
Activităţiile extrașcolare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea
înclinaţiilor şi aptitudinilor preşcolarilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber.
Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire
şi dăruire, la astfel de activităţi.
În concluzie putem spune că activitățile extrașcolare sunt o componentă educaţională valoroasă şi
eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie,asigurând astfel o atmosferă relaxantă care
să permită stimularea creativă a copiilor.
Bibliografie :
Ionescu M. Chiş,,Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi

autoinstruire’’.Editura Presa Universitară Clujeană,Cluj-Napoca,2001,
Lespezeanu M.,,Tradiţionalism şi modern în învăţământul preşcolar’’Editura S.C.
Omfal,Bucureşti,2007
Preda Viorica,,Metodica activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii.’’Editura,,Gheorghe
Cârţu Alexandru’’,Craiova2009.
213
ACTIVITĂȚILE EXTRAȘCOLARE LA GRĂDINIȚĂ
Prof.înv.preșc.Balea Cosmina Violeta
Modernizarea şi perfecţionarea procesului instructive-educativ presupune îmbinarea activităţilor

şcolare cu activităţile extraşcolare. Îmbinarea acestora are numeroase valenţe formative, deoarece acestea
permit manifestarea creativităţii şi imaginaţiei copilului preşcolar. În acest fel, pe lângă faptul că
preşcolarii îşi manifestă imaginaţia şi creativitatea (prin interpretarea unor roluri la serbările de 8 Martie,
Crăciun, sfârşit de an, prin realizarea unor desene interesante şi creative pe asfalt cu ocazia zilei de 1
Iunie) şi cadrul didactic îşi poate afirma creativitatea în alegerea temelor, a materialului arătându-şi astfel
măiestria şi tactul pedagogic dar şi dragostea faţă de copii. În școala contemporană, eficienţa educaţiei
depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine şi de măsura în
care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii copiilor în acest cadru. În învăţământul preşcolar avem
misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic şi socio-afectiv dar şi pentru o mai bună
integrare socială. Astfel se impun activităţile extracurriculare, care nu sunt fixate de programa şcolară ci
de copii, conform intereselor şi dorinţelor lor. Activităţile extrașcolare sunt activităţii complementare,
activităţi de învăţare realizate la grupă şi urmăresc îmbogăţirea informaţiilor primite în cadul activităţii
didactice, cultivă interesul pentru desfăşurarea anumitor domenii, atrag copilul la integrarea în viaţa
socială, la folosirea timpului liber într-un mod plăcut şi util, contribuind în felul acesta la formarea
personalităţii copilului. De aceea grădiniţa trebuie să ofere diverse astfel de activităţi pentru ai atrage pe
copii. Dintre activităţile pe care le-am desfăşurat la grupă, pot aminti: serbări desfăşurate cu diferite
ocazii: 8 Martie, Crăciun, sfârşit de an, finalizare de proiecte etc., desfăşurarea unor concursuri în
grădiniţă: Micul Creştin, Voinicel, activităţi de desene pe asfalt cu ocazia zilei de 1 Iunie, activităţi
desfăşurate cu ocazia zilelor de 1 Decembrie, 24 Ianuarie, activităţi desfăşurate în parteneriat cu alte
grădiniţe şi alte instituţii.
În procesul instructiv-educativ, activităţile extracurriculare îl atrag pe copil să participe cu plăcere şi

să fie interesat de activităţile propuse. În cadrul acestor activităţi, se transmit copiilor, în mod sistematic şi
organizat, informaţii din toate domeniile de activitate: muzicale, literare, plastice accesibile, formându-se
astfel anumite competenţe: de a audia anumite piese muzicale , de a interpreta roluri. Interpretând diferite
roluri, copilul reproduce modele de conduită şi le asimilează în propria lui comportare. Trăsătura cea mai
importantă a interpretării unor roluri este originalitatea şi creativitatea copilului în redarea impresiilor
proprii despre realitatea înconjurătoare, spontaneitatea şi intensitatea trăirilor exprimate în joc. Are un
pronunţat caracter activ – participativ, permiţând copilului să construiască relaţii sociale, să-şi exerseze şi
să-şi perfecţioneze limbajul, să rezolve probleme, să negocieze, să coopereze, să utilizeze simboluri.Toate
activităţile extracuriculare desfăşurate cu copiii au rolul lor în dezvoltarea ca persoane inteligente, sigure
pe ele, capabile să se descurce în orice situaţie, bogate din punct de vedere cultural în această societate
plină de pseudo-cultură. În cadrul activităţilor didactice şi extracuriculare, alături de îndrumătorii lor,
aceştia dovedesc creativitate, imaginaţie, atitudine, talent, afirmându-şi în mod original personalitate.
Serbările, şezătorile, scenetele tematice, prin specificul lor oferă posibilitatea educatorilor să-i ajute
să se implice, să-şi cunoască foarte bine colegii de grupă, să colaboreze şi să se afirme în faţa colectivului
prin mijloace proprii. Totodată, serbările pregătite susţinute cu ocazia anumitor evenimente devin un
mijloc de educare a voinţei, a încrederii în forţele proprii, a ținutei corecte, dar şi a posibilităţii de a se
transpune prin interpretarea unor roluri de teatru. În cadrul serbărilor de Crăciun, preşcolarii, interpretează
roluri care au ca scop cunoaşterea unor datini şi obiceiuri ale poporului românesc. Ei au fost ajutaţi astfel
să redescopere frumuseţea portului popular românesc, a datinilor, a cântecului şi a dansului popular în
timpul desfăşurării acestor activităţi extracurriculare.Scopul acestor activităţi a constat în consolidarea
cunoştinţelor referitoare la obiceiurile şi tradiţiile populare româneşti, urmărind reconsiderarea şi
valorificarea trăsăturilor specifice poporului nostru prin interpretare de roluri, a dansului popular şi a
“îmbrăcării” unor costume populare, oferind astfel un strop de tradiţie.
214
Activităţile extracuriculare bine pregătite, sunt atractive pentru orice vârstă, stârnindu-le interesul
producându-le bucurie, uşurându-le acumularea de cunoştinţe, chiar dacă presupun un efort suplimentar.
În cadrul acestor activităţi sunt atraşi şi copiii timizi, dar şi cei impulsivi, învăţând astfel să se tempereze
în preajma colegilor lor – “copilul care este lăudat învaţă la rându-i să aprecieze” (D.I. Nolte).
Ca o concluzie personală, consider că trebuie să încercăm să-i atragem pe copii, să participe la

activităţi cu ajutorul tuturor metodelor pe care le putem aborda. Având posibilitatea de a desfăşura
activităţi extracurriculare munca noastră devine un pic mai uşoară deoarece aceste activităţi sunt atractive
şi îi determină pe copii să participe fără să-i forţăm. Menirea noastră este de a trezi curiozitatea viitorilor
indivizi ai societăţii, de a le potoli această curiozitate şi de ai pregăti pentru viaţă, atât cu ajutorul
activităţilor didactice pe care le desfăşurăm la grupă cât şi prin intermediul activităţilor extracuriculare.
BIBLIOGRAFIE:
Ciubuc Iuliana, Armonia naturii , Editura Aureo, Oradea, 2011, pagina 110.
Mangri, F., Elisei, E., Dorobeti, T., Bucovală, G., Experienţe didactice şi pedagogice de success, Poarta
Albă, 2010, pagina 230.
215
ROLUL ACTIVITĂŢILOR
EXTRAŞCOLARE ÎN EDUCAȚIA COPIILOR
Prof.înv.primar Balea Luciana

Școala Gimnazială„Avram Iancu”Abrud
Pentru a-l face pe copil să depăşească în şcoală „greutăţile greu de învins”, important este să nu
atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite.În cadrul acestor activităţi elevii se deprind să folosească
surse informaţionale diverse, să întocmească colecţii, să sistematizeze date, învaţă să înveţe. Prin faptul
că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copii se
autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască
elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal
al grădiniţei şi al învăţământului primar – pregătirea copilului pentru viaţă. În legătură cu dezvoltarea
creativităţii copiilor, pot fi date învățătorilor următoarele îndrumări: gândirea creativă şi învăţarea din
de manipulare a obiectelor şi a ideilor. Școlarii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească: o gândire
independentă, nedeterminată de grup, toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme
noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica constructiv. Înainte de toate, este însă
important ca profesorul însăşi să fie creativ.
dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor şcolarilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor
însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi.Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor
aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea
interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de suport
pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu
atitudinile caracteriale. Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce permite elevilor
cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul
intelectual. Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale – organizate
selectiv – constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului
nostru.
216
Ele oferă elevilor prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, stimulează
activitatea de învăţare, întregesc şi desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în cadrul lecţiilor.Spectacolele
constituie o altă formă de activitate extracurriculară în şcoală, prin care copilul face cunoştinţă cu lumea
minunată a artei. Deşi această formă de activitate îl pune pe copil în majoritatea cazurilor în rolul de
spectator, valoarea ei deosebită rezidă în faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă de impresii
puternice.Astfel de activităţi sunt de o reală importanţă intr-o lume dominată de mass media şi ne
referim la televizor , calculator si internet, care nu fac altceva decât să contribuie la transformarea
serie de cunoştinte punându-i in contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Activităţile de
acest gen au o deosebită influenţă formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice: plimbări,
excursii, tabere, colonii.In cadrul activităţilor organizate in mijlocul naturii, al vietii sociale , copiii se
confruntă cu realitatea si percep activ, prin acţiuni directe obiectele , fenomenele, anumite locuri istorice.
BIBLIOGRAFIE

autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001*
217
Băleanu Mirabela, Școala Gimnazială Nr. 279

Activităţile extraşcolare respectă principiul egalităţii şanselor, oferind fiecărui elev posibilitatea de a
principale ale educaţiei non-formale îl reprezintă creşterea gradului de adaptabilitate a copiilor la viaţa
socială, respectiv dezvoltarea autonomiei personale şi sociale, a comportamentului în grup. În lucrarea
intitulată Descoperirea copilului, Maria Montessori făcea următoarea afirmaţie : ,,Să nu-i educăm pe
copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic nu ne permite
să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.’’ Activităţile extraşcolare vin în sprijinul
acestui demers.
Rolul activităţilor extraşcolare este acela că antreneză copiii în activităţi cât mai variate şi bogate
cu o structură parte, diferită de clasica metodă de predare-invăţare. O activitate desfăşurată într-un mediu
extraşcolar permite de asemenea şi dezvoltarea unor aptitudini speciale, şi facilitarea integrării în mediul
şcolar. Trebuie să ţinem cont că, indiferent ce metodă se adopă in educaţia tradiţională, indiferent dacă are
exercitate asupra copilului. Din seria activităţilor extraşcolare amintim: taberele, excursiile, piesele de
teatru, spectacolele de operă comică, atelierele creative, şezătorile, spectacolele în aer liber vizitele la
muzee sau grădina zoologică. Copiii pot fi stimulaţi şi îsi pot imbogăţi imaginaţia creatoare şi sfera
dramatizarea unor opere literare cu diferite ocazii sau prin implicarea în desfăşurarea sezătorilor literare.
Copiii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească în primul rând o gândire independentă, toleranţă faţă de
ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de
a critica constructiv. Înainte de toate, este însă important ca educatorul însăşi să fie creativ, pentru că
interesul, curiozitatea, imaginaţia şi dorinţa de a participa necondiţionat la desfăşurarea acestora.
educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă si cultură.
Activităţile extraşcolare contribuie în mod semnificativ la realizarea educaţiei estetice a elevilor,
componentă a educaţiei integrale şi armonioase. Ele sunt activităţi de cultivare a dorinţei de frumos,
iniţiindu-i pe elevi în sesizarea frumosului sub toate aspectele sale, în înţelegerea mesajului unei opere de
artă etc.
218
Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” Lespezi
Profesor în învățământul preșcolar Balint Beatrice Elena
caracter.
norme disciplinare”. Activităţile extraşcolare au unele particularităţi prin care se deosebesc de activităţile
şcolare. Ele sunt diferite din punct de vedere al conţinutului, duratei, metodelor folosite şi formelor de
organizare a activităţii. Conţinutul activităţilor extraşcolare nu este stabilit printr-un curriculum
obligatoriu; elevii au libertatea deplină de a alege conţinuturile care sunt în perfectă concordanţă cu
interesele şi dorinţele elevilor. Astfel, acestea devin o formă complementară de activitate – parte
ţinută adecvată situaţiei, declanşând anumite sentimente.
Prin activităţile la care participă, ei îşi însuşesc cunoştinţe în domeniul ştiinţei, tehnicii, literaturii și
artei. Participând la acţiuni cu caracter artistic, la manifestări cultural-artistice, vizionând spectacole de
teatru şi filme la cinematograf, elevii îşi cultivă dragostea pentru frumos. Organizarea şi desfăşurarea
activităţilor extraşcolare respectă anumite condiţii: sunt subordonate procesului de învăţământ care se
desfăşoară în clasă; se evită supraîncărcarea elevilor; se desfăşoară în colectiv, fiind create şi organizate
pe principiul liberului consimţământ; la antrenarea elevilor trebuie să se ţină seama de particularităţile de
vârstă şi interesele elevilor, precum şi de posibilităţile de realizare pe care le au, fără să fie reţinuţi de la
ore sau pregătirea lecţiilor. Excursiile şi vizitele sunt acţiuni cu caracter de masă organizate în scopul
îmbogăţirii experienţei de viaţă a elevilor. Aceste activităţi se organizează în funcţie de conţinutul lecţiilor
și „Prin conținutul lor se deosebesc de cele cu caracter didactic.
219
Organizate la nivelul clasei sau școlii, cu participare benevolă, ele urmăresc lărgirea orizontului de
cunoștințe etc”. Vizitarea unui muzeu, expoziţii, a unui atelier al meșterului popular sau artist plastic
poate fi o situaţie de învăţare cu scop cultural-artistic, dar şi un moment de reconciliere ori de
introspecţie, în funcţie de educaţia anterioară a elevilor sau de tematica în care se încadrează excursia.
Bibliografie:
 Cucoş, C., Pedagogie (ediţia a doua, revăzută şi adăugită), Bucureşti, Polirom, 2002. 2;
 Gârboveanu, M., Creativitatea elevilor în procesul de învăţământ, Bucureşti, Litera
Internaţional, 1981. 3;
 Iucu, R., Instruire extraşcolară. Perspective teoretice şi aplicative, Iaşi, Polirom, 2001;
220
Prof.in înv.preșc.:Bálint Mónika Andrea
trebuie pregătiți să înțeleagă și să accepte provocările într-un mod practic, creativ, inovator.Activităţile
extraşcolare au unele particularităţi prin care se deosebesc de activităţile şcolare. Ele sunt diferite din
punct de vedere al conţinutului, duratei, metodelor folosite şi formelor de organizare a activităţii.
Conţinutul activităţilor extraşcolare nu este stabilit printr-un curriculum obligatoriu; elevii au libertatea
deplină de a alege conţinuturile care sunt în perfectă concordanţă cu interesele şi dorinţele elevilor. Astfel,
acestea devin o formă complementară de activitate – parte componentă a educaţiei – care stimulează
valori, aptitudini şi dezvoltă vocaţia, talentul, încurajând competiţia, asumarea de responsabilităţi,
comunicarea, abordările bazate pe 28 iniţiativă, imaginaţie și opţiune. Toate acestea duc la formarea unor
personalităţi complete şi complexe. Având cel mai larg caracter interdisciplinar, activităţile extraşcolare
pot îmbrăca diferite forme: excursii, drumeţii, vizite, spectacole cultural-artistice, tabere şcolare, vizionări
de filme, competiţii sportive, cercuri de creaţie, cercuri pe discipline, concursuri, care, prin specificul lor,
imprimă copilului un anumit comportament, o ţinută adecvată situaţiei, declanşând anumite sentimente.
Prin activităţile la care participă, ei îşi însuşesc cunoştinţe în domeniul ştiinţei, tehnicii, literaturii și artei.
filme la cinematograf, elevii îşi cultivă dragostea pentru frumos.Excursiile şi vizitele sunt acţiuni cu
caracter de masă organizate în scopul îmbogăţirii experienţei de viaţă a elevilor. Aceste activităţi se
organizează în funcţie de conţinutul lecţiilor și prin conținutul lor se deosebesc de cele cu caracter
didactic. Organizate la nivelul clasei sau școlii, cu participare benevolă, ele urmăresc lărgirea orizontului
de cunoștințe etc.
 Activitatea în afara clasei şi extraşcolară are un conţinut deosebit de activitatea în cadrul
lecţiilor.
 Încadrarea elevilor în diferite forme ale activităţii în afara clasei şi extraşcolare se face pe baza
liberei alegeri, sub îndrumarea cadrelor didactice
 Durata activităţilor în afara clasei şi extraşcolare variază.
 Verificarea, aprecierea şi evidenţa rezultatelor activităţii în afara clasei şi extraşcolare au forme
specifice.
 Activitatea în afara clasei şi extraşcolară este propice pentru manifestarea spiritului de
 Activităţii extraşcolare o constituie legătura ei cu practica. Aplicarea cunoştinţelor în cadrul
activităţilor extraşcolare are şi valoarea unui exerciţiu de dezvoltare a aptitudinilor elevilor.
221
Întreaga activitate în afara clasei are conţinut variat, determinat de interesele cognitive ale elevilor şi
de dorinţele lor.Elevii trebuie ajutați să participe la activitățile educative, să se implice afectiv, cu plăcere
și bucurie spontană în ceea ce fac. De aceea, un rol important în dezvoltarea aptitudinilor artistice ale
copiilor au ilustrarea poveștilor, miturilor, basmelor și poeziilor prin aplicarea metodelor, procedeelor și
tehnicilor artistico-plastice. Activităţile extraşcolare generează relaţii de prietenie şi ajutor reciproc între
elevi, educă simţul responsabilităţii şi o atitudine justă faţă de scopurile urmărite.
Important este ca elevii să fie antrenaţi nu numai în desfăşurarea unor asemenea activităţi, ci şi în
iniţierea şi organizarea lor. Valorificarea activităţilor extraşcolare în practica educaţională ar trebui să se
producă sistematic şi cu mai multă eficienţă, pentru dezvoltarea armonioasă a elevilor.
Bibliografie:
dir.upsc.md:8080/xmlui/bitstream/handle/123456789/383/p.27-
31%20Rolul%20activitatilor%20extrascolare%20in%20dezvoltarea%20ap
222
Prof. Balog Katalin

Școala Gimnazială „Petőfi Sándor” Tg. Secuiesc, jud. Covasna
Activitățile extrașcolare sunt acele activități, care vin în completarea procesului de învățământ și
contribuie la descoperirea și dezvoltarea aptitudinilor elevilor în diverse domenii. Susțin în mod direct
dezvoltarea competențelor promovate prin programele școlare, au caracter complementar activităților de
învățare realizate la clasă, contribuie la lărgirea și adâncirea informației și au un rol important în activarea
interesului pentru diferite domenii de cunoaștere.
Organizarea și desfășurarea acestor activități trebuie să respecte anumite condiții:
 Sunt subordonate procesului de învățământ care se desfășoară în clasă
 Se evită supraîncărcarea elevilor
 Se desfășoară în colectiv
 Se ține seama de particularitățile de vârstă și de interesele elevilor, precum și de posibilitățile
de realizare, să nu fie reținuți de la ore sau pregătirea lecțiilor.
Scopul activităților extrașcolare este de a susține dezvoltarea aptitudinilor sociale ale elevului,
cultivarea interesului său pentru activități culturale, cultivarea talentelor sale și chiar facilitarea integrării
în anumite grupuri sociale. Educația extrașcolară ajută copilul să își valorifice timpul liber într-un mod
educativ și util. În dezvoltarea personalității copilului au o însemnată contribuție aceste activități,
deoarece implică în mod direct copilul prin produsul realizat de acesta. Activitățile extrașcolare dacă sunt
bine pregătite, sunt atractive, stârnesc interes, facilitează acumulare de cunoștințe. Se dezvoltă spiritul
practic, se autodisciplinează, prin faptul că în aceste activități se supun de bună voie regulilor.
Dacă elevii participă la activități extrașcolare rezultă o rată mai mare de frecvență la cursuri, ceea ce
implică o scădere a ratei abandonului școlar, deoarece motivează elevii să vină la aceste activități.
Achizițiile dobândite la aceste activități extrașcolare contribuie ca suport pentru învățare în
activitățile de la clasă, un motiv pentru care participarea activă la activitățile extrașcolare trebuie
valorificată și încurajată în permanență. Câteva caracteristici de bază ale activității extrașcolare: au rol
complementar celui al școlii; dezvoltarea copiilor depinde de un întreg sistem de fenomene și relații, iar
activitățile extrașcolare reprezintă un element fundamental în rețeaua școală-familie-comunitate;
înglobează activitățile organizate de școală în afara mediului școlar și/sau de către alte instituții
extrașcolare specializate (cluburi sportive, cluburi și palate ale copiiilor, școli de artă, de muzică,...).
În orașul nostru, la Clubul Copiilor elevii participă la foarte multe activități extrașcolare: fanfară,
grupuri de majorete pe diferite grupuri de vârstă, cercuri electronice, modelaj, desen. Elevii de la fanfară
și majoretele participă cu foarte mult succes la concursuri din țară și peste hotare, aducând premii
valoroase.
223
Copiii din oraș au posibilitatea să facă sport de performanță în diferite cluburi sportive, cum ar fi:
fotbal, handbal, baschet, judo, karate, tenis de masă, hochei pe gheață, trx, echitație.
Avem mai multe asociații care oferă elevilor participarea la diferite activități: dans popular, dans
modern, aerobic, gimnastică ritmică, cor, învățarea limbilor străine, excursii. Educația nonformală
însoțeste cu succes formarea educațională și este una dintre variantele optime în susținerea plăcerii de
cunoaștere și de afirmare profesională. Pe baza propriei experiențe pot să declar că elevii, care au parte și
de educație nonformală, sunt mai toleranți, mai atenți, mai receptivi, mai activi, mai creativi, au o
autodisciplină mult mai ridicată, sunt mai organizați, mai entuziasmați, nu cunosc imposibilul, au
rezolvări pentru toate problemele, pot să lucreze mult mai bine în echipă, sunt mai ambițioși.
Este utilă în nenumărate domenii, și ajută la completarea golurilor din programa școlară.
224
Prof.dr. Banciu Simona-Elena

Școala Gimnazială Centrală Câmpina, jud. Prahova
O bună educație presupune întrepătrunderea mai multor factori care implică atât spectrul socio-
economic, instituțional, dar și cel emoțional, afectiv. Responsabilitatea educării unui copil este în egală
măsură sarcina familiei și a societății, de aceea colaborarea între cele două instituții este esențială.
Împletirea armonioasă între cele trei tipuri de educație - educația formală, nonformală și informală -
reprezintă o necesitate a societății și implicit a existenței umane.
Conform studiilor de specialitate, dintre caracteristicile educației nonformale se pot enumera:
varietatea, flexibilitatea, caracterul opțional sau facultativ, gradul de implicare ridicat din partea
persoanelor educate. Instituția școlară este interesată de desfășurarea activităților cu caracter formativ,
realizate de personalul specializat în strânsă legătură cu elevii, părinții sau diferite organizații socio-
culturale. Se pune accent pe satisfacerea unei influențări formative din perspectivă pluri și
interdisciplinară, care acționează pârghii precum interesul pentru viața socială, protecția mediului, grijă
pentru resursele economice etc.
Activitățile extrașcolare pot fi realizate ținând cont de personalitatea elevilor, aptitudinile acestora,
dar și de centrele lor de interes. Realizând această suprapunere între activități extrașcolare și zone de
interes se pot aduce contribuții serioase la consolidarea educației copiilor. Totodată forma de organizare a
cestor activități trebuie să aibă în prim plan antrenarea elevilor în realizarea lor. De asemenea, ele trebuie
să fie variate, motivante și atractive pentru copii, implicând nu doar creativitatea cadrului didactic, dar și
pe cea a elevilor. Prin stabilirea a cel puțin unei activități extrașcolare, fiecare cadru didactic contribuie la
îmbunătățirea educației elevilor. La fel de importantă devine verificarea impactului activității alese asupra
percepției elevilor. Realizarea unui feed-back își dovedește utilitatea nu doar pentru cadrele didactice în
vederea proiectării viitoarelor activități, cât și pentru elevi. Astfel, elevii pot conștientiza care sunt
elementele din activitatea extrașcolară pe care le-au îndrăgit și care sunt acelea care i-au ajutat să
descopere sau să învețe lucruri noi. În plus, pe baza răspunsurilor primite din partea elevilor, cadrele
didactice pot îmbunătăți acțiunile viitoare în scopul eficientizării acelor pârghii care acționează
segmentele necesare formării unei educații solide, educație ce este alcătuită din metodele de predare-
învățare, din acțiuni extrașcolare sau activități neformalizate.
În funcție de disciplina pe care o predă, fiecare cadru didactic poate să organizeze activități
complementare procesului instructiv-educativ în sine – activități extrașcolare - prin intermediul cărora
elevii descoperă în interiorul lor resursele necesare dobândirii de noi cunoștințe în domeniul respectiv sau
prin care își pot îmbogăți cultura generală. De exemplu, învățarea limbilor străine este importantă în
societatea contemporană, caracterizată printr-o mobilitate extraordinară, cât și printr-o evoluție
tehnologică și informatică accelerată.
225
Activități precum vizite culturale în tările a căror limbă elevii o studiază la clasă sau diferite proiecte
realizate în echipe care să vizeze aspecte artistice, turistice, economice, religioase ale acestor țări pot
contribui fără îndoială la dezvoltarea aptitudinilor pentru lucrul în echipă, a colaborării între elevi, la
dezvoltarea simțului artistic, la descoperirea de noi informații legate de cultura și civilizația țărilor
respective. În realizarea proiectelor pe echipe, a afișelor cu imagini reprezentative, a felicitărilor, cadrele
didactice pot oferi anumite informații elevilor, ghidându-i și încurajându-i să fie creativi, să colaboreze cu
ceilalți colegi, să își organizeze proiectul în mod original, în funcție de personalitatea lor. În plus,
proiectele educaționale sau concursurile reprezintă un bun prilej de a valorifica diferite aptitudini și
cunoștințe într-un cadru recreativ și motivant.
Exemplele de activități extrașcolare sunt numeroase: excursii, vizite la muzee, la biblioteci sau la
alte instituții, activități artistice, serbări tematice, ateliere creative, vizionare de filme sau piese de teatru,
dramatizarea unor opere etc. Acestea, alături de alte activități contribuie la dezvoltaea armonioasă a
copiilor și formarea personalității, la încurajarea talentelor și descoperirea sau dezvoltarea unor aptitudini
speciale, determinând totodată adoptarea diferitelor tipuri de comportament din partea elevilor.
În concluzie, prin intermediul activităților extrașcolare copilul învață să se descurce în viață, să se
îndrepte către sine și către cel de lângă el, să fie tolerant, implicat și responsabil, comunicativ și generos,
să aibă inițiativă și să își exprime ideile în vederea valorificării potențialului său creativ.
Bibliografie:
Cozma, Teodor – Educația și provocările lumii contemporane în Psihopedagogie pentru examenele

de definitivare și grade didactice: curs elaborat în tehnologia învățământului deschis la distanță,
Constantin Cucoș (coord.), 2005, Polirom, Iași
226
BÂNDU CORINA,
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “ATANASIE COJOCARU”
POJEJENA, JUD. CARAȘ-SEVERIN
iar sentimentul de împlinire este mult mai ridicat. Şcoala este ca o lume fermecată, plină de basm şi
feerie, este lăcaşul unde se pun bazele ,,clădirii’’fizice şi spirituale a ,,puiului de om’’. Pedagogul
american Bruner (1970) consideră că „oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare i se poate preda cu
succes, într-o formă intelectuală adecvată, orice temă”, dacă se folosesc metode şi procedee adecvate
stadiului respectiv de dezvoltare, dacă materia este prezentată „într-o formă mai simplă, astfel încât
copilul să poată progresa cu mai multă uşurinţă şi mai temeinic spre o deplină stăpânire a cunoştinţelor” .
Activitățile extrașcolare ocupă un loc important în ansamblul influențelor educative. Participarea la acest
tip de activități lărgește orizontul cultural al elevilor, completând cu noțiuni noi volumul de cunoștințe
însușite în cadrul orelor de curs. De asemenea, constituie un mijloc de formare a competențelor,
contribuie la educarea morală, estetică a elevilor, diciplinându-le acțiunile și extinzându-le orizontul
cultural-artistic. Activitățile extrașcolare reprezintă un mijloc de formare a deprinderilor elevilor de a-și
folosi, în mod rațional, timpul liber, sunt propice manifestării spiritului de independență și inițiativei. O
altă particularitate a activităților extrașcolare, de o reală importanță, o constituie legătura acestora cu
partea practică. Aplicarea cunoștințelor în cadrul activităților extrașcolare are valoarea unui exercițiu de
dezvoltare a aptitudinilor elevilor. Important în derularea acestor activități este faptul că elevii pot fi
Libertatea de decizie la nivelul şcolii este în concordanţă cu democratizarea societăţii şi reprezintă
o şansă de adecvare la un sistem deschis, cu opţiuni multiple.
Un argument care pledează pentru activitatile extrașcolare îl constituie multitudinea priceperilor şi
deprinderilor practice pe care le formează, odată cu dezvoltarea creativităţii, a plăcerii de a lucra
independent şi a simţului estetic. Totodata se observa asigurarea caracterului practico-aplicativ al
cunoștințelor dobândite. Se pot realiza diferite proiecte . Un alt argument este faptul că materialele
utilizate cât şi sursele de inspiraţie sunt la îndemâna oricui, iar desfăşurarea lui nu implică o dotare
materială specială a spaţiului în care se lucrează. Materia primă folosită se poate procura din deşeuri
textile existente în orice gospodărie: fire şi resturi de materiale textile, frunze şi flori presate, hârtie,
carton, etc. Prin aceste ore elevii îşi organizează locul de muncă, stabilesc un climat favorabil de
conlucrare între ei şi colegii lor, între ei şi profesor.
227
De asemenea, activitățile propun elevilor chiar un mijloc agreabil şi util de petrecere a timpului
liber, care totodată dezvoltă imaginaţia, fantezia creatoare şi le pune în slujba imbunătăţirii ambientului
clasei, şcolii şi de ce nu, chiar a locuinţei.
Copilul de azi îşi însuşeşte cunoştinţe şi deprinderi practice utile adultului de mâine, care trebuie să
facă viaţa familiei mai frumoasă şi mai bună. Produsele realizate pot deveni, prin comercializare, o sursă
de venituri, care să contribuie la rezolvarea problemelor financiare ale familiei.
În cadrul orelor am realizat lucrări diverse, începând de la simple aplicaţii practice utilizând
materiale din natură – flori şi frunze presate cu ajutorul cărora am realizat tablouri şi felicitări, lucrări din
fire textile: ,,brăţara prieteniei”, , goblenuri etc., mărţişoare modelate din aluat (făină, apă şi sare în părţi
egale), ornamente pentru bradul de Crăciun, produse diverse din materiale reciclabile etc, care au avut
mare succes în cadrul expoziţiilor realizate. În concluzie, se pot face multe pentru educarea spiritului
creativ în şcoală şi în afara ei. Dar, se vede necesitatea de a modifica destul de mult modul de gândire şi
stilul de lucru la clasă, cristalizate în secole de învăţământ tradiţional, prea puţin preocupat de această
latură a personalităţii elevului, care capătă în zilele noastre o valoare din ce în ce mai importantă. Iată
câteva imagini sugestive cu astfel de activități organizate în școala noastră cu eleviii în cadrul
programului „Școala Altfel 2018”.
228
ROLUL ȘI IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE
Prof. Banu Gabriela

Școala Gimnazială ”Oprea Iorgulescu”, Câmpulung
„A instrui pe tineri cum se cuvine, nu constă în a le vârî în cap mulțime de cuvinte, fraze,
expresiuni și opiniuni din diferiți autori, ci a le deschide calea cum să priceapă lucrurile.”
John Amos Comenius
În orice domeniu este necesar să cunoști materialul de prelucrat, astfel încât să poți utiliza uneltele
adecvate pentru finalitatea dorită. În domeniul educației, această identificare trebuie făcută foarte atent, cu
atât mai mult cu cât „materialul” este unul uman, prin urmare individual, de cele mai multe ori chiar
imprevizibil. Actualele activități instructiv-educative sunt centrate pe aceasta individualitate a tinerilor, de
aici și nevoia de a utiliza metode variate de predare, selectate atent, în funcție de personalitatea și nevoile
celor care urmează a fi „prelucrați”. Astfel, în activitatea didactică, este indicat să putem identifica din
timp elevii cu un potențial crescut sau scăzut în diferite domenii de activitate.
În fiecare școală se urmează un curriculum unitar; prin curriculum unitar se înțelege rutina
cursurilor care are ca finalitate o examinare publică (teste naționale, bacalaureat). Prin urmare, elevii
învață mult pentru a avea rezultate bune și a promova. Dar este suficient în ceea ce privește formarea
personalităţii tinerilor, a celor care vor participa activ la cerințele societății actuale? Să presupunem că
există un elev care are rezultate foarte bune, dar nu se poate exprima liber, este emotiv; în acest caz,
elevul va trebui, pe viitor, să aplice pentru un loc de muncă, să participe la diferite interviuri la care, cel
mai probabil, va fi respins. Mai sunt și cazurile elevilor cu un potențial crescut față de învățătură, dar care
sunt total dezinteresați de activitățile în aer liber, prin urmare sunt inactivi din punct de vedere fizic. Pe
lângă studiu, tinerii trebuie să mai fie și conștienți de lumea exterioară și de ce se întâmplă în jurul lor. Cu
alte cuvinte, dezvoltarea individului trebuie să să facă pe cele două planuri: intelectual și fizic.
Examenele și studiile sunt doar o parte care trebuie completată de alte componente pentru a forma o
personalitate integrabilă în această societate competitivă. Astfel, complexitatea finalităţilor educaţionale
impune îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare, iar parteneriatul educaţional, ca set de
intervenţie complementară, apare ca o necesitate. Activitățile „de după ore” sunt foarte utile pentru
majoritatea elevilor, cu atât mai mult cu cât sunt unii dintre ei care nu au cea mai bună viață de familie. În
cazul unui astfel de tânăr, activitățile extracurriculare sunt binevenite deoarece îi pot schimba optica
asupra vieții și îl pot orienta spre un drum mai bun. Dacă acasă îi lipsește „mentorul”, persoana care să îl
ghideze, tânărul va căuta unul afară, așa că este indicat să fie un adult responsabil, un profesor, un
îndrumător. Un alt aspect pozitiv al activităților extracurriculare este faptul că îl fac pe individ mai
responsabil, iar această responsabilitate îl pregătește pentru viitor. De asemenea, implicarea în activități
comunicare cu semenii lor.
Astfel de activități sunt de o reală importanță cu atât mai mult cu cât trăim într-o lume dominată de
mass media, referindu-ne aici la televizor, calculator și internet, care nu fac altceva decât să contribuie la
transformarea copiilor noștri în niște persoane incapabile de a se controla comportamental, emoțional.
Activitățile extracurriculare sunt variate, astfel încât tinerii pot fi implicați, în funcție de interesele
fiecăruia. Nu este necesar ca elevii să exceleze în aceste activități, atâta timp cât la sfârșit asimilează niște
experiențe noi care îi vor ghida mai departe.
Participarea la dezbateri sau discuții de grup
Atât elevii cât și părinții acestora pot fi invitați să participe la activități care implică lectura,
dezbaterea și discuțiile de grup care îi vor ajuta să achiziționeze deprinderi în comunicare.
229
Participarea la dansuri sau la canto
Tinerii care au ca preocupări dansul sau muzica pot să participe la diferite competiții de acest gen.
Acest lucru, nu numai că le oferă o alternativă la viitoarea carieră, dar îi ajută să capete încredere în ei
înșiși.
Participarea la concursuri de cultură generală
Sunt elevi care studiază mult, dar sunt o serie de lucruri care pot să nu le fie clare. Cu ajutorul
acestor concursuri, ei pot acumula informații pe care nu le aveau înainte.
Participarea la jocuri și sportul
Studiul este important, dar la fel este și „jocul”. Sportul este necesar în dezvoltarea corpului și a
minții, mai mult, el învață individul ce înseamnă spiritul de echipă, corectitudinea și toleranța.
Participarea la diverse campanii de conștientizare
Elevii trebuie să participe de asemenea la diferite activități care militează pentru sănătate, protejarea
mediului etc., astfel încât ei să devină activi în problemele societații actuale.
Participarea la evenimente comunitare
Elevii trebuie de asemenea să fie pregătiți pentru situații limită. Astfel, ei ar trebui să știe cum să
ofere primul ajutor și cum să-l primească, în diferite cazuri (cutremur, incendiu, accident etc), întregul
proces și tehnicile folosite.
În final, atât activitățile curriculare cât și cele extracurriculare nu trebuie doar să educe pe tineri în
spiritul societății actuale, ei trebuie să fie învățați și să se adapteze. Astfel, ei vor fi pregătiți pentru o lume
care nu va mai fi „a noastră”, ci va fi „a lor”.
Bibliografie:
1. IONESCU, M.; CHIŞ, V. – Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în
activităţile de instruire şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca,
2001
2. https://secure.ihaveaplaniowa.gov
230
REFERAT
Activități sportive şi extrașcolare în învățământul preuniversitar
Prof. înv. primar Barb Faur Claudia Sorina,

Şcoala Gimnazială ,,Andrei Şaguna” Deva
instituții extrașcolare specializate (cluburi sportive, cluburi și palate ale copiilor, școli de artă/ muzică
al celorlalți.
Activitățile extrașcolare reprezintă totodată un element prioritar în politicile educaționale întucât au
un impact pozitiv asupra dezvoltării personalității elevilor, asupra performanțelor școlare și a integrării
sociale. Un studiu al lui J. Eccles și B.L.Barber(1999) indică un impact diferit al activităților extrașcolare,
în funcție de tipul acestora și rata de participare, astfel:
231
(Maria Montessori)
Bibliografie:
Ionescu M.; Chiş V. – Mijloace de învăţământşiintegrareaacestoraînactivităţile de
232
Importanța activităților extrașcolare în învățământ
Profesor Limba și literatura română , Barbu Simona -Florentina

Şc. Gimnazială Balaci, Com Balaci, Jud. Teleorman
temeinic spre o deplină stăpânire a cunoştinţelor”
dobândind însuşirea a noi cunoştinţe. Concursurile pe diferite teme sunt, de asemenea, momente deosebit
de atractive pentru cei mici. Acestea oferă copiilor posibilitatea să demonstreze practic ce au învăţat la
şcoală, acasă, să deseneze diferite aspecte, să confecţioneze modele variate. Acelasi efect îl pot avea
concursurile organizate de către cadrele didactice în clasa.
233
uşor toate cunoştinţele. Elevii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească: o gândire independentă,
nedeterminată de grup, toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi
modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica constructiv. Înainte de toate, este însă important ca
profesorul însăşi să fie creativ. Elevii sunt atraşi de activităţile artistice, reacreative, distractive, care ajută
la dezvoltarea creativităţii, gândirii critice şi stimulează implicarea în actul decizional privind respectarea
drepturilor omului, conştientizarea urmărilor poluării, educaţia rutieră, educaţia pentru păstrarea valorilor,
etc. Activităţile complementare concretizate în excursii şi drumeţii, vizite, vizionări de filme sau
Bibliografie :
234
Rolul activitătţilor extracurriculare în educaţia copiilor
Prof .inv.primar Bărbulescu Aurelia

Şcoala Gimnazială “I.G.Duca”, Bucureşti
Educaţia extracurriculară îsi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalitaţii copiilor noştri.
Educaţia, prin activităţile extracurriculare urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei
serie de cunoştinte punându-i în contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură.Trebuinţa de se juca,
de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm şcoala cu viaţa. Scopul activităţilor
extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activităţi cât mai variate
şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea integrării în mediul
şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale şi
corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru
informal, ce permite elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi
maximizeze potenţialul intelectual. Oricât ar fi de importantă educaţia curriculară realizată prin procesul
de învăţământ, ea nu epuizează sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului. Rămâne cadrul
larg al timpului liber al copilului, în care viaţa capătă alte aspecte decât cele din procesul
de învăţare şcolară. În acest cadru, numeroşi alţi factori acţionează pozitiv.
Se ştie ca incepand de la cea mai fragedă vârstă , copiii acumulează o serie de cunoştinte punându-i
în contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Activităţile de acest gen au o deosebită influenţă
formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii, tabere.. In cadrul activităţilor
organizate in mijlocul naturii, al vietii sociale , copiii se confruntă cu realitatea si percep activ, prin
acţiuni directe obiectele , fenomenele, anumite locuri istorice. Fiind axate în principal pe viata în aer liber,
în cadrul acţiunilor turistice, elevii îşi pot forma sentimental de respect şi dragoste faţă de natura, faţă
de om şi realizările sale. Grija faţă de timpul liber al copilului, atitudinea de cunoaştere a dorinţelor
copiilor şi de respectare a acestora trebuie să fie dominantele acestui tip de activităţi. Acestea le ofera
destindere, incredere, recreere, voie bună, iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmări şi recunoaştere a
aptitudinilor. Activitatea educativă şcolară şi extrascolară dezvoltă gândirea critică şi stimulează
implicarea tinerei generaţii în actul decizional în contextul respectării drepturilor omului şi al asumării
responsabilităţilor sociale, realizându-se, astfel, o simbioză lucrativă între componenta cognitivă şi cea
mentală. În urma plimbărilor, a excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai multa creativitate şi
culeg , sunt folosite în activităţile practice, în jocurile de creaţie. La vârsta şcolară, copiii sunt foarte
receptivi la tot ce li se arată sau li se spune în legatură cu mediul , fiind dispuşi să acţioneze în acest sens.
235
Excursia ajută la dezvoltarea intelectuală şi fizică a copilului,la educarea lui cetăţenească şi
Prin excursii elevii îşi suplimentează şi consolidează instrucţia şcolară dobândind însuşirea a noi
cunoştinţe. Excursia reprezintă finalitatea unei activităţi îndelungate de pregătire a copiilor, îi ajutăsă
înţeleagă excursiile nu numai din perspectiva evadării din atmosfera de muncă de zi cu zi ci şi ca un act
de ridicare a nivelului cultural. Activităţiile extracurriculare contribuie la gândirea şi completarea
procesului de învăţare, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor şcolarilor, la organizarea raţională şi
plăcută a timpului lor liber. Având un caracter atractiv, copiii participă într -o atmosferă de voie bună şi
optimism, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi. Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare
este generator de căutări şi soluţii variate. Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria
şi în dragostea din sufletul copiilor, dar să îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase.
Bibliografie:
Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ ,

în “ Învăţământul primar“ nr. 1 /2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
* Ionesc, M., Chiş, V. Mijloace de învăţământ şi integrareaacestora în activităţile de instruire şi

autoinstruire , Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001
* Crăciunescu, Nedelea, Forme de activităţi extracurricularedesfăşurate cu elevii ciclului primar ,

în “Învăţământul primar“ nr.2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
236
Plan de acțiune pentru integrarea copiilor cu dizabilități
Prof. Bârlog Elena

Liceul Teoretic Teiuş
Din anul şcolar 2018-2019, am fost pusă in situaţia de a avea la clasa un copil cu cerinţe educative
speciale , astfel in calitate de diriginte dar şi de profesor la aceasta clasă am încercat să găsesc cele mai
bune metode astfel încât toţi elevii clasei a Va , să fie implicaţi activ în derularea tuturor activitaţilor.
In primul rând am ţinut cont că elevii integraţi aşa cum era J. N. , au nevoie de sprijinul tuturor
elevilor dar şi de sprijinul întregului personal didactic . In calitate de dirigintă , am pornit de la ideea ca
suntem o familie, ne ajutăm unii pe alţii , nu râdem unul de celălat si ne bucuram de succesul fiecăruia
dintre noi . Obiectivul şcolii de masă, in care invaţă elevii cu CES este asigurarea integrării acestora in
mediul şcolar. Apoi am întocmit o planificare adaptată la disciplina limba franceză , iar in ceea ce priveşte
evaluarea, am avut in vedere să identific progresul realizat de J.N.
Idei de activităţi :
Elev : - comunicarea eficienta cu ceilati elevi
‐ Implicarea in activităţi precise şi adecvate diagnosticului
‐ Implicarea in toate activitătile extraşcolare, insoţit de mama
Strategii de învăţare :
Măsuri implementate : exerciţii de autocunoaştere, jocuri de rol
Resurse: cântecele, fişe, afişe, fotografii, utilizarea calculatorului.
Evaluare: anunţarea din timp a testelor , încurajări verbale
Parinţii : - mama lui J.N. şi-a dorit ca J. N. să fie integrat in şcoala de masă, participă zilnic la
cursuri , i-am explicat că încerc să îi captez atenţia prin joc. Datorita diagnosticului , mama a devenit
partenerul nostru prin participarea la cursuri, deoarece in momentul în care se declanşeaza criza , reuşeşte
să-l liniştească
‐ In ceea ce îi priveste pe ceilalţi părinţii , încă de la prima sedinţa i-am cerut voie doamnei
J.M. să le vorbesc celorlaţi părinţi , despre problemele lui J.N. astfel incât să înteleagă că acesta
este un elev cu nevoi speciale, dar , la fel şi toţi ceilalţi elevi are dreptul invăţamântul de masă si
că cel mai bine pentru el ar fi integrarea in invăţământul de masă .
Cadrele didactice : - au fost informate cu privirela diagnosticul lui J.N.

‐ Au dat dovada de răbdare şi de toleranţă
Idei de activitati : jocul de rol , munca in echipa,

Strategii : participare la cursuri având ca tematică practica incluziunii şi a integrării
Resurse : fişe , chestionare
Evaluare : formativă, acordarea atenţiei .
237
238
Profesor Învăţământ Primar Bartók Erzsébet

Şc. Gimnazială ”Petőfi Sándor” Loc. Târgu Secuiesc, Jud. Covasna
Locul şi rolul activităţilor extrașcolare în educaţia copiilor
Activitățile extrașcolare ocupă un loc important în ansamblul influențelor educative și se referă la

activitățile realizate în afara mediului școlar, în afara instituției de învățământ, cu participarea clasei, a
mai multor clase de elevi sau a mai multor instituții de învățământ. Aria de desfășurare a activităților
extrașcolare e greu de delimitat. Pot fi excursii, drumeții, vizite la muzee, la diverse instituții publice, la
alte unități de învățământ, concursuri, vizionarea de spectacole de teatru, muzică clasică, activități
artistice, cluburi tematice, activități sportive, legate de protecția mediului etc.
Printre activitățile extrașcolare cele mai indicate pentru cei mici se numără concursurile școlare,
vizitele, excursiile, drumețiile, serbările și festivitățile, vizionarile de filme, piese de teatru sau
spectacolele de magie, concursurile sportive. Săptămâna Școala Altfel este un program dedicat
activităților extracurriculare și extrașcolare. Prin participarea la astfel de evenimente, îi ajutăm pe copii să
își dezvolte abilitățile de comunicare și socializare, de observație, de dezvoltare a culturii, memoriei si
imaginației. Activitățile sportive îi ajută pe copii să aibă o viață ordonată, să aibă un program stabilit, un
regim alimentar și un stil de viață sănătos.
Concursurile şcolare oferă elevilor posibilitatea de a demonstra practic ceea ce au învăţat la şcoală
şi acasă. Concursuri precum Cangurul matematician, LuminaMath etc. pot oferi cea mai bună sursă de
motivaţie, determinând elevii să studieze în profunzime şi să obţină rezultate mai bune la şcoală. Dacă
sunt bine organizate, concursurile vor stimula spiritul de competitivitate, oferindu-i copilului prilejul de a
se integra în diferite grupuri pentru a duce la bun sfârşit munca, precum şi ocazia de a asimila mult mai
uşor cunoştinţele.
Vizitele programate la muzee, biblioteci, monumente şi locuri istorice, unităţi economice constituie
un mijloc de a preţui valorile culturale, folclorice, istorice şi economice ale ţării. Ele oferă elevilor prilejul
de a observa obiectele si fenomenele în starea lor naturală.
Excursiile şi drumeţiile ajută la dezvoltarea intelectuală şi fizică a copiilor. Excursia este o
modalitate deosebită de educaţie completă deoarece permite o abordare interdisciplinară a cunoştinţelor.
Serbările și festivitățile şcolare au un caracter stimulator. Perioada de pregătire a serbării, dorinţa
sinceră de succes impulsionează în mod favorabil, cultivă capacităţile de comunicare şi înclinaţiile
artistice ale elevilor, atenţia, memoria, gustul pentru frumos.
Este important ca fiecare copil să aibă un loc bine definit în cadrul programelor.
239
Vizionarea în grup de filme, spectacole de teatru sau circ specifice vârstei lor, poate constitui o
sursă de informaţii, dar în acelaşi timp şi un punct de plecare în realizarea de către elevi a unor activităţi
interesante.
Criterii de selectare a activitătilor extrașcolare
Înainte de a efectua activități extrașcolare trebuie să discutăm cu elevii si revizuim activitățile

dorite la începutul fiecărui nou semestru. În clasele III-IV putem să aplicăm în acest sens și un chestionar
de ex. Ce activităţi extracurriculare vă plac cel mai mult?
1)Vizionarea în grup a unor spectacole la teatru
2) Vizita la diferite muzee
3) Plimbările în parc împreună cu toţi colegii
4) Excursiile şi taberele
5) Carnavalul organizat la şcoală /Carnavalul pe gheață
6) Sărbătorirea zilelor de naştere
7) Serbările școlare etc.
La alegerea activităților extrașcolare este indicat să stabilim un echilibru între activitățile de grup si
cele individuale.
Bibliografie:

Crăciunescu, Nedelea, Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar, în
,,Învăţământul primar“ nr. 2,/3/2000 Ed. Discipol, Bucureşti;
240
LITERATURA ȘI ALTE ARTE
Prof. Baston Elena- Jenica,

Colegiul de Industrie Alimentară „Elena Doamnaˮ, Galați
Constantin Cucoș afirma că „Interdisciplinaritatea este o formă a cooperării între discipline diferite
cu privire la o problematică a cărei complexitate nu poate fi surprinsă decât printr-o convergență și o
combinare prudentă a mai multor puncte de vedere.ˮ („Pedagogiaˮ, Ed. Știința Educației), element
important în cunoașterea disciplinei limba și literatura română.
Interdisciplinaritatea este considerată „vârful de lanceˮ în abordarea limbii și literaturii române,

deoarece este de o mare importanță nu numai pentru realizarea analizelor și comentariilor cerute de
curriculum școlar, ci chiar pentru procesul lecturii în sine. În cele mai multe cazuri, profesorii și elevii
sunt nevoiți, prin însuși datul operei, să facă anumite conexiuni între diferite discipline, să transfere
metode din diverse domenii ale cunoașterii în cel al literaturii și să le aplice în vederea interpretării
textului artistic, întrucât este știut faptul că opera literară reprezintă un complex de sensuri și semnificații
care se cer interpretate, descifrate, clarificate și înțelese. Pentru determinarea lor hermeneutică se
apelează la diverse discipline auxiliare: mitologie, istorie, filosofie, semiotică, stilistică, poetică,
psihologie. Interdisciplinaritatea rezultă din procesul de îmbinare și integrare a diferitelor discipline,
împreună cu metodologiile și ipotezele lor de lucru. Aceasta implică trecerea frontierelor tradiționale
dintre științe și combinarea tehnicilor lor în efortul de a atinge un obiectiv comun. Metodologiile și
ipotezele care aparțin unor discipline diferite sunt conectate și modificate pentru a se adapta la nevoile de
cercetare, construind noi instrumente care să permită investigarea unor subiecte dificile, care depășesc
posibilitățile unei singure discipline. În practica didactică modernă, interdisciplinaritatea apare ca
necesitate a depășirii limitelor disciplinare prin apelarea la abordări variate, care să creeze conexiuni între
disciplinele școlare. Interdisciplinaritatea oferă o imagine integrată a lucrurilor care sunt analizate separat,
de aceea se poate face apel la celelalte ramuri ale artei: mitologie, pictură, coregrafie, film, muzică,
arhitectură etc. pentru a facilita prin intermediul lor accesul elevului la cunoaștere.
Formarea viziunii interdisciplinare asupra lumii și în același timp formarea elevilor pentru a reuși să
realizeze abordări de acest fel, necesită apelul la modalități de lucru care prilejuiesc exersarea
principalelor procese ale gândirii, fără de care nu este posibilă cunoașterea multiplelor și variatelor
interdependențe dintre fenomenele lumii reale și la metode didactice diverse. Studierea textului artistic
presupune utilizarea mai multor metode specifice literaturii( comentariul literar, analiza literară etc.).
Așadar, interdisciplinaritatea se referă la transferul de metode și procedee de la o disciplină la alta.
1.Legătura dintre literatură și pictură poate fi analizată în ateliere didactice prin organizarea unor
activități care să conțină sarcini de lucru precum:
Compară titlul romanului „Enigma Otilieiˮ de George Călinescu cu cel al lucrării de artă
figurativă „Ingredient al misterului ˮ realizată de artista Dorina Costras.
2. Relația dintre literatură și film se poate urmări prin diferite sarcini de lucru:
Vizionează filmul „Titanic valsˮ regizat de Paul Călinescu, după comedia omonimă scrisă de
Tudor Mușatescu, apoi scrie o cronică de film în cel mult o pagină, utilizând și următorii termeni: regizor,
imagine, scenariu, costume, decoruri, actor, cadru, muzică.
3.Pentru orice operă literară se poate găsi o corespondență muzicală. Citește poezia-manifest
„Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioaneˮ scrisă de Radu Gyr, apoi ascultă cântecul omonim interpretat de
Tudor Gheorghe pentru a identifica dacă acesta confirmă viziunea eului liric.
4.Literatura poate fi reprezentată și prin intermediul sculpurii, de aceea activitățile didactice pot fi
diverse:
Stabilește o legătură între sculptura lui Ioan Bolborea, „Căruța cu paiațeˮ, și creația dramatică a
lui Ion Luca Caragiale.
241
Observă cu atenție sculptura lui Constantin Brâncuși, „Poarta sărutuluiˮ. Notează trei idei care îți
vin în minte când privești lucrarea lui Constantin Brâncuși și după ce citești observația lui Mircea Eliade:
„Sunt unele teme din literatura noastră populară extraordinar de bogate din punct de vedere
dramatic.[...]Este, atunci, o reîntoarcere în lumea dintâi: ciclul e închis, și poarta rămâne mai departe,
cu un om mai puțin, să vegheze alte nașteri, alte nunți, alte morți.ˮ
În concluzie, stabilirea unor punți de legătură, a unor canale de comunicare între diferite discipline,
ca obiectiv important al studierii literaturii în școală capabil să genereze noi dimensiuni de interpretare a
textului artistic, să faciliteze înțelegerea de către elevi a semnificației comunicării artistice prin cuvânt în
raport cu celelalte moduri de comunicare.
Bibliografie:
1.Cucoș, Constantin-Pedagogie, Ed. Știința Educației, Iași, 1996
2.Chitic, Laila- Altfel de teme, auxiliar didactic pentru clasa a IX-a, Editura Sinteze, Galați, 2008
3.Crăciun, Corneliu- Metodica predării limbii și literaturii române în gimnaziu și liceu, Editura
Emia, Deva, 2007
242
Rolul activităților extraŞcolare în dezvoltarea aptitudinilor artistice la copii
Prof.inv.primar:Bauman Diana Cristina

Scoala Gimnaziala “Andrei Saguna” Deva
caracter. Activităţile extraşcolare au unele particularităţi prin care se deosebesc de activităţile şcolare. Ele
formarea unor personalităţi complete şi complexe.
Având cel mai larg caracter interdisciplinar, activităţile extraşcolare pot îmbrăca diferite forme:
excursii, drumeţii, vizite, spectacole cultural-artistice, tabere şcolare, vizionări de filme, competiţii
sportive, cercuri de creaţie, cercuri pe discipline, concursuri, care, prin specificul lor, imprimă copilului
un anumit comportament, o ţinută adecvată situaţiei, declanşând anumite sentimente.
și „Prin conținutul lor se deosebesc de cele cu caracter didactic. Organizate la nivelul clasei sau școlii, cu
participare benevolă, ele urmăresc lărgirea orizontului de cunoștințe etc.” [5, p. 454]. Vizitarea unui
muzeu, expoziţii, a unui atelier al meșterului popular sau artist plastic poate fi o situaţie de învăţare cu
scop cultural-artistic, dar şi un moment de reconciliere ori de introspecţie, în funcţie de educaţia
anterioară a elevilor sau de tematica în care se încadrează excursia.
Cercurile de elevi sunt un important mijloc de lărgire a orizontului cultural și ştiinţific al elevilor şi
de dezvoltare a interesului lor pentru artă. În general, cercurile cuprind un număr mic de elevi, înscrierea
făcându-se în funcţie de interesul pe care-l manifestă elevii pentru o anumită disciplină. La alegerea
temelor care se discută la cercuri, se va ţine seama de preocupările elevilor şi de nivelul lor de cunoştinţe.
Durata unei şedinţe a cercului este, în medie, de 90 de minute. Evidenţa frecvenţei o ține conducătorul
cercului. Varietatea activităţii în cerc constituie şi ea o condiţie a frecventării lui cu plăcere de către elevi.
Un rol important în educaţia elevilor îl joacă cercurile artistice. Cercurile contribuie semnificativ la
descoperirea şi stimularea talentelor şi aptitudinilor elevilor, la cultivarea interesului şi pasiunii pentru
meşteşugurile populare şi artă în general, la educarea elevilor pentru folosirea utilă şi plăcută a timpului
liber, la dezvoltarea imaginaţiei creatoare şi a sensibilităţii artistice. Înscrierea elevilor în cerc trebuie să
se facă selectiv, pe bază de interese şi aptitudini, iar la organizarea activităţii cercului trebuie să se ţină
seama de preocupările, preferinţele, înclinaţiile şi capacităţile reale ale elevilor. Întreaga activitate în
cadrul cercului, de la concepţie la realizare, este opera elevilor.
243
Scopul general al cercului este educaţia estetică şi cultivarea dragostei pentru artă. Cercurile de
populare. Activităţile extraşcolare cer o bună pregătire metodologică din partea profesorilor. Este necesar
să se creeze o atmosferă deosebit de favorabilă pentru instruire şi educaţie, să se ofere posibilitatea de
elevilor.
Bibliografie;
1981.
România de Mâine, 2005.
5. Nicola, I., Tratat de pedagogie școlară, București, Aramis, 2000
244
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN DEZVOLTAREA
APTITUDINILOR ARTISTICE LA COPII
Prof.înv.preşc.Băbu – Jitaru Sidonia

G.P.P.Baia de Fier , Gorj

caracter. I. Nicola consideră că „Activitatea extraşcolară oferă independenţă mai mare elevilor şi asigură
o posibilitate de varietăţi pentru manifestările disciplinare, ele presupun respectarea unei game variate de
la formarea unor personalităţi complete şi complexe. Având cel mai larg caracter interdisciplinar,
activităţile extraşcolare pot îmbrăca diferite forme: excursii, drumeţii, vizite, spectacole cultural-artistice,
tabere şcolare, vizionări de filme, competiţii sportive, cercuri de creaţie, cercuri pe discipline, concursuri,
care, prin specificul lor, imprimă copilului un anumit comportament, o ţinută adecvată situaţiei,
declanşând anumite sentimente. Prin activităţile la care participă, ei îşi însuşesc cunoştinţe în domeniul
ştiinţei, tehnicii, literaturii și artei. Participând la acţiuni cu caracter artistic, la manifestări cultural-
artistice, vizionând spectacole de teatru şi filme la cinematograf, elevii îşi cultivă dragostea pentru
frumos. Organizarea şi desfăşurarea activităţilor extraşcolare respectă anumite condiţii: sunt subordonate
care le au, fără să fie reţinuţi de la ore sau pregătirea lecţiilor. Excursiile şi vizitele sunt acţiuni cu caracter
de masă organizate în scopul îmbogăţirii experienţei de viaţă a elevilor. Aceste activităţi se organizează în
funcţie de conţinutul lecţiilor și „Prin conținutul lor se deosebesc de cele cu caracter didactic. Organizate
la nivelul clasei sau școlii, cu participare benevolă, ele urmăresc lărgirea orizontului de cunoștințe etc.”
[5, p. 454]. Vizitarea unui muzeu, expoziţii, a unui atelier al meșterului popular sau artist plastic poate fi o
Menţionăm că influenţa educativă a excursiilor şi vizitelor depinde şi de caracterul lor variat.

cognitiv, familiarizarea elevilor cu frumuseţile ţării. Cercurile de elevi sunt un important mijloc de lărgire
a orizontului cultural și ştiinţific al elevilor şi de dezvoltare a interesului lor pentru artă. În general,
cercurile cuprind un număr mic de elevi, înscrierea făcându-se în funcţie de interesul pe care-l manifestă
elevii pentru o anumită disciplină. La alegerea temelor care se discută la cercuri, se va ţine seama de
preocupările elevilor şi de nivelul lor de cunoştinţe.
245
Durata unei şedinţe a cercului este, în medie, de 90 de minute. Evidenţa frecvenţei o ține
conducătorul cercului. Varietatea activităţii în cerc constituie şi ea o condiţie a frecventării lui cu plăcere
de către elevi.
cadrul cercului, de la concepţie la realizare, este opera elevilor. Scopul general al cercului este educaţia
estetică şi cultivarea dragostei pentru artă. Cercurile de creaţie au ca scop descoperirea şi cultivarea
talentului, aptitudinilor elevilor în diverse domenii ale artei populare. Activităţile extraşcolare cer o bună
pregătire metodologică din partea profesorilor. Este necesar să se creeze o atmosferă deosebit de
culturii naţionale. Pedagogul C. Cucoș [1] consideră că, între activitatea desfăşurată de către elevi în
cadrul lecţiilor şi activitatea desfăşurată de ei în afara clasei şi a şcolii, există deosebiri din punct de
vedere al conţinutului şi al formelor de organizare:
timp ce conţinutul şi desfăşurarea activităţilor în afara clasei au conţinut flexibil 30 şi foarte variat,
activităţi nu se stabileşte în mod întâmplător, ci pe baza anumitor principii.
elevilor. Întreaga activitate în afara clasei are conţinut variat, determinat de interesele cognitive ale
elevilor şi de dorinţele lor.
Cercetările recente din domeniul psihopedagogiei arată că utilizarea povestirilor ca metode de
învățare dezvoltă imaginația copiilor. Metodele și tehnicile moderne, activ-participative, capabile să
mobilizeze energiile elevilor, să le capteze atenția, care-i îndeamnă să-și pună în joc imaginația,
înțelegerea, memoria, abilitățile artistice sunt extrem de potrivite în educarea copilului pentru problemele
ridicate de societatea contemporană. Aceste metode sunt utile, pentru că dezvoltă competențele cognitive;
sprijină și extind viața socială a elevului; dezvoltă gândirea creatoare individuală și de grup; facilitează
comunicarea conținutului prin proiectarea în lucrările plastice a propriilor trăiri și sentimente; conduc la
apariția unor raporturi noi de cunoaștere și autocunoaștere; ajută la educarea inteligenței emoționale a
copilului și elevului, a empatiei ca fenomen psihic de retrăire a stărilor, gândurilor și acțiunilor celuilalt.
Prin urmare, elevii trebuie ajutați să participe la activitățile educative, să se implice afectiv, cu plăcere și
bucurie spontană în ceea ce fac. De aceea, un rol important în dezvoltarea aptitudinilor artistice ale
tehnicilor artistico-plastice.
246
Bibliografie
1981. 3. Iucu, R., Instruire extraşcolară. Perspective teoretice şi aplicative, Iaşi, Polirom, 2001.
247
EXPLORAREA GEOGRAFIEI PRIN
STRATEGII DIDACTICE MODERNE
Prof. Bădița Oana, Școala Gimnazială Eufrosina Popescu, Botoșești Paia
Metodele de învăţământ (“odos” = cale, drum; “metha” = către, spre) reprezintă căile folosite în
şcoală de către profesor în a-i sprijini pe elevi să descopere viaţa, natura, lumea, lucrurile, ştiinţa. Ele sunt
totodată mijloace prin care se formează şi se dezvoltă priceperile, deprinderile şi capacitaţile elevilor de a
acţiona asupra naturii, de a folosi roadele cunoaşterii transformând exteriorul în facilităţi interioare,
formându-şi caracterul şi dezvoltându-şi pesonalitatea. Metodele actuale, folosite de obicei, cum ar fi
predarea/dictarea (discursul neîntrerupt al profesorului), îi pot plictisi pe elevi daca durează prea mult ;
strategiile active actuale sunt cu atât mai folositoare. Ideal ar fi ca strategia de prezentare activa sa includa
o activitate de ‘’aplicare’’ care sa fie urmată de o strategie de recapitulare activă scurtă. Astfel, toate
nevoile elevilor sunt atinse într-un mod activ.
Necesitatea stimulării răspunsurilor şi a multiplicării întrebărilor a făcut ca noua structură intitulată
„activitate de învăţare” să depăşească dimensiunea clasică, tradiţională a lecţiei, subliniind caracterul
preponderent aplicativ al procesului instructiv – educativ în care rolul profesorului de facilitator se
proiectează ca umbră pe fundalul ecranului ce reflectă statutul elevului de iniţiator şi participant activ.
Astfel, din perspectiva competențelor axate pe formare/ schimbare comportamentală, s-a urmărit
implicarea unui set de metode care răspund nevoilor imediate, oferă feed-back, oferă spaţiu pentru aportul
personal, dezvoltă creativitatea, au caracter activ – participativ, dezvoltă gândirea critică, complexă,
independentă, stimulează cross-curricularitatea, stimulează comportamentul pro-social activ.
În acest sens, am selectat diverse metode, procedee şi tehnici de lucru, ca:
1) Învăţarea prin cooperare

Învăţarea prin cooperare apare atunci când elevii lucrează împreună pentru a ajunge la o învăţare
comună. Orice sarcină de lucru, indiferent de disciplină sau de vârsta celor care învaţă se poate realiza
prin cooperare. Învăţarea prin cooperare se poate utiliza în trei forme: grupuri formale de învăţare prin
cooperare, grupuri informale de învăţare prin cooperare şi grupuri fondate pe cooperare.
Grupurile formale de învăţare prin cooperare când profesorul predă o lecţie nouă, grupează elevii
câte 2 până la 5 şi formulează sarcini de lucru. Aceste grupuri durează una sau mai multe lecţii, până la
finalizarea secvenţei de învăţare. Grupurile informale de învăţare prin cooperare se formează ad-hoc, pe
parcursul unei lecţii, cu scopul de a rezolva o sarcină simplă de învăţare.
Grupurile fondate pe cooperare au o durată de un semestru sau un an, sunt stabile în ceea ce priveşte
componenţa şi se bazează pe sprijin, încurajare şi asistenţă oferite fiecărui membru, cu scopul de avea
succes şcolar şi de a se dezvolta din punct de vedere social şi cognitiv. Rolul profesorului este de a
monitoriza interacţiunea dintre membri, de a clarifica sarcinile de lucru şi de a evalua calitatea
achiziţiilor. Elevii înţeleg că sunt reciproc responsabili de calitatea învăţării celorlalţi, conştientizând
propria contribuţie la succesul celorlalţi.
2) Brainstorming reprezintă o metodă prin care se introduce un subiect nou, se încurajează

creativitatea şi se generează idei multiple întru-un timp scurt. Ca primă etapă, se formulează problema sub
forma unei întrebări cu diverse variante de răspuns. Se solicită elevilor să-şi scrie ideile pe o fişă de lucru
sau pe flip chart. Se discută şi se comentează ideile, se cer detalii şi clarificări în cazul formulărilor
ambigue astfel încât să se încurajeze comunicarea şi argumentarea logică.
Observaţie. Grupul de lucru nu trebuie să depăşească 15 persoane. Nu se vor cenzura ideile
membrilor grupului.
248
3) Învăţarea experienţială
Această metodă constă într-un ciclu de învăţare format din cinci etape:
a. experimentarea – activitatea efectivă;
b. raportarea – împărtăşirea reacţiilor şi observaţiilor asupra a ceea ce s-a întâmplat;
c. reflectarea – discutarea din perspectiva sentimentelor experimentate;
d. generalizarea – relaţionarea cu ceea ce „lumea din afară” poate învăţa dintr-o astfel de
situaţie;
e. utilizarea/aplicarea – utilizarea a ceea ce s-a experimentat în scopul schimbării
comportamentale.
O condiţie importantă în utilizarea acestei metode este crearea de oportunităţi necesare participării şi
implicării elevilor.
Bibliografie:
1. Cristea, Sorin, Pedagogie, Editura Hardiscom, Piteşti, 1996;
2. Cucoş, Constantin, Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 2000;
3. Dulamă, Maria Eliza, Strategii didactice, Editura Clusium, Cluj Napoca, 2000.
249
L’enseignement du français contemporain
et les nouvelles technologies
prof. Bădiţa Oana, Școala Gimnazială ʺEufrosina Popescuʺ, Botoșești Paia

A condition de disposer, dans la salle de cours, d'un ordinateur connecté au réseau de l'établissement
et à l'internet et relié à un vidéoprojecteur (ce dispositif pouvant être fixe ou mobile), le professeur peut
faire entrer dans la classe des ressources pédagogiques accessibles sur cédérom, sur le réseau de
l'établissement ou sur l'internet: dictionnaires de langue et encyclopédies, documents textuels,
iconographiques ou sonores pré-sélectionnés, etc.
Le professeur utilise ces ressources pour situer historiquement l'œuvre ou les textes étudiés,
présenter les documents iconographiques nécessaires à leur compréhension, faire entendre un
enregistrement sonore (interprétation du texte par l'auteur lui-même ou par un comédien). De même, le
professeur peut prolonger l'étude par un rapprochement avec d'autres textes, avec d'autres formes d'art
(cinéma, opéra, arts plastiques, etc.).
Utilisé comme un tableau électronique, l'ordinateur permet (en utilisant diverses fonctionnalités d'un
traitement de texte couplé à un dictionnaire) de montrer toutes les étapes d'un travail : repérages dans un
texte, recherche d'une organisation pour un devoir, etc. Il sert à mémoriser un travail réalisé en classe
entière, pour le reprendre, l'imprimer, le mettre à la disposition de l'ensemble des élèves sur le réseau de
l'établissement. Il peut également être utilisé pour présenter aux élèves le plan d'une séquence et ses
objectifs, l'enregistrer sur le réseau de l'établissement, dans un espace réservé à la classe.
La présence d'ordinateurs en fond de classe permet de varier la situation pédagogique et de donner
aux élèves la possibilité d'effectuer directement des recherches, des travaux sur les textes, etc.
Dans une salle spécialisée (salle multimédia équipée de 10 à 18 postes en réseau, connectés à
l'internet), le professeur peut organiser une séance de travail par petits groupes (recherche sur des sites
présélectionnés donnant lieu à une prise de notes en vue d'un compte rendu oral ou écrit, travail d'écriture
ou de réécriture, création collective, etc.). Le réseau interne de l'établissement est utilisé pour échanger
des productions, mettre en commun un travail réalisé par plusieurs groupes.
Cette salle peut être utilisée en séances de modules mais aussi en classe entière. Il est alors
souhaitable qu'une partie soit aménagée comme une salle de classe afin que le professeur puisse prévoir
des activités différentes au cours d'une même séance (par exemple, un travail sur ordinateur et une
restitution orale) ou organiser des activités différentes pour deux groupes d'élèves (un travail de méthode
guidé pour un petit groupe d'élèves, un travail sur ordinateur plus autonome pour les autres).
Le CDI est le lieu privilégié de ce travail. Il doit être équipé de plusieurs postes en réseau, connectés
à l'internet et reliés à une " tour " de cédéroms. Les élèves, en fonction d'un projet, viennent y effectuer
une recherche dans le fonds documentaire et multimédia du CDI (dictionnaires et encyclopédies,
cédéroms sur un auteur, un mouvement artistique, etc.), éventuellement complétée par une recherche sur
l'internet.
Le documentaliste, en liaison avec le professeur de français, les guide dans les différentes étapes
d'une recherche documentaire : cerner le sujet, rechercher l'information, sélectionner les documents,
prélever, traiter et communiquer l'information. Il leur apprend à confronter, critiquer, valider les
différentes sources d'information aujourd'hui à leur portée, sur différents supports.
Dans un établissement câblé, les élèves ont la possibilité d'enregistrer les documents qu'ils ont
sélectionnés et leurs travaux dans un espace personnel sur le réseau.
Les TIC permettent de faire entrer le monde extérieur dans les salles de classe et de traiter de sujets
d’actualité en exploitant des documents (texte, audio, vidéo) authentiques. Pour ceux qui s’en servent,
elles apportent une plus-value. Un TNI par exemple ne remplace pas uniquement un tableau noir, mais
réunit en lui également les fonctionnalités d’un projecteur, d’un haut-parleur, d’un lecteur de CD ou de
DVD et permet de sauvegarder des résultats, puis de les réutiliser.
Utiliser des médias qui marquent le quotidien et le style de vie de nos jeunes apprenants ne peut que
les motiver. Utilisé de façon adéquate, un téléphone mobile devient un outil d’apprentissage performant
tout comme une tablette tactile qui grâce au WIFI permettent une répartition libre des places par
comparaison aux labos d’ordinateurs et créent des scénarios pédagogiques inédits. Les TIC offrent des
outils gratuits pour l’entraînement des 4 compétences-clef.
250
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN VIAȚA ELEVULUI
Profesor pentru învățământul primar,

Bădiță Bianca Loredana
Școala Gimnazială Ioan Ciucurel Șoșdea
Județul Caraș-Severin
factori acţionează, pozitiv sau nu, asupra dezvoltării elevilor. Educaţia extracurrriculară (realizată dincolo
Educaţia prin activităţile extracurriculare urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei optime
punându-i in contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură.
Activităţile extracurriculare deţin un rol important în viaţa elevului, oferindu-i un alt mod de
dobândire a informaţiilor. Acestea pot fi activităţi indepenente, pe care elevul le-a ales, sau activităţi
organizate de către cadrele didactice. Acest tip de activităţi nu se rezumă la spaţiul şcolar, la fel cum nu
se rezumă nici la spaţiul extraşcolar. În sens larg, educaţia extracurriculară este un tip de educaţie care
transcende procesul de învăţământ şi implică – conform UNESCO – două aspecte: educaţia de tip
informal – educaţia individului sub influenţa mediului socio-cultural cu care intră în contact și educaţia
de tip non-formal – educaţia realizată în cadrul sistemului de învăţământ sau în instituţii sau organizaţii cu
caracter educativ (biserici, biblioteci, cenacluri, case de cultură, cluburi studenţeşti, cercuri – literare,
ştiinţifice, de arte plastice ş.a. – săli de dans, săli de sport, tabere şcolare etc.).
Toate acestea urmăresc la individ formarea unor abilităţi şi competenţe de tip atitudinal,
comportamental şi social, altele decât cele dobândite pe plan formal, dar corelate cu acestea în vederea
unei mai bune adaptări în comunitate şi în societatea globală şi, de ce nu, pentru satisfacţii personale.
Activităţile de tip extracurricular sunt de o mare diversitate şi se pot organiza şi desfăşura într-o
mare varietate de moduri. Putem vorbi de exemplu de scenete, activităţi de voluntariat, vizite la instituţii
de cultură, activităţi de voluntariat, activităţi cu scop ecologic, excursii tematice etc. În fiecare şcoală
cadrele didactice se ocupă și cu organizarea şi desfăşurarea acestor activităţi. Unele dintre acestea –
precum scenetele sau concertele – implică doar copiii şi coordonatorul de activităţi, dar altele, precum
proiectele mai ample, colocviile, mesele rotunde, sesiunile de comunicări ştiinţifice – pot implica atât
elevii cât şi diriginţii, alte cadre didactice, părinţii elevilor, consilierii pentru educaţia permanentă,
profesorii consilieri şi chiar membri ai conducerii şcolii şi reprezentanţi ai comunităţii locale.
În ultimul timp în şcoli se stabileşte şi o comisie specială de activităţi extracurriculare, din care pot
să facă parte orice cadru didactic, inclusiv consilieri şcolari etc. Toţia aceştia fac front comun în
mobilizarea elevilor – în fond, ei sunt principalii beneficiari ai acestor tipuri de programe – şi pun la punct
resursele necesare după cum urmează: spaţiul unde se va desfăşura o aunumită activitate extracurriculară
(resursa materială); programul activităţii, perioada de desfăşurare (resursa timp); fondurile necesare
organizării şi desfăşurării în bune condiţii a activităţii în cauză (resursa financiară); elevii şi celelalte
persoane participante, numărul şi calitatea invitaţilor (resursa umană);
Activităţile extracurriculare, aşa cum o arată însuşi denumirea, se desfăşoară în afara orelor de clasă
obişnuite. Aceste activităţi trebuie organizate şi desfăşurate în aşa fel încât să nu perturbe procesul de
învăţământ şi este necesar să răspundă nevoilor recreative şi formative ale elevilor. Aceasta implică faptul
că elevii vor fi consultaţi în prealabil cu privire la natura şi scopul unei anumte activităţi pentru a se evita
orice abuz pornit din entuziasmul unora de a efectua activităţile numai pentru a evidenţia cu orice preţ un
anumit elev sau grup de elevi, pentru interesul personal sau pentru un presupus interes al şcolii aflate în
competiţie cu alte şcoli atunci când nu este cazul (de exemplu, când nu este vorba de olimpiade,
concursuri pe meserii, concursuri cu caracter literar, artistic, ecologic etc.). Consilierului şcolar îi revine
importantul rol de a descoperi printre elevi pe aceia cu talente deosebite şi competenţe în anumite
domenii (literatură, muzică, arte plastice, sport, meteşuguri etc.) şi să-i orienteze pe aceştia în vederea
251
valorificării acestor talente şi competenţe în cadrul activităţilor extracurriculare, mai ales dacă instituţia
de învăţământ nu este una de tip vocaţional. Consilierul şcolar va colabora îndeaproape cu dirigintele
clasei elevului dotat, cu părinţii acestuia, cu colegii, cu profesorii care predau la clasa sa pentru a-l
mobiliza în vederea manifestării la cote înalte în timpul activităţii respective. Dacă de pildă la anumite
clase se descoperă copii cu înclinaţii spre arta teatrală, este indicat de a se forma o trupă de teatru a şcolii
respective care să-i cuprindă, pe cât posibil, pe cât mai mulţi dintre aceştia. La fel se poate proceda cu
elevii talentaţi la muzică sau cu elevii inimoşi şi activi dispuşi să întreprindă activităţi de voluntariat.
Tipuri de activităţi extracurriculare care se pot realiza cu succes în şcoală: serbările cu ocazia unor
evenimente deosebite (” „Mihai Eminescu luceafărul poeziei românești!”, vizita în şcoală a unei
personalităţi marcante din viaţa culturală, Zilele Şcolii,”1 Martie – Ziua Mărţişorului” „8 Martie – Ziua
Femeii”), a sărbătorilor naţionale („1 Decembrie”) sau religioase („Paşte” „Crăciun”); vizite la diverse
instituţii sociale şi culturale (vizite la muzeele de artă, de istorie, la penitenciarele de minori, la anumite
întreprinderi, unităţi militare), activităţi tip „turul oraşului”, plimbări prin parcuri; activităţi cu caracter
ecologic de tipul „Curăţenie în parcul nostru” sau „Să plantăm un copac de fiecare!”); activităţi de tipul
„Campania noastră anti-fumat” sau „Să spunem NU drogurilor” – scenete, concursuri de desen, sesiuni
recreative, în aer liber, de consiliere de grup etc.; activităţi de tip voluntariat de tipul „Să aducem un
zâmbet copiilor de la orfelinat” când se pot oferi daruri sau organiza jocuri în aer liber; excursii tematice,
cu ocazia cărora copii pot aplica cunoştinţele de geografie, ecologie etc. însuşite la şcoală, pot deveni
ghizi turistici pentru o zi; activităţi tip „Zilele porţilor deschise” sau „Student pentru o zi” când elevii pot
realiza jocuri, concursuri, dansuri, scenete în incinta şcolii având vizitatori din afară sau pot vizita chiar ei
dverse facultăţi, experimentând pentru o zi viaţa de student.
La toate aceste activităţi elevii pot participa, în funcţie de vârstă, interese etc. şi singuri, dar şi sub
supravegherea unor cadre didactice competente, care-i pot proteja şi-i pot îndruma să se manifeste
adecvat şi să înţeleagă mai bine ceea ce experimentează.
Bibliografie :
autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001, pag.162;
252
EDUCAȚIE FORMALĂ, NONFORMALĂ ȘI INFORMALĂ
ÎN „ȘCOALA ALTFEL”
Prof. înv. primar BĂISAN PAULA

Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” Roman, jud. Neamț
Educația, în sensul larg al termenului, include toate categoriile de influențe care sunt sau pot fi
considerate formative. Dimensiune permanentă a existenței umane, educația are un caracter global,
holistic, prin îmbinarea eficientă a celor trei forme: educația formală, educația nonformală și educația
informală. Situațiile în care personalitatea copilului poate fi modelată sunt variate și în cadrul lor se
manifestă diferite grade de intenționalitate, atât la nivel de subiect, cât și la nivel de obiect la educației.
Cele trei forme ale educației contribuie la dezvoltarea personalității copiilor și, implicit, la
dezvoltarea durabilă a societății, prin intercondiționare. Astfel, educația formală are un impact mai mare
dacă reușește să integreze creator, influențele specifice educației nonformale și informale. Cele trei tipuri
de educație se pot desfășura simultan sau succesiv, în acord sau în contradicție. Rolul educației formale,
cea mai importantă în formarea personalității umane, este acela de a diminua influențele negative, dar și
de a integra noile educații care implică strategii de tip formal și nonformal, precum și influențe din sfera
informalului. Caracterul activităților desfășurate în cadrul Programului Școala altfel este predominant
nonformal. Educația nonformală este cea mai nouă abordare a învățării prin activități plăcute și
motivante. Avantajele sale multiple înglobează bifarea tuturor deprinderilor specifice sistemului
tradițional de învățământ, cu un aport suplimentar de abilități câștigate în conditiile unei libertăți de
exprimare maxime. Strategiile abordate în derularea activităților vizează realizarea unei simbioze
lucrative între componentele cognitive și comportamentale ale actului educativ. Organizarea și
desfășurarea activităților implică din partea elevilor competenţe interpersonale, capacitatea de lucru în
echipă, încrederea în sine, disciplina, responsabilitatea, capacităţi de planificare, coordonare şi
organizare/competenţe de gestionare a proiectelor, capacitatea de a rezolva probleme practice. Se pot
utiliza strategii de învățare prin acțiune/experiențială, învățare simulată, învățare prin colaborare, activități
de voluntariat. Pot fi desfășurate activități pentru dezvoltarea inteligenței emoționale, care să vizeze
exprimarea emoțiilor (jocuri didactice pentru educație rațional-emotivă sau comportamentală) sau
gestionarea unor conflicte (metoda Arborele lui Shapiro).
În săptămâna dedicată Școlii altfel se pot organiza activități perișcolare – vizite la muzee, biblioteci,
activități socio-culturale, excursii, activități împreună cu părinții, dar și activități parașcolare – cercuri pe
discipline, interdisciplinare sau tematice, activități sportive, artistice, modalități de organizare eficientă a
timpului liber.
Programul Școala altfel reprezintă cadrul propice în care pot fi organizate activități specifice
educației outdoor. Educația outdoor este cea care începe dincolo de ușa clasei și se consumă în drumeții,
excursii, plimbări în pădure, parc, cartier, centru comercial, industrial, bibliotecă. Astfel de activități oferă
oportunitatea de explorare, aplicare, punere în practică sau experimentare a unor cunoștințe prevăzute de
programa școlară. În educația outdoor elevul învață totul în mod practic, activ, prin experiențe personale
la care mai apoi reflectă pentru a extrage învățăturile. Acest mod de învățare, caracteristic educatiei
outdoor, se numeste învățare experiențială – înveți cu creierul, mâinile și inima! Activitățile specifice
educației outdoor influențează în bine toate aspectele procesului de învățare – cognitiv, afectiv, motric.
Pot fi utilizate și metode inovative care să stârnească interesul și motivația elevilor (Tehnica 6/3/5,
Tehnica H.E.I, Metoda Tic-tac-toe).
Derularea programului Școala altfel oferă cadrului didactic posibilitatea de a îmbina armonios,
creativ cele trei forme de educație. Abordarea educațională complementară formal - nonformal asigură
un plus de valoare actului educativ. Activitățile extrașcolare reprezintă spațiul aplicativ care permite
transferul și aplicabilitatea cunoștințelor, abilităților, competențelor, dobândite în cadrul educației
formale. Activitățile desfășurate în cadrul programului Școala altfel vin în completarea celor din orarul
obligatoriu, realizând o legătură între cunoștințele predate și aplicarea lor în practică. Internetul, noile
253
tehnologii ne dau posibilitatea de a explora împreună cu elevii diverse locuri, de a afla lucruri noi și
interesante din diverse domenii (platforme educaționale, biblioteci și muzee virtuale).
Activitățile extrașcolare stimulează dezvoltarea cognitivă, spirituală, interpersonală și socială,
dezvoltă gândirea critică. Elevii sunt mult mai implicați și motivați în desfășurarea unor astfel de
activități. Toate cele trei forme ale educației oferă oportunități de învățare. Cel mai eficient profesor este
cel care permite și sprijină apariția învățării în situații de intersecție dintre formal, nonformal și informal.
Bibliografie
1. CERGHIT, I., 2002, Sisteme de instruire alternative şi complementare, Ed. Aramis,
Bucureşti;
2. COJOCARIU, V.-M., 2004, Teoria şi metodologia instruirii, EDP, Bucureşti;
3. PÂNIȘOARĂ, I.-O., 2015, Comunicarea eficientă, Ed. Polirom, Iași;
xxx http://www.tribunainvatamantului.ro
254
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE ÎN
DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII ELEVULUI
Prof. înv. primar: Băjan Margareta

Şcoala Gimnazială, com. Frânceşti, jud. Vâlcea
activităţi extracurriculare ce au numeroase valenţe formative . Desfăşurarea activităţilor şcolare şi
extraşcolare permite şi manifestarea creativităţii de grup, a relaţiilor creative. Activităţile extracurriculare
sunt activităţi complementare activităţii de învăţare realizată la clasă, urmăresc lărgirea şi adâncirea
timpului liber într-un mod plăcut şi util, orientează elevii către activităţi utile care să întregească educaţia
şcolară, contribuind la formarea personalităţii. De aceea şcoala trebuie să fie deschisă spre acest tip de
activitate care îmbracă cele mai variate forme.
didactice şi elevi.
acestea şi ajută copiii în cadrul activităţilor organizate în şcoală. În acelaşi timp îmbogăţesc cunoştinţele
elevilor despre viaţa plantelor şi a animalelor, încurajează exprimarea liberă copiilor. Vizionarea unor
piese de teatru sau spectacole accesibile vârstei copiilor, corespunzătoare educaţiei pe care trebuie să o
primească copiii de această vârstă şi prezentarea într-o formă artistică îngrijită constituie în primul rând
un preţios mijloc de cunoaştere a relaţiilor dintre oameni, îmbogăţeşte gândirea copilului, dându-i
posibilitatea să cunoască trecutul, să înţeleagă prezentul şi să năzuiască spre viitor, pregătindu-l pentru
viaţă. Participând la spectacol, micul şcolar are în faţă eroii vii, care-l entuziasmează şi i se impun ca
exemple de urmat, care îi trezesc dorinţa de a deveni mai bun, corect şi cinstit în comportare, de a citi el
însuşi cartea respectivă
Carnavalul este o manifestare veselă, antrenantă, plină de mişcare şi surprize. Elevii au posibilitatea
de a se manifesta liber, atât în crearea costumului , cât şi în interpretarea/realizarea unor monologuri.
activitati prin care elevul nu doar dobândeşte informaţii, ci este stimulat spre activităţi de pictură, dans
ş.a.m.d. determinând astfel şi dezvoltarea creativităţii. Activităţile extraşcolare au o mare valoare
educativă întrucât realizarea lor se face şi din punct de vedere interdisciplinar şi pot îmbrăca diferite
forme:excursii,drumeţii, vizite,,spectacole cultural artistice, tabere şcolare,vizionări de filme, competiţii
sportive,cercuri de creaţie, concursuri,etc. Activităţile extracurriculare sunt activităţi complementare
activităţii de învăţare realizată la clasă, urmăresc lărgirea şi adâncirea informaţiei, cultivă interesul pentru
diferite ramuri ale ştiinţei, atrag individul la viaţa socială, la folosirea timpului liber într-un mod plăcut şi
util, orientează elevii către activităţi utile care să întregească educaţia şcolară, stimulează valori,
aptitudini, dezvoltă vocaţia şi talentul, încurajează competiţia, asumarea de responsabilităţi, comunicarea,
abordările bazate pe iniţiativă, imaginaţie şi opţiune. Toate acestea contribuind la formarea unor
personalităţi complete şi complexe.
BIBLIOGRAFIE:
Bucureşti
255
Prof. Bălan Lăcrimioara Dana

Liceul Tehnologic “Mihai Novac”
Loc. Oravița, jud. Caraș-Severin
Educația unui copil, indiferent de vârsta acestuia, nu se realizează doar într-un cadrul formal
(mediul școlar) ci și prin implicarea în cât mai multe activități extrașcolare. Prin participarea la aceste
tipuri de activității copiii își dezvoltă diferite talente și aptitudini stimulându-și totodată creativitatea.
Copiii participă cu entuziasm la acest tip de activități datorită faptului că ele se deosebesc de
activitățile școlare prin abordarea altor metode și forme de organizare. În organizarea lor nu se ține cont
de un curriculum obligatoriu, elevii având libertatea deplină de a alege conținuturile în conformitate cu
interesele și aptitudinile lor. Activitatea în afara clasei încurajează spiritul de independență și inițiativa
copiilor. Faptul că se desfășoară într-un cadrul informal, altul decât sala de clasă, permite elevilor care se
integrează mai greu în mediul școlar să reducă nivelul anxietății maximizându-și totodată întreg ptențialul
intelectual. De asemenea, elevii impulsivi sunt temperați iar spiritul de cooperare contruibuie la formarea
și omogenizarea colectivului de elevi. Datorită faptului că elevii participă de bună voie la aceste activități
și urmează un set de reguli prestabilite pentru a le putea finaliza, aceștia se autodisciplinează.
Având un larg caracter interdisciplinar, activitățiile extrașcolare și extracurriculare oferă modalități
eficiente de formare a caracterului copiilor încă din clasele primare datorită aprecierii și dorinței elevilor
de a se implica în astfel de activități. Deoarece au un caracter interdisciplinar, activitățile extrașcolare pot
fi organizate în diferite forme de la drumeții la vizionări de filme și de la excursii la vizite la diferite
muzee. În urma implicării în astfel de activități elevii își lărgesc orizontul cultural și își însușesc
cunoștințe în diferite domenii cum ar fi cel al științei, tehnicii, literturii și artei.
Durata acestor activități variază. Dacă pentru o lecție formală sunt alocate 50 de minute, o activitate
extrașcolară se poate derula într-o jumătate de oră sau chiar mai multe ore dacă ne raportăm la excursiilie
școlare. De multe ori activitățile extrașcolare au rol complementar orelor clasice de predare-învățare ți
înglobează activitățile organizate de școală în afara mediului școlar. Prin participarea la astfel de
activității elevii își îmbunătățesc rezultatele școlare, sunt mai sănătoși și mai competenți. Ei deprind
obiceiuri pozitive care mai târziu vor avea un rol decisiv în dezvoltarea lor ca adulți și asigurarea reușitei
în viață. Activitățile extrașcolare sunt atractive la orice vârstă deoarece toți elevii sunt atrași de latura
informală a educației dorind totodată să învețe și să acumuleze cunoștințe noi prin intermediul unor
acțiuni diferite dar mai creative și care să îi stimuleze și să îi motiveze în atingerea unor obiective și
realizarea unor sarcini. Elevii trebuie implicați cât mai des și cât mai mult în activități educative
extrașcolare pentru a-și pune în valoare creativitatea și pentru a descoperi lucruri noi prin intermediul
unor activități amuzante și relaxante.
256
ROLUL SI IMPORTANTA ACTIVITATILOR EXTRACURRICULARE
Educ. Bălan Violeta

Grădinița Arcani
umane, iar dezideratul educaţiei permanente tinde să devină o realitate de necontestat. Procesul
educational din gradinita presupune si forme de munca didactica complementara activitatilor obligatorii.
Acestea sunt activitati desfasurate in gradinita in afara activitatilor obligatorii sau activitati
desfasurate in afara gradinitei. Ele sunt activitati extracurriculare si se desfasoara sub indrumarea atenta a
educatoarelor. Astfel, fără a nega importanţa educaţiei de tip curricular, devine tot mai evident faptul că
educaţia extracurrriculară, adică cea realizată dincolo de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine
stabilit în formarea personalităţii tinerilor. Modelarea, formarea şi educaţia omului cere timp şi dăruire.
Timpul istoric pe care îl trăim cere oameni în a căror formaţie caracterul şi inteligenţa se
completează pentru propria evoluţie a individului. În şcoala contemporană eficienţa educaţiei depinde de
gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte
să pună bazele formării personalităţii copiilor. În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe
copii sub aspect psihointelectual, fizic şi socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială.
televizor , calculator si internet, care nu fac altceva decat sa contribuie la transformarea copiilor nostri in
cunostinte punandu-i in contact direct cu obiectele si fenomenele din natura. Activitatile de acest gen cu
o deosebita influenta formativa, au la baza toate formele de actiuni turistice: plimbari, excursii, tabere,
colonii.In cadrul activitatilor organizate in mijlocul naturii, al vietii sociale , copiii se confrunta cu
realitatea si percep activ, prin actiuni directe obiectele , fenomenele, anumite locuri istorice. Fiind axate in
principal pe viata in aer liber, in cadrul actiunilor turistice, prescolarii isi pot forma sentimental de respect
si dragoste fata natura, fata de om si realizarile sale. In urma plimbarilor, a excursiilor in natura, copiii
pot reda cu mai multa creativitate si sensibilitate , imaginea realitatii, in cadrul activitatilor de desen si
modelaj , iar materialele pe care le culeg ,sunt folosite in activitatile practice, in jocurile de creatie.
Plimbarile prin parc din aceasta toamna , frunzele ruginii ,stolurile de pasari care se pregateau de
plecare,frumusetea deosebita a acestui anotimp le vor ramane in suflet celor mici , creandu-le emotii
estetice.La varsta prescolara, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arata sau li se spune in legatura cu
mediul , fiind dispusi sa actioneze in acest sens . Ca educatoare, trebuie sa oferim in mod gradat , in acord
cu particularitatile de varsta , cunostinte stiintifice , sa organizam activitati educative privind protejarea
mediului inconjurator: curatarea parcului, , a mediului de joaca , ocrotirea unor animale .
au trăit şi au creat opere de artă scriitori şi artişti. Serbarea este modalitatea eficientă de cultivare a
înclinaţiilor artistice ale copiilor contribuind la dezvoltarea armonioasă a personalităţii copiilor.
Vizitele la muzee, expozitii, monumente si locuri istorice, case memoriale constituie un mijloc de a
intuit si pretui valorile culturale, folclorice si istorice ale poporului nostru. Vizionarile si spectacolele
constituie o alta forma de activitate extracurriculara in gradinite, prin care copilul face cunostinta cu
lumea minunata a artei.
257
in faptul ca apeleaza, permanent, la afectivitatea copilului. Vizionarea unor filme, diafilme, spectacole de
teatru precum si a emisiunilor tv, poate constitui de asemenea o sursa de informatii, dar in acelasi timp un
punct de plecare in organizarea unor actiuni interesante. De exemplu: vizionarea emisiunilor musicale, de
teatru de copii, distractive sau sportive, urmata de discutii pregatite in prealabil, pe langa faptul ca
realizeaza completarea unor aspecte educative, stimuleaza si orienteaza copiii spre unele domenii de
activitate: muzica, sport, poezie, picture, etc. Vizionarea filmelor si a emisiunilor la televizor adduce
copiilor o mare satisfactie, prin faptul ca arta filmului da copiilor iluzia realitatii.
pozitiva mai evident conturate. Activităţiile extracurriculare moral-civice, alături de celelalte activităţi
desfăşurate în grădiniţă pe nivele de vârstă, contribuie, prin trăirile afective, emoţii puternice, generate de
exemplele oferite de eroii neamului, la formarea , în sufletul copiilor, a unor sentimente morale , care se
vor transforma în convingeri ferme pe parcursul procesului instructiv-educativ.
BIBLIOGRAFIE
Bucureşti, 2007
258
CEI ȘAPTE ANI DE ACASĂ
ED. BĂLAN VIOLETA

GRĂDINIȚA CÎMPOFENI, COM. ARCANI
Când vorbim despre cei 7 ani de acasă ne gândim la educaţia pe care copilul o primeşte de la părinţi,
la formarea personalităţii şi comportamentului copilului până merge la şcoală. Când spunem că un copil
are cei 7 ani de acasă ne gândim la un copil bine crescut, care ştie să salute, să spună mulţumesc, te rog,
care se comportă cuviincios cu cei de vârsta lui şi cu adulţii.
Educaţia, bunele maniere, regulile morale sunt cheia către adaptarea copilului în societate. Un copil
manierat se va descurca mult mai bine în relaţiile cu cei din jur decât unul căruia îi lipsesc cei 7 ani de
acasă. Copilăria reprezintă cea mai bună perioadă a vieţii pentru educaţie, pentru formarea şi instruirea
caracterului psiho-social. Familia este cea care răspunde de trebuinţele elementare ale copilului şi de
protecţia acestuia, exercitând o influenţă atât de adâncă, încât urmele ei rămân uneori, întipărite pentru
toată viaţa în profilul moral-spiritual al acestuia. Dacă unui copil familia nu-i satisface nevoia de confort
fizic şi afectiv, atunci pe viitor va apărea acel sentiment de neîncredere în mediu, teama de viitor sau
îndoieli de sine, o lipsă a încrederii în propriile sale forţe, dar va apărea şi acel sentiment de ruşine. Tot
timpul familia trebuie să încurajeze copilul, să îl îndrume şi să îi arate ce e bine şi ce e rău. Familia este
cea care oferă copilului primele informaţii despre lumea ce-l înconjoară, primele norme şi reguli de
conduită, dar şi climatul socio-afectiv necesar trebuinţelor şi dorinţelor sale.
Influenţele educative pe care familia le exercită asupra copiilor se pot manifesta atât direct, prin
acţiuni mai mult sau mai puţin dirijate cât şi indirect, prin modele de conduită oferite de membrii familiei.
Modelele de conduită oferite de părinţi, pe care copiii le preiau prin imitaţie şi învăţare, şi climatul socio-
afectiv, în care se exercită influenţele educaţionale, reprezintă primul model social cu o influenţă
hotărâtoare asupra copiilor privind formarea concepţiei lor despre viaţă, a modului de comportare şi
relaţionare în raport cu diferite norme şi valori sociale. Procesul educativ al copilului trebuie condus cu
grijă şi caldă afecţiune în concordanţă cu etapa de dezvoltare în care se află el, fără a-l solicita prea de
timpuriu cu lucruri ce nu sunt pe măsura forţelor lui, oferindu-i şi cerându-i numai ce nu-i depăşeşte
capacitatea de înţelegere. În familie se dezvoltă sprinjinul de afirmare a idealurilor tânărului, dorinţa sa de
participare la viaţa socială, culturală şi politică a ţării sale. În familie se formează primele deprinderi de
viaţă sănătoasă ale copilului, de conduită igienică individuală şi colectivă şi de altruism, componente
majore ale moralei elementare a indivizilor societăţii, constituind bagajul educativ al „ celor 7 ani de
acasă”. Viaţa copilului acasă, alături de părinţii săi, toate activităţile care se desfăşoară împreună
consolidează anumite deprinderi, abilităţi ce contribuie la autonomia copilului, convieţuirea socială,
sănătatea, igiena şi protecţia lui. În familie copilul începe să se cunoască pe sine, să se definească prin
jocul imitaţiilor, comparaţiilor şi îşi însuşeşte modele la care se poate referi în mod constant în devenirea
sa ca adult.
După ce ajunge la vârsta preşcolară educaţia copilului se împarte între familie şi dascălii şi
pedagogii din şcoală; cei din urmă vor fi chemaţi să şlefuiască ceea ce a realizat familia, să completeze
golurile din procesul instructiv-educativ care au scăpat până la această vârstă şi să-l ajute pe copil în
înţelegerea şi lămurirea unor probleme. „Cei 7 ani de acasă” îşi pun accentul cel mai mult în ceea ce
devine un copil mai târziu şi anume – OM. Aceasta este perioada cea mai importantă, fiind temelia pe
care se clădeşte o fiinţă cu diverse aptitudini şi preferinţe, cu un comportament normal sau deviant. Aşa
cum ne creştem şi ne educăm copiii, aşa cum ne comportăm noi, aşa vor trăi şi se vor manifesta pe viitor.
Copii cresc şi se formează în viaţă într-un univers pe care-l creează părinţii.
BIBLIOGRAFIE
Golu, M., (2000), Fundamentele psihologiei, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti.
Negovan, V., (2003), Introducere în psihologia educaţiei, Editura Curtea Veche, Bucureşti.
Sălăvăstru, D., (2004), Psihologia educaţiei, Editura Polirom, Iaşi.
259
Prof. Înv. Primar BĂLTĂREȚU CONSTANȚA CARMEN

ȘCOALA GIMNAZIALĂ SĂULEȘTI, SĂULEȘTI, GORJ
Activităţile extraşcolare sunt activităţile care intră în sfera educaţiei nonformale, la care pot
predominant. Astfel, activităţile extraşcolare aveau scopul de a oferi copilului posibilitatea să se mişte, să
se exprime liber, să facă lucruri care îi plac. Treptat, sfera activităţilor extraşcolare s-a diversificat, iar
problematica valorificării educaţiei nonformale în spaţiul şcolii a căpătat din ce în ce mai multă
importanţă.
Caracteristici de bază ale activităţilor extraşcolare:
-cuprind activităţile care sunt organizate de şcoli şi se derulează în incinta acestora sau în afară;
-au rol complementar activităţilor formale ale şcolii şi se centrează pe activităţi ce vizează
dezvoltarea în ansamblu a personalităţii elevilor;
-ţin de ansamblul şcoală – comunitate – familie atât din perspectiva actorilor implicaţi, cât şi a
-oferă elevilor posibilităţi de exprimare a identităţii personale şi de dezvoltare plenară a activităţii
acestora.
Efecte şi implicaţii ale participării la activităţile extraşcolare asupra elevilor:
-participarea la activităţi extraşcolare se asociază cu o rată mai mare de frecvenţă a cursurilor şi cu o
scădere a ratei abandonului şcolar, prin faptul că motivează elevii să vină la şcoală şi să nu abandoneze
cursurile;
-activităţile extraşcolare au un impact pozitiv asupra dezvoltării psihologice a elevilor implicaţi în
acestea, pentru că promovează activităţi care valorizează toate aspectele personalităţii copiilor, susţine
dezvoltarea stimei de sine şi a autovalorizării, promovează dezvoltarea aptitudinilor şi intereselor de
cunoaştere a elevilor;
-participarea la activităţi extraşcolare se asociază cu scăderea manifestărilor de violenţă în spaţiul
şcolii, prin faptul că au un puternic caracter prosocial;
-participarea la activităţi extraşcolare se asociază cu o implicare mai amplă a părinţilor în viaţa
şcolii.
Participarea la activităţile extraşcolare contribuie în mod semn ificativ la dezvoltarea cognitivă,
relaţională, afectivă a elevilor.
260
Achizitiile în contextele de învăţare din activităţile extraşcolare le pot servi elevilor ca suport pentru
învăţare în activităţile de la clasă, motiv pentru care participarea (activă) la activităţile extraşcolare ar
trebui valorificată, dar şi încurajată în permanenţă. Mai mult, valorificarea experienţei dobândite în cadrul
activităţilor extraşcolare în activităţile de la clasă ar constitui un stimul major pentru o implicare şi mai
bună a elevilor în cadrul acelor acţiuni, pentru creşterea spiritului de iniţiativă a acestora. Elevii
valorizează foarte mult activităţile extraşcolare în învăţare, înţeleg importanţa acţiunilor nonformale
desfăşurate în şcoală pentru propria lor dezvoltare. La rândul lor, cadrele didactice sunt observatori direcţi
ai beneficiilor activităţilor extraşcolare pentru învăţare. Ei sunt cei care se implică în mod direct în
organizarea şi desfăşurarea activităţilor extraşcolare, dar sunt şi cei care pot observa imediat impactul pe
care aceste activităţi îl are la nivelul elevilor. Astfel, fără a nega importanţa educaţiei de tip curricular,
devine tot mai evident faptul că educaţia extracurrriculară, adică cea realizată dincolo de procesul de
învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii tinerilor.
Bibliografie:
Cernea, Maria, "Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ,
în “ Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000", Ed. Discipol, Bucureşti;
Crăciunescu, Nedelea, "Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar,
în “Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000", Ed. Discipol, Bucureşti;
Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, "Activităţile
261
Prof. înv.primar Bărăian-Surd Stanca

Școala Gimnazială „Ioan Opriș” Turda
trebuie pregătiți să înțeleagă și să accepte provocările într-un mod practic, creativ, inovator. „Să nu-i
educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic nu
ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci, să-i învăţăm să se adapteze.” (Maria Montessori –
„Descoperirea copilului”).
În acest sens am desfășurat cu elevii mai multe activități extrașcolare:
„Prietenii păsărelelor” s-a desfăşurat sub forma unei activităţi practice. Scopul acestei activităţi a
fost de a sensibiliza copiii cu privire la importanţa ocrotirii păsărilor, de a conştientiza necesitatea
reciclării deşeurilor, dar și dezvoltarea abilităţilor practice. Elevii clasei I A împărţiţi pe echipe de câte 5
elevi au confecţionat din cutii de carton căsuţe pentru păsărele. În debutul activităţii elevii au discutat
despre păsările care rămân peste iarnă în ţara noastră şi au nevoie de adăpost şi hrană. Fiecare echipă a
realizat câte o căsuţă, pe care au decorat-o după preferinţe, respectând etapele de lucru, precum şi modul
corect de asamblare a căsuţelor. Au fost realizate din pet-uri şi alimentatoare pentru păsări, care ulterior
au fost umplute cu semințe și amplasate în parcul școlii, alături de căsuțe, în locuri accessible păsărelelor.
Copiii au fost entuziasmaţi de această activitate, ei fiind iubitori ai naturii şi încercând, prin
activităţile lor, să vină în sprijinul protejării ei. Au fost mândri de produsele pe care le-au realizat, s-au
bucurat că pot oferi păsărelelor adăpost şi hrană în anotimpul rece. Fiecare echipă a aşteptat cu nerăbdare
momentul amplasării căsuţelor în copac, când au invitat şi alţi colegi din şcoală să vadă rezultatele muncii
lor. Cu toţii au fost mulţumiţi de această activitate şi şi-au exprimat dorinţa de a mai repeta această
experienţă.
„Pacheţelul sănătos” a fost o altă activitate ce a stârnit interesul elevilor. Scopul activităţii a fost
acela de a informa elevii asupra consumului de alimente sănătoase, respectiv alcătuirea unui meniu de
consum din alimente naturale sănătoase sau conservate natural.
262
Activitatea s-a desfăşurat ȋn două etape:
 una informativă-ȋn care elevii au aflat că ȋn spatele unui ambalaj frumos nu ȋntotdeauna
se ascunde un produs sănătos, adică cipsurile sau produsele de petiserie fără valoare nutriţională sunt
doar bogate ȋn zahăr, sare şi care consummate ȋn exces , acestea pot duce la probleme de sănătate.
Au fost purtate cu elevii discuţii despre mesele principale ale zilei: 3 mese principale şi 2 gustări
şi despre felul ȋn care trebuie alese meniurile pentru aceste mese ţinând cont de importanţa fiecărei
grupe de alimente aşa cum ne arată piramida alimentelor: pâine/cereal, legume, fructe, lactate, carne,
ouă. Dacă într-o zi alegem alimente din toate culorile piramidei, meniul nostru va conţine toate
substanţele de care avem nevoie. Gustările au rolul de a ne furniza energie, minerale, vitamine, în
perioadele dintre mesele principale. O gustare poate fi compusă din: lactate, fructe sau batoane de
cereale, dar să nu uităm că şi hidratarea este importantă.
 una practică- ȋn care elevii sub ȋndrumarea ȋnvăţătoarei au realizat, din alimente
proaspete cumpărate de la piață, câte un sandvici pentru gustarea lor din pauză. Fiecare elev a folosit
lactate şi legume proaspete din belşug.
Apoi, ȋn echipe, folosindu-se de jetoane cu alimente sănătoase au realizat meniuri şi gustări pentru
o săptămână, astfel ȋncăt să alegă alimente din toate categoriile şi să respecte porţiile, conform
informațiilor și cunoștințelor dobândite.
A fost realizat un album foto cu secvente din timpul activităţii, mini-postere cu meniuri sănătoase şi
sandviciuri. Elevii au fost recompensaţi cu fructe proaspete şi un obiect simbolic, un măr pe care scria –
Aleg să fiu sănătos!-.
263
Rolul activităţilor extraşcolare în dezvoltarea personalității elevilor
Profesor Bărboi Violeta

Școala Gimnazială „Constantin Săvoiu” Tg-Jiu
Acţiunile educative desfășurate în cadrul acestui tip de educaţie sunt flexibile şi vin în întâmpinarea
intereselor elevilor, care sunt implicaţi direct în proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţilor.
şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual. Cadrul didactic are, prin
dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al școlii – pregătirea copilului pentru
viaţă. Aceste activități conduc la identificarea și cultivarea corespondenței optime dintre aptitudini,
talente, cultivarea unui stil de viață civilizat, precum și stimularea dezvoltării comportamentului creativ,
ele determină dezvoltarea personalității elevilor.
Exemple de activităţi extraşcolare :
 Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale – organizate

selectiv reprezintă un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului
nostru.
 Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, stimulează şi
orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, pictură.
 Excursiile şi taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre
frumuseţile ţării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură.
 Concursurile pe diferite teme sunt, de asemenea, momente deosebit de atractive, ele oferă
copiilor posibilitatea să demonstreze practic ce au învăţat la şcoală și acasă.
 Activităţi cu caracter ecologic
 Activităţi de tipul „Campania noastră anti-fumat” sau „Să spunem NU drogurilor” –
concursuri de desen, sesiuni recreative, în aer liber, de consiliere de grup etc..
 Activităţi de voluntariat.
 participarea la activităţi extraşcolare se asociază cu o rată mai mare de frecvenţă a
cursurilor şi cu o scădere a ratei abandonului şcolar, prin faptul că motivează elevii să vină la şcoală
şi să nu abandoneze cursurile;
 activităţile extraşcolare au un impact pozitiv asupra dezvoltării psihologice a elevilor
implicaţi în acestea, pentru că promovează activităţi care valorizează toate aspectele personalităţii
copiilor, susţine dezvoltarea stimei de sine şi a autovalorizării, promovează dezvoltarea aptitudinilor
şi intereselor de cunoaştere a elevilor;
 participarea la activităţi extraşcolare se asociază cu scăderea manifestărilor de violenţă în
spaţiul şcolii, prin faptul că au un puternic caracter prosocial;
 participarea la activităţi extraşcolare se asociază cu o implicare mai amplă a părinţilor în
viaţa şcolii
264
Activităţile extraşcolare tind să aibă la nivelul şcolilor un profil bine conturat, ele se desfăşoară cu
spaţiului şcolar care participă uneori la aceste acţiuni.
Schimburile între şcoli, invitarea unor specialişti din diferite domenii, în activităţile extraşcolare le
face cu mult mai atractive şi mai profitabile pentru toţi cei implicaţi. Succesul activităţilor extraşcolare
depinde de corelarea unei serii de factori cum ar fi: atractivitatea tematicii abordate, buna coordonare a
activităţilor, implicarea cât mai multor actori ai şcolii şi comunităţii cu experienţe relevante pentru
activitatea desfăşurată.
Bibliografie:
Viorel Lazăr, Aurel Cărăşel, Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Ed. Arves, Craiova, 2007.
Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, "Activităţile
extraşcolare", Cluj-Napoca 2007
Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, "Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în
curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact", Editura Polirom, 2002
265
Activităţile extracurriculare – rol in dezvoltarea creativitatii elevilor
Prof. înv. primar Bărbulescu Daniela Ionela

Şc. Gimn. ,, Vintilă Brătianu’’ , Stefănesti , Argeş
“Toţi copiii sunt artişti, problema este cum să rămâi artist odată ce creşti”- Pablo Picasso.
În psihologia zilelor noastre îşi face loc din ce în ce mai des concepţia că orice persoană îşi poate
dezvolta creativitatea , într-o măsură mai mică sau mai mare,într-o direcţie sau alta. Până nu demult, se
credea, spune A.F.Osborn, că o persoană este fie creatoare, fie necreatoare şi că, în această privinţă , nu
este nimic de făcut. Dar acum, cercetarea ştiinţifică a stabilit că aptitudinile creatoare pot fi în mod
deliberat dezvoltate , ba chiar şi măsurate. În ultimii ani, în rolul educaţiei ,al şcolii, se pune cu tot mai
multă acuitate sarcina dezvoltării independenţei şi creativităţii gândirii elevilor.
În funcţie de felul cum este organizat şi orientat , procesul de învăţământ poate duce la dezvoltarea
creativitatii , după cum poate duce, din păcate, şi la formarea unei gândiri şablon. Educatia estetica este
componenta educationala care, de regula, a fost definita prin sintagma „educatie prin si pentru frumos”. In
Grecia Antica postulatul care a fundamentat existenta si scopul omului era kalos kai agathos – frumos si
bun – imbinand principiul estetic cu cel moral, omul trebuind sa fie frumos la trup si bun la suflet.
Estetica si educatia estetica in general vizeaza obiective educationale ce fac referinta asupra
categoriilor estetice care, in esenta ar viza frumosul, sublimul, eroicul, maiestuosul, echilibrul, armonia,
precum si alte categorii antinomice cum ar fi tragicul, grotescul si uratul. Acestea reprezinta anumite
valori sau nonvalori specifice esteticii si educatiei estetice. Educatia estetica se realizeaza prin cultivarea
unei categorii esentiale a esteticii care este frumosul.
Aceasta categorie se gaseste, manifesta si se creeaza prin variate surse si mijloace printre care
mentionam:
frumosul din procesul de invatamant cuprins in continutul disciplinelor cum sunt: limba si
literatura romana si universala, desenul, istoria si geografia, unele discipline tehnice precum si unele
activitati didactice cum ar fi lucrarile de atelier, proiectele etc.;
frumosul din natura, peisajul muntilor, padurilor, apelor, parcurilor, deci diversitatea formelor
de relief;
frumosul din mediul social integrat diverselor articole vestimentare, mai ales prin intermediul
modei, precum si frumosul din relatiile interumane si al comportamentului civilizat, stradal si din
arhitectura si, mai ales, decoratiunile interioare;
frumosul din arte: pictura, gravura, sculptura, muzica, dans, literatura, teatru, film etc., acestea
avand ponderea cea mai mare in educatia estetica;
frumosul din activitatile extraşcolare;
frumosul din activitatea profesională prezentat prin ceea ce denumim design care imbină utilul
cu placutul, cu frumosul;
frumosul din activitatea estetica extraprofesională a ceea ce poarta denumirea de hobby.
Modalitatile de realizare a acestor tipuri si forme de educatie estetica sunt diverse si coroborate cu
obiectivele educationale. In literatura de specialitate aceste modalitati sunt diferentiate in functie de
vârsta scolarului şi structura didactică prin care se realizează aceasta. Desprindem in acest sens la vârsta
scolară mica ca principale forme basmul, ghicitorile; la varsta scolara mijlocie cartile de calatorie si
romanul stiintifico-fantastic iar la varsta scolara mare, pe langa romanul stiintifico-fantastic se contureaza
inclinatia spre literatura eroica (poemul eroic, epopeea), poezia lirica si romanul psihologic si filosofic.
266
Ca forme de organizare si mijloace pe care profesorul le are la indemana si le utilizeaza si in afara
scolii se evidentiaza :
- excursiile şcolare tematice;
- vizite şi drumeţii;
- cercurile literare şi dramatice;
- concursurile şi serbările şcolare;
- expoziţiile ;
Excursia reprezintă pentru elevii mei prima opțiune pentru activitățile extrașcolare, deoarece le
oferă posibilitatea de a se manifesta liber, de a socializa în alte contexte decât mediul școlar, de a-și
îmbogăți experiența de viață. Ea este o lecție interdisciplinară fără manuale prin care li se dezvoltă
dragostea față de țară, față de frumosul din natură, față de semeni, isi imbogatesc cunostintele,isi dezvolta
imaginatia.
Instruirea copiilor se face în afara mediului școlar, iar observațiile, discuțiile, dezbaterile sunt mai
profunde și mai detașate, achizițiile învățării se fac mai rapid și sunt mai persistente. Impresiile în urma
acestei activități vor motiva elevii să fie mai atenți la lumea înconjurătoare, să se implice mai mult în
viața socială.
Ca finalitate a acestor activitati, elevii realizeaza ulterior desene, picturi, modelaje, creatii literare
inspirate de locurile vizitate, dezvoltând imaginatia creatoare.
Desenul, pictura, modelajul, muzica, dansul, diferitele jocuri în aer liber sau acasã, au darul de a-i
ajuta pe copii sa-si exprime emotiile, gandurile si sentimentele.
Copiii sunt imaginativi şi au un potenţial creativ fantastic. Este felul lor natural de a fi. Iar pentru a
rămâne astfel, este important să le fie încurajată libertatea de expresie. Sunt extreme de fericiti si
multumiti de rezultatul efortului lor creator atunci cand lucrarile sunt expuse la panoul clasei sau
in cadrul expozitiilor realizate la nivelul scolii si nu numai.
Creativitatea le este stimulată, dezvoltându-le, în primul rând, încrederea în ei,în ceea ce pot oferi,
respectându-i pentru frumuseţea şi unicitatea lor!
Bibliografie :
1. PSIHOLOGIE SCOLARA , Andrei Cosmovici , Luminita Iacob, Ed. Polirom , 1998
2. CUM SA CULTIVAM CREATIVITATEA COPIILOR, Julia Cameron , Ed. Hyperion ,

2013
267
PERFORMANŢA EXTRACURRICULARĂ
– PREMISĂ A CALITĂŢII EDUCAŢIEI CONTEMPORANE -
Prof. Florina Bărcan,

Școala Gimnazială D. Cantemir Oradea
Actualele orientări ale învăţământului românesc îndeamnă educatorii ca de fiecare dată când
există posibilitatea, să îi aducă pe elevi în contact nemijlocit cu obiectele şi fenomenele lumii
înconjurătoare sau cu reproducerile lor, pentru că astfel elevii devin participanţi activi, interesaţi şi curioşi
în asimilarea de cunoştinţe prin autoînvăţare. Activităţile extracurriculare şi extraşcolare ocupă un loc
deosebit de important în acest sens, deoarece valorifică pozitiv şi creator cunoştinţele dobândite de elevi în
procesul instructiv-educativ, având menirea să sprijine, să completeze şi să desăvârşească actul învăţării.
Ele au un larg caracter interdisciplinar, cuprind masa de copii a clasei şi oferă cele mai eficiente
mai apreciaţi şi mai accesibili sufletelor acestora. La clasele CP-IV, cel care va canaliza, chiar şi din
umbră, propunerile elevilor pentru organizarea unor asemenea activităţi, va fi desigur persoana
învăţătorului, care va ţine cont de particularităţile de vârstă şi individuale ale elevilor săi, se va îngriji ca
acestea să fie plăcute, utile şi planificate în aşa fel încât să prevină supraîncărcarea.
Activităţile extraşcolare desfăşurate în comunitatea locală prezintă valoare educativă mai mare,
vibraţia şi trăirile afective faţă de mediul local fiind determinate de imaginile concrete, de acţiunile în care
elevul îşi pune forţele proprii în slujba colectivităţii lărgite. Vibraţia afectivă este o sursă de energie
pozitivă pentru învăţarea comportamentului social al copilului, având o funcţionalitate integrativă mai
pronunţată decât un simplu act de cunoaştere.
În acest sens se pot enumera activităţile comemorative (1 Iunie – Ziua Eroilor şi 1 Decembrie –
Ziua Naţională a ţării noastre) şi activităţile destinate cunoaşterii vieţii unor personalităţi de seamă din
diferite domenii ale ştiinţei (Traian Vuia, Mihai Eminescu).
Concursurile pe diferite teme şi întrecerile sportive sunt, de asemenea, momente deosebit de
atractive pentru cei mici. Acestea oferă copiilor posibilitatea să demonstreze practic ce au învăţat la şcoală,
acasă, să deseneze diferite aspecte, să confecţioneze modele variate şi, nu în ultimul rând să exerseze pe
viu cooperarea, colaborarea sau competiţia, calităţi atât de necesare muncii în colectiv. La nivelul ciclului
primar, se pot aminti aici: olimpiada de educaţie civică, concursurile şi olimpiadele de matematică ,
concursurile de cultură generală , cele de creaţie literară şi plastică pe diverse teme (frumuseţi naturale,
menţinerea sănătăţii, imaginarea şcolii viitorului) şi concursurile folclorice zonale şi judeţene .
În stimularea creativităţii un rol important îl are şi biblioteca şcolară, care-l pune pe copil în contact
cu cărţi pe care acesta nu le are şi nu le poate procura, sporindu-i interesul pentru lectură, dezvoltându-i şi
îmbogăţindu-i vocabularul cu expresii frumoase. Menţinând o strânsă legătură cu bibliotecarul, se pot
organiza diverse întâlniri, concursuri şi expoziţii de carte, cu scopul evidenţierii importanţei lecturii
individuale şi a necesităţii frecventării bibliotecii, a documentării elevilor în privinţa modului în care se
caută /se găsesc cărţile pe rafturi, după autori sau tematică şi a înscrierii elevilor la Biblioteca școlii, pe
baza completării fişelor individuale de înscriere. După eliberarea permisului, elevii pot solicita împrumutul
de carte pe baza listei bibliografice de lecturi necesare studiului la clasă sau a preferinţelor personale, însă
trebuie să li se atragă atenţia asupra necesităţii restituirii lor la termenul stabilit.
Cercurile de elevi sunt şi ele forme ale muncii educative, prin care cadrul didactic creează cadrul
adecvat unui nou tip de relaţie elev-elev şi educator-elev, motivaţia exterioară a învăţării transformându-se
în motivaţie interioară, iar creativitatea manifestându-se în diferite forme de exprimare a propriei
personalităţi. Lucrând cu grupe mai mici de elevi, îi putem depista mai uşor pe cei „împătimiţi” ai ştiinţei
respective, aceştia putând fi îndrumaţi apoi spre activităţile organizate la Palatele şi cluburile copiilor .
Vizionările de spectacole (varietăţi, iluzionism, teatru de păpuşi, muzică populară) într-un cadru
formal, contribuie în mare măsură la lărgirea orizontului cultural-ştiinţific al elevilor, având un aport
substanţial la creşterea actului educaţional.
În ceea ce priveşte emisiunile TV , vizionarea lor trebuie atent monitorizată de către părinţi şi
recomandată de cadrul didactic.
268
Vizionările în exces, nesupravegheate sau la ore nepotrivite, precum şi urmărirea de emisiuni
nerecomandate vârstei ar avea efecte nedorite asupra comportamentului şi personalităţii elevilor noştri.
Realizarea revistei clasei este de asemenea o activitate extraşcolară care stimulează creativitatea
elevilor şi permite dascălului descoperirea preocupărilor speciale ale fiecărui elev, valorizarea hobby-
urilor pe care cei mai mulţi le simt insuficient de apreciate în activitatea şcolară. Astfel, în toamna anului
2019, împreună cu elevii mei din clasa a II-a am reuşit să realizăm revista clasei, ALBINUŢELE. Această
activitate i-a mobilizat pe elevi, le-a stimulat stima de sine şi i-a antrenat în a intra în competiţie unii cu
alţii şi a se autodepăşii chiar, pentru ca şi lucrările lor să fie publicate. Ea cuprinde: creaţii ale elevilor
(compuneri, versuri, fotografiile lucrărilor realizate la educaţie plastică şi educaţie tehnologică), curiozităţi
din lumea naturii, exerciţii propuse pentru rezolvare, povestiri / legende cu privire la evenimente
importante petrecute în luna respectivă.
În concluzie, se poate afirma că activităţile extraşcolare, bine pregătite, sunt atractive la orice vârstă,
ele fiind cele care stârnesc interes, produc bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă
necesită un efort suplimentar. Elevilor li se dezvoltă spiritul practic, operaţional, îndemânarea, dând
posibilitatea fiecăruia să se afirme conform naturii sale. Participarea efectivă şi totală în activitate
angajează atât elevii timizi, cât şi pe cei slabi, îi temperează pe cei impulsivi, stimulează curentul de
influenţe reciproce, dezvoltă spiritul de cooperare şi contribuie la formarea colectivului de elevi.
BIBLIOGRAFIE
 Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ,

în revista „ Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
 Jinga, Ioan; Istrate, Elena, (1998 ), Manual de pedagogie, Ed. ALL, Bucureşti;
Nicola, Ioan, (1994 ), Pedagogie, E.D.P., Bucureşti.
269
Managementul activităților extrașcolare
profesor Bâcă Alina-Mihaela

Liceul Teoretic „Carmen Sylva”, Eforie-Sud
Activitățile extrașcolare au un rol educativ important, un caracter stimulator, recreativ, atractiv, în
cadrul cărora elevii participă cu însuflețire, optimism, dăruire. Indiferent de forma de realizare, activitatea
extrașcolară pune în centrul atenției elevul, care devine participant activ și cu toate că este supus unor
reguli, nu simte nici oboseală, nici plictiseală. Prin aceste activități, elevilor li se pot dezvolta anumite
abilități, unele competențe, într-un mod mai puțin rigid, prin folosirea unor strategii moderne, a unor
abordări pozitive care le stârnesc creativitatea și interesul pentru un anumit domeniu. Ele contribuie din
plin la dezvoltarea socială și la cea personală a elevului. Managementul activităților extrașcolare constă în
proiectarea, organizarea, monitorizarea și utilizarea unui set de instrumente de gestionare a relațiilor
profesor-elevi, elevi-elevi. Conținutul activităților extrașcolare nu este fixat de programa școlară, ci este
elaborat în conformitate cu vârsta, interesele, dorințele elevilor. Trebuie să avem în vedere activități
complementare atractive, care au o anumită strategie de desfășurare și obiective concrete. Este important
să ţinem seama de vârsta copilului şi să alegem în funcţie de posibilităţile acestuia, deoarece un eşec
poate atrage după sine refuzul şi chiar o imagine negativă de sine a copilului.
Un element important este ca activităţile extracurriculare, să se plieze pe nevoile elevilor și să se
bucure de interesul acestora.
Prin activitățile extrașcolare organizate, ne propunem:
- să restabilim și să întărim respectul comunității față de școală și oamenii ei;
- să valorificăm parteneriatul școală-familie-comunitate;
- să dezvoltăm atitudini și comportamente democratice la elevi:
- să stimulăm spiritul de întrajutorare și solidaritate de grup, spiritul civic, dar și capacitatea de a
rezolva în mod responsabil probleme;
- să dezvoltăm un climat prietenos în clasă și școală.
Necesită o documentare foarte atentă, o pregățire minuțioasă, de întocmire a unui plan de lucru, de
realizare a interdisciplinarității, de mult efort, responsabilitate, dragoste față de copii și față de meseria de
dascăl. Reprezintă pentru cadrul didactic o componentă educațională valoroasă și eficientă, iar pentru
elevi, cunoaștere, colaborare, coeziune, competențe. Trebuie selectate acele acţiuni care să satisfacă setea
de cunoaștere a elevilor, care să le dea ocazia să trăiască emoții puternice. Totodată e necesar să se evite
critica în asfel de activități, să încurajăm elevii și nu în ultimul rând, să obținem un feedback pozitiv, într-
o atmosferă relaxantă. Tot ceea ce vom întreprinde, toate activitățile extrașcolare pe care le vom organiza
vor fi încununate de succes, vor fi valoroase și fructuoase dacă vom avea o atitudine creatoare, atât în
modul de realizare a activității, cât și în relațiile cu elevii, dacă vom ține seama de dorințele și sufletul
acestora. În acest fel, elevul își formează competențe transferabile, își asumă roluri în echipă, dezvoltând
un comportament prosocial, își dezvoltă competența de a învăța să învețe, pregătindu-se pentru viață,
pentru a face față provocărilor societății și, mai cu seamă, pentru a răspunde cerințelor locului de muncă
pe care îl vizează la un moment dat.
Viitorul angajat trebuie să vină cu un bagaj de cunoștințe, competențe, valori, atitudini, în condițiile
unei competitivități crescute pe piața muncii. Trebuie să fie capabil să gândească critic și strategic pentru
a-și rezolva problemele, să poată învăța într-un mediu aflat într-o continuă schimbare, să își poată construi
cunoașterea pe surse numeroase, din mai multe perspective.
270
Bibliografie:
Cebanu Lilia, „Managementul activităților extraşcolare” Ghid Metodologic, Institutul de Științe ale
Educației, Chişinău, 2015
Cucoş, Constantin, „Pedagogie “, Ed. Polirom, Iași, 2002
Pălășan T., „Managementul activităților extrașcolare”, Brașov, 2016
www.didactic.ro
271
Prof.înv. preşcolar: Bândean Alexandra Maria
. „Lăsaţi copilul să vadă, să audă, să descopere, să cadă şi să se ridice şi să se înşele. Nu folosiţi

cuvinte când acţiunea, faptul însuşi sunt posibile.” Pestalozzi
Pornind de la acest îndemn, trebuie să-i învăţăm pe copii să învingă dificultăţile prin intervenţii
reale, posibile, să-i situăm în dialog cu mediul sau să-i facem să-şi exerseze capacitatea de a opta şi de a
decide, pentru că perioada preşcolară este decisivă pentru formarea viitorului şcolar, a tânărului de mâine.
Este unanim recunoscut faptul că perioda de 3 – 7 ani din viaţa copilului lasă cele mai profunde
urme asupra personalităţii în devenire deoarece aceasta este perioada receptivităţii, sensibilităţii,
mobilităţii şi a flexibilităţii psihice dintre cele mai pronunţate. Aceasta este perioada în care influenţele
externe lasă cele mai durabile urme, în care se constituie premisele personalităţii şi se aşează bazele eu-
lui: cognitiv, afectiv-motivaţional şi volitiv-caracterial.
Invăţământul preşcolar românesc, prin acţiunile şi activităţile sale, urmăreşte să valorifice

potenţialul creativ, specific vârstei preşcolare, în cadrul unui sistem instructiv-educativ bine structurat
unde copilul să aiba dreptul să-şi formeze personalitatea şi prin propria sa experienţă.
Activitatea extracurriculara ocupă un rol imporatnt în ansamblul influenţelor educative în
Grădiniţa „Trenuletul Veseliei” . Ea lărgeşte orizontul cultural al preşcolarilor, completând cu noţiuni
noi volumul de cunoştinţe însuşite la activităţi. Participarea copiilor la acţiunile organizate în afara grupei
şi a grădiniţei constituie, de asemenea, un mijloc de formare a competenţelor. Activităţile extraşcolare
aduc o contribuţie însemnată şi la educaţia morală, estetică a copiilor, disciplinându-le acţiunile şi
lărgindu-le orizontul artistic. Grupa Mare Puişorii a desfasurat în fiecare an activităţi extracuriculare care
au avut un impact major atat în rândul parintţilor căt şi al preşcolarilor. Am organizat vizite la muzeu, la
bibliotecă, în parc, la Şcoala Gimnaziala nr.1, la Şcoala de Arte, la Poliţie, Pompieri, la Casa Memoriala a
lui Andrei Muresanu, etc.
Una dintre activităţile pe care aş vrea să o menţionez este vizita la azilul de bătrâni, aceasta
activitate având un impact placut asupra copiilor care au învăţat să dăruiasca câte ceva din puţinul lor,
unor bătrani care s-au bucurat foarte mult. Părinţii au fost cei care s-au implicat activ in realizarea acestei
acţiuni caritabile „Dăriuind vei dobândi zâmbete”. O altă activitate cu un impact deosebit a fost
participarea la Târgul de Crăciun , unde împreuna cu preşcolarii şi părintii am împodobit bradul pentru
copii nevoiaşi. Părinţii s-au implicat activ în desfăşurarea acestei activităţi contribuind alături de copii cu
jucarii şi podoabe pentru a împodobi bradul. Copiii au fost recompensaţi cu un mic cadou, insa pentru ei a
contat cel mai mult faptul ca au putut sa faca fericiti niste copii nevoiasi.
272
liber. La copilul de vârstă preşcolară, este strâns legată de activităţile desfăşurate în grădiniţă şi în afara ei
sub forma jocului, a învăţăturii şi a muncii. Tocmai de aceea, o mare grijă trebuie acordată
particularităţilor de vârstă şi individuale ale copilului.
În concluzie putem spune că activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi

eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el în primul rând o atitudine
creatoare, atât în modul de realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu copii ,asigurând astfel o atmosferă
relaxantă care să permită stimularea creativă a copiilor.
Bibliografie :
Ionescu M. Chiş ,,Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi

autoinstruire’’. Editura Presa Universitară Clujeană,Cluj-Napoca,2001,
Lespezeanu M. ,,Tradiţionalism şi modern în învăţământul preşcolar’’. Editura S.C.
Preda Viorica ,,Metodica activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii.’’ Editura,,Gheorghe
Cârţu Alexandru’’, Craiova2009.
273
ROLUL ACTIVITATILOR EXTRASCOLARE IN EDUCATIA COPIILOR
Bârlea Raluca
lași pe ei să te conducă spre acțiuni frumoase și valoroase. Lumea în care se nasc copiii de astăzi este una
complexă, într-o permanentă schimbare, iar aceștia trebuie pregătiți să înțeleagă și să accepte provocările
într-un mod practic, creativ, inovator. Activităţile extraşcolare vin în completarea procesului de
exersarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter. I. Nicola consideră că „Activitatea extraşcolară oferă
independenţă mai mare elevilor şi asigură o posibilitate de varietăţi pentru manifestările disciplinare, ele
presupun respectarea unei game variate de norme disciplinare” [5, p. 288]. Activităţile extraşcolare au
unele particularităţi prin care se deosebesc de activităţile şcolare. Ele sunt diferite din punct de vedere al
conţinutului, duratei, metodelor folosite şi formelor de organizare a activităţii. Conţinutul activităţilor
extraşcolare nu este stabilit printr-un curriculum obligatoriu; elevii au libertatea deplină de a alege
conţinuturile care sunt în perfectă concordanţă cu interesele şi dorinţele elevilor. Astfel, acestea devin o
formă complementară de activitate – parte componentă a educaţiei – care stimulează valori, aptitudini şi
dezvoltă vocaţia, talentul, încurajând competiţia, asumarea de responsabilităţi, comunicarea, abordările
bazate pe iniţiativă, imaginaţie și opţiune. Toate acestea duc la formarea unor personalităţi complete şi
complexe. Având cel mai larg caracter interdisciplinar, activităţile extraşcolare pot îmbrăca diferite
forme: excursii, drumeţii, vizite, spectacole cultural-artistice, tabere şcolare, vizionări de filme, competiţii
un anumit comportament, o ţinută adecvată situaţiei, declanşând anumite sentimente. Prin activităţile la
care participă, ei îşi însuşesc cunoştinţe în domeniul ştiinţei, tehnicii, literaturii și artei.
Participând la acţiuni cu caracter artistic, la manifestări cultural-artistice, vizionând spectacole de

teatru şi filme la cinematograf, elevii îşi cultivă dragostea pentru frumos.
274
Vizită la fabrica de confecții textile ca activitate extrașcolară pentru elevii de
liceu- profil croitorie
Prof. psihopedagogie specială Becea Alexandra
"Exemplul este cel ma bun percept". Aesop
învățământ. Activitățile extrașcolare ocupă un loc important în ansamblul influențelor educative.
volumul de cunoștințe însușite în cadrul orelor de curs. Ca forme de organizare a activităților extrașcolare
putem distinge: vizite, excursii, serbări temarice, parteneriate, activități cultural-artistice, concursuri, etc.
Vizitele, de exemplu, oferă elevilor prilejul de a observa obiecte și fenomene în starea lor naturală,
procesul de producție și rezultatul său, relațiile dintre oameni și rezultatele concrete ale muncii lor,
stimulând activitatea de învățare, întregind și desăvârșind ceea ce elevii acumulează în cadrul lecțiilor.
Acest tip de activități este foarte popular în toate instituțiile de învățământ, încercându-se astfel o
abordare mai practică și mai atractivă a procesului de învățare, în primul rând prin operarea cu
informațiile deja învățate în cadrul orelor de curs, pe care elevii au ocazia să le utilizeze sau măcar să le
observe practic. Accentul o să îl pun, mai departe, pe vizită, ca una dintre principalele activități
extrașcolare, și o să relatez cele mai de curând astfel de activități, efectuate cu elevi clasei a XI-a, de la o
școală specială. Profilul claselor de liceu din această școală specială este profesional, mai precis croitorie,
elevii desfășurându-și majoritatea activităților școlare într-un atelier de specialitate, unde învață tipurile
de texturi, asocierea texturilor/ nuanțelor, principalele tipuri de cusături, croirea diverselor piese
vestimentare, formarea unor tipare pentru acestea, etc. Totuși, în cadrul acestei școli speciale s-au înființat
clase de liceu cu specific profesional de curând, mai precis de 3 ani, ceea ce face ca atelierul de croitorie
să aibă încă nevoie de dotări performante, precum mașini de brodat, etc, astfel încât, profesorii de
specialitate au creat proiecte de parteneriat cu diverse firme de prelucrare textilă din județ, oferind
elevilor, în cadrul unor vizite periodice la aceste firme, șansa de a observa- și uneori de a participa activ-
la toate procesele necesare fabricării unor piese vestimentare sau de decor.
La o firmă de confecții din orașul Jibou,de exemplu, elevii au avut ocazia de a observa toate
procesele prin care trece materialul textil pentru a ajunge în stadiul de piesă vestimentară sau de decor.
Astfel, pe parcursul vizitelor la fabrică, elevii au avut acces în depozitul fabricii, unde se recepționau și de
unde se distribuiau spre diverse ateliere alee fabricii baloți mari de materiale textile, apoi în atelierul de
pigmentare a țesăturilor (vopsitorie), în secția de decupare după diverse matrițe a materialului (după
tipare), apoi ateliere de croitorie, apoi cele de brodare, etc. Astfel, elevii au avut ocazia să observe cum
din materiale textile brute, de culori fade, au rezultat articole de îmbrăcăminte viu colorte, unele cu
broderii impresionante, pe diverse mărimi și având croiuri deosebite, dar și pături colorate și brodate -
unele tematic, prezentând fulgi de nea, personaje din povești, onuleți de zăpadă, etc.
La finalul acestei serii de vizite, cuprinse într-un proiect de parteneriat bine organizat între firma de
confecții textile și școala specială, elevii au primit, ca materie primă pentru atelierul de croitorie din
școală, diverse materiale textile, ațe, și câteva tipare pentru variate articole vestimentare, venindu-le astfel
în ajutor pe parcursul orelor de pregătire practică din școală. Totuși, pe lângă faptul că elevii au avut
ocazia de a aprofunda tot ce deja li s-a predat la școală pe parcursul orelor de instruire practică, aceștia au
putut observa și alte procese care apar în crearea unui articol vestimentar, precum vopsirea materialului,
etc. În plus, au avut acces și la utilaje și mașinării pe care nu le întâlnim la școală, menite să ușureze
munca croitorilor, dar să și crească eficiența producției în fabrică, precum mașinile care taie automat
materialele textile, respectând tipare sau dimensiuni, etc.
275
Totodată, vizita la această fabrică i-a ajutat pe elevi să descopere și atmosfera unui posibil loc de
muncă, având șansa de a privi din perspectiva unui muncitor al fabricii, experimentând sarcini parțiale din
cadrul fiecărei secții și fiecărui atelier al fabricii, având parte, în același timp și de interacțiuni cu unii
angajați, cu care au putut schimba păreri și de la care au putut descoperi informații utile. Vizitele la
această fabrică s-au dovedit a fi eficiente în dezvoltarea elevilor, atât profesională, având acces la utilaje
și mașinării cu caracter specific specializării lor, cât și social, interacționând cu personal al fabricii, dar și
lucrând pe echipe cu colegii.
Bibliografie:
Cebanu, Lilia, Managementul activităților extrașcolare/ Ghid Metodologic, Chișinău, 2015
https://edict.ro/importanta-activitatilor-extrascolare-in-invatamantul-preuniversitar/
276
ROLUL SPECTACOLELOR DE TEATRU
ÎN EDUCAȚIA PREȘCOLARILOR
Prof. înv. preșc. Bede Laura

GPP nr.1 Marghita
Educaţia de dincolo de procesul de învăţământ apare sub două aspecte: educaţie informală,
reprezentând influenţele incidentate ale mediului social transmise prin situaţiile vieţii de zi cu zi şi
educaţia nonformală, care se realizează fie în sistemul de învăţământ, fie în cadrul unor organizaţii cu
caracter educativ. Activităţile extracurriculare organizate de grădiniţă au un conţinut cultural, artistic,
spiritual, ştiinţific etc. sau sunt simple activităţi de joc şi de participare la viaţa şi activitatea comunităţii
locale. Spectacolele de teatru, ca şi activităţi extracurriculare, le formează copiilor o extraordinară
capacitate de percepere, înţelegere, observare, perseverare şi explorare a simţului abstractizării. Fie că se
rezumă doar la vizionarea de spectacole la teatru, fie că îi au ca şi protagonişti pe preşcolari, scenetele de
teatru susţin achiziţionarea unor noţiuni de socializare, dar mai ales, ajută preşcolarii să conştientizeze
propria capacitate de a acţiona asupra realului. Prin participarea la un spectacol de teatru, prin
interpretarea unui rol, copilul îşi surprinde părinţii, educatoarea, dar, mai ales, pe sine însuşi. Astfel, el se
poate juca, dar nu aşa cum fac adulţii, ci într-un univers adaptat la capacităţile sale de înţelegere şi
memorare. Înclinaţia copiilor de a da viaţă obiectelor împrumutându-le intenţii sau de a-şi atribui roluri,
oferă un vast teren de acţiune pentru dezvoltarea imaginaţiei şi a intelectului, fiind totodată şi o plăcere
care facilitează deschiderea către societate şi o motivaţie care permite maturizarea afectivă. Prin urmare,
copilul va căpăta astfel stăpânirea de sine, necesară în procesul de construcţie a personalităţii, iar
spectacolele de teatru devin pentru copii o formă veritabilă de educaţie . Jocul de-a teatrul îi ajută să se
deprindă cu spaţiul şi spaţiile, cunoaşterea propriului corp, exerciţiul imaginaţiei, capacitatea de se asculta
pe sine şi pe ceilalţi, rigoarea, sensibilitatea, modestia, asumarea riscului. Punând mai mare accent pe
cunoştinţe decât pe nevoile emoţionale, se creează o prăpastie între corp şi spirit. Sensibilitatea este
abandonată, procesul instructiv-educativ derulându-se în detrimentul acesteia. Rolul nostru este, prin
urmare, acela de a regăsi această sensibilitate naturală, apoi de a o ghida şi, în final, de a o cizela.
Participând la scenete de teatru, copiii socializează, îşi stimulează inteligenţa şi creativitatea. Teatrul
educă prin oferirea unui câmp de acţiune şi de afirmare a personalităţii, iar copilul are satisfacţia
exprimării conduitelor achiziţionate şi a vieţii social-afective. Scenetele de teatru au un rol important în
dezvoltarea şi educarea copilului pe plan cognitiv, afectiv, moral, estetic, volitiv, fiind totodată un mijloc
de socializare a preşcolarilor. Programele distractive, serbările, şezătorile sunt activităţi care răspund unei
duble necesităţi psiho-pedagogice: de a asigura odihnă activă copiilor şi de a exersa capacităţi psiho-fizice
ale acestora. Ele continuă, aprofundează şi valorifică activităţile de învăţare dirijată sau la alegere.
Valoarea scenetelor rezidă între îmbinarea dintre formativ şi informativ, util şi plăcut în conţinutul
educativ al acestora. Scenetele de teatru influenţează dezvoltarea copilului din punctul de vedere al
educaţiei intelectuale, morale, estetice și fizice.
BIBLIOGRAFIE:
 Mihaela Preda, 2009, Spectacole de teatru pentru grădiniţă, Editura CD Press
 Ana Letiția Comănici, Nicolaie Comănici, 2008, Teatrul pentru copii, Editura Aramis
277
ÎN EDUCAŢIA COPIILOR
Profesor Învăţământ Primar

Bedő Rita
Şc. Gimnazială “Kriza János”Aita Mare
Structura Şc. Gimnazială “Benkő József”Aita Medie
Jud. Covasna
“Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei
vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci, să-i învăţăm să se adapteze.”
serie de cunoştinţe punându-i în contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Trebuinţa de a se
juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm şcoala cu viaţa. Dacă avem
grijă ca obiectivele instructiv – educative să primeze, dar să fie prezentate în mod echilibrat şi momentele
recreative, de relaxare, atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite. În cadrul acestor activităţi elevii se
deprind să folosească surse informaţionale diverse, să întocmească colecţii, să sistematizeze date, învaţă
să înveţe. Prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi
responsabilităţi, copiii se autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi
deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai
frumos obiectivul principal al scolii şi al învăţământului primar – pregătirea copilului pentru viaţă.
278
şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual. În activităţile extraşcolare
acordăm importanţă cuvenită sărbătorilor . Una dintre aceste sărbători este Paştele.Acesta este un bun
prilej de deschidere, de bună dispoziţie, dezvoltând la copii bunul simţi unul de celălalt.
Facem :expoziţie de ouă încondeiate şi icoane de Paşti;
-colaje cu materiale adecvate temei;
Cântăm cântece şi băieţii învată poezii pe care vor spune la fete când merg la stropit,a doua zi a
Paştelui. Fetele ca recompensă dau ouă încondeiate,cozonac. Activităţile extraşcolare, bine pregătite, sunt
atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar
dacă necesită un efort suplimentar.
Realizarea acestor obiective depinde în primul rând de educator, de talentul său, de dragostea sa
pentru copii, de modul creator de abordare a temelor,prin punerea în valoare a posibilităţilor şi resurselor
de care dispune clasa de elevi.
Bibliografie :

în
“ Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001,
279
Rolul activităților extrașcolare în formarea și dezvoltarea copiilor
Înv.Bejan Cristina,
Scoala Gimn. „Ștefan O.Iosif”,Tecuci
trebuie pregătiți să înțeleagă și să accepte provocările într-un mod practic, creativ, inovator.
Pedagogia modernă urmăreşte depăşirea vechii concepţii educaţionale care era centrată pe
achiziţionarea de către elev a unui volum mare de informaţii. Această concepţie presupunea verbalism,
enciclopedism, ineficiente în planul integrării profesionale şi sociale. Accentul este pus acum pe aplicarea
practică, al cărei rol este de a consolida informaţiile, de a forma deprinderile, de a dezvolta motivaţia
pentru învăţare şi activităţile productive. Procesul educaţional presupune şi forme de muncă didactică
complementară activităţilor obligatorii. *ric%t de importantă ar fi educaţia curriculară realizată prin
procesul de învăţământ,ea nu epuizează sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului.
optime dintre aptitudini, talente, cultivare a unui stil de viaţă civilizat, precum şistimularea
comportamentului creativ în diferite domenii. Activităţile extraşcolare contribuie la gândirea şi
relaxantă , cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi. Scopul activităţilor extracurriculare este
dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în proiecte cât mai variate şi bogate în conţinut,
cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea integrării în mediul şcolar, fructificarea
talentelor personaleşi corelarea aptitudinilor cu atitudini-caracteriale. Activităţile extraşcolare se
desfăşoară într-un cadru informal, ce permite elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să reducă
nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual.
Activităţile extracurriculare au menirea de a valorifica timpul liber al elevilor într-un mod plăcut şi
util şi de a-l transforma într-o sursă educaţională. Este necesar ca în activităţile extracurriculare
recreative. Activităţile extraşcolare, în general, au cel mai larg caracter interdisciplinar, oferă celemai
eficiente modalităţi de formare a caracterului copiilor încă din clasele primare, deoarece suntfactorii
educativi cei mai apreciaţi şi mai accesibili sufletelor acestora. Activităţile complementare concretizate în
excursii şi drumeţii, vizite, vizionări de filme sau spectacole imprimă copilului un anumit comportament,
o ţinută adecvată situaţiei, declanşează anumite sentimente.
Se ştie că încă de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe dacă sunt puşi în
contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură.copiii au nevoie de acţiuni care să le lărgească lumea
lor spirituală, să le împlineascăsetea de cunoaştere, să le ofere prilejuri de a se emoţiona puternic, de a fi
în stare să iscodească singuri pentru a-şi forma convingeri durabile.
Participarea efectivă şi totală în activitate angajează atât elevii timizi cât şi pe cei slabi, îi
temperează pe cei impulsivi, stimulează curentul de influenţe reciproce, dezvoltă spiritul de cooperare,
contribuie la formarea colectivului de elevi. Elevii se autodisciplinează, prin faptul că în asemenea
activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi. Serbările şcolare au un caracter
stimulator atât pentru micii artişti, cât şi pentru părinţii lor. Punerea serbărilor în scenă aduc satisfacţii atât
“artiştilor“, cât şi “spectatorilor“, elevi şi părinţi, contribuind la socializarea copiilor de la o vârstă
fragedă. Concursurile şcolare sunt o metodă de a stârni interesul elevului pentru diferite arii curriculare,
având în acelaşi timp o importanţă majoră şi în orientarea profesională a acestuia.
280
Concursurile şcolare oferă elevilor posibilitatea de a demonstra practic ceea ce au învăţatla şcoală şi
acasă. Concursuri precum Cangurul, Micul matematician/,Piciul/ etc. pot oferi cea mai bună sursă de
motivaţie, determinând elevii sa studieze în profunzime şi să obţină rezultate mai bune la şcoală. Acelaşi
efect îl pot avea concursurile organizate la nivelul clasei sau al şcolii. (dacă sunt organizate într-o manieră
plăcută, vor stimula spiritul de competitivitate, oferindu-i copilului prilejul de a se integra în diferite
grupuri pentru a duce la un sfârşit munca, precum şi ocazia dea asimila mult mai uşor cunoştinţele.
Acest tip de activităţi ajută la dezvoltarea intelectuală şi fizică a copiilor, la educarea
lor cetăţenească şi patriotică. Excursia îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei experienţe
sociale importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural-ştiinţific.Excursia este o formă de activitate cu
caracter atractiv şi mobilizator. Este o modalitate deosebită de educaţie completă deoarece permite o
abordare interdisciplinară a cunoştinţelor. Vizitele programate la muzee, monumente şi locuri istorice,
case memoriale, unităţi economice constituie un mijloc de a preţui valorile culturale, folclorice, istorice şi
economice ale ţării. Ele oferă elevilor prilejul de a observa obiectele si fenomenele în starea lor
naturală, procesul de producţie în defăşurarea sa, operele de artă originale, momentele legate de trecutul
istoric local, de viaţa şi activitatea unor personalităţi de seamă, relaţiile dintre oamenişi rezultatele
concrete ale muncii lor. Toate acestea stimulează activitatea de învăţare, întregesc şi desăvârşesc ceea ce
elevii acumulează în cadrul lecţiilor.Vizitele parcurg aceleaşi etape ca şi excursiile şi se pot desfăşura cu
scopul studierii unei teme, în timpul activităţii sau in faza recapitulării şi evaluării acesteia.
facilitează acumularea de cunostinţe. Copiilor li se dezvoltă spiritul practic,fiecare dintre ei având
posibilitatea să se afirme conform naturii sale. În concluzie, putem spune că activitatea extracurriculară
este o componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să îi acorde
atenţie, adoptând o atitudine creatoare atât în modul de realizare a activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii,
asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a elevilor.Gândirea creativă şi
învăţarea din proprie iniţiativă trebuie încurajate prin laudă. Trebuie promovat modul variat de abordare a
problemelor de manipulare a obiectelor şi a ideilor. Elevii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească o
gândire independentă, nedeterminată degrup, toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi
probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica constructiv.
Bibliografie:

281
COMBATEREA FENOMENULUI DE BULLYING PRIN ACTIVITĂȚI
EXTRACURRICULARE
Profesor Bejan Mioara Brândușa

Liceul Tehnologic ”Grigore Antipa” din Bacău
Bullying-ul definit ca un comportament ostil, de excludere și de luare în derâdere a cuiva, de

umilire, este un fenomen care poate fi prezent în orice tip de comunitate, în grupuri sociale, la școală, la
locul de muncă, în familie, în cartiere, în biserică etc. Acest fenomen, bazat pe dorința unor persoane de a
câștiga autoritatea și puterea, de a ieși în evidență chiar și prin punerea în lumină proastă a altor persoane,
crează stări de conflict care pot genera efecte negative asupra celor agresați, adevărate traume emoționale,
efecte care se pot manifesta prin stres și pot duce câteodată la gesturi regretabile. Bullying-ul se învață,
din păcate, de la vârste fragede și dacă nu este stopat la timp prin intervenții în educație poate lua
proporții din ce în ce mai mari. Deoarece, la nivelul școlii, intervențiile în corectarea educației
comportamentale nu pot fi făcute în totalitate, în timpul orelor de clasă, activitățile extracurriculare sunt o
modalitate foarte bună de a combate fenomenul de bullying.
Se pot organiza diferite tipuri de activități extracurriculare în vederea conștientizării fenomenului și

combaterii bullying-ului, implicând în mod egal elevi care au un comportament agresiv față de colegi,
elevi care sunt victime dar și elevi care sunt simpli spectatori la bullying. Elevii agresori sunt de obicei
elevi care nu reușesc să se descopere și doresc să se afirme chiar și prin acțiuni negative. Pentru aceată
categorie de elevi sunt recomandate activități prin care să descopere stările emoționale prin care trec
victimile precum și activități prin care să descopere că au și alte calități care pot fi scoase la lumină și prin
care pot atrage atenția în mod pozitiv asupra lor. Victimele fac parte de obicei din grupurile de elevi care
fie sunt supraponderali sau subponderali, au abilități sociale scăzute, au puțini prieteni sau chiar nu au
prieteni, au situații materiale proaste sau chiar bfoarte bune, au rasă sau religie diferită, sunt scunzi sau
prea înalți, au slabe abilități sportive, chiar unii sunt inteligenți și talentați, pot avea dizabilități fizice, pot
fi persoane noi în grup, au părinți divorțați sau pur și simplu ”diferiți” de ceilalți. Martorii bullying-ului
sunt toți ceilalți elevi, care de obicei se simt ușurați că nu sunt ei ținta insultelor și nu se simt dispuși să
intervină în apărarea elevului agresat.
Tipuri de activități extracurriculare ce pot fi recomandate pentru combaterea fenomenului de

bullying pot fi: jocurile de rol prin care elevii să înțeleagă postura în care se expune fiecare parte a
acțiunii de bullying și să conștientizeze consecințele grave pe care neglijarea corectării fenomenului, le
poate avea, organizarea de seminarii și dezbateri libere, întâlniri cu psihologii sau cu diferite persoane
care au fost parte a fenomenului de bullying și care au reușit să depășească situația, persoane ce pot oferi
exemple de modalități de a depăși situațiile neplăcute, organizarea unor expoziții cu desene sau fotografii
cu tema fenomenului de bullying. O astfel de activitate poate fi intitulată ”Scara cuvintelor care rănesc”,
activitate ce are ca obiective să sensibilizeze elevii și să îii facă să înțeleagă impactul emoțional al
cuvintelor și să experimenteze puterea cuvintelor. În cadrul activității elevii participanți vor nota pe foi
colorate cuvinte sau expresii astfel: galben – glume ușoare și tachinări auzite în școală; portocaliu –
glume umilitoare; roz – insulte dureroase și violet – insulte foarte dureroase. Toate aceste foi vor fi lipite
pe panouri sub forma unei scări. Aceste panouri vor fi afișate astfel încât toți elevii școlii să le privească
și să le citească. Activitatea va fi finalizată cu eseuri despre impactul acestei ”scări” asupra elevilor din
școală. O altă activitate cu impact asupra elevilor poate fi ”Semaforul vieții de elev”. Activitatea îți
propune ca obiective: să creasscă nivelul de conștientizare și să exploreze părerile și nevoile elevilor
privind siguranța și bunăstarea în școală, precum și percepție și înțelegerea elevilor cu privire la bullying
și violență și să faciliteze comunicarea între elevii școlii într-o atmosferă de școală sigură, fără bullying.
282
Elevii vor construi pe panouri un semafor iar culorile semaforului vor fi răspunsuri la întrebări:
- Verde va avea ca întrebare: Ce ar trebui ceilalți (elevi și profesori) să facă să mă simt bine
și în siguranță în școală?
- Galben: Ce mă face să mă simt prost sau supărat în relațiile cu ceilalți din școală?
- Portocaliu: Ce mi se pare foarte rău, ofensator sau dureros în relațiile cu ceilalți?
- Roșu: Care mi se pare cel mai rău lucru în relațiile cu ceilalți, un ”respinge” pentru mine?
”Semaforul” astfel obținut va fi expus astfel încât toți elevii școlii să îl vizualizeze și chiar să aibă
posibilitatea să îl completeze. Finalizarea activității se poate face fie printr-o dezbatere fie prin eseuri
realizate la orele de diriginție, tema fiind percepția elevilor cu privire la siguranță și bullying.
Bibliografie:
- Bontaș Ioan – ”Tratat de pedagogie” – Editura BIC ALL – București , 2008
- Charles Pepin – ”Încrederea în sine” – Editura TREI – București, 2019
- John Hattie – ”Învățarea invizibilă” – Editura TREI – București, 2019
- Caiet curs – Strategii de prevenire și combatere a fenomenului BULLYING
283
ACTIVITĂȚILE EXTRAȘCOLARE
- LOCUL ȘI ROLUL LOR ÎN EDUCAȚIA TINEREI GENERAȚII
Prof. înv. primar, BEJENARU MANUELA SIMONA

Școala Gimnazială „Mihail Sadoveanu” Fălticeni
Maria Montessori
,,clădirii’’fizice şi spirituale a ,,puiului de om. Doar dascălul, modelator de suflete şi minţi, ştie, cu mult
tact şi răbdare, să-i treacă pragul palatului fermecat pentru a îmbrăca haina plină de vrajă şi mister a
basmului, a jocului, a cântecului şi a poeziei. Oricât ar fi de importantă educaţia curriculară realizată prin
procesul de învăţământ, ea nu epuizează sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului. Rămâne
cadrul larg al timpului liber al copilului, în care viaţa capătă alte aspecte decât cele din procesul de
învăţare şcolară. În acest cadru, numeroşi alţi factori acţionează, pozitiv sau nu, asupra dezvoltării
elevilor.
Educatia extracurriculară (realizată dincolo de procesul de învățământ) își are rolul și locul bine
stabilit în formarea personalității copiilor noștri. Educația prin activitățile extracurriculare urmărește
identificarea și cultivarea corespondenței optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viață
civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. Începând de la cea mai
fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoștințe punându-i în contact direct cu obiectele și
împăcăm școala cu viaţa Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale,
în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să şi maximizeze potenţialul intelectual. Oricât ar fi de
importantă educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ, ea nu epuizează sfera influenţelor
formative exercitate asupra copilului. Rămâne cadrul larg al timpului liber al copilului, în care viaţa
capătă alte aspecte decât cele din procesul de învăţare şcolară. În acest cadru, numeroşi alţi factori
acţionează pozitiv.
Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice,case memoriale organizate selective
activitatea unor personalităţi de seamă ale ştiinţei şi culturii universale şi naţionale,relaţiile dintre oameni
Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii,distractive sau sportive stimulează și orientează
copiii spre unele domenii de activitate: muzica, sport, poezie, pictura.
Excursiile și taberele școlare contribuie la îmbogățirea cunoștințelor copiilor despre frumusețile
cunoaște realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit si au creat opere de artă.
dezvoltării elevilor.
284
Astfel de activităţi sunt de o reală importanţă intr-o lume dominată de mass media şi ne referim la
televizor , calculator si internet, care nu fac altceva decât să contribuie la transformarea copiilor noştri in
nişte persoane incapabile de a se controla comportamental , emoţional şi mai presus de toate slabi
dezvoltaţi intelectual. Se știe că începând de la cea mai fragedă vârstă , copiii acumulează o serie de
cunoştințe punându-i în contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Activităţile de acest gen au o
deosebită influenţă formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii, tabere. În
cadrul activităţilor organizate în mijlocul naturii, al vieții sociale , copiii se confruntă cu realitatea și
percep activ, prin acţiuni directe obiectele , fenomenele,anumite locuri istorice. Fiind axate în principal pe
viața în aer liber,în cadrul acţiunilor turistice, elevii îsi pot forma sentimental de respect și dragoste față
de natură, față de om și realizările sale. Grija față de timpul liber al copilului, atitudinea de cunoaștere a
dorințelor copiilor și de respectare a acestora trebuie să fie dominantele acestui tip de activități. Acestea le
oferă destindere, încredere, recreere, voie bună, iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmări și
recunoaștere a aptitudinilor. Activitatea educativă școlară și extrașcolară dezvoltă gândirea critică și
stimulează implicarea tinerei generații în actul decizional în contextul respectării drepturilor omului și al
asumării responsabilităților sociale, realizându-se, astfel, o simbioza lucrativă între componența cognitivă
și cea comportamentală.
Bibliografie :
Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ,
în Învăţământul primar“ nr. 1 /2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
Ionesc, M., Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
autoinstruire, 2001, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca;
Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în
curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact , 2002, Editura Polirom;
Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
285
IMPORTANȚA ACTIVIȚĂȚILOR EXTRAȘCOLARE !
Prof. educaţe fizică şi sport Belcioi Florentina

Liceul Tehnologic ,,Pamfil Şeicaru”, Ciorogârla, Ilfov
Activităţile extracurriculare se referă la totalitatea activităţilor educative organizate şi planificate
atât în instituţiile de învăţământ sau în alte organizaţii cu scop educaţional, mai puţin riguroase decât cele
formale şi desfăşurate în afara incidenţei programelor şcolare, conduse de persoane calificate, cu scopul
completării formării personalităţii elevului asigurată de educaţia formală sau dezvoltării altor aspecte
particulare ale personalităţii acestuia. Analizând această definiţie din perspectivele de abordare ale
educaţiei în general, putem afirma că activităţile extracurriculare trebuie abordate printr-o dublă
determinare socio-individuală. Astfel, organizarea şi desfăşurarea activităţilor extracurriculare trebuie sa
se bazeze în primul rând pe cunoaşterea şi satisfacerea nevoilor reale ale grupului ţintă vizat.
Prioritar este, de a-i pune pe elevi „în contact cu realitatea”, astfel încât, fiecare dintre ei „să fie liber
să-şi dezvolte gândirea proprie şi valorile şi în care, să fie stimulate răspunsurile creative la realitate”,
valori ale educației axiologice, la nivel national, cât și international.
 Funcţia culturală a activităţilor extracurriculare se realizează prin vehicularea unor D Diversele
Diversele tipuri de activităţi extracurriculare sunt centrate pe formarea şi dezvoltarea dimensiunii
culturale și personalității elevului.
 Funcţia economică a activităţilor extracurriculare se manifestă atât prin pregătirea şi
Activitățile extrașcolare ocupă un loc important în ansamblul influențelor educative. Participarea
la acest tip de activități lărgește orizontul cultural al elevilor, completând cu noțiuni noi volumul de
inițiativei. Activitățile pot fi excursii, drumeții, vizite la muzee, la diverse instituții publice, la alte unități
de învățământ, vizionarea de spectacole de teatru, operă, muzică clasică, activități artistice, cluburi
tematice, activități sportive, legate de protecția mediului etc.
- înglobează activitățile organizate de școală în afara mediului școlar sau/și de
către alte instituții extrașcolare specializate (cluburi sportive, cluburi și
palate ale copiilor, școli de artă/ muzică pentru copii, etc.);
- au rol complementar celui al școlii;
- dezvoltarea copiilor depinde de un întreg sistem de fenomene și relații, iar
activitățile extrașcolare reprezintă un element fundamental în rețeaua școală-
familie-comunitate;
- oferă posibilitatea de exprimare și explorare a identității, dezvoltă capitalul
social al copiilor.
Activităţile „outdoor education”, primesc un rol important în sistemul programelor extracurriculare,
obiectul activităţii lor constituind continuarea formării elevilor cu competenţe speciale din punct de
vedere al cunoaşterii, al orientării profesionale eficace şi ca deţinători ai unui comportament civic rafinat.
Ele pot constitui un mijloc de educare a personalităţii tinerilor în formare, fiind elaborate, în acest
sens, programe de instruire ce vor cultiva onestitatea, respectul pentru sentimentele proprii şi a celorlalţi
din jur, precum şi autodisciplina. Timpul poate fi clasificat în timp de lucru şi timp în afara lucrului.
Timpul de lucru se consumă pentru efectuarea muncii necesare dezvoltării personale şi sociale. Timpul în
afara lucrului, reprezintă restul timpului, inclusiv timpul liber. În zilele noastre, termenul de timp liber
cunoaşte o amplă răspândire şi începe să fie tratat interdisciplinar. Autodeterminarea include o acţiune sau
o decizie pentru o activitate anume care reprezintă începutul activităţii pe care acesta va urma să o
desfăşoare în timpul liber. Conştientizarea părinţilor referitoare la valoarea formativ-informative a
timpului liber îi face aliaţi în educarea copiilor în spiritul consideraţiei pentru timpul liber. Toţi tinerii au
dreptul de a profita de timp îndestulător de odihnă, să participe la activităţi recreative, la activităţi
culturalartistice.
286
Timpul liber exercită o influenţă educativă diversă în sfera vieţii morale, intelectuale, fizice,
cultural-artistice şi de aceea elevii trebuie îndrumaţi spre activităţi sportive, cultural-artistice pentru
fructificarea timpului liber disponibil. Copiii nu trebuie lăsaţi să piardă timpul liber pur şi simplu, ci
trebuie ajutaţi să-şi împartă timpul cu folos între orele de masă, odihnă, teme, joaca în aer liber, citirea
unei cărţi, vizite la muzee, teatru sau biblioteci, activităţi sportive. Diversitatea formelor de activităţi
extraşcolare poate deveni eficientă numai în măsura în care toate acţiunile sunt puse în legătură în aşa fel
încât cunoştinţele asimilate să fie integrate în fondul curricular de bază, cu scopul de a asigura caracterul
unitar al ideilor, concepţiilor, atitudinilor. Jocul, este o componentă de bază în viaţa elevilor, o activitate
distractivă practicată din plăcere mai ales de către copii.
GUV
Activităţile extracurriculare se referă astfel la totalitatea activităţilor educative
Activitățile organizate şi planificate în instituţiile de învăţământ sau în alte organizaţii cu scop
educaţional, dar mai puţin riguroase decât cele formale şi desfăşurate în afara incidenţei programelor
şcolare, conduse de persoane calificate, cu scopul completării formării personalităţii elevului, asigură
educaţia formală sau dezvoltarea altor aspecte particulare ale personalităţii acestuia.
În concluzie, activităţile extracurriculare oferă oportunităţi pentru dezvoltarea unor competenţe, în
raport cu anumite obiective ce inspiră şi provoacă educabilul, atât pentru succesul lui educaţional, cât şi
pentru cel din viaţa de zi cu zi. Să facem activități bune, ca să ne simțim bine!
Bibliografie:
Țîru C. Maria ,,Pedagogia activitătilor extrascolare” Suport de curs, Cluj-Napoca 2007
287
Benchea-Joca Oana-Maria prof.

Şcoala Gimnazială Nr.1 Sănduleni
Moto:,,Şcoala trebuie să urmărească tot timpul ca tânărul să părăsească băncile ei nu ca specialist, ci

ca o personalitate armonioasă.’’ (Albert Einstein)
Idealul urmărit de sistemul educaţional din învăţământul preuniversitar românesc este acela de a
dezvolta într-un mod liber, integral şi armonios individualitatea umană, formarea personalităţii autonome
şi creative a acesteia. Un rol deosebit de important în vederea satisfacerii acestui ideal îl are educaţia non-
formală. Educaţia non-formală completează educaţia formală într-un cadru instituţionalizat situat în afara
sistemului de invăţământ, dar şi în interiorul acestuia, formând un pod de legătură între cunoştinţele
asimilate la orele de curs, într-un cadru formal şi informaţiile acumulate într-un cadru informal.
Activitățile extrașcolare realizate pe durata procesului de învățare au un rol și un loc bine definit în
formarea personalității elevilor şi evoluției acestora. Educația unui copil nu se realizează doar într-un
cadru formal (grădinițe, școli, licee, universități), dar și prin activități extrașcolare și extracurriculare.
Activitățile care se desfăşoară în perioada “Scoala Altfel” sunt un bun prilej pentru exersarea şi
descopeirea acestor abilități şi aptitudini ce pot fi descoperite şi exersate de elevii nostrii.
participă cu dragoste și dăruire la astfel de activități, iar succesul este garantat dacă profesorul se încrede
în imaginația, şi bucuria din sufletul elevilor şi să îi lași pe ei să te conducă spre acțiuni frumoase și
valoroase. Activitățile extrașcolare au rolul de a dezvolta competențele sociale, lucrul în echipă,
colaborarea și comunicarea în rândul copiilor, integrarea în grup, spiritul de inițiativă, toleranța față de
ideile celorlalți, deprinderea de a-și susține cu argumente punctul de vedere și de a critica constructiv –
toate fiind atribute necesare oricărui om pentru reușita în viață. De aceea, activitățile extrașcolare îl ajută
pe copil să dobândească aptitudini necesare pentru a se descurca în cele mai variate situații de viață.
Lumea în care trăiesc copiii de astăzi este una complexă, într-o permanentă schimbare, iar aceștia
trebuie pregătiți să înțeleagă și să accepte provocările într-un mod practic, creativ, innovator dar şi să se
adapteze schimbărilor din societatea contemporană.
norme disciplinare”1
Activităţile extraşcolare dețin unele particularităţi prin care se deosebesc de activităţile şcolare. Ele
activităţii. Conţinutul activităţilor extraşcolare nu este stabilit printr-un curriculum obligatoriu, ci elevii au
stimuleazază valori, aptitudini şi dezvoltă vocaţia, talentul, încurajând competiţia, asumarea de
responsabilităţi, comunicarea. Prin activităţile la care participă, ei îşi însuşesc cunoştinţe în domeniul
frumos. Un atu al activităţilor extraşcolare este acela că antreneză copiii în activităţi cât mai variate şi
bogate cu o structură parte, diferită de clasica metodă de predare-invăţare. O activitate desfăşurată într-un
mediu extraşcolar permite de asemenea şi dezvoltarea unor aptitudini speciale, şi facilitarea integrării în
mediul şcolar. Trebuie să ţinem cont că, indiferent ce metodă se adopă in educaţia tradiţională, indiferent
dacă are o finalitate pozitivă şi un obiectiv primar atins, ea nu va epuiza niciodată sfera influenţelor
formative exercitate asupra copilului. Din seria activităţilor extraşcolare pot aminti: taberele, excursiile,
piesele de teatru, spectacolele de operă comică, atelierele creative, şezătoarele, spectacolele în aer liber,
1
Nicola, I., Tratat de pedagogie școlară, București, Aramis, 2000, p. 288.
288
vizitele la muzee sau Grădina Zoologică. Copiii pot fi stimulaţi şi îsi pot imbogăţi şi dezvolta imaginaţia
creatoare şi sfera cunoştinţelor, prin vizionarea de piese de teatru, filme educative, participând la ateliere
de creaţie, prin dramatizarea unor opere literare cu diferite ocazii sau prin implicarea în desfăşurarea
sezătorilor literare.
Dacă ne gândim la elevii cu cerințe educaționale special de orice natură, activitătile extraşcolare le
oferă o ocazie deosebita prin care îşi pot manifesta potențialul creativ şi innovator. Din expriența
personală şi datorită faptului că sunt un fan al acestor tipuri de activități am constatat cu bucurie faptul că
acei elevi care nu se remarcau la ore prin cunoştințele deținute o făceau foarte bine în cadrul activităților
extraşcolare. Datorită acestor forme de activități, aceşti copii şi-au descoperit anumite capacități şi
aptitudini de care nu erau conştienți că le posedă până atunci.
În concluzie, pot menționa faptul că activităţile extraşcolare generează integrarea elevilor în cadrul
anumitor grupuri, relaţiile de prietenie şi ajutor reciproc între elevi, educă simţul responsabilităţii şi o
atitudine corectă faţă de scopurile urmărite. Important este ca elevii să fie antrenaţi nu numai în
desfăşurarea unor asemenea activităţi, ci şi în iniţierea şi organizarea lor. Valorificarea activităţilor
extraşcolare în practica educaţională ar trebui să se producă sistematic şi cu mai multă eficienţă, pentru
dezvoltarea armonioasă a elevilor.
BIBLIOGRAFIE
învăţământ”, în “Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti.
289
Prof.înv. primar Benea Georgeta

Școala primară nr.2 Săbolciu, jud. Bihor

însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi, îmbinându-se utilul cu plăcutul.
şi bogate cu o structură aparte, diferită de clasica metodă de predare-învăţare. O activitate desfăşurată
într-un mediu extraşcolar permite de asemenea şi dezvoltarea unor aptitudini speciale şi facilitarea
integrării în mediul şcolar. Educația nu se rezumă doar la cunoștințele acumulate de-a lungul anilor de
studiu, dar și la activitățile din afara programei școlare. Educația extrașcolară îi va ajuta pe cei mici să își
valorifice timpul într-un mod util, constructiv și educativ.
Scopul acestor activități extrașcolare este de a-i învăța pe cei mici să interacționeze mai ușor cu
persoanele din jur, de a le cultiva interesul pentru activitățile culturale și nu numai. Din seria activităţilor
extraşcolare amintim: taberele, excursiile, piesele de teatru, spectacolele de operă comică, atelierele
creative, şezătoarele, spectacolele în aer liber, vizitele la muzee sau Grădina Zoologică. Copiii pot fi
stimulaţi şi îsi pot imbogăţi imaginaţia creatoare şi sfera cunoştinţelor, prin vizionarea de piese de teatru,
filme educative, participând la ateliere de creaţie, prin dramatizarea unor opere literare cu diferite ocazii
sau prin implicarea în desfăşurarea sezătorilor literare. Copii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească în
primul rând o gândire independentă ,toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi
important ca educatorul însăşi să fie creativ, pentru că numai aşa poate să aducă în atenţia copiilor săi
tipuri de activităţi extraşcolare care să le stârnească interesul, curiozitatea, imaginaţia şi dorinţa de a
participa necondiţional la desfăşurarea acestora. Excursiile şi taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea
natură, artă si cultură. Ceea ce trebuie să ţinem cont este că întotdeauna obiectivele instructiv –
educative să primeze, dar în acelaşi timp să reusim să prezentăm în mod echilibrat şi momentele
recreativeşi de relaxare. Este foarte important să dăm o notă relaxantă tuturor jocurilor şi activităţilor.
Bibliografie:
290
Rolul activiăţilor extraşcolare în educaţia copiilor
Benedek Gyöngyvér
Aprilie 2020
frumoase și valoroase. Lumea în care se nasc copiii de astăzi este una complexă, într-o permanentă
inovator. Activitățile extrașcolare sunt foarte importante pentru dezvoltarea armonioasă a copilului.
Studiile de specialitate susțin că acesta ajută elevii la formarea unei atitudini pozitive față de
copiilor.
al celorlalți.
orizontul cultural-artistic.
291
nu numai.
Montessori)
Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau

sportive, stimulează şi orientează copiii spre unele domenii de activitate:
muzica, sport, poezie, pictura.
Excursiile si taberele şcolare contribuie la
îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile
ţării, la educarea dragostei, respectului pentru
frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii,
copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile
Spectacolele constituie o formă de activitate
extracurriculară în şcoală, prin care copilul face
cunoştinţă cu lumea minunată a artei.
292
activităţi sunt de o reală importanţă într-o lume dominată de mass-media şi mă refer la televizor ,
calculator si internet, care nu fac altceva decât să contribuie la transformarea copiilor noştri în nişte
persoane incapabile de a se controla comportamental , emoţional şi mai presus de toate slab dezvoltaţi
intelectual.
Se ştie că, începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i
formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii, tabere. Serbările şi festivităţile
marchează evenimentele importante din viaţa şcolarului. Din punct de vedere educativ importanţa acestor
activităţi constă în dezvoltarea artistică a elevului precum şi în atmosfera sărbătorească instalată cu acest
prilej. Aceste mici serbări, organizate de către cadrele didactice, le oferă elevilor răsplata primită după
muncă, şi de asemenea au un roldemotivare.
293
Activitățile extracurriculare modalitate de socializare a copiilor
Prof.înv.preșcolar Beraru Maria

Grădinița ,,Micii Cercetași”
Activitățile extrașcolare constituie modalitatea neinstituționalizată de realizare a educației.Acestea
se desfășoară periodic și au rolul de a veni în sprijinul activităților didactice.
Societatea modernă prin dinamismul său, prin flexililitatea sa, deschiderea spre inovații solicită un
model al personalității umane care ar fi capabilă să facă față cerințelor actuale.
Activitățile extrașcolare, în general, au cel mai larg caracter interdisciplinar, oferă cele mai eficiente
modalități de formare a caracterului copiilor , deoarece sunt factorii educativi cei mai apreciați și mai
accesibili sufletelor acestora. Școala trebuie să stimuleze exprimarea potențialului creativ al fiecărui copil,
să încurajeze inițiativele lui, ingeniozitatea și curiozitatea, să ofere ocazii elevului de a lua singur decizii
și să stimuleze în sine, într-o atmosferă de comunicare liberă. Modernizarea și perfecționarea procesului
instructiv-educativ impun îmbinarea activității școlare cu activități extracurriculare ce au numeroase
valențe formative. Școala ca mediu socializator lărgit oferă o amplificare a sistemului relațional al
copilului. Aici copilul își îmbogățește și diversifică relațiile sociale, trăiește noi experiențe sociale cu alți
adulți precum și cu copiii de aceeași vârstă cu el.În cadrul acestor grupuri copilul acceptă regulile și
consemnele pe care le trăiește ca mai puțin frustrante și coercitive.
Copiii și tinerii se confruntă cu dificultăți de a-și valorifica la maxim potențialul de dezvoltare (
fizic, socio-emoțional, intelectual), își petrec într-un mod defectuos timpul liber.De aceea, activitatea în
afara clasei, extrașcolară, ocupă un loc foarte important în ansamblul procesului educativ.Activitățile
extracurriculare contribuie la gândirea și completarea procesului de învățare, la dezvoltarea înclinațiilor și
aptitudinilor școlarilor, la organizarea rațională șI plăcută a timpului liber. Având un caracter atractiv,
copiii participă într-o atmosferă de voie bună și optimism, cu însuflețire și dăruire, la astfel de activități.
Potențialul larg al activităților extracurriculare este generator de căutări și soluții variate.Succesul
este garantat dacă ai încredere în imaginația, bucuria și în dragostea din sufletul copiilor.Scopul
activităților extracurriculare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activități cât
mai variate și bogate în conținut, cultivarea interesului pentru activități socio-culturale, facilitarea
integrării în mediul școlar, oferirea de suport pentru reușita școlară în ansamblul ei, fructificarea
talentelor personale și corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Activitățile extrașcolare se
desfășoară într-un cadru informal, ce permite elevilor cu dificulăți de afirmare în mediul școlar să reducă
nivelul anxietății și să-și maximizeze potențialul intelectual. Această activitate extracurriculară generează
relații de prietenie și ajutor reciproc, educă simțul responsabilității și statornicesc o atitudine justă față de
colectiv și față de scopurile urmărite.
Astfel , la Școala Gimnazială Sfânta Maria din, județul Botoșani , locul unde îmi desfășor
activitatea din anul 2014 am direcționat activitățile extracurricular pe următoarele repere:
 activități de decorare a clasei în funcție de evenimentele desfășurate și de anotimp, sub
îndrumarea îvățătoarei șI a părinților;
 activitățile de Crăciun ( serbările, primirea și oferirea de colinzi, expozițiile de obiecte
decorative potrivite sărbătorilor de iarna);
 pregătirile de Paști ( copiii realizează, felicitări și obiecte decorative);
 implicarea elevilor, prin diferite moduri, în Proiecte și activități de voluntariat;
 serbarea zilelor de naștere a copiilor ( sărbătoriții primesc cadouri și se bucură de atenția
celorlalți copii);
 participarea la excursii în împrejurimi sau de durată mai lungă;
 participarea la o serie de activități de colaborare interșcolară;
 organizarea serbărilor ocazionate de sfârșitul anului școlar la care sunt invitați părinții,
frații și prietenii copiilor.
Scopul general al acestor activități este creșterea gradului de adaptare a copiilor la viața
socială, mai exact, dezvoltarea autonomiei personale și sociale, a comportamentului în grup; creșterea
stimei de sine și a stării de bine prin posibilitatea afirmării în grupul social; intensificarea implicării
părinților în dezvoltarea elevilor.
294
Aceste activități sunt organizate de cadrele didactice și majoritatea iau forma unei colaborări între
clasele de copii și chiar alte instituții.Activitățile extrașcolare și de timp liber au răsfrângere directă asupra
comportamentului școlar și familial, dar șI asupra școlarizării copiilor.
În acest sens este necesară o strânsă colaborare între școală, familie, instituțiile specializate pentru
activitățile de timp liber, precum și deschiderea școlilor către asociații neguvernamentale și alte persoane
specializate care pot acționa din exterior, prin eforturi concentrate.
Activitățile extrașcolare realizate în parteneriat cu comitetul de părinți sunt esențiale în formarea
comportamentului deziderabil al elevilor. Mă voi opri la câteva activități ce au fost adevărate reușite prin
aproprierea dintre copii și adulți, prin întoarcerea la natură, la bucurie, joc, ingeniozitate. Aceste activități
au caracter ocazional și iau forme variate deținând un rol important în viața elevului, oferindu-i un alt
mod de dobândire a informațiilor.Acestea pot fi activități independente, pe care elevul le-a ales, sau
activități organizate de către cadrele didactice la care acestea pot lua parte.
Fiecare activitate a fost îndelung pregătită, fiecare părinte asumându-și sarcini precise în folosul
grupului, iar cea mai importantă dintre acestea a fost participarea directă, alături de copil.
Serbările și festivitățile – marchează evenimentele importante din viața școlarului.Din punct de
vedere educativ importanța acestor activități constă în dezvoltarea artistică a elevului precum și în
atmosfera sărbătoricească instalată cu acest prilej.Aceste mici serbări, organizate de către cadrele
didactice, le oferă elevilor răsplata primită după muncă, și, de asemenea, au un rol de motivare
semnificativ.
Experiența de aproape 22 ani de activitate în mijlocul copiilor mi-a întărit convingerea că serbările
copiilor au un caracter stimulator atât pentru micii artiști, cât și pentru părinții lor.Amintim unele din
serbările organizate cu diferite prilejuri cum sunt: ,,Vine , vine Moș Crăciun” , Eminescu ,,Luceafărul
poeziei rămânești”, ,,Hai să dăm mână cu mână, E ziua ta măicuță , 1 Iunie, Serbarea abecedarului ,
Serbarea de sfârșit de an etc. Aceste serbări organizate evaluează talentul colectivului clasei și al fiecărui
copil în parte.Punerea serbărilor în scenă aduc satisfacții atât ,,artiștilor” cât și ,,spectatorilor” , elevi șI
părinți, contribuind la socializarea școlarului mic.
Concursurile școlare- sunt o metodă extrașcolară de a stârni interesul elevului pentru diferite arii
curriculare având în același timp, o importanță majoră și o orientare profesională a elevilor, făcându-le
cunoscute toate posibilitățile pe care aceștia le au. Concursuri precum ,,Cangurul”, ,,Poveștile
Cangurului”, ,,Winnes”, ..Smart” , ,,Micul matemacian” sau Olimpiadele școlare pot oferi cea mai bună
sursă de morivație, determonând elevii să studieze în profunzime și, prin urmare, să scoată rezultate mai
bune la școală.
Același efect îl pot avea concursurile organizate de către cadrele didactice în clasă.Dacă sunt
organizate într-o atmosferă plăcută vor stimula spiritul de inițiativă al copilului, îi va oferi ocazia să se
integreze în diferite grupuri pentru a duce la bun sfârșit exercițiile și va asimila mult mai ușor toate
cunoștințele.
Excursiile și drumețiile-stimulează copiii să își dezvolte o parte independentă a personalității în timp
ce se confruntă cu realitatea într-un mod investigativ.Aceștia dobândesc cunoștințe din diferite domenii,
cum ar fi geografie, istorie, își formează reprezentări despre structurile și reprezentările condițiilor de
viață a persoanelor, animalelor și plantelor dar, cel mai important, învață să facă față diferitelor situații
neprevăzute într-un mod aproape independent.Integrarea în colectivul repectiv este vitală pentru o
experiență plăcută.Tocmai din acest motiv, aceste drumeții se fac cu clasele, cu un grup de elevi care ia
parte la activități extrașcolare.
Am petrecut zile deosebite la Vatra Dornei, la Iași, la Ștefănești, la Suceava, la Ionășeni, la
Herghelia ,,Cai de Vis”, la Căminul de Bătrâni de la Leorda, pe malul Siretului, la Corni, la Vorona, la
Sihăstrie-Neamț etc.
Vizitele constituie de asemenea un prilej deosebit pentru școlari.Un moment important a fost vizita
la Muzeul Județean de Etnografie și folclor, unde copiii au putut vedea multe exponate din gospodăriile
țăranilor din zona noastră, zona Botoșaniului.Cu acest prilej copiii au făcut cunoștință cu meșteșugul
obținerii vinului, al albinăritului, al confecțiilor din artizanat, cu uneltele agricole vechi: plug, grapă, jug
și săpăligă. Tot aici copiii și-au îmbogățit cunoștințele referitoare la obiceiurile populare de la sărbătorile
de iarnă, și cele pascale, au văzut: măști, buhăi, stea, glob, ouă încondeiate, panere, coșuri din nuiele, cofe
și tacâmuri din lemn.
295
Nu putem să nu amintim aici și vizitarea locurilor natale ale marelui poet de pe meleagurile noaste,
poetul nepereche Mihai Eminescu. Copiii au fost la lacul cu nuferi în ,,pădurea de argint”, la bisericuța
familiei Eminovici și casa memorială care-i poartă numele poetului nemuritor și care se află la câțiva
kilometri de orașul Botoșani, la Ipotești.Școlarii s-au simțit mândri de așa o personalitate care s-a născut
în satul nostru românesc, au recitat versuri și au cântat cântece din repertoriul ,,genului pustiu”
Toate aceste ,,experiențe” i-au ajutat pe copii să înțeleagă că frumosul există acolo unde elementele
naturale ca: pădure, lut, costume populare, instrumente populare și gospodăriile țărănești nu sunt alterate
de modernismul șI modernitatea celor de la orașe.
Spectacolele – introduc copiii în lumea artei, dezvoltându-le creativitatea.Aceste activități situează
elevul în rol de spectator ceea ce înseamnă pentru el o inepuizabilă sursă de impresii puternice.Stimulează
afectivitatea copilului și, poate cel mai important, pot deschide apetitul pentru artă ( cărți, teatru, muzică).
Lectura este o altă activitate prin care inima se deschide , mintea se luminează, sufletul se
înnobilează și care se poate transforma cu timpul în pasiune. Influența pasiunii pentru citit, formată în anii
copilăriei sau ai adolescenței, poate să se resimtă toată viața. Pasiunea pentru lectură este constructivă în
măsura în care se împletește și cu însușirea elementelor de bază ale științei, cu asimilarea noțiunilor
fundamentale ale culturii.Punându-i la dispoziție elevului materialul scris, îndrumându-l spre selectare
judicioasă , din sursele diverse la care are acces, cunoștințele dobândite prin studiul individual și /sau
colectiv trebuie să se grefeze pe un fond sigur de noțiuni studiate.Există o mare diferență între a ști să
citești și a ști să exploatezi lecturile, a ști să te folosești cum trebuie de textul tipărit. Oferim elevului
sursele fără a impune, ci îl sprijinim să descopere sau să redescopere singur valoarea unei opere, să
înțeleagă mesajul textului (literar, istoric, științific etc). Finalitatea demersurilor noastre o constituie
,,exploratorul” surselor scrise, al celor audio-video, cu scopul de a se informa, de a ține pasul cu progresul
contemporaneității.
Alte activități- la care iau parte la timpul lor liber, pot fi alese de către copii.De obicei acestea sunt
alese ca un hobby personal, sau chiar cu scopul de a-și aprofunda cunoștințele într-un domeniu
anume.Din păcate aria aceasta nu este foarte dezvoltată, cu toate acestea există anumite locuri unde elevii
se pot înscrie ( ,,Palatul/ Clubul Copiilor”).
Toate aceste activități, fiind caracterizate prin amuzament, relaxare și optimism, sunt benefice
pentru copii, dezvoltându-le diferite abilități.
296
ÎN PROCESUL EDUCAȚIONAL
Prof.. Beraru Mihaela

Liceul cu Program Sportiv Bistrița
Geografia este o ştiinţă care are o mare aplicabilitate în viaţa noastră de zi cu zi, cu ajutorul căreia
elevii reuşesc să dobândească cunoştinţe importante şi abilităţi practice şi să rezolve unele probleme
reale în cadrul metodelor de cercetare în teren.
Învăţarea cu ajutorul cercetării este un model de instruire centrat pe elev, în care acestora, le sunt
propuse teme în timpul lecţiilor, continuă o perioadă în afara orelor de şcoală şi se finalizează în clasă
prin prezentarea rezultatelor şi dezbateri.
Cercetarea în teren este o activitate amplă, de durată, care implică multă muncă şi efort intelectual ,
o temă de cercetare orientată spre un scop precis, o anticipare a ceea ce se va realiza şi ca urmare,
elaborarea unui proiect de cercetare ştiinţifică şi un demers practic de căutare a variantei potrivite. De cele
mai multe ori, elevii se confruntă cu o problemă complexă, de actualitate, extrasă din realitate, pe care
trebuie să o analizeze, pentru care exprimă puncte de vedere proprii, realizează schimb de idei cu colegii,
cooperează pentru identificarea celor mai bune soluţii de rezolvare sau colaborează cu specialişti din
exterior sau membri ai comunităţii locale. Acest lucru le dezvoltă capacitatea de a gândi şi de a acţiona,
de a stabili relaţii, de a lua decizii, de a comunica, de a-şi evalua cunoştinţele şi competenţele, de a-şi
împărţi responsabilităţile, de a împărtăşi sugestii şi chiar de rezolvare a unor conflicte. Proiectele realizate
de elevi vor fi în final prezentate, analizate, comparate, apreciate atât de către profesor cât şi de elevi (
interevaluare şi autoevaluare). Aceştia vor prezenta rezultatele însoţite de grafice, tabele, diagrame,
fotografii, filmuleţe, modul de lucru, care au fost atribuţiile membrilor echipei, cum a îndeplinit fiecare
sarcinile de lucru. Ei vor găsi forme cît mai originale şi atractive de prezentare a muncii depuse.
O problemă cu care se confruntă această metodă este timpul. Învăţarea cu ajutorul metodelor de
cercetare în tern necesită timp, atît din partea profesorului cît şi din partea elevilor şi de aceea ne gîndim
de două ori înainte de a trece la acest tip de abordarea a curriculumului.
În funcţie de programul elevilor şi de calendarul activităţilor, în afara orelor de curs, se poate
realiza, în
grupuri mici, parcurgerea unora dintre trasee (activităţi de pericurriculum/ perişcolare). De
asemenea, individual, elevii pot parcurge, în timpul lor liber, unele trasee şi împărtăşi apoi, în clasă,
observaţiile personale.
Învăţarea bazată pe proiecte de cercetare în teren se pare că este una ce oferă multe beneficii atît
pentru profesori cît şi pentru elevi, deoarece au rolul de a implica elevii, de a reduce absenteismul şi chiar
de a creşte performanţele şcolare, iar profesorul se află de multe ori în situaţia de a învăţa alături de elevi
pe masură ce proiectul se derulează.
297
Impactul activităţilor extracurriculare în
dezvoltarea personalităţii elevilor din învăţământul primar
BERBECAR LILIANA NICOLETA
Dezvoltarea personalității elevilor este preocuparea primordială a învățătorilor în scopul modelării

întregii activități psihice a elevilor și a conduitei acestora conform cerințelor societății în care
trăiesc.Desfășurarea procesului instructiv-educativ constă în îmbinarea activităţilor şcolare cu activităţi
de elevi, a relaţiilor creative, astfel învățătorul putându-și afirma spiritul inovator, creativitatea didactică,
totodată atrăgându-i si pe elevi. Activităţile extracurriculare sunt activităţi complementare activităţilor de
învăţare realizate în clasă, urmăresc lărgirea şi adâncirea informaţiei, cultivă interesul pentru diferite
ramuri ale ştiinţei, atrag individul la viaţa socială, la folosirea timpului liber într-un mod plăcut şi util,
contribuind la formarea personalităţii. În acest sens şcoala trebuie să fie deschisă spre acest tip de
activitate care îmbracă cele mai variate forme. În cadrul acestor activități elevii deprind folosirea
diverselor surse informaționale, se autodisciplinează învață să învețe, iar cadrul didactic poate să le
influențeze dezvoltarea, să-i pregătească pentru viață.Aceste activități au ca scop dezvoltarea unor
aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activități cât mai variate și bogate în conținut, cultivarea
interesului pentru activități socio-culturale, oferirea de suport pentru reușita școlară în ansamblul ei.

cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă, isi imbogatesc
cunostintele despre viata plantelor si a animalelor. Ei pot reprezenta cu mai multa creativitate realitatea
atunci cand deseneaza, modeleaza sau au de alcatuit scurte texte. Spectacolele constituie o formă de
activitate extracurriculară în şcoală, prin care copilul face cunoştinţă cu lumea minunată a artei. Deşi
această formă de activitate îl pune pe copil în majoritatea cazurilor în rolul de spectator, valoarea ei
deosebită rezidă în faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă de impresii puternice, precum şi în faptul
că apelează, permanent, la afectivitatea copilului sau nu, asupra dezvoltării. Serbările școlare marchează
evenimente importante din viața școlarilor. Aceste activități constau în dezvoltarea artistică a copiilor dar
și într-o atmosferă de sărbătoare instalată cu acest prilej.Se pot realiza astfel de activități cu ocazia zilei de
1 Decembrie, a Crăciunului, și la sfârşit de an şcolar, oferindu-le elevilor posibilitatea de a se exprima
liber oral ,în scris sau prin muzică. Concursurile sunt forme competiţionale de activitate extraşcolară,
organizate pe diferite teme.Se organiza la nivel de şcoală si judet concursuri: de matematică, de limba
română, de creaţii artistice, de desen, între clase paralele . De asemenea un impact foarte mare in rândul
elevilor il poate avea concursul de biciclete, role , trotinete. Toate cadrele didactice sunt extrem de
preocupate atât de desfășurarea cat si de promovarea activităților școlare căt și a celor extrașcolare,
acestea ducând la dezvoltarea gândirii critice,la stimularea implicării viitorilor adolescenți/tineri în luarea
deciziilor, în asumarea responsabilităților sociale,astfel realizându-se o legatură între latura cognitivă și
cea comportamentală.
298
stabilit în formarea personalităţii copiilor noştri. Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează
o serie de cunoştinţe punându-i în contact direct cu obiectele si fenomenele din natura. Trebuinţa de se
juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm şcoala cu viaţa. Dacă avem
grijă ca obiectivele instructiv – educative să primeze, dar să fie prezentate în mod echilibrat şi momentele
responsabilităţi, copii se autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi
Oricât ar fi de importantă educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ, ea nu epuizează sfera
influenţelor formative exercitate asupra copilului. Rămâne cadrul larg al timpului liber al copilului, în
care viaţa capătă alte aspecte decât cele din procesul de învăţare şcolară. În acest cadru, numeroşi alţi
factori acţionează pozitiv. În concluzie, activitățile extrașcolare au un caracter interdisciplinar, oferă cele
mai eficiente modalități de formare a caracterului copiilor încă din clasele primare deoarece sunt factorii
educativi cei mai apreciați și mai accesibili sufletelor acestora.
Bibliografie:

(Postat ianuarie 2015)
299
Importanţa activităţilor extraşcolare în grădiniţă – mijloace de realizare
Prof. Berci Ileana – Ioana

Grădinița cu Program Prelungit Nr. 9 Sighetu Marmației
măiestria şi tactul pedagogic dar şi dragostea faţă de copii.
Activităţile extracuriculare sunt activităţii complementare, activităţi de învăţare realizate la grupă şi
urmăresc îmbogăţirea informaţiilor primite în cadul activităţii didactice, cultivă interesul pentru
desfăşurarea anumitor domenii, atrag copilul la integrarea în viaţa socială, la folosirea timpului liber într-
un mod plăcut şi util, contribuind în felul acesta la formarea personalităţii copilului. De aceea grădiniţa
trebuie să ofere diverse astfel de activităţi pentru ai atrage pe copii.
Dintre activităţile pe care le-am desfăşurat la grupă, pot aminti: serbări desfăşurate cu diferite
grădiniţă: Micul Creştin, Voinicel, Smarty, activităţi de desene pe asfalt cu ocazia zilei de 1 Iunie,
activităţi desfăşurate cu ocazia zilelor de 1 Decembrie, 24 Ianuarie, activităţi desfăşurate în parteneriat cu
alte grădiniţe şi alte instituţii, spectacole de teatru și teatru de păpuși, secțiuni ăn cadrul festivalurilor
naționale și internaționale, etc.
să-şi perfecţioneze limbajul, să rezolve probleme, să negocieze, să coopereze, să utilizeze simboluri.
Toate activităţile extracuriculare desfăşurate cu copiii au rolul lor în dezvoltarea ca persoane
inteligente, sigure pe ele capabile să se descurce în orice situaţie, bogate din punct de vedere cultural în
această societate plină de pseudo-cultură. În cadrul activităţilor didactice şi extracuriculare, alături de
îndrumătorii lor, aceştia dovedesc creativitate, imaginaţie, atitudine, talent, afirmându-şi în mod original
personalitate. Serbările, şezătorile, scenetele tematice, prin specificul lor oferă posibilitatea educatorilor
să-i ajute să se implice, să-şi cunoască foarte bine colegii de grupă, să colaboreze şi să se afirme în faţa
colectivului prin mijloace proprii. Totodată, serbările pregătite susţinute cu ocazia anumitor evenimente
devin un mijloc de educare a voinţei, a încrederii în forţele proprii, a ținutei corecte, dar şi a posibilităţii
de a se transpune prin interpretarea unor roluri de teatru. În cadrul serbărilor de Crăciun, preşcolarii,
interpretează roluri care au ca scop cunoaşterea unor datini şi obiceiuri ale poporului românesc. Ei au fost
ajutaţi astfel să redescopere frumuseţea portului popular românesc, a datinilor, a cântecului şi a dansului
popular în timpul desfăşurării acestor activităţi extracurriculare.
Scopul acestor activităţi a constat în consolidarea cunoştinţelor referitoare la obiceiurile şi tradiţiile
populare româneşti, urmărind reconsiderarea şi valorificarea trăsăturilor specifice poporului nostru prin
interpretare de roluri, a dansului popular şi a “îmbrăcării” unor costume populare, oferind astfel un strop
de tradiţie. Activităţile extracuriculare bine pregătite, sunt atractive pentru orice vârstă, stârnindu-le
interesul producându-le bucurie, uşurându-le acumularea de cunoştinţe, chiar dacă presupun un efort
suplimentar. În cadrul acestor activităţi sunt atraşi şi copiii timizi, dar şi cei impulsivi, învăţând astfel să
se tempereze în preajma colegilor lor – “copilul care este lăudat învaţă la rându-i să aprecieze” (D.I.
Nolte). În cadrul spectacolelor de teatru, relaţiile care se stabilesc între actori şi copii sunt extraordinare,
deoarece actorul interpretează roluri şi reprezintă un izvor de informaţie, iar copiii sunt dornici de
cunoaştere fiind atraşi de rolurile interpretate de actori.
300
Noile metode prin care se realizează activitatea instructiv educativă pun în vedere iniţiativa, fantezia
şi contribuţia creatoare a cadrului didactic. Prin activităţi bogate şi prin considerarea copiilor ca pe nişte
oameni în continuă dezvoltare, căutăm cu ajutorul activităţilor extracurriculare în care îi antrenăm, să le
trezim curiozitatea , să le păstrăm viu interesul pentru cunoaştere, să-i provocăm în a căuta şi descoperi
lucruri noi. Ca o concluzie personală, consider că trebuie să încercăm să-i atragem pe copii, să participe la
BIBLIOGRAFIE:
Mangri, F., Elisei, E., Dorobeti, T., Bucovală, G., Experienţe didactice şi pedagogice de success,
Poarta Albă, 2010, pagina 230.
301
Autor: Prof. Berechet Aurelia Raluca,

Gr. “ Floare de Colț”, București
Activităţile extracuriculare sunt activităţi complementare, activităţi de învăţare realizate la grupă şi

un mod plăcut şi util, contribuind în felul acesta la formarea personalităţii copilului. Activităţile
extracurriculare organizate de grădiniţă au conţinut cultural, artistic, spiritual, ştiinţific, tehnico-aplicativ,
sportiv sau sunt simple activităţi de joc sau de participare la viaţa şi activitatea comunităţii locale De
aceea grădiniţa trebuie să ofere diverse astfel de activităţi pentru ai atrage pe copii. Dintre activităţile pe
care le-am desfăşurat la grupă, pot aminti: serbări desfăşurate cu diferite ocazii: 8 Martie, Crăciun, sfârşit
de an, 1 Iunie, sărbătorirea zilelor de naștere, finalizare de proiecte etc., desfăşurarea unor concursuri în
grădiniţă: Vreau sa fiu olimpic, Smarty, activităţi de desene pe asfalt cu ocazia zilei de 1 Iunie, activităţi
desfăşurate cu ocazia zilelor de 1 Decembrie, 24 Ianuarie, activităţi desfăşurate în parteneriat cu alte
grădiniţe şi alte instituţii, excursii. Excursia reprezintă un mijloc didactic de mare importanţă în raport cu
dezvoltarea cognitivă şi afectivă a copilului, oferă copiilor posibilitatea să observe, să cerceteze, să
cunoască în mod direct o mare varietate de aspecte din natura, de ordin biologic despre mediul natural şi
factorii de mediu. Contribuie la educarea şi dezvoltarea simţului estetic, trezeşte dragostea pentru natura
si respectul pentru frumusetile ei, stimulează curiozitatea şi spiritul de echipă al copiilor, aceştia
întipărindu-şi în memorie unele aspecte care poate vor fi de neuitat pentru ei, şi le vor întipări în memorie
pentru tot restul vieţii.Cea mai îndrăgită activitate extraşcolară este pentru copii excursia şcolară. Aceasta
reuşeşte cel mai bine să trezească şi să dezvolte interesul copiilor, îmbogăţindu-le orizontul cunoaşterii.
Este o modalitate de învăţare cu caracter atractiv şi mobilizator care oferă copiilor ocazia de a
efectua observaţii corecte asupra obiectelor şi fenomenelor aşa cum se prezintă ele în stare naturală,
asupra operelor de artă din muzee şi caselor memoriale, asupra unor monumente legate de trecutul istoric,
de viaţa şi activitatea unor personalităţi de seamă ale ştiinţei şi culturii naţionale. Excursia are menirea de
a stimula activitatea de învăţare, de a întregi şi desăvârşi ceea ce copiii au acumulat la grădiniță, în cadrul
lecţiilor. Ea permite o abordare interdisciplinară, făcând apel la aproape toate disciplinele de învăţământ:
istorie, geografie, limba română, educaţie plastică, educaţie muzicală, educaţie religioasă, matematică şi
mai ales educaţie ecologică. În fiecare an organizez excursii cu preșcolarii și părinții acestora, acestea
diversificându-se de la an la an în funcţie de cunoştinţele dobândite de copii în timpul anului şcolar.
Pentru reuşita unei excursii aceasta trebuie pregătită şi planificată din timp, copiii fiind anunţaţi în
legătură cu data desfăşurării, itinerariul şi tematica acesteia. În ziua dinaintea plecării se anunţă ora şi
locul de întălnire, se stabilesc normele de conduită ce vor fi respectate pe tot parcursul excursiei, se
întocmeşte un proces verbal de luare la cunoştinţă a celor stabilite care va fi semnat de toţi participanţii.
302
De asemenea, se stabilesc grupe de cercetători, fiecărei grupe revenindu-i căte o sarcină de urmărit
pe tot parcursul excursiei. Aceste grupe se stabilesc în funcţie de aptitudinile copiilor. Pe parcursul
excursiei am întocmit grile de obsevaţie privind comportamentul şi conduitele ecologice ale copiilor.
303
PERSPECTIVE PRIVIND EDUCAȚIA EXTRAȘCOLARĂ
ÎN CONTEXTUL NOILOR EDUCAȚII
Prof. Bereczki Ioana

Colegiul Tehnic de Comunicații ”Nicolae Vasilescu –Karpen” Bacău
Societatea contemporană, caracterizată prin accelerarea schimbărilor în toate sferele de activitate, a

generat situaţia în care şcoala, oricât de elevată ar fi, nu mai poate juca rolul de unic generator de cultură.
Educaţia intra muros trebuie dezvoltată prin educaţia extra muros. Acest tip de educaţie include şi
educaţia extraşcolară care se realizează pe baza unor activităţi instructiv-educative specifice de către
cadrele didactice în colaborare cu unităţile socioculturale, mass-media, organizaţiile de copii şi tineret,
familia etc.
Educaţia extraşcolară diferă de alte forme de educaţie prin caracterul ei opţional-benevol,
pluridisciplinar; prin varietatea formelor şi a conţinutului; prin utilizarea unor metode specifice de
evaluare şi apreciere a rezultatelor; prin posibilitatea de a alege tipul, profilul, timpul convenabil pentru
ocupaţii; prin raporturile de colaborare, apropiere, încredere şi prietenie între profesori şi elevi; prin
climatul permisiv, în care cuvântul copiilor – expresia doleanţelor, opţiunilor, intenţiilor lor – este
solicitat şi favorizat.
Pe lângă funcţia sa primară, formativă, şcoala are un alt rol important, acela de a oferi modele
comportamentale. În şcoala contemporană, eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte
personalităţii lui. Complexitatea finalităţilor educaţionale impune îmbinarea activităţilor curriculare cu
cele extracurriculare, iar parteneriatul educaţional, ca set de intervenţie complementară, apare ca o
necesitate.
La sfârşitul secolului trecut, un document UNESCO propunea sub titlul de Problemele mondiale în
şcoală, introducerea în şcoală a unor teme ca: drepturile omului şi libertăţile fundamentale, foametea,
sărăcia şi progresul economic, protejarea copilăriei şi a adolescenţei, proliferarea conflictelor între
naţiuni, creşterea problemelor de sănătate, alimentaţia, malnutriţia şi subnutriţia, dispariţia speciilor de
plante şi animale etc. În plan educaţional, analiza problematicii complexe a lumii contemporane şi
conturarea cât mai clară a marilor teme de reflecţie au condus la constituirea unor răspunsuri specifice
prin potenţarea „noilor educaţii” (sau noi tipuri de conţinuturi).
Şcolii, ca principal agent educativ, îi revine rolul de a înarma tinerii cu simţ critic, cu capacitatea de
a înţelege şi răspunde adecvat diverselor provocări din partea societăţii, de a deveni tot mai mult agenţi ai
propriei formări, care să-şi organizeze, să-şi structureze singuri cunoaşterea, să descopere singuri, având
formată judecata şi responsabilitatea viitoare.
Iată de ce, într-un secol a cărui miză este crearea unui model de dezvoltare durabilă, şcoala ar trebui
să fie o instituţie deschizătoare de drumuri, aducând în prim-plan o nouă viziune educaţională, care să
adreseze complexitatea şi conexiunile dintre probleme precum degradarea mediului, modele de consum
304
nesustenabile, sărăcie, creşterea populaţiei, sănătate, încălcarea drepturilor omului, conflicte.
Transmiterea de cunoştinţe nu mai este suficientă, ea trebuie completată cu dezvoltarea de abilităţi şi
schimbarea comportamentelor, valorilor şi stilului de viaţă. Pentru a putea adopta această nouă pedagogie
orientată spre competenţe, şcoala trebuie să depăşească cadrul său formal şi să colaboreze cu alţi actori
din comunitate, integrând în procesul de formare al elevului activităţi extraşcolare, fie ca obiectiv sau
activitate în cadrul lecţiei, fie în afara ei. Aceste activităţi iau de cele mai multe ori forma unui proiect
educaţional, instrument care permite pe de o parte, dezvoltarea personală/profesională a elevului, dar şi
determinarea eficacităţii educaţionale în termeni de impact/rezultat.
În ziua de astăzi, nouă paradigmă educaţională, cea a centrării procesului de învăţământ pe
dezvoltarea competenţelor, aduce câteva modificări fundamentale în organizarea educaţiei: natura
activităţilor educative formale se schimbă, iar importanţa activităţilor extracurriculare şi extraşcolare
creşte considerabil. Practica ultimilor ani ne-a arătat că parteneriatele cel mai uşor de pus în practică sunt
cele care vizează activităţi de tip nonformal, cum sunt cele din cadrul Programului „Şcoala altfel”. Aceste
activități stârnesc interes, produc bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită un
efort suplimentar. Copiilor li se dezvoltă spiritul practic, operaţional, manualitatea, dând posibilitatea
fiecăruia să se afirme conform naturii sale. Copiii se autodisciplinează, prin faptul că în asemenea
activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi. Dascălul are, prin acest tip de
activitate posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să
realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal – pregătirea copilului pentru viaţă. Realizarea
acestui obiectiv depinde în primul rând de educator, de talentul său, de dragostea sa pentru copii, de
modul creator de abordare a temelor, prin punerea în valoare a posibilităţilor şi resurselor de care dispune
clasa de elevi.
ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase.
Bibliografie:
1. Cucoş, C., 2002, Pedagogie (ediţia a doua, revăzută şi adăugită), Bucureşti, Polirom.
2. Gârboveanu, M., 1981, Creativitatea elevilor în procesul de învăţământ, Bucureşti, Litera
Internaţional.
3. Iucu, R., 2001, Instruire extraşcolară. Perspective teoretice şi aplicative, Iaşi, Polirom.
305
Autor: Berevoianu Delia Ionela -

profesor de geografie - învățământ gimnazial
Activitățile extrașcolare reprezintă o resursă educațională valoroasă pentru întregul demers didactic
și pentru dezvoltarea personalității elevilor. Fiind parte a educației nonformale, aceste activități sunt
organizate în mod conștient și planificat pentru elevi în instituții din afara sistemului de învățământ.
În societatea actuală rolul școlii s-a diversificat și în prezent școala este o „interfață în relația
individ-societate”. Calitatea experiențelor școlare, răspunsul copilului la exigențele întâlnite în acest
spațiu social, capacitatea de adaptare și integrare sunt aspecte determinante în formarea ca adult a
școlarilor (Neamțu, 2011, p. 998). Pentru a asigura dezvoltarea școlarilor conform exigențelor sociale
existente, fie culturale, fie economice, obiectivele școlii urmăresc oferirea unui context de învățare și
dezvoltare care să fie adecvat tuturor copiilor pentru o integrare eficientă a acestora în societate.
Una dintre provocările actuale ale școlii se referă la faptul că oferta şcolii trebuie să se diversifice
pentru a răspunde nevoilor de cunoaşterea ale copiilor, să iasă din formal şi formalism. În acest context,
activităţile extracurriculare şi extraşcolare par a căpăta o importanţă din ce în ce mai mare. Studii de
specialitate subliniază rolul acestora în planul dezvoltării personale a elevilor, în construirea unui climat
şcolar prietenos, în creşterea participării la cursuri şi în planul socializării.
Experienţa practică a evidenţiat de-a lungul timpului că activităţile desfăşurate în afara spaţiului
şcolii joacă un important rol în ceea ce priveşte înţelegerea de către elevi a fenomenelor care se petrec în
jurul nostru, determinându-i să gândească dincolo de limitele lor, să le dezvolte spiritul de a lucra în
echipă, să cunoască într-o altă lumină percepţia despre mediu.
Necesitatea cunoaşterii de către elevi a importanţei mediului în care trăiesc, include şi
conştientizarea acestora privind frumuseţile şi valorile capitalului uman şi natural. Insuflând elevilor
dragostea pentru frumuseţile naturii, ne asigurăm că şi generaţiile viitoare vor aprecia aceste bogăţii şi le
vor lăsa moştenire mai departe. Astăzi, şcoala tinde să fie un loc unde elevii învaţă să devină oameni
responsabili, sensibili la problemele de mediu din jurul lor, fiind gata oricând să încerce să producă
schimbări în bine, prin efortul lor propriu. O modalitate de a produce aceste schimbări este chiar cea
referitoare la activităţile extraşcolare care implică de cele mai multe ori ieşiri sub diferite forme: excursii,
vizite, drumeţii, în natură. Natura, obiectul de studiu al geografiei, oferă frumuseți foarte variate: culori,
linii, forme, mişcare care se îmbină într-un mod armonios pe suprafața terestră. George Vâlsan spunea
despre geografie că este „o ştiință de observare a naturii” şi că „nu eşti geograf fiindcă ai citit cărți de
geografie, ci fiindcă, îmbogățit cu această lectură, începi a vedea cu un ochiu luminat fenomenele
geografice şi fiindcă, după ce ai început a vedea şi tu ce au văzut alții, uneori descoperi fapte pe care alții
nu le-au văzut sau nu le-au văzut destul de bine” . Aşadar, educația geografică se poate face eficient
numai în mijlocul naturii. Manualul geografic, harta sunt doar nişte interpretări a ceea ce vedem noi în
jurul nostru, iar rolul geografului nu este să învețe ce au spus alții, ci să învețe singur să descifreze natura
şi să-i învețe şi pe elevii lui să o descifreze. Descoperirea adevărului se realizează numai prin activități
extraşcolare, de tipul excursiilor, plimbărilor, vizitelor, drumețiilor, expedițiilor sau aplicațiilor fie în
orizontul local, fie în împrejurimi. Ȋn vastul „laborator al naturii”, elevii îşi pot consolida cunoştințele
teoretice. Cunoştințele care rămân în memoria elevilor sunt cele adunate în timpul unor astfel de activități
pentru că le dezvoltă spiritul de observație, gândirea, imaginația, atenția, îi face să fie mai îndrăzneți
nefiind descurajați de ideile celorlalți. De exemplu, într-o plimbare scurtă în oraşul natal, elevii pot învăța
cum să se orienteze pe hartă, să facă o schiță a oraşului, să identifice speciile de plante, tipurile de roci
etc. Toate plimbările se pot face cu planul oraşului în mână, iar astfel elevul va descoperi oraşul şi în
natură şi pe hartă. De multe ori, elevii care au rezultate slabe la învățătură sunt activi, responsabili de
îndeplinirea sarcinilor date, se adaptează mult mai uşor la situații noi. Plimbarea trezeşte curiozitatea
copilului, chiar dacă a trăit de la naştere în localitate, îl pune în contact de la început cu natura, îl
eliberează de manual şi îi dă încredere în puterile sale intelectuale. Plimbarea este şi un bun prilej de
odihnă, de recreere, dar şi de apropiere sufletească între profesor şi elev, de dezvoltare a spiritului de
solidaritate şi de lucru în echipă. Cunoştințele acumulate în subconştient sunt un teren fertil pentru
cunoştințele viitoare, geografice sau negeografice.
306
Cunoscând problemele de mediu cu care se confruntă localitatea, elevii îşi pot schimba atitudinea
față de mediu, asumându-şi responsabilități în lupta împotriva poluării şi acționând pozitiv.
Geografia, ca disciplină de învățământ cu caracter aplicativ, are rolul de a dezvolta capacități
intelectuale ale elevilor, de a le consolida abilitățile de investigare, de a le lărgi orizontul de cunoaştere,
de a le forma deprinderi comportamentale necesare unui cetățean civilizat. Cunoaşterea şi înţelegerea
geografiei și istoriei locale de către şcolarii mici reprezintă o îndatorire de suflet, nu doar o simplă
obligaţie didactică. În acest sens, cadrele didactice au o misiune deosebit de importantă: a-i ajuta pe elevi
să se împărtăşească din tezaurul de valori lăsat de generaţiile trecute.
„Nu da copilului tău nicio lecţie prin simple cuvinte, el trebuie să înveţe numai prin experienţă.”
(Jean-Jacques Rousseau)
Dragostea de patrie începe cu ataşamentul pentru locul natal, pentru oamenii care trăiesc şi muncesc
în acest spaţiu geografic, pentru limba şi cultura acestui popor, pentru visele, dorinţele şi idealurile sale.
Elementele de istorie şi geografie locală dezvoltǎ curiozitatea elevilor prin angajarea lor în acţiuni
concrete de explorare.Valoarea lor sporeşte cu atât mai mult, cu cât elevii participă activ la descoperirea
lor. În acest sens, s-au dovedit a fi foarte eficiente excursiile în locurile cu semnificaţie istorică, vizitele la
muzee istorice, îngrijirea monumentelor istorice din localitatea natală, realizarea unor colecţii de obiecte,
organizarea unui “colţ istoric” unde vor fi expuse materialele legate de istoria locală. Activităţile
extraşcolare prin intermediul cărora elevii din ciclul primar sunt familiarizaţi cu trecutul comunităţii, se
concretizează în mai multe forme: excursii, vizite, concursuri, aniversările unor evenimente din istoria
locală, confecţionarea unor mijloace de învăţământ, amenajarea colţului muzeistic de istorie locală,
întâlnirile cu veteranii de război, derularea unor cursuri opţionale.
Aceste activităţi de educaţie informală vin să completeze ceea ce au studiat elevii în cadrul orelor de
curs, dezvoltă competenţe din zonele de interes ale elevilor, cultivă talentele acestora pentru anumite
domenii, oferă ocazii de aprofundare a culturii generale şi de specialitate, de formare a trăsăturilor
pozitive de caracter, a sentimentelor şi convingerilor patriotice, folosesc în mod eficient şi plăcut timpul
lor liber. Excursiile tematice şi vizitele se pot desfăşura pornind de la cunoaşterea elementelor de
geografie și istorie locală, premergător studierii unei teme, în timpul activităţii sau în faza evaluării şi
recapitulării acesteia. Pentru a-şi atinge scopul, ele trebuie să fie bine organizate, să se desfăşoare în
condiţii confortabile de deplasare, să fie din timp anunţate pentru ca personalul locului vizitat să nu fie
luat prin surprindere şi să fie cooperant, să se stabilească clar obiectivele acestor activităţi, să se
organizeze grupe de cercetare, fiecărei grupe revenindu-i o anumită sarcină de urmărit, iar la încheierea
lor, să se discute despre învăţămintele dobândite, impresiile produse.
Curriculumul de geografie începând cu clasa a IV-a vizează conţinuturi ordonate într-o structură
concentrică, având ca punct de plecare localitatea natală şi limită exterioară planeta ca întreg. Sunt
favorizate astfel, activităţile de învăţare personalizate în raport cu principalele caracteristici ale
orizontului local. Descoperirea şi explorarea mediului geografic se face treptat de la abordarea unor
elemente, fenomene şi procese specifice orizontului apropiat, orizontului local, al judeţului, la cele ale
ţǎrii, ale continentului şi ale planetei ca întreg. Noţiunile geografice generale vor fi concretizate în mod
corespunzător prin exemple şi activităţi în orizontul local. De exemplu, înainte de predarea lecţiei „Apele
curgătoare”, se pot face observaţii asupra izvoarelor, pârâielor şi râurilor din orizontul local.
Prin conţinuturile propuse, programa de geografie concretizează viziunea asupra existenţei
individuale şi sociale în lumea contemporană, bazată pe perceperea corectă a unor evenimente care au loc
simultan, atât în orizontul local şi apropiat, cât şi la nivelul ţării, al continentului şi al lumii. Acest spaţiu,
de la localitate la planetă, reprezintă orizontul-sursă al informaţiilor referitoare la viaţa cotidiană, la
comunitate şi la societatea zilelor noastre. În condiţiile unei percepţii globale a realităţii înconjurătoare
este utilă acordarea unei atenţii deosebite realizării unor legături interdisciplinare şi transdisciplinare.
În orele de geografie, elevii sunt îndrumaţi să-şi dezvolte cunoaşterea pornind de la explorarea şi
investigarea lumii înconjurătoare către reprezentarea unor lumi mai îndepărtate şi mai cuprinzătoare. Ei
parcurg astfel, prin metode moderne de predare-învăţare şi diverse experimente realizate cu materiale din
mediul familiar copilului, calea spre înţelegerea unor legi universale, prin care omul transformă natura în
beneficiul său, ajungând până la asumarea răspunderii pentru limitarea efectelor propriei acţiuni asupra
echilibrului natural.
307
Toate aceste activităţi derulate cu elevii, în cadrul cărora ei îşi asumă diferite responsabilităţi,
facilitează acumularea de cunoştinţe prin efort propriu, formarea deprinderii de a folosi surse
informaţionale diverse, contribuie la dezvoltarea spiritului de observaţie, al celui practic şi de cooperare,
oferă posibilitatea unei mai bune cunoşteri a elevilor. Activitățile extrașcolare, ca parte a educației
nonformale, au valențe formativ-educative imense și sunt resurse pentru dezvoltarea plenară a
personalității elevilor. Fiindcă ies din tiparul orelor de curs, acestea transpun elevii în contexte relaționale
noi care pot contribui la întărirea relațiilor dintre ei precum și la coeziunea grupului școlar. O atmosferă
pozitivă se formează astfel între elevi conturându-se un climat școlar propice învățării.
Bibliografie:
1.Morariu, T., George Vâlsan, Un mare geograf român, Colecția S.R.S.C., Bucureşti, 1956
2.Cernea, M., Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de
învăţământ, în “ Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Bucureşti: Ed. Discipol.
3.Iancu, S. (2000). Psihologia şcolarului – de ce merg elevii încruntaţi la şcoală. Iaşi: Editura
Polirom.
Ifrim, N. Activitățile extrașcolare/extracurriculare – oportunitate de contextualizare a învățării
4.Nicola, I., Farcaş, D. (1993). Teoria educației și noțiuni de cercetare pedagogică.
Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică.
5.
308
Excursia şi importanţa ei
Prof. ptr. înv. primar Berindeu Daniela

Școala Gimnazială Liebling
Aceste activități trebuie să contribuie la completarea procesului de învățare, la dezvoltarea

înclinațiilor și aptitudinilor școlarilor, la organizarea rațională și plăcută a timpului liber. În cadrul
activităților extrașcolare, copiii își pot forma afecțiunea față de natură, față de om și realizările sale.
Aceștia sunt foarte receptivi la tot ce li se arată sau li se spune în legatură cu mediul, fiind dispuși să
acționeze în acest sens. În urma plimbărilor, a excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai multă
creativitate și sensibilitate, imaginea realității, în cadrul activităților din cadrul orelor de educație plastică
iar materialele pe care le culeg, sunt folosite în activitățile practice și în activitățile de creație. Vizitele la
muzee, expoziții, monumente și locuri istorice, case memoriale constituie un mijloc de a intui și prețui
valorile culturale, folclorice și istorice ale țării. Vizionarea unor filme, spectacole de teatru precum și a
emisiunilor TV specifice vârstei lor, poate constitui de asemenea o sursă de informații, dar în același timp
și un punct de plecare în organizarea unor acțiuni interesante. Activităţile extracurriculare organizate
împreună cu elevii mei sunt atât activități ce au conţinut cultural, artistic, spiritual, ştiinţific, tehnico-
aplicativ, sportiv cât și simple activităţi de joc sau de participare la viaţa şi activitatea comunităţii locale.
Din experiență putem spune că elevii îndrăgesc toate activitățiile extrașcolare pe care le desfășurăm.
Pentru copii "excursie" înseamnă distracție, voie bună, momente de neuitat, bucurie, locuri noi și
interesante, explorare, cunoaștere. Voi prezenta câteva locuri descoperite împreună cu elevii mei în cadrul
Săptămȃnii altfel, în excursia ce a avut ca scop descoperirea judeţului Arad.
Să decoperim județul Arad”- o zi de neuitat la fel ca toate zilele în care plecăm din școală să
descoperim lumea.
Prima oprire am făcut-o în comuna Zăbrani.
Gândul nostru era să vizităm doar Casa Memoriala "Adam Muller Guttenbrunn". Ajunși la Zăbrani,
însă, am descoperit că această mică localitate care a luat ființă în jurul unei fântâni care există încă în
parcul comunei (se numeste "Fântâna cu apă bună"), și de care localnicii sunt tare mândri, are mult mai
mult de oferit, așa că:
-am vizitat casa, care ne-a surprins plăcut.
Copiii au aflat că Adam Muller Guttenbrunn a fost un mare om de cultură și au dorit să se
fotografieze pe scaunele de lângă soba de teracotă și biroul scriitorului;
- am vizitat Primăria, toți cei de acolo au fost foarte amabili cu noi; -
am vizitat Centrul de informare turistică, ce chiar ne-a surprins plăcut prin sutele de fotografii de la
activitățile ce se desfășoară în satele aparținătoare și în comună (tradiții șvăbești, meciuri de fotbal,
evenimente culturale);
- am vizitat biserica catolica veche de două secole, care e impresionantă - are cea mai mare orgă din
regiune;
- am vizitat parcul amenajat pe fosta groapă de
gunoi a comunei - parc unde am mâncat, apoi nu ne-am
mai săturat să ne dăm în leagăne și pe tobogane.Înainte
de a pleca din parc am făcut poze de grup și copiii au
cules floricele pe care mi le-au oferit cu urmatorul
mesaj ”Din partea tuturor pentru tine, pentru că te iubim
mult!”
De acolo am mers la Lipova și am vizitat Muzeul

Orășenesc "Sever Bocu". Muzeul este valoros pentru că e adăpostit într-un castel din secolul al XIX-lea,
Castelul Misici, care a aparținut omului politic Sever Bocu (mort în închisorile comuniste și îngropat într-
o groapă comună - trupul nu i-a fost recuperat niciodată). Sever Bocu a avut o fiică și doi nepoți, nepoți
care acum se află în SUA și care au obligat statul român să înființeze acest muzeu, altfel au spus ca vor
revendica castelul.
309
Muzeul adapostește colecția de artă "Eleonora Costescu" și "Vasile Varga", dar si piese de artă
decorativă (argintărie, porțelan, sticlă, mobilier). Chiar și pianul marelui politician poate fi admirat.
Am vizitat acest muzeu cu un "WOW" la fiecare intrare în fiecare sală, iar copiii au fost încântați
de tot ce au văzut, inclusiv tapetul de mătase și podeaua din lemn de trandafir.
Ne-au plăcut extraordinar de mult sobele venețiene, mobilierul și am realizat că stilul rococo are
câte ceva pentru toți. După vizitarea muzeului, am poposit la Mănăstirea “Maria Radna”. La mănăstire nu
a fost aglomerat, așa că mănăstirea a fost toată a noastră. Am avut chiar și un ghid care le-a explicat
copiilor istoria construirii acesteia. (Vechea mănăstire a fost arsă de turci. O singură icoană - a Maicii
Domnului cu Isus în brațe - a supraviețuit incendiului. Oamenii au văzut asta ca pe un semn și au început
să se roage la ea, iar minunile nu au întârziat să apară – așa că această icoană, se află în centrul altarului,
la loc de cinste.) De asemenea, am aflat legenda urmei de potcoavă imprimată în stânca (ce se află în
biserică, lângă unul dintre cele 8 altare secundare): un turc a venit cu calul lui să ia icoana făcătoare de
minuni și să o distrugă. Ajuns în fața bisericii, un picior al calului a rămas înțepenit într-o stâncă, deci
turcul nu a mai putut înainta. De acolo și urma calului acestuia. Am făcut rugăciuni și ne-am bucurat de
acest așezământ atât de special, iar copiii au exclamat la fiecare pas: "Ce frumos e!" Până și drumul
până la Lipova și înapoi a fost ceva de vis – natura începea să renască, iarbă verde, soare și nori. A fost o
zi minunată în care am avut de toate: natură, cultură, religie și joacă.
În concluzie pot spune că activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi
relaxantă care să permită stimularea creativă a elevilor. Diversitatea activităţilor extraşcolare oferite creşte
interesul copiilor pentru şcoală şi pentru oferta educaţională.
310
Prof. Înv. Primar Bianchi Corina Elena

Şc. Gimnazială Arcani, Loc. Arcani, Jud. Gorj
mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci, să-i învăţăm să se adapteze.” (Maria
Montessori –”Descoperirea copilului”)
311
şi resurselor de care dispune clasa de elevi . În concluzie, cadrul didactic poate face multe pentru educarea
back pozitiv.
. Bibliografie :
312
ACTIVITĂȚI DE TIP OUTDOOR
Prof.pt.înv.preșc: BIBOLAR MARIA PAULA

GPN,,Peștișorul de Aur’’, Zlatna,Jud.Alba
Pentru o dezvoltare armonioasă a prșcolarului, este foarte important să înțelegem necesitatea
desfăsurării a cât mai multor activități în aer liber. Omul s-a dezvoltat și a supraviețuit de-a lungul istoriei,
fiind vânător, apoi culegător , locuind în peșteri, mereu în jurul focului. În acest fel, el a dezvoltat și
transmis anumite instincte care i-au permis o mai bună adaptare la necesitățile mediului înconjurător.
Așa că, din instinct, copilul va dori să își petreacă o mare parte din timpul său în mijlocul naturii. În
continuare voi prezenta avantajele dezvoltării copilului preșcolar, care intră în contact și desfășoară
activități în natură. Copilul își dezvoltă în primul rând capacitatea de a simți, senzațiile, de la nivel
olfactiv, auditiv, tactil, gustativ .Privirea cu atenție a lucrurilor din jur îi va dezvolta spiritul de observație
și va ajuta la formarea reprezentărilor. Gândirea obiectivă și concretă la început, va permite realizarea
asocierilor, abstractizărilor și generalizărilor cu mai multă ușurință. Limbajul va fi mult îmbogățit datorită
stimulilor permanenți cu care copilul intră în contact. Afectivitatea va fi mult îmbunătățită datorită
experiențelor care generează stări afective plăcute, de voioșie, de bucurie, de fericire, chiar. Este cunoscut
faptul că doar o simplă plimbare în natură, schimbă mult în bine, dispoziția oamenilor.
Natura este prilejul perfect pentru a ne dezvolta și întări voința, dar și pentru a deveni persoane
sociabile, în momentul în care desfășurăm jocuri împreună cu alți copii. Jocurile desfășurate outdoor, pot
fi de mai multe feluri. În primul rând este jocul liber, care îi va permite copilului să alerge, să strige, să își
imagineze tot felul de situații, roluri , în care să își dezvolte motricitatea, în special cea grosieră,
capacitatea de a se coordona, capacitatea de a avea încredere în forțele proprii și de a lua cele mai bune
decizii la momentul oportun. Există apoi jocuri de mișcare cu reguli, care îl ajută pe copil să își dezvolte
capacitatea de a-și coordona mișcările, de a lucra în echipă, de a stabili și îndeplini sarcinile trasate și de
a-și dezvolta atenția. Jocurile de mișcare cu reguli sunt printre preferatele copiilor. Mediul exterior
reprezintă o modalitate optimă de a dezvolta sănătatea copilului, de a-i întări sistemul imunitar și de a
considera fenomenele meteo, ca pe ceva firesc și natural. Copilul descoperă frumusețile naturii,
complexitatea ei, extraordinara ei frumusețe și diversitate. De mic, îl putem ajuta pe copil să respecte
natura, să o îngrijească, să participe la păstrarea ei curată și sănătoasă. În acest fel, el își dezvoltă simțul
ecologic, dar și cel civic. Lumea exterioară cu toate viețuitoarele se va dezvălui copilului și el va putea
avea o copilărie fericită, armonioasă, plină de experiențe plăcute, dacă noi adulții îl vom ajuta să o
descopere.
313
Atelierul ”Adolescenții și tradițiile ”

Școala Gimnazială Nr. 7, Buzău
Prof. Bicoiu Mariana
În cadrul catedrei de Educație Tehnologică și aplicații practice, am conceput un proiect ce se

intitulează, Atelierul ”Adolescenții și tradițiile! dedicat elevilor iubitori de cusătură pe etamină.
Activitățile extrașcolare derulate îi antrenează pe elevi să își dezvolte abilități de îndemânare practică, le
dezvoltă interesul pentru tradiție, curiozitatea, imaginația și dorința pentru a realiza cu propriile mâini,
lucrări cusute.
TITLUL PROIECTULUI : Atelierul ”Adolescenții și tradițiile ”

DESCRIEREA PROIECTULUI:
Prin derularea acestui proiect, ca profesor de educație tehnologică, încerc să readuc în atenția
adoleșcenților moderni, tradițiile uitate, lucrul facut de mână cu migală și dăruire așa cum făceau bunicii
și străbunicii noștri. Cusutul pe etamină, în punct de cruce sau alte îndeletniciri, sunt câteva din obiectele
care vor fi realizate în cadrul proiectului.
SCOPUL PROIECTULUI:
 Reînvierea tradițiilor uitate;
 Implicarea părinților în activitățile desfășurate.
OBIECTIVE:
 Implicarea directă a unor elevi în tainele cusutului pe etamină.
 Prezentarea unor tradiții uitate și îmbinarea acestora cu modernitatea.
 Participarea la concursuri cu tematică specifică.
PUNCTE TARI:
 Elevii vor învăța lucruri noi pe care nu le cunoșteau, cusutul pe etamină.
 Părinții vor învăța mai multe despre etapele dezvoltării copilului;
 Părinții vor împărtăși experiențele actuale și trecute cu proprii săi copii;
 Se va promova imaginea pozitivă a școlii.
PUNCTE SLABE:
 Este posibil ca unii părinți să nu trateze cu interes acest proiect;
314
METODE/TEHNICI DE LUCRU:
 Cusătură pe etamină, lucrul în echipă, expoziție foto și cu lucrări ale copiilor/părinților,
revista proiectului.
ETAPELE PROIECTULUI:
1. Stabilirea grupei de elevi;
2. Desfășurarea activităților conform calendarului stabilit pentru proiect.
3. Prezentarea lucrărilor;
REZULTATE ASTEPTATE:
 Implicarea elevilor în acest proiect;
 Implicarea părinților în activitatea elevilor;
MEDIATIZARE: Avizierul școlii, pe rețelele de socializare.
CALENDARUL ACTIVITĂȚILOR
NR DATA TEMA
.
CR
T.
1. Octombri Toamna
e
2. Noiembri Crăciun
e
3. Decembri Iarna
e
4. Ianuarie Dragobete
5. Februarie Mărțișor
6. Martie Sfintele
Paște
7. Aprilie Litere
8. Mai Ziua
mediului
9. Iunie Vacanță
315
LOCUL ȘI ROLUL ACTIVITĂÂILOR EXTRAȘCOLARE
ÎN EDUCAREA COPIILOR
PROF. BILANIN CLAUDIA,

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,ANGHEL SALIGNY,, BANLOC, JUD. TIMIȘ
Modelarea, formarea şi educaţia omului cere timp şi dăruire. Timpul istoric pe care îl trăim cere
oameni în a căror formaţie caracterul şi inteligenţa se completează pentru propria evoluţie a individului.
pregătirea copilului pentru viaţă. Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini
Oricât ar fi de importantă educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ, ea nu
numeroşi alţi factori acţionează pozitiv.
Vizitele la muzee, mănăstiri, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale –

întregesc şi desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în cadrul lecţiilor. Vizionarea emisiunilor muzicale, de
teatru de copii, distractive sau sportive, stimulează şi orientează copiii spre unele domenii de activitate:
muzica, sport, poezie, pictura. Excursiile si taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor
cultură. Prin excursii, copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au
creat opere de artă. Spectacolele constituie o formă de activitate extracurriculară în şcoală, prin care
copilul face cunoştinţă cu lumea minunată a artei. Deşi această formă de activitate îl pune pe copil în
majoritatea cazurilor în rolul de spectator, valoarea ei deosebită rezidă în faptul că ea constituie o sursă
inepuizabilă de impresii puternice, precum şi în faptul că apelează, permanent, la afectivitatea copilului
sau nu, asupra dezvoltării elevilor.
316
Astfel de activităţi sunt de o reală importanţă într-o lume dominată de mass-media şi mă refer la
televizor , calculator si internet, care nu fac altceva decât să contribuie la transformarea copiilor noştri în
nişte persoane incapabile de a se controla comportamental , emoţional şi mai presus de toate slab
dezvoltaţi intelectual. Se ştie că, începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de
cunoştinţe punându-i în contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Activităţile de acest gen au
o deosebită influenţă formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii, tabere.
Serbările şi festivităţile marchează evenimentele importante din viaţa şcolarului. Din punct de
Bibliografie:
 Crăciunescu, Nedelea, „Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului
 Ionescu, M., Chiş, V., „Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire
şi autoinstruire”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001
 http://scoalaargeseana.ro/didactica-magna/504-locul-si-rolul-activitatilor-extracurriculare-in-
educatia-copiilor
317
NE JUCĂM, MATEMATICĂ ÎNVĂȚĂM !
Prof. înv. primar si preșcolar :

Bîncă Liliana Emilia - Scoala Gimnaziala Cosereni
Tudorache Marilena- Scoala Gimnaziala Cosereni
Mihai Nicoleta- Scoala Gimnaziala Alexandru Odobescu Urziceni
Proiect propus pentru concursul de proiecte educaționale din cadrul proiectului

Școala Pentru Toți - Educație Pentru Fiecare !
Motivația / semnificația titlului ales
În ultimii ani, rezultatele elevilor la învățătură au scăzut . De aceea ne-am propus să pregătim copiii
prin activitățile extrașcolare, nonformale, în care să dezvoltăm dragostea pentru învățătură, să aprofundăm
și să întărim cunoștințele dobândite în timpul orelor de curs, convingându-i astfel pe elevi să învețe de
plăcere , nu din obligație.
Scurtă descriere a elevilor ( participanți la grupul țintă ) care sunt beneficiarii proiectului
Integrarea în activități remediale a 56 de elevi din clasele a II-a și a IV-a, pentru îmbunătățirea
situației la învățătură și disciplină, în anul școlar 2019-2020.
Impactul asupra comunității este unul pozitiv, deoarece beneficiarii sunt elevii școlii noastre,
locuitori ai comunei Coșereni.
Parteneri :
Biblioteca Comunală Coșereni
Primăria Coșereni
Scopul proiectului
Scopul proiectului este de creștere a randamentului școlar cu 80 %, a elevilor din grupul țintă.
Obiective generale și specifice ale proiectului
O1. Stimularea interesului pentru disciplina matematică și explorarea mediului a 56 de elevi din
clasele a II-a și a IV-a;
O2. Formarea unor deprinderi de calcul matematic în concentrul 0-1000
O3. Scăderea numărului de absențe ca urmare a îmbunătățirii rezultatelor la învățătură și disciplină.
Justificarea utilității proiectului
Sistemul actual de învățământ își propune să asigure un nivel mediu de cunoștințe, astfel încât
copiii cu randament scăzut la învățătură se pierd.
Noi ne propunem să desfășurăm activități de pregătire pentru cei care au nevoie de recuperare
pentru a-i ajunge pe ceilalți din urmă oferind feedback-ul creșterii performanței școlare.
318
Competențe generale și specifice din programa MEM, pusă la dispoziție de MEM
Pentru operații matematice concentrul 0-1000

1 Scrierea, citirea și formarea numerelor
2. Compararea numerelor
3. Ordonarea numerelor, folosind poziționarea pe axa numerelor, estimări, aproximări
4. Efectuarea de adunări și scăderi, mental și în scris, recurgând la numărare și/sau grupare ori de
câte ori este necesar
5. Efectuarea de înmulțiri/impărițri
6. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigații
7. Manifestarea grijii pentru comportarea corectă în relație cu mediul natural
Rezultate măsurabile așteptate:
-56 elevi au interes crescut pentru învățătură

-80 % dintre elevii grupului țintă înregistrează rezultate bune la învățătură și disciplină
-numărul de absențe mai scăzut în procent semnificativ ca urmare a îmbunătățirii rezultatelor
școlare
-implicarea mai activă cu 30% a părinților în educația copiilor
Activități-denumire și scurtă descriere:
Activități de matematică și explorarea mediului
-Lansarea proiectului
Anunțarea elevilor și a cadrelor didactice de lansarea proiectului, activitățile propuse și programul
acestora.
În sală de SDS pe un panou se afișează graficul lunar, postările elevilor, lucrări, impresii.
-Exerciții de numărare cu pași dați, de ordonare și comparareîn concentrul 0-1000
-Exerciții-joc de folosire a terminologiei specifice , disciplinei matematică
-Exerciții-joc de adunare și scădere în concentrul 0-1000, folosind material ajutător
-Exerciții-joc de alcătuire a unor probleme cu una sau două operații, cu schema dată
-Exerciții-joc de recunoastere a unor figuri geometrice din natură și alcătuirea lor din diferite
materiale. Vizualizare PPT
-Realizarea unor schimburi prin utilizarea banilor în probleme-joc simple. Jocuri de ro
Graficul de implementare: durata proiectului va fi de minimum 6 luni

Diagrama GANTT:
Nr. Denumireaactivităţii Perioadadesfăşurării (luna)

crt.
1. Lansareaproiectului
2. Exerciții de numărare cu pașidați,

de ordonareșicomparareîn
concentrul
0-1000. Vizualizare PPT.
319
3. Exerciții-joc de folosire a
terminologieispecifiecedisciplineimate
matică
4. Exerciții-joc de
adunareșiscădereînconcentrul 0-1000,
folosind material ajutător.
5. Exerciții-joc dealcătuire a
unorprobleme cu unasaudouăoperații
cu schema dată.
6. Exerciții-joc de recunoaștere a
unorformegeometrice din natură .
Alcătuireaunorfigurigeometricedi
feritesaudecupareaacestora din diferite
material folosite la AVAP.
Vizualizare PPT.
7. Realizareaunorschimburiprinutili
zareabanilorînprobleme-joc simple de
tip venituri-cheltuieli, cu numere din
concentrul 10-1000.
Jocuri de rol.
Bugetul proiectului / sursa de finanțare

Nu e necesar.
Prezentați intervenția partenerului/ lor

Biblioteca Comunală și Primăria Coșereni va pune la dispoziția elevilor materialele necesare bunei
desfășurări a activităților propuse: culegeri de probleme pentru clasele II-IV, topuri xerox, imprimantă,
cartuș.
Indicatori de proiect
Indicatori de randament
Persoanele selectate pentru program: 56 de elevi , membri ai grupului țintă al proiectului
Școala pentru toți- educație pentru fiecare; POCU/74/18/105197; Cod SMIS-2014+105197
Număr de zile alocate fiecărui participant la proiect:9 zile
Diplome de absolvire la sfârșitul proiectului: 56
Indicatori de rezultat
Gradul de utilizare în continuare a abilităților noi dobândite-80 %
Număr de participanți la proiect certificați- 56
Factori de risc / măsuri de prevenire / atenuare a riscurilor
Riscurile identificate pot fi legate de posibilitatea ca unii elevi să absenteze de la activitatea: Ne

jucăm, matematică învățăm .Pentru a nu se întâmpla aceasta, activitățile vor fi atractive, se vor desfășura
sub forma unor jocuri didactice, susținute de un fond muzical în surdină. Unele activități se pot desfășura
în natură . Elevii vor avea libertatea de a alege fondul muzical și jocurile mai atractive, după gust și
interes, ziua sau ora potrivită pentru desfășurarea acestei activități de matematică și explorarea mediului.
320
Prof. Bîrleanu Daniela

Scoala Gimnazială Gaștești, Pașcani
trebuie pregătiți să înțeleagă și să accepte provocările într-un mod practic, creativ, inovator. Educația unui
copil nu se realizează doar într-un cadru formal (grădinițe, școli), ci și prin activități extrașcolare și
extracurriculare. Activităţile extraşcolare vin în completarea procesului de învăţământ şi contribuie la
descoperirea şi dezvoltarea aptitudinilor elevilor în diverse domenii artistice. În acest scop se folosesc şi
alte forme de activitate, cum ar fi: excursii, drumeţii, vizite, spectacole cultural-artistice, tabere şcolare,
vizionări de filme, competiţii sportive, cercuri de creaţie, cercuri pe discipline, concursuri, care, prin
specificul lor, contribuie la adâncirea cunoaşterii, la descoperirea, dezvoltarea şi valorificarea intereselor
şi pasiunilor, stimulează creativitatea, oferă cadrul afirmării şi recunoaşterii performanţelor. În plan
moral, aceste activităţi contribuie la formarea şi dezvoltarea atitudinilor de respect pentru cunoaştere,
pentru cultură, pentru creatorii ei, la exersarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter, imprimă copilului
Activităţile extraşcolare se deosebesc de activităţile şcolare, din punct de vedere al conţinutului,
duratei, metodelor folosite şi formelor de organizare a activităţii. Conţinutul activităţilor extraşcolare nu
este stabilit printr-un curriculum obligatoriu; elevii au libertatea deplină de a alege conţinuturile care sunt
în perfectă concordanţă cu interesele şi dorinţele elevilor. Astfel, acestea devin o formă complementară de
activitate – parte componentă a educaţiei – care stimulează valori, aptitudini şi dezvoltă vocaţia, talentul,
încurajând competiţia, asumarea de responsabilităţi, comunicarea, abordările bazate pe iniţiativă,
imaginaţie și opţiune. Organizarea şi desfăşurarea activităţilor extraşcolare respectă anumite condiţii: sunt
subordonate procesului de învăţământ care se desfăşoară în clasă; se evită supraîncărcarea elevilor; se
desfăşoară în colectiv, fiind create şi organizate pe principiul liberului consimţământ; la antrenarea
elevilor trebuie să se ţină seama de particularităţile de vârstă şi interesele elevilor, precum şi de
posibilităţile de realizare pe care le au, fără să fie reţinuţi de la ore sau pregătirea lecţiilor. Întreaga
activitate în afara clasei are conţinut variat, determinat de interesele cognitive ale elevilor şi de dorinţele
lor. Metodele și tehnicile moderne, activ-participative, capabile să mobilizeze energiile elevilor, să le
capteze atenția, care-i îndeamnă să-și pună în joc imaginația, înțelegerea, memoria, abilitățile artistice
sunt extrem de potrivite în educarea copilului pentru problemele ridicate de societatea contemporană.
Aceste metode sunt utile, pentru că dezvoltă competențele cognitive; sprijină și extind viața socială
a elevului; dezvoltă gândirea creatoare individuală și de grup; facilitează comunicarea conținutului prin
proiectarea în lucrările plastice a propriilor trăiri și sentimente; conduc la apariția unor raporturi noi de
cunoaștere și autocunoaștere; ajută la educarea inteligenței emoționale a copilului și elevului, a empatiei
ca fenomen psihic de retrăire a stărilor, gândurilor și acțiunilor celuilalt. Prin urmare, elevii trebuie ajutați
să participe la activitățile educative, să se implice afectiv, cu plăcere și bucurie spontană în ceea ce fac.
Bibliografie
1981.
România de Mâine, 2005. 5. Nicola, I., Tratat de pedagogie școlară, București, Aramis, 2000.
321
Rolul activităților extrașcolare în educarea copiilor
Prof. înv. primar Bisorca Floare

Liceul Teoretic German Friedrich Schiller
Activitățile extrașcolare au un rol important în educarea copiilor. Ele desfășurându-se într-un cadru
organizat, în afara instituției de învățământ abordând tematici și domenii diverse. La aceste activitați
participă elevii clasei sau a mai multor clase dintr-o instituție de învățământ sau din mai multe instituții.
Activitățile extrașcolare sunt foarte importante pentru dezvoltarea armonioasă a copilului. În cadrul
acestor activități, renunțându-se la mediul rigid din interiorul sălii de curs, elevii își dezvoltă aptitudini și
competente ca lucrul în echipă, colaborarea și comunicarea în rândul copiilor, spiritul de inițiativă,
toleranța față de ideile celorlalți, atribute necesare oricărui om pentru reușita în viață. Prin participarea la
aceste activități copilul își descoperă aptitudini și capacități care mai târziu îl ajută să-și aleagă o carieră pe
care s-o urmeze în viață. Pe lângă toate acestea, activitățile extrașcolare acționează și asupra stimei de sine.
muzică clasică, activități artistice, cluburi tematice, activități sportive, legate de protecția mediului și
multe altele.
competențelor, contribuie la educarea morală, estetică a elevilor, disciplinându-le acțiunile și extinzându-
le orizontul cultural-artistic. Activitățile extrașcolare reprezintă un mijloc de formare a deprinderilor și
aptitudinilor.
Aceste activități necesită un capital social și uman, ele sunt un mediu formator îndrăgit de către
elevi. Prin participarea la astfel de activități se nasc multe prietenii dar și înțelegerea multor noțiuni
însușite în cadrul procesului instructiv-educativ.
322
PROIECT EDUCATIV „Din respect pentru natură!”
Prof. Alina Bistriceanu

Liceul Economic ,,Alexandru Ioan Cuza” Piatra Neamț
ARGUMENT
....PĂDUREA este un adevărat templu în care intri cu sfială dar te cucerește repede îndemnându-te
parcă să-i descoperi misterele. Sursă de inspirație pentru poeți (Fiind băiet păduri cutreiaram, Codrule,
codruțule!), inepuizabil izvor de O2 (plămânul verde al planetei), casă pentru mii de vietăti, această oază
de recreere merită o atenție deosebită din partea noastră. Pădurea a fost și este strâns legată de ființă
poporului român. Pădurea este glasul pămantului, garanția vieții.
Educația pentru mediu are scopul de a îmbunătăți calitatea vieții prin cunoștințele dar mai ales prin
motivațiile pe care le oferă pentru a acordă mediului atenția și îngrijirea necesară.
SCOP
Proiectul urmarește implicarea elevilor, profesorilor și a comunității locale în acțiuni ecologice,
dezvoltarea conștiinței și a conduitei ecologice la elevi bazată pe respectul față de natură și protecția
mediului, transformarea comportamentelor cotidiene ale elevilor în stiluri de viață ecologice, economice,
sănătoase și durabile prin intretinerea unui ambient curat, responsabilizarea pentru prevenirea poluarii și
gestionarea resurselor fără a periclita echilibrul mediului și sănătatea comunității.
OBIECTIVE:
Obiectivele generale ale proiectului:
Formarea comportamentului ecologic adecvat prin derularea de acțiuni concrete de protecția
mediului înconjurător.
Obiective specifice pentru elevi :
• Să-și dezvolte o conștiință ecologică teoretică necesară transpunerii ei în practici
ecologice;
• Să participe și să coopereze activ alături de părinți în acțiuni practice de îngrijire și
protejare a mediului;
• Să-și formeze deprinderi de plantare și ocrotire a unui puiet și a spațiilor verzi din
curtea școlii și vecinătatea acesteia;
• Să utilizeze internetul și mass-media pentru a obține informații despre mediu;
• Să conștientizeze realitatea înconjurătoare că pe un mediu necesar vieții, odihnei,
studiului;
• Să identifice impactul activității omului asupra mediului înconjurător, analizând situații
concrete din natură;
• Să participe activ la acțiuni ce promovează sănătatea mediului, desfășurarea unor
activități practice de ecologizare a mediului local;
GRUPUL ŢINTĂ:
- elevii din ciclul gimnazial și liceal;
- cadre didactice din cadrul Liceului Economic ,,Al Ioan Cuza” P. Neamț;
- comunitatea locală;
PARTENERI: ISJ Neamț, Directia Silvica Neamț, Agenția de Protecția Mediului Neamț, Primaria
Municipiului Piatra Neamț
PROFESORI COORDONATORI
- Prof. Iosub Claudia Luise
- Prof Bistriceanu Alina
Prof.Toma Constantin
323
PERIOADA DE DESFĂȘURARE A PROIECTULUI: 1 martie – 13 iunie 2020
DESCRIEREA PE SCURT A ACTIVITĂȚILOR:
Formarea și organizarea echipei. Întocmirea documentelor, Stabilirea responsabilităților
Stabilirea calendarului propriu de activități.
Zece pași pentru un mediu mai curat
- elevii claselor a IX- a IP 3 vor lucra pe grupe și vor stabili reguli de protejare a naturii prin
realizarea unor postere. După afișarea posterelor, se fac comentarii și în final se stabilesc 10 reguli pe care
le considera cele mai importante de respectat cu privire la protecția mediului și a pădurilor în mod special.
Dezbaterea pe marginea temei propuse este coordonată de un cadru didactic și un reprezentat al Agenției
de Protecția Mediului.
- activități de ecologizare în cadrul unui areal stabilite împreună cu reprezentantul Primăriei
Municipiului Piatra Neamț, în perimetrul orașului.
Plantare de puieţi, unde elevii vor participa la acțiunea de plantare de puieți, în arealul stabilit
împreună cu Directia Silvică Neamț, în urma unei pregătiri suplimentare și după citirea normelor de
securitate în muncă. Vizitarea unei pepiniere, în arealul municipiului Piatra Neamț, de unde se vor lua
puieți pentru plantat.
Excursie de observare, documentare şi cercetare biologică privind protecția pădurilor si rolul
sanogen al padurilor și parcurilor, despre animalele proclamate monumente ale naturii în Parcul Național
Vânători Neamț. Elevii vor fi însoțiți de profesor coordonator al activității, dar și de profesorul de
biologie.
Dezbatere cu tema ,, Din dragoste pentru planetă”. Dezbaterea se va realiza în sala de festivități a
Liceului Economic „Al. Ioan Cuzaˮ, unde eseurile realizate pe tema „Pădurea fermecatăˮ de elevi sub
directa îndrumarea unui profesor coordonator vor fi apreciate de un juriu format din: un profesor de limba
și literatura română, un reprezentat al Inspectoratului Școlar Județean Neamț, un elev de clasa a XII-a și
profesorul coordonator.
Concurs de fotografie „Pro-naturaˮ. Fotografiile vor avea ca temă peisaje, naturale și antropice
sau care să surprindă realitatea actuală din județul Neamț. Concursul va fi coordonat de un cadru didactic
și de un fotograf profesionist.
Panou în cadru şcolii despre protecţia mediului înconjurător în care vor fi expuse lucrările
elevilor realizate pe parcursul proiectului, care va fi amplasat în holul central din cadrul Liceului
Economic „Al. Ioan Cuzaˮ.
Diseminarea proiectului și premierea elevilor participanți .diseminarea proiectului prin
promovarea pe site-ul școlii https://lteant.wordpress.com, promovarea în presa locală și la posturile de
televiziune locale, realizarea unui afiș reprezentativ.
324
ROLUL ECTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN EDUCAȚIA COPIILOR
EXEMPLE DE BUNE PRACTICI
Prof. inv. Preșc. BIȚĂ PETRUȚA ANCUȚA,

G.P.P. PRICHINDEII, GIURGIU
Odată cu înscrierea la grădiniţă, copilul îşi îmbogăţeşte considerabil sfera relaţiilor, intrând în
contact cu o lume necunoscută, oarecum străină şi stranie pentru el. Astfel, învăţământul are misiunea
de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic şi socio-afectiv pentru o cât mai uşoară integrare
socială. Atitudinea adultului trebuie să îl sprijine şi să îl încurajeze în acest demers, să îi consolideze
încrederea în sine, să îl valorizeze permanent, controlând comportamentele nedorite cu multă atenţie
pentru copil. Educaţia extracurriculară , cea realizată dincolo de procesul de învăţământ , îşi are rolul şi
locul bine stabilit în formarea personalităţii copiilor. Activităţile extracurriculare organizate împreună cu
copiii pot avea un conţinut cultural, artistic, spiritual, ştiinţific, tehnico-aplicativ, sportiv sau simple
activităţi de joc sau de participare la viaţa şi activitatea comunităţii locale.
În grădinița noastră au fost planificate și desfășurate activități extracurriculare din toate domeniile
amintite mai sus. Voi prezenta mai jos activitățile din Scoala Altfel care au avut un impact mai mare
asupra copiilor, dar și asupra relației lor cu colegii și adulții din jur.
Excursia contribuie la îmbogățirea cunoștinșelor copiilor despre frumusețile țării, ajută la
dezvoltarea intelectuală și fizică a copilului, îl reconfortează, îi oferă experiențe sociale importante.
În săptămâna dedicată activităților altfel, am organizat o excursie la Ferma Animalelor. Am
observat aici o apropiere a copiilor mai timizi de ceilalți colegi. Totodată, părinții care au fost alături de
noi au empatizat cu nevoile copiilor lor(și nu numai), jucându-se, apropiindu-se, petrecând împreună
momente prețioase. Mulsul vacii, hrănirea animalelor, mângâierea lor, au contribuit la satisfacerea
curiozității, a nevoii de cunoaștere și adaptare în situații noi, nemaiîntâlnite de unii copii. Trambulina,
tiroliana, leagănele i-au stimulat pe copii să se joace, să se recreeze împreună, legând astfel prietenii de
lungă durată. Am fost surprinsă de răbdarea cu care și—au așteptat rândul la tiroliană, răbdare care știm
că e greu de educat, dar nu imposibil.
Activităţile artistico-plastice ocupă un loc primordial alături de limbaj, de cântec, de dans, serbări în
modalitățile de exprimare ale copilului. Activităţile artistico-plastice devin astfel funcţie de comunicare şi
mijloc de reprezentare a realităţii înconjurătoare. Copilul ştie să emoţioneze şi să sugereze în acelaşi timp,
iar lucrările sale sunt departe de acel efort către frumuseţe, către perfecţiune, caracteristic adultului.
325
O altă activitate iubită de copii, a fost participarea la un ”Atelier de pictură pe ceramică”. Ei au
pictat un set format din castronel, ceașcă și farfurie, folosind culori de calitate. Au fost motivați de faptul
că vor lua acasă obiectele pictate de ei, după ce se vor usca în cuptor. În cadrul acestei activități copiii și-
au exprimat capacitățile creatoare, sentimentele, sensiblitatea și iubirea pentru natură, artă, frumos. Unii
dintre ei și-au descoperit talentul ascuns, iar alții au demonstrat solidaritate față de colegi, ajutându-I și
încurajându-I să picteze cât mai frumos vasele ceramice. Această activitate desfășurată în Atelier, pe
scaune tapițate, înconjurați de obiecte lucrate manual, de o multitudine de culori acrilice i-a provocat pe
copii să se adapteze unei situații noi, reale și a scos în evidență talentul unor copii retrași, i-a ajutat sa-și
dezvolte încrederea în forțele proprii. Am observat o legătură deosebită între unii părinți și copiii lor,
bucuria copiilor de a face ceea ce le place alături de părinți dar și de prietenii lor.
Aceste tipuri de activități îi antrenează pe copii în activitatea de învăţare, îi apropie de grădiniţă, îi
determină să o îndrăgească. Putem spune că activitatea extracurriculară e o componentă educaţională
valoroasă şi eficientă.
• Bibliografie :
-Preda Viorica-,,Metodica activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii”, Editura ,Gheorghe
Cârţu Alexandru, Craiova 2009.
-Lazăr V., Cărăşel A., ”Psihopedagogia activităţilor extracurriculare”, Ed. Arves, Craiova, 2007.
326
„Campionatul de Memorat” – un exemplu de activitate extrașcolară
Bibl. Lucreția Bîrz; prof. Dumitru Moldovan

Colegiul Național „Horea, Cloșca și Crișan” Alba Iulia
Strategiile de memorare sunt elemente utile în „arsenalul” unui profesor sau a unui părinte. De
multe ori, elevii consideră că rezultatele superioare ale unora sunt datorate unei cantități suplimentare de
efort. În realitate, aceste performanțe sunt rezultatul unei dezvoltări școlare bazate pe capacitatea de a
reține, capacitate dezvoltată prin strategii de memorare. Astfel că ideea organizării unui campionat
dedicat memoriei s-a impus cu necesitate în activitatea interdisciplinară realizată în cadrul orelor de
psihologie la Centrul de Documentare și Informare. Scopul nostru a fost să identificăm dacă există o
corespondență reală între rezultatele elevilor performanți și capacitatea de memorare.
Deoarece memoria stă la baza tuturor proceselor psihice există prejudecata că ea nu implică
organizare logică ci doar repetiție. Concursul i-a obligat pe elevi să găsească modalități de retenție astfel
încât să le crească performanța.
Concluzia firească ar fi următoarea: este important ca elevii să învețe în școală cum să memoreze.
Dar ce este memoria?

Conform „Marelui dicționare de psihologie”, memoria este definită ca fiind capacitatea unui sistem
de procesare natural sau artificial de a encoda informația extrasă din experiența lui cu mediul, de a o stoca
într-un format adecvat și apoi de a o recupera și utiliza în acțiunile sau operațiunile pe care le efectuează.2
Memoria mai este definită și drept capacitatea și procesul psihic de reflectare a experienței
anterioare prin fixarea (întipărirea și păstrarea), recunoașterea și reproducerea imaginilor senzoriale,
ideilor, stărilor afective.3
Platon compara memoria cu o tăbliță de ceară: senzațiile, prin acțiunile lor, lasă urme pe această
materie maleabilă, persistența lor putând fi asimilată amintirii, ștergerea lor progresivă, uitării.
Memoria este ca o coloană vertebrală a personalității fiind implicată în conturarea identității. Ea
poate fi spontană și neintenționată, verbală, acțională, afectivă, dar și voluntară, intenționată. Toate
felurile de memorie sunt implicate în procesul retenției și învățării. La om, întâlnim memorie spontană,
verbală, acțională, afectivă, fiziologică, voluntară, involuntară, mecanică, de lungă sau de scurtă durată,
etc. Rolul ei este de a ne ajuta să ne adaptăm și să învățăm anumite mișcări, activități sau să ne formăm
deprinderi. Opusul memoriei este uitarea. Preocupările pentru memorie și diferitele forme de antrenare a
memoriei au existat încă din Grecia Antică, dar transformarea acestora într-o competiție sportivă a apărut
abia la sfârșitul secolului al XX-lea. Există astăzi, așa-numitele olimpiade ale minții, competiții unde
participanții se întrec în capacitatea de a procesa informații într-un timp scurt, în capacitatea de a memora
și reține diverse tipuri de materiale, în viteza cu care citesc fragmente mari de text, în capacitatea de a
memora pachete întregi de cărți de joc, ori în reținerea în ordine a unui lung șir de numere aleatoare.
Ce putem face ca să ne îmbunătățim memoria?

Pentru observatorul de rând, performanțele de memorare atinse de unele persoane sunt incredibile,
însă participanții la astfel de competiții susțin că totul ține de folosirea unor tehnici adecvate și de
antrenarea minții.
Am ales să prezentăm în continuare o tehnică prin care orice om de rând își poate îmbunătăți
memoria. Este vorba despre metoda călătoriei.
Această metodă a fost folosită încă din Antichitate, și este metoda care l-a ajutat pe Dominic
O'Brien, supranumit bărbatul cu cea mai bună memorie din lume, să câștige de 8 ori Campionatul
Mondial de Memorie. Metoda călătoriei constă în folosirea unei rute sau a unui drum pe care îl cunoști
foarte bine, pe care îl faci aproape zilnic, de exemplu drumul către serviciu sau spre casă. Pe măsură ce
vizualizezi drumul, poți să îți fixezi diferite imagini pe traseul imaginar.
2
Marele dicționar al psihologiei. București: Ed. Trei, 2006, pag. 739.
3
Șchiopu, Ursula (coord.). Dicționar enciclopedic de psihologie. București: Ed. Babel, 1997, pag. 439.
327
Astfel, dacă trebuie să cumperi diverse obiecte, le poți asocia cu obiectele familiare de pe traseu:
ciocolată pe banca din parc, o sticlă de suc lângă copacul preferat, etc. Metoda călătoriei asigură
cronologia informației, în rest ține de folosirea imaginației și de concentrare.
Campionatul de Memorat la Colegiul HCC

Putem spune că la noi în școală a devenit deja o tradiție derularea unui campionat dedicat memoriei,
destinat elevilor claselor a X-a.
Obiectivele vizate de acest concurs sunt: dezvoltarea spiritului de competiție; formarea abilităţilor
de memorare prin asociere, disociere, conexiune de termeni și înregistrare detaliată a informaţiei și
consolidarea unor strategii sau metode de memorare.
Concursul se desfășoară în 2 faze: o fază la nivelul clasei și o fază la nivel de școală.
La faza pe clasă, se desfășoară două runde. La prima rundă, elevii au de audiat un set de 30 de
cuvinte alese aleator, la final, având la dispozițe 3 minute pentru a reda cât mai multe cuvinte audiate.
Fiecare cuvânt redat corect este notat cu 1 punct.
Runda doi constă în vizionarea a 30 de imagini foarte variate ca și conținut și locație. La final, elevii
au la dispozițe 5 minute ca să prezinte fiecare imagine vizualizată în două-trei cuvinte. Fiecare imagine
redată corect este notată cu 1 punct.
Clasamentul final se stabilește prin însumarea punctajelor de la cele 2 runde. Trec la faza pe școală
primii trei elevi clasați din fiecare clasă.
La faza pe școală, elevii sunt supuși la 3 runde, nivelul de dificultate fiind superior fazei pe clasă.
Toți elevii participanți la faza pe școală sunt recompensați cu diplome.
Concluzii
În urma discuțiilor avute cu elevii am concluzionat că prin memorie realizăm un tip de relaționare
cu totul specială, adică înțelegem agenda impusă din afara elevului, agendă în fața căreia, elevul își
construiește „Cetatea Eului” din prejudecăți, experiențe negative și de asemenea, agenda proprie, în care
reține informațiile din materiile preferate. Ca tip de relație cu sinele, memoria ne ajută să obținem
rezultate în condițiile în care utilizăm metode creative de memorare.
Bibliografie:
 Marele dicționar al psihologiei. București: Ed. Trei, 2006.
 Sporturi mai puțin cunoscute: sportul memoriei https://www.agerpres.ro/flux-
documentare/2014/10/22/sporturi-mai-putin-cunoscute-sportul-memoriei-13-52-42
 Șchiopu, Ursula (coord.). Dicționar enciclopedic de psihologie. București: Ed. Babel, 1997.
328
ROLUL EXCURSIEI DIDACTICE CA ACTIVITATE
EXTRACURRICULARĂ ÎN PREDAREA ISTORIEI
Prof. Boba Cristina Stela

Şcoala Gimnazială „Nicolae Bălcescu” Arad
Activitățile extrașcolare se referă la activitățile realizate în afara mediului școlar, în afara

instituției de învățământ şi vizează, de regulă, acele activități cu rol complementar orelor clasice de
Caracteristici de bază ale activităților extrașcolare:
oferă posibilitatea de exprimare și explorare a identității, dezvoltă capitalul social al copiilor.
Excursia didactică este una din activităţile extraşcolare, frecvent folosită pentru cunoaşterea
trecutului local şi naţional. Organizată şi pregătită temeinic, creează o atmosferă deosebit de favorabilă
instrucţiei, educaţiei, formării complete a personalităţii elevului. În timpul unei excursii, elevii sunt puşi
în legătură nemijlocită cu realitatea înconjurătoare şi li se oferă posibilitatea să concretizeze cunoştinţele
dobândite la clasă cu elemente de istorie locală. Cu ajutorul excursiei se pot transmite noi cunoştinţe, se
pot fixa şi sistematiza cunoştinţele dobandite la lecţii, se realizează aplicaţii practice, se pot verifica
diferite cunoştinţe căpătate in şcoală sau în alte excursii sau vizite.
Valorificarea instructiv-educativă poate fi făcută atât în timpul cât şi după desfăşurarea excursiei.
In timpul desfăşurării, ea se face în primul rand prin numeroase aplicaţii care pot fi efectuate pe teren,
prin observarea elementelor de istorie, cunoştinţele fixandu-se astfel mai bine şi adancindu-se mai
temeinic. Profesorul trebuie să-i îndrume pe elevi în aplicaţiile pe teren, să le arate cum să observe, să le
dea la faţa locului explicaţiile de care au nevoie.
Derularea excursiilor presupune 3 faze:

– proiectarea;
– desfăşurarea, care, la rîndul ei, implică 2 etape: informativă (vizează expunerea informaţiei de
către profesor (specialist, ghid) şi lucrativă (vizează cercetarea şi înregistrarea informaţiei de
către elevi (observări, măsurări, schiţe de desen, descrieri, foto etc.);
– prelucrarea datelor şi observaţiilor elevilor.
Excursiile pot fi de cîteva tipuri:
– iniţiale, premergătoare studierii de conţinuturicurriculare la lecţie;
– avînd scopul de a extinde însuşirea unor conţinuturi (exponatele permit perceperea mai
concretă, pe viu a materiei de studii);
– avînd menirea de a aprofunda cunoştinţele dobîndite la lecţii, prin intermediul documentelor
de epocă, al publicaţiilor, al hărţilor etc.
După excursie se vor organiza activităţi de evaluare care vor presupune completarea fişelor de
evaluare, realizarea unor lucrări aplicative, elaborarea unor proiecte de grup sau teme de cercetare etc.
329
Excursia este una dintre cele mai atractive activități prin care elevii trăiesc experiențe de învățare.
Ca activitate extracurriculară, aceasta permite o abordare interdisciplinară şi transdisciplinară a
cunoştinţelor din mai multe domenii.
Bibliografie:
1. CERGHIT, I., Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă, Bucureşti, Editura Didactică şi
Pedagogică, 1983.
2.FELEZEU, Călin, Didactica istoriei, Cluj-Napoca, Editura Presa Universitară Clujeană, 2000.
3.ŢÎRU C. Maria, Pedagogia activităţilor extracurriculare – Suport de curs, Cluj-Napoca 2007
330
Prof.înv.preșcolar Bobîlcă Anamaria Dorina

Grădinița Nr. 1 Strehaia
În procesul instructiv-educativ activităţile extracurriculare îl atrag pe copil să participe cu

plăcere şi să fie interesat de activităţile propuse. În cadrul acestor activităţi se transmit copiilor ,
în mod sistematic şi organizat informaţii din toate domeniile de activitate:muzicale , literare,
plastice accesibile , formându-se astfel anumite competenţe : de a audia anumite piese muzicale ,
de a interpreta roluri . Interpretând diferite roluri, copilul reproduce modele de conduită şi le
asimilează în propria lui comportare. Toate activităţile extracuriculare desfăşurate cu copiii au rolul lor
în dezvoltarea ca persoane inteligente, sigure pe ele capabile să se descurce în orice situaţie, bogate din
punct de vedere cultural în această societate plină de pseudo- cultură.
În cadrul activităţilor didactice şi extracuriculare, alături de îndrumătorii lor, acectia dovedesc
creativitate, imaginaţie, atitudine, talent, afirmându-şi în mod original personalitate. Serbările, şezătorile,
scenetele tematice, prin specificul lor oferă posibilitatea educatorilor să-i ajute să se implice, să-şi
cunoască foarte bine colegii de grupă, să colaboreze şi să se afirme în faţa colectivului prin mijloace
proprii. Totodată serbările pregătite susţinute cu ocazia anumitor evenimente devin un mijloc de educare a
voinţei, a încrederii în forţele proprii, a vinutei corecte, dar şi a posibilităţii de a se transpune prin
interpretarea unor roluri de teatru.
În cadrul serbărilor de Crăciun preşcolarii interpretând roluri care au ca scop date şi obiceiuri ale
poporului românesc, ei au fost ajutaţi astfel să redescopere frumuseţea portului popular românesc, a
datinilor, a cântecului ci a dansului popular în timpul desfâşurării acestei activităţii extracurriculare.
Scopul acestei activităţii a constat în consolidarea cunoştinţelor referitoare la obiceiurile şi tradiţiile
populare româneştii, urmărind reconsiderarea şi valorificarea trăsăturilor specifice poporului nostru prin
interpretare de roluluri , a dansului popular şi a “îmbrăcării” unor costume populare, oferind astfel un
strop de tradiţie.
producându-le bucurie, uşurându-le acumularea de cunoştinţe, chiar dacă presupun un efort suplinemtar.
În cadrul acestor activităţii sunt atraşii şi copii timizi, dar şi cei impulsivi, încăţând astfel să se tempereze
în preajma colegilor lor – “copilul care este lăudat învaţă la rându-i să aprecieze” (D.I. Nolte)
Activităţile extraşcolare joacă un rol deosebit de important în dezvoltarea fizică şi psihică a unui
copil, spun psihoterapeuţii. Prin intermediul acestora, copilul va învăţa să interacţioneze mai uşor cu cei
din jur şi va putea să exceleze în anumite domenii spre care are înclinaţii. Astfel de activităţi îl ajută să-şi
canalizeze energia către lucruri cu adevărat importante şi să-şi dezvolte spiritul de competiţie. Implicarea
copilului într-o activitate extraşcolară trebuie să aibă loc în jurul vârstei de şase-şapte ani. Aceasta este
vârsta la care el începe să descopere lucrurile care îi fac plăcere. În plus, când este foarte mic, este
331
preocupat mai degrabă de jucării şi nu va da atenţie activităţilor solicitante. Potrivit psihologilor, în
alegerea programului din afara orelor de curs trebuie să se ţină cont şi de opţiunile copilului. În caz
contrar, acesta nu se va implica cu plăcere în activităţile respective. Un alt aspect important este legat de
numărul activităţilor extraşcolare, care nu ar trebui să fie mai mult de două. Aşadar, este de dorit ca
acestea să nu-i ocupe tot timpul liber, ci să-i rămână un interval şi pentru relaxare şi pentru joc.
Obiectivele pe care le-am avut în vedere prin activităţiile extracuriculare propuse au fost stimularea
şi educarea atenţiei, exersarea atenţiei şi mărirea stabilităţii atenţiei, sporirea capacităţii de rezistenţă la
effort, stimularea sensibilităţii estetice.
Rolul acestor activităţii extracuriculare este oferirea copiilor de oportunităţii multiple de recreere,
dezvoltarea spiritului de competiţie, valorificarea potenţialului intelectual şi al aptitudiniilor, stimularea
imaginaţiei creativităţii şi iniţiativei. În cadrul spectacolelor de teatru relaţiile care se stabilesc între actori
şi copii sunt extraordinare, deoarece actorul interpretează roluri şi reprezintă un izvor de informaţie, iar
copii sunt dornici de cunoaştere fiind atraşi de rolurile interpretate de actorii. Noile metode prin care se
realizează activitatea instructiv educativă pun în vedere iniţiativa, fantezia şi contribuţia creatoare a
cadrului didactic. Prin activităţii bogate şi prin considerarea copiilor ca pe nişte oameni în continuă
dezvoltare, căutăm cu ajutorul activităţilor extracurriculare în care îi antrenăm, să le trezim curiozitatea ,
să le păstrăm viu interesul pentru cunoaştere, să-i provocăm în a căuta şi descoperii lucruri noi.
Ca o concluzie personală consider că trebuie să încercăm să-i atragem pe copii să participle la
activităţi cu ajutorul tuturor metodelor pe care le putem aborda.Având posibilitatea de a desfăşura
activităţi extracurriculare munca noastră devine un pic mai uşoară deoarece aceste activităţi sunt attractive
şi îi determină pe copii să participle fără să-I forţăm.
Bibliografie :
 Dumitru G, Novac .c, Mitracche .A, Ilie .V, Didactica activităţii instructiv –educative
pentru învăţământul preprimar. Craiova. Editura Nova. Pag. 9
332
Prof. Inv. Primar,

Boboc Madalina
stăpânire a cunoştinţelor”
şi socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială. Educaţia extrașcolară (realizată dincolo de
procesul de învăţământ) îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii copiilor noştri.
Educaţia prin activităţile extrașcolare urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei optime dintre
aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ in
diferite domenii. Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i
în contact direct cu obiectele si fenomenele din natura. Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este
tocmai ceea ce ne permite să împăcăm şcoala cu viaţa.
fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Oricât ar fi de
pentru frumosul din natură, artă, cultură.
333
Prin excursii, copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat
opere de artă. Spectacolele constituie o formă de activitate extrașcolară în şcoală, prin care copilul face
tabere.
In concluzie putem spune ca activitatea extrașcolară e o componentă educaţională valoroasă şi
extrașcolare. Dar, se vede necesitatea de a modifica destul de mult modul de gândire, să evite critica, în
astfel de activităţi, să încurajeze elevii şi să realizeze un feed- back pozitiv.
Rolul activitatilor extrascolare
“Sa nu-i educam pe copiii nostri pentru lumea de azi. Aceasta lume nu va mai exista cand ei vor fi
mari si nimic nu ne permite sa stim cum va fi vremea lor. Atunci sa-i invatam sa se adapteze.” (Maria
Montessori)
Activitatile extrascolare au o importanta deosebita deoarece dau posibilitatea copiilor sa evadeze
din mediul clasic de predare-invatare, ajutandu-i sa exploreze noi medii de activitate. Sunt activitati cu un
rol si loc bine stabilit in formarea personalitatii copiilor. Educarea unui copil nu se realizeaza doar intr-un
cadru formal (gradinite, scoli), ci si prin activitati extrascolare.
Aceste activitati au ca scop identificrea si cultivarea corespondentei optime dintre aptitudini,
talente, cultivarea unui stil de viata civilizat, precum si cultivarea comportamentului creativ. Copiii
participa cu insufletire si daruire la astfel de activitati, iar sucesul este garantat daca ai incredere in
imaginatia, bucuria si dragostea din sufletul lor, dar sa ii lasi pe ei sa te conduca spre actiuni frumoase si
valoroase. Lumea in care se nasc copiii de astazi este una complexa, intr-o permanenta schimbare, iar
acestia trebuie pregatiti sa inteleaga si sa accepte provocarile intr-un mod practic, creativ, inovator.
Activitatile extrascolare au ca scop dezvoltarea de aptitudini speciale, antrenarea elevilor in
activitati cat mai variate si bogate in continut, cultivarea interesului pentru activitati socio-culturale,
oferirea de suport pentru reusita scolara in ansamblul ei. Printre aceste activitati putem enumera: vizitele
la muzeu, monumente si locuri istorice, case memoriale, care pot oferi elevilor prilejul de a observa
obiectele si fenomenele in starea lor naturala. Vizionarea emisiunilor muzicale de teatru pentru copii,
distractive sau sportive, stimuleaza si orienteaza copiii spre unele domenii de activitate. Excursiile si
taberele scolare contribuie la imbogatirea cunostintelor copiilor despre frumusetile tarii, la educarea
dragostei si respectului pentru frumosul din natura. Prin excursii, copiii pot cunoaste realizarile
oamenilor, locurile unde s-au nascut, au trait si au creat opere de arta.
De asemerea, vizitele la biblioteca vin in sprijinul copiilor care patrund in universul cartilor, ceea
ce duce la dezvoltarea dragostei fata de citit. O alta activitate deosebit de importanta este ecologia, care
dezvolta la copii simtul pentru ocrotirea si protejarea naturii. In concluzie, orice activitate desfasurata
inafara clasei vine in sprijinul copiilor, ajutandu-i sa-si dezvolte abilitatile, priceperile si deprinderile, dar
mai ales dragostea pentru tot ce este frumos si benefic arat pentru ei, cat si pentru cei din jur.
“Oricarui copil, la orice stadiu de dezvoltare, i se poate transmite cu success, intr-o forma
intelectuala adecvata, orice tema.” – afirma J. Bruner.
334
Propunător: prof. Bocor Enikő
(Maria Montessori –”Descoperirea copilului”).
Educația reprezintă un fenomen social fundamental, care a apărut odată cu societatea umană,
îndeplinind funcțiile de informare și formare a omului din punct de vedere intelectual, moral, artistic și
fizic. De-a lungul vieții, asupra fiecărui individ se exercită multiple acțiuni și influențe educative, pe care
specialiștii le-au sistematizat în trei tipuri de realizare a pregătirii pentru viață: educația formară (cea
școlară), educația nonformală ( cea extrașcolară) și educația informală ( care corespunde cunoștințelor pe
care idividul le preia din viața de zi cu zi, din familie, de la priete, din mass-media).
Este bine cunoscut faptul că educația extrașcolară, cea care se realizează în afara procesului
educativ, are un rol și un loc deosebit de important în formarea și dezvoltarea personalității copiilor.
Modelarea, formarea și educarea copiilor implică timp și dăruire, acesta realizându-se atât în cadrul
orelor de curs, cât și în afara lor, adică prin diferite activități extrașcolare, prin care se participă intens la
dezvoltarea de sine al elevilor. Misiunea acestora are o finalitate clară, de a forma elevii sub aspect
psihointelectual, fizic și socio-afectiv, pentru o cât mai bună integrare socială. Pe lângă educația
curriculară realizată în cadrul procesului de învățământ, un rol important îl are și gestionarea timpului
liber al elevilor, în care viața capătă alte aspecte decât cele din procesul de învățare școlară, existând o
serie de factori care pot acționa pozitiv sau negativ asupra dezvoltării elevilor.
Meseria de dascăl urmărește obiective comune și anume, pregătirea elevilor atât din punct de vedere
academic, cât și pentru viața de zi cu zi, oferind elevilor noi oportunități și situații de învățare, modalități
eficiente de formare/ dezvoltare a caracterului copiilor. Aceste activități menite să formeze și să dezvolte
caracterul elevilor se pot realiza atât în școli, ca activitate educativă extrașcurriculară (cercuri, excursii,
concursuri, serbări), cât și în alte locuri destinate instruirii nonformale (centre, case, cluburi pentru copiii,
tabere, vizitarea unor muzee, biblioteci, vizionarea de spectacole ,etc.).
Activitățile extrașcolare sunt încadrate în cadrul învățământului extrașcolar, realizându-se în afara
programului și activităților școlare, având ca obiectiv final dezvoltarea potențialului cognitic, afectiv și
acțional a copiilor, având menirea să valorifice prin forme și metode specifice conceptul de educație
globală ce vizează formarea și dezvoltarea integrală a personalității elevilor.
Activitățile extrașcolare oferă elevilor oportunitatea : să facă mișcare, să facă lucruri care îi plac. să
descopere, să experimenteze, să-și exprime liber opinia și nevoile, să- și valorifice creativitata și
originalitatea, să obțină performanțe. Deci aceste activități contribuie la creșterea încrederii în sine, la
creșterea spontaneității și creativității, dezvoltarea unor opinii inițiative, implicare, dezvoltarea gândirii
critice, dezvoltarea spiritului practic, fiecare dintre ei având posibilitatea să se afirme conform naturii
sale.Activitățiile au o anumită strategie de desfășurare și scopuri precise, prin care se reușește îmbinarea
utilului cu plăcutul, reușește să aducă noul, crează posibilitatea de a observa comportamentul elevilor și în
afara orelor de curs.
Bibliografie:
*Cebanu, Lilia, Managementul activităților extrașcolare, 2015, Chișinău;
335
Contribuția activităților extrașcolare la dezvoltarea
cognitivă și afectivă a elevului
prof. Boda Brigitta
Pedagogul C. Cucoș consideră că, între activitatea desfăşurată de către elevi la clasă şi activitatea
extrașcolară, există deosebiri din punctul de vedere al conţinutului şi al formelor de organizare:
1.Activitatea extraşcolară are un conţinut deosebit de activitatea în cadrul lecţiilor. Desfăşurarea
lecţiilor şi volumul cunoştinţelor predate sunt determinate de curriculumul la disciplină, în timp ce
conţinutul şi desfăşurarea activităţilor în afara clasei au modalități flexibile şi foarte variate, cuprinzând
cunoştinţe din domeniul artei, ştiinţei, tehnicii, sportului. Totuşi nici conţinutul acestor activităţi nu se
stabileşte în mod întâmplător, ci pe baza anumitor principii.
2.Încadrarea elevilor în diferite forme ale activităţii extraşcolare se face pe baza liberei alegeri, sub
îndrumarea cadrelor didactice, care îi pot sugera fiecărui copil ce formă de activitate este mai potrivită
pentru interesele şi înclinaţiile sale.
3.Durata activităţilor extraşcolare variază în funcție de tipul activității și vârsta elevilor. O lecţie are
durata fixă de 50 de minute, iar activitățile în afara clasei durează de la o jumătate de oră până la câteva
zile ( în cazul excursiilor sau taberelor)
4.Verificarea, aprecierea şi evidenţa rezultatelor activităţii extraşcolare au forme specifice.
Verificarea are caracter practic . Spre deosebire de aprecierea făcută în cadrul orelor prin, intermediul
notelor, ceea ce a făcut elevul în afara orelor de clasă se concretizează prin intermediul aprecierilor
verbale sau diplomelor in cazul concursurilor.
5.Activitatea în afara clasei este propice pentru manifestarea creativității, a spiritului de
6.O altă particularitate a activităţii extraşcolare o constituie legătura ei cu practica. Aplicarea
elevilor.
procesului de învăţământ; se evită supraîncărcarea elevilor; se desfăşoară în colectiv, fiind inițiate şi
organizate pe principiul liberului consimţământ; la antrenarea elevilor trebuie să se ţină seama de
particularităţile de vârstă şi interesele elevilor, precum şi de posibilităţile de realizare pe care le au.
Cele mai frecvente activități extrașcolare organizate sunt: vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi
locuri istorice, case memoriale, vizionarea spectacolelor muzicale, de teatru, distractive sau sportive,
excursiile si taberele şcolare, spectacolele, serbările şi festivităţile. Excursiile şi vizitele sunt activități cu
caracter de masă, organizate în scopul îmbogăţirii experienţei de viaţă a elevilor. Organizate la nivelul
clasei sau şcolii, cu participare benevolă, excursiile şivizitele au drept scop lărgirea orizontului cognitiv,
familiarizarea elevilor cu frumuseţile ţării. Ele oferă elevilor prilejul de a observa obiectele şi fenomenele
în starea lor naturală, procesul de producţie în desfăşurarea sa, operele de artă originale, momentele legate
de trecutul istoric local, naţional, de viaţa şi activitatea unor personalităţi de seamă ale ştiinţei şi culturii
universale şi naţionale, relaţiile dintre oameni şi rezultatele concrete ale muncii lor, stimulează activitatea
de învăţare, întregesc şi desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în cadrul lecţiilor. Vizitarea unui muzeu,
unei expoziţii, a unui atelier al meșterului popular sau artist plastic poate fi o situaţie de învăţare cu scop
cultural-artistic, dar şi un moment de introspecţie, în funcţie de educaţia anterioară a elevilor sau de
tematica în care se încadrează excursia.
Legătura organică a procesului de învăţământ cu excursiile şi vizitele asigură eficienţa educativă a
acestor activităţi. Menţionăm că influenţa educativă a excursiilor şi vizitelor depinde şi de caracterul lor
variat. Vizionarea spectacolelor muzicale, de teatru, distractive sau sportive, stimulează şi orientează
copiii spre unele domenii de activitate: muzica, sport, poezie, pictura. Taberele şcolare contribuie la
frumosul din natură, artă, cultură. Prin acestea, copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-
au născut, au trăit şi au creat opere de artă. Organizarea spectacolelor constituie o formă de activitate
extracurriculară în şcoală, prin care copilul face cunoştinţă cu lumea minunată a artei.
336
Această formă de activitate îl pune pe copil în majoritatea cazurilor în rolul de participant activ,
în faptul că apelează, permanent, la afectivitatea copilului . Serbările şi festivităţile marchează
evenimentele importante din viaţa şcolarului. Din punct de vedere educativ importanţa acestor activităţi
constă în dezvoltarea artistică a elevului precum şi în atmosfera sărbătorească instalată cu acest prilej.
Bibliografie
1. Cucoş, C., Pedagogie (ediţia a doua, revăzută şi adăugită), Bucureşti, Polirom,
2002.
2. Lisievici, P. ş.a., Pedagogie. Concepte, metode şi tehnici esenţiale, Bucureşti,
Editura Fundaţiei România de Mâine, 2005.
3. Cernea, Maria, „Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului
de învăţământ”, în “Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
337
Rolul activităților extracurriculare
în educația elevilor cu dizabilități vizuale
Prof. Psihopedagog: Bodea Ana-Ioana

Liceul Special pentru Deficienți de Vedere – Cluj-Napoca
Activitățile extracurriculare vin în completarea obiectivelor urmărite în activitățile educaționale
obligatorii formând și dezvoltând armonios personalitatea copilului. Activitățile extrașcolare sunt la fel de
importante ca lecțiile propriu-zise desfășurate în cadrul orelor prevăzute în Curriculum.
Oricât ar fi de importantă educația curriculară prin procesul de învățământ, ea nu epuizează sfera
influențelor formative exercitate asupra copilului. Timpul liber al copilului oferă o multitudine de
experiențe diferite, de posibilități de cunoaștere a mediului înconjurător, de completare a secvențelor de
învățare cu alte aspecte ale vieții decât cele oferite în cadrul procesului de învățare școlară.
Activitatea extraşcolară este segmentul de educaţie nonformală, care asigură în mare parte transferul
de cunoştinţe, acumulate de către elevi în cadrul activităților derulate în curriculum formal, în practică.
Acestea oferă elevului posibilitatea de a-și folosi abilitățile, competențele în situații de viață reală.
Pregătirea pentru viață a elevilor constituie un obiectiv important al școlii, acest obiectiv vizând formarea
la elevi de competențe și abilități care să permită adaptarea la cerințele prezente, dar și la marile provocări
din viața adultă, din lumea viitorului, așa cum afirma și Maria Montessori în ”Descoperirea copilului”:
“Să nu-i educam pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari și
nimic nu ne permite să știm cum va fi lumea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze.”
Un alt obiectiv important al activităților extracurriculare este formarea personalității de succes.
Activitățile extracurriculare derulate urmăresc dezvoltarea abilităților creative ale elevilor pornind de la
aptitudinile individuale, de la pasiunile și preocupările acestora. Activitățile extrașcolare au rolul de a
dezvolta competențe sociale, colaborarea și cooperarea în rândurile elevilor, abilități de comunicare
adecvate, lucrul în echipă dar și spiritul de inițiativă, valorificarea potențialului propriu, atribute care sunt
necesare pentru reușita în viață. Aceste aptitudini, alături de toleranța față de ideile celorlalți, de spiritul
critic și de posibilitatea de a-și susține cu argumente punctul de vedere contribuie la educarea armonioasă
a elevului, permițându-le să se descurce în cele mai variate situații de viață.
Activitățile extrașcolare organizate și desfășurate cu elevii cu dizabilități vizuale sunt variate:
excursii și vizite tematice, proiecte educaționale naționale și europene, concursuri artistice și sportive,
parteneriate cu instituții, proiecte europene dezvoltate și desfășurate în cadrul Liceului Special pentru
Deficienți de Vedere. Aceste activități creează contextul optim în care cunoștințele și abilitățile formate
asigură finalitatea educației: independența. Integrarea socială a elevilor cu dizabilități vizuale prin
activizarea și valorificarea potențialului autentic de învățare și dezvoltare al elevilor este o preocupare
permanentă a profesorilor care lucrează cu elevi cu dizabilități vizuale. Învățarea prin descoperire,
învățarea prin cooperare, învățarea prin acțiune implică asumarea propriei dezvoltări personale și
profesionale, reprezentând metodele utilizate pentru reglarea învățării în contextul acestor activități. În
cadrul activităților extracurriculare derulate se crează un parteneriat între elevul cu dizabilități vizuale și
cadru didactic, parteneriat care se bazează pe încredere reciprocă, respect și interrelaționare, emoții
pozitive. Abilitățile de socializare ale copiilor cu dizabilități vizuale se dezvoltă doar prin realizarea
legăturii de încredere și siguranță, o relație care îi motivează atât pe elevi cât și pe profesori.
În cadrul activităților extracurriculare experiențele prezentate reprezintă implicarea reală a
profesorilor și elevilor, creează interacțiuni care valorizează fiecare participant, oferind oportunități
optime pentru comunicare, învățare, dezvoltare, precum și trăirea unor emoții pozitive în contextele
create.
338
Concluzii:
1.Activitățile extrașcolare ale copiilor au caracter interdisciplinar, care ajută la formarea
caracterului celor mici, încă de la vârste fragede.
2.Activitățile extrașcolare au menirea de a valorifica timpul liber al elevilor într-un mod
plăcut și util și de a-l transforma într-o sursă educațională valoroasă.
3.Activitățile extracurriculare au un rol important în cultivarea gustului pentru lectură,
pentru carte, pentru activități cultural-științifice.
4.Activitățile extracurriculare au ca finalitate facilitarea integrării elevilor în mediul școlar,
asigurând reușita școlară prin oferirea de suport care să contribuie la maximizarea potențialului
intelectual.
5.Desfășurându-se într-un cadru nonformal acestea permit elevilor cu dificultăți de afirmare
în mediul școlar să-și reducă nivelul anxietății, valorificându-și potențialul creator.
Bibliografie:
1.Cernea, Maria, "Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de
învăţământ, în “ Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000", Ed. Discipol, Bucureşti
2.Crăciunescu, Nedelea, "Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului
primar, în “Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000", Ed. Discipol, Bucureşti;
3.Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, "Activităţile
339
IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN
DEZVOLTAREA PERSONALITĂȚII ELEVULUI
Profesor BODEA LUCIA-limba franceză

Școala Gimnazială Nr.2 Tg. Ocna-jud. Bacău
Iată câteva caracteristici de bază ale activităților extrașcolare: înglobează activitățile organizate de școală
în afara mediului școlar sau/și de către alte instituții extrașcolare specializate (cluburi sportive, cluburi și
palate ale copiilor, școli de artă/ muzică pentru copii, etc.); au rol complementar celui al școlii;
dezvoltarea copiilor depinde de un întreg sistem de fenomene și relații, iar activitățile extrașcolare
reprezintă un element fundamental în rețeaua școală-familie-comunitate; oferă posibilitatea de exprimare
și explorare a identității, dezvoltă capitalul social al copiilor.
al celorlalți. Acestea reprezintă totodată un element prioritar în politicile educaționale întucât au un
impact pozitiv asupra dezvoltării personalității elevilor, asupra performanțelor școlare și a integrării
în funcție de tipul acestora și rata de participare, astfel: participarea în cadrul tuturor tipurilor de activități
extrașcolare corelează cu creșterea rezultatelor și performanțelor școlare; participarea la activități
sportive înregistrează o probabilitate mai mare ca elevii să aleagă să urmeze o școală superioară (nivel
universitar) până la la împlinirea vârstei de 21 de ani; participarea la activități prosociale corelează cu o
rată mai mică de delincvență în rândul elevilor participanți.

educaționale impune îmbinarea activităților școlare cu cele extrașcolare.
340
Scopul activităților extrașcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, cultivarea interesului
pentru acțiuni socio-culturale, facilitarea integrării în mediul școlar, valorificarea talentelor personale și
corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Prin aceste activități li se oferă elevilor un alt mod de
însușire a unor trăiri, valențe pozitive ale vieții, valori morale și nu numai.
(Maria Montessori)
Bibliografie:
 Lazăr V., Cărăşel A., Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Ed. Arves, Craiova,
2007;
 Ionescu M.; Chiş V. – Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de
instruire şi autoinstruire”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001;
 Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, Cluj-Napoca
2007.
341
Rolul educativ al activităților extrașcolare
BODESCU ILEANA EUGENIA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ BĂICULEȘTI
Activităţile extraşcolare au o tradiţie bogată în sistemul de învăţământ românesc, chiar dacă nu s-a
pus accentul pe ele în programul şi curriculumul obligatoriu, aşa cum se întâmplă în prezent prin noua
Lege a Educaţiei Naţionale (intrată în vigoare la începutul anului 2011). Structurarea acestor tipuri de
activităţi, aşa cum apare în Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea unităţilor care oferă
activitate educativă extraşcolară, introducerea unor concepte noi (de ex: educaţia nonformală - concept
nou în raport cu recunoaşterea lui în LEN) reprezintă modificări legislative importante care au drept scop
îmbunătăţirea calităţii acestor activităţi. Noua viziune a sistemului pune accentul nu doar pe învăţământ
de performanţă (învăţământul românesc are tradiţie în acest sens), ci şi pe dezvoltarea abilităţilor practice,
corelate cu cerinţele de pe piaţa muncii, pe dezvoltarea personalităţii copilului şi tânărului şi educaţia
pentru viaţă în general.
Activitățile extrașcolare au un rol educativ important, un caracter stimulator, recreativ, atractiv, în
cadrul cărora elevii participă cu însuflețire, optimism, dăruire . În cadrul acestor activităţi, elevii se
să înveţe. Activităţile extraşcolare, bine pregătite, sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes,
produc bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar. Copiilor li
se dezvoltă spiritul practic, operaţional, manualitatea, dând posibilitatea fiecăruia să se afirme conform
ETAPE RESPECTATE ÎN REALIZAREA UNEI ACTIVITĂȚI EXTRAȘCOLARE

1.PLANIFICAREA ACTIVITĂȚII:
- stabilirea datei;
- obținerea avizelor necesare;
- anunțarea scopului propus;
- pregătirea materialelor necesare.
2.PREGĂTIREA ACTIVITĂȚII:
- enunțarea obiectivelor urmărite;
- Prezentarea regulamentului și semnarea procesului verbal;
- anunțarea programului zilei/zilelor, după caz
3.CULEGEREA DE INFORMAȚII PE TOT PARCURSUL ACTIVITĂȚII
4.PRELUCRAREA DATELOR ȘI NOTAREA OBSERVAȚIILOR și DISEMINAREA
ACTIVITĂȚII
342
Activitățile extrașcolare :
*se realizează în afara școlii, iar elevii își însușesc cunoștințe noi prin joc, într-un cadru nonformal,
care îi ajută să-și pună în valoare imaginația, să-și valorifice înclinațiile până ajung la performanță;
*satisfac nevoia de participare a elevului după propria lui dorință, completează ceea ce se învață la
școală, fiind prielenice pentru extinderea cunoștințelor dobândite în cadrul orelor
*vizează curriculumul extins, oferind copilului noi oportunități, situații de învățare, posiblitatea de
a-și afirma personalitatea în mod original
*sunt discutate, urmărite și atent îndrumate de către dascăl, deoarece au un rol mare în educarea,
modelarea sufletelor, dezvoltarea armonioasă a personalității copiilor, implicîndu-i pe aceștia în mod
direct
*permit copiilor implicarea în activități sociale și construirea unor relații trainice cu alți copii
*necesită o documentare foarte atentă, o pregățire minuțioasă, de întocmire a unui plan de lucru, de
realizare a interdisciplinarității, de mult efort, resonsabilitate, dragoste față de copii și față de meseria de
dascăl
*reprezintă pentru cadrul didactic o componentă educațională valoroasă și eficientă, iar pentru elevi,
cunoaștere, colaborare, coeziune, competențe
Toate acestea demonstrează:
- creșterea interesului pentru activitățile extrașcolare ale factorilor implicați în educație, cât și a
resurselor necesare;
- care este impactul acestor activități asupra:
- dezvoltării personalității copiilor;
- performanțelor școlare;
- integrării sociale;
- reducerii absenteismului și abandonului școlar;
- faptul că, prin activitățile extrașcolare, se continuă în afara școlii procesul instructiv-educativ,
realizându-se optimizarea procesului de învățământ;
- indiferent de forma de realizare, activitatea extrașcolară pune în centrul atenției elevul, care
devine participant activ și, cu toate că este supus unor reguli, nu simte nici oboseală, nici plictiseală;
- necesitatea abordării parteneriatului dintre școală, familie și comunitate care implică o colaborare
și responsabilitate din partea fiecăruia;
CLASIFICAREA ACTIVITĂŢILOR EXTRAȘCOLARE- după conținutul lor:
- ȘTIINȚIFIC- activități în parteneriat cu Universitatea, alte instituții
- CULTURAL-ARTISTIC: serbări, vizionarea emisiunilor, muzicale, festivități, carnaval
- TURISTIC: excursii, tabere, drumeții, plimbări, vizite
- UMANITAR: voluntariat, coletele sau donațiile
- ECOLOGIC- activități de ecologizare a locului de joacă
- SPORTIV- activități ce vizează fotbalul, competiții sportive, cursuri de dans
- MORAL-CIVIC- activități desfășurate în colaborare cu Poliția, Pompierii și alte instituții locale

creativ. Elevii sunt atraşi de activităţile artistice, recreative, distractive, care ajută la dezvoltarea
343
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN
PROCESUL EDUCAȚIONAL
Maistru Instructor Antonela Daniela Bodnar,

Liceul Tehnologic Transilvania, Baia Mare
"Școala sa nu fie nimic altceva,decât ateliere pline de activitate. Numai astfel vor putea să probeze
toți, în propria lor practică, adevărul că învățănd pe alții ne învățăm pe noi înșine"- John Amos
Comenius
Procesul educațional presupune, pe lăngă activitățile școlare și organizarea de activități extrașcolare,

la care elevii sunt îndemnați să participe într-un mediu inedit și într-o manieră relaxantă pentru
consolidarea nivelului de educație, de cunoștințe, dezvoltarea capacității elevilor de a comunica, de a
coopera, diferențele culturale devin resurse pedagogice,formarea tinerilor ca persoane capabile să
aprecieze alteritatea, promovarea activă a volorilor colective și individuale (respect, solidaritate, toleranță,
onestitate, onoare, responsabilitate, spirit civic, dialog și implicare socială.
Activitățile de educație ecologică sunt un prilej extraordinar de dezvoltare a unui copil, indiferent de
vârstă acestea vizează activități outdoor (activități în contact direct cu natura). Pentru a putea folosi
durabil tot ceea ce ne oferă natura – energie, materii prime, hrană - trebuie, pe de o parte, să înţelegem cât
de mare este capacitatea naturii de a reface ceea ce noi consumăm, iar pe de altă parte, să găsim acele
mijloace prin care să monitorizăm în permanenţă toate activităţile care pot modifica, într-un fel sau altul,
starea mediului. Prin educaţia ecologică se urmăreşte integrarea principiilor dezvoltării durabile în
comportamentul elevilor şi propagarea acestor principii în comunitatea locală, deoarece un mediu sănătos
este garanţia existenţei unui viitor pentru planeta Pământ.
Proiectele, activităţile ecologice sunt mijloace prin care putem conştientiza elevii de împortanţa unui
mediu înconjurător sănătos şi nu doar atât, dar şi câştigul unor beneficii pentru ei, pentru şcoală.
Menţionăm doar câteva dintre cele care au în obiectivele lor Educaţia ecologică, acestea constituind
un exemplu de bună practică ce se cere împărtăşit:
a. "Primăvară…Martie…Școala Altfel.. să învățăm despre mediu” – este o activitate la care

obiectivele de referință au fost, să prelucreze material din natură în scopul realizării unor produse, să
observe frumosul din natură și să simtă dorința de a-l imortaliza,să dezvolte o atitudine pozitivă față de
protejarea mediului care s-a finalizat cu un concurs și sau acordat diploma și o expoziție cu lucrările
realizate de elevi.
b. „Ecosistemul din curtea școlii” – elevii clasei a XI Ap în cadrul orelor de dirigenție au ieșit în
curtea școlii pentru a-și cunoaște mai bine ecosistemul în care își petrec cea mai mare parte a timpului. În
curtea școlii sunt un număr foarte mare de plante pe care elevii au trebuit să le identifice și să le adune
pentru realizarea unui ierbar.
c. „Dacă un arbore e doborât în pădure!” – pădurea ne oferă atâtea beneficii oferind adăpost pentru
jumătate din speciile care trăiesc pe pământ, ajută la încetinirea încălzirii globale, prin stocarea şi
reţinerea carbonului, ajută la reglarea căderilor de precipitaţii, sunt surse esenţiale de hrană şi apă şi aduc
în acelaşi timp enorme avantaje estetice, spirituale şi de agrement pentru milioane de oameni. De aceea
pentru a putea să ne bucurăm de acestea pe o perioadă foarte îndelungată atât noi cât și generațiile viitoare
trebuie să cunoaștem consecințele doborârii arborilor din păduri. „Apa este un drept
universal!” – Apa a fost perceputa ca un dar de la zei, deoarece ploua din ceruri. Apa sau ciclul hidrologic
explica interacţiunile dintre atmosferă, hidrosferă şi litosferă. Apa sau ciclul hidrologic reprezintă o forţă
majoră pe planeta noastră. Apa se află în continua mişcare, evaporându-se în atmosferă din oceane, lacuri,
râuri şi râuleţe.
Apa asigură Pământului capacitatea de a oferi viaţă. Unui organism nu trebuie să i se explice cât de
importantă este apa pentru existenţa sa. Singurele organisme care nu înţeleg importanţa apei sunt oamenii,
în special cei din ţările industrializate. Activitatea s-a desfășurat în data de 22 martie, cu ocazia Zilei
Mondiale a Apei, prin participarea la o sesiune de comunicări și realizarea unei expoziții de fotografie
care evidențiau importanța apei în viața noastră și a viețuitoarelor care ne înconjoară.
344
Fotografiile au fost realizate de către elevii de la Liceului Tehnic „Transilvania” care au reușit să
surprindă prin obiectivul aparatul foto cât este de importantă este apa în viața noastră.
Se investeşte extrem de puţin pentru salvarea vieţii de pe PĂMÂNT. Prea adesea uităm să învăţăm a
trăi frumos! Ocrotirea naturii poate fi definită ca o acţiune menită să apere şi să ajute o fiinţă aflată în
impas, ceva ce este ameninţat! Să fim cu toţii responsabili în acţiunea de ocrotire a naturii !
"Cei care educă copiii sunt demni de mai multă onoare decât cei care le dau viața; de aceea, pe
langă viață, dăruiți copiilor și arta de a trăi bine, educându-i." Aristotel
Bibliografie :
Coord Jinga,I.,Istrate,E,Manualul de Pedagogie,Ed.All,București,2006,2008

Țîru C.Maria "Pedagogia actiitățilio extracurriculare",Cluj-Napoca 2007
345
Prof.inv prescolar,Constanta Bojica

Scoala Gimnaziala Brastavatu
Activităţile extrascolare sunt activităţi complementare, activităţi de învăţare realizate la grupă şi
În școala contemporană, eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru
copiilor în acest cadru. În învăţământul preşcolar avem misiunea de a-i forma pe copii sub aspect
psihointelectual, fizic şi socio-afectiv dar şi pentru o mai bună integrare socială.
De cele mai multe ori, conţinutul acestora poate fi o continuare la un nivel mai înalt, a ceea ce şi-au
însuşit copiii în cadrul activităţilor didactice.
În procesul instructiv-educativ, activităţile extrascolare îl atrag pe copil să participe cu plăcere şi să
fie interesat de activităţile propuse. În cadrul acestor activităţi, se transmit copiilor, în mod sistematic şi
să-şi perfecţioneze limbajul, să rezolve probleme, să negocieze, să coopereze, să utilizeze simboluri
această societate plină de pseudo-cultură. În cadrul activităţilor didactice şi extrascolare alături de
colectivului prin mijloace proprii. Totodată, serbările pregătite si susţinute cu ocazia anumitor evenimente
popular în timpul desfăşurării acestor activităţi extrascolare.
de tradiţie. Activităţile extrascolare sunt bine pregătite, sunt atractive pentru orice vârstă, stârnindu-le
Nolte).
346
În cadrul spectacolelor de teatru, relaţiile care se stabilesc între actori şi copii sunt extraordinare,
cunoaştere fiind atraşi de rolurile interpretate de actori. Noile metode prin care se realizează activitatea
instructiv educativă pun în vedere iniţiativa, fantezia şi contribuţia creatoare a cadrului didactic. Prin
activităţi bogate şi prin considerarea copiilor ca pe nişte oameni în continuă dezvoltare, căutăm cu
ajutorul activităţilor extrascolare în care îi antrenăm, să le trezim curiozitatea , să le păstrăm viu interesul
pentru cunoaştere, să-i provocăm în a căuta şi descoperi lucruri noi.
BIBLIOGRAFIE:
347
Prof. Ramona Petronela Bojoga

Colegiul Național “G. Ibrăileanu” Iași
Procesul dezvoltării armonioase a tinerei generaţii nu poate fi redus la activitatea instructiv-

educativă care se desfăşoară în cadrul lecţiilor. În acest scop se folosesc şi alte forme de activitate.
Acestea sunt activităţile extracurriculare şi extraşcolare. Activitatea extraşcolară cuprinde totalitatea
acţiunilor educative organizate şi desfăşurate în afara planului de învăţământ, dar strâns legate de acesta,
sub conducerea cadrelor didactice, în cadrul unor instituţii culturale și ocupă un loc important în
ansamblul influenţelor educative. Venind mereu în completarea educației formale, activitatea extrașcolară
lărgeşte orizontul cultural al elevilor, completând cu noţiuni noi volumul de cunoştinţe însuşite în cadrul
lecţiilor. Participarea elevilor la acţiunile instructiv–educative organizate în afara clasei şi a şcolii
constituie, de asemenea, un mijloc de formare a diferitelor competenţe și abilități. Activitatea
extracurriculară aduce o contribuţie însemnată şi la educarea morală, estetică a elevilor, disciplinându-le
acţiunile şi lărgindu-le orizontul artistic. Activitatea în afara clasei constituie un mijloc de formare a
deprinderilor elevilor de a-şi folosi în mod raţional timpul liber.
Pentru organizarea activităţilor extracurriculare, literatura de specialitate recomandă pentru fiecare
formă de organizare o metodologie specifică, așadar organizarea și desfășurarea unei activităţi
extracurriculare/ extraşcolare cere o bună pregătire metodologică a cadrelor didactice. De asemenea,
implică aptitudini și competențe de bun organizator, de gestionare a timpului și a resurselor, de empatie,
de lucru în echipă și, în mod deosebit, multă răbdare. Activităţile extracurriculare şi extraşcolare, ca şi
cele didactice, se proiectează în timp și se planifică, de regulă, la început de an şcolar. Un plan bine
organizat trasează atât perspectiva generală, cât şi căile concrete de realizare a diferitelor activităţi
educative, bazate pe diverse surse şi factori de influenţare educativă asupra personalităţii elevului.
Este bine ca organizarea şi desfăşurarea activităţilor extracurriculare şi extraşcolare să respecte
anumite condiţii:
 să fie subordonate procesului de învăţământ care se desfăşoară în clasă;
 să se evite supraîncărcarea elevilor;
 să se desfăşoară în colectiv, fiind create şi organizate pe principiul liberului
consimţământ;
 la antrenarea elevilor trebuie să se ţină seama de particularităţile de vârstă şi interesele
elevilor, precum şi de posibilităţile de realizare pe care le au, fără să fie reţinuţi de la ore sau
pregătirea lecţiilor.
În ultimii patru ani am fost consilier educativ la Colegiul Național “G. Ibrăileanu” din Iași, fapt ce
mi-a permis să asist la mare parte din activitățile școlare desfășurate la nivel de școală și, de asemenea, să
pot vedea în mod direct atitudinea elevilor implicați în organizarea activităților, precum și feed-back-ul
oferit de aceștia după fiecare activitate. De fiecare dată elevii erau foarte implicați în ceea ce trebuiau să
facă și se organizau mereu cât puteau de bine pentru a duce la bun sfârșit fiecare etapă a activității sau
pentru a obține produse finale deosebite.
Această experiență ne-a oferit, atât mie, cât și colegilor mei, ocazia de a vedea cât de benefice sunt
activitățile extrașcolare deoarece elevii nu se mai simt constrânși și timorați, ca în timpul orelor obișnuite,
348
devin mai creativi și au oportunitatea de a-și etala talentele și abilitățile, arătând că, dincolo de
cunoștințele teoretice, personalitatea și formarea lor implică și alte aspecte.
Dintre cele mai des întâlnite avantaje ale activităților extrașcolare le-aș enumera pe cele de mai jos:
 Înnoirea permanentă a procesului de învăţământ în vederea eficientizării acestuia, a creşterii
standardelor de calitate a rezultatelor şi efectelor vizate;
 Lărgirea şi completarea orizontului cultural al elevilor;
 Dezvoltarea unora dintre componentele educaţiei: morală, profesională, fizică, igienică,
ecologică, pentru petrecerea timpului liber, interculturală, civică etc.;
 Recreierea şi destindrea participanţilor şi petrecerea adecvată a timpului liber;
 Formarea dimensiunii atitudinal – acţionale și valorice a personalităţii elevilor;
 Exersarea şi cultivarea abilităţilor, aptitudinilor, talentelor, capacităţilor;
 Dezvoltarea capacităţilor de organizare şi autoorganizare;
 Încurajarea inițiativei elevilor;
 Dezvoltarea creativităţii elevilor;
 Stimularea motivelor de autorealizare profesională şi civică;
 Modelarea atitudinilor favorabile integrării sociale în spiritul valorilor contemporane:
toleranţă, umanitarism, implicare civică pentru: pace, viaţă sănătoasă, mediu curat şi sănătos,
întrajutorare;
 Cultivarea spiritului de concurenţă în condiții de fair – play, etc.
Așadar, pentru toate aceste avantaje enumerate mai sus, și nu numai, precum și pentru starea de bine
a cadrelor didactice – care simt că fac ceva deosebit pentru elevi, dincolo de orele obișnuite – susțin
importanța activităților extrașcolare în dezvoltarea armonioasă a elevilor și recomand desfășurarea unor
astfel de activități în folosul copiilor.
Bibliografie :
 Cozma, T. - O nouă provocare pentru educaţie: interculturalitatea, Editura Polirom, Iaşi,
2002
 Lazăr, Viorel, Cărășel, Aurel - Psihopedagogia activităților extracurriculare, Editura
Arves, București, 2008
 Lespezeanu, Monica - Tradițional și modern ȋn ȋnvǎțǎmȃntul preșcolar – o metodicǎ a
activitǎților instructiv-educative, Colecția Didacticǎ Esențial, București, 2007
349
“Teatrul- viața trăită liber”
Prof.înv.preșc: Bojor Codruța Alina

Grădinița P.P. ”TRENULEȚUL VESELIEI”, Bistrița
Montessori)
Și pornind de la acest citat, am considerat că teatrul este o metodă eficienta prin care să îi
determinăm pe copiii să se pregătească pentru “ziua de mâine”. Însă modelarea, formarea, educarea cer
timp și dăruire. Complexitatea finalităților educaționale impune îmbinarea activităților școlare cu cele
extrașcolare. Scopul activităților extrașcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, cultivarea
personale și corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale.
Teatrul este o noțiune simplă, dar în același timp e greu de definit., Fiecare percepe teatrul altfel.
Pentru unii reprezintă o clădire, o scenă, o artă, sau chiar un vis devenit realitate. Teatrul este o sursă de
inspirație și când această sursă are legătură cu copiii, rezultatul este impresionant, este creativitate. Ei
jonglează cu realul și fantascticul și amestecându-le realizează o creație proprie, inventează, trăiesc. Prin
teatru se dă posibilitatea fiecărui copil să „fie”, să simtă, să se exprime, să facă…”să se urce pe un scaun
și să strige”…teatrul este fericire, este libertate, atât de exprimare cât și de mișcare, teatrul este viață.
Vorbirea este esențială pentru teatru, astfel, ii pregătește pe copii să se dezvolte și să-și
îmbunătățească dictia și vorbirea pentru a-și exprima în continuare opinia în fața colegilor, în societate,
contribuie la creșterea stimei de sine.
De asemenea, teatrul si jocurile bazate pe teatru au avantaje precum: suspendă tendinta copiilor de
a-i judeca pe ceilalti, recunosc contribuția individuală (dezvoltarea creativității) și încurajează un nivel
ridicat de incluziune printre copii unde sunt diferențe societale, calmând conflictele (acceptarea tuturor
copiilor).
Teatrul reprezinta una dintre cele mai bune modalități de a aborda problemele cu care se confruntă
societatea noastră prin dezvoltarea personalității copiilor.
Teatrul …este viața trăită liber.
Activități:
1 Regie și improvizație: copiii se vor grupa câte 4 după preferințe și vor interpreta rolul primit după
cum simte/improvizează. Textele vor fi scurte și vor reprezenta evenimente din viața cotidiană, mai exact
situații conflictuale între copii și părinți.
2. Mișcare: copiii execută mișcările impuse de jocuri.
 ”Pensula”: umărul, cotul, genunchiul devin pe rând ”pensulă”.
 ”Albina pe deget”: câte 2, unul mișcă degetul arătător, celălalt încearcă să îi
urmarească degetul cu privirea păstrând aceeași distanță între ochi și deget.
 ”Bate palma”: bate palma cu o parte a corpului: genunchi, cot, talpă, umăr…
 ”Oglinda”: câte 2, unul execute mișcări lente, celălalt încearcă să îl imite.
3. Sunet: copiii pronunță sunete sau vobesc continuu.
 Jocul ”Mașina” –sunetul motorului de la mașină cu buzele apropiate.
 ”Scaunul fierbinte” –un mesaj vorbit continuu timp de 20 de secunde
 ”Agentul de vânzări”-prezentarea unui produs vorbit timp de 20 de secunde.
350
Jocurile şi joaca în cadrul activităţilor extracurriculare
Prof. înv. primar Bolbotină Mirela

Liceul Hercules Băile Herculane
Jocurile şi joaca pot fi privite din două perspective. În primul rând, joaca poate fi considerată ca
atitudine. Din această perspectivă, joaca este un mod de abordare, un stil personal şi o cale de a face
lucrurile. Este un punct de vedere din care să observi şi să judeci lucrurile, nu grav, ci cu optimism şi
umor, permiţându-ţi ţie însuţi, dar şi elevilor tăi să fiţi surprinşi de viaţă. Ca dascăli, trebuie să avem o
„atitudine jucăuşă”, să fim deschişi, fără inhibiţie. În al doilea rând, jocurile pot fi privite ca o activitate,
ca o metodă spontană de descoperire de sine, a celorlalţi şi a lumii. Joaca atrage după sine
experimentarea, observarea a cât de departe poţi merge, aventurarea, străduirea şi sărbătorirea. Joaca
împreună cu ceilalţi implică participare, ajutor reciproc, organizare, învăţarea felului în care poţi să câştigi
şi să pierzi. Din această perspectivă, joaca este o metodă de introducere în viaţa societăţii, deoarece, ca şi
în viaţa de zi cu zi, există reguli cărora trebuie fiecare să ne supunem.
Jocurile organizate îi atrag cel mai mult pe elevi şi determină cel mai mult învăţătura. În jocurile
organizate, fiecare participant are o responsabilitate de care să se achite, folosin-du-şi inteligenţa şi
talentul. Fiecare participant trebuie să se concentreze la ceea ce face, deoarece, dacă nu este atent, echipa
lui poate pierde. Prin joacă, elevii învaţă că nu putem învinge întotdeauna, că uneori trebuie să ne punem
în locul altora , să ne controlăm impulsurile fizice, să ne stăpânim pe noi înşine şi să stăpânim impulsul de
a interpreta regulile în folosul nostru. De asemenea, cei mai talentaţi jucători trebuie să împartă cu cei mai
puţin capabili, care, în schimb, învaţă de la mai practicii lor colegi. În jocuri, fiecare, chiar şi cei mai
netalentaţi, strălucesc la ceva, în mod deosebit.
Unele jocuri solicită forţa fizică şi au un anumit grad de complexitate, care le permite elevilor să
gândească şi cum să ia propriile decizii. Iată de ce este important pentru un joc să aibă o temă, deoarece,
împreună cu activitatea fizică, ele cer iscusinţă tehnică şi aspecte tactice, pentru a elabora un plan şi a-l
pune în practică. Pentru cele mai bune rezultate educative, jocurile ar trebui să genereze, alternativ,
senzaţiile de câştig şi pierdere, deşi nu întotdeauna ele trebuie să stimuleze competiţia. Este necesară o
varietate de stiluri de jocuri, cu diferite tipuri de cerinţe, pentru a ne asigura că fiecare are ocazia de a
experimenta emoţia victoriei.
Pentru ca jocurile să aibă succes, trebuie ca noi, dascălii :
 să cunoaştem multe jocuri sau să avem o mulţime de materiale cu acestea;
 să alegem jocul potrivit ocaziei;
 să pregătim înainte lucrurile de care avem nevoie;
 să stabilim reguli simple, care să nu permită nici un prilej de interpretări alternative şi să le
explicăm clar, la momentul potrivit; elevii trebuie să ştie de la început cum se joacă jocul;
 să furnizăm o încurajare constantă, fără a ne implica în joc;
 să nu lăsăm pe nimeni pe dinafară, decât dacă sunt eliminaţi din joc din anumite motive şi,
în acest caz, ei trebuie să fie reprimiţi repede în joc;
 să lăsăm jocul să-şi urmeze cursul şi să nu-l întrerupem fără un motiv serios;
 să încheiem jocul înainte ca participanţii să înceapă să-şi piardă interesul, prevăzând ca
finalul să poată fi controlat. Un joc care se încheie la momentul potrivit va fi reţinut cu plăcere, iar
ei vor aştepta cu nerăbdare să-l joace din nou;
 să ne asigurăm că cel care pierde îi este arătat respect de către ceilalţi participanţi, iar
învingătorului i se dă crezare;
 să nu se joace acelaşi joc prea des;
 să evaluăm jocul, prestaţia participanţilor şi pe cei cărora le-au fost repartizate sarcinile
organizatorice;
Multe manuale şi publicaţii oferă diferite tipuri de jocuri pe care elevii le pot juca : pentru interior şi
în aer liber, scurte şi lungi, care implică ingeniozitate sau efort fizic, jocuri vaste, pentru oraş, jocuri care
pot fi jucate afară, noaptea.
351
Jocul este necesar pentru sănătatea fizică şi pentru echilibrul psihic al elevului nostru, al copilului
nostru. El conferă vitalitate, energie, încredere în sine, încredere în ceilalţi. Dezvoltă anumite calităţi:
iniţiativa, spiritul de echipă, puterea de decizie în anumite momente. Jocul dă posibilitatea de a acţiona,
de a îndeplini misiuni, de a avea responsabilităţi, mobilizează un ansamblu de calităţi latente, oferă
supleţe, rezistenţă, stăpânire de sine etc.
În orice activitate bazată pe joc trebuie să avem o „ Fişă de joc” care să conţină următoarele:
 tip de joc ( de mişcare / outdoor / indoor / wide-game )
 categoria de vârstă
 efectiv
 locul
 durata
 obiective
 mijloace de realizare :umane, materiale,financiare
 fişa tehnică ( descrierea efectivă a jocului cu sau fără desene)
 demers educativ: sensibilizare, moment organizatoric, socializare, elaborare, construcţie,
naştere de noi interese.
352
Importanța activităților extracurriculare în educația copiilor
Prof. înv. primar Bolbotină Oana-Cristina

Școala Gimnazială Nr. 7 Reșița
Județul Caraș-Severin
Un curriculum unitar nu mai poate răspunde singur diversităţii umane, iar dezideratul educaţiei
procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii tinerilor.
şi socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială. Complexitatea finalităţilor educaţionale impune
îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare. Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un
cadru informal, ce permite elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii
şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual.
Activităţile extracurriculare organizate împreună cu elevii nostri au conţinut cultural, artistic,
spiritual, ştiinţific, tehnico-aplicativ, sportiv sau simple activităţi de joc sau de participare la viaţa şi
activitatea comunităţii locale. Excursiile pe care le organizăm contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor
cultură. Copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de
artă scriitori şi artişti. Excursia este cea care îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei
experienţe sociale importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural ştiinţific. Excursia reprezintă
finalitatea unei activităţi îndelungate de pregătire a copiilor, îi ajută să înţeleagă excursiile nu numai din
perspectiva evadării din atmosfera de muncă de zi cu zi ci şi ca un act de ridicare a nivelului cultural.
În clasele I-IV serbările școlare vin în ajutorul afirmării și formării. În timpul prezentării
programului artistic, elevul artist îi va avea ca spectatori pe colegii de școală,dar și pe părinți cărora va
trebui să le recite sau să le cante, exprimând trăirile care îl copleșesc. Realizarea programului artistic
presupune o muncă de căutări și de creatie din partea învățătorului. În cadrul serbării învățătorul este
regizor, coregraf, culegator de folclor, poet, interpret model pentru micii artiști. Importanţa unor
asemenea festivităţi ocazionate de sfârşitul de an şcolar, de Ziua copilului sau sărbătorile religioase, este
deosebită. Ele lărgesc orizontul spiritual al elevilor, contribuind la acumularea de noi cunoştinţe, la
îmbogăţirea trăirilor afective şi sentimentelor estetice. Pentru ca elevii să-şi motiveze participarea la
această aleasa activitate, este foarte importantă atmosfera realizată în timpul repetiţiilor, caracterizată prin
bună dispoziţie, dar şi prin seriozitate. Şansa de reuşită a serbărilor este dată de varietatea programului
artistic, în măsură să valorifice talentul de recitator al unora, calităţile vocale, de ritm şi graţie ale altora,
dar şi destoinicia pentru realizarea costumelor şi decorurilor. Versul, muzica vocală şi instrumentală,
gimnastica ritmică,scenetele pline de haz, armonios îmbinate, asigură varietatea şi dinamismul
spectacolului. Micii artişti trebuie încurajaţi, stimulaţi, pentru a realiza buna dispoziţi şi participarea cu
interes de-a lungul pregătirii şi desfăşurării spectacolului. Serbările şcolare sunt momente de maximă
bucurie atât pentru copii, cât şi pentru părinţii lor. Ele aduc lumină în suflete, dau aripi imaginaţiei,
entuziasmului şi rămân de-a pururi ca momente de neuitat în viaţa fiecăruia.
Parteneriatele ajută elevii să aibă succes la şcoală şi mai târziu, în viaţă. Atunci când părinţii, elevii
şi ceilalţi membri ai comunităţii se consideră unii pe alţii parteneri în educaţie, se creează în jurul elevilor
o comunitate de suport care începe să funcţioneze. Parteneriatele trebuie văzute ca o componentă
esenţială în organizarea şcolii şi a clasei de elevi.
353
Ele nu mai sunt de mult considerate doar o simplă activitate cu caracter opţional sau o problemă de
natura relaţiilor publice. În cadrul acestor parteneriate se pot parcurge următoarele conţinuturi:
transmiterea unor informaţii despre ecologie, dobândirea unor cunoştinţe despre relaţia om-mediu,
educarea unor comportamente şi conduite civilizate, îmbogăţirea vocabularului activ cu cuvinte din
diferite domenii, cultivarea unor atitudini de investigare, cercetare etc.
Prin organizarea unor concursuri între grupele aceleiaşi clase sau între clase diferite (pe diferite
faze, pe diferite teme) „Cel mai bun povestitor!” „Cea mai frumoasa poezie recitata!”,” Matematica
distractiva”, „Suntem copii manierati”-promovăm valori culturale şi etice fundamentale, precum şi fair
playul competiţional, sensibilitatea şi personalitatea lor suferind modificări pozitive, putând uşor depista
tinere talente artistice în vederea cultivării şi promovării lor.
Concursurile sportive vin ca şi o completare a activităţilor sportive, cei mici participând cu multă
plăcere la concursurile sportive organizate, cum ar fi: atletism, concurs de săniuţe, de biciclete, de aruncat
la ţintă, etc. Concursul de creaţie literară şi plastică urmăresc stimularea implicării elevilor în activităţile
extraşcolare, descoperirea şi dezvoltarea aptitudinilor artistice şi literare ale copiilor din ciclul primar.
Prin participarea la astfel de proiecte elevii îşi dezvolta aptitudinile artistice şi literare, spiritul de echipă
(în realizarea lucrărilor colective), îşi vor testa aptitudinile, îşi vor putea pune în valoare calităţile
artistice. Activităţile extracurriculare mai sus enumerate şi analizate sunt apreciate atât de către copii, cât
şi de factorii educaţionali în măsura în care: valorifică şi dezvoltă interesele şi aptitudinile copiilor;
organizează într-o manieră plăcută şi relaxantă timpul liber al copiilor, contribuind la optimizarea
procesului de învăţământ ; formele de organizare sunt din cele mai ingenioase, cu caracter recreativ;
copiii au teren liber pentru a-şi manifesta în voie spiritul de iniţiativă; participarea este liber consimţită,
necodiţionată, constituind un suport puternic pentru o activitate susţinută; au un efect pozitiv pentru
munca desfăşurată în grup; sunt caracterizare de optimism şi umor; creează un sentiment de siguranţă şi
încredere tuturor participanţilor; urmăresc lărgirea şi adâncirea influenţelor exercitate în procesul de
învăţământ; contribuie la dezvoltarea armonioasă a copiilor.
Bibliografie
 Peter Petersen „O şcoală primară, liberă şi generală după Planul Jena” traducere de Lucian
Blaga, Ed. Cultura Românească S.A.R. Bucureşti 1940
 Ion T. Radu, Liliana Ezechel „Pedagogie – Fundamente teoretice”, Ed. V.I.Integral
Bucureşti 2002
 Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii, Ed. V.I.Integral Bucureşti
2000
 „Educaţia altfel – Peter Petersen şi modelul Planului Jena” Monica Cuciureanu, Ed. Cartea
Universitară Bucureşti 2006
354
Prof.înv.primar BOLOCAN VIORICA

Școala Primară Lunca Frumoasă, comuna Pârscov, jud. Buzău
Semnificația termenului ,, activitate extrașcolară ” o reprezintă totalitatea activităților educative
desfășurate în grupuri sau individual , suplimentar față de activitățile formale prevăzute în Curriculum
Național ori în Curriculum la Decizia Școlii și organizate în afara școlii în instituții abilitate și nu numai.
Activitățile extrașcolare se orientează după un scop și obiectivele stabilite, sunt mai puțin riguroase
decât activitățile formale și este important dacă sunt realizate de către persoane calificate. Rolul acestor
activități este dezvoltarea unor aspecte particulare ale personalității elevilor . Prin aceste activități, elevul
este provocat să participe și să își dezvolte anumite competențe utile atât pentru a obține succesul în
activitatea educațională , cât și pentru a se dezvolta în raport cu rutinele cotidiene.
Răspunzând provocării, elevul se descoperă pe sine , așa cum nu s-a descoperit în activitățile
formale. Să învețe fără constrângerea catalogului este rampa de lansare a personalității sale deoarece
elevul nu mai simte tensiunea de a corespunde unor cerințe. Astfel, elevii se simt mai liberi și devin mai
creativi, se implică mult mai mult, reușesc să depășească anumite bariere personale. Amenințarea notei
fiind înlăturată, încrederea în sine își face tot mai mult simțită prezența.
Activitățile extrașcolare îi oferă elevului șansa de a aprofunda ceea ce îl interesează în mod special,
de a exersa ceea ce îl pasionează, de a lucra împreună cu unii colegi pe care îi preferă sau cu alți copii pe
care i-a cunoscut în noile contexte. Prin varietatea activităților și locurilor de desfășurare( muzee,
teatre,cluburi ale copiilor,centre sportive, centre de creație, parcuri tematice, tabere tematice, ș.a.), elevii
pot cunoaște mai multe medii socio- profesionale și pot să realizeze unele predicții în legătură cu profesia
pe care și-ar dori să o urmeze, aspect foarte puțin explorat prin activitățile formale.
Relația dintre activitățile formale și activitățile extrașcolare este una de complementaritate, ambele
contribuind la dezvoltarea personalității copilului, la devenirea lui ca ,, om”, ca membru al societății, ca ,,
actor ” pe scena propriei vieți , dar și pe scena comunității sale. Petrecerea timpului liber într-un mod
agreabil și util este o altă pledoarie în favoarea activităților extrașcolare. Copilul va socializa în alt mod
decât în mediul formal, mai destins, mai deschis către ceilalți și către sine. Scopul implicării sale în aceste
activități trebuie să fie îndeplinirea unui interes personal. Doar așa potențialul său se va dezvolta la cote
maxime și se va evidenția și în activitățile formale. Dacă participarea părinților la activitățile formale este
strict reglementată prin regulamentul instituției școlare, în cadrul activităților extrașcolare părinții pot
participa și pot sprijini specialiștii în realizarea cu succes a obiectivelor stabilite, pot deveni parteneri
activ implicați în derularea activității deci, chiar ei sunt aceia de care depinde participarea copiilor la
aceste activități. Cu această ocazie, părintele are posibilitatea să observe obiectiv, împreună cu
specialiștii evoluția propriului copil și să conștientizeze care este calea de urmat în viitor, care sunt
atuurile și dificultățile cu care se confruntă copilul în alte medii decât cel familial și cel școlar. Mulți
părinți refuză să contribuie la dezvoltarea anumitor aptitudini ale copilului deoarece acea cale nu
corespunde așteptărilor lor în legătură cu copilul, neglijând înzestrarea nativă și direcția de a face
performanță în anumite domenii. Alte situații evidențiază tocmai opusul. Părinții insistă în dezvoltarea
anumitor competențe , deși predispozițiile native nu ajută prea mult copilul în direcția dorită.
Deși se desfășoară mai relaxat, activitățile extrașcolare nu sunt lipsite de rigoare și conținut.
Organizarea acestora presupune o pregătire amplă, etapizată, implicarea mai multor resurse și parteneri,
astfel încât să nu reprezinte o pierdere de vreme. Obiectivele și conținuturile trebuie să răspundă atât
intereselor grupului format, cât și fiecărui membru; să vizeze atât dezvoltarea socială,cât și pe cea
individuală. Putem afirma că prin activitățile extrașcolare îi putem aduce mai aproape pe elevi de lumea
în care trăim și îi putem ajuta să o înțeleagă mult mai bine, să facă față și să se adapteze mai ușor unor
situații noi. Raportarea la lumea înconjurătoare nu face decât să contribuie la conștientizarea rolului
personal în ansamblul societății. Un aspect deosebit este acela de a-l ajuta pe copil să conștientizeze
importanța propriei existențe și a valorii personale în raport cu societatea. Astfel, învățând să se aprecieze
pe sine în mod corect, trebuie să-i aprecieze și pe ceilalți așa cum sunt în diferite situații.
355
De multe ori, în mediul școlar copiii nici nu reușesc să se cunoască foarte bine deoarece sunt prinși
în competiția pentru note, pentru premii, pentru îndeplinirea așteptărilor adulților din viața lor. Prin
participarea la activitățile extrașcolare, copiii au ocazia să se concentreze și asupra cunoașterii celorlalți.
Învățarea copiilor poate fi văzută ca un act complet și complex dacă sunt create suficiente contexte
de acțiune, explorare și creație, prin prisma Curriculumului Național și dincolo de acesta.
356
Prof. învățământ primar Bologh Floarea Silvia

Școala Gimnazială Certeju de Sus
Educaţia reprezintă un fenomen social fundamental apărut odată cu societatea umană şi este specific
fiecărei organizări sociale, îndeplinind funcţiile de informare şi de formare a omului din punct de vedere
intelectual, moral, artistic, fizic. Educaţia nonformală îşi are începuturile încă din timpul fondării
educaţiei și conţine majoritatea influenţelor educative care au loc în afara clasei, fiind activităţi
extrașcolare sau activităţi opţionale. Are un caracter mai puţin formal, dar cu acelaşi rezultat formativ.
Acţiunile educative plasate în cadrul acestui tip de educaţie sunt flexibile şi vin în întâmpinarea diferitelor
interese, în mod particular pentru fiecare persoană.
serie de cunoștințe punându-i în contact direct cu obiectele și fenomenele din natură.
şcolar să reducănivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual.
oferă elevilor ocazia de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, procesul de producţie în
educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii pot primii
informații despre realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă. De la
cea mai fragedă vârstă , copiii acumulează o serie de cunoştinte punându-i in contact direct cu obiectele şi
fenomenele din natură. Activităţile de acest gen au o deosebită influenţă formativă, au la bază toate
formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii, tabere. În cadrul activităţilor organizate în mijlocul naturii,
al vieţii sociale, copiii se confruntă cu realitatea şi percep activ, prin acţiuni directe obiectele ,
dobândind însuşirea a noi cunoştinţe. Am acordat importanţa deosebită sărbătorilor şi aniversărilor
importante din viaţa ţării şi a copiilor. Concursurile pe diferite teme sunt, de asemenea, momente deosebit
de atractive pentru elevi. Acestea oferă copiilor posibilitatea să demonstreze practic ce au învăţat la
şcoală, acasă, să deseneze diferite aspecte, să confecţioneze modele variate. Același rezultat îl pot avea
concursurile organizate de către cadrele didactice în clasă. Dacă sunt organizate într-o atmosferă plăcută
vor stimula spiritul de iniţiativă al copiluiui, îi va oferi ocazia să se integreze în diferite grupuri pentru a
duce la bun sfârşit exerciţiile şi va asimila mult mai uşor toate cunoştinţele.
357
mod direct copilul prin personalitatea sa şi nu prin produsul realizat de acesta.
Bibliografie :

în “Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti.
358
Profesor Învățământ Primar Bololoi Ionela Cristiana

Liceul de Informatică “Tiberiu Popoviciu”, Cluj Napoca
"Educaţia este un proces al vieţii şi nu o pregătire pentru viaţă. Cred că şcoala trebuie să
reprezinte viaţa actuală, viaţa tot atât de reală şi de vitală pentru copil ca aceea pe care el o duce în
familia sa, cu vecinii săi, pe locurile lui de joacă."
John Denvey.
recreere şi educaţie pentru sănătate, autodisciplină şi creştere a încrederii în sine. Ele oferă posibilitatea
elevului să se exprime liber, să se miște și să facă ceea ce îi place ajutând la o dezvoltare multilaterală pe
lângă școală care e foarte benefică. Se știe că încă de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie
de cunoștințe dacă sunt puși în contact direct cu diferite obiecte și fenomene din natură. Astfel, putem
spune, că aceste activități extrașcolare au un rol și un loc bine stabilit în formarea personalității elevilor.
Educația prin astfel de activități urmărește să le dezvolte atât aptitudinile cât și talentele, dar și un
stil de viață civilizat. Copiii simt nevoia de a se juca, de a fi mereu în mișcare, iar acesta este motivul
pentru care aceste activități extrașcolare reprezintă puntea dintre viață și școală.
acţionează pozitiv. Printre activitățile extrașcolare cele mai indicate pentru cei mici se numără excursiile,
drumețiile, vizionările de filme, piese de teatru sau spectacolele de magie. Este indicat ca aceste activități
să implice direct copilul să îl ajute să deprindă obiceiuri pozitive, care în timp să îl ajute să se descurce
singur în orice situație.
Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice – constituie un mijloc de a intui şi preţui
valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru, oferind elevilor prilejul de a observa obiectele
şi fenomenele în starea lor naturală, dar și care erau relaţiile dintre oameni. Aceste vizite stimulează
activitatea de învăţare, întregesc şi desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în cadrul lecţiilor.
Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, stimulează și


țării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură.
cunoştinţă cu lumea minunată a artei. Trăind într-o lume în care mass-media are o pondere cât mai mare,
și aici mă refer la internet și televizor, nu face altceva decât să-i transforme pe copii în “mici roboți”, ușor
de controlat. Astfel spectacolele au o importanță deosebită prin faptul că această activitate apelează atât
la afectivitatea copilului cât și la dezvoltarea lui intelectuală.
359
Important este că aceste activități sunt atractive la orice vârstă, pentru că ele stârnesc interes și
bucurie, făcând mai ușor drumul către cunoștere. Cu ajutorul acestor activități, copilul își dezvoltă spiritul
practic, se autodisciplinează pentru că anumite activități impun anumite reguli ce trebuie respectate.
Ca o concluzie, profesorul are un rol important în a-i încuraja pe elevi și de a le educa spiritul
creativ în cadrul acestor activități extrașcolare.
Bibliografie :

* Ionescu, M., Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
* Mihaela Jigău - "Curs de formare: Facilitator de învăţare permanentă în şcoală"- Tema 6:
"Elaborarea ofertei de activităţi extraşcolare. Şcoala altfel: să ştii mai multe, să fii mai bun- Resurse
pentru lectură şi informare"
* Nicola, Ioan, (1994 ), Pedagogie, E.D.P., Bucureşti
360
Prof.înv.preșc. Boncea Adriana Rodica

Activităţile extracurriculare îşi au importanţa lor în activitatea educaţională. Din ce în ce mai multe
sisteme educaţionale le adoptă şi le recunosc meritele în îmbunătăţirea performanţei copiilor la şcoală. S-a
observat faptul că activitatea de învăţare dă rezultate mult mai bune dacă este îmbinată şi cu câteva
Educaţia extracurrriculară îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii preşcolarilor.
În grădiniţa contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru
şi socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială. Complexitatea finalităţilor educaţionale impune
îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare, iar parteneriatul educaţional, ca set de
intervenţie complementară, apare ca o necesitate. Activităţile extracurriculare organizate de grădiniţa au
conţinut cultural, artistic, spiritual, ştiinţific, tehnico-aplicativ, sportiv sau sunt simple activităţi de joc sau
de participare la viaţa şi activitatea comunităţii locale.
Activităţile extracurriculare de masă reprezintă activităţi care cuprind aproape întreaga masă a
copiilor dintr-o grupă, mai multe grupe, sau chiar grupe de copii din mai multe grădiniţe . Aceste
activităţi le oferă destindere, recreere, voie bună, satisfacţiile atmosferei de grup, iar unora dintre ei
posibilitatea unei afirmări şi recunoaştere a aptitudinilor. Aceste activităţi au caracter ocazional şi iau
forme foarte variate-sărbătorirea zilei de naştere a unui copil la care participă colegi din toată grădiniţa;
aniversarea zilei de naştere a unor copii care au frecventat grădiniţa şi acum sunt la şcoala primară;
vizionarea în grup a unor spectacole la teatrul de păpuşi; vizitarea centrului de plasament;
excursii;plimbări în parc; vizită la diferite muzee.
trecutul şi prezentul ei.
Serbările reprezintă un necesar izvor de satisfacţie, bucurii, creează buna dispoziţie.
Serbările pot lua forme variate, de la solemna evocare istorică la un vesel carnaval. La pregătirea şi
realizarea serbărilor, copiii participă cu însufleţire şi dăruire, din dorinţa de a oferi spectatorilor momente
de ţinută estetică, distracţie, satisfacţie, făcându-le viaţa mai frumoasă, mai plină de sens.
Vizionările şi spectacolele constituie o altă formă de activitate extracurriculară în grădiniţe, prin
La copilul de vârstă preşcolară este strâns legată de activităţile desfăşurate în grădiniţă şi în afara ei
eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie,adoptând el în primul rând o atitudine
creatoare,atât în modul de realizare al activităţii,cât şi în relaţiile cu copii ,asigurând astfel o atmosferă
361
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAŞCOLARE IN EDUCAȚIA COPIILOR
Prof.înv.primar Bondar Adriana Elena

Şcoala Gimnazială Stroieşti
Începând cu vârsta preşcolară şi continuând cu cea primară, copilul manifestă o deosebită curiozitate
faţă de tot ceea ce îl înconjoară şi mai ales faţă de natură care îi apare într-o varietate de culori şi forme.
În învăţământul primar domeniul educaţiei ecologice este atins prin ariile curriculare „Om şi societate”,
„Consiliere şi orientare”şi „Ştiinţele naturii”din cadrul Matematicii şi explorării mediului. La acest nivel
are loc o sensibilizare şi o conştientizare a elevilor cu privire la frumuseţile naturii, dezvoltându-se gustul
pentru a cerceta tainele acesteia..
Din proiectele derulate a rezultat faptul că elevii înţeleg responsabilitatea omului faţă de natură.
Varietatea temelor abordate, precum şi modul de abordare a dus la concluzia că rolul educaţiei în rândul
elevilor este esenţial. Participarea la aceste activitati reprezintă o şansă de aderare la un sistem deschis, cu
opţiuni multiple, flexibile, în funcţie de aşteptările elevilor şi priorităţile sistemului educaţional şi permite
crearea unui etos propriu.Le oferă posibilitatea organizării conţinuturilor în concordanţă cu specificul
local şi cu particularităţile de vârstă şi individuale ale elevilor. Obiectivele generale şi specifice ale
proiectului conduc la formarea unor deprinderi şi atitudini referitoare la problemele ecologice şi de
protecţie a pădurilor. Prin activităţi bine alese, elevii sunt puşi în situaţia de a observa, analiza, investiga
fenomene şi procese din pădure, exersând procese de muncă intelectuală, concomitent cu formarea unui
comportament responsabil, implicat în relaţiile cu mediul înconjurător. Activităţile propuse valorizează
creativitatea, imaginaţia, spiritul de echipă, competiţia, oferind copiilor oportunitatea de a-şi asuma roluri
şi responsabilităţi în comunitate, de a oferi soluţii viabile pentru păstrarea unui mediu de viaţă optim.
Cultivarea şi educarea sentimentelor de dragoste şi de admiraţie faţă de tot ceea ce îi înconjoară,
făcându-i prietenii lor, duce la formarea unei conştiinţe şi la formarea unor caractere puternice.
Activități derulate:
,, OMUL, PARTE INTEGRANTĂ A MEDIULUI.”- activitate de relaxare şi de cunoaştere a

naturii înconjurătoare
,,
,,FRUMUSEȚILE PĂDURII”
362
,,MAINI DIBACE” -activitate practică de realizare a unor obiecte din materiale refolosibile şi
deşeuri
IUBIM NATURA!!!
363
Porf-înv. Bőnesch Enikő-Gabriella

Liceul Teologic Romano-Catolic „Szent Laszló”, Oradea
Oradea, str. Partenie Cosma 3-5-7
(Maria Montessori)
Activitățile extrașcolare sunt foarte importante pentru dezvoltarea armonioasă a copilului.

Activitățile extrașcolare se referă la acele activități realizate în afara mediului școlar, în afara instituției de
învățământ, cu participarea clasei, a mai multor clase de elevi sau a mai multor instituții de învățământ.
Studiile de specialitate susțin că aceste activităţi ajută elevii la formarea unei atitudini pozitive față
de învățare, aceștia au performanțe școlare mai ridicate, li se formează abilități practice diversificate, dar
și strategii adecvate de rezolvare de probleme. Pe lângă toate acestea, activitățile extrașcolare acționează
și asupra stimei de sine, iar sentimentul de împlinire este mult mai ridicat.
inițiativei. Activitățile extrașcolare vizează, de regulă, acele activități cu rol complementar orelor clasice
muzică clasică, activități artistice, cluburi tematice, activități sportive, legate de protecția mediului etc. În
ultimii ani s-a pus mare accent pe integrarea elevilor cu cerinţe educative speciale, de aceea marea
majoritate a cadrelor didactice şi în special cele care lucrează cu elemente de educaţie alternativă (Freinet,
Montessori, Waldorf etc.) în perioada şcolii altfel organizează activităţi cu sau împreună cu Şcolile
Speciale. Scopul este de a ajuta elevii să accepte şi să ajute personae cu dizabilităţi de orice fel,
dezvoltarea mentalităţii de tolerare.
Participând la acţiuni cu caracter artistic, la manifestări cultural-artistice, vizionând spectacole de
și Prin conținutul lor se deosebesc de cele cu caracter didactic. Organizate la nivelul clasei sau școlii, cu
participare benevolă, ele urmăresc lărgirea orizontului de cunoștințe etc.Vizitarea unui muzeu, expoziţii, a
unui atelier al meșterului popular sau artist plastic poate fi o situaţie de învăţare cu scop cultural-artistic,
dar şi un moment de reconciliere ori de introspecţie, în funcţie de educaţia anterioară a elevilor sau de
tematica în care se încadrează excursia. Legătura organică a procesului de învăţământ cu excursiile şi
vizitele asigură eficienţa educativă a acestor activităţi. Menţionăm că influenţa educativă a excursiilor şi
vizitelor depinde şi de caracterul lor variat.
364
cognitiv, familiarizarea elevilor cu frumuseţile ţării.
copiilor.
 activitățile extrașcolare dezvoltă gândirea critică și stimulează implicarea generației tinere
în actul decizional, realizându-se astfel o simbioză lucrativă între componenta cognitivă și cea
comportamentală.
. Aplicarea cunoștințelor în cadrul activităților extrașcolare are valoarea unui exercițiu de dezvoltare
a aptitudinilor elevilor. O altă particularitate a activităților extrașcolare, de o reală importanță, o constituie
legătura acestora cu partea practică. Important în derularea acestor activități este faptul că elevii pot fi
antrenați atât în inițiere și organizare, cât și în modul de desfășurare a acestora. Modelarea, formarea,
educarea cer timp și dăruire. Complexitatea finalităților educaționale impune îmbinarea activităților
școlare cu cele extrașcolare. Scopul activităților extrașcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale,
cultivarea interesului pentru acțiuni socio-culturale, facilitarea integrării în mediul școlar, valorificarea
talentelor personale și corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Prin aceste activități li se oferă
elevilor un alt mod de însușire a unor trăiri, valențe pozitive ale vieții, valori morale și nu numai. Un alt
scop mai important şi mai aproape de copii ar fi asigurarea elevilor o pauză de relaxare, un alt mod de
învăţare imbinată cu multă plăcere, mişcare şi joc, acestea fiind caracteristicile principale a vârstei
preşcolarului şi totodată modul de învăţare, consolidare şi sistematizare cu cea mai ridicată eficienţă. Deşi
programul activităţilor de pe perioada şcolii altfel întotdeauna se întinde, trece de multe ori cele patru
cinci ore din fiecare zi, copii se încarcă atât fizic, psihic şi mai ales emoţional. Educaţia emoţională fiind
ţinta de dezvoltare mult accentuată al învăţământului din zilele noastre.
365
PROIECT DE ACTIVITATE –SĂPTĂMÂNA ȘCOALA ALTFEL
Titlul proiectului: ,,Felicitări pascale”

prof. Borca Marius-Laurențiu
Școala Gimnazială Bretea-Română, jud. Hunedoara
Scopul activității:
 Dobândirea de către elevi de cunoștințe legate obiceiuri și tradiții Pascale, de noi tehnici de
lucru într-un atelier de creație, precum și sensibilizarea copiilor faţă de frumos, încurajarea
creativității, însuşirea şi respectarea unor reguli elementare de comportare civilizată.
Obiective:
 confecţionarea de felicitări folosind materiale şi tehnici variate;

 dezvoltarea interesului și dragostei faţă de tradţiile şi obiceiurile poporului nostru;
 manifestarea de atitudini de cooperare, spirit de echipă.
Resursele implicate (număr de cadre didactice, număr de elevi etc.)
1. Resurse umane: elevii clasei a VI-a

2. Resurse materiale: creioane colorate, carioci, acuarele, hârtie glasată, creponată,
foarfece, diverse materiale de bricolaj, lipici, abțibilduri, videopropiector, laptop, resurse digitale
3. Resurse spațiale: sala de clasă
4. Resurse temporale: 2ore
Descrierea activităţii:
 prezint elevilor tema activității și împreună cu ei extrag cele mai importante concluzii
legate de semnificația Sfintelor de Paște
 folosind videoproiectorul, prezint elevilor diverse tehnici de realizare a felicitărilor;
 elevii sunt împărțiți în grupe de câte patru, fiecare dintre grupe alegându-și să creeze
felicitări pe o anumită tehnică (desen, pictură, quilling, tehnica decupajului /tridimensională etc) ;
 fiecare elev realizează câte o felicitare folosind tehnica aleasă;
 elevii fiecărei grupe vor alege prin supunere la vot, cea mai reușită felicitare, și o vor
prezenta (mod de lucru, semnificațiile diverselor elemente etc) în fața clasei;
 tuturor elevilor li se vor face aprecieri, accentuând aspectele pozitive din timpul activității.
Modalități de evaluare a activității:
 Realizarea unei expoziţii cu produsele realizate de elevi;

 Album cu fotografii relevante din timpul activităţii
Concluzii:
În urma desfăşurării acestei activităţi copiii au învăţat să fie mai disciplinaţi, mai implicați
valorizând deopotrivă capacitățile creative și intelectuale ale lor.
Activitatea s-a desfășurat într-o atmosferă relaxantă, benefică stimulării potențialului/
creativității elevilor, iar aceștia și-au manifestat dorința de a continua modul acesta de lucru, cu ocazia
Sărbătorilor de iarnă.
366
PARTENERIATELE EDUCATIONALE-ACTIVITATI EXTRASCOLARE
VERITABILE IN EDUCATIA COPIILOR
prof. înv. primar BORCA OLIMPIA FELICIA

Școala Gimnazială Lucian Blaga, Baia Mare
Așteptările profesorilor derivă din convingerea lor că activitățile extracurriculare pot contribui,
punctual sau pe termen lung, la oferta de experiențe de învățare relevante pentru elevi. A oferi experiențe
relevante pentru elevi reprezintă o condiție sine qua non pentru formarea de competențe. Școala care va
organiza învățarea din perspectiva dezvoltării de competențe va fi mai aproape de aspirația de a-l avea în
centrul educației pe elev, nu pe profesor. Doar în acest mod am putea considera că învățământul asigură o
educație de calitate. Dar școala sau altă unitate de educație (grădinița, universitatea) nu este izolată de
societate, este o instituție socială, care pledează pentru societatea în care se dezvoltă, deci e de bun augur
să lucreze în echipă, adică împreună cu alți reprezentanți ai societății, în parteneriat, pentru realizarea
scopurilor sale. Dacă școala acționează individual, șansele de izbândă scad; fără familie și sprijinul
comunității școala nu poate obține succes în acțiunile sale de formare a tinerelor caractere, de aceea sunt
necesare parteneriatele educaționale.
Profesorii își doresc modificarea reprezentărilor asupra rolului formativ al diverșilor factori
educativi, în sensul accentuării necesității colaborării dintre școală – familie - comunitate.
Nevoile profesorilor cu privire la activitățile în parteneriatele educaționale se structurează în jurul
câtorva dominante: propriul parcurs de dezvoltare profesională, specificul educației formale/nonformale și
rolurile pe care și le pot ei asuma în raport cu partenerii din comunitate. Modul în care interesele factorului
comunitar se pot întâlni cu cele ale profesorului depind de mai mulți factori și de o varietate de
circumstanțe. De exemplu, derularea anumitor activități în parteneriatele educaționale a condus deja la
acumularea de experiență, în timp ce alte tipuri de activități nu relevă un confort similar în punerea lor în.
Aici, determinarea comună a profesorilor și a operatorilor comunitari în a pune la punct mecanisme care
să înlesnească noi experiențe va fi definitorie pentru a realiza un progres substanțial în educația elevilor.
Aflați mereu în căutarea de modalități de a crește interesul elevilor pentru învățare, profesorii ar dori
să aibă cât mai multe soluții și resurse educative pe care să le utilizeze pentru a-și atinge obiectivele
educaționale. Și în acest caz, așteptările profesorilor pot depăși uneori posibilitățile instituțiilor de a le
oferi un sprijin. Este foarte important ca negocierea obiectivelor comune să se facă după ce fiecare
partener își prezintă nevoile specifice, așteptările, posibilitățile ș.a. iar aici un rol important în stabilirea de
parteneriate îl are managerul școlar.
O resursă semnificativă pentru identificarea zonelor în care interesele instituțiilor de educație și ale
comunității se pot intersecta în folosul elevilor este și aceea a domeniilor de competențe cheie. Ele sunt
considerate absolut necesare pentru a asigura dezvoltarea în plan personal și sociocultural pe tot parcursul
vieții. Configurarea unor oferte de educație având ca linie de forță formarea competențelor elevului poate
fi o strategie care să conducă la o coerență a propunerii sale pe termen lung, precum și motivații mai
profunde și durabile pentru activitățile în parteneriat, prin care experiențele profesionale ale partenerilor să
fie valorizate.
Beneficiile parteneriatelor educaționale sunt evidente pentru toți partenerii implicați, însă cel mai
câștigat este beneficiarul direct al educației, elevul. Pe măsura dezvoltării sociale, instituțiile educaționale
suferă o modificare în ceea ce privește funcțiile acestora. În interiorul așa-numitelor „societăți
tradiționale”, educația se referă, în principal, la transmiterea și receptarea de cunoștințe, la formarea unei
opinii publice, la menținerea unui larg consens social; acum, apar noi funcții ale instituțiilor educaționale,
care capătă o importanță deosebită. O astfel de funcție se referă la instituția de învățământ ca la un agent
de recrutare și repartizare a individului sau grupului de indivizi spre diferite roluri sau poziții sociale, în
interiorul structurii sociale. Din această cauză, educația a devenit o variabilă cu profunde influențe în
progresul societății umane facilitând, dar și împiedicând dezvoltarea socio-economică.
Parteneriatul școală – familie - comunitate reprezintă o problemă actuală importantă, reliefată de
diferite documente de politică educațională la nivel național și internațional, dar și de cercetările în
domeniul educației. În România, conform Legii educației naționale nr. 1/2011, părinții sunt considerați
367
parteneri principali și beneficiari ai procesului de învățământ; se precizează ca toate deciziile majore din
învățământul preuniversitar să fie luate prin consultarea structurilor asociative reprezentative ale
părinților; implicarea părinților în realizarea parteneriatelor educaționale școală – comunitate este foarte
importantă. Unele dintre cercetările domeniului recunosc rolul esențial al echipelor manageriale și al
directorilor școlilor în facilitarea parteneriatelor educaționale și accentuează importanța unei abordări
coordonate, care să includă școala și familia pentru succesul educației copiilor. Un model popular de
leadership este acela al școlii care învață, unde procesul decizional este împărtășit în mod activ între
personalul școlii, elevi și familii. Una dintre cele mai importante condiții ale creșterii eficienței activității
educative desfășurate cu elevii o constituie asigurarea unei depline unități de acțiune a tuturor factorilor
educativi: școală, familie, comunitate. Dacă este adevărat că școala este factorul de care depinde în mod
covârșitor devenirea personalității umane, tot atât de adevărat este că educația coerentă nu poate face
abstracție de rolul familiei în această comuniune și al comunității în care trăim.
Bibliografie
1. Ainscow, M. (1991), Effective Schools for All, Fullton, Baltimore, P.H. Brookes, London;
2. Ainscow, M. (1994), Special Needs in the Classroom; A Teacher Education Guide, J. Kingsley
Publichers, UNESCO;
3. Bauman, Zigmunt (2001),Comunitatea. Căutarea siguranței într-o lume nesigură – Editura Antet,
București;
4. Băran-Pescaru,Adina (2004),Parteneriat în educație: familie-școală-comunitate, Ed.Aramis Print,
București;
5. Ciolan, Lucian (2006), Învățarea integrată, Editura Polirom, Iași;
6. Claff Gogfrey (2007), Ghid pentru cadrele didactice, ,,Parteneriat școală-familie-comunitate,
Editura Didactică și Pedagogică , R.A., București;
368
PROIECT DE ACTIVITATE –SĂPTĂMÂNA ȘCOALA ALTFEL
Titlul proiectului: ,,Felicitări electronice de Paște ”

prof. Borca-Balaban Adela-Cristina
Liceul Tehnologic ”Transilvania” Deva, jud. Hunedoara
Scop:
Educarea elevilor în spiritul tradiției creștine ce se referă la Sărbătoarea Sfintelor Sărbători de Paște,
a respectului pentru acestea, , aprofundarea cunoștințelor legate de utilizarea editoarelor grafice.
Obiective:
 stimularea interesului copiilor pentru cunoașterea obiceiurilor Pascale specifice zonei în
care locuiesc;
 dezvoltarea simțului estetic;
 formarea atitudinii de respect față de tradițiile creștine;
 dezvoltarea creativităţii, imaginațieie şi a spiritului competitiv;
 aplicarea cunoștințelor legate de editoare grafice, în scopul realizării de felicitări
electronice cu tematica Sărbătorilor Pascale.
Resursele implicate :
5. Resurse umane: elevii clasei a VI-a A și a VI-a B

6. Resurse materiale: calculatoare, laptop, videoproiector, aparat foto/smartphone,
panou pentru afișarea lucrărilor, cartoane pentru felicitări, foarfece, imprimanta color performantă,
editoare grafice, Internet
7. Resurse spațiale: laboratorul de informatică
8. Resurse temporale: 2 ore
Descrierea activităţii:
 activitatea va începe prin prezentarea temei și a modului de derularea a acesteia :

o semnificația Paștelui (utilizez videoproiector și diverse materiale, în special
powerpointuri și filmulețe cu tematica pascală);
o modul în care vor lucra-pot folosi la alegere aplicații ca Paint, Paint3D, Gimp etc
o salvează pe desktop lucrările digitale (identificându-le prin nume și clasă), le
postează apoi pe platforma padlet.com, pentru a putea fi vizualizate de toți;
o cu ajutorul platformei tricider.com, se vor vota primele 5 cele mai bune lucrări
care vor fi premiate
o lucrările vor fi listate și decupate, iar apoi vor fi expuse pe panou
 fiecare elev realizează câte o felicitare folosind editorul preferat;
 tuturor elevilor li se vor face aprecieri legate de modul în care au lucrat, insistând pe
aspectele pozitive
Evaluare:
a) panou ce cuprinde un colaj de fotografii care surprind momente din timpul derulării activității,
precum și lucrările listate și copii ale diplomelor elevilor premiați;
c) album electronic, prezentare powerpoint cu lucrări ale elevilor.
Concluzii:
Pe durata derulării activității elevii au manifestat entuziasm și au fost sensibilizați în legătură cu
credința creștin-ortodoxă și obiceiurile și tradițiile de Paști. Se poate organiza o expoziție cu vânzare
pentru ajutorarea copiilor sărmani de la un centru de plasament sau a bătrânilor din cadrul azilelor de
bătrâni.
369
ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
BORDEA ELENA
LICEUL TEHNOLOGIC IANCU JIANU, JUDEȚUL OLT
Procesului educaţional impune îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare. Acestea

sunt foarte importante deoarece, contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare. Prin aceste
activităţi, copiii au posibilitatea de a-și exprima fără teamă, sentimentele, creativitatea, talentele, să-şi
dezvolte spiritul de observaţie, imaginaţia, să-şi valorifice cunoştinţele şi abilităţile formate. Ei sunt
receptivi la genul acesta de activități, datorită diversității lor, a cadrului diferit în care se desfășoară
precum și a modului în care ei aleg să participe la realizarea lor. Activitate extracurriculară cea mai
îndrăgită de copii, este excursia. Excursia școlară este una dintre cele mai interesante, plăcute și utile
activităţi extrașcolare, provocând contactul direct cu mediul, aceasta însemnând o percepere activă a unor
zone geografice, peisaje, acţionand direct asupra acestora. Prin aceste acţiuni copiii dobândesc informaţii,
îşi formează reprezentări, trăiesc experienţe de învăţare, de aceea, conţinutul trebuie ales cu grijă, bine
corelat cu scopul şi obiectivele, perioada să fie corespunzătoare unei bunei desfăşurări a activităţii.
O altă activitate extracurriculară îndrăgită de elevi este vizita la muzee. Muzeele te fac mai
inteligent. Rolul cel mai important al muzeelor este acela de a se angaja în educația oamenilor. Expozițiile
din muzee transmit vizitatorului interesul pentru studiul unei perioade de timp, al unei idei sau al unui
exponat. Indiferent dacă este vorba despre vestigii istorice, oase de dinozaur, sculpturi sau mașinării de
zbor, fiecare vede în același exponat trăsături diferite. Este bine să încurajăm copiii să emită teorii legate
de felul în care gândea pictorul când a realizat un anumit tablou sau de cât timp au avut nevoie
cercetătorii să scoată la iveală un anumit schelet de dinozaur sau un obiect de vestimentație din Evul
Mediu. Acest tip de experiență trecută prin filtrul personal în interiorul muzeului nu dispare niciodată și
are avantajul de a dezvolta creativitatea. Experiența interdisciplinară prin care putem afla, asocia și corela
informații din diferite domenii devine în spațiile muzeelor interacțiunea materială dintre om și lumea
exterioară care se află la baza materiilor asimilate în mediul școlar.
Profesorii pot alege să își desfășoare orele în cadrul unui muzeu. Muzeele pot deveni spații perfecte
pentru orele de studiu interactive. Galeriile de artă pot deveni ele însele adevărate săli de curs pentru
copii. Mai mult decât atât, școlile se bazează pe muzee atunci când doresc să-și dezvolte aria curriculară.
Muzeele conțin istorii interesante destinate educării și stimulării intelectuale ale celor care colindă prin
sălile acestor instituții culturale. Programarea și alegerea activităților se face ținând cont de dorințele,
nivelul și interesele elevilor pentru o disciplină sau pentru artă. Cadrul didactic vor urmări întreaga
comportare a elevului, stabilind ceea ce este reprezentativ pentru fiecare elev în parte, își va regla
ansamblul de metode și procedee în raport cu aceste particularități.
370
De asemene, activitățile extracurriculare se pot extinde și la vizitarea altor unități școlare din județ
sau din afara lui. În acest sens, foarte importante sunt parteneriatele educaționale între unitățile școlare.
O activitate de acest gen are ca scop colaborarea între elevii școlilor implicate în proiect, îi ajută pe
aceștia să fie mai deschiși spre comunicare, spre socializare, le deschite interesul pentru a studia
diferențele dintre culturi și tradiții. Prin schimbul acesta de bune practici, cadrele didactice implicate
urmăresc: cunoașterea diferitelor aspecte ale spațiului cultural și educațional din fiecare școală implicată,
precum și dezvoltarea unui comportament de deschidere față de toți copiii, indiferent de mediu, stare
materială, etnie. Activităţile extraşcolare joacă un rol deosebit de important în dezvoltarea fizică şi psihică
a unui copil. Prin intermediul acestora, copilul va învăţa să interacţioneze mai uşor cu cei din jur şi va
putea să exceleze în anumite domenii spre care are înclinaţii, își va lărgi orizontului de cultură, prin
îmbogățirea cunoștințelor din diverse domenii, la petrecerea în mod util, plăcut și organizat a timpului
liber, activități lipsite de evaluări riguroase. De aceea, utilizarea diverselor activități extracurriculare, în
săptămâna ”Școala altfel”, dă posibilitatea cadrelor didactice să-și cunoască mult mai bine elevii.
Bibliografie:
 Maria Ţîru, Pedagogia activităţilor extracurriculare – Suport de curs, Cluj-Napoca 2007

 Lazăr V., Cărăşel A., Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Ed. Arves, Craiova,
2007
371
Educație prin activități extrașcolare
Prof. Bordea Emilian

Liceul ,,Simion Mehedinți” Vidra, Vrancea
Activitățile extrașcolare realizate dincolo de procesul de învățare își au rolul și locul bine stabilit
în formarea personalității copiilor. Educația unui copil nu se realizează doar într-un cadru formal
(grădinițe, școli), ci și prin activități extrașcolare și extracurriculare.

talente, cultivarea unui stil de viață civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ.
acțiuni frumoase și valoroase. Având cel mai larg caracter interdisciplinar, activităţile extraşcolare pot
îmbrăca diferite forme: excursii, drumeţii, vizite, spectacole cultural-artistice, tabere şcolare, vizionări de
filme, competiţii sportive, cercuri de creaţie, cercuri pe discipline, concursuri, care, prin specificul lor,
Prin activităţile la care participă, ei îşi însuşesc cunoştinţe în domeniul ştiinţei, tehnicii, literaturii
și artei. Participând la acţiuni cu caracter artistic, la manifestări cultural-artistice, vizionând spectacole de

formare a personalităţii în spiritul culturii naţionale. Prin urmare, elevii trebuie ajutați să participe la
activitățile educative, să se implice afectiv, cu plăcere și bucurie spontană în ceea ce fac. De aceea, un rol
important în dezvoltarea aptitudinilor artistice ale copiilor au ilustrarea poveștilor, miturilor, basmelor și
poeziilor prin aplicarea metodelor, procedeelor și tehnicilor artistico-plastice. În concluzie, putem
menționa că activităţile extraşcolare generează relaţii de prietenie şi ajutor reciproc între elevi, educă
simţul responsabilităţii şi o atitudine justă faţă de scopurile urmărite. Important este ca elevii să fie
antrenaţi nu numai în desfăşurarea unor asemenea activităţi, ci şi în iniţierea şi organizarea lor.
Valorificarea activităţilor extraşcolare în practica educaţională ar trebui să se producă sistematic şi cu mai
multă eficienţă, pentru dezvoltarea armonioasă a elevilor.
BIBLIOGRAFIE
2. Gârboveanu, M., Creativitatea elevilor în procesul de învăţământ, Bucureşti, Litera
Internaţional, 1981.
372
ROLUL FORMATIV ȘI INFORMATIV
AL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE
Prof. Bordea Gina

Liceul ,,Simion Mehedinți” Vidra, Vrancea

afirmare în mediul şcolar, să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual.
de predare-învățare. Aria de desfășurare a acestora e greu de delimitat; pot fi excursii, drumeții, vizite la

copiilor.

în care viaţa capătă alte aspecte decât cele din procesul de învăţare şcolară.
BIBLIOGRAFIE:
1. Dulamă, Maria Eliza - Metodologie didactică, Ed. Clusium, Cluj Napoca, 2006;
3. Filimon, Letiţia; Marcu, Vasile - Psihopedagogia pentru formarea profesorilor, Oradea,
Ed. Universităţii din Oradea, 2003;
4. Marcu, Vasile; Orţan, Florica; Deac, Adina Emilia - Managementul activităţilor
extracurriculare, Ed. Universităţii Oradea, Oradea, 2003;
5. Orţan, Florica - Management educaţional, Ed. Universităţii Oradea, Oradea, 2004.
373
Importanţa activităților extrașcolare
în procesul educaţional
Bordeiu Simona
Școala Gimnazială nr.10, Galați
mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi lumea lor. Atunci, să-i învățăm să se adapteze!” (Maria
Montessori – Descoperirea copilului)
Este tot mai evident faptul că educația extracurriculară, adică cea realizată dincolo de procesul de
învățământ, își are rolul și locul bine stabilit în formarea personalității elevilor. O educație eficientă
depinde de gradul în care se pregătește copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine. Depinde, de
asemenea, și de măsura în care se reușește a se pune bazele formării personalității copiilor. În acest
cadru, învățământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect fizic și socio-afectiv, pentru o integrare
socială cât mai ușoară. Complexitatea procesului educațional impune îmbinarea activităților
extracurriculare cu cele curriculare, iar în acest caz, parteneriatul educațional devine o necesitate.
Activitățile extracurriculare sunt foarte importante deoarece contribuie la gândirea și completarea
procesului de învățare. Prin intermediul acestora, se pot explora şi dezvolta anumite înclinații și aptitudini
ale copiilor. Datorită caracterului atractiv, copiii participă într-o atmosferă relaxată, cu însuflețire și
dăruire, la astfel de activități care îmbină utilul cu plăcutul. Aria de desfășurare a activităților extrașcolare
este exterm de variată. Pot fi excursii, drumeții, vizite la muzee, la diverse instituții publice, la alte unități
de învățământ, vizionare de spectacole de teatru, de operă, de muzică clasică, activități artistice, cluburi
tematice, activități sportive, legate de protecția mediului, etc.
-înglobează activitățile organizate de școală înafara mediului școlar (cluburi sportive, cluburi și
palate ale copiilor, școli de artă/muzică pentru copii, etc.)
- au rol complementar celui al școlii
- dezvoltarea copiilor depinde de un întreg sistem de fenomene și relații, iar activitățile
extracuriculare reprezintă un element fundamental în rețeaua școlară, familie, comunitate
- oferă posibilitatea de exprimare și explorare a identității, dezvoltă capitalul social al copiilor
Participarea elevilor la astfel de activități îi ajută să se înțeleagă pe ei înșiși prin observarea și
interpretarea propriului comportament în comparație cu al celorlalți. Un studiu al lui J. Eccles și B. L.
Barber (1999) indică un impact diferit al activităților extrașcolare, în funcție de tipul acestora și rata de
participare, astfel:
- participarea în cadrul tuturor tipurilor de activități extracurriculare corelează cu creșterea
rezultatelor și performanțelor școlare
- participarea la activitățile sportive înregistrează o probabilitate mai mare ca elevii să aleagă să
urmeze o școală superioară (nivel universitar) până la împlinirea vârstei de 21 de ani
- participarea la activități prosociale se corelează cu o rată mai mică de delicvență în rândul
374
desfășoară procesul. Modelarea, formarea, educarea, cer timp și dăruire. Complexitatea finalităților
educaționale impune îmbinarea activităților școlare cu cele extrașcolare.
corectarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Prin aceste activități li se oferă elevilor un alt mod de
Bibliografie:
Țîru C. Maria - Pedagogia activităților extracurriculare ,Suport de curs, Cluj 2007
Ionescu M., Chiș V. – Mijloace de învățământ și integrarea acestora în activitățile de instruire și
autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj 2001
375
„BUCURIILE IEPURAȘULUI”
EDIȚIA 2020
prof. înv. primar, Boricean Maria Gabriela

Școala Gimnazială „Andrei Șaguna” Barcani, jud. Covasna
Moto: „Omul este rodul educaţiei pe care o primeşte” Helvetius (1715-1771)
„Să ne dăm toată silinţa să facem din copil un om şi un caracter”. (după Liviu Rebreanu)
Acţiunile extraşcolare vizează, de regulă, acele activităţi cu rol complementar orelor clasice de
predare-învăţare-evaluare. Aria lor e dificil de delimitat. Ele sunt diverse şi se concretizează în: informări
pe diferite teme, vizite la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale, vizionarea
emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, excursii, tabere, etc.
În săptămâna „Să ştii mai multe, să fii mai bun”, se pot îmbina mai multe tipuri de astfel de
activităţi în cadrul unui proiect educativ destinat Sărbătorilor Pascale, intitulat „Bucuriile iepurașului”.
Obiectivul acestui proiect ar putea fi să promoveze tradiţiile şi obiceiurile poporului român cu
dorinţa ca ele să fie preluate şi transmise următoarelor generaţii, cu speranţa că se va sădi în sufletele
curate ale acestor copii dragostea pentru frumos, lumină, culoare, armonie, graţie şi ritm. Scopurile unui
astfel de proiect ar putea fi: cunoaşterea, valorificarea şi preţuirea tradiţiilor Pascale, promovarea prin
cântece, poezie şi pictură a semnificațiilor acestei sărbători, construirea şi consolidarea relaţiilor
şcoală-familie-comunitate prin activităţi comune, cu caracter religios, stimularea creativității, dezvoltarea
capacității de a socializa, îmbogățirea imaginației și a vocabularului, încurajarea încrederii în sine și
libertatea de exprimare, exersarea cunoștințelor privind fracțiile (referitor la împărțirea oului pentru
activitatea de încondeiere).
Activitățile specifice acestui proiect pot fi:
- Prezentarea istoricului și a simbolurilor creștine;
- Lecturarea unor povestiri, poezii, care să ilustreze semnificația sărbătorilor pascale,
precum și tradițiile și obiceiurile legate de această sărbătoare, în colaborare cu doamna
profesoară de religie;
- Creare de compuneri cu început dat sau creare de texte pe o anumită temă,
respectând părțile unei compuneri;
- Creare de ghicitori și poezii despre Paște, Iisus Hristos, lumina Învierii, iepuraș,
miel, ouă roșii, etc.
- Realizarea unor broșuri care va cuprinde rețete de bucate tradiționale românești,
care se prepară cu prilejul Sfintelor Paști, culese de elevi de la mămici, bunici, cărți de bucate,
internet, etc.
- Compunerea unei scrisori pentru iepuraș;
- Jocuri diferite, cum ar fi: Vânătoarea de ouă – cine găsește cele mai multe ouă
ascunse, primește un premiu
- Confecționarea căsuței iepurașului, prin tehnica lipirii sforii pe un balon umflat. Se
obține un ou din sfoară, se decupează o ușă și se ornează interiorul acestuia cu iarbă, crenguțe,
ouă, etc.
- Pictarea pe sticlă a unor icoane specifice acestei sărbători creștine;
- Crearea de felicitări pein tehnica decoupage, prin tehnica colajului, trasare și
decupare după șablon, asamblare și lipire;
- Încondeierea ouălor, folosind condei și ceară, precum și vopsirea acestora,
folosindu-se produse naturale (coji de ceapă, varză roșie, sfeclă roșie, etc.). Înțelegerea
semnificaţiilor utilizate pentru tipurile de linii: linia dreaptă verticală – viaţa, linia
dreaptă/orizontală – moartea, linia dublă dreaptă – eternitatea, linia cu dreptunghiuri –
376
gândirea şi cunoaşterea, linia uşor ondulată – apa, purificarea, spirală – timpul, eternitatea,
dubla spirală – legătura dintre viaţă şi moarte.
- Vizite la Biserică, convorbiri cu preotul, participări la Denii;
- Program artistic legat de semnificația evenimentului;
- Obținerea de ornamente de Paște – mascota primăverii cu grâu încolțit, cuibul din
crenguțe, pictură pe pietre, ornamente din morcovi și flori, etc.
- Acțiuni caritabile – pentru Casa de Copii sau pentru bătrânii nevoiași.
Acest proiect educativ este un mijloc de educaţie nonformală care duce la înţelegerea mai profundă
a valorilor morale, creştine de către elevi, valori ce ii vor ajuta pe tot parcursul vieţii, la crearea unor
sentimente, a unor emoții care nu se vor uita niciodată.
Hristos a înviat!
În ziua de Paşti, de Elena Farago

Toţi copiii azi se îmbracă Toţi copiii azi sunt darnici
Cu ce au ei mai frumos Căci ei ştiu că lui Christos,
Şi părinţii lor le cântă Îi sunt dragi numai copiii
Învierea lui Christos. Cei cu sufletul milos.
Şi la masă ciocnesc astăzi Şi copiii buni la suflet,

Toţi copiii cei cuminţi, Azi cu bucurie dau,
Ouă roşii şi pestriţe, Cozonaci şi ouă roşii
Cu iubiţii lor părinţi. La copiii care n-au.
377
"ROLUL ACTIVITATILOR EXTRASCOLARE - BUCURIILE
IEPURASULUI EDITIA 2020"
” Rolul activităţilor extraşcolare în procesul instructiv-educativ”
Prof.matematică-fizică BORIUC VETURIA:

Școala Gimnazială Ocna de Fier
parteneriatul educaţional devine o necesitate. În opinia mea, activităţiile extracurriculare sunt deosebit de
îmbinându-se utilul cu plăcutul. Un punct forte al activităţilor extraşcolare este acela că antreneză copiii
în activităţi cât mai variate şi bogate cu o structură aparte, diferită de clasica metodă de predare-învăţare.

va epuiza niciodată sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului. Din seria activităţilor
extraşcolare amintim: taberele, excursiile, piesele de teatru, spectacolele de operă comică, atelierele
creative, şezătoarele, spectacolele în aer liber, vizitele la muzee sau Grădina Zoologică. Copiii pot fi
stimulaţi şi îsi pot imbogăţi imaginaţia creatoare şi sfera cunoştinţelor, prin vizionarea de piese de teatru,
filme educative, participând la ateliere de creaţie, prin dramatizarea unor opere literare cu diferite ocazii
sau prin implicarea în desfăşurarea sezătorilor literare. Copii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească în
primul rând o gândire independentă ,toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi
important ca educatorul însăşi să fie creativ, pentru că numai aşa poate să aducă în atenţia copiilor săi
participa necondiţional la desfăşurarea acestora. Excursiile şi taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea
378
Ceea ce trebuie să ţinem cont este că întotdeauna obiectivele instructiv – educative să primeze, dar
în acelaşi timp să reusim să prezentăm în mod echilibrat şi momentele recreative şi de relaxare. Este
Moto: ,,Şcoala trebuie să urmărească tot timpul ca tânărul să părăsească băncile ei nu ca specialist,
ci ca o personalitate armonioasă.’’ ( Albert Einstein)
Bibliografie:
Lazăr V., Cărăşel A., Psihopedagogiaactivităţilorextracurriculare, Ed. Arves, Craiova, 2007
Stoica, Marin (2002). Pedagogie și psihologie. Editura Gheorghe Alexandru.
379
Prof. înv. primar Boroica Mariana

“Natura ne aseamănă. Educaţia ne deosebeşte” – Confucius
recreere şi educaţie pentru sănătate, autodisciplină şi creştere a încrederii în sine.
Implicarea elevilor în activităţi extraşcolare are o vechime mare în sistemele formale de educaţie.
Iniţial, ideea activităţilor extraşcolare era menită să ofere copilului alternative la educaţia şcolară, care
necesita un efort intelectual predominant. Astfel, activităţile extraşcolare aveau scopul de a oferi copilului
posibilitatea să se mişte, să se exprime liber, să facă lucruri care îi plac. Treptat, sfera activităţilor
extraşcolare s-a diversificat, iar problematica valorificării educaţiei nonformale în spaţiul şcolii a căpătat
din ce în ce mai multă importanţă.
Caracteristici de bază ale activităţilor extraşcolare:
- cuprind activităţile care sunt organizate de şcoli şi se derulează în incinta acestora sau în afară;
- au rol complementar activităţilor formale ale şcolii şi se centrează pe activităţi ce
vizează dezvoltarea în ansamblu a personalităţii elevilor;
- ţin de ansamblul şcoală – comunitate – familie atât din perspectiva actorilor implicaţi, cât şi a
- oferă elevilor posibilităţi de exprimare a identităţii personale şi de dezvoltare plenară a activităţii
acestora.
- participarea la activităţi extraşcolare se asociază cu o rată mai mare de frecvenţă a

cursurilor şi cu o scădere a ratei abandonului şcolar, prin faptul că motivează elevii să vină la şcoală
şi să nu abandoneze cursurile;
- activităţile extraşcolare au un impact pozitiv asupra dezvoltării psihologice a elevilor implicaţi în
acestea, pentru că promovează activităţi care valorizează toate aspectele personalităţii copiilor, susţine
dezvoltarea stimei de sine şi a autovalorizării, promovează dezvoltarea aptitudinilor şi intereselor de
cunoaştere a elevilor;
- participarea la activităţi extraşcolare se asociază cu scăderea manifestărilor de
violenţă în spaţiul şcolii, prin faptul că au un puternic caracter prosocial;
- participarea la activităţi extraşcolare se asociază cu o implicare mai amplă a părinţilor în viaţa
şcolii.
Diferiţi autori trec în revistă marea varietate a activităților extraşcolare şi evidenţiază faptul că, în
timp, tipologia lor a crescut foarte mult: excursii şi vizite la muzee, vizionarea de filme sau piese de
teatru, vizite la instituţii publice, excursii la obiective de interes ştiinţific sau comunitar, vizite la alte
unităţi de învăţământ, serbări şcolare şi alte activităţi artistice, activităţi sportive, activităţi literare,
activităţi ce vizează protecţia mediului etc.
Participarea la activităţile extraşcolare contribuie în mod semnificativ la dezvoltarea cognitivă,
relaţională, afectivă a elevilor. Achiziţiile dobândite în contextele de învăţare din activităţile extraşcolare
le pot servi elevilor ca suport pentru învăţare în activităţile de la clasă, motiv pentru care participarea
(activă) la activităţile extraşcolare ar trebui valorificată, dar şi încurajată în permanenţă. Mai mult,
valorificarea experienţei dobândite în cadrul activităţilor extraşcolare în activităţile de la clasă ar
constitui un stimul major pentru o implicare şi mai bună a elevilor în cadrul acelor acţiuni, pentru
creşterea spiritului de iniţiativă a acestora.
Elevii valorizează foarte mult activităţile extraşcolare în învăţare, înţeleg importanţa acţiunilor
nonformale desfăşurate în şcoală pentru propria lor dezvoltare.
380
La rândul lor, cadrele didactice sunt observatori direcţi ai beneficiilor activităţilor extraşcolare
pentru învăţare. Ei sunt cei care se implică în mod direct în organizarea şi desfăşurarea activităţilor
extraşcolare, dar sunt şi cei care pot observa imediat impactul pe care aceste activităţi îl are la nivelul
elevilor. Activităţile extraşcolare tind să aibă la nivelul şcolilor un profil bine conturat: se desfăşoară cu
spaţiului şcolar care participă uneori la aceste acţiuni.
Schimburile interşcoli, invitaţia unor specialişti din diferite domenii, atragerea reprezentanţilor
ONG-urilor în activităţile extraşcolare le face cu mult mai atractive şi mai profitabile pentru toţi cei
implicaţi. Succesul activităţilor extraşcolare depinde de corelare aunei serii de factori cum ar fi:
atractivitatea tematicii abordate, buna coordonare a activităţilor, implicarea cât mai multor actori ai şcolii
şi comunităţii cu experienţe relavante pentru activitatea desfăşurată.
organizarea lor. Activitățile extrașcolare sunt foarte importante pentru dezvoltarea armonioasă a copilului.
Studiile de specialitate susțin că acesta ajută elevii la formarea unei atitudini pozitive față de învățare,
aceștia au performanțe școlare mai ridicate, li se formează abilități practice diversificate, dar și strategii
stimei de sine, iar sentimentul de împlinire este mult mai ridicat.
mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi vremea lor.
Atunci să-i învățăm să se adapteze.”
(Maria Montessori- „Descoperirea copilului”)
381
Prof. Borș Vasilica Carmen

Școala Gimnazială Moțca, județul Iași
Activitățile extrașcolare sunt activitățile care intră în sfera educației nonformale, la care pot
participa elevii în afara programului școlar. Educația nonformală este o sintagmă care se impune în
discursul internațional despre educație la sfârșitul anilor 60 și începutul anilor 70. Este asociată
conceptului de învățare pe tot parcursul vieții( lifelong learning) și accentuează importanța educației care
se petrece dincolo de cadrul formal al sistemului de învățământ, fie că se desfășoară în alte spații decât
cele ale școlii, fie că se realizează prin activități care nu fac obiectul curriculumului școlar, dar care
răspund nevoilor și intereselor de cunoaștere și de dezvoltare ale elevilor.
Prin urmare, prin educație nonformală se înțelege ansamblul instituțiilor și activităților cu funcții
educative principale, dar care sunt independente de educația formală și care, de obicei, fac obiectul unor
reglementări distincte. Acest tip modern de instruire elimină stresul notelor din catalog, al disciplinei
impuse și al temelor obligatorii. Înseamnă plăcerea de a cunoaște și de a te dezvolta. Este utilă respectarea
unor reguli și principii pentru a desfășura activități nonformale de calitate. Acestea au la bază
competențele și conținuturile educației formale și oferă diverse posibilități de aplicare a cunoștințelor
dobândite în cadrul educației oficiale. Nu exclud efortul elevilor, dar sunt atractive datorită formelor lor
variate( cercuri de lectură, activități sportive, cultural-artistice, tehnico-științifice, întâlniri cu scriitori
contemporani, serbări școlare, drumeții, excursii, tabere, expediții, concursuri, vizionări de spectacole,
vizite la muzee, biblioteci, etc). Acestea au rol formativ-educativ sunt facultative sau opționale, nu
presupun acordarea de note și evaluare riguroasă, promovează munca în echipă, presupun un demers
cross-/trans-/interdisciplinar, sunt dirijate de personal specializat, aflat în strânsă legătură cu părinții,
elevii, organizațiile socio-culturale. Conținutul lor este organizat pe arii de interes, nu pe ani de studiu sau
pe discipline. Activitățile extrașcolare realizate dincolo de procesul de învățare își au rolul și locul bine
stabilit în formarea personalității copiilor. Educația unui copil nu se realizează doar într-un cadru formal
(grădinițe, școli), ci și prin activități extrașcolare și extracurriculare. Lumea în care se nasc copiii de astăzi
este una complexă, într-o permanentă schimbare, iar aceștia trebuie pregătiți să înțeleagă și să accepte
provocările într-un mod practic, creativ, inovator.
norme disciplinare” [5, p. 288]. Activităţile extraşcolare au unele particularităţi prin care se deosebesc de
activităţile şcolare. Ele sunt diferite din punct de vedere al conţinutului, duratei, metodelor folosite şi
formelor de organizare a activităţii. Conţinutul activităţilor extraşcolare nu este stabilit printr-un
curriculum obligatoriu; elevii au libertatea deplină de a alege conţinuturile care sunt în perfectă
concordanţă cu interesele şi dorinţele elevilor. Astfel, acestea devin o formă complementară de activitate
– parte componentă a educaţiei – care stimulează valori, aptitudini şi dezvoltă vocaţia, talentul, încurajând
382
opţiune. Toate acestea duc la formarea unor personalităţi complete şi complexe.
Durata activităţilor în afara clasei şi extraşcolare variază. O lecţie are durata fixă de 50 de minute,
Verificarea, aprecierea şi evidenţa rezultatelor activităţii în afara clasei şi extraşcolare au forme specifice.
Verificarea are caracter practic. Spre deosebire de aprecierea făcută în cadrul orelor prin intermediul
notelor, ceea ce a făcut elevul în afara orelor de clasă se concretizează prin intermediul calificativelor
slab, bine, foarte bine. Activitatea în afara clasei şi extraşcolară este propice pentru manifestarea spiritului
de independenţă şi a iniţiativei elevilor.
O altă particularitate a activităţii extraşcolare o constituie legătura ei cu practica. Aplicarea
elevilor şi de dorinţele lor. Cercetările recente din domeniul psihopedagogiei arată că utilizarea
povestirilor ca metode de învățare dezvoltă imaginația copiilor. Metodele și tehnicile moderne, activ-
participative, capabile să mobilizeze energiile elevilor, să le capteze atenția, care-i îndeamnă să-și pună în
joc imaginația, înțelegerea, memoria, abilitățile artistice sunt extrem de potrivite în educarea copilului
pentru problemele ridicate de societatea contemporană. Aceste metode sunt utile, pentru că dezvoltă
gândurilor și acțiunilor celuilalt. Prin urmare, elevii trebuie ajutați să participe la activitățile educative, să
se implice afectiv, cu plăcere și bucurie spontană în ceea ce fac. De aceea, un rol important în dezvoltarea
aptitudinilor artistice ale copiilor au ilustrarea poveștilor, miturilor, basmelor și poeziilor prin aplicarea
metodelor, procedeelor și tehnicilor artistico-plastice. În concluzie, putem menționa că activităţile
extraşcolare generează relaţii de prietenie şi ajutor reciproc între elevi, educă simţul responsabilităţii şi o
atitudine justă faţă de scopurile urmărite. Important este ca elevii să fie antrenaţi nu numai în desfăşurarea
unor asemenea activităţi, ci şi în iniţierea şi organizarea lor. Valorificarea activităţilor extraşcolare în
practica educaţională ar trebui să se producă sistematic şi cu mai multă eficienţă, pentru dezvoltarea
armonioasă a elevilor.
Bibliografie:
Cucoș, Constantin, Pedagogie, ediția a II-a, Ed.Polirom, Iași, 2002
Baban, Adriana, Consiliere educaţională, Cluj - Napoca , 2001
Cristea, Gabriela, Pedagogie generală, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2002
Kulcsar, Tiberiu, Factorii psihologici ai reuşitei şcolare, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1987
383
ȘCOALA ALTFEL – de acasă, martie, 2020
Prof. înv. Primar : Borșan Corina

Școala Gimnazială *Mihai Eminescu*, Dej
Educaţia extracurriculară este realizată dincolo de procesul de învăţământ şi îşi are rolul şi locul
bine stabilit în formarea personalităţii elevilor. Și dacă, activităţile extraşcolare constituie modalitatea
neinstituţionalizată de realizare a educaţiei, atunci fără îndoială, elevii nu pot evolua doar în cadrul orelor
de curs, ci au nevoie de aceste activităţi prin care să-şi poată dezvolta capacităţi ce ţin de: sociabilitate,
optimism, creşterea sentimentului valoric personal, creşterea stimei de sine şi a încrederii în forţele
proprii. Anul acesta, în plus, a fost nevoie de părinții elevilor noștri, de spiritul de unitate, de bunătatea
și omenia acestora și, în mare parte, am beneficiat, de seriozitatea si promtitudinea cu care aceștia au
răspuns chemării dascălilor și sincer, dascălii au contat pe sprijinul necondiționat al familiilor elevilor
noștri. Așadar, relația noastră cu elevul, a fost oarecum, în mâinile părinților.
Împreună, am probat redefinirea calităţii educaţionale şi eficientizarea procesului instructiv-
educativ, creând astfel posibilitatea dezvoltării creativităţii elevilor în orice domeniu. Am înlăturat
constrângerile elevilor, i-am lăsat să caute ceea ce este nou, să-şi descopere plăcerea de a crea. Grija faţă
de timpul liber al copilului, atitudinea de cunoaştere a dorinţelor acestuia au fost dominantele acestor
activități din cadrul Programului Școala Altfel, în anul 2020. Am oferit elevilor destindere, încredere,
recreere, voie bună, iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmări şi recunoaştere a aptitudinilor. Având un
caracter atractiv, copiii au participat împreună cu părinții, într-o atmosferă cu voie bună cu însufleţire şi
dăruire. Iată că, lumea în care s-au născut elevii noștri este una complexă, într-o permanentă schimbare,
motiv pentru care, aceștia sunt pregătiți să înțeleagă și să accepte provocările într-un mod practic, creativ,
inovator.
Activitățile educative extraşcolare din cadrul Școlii Atfel de acasă, de această dată, au dezvoltat
gândirea critică şi au stimulat implicarea elevilor mei, în actul respectării drepturilor omului şi al asumării
responsabilităţilor sociale, realizându-se astfel o simbioză lucrativă între componenta cognitivă şi cea
comportamentală. Secretul a fost să ştiu ce măsuri şi cum să le iau, la momentul potrivit, să ofer activități
pe care și le doreau, să le stârnesc curiozitatea și…. să ofer toate acestea sub forma unor provocări zilnice.
Când mediul învăţării este suficient de stimulativ şi diversificat, oferă fiecărui elev o motivaţie
susţinută. Aceste activităţi de educaţie informală şi nonformală au ameliorat comportamentul de adaptare
al elevilor și a vizat îmbogăţirea cunoştinţelor elevilor prin activităţi complementare procesului
instructiv educativ de tip formal şi de dezvoltare a nivelului creativităţii. Scopul activităţilor extraşcolare
din această săptămână, a fost dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor (și a părinților) în
activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi creative, științifice,
oferirea de suport pentru reuşita acestora, fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu
384
Atmosfera acestei „Școli Altfel” de acasă, a fost una specială, fiind trăită atât de elevi, cât şi de
părinți și dascăl, cu sentimentul câştigării unor experienţe noi. Copiii au fost veseli, dornici de a participa
la orice acţiune, de a experimenta sau exersa și atât părinții, cât și învățătorul, au fost dispuşi să
socializeze și să ofere ajutor, într-un context non-formal, dar inovator, destins, prielnic pentru cunoaştere
şi fixarea unor relaţii cu adevărat „umane”, altele decât acelea ce se pot stabili în cadrul unei ore de curs.
Cu această experienţă a acestor cinci zile în care şcoala şi-a schimbat mersul, nu ne-am mai întâlnit
niciodată, dar, din punctul meu de vedere, niciodată n-am avut o colaborare atât de strânsă și atât de
plăcută, atât cu elevii, cât și cu părinții acestora.
Ateliere creative în *Școala Altfel*- de acasă
385
În această săptămână, elevii n-au mai trecut prin secvenţe de învăţare separate în discipline diferite
ci, aceeaşi noţiune au abordat-o în mai multe moduri, conducând la o mai bună formare în modul şi în
ritmul propriu al fiecărui elev. Elevul a devenit actorul, activ în rolul principal al acţiunii: și-a imaginat, a
construit, a cercetat, a creeat şi a transpune în practică, găsindu-şi singur mijloacele din ceea a avut la
îndemână, originalitatea fiecăruia constând în aceea că nu a preluat modelul învăţătorului. Aici
competiţia a trecut pe un plan secundar, prioritară devenind colaborarea, munca în echipă cu proprii
părinți, bazată pe sprijin reciproc îndreptat către acelaşi scop.
Așadar, am petrecut timp de calitate împreună și nu întotdeauna, în această perioadă, am pus preț
doar pe dezvoltarea academică. Cel mai important a fost, faptul că am acordat copilului timp împreună,
timp de joacă, de deconectare de la școală și conectare la familie …dar și …conectarea familiei la copil.
Bibliografie:
 Ionescu, M., Chiş, V., (2001) -"Mijloace de învăţământ şi integrarea
acestora în activităţile de instruire şi autoinstruire", Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-
Napoca;
 Nicola I., (1994) – Pedagogie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;
 Revista învățământ primar, nr.2-3, (2001), Editura Discipol
386
EDUCAȚIA COPIILOR
PROFESOR BORZ FLORICA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,SZALARDI JANOS” SĂLARD
Formele de activitate ce se pot organiza în afara clasei şi au scopul de a ridica prestigiul profesorului
de geografie în şcoală şi de a trezi interesul elevilor pentru studierea geografiei.
Activităţile turistice şcolare sunt activităţi didactice polivalente care pot fi proiectate şi organizate
de profesorul de geografie sub formă de călătorii pe anumite distanţe şi în anumite spaţii, cu o durată
limitată. Activităţile turistice reprezintă mijloace deosebite pentru formarea şi educarea personalităţii
elevului, asigură însuşirea şi aprofundarea în mod direct, activ şi conştient a cunoştinţelor, formarea unor
principii şi deprinderi necesare pentru integrarea lor în viaţă.
În timpul unei activităţi turistice şcolare elevul îndeplineşte rolul de de turist, pentru că se
deplasează în afara domicilului său, în scopul recreerii pe plan spiritual, pentru cunoaşterea unor fapte
noi şi a refacerii psiho-fizice, iar profesorul are rolul de ghid, pentru că el conduce şi îndrumă elevii pe
parcursul activităţii. Turismul şcolar se diferenţiază, după anumite criterii, în tipuri şi forme, care vizează
scopul, distanţa, durata, zona de provenienţă, mijlocul de transport, sezonul, numărul pariticipanţilor.
După forma de organizare se diferenţiază următoarele activităţi turistice:
 plimbarea – reprezintă deplasarea, pe jos, a elevilor, în parcuri, grădini botanice,
grădini zoologice, în oraşe pentru a se recreea, pentru 1-2 ore;
 vizita este o deplasare cu durată scurtă de cel mult o zi care oferă posibilitatea
revenirii acasă în aceeaşi zi, în scopul cunoaşterii unei localităţi, unităţi economice,
muzeu, monument natural sau istoric;
 drumeţia este o deplasare cu durată de cel mult o zi, fără mijloace de transport,
având ca scop recreerea, refacerea psiho-fizică în natură;
 excursia este o călătorie cu durată de cel mult o zi, efectuată în afara localităţii de
reşedinţă, având ca scop receerea, vizitarea, informarea studierea.
 expediţia şcolară este o călătorie de studii şi cercetare cu o durată de 10-14 zile,
se efectuiază mai ales în vacanţa de vară.
 tabăra şcolară reprezintă un spaţiu amenajat pentru pentru cazarea relaxarea şi
instruirea elevilor.
Activităţile didactice extraşcolare trebuie cuprinse în documentele de proiectare a activităţii şi
corelate cu conţinutul programelor şcolare. Orice tip de activitate didactică extraşcolară se cere a fi
anticipată, iar demersul ei trebuie să facă obiectul unui proiect, care să prezinte succesiunea
evenimentelor. Din cadrul activităţilor turistice şcolare m-am oprit asupra excursiei, deoarece este cea mai
utilizată activitate extraşcolară.
Excursia este o călătorie de cel puţin o zi, în afara clasei şi urmărerşte sincronizarea învăţământului
geografic cu cerinţele sociale actuale si viitoare. Excursia are ca scop principal lărgirea orizontului
geografic, realizându-se de asemenea legătura dintre teorie şi practică.
Excursia tematică este una dintre activităţile extraşcolare frecvente pentru cunoaşterea elementelor
geografice din orizontul apropiat şi nu numai, pe bază de experienţă directă.
Excursia temeinic organizată şi pregătită creiază o atmosferă deosebit de favorabilă instrucţiei,
educaţiei, formării complete a personalităţii elevului. Preferinţa elevilor pentru excursie reiese şi din
participarea lor masivă la acest gen de activitate. Ei sunt dornici să cunoască cât mai multe lucruri noi în
mod direct şi se simt deosebiţi de satisfăcuţi şi bucuroşi să-şi petreacă cât ma mult timp în mijlocul
frumuseţilor naturii. O excursie geografică impune o mare responsabilitate din partea celui care o
organizează. De aceea, conţinutul trebuie ales cu grijă, bine corelat cu scopul şi obiectivele, perioada să
fie corespunzătoare desfăşurării activităţii. În realizarea unei excursii trebuie să se parcurgă mai multe
etape.
387
O importanţă deosebită o are prima etapă care constă în pregătirea excursiei. În cadrul, acestei
etape profesorul stabileşte obiectivele care vor fi atinse prin excursie, alege traseul, obiectivele care vor fi
vizitate, stabileşte dimensiunea şi structura grupului (un profesor la 20 elevi), include excursia în
proiectul activităţilor anuale, comunică intenţia sa directorului şcolii şi solicită acordul acestuia.
Alegerea traseului. Profesorul stabileşte lungimea, gradul de dificultate şi complexitatea traseului în
funcţie de scopul instructiv-educativ, de pregătirea fizică, de vârsta şi experienţa participanţilor, de sezon,
de mijloacele de transport, de posibilităţile de cazare, de costuri etc.
Stabilirea programului pe zile- în funcţie de lungimea acestuia, de numărul şi importanţa
obiectivelor vizitate în fiecare zi, profesorul stabileşte pas cu pas programul desfăşurării excursiei.
Evaluarea costului excursiei se face în funcţie de lungimea traseului, de numărul de zile, de
mijlocul de transport, de calitatea şi numărul cazărilor, de calitatea şi numărul meselor asigurate.
Asigurarea documentării. Profesorul organizator se va documenta asupra traseului şi asupra
obiectivelor situate de-a lungul lui. Această documentare presupune pe de o parte o documentare
cartografică, profesorul întocmind o schiţă pe care va trasa itinerarul cu toata punctele ce vor fi atinse, iar
pe de altă parte o documentare bibliografică ce implică consultarea diferitelor surse de informaţie
referitoare la treseul stabilit.
Organizarea grupului de elevi . Profesorul comunică elevilor obiectivul excursiei, traseul,
obiectivele ce vor fi vizitate, perioada, locurile şi condiţiile de cazare şi masă, mijloacele de transport,
componenţa grupului, numele profesorilor însoţitori. De asemenea se vor face precizări la echipamentul
necesar pe perioada excursiei, a alimentaţiei, a conduitei elevilor.
Cea de a doua etapă în organizarea unei excursii este desfăşurarea excursiei. Reuşita acestei etape
ţine mult de experienţa şi creativitatea cadrului didactic. Pentru ca elevii să aibă încredere în profesorul
care conduce excursia, acesta trebuie să fie un exemplu de principialitate, moralitate, pregătire
profesională, să dovedească tact pedagogic şi competenţă în organizarea activităţii turistice.
A treia etapă în desfăşurarea excursiei constă în valorificarea instructiv-educativă a rezultatelor
excursiei. Pentru realizarea acestei etape trebuie ca informaţiile culese de elevi pe perioada excursiei să
fie triate, prelucrate de către elevi. Apoi prezentarea rezultatelor excursiei se poate face prin organizarea
unui simpozion, prin comunicări orale, prezentări de fotografii sau referate, portofolii.
BIBLIOGRAFIE
1. Dulamă, Maria, Eliza, (2000), Strategii didactice, Editura Clusium, Cluj-Napoca.
2. Dulamă, Maria, Eliza, (2002), Modele, strategii şi tehnici didactice activizante cu aplicaţii
în geografie, Editura Clusium, Cluj-Napoca.
3. Dulamă, Maria, Eliza, (2004), Modelul învăţării depline a geografiei-teorii şi practici
didactice, Editura Clusium, Cluj-Napoca.
388
ÎN DEZVOLTAREA COPIILOR
Prof.înv. preșc. Bosoi Camelia

Deoarece preșcolarii au nevoie de acțiuni care să le satisfacă dorința de cunoaștere, cu ajutorul lor
aceștia formându-și propriile atitudini și comportamente în anul școlar curent am încheiat o serie de
parteneriate educaționale cu diferite instituții precum teatrul, muzeul , poliția etc.
Implicarea în parteneriate naționale și proiecte educaționale desfășurate împreună cu prescolarii
reprezinta modalitati care răspund nevoilor de dezvoltare socio-emotionala ale acestora.
Parteneriatele cu părinții și ceilalți membrii ai comunității ajută copiii să aibă succes în mediul
educațional și mai târziu în viața de zi cu zi. Parteneriatele trebuie să fie văzute ca o componentă esențială
în educația preșcolarilor , deoarece atunci când părinții, elevii si ceilalți participanți se consideră unii pe
alții parteneri , în jurul copiilor se creează o comunitate care sprijină parcursul școlar al acestora.
Implicarea copiilor în proiecte educative, atât la nivel local cât și la nivel național și internațional au
dezvoltat în rândul precolarilor aptitudini artistice, spiritul de echipă. Proiectele au vizat domenii variate
printre care se numără educația rutieră, educația fizică, educația pentru sănătate, educația ecologică.
Aceste activități trebuie să corespundă în mare parte specificului grupei, astfel prin parcurgerea mai
multor metode am observat că preșcolarii pe care îi coordonez dezvoltă o mare plăcere față de lectură.
Prin vizita la Biblioteca Județeană copiii și-au descoperit iubirea față de lectură, bucuria de a asculta
povești,și au învățat care este adevărata valoare a cărților.
Vizitele, excursiile și concursurile școlare ajută la dezvoltarea tinerei generații și contribuie într-o
mare măsură la descoperirea și valorificarea pasiunilor și stimulează creativitatea celor mici. De
asemenea, dezvoltă în plan moral o serie de atitudini printre care cele de respect pentru cultură, știință și
trăsături pozitive de voință și caracter.
Pentru a satisface nevoia de curiozitate a preșcolarilor am organizat excursii la Expozitia Spatiala
de la Romexpo Bucuresti și la Muzeul Iluziilor- expoziție temporară, Ploiești, activități ce le-a dezvoltat
capacitatea de a lucra în grup și de a se exprima liber, descoperind și experimentând. Aceste activități
contribuie la creșterea încrederii în sine, a spontaneități și a creativității copiilor și reprezintă de fapt, o
modalitate prin care aceștia învață să prețuiască valorile istorice, culturale și folclorice ale poporului
nostru. Excursiile sunt mai mereu un bun prilej de relaxare și de cunoaștere.
În activitatea la clasă am căutat să găsesc activități care să corespundă nivelului de vârstă și totodată
să satisfacă interesele grupului.Am desfășurat excursii și drumeții, am participat la spectacole cultural-
artistice și concursuri școlare. Activitățile cultural- artistice au avut ca rol cultivarea dragostei pentru
frumos iar excursiile și drumețiile au avut ca scop îmbogățirea experienței de viață a elevilor. Vizitarea
muzeelor și expozițiilor a reprezentat crearea unei situații de învățare al cărui scop a fost cel cultural
artistic, dar și un moment de introspecție. Acestea au avut un caracter variat și au avut drept scop
familiarizarea preșcolarilor cu frumusețile țării.
De asemenea, am pus accentul și pe parteneriate cu diverse insituții precum Muzeul de Istorie și
Muzeul de Științe, Ploiești pentru cunoașterea și promovarea adevărului istoric, cultivarea patriotismului,
dar și a comportamentului de cetățean român. Prin intermediul serbărilor cu diferite ocazii, cum ar fi
Crăciunul, Ziua mamei, Paștele am urmărit cunoașterea și promovarea în rândul copiilor a tradițiilor și
obiceiurilor populare. Prin participările la concursurile de creație, muzicale, artistico-plastice , expoziții
etc preșcolarii și-au putut valorifica potențialul estetic-creativ dar și intelectual.
Spectacolele de teatru, expozițiile au avut în prim plan dezvoltarea unor abilități sociale și de
comunicare în rândul copiilor.
Manifestările cu ocazia Zilei Pământului, a Mediului, prin proiecte de tipul Lidl- Mica mea
Grădină, Patrula de Reciclare , activități de ecologizare precum colectarea deșeurilor sau plantare de
copaci/ flori, au trezit în inima celor mici interesul pentru sănătatea proprie și a celorlalți și pentru
problemele mediului.
Prin proiectul internațional Move Week am cultivat interesul pentru sport și mișcare, sănătate și
pentru spiritul competiției.
389
În toate aceste activității preșcolarii au nevoie în permanență de îndrumare pentru a dobândi o
gândire independentă, să dezvolte sentimente de toleranță față de noile idei, diferite de ale lui, să aibă
capacitatea de a descoperi noi probleme și să încerce să le rezolve.
Prin activitatile extrașcolare de tipul acesta cadrul didactic reușește să le inducă copiilor sentimentul
de apartenență la grup dar și de încredere în colegii săi. Activitățile desfășurate în aer liber cu grupa, în
afara mediului educațional au constituit piatra de temelie în relația dintre cadrul didactic și colectivul de
elevi. Pentru atingerea obiectivelor sale, cadrul didactic trebuie să își cunoască mai întâi copiii , de aceea
atitudinea și modul de abordare al educatorului fată de colectiv trebuie să aibă o mare importanță.
Activitățile extrașcolare vizează curriculum extins, ce oferă preșcolarului oportunități și situații noi
de învățare, deoarece combină într-un mod atractiv activitățile instructiv educative cu caracter rigid,
impus cu mediul educațional prietenos, ce oferă libertate de manifestare și posibilitatea de a se dezvolta
în ritmul propriu. Astfel, oricât de bogat și organizat ar fi conținutul curricular pe care fiecare cadru
didactic îl comunică elevului, acesta nu poate satisface nevoia de cunoaștere și de explorare a
preșcolarului.
390
Prof. Bostan Camelia

Colegiul National “ Cantemir – Voda”
școli), ci și prin activități extrașcolare și extracurriculare.Aceste activități au ca scop identificarea si
dezvoltarea de aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viață civilizat si sanatos, precum și stimularea
comportamentului creativ. Copiii participă cu însuflețire și dăruire la astfel de activități, iar succesul este
garantat dacă ai încredere în imaginația, bucuria și dragostea din sufletul copiilor, dar să îi lași pe ei să te
conducă spre acțiuni frumoase și valoroase. Lumea în care se nasc copiii de astăzi este una complexă,
într-o permanentă schimbare, iar aceștia trebuie pregătiți să înțeleagă și să accepte provocările într-un
mod practic, creativ, inovator. In dezvoltarea aptitudinilor elevului un rol important il are excursia
scolara. Un rol deosebit în această direcţie îl au excursiile şcolare ca forme ale activităţii practic-
aplicative. Acestea fac parte din activitatea didactică extracurriculară şi sunt, alături de vizite, drumeţii şi
expediţii şcolare, o activitate turistică, în acelaşi timp. Toate acestea ar trebui incluse în planurile de
învăţământ cu statut obligatoriu, fiind forme de organizare a activităţii geografice.
În aceste condiţii, elevii ar putea realiza contactul atât de necesar cu mediul geografic, pentru
înţelegerea realităţii înconjurătoare. Excursiile contribuie la dezvoltarea simţului de observaţie şi de
orientare al elevilor, la lărgirea orizontului lor geografic dar şi la dezvoltarea personalităţilor acestora şi
de creştere a sentimentului că aparţin unui grup, sentiment care de cele mai multe ori le lipseşte.
Excursiile și taberele școlare sunt deosebit de importante în dezvoltarea armonioasă a copiilor.
Acestea reprezintă o excelentă îmbinare între programe culturale, educative și multe activități în aer
liber. Aici, copiii vizitează anumite obiective turistice, desfășoară activități de dezvoltare personală,
pictează, confecționează măști, fac drumeții în masive muntoase, se inițiază în tehnica de escaladă și
alpinism, în tehnici de orientare în pădure, învață să construiască, în echipă, adăposturi având ca materiale
din natură crengi și frunze, dansează, cântă. Reușesc, astfel, să-și pună în valoare abilitație și să-și cultive
propriile talente. Ieșirile de acest gen îi fac pe copii să se accepte unul pe celălalt, să se ajute între ei și, nu
în ultimul rând, să se înțeleagă unii pe ceilalți. Lucrând în echipă, își dau seama că reușita ține de
alegerea, în prima instanță, a unui “căpitan” care să conducă pe întreaga activitate, de o bună colaborare și
de o maximă implicare a tuturor celor prezenți în rezolvarea unei sarcini. Totodată, părerea celor din
echipă este importantă, iar decizia luată trebuie să fie în raport cu nevoile existente în anumite situații.
Copiii reușesc împreună să treacă peste momente dificile și, în cazul unor competiții, acceptă, cu
fruntea sus, înfrângerea, fără a încerca să găsească vinovați sau se bucură cu toții de victorie, încurajându-
se unul pe celălalt . Tot în timpul excursiilor și al taberelor, copiii primesc lecții practice în care învață
cum să cheltuiască banii și ce trebuie făcut astfel încât aceștia să ajungă pentru toată perioada șederii lor
în acel loc. Totodată, cei mici învață să-și ordoneze lucrurile, să facă curățenie în camera în care stau și
să-și facă singuri patul.
Nicolae Ilinca,Didactica geografiei,Editura Corint , 2000
391
IMPORTANŢA ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE
PROF. BOŞCA MARINELA NICOLETA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ „ANGHEL SALIGNY”, BANLOC
Odată cu modificarea și perfecționarea procesului instructiv-educativ, activitățile școlare au fost
completate cu activități extracurriculare, care au numeroase valențe formative.
Prin activități extracurriculare se înțelege totalitatea manifestărilor organizate de şcoală, cu obiective
educative şi recreative, care se desfăşoară în afara mediului şcolar, precum activități artistice, excursii,
drumeții, vizite la alte unități de învățământ, la instituții publice, la muzee, vizionarea de teatru, de
spectacole, muzică clasică, operă, cluburi tematice, activități sportive, legate de protecția mediului etc.
Așadar astfel de activități sunt complementare activităţii de învăţare realizată la clasă, urmărind lărgirea şi
adâncirea informaţiei, cultivarea interesul pentru diferite ramuri ale ştiinţei, atragerea individului la viaţa
socială, la folosirea timpului liber într-un mod plăcut şi util, oriententând elevii către activităţi utile care
să întregească educaţia şcolară pentru a contribui la formarea personalităţii.
Se poate spune că scopul activităţilor extraşcolare este acela de a dezvolta aptitudini speciale, de a
antrena elevii în activităţi cât mai diverse şi bogate în conţinut, de a cultiva interesul acestora pentru
activităţi socio-culturale, de a facilita integrarea acestora în mediul şcolar, de a valorifica talentele
personale şi de a corela aptitudinile cu atitudinile caracteriale.
Totodată activităţile extracurriculare contribuie la organizarea raţională şi plăcută a timpului liber al
elevilor. Desfășurate într-un cadru nonformal, permit elevilor cu dificultăți de afirmare în mediul școlar să
reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual. Prin astfel de activități elevii își pot
valorifica timpul liber într-un mod plăcut și util, dezvoltând gustul pentru lectură, creație de poezie, joc de
rol, vizionare de teatru, filme etc. Din această cauză şcoala trebuie să fie deschisă spre astfel de activitați
care sunt în cele mai diverse forme, deosebindu-se prin conținutul lor, prin metodele folosite, prin scopul
și durata lor. Pe parcursul activității didactice am desfășurat diverse activități extracurriculare cu elevii, în
care am constatat o exprimarea activă a tuturor elevilor într-un domeniu sau altul, fiecare contribuind, în
felul lui la reușita comună.
Cu prilejul zilei de 1 Decembrie, a sărbătorilor de Crăciun, a zilei de Halloween, a zilei de 8 Martie,
a Zilei Europei sau la sfârşit de an şcolar, am organizat activități și serbări în care elevii au avut
posibilitatea de a se exprima liber oral, în scris, prin muzică sau dans, dezvoltând o stare psihologică mai
bună, incluzând un nivel de stimă de sine mai bun.
Din organizarea unor excursii și vizite la muzee am realizat că acestea au un rol definitoriu în
îmbinarea teroriei cu practica. Observațiile făcute în mod direct permit elevilor să ajungă la reprezentări
clare asupra obiectelor și fenomenelor, formându-și noi concepte și noțiuni.
392
Ele constituie o variată sursă de îmbogățire a gândirii și de aplicare a cunoștințelor dobândite la
orele de curs, elevii putând aprofunda astfel anumite conținuturi ale învățării în diverse domenii.
Vizionarea unor filme, piese de teatru sau a unor spectacole adecvate particularităților de vârstă a
copiilor reprezintă un important mijloc de cunoaștere a caracterelor umane, a relațiilor dintre oameni,
oferind diverse modele de urmat.
Educația prin teatru vizează trei aspecte ale personalității elevului: social, individual, lingvistic.
Autoarea Ruth Byers în lucrarea Teatrul izvor de fantezie creatoare afirma că „dramaturgia creatoare
contribuie în nenumărate feluri la dezvoltarea și îmbogățirea cunoștințelor elevului. Începe prin a-i
descătușa imaginația, a-i lărgi orizontul și a-i stimul simțul de observație. Îl învață să fructifice în mod
practic cunoștințele teoretice și întâmplările prin care a trecut. Văzându-se capabil să dea idei care sunt și
pline de fantezie și folositoare, copilul capătă încredere în el însuși. În felul acesta devine conștient de
forța lui creatoare.”
În concluzie, din punctul meu de vedere, activitățile extrecurriculare au o foarte mare importanță,
fiind o componentă valoroasă și eficientă prin intermediul căreia este dezvoltată personalitatea tânărului și
performanțele școlare cu scopul de a se integra în societate.
Bibliografie:
1. Lazăr V., Cărăşel A., Psihopedagogia activităţilo rextracurriculare, Ed. Arves, Craiova, 2007
2. Cosmovici, Andrei, Iacob, Luminiţa coord., Psihologie şcolara, Ed.Polirom, Iaşi, 2008
3. Maria, Cernea, Contribuția activităților extracurriculare la optimizarea procesului de
învățământ, în „Învățământul primar”, nr. 1/2000, Ed. Discipol, București.
393
prof. Boșneaga Mihaela

Școala Gimnazială „Ștefan cel Mare” Galați
Educaţia nonformală îşi are începuturile încă din timpul fondării educaţiei și conţine majoritatea
influenţelor educative care au loc în afara clasei, fiind activităţi extrașcolare sau activităţi opţionale. Are
un caracter mai puţin formal, dar cu acelaşi rezultat formativ. Acţiunile educative plasate în cadrul acestui
tip de educaţie sunt flexibile şi vin în întâmpinarea diferitelor interese, în mod particular pentru fiecare
persoană. Pedagogia modernă urmăreşte depăşirea vechii concepţii educaţionale care era centrată pe
enciclopedism, ineficiențe în planul integrării profesionale şi sociale.
Accentul este pus acum pe aplicarea practică, al cărei rol este de a consolida informaţiile,
de a forma deprinderile, competențe, de a dezvolta motivaţia pentru învăţare şi activităţile productive.
Procesul educaţional presupune şi forme de muncă didactică complementară activităţilor obligatorii.
Oricât de importantă ar fi educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ, ea nu epuizează sfera
influenţelor formative exercitate asupra copilului. Activităţiile extraşcolare contribuie la gândirea şi
relaxantă, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi. Scopul activităţilor extracurriculare este
dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în proiecte cât mai variate şi bogate în conţinut,
cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea integrării în mediul şcolar,
fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudini caracteriale. Activităţile
şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual
recreative. Activităţile complementare concretizate în excursii şi drumeţii, vizite, vizionări de filme sau
spectacole imprimă copilului un anumit comportament, o ţinută adecvată situaţiei, declanşează
anumite sentimente. O mai mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii copilului o au activităţile
Cadrul didactic are, prin acest tip de activitate posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i
dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai plăcut şi mai temeinic obiectivul principal al şcolii
şi al învăţământului primar - pregătirea copilului pentru viaţă. Excursiile şi drumeţiile ajută la dezvoltarea
intelectuală şi fizică a copiilor, la educarea lor cetăţenească şi patriotică. Excursia îl reconfortează
pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei experienţe sociale importante, dar şi îmbogăţirea orizontului
cultural-ştiinţific. Excursia este o activitate cu o formă de educaţie complexă, prin multitudinea de aspect
ale vieţii (istorice, sociale, geografice, civice, culturale) pe care le înglobează. O excursie în natură îi
ajută pe elevi să înţeleagă legătura dintre cunoştinţele dobândite la diferitele discipline de studiu şi lumea
din afara şcolii, le oferă posibilitatea de a se implica active în propriul proces de educaţie, îi pune în
contact cu comunitatea şi le creează posibilitatea de a-şi susţine în mod public opiniile. Elevii au
posibilitatea de a se simţi în ipostaza de mici cercetători ai realităţii, se simt responsabilizaţi, înţeleg
semnificaţia unor norme. Dezvoltându-şi gustul pentru descoperirea adevărurilor şi legilor naturii din
jurul lor învaţă cum să iubească şi să respecte natura în ansamblul ei.
Vizitele programate la muzee, monumente şi locuri istorice, case memoriale, unităţi economice
constituie un mijloc de a preţui valorile culturale, folclorice, istorice şi economice ale ţării. Ele oferă
elevilor prilejul de a observa obiectele si fenomenele în starea lor naturală, procesul de producţie în
defăşurarea sa, operele de artă originale, momentele legate de trecutul istoric local, de viaţa şi
activitatea unor personalităţi de seamă, relaţiile dintre oameni şi rezultatele concrete ale muncii lor.
Toarte acestea stimulează activitatea de învăţare, întregesc şi desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în
cadrul lecţiilor.
394
Vizionarea în grup de filme, spectacole de teatru sau circ specifice vârstei lor, poate constitui o sursă
de informaţii, dar în acelaşi timp şi un punct de plecare în realizarea de către elevi a unor activităţi
interesante. Copilul face astfel cunostinţă cu lumea artei, învaţă să o descifreze şi să o îndrăgească.
Activităţile extraşcolare sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc
bucurie, facilitează acumularea de cunostinţe. Copiilor li se dezvoltă spiritul practic, fiecare dintre ei
având posibilitatea să se afirme conform naturii sale.
Activităţile extracurriculare mai sus enumerate şi analizate sunt apreciate atât de către copii, cât şi
de cadrele didactice în măsura în care :
- valorifică şi dezvoltă interesele şi aptitudinile copiilor;
- optimizarea procesului de învăţământ ;
- formele de organizare sunt din cele mai ingenioase, cu caracter recreativ ;
- au un efect pozitiv pentru munca desfăşurată în grup.
şi eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să îi acorde atenţie, adoptând o atitudine creatoare atât în
modul de realizare a activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să
permită stimularea creativă a elevilor.
Înainte de toate, este însă important ca profesorul însăşi să fie creativ, pentru că numai aşa poate să
aducă în atenţia elevilor săi tipuri de activităţi extraşcolare care să le stârnească interesul, curiozitatea,
imaginaţia şi dorinţa de a participa necondiţionat la desfăşurarea acestora.
Bibliografie
* Crăciunescu, Nedelea, Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar,
în ,,Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
* Decun, Livia, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ, în
,,Învăţământul Primar” nr. 4, 1998;
395
DEZVOLTAREA PERSONALĂ ÎN ACTIVITĂȚILE
DIN CADRUL PROGRAMULUI ȘCOALA ALTFEL
Prof. BOȘTINĂ ELENA

Colegiului Național Economic Th. Costescu Dr. Tr. Severin
Considerăm că această săptămână dedicată activităților extracurriculare este un plus atât pentru
elevii noștri, cât și pentru noi, profesorii, având o altfel de ocazie, mai liberă de constrângerile și rigorile
impuse de conținuturile din programele școlare, de acunoaște mai bine a elevilor și de a relaționa mai
profitabil cu aceștia. În acest sens, pot fi amintite mai ales activități, precum excursiile sau taberele
școlare tematice, în cadrul cărora, elevii nu doar se plimbă, simțindu-se bine departe de ochii părinților,
dar sunt și antrenați, solicitându-li-se să se documenteze pe baza obiectivelor de interes cultural, cuprinse
în planul deplasării, fixat de profesorul organizator, incluzându-se chiar propuneri de-ale acestora.
Evident, fiecare activitate trebuie să fie personalizată în acord cu doleanțele elevilor. Normal ar fi să
existe mai multe propuneri, venite mai ales din partea profesorului organizator, și din care să se poată
alege aspectele cele mai utile și plăcute unei deplasări în echipă. Astfel de propuneri ar putea viza:
educasția pentru sănătate, propunându-se un program de alimentație sănătoasă pe tot parcursul deplasării;
arhitectEd, ce ar viza cultivarea bunui gust privitor la armonia pe care unele cădiri, în speță castele, o
înglobează în arhitectura lor, evident insistându-se și asupra specificului spațiului geografic în care care
au fost amplasate; cunoașterea naturii, de exemplu, zona Bucovinei, în care natura este încă, în ciuda
tuturor intervențiilor oamenilor, un colț de rai; istoria-o altfel de realitate care a existat și care continuă,
prin urmele lăsate, să comunice adevăruri care au condus poporul român , la ceea ce s-a realizat astăzi.
Trebuie să înțelegem cu toții că măreția unui spațiu geografic este pe măsura importanței istorice, aspecte
pe care folclorul poporului nostru, unic în lume, le ține vii prin textele pe care spiritualitatea românească
le-a conceput.
Vom încerca, evident, să facem acumularea de cunoștințe cât mai relaxată, folosindu-ne, cu
pricepere, de tot ceea ce avem la dispozițier: materiale istorice, folclorice, monumente istorice, zone
geografice deosebite, ale căror povești continuă să dănuiască. Dorim ca, prin toate acestea, să sporim
creativitatea, o exprimare mai relaxată, o îmbogățire spirituală din toate punctele de vedere.
Nu în ultimul rând, trebuie amintit și faptul că acest program va fi completat cu activități distractive:
tiroliene, concursuri de diferite tipuri etc.
Bibliografie:
1. Ionescu, M., Chiș., Mijloace de învățământ și integrarea acestora în activitățile de instruire
și autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001
2. Vlăsceanu, GH., coordonator, Neculae Adrian, Școala la răscruce, Schimbare și
continuitate în curriculum învățământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom, 2002
396
Prof.înv.preșcolar Bota Ana-Teodora

GPP Nr.13 Bistrița
Activităţile extraşcolare contribuie la dezvoltarea personalităţii armonioase a copiilor, pentru
cultivarea înclinaţiilor şi aptitudinilor acestora de la cea mai fragedă vârstă ,la organizarea raţională şi
plăcută a timpului liber . Este de prim ordin rolul pe care-l are interesul şi talentul educatoarei de a atrage
micii preșcolari în asemenea activităţi şi au menirea să amplifice efectele formative ale procesului de
învăţământ şi să sporească zestrea de cunoştiinţe şi abilităţi ale copilului în vederea reuşitei integrării
sociale . Activităţile extraşcolare au cel mai larg caracter interdisciplinar ,oferă cele mai eficiente
modalităţi de formare a caracterului copiilor încă din grădiniță ,deoarece sunt factorii educativi cei mai
apreciaţi şi mai accesibili sufletelor acestora. Activităţile extraşcolare au o mare contribuţie în dezvoltarea
personalităţii copilului ,deoarece implică în mod direct copilul prin personalitatea sa. Ele prezintă unele
particularităţi prin care se deosebesc de activităţile din cadrul lecţiilor .
Acestea se referă la conţinutul activităţilor ,durata lor ,la metodele folosite şi la formele de
organizare a activităţilor. Având un caracter atractiv ,preșcolarii participă ,într-o atmosferă de voie bună şi
optimism ,cu însufleţire şi dăruire ,la astfel de activităţi . În cadrul activităților comune, a activităților
alese, educatoarea are posibilitatea descoperirii unor aptitudini artistice la copiii preșcolari. Aceste
aptitudini și înclinații artistice pot fi descoperite mai ușor în urma unor testări individuale sau pe grupe de
copii, în diferite domenii de activitate. Aptitudinile și înclinațiile deosebite descoperite la copii în
domeniile muzical, literar, coregrafic și artistico-plastic pot fi valorificate în timpul programelor
distractive, a șezătorilor, a teatrului de păpuși, dar mai ales în cadrul serbărilor din grădiniță.
Există momente în viața personală a copiilor preșcolari care sintetizează în ele amintiri dragi,
printre care se numără și serbările, cu un farmec aparte. Scena creează copiilor posibilitatea de a-și
manifesta din plin aptitudinile individuale ale personalității lor. Aceasta impune dezvoltarea intereselor
copiilor pentru activitățile artistice și oferă prilejul de a valorifica unele aptitudini și de a recita expresiv,
de a cânta melodios, de a dansa elegant, grațios etc. Interesele și aptitudinile le vom dezvolta în strânsă
legătura cu celelalte procese și însușiri psihice ale copiilor: gândirea, limbajul, atenția, memoria, voința
etc. Ca să poată da replica într-o scenetă, copiii își pun în activitate gândirea și fac asociații între obiectele
ce-i înconjoară, își însușesc expresii noi, memorează ceea ce trebuie să reproducă, iar conținutul acestora
le formează sentimente și trăiri morale. Activitățile artistice, oricum s-ar structura și ierarhiza, vizează în
ansamblu problema valorificării înclinațiilor artistice ale copiilor, cu condiția ca acestea să fie bine
organizate și cu un conținut adecvat vârstei lor. Copiii cu reale posibilități de îndemânare, de creație, de
recitare expresivă, de manifestare a simțului ritmic pot fi selecționați în redarea unei scenete sau chiar
teatru de păpuși, la grupele mari. De asemenea, priceperile și aptitudinile dobândite în activitățile de
educație muzicală se valorifică prin integrarea cântecelor, a jocurilor cu cântec, precum și a șezătorilor și
a concursurilor (organizate în diferite condiții și momente ale vieții copiilor în grădiniță), dar mai ales în
cadrul serbărilor. Renunțarea la serbări sau organizarea lor superficială, formală înseamnă sărăcirea vieții
sufletești a copiilor, după cum numărul lor prea mare duce la diminuarea stărilor afective, a trăirilor
emoționale. Educatoarea trebuie să aibă o concepție clară și precisă asupra conținutului serbării, pornind
de la o idee tematică, în jurul căreia să se grupeze toate punctele din program, pentru ca întregul să fie
unitar și să comunice pregnant cu aceasta idee.
Reușita unei serbări trebuie să fie consecința unei alegeri judicioase a celui mai accesibil program și
a unei activități bine planificate de pregătire, în cursul unei perioade mai îndelungate. Este foarte
important ca pregătirea serbării să nu se facă într-un timp scurt și mai ales să nu afecteze timpul destinat
altor activități comune. Pregătirea unei serbări se realizează în modul cel mai potrivit în felul următor:
poeziile, cântecele și dansurile populare sunt incluse în planificarea educatoarei și predate în cadrul
activităților comune, apoi repetate în timpul activităților alese. Un timp munca se desfășoară individual,
mai ales pentru testarea aptitudinilor și înclinațiilor artistice. Reușita unei serbări este rezultatul unei bune
pregătiri, asigurarea unei atmosfere calme și liniștite în timpul desfășurării acesteia. Serbarea de sfârșit de
an școlar constituie de fapt o evaluare a aptitudinilor și înclinațiilor artistice dobândite și dezvoltate în
cursul anului. Serbările din grădiniță ocupă un loc important în activitatea instructiv - educativă, ele
vizând nu numai depistarea și dezvoltarea aptitudinilor, ci si valorificarea potențialului creativ al copiilor.
397
Cadru didactic Boțescu Ioana

Grădinița Floare de colț, București, Sector 3
Activitățile extrașcolare ce sunt realizate dincolo de procesul de învățare asigură o formare completă
și permanentă a personalității umane. În opinia mea, activitățile extrașcolare sunt deosebit de importante
deoarece contribuie la gândirea și completarea procesului de învățare, de asemenea se potdezvolta
înclinațiile și aptitudinile copiilor. Un lucru important al activităților extrașcolare este acela că antrenează
copiii în activități cât mai variate și bogate cu o structură aparte, diferită de clasica metodă de predare-
învățare. Complexitatea procesului educațional impune îmbinarea activităților curriculare cu cele
extrașcolare. Întrucăt sunt tipuri diferite de influențare privind formarea și dezvoltarea personalității,
aceste activități pot fi întâlnite foarte ușor li paralel.
Copiii pot fi stimulați și își pot îmbogății imaginația creatoare și sfera cunoștințelor prin vizionarea
de piese de teatru, filme educative, dramatizarea unor opere literare. Copiii trebuie să fie îndrumați să
dobândească o gândire independentă, tolerantă față de ideile noi, capacitatea de a descoperii probleme
noi, și de a găsi rezolvarea lor dar și posibilitatea de a critica constructiv. Aceștia participă cu însuflețire
și dăruire la astfel de activități îmbinându-se utilul cu plăcutul. Activitățile sunt întâlnite în afara orelor de
curs, în instituții precum: case de cultură, teatre, atenee, palate/cluburi ale copiilor, biserică,
cinematografe și au ca scop identificarea și cultivarea corespondenței dintre aptitudini, talente, cultivarea,
dar asigură realizarea unor nevoi specifice de aprofundare a unor dorințe. O altă particularitate a
activităților extrașcolare de o reală importanță o constituie legăgtura acestora cu partea practică. Aplicarea
cunoștințelor în cadrul activităților extrașcolare are valoarea unui exrcițiu de dezvoltre a aptitudinilor.
Important în derularea acestor activități este faptul că elevii pot fi antrenați atât în inițiere și organizare,
cât și în modulmde descriere al acestora.
Activitățile extrașcolare sunt realizate de către specialiști discreți ce susțin și încurajează creațiile.
Pentru a putea stimula creativitatea este nevoie ca și cei care organizează să fie creativi astfel pot aduce în
atenția copiilor tipuri de activități care să le stârnească curiozitatea, imaginația și dorința de a participa
necondiționat la desfășurarea acestora. Taberele și excursiile contribuie la îmbogățirea cunoștințelor
copiilor despre frumusețea țării, la educarea respectului și dragostea pentru natură, cultură și artă.
Important în derularea acestor activități este faptul că elevii pot fi antrenați atât în inițiere și
organizare, cât și în modul de desfășurare a acestora.
Viața cotidiană este una complexă, într-o permanentă schimbare, iar copiii trebuie pregătiți să
înțeleagă și să accepte provocările într-un mod practic, creativ și inovator.
398
PERSONALITĂȚII ELEVILOR
Profesor învăţământul primar Botezatu Luminiţa

Şcoala Gimnazială Plopu, Dărmăneşti judeţul Bacău
Activitățile extrașcolare își au rolul și locul bine stabilit în formarea personalității copiilor. Educația
unui copil nu se realizează doar într-un cadru formal ci și prin activități extrașcolare și extracurriculare.
Aceste activități au ca scop identificarea și cultivarea corespondenței optime dintre aptitudini, talente,
cultivarea unui stil de viață civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ.Activitățile
extrașcolare sunt foarte importante pentru dezvoltarea armonioasă a copilului. Studiile de specialitate
susțin că acesta ajută elevii la formarea unei atitudini pozitive față de învățare, aceștia au performanțe
școlare mai ridicate, li se formează abilități practice diversificate, dar și strategii adecvate de rezolvare de
probleme. Pe lângă toate acestea, activitățile extrașcolare acționează și asupra stimei de sine, iar
sentimentul de împlinire este mult mai ridicat.Activitățile extrașcolare se referă la acele activități realizate
în afara mediului școlar, în afara instituției de învățământ, cu participarea clasei, a mai multor clase de
elevi sau a mai multor instituții de învățământ.Activitățile extrașcolare vizează, de regulă, acele activități
cu rol complementar orelor clasice de predare-învățare. Aria de desfășurare a acestora e greu de delimitat.
Pot fi excursii, drumeții, vizite la muzee, la diverse instituții publice, la alte unități de învățământ,
vizionarea de spectacole de teatru, operă, muzică clasică, activități artistice, cluburi tematice, activități
sportive, legate de protecția mediului etc. Iată câteva caracteristici de bază ale activităților extrașcolare:
înglobează activitățile organizate de școală în afara mediului școlar sau/și de către alte instituții
etc.);au rol complementar celui al școlii; dezvoltarea copiilor depinde de un întreg sistem de fenomene și
relații, iar activitățile extrașcolare reprezintă un element fundamental în rețeaua școală-familie-
comunitate; oferă posibilitatea de exprimare și explorare a identității, dezvoltă capitalul social al copiilor.
al celorlalți.
în funcție de tipul acestora și rata de participare, astfel: participarea în cadrul tuturor tipurilor de activități
extrașcolare corelează cu creșterea rezultatelor și performanțelor școlare; participarea la activități sportive
înregistrează o probabilitate mai mare ca elevii să aleagă să urmeze o școală superioară (nivel universitar)
până la la împlinirea vârstei de 21 de ani; participarea la activități prosociale corelează cu o rată mai mică
de delincvență în rândul elevilor participanți. Activităţile extraşcolare contribuie în mod semnificativ la
realizarea educaţiei estetice a elevilor, componentă a educaţiei integrale şi armonioase. Ele sunt activităţi
de cultivare a dorinţei de frumos, iniţiindu-i pe elevi în sesizarea frumosului sub toate aspectele sale, în
înţelegerea mesajului unei opere de artă etc. Vizitele la galeriile de artă şi la expoziţiile de pictură sau
sculptură, cercurile artistice organizate de Clubul Copiilor sau concursurile de artă şi creativitate plastică
sau fotografică, concursurile de sculptură sau de confecţionare de jucării în cadrul atelierelor de creaţie,
festivalurile naţionale de muzică uşoară şi folclor, activităţile cultural-artistice desfăşurate în cadrul şcolii,
decorarea sălii de clasă în funcţie de eveniment şi anotimp, drumeţiile şi excursiile în natură sunt exemple
de activităţi care asigură cadrul de exersare şi cultivare a diferitelor înclinaţii, aptitudini, capacităţi.
inițiativei.
399
integrării în mediul şcolar.Trebuie să ţinem cont că, indiferent ce metodă se adopă in educaţia
spectacolele în aer liber, vizitele la muzee sau Grădina Zoologică. Copiii pot fi stimulaţi şi îsi pot
imbogăţi imaginaţia creatoare şi sfera cunoştinţelor, prin vizionarea de piese de teatru, filme educative,
implicarea în desfăşurarea sezătorilor literare. Copii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească în primul
rând o gândire independentă ,toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a
găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica constructiv. Înainte de toate, este însă important
Bibliografie:
1.Lazăr V., Cărăşel A., Psihopedagogiaactivităţilorextracurriculare, Ed. Arves, Craiova, 2007.

2.Ionescu M.; Chiş V. – Mijloace de învăţământşiintegrareaacestoraînactivităţile de
3.Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, Cluj-Napoca 2007
400
EDUCAȚIA PRIN ACTIVITĂȚI EXTRAȘCOLARE, O ALTERNATIVĂ
PENTRU STIMULAREA MOTIVAȚIEI ÎNVĂȚĂRII
Profesor Botiș Ramona

Liceul Tehnologic Transilvania Baia Mare
Platon definea educația ca fiind „arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile
native pentru virtute ale acelora care dispun de ele” .
Educația nu se desfășoară doar în școală, în cadrul curriculumului ci și într-un cadru nonformal prin
activități extrașcolare. Ultimele date arată un interes crescut al elevilor, părinților, profesorilor și al
comunității pentru desfășurarea activităților extrașcolare. Școala, în condițiile actuale, se confruntă cu trei
provocări: creșterea demografică, explozia de cunoștințe, diversificarea aspirațiilor.
Încă din anii 2000 valorile UNESCO pentru educație aveau la bază următoarele principii: a învăța
să înveți, a învăța să faci, a învăța să fii, a învăța să trăiești cu alții. Acestea se regăsesc sub forma celor
opt competențe cheie care definesc profilul absolventului de gimnaziu. Educația urmărește adaptarea
elevului, tânărului la societatea aflată în permanentă schimbare prin învățarea pe tot parcursul vieții, prin
dezvoltarea sau perfecționare unor abilități profesionale, dezvoltarea armonioasă a personalității și
respectarea diversității etnice și culturale. Învăţarea realizată în contexte non-formale se referă la acele
competenţe dezvoltate sau exersate în contextul unor activităţi planificate, organizate în unităţi şi instituţii
specializate, uneori fără obiective educaţionale sau curriculum explicit formulate şi care nu se finalizează
neapărat cu certificarea rezultatelor învăţării. Activitățile extrașcolare reprezintă modalităţi participative şi
inovative cu rol complementar, asigurând o consolidare a noțiunilor asimilate la școală, fac legătura dintre
teorie și practică, oferă aplicații practice întâlnite în viața de zi cu zi. Avantajele acestui tip de educație
nonformală sunt: gestionarea corectă a timpului liber, creșterea rezultatelor la învățătură, reducerea
abandonului școlar, a fenomenului de violență și a infracționalități, fructificarea talentelor, educarea
comportamentelor și atitudinilor prosociale responsabile. Activitățile extrașcolare au rol de includere
socială a elevilor sau tinerilor din medii defavorizate, în care legătura cu școala este cel mai adesea
unidirecțională, de la școală spre familie.
Educația nonformală este flexibilă, este opțională sau facultativă. Conținutul, metodele și
instrumentele de lucru țin cont de interesele participanților, asigurând o actualizare a informațiilor din
diferite domenii.
Formele de organizare ale activităților exrașcolare sunt cluburi tematice, serbări, concerte, teatru,
film, vizite, excursii, tabere, consilii, sporturi de echipă, activități de protecția mediului, voluntariat în
cadrul unor ONG-uri. Activitatea de voluntariat în viitor va fi certificată și va constitui o parte a
portofoliului viitorului angajat.
401
Este foarte important ca fiecare activitate extrașcolară să fie monitorizată pentru a se înregistra
feedbackul în vederea perfecționării, adaptării continue la cerințele copiilor, a părinților, a societății.
Activitățile extrașcolare crează un mediu favorabil achiziționării de cunoștințe, competențe, abilități,
formării de atitudini și comportamente pozitive.
Bibliografie:
Cernea, Maria, "Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ, în
“ Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000", Ed. Discipol, Bucureşti;
Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, "Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în
curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact", Editura Polirom,2002.
http://www.cdep.ro/proiecte/2009/300/90/3/pl393.pdf
http://www.politicipublice.ro/uploads/participare_elevi.pdf
402
PROF. BOTIZA LIGIA DANIELA
Având ȋn vedere faptul că activităţile extraşcolare nu sunt obligatorii, unii s-ar putea ȋntreba de ce să
facă astfel de activităţi. Ȋn experienţa mea de 13 ani, activităţile extraşcolare s-au dovedit de o importanţă
deosebită. Ȋn calitate de dirigintă, am avut posibilitatea să constat că, ȋn context extraşcolar, elevii se
comportă total diferit faţă de felul ȋn care se comportă la şcoală. Elevii care la şcoală sunt mai retraşi,
devin mult mai sociabili ȋn context extraşcolar. De aici putem deduce că activităţile extraşcolare au rolul
de socializare. Totodată, aceste activităţi duc la sudarea colectivului. La ȋnceputul unui ciclu de
şcolarizare, fie el primar, gimnazial sau liceal, este bine să se organizeze excursii, vizite la muzee,
vizionare de piese de teatru, plimbări ȋn parc şi cât mai multe activităţi extraşcolare pentru ca elevii să se
cunoască ȋntre ei, să devină efectiv o clasă care acţionează ca şi grup, să nu mai fie doar un grup de
individualităţi. Ȋn imaginile de mai jos se poate vedea bucuria de pe chipurile elevilor de gimnaziu atunci
când au fost ȋmpreună la Teatrul Naţional Cluj-Napoca. Faptul că au fost ȋmpreună mai mulţi copii şi
profesori le-a plăcut foarte mult. Pe lângă faptul că au vizionat o piesă minunată, au şi socializat şi s-au
distrat. De aceea au şi declarat ulterior că doresc să mai aibă parte de astfel de activităţi.
De asemenea, elevii au participat şi la expoziţia interactivă “SEA TO SEE”, desfăşurată la VIVO

Cluj-Napoca. Elevii au avut parte de exerciţii marinăreşti şi vizionarea expoziţiei maritime ȋnsoţiţi de
diriginţi şi ghizi. La final, elevii au socializat ȋn cadrul unei mese ȋmpreună. Bucuria elevilor se poate
vedea ȋn imaginile de mai jos.
O clasă poate deveni mai unită şi mult mai colaborativă ȋn urma unei excursii sau a unor activităţi ȋn
care elevii au petrecut ȋmpreună timp de calitate, au socializat, au văzut că pot colabora unii cu alţii şi că
403
această colaborare le poate fi chiar benefică. O dată ce au devenit un grup unit, elevii se vor ajuta ȋntre ei,
vor colabora la realizarea proiectelor şi activităţilor comune, fapt ce va duce la dezvoltarea abilităţilor lor
de muncă ȋn echipă. Aceste abilităţi le pot fi foarte utile la viitorul job, astfel ȋncât, cu cât şi le formează
mai devreme, cu atât mai bine. Elevii care ȋnvaţă să lucreze ȋn echipă ȋncă din timpul şcolii, vor fi mai
uşor adaptabili la viaţa de adult şi la cerinţele acesteia.
Putem spune deci că activităţile extraşcolare duc la sudarea colectivului de elevi, ajută la
socializarea elevi-elevi şi elevi-profesori. De asemenea, aceste activităţi ajută la formarea şi dezvoltarea
abilităţilor de muncă ȋn echipă ale elevilor, abilităţi care le vor fi foarte utile ȋn viaţa de adult.
404
Activitățile extrașcolare și importanța lor în dezvoltarea elevilor
Bour Andreea
Scoala Gimnaziala Racaciuni
Educația nu se rezumă doar la cunoștințele acumulate de-a lungul anilor de studiu, dar și la
activitățile din afara programei școlare. Educația extrașcolară îi va ajuta pe elevi să își valorifice timpul
într-un mod util, constructiv și educativ. Scopul acestor activități extrașcolare este de a-i învăța pe elevi să
interacționeze mai ușor cu persoanele din jur, de a le cultiva interesul pentru activitățile culturale și nu
numai. Activitățile sportive sunt potrivite și chiar indicate pentru toți copii, fie că vorbim despre elevii
introvertiți sau timizi, fie că vorbim despre cei hiperactivi sau extrovertiți. Nu este niciun secret că rutina
unui sport început în copilărie are efecte benefice pe viață, că îi ajută pe copii să se dezvolte armonios.
Copii care ajung să practice un sport încă din copilărie vor ajunge să aibă un stil de viață sănătos, să
conștientizeze beneficiile unei vieți active. Orice sport precum tenisul, înotul, baletul sau gimnastica
constituie o componentă importantă în educarea răbdării, în dezvoltarea spiritului fair play. De exemplu,
vor învăța să își aștepte rândul, să asculte de antrenor, să respecte regulile unui joc, să își respecte
coechipierii, dar și adversarii. Copii care de mici sunt activi și care practică un sport sunt cei care vor
crește având încredere în sine și în forțele proprii. Astfel, șansele ca acești copii să devină stresați sau
depresivi scad considerabil, iar beneficiile unei astfel de activități sunt clar pe termen lung. O altă
activitate care îi ajută pe copii să învețe să comunice și să colaboreze unii cu alții este munca în echipă.
Ea nu numai că îi ajută pe copii să își dezvolte aceste abilități dar sunt și utile pentru viitorul lor când vor
crește și se vor angaja. Învățarea unei limbi străine aduce beneficii in dezvoltarea armonioasăa elevilor.
Printre avantajele învățării unei limbi străine se numără:
 Dezvoltarea socială: pe lângă învățarea materiei care face obiectul studiului, copii vor
socializa foarte mult, atât cu profesorii, cât și cu colegii, cu alte cuvinte, pot lega prietenii cu cei
de vârsta lor, dar și cu cei mai mari.
 Dezvoltarea vocabularului: în momentul în care copilul este expus la o nouă limbă are
acces la o serie nouă de cuvinte, care vin să îmbunătățească vocabularul deja existent.
 Îmbunătățește memoria: creierul este adesea comparat cu un mușchi, deoarece
funcționează mult mai bine în urma unui exercițiu susținut. Învățarea unei alte limbi, în afară de
cea maternă presupune familiarizarea cu vocabularul și cu regulile de gramatică și folosirea lor în
comunicarea cu cei din jur.
În concluzie activitățile extrașcolare contribuie la formarea personalității elevului, sunt importante și

utile pentru dezvoltarea sa ca individ pregătit să facă față provocărilor viitoare.
BIBLIOGRAFIE
1.IONESCU, M.; CHIŞ, V.,Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de
2.Gârboveanu, M., Creativitatea elevilor în procesul de învăţământ, Bucureşti, Litera Internaţional,
1981
405
BUN ȘI „FRUMOS” VREAU SĂ CRESC!
Prof: BRAICĂU CARMEN-CAMELIA

Grădinița nr.13 Focșani/Vrancea
Unul dintre scopurile esenţiale pe care ar trebui să şi le propună familia şi şcoala este acela de a
forma la copii deprinderi morale şi maniere frumoase, deprinderi de acceptare și tolerantă față de cei din
jur. Nu rare sunt situațiile în care cei un pic “diferiți”sunt marginalizați, îndepărtați, doar pentru că par
altfel... Educația noastră a tuturor însă face diferența.
Dacă am fi un pic mai atenți la ceea ce avem în jur am constata că nimic nu este la fel. Nici flori,
nici pomi, nici case, nici nori, nici animale, nici păsări, ... , nici oameni.
Învăţarea bunelor maniere este un proces de lungă durată şi are cu atât mai multă eficienţă cu cât se
face la vârste mai mici. Freud spunea: „copilul este tatăl viitorului adult”, deci cele mai importante sunt
normele de conduită ale copiilor.
De-a lungul vremii s-au alcătuit destule „coduri de maniere elegante” care au devenit colecţii de
gesturi formale, multe dintre ele condamnate de scurgerea timpului şi de schimbarea relaţiilor umane. Şi
totuşi, politeţea este necesară în toate ceasurile vieţii noastre. Ea trebuie să vină în primul rând dinăuntrul
nostru pentru a avea drept de manifestare exterioară. Politeţea vine, de fapt, din acel „dinăuntru” moral
căruia poporul nostru îi spune „bună-cuviinţă” ori „bun-simţ” şi care exprimă respect faţă de omul de
lângă tine, faţă de oameni în genere fără de care nu poate fi concepută demnitatea umană.
Dacă se spune că „ziua bună se cunoaşte de dimineaţă” tot de atunci încep să se contureze şi
cerinţele purtării cuviincioase. Aşadar, trebuie să îi învăţăm pe copiii noştri (în calitate de părinţi sau
educatori) să aplice în practică (la şcoală, în familie, pe stradă, la spectacole, în vacanţă şi oriunde
altundeva) toate normele de comportare civilizată, pentru ca aşa vor şti să se comporte într-o multitudine
de situaţii şi vor căpăta încredere pentru a face faţă altora noi, îşi vor dezvolta un simţ al respectului de
sine şi încredere în propria persoană.
Activitățile din grădiniță vin din nevoia de a-i obişnui pe copii să respecte pe ceilalți în împrejurări
diferite, să adopte un comportament civic bazat pe respect, consideraţie şi sinceritate. În activitatea
desfșurată la grupă am încercat să pun copiii în situaţii de viaţă, să analizeze comportamente pozitive şi
negative, să creeze situaţie de viaţă şi să învețe unii de la alţii.
Bunele maniere se învaţă mai uşor în copilărie când încă nu s-au format prejudecăţi şi obişnuinţe.
Întotdeauna e mai uşor să previi un comportament nedorit decât să îl corectezi.
Într-o lume invadată de o explozie a cunoştinţelor este foarte important ca noi, educatorii, să
situăm pe primul loc preocuparea de a forma „oameni adevăraţi” cu principii şi valori solide de viaţă.
În planificarea activităților din grădiniță am dorit să îndeplinesc anumite obiective :
 iniţierea copiilor în practicarea unui comportament civic într-o societate democratică: un
comportament activ, liber, responsabil, tolerant deschis, comunicativ, reflexiv, autoevaluativ;
 alfabetizarea civică a copiilor prin familiarizarea acestora cu limbajul şi activităţile de
învăţare specifice;
 valorificarea experienţei specifice vârstei prin accentuarea dimensiunilor
afectiv-atitudinale asociate celei cognitive, stimularea participării şi a comunicării sociale
responsabile.
 promovarea valorilor moral-civice prin intermediul artei (creaţii literare, plastice, momente
artistice);
 crearea unei oportunităţi prin care cadrele didactice să prezinte realizări, opinii, idei,
modele de bune practici, produse ale activităţii extracurriculare;
 facilitarea accesului liber la comunicare şi exprimare, oferirea de şanse egale de afirmare
tuturor copiilor şi cadrelor didactice.
406
Astazi, reţeta succesului poate fi dată de integrarea cât mai rapidă în „lumea reală”, lume în care se
dă din ce în ce mai mult importanţă aparenţelor. Dar chiar şi în această lume, bunele maniere reprezintă o
adevărată carte de vizită.
Codul bunelor maniere reprezintă, de fapt, „arta de a trăi frumos” în toate împrejurarile vieţii.
Orice om ar trebui să lase în urma lui ceva deosebit pentru a nu fi uitat. Dar dacă nu ne stă în putinţă, să
lăsam măcar amintirea frumoasă a celui care a fost un „Domn” sau a celei care a fost o „adevărată
Doamnă”!
În toate timpurile a existat tendinţa oamenilor de a se opune legilor impuse de politeţe, deoarece la
prima vedere par restrictive şi inutile. Ele sunt parcă inventate să îngrădească libertatea individului. Dar
după o scurtă experienţa de viaţă fiecare om este nevoit să accepte că bunele maniere nu sunt deloc inutile
ci ele contribuie la formarea noastră ca "oameni", la bucuria de a trăi printre semeni civilizaţi.
Bunele maniere n-au fost adăugate în mod arbitrar unor structuri sociale. Ele au rădăcini într-un
sentiment profund, în acea armonie dintre comportare si etică, dintre frumuseţea caracterului uman şi
moralitatea sa. Confucius, faimosul inţelept chinez, spunea că virtutea nu reprezintă nimic dacă nu se
naşte din curtoazie, adică din inimă. Omul va avea un comportament natural si agreabil, adică o purtare
civilizată numai respectând nişte reguli care s-au impus şi s-au codificat de-a lungul timpului. Pornind de
la principiul că fiecare dintre noi este unic şi de neînlocuit, putem afirma că orice om are dreptul de a fi
respectat dar de acelaşi respect trebuie să se bucure şi cei din jur. Acestea sunt ideile după care m-am
ghidat în organizarea activității la grădiniță și pot spune că au un real succes atât în ceea ce îi privește pe
copii cât și pe părinți contribuind activ la buna desfășurare a activităților, drept pentru care le mulțumesc
și pe această cale.
Închei prin a menționa faptul că roadele muncii din copilărie se văd mai târziu și așa cum eu
mulțumesc părinților mei cât și cadrelor didactice care m-au ghidat în viață, așa îmi doresc pentru viitor
ca și copiii din jurul nostru să mulțumească la rândul lor celor care le-au călăuzit pașii.
Șiii… chiar dacă nu mulțumesc, dacă măcar își amintesc uneori ceea ce acum clădesc, sunt sigură că
folosesc și că se mândresc atunci când ei mari cresc.
„Florii i se cere parfum iar omului politeţe”
(proverb indian)
407
Profesor psihopedagogie specială Braiț Carmen Nicoleta

Activitățile extrașcolare sunt foarte importante pentru dezvoltarea armonioasă a copilului, studiile
de specialitate susținând că acestea ajută elevii la formarea unei atitudini pozitive față de învățare, aceștia
au performanțe școlare mai ridicate, li se formează abilități practice diversificate, dar și strategii adecvate
de rezolvare de probleme. Pe lângă toate acestea, activitățile extrașcolare acționează și asupra stimei de
sine, iar sentimentul de împlinire este mult mai ridicat.
integrării sociale. De asemenea, constituie un mijloc de formare a competențelor, contribuie la educarea
morală, estetică a elevilor, diciplinându-le acțiunile și extinzându-le orizontul cultural-artistic.
Un exemplu de activitate extrașcolară pe care am pus-o în practică o constituie încheierea unui
Protocol de colaborare și Proiect educativ între instituția unde lucrez eu - Centrul Școlar pentru
Educație Incluzivă Arad și Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ,,Vasile Goldiş''al judeţului
Arad. Titlul proiectului educativ este: „NU NE JUCĂM CU FOCUL!” și se referă la pregătirea în
domeniul situaţiilor de urgenţă a elevilor de la ciclul primar.
Trăim într-o societate cu un puls tot mai alert în care copiii interacţionează firesc cu un flux de
informaţii din ce în ce mai intens. În această avalanşă de evenimente, părinţii şi profesorii nu trebuie să
piardă din vedere faptul că şi educaţia antiincendiu şi comportamnentul în caz de cutremur, constituie o
parte esenţială din informaţiile necesare unui copil.
O tot mai mare libertate a copiilor, lipsa de supraveghere intenţionată şi conştientă din partea
părinţilor, par să fie cauzele cele mai frecvente generatoare ale comportamentului nedorit la copil. De
aceea, unul dintre scopurile esenţiale ale şcolii şi familiei este acela de a forma la copii, deprinderi morale
şi civice, care, în primul rând, să prevină producerea unor evenimente nedorite, în al doilea rând, să ştie
cum să se comporte în caz de apariţie a unor situaţii de urgenţă.
Educarea privind apărarea împotriva incendiilor nu înseamnă să li se interzică copiilor tot ceea ce
are legatură cu focul. Se ştie că focul i-a fascinat mereu pe copii, prin urmare, este necesar ca de la cele
mai fragede vârste copiii să afle care sunt pericolele focului şi fumului şi să se exerseze cu ei
comportamentul corect în caz de incendiu sau în diferite situaţii de urgenţă. Copiii trebuie să cunoască
rolul focului în viaţa omului şi să înţeleagă efectele utilizării incorecte ale acestuia, motiv pentru care
adulţii în grija cărora se află aceştia, fie că este vorba de părinţi, bunici, bone sau cadre didactice, sunt
408
obligaţi, chiar şi de legislaţia în domeniu, să ia toate măsurile pentru prevenirea jocului copiilor cu focul
sau în condiţii sau locuri în care se pot produce incendii.
Pornind de la considerentul că educaţia unui copil nu se limitează doar la a-l învăţa să vorbească, să
deseneze, să cânte, să se joace, să scrie, să citească şi să calculeze, ci şi la invăţarea felului în care trebuie
să se comporte în situaţii de urgenţă, a fost ales acest proiect educaţional care să pună bazele unui
comportament adecvat.
Acest proiect are scopul de a contribui la educarea copiilor şi în acelaşi timp a comunităţii, utilizând
modalităţi interactive privind managementul riscului. Prin această colaborare, se doreşte promovarea
educaţiei privind apărarea împotriva incendiilor, precum şi modul de prevenire şi comportare în situaţii de
urgenţă, atât în familie, cât şi la şcoală. De asemenea, prin intermediul acestui proiect, se propune
schimbarea unor comportamente şi atitudini de tip preventiv în situaţii de risc, atât în rândul cadrelor
didactice, cât şi a elevilor din ciclul primar şi al parinţilor acestora.
Până în acest moment, copiii au fost foarte încântați de activitățile pe care le-am derulat în cadrul
proiectului, prezentând un interes crescut față de temele abordate. Se aşteaptă ca la finalul proiectului,
copiii să dobândească un comportament responsabil şi să aplice în viaţa de zi cu zi cele învaţate.
Bibliografie:
1. Ionescu M.; Chiş V. (2001), Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire
şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca;
2. Lazăr V., Cărăşel A., (2007), Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Editura Arves, Craiova.
409
Prof. Brătilă Zonica-Cristina

C.S.E.I.,,Elena Doamna’’, Focșani, jud. Vrancea
şi socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială. Educaţia extracurrriculară (realizată dincolo de

serie de cunoştinţe punându-i în contact direct cu obiectele si fenomenele din natura.. În cadrul acestor
activităţi elevii se deprind să folosească surse informaţionale diverse, să întocmească colecţii, să
asumându-şi responsabilităţi, copii se auto-disciplinează. Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi,
410
Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, stimulează şi

orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzica, sport, poezie, pictura. Excursiile si taberele
oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă.
toate slab dezvoltaţi intelectual.
Bibliografie:
1.Cernea, Maria, „Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de

2.Crăciunescu, Nedelea, „Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului

411
ROLUL FORMATIV AL ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE
Prof. Brătilă Zonica-Cristina

C.S.E.I.,,Elena Doamna’’, Focșani, jud. Vrancea
Motto: „Scopul educației este acela de a schimba o minte goală, cu una deschisă.”
Malcolm Forbes
Pornind de la faptul că învățământul românesc actual pune accent, atât pe învățământ de

performanță, cât şi pe dezvoltarea abilităţilor practice, în concordanţă cu cerinţele pieţei muncii, un rol
important „ în viaţa” elevilor, pe lângă cunoştinţele teoretice, îl reprezintă activităţile extracurriculare.
Acestea au un impact activ, atât asupra performanţelor şcolare, integrării sociale, cât şi asupra dezvoltării
personalităţii elevilor. Educaţia prin activităţile extracurriculare urmăreşte identificarea şi cultivarea
corespondenţei optime dintre talente, aptitudini, cultivarea unui stil de viaţă civilizat. Încă de la cea mai
fragedă vârstă, copiii acumulează cunoştinţe pe care le pune în contact direct cu obiectele, lucrurile,
fenomenele din natură.Activităţile extracurriculare prezintă unele particularităţi prin care se deosebesc de
activităţile din cadrul orelor de curs. Conţinutul acestora nu e stabilit de o programă şcolară, ci de cadru
didactic, în funcţie de dorinţele, interesele, trebuinţele elevilor.
Pentru o bună desfăşurare a activităţilor extracurriculare, trebuie să se aleagă din timp materialele,
sursele necesare, modul de ordonare a acestora într-un repertoriu cu o temă centrată şi originalitatea –
„spectacolul” susţinut de cadrul didactic. Prin desfăşurarea acestora, cadrul didactic are posibilitatea de a-
şi cunoaşte mai bine elevii, de a-i vedea în altă ipostază, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să
pătrundă în „cămara sufletului lor”, să-i pregătească pentru ceea ce îi va aştepta. Totodată, aceste
activităţi permit elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar, cei timizi, să reducă nivelul de
anxietate, să-şi pună în practic adevărata lor valoare intelectuală.
În cadrul desfăşurării activităţilor extracurriculare, elevii sunt activi, entuziasmaţi, participă într-o
atmosferă de voie bună, optimism, cu însufleţire şi dăruire.Datorită acestora, ei pot să se exprime liber,
fără teama de a primi un calificativ bun sau rău, sunt îndrumaţi să dobândească o gândire independentă,
toleranţa de ideile noi, capacitatea de a descoperi şi rezolva diferite probleme. Totodată, li se dezvoltă
simţul practic, estetic, dragostea pentru artă, istorie, neam, operaţional şi se autodisciplinează.
Activităţile extracurriculare pot îmbrăca forme variate: spectacole cultural-artistice, serbări şcolare
pe diverse teme, excursii , vizite, cercuri pe diferite discipline sau literare, concursuri, întreceri sportive,
vizionarea de emisiuni muzicale, teatru de copii.
Spectacolele reprezintă o formă de activitate extracurriculară prin care elevul face cunoştinţă cu
lumea artei, frumosului, esteticului; constituie o sursă inepuizabilă de impresii puternice, apelând în
permanenţă la afectivitatea lui. La ora actuală, sunt binevenite, având în vedere că trăim într-o lume
dominantă de mass media, calculator, internet. Acestea nu fac decât să contribuie la transformarea
copiilor în fiinţe incapabile să gândească singuri, de a se controla emoţional, comportamental, nişte fiinţe
slab dezvoltate intelectual. Totodată, elevii devin dependenţi de aceste surse, ca un drog de care nu pot
renunţa. Având în vedere rolul educativ al serbărilor şcolare în istoria învăţământului românesc, s-a
constatat că lucrările din ultimii ani destinate acestora au fost deficitare, greoaie prin conţinut, valenţe şi
scopul lor.
412
Serbarea şcolară este o modalitate de cultivare a capacităţilor de vorbire şi a înclinaţiilor artistice ale
elevilor. Prin conţinutul însuşit în cadrul acesteia, elevii, încetul cu încetul, cu paşi mărunţi, încep să-şi
adune o bogăţie de idei, impresii, trăiesc cu emoţii situaţiile concrete. Prin intermediul acestora se
realizează stimularea şi educarea atenţiei, exersarea memoriei. Pentru mărirea stabilităţii atenţiei, trebuie
avută în vedere intervenţia la momentul potrivit, cu rolul pe care îl are de îndeplinit fiecare elev şi
susţinută de suportul afectiv-motivaţional.Cele mai puternice stimulări ale sensibilităţii estetice ale
elevului sunt lectura artistică, cântecul, dansul, recitarea. Valoarea estetică mai poate fi mărită şi datorită
cadrului, locului de desfăşurare al serbărilor: o sală de festivităţi, un cadru festiv, un colţ amenajat în chip
de sărbătoare. În cadrul activităţilor organizate în mijlocul naturii, al vieţii sociale( excursii, drumeţii,
plimbări ) , copiii se confruntă cu realitatea şi percep activ, prin acţiuni directe obiectele, lucrurile,
fenomenele, anumite locuri istorice. Acestea sunt axate, în principal, pe viaţa în aer liber. În cadrul
acţiunilor turistice, elevii îşi pot forma sentimente de respect şi dragoste faţă de natură, faţă de om şi
realizările sale. Dominantele acestui tip de activităţi trebuie să fie grija faţă de timpul liber al copilului,
atitudinea de cunoaştere a dorinţelor copiilor şi de respectarea acestora. Acestea le oferă destindere,
încredere, recreere, voie bună, iar unora dintre ei, cei timizi, posibilitatea unei afirmări şi recunoaştere a
aptitudinilor. Datorită acestor activităţi, elevii pot să reda cu mai multă creativitate şi sensibilitate ,
imaginea realităţii, în cadrul activităţilor artistico-plastice şi modelaj , iar materialele pe care le adună
,sunt folosite în activităţile practice sau chiar în jocurile de creaţie. Trebuie menţionat faptul că, la vârsta
şcolară, elevii sunt foarte receptivi la tot ce li se arată sau li se spune în legatură cu mediul , fiind dispuşi
să acţioneze în acest sens, parcă ar fi nişte „adevărate aspiratoare”.
O altă metodă extraşcolară care stârneşte interesul elevului pentru diferite arii curriculare şi are în
acelaşi timp, o importanţă deosebită şi în orientarea profesională a elevilor, sunt concursurile şcolare.
Cele mai cunoscute sunt: "Cangurul" sau Olimpiadele şcolare. Acestea pot oferi cea mai bună sursă de
motivaţie, determinând elevii să studieze mai mult şi cu mai multă atenţie conţinuturile învăţării şi prin
urmare, pot, prin propriile forţe, să obţină rezultate mai bune la şcoală. Pot avea acelaşi efect şi
concursurile organizate în sala de clasă, de către cadrele didactice din şcoală. Dacă sunt organizate într-o
atmosferă plăcută, relaxantă,”nu cu dureri de cap”, vor stimula spiritul de iniţiativitate al copilului, îi va
oferi prilejul să se integreze în diferite grupuri, pentru a duce la bun sfârşit exerciţiile şi, totodată, va
asimila mult mai uşor toate cunoştinţele. În concluzie, luate împreună, activitatea educativă şcolară şi
extraşcolară, care sunt într-o strânsă legătură, dezvoltă gândirea critică şi stimulează implicarea tinerei
generaţii în actul decizional, în ceea ce priveşte respectarea drepturilor omului şi asumarea
responsabilităţilor sociale, realizandu-se, astfel, „prietenie strânsă” între elementul cognitiv şi cel
comportamental.Nu trebuie uitat faptul că activităţiile extracurriculare contribuie la gândirea şi
completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor şcolarilor, la organizarea
raţională şi plăcută a timpului lor liber, iar succesul este garantat dacă ai încredere în propria lor
imaginaţie, bucuria şi dragostea din „cutiuţa sufletului său , dar să îi laşi pe ei să te conducă spre o lume a
lor, o lume de basm, de acţiuni frumoase şi valoroase.
BIBLIOGRAFIE:
1.Ionesc, M., Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
2.Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ, în “

Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
413
O activitate de succes în Săptămâna Şcoala altfel –Global Warming
Mihaela Bratu- Colegiul „Alexandru cel Bun”-Gura Humorului

Scopul activității mai sus menționate a vizat educarea tinerilor în formarea unui spirit ecologic,
care să-i învețe să rezolve probleme legate de protecția mediului precum și formarea în rândul tinerilor de
atitudini pozitive față de mediul natural sau modificat de activitatea umană.
Obiectivele educaționale ale activității:au fost: Identificarea cauzelor care au condus la
încălzirea globală prin activităţi specifice (observaţie liberă şi dirijată, vizionare de filme documentare,
studii de caz), conştientizarea elevilor cu privire la efectele încălzirii globale ( pe termen scurt, mediu şi
lung) asupra componentelor mediului, Identificarea zonelor cu risc major de producere a unor fenomene
extreme cauzate de încălzirea globală, stabilirea de strategii de management al riscului de mediu, și nu în
ultimul rând, proiectarea de activități care să contribuie la dezvoltarea unui comportament adecvat și a
unor deprinderi de protejare şi conservare a mediului înconjurător;
În ziua de 10 octombrie 2017, 25 de elevi ai Colegiului Alexandru cel Bun din clasele a 12-a , îndru
au participat la activitățile desfășurate în cadrul proiectului GLOBAL WARMING, activități ce au avut
loc în sala multimedia din cadrul colegiului.
Printre activitățile derulate amintim prezentarea unor proiecte ppt cu tematica referitoare la
încălzirea globală a planetei şi efectele sale asupra mediului si a oamenilor. De asemenea au fost
prezentate proiecte despre poluarea mediului înconjurător, efectele acesteia precum și depistarea unor
măsuri de protejare a mediului înconjurător. Au fost prezentate două filme despre încălzirea globală,
cauzele și efectele ei asupra mediului si asupra omului. După prezentarea materialelor, elevii au participat
la discuții referitoare la protejarea naturii, a mediului inconjurător. Au propus și câteva soluții de protejare
a mediului precum și organizarea de activități de igienizare și curățire a spațiilor verzi.
Elevii și părinții și-au manifestat dorința de a participa la asemenea activități și la altele
asemănătoare. Părinții au fost încântați că elevilor li se dezvoltă valori și sentimente de grijă față de
natură și sunt de acord să sprijine astfel de activități desfășurate de școală.
În activitățile desfășurate la clasă în cadrul orelor de geografie există teme propuse care au ca scop
educația ecologică și protecția mediului. Este important să încurajăm elevii prin participarea la astfel de
activități care să-i determine să fie conștienți și preocupați de problemele mediului și de a găsi soluții
pentru problemele actuale cât și pentru prevenirea apariției altora.
Activitatea desfășurată a fost foarte interesantă deoarece am aflat foarte multe lucruri despre
poluare precum și despre fenomenul de încălzire globală. Filmele vizionate au arătat urmările
dezastruoase ale efectului de seră. Discuțiile pro și contra legate de aceasta temă, care este o problemă cu
care se confruntă omenirea, a transformat activitatea intr-o intâlnire de tip debate. Fiecare elev care a
participat la discuție a venit cu argumente foarte bine structurate pentru a-si susține punctele de vedere..
414
Importanța activităţilor extraşcolare în procesul instructiv-educativ
Înv. Brănişteanu Georgeta, Şcoala Primară Vlăduleni,

jud. Gorj
În perioada actuală , devine tot mai evident faptul că educaţia extracurrriculară, adică cea realizată
dincolo de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii elevilor. În
şcoala contemporană, o educaţie eficientă, depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru
participarea la dezvoltarea de sine. Depinde, de asemenea, şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele
fizic şi socioafectiv, pentru o integrare socială cât mai uşoară.

extracurriculare, iar în acest caz, parteneriatul educaţional devine o necesitate. În opinia mea, activităţile
extracurriculare sunt deosebit de importante deoarece contribuie la gândirea şi completarea procesului de
învăţare. De asemenea, prin intermediul acestora se pot dezvolta şi explora anumite înclinaţii şi aptitudini
ale copiilor. Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă relaxantă, cu însufleţire şi
dăruire, la astfel de activităţi, îmbinân-du-se utilul cu plăcutul. Un punct forte al activităţilor extraşcolare
este acela că antreneză copiii în activităţi cât mai variate şi bogate cu o structură parte, diferită de clasica
metodă de predare învăţare. O activitate desfăşurată într-un mediu extraşcolar permite şi dezvoltarea unor
se adopă în educaţia tradiţională, indiferent dacă are o finalitate pozitivă şi un obiectiv primar atins, ea nu
va epuiza niciodată sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului.
Din seria activităţilor extraşcolare amintim: taberele, excursiile, piesele de teatru, spectacolele de
operă comică, atelierele creative, şezătoarele, spectacolele în aer liber, vizitele la muzee sau Grădina
Zoologică. Copiii pot fi stimulaţi şi îşi pot îmbogăţi imaginaţia creatoare şi sfera cunoştinţelor prin
vizionarea de piese de teatru, filme educative, participând la ateliere de creaţie, prin dramatizarea unor
opere literare cu diferite ocazii sau prin implicarea în desfăşurarea şezătorilor literare. Elevii trebuie să fie
îndrumaţi să dobândească în primul rând o gândire independentă,toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea
de a descoperi probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica constructiv.
Înainte de toate, este însă important ca învăţătorul să fie creativ, pentru că numai aşa poate să aducă în
atenţia copiilor săi tipuri de activităţi extraşcolare care să le stârnească interesul, curiozitatea, imaginaţia
şi dorinţa de a participa necondiţiont la desfăşurarea acestora. Excursiile şi taberele şcolare contribuie la
frumosul din natură, artă si cultură. Ceea ce trebuie să ţinem cont, întotdeauna, este ca obiectivele
instructiv – educative să primeze, dar în acelaşi timp să reuşim să prezentăm în mod echilibrat şi
momentele recreative şi de relaxare. Este foarte important să dăm o notă relaxantă tuturor jocurilor şi
activităţilor. Prin antrenarea copiilor în cadrul activităţilor extraşcolare, aceştia au posibilitatea de a
dezvolta aptitudini speciale, au posibilitatea de a-şi cultiva interesul pentru activităţi socioculturale şi îşi
pot descoperi noi talente. Activităţile extraşcolare, desfăşurându-se într-un cadru informal, permit
elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar, să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi
maximizeze potenţialul intelectual.
415
Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism,
cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi. Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este
generator de căutări şi soluţii variate. Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria şi în
dragostea din sufletul copiilor, dar să îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase.
Bibliografie:
https://ro-ro.facebook.com/Gradiniţa lui David
https://ro.scribd.com/.../Locul-şi-rolul-activităţilor-extracurriculare-în-educaţia-copiilor
wwwdidactic.ro
416
PROF.ÎNV.PREȘC.BRĂTIANU ANDREIA
G.P.N.MONARIU-BUDACU DE JOS-BN
se folosesc şi alte forme de activitate, cum ar fi: cercurile organi-zate la diferite obiecte, vizitele şi
excursiile, concursurile şcolare etc., care contribuie la adân-cirea cunoaşterii, la descoperirea, dezvoltarea
performanţelor. În plan moral, aceste activi-tăţi contribuie la formarea şi dezvoltarea atitudinilor de
respect pentru cunoaştere, pentru cultură, pentru creatorii ei, la exersarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi
caracter.
sunt diferite din punct de vedere al conţinutului, duratei, metodelor folosite şi forme-lor de organizare a
activităţii. Conţinutul activităţilor extraşcolare nu este stabilit printr-un curri-culum obligatoriu; elevii au
libertatea deplină de a alege conţinuturile care sunt în perfectă con-cordanţă cu interesele şi dorinţele
artei. Participând la acţiuni cu caracter artistic, la manifestări cultural-artistice, vizi-onând spectacole de
procesului de învăţământ care se desfăşoară în clasă; se evită supraîncărcarea ele-vilor; se desfăşoară în
ţină seama de particularităţile de vârstă şi interesele lor, precum şi de posibilităţile de realizare pe care le
au, fără să fie reţinuţi de la ore sau pregătirea lecţiilor.
a timpului liber într-un mediu sărbătoresc sau firesc .
Întreaga activitate în afara clasei are conţinut variat, determinat de interesele cognitive ale copiilor şi
de dorinţele lor. Cercetările recente din domeniul psihopedagogiei arată că utilizarea povestirilor ca
417
Copiii trebuie ajutați să participe la activitățile educative, să se implice afectiv, cu plăcere și bucurie
spontană în ceea ce fac. De aceea, un rol important în dezvoltarea aptitudinilor artis-tice ale copiilor au
ilustrarea poveștilor, miturilor, basmelor și poeziilor prin aplicarea metodelor, procedeelor și tehnicilor
artistico-plastice. În concluzie, putem menționa că activităţile extra-şcolare generează relaţii de prietenie
şi ajutor reciproc între ei, educă simţul responsabilităţii şi o atitudine justă faţă de scopurile urmărite.
Important este ca elevii să fie antrenaţi nu numai în desfăşurarea unor asemenea activităţi, ci şi în iniţierea
şi organizarea lor. Valorificarea activi-tăţilor extraşcolare în practica educaţională ar trebui să se producă
sistematic şi cu mai multă eficienţă, pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor.
Bibliografie
4. Lisievici, P. ş.a., Pedagogie. Concepte, metode şi tehnici esenţiale, Bucureşti, EdituraFundaţiei
418
profesor : Brânda Florina

Liceul Tehnologic Special nr 1 Oradea

de masă organizate în scopul îmbogăţirii experienţei de viaţă a elevilor.
Aceste activităţi se organizează în funcţie de conţinutul lecţiilor și „Prin conținutul lor se deosebesc
de cele cu caracter didactic. Organizate la nivelul clasei sau școlii, cu participare benevolă, ele urmăresc
lărgirea orizontului de cunoștințe etc.” [5, p. 454]. Vizitarea unui muzeu, expoziţii, a unui atelier al
meșterului popular sau artist plastic poate fi o situaţie de învăţare cu scop cultural-artistic, dar şi un
moment de reconciliere ori de introspecţie, în funcţie de educaţia anterioară a elevilor sau de tematica în
care se încadrează excursia. Legătura organică a procesului de învăţământ cu excursiile şi vizitele asigură
eficienţa educativă a acestor activităţi. Menţionăm că influenţa educativă a excursiilor şi vizitelor depinde
şi de caracterul lor variat. Prin conţinutul lor, excursiile şi vizitele se deosebesc de activităţile cu caracter
didactic. Organizate la nivelul clasei sau şcolii, cu participare benevolă, excursiile şi vizitele au drept scop
lărgirea orizontului cognitiv, familiarizarea elevilor cu frumuseţile ţării.
419
29 Cercurile de elevi sunt un important mijloc de lărgire a orizontului cultural și ştiinţific al elevilor
şi de dezvoltare a interesului lor pentru artă. În general, cercurile cuprind un număr mic de elevi,
înscrierea făcându-se în funcţie de interesul pe care-l manifestă elevii pentru o anumită disciplină. La
alegerea temelor care se discută la cercuri, se va ţine seama de preocupările elevilor şi de nivelul lor de
cunoştinţe. Durata unei şedinţe a cercului este, în medie, de 90 de minute. Evidenţa frecvenţei o ține
conducătorul cercului. Varietatea activităţii în cerc constituie şi ea o condiţie a frecventării lui cu plăcere
de către elevi. Un rol important în educaţia elevilor îl joacă cercurile artistice. Cercurile contribuie
semnificativ la descoperirea şi stimularea talentelor şi aptitudinilor elevilor, la cultivarea interesului şi
pasiunii pentru meşteşugurile populare şi artă în general, la educarea elevilor pentru folosirea utilă şi
plăcută a timpului liber, la dezvoltarea imaginaţiei creatoare şi a sensibilităţii artistice. Înscrierea elevilor
în cerc trebuie să se facă selectiv, pe bază de interese şi aptitudini, iar la organizarea activităţii cercului
trebuie să se ţină seama de preocupările, preferinţele, înclinaţiile şi capacităţile reale ale elevilor. Întreaga
activitate în cadrul cercului, de la concepţie la realizare, este opera elevilor. Scopul general al cercului
este educaţia estetică şi cultivarea dragostei pentru artă. Cercurile de creaţie au ca scop descoperirea şi
cultivarea talentului, aptitudinilor elevilor în diverse domenii ale artei populare. Activităţile extraşcolare
cer o bună pregătire metodologică din partea profesorilor. Este necesar să se creeze o atmosferă deosebit
de favorabilă pentru instruire şi educaţie, să se ofere posibilitatea de completare şi de aprofundare a
odihna activă să fie marcată de certitudinea utilităţii organizării plăcute a timpului liber într-un mediu
sărbătoresc sau firesc – toate aceste sunt obiective preconizate de Legea Învăţământului din Republica
Moldova. Pedagogul C. Cucoș [1] consideră că, între activitatea desfăşurată de către elevi în cadrul
lecţiilor şi activitatea desfăşurată de ei în afara clasei şi a şcolii, există deosebiri din punct de vedere al
conţinutului şi al formelor de organizare: 1. Activitatea în afara clasei şi extraşcolară are un conţinut
deosebit de activitatea în cadrul lecţiilor. Desfăşurarea lecţiilor şi volumul cunoştinţelor predate sunt
determinate de curriculumul la disciplină, în timp ce conţinutul şi desfăşurarea activităţilor în afara clasei
au conţinut flexibil 30 şi foarte variat, cuprinzând cunoştinţe din domeniul artei, ştiinţei, tehnicii,
sportului. Totuşi nici conţinutul acestor activităţi nu se stabileşte în mod întâmplător, ci pe baza anumitor
principii. 2. Încadrarea elevilor în diferite forme ale activităţii în afara clasei şi extraşcolare se face pe
baza liberei alegeri, sub îndrumarea cadrelor didactice, care îi pot sugera fiecărui copil ce formă de
activitate este mai potrivită pentru interesele şi înclinaţiile lui. 3. Durata activităţilor în afara clasei şi
extraşcolare variază. O lecţie are durata fixă de 45 de minute, iar activitățile în afara clasei sau
extraşcolare durează de la o jumătate de oră până la două ore. 4. Verificarea, aprecierea şi evidenţa
rezultatelor activităţii în afara clasei şi extraşcolare au forme specifice. Verificarea are caracter practic.
Spre deosebire de aprecierea făcută în cadrul orelor prin intermediul notelor, ceea ce a făcut elevul în
afara orelor de clasă se concretizează prin intermediul calificativelor slab, bine, foarte bine. 5. Activitatea
în afara clasei şi extraşcolară este propice pentru manifestarea spiritului de independenţă şi a iniţiativei
elevilor. 6. O altă particularitate a activităţii extraşcolare o constituie legătura ei cu practica. Aplicarea
420
gândurilor și acțiunilor celuilalt. 31 Prin urmare, elevii trebuie ajutați să participe la activitățile educative,
să se implice afectiv, cu plăcere și bucurie spontană în ceea ce fac. De aceea, un rol important în
dezvoltarea aptitudinilor artistice ale copiilor au ilustrarea poveștilor, miturilor, basmelor și poeziilor prin
aplicarea metodelor, procedeelor și tehnicilor artistico-plastice. În concluzie, putem menționa că
activităţile extraşcolare generează relaţii de prietenie şi ajutor reciproc între elevi, educă simţul
responsabilităţii şi o atitudine justă faţă de scopurile urmărite. Important este ca elevii să fie antrenaţi nu
numai în desfăşurarea unor asemenea activităţi, ci şi în iniţierea şi organizarea lor. Valorificarea
activităţilor extraşcolare în practica educaţională ar trebui să se producă sistematic şi cu mai multă
eficienţă, pentru dezvoltarea armonioasă a elevilor.
Bibliografie
1981.

421
[5, p. 454]. Vizitarea unui muzeu, expoziţii, a unui atelier al meșterului popular sau artist plastic poate fi o
Menţionăm că influenţa educativă a excursiilor şi vizitelor depinde şi de caracterul lor variat. Prin
conţinutul lor, excursiile şi vizitele se deosebesc de activităţile cu caracter didactic. Organizate la nivelul
clasei sau şcolii, cu participare benevolă, excursiile şi vizitele au drept scop lărgirea orizontului cognitiv,
familiarizarea elevilor cu frumuseţile ţării. Activităţile extraşcolare cer o bună pregătire metodologică din
partea profesorilor. Este necesar să se creeze o atmosferă deosebit de favorabilă pentru instruire şi
educaţie, să se ofere posibilitatea de completare şi de aprofundare a cunoştinţelor şi abilităţilor obţinute la
lecţii, să fie create condiţii de formare a personalităţii în spiritul culturii naţionale. Este necesar să se
îmbine în mod util şi plăcut timpul în afara orarului şcolar al elevilor, odihna activă să fie marcată de
certitudinea utilităţii organizării plăcute a timpului liber într-un mediu sărbătoresc sau firesc.
Pedagogul C. Cucoș [1] consideră că, între activitatea desfăşurată de către elevi în cadrul lecţiilor şi
timp ce conţinutul şi desfăşurarea activităţilor în afara clasei au conţinut flexibil şi foarte variat,
2.Încadrarea elevilor în diferite forme ale activităţii în afara clasei şi extraşcolare se face pe baza


422
Bibliografie
1981.
423
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE SPORTIVE ÎN
EDUCAȚIA COPIILOR
PROFESOR BREBENEL CONSTANTINA DORINA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ „H.M.BERTHELOT” PLOIEȘTI
învățământ. O particularitate a activităților extrașcolare, de o reală importanță, o constituie legătura
Școala este unul dintre mediile cele mai propice pentru practicarea activităților fizice și sportive, din
mai multe motive. Asistăm la apariția unor noi modele de spații comune, care, se speră, vor fi puse în
slujba formării și reușitei elevilor noștri, precum și a activităților fizice și sportive organizate în pauză,
după școală și, uneori, între ore.
muzică clasică, activități artistice, cluburi tematice, activități sportive, legate de protecția mediului etc
Mediul școlar oferă un spațiu sigur și securizat pentru practicarea activităților fizice și sportive.
Acesta adoptă în permanență un stil de viață activ și respectă regulile de securitate stabilite atât de școală,
cât și de mediul sportiv și recreacțional, integrând comportamentul profesorilor, antrenorilor și celorlalte
părți interesateProfesorii de educație fizică, antrenorii oferă activități fizice și sportive extrașcolare.
„Toată lumea” cunoaște recomandările OMS: practicarea a 60 de minute de activitate fizică pe zi,
de către copii și adolescenți, mărește beneficiile pentru sănătate. Activitatea fizică contribuie la sănătate,
întărind mușchii și articulațiile și reducând riscul dezvoltării de boli cronice. De asemenea, crește stima de
sine și încrederea în forțele proprii, reducând stresul și anxietatea. Dacă mai adăugăm la aceste calități și
efectele benefice pe care activitățile fizice le au asupra performanțelor școlare, factorii care influențează
reușita elevilor – abilități și aptitudini cognitive (concentrare, memorie, aptitudine verbală),
comportament școlar (participare, timp alocat efectuării unei sarcini, sarcini asumate în afara școlii,
comportament în societate), reușită școlară (note, evaluări, teste) – este clar ce responsabilitate au
protagoniștii! La fel de clar este și de ce anume sunt privați copiii și adolescenții care nu au acces la
activități sportive de înaltă calitate. De asemenea un impact foarte mare in rândul elevilor l-a avut
concursul de biciclete, role , trotinete, pe care l-am oganizat in cadrul școlii.
Jocurile sportive desfășurate în saptamana „Scoala altfel”vizeaza in principal perfectionarea
dezvoltarii fizice si a capacitatii motrice, dar au si functii sociale si educative.O astfel de functie
importanta, avandu-se in vedere valentele acesteia in influentarea dezvoltarii personalitatii este cea
educativa Pe plan intelectual aceasta se concretizeaza prin inarmare subiectilor cu cunostinte de baza din
domeniul fiziologiei si igienei efortului fizic, al biomecanicii de executie a actelor si actiunilor motrice, al
psihologiei.Se dezvolta calitati ca: memoria, atentia, imaginatia, rapiditatea gandirii, spiritul de
observatie.
Pe plan moral, accentul trebuie pus pe formarea unor deprinderi si obisnuinte de comportament
corect in intreceri si competitii, dar si in viata cotidiana.Educatia in spiritul respectarii “adversarilor”, al
colaborarii pentru realizarea unor sarcini motrice, al acceptarii deciziilor arbitrilor, al disciplinei in
pregatire, efectuarea intocmai al programului sportiv, constituie unele din posibilitatile pe care acestea le
au, in scopul intregirii personalitatii subiectilor.
424
Baschetul, fotbalul,crosul, bine concepute si organizate mobilizeaza resursele participantilor si le
mentin interesul pentru a atinge maximum de eficienta. Ele ofera posibilitatea aplicarii in conditii mereu
schimbatoare, a priceperilor si deprinderilor motrice de baza si a procedeelor tehnice. In timpul
desfasurarii jocurilor apar legaturi noi intre priceperi si deprinderi, ceeace determina perfectionarea lor,
apar relatii de conditionare care pot favoriza transferul pozitiei intre diferite componente ale procesului
instructiv-educativ:cunostinte, priceperi, deprinderi, calitati motrice.
Specifica jocurilor este activitatea in colectiv, cu toate avantajele ce decurg din valorificarea ei;
cooperare, colaborare cu partenerii de joc, echilibru intre interesele, motivele actiunilor si eforturilor
personale cu cele ale colectivului din care face parte, acceptarea si recunoasterea liderului,asumarea unor
responsabilitati, conducerea si intrajutorarea,atitudinea critica si autocrtica.Situatiile favorabile sau
nefavorabile care apar pe parcursul desfasurarii diferitelor faze de joc, influenteaza personalitatea
elevilor.Emotiile si sentimentele, determinate de succesele sau insuccesele echipei sunt proprii fiecarui
elev, dar si comune echipei din care face parte. Jocurile sportive isi pun amprenta si asupra caracterului
copilului:cei timizi vor castiga incredere in ei, cei nervosi vor invata concentrarea si autocontrolul.
Indepartarea de joc, de miscare, poate avea consecinte negative pe plan fizic( anemie sau obezitate)
si in plan psihic (dezechilibre emotionale, dificultati de adaptare si integrare.Mirajul mijloacelor moderne
precum televizorul si calculatorul conduc in ultimul timp la o reducere a interesului fata de miscare
,generand un grad mare de obezitate sau anemii. Un copil supra ponderal se va transforma intr-un adult cu
probleme de sanatate, timid, care nu va putea fi o persoana cu un grad satisfacator de adaptare la cerintele
sociale
Cei care fac mişcare în cadrul activitatilor sportive extrascolare invaţă să lucreze în echipă, să îşi
stabilească obiective clare, să lege prieteni, să relaţioneze, să devină mai deschişi. Uneori este greu să-i
îndepartezi de calculator, de viciile căpătate, dar prin profesionalism, prin desfaşurarea unor intreceri
atractive, diversificate, bine organizate, prin empatie şi apropiere de problemele acestora, îi putem
determina să participe la acestea .
Activitatea practică a demonstrat că aceste activităţi fizice în regim extracurricular atrag un număr
foarte mare de elevi în desfaşurarea lor. Ca profesor de educaţie fizică am reuşit să dezvolt interesul
elevilor pentru acestea, prin participare la „Cupa Kinder” , Tymbark, Metigla, cros , baschet, fotbal
aspecte ale sportului care urmăresc aceleaşi obiective ca şi educaţia fizică .
Introducerea elementului de întrecere individuală sau pe echipe a făcut să crească calitatea
execuţiilor, asigurând participarea maxima şi dezinvoltă a elevilor. “Şcoala altfel” este o perioadă propice
excursiilor şi drumeţiilor, o altă modalitate prin care facem mişcare dar şi o oportunitate de a-mi cunoaşte
şi apropia elevii cu care lucrez.
Elementele de noutate din sfera educaţiei fizice şi sportului indiferent că le folosim în forma
cunoscută – ora de educaţie fizică, sau educaţia extrascolara trebuie să devină o preocupare permanentă a
profesorului de educaţie fizică, pentru a atrage cât mai mulţi copii în practicarea mişcării, indiferent de
forma sa de manifestare.
În concluzie, activitățile extrașcolare sportive , oferă cele mai eficiente modalități de formare a
caracterului copiilor încă din clasele primare deoarece sunt factorii educativi apreciați și mai accesibili
sufletelor acestora.
Bibliografie:
ŢIRU C. MARIA „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, Cluj-Napoca 2007
BOTA, A., “Exerciţii fizice pentru o viaţa activă”, Bucureşti, Editura Cartea Universitară.
DRAGOMIR, P., SCARLAT, E., (2004), “Educaţia fizică şcolara”, Bucureşti, Editura Didactică şi
Pedagogică.
425
Prof. Bréda Krisztina

Școala Gimnazială Nr. 1 Pericei
Moto: ,,Şcoala trebuie să urmărească tot timpul ca tânărul să părăsească băncile ei nu ca

specialist, ci ca o personalitate armonioasă.’’ ( Albert Einstein)
Educația extracurriculară își are rolul și locul bine stabilit în formarea personalității copiilor noștri.
serie de cunoștințe punându-i în contact direct cu obiectele și fenomenele din natura.
Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm școala cu
viaţa. Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în
activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio culturale,

afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual. Un punct
forte al activităţilor extraşcolare este acela că antreneză copiii în activităţi cât mai variate şi bogate cu o
structură aparte, diferită de clasica metodă de predare-învăţare. O activitate desfăşurată într-un mediu
extraşcolar permite de asemenea şi dezvoltarea unor aptitudini speciale şi facilitarea integrării în mediul
şcolar. Din seria activităţilor extraşcolare amintim: taberele, excursiile, piesele de teatru, spectacolele de
Zoologică. Copiii pot fi stimulaţi şi îsi pot îmbogăţi imaginaţia creatoare şi sfera cunoştinţelor, prin
opere literare cu diferite ocazii sau prin implicarea în desfăşurarea sezătorilor literare. Copii trebuie să fie
îndrumaţi să dobândească în primul rând o gândire independentă ,toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea
Înainte de toate, este însă important ca educatorul însăşi să fie creativ, pentru că numai aşa poate să aducă
în atenţia copiilor săi tipuri de activităţi extraşcolare care să le stârnească interesul, curiozitatea,
pentru frumosul din natură, artă si cultură.

Cadrul didactic poate face multe pentru educarea spiritului creativ în cadrul activităţilor
extracurriculare. Dar, se vede necesitatea de a modifica destul de mult modul de gândire, să evite critica,
în astfel de activităţi, să încurajeze elevii şi să realizeze un feed- back pozitiv. Şcoala trebuie să stimuleze
exprimarea potenţialului creativ al fiecărui copil, să încurajeze iniţiativele lui, ingeniozitatea şi
curiozitatea, să favorizeze stabilirea unor relaţii care să nu exagereze prin autoritate, să ofere ocazii
elevului de a lua singur decizii şi să stimuleze încrederea în sine, într-o atmosferă de comunicare liberă.
426
Bibliografie:
https://gradinitaluidavid.ro/2019/08/12/rolul-activitatilor-extrascolare-in-procesul-instructiv-
educativ/
Revista învăţământ primar nr. 4 din 1998, Contribuţia activităţilor extraşcolare în optimizarea
427
Europa, casa noastră!
Prof. Brege Elena Viorica

Liceul Ortodox ”Episcop Roman Ciorogariu”, Oradea, Bihor
Europa, casa noastră! a fost deviza sub care s-a desfășurat activitatea de azi, 9 mai 2019, activitate
menită să marcheze Ziua Europei. Elevii claselor a II-a A (prof. Tirpe Maria – Eva) și a III-a A (prof.
Brege Elena Viorica) au omagiat acest moment împletind activitatea școlară cu cea extrașcolară, artele cu
studiul individual, informația cu excursiile și relaxarea, cooperarea cu competiția, poezia cu muzica,
întrebarea cu răspunsul, asemeni unui ”parteneriat” menit să contribuie la îmbogățirea și aprofundarea
cunoștințelor despre Uniunea Europeană. În mijlocul nostru a fost și doamna Lia Ardelean de la
Departamentul Relații Internaționale al Consiliului Județean Bihor care, cu multă dăruire și implicare, a
creat o atmosferă de sărbătoare antrenând elevii în discuții și concurs, răsplătind cu premii și materiale
promoționale răspunsurile elevilor.
”Odă Bucuriei” de Ludwig van Beethoven a fost intonată din suflet de către elevi deschizând
”călătoria” noastră prin Europa. S-au perindat apoi pe scenă perechi de copii, reprezentând cele 28 de
state membre ale Uniunii Europene, recitând, salutând în limba respectivă și purtând steagul țării
prezentate. În urma unui material PPT însoțit de imagini și explicații clare ale doamnei Lia Ardelean, care
a antrenat elevii interactiv în activitate, a urmat concursul „Știați că … prin Europa”. În grupuri, elevii
au cooperat, s-au sfătuit și au ales un răspuns la cele douăsprezece întrebări ce urmăreau să descopere mai
multe informaţii despre Uniunea Europeană! Asemeni unei excursii virtuale, au aflat de unde este originar
Copernic, cel care a descoperit că Soarele și nu Pământul se află în centrul Universului, care este cea mai
bogată țară din Europa, unde își află sediul compania de tehnologii SKYPE și multe altele. Toți am ieșit
învingători din această activitate, deoarece toți ne-am bucurat împreună în această zi și ne-am adăugat
noutăți sau ne-am făcut planuri pentru viitoare excursii! Însă, atenția și răspunsurile corecte au fost
răsplătite în mod special cu pliante, pixuri, harta județului Bihor, semne de carte și stick-uri de memorie.
Fie ca zâmbetul, mulțumirea și bucuria pe care am avut-o noi azi să fie în sufletul fiecăruia!
La mulți ani, Europa! La mulți ani, cetățeni europeni!
428
STUDIU DE SPECIALITATE -
Prof. Bretan Ildico

Școala Gimnazială Mihail Sadoveanu
Baia Mare
frumoase și valoroase. Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoștințe
punându-i în contact direct cu obiectele si fenomenele din natura. Trebuința de se juca, de a fi mereu în
mișcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm școala cu viața. Dacă avem grijă ca obiectivele
instructiv – educative să primeze, dar să fie prezentate în mod echilibrat și momentele recreative, de
relaxare, atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite. În cadrul acestor activități elevii se deprind să
folosească surse informaționale diverse, să întocmească colecții, să sistematizeze date, învață să învețe.
Prin faptul că în asemenea activități se supun de bună voie regulilor, asumându-și responsabilități, copiii
se autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin acest tip de activități, posibilități deosebite să-și cunoască
elevii, să-i dirijeze, să le influențeze dezvoltarea, să realizeze mai ușor și mai frumos obiectivul principal
al școlii – pregătirea copilului pentru viață. Scopul activităților extrașcolare este dezvoltarea unor
interesului pentru activități socio-culturale, facilitarea integrării în mediul școlar, oferirea de suport pentru
reușita școlară în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale și corelarea aptitudinilor cu atitudinile
caracteriale. Lumea în care se nasc copiii de astăzi este una complexă, într-o permanentă schimbare, iar
aceștia trebuie pregătiți să înțeleagă și să accepte provocările într-un mod practic, creativ, inovator.
Oricât ar fi de importantă educația curriculară realizată prin procesul de învățământ, ea nu epuizează
sfera influențelor formative exercitate asupra copilului. Rămâne cadrul larg al timpului liber al copilului,
în care viața capătă alte aspecte decât cele din procesul de învățare școlară. În acest cadru, numeroși alți
factori acționează pozitiv. Activitățile extracurriculare reprezintă un element prioritar în politicile
educaționale, întrucât au un impact pozitiv asupra dezvoltării personalității elevilor, asupra
performanțelor școlare și asupra integrării sociale în general.
Activitățile extrașcolare contribuie la gândirea și completarea procesului de învățare, la dezvoltarea

înclinațiilor și aptitudinilor elevilor, la organizarea rațională și plăcută a timpului lor liber. Având un
caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă relaxantă, cu însuflețire și dăruire, la astfel de activități.
Activitățile extracurriculare au menirea de a valorifica timpul liber al elevilor într-un mod plăcut și
util și de a-l transforma într-o sursă educațională. Este necesar ca în activitățile extracurriculare
obiectivele instructiv-educative să primeze, dar trebuie să fie integrate în mod echilibrat și momente
recreative.
Activitățile extrașcolare pot avea conținut cultural, artistic, spiritual, științific, tehnico-aplicativ,
sportiv sau sunt simple activități de joc sau de participare la viața și activitatea comunității locale.
Activitățile extrașcolare au cel mai larg caracter interdisciplinar, oferă cele mai eficiente modalități de
formare a caracterului copiilor încă din clasele primare, deoarece sunt factorii educativi cei mai apreciați
și mai accesibili sufletelor acestora.
429
Pregătirea acestor activități presupune o muncă minuțioasă, care nu se desfășoară la întâmplare, ci
urmărind anumite obiective și anumite etape. Ca profesor de limba și literatura română, am căutat să
îndrept elevul spre abordarea textului literar din mai multe perspective, astfel încât elevului să i se
dezvolte orizontul cultural și spiritual.
Încă din clasa a V-a, se pune accent pe valorificarea valențelor pozitive din basme, insistând pe
victoria binelui în lupta cu răul, pe virtuțile alese ale personajului principal, care simbolizează idealul de
curaj, demnitate, frumusețe fizică și morală.
Pornind de la această temă se poate realiza în cadrul orelor extrașcolare o prezentare a aspectelor
negative din societate și elevii vor fi stimulați să propună soluții prin care să îndrepte răul, aspectele
negative, dând alternative la aceste fapte.
Pornind de la schițele lui I. L. Caragiale, elevii dezbat comportamentul lui Goe, lui Ionel și apoi se
realizează o dezbatere amplă pe tema bunelor maniere. Elevii, jucând joc de rol, vor crea scenete în care
ei vor fi personaje ale acestor opere și vor dovedi că știu cum ar trebui să se comporte în anumite situații.
Un succes deosebit l-a înregistrat dramatizarea fabulei „Câinele și cățelul” de Grigore Alexandrescu
în cadrul unui concurs între echipe. Dramatizarea are în vedere urmarea unor anumiți pași. Primul pas îl
constituie lectura piesei urmată de reluarea esențializată a firului narativ. Acesta este un exercițiu bun
pentru clarificarea conținutului și urmărirea liniei sale principale. Dacă se lucrează în echipe, elevii sunt
provocați să realizeze cel mai clar rezumat al textului, în competiție cu celelalte grupuri, într-un interval
de timp dat și într-un număr de propoziții fixat – urmând o discuție asupra calității rezumatului.
Următorul pas este relatarea textului prin adăugarea de noi detalii. Acest exercițiu îi antrenează pe
elevi să-și folosească imaginația pentru lărgirea contextului inițial. De exemplu, ei pot face o descriere
mai detaliată a vestimentației personajului, inventând culori, tipuri de țesătură, forme, design. În acest
moment este important să se permită copiilor să intervină în poveste cu propriile idei, fără a schimba linia
principală a evenimentelor, discutată în activitatea precedentă. Acest exercițiu mobilizează elevii să facă
uz de imaginație și în același timp îi face conștienți de opțiunile multiple în folosirea limbajului și de
pluralitatea produselor lingvistice posibile.
Etapa următoare are ca scop observarea și concentrarea atenției asupra personajelor (cum arată și ce
pot ele simți în anumite împrejurări). Se poate începe cu o identificare a personajului în funcție de o
imagine. Se prezintă elevilor o colecție de decupaje din reviste, înfățișând persoane de diferite vârste,
surprinse în diferite situații și afișând o anumită dispoziție afectivă. Li se cere să facă legătura dintre o
imagine și un personaj din piesă, justificând alegerea făcută. Reprezentarea corporală este, de asemenea,
un mijloc de expresie pentru a descrie un personaj. Elevii arată cum se mișcă acesta, cât de înalt este, ce
poziție corporală are, etc.
Urmează momentul verbalizării, când sunt căutate cele mai potrivite cuvinte și cea mai corectă
înlănțuire de idei pentru a da imaginea adecvată a personajului și a emoțiilor sale. Lucrând în grup, copiii
discută cum ar trebui interpretat un personaj din piesă și decid cine este cel mai potrivit să-l interpreteze.
În acest moment trebuie intervenit pentru a-i ajuta pe elevi să se decidă asupra rolurilor, să înțeleagă ce
trebuie să facă pentru a le interpreta, cum să-și schimbe vocea, cum să se poziționeze față de auditoriu.
Urmează împărțirea piesei în fragmente regizorale și partea practică: învățarea rolurilor și repetițiile.
Concursul s-a bucurat de un real succes, au fost premiați toți elevii. După concurs s-au valorificat
teme din care ei să învețe cum ar trebui să se comporte civilizat și adecvat în mai multe situații. Prin
fabule se critică defectele omenești cu scopul de a le îndrepta. Valorificând învățătura fabulei, morala,
elevii învață să aprecieze anumite valori: cinstea, dreptatea, modestia, onestitatea. La aceste activități
deosebite pot participa și părinții, pot ajuta la crearea decorului în care elevul să performeze sau pot fi
simpli invitați. Aceste texte literare contribuie la formarea personalității elevilor, la conturarea unor valori
morale pe care să și le însușească pe viitor. Am optat pentru această activitate, întrucât, în decursul anilor
la catedră, am observat că prin intermediul teatrului, al jocului de rol, al dramatizărilor, copilul pătrunde
mai adânc în lumea textului. Școlarii iau atitudine, gândesc, simt și acționează la fel ca personajele,
manifestându-se ca în fața unor persoane reale, concrete, trăind sentimente de compasiune față de eroi.
430
Astfel, ei devin mai comunicativi, mai sociabili, timiditatea dispare și devin mai încrezători în
puterile lor. În același timp, spectacolele de teatru pentru copii pot constitui unul dintre cele mai puternice
mijloace de influențare a sentimentelor și convingerilor morale, a imaginației, a gustului estetic și a
caracterului uman în formare.
BIBLIOGRAFIE
1. Bocoș M., Jucan D., (2008), Fundamentele pedagogiei. Teoria și metodologia curriculum-ului.
Repere și instrumente didactice pentru formarea profesorilor, Editura Paralela 45, Cluj-Napoca;
2. Cernea M., (2001) Contribuția activităților extracurriculare la optimizarea procesului de
învățământ, în învățământul primar, Editura Discipol, București;
3. Circa-Chirilă, C., (2012), Tehnici ludice în educație. Ghid metodic, Editura Școala Vremii, Arad;
4. Dănilă I., Gherghina D., Simiciuc E., Șerban D., Popescu M., (2009), Activități Extracurriculare
și Extrașcolare. Îndrumător Metodic. Antologie de Texte, Editura Didactica Nova, Craiova;
5. Ionescu, M., Chiș, V., (2001) Mijloace de învățământ și integrarea acestora în activitățile de
instruire și autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca;
6. Joița, E., (2000), Management educațional, Editura Polirom, Iași;
7. Parfene C., (1999), Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală. Ghid teoretico-
aplicativ, Editura Polirom, Iaşi;
8. Pamfil A., (2003), Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Editura
Paralela 45, Cluj-Napoca;
9. Pavelescu M., (2010), Metodica predării limbii și literaturii române. Ghid pentru susținerea
examenelor de definitivare și de acordare a gradelor didactice, Editura Corint, București.
431
ÎN DEZVOLTAREA MICULUI ȘCOLAR
Prof. înv primar Brezan- Şerban Ionela Alina

Şcoala Gimnazială „Basarab I” –Curtea de Argeş , Judeţul Argeş
Învăţarea şcolară are rolul de a pune bazele învăţării pe durata întregii vieţi.
Mediul învăţării şcolare trebuie să fie suficient de stimulativ şi diversificat, spre a oferi fiecărui elev
o motivaţie susţinută. De aceea, activităţile cu şcolarii le-am organizat în aşa fel încât să permită elevilor
să exploreze şi să folosescă legăturile interdisciplinare, instrumentele intelectuale şi emoţional afective
proprii unei educaţii integrate.Prin structură, obiective şi conţinut, educaţia trebuie să răspundă necontenit
exigenţelor cerute de evoluţia realităţii naţionale şi internaţionale. Semnificaţia şi eficienţa actului
educativ sunt date de disponibilitatea educaţiei de adaptare şi autoreglare faţa de cerinţele tot mai
numeroase ale spaţiului social. Trebuie să reînviem meserii româneşti de mult uitate: olăritul, lingurarii,
îmletitul de nuiele, tesutul de covoare etc. Prin astfel de activităţi ne propunem să contribuim la
dezvoltarea unor atitudini şi comportamente legate de tradiţii şi obiceiuri locale şi naţionale, stimulând
atât iniţiativa şi răspunderea personală, cât şi spiritul de întrajutorare şi solidaritate de grup. Aceste acţiuni
au determinat dezvoltarea creativităţii civice, artistice şi a responsabilităţii faţa de problemele
comunităţii. Cultivarea capacităţii creatoare a devenit o sarcină importantă a şcolilor contemporane, chiar
dacă au existat şi poziţii sceptice care au susţinut că învăţământul actual nu contribuie la dezvoltarea
cu climatul de libertate favorabil imaginaţiei creatoare.
Creativitatea este un complex de însuşiri şi aptitudini psihice care în condiţii favorabile generează
produse noi şi valoroase pentru societate. Şcoala trebuie să stimuleze exprimarea potenţialului creativ al
fiecărui copil, să încurajeze iniţiativele lui, ingeniozitatea şi curiozitatea, să favorizeze stabilirea unor
relaţii care să nu exagereze prin autoritate, să ofere ocazii elevului de a lua singur decizii şi să stimuleze
încrederea în sine, într-o atmosferă de comunicare liberă. Activităţile şcolare chiar dacă urmăresc
însuşirea de către elevi a unor cunoştinţe temeinice, a unor priceperi şi deprinderi, implicând în ansamblu
o concepţie ştiinţifică despre lume şi viaţă şi chiar dacă duc la formarea şi dezvoltarea unei personalităţi
creatoare, nu pot răspunde suficient dorinţei de cunoastere şi de creaţie - însuşiri caracteristice copiilor.
În ansamblul de valori artistice ale românilor, dansul popular a ocupat şi ocupă un loc de frunte
exprimând în mod spectaculos forţa, temperamentul şi iscusinţa dansatorilor. Educarea elevilor în spiritul
dragostei şi respectului faţă de valorile tradiţionale se poate realiza cu succes şi prin predarea disciplinelor
opţionale menite să valorifice tradiţiile materiale şi spirituale ale poporului nostru. Astfel, am considerat
că “Dansul popular” poate pune în evidenţă valoarea educativă şi estetică a cântecului şi jocului popular
şi în acelaşi timp permite familiarizarea elevilor cu elemente ale acestei părţi importante a folclorului
românesc. Înainte de iniţierea unor activităţi extraşcolare , elevii sunt solicitaţi să vină cu “idei “ şi să se
implice direct în organizarea activităţilor care vizează dezvoltarea capacităţii de proiecţie, planificare, de
decizie şi asumare a riscului, de colaborare şi evaluare a rezultatelor.
Organizarea şi desfăşurarea unui program ce are la bază dansul şi cântecul popular necesită muncă
susţinută deoarece aducerea dansului popular pe scenă constituie o sarcină complexă. Astfel dansul
devine în primul rând un spectacol care urmăreşte să transmită idei, sentimente şi gânduri complexe celor
care îl privesc. Pentru parcurgerea obiectivelor propuse am considerat necesară parcurgerea mai multor
etape: trezirea interesului elevilor pentru acest tip de activitate; cunoşterea costumului popular şi a
dansurilor specifice zonei; demonstraţia model, selectarea elevilor, alegerea muzicii şi stabilirea
repertoriului. La început elevii au vizualizat prezentarea “Folclor vechi şi nou pe plai românesc”. În acest
mod ei s-au familiarizat cu numeroasele componenete ale folclorului românesc: costumul popular,
covorul ţesul odinioară în război, obiceiuri şi tradiţii strămoşeşti, descântecul, cântecul de leagăn, cântecul
haiducesc, cântecul popular însoţit de stigături şi chiuituri etc.
Profund impresionaţi de atmosfera satului de odinioară, reflectată în şezători, copiii au putut face o
comparaţie între copilăria bunicilor şi străbunicilor şi copilăria lor.
432
Vizionarea acestei casete a fost urmată de explicaţii şi discuţii insistând pe prezentarea şi observarea
costumului popular muntenesc.
Pentru ca relatia dintre şcoala şi familie să fie cât mai apropiată am implicat direct părinţii în
activităţile desfăşurate în afara orelor de curs. Păriţii au venit cu idei de realizare a unor activităţi
extraşcolare. Am fost împreună în excursii, drumeţii, am vizitat diferite obiective propuse de ei, am
organizat concursuri, am ţinut în prezenţa părinţilor serbări care au permis acestora sa vadă
manifestările elevilor, precum şi rezultatul muncii lor. De aceea, părintii se simt utili şi prezintă mai
mult inters pentru şcoală.
În scopul perceperii directe a vechilor tradiţii am realizat o drumeţie în comuna învecinată, la
Mănăstirea Văleni unde maicile au un atelier de ţesut covoare olteneşti cu motive populare şi unul de
costume populare şi preoteşti. Copiiii au aflat că felul, forma şi coloritul costumelor redau caracterul şi
aspectul specific fiecărei regiuni, evidenţiindu-se faptul că portul popular românesc este extrem de variat.
Alegând dansuri accesibile vârstei, dar valoroase din punct de vedere artistic, evitând problemele de
tehnică şi interpretare care depăşesc puterile micilor dansatori am organizat un repertoriu care a luat parte
la activităţile desfăşurate atât în şcoală, cât şi în afara ei: programul de iarnă – Obiceiuri şi tradiţii de
Crăciun şi Anul Nou , ziua mamei, serbarea de 1 iunie, Ziua şcolii noastre etc.
Un rol important în trezirea interesului pentru obiceiuri şi tradiţii l-a avut procurarea de costume
populare cu care s-au îmbrăcat elevii. Serbările impun cu mare pregnanţă sincronizarea între vers şi
muzică, aducându-şi contribuţia la educaţia estetică.acestea rămân întotdeauna momente de bucurie
sufletească şi un prilej de manifestare inedită a talentului nativ al copiilor în faţa părinţilor.Ritmul tot mai
accelerat de evoluţie a lumii contemporane şi al acumulării progresive de informaţii a pus amprenta
asupra preocupărilor şi modului de viaţă al familiei de azi. „Oamenii ocupaţi” s-au îndepărtat de lumea
cărţilor, iar televizorul, calculatorul, internetul au devenit pentru ei cele mai importante surse de
informaţie, făcând tot mai rar sau deloc „gestul” de a citi o carte, de a intra într-o bibliotecă, într-o
librărie, de a-şi construi o bibliotecă proprie. Părinţii copiilor sunt tot mai puţin „modele” de urmat, în
relaţia cu cartea! De aceea, am realizat în cadrul Bibliotecii comunale Şuici, împreună cu doamna
bibiliotecară o expoziţie cu cărţi ce conţin costume populare. Am organizat un concurs de recitări şi unul
de ornat vase cu motive ţărăneşti.
Munca de calitate în scopul reuşitei este sintagma aplicată tuturor activităţilor care solicită
competenţe de tip acţional, de la participarea într-un grup de organizare a unei activităţi ocazionale până
la participarea la o formaţie artistică. În majoritatea activităţilor extraşcolare am beneficiat de sprijinul
părinţilor. Activitatea extraşcolară e o componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru
În concluzie, cadrul didactic poate face multe pentru educarea spiritului creativ în cadrul acestor
activităţi. Dar, se vede necesitatea de a modifica destul de mult modul de gândire, să evite critica, în astfel
de activităţi, să încurajeze elevii şi să realizeze un feed- back pozitiv.
Activităţile extraşcolare sunt activităţi complementare activităţii de învăţare realizată la clasă,
Consider că prin activităţile desfăşurate am îmbinat armonios talentele copiilor cu buna dispoziţie,
reuşind să cultiv eficient dragostea pentru folclor, tradiţii şi obiceiuri nu numai copiilor, ci şi întregii
comunităţi care i-a urmărit în cadrul programelor.
BIBLIOGRAFIE:
1. Boltaşu, V.-„Cultivarea dragostei pentu folclor” în revista Învăţământul primar, nr.4, 2004;
2. Ionescu, M., Radu, I.,- „Didactica modernă”, Editura dacia, Cluj-napoca, 2004;
3. Lascu, R., - „Activităţi extacurriculare”- în revista Învăţământul primar, nr. 2-3, 2001;
4. Lespezanu, M., – „Modern şi tradiţional”, Editura Omfal esential, Bucureşti, 2007;
5. Matei, C., „Educarea capacităţilor creatoare în clasele I-IV”, Bucureşti, 1992.
433
Orientarea școlară și profesională prin activități extrascolare
Prof. Viorica Brisc, Liceul Teoretic ”Emil Racoviță”,Baia Mare
Într-o societate în schimbare, din ce în ce mai complexă şi plină de provocări, care complică la
maximum construirea propriei identități și, implicit, opțiunile privitoare la propriul stil de viață, elevul se
confruntă cu incertitudinea asupra viitorului. Şcoala poate astfel să-şi ajute elevii să-şi dezvolte resursele
personale pentru a-şi stabili, implementa şi ajusta planurile de viaţă, atât pe termen scurt, cât şi pe termen
lung. Pe parcursul anilor de lucru cu elevii în calitate de profesor diriginte am contribuit intr-o mai mică
sau mai mare măsură la orientarea în carieră a elevilor mei. Sunt mulțumită că majoritatea dintre ei s-au
realizat profesional devenind ce și-au dorit : profesori , arhitecti, ingineri ,juriști, sportivi
celebri,muncitori în diferite domenii de activitate. De asemenea am ajuns la concluzia că alegerea
meseriei este o preocupare esențială a elevilor de liceu dar și a părinților,deși nu intodeauna dorințele
celor din urmă concid cu visele și posibilitățile tinerilor. „Criteriile” pe care le au în vedere părinții în
influențarea deciziei vocaționale se referă la: siguranța și viitorul profesiei pe piața muncii; durata
studiilor necesare atingerii obiectivelor de carieră; costurile financiare; avantajele materiale estimate;
poziția socială conferită de profesie, potențialele riscuri ale muncii în exercitarea profesiei; conservarea
unei tradiții familiale; supra-protecția copilului.
Derularea acestui proces fără niciun sprijin extern este asociat adesea cu alegeri greșite ale
domeniului de studiu sau ale carierei, ezitări, abandon, amânare, performanțe profesionale slabe, stări de
nemulțumire continuă vis-a-vis de viața profesională, inclusiv depresii. Orientarea în carieră este expresia
unor talente personale sau aptitudini dominante. Pe măsură ce ele se intersectează cu interesele,
motivaţiile şi valorile personale ale individului şi ale mediului extern, social şi economic, se poate ajunge
la modelarea unui traseu profesional optim. Din acest motiv am tratat cu elevii următoarele teme :
modalități de explorare a posibilităților de carieră, dezvoltarea abilităților legate de cunoașterea diferitelor
meserii, a aptitudinilor necesare în vederea unei bune orientări școlare și profesionale,dar și încurajarea
elevilor să reflecteze asupra opțiunilor în viață, posibilitatea schimbării meseriei pe parcursul vieții.
Exemple de teme abordate au fost : ”Vrei să faci ceva ce îţi place, vrei ca meseria ta viitoare să îţi
aducă respect şi un trai decent?”, Vrei să ştii la ce eşti bun cu adevărat, care sunt punctele tale tari şi unde
mai trebuie să lucrezi?”, ”Vrei să îţi creşti şansele de a fi angajat, învăţând cum să-ti cauți un job, cum să
îţi faci un CV atractiv, cum să te pregăteşti pentru interviu şi cum să convingi că eşti cel mai bun?” ,”Cum
să te prezinți la interviul de angajare?”, ”Cum sa-ti cauți un loc de muncă?”,etc.
Pentru fiecare generație , în majoritatea activităților extrașcolare am incercat să ating și obiectivul
de orientare spre o meserie compatibilă cu posibilitățile și aspirațiile fiecărui elev și importanța alegerii
unui traseu educațional cu finalitatea pregătirii tânărului pentru viață.
434
Astfel am organizat vizite la locul de muncă al părinților ,am participat la proiectele liceului ”O zi
în umbra unui angajat”, „Împreună pentru carieră” ,”Paşi către o carieră de succes!”, ”Identificarea
aptitudinilor – un pas important in conturarea carierei profesionale”, vizite la uzina de apă ,la diferite
inteprinderi, la stația de salvarea ,pompieri , la judecătorie și tribunalul din oraș,etc în cadrul săptămînii
Școala altfel”..Am încercat să insuflu elevilor ideea că singurul mod de a realiza lucruri minunate e să
iubescă ceea ce fac.
Chiar și în timpul unor activități care aveau ca scop atingerea altor obiective educaționale (lansare
de carte,firme de exercițiu, vizită la muzeul de artă, la muzeul de istorie sau planetariu ,spectacol de
teatru ) tinerii au dorit să cunoască motivația și traseul ce trebuie urmat pentru a ajunge profesor, jurnalist
,actor, antreprenor,arheolog, muzeograf, cercetător.
Deviza mea ca profesor este: ajuta-i pe altii să-și îndeplinească visele și se vor îndeplini și visele
tale ,nu există mulțumire mai mare pentru un dascăl decât reușita propriilor elevii.
435
PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAȚIONAL - „ LUMEA COPIILOR”
Prof. înv. primar BRÎNZAN ARGENTINA

Colegiul Național „Mihai Eminescu” Petroșani
Argument
Copilul trăiește o diversă gamă de emoţii şi sentimente pe care suntem datori să le cultivăm şi să le
amplificăm. Astfel, unul dintre obiectivele prioritare ale şcolii si familiei este educarea acestora în
spiritul omeniei şi generozităţii. Atât bucuriile cât şi necazurile celor din jur,trebuie să îi facă să vibreze şi
să reacţioneze corespunzător.
Trebuie să-i învăţam pe copiii noştri că nu putem trăi decât în comuniune cu cei din jurul nostru,
mulţi având nevoie de sprijin şi înţelegere. Astfel, ne vom dovedi, nouă şi celor din jurul nostru, că
putem să dăm dovadă de omenie şi bunătate.
Proiectul își propune să aducă o rază de speranță şi bucurie în sufletele unor copii cu o situaţie
materială mai puţin bună si celor pe care propria familie nu-i poate susține. Proiectul a fost acceptat cu
entuziasm de copii şi părinţii acestora, precum şi de cadrele didactice implicate.
SCOP:
Întrajutorarea copiilor din Centrul Salvați Copiii – Filiala Hunedoara; schimbarea mentalităţii şi
atitudinii faţă de copiii din comunitatea locală defavorizată; cunoaşterea valorilor morale creştine.
OBIECTIVE:
- promovarea ideii de „a face daruri” printre copii;
- cultivarea sensibilității și generozității copiilor;
- participarea acestora la acţiuni comune cu copiii din Centrul Salvați Copiii – Filiala
Hunedoara.
GRUP ŢINTĂ:
- părinţi, cadre didactice si elevii claselor a II-a
BENEFICIARI:
- elevii claselor a II-a
- copiii de la Centrul Salvați Copiii – Filiala Hunedoara
METODE ŞI PROCEDEE:
- comunicarea
- schimbul de idei
- lucru în echipă
FORME DE REALIZARE:
- activități artistico- plastice realizate împreună cu copiii din Centrul Salvați Copiii – Filiala
Hunedoara ( realizarea împreună a unor felicitări, învățarea unor colinde)
- oferirea de daruri cu prilejul sărbătorilor de iarnă si Paște copiilor de la Centrul Salvați
Copiii – Filiala Hunedoara
RESURSELE PROIECTULUI:
- Umane: cadrele didactice, elevi, părinţi.
- Materiale: aparat foto, camera de filmat
- Financiare: susținere financiară din partea părinţilor
436
DERULAREA PROIECTULUI
PERIOADA DERULAREA ACTIVITĂȚILOR DIN LOCUL

PROIECT DESFĂȘURĂRII
Decembrie - Colinde,colinde Centrul Salvați Copiii
- Vizită la Centrul Salvați Copiii (dăruim – Filiala Hunedoara
cadouri celor mici de la Centrul Salvați Copiii)
Martie -Expoziție de mărțișoare cu vânzare (daruri Centrul Salvați Copiii
pentru copiii de la Centrul Salvați Copiii) – Filiala Hunedoara
Aprilie - „Vine iepurașul” Centrul Salvați Copiii

- Vizită la organizația Salvați Copiii – Filiala Hunedoara
Mai -Portofoliu – CD cu imagini din timpul Colegiul Național

vizitelor la Centrul Salvați Copiii „Mihai Eminescu”
Petrosani
EVALUAREA PROIECTULUI:
- discuţii cu părinţii privind impactul proiectului asupra lor și a copiilor
- realizarea unui CD cu fotografii din timpul derulării proiectului
437
Prof.înv.preșcolar Brînzilă Mihaela-Daniela

Grădinița cu PN Dimăcheni
Menirea educaţiei este aceea „de a înălţa pe culmi mai nobile de viaţă omul, comunitara etnică şi
umanitatea, prin cultivarea valorilor spiritului"(Gentile, G., The Reform of Education)sau,după cum
spune Kant : „Omul nu poate deveni om decât prin educaţie".
Fără a nega importanţa educaţiei de tip curricular, devine tot mai evident faptul că educaţia
extracurriculară, adică cea realizată dincolo de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în
formarea personalităţii copiilor.
Obiectivele activităților extrașcolare vizează deci în egală măsură cunoştinţele, achiziţia de atitudini,
clarificarea valorilor şi demersul practic. În perspectivă şcolară, copilul trebuie ajutat să:
• înţeleagă că omul este inseparabil de mediul său şi că efectele negative ale acţiunilor sale se
repercutează asupra lui însuşi;
• obţină cunoştinţe de bază necesare soluţionării problemelor mediului său imediat;
• respectul faţă de om ca valoare socială supremă;
• respectul faţă de valorile culturale şi acceptarea diversităţii culturilor;
• receptivitatea la ideile şi sugestiilor altora;
• capacitatea de a dobândi contacte satisfăcătoare şi de a dialoga;
• toleranţă, acceptarea unor comportamente diferite;
• descurajarea agresivităţii şi violenţei;
• formarea spiritului critic şi autocritic;
• protejarea florei şi faunei.
extracurriculare ce au numeroase valenţe formative, permițând manifestarea creativităţii, a relaţiilor
creative, astfel profesorul putându-și afirma spiritul inovator, creativitatea didactică, totodată atrăgându-i
și pe elevi. Dezvoltarea personalității elevilor este preocuparea primordială a dascălilor în scopul
modelării întregii activități psihice a elevilor și a conduitei acestora conform cerințelor societății în care
trăiesc. Activitățile extrașcolare ocupă un loc important în ansamblul influențelor educative. Participarea
inițiativei. Aria de desfășurare a acestora e greu de delimitat. Pot fi excursii, drumeții, vizite la muzee, la
preşcolarilor. În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psiho-intelectual,
fizic şi socio-afectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială.Complexitatea finalităţilor educaţionale
intervenţie complementară, apare ca o necesitate.Activităţile extracurriculare contribuie la gândirea şi
completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor preşcolarilor, la organizarea
raţională şi plăcută a timpului lor liber. Activităţile extracurriculare organizate de grădiniţă au conţinut
cultural, artistic, spiritual, ştiinţific, tehnico-aplicativ, sportiv sau simple activităţi de joc sau de
participare la viaţa şi activitatea comunităţii locale.Având un caracter atractiv, copiii participă într-o
atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi.Potenţialul larg al
activităţilor extracurriculare este generator de căutări şi soluţii variate. Succesul este garantat dacă ai
încredere în imaginaţia, bucuria şi în dragostea din sufletul copiilor, dar să îi laşi pe ei să te conducă spre
acţiuni frumoase şi valoroase.
438
de specialitate susțin că acestea ajută elevii la formarea unei atitudini pozitive față de învățare, li se
formează abilități practice diversificate, dar și strategii adecvate de rezolvare de probleme. Pe lângă toate
acestea, activitățile extrașcolare acționează și asupra stimei de sine, iar sentimentul de împlinire este mult
mai ridicat.Activitățile extrașcolare dezvoltă gândirea critică și stimulează implicarea tinerilor în
asumarea rolului lor în societate,creându-se astfel o legătură puternică între componenta cognitivă și cea
comportamentală. Plimbările în natură,contactul cu cei din jur, dezvoltă copiilor creativitatea,
sensibilitatea, ei fiind foarte receptivi la fenomenele din mediu, invățând să protejeze natura prin activități
gospodărești sau prin participarea la diferite concursuri pe teme de reciclare. Cadrul didactic are o
misiune importantă deoarece el planifică atent activitățile extrașcolare astfel încât acestea să fie
atractive,să stârnească interesul,să producă bucurie, stare de bine dar și să conducă la acumularea de
cunoștințe, obiectivul principal fiind-pregătirea copilului pentru viață,integrarea lui în societate.
Educaţia contribuie decisiv la modelarea personalităţii umane şi la deschiderea ei continuă către
valorile umanităţii,la formarea unei personalităţi culturale creatoare. Complexitatea finalităţilor
educaţionale impune îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare, iar parteneriatul
educaţional, ca set de intervenţie complementară, apare ca o necesitate.
În concluzie putem spune că activitatea extracurriculară reprezintă o componentă educaţională
valoroasă şi eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el în primul rând o
atitudine creatoare, atât în modul de realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu copiii, asigurând astfel o
atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativitatii lor.
439
Prof. înv. preșcolar: BRUCHENTAL ANGELA

Școala Gimnazială Nr. 2 BOGEI – Jud. BIHOR
Faptul că omul cunoaşte realităţi în calitatea sa de fiinţă raţională influenţează chiar din
preşcolaritate modul de a percepe şi reprezenta lumea în forme din ce în ce mai complexe. Acesta este
motivul pentru care nu se poate separa strict cunoaşterea senzorială, ce se realizează prin senzaţii şi
percepţii, de cunoaşterea abstractă, realizată prin gândire și exprimată prin limbaj. Gândirea preşcolarului
înregistrează un salt în dezvoltare când el începe să afle explicaţiile fenomenelor, legăturile dintre cauzele
acestora, legăturile dinlăuntrul fiecărui fenomen şi astfel ajunge la concluzii pe baza unor situaţii concrete
şi, ajutat de explicaţiile raţionale ale adultului, va putea să înţeleagă corect fenomenele din natură.
Activitatea de cunoaştere a mediului înconjurător poate fi valorificată ca un ax al procesului
instructiv-educativ pentru că prin intermediul ei se realizează îmbogăţirea şi lărgirea reprezentărilor
asupra realităţii obiective, sistematizarea şi restructurarea cunoştinţelor, formarea unor noţiuni simple,
formarea capacităţii de exprimare, de relatare şi modelare a unei atitudini corespunzătoare faţă de
realitatea înconjurătoare. Concret, în “Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii” se
prevede că realizarea acestor deziderate se face prin:
 perfecţionarea analizatorilor şi dezvoltarea acuităţii senzoriale prin introducerea unor exerciţii
senzoriale;
 asigurarea unei mai bune întrepătrunderi între cunoaşterea obiectelor şi acţiunea cu aceste obiecte
în vederea sporirii posibilităţilor explicative;
 perfecţionarea procesului de formare a priceperilor şi deprinderilor intelectuale ale preşcolarilor
prin activităţile de joc, exerciţii care prezintă o mai mare eficienţă din acest punct de vedere (experienţe
atractive, jocuri care solicită gruparea sau completarea unor imagini, clasificări de materiale ilustrative);
 accentuarea procesului de cunoaştere a vieţii sociale, pentru a realiza o mai rapidă asimilare a
vieţii adulţilor şi, prin aceasta, o mai bună integrare în viaţa socială;
 trecerea de la aspectul descriptiv la cel explicativ.
La vârsta preşcolară se poate vorbi doar de formarea unor premise ale unei viitoare viziuni mai largi
despre lume şi viaţă, întrucât perceperea obiectelor, a fiinţelor din mediul înconjurător este încă redusă, ca
şi interpretarea acestor observaţii.
Dezvoltarea proceselor psihice ale copiilor, cultivarea capacităţii de a sesiza legăturile cauzale
dintre fenomene permit în preşcolaritatea mare începutul conturării premisei concepţiei ştiinţifice despre
natură şi unele elemente ale vieţii sociale. Important este să se urmărească nu numai cultivarea proceselor
de cunoaştere, ci şi a dorinţei, a interesului cunoaşterii, a curiozităţii epistemice, prin conţinutul
învăţământului preşcolar, mai precis prin activităţile instructiv-educative organizate şi desfăşurate în
grădiniţa de copii. Pentru a facilita contactul nemijlocit dintre copii şi obiectele şi fenomenele din natură
şi societate, grădiniţa organizează forme de activitate specifice, între care plimbările, vizitele şi excursiile
ocupă un loc deosebit de important. În timpul desfăşurării lor, preşcolarii sunt introduşi treptat în
cunoaşterea unor elemente ale realităţii, care constituie totodată un izvor nesecat pentru dezvoltarea şi
conturarea personalităţii lor. Observarea obiectelor, fenomenelor, a unor zone geografice şi locuri istorice
în condiţiile lor obişnuite de existenţă facilitează formarea unor reprezentări clare, precise, deoarece se
sprijină pe un conţinut concret intuitiv, care intensifică interesul de cunoaştere al copilului. În acelaşi
timp, aceste forme de activitate constituie un cadru deosebit de valoros pentru exercitarea de influenţe
educative asupra copiilor, pentru cultivarea spiritului lor de cercetare, a curiozităţii şi interesului lor
spontan pentru descoperirea de noi cunoştinţe.
440
În cadrul activităţilor organizate în mijlocul naturii şi al vieţii sociale, copiii se confruntă cu
realitatea printr-o percepere activă, investigatoare, prin acţiuni directe asupra obiectelor, fenomenelor din
mediul înconjurător, a unor zone geografice şi locuri istorice. Ei examinează cu atenţie şi curiozitate,
răspunzând la solicitarea de a efectua analize şi comparaţii pentru a determina caracteristicile esenţiale ale
lucrurilor cu care vin în contact, observă sistematic unele fenomene ale naturii în mişcarea şi dezvoltarea
lor şi, ajutaţi de educatoare, sesizează unele cauze care le determină. În felul acesta, dobândesc o mare
cantitate de informaţii despre munca omului, reprezentări simple despre structura şi condiţiile de viaţă ale
unor plante şi animale, despre legi obiective ale succesiunii anotimpurilor, despre frumusețile şi bogăţiile
patriei, despre trecutul istoric al poporului român etc. Privite sub acest aspect, activităţile organizate în
mijlocul naturii şi al vieţii sociale determină atât îmbogăţirea treptată a bagajului cognitiv, cât şi
valorificarea acumulărilor realizate pentru stabilirea unor legături şi relaţii care converg spre formarea,
încă din perioada preşcolarităţii, a unor premise ale viitoarei lor concepţii ştiinţifice despre lume şi viaţă,
spre dezvoltarea tuturor capacităţilor lor de cunoaştere.
Analizând importanţa plimbărilor, excursiilor şi vizitelor pentru dezvoltarea preşcolarilor nu se
poate neglija influenţa acestora asupra dezvoltării unui limbaj clar şi precis. Fiecare contact cu mediul
înconjurător îmbogăţeşte vocabularul copiilor cu cuvinte noi, care denumesc lucruri şi caracteristici ale
acestora. Atât o excursie la pădure sau la grădina zoologică, cât şi o plimbare într-un parc sau o vizită la
un magazin constituie prilejuri de exprimare simplă şi directă, de exersare a vorbirii sub toate aspectele.
Bibliografie:
 Revista ,,Învățământului Preșcolar,, Nr. 3 – 4/2004

 Educația timpurie în Romania, Editura Vanemonde, București, 2004
441
Prof. înv. preşcolar. Drd. Bruja Carmen-Vasilica

Şcoala Gimnazială Frumoasa
Judeţul Bacău
Motto:„Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei
vor fi mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi vremea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze.”
(Maria Montessori)

de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm şcoala cu viaţa. Dacă avem grijă ca
obiectivele instructiv – educative să primeze, dar să fie prezentate în mod echilibrat şi momentele
responsabilităţi, copii se autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi
Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activităţi
cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea
integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea talentelor
personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale.

factori acţionează pozitiv. ctivitățile extrașcolare sunt foarte importante pentru dezvoltarea armonioasă a
442
învățământ.Activitățile extrașcolare vizează, de regulă, acele activități cu rol complementar orelor clasice
copiilor.
al celorlalți.Activitățile extrașcolare reprezintă totodată un element prioritar în politicile educaționale


elevii pot fi antrenați atât în inițiere și organizare, cât și în modul de desfășurare a acestora. Condiția
primordială pentru receptarea corectă și coerentă a mesajului o reprezintă demersul adoptat de cadrul
didactic, metodele, procedeele, modul și modalitățile utilizate, precum și cadrul în care se desfășoară
procesul. Modelarea, formarea, educarea cer timp și dăruire. Complexitatea finalităților educaționale
impune îmbinarea activităților școlare cu cele extrașcolare. Scopul activităților extrașcolare este
dezvoltarea unor aptitudini speciale, cultivarea interesului pentru acțiuni socio-culturale, facilitarea
443
 Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale –
organizate selectiv – constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi
istorice ale poporului nostru. Ele oferă elevilor prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în
starea lor naturală, procesul de producţie în desfăşurarea sa, operele de artă originale, momentele
legate de trecutul istoric local, naţional, de viaţa şi activitatea unor personalităţi de seamă ale
ştiinţei şi culturii universale şi naţionale, relaţiile dintre oameni şi rezultatele concrete ale
muncii lor, stimulează activitatea de învăţare, întregesc şi desăvârşesc ceea ce elevii acumulează
în cadrul lecţiilor;
 Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive,
stimulează şi orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzica, sport, poezie, pictura;
 Excursiile si taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor
despre frumuseţile ţării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă,
cultură. Prin excursii, copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit
şi au creat opere de artă;
 Spectacolele constituie o formă de activitate extracurriculară în şcoală, prin care
copilul face cunoştinţă cu lumea minunată a artei. Deşi această formă de activitate îl pune pe
copil în majoritatea cazurilor în rolul de spectator, valoarea ei deosebită rezidă în faptul că ea
constituie o sursă inepuizabilă de impresii puternice, precum şi în faptul că apelează, permanent,
la afectivitatea copilului sau nu, asupra dezvoltării elevilor. Astfel de activităţi sunt de o reală
importanţă într-o lume dominată de mass-media şi mă refer la televizor , calculator si internet,
care nu fac altceva decât să contribuie la transformarea copiilor noştri în nişte persoane
incapabile de a se controla comportamental , emoţional şi mai presus de toate slab dezvoltaţi
intelectual;Se ştie că, începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de
cunoştinţe punându-i în contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Activităţile de acest
gen au o deosebită influenţă formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice: plimbări,
excursii, tabere.
 Serbările şi festivităţile marchează evenimentele importante din viaţa şcolarului.
Din punct de vedere educativ importanţa acestor activităţi constă în dezvoltarea artistică a
elevului precum şi în atmosfera sărbătorească instalată cu acest prilej. Aceste mici serbări,
organizate de către cadrele didactice, le oferă elevilor răsplata primită după muncă, şi de
asemenea au un rol de motivare.
Bibliografie:

învăţământ”, în Învăţământul primar nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;

3.Ionescu, M., Chiş, V., „Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de in struire şi
4. Lazăr V., Cărăşel A.,, Psihopedagogiaactivităţilorextracurriculare’’, Ed. Arves, Craiova, 2007.
6.Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, „Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în

444
Activitățile extrașcolare în grădiniță
Prof.înv.preşcolar BUCUR CRISTINA Grădiniţa nr.35, Bucureşti

Trecerea de la actul educaţional în care copilul era”ascultător”iar,cadrul didactic avea propriul

discurs,la un act educaţional bazat pe experienţe şi acţiuni şi apoi la un act educaţional interactiv bazat pe
cercetare şi învăţare prin cooperare face obiectul studiului amănunţit al specialiştilor în domeniul
educaţional pe valorificarea potenţialului educativ al copilului.
Activităţile extracurriculare ocupă un loc important în programul nostru; ele sunt o modalitate de a
înscrie grădiniţa în viaţa comunităţii, de a lărgi orizontul de cunoaştere al copiilor, de a le stimula
curiozitatea. Activităţile extracurriculare desfăşurate au ca scop dezvoltarea liberă, integrală şi
armonioasă a preşcolarilor, dezvoltarea capacităţii acestora de a relaţiona unii cu ceilalţi, cu adulţii şi cu
mediul pentru a dobândi cunoştinţe, deprinderi, atitudini şi conduite noi, descoperirea de către fiecare
copil a propriei identităţi şi formarea unei imagini de sine pozitive.
copil. Activităţile extracurriculare organizate şi desfăşurate în grădiniță sunt apreciate atât de copii, cât şi
de factorii educaţionali în măsura în care urmăresc lărgirea şi adâncirea influenţelor exercitate în procesul
de învăţământ, valorifică şi dezvoltă interesele copiilor, organizează într-o manieră plăcută, relaxantă,
timpul liber al copiilor, formele de organizare sunt ingenioase, cu caracter recreativ, copiii își pot
manifesta în voie spiritul de iniţiativă și creativitatea, participarea este liber consimţită, necondiţionată,
constituind un suport puternic pentru o activitate susţinută , au un efect pozitiv pentru munca desfăşurată
în grup , contribuie la dezvoltarea pesonalităţii armonioase a copiilor.
De asemenea, aceste activităţi un caracter colectiv şi conduc la sudarea legăturii dintre copii, îi
învaţă să trăiască în grup. Activitatea extracurriculară este o componentă educaţională valoroasă şi
eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să îi acorde atenţie, adoptând o atitudine creatoare atât în
modul de realizare a activităţii, cât şi în relaţiile cu copiii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să
445
permită stimularea creativă a copiilor. Gândirea creativă şi învăţarea din proprie iniţiativă trebuie
încurajate prin laudă. Trebuie promovat modul variat de abordare a problemelor de manipulare a
obiectelor şi a ideilor. Copiii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească: o gândire independentă,
modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica constructiv.
BIBLIOGRAFIE:
Lespezeanu, M., Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar, Editura S.C. Omfal,

Bucureşti, 2007;
De Peretti, A., Educaţia în schimbare, Iasi, Editura Spiru Haret, 1996
Cosmovici, Andrei, Iacob, Luminiţa coord. , ( 2008), Psihologie şcolara, Ed.Polirom, Iaşi
446
FOCUL DE LA POMPIERI
BUCUR DANIELA
O dezvoltare socio-afectivă a copiilor se bazează pe activităţi, acţiuni educative, care să asigure
formarea abilităţilor de interacţiune cu adulţii, cu alţi copii, de a accepta şi respecta diversitatea, formarea
comportamentelor prosociale, dezvoltarea conceptului de sine şi al controlului emoţional dar şi
dezvoltarea expresivităţii emoţionale. Săptămâna Școala Altfel vine în întâmpinarea cadrelor didactice
pentru a deschide universul copiilor prin activități care le oferă acestora posibilități de explorare și de
descoperire, le oferă oportunitatea de a vedea cum se desfășoară viața pur și simplu.
Activitățile pentru această săptămână sunt alese de cadrele didactice, împreună cu părinții în funcție
de posibilitățile oferite de zona în care trăiesc, de interesul copiilor și nu în ultimul rând de oferta
instituțiilor. În această săptămână am planificat o vizită la pompieri – I.S.U. Brașov – loc în care
preșcolarii au avut parte de cea mai incitantă activitate, din șirul celor programate. Pompierii ne-au
pregătit o intervenție „life” în cadrul unui presupus accident rutier, soldat cu incendiu și cu blocarea
pasagerilor în interiorul autoturismului. Intervenția a început chiar cu apelul telefonic la „112” și cu
plecarea, în trombă și cu sirene, a autospecialei și a mașinii SMURD. Intervenția pentru stingerea
incendiului, provocat la motorul autoturismului, a impus o desfășurare de forțe și de materiale specifice.
Focul fiind stins cu spumă activă, cu un tun special, de pe platforma mașinii de pompieri.
A urmat apoi intervenția celor de la SMURD care au acționat cu utilaje de descarcerare și au
terminat cu scoaterea și cu acordarea primului ajutor victimei. Plecarea mașinii SMURD a fost însoțită,
deasemeni, de sirena, ce trebuia să asigure parcurgerea drumului, până la primul spital, într-un mod rapid
și fără incidente rutiere. Această „vizionare” a unei acțiuni atât de reale, asemeni unui film văzut la
filmări, a marcat în sufletele preșcolarilor sentimente de spaimă, pe de o parte – înțelegând ceea ce se
poate întâmpla – dar și de entuziasm și interes pentru meseria de pompier, pe de altă parte.
Acest lucru l-am observat atunci când preșcolarii s-au urcat în autospeciale, după terminarea
exercițiului, dovedind un interes profund pentru materialele expuse și prin întrebările care nu mai
conteneau. Este de la sine înțeles că toți, dar toți copiii, se „făceau pompieri”. Un astfel de exercițiu, care
aduce în fața copilului viața, este cea mai importantă „lecție” pe care poți să i-o oferi. Oricâte imagini cu
un presupus incendiu le-aș fi arătat, explicând interzicerea jocului cu surse de foc, nu ar fi marcat la fel
experiența preșcolarilor. Văzând cu ochii lor focul imens și mirosul de materiale arse, la care s-a adăugat
impactul auditiv dat de sirenele asurzitoare, catastrofa a intensificat trăirile și „lecția a fost predată”. Sunt
sigură că acei copii nu se vor juca niciodată cu focul. Un alt beneficiu al vizitei este cel de orientare
profesională. Sigur, se poate spune că sunt prea mici, însă adevăratele meserii se visează de la această
vârstă. De ce să nu recunosc, impactul a fost major și asupra mea.
447
Rolul activităților extrașcolare în dezvoltarea aptitudinilor artistice la copii
BUCUȚĂ FLORINELA-RAMONA
Școala Gimnazială „Grigore Tabacaru” Hemeiuș, Bacău
caracter.
norme disciplinare”.Activităţile extraşcolare au unele particularităţi prin care se deosebesc de activităţile
dragostea pentru frumos. Organizarea şi desfăşurarea activităţilor extraşcolare respectă anumite condiţii:
sunt subordonate procesului de învăţământ care se desfăşoară în clasă; se evită supraîncărcarea elevilor;
se desfăşoară în colectiv, fiind create şi organizate pe principiul liberului consimţământ; la antrenarea
posibilităţile de realizare pe care le au, fără să fie reţinuţi de la ore sau pregătirea lecţiilor. Excursiile şi
vizitele sunt acţiuni cu caracter de masă organizate în scopul îmbogăţirii experienţei de viaţă a elevilor.
Aceste activităţi se organizează în funcţie de conţinutul lecţiilor și „Prin conținutul lor se deosebesc
de cele cu caracter didactic. Organizate la nivelul clasei sau școlii, cu participare benevolă, ele urmăresc
lărgirea orizontului de cunoștințe etc.”.Vizitarea unui muzeu, expoziţii, a unui atelier al meșterului
popular sau artist plastic poate fi o situaţie de învăţare cu scop cultural-artistic, dar şi un moment de
reconciliere ori de introspecţie, în funcţie de educaţia anterioară a elevilor sau de tematica în care se
încadrează excursia. Legătura organică a procesului de învăţământ cu excursiile şi vizitele asigură
făcându-se în funcţie de interesul pe care-l manifestă elevii pentru o anumită disciplină.
448
La alegerea temelor care se discută la cercuri, se va ţine seama de preocupările elevilor şi de nivelul
lor de cunoştinţe. Durata unei şedinţe a cercului este, în medie, de 90 de minute. Evidenţa frecvenţei o
ține conducătorul cercului. Varietatea activităţii în cerc constituie şi ea o condiţie a frecventării lui cu
plăcere de către elevi. Un rol important în educaţia elevilor îl joacă cercurile artistice. Cercurile contribuie
cultivarea talentului, aptitudinilor elevilor în diverse domenii ale artei populare. Activităţile extraşcolare
cer o bună pregătire metodologică din partea profesorilor. Este necesar să se creeze o atmosferă deosebit
de favorabilă pentru instruire şi educaţie, să se ofere posibilitatea de completare şi de aprofundare a
Moldova.
449
elevilor.
Bibliografie
1981.
450
FIŞĂ DE ACTIVITATE – săptămâna ”Școala altfel”
30 martie – 3 aprilie 2020
Buda Claudia
1. Titlul activităţii: Gestionarea emotiilor în perioada de criză-Reteta succesului în familie

2. Coordonatorul activităţii: Buda Claudia
Profesori colaboratori: Ionce Geta, Fonai Ramona, Incze Cristina,Besleaga Anca
3. Data desfăşurării: 30 martie 2020
4. Durata activităţii: 6 ore
5. Grupul ţintă: elevii din clasa a IXa H
6. Parteneri implicaţi:
7. Obiectivele (2, max. 3):
1.Să gestioneze eficient emotiile in perioada de criza
2.Să realizeze jocul Reteta succesului în familie
8. Resursele:online,poze
a.umane: elevii
b. materiale: hârtie,cărti
9. Descrierea activităţii (max. 5 fraze):
Jocul Reteta succesului în familie este o metodă instructiv educativă în vederea învătării de a
gestiona emotiile constructive.Ingredientele necesare sunt iubirea,încrederea si respectul, se amesteca
într-un castron,iar apoi adaugam cele cinci îmbratisari,cuvinte frumoase,gând bun ,pupici si mângâieri.Se
coc la foc mediu,timp de 30 de minute si la final se adaugă 2 ore de joacă.
10. Modalităţi de evaluare a activităţii:desene,fise de lucru
11. Sugestii, recomandări:totul s-a realizat în famile, acasă,online
451
Rolul Activităților Extrașcolare În Educația Copiilor
Budău Ioana Maria, prof.educator

Liceul Tehnologic Special Nr.1 Oradea
Procesul educativ al elevilor nu poate fi redus doar la activitatea de predare-evaluare care de
obicei se desfășoară în cadrul sălii de clasă. În acest scop se folosesc şi alte forme de activitate, cum ar fi:
vizitele şi excursiile, concursurile şcolare, ateliere etc., care contribuie la adâncirea cunoaşterii, la
afirmării şi recunoaşterii performanţelor. În plan moral, aceste activităţi contribuie la formarea şi
dezvoltarea atitudinilor de respect pentru cunoaştere, pentru cultură, pentru creatorii ei, la exersarea
trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter.
prin specificul lor, imprimă elevului un anumit comportament, o ţinută adecvată situaţiei, declanşând
anumite sentimente.
urmăresc lărgirea orizontului de cunoștințe etc.” [5, p. 454]. Vizitarea unui muzeu, expoziţii, a unui atelier
al meșterului popular sau artist plastic poate fi o situaţie de învăţare cu scop cultural-artistic, dar şi un
care se încadrează excursia.
452
cuprinzând cunoştinţe din domeniul artei, ştiinţei, tehnicii, sportului.
specifice. Verificarea are caracter practic.
elevilor.
Bibliografie
453
ACTIVITĂȚILE EXTRAȘCOLARE – O CALE FACILĂ DE A DOBÂNDI
CUNOȘTINȚE
PROF. BUDUREAN CORINA

COLEGIUL TEHNIC „TRAIAN VUIA” ORADEA
În învățământul actual, un rol deosebit în educație îl ocupă implicarea elevilor în activități
extrașcolare cât mai diverse prin intermediul cărora pot fi valorificate talentul, abilitățile practice, spiritul
creativ și îndemânarea acestora. Multe dintre aceste activități se desfășoară în cadrul unor proiecte
realizate la nivel județean, național sau chiar internațional, favorizând dezvoltarea relațiilor interumane.
De asemenea, acestea pot contribui la consolidarea ori aplicarea unor cunoștințe teoretice dobândite în
cadrul orelor.
Dintre activitățile extrașcolare prin care elevii pot dobândi sau consolida cunoștințe pot fi amintite
vizitele făcute la muzee, la casele memoriale ale scriitorilor, ale oamenilor de cultură sau ale
personalităților istorice. Tocmai de aceea, în cadrul săptămânii „Școala altfel – Să știi mai multe, să fii
mai bun!”, am încercat să realizez cu elevii mei cât mai multe vizite la expoziții sau case memoriale,
astfel încât să îmbin utilul cu plăcutul. Pentru a cunoaște câteva pagini din istoria națională, am vizitat
Muzeul memorial „Aurel Lazăr”, închinat unui avocat român, membru al Partidului Național Român din
Transilvania, Banat și Părțile Ungurene, deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. Muzeul, ce
face parte din Complexul Muzeul Țării Crișurilor, funcţionează în casa familiei Lazăr care a fost
construită în ultimii ani ai secolului al XIX-lea și are o valoare istorică deosebită, deoarece într-una din
încăperile sale s-a semnat, la 12 octombrie 1918, Declaraţia de independenţă a românilor transilvăneni.
Cea mai mare parte a colecţiei muzeului a fost donată de sora lui Aurel Lazăr.
În sălile muzeului, elevii au văzut o colecţie de fotografii de familie care ilustrează momente din
viaţa și din activitatea lui Aurel Lazăr desfăşurată pe multiple planuri: politic, civic, cultural sau
administrativ, precum și obiecte de mobilier în stilul epocii, tablouri de familie, cărţi ce i-au aparţinut
acestuia. Totodată, în timpul vizitei, elevii au vizionat două filme ce prezentau implicarea lui Aurel Lazăr
în istoria românească. Prin această vizită, elevii au cunoscut într-un mod plăcut și atractiv, aspecte
importante ale perioadei în care a avut loc Unirea Transilvaniei cu Principatele Române.
Tot în această perioadă, elevii au vizitat expoziția „Roma Antică. Civilizație și grandoare.
Tehnologie civilă și militară” realizată la Muzeul Țării Crișurilor în care au fost reconstituite diferite piese
ce reprezentau reproduceri la scară ale „maşinilor” de război inventate de romani şi ale „maşinilor”
folosite în arhitectura civilă. Piesele făceau parte dintr-o perioadă glorioasă a Romei Antice, începând cu
victoria triumfătoare a lui Caius Iulius Caesar asupra galilor, moment care a provocat transformarea
Romei dintr-o republică într-un puternic imperiu (sec. I î.Hr. - 476 d. Hr.). Cu multe dintre acestea, cum
ar fi: arcul de triumf, mozaicul, abacul, angrenajul autoblocant, angrenajul cu roţi dinţate, elevii au putut
interacționa, observând mecanismul de funcționare și posibilitățile de folosire a acestora. De asemenea,
cei fascinaţi de istoria antică a Romei au avut posibilitatea de a se fotografia cu obiecte din arsenalul unui
soldat roman, cum ar fi: sabia, scutul sau coiful. În plus, au fost vizionate prezentări 3D ale unor obiecte
expuse și un film despre istoria Imperiului roman în care au fost prezentate ascensiunea acestuia și
numeroasele realizări din domeniul artei și al civilizației romane.
454
O altă expoziție care a suscitat interesul elevilor a constituit-o cea numită „Invenţiile unui geniu.
Maşinile lui Leonardo da Vinci” în care au fost prezentate principalele creații și invenții ale celui mai de
seamă reprezentant al perioadei renascentiste italiene care s-a remarcat ca pictor, sculptor, arhitect,
muzician, inginer, inventator, filozof, anatomist, geolog, scriitor. În calitate de inginer, Leonardo da Vinci
a conceput, printre altele, mașini de zburat, un tanc, maşină de socotit. Elevii au putut vedea în cadrul
acestei expoziții cele 45 de „maşini” pentru zbor, hidraulice, civile şi de război, realizate în mare parte din
lemn după faimoasele schiţe ale lui Leonardo da Vinci care au fost expuse la Muzeul Ţării Crişurilor.
Modelele au fost însoţite de o copie a schiţei originale şi de detalii cu privire la aplicaţiile gândite pentru
fiecare invenţie în parte. Printre obiectele pe care elevii le-au admirat s-au putut număra: bicicleta,
fierăstrăul hidraulic, podul mobil, tancul, deltaplanul, șurubul lui Arhimede, planorul etc.
În timpul acestei vizite, elevii au remarcat bicicleta și „maşina cu suspensie”, o machetă de
dimensiuni mari, realizată după unul dintre cele mai cunoscute desene ale lui Leonardo, ce reprezenta un
vehicul automotor, pe un mecanism cu arcuri, considerat o anticipare a automobilului modern. De
asemenea, au fost interesați de un tanc, de dimensiuni mici, conceput sub forma unei ţestoase, dar cu
tunuri de jur împrejur. Maşina a fost schiţată pentru a fi acţionată de opt bărbaţi din interior printr-un
sistem de angrenaje cuplat cu roţile acesteia. Atenția le-a fost atrasă și de alte obiecte, realizate tot la
dimensiuni mici: o macara cu platformă inelară, un reflector, un „automat”, adică un străbunic al
roboţilor, respectiv un perspectograf folosit de artiştii plastici pentru a obţine cea mai bună perspectivă
asupra obiectelor pe care le pictau. Dintre cele 45 de exponate, elevii s-au bucurat de 15 modele
interactive pe care le-au putut mânui pentru a le înţelege mecanismul.
Istoria a putut fi „retrăită” în acest fel de elevii care au conștientizat că unele obiecte pe care le
utilizează azi au fost realizate cu foarte mult timp înainte și că dobândirea cunoștințelor prin intermediul
acestor activități extrașcolare a fost mai facilă și mai atractivă.
455
Prof. inv. preșcolar Daniela Budur-Hristea

Grădinița PP nr.6 Botoșani
performanțe școlare mai ridicate, li se formează abilități practice diversificate, dar și strategii adecvate

competențelor, contribuie la educarea morală, estetică a elevilor, diciplinându-le acțiunile și extinzându-
le orizontul cultural-artistic. Activitățile extrașcolare reprezintă un mijloc de formare a deprinderilor
elevilor de a-și folosi, în mod rațional, timpul liber, sunt propice manifestării spiritului de independență
și inițiativei. Pedagogul american Bruner (1970) consideră că „oricărui copil, la orice stadiu de
dezvoltare i se poate preda cu succes, într-o formă intelectuală adecvată, orice temă”, dacă se folosesc
metode şi procedee adecvate stadiului respectiv de dezvoltare, dacă materia este prezentată „într-o formă
mai simplă, astfel încât copilul să poată progresa cu mai multă uşurinţă şi mai temeinic spre o deplină
fenomenele din natură. Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv – educative să primeze, dar să fie
întocmească colecţii, să sistematizeze date, învaţă să înveţe. Prin faptul că în asemenea activităţi se
supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copiii se autodisciplinează. Cadrul didactic
are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze
dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al scolii şi al învăţământului primar
– pregătirea copilului pentru viaţă. Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini
speciale, antrenarea elevilor în activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului
pentru activităţi socio-culturale, facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita
şcolară în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile
caracteriale. Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce permite elevilor cu
intelectual.
456
- Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale;
- Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive;
- Excursiile şi taberele şcolare, etc.
regulilor, asumându-şi responsabilităţi. Dascălul are, prin acest tip de activitate posibilităţi deosebite să-
şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos
obiectivul principal - pregătirea copilului pentru viaţă. Realizarea acestor obiective depinde în primul
rând de educator, de talentul său, de dragostea sa pentru copii, de modul creator de abordare a temelor,
prin punerea în valoare a posibilităţilor şi resurselor de care dispune clasa de elevi .
Bibliografie:
- Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, Cluj-Napoca

2007
- Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de
457
GEOGRAFIA PRIN ACTIVITĂȚI EXTRAȘCOLARE
Profesor Buga Ionela Mădălina

Liceul Teoretic ,,Ioniță Asan”, Caracal, Olt
Geografia, disciplina pe care o predau consider că este avantajată, prin faptul că, oferă posibilitatea
desfășurării unor numeroase și variate activități didactice școlare și extrașcolare în mediul natural,
activități ce pot consta în: observarea liberă a proceselor și fenomenelor naturale, cercetarea și
documentarea prin urmărirea stadiilor de evoluție ale unor specii de plante și animale, măsurarea
cantitativă a precipitațiilor sau înregistrarea vitezei de curgere a unui râu printr-o anumită secțiune a albiei
sale, etc. Una din activitățile extrașcolare preferate și așteptată cu nerăbdare de către elevii mei este vizita
la stația meteorologică din localitatea de domiciliu. Distanța de la școală la respectiva locație este de
aproximativ 3 km, distanță pe care o parcurgem pe jos, având astfel posibilitatea observării, studierii și
analizei unei multitudini de elemente și fenomene naturale, atât în perimetru urban, cât și la periferia
orașului. Astfel, începem cu analiza stării vremii în momentul plecării: observăm dacă este senin sau
înnorat, dacă bate vântul și din ce direcție, dacă avem de a face cu o presiune atmosferică mică sau mare,
respectiv prezența unui ciclon sau anticiclon, stabilim valoarea temperaturii aerului cu un termometru
(pus de seara în rucsac) sau cu ajutorul telefonului.
Ne continuăm drumul către instituția mai sus menționată, privind în jurul nostru, cercetând cu ochii
de mici geografi și încercând să efectuăm o analiză, cât mai exactă, a factorilor de mediu din orașul
nostru, respectiv:
 Analizăm spațiile verzi, întâlnite pe parcurs, comparativ cu spațiile construite sau
amenajate de om, și precizăm ponderea mai mică sau mai mare, pe care o dețin? Care ar fi
dezavantajele/avantajele, în acest caz pentru societatea umană? Aceste ,,oaze de verdeață” sunt
crescute natural sau sunt rezultatul intervenției umane?
 Observăm în curțile/gospodăriile locuitorilor sau în cadrul scuarului de pe marginea
străzilor, în colțurile verzi ale zonei străbătute și precizăm ce specii de arbori/arbuști sunt
răspândiți în zona noastră.
 Analizând vegetația de la periferia orașului, putem identifica asociația vegetală specifică
așezării unde locuim. Haideți să analizăm speciile vegetale întâlnite și să încercăm să le
identificăm!
 Ați observat și alte specii de viețuitoare în jurul nostru: păsări, reptile (mai ales
șopârle/gușteri)? Dar insecte?
 Puteți preciza poziția geografică a suprafețelor de pădure din jur, raportată la poziția
geografică a orașului nostru? Cunoscând faptul că pădurile din jurul municipiului nostru sunt arii
protejate, argumentăm motivele constituirii acestora, explicăm ce avantaje prezintă pentru
populație prezența acestor suprafețe forestiere sau care sunt funcțiile pădurii.
Analizăm de asemenea, forma de relief unde este localizat orașul, precizând altitudinea reliefului,
remarcând prezența și numele măgurilor, numele râului care traversează localitatea, tipul și numele
lacurilor din perimetrul urban, climatul specific sau influența climatică în care ne încadrăm, numele
vânturilor specifice, tipurile de sol și cum au influențat acestea dezvoltarea agriculturii în regiunea
respectivă .
Observăm structura străzilor și direcția pe care se desfășoară, în raport cu centrul așezării urbane,
numele, evoluția și caracteristicile cartierelor orașului (pe care le traversăm), cât de vechi dau de noi
sunt?, dispunerea zonelor funcționale ale orașului, localizarea marilor centre comerciale sau a
principalelor unități de producție (fabrici, ateliere, unități meșteșugărești), ș.a.
Toate acestea se derulează normal, ca o retrospectivă prin fața ochilor elevilor mei, făcând drumul
până la destinația finală mult mai ușor și mai scurt, iar informațiile științifice pe care le-au acumulat la
orele de curs, devin prin prisma acestei ,,drumeții” și astfel ,,vizualizate”, mai ușor de înțeles, de explicat
și expus.
458
Demn de a fi menționat este spiritul de echipă care se dezvoltă cu această ocazie, de competiția
sinceră și onestă, de conlucrarea dintre participanți: fiecare dorind să participe la formularea
răspunsurilor, oferind observații cât mai exacte despre fenomenele și elementele naturale din jurul nostru.
Încurajez și susțin astfel de practici didactice extrașcolare, pentru că funcționează ca un liant între
cadru didactic și elevi, între elevii din aceeași clasă sau din clase și ani de studiu diferiți, oferă
posibilitatea descoperirii unor noi sensuri și înțelesuri pentru materia studiată la clasă, oferă o altă
ambianță, o altă perspectivă pentru studiu, iar în cazul geografiei, ne oferă șansa de a găsi, de a identifica
modalități de protecție și conservare a mediului nostru de viață, a acestei minunate planete, numită Terra.
459
Activitatea extrașcolară-componentă educațională valoroasă și eficientă
Prof. BUGAENCO LIVIA-OANA

Școala Profesională Bordușani
Copiii sunt atraşi de activităţile artistice, reacreative, distractive, care ajută la dezvoltarea
O mai mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii copilului o au activităţile extraşcolare care
implică în mod direct copilul prin personalitatea sa şi nu prin produsul realizat de acesta. Activitatea în
afara clasei şi cea extraşcolară trebuie să cuprindă masa de copii. Activităţile extraşcolare, bine pregătite,
sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe,
chiar dacă necesită un efort suplimentar.
Copiilor li se dezvoltă spiritul practic, operaţional, manualitatea, dând posibilitatea fiecăruia să se
afirme conform naturii sale. Copiii se autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activităţi se supun de
bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi. Dascălul are, prin acest tip de activitate posibilităţi
frumos obiectivul principal – pregătirea copilului pentru viaţă.
Realizarea acestor obiective depinde în primul rând de cadrul didactic, de talentul său, de dragostea
sa pentru copii, de modul creator de abordare a temelor, prin punerea în valoare a posibilităţilor şi
resurselor de care dispune clasa de elevi. Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini
La vârsta şcolară, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arată sau li se spune în legatură cu
mediul, fiind dispuşi să acţioneze în acest sens. Este indicat să se țină cont de sărbătorile şi aniversările
importante din viaţa ţării şi a copiilor. Acestea sunt un bun prilej de destindere, de bună dispoziţie,
dezvoltând la copii sentimentul apartenenţei la colectivitatea din care fac parte, deprinzându-i totodată să-
şi stăpânească emoţiile provocate de prezenţa spectatorilor.
cadrele didactice în clasa.
460
Dacă sunt organizate într-o atmosferă placută vor stimula spiritul de iniţiativitate al copiluiui, îi vor
oferi ocazia să se integreze în diferite grupuri pentru a duce la bun sfârşit exerciţiile şi pentru a asimila
mult mai uşor toate cunoştinţele.
Copiii trebuie să îndrumaţi să dobândească: o gândire independentă, nedeterminată de grup,
creativ.
 Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale – organizate
nostru.
 Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, stimulează şi
 Excursiile şi taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre
frumuseţile ţării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii,
copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă. În
cadrul activităţilor organizate în mijlocul naturii, al vieţii sociale, copiii se confruntă cu realitatea şi
percep activ, prin acţiuni directe obiectele , fenomenele, anumite locuri istorice.
461
Valențele formativ-educative ale parteneriatului educațional
prof. Buhaschi Ludmila

Școala Profesională Specială „Ion Pillat” Dorohoi
Şcolile speciale sunt, prin natura lor, instituţii cu caracter închis, izolat, orizontul de cunoaştere şi
relaţionare al copiilor instituţionalizaţi fiind foarte limitat. Elevii din aceste şcoli sunt marcaţi de
sentimente de inferioritate, având o imagine şi o stimă de sine scăzute. Ei manifestă o tendinţă de
autoizolare care conduce la îngustarea relaţiilor interpersonale şi de grup. Capacităţile de comunicare sunt
deficitare, fiind afectate, în acelaşi timp, deprinderile de conduită civilizată, de igienă şi de autoservire, de
muncă. În plus, există la nivelul comunităţilor, al societăţii în general, anumite prejudecăţi şi atitudini
nefavorabile, concretizate prin stigmatizare şi izolare, pe care copiii cu cerinţe educative speciale sunt
nevoiţi să le suporte, să le înfrunte. Se impune, aşadar, o schimbare a mentalităţii membrilor comunităţii,
ceea ce face din procesul socializării „un proces mult mai vast şi mai dificil ca acţiune educaţională”.1
Parteneriatele educaţionale cu diverse instituţii de învăţământ s-au dovedit a fi soluţii viabile la
problemele pe care le ridică adaptarea şi integrarea copiilor cu CES în comunitate. Argumentele care
pledează în favoarea iniţierii şi desfăşurării unor proiecte de parteneriat sunt:
-activităţile în parteneriat constituie veritabile schimburi de experienţă între cadrele didactice
implicate şi prilejuri de promovare a bunelor practici;
-elevii cu CES au posibilitatea de a cunoaşte alte medii de învăţământ (grădiniţe, şcoli, licee), de a
interacţiona cu copii de vârste diferite, adaptându-şi comportamentul în funcţie de situaţie;
-copiii normali au oportunitatea de a-i cunoaşte îndeaproape pe copiii deficienţi, fapt ce conduce
în timp la înţelegerea dificultăţilor acestora, precum şi la adoptarea unor atitudini pozitive (toleranţă,
acceptare, întrajutorare şi chiar empatie);
-desfăşurarea activităţilor în parteneriat înlesneşte orientarea copiilor cu cerinţe educative speciale
spre modele de comportament concrete, stimulând capacitatea de imitare spontană a acestora şi
favorizând formarea unor deprinderi de comportament acceptate de societate;
-tematica abordată poate fi diversă, în funcţie de particularităţile de vârstă, necesităţile şi interesele
copiilor;
-proiectele au un conţinut transdisciplinar deoarece vizează competențe specifice mai multor arii
curriculare;
-activităţile extracurriculare desfăşurate în parteneriat se bucură de aprecierea copiilor, sunt
atractive, fapt care conduce la creşterea motivaţiei, a interesului şi a gradului de implicare;
-în derularea acestor activităţi accentul se deplasează de pe învăţarea cognitivă, pe învăţarea
afectivă, morală şi practică, cu efecte benefice vizibile în planul achiziţiilor copiilor;
1
C. Păunescu, I. Muşu, „Recuperarea medico-pedagogică a copilului handicapat mintal”, p.50
462
-copiilor cu CES li se oferă şansa de a-şi pune în valoare calităţile, de a-şi manifesta aptitudinile,
căpătând încredere în forţele proprii şi contribuind ei înşişi la schimbarea unor prejudecăţi existente în
rândul membrilor comunităţii;
-parteneriatele dezvoltă spiritul de colaborare, dar şi spiritul de competiţie, formează deprinderi de
muncă în echipă;
-în procurarea resurselor materiale necesare desfăşurării proiectelor pot fi antrenate persoane din
afara şcolii (sponsori, părinţi).
Experienţa mă îndreptăţeşte să afirm că valoarea parteneriatelor educaţionale este incontestabilă.
De-a lungul timpului am inițiat și desfășurat proiecte de parteneriat cu grădiniţe, şcoli şi licee, atât
din mediul urban, cât şi din mediul rural, care au inclus activităţi cu caracter literar, artistic, plastic, civic,
moral-religios, sportiv şi recreativ. Aceste activităţi extracurriculare au contribuit la scoaterea elevilor din
atmosfera obişnuită a activităţilor şcolare, la crearea unor stări de bună dispoziţie, de destindere, la
dobândirea unor cunoştinţe din domenii variate, la dezvoltarea capacităţilor de comunicare ale copiilor, la
ameliorarea unor comportamente negative.
463
Importanța activităților extrașcolare în educația copiilor
Prof. Bujor Marioara Mihaela

Activitățile extrașcolare sunt activități cu obiective educative și recreative,organizate de școală în
afara programului instructiv de la clasă.Ele sunt complementare activității de învățare realizată la clasă și
urmăresc îmbogățirea și aprofundarea informațiilor, cultivarea și dezvoltarea interesului pentru diferite
ramuri ale științei, familiarizarea cu viața socială, petrecerea timpului liber într-un mod util și
placut.Astfel, activitățile extrașcolare constituie un mediu formator mai atractiv, în afara contextului
instituțional, este un liant în rețeaua școală – familie – comunitate și influențează pozitiv dezvoltarea
personalității copilului.
„Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi.Această lume nu va mai exista când ei vor fi
mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi vremea lor.Atunci să-i învățăm să se adapteze.” – spunea
Maria Montessori.
În acord cu aceste idei, actualele politici educaționale recunosc impactul pozitiv al activităților
extrașcolare asupra dezvoltării personalității copiilor, atât asupra performanțelor școlare cât și asupra
integrării sociale.Societatea actuală este intr-o continuă schimbare, transformare și astfel solicită
personalității umane dinamism și flexibilitate iar educația trebuie să corespundă cerințelor societății și să
fie imboldul progresului social. Tot mai mult ,educația dobândește noi conotații, tinde spre universalitate,
curriculumul unitar nu mai poate răspunde singur diversității umane și educației permanente – devenită o
realitate de nocontestat.Astfel, procesul educațional are nevoie și de o activitate didactică complementară
celei obligatorii, care să completeze influențele formative asupra individului.
În școală se parcurge un curriculum unitar care are ca finalitate susținerea unor examene
publice(Evaluarea Națională, Bacalaureatul) dar acesta constituie numai o componentă în formarea unei
personalități integrabile intr-o societate competitivă.Complexitatea finalităților educaționale impun ca o
necesitate îmbinarea activităților școlare cu cele extrașcolare.Acestea sunt necesare cu atât mai mult cu
cât familiile se implică tot mai puțin în educația copiilor. Prin diversitatea lor, activitățile extrașcolare
sunt orientate spre satisfacerea intereselor și opțiunilor individuale ale elevilor, formarea de competențe
civice și sociale, crearea unei comunități care lucrează prin cooperare, care își cunoaște și își valorifică
tradițiile.Organizate și mentorate corespunzător de un adult responsabil, profesorul, aceste activități îl fac
pe elev mai responsabil, îl ajută să se cunoască, să întâlnească oameni noi, experiențe diferite, sociale, îi
pot schimba în bine optica asupra vieții, îl pot orienta spre un drum mai bun, potrivit aptitudinilor sale.
Având un caracter interdisciplinar larg,activitățile extrașcolare pot să îmbrace forme
diverse:excursii, vizite, tabere, spectacole cultural artistice, concursuri, cercuri tematice, activități
sportive, evenimente comunitare, activități de voluntariat,etc.
 Excursiile și vizitele lărgesc orizontul de cunoaștere dar oferă și momente de introspecție,
situații de învățare inedite, familiarizarea elevilor cu frumusețile patriei.
 Cercurile de elevi contribuie semnificativ la descoperirea și stimularea talentelor și
aptitudinilor elevilor, la dezvoltarea imaginației creatoare și a sensibilității artistice.Dezbaterile
tematice și discuțiile de grup dezvoltă deprinderile de comunicare, capacitatea de a susține și
argumenta propriile idei.
 Activitățile cultural artistice dezvoltă aptitudinile și sensibilitatea artistică dar și încrederea
în sine, respectarea normelor de comportare în societate.
 Activitățile sportive înseamnă nu numai o dezvoltare fizică armonioasă ci și dezvoltarea
psihicului, a toleranței și corectitudinii, a spiritului de echipă.
 Evenimentele comunitare, activitățile de voluntariat îi conștientizează și îi pregătesc pe
copii pentru o viață sanătoasă și echilibrată, pentru protecția mediului, pentru ajutorarea celor
defavorizați, pentru a reacționa corespunzător în situații extreme.
Pentru receptarea corectă și coerentă a mesajului transmis prin aceste activități este important și
demersul adoptat de cadrul didactic, metodele și procedeele utilizate, dar și cadrul în care se desfășoară
activitățile.Modelarea, educarea, formarea tinerei generații necesită timp și dăruire, iar aici intervine
maiestria cadrului didactic.
464
În concluzie, activitățile extrașcolare au menirea să evidențieze și să dezvolte aptitudinile copiilor,
să contribuie la organizarea rațională, plăcută și utilă a timpului liber, să cultive un stil de viață sanătos și
civilizat, să faciliteze integrarea în mediul școlar și social, să ofere un alt mod de însușire a unor trăiri,
valențe pozitive, valori morale.
Bibliografie:
Țîru C.Maria,„Pedagogia activităților extracurriculare”,Cluj-Napoca,2007.
465
Valoarea activităților extrașcolare în educația elevilor din ciclul primar
P.Î.P.-BULGARU VIORICA
Școala Gimnazială „Alexandru Ciucurencu” Tulcea
Educarea elevilor este strâns legată de managementul stresului din timpul orelor de curs, ore care
uneori pot determina lipsa de interes. Marile probleme legate de motivarea elevilor spre învăţătură sunt
condiţionate de multiple variabile, cum ar fi: plictiseala, tensiune psihică negativă, monotonia informaţiei,
irelevanţa sau neaplicabilitatea informaţiei primite, competiţia artificială cu un singur învingător la final,
mediul impropriu de învăţare, lipsa unui sistem de atractori pe pasiunea cunoaşterii pentru elevi,
inexistenţa unor direcţii alternative de creştere a competenţelor elevilor, inexistenţa învăţării prin
experiment direct şi schimb reciproc de informaţii între elevi, inexistenţa dezbaterilor asupra unor
probleme, inexistenţa unor preocupări privind stilul de învăţare al elevilor, dar şi modul în care stilul de
predare al profesorilor poate influenţa performanţele elevilor şi dezvoltarea personalităţii acestora.
La ciclul primar, școala pote fi privită ca un castel magic, o lume plină de basm, în care învățătoarea
este ,,zâna’’, modelatoarea de suflete şi minţi. Ea reușește cu multă răbdare, să-i treacă pragul palatului
fermecat pentru a îmbrăca haina plină de vrajă şi mister a basmului, a jocului, a cântecului şi a poeziei.
Prin activităţile extracurriculare se completează un întreg, urmărindu-se identificarea şi cultivarea
personalității copilului, aptitudini, talente, formarea unui stil de viaţă sănătos, civilizat, precum şi
stimularea comportamentului creativ în diferite domenii.
Activităţiile extrașcolare îmbracă forme diferite, fiecare dintre ele contribuind la gândirea şi
raţională şi plăcută a timpului lor liber. Având un caracter predominant atractiv, în general, elevii
participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi.
Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator de căutări şi soluţii variate. Succesul este
garantat dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria şi în dragostea din sufletul copiilor, dar să îi laşi pe ei să
te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase.
466
Din experiența didactică, susțin că nu există activitate extrașcolară care să nu aducă un minim de
aport valoric fiecărui elev. De exemplu, în fiecare an, am organizat și desfășurat cu elevii mei excursii şi
taberele şcolare care au contribtui la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la
educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii pot
Vizitele la muzeei, monumente şi locuri istorice, case memoriale constituie un mijloc de a intui şi
preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru. Ele oferă elevilor prilejul de a observa
obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, procesul de producţie în desfăşurarea sa, operele de artă
originale, momentele legate de trecutul istoric local, naţional, de viaţa şi activitatea unor personalităţi de
seamă ale ştiinţei şi culturii universale şi naţionale, relaţiile dintre oameni şi rezultatele concrete ale
muncii lor, stimulează activitatea de învăţare, întregesc şi desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în
cadrul lecţiilor. Foarte utile au fost pentru elevii mei concursurile școlare care i-au determinat pe cei mai
mulți dintre ei să se autodepășească, să fie permanent preocupați de aprofundarea materiilor studiate, iar
premiile obținute le-au adus un plus de satisfacție. Astfel, au fost încurajate: competiția și colaborarea,
dezvoltarea spiritului de echipă, creativitatea și imaginația.
Serbările școlare constituie o altă formă de activitate extracurriculară; prin acestea copilul face
cunoştinţă cu lumea minunată apersonajelor din povești, a artei, a interpretării. Deşi această formă de
activitate îl pune pe copil în majoritatea cazurilor în rolul de spectator, valoarea ei deosebită rezidă în
faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă de impresii puternice de la colegi sau părinți, contribuind
intens asupra dezvoltării personalității elevilor.
BIBLIOGRAFIE:
1.Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în
curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom, 2002 ;
467
PROF. BUMBARU MIHAELA MARILENA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ “NICOLAE BĂLCESCU” CRAIOVA
“ Tot ceea ce n-avem la naştere şi de care avem nevoie când suntem mari, ne este dat prin
educaţie. Această educaţie ne vine de la natură, de la oameni sau de la lucruri. ”
Jean Jacques Rousseau
Activităţile extracurriculare contribuie la completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea
înclinaţiilor şi aptitudinilor elevilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber. Când vorbim
de activităţi extraşcolare, ne referim la acel program la care elevul participă după ore, făcând acest lucru
cu plăcere deoarece scopul este de a-i forma abilităţile necesare unei bune dezvoltări, de a-i forma
personalitatea, descoperindu-şi astfel talentul şi domeniul în care vor fi performanţi.
Fiindcă aceste activităţi au un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă relaxantă, cu
însufleţire şi dăruire, fiind antrenaţi în activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut.
Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru nonformal şi au menirea de a valorifica timpul
liber al elevilor într-un mod plăcut şi util, de a-l transforma într-o sursă educaţională, de a cultiva gustul
pentru frumos, pentru lectură, vizionarea unor piese de teatru, filme, implicarea în desfăşurarea şezătorilor
literare, a cercurilor de lectură şi creaţie. Educaţia extracurriculară îşi are rolul şi locul bine stabilit în
formarea personalităţii copiilor, urmărind identificarea şi cultivarea corespondenţei optime dintre
aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ în
diferite domenii. Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască
al şcolii - pregătirea copilului pentru viaţă. Datoria noastră de dascăli este de a-i crea elevului spaţiul,
conjuctura care să îl ajute să dea frâu imaginaţiei, să îşi valorifice înclinaţiile dezvoltându-le până va
ajunge la performanţă. Este de dorit ca elevul să înveţe prin joc, să asimileze noi cunoştinţe şi într-un
cadru nonformal. Ca profesor de limba şi literatura română, am desfăşurat mai multe activităţi
extraşcolare sub formă de proiecte educaţionale, parteneriate cu diferite instituţii, serbări, excursii etc.
Activităţile la care elevii au participat cu interes şi care au avut cel mai mare impact asupra lor au
fost:
 Proiectul educaţional „Cartea lunii” - activitatea a urmărit ,,instigarea la lectură”, trezirea
interesului pentru carte prin intermediul lecturii de plăcere, care să-i „seducă” pe copii şi, astfel, să-i
apropie de lecturile canonice, instituţionalizate, şi de lectura de-a lungul întregii vieţi. Astfel, elevii şi-au
construit ,,biblioteci interioare” intrând în dialog cu opera literare care ilustrează devenirea a ceea ce
suntem noi, oamenii.
La începutul fiecărei luni, elevii au aflat titlul cărţii pe care o aveau de citit şi de rezumat într-un
jurnal de lectură, urmând ca la finalul lunii să predea jurnale pentru a fi citite; o oră alocată discuţiei
despre carte va ajuta la înţelegere, interpretare, deci la un dialog cu cartea. În ceea ce priveşte lista cărţilor
de citit, ea a fost concepută pentru fiecare clasă în parte şi a conţinut titluri de cărţi din literatura română
şi universală, clasică, dar şi modernă.
 Proiectul educaţional „Cercul de lectură” -proiectul a fost derulat la nivel naţional, constând în
activităţi extraşcolare organizate, îndeosebi, de profesori de limba şi literatura română, care promovează
lectura de plăcere. Acest proiect a luat naştere prin intermediul clubului de lectură iniţiat de editura Art şi
înfiinţat în şcoala noastră în 2014. Cercul de lectură a fost popularizat în timpul orelor de curs, când
elevii au aflat că aceia care iubesc lectura şi simt nevoia să împărtăşească impresii cu alţi copii de vârsta
lor sunt invitaţi la cerc, o activitate care se va desfăşura o dată pe săptămână şi va dura o oră sau două, în
funcţie de specificul ei.
 Proiectul educaţional „Pe urmele lui Eminescu” – activitatea a reprezentat sărbătorirea în fiecare
an, la 15 ianuarie a naşterii celui mai mare poet al românilor, Mihai Eminescu, numit pe bună dreptate
,,poetul nepereche”; această activitate a constituit un prilej de cinstire şi preţuire a valorilor materiale şi
spirituale lăsate ca moştenire; elevii au fost atraşi spre activităţi care să le trezească interesul pentru
lectură, activităţi care să îi determine să-şi exprime propriile sentimente, gânduri prin intermediul
creaţiilor literare şi plastice.
468
 Parteneriatul educaţional „Cărţile au suflet” - proiectul s-a desfăşoarat în parteneriat cu
Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” şi a presupua întâlniri la bibliotecă pentru ca elevii să
simtă beneficiile atmosferei create de singurele obiecte spirituale - cărţile.
 Parteneriatul educaţional „Cu mască sau fără mască” – prin intermediul acestui parteneriat am
colaborat cu Teatrul Naţinal “Marin Sorescu” prin participarea elevilor la spectacolele prezentate de
această instituţie.
 Parteneriatul educaţional „Istorie şi tradiţie în judeţul Dolj” - colaborarea şcoală-muzeu a
reprezentat o modalitate eficientă de iniţiere în cunoaştere, de formare culturală a elevilor, de punere în
valoare a calităţilor de care ei dau dovadă. Este util ca elevii să fie încurajaţi să coopereze, să pună
întrebări, să participe la acţiuni de cunoaştere, interpretare, observare, concluzionare, iar în cazul în care
lecţiile se impun prin latura afectiv-emoţională, să se desfăşoare într-un cadru adecvat, oferit de secţiile
muzeului de istorie.
 În preajma sărbătorilor am organizat activităţi literar-artistice cu scopul de a valorifica tradiţiile,
obiceiurile, specificul poporului nostru. Elevii au cântat colinde, s-au bucurat de magia sărbătorilor de
iarnă, la şcoală, dar şi în cadrul familiei. Frumuseţea colindelor parcă a împrăştiat în zare puritatea,
iubirea, dragostea de aceste comori preluate din moşi strămoşi.
Activităţile extraşcolare sunt acele uşi care se deschid pe ambele părţi, scopul lor fiind acelaşi,
dezvoltarea personalităţii şi stimularea încrederii în sine.
În concluzie, pot menţiona că activităţile extraşcolare generează relaţii de prietenie şi ajutor reciproc
între elevi, educă simţul responsabilităţii şi o atitudine justă faţă de scopurile urmărite. Important este ca
elevii să fie antrenaţi nu numai în desfăşurarea unor asemenea activităţi, ci şi în iniţierea şi organizarea
lor. Valorificarea activităţilor extraşcolare în practica educaţională ar trebui să se producă sistematic şi cu
mai multă eficienţă, pentru dezvoltarea armonioasă a elevilor.
BIBLIOGRAFIE:
1981.
469
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN EDUCAȚIA COPIILIR
Prof.înv.preșcolar:
Bumbu Daniela-Paula
Grăd. cu P.P. nr.13,
Bistrița
Vacanțele preșcolare reprezintă o continuare firească a activităților din timpul semestrelor și
totodată trebuie să fie ”altceva”,păstrându-și specificul de perioadă de destindere,refacere și
recreere.Astfel,în aer liber,copiii pot fi stimulați să observe plante,fenomene ale naturii,să facă
comparații,să cerceteze,să acționeze.În activitățile de timp liber,punctul de plecare îl constituie de cele
mai multe ori,interesul liber manifestat al copiilor.Temele stabilite pentru activitățile de vacanță pot fi
alese de educatoare, de copii sau prin negociere.
Activitățile de vacanță pot fi organizate cu întreaga grupă,cu grupuri mici(echipe) sau
individual.Grupurile pot fi omogene sau neomogene,permanente sau ocazionale.În cazul grupurilor
neomogene,această formă de realizare îi favorizează pe copiii mai puțin pregătiți asupra lor exercitându-
se influența pozitivă a colectivului.Pentru lămurirea unor problem,de multe ori,copiii timizi se adresează,
mai curând, colegilor decât educatoarei.Astfel,unindu-și eforturile,echipa devine mai sigură,mai puternică
în rezolvarea problemelor.Este bine să-i obișnuim pe copii să-și soluționeze problemele împreună,nu
numai individual.
În timpul vacanțelor,activitățile se desfășoară într-un cadru diferit,de cele mai multe ori, în aer liber
făcându-i pe copii să se simtă neconstrânși.Așa că,venind în contact direct cu natura,copiii au posibilitatea
de a investiga,de a analiza,compara și generaliza,de a-și restructura și lărgi cunoștințele anterioare.De
aceea,în ansamblul unui învățământ activ,diferențiat,individualizat,îmbinarea programelor
semestriale,jocurilor și activităților alese,activităților de grup cu programul de vacanță este nu numai
posibilă și necesară,ci apare ca o activitate firească,de continuitate,dar dominată de destindere și refacere
activă. Vacanța trebuie să reprezinte pentru copii un punct de referință,de amintiri plăcute și
diverse:”când am fost eu la mare…”sau ”la munte eu am văzut…”Pentru aceasta activitățile de vacanță
nu pot fi lăsate la voia întâmplării,ci trebuie proiectate și organizate temeinic.
În concluzie,educatoarea trebuie să creeze o atmosferă în care toți copiii să participe cu bucurie,dar
să mențină o ”disciplină naturală”, singura posibilă cu cei mici,care se obține numai prin interesul pe care
aceștia îl dezvoltă pentru activitățile propuse. Specificul aparte al vacanțelor preșcolare reiese și din rolul
social pe care îl are grădinița.Orice început de vacanță este predominat de problema cunoașterii dintre
copii,copii și educator,copii și mediu-fază ușor de depășit prin jocuri adecvate,cu obiective precise de
punere a copiilor în situația de a comunica.Copiii reușesc astfel să-și cunoască noii colegi,să se integreze
în grup rapid și cu dezinvoltură. Vacanța oferă posibilitatea descoperirii sau redescoperirii de către copii a
unor activități cunoscute,dar într-un context nou.Spre deosebire de activitățile din timpul anului
școlar,activitățile de vacanță implică copiii în pregătirea materialelor,a cadrului necesar activității,a
folosirii rezultatelor acestor activități în altele ulterioare,precum și strângerea și ordonarea materialelor
rămase după activitate. Materialele necesare desfășurării activităților de vacanță sunt minime ca valoare
materială,folosindu-se materiale recuperabile (ambalaje de carton,cofraje pentru ouă,coji de ouă,materiale
textile etc.) și din natură (pietre,conuri,flori,semințe diverse,coajă de copac,crenguțe),dar cu valoare
inestimabilă în antrenarea imaginației și creativității copilului.
Activitățile de vacanță nu presupun însă numai joc.În funcție de anotimpul în care organizăm
activitățile de vacanță le distingem pe cele de iarnă/vară, cu specificitățile lor,de cele de primăvară.
Vara sau iarna,pentru activitățile care se desfășoară în aer liber,foarte importantă este pregătirea
locului de desfășurare trebuind luate, în acest sens,toate măsurile de prevenire a accidentelor și asigurarea
condițiilor igienico-sanitare. Jocurile de interior urmăresc,în special,antrenarea capacităților intelectuale,
exersarea îndemânării și dezvoltarea perspicacității; au un rol distractiv,putând fi desfășurate în zilele cu
timp nefavorabil.În timpul jocului avem posibilitatea să-i cunoaștem mai bine pe copii deoarece,jucându-
se,își dezvăluie fără să vrea trăsăturile pozitive sau negative de caracter.
470
O formă de activitate sportivă o constituie plimbările,drumețiile și excursiile,prilej de cunoaștere a
naturii înconjurătoare,de îmbogățire a cunoștințelor,impresiilor și imaginației,dar mai ales de mișcare.
Pădurea,poienile pot oferi numeroase prilejuri de exercițiu fizic,pot constitui sui generis parcursuri
aplicative. În pădure,copiii au destule prilejuri să efectueze exerciții de alergare,executare de sărituri,de
aruncări,de mers în echilibru. Nisipul îi atrage pe copii spre mișcare.Cu mâna sau cu lopățica,ei se
lansează în jocuri de construcție (în general cetăți,baraje etc.),jocuri colective.În nisip copiii se
rostogolesc și zburdă în voie,fie că este vorba de mers sau alergare,de alunecare,rostogolire,fie de
construit,săpat și cărat. Zăpada și frigul nu trebuie să ne împiedice să lucrăm cu copiii în aer liber.Cu
îmbrăcăminte și încălțăminte adecvată,copiii se pot mișca liber și sunt protejați atât contra frigului cât și
a umezelii.În cazul zilelor cu zăpadă nu este necesar prea mult material pentru jocuri,zăpada oferind
suficiente posibilități pentru acestea.Ea poate fi modelată sau bătătorită,mormanele de zăpadă fiind bune
pentru sărituri,derdelușuri.Dar cele mai frumoase jocuri sunt cele cu sania.Oricărui copil îi este dragă
sania.El o trage sau o împinge pe pantă,se trag reciproc sau fiecare își trage singur sania după ce a
umplut-o cu bulgări de zăpadă. Pentru anotimpul primăvara,plimbările,jocurile de mișcare,întrecerile
sportive vor fi adaptate condițiilor meteorologice ale terenului și,mai ales,nevoii de mișcare a copilului
care,odată cu renașterea naturii,simte impetuos nevoia consumului de energie în spații largi.
Activitățile propuse în vacanță dau copiilor posibilitatea să ”se dezvăluie”,prilejuiesc evaluarea
cunoștințelor,deprinderilor și priceperilor copiilor,iar educatoarei dau posibilitatea de reflecție asupra
demersurilor educative viitoare.
471
IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN EDUCAȚIA
COPIILOR
Prof. înv.preșc. : BURACAI NEGIDAN

Școala Gimnazială Nr.3-structură Grădinița P.P. Nr.3 Mangalia, jud. Constanța
oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă. În urma plimbărilor, a excursiilor în
natură, copiii pot reda cu mai multă creativitate şi sensibilitate , imaginea realităţii, în cadrul activităţilor
creaţie. La vârsta şcolară, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arata sau li se spune în legatură cu
mediul , fiind dispuşi să acţioneze în acest sens . Excursia ajută la dezvoltarea intelectuală şi fizică a
copilului, la educarea lui cetăţenească şi patriotică. Ea este cea care îl reconfortează pe copil, îi
cunoştinţe. Concursurile pe diferite teme sunt, de asemenea, momente deosebit de atractive pentru cei
este însă important ca profesorul însăşi să fie creativ.
472
omului, conştientizarea urmărilor poluării, educaţia rutieră, educaţia pentru păstrarea valorilor,
etc.Activităţile complementare concretizate în excursii şi drumeţii, vizite, vizionări de filme sau
şi resurselor de care dispune clasa de elevi . În concluzie, cadrul didactic poate face multe pentru educarea
back pozitiv.
Bibliografie :
* Bruner, J.S, Procesul educaţiei intelectuale, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1970.
473
ŞCOALA ALTFEL - UN MOD NOU DE ABORARE A ACTIVITĂŢILOR
Prof. înv. preş. Burlacu Adina Scoala Gimnaziala nr.2 Strateni
Lumea în care se nasc copiii de astăzi este una complexă, într-o permanentă schimbare, iar
aceştia trebuie pregătiţi să înţeleagăşi să accepte provocările, să devină ei înşişi factori ai
schimbărilor viitoare, acest lucru se realizează în cadrul activităţilor/ orelor din grădinţă/ şcoli, dar
programul „şcoala altfel” propune un alt mod de a pregăti copiii pentru această lume, într-un mod practic,
creativ, inovator, care să-i implice pe copii în activităţi deosebite şi interesante pentru ei. Educaţia unui
copil nu se realizează doar într-un cadru formal, în cadrul grădiniţelor şi a şcolilor, ci şi prin activităţi
extracurriculare şi extraşcolare. Acest lucru îşi propune şi programul de o săptămână „şcoala altfel”.
Scopul acestui program este implicarea tuturor copiilor preșcolari/elevilor și a cadrelor didactice în
activități care să răspundă intereselor și preocupărilor diverse ale copiilor preșcolari/elevilor, să
pună în valoare talentele și capacitățile acestora în diferite domenii, nu neapărat în cele prezente
în curriculumul național și să stimuleze participarea lor la acțiuni variate, în contexte nonformale. În
cadrul grădiniţei activităţile din această perioadă pot fi variate de la ateliere de pictură, concursuri la
nivel de grădiniţă sau între grădiniţe, activităţi în comunitatea locală, vizite la muzee, teatru,
bibliotecă, parteneriate educaţionale cu diferite instituţii.
Pentru această săptămână voi propune câteva activităţi care pot fi desfăşurate cu copiii în această
săptămână.
ACTIVITATEA NR. 1
Grupa de vârstă: 6-7 ani
Ariile de dezvoltare: afectivă, socială, fizică, intelectuală, spiritualăşi a caracterului
Denumirea activităţii: Atelierul de creaţie Loc de desfăşurare:în interior, în grupă
Perioada: o zi
Durata: 3 ore
Nr. de participanţi: 18 copii şi 3 adulţi
Obiectivele activităţii:
Activităţile propuse contribuie la dezvoltarea personală a copiilor în vederea atingerii
următoarelor obiective:
•Copilul îşi dezvoltă capacitatea de a se exprima prin diferite forme de comunicare.
•Copilul îşi consolidează încrederea în sine, fiind conştient de capacităţile personale şi de potenţialul
de care dispune, pentru a-şi găsi propriul rol.
•Copilul urmăreşte să optimizeze într-un mod creativ activităţile pe care le întreprinde. Descriere
activităţii: Vom organiza spaţiul din grupă astfel în cât să creăm atmosfera unui atelier de lucru. Pentru
început vom vedea care este utiltatea diferitelor materiale din atelier. Ne vom juca „Foaia de
hârtie”. Copiii se împart în trei echipe egale. Fiecare echipă primeşte un material,(creion,
plastelină, foaie, etc.) ei vor trebui să găsească în 10 minute cât mai multe modalităţi de utilizare
a acestui material fără să judece ideile care sunt spuse. Se poate da şi contextul în care acele
materiale trebuie să fie folosite . După ce se colectează ideile se prezintăşi se discută care sunt ideile care
se pot pune în aplicare. După ce am hotărât fiecare instrument ce rol are şi unde se poate folosi vom
confecţiona „Felicitări de Paşte” din hârtie reciclată. Hârtia folosită se rupe bucăţi mici care se pun într-un
lighean şi se adaugă câteva căni de apă. Conţinutul astfel obţinut se bate cu mixerul până când devine o
pastă. Se pot adăuga condimente sau mirodenii. Se bagă sita în acest amestec şi se scoate în
pozişie orizontală. Sita se întoarce cu susul în jos, astfel stratul de celuloză obţinut ajungând pe o
pânză care va absoarbe apa în exces. De asemenea, utilizând un burete apa mai poate fi
absorbităşi pe cealalată parte a sitei. Sita se ridică, rămânând numai celuloza pe bucata de pânză.
Hârtia astfel opţinută poate fi ornată cu diferite condimente şi mirodenii, iar apoi lăsatăla uscat în
sala de clasă, pe pânză pe care a fost pusă iniţial. Hârtia obţinută trebuie lăată la uscat. Fiecare dintre
copiii a fost creator de felicitare, apoi propun jocul „Desenează o lună” ca să fim şi pictori. Toţi copiii
stau în cerc pe scăunele, inclusiv educatoarea şi încă trei adulţi. Instrumentu de scris sau pensula
trece din mână în mână pe la fiecare participant.
474
Când cineva primeşte pensula, are sarcina de a desena în aer o lună cât mai frumoasă, apoi aşteaptă
evaluarea educatarei şi abea după aceea va da pensula mai departe. Educatoarea „evaluează” fiecare
desen, apreciind ca „frumoase” numai desenele celor care au mulţumit în momentul în care au
primit pensula. Jocul continuă până când, ajutaţi fiind şi de indicile educatoarei şi de „exemplul pozitiv”
dat de educatoare, şi cei care s-au prins deja, toţi participanţii descoperă regula. După ce am trecut şi pe
la atelierul de pictură vom poposi la atelierul de „Sclupturi”. Copiii vor face perechi de 2 persoane:
una va fi lutul alta scluptorul. Lutul se va lăsa modelat de scluptor. Educatoarea poate să ofere
instrucţiuni pentru scluptor: teme de modelare di filme, autoportret, cum vreau să t vad etc. După ce
se termină scluptura se pot inversa rolurile. Atelierul noastre de creaţie s-a sfârşit şi pentru ca „artiştii”
să-şi exprime părerea despre acea zi fiecare îşi va face un jurnal de o zi unde vor desena ceea ce le-a
plăcut şi ceea ce nu le-a plăcut.
ACTIVITATEA NR. 3
Grupa de vârstă: 6-7 ani
Ariile de dezvoltare: afectivă, socială, fizică, intelectuală, spiritualăşi a caracterului
Denumirea activităţii: O zi de cercetaş
Loc de desfăşurare: în exterior, curtea grădiniţei / în interior, în grupăPerioada: o zi
Durata: 3 ore
Nr. de participanţi: 18 de copii şi 3 adulţi Obiectivele activităţii: Activităţile propuse contribuie
la dezvoltarea personală a copiilor în vederea atingerii următoarelor obiective:
•Copilul îşi dezvoltă abilităţile de interacţiune socialăşi adoptă o atitudine pozitivă în
dezvoltarea relaţiilor cu cei din jur.
•Copilul îşi conştientizeazăşi acceptă propriile trăiri şi sentimente, înţelege cauzele şi efectele
pe care acestea le pot avea aupra sa şi a celorlalţi
•Copilul acţionează în mod responsabil pentru dezvoltarea grupului promovând şi
facilitând un climat de colaborare în interiorul acestuia.
•Copilul relaţionează cu cei din jur în mod nediscriminatoriu, fără a fi influenţat de
steriotipuri sau prejudecăţi de ordin social, religios şi etnic şi urmăreşte înlăturarea lor.
Descrierea activităţii: Pentru început se organizează un cadru în care fiecare copil va face
PROMISIUNEA de a deveni cercetaş grădinar. El va spune cu cuvintele lui ceea ce promite că va face ca
şi cercetaşgrădinar: să ascult sfaturile liderilor, să îngrijesc natura, să mă înţeleg bine cu natura, să fiu mai
tot timpul vesel etc. După ce fiecare copil a făcut promisiunea şi toţi sunt acuma cercetaşi grădinari, ne
vom împărţi pe PATRULE. Fiecare patrulă are câte 6 membri şi un lider. Fiecare patrulă îşi alege un
nume care să-i reprezinte, fiecare membru a grupului are o funcţtie: lider, purtător de cuvânt,
responsabilul cu jurnalul etc. După ce fiecare patrulăşi-a ales numele plecăm în călătorie. Propunem
copiilor un CADRU IMAGINAR în care copiii să pătrundăşi să-şi desfăşoare activităţile. Putem
să ne desfăşurăm activitatea de cercetaş grădinar în junglă, în cosmos, în curtea bunicii, la mare
în pădure etc, fie în grupă fie în atură. După ce am plecat în călătoria noastră fiecare patrulă trebuie
să aibă un steag ca să se poată recunoaşte de la distanţă. Astfel le dăm copiilor un timp să îşi elaboreze
steagul patrulei. După ce am parcurs toate aceste etape, vom cere fiecărei patrule să-şi redacteze jurnalul
patrulei. În fiecare zi acesta va fi completat de către toţi membrii patrulei fie cu inscripţii fie cu desene.
Din acest moment copiii sunt pregătiţi să desfăşoare activităţi cercetăşeşti organizaţi în patrule şi
să-şi respecte promisiunea făcută..
Bibliografie:
•Şerbănescu Horaţiu, Mişu Silvia, Seuche Radu, „Manualul 100 de idei de educaţie
nonformală”, Editura Asociaţia Creativ, Bucureşti 2010
•Curs de formare continuă „Pedagogia cercetăşească- premisă în educaţia nonformală”
475
Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” Lespezi

Profesor în învățământul preșcolar Burlacu Elena
Idealul educaţional în învăţământul preuniversitar românesc vizează dezvoltarea liberă, integrală şi
armonioasă a individualităţii umane, formarea personalităţii autonome şi creative. Un rol deosebit de
important în vederea atingerii acestui ideal îl are educaţia non-formală. Educaţia non-formală
completează educaţia formală într-un cadru instituţionalizat situat în afara sistemului de invăţământ, dar şi
în interiorul acestuia, constituind o punte între cunoştinţele asimilate la lecţii şi informaţiile acumulate
informal. Demersurile educaţionale, vizând dezvoltarea personalităţii elevilor, impun participarea activă,
conştientă şi responsabilă a acestora în propria formare. Diferenţierea şi individualizarea demersului
educativ trebuie să devină un scop şi un mijloc în acelaşi timp. Dezvoltarea personalităţii elevilor este
condiţionată de folosirea unor metode adecvate, care să permită individualizarea invaţământului, astfel
încat fiecare elev să-şi dezvolte la maximum capacităţile şi aptitudinile creatoare prin procesul învăţării.
Cercetările relevă că învăţarea activă este cea care duce la dezvoltarea psihică autentică a elevului,
respectiv la o învăţare eficientă, iar educaţia non-formală sprijină acest demers. Componenentă
importantă a educaţiei nonformale, activităţile extraşcolare (extradidactice sau extracurriculare) oferă cele
mai eficiente metode de formare a caracterului copilului încă din clasele primare. Ele au un rol foarte
important datorită caracterului lor activ participativ, facilitând integrarea eficientă şi rapidă a elevilor în
colectivitate. Această integrare facilitează la randul ei procesul de autocunoaştere. Implicându-se în acest
tip de activităţi, elevii devin 1subiecţi” conştienţi ai acţiunii, trăind intens succesele sau insuccesele
propriei lor activităţi. Ei devin capabili să-şi orienteze curiozitatea nu numai asupra lumii exterioare, ci şi
asupra propriei persoane. Se formează astfel ,,imaginea de sine”, esenţială în succesul şcolar. Programul
activităţilor extracurriculare, stabilit ca o unitate in ethosul si cultura organizaţională a şcolii, vizează
acţiuni care să îi ajute pe elevi să îşi însuşească ideile de corectitudine şi respect, să cunoască şi să
respecte valorile culturale si etnice ale comunităţii, să trăiască experienţe de viaţă competitive. Elevii pot
să decidă în bună masură asupra obiectivelor, conţinuturilor şi mijloacelor de realizare a acestor activităţi,
contribuind astfel la dezvoltarea vieţii comunităţii şcolare din care fac parte.
476
acestui demers. Finalităţile educaţionale ale activităţilor extraşcolare presupun educaţie intelectuală,
estetică, religioasă, moral-civică, patriotică, fizică.
Unul dintre obiectivele cele mai importante ale activităţilor extraşcolare îl constituie cultivarea
sentimentului patriotic. Prin vizite la muzee şi expozitii, prin omagierea celor mai importante evenimente
din istoria neamului nostru şi excursii în oraşele cu un bogat trecut istoric, elevii îşi dezvoltă sentimentele
patriotice, pregătindu-se astfel pentru a deveni buni cetăţeni. Foarte importante sunt activităţile
extraşcolare ce au ca obiectiv orientarea şcolară şi profesională. Consilierea pentru alegerea carierei
trebuie sa fie un proces continuu, desfăşurat cu metode şi tehnici adecvate. Vizitele la expoziţii,
întreprinderi şi instituţii, vizionările de filme, casete video, vizitarea de licee cu ocazia Zilei Portilor
Deschise sunt bune prilejuri de formare la elevi a competenţelor necesare unei bune orientări şcolare şi
profesionale. Educaţia non-formală contribuie la formarea şi dezvoltarea complexă a personalităţii
elevului în plan moral, intelectual, estetic, civic şi fizic prin atingerea tuturor dimensiunilor educaţiei al
cărei scop ultim este pregătirea pentru viaţă a elevului.
Biliografie:
 Baban, Adriana, Consiliere educaţională, Cluj - Napoca , 2001;
 Cristea, Gabriela, Pedagogie generală, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2002;
 Kulcsar, Tiberiu, Factorii psihologici ai reuşitei şcolare, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1987;
 Stoica Marin, Pedagogie şi psihologie, Ed. Gheorghe Alexandru, 2001;
477
Școala Gimnazială „Ștefan cel Mare” Buhuși

Profesor în învățământul preșcolar Burlacu Raluca
intelectual, moral, artistic, fizic. Asupra individului se exercită o multitudine de acţiuni şi influenţe
educaţionale de-a lungul vieţii. Specialiştii le-au sistematizat în trei tipuri de realizare a pregătirii pentru
viaţă: educaţia formală (școlară), nonformală (extrașcolară), informală (cunoştinţele pe care individual le
preia zi de zi: în familie, cu prietenii, pe stradă, în mass-media).
persoană. În societatea contemporană, problematica educaţiei dobândeşte noi conotaţii, provocate de
permanente tinde să devină o realitate de necontestat.
enciclopedism, ineficiente în planul integrării profesionale şi sociale. Accentul este pus acum pe
aplicarea practică, al cărei rol este de a consolida informaţiile, de a forma deprinderile, de a dezvolta
motivaţia pentru învăţare şi activităţile productive.
Educatia extracurrriculară este realizată dincolo de procesul de învăţământ şi îşi are rolul şi locul
bine stabilit în formarea personalităţii tinerilor. Activităţile extraşcolare constituie modalitatea
neinstituţionalizată de realizare a educaţiei. Prin activităţile extracurriculare, educaţia urmăreşte
identificarea şi cultivarea corespondenţei optime dintre aptitudini, talente, cultivare a unui stil de viaţă
civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ în diferite domenii.
Activităţiile extraşcolare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea
înclinaţiilor şi aptitudinilor elevilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber.
478
Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă relaxantă, cu însufleţire şi dăruire, la
astfel de activităţi. Scopul activităţilor extracurriculare este dezvoltarea unor aptitudini speciale,
antrenarea elevilor în proiecte cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi
socio-culturale, facilitarea integrării în mediul şcolar, fructificarea talentelor personale şi corelarea
aptitudinilor cu atitudini caracteriale. Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce
permite elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze
potenţialul intellectual
recreative.
Bibliografie:
învăţământ, în Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
 Crăciunescu, Nedelea, „Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar,
în Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
 Decun, Livia, „Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ,
în Învăţământul Primar” nr. 4, 1998;
479
ACTIVITĂȚILE EXTRACURRICULARE PREȘCOLARE ÎN OPTIMIZAREA
PROCESULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT
Prof. înv. preșcolar: BUȘE IONELA

Grădinița cu PP Nr.7, Drobeta Turnu-Severin
Problematica educatiei dobandeste in societatea contemporana noi conotatii, date mai ales de
schimbarile fara precedent din toate domeniile vietii sociale .Accentul trece de pe informativ pe formativ,
de pe instructie pe educatie. In contextul afirmarii unei viziuni holistice asupra educatiei, scoala nu mai
poate raspunde singura nevoilor tot mai complexe ale societatii ,un curriculum unitar nu mai poate
raspunde singur diversitatii umane, iar dezideratul educatiei permanente tinde sa devina o realitate de
necontestat.Astfel, fara a nega importanta educatiei de tip curricular, devine tot mai evident faptul ca
educatia extracurriculara, adica cea realizata dincolo de procesul de invatamant, isi are rolul si locul sau
bine stabilit in formarea personalitatii copiilor. Gradinita ca institutie educativa, continua educatia
copilului inceputa in familie, iar actul educational are rolul de a stimula si valorifica talentul, aptitudinile,
de a sustine comunicarea, de a incuraja competitia si asumarea de responsabilitati in vederea dezvoltarii si
formarii unei personalitati armonioase a copiilor inca de la cea mai frageda varsta.
Timpul liber al copiilor sta din ce in ce mai mult in atentia organizatorilor procesului de instruire si
educare in scopul folosirii mai eficiente a acestuia in procesul educativ al tinerei generatii. Copiii, au
nevoie, de activitati de joc, de dans, de sport. Este si motivul pentru care educatoarele trebuie sa acorde
toata atentia bunei organizari a timpului liber al copiilor din gradinite, imbinand armonios, munca si
invatarea cu distractia si jocul. Prin activitatile extracurriculare desfasurate in gradinite se urmareste
completarea procesului didactic, organizarea rationala si placuta a timpului liber. O cerinta foarte
importanta vizand optiunea pentru astfel de activitate este selectionarea din timp a suportului teoretic in
functie de interesele si dorintele copiilor si ordonarea lor intr-un repertoriu cu o tema centrala. Activitatile
extracurriculare organizate in gradinite pot avea continut cultural, artistic sau spiritual, continut stiintific
si tehnico-aplicativ, continut sportiv sau pot fi simple activitati de joc ,de participare la viata si activitatea
comunitatii locale.
In cadrul activitatilor extracurriculare cu o deosebita influenta formativa sunt incluse toate formele
de actiuni care se realizeaza in afara programului propriu zis : plimbari, iesiri in natura, excursii, tabere,
serbari cu diferite ocazii, concursuri intre grupele aceleiasi gradinite sau intre gradinite, parteneriate
scolare pe diferite teme, etc
In activitatile organizate in mijlocul naturii si al vietii sociale, prescolarii se confrunta cu realitatea
printr-o percepere activa, investigatoare, prin actiuni directe asupra obiectelor, fenomenelor din mediul
inconjurator, a unor zone geografice si locuri istorice.Ei dobandesc o mare cantitate de informatii privind
munca si viata omului in diferite cotexte isi formeaza reprezentari simple despre structura si conditiile de
viata ale unor plante si animale, despre legi obiective ale succesiunii anotimpurilor si frumusetilor patriei .
In cadrul activitatilor in aer liber, prescolarii isi pot forma sentimentul de respect si dragoste pentru
natura, de ocrotire a speciilor pe cale de disparitie.
Vizitele la muzee, expozitii, monumente si locuri istorice, case memoriale – organizate selectiv –
constituie un mijloc de a intui si pretui valorile culturale, folclorice si istorice ale poporului nostru. Atat
activitatile turistice cat si cele de concurs contribuie la imbogatirea si largirea vocabularului activ, a
socializarii, a diverselor continuturi stimulative , astfel copiii pot reda cu mai multa creativitate si
sensibilitate imaginea realitatii in cadrul activitatilor plastice si practice si de educarea limbajului , au mai
multa initiativa in cadrul jocurilor.
Spectacolele,serbarile, vizionarile (teatrul de papusi) constituie o alta forma de activitate
extracurriculara in gradinite, prin intermediul carora copilul face cunostinta cu lumea minunata a artei.
Aceasta forma de activitate il pune pe cel mic atat in calitate de actor cat si de spectator in fata unei
surse inepuizabile de impresii puternice, precum si in faptul ca se apeleaza in permanenta la afectivitatea
copilului. . Viata afectiva la varsta infantila constituie temeiul viitoarei personalitati. A te concentra
asupra ei, a mecanismelor proprii de functionare constituie, de fapt, esenta activitatii instructiv –
educative a educatoarei in gardinita de copii, barometrul de apreciere a eficientei acestei munci, chiar
daca roadele ei vor fi culese nu imediat, ci in timp, uneori de-a lungul intregii deveniri umane.
480
Prin organizarea unor concursuri intre grupele aceleiasi gradinite sau intre gradinite diferite (pe
diferite faze, pe diferite teme) dezvoltam dragostea si interesul copiilor pentru frumos, sensibilitatea si
personalitatea lor suferind modificari pozitive, putand usor depista tinere talente artistice in vederea
cultivarii si promovarii lor.
Concursurile sportive vin ca si o completare a activitatilor de educatie fizica, si ajuta la dezvoltarea
psiho-motrica a copiilor,cei mici participand cu multa placere .
In acelasi timp nu trebuie neglijat rolul activitatilor extracurriculare in formarea caracterului colectiv
care conduce la « sudarea legaturii » dintre cei mici, ii invata sa traiasca in grup,sa colaboreze ,sa accepte
si sa respecte parerile celorlalti.
”Sa nu-i educam pe copiii nostri pentru lumea de azi. Aceasta lume nu va mai exista cand ei vor fi
mari si nimic nu ne permite sa stim cum va fi lumea lor. Atunci sa-i invatam sa se adapteze.” ( M.
Montessori ” Descoperirea copilului „ Editura Didactica si Pedagogica, 1977 ).
BIBLIOGRAFIE
2. IONESCU, M.; CHIS, V.,Mijloace de invatamant si integrarea acestora in activitatile de
instruire si autoinstruire, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2001
3. PREDA. VIORICA, Metodica activitatilor instructiv educative in gradinita de copii, Editura
« Gheorghe Cartu Alexandru », Craiova 2009
4. LESPEZEANU M., Traditional si modern in invatamantul prescolar, Editura S.C. Omfal,
Bucuresti, 2007
481
ROLUL ACTIVITATII EXTRASCOLARE
BUTAN CRISTINA, ŞCOALA GIMNAZIALA UNIREA,

COM. BRANIŞTEA, JUD. GALAŢI
Este forma educatiei care se refera la exeperimentele zilnice care nu sunt planificate sau organizate
si care conduc catre o invatare informala. Este procesul care se intinde pe toata durata vietii, prin care
individul dobandeste informatii isi formeaza priceperi si deprinderi, isi structureaza convingerile si
atitudinile se dezvolta prin intermediul experientelor cotidiene.
Acest tip de educatie nu isi propune realizarea unor obiective pedagogice, insa prin influntele sale
exercitate continuu poate avea efecte educative deosebire, atat pozitive cat si negative.
Zilnic fiecare dintre noi suntem bombardati cu foarte multa informatie, fapt care , in pedagogie, este
reflectat cu ajutorul conceptului de forme generale ale educatiei, concept care reprezinta o modalitate de
realizare a activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii prin intermediul unor actiuni si/sau influente
pedagogice desfasurate in cadrul sistemului de educatie/ invatamant in conditiile exercitarii functiilor
generale ale educatiei (functia formare-dezvoltare a personalitatii, functia economica, functia civica,
functia culturala) ( G. Cristea 2002, ap. Oprea)
Într-o societate determinată istoric, sistemul de educaţie se materializează printr-o educaţie de tip
formal, nonformal sau informal, incluzând toate dimensiunile (intelectuale, morale, estetice, tehnologice,
fizice) implicate în cadrul acţiunilor educaţionale organizate, structurate şi planificate sau în contextul
influenţelor incidentale de tip pedagogic provenite din câmpul psihosocial.
În funcţie de gradul de organizare şi de oficializare al formelor educaţiei, putem delimita trei mari
categorii:
- educaţia formală (oficială);
- educaţia non-formală (extraşcolară);
- educaţia informală (spontană);
Coombs in 1973 a definit-o ca: “ sistemul educational structurat ierarhic si gradat chronologic,
pornind de la scoala primara si pana la universitate, care include pe langa studiile academice si o varietate
de programe de specializare si institutii de pregatire profesionala si tehnica cu activitate full-time ‘’
Aceasta forma de educatie cuprinde totalitatea activitatilor si a actiunilor pedagogice desfasurate
si proiectate institutional ( in gradinite, scoli, licee, universitati, centre de perfectionare etc.), in cadrul
sistemului de invatamant in mod planificat si organizat. Se realizeaza ’’ in cadrul unui proces de instruire
realizat cu rigurozitate in timp si spatiu : planuri, programe, manuale, cursuri…etc’’. ( S Cristea 2002 ap.
Oprea)
Aceasta forma de educatie a fost definita ca : „ orice activitate educationala, intentionata si
sistematica, desfasurata de obicei in afara scolii traditionale, al carei continut este adaptat nevoi
individului si situatiilor speciale, in scopul maximizarii invatarii si cunoasterii si minimalizarii
problemelor cu care se confrunta acesta in sistemul formal ( stesul notarii in catalog, disciplina impusa,
efectuarea temelor ...etc.) (Kleis 1973)
Educatia nonformala cuprinde ansamblul activitatilor si actiunilor care se realizeaza intr-un cadru
institutionalizat , constituindu-se ca „ o punte intre cunostiintele asimilate in timpul lectiilor si
informatiile acumulate nonformal” ( Vaideanu 1998 ap Oprea)
Obiectivele educatiei nonformale sunt:
-largirea si completarea orizontului de cultura imbogatiind cunostiintele din anumite domenii
-crearea conditiilor pentru desavarsirea profesionala
-alfabetizarea grupurilor sociale defavorizate
-sa contribuie la recreerea si destinderea participantilor precum si la petrecerea organizata a
timpului liber
-asigurarea cadrului de exersare si cultivare a diferitelor inclinatii, aptitudini, capacitati.
Relaţia dintre educaţia formală şi educaţia nonformală este de complementaritale sub raportul
conţinutului, al formelor de organizare şi de realizare.
482
Autor: Bute Mihaela
Nu putem dezbate tema propusă în discuție fără a defini în linii mari noțiunile cheie.
Noțiunea de rol se referă la modul în care se schimbă, sau influențează, în cazul nostru, viața
copiilor, a elevilor, prin participarea activă și implicarea acestora în activități complementare școlii, în
activități ce au caracter opțional, dar fără de care deplinătatea actului educațional nu ar fi desăvârșită pe
deplin. Procesul instructiv-educativ, după cum bine se cunoaște se referă la îmbinarea armonioasă a
activităților școlare și a celor extracurriculare. Activitățile școlare sunt cele care se desfășoară în grupuri
organizate, sub acoperișul unităților de învățământ acreditate și care funcționeză întocmai dupa o
metodologie aprobată și avizată de Ministerul Educației și Cercetării. În cadrul școlii, astfel, copiilor li se
transmit informații științifice, teorii cu privire la mediul înconjurător, a mecanismelor de funcționare a
societății. Li se transmite baza teoretică prin care aceștia se pot integra în societate și pot înțelege mediul
de viață, încercând să pună și în practică cele aflate, învățate. Iar, activitățile extracurriculare fac referire
la formele de petrecere a timpului liber într-un mod organizat, dar, prin care copiii se pot exterioriza și își
pot pune în evidență abilitățile plastice, sportive etc., contribuind totodată la dezvoltarea lor intelectuală și
nu în cele din urmă, la dezvoltarea fizică. De asemenea, prin activitățile extracurriculare copiii pot
socializa mai bine, mai ușor, depășind anumite bariere sociale. Acest lucru fiind benefic, aduce creșterea
stimei de sine și încrederea în forțele proprii. De aici rezultând tineri încrezători., sociabili, dornici de a
relaționa și a clădi medii de viață diverse.
Revenind la titlul acestei lucrări, cred că, am conturat în linii mari ideea de bază a rolului
activităților extracurriculare în educația copiilor. Este lesne de înțeles, faptul că, învățarea nu poate
îmbrăca doar forma instituționalizată și că este primordial ca educația să îmbrace și forma relaxantă,
distractivă unde poate gradul de receptare a unor noi informații să fie chiar mai mare și cu un succes mai
răsunător. Mulți ani societatea a fost îndoctrinată, iar oamenii au crezut că învățarea poate avea loc doar la
școală, lucru care nu a adus nimic bun omenirii. Toți s-au complăcut în această situație și nu au simțit
nevoia de a face schimbări sau de a încerca o altă abordare a învățării, a transmiterii de informații,
cunoștințe teoretice, chiar practice.
Dar, odată cu deschiderea granițelor, cu ajutorul schimburilor de experiență dintre țări procesul
instructiv-educativ a început să capete culoare. S-au văzut ideologiile de predare, de realizare a educației
din alte țări, mai dezvoltate și mai potente financiar și material, iar de atunci se simte și se vede și la noi
în țară, cum educația devine mai nuanțată, poate în pași mai mici, dar cu siguranță bine poziționați și
stabili. Impactul activităților extracurriculare nu poate fi decât unul pozitiv.
483
Se lărgesc orizonturile copiilor, se uită de problemele vieții contemporane, de discriminare, de statut
social și alte „boli” ale omenirii. Și ce este cel mai important, faptul că, elevii pot socializa sănătos, într-
un mediul propice lor. Ce mod mai frumos de a învăța mai există decât jocul și joacă?!
Să încurajăm activitățile extracurriculare și să oferim generațiilor viitoare și celor prezente motive
de a dori să învețe. Să nu îi limităm între patru pereți, pierduți într-o bancă, cu un creion tocit, a cărui
mină nici nu mai vrea să scrie. Importante sunt noțiunile științifice, dar predate cât mai atractiv,
sistematizate cât mai original și puse în practică într-un mod cât mai distractiv, acestea, pe scurt,
reprezintă rețeta de succes a actului intructiv-educativ.
484
Prof. Inv. Presc. Butnariu Mariana

Gradinita Nr.196, Bucuresti
fenomenele din natura.
Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea copiilor în
extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce permite copiilor cu dificultăţi de afirmare să reducă
nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual.
oferă copiilor prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, procesul de producţie în
copii acumulează în cadrul activitatiilor.
Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, stimuleaza si orienteaza
copiii spre unele domenii de activitate: muzica, sport, poezie, pictura. Excursiile si taberele scolare
contribuie la imbogatirea cunostintelor copiilor despre frumusetile tarii, la educarea dragostei, respectului
pentru frumosul din natura, arta, cultura. Prin excursii, copiii pot cunoaste realizarile oamenilor, locurile
unde s-au nascut, au trait si au creat opere de arta.
Spectacolele constituie o formă de activitate extracurriculară în gradinita, prin care copilul face
de impresii puternice, precum şi în faptul că apelează, permanent, la afectivitatea copilului .
Se ştie ca incepand de la cea mai fragedă vârstă , copiii acumulează o serie de cunoştinte punându-i
in contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Activităţile de acest gen au o deosebită influenţă
formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii, tabere. . In cadrul activităţilor
organizate in mijlocul naturii, al vietii sociale , copiii se confruntă cu realitatea si percep activ, prin
acţiuni directe obiectele , fenomenele, anumite locuri istorice.
Grija fata de timpul liber al copilului, atitudinea de cunoastere a dorintelor copiilor si de respectare a
acestora trebuie sa fie dominantele acestui tip de activitati. Acestea le ofera destindere, incredere,
recreere, voie buna, iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmari si recunoastere a aptitudinilor.
culeg ,sunt folosite în activităţile practice, în jocurile de creaţie. La vârsta şcolară, copiii sunt foarte
receptivi la tot ce li se arata sau li se spune în legatură cu mediul , fiind dispuşi să acţioneze în acest sens.
485
Prof. înv. primar Butu Georgeta-Raluca
,,Scopul învăţării unui copil este ca acesta să meargă mai departe fără profesorul său.’’
Educaţia copiilor este un proces educaţional instituţionalizat, programat şi sistematic prin care
aceştia îşi dezvoltă personalitatea, în conformitate cu idealul educaţional al societăţii respective, într-o
anumită perioadă istorică.
Procesul de educaţie este atât de complex, dar oare asigură necesarul pentru formarea ca viitor adult
echilibrat şi fericit? Pentru că, până la urmă, la acest lucru aspirăm cu toţii: noi ca adulţi, şi noi, ca părinţi,
pentru copiii noştri. În calitate de părinţi dorim să ,,echipăm’’ copilul cu cât mai multe abilităţi care să îl
ajute în viaţă - să îşi găsească echilibrul şi să fie fericit. Lumea de azi este complexă, într-o continuă
schimbare, iar copiii trebuie să fie pregătiţi să înţeleagă si să se adapteze provocărilor într-un mod practic
şi creativ. Educaţia unui copil nu se poate realiza doar într-un cadru formal, este absolut necesară
organizarea, desfăşurarea şi participarea activă a copiilor în activităţi extraşcolare. Activităţile
extraşcolare au scopul de a stimula comportamentul creativ, de a asigura cadrul armonios pentru
identificarea talentelor şi dezvoltarea aptitudinilor.
Puterea exemplului a dat roade întotdeauna, de aceea trebuie să propunem activităţi atragătoare, prin
care să transmitem un set de valori umane care să îi ghideze în viaţă. Copiii participă cu încântare la astfel
de activităţi, datorită faptului că nu se simt inhibaţi, iar imaginaţia, bucuria, dragostea din sufletul acestora
fac din acestea actiuni valoroase, lecţii pentru ambele părţi. Jocul rămâne activitatea principală la această
vârstă şi poate fi considerat nevoie, nevoia de a fi mereu în mişcare, aşadar, nevoia de a se mişca ne
permite să împăcăm şcoala cu viaţa. Educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ nu
epuizează informaţiile care trebuie transmise copiilor, atat de necesareîn formarea şi dezvoltarea viitorilor
adulţi. Antrenarea copiilor în activităţi şcolare cât mai variate şi bogate în conţinut facilitează integrarea
în mediul şcolar şi reprezintă un adevărat suport pentru reuşita şcolară, dar, cel mai important, fructifică
talentele personale. Copiii sunt o sursă inepuizabilă de creativitate, iar noi, dascălii, o făclie care să le
lumineze drumul spre creaţie, spre dezvoltare, spre devenire, antrenându-i în activităţile organizate de
şcoală în afara mediului şcolar sau în cadrul altor instituţii, largindu-le astfel orizontul cultural.
Caracteristica importantă a activităţilor extraşcolare este legătura acestora cu partea practică.
Cunoştinţele însuşite în cadrul orelor de curs pot fi aplicate în cadrul activităţilor extraşcolare sub forma
unor exerciţii de dezvoltare a aptitudinilor şi abilităţilor elevilor. Prin producerea sistematică a
activităţilor extraşcolare li se oferă elevilor un alt mod de însuşire a unor trăiri, sentimente, valori morale,
generează relaţii de prietenie şi îi ajută să se dezvolte armonios.
486
PROF. ÎNV. PRIMAR, BUZATU ALINA ANTONETA, ȘCOALA

GIMNAZIALĂ NR.7 ALEXANDRIA, JUDEȚUL TELEORMAN
variate forme.
În cadrul acestor activități elevii deprind folosirea diverselor surse informaționale, se
factori acţionează pozitiv. Activitățile extrașcolare vizează, de regulă, acele activități cu rol complementar

copiilor.

constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru.
copiii spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, pictură.
cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă La vârsta
şcolară, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arata sau li se spune în legatură cu mediul , fiind dispuşi
să acţioneze în acest sens .
487
diferite aspecte, să confecţioneze modele variate. Dacă sunt organizate într-o atmosferă placută vor
stimula spiritul de iniţiativitate al copiluiui, îi va oferi ocazia să se integreze în diferite grupuri pentru a
duce la bun sfârşit exerciţiile şi va asimila mult mai uşor toate cunoştinţele.
Activităţile extracurriculare desfăşurate la nivelul învăţământului primar, oferă oportunităţi pentru
dezvoltarea unor competenţe, în raport cu anumite obiective ce inspiră şi provoacă educabilul, atât pentru
succesul lui educaţional, cât şi pentru cel din viaţa de zi cu zi. Acestea au o valoare importantă atât pentru
dezvoltarea socială a educabilului, cât şi pentru cea personală, prin demersuri specifice şi particulare.
Datorită multitudinii de aspecte pozitive pe care le aduc în mediul şcolar, acestea reprezintă o
excelentă modalitate de învăţare prin descoperire, dar şi de inter şi autoevaluare.
Bibliografie:
Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ, în
“ Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
Ionescu M.; Chiş V. – Mijloace de învăţământ şi integrare aacestora în activităţile de instruire şi
autoinstruire, Editura PresaUniversitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001
488
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE IN
EDUCAȚIA COPIILOR CU CES
Prof. educatie speciala: Buzea Veronica

Școala Gimnaziala Specială Nr. 1 Calarași
Educaţia este un drept fundamental al omului (toţi copiii trebuie sa aibă dreptul la o educaţie
gratuită şi de calitate) ce permite fiecăruia să dobândească cunoştinţele necesare pentru a înţelege lumea
de astăzi şi pentru a putea participa în mod activ la aceasta. Ea contribuie la păstrarea valorilor, stă la baza
învăţării de-a lungul vieţii,creează încredere,te face mai independent şi totodată conştient de drepturile şi
posibilităţile proprii,învăţându-l pe individ cum să se comporte în calitate de cetăţean responsabil şi
informat. Educaţia cerinţelor speciale (CES) – proiectează un nou tip de şcoală: comprehensivă
(cuprinzătoare, care nu selectează şi nu exclude), care realizează co-educatia, este deschisă, toleranţă,
prietenoasă şi democratică, naturală prin eterogenitatea ei care îi valorizează şi integrează pe toţi copiii,
adaptându-se la diversitatea de cerinţe educaţionale, la particularităţile de învăţare şi dezvoltare ale
fiecărui copil. Este acceptată în prezent noţiunea de „CES” care desemnează necesităţile educaţionale
complementare obiectivelor generale ale educaţiei speciale, necesităţile care solicită o şcolarizare
adaptată particularităţilor individuale şi / sau caracteristice unei deficienţe precum şi o intervenţie
specifică, prin reabilitare/ recuperare corespunzătoare.
Indiferent de tipul de educaţie: specială, integrată / incluzivă sau de conceptele utilizate, problema
personalităţii elevului trebuie să ocupe locul principal. Acţiunea educativă cea mai bună este aceea „care
modelează eul”, permiţând deficienţilor mintali învăţarea realităţii sociale, pentru că ei se vor integra în
realitatea socială normală. Ca urmare, profesorul trebuie să sensibilizeze în elevi propriul „eu”, conştiinţa
posibilităţilor, capacitatea de a lua decizii, de a fi stăpâni pe ei. Acest lucru se poate realiza nu numai prin
activităţi educative şcolare, ci şi prin activităţi extracurriculare. Este necesară o riguroasă planificare,
organizare şi desfăşurare a acestor tipuri de activităţi în relaţie directă cu posibilităţile reale ale elevilor şi
pentru a veni în întâmpinarea cerinţelor pe care elevii respectivi le resimt în raport cu actul educaţional.
Rolul terapeutic al activităţilor extracurriculare constă în faptul că prin ele se poate realiza mai uşor
socializarea copiilor cu CES. În funcţie de specificul lor, aceste activităţi dezvoltă la elevi priceperi,
deprinderi şi abilităţi cognitive şi comportamentale, mult mai solide, pentru că, desfăşurându-se în afara
cadrului tradiţional al sălii de clasă, ele permit contactul direct cu realitatea socială.
Activităţile extracurriculare de tipul vizitelor, excursiior şi drumeţiilor, permit dezvoltarea relaţiilor
interpersonale şi o mai bună relaţionare a copiilor cu societatea; sporirea interesului de cunoaştere a
frumuseţilor naturale şi de patrimoniu; formarea şi dezvoltarea unor sentimente de preţuire a mediului
natural, în vederea adoptării unui comportament ecologic adecvat.
Concursurile cu tematică diferită (sportive, artistice, pe discipline de studiu, etc.) dezvoltă la elevii
cu CES, spiritul de competitie, de echipă, îi mobilizează la cooperare şi le dezvoltă încrederea în forţele
489
proprii. Desfăşurarea de competiţii între elevii cu CES şi cei din şcolile de masă facilitează depăşirea
sentimentului de marginalizare şi permite valorizarea potenţialului aptitudinal al copiilor cu deficit de
intelect. Participarea copiilor cu CES la activităţi cultural-artistice constituie puncte de referinţă, jaloane
care-i duc spre autocunoaştere, matricea spirituală în care un copil îşi descoperă treptat propria sa
identitate, rostul său în lume. Serbările de Crăciun, de 8 Martie sau 1 Iunie, permit socializarea şi
valorizarea acestor copii. Terapia prin teatru nu vindecă deficienţa, dar schimbând mediul pentru copil,
efectul deficienţei este mai puţin evident. Arterapia creează la elevii cu dizabilităţi, puternice emoţii şi
sentimente, dezvoltă autonomia personală şi favorizează socializarea. Pus în situaţia de a practica o
diversitate de comportamente, de a se transpune în „pielea” unor personaje, copilului i se solicită un
anumit mod de comportare, i se oferă prilejul de a acţiona efectiv pe baza unor reguli de comportare
civilizată, de a exersa în mod direct deprinderi, comportamente, relaţii sociale.
Deci, formarea personalităţii deficientului mintal se face în cadrul obiectivelor educative generale,
comune tuturor elevilor, numai că mijloacele de realizare sunt diferite.
Bibliografie:
1. Carasel, A; Lazăr,V(2008) - „Psihopedagogia activităţilor extracurriculare”- Editura Arves
2. Popovici, D. (1998) – Învăţământul integrat sau incluziv – Editura Corint, Bucureşti
3. Popescu, G; Pleşă O.(1998) -„Handicap, readaptare, integrare” Pro Humanite, Bucureşti
490
De la teorie la practică: rolul activităților extrașcolare în educația coopiilor
Prof. Buzlea Livia

G.P.P. NR. 56 Oradea
Valoarea activităților extrașcolare în viața preșcolarilor este de a întregi cunoștințele, deprinderile și

abilitățile dobândite la clasă. Dacă activitățile de predare se desfășoară sub formă de joc, dar
preponderent în grupă sau în condiții prielnice afară, activitățile extrașcolare presupun organizarea lor
preponderent în afara clasei. Cunoștințele practice însușite de copii în cadrul acestor tip de activități este
semidirijat sau spontan de aceea devin memorabile și plăcute de copii. Ce tip de activități presupun
activitățile extrașcolare? Am să dau câteva exemple din activitățile desfășurate cu copii din grupa mea:
educație religioasă la biserică, educație ecologică în Băile Felix, vizită la brutărie, vizită la stomatolog,
vizită la Centrul de vârstnici, vizită la Zoo sau bibliotecă.Varietatea activităților extrașcolare depinde
foarte mult de comunitatea în care ne desfășurăm activitatea, de posibilitățile naturale și turistice, de
disponibilitatea părinților de a acorda șanse reale desfășurării activității în afara grădiniței, adică de a-și
da acceptul pentru participare. Desigur orice cadru didactic inventiv poate realiza activități extrașcolare
cu participarea părinților și în cadrul instituției: târg de prăjituri, recondiționarea locului de joacă, Ziua
copilului, Ziua tatălui, Festivalul șanselor. Toate tipurile de activități propuse sau desfășurate leagă teoria
de practică, întregesc bagajul cunoștințelor copiilor și valorifică aplicabilitatea unor cunoștințe sau
deprinderi însușiite anterior. Aș da exemplu vizita la brutărie cu o grupă de copii , vizită în cadrul căreia
am putut observa toate etapele de preparare a produselor de panificație, am observat interiorul și
compartimentarea unei brutării. Vizita a avut un impact major asupra copiilor, au fost extrem de
impresionați de câtă muncă presupune prepararea pâinii. De foarte multe ori sunt cazuri în care copiii au
șansa să viziteze sau să ia contact cu locuri sau instituții unde nu au fost cu părinții. Unii copii au văzut
pentru prima dată vaci la o fermă din apropiere. Resursele pe care le avem la îndemână ne provoacă să
fim creativi și pentru copii a crea șanse unice de cunoaștere. Dar dacă nu orice este posibil? Dacă nu
putem face o vizită la teatru sau filarmonică? Putem apela ca parteneri în cunoaștere la crearea
spectacolelor în instituția noastră. Copiii savurează acest tip de spectacol în orice context.
Trăim însă vremuri în care trebuie să ne reinventăm, să analizăm resursele pe care le avem și să
organizăm actualmente activități extrașcolare în mediu sigur de la distanță. În context actual putem
recurge la spectacole difuzate online, la spectacole de teatru pentru copii, concerte instrumentale, vizita
unor muzee la care nu am fi avut acces în mod normal. Din dorința de a extrage cât mai multe informații
utile pe care să le transmitem copiilor, din dorința de a contribui la devenirea lor, trecerea de la vizita în
direct la vizitele virtuale nu vor știrbi cu nimic valoarea formativă a activităților propuse.
491
EDUCAŢIA PERMANENTĂ - FACTOR AL OPTIMIZARII
DEMERSULUI DIDACTIC
Prof. dr. Buzuloiu Doina- Colegiul Economic ,,GH. CHITU" CRAIOVA
În condiţiile societăţii contemporane, dezvoltarea în ritm rapid a ştiinţei şi tehnicii, amplificarea şi

derularea tot mai accelerată a vieţii, impun ca exigenţele faţă de pregătirea omului să sporească în mod
considerabil. Educaţia îsi extinde acţiunea la dimensiunile întregii societăţi, prin canalele sociale,
propulsându-se o cantitate tot mai mare de informaţie şi toţi factorii sociali dobândind capacităţi
educative. Educaţia se extinde şi se diversifică de-a lungul întregii vieţi a omului, căpătând dimensiune
unei educaţii permanente. Totodată este şi o educaţie universală, caracterizată prin complexitate si
globalitate, concepută într-o viziune holistă şi prospectivă, cu sublinierea permanenţei ei.
Lumea contemporană se străduieşte cu rezultate evidenţe să devină, din ce in ce mai mult o lume
unitară.Anticiparea viitorului într-o perspectivă ştiintifică constituie o necesitate a omului contemporan,
pentru a găsi soluţii concrete şi rapide în rezolvarea multiplelor probleme pe care le ridică viaţa.
Dacă trecutul explică viitorul, apoi viitorul este raţiunea de a fi a prezentului.Grigore Moisil spunea
că”o societate nu este bună azi, dacă ieri nu s-a gândit la mâine”. Întrucât viitorul se construieste pe baza
trecutului, se impune reconsiderarea valorilor esenţiale si permanente ale trecutului, reactualizate şi
îmbogatite în prezent. Toate acestea justifică înarmarea omului contemporan cu o viziune prospectivă, cu
capacitatea de a descifra viitorul. Prin însasi vocatia ei, educaţia este o activitate anticipativă, ea pregătind
omul de azi pentru ziua de mâine.
Pentru a satisface cererea generală de educaţie în scopul de a-i da omului o pregătire astfel încât să
facă faţă la noile condiţii şi la noile cerinţe ale societăţii moderne, educaţia se dezvoltă şi se diversifică,
îmbogatindu-se cu noi conţinuturi şi dobândind noi orientări.Astfel, provocările lumii contemporane au
implicaţii evidente in domeniul educaţiei. Condiţiile societăţii contemporane produc mutaţii frecvente în
toate sectoarele vieţii, obligând omul contemporan la o permanentă adaptare.
Educaţia trebuie să ţină seama de tendinţele si direcţiile de evoluţie ale societăţii contemporane, să-
şi racordeze politica educaţională la cerinţele social-economice prezente şi viitoare, restructurându-şi
permanent obiectivele, conţinuturile şi metodologia pentru a acţiona în favoarea învățării permanente, sub
toate formele sale.
-pregătirea copiilor şi a tineretului în vederea impactului cu tehnologia modernă;

-centrarea educaţiei pe copil, ajungând în învatamântul şcolar la programe diversificate si
individualizate;
-punerea accentului pe rolul formativ
-asigurarea şanselor de instruire pentru toţi copiii, fără nici un fel de discriminare.(L. Ciolan,2002)
În a doua jumătate a secolului al XX-lea, Ph.Coombs si Ahmed(1974) au structurat ansamblul
activităţilor de instruire şi educaţie in trei forme principale:
a) educaţia formală, care cuprinde totalitatea acţiunilor şi influenţelor organizate şi sistematice
desfăşurate în cadrul unor instituţii specializate, cu scopul formării si dezvoltării personalităţii umane;
b) educaţia nonformală, care cuprinde totalitatea acţiunilor şi influenţelor organizate in mod
sistematic, în afara sistemului formal de educaţie(acţiuni şi influenţe extraşcolare);
c) educaţia informală, care cuprinde totalitatea influenţelor sociale neintenţionate, eterogene si
difuze, prin care fiecare persoana dobândeşte cunoştinţe, deprinderi şi abilităti din experienţele sale
zilnice.
Principiul educaţiei permanente a determinat si determină în continuare o reconsiderare a întregii

concepţii cu privire la educaţie si instrucţie. În condiţiile societătii contemporane si mai ales ale societăţii
viitoare, instituţiile educaţionale(preşcolare şi şcolare) trebuie să-i pregătească pe copii şi pe tineri pentru
învatarea continuă, pentru autoeducaţie si autoinstruire. Aceste deziderate reprezintă condiţia esenţială
pentru înlesnirea perfecţionării continue a indivizilor, pentru schimbarea eficienţă a profesiei si pentru
reconversia profesională, impuse de dinamica tot mai accelerată a profesiunilor în societatea
postindustrială.
492
Pe de altă parte, jocurile didactice (cu teme simbolice sau de construcţii) îi pun pe copiii preşcolari
în situaţia de a-şi asuma roluri dintre ocupaţiile adulţilor(mamă, doctor, vânzător, aviator etc) şi de a se
integra, cu toată seriozitatea, in rolul asumat.În acest fel, copilul preşcolar cunoaşte lumea şi se integrează
în situaţiile şi interelaţiile adulţilor. În strânsă legătură cu problematica educaţiei permanente, procesul de
accelerare a schimbărilor din societatea contemporană impune abordarea educaţiei şi a autoeducaţiei şi
din perspective exigenţelor viitorului.În sens prospectiv, menirea instituţiilor preşcolare si şcolare este
aceea de a-l învata pe copil si tânăr, să-şi decidă viitorul contribuind, în egală măsură, la dezvoltarea
celorlalţi şi la propria dezvoltare. Anticiparea viitorului, într-o perspectivă şţiintifică, reprezintă o
necesitate a omului contemporan pentru ca el să găsească soluţii eficiente în rezolvarea problemelor cu
care se confruntă. Prin urmare, se pune tot mai acut problema reconceperii educaţiei într-o manieră
prospectiva.
Unii pedagogi contemporani, printre care se numără si J.Delors, au ajuns la concluzia că educaţia
trebuie organizată în jurul a patru piloni ai cunoaşterii:
a) a învata să ştii (dobândirea instrumentelor cunoaşterii);
b) a învata să faci (relaţionarea cu mediul înconjurator);
c) a învata să trăieşti împreuna cu alţii (cooperarea);
d) a învata să fii, care rezultă din primele trei elemente enumerate mai sus.
În concluzie, există în prezent două principii fundamentale care stau la baza procesului de educaţie
şi instrucţie: principiul educaţiei permanente şi principiul orientării prospective a educaţiei.
Educaţia permanentă vizează, pe ansamblu, dezvoltarea şi modelarea continuă a
personalităţii umane, fenomene ce presupun autoeducaţie, autoinstruire şi autoformare, curricular
și mai ale extracurricular.
BIBLIOGRAFIE:
1. Simona Elena Bernat, ―Tehnica învăţării eficiente‖, presa universitara UBB, Cluj, 2003.
2. I. Cerghit, I. I. Radu, E. Popescu, L. Vlăsceanu, „Didactica‖, Editura Didactică și Pedagogică,
București, 1998.
3. Marin Stoica, „Pedagogie și psihologie‖, Editura Gheorghe Alexandru, Craiova, 2002.
4. Daniel H. Pink, O minte cu totul nouă, Editura Curtea Veche, București, 2015
493
Prof. Înv. Primar: Câdu Coca Maricela

Școala Gimnazială Nr.1 Brăhășești-Galați
„Oamenii sunt atat de fericiti pe cat isi propun sa fie.” — Abraham Lincoln
nonformală și petrecerea în mod plăcut a timpului liber. Prin aceste activtăți care cuprind domenii și arii
armonioase pentru o integrare în societate. Nu trebuie să uităm nici o clipă că fiecare elev este unic,
influiențat de mediu, cultură, sănătate, temperament și personalitate. Noi educăm inima și mintea fiecărui
copil aflat în grija noastră. Activitățile extracurriculare sunt componente educaționale valoroase. Orice
cadru didactic trebuie să acorde mare atenție acestor activități, adoptând chiar el o atitudine creatoare în
primul rând atât în relațiile cu elevii cât și în modul de realizare al activităților. În cadrul unei activități
extracurriculare trebuie asigurată stimularea creativă a elevului și o atmosferă foarte relaxantă.
Încurajarea elevilor pentru astfel de activități revine în cea mai mare măsură cadrului didactic și
diversitatea activităților oferite crește interesul elevilor pentru școală și dezvoltarea armonioasă a
acestora; creează un sentiment de siguranță și încredere participanților, participarea fiind necondiționată.
Împreună cu elevii clasei mele activitățile extracurriculare organizate au un conținut artistic,
cultural, științific, sportiv, spiritual, participând și la viața și activitatea comunității locale sau simple
activități de joc. Un rol important îl au excursiile prin vizite la muzee, expoziții, monumente și locuri
istorice, case memoriale organizate selectiv pe care le efectuăm în fiecare an și contribuie la îmbogățirea
cunoștințelor elevilor despre frumusețile și bogățiile țării în care trăim la educarea dragostei, respectului
pentru frumosul din natură, artă și cultură. Cu ajutorul excursiilor elevii cunosc locul natal în care au trăit,
muncit și luptat înaintașii noștri; cunosc realizările oamenilor, locurile unde s-au născut și au creat opere
de artă unii scriitori și artiști renumiți, stimulează activitatea de învățare, întregesc și desăvârșesc ceea ce
elevii acumulează în timpul lecțiilor. Spre unele domenii de activitate cum ar fi: muzică, poezie orientăm
elevii prin vizionarea emisiunilor muzicale, teatru pentru copii. De mici copiii acumulează o serie de
cunoștințe punându-i în contact cu obiectele și fenomenele din natură.
În timpul plimbărilor, taberelor elevii se confruntă cu realitatea și pot reda cu mai multă creativitate
și sensibilitate imaginea realității în cadrul activităților de arte vizuale, iar materialele pe care le culeg
sunt folosite în activitățile practice, în jocuri de creație. Se acordă o mare importanță sărbătorilor și
aniversărilor din viața țării noastre și a elevilor. Acestea sunt un bun prilej de bună dispoziție și destindere
dezvoltând la elevi sentimentul apartenenței la colectivitatea din care fac parte.
Activitățile literar-artistice au scopul de a valorifica tradițiile, obiceiurile, specificul poporului
nostru. Elevii se bucură de magia sărbătorilor de iarnă la școală dar și în cadrul familiei. Frumusețea
colindelor arată iubirea și dragostea de aceste comori preluate din moși strămoși. Un eveniment important
”Învierea Domnului” este un prilej de bucurie și în cadrul activităților extracurriculare este necesar să se
desfășoare activități care au ca scop familiarizarea cu semnificațiile religioase ale zilelor care premerg și
urmează ”Învierii Domnului”, recitarea unor poezii, creații ale elevilor, realizarea de felicitări, desene
tematice. Aceste activități se realizează de la vârste mici pentru ca orice elev să se identifice cu tradițiile,
obiceiurile, slujbele religioase, să participe la toate evenimentele importante alături de familie și să
conștientizeze rolul religiei în formarea lui ca individ.
Concursurile pe diferite teme, concursurile organizate de cadrele didactice în clasă sunt atractive
pentru elevi și oferă posibilitatea să demonstreze ce au învățat la școală. Stimulează spiritul de
inițiativitate al elevului și asimilează mult mai ușor cunoștințele.
Serbările școlare formează personalitatea elevului în timpul prezentării programului artistic.
Realizarea programului artistic presupune muncă din partea cadrului didactic, acesta fiind regizor,
coregraf, interpret, poet și model pentru elevii săi. În timpul repetițiilor este foarte importantă atmosfera
realizată, caracterizată prin seriozitate și bună dispoziție. Serbările școlare sunt moment de bună
dispoziție, bucurie pentru elevi cât și pentru părinții lor. Cu ajutorul spectacolelor elevii fac cunoștință cu
lumea minunată a artei care constituie o sursă inepuizabilă de impresii puternice și apelează la
afectivitatea elevului.
494
Parteneriatele sunt o componentă esențială în organizarea școlii și a clasei de elevi. Se pot transmite
informații despre ecologie, relația om-mediu, cultivarea unor atitudini de investigare, cercetare,
îmbogățirea vocabularului cu numeroase cuvinte din diferite domenii. Parteneriatele se pot realiza cu
familia, biblioteca, reprezentați ai bisericii, primăria, poliția, dispensarul local, școli din apropiere, etc.
Prin organizarea concursurilor promovăm valori culturale și etice fundamentale și astfel putem
depista tinere talente artistice și le putem promova. Concursurile sportive sunt o completare a activităților
sportive, elevii participând cu plăcere la atletism, șah, handbal, concursuri de săniuțe, etc. Proiectele care
implică direct elevul prin personalitatea sa are o mare contribuție la dezvoltarea personalității acestuia și îl
ajută să înțeleagă cât este de importantă colaborarea, munca în echipă, relaționarea. Acțiunile de
voluntariat au impact social deosebit și beneficiază întotdeauna de un accord important adus de părinți
care se mobilizează exemplar. Aceste acțiuni îi ajută pe elevi să descopere alături de părinți acțiunea.
Oricât ar fi de importantă educația curriculară realizată prin procesul de învățământ elevului îi
rămâne timp liber în care viața caută alte aspecte decât cele din procesul de învățare școlară. Activitatea
extracurriculară realizată dincolo de procesul de învățământ își are rolul și locul bine stabilite în formarea
personalității elevilor noștri. De asemeni prin activitățile extracurriculare educația urmărește identificarea
și cultivarea corespondenței optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viață civilizat precum
și stimularea comportamentului creativ în diferite domenii.
Scopul activităților extracurriculare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în
activități cât mai variate și bogate în conținut. Elevii sunt atrași de activitățile artistice, recreative,
distractive care ajută la dezvoltarea creativității și gândirii critice.
Activitățile extracurriculare bine pregătite sunt atractive la orice vârstă. Acestea dau posibilitatea
elevului să se afirme conform naturii sale asumându-și responsabilități.
Noi dascălii prin activitățile extracurriculare avem posibilitatea să ne cunoștem mult mai bine elevii,
să-i dirijăm, să le influiențăm dezvoltarea și să-i pregătim mai ușor pentru viață.
Este important ca profesorul să fie creativ pentru că numai așa poate să aducă în atenția elevilor
tipuri de activități extrașcolare care să le strârnească interesul, curiozitatea, imaginația și dorința de a
participa necondiționat la desfășurarea acestora.
”Școala alftfel” este săptămâna așteptată cu entuziasm de elevi, părinți și cadre didactice. Este
săptămâna în care învățăm cu mai multă bucurie și interes, fără presiunea calificativelor, a orelor și
disciplinelor stabilite în orar. Modul în care se desfășoară activitățile este unul care duce la satisfacerea
intereselor elevilor, a preocupărilor agreate de aceștia.
Bibliografie:
Tomșa Gheorghe, 2005, Psihopedagogie preșcolară și școlară, Editura Coresi, București
Montessori Maria, Descoperirea copilului, EDP București, 1977
495
Calota Iuliana-Mariana,Liceul Tehnologic Bilteni,judetul Gorj

formarea personalității copiilor. Educația unui copil nu se realizează doar într-un cadru formal(grădinițe,
școli), ci și prin activități extrașcolare și extracurriculare.Aceste activități au ca scop identificarea și
caracter.
urmăresc lărgirea orizontului de cunoștințe etc. Vizitarea unui muzeu, expoziţii, a unui atelier al
meșterului popular sau artist plastic poate fi o situaţie de învăţare cu scop cultural-artistic, dar şi un
care se încadrează excursia
inițiativei.
nu numai.
Montessori)
496
Școala altfel! PROIECT EDUCAȚIONAL NAŢIONAL
Profesor : Alexa Camelia – prof. I grad I

Unitatea de învăţământ: Liceul “Dimitrie Negreanu” Botoşani

Activitățile instructiv-educative sunt centrate pe aceasta individualitate a tinerilor, de aici și nevoia
de a utiliza metode variate de predare, selectate atent, în funcție de personalitatea și nevoile celor care
urmează a fi „prelucrați”. Astfel, în activitatea didactică, este indicat să avem posibilitatea de a identifica
timpuriu elevii cu un potențial crescut sau scăzut în diferite domenii de activitate.
În fiecare unitate şcolară este parcurs un curriculum unitar; prin curriculum unitar înţelegându-se
rutina cursurilor care au ca finalitate o examinare publică (teste naționale, bacalaureat). Prin urmare,
elevii învață mult pentru a avea rezultate bune și a promova. Dar nu întotdeauna este suficient în ceea ce
privește formarea personalităţii tinerilor, a celor care vor participa activ la cerințele societății actuale.
În cazul în care ar exista un elev cu rezultate şcolare foarte bune, dar din cauza problemelor
emoţionale nu reuşeşte să se exprime liber, în acest caz elevul va avea anumite repercusiuni pe viitor în
ceea ce priveşte ocuparea unui loc de muncă- emoţiile îi pot crea probleme atunci când este nevoit să se
prezinte la un interviu. Există şi cazurile elevilor cu potențial mare în ce priveşte acumularea de
cunoştinţe, dar care sunt total dezinteresați de activitățile în aer liber, prin urmare sunt inactivi din punct
de vedere fizic. Pe lângă studiu, tinerii trebuie să fie implicaţi şi în activităţile extracurriculare astfel încît
pentru o bună dezvoltare este necesar să împletească cele două forme de educare fizică şi intelectuală.
Examenele și studiile sunt doar o latură a dezvoltării individuale, iar aceasta trebuie completată de
alte componente pentru a forma o personalitate integrabilă în această societate competitivă. Astfel,
complexitatea finalităţilor educaţionale impune îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare,
iar parteneriatul educaţional, ca set de intervenţie complementară, apare ca o necesitate.
Activitățile extracurriculare sunt foarte utile tuturor elevilor, cu atât mai mult celor ce nu au o viață
de familie uşor de acceptat. În cazul tinerilor care fac parte din familii disfuncţionale, activitățile
extracurriculare sunt binevenite deoarece acestea au rolul de a-i schimba optica asupra vieții și de a-l
orienta pe tînăr spre alte opţuni mult mai bune. Dacă familia nu îi oferă suport educaţional, emoţional,
atunci tînărul va fi tentat să caute aceste lucruri înafara familiei, de aceea este indicat ca persoana spre
care se va îndrepta tînărul însetat de educaţie să fie un adult responsabil, un profesor, un îndrumător.
Un alt aspect pozitiv al activităților extracurriculare este faptul că îl determină pe tînăr să devină mai
responsabil, iar această responsabilitate îl pregătește pentru viitor. De asemenea, implicarea acestuia în
activități extracurriculare il va ajuta să întâlnească oameni noi, cu experiențe noi, educative ce îl poate
determina să creeze relaţii bazate pe încredere, să socializeze, acest aspect fiind foarte important mai ales
în cazul tinerilor care întâmpină dificultăți de comunicare.
Activităţile extracurriculare sunt de o reală importanță în socializare, comunicare şi autoevaluare
corespunzătoare a tinerilor în raport cu standardele impuse de societate. Toate acestea în contextul în care
viaţa reală cu plusurile şi minusurile ei este transformată într-o lume virtuală dominată de mass media
prin televiziune, internet, reţele de socializare care nu fac altceva decât să contribuie la transformarea
tinerilor în persoane incapabile de a se autoevalua corespunzător sau în persoane cu probleme emoţionale
greu de depistat şi controlat. Activitățile extracurriculare sunt variate, astfel încât tinerii pot fi implicați, în
funcție de particularităţile fiecăruia. Nu este neapărată nevoie ca elevii să exceleze în domeniile alese ,
atâta timp cât participarea la aceste activităţi extraşcolare facilitează trecerea prin experienţe noi care au
ca scop crearea de noi atitudini şi deprinderi pe viitor.

dezbaterea și discuțiile de grup care îi vor ajuta să creeze deprinderi în comunicare.
497
Tinerii care au ca preocupări dansul sau muzica pot participa la diferite competiții de acest gen la
diferite nivele în funcţie de gradul de pregătire al tînărului în acest domeniu. Acest lucru, nu numai că le
oferă o alternativă la viitoarea carieră, dar îi ajută să capete încredere în ei înșiși.

Sunt elevi care studiază mult, dar nu sunt dirijati către acumulare de informaţii ce îi pot ajuta în
practica de zi cu zi. Cu ajutorul acestor concursuri, ei pot acumula informații pe ce le pot folosi ca
tematică a concursului dar şi pe viitor le poate folosi în viaţa de zi cu zi.

Învăţarea prin “descoperiere” şi învăţarea prin “joc” poate aduce rezultate remarcabile în educarea
tinerilor. Sportul este necesar în dezvoltarea corpului și a minții, mai mult, prin sport tînărul învaţă rolul
spiritului de echipă, bunul simţ, corectitudinea și toleranța.

Elevii trebuie să participe de asemenea la diferite activități care au în centru sănătatea, protejarea

Elevii trebuie de asemenea să fie pregătiți pentru situații de urgenţă. Astfel, ei ar trebui să fie
conştienţi de riscurile la care se expun în cazul unor decizii greşite în timpul unei situaţii de urgenţă
(incendiu, cutremur, alunecare de teren, inundaţii ). Ei trebuie să fie conştienţi de importanţa utilizării
“rucsacului de urgenţă” în astfel de situaţii dar şi de importanţa cunoaşterii regulilor de acordare a
primului ajuror în astfel de situaţii.
spiritul societății actuale, ei trebuie să fie învățați și să se adapteze la societatea în care trăiesc şi de acrea
societatea de mîine.
Bibliografie:
1. IONESCU, M.; CHIŞ, V. – Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile
de instruire şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001
498
Importanța activităților extracurriculare în învățământul preșcolar
Prof.înv.preșc.BOLDOR CAMELIA
Școala Gimnazială Viișoara/ Grădinița cu P.N.Viișoara
Educaţia este un fenomen social, o relaţie între generaţii, o relaţie între individ şi societate. În
cadrul acestei relaţii, omul nu este numai purtător, ci şi creator de valori, iar educaţia nu înseamnă numai
asimilare, ci şi productivitate sau creativitate spirituală. Asigurând păstrarea şi îmbogăţirea valorilor
sociale, educaţia vehiculează experienţa şi cunoştinţele legate de producerea bunurilor, materiale şi
spirituale, de cultură şi de civilizaţie în general. Educaţia se interferează cu cultura, cu totalitatea
valorilor create în cadrul unei societăţi. Funcţia fundamentală a educaţiei este aceea de a pregăti omul
pentru integrarea socială. Educaţia nu vizează formarea unui om abstract, ci a omului necesar societăţii
respective, potrivit cerinţelor acesteia. Funcţia axiologică reprezintă educaţia pentru şi prin valori.
Educaţia axiologică are menirea de a forma capacitatea omului de a se orienta către valori, de a
sesiza valorile în diverse domenii de viaţă şi de activitate: valori ştiinţifice, politice, economice, juridice,
morale ş.a. pentru aceasta, el trebuie înarmat cu criterii de evaluare corectă, pentru a nu lua non-
valorile drept valori. Atât şcoala cât şi societatea vor trebui să ţină seama de faptul că omul viitorului va
trăi din ce în ce mai mult în afara şcolii, experienţa şi comportamentul lui formându-se sub influenţa
vieţii însăşi. De aici, necesitatea ca mediul şcolar să devină mai deschis, să coopereze mai intens cu
exteriorul, să aibă un caracter mai puţin directiv, să fie mai apropiat de viaţă. Se recomandă astfel
implementarea unor parteneriate, activități reale între școală și comunitatea locală, care printr-un efort
comun să susțină o educație de calitate, promovând educarea elevilor în spiritul respectării valorilor
morale, estetice, religioase, teoretice...
Prin activitățile extracurriculare desfășurate la nivel local am urmărit să educ copiii în spiritul
respectării unei valori morale deosebit de importante: caritatea. Voi exemplifica cu două activități
extracurriculare desfășurate la nivelul Școlii Gimnaziale Viișoara și a comunității locale.
Tema activității: ,,Shoe Box-Cadoul din cutia de pantofi,,

*O activitate în care oamenii ajută oameni*
S-a considerat oportună implementarea acestei campanii la nivelul școlii întrucât există copii
proveniți din medii defavorizate pentru care acestă acțiune constituie un prilej de bucurie.
A fost demarată o activitate de informare prin organizarea unei întâlniri cu părinții și elevii ( nivel
preșcolar, primar și gimnazial) . La această întâlnire au participat de asemenea membrii Consiliului de
Administrație al școlii ,și membrii Asociației ROMARO, care s-au ocupat de identificarea copiiilor care
vor beneficia de cadouri . În cadrul acestei întâlniri a fost precizat clar scopul precum și modul de
organizare și desfășurare a acestei campanii caritabile. Au fost făcute precizări privind conținutul cutiei,
s-a stabilit perioada de colectare (două săptămâni), termenul limită pentru donații și data când va avea loc
activitatea de distribuire a cadourilor de către membrii Asociației ROMARO.
La sfârșitul campaniei s-au adunat un număr de 200 de cadouri care au fost distribuite de membrii
asociației conform procedurii stabilite. Copiii ajutați de părinți au ales cu grijă darurile și au participat la
această minunată activitate caritabilă, astfel printr-o cutie cu bunătăți au adus bucurie în inima unui copil.
Această activitate a constituit pentru cei implicați o veritabilă lecție de altruism și compasiune.
Tema activității: ,,Pușculița inimii,,

Compasiunea față de semeni, bunătatea, mărinimia le înveți în primii ani de viață și te
caracterizează apoi pentru totdeauna pentru că devin un mod de viață.
Am încercat să formez aceste valori copiilor pe care îi îndrum, să-i învăț să fie darnici, să iubească
pe cei din jur, să fie alături de ei la greu. Astfel în luna decembrie 2018 la grupa mare am lansat campania
,, Pușculița inimii,, , cu scopul de a face o surpriză plăcută , un cadou copiilor cu o poveste de viață puțin
mai complicată. Împreună cu copiii am confecționat o pușculiță pe care am numit-o ,, Pușculița inimii,,.
Timp de două săptămâni copiii au pus în pușculiță bani economisiți de ei renunțând la micile plăceri(
dulciuri, jucări ). În ultima săptămână de grădiniță am numărat banii adunați și cu sprijinul părinților am
cumpărat bunuri constând în dulciuri, îmbrăcăminte și jucării.
499
Aceste cadouri au fost împărțite unui număr de cinci copii din grupa noastră. Acești copii au fost
selectați în funcție de frecvența lor la grădiniță și situația materială a familiei.
Prin implicarea în această activitate copiii au fost educați în spiritul înțelegerii și empatiei,
cooperării și întrajutorării.
500
Prof. înv.primar Câmpean Ramona Alexandra
prin acestea înclinațiile, talentul și domeniul în care ei vor fi performanți. Pornind de la schițele lui I. L.
Caragiale, elevii dezbat comportamentul lui Goe, lui Ionel și apoi se realizează o dezbatere amplă pe teme
bunelor maniere. Elevii, jucând joc de rol vor crea scenete în care ei vor fi personaje din opere și vor
dovedi că știu cum ar trebui să se comporte în anumite situații. Un succes deosebit l-a înregistrat
dramatizarea unor fabule în cadrul unui concurs între clase. Elevii au selectat fabula preferată, au
dramatizat, punându-se în situația unui anumit tip de personaj. Concursul a fost unul deosebit, au fost
premiați cei mai buni elevi. După concurs s-au valorificat anumite teme din care elevii să învețe cum ar
trebui să se comporte civilizat și adecvat în mai multe situații. Prin fabule se critică defectele omenești cu
scopul de a le îndrepta. Valorificând învățătura fabulei, morala, elevii învață să aprecieze anumite valori:
cinstea, dreptatea, modestia, onestitatea. La aceste activități deosebite pot participa și părinții, pot ajuta la
crearea decorului în care elevul să performeze sau pot fi simpli invitați. Aceste texte literare contribuie la
formarea personalității elevilor, la conturarea unor valori morale pe care să și le însușească pe viitor.
de aceste comori preluate din moși strămoși.O altă sărbătoare importantă este 1 Decembrie, zi în care
fiecare suflet de român vibrează la tot ceea ce înseamnă tradiție, patriotism, iubire de neam și țară.
să iubească țara, neamul și pe cei de lângă ei. Respectul, colaborarea, dăruirea ne face mai buni, mai
valoroși și acest lucru elevii îl află indirect din aceste activități. O altă temă foarte importantă este timpul
liber, iar elevul trebuie să aibă alternative atractive și care îi dezvoltă competențele însușite în
școală. Activitățile extrașcolare sunt acele uși care se deschid pe ambele părți, rolul lor fiind același,
dezvoltarea personalității, stimularea încrederii în sine. Este de dorit ca elevul să învețe prin joc, să
asimileze noi cunoștințe și într-un cadru nonformal. Datoria noastră de dascăli este de a-i crea elevului
spațiul, conjuctura care să îl ajute să dea frâu imaginației, să își valorifice înclinațiile dezvoltându-le până
va ajunge la performanță.
501
În cadrul activităților educative, se pot desfășura activități precum: recitarea unor poezii, creații ale
elevilor, scenete, realizarea de felicitări, desene tematice. Este recomandat ca aceste activități să se
desfășoare de la vârstele mici, ca orice tânăr să se identifice cu tradițiile, obiceiurile, slujbele religioase
care marchează momentele cruciale ale existenței umane.
societate.
Se recomandă desfășurarea de parteneriate școlare având ca parteneri: familia, comunitatea,

lipsi pentru că acest echilibru pentru viitorul individului va fi afectat.Cum se poate lucra în parteneriat?
Este foarte simplu: în cadrul școlii se pot organiza simple activități literar-artistice, serbări, concursuri
tematice…la care să fie invitați părinții sau membri comunității. Elevii sunt încurajați în urma acestor
activități să scrie versuri, jurnale ale trăirilor, astfel transmițând sentimentele trăite, puternice, emoțiile și
celor din jur. Mult mai interesant ar fi dacă și părinții ar contribui la aceste momente.Important ar fi ca în
cadrul acestor activități să fie inserate și momente muzicale, cântări religioase pe care ei să le
îndrăgească. Se pot interpreta cântece alături de părinți, bunici, chiar și în biserică, mai ales în anumite
momente. Pot fi organizate și voluntariate sau se pot dona lucruri, dulciuri, alimente pentru cei nevoiași.
În acest caz, se dă o mai mare amploare evenimentului.
Este destul de greu să se găsească mult timp pentru pregătirea acestor activități, dar dacă se pornește
de la ceea ce ei știu din familii, mai ales cei care locuiesc la țară, rezultatul va fi unul deosebit. Sunt
activități frumoase care înnobilează sufletul omului și care îi dau strălucirea celui care aspiră la frumos,
puritate.
Bibliografie:
Crăciun, Corneliu (2011). Metodica predării limbii și literaturii române în gimnaziu și în liceu. Editura
Emia.
502
Profesor învățământ primar, CANDIDATU LAVINIA-VERONICA

Școala Gimnazială Nr. 7, Alexandria, Teleorman
poate preda cu succes, într-o formă intelectuală adecvată, orice temă, dacă se folosesc metode şi procedee
adecvate stadiului respectiv de dezvoltare, dacă materia este prezentată „într-o formă mai simplă, astfel
încât copilul să poată progresa cu mai multă uşurinţă şi mai temeinic spre o deplină stăpânire a
cunoştinţelor”.
Trăim într-o lume informaţională aflată în permanentă schimbare, în care tehnologia îşi pune din ce
în ce mai mult „amprenta” în toate domeniile. Nici învăţământul nu a fost ocolit: avem calculatoare în
clase, unii videoproiectoare, ecrane, table de scris cu marker şi nu cu cretă, copiii vor să vină la şcoală cu
telefoanele… Cu toată tehnologia, elevii de ciclul primar sunt „tot copii” cărora le place să se joace, să
râdă, să spună adevărul, să ierte prietenul de joacă, chiar dacă înainte s-au certat, să se bucure când
înfloresc florile, când văd o pisicuţă, să cânte în această lume „magică pe care o simt ei”. Ce ar trebui să
facem noi, învăţătorii? – ne punem adeseori întrebarea. Poate să desfăşurăm mai multe activităţi
extraşcolare care să-i pregătească pentru viaţă, activităţi în care să folosim noua tehnologie.
fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe, punându-i în contact direct cu obiectele si
fenomenele din natura.Trebuinţa de se juca,de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să
împăcăm școala cu viața.
Activităţile extracurriculare şi extraşcolare desfăşurate în şcoală au ca obiectiv formarea continuă,
învăţarea pe tot parcursul vieţii, comunicarea, toleranţa, accesul la cunoaştere, la valorile culturale,
ştiinţifice, care să pună în valoare calităţile speciale ale dascălilor şi disponibilitatea acestora de a participa
la formarea tinerei generaţii. Activitățile extrașcolare, în general, au cel mai larg caracter interdisciplinar,
oferă cele mai eficiente modalități de formare a caracterului copiilor încă din clasele primare, deoarece
sunt factorii educativi cei mai apreciați și mai accesibili sufletelor noastre. Activitățile extracurriculare
contribuie la gândirea și completarea procesului de învățare, la dezvoltarea înclinațiilor și aptitudinilor
elevilor, la organizarea rațională și plăcută a timpului lor liber.
Având un caracter atractiv, elevii participă într-o atmosferă de voie bună și optimism, cu însuflețire
și dăruire. Potențialul larg al activităților extrașcolare este generator de căutări și soluții variate. Succesul
este garantat dacă ai încredere în imaginația, bucuria și în dragostaea din sufletul copiilor.
Activităţile extraşcolare ne ajută foarte mult în dezvoltarea personalităţii elevilor, având multiple
valenţe formativ-educative:
- asigură o mai bună punere în practică a cunoştinţelor, exersarea priceperilor şi capacităţilor în
variate contexte şi situaţii;
- stimulează implicarea activă în sarcină a elevilor, aceştia fiind mai conştienţi de responsabilitatea
pe care şi-o asumă;
- contribuie la dezvoltarea capacităţii de exprimare liberă, de susţinere a ideilor sau opiniilor despre
un anumit subiect, la dezvoltarea creativităţii şi expresivităţii;
- asigură un demers atractiv, îndrăgit de elevi, adaptat nevoilor de individualizare a sarcinilor de
lucru pentru elevi, valorificând şi stimulând potenţialul creativ şi originalitatea acestora;
- ajută la valorificarea inteligenţelor multiple ale elevilor;
- facilitează socializarea şi intercomunicarea cu alţi copii prin intermediul jocurilor sau prin strategii
de cooperare;
- ajută la dezvoltarea încrederii în sine, a capacităţii de control a emoţiilor în situaţii mai deosebite,
la cunoaşterea dintre elevi, înţelegerea şi acceptarea reciprocă;
- descurajează practicile de speculare sau de învăţare doar pentru calificativ/notă.
503
Prin aceste activități li se oferă elevilor un alt mod de însușire a unor trăiri, a unor valențe pozitive
ale vieții. Cât sunt mici, toți copiii trebuie să își însușească valori morale, să trăiască momente înălțătoare,
să conștientizeze rolul religiei în formarea lui ca individ și să participe la toate evenimentele importante
alături de familia unită. Aceasta este soluția vitală pentru o viață echilibrată, pentru petrecerea momentelor
neegalabile din mijlocul familiei, pentru formarea ca individ responsabil și valoros pentru societate.
Bibliografie:
2.Crăciunescu, Nedelea, „Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar”,
3.Ionescu, M., Chiş, V., „Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
504
Cangea Monica- Şcoala Specială nr 1 Călăraşi

Educaţia extracurrriculară îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii copiilor noştri.
punându-i în contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură.
În cadrul acestor activităţi, elevii se deprind să folosească surse informaţionale diverse, să

de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copiii se autodisciplinează. Oricât ar fi de importantă
educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ, ea nu epuizează sfera influenţelor formative
exercitate asupra copilului. Rămâne cadrul larg al timpului liber al copilului, în care viaţa capătă alte
aspecte decât cele din procesul de învăţare şcolară. În acest cadru, numeroşi alţi factori acţionează pozitiv.
Exemple de activități extraşcolare:

1. Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale – organizate selectiv –
desfăşurarea sa, operele de artă originale, stimulează activitatea de învăţare, întregesc şi desăvârşesc ceea
ce elevii acumulează în cadrul lecţiilor.
2.Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, stimulează şi

orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzica, sport, poezie, pictură. Excursiile şi taberele
oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă. etc
principal – pregătirea copilului pentru viaţă. Realizarea acestui obiectiv depinde în primul rând de
505

serie de cunoştinţe punându-i in contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Trebuinţa de se juca,
responsabilităţi, copiii se autodisciplineaza
Bibliografie:
 Mândruţ O. – Geografia şi educaţia prin geografie în perspectiva reformei învăţământului

preunuiversitar- ghid metodologic, Institutul de Ştiinţe al Educaţiei, 1996
 Tomescu Viorica, Popa Florentina, Alexandru Gh., Stan Lucian, Cârţu-Gheorghe Claudia
– Metodica predării geografiei şi ştiinţelor naturii în ciclul primar, Ed. Gheorghe Alexandru,
Craiova, 2001
 Băran- Pescaru, A.,”Parteneriat în educaţie”, Bucureşti, Editura Aramis Print, 2004.

 -Vrăşmaş, E., A.,”Consilierea şi educaţia părinţilor”, Bucureşti, Editura Aramis 2002.
 -Popescu, M.,”Implicarea comunităţii în procesul de educaţie”, Centrul Educaţia
2000,Corint, Bucureşti, 2000;
 - Claff Gogfrey,Ghid pentru cadrele didactice,”Parteneriat şcoală-familie-comunitate”,
Editura Didactică şi Pedagogică , R.A., Bucureşti, 2007
506
PROF. ÎNV. PRIMAR CARATĂ FLORENTINA,

ȘCOALA GIMNAZIALĂ GRUMĂZEȘTI,
LOC. GRUMĂZEȘTI, JUD. NEAMȚ
caracter. Având cel mai larg caracter interdisciplinar, activităţile extraşcolare pot îmbrăca diferite forme:
și „Prin conținutul lor se deosebesc de cele cu caracter didactic. Organizate la nivelul clasei sau școlii, cu
participare benevolă, ele urmăresc lărgirea orizontului de cunoștințe etc.”
funcţie de educaţia anterioară a elevilor sau de tematica în care se încadrează excursia. Cercurile de elevi
sunt un important mijloc de lărgire a orizontului cultural și ştiinţific al elevilor şi de dezvoltare a
interesului lor pentru artă. În general, cercurile cuprind un număr mic de elevi, înscrierea făcându-se în
funcţie de interesul pe care-l manifestă elevii pentru o anumită disciplină. La alegerea temelor care se
discută la cercuri, se va ţine seama de preocupările elevilor şi de nivelul lor de cunoştinţe.
Între activitatea desfăşurată de către elevi în cadrul lecţiilor şi activitatea desfăşurată de ei în afara
clasei şi a şcolii, există deosebiri din punct de vedere al conţinutului şi al formelor de organizare:
507


elevilor.
elevilor.
Bibliografie
1981.
508
Prof. înv. Primar Cârjan Laura Gabriela

Școala Gimnazială Nr. 99 București
Educația reprezință un fenomen social fundamental apărut odată cu societatea umană și este
specific fiecărei organizări sociale, îndeplinind funcțiile de formare și informare a omului din punct de
vedere intelectual, moral, artistic și fizic. Educația nonformală își are începuturile încă din timpul fondării
educației și conține majoritatea influențelor educative care au loc în afara clasei, fiind activități
extrașcolare sau activități opționale. Acțiunile educative plasate în cadrul acestui tip de educație sunt
flexibile și vin în întâmpinarea diferitelor interese, în mod particular pentru fiecare persoană.
Activitățile extracurriculare se realizează dincolo de procesul de învățământ, în general au cel mai
larg caracter interdisciplinar, oferă cele mai eficiente modalități de formare a caracterului copiilor, încă
din clasele primare deoarece sunt factorii educativi cei mai apreciați și mai accesibili sufletelor acestora.
Scopul activităților extrașcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în
proiecte cât mai variate și bogate în conținut, cultivarea interesului pentru activități socio-culturale,
facilitatea integrării în mediul școlar, fructificarea talentelor personale și corelarea aptitudinilor cu
atitudini caracteriale. Activitățile extracurriculare se desfășoară intr-un cadru informal, ce permite elevilor
cu dificultăți de afirmare în mediul școlar să reducă nivelul anxietății și să-și maximizeze potențialul
intelectual. Printre activitatile extrascolare cele mai indicate pentru cei mici se numără excursiile,
drumețiile, vizionările de filme, piese de teatru sau spectacole de magie. Prin participarea la astfel de
evenimente îî ajutăm pe copii să-și dezvolte abilitățile de comunicare și socializare, de observație, de
dezvoltare a culturii, memoriei și imaginației. Este indicat ca aceste activități să implice direct copilul și
să îl ajute să deprindă atitudini pozitive care în timp să îi fie utile în a se descurca singur în orice situație.
Serbările școlare au un caracter stimulator atât pentru micii artiști, cât și pentru părinții acestora.
Importanța acestor activități constă în cultivarea înclinațiilor artistice ale elevului, precum și în atmosfera
festivă creată cu acest prilej. Serbarea școlară evaluează talentul, munca și priceperea colectivului clasei
și transformă în plăcere și satisfacție străduințele colectivului și ale fiecărui elev în parte.
Concursurile școlare sunt o metodă de a stârni interesul elevului pentru diferite arii curriculare,
având în același timp și o importanță majoră în orientarea profesională a acestuia. Concursurile școlare
oferă elevilor posibilitatea de a demonstra practic ceea ce au învățat la școală și acasă. De asemenea
concursurile școlare stimulează spiritul de competitivitate, oferindu-i copilului prolejul de a se integra în
diferite grupuri pentru a duce la bun sfârșit munca, precum și ocazia de a asimila mult mai ușor
cunoștințele.
Excursiile și drumețiile ajută la dezvoltarea intelectuală și fizică a copiilor. Excursia școlară îl
reconfortează pe copil, îi prilejuiește însușirea unor experiențe sociale importante, dar și îmbogățirea
orizontului social-științific.
Excursia este activitate cu o formă de educație complexă, prin multitudinea de aspecte ale vieții
(istorice, sociale, geografice, civice, culturale) pe care le înglobează.
O drumeție în natură îi ajută pe elevi să înțeleagă legătura dintre cunoștințele dobândite la diferitele
discipline de studiu și lumea din afara școlii, le oferă posibilitatea de a se implica activ în propriul proces
de educație, îi pune în contact cu comunitatea și le crează posibilitatea de a-și susține propriile opinii.
Vizitele programate la muzee monumente și locuri istorice, case memoriale, unități economice
constituie un mijloc de a prețui valorile culturale, folclorice, istorice și economice ale tării. Ele oferă
elevilor prilejul de a observa obiectele și fenomenele în starea lor naturală, procesul de producție în
desfășurarea sa, operele de artă originale, relațiile dintre oameni și rezultatele muncii lor. Toate acestea
stimulează activitatea de învățare întregesc și desăvârșesc ceea ce elevii acumulează în cadrul lecțiilor.
Un rol important îl au vizitele la bibliotecă. În actualul context educațional, majoritatea elevilor nu
mai citesc suficient de mult din cauza informațiilor pe care le obțin mult mai ușor prin intermediul mass-
media și al computerului. Lectura este cea care îi ajută să își dezvolte vocabularul, să își îmbogățească
cunoștințele și să își formeze o cultură literară.
509
Vizionarea de filme, spectacole de teatru sau circ, specifice vârstei lor, poate constitui o sursă de
informații, dar în același timp și un punct de plecare în realizarea de către elevi a unor activități
interesante. Aceste activități vor pune elevul în rol de spectator și vor reprezenta pentru el o sursă de
impresii puternice: stimularea afectivității copilului și dragostea pentru artă (cărți, teatru, muzică).
În concluzie, putem spune că activitatea extracurriculară este o componentă educațională valoroasă
și eficientă căreia orice cdru didactic trebuie să îi acorde atenție adoptând o atitudine creatoare atât în
modul de realizare al activității, cât și în relațiile cu elevii, asigurând o atmosferă relaxantă care să
Bibliografie:
Cernea Maria, Contribuția activităților extracurriculare la optimizarea procesului de învățământ în
Învățământul primar nr.1/2000, Editura Discipol, București
Ionescu M., Chiș V., Mijloace de învățământ și integrarea acestora în activitățile de instruire și
Vlăsceanu Gheorghe, Neculau Adrian, Școala la răscruce. Schimbare și continuitate în
curriculumul învățământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom, 2002
510
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE ÎN PROCESUL
EDUCAŢIONAL
Profesor: CARS LAURA-MARIA

Colegiul Tehnic ,,Victor Ungureanu’’ CÂMPIA-TURZII
Educaţia este un proces de dezvoltare internă a fiinţei umane de-a lungul vieţii. Acest proces se
realizează cu ajutor extern sau individual. Educaţia pune accent pe dezvoltarea individuală, pe dezvoltarea
personalităţii umane în vederea integrării sale în societate. Ea poate fi de mai multe tipuri: formală,
informală şi nonformală.
Activităţile extraşcolare fac parte din educaţia nonformală şi au un impact pozitiv asupra copiilor
contribuind la dezvoltarea lor atât comportamental, cultural cât şi fizic. Activităţile extraşcolare se pot
materializa în vizite, excursii, vizionări de film, spectacole cultural-artistice, filme, teatru, activiţăţi
sportive şi de cultură generală, concursuri, dezbateri, simpozioane, conferințe. Toate acestea sunt foarte
îndrăgite de copii dar în special sunt îndrăgite activităţile practice, unde copilul are rolul principal al
acţiunii iar acest lucru îl motivează implicându-se mai mult în activitate.
Exerciţiile fizice practicate în cadrul activităţilor extraşcolare organizate sunt activităţi plăcute de
copii unde aceştia îşi dezvoltă motricitatea, spiritul competitiv, spiritul de echipă, creativitatea, gândirea,
curajul, stima de sine. De asemenea, socializarea prin activităţi sportive certifică, în egală măsură, copilul
sau grupul, realizându-se în special cu privire la cazurile când individul asimilează atitudini, valori,
concepţii sau modele de comportament specifice grupului, privind adaptarea şi integrarea sa.
Prin sport, copii sunt mai încrezători în forţele proprii, se dezvoltă armonios fizic, sunt mai
disciplinaţi şi le creşte capacitatea de învăţare. Activităţile sportive organizate sub formă de concurs sau
campionate sunt cele mai îndrăgite de copii. Acest tip de activitate este potrivită şi chiar indicată pentru
toţi copii, fie că vorbim despre elevii introvertiți sau timizi, fie că vorbim despre cei hiperactivi sau
extrovertiţi. Regulile concursurilor şi regulamentele jocurilor sportive le oferă elevilor posibilitatea de a-şi
însuşi pe lângă competenţe practice şi competenţe teoretice care le dezvoltă spiritul de fair play atât faţă
de coechipieri cât şi faţă de adversari şi arbitrii. Respectul şi corectitudinea sunt doua calităţi care se
dezvoltă prin sport şi care sunt foate importante în viaţa copiilor şi a viitorilor adulţi. Sportul formează
caractere puternice şi frumoase.
511
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE ÎN DEZVOLTAREA
ELEVILOR
PROF. ÎNV. PRIMAR CASPRIAC MIHAELA MARIA

ȘCOALA PRIMARĂ ARCALIA, JUD. BISTRIȚA-NĂSĂUD
Necesităţile curente ale activităţii instructiv-educative impun cerinţa de a cunoaşte cât mai bine
personalitatea fiinţei umane pe care o prelucrăm, pentru a găsi mijloacele şi srategiile cele mai eficiente.
Studierea şi cunoaşterea personalităţii celor care intră sub incidenţa educaţiei se impune şi pentru
depistarea cât mai timpurie a copiilor dotaţi şi supradotaţi şi pentru dirijarea educării şi instruirii lor.
Cunoaşterea potenţelor individuale ale copilului trebuie pusă astăzi în termeni noi, mult mai largi, mai
bogaţi şi mai diverşi, pentru a depăşi încadrarea trăsăturilor personalităţii în tipare preconcepute .
După o binecunoscută clasificare UNESCO, educaţia extracurriculară, adică educaţia de dincolo de
procesul de învăţământ, apare sub două aspecte principale: educaţia informală – reprezintă influenţa
incidentală a mediului social transmisă prin situaţiile vieţii de zi cu zi - şi educaţia non-formală, care se
realizează fie în sistemul de învăţământ, fie în cadrul unor organizaţii cu caracter educativ.
Activitățile extracurriculare au o importanță deosebită la nivel de școală. Majoritatea școlilor din
Romania pun un accent deosebit pe activitățile extrașcolare realizându-se o îmbunătățire evidentă a
performanței școlare. S-a observat faptul că activitatea de învățare dă rezultate mult mai bune dacă este
îmbinată și cu activități de recreere, cu activități care să vină în beneficiul școlarului cum sunt cele de
loisir. În momentul în care optează pentru diverse activități extracurriculare, copiii sunt nevoiți să le
îmbine armonios cu studiul, care nu poate fi ignorat sau pus pe locul al doilea. Aceste activităţi le oferă
destindere, recreere, voie bună, satisfacţiile atmosferei de grup, iar unora dintre ei posibilitatea unei
afirmări şi recunoaştere a aptitudinilor. Excursia ajută la dezvoltarea intelectuală şi fizică a copilului, la
educarea lui cetăţenească şi patriotică. Ea este cea care îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea
unei experienţe sociale importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural ştiinţific. Prin excursii, elevii
îşi suplimentează şi consolidează instrucţia şcolară dobândind însuşirea a noi cunoştinţe. Excursia
reprezintă finalitatea unei activităţi îndelungate de pregătire a copiilor, îi ajută să înţeleagă excursiile nu
numai din perspectiva evadării din atmosfera de muncă de zi cu zi ci şi ca un act de ridicare a nivelului
cultural . Serbările și festivitățile - marchează evenimentele importante din viața școlarului. Din punct de
vedere educativ importanța acestor activități constă în dezvoltarea artistică a elevului precum și în
le oferă elevilor răsplata primită după muncă și de asemenea au un rol de motivare, mai puțin
seminificativ. Concursurile școlare - sunt o metodă extrașcolară de a stârni interesul elevului pentru
diferite arii curriculare având, în același timp, o importanță majoră și în orientarea profesională a elevilor,
facându-le cunoscute toate posibilitățile pe care aceștia le au.
Parteneriatele ajută elevii să facă schimburi de experiență cu alți elevi, să aibă o altă viziune față de
școală şi mai târziu să aplice ceea ce au dobândit prin astfel de parteneriate în viaţa de zi cu zi. Atunci
când școala reușește să atragă părinţii, elevii şi ceilalţi membri ai comunităţii prin astfel de acțiuni, să
realizeze activități cu caracter educațional împreună, se creează în jurul elevilor o comunitate de suport
care începe să funcţioneze. Parteneriatele trebuie văzute ca o componentă esenţială în organizarea şcolii
şi a clasei de elevi.
512
Un aspect foarte important îl reprezintă promovarea activităților prin realizarea de conferințe de
presă unde pot fi invitați reprezentanți din massmedia pentru popularizarea evenimentului respectiv,
informarea publicului larg și implicarea comunității, aplicarea unor chestionare elevilor, cadrelor
didactice și părinților pentru analiza atentă a impactului activităților desfașurate, realizarea de articole de
presă, prezentarea activităților pe siteul propriu, fotografii, filme etc.
Se poate concluziona că activitatea extracurriculară e o componentă educațională valoroasă și
eficientă, căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenție, adoptând el în primul rând o atitudine
creatoare, atât în modul de realizare al activității, cât și în relațiile cu elevii.
Bibliografie:
1. Cernea, Maria, Contribuția activităților extracurriculare la optimizarea procesului de
învățământ, ,, În învățământul primar”, nr.1/2000, Editura Discipol, București;
2. Cristea, Gabriela, Pedagogie generală, Editura Didactică și pedagogică, București, 2002;
3. Ionescu, M., Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de
instruire şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001;
513
Prof. Cazanoi Laura
Gradinita Alba ca Zapada si piticii
Bucuresti, sector 4
Din primele luni de existentă, copilul este foarte receptiv la ceea ce se petrece in jurul său, chiar
dacă pare complet străin de mediul ambient.
Vorbele mamei, afecţiunea, gesturile, mimica, buna sau reua dispoziţie, toate se imprimă în
memoria, în sufletul, în gândirea copilului. Viaţa de familie este ca o sală inzestrată cu cele mai
formidabile proprietăţi acustice. Copiii cresc auzind nu numai vorbele părinţilor, ei aud si intenţiile,
atitudinile dindărătul cuvintelor, află ce admiră, ce dispreţuiesc părinţii. Copilul fură cu ochiul şi cu
urechea stările psihice ale părinţilor, râde când părinţii sunt veseli, suspină când părinţii sunt trişti.
Prima educaţie are cea mai mare importanţă; şi această primă educaţie aparţine incontestabil mamei.
O mamă bună care dă ea însăşi învăţătură copiilor săi e pururea tot ce e mai frumos in lumea aceasta.
Cuvintele “cei şapte ani de acasă” sintetizează influenţa educaţiei din familie pentru tot restul vieţii,
în bine sau în rău, după cum copilul a avut norocul sau neşansa de a creşte într-un mediu prielnic sau într-
un mediu nefavorabil. Dacă familia este nucleul societăţii, şcoala este societatea însăşi, redusă la o scară
de proporţii adecvată vârstei elevului. Răspunderea din sfera de influenţă a familiei se deplasează spre
şcoală, instituţie profilată pe instruire şi educaţie. O bună colaborare între şcoală şi familie este posibilă
numai atunci când familia înţelege bine menirea şcolii; aceea de a fi principalul izvor de cultură şi factor
de civilizaţie iar şcoala vede în familie un aliat, un colaborator sincer, permanent şi direct interesat în
intregul proces instructiv-educativ.
Sub orice formă s-ar manifesta elevul, şcoala şi familia trebuie să acţioneze la unison, fără
compromisuri şi abadonări în faţa greutăţilor întâmpinate. Colaborarea şcolilor cu familiile elevilor se
poate realiza la nivelul conducerii, al învăţătorilor, al diriginţilor şi al profesorilor. Cea mai frecventă şi
mai indicate este păstrarea legăturii dintre şcoală şi familie la nivelul diriginţilor deoarece aceştia cunosc
mai bine particularităţile individuale ale elevilor, condiţiile lor de viaţă, prieteniile, mediul familial şi
social, în care trăiesc, capacitatea lor intelectuală, randamentul la învăţătură, aptitudinile acestora.
Diriginţii colaborează direct cu părinţii elevilor, indirect prin bunici sau rude apropiate sau prin
intermediul comitetelor de părinţi ale claselor. Tot diriginţii stabilesc contactele între părinţi şi profesori,
inginerii sau maiştrii-instructori. Colaborarea dintre şcoală şi familie trebuie să se realizeze în toate
aspectele concrete ale procesului instrctiv-educativ: învăţătură, frecventă, comportament, ţinută,
activităţile obligatorii din atelierele-şcoală, cercuri pe specialităţi, echipe artistice, competiţii sportive.
Având în vedere scopul propus iniţial de a examina posibilitatea şi condiţiile unei strânse colaborări
între şcoală şi famile este normal să restrângem sfera noţiunii educaţiei, limitând-o la familie şi şcoală.
Privită din perspectiva formării omului pe parcursul întregii vieţi, educaţia devine permanentă. De-a
lungul existenţei educaţiei distingem două mari etape: perioada în care educaţia se desfăşoara întâmplător
şi sporadic; perioada în care educaţia este călăuzită de teoria ei (ideile pedagogice , ştiinţa educaţiei care
constituie un factor de bază în creşterea eficienţei şi forţei educaţiei). Prima formă , educaţia sporadică
(spontană) realizată în familie, acţionează de la naştere în tot decursul copilăriei dar continuă şi mai târziu
până la tinereţe şi vârsta adulta fiind conjugate cu acţiunea şcolii.
Educaţia, combinată cu instrucţia sporadică, începe deci încă din primii ani ai copilăriei, când
copilul învaţă primele cuvinte, dar şi cele dintâi noţiuni despre relaţiile lui cu părinţii, fraţii, surorile, cu
mediul înconjurător. Şcoala desăvârşeşte educaţia copilului în strânsă colaborare cu familia. Învăţământul
nefiind posibil fără o disciplină liber consimţită aceasta formează obiectul celor mai frecvente contacte
dintre şcoală şi familie. Uneori, familia se plasează pe altă poziţie decât şcoala, dacă nu una ostilă în orice
caz de dezacord în mare măsură needucativă deoarece se minimalizează îndatoririle elevilor şi se ignoră
prevederile regulamentare. Colaborarea şcolii cu familia se realizează şi prin note şi pentru note.
514
Când profesorul consemnează nota în carnetul elevului care trebuie contrasemnat şi de părinţi,
stabilesşte mijlocit un contact între şcoală şi familie. Şcoala informează familia despre nivelul
cunoştinţelor elevului, despre conştiinciozitatea lui şi eficienţa studiului individual. Când părintele
semnează în carnetul de note al elevului, îi confirmă profesorului(şcolii) că a luat cunoştinţă de nota
(notele) primite de fiul sau fiica sa şi că va proceda în consecinţă, dacă răspunsurile elevului, în timpul
verificării nu au fost satisfăcătoare. În cazul acesta se impune o legătură mai strânsă între părinţi şi
profesori, direct sau prin diriginţi- pentru revenirea la starea normală de însuşire temeinică a cunoştinţelor
la unul sau mai multe obiecte, după semnalul de alarmă dat de profesor.
În toate cazurile (fericite sau nu), instrucţia rămâne pivotul relaţiilor dintre şcoală şi familie. Cei
dintâi dascăli ai oricărui copil sunt părinţii, dar aceasta nu este instrucţia care se poate realiza în familie,
oricâte posibilităţi ar avea ea decât până la un anumit nivel, după aceea şcoala rîmâne singura instituţie
capabilă să completeze educaţia copilului. Familia este principalul colaborator al şcolii în toate
problemele mari şi mici ale instruirii şi educaţiei.
Bibliografie:
1.Thornthon Wilder,Ziua a opta,Bucureşti, Editura Univers,1976

2.J.H.Pestalozzi,O carte pentru popor,1973
3.Jean - Jacques Rousseau,Emile ou de l'education,Paris
4.Tudor Vianu - Estetica,Bucureşti,1968
5.Dicţionar de pedagogie,Bucureşti,1979
515
CĂLESCU VASILICA-CRISTINA
Activitățile extrașcolare au o deosebită influență formativă. În cadrul activităților organizate în

mijlocul naturii, al vieții sociale, copiii se confruntă cu realitatea și percep activ, prin acțiuni și observații
directe, obiecte, fenomene, aspecte ale naturii și ale mediului social. Complexitatea procesului de
învățământ, multitudinea obiectivelor pe care le vizează, marea diversitate a capacităților de învățare, a
aptitudinilor și intereselor elevilor fac necesară utilizarea unei game variate de activități în vederea
realizării finalităților educației. În categoria acestor forme de desfășurare a procesului instructiv-educativ
pot fi incluse excursia și vizita cu scop de lărgire a orizontului de cunoaștere al elevilor. Excursiile,
vizitele și drumețiile au drept scop lărgirea orizontului de cunoaștere al elevilor. Acestea trebuie
proiectate în așa fel încât, indiferent de momentul în care pot fi aplicate, să fie în strânsă legătură cu
procesul de învățământ. Astfel, ele pot fi desfășurate sub forma unor activități introductive menite să
asigure o familiarizare inițială a elevilor cu tema, sarcina de învățare, precum și pentru a trezi interesul
pentru acea temă.
Un alt moment ar fi în completarea sau prelungirea lecției și apoi pentru aprofundarea cunoștințelor
dobândite în cadrul lecției. În funcție de zona geografică, socio-culturală, pot fi atinse obiective pentru
mai multe discipline:
 vizita la un muzeu istoric,

 palatul culturii,
 case memoriale,
 muzeu etnografic,
 muzeu zoologic,
 grădină zoologică,
 grădină botanică,
 fermă de animale,
 fabrici,
 instituții ale statului, care alături de peisaje și locuri de neuitat, trezesc în lumea
copilului emoții nebănuite.
Excursia contribuie la lărgirea cunoștințelor teoretice, întregește efectul instructiv-educativ al

activității didactice, realizând în acest mod, legătura dintre teorie și practică. Lecțiile-excursie asigură
stimularea curiozității de a descoperi noi fenomene și elemente culturale, dezvoltându-se dorința de a
călători în scopul cunoașterii trecutului istoric și literar al țării nostre.
Prin aceste excursii, pe plan afectiv trezim elevilor sentimente de prețuire și atașament față de
frumusețile naturale ale țării, față de realizările oamenilor din trecut, obiectivele de cult construite de-a
lungul anilor și dezvoltă, în același timp, spiritul de prietenie, voință, relații de camaraderie ce se
stabilesc între grupuri sau colegi.
516
Proiect de activități extracurriculare
Prof. Căliman Luminița – Grădinița cu P.P. Nr. 17

Focșani, jud. Vrancea
Activităţile extracuriculare sunt activităţii complementare, activităţi de învăţare ce urmăresc
îmbogăţirea informaţiilor primite în cadul activităţii didactice, cultivă interesul pentru desfăşurarea
anumitor domenii, atrag copilul la integrarea în viaţa socială, la folosirea timpului liber într-un mod plăcut
şi util, contribuind în felul acesta la formarea personalităţii copilului. De aceea trebuie să găsim diverse
astfel de activităţi pentru ai atrage pe copii. În procesul instructiv-educativ, activităţile extracurriculare îl
atrag pe copil să participe cu plăcere şi să fie interesat de activităţile propuse. În cadrul acestor activităţi,
se transmit copiilor, în mod sistematic şi organizat, informaţii din toate domeniile de activitate: muzicale,
literare, plastice, formându-se astfel anumite competenţe: de a audia anumite piese muzicale, de a
interpreta roluri. Interpretând diferite roluri, copilul reproduce modele de conduită şi le asimilează în
propria lui comportare. Trăsătura cea mai importantă a interpretării unor roluri este originalitatea şi
creativitatea copilului în redarea impresiilor proprii despre realitatea înconjurătoare, spontaneitatea şi
intensitatea trăirilor exprimate în joc. Are un pronunţat caracter activ – participativ, permiţând copilului
să construiască relaţii sociale, să-şi exerseze şi să-şi perfecţioneze limbajul, să rezolve probleme, să
negocieze, să coopereze, să utilizeze simboluri. Toate activităţile extracuriculare desfăşurate cu copiii au
rolul lor în dezvoltarea ca persoane inteligente, sigure pe ele capabile să se descurce în orice situaţie,
bogate din punct de vedere cultural în această societate plină de pseudo-cultură. În cadrul activităţilor
didactice şi extracuriculare, alături de îndrumătorii lor, aceştia dovedesc creativitate, imaginaţie, atitudine,
talent, afirmându-şi în mod original personalitatea.
Am încercat să ating aceste obiective inițiind proiectul „Am și eu drepturi” - un proiect de educație
civică, voluntariat și activități caritabile. Ideea de la care am pornit acest proiect a fost că omul, indiferent
de locul în care trăieşte, indiferent de culoarea pielii, de religie, de cultură constituie valoarea supremă,
idee pe care am dorit să o transmitem copiilor prin activităţile prevăzute. Drepturile copilului reprezintă
repere de civilizaţie autentică pentru societatea modernă, care este multiculturală şi multireligioasă şi
parte a unei lumi interdependente. Niciun individ nu poate fi izolat, oamenii se susţin şi se ajută reciproc.
Educaţia pentru drepturile copilului le formează celor mici spiritul de întrajutorare şi prietenie. Copiii îşi
vor cunoaşte încă de la cea mai fragedă vârstă drepturile, aşteptând ca acestea să le fie respectate.
Adulţii vor accepta că, indiferent de vârstă, copilul este un subiect activ în universul familiei, al
comunităţii. Cazurile şi temele propuse vizează chestiuni profund omeneşti şi este firesc să încurajeze
manifestările de omenie. Propunerile de activităţi sunt flexibile, ele putând fi adaptate capacităţii de
înţelegere şi nivelului de pregătire a copiilor. Scopul fiecărei activităţi este de a încuraja dialogul şi
participarea activă.
517
Scopul proiectului:
Cunoaşterea şi respectarea drepturilor copilului, încă de la cea mai fragedă vârstă.
Perceperea de către adulţi a copilului ca subiect activ în universul familiei, al comunităţii.
Educarea copiilor în spiritul prieteniei, al respectului şi al grijii faţă de semeni.
Promovarea dialogului între copii.
Perfecţionarea continuă a educatoarelor implicate în proiect.
Popularizarea experienţei pozitive din fiecare grădiniţă implicată în proiect.
Obiective specifice:
Privind școlarii și preşcolarii:
Cunoaşterea și familiarizarea copiilor cu principalele categorii de drepturi, libertăţi, îndatoriri şi
responsabilităţi ale acestora (Convenţia cu privire la Drepturile Copilului).
Cultivarea sentimentului de întrajutorare prin activități caritabile.
Dezvoltarea unor atitudini civice pozitive (grijă, toleranță)
Atragerea efectivă a copiilor în organizarea unor activități de voluntariat.
Formarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare între copii.
Privind cadrele didactice:
Perfecţionarea muncii în echipă.
Schimb de experienţă între unități școlare privind drepturile copilului.
Susținerea și promovarea unor activități cu caracter social, cultural, profesional, economic,
educațional care să conducă la dezvoltarea personală a copiilor.
Realizarea de activități menite să prevină abandonul școlar.
Integrarea în activități a copiilor cu CES și a copiilor din medii dezavantajate.
Susținerea de activități ce vizează creșterea calității educației civice a părinților și copiilor.
BIBLIOGRAFIE:
1. Ciubuc Iuliana, Armonia naturii, Editura Aureo, Oradea, 2011.

2. Mangri, F., Elisei, E., Dorobeti, T., Bucovală, G., Experienţe didactice şi pedagogice de succes,
Poarta Albă, 2010.
518
3. Dumitru, G., Novac, C., Mitracche, A., Ilie, V., Didactica activităţii instructiv-educative pentru
învăţământul preprimar, Craiova, Editura Nova, 2007.
519
Prof. Înv. Preșc. Cănărău Gabriela

Școala Gimnazială Comuna Ion Creangă
Din seria activităţilor extraşcolare amintim: taberele, excursiile, piesele de teatru, spectacolele de
Zoologică. Copiii pot fi stimulaţi şi îsi pot imbogăţi imaginaţia creatoare şi sfera cunoştinţelor, prin
opere literare cu diferite ocazii sau prin implicarea în desfăşurarea sezătorilor literare. Copii trebuie să fie
îndrumaţi să dobândească în primul rând o gândire independentă ,toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea
520
trebuie să ofere diverse astfel de activităţi pentru ai atrage pe copii. Dintre activităţile pe care le-am
desfăşurat la grupă, pot aminti: serbări desfăşurate cu diferite ocazii: 8 Martie, Crăciun, sfârşit de an,
finalizare de proiecte etc., desfăşurarea unor concursuri în grădiniţă: Micul Creştin, Voinicel, Smarty,
activităţi de desene pe asfalt cu ocazia zilei de 1 Iunie, activităţi desfăşurate cu ocazia zilelor de 1
Decembrie, 24 Ianuarie, activităţi desfăşurate în parteneriat cu alte grădiniţe şi alte instituţii.
foarte important să dăm o notă relaxantă tuturor jocurilor şi activităţilor. Ca o concluzie personală,
consider că trebuie să încercăm să-i atragem pe copii, să participe la activităţi cu ajutorul tuturor
metodelor pe care le putem aborda. Având posibilitatea de a desfăşura activităţi extracurriculare munca
noastră devine un pic mai uşoară deoarece aceste activităţi sunt atractive şi îi determină pe copii să
participe fără să-i forţăm. Menirea noastră este de a trezi curiozitatea viitorilor indivizi ai societăţii, de a
le potoli această curiozitate şi de ai pregăti pentru viaţă, atât cu ajutorul activităţilor didactice pe care le
desfăşurăm la grupă cât şi prin intermediul activităţilor extracuriculare.
521
LOCUL ȘI ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE
ÎN EDUCAREA ELEVILOR
Cărbunaru Daniela
Colegiului Național Economic Th. Costescu Dr. Tr. Severin

caracter. Modelarea, formarea şi educaţia omului cere timp şi dăruire. Timpul istoric pe care îl trăim cere
522
Bibliografie:
1.Cernea, Maria, „Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ”, în
“Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
523
ACTIVITĂȚILE EXTRAȘCOLARE ÎN DEZVOLTAREA
prof. Cătănescu Gabriela

Colegiul „Ferdinand I”
Comuna Măneciu, Jud. Prahova

îmbogăţirii experienţei de viaţă a elevilor. Vizitarea unui muzeu, expoziţii, a unui atelier al meșterului
făcându-se în funcţie de interesul pe care-l manifestă elevii pentru o anumită disciplină.
524
La alegerea temelor care se discută la cercuri, se va ţine seama de preocupările elevilor şi de nivelul
lor de cunoştinţe. Durata unei şedinţe a cercului este, în medie, de 90 de minute. Evidenţa frecvenţei o
ține conducătorul cercului. Varietatea activităţii în cerc constituie şi ea o condiţie a frecventării lui cu
plăcere de către elevi. Un rol important în educaţia elevilor îl joacă cercurile artistice. Cercurile contribuie
cultivarea talentului, aptitudinilor elevilor în diverse domenii ale artei populare.
a timpului liber într-un mediu sărbătoresc sau firesc. Aplicarea cunoştinţelor în cadrul activităţilor
extraşcolare are şi valoarea unui exerciţiu de dezvoltare a aptitudinilor elevilor.
elevilor.
Bibliografie
Nicola, I., Tratat de pedagogie școlară, București, Aramis, 2000.
525
Profesor Învăţământ Preșcolar Cătinean Adriana
Grădinița cu P.P. Nr. 9 Sighetu Marmației, Jud. Maramureș
Ea urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui
stil de viaţă civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. Începând de la
cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe ,punându-i in contact direct cu obiectele şi
fenomenele din natură. Activităţiile extraşcolare contribuie la gândirea şi completarea procesului de
învăţare, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor copiilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului
lor liber. Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă relaxantă , cu însufleţire şi dăruire,
la astfel de activităţi. Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea
preșcolarilor în activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-
culturale, facilitarea integrării în mediul preşcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul
ei, fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Activităţile
extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce permite copiilor cu dificultăţi de afirmare în mediul
Stimularea personalității copiilor prin intermediul serbărilor
Serbările au un caracter stimulator atât pentru micii artişti, cât şi pentru părinţii lor. Punerea
serbărilor în scenă aduce satisfacţii atât “artiştilor“, cât şi “spectatorilor“, preșcolari şi părinţi, contribuind
la socializarea copiilor de la o vârstă fragedă. Acest tip de activităţi extraşcolare marchează
evenimentele importante din viaţa preşcolarului. Importanţa acestor activităţi constă în cultivarea
înclinaţiilor artistice ale copilului, precum şi în atmosfera festivă creată cu acest prilej. Perioada de
pregătire a serbării, dorinţa sinceră de succes, sudează colectivul, impulsionează în mod
favorabil, cultivă capacităţile de comunicare şi înclinaţiile artistice ale copiilor, atenţia, memoria, gustul
pentru frumos. Prin conţinutul bogat şi diversificat al programului pe care îl cuprinde, serbarea valorifică
varietatea intereselor şi gusturilor preşcolarilor.
526
Ea evaluează talentul, munca şi priceperea colectivului clasei şi transformă în plăcere şi satisfacţie
străduinţele colectivului şi ale fiecarui copil în parte. Este important ca fiecare copil să aibă un loc bine
definit în cadrul programelor pentru a se simţi parte integrată a colectivului ,şi pentru a fi conştient că şi
participarea lui contribuie la reuşita serbării şcolare. În concluzie, putem spune că activitatea
extracurriculară este o componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru didactic trebuie
să îi acorde atenţie, adoptând o atitudine creatoare atât în modul de realizare a activităţii, cât şi în relaţiile
cu elevii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a elevilor.
Bibliografie
învăţământ, în “ Învăţământul preșcolar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
* Lespezeanu, M., Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar, Editura S.C.
Omfal, Bucureşti, 2007
527
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE ÎN EDUCAȚIA COPIILOR
VIZITELE
Câmpanu Daniela
Școala Gimn. Nr.18 Galați
Problematica educaţiei dobândeşte în societatea contemporană noi conotaţii, date mai

ales de schimbările fără precedent din toate domeniile vieţii sociale. Accentul trece de pe informativ pe
formativ.
Procesul educațional din școală presupune și forme de muncă didactica prin
complementarea activităților obligatorii. Acestea sunt activitățile extracurriculare și se desfășoară sub
îndrumarea atentă a profesorilor.
Astfel, fără a nega importanţa educaţiei de tip curricular, devine tot mai evident faptul că
stabilit în formarea personalităţii tinerilor.
Vizitele la muzee, expozitii, monumente și locuri istorice, case memoriale constituie un
mijloc de a intui și prețui valorile culturale, folclorice și istorice ale poporului nostru.
Așadar, educația nonfoemală și creativiatea învățătorului îndrumă elevii să dobândească

aptitudini speciale, capacitâți de a descoperi probleme noi și posibilitatile acestora de a critica constructiv.
528
Rolul activităților extrascolare în educatia copiilor
Prof. înv.primar: Ceangău Simona

Liceul Tehnologic Petre Mitroi Biled
intelectuală adecvată, orice temă.”-
afirma J. Bruner.
Activitățile extrașcolare sunt foarte importante pentru dezvoltarea armonioasă a copilului, acestea
completând norma de învățământ obligatariu, deschizând noi portițe și orizonturi perceptive, idealuri ce
se manifestă aidoma unei semințe într-un spațiu germinativ cu un potential foarte ridicat. Ele se referă la
acele activități realizate în afara mediului școlar, în afara instituției de învățământ, cu participarea clasei ,
a mai multor clase de elevi sau a mai multor instituții de învățământ.
muzică clasică, activități artistice, cluburi tematice sau activități sportive, legate de protecția mediului.
Eugen Herovanu susținea că: „ Menirea cărţii e multiplă; obiectul lecturii, este de o diversitate
imensă. Citind, căutăm, deopotrivă şi adevărul şi frumosul şi binele şi utilul – şi ceea ce ne instruieşte şi
ceea ce ne uimeşte şi ceea ce ne încântă şi ceea ce ne mângâie şi ceea ce ne distrează şi ceea ce ne face să
plângem sau să visăm sau să sperăm sau să uităm. După temperamentul fiecăruia, după împrejurări, după
cazuri.”
Astfel în cadrul Săptămânii altfel, am participat cu elevii la o sesiune de prezentare a bibliotecii
Judetene Timiș, un edificiu plin de informații specific vârstei lor, elevii putând fi transferați, după voia
lor, intr-o lume de basm, ăntr-o lume de informații analize , intr-o lume de descoperiri a întrebărilor
elementare și vitale , potențiali gemeni ai dezvoltării ulterioare.
O altă activitate desfăsurată care a motivate și entuziasmat elevii, a fost organizarea Târgului de
mărțișor. Aceștia fiind foarte încântați de faptul că ceea ce ei au realizat cu atâta ambiție si drag s-a
transformat, în urma comercializării acestora, într-o suma ce a putut fi donată azilului de bătrâni din
Checea. Bucuria copiilor de a se simti utili în viata bunicilor a fost neprețuită.
529
Mărțișoare...mărțișoare.... ...din inimă, cu drag...
Totodată, o importantă atracție și de ce nu plăcere, a fost prezența în cadrul unui laborator de

cofetărie , unde elevii au putut să vadă întreg procesul de producție a mult doritelor lor torturi,
participând segmentar, cu respectarea normelor de igienă si siguranță alimentară , în cadrul acestuia,
învățând importanta lucrului bine făcut , garant al bucuriei viitoare.
530
Noi devenim semnificativi prin curajul întrebărilor noastre, şi prin profunzimea răspunsurile noastre
531
ÎN PROCESUL EDUCATIV
Prof. înv. primar: Ceauşescu Ana-Maria

Şcoala Gimnazială Drăguţeşti,Com. Drăguţeşti, Gorj
iar sentimentul de împlinire este mult mai ridicat. Şcoala, lumea fermecată, plină de basm şi de dragoste ,
este locul unde dascalul pune bazele clădirii spirituale şi fizice a elevilor, mai ales prin aceste activități la
care copiii participă cu drag. Prin aceste activităţi, cele realizate dincolo de procesul de învăţământ, eu
am încercat să identific şi să cultiv corespondenţa optimă dintre aptitudini, talente, să cultiv un stil de
viaţă sănătos şi civilizat şi să stimulez comportamentul creativ în diferite domenii.
Fiecare copil are un talent, iar acesta trebuie descoperit şi cultivat, iar cea mai bună cale de a face
acest lucru este prin activităţile extraşcolare. În opinia mea, activităţile extraşcolare sunt deosebit de
importante deoarece, contribuie la completarea procesului de învăţământ. Având un caracter atractiv,
copiii participă într-o atmosferă relaxantă, cu însufleţie şi dăruire, la astfel de activităţi îmbinându-se
utilul cu plăcutul. Copiii aşteaptă cu nerabdare aceste activităţi pe care le desfăşurăm lunar sau în cadrul
săptămânii „Şcoala altfel ”. Un punct forte al lor este acela că îi antrenează pe copii în activităţi variate şi
bogate, cu o structură aparte, diferită de metoda clasică de predare-învăţare, iar elevii învaţă şi îşi
formează deprinderi experimentând, participând direct şi activ, explorând, observând, îşi dezvoltă o
gândire independentă, devin mai toleranţi, învaţă să gestioneze şi să rezolve probleme.
Copiii se autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor,
asumându-şi responsabilităţi. Dascălul are, prin acest tip de activitate, posibilităţi deosebite să-şi cunoască
elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea , să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal
– pregătirea copilului pentru viaţă. Activităţile extraşcolare de desfăşoară într-un cadru informal, ce
permite elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar şă reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze
potenţialul intelectual. Realizarea deplină a obiectivelor acestor activităţi depinde în primul rând de
măiestria şi creativitatea cadrului didactic şi de dragostea sa faţă de copii. Există o multitudine de
activităţi extraşcolare care se pot realiza cu copiii: vizite la: muzee, expoziţii, monumente şi locuri
istorice, case memoriale; vizionarea unor piese de teatru, a unor emisiuni muzicale, filmelor educative,
participarea la ateliere de creaţie, la dramatizarea unor opere literare cu diferite ocazii, la sezători literare;
plimbări şi excursii în natură, tabere etc. Astfel, vizitele la muzee, monumente și locuri istorice, case
memoriale oferă elevilor prilejul de a observa obiectele și fenomenele în starea lor naturală, operele de
artă originale, momentele legate de trecutul istoric local, național,ceea ce ușurează procesul formării
reprezentărilor despre acestea. Vizionarea spectacolelor de teatru pentru copii, stimulează și orientează
copiii spre aceste domenii de activitate. Excursiile și taberele școlare contribuie la îmbogățirea
cunoștințelor copiilor despre frumusețile țării,respectul pentru frumusețile naturii ,artă și cultură.
animalelor, dar au încurajat şi exprimarea liberă a copiilor în afara clasei . Ei pot reprezenta cu mai multă
creativitate realitatea atunci când desenează, modelează sau au de alcătuit scurte texte . Serbările școlare
marchează evenimente importante din viața școlarilor. Aceste activități constau în dezvoltarea artistică a
copiilor, dar și într-o atmosferă de sărbătoare instalată cu acest prilej. Am realizat astfel de activități cu
ocazia zilei de 1 Decembrie, a Crăciunului, și la sfârşit de an şcolar, oferindu-le elevilor posibilitatea de a
se exprima liber oral ,în scris sau prin muzică. Concursurile sunt forme competiţionale de activitate
extraşcolară, organizate pe diferite teme. Am organizat la nivel de şcoală concursuri de matematică, de
limba română, de creaţii artistice, de desen, între clase paralele , dar am participat şi la concursuri
județene de creatii plastice,muzică ,unde am obținut multe premii .
532
stimulând astfel inventivitatea şi creativitatea elevilor. De aceea, în fiecare an şcolar trebuie să
încercam să realizăm un echilibru între activităţile şcolare şi cele extracurriculare.
modalități de formare a caracterului copiilor încă din clasele primare, deoarece sunt factorii educativi cei
mai apreciați și mai accesibili sufletelor acestora.
BIBLIOGRAFIE:
1.Cucoş, C., Pedagogie (ediţia a doua, revăzută şi adăugită), Bucureşti, Polirom, 2002.
2. Iucu, R., Instruire extraşcolară. Perspective teoretice şi aplicative, Iaşi, Polirom, 2001
533
Prof.înv.preşcolar: Cepoiu Ionela

Gradiniţa P.N.Nr.4 Cheia- Măneciu
"Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi, această lume nu va mai exista când ei vor fi
mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să îi învăţăm să se adapteze."
formarea personalităţii ccopiilor. În grădiniţa contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care
se pregăteşte copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună
bazele formării personalităţii preşcolarilor. În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe
copii sub aspect psiho-intelectual, fizic şi socio-afectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială.
Complexitatea finalităţilor educaţionale impune îmbinarea activităţilor curriculare cu cele
extracurriculare, iar parteneriatul educaţional, ca set de intervenţie complementară, apare ca o necesitate.
liber. Activităţile extracurriculare organizate de grădiniţă au conţinut cultural, artistic, spiritual, ştiinţific,
tehnico-aplicativ, sportiv sau simple activităţi de joc sau de participare la viaţa şi activitatea comunităţii
locale. Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu
însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi. De exemplu,vizitele la muzee,expoziţii,monumente şi locuri
istorice ,case memoriale -organizate selectiv constituie un mijloc de a intuit şi preţui valorile
cultural,folclorice şi istorice ale poporului roman. Ele oferă copiilor prilejul de a observa obiectele şi
fenomenele în starea lor natural, procesul de producţie în desfăşurarea sa, operele de artă originale,
monumente legatede trecutul istoric, de viata şi activitatea unor personalităţi de seamă ale ştiinţei ,culturii
naţionale,relaţiile dintre oameni şi rezultatele concrete ale muncii lor, stimulează activitatea de
învăţare,întregesc şi desăvârşesc ceea ce copiii acumulează în timpul activităţilor din grădiniţă.
Spectacolele constituie o altă formă de activitatea extra curriculară prin care copilul face cunoştinţă
cu lumea minunată a artei. Fiind axate pe viaţa în aer liber, în cadrul acţiuniulor turistice,preşcolarii îşi
pot forma sentimentul de respect şi dragoste faţă de natură,faţă de om şi realizările lui.
ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase. Ca şi cadre didactice,trebuie să avem grijă ca
întotdeauna obiectivele instructive-educative să primeze,dar în acelaşi timp să reuşim să organizăm în
mod echilibrat şi momentele recreative şi de relaxare. Este foarte important să dăm o notă relaxantă
tuturor jocurilor şi activităţilor desfăşurate cu preşcolarii.
534
ROLUL DERULĂRII PROIECTELOR EXTRAȘCOLARE
ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ
PROF. ÎNV. PRIMAR CERNAT MONICA_IULIANA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ LUIZI-CĂLUGĂRA
Caracteristici de bază ale activităților extrașcolare sunt: înglobează activitățile organizate de școală în
afara mediului școlar sau/și de către alte instituții extrașcolare specializate (cluburi sportive, cluburi și
palate ale copiilor, școli de artă/ muzică pentru copii, etc.); au rol complementar celui al școlii;
și explorare a identității, dezvoltă capitalul social al copiilor. Este cunoscut faptul că activitățile
Organizarea unor activităţi extraşcolare prin care elevii să contribuie, după puterile lor, la creşterea
calităţii vieţii în comunitatea în care trăiesc, are nenumărate avantaje din punctul de vedere al educaţiei pe
care o face şcoala: împletirea teoriei cu practica, elevii constatând că ceea ce învaţă la şcoală pote fi
aplicat în cadrul unei acţiuni concrete; acţiunile dezvoltă la elevi responsabilitatea şi sensibilitatea faţă de
semenii lor; se creează legături la nivelul comunităţii;- se stimulează gândirea critică; se educă percepţia
multiculturalităţii; se dezvoltă stima de sine şi devotamentul pentru ideile civice.
Astfel de activităţi presupun utilizarea unor metode activ- participative de implicare a copiilor,
multe acţiuni se desfasoara în afara scolii –în comunitate – acţiuni cu impact comunitar (acţiuni
ecologice, sanitare, campanii pentru dezvoltare comunitară etc.). Personal am derulat şi derulez şi în
prezent proiecte şi parteneriate educaţionale în care sunt implicaţi şi alţi factori educativi, creând astfel un
mediu bazat pe valori morale pozitive în care fiecare copil să poată deveni un model pentru societate.
An de an activităţile proiectelor sunt tot mai diverse, tot mai atractive şi implică tot mai mulţi elevi
şi cadre didactice, în acelaşi timp şi foarte mulţi parteneri care sunt de un real sprijin în realizarea
obiectivelor propuse. Întregul complex al activităţilor extraşcolare organizate în şcoală sau în afara şcolii,
sub atenta şi priceputa îndrumare a dascălilor aduc o importantă contribuţie la formarea şi educarea
elevilor, în modelarea sufletelor acestora, are profunde implicaţii în viaţa spirituală şi educativă a
comunităţii. Activităţile realizate prin proiecte dau posibilitatea elevului să se manifeste, să se bucure, să
acumuleze cunoştinţe, să fie creativi, să-şi pună în valoare talentul şi să-l facă cunoscut celor din jur.
Tematica diversificată a proiectelor este un mijloc de a antrena cât mai mulţi copii într-o activitate
plăcută prin diferite forme de organizare care vizează obiectivele unei dimensiuni ale educaţiei.
Actul educaţional are o eficienţă sporită dacă este implicată şi familia, cu condiţia de a se stabili un
cod unitar de cerinţe. În urma colaborărilor constante cu parinţii, aceştia au posibilitatea de a-şi cunoaşte
mai bine copiii şi modul acestora de manifestare în cadrul grupului, îşi însuşesc procedee educative
adecvate pe care le pot aplica în educaţia copilului.
535
Ca efecte majore pe care le propun ca strategia şi proiectele educative să le producă, se pot
menţiona:
- creşterea calităţii actului educaţional şi a rezultatelor învăţării;
- introducerea obligatorie elementului educativ în proiectarea şi desfăşurarea activităţii
didactice la fiecare obiect de studiu;
- proiectarea activităţilor educative extracurriculare ca aplicaţii concrete a cunoştinţelor
acumulate şi a abilităţilor şi competenţelor formate în cadrul obiectelor de studiu;
- stimularea interesului elevilor şi a cadrelor didactice de a se implica în proiecte şi
programe educative curriculare, extraşcolare şi extracurriculare la nivelul fiecărei unităţi de
învăţământ;
- stimularea şi multiplicarea iniţiativelor tinerilor în dezvoltarea vieţii comunităţii
şcolare/comunităţii;
- reducerea procentului fenomenelor antisociale, a abandonului şi absenteismului şcolar;
- creşterea ratei promovabilităţii şcolare;
- asigurarea şanselor egale de dezvoltare personală;
- ridicarea calităţii resursei umane din sistemul educaţional;
- formarea resursei umane necesare dezvoltării societăţii cunoaşterii;
- asigurarea sustenabilităţii proiectelor educative prin conştientizarea comunităţii cu privire
la potenţialul pe care programele educaţionale le au asupra formării tinerei generaţii ce urmează a se
integra;
- transformarea educaţiei în sursă de dezvoltare comunitară.
Aceste activităţi întregesc activitatea educativă a şcolii, aducând un surplus informaţional elevilor şi
completând condiţiile concrete ale educaţiei acestora. Astfel experienţa de învăţare non-formală şi
informală întregeşte, completează şi lărgeşte experienţa de învăţare formală. Elevii devin capabili să
înţeleagă lumea în care trăiesc şi să o transforme, să se cunoască pe sine şi să se transforme, să recepteze
şi să transmită mesaje, exprimându-şi gândurile şi sentimentele fie prin comunicare verbală, utilizând un
limbaj bogat şi nuanţat, fie prin creaţie plastică. Ilustrând realităţile vieţii lor cotidiene, activităţile
specifice şcolii, familiei şi comunităţii din care fac parte, variatele forme de exprimare ale copiilor
dobândesc atât rol formator cât şi informator. Rezultatul actului lor creator devine astfel cartea lor de
vizită, dar şi a şcolii în care învaţă.
Bibliografie:
Ţîru C. Maria, Pedagogia activităţilor extracurriculare – Suport de curs, Cluj-Napoca 2007
Ionescu M.; Chiş V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
Scoala Gimnazială Nr.11

Buzău, Jud. Buzău
536
Excursiile școlare- prilej optim de aplicare
a cunoștințelor dobândite în clasă
Prof. pt. Inv. Primar Cernat Nicoleta

Excursia școlară este o formă de organizare a activității didactice ce oferă elevilor contactul atât de
necesar cu mediul înconjurător. Importantă sursă de cunoaștere, excursia ajută elevii să perceapă direct
procesele și fenomenele studiate în clasă. Deplasările în teren constituie o oportunitate pentru dezvoltarea
spiritului de observație și a capacității de îmbinare a teoriei cu practica. În acest scop, observațiile
realizate în mijlocul naturii dau posibilitatea copiilor să ajungă firesc la reprezentări clare, corecte asupra
obiectelor și fenomenelor geografice. Natura produce elevilor o puternică impresie, amintirile rămân
neșterse în mintea lor, induce sentimentul de dragoste și respect pentru mediu, le schimbă
comportamentul referitor la ocrotirea a tot ce ne înconjoară.
Activitățile turistice școlare se desfașoară sub forma mai multor tipuri distincte:
-plimbarea, însemnând deplasarea elevilor pentru câteva ore în parcuri, grădini botanice sau
zoologice, parcuri dendrologice, păduri apropiate pentru a descoperi, a vedea sau a cunoaște;
-vizita, o deplasare la o fermă, la un muzeu, la o unitate industrială, fără mijloace de transport, în
localitate;
-drumeția, în scopul recreerii, presupune o deplasare chiar în afara localității;
-excursia, o deplasare cu durata de o zi sau mai multe, în afara localității proprii, cu mijloace de
transport adecvate, având ca scop vizitarea, informarea, dar și recreerea.
Eficiența acestor forme de activitate extrașcolară va fi cu atat mai mare cu cât se acorda importanța
cuvenită organizării, desfășurării și finalizării acestora.
Demersul unor astfel de activități poate constitui obiectul unui proiect, care să cuprindă data, tema,
obiectivele propuse, organizarea activității, ceea ce vor face îndrumătorul și elevii, evaluarea.
Organizarea unei excursii presupune mai multe etape:

-fixarea temei, itinerariul de parcurs, obiectivele, documentația, aplicațiile practice, posibilitățile de
cazare, costul, mijlocul de transport.
-elevilor li se pot încredinta sarcini de lucru, pregătirea echipamentului, li se pot explica regulile de
comportare în afara clasei.
-excursia propriu-zisă se desfașoară pe itinerariul stabilit. Elevii își pot nota diverse informații,
observații care îi vor ajuta în intervenții viitoare în clasă.
-evaluarea se realizează cu ajutorul materialelor adunate pe teren. Referatele, posterele însoțite de
fotografii, colecțiile de roci, ierbarele etc. pot fi prezente în cadrul unor dezbateri organizate în urma unor
excursii.
Excursia școlara, ca formă de organizare a activităților extrașcolare constituie o necesitate stringentă
și contribuie la crearea unui act didactic de calitate. În sprijinul acestei idei, vin următoarele argumente:
-realizarea contactului personal cu obiectele și fenomenele reale, astfel încât elevii își formează
reprezentări clare asupra acestora;
-stimularea proceselor gândirii, copiii pot compara, analiza, interpreta observațiile făcute;
-promovarea actului decizional, elevii au posibilitatea de a lua anumite decizii;
-înțelegerea necesității ocrotirii mediului înconjurător și importanța aplicării cunoștințelor în
practică;
-asimilarea valorilor culturale ale poporului român, dezvoltarea capacității de a înțelege importanța
respectării obiceiurilor și tradițiilor populare;
-stimularea dorinței de cunoaștere și a curiozității de a înțelege mai bine realitatea înconjurătoare, a
spiritului de investigație, a gândirii creatoare, a imaginației.
537
În concluzie, cadrul didactic trebuie să fie pe deplin responsabil și conștient de rolul pe care și-l
asumă în organizarea și realizarea acestei activități extrașcolare. Succesul acesteia depinde de
documentarea prealabilă asupra regiunii alese, de simțul său organizatoric, dar și de sentimentele sale de
dragoste, afecțiune față de copii.
Bibliografie
Victoria, Tomescu, Cornelia, Dincă (2006), Tipuri de activități didactice-modele orientative,
Elemente de Didactică aplicată a geografiei, Ed. CDpress, București;
Mandrut, O., Apostol, Gabriela (2003), Ghidul profesorului pentru claseleV-VIII, Ed. Corint,
Bucuresti.
538
Rolul activitӑților extrașcolare în educația copiilor
Prof. Inv. preșcolar Ceușescu Claudia

Gradinița Samarinești,Jud.Gorj
Îndeplinind funcțiile de informare si formare a omului din punct de vedere intelectual,moral,
artistic,fizic,educația, reprezintă un fenomen social fundamental ,apărut odată cu societatea umană și este
specific fiecărei organizări sociale.Oricât de importantă ar fi educația curriculară realizată prin procesul
de învățământ ,ea nu epuizează sfera influențelor formative exercitate asupra copilului.Prin activitățile
extracurriculare educația urmărește identificarea si cultivarea corespondenței optime ,dintre talente,
aptitudini ,stimularea comportamentului creativ in diferite domenii.Activitățile extracurriculare sunt
foarte importante pentru dezvoltarea armonioasă a copilului .
Studiile de specialitate susțin că acestea ajută elevii la formarea unei atitudini pozitive fată de
invățare,acestea au performanțe școlare mai ridicate ,li se formează abilități practice diversificate,dar si
strategii adecvate de rezolvare de probleme.
Activitățile extracurriculare se referă la acele activități realizate in afara mediului școlar in afara
instituției de învătamant ,cu participarea clasei ,a mai multor clase de elevi sau a mai multor instituții de
învățământ.Activitățile extrașcolare vizează de regulă acele activități de rol complementar orelor clasice
de predare-învățare.Aria de desfășurare a acestor activități e greu de delimitat, pot fi excursii
,drumeții,vizite la muzee,la diverse instituții publice ,opera ,vizionare de spectacole de teatru ,muzica
clasica,cluburi tematice ,legate de protecția mediului.Participarea elevilor la astfel de activități îi ajută să
se înțeleagă pe ei înșiși ,prin observarea si interpretarea propriului comportament in comparație cu al
celorlalți .
Aceste activități reprezintă totodată un element prioritar in politicile educaționale ,întrucât au un
impact pozitiv asupra dezvoltării personalității elevilor,asupra performanțelor școlare si a integrării
sociale.De asemenea ele constituie un mijloc de formare a competențelor ,contribuie la educarea morală ,
estetica a elevilor disciplinându-le acțiunile si extinzându-le orizontul cultural-artistic.
Câteva caracteristici ale activităților extrașcolare :
– înglobează activitățile organizate de școala în afara mediului școlar,sau și de către alte instituții
extașcolare specializate cluburi sportive, cluburi si palate ale copiilor,școli de arte ,muzică pentru copii.
- au rolul complementar celui al școlii.
- dezvoltarea copiilor depinde de un întreg sistem de formare si relații in rețeaua școlara familie-
comunitate.
- ofera posibilitatea de exprimare si explorare a identității ,dezvoltă capitalul social al copilului.
În ultimul timp devine tot mai evident faptul ca educația extrașcolara ,adică cea realizată dincolo de
procesul de învățământ își are rolul și locul bine stabilit în formarea personalități școlarilor.În școala
contemporană ,o educație eficientă , depinde de gradul in care se pregătește copilul pentru participarea la
dezvoltarea de sine.Depinde de asemenea,de măsura in care reușește să pună bazele formării personalității
copiilor.În acest cadru învățământul are misiunea de a-i forma pe copiii sub aspect fizic si socio-afectiv
,pentru o integrare socială cât mai ușoară.
În opinia mea ,activitățile extrașcolare sunt deosebit de importante deoarece ,contribuie la gândirea
si completarea procesului de învătare.Prin intermediul lor se pot dezvolta si explora anumite înclinații si
aptitudini ale copiilor ,participând într-o atmosfera relaxantă cu însuflețire și dăruire ,la astfel de activități
Un punct forte al acestor activități este acela că antrenează copii în activități cât mai variate și
bogate cu o structură aparte,diferitӑ de clasica metodă de predare-învățare .Trebuie să ținem cont
că,indiferent ce metodă se adoptă în educația tradițională,indiferent dacă are o finalitate pozitivă și un
obiectiv primar atunci ea nu va epuiza niciodata sfera influențelor formative exercitate asupra
copiilor.Ceea ce trebuie să ținem cont este că întotdeauna obiectivele instructiv-educative să primeze dar
in același timp să reușim să prezentăm în mod echilibrat și momentele recreative și de relaxare.Este foarte
important să dăm o notă relaxantă tuturor jocurilor și activităților.
O altă particularitate a activităților extrașcolare ,o constituie legatura acestora cu partea practică
,care are o foarte mare importanță.Aplicarea cunoștințelor în cadrul acestor activități,are valoarea unui
exercițiu de dezvoltare a aptitudinilor elevilor.Importanța în derularea acestor activități extrașcolare este
539
faptul ca elevii pot fi antrenați atât în inițiere și organizare cât și în modul de desfășurare a
acestora.Aceste activități dezvoltă gândirea critică și stimulează implicarea generației tinere în actul
decizional,realizându-se astfel o simbioză lucrativă între componenta cognitivă și cea
comportamentală.Copiii participă cu însuflețire și dăruire la astfel de activități ,iar succesul este garantat
daca ai încredere in imaginația ,bucuria si dragostea din sufletul lor,dar să îi lași pe ei să te conducă spre
acțiuni frumoase și valoroase.
Lumea în care se nasc copiii de azi este una complexă,într-o permanentă schimbare ,iar aceștia
trebuie pregatiți să înțeleagă și să accepte provocările
într-un mod practic, creativ, inovator.
”Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi .Aceasta lume nu va mai exista când ei vor fi
mari si nimic nu ne permite să știm cum va fi vremea lor.
Atunci să-i învățăm să se adapteze„Maria Montesiori.
Bibliografie,
Ticu C. Maria- Pedagogia activităților extracurriculare –Suport de curs –Cluj-Napoca 2007.
540
IMPORTANTA ACTIVITĂȚILOR EXTRESCOLARE
CHATZIDIMITRIOU GEORGIANA
stabilit în formarea personalităţîi copiilor noştri. Educaţia prin activităţile extracurriculare urmăreşte
fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i în contact direct cu obiectele și
fenomenele din natură.
Organizarea şi desfăşurarea activităţilor extraşcolare respectă anumite condiţîi: sunt subordonate

ţînă seama de particularităţile de vârstă şi interesele elevilor, precum şi de posibilităţile de realizare pe
completare şi de aprofundare a cunoştinţelor şi abilităţilor obţinute la lecţîi, să fie create condiţîi de
formare a personalităţîi în spiritul culturii naţionale. Este necesar să se îmbine în mod util şi plăcut
timpul în afară orarului şcolar al elevilor, odihnă activă să fie marcată de certitudinea utilităţîi organizării
plăcute a timpului liber într-un mediu sărbătoresc sau firesc – toate aceste sunt obiective preconizate de
Legea Învăţământului din Republica Moldova.
oferă elevilor prilejul de a observă obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, procesul de producţie în
desfăşurarea să, operele de artă originale, momentele legate de trecutul istoric local, naţional, de viaţa şi
Un punct forțe al activităţilor extraşcolare este acela că antreneză copiii în activităţi cât mai variate
şi bogate cu o structură aparte, diferită de clasică metodă de predare-învăţare. O activitate desfăşurată
integrării în mediul şcolar.
Activitățile extracurriculare îi ajută pe cei mici să se adapteze mult mai ușor la condițîi și medii noi
și uneori dificile și să lucreze sub presiune. Experiență dobândită în acest mod îi ajută să își păstreze
concentrarea și eficientă, indiferent de temperaturi, de zgomote sau de factorii disturbatori din jur.
Activitatea extracurriculară este o componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru
didactic trebuie să îi acorde atenţie, adoptând o atitudine creatoare atât în modul de realizare a activităţîi,
cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a
elevilor.
541
Prof. Anca Chelba

Școala Gimnazială „Cristofor Simionescu” Plopeni
„A instrui pe tineri cum se cuvine, nu constă în a le vârî în cap mulțime de cuvinte, fraze, expresiuni
John Amos Comenius
celor care urmează a fi „prelucrați”. Astfel, în activitatea didactică, este indicat să putem identifica din timp
elevii cu un potențial crescut sau scăzut în diferite domenii de activitate.
În fiecare școală se urmează un curriculum unitar; prin curriculum unitar se înțelege rutina cursurilor
care are ca finalitate o examinare publică (teste naționale, bacalaureat). Prin urmare, elevii învață mult
pentru a avea rezultate bune și a promova. Dar este suficient în ceea ce privește formarea personalităţii
tinerilor, a celor care vor participa activ la cerințele societății actuale? Să presupunem că există un elev care
are rezultate foarte bune, dar nu se poate exprima liber, este emotiv; în acest caz, elevul va trebui, pe viitor,
să aplice pentru un loc de muncă, să participe la diferite interviuri la care, cel mai probabil, va fi respins.
Mai sunt și cazurile elevilor cu un potențial crescut față de învățătură, dar care sunt total dezinteresați
de activitățile în aer liber, prin urmare sunt inactivi din punct de vedere fizic. Pe lângă studiu, tinerii trebuie
să mai fie și conștienți de lumea exterioară și de ce se întâmplă în jurul lor. Cu alte cuvinte, dezvoltarea
individului trebuie să să facă pe cele două planuri: intelectual și fizic. Examenele și studiile sunt doar o
parte care trebuie completată de alte componente pentru a forma o personalitate integrabilă în această
societate competitivă. Astfel, complexitatea finalităţilor educaţionale impune îmbinarea activităţilor
curriculare cu cele extracurriculare, iar parteneriatul educaţional, ca set de intervenţie complementară,
apare ca o necesitate. Activitățile „de după ore” sunt foarte utile pentru majoritatea elevilor, cu atât mai
mult cu cât sunt unii dintre ei care nu au cea mai bună viață de familie. În cazul unui astfel de tânăr,
activitățile extracurriculare sunt binevenite deoarece îi pot schimba optica asupra vieții și îl pot orienta spre
un drum mai bun. Dacă acasă îi lipsește „mentorul”, persoana care să îl ghideze, tânărul va căuta unul
afară, așa că este indicat să fie un adult responsabil, un profesor, un îndrumător.
Un alt aspect pozitiv al activităților extracurriculare este faptul că îl fac pe individ mai responsabil, iar
această responsabilitate îl pregătește pentru viitor. De asemenea, implicarea în activități extracurriculare
ajută individul să întâlnească oameni noi, cu experiențe diferite, îl ajută să-și facă prieteni, să socializeze,
acest aspect fiind foarte important în cazul tinerilor care întâmpină dificultăți de comunicare cu semenii lor.


înșiși.
542
Sunt elevi care studiază mult, dar sunt o serie de lucruri care pot să nu le fie clare. Cu ajutorul acestor
concursuri, ei pot acumula informații pe care nu le aveau înainte.
Bibliografie:
1. IONESCU, M.; CHIŞ, V. – Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de
2. https://secure.ihaveaplaniowa.gov.
543
ACTIVITĂŢILE EXTRACURRICULARE
ÎN DEZVOLTAREA PREŞCOLARILOR
Prof. CHEPTEA DOINA

Grădiniţa P. P. Nr. 12, Iaşi
Activităţile extracuriculare sunt activităţi complementare care se realizează în grădiniţă sau în afara
ei şi urmăresc îmbogăţirea informaţiilor primite în cadul activităţilor didactice, cultivă interesul pentru
un mod plăcut şi util, contribuind în felul acesta la formarea personalităţii acestuia.
Dintre aceste activităţi amintim: spectacole de teatru, şezători, serbări, carnavale, plimbări, vizite,
drumeţii şi excursii, tabere, concursuri de cunoştinţe în diferite domenii, concursuri artistice şi sportive.
În cadrul acestor activităţi se transmit copiilor, în mod sistematic şi organizat, informaţii din toate
domeniile de activitate: cunoaşterea mediului, muzicale, literare, plastice, sportive accesibile, formându-
se astfel anumite competenţe: de a observa natura înconjurătoare, mediul social şi economic, de a audia
anumite piese muzicale, de a urmări spectacole de teatru, de a interpreta roluri, de a recita versuri, de a
cânta piese muzicale, de a dansa pe diferite ritmuri, de a executa exerciţii fizice, de a se întrece prin jocuri
sportive etc. Interpretând diferite roluri, copilul reproduce modele de conduită şi le asimilează în propria
lui comportare. Toate acestea permit copilului să construiască relaţii sociale, să-şi exerseze şi să-şi
perfecţioneze limbajul, să rezolve probleme, să negocieze, să coopereze, să utilizeze simboluri.
Serbările, şezătorile, scenetele tematice, plimbările în natură, vizitele la diferite instituţii sociale,
excursiile şi taberele, prin specificul lor, oferă posibilitatea educatorilor să-i ajute pe copii să se implice,
să-şi cunoască foarte bine colegii de grupă, să colaboreze şi să se afirme în faţa colectivului prin mijloace
proprii. Totodată, serbările pregătite susţinute cu ocazia anumitor evenimente devin un mijloc de educare
a voinţei, a încrederii în forţele proprii, a ținutei corecte, dar şi a posibilităţii de a se transpune prin
De exemplu, în cadrul serbărilor de Crăciun, preşcolarii interpretează roluri care au ca scop
cunoaşterea unor datini şi obiceiuri ale poporului românesc. Aceştia au fost ajutaţi în timpul desfăşurării
activităţilor extracurriculare să redescopere frumuseţea portului popular românesc, a datinilor, a
cântecului şi a dansului popular. Scopul acestor activităţi a constat în consolidarea cunoştinţelor
referitoare la obiceiurile şi tradiţiile populare româneşti, urmărind reconsiderarea şi valorificarea
trăsăturilor specifice poporului nostru prin interpretare de roluri, a dansului popular şi a îmbrăcării şi
purtării unor costume populare, oferind astfel un strop de tradiţie.
Un alt exemplu de activitate extracurriculare cu impact pozitiv în dezvoltarea copiilor îl constituie
şezătorile organizate cu ocazia zilei de 8 martie când preşcolarii sărbătoresc în cadru festiv ziua mamelor.
Aceste şezători presupun prezentarea de programe artistice concretizate în cântece şi versuri despre
mamă, dansuri, povestiri, proverbe şi ghicitori, dar ceea ce este caracteristic acestui tip de activitate o
reprezintă realizarea simultană şi de activităţi practice: coasere sau ţesere de batistuţe pentru mame,
pictare sau gravare pe diferite obiecte ce sunt apoi dăruite mamelor, confecţionare de felicitări şi
mărţişoare pentru mame.
Carnavalul, o altă activitate extracurriculară desfăşurată de obicei în grădiniţă este genul de
spectacol în care multe momente se consumă la iniţiativa copiilor şi cu multă libertate din partea lor
pentru că aceştia au dobândit deja comportamente care să-i sprijine să se ajute singuri. Rolul carnavalului
este de a stimula curajul, spontaneitatea, libertatea de decizie şi acţiune, de a stimula încrederea în forţele
proprii, de a folosi în mod creativ cunoştinţele şi deprinderile ce şi le-au format copiii în grădiniţă, în
familie. Unitatea spectacolului de carnaval este realizată prin felul în care sunt articulate momentele
programului cu muzica, dansul, defilarea costumelor, concursurile.
Un exemplu în acest sens este Carnavalul Toamnei pe care l-am desfăşurat an de an cu diferite
generaţii de copiii. Momentele artistice ce au alcătuit carnavalul au fost poeziile şi cântecele despre
toamnă, dansul liber pe muzică şi bineînţeles defilarea costumelor “fructe şi legume ale toamnei” în care
copiii au fost îmbrăcaţi, dar şi realizarea concursului “Fruct şau legumă” care au i-au motivat să
colaboreze în echipă pentru a câştiga. Râsul, veselia, mişcarea, dansul şi muzica au constituit un bun
prilej de apropiere între copii care şi-au exprimat liber emoţiile prin comportamente dezirabile.
544
Spectacolul de teatru este o altă activitate extracurriculară ce se desfăşoară în grădiniţă sau în
spaţiul specific al unei săli de teatru.
Exemple în acest sens sunt participarea copiilor la teatrele de păpuşi organizate de Teatrul
“Aşchiuţă”, Teatrul “Marionette Show” din Iaşi în spaţiul grădiniţei noastre unde aceştia s-au bucurat de
punerea în scenă a unor poveşti cunoscute. Copiii au participat cu interes şi la spectacolele de teatru
organizate de Teatrul “Luceafărul” din Iaşi unde entuziasmul lor a fost răsplătit cu reprezentaţii minunate
ale actorilor profesionişti.
Un alt exemplu al spectacolului de teatru ca activitate extracurriculară îl constituie teatrul de păpuşi
interpretat de copii unde aceştia dialoghează în spatele unui ecran mânuind păpuşile în funcţie de rolul
fiecăruia. Aceste activităţi sunt atractive pentru copii contribuind la educarea trăsăturilor lor de caracter,
la îmbogăţirea vocabularului, la dezvoltarea gândirii, fanteziei şi creativităţii acestora.
Teatrul jucat de copii în scenete este o altă formă interesantă de activitate extracurriculară unde se
poate urmări evoluţia “micului actor”: mişcarea scenică, vocea, tonul, dicţia, respiraţia, şi nu în ultimul
rând, trăirea lăuntrică a acestuia. Exemple de astfel de piese ce au fost puse în scenă de către copiii din
unitatea noastră au fost: “Ridichea uriaşă”, “Căsuţa din oală”, “Fata babei şi fata moşneagului” etc.
În cadrul activităţilor extracurriculare cu o deosebită influenţă formativă sunt incluse plimbările sau
ieşirile în natură, vizitele şi excursiile. În aceste activităţi organizate în mijlocul naturii şi al vieţii
sociale, preşcolarii s-au confruntat cu realitatea printr-o percepere activă, investigatoare, prin acţiuni
directe asupra obiectelor, fenomenelor din mediul înconjurător, a unor zone geografice şi locuri istorice.
Ei au dobândit o mare cantitate de informaţii privind munca şi viaţa omului în diferite cotexte şi-au
format reprezentări simple despre structura şi condiţiile de viaţă ale unor plante şi animale, despre legile
obiective ale succesiunii anotimpurilor şi frumuseţilor mediului înconjurător. În cadrul activităţilor în aer
liber, preşcolarii şi-au format sentimentul de respect şi dragoste pentru natură, de ocrotire a plantelor şi
animalelor din lumea înconjurătoare.
Toate activităţile extracuriculare desfăşurate cu copiii au avut un rol semnificativ în exersarea
comportamentelor intelectuale, socio-emoţionale, artistice, practice şi fizice contribuind la dezvoltarea
personalităţii copiilor, la pregătirea lor pentru intrarea în următoarea etapă a vieţii lor, învăţarea şcolară.
Bibliografie:
Paisi Lăzărescu, M., Ezechil, L., 2017, Laborator preşcolar, Ghid metodologic, Ediţia a V-a,
Editura Miniped, Bucureşti;
Lespezeanu, M., 2007, Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar, Editura S.C. Omfal,
Bucuresti ;
Tipa, E., 1997, Manifestările artistice cu preşcolarii şi şcolarii mici, C.C.D. Botoşani.
545
IMPORTANŢA ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE ÎN
FORMAREA PERSONALITĂȚII ELEVILOR
Profesor pentru învățământul primar,

CHERTES ELENA DIANA
COLEGIUL NAȚIONAL ”SPIRU HARET”, TÂRGU-JIU
sistemului de invăţământ, dar şi în interiorul acestuia, constituind o punte între cunoştinţele asimilate la
lecţii şi informaţiile acumulate informal. Şcoala contemporană, centrată pe elev, are un rol bine precizat
în dezvoltarea uriaşului potenţial intelectual, reprezentat de inteligenţă şi creativitate, care, pus in valoare,
va asigura neîntrerupt progresul social-uman. Demersurile educaţionale, vizând dezvoltarea personalităţii
elevilor, impun participarea activă, conştientă şi responsabilă a acestora în propria formare. Diferenţierea
şi individualizarea demersului educativ trebuie să devină un scop şi un mijloc în acelaşi timp.
Dezvoltarea personalităţii elevilor este condiţionată de folosirea unor metode adecvate, care să
permită individualizarea învăţământului, astfel încât fiecare elev să-şi dezvolte la maximum capacităţile şi
aptitudinile creatoare prin procesul învăţării. Cercetările relevă că învăţarea activă este cea care duce la
dezvoltarea psihică autentică a elevului, respectiv la o învăţare eficientă, iar educaţia non-formală sprijină
acest demers.
Componenentă importantă a educaţiei nonformale, activităţile extraşcolare (extradidactice sau
extracurriculare) oferă cele mai eficiente metode de formare a caracterului copilului încă din clasele
primare. Ele au un rol foarte important datorită caracterului lor activ participativ, facilitând integrarea
eficientăşi rapidă a elevilor în colectivitate. Această integrare facilitează la randul ei procesul de
autocunoaştere. Implicându-se în acest tip de activităţi, elevii devin “subiecţi” conştienţi ai acţiunii, trăind
intens succesele sau insuccesele propriei lor activităţi. Ei devin capabili să-şi orienteze curiozitatea nu
numai asupra lumii exterioare, ci şi asupra propriei persoane. Se formează astfel ,,imaginea de sine’’,
esenţială în succesul şcolar. Studiile de specialitate susțin că acestea ajută elevii la formarea unei atitudini
pozitive față de învățare, iar aceștia au performanțe școlare mai ridicate, li se formează abilități practice
diversificate, dar și strategii adecvate de rezolvare de probleme.
Programul activităţilor extracurriculare, stabilit ca o unitate in ethosul si cultura organizaţională a
competitive. Elevii pot să decidă în bună masură asupra obiectivelor, conţinuturilor şi mijloacelor de
predare-învățare. Aria de desfășurare a acestora e greu de delimitat.
copiilor.
546
Activităţile extraşcolare respectă principiul egalităţii şanselor, oferind fiecărui elev posibilitatea de
a se implica, indiferent de rezultatele sale şcolare. Se dezvoltă astfel sentimentul încrederii în sine, în
forţele proprii, fapt care va avea ulterior o mare influenţă asupra succesului şcolar.
Activitățile extrașcolare ocupă un loc important în ansamblul influențelor educative. Participarea
„Oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare, i se poate transmite cu succes, într-o formă intelectuală
adecvată, orice temă.”- afirma J. Bruner. Condiția primordială pentru receptarea corectă și coerentă a
mesajului o reprezintă demersul adoptat de cadrul didactic, metodele, procedeele, modul și modalitățile
utilizate, precum și cadrul în care se desfășoară procesul.
nu numai. Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator de căutări şi soluţii variate.
Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria, dragostea din sufletul copiilor, dar să îi
laşi pe ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase. Activitatea educativă extraşcolară dezvoltă
gândirea critică şi stimulează implicarea tinerei generaţii în actul respectării drepturilor omului şi al
asumării responsabilităţilor sociale, realizându-se astfel o simbioză lucrativă între componenta cognitivă
şi cea comportamentală.
Bibliografie:
2. Ionescu M.; Chiş V. – Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
3. Lazăr V., Cărăşel A., Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Ed. Arves, Craiova, 2007.
4. Cucoş, C., Pedagogie (ediţia a doua, revăzută şi adăugită), Bucureşti, Polirom, 2002
România de Mâine, 2005
547
Rolul activităților extrașcolare în educația elevilor
Prof. Chibea Camelia

Școala Gimnazială ,,Nicolae Buleu” Mărgineni Jud. Neamț
În ultimii ani a câștigat teren ideea organizării de activități extrașcolare în rândul unităților de
învățământ din România. Ele au luat forme diverse, de la excursii la competiții sportive, de la serbări la
piese de teatru, de la simple drumeții până la șezători și lista este deschisă. Scopul acestor activități este
unul multiplu. Se dorește crearea unui cadru unic și diferit de învățare, total opus banalei săli de clasă. Un
alt scop îl reprezintă acumularea de noi cunoștințe într-un cadru cât mai relaxant; de asemenea, se
urmărește stabilirea unor legături între membrii binomului educațional (profesor - elev), altfel decât în
cadrul clasic de predare. Activitățile extrașcolare au drept scop și evidențierea calităților și deprinderilor,
uneori ascunse, ale elevilor. În cadrul acestor activități se urmărește dezvoltarea abilităților de comunicare
ale elevilor. Elevii sunt puși în situația de a-și exprima părerile referitoare la un fapt, o situație, să
găsească o soluție la o problemă ivită sau creată special de către cadrul didactic. În acest fel elevul
deprinde capacitatea de a prezenta o soluție, de a căuta o explicație pe care, evident, să o argumenteze.
Elevii învață în acest mod să comunice, să aștepte, în tăcere, expunerea explicațiilor sau soluțiilor
celorlalți colegi, învață că există reguli de comunicare, că trebuie să respecte opinia celuilalt, chiar dacă ei
nu sunt de acord cu aceasta. În acest mod elevii învață despre lucrul în echipă., căutarea în mod colectiv a
unei rezolvări, a importanței colaborării și a dialogului. O altă însușire dobândită în cadrul activităților
extrașcolare o reprezintă spiritul de toleranță. El poate fi dezvoltat prin mai multe tipuri de activități.
Participarea la o expoziție despre represiunea comunistă sau despre holocaust are acest obiectiv.
Elevul intră în contact cu o realitate dură, dominată de injustiție și crimă, motivată ideologic. Prin
acest tip de activitate elevul va înțelege că egalitatea oamenilor este un drept fundamental, unul natural
cum afirmau iluminiștii, ce nu poate fi abrogat de nici o ideologie. Întâlnirile organizate în cadrul școlii cu
supraviețuitori ai unor evenimente istorice dramatice (detenție comunistă, holocaust, etc.) accelerează
sentimentul de empatie și înțelegere față de persoane care au trecut în viață prin situații limită. Prin aceste
povești spuse indirect, de către muzeograf, sau direct, de către cei implicați în acele evenimente, elevul se
apropie de o realitate pe care nu o percepuse ca atare doar din lecțiile de la clasă. Spre exemplu, un cerc
literar care va dezbate Jurnalul Annei Frank va determina o apropiere sufletească a celor prezenți față de
soarta tragică a autoarei. Astfel, imaginea holocaustului va căpăta o imagine, se va transfigura într-un
destin și se va personaliza. De altfel, tocmai aceasta este și ideea publicării celebrului jurnal.
O situație identică apare și în cazul discutării celor ,,20 de ani în Siberia” unde sunt povestite
întâmplările prin care a trecut o femeie din Basarabia, Anița Nandriș, deportată de comuniști în Siberia.
Situațiile limită, peripețiile prin care trec aceste personaje reale. Competența afectivă este uriașă, ea
dezvoltând capacitatea de empatie, de înțelegere a elevilor față de suferință, nedreptate dar și speranța că
în viitor aceste lucruri teribile nu vor mai fi acceptate de umanitate. În cadrul activităților extrașcolare se
dezvoltă și abilitățile personale ale elevilor care sunt puși în situații noi de învățare și nu numai.
Includerea elevilor în activități precum o piesă de teatru le permite acestora să își etaleze o serie de
talente, posibil ascunse, colegilor sau profesorilor. Integrarea într-un personaj, perceperea mesajului
piesei, interpretarea rolului îl conduc pe elev la o serie de întrebări și descoperiri lăuntrice. Astfel, se
dezvoltă competența artistică a fiecărui copil. El își însușește mesajul, morala actului artistic, putând pe
viitor să facă apel la acesta în situații din viața reală. Anumite sentimente, stări emoționale pot fi mai ușor
cu ajutorul situațiilor create prin intermediul activităților extrașcolare. Educația copiilor are și acest
aspect. Ei pot reține mai ușor o informație într-un cadru neoficial. De asemenea, prin crearea acestor
situații se poate ajunge mai facil la însușirea unor calități necesare unui comportament demn în viața
cotidiană. Este esențial să asigurăm educația elevilor noștri, mai ales sub aspectul moral-civic.
548
Însușirile dobândite pe acest palier asigură crearea unui om matur demn, onest, corect, sensibil,
empatic. Se știe că o societate e definită pe baza valorilor pe care le promovează, ele fiind însușite, încă
din anii de școală de către elevi. Dacă aceste valori sunt adecvate, atunci avem șansa perpetuării lor de
către elevii de azi, viitorii cetățeni de mâine. Educația elevilor noștri include și dobândirea de însușiri,
calități atât pe calea clasică (lectură, problematizare în cadrul lecțiilor) dar și interacțiunea lor cu alte
situații de învățare, adeseori ieșite din tiparul clasicului.
Elevului îi va rămâne întipărită în memorie o vizită la un muzeu, participarea la o piesă de teatru, la

o serată de lectură din care va extragere o serie de învățăminte sau ele vor fi mai bine explicate de
profesor, beneficiind și de suportul ambianței. Educația elevilor se poate face și prin acest tip de activități
care devin complementare educației de bază.
Bibliografie:
1. Bocoș Mușata Dacia, Instruirea interactivă. Repere axiologice și metodologice.
2. Neacșu Ioan, Metode și tehnici de învățare eficientă
549
„NOI DESPRE NOI”
PROF. ÎNV. PRIMAR, CHIFOREANU BRÎNDUȘA

ȘC. GIMN. „AUREL VLAICU”, FETEȘTI
Școala își propune să formeze personalitatea elevilor, să-i pregătească pentru viață, ținând seama
mai ales de perspectivele viitorului previzibil, acordând atenția cuvenită bogăției de forme pe care se
structurează comunicarea umană contemporană. Educația se realizează prin activități educative. De aceea,
școala nu rămâne indiferentă față de marea bogăție de forme de educație extrașcolară pe care se
structurează comunicarea umană contemporană. Poporul român a păstrat cu sfinţenie, din cele mai vechi
timpuri, forma originală a obiceiurilor, datinilor, creaţiilor materiale şi cultural-artistice. Acestea, strâns
legate de viaţa socială a ţăranului, l-au însoţit de la naştere până la ultima suflare.
Sărbătorile de iarnă au avut dintotdeauna o mare importanţă socială. De aceea, elevii Școli
Gimnaziale „Aurel Vlaicu”, Fetești au participat în cadrul proiectului de voluntariat „Dăinuire prin
dăruire” la prima etapă din cadrul acestui concurs cu tema „Nu ești singur!”. În cadrul acestei activități,
sub îndrumarea învățătoarelor d-na prof. înv. primar C.B. și S. M., elevii au confecționat felicitări și
brăduți, globulețe, oameni de zăpadă, steluțe, beteală, utilizând materiale diverse: carton, hârtie,
autocolante, mărgele, nasturi, obiecte decorative din plastic, lemn, celuloză, material textil, culori. Au
formulat și scris urări pe felicitări specifice Crăciunului. În colaborare cu părinții celor două clase,
membrii ai Asociației de părinți „Parteneri pentru viitor” au fost realizate pachete cu bunuri alimentare
care apoi au fost distribuite elevilor mai mici ce provin din familii defavorizate.
La serbarea prezentată de elevii C.P. A au participat și elevii clasei a III-a B, au interpretat împreună
cântece specifice acestei sărbătorii și apoi și-au dăruit unii altora obiectele confecționate în acest scop. Au
trăit momente emoționante, bucurându-se de farmecul și spiritul sărbătorii de Crăciun, împreună cu
părinții care i-au sprijinit în realizarea activității.
Elevii celor două clase au participat cu plăcere la această activitate, au interacționat unii cu alții,
plini de emoție și entuziasm. Acțiunea a fost o experiență plăcută pentru elevii celor două clase și o
surpriză neașteptată pentru elevii care au primit pachete. Părinții i-au susținut pe elevi, au fost
impresionați de reacțiile propriilor copii, de rezultatele eforturilor acestora și au apreciat gestul lor în
această zi specială.
.
550
551
Profesor învățământ preșcolar: Chihaia Paula
Educația este definită ca fiind un ,,ansamblu de metode și măsuri aplicate sistematic (și în cadru
organizat) cu scopul formării și dezvoltării însușirilor intelectuale, morale, fizice ale copiilor, ale
tineretului sau ale oamenilor ori ale colectivitățiilor umane” (DEX, 2009). În raport cu factorii
instituționali sau noninstituționali implicați în procesul de educație s-au structurat trei forme ale acesteia:
educația formală, educația nonformală și educația informală. Educația formală se desfășoară doar în
cadrul instituțiilor școlare unde sunt parcurse anumite programe, manuale. Educația nonformală în schimb
reprezintă orice activitate educațională care se desfășoară în afara școlii tradiționale, în această categorie
fiind incluse activitățile extrașcolare.
Este cunoscut faptul că pe lângă lecții se folosesc și alte forme de activități de învățare pentru
educarea preșcolarilor sau școlarilor de diferite vârste. Printre acestea se numără și activitățile
extrașcolare. Activitățile extrașcolare sunt ,,complementare educației formale și prezintă avantajul că,
uneori, satisfac mai bine interesele particulare ale copiilor/elevilor, desfășurându-se într-un cadru mult
mai relaxat” (Albulescu, Catalano, 2019). Activitățile extrașcolare includ excursiile/vizitele la diferite
obiective culturale, activitățile desfășurate în cadrul unor cercuri tematice, activități cultural-artistice și
sportive, work-shop-uri, tabere școlare, dar și programe educaționale cu anumite tipuri de activități
destinate elevilor. Activitățile extrașcolare au influență formativă și de aceea sunt incluse frecvent în
cadrul activităților cu preșcolarii/școlarii. Conform lui Kelemen (2010) activitățile extrașcolare
desfășurate au rol benefic asupra preșcolarilor/școlarilor.
Dintre beneficiile activităților extrașcolare enumerăm:
 dezvoltă interesul școlarului pentru anumite domenii;
 au rolul de a organiza timpul liber într-o manieră plăcută și relaxantă;
 contribuie la îmbunătățirea procesului educațional;
 dau preșcolarilor/școlarilor libertatea de a alege;
 au efect pozitiv asupra muncii în echipă;
 dezvoltă sentimentul de siguranță și încredere pentru toți cei implicați în activitate;
 contribuie la dezvoltarea personalității preșcolarilor/școlarilor.
De asemenea, Massoni (2011) în cadrul unui studiu desfășurat identifică mai multe aspecte pozitive
ale desfășurării activităților extrașcolare. Conform acestuia elevii care participă la astfel de activități și-au
redus problemele legate de comportament, deoarece cei care participă la astfel de activități trebuie să
respecte anumite reguli. La final elevii primesc recompense verbale/materiale care duc la creșterea stimei
de sine și a încrederii în forțele propri. Un alt aspect identificat de Massoni este obținerea unor note mai
mari la școală de către elevii care participă la astfel de activități.
552
Acest aspect este confirmat și de către Casden et all (2004) care afirmă că elevii rezolvă cu plăcere
exerciții matematice sau de lectură în cadrul cercurilor tematice, ceea ce duce la creșterea stimei de sine,
obținerea unor note mai bune și apariția unei apropieri de școală. Participând la astfel de activități elevii
nu se mai simt ,,încorsetați”. Tot în cadrul aceluiași studiu Massoni menționează un alt aspect pozitiv al
activităților extrașcolare și anume aspectul social. Astfel elevii care sunt implicați în activități
extrașcolare au posibilitatea de a întâlni persoane noi cu care pot împărtăși impresii, idei sau pot concura
în cadrul anumitor competiții.
Activitățile extrașcolare pot de asemenea să completeze anumite aspecte ale educației care nu pot fi
însușite suficient în timpul orelor de curs, ajută la creșterea nivelului de cunoștințe generale și dezvoltarea
trăsăturilor de caracter.
Astfel de activități prezintă numeroase aspecte pozitive însă în derularea lor trebuie să ținem cont de
obiectivele stabilite. Planificarea acestora se va face în raport cu celelalte activități desfășurate de copii
pentru a evita supraîncărcarea.
Bibliografie:
Albulescu I, Catalano H (2019) – Sinteze de pedagogia învățământului preșcolar, București, Editura
DPH;
Casden M, Morrison G, Gutierrez L, Brown M (2004) – The effects of homework programs and
after-school activities on school success
Massoni E (2011) – Positive effects of Extra-Curricular Activities on students, vol. 9;
Rață G, Palicica M (2010) – Social sciens today beetween theory and practice- The role of Extra-
Curricular Activities in developing pre-school children's personality (Kelemen Gabriela);
553
Profesor Chindea Larisa Anca

Colegiul Tehnic “Anghel Saligny” Baia Mare
Activitățile extrașcolare sunt activitățile realizate în afara mediului școlar, în afara instituției de
Acestea sunt foarte importante pentru dezvoltarea armonioasă a copilului. Studiile de specialitate
susțin că acesta ajută elevii la formarea unei atitudini pozitive față de învățare, aceștia au performanțe
probleme. Activitățile extrașcolare acționează și asupra stimei de sine, iar sentimentul de împlinire este
mult mai ridicat. Participarea elevilor la astfel de activități îi ajută să se înțeleagă pe ei înșiși prin
Activitățile extrașcolare vizează, activități cu rol complementar orelor clasice de predare-învățare.
sociale. Participarea la activitățile extrașcolare lărgește orizontul cultural al elevilor, completând cu
noțiuni noi volumul de cunoștințe însușite în cadrul orelor de curs. De asemenea, contribuie la educarea
morală, estetică a elevilor, diciplinându-le acțiunile și extinzându-le orizontul cultural-artistic.
O altă particularitate a activităților extrașcolare, o constituie legătura acestora cu partea practică.
Aplicarea cunoștințelor în cadrul activităților extrașcolare are valoarea unui exercițiu de dezvoltare a
aptitudinilor elevilor. Important în derularea acestor activități este faptul că elevii pot fi antrenați atât în
inițiere și organizare, cât și în modul de desfășurare a acestora.
Printre activitatile extrascolare cele mai indicate pentru elevi se numara excursiile, drumetiile,
vizionarile de filme, piese de teatru, vizite la muzee, la diverse instituții publice, la alte unități de
învățământ, operă, muzică clasică, activități artistice, cluburi tematice, activități sportive, legate de
protecția mediului etc. Prin participarea la astfel de evenimente, ii ajutam pe copii sa isi dezvolte
abilitatile de comunicare si socializare, de observatie, de dezvoltare a culturii, memoriei si imaginatiei.
Prin aceste activitati copilul va deprinda obiceiuri pozitive, care in timp o sa-l ajute sa se descurce
singur in orice situatie. Participarea la astfel de activitati reduce riscul aparitiei depresiei si a consumului
de alcool si droguri. De asemenea, copiii vor fi mai motivati sa reuseasca in tot ceea ce si-au propus si vor
reusi sa obtina note mari la scoala, deoarece isi vor dezvolta capacitatile de invatare, cultura generala,
memorie, simt critic. Organizarea şi desfăşurarea activităţilor extraşcolare respectă anumite condiţii: sunt
subordonate procesului de învăţământ care se desfăşoară în clasă; se evită supraîncărcarea elevilor; se
desfăşoară în colectiv, fiind create şi organizate pe principiul liberului consimţământ. La antrenarea
posibilităţile de realizare pe care le au, fără să fie reţinuţi de la ore sau pregătirea lecţiilor.
viaţă a elevilor. Aceste activităţi se organizează în funcţie de conţinutul lecţiilor și prin conținutul lor se
urmăresc lărgirea orizontului de cunoștințe. Vizitarea unui muzeu, expoziţii, a unui atelier al meșterului
încadrează excursia. Scopul activităților extrașcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, cultivarea
personale. Dezvoltarea copiilor depinde de un întreg sistem de fenomene și relații, iar activitățile
extrașcolare reprezintă un element fundamental în rețeaua școală-familie-comunitate.
Montessori)
554
Imelda Chința
“Să nu-i educam pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi
(Maria Montessori–Descoperirea copilului)
Educația extracurriculară își are rolul și locul bine stabilit în formarea

personalității copiilor. Educația prin activitățile extracurriculare urmărește identificarea și cultivarea
stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. Începând de la cea mai fragedă vârsta, copiii
acumulează o serie de cunoștințe punându-i în contact direct cu obiectele și fenomenele din
natură.Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm școala
cu viaţa.
important în vederea atingerii acestui ideal îl are educaţia non-formală. Educaţia non-formală
completează educaţia formală într-un cadru instituţionalizat situat în afara sistemului de invăţământ, dar şi
informal. Şcoala contemporană, centrată pe elev, are un rol bine precizat în dezvoltarea uriaşului potenţial
intelectual, reprezentat de inteligenţă şi creativitate, care, pus în valoare, va asigura neîntrerupt progresul
social-uman. Demersurile educaţionale, vizând dezvoltarea personalităţii elevilor, impun participarea
activă, conştientă şi responsabilă a acestora în propria formare. Diferenţierea şi individualizarea
demersului educativ trebuie să devină un scop şi un mijloc în acelaşi timp. Dezvoltarea personalităţii
elevilor este condiţionată de folosirea unor metode adecvate, care să permită individualizarea
învaţământului, astfel încât fiecare elev să-şi dezvolte la maximum capacităţile şi aptitudinile creatoare
prin procesul învăţării. Cercetările relevă că învăţarea activă este cea care duce la dezvoltarea psihică
autentică a elevului, respectiv la o învăţare eficientă, iar educaţia non-formală sprijină acest demers.
Componenentă importantă a educaţiei nonformale, activităţile extraşcolare oferă cele mai eficiente
metode de formare a caracterului copilului încă din clasele primare. Ele au un rol foarte important datorită
caracterului lor activ-participativ, facilitând integrarea eficientă şi rapidă a elevilor în colectivitate.
Această integrare facilitează la rândul ei procesul de autocunoaştere. Implicându-se în acest tip de
activităţi, elevii devin „subiecţi” conştienţi ai acţiunii, trăind intens succesele sau insuccesele propriei lor
propriei persoane. Se formează astfel ,,imaginea de sine’’, esenţială în succesul şcolar. Programul
activităţilor extracurriculare, stabilit ca o unitate in ethosul și cultura organizaţională a şcolii, vizează
acţiuni care să îi ajute pe elevi să îşi însuşească ideile de corectitudine şi respect, să cunoască şi să
respecte valorile culturale și etnice ale comunităţii, să trăiască experienţe de viaţă competitive. Elevii pot
să decidă în bună masură asupra obiectivelor, conţinuturilor şi mijloacelor de realizare a acestor activităţi,
contribuind astfel la dezvoltarea vieţii comunităţii şcolare din care fac parte. Activităţile extraşcolare
respectă principiul egalităţii şanselor, oferind fiecărui elev posibilitatea de a se implica, indiferent de
rezultatele sale şcolare. Se dezvoltă astfel sentimentul încrederii în sine, în forţele proprii, fapt care va
avea ulterior o mare influenţă asupra succesului şcolar. Unul din scopurile principale ale educaţiei non-
formale îl reprezintă creşterea gradului de adaptabilitate a copiilor la viaţa socială, respectiv dezvoltarea
autonomiei personale şi sociale, a comportamentului în grup.
555
Activităţile extraşcolare vin în sprijinul acestui demers. Finalităţile educaţionale ale activităţilor
extraşcolare presupun educaţie intelectuală, estetică, religioasă, moral-civică, patriotică, fizică. Educaţia
intelectuală ocupă un rol central în formarea integrală a personalităţii elevului. Prin caracterul lor ludic,
activităţile extradidactice formează şi modelează inteligenţa elevilor. Ele dezvoltă totodată curiozitatea
ştiinţifică, interesele de cunoaştere, spiritul de observaţie, creativitatea şi nu în ultimul rând gândirea
critică a elevilor. Cadrelor didactice le revine sarcina de a stârni interesul elevilor pentru participarea la
concursuri de creaţie literară, informatică, fizică, chimie, matematică, tehnico-ştiinţifice, simpozioane şi
sesiuni de comunicări ştiinţifice, concursuri regionale sau naţionale. Prin participarea la concursuri de
cultură şi civilizaţie europeană, elevii se familiarizează cu limba, cultura, tradiţiile şi obiceiurile altor
popoare, creându-se astfel punţi de legătură între civilizaţii. Ei învaţă să fie toleranţi şi deschişi spre alte
culturi şi să respecte valorile culturale ale acestora. Datorită caracterului lor interdisciplinar, activităţile
extracurriculare constituie pentru elevi un prilej de lărgire a cunoştinţelor de cultură generală, facilitând
formarea culturii profesionale şi duc la formarea competenţelor transdisciplinare.
556
PROF. ÎNV. PREȘC: CHIRA MIHAELA IOANA

GRĂDINIȚA P.P. ,,PITICOT”/G.P.N. NR.1 CÎMPENI/ ALBA
“Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi . Această lume nu va mai exista cand ei vor fi
mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi lumea lor. Atunci să-i invățăm să se adapteze.”
(Maria Montessori–”Descoperirea copilului”)
Educația extracurriculară (realizată dincolo de procesul de învățământ) iși are rolul ți locul bine
stabilit în formareapersonalității copiilor noștri. Educatia prin activitățile extracurriculare urmăreăte
civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. Începând de la cea mai
fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoștinte punându-i în contact direct cu obiectele și
Trebuinţa de a se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm școala
cu viaţa. Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea uno raptitudini speciale, antrenarea elevilor în
facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de suportpentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea
talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale.
într-un mod practic, creativ, inovator. Ceea ce trebuie să ţinem cont este că întotdeauna obiectivele
instructiv – educative să primeze, dar în acelaşi timp să reusim să prezentăm în mod echilibrat şi
momentele recreative şi de relaxare.
Este foarte important să dăm o notă relaxantă tuturor jocurilor şi activităţilor.
copiii acumulează în cadrul activităților.
dezvoltării copiilor.
557
Serbările şi festivităţile marchează evenimentele importante din viaţa copilului. Din punct de
vedere educativ importanţa acestor activităţi constă în dezvoltarea artistică a copilului precum şi în
le oferă copiilor răsplata primită după muncă, şi de asemenea au un rol de motivare.
BIBLIOGRAFIE:
 Ionescu, M., Chiş, V., „Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de
instruire şi autoinstruire”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001
 Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, „Şcoala la răscruce. Schimbare şi
continuitate în curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact”, Editura Polirom,
2002.
558
Autor: prof. înv. primar: Chiraş Alina Ionela
copiilor.
al celorlalți.



inițiativei.
559
nu numai. Activitățile extrașcolare dezvoltă gândirea critică și stimulează implicarea generației tinere în
actul decizional, realizându-se astfel o simbioză lucrativă între componenta cognitivă și cea
comportamentală.
560
Profesor învățământ preșcolar Chirciu Laura

Grădinița cu P.P. nr. 4, Bârlad
schimbările fără precedent din toate domeniile vieţii sociale. Accentul trece din ce în ce mai mult de pe
informativ pe formativ.
În şcoala contemporană, o educaţie eficientă, depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru
participarea la dezvoltarea de sine. Depinde de asemenea şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele
fizic şi socio-afectiv, pentru o integrare socială cât mai uşoară.
activităţii. Conţinutul activităţilor extraşcolare nu este stabilit printr-un curriculum obligatoriu; copiii au
acestora. Astfel, acestea devin o formă complementară de activitate – parte componentă a educaţiei – care
proprie iniţiativă trebuie încurajate prin laudă; trebuie promovat modul variat de abordare a problemelor
de manipulare a obiectelor şi a ideilor.
Preşcolarii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească: o gândire independentă, nedeterminată de
a lor şi posibilitatea de a critica constructiv. Înainte de toate, este însă important ca profesorul însăşi să
fie creativ.
care participă, ei îşi însuşesc cunoştinţe în domeniul ştiinţei, literaturii și artei. Participând la acţiuni cu
caracter artistic, la manifestări cultural-artistice, vizionând spectacole de teatru şi filme la cinematograf,
preșcolarii îşi cultivă dragostea pentru frumos.
oferă preșcolarilor prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, procesul de
producţie în desfăşurarea sa, operele de artă originale, momentele legate de trecutul istoric local,
naţional, de viaţa şi activitatea unor personalităţi de seamă ale ştiinţei şi culturii universale şi naţionale,
relaţiile dintre oameni şi rezultatele concrete ale muncii lor, stimulează activitatea de învăţare, întregesc
şi desăvârşesc ceea ce copiii acumulează în cadrul activităților școlare.
561
de impresii puternice, precum şi în faptul că apelează, permanent, la afectivitatea copilului. Astfel de
activităţi sunt de o reală importanţă intr-o lume dominată de mass media şi ne referim la televizor,
calculator și internet, care nu fac altceva decât să contribuie la transformarea copiilor noştri în nişte
persoane incapabile de a se controla comportamental, emoţional şi mai presus de toate slabi dezvoltaţi
intelectual.
Se ştie că începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinte punându-i
formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii, tabere, colonii. În cadrul
activităţilor organizate în mijlocul naturii, al vieții sociale , copiii se confruntă cu realitatea și percep
activ, prin acţiuni directe, obiectele, fenomenele, anumite locuri istorice. Fiind axate în principal pe viața
în aer liber, în cadrul acţiunilor turistice, preșcolarii își pot forma sentimentul de respect și dragoste față
de natură, față de om și realizările sale. In urma desfășurării unor astfel de activități, copiii pot reda cu
mai multă creativitate și sensibilitate imaginea realităţii în cadrul activităţilor de desen şi modelaj, iar
materialele pe care le culeg, sunt folosite în activităţile practice, în jocurile de creaţie.
reciproc între copii, educă simţul responsabilităţii şi o atitudine justă faţă de scopurile urmărite.
iniţierea şi organizarea lor. Valorificarea activităţilor extraşcolare în practica educaţională ar trebui să se
producă sistematic şi cu mai multă eficienţă, pentru dezvoltarea armonioasă a elevilor.
Bibliografie
3. Iucu, R., Instruire extraşcolară. Perspective teoretice şi aplicative, Iaşi, Polirom,
2001.
4. Lisievici, P. ş.a., Pedagogie. Concepte, metode şi tehnici esenţiale, Bucureşti, Editura
Fundaţiei România de Mâine, 2005.
562
ROLUL ACTIVITATILOR EXTRASCOLARE IN VIATA SCOLARULUI
EDUCATOARE,CHIRIAC ANA-MARIA
GRADINITA CU P.N BARLALESTI
“ Educatia este tot ceea ce supravietuieste dupa ce tot ce a fost invatat a fost uitat.”
BURRHUS FREDERIC SKINNER
Educatia prin activitatile extrascolare urmareste identificarea si cultivarea corespondentei optime

pentru aptitudini,talent,cultivarea unui stil de viata civilizat ,dar si stimularea comportamentului creativ
al fiecarui elev.Incepand inca de la varste foarte fragede ,copiii acumuleaza o serie de cunostinte
punandu-I in contact direct cu obiectele si fenomenele din natura.
Scopul activitatilor exrascolare este acela de a dezvolta unele aptitudini speciale ,antrenarea
prescolarilor,elevilor in activitati cat mai antrenante si variate .Oricat de importanta ar fi educatia
curriculara realizata prin procesul de invatamant,ea nu epuizeaza sfera influientelor formative pe care le
exercita asupra copilului. Timpul liber este un cadru larg al copilului,in care viata capata alte aspecte
decat cele in procesul de invatare. In activitatea mea de educatoare am cautat sa indrept prescolarul catre
activitati care pot fi abordate din mai multe perspective,astfel incat prescolarul sa- si dezvolte orizinontul
In preajma sarbatorilor se organizeaza activitati literar-artistice cu scopul de a valorifica traditiile
,obiceiurile specific poporului nostru.Prescolarii recita poezii,canta colinde ,frumusetea lor imprastie
puritate. O alta sarbatoare importanta este 1 Decembrie,zi in care fiecare suflet de roman vibreaza la tot
cee ace inseamna patriotism,traditii.
Participand la astfel de activitati se largeste orizontul cultural dar si spiritual al copilului
,completand cu notiuni noi volumul de cunostinte insusite in cadrul activitatilor descrise mai sus.
Modelarea,formarea, educarea cere timp si daruire.Scopul activitatilor extracurriculare este acela de a
dezvolta atitudini special ,cultivarea interesului pentru actiuni socio-culturale,facilitatea integrarii in
mediul scolar,valorificarea talentelor personale si corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale.
tinerei generatii in actul decizional in contextu respectarii drepturilor omului si al asumarii
responsabilitatilor sociale.Bine pregatite ele starnesc interes la orice varsta si faciliteaza insusirea de noi
cunostinte.
BIBLIOGRAFIE:
Cernea Maria “ Contributia activitatilor extracurriculare la optiizarea procesului de invatamant Ed
.Discipol, Bucuresti”
Tircu C Maria “Pedagogia activitatilor extracurriculare Suport de curs Cluj -Napoca 2007”
563
Institutor: Chiriac Cătălina-Elena

Grădinița cu P.P. Sânpetru, jud. Brașov
Activitățile extrașcolare sunt acele activități ce sunt realizate/desfășurate în afara instituției de
învățământ (grădiniță, școală), la care pot participa atât părinții, cât și reprezentanți ai unor instituții:
medici, actori, polițiști, cofetari, pompieri etc. , în acest caz parteneriatul educațional devenind o
necesitate. Aceste activități vin în completarea procesului instructiv-educativ din grădiniță și se
desfășoară sub forma unor excursii școlare, vizite, tabere, ateliere de creație, concursuri sportive, piese de
teatru, diferite activități desfășurate alături de părinți.
Un rol foarte important al acestor tipuri de activități este acela că antrenează copiii într-o mare
varietate de activități plăcute, distractive și cu o mare valoare instructiv-educativă. Locuind într-o zonă cu
multe obiective turistice, pot spune că am reușit alături de grupa condusă de mine să vizităm câteva dintre
acestea: Prima Școală Românească, Muzeul de Etnografie, diferite monumente istorice, Grădina
Zoologică, Teatrul Arlechino, diferite fabrici de lactate, de panificație, Dino Parc etc.
Toate aceste activități au avut un caracter atractiv asupra copiilor, astfel ei au participat cu interes,
bucurie și voie bună. De fiecare dată i-am avut alături pe părinți, care ne-au susținut în toate demersurile
noastre, ne-au însoțit acolo unde a fost nevoie, s-au arătat foarte receptivi și implicați față de aceste
activități/acțiuni. Acesta a fost și scopul meu, de ai implica pe părinți în procesul instructiv-educativ, de a-
i face să conștientizeze importanța actului educațional asupra copiilor și de a întări relația părinte-copil,
dar și părinte-educatoare-copil. Am organizat alături de părinți și copii o mulțime de ateliere de creație
dedicate unor evenimente cu diferite semnificați: În grădina Toamnei ( au lucrat pe echipe: au
confecționat crizanteme din plastilină și bețișoare de urechi, au pictat legume uriașe din polistiren, au
realizat straturi cu diferite legume, au confecționat pomi fructiferi din role de hârtie igienică și hârtie
creponată), Felicitare pentru mama (au confecționat o felicitare pentru Ziua Mamei și au cântat un
cântecel mămicilor), de Paști am vopsit ouă roșii, am confecționat un iepuraș dintr-un pahar din carton,
apoi am pornit în căutarea ouălor prin iarbă. Toți au participat cu mare interes și plăcere la aceste
activități.
Așadar, aceste activități au o structură aparte, diferită de clasica metodă de predare-învățare, au

puternice influențe formative asupra copiilor, iar dintre acestea aș putea enumera:
 Lărgirea orizontului cultural al copiilor;
 Capacitatea de a descoperi și rezolva noi probleme;
 Dobândirea unei gândiri independente, critice;
 Educarea respectului și a dragostei față de natură, artă,cultură;
 Facilitarea integrării în mediul școlar;
 Însușirea unor trăiri afective pozitive și a unor valori morale;
 Dezvolarea unei strânse relații de colaborare cu diferite instituții din comunitatea locală, dar
și cu alte instituții de învățământ prin activități și acțiuni comune;
 Implicarea activă a părinților în activitățile/acțiunile întreprinse.
Înainte de a organiza aceste activități, educatorul are datoria de a cerceta, de a investiga ce fel de
activități se potrivesc nivelului de grupă ce îl conduce, ce i-ar interesa pe copii să afle, să descopere.
Numai așa poate să aducă în atenția copiilor activități care să le stârnească curiozitatea , interesul,
imaginația și dorința de a participa necondiționat la desfășurarea acestora.
De reținut, este faptul că acestor activități extrașcolare, fiecare cadru didactic trebuie să le acorde
atenție și să le organizeze ori de câte ori este posibil și necesar, nu numai în săptămâna Școala Altfel,
astfel că la început de an școlar am făcut o plimbare prin localitate, am observat natura în anotimpul
toamna, am vizitat diferite instituții (primăria, cabinetul medical, farmacia etc), apoi în decembrie am
sărbătorit Ziua Națională a României alături de părinți și educatoare, am mers la colindat ,am organizta
jocuri cu zăpadă în curtea grădiniței, am desfășurat activități de educație ecologică (acțiuni de plantare,
de ecologizare) în parcul din localitate sau în curtea grădiniței, activități de voluntariat (am colectat și
donat obiecte de îmbrăcăminte copiilor nevoiași, am donat fructe și legume unor familii nevoiașe în
564
cadrul unor proiecte educaționale de voluntariat), am participat la diferite concursuri de cunoștințe
generale, dar și de creație și artistico-plastice, am participat la acțiunea de solidaritate Inimi pentru inimi,
față de persoanele cu dizabilități din 3 decembrie și am înălțat baloane în formă de inimioare etc.
Menționez că am realizat doar activități și acțiuni potrivite particularităților de vârstă ale copiilor.
Toate aceste activități extrașcolare au fost organizate cu multă dăruire și dragoste, iar copiii au
participat cu bucurie și dăruire la desfășurarea acestora.
565
Rolul și importanța activităților extrașcolare
Prof.Chiriac Florina
Grădința cu Program Prelungit Nr. 4 Caransebeș
are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii tinerilor.
televizor , calculator si internet, care nu fac altceva decat sa contribuie la transformarea copiilor nostri în
dezvoltati intelectual. Se știe ca incepand de la cea mai frageda vârsta , copiii acumuleaza o serie de
cunostinte punându-i în contact direct cu obiectele si fenomenele din natura.
Activitățile de acest gen cu o deosebită influenta formativa, au la baza toate formele de actiuni
turistice: plimbari, excursii, tabere, colonii.În cadrul activităților organizate in mijlocul naturii, al vietii
urma plimbarilor, a excursiilor în natura, copiii pot reda cu mai multa creativitate si sensibilitate ,
imaginea realitatii, în cadrul activitatilor de desen si modelaj , iar materialele pe care le culeg ,sunt
folosite în activitatile practice, în jocurile de creatie. Plimbările prin parc din aceasta toamna , frunzele
ruginii ,stolurile de pasari care se pregăteau de plecare,frumusețea deosebită a acestui anotimp le vor
ramane în suflet celor mici , creându-le emotii estetice.La vârsta preșcolară, copiii sunt foarte receptivi la
tot ce li se arata sau li se spune în legătură cu mediul , fiind dispusi sa actioneze în acest sens .Ca
educatoare, trebuie să oferim în mod gradat , în acord cu particularitatile de vârstă , cunoștinte stiintifice ,
să organizăm activitati educative privind protejarea mediului inconjurator: curatarea parcului, , a mediului
de joacă , ocrotirea unor animale .
au trăit şi au creat opere de artă scriitori şi artişti. Serbarea este modalitatea eficientă de cultivare a
înclinaţiilor artistice ale copiilor contribuind la dezvoltarea armonioasă a personalităţii copiilor.
566
intuit și prețui valorile culturale, folclorice și istorice ale poporului nostru.
Vizionările și spectacolele constituie o altă formă de activitate extracurriculară în grădinițe, prin
care copilul face cunostință cu lumea minunată a artei.
Desi aceasta formă de activitate îl pune pe copil în majoritatea cazurilor în rolul de spectator,
valoarea ei deosebita rezida in faptul ca ea constituie o sursă inepuizabila de impresii puternice, precum si
în faptul ca apelează, permanent, la afectivitatea copilului.
asemenea o sursa de informatii, dar în acelasi timp un punct de plecare în organizarea unor actiuni
interesante. De exemplu: vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive,
urmata de discutii pregatite în prealabil, pe lângă faptul ca realizeaza completarea unor aspecte educative,
stimulează și orienteaza copiii spre unele domenii de activitate: muzica, sport, poezie, picture, etc.
spectacolelor, la recomandarea emisiunilor de televiziune pentru copii și selectionarea emisiunilor,
programelor distractive care au o influenta pozitivă mai evident conturate.
relaxantă care să permită stimularea creativă a elevilor. În concluzie, cadrul didactic poate face multe
pentru educarea spiritului creativ în cadrul activităţilor extracurriculare.Dar, se vede necesitatea de a
modifica destul de mult modul de gândire, să evite critica, în astfel de activităţi, să încurajeze elevii şi să
realizeze un feed- back pozitiv.
BIBLIOGRAFIE
Bucureşti, 2007
567
Locul și rolul activităților extrașcolare în educația elevilor noștri
Școala Gimnazială Nr.22 ,Galați

Prof. inv. Primar, Chiriac Violeta Magdalena
MOTTO:
„Să nu-i educăm pe copiii nostri pentru lumea de azi. Aceasta lume nu va mai exista când ei vor fi
Educația extracurriculară (realizată dincolo de procesul de învățământ) își are rolul și locul bine
stabilit în formarea personalității copiilor/elevilor noștri. Activitățile extrașcolare sunt foarte importante
pentru dezvoltarea armonioasă a copilului. Studiile de specialitate susțin că acesta ajută elevii la formarea
unei atitudini pozitive față de învățare, aceștia au performanțe școlare mai ridicate, li se formează abilități
practice diversificate, dar și strategii adecvate de rezolvare de probleme. Pe lângă toate acestea,
ridicat. Activitățile extrașcolare se referă la acele activități realizate în afara mediului școlar, în afara
învățământ. Copiii participă cu însuflețire și dăruire la astfel de activități, iar succesul este garantat dacă
ai încredere în imaginația, bucuria și dragostea din sufletul copiilor, dar să îi lași pe ei să te conducă spre
acțiuni frumoase și valoroase. Lumea în care se nasc copiii de astăzi este una complexă, într-o
permanentă schimbare, iar aceștia trebuie pregătiți să înțeleagă și să accepte provocările într-un mod
practic, creativ, inovator. Activitățile extrașcolare vizează, de regulă, acele activități cu rol complementar
de protecția mediului, etc. Serbările şi festivităţile marchează evenimentele importante din viaţa
motivare. Câteva caracteristici de bază ale activităților extrașcolare:
568
copiilor.
al celorlalți. Aceste activități ocupă un loc important în ansamblul influențelor educative. Participarea la
inițiativei.
Bibliografie:
-Crăciunescu, Nedelea,- „Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar”,
-Lazăr V., Cărăşel A.,- Psihopedagogiaactivităţilorextracurriculare, Ed. Arves, Craiova, 2007.
-www.didactic.ro
569
Prof. Înv. Preșcolar Chirică Raluca Iuliana

Școala Gimnazială Asău
momente de distracţie şi detensionare. Educaţia extracurrriculară îşi are rolul şi locul bine stabilit în
formarea personalităţii preşcolarilor. În grădiniţa contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în
care se pregăteşte copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună
bazele formării personalităţii copiilor. În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub
aspect psihointelectual, fizic şi socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială. Complexitatea
finalităţilor educaţionale impune îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare, iar
parteneriatul educaţional, ca set de intervenţie complementară, apare ca o necesitate.
Activităţile extracurriculare organizate de grădiniţa au conţinut cultural, artistic, spiritual, ştiinţific,
comunităţii locale. Activităţile extracurriculare de masă reprezintă activităţi care cuprind aproape întreaga
masă a copiilor dintr-o grupă, mai multe grupe, sau chiar grupe de copii din mai multe grădiniţe . Aceste
forme foarte variate.
- aniversarea zilei de naştere a unor copii care au frecventat grădiniţa şi acum sunt la şcoala primară;
- vizitarea centrului de plasament;
- excursii;
-Ziua mamei, Ziua copilului, Sfârşit de an.
- Serbări cu caracter istoric, cultural, comemorativ si religios: Ziua recoltei, Sf. Nicolae, Crăciun,
Paşti, 1 Decembrie, 24 Ianuarie, Ziua lui Eminescu, Ziua Europei, Carnaval;
Serbarea este modalitatea eficientă de cultivare a înclinaţiilor artistice ale copiilor contribuind la
dezvoltarea armonioasă a personalităţii copiilor.
Vizionarea unor filme, diafilme, spectacole de teatru precum şi a emisiunilor TV, poate
constitui de asemenea o sursă de informaţii, dar în acelaşi timp un punct de plecare în organizarea unor
acţiuni interesante. De exemplu: vizionarea emisiunilor musicale, de teatru de copii, distractive sau
sportive, urmată de discuţii pregătite în prealabil, pe lângă faptul că realizează completarea unor aspecte
educative, stimulează şi orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, picture,
etc.
570
particularităţilor de vârstă şi individuale ale copilului. Activităţiile extracurriculare contribuie la gândirea
şi completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor preşcolarilor, la
organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber. Având un caracter atractiv, copiii participă într-o
atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi. Potenţialul larg al
activităţilor extracurriculare este generator de căutări şi soluţii variate. Succesul este garantat dacă ai
încredere în imaginaţia, bucuria şi în dragostea din sufletul copiilor, dar să îi laşi pe ei să te conducă spre
acţiuni frumoase şi valoroase. În concluzie putem spune că activitatea extracurriculară e o componentă
educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie,adoptând el în
primul rând o atitudine creatoare,atât în modul de realizare al activităţii,cât şi în relaţiile cu copii
,asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a copiilor.
Bibliografie :
1.Ionescu M. Chiş,,Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi

2.Lespezeanu M.,,Tradiţionalism şi modern în învăţământul preşcolar’’Editura S.C.
3.Preda Viorica,,Metodica activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de
copii.’’Editura,,Gheorghe Cârţu Alexandru’’,Craiova2009.
571
IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE
IN SISTEMUL EDUCATIONAL
Prof. înv. preșc. : CHIRICUȚĂ TUDORA

Grădinița P.N. NR. 1 BĂNEASA, Comuna BĂNEASA
și opiniuni din diferiți autori, ci a le deschide calea cum să priceapă lucrurile.”, John Amos Comenius
Activităţile extracurriculare sunt activităţi complementare, activităţi de învăţare realizate la grupă şi

trebuie să ofere diverse astfel de activităţi pentru a-i atrage pe copii.
Activitatea extracurriculară a unei grădinițe permite completarea, rotunjirea şi modelarea activităţii
didactice strict desfăşurată pe procesul de predare şi învăţare a conţinuturilor programelor pe discipline.
În esenţă, această activitate reprezintă acel "altfel de educaţie", dar care contribuie uneori definitoriu la
completarea personalităţii copiilor sau descoperirea şi încurajarea la ei a unor valenţe şi aptitudini pentru
care activitățile nu ne oferă timpul fizic necesar, sau cele mai bune modele. Se impune totodată corelarea
obiectivelor stabilite la nivelul sistemului naţional de învăţământ şi a celui local cu cele specifice unităţii
de învăţământ, inclusiv a activităţilor extracurriculare şi extraşcolare.
Toate activităţile extracurriculare desfăşurate cu copiii au rolul lor în dezvoltarea ca persoane
inteligente, sigure pe ele,capabile să se descurce în orice situaţie, bogate din punct de vedere cultural în
această societate plină de pseudo-cultură. În cadrul activităţilor didactice şi extracurriculare, alături de
personalitatea.
Activităţile extracurriculare pot realiza obiective prioritare ale procesului instructiv-educativ, cum ar
fi:
- dobândire de cunoştinţe noi din diverse domenii; - completarea şi sistematizarea unor cunoştinţe;
- educarea atitudinii copilului faţă de învăţătură şi faţă de şcoală; - cultivarea respectului faţă de
semeni şi faţă de sine;
- educarea în spiritul dragostei faţă de natură, faţă de patrie;
- dezvoltarea capacităţilor creatoare ale elevilor;
-formarea unor deprinderi utile în viaţa de zi cu zi.
Gama activităţilor de acest gen e foarte vastă, acestea fiind plăcute şi accesibile vârstei copiilor.
Astfel de activităţi corespund intereselor şi stărilor emoţionale ale copiilor: vizita la muzee, grădini
botanice, zoologice, edificii de artă, la fabrici sau în locuri de muncă ale părinţilor; excursii; spectacole
pentru copii; cercuri ştiinţifice pe obiecte; concursuri pe diferite teme; editarea unor reviste; serbări
şcolare; șezători, datini şi obiceiuri specifice anumitor locuri. Organizarea acestor activităţi presupune un
572
plus de efort din partea cadrului didactic care ştie să respecte şi anumite reguli, să îndeplinească anumite
condiţii.
Valenţele formative ale activităţilor extracurriculare sunt multiple:
- elevii sunt puşi în situaţia de a acţiona, de a fi participanţi direcţi la diferite situaţii concrete de
viaţă;
- iau contact cu oameni diferiţi cu alt comportament decât al învăţătorului: muzeografi, actori,
călugări etc.;
- în cadrul concursurilor se cunosc mai bine, se descoperă pe ei înşişi;
- excursia este "o lecţie" în care se deschide marea carte a naturii, a istoriei patriei;
-revistele şcolare evidenţiază talentele copiilor;
- serbările şcolare realizează interdisciplinaritatea, corelarea cunoştiinţelor din mai multe domenii;
- dezvoltă procesele intelectuale şi trăsăturile de caracter, - cultivă sensibilitatea faţă de frumos,
-educă starea de emotivitate a copiilor;
Descoperirea talentelor, a propriilor aptitudini, le oferă copiilor posibilitatea descoperirii de sine, a
valorii personale în competiţie cu valoarea celorlalţi.
Ca o concluzie personală, consider că trebuie să încercăm să-i atragem pe copii să participe la
indivizi ai societăţii, de a le potoli această curiozitate şi de a-i pregăti pentru viaţă, atât cu ajutorul
activităţilor didactice pe care le desfăşurăm la grupă cât şi prin intermediul activităţilor extracurriculare.
BIBLIOGRAFIE
 PREDA. VIORICA, Metodica activităților instructiv educative în grădinița de copii, Editura
« Gheorghe Cârțu Alexandru », Craiova 2009
 LESPEZEANU M., Tradițional și modern în învățământul preșcolar, Editura S.C. Omfal,
București, 2007
573
ACTIVITATEA EXTRAȘCOLARĂ – FACTOR DETERMINANT
AL PERFORMANȚEI ȘCOLARE
Prof. înv. preșc. CHIRILĂ RALUCA

Școala de Artă „Sergiu Celibidache” Roman, jud. Neamț
Stabilirea activităților extrașcolare presupune implicarea, în egală măsură, a elevilor, a cadrelor

didactice și a părinților. La nivelul unității de învățământ se aleg acele proiecte și activități care să
corespundă obiectivelor educaționale specifice comunității școlare, fiind un rezultat al opțiunilor acesteia.
În ceea ce privește conținutul și organizarea activităților, se recomandă elaborarea unor proiecte la
nivelul claselor/ al grupurilor de clase sau al școlii care să permită realizarea unor obiective educaționale
prin activități care nu se pot desfășura în perioada cursurilor. Proiectele se pot organiza în parteneriat cu
alte unități de învățământ, cu organizații neguvernamentale, cu palatele și cluburile copiilor, cluburile
sportive scolare, cu institutii culturale și științifice cu poliția, jandarmeria, inspectoratul pentru situații de
urgență, direcțiile de sănătate publică, agențiile pentru protecția mediului. Elevii au posibilitatea de a
alege activitățile la care doresc să participe. De asemenea, se va lua în considerare posibilitatea implicării
părinților în activități, precum și a altor parteneri. Fiecare activitate va fi coordonată de unul sau mai
multe cadre didactice, care vor lua toate măsurile necesare pentru supravegherea și asigurarea securității
elevilor. Motivația este acea componentă a psihicului uman care are rol de stimulare și mobilizare
energetică, de orientare a conduitei într-o anumită direcție. Deoarece reprezintă factorul determinant al
fiecărei activități sau comportament, motivația este denumită și motorul personalității.
Pentru procesul de învățare, motivația reprezintă totalitatea acelor factori care declanșează, susțin și
orientează comportamentul elevului, activându-i resursele psihice și energetice cu scopul de a asimila
informații noi, de a-și forma priceperi și deprinderi. Motivația este factorul care dinamizează și ușurează
procesul de învățare, prin intensificarea efortului și a concentrării atenției elevului. Elevul motivat
acționează, este perseverent, tinde spre un obiectiv, învață mai ușor. Motivația reprezintă una dintre
cauzele pentru care un elev învață sau nu învață. Dar, în același timp, motivația poate apărea ca efect al
învățării. Rezultatele pozitive ale activității de învățare impulsionează eforturile ulterioare ale elevului,
dezvoltându-i dorința de a învăța mai mult. Între motivație și învățare există o determinare cauzală
reciprocă. Motivația impulsionează procesul de învățare, iar succesele obținute în urma învățării
intensifică motivația. Trecerea de la motivele externe la cele interne ale învățării este un proces de durată,
care este influențat de cunoașterea și dezvoltarea intereselor și aptitudinilor copiilor, îmbunătățirea stimei
de sine, formarea reprezentărilor și a deprinderilor morale.
Stimularea motivației de a învăța este o sarcină dificilă a cadrului didactic. Aceasta este, până la
urmă, o artă care ține de măiestrie și har didactic. Pe baza modelelor teoretice, cadrul didactic își poate
construi diferite strategii care să conducă la sporirea motivației școlare a elevilor. Aceste strategii trebuie
să cuprindă elemente de noutate atât în cadrul metodelor de predare utilizate la clasă, cât și în formele de
evaluare aplicate.
574
Aprecierea progresului unui elev, a efortului pe care l-a depus, îmbunătățirea opiniei elevului despre
propriile competențe, aprecierea reușitei în activitate sunt importante în stimularea motivației pentru
învățare. Motivația școlară a elevilor depinde de o multitudine de factori, problemele motivaționale sunt
diverse, astfel încât cadrul didactic nu poate aplica o strategie-standard, din contră, trebuie să se adapteze
fiecărei situații și, pe cât posibil, fiecărui elev în parte.
BIBLIOGRAFIE
1.PÂNIȘOARĂ, I.-O., 2015, Comunicarea eficientă, Ed. Polirom, Iași;
2.POTOLEA, D., MANOLESCU, M., 2006, Teoria şi metodologia curriculum-ului, suport curs
P.I.R;
3. SĂLĂVĂSTRU, D., 2005, Psihologia educaţiei, suport curs P.I.R;
575
Prof. pt. înv primar Chirilov Mihaela-Simina

Liceul Tehnologic Nr.1 Popești
Clasa de elevi este definită de către A. Neculau și M. Zlate ca “un grup social specific, compus
dintr-un număr de membri egali între ei și dintr-un animator, ale căror raporturi sunt reglementate oficial
de tipul sarcinii comune și de normele de funcționare”.Se observă așadar caracteristicile ce sunt
considerate definitorii pentru clasa școlară, și anume : scop comun, activități comune, structură
organizatorică și de conducere, distingându-se pe de o parte profesorul, iar pe de altă parte elevii ce dețin
anumite seturi de roluri.
Formarea unui colectiv școlar presupune parcurgerea anumitor etape, cum ar fi :

O etapă a evaluării interpersonale sau etapa cunoașterii reciproce ce implică atât mecanismul
cunoașterii de sine, cât și mecanismul cunoașterii de altul, precum și disponibilitățile partenerilor
implicați. Etapa constituirii și stabilizării structurii socio-afective a colectivului de elevi, apariția și
manifestarea relațiilor de tip simpatico-atracție, respingere, indiferență
Etapa stabilizării și recunoașterii unei anumite structuri sau constelații socio-afectivă, exprimată în
trăirea sentimentului echilibrului necesar realizării și desfășurării în comun a unor sarcini și activități.
Pentru a facilita trecerea prin aceste etape și a ajuta la coeziunea grupului, cadrul didactic are la
dispoziție desfășurarea unor multitudini de activități extrașcolare.Prin aceste activități, elevii au
posibilitatea să se descopere, punându-se în mișcare mecanismul percepției sociale, adică a percepției de
sine și de altul. Totodată, activitățile extrașcolare vor fi cele care întăresc structura informală a grupului
de elevi, structură foarte importantă în dinamica grupului.Structura informală exprimă faptul că
interacțiunile din cadrul grupului nu sunt doar impuse și reglementate din exterior, ci sunt rezultatul
relațiilor interpersonale. Astfel, se va putea cunoaște mai bine viața grupului și gradul de conexiune al
membrilor ei. Activitățile extrașcolare pot de asemenea întări ideea că școala este un loc al interacțiunii,
al schimbului între culturi, al promovării unei educații interculturale, adică o educație axată pe cooperare
și acțiune conjugate, dezvoltând deschiderea spre neobișnuit, capacitatea de a percepe ceea ce este nou, de
acceptare și respectare a celuilalt precum și aptitudinile de comunicare și conlucrare.
Bibliografie :
Învățarea școlară – Elena Bonchiș

Editura Universității Emanuel, Oradea 2002
576
ROLUL EDUCATIV AL POVEȘTILOR
ÎN ACTIVITĂȚILE EXTRAȘCOLARE
Prof. înv. primar Chiriță Larisa Irinel

Colegiul Național “Spiru Haret”
Târgu Jiu, județul Gorj
Părinţii reprezintă un factor cheie în educaţia şi dezvoltarea psiho-socială a copilului. Uşurinţa cu

care copilul se adaptează la solicitarile vieţii, performanţele academice, precum şi nivelul de implicare şi
participare sunt rezultatele directe al factorului educaţional şi afectiv al relaţiei părinte-copil.
Rolul pe care şi-l asumă părintele în primii ani de viaţă a copilului, atitudinea şi aspiraţiile acestuia,
vor pune amprenta semnificativ asupra dezvoltării intelectuale şi sociale a acestuia. La vârsta copilăriei,
poveştile şi basmele sunt mai mult decât simple istorisiri. Ele reprezintă un instrument foarte important
aflat la îndemâna părinţiilor, pentru a stimula dragostea de lectură şi cărţi, curiozitatea intelectuală a
micuţului, dar şi un instrument pentru a consolida legătura afectivă copil-părinte. La vârsta copilăriei,
poveştile şi desenul sunt principalele mijloace de exprimare a vieţii afective a copilului. În această etapă
de vârstă se fixează principalele valori şi modele de viaţă, iar copilul se identifică cu personajul care
corespunde cu modelului educaţional existent. Personajele din basme ne însoţesc în anii copilăriei şi ne
oferă modele pe care se le urmeze în viaţa adultă. Poveştile joacă un rol foarte important din punct de
vedere educativ. Prin intermediul poveştilor, copilul descoperă lumea şi se poate plasa în situaţii de viaţă
în afara contextului familial. Prin lupta dintre bine şi rău şi situaţiile conflictuale întâlnite, copilul învaţă
strategii de viaţă, descoperă consecinţele unor fapte şi atitudini şi îşi însuşeşte comportamente sociale
pozitive. Fără a fi obligat să treacă printr-o experienţă negativă, copilul poate învăţa astfel să descopere
lumea din jur, oamenii şi modul în care aceştia acţionează în diferite situaţii de viaţă. Multe dintre
poveştile pentru copii semnalează la nivel metaforic lupta dintre bine şi rău, identifică principalele
tipologii comportamentale, precum şi modul în care anumite situaţii concrete de viaţă îşi pot găsi
rezolvarea. Astfel, poveşti precum Capra cu trei iezi sau Scufiţa Roşie transmit copiilor anumite modele
de viaţă. În Capra cu trei iezi, copiii înţeleg prin intermediul metaforei faptul că, până la o anumită vârstă
trebuie să asculte şi să respecte sfatul părinţilor pentru a evita pericolele iminente. Această povestire este
plină de exemple educative prin care copilul este expus în plan imaginar unor primejdii cu care se
confruntă adunci când iese din cuvântul părinţilor. Scufiţa Roşie, de asemenea, vorbeşte despre riscul şi
primejdiile cu care ne putem confrunta atunci când ne abatem de la drumul stabilit pentru a ajunge la un
obiectiv. Finalul acestor poveşti aduce întotdeauna soluţia salvatoare prin implicarea factorilor
educaţionali, reprezentaţi de familie şi ceilalţi formatori din viaţa copilului.
Poveştile stimulează dorinţa de cunoaştere, imaginaţia şi creativitatea copilului. Contextul narativ al
basmului facilitează accesul copilului la cuvinte şi expresii noi, permite înţelegerea sensului unor cuvinte
abstracte sau metaforice, dezvoltând astfel limbajul şi gândirea. Imaginaţia şi creativitatea joacă un rol
important în viaţa copilului pentru că ea este cea care îl ajută pe copil să stabilească o legătură între lumea
sa internă şi cea externă, să îşi construiască propria imagine de sine şi să dezvolte pe viitor strategii de
succes pentru rezolvarea problemelor şi identificarea soluţiilor. În basmele fantastice copilul descoperă
existenţa unor lumi complexe, ce sunt guvernate de reguli şi principii. Astfel, copilului îi este activat
interesul pentru înţelegerea şi fixarea unor concepte care altfel ar fi fost foarte greu de înţeles. Atunci
când zmeul cel mare, din Greuceanu, a furat de pe cer soarele şi luna, copilului îi va fi stârnit interesul să
descopere funcţionalitatea universului. El va întreba, de exemplu, cum se ajunge la soare, cum este format
cerul sau ce este luna. Părinţii în aceste situaţii trebuie să reacţioneze pozitiv în sensul explicării acestor
concepte, în funcţie de vârstă şi cunoştinţele deja existente.
Poveştile îmbogăţesc viaţa afectivă a copilului, prin intermediul acestora copilul ajungând să
trăiască alături de personaje, din punct de vedere afectiv, experienţele la care acestea sunt supuse şi să
înveţe să îşi exprime propria emoţie în funcţie de contextul şi desfăşurarea povestirii. Copiii pun întrebări
părinţilor, se bucură pentru victoria personajului cu care se identifică, devin trişti sau îngrijoraţi atunci
când personajul respectiv se află în dificultate şi învaţă să îşi definească propriile emoţii în raport cu
anumite situaţii de viaţă. Tot în acest context, copilul învaţă să îşi definească emoţiile pozitive în raport cu
cele negative şi dezvoltă anumite comportamente de tip social.
577
Poveştile consolidează legătura dintre copil şi părinte prin implicarea ambelor părţi într-o activitate
care îi reuneşte prin cuvinte, comportamente şi trăiri afective. Părintele este cel care creează contextul,
devenind regizorul unei scene de viaţă, iar copilul o trăieşte. Poveştile reprezintă pretextul cel mai
favorabil pentru a stabili o legătură profundă între părinte şi copil, prin alocarea unui timp unic, comun, în
care părţile consolidează relaţia. Astfel, cititul sau nararea unei poveşti poate deveni un ritual al familiei,
contribuind astfel la definirea unui program comun. Poveştile au un rol important în dezvoltarea anumitor
abilităţi specifice necesare în viaţă. Poveşti precum Greuceanu, Făt Frumos sau Harap Alb au un profund
caracter iniţiatic, oferindu-le copiilor anumite repere despre cum să acţioneze în viaţă, în anumite situaţii.
Copiii se identifică cu personajul şi înţeleg că atunci când ies de sub tutela familiei trebuie să înveţe
anumite comportamente care se dovedesc a fi vitale pentru dezvoltarea, adaptarea şi reuşita acestuia pe
viitor. Deşi poveştile pentru copii aduc beneficii şi sunt recomandate ca principal factor educativ pentru
această etapă de vârstă, sunt situaţii când părinţii trebuie filtreze şi să explice copilului anumite cadre sau
evenimente în funcţie de personalitatea celui mic. Unele poveşti oferă scene intense de violenţă pe care
părintele trebuie să le estompeze mai ales atunci când copilul este sensibil şi reacţionează negativ la
acestea. În Alba ca Zăpada, de exemplu, vrăjitoarea îi cere vânătorului să îi aducă drept dovadă a morţii
acesteia, ficatul, imagine care poate declanşa anumite emoţii negative, temeri sau frici din partea
copilului. De asemenea, anumite personaje negative, întruchipate în balaur sau zmeu, sunt folosite drept
mijloace educative pentru pedepsirea copilului. Afirmaţii de genul “O să vină balaurul să te mănânce dacă
nu eşti cuminte” pot fixa anumite frici care ulterior se pot transforma în fobii sau dependenţe de alte
persoane. Prezenţa părintelui în preajma copilului devine astfel un factor de echilibru şi securitate care
poate declanşa anumite dependenţe.
BIBLIOGRAFIE
Băjenaru L., Contribuţia jocurilor didactice la dezvoltarea limbajului, Revista de pedagogie,

nr. 1-2, București, E.D.P., 1996, pag. 92-97
Bodolan V., Jocul didactic - mijloc de dezvoltare al comunicării verbale, Revista de pedagogie,
nr.12, E.D.P., București, 1986, pag. 41-42
Bruner J., Procesul educaţiei intelectuale, Editura Ştiinţifică, Bucureşti,1970
Buşneag D., Posibilitatea proiectării ştiinţifice a activităţilor din grădiniţă, Revista de pedagogie,
nr.8, E.D.P., București, 1986, pag. 39-41
578
Mijloace de realizare activităţilor extraşcolare în grădiniţă
Chițu Ionela Nicoleta, prof. înv.preșcolar

Grădinița cu Program Normal Cicănești
Loc. Cicănești, jud. Argeș
măiestria şi tactul pedagogic, dar şi dragostea faţă de copii.
În învăţământul preşcolar avem misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic şi
socio-afectiv dar şi pentru o mai bună integrare socială. Astfel se impun activităţile extracurriculare, care
nu sunt fixate de programa şcolar,ă ci de copii conform intereselor şi dorinţelor lor.
De cele mai multe ori, conţinutul acestora poate fi o continuare la un nivel mai înalt, a ceea ce şi-au
însuşit copii în cadrul activităţilor didactice. De exemplu, în cadrul activităţilor din domeniul ştiinte, la
activităţile de cunoaştere a mediului după ce copiii au observat pe planşe anumite animale domestice sau
sălbatice se poate propune o activitate extraşcolară – vizitarea unei grădini zoologice cu scopul de a-şi
fixa și îmbunătăţi cunoștinţele legate de aceste animale.
urmăresc îmbogăţirea informaţiilor primite în cadrul activităţii didactice, cultivă interesul pentru
desfăşurarea anumitor domenii, atrag copilașul la integrarea în viaţa socială, la folosirea timpului liber
într-un mod plăcut şi util, contribuind în felul acesta la formarea personalităţii copilului. De aceea
grădiniţa trebuie să ofere diverse astfel de activităţi pentru a-i atrage pe copii.
ocazii: 8 Martie, Crăciun, sfârşit de an, finalizare de proiecte etc., activităţi de desene pe asfalt cu ocazia
zilei de 1 Iunie, activităţi desfăşurate cu ocazia zilelor de 1 Decembrie, 24 Ianuarie, activităţi desfăşurate
în parteneriat cu alte grădiniţe şi alte instituţii.
personalitate.
timpul desfăşurării acestor activităţi extracurriculare..
579
BIBLIOGRAFIE:
Mangri, F., Elisei, E., Dorobeti, T., Bucovală, G., Experienţe didactice şi pedagogice de succes, Poarta
580
Activitățile extracurriculare în optimizarea procesului de învățământ
Prof. Înv. Preprimar Chițan Cristina

Grădinița P.P. ”Ștefan cel Mare și Sfânt”Dorohoi
schimbarile fara precedent din toate domeniile vietii sociale. Accentul trece de pe informativ pe formativ,
de pe instructie pe educatie. In contextul afirmarii unei viziuni holistice asupra educatiei, scoala nu mai
poate raspunde singura nevoilor tot mai complexe ale societatii ,un curriculum unitar nu mai poate
raspunde singur diversitatii umane, iar dezideratul educatiei permanente tinde sa devina o realitate de
necontestat.Astfel, fara a nega importanta educatiei de tip curricular, devine tot mai evident faptul ca
educatia extracurriculara, adica cea realizata dincolo de procesul de invatamant, isi are rolul si locul sau
bine stabilit in formarea personalitatii copiilor. Gradinita ca institutie educativa, continua educatia
copilului inceputa in familie, iar actul educational are rolul de a stimula si valorifica talentul, aptitudinile,
de a sustine comunicarea, de a incuraja competitia si asumarea de responsabilitati in vederea dezvoltarii si
formarii unei personalitati armonioase a copiilor inca de la cea mai frageda varsta.
scolare pe diferite teme, etc . In activitatile organizate in mijlocul naturii si al vietii sociale, prescolarii se
confrunta cu realitatea printr-o percepere activa, investigatoare, prin actiuni directe asupra obiectelor,
fenomenelor din mediul inconjurator, a unor zone geografice si locuri istorice.Ei dobandesc o mare
cantitate de informatii privind munca si viata omului in diferite cotexte isi formeaza reprezentari simple
despre structura si conditiile de viata ale unor plante si animale, despre legi obiective ale succesiunii
anotimpurilor si frumusetilor patriei.
multa initiativa in cadrul jocurilor. Spectacolele,serbarile, vizionarile (teatrul de papusi) constituie o alta
forma de activitate extracurriculara in gradinite, prin intermediul carora copilul face cunostinta cu lumea
minunata a artei. Aceasta forma de activitate il pune pe cel mic atat in calitate de actor cat si de spectator
in fata unei surse inepuizabile de impresii puternice, precum si in faptul ca se apeleaza in permanenta la
afectivitatea copilului.Viata afectiva la varsta infantila constituie temeiul viitoarei personalitati.
581
BIBLIOGRAFIE
2. IONESCU, M.; CHIS, V.,Mijloace de invatamant si integrarea acestora in activitatile de instruire
si autoinstruire, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2001
4. Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ,
în “ Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti
582
IMPORTANŢA ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE ÎN
DEZVOLTAREA COPIILOR
Prof. Chiu Ecaterina Vasilica

Şcoala Gimnazială,, Anghel Saligny,,Banloc,Timiş
“Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista cand ei vor fi
mari si nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.”
a) Locul şi rolul activităţilor extracurriculare în educaţia copiilor

factori acţionează, pozitiv sau nu, asupra dezvoltării elevilor.
Educaţia extracurrriculară (realizata dincolo de procesul de învatamant) îşi are rolul şi locul bine
stabilit în formarea personalităţii copiilor noştri. Educaţia prin activităţile extracurriculare urmareşte
identificarea si cultivarea corespondenţei optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viaţă
fragedă vârstă, copiii acumuleaza o serie de cunoşţinte punându-i în contact direct cu obiectele şi
împăcăm scoala cu viaţa. Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv – educative să primeze, dar să fie
supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copii se autodisciplinează. Cadrul didactic are,
prin acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze
b) Exemple de activitati extrascolare
Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, stimuleaza si orienteaza
copiii spre unele domenii de activitate: muzica, sport, poezie, pictura. Excursiile si taberele scolare
contribuie la imbogatirea cunostintelor copiilor despre frumuseţile tării, la educarea dragostei, respectului
pentru frumosul din natura, arta, cultura. Prin excursii, copiii pot cunoaste realizarile oamenilor, locurile
unde s-au nascut, au trait si au creat opere de arta.
583
dezvoltaţi intelectual. Excursia ajută la dezvoltarea intelectuală şi fizică a copilului, la educarea lui
cetăţenească şi patriotică. Ea este cea care îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei
experienţe sociale importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural ştiinţific. Prin excursii elevii îşi
suplimentează şi consolidează instrucţia şcolară dobândind însuşirea a noi cunoştinţe. Excursia reprezintă
finalitatea unei activităţi îndelungate de pregătire a copiilor, îi ajută să înţeleagă excursiile nu numai din
perspectiva evadării din atmosfera de muncă de zi cu zi ci şi ca un act de ridicare a nivelului cultural .
Serbările si festivităţile - marcheaza evenimentele importante din viata scolarului. Din punct de
seminificativ. Concursurile şcolare - sunt o metoda extraşcolară de a stârni interesul elevului pentru
diferite arii curriculare având, in acelasi timp, o importanta majora si in orientarea profesionala a elevilor,
facandu-le cunoscute toate posibilitati pe care acestia le au. Concursuri precum "Cangurul" sau
Olimpiadele Scolare pot oferi cea mai buna sursa de motivatie, determinand elevii sa studieze in
profunzime si prin urmare sa scoata rezultate mai bune la scoala. Acelasi efect il pot avea concursurile
organizate de catre cadrele didactice in clasa. Daca sunt organizate intr-o atmosfera placuta vor stimula
spiritul de initiativitate al copiluiui, ii va oferi ocazia sa se integreze in diferite grupuri pentru a duce la
bun sfarsit exercitiile si va asimila mult mai usor toate cunostintele.
Alte activităţi - pot fi alese de către copii, luând parte în timpul lor liber. De obicei acestea sunt
alese ca un hobby personal, sau chiar cu scopul de a-si aprofunda cunoştinţele într-un domeniu anume.
Din păcate, în Romania, aria aceasta nu este foarte dezvoltată, cu toate acestea exista anumite locuri
unde elevii se pot înscrie (ca de exemplu "Palatul Copiilor").
mai apreciaţi şi mai accesibili sufletelor acestora. http://iabvtgv.blogspot.com
584
ÎN PROCESUL EDUCAŢIONAL
PROF CHIVU ANA-ŞCOALA GIMNAZIALĂ TRAIAN

(Maria Montessori –“Descoperirea copilului”).

Activităţile extraşcolare respectă principiul egalităţii şanselor, oferind fiecărui elev posibilitatea de
a se implica, indiferent de rezultatele sale şcolare. Se dezvoltă astfel sentimentul încrederii în sine, în
socială, respectiv dezvoltarea autonomiei personale şi sociale, a comportamentului în grup. Prin
participarea la concursuri de cultură şi civilizaţie europeană, concursuri de limbi străine, festivaluri
naţionale de teatru în limbile de circulaţie internaţională, proiecte interdisciplinare, serbări şi carnavaluri
de Ziua Îndrăgostiţilor, Halloween, Crăciun, Paşte, concursuri şi momente artistice dedicate Săptămânii
Francofoniei, Zilei Limbilor Străine sau Zilei Europei elevii se familiarizează cu limba, cultura, tradiţiile
şi obiceiurile altor popoare, creându-se astfel punţi de legătură între civilizaţii. Ei învaţă să fie toleranţi şi
deschişi spre alte culturi şi să respecte valorile culturale ale acestora. Datorită caracterului lor
interdisciplinar, activităţile extracurriculare constituie pentru elevi un prilej de lărgire a cunoştinţelor de
cultură generală, facilitând formarea culturii profesionale şi duc la formarea competenţelor
transdisciplinare.

oferirea de suport pentru reușita școlară în ansamblul ei. Astfel, vizitele la muzee, monumente și locuri
istorice, case memoriale au oferit elevilor prilejul de a observa obiectele și fenomenele în starea lor
naturală, operele de artă originale, momentele legate de trecutul istoric local, național,ceea ce a ușurat
procesul formării reprezentărilor despre acestea. Vizionarea spectacolelor de teatru pentru copii, au
stimulat și orientat copiii spre aceste domenii de activitate. Excursiile și taberele școlare au contribuit la
îmbogățirea cunoștințelor copiilor despre frumusețile țării,respectul pentru frumusețile naturii ,artă și
cultură.
585
Serbările școlare marchează evenimente importante din viața școlarilor. Aceste activități constau în
dezvoltarea artistică a copiilor dar și într-o atmosferă de sărbătoare instalată cu acest prilej.
Vă prezint câteva imagini de la Serbarea de 1 decembrie 2019,la care elevii Şcolii Gimnaziale
Traian au participat cu mult entuziasm.
586
RAPORT DE ACȚIUNE
ACTIVITATE EXTRAȘCOLARĂ
Prof. înv. preșcolar Chivu Dana Georgiana

Grădinița cu P.P. Nr. 2 Focșani
Data desfăşurării: 4 Octombrie 2019;

Denumire acţiunii: ”Ziua Mondială a Educaţiei”;
Iniţiatoare: Prof. Chivu Dana Georgiana;
Loc de desfăşurare: sala de grupă;
Participanţi: Preșcolarii grupei mari „Ursuleții”;
Scopul acţiunii este promovarea unei alimentaţii sănătoase în rândul preşcolarilor prin prepararea
salatei de legume şi fructe.
Obiective:
- să cunoască semnificaţia acestei sărbători;
- să cunoască modul de preparare al salatelor (spălarea fructelor şi legumelor, folosirea
corectă şi cu atenţie a cuţitului);
- să-şi însuşească reguli de igină a alimentaţiei.
-să conştientizeze rolul unei alimentaţii sănătoase pentru organism.
Programul acţiunii:
Preșcolarii împreună cu cadrul didactic au inițiat proiectul Hrană sănătoasă, copii sănătoşi
cu ocazia ”Ziua Mondiala a Educaţiei”. S-au purtat discuţii cu copiii despre semnificaţia sărbătorii,
după care ne-am înarmat cu şorţuleţe, bonete şi materialele necesare preparării salatei.
Rezumatul acţiunii: Plini de entuziasm, copiii s-au echipat adecvat pentru desfăşurarea activităţii
culinare. Ca nişte bucătari adevăraţi, copiii au spălat fructele şi legumele şi s-au pus pe treabă.
Astfel au resimţit şi bucuria muncii în echipă, distracţia din bucătărie, cât şi importanţa alimentaţiei
sănătoase pentru organism. Produsul final a fost unul delicios şi pe placul copiilor. Pe parcursul activităţii
am făcut fotografii cu acțiunile întreprinse de preșcolari și cadrele lor didactice.
Indicatori de performanţă ai acţiunii :
La acţiune au participat copiii de la Grădiniţa P.N. Muncelu împreună cu educatoarea.
Obiectivul acestei activităţi a fost însușit cu succes de toți participanții, aceştia conştientizând rolul unei
alimentaţii sănătoase asupra organismului.
587
PERSONALITĂȚII COPIILOR
Prof.inv.primar CHIVU LAURA CLAUDIA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 CEFA
mergem cu copiii la grădina botanică, în parc sau la muzeu, cei mici sunt în afara cadrului formal al școlii
și deci mai relaxați. În astfel de momente, ei sunt deschiși la tot ce este nou și învață mult mai ușor, din
În timpul plimbărilor în parc pot observa caracteristicile unui anumit anotimp și pot descoperi o
altfel de primăvară, proaspătă și mirosind a fericire, vara – ca un teatru de păpuși, toamna – o baladă
veselă și tristă sau iarna cea albă cu parfum ușor de scorțișoară.
La muzeu își pot imagina că sunt ei înșiși căpitani de oști sau exploratori neînfricați ai peșterilor reci
și întunecate, la expozițiile de artă admiră culori, nuanțe, forme inedite și chiar în timpul unei excursii la
munte copiii pot învăța mult mai ușor anumite noțiuni.
uri. De-a lungul anilor, activitățile extrașcolare au luat forme variate, toate având ca scop învățarea
aceste săptămâni, în cadrul activităților extrașcolare este necesar să se desfășoare activități care au ca scop
formarea unor personalități armonioase, cu adâncă trăire și familiarizarea copilului cu semnificațiile
religioase ale zilelor care premerg și urmează Învierii Domnului..
societate. Se recomandă desfășurarea de parteneriate școlare având ca parteneri: familia, comunitatea,
Chiar dacă actualul context, pandemia cu coronavirus, nu ne permite să desfășurăm aceste activități
așa cum eram obisnuiți,am recurs la mijloace moderne și am desfășurat activitățile în mediul online.
Elevii au fost încurajați în urma acestor activități să scrie versuri, jurnale ale trăirilor, astfel
transmițând sentimentele trăite, puternice, emoțiile și celor din jur. Mult mai interesant a fost penrru că și
părinții au contribuit la aceste momente. Pot fi organizate și voluntariate sau se pot dona lucruri, dulciuri,
alimente pentru cei nevoiași. În acest caz, se dă o mai mare amploare evenimentului.
puritate.
588
Bibliografie:
Crăciun, Corneliu (2011). Metodica predării limbii și literaturii române în gimnaziu și în liceu.
Editura Emia.
589
p.i.p CICIOVAN NICOLETA NASTASIA

Scoala Gimnaziala Nr.1 Gherla/Cluj
Aprilie, 2020
intelectual, moral, artistic, fizic.Asupra individului se exercită o multitudine de acţiuni şi influenţe
viaţă: educaţia formală scolară, nonformală extrascolară,informală,cunoştinţele pe care individual le preia
zi de zi, din familie, cu prietenii, pe stradă, în mass-media. Educaţia nonformală îşi are începuturile încă
din timpul fondării educaţiei si conţine majoritatea influenţelor educative care au loc în afara clasei, fiind
activităţi extrascolare sau activităţi opţionale. Are un caracter mai puţin formal, dar cu acelaşi rezultat
formativ. Acţiunile educative plasate în cadrul acestui tip de educaţie sunt flexibile şi vin în întampinarea
diferitelor interese,în mod particular pentru fiecare persoană. In societatea contemporană, problematica
educaţiei dobandeşte noi conotaţii, provocate de schimbările care se produc în toate domeniile vieţii
sociale. Educaţia depăşeşte limitele exigenţelor şi valorilor naţionale şi tinde spre universalitate, spre
patrimoniul valoric comun al umanităţii. Din acest motiv, un curriculum unitar nu mai poate răspunde
singur diversităţii umane, iar dezideratul educaţiei permanente tinde să devină o realitate de necontestat.
Pedagogia modernă urmăreşte depăşirea vechii concepţii educaţionale care era
centrată pe achiziţionarea de către elev a unui volum mare de informaţii. Această concepţie presupunea
verbalism, enciclopedism, ineficiente în planul integrării profesionale şi sociale.
Accentul este pus acum pe aplicarea practică, al cărei rol este de a consolida informaţiile, de a forma
deprinderile, de a dezvolta motivaţia pentru învăţare şi activităţile productive.Procesul educaţional
presupune şi forme de muncă didactică complementară activităţilor obligatorii. Oricat de importantă ar fi
educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţămant,ea nu epuizează sfera influenţelor formative
exercitate asupra copilului. Activitățile extrașcolare realizate dincolo de procesul de învățare își au rolul și
locul bine stabilit în formarea personalității copiilor. Educația unui copil nu se realizează doar într-un
cadru formal (grădinițe, școli), ci și prin activități extrașcolare și extracurriculare.
imaginația, bucuria și dragostea din sufletul acestora, dar să îi lași pe ei să te conducă spre acțiuni
frumoase și valoroase.
Activitatile extraşcolare constituie modalitatea neinstituţionalizată de realizare a educaţiei.

optime dintre aptitudini, talente, cultivare a unui stil de viaţă civilizat, precum şi stimularea
comportamentului creativ în diferite domenii. Activităţile extraşcolare contribuie la gandirea şi
raţională şi plăcută a timpului lor liber. Avand un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă
relaxantă, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi. Scopul activităţilor extracurriculare este
dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în proiecte cat mai variate şi bogate în conţinut,
talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudini caracteriale.
590
Activităţile extracurriculare au menirea de a valorifica timpul liber al elevilor într-un
mod plăcut şi util şi de a-l transforma într-o sursă educaţională.
Este necesar ca în activităţile extracurriculare obiectivele instructiv-educative să primeze, dar
trebuie să fie integrate în mod echilibrat şi momente recreative.
mai apreciaţi şi mai accesibili sufletelor acestora.Activităţile complementare concretizate în excursii şi
drumeţii, vizite, vizionări de filme sau spectacole imprimă copilului un anumit comportament, o ţinută
adecvată situaţiei, declanşează anumite sentimente şi o mai mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii
acestuia.
591
Importanța activităților extrașcolare în grădiniță
Prof.înv. preșc. Cimpoca Iuliana/Școala Gimnazială Băiculești
Maria Montessori spunea:” Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi. Acestă lume nu va
mai exista când ei vor fi mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi lumea lor. Atunci să-i învățăm să
se adapteze”. Activitățile extrașcolare contribuie la gândirea și completarea procesului de învățare, la
dezvoltarea înclinațiilor și aptitudinilor preșcolarilor, la organizarea rațională și plăcută a timpului lor
liber. Astfel, copiii se deprind să folosească surse informaționale diverse, să întocmească colecții, să
sistematizeze date, învață să învețe.
În cadrul oricărei activități extrașcolare, fie că este o drumeție, vizită la un muzeu, o grădină zoologică,
antrenăm trei factori implicați în actul educațional; preșcolarii- prin responsabilități asumate atât individual,
cât și în grup; familia- prin susținere morală, financiară, sau chiar implicate în organizarea activităților;
grădinița – prin obținerea avizelor necesare deplasării, elaborarea strategiilor didactice, realizarea unității
dintre cei doi factori, finalizarea activității întreprinse. Potențialul larg al activităților extracurriculare este
generator de căutări și soluții variate, succesul fiind garantat dacă ai încredere în imaginația, bucuria și în
dragostea din sufletul copiilor.
Făra a nega importanța educației de tip curricular, devine evident faptul că educația extracurriculară
își are rolul sau locul sau bine stabilit în formarea personalității copiilor. Grădinița ca instituție educativă,
continuă educația copilului începută în familie, iar actul educațional are rolul de a stimula și valorifica
talentul, aptitudinile, de a susține comunicarea, de a încuraja competiția și asumarea de responsabilități în
vederea dezvoltării și formării unei personalități armonioase a copiilor încă de la cea mai fragedă vârstă.
Activitățile extrașcolare de masă reprezintă activități care cuprind aproape întreaga masă a copiilor dintr-
o grupă, sau chiar grupe de copii din mai multe grădinițe. În grădiniță, activitățile acestea pot avea conținut
cultural, artistic sau spiritual, conținut științific și tehnico-aplicativ, conținut sportiv sau pot fi simple activități
de joc, de participare la viața și activitatea comunității locale. Astfel se pot organiza: plimbări, ieșiri în natura,
excursii, tabere, serbări cu diferite ocazii, concursuri între grupele aceleiași grădinițe sau între grădinițe,
parteneriate școlare pe diferite teme, etc.
În cadrul activităților desfășurate în mijlocul naturii și al vieții sociale, preșcolarii pot acționa direct
asupra obiectelor, fenomenelor din mediul înconjurător, a unor zone geografice sau locuri istorice. Vor
descoperi o mare cantitate de informații privind munca și viața omului în diferite contexte, își vor forma
reprezentări simple despre structura și condițiile de viață ale unor plante și animale, despre legi obiective
ale succesiunii anotimpurilor și frumuseților patriei. În mijlocul naturii, preșcolarii își pot forma
sentimentul de respect și dragoste pentru ea, de ocrotire a speciilor de plante și animale pe cale de
dispariție.
592
Organizarea unor vizite la muzee, expoziții, monumente și locuri istorice constituie o modalitate de
a-i ajuta pe copii să prețuiască valorile culturale, folclorice și istorice ale neamului românesc. Aceste
activități turistice dar și cele de concurs vor contribui la îmbogățirea vocabularului activ, a socializării.
(Monumentul eroilor din localitate, biblioteca școlii)
Serbările, vizionările, spectacolele constituie o altă formă de activitate extracurriculară prin care se
face cunoștință copilului cu lumea minunată a artei. Această formă de activitate îl pune pe cel mic în
situații diverse atât în calitate de actor, cât și de spectator în fața unei surse inepuizabile de impresii
puternice, precum și în faptul că se apelează, astfel permanent la afectivitatea copilului ( serbări de
Crăciun, Ziua Mamei, Ziua Copilului).
Am organizat o serie de concursuri între grupele din diferite grădinițe din comună, dar si concursuri
județene pe teme de creație plastică. Prin organizarea acestora am ajutat la dezvoltarea dragostei și
interesului copiilor pentru frumos, sensibilitatea și peronalitatea lor suferind modificări pozitive, am
depistat ușor tinere talente artistice în vederea cultivării și promovării lor. Același lucru l-am putut
observa și în cadrul concursurilor sportive unde cei mici au participat cu multă plăcere, mai ales că îi ajută
să colaboreze, să se ajute reciproc atunci când echipa lor are nevoie. (Șezătoare românească de Crăciun,
Micii campioni)
Rolul primordial al activităților extracurriculare îl constituie dezvoltarea ca persoane inteligente,
sigure pe sine și capabile de a se descurca în orice situație, bogate din punct de vedere cultural în această
societate plină de pseudo-cultură. Am organizat șezători, scenete tematice care cer o atenție sporită a
educatoarei, în scopul de a-i ajuta pe copii să se implice, să-și cunoască foarte bine colegii de grupă, să
colaboreze și să se afirme în fața colectivului prin propriile mijloace. Prin activități bogate și diverse caut să le
trezesc copiilor preșcolari interesul și curiozitatea pentru cunoaștere, să-i provoc în a descoperi lucruri noi.
Bibliografie:
Țîru C. Maria, ”Pedagogia activităților extracurriculare”- Suport de curs, Cluj-Napoca 2007
Lazăr V., Cărășel A., Psihopedagogia activităților extracurriculare”, Ed. Arves, Craiova, 2007
593
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE ÎN EDUCAŢIA
COPIILOR
Înv.Cioară Maria
Liceul Teoretic,,A.Saligny’’
Cernavoda,Constanţa
Activităţile extraşcolare pe care încep să le practice copiii de la vârste fragede joacă un rol important
în creşterea şi dezvoltarea lor. Aceste preocupări suplimentare oferă copilului posibilitatea de a se mişca,
de a interacţiona, de a se relaxa, de a se exprima liber şi de a descoperi, experimenta.
Activităţile extraşcolare sunt necesare dezvoltării copiilor. Aceste activităţi înseamnă o dezvoltare
multilaterală pe lângă şcoală care e foarte benefică. Dacă copilul cântă bine sau pictează frumos e păcat să
nu se exploreze partea aceasta şi să nu se sedimenteze de-a lungul timpului.Consider că este nevoie să i se
arate celui mic, şcolarului din clasa Pregătitoare , să i se dea cât mai multe informaţii cu privire la
activitatea pe care o să o practice.
Eu sunt de părere că un copil trebuie întrebat sau trebuie să i se arate prin tot felul de lucruri: să-
şi vadă părinţii, să vadă la televizor, să vadă poze, ca să înţeleagă, să-şi facă o imagine despre ce e vorba.
Dacă vede un filmuleţ, dacă el e introdus cumva, el poate să conceptualizeze, să înţeleagă despre ce e
vorba, e primul pas.Deşi aceste activităţi reprezintă o bază importantă şi poate un punct de plecare pentru
ceea ce va face copilul în viitor, cel mic trebuie să aibă parte şi de relaxare şi timp liber.
Există situaţii în care copiii pur şi simplu vin la învăţător sau acasă plângând şi spunând că nu le-a plăcut
ziua respectivă, că nu s-au simţit bine sau că nu s-au înţeles cu colegii de la activitatea respectivă. Cadrul
didactic mediază conflictul ivit iar părinţii nu trebuie să-şi retragă imediat copilul de la asemenea
activităţi ci să-l încurajeze ,,a fost doar o întâmplare trecătoare’’.
Mai e şi varianta în care copiii pot fi stimulaţi sau motivaţi la modul nu neapărat pe sistemul
recompensă-pedeapsă, ci pur şi simplu explicându-i copilului ce o să se întâmple acolo, ce frumos o să fie
şi că o să-i placă, pregătindu-l pentru ce urmează să se întâmple, pentru că din nou dependenţa aceasta are
legătură şi cu o incapacitate de a face lucrurile singur şi de a şti ce urmează, de anticipare. Nu mai e frică,
înţelege că a fost o dată, trebuie să-l pregăteşti, să-i povesteşti, să-i explici, să-i spui că pe termen lung
dacă nu se va simţi bine, atunci vor fi luate măsuri. Să-l întrebi ce i-a plăcut şi ce nu i-a plăcut, adică să
pui tot timpul în balanţă lucrurile astea astfel încât să poţi să-ţi dai şi tu seama de realitate şi să-i mai
scadă şi copilului nivelul de anxietate, pentru că şi unii copii mici, preşcolari, plâng şi luni de zile când
ajung la grădiniţă şi asta nu înseamnă că nu o să-i mai ducem.Trebuie să fie stimulat, să aibă un motiv, un
sens pentru care face un lucru.
şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual.Vizionarea emisiunilor
muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, stimuleaza şi orientează copiii spre unele domenii de
activitate: muzică, sport, poezie, pictură. Excursiile şi taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea
natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au
trăit şi au creat opere de artă. De la cea mai fragedă vârstă , copiii acumulează o serie de cunoştinte
594
Rolul activităţilor extrașcolare în educația copiilor
Prof. înv.preșc. Cioban Aurelia

Montessori).
Invăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psiho-intelectual , fizic şi
socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială. Complexitatea finalităţilor educaţionale impune
îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare,iar parteneriatul educaţional, ca set de
intervenţie complementară, apare ca o necesitate. Activităților extrașcolare, de o reală importanță, o
constituie legătura acestora cu partea practică. Aplicarea cunoștințelor în cadrul activităților extrașcolare
are valoarea unui exercițiu de dezvoltare a aptitudinilor elevilor. Important în derularea acestor activități
este faptul că elevii pot fi antrenați atât în inițiere și organizare, cât și în modul de desfășurare a acestora.
De asemenea, constituie un mijloc de formare a competențelor, contribuie la educarea morală,
estetică a elevilor, diciplinându-le acțiunile și extinzându-le orizontul cultural-artistic.
Activitățile extrașcolare reprezintă un mijloc de formare a deprinderilor elevilor de a-și folosi, în
mod rațional, timpul liber, sunt propice manifestării spiritului de independență și inițiativei.
școlar, valorificarea talentelor personale și corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale.
vieții, valori morale și nu numai. Activitățile extrașcolare dezvoltă gândirea critică și stimulează
cognitivă și cea comportamentală.
Asemenea activități, spunea I. Nicola „generează relații de prietenie și întrajutorare,

fortifică simțul responsabilității și statornicește o atitudine justă față de colectiv și față de scopurile
urmărite.
„Important este ca elevii / copiii să fie antrenați nu numai în desfășurarea unor asemenea activități,
ci și îninițierea și organizarea lor” (I. Nicola).
Libertatea de exprimare, libertatea de acțiune precum și relațiile cu colegii îmbogățesc experiențele
sociale ale copiilor.
595
Rolul activitaților extrașcolare în procesul educațional
Prof. înv. preșcolar Ciobaniuc Maria

Grăd.P.P.Nr.7 Deva
Așa cum afirma Maria Montessori, copilul nu trebuie educat pentru lumea de azi, el trebuie învățat
să se adapteze pentru ceea ce va urma. În societatea contemporană o educație de calitate nu trebuie să se
limiteze la spațiul și timpul școlar, ci să faciliteze contactului copilului cu mediul natural și social.
Procesul educațional din grădiniță presupune și forme de activități complementare activităților obligatorii,
unele dintre ele desfășurate în afara spațiului grădiniței. Educația extrașcolară ocupă un rol important în
formarea personalității preșcolarului, deoarece completează procesul instructiv-educativ și facilitează
descoperirea și dezvoltarea aptitudinilor, înclinațiilor și intereselor copiilor pentru diverse domenii, fiind
astfel o continuare firească a activității formale desfășurată la clasă.
Dezideratul educației extrașcolare este acela de a antrena copilul în activități cât mai diverse care să
stârnească curiozitatea acestuia pentru activitățile culturale, științifice, sportive, sociale, practice,
ecologice. Pentru învățământul preșcolar, activitățile extrașcolare pot îmbrăca forme variate: drumeții,
vizite, excursii, întreceri sportive, organizare de serbări școlare, concursuri, vizionări de filme și
spectacole, organizare de activități de creație, expoziții, cercuri de artă, literare, plastice, activități sanitare
și ecologice, activități umanitare. Activitățile extrașcolare dezvoltă abilitățile de comunicare, socializare,
dezvoltă imaginația, creativitatea, stimulează gândirea, spiritul de observație, completează cunoștințele
acumulate în cadrul activităților din grădiniță, lărgesc orizontul de cunoaștere al preșcolarilor, formează
trăsături morale, îi ajută pe copii să își însușească regulile de comportare în societate, le dau posibilitatea
copiilor să se descopere pe ei înșiși, să își folosească cunoștințele, priceperile și deprinderile însușite în
îndeplinirea unor sarcini noi. Activitățile extrașcolare, pe lângă preșcolari și cadre didactice, implică
participarea ca parteneri a părinţilor, angajaților diverselor instituții publice sau private, a unor membri ai
comunității locale sau a unor persoane fizice abilitate pentru anumite domenii de activitate.
Ca modalităţi de evaluare a activităţilor extrașcolare desfășurate se pot folosi: expoziţii cu lucrările

realizate, albume foto, filmuleţe, prezentări PPT, analiza SWOT a activităților etc.
Bibliografie:
1. Cernea M., ,,Contribuția activităților extracurriculare la optimizarea procesului de învățământ",
,,Învățământul primar", nr.1/2000, ed. Discipol, București;
2.Ionescu M., Chiș V., ,,Mijloace de învățământ și integrarea acestora în activitățile de instruire și
autoinstruire", ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001.
596
Extracurricular Activity for Students, its Benefits and Advantages
Extracurricular Activity Definition
PROFESOR CIOBANU CRENGUTA-CRISTINA

LICEUL TEHNOLOGIC TISMANA, GORJ
Extracurricular activities are the sources that have been an integral part of the education system;
students participate in these kinds of activities and they do not fall into the sphere of normal curriculum
and instructional methods. Students at all levels participate in these activities, of all age groups and
standards. The areas that come under extra-curricular activities include sports, games, art, music, drama,
poetry, student newspaper, clubs and governance. Participation in all these activities or just one of them
of student’s own interest has been connected to social and academic success; on the other hand, over-
participation may be quite demanding and may consume much of their free time and thus interrupt with
their academic curriculum as well. There are different outlooks of what is considered an extra-curricular
activity. A few examples of activities outside the school may include activities such as dances, team
sports, and performing arts, while inside the school involvement activities may include intramurals, and
academic clubs. Different levels of activity involvement and participation may positively impact future
success for those who participate; individuals who render their wholehearted contribution towards the
performance of extracurricular activities do achieve success and sometimes even opt for that activity as
their career or profession.
To develop the various facets of personality of kids, children and students; curricula must be
supplemented with extracurricular activities. Extracurricular activities help in the development of
intellectual, emotional and moral development.
Extracurricular Activity Importance
 The classroom teaching-learning environment get strengthens by extracurricular activities.
 No doubt, classroom teaching is utmost important, yet for aesthetic development, character
enrichment, spiritual and physical growth, extracurricular activities are equally relevant.
 The features and traits like extempore expression, speech fluency, co-ordination and
communication, adjustments, etc, get empowered with co-curricular activities.

 Extracurricular activities enable the students to express themselves freely. Inculcate the values of
co-operation.
 It is a means of developing skills and competence. Different extracurricular activities have their
own significance i.e. Debate helps to generate ideas and giving reasons and counter-reasons.
 Sometimes, learning-teaching become monotonous; this can be changed into pleasant atmosphere
by participating in extra-curricular activities.

 Co-curricular activities helps to prepare you for your future challenge.
 Extracurricular activities enable to groom the students for future leadership.
597
Extracurricular Activity Benefits and Advantages
 Students get inter-mingle with different peer groups during these activities which satisfy the needs
of socialization, self-assessment and self-identification.

 Extra-curricular activities requires sacrifice and control which ultimately helps in grooming your
balanced personality.
 Field trips, travelling, and tour helps to know about other places, people, customs and cultures.
 It helps in the proper channelization of physical health.
 Extra-curricular activities provide motivation for learning.
Conclusion
Besides education, it is essential for all the students of all the classes and age groups to get
involved in some kind of extracurricular activities as well. These activities have proved to be beneficial to
the students in many ways such as stimulating their mindset, developing a skill within themselves,
empowering them, they are able to concentrate upon their studies in a much better way, they become
more positive as persons and factors such as anger, frustration, laziness and loneliness gets reduced.
Finally, it can be stated that extracurricular activities are a must to be developed for an individual of all
age groups; an individual should get himself engaged in at least one activity if not all; the negativities that
occur as a result of these activities are quite uncommon.
Bibliography
Annu, S., & Sunita, M. (2013). Impact of Extracurricular Activities on Students in Private School of
Lucknow District. 2(6), 92-94.
Massoni, E. (2011). Positive Effects of Extracurricular Activities on Students. ESSAI: Vol. 9,
Article 27.
Wilson, N. (2009). Impact of Extracurricular Activities on Students. Retrieved April 1 2020 from
http://www2.uwstout.edu/content/lib/thesis/2009/2009wilsonn.pdf
598
Prof.înv.primar: Ciobanu Lăcrămioara Irina

Școala Gimnazială nr.1 Santa Mare ,Botoșani
creativ in diferite domenii. Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe
punându-i în contact direct cu obiectele si fenomenele din natura. Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în
instructiv – educative să primeze, dar să fie prezentate în mod echilibrat şi momentele recreative, de
copii se autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi
principal al scolii şi al învăţământului primar – pregătirea copilului pentru viaţă.
fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinilecaracteriale.
599
elevilor răsplata primită după muncă, şi de asemenea au un rol de motivare.
Bibliografie:

Crăciunescu, Nedelea, „Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar”, în
600
Rolul activităţilor extracurriculare în educaţia elevilor
Prof. Liliana Ciobanu

Şcoala Gimnazială Mărunţei, Olt
Având o vechime de peste 8 ani în funcția de consilier educativ în şcoală, pot afirma că activităţile
extracurriculare sunt percepute de elevi ca “altceva”, iar pentru noi, profesorii, reprezintă ceva nou ce
produce schimbare în modul lor de a se implica, dar şi la formarea unei atitudini pozitive faţă de şcoală,
profesori şi colegi.
Fiind activităţi în afara orelor clasice de predare-învăţare, acestea au impact major asupra elevilor,
crescându-le stima de sine, dezvoltându-le abilităti de lucru în echipă sau în grupuri mult mai mari ( mai
multe clase sau chiar mai multe instituţii de învăţământ). Participarea elevilor la astfel de activităţi îi
ajută să se înţeleagă pe ei înşişi prin observarea şi interpretarea propriului comportament în comparaţie cu
al celorlalţi. Totodată au un impact pozitiv asupra dezvoltării personalităţii elevilor, ei fiind puşi în situaţii
diverse, în contexte diferite şi pornind de aici se poate observa măsura în care se pot exprima dar şi
explora propria indentitate.
Un rol important în desfăşurarea acestor activităţi consider ca îl are axa şcoală – familie –
comunitate deoarece fără implicarea familiei şi a comunităţii activităţile nu ar ieşi din sfera
învăţământului tradiţional, acum punându-se accent şi pe educaţia nonformală.
Aria de desfăşurare a activităţilor extracurriculare este foarte largă: excursii, drumeţii, vizite la
muzee, vizionare de spectacole, activităţi sportive, activităţi legate de voluntariat şi de protecţia mediului.
Activităţile de acest fel duc la mărirea performanţelor şcolare, dar şi de ce nu, la alegerea viitoarei profesii
pentru că aceste activităţi au şi o parte practică, aceea de a scoate în evidenţă aptitudinile fiecărui elev, de
a forma deprinderi, de manifestare a spiritului de iniţiativă. De asemenea, raportându-mă la competenţele
cheie din noul curriculum, activităţile extrașcolare constituie un mijloc de formare al acestora, contribuie
la educarea morală şi estetică a elevilor, disciplinandu-le acţiunile şi lărgindu-le orizontul cultural-artistic.
Pentru a avea finalităţi educaţionale complete activităţile şcolare trebuie îmbinate cu cele
extraşcolare. Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, cultivarea
interesului pentru acţiuni socio-culturale, uşurarea integrării în mediul şcolar, valorificarea talentelor
personale. Prin aceste activităţi, li se oferă elevilor alte moduri de însuşire a unor trăiri, li se imprimă
anumite valori morale.
Activităţile extrașcolare au cel mai larg caracter interdisciplinar, oferă cele mai eficiente modalităţi
de formare a caracterului copiilor încă din clasele primare, deoarece sunt factori educativi, cei mai
apropiaţi de sufletele acestora. Ȋnainte de toate, este important ca profesorul însăşi să fie creativ, să ştie să
îndrume elevii ca aceştia să dobandească o gândire critică, independentă, să fie toleranţi la schimbare, să
fie capabili să descopere metode noi şi de a găsi modul lor de rezolvare.
Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator de căutari şi soluţii variate.
BIBLIOGRAFIE:
1. Lazar V., Cărăşel A. Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Editura Arves, Craiova,

2007;
2. Ionescu M., Chiș V. Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţi de instruire şi
autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană , Cluj-Napoca, 2001.
601
Prof.Ciobanu Manuiela-Liceul Tehnologic,,Petru Rareș “-Bacău
stăpânire a cunoştinţelor” .
copii, distractive sau sportive, stimulează şi orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzica,
sport, poezie, pictura. Excursiile si taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre
copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă.
602
dezvoltaţi intelectual.
formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii, tabere. Serbările şi festivităţile
marchează evenimentele importante din viaţa şcolarului. Din punct de vedere educativ importanţa acestor
activităţi constă în dezvoltarea artistică a elevului precum şi în atmosfera sărbătorească instalată cu acest
prilej. Aceste mici serbări, organizate de către cadrele didactice, le oferă elevilor răsplata primită după
muncă, şi de asemenea au un rol de motivare.
603
ACTIVITĂŢILE EXTRAŞCOLARE ALTFEL
Prof. lb.franceză, CIOBANU NICOLETA

Şcoala Gimnazială « ILIE STĂNCULESCU », RÂCA, ARGEŞ

principal -pregătirea copilului pentru viaţă. Realizarea acestor obiective depinde în primul rând de cadrul
didactic, de talentul său, de dragostea sa pentru copii, de modul creator de abordare a temelor, prin
In concluzie, cadrul didactic poate face multe pentru educarea spiritului creativ în cadrul activităţilor
extracurriculare. Dar, se vede necesitatea de a modifica destul de mult modul de gândire, să evite criticaîn
astfel de activităţi, să încurajeze elevii şi să realizeze un feed-back pozitiv. In cadrul programului Şcoala
Altfel, din acest an şcolar, tema propusă pentru discilina limba franceză la clasele din ciclul primar a fost
Obiceiuri şi tradiţii de Paşte, în Franţa, temă pe care am desfăşurat-o online, din cauza condiţiilor în care
ne aflăm. Le-am trimis elevilor, pe whatsapp, diferite linkuri pe care să le deschidă pentru a ne bucura de
o excursie gratuită. Elevii au fost foarte încântaţi de diferenţele dintre România şi Franţa : Paștele în
Franța înglobează mai multe celebrări, strâns legate una de cealaltă, începând cu câteva săptămâni inainte,
cu Mardi Gras( Marțea Grasă) și continuând cu Miercurea Cenusii, Joia Mare, Vinerea Pastelui, Învierea
și, desigur, Duminica de Paște, urmată de o întreagă săptămână dedicată sărbătorilor pascale.
În general, francezii obișnuiesc să petreacă Paștele în familie, la o masă bogată, incluzând și tradiționalele
ouă, dar își pot oferi și o scurtă vacantă, neuitând însă, să meargă la o liturghie cel puțin odată după
duminica de Paști.
604
O altă tradiție din preajma Paștelui și a zilei de 1 aprilie este Poisson d'Avril/ Peștele de aprilie. Cu
această ocazie, copiii decupează peștisori din hârtie și încearcă să îi agațe de spatele a câtor mai mulți
adulți. Dacă vreun "om mare" simte ceva și se întoarce să vadă ce se întâmplă, cei mici îi strigă cu toții ,
încântați "Poisson d'Avril !". În această perioadă, nu este deloc întâmplător că magazinele și cofetăriile
sunt(erau) pline cu ciocolate în formă de pește. Și, întrucât francezii iau în serios bucătăria, mâncărurile
lor tradiționale de Paști încorporează acest simbolism, mai ales cu ocazia prânzului din duminica Paștelui.
Mielul, un important simbol al Paștelui, este gătit în diverse variante, dar cel mai adesea, potrivit unei
rețete tradiționale, numită "Gigot D'agneau".De obicei, înainte de friptura de miel se mănâncă un fel de
mâncare, mai ușoara, în special, omlete.
605
TIPURI DE ACTIVITĂȚI EXTRAȘCOLARE PENTRU O DEZVOLTARE
ARMONIOASĂ A ELEVILOR
Prof. CIOBOTARIU Anișoara-Mariana

Liceul Tehnologic ”Petre Baniță”, Călărași, Dolj
Motto: ”Educaţia este un proces al vieţii şi nu o pregătire pentru viaţă. Cred că şcoala trebuie să
reprezinte viaţa actuală, viaţa tot atât de reală şi de vitală pentru copil ca aceea pe care el o duce în
familia sa, cu vecinii săi,pe locurile lui de joacă.”(John Dewey)
Educaţia extracurrriculară îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii elevilor noştri.
punându-i în contact direct cu obiectele, persoanele şi fenomenele din natură.
În rândurile ce urmează, voi da câteva exemple de activități extrașcolare care dezvoltă diverse laturi
ale personalității și gândirii elevilor. Activitățile extracurriculare sunt foarte variate și pot fi abordate în
diverse contexte, cel mai adesea în cadrul activităților din săptămâna Școala altfel sau la cursuri/cluburi în
timpul liber.
1. Activități extracurriculare tehnico-științifice
Știm că elevul este pasionat de matematică, fizică sau diferite mistere ale naturii? Pune tot soiul de
întrebări despre Univers și despre planeta noastră?
Există cluburi și cercuri tematice, în care se învață aceste tipuri de activități extracurriculare
tehnico-științifice, potrivite și pentru liceeni, dar și pentru copiii din școala primară.
Cursuri de robotică - Aceste cursuri le dezvoltă creativitatea, gândirea algoritmică și capacitatea de
rezolvare a problemelor în mod practic, în timp ce învață să construiască și să programeze roboți.
Cursuri de programare pentru copii și adolescenți - Cu siguranță cunoaștem importanța pe care o are
tehnologia în viața de zi cu zi și cât de ușor e atras un copil de prezența ei. De la telefoane și calculatoare
la alte gadgeturi și echipamente inteligente, copiii s-au apropiat deja mult de tehnologie.
Cunoștințele pe care le pot deprinde prin programarea de jocuri, animații, aplicații sau chiar roboți
îi ajută să dezvolte o gândire algoritmică și logică, să găsească soluții și rezolvările optime la probleme,
dar și să devină mai deschiși și pregătiți de provocări, mai încrezători în propriile idei și mai creativi.
606
2. Ateliere creative de arte frumoase
Artele frumoase sunt la fel de valoroase în viața elevului precum sunt științele. Dacă cele din urmă
ajută elevul să gândească logic și analitic și să rezolve probleme, atelierele de arte îi stimulează empatia,
abilitățile de comunicare și discurs, creativitatea și imaginația. Mai mult, îl ajută să-și înțeleagă emoțiile
mult mai bine și să-și dezvolte un mindset sănătos ca viitor adult.
În cadrul școlii se pot organiza cluburi sau cursuri de improvizație pentru elevi.
Adulții sunt mai puțin curajoși decât copiii, când vine vorba de a vorbi în public sau de a improviza.
Emoțiile, firea introvertită, anxietatea sau neîncrederea în sine pot fi motive reale pentru care un adult nu
se poate bucura de surprizele vieții, dar și de potențialul său imens.
În cazul în care vă întrebați cum îi ajută astfel de activități extrașcolare neconvenționale: prin
exerciții de vorbire și prin cele inspirate din metodele teatrului clasic ori de improvizație, micul
improvizator învăță să rostească corect cuvintele și să țină un discurs, să scape de trac pe scenă, să
elimine fricile interioare și, în schimb, să devină spontan, creativ, încrezător și adaptat la nou.
Toate aceste abilități deprinse în timpul unor astfel de activități extrașcolare îl vor ajuta să facă față
provocărilor mult mai bine - fie în timpul studiilor sau a prezentărilor, fie la un posibil job sau în orice
împrejurare nouă. Ele se pot finaliza cu o creație care să fie prezentată cu diverse ocazii: serbări de
Crăciun, de final de an sau de ziua școlii.
3. Activități extrașcolare de ecoturism și protecția mediului
Dacă vrem un copil responsabil și conștient de comunitatea în care trăiește, se poate opta pentru
activități de ecoturism sau ecologie. Pe lângă faptul că a devenit o prioritate la nivel global, educația
ecologică ajută copiii să afle cât de important e mediul înconjurător pentru viața oamenilor și cum să aibă
grijă de spațiul în care locuiesc, dar și cum pot promova obiectivele turistice din comunitatea lor.
Totodată, elevul își dezvoltă spiritul de echipă, cultura, firea responsabilă, capacitatea de a găsi
soluții la problemele mediului și curajul de a încerca experiențe care să-i facă viața mai frumoasă.
Acest tip de activități extrașcolare sunt recomandate copiilor de la vârste fragede și se pot realiza cu
ocazii precum Let’s Do it Romania sau Ziua Mondială a Pământului. Chiar se pot organiza cel puțin o
dată pe semestru activități de ecologizare a spațiului din jurul școlii sau din zona unde este situată școala.
De asemenea se pot organiza activități de plantare de arbuști în zone apropiate comunității în care
locuiesc elevii.
4. Cercuri de limbi și literaturi străine
În cazul în care preferă ceva mai convențional, se poate înscrie la un cerc de limbi și literaturi
străine. Acest tip de activitate se desfășoară în mare parte în afara școlii. Vorbim de clasicele cursuri de
cultură și civilizație engleză sau franceză, dar și de cele mai puțin studiate (spaniolă, italiană, japoneză).
Copilul va avea mai multe șanse de a învăța și de a se acomoda dacă studiază în străinătate, ori de a se
angaja la jobul mult visat, dacă va cunoaște cel puțin o limbă străină (sau mai multe).
607
Mai mult decât atât, își dezvoltă o minte mai deschisă, mai ascuțită, dar și un nivel de cultură care îl
poate duce departe, acolo unde își dorește.
5. Activități extrașcolare de balet, gimnastică sau dans
Poate că fac parte tot din spectrul activităților sportive pe care le urmează majoritatea copiilor după
școală. Însă ce le face speciale este că îmbină tehnica și rigoarea cu emoțiile și arta. Prin urmare, vorbim
de o dezvoltare și o pregătire a copilului mult mai complexă.
Baletul, gimnastica sau dansul modern ajută copilul să rămână într-o formă fizică sănătoasă de mic,
să crească armonios, să învețe importanța disciplinei și a perseverenței și să înțeleagă ce înseamnă o
competiție. În același timp, se va distra și se va simți tot mai liber și mai încrezător în potențialul său.
Elevul își poate exprima acest tip de aptitudine în cadrul evenimentelor care sunt celebrate în cadrul școlii
având astfel ocazia să demonstreze ceea ce exersează în timpul liber în cadrul unui astfel de curs.
6. Activități și ateliere de gătit
Cine crede că lecțiile de nutriție ar trebui predate în școli gândește extrem de sănătos. Alimentația
haotică pe care copiii o urmează încă de la vârste fragede este un motiv real de îngrijorare. România este
pe locul doi la obezitate infantilă (unul din doi elevi e supraponderal), din cauza unei alimentații
inadecvate și a lipsei de mișcare.
Însă lucrurile se pot schimba în mult mai bine. Ca exemple de activități extrașcolare pentru elevi
care implică lecții de nutriție, există atelierele de gătit unde nu doar că vor afla cum se pregătește
mâncarea și de ce e sănătoasă, dar își vor forma obiceiuri sănătoase de alimentație pentru tot parcursul
vieții. De obicei, există o zi dedicată alimentației sănătoase în cadrul programului cu activități
extrașcolare din fiecare școală.
Prin gătit și lecții de nutriție, elevii învață să aibă dexteritate și să se coordoneze mult mai bine, în
timp ce experimentează cu ingredientele. O metodă bună de-a învăța să își pregătească singuri mâncarea
sănătoasă, dar și să devină mici chefi creativi.
naturii sale. Elevii se autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie
principal –pregătirea copilului pentru viaţă. Realizarea acestui obiectiv depinde în primul rând de
608
Prof. Ciocâlteu Roxana

Școala Gimnazială Nr. 27 “ ANATOL GHERMASCHI ” Brașov
În ultimul timp, devine tot mai evident faptul că educația extracurriculară, adică cea realizată
dincolo de procesul de învățământ, îșî are rolul și locul stabilit în formarea personalității eleviilor. În
școala contemporană, o educație eficientă, depinde de gradul în care se pregătește copilul pentru
participarea la dezvoltarea de sine. Depinde de asemenea și de măsura în care reușește să pună bazele
formării personalității eleviilor. În acest cadru, învățământul are misiunea de a-i forma pe elevi sub aspect
fizic și socio-afectiv, pentru o integrare socială cât mai ușoară. Complexitatea procesului educațional
impune îmbinarea activităților curriculare, iar în aces caz, parteneriatul educațional devine o necesitate. În
opinia mea, activitățile extracurriculare sunt deosebit de importante deoarece, contribuie la gândirea și
completarea procesului de învățare.
Activități extrașcolare desfășurate în “Școala Altfel”
Loc Grup Obiective Descrierea Rezultat
desfășurare țintă operaționale
activității
Ziua Sala de 30  poziţionarea Harta orașului  elevii

1 clasă obiectivelor turistice; nostru vor învăţa
elevi
 cunoaşterea Activitatea este să se
obiectivelor turistice. de a realiza o hartă a orienteze
obiectivelor pe hartă şi
importante din vor şti cum
Brașov, se va desena să
pe o foaie mare sau pregăteasc
un carton (orașul ăo
Brașov) reprezentând excursie în
principalele drumuri, oraş
străzi, ape.
Ziua Sala de 30  utilizarea unor Muzeul clasei o
2 clasă metode de prezentare / Elevii caută o expoziţie,
elevi
expunere; temă interesantă care poate
 realizarea unei pentru muzeu ( ex. fi pusă în
prezentări orale din Muzeul jud. de Istorie şcoală şi
perspectiva unui ghid. ), elevii se vor gândi prezentată
la cum ar trebui să fie la
o expoziţie ca să fie eveniment
cât mai atractivă, ce e
vor vizitatorii să vadă
la o expoziţie, ce vrei
tu să le arăţi.
Ziua Terenul 30  implicare activă în Activități sportive  Elevii
3 de sport cadrul grupului; Volei; vor învăța
elevi
 dezvoltarea unei Baschet; să lucreze
atitudini competitive de Fotbal mixt; în echipă
fair-play. Badminton;
Șah.
609
Ziua 4 Munții 30  Recreere; “Plimbare prin
Postăvarul natură”
elevi  Socializare
Drumeție
(comunicare); Brașov -
Timișul de Jos –
Piatra Crinului –
Vârf. Postăvarul și
retur
Ziua 5 Sala de 30  cunoaşterea Piesa de teatru  o piesă
sport unor fapte şi  Copiii de teatru
elevi
personaje locale; vor realiza o piesă de
 dezvoltarea teatru compusă dintr-
cunoştinţelor un act având ca
referitoare la teatru şi personaje
dramele istorice. personalităţi din
istoria României,
personajele trebui să
aibă un conflict, o
problemă pe care vor
trebui să o rezolve;
 Fiecare
grup va trebui să
listeze posibile
probleme, fictive sau
reale şi să decidă pe
care să o pună în
scenă;
 Fiecare
grup trebuie să
stabilească exact
unde şi când are loc
piesa, care este cadrul
în care se desfăşoară
(cum ar trebui să
arate scena, mobila);
 Piesa
trebuie astfel
concepută încât să
auditorul să cunoască
care este situaţia
fiecărui personaj şi
care este sfârşitul
piesei.

de dezvoltare a aptitudinilor elevilor. Condiția primordială pentru receptarea corectă și coerentă a
610
“O educație bună este izvorul întregului bine în lume!”
Activități extracurriculare în educația elevilor
Profesor Ciocîrlea Tamara

Liceul Tehnologic ,,Ion Mincu” Tulcea
Se spune că încercăm să ne educăm copiii pentru lumea de azi, dar nu știm cum va fi acea lume în
viitorul lor. Atunci, rostul nostru este să-i învățăm să se adapteze.Încercăm să-i modelăm, să-i formăm,
să-i educăm prin dăruire noastră ca dascăli, prin îmbinarea activităților școlare cu cele extrașcolare.
Prin activitățile extrașcolare se dezvoltă aptitudini speciale, cultivarea interesului pentru acțiuni
socio-culturale, valorificarea talentelor personale, corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale.
rezolvare de probleme.
 participarea în cadrul tuturor tipurilor de activități extrașcolare corelează cu

creșterea rezultatelor și performanțelor școlare;Elevii liceului nostru împreună cu diriginții
și alți profesori din școală organizează în fiecare an excursii .
 participarea la activități prosociale(Stop Bulying,Traficul de persoane, etc)

corelează cu o rată mai mică de delincvență în rândul elevilor .Elevii au realizat flyer-e și
afișe.
 Cu ocazia diferitelor zile festive, elevii au realizat lucrări practice prin care
au dovedit că au aptitudini practice.
611
 Activitățile culturale (concursuri de muzică, prezentări costume
tradiționale,serbările) sunt bine primite atât de cei mici cât și cei mari.
Confecționare machete
Activitățile extrașcolare dezvoltă gândirea critică și stimulează implicarea generației tinere

comportamentală.
Bibliografie:
Ionescu M.; Chiş V. – Mijloace de învăţământşiintegrareaacestoraînactivităţile de instruire şi

autoinstruire, Editura PresaUniversitarăClujeană, Cluj-Napoca, 2001
L Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, Cluj-Napoca 2007azăr

V., Cărăşel A., Psihopedagogiaactivităţilorextracurriculare, Ed. Arves, Craiova, 2007.
612
DEZVOLTAREA APTITUDINILOR ELEVILOR ÎN DIVERSE DOMENII
ARTISTICE PRIN ACTIVITĂŢILE EXTRACURRICULARE
EDUC. CIOCMĂREAN IOAN

C.S.E.I. „SPERANŢA” ZALĂU, JUD. SĂLAJ
caracter.
responsabilităţi, comunicarea, abordările bazate pe iniţiativă, imaginaţie și opţiune.
Toate acestea duc la formarea unor personalităţi complete şi complexe. Având cel mai larg caracter
interdisciplinar, activităţile extraşcolare pot îmbrăca diferite forme: excursii, drumeţii, vizite, spectacole
cultural-artistice, tabere şcolare, vizionări de filme, competiţii sportive, cercuri de creaţie, cercuri pe
discipline, concursuri, care, prin specificul lor, imprimă copilului un anumit comportament, o ţinută
adecvată situaţiei, declanşând anumite sentimente. Prin activităţile la care participă, ei îşi însuşesc
Un rol important în educaţia elevilor îl joacă cercurile artistice.
613
Cercurile contribuie semnificativ la descoperirea şi stimularea talentelor şi aptitudinilor elevilor, la
cultivarea interesului şi pasiunii pentru meşteşugurile populare şi artă în general, la educarea elevilor
elevilor. Scopul general al cercului este educaţia estetică şi cultivarea dragostei pentru artă. Cercurile de
populare. Activităţile extraşcolare cer o bună pregătire metodologică din partea profesorilor. Este necesar
să se creeze o atmosferă deosebit de favorabilă pentru instruire şi educaţie, să se ofere posibilitatea de
BIBLIOGRAFIE:
1981.
614
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE ÎN FORMAREA UNOR
APTITUDINI SPECIALE A COPILULUI PREŞCOLAR
EDUC. CIOCMĂREAN VERONICA

GRĂDINIŢA CU P.P. „LICURICI” ZALĂU, JUD. SĂLAJ
împăcăm grădiniţa cu viaţa.
acestor activităţi preşcolarii se deprind să folosească surse informaţionale diverse, să întocmească colecţii,
să sistematizeze date, învaţă să înveţe. Prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie
regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copii se autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin acest tip de
activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască copiii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să
realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al grădiniţei şi al învăţământului preşcolar –
Gradiniţa este ca o lume fermecată, plină de basm şi feerie, este lăcaşul unde se pun bazele
,,clădirii’’fizice şi spirituale a ,,puiului de om’’. Doar ,,zâna’’, modelatoarea de suflete şi minţi, ştie, cu
temeinic spre o deplină stăpânire a cunoştinţelor”.
în care viaţa capătă alte aspecte decât cele din procesul de învăţare. În acest cadru, numeroşi alţi factori
acţionează, pozitiv sau nu, asupra dezvoltării copilului.
615
afirmare în mediul preşcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual.
Bibliografie:
autoinstruire”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001.
616
IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRACURICULARE
TABERELE SPORTIVE - ODIHNĂ ACTIVĂ, INSTRUIRE ȘI EDUCARE
Prof. Ciocodeică Valerica

Liceul „Corneliu Medrea” Zlatna/Școala Gimnazială „Sava Albescu” Feneș
De fiecare dată pline de activități (sportive, turistice, artistice și divertisment), de experiențe din care
au o mulțime de lucruri de învățat și oameni care rămân mult timp în mințile copiilor, taberele sunt
amintiri pe care aceștia le vor povesti cu drag. Timpul petrecut în compania altor copii și departe de
părinții lor, îi determină pe copii și adolescenți să învețe lucruri noi despre oamenii din jurul lor, dar și
despre ei înșiși.
Astăzi, în epoca tehnologizării, din ce în ce mai puțini copii fac sport sau înțeleg beneficiile
activității fizice și sportului. Majoritatea timpului îl petrec în mod sedentar, cu ochii în telefon, calculator,
televizor și de multe ori activitatea fizică se rezumă la orele de sport de la școală. În taberele sportive
sportul este una dintre activitățile principale.
Sportul și educația fizică ar trebui să ocupe un loc important printre activitățile preferate ale
copiilor. Ele contribuie la călirea fizică și morală, la creșterea capacității de muncă și învățare, la
organizarea în mod recreativ a timpului liber, la dezvoltarea relațiilor de prietenie dintre copii.
Viața actuală, când omul devine tot mai solicitat, pretinde o dezvoltare fizică foarte bună, un
echilibru perfect, o compensare a activității intelectuale cu mișcarea, elemente indispensabile în
menținerea sănătății.
Copiii noștri care trăiesc și învață în orașe, care își petrec cea mai mare parte din timp în clase și
clădiri, în aglomerări, în spații reduse, departe de contactul larg cu natura, trebuie să găsească în taberele
sportive condițiile cele mai bune, pentru a se bucura de binefacerile naturii și ale exercițiului fizic în aer
liber și în cele mai variate forme.
Caracterul aplicativ al educației fizice din taberele sportive trebuie să se sprijine pe complexitatea
dezvoltării organismului și a pregătirii fizice.
În activitatea de educație fizică și sport din tabere trebuie să fie însușite bazele mișcărilor și să se
formeze deprinderi de mișcare.
Activitatea sportivă se organizează pe grupe alcătuite după criterii de vârstă, sex și dezvoltare fizică.
Pentru copiii mai mari, peste 10 ani, sunt mai importante sarcinile și mijloacele pregătirii fizice
aplicative, în timp ce pentru copiii de vârstă mai mică, au importanță mai mare mijloacele igienice ale
educației fizice.
Activitatea de educație fizică din taberele sportive va fi organizată și condusă în așa fel, încât copiii
să îndrăgească exercițiile fizice și să se deprindă cu regulile de igienă, individuală și colectivă, cu
mișcarea, care trebuie să devină pentru ei o necesitate.
Activitatea de educație fizică în tabere (la munte și la mare) se poate desfășura sub mai multe forme
și mijloace: gimnastică de înviorare, călirea organismului, jocuri de mișcare, turism (plimbări, drumeții și
excursii), concursuri, turnee și serbări.
Aceste forme ale educației fizice în tabere trebuie să fie simple și accesibile, atractive și variate,
folosindu-se de metode de lucru care creează o atmosferă plină de elan și convingere pentru practicarea
exercițiilor fizice în strânsă legătură cu tot ce oferă cadrul și mediul natural.
Rolul și importanța taberelor sportive
Sportul și viața în aer liber și formele variate de călire a organismului și de practicare a exercițiilor
fizice trebuie să contribuie la întărirea sănătății, la ridicarea potențialului de muncă, să-i transforme chiar
din punct de vedere al concepției despre viață și muncă, al comportării lor în diferite activități și
împrejurări.
Activitatea fizică se rezumă la orele de sport de la școală. În tabere, sportul este una din activitățile
principale. Copiii își consumă energia jucându-se, plimbându-se în drumeții și în mod special practicând
diverse sporturi de echipă, toate aceste activități sunt oportunități de mișcare, iar copiii se regăsesc mereu
în mijlocul acțiunii.
Creșterea încrederii în sine. Fiind un altfel de mediu decât cel cu care s-au obișnuit copiii în viețile
lor de zi cu zi, taberele oferă acestora ocazia de a socializa, de a învăța lucruri noi, de a-și face noi
prieteni și de a participa la diverse concursuri și activități.
617
Totodată, ca urmare a câștigării independenței și a depășirii dorului de casă, crește și stima de sine.
Mai mult, în urma încurajărilor celor din jur, copiii învăță să accepte eșecurile, să nu renunțe și să încerce
din nou.
Dezvoltare psiho-emoțională. Taberele sportive pentru copii reprezintă ocazia de a se deconecta de
tehnologie, ducând la o dezvoltare emoțională prin contactul cu lumea reală. Mișcarea și activitățile
sportive făcute au un impact nu numai asupra sănătății, dar și asupra spontaneității, creativității,
imaginației și a simțului organizării / autoorganizării.
Dezvoltarea anumitor abilități. În taberele pentru copii, cei mici au aici ocazia să descopere ce le
place să facă, competențe ce le pot avea pe tot parcursul vieții și pe care le pot perfecționa în timp. Aici
putem vorbi despre abilități sportive, aventuriere, în aer liber sau talente artistice. Spiritul aventurier se
poate reflecta și în deschiderea spre a încerca lucruri noi.
Independență. Ei învață cum să se descurce departe de casă și să preia inițiativa. Este primul pas în
clădirea autonomiei. Este momentul în care nu trebuie să se mai gândească la ce zic sau cred părinții, ci
pot să fie ei înșiși și să își asume faptele și deciziile. Își pot dezvolta calitățile de leaderi.
Pot experimenta succesul ca urmare a propriilor acțiuni. De asemenea, pot să învețe să se descurce
înconjurați de oameni care nu sunt propria lor familie, care nu le permit la fel de multe sau care nu au
preconcepții legate de ei.
Socializare / Abilități sociale. Taberele sunt mediul perfect de interacțiune, comunicare și
socializare. Plecarea în tabără presupune formarea unei comunități, ai cărei membri trebuie să trăiască în
același loc pentru câteva zile, trebuie să învețe să se respecte unii pe ceilalți, să comunice și să lucreze
împreună. Taberele susțin ideea de muncă în echipă și de comunicare, fiind un mediu propice socializării,
dezvoltării unor noi relații de prietenie, sau închegării celor mai vechi.
Conectarea cu natura. Copiii vor învăța să aprecieze natura cu toate elementele acesteia. Totodată,
s-a demonstrat faptul că activitățile în natură reduc simptomele de ADHD, scad nivelul de stres,
îmbunătățesc dispoziția, stimulează simțurile și facilitează învățarea.
Taberele sportive reprezintă unul dintre cele mai bune mijloace pentru odihnă activă, întărirea
sănătății, refacerea energiei, dezvoltarea fizică, intelectuală și morală. Ele oferă totodată posibilitatea
educării și instruirii copiilor și lărgirii orizontului de cunoștințe.
Dictonul latin „Mens sana in corpore sano”, în esență, cuprinde tocmai ideea necesității de a-i
obișnui pe copii, prin sport și educație fizică, cu o viață organizată, sănătoasă, bazată pe principii igienice,
etice și morale.
618
Prof.inv.primar, Ciocoiu Lavinia-Ionela, Scoala Gimnaziala Ungureni

Printre activitatile extrascolare cele mai indicate pentru cei mici se numara excursiile, drumetiile,
vizionarile de filme, piese de teatru sau spectacolele de magie. Prin participarea la astfel de evenimente, ii
ajutam pe copii sa isi dezvolte abilitatile de comunicare si socializare, de observatie, de dezvoltare a
culturii, memoriei si imaginatiei.
Este indicat ca aceste activitati sa implice direct copilul si sa il ajute sa il ajute sa depinda obiceiuri
pozitive, care in timp sa il ajute sa se descurce singur in orice situatie. In plus, oamenii de stiinta au
explicat ca participarea la astfel de activitati reduce riscul aparitiei depresiei si a consumului de alcool si
droguri. De asemenea, copiii vor fi mai motivati sa reuseasca in tot ceea ce si-au propus si vor reusi sa
obtina note mari la scoala, deoarece isi vor dezvolta capacitatile de invatare, cultura generala, memorie,
simt critic, etc. Activitatile sportive sunt preferatele celor mai multi parinti, pentru ca acestea ii ajuta pe
copii sa aiba o viata ordonata, sa aiba un program stabilit, pe care il respecta zilnic, un regim alimentar si
un stil de viata sanatos. Din experienţa la clasă am constatat în ce măsură lectura contribuie efectiv la
dezvoltarea gândirii, limbajului, a trăsăturilor de caracter ale copiilor, dacă se apreciază just rolul şi rostul
pe care îl joacă lectura în cadrul programei şcolare, favorizând întregul registru explicativ-emoţional cerut
şi condiţionat de vârsta micilor şcolari. Vizionarea unor piese de teatru sau spectacole accesibile vârstei
copiilor, corespunzătoare educaţiei pe care trebuie să o primească copiii de această vârstă şi prezentarea
într-o formă artistică îngrijită constituie în primul rând un preţios mijloc de cunoaştere a relaţiilor dintre
oameni, îmbogăţeşte gândirea copilului, dându-i posibilitatea să cunoască trecutul, să înţeleagă prezentul
şi să năzuiască spre viitor, pregătindu-l pentru viaţă. Participând la spectacol, micul şcolar are în faţă eroii
vii, care-l entuziasmează şi i se impun ca exemple de urmat, care îi trezesc dorinţa de a deveni mai bun,
corect şi cinstit în comportare, de a citi el însuşi cartea respectivă. Din păcate aceste spectacole pentru
copii sunt din ce în ce mai puţine în ultimii ani, iar şansele ca elevii din mediul rural să ajungă de la zeci
de kilometri pentru a viziona un astfel de spectacol sunt minime.
Ţinând seama de rolul important pe care-l joacă emoţiile estetice în viaţa spirituală a copiilor de
vârstă şcolară mică şi mijlocie, am urmărit nu numai vizionarea, ci chiar punerea în scenă a unor piese
pentru copii. Aceste spectacole constituie încercări destul de grele la care elevii trebuie să se prezinte la
un înalt nivel artistic şi de disciplină, dar contribuie foarte mult la stimulare. Modernizarea şi
perfecţionarea procesului instructiv-educativ impun imbinarea activităţii şcolare cu activităţi
extracurriculare ce au numeroase valenţe formative. Desfăşurarea activităţilor şcolare şi extraşcolare
permite şi manifestarea creativităţii de grup, a relaţiilor creative. În acest cadru, şi educatorul îşi poate
afirma spiritul novator, creativitatea didactică. Am constatat că aceste activităţi au îmbogăţit cunoştinţele
elevilor despre viaţa plantelor şi a animalelor, dar au încurajat şi exprimarea liberă a copiilor în afara
clasei .S-a mai observat că ei pot reprezenta cu mai multă creativitate realitatea atunci când desenează,
modelează sau au de alcătuit scurte texte .
organizat la nivel de şcoală concursuri de dans, de creaţii artistice, de desen, între clasele de nivel
primar. Vizionarea spectacolelor, a filmelor, a diafilmelor sau a emisiunilor de televizor sunt forme de
ş.a.m.d. determinând astfel şi dezvoltarea creativităţii. În şcoala noastră, împreună cu profesorul de
educaţie fizică s-au realizat şi activităţi extracurriculare sportive care să fie bazate pe practicarea liberă a
unor forme de mişcare şi s-a constatat că elevii au fost interesaţi de aceste activităţi, manifestând o
atitudine pozitivă pentru practicarea liberă a exerciţiilor de mişcare.
Am realizat activităţi extracurriculare programate şi proiectate din timp, diverse atăt ca forma , căt şi
conţinut, ce s-au desfăşurat în şcoală, în afara ei, în comunitate, folosind metode active şi stimulative
pentru participarea elevilor.
619
la formarea şi dezvoltarea unei personalităţi creatoare, nu pot răspunde suficient dorinţei de cunoastere şi
620
Importanţa activităţilor extracurriculare în grădiniţă
Prof. înv. Preșcolar Ciotmonda Cecilia-Carmen
Practicate de la vârste fragede, activităţile extracurriculare joacă unul dintre cele mai importante
roluri în formarea şi dezvoltarea viitorului cetăţean. Ele oferă copilului oportunitatea de mişcare,
interactiune directă, exprimare liberă, relaxare, descoperirea unor lucruri noi, experimentarea diferitelor
situaţii, etc. Dezvoltarea sănătoasă a copiilor se bazează foarte mult pe acumulările ce provin din
multitudinea de surse oferite. Copilul trebuie să primească o mulţime de informaţii pentru a putea
desfăşura o activitate. Aceste informaţii pot proveni din mai multe direcţii şi pot canaliza aptitudinile
copilului spre anumite domenii, singur dându-şi seama de ceea ce-i place să facă şi ce nu .
Schimbările din toate domeniile vieţii sociale determină ca educaţia să fie privită din cu totul altă
perspectivă. Aspectul formativ ia locul din ce în ce mai mult caracterului informativ al educaţiei. Totul
tinde spre depăşirea valorilor naţionale, spre universalitate, spre integrarea în patrimoniul valorilor
umanităţii. Activităţile extracurriculare se pot desfăşura atât în grădiniţă cât şi în afara ei.
Ca şi activităţile de tip curricular, cele extracurriculare se desfăşoară sub atenta supraveghere a
educatoarei şi au o importanţă deosebită în formarea personalităţii copiilor şi integrarea lor în societate.
Într-o lume dominată de mass media , aceste activităţi sunt necesare pentru a modela
comportamentul copiilor, pentru a-i pregăti atât emotional, cât şi intelectual.
Contactul direct cu lumea înconjurătoare, încă de la o vârstă mica, determină o acumulare de
cunoştinţe mai trainică, putând vorbi aici despre simple plimbări organizate în natură, despre excursii,
prin care copiii percep activ realitatea aşa cum este ea.
Natura îi dă şansa copilului de a-l face s-o iubească, s-o ocrotească, să aprecieze ceea ce este
realizat de oameni, să păstreze intacte frumuseţile naturale, unice, să-şi dorescă să realizeze lucruri
măreţe în viaţă. Creativitatea copilului va avea de câştigat, imaginaţia lui va fi mai bogată, activităţile din
grădiniţă vor putea fi desfăşurate la un nivel mai înalt.
Prin ochii copilăriei, natura va fi mereu mai frumoasă, imaginile vor persista toată viaţa. La vârsta
preşcolară copiii sunt mai receptivi ca oricând la ceea ce li se arată sau li se spune. Se pot organiza cu
copiii acţiuni de protejarea mediului: îngrijirea unor animale, curăţarea locurilor de joacă, plantarea de
pomi, flori, etc. Plimbările şi excursiile îmbogăţesc cunoştinţele copiilor , le educă dragostea pentru
locurile natale, pentru frumuseţile ţării noastre. O simplă plimbare în natură ne poate oferi mai mult decât
orice activitate în spațiu închis. Nu mai puţin importante sunt serbările care scot în evidenţă aptitudinile
artistice, copiii învingându-şi temerile de a apărea în faţa mai multor persoane, devenind mai curajoşi.
Interpretarea unor personaje din poveşti îi apropie de valorile literaturii naţionale şi universale.
621
Diafilmele, spectacolele, audiţiile le lărgesc orizontul, îi orientează spre anumite domenii de
activitate. Setimentele morale se pot forma şi prin activităţi extracurriculare moral-civice care-i fac să
trăiască intens alături de eroii ţării noastre şi faptele lor eroice.Copiii sunt impresionaţi şi-şi doresc să fie
daţi şi ei ca exemplu pentru acţiunile lor.
Exemple de activități extracurriculare desfășurate pot fi multe. Depinde de educatoare să ofere
ocazii de dezvoltare și să creeze condițiile exprimentării acționale și motivate.
622
ROLUL ACTIVITATILOR EXTRAȘCOLARE ȊN EDUCAȚIA COPIILOR
Prof. Ramona-Mihaela Cipcӑ

Școala Gimnazialӑ Nr. 1 Pînceşti, jud. Bacӑu
Ȋn general, educaţia copiilor trebuie sӑ înceapӑ în cadrul familiei, înainte ca micuţii sӑ intre la
şcoalӑ, în perioada „celor 7 ani de acasӑ“. Educaţia primitӑ în cadrul familiei este continuatӑ şi
completatӑ, mai întȃi la grӑdiniţӑ apoi la şcoalӑ. Este de datoria pӑrinţilor sӑ-şi înveţe copiii sӑ se poarte
civilizat, sӑ vorbeascӑ frumos, sӑ-şi ajute şi sӑ-şi respecte aproapele. în timp ce şcoala trebuie sӑ
consolideze ceea ce familia a transmis. Educaţia extraşcolarӑ (nonformalӑ) reuneşte ansamblul acţiunilor
educative care se desfӑşoarӑ într-un cadru instituţionalizat, situat în afara sistemului de învӑţӑmȃnt. Ȋn
general, educaţia nonformalӑ se aflӑ în raport de complementaritate cu educaţia formalӑ, caracterizȃndu-
se prin flexibilitate sporitӑ, prin varietatea şi personalizarea conţinuturilor şi a tehnicilor de lucru.
Activitӑţile extraşcolare îndeplinesc un rol foarte important în dezvoltarea şi formarea personalitӑţii
elevilor, fiind calea cea mai accesibilӑ prin intermediul cӑreia aceştia se pot exprima, valorificȃndu-şi
astfel talentele şi pasiunile. Ele stȃrnesc interes, aduc bucurie în rȃndul elevilor şi îndeamnӑ la colaborare
şi înţelegere. Dintre activitӑţile extraşcolare, cele mai atractive sunt excursiile, vizitele la muzee, case
memoriale, expoziţii etc dar şi concursurile care vizeazӑ întrebӑri şi rӑspunsuri din diferite discipline
şcolare. Toate aceste activitӑţi dezvoltӑ inteligenţa, antreneazӑ curiozitatea şi oferӑ posibilitatea de a
vizita locuri noi şi de a afla lucruri inedite pe care altfel, unii elevi cu resurse limitate, nu ar avea ocazia sӑ
le cunoascӑ.
Excursiile au rolul de a îmbogӑţi cunoştinţele elevilor prin cunoaşterea de cӑtre aceştia a altor zone
din ţarӑ, fiecare zonӑ avȃnd tradiţiile specifice, dialectul specific şi peisajul deosebit, corespunzӑtor
locaţiei respective. Elevii empatizeazӑ mai uşor în cadrul excursiilor, îşi descoperӑ pasiuni comune,
gȃndesc şi se exprimӑ liber, iar amintirile cu care rӑmȃn şi care îi urmӑresc o perioadӑ impresionantӑ de
timp sunt de neegalat.
Vizitele la muzee, case memoriale şi diverse expoziţii reprezintӑ un mijloc nepreţuit de a intra în
contact cu valorile culturale şi istorice ale neamului nostru. Elevii au ocazia astfel de a afla informaţii
referitoare la viaţa şi opera diferitelor personalitӑţi naţionale, pot observa antichitӑţile în forma lor
naturalӑ, au prilejul de a vedea diverse tablouri originale obţinȃnd atȃt informaţii despre operӑ cȃt şi
despre pictor.
Concursurile oferӑ elevilor posibilitatea de a dobȃndi sau de a-şi dezvolta gȃndirea creativӑ, de a
colabora şi comunica cu coechipierii, de a-şi cunoaşte limitele şi de a lupta pentru a le depӑşi. Ele
încurajeazӑ curiozitatea şi spontaneitatea elevilor, devenind un important ghid în alegerea profesiei
viitoare.
623
Dincolo de caracterul educativ pe care îl au activitӑţile extraşcolare, acestea au o importanţӑ
deosebitӑ datoritӑ faptului cӑ integreazӑ elevii în diverse acţiuni, facilitȃnd procesul de cunoaştere şi
autocunoaştere.
BIBLIOGRAFIE:
Cristea, Gabriela, Pedagogie generalӑ, Editura Didacticӑ şi Pedagogicӑ, Bucureşti, 2002;
Dumitriu, Constanţa, Dumitriu, Gheorghe, Psihopedagogie, Editura Didacticӑ şi Pedagogicӑ,
Bucureşti, 2003.
624
Prof. înv. primar Cișmașu Alina Paula,

Școala Gimnazială Nr. 7,, Remus Opreanu” Constanța
stabilit în formarea personalităţii copiilor. Prin activităţile extracurriculare se urmăreşte identificarea şi
acumulează o serie de cunoştinţe punându-i în contact direct cu obiectele si fenomenele din natura.
Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm şcoala cu
viaţa. Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv – educative să primeze, dar să fie prezentate în mod
echilibrat şi momentele recreative, de relaxare, atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite. Prin faptul
al scolii şi al învăţământului primar – pregătirea copilului pentru viaţă.
acţionează pozitiv. Activităţile extraşcolare vin în completarea procesului de învăţământ şi contribuie la
descoperirea şi dezvoltarea aptitudinilor elevilor în diverse domenii. Procesul dezvoltării tinerei generaţii
nu poate fi redus numai la activitatea instructiv-educativă care se desfăşoară în cadrul lecţiilor.
care participă, ei îşi însuşesc cunoştinţe în domeniul ştiinţei, tehnicii, literaturii și artei. Participând la
acţiuni cu caracter artistic, la manifestări cultural-artistice, vizionând spectacole de teatru şi filme la
cinematograf, elevii îşi cultivă dragostea pentru frumos.
625
stărilor, gândurilor și acțiunilor celuilalt. Prin urmare, elevii trebuie ajutați să participe la activitățile
educative, să se implice afectiv, cu plăcere și bucurie spontană în ceea ce fac.
Activităţile extraşcolare generează relaţii de prietenie şi ajutor reciproc între elevi, educă simţul
Bibliografie
626
Ciublea Gabriela• Școala Gimnazială ”Mihai Tican Rumano” Berevoești (Argeș)

mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.”(Maria
Montessori –“Descoperirea copilului”)
schimbările fără precedent din toate domeniile vieţii sociale.Accentul trece de pe informativ pe
formativ.Activitățile extrașcolare sunt foarte importante pentru dezvoltarea armonioasă a copilului.
asupra stimei de sine, iar sentimentul de împlinire este mult mai ridicat. Activitățile extrașcolare se referă
la acele activități realizate în afara mediului școlar, în afara instituției de învățământ, cu participarea
clasei, a mai multor clase de elevi sau a mai multor instituții de învățământ.
Astfel de activități sunt de o reală importanță într-o lume dominată de mass media și ne referim la
televizor , calculator și internet, care nu fac altceva decat să contribuie la transformarea copiilor noștri în
niste persoane incapabile de a se controla comportamental , emoțional și mai presus de toate slabi
dezvoltati intelectual. Se știe că începand de la cea mai fragedă varstă , copiii acumuleaza o serie de
cunoștinte punandu-iîin contact direct cu obiectele si fenomenele din natură. Activitatile de acest gen cu
o deosebită influentă formativă, au la bază toate formele de acțiuni turistice: plimbări, excursii, tabere.În
cadrul activitatilor organizate în mijlocul naturii, al vieții sociale , copiii se confruntă cu realitatea și
percep activ, prin acțiuni directe obiectele , fenomenele, anumite locuri istorice. Fiind axate în principal
pe viata în aer liber, în cadrul acțiunilor turistice, preșcolarii își pot forma sentimente de respect și
dragoste față de natura, față de om și realizarile sale. În urma plimbărilor, a excursiilor în natura, copiii
pot reda cu mai multă creativitate și sensibilitate , imaginea realității, în cadrul activitatilor de desen și
modelaj , iar materialele pe care le culeg ,sunt folosite în activitatile practice, în jocurile de creație.
Plimbarile prin parc toamna , frunzele ruginii, stolurile de păsări care se pregateau de plecare,
frumusetea deosebită a acestui anotimp le vor ramane în suflet celor mici , creandu-le emoții estetice.La
varsta preșcolară, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arată sau li se spune in legatură cu mediul ,
fiind dispusi să acționeze în acest sens . Excursiile şi taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea
natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii cunosc locul natal în care au trăit, muncit şi luptat înaintaşii lor
învăţând astfel să-şi iubească ţara, cu trecutul şi prezentul ei. Prin excursii copiii pot cunoaşte realizările
oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă scriitori şi artişti.Serbarea este
modalitatea eficientă de cultivare a înclinaţiilor artistice ale copiilor contribuind la dezvoltarea
armonioasă a personalităţii copiilor.Vizitele la muzee, expozitii, monumente și locuri istorice, case
memoriale constituie un mijloc de a intuit și prețui valorile culturale, folclorice și istorice ale poporului
nostru.Vizionările și spectacolele constituie o altă formă de activitate extracurriculară în gradinite, prin
care copilul face cunoștință cu lumea minunată a artei.Deși această formă de activitate îl pune pe copil în
majoritatea cazurilor în rolul de spectator, valoarea ei deosebită rezidă în faptul ca ea constituie o sursă
inepuizabilă de impresii puternice, precum și în faptul că apelează, permanent, la afectivitatea copilului.
Vizionarea unor filme, spectacole de teatru precum si a emisiunilor tv, poate constitui de asemenea
o sursa de informatii, dar in acelasi timp un punct de plecare in organizarea unor actiuni interesante. De
exemplu: vizionarea emisiunilor musicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, urmata de discutii
pregatite in prealabil, pe langa faptul ca realizeaza completarea unor aspecte educative, stimuleaza si
orienteaza copiii spre unele domenii de activitate: muzica, sport, poezie, picture, etc.
627
integrării sociale. Activitățile extrașcolare ocupă un loc important în ansamblul influențelor educative. O
Bibliografie:
Ionescu M.; Chiş V. – Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire
şiautoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001
Preda V, Metodica activităţilor instructiv educative în grădiniţa de copii, Editura « Gheorghe Cârţu
Alexandru », Craiova 2009
628
Prof. Înv. Primar,

Ciugulin Mihaela
Omul devine ceea ce este prin educație. Din momentul în care omul se naște, educația îl însoțește, îl
modelează, îl spiritualizează. Educația este văzută de Kant ca o activitate de disciplinare, cultivare,
civilizare și moralizare a omului, iar scopul educației este de a dezvolta în individ toată perfecțiunea de
care este susceptibil. În opinia lui Herbart educația este acțiunea de formare a individului pentru el însuși,
dezvoltându-i-se o multitudine de interese. (Cucoș, 2006)
Se disting trei forme ale educației care oarecum se întrepătrund formând astfel generații de
absolvenți, iar mai apoi oameni care trebuie se descurcă în societate. Așadar prima ar fi Educația formală
care se referă la totalitatea influențelor intenționate și sistematice eleborate în cadrul unor instituții
specializate (școală, universitate) în vederea formării personalității umane. Educația nonformală cuprinde
totalitatea influențelor educative ce se derulează în afara clasei (activități extrașcolare) sau prin
intermediul unor activități opționale. Se referă de fapt la o realitate educațională mai puțin formalizată,
dar întotdeauna cu efecte formative. La fel ca în cazul educației formale și cea nonformală necesită o
planificare și o bună organizare, astfel încât ea poate deveni un real ajutor, venind în sprijinul elevilor
care au șanse mai mici de a accede la o școlarizare normală. Cea de-a treia formă a educației este
Educația informală. Aceasta include totalitatea informațiilor neintenționate, neorganizate și de multe ori
neselectate sau complet aleatorii venind din afara spațiului educațional de exemplu Mass-media.
Așadar educația care se referă la activitățile extrașcolare este cea nonformală. Prin intermediul
acestea copiii învață obervând, experimentând, atingând, imitând. Aceasta îi permite copilului să intre mai
ușor în contact cu realitatea și să pună în practică ceea ce învață zi de zi la școală. Modelarea, formarea şi
educaţia omului cere timp şi dăruire. Timpul istoric pe care îl trăim cere oameni în a căror formaţie
caracterul şi inteligenţa se completează pentru propria evoluţie a individului.
mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm şcoala cu viaţa.
629
Excursiile au rolul de a îmbogăți cunoștințele copiilor în ceea ce privește țara, anumite locuri,
contribuie la educarea respectului față de frumos.
Serbarea este o modalitate prin care se pot evidenția și cultiva talentele copiilor, aptitudinile lor
artistice și un prilej de îmbogațire a vocabularului, de însușire a unor idei, concepte, calități și defecte.
Vizitele la muzee sunt un mijloc de a prețui valorile și tradițiile unui popor.
Vizionările de filme și spectacole îi fac pe copii să transpună și să perceapă altfel realitatea
înconjurătoare. Jocul este de asemenea foarte important atât în activitățile școlare cât și cele extrașcolare,
deoarece permite lucrul în echipă, dezvoltă creativitatea și capacitățile psiho-motorii, fiind de asemenea și
un mijloc de relaxare. În concluzie putem spune ca activitatea extracurriculară e o componentă
educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el, în
primul rând, o atitudine creatoare, atât în modul de realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii,
asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a elevilor.
Bibliografie:
 Cucoș, C. Pedagogie-Ediția a II-a revăzută și adăgită, Editura POLIROM, Iași, 2006.
630
Ciunterei Gina-Lăcrimioara
Rolul activităților extrașcolare primesc un rol deosebit de important în procesul de învățare a celor
mici, adică îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii preşcolarilor. În acest cadru,
învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect fizic şi socio-afectiv, pentru o integrare socială
cât mai uşoară. Complexitatea procesului educaţional impune îmbinarea activităţilor curriculare cu cele
extrașcolare, iar în acest caz, parteneriatul educaţional devine o necesitate. În opinia mea, activităţiile
extrașcolare sunt deosebit de importante deoarece, contribuie la gândirea şi completarea procesului de
învăţare. De asemenea, prin intermediul acestora se pot dezvolta şi explora anumite înclinaţii şi
natură, artă si cultură. Toate activităţile extrașcolare desfăşurate cu copiii au rolul lor în dezvoltarea ca
persoane inteligente, sigure pe ele capabile să se descurce în orice situaţie, bogate din punct de vedere
cultural în această societate plină de pseudo-cultură. Serbările, scenetele tematice, prin specificul lor oferă
posibilitatea educatorilor să-i ajute să se implice, să-şi cunoască foarte bine colegii de grupă, să
colaboreze şi să se afirme în faţa colectivului prin mijloace proprii. Totodată, serbările pregătite susţinute
cu ocazia anumitor evenimente devin un mijloc de educare a voinţei, a încrederii în forţele proprii, a
631
ținutei corecte, dar şi a posibilităţii de a se transpune prin interpretarea unor roluri de teatru. În cadrul
serbărilor de Crăciun, preşcolarii, interpretează roluri care au ca scop cunoaşterea unor datini şi obiceiuri
ale poporului românesc. Ei au fost ajutaţi astfel să redescopere frumuseţea portului popular românesc, a
datinilor, a cântecului şi a dansului popular în timpul desfăşurării acestor activităţi extracurriculare.
ajutorul activităţilor extracurriculare în care îi antrenăm, să le trezim curiozitatea , să le păstrăm viu
interesul pentru cunoaştere, să-i provocăm în a căuta şi descoperi lucruri noi. Având posibilitatea de a
desfăşura activităţi extrașcolare munca noastră devine un pic mai uşoară deoarece aceste activităţi sunt
atractive şi îi determină pe copii să participe fără să-i forţăm. Ceea ce trebuie să ţinem cont este că
întotdeauna obiectivele instructiv – educative să primeze, dar în acelaşi timp să reusim să prezentăm în
tuturor jocurilor şi activităţilor.
BIBLIOGRAFIE:
632
Rolul activităților extrașcolare în eduația copiilor
prof.Ciupe Anamaria
Școala Gimnazială nr.1 Aghireș județul Sălaj
Metodele folosite în activitățile extrașcolare sunt cele activ-participative.Învățarea activă pune

accentul pe folosirea metodelor activizante, utilizând ca forme de organizare a elevilor activitatea
individuală și pe grupe team-teaching.
IMPORTANȚA METODELOR ACTIV-PARTICIPATIVE
Studiile de specialitate subliniază faptul că metodele active:
-creează o învățare mai profundă și o mai bună aplicare a cunoștințelor;
-elevii memorează mai ușor;
-elevii dezvoltă aptitudine de gândire mai bună;
-sunt mai apreciate de elevi.
Importanța metodelor activ-participative pentru abordarea situațională a procesului de învățământ a
fost sesezată de I.Cerghit ca ”piese demontabile și remontabile, utilizate după nevoi, în aranjamente
mereu regândite și reînoite, gata să pună în funcțiune și să facă cu subtilitate jocul operațiilor mentale
implicate în actele învățării”.(p. 8-10).
Rolul metodelor activ-participative în procesul de învățământ se definește prin aportul lor la
conturarea și rezolvarea situațiilor instruirii și, implicit, la sporirea eficienței acestui proces.
Interesul crescut pentru folosirea metoleror active este generat de actuala deschidere a școlii spre
noi obiective și conținuturi ,experiențe de cunoaștere, învățare, acțiune. Sunt considerate metode activ-
participative toate acele metode care sunt capabile să mobilizeze energia elevilor, să le concentreze
atenția, să-i facă urmărească cu interes lecția, să-i câștige adeziunea logică și afectivă față de cele nou
învățate, care-i îndrumă să-și pună în joc imaginația , înțelegerea , puterea de anticipație, memoria etc.
Pentru a implica cu adevărat pe cel care învață, metodele activ-participative pun accent pe procesul
de cunoaștere-învățare și nu pe produsul cunoașterii; ele sunt cele care ajută elevii să găsească singuri
cunoștințele pe care urmează să le însușească, să afle singuri soluțiile problemelor și îi ,,învață” pe elevi
să învețe lucrând independent. În funcție de cerințele învățământului biologic, pentru însușirea
cunoștințelor pe prim plan trebuie situate metodele și procedeele activ-participative care conduc elevii
spre izvoarele științei, îi inițiază în arta descoperirii și a spiritului de investigație.Ele sunt în esență
modalități de introducere a spiritului euristic de învățare,prin folosirea unor strategii ale gândirii, cu
participarea directă și cât mai independentă a elevilor.
Având în vedere modalitățile diferite de activizare a elevilor, folosirea metodelor activ-participative
în predarea-învățarea disciplinelor biologice are darul să sensibilizeze chiar și pe cei mai slabi elevi, să-i
incite la căutări, la un interes crescut pebtru cercetare și experimentare, să-i apropie de natură etc.
Una dintre metode pe care am folosit-o în activitățile pe care le-am desfășurat în ,,Săptămâma
altfel” a fost predarea prin întrebări.Aceasta este o metodă prin care se preferă abordarea subiectului prin
formularea de întrebări care conduc spre ceea ce se predă. Un management eficient al strategiilor de
învățare activă îl constituie modul în care se realizează o astfel de activitate în care elevilor li se dau
diferite materiale pentru a-i ajuta să răspundă la întrebări.
Etapele aplicării metodei:

-organizarea colectivului de elevi pe grupe.Colectivul de elevi se organizează pe grupe eterogene de
câte 4-5 elevi;
-prezentarea sarcinilor de lucru.
Se prezintă tema.Elevii lecturează textul din manual sau alte surse informative indicate de profesor,
după care urmează expunerea care este ghidată prin întrebări adresate de profesor.Acestea pot fi adresate
de profesor oral sau pot fi trecute în fișa de activitate.
-activitatea grupurilor.Pentru realizarea expunerii elevii lucrează pe perechi sau în grupuri mici
pentru a răspunde la întrebare sau la serii de întrebări bazându-se pe bunul simț, experiența și cunoștințele
anterioare.Fiecare grup desemnează un scrib care notează răspunsurile date de elevi, un ceasornic care
cronometrează timpul, liderul, cel ce decide pe baza opiniilor grupului său, este obiectiv în aprecierea
răspunsurilor.Profesorul urmărește activitatea elevilor, indică ce materiale să folosească aceștia,dă
633
explicațiile necesare, completează r ăspunsurile incomplete.Se realizează scheme logice ale
conținutului.Fiecare grupă își desemnează un reprezentant care va prezenta celorlalți colegi schemele
realizate pe baza elaborării răspunsurilor la întrebările adresate de profesor.
-evaluarea răspunsurilor date de elevi va urmări:conținutul schemei să fie expus științific, clar, să
arate că în elaborarea răspunsurilor elevii s-au folosit și de alte cunoștințe asimilate anterior.Se permite
clasei să discute orice contradicție de idei până când ajung la un răspuns comun. În momentul în care
clasa a ajuns la un răspuns comun, acesta se completează cu aspecte pe care elevii le-au omis și se
corectează greșelile în cazul în care ele există.Dacă elevii au răspuns pe jumătate, munca profesorului se
reduce la 50% și în același timp sunt stimulate interesul și gândirea.
Aplicație
În ,,Săptămâna altfel” la tema ,,Să cunoaștem ciupercile otrăvitoare” pentru stimularea interesului
elevilor pentru această temă se pot adresa următoarele întrebări:
,,Ce sunt ciupercile otrăvitoare?”
,,Cum acordăm primul ajutor unei persoane care a consumat o ciupercă otrăvitoare?
,,Care sunt ciupercile otrăvitoare pe care le cunoașteți?”
Elevii lucrează pe perechi sau în grupuri mici pentru a răspunde la serii de întrebări bazându-se pe
experiența și cunoștințele anterioare.Pot avea toți aceleași întrebări sau li se pot pune întrebări diferite în
cadrul aceleiași teme.Astfel de discuții în grup pot dura realmente de la mai puțin de un minut până la 20
de minute sau mai mult.Fiecare grup are o persoană care notează răspunsurile.Se verifică ce au scris elevii
pentru a vedea dacă aceștia au fost atenți la sarcina dată, luând în considerare astfel și calitatea muncii
lor.Profesorul întrebă dacă au nevoie de mai mult timp, iar în situația în care au terminat cere fiecărei
echipe să prezinte o idee, asigurându-se că fiecare grup își exprimă părerea.Se permite clasei să discute
orice contradicție de idei până ajung la un răspuns comun.
În momentul în care clasa a ajuns la un răspuns comun, acesta se completează cu aspecte pe care
elevii le-au omis și se corectează greșelile în cazul în care ele există.
BIBLIOGRAFIE
1. Cerghit L.1980, Metode de învățământ,E.D.P.,București
2. Cucoș C.,1995,Pedagogie și axiologie,Ed.Didactică și pedagogic R.A. București.
3. Lazăr V.,Căprărin D.,2008, Metode didactice utilizate în predarea biologiei,Ed.Arves, Craiova
634
ACTIVITITĂȚILE EXTRAȘCOLARE DIN GRĂDINIȚĂ ȘI ROLUL
ACESTORA ÎN EDUCAȚIA COPIILOR
Autor Ciupe Naomi

Activitățile extrașcolare se numără printre formele de organizare a procesului de învățământ din
grădiniță. Activitățile extrașcolare, reprezintă activităţile educative, de orientare şcolară şi profesională,
culturale, artistice, sportive, recreative etc. organizate pentru copii, de regulă în afara unităţii de
învăţământ şi în afara orarului. Activităţile extraşcolare se stabilesc şi se organizează de educatoarei şi de
echipe/comisii cu responsabilităţi specifice, cu aprobarea direcţiunii. Pentru anumite activităţi
extraşcolare se pot stabili reguli specifice, iar copiii sunt obligaţi să respecte întocmai aceste reguli -
pentru siguranţa lor şi a colegilor lor şi pentru a asigura succesul activităţii.
Vom defini drept activități extrașcolare acele activități derulate dincolo de spațiul curricular impus
al programului grădiniței și care, astfel, asigură adesea o relevanță mai puternică a învățării, delimitând o
nouă zonă de exersare a cunoașterii dobândite inițial în spațiul sălii de grupă. Copilul preșcolar cunoaște
și judecă toate activitățile propuse lui, toate întâmplările din perspectiva propriei persoane.
Consider că e important să precizăm că educația, prin activitățile extrașcolare urmăreşte
civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. Incepând de la cea mai
fragedă vârsta, copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i în contact direct cu obiectele,
persoanele şi fenomenele din natură. Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini
speciale, antrenarea copiilor în activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru
Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce permite copiilor cu dificultăţi de afirmare
Pentru a avea activități extrașcolare de succes, e nevoie să avem grijă ca obiectivele instructiv –
educative să primeze, dar să fie prezentate în mod echilibrat şi momentele recreative, de relaxare, atunci
rezultatele vor fi întotdeauna deosebite.
În cadrul acestor activităţi extrașcolare copii:
 se deprind să folosească diverse surse informaţionale,
 să realizeze obiecte proprii,
 să sistematizeze date,
 „învaţă să înveţe”.
Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale, au constituit un mijloc
de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru. Ele au oferit elevilor
prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, stimulându-le activitatea de învăţare,
ajutându-i să-şi desăvârşească ceea ce au acumulat în cadrul lecţiilor.
635
Excursiile şcolare au contribuit la îmbogăţirea cunoştintelor copiilor despre frumuseţile ţării, la
educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Excursia ajută la dezvoltarea
intelectuală şi fizică a copilului, la educarea lui cetăţenească şi patriotică.
Se ştie ca începând de la cea mai fragedă vârstă , copiii acumulează o serie de cunoştinte punându-i
formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii.
modalităţi de formare a caracterului copiilor, deoarece sunt factorii educativi cei mai apreciaţi şi mai
accesibili sufletelor acestora.
Activitatea educativă şcolară şi extraşcolară permite transferul şi aplicabilitatea cunoştinţelor,
abilităţilor, competenţelor dobândite în cadrul activităților și orelor prevăzute în programa şcolară.
Voi concluziona, spunând că activitățile extrașcolare au un rol important în educația copilului și
influențează dezvoltarea acestuia.
BIBLIOGRAFIE:
 V. Anghelache (2017), Metodica activităților instructive-educative din grădiniță, București.
 A.Binet, (1975), Ideile moderne despre copii, Bucureşti.
 Revista Învățământul primar și preșcolar, nr.3-4/2016
636
PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR ÎN SĂPTĂMÂNA
“ŞCOALA ALTFEL - SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN”
Prof. înv. preșcolar: Ciupercă Cristina Flaviana

Grădinița cu PP, Nr.8, Alexandria
NR. DENUMIREA OBIECTIVE TIPUL NR DE LOC DE EVALUAR
CRT ACTIVITĂȚII OPERAȚIONA ACTIVITĂȚII PARTICIPAN DESFĂȘURA E
LE ȚI RE
1. Activități Dezvoltarea Jocuri și Toate Parcul din Fotografii
sportive în natură interesului pentru întreceri sportive grupele (grupa grădiniță recompense
activități sportive mică, grupa
încurajarea mijlocie, grupa
competivității, dar și mare)
a spiritului de echipă
2. Laboratorul de Formarea unor Realizarea Toate Sala de Fotografii

cofetărie/patiserie deprinderi practic- unor grupele grupă Expoziție
gospodărești prăjituri/sandwic
h-uri
3. Atelierul de dezvoltarea Realizarea Toate Clubul Fotografii
muzică auzului fonematic unor melodii grupele copiilor Recompense
prin realizarea unor ritmate prin
sunete produse de folosirea
diferite obiecte obiectelor
sonore precum borcan,
pahar etc
4. Comoară pentu Stimularea Vizitarea Toate Bibliotecă Fotografii
suflet interesului pentru bibliotecii grupele
lectură centrale
5. Micii ecologiști Formarea și Plantare și Toate Curtea școlii Fotografii
exersarea unor îngrijire flori grupele Recompense
deprinderi de
îngrijire, ocrotire și
protejare a mediului
înconjurător în
vederea educării
unei atitudini
pozitive față de
acesta
637
Rolul activităților extrașcolare în dezvoltarea copilului
Prof. Ciurbe Elvira
serie de cunoștințe punându-i în contact direct cu obiectele și fenomenele din natură.
acțiuni frumoase și valoroase. Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale,
uşor şi mai frumos obiectivul principal al școlii şi al învăţământului primar – pregătirea copilului pentru
viaţă. Activităţile extraşcolare, în general, au cel mai larg caracter interdisciplinar, oferă cele mai eficiente
mai apreciaţi şi mai accesibili acestora. Activităţile complementare concretizate în excursii şi drumeţii,
situației, declanşează anumite sentimente. O mai mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii copilului o
au activităţile extraşcolare care implică în mod direct copilul prin personalitatea sa și nu prin produsul
realizat de acesta. Copiii au nevoie de acţiuni care să le lărgească lumea spirituală, să le împlinească setea
de cunoaştere, să le ofere prilejuri de a se emoţiona puternic, de a fi în stare să iscodeasca singuri pentru
a-şi forma convingeri durabile.
638
contribuie la formarea colectivului de elevi. Cadrul didactic are, prin acest tip de activitate posibilități
deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai plăcut şi mai
temeinic obiectivul principal al şcolii şi al învățământului - pregătirea copilului pentru viaţă.
În concluzie, putem spune că activitatea extracurriculară este o componentă educațională valoroasă
şi eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să îi acorde atenţie.
639
Impactul activităţilor extracurriculare în dezvoltarea personalităţii prescolarilor
Profesor invatamant prescolar Ciurez Geta Mirela

Gradinita cu Program Normal Nr.1 Bals, Olt
de prescolari, a relaţiilor creative, astfel educatoarea putându-și afirma spiritul inovator, creativitatea
didactică, totodată atrăgându-i si pe prescolari. Dezvoltarea personalității prescolarilor este preocuparea
primordială a educatorilor în scopul modelării întregii activități psihice și a conduitei acestora conform
cerințelor societății în care se trăiesc. Activităţile extracurriculare sunt activităţi complementare
activităţilor de învăţare realizate în clasă, urmăresc lărgirea şi adâncirea informaţiei, cultivă interesul
pentru diferite ramuri ale ştiinţei, atrag individul la viaţa socială, la folosirea timpului liber într-un mod
plăcut şi util, contribuind la formarea personalităţii. În acest sens gradinita trebuie să fie deschisă spre
acest tip de activitate care îmbracă cele mai variate forme. În cadrul acestor activități prescolarii deprind
folosirea diverselor surse informaționale, se autodisciplinează învață să învețe, iar cadrul didactic poate să
le influențeze dezvoltarea, să-i pregătească pentru viață.
Aceste activități au ca scop dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea prescolarilor în activități
cât mai variate și bogate în conținut, cultivarea interesului pentru activități socio-culturale, oferirea de
suport pentru reușita școlară în ansamblul ei. Astfel, vizitele la muzee, monumente și locuri istorice, case
memoriale au oferit prescolarilor prilejul de a observa obiectele și fenomenele în starea lor naturală,
operele de artă originale, momentele legate de trecutul istoric local, național,ceea ce a ușurat procesul
formării reprezentărilor despre acestea. Vizionarea spectacolelor de teatru pentru copii, au stimulat și
orientat copiii spre aceste domenii de activitate. Excursiile și taberele școlare au contribuit la îmbogățirea
cunoștințelor copiilor despre frumusețile țării,respectul pentru frumusețile naturii ,artă și cultură.
Am constatat că aceste activităţi au îmbogăţit cunoştinţele copiilor despre viaţa plantelor şi a
animalelor, dar au încurajat şi exprimarea liberă a copiilor în afara clasei . Ei pot reprezenta cu mai
multă creativitate realitatea atunci când desenează, modelează sau au de alcătuit scurte texte
dezvoltarea artistică a copiilor dar și într-o atmosferă de sărbătoare instalată cu acest prilej. Am realizat
astfel de activități cu ocazia zilei de 1 Decembrie, a Crăciunului, și la sfârşit de an şcolar, oferindu-le
elevilor posibilitatea de a se exprima liber oral , prin muzică.
Concursurile sunt forme competiţionale de activitate extraşcolară, organizate pe diferite teme.
Am organizat la nivel de gradinita concursuri de matematică, de creaţii artistice, de desen, între
grupe paralele , dar am participat şi la concursuri județene, nationale, international de creatii
plastice,unde am obținut multe premii. În gradinita noastră toate cadrele didactice sunt extrem de
preocupate atât de desfășurarea activităților școlare căt și a celor extrașcolare, acestea ducând la
dezvoltarea gândirii critice,la stimularea implicării viitorilor . Consider că în orice şcoală cadrele
didactice trebuie să promoveze activităţile extracurriculare, stimulând astfel inventivitatea şi creativitatea
elevilor. De aceea, în acest an şcolar când am coordonat grupa mare am încercat să realizez un echilibru
între activităţile şcolare şi cele extracurriculare. În concluzie, activitățile extrașcolare au un caracter
interdisciplinar, oferă cele mai eficiente modalități de formare a caracterului copiilor încă de la gradinita
deoarece sunt factorii educativi cei mai apreciați și mai accesibili sufletelor acestora.
640
REINVENTÂND ŞCOALA
sau
Școala Altfel
Profesor: Paula Cîmpeanu

Activităţile extraşcolare au reprezentat, reprezintă şi vor reprezenta întotdeauna, atât în rândul
elevilor cât şi al celorlalţi actanţi ai procesului de educaţie, un prilej de manifestare nu numai a
inteligenţei, a creativităţii, a spontaneităţii, a originalităţii elevilor, ci şi de manifestare a spiritului
competitiv, a efortului colectiv, a bucuriei de participa activ la învăţarea de tip nonformal. Modernizarea,
schimbarea sunt procese normale ce se desfăşoară în orice societate umană, mai ales în ultimele două
decenii. Prin acest proiect ne propunem să îmbinam tradiţia cu inovaţia, astfel, avem datoria de a
sensibiliza şi stimula interesul elevilor noştri pentru activităţile extraşcolare.
Obiectivele urmărite activitatea de anul acesta au fost:
a) stimularea atitudinii critice a elevilor şi prin raportarea la un sistem propriu de
referinţă şi prin realizarea unor mesaje verbale, nonverbale şi paraververbale;
b) încurajarea înclinaţiilor literar-atistice ale elevilor şi a abilităţilor acestora în
mânuirea argumentării,
c) observarea motivaţiei elevilor pe parcursul derulării activităţilor propuse;
d) facilitarea informaţiilor în vederea orietării şcolare şi profesionale a elevilor;
Modalităţi de evaluare a activităţii:
 finalizarea activităţilor în fomă grafica, schematică,

fotografică/realizarea unor albume, promovarea acţiunilor pe site-ul liceului;
 evidenţierea elevilor participanţi la acţiuni la serbarea de sfârşit de an

şcolar;
 realizarea unui articol în revista școlii;
 fișele de autoevaluare;
1.Rezultate înregistrate:
finalizarea revistei tematice ;
a) popularizarea liceului pe site-urile instituţiilor partenere;
a. Puncte tari:
i. Experienţa acumulată;
ii. Interesul elevilor;
b. Puncte slabe:
i. Lipsa mijloacelor financiare ale elevilor;
ii. Conservatorismul unor participanţi;
iii. Lipsa suportului necesar finanaciar stimulării elevilor;
641
Una dintre activitățile desfășurate în această Săptămână Altfel de brumărel a fost și proiectul Lirica
bacoviană în imagini și culori , realizat la Muzeul George și Aghata Bacovia împreună cu elevii claselor
a IX-a , a X-a, a XI-a și profesorii însoțitori de la Colegiul Tehnic Energetic, liceu a cărui locație este
situată în apropierea acestei case memoriale.
Proiectul a vizat două componente: una cromatică, inspirată de culorile regăsite în poezia
bacoviană( s-a realizat o pânză în cromatica de toamnă specific bacoviană), cealaltă de tip colaj, inspirată
din rețeta avangardistă/dadaistă a realizării unui poem...respectiv îndemnul lui Tristan Tzara.
Așadar, săptămâna Școala Altfel din 2011, anul în care a fost introdusă, și până astăzi a fost
îmbunătățită prin intermediul creativității elevilor, părinților și profesorilor implicați.
642
PROF. CÎNCESCU BEATRICE

LICEUL TEHNOLOGIC”AL.IOAN CUZA” –SLOBOZIA
MOTTO: „ ISTORIA ESTE CEA DINTÂI CARTE A UNEI NAŢII. ÎNTR-ÎNSA EA ÎŞI VEDE
TRECUTUL, PREZENTUL ŞI VIITORUL.” ( NICOLAE BĂLCESCU)
Cât de aridă mi se pare uneori o definiție din dicționarele explicative…cum aș putea să o fac să
reunească, sub acest înveliș steril, tot ce înseamnă implicare, activitate, nervi, zâmbet, satisfacție? Emoție.
14 definiții în DEX.: EXTRA- Element de compunere savantă care înseamnă: a) «afară (de)», «deosebit
(de)» și servește la formarea unor adjective noi ca: e x t r a b u g e t a r , e x t r a p a r l a m e n t a r ,
e x t r a ș c o l a r etc.; b) superior, deosebit, foarte și servește la formarea unor adjective ca e x t r a f i n . ◊
(Uneori folosit izolat). Cum aș putea să trec de la ” în afară de…” la ” deosebit”?
Proiectul-concurs interdisciplinar Clio.ro, la care am convins peste 30 de elevi să participe, ar merita
să joace rolul de exemplu. Concursul, intitulat astfel - în vremuri încă de criză - căci se propune
desfăşurarea lui şi prin intermediul internetului şi al adresei de e-mail, este gândit ca modalitate de
cultivare a mândriei specificităţii naţionale, din dorinţa de a revalorifica potenţialul cultural, intelectual,
creativ al elevilor de liceu. el vizează, prin probele propuse, desfăşurarea unor activităţi de natură morală,
atitudinală. în societatea noastră în care se pare că actele de cultură care promovează valorile locale şi
istoria contemporană sunt din ce în ce mai rare, elevii au ajuns contemporani cu cei care preţuiesc şi
promovează prea puţin cultura autentică prin mass-media.
De aceea am intenţionat ca acest concurs să se concentreze pe ideea de cultivare la elevii de liceu a
conştiinţei identitare, a patriotismului local.Concursul are ca scop descoperirea valorilor istorice, culturale
locale, a tot ceea ce ţine de obiceiuri ale locurilor natale şi promovarea acestora prin transpunerea în
pictură, în fotografie, eseu, interviu sau în prezentări powerpoint. Obiectivele concursului, pe care îl
coordonez în colaborare cu membrii catedrei de Socio-Umane, sunt formulate astfel încât să se
concretizeze în rezultate măsurabile:1.cunoaşterea şi protejarea valorilor istorice;2.dezvoltarea simţului
estetic, a sensibilităţii artistice;3.cultivarea interesului pentru cunoaşterea şi asumarea
identităţii;4.încurajarea creativităţii , a atitudinii de apreciere a elementelor de istorie locală ; 5.educarea
intelectuală, morală, estetică a tinerilor de liceu prin creşterea respectului pentru „rădăcini”, pentru locul
natal și 6.stimularea interesului pentru realizarea unui fotoreportaj / a unui set de fotografii însoţite de un
eseu prin care să se furnizeze informaţii în legătură cu specificul istoric al zonei natale.
Grupul țintă a fost inițial reprezentat de elevii de la clasele a IX-a; pe măsură ce s-au derulat mai
multe ediții și chiar a căpătat notorietate, am primit spre participare și materiale realizate de cei din
clasele a X-a până la a XII-a ( am început, mai exact, acum 12 ani și cu fiecare etapă avem elevi tot mai
dornici să se implice, cu toate că premiile sunt simbolice; mai mult contează recunoașterea verbală și
satisfacția lucrului bine făcut).
Astfel că pot să spun, fără a fi acuzată de lipsă de modestic, că, prin acest concurs, am reușit să fac
trecerea: EXTRA înseamnă acum nu doar” deosebit”, ci ” foarte”.
643
Profesor Învăţământ Primar, Cîndea Ana-Maria

Şc. Gimnazială Alexandru Ștefulescu Loc. Tg-Jiu, Jud. Gorj
644
Prof. Cîrligeanu Margareta,

C.S.E.I. SUCEAVA
O mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii copilului o au activităţile extraşcolare care implică
în mod direct copilul prin personalitatea sa şi nu prin produsul realizat de acesta. Activităţile extraşcolare,
bine pregătite, sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc bucurie, facilitează acumularea
de cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar. Așadar, educaţia se realizează atât în cadrul
procesului instructiv-educativ, cât şi prin activităţile extraşcolare. Prin activităţile extrașcolare se
urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil
de viaţă civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ în diferite domenii.
Activitățile extrașcolare vin în sprijinul elevilor, coordonate de formatorul de personalitate, omul
din spatele acestor „creaţii” deosebite, cadrul didactic. Ele au o importanţă tot mai mare, fiindcă şcoala
trebuie să-i pregătească pe elevi pentru viaţă, nu numai pentru examene. Multitudinea activităţilor
extraşcolare desfăşurate cu copiii conduc la dezvoltarea personalităţii acestora prin contactul pe care îl au
cu mediul înconjurător, cu diverşi factori din societatea din care face parte.
Aceste activităţi sunt apreciate de către copii şi de către factorii educaţionali în măsura în care
îndeplinesc niste condiţii: urmăresc lărgirea şi adâncirea influenţelor exercitate în procesul de
învăţământ; valorifică şi dezvolă interesele şi aptitudinile copiilor; organizează timpul liber într-o manieră
placută, relaxantă; formele de organizare ale acestor activităţi au caracter recreativ, dar urmăresc un scop
educativ; au un efect pozitiv pentru munca desfășurată în grup, creează un sentiment de siguranţă şi
încredere. Organizarea unor activităţi extraşcolare prin care elevii să contribuie, după puterile lor, la
creşterea calităţii vieţii în comunitatea în care trăiesc, are nenumărate avantaje din punctul de vedere al
educaţiei pe care o face şcoala. Şcoala trebuie să se afle în dialog autentic şi permanent cu societatea,
străduindu-se să realizeze punţi de legătură între nevoile educaţionale, resursele/disponibilităţile
intelectuale ale copiilor/tinerilor şi perspectivele de dezvoltare economică a societăţii.
În acest sens, colaborarea dintre elevii diferitelor şcoli nu este un proces spontan, ci este o activitate
organizată, susţinută, conştientă, direcţionată spre problemele educative ale tinerei generaţii.
Există o multitudine de modalităţi de realizare a acestor activităţi. O modalitate care implică mai
multă dăruire, talent şi muncă este proiectul. Proiectul educativ constă într-un set de activităţi planificate,
controlate care urmăresc realizarea unui scop bine definit, într-un cadru bine stabilit şi într-o perioadă de
timp bine definită. Motivul principal pentru crearea unor astfel de proiecte este dorinţa de a ajuta elevii să
aibă succes la şcoală şi, mai târziu, în viaţă. Atunci când părinţii, elevii şi ceilalţi membri ai comunităţii se
consideră unii pe alţii parteneri în educaţie, se creează în jurul elevilor o comunitate de suport care începe
să funcţioneze. Activităţile realizate prin proiecte dau posibilitatea elevului să se manifeste, să se bucure,
să acumuleze cunoştinţe, să fie creativi, să-şi pună în valoare talentul şi să-l facă cunoscut celor din jur.
Aceste activităţi întregesc activitatea educativă a şcolii, aducând un surplus informaţional elevilor şi
completând condiţiile concrete ale educaţiei acestora.
Activităţile complementare concretizate în tabere, excursii şi drumeţii, vizite la muzee, expoziții,
monumente și locuri istorice, case memoriale, vizionări de filme sau spectacole constituie un mijloc de a
intui şi de a preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru și imprimă copilului un
anumit comportament, o ţinută adecvată situaţiei, declanşează anumite sentimente, iar prin vizionarea
emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive îi stimulează şi îi orientează pe aceștia
spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, pictură.
645
şi percep activ, prin acţiuni directe obiectele, fenomenele, anumite locuri istorice.
Elevii sunt atraşi și de activităţile artistice, reacreative, distractive, care ajută la dezvoltarea
omului, conştientizarea urmărilor poluării, educaţia rutieră, educaţia pentru păstrarea valorilor.
Prin intermediul acestor activităţi, copiilor li se dezvoltă spiritul practic, operaţional, manualitatea,
dând posibilitatea fiecăruia să se afirme conform naturii sale, dar se și autodisciplinează, se supun unor
reguli, își asumă anumite responsabilităţi; iar cadrul didactic are posibilitatea de a-și cunoaște elevii, să-i
Bibliografie:
1. Cernea, Maria. Contribuţia activităţilor educative la optimizarea procesului de
învăţământ, în revista „Învăţământul primar”, nr. 1, Editura Discipol, Bucureşti, 2000;
2. Jinga, Ioan; Istrate, Elena. Manual de pedagogie. Editura ALL, Bucureşti, 1998;
3. Roco, Mihaela. Creativitate şi inteligenţă emoţională. Editura Polirom, Iaşi, 2001;
4. Stan, Emil. Managementul clasei. Editura Aramis, Bucureşti, 2000.
646
PROF.ÎNV.PREŞCOLAR CÎRSTEA IONELIA

GRĂDINIŢA CU P.P.NR.21
DROBETA TURNU SEVERIN,JUD.MEHEDINŢI
În urma integrării europene a României,una din direcţiile fundamentale ale redefinirii învăţământului
românesc o constituie dezvoltarea liberă,integrală şi armonioasă a individualităţii umane,formarea
personalităţii autonome şi creative,prin diversificarea şi optimizarea activităţii educative extracurriculare
şi extraşcolare,de mare impact asupra preşcolarilor,cadrelor didactice şi comunităţii locale. Educaţia
trebuie să răspundă aspiraţiilor şi cerinţelor sociale şi se realizează în mod conştient şi decisiv într-un
proces permanent cuprizând familia,mediul grădiniţei,activităţile practice,timpul liber etc.
Procesul educaţional din grădiniţă presupune şi forme de muncă didactică complementară
activităţilor obligatorii.Acestea sunt activităţi extracurriculare şi se desfăşoară sub îndrumarea
educatoarelor. Activităţile extraşcolare se referă la acele activităţi realizate în afara mediului şcolar,în
afara instituţiei de învăţământ,cu participarea clasei,a mai multor clase de preşcolari sau a mai multor
instituţii de învăţământ. În cadrul activităţilor extraşcolare cu o deosebită influenţă formativă sunt incluse
toate formele de acţiuni care se realizează în afara programului propriu-zis:plimbări,ieşiri în
natură,excursii,tabere,serbări cu diferite ocazii,concursuri între grupele aceleiaşi grădiniţe,parteneriate
şcolare pe diferite teme, etc.
La vârsta preşcolară,copiii sunt foarte receptivi la ce li se arată cu ajutorul imaginilor sau a
substitutelor.Rolul educatoarei dar şi al familiei este acela de a oferi în mod gradat şi în acord cu
particularităţile de vârstă,cunoştiinţe necesare care motivează conduitele şi normele eco-civice,să creeze şi
să organizeze activităţi educative stimulative.An de an,am organizat excursii cu preşcolarii din grădiniţă
dar şi cu foşti preşcolari,actuali elevi.De fiecare dată am stabilit obiectivele vizitate în funcţie de
curriculum,am prezentat itinerarele,scopurile excursiilor,datele,orele de plecare şi echipamentele
necesare.Am reamintit permanent regulile de circulaţie şi de conduită care trebuie respectate cu stricteţe.
Printre excursiile efectuate se numără:excursie în satul Şişeşti,unde preşcolarii au luat contact direct
cu tradiţia olăritului,vizită la Mănăstirea Streaia,la muzeul,grădina botanică,parcul tineretului din oraşul
Craiova ,pe Clisura Dunării,au văzut chipul lui Decebal şi altele.Datele culese în urma acestor excursii au
fost valorificate la toate activităţile la care se pretează consolidându-se informaţiile care vor spori cultura
lor generală. În cadrul activităţilor organizate în mijlocul naturii şi al vieţii sociale,preşcolarii se confruntă
cu realitatea printr-o percepere activă,investigatoare,prin acţiuni directe asupra obiectelor,fenomenelor din
mediul înconjurător,a unor zone geografice şi locuri istorice,ei dobândesc o mare cantitate de informaţii
despre animale,despre muncă şi viaţa omului în diferite contexte (în funcţie de mediul rural-
urban,,derularea anotimpurilor,meserii,etc.)îşi formează reprezentări simple despre structura şi condiţiile
de viaţă ale unor plante şi animale,despre legi obiective ale succesiunii anotimpurilor,despre frumuseţile şi
bogăţiile patriei noastre,despre trecutul istoric al poporului român,chiar dacă este puţin prematur pentru
nivelul lor de dezvoltare intelectuală).În cadrul acţiunilor şi implicit a activităţilor în aer liber,,preşcolarii
îşi pot forma sentimentul de respect şi dragoste pentru natură,pentru muncă,om şi realizările sale,copilul
care a învăţat să admire ,parcul cu florile,să asculte susurul unui izvor,să observe munca depusă de unele
insecte pentru a-şi asigura proviziile sau câtă strădanie depune o rândunică pentru a construi cuibul
puişorilor ei şi apoi pentru a-i hrăni,acel copil va deveni prietenul şi protectorul naturii şi un mare
admirator al animalelor manifestată prin nemărginita afecţiune faţă de ele.
Vizitele la muzee,expoziţii,monumente şi locuri istorice,case memoriale-organizate selectiv-
constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale,folclorice şi istorice ale poporului nostru
român.Atât activităţile turistice cât şi cele de concurs contribuie la îmbogăţirea şi lărgirea vocabularului
activ,a socializării,a diverselor conţinuturi stimulative pentru dezvoltarea biopsihosocială a celor
mici,astfel copiii pot reda cu mai multă creativitate şi sensibilitate imaginea realităţii în cadrul activităţilor
plastice şi practice –de ,pictură,modelaj.colaj,etc.-a celor de educarea limbajului,iniţiativă în cadrul
jocurilor,etc. Activităţile extraşcolare ocupă un loc important în ansamblul influenţelor educative.
Participarea la acest tip de activităţi lărgeşte orizontul cultural al copiior,competând cu noţiuni noi
volumul de cunoştinţe însuşite în cadrul orelor de curs.De asemenea,constituie un mijloc de formare a
competenţelor,contribuie la educarea morală,estetică a copiilor,disciplinându-le acţiunile şi extinzându-le
647
orizontul cultural-artistic.Activităţile extraşcolare reprezintă un mijloc de formare a deprinderilor copiilor
de a-şi folosi,în mod raţional,timpul liber,sunt propice manifestării spiritului de independenţă şi iniţiativei.
O altă particularitate a activităţilor extraşcolare,de o reală importanţă,o constituie legătura acestora
cu partea practică.Aplicarea cunoştinţelor în cadrul activităţilor extraşcolare are valoarea unui exerciţiu de
dezvoltarea a aptitudinilor copiilor.Important în derularea acestor activităţi este faptul că aceştia pot fi
antrenaţi atât în iniţiere şi organizare,cât şi în modul de desfăşurare a acestora.
,,Orice copil,la orice stadiu de dezvoltare, i se poate transmite cu succes,într-o formă intelectuală
adecvată,orice temă”.-afirma J.BRUNER.
BIBLIOGRAFIE:
,,Învăţământul preşcolar în mileniul III,Reprograf-2010”

,,Revista învăţământului preşcoler nr.3/4-2010”
..Pedagogia activităţilor extracurriculare”-Suport de curs,Cluj-Napoca 2007
,,Psihopedagogia activitatilor extracurriculare”,Ed.Arves,Craiova,2007
648
IMPORTANŢA ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE
ÎN EDUCAREA COPILULUI CU CES
Profesor psihopedagog, Dumitru-Blaga Claudia-Luciana

Şcoala Gimnazială Specială nr. 8, Bucureşti
Activităţi complementare ale activităţii de învăţare realizată la clasă, activităţile extraşcolare

activităţi extraşcolare ce au numeroase valenţe formative. Desfăşurarea activităţilor şcolare şi extraşcolare
permite şi manifestarea creativităţii de grup, a relaţiilor creative. În acest cadru, şi educatorul îşi poate
afirma spiritul inovator, creativitatea didactică. Prin diferenţierea şi individualizarea demersului educativ,
activităţile extraşcolare permit fiecărui elev să-şi dezvolte la maximum capacităţile şi aptitudinile prin
procesul învăţării, iar datorită caracterului activ participativ facilitează integrarea eficientă şi rapidă a
elevilor în colectivitate. Astfel, unul din scopurile principale ale activităţilor extraşcolare îl reprezintă
creşterea gradului de adaptabilitate a copiilor la viaţa socială, respectiv dezvoltarea autonomiei personale
şi sociale, a comportamentului în grup. De aici reiese şi rolul terapeutic al activităţilor extraşcolare care
au o importanţă deosebită în socializarea copiilor cu CES. Facilitând contactul direct cu realitatea socială,
activităţile extraşcolare dezvoltă priceperi, deprinderi şi abilităţi cognitive şi comportamentale mult mai
solide, dezvoltându-se astfel sentimentul încrederii în sine, în forţele proprii.
Aşadar, activităţile extraşcolare organizate cu copiii cu CES vizează acţiuni care să îi ajute să îşi
însuşească ideile de corectitudine şi respect, să cunoască şi să respecte valorile culturale si etnice ale
comunităţii, să trăiască experienţe de viaţă competitive respectând principiul egalităţii şanselor, oferind
fiecăruia posibilitatea de a se implica, indiferent de rezultatele sale şcolare. Pe de altă parte, aceste
activităţi presupun educaţie intelectuală, estetică, religioasă, moral-civică, patriotică, fizică.
Activităţile de tipul vizitelor, excursiior şi drumeţiilor, permit atât dezvoltarea relaţiilor
interpersonale şi o mai bună relaţionare a copiilor cu societatea, cât şi formarea şi dezvoltarea unor
sentimente de preţuire a mediului natural, în vederea adoptării unui comportament ecologic adecvat.
Fie că este vorba de concursuri sportive, artistice sau pe discipline de studiu, acestea le dezvoltă
copiilor cu CES spiritul de competiţie, de echipă şi încrederea în forţele proprii. Pe de altă parte,
desfăşurarea de competiţii între aceştia şi copiii din şcolile de masă facilitează depăşirea sentimentului de
marginalizare şi permite valorizarea potenţialului aptitudinal al copiilor cu CES.
iniţiindu-i pe elevi în sesizarea frumosului sub toate aspectele sale. Vizitele la diferite expoziţii, atelierele
649
de creaţie, festivalurile de muzică, activităţile cultural-artistice desfăşurate în cadrul şcolii, decorarea sălii
de clasă în funcţie de eveniment şi anotimp, drumeţiile şi excursiile în natură sunt exemple de activităţi
care asigură cadrul de exersare şi cultivare a diferitelor înclinaţii, aptitudini, capacităţi. Participarea
copiilor cu CES la activităţi cultural-artistice permit socializarea şi valorizarea acestor copii creându-le,
totodată, puternice emoţii şi sentimente, dezvoltându-le autonomia personală şi favorizând socializarea.
Pus în situaţia de a practica o diversitate de comportamente, de a se transpune în „pielea” unor personaje,
copilului i se solicită un anumit mod de comportare, i se oferă prilejul de a acţiona efectiv pe baza unor
reguli de comportare civilizată, de a exersa în mod direct deprinderi, comportamente, relaţii sociale.
Educaţia religioasă, componentă extrem de importantă a personalităţii umane, este un alt obiectiv al
educaţiei extraşcolare. Prin serbarea celor mai importante sărbători din calendarul creştin, elevii îşi
însuşesc cultura religioasă şi se formează în spiritul moralei creştine.
Activităţile extraşcolare stimulează implicarea tinerilor în promovarea valorilor şi principiilor etice:
dreptate, toleranţă, pace, cetăţenie activă, respectarea drepturilor omului, prietenie, dragoste şi respect faţă
de părinţi, spirit de sacrificiu. Participând la aceste activităţi, copiii cu CES sunt învăţaţi să se respecte
reciproc, să îşi asume responsabilitatea pentru propriile fapte, să aibă o atitudine participativă. Foarte
importante pentru copiii cu CES sunt activităţile extraşcolare ce au ca obiectiv orientarea şcolară şi
profesională. Consilierea pentru alegerea carierei trebuie sa fie un proces continuu, desfăşurat cu metode
şi tehnici adecvate. Vizitele la expoziţii, întreprinderi şi instituţii, vizionările de filme, vizitarea şcolilor de
arte şi meserii sunt bune prilejuri de formare a competenţelor necesare unei bune orientări şcolare şi
profesionale.
Aşadar, activităţile extraşcolare desfăşurate cu copiii cu CES are un rol hotărâtor atât în vederea
dezvoltării autonomiei personale şi a integrării sociale, cât şi în plan moral, intelectual, estetic, civic şi
fizic.
Bibliografie:
Băban, A., (2001) - Consiliere educaţională, Ed. ASCR, Cluj – Napoca;
Carasel, A., Lazăr, V., (2008) - Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Ed. Arves, Craiova;
Cristea, S., (2002) - Dicţionar de pedagogie, Ed. Litera Educaţional, Chişinǎu;
Popovici, D., (1998) – Învăţământul integrat sau incluziv, Ed. Corint, Bucureşti.
650
Prof. înv. primar: Coardă Adelina

Școala Gimnazială Frumoasa, com. Balcani, jud. Bacău
Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm școala cu
viaţa. Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce permite elevilor cu dificultăţi de
afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual. Pe lângă
toate acestea, activitățile extrașcolare acționează și asupra stimei de sine, iar sentimentul de împlinire este
mult mai ridicat. Activitățile extrașcolare vizează, de regulă, acele activități cu rol complementar orelor
clasice de predare-învățare. Acestea pot fi: excursii, drumeții, plimbări, vizite la muzee, la diverse
instituții publice, la alte unități de învățământ, vizionarea de spectacole de teatru, operă, muzică clasică,
activități artistice, cluburi tematice, activități sportive, activități legate de protecția mediului, concursuri
școlare, etc. Activitățile extrașcolare dezvoltă gândirea critică și stimulează implicarea în actul decizional,
realizându-se o legătură între componenta cognitivă și cea comportamentală.
Activitatea extraşcolară este segmentul de educaţie, care asigură în mare parte transferul de
cunoştinţe, acumulate de către elevi în cadrul programului standard de ore obligatorii în practică, ceea ce
oferă elevului deprinderi practice de a implementa în practică cunoştinţele teoretice acumulate.
Învăţământul extraşcolar se realizează în grup sau individual, în baza unor activităţi educative
specifice, de către cadrele didactice în colaborare cu familia, unităţile socio-culturale, mass-media,
diferite organizaţii. Activităţile extraşcolare, bine pregătite, sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc
interes, produc bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar.
bunăvoie regulilor, asumându-şi responsabilităţi. Dascălul are, prin acest tip de activitate posibilităţi
frumos obiectivul principal - pregătirea copilului pentru viaţă.
Realizarea acestui obiectiv depinde în primul rând de educator, de talentul său, de dragostea sa
pentru copii, de modul creator de abordare a temelor, prin punerea în valoare a posibilităţilor şi resurselor
de care dispune clasa de elevi .
Activităţile extraşcolare îi ajută pe copii să-şi exprime emoţiile, să cunoască lucruri noi şi totodată
să se simtă importanţi pentru societate. Ele sunt apreciate atât de către copii, cât și de factorii
educaționali.
651
ŞCOALA GIMNAZIALĂ GRUMĂZEŞTI

PROF.ÎNV.PRIMAR: COCA ECATERINA
,,Şcoala trebuie să urmărească tot timpul ca tânărul să părăsească băncile ei nu ca specialist, ci ca o
personalitate armonioasă.’’ ( Albert Einstein)
intelectual, moral, artistic, fizic. Modelarea, formarea şi educaţia omului cere timp şi dăruire.
completează pentru propria evoluţie a individului. Un rol deosebit de important în vederea atingerii
acestui ideal îl are educaţia non-formală. Educaţia non-formală completează educaţia formală într-un
cadru instituţionalizat situat în afara sistemului de învăţământ, dar şi în interiorul acestuia, constituind o
punte între cunoştinţele asimilate la lecţii şi informaţiile acumulate informal.
Demersurile educaţionale, vizând dezvoltarea personalităţii elevilor, impun participarea activă,
conştientă şi responsabilă a acestora în propria formare. Diferenţierea şi individualizarea demersului
educativ trebuie să devină un scop şi un mijloc în acelaşi timp. Dezvoltarea personalităţii elevilor este
condiţionată de folosirea unor metode adecvate, care să permită individualizarea învăţământului, astfel
încât fiecare elev să-şi dezvolte la maximum capacităţile şi aptitudinile creatoare prin procesul învăţării.
respectiv la o învăţare eficientă, iar educaţia non-formală sprijină acest demers. Componentă importantă a
educaţiei nonformale, activităţile extraşcolare (extradidactice sau extracurriculare) oferă cele mai
eficiente metode de formare a caracterului copilului încă din clasele primare. Ele au un rol foarte
colectivitate. Această integrare facilitează la rândul ei procesul de autocunoaştere. Implicându-se în acest
tip de activităţi, elevii devin “subiecţi” conştienţi ai acţiunii, trăind intens succesele sau insuccesele
propriei lor activităţi. Ei devin capabili să-şi orienteze curiozitatea nu numai asupra lumii exterioare, ci şi
asupra propriei persoane. Se formează astfel ,,imaginea de sine’’, esenţială în succesul şcolar.
acestui demers. În şcoala contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul
Astfel de activităţi sunt de o reală importanţă într-o lume dominată de mass media şi ne referim la
televizor , calculator şi internet, care nu fac altceva decât să contribuie la transformarea copiilor noştri în
dezvoltaţi intelectual. Se ştie că începând de la cea mai fragedă vârstă , copiii acumulează o serie de
cunoştinţe punându-i în contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură.
Activităţile de acest gen cu o deosebită influenţă formativă, au la bază toate formele de acţiuni
turistice: plimbări, excursii, tabere.În cadrul activităţilor organizate in mijlocul naturii, al vieţii sociale,
copiii se confruntă cu realitatea şi percep activ, prin acţiuni directe obiectele , fenomenele, anumite locuri
istorice.
652
Activităţile extracurriculare moral-civice, alături de celelalte activităţi desfăşurate pe nivele de
vârstă, contribuie, prin trăirile afective, emoţii puternice, generate de exemplele oferite de eroii neamului,
la formarea, în sufletul copiilor, a unor sentimente morale, care se vor transforma în convingeri ferme pe
parcursul procesului instructiv-educativ. Activităţile extraşcolare contribuie la gândirea şi completarea
procesului de învăţare, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor elevilor, la organizarea raţională şi
plăcută a timpului lor liber. Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă relaxantă , cu
însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi. Scopul activităţilor extracurriculare este dezvoltarea unor
aptitudini speciale, antrenarea elevilor în proiecte cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea
interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea integrării în mediul şcolar, fructificarea talentelor
personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudini caracteriale. Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un
cadru informal, ce permite elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii
şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual. Activităţile extracurriculare au menirea de a valorifica timpul
liber al elevilor într-un mod plăcut şi util şi de a-l transforma într-osursă educaţională.
trebuie să fie integrate în mod echilibrat şi momente recreative. Aceste activități au ca scop identificarea
și cultivarea corespondenței optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viață civilizat, precum
și stimularea comportamentului creativ. Copiii participă cu însuflețire și dăruire la astfel de activități, iar
într-un mod practic, creativ, inovator. În concluzie putem spune ca activitatea extracurriculară e o
componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie,
adoptând el, în primul rând, o atitudine creatoare, atât în modul de realizare al activităţii, cât şi în relaţiile
Bibliografie:
Ionescu, M. Chiş, V.Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
Lespezeanu M., Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar, Editura S.C. Omfal, Bucureşti,
2007
1987
Stoica Marin, Pedagogie şi psihologie, Ed. Gheorghe Alexandru, 2001
Ministerul Educatiei si Cercetarii, Institutul de Stiinte ale Educatiei Revista invatamantului
653
ROLUL EDUCATIV ȘI CERINȚA IMPLICĂRII ACTIVITĂȚILOR
EXTRAȘCOLARE ÎN FORMAREA ELEVILOR
Prof. Cocă Elisa Cristina

L.T.M.S. Predeal
Pedagogia studiază problema formării și perfecționării personalității umane prin activitatea
educativă, acționând asupra individualității umane pentru a o trasforma în personalitate, transmițând
individului anumite valori cu scopul de a-l pregăti pentru viața socială.
Formarea omului modern presupune dezvoltarea lui multilaterală din punct de vedere fizic,
intelectual, etic, estetic, etc., în raport cu exigențele societății contemporane potrivit aptitudinilor reale, pe
fondul cărora se conturează coordonatele personalității umane. Societatea contemporană impune un
învățământ bazat pe formarea unei personalități active, armonioase, sănătoase, fapt care necesită
restructurarea, perfecționarea, optimizarea întregului sistem educațional.
În cadrul sistemului educațional, activitățile extrașcolare se înscriu într-un cadru mai larg,
introducând alți parametri, indicatori și cadre de referință în aprecierea actului formativ și constitue
modalitatea neinstituționalizată de realizare a educației.
Personalitatea elevului este creionată în liniile sale directoare de acțiunea educativă săvârșită în mod
organizat în procesul de învățământ. Activitățile extrașcolare prin formele sale multiple contribuie la
conturarea și definirea personalității elevilor.
Activitățile extrașcolare permit trăirea plenară a experiențelor motrice în natură, oferă câmp larg de
exersare morală, incită la acțiune, determină o strare de echilibru biologic, sufletesc și angajează întreaga
personalitate. Elevii învață, în același timp, să se înțeleagă pe sine mai bine, să cunoască mai bine lumea.
muzică clasică, activități artistice, cluburi tematice, activități sportive, legate de protecția mediului etc.Iată
câteva caracteristici de bază ale activităților extrașcolare:
copiilor.
Turismul școlar este un fenomen absolut necesar în activițățile extrașcolare, iar acesta trebuie
conceput ca o activitate instructiv-educativă și sportivă în afară de clasă.
654
Turismului școlar îi este proprie și specifică latura sa formativă, prin necesitatea de ai deprinde pe
elevi cu practicarea lui, având un rol distinctiv și caracteristici proprii. Scopul instructiv se realizează prin
lărgirea orizontului de cunoaștere a unor fenomene naturale sau social - economice din perimetrul local
sau din afara lui, prin activități de observare, de crecetare și aplicație. Rolul educativ al activităților
turistice școlare este concretizat prin conturarea în profunzime a spiritului de investigare, de formare
morală, de folosire reconfortantă a timpului liber, de cunoașterea altor realități decât cele obișnuite.
Activitățile turistice școlare constitue o metodă complexă de învățământ, nu numai pentru că în
cadrul ei se folosesc aproape toate celelalte metode de învățământ, dar și pentru că prin intermediul
acestor activități se realizează: educația intelectuală, morală, ecologică, estetică și fizică. Aceste „lecții
vii” au mare forță de asimilare, fiind mai lesne și mai temeinic percepute de elevi, trezindu-le curiozitatea,
pasiunea științifică, deprinderea cercetării propri, de descoperire a unor elemente noi.
Turismul școlar contribuie la educarea personalității elevilor prin posibilitatea volorificării fanteziei,
inițiativei, priceperilor și deprinderilor specifice. Implicând elevii în situații neprevăzute, activitățile
turistice școlare le oferă posibilitatea să facă față anumitor greutăți, să învețe să se orienteze, activitatea
organismului este solicitată în raport cu activitățile fizice impuse de traseu și formele de relief și cu
condițiile climatice și de deplasare.
„Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista
când ei vor fi mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi vremea lor. Atunci să-i învățăm să
se adapteze.” (Maria Montessori)
Bibliografie:
1. Ţîru, C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare”–Suport de curs,Cluj-Napoca
2007;
2. Cucoş, C., Pedagogie (ediţia a doua, revăzută şi adăugită), Polirom, București, 2002
3. Moldovan, E., „Activități de timp liber în natură și în alte arii cognitiv-formative”, Edit.
Universității Transilvania, Brașov, 2007.
655
Eficiența activitățilelor extrașcolare
Prof. Cochină Maria

Colegiul Național " Tudor Vladimirescu ",TG. JIU,GORJ
Activitățile extrașcolare sunt forme de organizare eficientă a activităților cu elevii ,în timpul
lor liber , deci în afara orelor din orarul școlii ,modalități de parcurgere a unor conținuturi instructiv
- educative care completează Curriculum-ul național. Ele fac parte din educația nonformală , iar
printre caracteristicile importante se numără sugerarea unor activități diverse și atractive elevilor ,
în funcție de interesele , aptitudinile speciale și aspirațiile lor . Activitățile extracurriculare
îndeplinesc următoarele funcții :formativă, educativă, recreativă și de integrare socială .
Activitatea extrașcolară presupune o anumită structurare și organizare ,asigurate de corelarea
activităților de proiectare ,implementare și evaluare . Educația prin activități extracurriculare
urmărește identificarea și cultivarea corespondenței optime dintre interese,talente, aptitudini,
cultivarea unui stil de viață civilizat și stimularea comportamentului creativ în diferite domenii.
Există diverse tipuri de activități extrașcolare precum : participarea la concursuri ,olimpiade
școlare,dezbateri sau discuții de grup;participarea la dansuri, canto, concursuri sportive ,campanii de
conștientizare ;cluburi de știință,cercuri de istorie, excursii, spectacole,serbări,activități istorice ce
marchează evenimente deosebite, activități interdisciplinare complexe, vizionări de filme tematice,
activități de promovare a diversității culturale etc.
În această primăvară am ales să realizez în cadrul" Săptămanii Altfel " o activitate extrașcolară
propusă chiar de către elevi , considerată foarte interesantă de toți , iar tema aleasă este '' Japonia și
valorile sale ".Elevii vor realiza prezentări power point privind Japonia, iar profesorul va analiza
traditiile japoneze și va propune elevilor un concurs ce valorifică pregatirea activității și respectul
față de tradițiile unei comunități orientale unice.
Cultura japoneză este dominată de cod de etichetă foarte strict,vechi ale cărui reguli trebuie
respectate pentru a nu-i jigni pe ceilalți. In Japonia trăiesc în pace spirituală adepții a trei religii
budism ,shintoism și creștinism (puțini numeric). Respectul japonezilor față de istorie, știință și
traditii este legendar. Printre tradițile japoneze se numără codul bunelor maniere nipon,ceremonia
ceaiului, festivaluri, kodo, aranjamentele Ikebana, căsătoria . Dintre festivaluri , cele mai cunoscute
sunt : Festivalul înfloririi cireșilor, desfășurat primăvara în toată Japonia și Festivalul Gion,
desfășurat în iulie în orașul Kyoto. Florile de cireș sunt foarte prețuite de către japonezi, ele
simbolizează metafora vieții efemere în toate etapele sale.
Ceremonia ceaiul este o tradiție spirituală pentru japonezi. Ceaiul verde (matcha) a fost adus în
Japonia în secolul al IX lea de către călugării zen budiști ,care au cultivat planta și au consumat-o
cu infinit respect ,considerând ceaiul verde elixirul vieții. Din punct de vedere medical, consumul
zilnic de ceai verde are multe efecte benefice pentru sănătate și reduce riscul apariției cancerului
mamar și al celui de prostată. Ceaiul verde are multe beneficii : efect antioxidant, previne afecțiuni
cardio-vasculare, reduce colesterolul, efect diuretic și detoxifiant, ajută în curele de slăbire , tratează
afecțiuni ale pielii, utilizat în cosmetică, ajută memoria, încetinește îmbătrânirea, ajută sistemul
nervos etc. Aplicația practică a activității , ceremonia ceaiului japonez se realizează dupa modelul
contemporan oferit de către agentia Tuk Tiuk călător , cea care a explicat detaliat ritualul după ce
a luat parte la el într-o casă a ceaiului din mijlocul grădinii Hama Rikyu, în luxosul cartier Ginza din
Tokyo. Ceremonia ceaiului japonez se organizează din timp și se desfășoară într-o cameră numită
chashitsu ,amenajată special pentru aceasta. Camera respectivă este amenajată în grădină, separată
de casă. Invitații sunt conduși la sosire de către asistentul gazdei într-o cameră de așteptare unde
este stabilit oaspetele principal și li se servește sayu ,adică apa fierbinte folosită pentru prepararea
ceaiului.Apoi invitații sunt conduși în roji, o grădină fără flori în care curge apă ,pentru a scăpa de
praful de afară. Acolo invitații așteaptă gazda, cea care inainte de a primi oaspetii își purifică mâinile
și gura și umple un bazin de piatră cu apă proaspătă. Gazda își întâmpină cu o plecăciune invitații,nu
se vorbește dar toți vor trece printr-o poarta numită chumon,simbol al limitei dintre lumea fizică și
cea spirituală ,reprezentată de ceaiul matcha.
656
Oaspeții se purifică la bazinul de piatră, apoi sunt conduși spre casa ceaiului ,unde fiecare face
o plecăciune înainte de intrare, simbol al egalității tuturor în rang sau poziție socială,iar ultima
persoană care intră va închide ușa. După ce toți se așează ,urmează un schimb de complimente între
gazdă și oaspetele principal , apoi între gazdă și toți invitații. Apa simbolizează yin-ul ,iar focul din
vatră yang-ul în ceremonia ceaiului japonez. Gazda aduce bolul de ceai,bătătorul de ceai ,șervetul și
lingura de ceai .Intr-o altă încăpere gazda va prepara cu răbdare și respect ceaiul , servit apoi întâi în
bolul de ceai oaspetelui pricipal . Acesta se înclină, admiră desenele bolului, îl ridică încet,bea
ceai,șterge marginea bolului și îl oferă următorului oaspete.Ritualul se repetă până termină toți
invitații de băut din bolul de ceai,apoi este dat gazdei care- l clătește și cu lingura curăță toate
recipientele folosite , apoi le arată invitaților. Toți discută despre ustensilele folosite de gazdă, iar
sfarșitul ceremoniei ceaiului japonez este marcat de momentul în care gazda scoate din camera de
ceai toate aceste ustensilele . Toți invitații pleacă relaxați ,plini de energie pozitivă.
Bibliografie
1. Ionescu ,M,Chiș,V, Mijloace de învățământ și integrarea acestora în activitatea de instruire
și autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujană ,Cluj,2001.
2.Yazawo,Yutaka,Cum să trăiești în stil japonez, Editura Humanitas, 20019.
3. Tuk Tuk călător online ,Ceremonia ceaiului japonez.
657
Prof. Inv. Presc.: Cochior- Balan Angelica

Școala Gimnazială Cleja, Grădinița cu P.N. Nr. 2 Cleja
Jud. Bacău
stăpânire a cunoştinţelor”. Modelarea, formarea şi educaţia omului cere timp şi dăruire. Timpul istoric pe
care îl trăim cere oameni în a căror formaţie caracterul şi inteligenţa se completează pentru propria
evoluţie a individului. În şcoala contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte
împăcăm şcoala cu viaţa.Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv – educative să primeze, dar să fie
658
copii, distractive sau sportive, stimulează şi orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzica,
sport, poezie, pictura. Excursiile si taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre
copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă.
serie de cunoştinţe punându-i în contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură.
turistice: plimbări, excursii, tabere. Serbările şi festivităţile marchează evenimentele importante din viaţa
motivare.
Bibliografie:


4. Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, „Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în

curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact”, Editura Polirom, 2002. (Postat ianuarie
2015)
659
Prof.înv.primar COCIA ALINA ADRIANA


- oferă posibilitatea de exprimare și explorare a identității, dezvoltă capitalul social al copiil



acestora cu partea practică. Activitățile extrașcolare dezvoltă gândirea critică și stimulează implicarea
generației tinere în actul decizional, realizându-se astfel o simbioză lucrativă între componenta cognitivă
și cea comportamentală:
660
EDUCAȚIA TINERILOR
AUTOR,
Prof. COCULESCU GABRIELA
Liceul Tehnologic ION MINCU Tulcea
Activităţile extraşcolare
completează procesul de
învăţământ şi contribuie la
descoperirea şi dezvoltarea aptitudinilor elevilor în diverse
domenii. Procesul dezvoltării tineretului nu poate fi redus
numai la activitatea instructiv-educativă care se desfăşoară
în cadrul lecţiilor. Se pot folosi şi alte forme de activitate,
cum ar fi : cercurile organizate la diferite obiecte, vizitele şi
excursiile, concursurile şcolare etc., care contribuie la
adâncirea cunoaşterii, la descoperirea, dezvoltarea şi
valorificarea intereselor şi pasiunilor, stimulează creativitatea, oferă cadrul afirmării şi recunoaşterii
performanţelor. Aceste activităţi contribuie la formarea şi dezvoltarea atitudinilor de respect pentru
cunoaştere, pentru cultură, pentru creatorii ei, la exersarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter.
Elevii sunt liberi de a alege conţinuturile în corelație cu interesele şi dorinţele lor. Astfel pot fi
stimulate valorile, aptitudinile şi dezvoltate vocaţia, talentul, încurajând competiţia, asumarea de
responsabilităţi, comunicarea, abordările bazate pe iniţiativă și
imaginaţie .
Cercurile sunt un mijloc de lărgire a orizontului cultural
și ştiinţific al elevilor şi de dezvoltare a interesului lor pentru
artă. Cercurile contribuie la descoperirea şi stimularea
talentelor şi aptitudinilor elevilor, la cultivarea interesului şi
pasiunii, la educarea tinerilor pentru folosirea utilă şi plăcută a
timpului liber, la dezvoltarea imaginaţiei creatoare şi a
sensibilităţii artistice.
Elevii trebuie ajutați să participe la activitățile extrașcolare, să se implice afectiv, cu plăcere și
bucurie în ceea ce fac. Numai așa obiectele ce rezultă din mâna lor vor fi plăcute ochiului privitorului.
Ca profesor de discipline tehnice textile, am căutat să îndrept elevul spre abordarea situațiilor de
învățare din mai multe perspective, astfel încât acestuia să i se dezvolte orizontul de creație. Pornind de
la această temă se poate realiza în cadrul orelor extrașcolare activități care să stimuleze tinerii, să le
dezvolte interesul pentru domeniul textile, să fie stimulați dar și să propună soluții la diverse situații
problemă. Astfel le-am prezentat și eu diverse teme, le-am pus la dispoziție diverse materiale și le-am
propus să își lase imaginația liberă astfel să poată crea diverse obiecte. Activitățile s-au desfășurat într-un
cadru cât mai plăcut, însoțite de muzică ambientală, astfel că totul a părut relaxant. Au fost lăudați, au fost
încurajați și chiar dacă nu toate obiectele au fost dintre cele mai frumoase, totuși a fost prețuită
implicarea și efortul tuturor de a realiza unul sau mai multe obiecte.
nu numai. Prin aceste activități extrașcolare li se dezvoltă gândirea critică și li se stimulează implicarea în
a lua o decizie, realizându-se astfel o simbioză între componenta cognitivă și cea comportamentală.
Trebuie să învățăm elevii să se descurce în orice situație, să știe cum să se comporte și în caz de eșec, să
știe să o ia de la capăt pentru a obține performanță. Numai astfel tinerii de azi se pot dezvolta armonios.
Vă prezint pe parcursul materialului câteva dintre obiectele realizate de elevi ai liceului, care
studiază în domeniul Industrie textilă și pielărie, pe care i-am îndrumat cu multă dăruire,
661
662
Rolul activitaților extrașcolare în educația copilului
Prof. Codeci Georgiana

Școala Gimnazială Băiculești
învățământ. Activitățile extrașcolare sunt foarte importante pentru dezvoltarea armonioasă a copilului.
Studiile de specialitate susțin că acestea ajută elevii la formarea unei atitudini pozitive față de
asupra stimei de sine, iar sentimentul de împlinire este mult mai ridicat. Este cunoscut faptul că
activitățile extrașcolare generează capital social și uman, constituie un mediu formator mai atractiv, în
afara contextului instituțional. Participarea elevilor la astfel de activități îi ajută să se înțeleagă pe ei înșiși
prin observarea și interpretarea propriului comportament în comparație cu al celorlalți. Activitățile
extrașcolare reprezintă totodată un element prioritar în politicile educaționale întrucât au un impact
pozitiv asupra dezvoltării personalității elevilor, asupra performanțelor școlare și a integrării sociale. O
antrenați atât în inițiere și organizare, cât și în modul de desfășurare a acestora. Scopul activităților
extrașcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, cultivarea interesului pentru acțiuni socio-culturale,
facilitarea integrării în mediul școlar, valorificarea talentelor personale și corelarea aptitudinilor cu
atitudinile caracteriale. Prin aceste activități li se oferă elevilor un alt mod de însușire a unor trăiri, valențe
pozitive ale vieții, valori morale și nu numai.
bine stabilit în formarea personalităţii copiilor noştri. Activităţile extraşcolare constituie modalitatea
neinstituţionalizată de realizare a educaţiei. Elevii nu pot evolua doar în cadrul orelor de curs, ci au nevoie
de aceste activităţi prin care să-şi poată dezvolta capacităţi ce ţin de: sociabilitate, optimism, creşterea
sentimentului valoric personal, creşterea stimei de sine şi a încrederii în forţele proprii. Elevilor le trebuie
înlăturate constrângerile; elevii trebuie lăsaţi să caute ceea ce este nou, să-şi descopere plăcerea de a crea.
Grija faţă de timpul liber al copilului, atitudinea de cunoaştere a dorinţelor acestuia trebuie să fie
dominantele acestui tip de activitate. Acestea le oferă destindere, încredere, recreere, voie bună, iar unora
dintre ei posibilitatea unei afirmări şi recunoaştere a aptitudinilor. Având un caracter atractiv, copiii
participă într-o atmosferă cu voie bună cu însufleţire şi dăruire.
este garantat dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria, dragostea din sufletul copiilor, dar să îi laşi pe ei să
te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase. Activitatea educativă şcolară şi extraşcolară dezvoltă
gândirea critică şi stimulează implicarea tinerei generaţii în actul respectării drepturilor omului şi al
asumării responsabilităţilor sociale, realizându-se astfel o simbioză lucrativă între componenta cognitivă
şi cea comportamentală. Activitățile extrașcolare au rolul de a dezvolta competențele sociale, lucrul în
echipă, colaborarea și comunicarea în rândul copiilor, integrarea în grup, spiritul de inițiativă, toleranța
față de ideile celorlalți, deprinderea de a-și susține cu argumente punctul de vedere și de a critica
constructiv – toate fiind atribute necesare oricărui om pentru reușita în viață. De aceea, activitățile
extrașcolare îl ajută pe copil să dobândească aptitudini necesare pentru a se descurca în cele mai variate
situații de viață. Cele mai plăcute activități extrașcolare pentru copii sunt serbările cu tematică diversă,
expozițiile cu lucrări realizate chiar de ei, vizitele la zoo, la grădina botanică, la muzee, excursii tematice,
carnaval, întreceri sportive, activități de plantare și îngrijire a spațiului verde sau chiar flashmob-uri.
663
stimularea creativă a elevilor. Diversitatea activităţilor extraşcolare oferite creşte interesul copiilor pentru
şcoală şi pentru oferta educaţională.
664
PARTICULARITĂȚI ALE ACTIVITĂȚII EXTRASCOLARE
CODECI ROXANA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ BĂICULEȘTI
elevilor. Activităţile extraşcolare vin în completarea procesului de învăţământ şi contribuie la
descoperirea şi dezvoltarea aptitudinilor elevilor în diverse domenii artistice. Procesul dezvoltării tinerei
generaţii nu poate fi redus numai la activitatea instructiv-educativă care se desfăşoară în cadrul lecţiilor.
În acest scop se folosesc şi alte forme de activitate, cum ar fi: cercurile organizate la diferite obiecte,
vizitele şi excursiile, concursurile şcolare etc., care contribuie la adâncirea cunoaşterii, la descoperirea,
dezvoltarea şi valorificarea intereselor şi pasiunilor, stimulează creativitatea, oferă cadrul afirmării şi
recunoaşterii performanţelor. În plan moral, aceste activităţi contribuie la formarea şi dezvoltarea
atitudinilor de respect pentru cunoaştere, pentru cultură, pentru creatorii ei, la exersarea trăsăturilor
pozitive de voinţă şi caracter.
Activitatea extraşcolară oferă independenţă mai mare elevilor şi asigură o posibilitate de varietăţi
pentru manifestările disciplinare, ele presupun respectarea unei game variate de norme disciplinare.
Astfel, acestea devin o formă complementară de activitate – parte componentă a educaţiei – care
formarea unor personalităţi complete şi complexe. Având cel mai larg caracter interdisciplinar,
activităţile, imprimă copilului un anumit comportament, o ţinută adecvată situaţiei, declanşând anumite
sentimente. Prin activităţile la care participă, ei îşi însuşesc cunoştinţe în domeniul ştiinţei, tehnicii,
literaturii și artei. Participând la acţiuni cu caracter artistic, la manifestări cultural-artistice, vizionând
spectacole de teatru şi filme la cinematograf, elevii îşi cultivă dragostea pentru frumos.
care le au, fără să fie reţinuţi de la ore sau pregătirea lecţiilor. Activităţile extraşcolare cer o bună
culturii naţionale. Este necesar să se îmbine în mod util şi plăcut timpul în afara orarului şcolar al
elevilor, odihna activă să fie marcată de certitudinea utilităţii organizării plăcute a timpului liber într-un
mediu sărbătoresc sau firesc.
Între activitatea desfăşurată de către elevi în cadrul lecţiilor şi activitatea desfăşurată de ei în afara
clasei şi a şcolii, există deosebiri din punct de vedere al conţinutului şi al formelor de organizare:
665
elevilor.
metodelor, procedeelor și tehnicilor artistico-plastice.
666
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN FORMAREA ȘI
DEZVOLTAREA COPIILOR
Prof. CODREANU MIHAELA

LICEUL TEHNOLOGIC ,,PETRE BANIȚĂ ” CĂLĂRAȘI
Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când
ei vor fi mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi lumea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze.”
într-un mod practic, creativ, inovator. Modelarea, formarea şi educaţia omului cere timp şi dăruire.
să pună bazele formării personalităţii copiilor. În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe
copii sub aspect psihointelectual, fizic şi socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială.
deosebite.
667
În cadrul acestor activităţi elevii se deprind să folosească surse informaţionale diverse, să
factori acţionează pozitiv. Activitățile extrașcolare sunt foarte importante pentru dezvoltarea armonioasă a
668
Profesor de Matematică DANIELA CODRESCU

Rolul educației matematice s-a schimbat în ultimele decenii, matematica școlară devenind un
domeniu cu implicații sociale importante. Cultura matematică este considerată o cale de acces către
cariere de succes. În sistemele de educație evocate, se conștientizează faptul că matematica școlară are,
pentru cei mai mulți, o utilitate socială, și pentru cei mai puțini, o valoare academică. Educația
matematică este corelată cu educația științifică și dezvoltarea tehnologică, obiective importante ale
sistemelor de educație analizate.
În ultimii ani, o serie de studii atrag atenția asupra unui declin alarmant în ceea ce privește interesul
pentru educația matematică. La nivel mondial, așa cum reiese din (meta)analiza celor mai multe cercetări,
deciziile aplicate pentru combaterea performanţei scăzute sunt legate de fixarea fundamentelor în
învăţarea matematicii (educația timpurie); suportul pentru diminuarea dificultăţilor de învăţare; stimularea
motivaţiei, prin conexiuni cu alte discipline; implicarea părinţilor în procesul de învăţare. În unele țări, al
căror sistem de educație matematică a fost studiat, interesul pentru motivarea în învățarea matematicii
este menținut prin manuale interesante, cu introducerea unor noțiuni și teorii noi pornind de la exemple
atractive din viața reală. Pe lângă acestea sunt organizate expoziții și festivaluri matematice. De
asemenea, există muzee ale matematicii și secții dedicate matematicii în muzeele științei sau tehnologiei.
Activităţile extraşcolare au o tradiţie bogată în sistemul de învăţământ românesc, chiar dacă nu s-a
pus accentul pe ele în programul şi curriculumul obligatoriu, aşa cum se întâmplă în prezent prin noua
Lege a Educaţiei Naţionale din 2011. Structurarea acestor tipuri de activităţi, aşa cum apare în
Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea unităţilor care oferă activitate educativă extraşcolară,
introducerea unor concepte noi (cum ar fi: educaţia nonformală - concept nou în raport cu recunoaşterea
lui în LEN) reprezintă modificări legislative importante care au drept scop îmbunătăţirea calităţii acestor
activităţi. Noua viziune a sistemului pune accentul nu doar pe învăţământ de performanţă (învăţământul
românesc are tradiţie în acest sens), ci şi pe dezvoltarea abilităţilor practice, corelate cu cerinţele de pe
piaţa muncii, pe dezvoltarea personalităţii copilului şi tânărului şi educaţia pentru viaţă în general. Toate
aceste direcţii au de asemenea obiectivul distinct al diminuării diferenţelor de dezvoltare şi calitate a
sistemului de învăţământ dintre mediul rural şi mediul urban.
Rolul educației matematice este acela de a fi suport pentru formarea culturii științifice și de a
forma abilități de a raționa corect și a aplica matematica în situații concrete. Pentru a îndeplini acest rol,
matematica şcolară trebuie să fie prezentată elevilor în mod interdisciplinar, în corelație cu fizica, chimia,
biologia, economia. Există cluburi și cercuri tematice, în care se învață aceste tipuri de activități
extracurriculare tehnico-științifice, potrivite copii.
669
Cursurile de robotică reprezintă o tehnologie care deja face parte din viața copiilor, fiind important
ca aceștia să știe cum să o folosească în mod inteligent. Aceste cursuri îi dezvoltă creativitatea, gândirea
algoritmică și capacitatea de rezolvare a problemelor în mod practic, în timp ce învață să construiască și
să programeze roboți.
Cursuri de programare
Copiii cunosc importanța pe care o are tehnologia în viața de zi cu zi și cât de ușor e atras un copil
de prezența ei. De la telefoane și calculatoare la alte gadgeturi și echipamente inteligente, copiii s-au
apropiat deja mult de tehnologie. Cunoștințele pe care le deprinde prin programarea de jocuri, animații,
aplicații sau chiar roboți îl ajută să dezvolte o gândire algoritmică și logică, să găsească soluții și
rezolvările optime la probleme, dar și să devină mai deschis și pregătit de provocări, mai încrezător în
propriile idei și mai creativ. Copiii pot căpăta aceste cunoștințe la cursurile de programare Logiscool,
unde nu au nevoie de cunoștințe vaste de matematică sau IT. Cei mai mici cursanți au 7 ani și pot învăța
introducere în IT. Treptat, elevii încep să descopere principiile programării prin blocuri vizuale, urmând
ca odată cu parcurgerea mai multor semestre să ajungă la promovări avansate de programare și la
cunoașterea limbajelor de programare populare în industrie. Toate cursurile Logiscool sunt bine
structurate și variate și se adresează copiilor cu vârsta cuprinsă între 7-17 ani. Pentru cei care vor să-și
urmeze sau să-și descopere pasiunea chiar și în vacanțe, există și tabere urbane de programare, de
robotică și editare video și grafică, unde îmbină distracția cu educația.
Bibliografie
1.Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de

învăţământ, în “Învăţământul Gimnazial“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
2.Crăciunescu, Nedelea, Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului

primar, în ,,Învăţământul Gimnazial“ nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
3.Decun, Livia, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de

învăţământ, în ,,Învăţământul Gimnazial” nr. 4, 1998;
670
Cojanu Mihaela
mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.” (Maria
armonioase pentru o integrare în societate.
Când vorbim de activități extrașcolare, ne referim la acel program la care elevul participă după ore
și ar trebui să facă acest fapt cu plăcere deoarece scopul este acela de a-i forma abilitățile necesare unei
bune dezvoltări, formării personalității elevului care își va găsi prin acestea înclinațiile, talentul și
domeniul în care ei vor fi performanți. Ca profesor de istorie, am organizat activităţi extraşcolare care să
îi atragă pe elevi.
În preajma sărbătorilor se organizează activități artistice cu scopul de a valorifica tradițiile,
activități.
Îmreună cu elevii mei am organizat excursii tematice, vizite la muzee de istorie, Muzeul Timpul
Omului, unde aceştia au fost fascinaţi de poveştile prezentate de custodele acestei instituţii.
O altă temă foarte importantă este timpul liber și elevul trebuie să aibă alternative atractive și care îi
dezvoltă competențele însușite în școală. Activitățile extrașcolare sunt acele uși care se deschid pe ambele
părți, scopul lor fiind același, dezvoltarea personalității, stimularea încrederii în sine. Este de dorit ca
elevul să învețe prin joc, să asimileze noi cunoștințe și într-un cadru nonformal. Datoria noastră de dascăli
este de a-i crea elevului spațiul, conjuctura care să îl ajute să dea frâu imaginației, să își valorifice
înclinațiile dezvoltându-le până va ajunge la performanță.
671
Valorificarea activităţilor extraşcolare în practica educaţională
Autor: prof. Cojocariu Amalia Roxana

Unitatea de învățământ: Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Arad
Nicola consideră că „Activitatea extraşcolară oferă independenţă mai mare elevilor şi asigură o
competiţia, asumarea de responsabilităţi, comunicarea, abordările bazate pe 28 iniţiativă, imaginaţie și
opţiune. Toate acestea duc la formarea unor personalităţi complete şi complexe
metodelor, procedeelor și tehnicilor artistico-plastice.

672
Prof.înv.primar:Cojocaru Adina Camelia

Șc.Gimn.Andrei Șaguna, Deva
mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor..”
Procesul educațional presupune și forme de muncă didactică complementara activităților
obligatorii.Astfel, fără a nega importanţa educaţiei de tip curricular, devine tot mai evident faptul că
stabilit în formarea personalităţii tinerilor. Modelarea, formarea şi educaţia omului cere timp şi dăruire.
Timpul istoric pe care îl trăim cere oameni în a căror formaţie caracterul şi inteligenţa se completează
pentru propria evoluţie a individului.
Astfel de activitati sunt de o reală importanță într-o lume dominată de mass media si ne referim la
televizor , calculator si internet, care nu fac altceva decat să contribuie la transformarea copiilor noștri în
niște persoane incapabile de a se controla comportamental , emoțional si mai presus de toate slabi
dezvoltați intelectual. Excursiile şi taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre
copiii cunosc locul natal în care au trăit, muncit şi luptat înaintaşii lor învăţând astfel să-şi iubească ţara,
cu trecutul şi prezentul ei. Prin excursii copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au
născut, au trăit şi au creat opere de artă scriitori şi artişti.
intuit si pretui valorile culturale, folclorice si istorice ale poporului nostru.
Vizionările și spectacolele constituie o altă formă de activitate extracurriculară , prin care copilul
face cunoștință cu lumea minunată a artei.
in faptul ca apeleaza, permanent, la afectivitatea copilului.
filmului da copiilor iluzia realitatii.
pozitiva mai evident conturate.
673
BIBLIOGRAFIE
674
ȘCOALA ALTFEL, DE ACASĂ
Prof. înv. preșc. Cojocaru Lăcrămioara Alina

Grădinița P.P. „Sf. Sava” Iași
De ceva vreme, la nivel mondial, situația provocată de noua pandemie a impus luarea unor măsuri
stricte, fără precedent, din toate punctele de vedere. Cu toții a trebuit să ne adaptăm unor situații noi,
neprevăzute. Astfel, școala și-a transferat activitățile acasă, online, atât cât s-a reușit, ținând cont de
resursele existente și de imprevizibilitatea contextului. Mai mult ca niciodată, a fost și este nevoie de o
relaționare cât mai eficientă părinte - copil – cadru didactic, de formarea unei echipe, pentru ca TOTUL
SĂ FIE BINE.
Cadrele didactice au sugerat exemple de activități pentru a menține ritmul de la școală, cât și pentru
a fi aproape de copii și părinți, deși, doar în mediul virtual. Timpul petrecut în familie s-a transformat în
modalități de comunicare și înțelegere mai profundă a comportamentelor și nevoilor copiilor, de
conectare intrafamilială. Cu siguranță, în acest nou context pot exista și oportunități de dezvoltare a unor
competențe și abilități, începând cu cele cognitive și reglatorii (ce ţin de rezolvarea de probleme, reglarea
emoţională sau cultivarea unor interese, de dezvoltare a unor calități ale voinței, a curiozității și a
căutărilor creative), până la cele ce ţin de motricitate și autonomie personală, oferindu-le copiilor
experiențe utile și instructive diverse, practice, în contextul învățării intergeneraționale în familie.
Sugestiile de activități puse la dispoziția copiilor și părinților oferă alternative de petrecere a
timpului liber și de relaționare în familie, dar, în același timp, activitățile propuse optimizează dezvoltarea
cognitivă, sprijină procesul de exprimare și autoreglare emoțională sau de dezvoltare a abilităților de viață
independentă, de autonomie personală și responsabilizare a copiilor. De asemenea, implicarea directă a
copiilor în astfel de activități este o modalitate optimă de a-i distrage de la utilizarea excesivă a
calculatorului sau a telefonului mobil. Activitățile propuse au fost prioritizate în funcție de criteriul
importanței, al valorilor educative, al utilității, al eficienței, al nevoilor de învățare, al timpului de calitate
petrecut împreună cu familia și al resurselor. Activități ce ar fi trebuit să fie extracurriculare, în afara
unității de învățământ, au luat forma unor sugestii de activități desfășurate cu familia: activități de
curățenie - organizare, amenajare și reamenajare a spațiilor interioare și exterioare ale locuinței,
organizarea cărților în bibliotecă, igienizarea și curățarea spațiilor din casă, aranjarea hainelor în dulap,
curățare a încălțămintei etc; activități de grădinărit - plantare flori/iarbă, curățare spațiu grădină/curte;
activități de timp liber-recreativ - confecționare produse hand-made, lecturi, povești de familie -
povestirea întâmplărilor din istoria familiei, arborele genealogic al familiei, jocuri (re)creative; activități
în bucătărie - ajutor în pregătirea meselor zilnice, preparare produse culinare etc.
675
Toate activitățile planificate au rolul de a transmite experiența adulților către copii, încurajând
comunicarea, oferind adulților oportunitatea de a-i cunoaște mai bine și de a-i învăța lucruri noi prin
abordări inedite.
Bibliografie web:
http://www.isjiasi.ro/documente/activitati%20extrascolare/Invatam%20in%20%20familie_RED_EDUCA
TIV_ISJ_Iasi_martie_2020_v2.pdf
676
ROLUL ȘI IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR
EXTRAȘCOLARE/EXTRACURRICULARE
PROF. ÎNV. PRIMAR COJOCARU LILIEANA

ȘCOALA PRIMARĂ RECEA, JUD. BUZĂU
Fără a nega importanța educației de tip curricular, este tot mai evident faptul că educația
extracurriculară/ extrașcolară își are rolul și locul bine stabilit în educația copilului.
armonioase pentru o integrare în societate. Dezvoltarea personalității copilului este preocuparea
primordială a dascălilor în scopul modelării întregii activități psihice a copiilor și a conduitei acestora,
conform cerințelor societății în care trăiesc. Când vorbim de activități extrașcolare, ne referim la acel
program la care elevul participă după ore și ar trebui să facă acest fapt cu plăcere, deoarece scopul este
acela de a-i forma abilitățile necesare unei bune dezvoltări. Activitățile extracurriculare sunt activități
complementare activităților de învățare realizate în clasă, urmăresc lărgimea și adâncirea informației,
cultivă interesul pentru diferite ramuri ale științei, atrag individul la viața socială, la folosirea timpului
liber într-un mod plăcut și util, contribuind la formarea personalității. În acest sens, școala trebuie să fie
deschisă spre acest tip de activități.
În funcție de implicarea pe care o presupun, activitățile extrașcolare îmbracă cele mai variate
forme: activități prosociale (de voluntariat), activități sportive, activități artistice (serbări școlare,
spectacole de teatru, operă, balet), activități literare, excursii și drumeții tematice, excursii la obiective de
interes științific sau comunitar, vizite la muzee, expoziții, monumente, locuri istorice și case memoriale,
vizionarea de filme, vizite la instituții publice sau la alte unități de învățământ, tabere de vară, activități în
cercuri de elevi, concursuri etc. În cadrul activităților organizate în mijlocul vieții sociale și al naturii,
copiii se confruntă cu realitatea și percep activ, prin acțiuni directe, obiectele și fenomenele. Activitățile
extrașcolare fiind axate pe viața în aer liber, copilul își poate cultiva sentimentul de respect și dragoste
față de natură, față de om și realizările sale. În urma plimbărilor și excursiilor în natură, copiii pot reda cu
mai multă sensibilitate și creativitate, imaginea realității, de asemenea își îmbogățesc cunoștințele despre
mediul înconjurător și învață să îl respecte. Serbările sunt modalități eficiente de cultivare a înclinațiilor
artistice ale copiilor, contribuind la dezvoltarea armonioasă a personalității lor.
Vizitele la muzee, expoziții, case memoriale monumente și locuri istorice, constituie un mijloc de a
prețui valorile culturale, folclorice și istorice. Vizionările de filme și spectacole constituie o altă formă de
activitate extracurriculară prin care copilul face cunoștință cu minunata lume a artei și culturii.
Activitățile extrașcolare/extracurriculare au scopuri variate: dezvoltarea unor aptitudini speciale,
antrenarea elevilor în activități cât mai variate și bogate în conținut, interacțiune socială, recreere și
educație pentru sănătate, creștere a încrederii în sine, cultivare, o implicare mai amplă a părinților în viața
școlii, oferirea de suport pentru reușita în ansamblul ei. În cadrul acestor activități cu numeroase valențe
formative, elevii își pot manifesta creativitatea, deprind folosirea diverselor surse informaționale, se
autodisciplinează, învață să învețe. Activităţile extrașcolare se deosebesc de cele şcolare prin varietatea
formelor şi a conţinutului, prin durata lor, prin metodele folosite, prin utilizarea unei forme specifice de
verificare şi apreciere a rezultatelor şi prin raporturile de colaborare, de apropiere, de încredere şi de
prietenie dintre cadrele didactice şi elevi.
Activitățile „de după ore” sunt utile pentru majoritatea copiilor, dar cu atât mai mult pentru unii
dintre ei care nu au parte de cea mai bună educație în familie. În cazul unui astfel de copil, activitățile
extracurriculare sunt binevenite deoarece îi pot schimba optica asupra vieții și îl pot orienta spre un drum
mai bun în viață. Un alt aspect pozitiv al activităților extracurriculare este faptul că îl fac pe copil mai
extrașcolare/extracurriculare ajută copilul să întâlnească oameni noi, cu experiențe diferite, îl ajută să-și
facă prieteni, să socializeze, acest aspect fiind foarte important în cazul celui care întâmpină dificultăți de
comunicare cu semenii lui.
677
transformarea copiilor în niște persoane incapabile de a se controla comportamental, emoțional. Nu este
necesar ca elevii să exceleze în aceste activități, atâta timp cât la sfârșit asimilează niște experiențe noi
care îi vor ghida mai departe. Activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi
eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie. Şcoala trebuie să stimuleze exprimarea
potenţialului creativ al fiecărui copil, să încurajeze iniţiativele lui, ingeniozitatea şi curiozitatea, să
favorizeze stabilirea unor relaţii care să nu exagereze prin autoritate, să ofere ocazii elevului de a lua
singur decizii şi să stimuleze încrederea în sine, într-o atmosferă de comunicare liberă.
la formarea şi dezvoltarea unei personalităţi creatoare, nu pot răspunde suficient dorinţei de cunoaștere şi
de creaţie - însuşiri caracteristice copiilor. Activitățile extrașcolare au un caracter interdisciplinar, oferă
cele mai eficiente modalități de formare a caracterului copiilor încă de la vârste fragede, deoarece sunt
factorii educativi cei mai apreciați și mai accesibili acestora.
Bibliografie:
1. IONESCU, M.,CHIŞ, V. – Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de
Bucureşti, 2007
678
Prof. Colbu Alina-Elena

Școala Gimnazială „Ion Rotaru” Valea lui Ion, Jud. Bacău
Activitățile extrașcolare sunt activități ce vin în completarea activităților școlare curriculare, fiind
atractive și având scop precis. Ele îmbină utilul cu plăcutul și creează posibilitatea de a observa și modela
comportamentul copiilor în afara clasei. În general, activitățile extrașcolare au în vedere realizarea unor
obiective precum:
 Valorificarea potențialului fizic și psihic al fiecărui copil, sprijinind în felul acesta
dezvoltarea armonioasă a personalității prin:
 integrarea în viața socială;
 formarea unui comportament civilizat;
 lărgirea orizontului de cunoaștere;
 educarea unor calități moral-cetățenești estetice;
 organizarea timpului liber într-un mod cât mai util și plăcut.
 Descoperirea și încurajarea înclinațiilor și aptitudinilor copiilor;
 Reactualizarea cunoștințelor acumulate în cadrul activităților desfășurate la clasă și
îmbogățirea lor.
Activitățile extrașcolare se deosebesc de cele școlare curriculare prin caracterul lor opțional,
benevol, pluridisciplinar, prin varietatea formelor și a conținutului, prin utilizarea unor forme specifice de
verificare și apreciere a rezultatelor și prin accentele mai accentuate de colaborare, de apropiere, de
încredere și prietenie dintre cadrele didactice și elevi.
În principiu, participarea copiilor este facultativă, profesorul poate interveni însă prin dirijarea
sugestivă menită să stimuleze implicarea acestora în unele dintre aceste activități, având în vedere
înclinațiile și aptitudinile lor, după necesitățile instructiv-educative ce se impun la un moment dat.
Formele de organizare sunt elastice, ingenioase și cu caracter recreativ. Durata activităților nu este strict
delimitată, ea diferă în funcție de conținutul și forma ei de organizare.
Vizite la muzee, case memoriale, expoziții și locuri istorice reprezintă activități extrașcolare ce oferă
prilej de cunoaștere și prețuire a valorilor culturale și istorice ale poporului nostru.
Vizionarea unor piese de teatru, a unor filme educative, ascultarea unor concerte de muzică clasică
contribuie la educarea dragostei și respectului pentru artă,
Excursia este o activitate extrașcolară plăcută ce ajută la dezvoltarea intelectuală și fizică a
copilului, îl reconfortează, îi prilejuiește însușirea unei experiențe sociale, dar și îmbogățirea orizontului
cultural. De-a lungul timpului am încercat să implic elevii în diverse activități extrașcolare. Una dintre
activitățile mele preferate a avut loc anul trecut în săptămâna dedicată activităților extracurriculare și
extrașcolare „Să știi mai multe, să fii mai bun!”. Activitatea poartă numele „Micii melomani” și s-a
desfășurat la Filarmonica „Mihail Jora” Bacău, unde elevii au avut parte de un concert educativ foarte
frumos. Obiectivele activității au fost familiarizarea elevilor cu muzica de bună calitate și deprinderea
comportamentului specific pentru derularea unor manifestări culturale.
Consider că activitatea și-a atins scopul deoarece elevii au fost încântați de ceea ce au auzit (unele
dintre melodii recunoscându-le din diverse desene animate), dar și pentru că și-au exprimat dorința de a
mai merge.
679
Bibliografie:
1. Gherghina, Dumitru; Dănilă, Ioan, coordonatori, Activități extracurriculare și
extrașcolare cultural-artistice în învățământul preuniversitar. Îndrumător metodic, Editura
„Didactica Nova”, Craiova, 2009.
680
PROIECT DE ACTIVITATE EXTRACURRICULARĂ
AN ȘCOLAR 2019- 2020
,,MÂNDRI CĂ SUNTEM ROMÂNI ”
Coordonator,
Prof. Înv. Primar, ALINA MARIANA COMAN
ECHIPA DE PROIECT:
PARTENERI IMPLICAȚI ÎN PROIECT

 Școala Gimnazială ,, Ștefan cel Mare ”, Focșani
 Batalionul 280 Infanterie Mecanizată ,,Căpitan Valter Mărăcineanu”
ARGUMENT:
Este o datorie morală să facem cunoscute copiilor evenimentele importante din istoria neamului
român, faptele acestora de vitejie și eroii poporului, cu atât mai mult ,suntem datori să le facem cunoscute
elementele de istorie locală, ale căror mărturii îi înconjoară și care îi individualizează ca cetățeni ai unui
anumit ținut românesc.
La invitația Batalionului 280 Infanterie Mecanizată ,,Căpitan Valter Mărăcineanu”,lansată cu
ocazia Zilei porților deschise, din data de 28.02.2020, noi cei mai mici școlari din Școala Gimnazială ,,
Ștefan cel Mare ”- Focșani, am simțit dorința de a mai spune iarăși ,, UITE-L PE TATĂL MEU!”.
Prin intermediul acestei activități, prin apropierea de tehnica și uniforma militară , elevii noștri,
viitorul României, pot fi mai aproape de figurile istoriei și eroii armatei române.
Mediul înconjurător reprezintă un mecanism viu cu o complexitate deosebită, de a cărui integritate
bună funcţionare depinde întreaga activitate umană. Formarea elevilor cu o conştiinţă şi o conduită morală devine
cerinţă deosebit de importantă pentru orice demers educativ şcolar şi extraşcolar.
SCOPUL PROIECTULUI:
Cunoașterea și aprecierea unor fapte, eroi și evenimente locale, ce trezesc în conștiința elevilor
mândria de a fi români, vrânceni, urmași ai unor militari curajoși și victorioși.
OBIECTIVELE PROIECTUL
Cunoașterea unor episoade din istoria poporului român prin intermediul exponatelor din unitatea
militară
Stimularea potențialului creativ al elevilor prin prezentarea în lucrări a unor simboluri naționale
681
GRUPUL ŢINTĂ
 Cadrele didactice;
 32 de elevii ai claselor pregătitoare ;
 Părinți ai elevilor participanți
RESURSE PROIECT
Umane elevi, cadre didactice, militari, reprezentanți locali
Materiale eventuale sponsorizări;
Sala Multimedia a Școlii Gimnaziale ,, Ștefan cel Mare”;
PERIOADA
Februarie 2020
CALENDARUL PROIECTULUI
Nr.crt. Data Activitatea Mod de realizare
1 27  Lansarea proiectului Convorbirea
februarie  Stabilirea activităților și Audierea
sarcinilor povestirilor
 Lecturarea unor povestiri Lectura
2 28 Vizitarea sediului Batalionului 280 Vizită
februarie Infanterie Mecanizată ,,Căpitan Valter Convorbirea
Mărăcineanu”
3 28 Convorbire Acordarea
februarie stimulentelor/diplomelor
682
ACTIVITATEA EXTRAȘCOLARĂ - O NECESITATE A ȘCOLII ACTUALE
Prof. COMAN DANIELA GABRIELA

Șc. Gimn. ,,SFINȚII TREI IERARHI” HANU CONACHI, jud.GALAȚI
În contextul actual al învăţământului românesc, activităţile extrașcolare sunt cele care vin să
completeze educaţia copiilor și tinerilor noștri, fiind poate cea mai complexă formă de activitate pe care o
au dascălii la îndemână spre a-și desăvârși munca. Elevii au nevoie ca, pe lângă variatele cunoștinţe
dobândite în diverse domenii de studiu, să se desăvârșească emoţional și comportamental. Pregătirea
actuală a elevilor vine ca un răspuns capabil să facă față oricăror tipuri de provocări cu care aceștia se pot
confrunta în viaţa și în cariera lor. Cele mai importante teorii din spatele activităților extrașcolare sunt
cele care vizează cunoașterea profundă a sinelui, dezvoltarea de relaţii interumane solide și
comportamente sociale pozitive, dezvoltarea emoţională, capacitatea de adaptare la medii diverse, precum
și capacitatea de a percepe frumuseţea, bunătatea, experienţele transcendentale etc. Educaţia
contemporană a conștientizat că este foarte importantă dezvoltarea capacităţii de a supravieţui a copiilor,
în lumea modernă, nu numai dezvoltarea lor academică. Ei au nevoie să fie capabili să răspundă
provocărilor care le vor fi prezentate în viitor și să contribuie la îmbunătăţirea/modernizarea lumii în care
trăiesc. Elevii trebuie să înveţe să se autoaprecieze, să realizeze singuri valoarea lor și să-și recunoască
abilităţile și modul în care își vor urma visele și drumul în viaţă. Activitățile extrașcolare învaţă copiii
despre relaţiile lor imediate cu prietenii și familia lor și îi iniţiază în condiţiile dezvoltării sociale, în
educaţia pentru sănătate și îi ajută în dezvoltarea intelectuală.
şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual. Elevii trebuie să fie
îndrumaţi să dobândească: o gândire independentă, nedeterminată de grup, toleranţă faţă de ideile noi,
capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica
constructiv. Înainte de toate, este însă important ca profesorul însăşi să fie creativ. Elevii sunt atraşi de
activităţile artistice, reacreative, distractive, care ajută la dezvoltarea creativităţii, gândirii critice şi
stimulează implicarea în actul decizional privind respectarea drepturilor omului, conştientizarea urmărilor
poluării, educaţia rutieră, educaţia pentru păstrarea valorilor, etc. Activităţile complementare concretizate
în excursii şi drumeţii, vizite, vizionări de filme sau spectacole imprimă copilului un anumit
comportament, o ţinută adecvată situaţiei, declanşează anumite sentimente. O mai mare contribuţie în
dezvoltarea personalităţii copilului o au activităţile extraşcolare care implică în mod direct copilul prin
personalitatea sa şi nu prin produsul realizat de acesta.
Obiectivele specifice activităților extrașcolare sunt:
 asigurarea unui climat propice dezvoltării abilităţilor de comunicare, de relaţionare și de
muncă în echipă a elevilor;
 dezvoltarea aptitudinilor motivaţionale, ale creativităţii, ale simțului estetic,
recunoașterea și respectarea valorilor moral-civice;
 colaborarea cu alte cadre didactice pentru organizarea unor activităţi inter sau
pluridisciplinare;
 dezvoltarea capacităţilor de experimentare a unor forme de învăţare care se suprapun sau
nu modelului tradiţional;
 asigurarea unor alternative de petrecere a timpului liber;
 experimentarea unor situaţii concrete de viaţă și valorificarea lor;
 dezvoltarea unor atitudini pozitive, umaniste, tolerante;
683
 dezvoltarea unei dimensiuni europene a activităţilor prin implementarea unor proiecte în
colaborare cu alte școli din Europa.
Importanţa activităţilor extrașcolare
Chiar dacă elevul a obţinut rezultate bune la evaluare, nu se poate vorbi despre o dezvoltare deplină
a lui, care să îl ajute să învingă diferite obstacole și aceste probleme se pot perpetua dincolo de vârsta
școlară în timpul facultății sau după absolvire. Acești elevi se simt respinși din cauza lipsei unor abilităţi
de comunicare, relaţionare etc. Există multe alte situaţii cu care ne putem confrunta. În afară de studii,
elevii trebuie să fie, de asemenea, conștienţi de lumea exterioară lor, de tot ceea ce se întâmplă în jur.
Aceasta înseamnă că elevii trebuie să exceleze atât fizic cât și mental pentru a face faţă
competitivităţii actuale. Notele și alte rezultate ale evaluărilor sunt doar o parte a cunoștinţelor necesare
pentru a promova în clasa următoare, dar activităţile extrașcolare sunt importante, deoarece ele
construiesc o personalitate completă și complexă, care este cerinţa de bază în educaţia mileniului trei.
Există multe tipuri de activităţi extrașcolare, în care elevii pot participa la organizarea lor în școală
sau în afara școlilor. Școala are menirea de a forma elevii din toate punctele de vedere și nu este doar
spațiul în care se derulează activitatea didactică. Activitățile extrașcolare trebuie să fie privite ca un
mod de desăvârșire, de dezvoltare emoțională, socială și intelectuală a elevilor. Aceste activități le permit
elevilor să descopere noi experiențe, practic noi dimensiuni ale vieții reale, să le exploreze și să-și rezolve
nedumeririle, le permite posibilitatea de a rezolva conflictele, să se angajeze în discuții și de a descoperi
noi experiențe. Aceste activități sunt ocazia perfectă de a dezvolta relații inter-umane pe termen lung,
având în vedere că elevii au posibilitatea să participe la cercuri împreună cu alții cu care împărtășesc
aceleași pasiuni și interese. Deși activitățile extrașcolare, în general, nu sunt absolut necesare pentru
acceptarea unui CV depus pentru un loc de muncă, ele pot oferi experiențe valoroase pentru cariera
viitoare a elevilor. Aceste activități dezvoltă creativitatea, gândirea critică și capacitatea de a face
conexiuni între ceea ce se învață la școală și experiența lumii reale, dezvoltă un comportament pozitiv și
ajută elevii să-și soluționeze conictele interioare, care la vârsta adolescenței nu sunt puține. Aceste
deprinderi, împreună cu abilitățile inter-personale și profesionale pe care le obține elevul sunt valoroase
pentru aproape orice carieră. Educaţia extrașcolară are un rol foarte important în formarea personalităţii
elevilor, a dezvoltării armonioase a intelectului acestora, cu alte cuvinte în dezvoltarea personală
completă a acestora. Îmbinarea educaţiei formale, existentă în școli și licee pe baza programului
curricular și cea extrașcolară, în unităţi școlare sau în afara acestora au ca scop dobândirea de către tineri
a cunoștinţelor și competenţelor care să le permită continuarea educaţiei de-a lungul întregii vieţi.
684
PROF. COMĂNESCU CRISTIANA, Liceul Teoretic Olteni
Montessori)
Dezvoltarea personalității elevilor este preocuparea primordială a cadrelor didactice în scopul

modelării întregii activități psihice a elevilor și a conduitei acestora conform cerințelor societății în care se
trăiesc. Activităţile extracurriculare sunt activităţi complementare activităţilor de învăţare realizate în
pentru viață.
Aceste activități au ca scop dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activități cât
mai variate și bogate în conținut, cultivarea interesului pentru activități socio-culturale, oferirea de suport
pentru reușita școlară în ansamblul ei. Activitățile extrașcolare se referă la acele activități realizate în
afara mediului școlar, în afara instituției de învățământ, cu participarea clasei, a mai multor clase de elevi
sau a mai multor instituții de învățământ.
muzică clasică, activități artistice, cluburi tematice, activități sportive, legate de protecția mediului etc
inițiativei.
Dacă se folosesc metode şi procedee adecvate stadiului respectiv de dezvoltare, dacă materia este
prezentată într-o formă mai simplă orice temă poate fi transmisă cu succes. În şcoala contemporană
eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea la dezvoltarea de
sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii copiilor. În acest cadru,
învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic şi socioafectiv, pentru o
cât mai uşoară integrare socială. Educaţia extracurrriculară (realizată dincolo de procesul de învăţământ)
îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii copiilor noştri. Educaţia prin activităţile
extracurriculare urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei optime dintre aptitudini, talente,
cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ in diferite domenii.
Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i în contact direct
cu obiectele si fenomenele din natura. Trebuinţa de a se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea
ce ne permite să împăcăm şcoala cu viaţa.
685
Exemple de activitați extrașcolare:
permanent, la afectivitatea copilului sau nu, asupra dezvoltării elevilor. Aceste activități au ca scop
civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ. Copiii participă cu însuflețire și dăruire la astfel
de activități, iar succesul este garantat dacă ai încredere în imaginația, bucuria și dragostea din sufletul
copiilor, dar să îi lași pe ei să te conducă spre acțiuni frumoase și valoroase.
trebuie pregătiți să înțeleagă și să accepte provocările într-un mod practic, creativ, inovator. Aceste
activități au ca scop identificarea și cultivarea corespondenței optime dintre aptitudini, talente, cultivarea
unui stil de viață civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ.
Bibliografie:
Lazăr Ionescu, M., Chiş, V., „Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
V., Cărăşel A.,, Psihopedagogia activităţilor extracurriculare , Ed. Arves, Craiova, 2007.
686
COPILULUI PREȘCOLAR
Prof. înv. preșc. : COMĂNESCU LOREDANA CĂTĂLINA

Grădinița P.N. NR. 1 CRUCEANU, Comuna RĂDEȘTI
Trăim într-o lume care se dezvoltă continuu şi care este într-o permanentă schimbare ,evoluând.
Grădiniţa are menirea de a transmite valori culturale , istorice şi sociale la nivelul cerinţelor
educaţionale. Datoria educatoarelor , care sunt deschizătoare de drumuri , este de a-i implica pe copii în
diverse activităţi care să coincidă cu societatea de azi .Dintre aceste activităţi care-i motivează şi le atrag
interesul de a participa cu plăcere sunt activităţile extrașcolare. Activitățile extrașcolare sunt foarte
importante pentru dezvoltarea armonioasă a copilului.
televizor , calculator și internet, care nu fac altceva decât să contribuie la transformarea copiilor noștri în
niște persoane incapabile de a se controla comportamental , emoțional și mai presus de toate slab
dezvoltați intelectual. Se știe că începând de la cea mai fragedă vârstă , copiii acumulează o serie de
cunoștințe punându-i în contact direct cu obiectele și fenomenele din natură. Activitățile de acest gen cu
o deosebită influență formativă, au la bază toate formele de acțiuni turistice: plimbări, excursii, tabere,
colonii.În cadrul activităților organizate în mijlocul naturii, al vieții sociale , copiii se confruntă cu
realitatea și percep activ, prin acțiuni directe obiectele , fenomenele, anumite locuri istorice. Fiind axate în
principal pe viața în aer liber, în cadrul acțiunilor turistice, preșcolarii își pot forma sentimentul de respect
și dragoste față natură, față de om și realizarile sale. În urma plimbărilor, a excursiilor în natură, copiii
pot reda cu mai multă creativitate și sensibilitate , imaginea realității, în cadrul activităților de desen și
modelaj , iar materialele pe care le culeg ,sunt folosite în activitățile practice, în jocurile de creație.
Ca educatoare, trebuie să oferim în mod gradat , în acord cu particularitățile de vârstă , cunoștințe
științifice , să organizăm activități educative privind protejarea mediului înconjurător: curățarea parcului, ,
a mediului de joacă , ocrotirea unor animale .
Vizitele la muzee, expoziții, monumente și locuri istorice, case memoriale – organizate selectiv –
constituie un mijloc de a intui și prețui valorile culturale, folclorice și istorice ale poporului nostru. Atât
activitățile turistice cât și cele de concurs contribuie la îmbogățirea și lărgirea vocabularului activ, a
socializării, a diverselor conținuturi stimulative , astfel copiii pot reda cu mai multă creativitate și
sensibilitate imaginea realității în cadrul activităților plastice și practice și de educarea limbajului , au mai
multă inițiativă în cadrul jocurilor.
Spectacolele,serbările, vizionările (teatrul de păpuși) constituie o altă formă de activitate
extracurriculară în grădinițe, prin intermediul cărora copilul face cunoștință cu lumea minunată a artei.
Această formă de activitate îl pune pe cel mic atât în calitate de actor cât și de spectator în fața unei
surse inepuizabile de impresii puternice, precum și în faptul că se apelează în permanență la afectivitatea
copilului. . Viata afectivă la vârsta infantilă constituie temeiul viitoarei personalități. A te concentra
asupra ei, a mecanismelor proprii de funcționare constituie, de fapt, esența activității instructiv –
educative a educatoarei în grădinița de copii, barometrul de apreciere a eficienței acestei munci, chiar
dacă roadele ei vor fi culese nu imediat, ci în timp, uneori de-a lungul întregii deveniri umane.
687
Prin organizarea unor concursuri între grupele aceleiași grădinițe sau între grădințe diferite (pe
diferite faze, pe diferite teme) dezvoltăm dragostea și interesul copiilor pentru frumos, sensibilitatea și
personalitatea lor suferind modificări pozitive, putând ușor depista tinere talente artistice în vederea
cultivării și promovării lor. Concursurile sportive vin ca și o completare a activităților de educație fizică,
și ajută la dezvoltarea psiho-motrică a copiilor,cei mici participând cu multă plăcere .
În acelasi timp nu trebuie neglijat rolul activităților extracurriculare în formarea caracterului colectiv
care conduce la « sudarea legăturii » dintre cei mici, îi învată să trăiască în grup,să colaboreze ,să accepte
și să respecte părerile celorlalți. Modelarea, formarea și educația omului cere timp și dăruire. Timpul
istoric pe care îl trăim cere oameni în a căror formație caracterul și intelignța se completează pentru
propria evoluție a individului. În școala contemporană eficiența educației depinde de gradul în care se
pregătește copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine și de măsura în care reușește să pună bazele
formării personalității copiilor. În acest cadru învățământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect
psihointelectual, fizic și socioafectiv, pentru o cât mai ușoară integrare socială.
Ceea ce trebuie să ținem cont este că întotdeauna obiectivele instructiv-educative să primeze, dar în
același timp să prezentăm în mod echilibrat și momentele recreative și de relaxare. Este important să dăm
o notă relaxantă tuturor jocurilor și activităților.
creatoare, atât în modul de realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu copiii, asigurând astfel o atmosferă
BIBLIOGRAFIE
 Ministerul Educatiei si Cercetarii, Institutul de Stiinte ale Educatiei ,Revista
invatamantului prescolar, 3-4/2006,
 IONESCU, M.; CHIS, V.,Mijloace de invatamant si integrarea acestora in activitatile
de instruire si autoinstruire, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2001
688
Importanţa activităţilor extraşcolare în grădiniţă
Prof. Constantin Sorina

Gradinita nr. 255, Sector 3 Bucuresti

În școala contemporană, eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru
copiilor în acest cadru. În învăţământul preşcolar avem misiunea de a-i forma pe copii sub aspect
psihointelectual, fizic şi socio-afectiv dar şi pentru o mai bună integrare socială. Astfel se impun
activităţile extracurriculare, care nu sunt fixate de programa şcolară ci de copii, conform intereselor şi
dorinţelor lor. De cele mai multe ori, conţinutul acestora poate fi o continuare la un nivel mai înalt, a ceea
ce şi-au însuşit copii în cadrul activităţilor didactice. De exemplu, în cadrul activităţilor din domeniul
ştiinte, la activităţile de cunoaştere a mediului după ce copiii au observat pe planşe anumite animale
domestice sau sălbatice se poate propune o activitate extraşcolară – vizitarea unei grădinii zoologice cu
scopul de a-şi fixa ci îmbunătăţii cunoctinţele legate de aceste animale. Activităţile extracuriculare sunt
activităţii complementare, activităţi de învăţare realizate la grupă şi urmăresc îmbogăţirea informaţiilor
primite în cadul activităţii didactice, cultivă interesul pentru desfăşurarea anumitor domenii, atrag copilul
la integrarea în viaţa socială, la folosirea timpului liber într-un mod plăcut şi util, contribuind în felul
acesta la formarea personalităţii copilului. De aceea grădiniţa trebuie să ofere diverse astfel de activităţi
pentru ai atrage pe copii.
grădiniţă: Micul Creştin, Voinicel, Smarty, activităţi de desene pe asfalt cu ocazia zilei de 1 Iunie,
alte grădiniţe şi alte instituţii. În procesul instructiv-educativ, activităţile extracurriculare îl atrag pe copil
să participe cu plăcere şi să fie interesat de activităţile propuse. În cadrul acestor activităţi, se transmit
copiilor, în mod sistematic şi organizat, informaţii din toate domeniile de activitate: muzicale, literare,
plastice accesibile, formându-se astfel anumite competenţe: de a audia anumite piese muzicale , de a
interpreta roluri. Interpretând diferite roluri, copilul reproduce modele de conduită şi le asimilează în
propria lui comportare. Trăsătura cea mai importantă a interpretării unor roluri este originalitatea şi
creativitatea copilului în redarea impresiilor proprii despre realitatea înconjurătoare, spontaneitatea şi
intensitatea trăirilor exprimate în joc. Are un pronunţat caracter activ – participativ, permiţând copilului
să construiască relaţii sociale, să-şi exerseze şi să-şi perfecţioneze limbajul, să rezolve probleme, să
negocieze, să coopereze, să utilizeze simboluri.
689
personalitate.
timpul desfăşurării acestor activităţi extracurriculare. Scopul acestor activităţi a constat în consolidarea
cunoştinţelor referitoare la obiceiurile şi tradiţiile populare româneşti, urmărind reconsiderarea şi
valorificarea trăsăturilor specifice poporului nostru prin interpretare de roluri, a dansului popular şi a
“îmbrăcării” unor costume populare, oferind astfel un strop de tradiţie.
interesul pentru cunoaştere, să-i provocăm în a căuta şi descoperi lucruri noi. Ca o concluzie personală,
consider că trebuie să încercăm să-i atragem pe copii, să participe la activităţi cu ajutorul tuturor
participe fără să-i forţăm. Menirea noastră este de a trezi curiozitatea viitorilor indivizi ai societăţii, de a
le potoli această curiozitate şi de ai pregăti pentru viaţă, atât cu ajutorul activităţilor didactice pe care le
desfăşurăm la grupă cât şi prin intermediul activităţilor extracuriculare.
BIBLIOGRAFIE:
1. Ciubuc Iuliana, Armonia naturii , Editura Aureo, Oradea, 2011, pagina 110.
2. Mangri, F., Elisei, E., Dorobeti, T., Bucovală, G., Experienţe didactice şi pedagogice de success, Poarta
3. Dumitru, G., Novac, C., Mitracche, A., Ilie, V., Didactica activităţii instructiv-educative pentru
690
Importanţa activităţilor extraşcolare în dezvoltarea personalităţii copiilor
Constantinescu Elena
Colegiul Tehnic Energetic
Bucureşti
Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi
(Maria Montessori)
iar sentimentul de împlinire este mult mai ridicat..

orizontul cultural-artistic. Participarea elevilor la astfel de activități îi ajută să se înțeleagă pe ei înșiși
prin observarea și interpretarea propriului comportament în comparație cu al celorlalți.
sociale.

691
Constantinescu Maria-Mirela,
Școala Gimnazială Nr. 1 Vânătorii Mici, Giurgiu
John Amos Comenius
Educaţia este un proces al vieţii şi nu o pregătire pentru viaţă. Cred că şcoala trebuie să reprezinte
viaţa actuală, viaţa tot atât de reală şi de vitală pentru copil ca aceea pe care el o duce în familia sa, cu
vecinii săi, pe locurile lui de joacă."
John Denvey
totodată atrăgându-i si pe elevi. Dezvoltarea personalității elevilor este preocuparea primordială a
învățătorilor în scopul modelării întregii activități psihice a elevilor și a conduitei acestora conform
cerințelor societății în care se trăiesc. Activităţile extracurriculare sunt activităţi complementare
activităţilor de învăţare realizate în clasă, urmăresc lărgirea şi adâncirea informaţiei, cultivă interesul
pentru diferite ramuri ale ştiinţei, atrag individul la viaţa socială, la folosirea timpului liber într-un mod
plăcut şi util, contribuind la formarea personalităţii. În acest sens şcoala trebuie să fie deschisă spre acest
tip de activitate care îmbracă cele mai variate forme.
oferirea de suport pentru reușita școlară în ansamblul ei. Astfel, vizitele la muzee, monumente și locuri
istorice, case memoriale au oferit elevilor prilejul de a observa obiectele și fenomenele în starea lor
naturală, operele de artă originale, momentele legate de trecutul istoric local, național,ceea ce a ușurat
procesul formării reprezentărilor despre acestea. Actualele activități instructiv-educative sunt centrate pe
aceasta individualitate a tinerilor, de aici și nevoia de a utiliza metode variate de predare, selectate atent,
în funcție de personalitatea și nevoile celor care urmează a fi „prelucrați”. Astfel, în activitatea didactică,
este indicat să putem identifica din timp elevii cu un potențial crescut sau scăzut în diferite domenii de
activitate. Examenele și studiile sunt doar o parte care trebuie completată de alte componente pentru a
forma o personalitate integrabilă în această societate competitivă. Astfel, complexitatea finalităţilor
educaţionale impune îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare, iar parteneriatul
educaţional, ca set de intervenţie complementară, apare ca o necesitate.
Activitățile „de după ore” sunt foarte utile pentru majoritatea elevilor, cu atât mai mult cu cât sunt
unii dintre ei care nu au cea mai bună viață de familie. În cazul unui astfel de tânăr, activitățile
mai bun. Dacă acasă îi lipsește „mentorul”, persoana care să îl ghideze, tânărul va căuta unul afară, așa că
este indicat să fie un adult responsabil, un profesor, un îndrumător.
comunicare cu semenii lor. Astfel de activități sunt de o reală importanță cu atât mai mult cu cât trăim
într-o lume dominată de mass media, referindu-ne aici la televizor, calculator și internet, care nu fac
altceva decât să contribuie la transformarea copiilor noștri în niște persoane incapabile de a se controla
comportamental, emoțional.
692
Participarea la dansuri
înșiși.
În concluzie, atât activitățile curriculare cât și cele extracurriculare nu trebuie doar să educe pe
tineri în spiritul societății actuale, ei trebuie să fie învățați și să se adapteze. Astfel, ei vor fi pregătiți
pentru viior.
Bibliografie:
- Ionescu, M.; Chiş, V. – Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
- Cosmovici, Andrei, Iacob, Luminiţa coord. , ( 2008), Psihologie şcolara, Ed.Polirom, Iaşi
693
Școala Altfel, un alt fel de școală
Întocmit,
Înv. Constantinovici Ana, Școala Primară „Ioan Grosaru” Păiseni,
comuna Cornu Luncii, județul Suceava
Prof. Ciobîcă Alina, Școala Gimnazială „Constantin Blănaru” Cornu Luncii,
comuna Cornu Luncii, județul Suceava
Programul „ŞCOALA ALTFEL”este necesar pentru preşcolari şi elevi deoarece dă posibilitate

acestora să-şi valorifice capacităţile şi talentele din diverse domenii, stimulând participarea activă la
diferite acţiuni pe care aceștia le îndrăgesc. După o perioadă de predare-învăţare după un orar bine
stabilit, este necesar un program de învăţare prin joc, cântec, dans şi activităţi de cunoaştere la alegerea
elevilor, care să dezvolte interesul acestora în exprimarea gândurilor şi sentimentelor, a capacităţilor
artistice/ sportive de care dispun.
Scopul programului “Școala Altfel” este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în
Excursia este cea care îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei experienţe sociale
importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural și ştiinţific. Excursia reprezintă finalitatea unei
evadării din atmosfera de muncă de zi cu zi ci şi ca un act de ridicare a nivelului cultural.
În clasele I-IV programele artistice vin în ajutorul afirmării şi formării

personalităţii elevului.În timpul prezentării programului artistic,elevul artist îi va avea ca
spectatori pe colegii de şcoală,dar şi pe părinţi cărora vă trebui să le recite sau să le
cânte,exprimând trăirile care îl copleşesc. Spectacolele constituie o formă de activitate
permanent, la afectivitatea copilului.
Vizitele și drumețiile– organizate selectiv, constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale,
folclorice şi istorice ale poporului nostru. Ele oferă elevilor prilejul de a observa obiectele şi fenomenele
în starea lor naturală, operele de artă originale, momentele legate de trecutul istoric local, naţional, de
viaţa şi activitatea unor personalităţi de seamă ale ştiinţei şi culturii universale şi naţionale, relaţiile dintre
oameni şi rezultatele concrete ale muncii lor, stimulează activitatea de învăţare, întregesc şi desăvârşesc
ceea ce elevii acumulează în cadrul lecţiilor.
Parteneriatele ajută elevii să aibă succes la şcoală şi mai târziu, în viaţă. Atunci când părinţii, elevii
şi ceilalţi membri ai comunităţii se consideră unii pe alţii parteneri în educaţie, se creează în jurul elevilor
o comunitate de suport care începe să funcţioneze.. Am avut parteneriate cu diferite instituţii: Biserica
Păiseni, Filiala Suceava a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor, Primăria Cornu Luncii, Clubul Copiilor
Fălticeni etc.
Prin organizarea unor concursuri între grupele aceleiaşi clase sau între clase diferite
(pe diferite faze, pe diferite teme) exemple: „Cel mai bun povestitor!” „Cea mai frumoasă poezie
recitată!”,” Matematica distractivă”, „Suntem copii manierați” - promovăm valori culturale şi etice
fundamentale, precum şi fair play-ul competiţional, sensibilitatea şi personalitatea lor suferind modificări
pozitive, putând uşor depista tinere talente artistice în vederea cultivării şi promovării lor.
694
Concursurile sportive vin ca şi o completare a activităţilor sportive, cei mici participând cu multă
plăcere la concursurile sportive organizate.
Activităţile extracurriculare sunt apreciate atât de către copii, cât şi de factorii educaţionali în
măsura în care :

 organizează într-o manieră plăcută şi relaxantă timpul liber al copiilor, contribuind la
optimizarea procesului de învăţământ ;
 formele de organizare sunt din cele mai ingenioase, cu caracter recreativ ;
 participarea este liber consimţită, necondiţionată, constituind un suport puternic pentru o
activitate susţinută;
 sunt caracterizare de optimism şi umor;
stimularea creativă a elevilor. Diversitatea activităţilor extraşcolare oferite creşte interesul copiilor pentru
şcoală şi pentru oferta educaţională.
extracurriculare. Este insă necesar să se modifice modul de gândire, să se evite critica în astfel de
activităţi, să se încurajeze elevii şi să se realizeze un feed- back pozitiv.
695
Profesor învățământ primar Corbu Cristina Paula


important în vederea atingerii acestui ideal îl are educaţia non-formală. Programul activităţilor
extracurriculare, stabilit ca o unitate în ethosul și cultura organizaţională a şcolii, vizează acţiuni care să îi
ajute pe elevi să îşi însuşească ideile de corectitudine şi respect, să cunoască şi să respecte valorile
culturale si etnice ale comunităţii, să trăiască experienţe de viaţă competitive. Elevii pot să decidă în bună
masură asupra obiectivelor, conţinuturilor şi mijloacelor de realizare a acestor activităţi, contribuind astfel
la dezvoltarea vieţii comunităţii şcolare din care fac parte. Activităţile extraşcolare respectă principiul
egalităţii şanselor, oferind fiecărui elev posibilitatea de a se implica, indiferent de rezultatele sale şcolare.
Se dezvoltă astfel sentimentul încrederii în sine, în forţele proprii, fapt care va avea ulterior o mare
influenţă asupra succesului şcolar. Unul din scopurile principale ale educaţiei non-formale îl reprezintă
creşterea gradului de adaptabilitate a copiilor la viaţa socială, respectiv dezvoltarea autonomiei personale
şi sociale, a comportamentului în grup. În lucrarea intitulată Descoperirea copilului, Maria Montessori
făcea următoarea afirmaţie : ,,Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va
mai exista când ei vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să
se adapteze.’’ Activităţile extraşcolare vin în sprijinul acestui demers.
responsabilităţi, comunicarea, abordările bazate pe pe iniţiativă, imaginaţie și opţiune.
696
Activitatea educativă școlară și extrașcolară dezvoltă gândirea critică și stimulează implicarea
tinerei generații în actul decizional în contextul respectării drepturilor omului și al asumării
responsabilităților sociale, realizându-se, astfel, o simbioză lucrativă între componenta cognitivă și cea
comportamentală.
In urma plimbărilor, a excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai multă creativitate și sensibilitate,
imaginea realităţii, în cadrul activităţilor de desen şi modelaj , iar materialele pe care le culeg, sunt
li se arată sau li se spune în legatură cu mediul, fiind dispuşi să acţioneze în acest sens.
funcţie de educaţia anterioară a elevilor sau de tematica în care se încadrează excursia.
Serbările și festivitățile marchează evenimentele importante din viața școlarului. Din punct de
vedere educativ importanța acestor activități constă în dezvoltarea artistica a elevului precum și în
le ofera elevilor răsplata primită după muncă, și de asemenea au un rol de motivare, mai puțin
seminificativ. Activităţile extraşcolare, în general, au cel mai larg caracter interdisciplinar, oferă cele mai
Activităţile extraşcolare, având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă de voie bună
şi optimism, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi. Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare
este generator de căutări şi soluţii variate. Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria
şi în dragostea din sufletul copiilor, dar să îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase.
697
ÎNVĂȚĂTOR: CORCIU ELENA
“Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această

lume nu va mai exista când ei vor fi mari și nimic nu ne permite să știm
cum va fi lumea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze.”
(Maria Montessori – “Descoperirea copilului”)
Școala a fost, este și va fi permanent privită ca fiind leagănul inițierii în tainele

cunoașterii. Pe tot parcursul existenței sale, omul învață. Rampa de lansare, însă, este
construită în cadrul școlii, alături de dascălul care, cu mâinile sale blânde, șlefuiește
atent copiii.
Școala a evoluat, iar explozia de informații a generat transformarea intensă a
învățământului clasic, rigid, într-unul modern și creativ. Colaboararea dintre cei care
iau parte la la procesul instructiv-educativ este din ce în ce mai strânsă, profesorul
conlucrează, iar toate roadele muncii se datorează, realmente, tehnologiei. Accentul trece de pe informativ
pe formativ. Procesul educativ din învățământul preuniversitar presupune desfășurarea unor activități
suplimentare, de completare a celor obligatorii. Acestea sunt activități desfășurate în cadrul unităților
școlare (în afara activităților obligatorii) sau acțiuni desfășurate în exteriorul școlii. Acestea se numesc
activități extrașcolare și se desfășoară sub atenta îndrumare a cadrelor didactice sau a altor persoane
calificate, în scopul completării formării personalității elevului. Activitățile extrașcolare au un rol foarte
important în dezvoltarea armonioasă a școlarului, deoarece ajută elevii la formarea unei atitudini pozitive
față de învățare, la obținerea unor rezultate școlare ridicate, la formarea unor abilități bazate pe
dezvoltarea de lucru manual și așa mai departe.
Activitățile de acest gen, cu o deosebită influență formativă, înglobează, în primul rând, toate
formele de activități turistice: plimbări, excursii, tabere. Astfel, beneficiarul (elevul) percepe activ
realitatea mediului înconjurător, își îmbogățește cunoștințele despre artă, cultură, istorie și poate lua
contact cu elementele din natură despre care s-a discutat în cadrul lecțiilor. Particularitatea cea mai
importantă a activităților extrașcolare este constituită de legătura acestora cu partea practică. Aplicarea
cunoștințelor în cadrul acestor activități are valoarea unui exercițiu de dezvoltare a aptitudinilor elevilor.
De asemenea, activitățile extrașcolare se ramifică și către vizionarea de filme și spectacole. Este
foarte important de menționat faptul că filmele pot fi vizionate chiar și în sala de clasă, grație evoluției
tehnologiei, care pune la dispoziția cadrelor didactice un număr ridicat de metode necesare
(videoproiector, laptop, boxe). Spectacolele de teatru pot fi, deopotrivă, vizionate în spațiul primitor al
“casei de la școală”. Organizarea mobilierului într-un mod specific poate introduce elevul, imaginar, în
sala de spectacol. Deși această situație îl pune pe școlar, de cele mai multe ori, în ipostaza de spectator,
valoarea ei deosebită rezită în faptul că reprezintă o sursă inepuizabilă de impresii puternice, precum și în
faptul că apelează, permanent, la afectivitatea școlarului.
Așadar, modelarea, formarea și educarea necesită timp și dăruire. Pe langă demersul adoptat de
cadrul didactic, strategiile dididactice folosite, precum și cadrul în care se desfășoară procesul educativ,
complexitatea finalităților educaționale impune și împletirea activităților școlare cu cele extrașcolare.
Pentru a valorifica
698
Activităţile extracurriculare – modalităţi eficente de iniţiere a preşcolarilor în
tradiţiile şi obiceiurile altor grupuri minoritare
Prof. Înv. Preşc. Cordoş Daniela
Fiecare persoană, fie ea şi un copil de vârstă preşcolară, are dreptul să deţină propriile norme
culturale, propriile valori sau necesităţi educaţionale. Interculturalitatea trebuie să fie o parte componentă
a realităţii zilnice din grădiniţă şi nu o temă sau o activitate adăugată. De asemenea, e necesar să acordăm
atenţie organizării spaţiului care să permită învăţarea prin colaborare, comunicare şi nicidecum
marginalizarea unor copii. Trebuie să deschidem spaţiul grădiniţei către comunitate şi specificul ei,
organizând activităţi extracurriculare cu specific intercultural. Să nu uităm că prejudecăţile şi
stereotipurile culturale nu sunt înnăscute, ci învăţate, ceea ce înseamnă că pot fi limitate şi eliminate.
În grădiniţa unde lucrez, a devenit o tradiţie ca obiceiurile populare să fie valorificate în procesul
instructiv-educativ atât în cadrul activităţilor curriculare cât şi în cadrul celor extracurriculare. Acestea
din urmă, oferă preşcolarilor posibilitatea de liberă exprimare, de cooperare şi de respectare a unor norme
disciplinare. Activităţile extracurriculare de familiarizare a preşcolarilor din grădiniţa noastră cu diferite
aspecte referitoare la folclorul specific fiecărei etnii, s-au concretizat în acţiuni cum sunt: vizite, serbări,
Serbarea este o manifestare colectivă antrenantă, o ocazie de exprimare a talentului nativ al copiilor,
fiind cel mai placut mod pentru copii de a arăta ce ştiu şi cine sunt. Serbarea este un prilej pentru copiii de
diverse etnii, de a prezenta o poezie, un cântec, un dans, un joc specific etniei, pe care le cunosc din
familie. Nu numai copiii din grupă vor fi încântaţi să vadă şi altceva decât sunt obisnuiţi, ci şi părinţii
acestora. Deoarece serbarea este o formă de evaluare finală a unei unităţi de învăţare, precum şi o formă
de concretizare a parteneriatului grădiniţă – familie, am elaborat un program artistic ce a sintetizat prin
versuri, cântec şi dans tot ce au acumulat copiii în cadrul activităţilor de educaţie interculturală. Astfel,
am organizat cu toată grupa o serbare numită ˝Şatra veselă˝, ocazie cu care copiii au îmbrăcat costumul
tradiţional rrom, au dansat pe muzică autentică, au interpretat cântece în limba rromani.
Trebuie să precizez faptul că în alegerea şi stabilirea conţinuturilor prezentate, am încercat să evit
satirizarea rromilor şi să scot în evidenţă esenţa acestui tip de manifestare: stabilirea la nivelul grupei, atât
între copii, cât şi între copii şi adulţii participanţi a unor relaţii de colaborare, de prietenie, un climat de
încredere care favorizează comunicarea, o bună socializare şi integrare în colectivitate.
În realizarea acestei serbări am încercat să evidenţiez atât obiceiurile, tradiţiile, meşteşugurile,
ocupaţiile rromilor, precum şi relaţiile dintre aceştia şi cei ce nu sunt de etnie rromă. Decorul, de
asemenea a fost specific, în realizarea acestora folosind: fân, corturi, copaci artificiali, vase de gătit
realizate de meşteri rromi, trepied. Cântecele interpretate de copii au fost doar despre rromi, unul fiind
interpretat în limba rromani şi toate acompaniate la chitară de către educatoare. Fiecare cântec a fost
însoţit de coregrafie specifică, iar în final copiii au dansat împreună cu educatoarea pe muzică autentică
rromă. Costumaţia copiilor a fost, de asemenea, specifică, la fel şi cea a educatoarei.
699
Emoţiile şi bucuriile comune trăite cu prilejul acestei experienţe i-au încântat atât pe copii cât şi pe
părinţi. Prin comunicare, prin împărtăşire reciprocă a cunoştinţelor, a obiceiurilor, a tradiţiilor, copiii se
apropie unii de alţii, învaţă să se aprecieze indiferent de etnie. Cântând, dansând, recitând, interpretând un
rol, preşcolarul îşi perfecţionează deprinderile artistice. Momentele de intensă trăire, aplaudată cu căldură
de părinţi, nasc în sufletul preşcolarilor aspiraţia la armonie şi veselie ce va contribui la construirea
personalităţiii acestuia. Vizionările şi spectacolele sunt o altă formă de activitate extracurriculară în
grădiniţă, prin care copilul face cunoştinţă cu unele elemente specifice folclorului local. Deşi această
formă de activitate îl pune pe copil în majoritatea cazurilor în rolul de spectator, valoarea ei deosebită
rezidă în faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă de impresii puternice, precum şi în faptul că apelează
permanent la afectivitatea copilului. În acest sens, am participat împreună cu copiii la spectacole realizate
la Casa Orăşenească de Cultură şi am vizionat înregistrări ce ilustrau aspecte referitoare la folclorul local:
dansuri, obiceiuri, tradiţii. Acestea au constituit o sursă de informaţie, dar, în acelaşi timp, şi un punct de
plecare în organizarea unor acţiuni de acest gen.
700
ACTIVITATILE EXTRACURRICULARE ÎN FORMAREA
CARACTERULUI COPIILOR
Laborant Cornaciu Nicoleta Ramona
”Copiii învață ceea ce trăiesc” – Dorothy Law Neițe
Activitățile extrașcolare se referă la acele activități realizate în afara unității școlare, cu participarea
clasei, a mai multor clase de elevi sau a mai multor instituții de învățământ. Educaţia extracurrriculară îşi
are rolul şi locul bine stabilit în formarea caracterului copiilor noştri. Educaţia prin activităţile
extracurriculare urmăreşte identificarea de aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum
şi stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii
acumulează cunoştinţe noi punându-i in contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Activitățile
extrașcolare sunt foarte importante pentru dezvoltarea armonioasă a copilului.
strategii adecvate de rezolvare de probleme. Activitățile extrașcolare vizează, de regulă, activități cu rol
complementar orelor clasice de predare-învățare. Pot fi excursii, drumeții, vizite la muzee, la diverse
instituții publice, la alte unuități de învățământ, vizionarea de spectacole de teatru, operă, muzică clasică,
activități artistice, cluburi tematice, activități sportive, legate de protecția mediului, etc.
Cu alte cuvinte, fără a nega importanţa educaţiei de tip curricular, putem spune că educaţia
extracurrriculară, adică cea realizată dincolo de procesul instructiv educativ, îşi are rolul şi locul bine
stabilit în formarea personalităţii adolescenților. Modelarea, formarea şi educaţia omului cere timp şi
dăruire. În şcoala contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru
participarea la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării caracterului
şi socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială. Excursiile şi taberele şcolare contribuie la
îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumusețile ţării, la educarea dragostei, respectului pentru
frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii cunosc locul natal în care au trăit, muncit şi luptat
înaintaşii lor învăţând astfel să-şi iubească ţara, cu trecutul şi prezentul ei. Prin excursii copiii pot
cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă scriitori şi
artişti. Un loc aparte în cadrul activităților extracurriculare îl ocupă serbările-prilej de bucurie, emoție,
bună dispoziție pentru copii și părinți dar și momentul în care copilul ”se pune în valoare” folosindu-și
imaginația, dicția, mimica, siguranța de sine. Consider că o activitate extracurriculară foarte bună, este ca
elevii să participe la activități de plantare a puieţilor în diferite zone cu participarea ocolului silvic. Elevii
învaţă să protejeze mediul, și să înfrumusețeze natura!
701
Copiii trebuie să vadă, să participe efectiv la acțiunea de plantare, și astfel vor înțelege cât de greu
crește o pădure. Copiii vor realiza că trebuie să protejeze mediul înconjurăror!
Vizitele la muzee, expoziții, monumente istorice, case memoriale dezvoltă iubirea față de valorile
culturale, folclorice si istorice ale poporului nostru. Prin participarea la spectacole de teatru, spectacole de
operă, de dansuri artistice, precum și la cenacluri de poezie literară, toate acestea duc la conturarea
caracterului fiecărui copil orientându-l spre diferite domenii de activitate: muzica, sport, poezie, etc.
Astfel dezvoltăm dragostea și interesul copiilor pentru frumos, sensibilitatea și personalitatea lor,
fiind adevărate căi de depistare și promovare a copiilor talentați. În concluzie, activitățile extracurriculare
în toate formele organizate, imprimă copilului un anumit comportament, o ținută adecvată situației,
declanșează anumite sentimente, copiii se autodisciplinează prin faptul că se supun de bună voie regulilor,
asumându-și responsabilități. Ele contribuie la formarea caracterului colectiv și implicit, îi învață să
trăiască în grup, să colaboreze, să accepte și să respecte părerile celorlalți.
BIBLIOGRAFIE:
3. Lazăr V., Cărăşel A., Psihopedagogiaactivităţilorextracurriculare, Ed. Arves, Craiova, 2007
702
Dezvoltarea aptitudinilor artistice la copii prin intermediul
activităților estrașcolare
Ed. Coroban Ioana Florentina

Grădinița cu program Săptămânal Nr. 2 Arad
În plan moral, contribuie la dezvoltarea atitudinilor de respect pentru cunoaştere, cultură, exersarea
trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter. I. Nicola consideră „Activitatea extraşcolară oferă independenţă
mai mare elevilor şi asigură o posibilitate de varietăţi pentru manifestările disciplinare, presupun
respectarea unei game variate de norme disciplinare” [5, p. 288].
cinematograf, elevii îşi cultivă dragostea pentru frumos. Organizarea şi desfăşurarea activităţilor
extraşcolare respectă anumite condiţii: sunt subordonate procesului de învăţământ care se desfăşoară în
clasă; se evită supraîncărcarea elevilor; se desfăşoară în colectiv, fiind create şi organizate pe principiul
liberului consimţământ; la antrenarea elevilor trebuie să se ţină seama de particularităţile de vârstă şi
interesele elevilor, precum şi de posibilităţile de realizare pe care le au, fără să fie reţinuţi de la ore sau
pregătirea lecţiilor. Excursiile şi vizitele sunt acţiuni cu caracter de masă organizate în scopul îmbogăţirii
experienţei de viaţă a elevilor. Aceste activităţi se organizează în funcţie de conţinutul lecţiilor și „Prin
conținutul lor se deosebesc de cele cu caracter didactic. Organizate la nivelul clasei sau școlii, cu
participare benevolă, ele urmăresc lărgirea orizontului de cunoștințe etc.” [5, p. 454]. Vizitarea unui
muzeu, expoziţii, a unui atelier al meșterului popular sau artist plastic poate fi o situaţie de învăţare cu
scop cultural-artistic, dar şi un moment de reconciliere ori de introspecţie, în funcţie de educaţia
anterioară a elevilor sau de tematica în care se încadrează excursia. Legătura organică a procesului de
învăţământ cu excursiile şi vizitele asigură eficienţa educativă a acestor activităţi. Menţionăm că influenţa
educativă a excursiilor şi vizitelor depinde şi de caracterul lor variat. Prin conţinutul lor, excursiile şi
vizitele se deosebesc de activităţile cu caracter didactic. Organizate la nivelul clasei sau şcolii, cu
participare benevolă, excursiile şi vizitele au drept scop lărgirea orizontului cognitiv, familiarizarea
elevilor cu frumuseţile ţării. Cercurile de elevi sunt un important mijloc de lărgire a orizontului cultural
și ştiinţific al elevilor şi de dezvoltare a interesului lor pentru artă. În general, cercurile cuprind un număr
mic de elevi, înscrierea făcându-se în funcţie de interesul pe care-l manifestă elevii pentru o anumită
disciplină. La alegerea temelor care se discută la cercuri, se va ţine seama de preocupările elevilor şi de
nivelul lor de cunoştinţe. Durata unei şedinţe a cercului este, în medie, de 90 de minute. Evidenţa
frecvenţei o ține conducătorul cercului. Varietatea activităţii în cerc constituie şi ea o condiţie a
frecventării lui cu plăcere de către elevi. Un rol important în educaţia elevilor îl joacă cercurile artistice.
elevilor. Scopul general al cercului este educaţia estetică şi cultivarea dragostei pentru artă.
703
se îmbine în mod util şi plăcut timpul în afara orarului şcolar al elevilor, odihna activă să fie marcată de
certitudinea utilităţii organizării plăcute a timpului liber într-un mediu firesc. Între activitatea desfăşurată
de către elevi în cadrul lecţiilor şi activitatea desfăşurată de ei în afara clasei şi a şcolii, există deosebiri
din punct de vedere al conţinutului şi al formelor de organizare:
iar activitățile în afara clasei sau durează de la o jumătate de oră până la două ore.
Prin urmare, elevii trebuie ajutați să participe la activitățile educative, să se implice afectiv, cu plăcere și
bucurie spontană în ceea ce fac. De aceea, un rol important în dezvoltarea aptitudinilor artistice ale
tehnicilor artistico-plastice.
Bibliografie:
1. Cucoş, C., Pedagogie (ediţia a doua, revăzută şi adăugită), Bucureşti, Polirom, 2002;
1981;
3. Iucu, R., Instruire extraşcolară. Perspective teoretice şi aplicative, Iaşi, Polirom, 2001;
704
Prof. înv. primar , Coroiu Elena Adriana

Liceul Dr. Lazăr Chirilă/ Baia de Arieș/Alba

Se ştie că încă de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe dacă sunt puşi
în contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Copiii au nevoie de acţiuni care să le lărgească
lumea lor spirituală, să le împlinească setea de cunoaştere, să le ofere prilejuri de a se emoţiona puternic,
de a fi în stare să iscodească singuri pentru a-şi forma convingeri durabile. Participarea efectivă şi totală
în activitate angajează atât elevii timizi cât şi pe cei slabi, îi temperează pe cei impulsivi, stimulează
curentul de influenţe reciproce, dezvoltă spiritul de cooperare, contribuie la formarea colectivului
de elevi. Elevii se autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie
regulilor, asumându-şi responsabilităţi. Cadrul didactic are, prin acest tip de activitate posibilităţi
deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai plăcut şi mai
temeinic obiectivul principal al şcolii şi al învăţământului primar - pregătirea copilului pentru viaţă.
resurselor de care dispune clasa de elevi.
- optimizarea procesului de învăţământ ;
- formele de organizare sunt din cele mai ingenioase, cu caracter recreativ ;
- au un efect pozitiv pentru munca desfăşurată în grup;

Gândirea creativă şi învăţarea din proprie iniţiativă trebuie încurajate prin laudă. Trebuie promovat
modul variat de abordare a problemelor de manipulare a obiectelor şi a ideilor. Elevii trebuie să fie
îndrumaţi să dobândească: o gândire independentă, nedeterminată de grup, toleranţă faţă de
a critica constructiv.
705
Importanța activităților extrașcolare în învățământul preșcolar
Prof. Înv. Preprimar Corolea-Ungureanu Gina

Grădinița P.P. ”Ștefan cel Mare și Sfânt”Dorohoi
mari si nimic nu ne permite sa stim cum va fi lumea lor. Atunci sa-i invatam sa se adapteze.” ( M.
invatarea cu distractia si jocul.
Prin activitatile extracurriculare desfasurate in gradinite se urmareste completarea procesului
didactic, organizarea rationala si placuta a timpului liber. O cerinta foarte importanta vizand optiunea
pentru astfel de activitate este selectionarea din timp a suportului teoretic in functie de interesele si
dorintele copiilor si ordonarea lor intr-un repertoriu cu o tema centrala.
Activitatile extracurriculare organizate in gradinite pot avea continut cultural, artistic sau spiritual,
continut stiintific si tehnico-aplicativ, continut sportiv sau pot fi simple activitati de joc ,de participare la
viata si activitatea comunitatii locale vin ca si o completare a activitatilor de educatie fizica, si ajuta la
dezvoltarea psiho-motrica a copiilor,cei mici participand cu multa placere .
Gradinita ca institutie educativa, continua educatia copilului inceputa in familie, iar actul
educational are rolul de a stimula si valorifica talentul, aptitudinile, de a sustine comunicarea, de a
incuraja competitia si asumarea de responsabilitati in vederea dezvoltarii si formarii unei personalitati
armonioase a copiilor inca de la cea mai frageda varsta.
Acestea oferă copiilor posibilitatea să demonstreze practic ce au învăţat la grădiniță, acasă, să deseneze
exerciţiile şi va asimila mult mai uşor toate cunoştinţele. Copii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească: o
este însă important ca profesorul însăşi să fie creativ.Preșcolarii sunt atraşi de activităţile artistice,
reacreative, distractive, care ajută la dezvoltarea creativităţii, gândirii critice şi stimulează implicarea în
actul decizional privind respectarea drepturilor omului, conştientizarea urmărilor poluării, educaţia
rutieră, educaţia pentru păstrarea valorilor, etc.
706
BIBLIOGRAFIE
2. IONESCU, M.; CHIS, V.,Mijloace de invatamant si integrarea acestora in activitatile de instruire
si autoinstruire, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2001
Bucuresti, 2007
707
Rolul activităților extrașcolare în educație
Profesor de psihopedagogie specială CORUNGA ELENA

Școala Gimnazială Specială nr. 4, București
În cadrul pedagogiei tradiționale un rol esențial îl ocupă activitățile extrașcolare, acestea constând în
principal în participarea elevilor la diversele expoziții, vizite, concursuri, spectacole, activități literare,
serbări. Pentru a realiza toate aceste activități, elevii necesită timp pentru pregătire și dăruire pentru a fi în
acord cu cerințele desfășurării unor activități menite a realiza o deschidere spre evoluția lor ulterioară. În
realizarea activităților se face apel la familie și comunitate pentru desfășurarea acestora. Astfel,
implicarea părinților și a comunității au cu precădere un rol foarte important pentru buna desfășurare a
activităților, elevii fiind astfel conectați permanent la lumea exterioară mediului școlar și la provocările pe
care aceasta le aduce. Prin aceste activități elevii își manifestă abilitățile dobândite sau își adaugă noi
informații ce sunt necesare pentru a se creiona desprinderi utile vieții de adult în devenire. Cu măiestrie și
cu dăruire pentru actul instructiv-educativ, profesorul imprimă elevilor, cu ajutorul activităților
extrașcolare abilități de inter-relaționare în cadrul grupului, implicare în viața comunității din care fac
parte și un set de valori și credințe ce sunt oferite cu tact pentru a crea un adult responsabil și eficient în
cadrul societății. Profesorul este direct implicat în organizarea acestor activități creând un parteneriat între
școală și familie și comunitate, venind cu soluții pentru a imprima elevilor bagajul formal și informal de
care au nevoie pentru atingerea potențialului maxim în dezvoltarea acestora.
În alegerea activităților un rol important îl au și capacitățile și deprinderile elevilor pentru fuziunea

informațiilor non-formale ce sunt cu precădere aduse în câmpul educațional. Cadrul didactic trebuie să
realizeze necesarul de activități ce au ca scop formarea de comportamente dezirabile la elevii, cum ar fi
toleranță, respect, empatie, participare, cooperare, implicare și valorizare. În acest mod elevii vor fi atrași
spre a se dezvolta armonios, fără constrângeri, întregul proces instructiv-educativ realizându-se ca ceva
firesc și absolut normal în viața lor. În timpul activităților elevii dobândesc abilități ce constau într-o
bună exprimare liberă, obținerea încrederii în sine, dorința de a se implica în activitățile comunității,
respect pentru ei și pentru munca desfășurată de adulți. În același timp, se leagă prietenii și se dezvoltă
valori ce presupun lucrul în echipă, cunoașterea și autocunoașterea, valorizarea și auto-valorizarea.
Rolul acestor activități constă în a crea un copil vesel și fericit, fiind, totodată, susținută libertatea de
exprimare a acestuia și manifestările naturale, stârnindu-i curiozitatea și implicându-l pe copil în activități
care îi fac plăcere, fără a-l îngrădi. În acest mod putem educa persoane libere, creative, fericite și
independente.
708
Astfel, copilul învață să fie responsabil, independent, învățând lucruri noi într-un mod natural și
provocator. În timpul acestor activități, profesorului i se oferă ocazia să creeze o relație autentică cu
elevii, astfel încât aceștia vor fi mult mai cooperanți în timpul orelor de curs și mai dornici să asimileze
informația prezentată de către cadrul didactic.
Putem spune, în concluzie, faptul că activitățile extrașcolare au ca scop educarea copilului în

ansamblul său, atât cognitiv, cât și artistic, psihologic și emoțional, armonizând procesul educațional și
oferind acestora posibilitatea de a se dezvolta frumos, armonios și în conformitate cu principiile societății
în care vor trai.
709
ACTIVITĂȚILE EDUCATIVE EXTRAȘCOLARE
MODALITATE DE A PĂSTRA LEGĂTURA CU FAMILIA
Prof. COSMA MARIA CARMEN

ȘCOALA GIMNZIALĂ NR.14
DR. TR. SEVERIN
Schimbările în societate au determinat o redefinire a rolului școlii și cadrului didactic în educarea

copiilor. Rolul profesorului ca și „instructor” de scris, citit, calcule aritmetice și cunoștințe despre fizică,
chimie, istorie sau geografie țin deja de un trecut îndepărtat. Creșterea socială, emoțională, fizică și
cognitivă a copilului este fundamental suprapusă procesului educațional, în cadrul căruia, cadrul didactic
trebuie să se focuseze pe întâmpinarea tuturor nevoilor copilului. În acest context, profesorul singur nu își
mai poate asuma responsabilitatea educării copilului fără a avea un partener fundamental în afara școlii –
părintele, și fără a accesa contexte de învățare proprii adultului care să îi faciliteze dezvoltarea acelor
competențe necesare pentru asigurarea condițiilor de creștere socială și emoțională a copilului.
Implicarea simultană în programe de educație pozitivă a profesorului și părintelui care veghează la

dezvoltarea aceluiași copil devine o premisă importantă pentru asigurarea coerenței și unității de principii,
valori, metode și tehnici educaționale care îi vor da copilului un sens de stabilitate, predictibilitate,
siguranță și încredere în cei doi adulți care îi jalonează dezvoltarea: părinte și profesor. Activități
desfășurate în comun la școală, în muzee, la locul de muncă al părinților au rolul de a stimula învățarea
dar și aprecierea efortului celor implicați și stimularea interesului pentru demersurile extra-curriculare. În
asemenea condiții putem să cunoaștem mai bine modalitatea în care copiii reacționează, cât sunt de
dependenți de părinți. Serbările, excursiile, drumețiile, vizionările de spectacole sunt de asemenea
oportunități de a-i stimula pe părinți să se implice în buna desfășurare a acestor activități și de a observa
cum se comportă copiii în mediul non-formal. Dacă noi, ca profesori înțelegem cât de important este ca
relația școală familie să funcționeze la standarde maxime, părinții trebuie educați în acest sens. Prin
proiectele extra-curriculare și nu numai, putem să-i responsabilizăm și să-i determinăm să fie conștienți că
prin aceste demersuri dorim crearea unui cadru propice unei învățări pe placul copiilor din societatea
contemporană. Implicarea copiilor și familiilor acestora în desfășurarea unor acțiuni care au rolul de
păstrarea și promovarea tradițiilor specifice poporului român sunt foarte apreciate. Colindatul de Crăciun
și Anul Nou, realizarea de podoabe pentru brad, încondeierea ouălor de Paști, învățarea unor cântece
populare românești rămân amintiri vii pentru toți participanții la demersul educațional.
Este sarcina noastră să preluăm inițiativa și responsabilitatea dezvoltării de parteneriate eficiente

școală – familie. Trebuie nu doar să motivăm părintele, ci să oferim oportunități concrete de implicare
eficientă, pentru că, atunci când părintele se implică, familia și ceea ce se întâmplă acasă, facilitează
învățarea deplină.
710
Construirea și implementarea la nivelul școlii în care funcționează de programe de educație pozitivă,
ne oferă oportunitatea perfectă de a invita părintele într-un spațiu comun și pozitiv de învățare despre
nevoile copilului său și despre ce ar trebui să facă orice părinte pentru satisfacerea corectă și sănătoasă a
acestor nevoi.
711
Rolul activitatii extracurriculare
G.P.N Sc.Gimnaziala “Nae A Ghica”

Educatoare:Cosma -Simion Violeta
copiilor.
Educatia extracurriculara (realizata dincolo de procesul deinvatamant) isi are rolul si locul bine
stabilit in formareapersonalitatii copiilor nostri. Educatia prin activitatileextracurriculare urmareste
identificarea si cultivareacorespondentei optime dintre aptitudini, talente, cultivareaunui stilde viata
civilizat, precum si stimularea comportamentului creativ indiferite domenii. Incepand de la cea mai
frageda varsta, copiiiacumuleaza o serie de cunostinte punandu-i in contact direct cuobiectele si
împăcăm scoala cu viaţa.
talentelorpersonale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale.
712
nu numai.
Bibliografie:
autoinstruire.
713
ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂȚII ELEVILOR
Profesor pentru învățământ primar

Costache Marcela Maria
Școala Gimnazială ”Prof. Ilie Popescu”
Comuna Șotânga, Județul Dâmbovița
Montessori)

elevii pot fi antrenați atât în inițiere și organizare, cât și în modul de desfășurare a acestora. Activitățile
extrașcolare realizate dincolo de procesul de învățare își au rolul și locul bine stabilit în formarea
personalității copiilor. Aceste activități au ca scop identificarea și cultivarea corespondenței optime dintre
aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viață civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ.
acțiuni frumoase și valoroase. Activitățile extrașcolare vizează, de regulă, acele activități cu rol
complementar orelor clasice de predare-învățare. Aria de desfășurare a acestora e greu de delimitat. Pot fi
excursii, drumeții, vizite la muzee, la diverse instituții publice, la alte unități de învățământ, vizionarea de
de protecția mediului. Lumea în care se nasc copiii de astăzi este una complexă, într-o permanentă
inovator.
Bibliografie:
1. Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, Cluj Napoca 2007
2. Cernea, Maria, „Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ”, în
“Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti
714
Prof.înv.preşcolar Costan Maria-Cristina

Grădiniţa Cu Program Normal , Rădeşti,jud.Alba/ gr.combinată
preşcolarii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul
principal al grădiniţei şi al învăţământului primar – pregătirea copilului pentru viaţă. În legătură cu
dezvoltarea creativităţii copiilor, pot fi date educatorilor următoarele îndrumări: gândirea creativă şi
învăţarea din proprie iniţiativă trebuie încurajate prin laudă. Preşcolarii trebuie să fie îndrumaţi să
dobândească: o gândire independentă, nedeterminată de grup, toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de
a descoperi probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica constructiv.
Înainte de toate, este însă important ca profesorul însăşi să fie creativ.
dezvoltarea înclinaţiilor. Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale,
antrenarea elevilor în activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru
activităţi socio-culturale, facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară
în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale.
factori acţionează, pozitiv Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale –
întregesc şi desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în cadrul lecţiilor.Spectacolele constituie o altă formă
715
de activitate extracurriculară în şcoală, prin care copilul face cunoştinţă cu lumea minunată a artei. Astfel
de activităţi sunt de o reală importanţă intr-o lume dominată de mass media şi ne referim la televizor ,
calculator si internet, care nu fac altceva decât să contribuie la transformarea copiilor noştri in nişte
persoane incapabile de a se controla comportamental , emoţional şi mai presus de toate slabi dezvoltaţi
intelectual. Se ştie ca incepand de la cea mai fragedă vârstă , copiii acumulează o serie de cunoştinte
punându-i in contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură In urma plimbarilor, a excursiilor in
natura, copiii pot reda cu mai multa creativitate si sensibilitate , imaginea realităţii, în cadrul activităţilor
creaţie. La vârsta preşcolară, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arata sau li se spune în legatură cu
mediul , fiind dispuşi să acţioneze în acest sens .
BIBLIOGRAFIE

716
PRIETENII UNUI MEDIU CURAT
MIJLOC DE REALIZARE A ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE
Prof.COSTE DELIA-GPP.NR.42 ORADEA

Motto:
„A înţelege natura înseamnă a înţelege viitorul, dar a face ceva pentru salvarea naturii atât de
ameninţată azi, înseamnă a contribui la fericirea omenirii.” (Eugen Pora)
Educaţia ecologică începută încă din grădiniţă are semnificaţia deprinderii unui anumit mod de a
înţelege relaţia dintre om şi mediul de viaţă care nu este numai al său, ci şi al plantelor şi animalelor, a tot
ce există pe pământ, iar copiii trebuie să conştientizeze şi să exprime respectul pentru mediul natural de
care beneficiem cu toţii şi pe care îl vor moşteni generaţiile viitoare.Orice copil poate deveni un prieten al
naturii cu condiţia să respecte natura. Natura are nevoie de prieteni. Vârsta preşcolară este vârsta la care
copilul îşi etalează dragostea aproape înnăscută faţă de animale şi plante şi constituie o etapă în care, dacă
avem suficient tact pedagogic, vom face o complexă educaţie ecologică eficientă în etapele viitoare ale
vieţii. În raporturile complexe dintre om şi natură, nu o singură dată primul a acţionat în dezavantajul
celei de a doua producând dezechilibruri, uneori chiar ireversibile în sistemele ecologice.Ocrotirea şi
protejarea naturii şi a mediului înconjurător este determinată de conştiinţa morală a omului, de existenţa
unei atitudini şi a unor convingeri referitoare la protejarea naturii. Atitudinea pe care copilul o are faţă de
mediul înconjurător se concretizează într-o conduită prevăzătoare faţă de natură şi faţă de mediul ambiant
în care trăim zilnic.Este bine de ştiut faptul că omul ca şi copilul este influenţat zi de zi de familie, grupul
social în care îşi desfăşoară activitatea, mediul său de viaţă: camera, curtea, grădina, sala de clasă. La
toate acestea se adaugă natura cu frumuseţile ei şi cu o bogată varietate cromatică care oferă omului o
satisfacţie estetică fără asemănare.În schimb, degradarea naturii, poluarea ei prin toate mijloacele
moderne cunoscute, se răsfrânge în forme diferite asupra omului şi are un efect negativ asupra psihicului
uman.Şcoala prin posibilităţile oferite de procesul instructiv-educativ asigură elevului contactul cu
mediul înconjurător în mod sistematic şi organizat, apropiindu-l de realitatea din jurul lui. Această
apropiere îmbogăţeşte bagajul de cunoştinţe al copilului cât şi raportarea lui la natura din jur. În practica
educativă există o intercondiţionare între cunoştinţe, convingeri, atitudini, concepţie, comportament,
constituindu-se unitar într-un singur tot. În ansamblul formării concepţiei ştiinţifice la copii se impune să
fie parcurse toate aceste componente care se vor reflecta într-un comportament general adecvat al
copilului în viaţa şi activitatea socială.Ocrotirea mediului înconjurător înseamnă protecţia acestuia prin
acţiuni legiferate care scot din incidenţa omului speciile rare, pe cale de dispariţie, precum şi anumite
spaţii geografice cu mare valoare naturală, declarate monumente ale naturii.Instruirea şi educarea
copilului în vederea participării sale active la realizarea acţiunii de protejare şi conservare a mediului
înconjurător, este una din sarcinile importante, pentru că se oferă posibilitatea de a analiza şi cunoaşte
raporturile dintre societate şi mediul ambiant, mai ales în momentul de faţă când intervenţia omului
asupra naturii este deosebit de intensă mergând până la distrugerea echilibrului firesc şi la înrăutăţirea
717
condiţiilor existente. Educarea copiilor pentru protejarea mediului ambiant nu se poate realiza fără a se
întreprinde acţiuni practice in care contribuţia lor să fie cât mai mare . Angajarea activă a copiilor în
ocrotirea naturii le consolidează convingerile că aceasta este benefică pentru noi toţi.Importanţa
activităţilor practice desfăşurate în natură stimulează afectivitatea copiilor amplificând motivaţia
cunoaşterii şi a muncii: „Cunoaşterea ştiinţifică la nivelul de înţelegere a copilului legat de activitatea
practică, duce la înţelegerea noţiunilor elementare despre natură”Cultivând şi îngrijind plantele,
urmărind viaţa unor mici vieţuitoare, copilul îşi formează un comportament pozitiv şi dorinţa de a munci
în colectiv. Periodic, se pot desfasura acţiuni frontale pentru efectuarea curăţeniei la colţul naturii, a unor
experienţe şi demonstraţii, a unor observaţii sau activităţi de transplantare, semănat, etc. Individual, copiii
sunt antrenaţi să facă observaţii asupra anumitor fenomene, să ilustreze prin desen constatările, să
efectueze acţiuni cu materialele existente.Copilul trăieşte în faţa naturii pe care o admiră şi învaţă s-o
iubească, s-o protejeze. El îşi poate exprima emoţiile ce se nasc în sufletul său şi prin intermediul
desenului şi a picturii. Copiii pot reda copaci, flori de toamnă şi primăvară, peisaje de toamnă şi
primăvară, pot exprima prin intermediul limbajului plastic „pădurea”, „vântul şi ploaia”, „câmp cu
flori”, „cerul înstelat” şi multe alte teme. Educarea copilului în vederea conştientizării lui pentru cauza
naturii este un proces amplu care se desfăşoară gradat, continuu şi ale cărei baze se pun în familie,
grădiniţă iar mai târziu în şcoală. În acest sens, elementele de joc trebuiesc îmbinate cu elementele de
muncă, observarea cu experimentul şi cu lucrări practice.Activităţile organizate în mijlocul naturii şi al
vieţii sociale determină îmbogăţirea bagajului cognitiv cât şi valorificarea acumulărilor realizate pentru
stabilirea unor legături şi relaţii care converg spre formarea unor premise ale viitoarei lor concepţii
ştiinţifice despre lume şi viaţă, spre dezvoltarea tuturor capacităţilor lor de cunoaştere.
A ocroti, a apăra şi conserva natura şi bogăţiile ei este un lucru necesar pentru a prelungi miracolul
vieţii pe Planeta Albastră.
.BIBLIOGRAFIE :
1.Cazan C.,Cherciu R., “Crează-ţi mediul!”-ghid metodologic pentru presonalul didactic, M.E.C. şi
Fundaţia Concept;
718
Profesor Costea Mariana Manuela

Educația unui copil nu se realizează doar în cadrul formal al grădiniței sau al școlii ci și prin
activități extrașcolare și extracurriculare.Lumea în care se nasc copiii de astăzi este mult mai complexă,
fiind într-o permanentă schimbare, iar aceste activități au ca scop identificarea și cultivarea
stimularea comportamentului creativ. Activitățile extrașcolare ocupă un loc important în ansamblul
influențelor educative, constituind un mediu formator mai atractiv, în afara contextului instituțional.
Acest tip de activități lărgește orizontul cultural al copiilor, completând cu noțiuni noi volumul de
cunoștințe însușite anterior. De asemenea, constituie un mijloc de formare a competențelor, contribuie la
educarea morală, estetică a copiilor, diciplinându-le acțiunile și extinzându-le orizontul cultural-artistic.
Activitățile extrașcolare reprezintă un mijloc de formare a deprinderilor acestora de a-și folosi, în

mod rațional, timpul liber, fiind propice manifestării spiritului de independență și al inițiativei. O altă
particularitate a activităților extrașcolare, de o reală importanță, o constituie legătura acestora cu partea
practică. Aplicarea cunoștințelor în cadrul activităților extrașcolare are valoarea unui exercițiu de
dezvoltare a aptitudinilor copiilor. Important în derularea acestor activități este faptul că aceștia pot fi
Caracteristici ale activităților extrașcolare :

 oferă posibilitatea de exprimare și explorare a identității prin dezvoltarea capitalul social al
copiilor.
Prin intermediul vizitelor la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memorial, se
creeaza posibilitatea de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru. Copiii
observa obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, procesul de producţie în desfăşurarea sa, operele de
artă originale, momentele legate de trecutul istoric local, naţional, de viaţa şi activitatea unor personalităţi
de seamă ale ştiinţei şi culturii universale şi naţionale, relaţiile dintre oameni şi rezultatele concrete ale
muncii lor. Astfel, se stimulează activitatea de învăţare, întregindu-se şi desăvârşindu-se ceea ce
acumulează în cadrul formal. De asemenea, prin vizionarea emisiunilor muzicale, a spectacolelor de
operă comică, participarea la atelierele creative, la activităti sportive, se stimulează şi se orientează copiii
spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, pictură.
719
ţării, la educarea dragostei, al respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură.
Mai mult, activitățile extrașcolare ii ajuta pe cei mici sa se adapteze mult mai usor la conditii si
medii noi si uneori dificile si sa lucreze sub presiune. Experienta dobandita in acest mod ii ajuta sa isi
pastreze concentrarea si eficienta, indiferent de temperaturi, de zgomote sau de factorii disturbatori din
jur. Activităţile extraşcolare pe care încep să le practice copiii de la vârste fragede joacă un rol important
în creşterea şi dezvoltarea lor. Aceste preocupări suplimentare oferă copilului posibilitatea de a se mişca,
de a interacţiona, de a se relaxa, de a se exprima liber şi de a descoperi, experimenta.
Putem spune că activităţile extrașcolare sunt activităţi complementare activităţilor de învăţare

realizate în clasă, şi reprezintă o componentă educaţională valoroasă şi eficientă , asigurând o atmosferă
relaxantă ce permite stimularea creativă a copiilor, urmărind în acelasi timp lărgirea şi adâncirea
timpului liber într-un mod plăcut şi util, contribuind la formarea personalităţii.
Bibliografie:
2. Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, „Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în
720
ROLUL SERBĂRILOR ÎN GRĂDINIȚĂ
prof. Costea Mariana

GPP,,FLOARE DE COLȚ” BEIUȘ
Activităţile extraşcolare au o mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii copilului deoarece

implică în mod direct copilul, prin personalitatea sa. Ele prezintă unele particularităţi prin care se
deosebesc de activităţile din cadrul programului zilnic. Acestea se referă la conţinutul activităţilor, durata
lor, la metodele folosite şi la formele de organizare a activităţilor. Având un caracter atractiv, copiii
participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism cu însufleţire şi dăruire a astfel de activităţi .
În cadrul activităților comune, a activităților alese, educatoarea are posibilitatea descoperirii unor
aptitudini artistice la copiii preșcolari. Aceste aptitudini și înclinații artistice pot fi descoperite mai ușor în
urma unor testări individuale sau pe grupe de copii, în diferite domenii de activitate.
Aptitudinile și înclinațiile deosebite descoperite la copii în domeniile: muzical, literar, coregrafic și
artistico-plastic pot fi valorificate în timpul programelor distractive, a șezătorilor, a teatrului de păpuși,
dar mai ales în cadrul serbărilor din grădiniță. Activitățile artistice contribuie la acumularea cunoștințelor
și la lărgirea orizontului de cunoaștere a copiilor, îmbogățesc și nuanțează viața lor afectivă, le oferă prilej
de a trăi emoții variate ce se vor acumula în limbajul de reprezentări și emoții. De asemenea, munca
laolaltă contribuie la dezvoltarea simțului de răspundere al fiecărui copil și al întregului colectiv prin
dorințe comune de a obține rezultate bune, favorizează stabilirea unei discipline conștiente pe parcursul
repetițiilor și în cadrul desfășurării lor.
Serbările reprezintă un nesecat izvor de satisfacții, lucruri, creează buna dispoziție, favorizează
dezvoltarea copiilor, din punct de vedere fizic si psihic. Manifestările artistice reprezintă un prilej de
evaluare a activităților ce le-au pregătit. Prin poeziile recitate, copiii dau dovada ca sunt obișnuiți să
vorbească corect, nuanțat, expresiv, folosind o mimica și un ton cât mai adecvat, prin mișcările prezentate
se va vedea stadiul coordonării cu ritmul muzicii, prin cântece se constată armonizarea cu ceilalți, prin
scenetele prezentate se vor vedea cunoștințele și starea empatică. Contactul cu un public prezent în număr
mare sau mai mic la serbările din grădiniță, trezește în copii energia latentă, exigentă în fiecare de a
învinge greutățile ivite, de a-și stăpâni timiditatea, le cultivă spiritul de inițiativă, de independența în
acțiune, iar pregătirea din timpul repetițiilor contribuie la stimularea interesului pentru muncă și a
disciplinei muncii îndeplinite cu conștiinciozitate. Reușita unei serbări trebuie să fie consecința unei
alegeri judicioase a celui mai accesibil program și a unei activități bine planificate de pregătire, în cursul
unei perioade mai îndelungate. Este foarte important ca pregătirea serbării să nu se facă într-un timp scurt
și mai ales să nu afecteze timpul destinat altor activități comune. Pregătirea unei serbări se realizează în
modul cel mai potrivit în felul următor: poeziile, cântecele și dansurile populare sunt incluse în
planificarea educatoarei și predate în cadrul activităților comune, apoi repetate în timpul activităților
alese.
721
Un timp, munca se desfășoară individual, mai ales pentru testarea aptitudinilor și înclinațiilor
artistice. Din varietatea serbărilor organizate cele mai frecvente sunt: ,,Serbarea Iernii, Carnavalul
Primăverii, Sfârșit de an școlar” și sunt prilejuri în care copiii prezintă programe culturale, fiind momente
care le vor rămâne adânc întipărite în memoria și viața lor. Programul unei serbări trebuie să cuprindă
acele poezii, cântece, scenete care au o valoare artistică mai mare și care declanșează impresii și emoții
mai puternice. De asemenea este important ca în selecționarea textelor să se țină cont de întinderea
acestora, în funcție de posibilitățile particulare și de vârsta copiilor participanți la serbare.
Reușita unei serbări este rezultatul unei bune pregătiri, asigurarea unei atmosfere calme și liniștite în
timpul desfășurării acesteia. Serbarea de sfârșit de an școlar constituie de fapt o evaluare a aptitudinilor și
înclinațiilor artistice dobândite și dezvoltate în cursul anului. Serbările din grădiniță ocupă un loc
important în activitatea instructiv - educativă, ele vizând nu numai depistarea și dezvoltarea aptitudinilor,
ci si valorificarea potențialului creativ al copiilor.
BIBLIOGRAFIE :
2. Prof. univ. Emil Verza, Universitatea Bucuresti – Conditiile dezv. si cunoasterii personalitatii
copilului, Rev.Inv. Prescolar 1 – 2 / 1994
3. Constantin Capezan – Valentele literaturii pentru copii si dezvoltarea vorbirii, Rev.Inv.
Prescolar 1 – 2 / 1993
4. Susana Campeanu / Maria Mihut – Valorificarea potentialului formativ si creativ al
poeziilor Inv. Prescolar 3 – 4 / 2006
722
PROIECT EDUCAȚIONAL NAȚIONAL
,,ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN EDUCAȚIA COPIILOR”
PROF. ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR COSTEA NICOLETA

LICEUL TEHNOLOGIC JIDVEI/ȘCOALA GIMNAZIALĂ BĂLCACIU
PROIECT EDUCAȚIONAL
PAȘTELE - CEA MAI MARE SĂRBĂTOARE CREȘTINĂ
Coordonator: prof. înv. primar Costea Nicoleta

Școala: Liceul Tehnologic Jidvei/Școala Gimnazială Bălcaciu
Clasa: I și a II-a
Tema: Paștele – cea mai mare sărbătoare creștină
Subtemele: 1. Istoria Sărbătorii Paștelui
2. Simboluri pascale – Iepurașul de Paște
3. Obiceiuri pascale traditionale
4. Încondeiatul ouălor de Paște
5. Felicitarea de Paște
Argument:
Primăvara este anotimpul în care toată natura reînvie, se trezește la viață, dar este și
anotimpul în care ne bucurăm de cea mai sfântă și cea mai însemnată sărbătoare creștină de peste an,
Paștele. Prin această activitate mi-am propus șă aduc elevilor cât mai multe informații despre această
sărbătoare, să-i apropii sufletește de ea, să înțeleagă obiceiurile și tradițiile legate de Paște.
Obiective: - să cunoască elemente din istoria sărbătorii Paștelui

‐ să recunoască simbolurile pascale și ce reprezintă fiecare dintre ele
‐ să descrie obiceiuri pascale tradiționale
‐ să realizeze diferite lucrări artistice folosind tehnici diferite
‐ să-și dezvolte încrederea în propriile capacități cultivându-și unele pasiuni
Locul de desfășurare: a) în școală/clasă

b) în familie
Grup țintă: -elevi

- părinți
723
Resurse materiale: calculator/laptop, imagini, filme, reviste, cărți bisericești, bloc de desen,
pensule, acuarele, carton colorat, hârtie colorată, lipici, icoane ,diplome
Forme de organizare: individual, frontal , pe grupe

Evaluare: portofoliu de grup
Expoziție cu prezentarea muncii fiecărui grup
Calendarul proiectului:
Pe durata a patru săptămâni(câte două zile pe săptămână)
Etapa I
În prima etapă voi face cunoscute obiectivele, vom stabili activitățile și locul de desfășurare.
Etapa a II-a
În cadrul acestei etape voi prezenta elevilor informații referitoare la marea sărbătoare a Paștelui, voi
antrena elevii în activități de cercetare, explorare, comunicare și înregistrare de informații referitoare la
tema proiectului.
Etapa a III-a
Această etapă presupune realizare unor desene, colaje, coșulețe de ouă, învățarea unor modalități de
vopsire a ouălor cât mai sănătos, folosind plante.
Etapa a IV-a
Se realizează o felicitare de Paște.
Etapa a V-a
Activitatea se va încheia cu realizarea unei expoziții cu lucrările elevilor, realizarea unui portofoliu
și înmânarea unor diplome elevilor.
724
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE ÎN EDUCAȚIA COPIILOR
Prof. COSTESCU Marilena Filofteia

Școala Gimnazială Theodor Aman, Câmpulung
În sistemul de învăţământ românesc, cadrul activităţii educative şcolare şi extraşcolare constituie
spaţiul capabil de a răspunde provocărilor societăţii actuale, în sensul în care conceperea flexibilă a
acesteia permite o continuă actualizare a conţinutului învăţării şi a metodelor didactice centrate pe elev,
precum şi o monitorizare şi evaluare de calitate a rezultatelor învăţării.
Prin formele sale specifice, activitatea educativă şcolară şi extraşcolară dezvoltă gândirea critică şi
stimulează implicarea tinerei generaţii în actul decizional în contextul respectării drepturilor omului şi al
asumării responsabilităţilor sociale, realizându-se, astfel, o simbioză lucrativă între componenta cognitivă
şi cea comportamentală. Activitatea educativă extraşcolară reprezintă spaţiul aplicativ care permite
transferul şi aplicabilitatea cunoştinţelor, abilităţilor, competenţelor dobândite în sistemul de învăţământ.
Prin activităţile extraşcolare se urmăreşte dezvoltarea unei atitudini proactive, creşterea stimei de
sine şi a încrederii în forţele proprii, autocunoaşterea, o stare psihologică mai bună, se oferă posibilitatea
de exprimare şi explorare a identităţii. Se dezvoltă spiritul de echipă, colaborarea şi lucrul în echipă,
capacitatea de socializare si se dezvolta competenţele din sfera artistică: (spontaneitatea, dezvoltarea
imaginaţiei), cu accent pe dezvoltarea abilităţilor creative, descoperind noi talente şi aptitudini.
În urma unui studiu asupra activităţilor extracurriculare desfăşurate în ultimii patru ani şcolari
încheiaţi, am constatat că acestea au un impact pozitiv asupra dezvoltării personalităţii elevilor, asupra
performanţelor şcolare şi asupra integrării sociale, în general. Am observat că elevii sprijiniți de părinți și
cadre didactice participă cu mult interes la concursurile şcolare, unde câştigă premii, unde primesc
diplome. Activităţile extracurriculare au un pronunţat caracter prosocial. Prin ele se dezvoltă abilităţile şi
competenţele sociale, abilitatea de a intra în contact cu instituţiile statului, de comunicare, de interacţiune,
de a se descurca pe cont propriu, de a şti cum să se comporte în diverse situaţii, de a se adapta uşor unor
situaţii noi. Activitățile extrașcolare ajută la formarea unei atitudini pozitive față de învățat, au
performanțe academice mai ridicate, au formate abilități practice diversificate, dar și strategii bune de
rezolvare de probleme. Aceste activităţi acționează şi asupra stimei de sine, iar sentimentul de împlinire şi
autoeficacitate este mult mai ridicat.
Totodată, particularităţile specifice facilitează implementarea noii abordării didactice prin care
elevul devine resursă, producător, lider de opinie, deci participant activ. Pentru a stimula dezvoltarea
cognitivă, spirituală, interpersonală şi socială, activitatea educativă şcolară şi extraşcolară are mereu în
atenţie nevoia de adaptare la cerinţele individuale, diverse ale tuturor copiilor, la interesele de cunoaştere
şi potenţialul lor.
Strategia de dezvoltare a activităţii educative şcolare şi extraşcolare proiectată de Ministerul
Educaţiei şi Cercetării porneşte de la premiza că abordarea educaţională complementară formal – non-
formal asigură plus valoarea sistemului educaţional.
Astfel, se valorifică rolul definitoriu pe care educaţia îl exercită în pregătirea tuturor copiilor de a
deveni cetăţeni activi într-o societate dinamică, în continuă schimbare, contribuind totodată la procesul
permanent de îmbunătăţire a calităţii vieţii. Contextele create de diversele modalităţi de concretizare a
acestui tip de educaţie:
 proiecte, manifestări punctuale, aplicaţii tematice etc., oferă posibilitatea abordărilor
interdisciplinare, cross-curriculare şi transdisciplinare, exersarea competenţelor şi abilităţilor de viaţă
într-o manieră integrată, de dezvoltare holistică a personalităţii;
 creşterea calităţii actului educaţional şi a rezultatelor învăţării;
 introducerea obligatorie elementului educativ în proiectarea şi desfăşurarea activităţii didactice la
fiecare obiect de studiu;
 proiectarea activităţilor educative extracurriculare ca aplicaţii concrete a cunoştinţelor acumulate
şi a abilităţilor şi competenţelor formate în cadrul obiectelor de studiu;
 stimularea interesului elevilor şi a cadrelor didactice de a se implica în proiecte şi programe
educative curriculare, extraşcolare şi extracurriculare la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ;
 stimularea şi multiplicarea iniţiativelor tinerilor în dezvoltarea vieţii comunităţii
şcolare/comunităţii;
725
 reducerea procentului fenomenelor antisociale, a abandonului şi absenteismului şcolar;
 creşterea ratei promovabilităţii şcolare;
 asigurarea şanselor egale de dezvoltare personală;
 ridicarea calităţii resursei umane din sistemul educaţional;
 formarea resursei umane necesare dezvoltării societăţii cunoaşterii;
 asigurarea sustenabilităţii proiectelor educative prin conştientizarea comunităţii cu privire la
potenţialul pe care programele educaţionale le au asupra formării tinerei generaţii ce urmează a se
integra;
 transformarea educaţiei în sursă de dezvoltare comunitară.
Strategia accentuează importanţa multiplicării experienţelor pozitive înregistrate în
domeniul activităţii educative şcolare şi extraşcolare şi impune extinderea spaţiului de intervenţie în
procesul educaţional curricular, în scopul valorificării tuturor valenţelor.
Oportunităţi:
a. redimensionarea „şcolii ” ca o comunitate autentică, temporală, contextuală, racordată la
viaţa publică, prin promovarea unor politici de compatibilizare între starea de fapt şi standardele
de atins;
b.deschiderea activităţii educative spre implicare şi responsabilizare în viaţa comunităţii;
c. amplificarea dimensiunii europene prin accesarea noii generaţii de programe şi proiecte
de cooperare internaţională;
d.valorificarea conţinutului, abilităţilor şi competenţelor dobândite în sistemul de
învăţământ formal în contexte practice, bine ancorate în realitatea cotidiană, recunoaşterea
statutului educaţiei non-formale de componentă esenţială a învăţării permanente;
e. interesul elevilor de a participa la procesul de luare a deciziilor în şcoală; interesul
elevilor de a se implica în cât mai multe activităţi extraşcolare;
f. valorificarea parteneriatului educaţional în zona formării profesionalizate pe diferite
tipuri de educaţie complementară;
g.diversificarea ofertei educaţionale, creşterea calităţii actului educaţional din perspectiva
descentralizării şi a concurenţei pe piaţa educaţiei;
h.valorificarea potenţialului creativ al elevilor prin iniţierea de noi proiecte educative şi
asumarea de roluri;
i. valorificarea voluntariatului şi dezvoltarea conştiinţei utilităţii sociale a tinerilor;
promovarea dialogului intercultural în vederea creşterii calităţii vieţii comunităţii;
j. iniţierea elevilor în managementul de proiect, în activităţi antreprenoriale şi în procesul
decizional în vederea finalizării demersurilor lor.
Proiectul „FLORI DE PRIMĂVARĂ” pe care l-am desfășurat a constituit cadrul adecvat de folosire
a timpului liber pentru copii, în mod plăcut şi util, de manifestare a personalitǎţii elevilor, a înclinaţilor şi
capacitǎţii lor creative. Activităţile desfăşurate au avut drept scop dezvoltarea creativităţii copiilor,
cultivarea gustului pentru frumos, dezvoltarea capacităţii de comunicare prin diferite elemente de limbaj
plastic. În cadrul proiectului, copiii au capătat abilităţi în mânuirea unor instrumente necesare procesului
de creaţie care le-a solicitat simţul estetic, cromatic, în vederea realizării unor creaţii originale folosind
diferite tehnici: origami, kirigami, quilling, Ikebana etc. Arta decorativă este un element educaţional şi
ocupaţional important, care câştigǎ în întreaga lume, de la mic la mare, din ce în ce mai mulţi adepţi.
Înarmaţi cu rǎbdare, îndemânare şi fantezie, elevii proiectului Flori de primăvară au realizat
decorațiuni florale din diferite materiale: hârtie, flori naturale şi uscate, accesorii din plastic, furnir,
sfoară, seminţe, materiale reciclabile etc. Produsele realizate, adevǎrate opere de artǎ, au fost un prilej de
bucurie pentru copii, părinți și cadre didactice. Elevii au decorat, în mod ingenios holurile și birourile
unității școlare cu minunatele lor creații admirate de cei care trec pragul școlii. Dragostea şi pasiunea
elevilor pentru arta decorativă florală i-a determinǎ pe elevi sǎ treacǎ dincolo de aparenţele calitǎţii de
spectator, transformându-i în producǎtori de frumos şi util.
Bibliografie:
D. Ionescu, R.Popescu „Activităţile extraşcolare în România. Dezvoltarea de competenţe cheie la
copii şi tineri”, Editura Universitară, Bucureşti 2012
726
ACTIVITĂŢILE EXTRAŞCOLARE - MODALITATE EFICIENTĂ DE
REALIZARE A FEED-BACK-ULUI ACTIVITĂŢILOR DIDACTICE
Prof. înv. Primar: Costina Mariana

Şcoala Gimnazială „ Sfânta Varvara” Aninoasa
REZULTATE AŞTEPTATE ÎN URMA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE:
• creşterea calităţii actului educaţional şi a rezultatelor învăţării;
• introducerea obligatorie a elementului educativ în proiectarea şi desfăşurarea activităţii

didactice la fiecare obiect de studiu;
• stimularea interesului elevilor şi a cadrelor didactice de a se implica în proiecte şi
programe educative curriculare, extraşcolare şi extracurriculare la nivelul fiecărei unităţi de
învăţământ;
• stimularea şi multiplicarea iniţiativelor tinerilor în dezvoltarea vieţii comunităţii şcolare
• reducerea procentului fenomenelor antisociale, a abandonului şi absenteismului şcolar;
• creşterea ratei promovabilităţii şcolare;
• asigurarea şanselor egale de dezvoltare personală;
• ridicarea calităţii resursei umane din sistemul educaţional;
• formarea resursei umane necesare dezvoltării societăţii
• transformarea educaţiei în sursă de dezvoltare comunitară
• asigurarea sustenabilităţii proiectelor educative prin conştientizarea comunităţii cu privire
la potenţialul pe care programele educaţionale le au asupra formării tinerei generaţii ce urmează a
se integra;
În consecinţă -activitatea educativă şcolară şi extraşcolară reprezintă spaţiul aplicativ care permite
Prin formele sale specifice, activitatea educativă şcolară şi extraşcolară dezvoltă gândirea critică şi
stimulează implicarea tinerei generaţii în actul decizional în contextul respectării drepturilor omului şi al
asumării responsabilităţilor sociale, realizându-se, astfel, o simbioză lucrativă între componenta cognitivă
şi cea comportamentală.
Prin valorificarea spaţiului democratic oferit de activitatea educativă şcolară şi extraşcolară de a
experimenta noi posibilităţi de dezvoltare, de atragere, încurajare şi stimulare a tinerei generaţii în
îmbunătăţirea calităţii vieţii, societatea nu va avea decât de câştigat, investiţia în educaţie având un feed-
back şi un rezultat concret al eficienţei sale.
Procesul educaţional ,,îmbracă” şi forme de muncă didactică complementare lecţiei
obişnuite.Acestea sunt activităţile extracurriculare ,desfăşurate în şcoală,în afara orelor de clasă,şi cele în
afara şcolii, sub îndrumarea atentă a învăţătorului.
Activităţile astfel definite au fost apreciate atât de elevi ,cât şi de factorii educaţionali pentru că am
urmărit lărgirea şi adâncirea influenţelor exercitate în procesul de învăţământ; valorificarea şi
dezvoltarea intereselor şi aptitudinilor elevilor;organizarea într-o manieră plăcută ,relaxantă,a timpului
liber al şcolarilor. Formele de organizare au fost ingenioase, cu caracter recreativ; elevii şi-au putut
manifesta în voie spiritul de iniţiativă;participarea a fost liber consimţită,necondiţionată,constituind un
suport puternic pentru o activitate susţinută;a avut un efect pozitiv pentru munca desfăşurată în grup; au
fost caracterizate de optimism şi bun umor; au creat un sentiment de siguranţă şi încredere tuturor
participanţilor; au contribuit la dezvoltarea personalităţii armonioase a copiilor. Activităţile extraşcolare
organizate în acest an şcolar au permis elevilor claselor I/ IV ( şi nu numai) să exploreze şi să folosească
legăturile interdisciplinare şi croscurriculare,instrumentele intelectuale şi emoţionale afective proprii unei
educaţii integrate.
727
Printre proiectele educaționale derulate la clasa mea în acest an, aș putea aminti următoarele:
-„Să purtăm cu mândrie portul popular!”
-„Copilăriade ieri și de azi”
-„ Diferiți dar egali” –drepturile copilului
-„Ziua Școlii”
„Martie –marțișorul românesc”etc.
Ca o concluzie la materialul prezentat aș putea spune că învățarea interculturală presupune o
învățare pe tot parcursul vieții, începând încă de la o vârstă fragedă. Dacă vom reuși să educăm copiii de
mici în acest spirit , făcându-i să înțeleagă că nu sunt mai presus de nimeni și că fiecare persoană trebuie
tratată cu șanse egale, cu siguranță vor deveni adulti toleranți ce vor accepta diversitatea culturală a zilelor
noastre. Datoria noastră este aceea de a le oferi copiilor experiențe de învățare care să-i familiarizeze cu
diferite culturi , să-i facem să le înțeleagă , să le accepte . Prin urmare educația interculturală reprezintă
pentru societate și totodată pentru școală și educație, o oportunitate prin care putem valorifica la
maximum potențialul și resursele cu care au fost înzestrați actanții procesului instructiv educativ,
facilitând deschiderea către dezvoltarea personalității umane. Sucesul în realizarea acestor deziderate va fi
asigurat de strategiile și metodele folosite de cadrele didactice în perspectiva interculturală pornind de la
ideea că deschiderea interculturală va crește doar în momentul în care vor exista relații formative între
profesor și elev. Așadar această educație nu trebuie concepută doar pentru mediul școlar ci și pentru
activități extracurriculare, în legătură cu „extrașcolarul”,cu ajutorul și implicarea familiilor elevilor, a
grupurilor etnice de apartenență, a comunității , a mass- mediei și a altor instituții .
Bibliografie:
1. Cerghit, I., Neacşu, I.,Negreţ-Dobridor, I.,Pânişoarã, I-O.,Prelegeri pedagogice, Ed. Polirom,
Iaşi,2001
2. Cucoş, C., Pedagogie, Ed. Polirom, Iaşi, 1996
3. Gagne, R., Briggs, L., Principii de design al instruirii, EDP, Bucureşti, 1977
4. Ionescu, M., Radu, I., Didactica modernã, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995
728
Activitățile extrașcolare în educația copiilor prin implicarea părinților
Prof. înv. primar, Coteț Adriana,

Școala Gimnazială,, Prof. Nicolae Caranda,, - Glogova, Gorj
Păstrarea unei colaborări adecvate între școală și familie este obiectivul fiecărei școli, scopul acestei
colaborări fiind dezvoltarea armonioasă a elevilor. Atât școlile cât și părinții sunt de acord cu această
colaborare, dar părinții nu sunt tot timpul dispuși să participe. Această colaborare se referă în mod expres
la participarea părinților în vederea desfășurării activităților extrașcolare, activități foarte atractive pentru
elevi. Între părinți și profesori trebuie să se stabilească relații de încredere și ajutor. Dacă între profesor și
părinte nu există aceste relații, elevul poate să aibă dificultăți în dezvoltarea lui școlară și pot apărea
numeroase limitări.
La nivelul școlii și al clasei trebuie propuse și organizate activități extrașcolare variate care să ofere
posibilitatea participării părinților, astfel încât ei să conștientizeze că au un rolo hotărâtor în dezvoltarea
propriului copil. Părinții prezenți la activitățile extrașcolare propuse de școală au comunicat și aprobat
preocuparea pentru educația oferită de școală. Activitățile extrașcolare propuse au avut un impact
deosebit pentru părinții participanți. Unii părinți și au schimbat pozitiv, poziția față de școală, față de
propriul copil și față de profesor.
Activitățile care s-au desfășurat la nivel de clasă/ școală au condus la îmbunătățirea și consolidarea
legăturii dintre școală și familie. Pe toată perioada activităților extrașcolare desfășurate, părinții s-au
simțit folositori, acordând o atenție mai mare școlii. Aceste activități sunt atrăgătoare și plăcute la orice
vârstă. Acestea provoacă plăcere, contribuie la formarea de noi cunoștințe, sunt atractive, dar necesită
totodată și o strădanie atât din partea profesorilor, a părinților dar și a elevilor.
În cadrul acestor activități, copiilor li se dezvoltă o gândire operațională, pot mânui și executa
practic, fiecare dintre ei având posibilitatea să se manifeste natural. Tot în cadrul acestor activități copii
respectă de bună voie regulile care trebuie să fie respectate asumându-și în același timp și numeroase
responsabilități. Se respectă între ei, se ajută, colaborează, comunică mult. Profesorului, prin aceste
activități, i se oferă șansa să observe mai bine copii, să le descopere capacitățile, să îi orienteze spre
pregătirea lor pentru viață. Toate acestea sunt posibile dacă profesorul dă dovadă de tact pedagogic,
iubește elevii, folosește la maxim resursele pe care le are la clasă datorită spiritului creator, iubește
meseria de dascăl.
Pentru a avantaja elevul, trebuie promovată această colaborare între părinți și școală. Oricât de bine
ar fi organizată școala și oricât de bogat ar fi conținutul cunoștințelor, nu poate să satisfacă setea de
investigare și creație a elevilor. Ei au nevoie de activități care să le împlinească dorința de cunoaștere, să
le dea posibilitatea să se emoționeze la maxim, să descopere singuri anumite lucruri în vederea formării
convingerilor durabile.
Bibliografie
A.Binet, Ideile moderne despre copii, București, 1975:
J.A.Comenius, Didactica Magna, București, 1970
729
VALENȚELE EDUCATIVE ALE ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE
Învățător COTOR LUCIA MARIOARA

Școala gimnazială „I.H.Rădulescu”București
Formarea personalității elevilor trebuie să constituie o preocupare principală a factorilor

educaționali,prin modelarea întregii activități psihice și a conduitei acestora după relațiile sociale și după
cerințele vieții actuale.Această cerință se impune cu atât mai mult în domeniul educației ,unde se
modelează „materialul” uman ,care are o multitudine diversă de variante comportamentale ce cu greu pot
fi prevăzute,unele fiind chiar imprevizibile. Pedagogul american Bruner (1970) consideră că „oricărui
temeinic spre o deplină stăpânire a cunoştinţelor”Modelarea, formarea şi educaţia omului cere timp şi
dăruire. În şcoala contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru
şi socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială. Activitățile extrașcolare realizate dincolo de
procesul de învățare își au rolul și locul bine stabilit în formarea personalității copiilor. Oricât ar fi de
importantă educația curriculară realizată prin procesul de învățământ,ea nu epuizează sfera influențelor
formative exercitate asupra copilului.Educația unui copil nu se realizează doar într-un cadru formal
(grădinițe, școli), ci și prin activități extrașcolare și extracurriculare. Aceste activități urmăresc
civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ. Copiii participă cu însuflețire și dăruire la astfel
de activități, iar succesul este garantat dacă ai încredere în imaginația, bucuria și dragostea din sufletul
copiilor, dar să îi lași pe ei să te conducă spre acțiuni frumoase și valoroase. Lumea în care se nasc copiii
de astăzi este una complexă, într-o permanentă schimbare, iar aceștia trebuie pregătiți să înțeleagă și să
accepte provocările într-un mod practic, creativ, inovator.
Ca parte integrată a procesului instructiv–educativ,activitățile extracurriculare trebuie să respecte
reperele oricărei activități didactice:
a)Comunicarea –în cadrul căreia se asigură climatul educational;
b) Etica relațiilor învățător-elev -bazate pe valori,conduit,considerarea copilului ca partener
educational;
c) Strategiile de management- care constau în proiectarea activității,implementarea și apoi evaluarea
acestora.
Pot fi : vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale – organizate
selectiv – acestea constituind un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale
730
dezvoltaţi intelectual. Serbările şi festivităţile marchează evenimentele importante din viaţa şcolarului.
Din punct de vedere educativ importanţa acestor activităţi constă în dezvoltarea artistică a elevului
precum şi în atmosfera sărbătorească instalată cu acest prilej. Aceste mici serbări, organizate de către
cadrele didactice, le oferă elevilor răsplata primită după muncă, şi de asemenea au un rol de motivare.
a)înglobează activitățile organizate de școală în afara mediului școlar sau/și de către alte instituții
extrașcolare specializate (,cluburi și palate ale copiilor, școli de artă, muzică etc)
b)au rol complementar celui al școlii;
c)dezvoltarea copiilor depinde de un întreg sistem de fenomene și relații, iar activitățile
d)oferă posibilitatea de exprimare și explorare a identității, dezvoltă capitalul social al copiilor.
Activitățile extrașcolare ,bine pregătite,sunt attractive la orice vârstă.Dascălul are ,prin acest tip de
activitate,posibilități deosebite să-și cunoască elevii,sa-I dirijeze,să le influențeze dezvoltarea,să realizeze
mai ușor și mai frumos obiectivul principal-pregătirea copilului pentru viață.
Bibliografie:
Cernea, Maria, „Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ”, în
731
Profesor învățământ primar Covaciu Ana

Școala Gimnazială Vad, jud. Cluj
copiilor.
Prin astfel de activităti ne propunem să contribuim la dezvoltarea unor atitudini si comportamente la

elevi stimulând atât inițiativa și răspunderea personal, cât și spiritul de intrajutorare si solidaritate de grup,
spiritul critic, capacitatea e argumentare, de a acționa și rezolva probleme în mod responsabil.
O mare contribuție în dezvoltarea personalității copilului o au activitățile extrașcolare care implică

in mod direct copilul prin personalitatea sa, si nu prin produsul realizat de acesta.
Experiența mi-a întărit convingerea că serbările școlare au un caracter stimulator atât pentru micii
artiști, cât și pentru părinții lor.
Serbarea şcolară a fost şi este cadrul afirmării talentului, aptitudinilor artistice ale multor
personalităţi culturale dar şi cadrul descoperirii acelor laturi ale personalităţii multor copii care, în mod
obişnuit – la lecţii sau alte tipuri de activităţi, rămân ascunse, latente atât pentru părinţi cât şi pentru cadru
732
didactic. Serbarea şcolară contribuie, la dezvoltarea creativităţii, a spiritului de colaborare, la dezvoltarea
sentimentului de apartenenţă la o echipă în care fiecare copil este pus în faţa îndeplinirii unui rol, la
dezvoltarea dragostei faţă de artă, atât prin contactul cu opera de artă cât şi prin creaţii artistice,.
Serbarea şcolară se înscrie în rândul activităţilor extracurriculare celor mai îndrăgite de copii
deoarece antrenează în organizarea şi desfăşurarea ei toţi copiii. Noutatea scenariului, cadrul desfăşurării,
costumele propuse sunt tot atâtea ocazii în care copiii colaborează cu organizatorul dezvoltându-şi
capacităţile creatoare, interpretative, devenind, din simpli participanţi la serbare, organizatori ai acesteia,
ceea ce duce implicit la dezvoltarea unor trăsături pozitive de caracter, a unor calităţi morale cum ar fi
tenacitatea şi perseverenţa în munca pentru perfecţionarea rezultatelor, îndrăzneala şi stăpânirea emoţiilor
prin apariţia în faţa unui public şi interpretarea rolului artistic, încrederea în sine prin depăşirea timidităţii
şi autoconvingerea că se poate mai mult şi mai bine, încrederea în ceilalţi, spiritul de echipă etc.
Orice activitate extracurriculară devine un moment de destindere în viaţa de elev a copiilor prin
caracterul lor distractiv, festiv, antrenant. Serbarea şcolară devine şi un moment de evaluare a
cunoştinţelor dobândite prin lecţii, de afirmare a deprinderilor artistice (recitative, teatrale, muzicale –
vocale sau instrumentale, coregrafice).
În concluzie putem spune că activitatea extracurriculară este o componentă educaţională valoroasă

şi eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el, în primul rând, o atitudine
Bibliografie

învăţământ”, în “Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, BucureştI;
2. Marcu V., Orțan F., Managementul activităților extracurriculare, Editura Universității din
Oradea, 2003.
3. Revista Învăţământului primar Nr. 3-4, 2010
733
Rolul si importanta activitatilor extrascolare
Prof.Craioveanu Simona Elena-Sc.Gimn.Nr.80, Bucuresti

Prof.Micu Alina Mihaela- Sc.Gimn.Nr.80, Bucuresti
Introducerea saptamanii ,,Scoala altfel,, a impus atat profesorilor parintilor cat si elevilor un alt
mod de gandire si programare a activitatilor ce trebuiesc desfasurate.
Intergarea unor astfel de activitati desfasurate cu elevii in afara scolii, in alte medii educationale, da
ocazia profesorilor cat si elevilor sa socializeze intre ei, sa se cunoasca mai bine, sa –si deschida noi
orizonturi culturale, sa participle la activitati de voluntariat , etc.
Aria unor astfel de activitati este vasta. Putem desfasura excursii, drumetii, vizionari de spectacole,
activitati artistice, vizite la muzee sau diferite institutii pubice( TVR, fabrica de ciocolata, ateliere de
pictura…), activitati sportive, intalniri cu psihologi pe teme de bullying, cu politia rutiera ,etc.
Exemplu de activitati desfasurate in perioada ,, Scoala Altfel,,:
Ziua Ora Activitatea Profesorul care Locul
desfasoara ora desfasurarii
activitatii
Luni 8:00- Intalnire cu un politist de la Politist brigada
11:35 brigada rutiera rutiera Sala de clasa
Circ-spectacol Circul de stat

Marti 8.00- Activitate eemoatico Echipe
11.35 eemoatico
Pictura pe tricouri Sala de clasa
,,Fantezie si culoare”
Miercuri 8.00- Jocuri in limba engleza-Finger Prof.lb. engleza
11.35 paiting-desene cu culori acvatice
Intalnire de informare si discutii Psiholog Sala de clasa

pentru constientizare si preventive
antibullying
Clubul bucatarilor- ,,Dulciuri fel

de fel”
Joi 8.00- Opera comica pentru copii Opera comica
11.35
Vineri 8.00- Desene pe asfalt Curtea scolii

10.40 Tehnici de pictura
Cu Hristos pe cararile vacantei! prof religie Sala de clasa
Am observant ca astfel de activitati sunt mult mai atractive pentru elevi si ii ajuta sa se inteleaga
pe ei insisi, sa-si observe comportamentul in astfel de medii cat si in comparatie cu ceilalti.
Participarea la astfel de activitati largeste orizontul cultural al elevilor, imbogateste volumul de
cunostinte sau au ocazia de a pune in practica pe cele acumulate la orele de curs.
Activitatile extrascolare ajuta la dezvoltarea gandirii critice, le imprima anumite valori morale, le
ofera participare la viata comunitatii, ii ajuta sa se dezvolte armonios.
734
prof. dr. Ovidiu Craiu

CJRAE Bacău
Majoritatea lucrărilor de pedagogie de dată recentă sau de sociologia educaţiei abordează
problematica activităţilor extraşcolare. Trebuie făcută diferenţa între doi termeni importanţi: „activităţi
extracurriculare” şi „activităţi extraşcolare”. Deşi mulţi folosesc aceste noţiuni ca fiind interşanjabile,
între aceşti doi termeni nu există congruenţă. Noţiunea de „activităţi extraşcolare” se referă la acele
activităţi cu rol educativ şi de dezvoltare personală care se desfăşoară în afara spaţiului şcolar. Activităţile
extracurriculare se pot desfăşura inclusiv în incinta şcolii. Proiectele educaţionale cu participarea mai
multor instituţii şcolare sunt exemple elocvente de activităţi extracurriculare. Acestea nu pot fi catalogate
activităţi extraşcolare, spaţiul de desfăşurare fiind şcoala.
Sistemul de învăţământ american valorizează foarte mult elevii care desfăşoară numeroase activităţi
extraşcolare. Filmele americane ne bombardează cu tot felul de exemple despre persoane care au fost
admise la facultate datorită faptului că se pricep la diferite sporturi sau pentru că au desfăşurat activităţi
de voluntariat. Consider că şi sistemul românesc de învăţământ ar trebui să ţină cont de aplecarea tinerilor
către practicarea de sporturi sau voluntariat, iar apetenţa tinerilor pentru activităţile extraşcolare să fie un
criteriu de admitere la liceu sau facultate. Actualmente, participarea la activităţi extraşcolare este un
criteriu de admitere doar la unele licee vocaţionale şi în anumite instituţii de învăţământ superior.
Activităţile extraşcolare sunt cele care scot individul din rutina şcolii şi îl fac pe acesta să se simtă
valorizat şi apreciat. Aspecte ce ţin de personalitatea copiilor se pot deduce din tipul de activităţi
extraşcolare pe care aceştia le desfăşoară. De exemplu, copiii care au o preferinţă pentru activităţile de
voluntariat au o componenta socială a personalităţii mai dezvoltată. Copiii care sunt atraşi de activităţile
extraşcolare care au la bază propriile pasiuni sunt persoane individualiste. O problematică deosebită este
alegerea activităţilor extraşcolare. Îşi aleg copiii români activităţile extraşcolare la care participă în
funcţie de propriile trăsături de personalitate sau activităţile extraşcolare sunt cele care „aleg” copilul?
Există argumente pentru ambele ipoteze. Ceea ce mă îngrijorează mai mult ca specialist în educaţie este
că, de cele mai multe ori, activităţile extraşcolare la care participă copilul îi sunt impuse de către
persoane din familie sau alte persoane semnificative pentru acesta (rude, profesorul favorit). Sfatul meu
pentru copii este să exploreze și să încerce lucruri noi pentru a putea identifica ce tip de activităţi
extraşcolare li se potrivesc şi ce îi pasionează cu adevărat. Acest demers simplu de explorare este şi o
condiţie pentru atingerea performanţei şi a optimului motivaţional. De asemenea, şcoala trebuie să ajute
elevul să îşi descopere pasiunile, să se cunoască şi să se accepte pe sine însuşi. Nu numai notele obţinute
de către copil la diferite evaluări şi materii sunt metode de autocunoaştere, ci şi activităţile extraşcolare.
O întrebare firească este „Ce este important atunci când alegi un tip de activitate extraşcolară?”.
În primul rând, cred că ar trebui să plecăm de la etimologia sintagmei „activităţi extraşcolare”.
735
Cuvântul „extraşcolar” este alcătuit din prefixul „extra” care înseamnă „în afara” şi rădăcina
„şcolar” care se referă la „ceea ce se întâmplă în şcoală”. În consecinţă, putem spune că activităţile
extraşcolare sunt acele activităţi care se desfăşoară în afara spaţiului şcolii. Aceste activităţi includ: artele,
voluntariatul, sporturile, pasiunile, job-urile, lectura, cercetarea, competiţiile. Atunci când copilul nostru
alege să participe la un anumit tip de activitate extraşcolară este primordial ca aceasta să fie în
concordanţă cu deprinderile şi aptitudinile pe care care acesta le deţine. Activităţile extraşcolare sunt
importante pentru că ajută copilul să îşi descopere şi să îşi dezvolte propriile aptitudini şi talente. Rolul
părintelui este acela de a observa înclinaţiile copilului şi de a-l susţine şi motiva în atingerea performanţei.
Ar trebui să medităm la ce s-ar fi întâmplat dacă tânărul George Enescu nu ar fi primit cadou o vioară de
la părinţii săi. Ar fi devenit acelaşi compozitor de succes? Ar mai fi ajuns o personalitate remarcabilă a
culturii române? Sunt convins că nu.
În al doilea rând, trebuie să ţinem cont de faptul că anumite activităţi extraşcolare sunt mai bine
valorizate social. De exemplu, a merge la film în fiecare weekend nu este un tip de activitate extraşcolară
care să fie apreciată şi valorizată din punct de vedere social. În schimb, producţia cinematografică este un
tip de activitate apreciată şi valorizată de către societate. Voluntariatul şi activităţile care au ca scop
oferirea de suport persoanelor din jurul nostru sunt cele mai apreciate activităţi extraşcolare. Cunosc
foarte mulţi elevi care desfăşoară activităţi de voluntariat datorită statusului social pe care acest tip de
activitate îl furnizează. Mulţi dintre ei se transpun în rol şi prin ceea ce fac dau dovadă de altruism.
Voluntariatul este o bună oportunitate de dezvoltare personală şi mai ales îl pregăteşte pe copil pentru
exigenţele pieţii muncii. Nu în ultimul rând, datorită varietăţii de situaţii cu care copilul ia contact în
timpul activităţilor de voluntariat, acesta se maturizează şi devine mai responsabil. Pedagogii numesc
acest tip de învăţare din experienţele altora învăţare vicariantă.
Atât şcoala cât şi comunităţile locale apreciază elevii implicaţi în activităţi extraşcolare. O întrebare
firească ar fi de ce se întâmplă acest lucru? În primul rând, pentru că de-a lungul timpului societăţile au
fost învăţate să aprecieze ineditul, ceea ce iese din tipar. Să ne imaginăm că un copil ar trebui să rămână
cu deprinderile şi competenţele dobândite în şcoală. Societatea ar fi fost uniformizată în ceea ce priveşte
abilităţile şi competenţele personale ale indivizilor. Activităţile extraşcolare sunt cele care asigură
diversitatea socială. Nu în ultimul rând, activităţile extraşcolare sunt cele care pregătesc individul pentru
piaţa muncii, pentru realizarea cu succes a tranziţiei către un nivel superior de educaţie şi pentru viaţa
socială.
736
Importanța activităților extrașcolare în procesul instructiv-educativ
Profesor Craiu Diana-Andreea

Colegiul Tehnic de Comunicații ,,Nicolae Vasilescu-Karpen”
Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi
mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.
Maria Montessori
Activitățile extrașcolare reprezintă activităţile educative, de orientare şcolară şi profesională,

culturale, artistice, sportive, recreative etc. organizate pentru elevi, de regulă în afara unităţii de
învăţământ şi în afara orarului. Participarea elevilor la activităţile extraşcolare este benevolă şi în funcţie
de specificul activităţii, poate fi rezultatul unui proces de selecţie aplicat de organizatori Pentru anumite
activităţi extraşcolare se pot stabili reguli specifice, iar elevii sunt obligaţi să respecte întocmai aceste
reguli - pentru siguranţa lor şi a colegilor lor şi pentru a asigura succesul activităţii. Prezenţa şi rezultatele
elevilor la activităţile extraşcolare se consemnează de organizatori şi nu se trec în catalog.
Activitățile extrașcolare:

copiilor.
Activitățile extrașcolare sunt foarte importante pentru dezvoltarea armonioasă a copilului. Acestea
ajută elevii la formarea unei atitudini pozitive față de învățare, performanțe școlare mai ridicate, li se
mai ridicat.
737
mergem cu elevii la grădina botanică, în parc sau la muzeu, aceștia sunt în afara cadrului formal al școlii
În concluzie, atât activitățile curriculare cât și cele extracurriculare nu trebuie doar să educe pe
tineri în spiritul societății actuale, ei trebuie să fie învățați și să se adapteze. Astfel, ei vor fi pregătiți
pentru o lume care nu va mai fi „a noastră”, ci va fi „a lor”.
Bibliografie:
https://www.scoalaintuitext.ro/blog/ce-fac-copiii-cand-nu-sunt-la-scoala/
https://edict.ro/importanta-activitatilor-extrascolare-in-invatamantul-preuniversitar/
http://www.asociatia-profesorilor.ro/rolul-si-importanta-activitatilor-extracurriculare.html
738
Importanţa activităţilor extracurriculare în învăţământul special
prof.psihopedagogie specială:
Crăcea Ştefania-Loredana
Obiectivul principal al activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea
elevilor în activităţi cât mai diferite şi bogate în conţinut, trezirea interesului pentru activităţi socio-
culturale, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale şi
informal, ce permite copiilor cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi
maximizeze potenţialul intelectual. Activităţile extracuriculare sunt activităţii complementare activităţi de
învăţare realizate la clasă şi urmăresc îmbogăţirea informaţiilor primite în cadul activităţii didactice,
cultivă interesul pentru desfăşurarea anumitor domenii, atrag copilul la integrarea în viaţa socială, la
folosirea timpului liber într-un mod plăcut şi util, contribuind în felul acesta la formarea personalităţii
copilului. Copilul cu cerinţe educaționale speciale este în centrul atenţiei procesului instructiv-educativ,
compensativ-recuperatoriu ce se desfăşoară în şcoală. Activitatea didactică este întregită şi susţinută de
programe educative şi recuperatorii cu accent pe socializarea şi integrarea copiilor, iar aplicarea
programelor de servicii personalizate asigură performanţa şi calitatea demersului. Adaptarea curriculară
este o prioritate determinată de particularităţile de vârstă şi individuale ale copiilor, iar curriculumul la
decizia şcolii, prin opţionale vine să fomeze şi să dezvolte aptitudini și abilităţi.
Multilateralitatea finalităţilor educaţionale impune împletirea activităţilor curriculare cu cele

extracurriculare.Astfel, în articolul dat este tratată importanţa utilizării activităților extracurriculare în
formare şi dezvoltarea deprinderilor , aptitudinilor şi abilităţilor la copii cu cerințe educaționale speciale
(CES).
Rolul activităţilor extracurriculare constă în faptul că prin ele se poate realiza nu numai dezvoltarea
capacităților creative, dar și socializarea copiilor cu CES. În funcţie de specificul lor, aceste activităţi
formează şi dezvoltă la copii priceperi, deprinderi, abilităţi cognitive şi comportamentale, mult mai solide,
deoarece, desfăşurându-se în afara cadrului tradiţional al sălii de clasă, ele permit contactul direct cu
realitatea socială. Activităţile extracurriculare organizate împreună cu copiii cu CES au conţinut cultural,
artistic, ştiinţific, creativ.
Activităţile extracurrriculare (realizate dincolo de procesul de învăţământ) au un rolul şi un loc bine
stabilit în formarea personalităţii copiilor. Activităţile extracurriculare: vizitele, excursiile şi drumeţiile,
permit dezvoltarea relaţiilor interpersonale şi o mai bună relaţionare a copiilor cu societatea; dezvoltarea
interesului de cunoaştere a frumuseţilor naturale şi de patrimoniu; formarea şi dezvoltarea unor
sentimente de preţuire a mediului natural, în vederea adoptării unui comportament ecologic adecvat.
739
Este necesară o riguroasă planificare, organizare şi desfăşurare a acestor tipuri de activităţi în relaţie
directă cu posibilităţile reale ale elevilor şi pentru a veni în întâmpinarea cerinţelor pe care elevii
respectivi le resimt în raport cu actul educaţional.
Activităţile extraşcolare au un mare aport în dezvoltarea personalităţii elevului care îl implică în
mod direct prin personalitatea sa şi nu prin produsul realizat de acesta; obiectivul fiind de a modifica
destul de mult modul de gândire, să se evite critica în astfel de activităţi, să încurajeze elevii şi să
realizeze un feed-back pozitiv.
Bibliografie
1. Crăciunescu, Nedelea, „Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii
2. Carasel, A; Lazăr,V(2008) - „Psihopedagogia activităţilor extracurriculare”- Editura Arves
ciclului primar”, în “Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;

4.Popovici, D. (1998) – Învăţământul integrat sau incluziv – Editura Corint, Bucureşti
740
Prof. Creac-Mic Zenovia Adela

Liceul Tehnologic ”Petre Baniță”, Călărași, Dolj
multe activități extrașcolare, pentru că programa școlară este încărcată.
de aceste comori preluate din moși strămoși. O altă sărbătoare importantă este 1 Decembrie, zi în care
fiecare suflet de român vibrează la tot ceea ce înseamnă tradiție, patriotism, iubire de neam și țară.
să iubească țara, neamul și pe cei de lângă ei. Iubirea, colaborarea, dăruirea ne face mai buni, mai valoroși
și acest lucru elevii îl află indirect din aceste activități. O altă temă foarte importantă este timpul liber și
elevul trebuie să aibă alternative atractive și care îi dezvoltă competențele însușite în școală. Activitățile
extrașcolare sunt acele uși care se deschid pe ambele părți, scopul lor fiind același, dezvoltarea
personalității, stimularea încrederii în sine. Este de dorit ca elevul să învețe prin joc, să asimileze noi
cunoștințe și într-un cadru nonformal. Datoria noastră de dascăli este de a-i crea elevului spațiul,
conjuctura care să îl ajute să dea frâu imaginației, să își valorifice înclinațiile dezvoltându-le până va
ajunge la performanță.
741
activități literar-artistice, serbări, concursuri tematice la care să fie invitați părinții sau membrii
comunității. Chiar dacă părinții sunt la mare depărtare, în străinătate, prin mijloace moderne, prin internet,
Skype, ei pot viziona aceste evenimente și pot lua parte, chiar dacă nu sunt prezenți în acel loc. Ei pot
urmări evoluția elevului și acest lucru este foarte important. Depărtarea părinților declașează mari drame
în sufletul elevilor și aceste evenimente îi pot apropia, deoarece ei trăiesc emoții puternice.
puritate.
Bibliografie:
Crăciun, Corneliu (2011). Metodica predării limbii și literaturii române în gimnaziu și în liceu.
742
ÎN EDUCAREA COPIILOR
Prof.înv.primar: CREȚ STELA

Liceul Teoretic ”Nicolae Jiga”
Loc. Tinca,
Jud. Bihor
“Natura ne aseamănă. Educaţia ne deosebeşte”-Confucius
În ultimii ani, relaţia dintre educaţia formală şi cea non-formală s-a aflat din ce în ce mai frecvent în
centrul discursului educaţional internaţional.
În plan european, iniţiativa promovării rolului important al activităţilor şcolare şi extraşcolare s-a
concretizat în recomandările Consiliului Europei, prin Comitetul de Miniştri, în Recomandarea din 30
aprilie 2003. Acest document precizează direcţiile de acţiune referitoare la recunoaşterea statutului
echivalent al activităţilor educative şcolare şi extraşcolare, cu cel al educaţiei formale, din perspectiva
contribuţiei lor egale la dezvoltarea personalităţii libere a copilului şi a integrării lui în societate.
Documentul prevede: -statutul activităţii educative şcolare şi extraşcolare ca dimensiune a
procesului de învăţare permanentă;
-necesitatea recunoaşterii activităţii educative şcolare şi extraşcolare ca parte esenţială a educaţiei
obligatorii;
-importanţa activităţii educative şcolare şi extraşcolare pentru dezvoltarea sistemelor relaţionate de
cunoştinţe, a abilităţilor şi competenţelor;
-oportunitatea oferită de activitatea educativă şcolară şi extraşcolară pentru crearea condiţiilor
egale/echitabile de acces la educaţie pentru dezvoltarea deplină a potenţialului personal şi reducerea
inegalităţii şi excluziunii sociale;
-stimularea implicării copiilor în promovarea valorilor şi principiilor etice: dreptate, toleranţă, pace,
cetăţenie activă, respectarea drepturilor omului;
-utilizarea potenţialului activităţii educative şcolare şi extraşcolare ca mijloc complementar de
integrare socială şi participare activă a copiilor în comunitate;
-promovarea cooperării în vederea utilizării diverselor abordări didactice necesare ridicării
standardelor calităţii procesului educaţional;
-asigurarea resurselor umane şi financiare pentru implementarea şi recunoaşterea valorică a
programelor educative şcolare şi extraşcolare din perspectiva rezultatelor învăţării;
-recunoaşterea activităţii educative şcolare şi extraşcolare ca dimensiune semnificativă a politicilor
naţionale şi europene în acest domeniu. Modelarea, formarea şi educaţia omului cere timp şi dăruire.
completează pentru propria evoluţie a individului. În şcoala contemporană, eficienţa educaţiei depinde de
să pună bazele formării personalităţii copiilor.
În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic şi
socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială.
extracurriculare.
După o binecunoscută clasificare UNESCO, educaţia extracurriculară, adică educaţia de dincolo de
procesul de învăţământ, apare sub două aspecte principale:
♠ educaţia informală – reprezintă influenţa incidentală a mediului social transmisă prin situaţiile
vieţii de zi cu zi;
♠ educaţia non-formală, care se realizează fie în sistemul de învăţământ, fie în cadrul unor
organizaţii cu caracter educativ.
Activităţile extracurriculare organizate împreună cu elevii noştrii au conţinut cultural, artistic,
activitatea comunităţii locale.
743
Activităţile extraşcolare, în general, au cel mai larg caracter interdisciplinar, oferă cele mai
educativi cei mai apreciaţi şi mai accesibili sufletelor acestora. Activităţile complementare concretizate în
excursii şi drumeţii, vizite, vizionări de filme sau spectacole imprimă copilului un anumit comportament,
o ţinută adecvată situaţiei, declanşează anumite sentimente.
În sistemul românesc de învăţământ sunt utilizate deopotrivă sintagmele „activitate extraşcolară” şi
„activitate extracurriculară”.
Uneori, diferite documente şcolare sau studii în domeniul educaţiei consideră cei doi termeni ca
având aceeaşi semnificaţie şi îi utilizează fără nicio diferenţiere, alteori sunt consideraţi termeni
complementari şi sunt utilizaţi împreună. Alte documente şi regulamente în domeniul educaţiei utilizează
sintagma de „activităţi educative şcolare şi extraşcolare”.
În plan teoretic, se poate fac o anume diferenţiere între cei doi termeni. Activităţile extracurriculare
sunt cele care nu intră în domeniul curriculumului oficial, dar au finalităţi menite să susţină în mod direct
dezvoltarea competenţelor promovate prin programele şcolare. Activităţile extracurriculare au caracter
cultivă interesul pentru diferite domenii de cunoaştere. Astfel de activităţi funcţionează, în general, cu rol
de „curriculum suplimentar”.
activităţi extraşcolare are o vechime mare în sistemele formale de educaţie.
Iniţial, ideea activităţilor extraşcolare era menită să ofere copilului alternative la educaţia şcolară,
care necesita un efort intelectual predominant.
Astfel, activităţile extraşcolare aveau scopul de a oferi copilului posibilitatea să se mişte, să se
exprime liber, să facă lucruri care îi plac. Treptat, sfera activităţilor extraşcolare s-a diversificat, iar
importanţă. Diferiţi autori trec în revistă marea varietate a acestora şi evidenţiază faptul că, în timp,
tipologia lor a crescut foarte mult: excursii şi vizite la muzee, vizionarea de filme sau piese de teatru la
cinematograf şi teatru, vizite la instituţii publice, excursii la obiective de interes ştiinţific sau comunitar,
vizite la alte unităţi de învăţământ, serbări şcolare şi alte activităţi artistice, activităţi sportive, activităţi
literare, activităţi ce vizează protecţia mediului etc.
Achiziţiile dobândite în contextele de învăţare din activităţile extraşcolare le pot servi elevilor ca
suport pentru învăţare în activităţile de la clasă, motiv pentru care participarea (activă) la activităţile
extraşcolare ar trebui valorificată, dar şi încurajată în permanenţă.
Bibliografie:
Crăciunescu, Nedelea, "Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar, în
“Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000", Ed. Discipol, Bucureşti;
D. Ionescu, R. Popescu, „Activităţi extraşcolare în ruralul românesc. Dezvoltarea de competenţe
cheie la copii şi tineri”, Editura Universitară, Bucureşti 2012;
Ionescu, M., Chiş, V., "Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
autoinstruire", Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001;
744
Valorificarea educației nonformale în procesul didactic
Prof. Iozefina Simona Crețan

Liceul cu Program Sportiv Târgu-Jiu
Educația nonformală ca tip modern de instruire, oferă posibilitatea descoperirii unor abilități si
aptitudini noi care pot fi puse ușor în practică, prin activități libere, motivante. Libertatea de exprimare
prin participarea la activități extrașcolare și extradidactice, reprezintă varianta optimă pentru susținerea
dorinței de cunoaștere și de afirmare. Acest tip de educație, se referă la o nouă abordare a învățării,
bazându-se mai mult pe practică decât pe teorie. În instituțiile de învățământ, metoda de bază este
predarea, iar cadrul nonformal oferă posibilitatea participării organizate la activități interactive,
diversificate, unde se pot dobândi cunoștinte și aptitudini noi utile în practică. Activități de team building,
jocuri de rol, dezbateri, brainstorming sunt activitati care oferă libertatea de exprimare a propriilor idei și
cel mai important lucru este că poți învăța doar ce îți place și nu te obligă nimeni să asimilezi informații
care nu corespund cu dorintele proprii. Este foarte important ca elevii care participă la o activitate
colectivă cu un scop comun să facă în așa fel să realizeze coeziune socială.
Educația nonformală asigură legătura dintre instruirea formală și cea informală. Aceasta se
desfășoară într-un cadru organizat, în afara sistemului școlar, prin activități extrașcolare, desfășurate într-
o ambianță relaxantă, calmă și plăcută, dispunând de mijloace menite să atragă publicul de diferite vârste.
Este o formă de antrenament intelectual care menține interesul participantilor, iar evaluarea activităților
desfășurate se realizează fără note și fără calificative având doar efect stimulativ.
O metodă des utilizată de educația nonformală este animația. Este un instrument care apelează la
activități de tip social care favorizează comunicarea, activitățile culturale, fizice și sportive. O altă formă
de educație este învățarea experiențială sau învățarea din experiențe și intervine atunci când o persoană
se angrenează într-o activitate, revizuiește această activitate în mod critic, trage concluzii utile și aplică
rezultatele într-o situație practică. Procesul experiențial se desfășoară în patru etape diferite, necesitând
participarea activă a copilului și implicarea participantului în procesul de învățare.
Jocul este o componentă a activității de educație nonformală, de regulă una dintre cele mai
importante, ceeace duce la motivarea și sensibilizarea participanților, indiferent de categoria de vârstă.
Sensibilizarea se poate face prin afișe care trezesc participanților curiozitate, iar motivarea se poate
realiza prin noutatea jocului, dezvoltarea spiritului colectiv, distracția oferită. Este important să fie aleasă
metoda de sensibilizare în funcție de activitatea propusă. Înainte de activitate se pregătesc materiale
creative care trebuie să fie adaptate vârstei participanților, iar animatorul, trebuie să se asigure că
funcționează toate materialele și are toate cele necesare pentru toată durata activității. Chiar dacă nu
dispune de multe mijloace materiale poate fi creativ și poate utiliza ce are la îndemână.
745
Este importantă ambianța în care se desfăsoară jocul. El va fi mai atractiv dacă se ține cont de
definirea unor detalii cum ar fi: costumele, expresia și decorul. Pentru a crea atmosfera potrivită este
indicat ca animatorul să facă un joc de înviorare înainte de activitate, dacă activitatea va fi mai intensă,
sau un joc de relaxare, dacă activitatea este mai calmă.
Jocurile de relaxare sunt utile pentru orice ocazie și pot fi practicate în scop de încălzire, relaționare
cu participanții, pentru ruperea stării de monotonie sau tensiune, pentru trecerea de la o activitate la alta
sau ca punct final al unei activități comune.
Animatorul, trebuie să imprime o tonicitate și un entuziasm ambianței, de aceea este important să
deruleze activitățile care îi plac. Dacă el transmite energia necesară derulării jocului, atunci și copiii vor
avea energia necesară pentru a participa la joc. Pentru atingerea obiectivelor activității este esențial ca
animatorul să aibă capacitatea de a pune întrebări și de a-i face pe copii să își pună întrebări, să devină
curioși. Este necesar ca la începutul jocului, grupul să decidă respectarea regulilor de comportament și să
conștientizeze importanța respectării acelor reguli. Tot la începutul sesiunii sunt folosite tehnici de
icebreaking pentru a stimula interacțiunea între participanți, pentru a fi mai entuziaști și mai motivați,
pentru a reduce timiditatea și lipsa de încredere.
La sfârșitul unei sesiuni lungi și obositoare sunt folosite tehnici energizante pentru stimularea fizică
și mentală a participanților prin mișcare fizică sau exercițiu mental.
Educația nonformală oferă opotunitatea implicării copiilor și tinerilor în activități educative, astfel
încât la finalizarea acestui proces să fie capabili să ia decizii personale, să își asume consecințele
propriilor decizii, să-și respecte angajamentele.
Bibliografie:
Organizația Națională Cercetașii României
Manualul 100 idei de educație nonformală
746
Rolul activitatilor extrascolare
Prof. Inv. Primar,

Cretu Elena
Educatia extracurriculara, adica cea realizata dincolo de procesul de invatamant, isi are rolul si locul
bine stabilit in formarea personalitatii scolarilor. O educatie eficienta depinde de gradul in care se
pregateste copilul pentru patriciparea la dezvoltarea de sine.
Activitatile extrascolare sunt deosebit de importante deoarece contribuie la gandirea si completarea
procesului de invatare. Prin intermediul acestora se pot dezvolta si explora anumite inclinatii si aptitudini
ale copiilor. Avand un caracter atractiv, copiii participa intr-o atmosfera relaxanta, cu insufletire si daruire
la astfel de activitati, imbinandu-se utilul cu placutul.
Un punct forte al activitatilor extrascolare este acela ca antreneaza copiii in activitati cat mai variate
si bogate cu o structura aparte, diferita de cea clasica.
O activitate desfasurata intr-un mediu extrascolar permite de asemenea si dezvoltarea unor
aptitudini speciale si facilitarea integrarii in mediul scolar.
Din seria activitatilor extrascolare amintim: taberele, excursiile, piesele de teatru, spectacole,
ateliere creative, sezatorile, spectacole in aer liber, vizitele la muzeu sau gradina zoologica.
Copiii pot fi stimulati si isi pot imbogati imaginatia creatoare, precum si sfera cunostintelor prin
vizionarea de piese de teatru, filme educative, participand la ateliere de creatie.
Copiii trebuie sa fie indrumati sa dobandeasca in primul rand o gandire independenta, toleranta fata
de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi si de a gasi modul de rezolvare a lor, precum si
posibilitatea de a critica constructiv.
De ceea ce trebuie sa tinem cont este ca, intotdeauna obiectivele instructiv-educative sa primeze, dar
in acelasi timp sa reusim sa prezentam in mod echilibrat si momentele recreative, de relaxare. Este
important sa dam o nota de relaxare tuturor jocurilor si activitatilor.
747
Rolul activităților extrașcolare în educarea copiilor
Activitate extracurriculară
Cartea de lângă tine!
Profesor, Crețu Gabriela

Școala Gimnazială ,,Mihai Eminescu”- Ipotești
Proiectul educațional Cartea de lângă tine! a fost conceput pentru a fi desfășurat pe parcursul săptămânii
Școala Altfel. Este un demers care se impune în contextul în care tehnologia câștigă tot mai mult teren în
defavoarea cărții tipărite și care pune în echilibru, oarecum, cele două laturi ale cunoașterii: latura tradițională și cea
modernă.
În contextul acestui proiect am surprins mai multe aspecte care țin de proiectare. Încep cu analiza de nevoi a
proiectului unde voi semnala punctele tari: cadre didactice pregătite pentru îndrumarea lecturii în limba
română și în limbi străine- engleză și franceză/ elevi interesați de lectură/ rezultate foarte bune la
concursurile de creație literară, punctele slabe: slaba implicare a părinților în lectura copiilor/ numărul
redus de părinți care cumpără cărți pentru copiii lor, oportunitățile: disponibilitatea cadrelor didactice și a
conducerii școlii în relațiile cu părinții, privind dezvoltarea copiilor prin lectura clasică a operelor literare/
existența unui cadru legislativ privind relația cu părinții și amenințările: scăderea numărului de cititori
din cauza tehnologiei, adoptarea altor activități pentru timpul liber- jocurile online, socializarea excesivă
pe rețelele de comunicare/ părinți care citesc prea puțin sau deloc.
Echipa de proiect poate fi destul de extinsă dacă implicăm elevii din toate nivelurile de învățământ.
Profesorul de limba și literatura română este inițiatorul unui astfel de proiect deoarece are cel mai
important rol în dirijarea lecturii elevilor.
De asemenea, am stabilit obiectivele proiectului:
- Obiectiv general: lectura, o ocupație de bază în dezvoltarea intelectuală a copilului
- Obiective specifice:
 formarea deprinderii de lectură în timpul liber, în aer liber
 dezvoltarea imaginației și a simțului artistic în domeniul literar
 dezvoltarea vocabularului prin lectura de texte literare
 utilizarea eficientă a calculatorului, implicit a internetului în informarea despre anumiți autori și
operele acestora
 cunoașterea activității din bibliotecă
 contactul direct cu munca unui bibliotecar
 cunoaşterea organizării şi distribuirii cărţilor într-o bibliotecă
 contactul cu registrul de inventar al bibliotecii
 inventarierea unui număr de volume din bibliotecă
 contactul cu fişele de împrumut
 împrumutul unei cărţi, completarea fişei de împrumut
 familiarizarea cu vizionarea unui film regizat după o operă literară
 perceperea mesajului transmis prin intermediul rolurilor jucate de actori
 îmbogăţirea culturii generale prin mesajul transmis
 formarea simţului artistic şi estetic
 formarea unor deprinderi de comportare civilizată în contexte diferite
Grupul țintă și beneficiarii acestui proiect sunt elevii școlii, cadrele didactice, părinții și
personalul instituțiilor implicate în proiect.
Proiectul presupune derularea a cinci activități, după cum urmează:
Activitatea I- Cărți în iarbă- lectură în aer liber
Activitatea a II-a- Bibliotecar pentru o zi- desfășurarea activității în bibliotecă
Activitatea a III-a- În lumea cărților- gestionarea cărților din biblioteca personală
Activitatea a IV-a- Un copil- o carte- prezentarea unei cărți, recenzie de carte
Activitatea a V-a- Literatura și filmul- vizionarea unui film inspirat de o operă literară
In culisele proiectului sunt planificate și următoarele acțiuni:
748
Prezentarea proiectului educațional în rândul elevilor și al cadrelor didactice
Implementarea proiectului
Evaluarea proiectului
Diseminarea proiectului
Proiectul poate avea extensii:
- Întocmirea unui inventar al cărţilor din biblioteca personală
- Întocmirea unei liste a cărţilor citite dintre cele aflate în biblioteca personală
- Schimb de carte între elevi
- Donaţie de carte copiilor care au o bibliotecă săracă sau nu au nicio carte în casă
- Alcătuirea unui Jurnal de lectură sau a unui Jurnal de impresii, în urma lecturii.
In urma derulării proiectului se așteaptă o serie de rezultate:

elevi cu capacități creatoare, mai bine pregătiți pentru concursuri județene sau naționale de profil/
cadre didactice mai perfecționate în implementarea proiectelor educaționale/ părinți implicați în lectura
copiilor. Impactul proiectului vizează următoarele aspecte: elevii beneficiază de activități extrașcolare deosebite
prin aplicarea metodelor activ- participative. cadrele didactice sunt capabile să implementeze noi proiecte
educaționale, părinții sunt mai implicați în viața școlii și stimulează elevii în practicarea lecturii și, nu în
ultimul rând, este recomandată utilizarea site-urilor educative în activitatea elevilor.
749
ACTIVITATEA EXTRAŞCOLARĂ – ATELIER DE LUCRU
ELEVI ŞI PĂRINŢI
“De Ziua Mamei”
Prof. înv. primar Georgiana Cristea

Şcoala Gimnazială “A. S. Puşkin” Brăila
Am început timid acest tip de activităţi cu părinţii, însă feedback-ul pe care l-am primit din partea
acestora, nu m-a făcut decât să îmi doresc să merg mai departe. Astfel că, de la începutul anului şcolar,
am desfăşurat cu părinţii activităţi extraşcolare pe diverse teme în fiecare lună. O asemenea activitate, este
cea organizată cu ocazia zilei de 8 Martie.
Activitatea s-a intitulat „De ziua mamei” şi s-a desfăşurat în cadrul clasei, în urma invitaţiei trimise
părinţilor cu câteva zile înainte. Activitatea desfăşurată a fost de tip integrat, alcătuită din Muzică şi
mişcare şi Arte vizuale şi abilităţi practice.
În cadrul disciplinei Muzică şi mişcare, elevii clasei I au pregătit un moment muzical, alcătuit din
mai multe cântece de primăvară şi dedicate mamei, însoţit de mişcări sugerate de textul melodiilor.
Aceştia au prezentat momentul în faţa clasei, surprinzându-i pe părinţi cu câte o floare, realizată
anterior de ei, în cadrul disciplinei de Arte vizuale şi abilităţi practice.
Competenţele generale urmărite din cadrul disciplinei Muzică şi mişcare:
 Interpretarea de cântece pentru copii, cu mijloace specifice vârstei.
 Exprimarea unor idei, sentimente şi experienţe prin intermediul muzicii şi mişcării,
individual sau în grup.
Competenţele specifice urmărite:
2.1. Cântarea individuală sau în grup, asociind mişcarea sugerată de text şi de ritm.
3.2. Executarea unui dans cu mişcare repetată, pe un cântec simplu sau pe audiţie.
Activitatea a continuat prin desfăşurarea unei lucrări practice, având ca temă „Flori pentru
mama”. Materialele necesare desfăşurării activităţii au fost pregătite anterior.
Competenţele generale urmărite din cadrul disciplinei Arte vizuale şi abilităţi practice:
 Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte
familiare.
 Realizarea de creaţii funcţionale şi/sau estetice folosind materiale şi tehnici elementare
diverse.
Competenţele specifice urmărite:

1.3. Manifestarea curiozităţii faţă de explorarea de mesaje artistice simple, exprimate vizual.
2.2. Exprimarea ideilor şi trăirilor personale prin utilizarea liniei, punctului, culorii şi formei.
2.3. Realizarea de obiecte/construcţii/folosind materiale uşor de prelucrat şi tehnici accesibile.
Activitatea a debutat prin demonstraţia modului de lucru, explicând în acelaşi timp în limbajul
specific activităţilor plastice/practice. În continuare, am propus copiilor și părinților să execute câteva
mișcări pentru a pregăti mâinile in vederea executării temei (“mişcăm degetele”, ”închidem şi deschidem
pumnii”, ”cântăm la pian”, “morișca”, etc.). În timp ce părinţii şi elevii au lucrat, am încurajat şi apreciat
modul de executare a temei. După finalizarea lucrării, am invitat participanţii la activitate să aprecieze
lucrările executate, urmărind dacă s-au îndeplinit criteriile tehnice şi estetice ale modelului. În încheiere,
s-au făcut aprecieri verbale şi fotografii.
De asemenea, s-au făcut aprecieri privind modul în care părinții au înțeles să răspundă solicitărilor
și să participe la această activitate cu promisiunea că vor urma și altele. Odată cu intrarea în școală şi în
750
clasă a părinților, ei devin mai conștienți, mai deschiși la problemele elevilor și văd mai bine dificulățile
elevilor. Prin interacțiunea directă devine mai strânsă relația dintre elev și părinte.
La sfârșitul activității am mulţumit părinților pentru participare, invitându-i și la alte
activități, sugerându-le să fie receptivi la problemele copiilor şi să le răspundă la întrebări. Ei sunt cei care
vor reuşi să-și aducă contribuția la derularea în condiții optime a următoarelor activități.
STRATEGIA DIDACTICĂ:
a) Metode şi procedee: conversaţia, expunerea, observaţia, explicaţia, demonstraţia, munca în
echipă; cântarea vocală, mişcări sugerate de text şi ritmul melodiilor.
b) Resurse materiale: lucrarea model: „Flori pentru mama”, şabloane pentru elevi (flori, vază),
beţigaşe de lemn, acuarele, foarfece, carioci, pastă de lipit, fond muzical pe laptop.
c) Forme de organizare: frontală, perechi, în grup.
d) Forme şi tehnici de evaluare: proba practică, autoevaluare, aprecieri verbale.
751
EDUCAŢIA NONFORMALĂ - DE LA IDEE LA PRACTICĂ
Profesor Cristescu Mihaela

Şcoala Gimnazială ,,Constantin Brâncoveanu”,Slatina
Educaţia este un proces dificil care îmbină într-o doză inefabilă ştiinţa şi intuiţia, experienţa şi
spontaneitatea, este un veritabil act de magie pentru care dascălul trebuie să găsească mereu alte şi alte
soluţii, născute din competenţă, din studiu, dar şi dintr-o inepuizabilă creativitate.
Schimbările de esenţă din învăţământul românesc lansează multiple provocări în conceperea unor
noi conţinuturi, strategii, oferte curriculare, în acord cu orizontul de aşteptare al elevilor. În faţa
educatorilor se află mereu grupuri, colectivităţi omogene sau eterogene, cu diferite aptitudini, calităţi
intelectuale sau disponibilităţi afective. Arta profesorului este de a descoperi talente, de a stimula
interesul pentru domenii de studiu, de a identifica motivaţii.
personalităţii tinerilor, a celor care vor participa activ la cerințele societății actuale? Examenele și studiile
sunt doar o parte care trebuie completată de alte componente pentru a forma o personalitate integrabilă în
această societate competitivă. Astfel, complexitatea finalităţilor educaţionale impune îmbinarea
activităţilor curriculare cu cele extracurriculare, iar parteneriatul educaţional, ca set de intervenţie
complementară, apare ca o necesitate. Oricât ar fi de importantă educaţia curriculară realizată prin
procesul de învăţământ, ea nu epuizează sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului. Rămâne
cadrul larg al timpului liber al copilului, în care viaţa capătă alte aspecte decât cele din procesul de
învăţare şcolară. Educaţia extracurriculară îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii
copiilor noştri. Educaţia prin activităţile extracurriculare urmăreşte identificarea şi cultivarea
stimularea comportamentului creativ în diferite domenii.
Ideea de activitate extracurriculară a apărut în contextual reorganizării sistemului global de
învăţământ, care mizează – cu rare excepţii – pe formativ, în detrimentul informativului specific
învăţământului de tip tradiţional. În plus, vorbim de necesitatea învăţării pe parcursul întregii vieţi sau a
educaţiei permanente. Educaţia de tip extracurricular nu vine să răstoarne un sistem de valori, să
contravină educaţiei de tip curricular încetăţenite, ci o completează, făcând-o mai atractivă pentru
educabili şi mai eficientă.
Care ar fi avantajele pedagogice ? În primul rând este o educaţie centrată pe cel ce învaţă, pe
procesul de învăţare, nu pe cel de predare, solicitând în mod diferenţiat participanţii. Dar sunt şi altele:
propune participanţilor activităţi diverse şi atractive, contribuie la lărgirea şi îmbogăţirea culturii generale
şi de specialitate, creează ocazii de petrecere organizată a timpului liber, asigură o rapidă actualizare a
informaţiilor din diferite domenii şi răspunde cerinţelor şi necesităţilor educaţiei permanente. Am
considerat că teatrul şcolar are multiple valenţe educaţionale şi îmbină activitatea cretivă, inteligenţa şi
fantezia. De asemenea stimulează formarea sentimentelor de prietenie, sinceritate, cunoaştere şi preţuire a
altruismului, a curajului şi perseverenţei. Activitatea în cadrul Cercului de teatru creează cadrul favorabil
exprimării libere a copiilor, antrenează lucrul în echipă, se adaptează la cerinţele scenei afirmând o
atitudine degajată, lipsită de emoţii şi îşi propune educarea lor ca spectatori. Plecând de la simple exerciţii
de atenţie în care sinceritatea şi expresivitatea artistică, până la jocuri de memorie, creează acţiunea
scenică şi imaginea artistică. Pentru a pătrunde regulile comportării scenice privim atenţi în jurul nostru şi
ne dăm seama că şi exprimarea sentimentelor ia forme diferite de la a impulsiona până la a captiva pe cei
din jur. Teatrul poate contribui la îmbogăţirea culturii elevilor, la dezvoltarea gustului lor pentru arta
autentică, la educarea posibilităţii de a înţelege, de a pătrunde profunzimea, frumuseţile şi subtilităţilor
operelor marilor dramaturgi, de a emite judecăţi de valoare, dezvoltarea spiritului colectiv, trezirea
spiritului de iniţiativă, a responsabilităţii şi a spiritului civic. Prin spectacol, elevul îşi manifestă şi
dezvoltă înclinaţiile şi aptitudinile, capătă încredere în posibilităţile sale. Prin teatru, elevul poate fi
cunoscut şi sub raportul personalităţii, pe care şi-o poate forma şi desăvârşi. Apropiind tineretul şcolar de
teatru, formam si publicul de mâine care, înarmat cu o temeinică cultură estetică va trăi teatrul şi-l va face
sa trăiască.
752
Munca actorului - elev asupra rolului începe chiar de la prima lectură a piesei, când el începe să-şi
gândească personajul conturându-i viitoarea înfăţişare în imagini pe care le are de întruchipat şi
continuând până la premieră.
Vorbirea scenică întruchipează trăirea lăuntrică a actorului - elev. O altă preocupare legată de
vorbirea scenică şi de vorbire în general este pronunţarea clară şi corectă a enunţurilor memorate sau
formate de ei înşişi.Exprimarea prin gesturi, mimică sau mişcarea stării personajului pe care-l
întruchipează, adaptându-şi vocea, duce la crearea rolului.
Anul trecut am pus în scenă trei piese :,,Bacalaureat” de I.L. Caragiale, ,,Lăudărosul” de V. Stolojan
şi ,,Băiatul şi inima lui” de Şt. Popescu. Le-am ales pe acestea în vederea coborârii la nivelul înţelegerii
conţinutului ideatic de către copii, grupul ţintă fiind format din elevi din clasele aV-a şi aVI-a.
Competenţele urmărite au fost cele de a învăţa permanent, de a avea o atitudine pozitivă faţă de actul
învăţării. Li s-a solicitat o gândire critică, complexă, deoarece prin jocul de scenă şi interpretarea rolului
au dovedit că ştiu să utilizeze strategii creative şi critice, adecvate rolului pe care-l interpretau. De
asemenea şi-au conceput costumaţia, şi-au creat accesoriile, au contribuit la regizare – toate i-au făcut să
fie mai serioşi.Lucrul în echipă i-a determinat să colaboreze cu colegii, să-şi asume interpretarea
rolurilor: unii cu rol de lideri, iar alţii cu roluri secundare. Aceasta i-a ambiţionat să se străduiască mai
mult, pentru a fi distribuiţi în rol principal. Şi-au dezvoltat atitudini comunicative prin exprimarea
atitudinilor proprii, aprecierea corectă a colegilor şi a situaţiilor interpretative, şi-au controlat şi dirijat
comportamentul expresiv, gestica şi mimica generală încât să exprime starea personajului.
Anul acesta am schimbat strategia de abordare a repertoriului. Copiii au citit mai multe lecturi
recomandate, apoi au decis ce să punem în scenă. Surpriza a fost mare, deoarece au optat pentru un
fragment din ,,Steaua fără nume” de Mihail Sebastian şi pentru piesa într-un act a lui Tudor Muşatescu,
,,Reminiscenţe din trecut”. Este un imens câştig că lectura lor se îndreaptă spre sfera operelor dramatice.
dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al şcolii –
Bibliografie:
1. Ionescu, M.; Chiş, V. (2001) , Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în
activităţile de instruire şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană;
2. Pavelescu, Marilena (2010), Metodica predării limbii și literaturii române, Editura
Corint;
3. Stoica, Marin (2002), Pedagogie și psihologie, Editura Gheorghe Alexandru;
4. Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, (2002 ) „Şcoala la răscruce.
Schimbare şi continuitate în curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact”, Editura
Polirom.
753
Săptămâna Școala Altfel de acasă
Autor: Cristescu-Popescu Ecaterina
Săptămâna Școala Altfel susține educația alternativă prin activități informale pentru copii.
Anul acesta Școala Altfel s-a desfășurat de acasă în perioada 30 martie – 1 aprilie 2020 , on-line.
Profesorii și învățătorii sunt elemente cheie în acest program, cei care stabilesc programul
activităților, pe baza propunerilor venite din partea părinților și elevilor. Este important ca activitățile
alese să aibă , pe lângă partea educativă , și o parte distractivă , informală .Timp de o săptămână orele
normale sunt înlocuite de activități speciale, pe care părinții , elevii și învățătorii le pot stabili împreună.
Activitățile sunt organizate9 de luni până vineri , iar numărul de ore petrecut trebuie să fie egal cu
numărul de ore petrecut în mod normal în sălile de clasă. În această săptămână am desfășurat activități
cultural-artistice , activități sportive , activități practice și activități tehnico-științifice. Toate aceste
activități extracurrriculare, adică cele realizate dincolo de procesul de învăţământ, îşi au rolul şi locul bine
stabilit în formarea personalităţii elevilor. În şcoala contemporană, o educaţie eficientă , depinde de
gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine. Depinde de asemenea şi de
măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii copiilor. În acest cadru , învăţământul are
misiunea de a-i forma pe copii sub aspect fizic şi socio-afectiv, pentru o integrare socială cât mai uşoară.

extracurriculare. În opinia mea , activităţiile extracurriculare sunt deosebit de importante deoarece ,
contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare . De asemenea, prin intermediul acestora se
pot dezvolta şi explora anumite înclinaţii şi aptitudini ale copiilor . Având un caracter atractiv , copiii
participă într-o atmosferă relaxantă , cu însufleţire şi dăruire , la astfel de activităţi , îmbinându-se utilul
cu plăcutul. Un punct forte al activităţilor extraşcolare este acela că antreneză copiii în activităţi cât mai
variate şi bogate cu o structură aparte , diferită de clasica metodă de predare-învăţare . O activitate
facilitarea integrării în mediul şcolar.
Am început săptămâna cu o călătorie în lumea plantelor prin vizionarea unor filmulețe instructiv-
educative . Ne -am jucat cu fotografiile , adăugând - le elemente din natură (de exemplu :floricele ) , am
prezentat o plantă îngrijită de noi . Toate aceste lucruri au fost consemnate într-un album intitulat Micul
grădinar. A doua zi a sătămânii am dedicat -o bucătăriei. Copiii au purtat discuții despre alimentația
sănătoasă , despre regulile de igienă din bucătărie , au realizat preparate simple cu ajutorul părinților sau
bunicilor pe care le -au prezentat apoi.Fotografiile și video-urile au fost postate într-un album intitulat
Micii Master Chefi. A treia zi a fost destinată activităților cultural – artistice. Elevii au vizionat
spectacolul Pinocchio . Spectacolul conține multe elemente de umor, culoare și muzică, care i-au fascinat
754
pe copii și le -au oferit o experiență inedită .Și pentru ca ziua să fie perfectă elevii au presărat-o cu
elemente de muzică și mișcare (dansuri amuzante,cântece,gimastică etc).
A patra zi a fost ziua în care am abordat o temă sugerată de majoritatea copiilor : Prietenia . În
prima parte a activității au discutat despre prietenie , despre cât e de greu să exprimi în cuvinte această
relație afectivă . Au descoperit o mulțime de citate care descriu perfect această relație specială care rezistă
timpului , distanței și tăcerii. În a doua parte a activității copiii au realizat brățara prieteniei . Au folosit
fire de ață , au împletit cu multă dragoste brățări pentru prietenii lor.
A cincea zi intitulată „În așteptarea Iepurașului ” a cuprins : Povestea Iepurașului de Paști(lectură),

discuții despre tradițiile și obiceiurile de Paști și realizarea unor obiecte de decor pentru această
sărbătoare din materiale reciclate , precum și încondeiere de ouă. Am încheiat această săptămână cu
convingerea că nu trebuie să fugim de muncă . Munca ne satisface toate nevoile, în special ne împlineste
sufletul . Pentru ca munca să nu fie o povară , am ales , în această săptămână , să facem ceea ce ne place.
Ne-am pus la treabă din toată inima și am reușit . Așa cum spunea Alexandru Vlahuță spunem și noi
:”În muncă e sănătatea , cinstea , puterea și farmecul vieții” .
Bibliografie:

3. www.didactic.ro
755
Activităţile de tip outdoor
Prof. înv. primar,

Borcilă Cristina Daniela
,,Natura poate să-ţi slujească de carte,de profesor,de povăţuitor.Ea te cheamă,ea îţi procură,
cu mici mijloace, tot ceea ce vei avea nevoie mai târziu.Nu închide această carte plină de învăţături
înţelepte.Nu o neglija pentru celelalte cărţi în care se cuprind numai strofe din cântarea întreagă ce
stă înaintea ta”.
Kurt Hahn,fondatorul primei școli de Educație Experimentală Outdoor,considera că societatea

modernă suferă de mai multe boli: declinul condiției fizice, al spiritului de antreprenoriat, al imaginației,
creativității si abilităților practice, al autodisciplinării și al compasiunii interumane.După părerea sa,”
principala sarcină a educației este să asigure supraviețuirea următoarelor calități: o curiozitate inovatoare,
o voință invincibilă, tenacitate în atingerea țelului, lepădare de sine și deasupra tuturor: compasiune!”
Astăzi în efortul actual de modernizare si optimizare a scolii româneşti, menit să asigure creşterea
calitativă a activităţii didactice, proiectarea, organizarea, pregătirea si desfăşurarea lecţiei, ca microsistem
ce produce la scară redusă sistemul instrucţional, ocupă un loc central.În învăţământul actual o lecţie
eficientă trebuie să formeze şi perfecţioneze competenţe transferabile,să urmărească ruperea hotarelor
disciplinelor şi abordarea unor teme comune mai multor discipline(interdisciplinaritate),să crească gradul
de participare şi implicare a elevilor la propria instruire şi să plaseze profesorul ca partener în învăţare şi
organizare. Noul tip de educaţie se bazează pe patru competenţe fundamentale: a învăţa să cunoşti( să
ştii);a învăţa să să faci;a învăţa să trăieşti împreună cu ceilalţi;a învăţa să fii;Toate aceste concepte se
regăsesc în activităţile de tip outdoor.Educaţia outdoor este un concept relativ nou în contextul educativ
românesc însă ea începe din ce în ce mai mult să capteze interesul actorilor educaţionali din sistemul de
învăţământ formal.Există numeroase accepţiuni pentru termenul de educaţie outdoor însă pentru a da o
definiţie simplă putem spune că această forma de educaţie se bazează pe învăţarea în aer liber, învăţarea
experenţiala(,,Înveţi cu creierul,mâinile şi inima!”).Termenul poate include educaţia pentru
mediu,activităţi recreative,dezvoltare personala,terapie prin aventură.
La domeniul „Limbă şi comunicare” cadrul didactic poate alege să desfăşoare un joc didactic în sala
de clasă,cu ajutorul unor jetoane,acţiune ce devine, plictisitoare pentru şcolari ,dacă se repetă de mai
multe ori în aceleaşi condiţii sau poate ieşi în curtea școlii, în parc sau în pădure,unde copiii pot utiliza
elemente naturale pentru desfăşurarea jocului.Cu siguranţă că,natura,prin coloritul şi varietatea
elementelor va stimula învăţarea şi va crea un climat educaţional relaxant.
Memorarea unor versuri se poate realiza apelând la o imagine statică în sala de clasă sau într-un
mediu natural,cu elemente corespondente versurilor,imitând acţiuni,care facilitează procesul de
memorare. Dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi utiliza numerele şi cifrele poate fi realizată în sala de
clasă,utilizând jetoane,dar mediul natural cu elementele lui poate fi cadrul educaţional plăcut şi relaxant
de exersare a deprinderii de a număra,stimulând starea de bine a copilului.
Natura reprezintă un material didactic recreativ și stimulativ şi pentru activitățile de cunoașterea
mediului.Pădurea,parcul,muntele,grădina zoologică,o fermă cu păsări şi cu animale domestice reprezintă
câteva oportunităţi pentru organizarea eficientă şi relaxantă a observărilor.Dar, dacă deplasarea în aceste
zone nu e posibilă o curte spaţioasă poate oferi prilejul observării unor mici insecte,precum furnicile sau
descoperirii transformărilor din natură în diferite anotimpuri. Fotografierea unei plante (de preferat un
copac) de-a lungul anului, apoi adunarea acestor imagini intr-o prezentare de tip slide show e o metodă
minunată de a observa schimbarea adusă de anotimpuri.O plimbare cu bicicleta şi observarea elementelor
caracteristice este mai motivantă şi mai atractivă decât o activitate de observare pe bază de imagini ,în
sala de grupă. Activitățile ecologice de plantare de flori și arbori sunt pe placul preșcolarilor și îi apropie
de natură. Dar,pentru că în grădiniță conținuturile sunt abordate integrat,o acțiunea de plantare de flori
oferă prilejul reactualizării unor cunoștințe matematice,privind constituirea de grupe după criteriul
formei,mărimii sau culorii sau exersarea număratului și socotitului,precum și dezvoltarea abilităților
fonetice și lexicale.
756
Activităţile plastice,muzicale şi practice pot fi organizate în aer liber.Creta colorată pot fi utilizată în
aer liber pentru realizarea desenelor individuale sau colective.Nelimitarea spaţiului de lucru inspiră şi
reduce plictiseala din sala de grupă.Totodată,natura îi poate inspira pe micuţi în a crea diverse
tablouri,colaje cu materiale din natură,decoraţiuni.
Activităţile educative,materializate în vizite,excursii,drumeţii reprezintă o formă de cunoaştere şi de
educare mai interesantă şi mai captivantă decât o povestire sau lecturare de imagini.O vizită la muzeu
stârneşte curiozitatea şcolarului mai mult decât o planşă,observată în sala de grupă. Asta şi pentru că,de
cele mai multe ori i se prezintă copilului o lume nouă,plină de mister.
Variante de activități outdoor sunt nenumărate,influențate fiind de creativitatea și ingeniozitatea
cadrului didactic.Introducerea acestora în mediul școlar este benefică datorită multiplelor avantaje:
- oferă posibilitatea contactului cu natura;
- reprezintă un climat motivațional copiilor cu dificultăți de învățare;
- formează abilități de colaborare, comunicare, învățare activă;
- educă adaptabilitatea, flexibilitatea, inițiativa, autonomia, asumarea responsabilității.
Închei prin a stabili locul şi rolul educaţiei de tip outdoor în sistemul de învăţământ,aşa cum îl vede
pedagogul Constantin Cucoş:” Educația din școală rămâne sărăcită dacă nu este complementată de ceea
ce se poate adăuga dinafara perimetrului ei; Educația de tip outdoor nu eclipsează educația din sala de
clasă, ci îi imprimă o altă demnitate și consistență. Este o formă de stimulare și „împlinire” a ei, prin
extensiuni, aplicații, prefațări de noi căutări. O școală inovativă va prelua și integra, în modul ei specific,
astfel de situații, le va face aliat, sursă de revigorare, de întărire, de extensiune a ariei ei de acțiune. Și
asta, pentru binele școlii și al celor care intră în ea, deopotrivă!”
Principala provocare pentru organizatorul unei activităţi outdoor este cum să transforme materia
prima din mintea elevului,trecând-o printr-un proces de învăţare intenţionată,în competenţe
funcţionale.Educaţia actuală trebuie să fie holistică şi integratoare,bazată pe procesul de a da sens oricărei
întâmplări şi experienţe proprii.Ideea că experienţa,învăţarea şi progresul sunt interconectate se află la
baza diferitelor programe outdoor. Într-o societate în care tehnologia progresează cu o viteză ameţitoare
şi datorită ei de la cele mai fragede vârste copiii sunt asaltaţi de adevărate avalanşe de informaţii, ştiinţele
educaţiei se orientează din ce în ce mai acut către întoarcerea la natură. După secole în care toate
eforturile s-au concentrat pe aducerea copiilor între pereţii clasei pentru a li se face educaţie, am constatat
cu uimire că nu este cea mai fericită formă de educaţie şi, ca atare, a apărut nevoia acută de altceva, de
întoarcerea la natură, ca izvor de educaţie sănătoasă.
Bibliografie:
 Baze teoretice ale EducațieiOutdoor –http:outdoorlife.ro
 Ciolan Lucian ,(2008), ,,Învăţarea integrată,fundamente pentru un curriculum
transdisciplinar”,Ed.Polirom,Bucureşti;
 Fida Soluţion, (2014), ,,Formarea şi perfecţionarea personalului implicat în
operaţiunile remedial/corective şi preventive”,Suport de curs,Proiectul ,,Educaţia-şansa de aţi
scrie propriul viitor”POSDRU 162/2.2/S140232;
 Jordet,A.N.,(2010), ,,What is outdoor learning” ,Manual for Foundaţion Course;
 Lifelong Learning Programme,(2013),Manual de educaţie outdoor”,Primăria
Cătunele;
 Manual de educație outdoor-www.slideshare.net
 Secelean Rodica (2013),Referat ,,Activităţi de tip outdoor”
757
Botea Cristina-CJRAE, Călăraşi

Dincolo de procesul de învățare activitățile extrașcolare realizate de elevi își au rolul și locul bine
stabilit în formarea personalității copiilo.Aceste activități au ca scop identificarea și cultivarea
talentelorpersonale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale.
afirmare în mediul şcolar să reducănivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual.
Începand de la cea mai fragedă vârstă , copiii acumulează o serie de cunoştinte punându-i in contact
direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Activităţile de acest gen au o deosebită influenţă formativă,
au la bază toate formele de acţiuni turistice:plimbări, excursii, tabere. . In cadrul activităţilor organizate in
mijlocul naturii, al vietii sociale , copiii se confruntă cu realitatea si percep activ, prin acţiuni directe
obiectele , fenomenele, anumite locuri istorice. Fiind axate în principal pe viata în aer liber, în cadrul
acţiunilor turistice, elevii isi pot forma sentimental de respect si dragoste fata natura, fata de om si
realizarile sale. Grija fata de timpul liber al copilului, atitudinea de cunoastere a dorintelor copiilor si de
respectare a acestora trebuie sa fie dominantele acestui tip de activitati. Acestea le ofera destindere,
incredere, recreere, voie buna, iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmari si recunoastere a aptitudinilor.
culeg ,sunt folosite în activităţile practice, în jocurile de creaţie

creativ. Activităţile extraşcolare, în general, au cel mai larg caracter interdisciplinar, oferă cele mai
regulilor, asumându-şi responsabilităţi
Activitatile extracurriculare sunt apreciate atat de catre copii, cat si de factorii educationali in
masura în care :
 valorifica si dezvolta interesele si aptitudinile copiilor;
 organizeaza intr-o maniera placuta si relaxanta timpul liber al copiilor
 contribuind la optimizarea procesului de invatamant ;
 formele de organizare sunt din cele mai ingenioase, cu caracter recreativ ;
 copiii au teren liber pentru a-si manifesta in voie spiritul de initiativa;
 participarea este liber consimtita, necoditionata, constituind un suport puternic pentru o
activitate sustinuta;
758
 au un efect pozitiv pentru munca desfasurata in grup;
 sunt caracterizare de optimism si umor;
 creeaza un sentiment de siguranta si incredere tuturor participantilor;
 urmaresc largirea si adancirea influentelor exercitate in procesul de invatamant;
 contribuie la dezvoltarea armonioasa a copiilor.
Prin urmare, activităţile extraşcolare generează relaţii de prietenie şi ajutor reciproc între elevi,
educă simţul responsabilităţii şi o atitudine justă faţă de scopurile urmărite. Important este ca elevii să fie
Bibliografie :

“Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti
Cucoş, C., Pedagogie (ediţia a doua, revăzută şi adăugită), Bucureşti, Polirom, 2002.
Iucu, R., Instruire extraşcolară. Perspective teoretice şi aplicative, Iaşi, Polirom, 2001

759
JOCURILE DINAMICE, JOCURILE DE MIȘCARE, ȘTAFETELE
BUNDĂ CRISTINA, ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 7, BUZĂU
Jocuri pentru dezvoltarea vitezei

I.TOŢI DEODATĂ
● Condiţii:
- sală, teren
- număr nelimitat de jucători
● Descriere:
Jucătorii pe mai multe grupe, în formaţie de şir, având căte un obstacol în faţă la 7-8 m distanţă; la
semnal, grupele, cu toţi componenţii deodată, aleargă, ocolesc obstacolul şi revin pe vechiul loc; grupa
care se aliniază mai repede câştigă întrecerea.
● Variante:
- se pot aşeza mai multe obstacole pentru a fi ocolite
II. NUMERELE ALEARGĂ

● Condiţii:
- sală, teren
● Descriere:
Elevii, numerotaţi câte 2, sunt aşezaţi pe o linie cu faţa la profesor; la un semnal ambii execută
alergare de viteză până la un reper dinainte stabilit apoi continuă alergarea numai cei ce poartă numărul
strigat de profesor iar ceilalţi rămân pe loc câteva secunde, după care, la semnalul profesorului aleargă şi
ei, căutând să-i prindă din urmă pe ceilalţi; când reuşeşte să- şi prindă din urmă partenerul câştigă un
punct.
● Recomandări metodice:
- distanţa de alergare variază în funcţie de nivelul de dezvoltare somato-funcţional al elevilor;
poziţia de plecare poate fi: stând, şezând
ghemuit, încrucişat, culcat dorsal, sprijin culcat facial etc.
III. CĂRĂUŞUL
● Condiţii:
- teren, sală
760
● Descriere:
Jucătorii se aşează pe grupe, în flanc câte unul, înapoia unei linii trasate cu creta pe sol; în faţa
fiecărei grupe, la distanţa de 10-15 m ,se găseşte un elev din grupa respectivă; la semnalul de începere al
jocului, acest elev aleargă la şir, ia de mână pe primul din grupă şi aleargă la locul de unde a plecat; odată
ajunşi, primul elev care fugise la şir rămâne pe loc, iar celălalt se înapoiază la echipa sa şi aduce pe al 2-
lea din şir ş.a.m.d. până transportă toată echipa;
Câştigă cei care au terminat primii.
Jocuri pentru dezvoltarea îndemânării

I.SEMĂNATUL ŞI CULESUL CARTOFILOR
● Condiţii:
- sală sau teren
- număr nelimitat de elevi
- mingi de oină corespunzător numărului de echipe, câte 3-6 pentru fiecare echipă
● Descriere:
Jucătorii se aşează în echipe în şiruri egale; se trasează o linie de plecare iar în faţa fiecărei echipe,
pe distanţa de 10-15 m, se aşează din metru în metru, câte o minge de oină într-un cerc sau triunghi;
mingea reprezintă „cartoful” iar cercul sau triunghiul reprezintă „cuibul”; la semnal, primul jucător de la
fiecare echipă, aleargă să culeagă „cartofii” şi îi aduce la linia de plecare, iar după ce a adus şi ultimul
cartof trece la coada şirului; jocul contiună până ce ultimul jucător revine la locul său; câştigă echipa care
a terminat prima.
● Reguli:
- „cartoful” se aşează numai în „cuib” nu se aruncă
- jucătorul următor nu pleacă decât după ce i s-a predat ştafeta
- obiectele care reprezintă „cartoful” pot fi de mărimi diferite în funcţie de vârsta elevilor
761
I. CURSA ÎN SACI
● Condiţii:
- sală sau teren
- saci corespunzători numărului de echipe
● Descriere:
Organizarea echipelor ca pentru ştafetă pe şiruri în spatele unei linii de plecare; în faţa fiecărei
echipe se găseşte un sac pe care la semnal,primul jucător îl trage până la brâu, intrând cu picioarele
în el; se deplasează până la punctul de întoarcere, revine la echipă, lasă sacul jos şi trece la coada
şirului; jocul este repetat de toţi elevii şi se termină când ultimul jucător a revenit în formaţie;
câştigă echipa care a terminat prima.
● Reguli:
- jucătorul cazut se ridică şi continuă cursa fără să fie ajutat
- distanţa dus-întors să nu depăşească 15-20 m.
III. CĂPITAN DE NAVĂ

● Condiţii:
- sală
- 6- 15 elevi
- sfoară, scaune şi vaporaşe confecţionate de copii
● Descriere:
Participanţii la acest joc stau fiecare pe câte un scaun, scaune care sunt aşezate unul lângă celălalt; ei
primesc câte o panglică lungă de 4-6 m; la un capăt al panglicii fiecare leagă câte un vaporaş, celălalt
capăt va fi ţinut în mână; la semnal toţi copiii încep să înfăşoare panglica în jurul degetului arătător,
trăgând astfel vaporaşul spre ei fără ca el să se răstoarne; cine reuşeşte să treacă primul vaporul peste linia
de sosire, trasată înaintea scaunelor, este cel mai bun „ căpitan de navă”.
- pot fi legate şi alte obiecte la capătul panglicii
Bibliografie:
www.didactic.ro
www.enciclopedia jocurilor.ro
STRUJAN IOAN şi colaboratorii-Îndrumar pentru predarea ed. fizice în învăşământul
primar, Ed. Axa Botoşani, 2002
762
Rolul activităților extrascolare
Prof. Tămaș Cristina Georgeta

Scoala Gimnaziala Mihail Sadoveanu, Baia Mare
sistemului de invăţământ, dar şi în interiorul acestuia, constituind o punte între cunoştinţele asimilate la
lecţii şi informaţiile acumulate informal. Activităţile extraşcolare vin în completarea procesului de
exersarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter. Întreaga activitate în afara clasei are conţinut variat,
determinat de interesele cognitive ale elevilor şi de dorinţele lor. Cercetările recente din domeniul
psihopedagogiei arată că utilizarea povestirilor ca metode de învățare dezvoltă imaginația copiilor.
Metodele și tehnicile moderne, activ-participative, capabile să mobilizeze energiile elevilor, să le capteze
atenția, care-i îndeamnă să-și pună în joc imaginația, înțelegerea, memoria, abilitățile artistice sunt extrem
de potrivite în educarea copilului pentru problemele ridicate de societatea contemporană.
De aceea, un rol important în dezvoltarea aptitudinilor artistice ale copiilor au ilustrarea poveștilor,
miturilor, basmelor și poeziilor prin aplicarea metodelor, procedeelor și tehnicilor artistico-plastice
Activitățile extracurriculare contribuie la lărgirea orizontului de cultură, prin îmbogățirea
cunoștințelor din diverse domenii, la petrecerea în mod util, plăcut și organizat a timpului liber, activități
lipsite de evaluări riguroase. Total diferite de activitățile cu caracter didactic, excursiile și vizitele ajută la
dezvoltarea personală a elevului, la asimilarea cunoștințelor într-un mod plăcut și ușor, ele contribuie la
lărgirea orizontului, familiarizarea cu frumusețile țării sau chiar ale lumii.
763
Programarea și alegerea activităților se face ținând cont de dorințele, nivelul și interesele elevilor
pentru o disciplină sau pentru artă , în general. Educatorul va supune observației întreaga comportare a
elevului și stabilind ceea ce este reprezentativ pentru fiecare elev, își va regla ansamblul de metode și
procedee în raport cu aceste particularități. Cercurile de elevi înlesnesc descoperirea talentelor, fie în
pictură, teatru, film, fotografie, diverse mesteșuguri. Scopul acestor cercuri constă în atragerea tinerilor
către artă în general și în descoperirea aptitudinilor și a abilităților practice ale acestora în diverse domenii
ale artei. Cultivându-le talentul într-o atmosferă plăcută, înafara clasei , lăsându-le libertatea de a alege
tema activităților, momentul sau durata activităților extrașcolare, lipsa notelor , atrag tot mai mulți elevi.
Cunoștințele acumulate se materializează practic prin lucrări, poezii, desene, picturi, fotografii,
filme, ele nu mai rămân la stadiul de teorie. Ele conduc la formarea unor personalități complete și
complexe, intensifică nevoia de cunoaștere, dragostea pentru cultură, dezvoltă talentul.
Activitățile extracurriculare vin în completarea procesului de învătământ. Se știe că omul , cât

trăiește, învață. A învăța să înveți și a dori să te perfecționezi continuu sunt cerințe ale educației
permanente, educație ce integrează toate nivelurile și tipurile de educație, astfel că omul învață să fie el
însuși, receptiv la schimbări, capabil să le anticipeze și să se adapteze la ele.
Bibliografie:
Cucoş, C., Pedagogie (ediţia a doua, revăzută şi adăugită), Bucureşti, Polirom, 2002.
Gârboveanu, M., Creativitatea elevilor în procesul de învăţământ, Bucureşti, Litera Internaţional,
1981.
Iucu, R., Instruire extraşcolară. Perspective teoretice şi aplicative, Iaşi, Polirom, 2001.
764
Profesor Învăţământ Primar: Zoica-Petrescu Cristina

Liceul Teoretic „Ioan Buteanu” Șomcuta Mare, Județul Maramureș
li se arata sau li se spune în legatură cu mediul , fiind dispuşi să acţioneze în acest sens. Excursia ajută la
dobândind însuşirea a noi cunoştinţe.
765
educaţia pentru păstrarea valorilor, etc. Activităţile complementare concretizate în excursii şi drumeţii,
Bibliografie :
766
CĂLĂTORIE IMAGINARĂ ÎN LUMEA TEXTULUI
Prof. Crişan Emilia Alexandra

Şcoala Gimnazială ,,Nicolae Drăgan" Galda de Jos
A pătrunde într-un text literar e asemeni unei călătorii. Universul ce îl descoperi la prima lectură
acţionează asupra mai multor simţuri. Conştientizarea acestor senzaţii şi trăiri duce la descoperirea
semnificaţiilor şi a mesajului textului.
Valorificând ideile expuse de Alina Pamfil în lucrarea ,,Limba şi literatura română în gimnaziu -
Structuri didactice deschise”, am încercat să aplic tehnica fragmentară a primei lecturi, pe un text liric al
poetului Vasile Voiculescu. Am ales poezia ,,Plâns de toamnă”, considerând că oferă elevilor o experienţă
bogată în trăiri şi imagini. Am asociat lecturii, vizionarea unui material conţinând transpunerea versurilor
în plan muzical şi imagistic.
Activitatea poate lua forma unui Jurnal de călătorie . Copiii trebuie să înţeleagă că lectura este un
drum prin universul textului. Pe măsură ce înaintează în această lume, ei descoperă aspecte ale naturii, ale
vieţii. Ei trebuie să noteze şi să deseneze ce văd (imagini vizuale), ce aud (imagini auditive), ce simt
(imagini senzitive, sentimente), ce amintiri retrăiesc. Vor realiza astfel o hartă subiectivă a lecturii în care
apare întregul traseu parcurs. Linia de sosire va fi semnificaţia globală pe care elevii o atribuie textului.
Acest material poate fi folosit la clasele gimnaziale, pentru familiarizarea cu substanţa unui text liric
descriptiv şi pentru înţelegerea fenomenului interpretărilor plurale, generat de modul diferit în care
cititorii percep lumea textului. Mijloacele didactice necesare sunt videoproiectorul, fişe de lucru, coli
pentru desen, creioane colorate.
Se cere elevilor să definească toamna printr-un singur cuvânt (ex.: culoare, bogăţie, veştejire, a
culege, vânt, auriu, şcoală etc), apoi se observă că perceperea realităţii înconjurătoare este subiectivă.
Clasa e împărţită în cinci grupe a câte 5 elevi fiecare. După citirea fiecărei strofe, elevii notează pe
fişa de lucru ce văd, ce aud şi ce simt parcurgând lumea textului (se alcătuiesc câte 2-3 enunţuri pentru
fiecare strofă, iar exprimarea se va face la persoana I). Alţi elevi din grup vor desena elementele cadrului
natural, rând pe rând, pe măsură ce le descoperă în text. După citirea ultimei strofe, elevii vor scrie pe fişă
amintiri provocate de lectura textului.
La sfârşit se vor obţine: un jurnal de călătorie cu sentimentele şi gândurile călătorului prin lumea
textului şi o hartă a universului imaginar al poeziei (desenul). Se expun desenele şi se citesc fişele. Se
constată asemănările şi deosebirile în modul de percepere al poeziei. Printr-o discuţie cu elevii, se
stabilesc semnificaţiile globale ale textului (elementele terestre, cosmice; figuri de stil; eul liric).
În încheiere se prezintă un material conţinând poezia ,,Plâns de toamnă” de V. Voiculescu
interpretată de solistul Tudor Gheorghe. Aceasta are menirea de a concretiza prin melodie şi imagini
tabloul de toamnă.
În continuare, voi prezenta o variantă a fişei de lucru întocmită la lecţie:
767
Jurnal de călătorie:
AM VĂZUT... AM AUZIT... AM SIMŢIT... MI-AM DAT SEAMA... AM OBSERVAT... SUNT
SIGUR...
PLÂNS DE TOAMNĂ ÎMI PARE RĂU... MĂ BUCUR... MĂ NELINIŞTEŞTE... MĂ
ÎNTRISTEAZĂ...
De Vasile Voiculescu
Bat lung peste ţară

Reci ramuri de vânt 1. La început am simţit vântul rece. Parcă rafalele erau nişte ramuri ce te
Şi codrul de ceară
Miroase a sfânt.
zgârie în atingerea lor. Am văzut apoi codrul, al cărui frunziş e galben ca din
ceară. Gândul la ceara lumânărilor, m-a făcut să simt un miros sfânt.
Vin zile cărunte
Spre văile moi 2. Mi-am dat seama că vin zile cu ceaţă şi frig. Pe vârful colinelor am
Se lasă mărunte
Dulci neguri de oi. observat pete mişcătoare ce nu sunt altceva decât turmele ce coboară spre văi mai
călduroase.
Cocoare gonace
Pe-un cer pământiu 3. Am văzut cârduri de cocori străbătând grăbite cerul de culoare pământie.
Spre calde conace
Aceleaşi căi scriu Mi-am dat seama că ele fac mereu acelaşi drum. Sunt sigur că sunt nerăbdătoare
Şi-n poala zăbună

să-şi regăsească locurile călduroase. Îmi pare rău că pleacă.
A norilor orbi 4. Am văzut cum cerul s-a umplut de nori. Am auzit croncănitul corbilor.
Văzduhul adună
Sinoade de corbi. Cântecul lor mă nelinişteşte.
Dezmierzi o lumină? 5. Mă bucur când văd lumina, dar mă întristez când ea se stinge. Îmi dau
Se stinge. De-acum
Ţi-e mâna de tină,
seama că tina şi fumul vor fi noul peisaj.
Obrazul de fum. AMINTIRI: ,,Codrul de ceară” îmi aminteşte de o călătorie cu trenul
printr-o zonă muntoasă. ,,Calde conace” îmi amintesc de casa bunicilor de la ţară.
SEMNIFICAŢII GLOBALE: E o toamnă tristă (,,reci ramuri de vânt”, ,,cer pământiu”, ,,norilor
orbi”, ,,se stinge”, ,,mâna de tină”), dar totuşi fermecătoare (,,miroase a sfânt”, ,,văile moi”, ,,dulci neguri
de oi”, ,,calde conace”, ,,dezmierzi o lumină”).
Harta cu traseul călătoriei:
Bibliografie:
Pamfil Alina, Limba şi literatura română în gimnaziu – Structuri didactice deschise, Piteşti, Editura
Paralela 45, 2003
https://www.youtube.com/watch?v=of_1WXuqCak&list=RDof_1WXuqCak&start_radio=1&t=32
768
Educ. CRIȘAN LAURA ELENA

Grădinița PP nr 7 Deva
dezvoltarea aptitudinilor preșcolarilor în diverse domenii artistice. Procesul dezvoltării copiilor nu
reprezintă doar activitatea instructiv-educativă care se desfăşoară în cadrul activităților. În acest scop se
folosesc şi alte forme de activitate, cum ar fi: cercurile organizate la diferite obiective, vizitele şi
excursiile, concursurile şcolare etc., care contribuie la aprofundarea cunoaşterii, la descoperirea,
dezvoltarea şi valorificarea intereselor şi pasiunilor, stimulează creativitatea. În plan moral, aceste
activităţi contribuie la formarea şi dezvoltarea atitudinilor de respect, la formarea trăsăturilor pozitive de
voinţă şi caracter. Activităţile extraşcolare au unele particularităţi prin care se deosebesc de activităţile
instructiv - educative. Ele sunt diferite din punct de vedere al conţinutului, duratei, metodelor folosite şi
curriculum obligatoriu; preșcolarii au libertatea deplină de a alege conţinuturile care sunt în perfectă
concordanţă cu interesele şi dorinţele lor. Având caracter interdisciplinar, activităţile extraşcolare pot
îmbrăca diferite forme: excursii, drumeţii, vizite, spectacole cultural-artistice, tabere şcolare, vizionări de
filme, competiţii sportive, cercuri de creaţie, cercuri pe discipline, concursuri, care, prin specificul lor,
teatru şi filme la cinematograf, elevii îşi cultivă dragostea pentru artă, pentru frumos.
procesului de învăţământ care se desfăşoară în sala de grupă; innacest scop trebuie să se ţină seama de
particularităţile de vârstă şi interesele preșcolarilor. Activităţile extraşcolare solicită o pregătire
metodologică temeinică din partea cadrelor didactice. Este necesar să se creeze o atmosferă deosebit de
cunoştinţelor şi abilităţilor obţinute deja, să fie create condiţii de formare a personalităţii în spiritul
culturii naţionale. Este necesar să se îmbine în mod util şi plăcut timpul în afara programului obișnuit al
preșcolarilor, odihna activă să fie marcată de certitudinea utilităţii organizării plăcute a timpului liber într-
un mediu sărbătoresc sau firesc. Desfăşurarea activităţilor şi volumul cunoştinţelor predate sunt
determinate de curriculumul pentru învățământul preșcolar, în timp ce conţinutul şi desfăşurarea
activităţilor în afara grupei au conţinut flexibil şi foarte variat, cuprinzând cunoştinţe din domeniul artei,
ştiinţei, limbei și comunicării, psihomotor. Totuşi nici conţinutul acestor activităţi nu se stabileşte în mod
întâmplător, ci pe baza anumitor principii. Activitățile extraşcolare se stabilesc pe baza liberei alegeri, sub
îndrumarea cadrelor didactice, care îi pot sugera fiecărui copil ce formă de activitate este mai potrivită
pentru interesele şi înclinaţiile lui. Durata activităţilor extraşcolare variază. O activitate extraşcolară
durează de la o jumătate de oră până la zece ore. Activitatea extraşcolară este propice pentru manifestarea
spiritului de independenţă şi a iniţiativei elevilor. Aplicarea cunoştinţelor în cadrul activităţilor
extraşcolare are şi valoarea unui exerciţiu de dezvoltare a aptitudinilor preșcolarilor. Întreaga activitate
are conţinut variat, determinat de interesele cognitive ale preșcolarilor şi de dorinţele lor. Cercetările
recente din domeniul psihopedagogiei arată că utilizarea povestirilor ca metode de învățare dezvoltă
imaginația copiilor. Metodele și tehnicile moderne, activ-participative, capabile să mobilizeze energiile
preșcolarilor, să le capteze atenția, care-i îndeamnă să-și pună în joc imaginația, înțelegerea, memoria,
abilitățile artistice sunt extrem de potrivite în educarea copilului pentru problemele ridicate de societatea
contemporană. Aceste metode sunt utile, pentru că dezvoltă competențele cognitive; sprijină și extind
viața socială; dezvoltă gândirea creatoare individuală și de grup; facilitează comunicarea conținutului prin
cunoaștere și autocunoaștere; ajută la educarea inteligenței emoționale a copilului, a empatiei ca fenomen
psihic de retrăire a stărilor, gândurilor și acțiunilor celuilalt.
769
Prin urmare, preșcolarii trebuie ajutați să participe la activitățile educative, să se implice afectiv, cu
plăcere și bucurie spontană în ceea ce fac. În concluzie, putem menționa că activităţile extraşcolare
generează relaţii de prietenie şi ajutor reciproc între preșcolari, educă simţul responsabilităţii şi o atitudine
justă faţă de scopurile urmărite. Important este ca ei să fie antrenaţi nu numai în desfăşurarea unor
asemenea activităţi, ci şi în iniţierea şi organizarea lor. Valorificarea activităţilor extraşcolare în practica
preșcolarilor.
Bibliografie
1981.
770
PROF.ÎNV. PREȘCOLAR: CROITORU ELENA ADRIANA

Educația extrașcolară este o componentă foarte importantă în educația copiilor și în dezvoltarea
personalități acestora, cu ajutorul ei se pot descoperi la copiii, aptitudini, talente, se poate cultiva un stil
de viață civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ în diferite domenii.
Activitățile extrașcolare vin în completarea procesului de învățământ. Procesul dezvoltării tinerei
generații nu poate fi redus numai la activitatea instructiv-educativă care se desfășoară în timpul lecțiilor ci
și prin alte forme de activitate, cum ar fi: vizitele, excursiile, concursuri, drumeții, spectacole cultural-
artistice, tabere școlare, vizionări de filme, competiții sportive, cercuri de creație, etc, care contribuie la
adâncirea cunoașterii, la descoperirea, dezvoltarea și valorificarea intereselor și pasiunilor, stimulează
creativitatea, oferă cadrul afirmării și recunoașterii performanțelor. În plan moral, aceste activități
contribuie la formarea și dezvoltarea atitudinilor de respect pentru cunoaștere, pentru cultură, pentru
creatorii ei, la exersarea trăsăturilor pozitive de voință și caracter.
Activitățile extrașcolare sunt diferite de activitățile școlare, ele fiind diferite din punct de vedere al
conținutului, duratei, metodelor folosite și formele de organizare ale activității. Activitățile extrașcolare
nu au un conținut stabilit prin curriculum obligatoriu, educatorii împreună cu părinți și preșcolari au
libertatea deplină de a alege conținuturile care sunt în deplină concordanță cu interesele și dorințele
acestora. Acestea devin o formă complementară de activitate, care stimulează valori, aptitudini și dezvoltă
vocația, talentul, încurajând competiția, asumarea de responsabilități, comunicarea, abordări bazate pe
inițiativă, imaginație și opțiune. Toate acestea duc la formarea unei personalități complete și complexe.
Organizarea și desfășurarea activităților extrașcolare respectă anumite condiții:
- Sunt subordonate sistemului de învățământ
- Se evită supraîncărcarea copiilor
- Se desfășoară în colectiv, fiind creata și desfășurate pe principiul liberului consimțământ
- Se ține seama de particularitățile de vârstă și de interesele copiilor, precum și de
posibilitățile de realizare pe care le au.
Activitățile extrașcolare cer o bună pregătire metodologică a profesorilor. Este necesar să se creeze
o atmosferă deosebit de favorabilă pentru instruire și educație, să se ofere posibilitatea de completare și
aprofundare a cunoștințelor și abilităților obținute la lecții, să fie create condiții de formare a personalității
în spiritul culturii naționale. Copiii trebuie ajutați să participe la activitățile educative, să se implice
afectiv, cu plăcere și bucurie spontană în ceea ce fac. Un rol important în dezvoltarea aptitudinilor
artistice ale copiilor au ilustrarea poveștilor, miturilor, basmelor și poeziilor prin aplicarea metodelor,
procedeelor și tehnicilor artistico-plastice.
Activitățile extrașcolare generează relații de prietenie și ajutor reciproc între copiii, educă simțul
responsabilității și o atitudine justă față de scopurile urmărite.
771
IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE
CROITORU MARILENA
COLEGIULUI NAȚIONAL ECONOMIC TH. COSTESCU DR. TR. SEVERIN
Activitățile extrașcolare sunt foarte importante pentru dezvoltarea armonioasă a copilului. Studiile de
specialitate susțin că acesta ajută elevii la formarea unei atitudini pozitive față de învățare, aceștia au performanțe
probleme. Pe lângă toate acestea, activitățile extrașcolare acționează și asupra stimei de sine, iar sentimentul de
împlinire este mult mai ridicat.
Activitățile extrașcolare vizează, de regulă, acele activități cu rol complementar orelor clasice de predare-
învățare. Aria de desfășurare a acestora e greu de delimitat. Pot fi excursii, drumeții, vizite la muzee, la diverse
instituții publice, la alte unități de învățământ, vizionarea de spectacole de teatru, operă, muzică clasică, activități
artistice, cluburi tematice, activități sportive, legate de protecția mediului etc.
• înglobează activitățile organizate de școală în afara mediului școlar sau/și de către alte instituții
extrașcolare specializate (cluburi sportive, cluburi și palate ale copiilor, școli de artă/ muzică pentru copii, etc.);
• au rol complementar celui al școlii;
• dezvoltarea copiilor depinde de un întreg sistem de fenomene și relații, iar activitățile extrașcolare
• oferă posibilitatea de exprimare și explorare a identității, dezvoltă capitalul social al copiilor.
Este cunoscut faptul că activitățile extrașcolare generează capital social și uman, constituie un mediu
formator mai atractiv, în afara contextului instituțional. Participarea elevilor la astfel de activități îi ajută să se
înțeleagă pe ei înșiși prin observarea și interpretarea propriului comportament în comparație cu al celorlalți.
Activitățile extrașcolare reprezintă totodată un element prioritar în politicile educaționale întucât au un
impact pozitiv asupra dezvoltării personalității elevilor, asupra performanțelor școlare și a integrării sociale.
Un studiu al lui J. Eccles și B.L.Barber(1999) indică un impact diferit al activităților extrașcolare, în funcție
de tipul acestora și rata de participare, astfel:
• participarea în cadrul tuturor tipurilor de activități extrașcolare corelează cu creșterea rezultatelor și
performanțelor școlare;
• participarea la activități sportive înregistrează o probabilitate mai mare ca elevii să aleagă să urmeze o
școală superioară (nivel universitar) până la la împlinirea vârstei de 21 de ani;
• participarea la activități prosociale corelează cu o rată mai mică de delincvență în rândul elevilor
participanți.
Activitățile extrașcolare ocupă un loc important în ansamblul influențelor educative.
Participarea la acest tip de activități lărgește orizontul cultural al elevilor, completând cu noțiuni noi volumul
de cunoștințe însușite în cadrul orelor de curs. De asemenea, constituie un mijloc de formare a competențelor,
contribuie la educarea morală, estetică a elevilor, diciplinându-le acțiunile și extinzându-le orizontul cultural-
artistic. Activitățile extrașcolare reprezintă un mijloc de formare a deprinderilor elevilor de a-și folosi, în mod
rațional, timpul liber, sunt propice manifestării spiritului de independență și inițiativei.
O altă particularitate a activităților extrașcolare, de o reală importanță, o constituie legătura acestora cu
partea practică. Aplicarea cunoștințelor în cadrul activităților extrașcolare are valoarea unui exercițiu de dezvoltare
a aptitudinilor elevilor. Important în derularea acestor activități este faptul că elevii pot fi antrenați atât în inițiere și
„Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari și
nimic nu ne permite să știm cum va fi vremea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze.” (Maria Montessori)
Bibliografie
2. Gârboveanu, M., Creativitatea elevilor în procesul de învăţământ, Bucureşti, Litera Internaţional, 1981.
4. Lisievici, P. ş.a., Pedagogie. Concepte, metode şi tehnici esenţiale, Bucureşti, Editura Fundaţiei România
de Mâine, 2005.
772
Rolul activităților extrașcolare în dezvoltarea aptitudinilor
artistice la copii
Prof. Cruceru Mihaela-Carmen

Colegiul Tehnic Nr.2 Tg-jiu
Activităţile extraşcolare vin în completarea procesului de învăţământ şi contribuie la descoperirea

şi dezvoltarea aptitudinilor elevilor în diverse domenii artistice. Procesul dezvoltării tinerei generaţii nu
poate fi redus numai la activitatea instructiv-educativă care se desfăşoară în cadrul lecţiilor. În acest
scop se folosesc şi alte forme de activitate, cum ar fi: cercurile organizate la diferite obiecte, vizitele şi
excursiile, concursurile şcolare etc., care contribuie la adâncirea cunoaşterii, la descoperirea,
recunoaşterii performanţelor. În plan moral, aceste activităţi contribuie la formarea şi dezvoltarea
atitudinilor de respect pentru cunoaştere, pentru cultură, pentru creatorii ei, la exersarea trăsăturilor
pozitive de voinţă şi caracter.
activităţii. Conţinutul activităţilor extraşcolare nu este stabilit printr-un curriculum obligatoriu; elevii
au libertatea deplină de a alege conţinuturile care sunt în perfectă concordanţă cu interesele şi dorinţele
elevilor. Astfel, acestea devin o formă complementară de activitate – parte componentă a educaţiei –
care stimulează valori, aptitudini şi dezvoltă vocaţia, talentul, încurajând competiţia, asumarea de
responsabilităţi, comunicarea, abordările bazate pe iniţiativă, imaginaţie și opţiune. Toate acestea duc
sportive, cercuri de creaţie, cercuri pe discipline, concursuri, care, prin specificul lor, imprimă
copilului un anumit comportament, o ţinută adecvată situaţiei, declanşând anumite sentimente.
Prin activităţile la care participă, ei îşi însuşesc cunoştinţe în domeniul ştiinţei, tehnicii,
literaturii și artei. Participând la acţiuni cu caracter artistic, la manifestări cultural-artistice, vizionând
spectacole de teatru şi filme la cinematograf, elevii îşi cultivă dragostea pentru frumos.
colectiv, fiind create şi organizate pe principiul liberului consimţământ; la antrenarea elevilor trebuie să
se ţină seama de particularităţile de vârstă şi interesele elevilor, precum şi de posibilităţile de realizare pe
care le au, fără să fie reţinuţi de la ore sau pregătirea lecţiilor. Excursiile şi vizitele sunt acţiuni cu
caracter de masă organizate în scopul îmbogăţirii experienţei de viaţă a elevilor. Aceste activităţi se
organizează în funcţie de conţinutul lecţiilor și prin conținutul lor se deosebesc de cele cu caracter
didactic. Organizate la nivelul clasei sau școlii, cu participare benevolă, ele urmăresc lărgirea orizontului
de cunoștințe etc. Vizitarea unui muzeu, expoziţii, a unui atelier al meșterului popular sau artist plastic
formare a personalităţii în spiritul culturii naţionale. Întreaga activitate în afara clasei are conţinut variat,
determinat de interesele cognitive ale elevilor şi de dorinţele lor. Cercetările recente din domeniul
psihopedagogiei arată că utilizarea povestirilor ca metode de învățare dezvoltă imaginația copiilor.
Metodele și tehnicile moderne, activ-participative, capabile să mobilizeze energiile elevilor, să le
773
ca fenomen psihic de retrăire a stărilor, gândurilor și acțiunilor celuilalt.
reciproc între elevi, educă simţul responsabilităţii şi o atitudine justă faţă de scopurile urmărite.
iniţierea şi organizarea lor. Valorificarea activităţilor extraşcolare în practica educaţională ar trebui să
se producă sistematic şi cu mai multă eficienţă, pentru dezvoltarea armonioasă a elevilor.
Bibliografie
1. Cucoş, C., Pedagogie (ediţia a doua, revăzută şi adăugită), Bucureşti, Polirom,
2002.
2. Iucu, R., Instruire extraşcolară. Perspective teoretice şi aplicative, Iaşi,
Polirom, 2001.
774
OBICEIURI ROMÂNEȘTI DE PAȘTE
Autor: Crusoveanu Floarea
Paştele reprezintă sărbătoarea Învierii lui Iisus Christos. Începutul acestei sărbători e văzut chiar în
Cina cea de Taină, pâinea şi vinul simbolizând sacrificiul trupului şi al sângelui, ca preţ al răscumpărării.
În tradiţia ortodoxă, începutul sărbătorii e marcat o dată cu postul de şapte săptămâni.
O semnificaţie foarte importantă o are Joia Mare din Săptămâna Patimilor. Din această zi, ţăranii
încetează lucrul la câmp şi se concentrează asupra casei, a curţii, pentru ca totul să fie curat. Tot în Joia
Mare, femeile încep să pregătească pască şi să vopsească ouăle. Potrivit tradiţiei, la miezul nopţii dintre
sâmbătă şi duminică, oamenii se trezesc din somn în bătaia clopotelor. Se spală cu apă curată, îşi pun
straie noi, iau câte o lumânare şi pornesc către biserică. Acasă le e îngăduit să rămână doar celor foarte
bolnavi.
La biserică, preotul – cu Sfânta Evanghelie şi

crucea în mână, urmat de alaiul de credincioşi – iese cu
lumânarea aprinsă (Lumina) şi înconjoară biserica de
trei ori. Serviciul divin se desfăşoară afară, iar când
preotul va rosti „Christos a înviat!” toţi cei prezenţi la
acest serviciu religios vor spune „Adevărat a înviat!”.
Răspunsul e recunoaşterea tainei Învierii, iar aceasta va
fi formula de salut timp de 40 de zile, până la Înălţarea
Cu lumânarea aprinsă, fiecare se întoarce acasă şi face o
cruce mică pe peretele dinspre răsărit, afumându-l cu lumânarea, pe care o va păstra tot restul anului.
Oamenilor le este permis să mănânce bucăţele (pasca/pâinea, ouăle roşii, carnea de miel, sarea şi
vinul) abia după ce acestea se sfinţesc şi după ce fiecare persoană participă la Liturghie.
Se spune că acei care ciocnesc ouă roşii în ziua de Paşte se vor întâlni şi pe lumea cealaltă.
Prima zi de Paşte trebuie să fie petrecută liniştit, fiind interzisă orice activitate distractivă. În această
zi, e interzis şi somnul. Luni, a doua zi de Paşte, oamenii dau de pomană pentru cei morţi, mergând, în
cele mai multe cazuri, la cimitir. O credinţă răspândită printre români e că, timp de o săptămână de la
Înviere, porţile Raiului sunt deschise larg. Tocmai de aceea se spune că sufletele celor care mor în
Săptămâna Luminată ajung direct în Rai. În funcţie de zonele ţării, există obiceiuri şi obiceiuri.
775
Tradiţii şi obiceiuri de Paşte în Oltenia
În Oltenia obiceiurile sunt puţin diferite faţă de celelalte regiuni. Paştele presupune reîntoarcerea
oamenilor la Dumnezeu.
Potrivit tradiţiei, femeile nu au voie să doarmă în Joia Mare, altfel vor dormi tot anul. În această zi,
se spune că sufletele celor trecuţi în nefiinţă se întorc la casele lor, iar în fiecare gospodărie este aprins
focul pentru cei morţi.
În zona Olteniei, bărbaţii încondeiază ouăle. Este
una dintre cele mai reprezentative tradiţii practicate.
Tot aici, ouăle sunt dăruite la masa de Paşte de către
fini, naşilor iar feciorii le oferă fetelor la hora satului.
În dimineaţa de Paşti, după ce credincioşii vin de
la Biserică cu lumânarea aprinsă nu au voie să intre în
casă până nu se culege din grădină iarbă verde şi se
pune pe scările casei. Masa de Paşti trebuie să fie
încărcată cu bucatele tradiţionale. Pe lângă ouă roşii
gospodinele mai pregătesc şi faimoasa ciorbă de
bureţi, cunoscută în alte zone ca ciorbă de miel.
În a doua zi de Paşti, fetele se îmbracă cu zăvelci, marame lucrate şi poale. Acestea îşi demonstrau
măiestria în domeniul ţesutului şi a cusutului în faţa
întregului sat.
776
Autorul: Prof. Csavar Magda

Liceul Tehnologic „Apor Péter”
Educația extrașcolară (realizată dincolo de procesul de învațământ) își are rolul și locul bine stabilit
în formarea personalității copiilor. Educația prin activitățile extracurriculare urmărește identificarea și
acumulează o serie de cunoștinte punându-i în contact direct cu obiectele și fenomenele din natură.
Activităţile extraşcolare completează procesul de învăţământ şi contribuie la descoperirea şi
dezvoltarea aptitudinilor elevilor în diverse domenii. Procesul dezvoltării tinerei generaţii nu poate fi
redus numai la activitatea instructiv-educativă care se desfăşoară în cadrul lecţiilor. În acest scop se
folosesc şi alte forme de activitate, cum ar fi:
- cercurile organizate la diferite obiecte,
- vizitele şi excursiile,
- concursurile şcolare etc.,
care contribuie la adâncirea cunoaşterii, la descoperirea, dezvoltarea şi valorificarea intereselor şi
pasiunilor, stimulează creativitatea, oferă cadrul afirmării şi recunoaşterii performanţelor. În plan moral,
aceste activităţi contribuie la formarea şi dezvoltarea atitudinilor de respect pentru cunoaştere, pentru
cultură, pentru creatorii ei, la exersarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter.
responsabilităţi, comunicarea, imaginaţie și opţiune. Toate acestea duc la formarea unor personalităţi
complete şi complexe. Având cel mai larg caracter interdisciplinar, activităţile extraşcolare pot îmbrăca
diferite forme: excursii, drumeţii, vizite, spectacole cultural-artistice, tabere şcolare, vizionări de filme,
competiţii sportive, cercuri de creaţie, cercuri pe discipline, concursuri, care, prin specificul lor, imprimă
copilului un anumit comportament, o ţinută adecvată situaţiei, declanşând anumite sentimente. Prin
activităţile la care participă, ei îşi însuşesc cunoştinţe în domeniul ştiinţei, tehnicii, literaturii și artei.
filme la cinematograf, elevii îşi cultivă dragostea pentru frumos. Organizarea şi desfăşurarea activităţilor
777
experienţei de viaţă a elevilor. Aceste activităţi se organizează în funcţie de conţinutul lecţiilor.
Vizitarea unui muzeu, expoziţii, a unui atelier poate fi o situaţie de învăţare cu scop cultural-tehnic,
dar şi un moment de reconciliere ori de introspecţie, în funcţie de educaţia anterioară a elevilor sau de
tematica în care se încadrează excursia.
de dezvoltare a interesului lor pentru artă sau pentru unor meseri. În general, cercurile cuprind un număr
mic de elevi, înscrierea făcându-se în funcţie de interesul pe care-l manifestă elevii pentru o anumită
disciplină. La alegerea temelor care se discută la cercuri, se va ţine seama de preocupările elevilor şi de
nivelul lor de cunoştinţe. Durata unei şedinţe a cercului este, în medie, de 90 de minute. Evidenţa
frecvenţei o ține conducătorul cercului. Varietatea activităţii în cerc constituie şi ea o condiţie a
frecventării lui cu plăcere de către elevi.
formare a personalităţii.
şi al formelor de organizare.
Bibliografie
778
Csere Gyöngyvér
În opinia autoarei Maria Montessori, copiii nu trebuie educați pentru lumea de azi deoarece această
lume nu va mai exista când ei vor fi adulți și cum spune autoarea, nimic nu ne permite să știm cum va fi
lumea lor. Pornind de la această premisă, rolul nostru este să-i învățăm pe copiii să se adapteze. Astfel
activitățile școlare au un rol foarte important și bine stabilit în formarea personalității elevilor.
Educația prin aceste tipuri de activități dezvoltă aptitudini, talente, ajută la învățarea și dezvoltarea
unui stil de viață civilizat și fericit, dar totodată urmărește stimularea comportamentului creativ.
Scopul acestor activități este atragerea elevilor în activități cât mai variate și bogate în conținut, care
ajută la dezvoltarea unor aptitudini sociale. Activitățile extrașcolare ajută la integrarea în mediul școlar și
la descoperirea și sporirea talentelor. Un aspect important, ce trebuie subliniat ar fi mediul informal în
care se desfășoară aceste activități în afara școlii, care permit elevilor cu dificultăți de afirmare în mediul
școlar să arate priceperea și potențialul intelectual. E foarte simplu. Un elev cu dificultăți la învățarea unei
limbi străine, poate fi un foarte priceput fotograf sau un bun ghid la o excursie literară.
Elevii participă cu entuziasm la astfel de programe extrașcolare, deoarece la aceste activități ei sunt
mai independenți, astfel pot valorifica interesele și pasiunile lor. Activitățile extrașcolare se deosebesc de
activitățile școlare prin libertatea de a alege conținuturile care sunt în concordanță cu interesele lor. Astfel
aceste activități devin componente importante a educației, care îndeamnă și încurajează aptitudini, valori,
dat totodată dezvoltă talentul și comunicarea, încurajează competiția, ajută la asumarea responsabilității.
Toate aceste activități extrașcolare, programe la un loc ajută la formarea unor personalități complete
și complexe, dar nu în ultimul rând la dezvoltarea inteligenței emoționale, care este foarte important în
viață. Putem afirma că activitățile extrașcolare urmăresc lărgirea orizontului de cunoaștere a copiilor. De
exemplu vizitarea unui muzeu, expoziții sau a unui atelier al meșterului popular, un pictor, pot influența
elevul în mod pozitiv. Aceste experiențe dau posibilitatea elevului să facă o legătură între cele învățate pe
plan teoretic și cele experimentate în viața de zi cu zi. Un alt exemplu ar fi excursiile literare sau vizitele,
care asigură eficiența educativă a acestor activități. O altă activitate care merită menționată și care au un
rol important pot fi cercurile de elevi care au ca scop dezvoltarea orizontului cultural și științific,
interesului lor pentru artă și frumos. În general, cercurile au o activitate variată, să luăm de exemplu un
cerc de artă fotografică la care oricare elev interesat de fizică sau preocupat de frumusețile naturii, de artă
poate să se regăsească și să-și cultive interesul și pasiunea pentru artă. Foarte important este ca întreaga
activitate în cadrul cercului să scoată în evidență munca elevului.
779
La aceste tipuri de activități scopul este educația estetică și cultivarea dragostei pentru artă.
Indiferent de tematică, aceste cercuri de creație devin creația elevului. În concluzie, putem menționa că
rolul profesorului, pedagogului este să încurajeze elevii, ca ei să participe cu plăcere la aceste activități
educative și să se implice afectiv, cu bucurie. Valorificarea activităților extrașcolare în viața școlii ar
trebui să se producă sistematic și cu mai multă eficiență, pentru că toate aceste activități duc la
dezvoltarea armonioasă și a inteligenței emoționale a elevilor.
780
Rolul activităţilor extraşcolare în dezvoltarea copiilor
Prof.înv.preş. Csinardi Angela Liliana
,,Să nu îi educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi, această lume nu va mai exista când ei vor fi
( Maria Montessori, ,,Descoperirea copilului”)
Activităţile extraşcolare realizate dincolo de procesul de învăţare îşi au rolul şi locul bine stabilit în
formarea personalităţii copiilor. Educaţia unui copil nu se realizează doar într-un cadru formal (grădiniţe,
şcoli), ci şi prin activităţi extraşcolare şi extracurriculare.
Aceste activităţi au ca scop identificarea şi cultivarea corespondenţei optime dintre atitudini, talente,
cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ. Copiii participă cu
însufleţire şi dăruire la astfel de activităţi, iar succesul este garantat dacă ai încredere în imaginaţia,
bucuria şi dragostea din sufletul copiilor, dar să îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi
valoroase. Lumea în care se nasc copiii de astăzi este una complex, într-o permanent schimbare, iar
aceştia trebuie pregătiţi să înţeleagă şi să accepte provocările într-un mod practice, creativ şi inovator.
Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-I în contact
direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Trebuinţa de a se juca, de a fi mereu în mişcare este tocmai
ce ne permite să împăcăm şcoala cu viaţa. Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptituni
Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce permite elevilor, cu dificultăţi de
afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să maximizeze potenţialul intelectual.
781
Rolul activităților extrașcolare în viața copiilor
Prof.înv.primar : Csobi Eva

Școala Gimnazială ”Mihai Viteazul”, Moftinu Mic
PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAŢIONAL
BINE E SĂ FII ŞCOLAR!
,,Şcoala să nu fie nimic altceva, decât ateliere pline de

activitate. Numai astfel vor putea să probeze toţi, în propria lor
practică, adevărul că: învăţând pe alţii ne învăţăm pe noi înşine.”
John Amos Comenius
Argument:
Pregătirea copilului pentru un debut şcolar optim reprezintă o preocupare atât pentru educatori cât şi
pentru părinţi. Integrarea cu succes a copilului în clasa I depinde, în mare măsură, de pregătirea lor, atât
sub aspect cognitiv, cât şi socio-afectiv. Debutul şcolar e influenţat pozitiv sau negativ în funcţie de
reprezentarea pe care copilul o are despre viitoarea sa activitate şcolară, reprezentare formată prin aportul
părinţilor, educatoarei, învăţătoarei, ca unitate de idei, concepţii şi acţiuni.
În concluzie, parteneriatul dintre grădiniţă, şcoală şi familie, încă din perioada premergătoare intrării
copilului în şcoală, se impune ca o necesitate de asigurare a continuităţii funcţionale între cele două trepte
de învăţământ – premisă esenţială a succesului şcolar.
Scop:
 necesitatea ca învăţătoarea să cunoască specificul activităţilor organizate cu preşcolarii
şi performanţele copiilor pentru a şti de unde porneşte;
 dezvoltarea valenţelor morale şi artistice ale şcolarilor şi preşcolarilor;
 educarea sentimentului de prietenie;
 formarea deprinderilor de colaborare între şcolari şi preşcolari;
 familiarizarea copiilor cu mediul şcolar;
 aplicarea cunoştinţelor dobândite de şcolari şi preşcolari în activităţile comune;
 întărirea relaţiei de colaborare între învăţătoare şi educatoare.
Obiective:
Preşcolarii:
 să se familiarizeze cu specificul activităţii şcolare
 să se creeze o stare psihologică pozitivă în raport cu apropiata intrare în şcoală
 să se dezvolte aptitudinea de şcolaritate a copiilor prin antrenarea abilităţilor, deprinderilor
şi atitudinilor pozitive în rezolvarea unor sarcini de tip şcolar
 să cultive disponibilităţi motivaţionale afective
 să faciliteze relaţii interpersonale pozitive în cadrul grupului
782
Şcolarii:
 sǎ împǎrtǎşeascǎ experienţa pozitivǎ dobânditǎ în şcoalǎ, în vederea creşterii interesului
preşcolarilor pentru activitatea din şcoalǎ
 sǎ stabileascǎ relaţii de cooperare, ajutor, înţelegere, toleranţǎ, prietenie
Grup ţintǎ:
 elevii clasei a III-a
 preşcolarii grădiniței din Moftinu Mic
 cadre didactice
 pǎrinţi
Durata: septembrie 2019- iunie 2020

Evaluare:
- realizarea unei expoziţii cu lucrările elevilor
- crearea unui album cu imagini din timpul desfăşurării activităţilor
Diseminare:
o împǎrtǎşirea experienţelor pozitive în rândul pǎrinţilor şi în cadrul comisiilor metodice
CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR
Nr. ACTIVITATEA LOC DE TERMEN

crt. DESFĂŞURARE
1. ,,Şcoala – un loc primitor” Școala Gimnazială noiembrie
- vizitarea şcolii de către preşcolari ”Mihai Viteazul”
- prezentarea unei activitǎţi specifice
şcolarilor
- realizarea unor desene pe teme
atractive pentru preşcolari şi elevi
- concurs de ghicitori
2. „În așteptarea lui Moș Crăciun„ decembrie

- confecționarea unor
felicitări și ornamente de Crăciun
- vizionarea serbărilor
prezentate de preșcolari și școlari
Școala Gimnazială
„Mihai Viteazul”
Grădiniță
783
3. ,,Ne pregǎtim împreunǎ pentru Grǎdiniţă aprilie
Paşti!”
- confecţionarea de felicitǎri şi
ornamente pentru Paşti
- vopsirea ouǎlor, în aşteptarea
Iepuraşului
4. ,,Joacǎ fete şi bǎieţi!” Gardenă mai

- plimbare la gardenă
- jocuri de mişcare, în aer liber
- desene pe asfalt
5. ,,Copilul, pe puntea dintre grădiniţă Grǎdiniţă iunie

şi şcoală”
- masǎ rotundǎ
- întâlnire cu pǎrinţii preşcolarilor
- evaluarea proiectului
Prof.înv.primar: Prof.înv.preșcolar: Prof.înv.preșcolar:

Csobi Eva Ianoși Melania Marin Monica
784
Plimbările,vizitele și excursiile
Profesor înv.preșcolar Cucuiet Mariana

Grădinița cu P.N. Localitate Chintelnic
Județul Bistrița-Năsăud
Începând de la cea mai fragedă vârstă , copiii acumulează o serie de cunoștințe prin contactul direct
cu obiecte și fenomene din natură și societate.Tocmai pentru a facilita acest contact nemijlocit , grădinița
organizează forme de activitate specifice, prin care plimbările, vizitele și excursiile ocupă un loc deosebit
de important .În timpul desfășurării lor , preșcolarii sunt introduși treptat în cunoașterea unor elemente
ale realității , care constituie totodată un izvor nesecat pentru dezvoltarea și conturarea personalității lor.
În cadrul activităților organizate în mijlocul naturii și al vieții sociale ,copiii se confruntă cu

realitatea printr-o percepere activă , investigatoare , prin acțiuni directe asupra obiectelor și fenomenelor
din mediul înconjurător.Ei examinează cu atenție și curiozitate , răspund la solicitarea de a efectua analize
și comparații pentru a determina caracteristicile esențiale ale lucrurilor cu care vin în contact , observă
sistematic unele fenomene ale naturii în mișcare și dezvoltarea lor și , ajutați de educatoare, sesizează
unele cauze care le determină.
Analizând importanța plimbărilor, vizitelor și excursiilor pentru dezvoltarea preșcolarilor nu se

poate neglija influența acestora asupra dezvoltării unui limbaj clar și precis.Fiecare contact cu mediul
înconjurător îmbogățește vocabularul copiilor cu cuvinte noi, care denumesc lucruri și caracteristici ale
acestora.Atât o excursie la pădure sau la grădina zoologică, cât și o vizită într-un magazin constituie
prilejuri de exprimare simplă și directă, de exersare a vorbirii sub toate aspectele.La fel de prețioasă este
contribuția acestora la îmbogățirea conținutului jocurilor și al celorlalte forme de activitate organizată în
grădiniță. Astfel, în urma excursiilor și plimbărilor făcute în natură prin mediul social, copiii redau cu mai
multă fantezie și sensibilitate imaginea realității în cadrul activităților din grădiniță.Plimbările, vizitele și
excursiile permit formarea treptată a sentimentului de respect și dragoste pentru natură,ca și pentru muncă
, om și realizările sale.Copilul care a învățat să admire parcurile cu flori, să asculte murmurul unui izvor,
să observe viața unei insecte,obiceiurile unei păsări- va deveni prietenul naturii, apoi protectorul ei.A-l
învăța să cunoască ,apoi să ocrotească și să iubească ceea ce a admirat nu este un obiectiv ușor de atins
dar, care trebuie să stea în atenția educatoarei, atunci când copilul este pus în contact direct cu viața ,
concomitent trebuiev să-i dezvoltăm simțul frumosului sub toate aspectele sale.O gingașă floare de
câmp,o pasăre zburând din creangă în creangă,un pom înflorit,o clădire impunătoare, monumentul unui
erou sunt doar câteva elemente ale mediului care strecoară în inima copilului bucurii și dragoste față de
locul natal, față de natura patriei.Aceste emoții estewtice ale preșcolarului se păstrează uneori uneori
toată viața și reprezintă mai tărziu baza unor sentimente mai adânci, conștiente.
Biblografie
Taiban Maria,, Cunoștințe despre om și natură,, Editura Didactică și pedagogică, București,1979
785
ÎN PROCESUL INSTUCTIV-EDUCATIV
Prof. ȋnv. primar Culcuş Lidia

Școala Gimnazială ,,Ioan Opriş” Turda

Activitățile extrașcolare vizează, de regulă, acele activități cu rol complementar orelor clasice de predare-
învățare. Ele intră în sfera educaţiei nonformale, la care pot participa elevii în afara programului şcolii.
Astfel, ȋn cadrul programului de şcoală din săptămâna ,,Şcoala Altfel” , printre alte activități care au
contribuit la formarea de abilități practice diversificate, am desfăşurat şi o activitate de educație financiară
care a contribuit la dezvoltarea capacităţii de înţelegere a realităţii înconjurătoare în vederea formării
conştiinţei financiare a copiilor, a capacităţii de transfer, de valorificare, de aplicare a cunoştinţelor
asimilate.
La activitate au participat 26 de elevi. Clasa a fost ȋmpărțită ȋn echipe de câte 4 elevi. Fiecare echipă
a avut pe bancă câte o fişă de lucru şi o broşură de la un supermarket pentru a ne informa şi a afla despre
prețurile produselor cuprinse ȋn broşurile respective. Aceste broşuri erau din săptămâni diferite, deci şi
ofertele erau diferite. Au aflat astfel că fiecare săptămână aduce la supermarket produse la ofertă, la un
preț mai mic şi e bine, deci, să urmărim aceste oferte. De aici au aflat şi prețurile produselor necesare
pentru o prăjitură cu mere făcută de mama acasă. Pentru o tavă de prăjituri era nevoie de: 1 kg de mere, 1
kg de zahăr, 1 pachet margarină, 3 ouă, 2 plicuri zahăr vanilat, 1 plic scortişoară şi1 kg făină. Ca sarcină
de lucru, elevii au avut de aflat prețurile tuturor produselor necesare pentru prăjitură şi de calculat suma
necesară pentru achiziționarea lor de la supermarket căutând prețul fiecărui produs necesar pentru
prepararea prăjiturii. La final au avut de comparat prețul unui kilogram de prăjitură cu mere cumpărat de
la cofetărie şi care costa 35 lei, cu cel al unui kilogram de prăjitură cu mere preparat de mama acasă cu
ingrediente cumpărate de la magazin. Au observat că e mult mai ieftin să prepari ȋn casă şi de asemenea
au observat că prețurile lor diferă. La final, fiecare lider al echipei ( fiecare echipă având nume) şi-a
prezentat ȋntregii clase prețul unui kilogram de prăjitură cu mere preparat de mama acasă cu ingrediente
cumpărate, argumentând şi de ce prețurile lor diferă.
În a doua parte a activității, fiecare elev a trebuit să-şi facă un coş cu cumpărături şi să-şi calculeze
suma pe care trebuie să o plătească la casă.
În desfăşurarea acestei activități am urmărit dezvoltarea deprinderilor de comunicare şi de

soluționare a sarcinilor primite ȋn contexte diferite, să conştientizeze rolul important al banilor ȋn viața
omului, al gestionării chibzuite a acestora.
786
Am ales această activitate pentru a ne reaminti despre faptul că trebuie să preţuim banii munciţi de
noi şi de părinţii noştri făcând economii pentru a putea cumpăra obiecte necesare, dar şi pentru a ne
împlini dorinţe, cum putem salva banii de la cheltuieli inutile şi cum am putea obţine bani prin modalităţi
cinstite, lucruri despre care noi am ȋnvățat şi ȋn clasa a treia la disciplina opțională ,,Educație financiară’’.
Am ales acest tip de activitate deoarece crează elevilor o gândire în domeniul economic, iar faptul că se
bazează pe activități practice ne ajută ca aceste activități să fie deosebit de agreabile pentru elevi.
Elevii au fost foarte încântați de activitatea desfășurată, au înțeles mai bine valoarea banilor și a
muncii depuse pentru ei.
Bibliografie:
 Ligia Georgescu-Golosoiu, Educatie financiara. Banii pe intelesul copiilor,
Ed. Explorator, 2013.
 Ligia Georgescu-Golosoiu, De la joc…la educatia financiara, Ed. Explorator,
2016.
787
,,FORMAREA ATITUDINII ACTIVE FAŢĂ DE REALITATE ÎN PROCESUL
INSTRUCTIV EDUCATIV’’
Prof. Cumpănăşoiu Lavinia Elena

Liceul ,,Preda Buzescu”Berbeşti, Vâlcea
Din explicarea noţiunilor de: mediu înconjurător, ecologie, educaţie ecologică, conştiinţă ecologică
şi atitudine, ne dăm seama că atitudinea – de orice natură ar fi ea – este o finalitate a educaţiei.
Mediul, care poate fi natural sau artificial, reprezintă, după cum spunea Emil Racoviţă, totalitatea
forţelor şi energiilor materiale care influenţează viaţa unei fiinţe.
Ecologia reprezintă conexiunile plantelor şi animalelor cu mediul.
Educaţia ecologică o definim ca un ansamblu de mijloace, căi şi metode prin care cristalizează şi
amplifică sentimente, trăsături de voinţă şi caracter, atitudini, deprinderi ale individului, vizând conştiinţa
apartenenţei la natură.
Conştiinţa ecologică este un fenomen psihosocial de o deosebită complexitate şi profunzime care
cuprinde elemente politice, juridice, ştiinţifice şi morale.
Atitudinea activă faţă de realitate şi de protejare a mediului înconjurător reprezintă felul de a fi al
copilului, de a se comporta, poziţia favorabilă în raport cu mediul înconjurător. Aceasta nu este înnăscută
şi nu se dezvoltă de la sine prin simpla maturizare biologică. Ea se educă, se dobândeşte sub influenţa
mediului socio-cultural şi educaţiei. Aşa cum ne ocupăm de educaţia intelectuală, de cea morală şi
estetică, de dezvoltarea fizică armonioasă, e momentul să ne ocupăm şi de educaţia ecologică prin care
să-i învăţăm pe copii ,, de ce ’’şi ,, cum’’trebuie protejată natura.
Fără o îndrumare corespunzătoare, copilul, în mijlocul naturii, are tendinţe distructive. Ruperea
florilor, lovirea câinilor întâlniţi în cale, strivirea unui muşuroi de furnici sunt considerate de copii o
joacă. Copilului trebuie să-i fie explicat minuţios de ce nu este bine să comită aceste fapte.
Prin realizarea educaţiei ecologice există câteva directive centrale printre care amintim:
 Cunoaşterea fiinţelor şi fenomenelor din mediul înconjurător şi caracteristicile acestora;
 Însuşirea unor cunoştinţe din domeniul ecologic prin activităţile cu caracter experimental şi
demonstrativ;
 Educarea capacităţii de a ocrotii, proteja , respecta natura;
 Cultivarea dragostei pentru TERRA;
 Formarea unui comportament civic, etic şi a deprinderilor de păstrare şi iubire a naturii.
Vom prezenta câteva modalităţi de realizare şi de formare a atitudinilor faţă de mediul înconjurător
în grădiniţă. Astfel, în cadrul activităţilor cu caracter practic permanent am cerut copiilor: să îngrijească
plantele din cameră, să aranjeze şi întreţină florile în vaze, să protejeze florile şi arborii din curtea şcolii.
788
Pentru preşcolari am trasat responsabilităţi în funcţie de particularităţile de vârstă ale acestora.
Pentru preşcolarii de 3-4 ani : procurarea hranei pentru peşti, păsări, udatul plantelor, selecţionarea şi
etichetarea seminţelor, asigurarea de flori proaspete pentru vazele din clasă.
Pentru preşcolarii de 4-5 ani: selecţionarea şi etichetarea seminţelor, întreţinerea acvariului de la ,,
colţul ecologic’’, hrănirea peştilor. Pentru preşcolarii de 6-7 ani: protejarea arborilor şi florilor din curte,
asigurarea hranei pentru păsările care rămân în timpul iernii la noi în ţară, strângerea şi păstrarea
plantelor medicinale. Pentru a ţine evidenţa lucrărilor practice, a observaţiilor de lungă durată, a vizitelor
şi plimbărilor am realizat următoarele activităţi: transplantarea şi înmulţirea unor plante, organizarea unor
experimente care privesc condiţiile de viaţă ale plantelor, germinaţia plantelor, observarea unor fenomene
cum ar fi: căldura frunzelor, starea pe timp de furtună, ploaia, ninsoarea; realizarea unor lucrări practice
cu material din natură( frunze presate, seminţe, scoici).
O altă modalitate de formare a atitudinilor faţă de mediul înconjurător am realizat-o prin observări şi
experienţe ce privesc provenienţa şi proprietăţile apei. Astfel, apa provine de la robinet, izvor, fluvii,
râuri, fântâni, ploaie. Privind stările apei, prin observaţii şi experienţe am constatat că este lichidă,
transparentă şi curge, iar ca proprietăţi: cade în picături, ţâşneşte, stropeşte, spală, udă. Tot prin experienţe
am observat că apa poate fi: rece, caldă, fierbinte, limpede, tulbure, amestecată cu pământ, colorată
diferit, cu reflexe ( efectele luminii în apă). Deci apa este elementul principal al vieţii plantelor şi
animalelor, precum şi al omului. Pentru a evidenţia rolul aerului în viaţa plantelor, animalelor şi omului
am realizat următoarele observări: observarea plantelor în condiţii de mediu natural, în condiţii artificiale,
în lipsa aerului; observarea aerului şi a vântului ocazional.
Pentru formarea atitudinii faţă de mediu, am realizat proiecţii despre viaţa plantelor, a insectelor, a
animalelor acvatice, natură în diferite anotimpuri, plantaţiile de arbori, pomi fructiferi, frumuseţiile şi
bogăţiile ţării, parcul zoo, recoltatul. Prin jocurile cu rol ,,De-a grădinarii’’, ,,De-a florăresele’’ organizate
în aer liber şi la groapa de nisip le-am dat posibilitatea să amenajeze rondul cu flori, straturi de legume şi
zarzavaturi pe care le-au săpat, le-au stropit, le-au îngrijit cum au ştiut ei mai bine, manifestând o
atitudine faţă de cei care au încercat să le distrugă grădina. Prin desene ca ,, Unde aş dori să-mi petrec
vacanţa?’’, ,, Grădina bunicilor’’, copiii au redat multe spaţii verzi, flori, pomi, lacuri, munţi.
Cele mai frumoase şi reuşite activităţi, după însuşirea anumitor cunoştiinţe ecologice, sunt
povestirile copiilor. În povestirea cu tema ,, Prietenii mei’’ copiii şi-au ales drept prieteni florile, fluturii,
albinele, păsările, pe care le consideră ,, doctorii pădurilor’’. Aceste povestiri, pe lângă faptul că
reprezintă un suport de verificare a cunoştinţelor, conţinutul lor este în concordanţă cu gradul de
dezvoltare a imaginaţiei şi volumul de cunoştinţe acumulat.
Am propus copiilor activitatea cu cartea ilustrată la grădiniţă prin acţiuni ca: selectarea şi
clasificarea cărţilor ilustrate după conţinut; exerciţii de vorbire după ilustraţii, exerciţii de povestire logică
despre viaţă, plante, animale.
789
De asemenea, am propus copiilor următoarele acţiuni ce trebuie continuate acasă cu părinţii: să
îngrijească plantele die cameră şi păsărelele, să protejeze arborii, florile, să aibă şi să folosească cărţi
ilustrate cu conţinut ecologic. Deci, putem spune că nu există activităţi anume pentru o educaţie
ecologică, ci prin toate activităţile şi acţiunile ce le desfăşurăm în grădiniţă cu copiii, îşi pot însuşi
numeroase noţiuni şi cunoştinţe despre problematica ecologiei.
În strânsă legătură cu cele menţionate, plimbările, excursiile şi vizitele tematice permit formarea
treptată a sentimentului de dragoste şi respect faşă de natură, faşă de munca oamenilor.
Degradarea continuă a mediului înconjurător este un element major, de aceea, trebuie conştientizată
necesitatea protecţiei sale, a ocrotirii vieţii, să fie create condiţii necesare, iar dacă aceste atitudini nu sunt
educate, duc la deteriorarea relaţiei om- natură. Îndrăgind natura şi înţelegându-i tainele, copilul se
descoperă într-un viitor apărător şi protector al acesteia.
La nivelul conştiinţei copiilor au loc permanente centrări sau decentrări faţă de valorile şcolare şi
sociale şi în mod deosebit faţă de consecinţele pe care le-ar avea acceptarea sau negarea lor. Se constituie
astfel modele comportamentale pe care va tinde să le realizeze sau să le autoactualizeze pe temeiul
reuşitelor anterioare.
Atitudinea este un concept integrator într-un întreit sens:
 Presupune multe alte calităţi intelectuale şi morale;
 Este condiţionat şi condiţionează numeroase alte valori fundamentale: hărnicia,
colectivismul, disciplina liberă şi conştientă, responsabilitatea;
 Conferă finalitate însuşirilor majore ale personalităţii.
Aceasta nu se învaţă din carte , ci se formează în climatul afectiv în care se petrece activitatea
educativă.
Bibliografie:
1.Silvia Breben, ,, Pro Ecologia Mileniului III’’, Craiova, Editura Reprograph, 2003;
2. Silvia Breben, ,, Revista Învăţământul Preşcolar’’ nr. 11- 1991, ,, Educaţia ecologică,
obiectiv realizabil în învăţământul preşcolar’’, Bucureşti, 1991.
3. Mareş ( Rusu) Afronia-Gabriela, ,, Formarea atitudinii active faţă de realitate şi de protecţie a
mediului înconjurător în procesul instructiv-educativ’’ ( lucrare metodico-ştiinţifică pentru obţinerea
gradului didactic I, Tg-Jiu), Departamentul pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Personalului Didactic,
Universitatea ,, Constantin Brâncuşi’’ Tg-Jiu, 2005.
790
ROLUL ȘI EFICIENȚA
ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE
Prof. Cupșan Lăcrămioara

Activitățile extrașcolare, în general, au cel mai larg caracter interdisciplinar, oferă cele mai eficiente
modalități de formare a caracterului copiilor încă din clasele primare, deoarece sunt factorii educativi cei
mai apreciați și mai accesibili sufletelor noastre. Activitățile extracurriculare contribuie la gândirea și
completarea procesului de învățare, la dezvoltarea înclinațiilor și aptitudinilor elevilor, la organizarea
rațională și plăcută a timpului lor liber. Având un caracter atractiv, elevii participă într-o atmosferă de
voie bună și optimism, cu însuflețire și dăruire. Potențialul larg al activităților extrașcolare este generator
de căutări și soluții variate. Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginația, bucuria și în dragostaea
din sufletul copiilor. Serbările școlare au un caracter stimulator atât pentru micii artiști, cât și pentru
părinții lor. Prin conținutul bogat al programului pe care îl cuprinde serbarea școlară valorifică varietatea,
preocuparea intereselor și gusturilor școlarilor. Ea evaluează talentul, munca și priceperea colectivului
clasei și transformă în plăcere și satisfacție străduințele acestuia. Perioada de pregătirii a serbării, dorința
sinceră de succes pot suda colectivul clasei, impulsionează în mod favorabil fiecare copil să trăiască acele
momente. Consider că fiecare copil trebuie să aibă un loc bine definit în cadrul programelor artistice
pentru a se simți parte integrantă, să știe că și datorită lui serbarea a avut succes. Cadrul didactic trăiește
alături de elevi reușita serbării, contactul cu publicul trezește în sufletul copiilor dorința de a învinge
timiditatea și a da tot ce are mai bun. E fascinant când pe scenă apar micii artiști, recitatori, cântăreți,
dansatori, etc. Este cu adevărat extraordinar când ei reușesc să trezească în sufletul spectatorilor emoții,
bucurii. Întregul lanț de activități desfășurate în școală și în afara ei, sub atenta supraveghere a cadrului
didactic, contribuie la formarea și educarea copiilor, are implicații și în viața spirituală și culturală a
comunității. Punerea în scenă a serbărilor aduce satisfacții atât micilor artiști, cât și spectatorilor,
contribuind la socializarea copiilor de la o vârstă fragedă. O altă activitate deosebit de plăcută care
contribuie la stimularea personalității elevilor este excursia.
Aceasta ajută la dezvolatrea intelectuală și fizică a copilului, la educarea lui cetățenească. Excursia
este cea care îl relexează pe elev, îi prilejuiește însușiirea unor experiențe sociale importante, dar și
îmbogățirea orizontului cultural-științific. În realizarea unei excursii școlare, fie de mică sau de mare
anvergură, trebuie întocmită o documentație serioasă, fapt care nu trebuie să-i descurajeze pe dascăli în
organizarea unor astfel de activități extrașcolare. Concursurile pe diferite teme sunt, de asemenea,
momente deosebit de atractive pentru cei mici. Acestea oferă copiilor posibilitatea să demonstreze ce au
învățat în cadrul orelor de curs. În stimularea creativității un rol important îl are și biblioteca școlară,
care-l pune pe elev în contact cu cărți interesante și pe care el poate nu le are acasă. Concursurile de
lectură pot contribui la dezvoltarea și îmbogățirea vocabularului elevilor, la stimularea elevilor spre
activitatea de lectură. Activitățile extrașcolare bine pregătite sunt atractive pentru elevi la orice vârstă. Ele
791
stârnesc interes, produc bucurie, facilitează acumularea de noi cunoștințe și priceperi. Elevilor li se
dezvoltă simțul practic, operațional, manualitatea, dând posibilitatea fiecăruia să se manifeste conform
naturii sale. Participarea efectivă într-o activitate extrașcolară angajează atât elevii timizi, cât și pe cei
temperamentali, dezvoltă spiritul de cooperare și fairplay-ul.
Elevii se autodisciplinează prin faptul că îmbină utilul cu plăcutul, în același timp asumându-și și
anumite responsabilități. Cadrul didactic are responsabilitatea să-i dirijeze bine pe elevi, să-i implice pe
toți și să încerce să atingă obiectivul principal – pregătirea copilului pentru viață. Renunțarea la realizarea
efectivă a activităților extrașcolare înseamnă sărăcia vieții sufletești a copiilor, privarea lor de sentimente
și emoții; deoarece acestea contribuie la formarea capacităților de comunicare ale elevilor, atenției,
memoriei, gustului pentru frumos. Activitățile extrașcolare nu au un spectru al activităților impus, ele
oferă o mare libertate de construție a învățării. Totul depinde de talentul cadrului didactic, de dăruirea sa
în această meserie, de modul creator de abordare a acestor activități prin punerea în valoare a tuturor
Bibliografie:
1) Cernea, M., Contribuția activităților extracurriculare la optimizarea procesului de

învățământ în înv. primar, Ed. Discipol, București;
2) Crăciunescu, N., Forme de activități extracurriculare desfășurate cu elevii cilului
primar, Ed. Discipol, București;
3) Jinga, I; Istrate, E, (1998), Manual de pedagogie, Ed. All, București.
792
ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR
PROF. CUREA CRISTINA-LAURA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ „VASILE CRISTOFOREANU”
RM-SĂRAT
În școala actuală eficiența educației este bazată pe gradul de pregătire a copilului pentru participarea
la dezvoltarea de sine și de măsura în care reușește să pună bazele formării personalității copilului.
Astfel, sistemul de învățământ are ca misiune formarea copiilor sub toate aspectele: psihointelectual,
fizic și socioafectiv, pentru o mai bună și mai facilă integrare socială. Bruner consideră că „oricărui
copil, în orice stadiu de dezvoltare i se poate preda cu succes, într-o formă intelectuală adecvată, orice
temă” dacă se utilizează metode și procedee adecvate stadiului de dezvoltare și mai ales, dacă materialul
este prezentat „într-o formă mai simplă, astfel încât copilul să poată progresa cu mai multă ușurință
ușurință și mai temeinic spre o deplină stăpânire a cunoștințelor.”
Activitățile extracurriculare sunt realizate dincolo de procesul de învățământ, dar uneori chiar în
cadrul școlii. Ele au un rol foarte bine stabilit, câteodată primordial, în formarea personalității copilului.
Educația extracurriculară identifică și cultivă concordanța dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de
viață civilizat, dar și activarea comportamentului creativ în diferite domenii.
Încă de din primii ani de viață, copiii acumulează cunoștințe care îl pun în contact cu obiecte și
fenomene din mediul înconjurător. Obiectivele instructiv- educative ale activității trebuie prezentate
copiilor în mod echilibrat și accesibil, fiind alternate cu momente recreative. Elevii pot accesa surse
diferite de informații, pot constitui colecții de diferite obiecte, învață să învețe și de la alți copii de seama
lor. În desfășurarea activităților extracurriculare copiii doresc să fie participanți la alcătuirea regulilor, pe
care respectă cu mai mult interes, își asumă responsabilități. Unii dintre copii participă la aceste activități
din pasiune, ceea ce dă posibilitate cadrului didactic coordonator să le influențeze dezvoltarea mai facil,
atingând obiectivul principal al învățământului primar: pregătirea copilului pentru viață.
Obiectivele activităților extracurriculare sunt dezvoltarea atitudinilor speciale ale fiecărui copil,
cultivarea interesului pentru activități culturale, valorificarea talentelor personale și corelarea aptitudinilor
cu atitudinile caracteriale. Totodată, aceste activități permit și exteriorizarea și manifestarea creativități de
grup, a relațiilor creative.
Activitățile extracurriculare sunt activități complementare activității de învățare realizată la clasă,
cultivând interesul pentru utilizarea timpului liber într-un mod plăcut și util, contribuind la formarea
personalității.
Bibliografie:
Ionescu, M., Chiș, V., „Mijloace de învățământ și integrarea acestora în activitățile de instruire și
autoinstruire”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj – Napoca, 2001
Cernea , Maria, „Contribuția activităților extracurriculare la optimizarea procesului de învățământ”,
în „Învățământul primar” nr.1/2000, Editura Discipol, București.
793
IMPORTANŢA ŞI ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE
Prof.înv.primar:Curelea Anica-Adriana
Şcoala Gim.Slivileşti, Sura- Gorj
Copilăria reprezintă în viaţa omului o epocă minunată, care pare anume destinată a descoperi
frumosul din viaţa înconjurătoare şi din opera de artă. Pe lângă activităţile prevăzute în curriculum şcolar,
copilul are nevoie şi de activităţi extracurriculare, cu un mare potenţial educatic, care să răspundă
nevoilor actuale ale integrării în societate.
Activităţile extracurriculare se referă la acele activităţi realizate în afara mediului şcolar, în afara
instituţiei de învăţământ, cu participarea clasei sau a mai multor institiţii de învăţământ.
Activităţile extraşcolare sunt distractive, îmbogăţesc volumul de cunoştinţe dobândite de elevi,
dezvoltă spiritul de observaţie, stimulează gândirea copiilor din ciclul primar. Aceste activităţi au în
vedere realizarea următoarelor obiective:
 Valorificarea potenţialului fiyic şi psihic ala fiecărui copil, sprijinind în felul acesta
dezvoltarea armonioasă a personalităţii prin: integrarea în viaţa socială, formarea unui
comportament civilizat, lărgirea orizontului de cultură, organizarea raţională a timpului liber,
stimularea interesului pentru ştiinţă, artă şi cultură;
 Dezvoltarea unor abilităţi şi capacităţi şi capacităţi care vor fi necesare în existenţa
individuală;
 Modelarea interioară a personalităţii pe o axă valorică, individualizată;
 Definitivarea aptitudinilor şi talentelor şi formarea unor competenţe specifice;
 Îmbogăţirea cunoştinţelor acumulate la clasă;
Activităţile extraşcolare ocupă un loc important, iar acest tip de activităţi lărgeşte orizontul cultural
al elevilor, de asemenea, constituie un mijloc de formare a competenţelor, contribuie la educarea morală,
estetică a elevilor, disciplinându-le acţiunile şi extinzându-le orizontul cultural-artistic. Activităţile
extraşcolare reprezintă un mijloc de formare a deprinderilor elevilor de a-şi folosi, în mod raţional, timpul
liber, sunt propice manifestării spiritului de independenţă .
Participarea elevilor este facultativă, învăţătorul poate interveni însă prin dirijare sugestivă menită
să stimuleze implicarea copiilor în unele dintre aceste activităţi, având în vedere înclinaţiile şi aptitudinile
lor, după necesităţile instructiv-educative ce se impun la un moment dat, Conţinutul activităţilor prin care
se realizează educaţia extracurriculară se fixează în funcţie de dorinţele şi preferinţele copiilor, de
condiţiile şi posibilităţile de realizare. Formele de organizare sunt elastice, ingenioase şi cu caracter
recreativ. De cele mai multe ori se organizează pe grupe şi clase de aceeaşi vârstă sau de vârste diferite,
predominând spiritul de cooperare. Se lasă câmp deschis manifestării spiritului de iniţiativă din partea
copiilor. Durata activităţilor extraşcolare nu este strict delimitată, ea diferă în funcţie de conţinutul şi
formarea ei de organizare. Pentru evaluarea rezultatelor obţinute, se folosesc alte modalităţi decât în
cadrul activităţilor comune, cea care predomină este aprobarea prin laudă axercitată de către învăţător sau
colectiv. Excursiile geografice contribuie la dezvolarea spiritului de observaţie al elevului, formează
capacitatea de înţelegere a lumii înconjurătoare, dezvoltă spiritul de prietenie, de colectivitate, de voinţă,
disciplină şi iniţiativă. În excursii elevii se simt eliberaţi dogramul şcolii, comunică liber, îşi îmbogăţesc
vocabularul şi îşi lărgesc volumul de cunoştinţe.
dezvoltarea armonioasă a personalităţii copiilor. Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri
istorice, case memoriale constituie un mijloc de a preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale
poporului nostru. Jocurile şi concursurile literare sunt modalităţi distractive prin care se consolidează
cunoştinţele dobândite la citire şi lectură şi se stimulează dragostea pentru literatură, imaginaţia şi
creativitatea, solicită procesele psihice, actvează procesele de sistematizare, selectare şi comparare.
Montajul literar ca formă atractivă, recreativă şi instructivă cultivă capacitatea de comunicare,
stimulează atenţia, contribuie la dezvoltarea laturii morale şi estetice a personalităţii elevilor, asigură
cultivarea dragostei faţă de şcoală, mamă, profer, faţă de tradiţiile poporului român.
Teatrul pentru copii, este cea mai frumoasă cale prin care oamenii, spectatorii şi actorii pot
comunica din punct de vedere afectiv. El oferă modele de comportament, creează bună dispoziţie,
sensibilizează şi educă pentru frumos.
794
Teatrul de păpuşi stârneşte hohote de râs, lacrimi, determină comportamente pozitive, la copii, îi
face sensibili faţă de animale şi oameni, îi determină să se poarte frumos cu obiecte care au şi ele sufleţel.
Activitatea extraşcolară este o componentă educaţională efivientă şi valoroasă căreia orice cadru
didactic trebuie să-i acorde atenţie, atât în modul de realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii,
asigurând o atmosferă relantă care să permită stimularea creativă a elevilor. Activitatea extraşcolară
cunoaşte o continuă perfecţionare, determinată de îmbunătăţirea conţinutului şi diversificarea formelor de
exprimare artistică accesibile copiilor din învăţământul primar. Cele două laturi ale activităţii instructiv-
educative, cea curriculară şi cea extracurriculară, se condiţionează şi se întregesc reciproc, formând un tot
unitar care dă profesiei de dascăl un rol şi o importanţă deosebită în progresul general al societăţii.
Bibliografie:
LazărV., Cărăşel A., Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Ed. Arves, Craiova, 2007
Dumitru Gherghina, Semiciuc E., Dănilă I, etc. Activităţi extracurriculare şi extraşcolare,
Ed.Didactica Nova, Craiova, 2009
Revista – Motivaţii. ED. – Gorj – 2007
www.didactic.ro
795
Cusen Maria-Alexandra
Școala Gimnazială nr. 1 Dobroești, Ilfov
Activitățile extrașcolare fac referire la acele activități care se realizează în afara instituției de
învățământ și chiar în afara mediului școlar, însă cu participarea clasei sau a mai multor clase de elevi. În
astfel de activități este posibilă și participarea mai multor unități de învățământ.
Activitățile extrașcolare au rolul de a veni în completarea procesului de învățământ și de a-i ajuta pe
elevi să își descopere și, mai ales, să își dezvolte aptitudini în diverse domenii. Dezvoltarea pe toate
planurile a tinerilor din generațiile actuale nu poate fi bazată doar pe activitatea clasică instructiv-
educativă. În acest sens trebuie utilizate și alte forme de activitate, care, în mod evident, trebuie să își
păstreze strânsa legătură cu activitatea didactică din cadrul orelor de curs. Astfel, toate activitățile
extrașcolare contribuie considerabil atât la descoperirea, dezvoltarea și valorificarea intereselor și
pasiunilor elevului, prin stimularea creativității, cât și la formarea și dezvoltarea unor atitudini pozitive
față de cunoaștere. Simplificând, cu ajutorul activităților extrașcolare, elevul, prin cunoașterea a mai
multor domenii, are posibilitatea de a-și descoperi un talent și de a deveni pasionat în căutarea
independentă a informațiilor legate de respectivul domeniu.
Spre deosebire de activitățile școlare, activitățile extrașcolare au diverse conținuturi și durate,
metodele, procedeele și formele de organizare utilizate putând fi din cele mai diverse. Totodată,
activitățile extrașcolare nu se desfășoară conform unui curriculum dinainte stabilit, acest aspect oferind
libertate atât cadrului didactic, cât și elevului, de a opta pentru conținuturi potrivite intereselor și
dorințelor tuturor celor implicați. Desigur, acest lucru nu înseamnă că organizarea și desfășurarea
activităților extrașcolare sunt lipsite de reguli și condiții. Prima și, din punctul meu de vedere, cea mai
importantă regulă, este aceea de a fi adaptate astfel încât să se țină seama de particularitățile de vârstă și
de trai ale fiecărui elev. Spre exemplu, un elev nu poate fi exclus din cadrul activităților desfășurate la
nivel de colectiv din cauza situației materiale precare. O altă regulă, de asemenea foarte importantă, este
aceea de a exista în permanență corelație între procesul de învățământ de la nivelul clasei și activitatea
extrașcolară propriu zisă. De asemenea, este foarte important să fie evitată supraîncărcarea elevilor,
activitățile fiind desfășurate progresiv, lăsând timp de odihnă între acestea.
Activitățile extrașcolare pot îmbrăca forme diferite: de la vizionări de filme și spectacole, la cercuri
pe diverse teme și discipline, la concursuri și compeții în diverse domenii, la drumeții și excursii.
În cadrul activităților extrașcolare desfășurate elevul trebuie să înțeleagă că fiecărei situații îi sunt
atribuite un anumit comportament, o anumită ținută sau anumite reguli. Mediul în care aceste activități au
loc trebuie să fie unul primitor, cald, în care elevul să se simtă confortabil, dar în același timp, în
siguranță. Într-un astfel de mediu, elevul își va însuși, fără doar și poate, multe cunoștințe și își va
dezvolta aptitudini diverse. Toate acestea presupun o foarte bună pregătire a cadrului didactic organizator.
796
În concluzie, pentru ca activitățile extrașcolare să își atingă scopul în ceea ce privește buna
dezvoltare a elevilor, organizarea și desfășurarea acestora presupun tact și bună pregătire din partea
cadrelor didactice. Prin îmbinarea a diferite metode și procedee, precum și prin îmbinarea a mai multor
tipuri de activități, stârnirea interesului elevilor participanți este sigur.
797
EDUCAŢIA COPIILOR PRIN ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE
prof. Eustina – Gianina Damaschin

Şcoala Gimnazială „Spiru Haret” Bacău
Educaţia este un concept definit de psihologi ca “arta de a dezvolta calităţile morale, intelectuale,
artistice şi fizice pe care copilul le posedă în stare potenţială.” Aceştia apreciază că educaţia nu vizează
modificarea naturii celui de care se ocupă ci să-l ajute să se dezvolte armonios în mediul lui.
Dar, educaţie, este un termen care derivă din latinescul “educatio” care înseamnă creştere, hrănire,
cultivare. Astfel, educaţia are ca sarcină prioritară să pregătească omul ca un element activ al vieţii
sociale. Din punct de vedere al pedagogiei, educaţia este un tip particular de acţiune umană, este o
intervenţie şi o direcţionare totodată.
Totodată, pedagogii remarcă un fapt deosebit: educaţia începe acasă, la vârste foarte mici şi
continuă pe tot parcursul vieţii. Educaţia se face în familie, la şcoală, în mediul profesional, în grupul de
prieteni sau chiar oriunde în societate, de către cunoscuţi sau de necunoscuţi. De la toţi cei din jurul
nostru putem învăţa câte ceva: de la unii cum să facem să fie bine pentru noi şi pentru cei de lângă noi,
de la alţii cum nu trebuie să ne comportăm, ce nu trebuie să facem astfel încât să nu fim consideraţi nişte
persoane indezirabile. Rostul educaţiei, aşa cum spun psihologii este să ne dezvoltăm armonios în mediul
nostru. Dar acest mediu, al nostru, nu este sub un glob de sticlă astfel încât, în realitate, educaţia poate fi
explicată ca fiind arta de a dezvolta calităţile pe care fiecare dintre noi le posedă astfel încât să devenim
elemente active ale vieţii sociale, elemente a căror acţiuni sunt orientate spre obţinerea unei atitudini prin
care să pătrundem în societatea umană şi să evoluăm frumos în această societate, să fim împreună cu
ceilalţi şi să răspundem aşteptărilor pe care societatea le are de la noi.
Educația are următoarele caracteristici: pune accent pe oameni, urmărește dezvoltarea unor calități
umane și explorarea orizonturilor, este orientată predominant spre pregătirea pentru viață, are în vedere
întrebări asupra existenței, vizează dezvoltarea unei stări sau a unei structuri atinse iar finalitatea în
educație îmbină viziunea pe termen scurt cu cea pe termen lung. Activitatea educațională este dinamică și
flexibilă în același timp, iar educația stimulează idealul ființei umane exprimat prin „a fi și a deveni”.
Este posibil ca în anumite momente să descoperim că educaţia primită acasă (prin forţa exemplului
familial) şi la şcoală (exemplul cadrelor didactice, modalitatea de manifestare a colectivului de elevi) este
ceea ce ne rămâne în faţa unor situaţii limită. Activităţile şcolare şi extraşcolare vin să completeze ceea
ce am învăţat acasă referitor la “a fi un copil educat”. Adesea şcoala are rolul de a contribui la
modificarea unor atitudini şi comportamente pe care le identifică ca fiind greşite deşi unora dintre copii li
se pare normal, de vreme ce ei aşa “se simt bine”.
Aceste modificări de atitudine se pot realize cu mai mare uşurinţă prin desfăşurarea unor activităţi
educative extraşcolare, în care schimbarea comportamentală nu vine ca urmare a unei impuneri ci mai
degrabă ca urmare a unei conştientizări a diferenţelor de atitudine în raport cu noi a celor din jur. Atunci
când organizăm diverse activităţi extraşcolare vizăm mai ales partea de pregătire pentru viaţă în cadrul
798
unei societăţi în continuă schimbare. Dacă din punct de vedere al instruirii în diverse domenii ale
cunoaşterii, şcoala este un vector care poate încerca să transmite anumite concepte cu care tinerii să
opereze pe parcursul vieţii profesionale, educaţia pe care o primesc oamenii în diversele etape ale vieţii
lor este cea care îi ajută la maturitate să facă faţă diverselor provocări ale societăţii. În cadrul activităţilor
extraşcolare profesorii încearcă să stimuleze atitudinile prieteneşti ale copiilor, comportamentul empatic
şi formarea unui spirit civic de calitate şi nu conjectural. “Joaca” de-a Parlamentul este o astfel de
activitate în care elevii mei au conştientizat odată în plus care este importanţa unui for legislativ în viaţa
unei societăţi civile, ce important este ca legile să fie concepute astfel încât să nu lase loc de interpretări şi
mai ales să nu ducă la nedreptăţirea unora în favoarea altora. Au înţeles că legile trebuie să fie echitabile
iar sancţiunile care sunt stabilite în cazul nerespectării trebuie să fie aplicate în mod unitar.
Alte activităţi care au dus la creşterea spiritului civic au fost vizite la Primărie şi Consiliul Judeţean,
participarea la acţiuni ca “Profesor pentru o zi”, “Primăria copiilor”.
Acţiunile noastre au dus la confirmarea faptului că “prin educaţie omul poate câştiga aptitudini de
persoană civilizată, de bun cetăţean şi de individ cu calităţi speciale, utile, înnobilante”.
Bibliografie:
1. Sillamy Norbert – Dicţionar de psihologie- editura Univers encyclopedic,
Bucureşti, 1996
2. Filimon Liviu - Pedagogie – Editura didactică şi ştiinţifică Bacău, 1996
799
ROLUL ACTIVITAȚILOR EXTRASCOLARE
Profesor: Damian Adriana

• Liceul Tehnic Buzău • România
stabilit în formarea personalităţii oricarui copil. Educaţia prin activităţile extracurriculare urmăreşte
civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ in diferite domenii. Activităţiile extraşcolare
contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor
elevilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber. De asemenea,activitățile extrașcolare
dezvoltă gândirea critică și stimulează implicarea generației tinere în actul decizional, realizându-se astfel
o simbioză între componenta cognitivă și cea comportamentală.
proiecte cât mai variate şi bogate în conţinut, valorificarea potenţialului de creativitate al elevilor,
talentelor personale în corelarea aptitudinilor cu atitudini caracteriale.Astfel, au menirea de a valorifica
timpul liber al elevilor într-un mod plăcut şi util şi de a-l transforma într-o sursă educaţională. Studiile de
specialitate susțin că acestea ajută elevii la formarea unei atitudini pozitive față de învățare, aceștia au
iar sentimentul de împlinire este mult mai ridicat. Printre activităţile extraşcolare se regasesc:vizionarea
de spectacole de teatru, excursii, vizite la muzee , expozitii, case memoriale – organizate selectiv-
,concursuri școlare, activitati culturale prin care se celebreaza diverse sarbatori,activităţi desfăşurate cu
scopul ajutării unor persoane aflate la nevoie, în folosul comunităţii locale şi a protejării mediului
înconjurător ș.a. drept care se pot încheia parteneriate cu diferite instituții:biblioteca,muzeu, Palatul
copiilor etc. Toate aceste activități au un caracter mai puțin formal, însă scopul și obiectivele acestora
sunt de a completa educația formală, astfel că rezultatul final este tot unul formativ.
Din punct de vedere educativ, importanța acestor activități constă în dezvoltarea artistică a elevului
care își poate crea propriile opinii și poate aduce argumente cu privire la realitatea care îl înconjoară,
astfel că vorbim despre o dezvoltare armonioasă a personalității sale. Spre exemplu, am desfăşurat un cerc
de literatură cu elevii mei, în care am făcut diverse tipuri de activităţi:am dramatizat schiţele si comediile
lui Caragiale(O scrisoare pierduta) sau ale lui Alecsandri(Chirita in provintie), la şcoală, dar am fost si la
teatru. Consider că elevii au legat prietenii mai puternice, au inceput sa capete mult mai multa incredere,
iar stima de sine le-a crescut o dată cu aprecierea celorlalţi. Cu fiecare ocazie importantă (ziua unui
scriitor, diverse sărbători), chiar şi când avem de studiat un anumit scriitor la clasă, încerc să fac şi altceva
decât „clasicul”, iar ei se bucură când au ocazia de a-şi demonstra talentele ascunse. Orele de debate au
asigurat fluiditatea limbajului şi comunicării, învăţându-i importanţa oferirii argumentelor solide şi
susţinute cu fiecare ocazie când li se cere o opinie. Consider că prin activităţile extraşcolare elevii au
devenit parteneri în procesul educaţional, învăţand astfel unii de la alţii.
In plus, vizionarile de spectacole de teatru sau ecranizarile unor opere literare constituie o alta
forma de activitate extracurriculara prin care elevul face cunostinta cu lumea minunata a artei. Desi
aceasta forma de activitate il pune pe copil in majoritatea cazurilor in rolul de spectator, valoarea ei
deosebita rezida din faptul ca ea constituie o sursa inepuizabila de impresii puternice, precum si faptul ca
apeleaza, permanent, la afectivitatea copilului. Rezultatele obtinute in urma participarii elevilor la
activitatile extrascolare sunt: elevii şi-au sporit creativitatea, au descoperit informaţii noi, au conştientizat
importanţa diverselor sărbători pentru poporul român, s-au implicat activ în activităţile desfăşurate. De
asemenea,în mare măsură se observa dezvoltarea competenţelor de comunicare orală şi scrisă. În cadrul
acestor activităţi elevii reuşesc să-şi îmbogăţească vocabularul, să interacţioneze bine cu persoanele din
jur, să-şi exprime gândurile, stările, sentimentele, opiniile, să-şi cultive răbdarea, stăpânirea de sine,
perseverenţa, încrederea, spiritul de echipă. Atat în cadrul activităţilor şcolare cat şi extraşcolare, am
valorificat capacităţile de comunicare şi înclinaţiile artistice ale elevilor, atenţia, memoria, gustul pentru
800
frumos, am găsit mijloace şi posibilităţi de înlăturare a timidităţii, elevii fiind încurajaţi în acţiunea lor.
Cu ajutorul acestor activităţi extraşcolare reuşim să contribuim la dezvoltarea personalităţii elevilor.
In alta ordine de idei, activitățile extrașcolare ale elevilor răspund funcțiilor importante ale timpului
liber: functia de informare:să contribuie la îmbogățirea orizontului de cunoștințe și informații din
domeniul științei, tehnicii, culturii,artei, literaturii etc.; functia de informare-dezvoltare: să stimuleze
dezvoltarea intelectuală, gândirea creatoare, inteligența, spiritul novator, să cultive talente, valori
morale,spiritul de cooperare și sociabilitate etc.; functia de destindere-recreere.
In concluzie, activitatile extracurriculare reprezinta o componentă educaţională valoroasă şi
eficientă in formarea personalitatii elevilor. Menirea noastră este de a trezi curiozitatea viitorilor indivizi
ai societăţii şi de a-i pregăti pentru viaţă, atât cu ajutorul activităţilor didactice cât şi prin intermediul
activităţilor extracuriculare.Succesul activităţilor extraşcolare în procesul educaţional este asigurat, dacă
ai încredere în imaginaţia, bucuria, dragostea din sufletul copiilor, luându-i ca parteneri în demersul
educativ.
Bibliografie:
Pavelescu, Marilena (2010). Metodica predării limbii și literaturii române. Editura Corint. Crăciun,
Corneliu (2011)
Metodica predării limbii și literaturii române în gimnaziu și în liceu. Editura Emia. Stoica, Marin
(2002).
801
Prof. inv. primar, Damian Maria Catalina
(Maria Montessori)
Activitățile extracurriculare desfasurate in afara procesului de învățare au un rol și loc bine stabilit
în formarea personalității copilului. Educația copiilor nu se va desfasura doar in scoala, ci și prin
activități extrașcolare.
Elevii participă cu mult drag la aceste activități, garantand si un real succes, atata timp cat ai
încredere în creativitatea, veselia și dragostea din sufletul copiilor, lașandu-i pe ei să te conducă spre acele
acțiuni deosebite și valoroase.
Aceste activitati joaca si un rol foarte important in dezvoltarea armonioasa a copilului.
Cu ajutorul si prin intermediul lor copiii isi formeaza atitudini pozitive față de învățare,
observandu-se un real progres.De asemenea isi vor forma abilități practice diverse, dar și strategii
adecvate in rezolvarea diverselor sarcini. Pe lângă toate acestea, activitățile extrașcolare acționează și
asupra stimei de sine.
Prin intermediul acestor activități li se oferă copiilor un mod diferit de însușire a unor trăiri, valențe
pozitive ale vieții sau valori morale.
802
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE-BUCURIILE
IEPURAȘULUI EDIȚIA 2020
PROF. DAMIAN MONICA
participă într-o atmosferă cu voie bună cu însufleţire şi dăruire.

afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual. Exemple
de activităţi extraşcolare: vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale –
copiii spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, pictură. Excursiile şcolare contribuie la
frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-
au născut, au trăit şi au creat opere de artă. De la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de
cunoştinte punându-i în contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Activităţile de acest gen au o
deosebită influenţă formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii, tabere. În
cadrul activităţilor organizate în mijlocul naturii, al vieţii sociale, copiii se confruntă cu realitatea şi
percep activ, prin acţiuni directe obiectele, fenomenele, anumite locuri istorice. Fiind axate în principal pe
viaţa în aer liber, în cadrul acţiunilor turistice, elevii îşi pot forma sentimentul de respect şi dragoste faţă
de natură, faţă de om şi realizările sale. În urma plimbărilor, a excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai
multă creativitate şi sensibilitate, imaginea realităţii, în cadrul activităţilor de desen şi modelaj, iar
materialele pe care le culeg, sunt folosite în activităţile practice, în jocurile de creaţie. Excursia ajută la
dobândind însuşirea a noi cunoştinţe. Concursurile pe diferite teme sunt, de asemenea, momente deosebit
de atractive pentru elevi.
diferite aspecte, să confecţioneze modele variate. Elevii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească: o
803
realizat de acesta.
Bibliografie:
1. Adam Tania, Exemple de bune practici privind abordarea integrată a activităților-instructiv

educative din educația timpurie;
2. Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, Cluj-Napoca 2007;
3. Ionescu M.; Chiş V. – Mijloace de învăţământ şi integrare a acestora în activităţile de instruire şi
autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001;
4. Lazăr V., Cărăşel A., Psihopedagogiaactivităţilorextracurriculare, Ed. Arves, Craiova, 2007.
804
Rolu activitățile extracurriculare în educația copiilor
Prof. Dan Ancuța

Școala Gimnazială Traian Săvulescu Izvoarele
Activitățile extracurriculare sunt foarte importante în dezvoltarea copilului, ele completând cu

succes achizițiile acestuia în cadrul educației formale. O parte a cunoștințelor acumulate în școală pot fi
valorificate în cadrul activităților extrașcolare, astfel încât cele două tipuri de educație formală și
nonformală să determine dezvoltarea armonioasă a copilului, să-i asigure valorificarea maximă a
potențialului său. Aceste activități trebuie să fie planificate în funcție de interesele și dorințele copiilor, în
funcție de vârsta acestora. Aceștia pot fi implicați în organizarea activităților. Participarea elevilor este
benevolă, dar pentru aceste activități se stabilesc reguli specifice. Prin aceste activități elevii își pun în
valoare aptitudinile, cunoștințele, potențialul creativ, dar în același timp pot descoperi alte veleități. În
urma desfășurării activităților extrașcolare elevii dezvoltă și alte aptitudini: culturale, comportamentale,
morale, de implicare în societate, de comunicare în cadrul unui grup, de control al emoțiilor. Copii își
dezvoltă spiritul de inițiativă, de exprimare a opiniilor, îți lărgesc orizontul cultural-artistic, își formează
noi competențe. Cadrul în care au loc aceste activități este diferit: poate fi în interior, dar și exterior. De
obicei, sunt preferate activitățile în aer liber, care presupun joc și mișcare, dar mulți elevi, în special cei
cu potențial creativ, au participat ateliere de lucru, multe având loc în spații interioare.
Impactul activităților extrașcolare, în funcție de tipul acestora și rata de participare, este explicat
într-un studiu din 1999 de J. Eccles și B.L.Barber, astfel:
- participarea în cadrul tutor tipurilor de activități extrașcolare corelează cu creșterea
rezultatelor și performanțelor școlare;-
- participarea la activități sportive înregistrează o probabilitate mai mare ca elevii să aleagă
să urmeze o școală superioară (nivel universitar) până la la împlinirea vârstei de 21 de ani;-
- participarea la activități prosociale corelează cu o rată mai mică de delincvență în rândul
Aceste activități sunt organizate de unul sau mai mulți profesori, pot participa elevii unei
clase sau mai multor clase, iar la unele pot fi invitați și părinții, astfel consolidându-se relația școală-
comunitate-familie. Totodată pentru derularea lor profesorii, de foarte multe ori realizează parteneriate cu
diferite instituții (biserică, poliție, teatre, muzee, biblioteci, palate ale copiilor, ocol silvic etc.), asociații,
organizații nonguvernamentale. Acestea oferă suport material, dar și uman, fiind un sprijin real pentru
profesor în organizarea și derularea cu suuces a activităților.
În cadrul școlii unde activez, de-a lungul timpului am organizat, de cele mai multe ori
împreună cu colegii mei numeroase activități extracurriculare: ateliere creative unde elevii au
învățat diferite tehnici, de ex. Origami, au realizat diferite obiecte din materiale reciclabile, afișe pe o
temă dată, board games, ateliere unde elevii au învățat de înseamnă democrația participatică, unde au fost
promovate drepturile copiilor, sau de prevenire a delicvenței juvenile și bullyingului, activități în aer
liber- drumeții, excursii de o zi sau pe parcursul mai multor zile, vizite la muzee, participare la spectacole
de teatru, vizionarea unor filme, activități de voluntariat care au inclus plantarea de puieți, ecologizarea
unor areale, colectarea deșeurilor reciclabile,activități sportive, dar și activiți de sprijin a persoanelor
defavorizate. Participând la aceste activități elevii se cunosc mai bine pe ei înșiși, dar vor relaționa mai
bine și cu cei din jur, vor socializa într-n cadru adecvat, vor acumula informații și cunoștințe noi pe care
le pot folosi în procesul de învățare, vor dezvolta abilități practice. Deasemenea, în urma acestor activități
se consolidează foarte mult relația elev-profesor, crește încrederea reciprocă. Educația extracurriculară
eficientizează educația curriculară și are o deosebită influență formativă.
Bibliografie:
Lazăr V., Cărăşel A., Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Ed. Arves, Craiova, 2007
805
Activitățile extrașcolare în viața elevilor
Prof. înv. Primar Dan Maria-Nicoleta

Școala Gimnazială Nr. 13, jud. Vâlcea

uri. În cadrul acestor activități elevii deprind folosirea diverselor surse informaționale, se
pentru viață. Activităţile extraşcolare vin în completarea procesului de învăţământ şi contribuie la
descoperirea şi dezvoltarea aptitudinilor elevilor în diverse domenii artistice. Procesul dezvoltării tinerei
generaţii nu poate fi redus numai la activitatea instructiv-educativă care se desfăşoară în cadrul lecţiilor.
Ele au unele particularităţi prin care se deosebesc de activităţile şcolare. Sunt diferite din punct de
vedere al conţinutului, duratei, metodelor folosite şi formelor de organizare a activităţii. Conţinutul
activităţilor extraşcolare nu este stabilit printr-un curriculum obligatoriu; elevii au libertatea deplină de a
alege conţinuturile care sunt în perfectă concordanţă cu interesele şi dorinţele elevilor.
activitate. Excursiile și taberele școlare au contribuit la îmbogățirea cunoștințelor copiilor despre
frumusețile țării,respectul pentru frumusețile naturii ,artă și cultură.
Toți profesorii trebuie să fie deschiși spre a realiza astfel de activități.
806
ARTA ASAMBLĂRILOR MECANICE- PROIECT TEMATIC
Autor: Danciu Elena-Aida- Şcoala Profesională Mogoşeşeti, jud. Iaşi

Perioada de desfăşurare: 15 – 19 aprilie 2019
Grup ţintă: elevii clasei a X-a B
ARGUMENT
Asamblările demontabile şi nedemontabile au fost folosite încă din antichitate.
De la inventarea roţii şi asamblarea ei la căruţă până în zilele noastre, omul s-a folosit şi încă se
foloseşte de ajutorul asamblărilor mecanice, aceste asamblări jucând un rol crucial şi vital în dezvoltarea
tuturor civilizaţiilor. Dacă nu ar fi fost inventate asamblările mecanice, lucrurile ar fi mers mult mai greu;
imaginaţi-vă numai o căruţă facută în întregime dintr-o bucată, câte bătăi de cap ar da ea când ar începe să
cedeze. Asamblările nedemontabile şi demontabile joacă un rol important şi în mobilitatea utilajelor şi
maşinilor. Majoritatea aparatelor, maşinilor şi instalaţiilor se compun dintr-o serie de piese şi
subansambluri. Dacă nu ar fi construite din asamblări demontabile, care permit rotirea pieselor şi o
oarecare mobilitate a pieselor asamblate, cum ar mai vira maşinile? Manevrarea acestora ar fi aproape
imposibilă. Societatea de astăzi este o societate de consum şi mai ales este o societate care trăieşte în
secolul luminii, unde viteza şi timpul sunt totul. Astăzi (putem spune că) tot ceea ce ne înconjoară şi nu
este natural este format din ansamble şi subansamble demontabile/ nedemontabile. Astfel, găsim aceste
ansamble de la uneltele de scris (pix, stilou) până la sateliţi. Putem spune, aproape fără a greşi, că
asamblările şi subasamblările mecanice sunt o constantă în viaţa cotidiană, constantă care tinde să devină
majoritară în unele ramuri.
Fiind fascinată de complexitatea ansamblelor de organe care se găsesc pe piaţă şi fiind şi la o şcoală
cu profil tehnic mecanic, am decis să abordez tema asamblărilor, într-o perioadă (15 aprilie) care serbează
Ziua Mondială a Artei, în memoria lui Leonardo da Vinci, cel care a avut numeroase contribuţii în
domeniul mecanic.
SCOPUL
Prin definiţie, proiectul tematic este o extindere, o investigare a unui subiect către care elevii îşi
îndreaptă întreaga atenţie, respectând ritmul propriu, desfăşurat de întregul grup sau întreaga echipă,
dezvoltându-şi astfel capacitatea de adaptare la noi situaţii. Prin structură şi conţinut, proiectul tematic
caută să îmbine scopul informativ cu cel formativ. Lucrarea se adresează elevilor din învăţământul
profesional tehnic, cu profil lăcătuş mecanic prestări servicii, lăcătuş construcţii metalice şi utilaj
tehnologic, dar poate fi consultată şi de elevii cu alte specializări în domeniul mecanic. Proiectul are ca
scop:
- organizarea unui concurs de prezentări PPT, eseuri, desene tehnice cu tema ARTA
ASAMBLĂRILOR MECANICE;
- realizarea unui panou/expoziţii cu imagini conţinând S.D.V-uri folosite la asamblări;
- consolidarea abilităţilor practice prin realizarea unor asamblări mecanice;
807
- manifestarea gândirii critice şi creative în tehnică - interesul faţă de informaţia ştiinţifică prin
căutarea de informaţii utilizând diverse surse: manuale,documente, pagini web;
- verificarea şi consolidarea cunoştinţelor copiilor referitoare la asamblările mecanice, prin
desfăşurarea unor activităţi practice în cadrul orelor de pregătire şi instruire practică;
- adâncirea competenţelor cheie: lucrul în echipă, asumarea responsabilităţilor;
- sporirea interesului elevului pentru formarea abilităţilor din domeniul tehnic.
SECŢIUNI
Secţiunea expozitivă
- Prezentare Power- Point cu tematica ASAMBLĂRI MECANICE
- Panou cu imagini, desene privind S.D.V. -urile utilizate la asamblările cu filet
Secţiunea activă - Realizarea unor lucrări practice din domeniul calificării
Secţiunea explorativă - Întocmirea de eseuri, referate, desene tehnice
PROGRAMUL ACTIVITĂŢILOR PROGRAMATE
Loc de
Nr.crt. Activitatea
desfășurare
Asamblări filetate
- prezentare PPT şi realizarea unui panou cu
1. Sala de clasă
imagini, de-sene referitoare la S.D.V. folosite în asamblări
mecanice
Metode de asamblare
Atelierul
2. - realizarea unor lucrări practice prin diferite
mecanic
metode de asamblare mecanică
Inginerie şi invenţii
- eseuri, referate despre Podul de la Cernavodă,
3. Sala de clasă
Turnul Eiffel, Isaac Newton, Leonardo da Vinci
- prezentare PPT Ziua Mondială a Artei
Bibliografie
Horovitz, B., Organe de maşini, E.D.P., Bucureşti, 1969, ş. a.
Paizi Gh., Stere N., Lazăr D., Organe de maşini şi mecanisme, E.D.P., Bucureşti,1980
808
GAMIFICAREA INSTRUIRII EDUCATIVE
Prof. Ionele Daniela Elena

Colegiul Tehnic ,,August Treboniu Laurian”
Gamificarea, o metodă ideală de predare-învățare mai eficientă și inovatoare care este deosebit de
valoroasă pentru profesorii care doresc să promoveze învățarea prin jocuri și crearea prin jocuri în sălile
de clasă. Jocul în sala de clasă este un instrument eficient pentru învățare și o cale de rezolvare a
problemelor abordate printr-o atitudine jucăușă, încurajează elevii și conduce la o învățare mai profundă,
ajută la dezvoltarea unor abilități necunoscute de către ei, spiritul și atitudinea acestora sunt descătușate,
astfel că jocul facilitează înțelegerea și gândirea divergentă.
Conceptul de gamificare presupune creativitate și implicare atât din partea profesorilor cât și a
elevilor, o rețetă pentru învățarea amuzantă care implică diferite mecanisme de joc. Un mecanism
important în joc este interacțiunea și feedbackul deoarece jocul presupune a avea doi jucători care
permanent interacționează și în același timp oferă feedback prin acțiunile pe care le întreprind. Asumarea
riscului și eșecului, un alt mecanism important, este fără riscuri deoarece jucătorii oricând pot relua jocul
de la început. Dreptul de proprietate este un drept al jucătorului asupra căii de acces la joc, iar
personalizarea oferă jucătorului posibilitatea personalizării experienței de joc.
Jocul este practicat pe scară largă, nu doar de noi oamenii, ci chiar și animalele îl practică sub o
anumită formă. Nevoia copiilor de a juca nu este un fenomen cultural, este o nevoie biologică de a
supraviețui. Teoreticienii educaționali eminenți din secolul XX, Jean Piaget și Lev Vygotsky au confirmat
acest lucru și au susținut ,,că piesa este o componentă crucială a dezvoltării cognitive de la naștere până la
maturitate”.
Utilizând jocul la clasă încurajăm învățarea experiențială și mărim motivația elevilor pentru
învățare. Noi ca profesori trebuie să înțelegem, să facilităm și să folosim conceptul de joc pentru a modela
experiențele de învățare create pentru elevii noștri. Pentru ca învățarea noastră să fie mai eficientă, putem
utiliza diverse jocuri direct cu elevii noștri, pentru ai ajuta să învețe. Jocurile pot fi diferite, abordarea
acestora fiind obiectivă și într-un mediu fără riscuri. Sala de clasă poate deveni terenul de joacă al
acestora, iar elevii potențiali jucători.
Într-o lume care se derulează pe repede înainte, noi profesorii trebuie să venim în întâmpinarea
elevilor cu provocări care să stimuleze învățarea eficientă, dezvoltarea abilităților cheie și a capacității
creative a acestora.
Din experiența de profesor, experiență acumulată în 23 de ani, am învățat că noi profesorii trebuie să
fim primii parteneri de joacă ai elevilor. Ca și parteneri ai lor vom crea legături strânse și descătușarea lor
va fi mult mai ușoară. Principalele provocări cărora trebuie să le fac față sunt stimularea și menținerea
entuziasmului elevilor de a învăța în sala de clasă. Aplicând jocul la clasă am putut promova o învățare
centrată pe elev, personalizată și o asumare a dezvoltării proprii.
809
Creativitatea este pe primul loc în sala de clasă, aceasta fiind diferită de cea din afara clasei.
Curiozitatea, folosirea imaginației și gândirea critică sunt caracteristici asociate creativității.
Ca profesor, urmăresc să dezvolt creativitatea într-un mediu fără riscuri, prejudecăți și care permite
eșecul. Permițând eșecul dăm ocazia elevilor de a experimenta idei care nu întotdeauna sunt bune, dar
care le oferă calea corectă spre alegerea de idei viitoare.
Jocurile oferă o valoare adăugate clasei noastre, dar punerea în practică este un lucru diferit. De
exemplu, pentru aplicarea jocurilor digitale la clasă avem nevoie de o infrastructură digitală în școală, în
lipsa acesteia punerea în practică este dificilă, însă există și jocuri care pot fi puse în practică fără această
infrastructură. În concluzie, idea utilizării jocurilor la clasă nu este nouă, iar tipurile de joc ce pot fi utiliza
pentru stimularea învățării în sala de clasă trebuie să fie jocuri serioase, de explorare, de cunoaștere și nu
în ultimul rând, jocuri care implică direct elevul și stimulează creativitatea acestuia.
Bibliografie
1. http://academy.schooleducationgateway.eu
810
Prof.înv.primar Dănoiu Adelina

Școala Gimnazială Ocna de Fier Caraș-Severin
Activităţile extracurriculare se referă la totalitatea activităţilor educative organizate şi planificate în

instituţiile de învăţământ sau în alte organizaţii cu scop educaţional, dar mai puţin riguroase decât cele
formale şi desfăşurate în afara incidenţei programelor şcolare, conduse de persoane calificate, cu scopul
completării formării personalităţii elevului asigurată de educaţia formală sau dezvoltării altor aspecte
particulare ale personalităţii acestuia. Activitățile extrașcolare au ca scop identificarea si cultivarea unui
stil de viață civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ, dezvoltarea unor aptitudini
activităţi. Educația extracurriculară are rolulu în formarea personalității copiilor. Cadrul informal în care
se desfășoră aceste activități permite și elevilor mai timizi să treacă peste această timiditate și să arate
tuturor , colegilor si cadrelor didactice potențialul intelectual.
încredere în imaginația, bucuria copiilor, dar să îi lași pe ei să te conducă spre acțiuni frumoase și
valoroase. În procesul instructiv-educativ, activităţile extracurriculare îl atrag pe copil să participe cu
plăcere şi să fie interesat de activităţile propuse. În cadrul acestor activităţi, se transmit copiilor, în mod
sistematic şi organizat, informaţii din toate domeniile de activitate: muzicale, literare, plastice accesibile,
formându-se astfel anumite competenţe: de a audia anumite piese muzicale, de a interpreta roluri.
bucurie, elevii sunt activi, participă într-o atmosferă de voie bună, cu însufleţire şi dăruire. Copiilor li se
dezvoltă spiritul practic și prin aceste activități copiii sunt mai bine cunoscuți de cadrele didactice.
Educaţia extracurriculară îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii copiilor. Ea urmăreşte
civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. Activităţile extracurriculare
pot îmbrăca forme variate: spectacole cultural-artistice, serbări şcolare pe diverse teme, excursii , vizite,
cercuri pe diferite discipline sau literare, concursuri, întreceri sportive. În urma plimbărilor, a excursiilor
în natură, copiii pot reda cu mai multă creativitate, imaginea realităţii, în cadrul activităţilor de desen,
pictură,colaj şi modelaj , iar materialele pe care le culeg din natură sunt folosite în activităţile practice. La
vârsta şcolară, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arata sau li se spune în legatură cu mediul , fiind
dispuşi să acţioneze în acest sens .

consolidează instrucţia şcolară dobândind însuşirea a noi cunoştinţe, elevii îşi pot forma sentimente de
respect şi dragoste faţă de natură, faţă de om şi realizările sale. Concursurile pe diferite teme sunt, de
asemenea, momente deosebit de atractive pentru cei mici. Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de
copii, distractive sau sportive, stimuleaza şi orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzică,
sport, poezie, pictură. Vizitele la muzee, case memoriale constituie un mijloc de a preţui valorile cultural
şi istorice ale poporului nostru. Serbarea şcolară este o modalitate de cultivare a capacităţilor de vorbire şi
a înclinaţiilor artistice ale elevilor. Elevii, încep să-şi adune o bogăţie de idei, impresii, trăiesc cu emoţii
situaţiile concrete. Prin intermediul acestora se realizează stimularea şi educarea atenţiei, exersarea
memoriei.
811
extracurriculare. Activităţiile extracurriculare contribuie la gândirea şi completarea procesului de
învăţare, la organizarea raţională şi plăcută a timpului liber, iar succesul este garantat dacă avem
încredere în imaginaţia, bucuria şi dragostea copiilor. Deci, o activitate extracurriculară bine gândită, bine
desfășurată are un singur câștigător :
ELEVUL.
BIBLIOGRAFIE:
1.Ionesc, M., Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
2.Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ,

812
EDUCAŢIONAL
Prof. înv. primar: DASCĂLU MONICA

Şcoala Gimnazială ,,N. I. Jilinschi” Verneşti
O educaţie eficientă, în şcoala contemporană, depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru
copiilor. Activitățile extrașcolare, în general, au cel mai larg caracter interdisciplinar, oferă cele mai
eficiente modalități de formare a caracterului copiilor încă din clasele primare. Ele contribuie la gândirea
şi completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor şcolarilor, la organizarea
raţională şi plăcută a timpului lor liber. Sunt activităţi complementare activităţilor de învăţare realizate în
clasă și urmăresc lărgirea şi adâncirea informaţiei, cultivă interesul pentru diferite domenii, atrag
individul la folosirea timpului liber într-un mod plăcut şi eficient, contribuind la formarea personalităţii
acestuia.
Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator de căutări şi soluţii variate. Cadrul
didactic trebuie să îndrume elevii să dobândească în primul rând o gândire independentă, toleranţă faţă de
a critica constructiv.
Învăţătorul este important să fie creativ, pentru că numai aşa poate să aducă în atenţia elevilor săi
participa necondiţionat la desfăşurarea acestora.
Ele stârnesc interes, produc bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită un
efort suplimentar.
În cadrul acestor discipline elevii se autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activităţi se supun
de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi şi prin faptul că îmbină utilul cu plăcutul. Dascălul
are, prin acest tip de activitate, posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze
dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal -pregătirea copilului pentru viaţă.
Cadrul didactic are responsabilitatea să-i dirijeze bine pe elevi, să-i implice pe toți în activităţile
propuse, angajând atât elevii timizi, cât și pe cei temperamentali.
Exemplu de activitate extraşcolară: Paşi mici spre un stil de viaţă sănătos
Am urmărit educația elevilor pentru un stil de viață sănătos și informarea asupra efectelor benefice
ale alimentației corespunzătoare. Activitatea predominantă a fost jocul, prin intermediul lui copii au
participat activ și s-au implicat în realizarea sarcinilor trasate.
813
Această activitate poate fi considerate un exemplu de bună practică pentru că:
- promovează unele abilități care să definească un stil de viață sănătos;
- conştientizează importanţa unei alimentaţii sănătoase în dezvoltarea
organismului;
- integrează mai multe discipline;
- elevii au înțeles care este eficiența programului național „Corn, lapte și
măr”;
- îmbunătăţeşte abilitățile de comunicare prin împărtășirea experiențelor
personale;
- participarea părinților care inițial s-au implicat pentru sprijinirea activității şi
care ulterior au devenit responsabili;
- realizează un schimb de experiență și comunicare intergenerațională (elevi,
părinți, cadre didactice);
- formează atitudini şi deprinderi indispensabile unui comportament
responsabil şi sănătos.
În concluzie, putem spune că prin aceste activități putem contribui la dezvoltarea unor atitudini şi
comportamente democratice la elevi, stimulând atât iniţiativa şi răspunderea personală, cât şi spiritul de
întrajutorare şi solidaritate de grup, spiritul critic, capacitate de argumentare, de a acţiona şi rezolva
probleme în mod responsabil. Activităţile extraşcolare le oferă elevilor un alt mod de însușire ale unor
trăiri, valențe pozitive ale vieții, iar cadrul didactic poate face multe pentru educarea spiritului creativ.
Bibliografie:
Nicola I. – Pedagogie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1994
Revista învăţământ primar,nr.2-3/2001, Editura Discipol
în“ Învăţământul primar“nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti.
814
Serbările școlare și importanța lor
Prof. Dasoveanu Anca-Mariana

Scoala Gimnaziala “Dimitrie Grecescu”
Drobeta Turnu Severin
„Copilăria este o lume de miracole și de uimire a creaţiei scăldate de lumina,ieşind din intuneric,
nespus de nouă si proaspătă uluitoare.” (Eugen Ionescu)
Activităţile extraşcolare contribuie la dezvoltarea personalităţii armonioase a copiilor, pentru

cultivarea înclinaţiilor şi aptitudinilor acestora de la cea mai fragedă vârstă ,la organizarea raţională şi
plăcută a timpului liber . Este de prim ordin rolul pe care-l are interesul şi talentul învăţătorului de a
atrage micii şcolari în asemenea activităţi şi au menirea să amplifice efectele formative ale procesului de
învăţământ şi să sporească zestrea de cunoştiinţe şi abilităţi ale copilului în vederea reuşitei integrării
sociale . Activităţile extraşcolare au cel mai larg caracter interdisciplinar ,oferă cele mai eficiente
modalităţi de formare a caracterului copiilor încă din clasele primare ,deoarece sunt factorii educativi cei
mai apreciaţi şi mai accesibili sufletelor acestora. Activităţile extraşcolare au o mare contribuţie în
dezvoltarea personalităţii copilului ,deoarece implică în mod direct copilul prin personalitatea sa. Ele
prezintă unele particularităţi prin care se deosebesc de activităţile din cadrul lecţiilor .Acestea se referă la
conţinutul activităţilor ,durata lor ,la metodele folosite şi la formele de organizare a activităţilor. Având
un caracter atractiv ,elevii participă ,într-o atmosferă de voie bună şi optimism ,cu însufleţire şi dăruire ,la
astfel de activităţi . Alegerea din timp a materialului şi ordonarea lui într-un repertoriu cu o temă centrală
este o cerinţă importantă pentru orice fel de activitate extraşcolară.
Orice serbare şcolară este o sărbătoare, atât pentru copii cât şi pentru educatorii lor şi, nu în ultimul
rând, pentru părinţii copiilor. Pregătirea unei serbări este un excelent prilej de a pune în valoare
imaginaţia şi creativitatea fiecăruia – copil sau educatoare. De ce organizăm serbări?
Verificăm astfel, de câteva ori pe an, că micuţii şi-au însuşit informaţiile transmise la grădiniţă şi le
dăm posibilitatea de a aplica învăţătura din clasă. Cântând, dansând, recitând , interpretând un rol dintr-o
scenetă, preşcolarul îşi perfecţionează deprinderile artistice. Acestea îl vor ajuta să-şi dezvolte gustul ,
dragostea de frumos, aptitudinile pentru arte. Serbările contribuie la stabilirea unei legături între
cunoaşterea artei şi practicarea ei. În proiectarea scenariului unei serbări trebuie să se ia în calcul, pe
lângă conţinuturi, care trebuie să fie apropiate experienţei de viaţă a copilului, să răspundă nevoilor sale
de cunoaştere, de nou şi de frumos, înca două coordonate majore: mişcarea, atmosfera de veselie și
destindere pe de o parte, şi atmosfera încărcată de emoţii ,ce produce o anumită tensiune interioară
fiecărui copil, pe de altă parte. Serbările desfăşurate după anumite reguli, ce asigură îmbinarea
armonioasă a părţilor într-un întreg, decorul neobişnuit, costumaţia copiilor, a educatoarei, ţinuta
sărbătorească, accesoriile necesare, fondul muzical, semnalele sonore, jocul de lumini- reprezintă toate,
elemente importante ce contribuie la costruirea unor valenţe estetice şi educative deosebite.
Serbările şcolare contribuie la acumularea de cunoştinţe şi la lărgirea orizontului de cunoaştere a
copiilor. Înţelegând şi memorând poezii, texte ale scenetelor sau cântece se dezvoltă memoria şi limbajul.
Această formă de învăţare este condiţionată de dezvoltarea atenţiei. Materialul artistic folosit trebuie să
aibă valoare educativă şi să cuprindă materiale accesibile particularităţilor individuale şi de vârstă ale
copiilor. Serbarile copilariei, momentele acestea de maxima bucurie,atat pentru copii, cat si pentru
parinti,intaresc si fortifica sufletele viitorilor adulti. Toate acestea aduc lumina in suflete,dau aripi
imaginatiei, entuziasmului si stimuleaza gandirea creatoare. În masura posibilitatilor, în cadrul serbarilor
scolare este bine sa fie prezentate si creatii artistice originale,adaptate evenimentelor si conditiilor locale.
Activităţile extraşcolare în general ,au cel mai larg caracter interdisciplinar ,oferă cele mai
eficiente modalităţi de formare a caracterului copiilor încă din clasele primare ,deoarece sunt factorii
educativi cei mai apreciaţi şi mai accesibili sufletelor acestora .
Întregul lanţ de manifestări organizate de şcoală şi în afara ei ,sub atenta şi priceputa îndrumare a
dascălului ,aduc o importantă contribuţie în formarea şi educarea copiilor ,în modelarea sufletelor
acestora şi are profunde implicaţii în viaţa spirituală a comunităţii ,restabilind şi întărind respectul
acesteia faţă de şcoală şi slujitorii ei .
815
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE ÎN
EDUCAȚIA COPIILOR
CENTRUL ȘCOLAR DE EDUCAȚIE INCLUZIVĂ ALBA - IULIA

PROF. ÎNV. PRIMAR DAVID ANTOANETA EUGENIA
Educatia extracurriculară este realizată dincolo de procesul de învăţământ şi îşi are rolul
şi locul bine stabilit în formarea personalităţii tinerilor.
Activităţiile extraşcolare contribuie la gîndirea şi completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea
înclinaţiilor şi aptitudinilor elevilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber. Având un
caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă relaxantă , cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi.
intellectual, deasemenea au menirea de a valorifica timpul liber al elevilor într-un
mod plăcut şi util şi de a-l transforma într-o sursă educaţională.
trebuie să fie integrate în mod echilibrat şi momente recreative. Activităţile complementare activităţii de
învăţare realizată la clasă, urmăresc lărgirea şi adâncirea informaţiei, cultivă interesul pentru diferite
orientează elevii către activităţi utile care să întregească educaţia şcolară, contribuind la formarea
personalităţii. De aceea şcoala trebuie să fie deschisă spre acest tip de activitate care îmbracă cele mai
variate forme. Realizarea acestor activităţi presupune alegerea din timp a materialului de către cadrul
didactic, abordarea creatoare a temelor de către acesta şi, nu în ultimul rând, măiestrie pedagogică şi
dragoste pentru copii. Astfel de activităţi se deosebesc de cele şcolare prin varietatea formelor şi a
conţinutului, prin durata lor, prin metodele folosite, prin utilizarea unei forme specifice de verificare şi
apreciere a rezultatelor şi prin raporturile de colaborare, de apropiere, de încredere şi de prietenie dintre
cadrele didactice şi elevi. Accepţiunea termenului are un sens foarte larg. În sens restrâns termenul se
referă la toate manifestările organizate de şcoală, cu obiective educative şi recreative, care se desfăşoară
în afara programului şcolar.Pot fi şi activităţi extraşcolare de masă - excursii, concursuri, spectacole,
serbări etc.- sau activităţi extraşcolare în cercuri de elevi.În acest sens, termenul este echivalent cu
educaţie extradidactică. Activităţile extracurriculare se desfăşoară sub forme variate, ca de exemplu:
activităţi artistice, ştiinţifice, activităţi sportive, obşteşti, turistice ş.a.m.d. Astfel de activităţi oferă
numeroase prilejuri de afirmare a elevilor, de dezvoltare a personalităţii acestora, întrucât lumea actuală
este stăpânită de televizor sau de calculator.
816
şcoală. În acest sens, am organizat în cursul anului şcolar 2018-2019 excursii cu elevii în Dumbravă, la
Grădina Zoologică, la Muzeul Satului, judeţul Sibiu.
texte .
educative. Această activitate permite exprimarea activă nu numai a câtorva elevi mai talentaţi într-un
comună.
Am realizat astfel de acţiuni cu ocazia zilei de 1 Decembrie, a Crăciunului, a zilei de 8 Martie sau la
sfârşit de an şcolar, oferindu-le elevilor posibilitatea de a se exprima liber oral , în scris sau prin muzică.
ş.a.m.d. determinând astfel şi dezvoltarea creativităţii.
vedere interdisciplinar. Acţiunile desfăşurate i-au implicat pe elevi în promovarea tradiţiilor şi
obiceiurilor specifice ardelenilor şi diferitelor etnii, dar şi în stimularea potenţialului creativ al copiilor
prin organizarea şi derularea unor programe artistice sau a unor expoziţii cu lucrările elevilor. Dintre
acţiunile ce au fost practici de succes în şcoală aş enumera:
-realizarea unei expoziţii concurs ,, Vis de copil,, în incinta molului din Alba Iulia cu diferite lucrări
realizate de elevi;
-organizare de serbări, la care au avut un moment artistic .
Aceste acţiuni au determinat dezvoltarea creativităţii civice, artistice şi a responsabilităţii faţa de
problemele comunităţii.
În şcoala noastră, împreună cu profesorul de educaţie fizică s-au realizat şi activităţi extracurriculare
sportive care să fie bazate pe practicarea liberă a unor forme de mişcare şi s-a constatat că elevii au fost
interesaţi de aceste activităţi, manifestând o atitudine pozitivă pentru practicarea liberă a exerciţiilor de
mişcare.
817
stimulând astfel inventivitatea şi creativitatea elevului. De aceea, în anul şcolar 2018-2019 când am fost
învăţatoare la clasa a IV- a am încercat să realizez un echilibru între activităţile şcolare şi cele
extracurriculare.
activităţi extracurriculare ce au numeroase valenţe formative .Desfăşurarea activitţăilor şcolare şi
BIBLIOGRAFIE:
1.Cosmovici, Andrei, Iacob, Luminiţa coord. , ( 2008), Psihologie şcolara, Ed.Polirom, Iaşi;
Bucureşti;
procesului de învătământ.
818
IMPORTANȚA ACTIVITAȚILOR EXTRAȘCOLARE
ÎN EUCAȚIA COPIILOR
(Cercul de lectură)
Prof. David Iuliana

Școala Gimnazială ,,Nicolae Bălcescu”
Loc. Tecuci, Jud. Galați
În contextul educației actuale, dascălul are nobila misiune de a descoperi căile cele mai eficiente de
intervenție asupra formării și educării copilului, pentru a fi sprijin în drumul acestuia spre împlinire
personală și spirituală. Dascălul, ca modelator de suflete, trebuie să exploreze universul acestuia printr-o
atitudine empatică, să încerce să-l cunoască și să-l atragă prin diferite forme de activitate, prin lecții-joc,
prin activități extracurriculare pe care copilul să le accepte cu plăcere, să nu se simtă forțat să se adapteze
unei realități străine. Viziunea asupra lecturii poate fi îmbunătăţită prin astfel de demersuri didactice care
să le ofere elevilor şansa de a a înţelege mai bine lumea şi de a se înţelege mai bine pe ei înşişi.
Copilăria înseamnă în cea mai mare măsură joacă, energie, timp cu prietenii, iar în contextul actual
petrecerea timpului cu cele mai ofertante gadget-uri. Lectura are așadar o puternică concurență, însă,
înainte ca lectura să aibă un scop bine identificat pentru elevi, această activitate trebuie să fie încurajată
prin atitudinea personală a profesorului și prin demersurile sale, prin recompense și prin discuţii
valorizatoare. Lectura literară pune la dispoziția copilului cunoștințe despre mediul înconjurător, despre
viața oamenilor și a animalelor, despre trecutul istoric al poporului, despre muncă și profesiuni, educație
cultural-artistică și moral-religioasă.
CERCUL DE LECTURĂ este o activitate pe gustul copiilor care-i poate aduce pe aceștia cât mai
aproape de lumea cărților. Este o activitate avantajoasă deoarece poate cuprinde teme atractive și diverse,
clasice ori contemporane, implicând participanții în jocuri și activități de lectură și scriere creativă care au
rolul de a forma gustul pentru lectură, de a stimula gândirea, imaginația, creativitatea.
Pentru profesori, cercul de lectură aduce un mare plus întrucât în astfel de activitate pot găsi sugestii
pentru diversificarea activităților la de la clasa, descoperă noi experiențe de învățare, devin mai dinamici,
mai creativi având posibilitatea de a-și revizui în mod continuu activitatea, de a-și cunoaște mai bine
elevii astfel încât se aleagă cele mai bune metode și mijloace pentru îndeplinirea scopurilor comune.
Dorim să-i facem pe elevi să citească. Pentru asta trebuie să aflăm ce este lectura pentru ei, iar dacă
nu este ceea ce ne-am aşteptat noi să fie, să-i ajutăm să descopere frumuseţea şi plăcerea lecturii. La fel de
necesare sunt și recomandările de lectură potrivite cu vârsta lor, pentru a putea să le discute într-o
manieră captivantă și a le stimula copiilor interesul și curiozitatea.
819
Prin dezbateri, problematizări, studii de caz, metode ale gândirii critice, exerciţii creative de
interpretare şi de redactare, proiecte transdisciplinare, abordări din perspectiva inteligenţelor multiple şi
vizionări de filme, se va încerca o abordare modernă, interactivă, dinamică a literaturii, menită să seducă,
să apropie sufletul elevilor de sufletul cărţilor, să-i formeze ca lectori competenţi, activi, capabili să
folosească creativ universul din bibliotecă.
Activitațile extracurriculare îl atrag foarte mult pe elev deoarece îi aduce mai multă libertate și
relaxare, dascălul este și el mult mai destins nefiind constrâns de evaluare în cadrul unui examen.
Participanții de ambele părți se implică într-o activitate liber consimțită plină de farmec și imaginație.
Scopul cercului de lectura se poate îndrepta către formarea gustului şi a interesului pentru lectură,
prin lectura de plăcere, cultivarea abilităţilor de comunicare orală şi scrisă pentru o cât mai adecvată
utilizarea în viaţa socială, stimularea gândirii critice, autonome şi reflexive a elevului, intersectarea
universul cotidian al elevului cu cel şcolar, printr-o viziune transdisciplinară asupra literaturii şi lecturii,
valorificarea inteligenţelor dominante în recepterea textelor citite. Atât în actul de predare-învățare-
evaluare din școală cât și prin activitățile extracurriculare din afara ei, copilul poate să devină creativ, să
se dezvolte armonios, să-și cultive înclinațiile și aptitudinile de lectură și de scriere creativă de la cea mai
fragedă vârstă. Modul în care este abordată lectura în școala influențează modul în care elevii scriu despre
ceea ce citesc sau modul în care scriu în general. Lectura nu ar trebui privită ca o obligație. Educatorii,
profesorii trebuie să trezească dragostea față de carte prin metode mult mai interactive, pentru ca tinerii să
conștientizeze că anume cartea este acel component esențial atât pentru suflet, cât și pentru minte.
820
ROLUL ȘI LOCUL ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE ÎN
EDUCAȚIA COPIILOR
Profesor învățământ preşcolar DAVID MIHAELA

Grădiniţa cu Program Prelungit Nr.34, Brașov
Educaţia extracurrriculară, adică cea realizată dincolo de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi
locul bine stabilit în formarea personalităţii preşcolarilor. În şcoala contemporană, o educaţie eficientă
depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine. Depinde de
asemenea şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii copiilor. În acest cadru,
învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect fizic şi socio-afectiv, pentru o integrare socială
cât mai uşoară. Complexitatea procesului educaţional impune îmbinarea activităţilor curriculare cu cele
extracurriculare, iar în acest caz, parteneriatul educaţional devine o necesitate.
Montessori – „Descoperirea copilului”)
Educaţia unui copil nu se realizează doar într-un cadru formal (grădiniţe, şcoli), ci şi prin activităţi
extraşcolare şi extracurriculare. Asupra individului se exercită o multitudine de acţiuni şi influenţe
viaţă: educaţia formală, nonformală, informală. Educaţia nonformală reprezintă ansamblul influenţelor
educative structurate şi organizate într-un cadru instituţionalizat, dar desfăşurate în afara sistemului de
învăţământ, fiind activităţi extraşcolare sau activităţi opţionale. Acestea au un caracter mai puţin formal,
dar cu acelaşi rezultat formativ. Sunt acţiuni educative flexibile şi vin în întâmpinarea diferitelor interese,
în mod particular pentru fiecare persoană. Activităţile extracurriculare pot îmbrăca diferite forme:
sportive, cercuri de creaţie, concursuri, care, prin specificul lor, imprimă copilului un anumit
comportament, o ţinută adecvată situaţiei, declanşând anumite sentimente. Aceste activităţi contribuie la
adâncirea cunoaşterii, la descoperirea, dezvoltarea şi valorificarea intereselor şi pasiunilor, stimulează
creativitatea, oferă cadrul afirmării şi recunoaşterii performanţelor. Totodată permite copiilor cu
intelectual. Se ştie că încă de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe dacă sunt
puşi în contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Copiii au nevoie de acţiuni care să le
lărgească lumea lor spirituală, să le împlinească setea de cunoaştere, să le ofere prilejuri de a se emoţiona
puternic, de a fi în stare să iscodească singuri pentru a-şi forma convingeri durabile. Putem spune că
activităţile extraşcolare generează relaţii de prietenie şi ajutor reciproc între copii, educă simţul
responsabilităţii şi o atitudine justă faţă de scopurile urmărite.
821
În concluzie, putem spune că activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi
creatoare, atât în modul de realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu copiii, asigurând astfel o atmosferă
relaxantă care să permită stimularea creativă a acestora. „Educația nu inseamnă pregătire pentru viață;
educația este viața însăşi.ˮ-John Dewey
Bibliografie:
 Cucoş, C., Pedagogie (ediţia a doua, revăzută şi adăugită), Bucureşti, Polirom, 2002;
 Iucu, R., Instruire extraşcolară. Perspective teoretice şi aplicative, Iaşi, Polirom, 2001;
 Lespezeanu, M., Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar, Editura S.C. Omfal,
Bucureşti, 2007;
 Nicola, I., Tratat de pedagogie școlară, București, Aramis, 2000.
822
Rolul activităților extracurriculare în educația elevilor
Davidoiu Georgiana – Profesor de Limba Franceză

Colegiul Economic ”Ion Ghica”, Târgoviște, Jud. Dâmbovița
În viața oricărui om un rol foarte important ar trebui să-l ocupe educația. Aceasta, în sens larg, poate
fi privită ca un fenomen social ce constă în transmiterea de date și experiențe ale generațiilor anterioare
despre cultură, artă, civilizație, economie, politică, religie etc. Prima dată educația are loc în cadrul
familiei, după care se continuă într-un mediu instituționalizat, adică la școală. Aici vorbim deja despre un
ansamblu de acțiuni și activități dirijate, desfășurate de către un cadru didactic ce formează, dezvoltă și
modelează personalitatea umană cu scopul unei integrări optime a individului în societate, după un
curriculum bine structurat.
Dar în societatea modernă un curriculum unitar, bazat pe noțiuni teoretice, nu mai poate răspunde
singur diversității umane, iar dezideratul unei educații holistice permanente tinde să devină o realitate de
necontestat. De aceea, cadrele didactice implică elevii în participarea la diverse activități numite
extrașcolare sau extracurriculare ce se desfășoară în afara orelor obligatorii de curs. Ele sunt activități
complementare activității de învățare realizată la clasă, urmărind lărgirea, adâncirea și fixarea informației,
cultivă interesul pentru diferite ramuri ale științei, atrag individul la viața socială, la folosirea timpului
liber într-un mod plăcut și util, orientează elevii către activități utile care să întregească educația școlară,
contribuind la formarea personalității.
Aceste activități îmbracă forme diverse și variate: vizitarea muzeelor sau castelelor, vizionare de
filme sau de spectacole, organizarea și participarea la excursii sau tabere școlare, excursii tematice,
participarea la concursurile școlare etc. Ele se caracterizează prin varietatea conținuturilor, prin forma de
prezentare, prin durata lor, prin diversitatea metodelor utilizate. Astfel de activități sunt de o reală
importanță într-o lume dominată de mass media, având un mare rol formativ. Prin contactul direct cu
realitatea, elevii devin mai comunicativi, învață să colaboreze cu colegii, își exprimă mai ușor gândurile și
sentimentele, rețin mult mai ușor informațiile, reușesc să facă diverse conexiuni și astfel devin persoane
capabile de a se controla comportamental, emoțional și mai presus de toate se dezvoltă intelectual,
creativ. Acest tip de activități oferă posibilități multiple de exprimare și afirmare a tuturor categoriilor de
elevi, formându-le sau sporindu-le încrederea în sine și în forțele proprii. În asemenea situații se
descoperă pe sine și își pot identifica, pentru a dezvolta ulterior diverse priceperi și deprinderi.
În acest cadru, învățământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic și
socioafectiv, pentru o cât mai ușoară integrare socială. Școala contemporană încearcă să pregătească
elevul pentru viitor, căci dezideratul ar fi „Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această
lume nu va mai exista când ei vor fi mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi lumea lor. Atunci să-i
învățăm să se adapteze.”, după cum bine spunea Maria Montessori în lucrarea “Descoperirea copilului”.
Societatea în care trăim cere persoane complete, în a căror dezvoltare, caracterul și inteligența trebuie să
coexiste, însă modelarea, formarea și educația unui om cere timp și dăruire. De aceea ea începe la vârste
fragede și trebuie să continue pe tot parcursul vieții.
Bibliografie:
1. Cosmovici, A., Iacob, L. coord. – Psihologie școlară, Ed. Polirom, Iași, 2008
2. Cucoș, C., – Pedagogie (ediția a doua, revăzută și adăugită), Ed. Polirom,
București, 2002
3. Ionescu, M., CHIŞ, V. – Mijloace de învățământ și integrarea acestora în
activitățile de instruire și autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001
823
EDUCAȚIA COPIILOR
Profesor învățământ primar, Mariana Dănceanu,

Școala Gimnazială nr. 1 Comarna, județul Iași
extrașcolare ce au numeroase valenţe formative, permițând manifestarea creativităţii întregului grup de
elevi, a relaţiilor creative, astfel învățătorul putându-și afirma spiritul inovator, creativitatea didactică,
totodată atrăgându-i si pe elevi. Activităţile extrașcolare sunt activităţi complementare activităţilor de
contribuind la formarea personalităţii. În acest sens, şcoala trebuie să fie deschisă spre acest tip de
activitate care îmbracă cele mai variate forme.
autodisciplinează, învață să învețe, iar cadrul didactic poate să le influențeze dezvoltarea, să-i pregătească
oferirea de suport pentru reușita școlară în ansamblul ei. Dezvoltarea personalității elevilor este
preocuparea primordială a învățătorilor în scopul modelării întregii activități psihice a elevilor și a
conduitei acestora conform cerințelor societății în care se trăiesc.
cunosc locul natal în care au trăit, muncit şi luptat înaintaşii lor, învăţând astfel să-şi iubească ţara, cu
animalelor, dar au încurajat şi exprimarea liberă a copiilor în afara clasei . Ei pot reprezenta cu mai
multă creativitate realitatea atunci când desenează, modelează sau au de alcătuit scurte texte .
Serbarea este modalitatea eficientă de cultivare a înclinaţiilor artistice ale copiilor, contribuind la
dezvoltarea armonioasă a personalităţii copiilor. Vizitele la muzee, expoziții, monumente și locuri
istorice, case memoriale, constituie un mijloc de a intui și prețui valorile culturale, folclorice și istorice
ale poporului nostru. Vizionarea unor filme, diafilme, spectacole de teatru precum și a emisiunilor tv,
poate constitui de asemenea o sursă de informații, dar în același timp un punct de plecare în organizarea
unor acțiuni interesante. De exemplu: vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru pentru copii, distractive
sau sportive, urmată de discuții pregătite în prealabil, pe lângă faptul că realizează completarea unor
aspecte educative, stimulează și orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie,
pictură, etc.
Vizionarea filmelor și a emisiunilor la televizor aduce copiilor o mare satisfacție, prin faptul că arta
filmului dă copiilor iluzia realității.
diferite aspecte, să confecţioneze modele variate. Același efect îl pot avea concursurile organizate de către
cadrele didactice în clasă.
824
Dacă sunt organizate într-o atmosferă plăcută vor stimula spiritul de iniţiativitate al copilului, îi va
etc.
stimulând astfel inventivitatea şi creativitatea elevilor. Activitățile extrașcolare au un caracter
interdisciplinar, oferă cele mai eficiente modalități de formare a caracterului copiilor încă din clasele
primare, deoarece sunt factorii educativi cei mai apreciați și mai accesibili sufletelor acestora.
. Bibliografie :
825
Profesor Dănilă Mihaela-Doina

Liceul Regina Maria, Dorohoi, Județul Botoșani
,,Educația este activitate de disciplinare, cultivare, civilizare și moralitate a omului, iar scopul
educației este de a dezvolta în individ toată perfecțiunea de care este susceptibil”(Kant).
Educația non-formală însoțește cu succes formarea educațională a tinerilor și rămâne una dintre
variantele optime pentru susținerea plăcerii de cunoaștere și de afirmare profesională. Obiectivele
educației non-formale nu exclud modul tradițional de educație, instruirea pur teoretică fiind completată
cu activități atractive. Acțiunile din acest perimetru au o mare flexibilitate și contribuie la perfecționarea
individuală a tinerilor.
Activitățile extrașcolare reprezintă activitățile educative, de orientare școlară și profesională,
culturale, artistice, sportive și recreative organizate, de regulă, în afara unității de învățământ și în afara
orarului școlar. Ele au rolul de a dezvolta competențe sociale, lucrul în echipă, colaborarea și
comunicarea în rândul elevilor, integrarea în grup, spiritul de inițiativă, toleranța față de ideile celorlalți,
deprinderea de a-și susține cu argumente punctul de vedere și de a critica constructiv. Activitățile
extrașcolare îi ajută pe elevi să dobândească aptitudini necesare pentru reușita lor în viață, le dezvoltă
spiritul de competiție.
Activitățile extrașcolare aduc o contribuție însemnată la educația morală, estetică, au un caracter
atractiv, participarea elevilor efectuându-se într-o atmosferă de voie bună și optimism. Activitățile au un
conținut flexibil și variat, cuprinzând cunoștințe din domeniul artei, științei, sportului iar elevii sunt liberi
să aleagă ce activitate vor desfășura. De asemenea, activitățile contribuie la gândirea și completarea
procesului de învățare, la dezvoltarea înclinațiilor și aptitudinilor, la organizarea rațională și plăcută a
timpului liber. Activitățile trebuie alese în funcție de vârstă, de posibilități și preferințe, astfel ele lasă loc
unei exprimări în conformitate cu nevoile elevului. Activitățile permit exprimarea liberă, fără
constrângeri, oferind elevului posibilitatea să capete încredere în el, să-și pună în valoare talentele și
capacitățile în diferite domenii. Activitățile extrașcolare pot diminua diferențele resimțite de elevii din
mediul rural față de cei din mediul urban, demonstrând că acestea țin mai mult de nivelul financiar și de
dezvoltare al comunităților și nu de lipsa abilităților celor din rural. Cadrele didactice au rol instructiv-
educativ, de formator, de pregătire a tinerilor pentru viață, de mediator între mediul educațional formal și
non-formal, pe baza parteneriatului cu diferite instituții culturale și economice.
Școala asigură experiențe care să susțină dezvoltarea în ansamblu a elevilor, oferindu-le
posibilitatea de exprimare și explorare a identității într-un mediu mai atractiv. Sursele de informații pentru
activitățile extrașcolare sunt: sărbătorile legale, obiceiurile și tradițiile, datele legate de viața și activitatea
scriitorilor, evenimente istorice, activități sportive.
826
Exemple de activități extrașcolare care pot fi desfășurate cu elevii sunt: excursii și vizite(la muzee,
expoziții, monumente și locuri istorice, case memoriale, universități și școli, grădina botanică, zoo),
spectacole de teatru, de muzică, cinema, concursuri școlare, șezători, întreceri sportive, plimbări cu
bicicleta, activități de plantare și îngrijire a spațiului verde, ateliere de creație(serigrafie, pictură,
ceramică, arhitectură), carnaval. Activitățile desfășurate în ,,Școala Altfel” au scopul de a implica toți
elevii și cadrele didactice în programe care să răspundă intereselor și preocupărilor diverse ale elevilor,
ajutăndu-i să se adapteze pentru viață. Elevii își dezvoltă abilitățile de interacțiune socială și adoptă o
atitudine pozitivă în dezvoltarea relațiilor cu cei din jur, iar prin participarea lor la diverse activități sunt
mai relaxați și învață mai ușor din experiențe practice. Dintre temele abordate în activitățile extrașcolare
enumerăm: lupta împotriva traficului de ființe umane, bullying-ul, prevenirea abandonului școlar,
reintegrarea școlară, utilizarea internetului de catre tineri, cunoașterea și respectarea drepturilor elevilor în
România, sărăcia și excluziunea socială a copiilor din Europa, viața copiilor cu părinți plecați în
străinătate, educație pentru prevenirea consumului de droguri, calamități naturale, meseriile viitorului,
orientare școlară, violența școlară, educație pentru sănătate.
Activitățile extrașcolare oferă cadrelor didactice posibilitatea să-și cunoască elevii, să-i dirijeze, să
le influențeze dezvoltarea. Realizarea obiectivelor depinde de talentul profesorului, de modul de abordare
al temelor, prin punerea în valoare a posibilităților și resurselor de care dispune clasa de elevi.
827
Profesor Crina Dărăban, Școala Gimnazială ,,Ion Creangă”,

Satu Mare
se desfăşoară în cadrul lecţiilor. În acest scop se folosesc şi alte forme de activitate, cum ar fi: cercurile
cunoaşterii, la descoperirea, dezvoltarea şi valorificarea intereselor şi pasiunilor, stimularea creativității și
curiozității. În plan moral, aceste activităţi contribuie la formarea şi dezvoltarea atitudinilor de respect
elevilor. Copiii participă cu însuflețire și dăruire la astfel de activități, iar succesul este garantat dacă ai
acțiuni frumoase și valoroase.
Aceste activități extrașcolare, devin o formă complementară de activitate –parte componentă a

educaţiei –care stimulează valori, aptitudini şi dezvoltă vocaţia, talentul, încurajând competiţia, asumarea
de responsabilităţi, comunicarea, abordările bazate pe iniţiativă, imaginaţie și opţiune. Toate acestea duc
la formarea unor personalităţi complete şi complexe.Având cel mai larg caracter interdisciplinar,
tabere şcolare,vizionări de filme, competiţii sportive, cercuri de creaţie, cercuri pe discipline, concursuri,
frumos. Excursiile şi vizitele sunt acţiuni cu caracter de masă organizate în scopul îmbogăţirii experienţei
de viaţă a elevilor. Aceste activităţi se organizează în funcţie de conţinutul lecţiilor și sunt printre cele mai
dorite de către elevi.
O astfel de excursie a fost organizată în anul 2018 cu elevii clasei a VIII-a B la Oradea, unde printre
obiectivele turistice vizate s-a numărat și Sinagoga Neologă – o construcție impresionantă a unei
comunități, foarte numeroase, cândva în acele locuri. În parcul Nicolae Bălcescu din Oradea, elevii au
avut prilejul de a admira și statuia impresionană a Evei Heyman, o tânără evreică din Oradea, care în
1944 a fost deportată în lagărul de la Auschwitz. Destinul ei este asemănător cu cel al cunoscutei Anne
Frank; Eva Heyman a scris și ea un jurnal în ghetoul din Oradea. La doar 13 ani a devenit o victimă a
istoriei, dar jurnalul ei a rămas să depună mărturie. Elevii au avut astfel prilejul să cunoască și să
înțeleagă mai bine un aspect al istoriei, aproape tabu, în manualele de iatorie.

Aceste metode sunt utile, pentru că dezvoltă competențele cognitive; sprijină și extind viața socială a
elevului; dezvoltă gândirea creatoare individuală și de grup; facilitează comunicarea conținutului prin
828
PREȘCOLARUL ȘI ACTIVITĂȚILE EXTRACURRICULARE
Profesor Învățământul Preșcolar DĂRĂU LAVINIA VASILICA

Grădinița cu Program Prelungit ,,Grădinița Prieteniei” ARAD
Problematica educației dobândește în societatea contemporană noi conotații, date mai ales de
schimbările fără precedent din toate domeniile vieții sociale. Accentul trece de pe informativ pe formativ,
de pe instrucție pe educație. În contextul afirmării unei viziuni holistice asupra educației, școala nu mai
poate răspunde singură nevoilor tot mai complexe ale societății, un curriculum unitar nu mai poate
răspunde singur diversității umane, iar dezideratul educației permanente tinde să devină o realitate de
necontestat. Astfel, fără a nega importanța educației de tip curricular, devine tot mai evident faptul că
educația extracurriculară, adica cea realizată dincolo de procesul de învățământ, își are rolul și locul său
bine stabilit în formarea personalității copiilor. Modelarea, formarea și educarea copilului cere timp și
dăruire. Timpul istoric pe care îl trăim, cere oameni în a căror formare caracterul și inteligența se
completează pentru propria evoluție a individului. Astfel, învățământul are misiunea de a-i forma pe copii
sub aspect psihointelectual, fizic și socioactiv, pentru o mai ușoară integrare socială. Grădinița, ca și
instituție educativă, continuă educația copilului începută în familie, iar actul educațional are rolul de a
stimula și valorifica talentul, aptitudinile, de a susține comunicarea, de a încuraja competiția și asumarea
de responsabilități, în vederea dezvoltării și formării unei personalități armonioase a copiilor, încă de la
cea mai fragedă vârstă. Timpul liber al copiilor stă din ce în ce mai mult în atenția organizatorilor
procesului de instruire și educare, în scopul folosirii mai eficiente a acestuia în procesul educativ al tinerei
generații. Copiii au nevoie de activități de joc, de dans, de sport. Este și motivul pentru care noi,
educatoarele, trebuie să acordăm toată atenția bunei organizări a timpului liber al copiilor din grădinițe,
îmbinând armonios, munca și învățarea cu distracția și jocul. Prin activitățile extracurriculare desfășurate
în grădinițe se urmărește completarea procesului didactic, organizarea rațională și plăcută a timpului liber.
O cerință foarte importantă, vizând opțiunea pentru astfel de activitate este selecționarea din timp a
suportului teoretic, în funcție de interesele și dorințele copiilor și ordonarea lor într-un repertoriu cu o
temă centrală. Activitățile extracurriculare organizate în grădinițe pot avea conținut cultural, artistic sau
spiritual, conținut științific și tehnico-aplicativ, conținut sportiv sau pot fi simple activități de joc ,de
participare la viața și activitatea comunității locale. În cadrul activităților extracurriculare cu o deosebită
influență formativă sunt incluse toate formele de acțiuni care se realizează în afara programului propriu
zis: plimbări, ieșiri în natură, excursii, tabere, serbări cu diferite ocazii, concursuri între grupe paralele sau
între grădinițe, parteneriate educaționale pe diferite teme, etc. Dintre activităţile extracurriculare pe care
le-am desfăşurat de-a lungul anilor, pot aminti: serbări desfăşurate cu diferite ocazii: 8 Martie, Crăciun,
sfârşit de an școlar, desfăşurarea unor concursuri în grădiniţă: ,,ECO Darurile Iepurașului”, ,,Din suflet
pentru EA!”, ,,Europreșcolarul”, ,,Colorăm și învățăm” etc., activităţi de desene pe asfalt cu ocazia zilei
de 1 Iunie, activităţi desfăşurate cu ocazia zilelor de 1 Decembrie, 24 Ianuarie, activităţi desfăşurate în
parteneriat cu alte grădiniţe şi alte instituţii, cu școala. Am organizat vizite la ISU ARAD, la Sediul
Jandarmeriei ARAD, la Secția de Poliție Nr.1 ARAD, la Echitația Zimand Cuz, la Muzeul de Istorie și
Științe ale Naturii ARAD, la Biblioteca Județeană ,,A.D. Xenopol” ARAD, la Fabrica lui Moș Crăciun
din Gottlob, Județul TIMIȘ, la Grădina Botanică Macea, Județul ARAD, la Muzeul Memorial ,,Ioan
Slavici și Emil Monția”, din Șiria, Județul ARAD, la vizionarea unor piese de teatru susținute la Teatrul
de Marionete ARAD, etc. Activitățile extracurriculare sunt foarte importante pentru copil. Studiile susțin
că ajută la formarea unei atitudini pozitive față de învățat, au performanțe academice mai ridicate, au
formate abilități practice diversificate, dar și strategii bune de rezolvare de probleme. Pe lângă asta,
activitățile extracurriculare acționează și asupra stimei de sine, iar sentimentul de împlinire și
autoeficacitate este mult mai ridicat.
televizor, calculator și internet, care nu fac altceva decât să contribuie la transformarea copiilor noștri în
niște persoane incapabile de a se controla comportamental, emoțional și mai presus de toate, slab
dezvoltați intelectual. Se știe că începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de
cunoștințe, punându-i în contact direct cu obiectele și fenomenele din natură.
829
Fiind axate în principal pe viața în aer liber, în cadrul acțiunilor turistice, preșcolarii își pot forma
sentimentul de respect și dragoste față de natură, față de om și realizările sale. În urma plimbărilor, a
excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai multă creativitate și sensibilitate imaginea realității, în cadrul
activităților de desen și modelaj, iar materialele pe care le culeg, sunt folosite în activitățile practice, în
jocurile de creație. La vârsta preșcolară, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arată sau li se spune în
legătură cu mediul, fiind dispuși să acționeze în acest sens. Ca educatoare, trebuie să oferim în mod
gradat, în acord cu particularitățile de vârstă, cunoștințe științifice, să organizăm activități educative,
privind protejarea mediului înconjurător: curățarea parcului, a mediului de joacă, ocrotirea unor animale,
etc.
În concluzie, pot spune că activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi

eficientă, căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el, în primul rând, o atitudine
creatoare, atât în modul de realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu preșcolarii, asigurând astfel o
atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a copiilor. Cadrul didactic poate face multe pentru
educarea spiritului creativ în cadrul activităţilor extracurriculare. Dar, se vede necesitatea de a modifica
destul de mult modul de gândire, să evite critica în astfel de activităţi, să încurajeze copiii şi să realizeze
un feed- back pozitiv.
Bibliografie:
1. Ministerul Educației și Cercetării, Institutul de Științe ale Educației, ,, Revista Învățământului

Preșcolar”, Nr. 3-4/2006.
2. Preda, Viorica, ,,Metodica activităților instructiv educative în grădinița de copii”, Editura

Gheorghe Cartu Alexandru, Craiova, 2009.
830
Dârlău Iuliana-Școala Gimnazială ,,Tristan Tzara” Moinești
intelectuală adecvată, orice temă.”( J. Bruner.)
școli), ci și prin activități extrașcolare și extracurriculare. Studiile de specialitate susțin că acestea ajută
elevii la formarea unei atitudini pozitive față de învățare, aceștia au performanțe școlare mai ridicate, li se
mai ridicat. Unul dintre obiectivele cele mai importante ale activităţilor extraşcolare îl constituie
cultivarea sentimentului patriotic. Prin vizite la muzee şi expoziții, prin omagierea celor mai importante
evenimente din istoria neamului nostru şi excursii în oraşele cu un bogat trecut istoric, elevii îşi dezvoltă
sentimentele patriotice, pregătindu-se astfel pentru a deveni buni cetăţeni. La mare înălţime în topul
priorităţii elevilor se află educaţia fizică si educaţia rutieră realizată prin activităţi extracurriculare foarte
atractive : competiţii sportive între clase sau între şcoli, excursii, drumeţii, concursul Educaţia rutieră –
Educaţie pentru viaţă. Pe lângă formarea deprinderilor motrice, activităţile sportive contribuie si la
formarea trasăturilor de voinţă şi de caractertituții de învățământ.
comportamentală. Activităţile extraşcolare au unele particularităţi prin care se deosebesc de activităţile

de masă organizate în scopul îmbogăţirii experienţei de viaţă a elevilor. Aceste activităţi se organizează
în funcţie de conţinutul lecţiilor și „Prin conținutul lor se deosebesc de cele cu caracter didactic.
cunoștințe etc.
831
elevilor.
Bibliografie:
2.Ţîru C. Maria, Pedagogia activităţilor extracurriculare – Suport de curs, Cluj-Napoca 2007.
832
,,Să știi mai multe, să fii mai bun!”
REMEMBER
Prof. Emilian Deaconescu

Școala Gimnazială ,,Nichita Stănescu”, comuna Ceptura
județul Prahova
Teze? Teste? Evaluare pe parcurs? Evaluare națională? Program educațional tradițional? Activități
rigide și impuse? Să fim serioși! Săptămâna altfel! Este așteptată cu nerăbdare de noi toți: elevi, cadre
didactice, părinți, comunitate locală, în egală măsură.
Am lăsat grijile deoparte, am uitat de stres, pentru a fi măcar pentru o săptămână, prin
comportament și prin tot ceea ce facem, noi înșine. Vrem să ne bucurăm, să fim voioși, să ne implicăm.
Activitățile propuse să se desfășoare au fost diverse: ecologice, caritabile, de protecție și ocrotire a
mediului , sportive, culturale, drumeții, concursuri, vizionări de filme, mese rotunde, etc.
Am desfășurat activități de curățenie atât în incinta școlii, cât și în sat, pentru că iubim în egală
măsură și școala și satul. Ne-am gândit la cei singuri, la cei neajutorați sau bolnavi. Le-am trecut pragul
cu daruri din suflet. Ne-am întrecut pe terenul de sport și în egală măsură în spațiile școlare. Fiecare voia
să fie cel mai bun. Voi face referire, cu părere de rău, doar la două dintre activitățile reprezentative, cu
toate că, au fost interesante toate, chiar inedite. Biblioteca Centrală Universitară ,,Carol I” din București a
fost gazdă pentru un grup de elevi ai școlii noastre care au dorit să respire aer academic și să patrundă în
taina cărților și a lecturii și chiar să afle lucruri inedite prezentate cu mult profesionalism și tact pedagogic
în cadrul unui atelier de lucru constituit ad-hoc. Copiii și-au intrat repede în rol, activitatea fiind una
interactivă și au fost uimiți să afle informații despre bătrânul și tradiționalul ,,Abecedar”, precum și
despre prietena și atât de necesara ,,Aritmetică”.
Am simțit cu toții spiritul regalist al Bucureștilor de odinioară, considerat pe bună dreptate ,,Micul
Paris”. Sincere mulțumiri distinsei doamne director Mireille Rădoi și colaboratorilor, oameni de cultură și
prieteni dragi în egală măsură.
Împreună la Mangalia
Elevi, profesori, părinți, comunitate educațională, armată
Relaxați...Urmează raportul!
833
Că armata nu mai este de mult obligatorie, o știm cu toții. Se spunea odată, despre cei care au făcut-
o, că numai după aceea erau cu adevărat bărbați. Pentru aproape o săptămână, Școala de Aplicație a
Forțelor Navale Mangalia s-a constituit într-o cazarmă primitoare pentru o companie de elevi și cadre
didactice de la Ceptura. Punctualitatea, rigoarea, disciplina, respectul, spiritul ostășesc, au fost tot atâtea
atribute care vor contribui cu siguranță chiar și cu o picătură, la dezvoltarea personalității elevilor și de ce
nu, poate și la îmbrățișarea unei cariere militare de către aceștia.
Activitățile interactive diverse au fost gândite și coordonate cu profesionalism de către partenerii
noștri, care ne-au devenit prieteni adevărați, pentru că, armata leagă prietenii, pentru că armata unește.
Programul zilnic a fost dens, uneori chiar obositor, pentru că armata călește, dar plăcut și plin de
surprize. Obiectivele vizitate au fost cu precădere militare, dar compania școlară a cunoscut și Constanța
turistică, culturală, interculturală, academică, religioasă, etc. A fost frumos, dar s-a terminat! Despărțirile
sunt întotdeauna triste. Momentele festive au impresionat până la lacrimi. Am primit invitația să revenim
și peste un an. Am acceptat-o cu plăcere. Și deja am început AMR-ul, ca să mă exprim ostășește. Și ne
vom ține cuvântul dat. Așa am învățat eu când am facut armata.
Cu regretul că, din varii motive nu am participat la aceste adevărate lecții de viață, dar împăcat cu
gândul că am mijlocit prezența discipolilor și colegilor mei la ,,Armata-altfel”, personal și în numele
unității școlare pe care o conduc, transmit mii și mii de mulțumiri sincere Conducerii Forțelor Navale
Române, cu respect, considerație și recunoștință, domnului Contraamiral de flotilă Dr. Constantin
Ciorobea. Să trăiți!
834
DIN CICLUL PRIMAR
Autor: Debre Beáta,

profesor pentru învățământul primar
Școala Gimnazială Nr.1 Pericei
participă într-o atmosferă cu voie bună cu însufleţire şi dăruire. Potenţialul larg al activităţilor
extracurriculare este generator de căutări şi soluţii variate. Succesul este garantat dacă ai încredere în
imaginaţia, bucuria, dragostea din sufletul copiilor, dar să îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni frumoase
şi valoroase. Activitatea educativă şcolară şi extraşcolară dezvoltă gândirea critică şi stimulează
implicarea tinerei generaţii în actul respectării drepturilor omului şi al asumării responsabilităţilor sociale,
realizându-se astfel o simbioză lucrativă între componenta cognitivă şi cea comportamentală. Secretul
este să ştiţi ce măsuri şi cum să le luaţi la momentul potrivit.
Printre activitățile extrașcolare cele mai indicate pentru cei mici se numără excursiile, drumețiile,
vizionările de filme, piese de teatru sau spectacolele de magie. Prin participarea la astfel de evenimente, îi
ajutăm pe copii să își dezvolte abilitățile de comunicare si socializare, de observație, de dezvoltare a
culturii, memoriei si imaginației. Este indicat ca aceste activități să implice direct copilul si să îl ajute să
depindă obiceiuri pozitive, care in timp să îl ajute să se descurce singur în orice situație.
Indiferent ca printre activitățile extrașcolare pe care le alegeți pentru copilul dumneavoastră se află
cele de teatru, muzică, artă, gimnastică, înot, arte marțiale, fiecare dintre acestea îl va ajuta pe cel mic să
își facă prieteni noi, să aibă mai multă încredere în el și să îți dezvolte noi hobby-uri.
În plus, oamenii de știință au explicat ca participarea la astfel de activități reduce riscul apariției
depresiei și a consumului de alcool și droguri. De asemenea, copiii vor fi mai motivați să reușească în tot
ceea ce și-au propus și vor reuși să obțină note mari la școală, deoarece își vor dezvolta capacitățile de
învățare, cultură generală, memorie, simț critic, etc. Activitățile sportive sunt preferatele celor mai multi
părinți, pentru că acestea îi ajută pe copii să aibă o viață ordonată, să aibă un program stabilit, pe care îl
respectă zilnic, un regim alimentar și un stil de viață sănătos.
835
Chiar și eșecul în aceste activități îi va invăța pe copii câteva lecții valoroase, cum ar fi ca pentru
obținerea succesului este nevoie de mai multă muncă, perseverență, dar și de pasiune.
Mai mult, activitățile extracurriculare îi ajută pe cei mici să se adapteze mult mai ușor la condiții și
medii noi și uneori dificile și să lucreze sub presiune. Experiența dobândită în acest mod îi ajută să își
păstreze concentrarea și eficiența, indiferent de temperaturi, de zgomote sau de factorii disturbatori din
jur.
Bibliografie:
1. Cucoş, C., Pedagogie (ediţia a doua, revăzută şi adăugită), Bucureşti, Polirom, 2002. 2.
Gârboveanu, M., Creativitatea elevilor în procesul de învăţământ, Bucureşti, Litera Internaţional, 1981.
836
ROLUL ACTIVITĂTILOR EXTRACURRICULARE IN INVĂȚĂMÂNTUL
PREȘCOLAR
Prof. înv. preșcolar DECĂ DANIELA

Sc. gimn. ”NICOLAE TITULESCU”- CARACAL
G.P.P. NR. 3
Educația nu se rezumă doar la cunoștințele acumulate de-a lungul anilor de studiu, dar și la
activitățile din afara programei școlare. Desfăşurându-şi profesia în cadrul şcolii, profesorul continuă să
fie un educator şi în afara ei urmărind, desigur, strategii și obiective specifice, apelând la mijloace şi
forme adecvate. În măsura în care profesorul îşi îndeplinește misiunea şi o asumă, în afara cadrului
profesional pe care şcoala îl atribuie dascălului, acesta poate fi considerat un educator înzestrat. Cele două
aspecte ale activităţii sale, şcolară şi extraşcolară, nu doar că se suprapun, dar se şi întregesc şi se
completează reciproc, oferind acestei profesii un rol sporit în progresul continuu al educației și al
procesului de învățământ. În grădiniță activitățile desfășurate în afara programei școlare, au rolul şi locul
bine stabilit în formarea personalităţii preşcolarilor. Eficienţa educaţiei timpurii depinde de gradul în care
formării personalităţii acestora. În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect
Educația extrașcolară îi va ajuta pe cei mici să își valorifice timpul într-un mod util, constructiv și
educativ. Scopul acestor activități extrașcolare este de a-i învăța pe cei mici să interacționeze mai ușor cu
persoanele din jur, de a le cultiva interesul pentru activitățile culturale și nu numai.
Parteneriatele incheiate cu diferiți factori sociali cum ar fi: ”Biblioteca”, ”Biserica”, ”Teatre de
păpuși”, ”Palatele copiilor” și altele, oferă posibilitatea educatoarelor pentru a desfășura cu preșcolarii o
gamă variată de activități la care aceștia participă într-o atmosferă de voie bună, optimism şi dăruire.
Putem spune, deci, că activitățile extracurriculare reprezintă o componentă educaţională valoroasă
şi eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el în primul rând o atitudine
creatoare, atât în modul de realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu copii asigurând astfel o atmosferă
relaxantă care să permită stimularea creativă a micilor parteneri.
MODEL PLANIFICARE ACTIVITĂȚI EXTRACURRICULARE

NR. MIJLOC DE
LUNA DENUMIREA ACTIVITĂŢII
CRT. REALIZARE
„GRADINIȚA – Jocuri de rol pentru

1. Septembrie
MAREA MEA FAMILIE“ acomodarea cu
statutul de preșcolar
,,TOAMNA - Observare în natură
FRUMUSEŢE, Colecționare de
2. Octombrie BOGĂŢIE ŞI materiale din natură
CULOARE” Activități practice
837
Expoziţie cu
lucrările copiilor
,,DIN OBICEIURILE Activități

practice
3. Noiembrie NOASTRE ȘI ALE SFÂNTUL
ALTOR POPOARE” ANDREI / HALLOWEN
1DECEMBRIE
- ZIUA Cântece, dansuri și
NAŢIONALĂ poezii
A ROMÂNIEI
4. Decembrie
Confecționare de
,,IATĂ, VINE podoabe pentru brad
MOŞ CRĂCIUN!” Serbare de Crăciun
MIHAI
EMINESCU Recitare poezii
ȘI PRIETENUL Vizită la biblioteca
5. Ianuarie SĂU orașului
ION
CREANGĂ
”TEATRU DE Spectacol pentru

6. Februarie copii
PĂPUȘI”
,,E ZIUA TA, MĂMICO!” Activitate practică-
7. ”Felicitarea mamei”
Martie
Serbare închinată
mamei
Vizită la
8. Aprilie biserică
Activitați de
încondeire a ouălelor
”PAȘTELE LA ROMÂNI” Expoziție
9. Mai ”SĂ PROTEJĂM Concurs costume din

NATURA” materiale reciclabile
1IUNIE - ZIUA COPILULUI Marcarea zilei prin

diferite activităţi
desfăşurate în aer liber,
concursuri-
10. Iunie Jocurile copilariei
,,BUCURIILE COPILĂRIEI”.
Serbare de sfârșit de
an.
838
IMPORTANŢA ACTIVITĂŢILOR
EXTRAŞCOLARE ÎN PROCESUL INSTUCTIV-EDUCATIV
Prof.Inv.Preșcolar Dedu Ilona Ramona

Grăd.cu.P.P.,,Sf.Mucenic Mina,,Ploiești
uităm că una din trebuinţele principale ale copilului este jocul. În cadrul acestor activităţi elevii se
să înveţe. Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască preşcolarii,
să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al
grădiniţei şi al învăţământului primar – pregătirea copilului pentru viaţă. . Preşcolarii trebuie să fie
constructiv. Înainte de toate, este însă important ca profesorul însăşi să fie creativ.
de căutări şi soluţii variate.
elevii acumulează în cadrul lecţiilor.Spectacolele constituie o altă formă de activitate extracurriculară în
şcoală, prin care copilul face cunoştinţă cu lumea minunată a artei.. Activităţile de acest gen au o
deosebită influenţă formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii, tabere,
colonii.In cadrul activităţilor organizate in mijlocul naturii, al vietii sociale , copiii se confruntă cu
realitatea si percep activ, prin acţiuni directe obiectele , fenomenele, anumite locuri istorice.
839
Fiind axate în principal pe viata în aer liber, în cadrul acţiunilor turistice, prescolarii isi pot forma
sentimental de respect si dragoste fata natura, fata de om si realizarile sale. In urma plimbarilor, a
excursiilor in natura, copiii pot reda cu mai multa creativitate si sensibilitate , imaginea realităţii, în cadrul
activităţilor de desen şi modelaj , iar materialele pe care le culeg ,sunt folosite în activităţile practice, în
jocurile de creaţie..Ca educatoare, trebuie să oferim în mod gradat , in acord cu particularităţile de vârstă ,
cunoştinţe ştiinţifice , să organizăm activităţi educative privind protejarea mediului inconjurator:
curăţarea.
BIBLIOGRAFIE

*Allport,W,Gordon, ,,Structura şi dezvoltarea personalităţii ‘’
840
LOCUL ŞI ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE ÎN EDUCAŢIA
COPIILOR
Prof. Înv.Primar: Delcea Elena Georgiana
simplă, astfel încât copilul să poată progresa cu mai multă uşurinţă. Modelarea, formarea şi educaţia
omului cere timp şi dăruire. Timpul istoric pe care îl trăim cere oameni în a căror formaţie caracterul şi
inteligenţa se completează pentru propria evoluţie a individului. În şcoala contemporană eficienţa
măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii copiilor.
socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială. Educaţia extracurrriculară (realizată dincolo de
creativ in diferite domenii.
Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i în contact
direct cu obiectele si fenomenele din natura. Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai
ceea ce ne permite să împăcăm şcoala cu viaţa. Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv – educative să
primeze, dar să fie prezentate în mod echilibrat şi momentele recreative, de relaxare, atunci rezultatele vor
fi întotdeauna deosebite. În cadrul acestor activităţi elevii se deprind să folosească surse informaţionale
activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copii se autodisciplinează.
dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea. Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini
841
Bibliografie:
842
Deleanu Eugen
copiilor.


843
comportamentală:
„Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei
vor fi mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi vremea lor. Atunci să-i învățăm să se
adapteze.” (Maria Montessori)
Bibliografie:
844
ACTIVITĂȚILE DE TIP OUTDOOR-posibilități și modalități de organizare cu
preșcolarii
Prof.înv.preșc. Manea Delia

Grădinița cu program prelungit nr.8 Brașov
MOTTO: ,,Pe copil îl educă tot ce îl înconjoară: câmpul, pădurea, râul, marea, munţii, rândunelele,
cucul. Faceţi tot posibilul ca şi copiii dumneavoastră să iubească tot ce-i înconjoară, pentru că fără
dragostea faţă de natură şi animale omul nu poate să simtă din plin, ceea ce numim, cu cel mai minunat
dintre cuvinte – VIAŢA.” C. MIHĂESCU
DEFINIŢIA EDUCAȚIEI OUTDOOR

• Reprezintă procesul educațional, indiferent de subiectul predat/învățat, care se desfășoară
într-un cadru natural.
• Activitățile educației de tip outdoor se desfășoară întotdeauna în natură și nu au ca
finalitate rezultate palpabile ( diplome, atestate) , ci produse vizibile la nivelul comportamentului
copiilor.
• Dacă învățarea clasică, în sala de grupă, are un aspect cognitiv, activitatea de tip outdoor
are un aspect pur practic, informal și experiențial.
• Este o formă organizată de învățământ care îl pregătește pe copil pentru viață.
Dintre cele trei forme ale educației (formală, informală și nonformală), educația outdoor se pliază
cel mai bine cu educația nonformală, întrucât:
 se bazează foarte mult pe participarea activă;
 maximizează procesul de învățare, minimalizând constrângerea specifică școlii;
 oferă o utilitate practică imediată cunoștințelor învățate;
 se desfășoară în contexte diferite având un cadru de învățare și un conținut lejer;
 folosește metode care stimulează implicarea și participarea;
 are o structură și o planificare flexibilă, procesul învățării este orientat spre
participant, se bazează pe experienţa participanţilor.
Educația nonformală nu se traduce ca o activitate lipsită de un efect formativ, ci trebuie
ințeleasă ca o realitate educațională mai puțin formalizată. Conceptul de educație nonformală este
asociat conceptului de “învățare pe tot parcursul vieții” (lifelong learning).
CUM ÎNVĂȚ?
• Proverb chinezesc: ,,Ce aud – Uit, Ce văd-Îmi amintesc, Ce fac –Înțeleg,,
• Studiu: ,,Ne amintim 20% din ceea ce auzim, 30% din ceea ce vedem și 90% din ceea ce
facem,,
• În Educația Outdoor-copilul învață în mod practic, activ, prin experiențe personale, ceea ce
determină învățarea experiențială .
CE ÎNVĂȚ? Educația Outdoor se adresează tuturor celor trei nivele de învățare:
 Nivelul acumulărilor de cunoștințe (COGNITIV)
 Nivelul deprinderilor motrice (MOTRIC)
 Nivelul individualizării unor trăsături de comportament (AFECTIV)
845
CARACTERISTICI ALE EDUCAȚIEI OUTDOOR
1. Oferă posibilitatea contactului direct cu natura
2. Reprezintă o puternică sursă de experiențe de învăţare – un mediu relaxant, liber, fără
constrângerile pe care le impun “cei 4 pereți ai unei săli de clasă”poate oferi copiilor nenumărate
provocări, astfel că procesul de educare devine puternic, inspiraţional și de natură să schimbe
comportamente.
3. Facilitează procesul de învăţare al copiilor care întâmpină dificultăţi în acest sens – educaţia
outdoor oferă un climat diferit de învăţare ce permite copiilor care în mod usual întâmpină dificultăţi de
învăţare si au un nivel scăzut de performanţă şcolară, să devină mai motivaţi, cu mult mai capabili;
4. Dezvoltare personală atât al celor care o aplică, cât mai ales al copiilor;
5.Dezvoltarea spiritului de echipă – conexiunea între copii, copii-profesori duce la creşterea
gradului de participare activă, cresterea cetăţeniei active în rândul ambelor categorii;
6. Oferă nenumărate beneficii fizice, emoționale, mentale ce asigură bunăstarea societăţii
OBIECTIVE GENERALE ALE EDUCAȚIEI OUTDOOR

1.Dezvoltarea abilităţilor socio-personale: îmbunătăţirea muncii în echipă, îmbunătăţirea relaţiilor
sociale, dezvoltarea competenţelor de conducere, etc
2. Dezvoltarea abilităţilor de management: organizare, coordonare, evaluare
3. Oferirea unui cadru stimulativ de învăţare
4. Oferă posibilitatea creării unui mediu relaxant și motivant în funcţie de problema identificată –
permite escaladarea unor nivele înalte de imaginație în vederea obţinerii rezultatelor propuse.
Activităţile de tip outdoor nu sunt activităţi de educaţiei formală ce au loc în afara sălii de clasă, ci
activităţi de educaţie nonformală, menite să familiarizeze copiii cu natura şi să le formeze deprinderi şi
priceperi de cunoaştere prin experienţă, bazându-se desigur pe cunoştiţele dobândite în activităţile de
educaţie formală.
846
Prof.inv.presc.Mocanu Delia
fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i în contact direct cu obiectele şi
Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea preșcolarilor în
şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual. Activităţile extracuriculare
sunt activităţii complementare, activităţi de învăţare realizate la grupă şi urmăresc îmbogăţirea
informaţiilor primite în cadul activităţii didactice, cultivă interesul pentru desfăşurarea anumitor domenii,
atrag copilul la integrarea în viaţa socială, la folosirea timpului liber într-un mod plăcut şi util, contribuind
în felul acesta la formarea personalităţii copilului. De aceea grădiniţa trebuie să ofere diverse astfel de
activităţi pentru ai atrage pe copii. Dintre activităţile pe care le-am desfăşurat la grupă, pot aminti: serbări
desfăşurate cu diferite ocazii: 8 Martie, Crăciun, sfârşit de an, finalizare de proiecte etc., desfăşurarea
unor concursuri în grădiniţă: Micul Creştin, Voinicel, activităţi de desene pe asfalt cu ocazia zilei de 1
Iunie, activităţi desfăşurate cu ocazia zilelor de 1 Decembrie, 24 Ianuarie, activităţi desfăşurate în
parteneriat cu alte grădiniţe şi alte instituţii. În urma plimbărilor, a excursiilor în natură, copiii pot reda
cu mai multă creativitate şi sensibilitate , imaginea realităţii, în cadrul activităţilor de desen şi modelaj, iar
materialele pe care le culeg, sunt folosite în activităţile practice, în jocurile de creaţie. La vârsta aceasta,
copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arata sau li se spune în legatură cu mediul, fiind dispuşi să
acţioneze în acest sens .
În procesul instructiv-educativ, activităţile extracurriculare îl atrag pe copil să participe cu plăcere
şi să fie interesat de activităţile propuse. În cadrul acestor activităţi, se transmit copiilor, în mod sistematic
şi organizat, informaţii din toate domeniile de activitate: muzicale, literare, plastice accesibile, formându-
se astfel anumite competenţe: de a audia anumite piese muzicale , de a interpreta roluri. Interpretând
diferite roluri, copilul reproduce modele de conduită şi le asimilează în propria lui comportare. Trăsătura
cea mai importantă a interpretării unor roluri este originalitatea şi creativitatea copilului în redarea
impresiilor proprii despre realitatea înconjurătoare, spontaneitatea şi intensitatea trăirilor exprimate în joc.
847
Are un pronunţat caracter activ – participativ, permiţând copilului să construiască relaţii sociale, să-şi
exerseze şi să-şi perfecţioneze limbajul, să rezolve probleme, să negocieze, să coopereze, să utilizeze
simboluri. Toate activităţile extracuriculare desfăşurate cu copiii au rolul lor în dezvoltarea ca persoane
interpretează roluri care au ca scop cunoaşterea unor datini şi obiceiuri ale poporului românesc. În
concluzie, cadrul didactic poate face multe pentru educarea spiritului creativ în cadrul activităţilor
BIBLIOGRAFIE:
848
Importanța activităților extrașcolare
în învățământul preuniversitar
Profesor Învăţământ Primar şi Preşcolar

Demeter Földesi Éva
Educaţia extracurrriculară îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii copiilor.
Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i in contact direct
cu obiectele şi fenomenele din natură. Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini
unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă. În urma plimbărilor, a excursiilor în natură, copiii pot
reda cu mai multă creativitate şi sensibilitate , imaginea realităţii, în cadrul activităţilor de desen şi
modelaj , iar materialele pe care le culeg ,sunt folosite în activităţile practice, în jocurile de creaţie.
patriotică. Prin excursii elevii îşi suplimentează şi consolidează instrucţia şcolară dobândind însuşirea a
noi cunoştinţe. Plimbările, vizitele şi excursiile constituie un minunat prilej pentru educarea treptată a
sentimentului de respect şi dragoste pentru natură. Copilul care a învăţat să admire parcurile cu verdeaţa
şi flori, să asculte murmurul unui izvor, să observe viaţa unei insecte, obiceiurile unei păsări, va deveni
prietenul naturii, apoi protectorul ei. O gingaşă floare de câmp, o pasăre zburând din creangă în creangă,
un pom înflorit, o clădire impunătoare sunt doar câteva elemente ale mediului care strecoară în inima
copilului bucurie, dragoste, şi respect faţă de locul natal, faţă de natura patriei, trăiri ce pun bazele unor
sentimente adânci, trainice. Cu prilejul plimbărilor, vizitelor şi excursiilor organizate am introdus copilul
în mediul în care trăieşte, observând grădiniţa, satul şi natura înconjurătoare. În cazul fiecărui teme am
pus accent pe cunoaşterea activităţii oamenilor, a realizărilor lor, a frumuseţii naturii pe parcursul celor
patru anotimpuri. Am organizat drumeţii şi excursii în zonele din împrejurimile satului, îndrumându-i pe
copii să observe flori, păsări, livezi înflorite, preocupările oamenilor.
În acţiunile organizate cu copii am încercat să găsesc modalităţile cele mai adecvate pentru a
consolida şi a verifica cunoştinţele transmise anterior. Sărbătorilor şi aniversărilor importante din viaţa
ţării au fost un bun prilej de destidere, de bună dispoziţie, dezvoltând la copii sentimental apartenenţei la
colectivitatea din care fac parte. Concursurile pe diferite teme sunt, de asemenea, momente deosebit de
atractive pentru cei mici. Acestea oferă copiilor posibilitatea să demonstreze practic ce au învăţat la
şcoală, acasă, să deseneze diferite aspecte, să confecţioneze modele variate.
sentimente. Copiii au nevoie de acţiuni care să le lărgească lumea lor spirituală, să le împlinească setea de
cunoaştere, să le ofere prilejuri de a se emoţiona puternic, de a fi în stare să iscodească singuri pentru a-şi
forma convingeri durabile.Activităţile extracurriculare deţin un rol important în viaţa elevului, oferindu-i
un alt mod de dobândire a informaţiilor.
849
şi al învăţământului primar - pregătirea copilului pentru viaţă.
resurselor de care dispune clasa de elevi. În concluzie, putem spune că activitatea extracurriculară este o
componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să îi acorde atenţie,
adoptând o atitudine creatoare atât în modul de realizare a activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând
astfel o atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a elevilor.
850
ACTIVITĂŢILE EXTRAȘCOLARE – EXEMPLE ȘI BENEFICII
Prof. Demetrescu Dana, Liceul Teoretic Sebiș
O vizită la muzeu, ore de balet sau de șah, activităţi de voluntariat, plimbări în natură, o piesă de
teatru – ce au toate acestea în comun ? Pentru copii, acestea sunt doar câteva din nenumaratele exemple
de activităţi extrașcolare care nu doar că deschid mintea oricărui copil spre alte sfere de interes ci, în timp,
contribuie la oportunităţi sociale mai ample, la performanţe academice imbunătăţite și la o stimă de sine
mai ridicată.
Să luăm câteva exemple de astfel de activităţi și săă vedem beneficiile lor :
Dansul este o activitate fizică pe care orice copil o va agrea, fie că vorbim de dansuri clasice,
moderne sau dansuri populare. Ca activitate extrașcolară pentru începători, accentul pus pe mișcarea
liberă, neîngradită, în ritmul propriului corp poate să îi ajute inclusiv pe copiii introvertiţi să iși dezvolte
abilităţile kinestezice, coordonarea și încrederea în sine.
Sportul ca activitate extrașcolară are ca sursă, de obicei, dorinţa copilului de participare, ţinând cont
de faptul ca sportul face parte și din curriculumul școlar. Fie că este vorba de sporturi individuale sau
sporturi de echipă, activităţile sportive ajută copiii să fie competitivi, dar și cooperanţi, responsabili,
puternici și determinaţi să iși îndeplinească un scop. Inclusiv în cazul elevilor cu ADHD sau dislexici,
exerciţiul fizic este dovedit ca fiind un element ajutător pentru că implică atenţia și un nivel de
concentrare care ajută mintea să reţină mai ușor. Activitătile practice, de lucru manual, cum ar fi cusut,
împletit, olărit sau traforaj sunt activităţi vechi și naturale, cu un efect calmant asupra minţii și cu
recompense relativ imediate, copilul putând să vadă fizic propriul progres în obiectul creat de el.
Rolul și beneficiile activităţilor extrașcolare este semnificativ. În timp, copiii ajung să aibă
perspective ample asupra unor serii de activităţi și acţiuni pentru că sunt expuși la elemente de noutate.
Copiii ajung să își îmbunătăţească stima de sine, să aibă încredere că pot realiza ei înșiși o serie de
activităţi cu rezultate vizibile, pozitive și concrete. Abilităţile și aptitudinile dobândite vor putea fi
menţionate inclusiv în viitorul lor CV ca dovadă a dorinţei prelungite de implicare activă în activităţi ce
presupun managementul timpului, al relaţiilor și dozarea efortului pentru atingerea unui scop.
Oportunităţile sociale, productivitatea, vorbirea în public, gândirea analitică și munca în echipă sunt
alte câteva aspecte demne de menţionat.
BIBLIOGRAFIE:
Ausubel, P. D., Robinson, R. F.( 1981) – „ Pedagogia secolului XX. Învăţarea în şcoală”, București,
EDP
851
EDUCAREA ȘCOLARILOR MICI ÎN SPIRITUL VALORILOR NAȚIONALE
- EXCURSIA ȘCOLARĂ -
-
Prof.înv.primar DESCULȚU MAGDALENA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 3- Mangalia/Constanța
“Într-o țară așa de frumoasă, cu un trecut așa de glorios, în mijlocul unui popor atât de deștept,
cum să nu fie o adevărată religie iubirea de patrie și cum să nu-ți ridici fruntea, ca falnicii strămoși de
odinioară, mândru că poți spune:”Sunt român!”(Alexandru Vlahuță)
În opinia mea, păstrarea valorilor naționale reprezintă o necesitate pentru fiecare popor ce își
prețuiește propria identitate. În primul rând, valorile naționale sunt parte din ființa noastră socio-culturală,
acestea contribuind la formarea noastră ca cetățeni apartenenți ai unei națiuni. Prin cunoașterea
elementelor ce ne definesc putem să aflăm mai multe informații cu privire la trecutul nostru istoric, la
originile noastre latine. În al doilea rând, prin cunoașterea valorilor naționale precum obiceiurile,
tradițiile, portul popular, izvoarele istorice, suntem capabili de a ne cunoaște specificul național. De
asemenea, putem descoperi diferențele dintre poporul român și celelalte popoare romanice și prețui mult
mai mult propriile “comori” ale țării.
Valorile culturale ale României sunt păstrate cu sfințenie mai ales în mediul rural, acesta reușind să
conserve elementele de cultură, tradiție și folclor, care sunt înțelepciuni de viață izvorâte din experiențe,
din bucurie sau durere, din năzuințe și dor, din setea de liniște sau dragostea pentru frumos, creând punți
între generații. Pătrunderea copilului în cultură se produce în familie, în primii ani de viață și continuă în
comunitățile sociale din care face parte și în mod sistematic în unitățile de învățământ. Școala trebuie să
fie cea care îl face pe copil să conștientizeze valorile creațiilor populare, să păstreze și să cultive interesul
pentru cunoașterea tradițiilor, frumusețea folclorului românesc, dansul, cântecul și portul popular, casa
tradițională românească, obiceiurile și tradițiile deosebit de bogate atât din preajma sărbătorilor de 1
Decembrie, 24 Ianuarie, de Paști cât și cele de Crăciun și Anul Nou, de la cele mai mici vârste ca semn de
respect pentru trecutul nostru românesc. Dragostea de ţară este unul din sentimentele cele mai adânci,
„instinct natural” după cum spunea R. Martin du Gard, sentiment puternic care nu se învaţă, ci se trăieşte.
Deci, prioritar şi important este ca învăţătorul să trezească sentimentele de dragoste de pământ, de
tradiţii ale elevilor nu prin însuşirea fadă a unor date, locuri sau nume istorice, ci prin evocarea unor
pagini exemplare, a unor fapte deosebite, a unor personalităţi, evenimente din istoria neamului nostru.
Educarea dragostei faţă de patrie la lecţii este întregită prin munca extraşcolară.
O eficienţă deosebită o au excursiile şcolare în educarea patriotică a elevilor, înlesnind
aprofundarea cunoaşterii istoriei, a tradiţiilor şi valorilor culturii noastre populare, a vieţii şi activităţii
înaintaşilor, a frumuseţilor patriei. Ce poate fi mai profund decât mândria de a fi român susţinută de
iubirea pentru peisajul românesc?
Excursia cu caracter instructiv - educativ este o formă de activitate didactică organizată în afara
clasei şi a şcolii, prin care elevii dobândesc cunoştinţe, îşi adâncesc, consolidează şi sistematizează pe
cele dobândite anterior, pe baza perceperii directe a obiectelor şi fenomenelor studiate în condiţiile lor
naturale sau a unor urme sau reproduceri ale acestora păstrate în muzeu. Ca formă de activitate
extraşcolară, excursia îşi atinge scopul educativ când este bine proiectată şi organizată. O bună organizare
presupune parcurgerea unor etape: pregătirea excursiei, desfăşurarea acesteia, prelucrarea datelor şi
observaţiile elevilor, valorificarea datelor. Cu ocazia sărbătorilor de iarnă, cu dragoste pentru valorile
fundamentale ale satului românesc și cu dăruire pentru dansurile populare, am organizat cu elevii clasei
mele serbări cu mare accent pe tradițiile și obiceiurile locale. Tot cu ocazia acestor sărbători, elevii au
mers și au colindat bătrânii de la un azil din oraș, sensibilizând până la lacrimi. În cadrul acestor activități,
am educat elevii în spiritul valorilor culturii, am încercat să pătrundă în sufletul lor mândria de a fi
români, i-am învățat datinile și obiceiurile ce dăinuie de veacuri, care ne individualizează și ne disting în
spațiul european, precum și dansurile specifice zonei în care locuim.
De Înălțare, sărbătorind “Ziua Eroilor”, împletind religia și istoria, s-a auzit cântând la unison , cu
mic cu mare “Așa-i românul”. În cadrul șezătorii s-au recitat scurte poezii, dar și ghicitori, elevii oferind
răspunsuri.
852
Zicalele au stârnit râsul spectatorilor, au interpretat cântece, au enunțat proverbe cunoscute . Pe
parcursul acestor activități am văzut atracția unor copii către costumul popular și am organizat în
parteneriat cu comunitatea locala desene pe asfalt în costum național.
Organizând o excursie la Muzeul Satului din București elevii au avut prilejul să vadă lada de zestre
a bunicii, să compare opincile lor cu cele ale bunicilor, să vadă dar și să experimenteze cum se țesea la
război, cum era amenajata o odaie, cum erau crescuți copiii în leagăn de lemn. Aici au descoperit
minunatele costume populare specifice zonei și li s-a explicat cum se pregăteau fetele și flăcăii să
participe la șezători. Timpul le-a oferit elevilor prilejul de a trece prin poarta timpului în trecut în
momentul desfășurării unei șezători. Acolo au fost introduși în lumea tradițională a satului, a casei și
gospodăriei țărănești. Copiii au fost încurajați să observe casa țărănească și să denumească obiecte
cunoscute, explicând în același timp și utilitatea acestora. Au văzut vase de lut pictate, țesături la
gherghef, vârtelnița, războiul de țesut. Din implicarea noastră am învățat că doar promovându-ne
experienţa şi menţinându-ne tradiţia, specificul şi identitatea noastră, putem oferi copiilor oportunitatea
de a înţelege imensitatea tezaurului nostru folcloric în care arta populară românească este o minunată
oglindă în care se reflectă cu cea mai mare intensitate frumuseţea României, istoria şi mai ales sufletul
neamului. O activitate atractivă pentru elevi, excursia organizată este un „drum” prin peisajul românesc şi
istoria naţională, marcată de verbele a vedea, a cunoaşte, a descoperi, a ocroti, a respecta, a se împrieteni,
a cuteza, verbe care devin mai „vii” în înţelegerea noţiunii de patrie. Nu se poate vorbi de educaţie
patriotică fără cunoaşterea şi cinstirea trecutului, a a muncii şi luptei înaintaşilor noştri. Avem un trecut
glorios care reprezintă cea mai preţioasă moştenire a poporului nostru. Întorşi la şcoală am încercat să
valorificăm excursia cu ajutorul conversaţiei, pe baza materialelor observate şi colectate, urmârindu-se
aspectul emoţional. Noţiunea de patrie s-a îmbogăţit cu noi elemente de conţinut, patria nefiind limitată la
spaţiul geografic cunoscut. Înţelegerea faptelor, evenimentelor şi fenomenelor istorice s-a realizat prin
convorbiri literare şi tematice, compuneri, jocuri de rol, desene tematice, rebusuri, etc.
Activitatea învăţătorului pleacă de la axioma că sentimentele se trăiesc, ele nu se învaţă aşa cum se
însuşesc noţiunile cu caracter ştiinţific. Prin tot ceea ce face învăţătorul trebuie să fie model pentru
tinerele vlăstare. Realizarea unităţii între conştiinţa patriotică şi conduita patriotică a elevilor este un
proces foarte complex şi durează timp îndelungat.
BIBLIOGRAFIE:
1. Manualul de educaţie outdoor, 2013, Comenius Regio Partnership Eco- Edu Beyond
Rhetoric Project, traducere.
2. Sârbu Tănase, Etică: valori şi virtuţi morale, Editura Societăţii academice Matei Teiu
Botez, Iaşi, 2005
853
Rolul activităţilor extracurriculare în educaţia elevilor
Dézsi Zoltán Școala Gimnazială „Köllő Miklós” Ciumani

Educația extracurriculară își are rolul și locul bine stabilit în formarea personalității elevilor nostri.
Educația prin activitățile extracurriculare urmărește identificarea și cultivarea corespondenței optime
dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viață civilizat, precum și stimularea comportamentului
creativ în diferite domenii.Începănd de la cea mai fragedă vărștă, elevii acumulează o serie de cunoștințe
punăndu-i în contact direct cu obiectele și fenomenele din natură.
sportive, cercuri de creaţie, cercuri pe discipline, concursuri, care, prin specificul lor, imprimă elevului
 Vizitele la muzee, expoziții, monumente și locuri istorice, case memoriale –oferă elevilor
prilejul de a observa obiectele și fenomenele în starea lor naturală;
 Excursiile și taberele școlare -contribuie la îmbogățirea cunoștințelor elevilor despre
frumusețile locurilor,la educarea dragostei, respectului pentru natură;
 Serbările și festivitățile – marchează evenimentele importante din viața elevului,importanța
acestor activități constă în dezvoltarea artistică a elevului precum și în atmosfera sărbătorească
instalată cu acest prilej;
 Concursurile școlare- sunt o metodă extrașcolară de a stărni interesul elevului pentri
diferite arii curriculare avănd,în același timp, o importanță majoră ți în orientarea profesională a
elevilor, făcăndule-le cunoscute toate posibilitățile pe care acestia le au;
 Competițiile sportive – ajută la dezvoltare spiritului de echipă, de ajutorare, de dezvoltare
fizică armonioasă, de respectarea regulilor, la cultivarea spiritului de fair play,
Activitățile extrașcolare bine organizate sunt atractive la orice varstă a elevilor. Ele stărneșc
interes,produc bucurie,facilitează acumularea de noi cunostințe, chiar dacă necesită un efort
suplimentar.
854
În şcoala noastră toate cadrele didactice sunt extrem de preocupate atât de desfășurarea activităților
școlare căt și a celor extrașcolare, acestea ducând la dezvoltarea gândirii critice,la stimularea implicării
viitorilor adolescenți/tineri în luarea deciziilor, în asumarea responsabilităților sociale,astfel realizându-se
o legatură între latura cognitivă și cea comportamentală.
Bibliografie
1.Cucoş, C., Pedagogie (ediţia a doua, revăzută şi adăugită), Bucureşti, Polirom, 2002.
Iucu, R., Instruire extraşcolară. Perspective teoretice şi aplicative, Iaşi, Polirom,2001
Nicola, I., Tratat de pedagogie școlară, București, Aramis, 2000
855
IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE LA GRĂDINIȚĂ
Prof. înv.preșc. DIACONESCU ANDREEA CRISTINA

Grădinița cu P.P. ”ELENA FARAGO”, Craiova
Activităţile extracurriculare îşi au importanţa lor în activitatea educaţională. S-a observat faptul că
activitatea de învăţare dă rezultate mult mai bune dacă este îmbinată şi cu câteva momente de distracţie şi
detensionare. Educaţia extracurrriculară îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii
preşcolarilor. În grădiniţa contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul
comunităţii locale.
Aceste activităţi le oferă destindere, recreere, voie bună, satisfacţiile atmosferei de grup, iar unora
dintre ei posibilitatea unei afirmări şi recunoaştere a aptitudinilor. Aceste activităţi au caracter ocazional
şi iau forme foarte variate:
- sărbătorirea zilei de naştere a unui copil la care participă colegi din grădiniţă;
- excursii, plimbări în parc, vizită la diferite muzee.
Serbările reprezintă un necesar izvor de satisfacţie, bucurii, creează buna dispoziţie. Serbările pot
lua forme variate, de la solemna evocare istorică la un vesel carnaval. La pregătirea şi realizarea
serbărilor, copiii participă cu însufleţire şi dăruire, din dorinţa de a oferi spectatorilor momente de ţinută
estetică, distracţie, satisfacţie, făcându-le viaţa mai frumoasă, mai plină de sens. Acestea pot fi:
-Ziua mamei, Ziua copilului, sfârşit de an, serbări cu caracter istoric, cultural, comemorativ si
religios, Ziua recoltei, Sf. Nicolae, Crăciun, Paşti, 1 Decembrie, 24 Ianuarie, Ziua lui Eminescu, Ziua
Europei, Carnaval.
856
etc.
Bibliografie :
 Ionescu M. Chiş ,,Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
autoinstruire’’.Editura Presa Universitară Clujeană,Cluj-Napoca,2001
 Lespezeanu M.,,Tradiţionalism şi modern în învăţământul preşcolar’’ Editura S.C. Omfal,
Bucureşti, 2007
 Preda Viorica ,,Metodica activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii’’ Editura
,,Gheorghe Cârţu Alexandru’’, Craiova, 2009.
857
Profesor, Mariana Diaconu

Școala Profesională Specială ,,Ion Pillat,, Dorohoi, judeţul Botoşani
Atelier de Art-Terapie
TEMA PROIECTULUI: „Copilărie, fantezie și creativitate"

Activitatea face parte din proiectul: „Creștem împreună prin Art-Terapie”
DATA: 06.03.2020
SCOPUL ACTIVITĂŢII DIN CADRUL ATELIERULUI:
 Stimularea imaginaţiei şi creativităţii prin intermediul lucrului în echipă;
 Consolidarea unor abilități practice specifice nivelului de dezvoltare;
 Dezvoltarea simțului, practic, estetic și de echipă;
 Exersarea și actualizarea unor cântecele învățate;
 Proiectarea, confecționarea și evaluarea brândușei;
ARGUMENT: ,,Primăvara ne înverzește …sufletele!” Costel Zagan.
Primăvara este unul din cele patru anotimpuri ale zonei temperate, marcând tranziția de la iarnă la
vară. Din punct de vedere astronomic, marcarea începutului primăverii este, de cele mai multe ori, legată
de echivalența dintre durata temporală a zilei și a nopții.
Ne-am gândit ca această activitate să o numim ,,Flori de primăvară”, deoarece sosirea acestui
anotimp ne face mai buni, mai creativi și toate produsele realizate în cadrul atelierului de lucru vor pune
baza unei frumoase prietenii între elevii celor două școli.
TIPUL PROIECTULUI: Activitate extracurriculară
COORDONATOR ATELIER:
Prof. Diaconu Mariana
PARTENERI:
 Scoala Gimnazială Nr.1 Dorohoi
Prof. Crăciun Liliana
Prof. Coreciuc Alina-Daniela
 Liceul Tehnologic Special “Ion Pillat” Dorohoi
Prof. Viziteu Bogdan-Lucian
Prof. Apetria Gabriela
OBIECTIVE:
 Să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea activității;
 Să efectueze operații simple de pliere, decupare, asamblare, lipire;
 Să realizeze lucrări estetice;
858
 Să-şi îmbogăţească experienţa prin participarea la diverse activităţi creativ-
educative;
 Să socializeze stabilind relaţii de prietenie odata cu desfăşurarea activităţilor
comune;
 Actualizarea și exersarea unor cântecele învățate;
 Cultivarea unui comportament atent, tolerant, civilizat;
 Dezvoltarea spiritului de altruism, generozitate, bunătate la elevi;
 Dezvoltarea și cultivarea simțului artistic;
GRUP ȚINTĂ:
 Elevii claselor: I -Școala Profesională Specială ,,Ion Pillat” Dorohoi
 Elevii clasei a-III-a Scoala Gimnaziala Nr. 1 Dorohoi
LOCUL DESFĂȘURĂRII: Centrul educativ-recreativ –Școala Profesională Specială "Ion Pillat"
Dorohoi, jud. Botoşani
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII:
a) ACTIVITĂȚI:
 Prezentarea unui model de brândușă;
Prezentare PPT ( Retroproiector, laptop, tv)
Discuţii libere cu elevii;
 Prezentarea tehnicilor de lucru: decupare,pliere, asamblare;
 Alegerea echipelor de lucru;
 Realizarea lucrării;
Materiale necesare:
 forfecuțe
 hârtie glasse
 hârtie creponată
 lipici
 bețe de bambus
Modul de lucru:
 Se împart elevii în echipe;
 Se pun la dispoziţie, forfecuțe, hârtia glasse, hârtia creponată, lipici, bețe de bambus
;
 Se folosesc tehnici de decupare, pliere, asamblare;
 Se decupeaza staminele, cercurile care vor fi petale, figura model a brândușei, apoi
se asambleaza pe o bețișoarele de bambus, învelite în prealabil;
 Elevii lucrează într-o atmosferă plăcută, asigurându-se un fond muzical adecvat.
b) PERIOADA DE REALIZARE A ACTIVITĂŢII: orele 13-15
EVALUAREA ȘI MEDIATIZAREA:
Discuţii în grup cu elevii;
Schimb de păreri si experienţă;
Fotografii, filmuleţe;
Prezentarea activităţii în cadrul sedinţelor de lucru, pe site-ul şcolii şi facebook.
BIBLIOGRAFIE:
1. Ceauşu V. – Autocunoaştere şi creaţie, Editura Militară Bucureşti, 1993;
2. Cosmovici A. şi Caluschi M. – Adolescentul şi timpul său liber, Editura Junimea Iaşi
1985;
3. Muşu I.- Ghid de predare- Învăţare pentru copii cu cerinţe educative speciale, Reninco
&Unicef 2000;
4. Tibu S. şi Goia D. – Parteneriatul școală-familie-comunitate, Editura Universitară
Bucureşti 2011
859
Autor,prof. Dima Emilia Florentina

Liceul Tehnologic ’’Sfânta Ecaterina’’
LocalitateaUrziceni
Județul Ialomița
Activitățile extracurriculare reprezintă activitățile educative, culturale, sportive, artistice,

recreative și de orientare școlară și profesională care se organizează la nivelul unităților de învățământ,
de regulă pe nivel de clasa, în plus față de disciplinele din planurile-cadru de învățământ și din curriculum
la nivelul școlii. Activitățile extracurriculare au rol foarte important ajutându-i pe elevi să se dezvolte
armonios dacă vorbim de exemplu despre drumețîi.
Deasemenea îi ajută la formarea unei atitudini pozitive,elevii învață să găsească strategii adecvate
de rezolvare a unor probleme ceea ce ajută asupra creșterii stimei de sine. Participarea la aceste
activitați ii ajută pe elevi să se înțeleagă pe ei înșiși prin observarea și interpretarea propriului
comportament în comparație cu al celorlalți.
Activitățile extracurriculare se stabilesc țînând cont de opțiunile elevilor și de resursele existente.
Participarea la aceste activități se realizează cu respectarea unor reguli stabilite împreună cu elevii.
Astfel trebuie să se respecte pe parcursul activităților extrașcolare regulile unui comportament
civilizat și decent, acesta fiind rolul cel mai important al acestor activități. Pentru orice cadru didactic
este foarte important să-i cunoască pe elevi și în afara școlii pentru că de multe ori elevul de la școală nu
este același cu copilul din afară școlii. Activitățile extracurriculare reprezintă practic un element
fundamental în rețeaua școală – elevi- -părinți – comunitate. Rolul activităților extracurriculare
este dat și de faptul că acestea constituie legătură cu partea practică. Elevii aplică în practică ceea ce
cunosc la nivel teoretic. Astfel aceste activități oferă elevului posibilitatea de a se exprimă și de
a explora tot ceea ce este în jurul lui. Participarea la acest tip de activități pot lărgi orizontul
cultural al elevilor. Elevii își completează cunoștințele însușite în cursul orelor de curs.Deasemenea
constituie un mijloc de formare a deprinderilor elevilor, de a-și folosi în mod rațional timpul liber.
În concluzie scopul activităților extracurriculare este dezvoltarea unor aptitudini speciale,
cultivarea interesului pentru diferite tipuri de activități din domenii diferite,valorificare talentelor
personale pentru ca prin astfel de activități li se oferă copiilr un alt mod de însușire a unor trăiri și valori
morale.
860
Taberele Școlare
LICEUL TEORETIC „CALLATIS” MANGALIA

PROF. DINCA ANCA MARIA
Activităţile extracurriculare, fie ele simple drumeții, excursii de o zi sau tabere școlare sunt un
factor esenţial în dezvoltarea personalităţii elevilor. Taberele şcolare, organizate în special pe parcursul
vacanțelor de vara , se remarcă prin impactul pozitiv asupra dezvoltării personalităţii elevului, a
performanțelor școlare, dar și asupra capacității elevului de a se autocunoaște și de a se dezvolta armonios
într-un cadru organizat. Multe tabere şcolare susțin elevii în dezvoltarea lor emoțională sau în
dezvoltarea unor abilități practice oferindu-le ocazia să participe la diverse activităţi: olărit, tenis, balet,
şah, informatică, tir cu arcul, pictură, călărie,karaoke, vizitarea unor monumente /muzee/ orașe etc. O
săptămană petrecută într-o tabără şcolară oferă elevilor ocazia să se acomodeze într-un mediu nou, în
lipsa părinţilor, să se manifeste liber şi să se descopere pe sine.
Ei participă la diferite ateliere, fac întreceri sportive, cunosc oameni noi, își îmbogățesc
cunoștințele cu privire la anumite zone geografice din țara noastră sau de peste hotare. Mersul în tabără
este o modalitate foarte bună de a încuraja auto-dezvoltarea şi independenţa. Sub îndrumarea însoţitorilor,
elevii sunt nevoiţi să aibă grijă de ei înşişi. În cadrul unei tabere sunt stabilite programele şi orele de
culcare, copiii se pregătesc singuri de somn, îşi aleg hainele, îşi fac patul şi merg la sala de mese.
Activităţile din cadrul taberei școlare au următoarele beneficii:
- dezvoltă creativitatea elevilor;
- dezvoltă spiritul de echipă;
- ajută elevii timizi să se integreze mai ușor;
- elevii devin responsabili și învață să ia decizii corecte;
- scade riscul de abandon școlar ;
- conduce la performanţă şi rezultate şcolare mai bune.
Prin organizarea de tabere şi de alte activităţi extracurriculare, cadrul didactic are posibilitatea
să-şi cunoască mai bine elevii, să-i îndrume, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze într-o modalitate
mai atractivă pregătirea copilului pentru viaţă.
Bibloigrafie
* Crăciunescu, Nedelea, Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului
primar, în “Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
861
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE
ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII ELEVILOR
Profesor învăţământ primar Dindiri Carmen

Școala Gimnazială Deveselu
Localitatea Deveselu, județul Olt
Şcoala este acel loc minunat unde copiii învață lucruri frumoase despre viață.Ea e ca o lume
fermecată, plină de basm şi feerie, este lăcaşul unde se pun bazele,,clădirii’’fizice şi spirituale a ,,puiului
de om”.
instructiv –educative să primeze, dar să fie prezentate în mod echilibrat şi momentele recreative, de
relaxare, atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite. În cadrul acestor activităţi ,elevii se deprind să
copiii se autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi
principal al școlii şi al învăţământului primar –pregătirea copilului pentru viaţă.
Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale–organizate selectiv –
ţării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură.
Prin excursii, copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s -au născut, au trăit şi au creat
opere de artă. De la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinte punându-i in contact
direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Activităţile de acest gen au o deosebită influenţă formativă,
au la bază toate formele de acţiuni turistice, plimbări, excursii, tabere.
şi percep activ, prin acţiuni directe obiectele , fenomenele, anumite locuri istorice.În urma plimbărilor, a
excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai multă creativitate şi sensibilitate , imaginea realităţii, în cadrul
862
jocurile de creaţie. La vârsta şcolară, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arată sau li se spune în
legătură cu mediul , fiind dispuşi să acţioneze în acest sens .Excursia ajută la dezvoltarea intelectuală şi
prilejuieşte însuşirea unei experienţe sociale importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural
ştiinţific.Prin excursii, elevii îşi suplimentează /consolidează instrucţia şcolară, dobândind însuşirea a noi
cunoştinţe. Concursurile pe diferite teme sunt, de asemenea, momente deosebit de atractive pentru cei
diferite aspecte, să confecţioneze modele variate.
Același efect îl pot avea concursurile organizate de către cadrele didactice în clasă. Dacă sunt
organizate într-o atmosferă placută, vor stimula spiritul de iniţiativitate al copilului, îi va oferi ocazia să se
integreze în diferite grupuri pentru a duce la bun sfârşit exerciţiile şi va asimila mult mai uşor toate
cunoştinţele. Elevii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească: o gândire independentă, nedeterminată de
grup, toleranță faţă de ideile noi, capacitate de a descoperi probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a
lor şi posibilitate de a critica constructiv.Înainte de toate,trebuie ca profesorul, însăşi, să fie creativ.
Elevii sunt atraşi de activităţile artistice, recreative, distractive, care ajută la dezvoltarea creativităţii,
gândirii critice şi stimulează implicarea în actul decizional privind respectarea drepturilor omului,
conştientizarea urmărilor poluării, educaţia rutieră, educaţia pentru păstrarea valorilor, etc. Activităţile
complementare concretizate în excursii şi drumeţii, vizite, vizionări de filme sau spectacole imprimă
copilului un anumit comportament, o ţinută adecvată situaţiei, declanşează anumite sentimente. O mai
mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii copilului o au activităţile extraşcolare care implică în mod
direct copilul prin personalitatea sa şi nu prin produsul realizat de acesta.
Activitatea în afara clasei şi cea extraşcolară trebuie să cuprindă masa de copii.
principal -pregătirea copilului pentru viaţă. Activităţile extracurriculare deţin un rol important în viaţa
elevului, oferindu-i un alt mod de dobândire a informaţiilor. Acestea pot fi activităţi independente, pe care
elevul le-a ales, sau activităţi organizate de către cadrele didactice.
extracurriculare. Dar, se vede necesitatea de a modifica destul de mult modul de gândire,evitând critica în
astfel de activităţi și încurajând elevii să-și realizeze un feed-back pozitiv.
Bibliografie :
* Cernea, Maria,Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ,

în“ Învăţământul primar“nr. 1 / 2000, Editura Discipol, Bucureşti;
* Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian,Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în
curriculumul învăţământului obligatoriu.Studiu de impact, Editura Polirom, Bucureşti,2002
* Bruner, J.S, Procesul educaţiei intelectuale Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1970.
863
„Rolul activităţilor extraşcolare ȋn educaţia copiilor”
Prof. Dinescu Cristina

„ Joaca este cel mai bun exerciţiu pentru mintea , trupul şi sufletul copiilor. Joaca le pune ȋn
mişcare muşchii, le stimulează creativitatea şi potenţează bucuria de a trăi.” 1
Pornind de la ideea că joaca reprezintă elementul cheie ȋn educaţia non-formală , aceasta din urmă
putând fi realizată ȋntr-un cadru instituţionalizat care nu se limitează din punct de vedere al locaţiei doar
la o instituţie de ȋnvăţământ , putem afima cu tărie că orice elev are datoria nescrisă ca, odată ce este pus
ȋntr-un cadru organizat să ȋşi deşfăşoare activităţi ce au ȋn prim plan joaca. În egală măsură, profesorul
are datoria scrisă de a profita la maxim de orice oportunitate se iveşte ȋn a identifica şi a cultiva cele mai
bune practici de conduită morală şi socială, de a-i ajuta să deprindă obiceiuri pozitive , de a le ȋndruma şi
exploata capacităţile lor creative , crea condiţii optime pentru dezvoltarea lor fizică, psihică şi nu ȋn
ultimul rând emoţională. Activităţile extraşcolare vin ȋn ȋntâmpinarea acestor nevoi ce trebuiesc
satisfăcute. Ele sunt menite să formeze personalitatea copilului jucând un prim rol ȋn completarea
procesului de ȋnvăţare. Aceste activităţi au un spectru larg de aplicabilitate ȋn sistemul nostru de
ȋnvăţământ : putem vorbi de o vizită la un muzeu, gradină zoologică sau parcul din apropierea şcolii,
excursii, tabere, vizionare de spectacole, teatru, opere, concerte , participarea la activităţi sportive,
artistice, cluburi tematice, iar lista poate continua. Rolul complementar al acestor activităţi este redat de
faptul că orizontul cultural al elevilor se lărgeşte ȋntr-un cadru recreativ iar volumul de cunoştinte creşte
semnificativ şi vine ȋn completarea celui dobândit la şcoala.
Un alt rol al activităţilor extraşcolare este acela de a scoate ȋn evidenţă partea practică a lor.
Aptitudinile elevilor sunt puse ȋn lumină odată cu aceste activităţi ce contribuie la dezvoltarea propriuzisă.
Putem enumera aici modul ȋn care elevii sunt ȋncurajaţi să iniţieze şi să organizeze sarcini de lucru , felul
ȋn care aceştia ȋnvaţă să-şi gestioneze timpul, să se autodiscilineze de fiecare dată cand situaţia o cere, să
colaboreze , să-şi decopere ori dezvolte simţul estetic.
Rolul formator al acestor activităţi este caracterizat prin faptul că personalitatea copiilor se
modelează, evoluând astfel. Copii devin mai sociabili, mai comunicativi, optimişti, creşte şi stima de sine
, stimulează gândirea critică. Astfel spus indiferent spre ce direcţie tinde activitatea aleasă, profesorul este
acela care ghidează ȋntreaga activitate.
Bibliografie:
https://ro.pinterest.com/pin/755971487428115045/
1
https://ro.pinterest.com/pin/755971487428115045/
864
Profesor psihopedagogie specială Dinu Alexandra Bogdana

CSEI ”Constantin Pufan” Timișoara

dezvoltarea aptitudinilor elevilor în diverse domenii artistice. În acest scop se folosesc şi alte forme de
activitate, cum ar fi: cercurile organizate la diferite obiecte, vizitele şi excursiile, concursurile şcolare etc.,
care contribuie la adâncirea cunoaşterii, la descoperirea, dezvoltarea şi valorificarea intereselor şi
pasiunilor, stimulează creativitatea, oferă cadrul afirmării şi recunoaşterii performanţelor. În plan moral,
aceste activităţi contribuie la formarea şi dezvoltarea atitudinilor de respect pentru cunoaştere, pentru
cultură, pentru creatorii ei, la exersarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter. Aceste activități au ca
scop identificarea și cultivarea corespondenței optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de
viață civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ. Copiii participă cu însuflețire și dăruire la
astfel de activități, iar succesul este garantat dacă ai încredere în imaginația, bucuria și dragostea din
sufletul copiilor, dar să îi lași pe ei să te conducă spre acțiuni frumoase și valoroase.
posibilitate de varietăţi pentru manifestărÎn concluzie, putem menționa că activităţile extraşcolare
generează relaţii de prietenie şi ajutor reciproc între elevi, educă simţul responsabilităţii şi o atitudine
justă faţă de scopurile urmărite. Important este ca elevii să fie antrenaţi nu numai în desfăşurarea unor
asemenea activităţi, ci şi în iniţierea şi organizarea lor. Valorificarea activităţilor extraşcolare în practica
elevilor.ile disciplinare, ele presupun respectarea unei game variate de norme disciplinare” [5, p. 288].




antrenați atât în inițiere și organizare, cât și în modul de desfășurare a acestora. Pedagogul american
Bruner (1970) consideră că „oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare i se poate preda cu succes, într-o
formă intelectuală adecvată, orice temă”, dacă se folosesc metode şi procedee adecvate stadiului respectiv
865
de dezvoltare, dacă materia este prezentată „într-o formă mai simplă, astfel încât copilul să poată progresa
cu mai multă uşurinţă şi mai temeinic spre o deplină stăpânire a cunoştinţelor”
Bibliografie
2. Iucu, R., Instruire extraşcolară. Perspective teoretice şi aplicative, Iaşi, Polirom, 2001
România de Mâine, 2005. 5. Nicola, I., Tratat de pedagogie școlară, București, Aramis, 2000
866
METODE INOVATIVE DE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR
Educ. Dinu Georgeta
Grădinița cu Program Prelungit Călărași
Metodele inovative de învăţare sunt modalităţi moderne de stimulare a învăţării şi dezvoltării

personale încă de la vârstele timpurii, sunt instrumente didactice care favorizează interschimbul de idei,
de experienţe, de cunoştinţe, asigurând perfecţionarea şi optimizarea demersului educaţional. În cadrul
învǎţǎrii interactiv-creative copilul descoperǎ, imagineazǎ, construieşte şi redefineşte sensurile, filtrându-
le prin prisma propriei personalitǎţi şi solicitând procesele psihice superioare de gândire şi creaţie. Ea
apare ca urmare a eforturilor individuale şi colective, al interacţiunii copilului cu ceilalţi, bazându-se pe
schimburile sociale în dobândirea noului. Metodele moderne determină preşcolarul să urmărească atent,
cu interes sporit şi curiozitate activitatea, să-şi utilizeze imaginaţia, memoria, puterea de anticipare.
Metodele inovative presupun o învăţare prin comunicare, prin colaborare, care produc o confruntare
de idei, opinii şi argumente, creează situaţii de învăţare centrate pe disponibilitatea şi dorinţa de cooperare
a copiilor, pe implicarea lor directă şi activă, pe influenţa reciprocă din interiorul microgrupurilor.
O metodă folosită la grupa mare , a fost la DLC ,,Pălăriile gânditoare,, folosită la fixarea povestirii
,,În căutarea fericirii” de George W. Burns (poveste terapeutică).
Dezvoltarea creativității și expresivității limbajului oral, a capacității de se exprima în mod creativ,
original, expresiv şi fluent prin cunoaștere și înțelegere a unor situaţii de viaţă; dezvoltarea gândirii
laterale prin renunţarea la limite de orice fel. Metoda pălăriilor gânditoare este o tehnică interactivă, de
stimulare a creativității participanților care se bazează pe interpretarea de roluri în funcție de pălăria
aleasă. Sunt șase pălării gânditoare, fiecare având câte o culoare: alb, roșu, galben, verde, albastru și
negru. Copiii vor fi împărțiți în grupe, în funcție de numărul de copii din clasă. Membrii grupului își aleg
pălăriile și vor interpreta astfel rolul precis, așa cum consideră mai bine. Metoda se poate aplica în
desfășurarea lecției clasice, combinând cu metode tradiționale sau cu alte metode moderne. Sunt
prezentate cele 6 pălării de culori diferite care vor fi aşezate pe măsuţe pentru constituirea grupurilor.
Copiii sunt grupați pe 6 subgrupe, fiecare grupă având o pălărie de-o culoare.
 Sunt explicate copiilor rolurile fiecărei pălării în parte:
- pălăria albă prezintă faptele aşa cum s-au întâmplat, fără a le comenta;
- pălăria roşie are rolul de a exprima sentimentele trezite de poveste;
- pălăria neagră are rolul de a prezenta lucrurile negative(rele) din poveste;
- pălăria galbenă are rolul de a aprecia lucrurile pozitive(bune);
- pălăria verde are rolul de a găsi o altă rezolvare la problema din poveste;
- pălăria albastră are rolul de conducător al discuţiilor dintre celelalte pălării;
Pe rând copiii vor extrage bileţelele care se află în pălăriile de diferite culori şi vor expune ceea ce
se cere pe bilet , în pălării există mai multe bileţele la care vor răspunde copiii din același grup. Doar în
caz că nimeni din grup nu poate da răspunsul corect se vor solicita răspunsuri de la copiii făcând parte de
la alt grup .
Pălăria albă : sugerează “informaţia” şi este legată de fapte obiective şi de cifre. Albul este neutru
şi obiectiv. Atunci când este rândul ei, toată lumea se va concentra pe informaţie. O funcţie importantă a
pălăriei albe este definirea informaţiei care lipseşte şi care este necesară. Fiecare copil din grupă va
răspunde unor întrebări:
‐ Cum se numeşte povestea pe care aţi ascultat-o?
‐ De ce s-a numit povestea - În căutarea fericirii?
Pălăria neagră: semnifica ,,gandirea critică”,

‐ Povesteşte cu ajutorul imaginilor povestea - În căutarea fericirii!
‐ Spuneţi care sunt personajele din poveste?
Pălăria albastră: este liderul, conduce activitatea, controlează discuţiile-clarifică. Gânditorul

pălăriei albastre defineşte problema şi conduce întrebările, reconcentrează informaţiile pe parcursul
867
activităţii şi formulează ideile principale şi concluziile la sfârşit. Monitorizează jocul şi are în vedere
respectarea regulilor.
Pălăria galbenă: Este simbolul gândirii pozitive şi constructive, al optimismului. Copiii

spun câteva lucruri frumoase despre prinţesă, Ce cred ei că ar fi făcut-o fericită pe prinţesă?
‐ De ce era copilul desculţ fericit?
Pălăria neagră: semnifică “gândirea critică”, prudența; evidențiază punctele slabe ale unei idei.
Intr-o anumită etapă, e nevoie să se ia în considerare riscurile, obstacolele, problemele potențiale și
neajunsurile unei sugestii, este criticată atitudinea regelui și a reginei:
‐ De ce nu o lăsa regele să se joace în stradă?
‐ Ce pericole considera regele că pot exista dacă prinţesa Sofia se juca pe stradă?
Pălăria roşie: corespunde emoţiilor, sentimentelor şi intuiţiei, furnizează un punct de vedere

emoţional.
‐ Ce crezi că a simţit prinţesa când a aflat că nu are pantofi, copilul din stradă?
‐ Cine credeţi că a contribuit la tristeţea prinţesei?
‐ Ce activități şi-ar fi dorit prinţesa să facă în curtea palatului?
‐ Cum a reacţionat prinţesa la aflarea veştii, că nu a găsit pantofii celui mai fericit copil?
‐ Ce ați simţit atunci când aţi aflat că doica nu a găsit pantofii?
Pălăriile verzi: Simbolizează gândirea creativă, oferă soluţii alternative, idei noi, inovatoare, caută
alternative, generează idei noi. Copiii vor fi solicitați să găsească alt final al poveștii, și soluții pentru a o
ajuta pe prințesa Sofia să găsească prilejuri de a fi fericită.
Ce surprize poate să-i facă regele şi regina, Sofiei pentru a fi fericită ?
Unde ar putea merge prinţesa Sofia zilnic?
Ce aţi face voi pentru prinţesa Sofia ca să fie fericită?
Cum ar fi trebuit să procedeze regele și regina, ca prințesa să fie fericită?
Povestea ,, În căutarea fericirii’’ va avea un alt final, creat de grupa pălăriilor verzi..
Evaluare: Cu ajutorul pălăriei albastre se realizează un mic rezumat al concluziilor tuturor celorlalte
pălării, fiecare are dreptul de a-şi spune părerea despre ideile emise. Copiii vor rezolva o fișă de evaluare:
un desen colectiv pe grupe, reprezentând fericirea lor.
Avantajele metodei pălăriilor gânditoare:

– Stimulează creativitatea copiilor, gândirea colectivă și individuală;
– Dezvoltarea capacității sociale a participanților de intercomunicare și toleranța reciprocă, de respect
pentru opinia celuilalt;
– Încurajează și exersează capacitatea de comunicare a gânditorilor;
– Dezvoltarea competențelor inteligenței logice, lingvistice și interpersonale;
– Determină și activează comunicarea și capacitatea de a lua decizii;
– Încurajează gândirea constructivă, complexă și completă.
,,Cele șase pălării cu gânduri ne permit să ne dirijam gândirea, așa cum un dirijor își conduce
orchestra. Putem apela la genul de gândire de care avem nevoie.” ( Edward de Bono )
Bibliografie:
- Ghid metodic:”Metode interactive de grup”,editura Arves,2012;
- ”Curriculum pentru educație timpurie a copiilor de la 3-6/7 ani,MECT,2008;
- ”Metodica activităților instructiv-educative în grădiniţa de copii”,Editura G:C:A., Craiova,2009
868
Importanța activități extrașcolare
Prof. înv. primar Dîrdîiac Mihaela
Ideea activităților extrașcolare era menită să ofere copilului alternative ale educației scolare, care
necesită un efort intelectual predominant. Astfel, erau activități care să ofere copilului posibilitatea să se
miște, să se exprime liber, să facă lucruri care îi plac, să descopere, să experimenteze. De aceea, aceste
activități erau mai mult cercuri destinate diferitelor hobby-uri. Punctul de plecare este întotdeauna ceea ce
ne transmite copilul, activitățile spre care manifestă interes, pe care le face cu plăcere, în care se simte în
largul său. Spre exemplu, copiii care au înclinații spre latura artistică pot fi orientați spre activități care să
le permită explorarea acestei laturi, cum ar fi pictură, dans, modelaj, decorațiuni; cei care sunt înclinați
spre exprimarea emoțiilor și spre a fi expresivi pot fi implicați în activități de teatru, pantomimă, iar cei
carora le plac jocurile de istețime, care sunt preocupați de strategii de gândire, activități de mindlab,
sculptura, aerodinamica, natura, dans etc. În funcție de vârsta copilului, ei pot aprecia anumite activități,
se pot implica în ele sau pot refuza să participe deoarece li se pare că nu este pe placul lor sau este prea
greu. Este important sa ținem cont de vârsta copilului și să alegem în funcție de posibilitățile acestuia. Un
eșec poate atrage dupa sine refuzul și chiar o imagine negativă de sine a copilului.
La vârsta școlară, aceste activități pot contribui la creșterea încrederii în sine, la creșterea
spontaneității și creativității, la dezvoltarea unor opinii și a unor inițiative. Copilul are capacitatea de a ne
transmite în ce se poate implica, ce poate păstra, ce nu îi este de folos sau ce nu este atractiv pentru el. A
experimenta și a cunoaște liber îi poate permite apoi să simtă ceea ce este potrivit pentru el.
Vizitele la muzee, expoziţiile, monumente şi locuri istorice, case memoriale – organizate selectiv –
arată sau li se spune în legătură cu mediul , fiind dispuşi să acţioneze în acest sens.
Un ajutor important ne oferă perioada în care se desfășoară activități în săptămânile ALTFEL.

Școlarii au șanse reale să-și exprime dorințele, alături de părinți și profesori. Ei pot vota activitățile
preferate. Rezultatele acestori activități au mare succes.
869
O activitate interesanta a fost ,,Sa ne pastram sanatatea ,, unde elevii au realizat micul dejun și un
desert alaturi de un adult. Elevii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească: o gândire independentă,
etc.
Bibliografie:
1. Bejan, M. - ”Talent, inteligenţă, creativitate” , E.D.P. Bucureşti , 1971;
2.Paul, Constantin - “Culoare, artă, ambient” , Editura “Meridiane”, Bucureşti , 1979;
3.Paul, Constantin -“Să vorbim despre culori”, Editura “Ion Creangă”, Bucureşti, 1986;
4. Învăţământul primar (Revista de pedagogie) - Nr. 1/ 2004, Editura “Miniped”, Bucureşti, 2004.
870
Consilier şcolar Diremia Maria-Magdalena

CJRAE Teleorman
Scopul educaţiei ar trebui să fie pregătirea unor oameni care să acţioneze şi să gândească
independent şi, care, în acelaşi timp, să vadă în slujirea comunităţii realizarea supremă a vieţii lor”
Albert Einstein
Copilăria este etapa de viaţă cea mai studiată, iar creşterea şi educarea copiilor ocupă mult loc pe
rafturile oricărei librării decente. Pornind de la psihologia dezvoltării şi continuând cu cea a personalităţii,
autorii explică etapele si procesele prin care trece individul de-a lungul evoluţiei lui. Şi totul începe cu
familia. Pentru o educaţie eficientă, pentru o generaţie viitoare echilibrată emoţional, psihic şi social, este
necesară o comunicare eficientă între părinţi. Tot ce aceştia oferă copilului de la naştere are o influenţă
covârşitoare supra comportamentului ulterior.
Voltaire spunea că baza întregii istorii o constituie povestirea părinţilor către copii, transmisă apoi
de la o generaţie la alta. Disciplina impusă de părinţi direcţionează copilul spre o creştere psihică, fizică şi
emoţională demnă de un viitor frumos al copilului ajuns la maturitate. După acţiunea părinţilor intervin
educatorii, profesorii, mentorii, formatorii, fiecare cu acţiunile şi cunoştinţele sale.
Copilăria, adolescenţa şi dezvoltarea presupun dobândirea unor abilităţi care să le permită tinerilor
adaptarea la o lume în continuă schimbare, să îi facă să fie capabili să facă faţă provocărilor. Asta
încearcă şi scoala, prin activităţile extraşcolare. Bineînţeles, implică şi detensionarea de la activităţile
zilnice, care presupun studiu intens si efort intelectual. Copilul trebuie să exploreze în mod activ lumea,
să acumuleze experienţe, să devină întreprinzător şi proactiv, să aibă o deschidere către experienţă care
presupune explorare cognitivă, să fie curios,să descopere, să observe ce se întâmplă în jurul lui, să lucreze
în echipă, să fie inovativ- şi toate acestea, fără a fi evaluat la final, pe o scala numerică sau cu un
calificativ.
Când copiii participă la manifestări sportive, musicale, intră în relaţie cu tehnologia, mediul, îi
privesc pe adulţi făcând diferite activităţi şi sunt implicaţi în ele, pot descoperi pasiuni care permit
dezvoltarea abilităţilor inovatoare. Pentru un copil acumularea cunoştinţelor este la fel de importantă ca
dobândirea abilităţilor specifice şi de aceea şcoala trebuie să desfăşoare atâţ activităţi structurate cât şi
nestructurate.
Activităţile extraşcolare încurajează ceea ce cercetătorii numesc “gândire divergentă”- abilitatea de
a gândi diferit, ceea ce presupune generarea de alternative cognitive, detectează modele şi crează ancore,
le dă copiilor posibilitatea să însuşească modalităţi de a înţelege lucrurile în mod abstract, stimulează
creativitatea, le oferă ocazia de a face conexiuni, le dezvoltă optimismul şi entuziasmul, scapă de
plictiseala sau oboseala acumulate în programul normal de lucru şi în acelaşi timp îi forţează să iasă din
mediul normal, fără să-i expună la pericole.
871
Atitudinea copilului va fi îndreptată spre progres, căutând soluţii favorabile întrucăt este înlăturată
evaluarea formativă, va învăţa să identifice şi să valorifice oportunităţile, se va face cunoscut în
microgrupul social, îi vor fi stimulate motivaţia şi imaginaţia, va deveni mai interesat de activitatea
şcolară ulterioară, va fi mai resonsabil şi dornic să se implice. Este nevoie de un anumit efort şi disciplină
pentru a trezi dorinţa copiilor de a face ceva. Motivaţia internă este dată de starea de bine pe care o are
copilul pe parcursul şi la finalul activităţii.
Pe lângă partea cognitivă şi cea ludică, activităţile extraşcolare îi introduc pe copii în lumea reală şi
le dă ocazia să asocieze experienţele acumulate cu ceva ce exsită în interiorul lor.
Bibliografie:
1. Grosu, A., Educă-mă cu viziune”, Editura Smart Publishing, 2015
2. Lythcott-Haims, J., “Cum să creşti un adult”, Editura Litera, Bucureşti, 2016
3. Rende, R., Prosek, J., “Calea învingătorului”, Editura Trei, Bucureşti, 2016
872
ROLUL ȘI IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR
EXTRACURRICULARE
Educatoare: Dobă Marilena

G.P.N. Pogănești
John Amos Comenius
comportamental, emoțional. Activitățile extracurriculare sunt variate, astfel încât tinerii pot fi implicați, în
funcție de interesele fiecăruia. Nu este necesar ca elevii să exceleze în aceste activități, atâta timp cât la
sfârșit asimilează niște experiențe noi care îi vor ghida mai departe.

873
înșiși.




Bibliografie:
1. IONESCU, M.; CHIŞ, V. – Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile
de instruire şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001
874
ÎN ACTIVITATEA EDUCATIVĂ
Prof.Dobîndă Lenuţa
Grăd.P.P Făget
Educaţia extracurrriculară este realizată dincolo de procesul de învăţământ şi îşi are rolul şi locul
neinstituţionalizată de realizare a educaţiei.
comportamentului creativ în diferite domenii.Procesul educaţional din grădiniţă presupune şi forme de
muncă didactică,complementară activităţilor obligatorii.Acestea sunt activităţi deşfăşurate în grădiniţă în
afara activităţilor obligatorii sau activităţi deşfăşurate în afara grădiniţei. Ele sunt activităţi
extracurriculare şi se deşfăşoară sub îndrumarea atentă a educatoarei , având ca scop destinderea copiilor,
crearea bunelor dispoziţii ,fapt ce le dă acestora posibilitatea de a trece cu uşurinţă de la o activitate la
alta. Aceste activităţi stabilesc la nivelul grupei noi tipuri de relaţii între copii ,pe de o parte,iar pe de altă
parte, între copii şi adulţii participanţi : relaţii de colaborare, prietenie, un climat de încredere şi căldură
sufletească care favorizează comunicarea , o bună socializare şi integrare în colectivitate şi în viaţa
socială.
Activităţi extracurriculare cu o deosebită influenţă formativă sunt toate formele de acţiuni turistice :
plimbările, excursiile , taberele,coloniile.Acţiunile turistice contribuie la îmbogăţirea conţinutului
jocurilor şi a celorlalte forme de activităţi organizate în grădiniţă.Astfel în urma plimbărilor, excursiilor în
natură , în mediul social , copii pot reda cu mai multă creativitate şi sensibilitate imaginea realităţii în
cadrul activităţilor de desen şi modelaj, iar cu materialele culese îşi îmbogăţesc simţitor jocurile de
creaţie şi activităţile practice. Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de
cunoştinţe punându-i în contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. În cadrul acţiunilor turistice,
copiii îşi pot forma afecţiunea faţă de natură, faţă de om şi realizările sale. Este important pentru ei să
cunoască cât mai bine mediul înconjurător. Copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se prezintă sau li se
spune în legătură cu mediul, fiind dispuşi să acţioneze în acest sens. Excursiile şi taberele şcolare
contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor în ceea ce priveşte frumuseţea ţării, la educarea dragostei,
respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin efectuarea excursiilor, copiii pot cunoaşte
Vizionările şi spectacolele constituie o altă formă de activitate extracurriculară în grădiniţă , prin

care copilul face cunoştinţă cu lumea minunată a artei.Deşi această formă de activitate îl pune pe copil în
majoritatea cazurilor în rolul de spectator, valoarea ei deosebită rezidă în faptul ca ea constituie o sursă
inepuizabilă de impresii puternice, precum şi în faptul că apelează, permanent , la afectivitatea copilului.
Vizionarea de filme, spectacole de teatru precum şi a emisiunilor TV specifice vârstei lor, poate
constitui de asemenea o sursă de informaţii, dar în acelaşi timp şi un punct de plecare în organizarea unor
acţiuni interesante. Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive,
stimulează şi orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, pictură.
Un loc aparte în cadrul activităţilor extracurriculare îl ocupă serbările realizate cu diferite

ocazii.Serbările , prin specificul lor de activitate extracurriculară reprezintă un nesecat izvor de satisfacţii
, bucurii, creează bună dispoziţie, favorizează dezvoltarea copiilor din punct de vedere fizic şi psihic.
Importanţa lor educativă constă în conţinutul artistic prezentat , precum şi în atmosfera
sărbătorească , deschisă ce se instalează cu acest prilej.Prin organizarea serbărilor dezvoltăm copiilor
dragostea pentru artă, pentru frumos. În cadrul grădiniţei se pot organiza serbări cu ocazia
Crăciunului , zilelor de 8 Martie , 1 Iunie , cu ocazia sfârşitului de an şcolar.Toate acestea contribuie la
realizarea sarcinilor estetice , a dezvolatării gustului pentru frumos.
875
Serbarea prezintă marele avantaj de a favoriza valorificarea şi dezvoltarea experienţei copilului ,
într-un climat nou , stimulativ , în care are libertatea să-şi manifeste interesele , să-şi exprime impresiile şi
trăirile pe baza căutărilor şi eforturilor personale, accentual deplasându-se cu preponderenţă de pe
informativ pe formativ. Ca într-o familie, copiii, spectatorii de la mic şi până la cel vârstnic, trăiesc
momente unice din lumea inegalabilă a copilăriei, iar coarda sensibilă a sufletului fiecăruia dintre cei
prezenţi vibrează sub coarda de cristal al glasului copilăriei. Pornind la drum cu poezia, muzica, dansul
şi veselia, copiii se pun pe şotii, îi satirizează pe colegii leneşi, mofturoşi sau dezordonaţi, evocă fiinţe
dragi şi tradiţii scumpe românilor, se înduioşează de soarta copiilor năpăstuiţi, se bucură de frumuseţea
anotimpurilor, interpretează personaje de vis. Călătorind pe aripile poeziei, basmului sau muzicii, micii
preşcolari ajung în actualitatea din care nu doresc să piardă nimic: ştirile calde, întâmplările senzaţionale,
reclamele, poveştile din zilele noastre cu personaje moderne sau roboţi visători. În această călătorie,
călăuziţi de zâne, pitici, cenuşărese, abramburici şi reporteri TV, gândul lor descoperă dreptatea şi
adevărul, binele şi răul, învaţă să înţeleagă frumosul, să se întristeze pentru o aripă frântă. Şi întocmai ca
în poveşti, unde Cenuşăresei îi este dat să devină prinţesă, micii preşcolari, însoţiţi de gazda cea bună,
educatoarea, işi construiesc universul cognitiv, social şi afectiv într-un context mereu nou .
Serbările copiilor încântă prin farmecul lor, prin prospeţimea şi candoarea protaginiştilor, prin
neîntrecuta spontaneitate şi sinceritate, prin naturaleţea şi firescul comportamentului lor scenic.
Concursurile şcolare constituie o altă formă de activitate extracurriculară , au caracter individual sau
de grup atunci când se lucrează pe echipe şi se desfăşoară pe toate treptele de învăţământ.Prin organizarea
unor concursuri între grupele aceleaşi grădiniţe sau între grădinişe diferite , dezvoltăm dragostea şi
interesul copiilor pentru frumos, sensibilitatea şi personalitatea lor suferind modificări pozitive , putând
uşor depista tinere talente artistice în vederea cultivării şi promovării lor.
Activitatea educativă şcolară şi extraşcolară reprezintă spaţiul aplicativ care permite transferul şi
aplicabilitatea cunoştinţelor , abilităţilor , competenţelor dobândite în sistemul de învăţământ.Prin formele
sale specifice, activitatea educativă şcolară şi extraşcolară, dezvoltă gândirea critică şi stimulează
împlicarea tinerei generaţii în actul decizional în contextul respectării drepturilor omului şi al asumării
responsabilităţilor sociale , realizându-se, astfel o simbioză lucrativă între componenta cognitivă şi cea
comportamentală. Strategia dezvoltării activităţii educative şcolare şi extraşcolare ca dimensiune a
procesului de învăţare permanent , recunoaşte aceste activităţi ca parte esenţială a educaţiei permanente
şi le acordă o importanţă deosebită pentru dezvoltarea sistemelor relaţionate de cunoştinţe , a abilităţilor şi
competenţelor. Activitatea educativă şcolară şi extraşcolară oferă oportunitatea pentru crearea condiţilor
egale/echitabile de acces la educaţie pentru dezvoltarea deplină a potenţialului personal şi reducerea
inegalităţii si ecluziunii sociale. În acelaşi timp aceste activităţi extracurriculare au un caracter colectiv
care conduce la sudarea legăturii dintre cei mici, îi învaţă să trăiască în grup , să aparţină unui grup.

dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor elevilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber.
Având un caracter atractiv,preşcolarii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu
însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi. Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator
din sufletul copiilor, dar să îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase.
Bibliografie
Revista Învăţământul preşcolar 3-4/2006

Revista Învăţământul preşcolar 1-2/2008
Gordon W.Allport -,,Structura şi dezvoltarea personalităţii”
Revista ,,Învăţământul primar nr 3-4 ,1999 ed Discipol”
876
ACTIVITĂŢILE EXTRAŞCOLARE ÎN PROCESUL EDUCAŢIONAL
Prof. înv. primar, Doboş Felicia

Şcoala Gimnazială Răchiteni
Motto:
“Educaţia este ceea ce ramâne după ce ai uitat tot ceea ce ai învăţat în şcoală”.
Albert Einstein

lucrări realizate chiar de ei, vizitele la zoo, la grădina botanică, la muzee, realizarea unor excursii
tematice, carnavaluri, întreceri sportive,concursuri şcolare activități de plantare și curaţare, îngrijire a
spațiului verde etc. Astfel de activităţi sunt de o reala importanţă într-o lume dominată de mass media în
care calculatorul şi internetul, nu fac altceva decât sa contribuie la transformarea copiilor nostri în niste
persoane incapabile de a se controla comportamental , emoţional si mai presus de toate îi conduc spre
izolare şi le slăbesc capacitatea de relaţionare cu cei din jur. Se stie ca incepand de la cea mai frageda
varstă , copiii acumuleaza o serie de cunoştinte punându-i in contact direct cu obiectele şi fenomenele din
natură. Activitatile de acest gen cu o deosebita influenta formativa, au la baza toate formele de actiuni
turistice: plimbari, excursii, tabere, etc. În cadrul activitatilor organizate in mijlocul naturii, al vietii
anumite locuri istorice. Fiind axate in principal pe viaţa in aer liber, in cadrul actiunilor turistice, elevii işi
pot forma sentimentul de respect si dragoste fata natura, fata de om si realizarile sale. In urma
plimbarilor, a excursiilor in natura, copiii pot reda cu mai multa creativitate si sensibilitate , imaginea
realitatii, in cadrul activitatilor de desen si pictură, iar materialele pe care le adună, pot constitui material
didactic în activitatile practice, in jocurile de creatie. Excursiile şi taberele şcolare contribuie la
artişti. Serbarea este modalitatea eficientă de cultivare a înclinaţiilor artistice ale copiilor contribuind la
dezvoltarea armonioasă a personalităţii copiilor. Vizitele la muzee, expozitii, monumente si locuri
istorice, case memoriale constituie un mijloc de a intuit si pretui valorile culturale, folclorice si istorice
ale poporului nostru.
877
desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în cadrul lecţiilor.
unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă. În urma plimbărilor, a excursiilor în natură, copiii pot
reda cu mai multă creativitate şi sensibilitate , imaginea realităţii, în cadrul activităţilor de desen şi
modelaj , iar materialele pe care le culeg ,sunt folosite în activităţile practice, în jocurile de creaţie. La
vârsta şcolară, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arata sau li se spune în legatură cu mediul , fiind
dispuşi să acţioneze în acest sens . Excursia ajută la dezvoltarea intelectuală şi fizică a copilului, la
educarea lui cetăţenească şi patriotică. Ea este cea care îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea
unei experienţe sociale importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural ştiinţific. Prin excursii elevii îşi
suplimentează şi consolidează instrucţia şcolară dobândind însuşirea a noi cunoştinţe.
rofesor, de talentul său, de dragostea sa pentru copii, de modul creator de abordare a temelor, prin punerea
în valoare a posibilităţilor şi resurselor de care dispune clasa de elevi.

dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor elevilorr, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber.
878
BIBLIOGRAFIE
2. Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ,
3.Crăciunescu, Nedelea, Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar, în
Bucureşti, 2007
Surse on-line: * Bruner, J.S, Procesul educaţiei intelectuale, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1970
879
P.I.P. Doboșeriu Loredana-Laura

Școala Gimnazială Nr.1 Săveni
participarea la dezvoltarea de sine. În acest acest sens, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii
sub aspect fizic şi socioafectiv, pentru o integrare socială cât mai uşoară. În ultimul timp, devine tot mai
evident faptul că educaţia extracurrriculară- adică cea realizată dincolo de procesul de învăţământ, îşi are
rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii preşcolarilor.Complexitatea procesului educaţional
impune îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare, iar în acest caz, parteneriatul
educaţional devine o necesitate. Activităţiile extracurriculare sunt deosebit de importante deoarece,
contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, de asemenea, prin intermediul acestora se
pot dezvolta şi explora anumite înclinaţii şi aptitudini ale copiilor.
de specialitate susțin că acesta ajută copiii la formarea unei atitudini pozitive față de învățare, aceștia au
iar sentimentul de împlinire este mult mai ridicat. Având un caracter atractiv, copiii participă într-o
atmosferă relaxantă, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi, îmbinându-se utilul cu plăcutul.
Putem spune că activitățile extrașcolare înglobează activitățile organizate de școală în afara
mediului școlar sau/și de către alte instituții extrașcolare specializate (cluburi sportive, cluburi și palate
ale copiilor, școli de artă/ muzică pentru copii, etc.);au rol complementar celui al școlii;dezvoltarea
copiilor depinde de un întreg sistem de fenomene și relații, iar activitățile extrașcolare reprezintă un
element fundamental în rețeaua școală-familie-comunitate;oferă posibilitatea de exprimare și explorare a
identității, dezvoltă capitalul social al copiilor. Un punct forte al activităţilor extraşcolare este acela că
antreneză copiii în activităţi cât mai variate şi bogate cu o structură aparte, diferită de clasica metodă de
predare-invăţare, o activitate desfăşurată într-un mediu extraşcolar permite dezvoltarea unor aptitudini
speciale, şi facilitarea integrării în mediul şcolar. Trebuie să ţinem cont că, indiferent ce metodă se adopă
în educaţia tradiţională, indiferent dacă are o finalitate pozitivă şi un obiectiv primar atins, ea nu va epuiza
niciodată sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului. Copiii pot fi stimulaţi şi îsi pot
implicarea în desfăşurarea sezătorilor. Copii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească în primul rând o
gândire independentă, toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi
educatorul însăşi să fie creativ, pentru că numai aşa poate să aducă în atenţia copiilor săi tipuri de
necondiţional la desfăşurarea acestora.
880
ţării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă si cultură.
în acelaşi timp să reusim să prezentăm în mod echilibrat şi momentele recreative şi de relaxare.Este
Bibliografie:
Ionescu M.; Chiş V. – Mijloace de învăţământşiintegrareaacestoraînactivităţile de
881
Traditii turcesti
Prof. DOBRE ANA AMALIA

COLEGIUL TEHNIC MOTRU, JUD. GORJ
Activitățile extrașcolare contribuie la gândirea și completarea procesului de învățare, la dezv
oltarea înclinațiilor și aptitudinilor preșcolarilor ,aprofundarea cunoștiințelor elevilor de toate
vârstele, antrenarea elevilor în activități diverse, interesante care le îmbogățesc și experienta practică
în diverse domenii. Activitățile extracurriculare se desfășoară în cadru informal, ce permite elevilor
timizi să reducă anxietatea și să-si maximizeze potențialul intelectual. Activitatea extrașcolară aleasă
pentru Saptămâna Alfel (pe care o voi relua și în lunile mai- iunie la clasele a IXa ) este " Tradiții
turcești " și va fi aplicată la o clasă cu profil tehnologic ( domeniul industriei alimentare ). Vom
prezenta power point traditiile turcești, obiectivele istorice și culturale cele mai importante ale Turciei,
vom degusta preparate tradiționale turcești, vom dezbate tema cu invitații (elevi și cadre didactice ).
Multe tradiții turcești se pastrează din vremea de glorie a Imperiului Otoman. Tinerii
căsatoriti sunt încurajati prin ritualuri și rugăciuni să facă copii, mai ales băieți. Bărbații care au
băieti sunt mult mai respectați de comunitate decât ceilalti, iar mamele de băieți sunt apreciate de
soț,familie,comunitate. După nastere , potrivit tradiției, femeile nu ar trebui să plece de acasă cu
copilul 40 zile,iar bucuria familiei este uriasă dacă copilul este băiat. Copiii sunt spălați zilnic, timp
de 40 de zile , iar în apă se pun plante și monede de aur , simboluri pentru protecție și noroc.Cordonul
oblilical al copilului se îngroapă la rădăcina unui trandafir, în curtea unei geamii sau aproape de casă
și astăzi în Turcia, desigur în zonele unde femeia naste acasa, alaturi de moașă ,cumnate,soacră ,
pentru a-i favoriza copilului destinul. Micuțul purta un simbol rosu,o formă de protecție față de
deochi (timp de patruzeci de zile ), iar urarea de protecție adresată de comunitate mamei și copilului
este " Mașallah!(Dumnezeu să ocrotească!)".La trei zile după nastere este pus numele copilului de
către un hoge, cel care rostește de trei ori "chemarea la rugăciune"(Ezan)la urechea dreaptă a
copilului , iar apoi la urechea stângă a copilului rostește " kamet "(îndemnul musulman pentru
începerea rugăciunii) și numele copilului. În zilele noastre, în Turcia părintii stabilesc numele
copilului , iar hogea îi strigă la ureche numele și rostește chemarea la rugăciune .
Turcii nu intra niciodată încălțați în casă, pe covore. La restaurant doresc toti să plătească
nota, pentru a nu rămâne datori celor cu care au servit masa . Dacă iau masa cu străini, turcii vor insita
mereu să platească ei, ceea ce este o mare dovadă de ospitalitate și educație . Nu sunt punctuali la
întâlniri pentru că orientalii nu prea înțeleg graba noastră, dar le plac vizitele lungi ,care se prelungesc
mult după miezul nopții când gazda este ospitalieră. Patronii restaurantelor turcești servesc clientii
personal, iar chelnerii aduc urmatorul fel de mâncare (când persoana nu mai mănâncă sau a terminat)
și împrospătează ceaiul răcit ,fără să li se ceară acest lucru.
Ziua în orice familie turcă începe cu " Akdeniz kahvaltisi ", adică mic-dejunul mediteraneean
ce conține obligatoriu : brânză, măsline, roșii, castraveți, pâine, miere, dulceață și ceai. Se mai pot
adăuga și altele, iar cafeaua se servește mai târziu, ca o relaxantă gustare. Duminica dimineață se
servește în familie cel mai bogat mic dejun în familie fiindcă lângă brânză, roșii, castraveți, miere,
măsline, dulceață, pâine, ceai ,se adaugă mai multe feluri de omletă, cârnati (de oaie, vita , pui,
curcan), plăcinte, dulciuri și fructe. La prânz servesc o masă ușoară cu ciorbă, peste cu salată sau
mâncare de legume. Cina este masa cea mai bogată , importantă fiindcă reunește toată familia, se și
discută mult despre bucuriile, problemele, activitățile zilei. Gospodinele Turciei pregătesc ciorbă, o
mâncare cu carne, salată și mai multe garnituri. După terminarea cinei multi mănâncă la fructe
proaspete sau uscate, semințe, popcorn sau prăjiturele, alături de cafea sau ceai și participă la
discutii,jocuri în familie sau vizionarea unui film,emisiuni tv. La sfârsit de săptămână se merge la
picnic (mangal), în parcuri, pe malul apei sau în locuri special amenajate. Primii serviți cu mâncare
sunt mereu cei mai în vărstă. În familiile tradiționale nu se foloseste cuțitul des la masă, ei taie
alimentele cu ajutorul pâinii sau furculiței .La aranjarea mesei participă toate femeile prezente în
casă (inclusiv musafirii),în timp ce bărbații discută în sufragerie. Musulmanii nu se spală și nu spală
nimic în apă stătătoare, inclusiv vasele le spală sub jet continuu de apă. Este nepoliticos să refuzi
ceai, cafea sau mâncare dacă ești invitat la o familie turcă, iar în aceste vizită doamnelor si
domișoarelelor nu li se recomandă să poarte bluze sau tricouri cu mânecă scurtă. Când turcii pun
882
lingurița de ceai deasupra paharului, transmit că nu mai vor cei, iar când pun lingurița jos, în
farfuriuța de ceai, înseamnă că ei chiar mai doresc ceai.
Deși în 1926 s-a adoptat și în Turcia calendarul gregorian, încă mai sunt zone din Anatolia
care sărbătoresc anul nou în stil vechi, pe 21 martie. In ziua morților ( ultima zi de marți înainte de
21 martie ) toate familiile prepară și împart săracilor la cimitire : halva, pilaf, duciuri . Tot în această
perioadă se aprind focuri mari numite" tongar " și se rostește un descântec : bolile și necazurile să
ardă în acest foc. Se dansează în lumina torțelor , fiecare familie bate în fața porții un țărus care să
le poarte noroc. Ajunși în casă încep petrecerea în familie, la care tatăl umple o tavă cu sapte feluri
de mâncare . La sfârșitul petrecerii se ghicește viitorul după tradițiile lor vechi. De anul nou nu le
lipsesc de pe masă pilaful și ouăle roșii,vopsite cu frunze de ceapă. Până în anul 1926, la elaborarea
Codului civil turcesc , bărbatii musulmani turci aveau dreptul să aibă patru soții,cu condiția să le poată
întreține la fel pe toate, toate căsătoriile se făceau în urma înțelegerii dintre familii, iar prima soție
avea cea mai mare putere mereu .Mustafa Kemal, primul președinte al Turciei interzicea poligamia
,fapt consemnat în Codul civil al Turciei din 1926. Steagul Turciei, Ay Yîldîz, conține semiluna și
steaua în cinci colțuri ,simboluri islamice .
Conform regulilor de protocol, când este intonat imnul Turciei ,numit Istiklal Marșî ( Marsul
Independenței) se cântă doar primele două strofe. La intrare într-o moschee vizitatorii se descalță și
toate femeile trebuie să-si acopere capul ,brațele și picioarele când intră într-o moschee. Femeile nu
trebuie să îmbrace în vizita la moschee fuste scurte, haine transparente sau decoltate. In vizite
realizate la familii de turci nu trebuie să ne atingem talpile, căci în contact cu solu l ele se murdăresc
(musumanii iubesc curățenia ) și din acest motiv este o insultă față de turci să stea cineva picior
peste picior și să i se vadă talpa piciorului.
Îm perioada Ramadamului (postul musulman ), turcii musulmani (există și creștini și iudaici în
Turcia ) nu mănâncă nimic de la răsăritul până la apusul soarelui ,motiv pentru care nu este
politicos să-i invitam la masă sau să mâncăm lângă un musulman. Turcii beau mult ceai negru,
paharele au formă de lalea , iar restaurantele turcești oferă ceai gratis deoarece, conform tradiției,
trebuie să i se ofere călătorului băutură pentru a se revigora . Există și cafenele turcești unde se
poate ghici în cafea.
In autobuz , femeile vor sta mereu la geam pentru a evita să fie atinse , gest interzis. Turcii
din Dobrogea păstrează și astăzi tradiția broderiilor fine, ce includ fire de aur ,folosind simbolistica
otomană. Comunitățile musulmane din Dobrogea se reunesc frecvent, organizează evenimente,
comunică și se sustin reciproc. Cafeaua cu sare sau zahar era servită de tinerele fete muslmane
din Dobrogea băiatieților care veneau cu familia să le pețească , categoric în funcție de antipatie
(sare) sau simpatie ( zahăr ) față de băieti. La turcii dobrogeni, părinții trebuiau să plătească prețul
miresei, adică o sumă în monede de aur , considerându-se că o soție câștigată mai greu este mai
prețuită . După nuntă, casa mirilor era împodobită ca în " O mie și una de nopti " cu zestrea miresei .
Interesant este faptul că aceste tradiții se mai practică și azi în Dobrogea, dar mai rar.
BIBLIOGRAFIE
1. Adem, Oger, Uygur turklerin dogum adetleri Turkish Studies Internațional Periodical For the
Languages ,Literature and History of Turkish ,volum 7/1 ,2012.
2. Ekrem, Mehmet Ali ,Civilizația turcă, Editura Sport-Turism, București,1981
3. Lăcătușu ,Ruxandra, Tradiții și bune maniere -Turcia , Editura Active, Buzău,2013
4. Naci , Onal Mehmet, Din folclorul turcilor dobrogeni, Editura Kriterion, București, 1997
883
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE ÎN EDUCAȚIA COPIILOR
Prof. Dobre Roxana

Școala Gimnazială Bălcești
cunoască preşcolarii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos
obiectivul principal al grădiniţei şi al învăţământului primar – pregătirea copilului pentru viaţă. În
legătură cu dezvoltarea creativităţii copiilor, pot fi date educatorilor următoarele îndrumări: gândirea
creativă şi învăţarea din proprie iniţiativă trebuie încurajate prin laudă.
variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea integrării
în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea talentelor
factori acţionează, pozitiv. Astfel de activităţi sunt de o reală importanţă intr-o lume dominată de mass
media şi ne referim la televizor , calculator si internet, care nu fac altceva decât să contribuie la
transformarea copiilor noştri in nişte persoane incapabile de a se controla comportamental , emoţional şi
mai presus de toate slabi dezvoltaţi intelectual. Se ştie ca incepand de la cea mai fragedă vârstă , copiii
acumulează o serie de cunoştinte punându-i in contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură.
884
sociale , copiii se confruntă cu realitatea si percep activ, prin acţiuni directe obiectele , fenomenele,
anumite locuri istorice.
Fiind axate în principal pe viata în aer liber, în cadrul acţiunilor turistice, prescolarii isi pot forma
jocurile de creaţie. La vârsta preşcolară, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arata sau li se spune în
legatură cu mediul , fiind dispuşi să acţioneze în acest sens .Ca educatoare, trebuie să oferim în mod
gradat , in acord cu particularităţile de vârstă , cunoştinţe ştiinţifice , să organizăm activităţi educative
privind protejarea mediului inconjurator: curăţarea
BIBLIOGRAFIE

885
<<PREȚUIEȘTE SĂNĂTATEA>>
Profesor învățământ preșcolar, DOBRE ZOICA
Grădinița cu P.P. Scufița Roșie, Ploiești
Titlul proiectului:
„ PREȚUIEȘTE SĂNĂTATEA!”
Domeniul și tipul de educaţie în care se încadrează:
 EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE / ACTIVITĂȚI EXTRACURRICULARE
Tipul de proiect:
 LOCAL
Coordonator: director, prof. E. M.
prof. înv. preșc. DOBRE ZOICA
Echipa de proiect:
prof. B. C. și prof. B. I.
ARGUMENT
Eficienţa educaţiei contemporane depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea
la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii copiilor în acest
cadru. În învăţământul preşcolar avem misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic şi
socio-afectiv dar şi pentru o mai bună integrare socială. Astfel se impun activităţile extracurriculare, care
nu sunt fixate de programa şcolară ci de copii/părinți, conform intereselor şi dorinţelor lor.
Pornind de la observarea obiceiurilor alimentare nu tocmai bune pe care le au unii preșcolari,
cunoscut fiind faptul că alimentaţia este extrem de importantă pentru sănătatea şi echilibrul copilului,
dar și îmbinarea activităţilor şcolare cu activităţile extraşcolare, s- născut idea acestui proiect.
Unii copii nu cunosc gustul legumelor proaspete, iar în ceea ce priveşte consumul de fructe și
cereale integrale sunt selectivi şi nereceptivi la nou.
Am stabilit împreună cu echipa de proiect și cu preșcolarii câteva reguli pentru o viaţă sănătoasă:
 întotdeauna ne spălăm pe mâini înainte de a mânca;
 mâncăm încet şi mestecăm bine alimentele, într-o atmosferă de calm, de preferat
NU în
fata TV ului;
 vom evita pe cât posibil sucurile şi vom bea multă apă;
 vom limita consumarea alimentelor bogate în zahăr şi grăsimi, pe cât posibil;
 încercăm să petrecem cât mai mult timp în aer liber.
DESCRIEREA PROIECTULUI
SCOPUL PROIECTULUI:
 Formarea de atitudini şi comportamente de protecţie a propriei sănătăţi;
 Participarea activă la acţiuni extracurriculare ce promovează sănătatea
organismului;
 Dezvoltarea capacităţii de comunicare şi de asumare a responsabilităţii faţă de
propria
persoană si de sănătate;
 Stimularea activității fizice, îmbinarea activităților școlare cu cele extrașcolare;
 Dezvoltarea unor aptitudini speciale și facilitarea integrării în viața socială.
886
OBIECTIVE:
 conştientizarea şi sensibilizarea copiilor, părinţilor, comunităţii locale, faţă de
problemele de
sănătate ce pot să apară în cazul nerespectării unei alimențatii corespunzătoare;
 antrenarea copiilor şi a părinţilor în acţiuni de informare/consiliere, preparare şi
consumare a
unor salate de fructe si legume;
 formarea unor deprinderi de păstrare a sănătăţii si recunoaşterea impactului negativ
al
neglijenţei umane asupra organismului;
 consolidarea cunoștințelor copiilor referitoare la alimentația sănătoasă;
 dobândirea unei gândiri independente, toleranță față de ideile noi, capacitatea de a
descoperi
noi provocări dar și modalități de a le face față cu brio;
 stimularea curiozităţii copiilor şi a interesului pentru cunoaştere.
GRUPURI ȚINTĂ:
- preşcolarii de la Grădiniţa cu Program Prelungit Scufița Roșie, Ploiești;
- părinți;
- cadre didactice/ director;
- responsabili cabinet medical;
- comunitatea locală/ instituții partenere.
DURATA PROIECTULUI: an școlar 2019-2020
CONŢINUTUL PROIECTULUI: activităţi de informare/consiliere cu privire la implementarea un ui stil
de viață sanătos prin: activităţi practice, munca în echipe, desen/pictură, concursuri variate, jocuri didactice și
de rol, vizite etc.
CALENDARUL ACTIVITĂȚILOR
Nr. Activitate Grup Termen Responsabil Modalități de Locație

crt. a ţintă realizare
1 ,,O viață Părinţi Octombrie Toţi membri Masa rotunda Incinta
sănătoasă prin Preşcolari 2019 implicaţi în proiect pentru prezentarea grădiniței
ochi de copil” Cadre didactice proiectului;
Vizită la serele Serele
Vizită SGU Ploiești SGU Ploiești
2 ,,Întâi Preşcolari Noiembrie prof. Dobre Zoica Prezentare PPT
de toate, Părinţi 2019 și „Zâna Alimentației” Sala de
sănătate!” Cadre didactice echipa de proiect Conştientizarea grupă
importanţei consumării
de fructe și legume/
jocuri senzoriale:
Ghicește ce-ai gustat!
Curtea
grădiniței
3 „De-a Prescolari Decembri prof. Dobre Zoica Activitate
patiserii” Cadre didactice e și practic-gospodarească- Sala de
2019 echipa de proiect realizare de fursecuri mese
4 ,,Carnav Preşcolari Ianuarie prof. B. C. Expoziție- Sala de
alul fructelor şi Cadre didactice 2020 și confecţionare spectacol a
legumelor” ecchipa de proiect de măşti reprezentând teatrului
fructe şi legume/
jocuri de rol:
Eu sunt un măr.../pară..
887
5 ,,Salată Preşcolari Martie Prof. Dobre Zoica Concurs pe Sala de
de crudități” Părinţi 2020 și echipe„Cea mai mese
Cadre didactice echipa de proiect originală salată”
6 Proiect Preşcolari Mai Toți membri Concurs local Toate

internațional de 2020 implicați în proiect “Cel mai rapid copil” grupele din
educație pentru unitate
mișcare
„Move Sala
week”2020 Sporturilor
Olimpia
7 „Să Toți Iunie Toţi membri Diseminarea Incinta
iubim partenerii implicați 2020 implicaţi în proiect proiectului- masă grădiniței
sănătatea!” rotundă
IMPORTANȚA:
Proiectul educaţional „Prețuiește sănătatea!” îşi propune ca preşcolarii, părinţii si cadrele didactice
să înţeleagă că grija pentru propria sănătate este esenţială pentru o dezvoltare armonioasă.
Prin intermediul diverselor activități propuse: jocuri simbolice, activități gospodărești, concursuri,
vizite, jocuri de mișcare, jocuri de rol, expoziții, dorim să atragem atenția asupra importanței
implementării unei alimentații sănătoase de la vârste fragede, copiii descoperind și experimentând ce
implică acest mod de viață.
EVALUARE:
Evaluare internă: de către echipa de proiect
Evaluare externă:
 album foto în format electronic;
 organizarea unei expoziţii cu desene/picturi/ colaje/ măști pe tema alimentației
sănătoase;
MONITORIZAREA PROIECTULUI
 discuții cu personalul implicat în derularea proiectului;
 înregistrarea rezultatelor și a problemelor apărute;
 observarea activităților derulate.
REZULTATE AŞTEPTATE:
 Formarea unei atitudini sănătoase legată de alimentaţie, faţă de consumul de
legume si
fructe, dar și de petrecere a timpului liber în natură;
 Atragerea partenerilor sociali în relaţiile cu instituţia grădiniţei;
 Abordarea temei sănătăţii prin mai multe mijloace;
 Mici experimente în domeniul bucătăriei;
 Implicarea mai multor copii, educatoare și părinţi în proiect prin intermediul
concursulului
organizat.
DISEMINAREA PROIECTULUI
Rezultatele proiectului și experienţa pozitivă vor fi cunoscute la nivelul tuturor participanţilor la
proiect, comunității locale, prin diferite mijloace de comunicare, diseminare în cadrul Comisiei Metodice
a educatoarelor;
BUGETUL PROIECTULUI
 bugetul minim alocat derulării proiectului provine din autofinanţare, contribuţii ale
părinţilor, eventual donaţii, sponsorizări.
888
BIBLIOGRAFIE:
1. Noul curriculum pentru educație timpurie, 2019;
2. Ghid de intervenție pentru alimentație sănătoasă și activitate fizică în grădinițe și școli,
Promotor-Institutul Național de Sănătate Publică Dr. Leonte Anastasievici 1-3, 050463, București;
3. Ghid de bune practice-activități extracurriculare și extrașcolare, editura LBW, București 2013,
autori: Aurelia Berusca, Daniela Stoicescu, Gabriela Moraru, Silvia Borteanu și alții.
889
Şcoala Gimnazială …………LIPOVU-DOLJ………………………………………..
Să ştii mai multe, să fii mai bun!
Propunător: Dobrescu Maria Mihaela
Programul activităţilor extracurriculare „Să ştii mai multe, să fii mai bun!” aprilie 2019
Denumirea Obiective Modalităţi de Grup Data Evaluare Materiale / persoane

activităţii urmărite realizare ţintă implicate
Ziua - să identifice -modelaj păsări din Clasa -plastilină, pene,
păsărilor păsările care iernează plastilină IA apr.2019 Expoziţie hârtiecolorată,carton,
în ţară -păsări din hârtie lucrări -carioca, bloc desen
-să identifice păsările folosind tehnica -Turul - jetoane cu păsări
călătoare care se origami galeriilor -texte suport: Legenda
întorc în ţară la -machetă din lucrările Postare pe si- rândunicii,
începutul lunii aprilie elevilor teul şcolii Legenda ciocârliei,
-să modeleze păsări -lectura unor legende -articol Ziua Păcălelii
din plastilină -ilustrarea unor
-să confecţioneze secvenţe din lecturile -Prof clasei
păsări din hârtie, citite -părinţi
folosind tehnica Confecţionarea unor
origami hrănitoare pentru
-să ilustreze lecturile păsări din pet-uri sau
citite cutii de carton,
-să cunoască speciile agătarea lor pe arborii
de păsări protejate din jurul şcolii\
din judeţ Lectura unui articol
Ziua -să confecţioneze ,, despre Ziua Păcălelii
păcăleilor căsuţe” sau ,,
hrănitoare” pentru
păsări
-să ocrotească
păsările
-să cunoască
semnificaţia Zilei
Păcălelilor
Luna pădurii - să dovedească un - machetă- pădurea aprilie -poze -carton, cutii de carton
15 martie-15 comportament civic de foioase 2019 -expoziţie ,pet-uri, pastă de lipit,
aprilie -să planteze puieţi de Machetă- pădurea de lucrări, turul reviste , tempera,
,,Un copac, o tei / flori în grădina conifere galeriilor pensule
floare pentru şcolii -plantare de puieţi/ - pentru postere: Coli
Terra” -să formuleze păreri gard viu în grădina mari , carioca, reviste
proprii despre şcolii Pentru pliante:
importanţa pădurii -plantarea unor cartoane reciclate din
- să găsească metode răsaduri de flori în ambalaje, carioca
de protejare a pădurii grădina şcolii - 3-5 puieţi de arţar
- să participe cu -poster- Cum -răsaduri de flori, gard
plăcere la activităţi protejăm pădurea viu
-confecţionarea unor -articol despre Luna
pliante ,, De ce Pădurii
trebuie protejată Prof. Clasei
pădurea” care să fie -părinţi
distribuite în cartierul
unde locuiesc elevii
şi altor elevi din
şcoală
-lecturarea unui
articol despre Luna
pădurii
890
Ce este -Să analizeze diferite - parteneriat Clasa - cd cu Text suport ,,Când
dreptatea? situaţii din educaţional aIA apr.2019 aspecte ale timpul trece prea
ABC-ul perspectiva şanselor - ,,Când timpul trece activităţii repede”
micului oferite persoanelor prea repede” -fiecare copil Coli pentru postere,
cetăţean implicate; temă de discuţie: povesteşte în carioca, diverse
-Să povestească comportamentul în faţa clasei o materiale preferate de
întâmplări în care ei societate întâmplare elevi
înşisi au avut şanse Activitate comună trăită
egale cu celelalte Realizarea unor asemănătoare -prof. din parteneriat
persoane implicate. postere cu cea din Părinţi
Să stabilească relaţii Joc de rol poveste.
de colaborare Turul
,comunicare şi galeriilor
înţelegere cu colegii
de la şcoala parteneră
-să conştientizeze parteneriat Clasa apr. 2019 -Creaţii proprii
Cartea, rolul cărţii şi al educaţional IA Poze -fişe de lectură
lumina bibliotecii -prezentarea creaţiilor portofolii suplimentară
sufletului -Să citească corect, proprii
Săptămâna expresiv -înscrierea la
cărţii şi a -să participe cu bibliotecă a celor care Cărţi pentru donaţii
bibliotecii plăcere la activităţi nu a fişă încă
-- prezentarea -prof. claselor
lecturilor -bibliotecar
suplimentare, a Părinţi
cărţilor preferate
-Donarea unor cărţi

,, Să -să doneze cărţi unor copiilor nevoiaşi
dăruieşti , să copii nevoiaşi
fii mai bun!” (voluntariat)
Cum Să identifice Activităţi de educaţie Clasa apr.2019 Expoziţie cu
acţionăm în pericolele în cazul rutieră, PSI, în caz de IA lucrări -materiale necesare
caz de circulaţiei incorecte cutremur şi inundaţii Poze pentru desene, colaje
pericol? Să identifice -ex de citire a unor Texte suport
pericolele în caz de texte nonliterare care
cutremur, inundaţii, prezintă cazuri
incendiu concrete
Să recunoască -desene / colaje cu
acţiunile corecte care exemple de circulaţie
trebuiesc intreprinse corectă
în caz de pericol -desene / colaje cu
acţiuni corecte în caz Clasa Poze Texte suport
de incendiu, IA Chestionare Imagini
Cum cutremur, inundaţii
păstrăm Să identifice părţile -imagini,
sănătatea? componente ale - conversaţii cu
corpului medicii de familie
Să enumere -prezentarea unor
avantajele curăţeniei cazuri concrete ale Clasa Filmuleţe Materiale necesare
corporale, a alimentaţiei IA Chestionare pentru desene, colaje
alimentaţiei nesănătoase, a Discuţii Text suport
Cum sănătoase, a spălării nespălării pe mîini, Conversaţii Poliţişti prezenţi din
circulăm alimentelor etc.. imagini parteneriat
corect? -prezentarea unor Desene pe asfalt in
Să prezinte reguli de semne de circulaţie şi colaborare cu elevi din
circulaţie ale elevilor enumerarea alte scoli
în comună, în curtea semnificaţiei acestora
şcolii, pe stradă -să vizioneze
Să enumere locurile filmuleţe cu locurile
de joacă ale elevilor de joacă ale copiilor,
Să identifice cu diferite activităţi
comportamentele cu subiect moral
elevilor în mijloacele -să aplice diverse
de transport în comun chestionare cu
891
Să completeze activităţi de circulaţie
chestionate rutieră
Să vizioneze CD-uri
cu diferite activităţi
morale oferite de
Poliţie
Tipurile de activitati care pot fi organizate in cadrul programului "Sa stii mai multe, sa fii mai bun!", pot
include:
 activitati culturale;
 activitati tehnico-stiintifice;
 activitati sportive;
 activitati de educatie pentru cetatenie democratica, pentru promovarea valorilor umanitare
(inclusiv voluntariat, caritate, implicare activa in societate, responsabilitate sociala, relatii si
comunicare etc.);
 activitati de educatie pentru sanatate si stil de viata sanatos (inclusiv referitoare la dependenta de
calculator, siguranta pe internet etc.);
 activitati de educatie ecologica si de protectie a mediului (inclusiv colectare selectiva,
economisirea energiei, energie alternativa etc.);
 activitati de educatie rutiera, PSI, educatie pentru reactii corecte in situatii de urgenta etc.;
 activităţi parteneriat cu dispensar şi poliţie, datele şi activităţile sunt stabilite de comun acord cu
cele două instituţii.
Activitatile vor fi organizate in fiecare zi lucratoare a saptamanii mentionate, acoperind cel putin numarul
de ore prevazut in orarul obisnuit al scolii, atat pentru elevi, cat si pentru cadrele didactice, Activitatile se
pot modifica in functie de partenerii locali, in functie de elevii din alte scoli cu care se doreste sa se
desfasoare activitati.
892
Grădiniţa cu Program Prelungit Nord 2
Str. Ctin Brâncuşi, nr.7, Rm. Vâlcea
Nr......./.........
PROGRAMUL ACTIVITĂŢILOR EDUCATIVE EXTRACURRICULARE ŞI

EXTRAŞCOLARE
„Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun! ”
Grupa: mare ,,D”
* MODEL ORIENTATIV
Întocmit de:
Prof.înv.preşcolar: Dobrică Manuela; Popescu Elena
Nr. Denumi Scopul Tipul şi Ziua Modalităţile Responsabil Participa Indicatori de
crt. rea denumirea şi de i nţi evaluare
activită activităţii data organizare
ţii şi locaţia
Dezvoltarea Vizită; Prof.înv.pres 27 copii; - fotografii;
1. La capacităţii de Vizită Luni, Activităţi colar: - 2 cadre -filmuleţe;
Zoo! investigare la Grădina 31.03 educative în Dobrică didactice;
pentru mai Zoologică . aer liber; Manuela -2
buna înţelegere 2020 Grădina Prof. îngrijitoar
şi structurare a Zoologică înv.prescolar e;
unor cunoştinţe din Cartierul : -părinţii ;
teoretice; Ostroveni Popescu
Elena
Comitetul de
părinţi
Cultivarea -drumeţie; Drumeţie; Prof.înv.pres 27 copii; - fotografii;
Sacul spiritului civic, Activitate Marţi Activităţi colar: - 2 cadre -filmuleţe;
2. lui a respectului ecologică 1.04. educative în Dobrică didactice;
Ecologe pentru natură şi 2020 natură despre Manuela -2
l a reciclare; Prof. îngrijitoar
responsabilităţi Dealul înv.prescolar e;
i personale şi Capela : -parinţii;
colective; Popescu
Elena
Comitetul de
părinţi
3. În vizită Cunoaşterea Vizită la Mierc Vizită la Prof.înv.pres 27 copii; - fotografii;
la I.S.U! normelor de I.S.U.- uri I.S.U.; colar: - 2 cadre -filmuleţe;
securitate RM.Vâlcea 2.04. activităţi Dobrică didactice;
privind Zona Nord 2020 interactive Manuela -2
situaţiile de educative; Prof. îngrijitoar
urgenţă şi a I.S.U. înv.prescolar e;
regulilor de RM.Vâlcea : -parinţii;
comportament Zona Nord Popescu
în diferite Elena
situaţii de Comitetul de
urgentă; părinţi
893
4. Ţine Dezvoltarea Atelier de Joi -exerciţii Prof.înv.pres 27 copii; - fotografii;
ritmul! auzului şi a muzică 3.04. practice de colar: - 2 cadre -filmuleţe;
simţului 2020 ritm, Dobrică didactice;
muzical prin mişcare şi Manuela
joc şi creativitate; Prof.
creativitate -educaţie înv.prescolar
muzicală :
bazată pe Popescu
metoda Elena
Orff; Comitetul de
G.P.P. Nord părinţi
2, Rm.
Vâlcea
Sport şi Cultivarea Întreceri Alergare; Prof.înv.preş 27 copii; -diplome cu
5. voie spiritului sportive Viner Săritură; colar: - 2 cadre premii;
bună competitiv şi i Ştafetă Dobrică didactice; - fotografii;
de echipă; 4.04. Activitate Manuela -2 -filmuleţe;
2020 sportivă Prof. îngrijitoar
Terenul de înv.prescolar e;
sport : -parinţii;
Popescu -alţi
Elena invitaţi
Comitetul de
părinţi
894
Profesor Dobrin Alina Mihaela

Şcoala Gimnazială Vrăneşti,Călineşti,Argeş
în care viaţa capătă alte aspect.Chiar dacă procesul instructiv-educativ desfășurat la clasă are un rol
extrem de important, nu trebuie subestimat rolul activităților extracurriculare în dezvoltarea personalității
elevilor și în pregătirea acestora pentru o societate puțin predictibilă chiar și pentru viitorul apropiat.
În contextul în care tehnologia informației și biotehnologia pun omenirea în fața unei provocări fără
precedent, este firesc să ne punem întrebarea cum îi pregătim pe copiii de azi pentru a deveni adulții de
mâine, capabili să facă față tuturor provocărilor cu care se vor confrunta. Evident, activitățile
extracurriculare sunt o opțiune având în vedere că acestea au ca scop dezvoltarea unor aptitudini speciale,
antrenarea elevilor în activități cât mai variate și bogate în conținut, cultivarea interesului pentru activități
socio-culturale. Implicarea elevilor în acest tip de activități contribuie la dezvoltarea capacității lor de
liberă exprimare, îi ajută să-și dezvolte capacitatea de socializare și comunicare prin intermediul jocurilor
sau diferitelor strategii de cooperare, le dezvoltă încrederea în sine și puterea de a exprima și susține
opinii proprii. Se poate constata cum, pe parcursul derulării activităților, elevii reacționează la sarcinile
care le revin fiind mult mai conștienți de responsabilitățile pe care și le asumă. Acest tip de activități ajută
la valorificarea inteligențelor multiple ale elevilor și stimulează potențialul creativ și originalitatea
acestora. Totodată, profesorul are posibilitatea să-și cunoască elevii mai bine, să-i îndrume și să potențeze
dezvoltarea acestora având ca scop principal pregătirea acestora pentru viața reală.
Alegerea corectă ,de comun acord,a tipurilor de activități extracurriculare poate avea ca efect și
creșterea interesului elevilor pentru școală și pentru oferta educațională în general. Implicarea elevilor și
chiar a familiilor în stabilirea activităților și chiar în derularea lor, poate aduce schimbări majore în
atitudinea față de școală a acestora și oferă un suport motivațional solid. Pe lângă toate acestea,
ridicat. Activitățile extrașcolare se referă la acele activități realizate în afara mediului școlar, în afara
învățământ şi vizează, de regulă, acele activități cu rol complementar orelor clasice de predare-învățare.
Aria de desfășurare a acestora e greu de delimitat.
sportive, legate de protecția mediului etc. Scopul activităților extrașcolare este dezvoltarea unor aptitudini
speciale, cultivarea interesului pentru acțiuni socio-culturale, facilitarea integrării în mediul școlar,
valorificarea talentelor personale și corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Prin aceste activități
li se oferă elevilor un alt mod de însușire a unor trăiri, valențe pozitive ale vieții, valori morale și nu
numai. Activitățile extrașcolare dezvoltă gândirea critică și stimulează implicarea generației tinere în actul
„Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi.
Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi vremea
lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze.” (Maria Montessori)
În concluzie , putem spune că activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi
creatoare,atât în modul de realizare al activităţii,cât şi în relaţiile cu copii ,asigurând astfel o atmosferă
Bibliografie:
895
Imporatanța activităților extrașcolare
Dobroica Laura
Profesor învățământ preșcolar
Liceul cu Program Sportiv Arad –
Grădinița cu P.N. Nr. 7 Arad
Activitatea turistică, atât de plăcută copiilor, este strâns legată de specificul lor de vârstă, este
încărcată cu numeroase valenţe educative: pe lângă fortificarea biologică a organismului, ea contribuie la
fortificarea morală, cultivând înalte trăsături de caracter. La vârsta copilăriei, vârstă a „descoperirii
lumii”, cunoaşterea patriei ocupă un loc extrem de important. Rolul excursiilor este acela de a înlesni
cunoaşterea, de a-i aduce pe copii în contact direct cu natura şi cu frumuseţile patriei, dar şi cu oamenii ce
o îmbogăţesc şi o înzestrează necontenit. Se ştie foarte bine că nu-ţi poţi iubi patria cu adevărat dacă nu o
cunoşti pe deplin şi nemijlocit. Acesta poate fi cu adevărat rolul primordial al excursiilor!
Efectuarea excursiilor, a drumeţiilor, presupune o organizare temeinică. Se stabileşte itinerariul
(distanţa fiind adaptată în funcţie de vârsta copiilor), perioada în care se organizează deplasarea, mijlocul
de locomoţie, atracţiile turistice şi observaţiile ce trebuiesc făcute asupra naturii.excursiile trebuie să ofere
de fiecare dată elemente noi, să incite şi să trezească curiozitatea şi interesul elevilor, să îi atragă şi să îi
facă să participe activ. De asemenea, în organizarea activităţilor turistice ale copiilor trebuie să se ţină
seama de dorinţa lor de a-şisatisface setea de cunoaştere, nevoia de joc, de mişcare, de frumos, dar nu în
ultimul rând, de particularităţile de vârstă. În deplasările lor în mijlocul naturii, pe lângă observarea atentă
de către copii a tot ce-i înconjoară, se pot organiza cu aceştia convorbiri, lecturi, concursuri, întreceri
sportive, strângere de plante medicinale, pietre, fluturi, etc.
Elevii îşi pot etala cunoştinţele dobândite până în acel moment, vorbind despre vegetaţia şi fauna
din zona vizitată. Ei ştiu, în funcţie de vârstă, dar şi de locul în care se află (câmpie, deal, munte, litoral
sau deltă), ce floră şi faună pot întâlni în acea excursie (de exemplu: la munte întâlnim bradul, feriga /
ursul, capra neagră...). Pot, de asemenea, să-şi dezvolte cunoştinţele istorice, vizitând locuri încărcate de
istorie, în care pot simţi trecutul (Cetatea Devei). Bogăţiile şi frumuseţile patriei pot provoca în sufletul
copiilor o impresie deosebită. Din experienţa personală pot spune ca aceştia au fost foarte sensibilizaţi
după vizita la Peştera Urşilor, Lacul cu nuferi din Băile Felix, Rezervaţia de zimbrii de la Haţeg etc.
Pe lângă toate acestea, cultura moral-religioasă ocupă şi ea un loc important în dezvoltarea copiilor.
Vizita acestora la mănăstiri ca: Hodoș-Bodrog, Prislop, indiferent de religia pe care o au copiii, le prezintă
locuri deosebite, oameni curaţi, o lecţie de credinţă, un mijloc concret de realizare a activităţii religioase
de la clasă şi informaţii despre viaţa monahală. Excursiile şi drumeţiile sunt deci un mijloc prin care
copiii intuiesc şi preţuiesc valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru, formează conduite
şi norme eco-civice.
896
Intrând în contact direct şi nemijlocit cu natura, simţindu-i pulsul şi observându-i frumuseţile, dar şi
neajunsurile create uneori chiar de om, copiii devin prieteni ai naturii, iar mai târziu, adulţi fiind, se
transformă în protectorii ei. Organizând cu elevii asemenea activităţi extraşcolare, avem posibilitatea de a
contribui la dezvoltarea personalităţii armonioase a acestora, la dezvoltarea şi valorificarea intereselor şi
aptitudinilor copiilor. Toate aceste activităţi au un caracter colectiv, care conduce la strângerea legăturii
între copii şi îi învaţă să trăiască în grup, oferindu-ne o viitoare generaţie sociabilă, deschisă,
comunicativă.
Scopul general al acestor activităţi este creşterea gradului de adaptare a copiilor la viaţa socială, mai
exact, dezvoltarea autonomiei personale şi sociale, a comportamentului în grup; creşterea stimei de sine şi
a stării de bine prin posibilitatea afirmării în grupul social; intensificarea implicării părinţilor în
dezvoltarea elevilor.
897
Rolul activităților extrașcolare
Dobroica Zaharia
Profesor învățământ primar
Liceul cu Program Sportiv Arad
Activităţile extraşcolare contribuie la adâncirea şi completarea procesului de învăţământ, la
dezvoltarea înclinaţilor şi aptitudinilor elevilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber. Ele
prezintă unele particularităţi prin care se deosebesc de activităţile din cadrul lecţiilor. Acestea se referă la
conţinutul activităţilor, durata lor, la metodele folosite şi la formele de organizare a activităţilor.
Conţinutul acestor activităţi nu este stabilit de programa şcolară, ci de fiecare cadru didactic în
parte, în funcţie de interesele şi dorinţele elevilor. Având un caracter atractiv, elevii participă într-o
atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire şi dăruire, la acest tip de activităţi.
În orice tip de activitate extraşcolară, fie că este vorba de drumeţie, vizita într-un atelier de creaţie,
un muzeu, un loc istoric, o excursie de mică sau mare anvergură este necesar să antrenăm trei factori
implicaţi în actul educaţional:
a) elevii – prin responsabilităţi asumate atât individual, cât şi în grup;
b) familie – prin susţinere morală, financiară, sau chiar implicare în organizarea
activităţilor;
c) şcoala – prin obţinerea avizelor necesare deplasării, elaborarea strategiilor
didactice, realizarea unităţii dintre cei doi factori, finalizarea activităţii întreprinse.
d)
Acest tip de activitate îi antrenează pe copii în activitatea de învăţare, îi apropie de şcoală, îi
determină să o îndrăgească. Chiar ei propun, cer, aşteaptă şi se implică în realizarea acestui tip de
activitate. Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv-educative să primeze, dar să fie prezentate în mod
echilibrat şi momentele recreative, de relaxare, atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite.
întocmească colecţii, să sistematizeze date, învaţă să înveţe.
elevii se autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi
cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obietivul
principal al învăţământului primar – pregătirea copilului pentru viaţă. În legătură cu dezvoltarea
creativităţii elevilor, pot fi date educatorilor următoarele îndrumări: gândirea creativă şi învăţarea din
de manipulare a obiectelor şi a ideilor. Elevii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească: o gândire
important ca profesorul să fie creativ. În scopul socializării şi integrării copiilor, completarea activităţilor
educative din şcoală se realizează cu aportul activităţilor extraşcolare a căror gamă este în continuă lărgire
în fiecare an. Activităţile extraşcolare de cultivare a gândului, a sufletului, a dorinţei de frumos şi mişcare,
îmbracă forme multiple.
Printre cele mai importante activităţi extraşcolare desfășurate, dintre care unele având deja un
caracter tradiţional, amintesc:
• concursurile interşcolare;
• activităţile de socializare în localitate organizate pe tot parcursul anului: plimbări; cumpărături în
magazine; luarea mesei la pizzerii; vizitarea muzeelor şi a altor instituţii publice în Arad;
• activităţile de decorare a clasei in funcţie de eveniment şi anotimp, sub îndrumarea învățătoarei;
• activităţile de Crăciun (serbările, primirea colindătorilor, mersul cu colinda, expoziţiile de obiecte
decorative potrivite sărbătorilor de iarnă);
• organizarea de activitati tematice ocazionate de Ziua Mamei, 9 Mai – Ziua Europei, Ziua
Copilului;
898
• pregătirile de Paşti (copiii realizează felicitări şi obiecte decorative);
• serbarea zilelor de naştere a copiilor (sărbătoriţii se bucură de atenţia celorlalţi copii);
• organizarea serbărilor ocazionate de sfârşitului anului şcolar, la care sunt invitaţi părinţii, fraţii şi
prietenii copiilor;
• participarea la o serie de activităţi de colaborare interşcolară;
• participarea la excursii în împrejurimi sau de durată mai lungă.
899
Prof. Înv. Primar Docuţă Adriana

Scoala Gimnaziala “ Constantin Platon”, Bacau
Școala înseamnă mai mult decât o instituție, înseamnă formarea unor copii pentru viață. Provocarea
vine atunci când acești copii nu sunt susținuți de familie sau de mediul din care fac parte. Pe lângă funcția
sa primară, aceea de informare, școala trebuie să fie deschizătoare de drumuri, un adevărat model pentru
generațiile de astăzi. Aceasta trebuie să ofere soluții și să îndrume către o viață mai bună, dincolo de
situația materială a copiilor.
Prin desfășurarea acestor activități, pe lângă latura informativă, mi-am propus să aduc schimbări în
comportamentul social al elevilor, astfel: formarea şi consolidarea valorilor, atitudinilor şi competențelor
necesare adaptabilităţii şi inserţiei sociale, asimilarea și aplicarea unor reguli de comportare în grup, într-
o instituție publicã, colectarea unor informaţii prețioase obţinute din mediul extraşcolar, dezvoltarea
competenţelor de procesare a informaţiilor dobândite şi aplicarea lor în mediul şcolar, consolidarea
valorilor morale şi atitudinale.
Când alegem activitãțile extrașcolare trebuie sã avem mereu în gând urmãtorul citat: „Să nu-i
educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi, această lume nu va mai exista cand ei vor fi mari şi nimic nu
ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.” (Maria Montessori).
Un cadru didactic bine pregãtit va ști cum sã scoatã la suprafațã potențialul oricãrui elev, poate
vedea dincolo de barierele sociale și trãsãturile unei personalitãti care este în formare. Prin activitãțile
extrașcolare putem observa înclinațiile, pasiunile, dorințele elevilor care așteaptã sã fie descoperiți, mai
ales atunci când în familie nu existã o îndrumare cãtre un lucru sau altul. Spre exemplu, în urma
atelierului de panificație, mulți elevi și-au exprimat dorința de a lucra într-un astfel de domeniu, chiar
dacã mulți ar spune cã sunt încã mici și vor continua sã se dezvolte, implicit modul de gândire se va
schimba. Simplul fapt cã au fost plãcut surprinși și atrași de aceastã meserie ne-a arãtat cât de simplu este
sã îndrumi un copil și cãt de important este sã faci acest lucru, ca și cadru didactic.
Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea școlarilor în
şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual. Activităţile extracuriculare
sunt activităţii complementare, activităţi de învăţare realizate la clasă şi urmăresc îmbogăţirea
informaţiilor primite în cadul activităţii didactice, cultivă interesul pentru desfăşurarea anumitor domenii,
în felul acesta la formarea personalităţii copilului.
se astfel anumite competenţe: de a audia anumite piese muzicale , de a interpreta roluri.
Interpretând diferite roluri, copilul reproduce modele de conduită şi le asimilează în propria lui
comportare. Trăsătura cea mai importantă a interpretării unor roluri este originalitatea şi creativitatea
copilului în redarea impresiilor proprii despre realitatea înconjurătoare, spontaneitatea şi intensitatea
trăirilor exprimate în joc.
activităţi extracurriculare munca noastră devine un pic mai uşoară, deoarece aceste activităţi sunt atractive
activităţilor didactice pe care le desfăşurăm la grupă, cât şi prin intermediul activităţilor extracuriculare.
900
Prof. inv. Primar Angela Dodu

Școala Gimnazială Mihail Sadoveanu Dumbrăvița
Com. Ibănești, jud. Botoșani
Activitățile extrașcolare sunt acele activități cu rol complementar orelor clasice de predare-
învățare. Aria de desfășurare a acestora e greu de delimitat. Pot fi excursii, drumeții, vizite la muzee, la
clasică, activități artistice, cluburi tematice, activități sportive, legate de protecția mediului etc
Caracteristici ale activităților extrascolare.
- înglobează activitățile organizate de școală în afara mediului școlar sau/și de către alte instituții
etc.);
Activitățile extrașcolare generează capital social și uman, constituie un mediu formator mai
atractiv, în afara contextului instituțional. Participarea elevilor la astfel de activități îi ajută să se înțeleagă
pe ei înșiși prin observarea și interpretarea propriului comportament în comparație cu al celorlalți.
nimic nu ne permite să știm cum va fi vremea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze.” (Maria
Montessori)
Serbarea şcolară reprezintă o modalitate eficientă a capacităţilor de vorbire şi înclinaţiilor
artistice ale elevilor .Prin conţinutul vehiculat al serbării ,elevii culeg o bogăţie de idei ,impresii ,trăiesc
,,autentic ,, spontan şi sincer situaţiile redate . Stimularea şi educarea atenţiei şi exersarea memoriei
constituie obiective importante care se realizează prin intermediul serbării .Intervenţia la momentul
oportun ,cu rolul pe care îl are de îndeplinit fiecare elev şi susţinută de raportul afectiv motivaţional
contribuie la mărirea stabilităţii atenţiei ,iar cu timpul sporeşte capacitatea rezistenţei la efort. Valoarea
estetică este sporită şi de cadrul organizatoric – sala de festivităţi ,un colţ de natură , o scena in aer liber
,amenajate în chip sărbătoresc .Am desfășurat în anul școlar curent, diferite serbări școlare pe care vreau
să le prezint in continuare.
1. Serbarea ARMONIILE TOAMNEI : acest program artisitic a făcut parte din

Proiectul educativ cu același nume organizat la nivelul ciclului primar din cadrul unității școlare,
in perioada septembrie-octombrie 2019.
2. VERSURI EMINESCIENE- program concurs de recitare poezii din creația poetului
Mihai Eminescu
3. FLORI DE CRĂCIUN- program de cântece, colinde, urături dedicat sărbătorilor de
iarnă
4. Serbarea FLORI PENTRU MAMA – versuri, cântece, dansuri, daruri realizate de
copii și oferite mamelor;
901
Bibliografie::
Ionescu M.; Chiş V. – Mijloace de învăţământşiintegrareaacestoraînactivităţile de instruire şi
autoinstruire, Editura PresaUniversitarăClujeană, Cluj-Napoca, 2001
902
Prof.înv.primar, Nichitovici Doina
Activitățile extrașcolare sunt activități îndrăgite de elevi, deoarece îi antreneză pe aceștia în

activităţi cât mai variate şi bogate cu o structură aparte, diferită de clasica metodă de predare-învăţare,
într-un spațui cunoscut.Activitățile desfășurate într-un mediu extrașcolar permit de asemenea şi
dezvoltarea unor aptitudini speciale şi facilitarea integrării în mediul şcolar, a acceptării oricărui coleg.
Elevii pot fi stimulaţi şi îsi pot imbogăţi imaginaţia creatoare şi sfera cunoştinţelor, prin vizionarea de
piese de teatru, filme educative, participând la ateliere de creaţie, prin dramatizarea unor opere literare cu
diferite ocazii sau prin implicarea în desfăşurarea șezătorilor literare.
muzee- folosite pentru cunoașterea istoriei, geografiei patriei,precum și științe; la diverse instituții
publice, la alte unități de învățământ- pentru cunoașterea anumitor legi, proceduri; vizionarea de
spectacole de teatru, operă, muzică clasică, activități artistice- în vederea cunoașterii unor opere; cluburi
tematice, activități sportive, legate de protecția mediului- în vederea dezvoltării unor aptitudini; etc.
De asemenea un rol important al activităților extrașcolare este și acela de petrecere a timpului liber
plăcut și util.În era digitală, când elevii lucrează, dar și pierd mult timp la calculator, tabletă, telefon, acest
mod de a petrece timpul liber este foarte eficace pentru viitorii cetățeni ai țării. Astfel ei își formează
caracterul de viitor adult în care nu se vor regăsi doar cautănd în telefoane anumite informații.
Un alt rol important este și comunicarea între elevi. În era digitală majoritatea comunică prin mesaje
pe diferite site-uri de socializare, iar când ești pus față-în -față să comunici cu cineva, realizezi că nu știi
ce să vorbești.Rolul activităților este de a ne ține în contact, de a reuși să comunicăm și să ne suportăm
unii pe alții, de a accepta un lider, de a ne spune cu voce tare părerea, de a ne corecta și de a recunoaște
unele greșeli, ceea ce e firesc unui om. Tot prin aceste activități se descoperă și dezvoltă unele aptitudini
ale elevilor în domenii artistice, sportive. Prin participarea la acest tip de activități se lărgește orizontul
cultural al elevilor, completând cu noțiuni noi volumul de cunoștințe însușite în cadrul orelor de curs. De
asemenea, constituie un mijloc de formare a competențelor, contribuie la educarea morală, estetică a
elevilor, diciplinându-le acțiunile și extinzându-le orizontul cultural-artistic. Activitățile extrașcolare
reprezintă un mijloc de formare a deprinderilor elevilor de a-și folosi, în mod rațional, timpul liber, sunt
propice manifestării spiritului de independență și inițiativei.O altă caracteristică importantă a acestor
activități este și faptul că ele contribuie și la dezvoltarea îndemânării, a simțului practic și estetic, a
aptitudinilor pe care aceștia le au. Pentru receptarea corectă și coerentă a mesajului o reprezintă demersul
adoptat de cadrul didactic, metodele, procedeele, modul și modalitățile utilizate, precum și cadrul în care
se desfășoară procesul. Un foarte mare avantaj al acestor activități îl constituie antrenarea unui mare
număr de elevi, dar și prin varietatea și bogăția acestora, diferită de metoda clasică desfățurată în sălile de
curs.Temele alese de profesor trebuie să fie adaptate nivelului de vârstă și ințelegere al copiilor, fiind
mereu stimulați spre noi descoperiri. Ei trebuie să fie îndrumaţi să dobândească în primul rând o gândire
independentă, toleranţă faţă de ideile noi și față de colegi, capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a
găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica constructiv.
Pregătirea şi desfăşurarea activităţilor extraşcolare respectă anumite condiţii: sunt subordonate
care le au, fără să fie reţinuţi de la ore sau pregătirea lecţiilor.De asemenea elevii nu pot fi primi
calificative în cadrul acestor activități, dar întotdeauna cadrul didactic va observa atent modul de
comportament, spiritul de independență și inițiativă al elevilor. Toate acestea duc la formarea adultului
responsabil, la educarea lui pentru tot ceea ce-l inconjoară, la dragostea pentru tot ce e frumos și corect.
Bibliografie
1981.
903
ACTIVITĂŢILE PRACTICE – MIJLOC DE DEZVOLTARE A
PERSONALITĂŢII COPIILOR
Prof. DONEA TECUCEANU GINA

G. P. P NR. 7 SLATINA, OLT
Activităţile practice implicând autocontrolul, prima condiţie pentru formarea disciplinei personale şi
sursa unei experienţe de mare preţ: aprecierea valorii unor obiecte realizate prin contribuţia mâinilor sale,
a ochilor săi, a inteligenţei, a sensibilităţii, a imaginaţiei sale.Prin aceste activităţi copilul pătrunde în
lumea muncii şi a transformării materialelor, el învaţă să creeze, să contribuie cu obiecte realizate de el la
înfrumuseţarea clasei, să producă obiecte utile în alte activităţi, să-şi confecţioneze singur jucării.
Activităţile practice dezvoltă spiritul de observaţie. Ele obligă şi obişnuiesc copilul să vadă bine, să-
şi îndrepte atenţia asupra amănuntelor, să măsoare şi să analizeze modul de lucru.Ele dezvoltă copiilor
facultatea de asociaţie mintală, contribuind la dezvoltarea intelectuală, îmbinând acţiunea muşchiulară cu
efortul cerebral. Prin aceste activităţi copiii îşi dezvoltă foarte mult imaginaţia, deoarece trebuie să vadă
dinainte cum va fi obiectul pe care se gândesc să-l realizeze; trebuie să realizeze mintal o schiţă a
obiectului, apoi să-l confecţioneze, adică trebuie să dea gândirii sale o formă precisă. Activităţile practice
activează toate simţurile, toate organele, toate funcţiile corpului şi ale spiritului inventiv al copilului.
Copilul îşi solicită spiritul inventiv atât când creează obiecte din imaginaţia sa sau reproduce un model
real, cât şi atunci când inventează mijloace de a ocoli dificultăţile tehnice pe care le întâlneşte în
realizarea unui obiect. Prin activităţile practice se înlesneşte mai mult ca orice altceva colaborarea din
care se naşte sentimentul solidarităţii.
În grădiniţă pe lângă activităţile practice obligatorii care sunt conduse de educatoare şi care au
obiective şi sarcini precise stabilite, copilul are posibilitatea să-şi manifeste creativitatea practică în
activităţile alese, când, la libera lui alegere poate realiza obiecte imaginate de el folosind tehnici de lucru
însuşite în activităţile comune şi folosind materialele de care are nevoie. În acest scop în zona de interes
„Arta” educatoarea pune la dispoziţia preşcolarilor o gamă largă de materiale din care copiii pot realiza
diverse obiecte. Pentru a stârni şi mai mult interesul copiilor se cere sprijinul acestora in procurarea
acestora şi anume: materiale din natură – frunze, crenguţe, pietricele, conuri, pene, flori, etc. ; materiale
sintetice – capace din plastic, fire de lână, polistiren expandat, hârtie creponată, staniol, globuri sparte,
baloane, paste făinoase, mărgele, etc.). Folosirea tehnicilor de lucru cât mai variate îi ajută pe copiii să-şi
formeze deprinderi de lucru pe care le vor folosi în clasele primare. La nivel preşcolar se pun bazele
formării deprinderilor de lucru: în hârtie – îndoire, pliere, decupare, lipire, asamblare, împletire şi ţesere;
cu fire textile – împletire, înnodare, şnuruire, tăiere şi lipire, rulare; cu materiale textile – decupare, lipire,
împletire; înşirare; lucrări cu materiale din natură în care se foloseşte decuparea, lipirea, asamblarea şi
decorarea. Cel mai important rol pe care îl au activităţile practice în dezvoltarea personalităţii copiilor
este dezvoltarea imaginaţiei şi implicit al creativităţii..
Tehnicile care conduc cel mai mult la dezvoltarea creativităţii prin activităţile practice sunt cele
folosite în lucrul cu materiale din natură sau deşeuri. Dacă în tehnicile de lucru în hârtie, fire de lână,
materiale textile, copiii parcurg un anumit proces tehnologic demonstrat şi explicat de educatoare, în
activităţile cu materiale din natură un rol deosebit îl are imaginaţia fiecăruia deoarece se anunţă copiilor
tema lăsând la libera lor alegere modul de execuţie. În mod deosebit în aceste activităţi se foloseşte
metoda brainstorming-ului, metodă de dezvoltare a creativităţii în grup. Această metodă este nelipsită în
activităţile practice. După ce se anunţă tema copiii sunt solicitaţi să formuleze idei despre modul în care
se poate realiza tema. Educatoarea poate aduce modele de lucrări realizate cu tema respectivă, dar acestea
sunt prezentate doar la începutul activităţii ca o sugestie a modului de realizare a temei şi nu este lăsată
lucrarea ca model de lucru pentru copii. Ei trebuie să lucreze după propria imaginaţie. În timpul lucrului
copiilor le pot fi sugerate unele tehnici de îmbinare a detaliilor şi este mult mai productiv ca preşcolarii să
fie lăsaţi să se consulte între ei, în acest fel dezvoltându-se spiritul de cooperare. Prin aceste activităţi
copiii timizi au ocazia să-şi exteriorizeze sentimentele, au ocazia să comunice cu colegii, să lucreze în
echipă cu alţi copii.
904
Sunt copiii care la alte activităţi stau foarte tăcuţi şi nu dau răspunsuri decât atunci când sunt numiţi,
dar la activităţile practice în care are posibilitatea să se exprime prin obiectele realizate, vorbesc în
permanenţă; dau soluţii, pun întrebări, apreciază munca lor şi a colegilor. Activităţile practice colective,
pe grupe de lucru, au un rol deosebit de important în dezvoltarea creativităţii copiilor, deoarece aceştia
sunt puşi în situaţia de a face asociaţii de idei, să găsească cele mai adecvate soluţii pentru realizarea
temei, să găsească utilitate obiectului realizat şi de asemenea se formează spiritul de competiţie între
grupele de lucru. Pentru reuşita unei astfel de activităţi, grupurile de lucru se compun din copii cu grad
diferit de dezvoltare a deprinderilor practice. Nu se vor forma grupe numai din copii foarte pricepuţi şi
grupe de copiii mai puţin îndemânatici. Într-un grup de lucru mixt, copiii care stăpânesc mai bine
deprinderile de lucru îi vor ajuta pe ceilalţi pentru îndeplinirea sarcinilor. Astfel se dezvoltă spiritul de
ajutorare, de colegialitate, de încredere în forţele proprii.
Atât educaţia plastică cât şi activităţile practice au un rol deosebit în educaţia estetică a
preşcolarilor. Aceste două tipuri de activităţi se completează una cu cealaltă. De cele mai multe ori
obiectele realizate de preşcolari necesită decorare şi se folosesc tehnici specifice de lucru ale desenului
sau picturii. Analizând lucrările copiii apreciază în primul rând aspectul estetic al lucrărilor. Le place un
anumit obiect deoarece este mai frumos şi nu pentru că este corect realizat. Aprecierile pozitive,
încurajatoare, ale educatoarei îi stimulează pe toţi copiii în exprimarea liberă a sentimentelor, a emoţiilor,
a trăirilor prin obiectele realizate. Organizarea expoziţiilor dau copiilor sentimentul de satisfacţie a
lucrului bine făcut şi totodată le dau posibilitatea să-şi aprecieze mai bine munca lor şi a colegilor.
Copiii sunt creativi din naştere, dar este datoria cadrului didactic să dirijeze şi să valorifice această
creativitate prin stimularea lor cu teme cât mai variate în care să folosească combinaţii de tehnici de lucru
şi materiale cât mai diversificate.
Bibliografie:
1.Constantinescu,Stoleru,P.(1974) – Creativitatea – Cunoaşterea şi stimularea potenţialului

creativ (implicaţii practice, psihologice, psihoeducaţionale), Tipografia Universităţii,
Bucureşti;
2.Ezechil,L.;Păişi Lăzărescu, M. (2001) - Laborator preşcolar, Editura V& I Integral,
Bucureşti;
3.Golu,P.;Zlate,M.;Verza,E. (1992) - Psihologia copilului, Editura Didactică şi Pedagogică,
R.A., Bucureşti;
4.Rafailă,E. (2002) - Educarea creativităţii la vârsta preşcolară, Editura Aramis,Bucureşti.
905
TRADIȚII ROMÂNEȘTI DE PAȘTI
Prof. Înv. primar: Done-Anghel Monica

Şcoala Gimnazială Teasc
Paştele reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale creştine, care comemo-rează
evenimentul fundamental al creştinismului, Învierea lui Iisus Hristos, considerat Fiul lui Dumnezeu în
religiile creştine, în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare.
Sărbătoarea Paştelui poate fi asociată cu primăvara. Retrezirea naturii la viaţă simbolizează noua
viaţă pe care creştinii au câştigat-o prin crucificarea şi Învierea lui Iisus. Sărbătoarea Învierii Domnului
este un prilej de trăire creştinească mai deosebită, în care bucuria pascală se împleteşte cu anumite
practici de tradiţie din popor, obiceiuri menite să dea expresie credinţei în înviere într-o formă integrată
vieţii tradiţionale. Ritualul pascal este îmbogăţit de formele de participare a credincioşilor cu datini şi
creaţii de artă specifice, care sporesc măreţia şi farmecul sărbătoririi Paştelui în atmosfera sfântă a Învierii
Domnului. Paştele este sărbătoarea Învierii lui Hristos, este trecerea omului din moarte la viaţă.
Experienţa pascală este trăirea atmosferei Învierii. Când sufletul a simţit învierea lui din moartea pe care o
suferise din cauza patimilor, când mintea a dobândit libertatea spirituală din robia patimilor, atunci este
trăit Paştele. Este nevoie însă de pregătire ca să ajungă omul la acest eveniment.
Începutul acestei sărbători e văzut chiar în Cina cea de Taină, pâinea şi vinul simbolizând
sacrificiul trupului şi al sângelui, ca preţ al răscumpărării. În tradiţia ortodoxă, începutul sărbătorii e
marcat o dată cu postul de şapte săptămâni. O semnificaţie foarte importantă o are Joia Mare din
Săptămâna Patimilor. Din această zi, ţăranii încetează lucrul la câmp şi se concentrează asupra casei, a
curţii, pentru ca totul să fie curat. Tot în Joia Mare, femeile încep să pregătească pasca şi să vopsească
ouăle. Joia Mare este cunoscută, mai ales în cultura populară actuală, ca ziua în care se înroşesc ouăle. De
Paşti se vopsesc ouă în special roşii, unii oameni vopsesc şi alte culori, ca de exemplu: verzi, albastre,
galbene, violet…
Încondeierea ouălor reprezintă un element de cultură spirituală specific românească, fiind o

mărturie a datinilor, credinţelor şi obiceiurilor pascale. Oul roşu, ca purtător al unor semnificaţii profunde
legate de Înviere, dar şi de reînnoirea naturii, este desenat cu ceară în motive decorative ancestrale de o
rară frumuseţe. Pregătirea ouălor de Paşte este o îndeletnicire exclusivă a femeilor, ajutate uneori de
copii, îndeosebi la etapa de decorare a lor. În zona Olteniei ouăle sunt decorate cu motive ornamentale
naturaliste, fiind utilizate însă mai puţine culori. În decorarea ouălor se operează cu simboluri: soare, luna,
cruce, etc, cu modele din natură; plante, animale, obiecte casnice, etc, cu tot repertoriul de semne sacre.
Decorarea se realizează cu ajutorul unui instrument numit “condei” obţinut dintr-un beţişor (coada)
la capătul căruia este fixat un cilindru mic de metal cu ajutorul căruia se aplică ceara.
Tehnica încondeierii ouălor este cea mai veche şi este practicată de femeile mai vârstnice care au
deprins măiestria aceasta de la generaţiile anterioare. Presupune multă muncă, îndemânare, dar şi
perseverenţă. Ouăle roşii de Paşti nu pot lipsi de pe masa nici unui bun creştin la această sărbătoare.
Legendele creştine leagă simbolul ouălor roşii de patimile lui Iisus. Se spune că atunci când Iisus a fost
bătut cu pietre, când acestea l-au atins, s-au transformat în ouă roşii. Şi se mai spune că Sf. Maria, venind
să-şi vadă Fiul răstignit, a adus nişte ouă într-un coş, care s-au însângerat stând sub cruce. Se povesteşte
că după ce Iisus a fost răstignit, rabinii farisei au făcut un ospăţ de bucurie. Unul dintre ei ar fi spus:
„Când va învia cocoşul pe care-l mâncăm şi ouăle fierte vor deveni roşii, atunci va învia şi Iisus”. Nici nu
şi-a terminat bine vorbele şi ouăle s-au şi făcut roşii, iar cocoşul a început să bată din aripi.
Răstignirea şi învierea reprezintă eterna legătură dintre moarte şi viaţă, aşa precum renaşte natura în
fiecare primăvară, când se reia ciclul vieţii. Oul, el însuşi purtător de viaţă, devine un simbol al
regenerării, al purificării, al veşniciei. În tradiţia populară românească se crede că ouăle de Paşti sunt
purtătoare de puteri miraculoase: ele vindecă boli şi protejează animalele din gospodărie.
În dimineaţa primei zile de Paşti, copiii sunt puşi să se spele pe faţă cu apa dintr-un vas în care s-au
pus dinainte un ou roşu şi un ban de argint, pentru ca astfel copiii să fie tot anul sănătoşi şi rumeni la faţă,
precum oul de Paşti şi curaţi (de ce nu, şi bogaţi?) precum argintul.
906
Ouăle se ciocnesc la masa de Paşti (în toate cele trei zile ale sărbătorii), după un anumit ritual, în
timp ce se rosteşte cunoscuta formulă „Hristos a Înviat!”, la care se răspunde cu: „Adevărat a Înviat!”
Conform tradiţiei, înroşirea ouălor de Paşti se face în Joia Mare, se spune că ouăle fierte şi vopsite în
această zi se pot păstra pe tot parcursul anului, fără să se strice. Se mai spune că după Joia Mare urzicile
(mâncare de post) nu mai sunt bune de mâncat, pentru că încep să înflorească („nunta urzicilor”). În prima
zi de Paşti este obiceiul de a se purta haine noi în semn de respect pentru această aleasă sărbătoare, dar şi
pentru că semnifică primenirea trupului şi a sufletului, aşa cum se primeneşte întreaga natură odată cu
primăvara. Masa din prima zi de Paşti este un prilej de reunire a familiei, decurgând după un adevărat
ritual. De pe masa de Paşti nu pot lipsi: ouăle roşii, caşul de oaie, salata cu ceapă verde şi ridichi, drobul
şi friptura de miel, pasca umplută cu brânză sau smântână şi, mai nou, cu ciocolată.
O veche legendă nordică spune că zeiţa Eostre a găsit într-o iarnă o pasăre rănită pe câmp. Pentru a
o salva de la moarte, zeiţa a transformat-o într-o iepuroaică, aceasta păstrând însă capacitatea de a depune
ouă. Pentru a-i mulţumi binefăcătoarei sale, iepuroaica decora ouăle făcute şi i le dăruia zeiţei. Deşi nu
este un animal prea impresionant, iepurele este un mesager sacru al divinităţii în multe culturi. Spre
exemplu, în tradiţia chineză, iepurele este o creatură care trăieşte pe Lună, unde se ocupă cu măcinarea
orezului, esenţa vieţii. Pentru budişti, iepurele este, de asemenea, o creatură selenară. Legenda spune că,
neavând ce ofrandă să-i aducă zeiţei Indra, iepurele s-a gătit pe sine însuşi în focul sacru şi, ca răsplată, a
fost aşezat pe Lună. Şi pentru americani animalul cu urechi mari este personaj de legendă. La unele
triburi există un mit care descrie cum iepurele a adus oamenilor focul. În Egiptul Antic, iepurele ocupă un
loc aparte, ca simbol al fertilităţii, în timp ce în tradiţia germanică el este cel care aduce viaţă nouă in
fiecare primăvară. Este de datoria noastră, a învățătoarelor, să formăm copiilor convingeri moral-civice,
creştine. Ajunge numai şcoala? Ce modele avem? O învățătoare ştie că este o mijlocitoare, nu numai între
copii şi familie, între ei şi mediul exterior, ci şi între ei înşişi, ceea ce nu este deloc uşor în această
perioadă. Metoda care se pretează mult la vârsta şcolară pentru transmiterea de cunoştinte cu conţinut
moral-civic este metoda exemplului. Colaborarea învățătoarei cu familia copilului este foarte importantă.
Împreună cu familia se poate observa atent şi amănunţit toate detaliile conduitei copilului, pentru a
le discuta şi analiza împreună. Familia rămane cel mai bun colaborator al factorului educativ ce va fi
benefic pentru copil, comunitate şi societate. Prin aceste activităţi îi ajutăm pe copii, noi, educatorii si
părinţii, să se raporteze mereu la sistemul de valori al comunităţii în care trăiesc, să fie cinstiţi, sinceri,
respectuoşi, prietenoşi, curajoşi, să fie exemplu pentru toţi cei din jur pentru că toţi suntem egali în faţa
lui Dumnezeu. Pentru toate faptele bune iepuraşul i-a răsplătit cu daruri, cu ouă vopsite şi încondeiate sau
cu ouă de ciocolată. Ceea ce este foarte important, este faptul că prin aceste activităţi sădim la copii acele
valori moral - creştine, dorinţa de a fi mai buni, de a-i iubi pe cei din jur.
Bibliografie :
 Crăciun, B., „Sfintele Paști în datini și obiceiuri”, Ed. Portile Orientului, Iasi, 1994
 Ghinoiu, I., „Sărbători și obiceiuri românești”, Ed. Elion, Buc., 2003
907
Rolul activităţilor extraşcolare în grădiniţă
Educatoare: Dozsa Zsuzsanna
Activitățile extrașcolare contribuie la formarea personalității a copilului. Sunt importante și

utile. Activitățile extrașcolare au luat forme variate, toate având ca scop învățarea nonformală și
petrecerea în mod plăcut a timpului liber. Prin aceste activități, care cuprind domenii și arii foarte mari,
copii își pot dezvolta anumite competențe și abilități necesare unei bune dezvoltări armonioase pentru o
integrare în societate. Când vorbim de activități extrașcolare, ne referim la acel program la care copilul ar
trebiu să participă cu plăcere deoarece scopul este acela de a-i forma abilitățile necesare unei bune
dezvoltări, formării personalității copilului care își va găsi prin acestea înclinațiile, talentul și domeniul în
care ei vor fi performanți. Activităţile extracurriculare organizate de grădiniţa au conţinut cultural,
artistic, spiritual, ştiinţific, tehnico-aplicativ, sportiv sau sunt simple activităţi de joc sau de participare la
viaţa şi activitatea comunităţii locale.
permit manifestarea creativităţii şi imaginaţiei copilului preşcolar. În procesul instructiv-educativ,
activităţile extracurriculare îl atrag pe copil să participe cu plăcere şi să fie interesat de activităţile
propuse. În cadrul acestor activităţi, se transmit copiilor, în mod sistematic şi organizat, informaţii din
toate domeniile de activitate: muzicale, literare, plastice accesibile, formându-se astfel anumite
competenţe: de a audia anumite piese muzicale , de a interpreta roluri. Interpretând diferite roluri, copilul
reproduce modele de conduită şi le asimilează în propria lui comportare. Activităţile extracuriculare bine
pregătite, sunt atractive pentru orice vârstă, stârnindu-le interesul producându-le bucurie, uşurându-le
acumularea de cunoştinţe, chiar dacă presupun un efort suplimentar. În cadrul acestor activităţi sunt atraşi
şi copiii timizi, dar şi cei impulsivi, învăţând astfel să se tempereze în preajma colegilor lor.
eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie.
Bibliografie:
Preda Viorica ,,Metodica activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de
copii.’’Editura,,Gheorghe Cârţu Alexandru’’,Craiova2009.
908
Prof.înv.primar DRĂGAN VIOLETA

Liceul Teoretic ,,Nicolae Jiga„
Loc.Tinca
Județul Bihor
activităţi extracurriculare ce au numeroase valenţe formative.
Desfăşurarea activitatilor şcolare şi extraşcolare permite şi manifestarea creativităţii de grup, a
relaţiilor creative. În acest cadru, şi educatorul îşi poate afirma spiritul novator, creativitatea didactică, dar
în același timp, poate să-i atragă și pe școlari. Activităţile extracurriculare sunt activităţi complementare
activităţii de învăţare realizate la clasă, urmăresc lărgirea şi adâncirea informaţiei, cultivă interesul pentru
diferite ramuri ale ştiinţei, atrag individul la viaţa socială, la folosirea timpului liber într-un mod plăcut şi
util, orientează elevii către activităţi utile care să întregească educaţia şcolară, contribuind la formarea
personalităţii. De aceea, şcoala trebuie să fie deschisă spre acest tip de activitate care îmbracă cele mai
variate forme. . Activităţile extracurriculare au caracter complementar activităţilor de învăţare realizate la
clasă, urmăresc lărgirea şi adâncirea informaţiei şi cultivă interesul pentru diferite domenii de cunoaştere.
mai apreciaţi şi mai accesibili sufletelor acestora. Activităţile extraşcolare, bine pregătite, sunt atractive la
orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită
un efort suplimentar. Copiilor li se dezvoltă spiritul practic, operaţional, manualitatea, dând posibilitatea
fiecăruia să se afirme conform naturii sale. Activităţile extracurriculare organizate au conţinut cultural,
artistic, spiritual, ştiinţific, tehnicoaplicativ, sportiv sau simple activităţi de joc sau de participare la viaţa
şi activitatea comunităţii locale. Serbările şcolare vin în ajutorul afirmării şi formării personalitaţii
elevului. In timpul prezentării programului artistic,elevul artist îi va avea ca spectatori pe colegii de
şcoală,dar şi pe parinţii cărora va trebui să le recite sau să le cânte, exprimând trăirile care îl copleşesc.
Copiii se autodisciplinează, prin faptul că, în asemenea activităţi, se supun de bună voie regulilor,
asumându-şi responsabilităţi. Dascălul are, prin acest tip de activitate, posibilităţi deosebite să-şi cunoască
elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal -
pregătirea copilului pentru viaţă. Realizarea acestor obiective depinde în primul rând de educator, de
talentul său, de dragostea sa pentru copii, de modul creator de abordare a temelor, prin punerea în valoare
a posibilităţilor şi resurselor de care dispune clasa de elevi . Activităţile extracurriculare deţin un rol
important în viaţa elevului, oferindu-i un alt mod de dobândire a informaţiilor. Acestea pot fi activităţi
indepenente, pe care elevul le-a ales, sau activităţi organizate de către cadrele didactice.
stimularea creativă a elevilor. Realizarea acestor activităţi presupune alegerea din timp a materialului de
către cadrul didactic, abordarea creatoare a temelor de către acesta şi, nu în ultimul rând, măiestrie
pedagogică şi dragoste pentru copii. În sens restrâns, termenul se referă la toate manifestările organizate
de şcoală, cu obiective educative şi recreative, care se desfăşoară în afara programului şcolar. Pot fi şi
activităţi extraşcolare de masă - excursii, concursuri, spectacole, serbări sau activităţi extraşcolare în
cercuri de elevi. Activităţile turistice sunt activităţi extracurriculare cu o deosebită valoare formativă. Ele
se pot realiza sub forma plimbărilor, excursiilor sau taberelor. Astfel de activităţi asigură un contact direct
cu obiectele şi fenomenele în condiţii naturale, ceea ce uşurează procesul formării reprezentărilor despre
acestea şi ajută copiii în cadrul activităţilor organizate în şcoală.
Am constatat că aceste activităţi au îmbogăţit cunoştinţele elevilor despre mediul înconjurător, dar
au încurajat şi exprimarea liberă a copiilor în afara clasei. Serbarea este o manifestare festivă, cu program
complex, prilejuită de sărbătorirea diferitelor evenimente de însemnătate naţională sau internaţională, de
tradiţiile şi obiceiurile statornicite în şcoală.
909
Este o activitate extracurriculară tradiţională, care are mari valenţe educative. Activitatea permite
exprimarea activă nu numai a câtorva elevi mai talentaţi într-un domeniu sau altul, ci a unui număr cât
mai mare de elevi, fiecare contribuind, în felul lui, la reuşita comună. Carnavalul este o manifestare
veselă, antrenantă, plină de mişcare şi surprize. Participanţii poartă costume întruchipând diverse
personaje, iar jocul de rol stimulează imaginaţia elevilor. Concursurile sunt forme competiţionale de
activitate extraşcolară, organizate pe diferite teme: matematică, limba română, creaţii artistice, plastice.
Împreună cu profesorul de educaţie fizică se pot realiza şi activităţi extracurriculare sportive care să fie
bazate pe practicarea liberă 194 a unor forme de mişcare, manifestând o atitudine pozitivă pentru
practicarea liberă a exerciţiilor de mişcare. În concluzie, cadrul didactic contribuie la educarea spiritului
creativ prin intermediul activităţilor extracurriculare. Dar, se vede necesitatea de a modifica destul de
mult modul de gândire al elevilor, încurajându-i să realizeze un feed-back pozitiv.
BIBLIOGRAFIE:
1. Cosmovici, Andrei; Iacob, Luminiţa, Psihologie şcolară, Editura Polirom, Iaşi, 2008.
2. Ştefan, Mircea, Lexicon pedagogic, Editura Aramis, Bucureşti, 2006.
3. Internetul MODEL
910
ROLUL ŞI IMPORTANŢA ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE
ÎN GRĂDINIȚĂ
Prof. Drăghin Anișoara

Grădinița cu Program Prelungit nr.4 Caransebeș
decide, pentru că perioada preşcolară este decisivă pentru formarea viitorului şcolar, a tânărului de
mâine. Este unanim recunoscut faptul că perioda de 3 - 7 ani din viaţa copilului lasă cele mai profunde
urme asupra personalităţii în devenire deoarece aceasta este perioada receptivităţii, sensibilităţii,
mobilităţii şi a flexibilităţii psihice dintre cele mai pronunţate. Aceasta este perioada în care influenţele
externe lasă cele mai durabile urme, în care se constituie premisele personalităţii şi se aşează bazele eu-
lui: cognitiv, afectiv-motivaţional şi volitiv-caracterial. Invăţământul preşcolar românesc, prin acţiunile
şi activităţile sale, urmăreşte să valorifice potenţialul creativ, specific vârstei preşcolare, în cadrul unui
sistem instructiv-educativ bine structurat unde copilul să aibe dreptul să-şi formeze personalitatea şi prin
propria sa experienţă.
Grădiniţa, oricât de bine ar fii organizată, oricât de bogat ar fi conţinutul cunoştinţelor pe care le
comunică preşcolarului, nu poate da satisfacţie setei de investigare şi cutezanţă creatoare, trăsuri
specifice copiilor.
Ei au nevoie de acţiuni care să le lărgească lumea lor spirituală, să le împlinească setea lor de
cunoaştere, să le ofere prilejul de a se emoţiona puternic, de a fi în stare să iscodescă singuri pentru a-şi
forma convingeri durabile.
liber. Având un caracter atractiv, preşcolarii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu
însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi.
Activitatea extraşcolară ocupă un rol imporatnt în ansamblul influenţelor educative în Grădinița
cu Program Prelungit nr.4 Caransebeș. Ea lărgeşte orizontul cultural al preşcolarilor, completând cu
noţiuni noi volumul de cunoştinţe însuşite la activităţi. Participarea copiilor la acţiunile organizate în
afara grupei şi a grădiniţei constituie, de asemenea, un mijloc de formare a competenţelor. Activităţile
extraşcolare aduc o contribuţie însemnată şi la educaţia morală, estetică a copiilor, disciplinându-le
acţiunile şi lărgindu-le orizontul artistic.
Activităţile extraşcolare desfăşurate în grădiniţa noastră au un conţinut flexibil şi variat,
cuprinzând cunoştinţe din domeniul artei, ştiinţei, sportului. Încadrarea copiilor în diferite forme ale
activităţii extraşcolare se face în baza liberei alegeri.
Sursele de informaţii pentru activităţile extraşcolare din Grădinița cu Program Prelungit nr.4
Caransebeș au fost: sărbătorile religioase, obiceiurile şi tradiţiile, datele legate de viaţa şi activitatea
scriilorilor, evenimente istorice, activităţi sportive.
Excursiile şi vizitele organizate în Grădinița cu Program Prelungit nr.4 Caransebeș au caracter de
masă, cu scopul îmbogăţirii experienţei de viaţă a copiilor.
Au fost organizate vizite la: Muzeul de Etnografie și Graniță Caransebeș, Muzeul Satului de la
Timișoara, Grădina Zoologică de la Reșița,Cetatea Devei, Muzeul de Științe de la Deva, la diferite case
memoriale, expoziţii de pictură, mănăstiri, toate fiind situaţii de învăţare cu scopul cultural-artistic, dar şi
un moment de reconciliere ori/şi de introspecţie. Toate vizitele realizate în timp au ca scop lărgirea
orizontului cognitiv, familiarizarea copiilor cu frumuseţile ţării, asigurarea unor ocazii de recreere şi
destindere.
Excursiile ajută la dezvoltarea intelectuală şi fizică a copilului, la educarea lui cetăţenească şi
patriotică. Excursia îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei experienţe sociale importante,
dar şi îmbogăţirea orizontului cultural-ştiinţific.
911
În cadrul activităţilor organizate în mijlocul naturii şi a vieţii sociale, copiii din grădiniţa noastră
dobândesc o mare cantitate de informaţii despre munca omului, îşi formează reprezentări despre
structura şi condiţiile de viaţă ale unor plante şi animale, despre legi obiective
ale succesiunii anotimpurilor, despre frumuseţile şi bogăţiile patriei, despre trecutul istoric al
poporului român. Copilul care a învăţat să admire natura, parcul cu flori, să asculte susurul unui izvor, să
observe viaţa insectelor, va deveni prietenul naturii, apoi protectorul ei.
În urma plimbărilor, excursiilor organizate în diferite zone ale ţării şi în natură, în mediul social,
copiii pot reda cu mai multă creativitate şi sensibilitate imaginea realităţii în cadrul activităţilor de desen
şi modelaj, iar cu materialele culese îşi îmbăgăţesc jocurile de creaţie şi activităţile practice în Grădinița
cu Program Prelungit nr.4 Caransebeș .
În preşcolaritate copiii sunt foarte receptivi la ce li se spune în legătură cu mediul. Fiecare contact
cu mediul înconjurător îmbogăţeşte vocabularul copiilor cu cuvinte noi, ce denumesc lucruri şi
caracteristici ale acestora. Folosirea în mod educativ, plăcut şi recreativ a timpului liber contribuie în
acelaşi timp şi la dezvoltarea fizică a copiilor, prin mărirea varietăţii de mişcări a jocurilor desfăşurate în
aer liber.
Serbările şcolare reprezintă o modalitate eficientă de cultivare a capacitătilor de vorbire şi
înclinărilor artistice ale copiilor. Prin conţinutul vehiculat în cadrul serbării, preşcolarii culeg o bogăţie
de idei. impresii, trăiesc autentic, spontan şi sincer situaţiile reale.
Stimularea şi educarea atenţiei şi exersarea memoriei constituie obiective importante care se
realizază prin intermediul serbării. Intervenţia la momentul oportun cu rolul pe care îl are de îndeplinit
fiecare copil şi susţinută de suportul afetiv contribuie la mărirea stabilităţii atenţiei, iar cu timpul
sporeşte capacitatea de rezistenţă la efort.
Prin organizarea serbărilor se dezvoltă copiilor dragostea pentru ţară, pentru frumos, fiind un prilej
de bucurie, emoţie, bună dispoziţie, atât pentru copii cât şi pentru părinţi.
În grădiniţa noastră s-a observat că în viaţa micului preşcolar serbarea are o influenţă mare asupra
dezvoltării sferei sale emotionale. Copiii la această vârstă sunt sensibili, receptivi cu o fantezie bogată şi
tind să se afirme. Ei sunt impresionabili, iar impresiile obţinute îi insotesc în
viaţa de mai departe, rămânând nişte tablouri vii întipărite în memorie.
Au fost desfăşurate serbări cu diferite ocazii: 8 Martie, 1 Iunie, Crăciunul, Paştele, Sfântul Nicolae,
9 Martie – Ziua Europei, etc. o altă sursă de inspiraţie în o constituie tradiţiile şi obiceiurile naţionale:
Dragobetele, Paparudele, etc. serbările, de asemenea au fost legate de anumite evenimente din viaţa
socială şi a grădiniţei: Adio grădiniţă, Toamna aurie, Sarbatoarea ghiocelului. Toate educatoarele
participă la astfel de acţiuni fie că sunt titulare, fie că sunt suplinitoare.
La noi, una din activităţile îngrăgite de copii sunt şezătorile, adevărate serbări în miniatură, care se
organizează fără un efort deosebt, de multe ori chiar fără o pregătire prealabilă, dar cu importante resurse
educative. Preşcolarii la aceste şezători participă cu cântece, poezii, povestiri, dansuri, etc(Ion Creanga-
Prietenul copiilor ;Din lumea celor care nu cuvanta ;Cunoastem si respectam traditii si obiceiuri
populare ).
Vizionările şi spectacolele sunt activităţi extraşcolare prin care copilul face cunoştinţă cu lumea
minunată a artei în grădiniţa noastră.
Vizionarea filmelor şi a emisiunilor la televizor, aduce copiilor o mare satisfacţie prin diverse
contraste, mai ales, liniei stilizate pe care o au imaginile. Educatoarea are un rol important în alegerea
spectacolelor, recomandarea şi selecţionarea emisiunilor de televiziune pentru copii, programelor
distractive care au o influenţă pozitivă.
Împreună cu preşcolarii am participat la spectacole de circ şi teatru (Trupa „Zburlici”, Teatru
„Ţăndărică”, Teatrul „Ion Creangă” şi Circul „Globus”).
Concursurile pe diferite teme sunt de asemenea, momente deosebit de atractive pentru cei mici.
Acestea dau posibilitatea copiilor să demonstreze acasă ce au învăţat la grădiniţă, să deseneze diferite
aspecte,etc.
Concursurile cu premii sunt necesare în dezvoltarea creativităţii copiilor. Întrecerile pot cuprinde
interpretarea, recitarea,aplicarea priceperilor şi deprinderilor formate în activităţi practice.
Copiii din Grădiniţa „Voinicel” au participat în ultimii ani la mai multe concursuri.
Concursurile artistice dezvoltă dragostea şi interesul copiilor pentru frumos, sensibilitatea şi
personalitatea copiilor şi se pot depista tinere talente artistice în vederea cultivării si promovării lor.
912
Concursurile sportive vin să completeze activităţile de educatie fizica. Copiii au participat cu
mult entuziasm la astfel de concursuri: de săniuţe, biciclete, role, triciclete care contribuie pe lângă
dezvoltarea armonioasă a organismului şi la menţinerea unei bune dispoziţii a copiilor .
În cadrul proiectelor de parteneriat educaţional, care s-au desfăşurat la noi în grădiniţă, copilul a
venit în contact cu diferite persoane, a crescut şi s-a dezvoltat într-un mediu comunitar variat şi
necunoscut pentru el. Specificul cultural, valorile promovate în acest mediu a
trebuit avut în vedere în structura activităţilor. A fost necesară antrenarea membrilor comunităţii în
luarea unor decizii, direcţionarea unor activităţi, remedierea unor aspecte negative.
Activitatea extraşcolară generează relaţii de prietenie şi ajutor reciproc, educă simţul
responsabilităţii şi statornicesc o atitudine justă faţă de colectiv şi făţă de scopurile urmărite.
913
EXTRAŞCOLARE ÎN PROCESUL INSTUCTIV-EDUCATIV
Prof. Ana-Maria Dragomir

Școala Gimnazială Nr. 2 Voluntari, jud. Ilfov
Procesul instructiv-educativ este rezultatul îmbinării armonioase a activităților școlare cu activități
extracurriculare care sunt la fel de importante ca lecțiile predate într-un cadru formal, având rolul de a
dezvolta lucrul în echipă, integrarea în grup prin colaborarea și comunicarea în cadrul grupului, spiritul de
inițiativă și toleranța față de ceilalți membri ai grupului și față de ideile acestora, ajutându-l pe copil să
dobândească aptitudinile necesare pentru a se descurca în viață, reacționând prompt și luând atitudine în
fața unor situații de viață. Studiile de specialitate afirmă faptul că aceste activități desfășurate în afara
mediului școlar, în afara instituției de învățământ formează la elevi atitudini pozitive față de procesul de
învățământ, cu performanțe academice mai ridicate, formând abilități practice diversificate și acționând
totodată și asupra stimei de sine. Aceste activități au rol complemantar, susținând orele clasice de predare-
învățare, având o arie mult mai largă.
Desfășurându-se într-un cadru informal, aceste activități extracurriculare le permit elevilor cu
dificultăți de afirmare în mediul școlar clasic să reducă nivelul anxietății și să-și maximizeze potențialul
intelectual. Se valorifică astfel timpul liber al elevilor, transformându-l într-o sursă de educație oferind
cele mai eficiente modalități de formare a caracterului copiilor încă din clasele primare, deoarce se
prezintă sub forma unei game variate ca: vizionări de filme, spectacole de teatru, operă și balet, excursii și
drumeții, tabere școlare, concursuri școlare și sportive, vizite la muzee, case memoriale și monumente
istorice, serbări și diferite ateliere. Beneficiile nu sunt unilaterale doar de partea educabilului, ci și a
facilitatorului, a cadrului didactic, care are posibilitatea de a observa, de a-și cunoște elevii și de a le
influența dezvoltarea. Așadar, activitățile extrșcolare sunt o altă formă de educație care vine în sprijinul
dezvoltării copilului, dar care nu trebuie să substituie educația formală, ci să o completeze.
914
IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN DEZVOLTAREA
COPILULUI PREȘCOLAR
EDUCATOARE: DRAGOMIR ANDA MIHAELA

GRĂDINIȚA P.N. NR. 1 BĂNEASA, GALAȚI
delimitat.
copiilor.
al celorlalți.

acestora cu partea practică.
915
nu numai.
Montessori)
BIBLIOGRAFIE:
1.Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, Cluj-Napoca

2007
2.Ionescu M.; Chiş V. – Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de
3.Lazăr V., Cărăşel A., Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Ed. Arves, Craiova,
2007.
916
Activităţile extracurriculare, mijloc de educaţie ecologică
Prof. Inv. Primar: Dragomir Denisa Elena

Colegiul “Ferdinand I”, Maneciu, jud. Prahova
Şcoala, oricât de bine ar fi organizată, oricât de bogat ar fi conţinutul cunoştinţelor pe care le
comunicăm elevului, nu poate da satisfacţie setei de investigare şi cutezanţă creatoare, trăsături specifice
copiilor. Activităţile extracurriculare contribuie la adâncirea şi completarea procesului de învăţământ, la
dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor elevilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber. Ele
prezintă unele particularităţi prin care se deosebesc de activităţile din cadrul lecţiilor. Aceasta se referă la
conţinutul activităţilor, durata lor, la metode folosite şi la formele de organizare a activităţilor.
Participarea copiilor la aceste activităţi sporeşte eficienţa demersului educaţional, dat fiind
cunoscută marea disponibilitate a celor mici de a descoperi tot ceea ce le stârneşte curiozitatea. Aceste
activităţi îşi găsesc finalitatea în comportamentul copiilor care devin mai buni, mai sensibili faţă de
mediul apropiat, mai protectori, disciplinaţi, responsabili, plini de iniţiativă şi prompţi în ocrotirea a tot
ce-i înconjoară. Cu această ocazie elevii au observat formele de relief, legătura care există între altitudine,
vegetaţie şi faună, au putut ubserva diferite specii de plante, albia unui râu care curge în apopiere de
şcoală, au aflat că pădurea este numită şi „ aurul verde” pentru frumuseţea ei şi pentru bogăţia pe care o
reprezintă. Datorită lor aerul este mai curat şi mai proaspăt. Datoria noastră este de a ocroti pădurea.
Elevii au putut observa, compara, constata şi înţelege anumite cunoştinţe transmise în orele de
cunoaşterea mediului. Elevii au înţeles şi necesitatea protejării pădurilor, a mediului înconjurător şi
menţinerea în mediu a unui echilibru normal între toţi factorii care îl compun: vieţuitoare, aer, apă, sol.
Excursiile, vizitele, drumeţiile, plimbările, ca forme adiacente de organizare a procesului de
învăţământ, dau învăţătorului şi elevului, posibilităţi multiple de redare, respectiv de însuşire,
consolidare, fixare a cunoştinţelor. Excursia este o activitate deosebit de plăcută şi dorită de elevi. Ea
ajută la dezvoltarea intelectuală şi fizică a copilului, la educarea lui cetăţenească şi patriotică, îl
orizontului cultural ştiinţific. Orice prilej oferit de activităţile de observare a plantelor şi animalelor, prin
intermediul excursiilor trebuie folosit pentru a forma o gândire intuitivă şi deductivă a copiilor în raport
cu natura, pentru a le dezvolta dragostea şi respectul faţă de acestea, dorinţa de a o ocroti.
Cu prilejul oricăror ieşiri în natură elevii clasei cunosc îndemnul:
- Nu distrugeţi natura!
- Reciclaţi şi conservaţi plante şi animale numai în scopuri ştiinţifice!
- Ocrotiţi vieţuitoarele şi mediul înconjurător pentru a păstra echilibrul atât de necesar al omului!
Aşa cum îi învăţăm pe copii să vorbească, să se comporte în familie, la şcoală şi în societate, să
respecte normele de igienă, tot aşa trebuie să-i învăţăm să se poarte cu mediul în care trăim. Dornici de a
cunoaşte, de a şti, de a investiga, de a vedea cu ochii minţii frumuseţea naturii, elevii trebuie sensibilizaţi
prin organizarea a cât mai multor plimbări, drumeţii şi excursii. Ele constituie o modalitate preţioasă de
educaţie ecologică, deoarece copiii văd plantele şi animalele în mediul lor de viaţă, percep natura în toată
varietatea ei, cu bogăţia de culori, imagini şi sunete.
Drumeţiile, vizitele, excursiile, pe lângă completarea şi sistematizarea cunoştinţelor, incită privirea,
încântă sufletul cu darurile fără pereche ale naturii, care cer să fie observate şi ocrotite.
În timpul desfăşurării activităţilor turistice pe aceste trasee, elevii au putut observa trecerea de la o
formă de relief la alta, feluri de plante, rase de animale, râurile, lacurile, felul aşezărilor în funcţie de
forma de relief, diferite fenomene ale naturii etc.
Elevii au reţinut că pe munte trebuie să fii cu sufletul liniştit şi cu inima deschisă, plin de voie bună
şi de blândeţe pentru tot ce te înconjoară. Nu călcăm în picioare fâneţele şi poienile, sunt numeroase
cărări şi poteci. Un iubitor al naturii nu va strica nimic din ce a creat ea; va ocoli cu băgare de seamă o
ciupercă frumoasă, nu va speria păsările sau alte animale cu ţipetele lui, nu va călca micile insecte ce îi ies
în cale. Serbările, prin specificul lor de activitate extracurriculară, reprezintă un nesecat izvor de
satisfacţii, bucurii, creează buna dispoziţie, favorizează dezvoltarea copiilor din punct de vedere fizic si
psihic. Importanţa lor educativă constă în conţinutul artistic, precum şi în atmosfera sărbătorească,
deschisă ce se instalează cu acest prilej. Prin organizarea serbărilor dezvoltăm copiilor dragostea pentru
artă, pentru frumos.
917
Serbarea dedicată anotimpului primăvara a adus bucurie în sufletul elevilor. Poeziile memorizate,
cântecele, costumele confecţionate (diferite flori de primăvară) au impulsionat elevii în desfăsurarea
activităţii. Cu toate că această activitate a fost privită de către elevi ca o sărbătoare în cinstea anotimpului
primăvara, fără să vrea, fără să îşi dea seama, elevii şi-au reactualizat cunoştinţele dobândite în cadrul
orelor de cunoaşterea mediului despre acest anotimp. Şcoala de azi , şcoala de mâine are sacra misiune,
printre altele, să-i înveţe pe elevi să trăiască frumos şi sănătos. Dreptul de a avea un mediu sănătos este un
drept fundamental al fiecărei fiinţe umane. Înscriindu-se în registrul bogat al “noilor educaţii”, educaţia
ecologică permite deschiderea şcolii spre problematica lumii contemporane. Se conturează, din ce în ce
mai mult, ideea că şcoala trebuie considerată în ansamblul modalităţilor sociale de educaţie care
constituie, de fapt, sistemul social de educaţie. Multe dintre noile modalităţi de educaţie satisfac nevoia de
educaţie permanentă a individului. În cadrul activităţilor desfăşurate elevii au participat cu plăcere, şi-au
îmbogăţit cunoştinţele despre natură, au fost creativi şi interesaţi în a căuta soluţii în rezolvarea sarcinilor.
Au învăţat să fie mai toleranţi, mai cooperanţi, să descopere eficienţa lucrului în echipă, să fie mai
ordonaţi şi mai disciplinaţi; au înţeles necesitatea protejării pădurilor şi a mediului înconjurător.
918
Prof. Dragomir Ioan Cristian

Școala Gimnazială Poiana Copăceni
Şcoala este ca o lume minunată, plină de poveste şi feerie, este lăcaşul unde se pun bazele
basmului, a jocului, a cântecului şi a poeziei. Educaţia extracurrriculară (realizată dincolo de procesul de
învăţământ) îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii copiilor noştri. Educaţia prin
talente, cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ în diferite
domenii. Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i in
contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este
tocmai ceea ce ne permite să împăcăm şcoala cu viaţa. Din practica școlară, s-a putut constata că jocul
didactic oferă copilului cadrul adecvat pentru o acțiune independent, fiind cea mai important modalitate
de exprimare a copilului. Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale,

- Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale – organizate selectiv –
Excursiile tematice şi vizitele se pot desfăşura pornind de la cunoaşterea elementelor de istorie

locală, premergător studierii unei teme, în timpul activităţii sau în faza evaluării şi recapitulării acesteia.
919
Pentru a-şi atinge scopul, ele trebuie să fie bine organizate, să se desfăşoare în condiţii confortabile
de deplasare, să fie din timp anunţate pentru ca personalul locului vizitat să nu fie luat prin surprindere şi
să fie cooperant, să se stabilească clar obiectivele acestor activităţi, să se organizeze grupe de cercetare,
fiecărei grupe revenindu-i o anumită sarcină de urmărit, iar la încheierea lor, să se discute despre
învăţămintele dobândite, impresiile produse.
Prin excursii şi vizite la muzee, prin colectarea de obiecte istorice, prin vizitarea expoziţiilor, prin
organizarea serbărilor şcolare cu caracter istoric etc., elevii îşi îmbogăţesc cunoştinţele şi îşi dezvoltă
sentimentele.
920
ROLUL ACTIVITATILOR EXTRACURRICULARE
IN EDUCATIA COPIILOR
Dragomir Lavinia
GPP “Lumea Copilariei” –Ramnicu Sarat
Exemple de activitati extracurriculare pe care cadrele didactice le pot realiza:

921
gen au o deosebită influenţă formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice: plimbări,
excursii,drumetii,tabere. Serbările şi festivităţile marchează evenimentele importante din viaţa şcolarului.
Din punct de vedere educativ importanţa acestor activităţi constă în dezvoltarea artistică a elevului
precum şi în atmosfera sărbătorească instalată cu acest prilej. Aceste mici serbări, organizate de către
cadrele didactice, le oferă elevilor răsplata primită după muncă, şi de asemenea au un rol de motivare.
922
Activitățile extracurriculare, mijloc de educație ecologică
Prof. Dragomir Maria Mădălina

Școala Gimnazială Bughea de Jos
Școala, oricât de bin ear fi organizată, oricât de bogat ar fi conținutul cunoștințelor pe care le
comunicăm elevului, nu poate da satisfacție setei de investigare și cutezanță creatoare, trăsături specific
copiilor. Ei au nevoie de acțiuni care să le lărgească lumea lor spiritual,să le împlinească setae lor de
cunoaștere, să le ofere prilejul de a se emoționa puternic, de a fi în stare să iscodească singuri pentru a-și
forma convingeri durabile. Activitățile extracurriculare contribuie la adâncirea și completarea procesului
de învățământ, la dezvoltarea înclinațiilor și aptitudinilor elevilor, la organizarea rațională și plăcută a
timpului lor liber. Ele prezintă unele particularități prin care se deosebesc de activitățile din cadrul
lecțiilor. Acestea se referă la conținutul activităților, durata lor, la metode folosite și la formele de
organizare a activităților. Conținutul acestor activități nu este stability de programa școlară, ci de către
cadrele didactice, în funcție de interesele și dorințele elevilor.
Participarea copiilor la aceste activități sporește eficiența demersului educațional, dat fiind
cunoscută marea disponibilitate a celor mici de a descoperi tot ceea ce le stârnește curiozitatea. Aceste
activități își găsesc finalitatea în comportamentul copiilor care devin mai buni, mai sensibili față de
mediul mai apropiat, mai protector, disciplinați, responsabili, plini de inițiativă și prompți în ocrotirea a
tot cei înconjoară. Conștientizând aceste aspect, am făcut demersurile necesare pentru derularea unor
activități extracurriculare. Scopul activităților extracurriculare desfășurate a fost stabilit ca fiind formarea
și dezvoltarea conștiinței ecologice și a comportamentului ecologic, stimularea curiozității fată de mediul
înconjurător, cunoașterea și înțelegerea frumosului din natură și a modului în care copiii pot contribui la
ocrotirea și protejarea naturii, promovarea dialogului și a comunicării între elevii din școali și medii
diferite ( urban – rural ), dezvoltarea cooperării și a colaborării între cadre didactice din unități diferite de
învățământ. Obiectivele urmărite au fost să oberve și să descopere caracteristicile lumii vii correlate cu
condițiile de mediu, să investigheze și să emită ipoteze simple cu privire la rolul mediului natural și
evoluția viețuitoarelor, să lege noi prietenii, să-și consolideze priceperi și deprinderi de muncă, să-și
dezvolte gustul artistic, să sesizeze importanța mediului natural în viața omului și să înțeleagă necesitatea
protejării lui.
923
ROLUL ACTIVITATILOR EXTRACURRICULARE
IN EDUCATIA COPIILOR
Dragomir Maria
GPN Scurtesti
caracter. Ele sunt diferite din punct de vedere al conţinutului, duratei, metodelor folosite şi formelor de
interesele şi dorinţele elevilor. Astfel, acestea devin o formă complementară de activitate –parte
componentă a educaţiei –care stimulează valori, aptitudini şi dezvoltă vocaţia, talentul, încurajând
opţiune. Toate acestea duc la formarea unor personalităţi complete şi complexe.Având cel mai larg
spectacolecultural-artistice, tabere şcolare,vizionări de filme, competiţii sportive, cercuri de creaţie,
ţinută adecvată situaţiei, declanşând anumite sentimente.
ţină seama de particularităţile de vârstă şi intereseleelevilor, precum şi de posibilităţile de realizare pe
care le au, fără să fie reţinuţi de la ore sau pregătirea lecţiilor.Excursiile şi vizitele sunt acţiuni cu caracter
de masă organizate în scopul îmbogăţirii experienţei de viaţă a elevilor. Vizitarea unui muzeu, expoziţii, a
unui atelier al meșterului popular sau artist plastic poate fi o situaţie de învăţare cu scop cultural-artistic,
dar şi un moment de reconciliere ori de introspecţie, în funcţie de educaţia anterioară a elevilor sau
detematica în care se încadrează excursia.Legătura organică a procesului de învăţământ cu excursiile şi
vizitele asigură eficienţa educativă a acestor activităţi. Menţionăm că influenţa educativă a excursiilor şi
vizitelor depinde şi de caracterul lor variat. Prin conţinutul lor, excursiile şi vizitele se deosebesc de
activităţile cu caracter didactic. Organizate la nivelul clasei sau şcolii, cu participare benevolă, excursiile
şi vizitele au drept scop lărgirea orizontului cognitiv, familiarizarea elevilor cu frumuseţile ţării.
Pedagogul C.Cucoș consideră că, între activitatea desfăşurată de către elevi în cadrul lecţiilor şi
Desfăşurarea lecţiilor şi volumul cunoştinţelor predate sunt determinate de curriculumul la
disciplină, în timp ce conţinutul şi desfăşurarea activităţilorîn afara clasei au conţinut flexibil şi foarte
variat, cuprinzând cunoştinţe din domeniul artei, ştiinţei, tehnicii, sportului. Totuşi nici conţinutul acestor
924
elevilor şide dorinţele lor.
și tehnicilor artistico-plastice.În concluzie, putem menționa că activităţile extraşcolare generează relaţii de
prietenie şi ajutor reciproc între elevi, educă simţul responsabilităţii şi o atitudine justă faţă de scopurile
urmărite. Important este ca elevii să fie antrenaţi nu numai în desfăşurarea unor asemenea activităţi, ci şi
în iniţierea şi organizarea lor. Valorificarea activităţilor extraşcolare în practica educaţională ar trebui să
se producă sistematic şi cu mai multă eficienţă, pentru dezvoltarea armonioasă a elevi.
925
ROLUL ACTIVITĂȚILOR DE VOLUNTARIAT ÎN FORMAREA
ELEVILOR DE LICEU
prof. Dragomir Simona-Liceul Tehnologic ,,Unirea” Ștei, Bihor
Activitățile extrașcolare au rolul de a le oferi adolescenților o alternativă la educația pe care o

primesc la școală. Astfel, tinerii sunt îndemnați să ia parte la tot felul de activități recreative, dar care,
totodată să-i stimuleze intelectual, să-i ajute să descopere și să experimenteze noi trăiri.
Voluntariatul a cunoscut în ultimul timp o ascensiune rapidă în domenii diverse. Voluntariatul
înseamnă să socializăm mai mult, să-i ajutăm pe semenii noștri dând dovadă de compasiune, înțelegere,
dragoste.
Patru principii definitorii stau la baza activității de voluntariat și o deosebesc de activități similare
(precum internshipul/practica, etc):
1.Este o activitate desfășurată în beneficiul comunității / beneficiul public.
2.Este o activitate neremunerată sau care nu urmărește un câștig financiar.
3.Este o activitate desfășurată de bunăvoie, fără vreo constrângere de vreun fel sau altul.
4.Este de regulă derulată într-un cadru organizat
Prin acțiunile de voluntariat putem obține abilități și cunoștințe noi, dar și competențe sociale.
Voluntariatul rămâne o activitate demnă de a fi practicată și sprijinită în școală.
Se știe că voluntariatul este un element însemnat în dezvoltarea educației și formării profesionale.
Criteriul de bază al acestuia este responsabilitatea obținută efectiv numai prin muncă, din care
derivă respectul, la care se adaugă și alți factori importanți, respectiv comunicarea și socializarea. De
asemenea, activitatea de voluntariat presupune interacțiune, spirit civic și organizatoric, curaj, încredere,
colaborare, inițiativă, responsabilitate și dinamism. Participând la această mișcare, înveți să promovezi
într-o formă creativă ideile personale și să lupți pentru realizarea lor până la final. Așadar, prin acțiuni de
voluntariat poți dezvolta sau obține abilități și cunoștințe noi, dar și competențe sociale (încredere,
solidaritate, toleranță, etc), devenind astfel mai conștienți de ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Elevii
implicați devin conștienți de problemele din jurul lor, pe care poate poate că în mod normal nu le-ar
observa, și învață să lupte pentru un ideal comun.
Este clar că această activitate non-profit, nu înseamnă numai investiție în tine însuți, înseamnă să te
conectezi la colectivitate, să socializezi mai mult, să fii activ într-un mod util și distractiv, înseamnă
apartenența la un grup pe care să-l ajuți necondiționat în timpul liber.
Zece motive pentru care un elev de liceu merită să facă voluntariat
1. Prin voluntariat îți creionează mai bine setul de valori după care se conduce în viață.
2. Invață să aprecieze lucrurile pe care le au și să se bucure chiar și de mărunțișuri.
3. Își setează obiective mai realiste în viață.
4. Obține abilități de comunicare și relationare socială care îi vor fi utile pe viitor și în cariera
profesională.
5. Intr-un CV, activitățile de voluntariat sunt considerate de mulți angajatori ca experiență
profesională.
6. Poate descoperi în activitățile de voluntariat realizate, hobby-uri și își poate forma orientări
profesionale pe această linie.
7. Își formează abilități de lider, dobândește o capacitate mai bună de a lua decizii, știe să facă o
analiză "cost-beneficiu" sau "resurse-cerințe" mult mai exactă.
926
8. Își formează prieteni noi.
9. Îi crește încrederea în sine și se simte util societății.
10. Își petrece timpul într-un mod cât se poate de plăcut, același timp învățând lucruri noi.
Voluntariatul, privit din această perspectivă, poate fi considerat un fel de “educație non-formală”.
În calitate de cadru didactic, este recomandabil să formăm copiilor gustul pentru activități care să le
facă bine din punct de vedere sufletește și de pe urma cărora să beneficieze și alții. Vizitele la centre de
copii sau de bătrâni, concursuri, baluri mascate și evenimente organizate la care se pot face donații pot fi
ocaziile potrivite pentru a-i implica pe adolescenți și a-i obișnui să se acomodeze în rolul de voluntari.
Cu cât începe mai repede să facă astfel de activități de voluntariat, cu atât își va creiona un traseu
mai clar în viață. Astfel de lucruri îl formează ca om și îl pregătesc pentru viața de adult.
Cu siguranță, voluntariatul rămâne o activitate atractivă și demnă de a fi practicată și sprijinită de
copii sau adulți, deoarece se desfășoară printr-un proces al flexibilității și al alegerii libere.
În concluzie, valoarea activității de voluntariat, dar și a voluntarului este incontestabilă în societatea
românească de astăzi și este doar o problemă de timp ca aceasta să fie prețuită cu adevărat.
Bibliografie:
www.sapatamanavoluntaroatului.ro
www.suntparinte.ro
927
ROLUL PROIECTELOR EDUCATIVE EXTRACURRICULARE
ÎN FORMAREA PERSONALITĂŢII COPILULUI
PROFESOR ÎNVĂŢĂMÂNT PREŞCOLAR,

DRAGU VASILICA
GRĂD.CU PROGRAM SĂPTĂMÂNAL NR.32
GALAŢI
intelectuală adecvată, orice temă.”- afirmă J.Bruner.
Activităţile extraşcolare dezvoltă gândirea critică şi stimulează implicarea generaţiei tinere în actul
decizional, realizându-se astfel o simbioza între comportarea cognitivă şi cea comportamentală.
Noile demersuri educaţionale redimensionează atât statutul, cât şi sarcinile cadrelor didactice, care
trebuie să devină manageri de educaţie, prin intermediul unor proiecte/programe educative operaţionale,
adecvate ethos-ului unităţii şcolare şi orizontului de aşteptare al comunităţii locale, proiecte/programe
desfăşurate pe baza unor convenţii sau contracte de parteneriat. În urma integrării europene a României,
una dintre direcţiile fundamentale ale redefinirii învăţământului românesc o constituie dezvoltarea liberă,
integrală şi armonioasă a individualităţii umane, formarea personalităţii autonome şi creative, prin
diversificarea şi optimizarea activităţii educative extracurriculare şi extraşcolare, de mare impact asupra
preşcolarilor, cadrelor didactice şi comunităţii locale. O modalitate care implică mai multă dăruire, talent
şi muncă este proiectul. Proiectul educativ constă într-un set de activităţi planificate, controlate care
urmăresc realizarea unui scop bine definit, într-un cadru bine stabilit şi într-o perioadă de timp bine
definită. Proiectele educative extracurriculare vin în sprijinul elevilor, coordonate de formatorul de
personalitate, omul din spatele acestor „CREAŢII” deosebite, cadrul didactic.
Proiectele educative extracurriculare au, de asemenea, o importanţă tot mai mare, dat fiind faptul că
şcoala trebuie să-i pregătească pe elevi pentru viaţă, nu numai pentru examene. Grădiniţa trebuie să se
afle în dialog autentic şi permanent cu societatea, realizând punţi de legatură între nevoile educaţionale şi
perspectivele de dezvoltare economică a societăţii. Proiectul educaţional este forma de comunicare,
cooperare şi colaborare în sprijinul copilului la nivelul procesului educaţional. El propune o unitate de
cerinţe, opţiuni, decizii şi acţiuni educative între factorii educaţionali. Organizarea unor activităţi
extraşcolare prin care preşcolarii să contribuie, după puterile lor, are nenumărate avantaje din punctul de
vedere al educaţiei pe care o face în grădiniţă. Acestea sunt: împletirea teoriei cu practica, preşcolarii
constatând că ceea ce învaţă la grădiniţă poate fi aplicat in acţiuni concrete; se crează legături la nivelul
comunităţii; se dezvoltă stima de sine şi devotamentul pentru ideile civice. Astfel de activităţi presupun
utilizarea unor metode activ-participative de implicare a copiilor, multe acţiuni desfăşurându-se în afara
grădiniţei - în comunitate - acţiuni cu impact comunitar (acţiuni ecologice, sanitare, campanii pentru
dezvoltare comunitară etc.).
Activităţile realizate prin proiecte dau posibilitatea copilului să se manifeste, să se bucure, să
acumuleze cunoştinţe, să fie creativ, să-şi pună în valoare talentul şi să-l facă cunoscut celor din jur. Actul
educaţional are o eficienţă sporită dacă implică şi familia, aceasta din urmă având posibilitatea de a-şi
cunoaşte mai bine copilul şi modul acestuia de manifestare în cadrul grupului. Preşcolarii devin capabili
să cunoască lumea în care trăiesc, să se cunoască pe sine şi să transmită mesaje.
Bibliografie:
1. Ţîru, C. Maria - ”Pedagogia activităţilor extracurriculare”- Suport de Curs, Cluj-Napoca, 2007
2. Lazăr. V., Cărăşel A. - „Psihopedagogia activităţilor extracurriculare”, Ed. Arves, Craiova,
2007
928
GRĂDINIŢA P.P. Nr. 7 Deva

prof. DRAŞOVEAN SILVANA
într-un mod practic, creativ, inovator. Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce
ne permite să împăcăm şcoala cu viaţa. Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv – educative să primeze,
activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copiii se autodisciplinează. Cadrul
didactic are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le
influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al scolii şi al
învăţământului primar – pregătirea copilului pentru viaţă.
factori acţionează pozitiv. Activitățile extrașcolare vizează, de regulă, acele activități cu rol complementar
copiilor.
al celorlalți. Activitățile extrașcolare ocupă un loc important în ansamblul influențelor educative.
929
Activitățile extrașcolare reprezintă un mijloc de formare a deprinderilor elevilor de a-și folosi, în
mod rațional, timpul liber, sunt propice manifestării spiritului de independență și inițiativei.
Montessori)
930
Rolul activităților extracurriculare în dezvoltarea personalității copiilor
Prof. pt. înv. primar Drăghin Roxana-Elena

Școala Gimnazială „George Bacovia” Bacău
Există o permanentă dezbatere pe tema importanței activităților de tip extracurricular în completarea

activității școlare obligatorii, în viața unui copil, în dezvoltarea unei personalități armonioase. Este o
realitate faptul că, odată ce devin elevi, copiii sunt în permanență sub presiunea performanțelor
academice. Există opinii, cele mai multe aparținând părinților preocupați exclusiv de reușita școlară,
conform cărora programa școlară oferă suficiente șanse de evoluție cognitivă, trasee care favorizează
progresul epistemic, emoțional, motric și, în consecință, activitățile extra ar trebui limitate, fiind mari
consumatoare de timp și energie.
Experiența didactică și cercetările desfășurate pe această temă dovedesc că activitățile
extracurriculare sunt apreciate de cei mai mulți dintre elevii noștri, că sunt suport motivațional pentru
obținerea unor performanțe academice superioare. Sunt considerate extracurriculare acele activități la
care aderă copilul în timpul liber, dar și cele pe care școala le pune la dispoziție pe parcursul anului
școlar, conform unei planificări semestriale, în cadrul săptămânii „Școala Altfel”, al vacanțelor școlare și
al proiectelor educative. Sunt incluse activitățile sportive, de voluntariat, artistice, în cadrul unor cercuri,
cluburi, dar și excursii, tabere, vizite, serbări, vizionare de spectacole adecvate vârstei etc. Astfel, s-a
constatat că elevii care au participat constant și organizat la activități extracurriculare obțin rezultate
școlare mai bune. Sunt mai motivați, își dezvoltă stima de sine și învață abilități de organizare a activității
și de management al timpului. De asemenea, acestea oferă cadrul de a fi implicat și de a interacționa,
sprijinind maturizarea socială prin contextul de interacțiune, dezbatere, relaționare. Totodată, îi învață să
gestioneze conflictele, să capete abilități de lider. Fără nicio îndoială, au un impact pozitiv asupra
dezvoltării emoționale, sociale, intelectuale, interpersonale.
Luând în considerare incontestabilele beneficii ale implicării copiilor în activități extra, dar și
realitatea psihologică pe care o impune profilul absolvenților fiecărui nivel de învățământ, în condițiile
centrării demersului educațional pe formarea de competențe, se consideră esențială orientarea elevilor și
susținerea participării acestora în diverse forme de activitate care să completeze pregătirea lor școlară.
Este o șansă de cunoaștere a potențialului fiecăruia, de acumulare a experienței practice și a unor abilități
care sunt inaccesibile în spațiul și cu resursele oferite de sala de clasă. De asemenea, aceste tipuri de
activități permit accesul mai facil al părinților, îi cointeresează și îi implică în procesul de cunoaștere a
propriului copil.
Activitatea de voluntariat a devenit tot mai interesantă pentru adolescenții, tinerii care tatonează
domenii profesionale, care doresc să acumuleze experiențe sociale și personale, să se descopere . Mai
presus de orice însă, voluntariatul aduce cu sine beneficii personale/caracteriale unice – focusare pe
obiective, identificare de soluții, de strategii, sentimentul de utilitate și angajament față de o cauză,
dincolo de interesul personal imediat, empatie, disponibilitate, flexibilitate. Orientarea spre acest tip de
activitate trebuie făcută timpuriu, în etapele de început ale parcursului educațional. Astfel, copilul se
formează într-un context în care a fi voluntar este firesc și va acționa adoptând o atitudine pozitivă față de
nevoile celorlalți, ale comunității. La nivelul copilului mic, primii pași în a face voluntariat pot fi de tipul:
 În proximitatea casei
931
 Pentru copiii dezavantajați
 Din dragoste pentru animale
Indiferent în ce formă aleg copiii să se implice, activitatea de voluntariat le oferă oportunitatea de a

se dezvolta emoțional și de a evolua social. Proiectele educaționale care includ activități de voluntariat
sunt cu mare impact asupra copiilor și apreciate de părinți, care, de multe ori, întâmpină dificultăți în a
educa această latură afectivă în mediul familial. Activitățile extracurriculare în general reprezintă, pe
lângă bucuria cunoașterii în medii informale și nonformale, contact cu realitatea, interacțiune directă,
relaționare, diversitate, adaptare, educarea caracterului, sursă de impresii, relaxare și bună dispoziție. Sunt
ingredientele absolut necesare pentru implicare, atașament, disponibilitate, progres.
În acest context, sunt absolut necesare activitățile extracurriculare?
932
REVISTA CLASEI –ACTIVITATE EXTRAȘCOLARĂ DE SUCCES ÎN
EDUCAȚIA ELEVILOR CURSANȚI LA SERAL
Prof. DRĂGUȘ GEORGETA, Limba și literatura română

LICEUL TEHNOLOGIC DE VEST, TIMIȘOARA
Nici o altă generaţie n-a crescut înconjurată de asemenea modificări profunde, neîncetate. Există
însă, uneori, prea puţin ajutor şi prea puţine îndrumări pentru tinerii epocii noastre care progresează atât
de rapid. Sunt necesare căi de îndrumare şi ajutor pentru această tânără generaţie. În absenţa lor, elevii
noştri pot ajunge nişte adulţi care vor avea nevoie să depună aceleaşi eforturi de redresare - emoţionale şi
psihologice - cu care ne confruntăm noi.
Adevărata motivaţie a acestor afirmaţii se află şi în gândurile pe care le-a născut lucrarea filosofului
american de origine japoneză, Francis Fukuyama, intitulată Marea ruptură. Bestseller al anului 2002,
cartea înfăţişează într-o interesantă perspectivă istorică şi filosofică imaginea de secol XXI, iar esenţa
lucrării, care prezintă într-o formă clară chipul timpului viitor, poate fi utilizată
într-un celebru citat: „Viitorul va evolua într-un ritm care ne somează să ne redefinim identitatea.”
O concluzie asemănătoare se desprinde şi din afirmaţiile celebrului psihopedagog Augusto Cury:
„Educaţia modernă se află în criză, pentru că nu este umanizată. Ea îl separă pe cel care gândeşte, de
cunoaştere; pe profesor, de materie, pe elev, de şcoală- în fine, separă subiectul de obiect. Faţă de acest
fenomen, afirm cu convingere că umanizarea cunoaşterii este fundamentală pentru revoluţionarea
educaţiei.” (Augusto Cury, Părinţi străluciţi, profesori fascinanţi- cum să formăm tineri fericiţi şi
inteligenţi, 2005)
Educaţia extrașcolară înseamnă orice acţiune organizată în afara sistemului şcolar prin care se
formează o punte între cunoştinţele predate de profesor şi punerea lor în practică. Acest tip de instruire
elimină stresul notelor din catalog, şi al disciplinei impuse. Înseamnă plăcerea de a cunoaşte şi de a te
dezvolta. Obiectivele sale nu urmăresc să excludă modul tradiţional de educaţie, ci să completeze
instruirea pur teoretică prin activităţi atractive la care să aibă acces un număr cât mai mare de tineri.
Acestea sunt: completarea orizontului de cultură din diverse domenii, crearea de condiţii pentru formarea
profesională, sprijinul alfabetizării grupurilor sociale defavorizate, asigurarea unui mediu propice
exersării şi cultivării diferitelor înclinaţii, aptitudini şi capacităţi. Se cer anumite condiţii: locul în care se
desfăşoară activităţile să fie un cadru instituţionalizat, dar în afara şcolii, activităţi care contribuie la
perfecţionarea socială, iar educatorul nonformal trebuie să deţină mai multă flexibilitate, adaptabilitate şi
rapiditate, dar şi entuziasm răsunător. Acţiunile corespund strict intereselor, aptitudinilor şi dorinţelor
participanţilor. Doritorii nu sunt obligaţi să se alăture programului şi nu primesc calificative. Există şi
situaţii în care sunt acordate diplome şi certificate de absolvire.
933
Activităţile sunt de două feluri: extradidactice (cercuri de discipline, ansambluri artistice şi sportive,
concursuri şi olimpiade) şi extraşcolare (proiecte de ecologie şi formare civică, excursii, acţiuni social-
culturale în clubul elevilor, vizite la muzeu şi în biblioteci, vizionări de spectacole de teatru).
Educaţia extrașcolară însoţeşte cu succes formarea educaţională a tinerilor şi rămâne una dintre
variantele optime pentru susţinerea plăcerii de cunoaştere şi de afirmare profesională.
Prin activităţile extrașcolare se optimizează procesul „şcolii orientate spre elev”, considerând elevul
drept un partener activ în procesul propriei învăţări. Acest tip de învăţare „dezvoltă abilităţile elevilor de a
învăţa strategii, cum ar fi capacitatea de a rezolva probleme, gândirea critică şi gândirea reflexivă.
Învăţarea care plasează elevul în rol central răspunde şi se adaptează diferitelor stiluri de învăţare ale
elevilor .”(Carmen Maria Popa, O şcoală orientată spre elev: elevul, partener activ în procesul propriei
învăţări, 2009).
În viziunea psihopedagogiei postmoderniste şi constructiviste, realitatea pe care le-o oferim elevilor
noştri este o construcţie proprie, rezultată din interpretări individuale şi/ sau de grup sau în grup, folosind
strategii interactive şi pornind de la experienţa directă, subiectivă şi ajungând la generalizare,
conceptualizare prin negociere socială. Acest fapt nu înseamnă renunţarea totală la strategiile tradiţionale,
cu împletirea armonioasă, eficientă cu cele care presupun o mai profundă implicare a elevului în procesul
propriei formări. La fel, pregătirea elevului pentru a deveni „luptător” în procesul de construire a
cunoaşterii: să depună efort, să caute eficienţa, să depăşească obstacolele, să-şi afirme autonomia,
iniţitiva, să conştientizeze conflictele cognitive şi să le rezolve, să-şi afirme metacogniţia, să se
familiarizeze cu problemele managementului cunoaşterii.
De aceea, considerăm că revista clasei destinată elevilor de liceu- curs seral- este cea mai eficientă
activitate extrașcolară pe care aceștia o pot desfășura în mod creativ, independent și împreună, totodată.
Această revistă poate funcționa online, spre entuziasmul elevilor seraliști, care au, în raport cu elevii de la
zi, multe alte atribuții și sarcini. La Liceul Tehnologic de Vest din Timișoara, majoritatea elevilor seraliști
lucrează, au familii, sunt navetiști, lucrează în mai multe schimburi. Este lesne de înțeles că acești elevi
nu se pot bucura prea mult de alt tip de activități extrașcolare. Desigur, în calitate de dirigintă a clasei a
XIII-a D2 seral, am inițiat și alte activități extrașcolare: am realizat vizite la muzee, la azilurile de bătrâni
și de copii, colectând donații, am organizat concursuri de poezie, de recitări, de prezentare PPT a unor
mari scriitori români, considerați canonici în programa de bacalaureat. Dar revista clasei realizată în 2019
și în curs de realizare și în 2020 a reprezentat o adevărată încântare pentru elevii mei. Utilizând device –
urile personale, au putut contribui în mod egal, constant și toți împreună la realizarea unei reviste de
succes, care a fost publicată online, dar și printată de fiecare elev și colaborator în parte.
Astfel, elevii de la cursurile serale ale clasei mele s-au simțit valorizați, împliniți și și-au putut
autoevalua propriul potențial creativ și de comunicare socială, originală și neîngrădită de tiparele
comunicării strict didactice și curriculare.
934
Profesor coordonator: Drăguș Georgeta
935
Prof.înv.primar, Drăgușin Mariana

Școala Primară URIC
Activitățile extrașcolare vin cu succes în completarea procesului de învățare de la clasă, având o
mare valoare educativă pentru că antrenează copiii în activități utile și îi ajută la formarea unor abilități
practice diverse, stimulând creativitatea și gândirea în găsirea unor strategii noi de rezolvare de probleme.
Educația extrașcolară are un rol important în formarea și dezvoltarea personalității copiilor, îi ajută
să învețe să folosească resurse informaționale diverse, că colecteze date, să le organizeze și sistematizeze.
Dezvoltarea socio-emoțională a copiilor presupune printre altele și dezvoltarea încrederii în sine.
Activitățile extrașcolare îi ajută pe copii în acest sens. Scopul acestor activități este dezvoltarea unor
aptitudini diverse prin implicarea copiilor în activități bogate și variate în conținut, cultivarea interesului
pentru activități noi. Cea mai dorită, plăcută, antrenantă activitate rămâne excursia, în prima fază
drumeția. Copilul este atras de tot ce este în preajma sa, este curios și pune o mulțime de întrebări.
Drumețiile în preajma localității natale sunt o continuare a orelor de cunoaștere a mediului (forme
de relief, vegetație, faună). Elevii își îmbăgățesc cunoștințele despre viața plantelor, a animalelor, despre
condițiile de viață, despre echilibrul natural. Este acum cel mai bun prilej pentru educația ecologică,
pentru formarea și educarea spiritului civic, al responsabilității. La revenirea în clasă, activitatea se poate
continua cu desene, colaje, creații literare pe teme ca frumusețea naturii sau educație ecologică. Ținutul
natal nu înseamnă doar cadru natural. Activitățile de cunoaștere a elementele de istorie locală prin
participarea directă a copiilor, au ca scop final educarea sentimentului patriotic. Discuții cu persoanele în
vârstă ale satului, vizita la biblioteca din comună, colecționarea unor obiecte vechi și-au găsit
concretizarea în realizarea unei expoziții și prezentarea unui material cu titlul ,,Scurt istoric al școlii
noastre și al satului Uric”. Fiecare elev, individual sau în grup de lucru (un alt câștig important al acestor
activități – colaborarea ) a avut contribuția sa. Acest lucru l-a ajutat la dezvoltarea stimei de sine.
Pe locul doi în topul preferințelor sunt serbările școlare, în special serbarea de Crăciun. În
frumoasele costume populare ale zonei copiii au prezentat sub forma unui spectacol obiceiurile noastre –
pițărăii, căpitanii și colinde culese de la seniorii satului. Serbările contribuie la stabilirea unei legături
între cunoașterea artei și practicrea ei. Copiii își formează și dezvoltă personalitatea sub toate aspectele ei
– afectiv, cognitiv, aptitudinal și atitudinal. Carnavalul este o activitate caracterizată prin veselie,
imaginație, creativitate. Temele propuse cu diferite ocazii (1 Iunie, Ziua Recoltei, Ziua Pământului, Ziua
Europei) au și menirea de a le oferii copiilor informații noi. Personajele alese fac parte dintr-un întreg
gândit de cadrul didactic, fiecare își are rolul și mesajul său educativ. Lucrez la această școală de foarte
mult timp. În ultimii ani mi-am propus o activitate pe teme diverse la care am invitat foști elevii ai școlii,
licențiați în medicină, teologie, litere, management, științe tehnice și un vicecampion olimpic la canoe.
Fiecare și-a prezentat parcursul educațional și profesional subliniind importanța școlii, a seriozității, a
perseverenței, a muncii intelectuale. Întâlnire emoționantă pentru mine și pentru copii un bun prilej de ,,a
visa” la viitorul lor. Dezvoltarea personală a fiecăruia începe de la vârste mici, se continuă și este absolut
necesară dorința, voința, perseverența. Activitățile extrașcolare îi ajută pe elevi să se cunoască între ei.
Oferă un bun prilej de relaționare și socializare. Îi ajută pe copii să se cunoască mai bine prin observarea
propriului comportament în comparație cu ceilalți. Exemplele de activități sunt multiple: vizite în diferite
locuri, întâlniri cu personalități, concursuri școlare, întreceri sportive, vizionarea de spectacole pentru
copii, activități realizate în parteneriat cu elevi de la alte școli.... .
Dacă aceste activități sunt gândite din timp, sunt stabilite obiectivele și modalitațile de realizare,
dacă forma de prezentare este una atractivă și antrenantă, elevii vor participa activ, își vor îmbogății
cunoștințele, vor avea o atitudine pozitivă față de învățare și sentimentul de împlinire va fi mult mai
ridicat. Copiilor li se oferă și un alt mod de petrecere a timpului liber. Acțiunile desfășurate cu plăcere
pot fi un punct de plecare pentru activitățiile lor viitoare.
Bibliografie:
Cernea, Maria, ,,Contribuția activităților extracurriculare la optimizarea preocesului de
învățământ, în ,,Învățământul primar” nr 1/2000, Editura Discipol, București
Vlăsceanu, Gheorghe, coord, Neculau, Adrian, ,,Școala la răscruce. Schimbare și continuitate în
curriculumul învățământului obligatoriu. Studiu de impact” Editura Polirom, București, 2002
936
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE –
BUCURIILE IEPURAȘULUI
profesor învățământ preșcolar: Drinc Ana

Școala Gimnazială nr.1 Abram
Cadrele didactice din învăţământul preşcolar avem misiunea de a-i forma pe copii sub aspect
activităţile extrașcolare, care nu sunt fixate de programa şcolară ci de copii împreună cu cadrele didactice
conform intereselor şi dorinţelor lor. De cele mai multe ori, conţinutul acestora poate fi o continuare la un
nivel mai înalt, a ceea ce şi-au însuşit copii în cadrul activităţilor didactice desfășurate la grupă.
Activităţile extrașcolare cuprind aproape întreaga masă a copiilor dintr-o grupă, mai multe grupe,
sau chiar grupe de copii din mai multe grădinițe. Aceste activităţi le oferă destindere, recreere, voie bună,
satisfacţiile atmosferei de grup, iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmări şi recunoaştere a
aptitudinilor. La copilul de vârstă preşcolară este strâns legată de activităţile desfăşurate în grădiniţă şi în
afara ei sub forma jocului, a învăţăturii şi a muncii. Tocmai de aceea, o mare grijă trebuie acordată
particularităţilor de vârstă şi individuale ale copilului. Activităţile extrașcolare organizate de grădiniţa au
conţinut cultural, artistic, spiritual, ştiinţific, tehnico-aplicativ, sportiv sau sunt simple activităţi de joc sau
de participare la viaţa şi activitatea comunităţii locale. Activităţiile extrașcolare contribuie la gândirea şi
raţională şi plăcută a timpului lor liber. Aceste activităţi au caracter ocazional şi iau forme foarte variate:
sărbătorirea zilei de naştere a unui copil la care participă colegi din grupă sau toată grădiniţa, serbări,
vizite pe diferite teme, vizionări, excursii, plimbări, concursuri. Activităţile extrașcolare sunt activităţii
complementare activităţi de învăţare realizate la grupă şi urmăresc îmbogăţirea informaţiilor primite în
cadul activităţii didactice, cultivă interesul pentru desfăşurarea anumitor domenii, atrag copilul la
integrarea în viaţa socială, la folosirea timpului liber într-un mod plăcut şi util, contribuind în felul acesta
la formarea personalităţii copilului. De aceea, grădiniţa trebuie să ofere diverse astfel de activităţi pentru
ai atrage pe copii. Dintre activităţile pe care le-am desfăşurat la grupă, pot aminti: excursii tematice,
serbări desfăşurate cu diferite ocazii: 8 Martie, Crăciun, sfârşit de an școlar, desfăşurarea unor concursuri
în grădiniţă: Formidabilii, Micul Creştin, Voinicel, Smarty, Timtim-timy, Cu Europa la joacă,
Europreșcolarul, activităţi de desene pe asfalt cu ocazia zilei de 1 Iunie, activităţi desfăşurate cu ocazia
zilelor de 1 Decembrie, 24 Ianuarie, Săptămâna Educației Globale, Ziua Mondială a Apei, activităţi
desfăşurate în parteneriat cu alte grădiniţe şi alte instituţii.
trecutul şi prezentul ei. Prin excursii, copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au născut,
au trăit şi au creat opere de artă scriitori şi artişti. Serbările reprezintă satisfacţii, bucurii, creează buna
dispoziţie şi favorizează dezvoltarea copiilor din punct de vedere fizic şi psihic. La pregătirea şi realizarea
estetică, distracţie, satisfacţie, făcându-le viaţa mai frumoasă, contribuind la dezvoltarea armonioasă a
personalităţii copiilor. Vizionările şi spectacolele constituie o altă formă de activitate extrașcolară în
grădiniţe, prin care copilul face cunoştinţă cu lumea minunată a artei. Deşi această formă de activitate îl
pune pe copil în majoritatea cazurilor în rolul de spectator, valoarea ei deosebită rezidă în faptul că ea
constituie o sursa inepuizabilă de impresii puternice, precum şi în faptul că apelează, permanent, la
afectivitatea copilului. Vizionarea unor filme pentru copii, diafilme, desene animate, spectacole de teatru
constituie „un izvor de informaţii” dar în acelaşi timp şi un punct de plecare în organizarea unor acţiuni
interesante. De exemplu, vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru pentru copii, distractive sau sportive
urmată de discuţii pregătite în prealabil, pe lângă faptul că realizează completarea unor aspecte educative,
stimulează şi orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, pictură, etc. Filmul
comic, spectacolele cu caracter distractiv au darul să stârnească râsul copiilor prin diverse contraste de
situaţii sau ironii. Desenele animate sunt cele mai gustate de către copii datorită, mai ales, liniei stilizate
pe care o au imaginile.
937
Educatoarele au un rol deosebit de important în alegerea spectacolelor, recomandarea emisiunilor de
televiziune pentru copii şi selecţionarea emisiunilor, programelor distractive care au o influenţă pozitivă
mai evident conturată.
Prin organizarea unor concursuri între grupele aceleiaşi grădiniţe sau între grădiniţe diferite(pe
diferite teme) dezvoltăm dragostea şi interesul copiilor pentru frumos, sensibilitatea şi personalitatea lor
suferind modificări pozitive, putând uşor depista tinere talente artistice în vederea cultivării şi promovării
lor.
Bibliografie :
1. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei Revista

învăţămăntului preşcolar,3-4/2006;
2. Ionescu, M.; Chiş, V., 2001, Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în
activităţile de instruire şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca;
3. Preda. Viorica, 2009, Metodica activităţilor instructiv educative în grădiniţa de
copii, Editura „Gheorghe Cârţu Alexandru”, Craiova;
4. Lespezeanu M., 2007, Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar, Editura S.C.
Omfal, Bucureşti.
938
prof. Drincă Antița

Școala Gimnazială Făcăeni, jud. Ialomița

Activităţile extracurriculare reprezintă un element prioritar în politicile educaţionale întrucât au un

impact pozitiv asupra dezvoltării personalităţii tânărului, asupra performanţelor şcolare şi asupra
integrării sociale în general. Participarea la activităţi extracurriculare structurate , organizate de şcoli, spre
deosebire de participarea la activităţi nestructurate se asociază cu rezultate pozitive în ceea ce priveşte
dezvoltarea adolescenţilor: performanţă şi rezultate şcolare mai bune, coeficienţi de abandon şcolar mai
scăzuţi, o stare psihologică mai bună, incluzând un nivel de stimă de sine mai bun, mai puţine griji
privind viitorul şi sentiment redus de izolare socială.
dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor elevilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber.
Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă relaxantă, cu însufleţire şi dăruire la
astfel de activităţi. Scopul acestora este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în
facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară, fructificarea talentelor
personale şi corelarea aptitudinilor. Idealul educaţional în învăţământul preuniversitar românesc vizează
dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, formarea personalităţii autonome şi
creative. Un rol important în vederea atingerii acestui ideal îl are educaţia non-formală. Aceasta
completează educaţia formală într-un cadru instituţionalizat situat în afara sistemului de învăţământ, dar şi
informal. Şcoala contemporană, centrată pe elev, are un rol bine precizat în dezvoltarea uriaşului potenţial
intelectual, reprezentat de inteligenţă şi creativitate, care, pus în valoare, va asigura neîntrerupt progresul
demersului educativ trebuie să devină un scop şi un mijloc în acelaşi timp. Dezvoltarea personalităţii
elevilor este condiţionată de folosirea unor metode adecvate, care să permită individualizarea
învaţământului, astfel încât fiecare elev să-şi dezvolte la maximum capacităţile şi aptitudinile creatoare
prin procesul învăţării.
respectiv la o învăţare eficientă, iar educaţia non-formală sprijină acest demers. Componenentă
importantă a educaţiei nonformale, activităţile extraşcolare (extradidactice/ extracurriculare) oferă cele
mai eficiente metode de formare a caracterului copilului încă din clasele primare. Ele au un rol eficient
datorită caracterului lor activ participativ, facilitând integrarea eficientă şi rapidă a elevilor în
colectivitate. Această integrare facilitează procesul de autocunoaştere. Implicându-se în acest tip de
activităţi, elevii devin “subiecţi” conştienţi ai acţiunii, trăind intens succesele sau insuccesele propriei lor
propriei persoane. Se formează astfel ,,imaginea de sine’’, esenţială în succesul şcolar. Activităţile
extraşcolare respectă principiul egalităţii şanselor, oferind fiecărui elev posibilitatea de a se implica,
indiferent de rezultatele sale şcolare. Se dezvoltă astfel sentimentul încrederii în sine, în forţele proprii,
fapt care va avea ulterior o mare influenţă asupra succesului şcolar. Unul din scopurile principale ale
educaţiei non-formale îl reprezintă creşterea gradului de adaptabilitate a copiilor la viaţa socială, respectiv
dezvoltarea autonomiei personale şi sociale, a comportamentului în grup. În lucrarea intitulată
Descoperirea copilului, Maria Montessori făcea următoarea afirmaţie : ,, Să nu-i educăm pe copiii noştri
pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum
va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.’’
939
Activităţile extraşcolare vin în sprijinul acestui demers. Finalităţile educaţionale ale activităţilor
extraşcolare presupun educaţie intelectuală, estetică, religioasă, moral-civică, patriotică, fizică. Educaţia
intelectuală ocupă un rol central în formarea integrală a personalităţii elevului. Prin participarea la
concursuri de cultură şi civilizaţie europeană, concursuri de limbi străine, festivaluri naţionale de teatru în
limbile de circulaţie internaţională, proiecte interdisciplinare, serbări şi carnavaluri de Ziua
Îndrăgostiţilor, Halloween, Crăciun, Paşte, concursuri şi momente artistice dedicate Săptămânii
Francofoniei, Zilei Limbilor Străine, Zilei Educației sau Zilei Europei elevii se familiarizează cu limba,
cultura, tradiţiile şi obiceiurile altor popoare, creându-se astfel punţi de legătură între civilizaţii. Ei învaţă
să fie toleranţi şi deschişi spre alte culturi şi să respecte valorile culturale ale acestora. Datorită
caracterului lor interdisciplinar, activităţile extracurriculare constituie pentru elevi un prilej de lărgire a
cunoştinţelor de cultură generală, facilitând formarea culturii profesionale şi duc la formarea
competenţelor transdisciplinare.
Concluzionând, putem spune că activitatea extracurriculară este o componentă educaţională
valoroasă şi eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie, deoarece contribuie la
formarea şi dezvoltarea complexă a personalităţii elevului în plan moral, intelectual, estetic, civic şi fizic
prin atingerea tuturor dimensiunilor educaţiei al cărei scop primordial este pregătirea pentru viaţă a
elevului.
Bibliografie:
Stoica Marin, Pedagogie şi psihologie, Ed. Gheorghe Alexandru, 2001
1987
940
PERSONALITĂŢII COPILULUI
Educ. DROZD NĂSTACA

Liceul Tehnologic Ruscova
Grădinița cu PN Ruscova, Maramureș

didactice şi elevi. Aceste activităţi menite să ducă la cunoaşterea ţinutului natal şi a istoriei locale capătă
adevărate virtuţi educative, deoarece participarea directă a elevilor face posibilă declanşarea unui proces
lent, dar profund, de cunoaştere a frumuseţilor patriei, a trecutului şi prezentului poporului român, la
îmbogăţirea simţămintelor lor. De la cea mai fragedă vârstă omul se simte atras de tot ce este în preajma
lui, de casă, de satul în care locuieşte. Între el şi acest mic univers se naşte o legătură tainică, plină de o
puternică încărcătură emoţională, care nu este altceva decât embrionul aprinselor simţăminte de mai
târziu, ale iubirii de păstrarea tradiţiilor poporului nostru, la sădirea în inimile generaţiilor care vin a
mândriei pentru frumuseţea costumului popular românesc, a dansului, a obiceiurilor, al sentimentului de
dragoste de patrie. Astfel cunoaşterea spontană, mai întâi a mediului înconjurător, reprezintă punctul de
pornire al unui şir întreg de acţiuni conştiente care vor duce, cu timpul, la consolidarea sentimentului de
dragoste faţă de patrie. De aceea prin intermediul activităţilor care se organizează în vederea cunoaşterii
ţinutului natal,precum şi cu ajutorul unor relicve istorice locale se creează momente deosebit de
emoţionante pentru elevi,care pot fi valorificate temeinic din punct de vedere educativ. Asigurarea
climatului afectiv propice influenţelor educative reprezintă condiţia succesului şcolar. În sprijinul acestui
proces am realizat un studiu. În acest sens am aplicat un chestionar. La prima întrebare, referitoare la
activitatea extracurriculară cea mai îndrăgită,a reieşit că este excursia sau drumeţia. Personal am reuşit să
merg cu elevii în excursii şi vizite. Ele au contribuit la activizarea şi dezvoltarea creativităţii copiilor.
Vizionarea filmelor şi a spectacolelor de teatru cu conţinut patriotic şi activităţile desfăşurate în
cercuri şi tabere şcolare,exercită o influenţă pozitivă asupra elevilor, contribuind la formarea convingerior
patriotice şi la trezirea unor stări emoţionale complexe.
Vizionarea unor piese de teatru sau spectacole accesibile vârstei copiilor, corespunzătoare educaţiei
pe care trebuie să o primească copiii de această vârstă şi prezentarea într-o formă artistică îngrijită
constituie în primul rând un preţios mijloc de cunoaştere a relaţiilor dintre oameni, îmbogăţeşte gândirea
copilului, dându-i posibilitatea să cunoască trecutul, să înţeleagă prezentul şi să năzuiască spre viitor,
pregătindu-l pentru viaţă.
941
comună. Carnavalul este o manifestare veselă, antrenantă, plină de mişcare şi surprize. Am organizat
carnavale cu ocazia sărbătorilor de iarnă, cu ocazia Zilei Pământului sau cu ocazia zilei de 1 Iunie.
Participanţii au purtat costume întruchipând diverse personaje, iar jocul de rol a stimulat imaginaţia
elevilor. Vizionarea spectacolelor, a filmelor, a diafilmelor sau a emisiunilor de televizor sunt forme de
vedere interdisciplinar. Am realizat activităţi extracurriculare programate şi proiectate din timp, diverse
atăt ca forma, căt şi conţinut, ce s-au desfăşurat în şcoală, în afara ei, în comunitate, folosind metode
active şi stimulative pentru participarea elevilor. Activitatea extracurriculară e o componentă educaţională
valoroasă şi eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el, în primul rând, o
atitudine creatoare, atât în modul de realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând astfel o
atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a elevilor.
BIBLIOGRAFIE:
Bucureşti
942
ROLUL ACTIVITĂŢILOR
EXTRAŞCOLARE ÎN EDUCAȚIA COPIILOR
Prof.înv.primar:Drulescu Luminiţa-Claudia
Şcoala Gimnazială Nr.1 Bumbești –Jiu
Județul Gorj
preşcolarii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul
principal al grădiniţei şi al învăţământului primar – pregătirea copilului pentru viaţă. În legătură cu
dezvoltarea creativităţii copiilor, pot fi date educatorilor următoarele îndrumări: gândirea creativă şi
învăţarea din proprie iniţiativă trebuie încurajate prin laudă. Trebuie promovat modul variat de abordare
a problemelor de manipulare a obiectelor şi a ideilor. Şcolarii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească: o
probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica constructiv. Înainte de
toate, este însă important ca profesorul însăşi să fie creativ.
personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-
un cadru informal, ce permite elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul
anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual.
factori acţionează, pozitiv Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale –
poporului nostru.
943
desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în cadrul lecţiilor.Spectacolele constituie o altă formă de activitate
permanent, la afectivitatea copilului sau nu, asupra dezvoltării elevilor.Astfel de activităţi sunt de o reală
importanţă intr-o lume dominată de mass media şi ne referim la televizor , calculator si internet, care nu
fac altceva decât să contribuie la transformarea copiilor noştri in nişte persoane incapabile de a se
controla comportamental , emoţional şi mai presus de toate slabi dezvoltaţi intelectual. Se ştie ca incepand
de la cea mai fragedă vârstă , copiii acumulează o serie de cunoştinte punându-i in contact direct cu
obiectele şi fenomenele din natură. Activităţile de acest gen au o deosebită influenţă formativă, au la
bază toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii, tabere, colonii.In cadrul activităţilor organizate
in mijlocul naturii, al vietii sociale , copiii se confruntă cu realitatea si percep activ, prin acţiuni directe
obiectele , fenomenele, anumite locuri istorice. Fiind axate în principal pe viata în aer liber, în cadrul
acţiunilor turistice, prescolarii isi pot forma sentimental de respect si dragoste fata natura, fata de om si
realizarile sale. In urma plimbarilor, a excursiilor in natura, copiii pot reda cu mai multa creativitate si
culeg ,sunt folosite în activităţile practice, în jocurile de creaţie. La vârsta preşcolară, copiii sunt foarte
receptivi la tot ce li se arata sau li se spune în legatură cu mediul , fiind dispuşi să acţioneze în acest sens .
BIBLIOGRAFIE

- Ionesc, M., Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
- Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în
- Allport,W,Gordon, ,,Structura şi dezvoltarea personalităţii ‘’
944
Prof. înv. primar DRUMEA GICA

Liceul ,, Danubius” Călărași
Societatea modernă prin dinamismul său, prin flexibilitatea sa, deschiderea spre inovaţii
solicită un model al personaităţii umane care ar fi capabilă să facă faţă cerinţelor secolului
XXI care s-a anunţat ca o perioadă a schimbărilor continue. Educaţia devine imboldul
progresului social, exigenţele timpului an de an apar cu noi abordări şi valorificări ale ştiinţelor
pedagogice, psihologice, politice, sociale, economice în scopul formării unei generaţii tinere capabile
să asigure în continuare un nivel de bunăstare a vieţii, o interacţiune socială sporită, condiţii optime
pentru dezvoltarea umană.
În acest context, educaţia extracurriculară, prin activitățile sale constituie modalitatea
neinstuționalizată de realizare a educației, realizându-se în afara procesului de învățământ, având un
rol bine stabilit în formarea personalității copiilor. Activităţile extracurriculare se referă astfel la
totalitatea activităţilor educative organizate şi planificate în instituţiile de învăţământ sau în alte
organizaţii cu scop educaţional, dar mai puţin riguroase decât cele formale şi desfăşurate în afara
incidenţei programelor şcolare, conduse de persoane calificate, cu scopul co mpletării formării
personalităţii elevului asigurată de educaţia formală sau dezvoltării altor aspecte particulare ale
personalităţii acestuia. Prin desfăşurarea activităţilor extracurriculare se urmăreşte identificarea şi
cultivarea corespondenţei optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viaţă civilizat,
precum şi stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. Un impact pozitiv al
acestor activităţi îl are formarea şi dezvoltarea personalităţii elevilor, iniţierea, proiectarea şi
implementarea de programe şi proiecte prin atragerea de fonduri extrabuget are.
activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi
socioculturale, facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în
afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul
intelectual.Oricât ar fi de importantă educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ,
ea nu epuizează sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului.
Învăţământul are misiunea de a-i forma pe elevi sub aspect psihointelectual, fizic şi
socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială. Complexitatea finalităţilor educaţionale
impune îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare. Activităţile extracurriculare
organizate cu elevii, au de regulă un conţinut cultural, artistic, spiritual, ştiinţific, tehnico-aplicativ,
sportiv sau simple activităţi de joc sau de participare la viaţa şi activitatea comunităţilor locale.
Activităţile extracurriculare oferă oportunităţi pentru dezvoltarea unor competenţe, în raport cu
anumite obiective ce inspiră şi provoacă educabilul, atât pentru succesul lui educaţional, cât şi pentru
cel din viaţa de zi cu zi. Acestea au o valoare importantă atât pentru dezvoltarea socială a
educabilului, cât şi pentru cea personală, prin demersuri specifice şi particulare. Deşi
activităţile specifice educaţiei formale urmăresc anumite finalităţi, totuşi ele nu uzitează la
maxim de valorizarea unor competenţe precum: dezvoltarea unor abilităţi interpersonale, muncă
în echipă, iniţierea şi implemetarea unor proiecte personale. Activităţiile extracurriculare sunt
deosebit de importante deoarece contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare.
De asemenea, prin intermediul acestora se pot dezvolta şi explora anumite înclinaţii şi
aptitudini ale copiilor. Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă relaxantă la
astfel de activităţi, îmbinându-se utilul cu plăcutul. În ultimul timp, devine tot mai evident faptul că
educația extracurriculară , adică cea realizată dincolo de procesul de învațământ , își are rolul și locul
bine stabilite în formrea personalității școlarilor. În școala contemporană , o educație eficientă ,
depinde de gradul de în care se pregătește copilul pentru pariciparea la dezvoltarea de sine. Depinde de
asemenea și de măsura în care reușește să pună bazeleformării pesonalității copiilor.
945
În acest cadru ,învățământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect fizic și socioafectiv,
pentru o integrare socială cât mai ușoară.Complexitatea procesului educațional impune
îmbinareaactivităților curriculare cu cele extrașcolare , iar în acest caz, parteneriatuleducațional devine
o necesitate. Aceste activități au ca scop identificarea și cultivarea corespondenței optime dintre
aptitudini, talente ,cultivarea unui stil de viață civilizat, precum și stimularea comportamentului
creativ. Copiii participă cu însuflețire și dăruire la astfel de activități, iar succesul este garantat dacă ai
încredere în imaginația,bucuria și dragostea din sufletul copiilor, dar să îi lași pe ei să te conducă spre
acțiuni frumoase și valoroase. În opinia mea , activitățile extracurriculare sunt deosebit de importante
deoarece,contribuie la gândirea și completarea procesului de învățare.De asemenea ,prin intermediul
acestora se poate dezvolta și explora anumite înclinații și aptitudini ale copiilor. Având un caracter
atractiv, copiii participă într-o atmosferă relaxantă,cu însuflețire și dăruire, la astfel de activități,
îmbinându-se utilul cu plăcutul. Un punct forte al activităților extrașcolare este acela că antrenează
copiii în activități cât mai variate și bogate cu o stuctură aparte, diferită de clasica metodă de predare-
învățare. O activitate desfășurată într-un mediu extrașcolar permite de asemenea și dezvoltarea unor
aptitudini speciale, și facilitarea integrării în mediul școlar. Trebuie să ținem cont că, indiferent ce
metodă se adoptă în educația tradițională, indiferent dacă are o finalitate pozitivă și un odiectiv atins ,
ea nu va epuiza niciodată sfera influențelor formative exercitate asupra copilului. Din seria activităților
extrașcolare amintesc : excursiile, taberele,spectacolele, piesele de teatru, atelierele creative, șezătorile,
vizitele la muzee sau Grădina Zoologică, spectacolele în aer liber. Copiii pot fi stimulați și își pot
îmbogăți imaginația creatoare și sfera cunoștințelor, prin vizionarea de piese de teatru, filme educative,
prin dramatizarea unor opere literare cu diferite ocazii sau prin implicarea în desfășurarea șezătorilor
literare. Copiii trebuie să fie îndrumați să dobândească în primul rând o gândire independentă,
toleranță față de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi și de a găsi modul de rezolvare a
lor și posibilitatea de a critica constuctiv. Înainte de toate, este însa important ca învățătorul însăși să
fie creativ, pentru că numai așa poate să aducă în atenția copiilor săi tipuri de activități extrașcolare
care să le stârnească interesul, curiozitea,imaginația și dorința de a participa necondiționat la
desfășurarea acestora. Excursiile și taberele școlare contribuie la îmbogățirea cunoștințelor elevilor
despre frumusețile țării, artă, cultură, la educarea dragostei și respectul pentru frumosul din natură.
Ceea ce trebuie să ținem cont , întotdeauna, este ca obiectivele instructiv-educative să primeze,
dar în același timp să reușim să prezentăm în mod echilibrat și momentele recreative și de relaxare.
Este foaret important să dăm o notă relaxantă tuturor jocurilor și activităților .
Bibliografie:
învăţământ, în “ Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Editura Discipol, Bucureşti
- Cărăşel, Aurel şi Lazăr, Viorel, Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Editura
Arves, Craiova, 2008;
curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom, Iaşi, 2002
- Cucoş, Constantin, Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 2000;
946
FORMAREA PERSONALITĂȚII ELEVILOR PRIN INTERMEDIUL
ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE
Autor: profesor Druța Alina

Liceul „ Corneliu Medrea” Zlatna/Școala Gimnazială „Sava Albescu” Feneș
Educaţia este un fenomen social de bază apărut odată cu societatea şi este specific fiecărei
organizări sociale, îndeplinind rol de informare şi de formare a omului la nivel intelectual, moral, artistic.
Asupra individului se exercită o mulțime de acţiuni cu rol educativ de-a lungul întregii vieţii, iar
specialiştii le-au organizat în trei categorii de realizare a pregătirii pentru viaţă: educaţia formală
(școlară), nonformală (extrașcolară), informală (cunoştinţe pe care individul le întâlnește zi de zi: în sânul
familie, alături de prietenii, pe stradă, din mass-media etc).1
Educaţia nonformală îşi are originea încă din momentul fondării educaţiei și conţine majoritatea
influenţelor educative care au loc în afara școlii, fiind activităţi extrașcolare sau activităţi opţionale. Au un
caracter mai puţin formal, dar cu acelaşi rezultat important de formare. Acţiunile educative plasate în ca-
drul acestui tip de educaţie sunt permisive şi vin să întâmpine diferitele interese ale fiecărei persoane în
parte. Procesul educaţional presupune forme de muncă didactică care vin să completeze activităţile
obligatorii ale programei școlare. Oricât de importantă ar fi educaţia formală realizată prin procesul de
învăţământ, ea nu folosește întreaga sferă a influenţelor formative exercitate asupra copilului.
Educația extracurriculară este realizată dincolo de procesul de învăţământ şi îşi are rolul şi locul
bine stabilit în formarea personalităţii copiilor și a tinerilor. Activităţile extraşcolare însumează
modalitatea neinstituţionalizată de realizare a educaţiei.2
optime dintre aptitudini, talente și cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum şi stimularea
comportamentului creativ în diferite situații. Aceste activităţi contribuie la gândirea şi întregirea
procesului de învăţare, la dezvoltarea aptitudinilor elevilor și la organizarea bine gândită şi plăcută a
timpului lor liber. Având un caracter atractiv, ludic, copiii iau parte la o atmosferă relaxantă, cu
însufleţire şi dăruire. Scopul activităţilor extracurriculare este dezvoltarea unor aptitudini unice,
angrenarea elevilor în proiecte cât mai diverse şi bogate în conţinut, dezvoltarea interesului pentru
activităţi socio-culturale, facilitarea integrării în mediul şcolar, punerea în valoare a talentelor personale şi
corelarea aptitudinilor cu atitudinile de caracter. Aceste activităţile au loc într-un cadru informal, ce
permit elevilor cu dificultăţi de afirmare și cooperare în mediul şcolar să-și reducă nivelul fricii și al
emoțiilor şi să-şi maximizeze potenţialul lor intelectual. Activităţile extracurriculare au menirea de a
valorifica timpul liber al elevilor într-un mod cât plăcut şi util şi de a-l transforma într-o sursă
educaţională. Este necesar ca în activităţile extracurriculare obiectivele instructiv-educative să primeze,
dar trebuie să fie integrate în mod echilibrat şi momente recreative.
Activităţile extraşcolare au cel mai vast caracter de interdisciplinaritate, oferind cele mai eficace
modalităţi de modelare a caracterului elevilor încă din clasele primare, deoarece sunt folosiți factorii
educativi cei mai apreciaţi şi mai cunoscuți acestora.3
Activităţile complementare sunt concretizate în excursii şi drumeţii, vizite, vizionări de filme sau
spectacole, joc de rol, concursuri de pictură, formează elevului un comportament corespunzător, o ţinută
adecvată situaţiei și declanşează anumite sentimente. O mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii
copilului o au activităţile extraşcolare care implică în mod direct copilul la realizarea sarcinilor prin
personalitatea sa şi nu prin produsul realizat de acesta.
De mititei, copiii acumulează o serie de cunoştinţe mai ușor dacă sunt puşi în contact direct cu
obiectele şi fenomenele din natură și numai. Copiii au nevoie de activități care să le lărgească lumea lor
spirituală, să le stâmpere setea de cunoaştere, și să le ofere situații de a se emoţiona puternic și de a fi în
stare să gândească singuri pentru a-şi forma convingeri de lungă durată.
1
Ștefan M., Teoria situaţiilor educative, Bucureşti, Editura Aramis, 2003, pag. 137.
2
Macavei E., Pedagogie. Propedeutică. Didactică, Bucureşti Editura Didactică şi Pedagogică, 1997, pag. 5.
3
Nicola I., Tratat de pedagogie şcolară, Editura Didactică şi Pedagogică, 1996, Bucureşti, pag. 35.
947
Participarea la activitate antrenează atât elevii timizi cât şi pe cei slabi, îi domolește pe cei
impulsivi, stimulează influenţa reciprocă, dezvoltă spiritul de cooperare și contribuie la formarea
colectivului de elevi.4
Elevii se autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor,
asumându-şi responsabilităţi. Cadrul didactic are, prin acest tip de activitate, posibilităţi multiple să-şi
cunoască elevii, să-i îndrume, să le influenţeze și să corecteze dezvoltarea, să realizeze mai plăcut şi mai
temeinic obiectivul principal al şcolii şi al învăţământului, și anume, pregătirea copilului pentru viaţă.5
sa pentru copii, de modul interactiv de abordare a temelor, prin punerea în valoare a posibilităţilor şi
resurselor de care dispune unitatea de învățământ și/sau clasa de elevi.
Bibliografie
1. Agabrian M., Şcoala, Familia, Comunitatea, Institutul European, Iaşi, 2006.
2. Bocoş M., Jucan D., Fundamentele pedagogiei. Teoria şi metodologia curriculumului. Repere şi
instrumente didactice pentru formarea profesorilor, Editura Paralela 45, Cluj-Napoca, 2008.
3. Cărăşel A., Lazăr Gh., Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Editura Arves, Craiova,
2008.
4. Cerghit I., Neacşu I., Negreţ-Dobridor I., Pânişoară I.O., Prelegeri pedagogice, Editura Polirom,
Iaşi, 2001.
5. Dănilă I., Gherghina D., Simiciuc E., Şerban D., Popescu M., (2009), Activităţi Extracurriculare
şi Extraşcolare Îndrumător Metodic. Antologie de Texte, Editura Didactica Nova, Craiova.
6. Istrate E., Jinga I., Manual de Pedagogie, Editura All, Bucureşti, 2008.
7. Macavei E., Pedagogie. Propedeutică. Didactică, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1997.
8. Negreţ-Dobridor I., Teoria generală a curriculumului educaţional, Editura Polirom, Iaşi, 2008.
9. Nicola I., Tratat de pedagogie şcolară, Editura Aramis, Bucureşti, 2003.
10. Nicola I., Tratat de pedagogie şcolară, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşt, 1996.
11.Potolea D., Manolecu M., Teoria şi practica evaluării educaţionale, MEC, Proiectul pentru
Învăţământul Rural, 2005..
12. Ştefan M., Teoria situaţiilor educative, Editura Bucureşti, 2007.
13. Legea Educaţiei naţionale, publicată în Monitorul oficial din 10.01.2011, anul 179(XXIII) nr.18.
14. http://www.tribunainvatamantului.ro/valentele-educative-ale-educatiei-nonformale/
15. http://ismb.edu.ro/documente/proiecte/Educatie_permanenta/2017/ghid_scoala_altfel_2017.pdf
4
Cărăşel A., Lazăr Gh., Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Editura Arves, 2008, Craiova, pag. 30.
5
Bocoş M., Jucan D., Fundamentele pedagogiei. Teoria şi metodologia curriculumului. Repere şi instrumente didactice
pentru formarea profesorilor, Editura Paralela 45, 2008, Cluj-Napoca, pag. 18.
948
VIZITA DIDACTICĂ
Prof.înv.primar Dumea Anca,

Școala Gimnazială ,,Ștefan Luchian” Moinești
Încă de la vârste fragede, copiii sunt atraşi – chiar fascinaţi, în anumite situaţii, de meseria practicată
de părinţi, persoane apropiate sau chiar de vedetele preferate, exprimându-şi admiraţia şi intenţia de a
îmbrăţişa aceeaşi profesie atunci când vor creşte mari. Până spre adolescenţă, aspiraţiile copilului privind
meseria pe care doreşte să şi-o aleagă sunt cât se poate de fluctuante. Activităţile incluse în proiectul
educațional ,,Arta Meseriilor" familiarizează copiii cu o diversitate de meserii, aducând în faţa micuţilor
persoane ce lucrează în diverse domenii pentru a prezenta aspectele caracteristice profesiei respective,
propunând vizitarea unor locuri de muncă sau prezentând meserii prin intermediul mijloacelor didactice;
dezvoltă capacităţi de cunoaştere şi înţelegere a meseriilor şi profesiilor; stimulează curiozitatea pentru
investigarea acestora; îmbunătăţesc relaţiile dintre şcoală şi comunitate în vederea creşterii calităţii
educaţiei oferite elevilor.
Drept obiective ale proiectului educational putem specifica:
- identificarea meseriilor şi profesiilor; înţelegerea şi aplicarea normelor elementare de protecţie a
muncii;
- adaptarea propriului comportament, în situaţii concrete, în raport de norme prestabilite;
- formularea unor opinii personale în aprecierea unor comportamente adecvate/ inadecvate la locul
de muncă;
- manifestarea atitudinilor pozitive şi responsabile faţă de securitatea personală şi a celor din jur;
- dezvoltarea relaţiilor interumane; comunicarea între membrii comunităţii şcolare (profesori şi
elevi) şi membrii comunităţii locale;
- stimularea curiozităţii privind explicarea şi înţelegerea lumii înconjurătoare
- formarea şi dezvoltarea unor trăsături pozitive de caracter.
Forme de organizare: vizite, ateliere de lucru (pictură, activităti practice); activităti
antreprenoriale; concursuri, realizare de portofolii.
Loc de desfășurare: școala , operatori economici
Forme de evaluare: chestionare orală, desene, fotografii, formulare de impresii, portofoliul
Documente program: Fișa activităţii, Fișe de prezență elevi, Portofoliu program, Raport de
evaluare program
949
ACTIVITĂŢI DIN PROIECT
Denumirea activităţii Forma de organizare Locul desfăşurării
,,Meseria, brăţară de Brainstorming PPT Şcoala ,,Ştefan Luchian"
aur"
Sfaturi înţelepte Masă rotunda cu invitat CAR pensionari
Trocul şi banii Expoziţie numismatică Participare Global Money
Week
,,Motanul încălţat" Vizită didactică Antarctica Shoes S.r.l
TEMA VIZITEI: Fabricarea încălţămintei între tradiţie şi modernitate

OBIECTIVUL VIZITAT: Fabrica de încălţăminte (vizită cu caracter tematic)
SCOPUL: observarea directă şi însuşirea de cunoştinţe despre fabricarea încălţămintei (materiale
folosite/ etapele procesului de producţie)
OBIECTIVE :
* Analizarea aspectelor legate de prelucrarea pielii în obiecte de încălţăminte
* Formarea unor noţiuni şi reprezentări despre procedeele de transformare a pielii
* Formarea spiritului antreprenorial
* Dezvoltarea simţului ecologic şi a atitudinii faţă de mediul înconjurător
OBIECTIVE OPERAŢIONALE
- să observe etapele principale etape de producţie;
- să descrie obiectivul vizitat şi să argumenteze importanţa acestuia
- să precizeze utilitatea produselor finite;
- să aprecieze efortul depus în realizarea produselor.
Etapele vizitei sunt:
- observarea obiectivului vizitat;
- se discută probleme legate de etapele prelucrării materialelor prime, etapele obţinerii produsului
finit, importanţa acestuia, protejarea mediului înconjurător; banii: preţul, costul, economisirea;
- se ordonează însemnările în jurnalul reflexiv (în clasă sau acasă), se ilustrează prin desene sau
foto.
- feedback participanți
950
ROLUL FORMATIV AL ACTIVITATILOR EXTRASCOLARE
Prof. Mirela Dumitrache

Colegiul “Mihai Viteazul” Bumbesti-Jiu
Viziunea școlii transpusă în misiune realizabilă și cuantificabilă prin atingerea unor ținte strategice
este aceea de a forma personalități complexe, adaptabile și integrabile socio-economic.
În aceste condiții, planul cadru și programele de învățământ nu acoperă toate laturile formative,
fiind necesar să se intervină și cu alte activități de genul extrașcolar și extracuricular.
Pe lângă valorizarea potențialului creativ, aceste activități sunt menite să formeze valori morale și
abilități de integrare socială.
Astfel, pentru unii elevi, catalogați drept introvertiți sau timizi, școala reprezintă spațiul ideal să-și
depășească timiditatea și să își exteriorizeze, prin vocea “personajului” propriile trăiri.
Pentru mulți, școala devine un spațiu prietenos, pentru care expresia “trebuie să merg” se transformă
în “vreau să merg” tocmai grație acestor programe.
Pe lângă tipologia ideală a celui mânat în acumulările intelectuale doar de dorința interioară de
cunoaștere, dincolo de alte interese și trebuințe, există majoritatea celor care învață predominant sub
imbold extern, categorie pentru care aceste activități oferă un real cadru de afirmare și dezvoltare, lărgind
astfel sfera de opțiuni pentru viitor.
Terapia prin artă, sub toate formele sale, s-a dovedit cel mai eficient mod de a scăpa de frustrări, în
cazul unor elevi, de a se regăsi sau de a-și spori încrederea și stima de sine.
Implicarea în activități extrașcolare, în anumite cazuri, s-a dovedit stimulativă și pentru activitatea
școlară. Influența benefică a acestui tip de activități constitue baza proiectării pentru consiliere/dirigenție.
O abordare specifică unei anumite categorii de elevi și anume, cei cu CES sau dificultăți de învățare,
prin prisma activităților extrașcolare își evidențiază rentabilitatea prin depășirea unor bariere. Membrii așa
numitelor ”grupuri vulnerabile” reușesc să se evidențieze în fața clasei, să-și descopere utilitatea, și de ce
nu, supremația.
951
Prof Dumitraşcu Roxana

Şcoala Gimnazială Dudeşti
Structura Şcoala Gimnazială Tătaru,jud Brăila
Pedagogul american Bruner consideră că „oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare i se poate
preda cu succes, într-o formă intelectuală adecvată, orice temă”, dacă se folosesc metode şi procedee
cunoştinţelor.”
952
formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii, tabere.
Bibliografie:
 Crăciunescu, Nedelea, „Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar”,
 Ionescu, M., Chiş, V., „Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
953
Prof. DUMITRAŞCU ROXANA GIANINA

ŞCOALA GIMNAZIALA DUDEŞTI/ JUD BRĂILA
Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, stimuleaza si
orienteaza copiii spre unele domenii de activitate: muzica, sport, poezie, pictura. Excursiile si taberele
scolarecontribuie la imbogatirea cunostintelor copiilor despre frumusetile tarii, la educarea dragostei,
respectului pentru frumosul din natura, arta, cultura. Prin excursii, copiii pot cunoaste realizarile
oamenilor, locurile unde s-au nascut, au trait si au creat opere de arta.
serie de cunoştinte punându-i in contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Activităţile de acest
gen au o deosebită influenţă formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice:plimbări, excursii,
tabere. . In cadrul activităţilor organizate in mijlocul naturii, al vietii sociale , copiii se confruntă cu
realitatea si percep activ, prin acţiuni directe obiectele , fenomenele, anumite locuri istorice. Fiind axate în
principal pe viata în aer liber, în cadrul acţiunilor turistice, elevii isi pot forma sentimental de respect si
dragoste fata natura, fata de om si realizarile sale. Grija fata de timpul liber al copilului, atitudinea de
cunoastere a dorintelor copiilor si de respectare a acestora trebuie sa fie dominantele acestui tip de
activitati. Acestea le ofera destindere, incredere, recreere, voie buna, iar unora dintre ei posibilitatea unei
afirmari si recunoastere a aptitudinilor. Activitatea educativa scolara si extrascolara dezvolta gandirea
critica si stimuleaza implicarea tinerei generatii in actul decizional in contextul respectarii drepturilor
omului si al asumarii responsabilitatilor sociale, realizandu-se, astfel, o simbioza lucrativa intre
componenta cognitiva si cea comportamentala. In urma plimbarilor, a excursiilor in natura, copiii pot reda
cu mai multa creativitate si sensibilitate, imaginea realităţii, în cadrul activităţilor de desen şi modelaj , iar
materialele pe care le culeg ,sunt folosite în activităţile practice, în jocurile de creaţie. La vârsta şcolară,
copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arata sau li se spune în legatură cu mediul , fiind dispuşi să
acţioneze în acest sens.
954
evadării din atmosfera de muncă de zi cu zi ci şi ca un act de ridicare a nivelului cultural .
Serbarile si festivitatile - marcheaza evenimentele importante din viata scolarului. Din punct de
seminificativ.
Concursurile scolare - sunt o metoda extrascolara de a starni interesul elevului pentru diferite arii
curriculare avand, in acelasi timp, o importanta majora si in orientarea profesionala a elevilor, facandu-le
cunoscute toate posibilitati pe care acestia le au. Concursuri precum "Cangurul" sau Olimpiadele Scolare
pot oferi cea mai buna sursa de motivatie, determinand elevii sa studieze in profunzime si prin urmare sa
scoata rezultate mai bune la scoala. Acelasi efect il pot avea concursurile organizate de catre cadrele
didactice in clasa. Daca sunt organizate intr-o atmosfera placuta vor stimula spiritul de initiativitate al
copiluiui, ii va oferi ocazia sa se integreze in diferite grupuri pentru a duce la bun sfarsit exercitiile si va
asimila mult mai usor toate cunostintele. Elevii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească: o gândire
important ca profesorul însăşi să fie creativ. Activităţile extraşcolare, în general, au cel mai larg caracter
interdisciplinar, oferă cele mai eficiente modalităţi de formare a caracterului copiilor încă din clasele
primare, deoarece sunt factorii educativi cei mai apreciaţi şi mai accesibili sufletelor acestora.
Activitatile extracurriculare sunt apreciate atat de catre copii, cat si de factorii educationali in
masura in care : valorifica si dezvolta interesele si aptitudinile copiilor; organizeaza intr-o maniera
placuta si relaxanta timpul liber al copiilor contribuind la optimizarea procesului de invatamant, formele
de organizare sunt din cele mai ingenioase, cu caracter recreativ , copiii au teren liber pentru a-si
manifesta in voie spiritul de initiativa; participarea este liber consimtita, necoditionata, constituind un
suport puternic pentru o activitate sustinuta, creeaza un sentiment de siguranta si incredere tuturor
participantilor urmaresc largirea si adancirea influentelor exercitate in procesul de invatamant; contribuie
la dezvoltarea armonioasa a copiilor.
Bibliografie :

955
Activităţile extraşcolare – calea spre cunoaşterea elevilor
Prof. Dumitraşcu Gabriela-Gianina

Şc.Gimnazială „Ştefan cel Mare” Focşani
Activităţile extraşcolare presupun activităţi educative, de orientare şcolară şi profesională, culturale,

artistice, sportive, organizate în afara spaţiului şcolii şi în afara orarului, iar participarea elevilor este
benevolă, după cum se ştie. Activitățile extrașcolare vizează, de regulă, acele activități cu rol
complementar orelor clasice de predare-învățare. Ele pot fi excursii, drumeții, vizite la muzee, la diverse
activități artistice, cluburi tematice, activități sportive, legate de protecția mediului. Câteva caracteristici
de bază ale activităților extrașcolare ar fi:
copiilor.
(Maria Montessori)
Efectele acestor activităţi în viaţa copiilor se văd rapid. Spre exemplu, s-a observat că ei au o rată de
frecvenţă mai mare la cursuri, au un impact psihologic pozitiv pentru că se promovează activităţi care
valorizează toate aspectele personalităţii, susţinerea dezvoltării stimei de sine şi a autovalorizării,
promovarea dezvoltării aptitudinilor şi intereselor de cunoaştere a elevilor. Este cunoscut faptul că
activitățile extrașcolare generează capital social și uman, constituie un mediu formator mai atractiv, în
afara contextului instituțional. Participarea elevilor la astfel de activități îi ajută să se înțeleagă pe ei înșiși
prin observarea și interpretarea propriului comportament în comparație cu al celorlalți.
Activitățile extrașcolare reprezintă totodată un element prioritar în politicile educaționale întrucât au
sociale. Activitățile extrașcolare ocupă un loc important în ansamblul influențelor educative. Participarea
956
inițiativei. Prin aceste activități li se oferă elevilor un alt mod de însușire a unor trăiri, valențe pozitive ale
vieții, valori morale și nu numai. O altă particularitate a activităților extrașcolare, de o reală importanță, o
caracteriale. Activitățile extrașcolare dezvoltă gândirea critică și stimulează implicarea generației tinere
comportamentală.
Bibliografie:
957
Dumitraşcu Sorina
Grădiniţa cu P.P. “Inocenţa” Găeşti, Dâmboviţa
iar sentimentul de împlinire este mult mai ridicat. Activitățile extrașcolare vizează, de regulă, acele
activități sportive, legate de protecția mediului etc. Iată câteva caracteristici de bază ale activităților
extrașcolare:

copiilor.
integrării sociale.
958



inițiativei.
Montessori)
Bibliografie:
959
Prof. Dumitrescu Aurelia-Mihaela

Școala Gimnazială Nr. 7 - Galați
Activitățile extrașcolare sunt foarte folositoare pentru majoritatea elevilor, cu atât mai mult cu cât
sunt destule situații în care copiii nu au cea mai bună viață de familie. În astfel de cazuri, activitățile
extracurriculare sunt binevenite deoarece îi pot schimba tânărului optica asupra vieții și îl pot orienta spre
un drum mai bun. Dacă acasă îi lipsește „mentorul”, persoana care să îl ghideze și să îl îndrume în viață,
tânărul va căuta unul afară, astfel că este indicat să fie un adult responsabil, un profesor, un îndrumător.
Un aspect pozitiv al activităților extrașcolare este acela că îl fac pe elev mai responsabil, pregătindu-
l pentru viitor. De asemenea, implicarea în diverse activități extracurriculare il ajută să întâlnească oameni
noi, cu experiențe de viață diferite, îl ajută să-și facă prieteni noi, să socializeze, acest aspect fiind foarte
important în cazul copiilor care întâmpină dificultăți de comunicare cu semenii lor.
Asemenea activități extrașcolare sunt de o reală importanță cu atât mai mult cu cât trăim într-o
societate dominată de mass-media, referindu-ne în special la radio, televiziune și internet, care sunt
accesibile majorității copiilor din zilele noastre și care nu fac altceva decât să contribuie la transformarea
tinerilor în niște persoane incapabile de a se controla comportamental și emoțional.
Activitățile extracurriculare sunt diverse, astfel încât elevii pot fi implicați în multe dintre acestea, în
funcție de aptitudinile și temperamentul fiecăruia. Nu este necesar să exceleze în aceste activități, atât
timp cât copiii asimilează experiențe noi care îi vor ghida mai departe în viață.
Atât elevii, cât și părinții acestora pot participa la activități care implică lectura, dezbaterea și
discuțiile de grup, care îi vor sprijini să-și îmbunătățească abilitățile de comunicare.
Tinerii care au ca preocupări dansul sau muzica pot participa la diferite competiții de acest gen.
Acest lucru nu numai că le oferă o posibilă alternativă la viitoarea lor carieră, dar îi determină să capete
încredere în ei înșiși.
Studiul este important, dar la fel este și „jocul”. Diferitele activități sportive și competițiile la care
participă tinerii sunt necesare atât în dezvoltarea corpului, cat și a minții. Mai mult, acest gen de activități
învață tânărul ce înseamnă spiritul de echipă, corectitudinea și toleranța.
Este recomandabil ca elevii să participe la diferite activități care militează pentru sănătate,
protejarea mediului etc., astfel încât ei să devină activi încă de la o vârstă fragedă în problemele societații
actuale.
Tinerii trebuie, de asemenea, să fie pregătiți pentru a face față unor situații dificile. Astfel, ei trebuie
să dobândească noțiuni de bază referitoare la acordarea primului ajutor și la felul în care trebuie să se
comporte în astfel de situații - cutremur, incendiu, inundații, accidente etc.
De asemenea, un factor important în dezvoltarea personală a elevului este cel social. În acest sens,
jocurile de echipă, îndeosebi cele care se desfășoară în aer liber, dar şi în sala de clasă, excursiile, ieşirile
la teatru sau la cinema pot fi aspecte importante.
Se poate concluziona astfel că atât activitățile curriculare, cât și cele extracurriculare nu au doar un
rol educativ pentru elevi, ci trebuie să îi învețe pe aceștia să se adapteze la diferite situații care se pot ivi
în viața cotidiană.
960
Rolul excursiei școlare în educație
Prof.Dumitrescu Aurora, CEVM-Tg Jiu
Excursia școlară joacă un rol esențial în programa școlară, aducând beneficii atât în învățarea cât și
în predarea. Excursiile contribuie la lărgirea orizontului ştiinţific şi cultural al elevilor , la dezvoltarea
spiritului de observaţie şi de investigare. Elevii expuși la multe experiențe se descurcă mai bine în școală.
Când elevii părăsesc sala de clasă, ei văd legăturile dintre ceea ce se întâmplă la școală și în „lumea
reală”.Încep să realizeze că ceea ce învață în clasă îi poate ajuta să rezolve problemele pe care le văd în
lumea din jurul lor. Fiecare experiență consolidează învățarea și susține concepte academice importante.
Pot fi un mod interesant de a explora lucruri noi atât pentru elevi, cât și pentru profesori. Reprezintă
o excelentă îmbinare între programe culturale, educative și multe activități în aer liber.
Elevii au numeroase oportunități de a învăța în ritmul lor propriu și de a se cufunda într-o
experiență autentică, fără a experimenta anxietatea temelor, examenelor sau testelor. Îi ajută pe elevi să
învețe prin experiență autentică. Excursiile contribuie foarte mult la construirea încrederii în sine și la
stimularea sentimentului de lucru în echipă. Dezvoltă o gamă largă de abilități de viață, inclusiv munca în
echipă, managementul timpului, comunicarea. Excursiile permit profesorului să conecteze sala de clasă cu
experiența reală și autentică.
Reprezintă o modalitate de a-și îmbunătăți lecțiile și de a experimenta o predarea inovatoare, dar și
mai practică. Excursia șterge plictiseala prelegerilor în clasă fiind modalități bune de a trezi interesul
elevilor și de a învăța printr-o experiență practică. În excursie profesorul este un ghid care inspiră și
stimulează elevii să înțeleagă lumea care există dincolo de programele școlare.
Elevii sunt încurajați să învețe nu numai cunoștințe, ci și abilități noi, abilități de viață, abilități de
comunicare și multe altele.
Excursiile sunt metode eficiente pentru a preda discipline dificile precum istorie, biologie sau fizică.
Este ușor pentru studenți să învețe aceste subiecte văzând și trăind viața reală. Elevii vor dezvolta un
sentiment de plăcere și vor simți subiectul mai aproape, fără presiunea de a face exerciții sau de a fi
solicitați să răspundă la o întrebare. Conceptele sunt prezentate prin diferite modalități, astfel încât elevii
care au probleme cu învățarea tradițională se pot simți inteligenți și încrezători. Ei sunt capabili să
înțeleagă mai bine conținutul atunci când învăța în mod holistic.
Excursia este o combinație perfectă de oportunități de învățare, călătorie și de învățare practică.
Elevii exersează atitudini, receptează informaţii şi trăiesc stări de mare emoţie. Elevii care merg în
excursii devin mai empatici și mai toleranți și dezvoltă abilități de gândire critică.
Elevii pot interacționa cu persoane din toate mediile societății, cu opinii diferite sau alte puncte de
vedere. Aceste interacțiuni îi învață cum să se comporte folosind mai mult autocontrol.
961
Alături de dezvoltarea abilităților profesionale, elevii pot avea șansa de a învăța obiceiurile locale,
de a-și dezvolta încrederea în forțe proprii și a deveni independenți.
Pentru professor, este un moment potrivit de a cunoaşte mai bine elevii, astfel încât, odată întors în
atmosfera sălii de clasă, putem dezvolta relaţia de apropiere creată în timpul excursiei.
Pentru ca elevii să realizeze finalităţile educative vizate de profesor, traseul ales va cuprinde o
combinaţie armonioasă, echilibrată şi variată de obiective turistice şi activităţi de recreare, ce i-ar stimula,
le-ar menţine interesul şi i-ar transpune pe copii în situaţii generatoare de emoţii pozitive.
O excursie reuşită marchează în memoria noastră şi a elevilor momente de neuitat.
O excursie de succes este aceea în care elevii au trăit momente emoţionante, au văzut locuri de
neuitat, au dobândit cunoştinţe interesante ori folositoare şi au realizat ceva în plus pentru
autodesavârşire. Excursiile didactice au rol în formarea sistemului de cunoştinţe la elevi, conduc la
dezvoltarea curiozităţii şi creativităţii copiilor, urmărind formarea unui stil de dezvoltare şi pregătire
pentru integrarea socială, pregătirea pentru viaţă, permite formarea deprinderilor practice a efectua
observări, a compara obiectele, formând, astfel, elevilor capacităţi investigaţionale de cercetare.
Ca formă de instruire, excursia permite rezolvarea unor probleme complexe de învăţare, educare şi
pregătire a tinerelor generaţii pentru activitatea profesională Fiind organizată în locuri speciale, sub
îndrumarea profesorului,permite realizarea obiectivelor disciplinare, și ajută în alegerea viitoarei cariere
a copilului.
962
Proiect de activitate extracurriculară
Carla Dumitrescu
1. Titlul: „Scoli pentru un viitor verde”

2. Data: aprilie 2019
3. Organizatori: Scoala Gimnaziala Teasc
4. Propunator: Profesor inv. primar Carla Dumitrescu
5. Scopul: Modificarea atitudinii şi comportamentului faţă de mediul înconjurător.
6. Obiective:
a. Nivel informativ – dobândirea unor informaţii de ultimă oră din domeniul educaţiei
ecologice;
b.Nivel formativ – să creeze şi să implementeze în şcoală o campanie de protejare şi
înfrumuseţare a părculeţului din faţa şcolii şi a celui comunal prin lucrări de întreţinere şi
sădire de arbori, arbuşti ornamentali, plante şi flori;
c. să manifeste în comportament atitudinea de respect faţă de mediu
7. Public ţintă: elevii claselor C.P.-VIII Teasc
8. Parteneri: parintii elevilor, membrii comunitatii locale
9. Metode: conversaţia euristică; problematizarea; metoda exemplului personal; activitatea
practică prin care vom arăta că fiecare gest este important, pentru că poate fi urmat, chiar dacă
iniţial este singular în încercarea de a proteja mediul înconjurător.
10. Resurse: afişul publicitar; prezentarea unor situaţii limită cu ajutorul calculatorului
folosind programul Power Point; flori,pomi fructiferi, molizi argintii, puiet de liliac.
11. Modalităţi de desfăşurare (Activităţi / Strategii):
 dezbaterea interactivă;
 explicaţia;
 lucrul în echipă;
 scriere funcţională (redactare de text publicitar).
12. Evaluare (Feed - back): - aprecieri ale consilierului pe probleme educative asupra
activităţii desfăşurate, concluzii ale elevilor – cu angajamentul de-a avea în continuare grijă de
arborii sădiţi.
13. Mediatizare: realizarea de fotografii la acţiunea desfăşurată; expunerea unor imagini de
la activitate la panoul „Din activitatea şcolii”; publicarea unor imagini de la activitate în rubrica
„Ştiri din şcoală” în revista şcolii „Din fuga condeiului …”.
Director, Consilier educativ,

Prof. Cosmin Floricel Prof. Carla Dumitrescu
963
Rolul activităților extrașcolare în formarea personalității
elevului din ciclul primar
Prof.înv.primar:Dumitrescu Daniela
Școala Gimnazială Cărpiniș,Crasna,Gorj
Activitățile extrașcolare contribuie la formarea personalității elevului. Sunt importante și utile.

Dar sunt anumite aspecte care ar putea să influențeze succesul acestora, printre acestea numărându-
se: desfășurarea acestora după programul de studiu, când elevii sunt deja obosiți sau înainte și aceștia nu
se mai pot concentra la ore. Deci, programul elevului este mai încărcat. Profesorii caută soluții pentru
prin acestea înclinațiile, talentul și domeniul în care ei vor fi performanți. Încă din clasele primare, se
pune accent pe valorificarea valențelor pozitive din basme, insistând pe victoria binelui în lupta cu răul,
pe virtuțile alese ale personajului principal, care simbolizează idealul de curaj, demnitate, frumusețe fizică
și morală. Pornind de la această temă se poate realiza în cadrul orelor extrașcolare o prezentare a
aspectelor negative din societate și elevii vor fi stimulați să propună soluții prin care să îndrepte răul,
aspectele negative, dând alternative la aceste fapte. Pornind de la schițele lui I. L. Caragiale, elevii
dezbat comportamentul lui Goe, lui Ionel și apoi se realizează o dezbatere amplă pe teme bunelor
maniere. Elevii, jucând joc de rol vor crea scenete în care ei vor fi personaje din opere și vor dovedi că
știu cum ar trebui să se comporte în anumite situații.
Un succes deosebit l-a înregistrat dramatizarea unor fabule în cadrul unui concurs între clase. Elevii
au selectat fabula preferată, au dramatizat, punându-se în situația unui anumit tip de personaj. Concursul a
fost unul deosebit, au fost premiați cei mai buni elevi. După concurs s-au valorificat anumite teme din
care elevii să învețe cum ar trebui să se comporte civilizat și adecvat în mai multe situații. Prin fabule se
critică defectele omenești cu scopul de a le îndrepta. Valorificând învățătura fabulei, morala, elevii învață
să aprecieze anumite valori: cinstea, dreptatea, modestia, onestitatea. La aceste activități deosebite pot
participa și părinții, pot ajuta la crearea decorului în care elevul să performeze sau pot fi simpli invitați.
Aceste texte literare contribuie la formarea personalității elevilor, la conturarea unor valori morale pe care
să și le însușească pe viitor. În preajma sărbătorilor se organizează activități literar-artistice cu scopul de a
valorifica tradițiile, obiceiurile, specificul poporului nostru. Elevii cântă colinde, se bucură de magia
sărbătorilor de iarnă, la școală, dar și în cadrul familiei. Frumusețea colindelor parcă împrăștie în zare
puritatea, iubirea, dragostea de aceste comori preluate din moși strămoși. O altă sărbătoare importantă
este 1 Decembrie, zi în care fiecare suflet de român vibrează la tot ceea ce înseamnă tradiție, patriotism,
iubire de neam și țară. Promovând valorile naționale învățăm să ne apreciem, să valorificăm virtuțile
noastre ca nație. Valorificarea specificului neamului nostru îl poate determina pe elev să interiorizeze
anumite trăiri, să iubească țara, neamul și pe cei de lângă ei. Iubirea, colaborarea, dăruirea ne face mai
buni, mai valoroși și acest lucru elevii îl află indirect din aceste activități. O altă temă foarte importantă
este timpul liber și elevul trebuie să aibă alternative atractive și care îi dezvoltă competențele însușite în
școală. Activitățile extrașcolare sunt acele uși care se deschid pe ambele părți, scopul lor fiind același,
dezvoltarea personalității, stimularea încrederii în sine. Este de dorit ca elevul să învețe prin joc, să
asimileze noi cunoștințe și într-un cadru nonformal.
964
Datoria noastră de dascăli este de a-i crea elevului spațiul, conjuctura care să îl ajute să dea frâu
imaginației, să își valorifice înclinațiile dezvoltându-le până va ajunge la performanță. Un eveniment atât
de important, Învierea Domnului, este un prilej de bucurie și orice persoană trăiește intens toate etapele
care duc la înălțarea sufletească de-a lungul acestor importante săptămâni. În aceste săptămâni, în cadrul
activităților extrașcolare este necesar să se desfășoare activități extrașcolare care au ca scop formarea unor
personalități armonioase, cu adâncă trăire și familiarizarea tânărului cu semnificațiile religioase ale zilelor
care premerg și urmează Învierii Domnului. În cadrul activităților educative, se pot desfășura activități
precum: recitarea unor poezii, creații ale elevilor, scenete, realizarea de felicitări, desene tematice. Este
recomandat ca aceste activități să se desfășoare de la vârstele mici, ca orice tânăr să se identifice cu
tradițiile, obiceiurile, slujbele religioase care marchează momentele cruciale ale existenței umane.
lipsi pentru că acest echilibru pentru viitorul individului va fi afectat. Cum se poate lucra în parteneriat?
Este foarte simplu: în cadrul școlii se pot organiza simple activități literar-artistice, serbări, concursuri
tematice…la care să fie invitați părinții sau membri comunității. Chiar dacă părinții sunt la mare
depărtare, în străinătate, prin mijloace moderne, prin internet, Skype, ei pot viziona aceste evenimente și
pot lua parte, chiar dacă nu sunt prezenți în acel loc. Ei pot urmări evoluția elevului și acest lucru este
foarte important. Depărtarea părinților declașează mari drame în sufletul elevilor și aceste evenimente îi
pot apropia, deoarece ei trăiesc emoții puternice. Elevii sunt încurajați în urma acestor activități să scrie
versuri, jurnale ale trăirilor, astfel transmițând sentimentele trăite, puternice, emoțiile și celor din jur. Mult
mai interesant ar fi dacă și părinții ar contribui la aceste momente. Important ar fi ca în cadrul acestor
activități să fie inserate și momente muzicale, cântări religioase pe care ei să le îndrăgească. Se pot
interpreta cântece alături de părinți, bunici, chiar și în biserică, mai ales în anumite momente. Pot fi
organizate și voluntariate sau se pot dona lucruri, dulciuri, alimente pentru cei nevoiași. În acest caz, se dă
o mai mare amploare evenimentului. Este destul de greu să se găsească mult timp pentru pregătirea
acestor activități, dar dacă se pornește de la ceea ce ei știu din familii, mai ales cei care locuiesc la țară,
rezultatul va fi unul deosebit. Sunt activități frumoase care înnobilează sufletul omului și care îi dau
strălucirea celui care aspiră la frumos, puritate.
Bibliografie:
965
Profesor Dumitrescu Maria Olguța

Colegiul Tehnic „Alexandru Ioan Cuza” Suceava
„Tot ceea ce n-avem de la naştere şi de care avem nevoie când suntem mari, ne este dat prin
educaţie. Această educaţie ne vine de la natură, de la oameni sau de la lucruri.” – Jean Jacques Rousseau
Problematica educaţiei dobândeşte în societatea de astăzi noi conotaţii, date mai ales de schimbările
din toate domeniile vieţii sociale. Educaţia depăşeşte limitele exigenţelor şi valorilor naţionale şi tinde
spre universalitate, spre patrimoniul valoric comun al umanităţii. Un curriculum unitar nu mai poate
răspunde singur diversităţii umane. Procesul educational în zilele noastre presupune și forme de muncă
didactică complementară activităților obligatorii. Acestea sunt activități desfășurate în școală afara
activităților obligatorii sau desfășurate în afara școlii. Ele sunt activitati extracurriculare și se desfășoară
sub îndrumarea atentă a profesorilor.
Astfel, fără a nega importanţa educaţiei de tip curricular, devine tot mai evident faptul că educaţia
în formarea personalităţii tinerilor. Modelarea, formarea şi educaţia elevilor cere timp şi dăruire. Educaţia
În şcoala zilelor noastre eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte elevul pentru
participarea la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii sale.
socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială. Oricât ar fi de importantă educaţia curriculară
realizată prin procesul de învăţământ, ea nu epuizează sfera influenţelor formative exercitate asupra
elevului. Rămâne cadrul larg al timpului liber al acestuia în care viaţa capătă alte aspecte decât cele din
procesul de învăţare şcolară. Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale,
afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual. În acest
cadru, numeroşi alţi factori acţionează, pozitiv: vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice,
case memoriale. Aceștia constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale
întregesc şi desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în cadrul lecţiilor. Spectacolele constituie o altă formă
de activitate extracurriculară în şcoală, prin care elevul face cunoştinţă cu lumea minunată a artei. Deşi
această formă de activitate îl pune pe elev în majoritatea cazurilor în rolul de spectator, valoarea ei
deosebită rezidă în faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă de impresii puternice, precum şi în faptul
că apelează, permanent, la afectivitatea lui. Astfel de activităţi sunt de o reală importanţă într-o lume
dominată de mass media şi mă refer la televizor, calculator si internet, care nu fac altceva decât să
contribuie la transformarea copiilor noştri în nişte persoane incapabile de a se controla comportamental,
emoţional şi mai presus de toate slabi dezvoltaţi intelectual.
Concursurile pe diferite teme sunt, de asemenea, momente deosebit de atractive pentru elevi.
Acestea le oferă posibilitatea să demonstreze practic ce au învăţat la şcoală și acasă. Acelasi efect îl
pot avea concursurile organizate de către cadrele didactice în clasă. Dacă sunt organizate într-o atmosferă
placută vor stimula spiritul de iniţiativitate al elevului, îi vor oferi ocazia să se integreze în diferite grupuri
pentru a duce la bun sfârşit exerciţiile şi astfel acesta va asimila mult mai uşor toate cunoştinţele.
966
Elevii trebuie îndrumaţi să dobândească o gândire independentă, nedeterminată de grup, toleranţă
faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi
Activităţile extraşcolare bine pregătite sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc
bucurie, facilitează acumularea de noi cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar. Elevilor li se
dezvoltă spiritul practic, operaţional dând posibilitatea fiecăruia să se afirme conform naturii sale. Elevii
se autodisciplinează prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi
responsabilităţi. Profesorul are prin acest tip de activitate posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i
dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal – pregătirea
elevului pentru viaţă. Realizarea acestor obiective depinde în primul rând de profesor, de talentul său, de
dragostea sa pentru elevi, de modul creator de abordare a temelor, prin punerea în valoare a posibilităţilor
extracurriculare. În cadrul acestor activități trebuie evitată critica iar elevii trebuie încurajați în
permamentă și felicitați pentru implicarea lor.
BIBLIOGRAFIE:
învăţământ, Ed. Discipol, Bucureşti, 2000;
2. Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, Şcoala la răscruce. Schimbare şi
continuitate în curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom, 2002
Bucureşti, 2007
967
IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN DEZVOLTAREA
CREATIVITĂȚII LA PREȘCOLARI
Profesor învăţământ preşcolar: Dumitriu Alina

Grădiniţa cu P.P. Nr.2 Focşani, Vrancea
Creativitatea reprezintă cel mai înalt nivel comportamental uman, capabil de a antrena şi polariza
toate celelate nivele de conduită, toate însuşirile psihice ale unui individ. Este o latură extrem de
importantă deoarece prin ea putem contribui activ la modelarea lumii. Creativitatea se caracterizează prin
noutate, originalitate, valoare, armonie, relevanţă.
În educație există ideea potențialului creativ al copilului în general. Familia, școala și activitățile din
afara școlii pot influența favorabil sau nu dezvoltarea și stimularea creativității. Pentru învățarea
creativității nu există “o școală” sau un tipar, ci este nevoie de cultivarea acesteia. Pentru a putea avea
niste copii creativi trebuie să promovăm un mod variat de abordare a problemelor, a ideilor, să îndemnăm
copiii să dobândească o gândire independentă. Activitățile extracurriculare au un rol bine stabilit în
dezvoltarea creativității copiilor. Această educație în afara școlii, dar într-o formă organizată urmărește
identificarea și cultivarea corespondenței optime dintre aptitudini, talente, stimularea comportamentului
creativ în diferite domenii. Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoștiințe
punându-i în contact direct cu obiectele și fenomenele din natură.
participarea la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formări personalităţii
copiilor în acest cadru. În învăţământul preşcolar şi şcolar avem misiunea de a-i forma pe copii sub aspect
dorinţelor lor. De cele mai multe ori conţinutul acestora poate fi o continuare la un nivel mai înalt, a ceea
ce şi-au însuşit copii în cadrul activităţilor didactice. De exemplu în cadrul activităţilor din domeniul
ştiințe, la activităţile de cunoaştere a mediului după ce copiii au observat pe planşe anumite animale
domestice sau sălbatice se poate propune o activitate extraşcolară- vizitarea unei grădinii zoologice cu
scopul de a-şi fixa și îmbunătăţi cunoștinţele legate de aceste animale.
Activitățile extracuriculare sunt activităţii complementare care urmăresc îmbogăţirea informaţiilor
primite în cadrul activităţii didactice, cultivă interesul, atrag elevul la folosirea timpului liber într-un mod
plăcut şi util. Datoria educatoarelor, care sunt deschizătoare de drumuri, este de a-i implica pe copii în
diverse activităţi care să coincidă cu societatea de azi și să trezească interesul de a participa cu plăcere în
procesul educativ. Modernizarea şi perfecţionarea procesului instructiv-educativ presupune îmbinarea
activităţilor şcolare cu activităţile extraşcolare. Îmbinarea acestora are numeroase valenţe formative,
deoarece acestea permit manifestarea creativităţii şi imaginaţiei copilului preşcolar. În acest fel, pe lângă
faptul că preşcolarii îşi manifestă imaginaţia şi creativitatea (prin interpretarea unor roluri la serbările de 8
martie, Crăciun, sfârşit de an, prin realizarea unor desene interesante şi creative pe asfalt cu ocazia zilei
de 1 iunie) şi cadrul didactic îşi poate afirma creativitatea în alegerea temelor, a materialului arătându-şi
astfel măiestria şi tactul pedagogic dar şi dragostea faţă de copii.
Dacă în cadrul procesului de învățământ copilul a primit informația într-un cadru restrâns (sală de
clasă, diferite materiale) ieșirea în lumea înconjurătoare și regăsirea informației în realitatea imediat
înconjurătoare îi lărgește copilului orizontul de cunoaștere și mediul de obținere a informațiilor.
În procesul instructiv-educativ activităţile extracurriculare îl atrag pe copil să participe cu plăcere şi
să fie interesat de activităţile propuse. În cadrul acestor activităţi se transmit copiilor, în mod sistematic şi
organizat informaţii din toate domeniile de activitate: muzicale, literare, plastice accesibile, formându-se
astfel anumite competenţe: de a audia anumite piese muzicale, de a interpreta roluri. Interpretând diferite
968
De asemenea alte activități mult îndrăgite de copii sunt plimbările în natură sau excursiile. În cadrul
acestora, copiii își pot forma afecțiunea față de natură, față de om și realizările sale. Copiii sunt foarte
receptivi la tot ce li se arată sau li se spune în legatură cu mediul, fiind dispuși să acționeze în acest sens.
Ei pot reda cu multă creativitate și sensibilitate imaginea realității, în cadrul activitățiilor de desen și
modelaj. Materialele pe care le pot aduna în timpul unei plimbări prin natură pot fi folosite într-un mod
creativ în activități practice realizând diferite colaje (frunze, semințe) sau elemente decorative (pietre
pictate). Un alt exemplu ar putea fi atunci când le explicăm copiilor cum se obține hârtia la activitatea de
cunoașterea mediului. După ce asimilează toate informațiile despre acest lucru, în cadrul activităților
extracurriculare, copilul poate fi dus în pădure. El observă copacul de la sămânță până la maturitate,
descoperă importanța lui în menținerea (oxigenul), află de procesul de prelucrare a lemnului și despre
procesul de obținere a hârtiei. De asemenea, de aici își poate elabora propriul lui sistem de valori: dacă
este bine sau nu să tăiem copacii? De asemenea este un bun prilej să-și însușească câteva elemente de
educație ecologică. Plecând de la un obiect se poate stimula curiozitatea copiilor, astfel el își elaborează
propriul sistem de valori formându-și creativitatea. Multe sugestii vin și din partea lor, iar educatoarele
doar dirijează acest tip de educație nonformală spre ce și-au propus să atingă prin planificarea acestor
activități. Aşadar fiecare cadru didactic trebuie să încerce să atragă preşcolarii să participe la activităţi cu
ajutorul tuturor metodelor care pot fi abordate. Având posibilitatea de a desfăşura activităţi
extracurriculare, munca educatoarei devine un pic mai uşoară deoarece aceste activităţi sunt atractive şi îi
determină pe copii să participe fără să se simtă obligaţi. Menirea dascălilor este de a trezi curiozitatea
viitorilor indivizi ai societăţii, de a le potoli această curiozitate şi de ai pregăti pentru viaţă, atât cu
ajutorul activităţilor didactice pe care le desfăşoară la grupă cât şi prin intermediul activităţilor
extracuriculare.
BIBLIOGRAFIE :
Lespezeanu. M. (2007). Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar. Bucuresti: Editura S.C.

Omfal.
Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei. Revista învăţământului
preşcolar. 3-4/200.
Preda. V. (2009). Metodica activităţilor instructiv educative în grădinţa de copi. Craiova:
Editura Gheorghe Cartu Alexandru.
969
ACTIVITĂȚILE EXTRACURRICULARE – CALEA CĂTRE ÎNVĂȚAREA PE TOT
PARCURSUL VIEȚII
prof. Dumitriu Anamaria

Școala Gimnazială „Ion Băncilă”, Brăila
În sistemul educațional actual, școala nu se mai limitează la activități de predare și evaluare bazate
pe reținerea informațiilor din orele de curs. Formarea elevului pentru a învăța pe tot parcursul vieții
depinde de gradul acestuia de expunere la tipuri de activități de învățare care să îl motiveze, să îi
stimuleze curiozitatea, dorința de cunoaștere, acea căutare ferventă a informațiilor pe cont propriu. Într-o
lume în continuă schimbare, cu o piață a forței de muncă atât de versatilă și, de multe ori, atât de incertă,
educabilul trebuie să fie capabil, ca adult, de a se adapta la un mediu la fel de fluctuant precum ...
nisipurile mișcătoare. În predare, insistăm ca profesori pe învățarea de tip project-based, pe acea învățare
prin descoperire; totuși, numărul de ore alocat prin trunchiul comun se dovedește a nu fi suficient pentru
acest gen de abordare a actului didactic, deoarece descoperirea informațiilor este cronofagă.
Tocmai aici intervine rolul major al activităților extracurriculare. Acestea sunt caracterizate de
aceeași versatilitate ca aceea pe care o menționam anterior atunci când vorbeam de pregătirea elevului
pentru piața forței de muncă, pentru posibilitățile sale de angajare ca viitor adult. Prin activitățile
extracurriculare, profesorul are oportunitatea de a selecta orice formă de învățare utilă elevilor, căreia îi
poate aloca oricâte ore consideră necesar; poate plia activitatea extracurriculară propusă pe orice nevoie
sesizată în cadrul colectivelor de elevi pe care le îndrumă. Astfel, proiectele educaționale pot implica
elevii în activități de învățare adaptate propriilor interese și curiozități, le pot arăta calea plină de minuni a
descoperirii de noi informații fără a-i supune la stresul evaluării urmate de notare sau la cutumele
ierarhizării conform punctajelor obținute. Într-un proiect educațional, elevul se află în fața unor provocări
de cercetare, iar motivația participării sale are doar valoare intrinsecă. În lungul drum al „scotocirii” după
informații, al asamblării informațiilor dobândite într-un „puzzle” reprezentat de produsul final al
proiectului, elevul se descoperă în primul rând pe sine: își află capacitatea de a lucra suplimentar, gradul
de determinare, modul de a gândi, de a concepe, de a urma pași (îndrumați sau auto-propuși/auto-impuși),
ritmul propriu în comparație cu cel al altor elevi, spiritul de echipă.
Școala formează caractere, iar acest lucru nu poate fi realizat doar prin predarea de conținuturi
specifice unei discipline sau alta, ori printr-o oră de Consiliere și Orientare alocată în trunchiul comun.
Activitățile extracurriculare expun elevul la o suită de subiecte și situații legate de realitățile societății
actuale. Astfel, intervin în educarea elevului ca viitor adult proiecte educaționale despre educația
ecologică, parentală, interculturală, emoțională, financiară, cooperativă, pentru mișcare sau pentru
sănătate. Implementarea proiectelor Erasmus+ de schimb interșcolar reprezintă o excelentă modalitate de
a modela accederea elevilor către o formă de învățare cu valențe multiple, și voi exemplifica în rândurile
ce urmează prin două astfel de proiecte derulate la nivelul școlii noastre în perioada septembrie 2018 –
august 2020.
Proiectul „iCity” (2018-1-UK01-KA229-048124_5) a adus elevilor noștri provocarea de a-și
construi propriul oraș ideal, căruia îi pun bazele în mod virtual, etapă cu etapă. Pentru a-l putea realiza,
elevii și-au dezvoltat competențele digitale învățând cum să utilizeze programul SketchUp. Structura
gradată, în șase etape, a propus elevilor activități de învățare diferite, care să conducă la realizarea
produselor finale, prin următoarele tematici: design urban: trecut – prezent – viitor, furnizarea de hrană și
adăpost pentru o populație în creștere, în schimbare și în plin proces de îmbătrânire, surse și resurse de
energie pentru mediul urban, furnizarea de facilități corespunzătoare de sănătate și sociale, dezvoltarea
unor oportunități de educație și angajare într-o lume aflată în proces de schimbare, cultură, religie și
activități de relaxare pentru o populație mixtă. Grupul-țintă de elevi a conceput și susținut prezentări
PowerPoint despre fiecare temă, iar dobândirea cunoștințelor necesare s-a realizat atât prin activități de
învățare organizate la nivelul școlii, cât și prin excursii tematice la ferme, fabrici de alimente, parcuri
eoliene, stații de epurare a apelor, centrale hidroelectrice, aziluri de bătrâni și centre pentru persoane cu
dizabilități.
970
Proiectul „From “MYTHOS” to “LOGOS”. Educational approaches to the European folk myths
and legends” (2018-1-EL01-KA229-047701_2) reprezintă o infuzie de interculturalitate, precum și o
incursiune în tradițiile și obiceiurile a șase țări europene (Grecia, Italia, Portugalia, Polonia, Lituania,
România). Cele șase etape ale proiectului oferă elevilor oportunitatea de a cunoaște mituri și legende
structurate tematic specifice țărilor implicate. De asemenea, pornind de la activități de familiarizare cu
mitul Europei, elevii din grupul-țintă au conceput propria variantă a acestui mit, în care au inserat atât
elemente reprezentative din mitologia fiecărei țări, cât și cuvinte-cheie relevante pentru educația civică
(pace, cooperare, solidaritate). Povestea s-a constituit într-o frumoasă carte electronică pentru care elevii
au realizat și varianta audio, în limba engleză, dezvoltându-și astfel competențele de utilizare a unei limbi
străine.
După cum am arătat, activitățile extracurriculare pot conduce la forme de învățare complexe, care
stimulează dorința elevului de a dobândi permanent informații, de a explora universul atât de vast al
cunoștințelor nu doar prin prezentul reprezentat de orele de curs ale școlii, ci și prin viitorul reprezentat de
activitățile extracurriculare, care se constituie într-o familiarizare a elevului cu orice sursă de învățare ce
poate fi utilizată pe tot parcursul vieții.
971
IMPACTUL ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE
ASUPRA ELEVILOR
Prof. înv. primar DUMITROV NATALIA

Școala Primară Bosanci, Suceava
„Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi.
Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic
nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se
adapteze.”
(Maria Montessori –,,Descoperirea copilului”)
Argument
valoric comun al umanităţii. Un curriculum unitar nu mai poate răspunde singur diversităţii umane, iar
dezideratul educaţiei permanente tinde să devină o realitate de necontestat. Astfel, fără a nega importanţa
factori acţionează pozitiv asupra dezvoltării elevilor. Activităţile extracurriculare organizate împreună cu
elevii trebuie sa aibă au conţinut cultural, artistic, spiritual, ştiinţific, tehnico-aplicativ, sportiv sau simple
activităţi de joc sau de participare la viaţa şi activitatea comunităţii locale

participarea la propria dezvoltare şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii
copiilor. Modelarea, formarea şi educaţia copilului cere timp şi dăruire. În acest cadru, învăţământul are
misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic şi socioafectiv, pentru o cât mai uşoară
integrare socială. Scopul activităţilor extraşcolare reprezintă dezvoltarea unor aptitudini speciale,
ansamblul ei, fructificarea propriilor talente şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale.
Educaţia extracurriculară este educaţia de dincolo de procesul de învăţământ si apare sub două
aspecte principale:
1.educaţia informală – reprezintă influenţa incidentală a mediului social transmisă prin situaţiile
vieţii de zi cu zi
2.educaţia non-formală, care se realizează fie în sistemul de învăţământ, fie în cadrul unor
organizaţii cu caracter educativ.
Excursiile organizate semestrial sau anual contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre
frumuseţile ţării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă și cultură. Copiii
învață să-şi iubească ţara cu trecutul şi prezentul ei, cunoscând locul natal în care au trăit, muncit şi luptat
înaintaşii lor, realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă scriitorii şi
artiştii. Excursia este cea care îi creează o stare de bine copilului și îi îmbogățește orizontul cultural
ştiinţific. Ea reprezintă finalitatea unei activităţi îndelungate de pregătire a copiilor, nu este numai o
perspectivă de evadare din atmosfera de muncă de zi cu zi, ea poate fi comparată cu un act de ridicare a
nivelului cultural. Activitățile extrașcolare desfășurate cu copiii mi-au întărit convingerea că serbările
copiilor au un caracter stimulator atât pentru micii artişti, cât şi pentru părinţii lor. Serbările reprezintă un
necesar izvor de satisfacţie, bucurii, bună dispoziţie și aduc în sufletul participanților entuziasm și
bunătate. La serbările organizate cu diferite prilejuri cum sunt: ,,Vine Crăciunul”, ,,Luceafărul poeziei
româneşti”, ,,1 Decembrie”, ,,Mama, ființa cea mai dragă”, ,,1 Iunie-Ziua Copiilor”, serbarea de sfârşit de
972
an, copiii participă cu însufleţire şi dăruire, din dorinţa de a oferi spectatorilor momente de ţinută estetică,
distracţie, satisfacţie, făcându-le viaţa mai frumoasă, plină de sens. Serbările pot lua forme variate, de la
solemna evocare istorică, la un vesel carnaval. Spectacolele constituie o altă formă de activitate
Parteneriatele trebuie văzute ca o componentă esenţială în organizarea şcolii şi a clasei de elevi.
Acestea ajută elevii să aibă succes la şcoală şi, mai târziu, în viaţă. Atunci când părinţii, elevii şi
ceilalţi membri ai comunităţii se consideră unii pe alţii parteneri în educaţie, se creează în jurul elevilor o
comunitate de suport care începe să funcţioneze. Ele nu trebuie considerate doar o simplă activitate cu
caracter opţional sau o problemă de natura relaţiilor publice deoarece în cadrul acestor parteneriate se pot
parcurge conţinuturi importante cum ar fi: transmiterea unor informaţii despre ecologie, dobândirea unor
cunoştinţe despre relaţia om-mediu, educarea unor comportamente şi conduite civilizate, îmbogăţirea
vocabularului activ cu cuvinte din diferite domenii, cultivarea unor atitudini de investigare, cercetare etc.
Familia, comunitatea locală, mass-media, biserica, organizaţiile nonguvernamentale reprezintă posibili
parteneri educaţionali. Activităţile extracurriculare valorifică şi dezvoltă interesele şi aptitudinile copiilor
și organizează într-o manieră plăcută şi relaxantă timpul liber al copiilor, contribuind la optimizarea
procesului de învăţământ. Copiii au teren liber pentru a-şi manifesta în voie spiritul de iniţiativă,
participarea este liber consimţită, necodiţionată, constituind un suport puternic pentru o activitate
susţinută, caracterizată de optimism şi umor. Activitatea extracurriculară e o componentă educaţională
valoroasă şi eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el o atitudine
relaxantă și caldă care să permită stimularea creativă a elevilor, prin modificarea modului de gândire,
evitarea criticii în astfel de activităţi, să încurajeze elevii şi să realizeze un feed- back pozitiv.
BIBLIOGRAFIE
* Cernea, M., (2000), Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de
învăţământ, în “ Învăţământul primar“ nr. 1, Ed. Discipol, Bucureşti;
* Ionescu, M., Chiş, V.,(2001), Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de
instruire şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca
* Vlăsceanu, Ghe., coord., Neculau, A., (2002), Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în
curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom
973
CONTRIBUŢIA ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE LA
DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII ELEVILOR
prof. înv. primar Dumitru Cristina

Şcoala Gimnazială Nr. 11, Buzău
(Maria Montessori – ”Descoperirea copilului”)

civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ în diferite domenii
asumându-şi responsabilităţi, copiii se autodisciplinează.
al învăţământului primar – pregătirea copilului pentru viaţă. Scopul activităţilor extraşcolare este
atitudinile caracteriale. Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce permite elevilor
intelectual. Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale – organizate
nostru. Ele oferă elevilor prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, procesul de
desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în cadrul lecţiilor.
cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă. De la cea mai
fragedă vârstă , copiii acumulează o serie de cunoştinte punându-i in contact direct cu obiectele şi
al vieţii sociale, copiii se confruntă cu realitatea şi percep activ, prin acţiuni directe obiectele ,
imaginea realităţii, în cadrul activităţilor de desen şi modelaj, iar materialele pe care le culeg sunt folosite
arata sau li se spune în legatură cu mediul , fiind dispuşi să acţioneze în acest sens . Excursia ajută la
dezvoltarea intelectuală şi fizică a copilului, la educarea lui cetăţenească şi patriotică.
974
Ea este cea care îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei experienţe sociale importante,
dar şi îmbogăţirea orizontului cultural ştiinţific. Prin excursii elevii îşi suplimentează şi consolidează
instrucţia şcolară dobândind însuşirea a noi cunoştinţe. Am acordat importanţa cuvenită sărbătorilor şi
aniversărilor importante din viaţa ţării şi a copiilor. Acestea au fost un bun prilej de destidere, de bună
dispoziţie, dezvoltând la copii sentimental apartenenţei la colectivitatea din care fac parte, deprinzându-i
totodată să-şi stăpânească emoţiile provocate de prezenţa spectatorilor.
este însă important ca profesorul însuşi să fie creativ.
care implică în mod direct copilul prin personalitatea sa şi nu prin produsul realizat de acesta. Activităţile
extraşcolare, bine pregătite, sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc bucurie, facilitează
acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar. Copiilor li se dezvoltă spiritul practic,
operaţional, manualitatea, dând posibilitatea fiecăruia să se afirme conform naturii sale. Copiii se
Bibliografie :
975
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAȘCOLARE
Profesor Înv preșcolar: Dumitru Emanuela-Mihaela

Grădinița PN Nr 1, Piscu, Galați
poate preda cu succes, într-o formă intelectuală adecvată, orice temă, dacă se folosesc metode şi procedee
cunoştinţelor”.
fenomenele din natura.Trebuinţa de se juca,de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să
împăcăm școala cu viața. Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv – educative să primeze, dar să fie
prezentate în mod echilibrat cu momentele recreative, de relaxare, atunci rezultatele vor fi întotdeauna
dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al școlii şi al învăţământului primar–
pregătirea copilului pentru viață. Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini
Exemple de activități extrașcolare

şi rezultatele concrete ale muncii lor,stimulează activitatea de învăţare, întregesc şi desăvârșesc ceea ce
elevii acumulează în cadrul lecțiilor.
pentru frumosul din natură, artă, cultură.
Prin excursii, copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit și au creat
opera de artă. Spectacolele constituie o formă de activitate extracurriculară în şcoală, prin care copilul
face cunoştinţă cu lumea minunată a artei. Deşi această formă de activitate îl pune pe copil în majoritatea
toate slab dezvoltați intelectual.
976
formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice:plimbări, excursii, tabere.
le oferă elevilor răsplata primită după muncă, şi de asemenea rol de motivare. Prin aceste activități li se
oferă elevilor un alt mod de însușire a unor trăiri, valențe pozitive ale vieții. Astfel, fără a nega importanţa
Bibliografie:

977
ROLUL ȘI IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULAREÎN
DEZVOLTAREA PERSONALITĂȚII ELEVULUI
PROF. DUMITRU MIHAELA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ BRĂDEANU, JUDEȚUL BUZĂU
„Ainstruipetineri cum se cuvine, nu constăîn a le vârîîn cap mulțime de cuvinte, fraze,

expresiunișiopiniuni din diferițiautori, ci a le deschidecalea cum săpriceapălucrurile.”
John Amos Comenius
comportamental, emoțional.

978
înșiși.




În final, atâtactivitățilecurricularecâtșiceleextracurriculare nu trebuiedoarsă educe

petineri înspiritulsocietățiiactuale, eitrebuiesă fie învățațișisă se adapteze. Astfel, eivor fi pregătițipentru
o lume care nu vamai fi „a noastră”, ci va fi „a lor”.
Bibliografie:
1. IONESCU, M.; CHIŞ, V. – Mijloace de învăţământşiintegrareaacestoraînactivităţile
de instruireşiautoinstruire, Editura PresaUniversitarăClujeană, Cluj-Napoca, 2001
979
ROLUL CERCURILOR DE CREAȚIE ÎN DEZVOLTAREA
APTITUDINILOR ARTISTICE ALE ELEVILOR
Prof.înv.primar DURA ELENA LOREDANA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ BERCHIȘEȘTI, JUD. SUCEAVA
Activitățile extrașcolare vin în completarea procesului de învățământ și contribuie la descoperirea și
dezvoltarea aptitudinilor elevilor în diverse domenii artistice. Procesul de formare și educare a tinerei
generații nu se poate reduce doar la activitatea instructiv – educativă desfășurată în cadrul orelor de curs.
Descoperirea, dezvoltarea și valorificarea intereselor și pasiunilor se realizează cu succes în cadrul unor
activități, cum ar fi: excursiile, vizitele, concursuri școlare, spectacole cultural – artistice, vizionări de
filme, competiții sportive, cercuri pe discipline, cercuri de creație. Acestea stimulează creativitatea, oferă
cadrul afirmării și recunoașterii performanțelor și, prin specificul lor, imprimă copilului un anumit
comportament, declanșând anumite sentimente.
Activitățile extrașcolare sunt o formă complementară de activitate, parte componentă a educației,
care stimulează valori, aptitudini, dezvoltă vocația, talentul, încurajează competiția, asumarea de
responsabilități, comunicarea, abordările bazate pe inițiativă, imaginație și opțiune.
Aceste activități trebuie organizate și desfășurate astfel încât să se subordoneze procesului de
învățământ care se desfășoară la clasă, să evite supraîncărcarea elevilor. Ele se organizează pe principiul
liberului consimțământ, antrenează elevii ținând seama de particularitățile de vârstă și interesele lor,
precum și de posibilitățile care există la nivelul unității de învățământ, al comunității.
Având în vedere numeroasele avantaje ale activităților pentru timpul liber, în urmă cu trei ani, la
nivelul școlii noastre s-a hotărât organizarea unor cercuri tematice, în urma consultării elevilor și
părinților. Astfel, își desfășoară activitatea cercul de lectură și scriere creativă, cercul de jurnalism, cercul
de obiecte handmade, cercul de artă florală, cercul de pictută, cercul de dans modern, ansamblul folcloric
al școlii, corul școlii și clubul sportiv. După primul an de desfășurare am constatat o creștere a numărului
de elevi implicați și, mai important, o reducere semnificativă a absenteismului, iar abandonul școlar a fost
înlăturat. Fiecare copil și-a găsit locul potrivit în care să se exprime, să se dezvolte și, desigur, locul
potrivit pentru a-și petrece o parte a timpului liber într-un mod plăcut și util. La fel de semnificativ este și
faptul că elevii își îmbogățesc orizontul de cunoștințe și informații din domenii diverse, își dezvoltă
gândirea creatoare, inteligența, spiritul novator, își cultivă talentele, valorile morale, spiritul de cooperare,
sociabilitatea.
Cercul de pictură oferă elevilor pasionați posibilitatea de a înțelege și de a simți frumosul din artă,
din mediul înconjurător și de a-și dezvolta aptitudinile artistice. Își propune dezvoltarea creativității și
expresivității artistico – plastice, dezvoltarea imaginației, dezvoltarea sensibilității și interesului pentru
valorile plastice pentru perceperea artei, dezvoltarea și îmbogățirea mijloacelor de exprimare artistică.
Ansamblul folcloric și corul școlii urmăresc educarea elevilor în spiritul dragostei și respectului față
de valorile tradiționale, valorificarea tradițiilor materiale și spirituale ale poporului nostru, evidențierea
valorilor educative și estetice ale cântecului și dansului popular, valorificarea aptitudinilor și înclinațiilor
elevilor în practicarea dansului și cântecului popular.
Cercul de obiecte handmade „Micii meșteșugari” oferă elevilor posibilitatea de a-și satisface nevoia
de activitate, de a se face utili. Aceste activități favorizează o intensă exersare senzorio – motrică, precum
și o permanentă solicitare a imaginației și inteligenței. Urmărește stimularea gândirii și dezvoltarea
spiritului de observație, trezirea interesului și a dragostei pentru muncă, cultivarea interesului pentru artă,
dezvoltarea imaginației creatoare și a sensibilității artistice, formarea unor deprinderi practice de muncă.
Obiectele confecționate sunt valorificate în cadrul „Târgului de vară” organizat cu prilejul zilei de 1 Iunie,
realizându-se, astfel, și educație antreprenorială. Cu banii obținuți sunt achiziționate materialele necesare
desfășurării activității cercului.
Cercul de lectură și scriere creativă „Dincolo de cuvinte...” reunește copiii pasionați de lectură și a
reușit, an de an, să atragă tot mai mulți copii și prin colaborarea intensă cu biblioteca școlii. Urmărește
identificarea abilităților creative ale copiilor, elaborarea și implementarea unor programe individuale de
stimulare a creativității, adoptarea unui program de promovare a lecturii. Activitățile cercului sunt
diverse: întâlniri cu scriitori locali consacrați, vizite la biblioteca județeană, case memoriale, ateliere de
scriere creativă, dramatizări. Modalitățile de realizare se bazează atât pe metode clasice cât și moderne,
980
dorind să demonstreze că fiecare elev are un potențial creativ latent care poate fi valorificat cu succes.
Pentru a încuraja lectura, copiilor li se oferă posibilitatea de a-și alege cărțile și am reușit să înființăm,
prin donații, o bibliotecă a cercului de lectură (circa 100 de volume) care cuprinde titluri pe care le-au
sugerat chiar elevii. Astfel, ei citesc cu plăcere și este impresionant felul în care circulă cărțile între ei, de
multe ori neavând răbdare ca un coleg să termine cartea pe care o doresc ei. Prin recenzia de carte, copiii
împărtășesc între ei impresii și informații, atrăgând spre lectură și alți copii. Acestea, alături de produsele
atelierelor creative, sunt publicate în revista școlii „ROpot”. De multe ori, alături de copii, participă și
părinții acestora în cadrul unor activități de lectură împreună și în realizarea unor dramatizări.
Climatul în care se desfășoară activitățile cercurilor de creație este unul favorabil, creându-se o
atmosferă afectivă optimă care să ofere elevilor posibilitatea de a-și expune opiniile, sentimentele,
talentele într-o atmosferă neautoritară, unde ideile valoroase ale elevilor sunt apreciate constant, iar
nereușitele nu sunt ridiculizate. Elevii sunt încurajați să pună întrebări, comunicarea fiind stimulată prin
dezbateri între profesori și elevi. Cadrul didactic devine organizator, mediator, animator, partener, oferind
elevilor sprijin în situații de nesiguranță. Astfel, relațiile dintre elevi și profesori s-au îmbunătățit
permanent, bazându-se pe încredere și cooperare.
În concluzie, se poate menționa că activitățile extrașcolare generează relații de prietenie și ajutor
reciproc între elevi, educă simțul responsabilității și o atitudine justă față de scopurile urmărite. Important
este ca elevii să fie antrenați și în inițierea și organizarea lor. Valorificarea activităților extrașcolare în
practica educațională ar trebui să se producă sistematic și cu multă eficiență pentru dezvoltarea
armonioasă a elevilor.
Bibliografie
1. Cucoș, C., Pedagogie, Ed. Polirom, București, 2002.
2. Nicola, I., Tratat de pedagogie școlară, ED. Aramis, București, 2000.
981
Rolul activităţilor extraşcolare în învăţământul primar
Prof. înv. Primar Duţă Andreea Mihaela

Şcoala Gimnazială”Traian” Craiova, Dolj
Învăţământul actual se confruntă cu nenumărate provocări, datorită ritmului alert al evoluţiei

societăţii. Pe lângă explozia informaţională, din care trebuie selectate cu atenţie de către profesori cele
mai importante notiuni cu aplicabilitate largă în viaţa de zi cu zi, actorii educaţiei elevii au nevoie de
relaxarea minţii, de inducerea stării de bine, de plăcerea de a veni la şcoală şi a participa la activităţi.
Programa şcolară prevede în trunchiul comun activităţi de AVAP, MM, JM, dar acestea nu sunt
suficiente. Aici intervine rolul activităţilor extrascolare şi impactul lor asupra actorilor educaţiei.
Vizionarea de filme, piese de teatru adaptate vârstei, activităţile la bibliotecă, ludotecă, excursiile,
activităţile de voluntariat atrag un număr impresionant de oameni, cu rol determinant in educaţia
informală şi nonformală, iar părinţii elevilor sunt mai implicaţi afectiv in activităţile propriilor copii,
contribuind la menţinerea unor relaţii parentale sănătoase şi echilibrate.
Fiecare activitate extrascolară dezvoltă mai multe laturi ale personalităţii copiilor:
- dragostea pentru adevăr,
- pozitivarea comportamentului in funcţie de afinitatea pentru personajele din poveşti, filme
şi piese de teatru
- dezvoltarea interesului pentru lectură prin activităţile de la bibliotecă şi ludotecă.
Excursiile au rolul de a stabili coeziunea clasei de elevi şi de a defini sintalitatea acesteia, cumulul
de trăsături specifice care o deosebesc de alte clase.
Activităţile de voluntariat au menirea de a uni elevii şi părinţii cu scopul de a inţelege pe copiii care
trec prin situaţii dificile – sunt abandonaţi sau orfani sau pe bătrânii singuri pe care trebuie să-i ajute.
Una dintre cele mai plăcute activităţi extrascolare îndrăgită de copii este cea de reciclare. Copiii
inţeleg importanţa protejării mediului inconjurător, prin acţiuni de sortare şi de reciclare a hartiei,
plasticului şi sticlei. Astfel, viaţa unei cărţi sau reviste vechi poate fi prelungită, dacă, la orele de AVAP
elevii o transformă intr-un brăduţ de Crăciun, impodobit cu bobiţe de zăpadă artificială. Sticlele din
plastic pot deveni vaze pentru flori sau ghivece pentru plante. Aceste activităţi pot fi incadrate la educaţia
antreprenorială. Abilităţile dobandite sunt: luarea deciziilor şi exprimarea opiniilor, identificarea de
resurse şi oportunităţi, lucrul in echipă, creativitatea şi inovarea, adaptarea la schimbări, conectarea
cunoştinţelor din şcoală la realitatea economică, identificarea riscurilor şi oportunităţilor.
Pretutindeni în lume, stimularea gândirii antreprenoriale este o prioritate, aceasta fiind un motor ala
bunăstării oamenilor şi comunităţilor. Se poate implementa un astfel de tip de gândire la vârste fragede?
Răspunsul este „Da!” categoric. Elevii sunt ajutaţi prin parteneriatul public – privat să devină
independenţi, să accepte provocările societăţii actuale şi să caute soluţii creative, aducând plus valoare
comunităţilor în care trăiesc.
982
Pe viitor, micii antreprenori de azi, vor putea să reinventeze job description-uri şi să îşi asume
responsabilităţi până la cel mai mic posibil în organizaţii, să înţeleagă ce inseamnă obiective de lungă şi
scurtă durată, ce inseamnă viziunea pe termen lung, ce înseamnă increderea în sine, importanţa învăţării
continue (Learning – Long – Life), importanţa planificării paşilor unei activităţi. Astfel, educaţia
antreprenorială oferă elevilor aptitudini, cunostinţe şi motivaţia corespunzătoare pentru a fi incurajaţi in
obţinerea succesului sub o varietate de forme. De la răspunsul la intrebarea: „Ce vrei să devii cand vei fi
mare?“ – “Eu vreau să fiu profesor/medic/poliţist/asistent maternal“ se cristalizează spiritul
antreprenorial, puterea de a alege, în funcţie de modelul familial sau social, ancorat în realitatea
economiei de piaţă. Prin activităţile de reciclare, copiii îşi stabilesc obiective, modalităţi de acţiune,
evaluare şi autoevaluare şi inţeleg importanţa muncii în echipă. Ei vor fi responsabilizaţi, fapt ce le va da
incredere în sine, vor gândi liber şi creativ, găsind mereu cele mai bune soluţii pentru gestionarea
inteligentă şi eficientă a provocărilor din viaţa cotidiană. Din aceste motive, se poate afirma că rolul
activităţilor extraşcolare este esenţial în definirea personalităţii micilor şcolari. Şcolii îi revine obligaţia de
a se adapta permanent la cerinţele economiei de piaţă, disciplinele obligatorii şi activităţile extraşcolare
trebuind să fie flexibile şi să se plieze pe elementele de noutate ale societăţii moderne.
983
ROLUL ACTVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN EDUCAȚIA COPIILOR
Prof. Dutcovschi Gabriela

Trebuie să ajutăm copilul să acţioneze singur, să voiască singur, să gândească singur; aceasta este
arta celor ce aspiră să slujească spiritul.
citat celebru din Maria Montessori
Platon definea educația ca fiind „arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile
native pentru virtute ale acelora care dispun de ele.”
Aristotel, în lucrarea sa „Politica”, considera că „educația trebuie să fie un obiect al supravegherii
publice, iar nu particulare”.
Este cunoscut faptul că personalitatea umană se imbogățește și se formează treptat din aspecte cât
mai cuprinzătoare ale lumii înconjurătoare. De aceea activitatea elevului trebuie să aibă contact cu mediul
natural și social ceea ce presupune o gamă largă de relații comportamentale.
stăpânire a cunoştinţelor” . Timpul oferă modelare și formare în educația elevului. Activităţile
extraşcolare constituie modalitatea neinstituţionalizată de realizare a educaţiei. Elevii nu pot evolua doar
în cadrul orelor de curs, ci au nevoie de aceste activităţi prin care să-şi poată dezvolta capacităţi ce ţin de:
sociabilitate, optimism, creşterea sentimentului valoric personal, creşterea stimei de sine şi a încrederii în
forţele proprii. Educaţia extrașcolară îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii copiilor
noştri. Educaţia prin activităţile extrațcolare urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei optime
punându-i în contact direct cu obiectele si fenomenele din natura. Nevoia de se juca, de a fi mereu în
mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm şcoala cu viaţa. Vizitele la muzee, expoziţii,
monumente şi locuri istorice, case memoriale, constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale,
folclorice şi istorice ale poporului nostru. Ele oferă elevilor prilejul de a observa obiectele şi fenomenele
în starea lor naturală, procesul de producţie în desfăşurarea sa, operele de artă originale, momentele legate
de trecutul istoric local, naţional, de viaţa şi activitatea unor personalităţi de seamă ale ştiinţei şi culturii
universale şi naţionale, relaţiile dintre oameni şi rezultatele concrete ale muncii lor, stimulează activitatea
de învăţare, întregesc şi desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în cadrul lecţiilor.
Copii trebuie lăsaţi să caute ceea ce este nou, să-şi descopere plăcerea de a crea. Grija faţă de
timpul liber al copilului, atitudinea de cunoaştere a dorinţelor acestuia trebuie să fie dominantele acestui
tip de activitate. Acestea le oferă destindere, încredere, recreere, voie bună, iar unora dintre ei
posibilitatea unei afirmări şi recunoaştere a aptitudinilor. Având un caracter atractiv, copiii participă într-o
atmosferă cu voie bună cu însufleţire şi dăruire.
Bibliografie:
984
Prof.înv.primar: Eftenie Lidia

,,Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi
mari, și nimic nu ne va permite să știm că va fi lumea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze”.( Maria
Montessori- ,, Descoperirea copilului”).
Educația extrașcolară se realizează dincolo de procesul de învățământ și își are locul și rolul bine
stabilite în dezvoltarea personalității copiilor. Educația prin activitățile extrașcolare urmărește
civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ. Începând de la cea mai fragedă vârstă,
copiii acumulează o serie de cunoștințe punându-i în contact direct cu obiectele și fenomenele din natură.
Scopul activităților extrașcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în
oferirea de suport pentru reușita școlară în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale și corelarea
aptitudinilor cu atitudinile caracteriale.
Exemple de activități extrașcolare:
Vizitele la muzee, expoziții, monumente istorice constituie un mijloc de a intui și prețui valorile
culturale, folclorice și istorice ale poporului nostru. Ele le oferă elevilor prilejul de a observa obiectele și
fenomenele în starea lor naturală, operele de artă originale, relațiile dintre oameni și rezultatele concrete
ale muncii lor, totodată stimulează activitatea de învățare, întregesc și desăvârșesc ceea ce elevii
acumulează în cadrul lecțiilor.
Excursiile și taberele școlare contribuie la îmbogățirea cunoșințelor copiilor despre frumusețiile tării
,la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii copiii pot
Spectacolele constituie o formă de activitate extracurriculară desfășurată în școală- prin intermediul
cărora copilul face cunoștință cu lumea minunată a artei. Această formă de activitate constituie o sursă
inepuizabilă de impresii puternice și apelează în permanență la afectivitatea copiilor, de aici denotă și
caracterul deosebit al acesteia.
Serbările și festivitățile marchează evenimente importante din viața școlarului. Din punct de vedere
educativ importanța acestor activități constă în dezvoltarea artistică a elevului.
Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv- educative să primeze, dar să fie prezentate în mod
echilibrat și momentele recreative, de relaxare atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite. În cadrul
acestot activități elevii se desprind să folosească surse informaționale diverse, să întocmească colecții, să
sistematizeze date, învață să învețe. Prin faptul că în asemenea activități se supun de bună voie regulilor,
asumându-și responsabilități, copiii se autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin intermediul unor astfel
de activități ,posibilități deosebite să-și cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influențeze dezvoltarea, să
realizeze mai ușor și mai frumos obiectivul principal al școlii și al învățământului primar- pregătirea
copilului pentru viață.
BIBLIOGRAFIE:

985
IMPORTANȚA ACTIVITĂŢILOR EXTRA-CURRICULARE ÎN
Prof. înv.primar COZOȘ ELENA NICOLETA

Școala Gimnazială Miron Neagu, Sighișoara, jud. Mureș
de creaţie - însuşiri caracteristice copiilor. Modernizarea şi perfecţionarea procesului instructiv-educativ
impun imbinarea activităţii şcolare cu activităţi extracurriculare ce au numeroase valenţe formative
.Desfăşurarea activitţăilor şcolare şi extraşcolare permite şi manifestarea creativităţii de grup, a relaţiilor
creative.În acest cadru, şi educatorul îşi poate afirma spiritul novator, creativitatea didactică. Realizarea
acestor activităţi presupune alegerea din timp a materialului de către cadrul didactic, abordarea creatoare a
temelor de către acesta şi, nu în ultimul rând, măiestrie pedagogică şi dragoste pentru copii. Astfel de
activităţi se deosebesc de cele şcolare prin varietatea formelor şi a conţinutului, prin durata lor, prin
metodele folosite, prin utilizarea unei forme specifice de verificare şi apreciere a rezultatelor şi prin
raporturile de colaborare, de apropiere, de încredere şi de prietenie dintre cadrele didactice şi elevi.
Accepţiunea termenului are un sens foarte larg. În sens restrâns termenul se referă la toate manifestările
organizate de şcoală, cu obiective educative şi recreative, care se desfăşoară în afara programului
şcolar.Pot fi şi activităţi extraşcolare de masă - excursii, concursuri, spectacole, serbări etc.- sau activităţi
extraşcolare în cercuri de elevi.În acest sens, termenul este echivalent cu educaţie extradidactică.
Activităţile extracurriculare se desfăşoară sub forme variate, ca de exemplu: activităţi artistice, ştiinţifice,
activităţi sportive, obşteşti, turistice ş.a.m.d. Astfel de activităţi oferă numeroase prilejuri de afirmare a
elevilor, de dezvoltare a personalităţii acestora, întrucât lumea actuală este stăpânită de televizor sau de
calculator
texte .
comună.
Am realizat astfel de acţiuni cu ocazia zilei de 1 Decembrie, a Crăciunului, a Dragobetelui,a
Pastelui, a zilei de 8 Martie , a Zilei Europei sau la sfârşit de an şcolar, oferindu-le elevilor posibilitatea
de a se exprima liber oral , în scris sau prin muzică.
carnavale cu ocazia sărbătorilor de iarnă, cu ocazia Zilei Pământului sau cu ocazia zilei de 1 Iunie
986
primar.
obiceiurilor specifice Văii Tarnavelor şi diferitelor etnii, dar şi în stimularea potenţialului creativ al
copiilor prin organizarea şi derularea unor programe artistice sau a unor expoziţii cu lucrările elevilor.
pentru participarea elevilor. Activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi
relaxantă care să permită stimularea creativă a elevilor. În concluzie, cadrul didactic poate face multe
pentru educarea spiritului creativ în cadrul activităţilor extracurriculare.Dar, se vede necesitatea de a
modifica destul de mult modul de gândire, să evite critica, în astfel de activităţi, să încurajeze elevii şi să
realizeze un feed- back pozitiv. Şcoala trebuie să stimuleze exprimarea potenţialului creativ al fiecărui
copil, să încurajeze iniţiativele lui, ingeniozitatea şi curiozitatea, să favorizeze stabilirea unor relaţii care
să nu exagereze prin autoritate, să ofere ocazii elevului de a lua singur decizii şi să stimuleze încrederea
în sine, într-o atmosferă de comunicare liberă.
BIBLIOGRAFIE:
Bucureşti
987
Imрactul activităţilοr еxtracurricularе
Profesor învățământ primar Corceovei Elena,

Școala Gimnazială ”Lascăr Catargiu”, Schela, Galați
Αctivităţilе еxtracurricularе rерrеzintă un еlеmеnt рriοritar în рοliticilе еducaţiοnalе întrucât au un
imрact рοzitiv aѕuрra dеzvοltării реrѕοnalităţii tânărului, aѕuрra реrfοrmanţеlοr şcοlarе şi aѕuрra
intеgrării ѕοcialе în gеnеral.
Ρarticiрarеa la activităţi еxtracurricularе ѕtructuratе οrganizatе dе şcοli ѕрrе dеοѕеbirе dе
рarticiрarеa la activităţi nеѕtructuratе (unеοri incluzându-lе şi ре cеlе οrganizatе în şcοli) ѕе aѕοciază cu
rеzultatе рοzitivе în cееa cе рrivеştе dеzvοltarеa adοlеѕcеnţilοr (Fеldman şi Мatjaѕkο, 2005):
- реrfοrmanţă şi rеzultatе şcοlarе mai bunе;
- cοеficiеnţi dе abandοn şcοlar mai ѕcăzuţi;
- ѕtarе рѕiһοlοgică mai bună, incluzând un nivеl dе ѕtimă dе ѕinе mai bun, mai рuţinе griji рrivind
viitοrul şi ѕеntimеnt rеduѕ dе izοlarе ѕοcială;
- un grad mai ѕcăzut dе abuz dе acοοl şi drοguri;
- un grad mai ѕcăzut dе activitatе ѕеxuală în rândul fеtеlοr;
- un nivеl ѕcăzut dе cοmрοrtamеntе dеlincvеntе, incluzând arеѕtări şi cοmрοrtamеntе antiѕοcialе.
Un ѕtudiu al lui Εcclеѕ şi Barbеr (1999) indică un imрact difеrit al activităţilοr еxtracurricularе, în
funcţiе dе tiрul lοr:
- рarticiрarеa în tοatе tiрurilе dе activităţi еxtracurricularе cοrеlеază cu crеştеrеa rеzultatеlοr
şcοlarе;
- рarticiрarеa la activităţi ѕрοrtivе, adminiѕtrativ-şcοlarе şi cluburi şcοlarе înrеgiѕtrеază ο
рrοbabilitatе mai marе ca еlеvii ѕă ѕе înѕcriе la facultatе рână la vârѕta dе 21 dе ani;
- рarticiрarеa la activităţi рrοѕοcialе cοrеlеază cu ο rată mai mică dе dеlincvеnţă în rândul еlеvilοr
рarticiрanţi.
Indifеrеnt dе tiрul activităţilοr еxtracurricularе urmatе еfеctul acеѕtοra рarе ѕă fiе în tοatе ѕtudiilе
rеalizatе ре acеaѕtă tеmă unul рοzitiv.
a) Ρarticiрarеa la activităţi еxtracurricularе cοrеlеază cu numărul dе ani реtrеcuţi în şcοală.
Cοnfοrm unui ѕtudiu еfеctuat în 2001 dе Barbеr, Εcclеѕ şi Ѕtοnе еlеvii carе au рarticiрat la activităţi
еxtracurricularе, indifеrеnt dе tiрul acеѕtοra, au avut un рarcurѕ еducaţiοnal mai lung şi cu rеzultatе mai
bunе. În рluѕ, analizе lοngitudinalе au dеmοnѕtrat că рarticiрanţii la activităţi еxtracurricularе ѕрοrtivе au
avut un ѕtatuѕ οcuрaţiοnal mai bun şi mai multă autοnοmiе la lοcul dе muncă.
b) Ρarticiрarеa la activităţi еxtracurricularе ѕcadе рrοbabilitatеa dе abandοn şcοlar.
Ρrintrе factοrii carе рοt rеducе riѕcul dе abandοn şcοlar ѕе numără şi gradul dе imрlicarе în mеdiul
еducaţiοnal, carе рοatе fi influеnţat dе activităţilе еxtracurricularе. Fеldman şi Мatjaѕkο (2005)
mеnţiοnеază rеzultatеlе unui ѕtudiu cοnduѕ dе Ζill еt al (1995) cοnfοrm cărοra рarticiрarеa la activităţi
еxtracurricularе întrе 1 şi 4 οrе ѕăрtămânal cοrеlеază cu ѕcădеrеa рrοbabilităţii dе abandοn şcοlar.
Αltе ѕtudii (dе еxеmрlu Мaһοnеy, 2000; Мaһοnеy & Cairnѕ, 1997) ѕеmnalеază ο cοrеlaţiе рοzitivă
întrе рrοbabilitatеa dе a rămânе în şcοală şi рarticiрarеa la activităţi еxtracurricularе în rândul еlеvilοr cu
riѕc crеѕcut dе abandοn.
c) Αctivităţilе еxtracurricularе au un imрact рοzitiv aѕuрra dеzvοltării рѕiһοlοgicе a еlеvilοr carе iau
рartе la еlе.
Fеldman şi Мatjaѕkο (2005) mеnţiοnеază еfеctul рοzitiv al unοr activităţi еxtracurricularе aѕuрra
ѕtimеi dе ѕinе în rândul еlеvilοr carе iau рartе la acеѕtеa. Ρrimirеa dе aрrеciеrе dе la cеilalţi a îmbunătăţit
реrcерţia еlеvilοr aѕuрra abilităţilοr lοr, faрt carе a crеѕcut nivеlul dе dеvοtamеnt al acеѕtοra faţă dе
activitatеa rеѕреctivă. În рluѕ, рarticiрarеa la activităţi еxtracurricularе arе un imрact рοzitiv aѕuрra
еlеvilοr carе рrοvin din mеdii familialе рrеcarе.
Мaһοnеy еt al. (2000) au dеѕcοреrit că imрlicarеa în activităţi еxtracurricularе a mеdiat rеlaţia
dintrе рrοblеmеlе carе ţin dе intеracţiunеa dеfеctuοaѕă întrе рărinţi şi cοрii şi ѕtărilе dе dерrеѕiе. Dintrе
еlеviii carе avеau rеlaţii dеfеctuοaѕе cu рărinţii, cеi carе au рarticiрat în activităţi еxtracurricularе au
înrеgiѕtrat ѕtări dерrеѕivе în mai mică măѕură dеcât cеi carе nu au рarticiрat, acеaѕta întâmрlându-se cu
рrерοndеrеnţă în cazul cеlοr carе au реrcерut un nivеl mai ridicat dе ѕuѕţinеrе din рartеa lidеrului
activităţii.
988
d) Ρarticiрarеa la activităţi еxtracurricularе рοatе fi aѕοciată cu ѕcădеrеa dеlincvеnţеi în rândul
еlеvilοr.
Una din еxрlicaţiilе рrivind mοtivеlе cοrеlaţiеi nеgativе dintrе dеlincvеnţă şi рarticiрarеa la
activităţi еxtracurricularе еѕtе că acеѕtеa din urmă au un caractеr рutеrnic рrοѕοcial, cееa cе încurajеază
adοрtarеa dе nοrmе cοmрοrtamеntalе cοnѕtructivе (Мaһοnеy & Cairnѕ, 1997; Мaһοnеy еt al., 2003 aрud
Fеldman şi Мatjaѕkο 2005).
Bibliografie:
1. Elena Corceovei, Contribuţia activităţilor extraşcolare la integrarea socio-
afectivă a elevilor din ciclul primar - Lucrare metodico-ştiinţifică pentru obţinerea gradului
didactic I, 2013.
989
EXTRACURRICULAR ACTIVITIES – ROLE IN EDUCATION
ELENA RUSU – THE TECHNICAL COLLEGE APULUM, ALBA IULIA
The word extracurricular is a combination of the prefix extra, which translates to “on the outside”
and curriculum, which translates to “a running course/career.” Extracurricular activities are activities
that fall outside the scope of your regular curriculum.
Extra activities are important for the overall development of students. Sometimes, when a school
offers sports and extra activities, parents do not allow their children to participate. Some students also feel
that they do not need the activities - all they need is to concentrate on their books. In many schools
teachers have to convince parents to permit their children to participate in activities. Parents feel that extra
activities will distract their children from studies.
BENEFITS OF EXTRACURRICULAR ACTIVITIES
 Academic performance is improved.
Students who participate in extra activities get better grades. This is because of the skills they learn
from participating in different activities. Students learn to manage time, organizational skills and
improved self-confidence. Students also learn to express themselves in a better way. Some students worry
that participating in extracurriculars may take away too much time from their schoolwork, thus hurting
their grades; however, extracurricular activities can actually improve your grades and your outlook on
school in general!
Participating in activities you are passionate about can increase your brain function, help you
concentrate and manage your time better, all of which contribute to higher grades. High endurance sports,
for example, will train you to focus and build stamina in the face of intense difficulty. This gives you an
advantage when it comes to studying and taking exams.
Lots of studies have been conducted on the relationship between extracurricular activities and
academic performance, and they all show that students who participate in them have higher grades, more
positive attitudes toward school and higher academic aspirations.
 Time management skills are improved.
Students who participate in extra activities need to learn time management, as they have to manage
time between academics and extra activities. They learn to manage time and also learn how to keep them
engaged in free time also. Everything they do will be productive. Time management plays an important
role in examinations also, how to write answers in what time is also an important skill to learn. Time
management will be used throughout the life.
 Learn new and useful skills
Students also learn new skills which are useful in school life, skills like teamwork, time
management, management of any activity, how to lead a group and many more extra skills. Students who
participate in sports and other activities have better leadership skills and learn how to grow and build
relations with one another.
 Sense of commitment and essential life skills
Students who participate in extra-curricular activities learn how to commit themselves to a

particular thing they get involved in. On top of all of the benefits of extracurricular activities, one of the
greatest advantages extracurricular activities give you are “real world” skills.
990
These skills include (but are not limited to):
 Goal setting
 Teamwork
 Time management
 Prioritisation
 Problem solving
 Analytical thinking
 Leadership
 Public speaking
The more you push yourself in your extracurricular endeavours, the more you’ll develop these
skills. If you’re passionate about coding, you might join the school coding club, where you’ll develop
teamwork, problem solving and analytical thinking skills. But you could take that passion even further
and create your own coding club, where you’ll develop goal setting, time management, prioritisation,
leadership and public speaking skills. That’s a lot of responsibility. Each and every step will teach you a
new skill you can use for the rest of your life.
 Explore Interests and Create Broader Perspectives
When you participate in multiple different activities, you’ll get the opportunity to explore a range of
interests and unlock passions you never knew you had! Plus, diversifying your interests subsequently
broadens your world view. Think about it this way: if you join a philosophy club you’ll begin to look at
the world through the eyes of a budding philosopher.
 Higher Self-esteem
The more you achieve success through activities you’re passionate about, the more your self
confidence will improve.
For example, let’s say you’re really good at maths and your teacher encourages you to get involved
in competitions. You join the school team and start training for the national Maths Olympiad. During the
process you realise how fun maths can be and how talented you actually are, which gives your confidence
a massive boost.
Working hard and mastering new skills in a fun, relaxed – and sometimes competitive – setting
allows you to be successful without the pressure of getting a good grade.
Plus, once your confidence improves, you’ll be more open to taking risks in all aspects of your life,
not just in Maths Olympiads.
Extracurricular activities are of utmost importance in a student’s life. Students who get involved in
extra activities meet new people and because of that their social skills are improved. Students can expand
their network which is also beneficial in finding better career opportunities. Although you probably
already participate in activities outside of school, take the time to think about the benefits of
extracurricular activities and how to maximise your passions.
REFERENCES:
https://www.crimsoneducation.org.benefits-of-extracurricular-activities for high school students
https://www.google.ro.yourstory.com-importance-of-extracurricular activities in school life
991
Efectul activităților extracurriculare asupta mediei studenților
Elena Zoga
Activitățile extracurriculare fac parte din viața de zi cu zi a elevilor și joacă roluri importante în
viețile acestora. Puține studii au abordat problema modului în care participarea elevilor la activități
extracurriculare afectează media generală a acestora.
Rezultatele au arătat că participarea la activitățile extracurriculare afectează în mod pozitiv media
generală a elevilor. Cei care participă la activități extracurriculare au o medie generală mai mare decât cei
care nu fac acest lucru. De asemenea, s-a constatat faptul că timpul petrecut participând la activitățile
extracurriculare nu afectează timpul petrecut de obicei de studenți studiind, adică nu există nicio diferență
între ei. Mai mult, elevii sunt în general mulțumiți de activitățile extrașcolare disponibile în școli.
Principalele obiective ale activităților extracurriculare se concentrează pe nivelul individual
(student), nivelul instituțional și nivelul comunității mai largi. Dezvoltarea unui individ este obiectivul
principal al activităților extracurriculare în facultăți și în școli. Prin numeroasele experiențe pe care le
produc, aceste activități au un impact pozitiv asupra sistemului emoțional, intelectual, social și asupra
dezvoltării interpersonale a elevilor. Prin colaborarea cu alții elevii pot învăța să negocieze, să comunice,
să gestioneze conflictele și își pot dezvolta spiritul de leader. Participarea la aceste activități din afara
clasei îi ajută pe elevi să înțeleagă importanța abilităților de gândire critică, managementul timpului, și
competența academică și intelectuală. Implicarea în activități îi ajută pe studenți să se maturizeze social,
oferind stabilirea interacțiunii cu elevii, formarea relațiilor și discuţiilor. Lucrul în afara clasei cu diverse
grupuri de indivizi le permite elevilor să câștige mai multă încredere în sine, autonomie și apreciere
pentru diferențele și asemănările cu alții. Mulți autori au discutat despre rolul activităților extracurriculare
și posibilele efecte pozitive asupra elevilor de toate tipurile, de la elevul peste medie până la elevul care se
află la un pas de a renunța la școală. " În mod pozitiv face parte din viața de zi cu zi a elevilor; joacă
roluri importante în viața elevilor. În mod pozitiv are efecte pozitive asupra vieții elevilor prin
îmbunătățirea comportamentului, a performanței școlare, a finalizării școlii, a aspectelor individuale
(pregătirea adulților de succes) și a aspectelor sociale".
Clegg și colab. (2009) a abordat direct problema ce constituie măsura în care elevii ar trebui să
participe și modul în care elevii experimentează și conceptualizează beneficiile oferite de astfel de
activități. Activitățile extracurriculare explorează aspecte legate de capitalul inter-generațional care ar
putea contura atât capacitatea de participare, cât și modul în care elevii înțeleg beneficiile acestora.
Richard și Berbec (1999), au efectuat un studiu asupra studenților sportivi de la școala diviziei a III-
a pe performanța academică, implicarea în campus și creșterea. Studiul lor conține 219 studenți seniori
(un spectru de forță de studențisportivi). Rezultatul studiului lor a arătat faptul că participarea atletică nu a
împiedicat succesul academic, nu a împiedicat implicarea în majoritatea celorlalte în mod pozitiv sau în
acticitățile non-atletice. De asemenea, creșterea personală a sportivilor a corelat pozitiv cu timpul petrecut
cu coechipierii în jocuri și practică. Un alt studiu realizat de Silliker și Quirk (1997) urmărește efectul
participării la activități extracurriculare asupra performanței academice a elevilor de liceu (băieți și fete).
Acest studiu a examinat dacă participarea la activități extracurriculare îmbunătățește performanța
academică a elevilor de liceu. Analiza efectuată pe cei 123 de studenți care au jucat fotbal inter-școlar a
scos la iveală faptul că particiaparea la activități extracurriculare nu afectează și poate îmbunătăți
performanțele academice (sportivii de sex masculin au arătat o îmbunătățire a sezonului în performanța
academică). Mai mult, o altă cercetare sugerează că participarea la activități extracurriculare poate crește
sentimentul de implicare sau atașament al elevilor față de școala lor și, prin urmare, scade probabilitatea
de eșec școlar și abandon profesional (Finn 1993; Lamborn et al., 1992). Dacă participarea la activități
extracurriculare poate duce la succes în școală, atunci disponibilitatea acestor activități pentru studenții
din toate mediile devine o problemă importantă de echitate. Acest studiu examinează pe scurt relația
dintre participarea extrașcolară și implicarea elevilor în școală.
992
Kuh (1995), a studiat experiențe din afara clasei asociate învățării studenților și dezvoltării
personale. Acest sondaj realizat la 149 de studenți a explorat învățarea din experiențe de colegiu din afara
clasei, cum ar fi conducerea, interacțiunea dintre colegi, contactul facultăților, munca și călătoriile. S-a
constatat că multe experiențe diferite pot contribui la rezultatele valoroase ale colegiului, că sexul și etnia
nu au explicat diferențele în activitățile și rezultatele studenților și că tipul și contextul instituțional
influențează învățarea și dezvoltarea personală.
În concluzie, satisfacția elevior pentru activitățile extracurriculare disponibile nu diferă cu adevărat
indiferent de mediul lor școlar. De asemenea, dorința acestora de a participa la activitățile extracurriculare
este principalul și singurul scop pentru satisfacție și nu e afectată de tipul de școală și nici de nivelul
actual. De asemenea, orele petrecute la studii sunt aceleași pentru fiecare grup (și pentru cei care au
participat activ la activitățile extracurriculare și pentru cei care nu au făcut-o). Participarea la activitățile
esxtracurriculare în mod activ nu afectează cu adevărat orele de studiu ale studenților și nu împiedică
elevii să studieze. De asemenea, s- a constatat că nu există nicio interacțiune între tipurile de
facultăți/școli ale studenților/elevilor și participarea activă a acestora la activitățile extracurriculare. Deși
media generală a unui student/elev poate diferi în funcție de facultate/șcpală, participarea activă a acestora
va afecta întotdeauna pozitiv media generală.
Bibliografie:
1. Al-Subaie KS (2005). Elements leading to weaken participation of students in the non-
curricular activities and methods of overcoming them –views of King Saud University students.
Arabic Gulf Journal (Risalat Ul- Khaleej Al-Arabi) 94:1-86.
2. Clegg S, Stevenson J, Willott J (2009). Extending conceptualization of the diversity and value of
extra-curricular activities. The Higher Education Academy.
3. Lamborn SD, Brown BB, Mounts NS, Steinberg L (1992). Putting School in perspective: The
influence of family, peers, extracurricular participation, and part-time work on academic engagement.
Chapter 6 in Student engagement and achievement in American secondary schools
4. Finn JD (1993). School Engagement and Students at Risk. National Center for Education
Statistics, Washington, DC.
5. Kuh GD (1995). The other curriculum: Out-of-class experiences associated with student learning
and personal development. J. Higher Educ. 66(2):123-155.
6. Richard S, Aries E (1999). The division III student- athlete: Academic performance, campus
involvement and growth. J. Faculty Student Dev. 40(3):211-218.
993
Prof. Pt. Înv. Preșcolar ELISABETA NICOLAE

Grădinița nr. 242,
București, Sector 5
(Maria Montessori)
Activitățile extrașcolare sunt la acele activități realizate în afara mediului școlar, cu participarea
clasei, a mai multor clase de elevi sau a mai multor instituții de învățământ. Activitățile extrașcolare
realizate dincolo de procesul de învățare își au rolul și locul bine stabilit în formarea personalității
copiilor. Educația unui copil nu se realizează doar într-un cadru formal (grădinițe, școli), ci și prin
activități extrașcolare și extracurriculare. Lumea în care se nasc copiii de astăzi este una complexă, într-o
practic, creativ, inovator. Activitățile extrașcolare au rol complementar orelor clasice de predare-învățare.
Aceste activități cuprind: excursii, drumeții, vizite la muzee, la diferite instituții publice, vizionare de
spectacole de teatru, operă sau muzică clasică, activități artistice, activități sportive, cluburi tematice și
chiar activități legate de protecția mediului. Prin activităţile la care participă, ei îşi însuşesc cunoştinţe în
domeniul ştiinţei, tehnicii, literaturii și artei. Participând la acţiuni cu caracter artistic, la manifestări
cultural-artistice, vizionând spectacole de teatru şi filme la cinematograf, elevii îşi cultivă dragostea
pentru frumos. Organizate la nivelul clasei sau şcolii, cu participare benevolă, excursiile şi vizitele au
drept scop lărgirea orizontului cognitiv, familiarizarea elevilor cu frumuseţile ţării.
corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. În plan moral, aceste activităţi contribuie la formarea şi
dezvoltarea atitudinilor de respect pentru cunoaştere, pentru cultură, la exersarea trăsăturilor pozitive de
voinţă şi caracter. I. Nicola consideră că „Activitatea extraşcolară oferă independenţă mai mare elevilor şi
asigură o posibilitate de varietăţi pentru manifestările disciplinare, ele presupun respectarea unei game
variate de norme disciplinare”
Activităţile extraşcolare diferă de cele școlare prin conținut, durată, metode folosite și forme de
organizare. Ele nu sut prevăzute într-un curriculum, elevii având libertatea deplină de a alege
conţinuturile care sunt în perfectă concordanţă cu interesele şi dorinţele lor.
O particularitate a activităţii extraşcolare o constituie legătura ei cu practica. Aplicarea cunoştinţelor
în cadrul activităţilor extraşcolare are şi valoarea unui exerciţiu de dezvoltare a aptitudinilor elevilor.
realizare a activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită
Diversitatea activităţilor extraşcolare oferite creşte interesul copiilor pentru şcoală şi pentru oferta
educaţională.
Bibliografie:
Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, Cluj-Napoca 2007;

autoinstruire, Editura PresaUniversitarăClujeană, Cluj-Napoca, 2001;
994
Rolul activităţilor extracurriculare în creşterea calităţii învăţământului primar
Prof. înv. primar Miercioiu Elizaveta

Şcoala Gimnazială "Traian Săvulescu"
Izvoarele, Prahova
În lucrarea intitulată Descoperirea copilului, Maria Montessori făcea următoarea afirmaţie: "Să nu-
i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic
nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze." Activităţile extraşcolare
vin în sprijinul acestui demers.
Şcoala este o lume fermecată, iar copiii constituie un popor aparte. Copilul e un omulean mic, dar
treburile şi grijile lui sunt mari. În acest lăcaş se pun bazele « clădirii » fizice şi spirituale a « puiului de
om ». Copiii trăiesc cu emoţii orice clipă, orice oră, orice zi, trăiesc continuu. Şi dacă dorim ca elevii
noştri să devină oameni adevăraţi, nu e obligatoriu să le întrerupem actuala lor viaţă infantilă şi să-i
punem să se gândească cu toată seriozitatea la viitor. Înţelegând frământările sufleteşti şi trăirile copilului,
sentimentele şi aspiraţiile lui şi intrând în viaţa copiilor ca un om apropiat, prin intermediul activităţilor
extraşcolare, pedagogul va putea să se ocupe de educaţia de adâncime.
civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. Modernizarea şi
perfecţionarea procesului instructiv-educativ impun îmbinarea activităţii şcolare cu activităţi extraşcolare
ce au numeroase valenţe formative. Desfăşurarea activităţilor şcolare şi extraşcolare permite şi
manifestarea activităţii de grup, a relaţiilor creative. Elevii învaţă să se autoaprecieze, să realizeze singuri
valoarea lor şi să-şi recunoască abilităţile şi modul în care îşi vor urma drumul în viaţă şi visurile.
naturii sale. Copiii se autodisciplineaza, prin faptul că în asemenea activităţi se impun de bună voie
educator, de măiestria sa pedagogică, de dragostea sa pentru copii, de modul creator de abordare a
temelor, prin punerea în valoare a posibilităţilor şi resurselor de care dispune clasa de elevi.
În contextul actual al învăţământului românesc, activităţile extracurriculare sunt cele care vin să
completeze educaţia copiilor noştri, fiind poate cea mai complexă formă de activitate pe care o au dascălii
la îndemână spre a-şi desăvârşi munca. Elevii au nevoie ca, pe lângă variatele cunoştinţe dobândite în
diverse domenii de studiu, să se desăvârşească emoţional şi comportamental.
Exemple de activităţi extracurriculare:
Vizitele la case memoriale, la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice constituie un mijloc de
a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale neamului nostru. Ele oferă elevilor prilejul de a
observa obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, procesul de producţie în desfăşurarea sa, operele de
artă originale, monumentele legate de trecutul istoric local, naţional, de viaţă şi activitatea unor
personalităţi de seamă ale ştiinţei şi culturii universale şi naţionale, relaţiile dintre oameni şi rezultatele
concrete ale muncii lor, stimulează activitatea de învăţare, întregesc şi desăvârşesc ceea ce elevii
acumulează în cadrul lecţiilor.
copiii spre unele domenii de activitate: muzică, sport, pictură, poezie.
naturii, la educarea dragostei, respectul pentru frumosul din natură, cultură, artă. Prin excursii, copiii pot
cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă. Activităţile
complementare concretizate în excursii şi drumeţii, vizite, vizionări de filme sau spectacole imprimă
copilului un anumit comportament, o ţinută adecvată situaţiei, declanşează anumite sentimente.
995
implică în mod direct copilul prin personalitatea sa şi nu prin produsul realizat de acesta. Activitatea în
afara clasei şi cea extraşcolară trebuie să cuprindă masa de copii. Concursurile pe diferite teme sunt
momente deosebit de atractive pentru cei mici. Acestea oferă copiilor posibilitatea să demonstreze practic
ce au învăţat la şcoală, acasă, să deseneze diferite aspecte, să confecţioneze modele variate. Acelaşi efect
îl pot avea concursurile organizate de către cadrele didactice în clasă. Dacă sunt organizate într-o
atmosferă plăcută vor stimula spiritul de initiativitate al copilului, îi va oferi ocazia să se integreze în
diferite grupuri pentru a duce la bun sfârşit exerciţiile şi va asimila mai uşor cunoştinţele.
posibilitatea de a critica constructiv. Ei sunt atraşi de activităţile artistice, recreative, distractive, care ajută
drepturilor omului, conştientizarea urmărilor poluării, educaţia rutieră, educaţia pentru păstrarea valorilor.
Activitățile extracurriculare desfăşurate la nivelul învăţământului primar, oferă oportunităţi pentru
dezvoltarea unor competenţe, în raport cu anumite obiective ce inspiră şi provoacă educabilul, atât pentru
succesul lui educaţional, cât şi pentru cel din viaţa de zi cu zi. Acestea au o valoare importantă atât pentru
dezvoltarea socială a şcolarului, cât şi pentru cea personală.
în astfel de activităţi, să încurajeze elevii, să înţeleagă frământările sufleteşti şi trăirile copilului,
sentimentele şi aspiraţiile lui, intrând în viaţa copiilor ca un om apropiat.
Bibliografie:
1.Cosmovici Andrei, Iacob Luminiţa coord., (2008), Psihologie şcolară, Editura Polirom,
Iaşi
2.Cernea Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de
învăţământ, în " Învăţământul primar" nr. 1/ 2000, Editura Discipol, Bucureşti
3.Sondaje pedagogice, Chişinău, Editura Lumină, 1990
996
MINȚI ȘI INIMI DESCHISE SPRE O EDUCAȚIE DE CALITATE
Prof. Enache Raluca Mihaela Master Education After School
Școala este mediul ideal de conducere indirectă a dezvoltării personalităţii prin oferirea ocaziilor de
explorare a mediului şi relaţionare prin joc, de dezvoltare a personalităţii copiilor. Obiectivele activităţilor
din scoala trebuie să vizeze achiziţionarea de cunoştinţe şi deprinderi fundamentale dezvoltării
personalităţii. Profesia de profesor reprezintă o permanentă provocare, perfecţionare şi implicare în actul
educativ dând permanent dovadă de creativitate şi adaptare la nou. Profesorul trebuie să ţină seama de
trăirile copilului, să observe atent şi să analizeze elevii, să fie parteneră cu părinţii, specialiştii şi
comunitatea pentru ai sprijini efortul educativ, păstrând intact spiritul educativ.
Educaţia de calitate se face în parteneriat cu familia. Competenţele de comunicare, relaţionare ale
profesorului sunt exercitate atât cu familia tradiţională, cât şi cu cea modernă în egală măsură realizând un
parteneriat activ, real şi necesar. Fiecare familie tradiţională sau modernă este unică şi fiecare copil este
unic. Rolul profesorului este de a-şi lasa amprente pozitive în sufletul copilului. Practica a demonstrat că
actul pedagocic fie în instituţie, fie în familie, evoluează pe cadranul: dragoste-exigenţă, iubire-respect,
autoritate-încredere. În general, elevii comit greşeli de cele mai multe ori din necunoaşterea regulilor
morale, moralitatea formându-se mai târziu. Personalitatea profesorului, personalitatea părinţilor trebuie
să fie un laborator de informaţii, de acţiune pozitivă, de noutate ce se transformă în personalitatea
copilului. Din acest parteneriat câştigă elevii care se simt iubiţi, ocrotiţi şi respectaţi, dar şi părinţii şi
profesorul. Fiecare copil este special în felul său şi are ceva unic prin care se remarcă: atitudine, prin
frumuseţe, spontaneitate, inteligenţă, prin abilităţi şi dexterităţi. Toate acestea dacă sunt descoperite şi
valorificate la o vârstă cât mai fragedă, este cât mai bine pentru copil în viitor.
Pentru dezvoltarea şi optimizarea emoţională şi comportamentală, pentru a gestiona problemele sau
conflictele, deoarece emoţiile pot influenţa comportamentul în mod pozitiv stimulând atitudinea copilului
sau negativ cu rol de a-l demobiliza, un rol important îl are relatarea poveştilor terapeutice. Interpretarea
acestora în cadrul jocului îi ajută pe elev să găsească strategii de reglare emoţională şi gestionare a
conflictelor, dat fiind faptul că în copilărie majoritatea exprimă exact ceea ce simt. Abilităţile de regalare
emoţională sunt utile şi reprezintă o condiţie necesară adaptării la viata sociala. Povestea terapeutică
aduce soluţii cu totul neaşteptate, cu efect emoţional pozitiv şi poate fi utilizată în combinaţie cu jocul de
rol sau dramatizarea, oferind exemple de comportare. Pentru mulţi elevi, mediul înconjurător reprezintă o
necunoscută, atmosfera sălii de clasa este singura pe care o cunoaşte (un mediu educaţional artificial)
creat de învățatoare, dar o metodă de însuşire activă a cunoştinţelor o reprezintă activităţile outdoor care
permit elevilor să rezolve probleme reale. Colectarea de materiale din natură pe care le analizează prin
toate organele de simţ au efect benefic asupra dezvoltării copilului. De exemplu în jocul, căutarea de
comori, comoara va fi ascunsă în curtea școlii iar elevii vor fi atenţi la indiciile învățătoarei.
La găsirea comorii o vor deschide şi vor face schimb de jucării. Se mai poate desfăşura şi sub formă
de competiţie în căutarea unor obiecte care să respecte cerinţele impuse de organizatorul jocului.
Colectarea pietrelor în timpul plimbărilor recreative, după formă, mărime, culoare, comparând
dimensiunile, spălarea şi pregătirea lor pentru a fi pictate cu tempera. Fiecare elev va selecta o piatră
pentru a o utiliza drept piatra vorbitoare. Aceasta va fi folosită în jocurile de comunicare în limba romana
dezvoltând în acelaşi timp inteligenţa emoţională. Activităţile outdoor impun asigurarea securităţii
copiilor pentru că le oferă posibilitatea experimentării de lucruri noi în strânsă legatură cu mediul natural.
Educaţia în aer liber poate fi definită ca învăţare experienţială. Conceptul de educaţie în aer liber nu este
nou, el a fost promovat de către Jan Amos Comenius prin enunţarea principiului laic al unei educaţii
conforme cu natura. În ultimii ani se constată o creştere a numărului de elevi cu probleme de
comportament, deficit de atenţie, hiperactivitate, agresivitate, pe scurt dificultăţi de învăţare.
Pe lângă terapiile convenţionale, muzicoterapia face parte integrantă a ştiinţei şi a artei vindecării.
Stările copilului fiind uşor influenţate de muzică. Un aport important în dezvoltarea unei educaţii de
calitate îl au activităţile ecologice care să permită formarea şi dezvoltarea unei atitudini ecologice
precoce, a unei conduite simple în relaţiile cu mediul, formarea unui comportament etic, civic şi
deprinderilor de păstrare şi ocrotire a naturii. Astfel desfăşuram activităţi experimentale stimulând
curiozitatea şi interesul, îmbogăţim vocabularul elevilor cu noţiuni din domeniul ecologic, dar şi prin
implicarea părinţilor cu privire la rolul lor în formarea şi dezvoltarea propriilor copii.
997
Am plantat cu copiii trandafiri si seminte de legume în cadrul Proiectului Mica mea grădină. Copilul
are dreptul să trăiască în familie şi să fie încurajat prin dragoste şi înţelegere, are dreptul la educaţie, la
cultură şi la cunoaşterea valorilor umane şi spirituale. În acest scop un rol important îl au activităţile de
educaţie pentru societate care implică cunoaşterea şi respectarea normelor de comportare în societate,
exersarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter, cunoaşterea unor elemente de religie, istorie,
geografie, care definesc portretul spiritual al poporului român. Un accent major se pune pe formarea unei
vieţi afective prin cultivarea sentimentelor de prietenie, încurajare, respect, formând deprinderi de ordine,
păstrarea jucăriilor şi a mobilierului. Calitatea educaţiei este considerată una dintre priorităţile actului
educaţional şi se referă în principal la schimbarea comportamentului didactic reprezentată prin viziune
nouă, inovare, competitivitate, ceea ce înseamnă să dea elevului posibilitatea să înveţe din plăcere şi
libertatea de a fi unic. Cadrul didactic contemporan trebuie să iubească elevii şi să aleagă această misiune
pentru că are vocaţie şi nu doar pentru că există o alternativă de a-şi caştiga existenţa. Un profesor care va
reuşi să elimine din calea elevilor săi barierele pentru altfel de învăţare să se deschidă odata cu ei spre
educaţia pentru schimbare, ieşind din tiparele învăţământului formal va avea cea mai mare satisfacţie
sufletească atunci când peste ani îşi va vedea elevii mari creatori ai societăţii.
Bibliografie:
Josan, Simona, 2005, ”Lecţii de management şi calitatea educaţiei” , Tribuna învǎtǎmântului nr.649.
Cucoş, C. , ”Pedagogie”, Ed. Polirom.
Voiculescu, E., 2002, ”Metodologia predării-învăţării-evaluării”, Ed. Ulise.
Ioan Neacșu,2006“Asigurarea calitatii in educație”, Ed. Scoala Galateana;
998
PROGRAMUL „ȘCOALA ALTFEL” LA VÂRSTA PREȘCOLARĂ
PROF.EDUCATOR, ENE ELENA MIHAELA, ȘCOALA GIMNAZIALĂ

SPECIALĂ NR.1 CĂLĂRAȘI
Ziua Tipul şi Obiective Locaţia Modalităţi Responsabil

denumirea urmărite de realizare ii
activităţii
Luni „Distracți Cunoaşterea și Loc de Jocuri Educatoarea,
e și veselie” explorarea locației joacă distractive și de Prof.
Dezvoltarea relaxare psihopedagog
Vizită la curiozităţii, Părinți
locul de joacă Stimularea
vizuală.,tactilă
Trăirea unor
stări de veselie și
bună-dispoziție
Marți ,, Dezvoltarea Sala de Jocuri și Educatoarea,
Mișcare, fizică armonioasă sport a Școlii întreceri sportive Prof.
bucurie, Coordonare Gimnaziale psihopedagog
armonie” motrică „T. Părinți
Dezvoltarea Vladimirescu”
Activitate încrederii în forțele
sportivă proprii și a stimei de
sine
Interrelaționare
a și cooperarea
copiilor
Miercu ,,Pictura, Antrenarea Sala de Realizarea
ri pasiunea mea” copiilor în grupă unor postere Educatoarele celor
practicarea pictatului „Fluturașii” pictate două grupe,
Activitate pe un suport aplicat Prof.
artistico- pe perete; psihopedagogi
plastică Dezvoltarea
deprinderii tehnice
de mânuire a
materialelor
specifice;
Dezvoltarea
capacității de a- și
prezenta și analiza
lucrarea proprie.
Joi „Printre Dezvoltarea Plimbare

animalele curiozităţii faţă de Grădina cu observarea Educatoarea,
sălbatice” animalele sălbatice Zoologică animalelor Prof.
Vizită la Stimulare psihopedagog
Grădina cognitivă Părinți
Zoologică
Vineri „În țara Dezvoltarea Cofetări Cumpărare
dulciurilor” autonomiei personale a „Simona” a prăjiturilor Educatoarea,
Vizită la și sociale preferate, Prof.
cofetărie Stimulare servirea lor la psihopedagog
gustativă mese Părinți
999
1000
Educaţi copiii ,,altfel”
Prof.înv.preșcolar: Enea Oana

GPP nr. 12
Loc. Onești, Jud. Bacau
„Semeni fapte bune și culegi deprinderi, semeni deprinderi şi culegi caracter, semeni un caracter şi
culegi un destin.” (Proverb chinezesc)
“Educația nu pornește de la copil, ci de la educatoare”. De ce? Educatoarea oferă copiilor jocuri,
activități, o sală frumoasă, un mediu în care să se simtă bine, un loc în care, în fiecare dimineață copilul
vine cu plăcere. Copilul știe că-n acest loc minunat îl așteaptă o persoană dragă din viața lui. Aceste ființe
minunate și nevinovate sunt preocupate de a afla în fiecare dimineață noutățile zilei, sunt doritori să
exploreze necunoscutul pentru a afla informații noi.
Educaţia unui copil nu se realizează doar într-un cadru formal, în cadrul grădiniţelor şi a şcolilor, ci
şi prin activităţi extracurriculare şi extraşcolare. Acest lucru îşi propune şi programul de o săptămână
„şcoala altfel”.
Săptămâna “Școala Altfel” oferă posibilitatea unui program educațional plăcut. Aceste evenimente
care se vor derula, vor rămâne înfiripate în memoria preșcolarilor dar și a dascălilor, aceștia fiind mai
relaxați, mai deschiși, mai receptivi. Pasiunea educatoarei pentru ceea ce predă și pentru profesia sa este
cea care va stârni interesul copilului pentru conținutul predat. Implicarea copiilor și a cadrelor didactice în
activități care să răspundă intereselor și preocupărilor diverse ale copiilor, să pună în evidența talentele și
capacitățile acestora în diferite domenii. Copii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească în primul rând o
gândire independentă , toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi
educatorul însăşi să fie creativ, pentru că numai aşa poate să aducă în atenţia copiilor săi tipuri de
necondiţional la desfăşurarea acestora. Un punct forte al activităţilor din acestă săptămână este acela că
antreneză copiii în activităţi cât mai variate şi bogate cu o structură aparte, diferită de clasica metodă de
predare-învăţare. Profesorului, prin aceste activități i se oferă șansa să observe mai bine copii, să le
descopere capacitățile, să îi orienteze spre pregătirea lor pentru viață. Toate acestea sunt posibile dacă
profesorul iubește meseria, iubește copii, dă dovadă de tact pedagogic, folosește la maxim resursele pe
care le are la clasă datorită spiritului creator. Săptămâna Școala Altfel poate să aducă multe beneficii, de
la trezirea motivaţiei, a plăcerii de a cunoaşte, a curiozităţii şi a fascinaţiei. Elevilor trebuie să le fie puse
la dispoziție activități care să le îndeplinească dorința de cunoaștere, să descopere ei singuri anumite
lucruri emoționându-se la maxim. Toate acestea vor duce la formarea unor convingeri durabile.
În momentul acesta, părinţii se implică cu luarea deciziilor în privinţa activităţilor pe care urmează
să le parcurgă copiii. Uneori Săptămâna Școala Altfel devine un subiect de dispută în grupurile de părinţi.
Apoi se implică contribuind financiar la activităţile care sunt plătite suplimentar. Părinţii se pot implica
discutând acasă cu cei mici despre lucrurile pe care le-au învăţat, ce au experimentat, cum s-au simţit. Să
îi asculte pe copii, mai mult decât să transforme discuţia într-o lecţie de teorie sau oferire de sfaturi.
Prima mea experiență legată de săptămâna „Școala Altfel” a fost din postura de părinte: fusesem
invitată la grădiniţa ficei mele de către educatoarele grupei și mi s-a oferit şansa de a observa copilul şi în
cadrul educaţional, a fost o activitate placută în care ne-a implicat şi pe noi ca părinţii, îmi amintesc cu
drag ca ne-au provocat să înroşim ouă într-un mod inedit cu hârtie creponată.
În opinia mea, activităţile din săpămâna ,,Şcoala Altfel” sunt deosebit de importante deoarece,
plăcutul.
Bibliografie:
1. Bocoş, Muşata, 2002, Instruirea interactivă, Presa Universitară Clujeană;
2. Ciolan, Lucian, 2008, Invatarea integrata, Editura Polirom, Iaşi.
1001
Profesor Epure-Cazacu Livia,

Liceul Tehnologic “Petre Banita”, Calarasi
delimitat.
copiilor.
al celorlalți.



inițiativei.
1002
nu numai.
Montessori)
1003
Rolul activităților extrașcolare în dezvoltarea aptitudinilor la copii
Prof. înv. preșcolar: Epure Liliana

G.P.P. ,,Lumea copilăriei,,- Rm. Sărat, Buzău.
responsabilităţi, comunicarea, abordările bazate pe iniţiativă, imaginaţie și opţiune.
Vom lua ca exemplu beneficiile filmelor în educația copiilor:
- Vizionarea filmelor pentru copii, încă de la vârste fragede, îi transformă pe micuți în
consumatori și cunoscători de filme, ceea ce îi face capabili de o gândire critică pe termen lung;
- Filmele vizionate le pot dezvolta copiilor imaginația;
- Urmărirea cu interes a unui film românesc destinat copiilor, le crește capacitatea atențională și
îi ajută să își dezvolte spiritul de observație;
- Copiii își dezvoltă inteligența emoțională urmărind filme românești;
- Dacă vizionează filme la vârste mici, copiii vor învăța să povestească cu propriile cuvinte
acțiunea pe care au văzut-o în film, iar asta face ca mintea lor să lucreze constant;
- Cu ajutorul filmelor, copiii pot înțelege mai ușor lumea din jur;
- Urmărind un film pe placul lor, vor începe să se documenteze pe temele care le stârnesc
interesul.
1004
activitatea desfăşurată de ei în afara clasei şi a şcolii, există deosebiri din punct de vedere al
conţinutului şi al formelor de organizare:
1. Activitatea în afara clasei şi extraşcolară are un conţinut deosebit de activitatea în cadrul
lecţiilor. Desfăşurarea lecţiilor şi volumul cunoştinţelor predate sunt determinate de curriculumul la
disciplină, în timp ce conţinutul şi desfăşurarea activităţilor în afara clasei au conţinut flexibil şi foarte
variat, cuprinzând cunoştinţe din domeniul artei, ştiinţei, tehnicii, sportului. Totuşi nici conţinutul
acestor activităţi nu se stabileşte în mod întâmplător, ci pe baza anumitor principii.
2. Încadrarea elevilor în diferite forme ale activităţii în afara clasei şi extraşcolare se face pe
baza liberei alegeri, sub îndrumarea cadrelor didactice, care îi pot sugera fiecărui copil ce formă de
activitate este mai potrivită pentru interesele şi înclinaţiile lui.
3. Durata activităţilor în afara clasei şi extraşcolare variază. O lecţie are durata fixă de de
minute, iar activitățile în afara clasei sau extraşcolare durează de la o jumătate de oră până la două
ore.
4. Verificarea, aprecierea şi evidenţa rezultatelor activităţii în afara clasei şi extraşcolare au
forme specifice. Verificarea are caracter practic. Spre deosebire de aprecierea făcută în cadrul orelor
prin intermediul notelor, ceea ce a făcut elevul în afara orelor de clasă se concretizează prin
intermediul calificativelor slab, bine, foarte bine.
cunoştinţelor în cadrul activităţilor extraşcolare are şi valoarea unui exerciţiu de dezvoltare a
aptitudinilor elevilor.
1005
Prof. Eugenia Teșeleanu

Școala Gimnazială nr.14 Constanța
Activități desfășurate în săptămâna „Școala altfel” în Școala Gimnazială nr.14 Constanța
Activitățile extrașcolare sunt concepute pentru a deconecta copiii de la ritmul și modul de lucru al
procesului instructiv desfășurat în timpul orelor de curs, săptămâna „Școala altfel” fiind o oportunitate în
acest sens. Stabilite și organizate în funcție de opțiunile elevilor, activitățile derulate în Școala Gimnazială
nr.14 Constanța, în săptămâna „Școala altfel” au caracter interdisciplinar, multe dintre acestea
valorificând eficient cunoștiințele acumulate la ore, altele îmbogățindu-le semnificativ. Astfel, interesul și
implicarea elevilor sunt majore.
Un rol important în activitățile extracurriculare este cel care dezvoltă aptitudinile artistice sau
sportive, ale copiilor, exemple fiind confecționarea și prezentarea vestimentației realizate din materiale
ecologice. Parada modei eco, realizarea unor obiecte de utilitate sub îndrumarea profesorilor de educație
plastică și de educație tehnologică, dezvoltând imaginația creatoare, concursuri de genul Elevii au talent
în care își manifestă aptitudinile și sunt încurajați. Același rol îl au și concursurile sportive, Cupa
„Iepurașul”, care, în plus, asigură și dezvoltarea armonioasă și sănătatea organismului.
Activitățile care dezvoltă comportamente și oboceiuri pozitive pot fi reunite sub titlul Stil de viață
sănătos. Acestea sunt cele de prevenire și combatere a consumului de droguri, de alcool și a fumatului,
dar și cele care promovează alimentația sănătoasă și igiena riguroasă și adoptarea unui mod de viață
optim pentru condițiile în care trăiesc. Toate aceste activități sunt realizate în colaborare cu persoane și
instituții abilitate în domeniu: Direcția Județeană de Sănătate Publică, Inspectoraul Județean de Poliție,
Antidrog.
Educația financiară a fost realizată tot în colaborare cu instituția abilitată, respectiv Banca
Națională a României. Prezentarea și vizionarea filmelor despre Istoria banilor, curiozitățile din lumea
bancară le-au aigurat elevilor atât cunoștințe noi, interesante, dar și recomandări pentru organizarea
bugetului familiei și pentru economisirea banilor.
Dezvoltarea gândirii, a memoriei și a imaginației s-a realizat prin activități de tipul concursurilor
pe echipe/clase, cum ar fi: Recunoașteți personajul literar, Jocuri matematice distractive, Sudoku, postere
tematice și prezentări PPT (istorie, geografie, literatură română, limbi străine, fizică chimie, biologie).
Vizionarea ecranizărilor după opere literare studiate asigură cunoașterea integrală a conținutului
de către toți elevii, oferă imaginea unor epoci trecute și aduce în școală cinematograful sau teatrul,
încurajând schimbul de opinii.
Vizitele la muzee, instutuții au ca rol îmbogățirea și diversificarea cunoștințelor, dar și
cunoașterea principalelor obiective culturale din orașul Constanța. Muzeul de Istorie Națională și
Arheologic Constanța, Muzeul Militar, Muzeul de Marină, Institutul de Cercetări Marine, Acvariul,
Delfinariul, Planetariul, Rezervația Naturală, Muzeul de Artă.
Excursiile sunt, se pare, cele mai agreate activități. Acestea au ca rol socializarea, adaptarea
elevului la situații și condiții noi și o mai bună cunoaștere reciprocă profesor-elev. Excursiile la
mănăstiri din Dobrogea , la Muzeul Satului București, la Cotroceni, la Grădina Zoologică sunt doar o
parte din cele propuse de elevi și realizate cu succes.
Ținând seama de specificul multietnic al populației școlare din Școala Gimnazială nr.14 Constanța,
un rol important al activităților extrașcolare este dezvoltarea atitudinii tolerante și educația
interculturală, realizate prin activități artistice cu specific intercultural.
Toate activitățile extracurriculare desfășurate în școala noastră modelează caracterul elevilor,
asigură dezvoltarea personalității acestora și integrarea în colectiv precum și adaptarea la situații
noi de viață sub îndrumarea tuturor cadrelor didactice, implicate să ofere elevilor o săptămână altfel.
1006
“Rolul activităţilor extrascolare”
Prof.inv.prescolar:Facu Aurelia
enciclopedism, ineficiente în planul integrării profesionale şi sociale. Accentul este pus acum pe
aplicarea practică, al cărei rol este de a consolida informaţiile, de a forma deprinderile, de a
dezvolta motivaţia pentru învăţare şi activităţile productive. Procesul educaţional presupune şi forme de
muncă didactică complementară activităţilor obligatorii. Oricât de importantă ar fi educaţia curriculară
realizată prin procesul de învăţământ, ea nu epuizează sfera influenţelor formative exercitate asupra
copilului. Educatia extracurrriculară este realizată dincolo de procesul de învăţământ şi îşi are rolul şi
locul bine stabilit în formarea personalităţii tinerilor. Activităţile extraşcolare constituie
modalitatea neinstituţionalizată de realizare a educaţiei. Prin activităţile extracurriculare, educaţia
urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei optime dintre aptitudini, talente, cultivare a unui stil
de viaţă civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ în diferite domenii.

caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă relaxantă , cu însufleţire şi dăruire, la astfel de
activităţi. Scopul activităţilor extracurriculare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor
în proiecte cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale,
facilitarea integrării în mediul şcolar, fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor
cu atitudini caracteriale. Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce permite elevilor
intellectual. Activităţile extracurriculare au menirea de a valorifica timpul liber al elevilor într-un mod
plăcut şi util şi de a-l transforma într-o sursă educaţională. Este necesar ca în activităţile
extracurriculare obiectivele instructiv-educative să primeze, dar trebuie să fie integrate în mod echilibrat
şi momente recreative.
Stimularea personalităţii elevilor prin activităţile extracurriculare
mai apreciaţi şi mai accesibili sufletelor acestora. Activităţile complementare concretizate în excursii şi
drumeţii, vizite, vizionări de filme sau spectacole imprimă copilului un anumit comportament, o
ţinută adecvată situaţiei, declanşează anumite sentimente.
1007
implică în mod direct copilul prin personalitatea sa şi nu prin produsul realizat de acesta. Se ştie că încă
de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe dacă sunt puşi în contact direct cu
obiectele şi fenomenele din natură. Copiii au nevoie de acţiuni care să le lărgească lumea lor spirituală, să
le împlinească setea de cunoaştere, să le ofere prilejuri de a se emoţiona puternic, de a fi în stare să
iscodească singuri pentru a-şi forma convingeri durabile. Participarea efectivă şi totală în activitate
angajează atât elevii timizi cât şi pe cei slabi, îi temperează pe cei impulsivi, stimulează curentul de
influenţe reciproce, dezvoltă spiritul de cooperare, contribuie la formarea colectivului de elevi.
asumându-şi responsabilităţi. Cadrul didactic are, prin acest tip de activitate posibilităţi deosebite să-şi
cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai plăcut şi mai temeinic
obiectivul principal al şcolii şi al învăţământului primar - pregătirea copilului pentru viaţă.
1008
Fanca Florica- Lucia- Prof. pt. înv. preşcolar

“Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Aceasta lume nu va mai exista când ei vor fi
Lumea de astăzi este una complexă, într-o permanentă schimbare, copiii trebuie pregătiți să
înțeleagă și să accepte provocările într-un mod practic, creativ, inovator. Un factor important care concură
la realizarea acestui lucru sunt activităţile extraşcolare. Aceste activități au ca scop identificarea și
stimularea comportamentului creativ; elevii sunt antrenaţi în activităţi cât mai variate
şi bogate în conţinut, îşi cultivă interesul pentru activităţi socio-culturale, cu ajutorul lor se facilitează
integrarea în mediul şcolar, oferă suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructifică talentele
personale şi corelează aptitudinile cu atitudinile caracteriale. Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-
un cadru informal, ce permite elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul
anxietăţii şi să- şi maximizeze potenţialul intelectual. De-a lungul anilor, organizând în săptămâna
,,Şcoala Altfel,, sau în afara ei activităţi extraşcolare, am constatat că copiii participă cu însuflețire și
dăruire la astfel de activități, iar succesul este garantat dacă ai încredere în imaginația, bucuria și
dragostea din sufletul copiilor, dacă îi lași pe ei să te conducă spre acțiuni frumoase și valoroase.
Am avut mereu grijă ca obiectivele instructiv – educative să primeze, dar să fie prezentate în mod
echilibrat şi momentele recreative, de relaxare, atunci rezultatele au fost întotdeauna deosebite.
Organizând activităţi extraşcolare, elevii se deprind să folosească surse informaţionale diverse, să
întocmească colecţii, să sistematizeze date, învaţă să înveţe. Pot să afirm că elevii se autodisciplinează,
urmând de bună voie regulile şi asumându-şi responsabilităţi, iar eu am avut oportunitatea să îi cunosc
mai bine, să le influenţez dezvoltarea, să realizez mai uşor şi mai frumos obiectivul principal– pregătirea
copilului pentru şcoală, pentru viaţă. Copiii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească în primul rând o
gândire independentă, toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi şi totodată de a
găsi rezolvarea lor. Înainte de toate, este însă important ca educatorul însăşi să fie creativ, pentru că
interesul, curiozitatea, imaginaţia şi dorinţa de a participa necondiţionat la desfăşurarea lor.
Din seria activităţilor amintim: taberele, excursiile, piesele de teatru, spectacolele, atelierele
creative, şezătorile, vizitele la muzee ori grădini zoologice. Copiii pot fi stimulaţi şi îşi pot îmbogăţi
imaginaţia creatoare şi sfera cunoştinţelor, prin vizionarea de piese de teatru, filme educative, participând
la atelierele creative, prin dramatizarea unor opere ori implicarea în desfăşurarea şezătorilor.
oferă elevilor prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, operele de artă originale,
momentele legate de trecutul istoric local, naţional, de viaţa şi activitatea unor personalităţi de seamă ale
ştiinţei şi culturii universale şi naţionale. Excursiile şi taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea
natură, artă şi cultură. Prin excursii, copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au născut,
au trăit şi au creat opere de artă. Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau
cazurilor în rolul de spectator, valoarea ei deosebită rezidă din faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă
de impresii puternice, precum şi în faptul că apelează permanent la afectivitatea copilului.
1009
Bibliografie:
1010
Profesor FANGLI GETA-ORESIA

LICEUL TEHNOLOGIC RUSCOVA
MARAMUREȘ
învățământ. Ele sunt foarte importante pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor, ajută elevii la formarea
unei atitudini pozitive față de învățare, aceștia au performanțe școlare mai ridicate.
într-un mediu extraşcolar permite de asemenea şi dezvoltarea unor aptitudini speciale. Trebuie să ţinem
cont că, indiferent ce metodă se adopă în educaţia tradiţională, indiferent dacă are o finalitate pozitivă şi
un obiectiv primar atins, ea nu va epuiza niciodată sfera influenţelor formative exercitate asupra
copilului.
Din seria activităţilor extraşcolare amintim:taberele, excursiile, piesele de teatru, spectacolele de
operă comică, atelierele creative, şezătoarele, spectacolele în aer liber vizitele la muzee sau Grădina
Zoologică. Copiii pot fi stimulaţi şi îsi pot îmbogăţi imaginaţia creatoare şi sfera cunoştinţelor, prin
opere literare cu diferite ocazii sau prin implicarea în desfăşurarea sezătorilor literare. Copiii trebuie să
fie îndrumaţi să dobândească în primul rând o gândire independentă,toleranţă faţă de ideile noi,
constructiv.
1011
inițiativei.
„Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei
vor fi mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi vremea lor. Atunci să-i învățăm să se
adapteze.” (Maria Montessori)
Bibliografie:
autoinstruire, Editura PresaUniversitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001
1012
EDUCAȚIONAL
PROF.FARCAȘ CLAUDIA EMANUELA

GRĂDINIȚA PP FĂGET

dezvoltarea aptitudinilor elevilor în diverse domenii. Procesul dezvoltării tinerei generaţii nu poate fi
redus numai la activitatea instructiv-educativă care se desfăşoară în cadrul lecţiilor.
elevilor. Având cel mai larg caracter interdisciplinar, activităţile extraşcolare pot îmbrăca diferite forme:
ore sau pregătire Copii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească în primul rând o gândire independentă
,toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor
şi posibilitatea de a critica constructiv. Înainte de toate, este însă important ca educatorul însăşi să fie
creativ, pentru că numai aşa poate să aducă în atenţia copiilor săi tipuri de activităţi extraşcolare care să le
stârnească interesul, curiozitatea, imaginaţia şi dorinţa de a participa necondiţional la desfăşurarea
acestora. Excursiile şi taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile
în acelaşi timp să reușim să prezentăm în mod echilibrat şi momentele recreative şi de relaxare. Este
foarte important să dăm o notă relaxantă tuturor jocurilor şi activităţilor a lecţiilor.
Bibliografie
1013
Profesor pentru învățământ preșcolar-FARCAȘ LUCICA

GPN-RĂSTOLIȚA,jud.MUREȘ
„Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei
vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.”
(Maria Montessori –“Descoperirea copilului’’
stăpânire a cunoştinţelor”. În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect
Educaţia extrașcolară (realizată dincolo de procesul de învăţământ) îşi are rolul şi locul bine stabilit
în formarea personalităţii copiilor noştri. Educaţia prin activităţile extrașcolare urmăreşte identificarea şi
stimularea comportamentului creativ in diferite domenii. Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii
echilibrat şi momentele recreative, de relaxare, atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite.
Spectacolele constituie o altă formă de activitate extrașcolară , prin care copilul face cunoştinţă cu lumea
minunată a artei. Deşi această formă de activitate îl pune pe copil în majoritatea cazurilor în rolul de
spectator, valoarea ei deosebită rezidă în faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă de impresii puternice,
precum şi în faptul că apelează, permanent, la afectivitatea copilului sau nu, asupra dezvoltării
preșcolarilor. Astfel de activităţi sunt de o reală importanţă intr-o lume dominată de mass media şi ne
referim la televizor , calculator si internet. Se ştie ca incepand de la cea mai fragedă vârstă , copiii
acumulează o serie de cunoştinte punându-i in contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură.
turistice: plimbări, excursii, tabere.In cadrul activităţilor organizate in mijlocul naturii, al vietii sociale ,
copiii se confruntă cu realitatea si percep activ, prin acţiuni directe obiectele , fenomenele, anumite locuri
istorice. Fiind axate în principal pe viata în aer liber, în cadrul acţiunilor turistice, prescolarii isi pot forma
jocurile de creaţie. La vârsta preşcolară, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arata sau li se spune în
legatură cu mediul , fiind dispuşi să acţioneze în acest sens .Ca educatoare, trebuie să oferim în mod
gradat , in acord cu particularităţile de vârstă , cunoştinţe ştiinţifice , să organizăm activităţi educative
privind protejarea mediului inconjurator.
1014
BIBLIOGRAFIE:
Clujeană, Cluj-Napoca, 2001

învăţământ, în “ Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, București
1015
Farcaș Violeta Școala Gimnazială „George Coșbuc”-Tg. Mureș

Negrea Dorina Școala Gimnazială „George Coșbuc” –Tg. Mureș
împăcăm şcoala cu viaţa. Activităţile extraşcolare vin în completarea procesului de învăţământ şi
contribuie la descoperirea şi dezvoltarea aptitudinilor elevilor în diverse domenii artistice. Procesul
dezvoltării tinerei generaţii nu poate fi redus numai la activitatea instructiv-educativă care se desfăşoară
în cadrul lecţiilor. În acest scop se folosesc şi alte forme de activitate, cum ar fi: cercurile organizate la
diferite obiecte, vizitele şi excursiile, concursurile şcolare etc., care contribuie la adâncirea cunoaşterii, la
trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter. I. Nicola consideră că „Activitatea extraşcolară oferă
independenţă mai mare elevilor şi asigură o posibilitate de varietăţi pentru manifestările disciplinare, ele
presupun respectarea unei game variate de norme disciplinare”.
la nivelul clasei sau școlii, cu participare benevolă, ele urmăresc lărgirea orizontului de cunoștințe.
1016
a timpului liber într-un mediu sărbătoresc. Pedagogul C. Cucoș consideră că, între activitatea desfăşurată
de către elevi în cadrul lecţiilor şi activitatea desfăşurată de ei în afara clasei şi a şcolii, există deosebiri
din punct de vedere al conţinutului şi al formelor de organizare. Activitatea în afara clasei şi extraşcolară
are un conţinut deosebit de activitatea în cadrul lecţiilor.
iar sentimentul de împlinire este mult mai ridicat..
predare-învățare. Aria de desfășurare a acestora e greu de delimitat Activitățile extrașcolare ocupă un loc
important în ansamblul influențelor educative. Participarea la acest tip de activități lărgește orizontul
elevilor, diciplinându-le acțiunile și extinzându-le orizontul cultural-artistic. Activitățile extrașcolare
reprezintă un mijloc de formare a deprinderilor elevilor de a-și folosi, în mod rațional, timpul liber, sunt
propice manifestării spiritului de independență și inițiativei. O altă particularitate a activităților
extrașcolare, de o reală importanță, o constituie legătura acestora cu partea practică. Aplicarea
cunoștințelor în cadrul activităților extrașcolare are valoarea unui exercițiu de dezvoltare a aptitudinilor
elevilor. Important în derularea acestor activități este faptul că elevii pot fi antrenați atât în inițiere și
organizare, cât și în modul de desfășurare a acestora. Modelarea, formarea, educarea cer timp și dăruire.
Complexitatea finalităților educaționale impune îmbinarea activităților școlare cu cele extrașcolare.
Scopul activităților extrașcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, cultivarea interesului pentru
acțiuni socio-culturale, facilitarea integrării în mediul școlar, valorificarea talentelor personale și corelarea
aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Prin aceste activități li se oferă elevilor un alt mod de însușire a
unor trăiri, valențe pozitive ale vieții, valori morale și nu numai. Activitățile extrașcolare dezvoltă
gândirea critică și stimulează implicarea generației tinere în actul decizional, realizându-se astfel o
simbioză lucrativă între componenta cognitivă și cea comportamentală.
Montessori)
1017
Profesor învăţământ primar, Farcaş Viorica Adina

Şcoala Gimnazială Vârfurile, com. Vârfurile, jud. Arad
Şcoala este ca o lume fermecată, plină de basm şi feerie, este lăcaşul unde se pun bazele ,,clădirii’’
fizice şi spirituale a ,,puiului de om’’. Doar ,,zâna’’, modelatoarea de suflete şi minţi, ştie, cu mult tact şi
jocului, a cântecului şi a poeziei. Pedagogul american Bruner (1970) consideră că „oricărui copil, la orice
folosesc metode şi procedee adecvate stadiului respectiv de dezvoltare, dacă materia este prezentată
„într-o formă mai simplă, astfel încât copilul să poată progresa cu mai multă uşurinţă şi mai temeinic spre
o deplină stăpânire a cunoştinţelor”.
Educația este un proces de dezvoltare internă, o transformare în sens pozitiv a ființei umane, acest
proces realizându-se cu ajutor extern sau individual, prin sine, autoeducația. Educația pune accent pe
dezvoltarea individuală, pe formarea personalității umane în vederea integrării sale în societate. Ea poate
fi de mai multe tipuri : educație formală, care are loc într-un cadru instituționalizat, în mod planificat, în
cadrul sistemului de învătământ, informal, ce cuprinde totalitatea influențelor de la nivelul familiei, al
mediului social sau mass-media și educația nonformală ce completează educația formală, cea primită în
cadrul sistemului de învățământ. Oricât ar fi de importantă educaţia curriculară realizată prin procesul de
învăţământ, ea nu epuizează sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului.
procesul de învăţare şcolară. În acest cadru, numeroşi alţi factori acţionează, pozitiv sau nu, asupra
dezvoltării elevilor. Educaţia extrașcolară (realizată dincolo de procesul de învăţământ) îşi are rolul şi
locul bine stabilit în formarea personalităţii copiilor noştri. Educaţia prin activităţile extracurriculare
de viaţă civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. Începând de la cea
mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i în contact direct cu obiectele şi
fenomenele din natură. Activitățile extrașcolare se pot materializa în vizite, excursii, concursuri sportive
sau de cultură generală, vizionări de filme, spectacole cultural-artistice, filme, teatru. Toate acestea
contribuie la dezvoltarea copilului, atât comportamental, vestimentar cât mai ales cultural. Scopul
variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea integrării în
mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale
şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru
informal, ce permite elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi
maximizeze potenţialul intelectual.
Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memorial - organizate selectiv -
sportive, stimulează şi orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, pictură.
1018
Datorită activităților extrașcolare, putem depista și dezvolta capacitățile creative ale elevilor,
aptitudinile, inventivitatea, spiritul de observație, imaginația creatoare, originalitatea, ingenuozitatea și
independența gândirii. În plus, este vorba despre o modalitate de a stimula copiii dotați și talentați, prin
folosirea altor căi de apreciere a creativității și anume: realizările obținute de elevi la olimpiade,
concursuri, competiții, probele școlare cu caracter creativ, specifice diferitelor discipline de învătământ.
Activitățile extrașcolare contribuie la lărgirea orizontului de cultură, prin îmbogățirea cunoștințelor
din diverse domenii, la petrecerea în mod util, plăcut și organizat a timpului liber, activități lipsite de
evaluări riguroase. În concluzie, cadrul didactic poate face multe pentru educarea spiritului creativ în
cadrul activităţilor extrașcolare. Dar, se vede necesitatea de a modifica destul de mult modul de gândire,
să evite critica în astfel de activităţi, să încurajeze elevii şi să realizeze un feed-back pozitiv.
Bibliografie :
* Cernea, Maria,Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ,
în“ Învăţământul primar“nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
* Ionesc, M., Chiş, V.,Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
* Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian,Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în
curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom, Bucureşti, 2002,pg.87;
în“Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;Surse on-line:
* Bruner, J.S, Procesul educaţiei intelectuale Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1970.
1019
Teatrul, o activitate extraşcolarǎ
Farcaşiu Otilia
Educaţia extracurricularǎ este la fel de importantǎ şi utilǎ în dezvoltarea personalitǎţii elevului
precum cea curricularǎ. Vorbim despre o învǎţare nonformalǎ şi despre petrecerea timpului liber într-un
mod care place elevului. Aceasta presupune activitǎţi care au loc în afara mediul şcolar şi sunt preferate
de elevi deoarece sunt mai atractive.
Am putea vorbi despre teatru, astfel teatrul este o « clǎdire sau loc special amenajat în vederea
reprezentǎrii de spectacole ; p.ext. instituţiede culturǎ care organizeazǎ spectacole », « spectacol,
reprezentaţie dramaticǎ » (***, DEX, Ed. Univers Enciclopedic, Bucuresti, 1998, p.1078).
Acest mediu cultural poate fi cunoscut de elevi şi poate sǎ le stimuleze un comportament creativ,
având posibilitatea de a-şi verifica şi îmbunǎtǎţi cunoştinţele culturale şi lingvistice. Contactul direct cu
dramaturgia vizeazǎ stimularea interesului pentru activitǎţi socio-culturale şi pentru cunoaştere (dacǎ o
piesǎ de teatru a unui scriitor este pe placul lor, atunci elevii cautǎ sǎ citeascǎ şi alte piese scrise de acelaşi
autor şi chiar informaţii despre acesta).
Comunicarea în limba maternǎ sau într-o altǎ limbǎ duce la relaţii de prietenie cu alţi tineri. La
teatru se pot întâlni tinerii şi pot prin intermediul limbii (materne sau strǎine) sǎ dezvolte prietenii, sǎ îşi
împǎrtǎşeascǎ cunoştinţele în materie de literaturǎ, muzicǎ, dans,actorie deoarece teatrul le cuprinde pe
toate. Contactul cu piese în altǎ limbǎ decât cea maternǎ duce la verificarea cunoştinţelor la limba
respectivǎ, la învǎţarea altor cuvinte, expresii şi la dorinţa de perfecţionare a limbii strǎina învǎţate. De
asemenea învaţǎ din spectacolele la care asistǎ sǎ aprecieze valorile morale (cinstea, sinceritatea, etc) şi
culturale. Din contactul cu dramaturgia se dezvoltǎ preţuirea valorilor culturale, dragostea pentru artǎ şi
pentru frumos, pentru operele scriitorilor români sau strǎini. Învaţǎ sǎ îşi afirme şi sǎ îşi susţinǎ ideile.
Curiozitatea astfel cultivatǎ îi îndeamnǎ sǎ citeascǎ şi sǎ îşi doreascǎ sǎ cunoascǎ mai mult, le dezvoltǎ
imaginaţia. De asemenea aflǎ cum trebuie sǎ se comporte, ce trebuie sǎ facǎ şi ce nu trebuie sǎ facǎ
atunci când merg la teatru.
Atât activitǎţle curriculare cât şi cele extracurriculare sunt importante în dezvoltarea armonioasǎ a
personalitǎţii elevului.
Bibliografie
***, DEX, Ed. Univers Enciclopedic, Bucuresti, 1998, p.1078
http://www.creeaza.com/didactica/didactica-pedagogie/Educatia-prin-teatru-si-pentru919.php
1020
Prof. FĂINIȘI IULIA-MIHAELA,

Grădinița cu Program Prelungit nr. 19,
Drobeta Turnu Severin, Mehedinți
şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual. Dintre activităţile pe care le-
am desfăşurat la grupă, pot aminti: serbări desfăşurate cu diferite ocazii: 8 Martie, Crăciun, sfârşit de an,
finalizare de proiecte etc., desfăşurarea unor concursuri în grădiniţă: Micul Creştin, Voinicel, activităţi de
desene pe asfalt cu ocazia zilei de 1 Iunie, activităţi desfăşurate cu ocazia zilelor de 1 Decembrie, 24
Ianuarie, activităţi desfăşurate în parteneriat cu alte grădiniţe şi alte instituţii. În urma plimbărilor, a
jocurile de creaţie. La vârsta aceasta, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arata sau li se spune în
legatură cu mediul, fiind dispuşi să acţioneze în acest sens .
se astfel anumite competenţe: de a audia anumite piese muzicale , de a interpreta roluri. În cadrul
activităţilor didactice şi extracuriculare, alături de îndrumătorii lor, aceştia dovedesc creativitate,
imaginaţie, atitudine, talent, afirmându-şi în mod original personalitate. Serbările, şezătorile, scenetele
tematice, prin specificul lor oferă posibilitatea educatorilor să-i ajute să se implice, să-şi cunoască foarte
bine colegii de grupă, să colaboreze şi să se afirme în faţa colectivului prin mijloace proprii.
1021
activităţi extracurriculare munca noastră devine un pic mai uşoară, deoarece aceste activităţi sunt atractive
activităţilor didactice pe care le desfăşurăm la grupă, cât şi prin intermediul activităţilor extracuriculare.
BIBLIOGRAFIE:
învăţământul preprimar, Craiova, Editura Nova
1022
Activitățile extrașcolare la vârsta adolescenței
Profesor Daniela Fechet

Colegiul Tehnic “Gheorghe Asachi”, Onești
Activitățile extrașcolare, de-a lungul timpului, au luat forme variate, toate având ca scop învățarea
într-un context nonformal și petrecerea în mod plăcut a timpului liber. Prin aceste activități, care cuprind
domenii și arii foarte mari, elevii își pot dezvolta anumite competențe și abilități necesare unei dezvoltări
armonioase, pentru o cât mai bună integrare în societate.
Când vorbim de activități extrașcolare, ne referim la programele la care elevii participă după ore și
la care iau parte cu plăcere, deoarece scopul este acela de a-și forma abilități noi, de a-și găsi înclinațiile
în domeniile în care vor fi performanți, de a-și manifesta talentul, într-un context lipsit de
“constrângerile” impuse de programa școlară.
În şcoala contemporană, o educaţie eficientă depinde de gradul în care se pregăteşte elevul pentru
formării personalităţii elevilor. În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe elevi sub aspect
fizic şi socioafectiv, pentru o integrare socială cât mai uşoară. Ei trebuie să fie îndrumaţi să dobândească
în primul rând o gândire independentă, toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme
noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor, posibilitatea de a critica constructiv.
Există o mare varietate de activități extrașcolare la care elevii pot partcipa: de la excursiile și
taberele școlare, la activități sportive sau cultural-artistice (vizite la muzee, monumente și locuri istorice,
case memoriale, expoziții, conferințe sau simpozioane cu participarea unor personalități marcante ale
vieții culturale și științifice, vizionarea unor piese de teatru sau a unor spectacole, a unor filme),
voluntariat, activități legate de protecția mediului, vizite în fabrici sau în instituții de învățământ superior
– pentru elevii de liceu, etc. Prin participarea la activități extrașcolare, este favorizată învățarea în
contexte nonformale. Elevii își îmbogățesc cunoștințele în domenii care nu sunt acoperite de programa
școlară, își pot descoperi viitoarea meserie, pot relaționa cu elevi de vărsta lor din alte școli, în realitate nu
în mediul virtual - pe rețelele de socializare, își pot manifesta talentul într-un anumit domeniu, se
descoperă pe ei înșiși – află ce le place cu adevărat să facă, ce le stârnește interesul, dorința de a ști mai
mult, își pot alege modele care să-i inspire în viață.
Profesorii pot să-și cunoască mai bine elevii observănd comportamentul acestora în timpul
activităților extrașcolare. Vor descoperi ca unii elevi au aptitudini practice sunt ingenioși, altruiști, găsesc
soluții optime la probleme aparent de nerezolvat, dau dovadă de inteligență emoțională, sunt empatici. Se
adaptează ușor în contexte variate. Profesorii vor avea de înfruntat, uneori, și comportamente nepotrivite,
refuzuri, temeri, lipsa de responsabilitate. Aici va interveni tactul pedagogic al educatorului.
1023
Sunt și unele cauze care ar putea influența în mod negativ succesul acestor activități, printre acestea
numărându-se: desfășurarea acestora după programul de studiu, când elevii sunt deja obosiți sau înaintea
programului și aceștia nu se mai pot concentra la ore. Profesorii caută soluții : urmăresc programul
elevului din ziua respectivă, cât a avut de învățat sau de scris. Dar, este suficient? Elevii recunosc că este
destul de greu să desfășori multe activități extrașcolare, pentru că programa școlară este încărcată. Se
pune întrebarea: cum îi determinăm pe elevi să se implice în desfășurarea activităților extrașcolare? Cum
îi convingem să iasă din izolarea în fața computerului sau a telefonului mobil? Unii adolecenți sunt uneori
mai greu de convins să participe la o activitate extrașcolară. Invocă oboseala, prezența la alte activități.
Unii părinți își pot convinge copiii ajunși la vârsta adolescenței să participe la activitățile extrașcolare,
alții îi lasă pe copii să decidă. Înainte de toate, este însă important ca educatorul însuşi să fie creativ,
pentru că numai aşa poate să aducă în atenţia copiilor săi tipuri de activităţi extraşcolare care să le
acestora. Odată ce barierele interioare autoimpuse cad, adolescenții se vor bucura de experiența nouă pe
care au trăit-o, vor învăța din aceasta și vor împărtăși și altora trăirile lor.
În concluzie, oricât ar fi de importantă educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ, ea
nu epuizează sfera influenţelor formative exercitate asupra elevului. Rămâne cadrul larg al timpului liber
al elevului, în care viaţa capătă alte aspecte decât cele din procesul de învăţare şcolară.
1024
PROCESUL EDUCAȚIONAL
PROF. ÎNV. PREȘC. FEIER MARIANA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ TOMNATIC- G.P.P
,,Școala trebuie să urmărească tot timpul ca tânărul să părăsească băncile ei nu ca specialist, ci ca o

personalitate armonioasă”(Albert Einstein)
Activităţile extraşcolare îşi au rolul şi locul clar definit în formarea personalităţii celor mici. În cadrul
şcolii contemporane, cadrul didactic are menirea de a-i forma de şcolari atât fizic cât şi socio-afectiv pentru
ca ulterior, integrarea lor socială să fie cât mai uşoară. Dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a
individualități umane, formarea personalități autonome și creative reprezintă idealul educațional în
invățământul preuniversitar, ideal ce poate fi atins și cu ajutorul educației non-formale. Puntea între
cunoștințele dobândite la lecții și informațiile acumulate informal, este constituită de educația non-formală
care o completează pe cea formală într-un cadru instituționalizat situat în afara sistemului de învățământ
dar și în interiorul acestuia. Activitățile extrașcolare sunt importante pentru dezvoltarea armonioasă a
copiilor, acestea ajută preșcolarii la formarea unei atitudini pozitive față de învățare, facilitând obținerea
unor performanțe școlare mai ridicate, formarea abilităților practice diversificate, strategi adecvate de
rezolvare de probleme, creșterea stimei de sine și a sentimentelor de împlinire.
Acest luru determină organizarea activităţilor curriculare alături de cele extracurriculare, deoarece
ultimele oferă posibilitatea dezvoltării şi explorării anumitor înclinaţii şi aptitudini ale copiilor, stimularea
creativităţii acestora şi a spiritului de independenţă. În cadrul acestor activităţi copiii îşi dezvoltă o gândire
independentă prin care găsesc rezolvare la noile probleme apărute. Fiecare activitate, prin specificul ei, îi
solicită copilului un anumit tip de comportament, o atitudine adecvată şi îi poate declanşa anumite
sentimente. Participarea acestora la acest tip de activității îi ajută să se înțeleagă pe ei însuși prin
observarea și interpretarea propriului comportament în comparație cu al celorlalți, lărgind orizontul
cultural al copiilor, completând cu noțiunii noi volumul de cunoștințe însușite în cadrul orelor de curs,
constituind un mijloc de formare a competențelor, contribuie la educarea morală și estetică a elevilor,
disciplinându-le acțiunile și extinzându-le orizontul cultural-artistic, dezvoltând deprinderea de a-și folosi
timpul liber în mod rațional, propice manifestări spiritului de independență și inițiativei. Pentru activitățile
extrașcolare o particularitate de o reală importanță o reprezintă legătura acestora cu partea practică.
aptitudinilor preșcolarilor. Aceștia pot fi antrenați atât în inițiere și organizare cât și în modul de
desfășurare a acestora. Activitățile extrașcolare constituie un mediu formator mai atractiv, în afara
contextului instituțional cu un impact pozitiv asupra dezvoltării personalității preșcolarilor, a
performanțelor școlare și a integrării sociale.
Caracteristicii de bază ale activităților extrașcolare:

-înglobează activitățile organizate de școală în afara mediului școlar sau/și de către alte instituții
etc.);
-au rol complementar celui al școlii;
-dezvoltarea copiilor depinde de un întreg sistem de fenomene și relații, iar activitățile
-oferă posibilitatea de exprimare și explorare a identității, dezvoltă capitalul social al copiilor.
1025
Trăsătura cea mai importantă a interpretării unor roluri este originalitatea şi creativitatea copilului în
redarea impresiilor proprii despre realitatea înconjurătoare, spontaneitatea şi intensitatea trăirilor exprimate
în joc. Are un pronunţat caracter activ-participativ, permiţând copilului să construiască relaţii sociale, să-şi
exerseze şi să-şi perfecţioneze limbajul, să rezolve probleme, să negocieze, să coopereze, să utilizeze
simboluri. Fiind cea mai pură formă a gândirii simbolice, are o contribuţie majoră în dezvoltarea
intelectuală. Se poate concluziona că, în urma acestor activităţi desfăşurate în afara şcolii, preșcolarii
construiesc prietenii, îţi dezvoltă simţul responsabilităţii şi se dezvoltă armonios.
Bibliografie:
Ionescu M.; Chiş V. – ,,Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
Lazăr V., Cărăşel A., ,,Psihopedagogia activităţilor extracurriculare”, Ed. Arves, Craiova, 2007.
1026
MARAMUREŞ PLAI CU FLORI
PROIECT EDUCAŢIONAL EXTRACURRICULAR- EXCURSIE
Prof. înv. primar Fekete Mihaela

Școala Gimnazială ,, Mihai Eminescu " Dej, jud. Cluj
Micul şcolar trebuie învăţat să fie receptiv la nou şi să vibreze în faţa frumuseţilor naturii, a lumii, în
continuă schimbare, şi să aprecieze valorile trecutului. Excursiile organizate de şcoală au multiple valenţe
de informare şi educare a elevilor . Acestea, bine pregătite, sunt atractive la orice vârstă pentru că se
desfăşoară într-un cadru nou, stârnesc interes, produc bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar
dacă reclamă efort suplimentar. Mediul de acţiune fiind deosebit, iar tehnicile de instruire altele,
contribuie la dezvoltarea spiritului de observaţie, îmbunătăţesc memoria vizuală şi auditivă, formează
gândirea operatorie a copilului cu calităţile ei de echilibrare, organizare şi obiectivare.
Elevii se deprind să folosească surse informaţionale diverse, să întocmească colecţii, să
sistematizeze date, învaţă se înveţe.
Acţionând individual sau în cadrul grupului, elevilor li se dezvoltă spiritul practic, operaţional, dând
posibilitatea fiecăruia să se afirme conform naturii sale. Participarea efectivă şi totală în activitate
angajează atât elevii timizi cât şi pe cei slabi, îi temperează pe cei impulsivi, stimulează curentul de
influenţe reciproce, dezvoltă spiritul de cooperare, contribuie la formarea colectivului de elevi.
elevii se autodisciplinează . Conţinutul didactic al excursiilor este mult mai flexibil şi mai variat decât al
lecţiilor desfăşurate în sala de clasă, elevii participând cu multă bucurie şi optimism la aceste acţiuni,
lărgindu-şi în acest fel orizontul de cunoştinţe prin contactul direct cu realitatea. Prin mijloacele
atrăgătoare pe care le are la dispoziţie, excursia înviorează activitatea şcolară, stimulează curiozitatea de a
descoperi noi fenomene, formează o atitudine ecologică pozitivă, prilejuieşte trăiri adânci ale unor
sentimente patriotice. Astfel, cu ajutorul excursiilor şcolare se dezvoltă spiritul de prietenie, de colectiv,
de disciplină, iniţiativă, precum şi deprinderi, proceduri gospodăreşti de la vârstă mică, toate acestea
fiindu-le folositoare în viaţă. Cadrul didactic are, prin acest tip de activitate, posibilităţi deosebite să-şi
principal al învăţământului primar - pregătirea copilului pentru viaţă.
Excursiile şi drumeţiile au un caracter relaxant, contribuind în mod categoric la sudarea colectivelor
de elevi. După trecerea anilor, copiii îşi amintesc cu plăcere de întâmplările, din timpul excursiilor.
De aceea, cred că organizarea unor astfel de activităţi trebuie continuată, constituind o latură de
seamă a procesului instructiv - educativ .
L.D.Hainault: „Se acordă mai multă importanţă omului care merge decât drumului pe care îl
urmează.”
SCOPUL
De a reconstitui, de a recapitula, de a aprofunda şi de a evalua caracteristici
fizico- geografice,economice şi ecologice, îmbinate cu elemente de istorie şi spiritualitate
românească din regiunea Maramureşului,de a le cultiva preţuirea şi dragostea de frumos, faţă de
monumentele istorice şi culturale vizitate, faţă de obiceiurile şi tradiţiile poporului nostru, faţă de morala
creştină românească şi faţă de natura patriei.
Obiective
a) cognitive:
- să identifice principalele elemente fizico-geografice ale zonei;
- să observe principalele obiective istorice, economice, culturale ale zonei;
- să valorifice intra şi interdiciplinar conţinutul informaţional dobândit.
b) afectiv-atitudinale:
- să manifeste interes pentru cunoaşterea frumuseţilor ţării noastre;
- să-şi reactualizeze lecturi geografice, istorice şi literare despre elementele observate şi
identificate;
c) psiho-motorii:
- să contribuie la dezvoltarea simţului de orientare geografică;
- să-şi dezvolte capacitatea de educaţie ecologică.
1027
Obiective evaluative:
La sfârşitul excursiei, elevul:
 Să indice poziţia itinerarului în zona de nord a ţării, desprinzând conexiunile
dintre mediul geografic şi om;
 Să comunice, folosind diverse metode şi mijloace de învăţământ, fondul
general de cunoştinţe privind semnificaţiile, particularităţile şi importanţa principalelor
monumente istorice, de cultură, vizitate;
 Să demonstreze capacitatea de a înţelege, de a compara, de a distinge
particularităţile şi elementele comune ale monumentelor istorice şi culturale;
 Să aprecieze morala creştină românească şi frumuseţile florei şi faunei
acestei părţi a ţării;
 Să valorifice intra- şi interdisciplinar conţinutul informaţiilor istorice,
etnografice, folclorice, geografice, geologice, literare, religioase etc
 Să motiveze de ce cunoaşterea şi ocrotirea monumentelor istorice,
religioase, folclorice, etnografice, ale mediului înconjurător reprezintă îndatoriri
elementare ale fiecărui locuitor al ţării.
GRUP ŢINTĂ: Elevii clasei a IV-a B
TEMA: Maramureş plai cu flori
ITINERAR: Dej – Baia Mare – Sighetul Marmaţiei – Săpânţa – Mănăstirea Bârsana
TIPUL EXCURSIEI:
Excursie cu caracter recapitulativ pentru studiul formelor de relief, monumentelor istorice şi
culturale, cunoaşterea tradiţiilor şi obiceiurilor din zona Maramureşului .
PREGĂTIREA EXCURSIEI: 12 mai – 5 iunie
1. Anunţarea excursiei: Cu cel puţin trei săptămâni înainte de data efectuării ei, este
anunţată excursia pe care o vor face elevii.
2. Pregătirea elevilor pentru această excursie se face în cadrul unei lecţii sau într-o
şedinţă specială de instructaj, prezentându-se scopul excursiei, traseul cu punctele cele mai
importante. Se precizează materialele necesare fiecărui elev pentru activitatea desfăşurată
(caietele de notiţe, creioane, pixuri, stilouri), precum şi echipamentul adecvat acestei activităţi
extraşcolare.
Se stabileşte mijlocul de transport – autocarul – preţul biletelor, banii necesari pentru vizitarea
monumentelor de cultură, pentru mici cheltuieli şi pentru hrană.
Cadrul didactic şi elevii, pe baza hărţii fizice a României, localizează zona, precizează formele de
relief, oraşele şi localităţile de rezonanţă istorică, dar şi economico-administrativă şi delimitează itinerarul
excursiei:
Dej – Baia Mare – Sighetul Marmaţiei – Săpânţa – Mănăstirea Bârsana
Elevii sunt împărţiţi, după înclinaţiile pe care le au, dar şi după preferinţele lor, în patru grupe,
fiecăreia dintre echipe repartizându-i-se să observe şi să noteze, pe lângă cunoştinţele de istorie şi
informaţiile referitoare la:
1. Frumuseţile naturii, obiective turistice – Grupa cercetătorilor
2. Literatură, muzică, folclor – Grupa folcloriştilor
3. Obiceiuri şi tradiţii româneşti – Grupa pictorilor
Folosindu-se albume, vederi, diapozitive sau fragmente din filme didactice, învăţătorul trezeşte
curiozitatea, interesul pentru a lua contact direct cu frumuseţile naturii, cu valorile monumentelor istorice
din această parte a ţării. Se stabilesc obiectivele turistice:
Baia Mare -,,Muzeul de Mineralogie”,,,Muzeul de Etnografie şi Artă Populară”, Planetariul şi
Grădina Zoologică
Sighetul Marmaţiei – Muzeul Satului Maramureşean
Săpânţa – Cimitirul Vesel
Mănăstirea Bârsana
Se vor documenta la biblioteca şcolii, de unde vor culege date referitoare la această zonă geografică
şi fiecare obiectiv turistic. Elevii întocmesc în cadrul ,,Proiectului săptămânii” un material pe această
temă. În fiecare grupă , în funcţie de tema propusă adună imagini, fotografii, date istorice şi geografice, ,
ascultă muzică populară maramureşeană. Îşi aranjează un panou cu toate datele colectate.
1028
Se aminteşte că informaţiile dobândite în timpul excursiei vor fi valorificate în cadrul
unei lecţii de evaluare-recapitulare. Vom completa panourile cu date noi, la întoarcere.
DESFĂŞURAREA EXCURSIEI : 6 iunie 2015
La data şi la ora fixată, elevii se adună în curtea şcolii. Se face prezenţa, se verifică
costumaţia,se reaminteşte regulamentul şi se deplasează la autocar. Se anunţă traseul excursiei
.
REZULTATE SCONTATE:
1. Pe termen scurt:
- formarea unui comportament conştient şi activ faţă de protecţia mediului înconjurător;
- dezvoltarea capacităţilor de comportament, de integrare în grupul turiştilor, de cooperare
între indivizi;
- cultivarea sentimentului de mândrie patriotică prin declanşarea de emoţii, aprecieri asupra
frumuseţilor fizice, economice, religioase ale teritoriului patriei şi împletirea cu elemente de
istorie a trecutului şi prezentului poporului român.
2. Pe termen lung:
- formarea deprinderilor de observare, de sesizare a aspectelor fizico-geografice, ecologice,
de poluare a mediului şi cultivare a unei educaţii ecologice;
- formarea deprinderii de comportare civilizată, corectă, de integrare în structura unui grup
turistic, de cooperare şi respect.
EVALUARE: 8-9 iunie 2015
În cadrul unei ore se prezintă obiectivele turistice vizitate, fotografiile realizate şi se
completează portofoliul excursiei cu datele din carneţelele de însemnări.
Fiecare panou este completat, refăcut cu ajutorul datelor noi, imaginilor şi fotografiilor.
Aceste locuri minunate au lăsat o amintire de neşters în sufletele copiilor. Avem o ţară
frumoasă, cu oameni harnici , adevăraţi păstrători ai tradiţiilor şi datinilor străbune. Bucuria cercetării, a
găsirii lucrului căutat, a descoperirii personale a contribuit la trăinicia cunoştinţelor, la conştientizarea
apartenenţei lor la acest neam, a dragostei de ţară, de locurile acestea unde ne-am născut.
Aşa cum ne învăţa Mircea Eliade, ,, a fi om înseamnă să cauţi semnificaţia, valoarea, să o
inventezi, să o reinventezi.”Suntem datori să încercăm. Nu să reinventăm lumea, să o vedem altfel, din
altă perspectivă, să o cercetăm şi să ne documentăm.
1029
Prof. Fera Eliza
Liceul Sanitar „Antim Ivireanu”, Râmnicu
Vâlcea Județul Vâlcea

punându-i în contact direct cu obiectele. Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv – educative să primeze,
activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copii se autodisciplinează. Cadrul
didactic are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le
influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al scolii :pregătirea
copilului pentru viaţă. Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale,

(Maria Montessori)
1030
ACTIVITĂȚILE EXTRAȘCOLARE SUSTIN EDUCAȚIA
SI PERFORMANTELE COPIILOR
Prof. Gabriela Ferenc

Palatul Copiilor Oradea
Deoarece învăţământul extraşcolar prin caracterul său opţional şi specificul activităţilor

desfăşurate atrage elevii cu aptitudini înalte, activitatea fiecărui profesor trebuie să ţină cont de forme şi
căi de stimulare a activităţii elevilor capabili de performanţe superioare. Copiii capabili de performanţe
înalte au capacitate intelectuală, gândire productivă sau creativă, talent pentru arte vizuale, scenice,
aptitudini psiho-motrice care, stimulate de un mediu creativ de la Palatul Copiilor, vor genera
performanţe nebănuite. Aceşti copii au nevoie de programe diferenţiate şi/sau de servicii în plus faţă de
cele oferite în şcoala obişnuită pentru realizarea contribuţiei lor faţă de sine şi faţă de societate.
În învăţământul extracurricular, profesorii încurajează o apreciere realistă a superiorităţii copilului,
îi tratează ca maturi din punct de vedere intelectuali, îi provoacă şi îi stimulează intelectual, permanent.
Profesorul trebuie să stabilească volumul şi nevoile speciale de instruire ale copiilor, să predea aceste
cunoştinţe într-un ritm şi mod adecvate.
Curriculum pentru grupele de elevi trebuie să ţină seama de procesele psihice vizate:
 gândire critică şi creativă;
 învăţare diferenţiată;
 procesele comunicării interpersonale;
 procesele afective.
Activitatea de lucru la orele de cerc:
- este destinsă, permisivă, de susţinere, promovând transferurile de opinii, observaţii,
experimente;
- încurajează originalitatea, asumarea riscului;
- educă acceptarea deosebirilor dintre indivizi, echilibrul dintre conduita competiţională şi
cea cooperantă.
Ca metode utilizate pentru dezvoltarea aptitudinilor se remarcă: problematizarea, studiul de caz,
proiectele. Profesorul trebuie să întreţină o relaţie pozitivă şi apropiată cu elevii, să folosească flexibil
timpul, să vizeze în special productivitatea creativităţii elevilor.
Încurajarea exprimării originale, a gândirii divergente, a asumării riscului pentru producerea noului,
acceptarea şi respectarea diferenţelor şi deosebirilor între indivizi, transparenţa şi comunicarea
empatetică, echilibrul între conduita competiţională şi cooperantă sunt elementele indispensabile ale
educaţiei de tip european spre care tindem cu toţii. Caracterul creativ al activitaţilor extraşcolare cere din
partea profesorilor – conducători de cerc o formare metodologică în vederea practicării reflexive a
profesiunii, şi reflecţia în vederea dezvoltării învăţării innovative de metodologii şi a aplicării lor
1031
nerutiniere, în funcţie de context; lărgirea formării prin studierea unor domenii nelegate strict de
specialitatea „academică”; dezvoltarea experienţei personale şi profesionale prin cunoaşterea unor
contexte educaţionale particulare cât mai diverse, formarea pentru munca în echipă în managementul
proiectelor colective, pentru asigurarea unor servicii educaţionale diferenţiate mergând până la
individualizare adică conceperea şi aplicarea unor poiecte personale, de echipă şi organizaţionale.
Numărul relativ redus de elevi dintr-o grupă de cerc comparativ cu o clasă, permit instruirea
diferenţiată a acestor grupe de începători, avansaţi şi performeri, ceea ce prezintă unele avantaje în
comparaţie cu instruirea tradiţională. În cadrul activităţilor educative extraşcolare, metodologia didactică
folosită se materializează prin rezultate care plasează elevii participanţi la activităţile organizate în
palatele şi cluburile elevilor, pe poziţii net superioare celor din alte unităţi de învăţământ. Aceasta în
ciuda faptului că cei mai mulţi consideră palatele şi cluburile elevilor unităţi de învăţământ „anexe”, ele
fiind de fapt (având în vedere gradul de pregătire al elevilor şi rezultatele obţinute) unităţi conexe,
complementare ale sistemului de învăţământ, aici punându-se accentul mai ales pe pregătirea practică de
performanţă, a instrucţiei şi educaţiei.
Activităţile extracurriculare desfăşurate de către elevi în cadrul Palatului Copiilor se încadrează
cu uşurinţă în categoria noilor educaţii - în speţă – educaţia pentru timpul liber. Acest tip de activitate este
un mod util şi plăcut de a-şi petrece timpul liber de după orele de şcoală, le stimulează şi motivează
creativitatea şi dorinţa de cunoaştere. În timpul acestor activităţi se pot forma şi dezvolta deprinderi de
muncă intelectuală, se cultivă înclinaţii şi talente, se dezvoltă creativitatea şi spiritul de competenţă al
elevilor, în funcţie de interesul şi motivaţia personală precum şi de cerinţele comunităţii.
La cercul de Programare pe calculator pe care-l coordonez, elevii reuşesc să-şi completeze şi să
aprofundeze cunoştinţele acumulate în şcoală, să înveţe lucruri noi, pe care le pot pune în practică şi
experimenta în orele petrecute aici. În cadrul orelor de cerc, pe care copiii le frecventează în timpul liber,
aceştia au posibilitatea de a-şi materializa munca; astfel, ei realizează desene, afişe, diplome, invitaţii,
felicitări, proiecte, referate, pe diverse teme sau prilejuite de anumite evenimente. O mare parte din
lucrările copiilor participă la concursuri şi sunt premiate. Totodată, pe plan local, organizăm expoziţii cu
diferite ocazii. Un număr mare de copii sunt antrenaţi în aceste activităţi, făcându-se astfel cunoscuţi prin
mass-media şi Internet. Evaluarea activităţilor extracurriculare se realizează prin participarea elevilor
înscrişi la cerc la concursurile de profil la nivel local, judeţean, interjudeţean, regional, naţional şi
internaţional, incluse în programul de activităţi precum şi în Calendarul Activităţilor Extracurriculare
elaborat de către M.E.N.C.
Pe parcursul unui an şcolar copiii reuşesc să-şi îmbogăţească portofoliul cu multe diplome şi premii,
ceea ce le oferă o evaluare corectă a nivelului lor de pregătire şi totodată bucuria recunoaşterii efortului
depus.
1032
Activitățile extrașcolare și importanța lor în evoluția copiilor
Prof. Ferencz Irma

Colegiul Național APRILY LAJOS Brașov
Programul Școala Altfel este un concept relativ nou, introdus în structura anului școlar în ultimii
ani. Conceptul de realizare a unor activități în afara școlii, a sălii de clasă teoretic ar trebui să aibă efecte
pozitive asupra dezvoltării elevilor, atât din punct de vedere fizic cât și cognitiv. Mulți specialiști sunt de
părere că școala este ineficientă în forma sa actuală și de aceea trebuie să se schimbe, altfel devine doar
locul de creare a miilor de analfabeți funcționali. Societatea și cunoașterea se dezvoltă rapid, deci școala
este obligată să se alinieze și ea la aceste modificări de sistem. S-a demonstrat că activitățile recreative
și/sau cele practice contribuie la asimilarea rapidă a cunoștințelor. Astfel au apărut învățarea
experiențială, învățarea prin descoperire, învățarea colaborativă etc. Toate acestea au la bază lucrul în
grupuri mici, activitate care pe lângă rezolvarea sarcinii presupune și colaboare și nu de puține ori: jocul.
Piaget, definește jocul ca un exercițiu funcțional cu rol de extindere a mediului, un mijloc de
adaptare prin care copilul devine conștient de realitățile vieții care îl înconjoară. C.V. Plehanov,
explicând jocul pe baze materialiste susține că din punct de vedere al fenomenului social acesta este
generat de muncă și are caracteristici comune cu aceasta. De asemenea jocul ajută copiii în dezvoltarea
unor abilități și aptitudini necesare traiului. Jocurile pot fi de mai multe feluri în funcție de etapele
dezvoltării copilului, de etapele formării intelectuale al acestuia, de natura activităților antrenate ș.a.
Efecte pozitive ale jocului la copil:
 Concentrarea (focusarea) atenției,
 Crearea și aplicarea unor reguli,
 Asumarea consecințelor (pozitive – învingător, negative – învins),
 Asumarea unor roluri,
 Socializare,
 Comunicare cu ceilalți,
 Mișcare fizică,
 Dezvoltarea creativității,
 Gândire critică și strategică etc.
Cunoscând toate caracteristicile și efectele benefice ale jocului, activitățile din perioada ”Școala
Altfel” ar trebui să fie organizate astfel încât eficiența lor să fie maximă.
Aș grupa activitățile în trei mari categorii, ce trebuie parcurse de elevi obligatoriu:
1. Grupul activităților cognitive, 25 – 30%
2. Grupul activităților kinetice, 40%
3. Grupul activităților de creație, 35– 30 %.
În prima grupă aș include următoarele:
- Vizite tematice la firme și întreprinderi,
- Efectuarea unor experimente și teste de laborator,
- Vizite la muzee, case memoriale etc.,
- Vizionări de filme și spectacole de teatru.
În a doua grupă intră jocurile cu mingea, excursiile pe munte. În grupa activităților de creație aș
include workshopurile de teatru, de pictură, de desen, de sculptură, de muzică etc.
De asemenea, cred că ar trebui să se stabilească un cadru legal unic pentru săptămâna Școala Altfel,
fiindcă acum suntem în situația nefericită în care fiecare școală înțelege altfel desfășurarea acestei
1033
activități. Unii fac excursii de 4-5 zile, diferite tabere, alții organizează doar activități sedentare,
cognitive. Unii aleg activități gratuite iar alții organizează activități foarte costisitoare.
Părerea mea este că ar trebui să existe câteva direcții pe baza cărora profesorii să acționeze
sistematic și ordonat. De obicei, 5 zile de Școala Altfel, determină un adevărat haos într-o unitate de
învățământ cu mai mult de 30 de clase.
Sunt ușor de implicați în activitățile ludice copiii mici. Interesul lor poate fi direcționat cu mai
multă ușurință decât al adolescenților. Jocul la vârsta adolescenței se mută cu precădere în domeniul lumii
digitale, ceea ce aprofundează prăpastia dintre elevii adolescenți și profesorii lor. Totuși, și la vârsta
aceasta, activitatea ludică are multe laturi pozitive. Jocurile agresive pot duce la creșterea și înmulțirea
comportamentelor agresive, a violenței în general și pot provoca lipsa empatiei și a situațiilor de încălcare
a regulilor. În procesul de atingere a eficienței activităților ludice un element important îl constituie
implicarea adultului în acest demers. Această implicare poate fi directă, atunci când copilul/copiii își
exprimă în mod explicit dorința ca adultul să participe la joc și indirectă, atunci când adultul pune la
dispoziția copilului toate resursele materiale și de timp, dar nu participă fizic la joc.
Deci, este clar că activitățile de joc au efecte pozitive asupra rezultatelor învățării indiferent de
vârstă. Și trebuie folosite la maximum oportunitățile oferite de programul Școala Altfel, astfel încât
această perioadă să fie o extensie practică a situațiilor de învățare teoretice. Ca atare, orice joc, trebuie să
fie gândit extrem de atent, să conțină următoarele elemente: scop bine stabilit, conținut, sarcină simplă
sau mai complexă (depinde de scopul urmărit), timp de realizare, reguli stricte și elemente de joc, care
generează atmosfera specifică. Toate activităile recreative trebuie să ofere elevilor perspective inedite
asupra aspectelor studiate, să ofere posibilitatea găsirii unor soluții creative la nivelul indivizilor, să
asigure momente de reflecție, să fie realist și să fie ca un feedback constructiv și modelator al
comportamentului lor.
1034
Activitățile extrașcolare sau bucuria descoperirii sinelui
Prof. Fețeanu Simona Emilia

Colegiul Tehnic Costin D. Nenițescu -Pitești
În sens general, educația este definită ca procesul prin care se realizează formarea și dezvoltarea
personalității umane, reprezentând o necesitate a ființei, realizată în contextul existenței sociale. Aceasta
presupune o relație subiect-obiect, este întreprinsă conștient, având niște scopuri bine stabilite și este
corelată cu cerințele societății și ale individului. Prin activităţile extracurriculare se urmăreşte în primă
instanță, descoperirea timpurie şi cultivarea aptitudinilor fiecărui educabil, stimulându-se astfel
comportamentul creativ în diferite domenii. Ele vin în completarea procesului educativ formal,
constituind o modalitate extraordinară de cunoaștere a sinelui și de îndrumare a elevilor pentru a-și urma
pasiunile, a-și perfecționa talentele și a utiliza, în cel mai benefic mod, timpul liber. Neavând caracter
obligatoriu, fiind relaxante și distractive, ele atrag întotdeauna atenția copiilor, determinându-i să
participe în număr mare, fiecare optând penttru domeniul său de interes. Acesta este un prim pas în
cunoașterea de sine a elevilor noștri, care prin alegerile lor dezvăluie indirect de ce anume sunt atrași, fapt
ce reprezintă pentru noi o modalitate de a-i descoperi diferit de cum am făcut-o anterior.
Ideal este ca în momentul propunerii unei serii de activități extrașcolare, opțiunile elevilor să fie cât
mai variate pentru a pemite fiecăruia să se regăsească într-un anumit domeniu potrivit personalității lor și
să își folosească talentele descoperite. Uneori, ele reprezintă o șansă pentru elevii care întâmpină
dificultăți de socializare și afirmare a valorii personale în clasă să le arate celorlalți și în mod deosebit
nouă, profesorilor, capacitățile lor intelectuale dar și aptitudinile care îi unicizează, demonstrând tuturor
că sunt deosebiți. De cele mai multe ori, aceste evenimente potențează cunoașterea de sine, situând copiii
în situații noi, când personalitatea le este evidențiată, când pot fi ei înșiși fără a se teme de constrângerile
impuse de educația formală. Modul în care se dedică anumitor activități, pasiunea lor, determinarea, felul
în care depășesc impedimentele apărute sunt grăitoare pentru trăsăturile caracter pe care le posedă și au
un rol extrem de important în educație. Chiar dacă scopul final al activităților extrașcolare este procesul
instructiv-educativ, ele trebuie să se constituie în egală măsură ca momente de relaxare, modalități de
evadare din cotidian ce le generează celor implicați o stare de bine. Activitățile extrașcolare reprezentate
de excursii, drumeții, vizite, film ori teatru, oferă elevilor o educație interdisciplinară, îmbogățindu-le
cultura și sufletul, oferindu-le o poartă de acces spre lumea artei. Ele le permit acestora să exploreze
sentimente noi, să își analizeze trăirile, să se exteriorizeze. Au parte de comuniune cu natura, de emoții
intense iar participarea afectivă constantă face ca nimeni să nu se simtă neimplicat. Grație unor astfel de
activități, elevii devin mult mai responsabili, învață să lucreze în echipă, să își găsească locul potrivit în
grup în funcție de personalitatea lor. Totodată, descoperă cum să gândească mult mai creativ, să lucreze
individual, fără a fi supravegheați în permanență și au oportunitatea de a-și analiza permanent reacțiile.
Asumarea unor reguli comune, implicarea lor și dorința de reușită sudează grupurile de elevi,
oferindu-le lecții importante despre prietenie, cooperare, toleranță și dezvăluindu-le în egală măsură
paradigme diferite aupra lumii în care trăiesc.
Activitățile extrașcolare sunt cu certitudine o modalitate ideală de petrecere a timpului liber, oferind
posibilitatea autocunoașterii, a descoperiririi trăsăturilor de personalitate și a intereselor care animă elevii
să accepte de fiecare dată implicarea în astfel de proiecte. Diversitatea lor și creativitatea celui care le
organizează reprezintă garanția succesului, grație faptului că pot veni astfel în întâmpinarea unui număr
cât mai mare de elevi.
BIBLIOGRAFIE:
Ezechil,Liliana; Radu, Ion, Pedagogie. Fundamente teoretice, Ed. V&I Integral, 2002, București;
Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de
1035
PROF. FICA DANIELA-NICOLETA
Rolul activităților extrașcolare este foarte important, deoarece participă la dezvoltarea armonioasă a
copilului, elevului. Prin utilizarea unor activități extrașcolare sunt ajutați elevii să-și formeze o atitudine
pozitivă în ceea ce privește învățarea, punând mai mare accent pe învățare și chiar autoînvățare, obținând
astfel, rezultate mai mare la învățătură, având performanțe școlare mai ridicate, pot dezvolta și forma
diversificate abilități practice, fiind direct implicați în rezolvarea unor probleme.
Nu numai acțiunile școlare și rezultatele vor fi implicate și cu succes realizate, ci și reușitele elevilor
participă la crearea unei stime de sine mult mai ridicată și la sentimentul de împlinire sufletească pentru
că au colaborat și contribuit la dezvoltarea personală. Dacă vorbim despre activități extrașcolare, știm
sigur că ne referim la acele activități care sunt realizate în afara mediului școlar, în afara porților
instituțiilor de învățământ, având ca participanți clasa sau mai multe clase de elevi, implicând direct mai
multe instituții, cum ar fi: muzee, teatre, cinematografe, biblioteci, case memoriale.
Prin activitățile extrașcolare sunt vizate alte activități care au rol complementar orelor de predare-
învățare-evaluare, aria de desfășurare a acestora fiind greu de delimitat, dar funcționând după un plan bine
realizat, după o planificare bine pusă la punct, care implică, atât elevii, profesorii, cât și alte personalități
care pot fi exemple pentru elevi și pentru formarea lor. De cele mai multe ori, activitățile se desfășoară în
împrejurimile orașelor în care activăm, dar și în orașe învecinate, prin intermediul excursiilor, care au rol
educativ pentru că elevii pot afla multe informații istorice, literare, pot descoperi personalități ale
neamului nostru, pot întâlni scriitori contemporani, dar se pot întâlni și cu alte creații literare pe care nu le
cunoșteau sau despre care dețin puține informații. Vizitele la muzee implică elevii pe tot parcursul
vizitelor, astfel ei pot asculta informațiile expuse de ghiduri, pot răspunde la întrebări, dar pot construi
întrebări la care să afle răspunsuri care le stârneau curiozitatea, pot fi vizionate opere de teatru, astfel
elevii vor cunoaște dramaturgia, vor afla informații despre ceea ce înseamnă scenă, scenetă, act, peronaje
principale, pozitive, negative, episodice, vor putea vedea regia, dar și vor putea sta de vorbă cu regizorii și
actorii pe care îi urmăresc cu interes și chiar pot prelua ideea de a crea propria piesă de teatru sau de a
interpreta o piesă de teatru dintr-o operă studiată la clasă.
Cluburile tematice sunt din ce în ce mai des utilizate și de folos pentru elevi pentru că aceștia sunt
implicați în a cerceta, a găsi informații, în a răspunde afirmativ cererilor de implicare și de realizare a
unor referate, portofolii, dar mai ales demonstrează eficiență și colaborare adecvată în grup, respectând
fiecare rolul său și rezolvând tema sa. Spre exemplu, referitor la tema Importanța lecturilor în viața
elevilor, aceștia pot aduce argumente pro sau contra acestui aspect, pot afla cât de importantă este lectura
pentru viața fiecăruia dintre noi, pentru dezvoltarea vocabularului, pentru aflarea unor informații noi,
necunoscute, pot împărtăși opinii, păreri, sentimente și pot argumenta plecând de la o anumită temă.
1036
Caracteristicile care stau la baza activităților extrașcolare vizează: înglobarea activităților organizate
de școală în afara mediului școlar sau de către alte instituții extrașcolare specializate (cluburi sportive,
cluburi și palate ale copiilor, școli de artă, muzică pentru copii); au rol complementar celui al școlii;
și explorare a identității, dezvoltă capitalul social al copiilor.
În concluzie, activitățile extrașcolare lărgesc orizontul cultural al elevilor, completează cu noțiuni
noi volumul de cunoștințe însușite în cadrul orelor de curs, contituie un mijloc de formare a
competențelor, contribuie la educarea morală, estetică a elevilor; reprezintă un mijloc de formare a
deprinderilor acestora, de utilizare în mod rațional a timpului liber; le dezvoltă gândirea critică și
stimulează implicarea în actul decizional.
1037
DEZVOLTAREA ABILITĂȚILOR SOCIALE ȘI CIVICE ÎN ȘCOALĂ
Filimon Alina-Mihaela
Colegiul Tehnic de Comunicații „Nicolae Vasilescu-Karpen” Bacău
Omul este o ființă socială. Pentru a se dezvolta armonios și a avea o viață normală și sănătoasă este
absolut necesar să întrețină relații sociale și să interacționeze cu ceilalți. Deoarece ne naștem și ne
dezvoltăm într-o societate, este important să deținem anumite abilități pentru a nu avea o viață nefericită
și singuratică, plină de anxietate și depresie. Abilitatile sociale și civice reprezintă abilitățile extrem de
valoroase pe care le poate avea o persoană. Calitatea acestor abilități îi ajută pe oameni în procesul de
dezvoltare personală, în formarea unor prieteni deosebiți, întemeierea unei familii fericite, găsirea unei
slujbe potrivite și le oferă posibilitatea de a avansa în carieră. Atunci când oamenii reușeșc să se înțeleagă
bine între ei, relaționează în mod eficient, învață despre ei înșiși și iau în considerare sentimentele
celorlalți, spunem că dețin abilități sociale.
Abilitățile sociale sau interpersonale presupun: influența pe care o persoană poate să o exercite
asupra celorlalți, capacitatea de a comunica, de a colabora și coopera cu ceilalți, managementul
conflictului, capacitatea de a fi lider, de a catalizator pentru schimbare, de a construi și de a întreține în
timp relații și de a lucra în echipă, în timp ce abilitățile civice pot oferi indivizilor posibilitatea de a
participa pe deplin la viața civică, dar trebuie să se bazeze pe informații solide despre valorile sociale,
conceptele și structurile politice, precum și pe un angajament de participare democratică activă în cadrul
societății. Prin urmare, competențele sociale și civice sunt în prim planul cooperării europene din
domeniul educației, reprezentând unele din cele opt competențe cheie identificate în anul 2006 de către
Consiliul și Parlamentul European drept esențiale pentru cetățenii ce trăiesc într-o societate a cunoașterii.
Competenţele civice necesare pentru a putea exercita în mod activ cetăţenia, aşa cum sunt definite
de către cadrul european pentru competenţe cheie, se axează pe: o cunoaştere a conceptelor democratice
de bază, inclusiv pe o înţelegere a societăţii şi a mişcărilor sociale şi politice; procesul de integrare
europeană şi structurile UE; şi principalele progrese sociale, atât trecute, cât şi prezente. Competenţele
civice necesită şi aptitudini cum sunt gândirea critică şi aptitudini de comunicare, şi abilitatea şi dorinţa
de a participa în mod constructiv în domeniul public, inclusiv în procesul de luare a deciziilor prin
intermediul votării. În final, sunt evidenţiate şi un sentiment de apartenenţă la societate la diverse nivele,
un respect al valorilor democratice şi al diversităţii, precum şi un sprijin pentru progresul durabil, drept
componente integrate ale competenţelor civice. La nivel national și European se observă un interes
deosebit cu privire la căutarea echității și a coeziunii sociale prin încurajarea cetățenilor, în special a
persoanelor tinere, de a participa în mod activ la viața social și politică. Pentru ca acestea să fie
realizabile, un punct de sprijin de mare importanță în acest sens a fost identificată educația.
Educaţia civică este parte a curriculei naţionale în toate statele. Este predată în şcoli prin intermediul
a trei abordări principale: ca disciplină de sine stătătoare, ca parte a unei alte discipline sau domeniu de
învăţare sau ca dimensiune inter-curriculară. Obiectivele detaliate şi conţinutul educaţiei civice variază pe
teritoriul Europei, dar scopul principal al domeniului de studiu este, în general, acela de a se asigura de
faptul că tinerii devin cetăţeni activi capabili să contribuie la dezvoltarea şi bunăstarea societăţii în care
trăiesc. De obicei, se consideră că educaţia civică cuprinde patru aspecte principale (a) alfabetizare
politică, (b) gândirea critică şi aptitudinile analitice, (c) atitudinile şi valorile şi (d) participarea activă.
Deşi toate sistemele educaţionale subliniază importanţa educaţiei civice şi dobândirea competenţelor
sociale şi civice, modurile pe care le-au ales pentru a implementa domeniul de studiu la nivel şcolar diferă
de la un stat la altul. Educaţia civică există sub forma unei discipline distincte atât în educaţia primară, cât
şi în cea secundară în Estonia, Grecia, Spania, Franţa, Portugalia şi România.
1038
Franţa şi Portugalia introduce educaţia civică de la cea mai fragedă vârstă (6 ani). În alte state,
disciplina este parte a curriculei obligatorii fie în educaţia secundară inferioară, fie în cea superioară, cu
excepţia Ciprului, Poloniei, Slovaciei, Finlandei şi Regatului Unit al Marii Britanii (Anglia) unde este
parte a curriculei în educaţia secundară inferioară şi pentru cel puţin un an în nivelul secundar superior.
În România, parcursul formãrii civice a elevului urmărește o evoluție fragmentatã (așa cum o
propune curriculumul de bază), ale cărei fundamente sunt puse la nivelul școlii primare, se continuă la
nivel gimnazial prin intermediul disciplinei “Culturã civică (cu statut obligatoriu la clasa a opta), urmând
ca la nivel liceal finalitățile cu caracter civic sã fie preluate de Istorie, Filosofie, Sociologie și alte
discipline umaniste cu caracter obligatoriu sau opțional. Educația prin și pentru democrație este un proces
complex și de lungă durată. Școlarul mic este implicat în viața socială prin apartenența sa la familie, la
grupurile de prieteni și de învățare, dar și prin relațiile specifice pe care el le poate stabili cu diverse
instituții și organizații din comunitatea în care trăiește (de exemplu școala, primăria, biserica, diferite
organizații nonguvernamentale etc.). De aceea, procesul de socializare poate și trebuie să înceapă de
timpuriu. Abilitățile sociale și civice reprezintă un set de abilități care pot conduce la îmbunătățirea
calității vieții indivizilor, astfel, școala rămâne principalul pilon al formării acestor abilități și competențe
în rândul tinerilor încă de la o vârstă fragedă.
Bibliografie
1. Educația civică in Europa, Agenţia Executivă pentru Educaţie, Audiovizual si Cultură, 2012;
2. https://dexonline.ro/ [Accesat la data de 10 martie 2016];
3. http://www.hotnews.ro/stiri-esential-20919013-document-cum-arata-noul-plan-cadru-pentru-
gimnaziu-dupa-care-vor-invata-elevii-incepand-anul-scolar-2017-2018.htm [Accesat la data de 12
martie 2017];
4. Rapoartele Societãții Deschise; predarea educaþiei civice în România / Cãtãlina Ulrich, Ovidiu
Voicu, Loredana Manasia, Andrei Pârvan. - Constanþa: Editura Dobrogea, 2011;
5. Recomandarea 2006/962/EC a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 decembrie cu
privire la competenţele cheie pentru învăţarea permanentă, OJ L 394, 30.12.2006;
1039
Profesor învățământ primar: Filimon Natalia

stabilit în formarea personalităţii copiilor. Educaţia prin activităţile extracurriculare urmăreşte
civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. Componenentă importantă a
educaţiei nonformale, activităţile extraşcolare (extradidactice sau extracurriculare) oferă cele mai
eficiente metode de formare a caracterului copilului încă din clasele primare. Ele au un rol foarte
colectivitate. Această integrare facilitează la randul ei procesul de autocunoaştere. Ei devin capabili să-şi
orienteze curiozitatea nu numai asupra lumii exterioare, ci și asupra propriei persoane. Se formează astfel
,,imaginea de sine’’, esenţială în succesul şcolar. Dintre activităţile pe care le-am desfăşurat la clasă, pot
aminti: activitate de Crăciun ,,Vine, vine Moș Crăciun’’, desfăşurarea unor concursuri în școală:
EUROJUNIOR, Comunicare și ortografie, Fii inteligent la matematică, activităţi desfăşurate cu ocazia
zilelor de 1 Decembrie, 24 Ianuarie. În urma plimbărilor sau a excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai
multă creativitate şi sensibilitate, imaginea realităţii, în cadrul activităţilor de desen şi modelaj, iar
materialele pe care le culeg, sunt folosite în activităţile practice și în jocurile de creaţie.
Activitățile susţinute cu ocazia anumitor evenimente devin un mijloc de educare a voinţei, a
încrederii în forţele proprii, a ținutei corecte, dar şi a posibilităţii de a se transpune prin interpretarea unor
roluri de teatru. În cadrul activității de Crăciun, elevii, interpretează roluri care au ca scop cunoaşterea
unor datini şi obiceiuri ale poporului român. Activităţile extracuriculare bine pregătite, sunt atractive
pentru orice vârstă, stârnindu-le interesul, producându-le bucurie, uşurându-le acumularea de cunoştinţe,
chiar dacă presupunune efort suplimentar. Activităţile extracurriculare moral-civice, alături de celelalte
activităţi desfăşurate în școală pe nivele de vârstă, contribuie, prin trăirile afective, emoţii puternice,
generate de exemplele oferite de eroii neamului, la formarea, în sufletul copiilor, a unor sentimente
morale, care se vor transforma în convingeri ferme pe parcursul procesului instructiv-educativ.
Vizionările și spectacolele constituie o altă formă de activitate extracurriculară în școală, prin care
copilul face cunoștință cu lumea minunată a artei. Deși această forma de activitate îl pune pe copil în
majoritatea cazurilor în rolul de spectator, valoarea ei deosebită rezidă în faptul că ea constituie o sursă
inepuizabilă de impresii puternice, precum și în faptul că apelează permanent la afectivitatea copilului.
Vizionarea unor filme, spectacole de teatru, poate constitui de asemenea o sursă de informații, dar în
același timp un punct de plecare în organizarea unor acțiuni interesante. De exemplu: vizionarea
emisiunilor musicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, urmată de discuții pregătite în prealabil,
pe lângă faptul că realizează completarea unor aspecte educative, stimulează și orientează copiii spre
unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, pictură, etc.
1040
extracurriculare, dar, se vede necesitatea de a modifica destul de mult modul de gândire, să evite critica,
în astfel de activităţi, să încurajeze elevii şi să realizeze un feed- back pozitiv. În concluzie putem spune
că activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru
BIBLIOGRAFIE:
1. Cristea, Gabriela, Pedagogie generală, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2002
2. IONESCU, M.; CHIŞ, V. ,,Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în
activităţile de instruire şi autoinstruire’’, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca,
2001
3. Kulcsar, Tiberiu, Factorii psihologici ai reuşitei şcolare, Ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1987
1041
Profesor: Filip Adela - Cristina

Liceul Economic ”Virgil Madgearu”, Constanța
iar sentimentul de împlinire este mult mai ridicat. Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor
aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activităţi cât mai variate și bogate în conținut, cultivarea
interesului pentru activități socio-culturale, facilitarea integrării în mediul școlar, oferirea suportului
pentru reușita școlară, precum și fructificarea talentelor personale.
sfera influenţelor formative exercitate asupra elevului. În cadrul activităților extrașcolare viaţa capătă alte
aspecte decât cele din procesul de învăţare şcolară și permite elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul
şi al formelor de organizare, după cum urmează:
activităţi nu se stabileşte în mod întâmplător, ci pe baza particularităților de vârstă.
liberei alegeri, sub îndrumarea cadrelor didactice, care pot sugera fiecărui colectiv de elevi în parte ce
formă de activitate este mai potrivită pentru interesele şi înclinaţiile acestora.
aprecierilor verbale.
5. Activitate extraşcolară este propice pentru manifestarea spiritului de independenţă şi a iniţiativei
elevilor.
elevilor.
De exemplu, vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale – organizate
nostru. Ele oferă elevilor prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, procesul de
desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în cadrul lecţiilor predate la clasă.
formativă, cuprinzând în această categorie toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii, tabere.
1042
Bibliografie:
1.Cucoş, C., Pedagogie (ediţia a doua, revăzută şi adăugită), Bucureşti, Polirom, 2002
2.Ionescu, M., Chiş, V., „Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de

instruire şi autoinstruire”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001
3.Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, „Şcoala la răscruce. Schimbare şi

continuitate în curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact”, Editura Polirom,
2002.
1043
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN EDUCAȚIA
COPIILOR
Prof. înv. preșcolar Filip Cătălina

Școala Gimnazială ,,Florea Mureșanu”
Suciu de Sus, Jud. Maramureș
Activitățile extrașcolare sunt foarte importante pentru dezvoltarea armonioasă a copilului

caracter.
familiarizarea elevilor cu frumuseţile ţării.
1044
 Activitatea în afara clasei şi extraşcolară are un conţinut deosebit de activitatea în cadrul
lecţiilor. Desfăşurarea lecţiilor şi volumul cunoştinţelor predate sunt determinate de curriculumul
la disciplină, în timp ce conţinutul şi desfăşurarea activităţilor în afara clasei au conţinut flexibil
şi foarte variat, cuprinzând cunoştinţe din domeniul artei, ştiinţei, tehnicii, sportului. Totuşi nici
conţinutul acestor activităţi nu se stabileşte în mod întâmplător, ci pe baza anumitor principii.
 Încadrarea elevilor în diferite forme ale activităţii în afara clasei şi extraşcolare se face
pe baza liberei alegeri, sub îndrumarea cadrelor didactice, care îi pot sugera fiecărui copil ce formă
de activitate este mai potrivită pentru interesele şi înclinaţiile lui.
 Verificarea, aprecierea şi evidenţa rezultatelor activităţii în afara clasei şi extraşcolare au
forme specifice. Verificarea are caracter practic. Spre deosebire de aprecierea făcută în cadrul orelor
prin intermediul notelor, ceea ce a făcut elevul în afara orelor de clasă se concretizează prin intermediul
 Activitatea în afara clasei şi extraşcolară este propice pentru manifestarea spiritului de
Bibliografie:
1981.
1045
Grădiniţa nr.178
Prof.Filip Cecilia

caracter.
„Activitatea extraşcolară oferă independenţă mai mare elevilor şi asigură o posibilitate de varietăţi
pentru manifestările disciplinare, ele presupun respectarea unei game variate de norme disciplinare”.
1046
Importanţa activităţilor extraşcolare în educaţia copiilor
Prof.înv.primar, Filip Delia

Şcoala Gimnazială Nădab
Montessori)
clase de elevi sau a mai multor instituții de învățământ.Activitățile extrașcolare vizează, de regulă, acele
activități sportive, legate de protecția mediului etc.
copiilor.


inițiativei.
1047
desfășoară procesul.Modelarea, formarea, educarea cer timp și dăruire. Complexitatea finalităților
Bibliografie:
1048
Activitățile extrașcolare la grădiniță
Prof. înv. preșcolar Filipoiu Georgiana

G.P.N. Cochirleanca, Jud. buzău
Alături de activitățile de învățare, ca principală formă de organizare a procesului de învățământ, în

educarea copiilor se folosesc și alte forme de activități, organizate de instituția de învățământ sau alte
instituții extrașcolare, al căror rol este de a contribui la dezvoltarea multilatelară și armonioasă a
personalității copiilor.
Activitățile extrașcolare sunt complementare educației formale și prezintă avantajul că, uneori,
satisfac mai bine interesele particulare ale copiilor, desfășurându-se într-un cadru mult mai relaxat și, în
unele cazuri, în alte medii decât cel școlar cu care sunt atât de familiarizați sau în care s-ar putea simți
încorsetați. Aceste activități contribuie la îmbogățirea bagajuluide cunoștințe al copiilor, la dezvoltarea
priceperilor și deprinderilor acestora, a unor trăsături de voință și caracter, la stimularea înclinațiilor și
aptitudinilor individuale, venind în completarea și ameliorarea achizițiilor realizate în cadrul activităților
din clasă. În categoria activităților extrașcolare putem enumera: excursiile, vizitele la diferite obiective
culturale, activități educative și creative în cadrul unor cercuri tematice pentru copii sau în cadrul unor
organizații de copii și tineret, taberele școlare, activități din cadrul unor proiecte educaționale realizate de
unitate cu aprobarea inspectoratelor județene, vizionarea unor spectacole și expoziții, manifestările
cultural- artistice și sportive, precum și proiectele, programele educaționale cu diferite tipuri de activități
dedicate copiilor ( de lectură, activități practice, artistice creative, activități de educație rutieră, de
educație ecologică, de educație pentru sănătate, educație religioasă, educație financiară, educație pentru
valori, privind drepturile copilului, activități sportive etc.).
Excursia reprezintă un mijloc didactic de mare importanţă în raport cu dezvoltarea cognitivă şi
afectivă a copilului, oferă copiilor posibilitatea să observe, să cerceteze, să cunoască în mod direct o mare
varietate de aspecte din natura, de ordin biologic despre mediul natural şi factorii de mediu. Contribuie la
educarea şi dezvoltarea simţului estetic, trezeşte dragostea pentru natura si respectul pentru frumusetile ei,
stimulează curiozitatea şi spiritul de echipă al copiilor, aceştia întipărindu-şi în memorie unele aspecte
care poate vor fi de neuitat pentru ei, şi le vor întipări în memorie pentru tot restul vieţii.
Parteneriatele ajută copiii să aibă succes la şcoală şi mai târziu, în viaţă. Atunci când părinţii, copiii
şi ceilalţi membri ai comunităţii se consideră unii pe alţii parteneri în educaţie, se creează în jurul lor o
comunitate de suport care începe să funcţioneze. Vizionarea unor filme, diafilme, spectacole de teatru
precum şi a emisiunilor TV, poate constitui de asemenea o sursă de informaţii, dar în acelaşi timp un
punct de plecare în organizarea unor acţiuni interesante.
1049
De exemplu: vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, urmată de
discuţii pregătite în prealabil, pe lângă faptul că realizează completarea unor aspecte educative,
stimulează şi orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, picture,etc.
Întrucât activitățile extrașcolare, ca și activitățile curriculare, derulate în mod sistematic la clasă,
trebuie realizate într-o secvență logică, pentru a forma competențe prestabile,planificarea acestora va ține
cont de corelarea cu celelalte activități desfășurate cu copiii și de evitarea supraîncărcării.
Bibliografie:
1. Curriculum pentru educația timpurie ( a copiilor de la naștere până la vârsta de 6
ani), M.E.N., 2019.
1050
BUCURIILE IEPURASULUI
PROF .FIRICEL MARIANA

Educatia extracurriculara (realizata dincolo de procesul deinvatamant) isi are rolul si locul bine
stabilit in formareapersonalitatii copiilor nostri. Educatia prin activitatileextracurriculare urmareste
identificarea si cultivareacorespondentei optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stilde viata
frageda varsta, copiiiacumuleaza o serie de cunostinte punandu-i in contact direct cuobiectele si
împăcăm scoala cu viaţa.Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unoraptitudini speciale,
socio-culturale, facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de suportpentru reuşita şcolară în
ansamblul ei, fructificarea talentelorpersonale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale.
în mediul şcolar să reducănivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual.

1051
Educatoare: Fironda Livia

Gradiniţa PN Măru
Pedagogul american Bruner(1970) consideră că “oricărui copil ,la orice stadiu de dezvoltare i se
poate preda cu success,într-o formă intelectuală adecvată,orice temă”,dacă se folosesc metode şi procedee
adecvate stadiului respectiv de dezvoltare ,dacă materia este prezentată “într-o formă mai simplă,astfel
încât copilul să poată progresa cu mai multă uşurintă şi mai temeinic spre o deplină stăpânire a
cunoştinţelor”
Modernizarea şi perfecţionarea procesului instructiv-educativ presupune îmbinarea activităţilor

şcolare cu activităţile exatraşcolare.Îmbinarea acestora are numeroase valenţe formative,deoarece acestea
permit manifestarea creativităţii şi imaginaţiei copilului preşcolar. În şcoala contemporană,eficienţa
măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii copiilor în acest cadru.În învăţământul
preşcolar avem misiunea de a-i forma pe copiisub aspect psihointelectual,fizic şi socio-afectiv dar şi
pentru o bună integrare socială.Astfel se impun activităţile extraşcolare,care nu sunt fixate de programa
şcolară ci de copii,conform intereselor şi dorinţelor lor.De cele mai multe ori,conţinutul acestora poate fi
o continuare la un nivel mai înalt,a ceea ce şi-au însuşit copii în cadrul activităţilor didactice. Activităţile
extraşcolare cu o deosebită influenţă formativă sunt plimbările,excursiile. În cadrul activităţilor organizate
în mijlocul naturii şi a vieţii sociale,copiii se confruntă cu realitatea printr-o percepere
activă,investigatoare,prin acţiuni directe asupra obiectelor,fenomenelor din mediul înconjurător. Copiii
dobândesc o mare cantitate de informaţii despre munca omului ,îşi formează reprezentări simple despre
structura şi condiţiile de viaţă ale unor plante şi animale,despre legi obiective ale succesiunii
anotimpurilor,despre frumuseţile şi bogăţiile ţării.
Acţiunile turistice contribuie la îmbogăţirea conţinutului jocurilor şi al celorlalte forme de activităţi

organizate în grădiniţă.Astfel ,în urma plimbărilor,excursiilor,copiii pot reda cu mai multă creativitate şi
sensibilitate imaginea realităţii în cadrul activităţilor de desen şi modelaj;iar cu materialele culese îşi
îmbogăţesc simţitor jocurile de creaţie şi activităţile practice. La vărsta preşcolară,copiii sunt foarte
receptivi la ce li se arată şi li se spune în legătură cu mediul,fiind dispuşi să acţioneze în acest
sens.Educatoarea trebuie să ofere în mod gradat şi în acord cu particularităţile de vărstă,cunoştinţele
ştiinţifice care motivează conduitele şi normele eco-civice,să creeze şi să organizeze activităţi educative
privind protejarea mediului înconjurător:curăţarea curţii,a mediului de joacă,amenajarea „colţului
naturii”în sala de grupă(diferite specii de flori şi plante.Astfel se pot face probe de germinaţie,unde copiii
pot urmării evoluţia plantelor,căpătând cunoştinţe mai aprofundate şi de mai lungă durată).
1052
Vizionările şi spectacolele constituie o altă formă de activitate extraşcolară în grădiniţe,prin care
copilul face cunoştinţă cu lumea minunată a artei. Deşi această formă de activitate îl pune pe copil în rolul
de spectator,valoarea ei deosebită rezidă în faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă de impresii
puternice,precum şi în faptul că apelează,permanent,la afectivitatea copilului. Serbările reprezintă un
nesecat izvor de satisfacţii,bucurii,creează bună dispoziţie,favorizează dezvoltarea copiilor din punct de
vedere fizic şi psihic.Importanţa lor educativă constă în conţinutul artistic prezentat,precum şi în
atmosfera sărbătorească ,deschisă,ce se instalează cu acest prilej.Prin organizarea serbărilor dezvoltăm
copiilor dragostea pentru artă,pentru frumos. Prin organizarea unor concursuri dezvoltăm dragostea şi
interesul copiilor pentru frumos,sensibilitatea şi personalitatea copiilor,putem depista tinere talente
artistice în vederea cultivării şi promovării lor. Concursurile sportive vin cu o completare a activităţilor
sportive. Copiii participă cu multă plăcere la concursurile organizate în grădiniţă,cum ar fi:concurs de
biciclete,concurs de săniuţe,care contribuie,pe lăngă dezvoltarea armonioasă a organismului,şi la
menţinerea unei bune dispoziţii a copiilor şi la înveselirea lor. Ca o concluzie personală,consider că
trebuie să încercăm să-i atragem pe copii,să participe la activităţi cu ajutorul tuturor metodelor pe care le
putem aborda. Având posibilitatea de a desfăşura activităţi extraşcolare munca noastră devine mai uşoară
deoarece aceste activităţi sunt atractive şi îi determină pe copii să participe cu drag.
Bibliografie:
Ministerul Educaţiei şi Cercetării-Revista Învăţământul Preşcolar,3-4/2006
Dumitru G.,Novac C.,Mitracche A.,Ilie V.,-Didactica activităţii instructiv-educative pentru
învăţământul preprimar,Craiova,Editura Nova
1053
Importanța activităților extrașcolare în educația elevilor
Firu Iuliana-Marilena, profesor de limba și literatura română/limba engleză la

Liceul Teoretic Novaci, județul Gorj
neinstituţionalizată de realizare a educaţiei. Prin activităţile extracurriculare, educaţia urmăreşte

caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă relaxantă , cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi.
intelectual. Activităţile complementare concretizate în excursii şi drumeţii, vizite, vizionări de filme sau
sentimente. O mai mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii copilului o au activităţile extraşcolare care
implică în mod direct copilul prin personalitatea sa şi nu prin produsul realizat de acesta.
contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Copiii au nevoie de acţiuni care să le lărgească lumea
lor spirituală, să le împlinească setea de cunoaştere, să le ofere prilejuri de a se emoţiona puternic, de a fi
constituie un mijloc de a preţui valorile culturale, folclorice, istorice şi economice ale ţării. Ele oferă
elevilor prilejul de a observa obiectele si fenomenele în starea lor naturală, procesul de producţie în
defăşurarea sa, operele de artă originale, momentele legate de trecutul istoric local, de viaţa şi activitatea
unor personalităţi de seamă, relaţiile dintre oameni şi rezultatele concrete ale muncii lor. Toarte acestea
stimulează activitatea de învăţare, întregesc şi desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în cadrul lecţiilor.
1054
Vizitele parcurg aceleaşi etape ca şi excursiile şi se pot desfăşura cu scopul studierii unei teme, în
timpul activităţii sau in faza recapitulării şi evaluării acesteia. Pentru ca vizitele să-şi atingă obiectivele,
trebuie să fie bine organizate şi să se desfăşoare în condiţii confortabile de deplasare; să fie din timp
anunţate, pentru ca personalul locului vizat sa nu fie luat prin surprindere şi să fie cooperant; să se
stabilească clar obiectivele vizitei ( de informare, de documentare, de orientare şcolară şi profesională); să
se discute învăţămintele, impresiile; să se includă rezultatele cunoaşterii în experienţa personală a
elevilor. Un rol important îl au vizitele la bibliotecă. În actualul context educaţional, cea mai mare parte a
elevilor nu mai citesc suficient de mult din cauza informaţiilor pe care le obţin mult mai uşor prin
intermediul mass-media sau computerului. Lectura este cea care îl ajută să îşi dezvolte vocabularul, să îşi
îmbogăţească cunoştinţele şi să îşi formeze o cultură literară şi comunicaţională de bază.
Concluzii
facilitează acumularea de cunostinţe. Copiilor li se dezvoltă spiritul practic, fiecare dintre ei având
posibilitatea să se afirme conform naturii sale.
1. valorifică şi dezvoltă interesele şi aptitudinile copiilor;
2. organizează într-o manieră plăcută şi relaxantă timpul liber al copiilor, contribuind
la optimizarea procesului de învăţământ ;
3. formele de organizare sunt din cele mai ingenioase, cu caracter recreativ ;
4. copiii au teren liber pentru a-şi manifesta în voie spiritul de iniţiativă;

5. participarea este liber consimţită, necodiţionată, constituind un suport puternic
pentru o activitate susţinută;
6. au un efect pozitiv pentru munca desfăşurată în grup;
7. sunt caracterizate de optimism şi umor;

8. creează un sentiment de siguranţă şi încredere tuturor participanţilor;
1055
9. urmăresc lărgirea şi adâncirea influenţelor exercitate
în procesul educativ.

modul variat de abordare a problemelor de manipulare a obiectelor şi a ideilor. Elevii trebuie să fie
constructiv. Înainte de toate, este însă important ca profesorul însăşi să fie creativ, pentru că numai aşa
poate să aducă în atenţia elevilor săi tipuri de activităţi extraşcolare care să le stârnească interesul,
curiozitatea, imaginaţia şi dorinţa de a participa necondiţionat la desfăşurarea acestora.
Bibliografie
* Vlăsceanu, Ghe, (coord.), Neculau, A., Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în

curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom, 2002.
1056
DRUMEŢIA ŞI EXCURSIA
mijloace de cunoaştere a mediului înconjurător
PROF. PT. ÎNV. PREŞC. FIŢ PAULINA

GRĂDINIAŢA cu PP”DUMBRAVA MINUNATĂ”
Zalău- jud. Sălaj
Activitatea turistică, în care includem drumeţiile, călătoriile făcute pe jos, pe distanţe mici în jurul
grădiniţei, prin cartier, prin oraş (pe jos sau cu autobuzul)- este întâmpinată întotdeauna de preşcolari cu
nerăbdare şi multă bucurie.
Drumeţia, bine organizată, poate să devină pentru copiii din grădiniţe, o adevărată sinteză de lecţii,
raportată la multitudinea domeniilor cunoaşterii.
Exemplificările foarte plastice şi vii răsar cu generozitate la tot pasul. Răspunsurile la noi întrebări,
cât şi la cunoştinţele însuşite în prealabil se îmbogăţesc, se bucură de un orizont deschis. Astfel, unele
activităţi desfăşurate în grupă, vor beneficia cu acest prilej, de o extindere consistentă, bogată în conţinut.
Călătoriile imaginare, vizionarea de softuri, video şi filme, sunt generatoare de bucurie şi încântare.
Drumeţiile îşi au originea în activităţile organizate de-a lungul anului pentru cunoaşterea cartierului,
oraşului, satului bunicilor, cu obiectivele sale socio-economice mai semnificative, în plimbările şi vizitele
în cartier, oraş sau sat. Copiii au luat act de anumite reguli de care trebuie să ţină seama în timpul unei
călătorii: păstrarea disciplinei, a ordinei şi a curăţeniei pe străzi, în parcuri, pădure, câmp, pajişte, ogradă,
pe tot parcursul drumului, în locurile de popas. Aceste exerciţii de comportare trebuie să-şi menţină pulsul
adecvat în orice drumeţie proiectată indiferent de anotimp.
Itinerariul ales va constitui, bineînţeles, mai întâi un punct de studiu pentru educatoare. Se va
urmări:
-observarea specificului reliefului zonei prevăzute a fi vizitată(câmpie, deal, munte,etc.)
- a specificului anotimpului respectiv, se va urmări marcarea fiecărui prilej oferit pentru
înţelegerea fenomenelor naturii(a legăturilor existente între acestea), sublinierea unor opţiuni privind
orientarea în timp şi spaţiu, cunoaşterea planetelor şi animalelor.
Toate acestea vor fi conjugate armonios în unele activităţi practice: colecţionarea de materiale
pentru calendarul naturii, colectarea de plante şi plante medicinale etc. Tot cu acest prilej se va urmări ca
micii drumeţi „să descopere” unele „exponate” remarcabile ale naturii, un arbore înalt, altul foarte gros,
flori suave, un izvor, o fântână, urme lăsate de unele vietăţi sălbatice, copiii fiind sensibilizaţi faţă de toate
frumuseţile locurilor în care poposesc. Se va încerca identificarea păsărilor călătoare după trilul şi
ciripitul lor. Vor fi îndemnaţi să asculte atent şi să aprecieze şi alte” melodii” ale naturii: susurul apelor
curgătoare, ţâşnitoare, adierea vântului, foşnetul frunzelor.
Bineînţeles, în această minunată ambianţă, se vor declanşa multe momente vesele, cu întreceri
sportive, concursuri, jocuri în aer liber.
1057
În drumeţii, comunicarea între educatoare şi copil devine mai caldă, mai apropiată, iar cunoaşterea
copilului de către educatoare mai nuanţată. Modul de a se manifesta şi acţiona al copilului în variatele
împrejurări ale drumeţiei îl ajută pe educator să cunoască mai profund individualitatea fiecăruia. Relaţia
educator- copil va câştiga în cadrul acestei activităţi un grad mai ridicat de fineţe şi gingăşie.
Drumeţiile şi excursiile sunt cel mai bun prilej de a veni în contact direct cu natura, de a descoperi
pe viu cum arată o fâneţe cu flori, un lan de grâu, de porumb, floarea- soarelui, grădinile cu flori şi
legume, livezile nesfârşite de pe dealuri şi viile aromate; satul bunicilor cu ograda plină de animale, păsări
şi pui ciugulind în faţă porţii printre firele de iarbă, pisica torcând pe laviţa de lângă gard, câinele
alergând şi lătrând de veselie etc. Am constatat cu entuziasm că excursiile sunt cel mai bun prilej pentru
copii de a cunoaşte mediul înconjurător, de a-i simţi pulsul, de a li se trezi în suflet dorinţa de a proteja
mediul aşa cum le stă în putinţă, de a-şi completa informaţiile despre mediu, de a-şi exprima gândurile şi
trăirile emoţionale cu foarte multă degajare. Pentru copii, mediul înconjurător presupune mişcare şi
culoare, manifestând de pe acum dorinţa de cunoaştere. Cine altcineva trebuie să răspundă „de ce-urilor”
decât educatoarea şi mai târziu învăţătorul. Cât va asimila din volumul cunoştinţelor transmise şi mai ales
cât va reuşi să pună în practică, depinde numai de noi cum ştim să facem acest lucru. Acum este
momentul propice, este posibilă începere şi aprofundarea educaţiei ecologice, a conduitei de mai târziu.
Copiul care a învăţat de mic să admire parcurile cu pomi şi flori, să asculte murmurul apelor, să
observe viaţa unei insecte, obiceiurile unei păsări, instinctul unui animal, va deveni cu certitudine
prietenul naturii şi mai târziu protectorul ei.
„Natura nu are niciun scop. Dacă totuşi acest scop există nu poate fi decât acela de a fi cunoscută
de om.” Gasteu Paris
1058
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE PAŞTE ÎN OLTENIA
Prof.CÎRSTESCU MARIANA/FÎCIU DANISIA

Grădiniţa cu P.P.,,Vis de Copil”,Tg-Jiu
Paştele este sărbătoarea creştină asociată cu venirea primăverii, dar în acelaşi timp simbolizează şi
viaţa cea nouă câştigată de creştini prin crucificarea şi învierea Mântuitorului Iisus Hristos.
„Păstrarea tradiţiilor” este una dintre caracteristicile poporului român. Primite ca moştenire de la
strămoşi, fără însă a li se cunoaşte data exactă sau împrejurările în care au apărut, tradiţia, obiceiurile,
multe la număr, unele cunoscute doar pe plan local, de unde şi zicala „câte bordeie, atâtea obiceie”, sunt
respectate adesea cu sfinţenie. Sărbătoarea Paştelui a fost şi este pentru români un eveniment major
încărcat de semnificaţii sacre atât la nivelul trăirilor, fie ele religioase sau cotidiene, la nivelul receptării
festivului, cât şi al exprimărilor limbajelor propriu-zise. Multe şi frumoase sunt obiceiurile de Paşti şi în
săptămâna dinainte (Săptămâna Mare) există obiceiuri statornicite de veacuri, transmise din generaţie în
generaţie. Joia Mare, numită şi Joia Patimilor sau Joia Neagră, este ultima joi din Postul Paştelui. Toate
slujbele, pomenirile şi parastasele care au început în prima sâmbătă a Postului Mare, durează numai până
în Joia Mare, zi în care se pomenesc din nou, morţii. Se obişnuieşte să se ducă la biserică colivă şi colaci,
băutură şi mâncare, care se sfinţesc şi se dau de pomană, de sufletul morţilor. Joia Mare este considerată o
zi binefăcătoare şi apărătoare a morţilor. De aceea, morţii vin în fiecare an în această zi la vechile lor
locuinţe, unde stau până în sâmbăta dinainte de Rusalii. Se crede că, în această zi, se deschid mormintele
şi spiritele celor adormiţi vin la familiile lor şi petrec Paştele cu cei vii unde rămân până la Rusalii. Altă
credinţă este aceea că vin „joimăriţele” şi verifică dacă femeile şi fetele şi-au tors cânepa. Menirea lor
este să le pedepsească pe cele leneşe. În comuna Izbiceni-judeţul Olt dar şi în satele învecinate(
Giuvărăşti, Moldoveni), obiceiul a supravieţuit sub forma colindului „ Câlţii Mâţii”. Se merge din casă în
casă şi se cântă la fereastră: „Câlţii mâţii întoarce câlţii
La Mărica pe perete
Două ouă încondeiate.
Unul mie, unul ţie,
Unul de tovărăşie”.
Deoarece în Joia Mare nu e prea cald dimineaţa, se fac focuri în curtea casei, pentru ca morţii să se
poată încălzi. Este un semn al iubirii şi respectului pentru cei adormiţi, care nu sunt uitaţi de cei dragi nici
înainte, şi nici în timpul sărbătorilor de Paşti. Conform tradiţiei, înroşirea ouălor de Paşti se face în Joia
Mare, pentru că se spune că ouăle fierte şi înroşite în această zi se pot păstra pe tot parcursul anului, fără
să se strice. Se mai spune că după Joia Mare, urzicile (mâncare de post) nu mai sunt bune de mâncat,
pentru că încep să înflorească ( „nunta urzicilor”). Există credinţa că nu este bine să dormi în Joia Mare,
căci cine doarme în această zi va fi leneş tot anul. În special dacă doarme o femeie, va veni Joimăriţa care
o va pedepsi să nu poată munci tot anul. Ouăle roşii de Paşti nu pot lipsi de pe masa nici unui bun creştin
la această sărbătoare. Legendele creştine leagă simbolul ouălor roşii de patimile lui Iisus. Se spune că
atunci când Iisus a fost bătut cu pietre, când acestea l-au atins, s-au transformat în ouă roşii. Şi se mai
spune că Sf. Maria, venind să-şi vadă Fiul răstignit, a adus nişte ouă într-un coş, care s-au însângerat
stând sub cruce. Se povesteşte că după ce Iisus a fost răstignit, rabinii farisei au făcut un ospăţ de bucurie.
Unul dintre ei ar fi spus: „Când va învia cocoşul pe care-l mâncăm şi ouăle fierte vor deveni roşii, atunci
va învia şi Iisus”. Nici nu şi-a terminat bine vorbele şi ouăle s-au şi făcut roşii, iar cocoşul a început să
bată din aripi. Răstignirea şi Învierea reprezintă eterna legătură dintre viaţă şi moarte, aşa precum renaşte
natura în fiecare primăvară, când se reia ciclul vieţii. Oul, el însuşi purtător de viaţă, devine un simbol al
regenerării, al purificării, al veşniciei. În tradiţia populară românească se crede că ouăle de Paşti sunt
purtătoare de puteri miraculoase: ele vindecă boli şi protejează animalele din gospodărie.
1059
Specific zonei Olteniei, este obiceiul dăruirii de ouă la masă în ziua de Paşte de către fini naşilor,
dar mai ales la horă, de către fete feciorilor. Astăzi, obiceiul dăruirilor a cunoscut modificări şi au apărut
şi sărbători săteşti de ciocnire a acestora. Încondeierea ouălor, obicei precreştin perpetuat peste timp, este
una dintre cele mai reprezentative tradiţii practicate în satele judeţului Olt.
Sunt adevărate întreceri pentru a realiza ouă cât mai ingenios încondeiate. Semnificaţia diferitelor
motive „scrise” are rădăcini străvechi. Printre acestea, amintim motivul solar ( ca simbol al primăverii, al
luminii şi al bucuriei de viaţă), „calea rătăcită”, „hora”, „Naşterea Domnului”, crucea sau „Scena
învierii”. Deşi este un obicei practicat în special de femei, în centrul de ceramică de la Oboga el este
practicat şi de bărbaţi, care s-au inspirat din motivele ornamentale de pe ceramică.
Odinioară, ouăle de Paşti erau vopsite în culori vegetale, astăzi se folosesc mai multe chimice.
Culorile vegetale erau preparate după reţete străvechi, transmise din generaţie în generaţie, cu o mare
varietate de procedee şi tehnici. Plantele folosite în acest scop, în funcţie de momentul când erau
recoltate, de timpul de uscare şi de modul cum erau combinate, ofereau o gamă extrem de variată de
nuanţe. Ouăle se ciocnesc la masa de Paşte (în toate cele trei zile ale sărbătorii) după un anumit ritual:
persoana mai în vârstă (de obicei bărbatul) ciocneşte capul oului de capul oului ţinut în mână de un
comesean, în timp ce rosteşte cunoscuta formulă ”Hristos a înviat!” la care se răspunde cu: „Adevărat a
înviat!”.
Vinerea Mare este ultima vineri dinaintea Sărbătorii de Paşti (din Săptămâna Mare) şi se mai
numeşte şi Vinerea Mare ( ziua patimilor şi răstignirii lui Iisus) sau Vinerea Seacă (pentru că e zi de post
negru pentru cei mai mulţi români, adică nu mănâncă şi nu beau nimic toată ziua). Postul negru este ţinut
în credinţa că Dumnezeu îl va feri pe cel care posteşte de toate bolile, îl va face să fie sănătos şi să-i
meargă bine tot restul anului. În timp ce oamenii mai în vârstă se spovedesc şi se împărtăşesc de mai
multe ori pe an, cei tineri merg pentru aceste lucruri doar o dată pe an, în vinerea Paştilor. Conform
tradiţiei, Vinerea Mare este ziua scăldatului: se crede că cel care se scufundă de trei ori în apă rece în
Vinerea Seacă, va fi sănătos tot anul. Se spune că dacă plouă în Vinerea Seacă anul va fi bogat, cu recolte
îndestulătoare, iar dacă nu plouă, anul va fi secetos, neroditor.
În Vinerea Patimilor, Vinerea Mare, o tradiţie care nu s-a pierdut este ducerea de flori la biserică
petru Hristos şi trecerea pe sub masă de 3 ori, ce semnifică poticnirile pe care le-a avut Mântuitorul atunci
când şi-a cărat în spate propria cruce pentru răstignire. În această săptămână mare, tradiţia este ca toate
gospodinele să facă curăţenie generală în casă, în curte şi grădini, simbol al renaşterii.
În Sâmbăta Mare spre Duminica Învierii, toată lumea merge la biserică pentru a asista la Învierea
Domnului, pentru a lua lumină ca să o ducă la cimitir morţilor din familie, dar şi acasă, pentru a avea
lumină în viaţă şi în suflet, pentru a lua tradiţionalele Sfintele Paşti-anafură sfinţită şi pentru a lua flori
sfinţite, dintre cele care au fost duse în Vinerea Mare la biserică, pentru a le pune acasă la icoane.
În prima zi de Paşti există obiceiul de a se purta haine noi în semn de respect pentru această
sărbătoare, dar şi pentru că ea semnifică primenirea trupului si a sufletului, aşa cum se primeneşte
întreaga natură odată cu primăvara. În dimineaţa primei zile de Paşti, copiii sunt puşi să se spele pe faţă
cu apă dintr-un vas în care s-au pus dinainte un ou roşu şi un ban de argint, pentru ca astfel copiii să fie
tot anul sănătoşi şi rumeni la faţă precum oul de Paşti şi curaţi precum argintul.
Tot sănătate aduce şi călcatul pe iarbă proaspătă şi pe o bucată de metal în dimineaţa Paştelui,
imediat după întoarcerea de la slujba de Înviere. Masa din prima zi de Paşti este un prilej de reunire a
familiei, decurgând după un adevărat ritual.
1060
De pe masa de Paşti nu pot lipsi:ouăle roşii, ciorba de curcan, salata cu ceapă verde şi ridichi, drobul
şi friptura de miel, pasca umplută cu brânză sau smântână. În a doua zi de Paşti, în judeţul Olt, fetele se
îmbracă cu cămăşi, zăvelci, poale şi marame, lucrate pe „furiş”, ca să nu aibă nimeni modelul respectiv.
În felul acesta fetele îşi demonstrează măiestria în domeniul cusutului şi ţesutului.
În fiecare primăvară, se reaprinde în sufletul nostru flacăra speranţei şi încrederii în Învierea din
veac, aşa cum natura reînvie an de an, mai gingaşă cu fiecare ghiocel, mai caldă cu fiecare mâţişor, mai
plină de taine cu fiecare mugur şi fiecare frunză.
BIBLIOGRAFIE
Simion Florea Marian- Sărbătorile la români, vol.II, Editura Fundaţiei Culturale Române,
Bucureşti, 1994
Maria şi Nicolae Zahacinschi- Ouăle de Paşti la Români, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1992
1061
Prof. Flitan Alina Diana

Scoala Gimnazială Nr.1 Rovinari
Montessori)
de predare-nvățare. Aria de desfășurare a acestora e greu de delimitat. Pot fi excursii, drumeții, vizite la
copiilor.
Este cunoscut faptul că activitățile extrașcolare generează capital social și uman, constituie
un mediu formator mai atractiv, în afara contextului instituțional. Participarea elevilor la astfel de
activități îi ajută să se înțeleagă pe ei înșiși prin observarea și interpretarea propriului comportament în
comparație cu al celorlalți. Activitățile extrașcolare ocupă un loc important în ansamblul influențelor
educative. Participarea la acest tip de activități lărgește orizontul cultural al elevilor, completând cu
noțiuni noi volumul de cunoștințe însușite în cadrul orelor de curs. De asemenea, constituie un mijloc de
formare a competențelor, contribuie la educarea morală, estetică a elevilor, diciplinându-le acțiunile și
extinzându-le orizontul cultural-artistic. Activitățile extrașcolare reprezintă un mijloc de formare a
deprinderilor elevilor de a-și folosi, în mod rațional, timpul liber, sunt propice manifestării spiritului de
independență și inițiativei. O altă particularitate a activităților extrașcolare, de o reală importanță, o
comportamentală
1062
PERSONALITĂȚII COPIILOR
Prof. Înv. Preșc. Florea Alexandra-Aurora

Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria” Deva
„Lăsaţi copilul să vadă, să audă, să descopere, să cadă şi să se ridice şi să se înşele. Nu folosiţi
cuvinte când acţiunea, faptul însuşi sunt posibile.”
Pestalozzi
decide, pentru că perioada preşcolară este decisivă pentru formarea viitorului şcolar, a tânărului de mâine.
Invăţământul preşcolar românesc, prin acţiunile şi activităţile sale, urmăreşte să valorifice
potenţialul creativ, specific vârstei preşcolare, în cadrul unui sistem instructiv-educativ bine structurat
unde copilul să aibe dreptul să-şi formeze personalitatea şi prin propria sa experienţă.
Grădiniţa, oricât de bine ar fii organizată, oricât de bogat ar fi conţinutul cunoştinţelor pe care le
comunică preşcolarului, nu poate da satisfacţie setei de investigare şi cutezanţă creatoare, trăsuri specifice
copiilor. Ei au nevoie de acţiuni care să le lărgească lumea lor spirituală, să le împlinească setea lor de
cunoaştere, să le ofere prilejul de a se emoţiona puternic, de a fi în stare să iscodescă singuri pentru a-şi
liber. Având un caracter atractiv, preşcolarii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu
însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi. Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator
Un punct forte al activităţilor extraşcolare este acela că antreneză copiii în activităţi cât mai
facilitarea integrării în mediul şcolar.Trebuie să ţinem cont că, indiferent ce metodă se adopă in educaţia
1063
care copilul face cunostință cu lumea minunata a artei. Desi aceasta forma de activitate il pune pe copil in
Bibliografie:
Bucureşti, 2007

1064
Prof. înv.primar : Florea Elena

Liceul Tehnologic din Iancu Jianu

- înglobează activitățile organizate de școală în afara mediului școlar sau/și de către alte instituții
etc.);
- au rol complementar celui al școlii;
- oferă posibilitatea de exprimare și explorare a identității, dezvoltă capitalul social al copiilor.
Montessori)
Consider că, prin toate aceste elemente evidențiate mai sus, activitațile extrașcolare au rol în
formarea și dezvoltarea elevului în conformitate cu cerințele mediului socio- cultural și al idealului
educațional. Cred că acest gen de activități incurajează și dezvoltă elevului capacitatea de autoinvățare
stârnind curiozitate, chiar pasiuni pentru diverse domenii de activitate.
1065
EDUCATOARE: FLOREA IOANA

GRĂDINIȚA MATEIAȘ BRÂNCOVEANU, FĂGĂRAȘ
În ultimul timp, devine tot mai evident că educația extrașcolară, mai exact educația nonformală,
adică cea realizată dincolo de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea
personalităţii preşcolarilor. În școala contemporană, o educaţie eficientă, depinde de gradul în care se
pregăteşte copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine.
Depinde de asemenea şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii copiilor. În
acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect fizic şi socio-afectiv, pentru o
integrare socială cât mai uşoară. Complexitatea procesului educaţional impune îmbinarea activităţilor
curriculare cu cele extrașcolare, iar în acest caz, parteneriatul educaţional devine o necesitate. În opinia
mea, activităţiile extrașcolare sunt deosebit de importante deoarece, contribuie la gândirea şi completarea
procesului de învăţare. De asemenea, prin intermediul acestora se pot dezvolta şi explora anumite
înclinaţii şi aptitudini ale copiilor. Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă relaxantă,
cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi, îmbinându-se utilul cu plăcutul.
spectacolele în aer liber, vizitele la muzee sau Grădina Zoologică.
dobândească în primul rând o gândire independentă ,toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi
dorinţa de a participa necondiţional la desfăşurarea acestora. Excursiile şi taberele şcolare contribuie la
frumosul din natură, artă si cultură. În concluzie obiectivele propuse trebuie respectate și în cazul
activităților extrașcolare, aceste activități pregătind-l pe cel mic pentru lumea în care va trăi singur în
viitor.
1066
Prof. Florea Mihaela-Maria,

Școala Gimnazială Solovăstru, jud. Mureș
Un studiu amplu făcut asupra sistemului educativ din România dezvăluie existența unor
transformări majore în domeniul învățământului. Astfel, procesul educativ se va derula din ce în ce mai
mult în afara cadrului clasei. Învățământul se va împleti din ce în ce mai mult cu munca, iar învățarea se
va face pe tot parcursul vieții. Prin plasarea omului în centrul valorilor umaniste civilizatoare, educația îl
dotează cu posibilitatea de a-și alege propria evoluție într-un mediu social-cultural concret. Prin natura ei,
educația influențează natura umană și orientează atitudinea sinceră a omului față de sine și față de alții.
În cadrul sistemului educativ, există două categorii importante de activități, care contribuie în mare
măsură la formarea personalității elevului, acestea fiind activitățile curriculare și cele extracurriculare.
În continuare, mă voi opri asupra activităților extracurriculare și asupra modului în care acestea
contribuie la dezvoltarea personalității elevilor. Activitățile extracurriculare desfășurate în școală cuprind
o componentă intelectuală, care are ca scop să pună în evidență capacitatea de creație, dorința de
cunoaștere, de realizare și de autoafirmare, precum și o componentă distractivă, care asigură o atmosferă
destinsă și captează interesul pentru activitatea respectivă.
Activitățile extracurriculare desfășurate în exteriorul școlii se pot organiza atât la nivelul unei clase
de elevi, cât și la nivelul întregii școli sau chiar la nivel interșcolar. Acestea sunt considerate programe
școlare temporare și au următoarele forme de prezentare: excursia, drumeția, expediția, tabăra și școala de
week-end. Excursia este o activitate fără structură fixă, care poate include vizitarea unor obiective
arheologice sau culturale, vizionarea de spectacole de muzică, de teatru, de filme și organizarea de
concursuri. În timpul excursiei, accentul se pune pe achiziția de noi cunoștințe, pe consolidarea celor
aflate în școală, pe stabilirea de relații de cooperare și colaborare, pe dezvoltarea curiozității și pe buna
coabitare cu colegii de drum. Alături de profesorul organizator, există și alte cadre didactice însoțitoare,
șoferul, ghidul, care contribuie la buna desfășurare a acestei activități.
Drumeția este o activitate tematică de o zi. Profesorul organizator stabilește un itinerar urban sau în
mijlocul naturii, explică elevilor scopul activității și stabilește sarcinile ce îi revin fiecărui elev. Drumeția
are o structură fixă și presupune etape de mers pe jos, cu rucsacul în spate, popasuri scurte pentru odihnă,
diverse prezentări făcute de organizator făcute pe parcursul drumeției, referitoare la elemente de
urbanistică, de arhitectură, de ecologie, floră, faună, în funcție de scopul propus inițial, concursuri
tematice sau de orientare în spațiu. În cadrul drumeției, accentul se pune pe mișcarea în aer liber, pe
dezvoltarea simțului de răspundere față de modul de interacțiune cu ceilalți colegi și cu natura, pe
dezvoltarea curiozității și pe modalitatea de a adresa întrebări și de a ridica probleme, având ca punct de
plecare realitatea înconjurătoare.
1067
Expediția este o formă de drumeție, care se desfășoară pentru o perioadă de timp mai lungă. Din
punct de vedere al obiectivelor, expedițiile sunt de două feluri: turistice și de realizare a unor activități
practice, cum ar fi: curățarea de deșeuri a unor zone sau marcarea de trasee turistice. Pe lângă obiectivul
propus, profesorul organizator poate propune prezentarea de informații, diferite concursuri și chiar jocuri.
În timpul expediției, accentul se pune pe mișcarea în aer liber, pe stabilirea de relații de colaborare cu cei
din expediție și pe dezvoltarea curiozității. Tabăra este o activitate extracurriculară care presupune
aducerea la un loc a mai multor elevi, care au vârste și interese diferite, pentru o perioadă de timp mai
lungă, precum și acomodarea lor la obiectivul propus. Plecând de la această perspectivă, taberele pot fi de
odihnă sau de recreere și de activitate într-un anumit domeniu, informatică, sport etc. Pe tot parcursul
taberei, este încurajată dezvoltarea relațiilor interpersonale și participarea la activități de grup.
Școala de week-end reprezintă o activitate extracurriculară relativ recentă, care are o formă mai
puțin obișnuită, aflată la limita între tabără și excursie și independentă de școlile în care profesează cei
care o organizează. Este o activitate care se desfășoară la sfârșit de săptămână, într-o școală din cadrul
județului, alta decât școlile din care provin elevii participanți. Scopul școlii de week-end este acela de a
pune la dispoziția elevilor o perioadă, în timpul căreia să se îmbine în mod armonios recreerea cu
instalarea unui spirit de echipă propice activităților la care iau parte și cu dobândirea de achiziții noi din
diferite domenii. Un al doilea scop al școlii de week-end este de a ține tinerii departe de atracțiile nedorite
din timpul liber, cum ar fi drogurile, alcoolul, găștile de cartier etc. Programul acestei activități poate
cuprinde conferințe științifice, cursuri de scurtă durată, diferite de programa școlară, activități sportive,
concursuri, filme artistice și documentare și chiar program de discotecă. Sunt vizate mai multe tipuri de
activități, care pot fi alternate cu drumeții și excursii, în funcție de specificul și de posibilitățile zonei.
Având în vedere multiplele posibilități de activități extracurriculare, se recomandă organizarea
acelor activități care să fie accesibile tuturor elevilor, astfel încât toți să aibă șanse egale de participare la
aceste forme de educație.
Bibliografie:
Lazăr, V., Cărășel, A., (2007), Psihopedagogia activităților extracurriculare, Editura Arves,
București
Pușcă, I. (2011), Managementul activităților extrașcolare, Editura Rovimed, București
1068
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN EDUCAȚIA
COPIILOR CU CES
Profesor educator, Florea Mirela Daniela

Școala Gimnazială Specială Nr.1 Călăraşi
Întâlnim pretutindeni oameni cu deficienţe. Perceperea lor socială nu este întotdeauna constantă, ea
variază de la societate la societate, furnizând semnificaţii diferite, în funcţie de cultura şi valorile
promovate. În acest context, integrarea copiilor cu dizabilităţi desemnează, pe de o parte, adaptarea la
circumstanţele vieţii sociale contemporane, iar pe de altă parte, acceptarea lor de către societate. Unul
dintre punctele acestei accepţiuni este aceea de cunoaştere la nivel social a capacităţilor şi aptitudinilor pe
care copilul deficient le poate dezvolta. Pe lângă activităţile specifice procesului educaţional, activităţile
extracurriculare au o însemnătate deosebită atunci când în conţinutul lor accentul se pune pe educativ-
formativ. Dat fiind faptul că obiect şi subiect al educaţiei este copilul cu dizabilităţi, aceste activităţi
trebuie să aibă un pronunţat caracter recuperator-compensator.
deprinderi şi abilităţi cognitive şi comportamentale mult mai solide, pentru că, desfăşurându-se în afara
Activităţile extracurriculare organizate împreună cu elevii cu CES pot avea conţinut cultural,
artistic, spiritual, ştiinţific, tehnico-aplicativ, sportiv sau simple activităţi de joc sau de participare la viaţa
şi activitatea comunităţii locale. Activitățile din cadrul abilitării manuale dau posibilitatea elevilor de a-și
antrena gândirea, priceperea, memoria, colaborarea și creativitatea influențând într-un mod pozitiv și
plăcut activitatea lor intelectuală. Activitățile cu tematică sportivă dezvoltă la elevii cu CES spiritul de
competiţie, de echipă, îi mobilizează la cooperare şi le dezvoltă încrederea în forţele proprii. Desfăşurarea
de competiţii între elevii cu CES din clase diferite, cu dizabilități diferite și cu grade de severitate diferite
facilitează depăşirea sentimentului de marginalizare, acceptarea diferențelor şi permite valorizarea
potenţialului aptitudinal al tuturor copiilor cu deficit de intelect. Activităţile extracurriculare de tipul
ecologizării permit informarea problemelor de mediu, prevenirea distrugerii acestuia, având rolul de a
spori interesul de cunoaștere și întreținere a frumuseților naturale, în vederea adoptării unui
comportament ecologic adecvat. Participarea copiilor cu CES la activităţi cultural-artistice constituie
puncte de referinţă, jaloane care-i duc spre autocunoaştere, matricea spirituală în care un copil îşi
descoperă treptat propria sa identitate, rostul său în lume, permițând astfel socializarea şi valorizarea
acestor copii. Activitățile complementare concretizate în excursii şi drumeţii, vizite, vizionări de filme sau
spectacole imprimă copilului un anumit comportament, o ţinută adecvată situației, declanșează anumite
sentimente. Proiectele educative derulate în cadrul parteneriatelor cu diferite instituţii şcolare au ca scop
1069
implicare, comunicare, sprijin reciproc, prietenie, încredere, dăruire. Activităţile propuse sunt extinse spre
alte zone din afara şcolii, astfel copiii se apropie de realitatea cotidiană; copiii cu dizabilităţi pot învăţa,
alături de cei din învăţământul tradiţional, să utilizeze mai bine informaţiile, timpul, spaţiul şi materialele
puse la dispoziţie, li se poate dezvolta spiritul de observaţie, spiritul critic şi autocritic; formează
deprinderi de muncă în echipă, fiecare copil contribuind la succesul echipei, fiecare copil fiind format să
accepte părerile altora.
În concluzie, activităţile extracurriculare au o mare contribuție în formarea şi dezvoltarea
personalităţii copiilor cu CES, permiţând acestora învăţarea realităţii sociale, pentru că ei se vor integra în
realitatea socială normală. Profesorul trebuie să sensibilizeze în elevi propriul „eu”, conştiinţa
posibilităţilor, capacitatea de a lua decizii, de a fi stăpâni pe ei. De aceea este necesară o riguroasă
planificare, organizare şi desfăşurare a acestor tipuri de activităţi în relaţie directă cu posibilităţile reale
ale elevilor şi pentru a veni în întâmpinarea cerinţelor pe care elevii respectivi le resimt în raport cu actul
educaţional.
Bibliografie:
 Costea Octavia, Cerkez Matei, Sarivan Ligia, „Educaţia nonformală şi informală.
Realităţi şi perspective în şcoala românească”, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 2009;
 Fundaţia SOROS România, „Activităţi extraşcolare în ruralul Românesc.
Dezvoltarea de competenţe cheie la copii şi tineri”, Editura Universitară, Bucureşti, 2012;
 Verza Emil, “Psihopedagogie specială”, Editura Didactică şi Pedagogică R.A.,
Bucureşti,1997
1070
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN PROCESUL
EDUCAȚIONAL
Florica Bianca Nicoleta, Profesor învățământ preșcolar

Grădinița cu Program Prelungit nr. 34, Brașov
mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi vremea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze.” (Mari
Montessori)
acest tip de activități lărgește orizontul cultural al copiilor, completând cu noțiuni noi volumul de
cunoștințe însușite în cadrul activităţilor. De asemenea, constituie un mijloc de formare a competențelor,
contribuie la educarea morală, estetică a copiilor, diciplinându-le acțiunile și extinzându-le orizontul
folosi, în mod rațional, timpul liber, sunt propice manifestării spiritului de independență și inițiativei.
trebuie pregătiți să înțeleagă și să accepte provocările într-un mod practic, creativ, inovator. Aceste
activități au ca scop identificarea și cultivarea corespondenței optime dintre aptitudini, talente, cultivarea
unui stil de viață civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ. Copiii participă cu însuflețire
și dăruire la astfel de activități, iar succesul este garantat dacă ai încredere în imaginația, bucuria și
dragostea din sufletul copiilor, dar să îi lași pe ei să te conducă spre acțiuni frumoase și valoroase.
Activităţile extraşcolare pot îmbrăca diferite forme: excursii, drumeţii, vizite, spectacole cultural-
artistice, tabere şcolare, vizionări de filme, competiţii sportive, cercuri de creaţie, concursuri, care, prin
specificul lor, imprimă copilului un anumit comportament, o ţinută adecvată situaţiei, declanşând anumite
sentimente. Activităţile extracuriculare sunt activităţii complementare, activităţi de învăţare realizate la
grupă şi urmăresc îmbogăţirea informaţiilor primite în cadul activităţii didactice, cultivă interesul pentru
trebuie să ofere diverse astfel de activităţi pentru ai atrage pe copii. Scopul activităţilor extraşcolare este
atitudinile caracteriale. Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale –
întregesc şi desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în cadrul lecţiilor. Pedagogul C. Cucoș consideră că,
între activitatea desfășurată de către elevi în cadrul lecțiilor și activitatea desfășurată de ei în afara clasei
și a școlii, există deosebiri din punct de vedere al conținutului și al formelor de organizare:
1.Activitatea în afara clasei și extrașcolară are un conținut deosebit de activitatea în cadrul lecțiilor.
Desfășurarea lecțiilor și volumul cunoștințelor predate sunt determinate de curriculumul la disciplină, în
timp ce conținutul și desfășurarea activităților în afara clasei au conținut flexibil și foarte variat,
cuprinzând cunoștințe din domeniul artei, științei, tehnicii, sportului. Totuși nici conținutul acestor
activități nu se stabilește în mod întâmplător, ci pe baza anumitor principii.
2.Încadrarea elevilor în diferite forme ale activității în afara clasei și extrașcolare se face pe baza
este mai potrivită pentru interesele și înclinațiile lui.
3.Durata activităților în afara clasei și extrașcolare variază. O lecție are durata fixă de 45 de minute,
iar activitățile în afara clasei sau extrașcolare durează de la o jumătate de oră până la două ore.
4.Verificarea, aprecierea și evidența rezultatelor activității în afara clasei și extrașcolare au forme
1071
5.Activitatea în afara clasei și extrașcolară este propice pentru manifestarea spiritului de 562
independență și a inițiativei elevilor.
6.O altă particularitate a activității extrașcolare o constituie legătura ei cu practica. Aplicarea
cunoștințelor în cadrul activităților extrașcolare are și valoarea unui exercițiu de dezvoltare a aptitudinilor
elevilor.
elevilor.
Bibliografie
3. Iucu, R., Instruire extraşcolară. Perspective teoretice şi aplicative, Iaşi, Polirom,
2001.
1072
Profesorul și rolul în viitorul social al absolvenților
Autor : Voicu Florica

Liceul tehnologic Pamfil Șeicaru
Caracteristici ale activităților extrașcolare:
 înglobează activitățile organizate de școală în afara mediului școlar sau/și de către alte
 au rol complementar celui al școlii;
 dezvoltarea copiilor depinde de un întreg sistem de fenomene și relații, iar activitățile
 oferă posibilitatea de exprimare și explorare a identității, dezvoltă capitalul social al
copiilor.
Studiul lui J. Eccles și B.L.Barber(1999) indică un impact diferit al activităților extrașcolare, în

 participarea în cadrul tuturor tipurilor de activități extrașcolare corelează cu creșterea
 participarea la activități sportive înregistrează o probabilitate mai mare ca elevii să
aleagă să urmeze o școală superioară (nivel universitar) până la la împlinirea vârstei de 21 de
ani;
 participarea la activități prosociale corelează cu o rată mai mică de delincvență în
rândul elevilor participanți.
Pot spune că activitățile extrașcolare reprezintă un mijloc de formare a deprinderilor elevilor de a-și
Încă o particularitate a activităților extrașcolare, de o reală importanță, o constituie legătura acestora
cu partea practică.
Prin aplicarea cunoștințelor în cadrul activităților extrașcolare are valoarea unui exercițiu de
antrenați atât în inițiere și organizare, cât și în modul de desfășurare a acestora. Activitățile au ca scop
civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ. Elevii participă entuziaști la astfel de activități,
1073
iar succesul este încredera dascălului în imaginația, bucuria și dragostea din sufletul copiilor, dar să îi lași
pe ei să te conducă spre acțiuni frumoase și valoroase.
Societatea în care se nasc copiii de astăzi este una complexă, într-o permanentă schimbare, iar
aceștia trebuie pregătiți să înțeleagă și să accepte provocările într-un mod practic, creativ, inovator.
Activitățile efectuate cu elevii clasei a XII-a A au fost multiple de-a lungul anilor. Dintre ele am ales
sa prezint câteva care au avut ca scop dezvoltarea spiritului civic la viitorii adulți.
Aceste activități au fost:
 Să dăruim
Educație civică/voluntariat/proiecte caritabile
 Prevenirea fenomenului de bullying în școală
Educație civică/voluntariat/proiecte caritabile
 O brad frumos!!
Activitate distractiv-educativă.
Excursie la munte.
1. Să dăruim! a fost o acțiune de colectare de fructe și legume pentru un cămin de bătrâni.
2. Prevenirea fenomenului de bulling în școală s-a desfășurat prin vizionarea unui material
distribuit în școli de către ISJ Ilfov și discuții în urma acestei vizionări.
3. O brad frumos!! A fost o activitate pe care am desfășurat-o în fiecare an școlar in preajma datei
de 1 decembrie. În cadrul ei elevii au impodobit bradul din clasă, au cantat colinde, după care au
organizat o micăpetrecere cu prăjituri, sucuri, tort și muzică de Crăciun în sala de clasă.
4. Frumusețile țării noastre! În cadrul acestei activități a fost organizată o excursie cu elevi din
școală, având ca scop cunoașterea obiectivelor turistice din țară.
Bibliografie:
Ionescu M.; Chiş V. – Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de
instruire şi autoinstruire, Editura PresaUniversitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001
Lazăr V., Cărăşel A., Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Ed. Arves, Craiova,
2007.
1074
PROIECT TEMATIC
„Grâul – Drumul pâinii”
PROF. ÎNV. PRIMAR FLOROAE ADRIANA-MARIA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ „MIHAI EMINESCU” NĂSĂUD
MOTTO:
„Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi…”
TEMA: „Grâul – Drumul pâinii”

GRUP ŢINTĂ: clasa a IV-a
BENEFICIARI: elevi, învăţători, părinţi
LOCUL: sala de clasă, cabinetul de biologie, fabrica de pâine
DURATA: două săptămâni
OBIECTIVE:
 Colectarea, prelucrarea şi interpretarea informaţiilor referitoare la grâu şi îmbogăţirea
cunoştinţelor despre importanţa cultivării acestuia;
 Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurător, precum şi stimularea
curiozităţii pentru investigarea realităţii;
 Formarea şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a plantelor în vederea educării unei
atitudini pozitive faţă de acestea;
 Efectuarea unei vizite la fabrica de pâine pentru cunoaşterea produselor obţinute din grâu precum
şi a importanţei acestora în viaţa oamenilor;
 Organizarea, selectarea şi prelucrarea datelor şi informaţiilor în vederea realizării unei cărţii;
METODE ŞI TEHNICI DE LUCRU: observarea, investigarea, învăţarea prin descoperire,

brainstorming-ul, dezbaterea, munca în echipă, munca individuală, explicaţia, expunerea.
RESURSE:
a) umane: elevii, învăţătoarea, părinţii elevilor, specialişti (profesor de biologie, brutar);
b) materiale: planta de grâu, grâu boabe, diferite produse obţinute din grâu şi din făina de grâu,
planşe, atlas botanic, reviste, pliante, albume, etichete de pe produsele de panificaţie şi patiserie, culegeri
de ghicitori, poezii, legende, cântece populare, colinde, creaţii ale elevilor;
c) temporale: activitatea se va desfăşura pe durata a două săptămâni, în şcoală şi în afara şcolii.
EVALUARE: Proiectul se finalizează printr-o cărticică cu titlul „Grâul – Drumul pâinii”. Toate
materialele au fost cuprinse într-un tot unitar, într-o carte. Pe copertă s-a desenat un buchet cuprinzând
fire de grâu, mac, albăstrele şi o margaretă. Fiecare grupă a avut de completat câte un capitol al cărţii
(foile fiecărui capitol au fost diferit colorate – pentru fiecare grupă altă culoare).
DESFĂŞURAREA PROIECTULUI:
1.Faza iniţială:
Elevii şi-au exprimat dorinţa de a cunoaşte cât mai multe lucruri despre grâu, despre foloasele aduse
de această cereală, despre drumul pâinii. Aşa a început povestea proiectului tematic „Grâul – Drumul
pâinii”.
Am stabilit direcţii de dezvoltare astfel încât să răspundă interesului copiilor, să implice resurse
materiale şi umane diverse, limitându-mă la particularităţile de vârstă şi individuale ale copiilor din clasă.
Am colaborat, de asemenea, cu specialişti în domeniu: profesor de biologie, brutar. Toţi au manifestat
interes şi au răspuns solicitărilor. Am întocmit un „centru tematic” cu materiale necesare (aduse de către
1075
elevi, părinţi, specialişti) şi am prezentat obiectivelor urmărite pe parcursul şi la finalul proiectului. Harta
proiectului am alcătuit-o, cu ajutorul copiilor.
S-au constituit grupele de lucru şi s-au stabilit elevii care fac parte din grupele participante. În urma
discuţiilor purtate cu copiii am stabilit inventarul de activităţi. Apoi s-au trasat sarcinile corespunzătoare
fiecărei grupe:
Grupa 1. Grâul – cereală;
Grupa 2. Foloase şi importanţa economică a grâului;
Grupa 3. Obiceiuri şi tradiţii româneşti, cugetări populare, în care este folosit grâul (pâinea);
Grupa 4. Produse de panificaţie;
Grupa 5. Grâul în literatură (poezii, ghicitori, creaţii de-ale elevilor).
2.Faza de pregătire şi concepere a proiectului:

- Scrisoare către bibliotecara şcolii, prin care am rugat-o să ne ajute cu bibliografie pentru
documentaţie;
- Culegere de informaţii referitoare la grâu şi produsele obţinute din acesta prin studierea de cărţi,
reviste, enciclopedii din biblioteca şcolii şi din alte surse, vizionarea unor emisiuni TV, navigarea pe
internet;
- Vizitarea unei fabrici de pâine;
- Întocmirea materialelor;
- Prezentarea şi prelucrarea primară a datelor şi informaţiilor adunate de fiecare grupă de elevi;
- Selectarea informaţiilor, aranjarea, prezentarea acestora şi redactarea unei cărţi ;
Prima grupă s-a referit la grâu ca cereală, prezentând totodată unele plante înrudite cu grâul,
lucrările agricole şi de întreţinere a culturii, duşmanii grâului (plante şi animale).
A doua grupă s-a axat pe importanţa economică a grâului. S-a realizat şi un ierbar cu grâul, o
schemă cu foloasele grâului (planta-bobul şi paiul): bobul, făină, griş, pâine şi produse de panificaţie,
tărâţe-hrană pentru animale, paiul-hrană pentru animale, împletituri.
A treia grupă s-a referit la obiceiuri: cununa de spice, colacul de nuntă, boabe de grâu aruncate în
faţa mirilor la ieşirea din biserică, boabe de grâu aruncate în faţa casei de Anul Nou, coliva din boabe de
grâu, spicele care se duc de Rusalii la biserică, întâmpinarea oaspeţilor cu pâine şi sare, colăcelul dat
colindătorilor de Crăciun („colac din grâu curat, care Dumnezeu l-a dat”). Tot această grupă s-a referit şi
la cugetările populare: „bun ca pâinea caldă”, „îşi câştigă pâinea în mod cinstit”, „fie pâinea cât de rea, tot
mai bună-n ţara mea”.
Grupa care s-a ocupat de produsele de panificaţie a prezentat reţete de pâine (obişnuită şi cu cartofi),
reţete de cozonac, desene cu moara şi desen cu fabrica de pâine, colecţie de etichete de pe produsele de
panificaţie şi patiserie.
Ultima grupă, cea care a cercetat prezenţa grâului în literatură şi în creaţiile elevilor a adunat
ghicitori, poezii, cântece, legende, fragmente din colinde, dar şi compuneri ale elevilor.
3.Faza finală:
- Prezentarea proiectului în faţa clasei (Fiecare grupă şi-a prezentat materialul în faţa colegilor)
- Evaluarea muncii fiecărei echipe;
Modalităţi de evaluare a proiectului: S-a realizat o carte care a fost prezentată direcţiunii, altor clase
şi a fost trimisă la fiecare elev acasă.
1076
Prof.inv.prescolar FLUERASU GIORGIANA-ROXANA

SCOALA GIMNAZIALA”THEODOR COSTESCU”
DROBETA TURNU-SEVERIN,MEHEDINTI
Activitățile extrașcolare realizate dincolo de procesul de

învățare își au rolul și locul bine stabilit în formarea
personalității copiilor. Educația unui copil nu se realizează doar
într-un cadru formal (grădinițe, școli), ci și prin activități
extrașcolare și extracurriculare.
Aceste activități au ca scop identificarea și cultivarea
instructiv – educative să primeze, dar să fie prezentate în mod echilibrat şi momentele recreative, de
Prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copii
se autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască
al scolii şi al învăţământului primar – pregătirea copilului pentru viaţă. Scopul activităţilor extraşcolare
este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activităţi cât mai variate şi bogate în
conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea integrării în mediul şcolar,
oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale şi corelarea
aptitudinilor cu atitudinile caracteriale.
1077
permanent, la afectivitatea copilului sau nu, asupra dezvoltării elevilor. Astfel de activităţi sunt de o reală
importanţă într-o lume dominată de mass-media şi mă refer la televizor , calculator si internet, care nu fac
comportamental , emoţional şi mai presus de toate slab dezvoltaţi intelectual. Se ştie că, începând de la
cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i în contact direct cu obiectele şi
formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii, tabere. Serbările şi festivităţile marchează evenimentele
importante din viaţa şcolarului. Din punct de vedere educativ importanţa acestor activităţi constă în
dezvoltarea artistică a elevului precum şi în atmosfera sărbătorească instalată cu acest prilej. Aceste mici
serbări, organizate de către cadrele didactice, le oferă elevilor răsplata primită după muncă, şi de
asemenea au un rol de motivare.
Bibliografie:
1.Cernea, Maria, „Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ”, în

2.Crăciunescu, Nedelea, „Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar”, în
1078
în educația copiilor
Prof. Foca Silviu-Florin

Școala Gimnazială nr.1 Sănduleni, Bacău
înclinațiile dezvoltându-le până va ajunge la performanță. Un eveniment atât de important, Învierea
Domnului, este un prilej de bucurie și orice persoană trăiește intens toate etapele care duc la înălțarea
sufletească de-a lungul acestor importante săptămâni. În aceste săptămâni, în cadrul activităților
extrașcolare este necesar să se desfășoare activități extrașcolare care au ca scop formarea unor
personalități armonioase, cu adâncă trăire și familiarizarea tânărului cu semnificațiile religioase ale zilelor
care premerg și urmează Învierii Domnului. În cadrul activităților educative, se pot desfășura activități
precum: recitarea unor poezii, creații ale elevilor, scenete, realizarea de felicitări, desene tematice. Este
recomandat ca aceste activități să se desfășoare de la vârstele mici, ca orice tânăr să se identifice cu
tradițiile, obiceiurile, slujbele religioase care marchează momentele cruciale ale existenței umane.
1079
care copilul face cunostinta cu lumea minunata a artei. Desi aceasta forma de activitate il pune pe copil in
stimuleaza si orienteaza copiii spre unele domenii de activitate: muzica, sport, poezie, picture.
Vizionarea filmelor si a emisiunilor la televizor aduce copiilor o mare satisfactie, prin faptul ca arta
programelor distractive care au o influenta pozitiva mai evident conturate. Activităţiile extracurriculare
moral-civice, alături de celelalte activităţi desfăşurate în grădiniţă pe nivele de vârstă, contribuie, prin
trăirile afective, emoţii puternice, generate de exemplele oferite de eroii neamului, la formarea , în sufletul
copiilor, a unor sentimente morale , care se vor transforma în convingeri ferme pe parcursul procesului
instructiv-educativ.
BIBLIOGRAFIE
Bucureşti, 2007
5. https://edict.ro/importanta-activitatilor-extrascolare-in-invatamantul-preuniversitar/
6.https://iteach.ro/experientedidactice/rolul-activitatilor-extrascolare-in-formarea-
personalitatii
1080
ASERTIVITATEA, UN FACTOR AL SUCCESULUI
Prof. Frăţilă Ana Elisabeta

Şcoala Gimnazială Ponor
În practica pedagogică este important să exprimi un comportament asertiv, deoarece acesta asigură
succesul în activitate. Pentru a fi un bun profesor, trebuie să ai în vedere nu doar învățarea, ci și educația
copiilor. Pentru ca învățarea să fie eficientă, e necesară, pe lângă bagajul de cunoștințe solide, și crearea
unui climat propice lecției/ activităţii (bună dispoziție, cooperare, încredere, respect etc.). Acest climat îl
poți obține numai printr-un comportament predominant asertiv.
Dacă ai fi pasiv, elevii te-ar percepe ca o persoană slabă, indiferentă la nevoile și problemele lor.
Atmosfera ar fi una de nesiguranță și instabilitate. Actul didactic ar fi afectat, iar respectul elevilor este
minim. În cazul în care dai dovadă de comportament agresiv, copiii ar asculta de frică, iar atmosfera ar fi
una apăsătoare. Se va menține ordinea și liniștea, dar pierzi implicarea activă și voită a elevilor în
activități. Respectul este impus, nu câștigat.
Când comportamentul este unul asertiv, elevii te simt aproape de ei, își dau seama de interesul ce îl
arăți fiecăruia și te percep ca un lider care le respectă drepturile, le cunoaște interesele și îi sprijină la
nevoie. Atmosfera este una relaxantă, elevii participă activ la ore, cooperează, nu ezită să-și spună punctul
de vedere. De asemenea, ai câștiga respectul elevilor, putând să-ţi susții cu fermitate deciziile. Implicit,
randamentul învățării este mai ridicat. Ca profesori, suntem conștienţi că am putea reprezenta un model
pentru elevi. De aceea, este important să dezvoltăm și să exprimăm un comportament asertiv, atât pentru a
evita trăiri personale negative, cât și pentru a ne putea integra în colectivul de elevi și a desfășura o
activitate eficientă.
Activităţi de sporire a nivelului asertivităţii la elevi:
Activitate individuală
Prin această activitate se dezvoltă la copii simțământul aprecierii de sine, capacitatea de a-și
exprima emoțiile calm și cu ușurință. Activitatea se va desfășura astfel: fiecare elev va începe să traseze
pe foaie o linie curbă la semnalul meu (10 secunde). Elevii vor transforma ce au pe foaie într-un desen
ilustrând una dintre imaginile/ simbolurile care-i reprezintă. Au voie să adauge la desen orice, dar să nu
şteargă. Timp de 5 minute ilustrează grafic o imagine (ex. apă, copac, curcubeu, floare, soare, nori, pâine
etc.). Urmează ca fiecare să-și prezinte desenul, explicând semnificația imaginii.
Prin aceast joc didactic, elevii dau frâu imaginației, se descoperă și se apreciază pe sine,
dezvoltându-și încrederea lăuntrică. De asemenea, observând desenele celorlalți, învață să îi accepte și să
îi prețuiască, tratându-i cum se cuvine.
1081
Activitate de grup
Prin această activitate se dezvoltă la copii capacitatea asumării răspunderii propriilor
comportamente și emoții, precum și capacitatea de rezolvare a conflictelor.
Activitatea se va desfășura astfel: dirigintele ia locul unui elev într-o bancă, iar un elev desemnat de
clasă va deveni diriginte. Elevul-diriginte va trebui să găsească soluții la un conflict apărut în clasă.
Elevul părăsește clasa, în timp ce colegii hotărăsc circumstanțele unui conflict. La intrarea în clasă a
dirigintelui, elevul X și elevul Y se ridică în picioare și se acuză reciproc de jigniri, folosind cuvinte
nepotrivite și un ton ridicat. Dirigintele rezolvă conflictul după cum crede de cuviință. Urmează
aprecierile clasei (sunt de acord cu…, mi s-a părut exagerat când…, cred că ar fi fost mai potrivit să…,
pentru a evita am putea…).
Prin acest joc de rol elevii conștientizează factorii ce duc la conflict, își dau seama de importanța
stăpânirii emoțiilor și a păstrării calmului într-un conflict. Cel care interpretează rolul dirigintelui este pus
în situația de a discerne și de a găsi soluții nepărtinitoare.
Este important din punct de vedere psihopedagogic ca elevii să dezvolte comportamente
asertive.
Fiecare copil va trebui să își aleagă singur calea pe care vrea să meargă. Șansele de a influența un
copil în mod pozitiv pot fi semnificativ crescute dacă dezvoltăm un comportament asertiv. Dacă un copil
se simte neînțeles, respins și manipulat, acest lucru poate dezvolta cu ușurință în el trăsături negative, iar
rezultatul va fi: amărăciune, conflict, răzvrătire și eșec. De aceea, prin asertivitate îi ajutăm să devină
oameni deschiși și prietenoși. Ei știu să asculte și să țină seama cu seriozitate de sugestiile, criticile,
nevoile, preocupările celorlalți, adaptându-se cu ușurință mediului în care trăiesc. De asemenea, vor putea
să-și câștige respectul, să-și impună cu fermitate părerile și, prin consecvență, să-și atingă scopurile.
1082
Prof. Frîncu Tănțica Dorela, Liceul Teoretic ,,Tudor Vianu” Giurgiu
într-un mod practic, creativ, inovator. Problematica educaţiei dobândeşte în societatea contemporană noi
conotaţii, date mai ales de schimbările fără precedent din toate domeniile vieţii sociale. Accentul trece de
pe informativ pe formativ. Educaţia depăşeşte limitele exigenţelor şi valorilor naţionale şi tinde spre
universalitate, spre patrimoniul valoric comun al umanităţii. Un curriculum unitar nu mai poate răspunde
Modelarea, formarea şi educaţia omului cere timp şi dăruire. Timpul istoric pe care îl trăim cere oameni
în a căror formaţie caracterul şi inteligenţa se completează pentru propria evoluţie a individului. În şcoala
contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea la
dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii copiilor. În acest
cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic şi socioafectiv,
pentru o cât mai uşoară integrare socială.
Astfel de activitati sunt de o reală importanță într-o lume dominată de mass media și ne referim la
televizor , calculator și internet, care nu fac altceva decat să contribuie la transformarea copiilor nostri în
niște persoane incapabile de a se controla comportamental , emoțional și mai presus de toate slabi
dezvoltați intelectual. Se știe că începând de la cea mai fragedă varstă , copiii acumulează o serie de
cunoștințe punându-i în contact direct cu obiectele și fenomenele din natură. Activitățile de acest gen cu
o deosebiă influență formativă, au la bază toate formele de acțiuni turistice: plimbări, excursii, tabere,
colonii.În cadrul activităților organizate în mijlocul naturii, al vieții sociale , copiii se confruntă cu
realitatea și percep activ, prin acțiuni directe obiectele , fenomenele, anumite locuri istorice. Fiind axate în
principal pe viața în aer liber, în cadrul acțiunilor turistice, elevii își pot forma sentimental de respect și
dragoste față de natură, față de om și realizările sale. În urma plimbărilor, a excursiilor în natură, copiii
pot reda cu mai multa creativitate și sensibilitate , imaginea realității, în cadrul activităților de desen și
modelaj, iar materialele pe care le culeg, sunt folosite în activitățile practice,în jocurile de creație.
1083
educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii cunosc locul
natal în care au trăit, muncit şi luptat înaintaşii lor învăţând astfel să-şi iubească ţara, cu trecutul şi
prezentul ei. Prin excursii copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au
creat opere de artă scriitori şi artişti.
Activităţile extrașolare moral-civice, alături de celelalte activităţi desfăşurate în școli pe nivele de

vârstă, contribuie, prin trăirile afective, emoţii puternice, generate de exemplele oferite de eroii neamului,
la formarea , în sufletul copiilor, a unor sentimente morale , care se vor transforma în convingeri ferme pe
parcursul procesului instructiv-educativ. Putem spune că activitatea extrașcolară e o componentă
educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el, în
primul rând, o atitudine creatoare, atât în modul de realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii,
asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a elevilor. În concluzie, cadrul
didactic poate face multe pentru educarea spiritului creativ în cadrul activităţilor extrașcolare. Dar, se
vede necesitatea de a modifica destul de mult modul de gândire, să evite critica, în astfel de activităţi, să
încurajeze elevii şi să realizeze un feed- back pozitiv.
BIBLIOGRAFIE
Bucureşti, 2007
1084
Pe urmele istoriei
Prof. Frîncu-Predica Ioana Marilena

Unitatea școlară: Școala Gimnazială “Mircea cel Bătrân” Giurgiu și
Școala Gimnazială “Acad. Marin Voiculescu” Giurgiu
Activitățile extrașcolare contribuie, în mare măsură, la îmbunătățirea și optimizarea procesului
instructiv-educativ. Acestea au un rol important în educarea elevilor care intră în contact astfel cu diferite
locuri, evenimente sau personalități istorice.
Printre activitățile desfășurate alături de eleviii mei se numără, de exemplu, activitatea organizată
pentru comemorarea a 600 de ani de la moartea marelui voievod Mircea cel Bătrân. Unitatea noastră
școlară se mândrește cu numele pe care il are. Cu ocazia acestui eveniment, școlii noastre a organizat o
activitate culturală în care au fost implicate autoritățile locale, părinții, profesorii și eleviii noștri. Cu
sprijinul Muzeului Județean a fost organizată o expoziție care cuprindea documente inedite despre viața și
domnia marelui domnitor român. Expoziția a fost deschisă timp de mai multe zile. Aceasta a fost
completată de organizarea unui program artistic care a cuprins prezentări de căntece, poezii și materiale
informative în PowerPoint. Ivitații au primit pliante cu un scurt istoric al unității și cu principalele merite
ale elevilor noștri. La activitate a participat mass-media locală dar și o parte din absolvenții noștri. O parte
din ei ne-au făcut onoarea de a veni și la alte activități precum cele organizate la nivelul clasei a VIII-a
pentru a le vorbi despre meseriile pe care le-au îmbrățisat și cum școala i-a determinat sau nu să facă
acele alegeri. Un alt moment al activității a fost vizitarea ruinelor cetății lui Mircea cel Bătrân și a
locurilor prin care se presupune că acesta a trecut, din oraș.
Astfel de activităţi educative la disciplina istorie sunt de o reală importanţă intr-o lume dominată
nişte persoane informate și responsabile. Se ştie ca, începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii
acumulează o serie de cunoştinte punându-i in contact direct cu obiectele şi fenomenele din istorie,
natură, etc. Activităţile de acest gen au o deosebită influenţă formativă, au la bază toate formele de
acţiuni de cunoaștere a trecutului, a locurilor natale și zonelor turistice: plimbări, excursii, drumeții, etc.
În cadrul activităţilor organizate in mijlocul naturii, al vieții sociale , copiii se confruntă cu realitatea si
percep activ, prin acţiuni directe, obiectele, fenomenele, anumite locuri istorice. În urma plimbarilor, a
excursiilor din natură, copiii pot reda cu mai multă creativitate si sensibilitate, imaginea realităţii, în
cadrul activităţilor de desen şi modelaj , iar materialele pe care le culeg, sunt folosite în activităţile
practice, în jocurile de creaţie, etc. Copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arata sau li se spune în
legatură cu istoria și mediul ei, fiind dispuşi să acţioneze în acest sens . Din acest motiv trebuie să oferim
permanent modele de activități, în acord cu particularităţile de vârstă, cunoştinţe ştiinţifice, să organizăm
activităţi educative atrăgătoare și variate.
1085
Activități extrașcolare. Conexiuni cu acțiuni de voluntariat
Prof. Fufă Marinela

Liceul Tehnologic Pamfil Șeicaru, Ciorogârla, Ilfov
În şcoala contemporană, educaţia, sub aspectele ce concurează în definirea ei cât mai aproape de
întregul complex de informații, sugestii de dezvoltare emoțională și deprinderi praxiologice, reprezintă un
domeniu în continuă transformare. Educația definită între limitele unei pardigme rămâne un concept pe
care îl poți îmbogăți, interpreta, adapta atât prin mijolacele informale, cât și prin intermediul celor
nonformale. Printre acestea se regăsesc numeroase activități cu rol complementar orelor clasice de
predare-învățare, pe care, sub o denumire generalizantă le cunoaștem ca și activități extrașcolare. Fie că
este vorba despre excursii, drumeții, vizite la muzee, la diverse instituții publice, la alte unități de
activități sportive sau legate de protecția mediului, aceste activități generează capital social și uman și se
constituie ca un mediu formator mai atractiv, în afara contextului instituțional. Participarea elevilor la
astfel de activități îi ajută să se înțeleagă pe ei înșiși prin observarea și interpretarea propriului
comportament în comparație cu al celorlalți.
Activitățile extrașcolare contribuie la pregătirea copilul/adolescentului pentru participarea la

dezvoltarea de sine, la dezvoltarea unei gândiri critice și autocritice completând procesul de învăţare. De
asemenea, prin intermediul acestora se pot dezvolta şi explora anumite înclinaţii şi aptitudini ale
copiilor. Având un caracter atractiv, participarea are loc într-o atmosferă relaxantă, care potențează desori
descoperirea unor aspecte ale personalității elevului pe care nu le poți identifica decât într-o astfel de
atmosferă destinsă. Cu siguranță acest gen de activități contribuie la crearea unor conexiuni uneori
surprinzătoare, cu siguranță nemanifestate plenar într-un context formal, îmbinând utilul cu plăcutul.
Astfel de activități contribuie la desăvârșirea misiunii sistemului educativ de a-i forma pe elevi prin
atingerea competențelor stabilite la nivelul fiecărei discipline de studiu, cât și sub aspectul fizic şi socio-
afectiv, pentru o integrare socială cât mai uşoară, au un impact pozitiv asupra dezvoltării personalității
elevilor, asupra performanțelor școlare și a asumării sociale.
Activitățile extrașcolare ocupă un loc important în ansamblul factorilor ce concură la realizarea

unei educații de calitate. Participarea la acest tip de activități lărgește orizontul cultural al elevilor,
completând cu noțiuni noi volumul de cunoștințe însușite în cadrul orelor de curs. De asemenea,
constituie un mijloc de formare a competențelor, contribuie la educarea morală, estetică a elevilor,
diciplinându-le acțiunile și extinzându-le orizontul cultural-artistic. Activitățile extrașcolare reprezintă un
mijloc de formare a deprinderilor elevilor de a-și folosi, în mod rațional, timpul liber, sunt propice
manifestării spiritului de independență și inițiativei. O particularitate a activităților extrașcolare, de o reală
1086
importanță, o constituie legătura acestora cu partea practică. Aplicarea cunoștințelor în cadrul activităților
extrașcolare are valoarea unui exercițiu de dezvoltare a aptitudinilor elevilor.
organizare, cât și în modul de desfășurare a acestora. Complexitatea procesului educaţional impune
îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare. În acest caz, parteneriatul educaţional devine o
necesitate dat fiind multitudinea de activități ce sunt incuse în paleta largă și ofertantă a activitățior
extrașcolare. Parteneriatele încheiate cu muzee, asociații, firme, edituri, în funcție de specificul activității,
dar și cu firme , persoane fizice, societăți ce pot interveni material în sprijinirea acțiunilor. Și dacă aceste
activități extrașcolare sunt dublate de acțiuni de voluntariat? Valoarea socială crește, potențată de această
formă de învăţare socială. Implicarea în activităţi de voluntariat dezvoltă o serie de abilităţi şi competenţe
sociale, cum ar fi de exemplu solidaritatea, toleranţa, încrederea, spiritul civic şi responsabilitatea socială.
Voluntariatul contribuie la conștientizarea unor aspecte ale universului imediat sau mai amplu,
cărora în mod curent nu acordăm suficient de multă atenție, concentrare. Voluntariatul este un excelent
instrument de dezvoltare a capitalului social în orice tip de comunitate, este un exercițiu de civism pe care
exersându-l, elevii pot fi deprinși cu acțiuni necesare desăvărșirii formarii și vor facilita integrarea lor
socială. O dimensiune importantă a valorii voluntariatului este cea educativă. Voluntariatul are
extraordinare valenţe educative, fiind o formă de învăţare prin acţiune practică, care poate genera
dobândirea de cunoştinţe şi abilităţi. Indiferent că vorbim despre o învăţare inductivă, care porneşte de la
situaţii generale – sau de la cunoştinţe teoretice – care sunt apoi translatate în activităţi practice specifice,
fie că vorbim despre o învăţare deductivă, care porneşte de la exemple particulare pe care apoi le
translatează în norme generale sau în concepte teoretice, voluntariatul este o metodă potrivită de a învăţa.
Nefiind un proces rigid şi formalizat, voluntariatul are farmecul flexibilităţii şi al alegerii libere a
voluntarului cu privire la majoritatea caracteristicilor activităţii sale, ceea ce îl face atractiv, învăţarea
fiind un efect al implicării, şi nu un scop în sine al acesteia. De aceea de foarte multe ori voluntariatul a
devenit modul în care tinerii fac cunoştinţă în modul cel mai concret cu putinţă cu viitoarea lor meserie.
Fără a dori să impietăm sistemul formal de învăţământ, trebuie să recunoaştem că de multe ori îi lipseşte
latura practică, aplicată a învăţării, latură pe care mulţi tineri aleg să o experimenteze prin implicarea în
activităţi de voluntariat.
1087
Bibliografie:
1.https://edict.ro/importanta‐activitatilor‐extrascolare‐in‐invatamantul‐preuniversitar/
2.http://www.buzznews.ro/63812‐valoarea‐voluntariatului‐de‐ce‐merita‐practicat‐si‐sprijinit‐voluntariatul/
1088
ROLUL FORMATIV AL ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRCULARE
Prof. inv. primar. Fulga Elena

Liceul Tehnologic Justinian Marina, Băile Olăneşti

stimularea creativă a elevilor. Activităţile extracurriculare sunt activităţi complementare activităţilor de
contribuind la formarea personalităţii. În acest sens şcoala trebuie să fie deschisă spre acest tip de
activitate care îmbracă cele mai variate forme. În cadrul acestor activități elevii deprind folosirea
diverselor surse informaționale, se autodisciplinează învață să învețe, iar cadrul didactic poate să le
influențeze dezvoltarea, să-i pregătească pentru viață.Aceste activități au ca scop dezvoltarea unor
interesului pentru activități socio-culturale, oferirea de suport pentru reușita școlară în ansamblul ei.
totodată atrăgându-i si pe elevi. Dezvoltarea personalității elevilor este preocuparea primordială a
învățătorilor în scopul modelării întregii activități psihice a elevilor și a conduitei acestora conform
cerințelor societății în care se trăiesc. Şcoala contemporană, centrată pe elev, are un rol bine precizat în
dezvoltarea uriaşului potenţial intelectual, reprezentat de inteligenţă şi creativitate, care, pus in valoare, va
asigura neîntrerupt progresul social-uman. Demersurile educaţionale, vizând dezvoltarea personalităţii
elevilor, impun participarea activă, conştientă şi responsabilă a acestora în propria formare. Diferenţierea
şi individualizarea demersului educativ trebuie să devină un scop şi un mijloc în acelaşi timp.
permită individualizarea invaţământului, astfel încat fiecare elev să-şi dezvolte la maximum capacităţile şi
acest demers. Datorită caracterului lor interdisciplinar, activităţile extracurriculare constituie pentru elevi
un prilej de lărgire a cunoştinţelor de cultură generală, facilitând formarea culturii profesionale şi duc la
formarea competenţelor transdisciplinare. Activităţile extraşcolare contribuie în mod semnificativ la
realizarea educaţiei estetice a elevilor, componentă a educaţiei integrale şi armonioase. Ele sunt activităţi
de cultivare a dorinţei de frumos, iniţiindu-i pe elevi în sesizarea frumosului sub toate aspectele sale, în
înţelegerea mesajului unei opere de artă etc. O altă dimensiune importantă a personalităţii elevului o
constituie educaţia moral-civică. Activităţile extraşcolare stimulează implicarea tinerilor în promovarea
valorilor şi principiilor etice : dreptate, toleranţă, pace, cetăţenie activă, respectarea drepturilor omului,
prietenie, dragoste şi respect faţă de părinţi, spirit de sacrificiu. Participând la activităţi extraşcolare, elevii
sunt invăţaţi să respecte libertatea de opinie şi pluralismul, să se respecte reciproc, să îşi asume
responsabilitatea pentru propriile fapte, să aibă o atitudine participativă.
1089
școlar, valorificarea talentelor personale și corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale.
vieții, valori morale și nu numai. Activităţiile extracurriculare contribuie la gândirea şi completarea
procesului de învăţare, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor şcolarilor, la organizarea raţională şi
plăcută a timpului lor liber, iar succesul este garantat dacă ai încredere în propria lor imaginaţie, bucuria
şi dragostea din „cutiuţa sufletului său , dar să îi laşi pe ei să te conducă spre o lume a lor, o lume de
basm, de acţiuni frumoase şi valoroase.
BIBLIOGRAFIE:
Bucureşti
1090
ACTIVITĂŢILE EXTRAŞCOLARE- OPORTUNITĂŢI DE DEZVOLTARE A
PREŞCOLARILOR ŞI ŞCOLARILOR MICI
PROF. ÎNV.PRIMAR KIRÁLY KATALIN

PROF. ÎNV PREŞC. FÜLÖP ANDREA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,,S. ILLYES LAJOS” SOVATA
”Educaţia este cea maiputernicăarmăpe care voi o puteţifolosipentru a schimbalumea. ”

Nelson Mandela
Întrucât fiecare educatoare, învăţătoare sau diriginte îşi cunoaşte cel mai bine copiii cu care lucrează
în cadrul procesului didactic, consider că pedagogii au un rol însemnat în organizarea activităţilor
extraşcolare. Dacă în cadrul procesului didactic mâinile cadrului didactic sunt legate într- un fel de
curriculum şi de programele şcolare, în cadrul activităţilor extraşcolare se deschid orizonturi fără
margini, fără limite pentru organizarea de activităţi foarte diverse, conforme cu nevoile copilului în
primul rând, dar şi a părinţilor, comunităţii în care trăim.
Aceste activităţi sunt menite să contribuie la îmbogăţirea bagajului de cunoştinţe ale

preşcolarilor/elevilor, la dezvoltarea priceperilor şi deprinderilor acestora, de a forma trăsături de voinţă şi
caracter. Ele oferă oportunităţi pentru a cunoaşte mai bine copilul şi a stimula înclinaţiile şi aptitudinile
individuale, completând achiziţiile realizate în cadrul activităţilor din clasă. Prin intermediul lor sporim
atenția celor mici, îndemnându-i să participe la ceva interesant, aplicabil și de folos. Prin intermediul
elevilor noștri putem avea o relație strânsă cu părinții acestora, invitându-i la o colaborare multicoloră, în
scopul educării generației viitoare. Primăvara este un anotimp care este potrivit pentru activităţile
extraşcolare. Instituţia noastră profită de avantajele acestui anotimp pentru a organiza diferite activităţi
extraşcolare. Activitățile sunt organizate sub forma unor proiecte, incuzând fie ateliere de creații
meșteșugărești, fie drumeții cu scopuri didactice, fie activităţi cu părinţii. Multitudinea tradiţiilor şi
obiceiurilor legate de sărbătoarea creştină ,, Paşti”, ne oferă oportunităţi însemnate pentru a organiza
activităţi în afara orelor de curs, sau activităţilor obligatorii.În ajunul sărbătorilor pascale copiii așteaptă
cu bucurie pregătirile pentru această sărbătoare creștină prin crearea unor decorații de primăvară. La
realizarea acestora folosim în mare măsură materiale din natură, adunate în cadrul unor excursii în
natură. Încondeierea ouălor, în fiecare an face parte din pregătirile noastre pentru Paşti în cadrul unor
activităţi extracurriculare. Copiii vin cu părinţii la grădiniţă, şcoală aducând ouă de acasă şi le vopsesc cu
tehnici tradiţionale. Invitarea unor specialiste din zona Moldovei, care se pricep la încondeierea ouălor, ne
face activitatea mai autentică.. Ele prezintă technica tradiţională şi ajută în identificarea unor modele
tradiţionale de ornare.
1091
Un alt moment din pregătirea noastră pentru Paşti este învățarea unor cântece și jocuri populare
care ne apropie de taina sărbătorilor. Avem o tradiție frumoasă în zona noastră, în care băieţii stropesc
fetele cu apă parfumată, recitând o ,,poezie de stropit”.Importanța învățării acestor poezii tradiționale de
stropit ne îndeamnă să le oferim familiarizarea cu acesteaîn cadrul proiectului propus. Activitățile sunt
menite de a întări spiritul de comunitate şi de a familiariza copiii cu metode şi tehnici de lucru rămase
moştenire de la părinţii, bunicii noştri. Ne străduim să alegem tehnici de lucru tradiţionale, precum şi
materiale variate mai puţin folosite la grădiniţă, şcoală.
Cu sosirea zilelor frumoase, calde este binevenită organizarea unor drumeții de primăvară, la care
pot lua parte preşcolarii, elevii noștri însoțiți de părinți și rude. Oraşul Sovata dispune de frumuseţi rare,
o floră şi faună foarte bogată, variată. Astfel vom avea ocazia de a educa copiii prin observarea naturii,
discuții legate de animale și plante. Purtăm discuţii despre florile ocrotite din zonă cu scopul de a educa
copiii cum să le ocrotească. Excursiile sunt un prilej bun de a întări relaţia grădiniţă- copii- părinţi,
colaborare bună cu familia copiilor bazată pe ajutor și aprecire reciprocă.
Considerăm că activităţile extraşcolare sunt activităţi care oferă o alternativă educativă pentru
petrecerea timpului liber în mod folositor, dar prezintă şi o mulțime de oportunităţi în vederea formării
personalităţii copiilor, deci merită tot efortul depus din partea cadrelor didactice.
1092
Fundeanu Elena Florentina
,,Sa nu-i educam pe copiii nostri pentru lumea de azi. Aceasta lume nu va mai exista cand ei vor fi
mari si nimic nu ne permite sa stim cum va fi lumea lor. Atunci sa-i invatam sa se adapteze.”
Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm scoala cu
viaţa. Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în

afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual. Vizitele
la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale – organizate selectiv – constituie un
mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru. Ele oferă elevilor
prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, procesul de producţie în desfăşurarea
sa, operele de artă originale, momentele legate de trecutul istoric local, naţional, de viaţa şi activitatea
unor personalităţi de seamă ale ştiinţei şi culturii universale şi naţionale, relaţiile dintre oameni şi
rezultatele concrete ale muncii lor, stimulează activitatea de învăţare, întregesc şi desăvârşesc ceea ce
1093
activităţi sunt de o reală importanţă. Stim ca, începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o
tabere. Serbările şi festivităţile marchează evenimentele importante din viaţa şcolarului. Din punct de
în acelaşi timp să reusim sa prezentăm in mod echilibrat şi momentele recreative şi de relaxare. Este
Bibliografie:
1094
Activitățile extrașcolare- între ideal și realitate
prof. Furău Marioara
Specialiști în pedagogie, cadre didactice, psihologi, medici, părinți, cu toții recunoaștem importanța
activităților extrașcolare în educația copiilor. Principalele probleme care se pun în legătură cu această
temă sunt: cum proiectăm o activitate extracuriculară și, mai ales, cum o valorificăm pentru a contribui
realmente la educația copiilor. Suntem pe post de mam‵ mare, mamițica și tanti Mița, care îl duc pe
tânărul Goe la București de 10 mai ”ca să nu mai rămâie repetent și anul acesta” sau organizăm activități
bine gândite, cu obiective corect fixate și indicatori de evaluare atent aleși.
În principal activitățile extrașcolare sunt legiferate prin ”Regulamentul de organizare a activităților
cuprinse în Calendarul Activităților Educative școlare și extrașcolare”. Acesta prevede chiar în articolul 1
alineatul 2 principiile în baza cărora sunt organizate activitățile.
(2) Principiile în baza cărora sunt organizate activitățile educative școlare și extrașcolare sunt:
a) recunoașterea statutului activității educative școlare și extrașcolare ca dimensiune a procesului de
învățare permanentă;
b) recunoașterea activității educative extrașcolare ca parte esențială a educației obligatorii;
c) importanța activității educative școlare și extrașcolare pentru dezvoltarea sistemelor relaționate de
cunoștințe, a abilităților și a competențelor;
d) contribuția activității educative extrașcolare pentru crearea condițiilor egale/echitabile de acces la
educație, pentru dezvoltarea deplină a potențialului personal și reducerea inegalității și a excluziunii
sociale;
e) potențialul activității educative extrașcolare ca modalitate complementară de integrare socială și
participare activă a tinerilor în comunitate;
f) importanța promovării cooperării tuturor factorilor interesați,
în vederea utilizării diverselor abordări didactice necesare creșterii calității procesului educațional;
g) necesitatea asigurării resurselor umane și financiare pentru implementarea optimă și
recunoașterea valorică a programelor educative extrașcolare din perspectiva rezultatelor învățării;
h) recunoașterea activității educative extrașcolare ca dimensiune semnificativă a politicilor naționale
și europene în domeniul educației.
Sună frumos, dar…. Regulamentul se ocupă în principal de realizarea CAEN, CAER, de
implementarea activităților cuprinse în acestea. Secțiunea 2, care se ocupă de scrierea proiectelor, pune
accent pe cerințele unui proiect eligibil. Cine îi învață însă pe profesori să scrie aceste proiecte?
Facultățile cu profil pedagogic au în oferta lor educațională cursuri de scriere a proiectelor educative?
Sunt zeci de mii de educatoare, învățători și profesori care organizează activități extrașcolare cu elevii,
fără a fi cuprinse în CAEN, CAER. Pe ei cine îi învață să scrie și să implementeze un proiect educativ?
Așadar, partea de proiectare o facem fiecare după…. intuiție și nu e vina noastră. De cele mai multe ori
1095
scopul acestor activități este strict recreativ: îi ducem pe copii în excursie ori în tabără să mai iasă și ei din
spațiul formal al sălii de clasă, să se mai distreze; vizităm muzee expoziții sau case memoriale având
aceeași finalitate recreativă, iar a doua zi uităm complet și începem ora fără să împărtășim câteva impresii
pentru că nu ne permitem să pierdem timpul. De aici derivă cea de-a doua întrebare : cum valorificăm
activitățile extrașcolare? Teoretic acestea trebuie să ajute la formarea unor competențe, la dezvoltarea
încrederii în sine, stimularea imaginației, acumularea unor noi cunoștințe într-un cadru nonformal, în final
la dezvoltarea personalității elevului. Toate aceste obiective se ating de la sine, indiferent cum e
organizată și implementată activitatea? Elevul nu are un portofoliu personal în care sunt dovezi ale
activităților relevante la care a participat de-a lungul anilor și dacă îl are nu îl poate valoriza.
În țările dezvoltate activitățile extrașcolare, activitățile de voluntariat sunt luate în considerare la

calculul punctajului de admitere la facultate. De ce nu se întâmplă același lucru și la noi?
Organizând activități extrașcolare corect proiectate și atent valorizate, obținem o multitudine efecte
pozitive, printre care:
-participarea la activităţi extraşcolare se asociază cu o rată mai mare de frecvenţă a
cursurilor şi cu o scădere a ratei abandonului şcolar, prin faptul că motivează elevii să vină
la şcoală şi să nu abandoneze cursurile;
-activităţile extraşcolare au un impact pozitiv asupra dezvoltării psihologice a elevilor
implicaţi în acestea, pentru că promovează activităţi care valorizează toate aspectele
personalităţii copiilor, susţine dezvoltarea stimei de sine şi a autovalorizării, promovează
dezvoltarea aptitudinilor şi intereselor de cunoaştere a elevilor;
-participarea la activităţi extraşcolare se asociază cu scăderea manifestărilor de
violenţă în spaţiul şcolii, prin faptul că au un puternic caracter prosocial;
Problematica educaţiei dobândeşte în societatea contemporană noi conotaţii. Accentul trece de pe
informativ pe formativ. Educaţia depăşeşte limitele exigenţelor şi valorilor naţionale şi tinde spre
universalitate, spre patrimoniul valoric comun al umanităţii. Un curriculum unitar nu mai poate răspunde
în formarea personalităţii tinerilor.
Bibliografie
1. Anexa 2 la OMEN 3035/10.01.2012 ( Regulamentul de organizare a activităților
cuprinse în calendarul activităților educative, școlare și extrașcolare)
2. Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs,
"Activităţile extraşcolare", Cluj-Napoca 2007
1096
Medalionul literar- activitate extrașcolară desfășurată la clasele primare
GABOR ADRIANA GĂBIȚA, prof.înv.primar

Școala Gimnazială Cicănești. loc.Cicănești,jud.Argeș
Această activitate extracurriculară se poate organiza cu elevii claselor CP-IV.Ca spectatori pot fi
invitați părinți și cadre didactice.
Manifestarea culturală trebuie pregătită cu două luni inainte.Se recrutează din rândul elevilor
fiecărei clase cei mai buni recitatori și cititori artistici și se stabilește data medalionului literar.
 Tema manifestării culturale Medalion literar aniversar
 Subiectul Aniversarea nașterii scriitorului Ion Creangă- marele povestitor al copiilor
 Data 1 martie…..
 Locul Sala de clasă sau sala de festivități
 Cine participă? Elevii claselor CP-IV,cadre didactice și părinți
 În program
-Referat sau prezentare power-point( imagini din viața scriitorului) cu titlul Ion Creangă –
povestitorul copiilor prezentat de un elev de clasa a IV-a ajutat de învățător
- Dramatizarea unui fragment dintr-o poveste Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi sau
Punguța cu doi bani.Poate fi o variantă versificată.
-Amenajarea unei expoziții care cuprinde volume cu opera scriitorului-povești,povestiri,
amintirile,abecedarul reeditat în anii ;90
În vederea reușitei se fac repetiții.
În cadrul medalionului se poate invita un scriitor din localitate care vorbește despre opera
scriitorului aniversat. Aceasta presupune să fie anunțat din timp- tema, ziua, ora și locul de desfășurare.
Mijloace de invățământ - video-proiector, laptop, ecran de proiecție,CD-player.
Se mai pot viziona filme de animație, audia fragmente din opera scriitorului în lectura unor mari
actori.
Se mai poate organiza un concurs Cine știe,răspunde – ce cunoaște despre Ion Creangă?depre
opera sciitorului.Bibliografia se recomandă din timp elevilor care vor să participe.Din juriu vor face parte
elevi, cadre didactice și părinți.Concursul poate fi condus de învățător sau de un elev mai destoinic.Se vor
acorda și premii achiziționate cu ajutorul sponsorilor.
De asemenea se pot intercala în punctele programului și momente muzicale sau intrumentale de
muzică ușoară sau populară care vor da manifestării un caracter cultural – artistic-distractiv.
În cadrul concursului Cine știe,răspunde se pot prezenta fragmente citite artistic de actori
consacrați, dramatizări din opera lui Ion Creangă sau recunoașteți interpretul? Un grup de elevi pot alcătui
un album cu scene desenate sau colorate din poveștile îndrăgite.Toți elevii participanți vor primi diplome.
Bibliografie
Gheorghe Alexandru,Eugenia Șincan, Îndrumător metodic pentru învățători și părinți - lecturi
literare pentru ciclul primar, vol IV –Pentru clasa a IV-a,Ed. Gheorghe Cărțu Alexandru, Craiova, 1994
1097
Rolul activitaților extrașcolare în educarea elevilor
Prof.Gabor Angela
Liceul Teoretic Carei
Conceptul de educaţie nonformală, reprezentând o formă în care se poate organiza un proces de

educaţie - învăţare - dezvoltare (de abilităţi, competenţe etc.) într-un context exteriorsistemului formal
(educaţia formală) a devenit mai popularizat şi interesant odată cu recunoaşterea valorii pe care aceasta a
dovedit-o la nivelul beneficiarilor. Conceptul de educaţie nonformală - cu nuanţările sau conceptele
conexe - învăţare în context nonformal sau învăţare nonformală - este recunoscut mai ales pentru valoarea
mare pe care o aduce dezvoltării personale, profesionale, sociale a tinerilor, dar nu numai. Completează
cercul educaţional format din învăţare formală şi informală. Numărul iniţiativelor care promovează şi
dezvoltă proiecte de învăţare în context nonformal a crescut mult în România şi în Europa în ultimii ani,
dată fiind contribuţia valoroasă pe care o are, dar şi pentru faptul că oferă într-o mai mare măsură
contexte practice de învăţare care sunt mai aproape de nevoile tinerilor şi care completează sistemul
formal de educaţie venind în întâmpinarea nevoilor de pe piaţa forţei de muncă.
Lumea contemporană evoluează spre formule de democraţie participativă şi se dezvoltă socio-

economic într-un ritm alert. Acest context este provocator şi generator de probleme complexe. Ca atare,
şcoala se află sub asaltul multiplelor iniţiative de tip educaţii noi care încearcă să pătrundă din zona
nonformală / informală, prin cooptarea principalilor actori ai procesului de educaţie, în activităţi
comunitare. Diferite iniţiative europene sau ale ONU propun şcolilor participarea în proiecte, dincolo de
curriculumul formal şi, mai ales, dincolo de spaţiul tradiţional al clasei. Astfel, sunt iniţiate transferuri
multiple între achiziţiile provenite din educaţia formală şi acelea din educaţia nonformală / informală.
Rolurile clasice ale profesorilor şi elevilor tind să se modifice prin participarea la aceste proiecte.
Cultura spaţiului educaţiei formale se schimbă: implicaţi în activităţi semnificative în afara clasei,
profesorii şi elevii învaţă/ potenţează învăţarea din lumea reală în care pot face diferenţele. În acest sens,
obiectul învăţării se modifică şi conferă dinamism achiziţiilor cognitive, comportamentiste şi atitudinale.
Voluntariatul este în mare măsură o achiziţie din sfera valorilor şi a atitudinilor. Se modifică
statutul profesorului care evoluează spre roluri de facilitator, de mediator al învăţării nonformale /
informale. Profesorul însuşi îşi adânceşte înţelegerea asupra propriei sale învăţări şi deveniri prin
intermediul activităţilor de educaţie nonformal / informală.
1098
Elevii sunt stimulaţi să fie implicaţi în activitatea comunităţii locale, învăţând roluri sociale în mod
direct. Se dezvoltă un comportament acţional: înţelegere profundă (care permite luarea de poziţie şi
acţiunea), implicare (motivaţia de a participa în viaţa comunităţii), viziunea (abilitatea de a merge dincolo
de graniţele deja explorate şi de a gândi creativ), experienţa (elevii îşi construiesc un „know-how” despre
managementul schimbării). Învăţarea capătă context şi substanţă, devine atractivă, agreabilă, pe alocuri,
chiar amuzantă.
Este stimulată astfel motivaţia elevilor. Se dezvoltă o spirală motivaţională care construieşte
cogniţia (observare, explorare, investigaţie), reflexivitatea (autoevaluare, deschidere, schimbul de roluri)
şi sensibilitatea (stima de sine, expresivitatea)1.
Principalele aspecte care atrag la educaţia nonformală sunt caracterul voluntar al acesteia pe de-o
parte, dar şi faptul că se bazează mai mult pe practică decât pe teorie. Deşi se desfăşoară totul într-un mod
organizat, persoana în cauză alege de bunăvoie să se implice, fără să aştepte în schimb recompense
financiare sau recompense specifice educaţiei formale: notele. De asemenea, nu se aplică nici pedepse,
cum ar fi absenţele, scăderea notei la purtare şi altele. Există totuşi obiective clare de învăţare ataşate
activităţilor desfăşurate într-un cadru nonformal, dar atingerea lor se realizează într-un alt mod decât acela
al predării, care este metoda de bază din instituţiile de învăţământ. Contrastând metoda de învăţare de mai
sus, educaţia nonformală oferă posibilitatea unor altfel de metode, interactive şi diversificate, pentru
obţinerea unor cunoştinţe şi aptitudini noi, cât şi pentru punerea acestora în practică. Câteva exemple de
metode folosite în contextul nonformal pot fi:
-activităţi de team building
-jocuri de rol
-dezbateri
-brainstorming
-jocuri de improvizaţie
Selectarea metodelor depinde, desigur, de scopul activităţii respective.
Există mai multe avantaje ale educaţiei nonformale. Primul ar fi acela că apar tot felul de
oportunităţi care îţi oferă noi perspective, noi experienţe şi te ajută în acest fel să creşti pe plan personal.
Alte avantaje sunt libertatea foarte mare care îţi este oferită, dar şi faptul că îţi poţi exprima propriile
idei, poţi auzi altele noi, şi cel mai important e că poţi învăţa doar ceea ce îţi place, nu eşti obligat în
niciun fel să asimilezi lucruri care nu corespund cu părerile şi cu dorinţele proprii. În concluzie, educaţia
nonformală este accesibilă tuturor, este caracterizată de adaptabilitate, nu impune restricţii sau
condiţionări, dar nici nu oferă recompense de genul celor pe care le oferă educaţia formală (note, medii,
1
< http://www.tinapse.ro/home/pentru-cei-care-cred-in-voluntariat-educatie-nonformala-si-tineret/documente-de-suport/legea-educatiei-
nationale-articole-si-metodologii-regulamente-care-sustin-initiativa>.
1099
burse etc.) Ea pur şi simplu oferă noi perspective şi oportunităţi pe plan personal, cât şi profesional. Este
utilă în nenumărate domenii şi ajută la completarea golurilor din programa şcolară2.
Nu este de neglijat nici motivul profesional, pentru că munca de voluntariat din adolescenţă asigură
deseori o experienţă foarte utilă tinerilor, în momentul în care ajung să îşi caute un job. Companiile caută
ca viitorii lor angajaţi să aibă un CV destul de bogat în proiecte, activităţi de voluntariat, diverse
concursuri sau atestate ce pot compensa lipsa de experienţă din rândul tinerilor, pentru a fi sigure că nu
riscă să colaboreze cu persoane mai puţin implicate şi ambiţioase. După terminarea liceului, şansele de a
găsi un post acceptabil sau un internship sunt mai ridicate dacă ai fost un adolescent activ social, decât
dacă nu ai fi fost niciodată implicat în astfel de programe.
Educaţia şi formarea constituie o constantă a preocupărilor şi iniţiativelor europene în direcţia

dezvoltării economice şi sociale a Europei. În acest sens domeniile educaţie, formare profesională şi
dezvoltarea resurselor umane au beneficiat de sprijin permanent, acest interes fiind reflectat în politicile
europene, inclusiv prin alocare financiară pentru atingerea ţintelor strategice prevăzute.
Prosperitatea viitoare a Europei depinde de tinerii săi. Aceştia numără aproape 100 de milioane în
UE sau o cincime din populaţia totală a UE. În pofida oportunităţilor fără precedent pe care le oferă
Europa modernă, tinerii se confruntă cu mari provocări – agravate şi de criza economică – legate de
sistemele educaţionale şi de formare, precum şi de accesul la piaţa forţei de muncă. Şomajul în rândul
tinerilor este inacceptabil de ridicat. Finanţarea adecvată a voluntariatului, a învăţării nonformale şi a
activităţilor de tineret are capacitatea de a contribui la formarea şi dezvoltarea de competenţe ale
tinerilor în plan personal şi profesional, la creşterea angajabilităţii şi implicării acestora în activităţile
sociale şi economice. Alături de mecanisme adecvate de recunoaştere a acestor competenţe, cele trei
domenii reprezintă mijloace de:
- inserţie sau reinserţie pe piaţa muncii prin dezvoltarea de competenţe care cresc angajabilitatea;
- reducere a marginalizării şi excluziunii sociale;
- creştere a implicării în viaţa comunităţii;
- facilitare a tranziţiei de la şcoală la piaţa muncii;
- facilitare a mobilităţii trans-frontaliere, contribuind la transferul de compentenţe în spaţiul
european.
Astfel, vom avea posibilitatea să ajungem, prin intermediul acestor finanţări, la „firul ierbii”, cu
sprijinul actorilor relevanţi de la nivel local folosindu-ne de voluntariat, învăţare în context nonformal şi
activităţi de tineret ca instrumente operaţionale în creşterea angajabilităţii şi dezvoltarea cetăţeniei active.
Totodată, prin finanţarea acestor arii de acţiune se ajunge cu o mai mare uşurinţă la grupurile
dezavantajate şi se asigură integrarea socială a tinerilor cu oportunităţi reduse3.
2
< https://passpredezvoltare.wordpress.com/educatie-nonformala/
3
< http://www.tinapse.ro/home/pentru-cei-care-cred-in-voluntariat-educatie-nonformala-si-tineret/documente-de-suport/legea-
educatiei-nationale-articole-si-metodologii-regulamente-care-sustin-initiativa>(accesat ).
1100
Conform Legii Educaţiei Naţionale - Titlul V – Învăţare pe tot parcursul vieţii/ Capitolul I, învăţarea
este un proces care se desfăşoară pe tot parcursul vieţii şi se realizează în contexte formale, nonformale şi
informale cu scopul formării şi dezvoltării de competenţe personale, civice, sociale sau profesionale.
Cadrul naţional şi cel european al calificărilor permit recunoaşterea competenţelor dobândite inclusiv în
contexte de învăţare nonformală şi informală. La momentul actual, de susţinere financiară beneficiază, în
principal, educaţia formală. Pentru a valorifica învăţarea nonformală ca opţiune viabilă care să
completeze educaţia formală, este necesar un sistem de susţinere financiară adecvat pentru toţi cei care
dezvoltă programe pentru dezvoltarea de competenţe, inclusiv în context extra-curricular4.
Bibliografie
1
< http://www.tinapse.ro/home/pentru-cei-care-cred-in-voluntariat-educatie-nonformala-si-tineret/documente-de-suport/legea-
educatiei-nationale-articole-si-metodologii-regulamente-care-sustin-initiativa
2
< https://passpredezvoltare.wordpress.com/educatie-nonformala/1
3< http://www.tinapse.ro/home/pentru-cei-care-cred-in-voluntariat-educatie-nonformala-si-tineret/documente-de-
suport/legea-educatiei-nationale-articole-si-metodologii-regulamente-care-sustin-initiativa>(accesat ).
4
<http://istorie-edu.ro/istoriee/resurse_profesori/legislatie/legea_educatiei5.html
4
<http://istorie-edu.ro/istoriee/resurse_profesori/legislatie/legea_educatiei5.html>)
1101
ROLUL ACTIVITĂȚIILOR EXTRAȘCOLARE
ÎN EDUCAȚIA COPIILOR DIN GRĂDINIȚE
PROF. ÎNV. PREȘCOLAR: GÁBORA-MATE EVA

GRĂDINIȚA CU P.P ”PARFUM DE TEI” CLUJ-NAPOCA
Johann Heinrich Pestalozzi: „Lăsaţi copilul să vadă, să audă, să descopere, să cadă, să se ridice şi să
se înşele. Nu folosiţi cuvinte când acţiunea, faptul însuşi, sunt posibile.”
dezvoltarea aptitudinilor elevilor în diverse domenii. Activitățile extrașcolare sunt unele dintre cele mai
apreciate activități de copii și de educatoare, avînd o formă complementară de activitate – parte
Prin ieșiri efectuate pe diferite teme ne dau șansa de a câștiga experientă, de a atinge, de a se juca cu
toate elementele ale naturii, de a le observa. Deoarece în activitățile din sala de grupă nu putem să
aducem toate elementele din natură: animale, mașini, brutării, iar cele mai bune exemple sunt cele reale.
Creativitatea acestor activități depinde totuși de resursele umane și personale pe care le avem
împreună cu colectivul de părinți, de posibilitățile pe care le putem crea împreună. Ceea ce trebuie să
ţinem cont este că întotdeauna obiectivele instructiv – educative să primeze, dar în acelaşi timp să reușim
să prezentăm în mod echilibrat şi momentele recreative şi de relaxare. Este foarte important să dăm o notă
relaxantă tuturor jocurilor şi activităţilor. O bună activitate extracurriculară aduce satisfacție copiilor, cât
și educatoarelor, părinților participanți, deaorece experiența personală conduce la o pricepere și înțelegere
mai profundă, și mai personală. Se dezvoltă capacitatea de a se exprima, de a colabora, de a fii parte din
ceva, de a fii personaj, de a exprimenta valori, trăiri și viața de zi cu zi. Acesta poate fi o vizită, un teatru
de păpuși, o meserie (brutarul, pompierii, fermierii), animale de la fermă, concerte, festivaluri, serbări, o
plimbare în natură, excursii tematice, un atelier de creație, un muzeu, etc.
Activitățiile extracurriculare au rolul de a dezvolta atitudini și aptitudini, valori culturale, morale cât
și sociale, de a crea noi situații educative, de a ieși din tipar, de a transforma educația într-o acțiune și
exercițiu, în care învățarea este bazată pe experiențe proprii și noi.
1102
BIBLIOGRAFIE:
 Preda Viorica 2009-,,Metodica activitatilor instructive-educative in gradinita de
copii’’’Editura Gheorghe Cartu Alexandru-Craiova
 Revista Învățământului Preșcolar, nr. 1-2/2005
 Literatura pentru copii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,1973
 D. Ionescu, R.Popescu „Activităţi extraşcolare în ruralul Românesc. Dezvoltarea de
competenţe cheie la copii şi tineri”, Editura Universitară, Bucureşti 2012
2007
1103
Prof. Chiorean Gabriela
Pentru dezvoltarea armonioasă a elevilor,activitățile extrașcolare sunt foarte importante.Acestea

ajută la formarea unei atitudini pozitive față de învățare,la formarea unor abilități practice
diversificate,dar și a unor strategii de rezolvare a problemelor.
Activitățile extrașcolare sunt activitățile realizate în afara mediului școlar și vizează,de regulă, acele
activități cu rol complementar orelor de predare –învățare. Ele pot fi excursii,drumeții,vizite la
muzee,vizionarea de spectacole,activități artistice etc. Participarea la aceste activități lărgește orizontul
cultural al elevilor,completând cunoștințele însușite în cadrul orelor de curs și îi ajută să se înțelegă prin
interpretarea propriului comportament în comparație cu al celorlalți
Activitățile extrașcolare reprezintă un mijloc de formare a elevilor de a-și folosi timpul liber și de a-
și manifesta spiritul de inițiativă și independență.Prin aceste activități elevilor li se oferă un alt mod de
însușire a unor trăiri. Complexitatea procesului educațional presupune îmbinarea activităților curriculare
cu cele extracurriculare.În opinia mea, activitățile extracurriculare au un rol deosebit deoarece
completează procesul de învățământ și dezvoltă anumite înclinații și aptitudini ale elevilor.
Este necesar ca întotdeauna să ținem cont ca obiectivele instructiv-educative să primeze,dar să
reușim să dăm o notă relaxantă tutur activităților.
,,Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi..Această lume nu va mai exista când ei vor fi
mari și nimic nu ne va permite să știm cum va fi vremea lor.Atunci să-i învățăm să se adapteze”.(Maria
Montessori)
Bibliografie
Tîru C.Maria,,Pedagogia activităților extracurriculare”-Suport de curs,Cluj Napoca 2007
Lazăr V,Cărășel A.,Psihopedagogia activităților extracurriculare,Ed.Arves,Craiova,2007
https://edict.ro/importanța activităților extrațcolare în învățământul preuniversitar
1104
Educaţia nonformală a elevului
Profesor Gagiu Alina Diana

Colegiul Național ,,Ion Minulescu”, Slatina
extracurriculare. Aceste activităţi au numeroase valenţe formative, permițând manifestarea creativităţii
întregului grup de elevi, a relaţiilor creative, astfel cadrul didactic putându-și afirma spiritul inovator,
creativitatea didactică, totodată atrăgându-i şi pe elevi.
Aceste activităţi care se desfăşoară în afara instituţiilor şcolare, adică în spații aflate în relaţie de
parteneriat cu şcoala este de fapt, un tip de educație, numit educatie nonformala.
Educatia non formală se referă la acele întruniri organizate în mod sistematic în afara sistemului
formal pentru a răspunde unei mari varietăţi de cerinţe de învăţare. Profesorului ce adoptă o variantă
nonformală i se solicită mai multă flexibilitate și entuziasm, adaptabilitate în adoptarea stilurilor de
conducere a activității, în funcție de nevoile și cerințele elevului.
Activitățile nonformale se desfăsoară într-un cadru relaxat, calm si placut, de asemenea, profesorul
ce prectică sau alege o astfel activitate trebuie să dispună de mijloace reprezentative care să atraga
subiecții. Evaluarea unei activități nonformale este optională.
Educația nonformală încurajează următoarele principii pedagogice:

 e centrată pe cel ce învață, pe procesul de învățare, nu pe cel de predare,
 subiecții sunt solicitați diferit
 curriculum e la alegere, flexibil și variat,
 activitățile sunt diferite și atractive (după interese, după aptitudini, după aspirații).
Dezvoltarea personalității elevilor este preocuparea primordială a oricarui cadru didactic în scopul
modelării întregii activități psihice a elevilor şi a conduitei acestora conform cerințelor societății actuale
în care se trăiesc. Activităţile extracurriculare sunt activităţi complementare activităţilor de învăţare
realizate în clasă, urmăresc lărgirea şi adâncirea informaţiei, cultivă interesul pentru diferite ramuri ale
ştiinţei, atrag individul la viaţa socială, la folosirea timpului liber într-un mod plăcut şi util, contribuind la
formarea personalităţii. În acest sens şcoala trebuie să fie permanent deschisă spre acest tip de activitati
care îmbracă cele mai variate forme. În cadrul acestor activități elevii deprind folosirea diverselor surse
informaționale, se autodisciplinează, învață să învețe, iar cadrul didactic poate să le influențeze
dezvoltarea, să-i pregătească pentru viață. Deci,temele planificate si elaborate de catre profesor prezintă
o mare flexibilitate și sunt diferite după vârstă, sex, categorii socio-profesionale, interesul elevilor,
aptitudinile lor.
pentru reușita școlară si profesionala în ansamblul ei. Vizitele la muzee, monumente și locuri istorice,
case memoriale, diferite instituţii şi SRL-uri (cum ar fi Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă, serviciul
ambulanţă sau SMURD, serviciul pompieri.) au oferit elevilor prilejul de a observa obiectele şi
fenomenele în starea lor naturală, operele de artă originale, momentele legate de trecutul istoric local şi
naţional,ceea ce a ușurat procesul formării reprezentărilor despre acestea.
Vizionarea spectacolelor de teatru pentru copii, a filmelor au stimulat şi orientat elevii spre aceste
domenii de activitate. Excursiile școlare au contribuit la îmbogățirea cunoștințelor copiilor despre
frumusețile țării,respectul pentru frumusețile naturii ,artă și cultură. Am constatat că aceste activităţi au
îmbogăţit cunoştinţele elevilor despre viaţa plantelor şi a animalelor, dar au încurajat şi exprimarea liberă
a copiilor în afara clasei . Ei pot reprezenta cu mai multă creativitate realitatea atunci când desenează,
modelează sau au de alcătuit scurte texte. Serbările școlare marchează evenimente importante din viața
școlarilor. Aceste activități constau în dezvoltarea artistică a copiilor dar și într-o atmosferă de sărbătoare
instalată cu acest prilej.
1105
Am realizat astfel de activități cu ocazia zilei de 1 Decembrie, a Crăciunului, 24 Ianuarie, cu diverse
prilejuri anuale- de exemplu: Ziua Pământului, a Apei, ziua porţilor deschise ale şcolii noastre, ziua
educaţiei etc și la sfârşit de an şcolar, oferindu-le elevilor posibilitatea de a se exprima liber prin muzică,
dans si poezie.
Bibliografie:
- Maria, Gârboveanu, Stimularea creativităţii elevilor în procesul de
învăţământ, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti,1981;
- Stoica, Ana, Creativitatea elevilor. Posibilităţi de cunoaştere şi educare, Editura
didactică şi pedagogică, Bucureşti,1983;
- Voiculescu, Florea, Analiza resurse-nevoi şi managementul strategic în
învăţământ, Editura ,,Aramis”, Bucureşti, 2004.
1106
Prof. înv. preșc.: Gaidoș Claudia-Ecaterina

Școala Gimnazială Nr. 1 Aștileu
Activitățile extrașcolare dețin un rol important în viața copiilor, oferindu-le un alt mod de dobândire
a informațiilor. Bine pregătite, ele sunt atractive la orice vârstă, stârnind interes, bucurie, facilitând
acumularea de cunoștințe. Copiilor li se dezvoltă simțul practic, operațional, manualitatea, dând
posibilitate fiecăruia să se afirme conform naturii sale, se autodisciplinează, prin faptul că în astfel de
activități se supun de bună voie regulilor, asumându-și responsabilități.
Aceste activități pot fi alese de copii sau sunt organizate de cadrele didactice, realizarea obiectivelor
lor depinzând în primul rând de educator, de talentul său, de dragostea sa pentru copii, de modul creator
de abordare a temelor, prin punerea în valoare a posibilităților de care dispune grupa de preșcolari.
Activitățile extrașcolare sunt la fel de importante ca și activitățile propriu-zise din grădiniță. Atunci
când mergem cu copiii la Grădina Botanică, Grădina Zoologică, în parc sau la muzeu, cei mici sunt
înafara oricărui cadru formal al școlii și deci, mai relaxați. În astfel de momente, ei sunt deschiși la tot ce
este nou și învață mult mai ușor, din experiențe practice, noțiuni care altfel li s-ar putea părea mult mai
greu de înțeles. În timpul plimbărilor în parc pot observa caracteristicile unui anumit anotimp și pot
descoperi o altfel de primăvară, proaspătă și mirosind a fericire, vara-ca un teatru de păpuși, toamna- o
baladă veselă și tristă sau iarna cea albă și cu parfum ușor de scorțișoară. La muzeu își pot imagina că
sunt ei înșiși căpitani de oști sau exploratori neînfricați ai peșterilor reci și întunecoase, la expozițiile de
artă admiră culori, nuanțe, forme inedite și chiar în timpul unei excursii la munte, copiii pot învăța mult
mai ușor anumite noțiuni. Cele mai plăcute activități extrașcolare pentru copii sunt serbările cu tematică
diversă, expozițiile cu lucrări realizate chiar de ei, concursurile școlare, carnaval, întreceri sportive,
activități de plantare și îngrijire a spațiului verde. În cadrul activităților organizate în mijlocul naturii, al
vieții sociale, copiii se confruntă cu realitatea și percep activ, prin acțiuni directe obiectele, fenomenele,
anumite locuri istorice. Fiind axate, în principal, pe viața în aer liber, în cadrul acțiunilor turistice, copiii
își pot forma sentimentul de respect și dragoste față de natură, față de om și realizările sale.
În urma plimbărilor, a excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai multă creativitate și sensibilitate,
imaginea realității, în cadrul activităților de desen și modelaj, iar materialele pe care le culeg sunt folosite
în cadrul activităților practice, în jocurile de creație. În cadrul spectacolelor de teatru, relațiile care se
stabilesc între actori și copii sunt extraordinare, deoarece actorul interpretează roluri și prezintă un izvor
de informație, iar copiii sunt dornici de cunoaștere, fiind atrași de rolurile interpretate de actori. Valoarea
acestor forme de activitate rezidă în faptul că apelează la afectivitatea copilului, constituind o sursă
inepuizabilă de impresii puternice.
1107
Astfel, atât prin intermediul activităților didactice pe care le desfășurăm la grupă cât și prin
intermediul acestor activități creative în care îi atrenăm și prin considerarea copiilor ca pe niște oameni în
continuă dezvoltare, căutăm să le trezim curiozitatea, să le păstrăm viu interesul pentru cunoaștere, să-i
provocăm în a căuta și descoperi mereu lucruri noi.
Ca o concluzie personală, consider că, activitățile extrașcolare au rolul de a dezvolta competențele
sociale, lucrul în echipă, colaborarea și comunicarea în rândul copiilor, integrarea în grup, spiritul de
inițiativă, toleranță față de ideile celorlalți, deprinderea de a-și susține cu argumente punctul de vedere și
de a critica constructiv- toate acestea fiind atribute necesare oricărui om pentru reușita în viață.
1108
ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ȘI ROLUL LOR
Profesor: Gaidoș Petru-Viorel

Școala Gimnazială Nr. 1 Aștileu
Modernizarea și perfecționarea procesului instructiv-educativ presupune îmbinarea activităților
școlare cu activitățile extrașcolare, îmbinarea acestora având numeroase valențe formative, permițând
manifestarea creativității și imaginației elevilor, dar și afirmarea creativității cadrului didactic în alegerea
temelor, a materialului, arătându-și totodată măiestria și tactul pedagogic.
Activitățile extracurriculare sunt activități complementare activităților de învățare realizate la clasă,
urmărind lărgirea și adâncirea informației, cultivând interesul pentru diferite ramuri ale științei, atragând
individul la viața socială, la folosirea timpului liber într-un mod plăcut și util, orientând elevii către
activități utile, care să reîntregească educația școlară, contribuind la formarea personalității. Realizarea
acestor activități presupune alegerea din timp a materialului de către cadrul didactic, abordarea creatoare a
temelor de către acesta, și, nu în ultimul rând, măeiestrie pedagogică și dragoste pentru copii.
În procesul instructiv-educativ, activitățile extrașcolare îl atrag pe elev să participe cu plăcere și să
fie interesat de activitățile propuse, permițându-i să construiască relații sociale, să devină mai sigur pe el,
să fie capabil să se descurce în orice situație, să negocieze, să exerseze, să coopereze, să reproducă
modele de conduită, să redea impresii proprii despre realitatea înconjurătoare.
Vizitele la muzee, expoziții, monumente și locuri istorice - constiuie un mijloc de a intui și prețui
valorile culturale, folclorice și istorice ale poporului nostru, le oferă elevilor prilejul de a observa
obiectele în starea lor naturală, procesul de producție în dsfășurarea sa, momentele legate de trecutul
istoric local, național, de viața și activitatea unor personalități de seamă ale științei și culturii universale și
naționale, relațiile dintre oameni și rezultatele concrete ale muncii lor.
Vizionarea unor filme, spectacole de teatru, operă, balet – pot constitui surse de informații, dar în
același timp și puncte de plecare în a face cunoștință cu lumea artei, a frumosului, de a le educa gustul
pentru frumos.
În cadrul activităților de tip excursii, drumeții, elevii pot cunoaște diferite localități ale țării, locuri
unde s-au născut diferite personalități ale neamului românesc, unde acestea au trăit și au creat opere de
artă. Excursia ajută la dezvoltarea intelectuală și fizică a copilului, la educarea lui cetățenească și
patriotică, la îmbogățirea orizontului cultural-științific.
În urma plimbărilor în natură, elevii pot reda cu mai multă creativitate și sensibilitate, imaginea
realității, în cadrul activităților de educație plastică și cunoașterea mediului, iar materialele pe care ei le
adună pot fi folosite la abilități practice, în diverse teme de creație.
1109
Concursurile sunt preferate de copiii de diferite vârste, la diferite domenii ale științei, tehnicii, artei.
Ele oferă elevilor posibilitatea de a demonstra practic ce au învățat, cadrul didactic putând depista mai
ușor talentele artistice, în vederea cultivării și promovării acestora.
Prin conținutul bogat și diversificat al programului pe care îl cuprinde, serbarea școlară valorifică
varietatea, preocuparea intereselor și gusturilor școlarilor. Ea evaluează talentul, munca și priceperea
colectivului clasei și transformă în plăcere și satisfacție publică străduințele colectivului clasei și ale
fiecărui elev în parte.
În concluzie, activitățile extrașcolare contribuie la dezvoltarea înclinațiilor și aptitudinilor elevilor,
la organizarea rațională și plăcută a timpului lor liber, elevii participând cu însuflețire și dăruire, într-o
atmosferă de voie bună și optimism. Succesul este garntat dacă ai încredere în imaginația, bucuria și
dragostea din sufletul copiilor, dar să îi lași pe ei să te conducă spre acțiuni frumoase și valoroase.
1110
Prof. Gaina Adriana

Gradinita nr. 255, Sector 3 Bucuresti
Maria Montessori
găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica constructiv.
1111
Bibliografie;
Psihopedagogie preșcolară și școlară.
1112
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRA-CURRICULARE ÎN
Prof. înv. primar Gârtan Maria Daniela

Școala Gimnazială Coșești
De la cea mai fragedă vârstă omul se simte atras de tot ce este în preajma lui,de casa,de satul sau
oraşul în care locuieşte.Între el şi acest mic univers se naşte o legătură tainică, plină de o puternică
încărcătură emoţională,care nu este altceva decât embrionul aprinselor simţăminte de mai târziu , ale
iubirii de păstrarea tradiţiilor poporului nostru,la sădirea în inimile generaţiilor care vin a mândriei pentru
frumuseţea costumului popular românesc,a dansului,a obiceiurilor,al sentimentului de dragoste de
patrie.Astfel cunoaşterea spontană,mai întâi a mediului înconjurător,reprezintă punctul de pornire al unui
şir întreg de acţiuni conştiente care vor duce, cu timpul ,la consolidarea sentimentului de dragoste faţă de
patrie.Şi aceasta pentru că satul,oraşul,ţinutul natal constituie o părticică din ţară,iar istoria lor reprezintă
o parte integrantă din istoria patriei.De aceea prin intermediul activităţilor care se organizează în vederea
cunoaşterii ţinutului natal,precum şi cu ajutorul unor relicve istorice locale se creează momente deosebit
de emoţionante pentru elevi,care pot fi valorificate temeinic din punct de vedere educativ.
Din experienţa la clasă am constatat în ce măsură lectura contribuie efectiv la dezvoltarea gândirii,
limbajului, a trăsăturilor de caracter ale copiilor, dacă se apreciază just rolul şi rostul pe care îl joacă
lectura în cadrul programei şcolare, favorizând întregul registru explicativ-emoţional cerut şi condiţionat
de vârsta micilor şcolari. Vizionarea unor piese de teatru sau spectacole accesibile vârstei copiilor,
corespunzătoare educaţiei pe care trebuie să o primească copiii de această vârstă şi prezentarea într-o
formă artistică îngrijită constituie în primul rând un preţios mijloc de cunoaştere a relaţiilor dintre oameni,
îmbogăţeşte gândirea copilului, dându-i posibilitatea să cunoască trecutul, să înţeleagă prezentul şi să
năzuiască spre viitor, pregătindu-l pentru viaţă. Participând la spectacol, micul şcolar are în faţă eroii vii,
care-l entuziasmează şi i se impun ca exemple de urmat, care îi trezesc dorinţa de a deveni mai bun,
corect şi cinstit în comportare, de a citi el însuşi cartea respectivă. Din păcate aceste spectacole pentru
copii sunt din ce în ce mai puţine în ultimii ani, iar şansele ca elevii din mediul rural să ajungă de la zeci
de kilometri pentru a viziona un astfel de spectacol sunt minime. Ţinând seama de rolul important pe
care-l joacă emoţiile estetice în viaţa spirituală a copiilor de vârstă şcolară mică şi mijlocie, am urmărit nu
numai vizionarea, ci chiar punerea în scenă a unor piese pentru copii. Aceste spectacole constituie
încercări destul de grele la care elevii trebuie să se prezinte la un înalt nivel artistic şi de disciplină, dar
contribuie foarte mult la stimulare.
activităţi extracurriculare ce au numeroase valenţe formative .Desfăşurarea activităţilor şcolare şi
contribuind la formarea personalităţii.De aceea şcoala trebuie să fie deschisă spre acest tip de activitate
care îmbracă cele mai variate forme. Realizarea acestor activităţi presupune alegerea din timp a
materialului de către cadrul didactic, abordarea creatoare a temelor de către acesta şi, nu în ultimul rând,
măiestrie pedagogică şi dragoste pentru copii. Astfel de activităţi se deosebesc de cele şcolare prin
varietatea formelor şi a conţinutului, prin durata lor, prin metodele folosite, prin utilizarea unei forme
specifice de verificare şi apreciere a rezultatelor şi prin raporturile de colaborare, de apropiere, de
încredere şi de prietenie dintre cadrele didactice şi elevi. Accepţiunea termenului are un sens foarte larg.
În sens restrâns termenul se referă la toate manifestările organizate de şcoală, cu obiective educative şi
recreative, care se desfăşoară în afara programului şcolar.Pot fi şi activităţi extraşcolare de masă -
excursii, concursuri, spectacole, serbări etc.- sau activităţi extraşcolare în cercuri de elevi.În acest sens,
termenul este echivalent cu educaţie extradidactică. Activităţile extracurriculare se desfăşoară sub forme
variate, ca de exemplu: activităţi artistice, ştiinţifice, activităţi sportive, obşteşti, turistice ş.a.m.d. Astfel
1113
de activităţi oferă numeroase prilejuri de afirmare a elevilor, de dezvoltare a personalităţii acestora,
întrucât lumea actuală este stăpânită de televizor sau de calculator.
acestea şi ajută copiii în cadrul activităţilor organizate în şcoală. În acest sens, am organizat în cursul
acestui an şcolar excursii cu elevii în Pădurea Comorova, judeţul Constanţa şi la Acvariul din oraşul
Constanţa. Am constatat că aceste activităţi au îmbogăţit cunoştinţele elevilor despre viaţa plantelor şi a
texte . Serbarea este o manifestare festivă, cu program complex, prilejuită de sărbătorirea diferitelor
comună. Am realizat astfel de acţiuni cu ocazia zilei de 1 Decembrie, a Crăciunului, a Dragobetelui, a
zilei de 8 Martie , a Zilei Europei sau la sfârşit de an şcolar, oferindu-le elevilor posibilitatea de a se
exprima liber oral , în scris sau prin muzică. Carnavalul este o manifestare veselă, antrenantă, plină de
mişcare şi surprize. Am organizat carnavale cu ocazia sărbătorilor de iarnă, cu ocazia Zilei Pământului
sau cu ocazia zilei de 1 Iunie .Participanţii au purtat costume întruchipând diverse personaje, iar jocul de
rol a stimulat imaginaţia elevilor. Element dominant al carnavalului a fost dansul, intercalat cu diverse
forme de manifestări artistice. Elevii au avut posibilitatea de a se manifesta liber, atât în crearea
costumului , cât şi în interpretarea/realizarea unor monologuri. Concursurile sunt forme competiţionale de
activitate extraşcolară, organizate pe diferite teme.Am organizat la nivel de şcoală concursuri de dans, de
creaţii artistice, de desen, între clasele de nivel primar. Vizionarea spectacolelor, a filmelor, a diafilmelor
sau a emisiunilor de televizor sunt forme de activitati prin care elevul nu doar dobândeşte informaţii, ci
este stimulat spre activităţi de pictură, dans ş.a.m.d. determinând astfel şi dezvoltarea creativităţii.
obiceiurilor specifice Văii Doftanei şi diferitelor etnii, dar şi în stimularea potenţialului creativ al copiilor
prin organizarea şi derularea unor programe artistice sau a unor expoziţii cu lucrările elevilor.Dintre
-realizarea unei expoziţii cu vânzare de icoane realizate de elevi,
-organizare de serbări, la care au avut un moment artistic ,
-activitate de strângere şi de dăruire de fonduri şi de dulciuri pentru copiii devaforizaţi din
comunitate.
mişcare. Cred ca în orice şcoală cadrele didactice trebuie să promoveze activităţile extracurriculare,
stimulând astfel inventivitatea şi creativitatea elevului.De aceea, în acest an şcolar când sunt învăţatoare
la clasa I am încercat să realizez un echilibru între activităţile şcolare şi cele extracurriculare.
creativ în cadrul activităţilor extracurriculare.Dar, se vede necesitatea de a modifica destul de mult modul
Şcoala trebuie să stimuleze exprimarea potenţialului creativ al fiecărui copil, să încurajeze iniţiativele lui,
comunicare liberă.
1114
impun imbinarea activităţii şcolare cu activităţi extracurriculare ce au numeroase valenţe formative
.Desfăşurarea activitţăilor şcolare şi extraşcolare permite şi manifestarea creativităţii de grup, a relaţiilor
creative.În acest cadru, şi educatorul îşi poate afirma spiritul novator, creativitatea didactică.
BIBLIOGRAFIE:
Bucureşti
1115
PROIECT EXCURSIE
Prof.înv.primar Gavrilei Mihaela, Liceul

Economic Tehnologic ,,Nicolae Iorga”
Unitatea: LICEUL ECONOMIC ,,NICOLAE IORGA”

Data: SĂPTĂMÂNA ALTFEL
Tema: Excursie
Aria curriculară: Matematică şi stiinţe ale naturii
Obiectul : Ştiinţe ale naturii
Itinerar:Paşcani-Târgu Neamţ-Piatra Neamţ-Baraj-Paşcani
Tipul excursiei: Excursie cu caracter recapitulativ pentru studiul mediului înconjurător, a
relaţiilor dintre om şi mediu, a monumentelor istorice.
Participanţi: Elevii clasei pregatitoare A
Însoţitor: Prof.inv.primar GAVRILEI MIHAELA
Scop : Recapitularea, consolidarea, aprofundarea şi evaluarea cunoştinţelor dobândite în
timpul orelor de curs şi a activităţilor extraşcolare
Obiective operaţionale:
- să indice itinerariu pe harta ţării;
- să se orienteze în teren;
- să comunice, folosind diverse metode şi mijloace de învăţământ, fondul general de
cunoştinţe privind semnificaţiile, particularităţile şi importanţa principalelor elemente ale mediului
înconjurător;
- să afle cunoştinte noi despre strămoşii noştri, despre ocupaţiile şi mediul lor de viaţă;
- să înţeleagă necesitatea păstrării izvoarelor istorice;
- să descrie părţile componente ale plantelor, să expună însuşiri specifice vieţuitoarelor şi
caracteristici ale formelor de relief;
- să observe importanţa pădurii în viaţa oamenilor;
- să descrie relaţii dintre om şi mediu;
-să iubească, să preţuiască şi să respecte mediul.
Strategii: observaţia, problematizarea, explicaţia, conversaţia, exerciţiul.
1116
PREGĂTIREA EXCURSIEI
1. Acţiuni preliminare
-stabilirea traseului şi a obiectivelor urmărite;
- întocmirea listei participanţilor la excursie;
-prezentarea itinerariului, a scopului, a celor mai importante puncte turistice;
- stabilirea modului de deplasare, a sarcinilor ce revin excursioniştilor;
- prezentarea regulamentului şi a echipamentului pentru desfăşurarea excursiei în bune
condiţii,
2. Desfăşurarea excursiei
- se face prezenţa, se verifică ţinuta;
- se urcă în autocar, se reaminteşte traseul, se anunţă opririle;
- se reamintesc regulile de comportare;
- deplasarea din Paşcani spre Baraj se va face oprindu-ne asupra următoarelor obiective:
observarea formelor de relief şi a vegetaţiei de-a lungul munţilor Ceahlău şi pe întreg traseul;
vizitarea muzeelor: cetatea de scaun Ştefan cel Mare;casa memorială ION CREANGĂ Muzeul de ştiinţă
din Piatra NEAMŢ, GRĂDINA ZOOLOGICĂ , MĂNĂSTIREA NEAMŢ
-PLIMBARE CU VAPORAŞUL PENTRU OBSERVAREA BARAJULUI;- petrecerea timpului
liber într-un parc;
- se fac observaţii asupra tipurilor de soluri, plante, vieţuitoare mici, se vizitează animalele
de la Grădina zoologică ;
- se colectează plante pentru presat , se fac fotografii, se prezintă relaţia om- natură, se
completează colecţia de vederi cu exponate cumpărate de la muzee;
- se discută despre foloasele plantelor, ocrotirea lor, despre sarcinile ce le revin elevilor în
ocrotirea naturii;
-se serveşte o gustare in natură, alta la un restaurant pentru copii;
- se organizează câteva jocuri recreative;
- se dau câteva premii
- întoarcerea acasă,
3. Evaluarea excursiei:
-Realizarea unui ,,Album al clasei” cu imaginile obţinute în itinerarul parcurs;
-Valorificarea cunoştinţelor dobândite, impresiilor făcute, învăţămintele deprinse , realizare
unei expoziţii cu desene şi picturi.
1117
ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂȚII ȘCOLARULUI MIC
Prof.înv.primar,GAVRILUȚĂ MARIANA
LICEUL,,DEMOSTENE BOTEZ”
TRUȘEȘTI, jud. BOTOȘANI

predominant. Astfel, activităţile extraşcolare aveau scopul de a oferi copilului posibilitatea să se mişte, să
se exprime liber, să facă lucruri care îi plac. Treptat, sfera activităţilor extraşcolare s-a diversificat, iar
importanţă.
Concursurile şcolare fac parte din seria de activităţi extracurriculare la care elevii pot lua
parte opţional sau după recomandarea cadrului didactic.Domeniul concursurilor este foarte variat,de
la matematică,pictură,muzică,la recitări , permiţând participarea oricui. Participarea copiilor la
concursuri ca ,,Start spre performanță” ,,Lumina Math” ,,Comper” , concursuri de recitări sau de desene ,
stimulează imaginaţia, gândirea , oferă motivaţia atât de necesară în procesul de învăţare , oferă copiilor
dorinţa de aprofundare şi perfecţionare într-un domeniu, ajută la dezvoltarea talentelor,abilităţilor şi
cunoştinţelor. Prin concursurile desfășurate se realizează dezvoltarea spiritului competitiv, etalarea
cunoştinţelor acumulate la clasă, verificarea cunoştinţelor pe etape de parcurgere a materiei,
structurarea informaţiilor,cunoştinţelor,competenţelor şi a abilităţilor dezvoltate,promovarea ideilor de
competiţie şi performanţă a studiului.
Serbările școlare se înscriu în rândul activităților extracurriculare celor mai îndrăgite de copii
deoarece antrenează în organizarea și desfășurarea ei toți copiii. Scenariul propus, cadrul desfășurării,
costumele propuse sunt tot atâtea ocazii în care copiii colaborează cu învățătorul dezvoltându-și
capacitățile creatoare, interpretative devenind, din simpli participanți la sebare, organizatori ai acesteia,
ceea ce duce implicit la dezvoltarea unor trăsături pozitive de caracter, a unor calități morale cum ar fi
tenacitatea și perseverența în muncă pentru perfecționarea interpretării, îndrăzneala și stăpânirea emoțiilor
prin apariția în fața unui public și interpretarea rolului artistic, încrederea în sine prin depășirea timidității
și autoconvingerea că se poate mai m ult și mai bine, încrederea în ceilalți, spiritual de echipă.
Experiența a 38 ani de activitate în mijlocul copiilor mi-a întărit convingerea că serbările școlare au
un character stimulator atât pentru micii artiști cât și pentru părinții lor . Am explicat,în momente
potrivite, motivul și sensul serbării, am antrenat părinții în pregătirea acestora, iar copiii au fost stimulați
să participle active, fiecare primind rolul potrivit preferințelor și talentului său. La fiecare generație am
căutat să descopăr și să cutiv talentele copiilor, calitățile de ritm, grație, armonie, mișcare găsind pentru
fiecare un rol, locul într-o anumită formație ( de dans popular, de dans modern, grup vocal, dramătizări ).
Cântând, dansând, recitând , interpretând un rol dintr-o scenetă,elevii îşi perfecţionează deprinderile
artistice. Acestea îl vor ajuta să-şi dezvolte gustul, dragostea de frumos, aptitudinile pentru arte. Serbările
contribuie la stabilirea unei legături între cunoaşterea artei şi practicarea ei.
Orice activitate extracurriculară este un moment de destindere în viața școlarului prin caracterul lor
distractiv, festin, antrenant. Serbările sunt și momente de evaluare a cunoștințelor, dobîndite prin lecții, de
afirmare a deprinderilor artistice ( recitative, teatrale, musicale, coregrafice). Organizate cu diferite ocazii,
Sărbătoarea Nașterii Domnului, 8 Martie, 1 Iunie, la sfârșitul anului școlar, serbarea școlară vine să
încununeze eforturile celor mici de a deveni mai buni în domeniul literar-muzical-coregrafic. Prin
organizarea serbărilor, copiii se obișnuiesc cu seriozitatea muncii, își dezvoltă spiritual de inițiativă,
atenția, învață să respecte îndrumările organizatorilor.
1118
Spectacolele de teatru, ca și activități extrașcolare, formează elevilor o extraordinară capacitate de
percepere, înțelegere, observare, perseverare și explorare a simțului abstractizării. Teatrul are un
important rol în dezvoltarea, educarea, formarea personalității pe plan afectiv, cognitiv, estetic, fiind
totodată un mijloc de socializare. În acest sens partenriatele cu Teatrul de păpuși ,,Vasilache” din
Botoșani, mi-a oferit posibilitatea de a modela personalitatea copiilor, de a lărgi orizontul de cunoaștere al
acestora, atât prin informațiile primate pe această cale, prin deprinderile dobândite, cât mai ales prin
formarea unui comportament cultural . Am dorit ca vizionarea spectacolelor să se facă , în mod organizat,
pe clase, deoarece am sesizat că elevii care frecventează această instituție cultural-artistică mai mult sau
mai puțin dirijați de familie, primesc informațiile în mod brut, neprelucrate la nivelul lor de înțelegere,
ceea ce duce la însușirea lor empirică și, eventual, la stocarea lor . De-a lungul anilor, copiii mei au
vizionat numeroase dramatizări ale scriitorilor clasici sau contemporani, confruntându-se cu lumea variată
și fascinantă a păpușilor, bucurându-se de izbînda ,,binelui”asupra ,,răului”. ,,Binele” a înglobat, de fapt,
o serie de valori morale - cinstea, corectitudinea, spiritual de dreptate, hărnicia - pe care , ulterior
vizionării, am căutat să le evidențiez, pentru a le oferi drept model de comportament copiilor mei.
Frumusețea limbajului utilizat în piese , i-a atras pe elevi, stimulându-i în cultivarea vorbirii
dialogate și monologate .
Celebrarea unor sărbători, cum ar fi Ziua Naţională, 24 Ianuarie, Ziua Eroilor etc. sunt momente
în care elevii au fost implicaţi în alte activităţi decât cele desfăşurate în mod curent în clasă, dar care au
valoare informativă şi formativă de necontestat pentru toţi participanţii. insuflând elevilor mei sentimente
de dragoste și respect pentru limba română, țara noastră, poporul roman, strămoșii noștri, pentru
obiceiurile și tradițiile strămoșești, pentru istoria și eroii noștri, mândria națională.Acest tip de activitate
îşi dovedeşte utilitatea în special prin faptul că aduce laolaltă şcoala şi comunitatea. De multe ori
celebrarea sărbătorilor se realizează împreună cu reprezentanţi ai comunităţii locale, valoarea acestui tip
de activitatea constând, pe de o parte, în dezvoltarea ataşamentului faţă de spaţiul şi comunitatea de
apartenenţă, cu impact asupra construirii identităţii individuale şi colective, iar pe de altă parte, în
dobândirea unor informaţii direct de la alte surse decât cele folosite în mod curent în spaţiul şcolar.
Activităţile realizate prin Proiecte educative extracurriculare dau posibilitatea elevului să se
manifeste, să se bucure, să acumuleze cunoştinţe, să fie creativi, să-şi pună în valoare talentul şi să-l facă
cunoscut celor din jur. Tematica diversificată a proiectelor este un mijloc de a antrena cât mai mulţi copii
într-o activitate plăcută prin diferite forme de organizare care vizează obiectivele unei dimensiuni ale
educaţiei. Aceste activităţi întregesc activitatea educativă a școlii , aducând un surplus informaţional
copiilor şi completându-l cu exemple concrete, întregindu-se, completându-se şi lărgindu-se astfel
experienţa de învăţare formală cu experienţa de învăţare non- formală.
Ca o concluzie personală consider că trebuie să încercăm să-i atragem pe copii să participe la
şi îi determină pe copii să participe fără să-i forţăm. Grija noastă de educator trebuie să fie ca obiectivele
instructiv educative pe care le propunem să fie urmărite, să primeze şi să fie prezentate într-un mod
echilibrat având grijă să existe şi momente recreative pentru a obţine nişte rezultate extraordinare.
Menirea noastră este de a trezi curiozitatea viitorilor societăţii de a le potoli această curiozitate şi de a-i
pregăti pentru viaţă, atât cu ajutorul activităţilor didactice pe care le desfăşurăm la clasă cât şi prin
intermediul activităţilor extracuriculare. Prin activităţi bogate şi prin considerarea copiilor ca pe nişte
oameni în continuă dezvoltare, căutăm cu ajutorul activităţilor extracurriculare în care îi antrenăm, să le
trezim curiozitatea, să le păstrăm viu interesul pentru cunoaştere, să-i provocăm în a căuta şi descoperi
lucruri noi.
1119
Gărăiacu Delia Melania

Colegiul Economic ,,Virgil Madgearu”
Târgu Jiu, Gorj
Procesul educațional presupune si forme de munca didactică complementară activităților obligatorii.
Acestea sunt activități desfășurate în școală și în afara activităților obligatorii. Ele sunt activități
extracurriculare și se desfășoară sub îndrumarea atentă a profesorilor diriginți. Astfel, fără a nega
importanţa educaţiei de tip curricular, devine tot mai evident faptul că educaţia extracurriculară, adică cea
realizată dincolo de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii
tinerilor. Modelarea, formarea şi educaţia omului cere timp şi dăruire. Timpul istoric pe care îl trăim cere
În şcoala contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte elevul pentru
televizor , calculator și internet, care nu fac altceva decât să contribuie la transformarea copiilor noștri în
niște persoane incapabile de a se controla comportamental , emoțional și mai presus de toate slabi
dezvoltați intelectual. Se știe ca începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de
cunoștinte punându-i în contact direct cu obiectele și fenomenele din natură. Educaţia extracurrriculară
(realizată dincolo de procesul de învăţământ) îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii
elevilor. Educaţia prin activităţile extracurriculare urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei
serie de cunoştinţe punându-i în contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Trebuinţa de se juca,
şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual.Vizitele la muzee, expoziţii,
monumente şi locuri istorice, case memoriale – organizate selectiv – constituie un mijloc de a intui şi
preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru. Ele oferă elevilor prilejul de a observa
obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, procesul de producţie în desfăşurarea sa, operele de artă
originale, momentele legate de trecutul istoric local, naţional, de viaţa şi activitatea unor personalităţi de
muncii lor, stimulează activitatea de învăţare, întregesc şi desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în cadrul
1120
lecţiilor. Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, stimuleaza şi
orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, picture.
Bibliografie :
Surse on-line: * Bruner, J.S, Procesul educaţiei intelectuale, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1970
1121
Educația face diferența
Profesor: Gârlă Alina-Juliana

Liceul Economic ”Virgil Madgearu”, Constanța
Făra îndoială că factorul ereditar este un element fundamental în evoluția fiecărui individ, care îl
definește și care contribuie la unicitatea ființei sale, influențându-i devenirea. Totuși, acesta nu constituie
un impediment de nedepășit în evoluția sa ulterioară, educația, atât cea nonformală, cât și cea formală,
dobândită în școală, fiind cea care face diferența. Așadar, principalii factori educaționali sunt familia și
școala. În primul rând, zestrea ereditară este un dat pe care nu-l putem schimba, fie că ne place sau nu. De
aceea, depinde de noi cum reușim să asimilăm aceste date genetice, aducându-le la cel mai bun nivel.
Orice persoană trebuie să devină conștientă de ceea ce a primit din punct de vedere fizic și psihologic de
la familia sa, întrucât așa se poate cunoaște pe sine și își poate ameliora unele defecte. În plus, fiecare
persoană este unică și, de aceea, alături de moștenirea genetică, o coordonată importantă care poate
contribui la succesul în viață al oricărui copil, prin formarea unei personalități armonioase, o reprezintă
educația. Consider că fiecare părinte ar trebui să aibă în vedere educația copiilor săi cât mai de timpuriu,
deoarece un om educat devine plăcut în comunitatea în care trăiește, dat fiind că manifestă un
comportament civilizat,are un caracter deosebit și un bagaj consistent de cunoștințe.
Totodată, o persoană educată, poate beneficia de un mod de viață decent în societatea în care trăim,
ba chiar mai mult se poate integra mult mai ușor, poate obține un loc de muncă mai bine plătit, poate
participa mai activ la viața comunității. Aici intervine rolul familiei care are datoria de a încuraja
potențialul copiilor, de a îi ajută să îsi valorifice la maximum zestrea nativă, susținându-i în drumul lor
spre maturitate pentru a putea depăși orice obstacol.
Pe de altă parte, tânărul își poate afirma personalitatea prin detașarea de modelul părintesc. Mass-
media ne prezintă cazuri de copii talentați care fac performanță în sport, dans ori muzică, deși provin din
familii modeste, care nu-i susțin material, nu-i încurajează și nici nu le împărtășesc idealurile. Totusi,
pentru a valorifica la maximum zestrea nativă a copiilor, familia ar trebui să sprijine și să canalizeze
opțiunile acestora. Pe lângă familie, școala reprezintă principalul pion în educația formală. Obiectivele
educaționale ale acestei instituții vizează formarea personalității copiilor în concordanță cu cerințele
societății. De aceea, în cadrul lecțiilor, pe lângă transmiterea de cunoștințe, se formează atitudini,
comportamente, convingeri. Procesul de învățare nu înseamnă doar dezvoltarea memoriei, ci și a gândirii
analitice și critice, și a metodelor privind învățarea pe tot parcursul vieții. Dacă în primii ani de viață,
copiii își însușesc unele cunoștințe în mediul familial, fără obiective prestabilite, odată intrați într-o
instituție de învățământ parcurg pas cu pas programe gândite de specialiști, adaptate la nivelul de vârstă,
ale unor discipline considerate optime pentru dezvoltarea intelectuală. Din anumite lecții de literatură, de
exemplu, elevii pot prelua modele educaționale, de la care pot învăța ce înseamnă patriotismul, curajul,
generozitatea, altruismul. Din lecțiile de geografie sau de istorie, tinerii acumulează un bagaj de
cunoștințe care le vor spori stima de sine, utile în situația în care vor trebui să poarte discuții despre
călătoriile lor și obiectivele turistice culturale sau despre fenomene istorice ca: umările revoluțiilor și ale
războaielor, efectele personalităților culturale pașoptiste. În școală, învățarea este asociată cu evaluarea
performanțelor, un proces complicat, dar necesar, întrucât oglindește nivelul de pregătire a elevului pe
parcursul unui an școlar sau la sfârșitul unui ciclu. Astfel, achiziția de cunoștințe de către un adolescent în
școală este foarte importantă, deoarece poate deschide ulterior, ușile unor facultăți competitive pentru
piața muncii.
În al doilea rând, o importanță deosebită o au și autoeducația și educația nonformală. Autoeducația e

specifică autodidacților, celor care au o puternică sete de cunoaștere, iar educația nonformală este cea care
se realizează în afara sistemului școlar, în afara rigorilor pe care le presupun lecțiile desfașurate în cadru
instituționalizat. Sunt nenumărate organizații nonguvernamentale care au facilitat prin acțiunile lor
accesul la acest tip de educație, datorită unor oameni implicați, voluntari care susțin activități
educaționale, organizând cenacluri, cubluri, proiecte, dezbateri, jocuri de rol. Acest tip de educație este
foarte important, deoarece creează o legatură între cunoștințele predate în școală și punerea lor în practică,
obișnuindu-i pe copii să lucreze în echipă sau în grupuri, să socializeze, să negocieze, să se impună ca
1122
lideri, adică să-și formeze competențe de adaptare la societate sau de integrare în mediul profesional
ulterior. Astfel se dezvoltă interesul pentru cunoaștere și se perfecționează individul.
În concluzie, factorul ereditar poate influența destinul unui om, dar educația, fie ea nonformală
formată în familie sau în afara ei, cât și cea formală dobândită în școală, are un deosebit rol în dezvoltarea
personalității umane, în formarea emoțională, cognitivă și fizică a adolescenților. Ea este cea care face
diferența creînd comportamente dezirabile din punct de vedere social și contribuind la succesul în viață al
fiecăruia.
Bibliografie:
2. Băran-Pescaru, Adina - Parteneriat în educație familie-școală-comunitate, Editura Aramis,
București, 2004;
3. Ionescu, M., Chiş, V., „Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de
instruire şi autoinstruire”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001;
4. Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, „Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate
în curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact”, Editura Polirom, 2002.
1123
IMPORTANȚA ACTIVITAȚILOR EXTRACCURICULARE IN EDUCAȚIA
COPIILOR
Prof.inv. preșcolar Geantă Mariana

Grădinița P.P. ,,Tic Pitic,,-Hârșova-C-ȚA
Este știut faptul că, un loc aparte, în cadrul activităților extracurriculare îl ocupă serbările. Serbarea
este un prilej de bucurie, de emoție, de bună dispoziție pentru toți copiii și parinții, dar și un moment
prielnic în care copilul ,,se pune în valoare,, folosindu-și imaginația, mimica talentul, siguranța de sine,
placerea de a apărea în fața publicului. Grupa pe care o conduc are un efectiv de 21 copii cu vârste
cuprinse între 3 și 6ani, unde 2 copii au probleme în dezvoltarea psihofizică și alți 2 copii sunt
diagnosticați cu tulburări de spectru autist( preferă jocul solitar, deși au 5-6 ani, nu socializează, nu
înțeleg comenzile, fac numai ce le face placere, cer prin țipete monosilabice jucăria preferată etc). Aceștia
nu aveau cum să participe cu șanse egale la un astfel de eveniment. Pentru ei această sărbătoare s-ar fi
putut transforma într-un moment amar,plictisitor, de nereușită, atât pentru ei cât și pentru părinții lor.
Astfel, folosindu-mă de plăcerile lor, de imaginația și creativitatea celor mici, realizată prin chestionari și
observații directe, am concluzionat că trebuie să realizăm împreună un moment vesel, plin de mișcare și
muzica adecvată vârstei copiilor unde fiecare să-și aducă aportul,după cum simte.
Plimbarea semnifică mersul lejer, de voie în vederea recreerii, a oxigenării organismului, dar, în
același timp, și pentru a vedea, a descoperi și a cunoaște unele fenomene ale naturii, viețuitoare și lucruri
într-un cadru firesc de viața și atractiv , care trezește interesul parrticipanților (copiilor). Cu toate că nu se
încadrează în tipurile clasice de călătorie turistică, plimbarea este,totusi, mai ales pentru prescolari,
modalitatea cea mai iindicată de a face scurte deplasări pe jos, un fel de drumeție de proporții reduse,
adaptată nivelului de vârstă de a face față unui efort fizic și a cunoaște în mod mijlocit viața și lumea.
Vizita este acțiunea de deplasare pentru a cunoaște un obiectiv bine stabilit, la fața
locului(localitate,întreprindere industrială sau agricolă, o instituție, un muzeu sau un monument al naturii
ori un monument istoric, un edificiu cu impact emoțonal pentru cei mici(poliția, creșa,portul, casa de
cultură, primaria )etc.
Vizita cu caracter turistic face parte tot din activitățile extrașcolare și se organizează fie , fie în
localitattea de reședință a unității preșcolare, fie în jurul punctelor turistice (Delfinariu, Sat de vacanță,
Acvariu, Planetariu), fie la obiective înscrise pe traseul unei excursii sau expediții, în tot cursul anului
(Cheile Dobrogei, Canara, ape termale Puturoasa)etc. Vizitarea unui astfel de obiectiv constituie un
important procedeu instructiv-educativ , care trebuie gândit, pregătit și efectuat după anumite criterii și
procedee metodice.Activitățile sportive, la vârstă preșcolară , pot învăța copilul să ,,dialogheze,, cu
ambianța și, în același timp, cu sine, prin conduitte motrice adecvate, el cunoașterealitatea motrică,
dirijându-și conștient mișcările corpului, dobândind capacități și calități motrice și, operând cu ele,își
formează atitudini corespunzătoare. Câșttigă disponibilitatea de a încerca idei noiu, observă,
gândește,reactualizează creator, caută și găsește soluții care asigură succesul, interacționează cu ceilalți
colegi.Concursurile sportive vin ca o completare a activităților sportive.Copiii participă cu multă plăcere
la concursurile sportive organizate în grădiniță (concurs de săniuțe,de triciclete, de role) care, pe lângă
dezvoltarea armonioasă a organismului,contribuie și la menținerea unei bune dispoziții a copiillor.
Un rol deosebit în eductia și formarea copilului preșcolar o au concursurile , concursurile de

verificarea cunoștințelor ( de pictură, de științe, de povestitor etc), concursurile de demonstrare și
exprimare a virtuților artistice prin muzică și dans -,, Dialog interrcultural la Dunăre,,- inițiat și
desfășurat în Hârșova, județul Constanța, unde , cei mai reținuți și timizi copii pot deveni surprize de
moment. Muzica le dezvoltă copiilor setea de frumos, prin cântece potrivite vârstei și particularităților
individuale, deprinderi de comportare civilizată, dar și un bagaj de cunoștințe din diferite domenii, mai
ales prin interdisciplinaritate.
1124
Spectacole și vizionări sunt o altă formă de activitate extracurriculară în grădinițe, prin care copilul
face cunoștință cu lumea minunată a artei. Aici el este pus, în majoritaea cazurilor, în rolul de spectator,
valoarea ei deosebită rezidă din faptul că ea constituie o sursă inepuizabillă de impresii puternice.
Din perspectiva educațională, activitățile extrașcolare (extracurriculare) au întotdeauna un caracter
finalist pozitiv, fiind o activitate de instruire și educare în care , cadrul didactic inițiază un demers de
cunoaștere a caracterului și personalității copilului, de menținere a bunei dispoziții prin metode și
procedee cunoscute, dar în acțiuni noi și plăcute de cei mici.
BIBLLIOGRAFIE
-Reviste- Învățământul preșcolar, nr.4/2007-MEC
-ECOURI EDUCAȚIONALE- anul II,NR.1-2/2006
1125
Prof. înv. primar Georgescu Gianina,

Școala Gimnazială nr.46, București
Activitățile extrașcolare sunt foarte importante pentru dezvoltarea armonioasă a copilului. Ele ajută
mai ridicat. Activitățile extrașcolare se referă la acele activități realizate în afara mediului școlar, în afara

copiilor.
integrării sociale.
1126
Se observă un impact diferit al activităților extrașcolare, în funcție de tipul acestora și rata de
participare, astfel:



Bibliografie:
1127
Georgescu Marilena-Camelia
Activităţile extrașcolare sunt activităţi complementare activităţilor de învăţare realizate în clasă și

urmăresc lărgirea şi adâncirea informaţiei, cultivă interesul pentru diferite domenii, atrag individul la
folosirea timpului liber într-un mod plăcut şi eficient, contribuind la formarea personalităţii acestuia. În
acest sens, şcoala trebuie să fie deschisă spre acest tip de activitate care îmbracă cele mai variate forme.
În cadrul acestor activități, elevii deprind folosirea diverselor surse informaționale, se autodisciplinează,
învață să învețe, iar cadrul didactic poate să le influențeze dezvoltarea și să-i pregătească pentru startul în
viață. Ele pot îmbrăca diverse forme, devenind astfel atractive pentru școlari. Punctul forte este acela că
antrenează copiii în activităţi cât mai variate şi bogate, care sunt diferite de clasica activitate didactica la
clasă. O activitate desfăşurată într-un mediu extraşcolar permite de asemenea şi dezvoltarea unor
aptitudini speciale şi facilitarea integrării în mediul şcolar.
Este important să ţinem cont că, indiferent ce metodă se adoptă în educaţia tradiţională, indiferent
formative exercitate asupra copilului. Pot fi amintite următoarele tipuri de activități extrașcolare:
vizionarea de spectacole, tabere, excursii, piesele de teatru, atelierele creative, şezătorile, spectacolele în
aer liber, vizitele la muzee, parteneriate interșcolare sau cu diverse instituții, competiții școlare etc. Copiii
trebuie să fie îndrumaţi să dobândească în primul rând o gândire independentă, toleranţă faţă de ideile noi,
capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi nu în ultimul rând
posibilitatea de a critica constructiv. Este deosebit de important ca însuși cadrul didactic să fie creativ,
pentru că numai aşa poate să aducă în atenţia copiilor săi diverse tipuri de activităţi extraşcolare care să le
provoace interesul, curiozitatea, imaginaţia şi dorinţa de a participa necondiţionat la desfăşurarea
acestora. Fiecare activitate contribuie, într-o mică sau mai mare măsură, la formarea și îmbogăţirea
natură, artă si cultură, oameni etc. Întotdeauna obiectivele instructiv – educative trebuie să primeze, dar
în acelaşi timp este necesar să prezentăm în mod echilibrat şi momentele recreative şi de relaxare.
În concluzie, activitățile extrașcolare reprezintă activități de formare-dezvoltare a personalității
umane realizate într-un cadru organizat și planificat în mod flexibil și opțional, în afara programelor de tip
formal, care au un rol esențial, și anume acela de a sprijini în mod direct, dar și indirect activitățile
organizate la nivelul sistemului și al procesului de învățământ.
Bibliografie:
 Cristea Sorin, Fundamentele pedagogiei, Editura Polirom, București, 2010
 Sacchi Gaia, Copiii centrifugați. Când activitățile extrașcolare sunt prea multe,
Editura All, București, 2011
1128
Prof. înv. primar, Georgiana Adela Pistrițu

Școala Gimnazială ”Dimitrie Grecescu”, Drobeta Turnu Severin, jud. Mehedinți
Educaţia este o formă de comunicare interumană prin care se transmit, de la o generaţie la alta,
valorile culturii, experienţa de producţie şi comportamentul social. Definită ca acţiune socială şi proces,
educaţia constă într-un ansamblu de influenţe exercitate în mod planificat în cadrul instituţiilor şcolare pe
baza unui sistem de obiective, principii şi forme de organizare, folosite în scopul formării omului ca
personalitate, capabil să se integreze activ în dinamismul vieţii sociale. Educaţia este, deci, un proces
complex, de socializare şi individualizare a fiinţei umane în drumul său spre umanitate.(I.G. Stanciu)
Conceptul de activitate extracurriculară a apărut în contextul punerii bazei pe un sistem de
învățământ, orientat pe formativ, centrat pe elev, în detrimentul informativului specific învățământului
tradițional. Educația extracurriculară urmărește identificarea și cultivarea corespondenței optime dintre
aptitudinile elevilor și comportamentul creativ al cadrului didactic în diferite domenii. Din acest motiv,
educația extracurriculară are un rol major în formarea personalității elevilor.
Aceasta nu vine să schimbe un sistem de valori, să contravină educației de tip curricular, ci o
completează făcând-o pentru educabili mai atractivă și mai eficientă. Activitățile extrașcolare vin ca
alternative în formarea copiilor în funcție de aptitudini, aspirații, disponibilități și cultivă sentimentul de
siguranță tocmai prin lipsa lucrului impus. În ultimul timp, devine tot mai evident faptul că educaţia
în formarea personalităţii preşcolarilor. În şcoala contemporană, o educaţie eficientă depinde de gradul în
care se pregăteşte copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine. De asemenea, depinde şi de măsura în
care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii copiilor. În acest cadru, învăţământul are misiunea de
a-i forma pe copii sub aspect fizic şi socioafectiv, pentru o integrare socială cât mai uşoară.
extracurriculare, iar în acest caz, parteneriatul educaţional devine o necesitate. Unul dintre punctele forte
al activităţilor extraşcolare este acela că antreneză copiii în activităţi cât mai variate şi bogate cu o
structură parte, diferită de clasica metodă de predare-invăţare. O activitate desfăşurată într-un mediu
extraşcolar permite de asemenea şi dezvoltarea unor aptitudini speciale, dar şi facilitarea integrării în
mediul şcolar. Trebuie să ţinem cont că, indiferent ce metodă se adopă în educaţia tradiţională, indiferent
formative exercitate asupra copilului. Din seria acestor activităţi extraşcolare enumerăm: taberele, piesele
de teatru, atelierele creative, excursiile, spectacolele de operă comică, şezătoarele, spectacolele în aer
liber, vizitele la muzee sau Grădina Zoologică.
De asemenea, educaţia elevilor în spiritul patriotic constituie o preocupare permanentă a cadrelor
didactice. Sentimentul patriotic nu este înnăscut, ci se dezvoltă în procesul educaţiei elevilor.Participarea
acestora la sărbătorile naţionale prin serbări cu tematică patriotică, generează sentimente patriotice adânci
în conştiinţa lor, iar atmosfera înălţătoare în care ele se desfăşoară trezește trăiri emoţionale.
Totodată, serbările pregătite susţinute cu ocazia anumitor evenimente devin un mijloc de educare a
voinţei, a încrederii în forţele proprii, a ţinutei corecte, dar şi a posibilităţii de a se transpune prin
interpretarea unor roluri de teatru. În cadrul serbărilor de Crăciun, elevii, prin interpretarea rolurilor care
au ca scop date şi obiceiuri ale poporului românesc, sunt ajutaţi să redescopere frumuseţea datinilor, a
portului popular românesc, a cântecului și a dansului popular în timpul desfăşurării activităţilor
extracurriculare. Scopul acestor activităţi a constat în consolidarea cunoştinţelor referitoare la obiceiurile
şi tradiţiile populare româneşti, urmărind reconsiderarea şi valorificarea trăsăturilor specifice poporului
nostru prin interpretare de roluri, a dansului popular şi a "îmbrăcării" unor costume populare, oferind
astfel un strop de tradiţie.
1129
canalizeze energia către lucruri cu adevărat importante şi să-şi dezvolte spiritul de competiţie.
Toate aceste activităţi extracurriculare au un rol bine definit și acela de a oferi copiilor oportunităţi
multiple de recreere, dezvoltare a spiritului de competiţie, valorificare a potenţialului intelectual şi al
aptitudinilor, dar și de stimulare a imaginaţiei creativităţii şi iniţiativei. Așadar, trebuie să ţinem cont,
întotdeauna, ca obiectivele instructiv – educative să primeze, dar în acelaşi timp să reușim să prezentăm
în mod echilibrat şi momentele de relaxare și creative.
Bibliografie:
1. Mangri. F, Elisei. E, Dorobeti,T, Bucovală. G, Experienţe didactice şi pedagogice de success, Poarta

Albă, 2010,
2. Dumitru G, Novac. C, Mitracche. A, Ilie. V, Didactica activităţii instructiv-educative pentru
învăţământul preprimar. Craiova. Editura Nova.
3. C. Cucoş - ”Pedagogie” Editura Polirom, Iaşi, 2006
4. M. Stoica - ”Pedagogie şcolară”, Editura Gherorghe Cârţu – Alexandru, Craiova, 1995
5. Cosmovici, Andrei, Iacob, Luminiţa coord., ( 2008), Psihologie şcolară, Ed. Polirom, Iaşi
1130
PROF.INV.PRESCOLAR: SOARE GEORGIANA-VERGINICA

caracter. Nicola consideră că „Activitatea extraşcolară oferă independenţă mai mare elevilor şi asigură o
urmăresc lărgirea orizontului de cunoștințe etc.” [5, p. 454]. Vizitarea unui muzeu, expoziţii, a unui atelier
al meșterului popular sau artist plastic poate fi o situaţie de învăţare cu scop cultural-artistic, dar şi un
care se încadrează excursia. Legătura organică a procesului de învăţământ cu excursiile şi vizitele asigură
lărgirea orizontului cognitiv, familiarizarea elevilor cu frumuseţile ţării. Cercurile de elevi sunt un
important mijloc de lărgire a orizontului cultural și ştiinţific al elevilor şi de dezvoltare a interesului lor
pentru artă. În general, cercurile cuprind un număr mic de elevi, înscrierea făcându-se în funcţie de
interesul pe care-l manifestă elevii pentru o anumită disciplină. La alegerea temelor care se discută la
cercuri, se va ţine seama de preocupările elevilor şi de nivelul lor de cunoştinţe. Durata unei şedinţe a
cercului este, în medie, de 90 de minute. Evidenţa frecvenţei o ține conducătorul cercului. Varietatea
activităţii în cerc constituie şi ea o condiţie a frecventării lui cu plăcere de către elevi.
1131
Moldova.
6. O altă particularitate a activităţii extraşcolare o constituie legătura ei cu practica.

stărilor, gândurilor și acțiunilor celuilalt. Prin urmare, elevii trebuie ajutați să participe la activitățile
educative, să se implice afectiv, cu plăcere și bucurie spontană în ceea ce fac.
1132
miturilor, basmelor și poeziilor prin aplicarea metodelor, procedeelor și tehnicilor artistico-plastice. În
concluzie, putem menționa că activităţile extraşcolare generează relaţii de prietenie şi ajutor reciproc între
să fie antrenaţi nu numai în desfăşurarea unor asemenea activităţi, ci şi în iniţierea şi organizarea lor.
1133
Caractersticile activităților extrașcolare
Prof. înv. Primar, Gheldi Filis

Scoala Gimnaziala Nr.12 “ B.P. Hasdeu” Constanta
patrimoniul valoric comun al umanităţii. Un curriculum unitar nu mai poate răspunde singur
diversităţii umane, iar dezideratul educaţiei permanente tinde să devină o realitate de
necontestat. Activitățile extrașcolare au un caracter interdisciplinar, oferă cele mai eficiente modalități de
formare a caracterului copiilor încă din clasele primare deoarece sunt factorii educativi cei mai apreciați și
mai accesibili sufletelor acestora. În şcoala contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se
formării personalităţii copiilor. În acest cadru, învăţământul are rolul de a dezvolta copiii din toate
punctele de vedere: emotional, comportamental, social, psihologic.Activităţile extrașcolare vizează de
regulă acele activităţi cu rol complementar orelor clasice de predareînvăţare.
Aria lor e dificil de delimitat. Pot fi excursii şi vizite la muzee, cinematografe, teatre, operă, balet,
pot fi excursii şi vizite la instituţii publice sau alte obiective de interes comunitar, pot fi vizite la alte şcoli,
pot fi activităţi artistice, de hobby, cluburi tematice şi echipe sportive, pot fi activităţi legate de un ziar sau
post de radio al şcolii, activităţi legate de protecţia mediului, sau chiar activităţi legate de consilii ale
elevilor.
Există câteva caracteristici de bază ale activităţilor extraşcolare:

a) în funcţie de sursă, înglobează activităţile organizate de către şcoli şi care se
desfăşoară în incinta şcolilor;
b) au un rol complementar rolului şcolii;
c) depind de contextul mai larg, sunt parte a sistemului şcoală – familie –
comunitate;
d) oferă posibilitatea de exprimare şi explorare a identităţii, dezvoltă capitalul
social al tinerilor.
Activităţile extraşcolare devin o formă complementară de activitate – parte componentă a educaţiei
– care stimulează valori, aptitudini şi dezvoltă vocaţia, talentul, încurajând competiţia, asumarea de
responsabilităţi si comunicarea.
Bibliografie:
1.”Activitati extrascolare in ruralul romanesc.Dezvoltarea de competente cheie la copii si
tineri”- Denisa Ionescu, Raluca Popescu, Ed. Universitara, Bucuresti, 2012
1134
PROF. ÎNV. PREȘC. GHEOCEA IONELA

GRĂDINIȚA P.P. NR. 3 PETROȘANI
În afara activităţilor desfăşurate în clasă, activităţile extradidactice şi extraşcolare, extracurriculare
au ample funcţii stimulative, formative pentru creativitatea elevilor . Contextele create de diversele
modalităţi de concretizare a acestui tip de educaţie: proiecte, manifestări punctuale, aplicaţii tematice etc.,
oferă posibilitatea abordărilor interdisciplinare, crosscurriculare şi transdisciplinare, exersarea
competenţelor şi abilităţilor de viaţă într-o manieră integrată, de dezvoltare holistică a personalităţii.
Activitățile extracurriculare sunt foarte apreciate de copii și părinți deoarece valorifică și dezvoltă
interesele și aptitudinile copiilor, prin ele putem organiza într-o manieră plăcută și relaxantă timpul liber
al acestora și obținem rezultate bune în ceea ce privește învățarea. Activitățile extrașcolare sunt la fel de
importante ca lecțiile propriu-zise de la școală. . Prin intermediul acestora, copilul va învăţa să
interacţioneze mai uşor cu cei din jur şi va putea să exceleze înanumite domenii spre care are înclinaţii.
Trăim într-o lume care se dezvoltă continuu şi care este într-o permanentă schimbare, evoluând.
Școala are menirea de a transmite valori culturale, istorice şi sociale la nivelul cerinţelor
educaţional. Modernizarea şi perfecţionarea procesului instructiv-educativ presupune îmbinarea
activităţilor şcolare cu activităţile extraşcolare. Rolul acestor activităţii extracurriculare este oferirea
copiilor de oportunităţii multiple de recreere, dezvoltarea spirituluide competiţie, valorificarea
potenţialului intelectual şi al aptitudinilor, stimularea imaginaţiei creativităţii şi iniţiativei. Activităţile
extracurriculare sunt activităţii complementare, activităţi de învăţare care urmăresc îmbogăţirea
informaţiilor primite în cadrul activităţii didactice, cultivă interesul pentru desfăşurarea anumitor domenii,
în felul acesta la formarea personalităţii copilului. De aceea școala trebuie să ofere diverse astfel de
activităţii pentru ai atrage pe copii. Dintre aceste activităţii putem exemplifica: - organizarea unor jocuri
potrivite fiecărui nivel de vârstă, vizionarea unor spectacole de teatru, serbări şi şezătorii, vizite şi
plimbării (prin parcuri, grădini,zoologice), concursuri şcolare, excursii şi tabere, activităţii desfăşurate cu
scopul ajutării unor persoane aflate la nevoie, în folosul comunităţii locale şi a protejării mediului
înconjurător, proiecte educaţionale iniţiate în parteneriat cu anumite instituţii: alte școli, grădiniţe ,
primăria, dispensarul, poliţia,etc. În cadrul activităţilor organizate în mijlocul naturii şi a vieţii sociale,
copiii din grădiniţa noastră dobândesc o mare cantitate de informaţii despre munca omului, îşi formează
reprezentări despre structura şi condiţiile de viaţă ale unor plante şi animale, despre legi obiective ale
succesiunii anotimpurilor, despre frumuseţile şi bogăţiile patriei, despre trecutul istoric al poporului
român.
Folosirea în mod educativ, plăcut şi recreativ a timpului liber contribuie în acelaşi timp şi la
dezvoltarea fizică a copiilor, prin mărirea varietăţii de mişcări a jocurilor desfăşurate în aer liber.
Serbările şcolare reprezintă o modalitate eficientă de cultivare a capacitătilor de vorbire şi
înclinărilor artistice ale copiilor. Prin conţinutul vehiculat în cadrul serbării, preşcolarii culeg o bogăţie de
idei. impresii, trăiesc autentic, spontan şi sincer situaţiile reale. In Gradinita noastra au fost desfăşurate
serbări cu diferite ocazii: 8 Martie, 1 Iunie, Crăciunul, Paştele, etc. o altă sursă de inspiraţie în o constituie
tradiţiile şi obiceiurile naţionale. Serbările, de asemenea au fost legate de anumite evenimente din viaţa
socială şi a grădiniţei: Adio grădiniţă, Carnavalul Toamnei, 1 iunie, etc .
Vizionările şi spectacolele sunt activităţi extraşcolare prin care copilul face cunoştinţă cu lumea
minunată a artei în grădiniţa noastră. Vizionarea filmelor şi a emisiunilor la televizor, aduce copiilor o
mare satisfacţie prin diverse contraste, mai ales, liniei stilizate pe care o au imaginile.
Educatoarea are un rol important în alegerea spectacolelor, recomandarea şi selecţionarea
emisiunilor de televiziune pentru copii, programelor distractive care au o influenţă pozitivă. Împreună cu
preşcolarii am participat la spectacole de circ şi teatru .
Concursurile pe diferite teme sunt de asemenea, momente deosebit de atractive pentru cei mici.
Acestea dau posibilitatea copiilor să demonstreze acasă ce au învăţat la grădiniţă, să deseneze diferite
aspecte,etc. Concursurile cu premii sunt necesare în dezvoltarea creativităţii copiilor. Întrecerile pot
cuprinde interpretarea, recitarea,aplicarea priceperilor şi deprinderilor formate în activităţi practice.
1135
Concursurile artistice dezvoltă dragostea şi interesul copiilor pentru frumos, sensibilitatea şi
personalitatea copiilor şi se pot depista tinere talente artistice în vederea cultivării si promovării lor.
Concursurile sportive vin să completeze activităţile de educatie fizica.
În concluzie putem spune că activitatea extracurriculară e o componentă educaţională, valoroasă şi
creatoare,atât în modul de realizare al activităţii,cât şi în relaţiile cu copii asigurând, astfel o atmosferă
relaxantă care să permită stimularea creativă a acestora.
Bibliografie :
Crăciunescu, Nedelea, "Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar, în
“Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000", Ed. Discipol, Bucureşti;
D. Ionescu, R. Popescu, „Activităţi extraşcolare în ruralul românesc. Dezvoltarea de competenţe
cheie la copii şi tineri”, Editura Universitară, Bucureşti 2012;
DANS : CIULEANDRA DANS : PORTUL ROMANESC
1136
IMPORTANŢA ACTIVITÃŢILOR EXTRAŞCOLARE ÎN EDUCAŢIA
COPIILOR DE VÂRSTÃ ŞCOLARÃ MICÃ
Prof. înv. primar GHEORGHE GEORGETA AMALIA

ŞCOALA GIMNAZIALÃ “EROU SERGENT GRIGORE IOAN”,
COMUNA DUMBRÃVEŞTI, JUDEŢUL PRAHOVA
În contextul actual al învăţământului românesc, activităţile extraşcolare ocupă un loc important în
ansamblul influențelor educative. Atunci când vorbim despre „activităţile extraşcolare”, ne referim la un
tip de activități, complementare demersului didactic prevăzut de Planurile cadru și Curriculumul național.
Educaţia curriculară, realizată prin procesul de învăţământ, nu epuizează sfera influenţelor
formative exercitate asupra copilului. Timpul liber al acestuia rămâne un spaţiu amplu în care viaţa capătă
alte aspecte decât cele din procesul de învăţare şcolară. În acest spaţiu, o multitudine de alţi factori
acţionează, pozitiv sau nu, asupra dezvoltării copilului. Prin activităţile de tip extraşcolar, educaţia
urmăreşte identificarea corespondenţei optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viaţă
Având un caracter atractiv, derulându-se într-o atmosferă de voie bună şi optimism, şcolarii
participă cu însufleţire şi dăruire, la activităţile extraşcolare. Libertatea de a alege tema activităţii, lipsa
calificativelor sunt aspecte care îi încântă pe elevi. Prin participarea la astfel de activităţi copiii se
autodisciplinează, se supun de bună voie regulilor, îşi asumă responsabilităţi. Totodată, desfăşurându-se
într-un cadru informal, activităţile extraşcolare, permit elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar
să-şi reducă anxietatea şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual. Prin urmare, acest tip de activităţi
facilitează realizarea obiectivului principal al şcolii şi al învăţământului primar – pregătirea copilului
pentru viaţă. Dezvoltarea personalității elevilor reprezintă preocuparea primordială a învățătorilor, în
scopul modelării întregii activități psihice a elevilor și a conduitei acestora în conformitate cu cerințele
societății. Activităţile extraşcolare implică în mod direct copilul prin personalitatea sa, contribuind din
plin la dezvoltarea sa socială și personală. Pe lângă cunoștinţele dobândite la diferite discipline de studiu,
elevii trebuie să se desăvârșească emoţional și comportamental. Notele și alte evaluări constituie doar o
parte din bagajul de cunoştinţe necesar promovării clasei. Pe lângă acestea, activităţile extraşcolare
contribuie la formarea unei personalităţi complete și complexe.
Activităţile extraşcolare reprezintă o modalitate prin care micilor şcolari li se pot dezvolta anumite
abilități, competențe, într-un mod mai flexibil, prin folosirea unor strategii moderne, a unor abordări
pozitive care să le stârnească creativitatea și interesul pentru o anumită disciplină ori un anumit domeniu.
Prin intermediul activităților extrașcolare, învăţătorii pot depista și dezvolta capacitățile creative ale
elevilor, aptitudinile, inventivitatea, spiritul de observație, imaginația creatoare, originalitatea și
independența gândirii. Este necesar ca prin astfel de activităţi, micul şcolar să înveţe să se indentifice cu
tradițiile, obiceiurile, slujbele religioase care marchează momentele cruciale ale existenței umane. Astfel.
pot fi iniţiate şi desfăşurate parteneriate școlare având ca parteneri: familia, comunitatea, reprezentanții
bisericii, poliţei etc. În cadrul şcolii, la nivelul clasei, se pot organiza activități literar-artistice, serbări,
concursuri tematice la care să fie invitați părinții ori membrii ai comunității locale. Chiar dacă unii părinți
se află în străinătate, prin intermediul mijloacelor moderne, prin internet, Skype, Whatsapp, ei pot viziona
aceste evenimente, urmărind evoluția copiilor. Acest lucru este foarte important, întrucât depărtarea
părinților declașează adevărate drame în sufletul elevilor, iar aceste evenimente îi pot apropia. Implicarea
copiilor în proiecte educaționale se dovedeşte a fi o modalitate de realizare a unor activități reconfortante,
care să le stimuleze imaginația, talentul, să le dezvolte valori ca bunătatea, toleranța, acceptarea celor din
jur, ajutorarea. Activităţile extraşcolare sunt componente educaţionale eficiente, cărora învăţătorul trebuie
să le acorde atenţie, adoptând o atitudine creatoare, atât în modul de realizare al acestor activităţi, cât şi în
relaţiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă reconfortantă, care să permită stimularea creativă a
acestora.
1137
Este de prim ordin rolul pe care îl are măiestria şi tactul învăţătorului de a atrage micii şcolari în
asemenea activităţi, ce au menirea să amplifice efectele formatoare ale procesului de învăţământ şi să
sporească zestrea de cunoştinţe şi abilităţi ale copilului, în vederea reuşitei integrării sociale.
Conţinutul activităţilor extraşcolare nu e stabilit de o programă şcolară. Ele se pot materializa în:
vizite, excursii, drumeţii, concursuri sportive sau de cultură generală, vizionări de filme, teatru pentru
copii, spectacole cultural-artistice, serbări şcolare, cercuri literare sau pe diferite discipline.
În concluzie, activitățile extrașcolare oferă modalități eficiente de formare a caracterului copiilor
încă din clasele primare, deoarece sunt factorii educativi cei mai apreciați și mai accesibili sufletelor
acestora. De asemenea, constituie un mijloc de formare a competențelor, contribuie la educarea morală,
estetică a elevilor, disciplinându-le acțiunile și extinzându-le orizontul cultural-artistic. O altă
particularitate importantă a activităților extrașcolare, este reprezentată de legătura acestora cu partea
dezvoltare a aptitudinilor elevilor.
Prin urmare, activitățile extrașcolare, pot fi considerate element prioritar în politicile educaționale,
întucât:
- urmăresc lărgirea şi adâncirea influenţelor educative exercitate prin procesul de învăţământ;
- valorifică şi dezvoltă interesele şi aptitudinile elevilor;
- utilizează într-o manieră plăcută şi relaxantă timpul liber al elevilor;
- formele de organizare sunt variate, primând caracterul recreativ;
- participarea este liber consimţită, necondiţionată, constituind un real suport pentru o activitate
susţinută din partea elevilor;
- sunt caracterizate de voie bună şi optimism;
- generează siguranţă şi încredere participanţilor, contribuind la sudarea unor legături între elevi;
- au un impact pozitiv asupra dezvoltării personalității elevilor, asupra performanțelor școlare și
a integrării sociale a acestora.
BIBLIOGRAFIE
1. Ţîru, C. M. (2007), Pedagogia activităţilor extracurriculare – Suport de curs, Cluj-
Napoca;
2. Cernea, M. (2000), „Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de
învăţământ” , în Învăţământul primar nr. 1/2000, Bucureşti, Editura Discipol;
3. Ionescu, M., Chiş, V. (2001), Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de
instruire şi autoinstruire, Cluj-Napoca, Editura Presa Universitară Clujeană;
4. Vlăsceanu, Gh. coord., Neculau, A. (2002), Școala la răscruce. Schimbare şi continuitate în
curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact, Iaşi, Editura Polirom.
1138
prof. înv. primar Gheorghiță Cezarina

Școala Gimnazială,, Mihail Andrei” Buhuși
are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii tinerilor. Modelarea, formarea şi educaţia omului
cere timp şi dăruire. Timpul istoric pe care îl trăim cere oameni în a căror formaţie caracterul şi
inteligenţa se completează pentru propria evoluţie a individului.
şi socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială. Astfel de activitati sunt de o reala importanta
intr-o lume dominata de mass media si ne referim la televizor , calculator si internet, care nu fac altceva
decat sa contribuie la transformarea copiilor nostri in niste persoane incapabile de a se controla
comportamental , emotional si mai presus de toate slabi dezvoltati intelectual. Se stie ca incepand de la
cea mai frageda varsta , copiii acumuleaza o serie de cunostinte punandu-i in contact direct cu obiectele si
tot ce li se arata sau li se spune in legatura cu mediul , fiind dispusi sa actioneze in acest sens .Ca
educatoare, trebuie sa oferim in mod gradat , in acord cu particularitatile de varsta , cunostinte stiintifice ,
sa organizam activitati educative privind protejarea mediului inconjurator: curatarea parcului, , a mediului
de joaca , ocrotirea unor animale .
istorice, case memoriale constituie un mijloc de a intuit si pretui valorile culturale, folclorice si istorice
1139
care copilul face cunostinta cu lumea minunata a artei. Desi aceasta forma de activitate il pune pe copil in
programelor distractive care au o influenta pozitiva mai evident conturate.
convingeri ferme pe parcursul procesului instructiv-educativ. In concluzie putem spune ca activitatea
extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i
acorde atenţie, adoptând el, în primul rând, o atitudine creatoare, atât în modul de realizare al activităţii,
cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a
elevilor. În concluzie, cadrul didactic poate face multe pentru educarea spiritului creativ în cadrul
activităţilor extracurriculare.Dar, se vede necesitatea de a modifica destul de mult modul de gândire, să
evite critica, în astfel de activităţi, să încurajeze elevii şi să realizeze un feed- back pozitiv.
BIBLIOGRAFIE
Bucureşti, 2007
1140
,,Rolul activităților extrașcolare in educatia copiilor„
Profesori Învăţământ Prescolar:

Sava Raduca Ionela / Gheorghiu Ionela
Gradinita cu Program Prelungit Nr. 13 Focsani-Vrancea
folosite în activităţile practice, în jocurile de creaţie.
1141
importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural ştiinţific. Concursurile pe diferite teme sunt, de
asemenea, momente deosebit de atractive pentru cei mici. Acestea oferă copiilor posibilitatea să
demonstreze practic ce au învăţat la gradinita, acasă, să deseneze diferite aspecte, să confecţioneze
modele variate. Acelasi efect îl pot avea concursurile organizate de către cadrele didactice în sala de
grupa. Dacă sunt organizate într-o atmosferă placută vor stimula spiritul de iniţiativitate al copiluiui, îi va
uşor toate cunoştinţele. Copiii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească: o gândire independentă,
profesorul însăşi să fie creativ. Copiii sunt atraşi de activităţile artistice, reacreative, distractive, care ajută
drepturilor omului, conştientizarea urmărilor poluării, educaţia rutieră, educaţia pentru păstrarea valorilor.
cunoască prescolarii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos
obiectivul principal - pregătirea copilului pentru viaţă. Realizarea acestor obiective depinde în primul
rând de educator, de talentul său, de dragostea sa pentru copii, de modul creator de abordare a temelor.
extracurriculare.
Bibliografie :
1142
Gherghel Carmen
Școala Gimnazială Augustin Buzura, Copalnic Mănăștur
mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.
(Maria Montessori –Descoperirea copilului)
Activitățile extrașcolare au un rol deosebit de important pentru formarea elevilor. Prin intermediul
acestora, cadrele didactice observă că au copii cu totul diferiți față de cei pe care îi cunoașteau în cadrul
orelor de curs. Relația dintre cadru didactic și elev se schimbă și suportă importante modificări care au
efecte pozitive și dau roade în cadrul procesului instructiv-educativ.
În societatea cunoașterii se urmărește construirea unei educații de calitate pentru toți. În prim plan se
află curriculumul centrat pe nevoile celui care învață, urmărind ca elevul să învețe pe tot parcursul vieții.
În anul 2006, Comisia Europeană a elaborat un document prin care a oferit profilul de formare european
structurat pe baza celor opt competențe cheie.
Profilul de formare european este structurat pe cele opt competențe cheie care trebuie formate prin
intermediul tuturor disciplinelor. Prin intermediul activităților pe care le desfășurăm cu elevii (la clasă și
activități extrașcolare), trebuie să avem în vedere dezvoltarea unui număr cât mai mare de competențe,
pentru că în modul acesta îi putem oferi absolventului o adaptare flexibilă într-o lume aflată într-o
continuă schimbare.
Competența este definită ca un ansamblu de cunoștințe, aptitudini și atitudini dezvoltate prin

intermediul procesului instructiv-educativ (a ști, a ști să facă, a ști să fii). Competențele permit
identificarea și rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale.
Activitățile extrașcolare contribuie la formarea unui număr mare de competențe cheie dintre acestea,
cele pe care le formăm prin aproape toate activitățile extrașcolare sunt: a învăța să înveți, competențe
sociale și civice, spirit de inițiativă și antreprenoriat și sensibilizare și exprimare culturală. Accentul nu
mai trebuie pus pe transmiterea unui set de informații/cunoștințe/conținuturi, ci pe formarea unui set de
competențe care conturează profilul absolventului.
Dacă reușim să dezvoltăm aceste competențe, cu siguranță, vom forma un cetățean activ și
responsabil pentru întreg restul vieții. Elevii trebuie să fie conștienți cât este de important să înveți,
multiplele beneficii pe care le obțin prin învățare, și să nu se oprească din studiu, învățarea să continue tot
restul vieții. Aceste competențe cheie se pot foarte bine forma și prin intermediul activităților
extrașcolare. Acestea le permit elevilor să schimbe mediul de învățare, îi pune în situații și contexte noi,
iar ei au foarte multe de învățat.
1143
Elevii se obișnuiesc să relaționeze, să muncească în echipă, dezvoltându-și spiritul critic, empatia și
toleranță. De asemenea, se urmărește sensibilizarea și exprimarea culturală, operarea cu valori și norme
de conduită relevante pentru viața personală și pentru interacțiunea cu ceilalți. Elevilor li se oferă
posibilitatea de a realiza activități de lucru în echipă care să le ofere un suport emoțional plăcut învățării
și să îi responsabilizeze în cadrul grupului. Prin intermediul activităților extrașcolare elevii pot participa la
proiecte și evenimente culturale, pot realiza lucrări creative folosind diverse medii inclusiv digitale, atât
în contexte școlare, cât și prin activități extrașcolare;
Cadrul didactic devine moderator, facilitator și îndrumător pe întreg parcursul de formare al
educabilului. Și activitățile extrașcolare au nevoie de îndrumarea cadrului didactic, care trebuie să aibă în
vederea atingerea obiectivelor propuse de fiecare dată. Nevoia acestor activități este din ce în ce mai
mare, în condițiile în care părinții au din ce în ce mai puțin timp și nu valorifică întotdeauna timpul
petrecut alături de copiii lor.
Prin intermediul acestor activități elevii se dezvoltă foarte frumos, mai ales din punct de vedere
emoțional, iar metacogniția are un rol deosebit în realizarea procesului instructiv-educativ. Într-o lume
dominată de mijloacele mass-media, din păcate, regăsim elevi cu o capacitate intelectuală redusă,
incapabili să se controleze comportamental și emoțional. Excursiile şi taberele şcolare contribuie la
artişti. Serbarea este modalitatea eficientă de cultivare a înclinaţiilor artistice ale copiilor contribuind la
istorice, case memoriale constituie un mijloc de a intui și prețui valorile culturale, folclorice și istorice ale
poporului nostru. În concluzie, putem spune că activitatea extracurriculară e o componentă educaţională
valoroasă şi eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el, în primul rând, o
atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a elevilor. Cadrul didactic poate face multe pentru
educarea spiritului creativ în cadrul activităţilor extracurriculare.
BIBLIOGRAFIE

Bucureşti, 2007
1144
Prof. Gherghel Niculina

Școala Gimnazială ”Augustin Buzura” Copalnic Mănăștur
Structura Gimnazială Făurești
Maramureș
”Omul ca să devină om trebuie educat”
J.A.Comenius
Activitățile extrașcolare și extracurriculare reprezintă modalitatea neinstuționalizată de realizare a

educației, urmărind identificarea și cultivarea corespondenței optime între aptitudini, talente și
comportament creativ în diferite domenii. Aceste activități sunt atractive pentru elevi, stârnesc interes,
produc bucurie, facilitează acumularea de cunoștințe, dezvoltă spiritul practic, fiecare elev afirmându-se
conform naturii sale și totodată au un efect pozitiv pentru munca desfășurată în grup. De asemenea, elevii
își pot descoperi înclinațiile, talentul și domeniul în care vor fi performanți, pot să-și dezvolte anumite
competențe, atitudini, abilități necesare unei dezvoltări armonioase pentru integrarea în societate.
Activitățile extrașcolare au ca scop învățarea nonformală și petrecerea timpului liber într-un mod cât
mai plăcut cuprinzând domenii foarte largi contribuind astfel la dezvoltarea personalității elevului, acesta
fiind implicat în mod direct prin acțiuni care îi lărgesc lumea spirituală, îi împlinesc setea de cunoaștere;
astfel sunt antrenați și elevii timizi sau mai slabi și temperați cei impulsivi, dezvoltându-și spiritul de
cooperare, elevii se autodisciplinează, supunîndu-se de bună voie regulilor, asumându-și responsabilități.
Prin aceste activități cadrul didactic are posibilitatea să-și cunoască mai bine elevii, să-i dirijeze, să
le influențeze dezvoltarea, îi ajută să întâlnească oameni noi, cu experiențe diferite, să-și facă prieteni , să
socializeze, pregătindu-i astfel pentru viață. Activitățile extrașcolare pot fi abordate de fiecare profesor în
cadrul oricărei discipline pe care o predă. În cadrul disciplinei biologie și nu numai, o activitate
extrașcolară des utilizată este excursia. Aceasta oferă elevilor posibilitatea de a intra în contact cu
realitatea în afara sălii de clasă. Excursiile didactice au rol în cunoașterea ecosistemelor locale, a florei și
faunei din zonă sau în realizarea unor aplicații practice directe în natură utilizînd diferite metode activ-
participative. Pe lângă dobândirea cunoștințelor din domeniul biologiei în timpul excursiei se pot integra
cunoștințe legate de poluare și protecția mediului, elevii formându-și astfel convingeri și comportamente
ecologice adecvate, de ocrotire a frumuseților și bogățiilor naturii. De asemenea, se pot identifica
obiective economice, istorice, culturale, căi de comunicații, elemente de organizare administrativă,
excursia având astfel caracter interdisciplinar.
Pe lângă excursie o importanță deosebită are și educația ecologică. Educația ecologică datorită
caracterului interdisciplinar, are un rol esențial în formarea și modelarea personalității umane , în
instruirea de a respecta valorile naturii și ale mediului în care fiecare trăiește. Activitățile extrașcolare de
educație ecologică au scopul de a stimula interesul și curiozitatea copiilor pentru mediul înconjurător,
sensibilizîndu-i față de natura care îi înconjoară, învățându-i să o ocrotească și să o iubească . Copilul
trebuie învățat că este necesar să respecte și să protejeze natura și că orice acțiune pe care o va face atunci
când va fi adult, va influența într-un fel sau altul natura, va aduce o modificare mediului. Realizarea
activităților în mijlocul naturii au drept scop consolidarea noțiunilor despre mediul înconjurător, formarea
unei culturi și conștiințe ecologice. Astfel fiecare devine autor al celei mai mari opere a omenirii ” grija
pentru prezentul și viitorul Pământului”.
Un alt tip de activitatea extrașcolară îl reprezintă implicarea elevilor în programe de acțiune pentru
mediu, activități care au ca scop și finalitate protejarea mediului ambiant.
Aceste activități pot fi orientate spre:

-probleme locale ale comunității- îngrijirea unui parc, plantări de arbori, igienizări, urmărirea
calității apei dintr-un râu, urmărirea calității aerului din localitate, construirea de cuiburi pentru păsări;
-probleme în afara comunității- protejarea unor rezervații naturale;
-îmbunătățirea condițiilor unui habitat- plantarea de pomi fructiferi sau viță de vie pentru
stabilizarea solului dintr-o anumită regiune;
1145
-facilități de acces și cunoaștere a unei zone pitorești- curățarea potecilor, realizarea de marcaje
turistice.
Tot în cadrul activităților extrașcolare care implică acțiuni legate de protejarea mediului
înconjurător, elevii pot fi antrenați în colectrea selectivă a deșeurilor și în reciclarea materialelor prin
realizarea de produse din materiale reciclabile. Astfel fiecare elev este pus în situația de a identifica și
selecta materiale reciclabile dar și de a realiza diferite produse, bazându-se pe creativitate, ingeniozitate și
originalitate. Pentru a fi mai atractive astfel de activități, produsele realizate pot fi expuse în cadrul unor
expoziții la nivelul școlii sau comunității locale și chiar comercializate, dezvoltându-le elevilor spiritul de
inițiativă și antreprenoriat și totodată antrenând și comunitatea locală și familia, în cadrul unor
parteneriate școală – familie-comunitate.
În concluzie, activitățile extrașcolare sunt utile și importante deoarece contribuie la dezvoltarea
personalității elevului, reprezentând o componentă educațională valoroasă și eficientă. Este necesar ca
fiecare cadru didactic să realizeze astfel de activități, să adopte o atitudine creatoare în modul de realizare
a acestora și în relațiile cu elevii, asigurând o atmosferă relaxantă care să îi atragă spre astfel de activități
și să le stimuleze creativitatea și originalitatea.
BIBLIOFRAFIE:
Stoica Marin-Pedagogie și psihologie. Ed.Gheorghe Alexandru, 2002

Mariana Marinescu-Didactica biologiei, Ed.Paralela 45, 2010
Mariana Ciobanu- Didactica științelor biologice, Ed.Didactică și Pedagogică,2008
1146
Prof.Inv.Primar Gherman Constantin

Şcoala Gimnaziala Frumoasa, comuna Balcani, jud. Bacau
poate fi redus numai la activitatea instructiv-educativă care se desfăşoară în cadrul lecţiilor.
În acest scop se folosesc şi alte forme de activitate, cum ar fi: cercurile organizate la diferite
obiecte, vizitele şi excursiile, concursurile şcolare etc., care contribuie la adâncirea cunoaşterii, la
trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter. Activităţile extraşcolare au unele particularităţi prin care se
deosebesc de activităţile şcolare. Ele sunt diferite din punct de vedere al conţinutului, duratei, metodelor
folosite şi formelor de organizare a activităţii. Conţinutul activităţilor extraşcolare nu este stabilit printr-
un curriculum obligatoriu; elevii au libertatea deplină de a alege conţinuturile care sunt în perfectă
competiţia, asumarea de responsabilităţi, comunicarea, abordările bazate pe 28 iniţiativă, imaginaţie și
opţiune. Toate acestea duc la formarea unor personalităţi complete şi complexe. Educaţia
stimularea comportamentului creativ in diferite domenii. Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii
viaţă. Întreaga activitate în afara clasei are conţinut variat, determinat de interesele cognitive ale elevilor
problemele ridicate de societatea contemporană. Având cel mai larg caracter interdisciplinar, activităţile
anumite sentimente. Aceste metode sunt utile, pentru că dezvoltă competențele cognitive; sprijină și
extind viața socială a elevului; dezvoltă gândirea creatoare individuală și de grup; facilitează comunicarea
conținutului prin proiectarea în lucrările plastice a propriilor trăiri și sentimente; conduc la apariția unor
raporturi noi de cunoaștere și autocunoaștere; ajută la educarea inteligenței emoționale a copilului și
elevului, a empatiei ca fenomen psihic de retrăire a stărilor, gândurilor și acțiunilor celuilalt. În concluzie,
putem menționa că activităţile extraşcolare generează relaţii de prietenie şi ajutor reciproc între elevi,
educă simţul responsabilităţii şi o atitudine justă faţă de scopurile urmărite. Important este ca elevii să fie
1147
prof. înv. primar Gherman Cristina Maria

Col. Naț. “I. M. Clain” Blaj

totodată atrăgându-i si pe elevi. Activitățile extrașcolare sunt foarte importante pentru dezvoltarea
armonioasă a copilului. Studiile de specialitate susțin că acesta ajută elevii la formarea unei atitudini
pozitive față de învățare, aceștia au performanțe școlare mai ridicate, li se formează abilități practice
diversificate, dar și strategii adecvate de rezolvare de probleme. Pe lângă toate acestea, activitățile
extrașcolare acționează și asupra stimei de sine, iar sentimentul de împlinire este mult mai ridicat.
copiilor.
al celorlalți. Activitățile extrașcolare ocupă un loc important în ansamblul influențelor educative.
activitate. Excursiile școlare au contribuit la îmbogățirea cunoștințelor copiilor despre frumusețile
țării,respectul pentru frumusețile naturii ,artă și cultură. Serbările școlare marchează evenimente
importante din viața școlarilor. Aceste activități constau în dezvoltarea artistică a copiilor dar și într-o
atmosferă de sărbătoare instalată cu acest prilej. Am realizat astfel de activități cu ocazia zilei de 1
Decembrie, a Crăciunului, și la sfârşit de an şcolar, oferindu-le elevilor posibilitatea de a se exprima liber
oral ,în scris sau prin muzică.
1148
organizat la nivel de şcoală, localitate și județ concursuri de matematică, de limba română, de creaţii
artistice, de desen, dar am participat şi la concursuri județene și naționale, unde am obținut multe
premii. Condiția primordială pentru receptarea corectă și coerentă a mesajului o reprezintă demersul
adoptat de cadrul didactic, metodele, procedeele, modul și modalitățile utilizate, precum și cadrul în care
se desfășoară procesul. Modelarea, formarea, educarea cer timp și dăruire. Complexitatea finalităților
Montessori)
Bibliografie:
1149
Rolul activităților extrașcolare în formarea și dezvoltarea copiilor
Prof. inv. prescolar: Gherman Irinela

G. P. N. Şc. Gimnaziala “Nae A Ghica”
inițiativei.
responsabilităţi, copii se autodisciplinează.
al învăţământului primar – pregătirea copilului pentru viaţă.
acţionează pozitiv. Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale –
televizor, calculator si internet, care nu fac altceva decât să contribuie la transformarea copiilor noştri în
1150
nişte persoane incapabile de a se controla comportamental, emoţional şi mai presus de toate slab
elevilor răsplata primită după muncă, şi de asemenea au un rol de motivare. La mare înălţime în topul
priorităţii elevilor se află educaţia fizică si educaţia rutieră realizată prin activităţi extracurriculare foarte
atractive : competiţii sportive între clase sau între şcoli, excursii, drumeţii, concursul Educaţia rutieră –
Educaţie pentru viaţă. Pe lângă formarea deprinderilor motrice, activităţile sportive contribuie si la
formarea trasăturilor de voinţă şi de character.
Bibliografie:
1. Baban, Adriana, Consiliere educaţională, Cluj - Napoca , 2001
3. Kulcsar, Tiberiu, Factorii psihologici ai reuşitei şcolare, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1987
4. Stoica Marin, Pedagogie şi psihologie, Ed. Gheorghe Alexandru, 2001
1151
Prof. înv. primar GHICOLESCU GENICA

Școala Gimnazială “Nicolae Titulescu”
Loc. Călărași, jud. Călărași

fenomenele din natură.Trebuinţa de a se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să
asumându-şi responsabilităţi, copiii se autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi,
viaţă.
În urma plimbărilor, a excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai multă creativitate şi sensibilitate,
imaginea realităţii, în cadrul activităţilor de desen şi modelaj, iar materialele pe care le culeg ,sunt folosite
arata sau li se spune în legatură cu mediul , fiind dispuşi să acţioneze în acest sens.
1152
prezenţa spectatorilor.
exerciţiile şi va asimila mult mai uşor toate cunoştinţele.
imprimă
educator, de talentul său, de dragostea sa pentru copii, de modul creator de abordare.
Şcoala este ca o lume fermecată, plină de basm şi feerie, este lăcaşul unde se pun bazele ,,clădirii’’fizice
şi spirituale a ,,puiului de om’’. Doar ,,zâna’’,modelatoarea de suflete şi minţi, ştie, cu mult tact şi răbdare, să-i
treacă pragul palatului fermecat pentru a îmbrăca haina plină de vrajă şi mister a basmului, a jocului, a
cântecului şi a poeziei.
extracurriculare. Dar, se vede necesitatea de a modifica destul de mult modul de gândire, să evite critica în
astfel de activităţi, să încurajeze elevii şi să realizeze un feed- back pozitiv.
1153
Educatoare: Ghițescu Alina-Maria

Grădinița cu Program Normal Ileana, Buzău
mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi lumea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze."
(Maria Montessori, ,,Descoperirea copilului)
Perioada copilăriei reprezintă o perioadă de trăire intensă, de speranțe și vise, de proiecte, de noi
încercări. De aceea, ea nu trebuie părăsită niciodată. A fi om, înseamnă a rămâne puțin copil, mai mult,
valoarea noastră stă în acest rest de copilărie pe care-l păstrăm ca pe o comoară.
Observată prin ochii și sufletul unor copii, copilăria este considerată cel mai frumos dar de la
Dumnezeu. Este comoara cea mai scumpă, lucrul cel mai de preț, un univers înțesat de personajele din
basme și povești.
trebuie pregătiți să înțeleagă și să accepte provocările într-un mod inovator, practic și creativ.
În ultima perioadă, se evidențiază faptul că educaţia extrașcolară, adică cea realizată dincolo de
procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii preşcolarilor.
O educaţie eficientă, depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea la

dezvoltarea de sine. Depinde de asemenea şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării
socio-afectiv, pentru o integrare socială cât mai uşoară. Complexitatea procesului educaţional impune
îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare, iar în acest caz, parteneriatul educaţional
devine o necesitate. Totodată, prin intermediul acestora se pot dezvolta şi explora anumite înclinaţii şi
aptitudini ale copiilor. Având un caracter atractiv, copiii participă cu drag într-un mediu relaxant.
Din categoria activităţilor extraşcolare amintim: excursiile, piesele de teatru, spectacolele de operă
comică, atelierele creative, şezătoarele, spectacolele în aer liber, vizitele la muzee sau Grădina Zoologică.
Astfel, prin intermediul unor asemenea activități, copiii își dezvoltă aptitudini speciale și facilitează
integrarea în procesul de învățământ.
cu diferite ocazii. Copiii trebuie să fie îndrumaţi, să dobândească în primul rând o gândire independentă,
toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare,
precum şi posibilitatea de a critica constructiv.
În primul rând, este important ca educatorea să fie creativă, pentru că numai aşa poate să aducă în
atenţia copiilor săi tipuri de activităţi extraşcolare care să le stârnească curiozitatea, interesul, imaginaţia
şi dorinţa de a participa necondiţionat la desfăşurarea acestora.
BIBLIOGRAFIE
 Bonchiș Elena, ,,Familia și rolul ei în educarea copilului”, editura Polirom, Iași, 2011.
2007.
1154
THE ROLE OF EXTRACURRICULAR ACTIVITIES IN SCHOOL LIFE
Profesor Doralina Ghiță

ȘCOALA GIMNAZIALĂ TRAIAN
Extracurricular activities have become more and more important in academic learning recently.
Students`interest in this kind of activities is increasing nowadays as they have the opportunity to acquire
good skills and develop self esteem .
It is a fact that participation in extracurricular activities is closely linked to the students`success in
their learning and to their school results.
Different surveys have shown that students who take part in such activities get better grades at
school and thus their academic performance is improved. Even those with bad school results who often
fail in their school performance have recorded a certain improvement in their school work. The reason of
this improvement are the skills which they acquire from participating in this kind of activities. Firstly,
students learn how to manage time, they also learn organizational skills and develop self-confidence.
They also learn to express themselves and cooperate with their mates. Secondly, this kind of activities
cover a wide range of fields such as : artistic( music, painting, drama), cultural, academic(research) or
sports. Thus, students have the opportunity to choose from a great variety of options according to their
interests and skills.
On the other hand, the abilities which pupils learn during school years will be useful not only in
school life but also in future careers and in social life. Abilities like teamwork, time management,
communication, socialization, organization or leadership help pupils to grow and build relations with one
another. Extracurricular activities make pupils more responsible; they become aware of what means to
take the responsibility of their actions and they are satisfied with their achievements.
Examples of popular extracurricular activities for students are:
 Sports Teams: If you are keen on sport and if you are an energetic person you can join one of the
sports clubs and gyms in your area. There are many oportunities: football, basketball,tennis, handball or
gymnastics.Thus you can also develop your teamwork, organizational and communication skills and it is
funny too.
 Theater Club: Taking part in theater plays in your school troupe or in a drama club will give you
the opportunity to gain self confidence by learning how to perform onstage and entertain the audience. At
the same time you will improve your acting talent and communication skills,
 Volunteering: This is a popular option if you are a sympathetic person and care for
others`problems. If you like to get involved in actions that are useful for others you can volunteer for an
organization of the kind. Such activities will help you develop your organizational and teamwork skills.
 Painting Club: For those who are fond of painting and drawing, those who are creative and
artistic there are Painting clubs which help them improve their artistic skills, teach them new techniques,
and give them the opportunity to participate in art exhibitions together with other experienced artists,
exchange ideas and fiind aut interesting details which will be useful in their future careers.
 Scouts Club: If you are willing to discover new things, if you like doing research and cooperate
with other children you can join a Scouts club where you will be given different tasks and you will have to
use different methods and experience new things.
However, you must have some qualities in order to be a part of such a club, so you have to be
patient, hardworking, communicative and sociable. Otherwise you will not be able to cope with the tasks
you will be given.
However, there are parents who are unaware of the beneficial effects of extra activities and refuse to
allow thier children to participate, They simply think that children have to concentrate on their school
work and they feel that extra activities will disturb them from studies. Therefore, teachers must persuade
1155
some parents to permit their children to take part in extracurricular activities which are a support for their
school work as they learn to manage time, to organize themselves and to build self esteem .
Furthermore, students are often under pressure of obtaining high grades at school, of gaining good
academic performance , of doing extra school work. In such conditions there is need for extracurricular
activities.
Consequently, students who take part in extracurricular activities acquire a better knowledge of
different fields of activity, gain a better work capacity, improve their skills and discover new abilities.
1156
ROLUL EDUCATIV AL CERCULUI DE CHIMIE
Prof. Gina Marin -

Colegiul Naţional Mircea cel Bătrân Constanţa, Jud. Constanţa
ASPECTE TEORETICE
Cercul de chimie ca formă complementară activităţii didactice are menirea să contribuie la:
 Adâncirea şi completarea cunoştinţelor de chimie.
 Dezvoltarea spiritului de observaţie şi investigare.
 Formarea unei gândiri creatoare.
 Dezvoltarea tainelor naturii în efortul ei către echilibrul sau “dezechilibru”
 Dezvoltarea personalităţii elevului
 Trezirea interesului pentru experiment şi cercetare
Prin întreaga sa activitate la clasă, profesorul pune la îndemâna elevilor cunoştinţele teoretice
necesare, mijloacele de instruire pe care aceştia să le folosească în activitatea lor de cerc şi le poate
cultiva interesul pentru activităţi de muncă independentă precum şi acel “drag” de chimie.
Sub aspect formativ, cercul modelează aptitudinile elevilor, le stimulează iniţiativa, spiritul de
cercetare şi de echipă.
Prin temele alese, activităţile de cerc converg către formarea personalităţii elevului sub cele două
aspecte importante: ştiinţific şi educativ.
În cadrul Cercului, elevul ocupă un alt loc în procesul instructiv – educativ: elaborează şi susţine
lucrări proprii. Profesorul însă îl îndrumă şi îi “cizelează” creaţia în mod discret.
Cercul poate fi constituit ca o formă de activitate în afara clasei ţinând cont de condiţiile existente
în şcoală (dotarea laboratorului) cu aprobarea conducerii şcolii dar şi cu acordul părinţilor elevilor.
Tematica cercului se stabileşte la începutul anului şcolar de către profesor în colaborare cu elevii selectaţi.
Profesorul poate sugera un număr de teme posibile,indicând bibliografia de cercetat şi locul unde se va
desfăşura munca de informare (laborator, bibliotecă, vizite de documentare în teren sau muzee, etc).
Activitatea se va desfăşura ca activitate individuală şi de grup.
Activitatea individuală:
- Studiu individual pe o anumită temă
- Întocmirea de fişe bibliografice, referate studiind literatura de specialitate .
Activitatea de grup – pentru activitatea experimentală 2-4 elevi se stabilesc relaţii de cooperare,
colaborare, schimb de idei, de informaţii, atingerea obiectivului şi aprecierea rezultatelor.
Lucrările cercului de chimie trbuie să trateze atât aspectul teoretic al temei alese cât şi pe cel
practic. În felul acesta elevii exersează munca de documentare şi cercetare ştiinţifică a unei teme, învaţă
să sesizeze aspectele folositoare ale cunoştinţelor acumulate şi să le aplice în mod creator. Tematica
poate aborda un spectru larg prin conţinutul său variat dar ţinând cont şi de vârsta elevului precum şi de
nivelul de performanţă dorit.
La gimnaziu ea poate viza:
a) Aprofundarea şi lărgirea unor cunoştinţe dobândite la clasă ( ex. Metode de separare şi
purificare ale substanţelor – clasa a VII – a ).
b) Sporirea capacităţilor operatorii a cunoştinţelor şi dezvoltarea operaţiilor mintale prin
rezolvarea unor probleme cu grad de dificultate ridicat (ex. Grupa de performanţă – rezolvitori şi
propunători de probleme).
c) Promovarea chimiei ca ştiinţă a vieţii prin teme experimentale neîntâlnite la clasă dar axate pe
noţiunile învăţate: Exemplu:
•Stratificarea rocilor în natură (formarea malachitului şi azuritului) – clasa a VIII-a
•Anotimpurile şi chimia lor – clasa a VII-a şi a VIII-a
1157
• PH-ul mediilor naturale (clasele VII – VIII-a)
d) Formularea unor alternative experimentale, diversificarea condiţiilor de efectuare a
experimentelor din programa şcolară.Exemplu: Studiul coroziunii “grăbite” a fierului în gelatină (un alt
mediu de reacţie)
e) Abordarea unor teme experimentale cu caracter interdisciplinar.Exemplu:
• Bateria din lămâie
• Identificarea ionului carbonat din oase (clasele VII-VIII)
f) Cercetarea experimentală a unor efecte nocive asupra organismului Exemplu:
• Extragerea nicotinei din tutun; demonstrarea toxicităţii sale ca insecticide pentru plante.
(clasa a VII-a)
g) Efectuarea unor experimente distractive: Şarpele chimic; Flori de gheaţă.
h) Întocmirea corectă a unui referat bazat pe informare-documentare bibliografică sau a celui bazat
pe analiza datelor unei activităţi experimental Exemplu:
• Poluarea aerului (clasa a VII-a)
• “Patina verde”- inamicul obiectelor din cupru (clasa a VIII-a)
i) Chimia în creion – desene executate de elevi după o temă dată. Exemplu:
• Portretele marilor chimişti (Album)
j) Modelarea unor formule cu ajutorul unor materiale simple: plastilină,scobitori, pufuleţi sau
polistiren. (clasa a VII-a)
FINALITĂŢILE ACTIVITĂŢILOR
Rezultatele activităţilor de cerc trebuie valorificate în diferite ocazii:

1. Expoziţii realizate în laboratorul de chimie cu diferite ocazii (zilele Şcolii sau diferite activităţi cu
elevii sau profesorii).
Exemplu:
• Experimente în gelatină
• Chimia în “alb-negru” – expoziţie cu desene
2. Referate pentru sesiunile de comunicări sau alte concursuri şcolare.
3. Articole, interviuri, probleme şi exerciţii propuse pentru revista şcolii
4. Participări la olimpiadele şi concursurile şcolare.
BIBLIOGRAFIE:
1. P., Ilut, “Valori, atitudini şi comportamente sociale”, 2004, Editura Polirom, Iaşi.
2. Bălan B., Boncu Şt., Cosmovici A., Cozma T., Creţu C., Cucoş C. (coord.), Dafinoiu I., Iacob L.,
Moise C., Momanu M., Neculau A., Rudică T., ( 2005), sihopedagogie pentru examenele de definitivare
şi grade didactice, Editura Polirom, Iaşi.
3. Cerghit I., (1980), Metode de învăţământ, Pedagogia secolului XX, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti.
4. Fătu S,. 92007), Didactica Chimiei, Editura Corint, Bucureşti.
5. Stanciu M., (1999), Reforma conţinuturilor învăţământului. Cadru metodologic, Editura Polirom,
Iaşi.
6. https://www.didactic.ro/chimie/
1158
CĂLĂTORIA EDUCAŢIONALĂ
profesor Isabela Giorgi,

Colegiul Economic ,,Virgil Madgearu’’ din Târgu-Jiu
Deşi trăim într-o lume dinamică în care accesul la informaţie este aproape la îndemâna oricui,
constatăm cu surprindere că tinerii sunt tot mai neinformaţi sau informaţiile pe care le caută sunt dintr-o
cu totul altă sferă şi mai puţin cea a educaţiei formale. Tocmai pentru a stimula motivaţia pentru învăţare
şi în special pentru învăţarea dirijată care să permită atingerea anumitor rezultate sau dobândirea de
competenţe specifice, se vine în întâmpinarea profesorilor şi elevilor cu un concept bine-venit numit
,,Şcoala altfel’’. În cadrul său sunt planificate şi organizate diferite activităţi extraşcolare cu rolul de a
contribui la completarea procesului de învățare, la dezvoltarea înclinațiilor și aptitudinilor elevilor, la
însuşirea sau fundamentarea anumitor cunoştinţe în contexte nonformale, de transdisciplinaritate.
Principala intenţie a şcolii este de a trezi inteligenţa, de a stârni curiozitatea şi implicit dorinţa de a
descoperi, de a învăţa. Deoarece fiecare individ este unic, unici sunt şi elevii şi cu atât mai grea devine
sarcina profesorului care trebuie să creeze lecţii atractive şi captivante care să stârnească interesul unor
elevi care au cu totul alte preocupări, specifice vârstei, interesul pentru învăţătură nefiind întotdeauna o
prioritate.
Călătoria educaţională devine astfel o ,,metodă didactică’’ foarte apreciată şi eficientă atunci când
este planificată şi organizată riguros astfel încât să-şi atingă obiectivele propuse. În cadrul său se creează
o stare de spirit favorabilă învăţării fiind eliminaţi factorii perturbatori precum frica de a nu fi ascultat,
mintea supraîncărcată, monotonia conţinutului informaţional ş.a. Prin intermediul unei călătorii în scop
educativ se oferă elevilor un prilej de interacțiune strânsă cu colegii săi, de socializare, de care elevii se
bucură atât de mult și o șansă pentru profesor să observe și să interacționeze cu elevul într-o structură
diferită, alta decât sala de clasă. Mai mult, călătoria educaţională permite sub vălul distracţiei cu care este
asociată adesea excursia, o mobilizare către un anumit scop şi anume învăţarea prin descoperire, asocierea
anumitor informaţii deţinute anterior cu cele dobândite în noul context, analiza sau comparaţia anumitor
procese, care, pe fondul unei stări de linişte şi bucurie, va conduce la însuşirea, fixarea sau sistematizarea
acelor cunoştinte, abilităţi sau deprinderi atât de necesare dobândirii unei competenţe. Dar pentru asta,
călătoria educaţională trebuie gândită şi planificată riguros având în vedere următoarele aspecte:
1. planificarea călătoriei cu un scop precis, bine definit - trebuie să existe un obiectiv central al
călătoriei. Adesea el poate să derive din simplitatea de a vizita un loc – de ex. vizităm oraşul medieval
Sibiu pentru a identifica elementele de patrimoniu turistic;
2. proiectarea modulelor pentru observarea și studiul diferitelor aspecte ce derivă din obiectivul
central. Aceste module de studiu ar trebui să permită elevilor să lucreze în grupuri mici de patru până la
șase membri. Fiecare modul trebuie să solicite grupului să se angajeze în diferite activități pentru a studia
aspectele obiectivului prin observație, investigaţie și interviuri.
3. înregistrarea observațiilor prin mijloace scrise și/sau vizuale. Aceasta este o parte foarte
importantă a călătoriei. Fiecare participant ar trebui să țină o evidență a observațiilor sale. Acestea ar
putea include răspunsuri la întrebări ridicate de profesorul care conduce grupul, răspunsuri la sarcinile
deja stabilite sau la experiențe individuale.
4. fiecare elev ar trebui să realizeze investigații/observaţii individual. Asta îi va permite să treacă
graniţele subiectului dat şi să urmărească cum o situaţie concretă din lumea de azi ne afectează sau se
aplică şi să conştientizeze abordarea multidisciplinară a unei probleme din viaţa reală.
5. formularea unor întrebări cu caracter general care să permită exprimarea unor concluzii în urma
celor observate/studiate/investigate - de ex. de ce este atât de important patrimoniul turistic?
6. împărtăşirea experienţei. După întoarcerea din călătorie, elevii ar trebui să facă o prezentare
exprimându-şi punctele de vedere, observațiile, investigațiile și întrebările ridicate și discutate pe
parcursul călătoriei. Această prezentare ar putea fi făcută într-un mod cât mai atractiv cu imagini, schițe și
diagrame pregătite chiar de către elevi. De recomandat este evitarea folosirii exclusive doar a acelor
1159
înlocuitori tehnologici de reducere a muncii, cum ar fi fotografiile și înregistrările video. Actul de a
împărtăși experiențele unei călătorii educaționale permite o anumită consolidare a învățării colective ce a
avut loc.
De-alungul timpului s-a dovedit că excursia şcolară oferă un mediu de învăţare deosebit, cu tehnici
de instruire ,,altfel’’ ce contribuie la dezvoltarea spiritului de observație, ce îmbunătățeşte memoria
vizuală și auditivă, formează gândirea critică şi analitică cu calitățile ei de echilibrare, organizare și
obiectivare. De asemenea excursia reprezintă o formă de activitate extracurriculară care face posibil
contactul nemijlocit cu lumea vie, reală oferind prilejul elevilor de a efectua observații asupra lucrurilor,
fenomenelor așa cum se prezintă ele în stare naturală, de a face conexiuni între cunoştinţele dobândite în
sala de clasă sau în alte contexte educaţionale cu ceea ce oferă lumea actuală.
Bibliografie:
1. Atanasiu C, Stănculescu M, (1975) Turism pentru școlari, Editura Sport - Turism, București
2. Ionescu, M., Radu, I., (2004), “Didactica modernă”- ediţia a II-a, revizuită, Ed. Dacia, Cluj -
Napoca.
1160
Impactul activităţilor extrașcolare
în dezvoltarea personalităţii elevilor din învăţământul primar
PROF. ÎNV. PRIMAR GIORGIUȚI CRISTINA- LUCIA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ DOBRA
”Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi

totodată atrăgându-i si pe elevi.
variate forme.
pentru viață.
pentru reușita școlară în ansamblul ei.
activitate.
Excursiile și taberele școlare au contribuit la îmbogățirea cunoștințelor copiilor despre frumusețile
țării,respectul pentru frumusețile naturii ,artă și cultură.
animalelor, dar au încurajat şi exprimarea liberă a copiilor în afara clasei. Ei pot reprezenta cu mai multă
creativitate realitatea atunci când desenează, modelează sau au de alcătuit scurte texte.
dezvoltarea artistică a copiilor dar și într-o atmosferă de sărbătoare instalată cu acest prilej.
Am realizat astfel de activități cu ocazia zilei de 1 Decembrie, a Crăciunului, și la sfârşit de an
şcolar, oferindu-le elevilor posibilitatea de a se exprima liber oral ,în scris sau prin muzică.
organizat la nivel de şcoală concursuri de matematică, de limba română, de creaţii artistice, de desen,
între clase paralele, dar am participat şi la concursuri județene de creatii plastice,unde am obținut multe
premii. De asemenea un impact foarte mare in rândul elevilor l-a avut concursul de biciclete, role,
trotinete, pe care l-am oganizat in cadrul școlii in parteneriat cu Poliția Comunală Dobra.
În şcoala noastră toate cadrele didactice sunt extrem de preocupate atât de desfășurarea activităților
școlare căt și a celor extrașcolare, acestea ducând la dezvoltarea gândirii critice, la stimularea implicării
1161
viitorilor adolescenți/tineri în luarea deciziilor, în asumarea responsabilităților sociale,astfel realizându-se
o legatură între latura cognitivă și cea comportamentală.
stimulând astfel inventivitatea şi creativitatea elevilor. De aceea, în acest an şcolar precedent când am
coordonat clasa a II-a am încercat să realizez un echilibru între activităţile şcolare şi cele extracurriculare.
modalități de formare a caracterului copiilor încă din clasele primare deoarece sunt factorii educativi cei
mai apreciați și mai accesibili sufletelor acestora.
BIBLIOGRAFIE:
Bucureşti, 2007
1162
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRA-CURRICULARE
ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII ELEVULUI
Profesor Învăţământ Primar Giubega Ana Mădălina

Șc. Gim. Prigoria, Gorj
Din experienţa la clasă am constatat în ce măsură lectura contribuie efectiv la dezvoltarea gândirii,
limbajului, a trăsăturilor de caracter ale copiilor, dacă se apreciază just rolul şi rostul pe care îl joacă
lectura în cadrul programei şcolare, favorizând întregul registru explicativ-emoţional cerut şi condiţionat
de vârsta micilor şcolari.
Vizionarea unor piese de teatru sau spectacole accesibile vârstei copiilor, corespunzătoare educaţiei
pe care trebuie să o primească copiii de această vârstă şi prezentarea într-o formă artistică îngrijită
constituie în primul rând un preţios mijloc de cunoaştere a relaţiilor dintre oameni, îmbogăţeşte gândirea
copilului, dându-i posibilitatea să cunoască trecutul, să înţeleagă prezentul şi să năzuiască spre viitor,
pregătindu-l pentru viaţă. Participând la spectacol, micul şcolar are în faţă eroii vii, care-l entuziasmează
şi i se impun ca exemple de urmat, care îi trezesc dorinţa de a deveni mai bun, corect şi cinstit în
comportare, de a citi el însuşi cartea respectivă. Din păcate aceste spectacole pentru copii sunt din ce în ce
mai puţine în ultimii ani, iar şansele ca elevii din mediul rural să ajungă de la zeci de kilometri pentru a
viziona un astfel de spectacol sunt minime.
Ţinând seama de rolul important pe care-l joacă emoţiile estetice în viaţa spirituală a copiilor de
vârstă şcolară mică şi mijlocie, am urmărit nu numai vizionarea, ci chiar punerea în scenă a unor piese
pentru copii. Aceste spectacole constituie încercări destul de grele la care elevii trebuie să se prezinte la
un înalt nivel artistic şi de disciplină, dar contribuie foarte mult la stimulare.
pentru copii.
Astfel de activităţi se deosebesc de cele şcolare prin varietatea formelor şi a conţinutului, prin
durata lor, prin metodele folosite, prin utilizarea unei forme specifice de verificare şi apreciere a
Accepţiunea termenului are un sens foarte larg. În sens restrâns termenul se referă la toate
sau activităţi extraşcolare în cercuri de elevi.În acest sens, termenul este echivalent cu educaţie
stăpânită de televizor sau de calculator
1163
şcoală..
animalelor, dar au încurajat şi exprimarea liberă a copiilor în afara clasei. S-a mai observat că ei pot
texte .
Serbarea şcolară este o activitate extracurriculară tradiţională, care are mari valenţe educative.
Această activitate permite exprimarea activă nu numai a câtorva elevi mai talentaţi într-un domeniu sau
altul, ci a unui număr cât mai mare de elevi, fiecare contribuind, în felul lui, la reuşita comună.
Am realizat astfel de acţiuni cu ocazia zilei de 1 Decembrie, a Crăciunului, a Dragobetelui, a zilei de
8 Martie, a Zilei Europei sau la sfârşit de an şcolar, oferindu-le elevilor posibilitatea de a se exprima liber
oral , în scris sau prin muzică.
carnavale cu ocazia sărbătorilor de iarnă, cu ocazia Zilei Pământului sau cu ocazia zilei de 1 Iunie
primar.
obiceiurilor specifice Văii Doftanei şi diferitelor etnii, dar şi în stimularea potenţialului creativ al copiilor
prin organizarea şi derularea unor programe artistice sau a unor expoziţii cu lucrările elevilor.Dintre
-realizarea unei expoziţii cu vânzare de icoane realizate de elevi,
-organizare de serbări, la care au avut un moment artistic ,
-activitate de strângere şi de dăruire de fonduri şi de dulciuri pentru copiii devaforizaţi din
comunitate.
mişcare.
stimulând astfel inventivitatea şi creativitatea elevului.De aceea, în acest an şcolar când sunt învăţatoare
la clasa I am încercat să realizez un echilibru între activităţile şcolare şi cele extracurriculare.
1164
BIBLIOGRAFIE:
1. Cosmovici, Andrei, Iacob, Luminiţa coord. , ( 2008), Psihologie şcolara, Ed.Polirom, Iaşi
Bucureşti
3. Ştefan, Mircea (2006),Lexicon pedagogic, Ed. Aramis, Bucureşti
4. Revista învăţământ primar nr. 4 din 1998, Contribuţia activităţilor extraşcolare în optimizarea
1165
Prof. Giuriade Cătălin Benoni

Liceul Tehnologic Țara Moților, Albac
Activitățile extrașcolare care se manifestă în afara programului curricular și didactic aparțin de

educația non-formală, oferind metode dintre cele mai eficiente privind formarea caracterului și a
personalității copilului încă din ciclurile preșcolar și primar, având un rol activ-participativ ce facilitează
integrarea eficientă a copiilor în colectivitate, în special prin cunoașterea de sine, copilul devenind, astfel,
subiect al propriei acțiuni, concentrându-se nu doar asupra lumii exterioare, ci și asupra propriei persoane,
a imaginii de sine, factor decisiv al succesului școlar. Programul extrașcolar al unității de învățământ
urmărește valori precum respectul și corectitudinea, cultura și etica, spiritul competițional etc.
În altă ordine de idei, copiii sunt implicați, ca factor decident, în alegerea obiectivelor, a
conținuturilor și a mijloacelor de realizare a activităților ce urmează a fi desfășurate. Aceste activități
oferă fiecărui elev șansa de a se implica, respectându-se principiul egalității șanselor, dezvoltându-și
sentimentul încrederii de sine, al autonomiei personale și sociale, al comportamentului social ulterior.
Printre finalitățile educaționale ale activităților extracurriculare amintesc educația estetică, intelectuală,
morală și civică, religioasă, fizică, patriotică etc. Datorită caracterului ludic al acestor activități se
modelează inteligența elevilor. Aceștia își dezvoltă cunoașterea, spirtul de observație, creativitatea și
gândirea, cadrele didactice trebuind a stârni elevilor interesul pentru a participa la concursuri artistice, de
creație, de cultură și civilizație, lingvistice, simpozioane, sesiuni de comunicări științifice, festivaluri de
teatru, proiecte, Ziua Eminescu, spectacole de Paște și Crăciun, Ziua Limbilor Europene etc. Toate
acestea reprezintă punți de cultură între civilizații, prilejuri de lărgire a orizontului cultural, creând elevi
toleranți și deschiși către alte culturi, dobândind o cultură profesională și competențe transdisciplinare.
Aspectul religios este un obiectiv atins de educația extrașcolară, prin participarea la cele mai
importante sărbători creștine, elevii formându-și cultura religioasă și morala creștină. Educația estetică,
gustul pentru frumos sunt alte obiective ale educației non-formale. Expozițiile de artă, cercurile artistice,
concursurile de fotografii, atelierele de creație, spectacolele cultural-artistice, excursiile tematice etc. sunt
diferite forme de activități ce asigură dezvoltarea armonioasă a caracterului, înclinațiilor și aptitudinilor
elevilor.
Educația morală și civică reprezintă altă caracteristică a educației extrașcolare. Prin aceasta elevii
sunt implicați în promovarea valorilor morale precum toleranța, dreptatea, respectarea drepturilor
copilului, respectul față de cei din jur etc. Luând parte la acest tip de activități, elevii se obișnuiesc a
respecta opinia celuilalt, a-și asuma propriile fapte, participând la activități precum acțiuni în comunitate,
vizite între școli, sprijinirea persoanelor vulnerabile, voluntariat, vizite etc.
Educația pentru protecția mediului înconjurător și pentru sănătate este pusă în valoare prin
încurajarea participării elevilor de a participa la proiecte ecologice, la acțiuni de ecologizare a spațiilor
verzi din localitate.
Educația patriotică și cetățenească este reprezentată de vzitele și excursiile la muzee, la cetăți și
situri arheologice sau vizitând orașele cu trecut istoric.
Educația fizică și cea rutieră sunt printre preferințele elevilor. Între activitățile extrașcolare ce se pot
realiza amintesc excursiile, concursurile sportive și de educație rutieră care contribuie la dezvoltarea
armonioasă a elevilor, atât fizică dar și psihică. La fel de importante sunt și activitățile care au ca obiectiv
dezvoltarea și orientarea profesională. Astfel, vizitele la operatorii economici, la licee și universități sunt
ocazii prin care elevii pot lua contact cu viitoarea carieră.
Așadar, școala trebuie privită ca un organism cu funcții multiple ce răspunde în mod eficient
nevoilor elevilor, pregătirea lui pentru viață, inclusiv prin educația non-formală, contribuind la formarea
și dezvoltarea personalității copilului pe toate planurile: etic, estetic, intelectual, civic și fizic.
1166
Importance of Extracurricular Activities in Education
prof. Gîlcă Claudiu

Liceul Tehnologic “Constantin Brâncuși” Pitești
Abstract
The main purpose of writing this research paper is to identify the significance of extracurricular
activities in education; how students get influenced and empowered through the means of extracurricular
activities besides their academic curriculum. The kinds of extracurricular activities have been identified
and much focus is laid upon how they prove to be advantageous to the students of all age groups. An
example of a case study enables the reader to understand the importance of these activities and how they
stimulate ones mind-set to get rid of conflicting situations as well as personal and professional
development.
Keywords: extracurricular activities, participation, development and risky behaviours.
Introduction
Extracurricular activities are the sources that have been an integral part of the education system;
students participate in these kinds of activities and they do not fall into the sphere of normal curriculum
and instructional methods. Students at all levels participate in these activities, of all age groups and
standards. The areas that come under extracurricular activities include sports, games, art, music, drama,
poetry, student newspaper, clubs and governance. Participation in all these activities or just one of them
of student’s own interest has been connected to social and academic success; on the other hand, over-
participation may be quite demanding and may consume much of their free time and thus interrupt with
their academic curriculum as well (Annu, 2013).
There are different outlooks of what is considered an extracurricular activity. A few examples of
activities outside the school may include activities such as dances, team sports, and performing arts, while
inside the school involvement activities may include intramurals, and academic clubs. Different levels of
activity involvement and participation may positively impact future success for those who participate;
individuals who render their wholehearted contribution towards the performance of extracurricular
activities do achieve success and sometimes even opt for that activity as their career or profession. The
main purpose behind writing this research paper is to understand how extra-curricular activities can
influence development in academics, social skills and in imbibing a talent or a skill within oneself (Annu,
2013).
Participation in Extracurricular Activities

Apart from educational institutions, there are certain organizations that conduct extracurricular
activities for the students and other members of the society as well; such organizations may include clubs,
athletic opportunities, dance line or cheer teams, scouts, drama or theatre, youth groups, student council
and club sports. These organizations conduct activities such as sports, drama, dance and music, artworks
for the members. This has been an area of interest for the parents, for the students themselves as well as
for the educators; that students should get engaged in some kind of extracurricular activity as well besides
studies and academics in order to influence their development. When some students start attending
preschools at the age of three, sometimes even at this age, their parents make them learn certain activities
such as dance, playing of certain musical instruments such as piano or guitar and so forth so that they
become professional when they grow up. Participation in extracurricular activities has been directly
associated with one’s social and academic success, yet over-participation may be burdensome as it may
interfere with their academic performance; hence there are pros and cons of participation in the activities
(Wilson, 2009).
1167
Theory and research that has been conducted by the researchers in this area reveal that constructive
youth development emphasizes the evolution of human development, and suggest that enlightening
positive, supportive relationships with people and social institutions encourages healthy development.
Participation in extracurricular activities enables people to establish social ties and communication links.
Considering this perspective, organized activities, such as extra-curricular activities, can lead to strong
development because of the support and opportunities that are present compared to less positive after
school options especially for teenagers. Students who participate in these kinds of activities are more
likely to respect diversity, become more disciplined, and give or donate as a member of a team whether it
is sports, scouting or clubs (Wilson, 2009).
Types of Extracurricular Activities

There are different kinds of extracurricular activities that students participate in while they are in
school. These activities may be outside the school or part of the school curriculum. These have been
classified as follows: poetry, dance and music, sports and games, dramatics and theatre, artwork and craft
activities, religion, computer skills, volunteer work, foreign language, governance activities
(Cadwallader, 2002).
Benefits of Participation in Extracurricular Activities

There have been several advantages of participation in extracurricular activities which have been
stated as follows: (Brown, n.d.).
1. Students tend to perform better in their studies and score good grades, as their mind-set gets
stimulated by the participation in activities; their exam results, educational attainment gets improved.
2. Students are willing to attend school more regularly and there is a decline in the rate of
absenteeism; self-concepts of the students become more enriched and deep.
3. Through the participation in extracurricular activities, there is a reduction in school dropout rate
as these activities do attract students; a large number of students find these activities more influencing
then the academics.
4. Students become more disciplined and obedient, they tend to stay more focused and are less
likely to misbehave or get engaged in delinquent acts.
5. Through these activities students become more practiced, competent and skilful; sometimes if
they are good at making a painting, they may choose a career as an artist or if they are good at a dance
performance they may become a professional dancer.
6. Students who participate in these activities get more influenced positively; in the sense that they
learn more skills in life such as teamwork and leadership skills; they learn how to communicate with the
other people outside of their family members.
7. Through participation in these activities, factors such as anger, frustration, loneliness, avoiding
studies, laziness gets reduced and students are more likely to become hardworking, attentive,
conscientious and diligent.
8. Individuals who develop positive viewpoints regarding all kinds of extracurricular activities that
they are engaged in are more likely to enjoy them and they prove to be fun activities rather than being
dull and boring. Hence extracurricular activities can be a source of enjoyment.
Conclusion
Besides education, it is essential for all the students of all the classes and age groups to get involved
in some kind of extracurricular activities as well. Extracurricular activities can be of various kinds such as
sports, games, drama, theatre, music, dance, art and craft and so forth. These activities have proved to be
beneficial to the students in many ways such as stimulating their mind-set, developing a skill within
themselves, empowering them, they are able to concentrate upon their studies in a much better way, they
become more positive as persons and factors such as anger, frustration, laziness and loneliness gets
reduced.
On the other hand, a few negativities have also been identified regarding the extracurricular
activities such as individuals get accustomed to drinking alcohol, they tend to ignore their studies through
the influence of these activities, sometimes getting involved in these activities becomes unaffordable due
to financial problems and individuals may get involved in delinquent acts. Finally, it can be stated that
1168
extracurricular activities are a must to be developed for an individual of all age groups; an individual
should get himself engaged in at least one activity if not all; the negativities that occur as a result of these
activities are quite uncommon.
Bibliography:
1. Annu, S., & Sunita, M. (2013). Impact of Extracurricular Activities on Students in Private School
of Lucknow District. 2(6), 92-94.
2. Brown, R. (n.d.). Extracurricular Activity: How Does Participation Encourage Positive Youth
Development?
3. Cadwallader, T.W., Wagner, M., & Garza, N. (2002). Participation in Extracurricular
Activities.
4. Wilson, N. (2009). Impact of Extracurricular Activities on Students.
1169
Prof. înv. primar Gîrleanu Ramona

Şcoala Gimnazială ,,Lascăr Catargiu”, com. Schela, jud. Galaţi
Educaţia extracurriculară (educaţie realizată în afara procesului de învăţământ) are un rol important
în formarea personalităţii copiilor. Activităţile extracurriculare au ca scop identificarea aptitudinilor,
talentelor, cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ în diferite
domenii. Copiii încep să acumuleze o serie de cunoştinţe începând cu vârste fragede, acest lucru
realizandu-se prin contactul direct cu obiectele şi fenomenele din mediul înconjurător.
facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei. De
asemenea se doreşte fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale.
Oricât ar fi de importantă educaţia formală realizată prin procesul de învăţământ, ea nu epuizează

 Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale –– constituie un mijloc
de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru. Ele oferă elevilor prilejul
de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, procesul de producţie în desfăşurarea sa,
operele de artă originale, momentele legate de trecutul istoric local etc.
 Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive - stimulează şi
orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzica, sport, poezie, pictura.
 Excursiile şi taberele şcolare - contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor despre frumuseţile ţării, la
educarea respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură.
Activitatea educativă şcolară şi extraşcolară dezvoltă gândirea critică şi stimulează implicarea
tinerei generaţii în actul decisional. La vârsta şcolară, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arată sau li
se spune în legatură cu mediul, fiind dispuşi să acţioneze în acest sens.
patriotică. Serbările şi festivităţile marchează evenimentele importante din viaţa şcolarului. Aceste mici
serbări, organizate de către cadrele didactice oferă elevilor răsplata primită după muncă şi au un rol de
motivare, mai puţin seminificativ. Concursurile şcolare sunt o metodă extraşcolară de a stârni interesul
elevului pentru diferite arii curriculare, ajutând şi la orientarea profesionala a elevilor, facandu-le
cunoscute toate posibilităţi pe care aceştia le deţin. Acelaşi efect îl pot avea concursurile organizate de
către cadrele didactice la clasă(organizarea lor într-o atmosferă placută va stimula spiritul de iniţiativă al
copiilor, îi va ajuta la integrarea în diferite grupuri).
Activităţile extraşcolare sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interesul, facilitează acumularea
de cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar. Copiilor li se dezvoltă spiritul practic, operaţional,
manualitatea, dând posibilitatea fiecăruia să se afirme conform persoanalităţii sale. Copiii se
responsabilităţi. Dascălul deţine posibilităţi deosebite de a-şi cunoaşte elevii, de a-i dirija, de a le susţine
dezvoltarea, realizând mai uşor obiectivul principal - pregătirea copilului pentru viaţă.
Activităţile extracurriculare sunt apreciate atât de către copii, cât şi de factorii educaţionali in
măsura în care:
1170
 valorifică şi dezvoltă interesele şi aptitudinile copiilor;
 contribuie la optimizarea procesului de învăţământ ;
 sunt caracterizare de optimism şi umor;
 au un efect pozitiv pentru munca desfaşurată în grup;
 creeaza un sentiment de siguranţă şi încredere tuturor participanţilor;

dăruire la astfel de activităţi. Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator de căutări şi
soluţii variate.
Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria şi în dragostea din sufletul copiilor,
dar să îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase.
1171
Rolul pozitiv al activităților extrașcolare în educația elevilor
Prof. înv. primar Gîsculescu-Angheliu Violeta,

Școala Gimnazială ,,Duiliu Zamfirescu, Focsani/ Vrancea
Activitățile extrașcolare au un rol foarte bine definit în educația elevului și odată cu aceasta, sunt
activități plăcute, relaxante cu care poți ,,preda,, o temă prin diferite metode si procedee în orice stadiu al
dezvoltării fizice și emoționale al elevului.
viaţă.
Activităţile extracurriculare organizate împreună cu elevii mei au conţinut cultural, artistic, spiritual,
ştiinţific, tehnico-aplicativ, sportiv sau simple activităţi de joc sau de participare la viaţa şi activitatea
comunităţii locale. Voi enumera doar o mica parte, dintre cele mai indragite activitati extrascolare.
Excursia este cea care îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei experienţe sociale
importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural ştiinţific. Excursia reprezintă finalitatea unei activităţi
îndelungate de pregătire a copiilor, îi ajută să înţeleagă excursiile nu numai din perspectiva evadării din
atmosfera de muncă de zi cu zi ci şi ca un act de ridicare a nivelului cultural. Fiind anul trecut in clasa
pregatitoare am organizat doar o singura excursie ,,Focsani-Galati-Braila- Tudor Vladimirescu – Focsani,,
Excursie cu scop educativ şi recreativ, o zi minunată de vară, cu locuri frumoase şi copii fericiți, in care
am vizitat Muzeul de stiinte, Acvariul, Planetariul, Expozitia de fluturi vii, Gradina Botanica, Gradina
Senzoriala, Gradina Japoneza, Gradina zoologica, Manastirea de la Tudor Vladimirescu etc.
Serbările şcolare (de ziua mamei, de 1 Iunie, de Crîciun, sau de sfarsit de an scolar) sunt
momente de maximă bucurie atât pentru copii, cât şi pentru părinţii lor. Ele aduc lumină în suflete, dau
aripi imaginaţiei, entuziasmului şi rămân de-a pururi ca momente de neuitat în viaţa fiecăruia. Coşbuc
spunea: „Ca să poţi povesti sau cânta copiilor, trebuie să-i iubeşti, sa cauţi să pricepi firea şi lumea
1172
aparte în care trăiesc, sa ştii să cobori până la nivelul personalităţii lor. Trebuie să iei parte
împreună cu dânşii la toate manifestările sufleteşti; într-un cuvânt, rămânând om mare, să fii cât se
poate de copil”.
Parteneriatele, concursurile, proiectele ajută elevii să aibă succes la şcoală şi mai târziu, în viaţă.
Atunci când părinţii, elevii şi ceilalţi membri ai comunităţii se consideră unii pe alţii parteneri în educaţie,
se creează în jurul elevilor o comunitate de suport care începe să funcţioneze. Parteneriatele trebuie
văzute ca o componentă esenţială în organizarea şcolii şi a clasei de elevi. Ele nu mai sunt de mult
considerate doar o simplă activitate cu caracter opţional sau o problemă de natura relaţiilor publice. În
cadrul acestor parteneriate se pot parcurge următoarele conţinuturi: transmiterea unor informaţii despre
ecologie, dobândirea unor cunoştinţe despre relaţia om-mediu, educarea unor comportamente şi conduite
civilizate, îmbogăţirea vocabularului activ cu cuvinte din diferite domenii, cultivarea unor atitudini de
investigare, cercetare etc.
Implicarea elevilor în proiectele educative, atât la nivel naţional cât şi internaţional a crescut în
ultimii ani, aceasta dovedind interesul crescut al elevilor faţă de aceste activităţi. Concursul de
creaţie literară şi plastică urmăresc stimularea implicării elevilor în activităţile extraşcolare,
descoperirea şi dezvoltarea aptitudinilor artistice şi literare ale copiilor din ciclul primar. Prin
participarea la astfel de proiecte elevii îşi dezvolta aptitudinile artistice şi literare, spiritul de echipă-
(în realizarea lucrărilor colective) îşi vor testa aptitudinile, îşi vor putea pune în valoare calităţile
artistice .
Un astfel de Proiect Educațional pe teme ecologice este și ,,Terra, suntem copiii tăi”, un de suflet, în
care elevii mei sunt implicați în fiecare an în toate activitățile iar satifacția este pe măsura rezultatelor.
Bibliografie:
http://www.monitorulvn.ro/articole/video-i-galerie-foto-in-foc-ani-mai-sunt-i-copii-interesati-de-
coala-si-profesori-care-sa-i-inspire_2_70864253.html
1173
Metode, procedee și tehnici inovative - de la tradițional la e-learning
Prof. înv. primar. Gîsculescu-Angheliu Violeta

Școala Gimnazială “Duiliu Zamfirescu”Focșani/Vrancea
Aceasta este școala de care generația digitală are nevoie și dacă nu școlii, atunci cui să-I revină
această misiune de a construi demersul educativ pentru a maximiza oportunitățile noilor tehnologii și
pentru a reduce, efectele lor negative.
Pentru apropierea școlii de mintea generației digitale, presupune un efort planificat și de lungă
durată.
“Effective Use Of ICT In Education,, - Istanbul- Turkey/ Prague- Czech Republic / este un curs
Erasmus Plus care vizează chiar acest aspect, al îmbinarii lecțiilor tradiționale cu e-learningul și am fost
una dintre beneficiarele acestui curs internațional, în care au fost următoarele obiective:
- Furnizarea de idei practice, profesorilor, pentru modul în care pot fi incluse tehnologiile în
lecțiile lor existente;
- Familiarizarea cadrelor didactice cu tendințele actuale în materie de TIC și cum pot fi acestea
aplicate pentru a crea lecții electronice;
- Familiarizarea profesorilor cu utilizarea și funcțiile platformei Moodle;
- Permiterea profesorilor de a-și crea propriile cursuri pe platforma Moodle;
- Oferirea cadrelor didactice resurse care să le permită mărirea resurselor e-learning;
- Permiterea profesorilor să împărătească idei și diferențe culturale cu celelalte naționalități din
UE;
- Oferirea profesorilor o perspectivă asupra culturii turcești și italiene în orașele istorice
Istanbul, Kirsehir, Sardinia și Roma (în acest caz).
Cursul a fost axat pe activitîți practice practice. Ne-a fost prezentată platforma Moodle, pentru fi a 
utilizată de către profesorii care lucrează în școli, posibilitatea de utilizare a acestor instrumente în lecții,
care sunt avantajele, dezavantajele si dificultățile
Cursul a fost structurat în 4 module diferite de formare:

Modulul 1 – Ce este ,,învățământul la distanță,,
Modulul 2 – Introducere în Moodle
Modulul 3 – Creearea unui curs Moodle
Modulul 4 – Prezentarea participanților
Fiecare dintre ele care acoperă un alt aspect al utilizării învățării electronice fie într-un mod
tradițional sau o aplicație online, astfel încât acestea vor îmbina aspect teoretice si cunoștințe practice,
adesea permițând profesorilor să interacționeze cu sisteme de învățare electronică într-o manieră practică.
Ei vor folosi abilitățile necesare pentru a putea utiliza eficient propriile sisteme de e-learning cu elevii
lor.
Elevii vor beneficia de informațiile teoretice de care au nevoie sa își creeze propriile soluții TIC, din
experiența cursanților în efortul de a crea un mediu de învățare util, demonstrând în același timp
importanța colaborării impartașirii creativității în procesul de învățare electronică.
Ne dorim să avem școli cu profesori motivați și pasionați, elevi curioși, ore interactive, într-o
formulă care să reprezinte noua normalitate în educația din România.
Combinarea învățării tradiționale, față în față cu cea prin e-learning este o condiție obligatorie
pentru a apropia oferta școlară de așteptările generației digitale. Tot mai multe cercetări scot in evidență
faptul că blended-learning-ul este mai eficient decat e-learningul sau învățarea clasică.
Pentru ca aceste tehnologii digitale să producă o creștere a calității învățării e nevoie de profesori
pregătiți, o nouă programă școlară metode moderne de predare.
Oare suntem simpli actori într-o istorie care se face în altă parte sau vom lua atitudine?
1174
Ne dorim să avem școli cu profesori motivați si pasionați, elevi curioși, ore interactive, în care in
care să reprezinte noua normalitate în educația din România.
Bibliografie:
1. Studiu Open -I Research realizat pentru Uitat Vitsy, Părinții copiilor digitali
2. Revistă de cultură și gândire strategică, Sinteza
1175
„IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE
ÎN GRADINIȚĂ- MIJLOACE DE REALIZARE”
PROF. ÎNV. PREȘCOLAR GLĂVAN GIANINA-DANIELA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 SLOBOZIA CONACHI STRUCTURĂ
GRĂDINIȚA CU P. N. NR. 1 IZVOARELE, JUD. GALAȚI
Procesul educaţional din grădiniţă presupune şi forme de muncă didactică complementară

activităţilor obligatorii. Acestea sunt activităţi desfăşurate în grădiniţă în afara activităţilor obligatorii, sau
activităţi desfăşurate în afara grădiniţei. Este vorba despre activităţi extracurriculare care se desfăşoară
sub îndrumarea educatoarelor.
- excursii;
Serbările reprezintă un necesar izvor de satisfacţie, bucurii, creează buna dispoziţie. Serbările pot
lua forme variate, de la solemna evocare istorică la un vesel carnaval. La pregătirea şi realizarea
estetică, distracţie, satisfacţie, făcându-le viaţa mai frumoasă, mai plină de sens.
- Ziua mamei, Ziua copilului, Sfârşit de an.
1176
etc.
liber.
O concluzie personală, consider că trebuie să încercăm să-i atragem pe copii, să participe la
şi îi determină pe copii să participe fără să-i forţăm.
Menirea noastră este de a trezi curiozitatea viitorilor indivizi ai societăţii, de a le potoli această
curiozitate şi de ai pregăti pentru viaţă, atât cu ajutorul activităţilor didactice pe care le desfăşurăm la
grupă cât şi prin intermediul activităţilor extracuriculare.

1177
ÎN EDUCAŢIA COPIILOR CU NEVOI EDUCATIVE SPECIALE
Prof. înv. preșc. GLIGA EUGENIA MARIANA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ RĂSTOLIȚA
,,Ca și bulgărele de zăpadă, copilul poartă cu sine și din pulberea drumului pe care il străbate.De
aceea, este necesar să veghem asupra influențelor ce se exercită asupra lui, dar si să-l invățăm curajul
si responsabilitatea de a zbura intr-o zi. Pentru aceasta este nevoie de stiință, răbdare si optimism. Dar,
mai presus de toate, este nevoie de iubire, de foarte multă iubire. Căci, indiferent de calitatile si
defectele sale, un copil este intotdeauna un cer, adica o perspectivă pe care nu avem voie sa o ratăm”-
Munteanu Anca – “Psihologia copilului si a adolescentului”
şi socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială..
Educaţia copiilor cu cerinţe educative speciale (CES) denumită educaţie incluzivă – componentă a
paradigmei educaţie pentru toţi – proiectează un nou tip de şcoală: comprehensivă (cuprinzătoare, care
nu selectează şi nu exclude), care realizează co-educatia, este deschisă, toleranţă, prietenoasă şi
democratică, naturală prin eterogenitatea ei care îi valorizează şi integrează pe toţi copiii, adaptându-se la
diversitatea de cerinţe educaţionale, la particularităţile de învăţare şi dezvoltare ale fiecărui copil. Este
acceptată în prezent noţiunea de „CES” care desemnează necesităţile educaţionale complementare
obiectivelor generale ale educaţiei speciale, necesităţile care solicită o şcolarizare adaptată
particularităţilor individuale şi / sau caracteristice unei deficienţe precum şi o intervenţie specifică, prin
reabilitare/ recuperare corespunzătoare
extracurriculare
socializarea copiilor cu CES. În funcţie de specificul lor, aceste activităţi dezvoltă la copii priceperi,
Activităţile extracurriculare organizate împreună cu preșcolarii noştri au avut un conţinut cultural,
artistic, spiritual, ştiinţific, tehnico-aplicativ, sportiv sau simple activităţi de joc sau de participare la viaţa
şi activitatea comunităţii locale.
Voi prezenta în cele ce urmează activitățile extracurriculare și rolul acestora din cadrul programului
,,Săptămâna altfel- Să știi mai multe, să fii mai bun!”
 Ziua Eco ,,Grupa mea cea mai curată, Vizionare film, Ecologizare parc.
 Ateliere Confecționare obiecte decorative pentru Paște (Felicitări, Ouă); Poster
 Activități științifice Riscurile și prevenirea situațiilor de risc ( Atenție la stop!, Focul-prieten sau
dușman).
 Activități sportive. Jocuri de masă, jocuri de mișcare, întreceri sportive.
 Activități culturale Vizitarea principalelor obiective din localitate.
Activităţile extracurriculare de tipul ecologizării permit informarea problemelor de mediu și
prevenirea distrugerii acestuia. Aceste activități au rolul de a spori interesul de cunoaștere și întreținere a
frumuseților naturale, de a stabilii interacțiunea între preșcolari, sentimente de valorizare cât și de a forma
și dezvolta sentimente de prețuire a mediului natural, în vederea adoptării unui comportament ecologic
adecvat.
1178
Un rol deosebit îl au activitățile extracurriculare din cadrul abilitării manuale - Ateliere, unde elevii
au posibilitatea de a-și antrena gândirea, priceperea ,memoria, colaborarea și creativitatea influențând
într-un mod pozitiv și plăcut activitatea lor intelectuală. Pornind de la considerentul că astfel de activități
pot face trecerea de la joc la muncă, este indinspensabilă dezvoltarea abilităților și deprinderilor, cât și
cooperarea cu ceilalți în confecționarea lucrărilor artistico-plastice într-un mod cât mai organizat.
Activitățile cu tematică sportivă dezvoltă la elevii cu CES, spiritul de competiţie, de echipă, îi
mobilizează la cooperare şi le dezvoltă încrederea în forţele proprii. Desfăşurarea de competiţii facilitează
depăşirea sentimentului de marginalizare, acceptarea diferențelor şi permite valorizarea potenţialului
aptitudinal al tuturor copiilor,chiar și al celor cu dificultăți de învățare și al celor încadrați în grad de
handicap I și II.
Participarea copiilor, inclusiv al celor cu CES la activităţi cultural-artistice constituie puncte de
referinţă, jaloane care-i duc spre autocunoaştere, matricea spirituală în care un copil îşi descoperă treptat
propria sa identitate, rostul său în lume, permițând astfel socializarea şi valorizarea acestor copii.
Activitățile complementare concretizate în excursii şi drumeţii, vizite, vizionări de filme sau spectacole
imprimă copilului un anumit comportament, o ţinută adecvată situației, declanșează anumite sentimente.
Așadar, cadrul didactic poate face multe pentru educarea spiritului creativ în cadrul activităţilor
extracurriculare. Totodată, de mare importanţă sunt şi activităţile ce îi pregătesc pentru viața de adult,
pentru situaţiile de risc cu care se vor putea confrunta.
O mai mare contribuție în dezvoltarea personalităţii copilului o au activităţile extraşcolare care
implică în mod direct copilul prin personalitatea sa şi nu prin produsul realizat de acesta; necesitatea fiind
de a modifica destul de mult modul de gândire, să se evite critica în astfel de activităţi, să încurajeze elevii
şi să realizeze un feed- back pozitiv.
Prin urmare, formarea personalităţii copiilor cu cerințe speciale se face în cadrul obiectivelor
educative generale, comune tuturor copiilor, numai că mijloacele de realizare sunt diferite. Indiferent de
tipul de educaţie: specială, integrată / incluzivă sau de conceptele utilizate, problema personalităţii
elevului trebuie să ocupe locul principal.. Acest lucru se poate realiza nu numai prin activităţi educative
şcolare, ci şi prin activităţi extracurriculare.
Trebuie să-i invățăm pe copii să invingă dificultățile prin intervenții reale, posibile, sa-i facem să-ți
exerseze capacitatea de a opta si de a decide, pentru că perioada preșcolara este decisiva pentru formarea
viitorului școlar, a tânărului de mâine.
Respectând principiile didacticii moderne şi implicit ale educaţiei incluzive, prin iniţierea,
organizarea şi facilitarea participării elevilor la activităţi extracurriculare, unitatea noastră şcolară
promovează interactivitatea, eliberarea energiilor pozitive a copilului cu nevoi educative speciale,
formarea unor competenţe comunicaţionale de nivel superior. O educaţie benefică şi eficientă, adaptată
cerinţelor unui învăţământ democratic este aceea care se construieşte în strategii de respectare a
diferenţelor interindividuale, promovarea egalităţii drepturilor şi oportunităţilor educaţionale, sociale,
culturale a tuturor membrilor societăţii, evitarea marginalizării sociale a talentelor şi stimularea
dezvoltării durabilă a fiinţei umane în context social.
Bibliografie:
Carasel, A; Lazăr,V(2008) - „Psihopedagogia activităţilor extracurriculare”- Editura Arves
Popovici, D. (1998) – Învăţământul integrat sau incluziv – Editura Corint, Bucureşti
Popescu, G; Pleşă O.(1998) -„Handicap, readaptare, integrare” Pro Humanite, Bucureşti
1179
EXTRAŞCOLARE ÎN PROCESUL INSTUCTIV- EDUCATIV
Prof. înv. preșc. GLODEAN IULIA

Școala Gimnazială Valea Vișeului
Grădinița cu P. N. Bistra, Maramureș

supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copii se autodisciplinează. Cadrul didactic
are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască preşcolarii, să-i dirijeze, să le
influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al grădiniţei şi al
învăţământului primar – pregătirea copilului pentru viaţă.
uităm că una din trebuinţele principale ale copilului este jocul. Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv –
educative să primeze, dar să fie prezentate în mod echilibrat şi momentele recreative, de relaxare, atunci
rezultatele vor fi întotdeauna deosebite.
În legătură cu dezvoltarea creativităţii copiilor, pot fi date educatorilor următoarele îndrumări:
gândirea creativă şi învăţarea din proprie iniţiativă trebuie încurajate prin laudă. Trebuie promovat modul
variat de abordare a problemelor de manipulare a obiectelor şi a ideilor. Preşcolarii trebuie să fie
factori acţionează, pozitiv.
cunoştinţă cu lumea minunată a artei. Activităţile de acest gen au o deosebită influenţă formativă, au la
1180
bază toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii, tabere, colonii. In cadrul activităţilor organizate
in mijlocul naturii, al vietii sociale, copiii se confruntă cu realitatea si percep activ, prin acţiuni directe
obiectele, fenomenele, anumite locuri istorice. Fiind axate în principal pe viata în aer liber, în cadrul
acţiunilor turistice, prescolarii isi pot forma sentimental de respect si dragoste fata natura, fata de om si
realizarile sale. In urma plimbarilor, a excursiilor in natura, copiii pot reda cu mai multa creativitate si
sensibilitate, imaginea realităţii, în cadrul activităţilor de desen şi modelaj, iar materialele pe care le culeg,
sunt folosite în activităţile practice, în jocurile de creaţie.
La vârsta preşcolară, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arata sau li se spune în legatură cu
mediul, fiind dispuşi să acţioneze în acest sens.
BIBLIOGRAFIE:
1. Allport,W,Gordon, ,,Structura şi dezvoltarea personalităţii ‘’

1181
Prof. în înv. preșcolar: Gockesch Lidia
În societatea contemporană educația tinde spre o învățare pe tot parcursul vieții, astfel fără a nega
importanța educației de tip curricular, devine tot mai evident faptul că educația extrașcolară, adică cea
realizată dincolo de procesul de învățământ, își are rolul bine stabilit în formarea personalității copiilor. În
școala contemporană, complexitatea finalităților educaționale impune îmbinarea activităților curriculare
cu cele extrașcolare. În acest context, învățământul are misiunea de a forma elevi sub aspect
psihointelectual, fizic și socioafectiv, pentru o cât mai adecvată integrare socială.
Meseria de educator, învățător, profesor, urmărește obiective deosebite precum pregătirea copiilor și
adolescenților din punct de vedere academic, dar și pregătirea pentru viață. Schimbările continue care se
produc în mediul social, particularitățile curricumului, diferențele individuale între copii, fac ca acesată
muncă să fie concomitent pe cât de provocatoare, pe atât de solicitantă.
Scopul activităților extrașcolare constă în dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea copiilor în
facilitarea integrării în mediul școlar, oferirea de suport pentru reușita școlară în ansamblul ei.
De asemenea activitățile extrașcolare vizează un curriculum extins, oferind copiilor noi oportunități
de învățare și situații de învățare, oferă o mare libertate de construcție învățătării.
Activitățile extrașcolare oferă copiilor posibilitatea să se miște, să se exprime liber, să facă lucruri
care îi plac, să descopere, să experimenteze, de asemenea oferă, cele mai eficiente modalități de formare
și dezvoltare a caracterului copiilor încă din grădiniță, deoarece sunt factorii și modalitățile educative cele
mai apreciate, mai accesibile sufletelor acestora.
Grădinița și școala, oricât de bogat ar fi conținutul curricular pe care îl comunicăm copiilor, nu
poate satisface setea de investigare și cutezanță creatoare-trăsături specifice copiilor. Ei au nevoie de
acțiuni care să le îndeplinească setea de cunoaștere, să le extindă lumea lor spirituală, să le creeze stări de
emoție profundă, descoperind, apreciind, formându-și propriile lor convingeri, atitudini și
comportamente.
În concluzie dacă ținem cont de toate aspectele importante enumerate mai sus, ce stau la baza
proiectării conținutului activităților extrașcolare, el trebuie elaborat împreună cu copii\elevii, conform
intereselor și doințelor lor.
De cele mai multe ori acest conținut poate fi o continuare, a ceea ce și-au însușit copii\elevii în
cadrul lecțiilor, dar uneori ei propun organizarea unor activități din domenii care nu figurează în planul de
învățământ.
Copiii pot participa la cele cu anumite teme, au posibilitatea de a alege, de a-și exprima opinia, de a
se implica, de a-și folosi resursele și creativitatea într-un scop precis, având ca scop o dezvoltare
armonioasă a copiilor, în tot procesul educațional.
Bibliografie:
1. Maria Hadîrcă, ,,Paradigme,metode și tehnici de educație integrală în învățământul general‟,

Institutul de Științe ale Educației din Chișinău, Chișinău 2015
2. Marcu Vasile; Orțan Florica; Deac Emilia Adina (coordonatori). ,,Menegementul activităților
extracurriculare‟, Editura Universitatea din Oradea, Oradea 2003
1182
Rolul activităților extrașcolare în integrarea elevilor cu CES
Prof. înv. primar Goga Pompilia Adriana

Școala Gimnazială ”Ștefan cel Mare” Cetatea de Baltă
Activitățile extrașcolare oferă cele mai eficiente metode de formare a caracterului copilului încă din
clasele primare. Ele au un rol foarte important datorită caracterului lor activ participativ, facilitând
integrarea eficientă şi rapidă a elevilor în colectivitate. Această integrare facilitează la rândul ei procesul
de autocunoaştere. Implicându-se în acest tip de activităţi, elevii devin “subiecţi” conştienţi ai acţiunii,
trăind intens succesele sau insuccesele propriei lor activităţi. Ei devin capabili să-şi orienteze curiozitatea
nu numai asupra lumii exterioare, ci şi asupra propriei persoane. Se formează astfel ,,imaginea de sine’’,
esenţială în succesul şcolar. Programul activităţilor extracurriculare, stabilit ca o unitate in ethosul si
cultura organizaţională a şcolii, vizează acţiuni care să îi ajute pe elevi să îşi însuşească ideile de
corectitudine şi respect, să cunoască şi să respecte valorile culturale si etnice ale comunităţii, să trăiască
experienţe de viaţă competitive.
Elevii pot să decidă în bună masură asupra obiectivelor, conţinuturilor şi mijloacelor de realizare a
acestor activităţi, contribuind astfel la dezvoltarea vieţii comunităţii şcolare din care fac parte. Activităţile
extraşcolare respectă principiul egalităţii şanselor, oferind fiecărui elev posibilitatea de a se implica,
indiferent de rezultatele sale şcolare. Se dezvoltă astfel sentimentul încrederii în sine, în forţele proprii,
fapt care va avea ulterior o mare influenţă asupra succesului şcolar. Unul din scopurile principale ale
educaţiei non-formale îl reprezintă creşterea gradului de adaptabilitate a copiilor la viaţa socială, respectiv
dezvoltarea autonomiei personale şi sociale, a comportamentului în grup. În lucrarea intitulată
Descoperirea copilului, Maria Montessori făcea următoarea afirmaţie: ,,Să nu-i educăm pe copiii noştri
pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum
va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.’’ Activităţile extraşcolare vin în sprijinul acestui
demers. Finalităţile educaţionale ale activităţilor extraşcolare presupun educaţie intelectuală, estetică,
religioasă, moral-civică, patriotică, fizică. Educaţia intelectuală ocupă un rol central în formarea integral.
Integrarea copiilor cu CES se poate realiza nu numai prin activităţi educative şcolare, ci şi prin
activităţi extracurriculare.
Este necesară o riguroasă planificare, organizare şi desfăşurare a acestor tipuri de activităţi în relaţie
directă cu posibilităţile reale ale elevilor şi pentru a veni în întâmpinarea problemelor pe care elevii
respectivi le resimt în raport cu actul educaţional.
Activităţile extracurriculare de tipul vizitelor, excursiilor şi drumeţiilor, permit dezvoltarea

relaţiilor interpersonale şi o mai bună relaţionare a copiilor cu societatea, sporirea interesului de
cunoaştere a frumuseţilor naturale şi de patrimoniu, formarea şi dezvoltarea unor sentimente de preţuire a
mediului natural, în vederea adoptării unui comportament ecologic adecvat.
1183
Concursurile cu tematică diferită (sportive, artistice, pe discipline de studiu etc.) dezvoltă la elevii
cu CES, spiritul de competiţie, de echipă, încrederea în forţele proprii, îi mobilizează la cooperare.
Educaţia integrată va permite copiilor cu CES să trăiască alături de ceilalţi copii, să desfăşoare
activităţi comune, dobândind abilităţi în vederea adaptării, integrării şi devenirii lor ca şi ceilalţi.
Bibliografie:
Popovici, D. (1998) – Învăţământul integrat sau incluziv, Editura Corint, Bucureşti
1184
Rolul activităților extrașcolare în dezvoltarea personală a copiilor
Prof. psihopedagogie specială Gogozan Carmen Adriana

Centrul Școlar de Educație Incluzivă, Beclean
„Educația este ceea ce rămâne după ce am uitat tot ce am învățat la școală.” (Albert Einstein)
fi de mai multe tipuri: educație formală, care are loc într-un cadru instituționalizat, în mod planificat, în
cadrul sistemului de învățământ.
Activitățile extracurriculare se pot materializa în vizite, excursii, concursuri sportive sau de cultură
generală, vizionări de filme, spectacole cultural-artistice, filme, teatru. Toate acestea contribuie la
dezvoltarea copilului, atât comportamental, vestimentar cât mai ales cultural.
Educația estetică este o componentă a educației integrale și armonioase cu ajutorul căreia realizăm
formarea personalității omului prin frumosul existent în natură, artă și societate. Frumosul răscolește
emotivitatea, sensibilizează, înviorează, transformă și determină la meditație.
Elevii vor fi inițiați să sesizeze frumosul din natură, din artă și societate, să înțeleagă mesajul unei
opere de artă, să reflecteze asupra lui, să asculte o muzică bună, să observe și să interpreteze un tablou de
pictură sau un monument arhitectonic.
Obiectivul fundamental al educației estetice nu se poate realiza complet fără dezvoltarea
aptitudinilor artistice din mai multe domenii: literatură, muzică, pictură, arhitectură, sculptură, teatru,
cinematografie.
Obiectivele educației estetice se pot realiza atât prin activitățile școlare, dar mai ales prin activitățile
extrașcolare: cercuri artistice, vizionări de filme , de spectacole și expoziții, activități cultural-artistice,
serbările școlare, excursii în natură.
Copiii sunt mai receptivi la genul acesta de activități, datorită neobligativității participării lor, a
diversității activităților, a cadrului diferit în care au loc aceste activități, a modului de lucru, și anume
libertatea de a alege ce, cum și când doresc ei, după necesitățile și bunul plac al elevilor.
1185
1. Activitatea în afara clasei şi extraşcolară are un conţinut deosebit de activitatea în cadrul
lecţiilor. Desfăşurarea lecţiilor şi volumul cunoştinţelor predate sunt determinate de curriculumul la
disciplină, în timp ce conţinutul şi desfăşurarea activităţilor în afara clasei au conţinut flexibil şi foarte
variat, cuprinzând cunoştinţe din domeniul artei, ştiinţei, tehnicii, sportului. Totuşi nici conţinutul acestor
3. Durata activităţilor în afara clasei şi extraşcolare variază. O lecţie are durata fixă de 45 de
minute, iar activitățile în afara clasei sau extraşcolare durează de la o jumătate de oră până la două ore.
elevilor.
Întreaga activitate în afara clasei are conţinut variat, determinat de interesele cognitive ale elevilor
Activitățile extracurriculare vin în completarea procesului de învătământ. Se știe că omul , cât
aptitudinile, inventivitatea, spiritul de observație, imaginația creatoare, originalitatea, ingeniozitatea și
independența gândirii.
Bibliografie:.
1. Constantin Cucoș - Educația estetică, Polirom, 2014
2. Gabriela Cristea - Pedagogie generală, Ed. Didactică și pedagogică, 2002.
1186
Rolul activităţilor extrașcolare în educația elevilor
prof. dr. Florin Golban

Liceul Tehnologic Ion I. C. Brătianu Timișoara
Educaţia reprezintă un fenomen social fundamental specific fiecărei organizări sociale, îndeplinind
funcţia de formare a omului din punct de vedere intelectual, moral și fizic. Asupra individului se exercită
o serie de acţiuni şi influenţe educaţionale. Specialiştii le-au împărțit în trei categorii: educaţia formală
(școlară), nonformală (extrașcolară), informală (cunoştinţele pe care individul le dobândește în familie, în
societate, în mass-media).
Educaţia nonformală conţine majoritatea influenţelor educative care au loc în afara clasei, fiind
activităţi extrașcolare sau activităţi opţionale. Are un caracter mai puţin formal, dar cu acelaşi rezultat
formativ. Acţiunile educative plasate în cadrul acestui tip de educaţie sunt flexibile şi vin în întâmpinarea
diferitelor interese, în mod particular pentru fiecare persoană.
Pedagogia modernă urmăreşte înlăturarea vechii concepţii educaţionale care punea accent pe
dobândirea de către elev a unui volum mare de informaţii. Mai nou, accentul este pus pe aplicarea
pentru învăţare şi activităţile productive.
influenţelor formative exercitate asupra copilului. Prin activităţile extracurriculare, educaţia urmăreşte
modalităţi de formare a caracterului elevilor. Activităţile complementare sunt: excursii, drumeţii, vizite,
vizionări de filme sau spectacole care imprimă elevilor comportament civilizat și declanşează anumite
sentimente. Elevii se autodisciplinează, supunându-se regulilor, asumându-şi responsabilităţi. Cadrul
didactic are, prin acest tip de activitate posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i instruiască, să le
influenţeze dezvoltarea, să realizeze obiectivul principal al şcolii, pregătirea elevilor pentru viaţă.
Activităţi extracurriculare
Festivităţile
Acest tip de activităţi extraşcolare marchează evenimentele importante din viaţa elevilor. Importanţa
acestor activităţi constă în cultivarea înclinaţiilor artistice ale elevului, precum şi în atmosfera festivă
creată cu acest prilej. Perioada de pregătire a festivităților sudează colectivul, cultivă capacităţile de
comunicare şi înclinaţiile artistice ale elevilor, atenţia, memoria, gustul pentru frumos.
În cadrul festivităților se evaluează talentul, munca, priceperea colectivului clasei şi transformă în
plăcere şi satisfacţie străduinţele colectivului şi ale fiecarui elev în parte. Este important ca fiecare elev să
aibă un loc bine definit în cadrul festivităților istorice pentru a se simţi parte integrată a colectivului. De
aceea, un rol educativ îl au activităţile realizate cu prilejul zilei naţionale sau al altor evenimente istorice.
Concursurile școlare
Concursurile şcolare sporesc interesul elevului pentru diferite materii, contribuind la orientarea
profesională a acestuia. Concursurile şcolare oferă elevilor posibilitatea de a demonstra practic ceea ce au
învăţat la şcoală şi acasă. Concursurile motivează și determină elevii să studieze în profunzime şi să
obţină rezultate mai bune la şcoală.
1187
Acelaşi efect îl pot avea concursurile organizate la nivelul clasei sau al şcolii. Dacă sunt organizate
într-o manieră plăcută, vor stimula spiritul de competitivitate, oferindu-le elevilor prilejul de a se integra
în diferite grupuri, de a asimila mult mai uşor datele și evenimentele.
Vizitele
Vizitele programate la muzee, monumente, locuri istorice și unităţi economice constituie un mijloc
de a preţui valorile istorice şi economice ale ţării. Ele oferă elevilor prilejul de a observa monumentele si
produsele, procesul de producţie în defăşurarea sa, operele de artă originale, momentele legate de istoria
locală. Toate acestea stimulează activitatea de învăţare şi completează ceea ce elevii acumulează la lecţii.
Vizitele se pot desfăşura cu scopul studierii unei teme, în timpul activităţii sau în faza recapitulării şi
evaluării acesteia. Pentru ca vizitele să-şi atingă scopul, trebuie să se stabilească clar obiectivele vizitei,
de informare, de documentare, de orientare socio-profesională.
şi eficientă. Profesorii trebuie să adopte o atitudine creatoare atât în modul de realizare al activităţii, cât şi
în relaţiile cu elevii, să permită stimularea creativă a acestora.
Gândirea creativă şi învăţarea din proprie iniţiativă trebuie încurajate. Elevii trebuie să fie
îndrumaţi să dobândească gândire independentă și de grup, receptivitate la ideile noi, capacitatea de a
descoperi noi oportunități şi orizonturi. În tot acest cadru, profesorul are un rol primordial, promovând
elevilor săi tipuri de activităţi extraşcolare care să le stârnească interesul, imaginaţia şi dorinţa de a
participa la aceste inițiative.
Bibliografie:
învăţământ, în “ Învăţământul primar“ nr. 1/2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
,,Învăţământul primar“ nr. 2, 3/2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
Decun, Livia, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ, în
Golu, M., (2000), Fundamentele psihologiei, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti;
Ionescu, M., Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
Bucureşti, 2007;
Negovan, V., (2003), Introducere în psihologia educaţiei, Editura Curtea Veche, Bucureşti;
Sălăvăstru, D., (2004), Psihologia educaţiei, Editura Polirom, Iaşi;
curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom.
1188
Rolul activităţilor extrașcolare în educația elevilor
prof. Miloranca Golban

Liceul Teoretic David Voniga Giroc
Educaţia reprezintă un fenomen social fundamental, specific fiecărei organizări sociale, îndeplinind
funcţia de formare a omului din punct de vedere intelectual, moral și fizic. Asupra individului se exercită
o serie de acţiuni şi influenţe educaţionale. Specialiştii le-au împărțit în trei categorii: educaţia formală
(școlară), nonformală (extrașcolară), informală (cunoştinţele pe care individul le dobândește în familie, în
societate, în mass-media).
Educaţia nonformală conţine majoritatea influenţelor educative care au loc în afara clasei, fiind
activităţi extrașcolare sau activităţi opţionale. Are un caracter mai puţin formal, dar cu acelaşi rezultat
formativ. Acţiunile educative plasate în cadrul acestui tip de educaţie sunt flexibile şi vin în întâmpinarea
diferitelor interese, în mod particular pentru fiecare persoană.
Pedagogia modernă urmăreşte înlăturarea vechii concepţii educaţionale care punea accent pe
achiziţionarea de către elev a unui volum mare de date și informaţii. Accentul este pus acum pe aplicarea
influenţelor formative exercitate asupra copilului. Prin activităţile extracurriculare, educaţia urmăreşte
modalităţi de formare a caracterului elevilor. Activităţile complementare sunt: excursii, drumeţii, vizite,
vizionări de filme sau spectacole care imprimă elevilor comportament civilizat și declanşează anumite
sentimente. Elevii se autodisciplinează, supunându-se de bună voie regulilor, asumându-şi
responsabilităţi. Cadrul didactic are, prin acest tip de activitate posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii,
să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze obiectivul principal al şcolii, pregătirea elevilor
pentru viaţă.
Activităţi extracurriculare
Serbările
Serbările şcolare au un caracter participativ pentru elevi şi părinţi. Punerea serbărilor în scenă duce
la socializarea elevilor și deprinderea de a munci în echipă. Aceste activităţi extraşcolare marchează
evenimentele din viaţa elevilor. Importanţa acestor activităţi constă în cultivarea înclinaţiilor artistice ale
elevului, precum şi în atmosfera festivă.
Serbările omogenizează colectivul, impulsionează în mod favorabil, cultivă capacităţile de
comunicare şi înclinaţiile artistice ale elevilor, memoria, gustul pentru frumos. Serbarea şcolară valorifică
gusturile elevilor, evaluează talentul, munca şi priceperea grupului şi transformă în satisfacţie efortul
grupului şi al fiecarui elev în parte. Este important ca fiecare elev să aibă un loc bine definit în cadrul
programelor pentru a se simţi parte integrată a colectivului şi pentru a fi conştient că şi participarea lui
contribuie la reuşita serbării şcolare.
1189
Excursiile
Acest tip de activităţi ajută la dezvoltarea intelectuală şi fizică a elevilor, la cunoașterea diferitelor
regiuni și orașe ale patriei. Excursia îi binedispune pe elevi, le prilejuieşte experienţe sociale, economice,
turistice importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural-ştiinţific. Excursia este o formă de activitate
cu caracter atractiv şi informativ. Este o modalitate deosebită de educaţie completă deoarece permite o
abordare interdisciplinară a cunoştinţelor.
Informaţiile din cadrul orelor de istorie și religie sunt folosite de catre elevi pentru a citi inscripţii,
pentru a vizita muzee, expoziţii, monumente şi mănăstiri, iar cele din cadrul orelor de geografie sunt
utilizate pentru a analiza forme de relief, clima, fauna și flora.
În plan civic, elevii leagă noi prietenii, studiază grupurile, identifică trăsături morale și aplică norme
de politeţe în societate. În realizarea unei excursii şcolare este nevoie de o strategie, de prelucrarea
normelor de deplasare în grup, a cerinţelor igienico-sanitare, a regulilor de comportare civilizată. Excursia
este o activitate cu o formă de educaţie complexă, prin multitudinea de aspecte ale vieţii, istorice, sociale,
geografice, civice și culturale.
O excursie în natură îi ajută pe elevi să înţeleagă legătura dintre cunoştinţele dobândite la diferitele
discipline de studiu şi lumea din afara şcolii, le oferă posibilitatea de a se implica activ în propriul proces
de educaţie. Lucrările realizate pe baza materialelor culese, compunerile, desenele, portofoliile, oferă
posibilitatea unei evaluări.
şi eficientă. Profesorii trebuie să adopte o atitudine creatoare atât în modul de realizare a activităţii, cât şi
în relaţiile cu elevii, să permită stimularea creativă a acestora.
Gândirea creativă şi învăţarea din proprie iniţiativă trebuie încurajate. Elevii trebuie să fie
îndrumaţi să dobândească gândire independentă și de grup, receptivitate la ideile noi, capacitatea de a
descoperi noi oportunități şi orizonturi. În tot acest cadru, profesorul are un rol primordial, promovând
elevilor săi tipuri de activităţi extraşcolare care să le stârnească interesul, imaginaţia şi dorinţa de a
participa la aceste inițiative.
Bibliografie:
învăţământ, în “ Învăţământul primar“ nr. 1/2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
,,Învăţământul primar“ nr. 2, 3/2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
Golu, M., (2000), Fundamentele psihologiei, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti;
Ionescu, M., Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
Bucureşti, 2007;
Negovan, V., (2003), Introducere în psihologia educaţiei, Editura Curtea Veche, Bucureşti;
Sălăvăstru, D., (2004), Psihologia educaţiei, Editura Polirom, Iaşi;
curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom
1190
Activități extrașcolare de primăvara
Gorbai Maria Melinda

Liceul Tehnologic Petru Maior, Reghin
Activitățile extrașcolare sunt extrem de importante în privința dezvoltarii a copilului. Acesta ajută
formează abilități practice diversificate, și totodată strategii adecvate de rezolvare de probleme.
Pe lângă toate acestea sentimentul de împlinire este mult mai ridicat. Educaţia extracurriculară are
rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii copiilor noştri.
Proiectul educaţional “Sărbătoarea Paştelui în imaginaţia copiilor” implică în mod real elevii în
propria formare.
Colaborarea dintre elevii şcoala, părinți eventual implicarea comunităţii locale este o activitate
organizată, susţinută, conştientă, Fiind o activitate care întregește activitatea educativă a şcolii, și
totodată aduce un surplus elevilor.
Creativitatea copiilor va prinde viaţă prin realizarea de obiecte decorative, ouă încondeiate, colaje,
picturi, desene conform tematicii concursului. Eventual elevii pot filma obiceiurile legate de aceasta
serbare.
Elevii pot deveni o scriitori de poezii Paști si totodata cel mai important ar fi sa petreacă multi timp
cu bunici si străbunici, de a afla ce obiceiuri au fost pe vremuri si din toate aceste a ce a mai rămas si in
zilele noastre.
Știm că în întreaga lume cele mai frumoase tradiţii au loc în preajma marilor sărbători religioase.
Aceste tradiţii sunt prezente mai ales în zonele rurale. Din păcate, unele dintre aceste manifestări ale
bucuriei umane sunt pe cale de dispariţie.
Prin cadrul activităților extrașcolare putem salva, putem menține tradiile strămoșilor noștri, putem
educa copiii, elevii în privința menținerii tradițiilor!
1191
Rolul activitaților extrașcolare în educația copiilor
Autor: Gorgovan Carmen Florina

Liceul Tehn. „Lazăr Edeleanu”, Năvodari
Prin “activităţile extraşcolare tânărul să fie îndrumat spre toate cele necesare vieţii prezente şi
viitoare, şi acesta concis, plăcut şi temeinic,, (A. Comenius).
Prin intermediul activităților extrașcolare care sunt cel puțin la fel de importante precum lecțiile
clasice, se poate depăși cadrul formal al școlii, astfel încat elevul este mult mai relaxat și mai receptiv,
însușindu-și mult mai ușor noile informații.
Exemple de activități extrașcolare: excursiile tematice, vizita la muzeu, la grădina botanică sau
zoologică, concursuri școlare, competiții sportive, tabere tematice ș.a.
Cu ajutorul activităților extrașcolare pot fi dezvoltate diferite aptitudini, precum cele necesare
rezolvării unor situații din viața elevilor. De asemenea pot fi dezvoltate și educate dragostea și respectul
pentru tot ce este frumos în artă și natură, îmbinând frumosul cu utilul.
Datorita activităților extrașcolare se pot dezvolta colaborarea, lucrul în echipă, inventivitatea,

spiritul de observație, gândirea independentă.
In ultimii ani săptămâna „Școala altfel” a oferit ocazia cadrelor didactice să desfășoare activități
extrașcolare diverse, mai ales cele de tipul excursiilor. Prin intermediul excursiei realizate în anul școlar
2019-2020 elevii au putut vedea Palatul Mogoșoaia și au intrat în contact direct istoria și cu cultura
românească, văzând locuri unde au trăit domnitori ai vremii.
Vizitând Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din București elevii au intrat în
legătură directă cu un imens patrimoniu de colecții zoologice, geologice, anatomice, etnografice ș.a.
Aceste experiențe ajută elevii să-și fixeze ceea ce le-a fost predat în timpul lecțiilor clasice,
suplimentând și consolidând informațiile însușite de elev.
Un alt beneficiu al activităților extrașcolare este că acestea stimulează copiii dotați și ajută la
descoperirea talentului fiecărui copil.
In concluzie fiecare cadru didactic ar trebui să îmbine armonios predarea clasică cu activitățile
extrașcolare pentru ca actul instructiv-educativ să fie un succes.
1192
CE ROL AU ACTIVITĂȚILE EXTRAȘCOLARE
Înv. Grama Daniela-Giorgiana

Școala Gimnazială Puiești, județul Buzău
pentru manifestările disciplinare, ele presupun respectarea unei game variate de norme disciplinare.”
(Nicola, I., Tratat de pedagogie școlară)
învățământ.
Ele se desfăşoară într-un cadru informal, ce permite elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul
poate fi redus numai la activitatea instructiv-educativă care se desfăşoară în cadrul lecţiilor.
În acest scop se folosesc şi alte forme de activitate, cum ar fi:
 cercurile organizate la diferite obiecte

 vizitele şi excursiile
 concursurile şcolare etc.
Acestea contribuie la adâncirea cunoaşterii, la descoperirea, dezvoltarea şi valorificarea intereselor
şi pasiunilor, stimulează creativitatea, oferă cadrul afirmării şi recunoaşterii performanţelor. În plan
moral, aceste activităţi contribuie la formarea şi dezvoltarea atitudinilor de respect pentru cunoaştere,
pentru cultură, pentru creatorii ei, la exersarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter.
Activitățile extrașcolare au un caracter interdisciplinar, oferă cele mai eficiente modalități de
mai accesibili sufletelor acestora.
Copiii participă cu însuflețire și dăruire la astfel de activități, iar succesul este garantat dacă se
implică imaginația, bucuria și dragostea din sufletul copiilor. Ele conduc spre acțiuni frumoase și
valoroase.
inițiativei.
1193
Bibliografie:
Nicola, I., Tratat de pedagogie școlară, București, Aramis, 2000.
1194
ALIMENTAŢIA ECOLOGICĂ
Prof. Grădinariu Lăcrămioara-Florentina

Între alimentaţie şi starea de sănătate a omului se manifestă o interacţiune complexă, manifestată în

dublu sens: pe de o parte, alimentele determină starea de sănătate a individului prin calitatea lor igienică
şi nutriţională, iar pe de altă parte, situaţia patologică şi fiziologică influenţează regimul alimentar şi
nivelul de asimilare al acestuia. Dincolo de riscurile pe care le prezintă lipsa valorii igienice a produselor,
a inocuităţii acestora, o altă sursă de subminare a sănătăţii indivizilor rezidă în însuşi caracterul hranei
consumate, în caracterul său mai mult sau mai puţin echilibrat, corect, raţional.
Noţiunea de alimentaţie ecologică, introdusă relativ recent în circuitul internaţional, posedă

profunde semnificaţii sanogenetice, trofice şi social economice. În linii generale alimentaţia ecologică se
referă la consumarea unor produse diversificate, curate, sănătoase, lipsite de reziduuri, cu un conţinut
ridicat în substanţe bioactive şi minerale şi de calitate superioară, care să contribuie la nutriţia raţională
fiziologică a organismului uman.
Întrucât omul modern se confruntă cu dezechilibre alimentare care influenţează în mod dramatic
mortalitatea (inclusiv în ţările industrializare unde proliferează bolile abundenţei), se impune acordarea
unei atenţii deosebite acelor bunuri alimentare care nu afectează starea de sănătate a unei populaţii,
indiferent de zona ecologică unde aceasta se găseşte.
În zilele noastre, stabilirea unei nutriţii corespunzătoare nu se poate realiza decât după criterii
ecologice, întrucât mediul ambiant natural, dar şi cel artificial, industrial, condiţionează puternic
alimentaţia, alături de condiţiile geografice, climatice şi etnice. Din acest punct de vedere diferenţierile
privind alimentaţia sunt foarte ample, atât pe zone ecologice globale cât şi în interiorul unui teritoriu
naţional.
În acest context, sensul ecologic al alimentaţiei este privit prin prisma intervenţiei în economia
naturii, prin cultivarea plantelor şi creşterea animalelor într-un mediu înconjurător special, ceea ce
conduce la un anumit specific al nutriţiei umane.
De aceea, politicile alimentare şi nutriţionale se îmbină cu politicile ecologice, care trebuie

îndreptate cu precădere spre cauzele care afectează sănătatea şi nutriţia populaţiei. Din punct de vedere
ecologic, industria alimentară trebuie să se adapteze la nevoile fiziologice de hrană a populaţiei, fabricând
alimente echilibrate cantitativ şi calitativ.
Substanţele folosite în gastronomia alimentară trebuie alese cu deosebită atenţie în funcţie de

cerinţele omului modern, dar opinia generală este aceea că, pentru ca alimentul să prezinte proprietăţi
sanogenetice, în compoziţia sa nu trebuie să intervină substanţe sintetice, aditivi chimici, lucru posibil
prin utilizarea biotehnologiilor alimentare.
Importanţa alimentaţiei ecologice constă, deci, în aceea că ea poate asigura nu numai furnizarea
bunurilor alimentare suficiente din punct de vedere cantitativ, dar şi o alimentaţie corectă, echilibrată, în
scopul menţinerii sănătăţii fizice şi psihice a organismului pentru a favoriza procesul de evoluţie
biologică a omului.
1195
Iată care sunt avantajele consumului de produse ecologice:
 la producerea lor nu se folosesc erbicide, pesticide, hormoni;

 nu conţin aditivi sau alte substanţe chimice;
 nu sunt modificate genetic;
 produsele de origine animală nu conţin urme de antibiotice;
 sunt produse sănătoase, lipsite de reziduuri toxice;
 au un conţinut echilibrat de substanţe bioactive şi minerale;
 impactul asupra mediului înconjurător este minim.
Bibliografie:
 Costin, G.M., (editor) Alimente ecologice - Alimentele şi sănătatea, Editura Academica,

Galaţi, 2008;
 Mănescu B., Bazele ecotehnicii agricole, Editura ASE, Bucureşti, 2000;
 Tofan, C., Igiena si securitatea produselor alimentare, Editura AGIR, Bucuresti, 2001.
1196
COMBINAREA CORECTĂ A ALIMENTELOR
Prof. Grădinariu Lăcrămioara-Florentina

Unul din marile adevăruri ale vremurilor actuale este reprezentat de faptul ca alimentaţia a devenit
extrem de haotică. Este un lucru pe care îl observăm cu toţii, pentru noi înşine sau alţii.
De cele mai multe ori, obişnuinţele determină oamenii să consume aperitiv, felul întâi, felul al doilea,
desert, fructe, băuturi, toate la o singură masă! Se crează, practic un adevărat dezastru în organism, iar
sistemul digestiv, în complexitatea sa, este dat peste cap într-un mod extrem de dur. Pentru a-şi reveni şi a
putea digera, asimila şi excreta reziduurile, el “imprumută” energie din alte zone şi rezultatul îl constituie,
în timp, inevitabila îmbolnăvire.
Combinaţiile nefaste de alimente au loc, mai ales, din cauza obişnuinţelor de alimentaţie
“moştenite”, îndeosebi din perioada copilăriei. “Plăcerea emoţională” dată de un anumit gust sau de
senzaţia oferită de “burta plină” este practic un drog pentru creier. In aceste condiţii, acesta nu mai poate
discerne ce este cu adevărat de folos corpului şi face “alegeri” emoţionale nu raţionale, iar deciziile luate
emoţional sunt aproape întotdeauna (auto) distructive. Aceasta se întâmplă aproape întotdeauna în cazul
alimentaţiei. E nevoie de oprirea “hrănirii emoţionale” care are drept cauză stresul, emoţiile negative,
obişnuinţele şi plăcerile gustului.
De ce este atât de importantă o combinare corectă a alimentelor?
Pentru a fi digerat, fiecare tip de hrană are nevoie de un anume tip de suc gastric secretat de stomac
şi nu toate sucurile gastrice pot fi secretate în acelaşi timp, deoarece fiecare aliment este digerat în mod
diferit. Alimentele ce conţin amidon (orez, paine, cartofi s.a.) au nevoie de un mediu digestiv alcalin ce
este furnizat iniţial în gură de enzima ptialină, apoi de amilaza pancreatică, ce ajunge în intestinul subţire.
Alimentele ce conţin proteine (carne, lactate, alune, seminţe şi altele de acest fel) au nevoie de un
mediu acid pentru digerare, furnizat de acidul clorhidric şi pepsină.
Teoria nutriţiei se bazează pe ipoteza că absorbţia necorespunzatoare a alimentelor cauzează
degenerarea ţesuturilor şi de aceea combinarea alimentelor este cheia unui metabolism perfect. Nu este
suficient să furnizăm corpului elementele necesare, ci mai important este ca ele să fie utilizate de
organism. Este foarte posibil să te hraneşti corect, dar organismul să nu beneficieze de aceşti nutrienţi
tocmai din cauza interferenţei alimentelor incompatibile la aceeaşi masă, apărând astfel digestia alterată.
Reguli de combinare a alimentelor:
 combinaţia între carbohidraţi (cartofi, paste, cereale, pâine, dulciuri, etc) şi grăsimi (unt, şuncă,
smântână, etc) este interzisă; aceste alimente nu trebuie eliminate, ci doar trebuie consumate la momente
diferite;
 combinaţia de carbohidraţi cu proteine (carne, peşte, ouă, brânză, etc) este interzisă;
 combinaţia de proteine cu grăsimi este permisă;
 carbohidraţii se consumă individual, necombinaţi, la o masă.
În concluzie, trebuie consumate toate tipurile de nutrienţi, în combinaţiile prezentate mai sus,
avându-se în vedere diversitatea şi varietatea alimentelor. Practic, la o masă se pot consuma carne, oua,
peşte, brânză, cu legume proaspete, sub forma de salate sau preparate la abur. Fructele se consumă doar
proaspete, la mese separate.
Bibliografie:
 Rădulescu, Emil, 2006, Alimentaţia inteligentă, Editura Viaţă şi sănătate, Bucureşti;
 Radu M.Olinescu, „Totul despre o alimentaţie sănătoasă”, Editura Niculescu, Bucureşti, 2002;
 Morter, Ted, Sănătate prin alimentaţie, Editura Teora, Bucureşti, 2001;
 Mincu, Iulian, Brad Segal, Elena Popa, Rodica Segal, Orientări actuale în nutriţie, Editura
Medicală, Bucureşti, 1989.
1197
Profesor Învăţământ Primar: Gecu Alina - Elena

Şcoala Gimnazială Vrata, Jud. Mehedinți

1198
1199
ACTIVITĂȚI EXTRAȘCOLARE ÎN EDUCAȚIA COPIILOR
PROF. GRECU-BĂIAŞ GINA-MARIA

LICEUL TEORETIC ,, EFTIMIE MURGU’’ BOZOVICI
“Să nu-i educăm pe copii noştri pentru lumea de azi,această lume nu va mai exista cand ei vor fi
mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.”.Maria
Montessori-,,Descoperirea copilului’’.
DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII COPILULUI PRIN ACTIVITĂŢILE

EXTRACURRICULARE
Activităţile extracurriculare organizate de şcoală au conţinut cultural, artistic, spiritual, ştiinţific,
Aceste activităţi le oferă destindere, recreere, voie bună, satisfacţiile atmosferei de grup, iar unora
dintre ei posibilitatea unei afirmări şi recunoaştere a aptitudinilor. Aceste activităţi au caracter ocazional
şi iau forme foarte variate.
- excursii;
Serbarile şcolare
La copilul de vârstă şcolară este strâns legată de activităţile desfăşurate în şcoală şi în afara ei sub
forma jocului, a învăţăturii şi a muncii. Tocmai de aceea, o mare grijă trebuie acordată particularităţilor de
vârstă şi individuale ale copilului.
Jocul – activitate recreativ – instructivă, prilej de activizare şi dezvoltare a creativităţii.
Jocurile şi distracţiile sunt mai intense la vârstele copilăriei şi tinereţii. Ştim cu toţii că orice copil de
vârstă şcolară mica (clasa pregatitoare şi clasa I, chiar şi a II-a ) se joacă mai mult decât şcolarul mare.
Acestea le conferă conduitelor lor multă flexibilitate şi mai ales le dezvoltă imaginaţia şi creativitatea; tot
prin joc este exprimat şi gradul de dezvoltare psihică.
Copiii care sunt lipsiţi de posibilitatea de a se juca cu alţi copii de vârstă asemănătoare fie din cauză
că nu sunt obişnuiţi, fie din cauză că nu au cu cine, rămân nedezvoltaţi din punct de vedere al
1200
personalităţii. Jocul oferă copiilor o sumă de impresii care contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor despre
lume şi viaţă, totodată măreşte capacitatea de înţelegere a unor situaţii complexe, creează capacităţi de
reţinere stimulând memoria, capacităţi de concentrare, de supunere la anumite reguli, capacităţi de a lua
decizii rapide, de a rezolva situaţii – problemă, într-un cuvânt dezvoltă creativitatea.
Pentru copil, jocul presupune de cele mai multe ori, pe lângă consumul nervos chiar şi cele mai
simple jocuri, şi efort fizic, spre deosebire de persoanele adulte unde acesta lipseşte cu desăvârşire.
Există câteva lucruri de remarcat: în primul rând, jocul fortifică un copil din punct de vedere fizic, îi
imprimă gustul performanţelor precum şi mijloacele de a le realiza. În al doilea rând, jocul creează
deprinderi pentru lucrul în echipă, pentru sincronizarea acţiunilor proprii cu ale altora, în vederea atingerii
unui scop comun. În al treilea rând, jocul provoacă o stare de bună dispoziţie, de voie bună, oferindu-i
copilului posibilitatea de a uita pentru un timp de toate celelalte şi de a se distra, dându-i parcă mai multă
poftă de viaţă.
În joc, copilul îşi dă frâu liber imaginaţiei. Jocurile spontane reliefează capacitatea de creaţie a
copilului, capacitate bazată pe propria experienţă, îmbogăţită cu noi elemente, corespunzătoare dorinţelor
sale.
Excursia- activitate extracurriculară atractivă şi eficientă în învăţământ
,,Există o configuraţie a sentimentului naturii la români, originală prin raportarea ei la aceeaşi
realitate psihică a altor popoare, după cum există, sub semnul aceloraşi caractere distinctive, o viziune
românească a muntelui, câmpiei, apelor, un particular sentiment al timpului, elemente aparte ale realităţii
om- natură.” ( Gh. Macarie- ,,Geografie literară”)
Prin urmare, în urma călătoriilor îţi descoperi si recreezi multiple orizonturi spirituale. Îţi dai seama
de laturile personalităţii tale şi le dezvolţi în tandem cu natura. Mulţi scriitori români au călătorit, au
observat natura şi au descris-o în operele lor literare. Îi putem enumera pe: Gh. Macarie, M. Sadoveanu,
M. Eminescu, V. Alecsandi, Calistrat Hogaş, Geo Bogza, Dimitrie Cantemir, ş.a.
Societatea umană este în continuă dezvoltare în timp şi spaţiu. Cultura unei societăţi este reflectată
prin valorile pe care le manifesta: morale, etice, estetice, economice, dar şi prin relaţiile pe care le
desfaşoară fiecare om cu mediul natural în care se află. Menţinerea unui anumit echilibru al naturiii este
esenţial pentru desfăşurarea normală a vieţii.
Atitudinile si comportamentul nostru în raport cu tot ce ne înconjoară se formează încă din
momentul în care ne naştem. Părinţii sunt cei care ne familiarizează cu normele şi valorile morale, acest
lucru fiind continuat de educatori, învăţători si apoi de catre profesori. Un proverb vechi zice: ,, Pomul
când e mic se-ndreaptă”, deci de mici rebuie să le formăm copiilor principalele noţiuni, priceperi şi
deprinderi, atât in familie cât şi în cadru organizat, îndrumaţi de cadrele didactice.
Dacă in şcoală suntem mai închistaţi, încorsetaţi de pereţi şi reguli, activităţile extracurriculare oferă
elevilor oportunităti multiple de recreere, le valorifică potenţialul intelectual şi aptitudinile, le stimulează
imaginaţia, creativitatea şi iniţiativa, dezvoltându-le şi spiritul de competiţie, dar şi de echipă.
Copiii din această perioadă îşi petrec prea puţin timpul in mijlocul naturii, ei preferând să stea mai
mult în faţa televizorului si calculatorului; de aceea trebuie impulsionaţi să iasă în aer liber.
Lecţiile predate în afara clasei sunt mult mai interesante, oferind elevilor posibilitatea de a cunoaşte
direct elementele despre care învăţă, iar atunci când iau parte la un proiect se ajută între ei; asigura o
coeziune a grupului care va duce la descoperirea unor lucruri noi, trăind experienţe comune. Astfel,
excursiile, drumeţiile, investigaţiile , ne pot oferi posibilitatea înţelegerii fenomenelor naturii şi protejării
ei, aprofundării cunoştinţelor geografice, istorice şi culturale.
Excursia didactică are ca scop principal largirea orizontului didactic, realizând legătura intre teorie
şi practică. Acest tip de activitate anticipează intuirea, cunoaşterea generală, uşurând succesul învăţării.
Are avantajul de a facilita observarea elementelor mediului în ansamblul lor, cu interrelaţiile specifice,
uşurând deducerea cauzelor care leau generat. Este una dintre cele mai atractive, plăcute şi utile activităţi
de recreere şi odihnă activă, facilitând contactul direct cu mediul, aceasta presupunând o percepere activă
a unor zone culturale istorice, culturale , religioase, a unor peisaje, acţionând direct asupra acestora. Prin
aceste acţiuni, copiii dobândesc informaţii, îşi formează reprezentări, trăiesc experienţe de învăţare.
O excursie impune o mare responsabilitate pentru cel ce o organizează. El reaminteşte permanent
regulile de circulaţie, de securitate şi de comportament ce trebuie respectate. Trebuie stabilite obiectivele
vizate în funcţie de curriculum, scopul excursiei, de prezentat itinerariul, data, ora de plecare şi
echipamentul necesar. Perioada trebuie să fie corespunzătoare unei bune desfăşurări a activităţii. Trebuie
1201
stimulată dorinţa şi curiozitatea elevilor de a descoperi noi fenomene şi elemente, dar şi dorinţa de a
călători în scopul cunoaşterii şi nu în ultimul rând, creearea unui suport informativ- educativ. Excursia
reprezintă o călătorie de cel puţin o zi, efectuată în afara localităţii de reşedinţă, cu un mijloc de transport,
având ca scop recreerea, vizitarea, informareaşi studiul.
neamului, la formarea, în sufletul copiilor, a unor sentimente morale, care se vor transforma în convingeri
ferme pe parcursul procesului instructiv-educativ.
BIBLIOGRAFIE:
1. Ministerul Educatiei si Cercetarii, Institutul de Stiinte ale Educatiei Revista invatamantului prescolar,
3-4/2006,
2. IONESCU, M.; CHIŞ, V.,Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
4. LESPEZEANU M., Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar, Editura S.C. Omfal, Bucureşti,
2007
5. Ionescu M. Chiş,,Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
6. Macarie Gheorghe, ,, Geografie literară”, ed. Albatros, Bucureşti, 1980;
7. ,,Prietenii naturii” – Enciclopedie practică a copiilor, ed. I. Creangă, Bucureşti, 1983;
8. Ionescu M., Radu I., ,, Didactica modernă”, ediţia a II-a, revizuită, ed. Dacia, Cluj Napoca, 2004;
1202
Dezvoltarea abilităților și a competențelor, prin activități extracurriculare
Prof. Maria Grecu

Școala Gimnazială Ion Creangă, Satu Mare
Cadrul european al celor opt competențe cheie reprezintă un reper pentru orice demers didactic.
Profilul absolventului este creionat în stransă legatură cu acestea, dar nu numai. Absolvirea
învățământului obligatoriu plasează tinerii în situația de a-și găsi un loc pe piața muncii. Din acest motiv,
este necesară dezvoltarea unor competențe și abilități care sa le faciliteze accesul și mobilitatea pe această
piață. În Noua Agendă pentru Competențe publicată de Forumul Economic Mondial, au fost formulate
competențele sec. XXI. Pe lângă competențele de învățare si cele digitale, o pondere importanta o ocupă
abilitățile de viață și carieră. Activitățile extracurriculare reprezintă un cadru generos pentru dezvoltarea
multor competențe și abilități. Prin specificul lor, ele ii provoacă pe elevi să acționeze, să caute soluții la
diverse probleme, să analizeze diverse variante de lucru, dezvoltându-și astfel gândirea critică.
Activitățile de acest tip implică uneori necesitatea de a gândi nonconformist, de a aplica strategii noi, de a
crea situații inedite de invățare, dezvoltându-și astfel creativitatea. Și pentru ca viitorul adult să se poată
adapta cu ușurință în colective de lucru, este necesar să învețe colaborarea și cooperarea în rezolvarea
unor sarcini. Comunicarea este de asemenea esențială pentru o bună integrare atât în viața socială cât și
la locul de muncă. Orice activitate extracurriculară stimulează dezvoltarea abilităților de comunicare pe
diverse paliere, îi obișnuiește pe elevi să practice felurite forme de comunicare, să-și transmită mesajele.
Nu doar abilitățile de învățare sunt dezvoltate ci și cele de alfabetizare.în domenii precum
colectarea de date și informații, media, noua tehnologie. Orice tânăr trebuie să fie capabil să își caute și
să selecteze informații, să le înțeleagă, să discearnă între informațiile reale și cele false, pentru a nu
deveni victimă a dezinformărilor și a manipulărilor. Datorită evoluțiilor spectaculoase din domeniul
tehnologiei, este absolut necesară dezvoltarea unor noi competențe pe acest domeniu. Desigur pentru
generațiile actuale care sunt nativ digitale, aceasta se petrece cu relativă ușurință.Întrucât activitățile
extracurriculare presupun numeroase activități care necesită acțiuni din cele menționate anterior, ele vor
servi la dezvoltarea abilităților asociate.
Orice angajator este interesat și de abilitățile sociale ale anagajatului. Una dintre ele este
flexibilitatea. Este important să aibă această calitate pentru că nu e foarte simplu să știi să accepți
punctele de vedere ale altora sau să faci anumite compromisuri pentru a accepta o soluție propusă de
altcineva. De asemenea,ei trebuie să gestioneze corect anumite modificări care se impun pentru ducerea
la bun sfârșit a unui plan de lucru, să fie dispuși să-și actualizeze mereu cunoștințele. Prin natura
conținutului, o activitate extracurriculară va asigura dezvoltarea acestei calități. Dar nu numai. Elevii au
de îndeplinit diferite roluri, astfel încât la un moment dat își vor asuma un rezultat sau un eșec. Vor fi
nevoiți să-și antreneze și/sau motiveze colegii în diverse etape ale activității, dezvoltându-și astfel calități
de leader. Ei vor înțelege astfel unele aspecte ale noțiunii de leadership. Vor înțelege faptul că asumarea
unui rol, obligă la seriozitate, competență și responsabilitate. Pe de altă parte, implicarea lor în aceste
activități le dezvoltă spiritul de inițiativă, abilitatea de a acționa fără a aștepta neapărat indicații, de a crea
strategii, de a demara noi acțiuni. Nu în ultimul rând îi face eficienți și productivi, capabili de a se
concentra pe realizarea sarcinilor.Datorită faptului că activitățile extracurriculare se pot desfășura în cadre
variate, de multe ori out-door, cu participarea altor categorii de persoane(părinți, reprezentanți ai
comunității, reprezentanți ai autorităților locale,etc. elevilor li se dezvoltă mult abilitățile sociale. Au
posibilitatea de a-și crea o rețea de contacte, de exemplu, de a adresa întrebări invitaților, sau de a face
schimb de idei cu aceștia.
Să luăm acum ca exemplu organizarea unei activități în cadrul săptămânii „Școala altfel”.
Ca urmare a succesului înregistrat cu alte ocazii, se va desfășura din nou un eveniment „Biblioteca
vie”. Aceasta este o metodă non-formală care poate fi implementată cu succes în educația formală. Ea fost
creată cu scopul de a facilita dialogul între membri ai societății și diferite categorii de persoane aflate în
1203
risc de excluziune socială. Organizatorii evenimentului asigură prezența unui număr de „cărți”, aflate în
strânsă legatură cu tema evenimentului. „Cărțile” sunt oameni care au experimentat direct anumite situații
sau au experiență în domeniul respectiv.
Ce se întâmplă în cadrul evenimentului? Vin „cititori” și împrumută „cărți”.„Lectura” constă într-o
discuție cu „cartea”. În timpul „lecturii”, „cititorii” ascultă povestea și pot pune întrebări. Astfel, ajung sa
cunoască mai bine subiectul „cărții”. O „lectură” durează în jur de 30 min. Apoi „cititorul” își poate
alege altă „carte”. Desfașurarea unui asemenea eveniment necesită o pregătire temeinică și o buna
organizare.Dată fiind complexitatea acțiunii, elevii participanți iși vor dezvolta întreaga paletă de abilități.
În etapa de pregătire, au loc mai multe acțiuni: contactarea „cărților”, activități de promovare a
evenimentului, întocmirea catalogului, organizarea locului de desfășurare. Participând la organizare,
elevii își vor dezvolta competențe și abilități de: colaborare, creativitate, comunicare, colectare a datelor și
a informațiilor din media și nu numai. Pe parcursul etapei, elevii vor utiliza instrumente ale tehnologiei și
mijloace de comunicare diverse. De asemenea vor avea prilejul sa își exerseze abilitățile sociale prin
preluarea de inițiative, prin preluarea controlului asupra unor segmente de activitate, prin luarea unor
decizii. Planificarea detaliată a fiecărei etape, crează premisele unei activități productive. Dar pentru că în
toată acțiunea sunt implicate multe persoane, elevii vor fi nevoiți să dea dovadă de flexibilitate în cazul în
care apar situații care necesită abateri de la aceste planuri. Pe întreg parcursul evenimentului, vor fi în
interacțiune directă atât cu „cărțile” cât și cu „cititorii”. La finalul evenimentelor, se face o analiză
generală și se trag concluzii, prilej de exersare a gândirii critice.
Provocările timpurilor actuale ne obligă să acordăm o mai mare atenție dezvoltării la elevi a acestor
abilități și competențe dacă vrem să le asigurăm șansa de a avea un parcurs profesional de succes.
Activitățile extracurriculare oferă posibilitatea de a realiza acest lucru.
Ieșind din cadrul mai strict al disciplinei de specialitate, acestea sunt bine primite de către elevi și
creează ocazia întăririi parteneriatului dintre școală și comunitate, în beneficiul reciproc al tuturor părților
implicate.
1204
ACTIVITĂŢILE EXTRACURRICULARE PREŞCOLARE
ÎN OPTIMIZAREA PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Profesor învăţământ preşcolar: Greere Simina

Grădiniţa cu P. P. Cernădia, Baia de Fier, jud. Gorj
de pe instructie pe educatie.
In contextul afirmarii unei viziuni holistice asupra educatiei, scoala nu mai poate raspunde singura
nevoilor tot mai complexe ale societatii, un curriculum unitar nu mai poate raspunde singur diversitatii
umane, iar dezideratul educatiei permanente tinde sa devina o realitate de necontestat. Astfel, fara a nega
importanta educatiei de tip curricular, devine tot mai evident faptul ca educatia extracurriculara, adica cea
realizata dincolo de procesul de invatamant, isi are rolul si locul sau bine stabilit in formarea personalitatii
copiilor.
Gradinita ca institutie educativa, continua educatia copilului inceputa in familie, iar actul

viata si activitatea comunitatii locale
scolare pe diferite teme, etc .

inconjurator, a unor zone geografice si locuri istorice. Ei dobandesc o mare cantitate de informatii privind
viata ale unor plante si animale, despre legi obiective ale succesiunii anotimpurilor si frumusetilor patriei.
1205
Spectacolele, serbarile, vizionarile (teatrul de papusi) constituie o alta forma de activitate

Aceasta forma de activitate il pune pe cel mic atat in calitate de actor cat si de spectator in fata unei surse
inepuizabile de impresii puternice, precum si in faptul ca se apeleaza in permanenta la afectivitatea
copilului.
Viata afectiva la varsta infantila constituie temeiul viitoarei personalitati. A te concentra asupra ei, a
mecanismelor proprii de functionare constituie, de fapt, esenta activitatii instructiv – educative a
educatoarei in gardinita de copii, barometrul de apreciere a eficientei acestei munci, chiar daca roadele ei
vor fi culese nu imediat, ci in timp, uneori de-a lungul intregii deveniri umane.
1206
Prof. Înv. Preșcolar: Grigore Alina-Gabriela

G. P. P. ,,Luminița"- loc. Lumina, jud. Constanța
de specialitate susțin că acestea ajută copiii la formarea unei atitudini pozitive față de învățare, aceștia au
învățământ.
 participarea în cadrul tuturor tipurilor de activități extrașcolare corelează cu creșterea rezultatelor
 participarea la activități sportive înregistrează o probabilitate mai mare ca elevii să aleagă să
 participarea la activități prosociale corelează cu o rată mai mică de delincvență în rândul elevilor
participanți.
inițiativei.
nu numai.
1207
nimic nu ne permite să știm cum va fi vremea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze.” (Maria
Montessori)
Bibliografie:

Ionescu M.; Chiş V.–,,Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
autoinstruire", Editura Presa Universitară Clujeană,Cluj-Napoca,2001
Lazăr V., Cărăşel A., ,,Psihopedagogia activităţilor extracurriculare", Ed. Arves, Craiova, 2007.
1208
Prof. înv. primar, Grigore Antonela

Școala Gimnazială nr. 1 Radu Vodă, Județul Călărași
de specialitate susțin că acestea ajută elevii la formarea unei atitudini pozitive față de învățare, iar aceștia
au performanțe școlare mai ridicate, li se formează abilități practice diversificate, dar și strategii adecvate
Ele se referă la acele activități realizate în afara mediului școlar, în afara instituției de învățământ, cu
participarea clasei, a mai multor clase de elevi sau a mai multor instituții de învățământ.Activitățile
extrașcolare vizează, de regulă, acele activități cu rol complementar orelor clasice de predare-învățare.
Aria de desfășurare a acestora e greu de delimitat. Pot fi excursii, drumeții, vizite la muzee, la diverse
activități artistice, cluburi tematice, activități sportive, legate de protecția mediului etc. Iată câteva
caracteristici de bază ale activităților extrașcolare:
etc.);

participanți.

inițiativei.
1209
nu numai.
Montessori)
Bibliografie:
1210
Profesor: Gropeneanu Andreea-Daniela

Liceul Teoretic „Constantin Angelescu”, Oraş Ianca, Judeţul Brăila
educaţia pentru păstrarea valorilor.
1211
regulilor, asumându-şi responsabilităţi.
1212
Rolul activităţilor extraşcolare în procesul educațional
Prof. GROZA ELISABETA

Grădiniţa cu P. P. nr. 3 Drobeta Turnu Severin – Mehedinţi
prin acestea înclinațiile, talentul și domeniul în care ei vor fi performanți. Educația unui copil nu se
realizează doar într-un cadru formal (grădinițe, școli), ci și prin activități extrașcolare și extracurriculare.
Aceste activități au ca scop identificarea și cultivarea corespondenței optime dintre aptitudini, talente,
cultivarea unui stil de viață civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ.
acțiuni frumoase și valoroase. Lumea în care se nasc copiii de astăzi este una complexă, într-o
practic, creativ, inovator. În ultimul timp, devine tot mai evident faptul că educaţia extracurrriculară,
adică cea realizată dincolo de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea
personalităţii preşcolarilor. În şcoala contemporană, o educaţie eficientă, depinde de gradul în care se
pregăteşte copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine. Depinde de asemenea şi de măsura în care
reuşeşte să pună bazele formării personalităţii copiilor. În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i
forma pe copii sub aspect fizic şi socio-afectiv, pentru o integrare socială cât mai uşoară.
extracurriculare sunt deosebit de importante deoarece, contribuie la gândirea şi completarea procesului de
învăţare. De asemenea, prin intermediul acestora se pot dezvolta şi explora anumite înclinaţii şi aptitudini
dăruire, la astfel de activităţi, îmbinându-se utilul cu plăcutul. Ceea ce trebuie să ţinem cont este că
întotdeauna obiectivele instructiv – educative să primeze, dar în acelaşi timp să reusim să prezentăm în
tuturor jocurilor şi activităţilor.
factori acţionează, pozitiv.
elevii acumulează în cadrul lecţiilor.Spectacolele constituie o altă formă de activitate extracurriculară în
şcoală, prin care copilul face cunoştinţă cu lumea minunată a artei. La vârsta preşcolară, copiii sunt foarte
receptivi la tot ce li se arata sau li se spune în legatură cu mediul , fiind dispuşi să acţioneze în acest sens .
1213
Ca educatoare, trebuie să oferim în mod gradat , în acord cu particularităţile de vârstă , cunoştinţe
ştiinţifice, să organizăm activităţi educative privind protejarea mediului inconjurator. În concluzie,
activitățile extrașcolare au un caracter interdisciplinar, oferă cele mai eficiente modalități de formare a
caracterului copiilor încă de la grădiniță deoarece sunt factorii educativi cei mai apreciați și mai accesibili
sufletelor acestora.
Bibliografie:
1. Allport,W,Gordon, ,,Structura şi dezvoltarea personalităţii‘
3. Stoica Marin, Pedagogie şi psihologie, Ed. Gheorghe Alexandru, 2001
1214
Prof. înv. preșcolar: Groza Nicoleta
fizic şi socio-afectiv, pentru o integrare socială cât mai uşoară.
de manipulare a obiectelor şi a ideilor.
Preşcolarii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească: o gândire independentă, nedeterminată de
a lor şi posibilitatea de a critica constructiv. Înainte de toate, este însă important ca profesorul însăşi să
fie creativ.
liber. Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu
factori acţionează, pozitiv. Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale –
întregesc şi desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în cadrul lecţiilor. Spectacolele constituie o altă formă
de activitate extracurriculară în şcoală, prin care copilul face cunoştinţă cu lumea minunată a artei.
1215
activităţi sunt de o reală importanţă intr-o lume dominată de mass media şi ne referim la televizor,
intelectual. Se ştie ca incepand de la cea mai fragedă vârstă , copiii acumulează o serie de cunoştinte
sociale, copiii se confruntă cu realitatea si percep activ, prin acţiuni directe obiectele, fenomenele,
urma plimbarilor, a excursiilor in natura, copiii pot reda cu mai multa creativitate si sensibilitate,
în activităţile practice, în jocurile de creaţie.
Copii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească în primul rând o gândire independentă ,toleranţă faţă
foarte important să dăm o notă relaxantă tuturor jocurilor şi activităţilor
BIBLIOGRAFIE:
2. Ionesc, M., Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire
3. Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate
în curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom, 2002;
1216
Învățăm să ne iubim țara - activități extrașcolare
Anița Grozav- Prof. Înv. Primar

Școala Gimnazială “Sava Popovici Barcianu”Rășinari - Județul Sibiu
Să faci școala să fie interesantă, să atragi prin metode cât mai inventive, mai antrenante dar totuși să
le inspiri iubirea pentru tradiție este un deziderat al oricărui cadru didactic din vremurile noastre.
Îmbinăm iubirea, pasiunea, inventivitatea cu resursele și zi de zi pornim cu entuziasm pe drumul
cunoașterii.
Nu le insuflam iubire prin imagini colorate și câteva activități extrașcolare de zilele unirii, sau dacă
citim câteva poezii de Eminescu. De prea mulți ani facem doar asta și acum suntem în stare să ne vindem
țara fără a ne gândi la câte sacrificii au fost dispuși să se supună strămoșii noștri pentru aceste pământuri
sfinte. Dăm religia afară din școală doar pentru că nu este la modă, când credința a fost prima formă de
școala cunoscută de om- acesta a învățat să fie bun.
Din fericire am oportunitatea să lucrez cu educabilii învățământului primar într-o școala cu istorie și
prestigiu. Educația în mediul rural este solicitantă și are un parcurs anevoios. De-a lungul anilor și a
multelor schimbări aduse în învățământul de masă, am încercat să aduc familia în interiorul cadrului
școlar. Mă izbesc de ziduri semețe din cauza instabilității sentimentale ale copiilor datorate dezbinării
multor familii aflate în mediul rural.
În primul an de învățământ am realizat o planificare a unor activități extrașcolare ce au ca scop să
aducă în prim-plan iubirea față de istoria locală și de curajul de care au dat dovadă toți românii pentru a se
realiza Marea Unire. Proiectarea acestor activități se face pe mai mulți ani deoarece scopul nu poate fi
atins în decursul unui singur an școlar.
Activitățile extrașcolare au menirea de a îndrepta elevul pe drumul cunoașterii, îi dă acestuia
posibilitatea de a se cunoște în diferite ipostaze, să iasă din mediul familiar și să se adapteze unor situații
reale.
Ca activități extrașcolare care să aibă un impact pozitiv în dezvoltarea armonioasa a unui copil aleg
pe departe excursiile realizate în concordanța cu conținuturile însușite de elevi într-o perioada
determinata. Este de prisos să menționez că ne putem cunoaște țara numai văzând-o, drept urmare este
foarte important să bazăm noile cunoștințe pe experiențele practice.
Tipuri de excursii şi vizite:
 Excursii şi vizite introductive organizate înaintea predării unui capitol;
 Excursii și vizite organizate în vederea comunicării de cunoştinţe noi;
 Excursii şi vizite finale organizate după încheierea predării unei unități tematice.
Pentru ca vizitele și excursiile să-şi atingă obiectivele, trebuie să se ţină seama de:
- organizare: interval orar bine stabilit, condiții de deplasare, costuri, materiale didactice utilizate pe
perioada deplasărilor între obiectivele de vizitat;
- stabilirea obiectivelelor vizitelor;
- deschiderea unor discuții pe întreaga durată a activității în care să se exprime opinii, impresii,
curiozități;
- realizarea unor proiecte individuale sau pe grupe de elevi în vederea evaluării nivelului de
înțelegere în care aceștia evidențiază aplicabilitatea noțiunilor în viața cotidiană pentru a îmbunătății
anumite aspecte.
Activitățile extrașcolare stabilite în cursul primului an școlar au vizat dezvoltarea sentimentului de
iubire față de patrie. Exemple de activități desfățurate:
- „Deșteaptă-te române” – imn și istorie. Activitate ce a dus la coștientizarea sacrificiului voluntar
al românilor pentru libertate și unire;
1217
- Dacii și romanii – activitatea a constat în proiecte individuale ( poster, prezentare, realizarea de
articole vestimentare la scară mică, podoabe). Activitatea a avut ca scop observarea în zilele noastre ale
unor obiceiuri de pe vremea străbunilor noștri;
- Marea Unire pentru cei mici – activitatea este realizată la căminul cultural, sunt citite scrisori
trimise de către soldații vremurilor respective chiar din tranșee, elevii scriu și ei scrisori de mulțumire
către aceștia în care descriu libertatea de a fi român din zilele noastre;
- Bradul are familia lui – activitatea este o scenetă ce pune în evidență rolul ocrotitor al naturii în
viața noastră și efectul distrugător al defrișărilor;
- Mica Unire – activitatea este bazată pe prezentări ale vieților domnitorilor români. Activitatea a
fost încheiată cu alegerea obiectivelor de vizitat: Castelul Huniazilor și Castelul Bran;
- Cunoaște-ți țara – activitatea presupune realizarea unei hărti al drumului ce trebuie parcurs în
excursiile următoare, stabilirea distanțelor parcurse și opririle, căutarea datelor de contact și informarea în
ceea ce privește costurile, realizarea unei galerii în format digital cu imagini reprezentative pentru fiecare
localitate prin care se va trece și căutarea unor legende istorice;
- Acul și ața în motive rășinărene – activitatea presupune realizarea de motive tradiționale rășinărene
pe etamină, coaserea acestora pe tricourile ce vor fi purtate în excursie;
- Excursie la Castelul Corvinilor și la Castelul Bran - activitate realizată pentru a cunoaște trecutul și
pentru a-și forma o imagine despre domnitorul Iancu de Hunedoara și domnitorul Vlad Țepeș.
Totul a început de la o întrebare: „De ce să mă iubească țara?”. În loc de răspunsuri am primit
întrebări. Majoritatea elevilor își vedeau viitorul peste hotare. Acum, săptămână de săptămână pun
aceeași întrebare și aștept, pe lângă întrebări, aștept răspunsuri. Astăzi aștept răspunsuri.
1218
Inst. Grozia Iuliana

Școala Gimnazială „Ion Borcea” Agigea
copii sub aspect fizic şi socioafectiv, pentru o integrare socială cât mai uşoară. Complexitatea procesului
şi bogate cu o structură parte, diferită de clasica metodă de predare-invăţare. O activitate desfăşurată într-
un mediu extraşcolar permite de asemenea şi dezvoltarea unor aptitudini speciale, şi facilitarea integrării
în mediul şcolar.
Trebuie să ţinem cont că, indiferent ce metodă se adopă in educaţia tradiţională, indiferent dacă are
exercitate asupra copilului. Din seria activităţilor extraşcolare amintim:taberele, excursiile, piesele de
teatru, spectacolele de operă comică, atelierele creative, şezătoarele, spectacolele în aer liber vizitele la
muzee sau Grădina Zoologică.
dobândească în primul rând o gândire independentă, toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi
dorinţa de a participa necondiţional la desfăşurarea acestora.
în acelaşi timp să reusim sa prezentăm in mod echilibrat şi momentele recreative şi de relaxare.Este
foarte important să dăm o notă relaxantă tuturor jocurilor şi activităţilor
Specialiştii au sistematizat în trei tipuri sau moduri de realizare a pregătirii pentru viaţă: educaţia
formală (școlară), nonformală (extrașcolară), informală (cunoştinţele cu care individul se întâlneşte zi de
zi: în familie, cu prietenii, pe stradă, în mass-media).
un caracter mai puţin formal, dar cu acelaşi rezultat formativ, acţiunile educative plasate în cadrul acestui
tip de educaţie, sunt flexibile şi vin în întâmpinarea diferitelor interese, în mod particular pentru fiecare
persoană.
1219
Dacă obiectivele instructiv – educative primează, dar sunt prezentate în mod echilibrat şi momentele
responsabilităţi, copiii se autodisciplinează.
al învăţământului primar – pregătirea copilului pentru viaţă.
Activităţile extracurriculare organizate împreună cu elevii au conţinut cultural, artistic, spiritual,
ştiinţific, tehnico-aplicativ, sportiv sau simple activităţi de joc sau de participare la viaţa şi activitatea
Activităţile extraşcolare pe care le putem enumera sunt următoarele:

copiii spre unele domenii de activitate: muzica, sport, poezie, pictura.
cunoştinţă cu lumea minunată a artei. Activităţile de acest gen au o deosebită influenţă formativă, au la
bază toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii, tabere.
de factorii educaţionali în măsura în care:
- organizează într-o manieră plăcută şi relaxantă timpul liber al copiilor, contribuind la optimizarea
procesului de învăţământ;
- copiii au teren liber pentru a-şi manifesta în voie spiritul de iniţiativă;
- participarea este liber consimţită, necodiţionată;
- au un efect pozitiv pentru munca desfăşurată în grup;
Concluzii

educaţională.
1220
Bibliografie:
- Cernea, Maria, „Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ” în

- Crăciunescu, Nedelea, „Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar”
-Internet:http://ccdmures.ro/cmsmadesimple/uploads/file/rev8sp/invp/invp10.pdf
- http://www.scoalaargeseana.ro/index.php/didactica-magna/504-locul-si-rolul-activitatilor-
extracurriculare-in-educatia-copiilor
- http://documents.tips/documents/rolul-activitatilor-extracurriculare-in-dezvoltarea-personalitatii-
elevului.html
1221
Prof. înv. primar, Gruev Anca

Școala Gimnazială Nr. 280, București, Sector 5
Activitățile extrașcolare sunt foarte importante pentru dezvoltarea armonioasă a elevului. Studiile de
specialitate susțin că acestea ajută elevii la formarea unei atitudini pozitive față de învățare, aceștia au
învățământ. Acestea vizează, de regulă, acele activități cu rol complementar orelor clasice de predare-
învățare. Aria de desfășurare a acestora e greu de delimitat. Pot fi excursii, drumeții, vizite la muzee, la
clasică, activități artistice, cluburi tematice, activități sportive, legate de protecția mediului etc. Ele
extrașcolare specializate (cluburi sportive, cluburi și palate ale copiilor, școli de artă/ muzică pentru copii
etc.), au rol complementar celui al școlii și oferă posibilitatea de exprimare și explorare a identității,
dezvoltă capitalul social al copiilor.
Este cunoscut faptul că acestea reprezintă totodată un element prioritar în politicile educaționale,
integrării sociale și, în același timp, pot genera capital social și uman, constituie un mediu formator mai
pe ei înșiși prin observarea și interpretarea propriului comportament în comparație cu al celorlalți. De
elevilor, disciplinându-le acțiunile și extinzându-le orizontul cultural-artistic.
O altă particularitate a acestor activități, de o reală importanță, o constituie legătura acestora cu
antrenați atât în inițiere și organizare, cât și în modul de desfășurare a acestora.Toate acestea duc la
formarea unor personalităţi complete şi complexe. Prin activităţile la care participă, elevii îşi însuşesc
trecutul istoric local, național, ceea ce a ușurat procesul formării reprezentărilor despre acestea,
îmbogăţind experienţa de viaţă a elevilor. Vizionarea spectacolelor de teatru pentru copii au stimulat și
orientat elevii spre aceste domenii de activitate. Excursiile și taberele școlare au contribuit la îmbogățirea
cunoștințelor elevilor despre frumusețile țării, respectul pentru frumusețile naturii, artă și cultură.
animalelor, dar au încurajat şi exprimarea liberă a acestora în afara clasei. Ei pot reprezenta cu mai multă
creativitate realitatea atunci când desenează, modelează sau au de alcătuit scurte texte. De aceea, un rol
important în dezvoltarea aptitudinilor artistice îl au ilustrarea poveștilor, miturilor, basmelor și poeziilor
prin aplicarea metodelor, procedeelor și tehnicilor artistico-plastice. Putem spune că activitatea
extrașcolară e o componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i
acorde atenţie, adoptând el, în primul rând, o atitudine creatoare, atât în modul de realizare a activităţii,
cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă, atractivă, care să permită participarea
elevilor într-un număr cât mai mare și să-i încurajeze să realizeze un feed-back pozitiv.
1222
sistematic şi cu mai multă eficienţă, pentru dezvoltarea armonioasă a elevilor. Aceste activități au un
caracter interdisciplinar, oferă cele mai eficiente modalități de formare a caracterului elevilor încă din
clasele primare, deoarece sunt factorii educativi cei mai apreciați și mai accesibili sufletelor acestora.
Bibliografie:
- Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, Cluj-Napoca 2007;

- Ionescu M., Chiş V., ,,Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
autoinstruire”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001;
- Lazăr V., Cărăşel A., ,,Psihopedagogia activităţilor extracurriculare”, Editura Arves, Craiova,
2007.
1223
ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR
Gugeanu Laura Daniela

Gr. P. P. Dumbrava Minunată Reșița
învățământ.
Aria de desfășurare a acestora e greu de delimitat. Pot fi excursii, drumeții, vizite la muzee, la
de specialitate susțin că acesta ajută copiii la formarea unei atitudini pozitive față de învățare, aceștia au
performanțe mai ridicate, li se formează abilități practice diversificate, dar și strategii adecvate de
de dezvoltare a aptitudinilor copiilor. Important în derularea acestor activități este faptul că preșcolarii pot
fi antrenați atât în inițiere și organizare, cât și în modul de desfășurare a acestora.
Activităţile extracuriculare sunt activităţi complementare, activităţi de învăţare realizate la grupă şi
grădiniţă: Ziua Pământului, Voinicel, Smarty, activităţi de desene pe asfalt cu ocazia zilei de 1 Iunie,
alte grădiniţe şi alte instituţii.
Serbările, şezătorile, scenetele tematice, prin specificul lor oferă posibilitatea educatorilor să-i
ajute să se implice, să-şi cunoască foarte bine colegii de grupă, să colaboreze şi să se afirme în faţa
colectivului prin mijloace proprii.
Totodată, serbările pregătite susţinute cu ocazia anumitor evenimente devin un mijloc de educare a
voinţei, a încrederii în forţele proprii, a ținutei corecte, dar şi a posibilităţii de a se transpune prin
interpretarea unor roluri de teatru. În cadrul serbărilor de Crăciun, preşcolarii, interpretează roluri care au
ca scop cunoaşterea unor datini şi obiceiuri ale poporului românesc. Ei au fost ajutaţi astfel să redescopere
frumuseţea portului popular românesc, a datinilor, a cântecului şi a dansului popular în timpul desfăşurării
acestor activităţi extracurriculare.
Important este să încercăm să-i atragem pe copii, să participe la activităţi cu ajutorul tuturor
participe fără să-i forţăm.
1224
Bibliografie:

Mangri, F., Elisei, E., Dorobeti, T., Bucovală, G., Experienţe didactice şi pedagogice de success,
Poarta Albă, 2010, pagina 230
Lazăr V., Cărăşel A., Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Ed. Arves, Craiova, 20
1225
Rolul activităţilor extraşcolare în dezvoltarea armonioasă a copilului
Prof. Gugiu Viorica,

Grădiniţa nr. 35, Bucureşti
învățământ.
 înglobează activitățile organizate de școală în afara mediului școlar sau/și de către alte instituții
etc.);
 au rol complementar celui al școlii;
 dezvoltarea copiilor depinde de un întreg sistem de fenomene și relații, iar activitățile
 oferă posibilitatea de exprimare și explorare a identității, dezvoltă capitalul social al copiilor.
Montessori)
Oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare, i se poate transmite cu succes, într-o formă intelectuală
adecvată, orice temă.”- afirma J. Bruner. Condiția primordială pentru receptarea corectă și coerentă a
Bibliografie:
 Ţîru C. Maria, (2007), „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, Cluj-Napoca;

 Ionescu M.; Chiş V.(2001), – Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de
instruire şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca,
 Lazăr V., Cărăşel A.,( 2007), Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Ed. Arves, Craiova.
1226
Înv. Guraliuc Alina

Școala Gimnazială ”Dimitrie Anghel”, Cornești
Structura Școala Primară Vorovești
Educația extracurriculară (realizată dincolo de procesul de învățământ) își are rolul și locul bine
stabilit în formarea personalității copiilor noștri.
serie de cunoștințe punându-i în contact direct cu obiectele și fenomenele din natură. Trebuinţa de se juca,
de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm școala cu viaţa.
afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual. Copiii
caracter.
viaţă a elevilor. Aceste activităţi se organizează în funcţie de conţinutul lecţiilor și prin conținutul lor se
urmăresc lărgirea orizontului de cunoștințe .Vizitarea unui muzeu, expoziţii, a unui atelier al meșterului
încadrează excursia.
1227
liber, la dezvoltarea imaginaţiei creatoare şi a sensibilităţii artistice.
Bibliografie:
1981.
1228
Prof. înv. primar: GUȚ CORNELIA ELISABETA

Liceul Teoretic ”Nicolae Jiga”
Loc. Tinca, Jud. Bihor
(Maria Montessori –,,Descoperirea copilului”)
valoric comun al umanităţii.
Un curriculum unitar nu mai poate răspunde singur diversităţii umane, iar dezideratul educaţiei
procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii tinerilor. Modelarea,
formarea şi educaţia omului cere timp şi dăruire.
Timpul istoric pe care îl trăim cere oameni în a căror definire caracterul şi inteligenţa se
să pună bazele formării personalităţii copiilor.
îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare.
activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socioculturale,
educaţională.
Activităţile extracurriculare organizate au conţinut cultural, artistic, spiritual, ştiinţific,
tehnicoaplicativ, sportiv sau simple activităţi de joc sau de participare la viaţa şi activitatea comunităţii
locale. Serbările şcolare vin în ajutorul afirmării şi formării personalitaţii elevului. In timpul prezentării
programului artistic,elevul artist îi va avea ca spectatori pe colegii de şcoală,dar şi pe parinţii cărora va
trebui să le recite sau să le cânte, exprimând trăirile care îl copleşesc.
Realizarea programului artistic presupune o munca de căutări şi de creaţie din partea învăţătorului.
In cadrul serbării profesorul este regizor, coregraf, pasionat culegător de folclor, poet, interpret model
pentru micii artişti. Importanţa unor asemenea festivităţi este deosebită. Ele lărgesc orizontul spiritual al
elevilor, contribuind la acumularea de noi cunoştinţe, la îmbogăţirea trăirilor afective şi sentimentelor
estetice.
Pentru ca elevii să-şi motiveze participarea la această aleasă activitate, este foarte importantă
atmosfera realizată în timpul repetiţiilor, caracterizată prin bună dispoziţie, dar şi prin seriozitate. Şansa
1229
de reuşită a serbărilor este dată de varietatea programului artistic, în măsură să valorifice talentul de
recitator al unora, calităţile vocale, de ritm şi graţie ale altora, dar şi destoinicia pentru realizarea
costumelor şi decorurilor. Versul, muzica vocală şi instrumentală, gimnastica ritmică, scenetele pline de
haz, armonios îmbinate, asigură varietatea şi dinamismul spectacolului.
Micii artişti trebuie încurajaţi, stimulaţi, pentru a avea o buna dispoziţie şi pentru a participa cu
interes in pregatirea şi desfăşurarea spectacolului. Serbările şcolare sunt momente de maximă bucurie atât
pentru copii, cât şi pentru părinţii lor. Ele aduc lumină în suflete, dau aripi imaginaţiei, entuziasmului şi
rămân de-a pururi ca momente de neuitat în viaţa fiecăruia.
Coşbuc spunea: „Ca să poţi povesti sau cânta copiilor, trebuie să-i iubeşti, sa cauţi să pricepi firea şi
lumea aparte în care trăiesc, sa ştii să cobori până la nivelul personalităţii lor. Trebuie să iei parte
împreună cu dânşii la toate manifestările sufleteşti; într-un cuvânt, rămânând om mare, să fii cât se poate
de copil”.
valorifică şi dezvoltă interesele şi aptitudinile copiilor;
organizează într-o manieră plăcută şi relaxantă timpul liber al copiilor, contribuind la optimizarea
procesului de învăţământ;
formele de organizare sunt din cele mai ingenioase, cu caracter recreativ;
copiii au teren liber pentru a-şi manifesta în voie spiritul de iniţiativă;
participarea este liber consimţită, necodiţionată, constituind un suport puternic pentru o activitate
susţinută;
au un efect pozitiv pentru munca desfăşurată în grup;
sunt caracterizate de optimism şi umor;
creează un sentiment de siguranţă şi încredere tuturor participanţilor;
urmăresc lărgirea şi adâncirea influenţelor exercitate în procesul de învăţământ;
contribuie la dezvoltarea armonioasă a copiilor.
stimularea creativă a elevilor
Bibliografie:
*Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ, în
“ Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti; 446
*Ionesc, M., Chiş, V., 2001, Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire
şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca,
*Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, 2002, Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate
în curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom, Bucureşti,
1230
ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII ELEVILOR
BIBLIOTECAR GYORGY ENIKO

ŞCOALA GIMNAZIALĂ IERNUT, jud. MUREŞ
"Tot ceea ce n-avem de la naștere și de care avem nevoie când suntem mari, ne este dat prin
educație. Această educație ne vine de la natură, de la oameni sau de la lucruri." Jean Jacques Rousseau
Cuvântul Educaţie derivă din substantivul ,,educatio’’, care înseamnă creştere, hrănire, cultivare, iar
procesul educational a fost şi rămâne principalul factor în formarea noilor generaţii, fiind o categorie
fundamentală a pedagogiei.
Educaţia contemporană este structurată în trei categorii: educaţia formală, educaţia nonformală şi
educaţia informală.
Educaţia formală este deliberată, organizată şi evaluată, ce are loc într-un cadru instituţionalizat,
coordonată de un corp profesoral şi are la bază activităţi instructiv-educative elaborate la nivel naţional.
Educaţia nonformală sau extaşcolară se desfăşoară în afara şcolii, cuprinde activităţi opţionale sau
facultative, flexibile, având ca scop; dezvoltarea/stimularea unor trăsături comportamentale, etice şi
morale la elevi, incluziunea socială, îmbunătăţirea relaţiei profesor-elev-părinte/şcoală-familie.
Activitățile extrașcolare au ca scop atragerea elevilor spre activități diverse, plăcute, de formare
concepute sub forma unor competiții sau jocuri, dezvoltând astfe imaginația, spiritul de echipă, empatia,
încredera în sine, gândirea independentă, respectful față de propria persoană și cei din jur, etc.
Bibliotecarul şcolar participă la procesul educaţional formal și nonformal prin; îndrumarea spre
lectură al elevilor, în colaborare cu toate cadrele didactice, potrivit cerinţelor din programe, precum şi a
particularităţilor psihopedagogice şi de vârstă al acestora, prin iniţierea şi derularea de parteneriate
interne şi externe cu instituţii de învăţământ, culturale, organizaţii diverse din ţară sau străinătate, cu
membri ai comunităţii locale, cu părinţii elevilor precum și prin organizarea şi derularea unor activităţi în
bibliotecă.
În organizarea activităților extrașcolare, un rol important reprezintă realizarea obiectivelor propuse.
De exemplu;
 Dezvoltarea abilității de comunicare, exprimarea ideilor și a voinței propri. (implicarea elevilor în
dezbateri, jurizare și desfășurarea activităților)
 Cunoașterea semnificației diferitelor sărbători religioase, precum și păstrarea tradițiilor specifice
acestora.(șezători, spectacole)
 Cunoașterea valorilor fundamentale ale istoriei și culturii naționale. (manifestări cultural-artistice)
 Formarea unei atitudini de grijă și respect față de carte, atragere spre lectură. (maraton de lectură,
Ziua Dicționarului, Ziua cititului împreună, Ziua cărții și a bibliotecarului, aniversările și
comememorările marilor scriitori din literatura română și contemporană)
 Stimularea potențialului creativ al copiilor. (Expoziții de picturi și desene cu teme diferite, tărgul
de iarnă, realizarea unor machete inspirate din cărți, planșe cu teme ecologice)
 Dezvoltarea gustului estetic. (Expoziții de fotografii,, realizarea decorului pentru diferite
evenimente, confecționarea unor măști și a recuzitei de carnaval)
 Îmbogățirea și activizarea vocabularului. (dramatizări, prezentarea unor recenzii de carte)
 Dezvolatrea abilității de comunicare, oratorice și de organizare la elevi. (Prezentarea
concurenților, participarea elevilor în organizarea manifetărilor culturale tip concurs)
 Deschiderea elevilor spre teatru prin puterea exemplului dat. (spectacole de teatru realizate de
elevi pentru colegii lor, participarea acestora la concursuri de teatru)
 Îmbunătățirea cooperării dintre elevi în realizarea activităților propuse.
1231
 Cunoașterea și înțelegerea valorilor morale, etice și umanitare. (proiecte SNAC, donații de haine,
jucării și alimente pentru familii defavorizate, activități de promovare a nonviolenței, spectacole
caritabile)
 Stimularea unui comportament ecologic. (activități de promovare a ecocivilizației, plantări de
puieți arboriferi, realizarea unei caravane ecologice). Etc.
Activitățile extrașcolare contribuie la dezvoltarea gândirii, a inteligenței emoționale , a personalității

copiilor pecum și a organizării raționalea timpului lor liber, dezvoltând în mod favorabil experința lor de
viață.
Știm că un copil iubește joaca, îi place noutatea, diversitatea, îi plac provocările și competiția, dar
mai ales are o impresionantă imaginație, depinde doar de încrederea cu care implicăm bucuria,
entuziasmul și sufletul copiilor în organizare, lăsându-i să ne surprindă cu acțiunilor lor minunate și
valoroase.
Se spune că un professor bun e cel care reușește să dezvolte cunoștințele unui copil, de la nota 5 la
7, nu cel care lucrează doar cu elevi de nota 10. Rezultatele ativităților extrașcolare sunt favorabile atunci
când un copil nepoliticos devine politicos, un elev retras se deschide spre colegi, un elev agresiv își ajută
colegii, un copil sărac este acceptat de ceilalți, când cei egoiști încep să-și împartă obiectele propri. În
concluzie; Vezi schimbarea în bine- Vezi mai multe zâmbete.
Bibliography:
MINISTERUL EDUCAŢIEI, C. T. (2011, octombrie 27). edu.ro. Retrieved from
https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Invatamant-
Superior/2016/biblioteci/OM_5556_2011_Reg%20_org_funct_biblioteci%20%C5%9Fcolare%20%C5
%9Fi%20centre%20de%20documentare.pdf
Wikipedia. (2019, octombrie 26). Retrieved from https://ro.wikipedia.org/wiki/Educa%C8%9Bie
1232
ACTIVITĂȚI EXTRAȘCOLARE ÎN NATURĂ
Prof. Karina Hadadea

Școala Gimnazială Petros, jud. Hunedoara
Având în vedere că oamenii decid foarte rapid dacă ceva le place sau nu, este foarte important un
start bun pentru ieșirea în natură. De aceea dacă începeți cu activități antrenate, aveți mai multe șanse să
vă asigurați că aveți un grup care participă activ și cu tot sufletul. Acestea reprezintă o primă categorie de
jocuri.
Exemplu 1. ”Animale agățate”
Este un joc care implică toți jucătorii. Aceștia învață despre caracteristicile și habitatele animalelor,
formulează întrebări și își folosesc gândirea critic pentru a clasifica animalul respectiv. Este excelent
pentru încurajarea grupurilor pasive sau rezervate în privința unei participări depline.
Cerințe:
-locul/timpul: oriunde, zi/ noaptea
-nr. jucători: minim 4
-vârsta: peste 7 ani
-materiale: imagini cu animale, cârlige de rufe
Cum se joacă?
Acest joc poate fi jucat cu nume de animale scrise pe cartonașe, dar este mai amuzant dacă se
folosesc imagini. Imaginile sau vederile de la organizațiile de mediu au de obicei o descriere a animalului
pe verso, ajutându-i pe jucători să verifice în final numele și caracteristicile animalului.
Pentru început folosiți cârlige de rufe ca să prindeți animalul pe spatele fiecărui jucător. Spuneți
grupului să pună întrebări celorlalți pentru a afla ce animal reprezintă. Întrebările ar trebui să menționeze
caracteristicile animalului, nu și numele sau grupul din care fac parte. Încurajați fiecare participant să
pună una sau mai multe întrebări altui jucător și invers, iar apoi ambii să continue activitatea cu alți
participanți.
Jucătorii pot răspunde la întrebări cu” Da/Nu/Nu știu”. Încurajați jucătorii să răspundă cu ”Nu știu”
dacă nu sunt siguri de răspuns pentru că informațiile greșite pot deruta pe cei care încearcă să identifice
animalul.
Jucătorii care au ghicit corect animalul pot muta cartonașul cu imaginea animalului din spate în față.
Pentru că scopul activității este ca fiecare jucător să aibă succes în demersul său, răspunsul correct
pentru copiii mici poate fi doar ”pasăre”, în timp ce pentru cei mai experimentați ar putea fi specia sau
subspecia din care face parte acea pasăre.
A altă categorie de jocuri sunt cele care necesită însă o concentrare profundă pentru a fi eficiente.
Exemplul 2. ”Traseul camuflat”
Este un joc individual, nu de echipă.
Cerințe:
- locul/timpul: pădure/crâng, zi
- nr. jucători: 1-30
- vârsta: peste 5 ani
- materiale: obiecte confecționate, 22 m de sfoară
Cum se joacă?
Liderul plasează între 16-24 de obiecte confecționate (cui ruginit, bănuț arămiu, clește de rufe din
lemn, etc) pe o secțiune a drumului având o lungime între 15-22 m. Obiectele nu ar trebui să iasă în
evidență față de vegetația și pământul care le acoperă. Fiecare jucător încearcă să vadă cât mai multe
obiecte camuflate.
Înainte de a juca, adunați o colecție de obiecte, unele ușor de observant și altele mai dificil de văzut.
Alegeți o porțiune dintr-o cărare sau zonă liberă care are o varietate de arbori, plante și resturi de frunze.
1233
Pentru a menține jucătorii pe cărare și departe de obiectele ascunse, marcați lungimea traseului cu o
sfoară. Zona nu ar trebui să conțină plante care cresc aproape de pământ, pentru ca jucătorii să poată
vedea bine traseul. Pentru diversitate, plasați obiectele la înălțimi și distanțe diferite față de sfoară, dar nu
mai mult de 1 m în plan orizontal.
Spuneți jucătorilor: ”Mergeți cu grijă și numărați obiectele pe care le vedeți Nu trebuie să rețineți ce
obiecte”. Pentru a adăuga puțin suspans, țineți secret numărul de obiecte ascunse. Pe măsură ce jucătorii
încheie traseul, vă vor șopti numărul obiectelor văzute.
Deoarece jucătorii vor fi dornici să găsească toate obiectele, invitați-i să mai meargă o dată pe
traseu. După ce toți au terminat, adunați din nou grupul la începutul traseului și spuneți-le participanților
să vă însoțească și să semnalizeze pe măsură ce vă apropiați de un obiect ascuns. Numărați obiectele pe
măsură ce le adunați.
Pentru a menține interesul, mai ales al celor mari, includeți unul sau două obiecte ascunse foarte
bine (de ex. o oglindă care poate fi pusă astfel încât să reflecte vegetația pădurii).
Atunci când se joacă cu copii mai mici, obiectele ar trebui să fie mai mari și mai ușor de observant.
Jocul se poate încheia discutând concepte precum adaptare și camuflaj și să căutați animale a căror
culoare le permite să se camufleze.
Pentru a ajunge să ne pese cu adevărat de natură, avem nevoie de experiențe profunde și captivante
în natură.Această categorie de jocuri au calitatea de a ne adânci și mai mult în natură.
Bibliografie:
Cornell Joseph, ”Să împărtășim bucuria pădurii: activități de conștientizare a naturii pentru toate
vârstele”, Ed. Mioritics, Constanța, 2017
1234
ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂȚII ELEVILOR
PROF. INV. PRIMAR: Hanches Ana Livia

Scoala Gimnaziala “Andrei Saguna” Deva
Şcoala contemporană, centrată pe elev, are un rol bine precizat în dezvoltarea uriaşului potenţial
intelectual, reprezentat de inteligenţă şi creativitate, care, pus in valoare, va asigura neîntrerupt progresul
demersului educativ trebuie să devină un scop şi un mijloc în acelaşi timp.
permită individualizarea invaţământului, astfel încat fiecare elev să-şi dezvolte la maximum capacităţile şi
acest demers.
Componenentă importantă a educaţiei nonformale, activităţile extraşcolare (extradidactice sau
extracurriculare) oferă cele mai eficiente metode de formare a caracterului copilului încă din clasele
primare. Ele au un rol foarte important datorită caracterului lor activ participativ, facilitând integrarea
eficientă şi rapidă a elevilor în colectivitate. Această integrare facilitează la randul ei procesul de
autocunoaştere. Implicându-se în acest tip de activităţi, elevii devin “subiecţi” conştienţi ai acţiunii, trăind
intens succesele sau insuccesele propriei lor activităţi. Ei devin capabili să-şi orienteze curiozitatea nu
numai asupra lumii exterioare, ci şi asupra propriei persoane. Se formează astfel ,,imaginea de sine’’,
esenţială în succesul şcolar.
socială, respectiv dezvoltarea autonomiei personale şi sociale, a comportamentului în grup.
Educaţia intelectuală ocupă un rol central în formarea integrală a personalităţii elevului. Prin
caracterul lor ludic, activităţile extradidactice formează şi modelează inteligenţa elevilor. Ele dezvoltă
totodată curiozitatea ştiinţifică, interesele de cunoaştere, spiritul de observaţie, creativitatea şi nu în
ultimul rând gândirea critică a elevilor. Cadrelor didactice le revine sarcina de a stârni interesul elevilor
pentru participarea la concursuri de creaţie literară, informatică, fizică, chimie, matematică, tehnico-
ştiinţifice, simpozioane şi sesiuni de comunicări ştiinţifice, concursuri naţionale de jocuri logice,
concursuri de şah etc.
Prin participarea la concursuri de cultură şi civilizaţie europeană, concursuri de limbi străine,
festivaluri naţionale de teatru în limbile de circulaţie internaţională, proiecte interdisciplinare, serbări şi
carnavaluri de Ziua Îndrăgostiţilor, Halloween, Crăciun, Paşte, concursuri şi momente artistice dedicate
Săptămânii Francofoniei, Zilei Limbilor Străine sau Zilei Europei elevii se familiarizează cu limba,
cultura, tradiţiile şi obiceiurile altor popoare, creându-se astfel punţi de legătură între civilizaţii. Ei învaţă
să fie toleranţi şi deschişi spre alte culturi şi să respecte valorile culturale ale acestora.
Datorită caracterului lor interdisciplinar, activităţile extracurriculare constituie pentru elevi un prilej
de lărgire a cunoştinţelor de cultură generală, facilitând formarea culturii profesionale şi duc la formarea
competenţelor transdisciplinare.
Educaţia religioasă, componentă extrem de importantă a personalităţii umane, este un alt obiectiv
al educaţiei non-formale. Prin serbarea celor mai importante sarbători din calendarul creştin, elevii îşi
însuşesc cultura religioasă şi se formează în spiritul moralei creştine. Ei sunt astfel ajutaţi şi să îşi formeze
trăsături pozitive de caracter (cinste, sinceritate, omenie, dăruire de sine, respect, frăţie, solidaritate
umană). Activităţi precum vizitarea de audierea slujbelor religioase la sărbători, transpunerea în fapte a
1235
unor maxime religioase şi morale, participarea la concursuri de iconografie pe sticlă sunt deosebit de
importante în realizarea educaţiei religioase.
iniţiindu-i pe elevi în sesizarea frumosului sub toate aspectele sale, în înţelegerea mesajului unei opere de
artă etc. Vizitele la galeriile de artă şi la expoziţiile de pictură sau sculptură, cercurile artistice organizate
de Clubul Copiilor sau concursurile de artă şi creativitate plastică sau fotografică, concursurile de
sculptură sau de confecţionare de jucării în cadrul atelierelor de creaţie, festivalurile naţionale de muzică
uşoară şi folclor, activităţile cultural-artistice desfăşurate în cadrul şcolii, decorarea sălii de clasă în
funcţie de eveniment şi anotimp, drumeţiile şi excursiile în natură sunt exemple de activităţi care asigură
cadrul de exersare şi cultivare a diferitelor înclinaţii, aptitudini, capacităţi.
La mare înălţime în topul priorităţii elevilor se află educaţia fizică si educaţia rutieră realizată prin
activităţi extracurriculare foarte atractive: competiţii sportive între clase sau între şcoli, excursii, drumeţii,
concursul Educaţia rutieră – Educaţie pentru viaţă. Pe lângă formarea deprinderilor motrice, activităţile
sportive contribuie si la formarea trasăturilor de voinţă şi de caracter.
Foarte importante sunt activităţile extraşcolare ce au ca obiectiv orientarea şcolară şi profesională.
Consilierea pentru alegerea carierei trebuie sa fie un proces continuu, desfăşurat cu metode şi tehnici
adecvate. Vizitele la expoziţii, întreprinderi şi instituţii, vizionările de filme, casete video, vizitarea de
licee cu ocazia Zilei Portilor Deschise sunt bune prilejuri de formare la elevi a competenţelor necesare
unei bune orientări şcolare şi profesionale.
Conceperea şcolii ca o instituţie socială cu funcţii multiple, aptă să răspundă eficient nevoilor
psihologice şi sociale ale elevului, să asigure cadrul optim pentru starea sa de bine, pentru diminuarea si
prevenirea tulburărilor de adaptare specifice vârstei, pentru formarea unor cetăţeni responsabili, este
vitală. Educaţia non-formală contribuie la formarea şi dezvoltarea complexă a personalităţii elevului în
plan moral, intelectual, estetic, civic şi fizic prin atingerea tuturor dimensiunilor educaţiei al cărei scop
ultim este pregătirea pentru viaţă a elevului.
Bibliografie:
1987
1236
IMPORTANȚA EXCURSIEI ȘCOLARE CA METODĂ DIDACTICĂ
PENTRU DEZVOLTAREA ELEVILOR
PROF. HANGA ANDRA-ANDREEA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ”MIRON COSTIN”BACĂU
Excursiile școlare sunt deosebit de importante în dezvoltarea armonioasă a copiilor. Acestea

reprezintă o excelentă îmbinare între programe culturale, educative și multe activități în aer liber. Aici,
copii vizitează anumite obiective turistice, desfășoară activități de dezvoltare personală, pictează,
confecționează măști, fac drumeții în masive muntoase, se inițiază în tehnica de escaladă și alpinism, în
tehnici de orientare în pădure, învață să construiască, în echipă, adăposturi având ca materiale din natură
crengi și frunze, dansează, cântă. Reușesc, astfel, să-și pună în valoare abilitație și să-și cultive propriile
talente. Ieșirile de acest gen îi fac pe copii să se accepte unul pe celălalt, să se ajute între ei și, nu în
ultimul rând, să se înțeleagă unii pe ceilalți. Lucrând în echipă, își dau seama că reușita ține de alegerea,
în prima instanță, a unui “căpitan” care să conducă pe întreaga activitate, de o bună colaborare și de o
maximă implicare a tuturor celor prezenți în rezolvarea unei sarcini.
Totodată, părerea celor din echipă este importantă, iar decizia luată trebuie să fie în raport cu
nevoile existente în anumite situații. Copiii reușesc împreună să treacă peste momente dificile și, în cazul
unor competiții, acceptă, cu fruntea sus, înfrângerea, fără a încerca să găsească vinovați sau se bucură cu
toții de victorie, încurajându-se unul pe celălalt și fiind mândri de munca lor. Tot în timpul excursiilor,
copiii primesc lecții practice în care învață cum să cheltuiască banii și ce trebuie făcut astfel încât aceștia
să ajungă pentru toată perioada șederii lor în acel loc. Totodată, cei mici învață să-și ordoneze lucrurile, să
facă curățenie în camera în care stau și să-și facă singuri patul.
Astfel spus, ieșirile de acest gen îi ajută pe copii să devină independenți și să aibă încredere în
propriile forțe.
decide, pentru că perioada şcolară este decisivă pentru formarea viitorului şcolar, a tânărului de mâine.
Este unanim recunoscut faptul că perioda școlară din viaţa copilului lasă cele mai profunde urme
asupra personalităţii în devenire deoarece aceasta este perioada receptivităţii, sensibilităţii, mobilităţii şi a
flexibilităţii psihice dintre cele mai pronunţate.
liber.
Excursia reprezintă o formă de activitate extracurriculara care face posibil contactul nemijlocit cu
lumea vie, oferind prilejul elevilor de a efectua observaţii asupra obiectelor şi fenomenelor aşa cum se
prezintă ele în stare naturală.
Cu ajutorul excursiei se pot transmite noi cunoştinţe, se pot fixa şi sistematiza cunoştinţele
dobandite la lecţii,se realizează aplicaţii practice, se pot verifica diferite cunoştinţe căpătate in şcoală sau
în alte excursii sau vizite.
Faptul că excursia poate fi folosită la aproape toate obiecte de învăţămant, pe toate treptele de
învăţămant, în toate tipurile de şcoli şi la toate specialităţile, este înţeles în sensul că ea este cerută de
anumite necesităţi pedagogice.
Excursia şi drumeţia cultivă dorinţa de a călători,de a cunoaşte, de a şti cat mai mult, de a caştiga
prin propriile forţe cunoştinţe noi, de a se supune unui program de lucru în care activitatea intelectuală
este împletită cu munca fizică.
Cadrul didactic are în excursie numeroase posibilităţi de a traduce în viaţă sarcinile procesului
instructiv-educativ. Datorită faptului că este poate mai apropiat de elev decat in şcoală, reuşeşte să-l
morale.
1237
Excursia şi drumeţia mai contribuie într-o largă măsură şi la educaţia estetică a elevilor,constituie
un prilej de stimulare a creaţiei artistice,de cunoaştere a artei populare etc.
Excursiile organizate de profesorul de geografie au multiple valenţe de informare şi educare a
copiilor. Acestea, bine pregătite, sunt atractive la orice vârstă pentru că se desfăşoară într-un cadru nou,
stârnesc interes, produc bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă reclamă efort
suplimentar.
Mediul de acţiune fiind deosebit, iar tehnicile de instruire altele, contribuie la dezvoltarea spiritului
de observaţie, îmbunătăţesc memoria vizuală şi auditivă, formează gândirea operatorie a copilului cu
calităţile ei de echilibrare, organizare şi obiectivare.
Acţionând individual sau în cadrul grupului, copiilor li se dezvoltă spiritul practic, operaţional,
manualitatea, dând posibilitatea fiecăruia să se afirme conform naturii sale.
Cadrul didactic are, prin acest tip de activitate, posibilităţi deosebite să-şi cunoască copii, să-i
învăţământului preprimar - pregătirea copilului pentru școală și viaţă.
Excursiile şi drumeţiile au un caracter relaxant, contribuind în mod categoric la sudarea colectivelor
de elevi. După trecerea anilor, copiii îşi amintesc cu plăcere de întâmplările, din timpul excursiilor.
De aceea, cred că organizarea unor astfel de activităţi trebuie continuată, constituind o latură de
seamă a procesului instructiv - educativ.
BIBLIOGRAFIE:
1. Allport, G. „Structura şi dezvoltarea personalitătii”, Bucureşti, Editura Didactică si Pedagogică,
2001.
2. Cerghit I., „Teoria şi metodologia instruirii” . Note de curs, 2001.
3. Vrăşmaş, T.,- „Şcoala şi educaţia pentru toţi”. Bucureşti, Ed. Miniped, 2004.
1238
ROLUL ACTIVITӐȚILOR EXTRAŞCOLARE
ȊN EDUCAȚIA COPIILOR
Ȋnvăţător: Hârtopanu Oana Maria

Şcoala Gimnazială Gâşteşti - Structura Şcoala Gimnazială Sodomeni

totodată atrăgându-i si pe elevi.
variate forme.
pentru viață.
Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale–organizate selectiv –
vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinte punându-i in contact direct cu obiectele şi fenomenele din
natură. Activităţile de acest gen au o deosebită influenţă formativă, au la bază toate formele de acţiuni
turistice:plimbări, excursii, tabere.În cadrul activităţilor organizate în mijlocul naturii, al vieţii sociale,
copiii se confruntă cu realitatea şi percep activ, prin acţiuni directe obiectele, fenomenele, anumite locuri
istorice. Fiind axate în principal pe viaţa în aer liber, în cadrul acţiunilor turistice, elevii îşi pot forma
sentimentul de respect şi dragoste faţă denatură, faţăde om şi realizările sale. În urma plimbărilor, a
excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai multăcreativitate şi sensibilitate, imaginea realităţii, în cadrul
jocurile de creaţie. La vârsta şcolară, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arata sau li se spune în
legatură cu mediul, fiind dispuşi să acţioneze înacest sens. Excursia ajută la dezvoltarea intelectuală şi
1239
cunoştinţe. Am acordat importanţa cuvenită sărbătorilor şi aniversărilor importante din viaţa ţării şi a
copiilor. Acestea au fost un bun prilej de destidere,de bună dispoziţie,dezvoltând la copii sentimental
apartenenţei la colectivitatea din care fac parte, deprinzându-i totodată să-şi stăpânească emoţiile
provocate de prezenţa spectatorilor.Concursurile pe diferite teme sunt, de asemenea, momente deosebit de
atractive pentru cei mici. Acestea oferă copiilor posibilitatea să demonstreze practic ce au învăţat la
şcoală, acasă, să deseneze diferite aspecte, să confecţioneze modele variate. Acelasi efect îl pot avea
concursurile organizate de către cadrele didactice în clasa.
profesorul însăşi să fie creativ.
omului, conştientizarea urmărilor poluării, educaţia rutieră, educaţia pentru păstrarea valorilor,
etc.Activităţile complementare concretizate în excursii şi drumeţii, vizite, vizionări de filme sau
Activităţile extraşcolare, bine pregătite, sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes,produc
regulilor, asumându-şi responsabilităţi.
influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal -pregătirea copilului
şi resurselor de care dispune clasa de elevi.
1240
Prof. înv. Primar HAȚEGAN DORINA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ RACOVIȚA, JUDEȚUL TIMIȘ
Educația extracurriculară are un rol bine stabilit în formarea personalității copiilor. Activitățile
extrașcolare constituie procedeul neinstituționalizat de realizare a educatiei, ei au nevoie de aceste
activități prin care își pot dezvolta capacitățile ce țin de creșterea sentimentului valoric personal, creșterea
stimei de sine, sociabilitatea și creșterea stimei de sine și a încrederii în forțele proprii.
Activitățile acestea din timpul liber le oferă destindere, încredere, recreere, posibilitatea de afirmare
și recunoaștere a aptitudinilor, toate acestea având un caracter educativ.
Activitatea educativă școlară și extrașcolară dezvoltă gândirea critică și stimulează implicarea
tinerei generații în actul respectării drepturilor omului și al asumării responsabilităților sociale. Ele sunt
diferite din punct de vedere al conținutului, duratei, metodelor folosite și a formrlor de organizare a
activității.
Conținutul activităților extrașcolare nu este stabilit printr-un curriculum obligatoriu, elevii au
libertate deplină de a alege conținuturile care sunt în concordanță cu dorințele și interesele lor. Toate
acestea duc la formarea unor personalități complexe și complete.
Activitățile extrașcolare pot avea diferite forme –drumeții, excursii, vizite, tabere școlare, vizionări
de filme, cercuri de creație, concursuri, competiții sportive, care prin specificul lor, imprimă copilului un
anumit comportament. Prin activitățile la care participă, își însușesc cunoștințe noi.
Activitățile sunt subordonate procesului de învățământ care se desfățoară în clasă, se desfășoară în
colectiv, fiind create și organizate pentru antrenarea elevilor, ținând seama de particularitățile de vârstă și
interesele elevilor, precum și de posibilitățile de realizare pe care le au, organizate în scopul îmbogățirii
experienței de viață fiind organizate în funcție de conținutul lecțiilor.
Elevii trebuie ajutați să participe la activitățile educative, să se implice afectiv, cu plăcere și bucurie
în ceea ce fac.
Putem menționa că activitățile exrtașcolare generează relații de prietenie, ajutor reciproc între elevi,
educă simțul responsabilității și o atitudine față de scopurile urmărite. Este important ca elevii să fie
antrenați nu numai în desfățurarea unor activități, ci și în inițierea și organizarea lor.
Valorificarea activităților extrașcolare în practica educațională trebuie să se producă sistematic și cu
mai multă eficiență, pentru dezvoltarea armonioasă a elevilor.
În concluzie putem spune că activitatea extracurriculară e o componentă educațională eficientă
căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenție, adoptând o atitudine creatoare, atât în modul de
realizare a activității, cât și în relațiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă relaxată care să permită
Bibliografie:
1. Cucoș C., Pedagogie, București, Polirom, 2002
2. Gârboveanu, M., Creativitatea elevilor în procesul de învățământ, București, Litera
Internațional, 1981.
1241
Importanța activităților extrașcolare
Prof. Herbil Marian

Școala Gimnazială ”George Coșbuc”, Sighetu M.
În ultimul timp, devine tot mai evident faptul că educația extrașcolară, adică cea realizată dincolo
de procesul de învățământ, își are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalității elevilor. În școala
contemporană, o educație eficientă, depinde de gradul în care se pregătește viitorul adolescent pentru
participarea la dezvoltarea de sine. Depinde de asemenea și de măsura în care reușește să pună bazele
formării personalității copiilor. În acest cadru, învățământul are misiunea de a-i forma pe tineri sub aspect
fizic și socio-afectiv, pentru o integrare socială cât mai ușoară. Complexitatea procesului educațional
impune îmbinarea activităților curriculare cu cele extrașcolare, în acest caz, parteneriatul educațional
devine o necesitate.
Activitățile extrașcolare vin în completarea procesului de învățământ şi contribuie la descoperirea și
dezvoltarea aptitudinilor elevilor în diverse domenii artistice. Procesul dezvoltării tinerei generații nu
poate fi redus numai la activitatea instructiv-educativă care se desfășoară în cadrul lecțiilor. În acest scop
se folosesc și alte forme de activitate, cum ar fi: cercurile organizate la diferite obiecte, vizitele şi
excursiile, concursurile școlare etc., care contribuie la adâncirea cunoașterii, la descoperirea, dezvoltarea
și valorificarea intereselor și pasiunilor, stimulează creativitatea, oferă cadrul afirmării şi recunoașterii
performanțelor. În plan moral, aceste activități contribuie la formarea şi dezvoltarea atitudinilor de respect
pentru cunoaștere, pentru cultură, la exersarea trăsăturilor pozitive de voință și caracter.
I. Nicola consideră că „Activitatea extrașcolară oferă independentă mai mare elevilor şi asigură o
posibilitate de varietăți pentru manifestările disciplinare, ele presupun respectarea unei game variate de
Având cel mai larg caracter interdisciplinar, activitățile extrașcolare pot îmbrăca diferite forme:
excursii, drumeții, vizite, spectacole cultural-artistice, tabere școlare, vizionări de filme, competiții
sportive, cercuri de creație, cercuri pe discipline, concursuri, care, prin specificul lor, imprimă copilului
un anumit comportament, o ținută adecvată situației, declanșând anumite sentimente. Prin activitățile la
care participă, ei își însușesc cunoștințe în domeniul științei, tehnicii, literaturii și artei. Participând la
acțiuni cu caracter artistic, la manifestări cultural-artistice, vizionând spectacole de teatru și filme la
cinematograf, elevii își cultivă dragostea pentru frumos.
Organizarea și desfășurarea activităților extrașcolare respectă anumite condiții: sunt subordonate
procesului de învățământ care se desfășoară în clasă; se evită supraîncărcarea elevilor; se desfășoară în
colectiv, fiind create și organizate pe principiul liberului consimțământ; la antrenarea elevilor trebuie să se
țină seama de particularitățile de vârstă şi interesele elevilor, precum şi de posibilitățile de realizare pe
care le au, fără să fie reținuți de la ore sau pregătirea lecțiilor.
Vizitarea unui muzeu, expoziții, a unui atelier al meșterului popular sau artist plastic poate fi o
situație de învățare cu scop cultural-artistic, dar şi un moment de reconciliere ori de introspecție, în
funcție de educația anterioară a elevilor sau de tematică în care se încadrează excursia.
Cercurile de elevi sunt un important mijloc de lărgire a orizontului cultural și științific al elevilor şi
făcându-se în funcție de interesul pe care-l manifestă elevii pentru o anumită disciplină. La alegerea
temelor care se discută la cercuri, se va ține seama de preocupările elevilor şi de nivelul lor de cunoștințe.
Durata unei ședințe a cercului este, în medie, de 90 de minute. Evidenta frecvenței o ține conducătorul
cercului. Varietatea activității în cerc constituie şi ea o condiție a frecventării lui cu plăcere de către elevi.
Un rol important în educația elevilor îl joacă cercurile artistice. Cercurile contribuie semnificativ la
meșteșugurile populare şi artă în general, la educarea elevilor pentru folosirea utilă şi plăcută a timpului
liber, la dezvoltarea imaginației creatoare şi a sensibilității artistice. Înscrierea elevilor în cerc trebuie să
se facă selectiv, pe bază de interese şi aptitudini, iar la organizarea activității cercului trebuie să se țină
seama de preocupările, preferințele, înclinațiile şi capacitățile reale ale elevilor. Întreaga activitate în
1242
cadrul cercului, de la concepție la realizare, este opera elevilor. Scopul general al cercului este educația
estetică şi cultivarea dragostei pentru artă. Cercurile de creație au ca scop descoperirea şi cultivarea
talentului, aptitudinilor elevilor în diverse domenii ale artei populare. Activitățile extrașcolare cer o bună
favorabilă pentru instruire şi educație, să se ofere posibilitatea de completare şi de aprofundare a
cunoștințelor şi abilităților obținute la lecții, să fie create condiții de formare a personalității în spiritul
culturii naționale. Este necesar să se îmbine în mod util şi plăcut timpul în afara orarului școlar al elevilor,
odihna activă să fie marcată de certitudinea utilității organizării plăcute a timpului liber.
Întreaga activitate în afara clasei are conținut variat, determinat de interesele cognitive ale elevilor şi
de dorințele lor. Cercetările recente din domeniul psihopedagogiei arată că utilizarea povestirilor ca
În concluzie, putem menționa că activitățile extrașcolare generează relații de prietenie și ajutor
reciproc între elevi, educă gândirea, simțul responsabilității, dezvoltă anumite înclinații și aptitudini, are
caracter atractiv, îmbină utilul cu plăcutul și induce o atitudine justă față de scopurile urmărite. Important
este ca elevii să fie antrenați nu numai în desfășurarea unor asemenea activități, ci şi în inițierea şi
organizarea lor. Valorificarea activităților extrașcolare în practica educațională ar trebui să se producă
sistematic şi cu mai multă eficiență, pentru dezvoltarea armonioasă a elevilor.
Bibliografie:
1. Cucoş, C., Pedagogie (ediţia a doua, revăzută şi adăugită), București, Polirom, 2002.
2. Gârboveanu, M., Creativitatea elevilor în procesul de învățământ, București, Litera International,
1981.
3. Iucu, R., Instruire extrașcolară. Perspective teoretice şi aplicative, Iaşi, Polirom, 2001.
1243
EDUCAŢIA DE DINCOLO DE PROCESUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT
prof. înv. preşc. HERCZEG GERLINDA-ILDIKÓ

Grădiniţa „CĂSUŢA FERMECATĂ" Luduş
Educația extracurriculară (realizată dincolo de procesul de învăţământ) îşi are rolul şi locul bine
stabilit în formarea personalităţii copiilor. Educația prin aceste activități urmăreşte identificarea şi
cultivarea corespondenţei optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum
şi stimularea comportamentului creativ în diferite domenii.
Începând de la cea mai fragedă vârstă, copii acumulează o serie de cunoştințe punându-i în contact
direct cu obiectele şi fenomenele din natură.
„Să nu-i educăm pe copii noştrii pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi
mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.„ -spune
Maria Montessori în lucrarea ei „Descoperirea copilului„. Acesta este rolul cel mai important al
activităților extracurriculare.
Scopul acestor activități extracurriculare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea
copiilor în activități cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activități socio-
culturale, facilitarea integrării în mediul preşcolar, fructificarea talentelor personale.
Activitatea extraşcolară dezvoltă gândirea critică şi stimulează implicarea preşcolarilor pentru
asumarea responsabilităților sociale, realizându-se, astfel, o simbioză între componenţa cognitivă şi cea
comportamentală.
Preşcolarii trebuie îndrumaţi să dobândească o gândire independentă, nedeterminată de grup,
posibilitatea de a critica contructiv.
Activitățile extracurriculare, bine pregătite, sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes,
produc bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe. Preşcolarilor li se dezvoltă spiritul practic,
operaţional, manualitatea, dând posibilitatea fiecăruia să se afirme conform naturii sale. Ei se
autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activități se supun de bună voie regulilor.
poate preda cu succes , într-o formă intelectuală adecvată, orice temă", dacă se folosesc metode şi
procedee adecvate ă stadiului respectiv de dezvoltare, dacă materia este prezentată „într-o formă mai
stăpânire a cunoştințelor".
Grădiniţa este ca lume fermecată, plină de basme şi feerie, este lăcaşul unde se pun bazele
„clădirii” fizice şi spirituale a „puiului de om". Doar „zâna" , modelatoarea se suflete şi minţi, ştie cu mult
tact şi răbdare, să-i treacă pragul palatului fermecat, pentru a îmbrăca haina plină de vrajă şi mister a
basmului, a basmului, a cântecului şi a poeziei.
BIBLIOGRAFIE:
1. Ionescu, M., Chiş, V.,- Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activitățile de instruire
şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001;
2. Crăciunescu, Nedelea- Forme de activități extracurriculare desfaşurate cu elevii ciclului primar,
în „Învământul primar" nr. 2, 3/2000, Editura Discipol, Bucureşti;
3. Bruner, J. S,- „Procesul educației intelectuale, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1970
4. Vlăsceanu, Gheorghe, coord. Neculau, Adrian- „Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate
în curriculumul învăţământului obligatoriu „ Studiu de impact, Editura Polinom, Bucureşti, 2002
1244
IMPORTANȚA ACTIVITĂȚII EXTRAȘCOLARE
ÎN DEZVOLTAREA COPILULUI CU NEVOI SPECIALE
Prof. HEREMCIUC IOANA DIANA

Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Arad
,,CEA MAI EFICIENTĂ EDUCAȚIE PENTRU UN COPIL

CONSTĂ ÎN JOACA LUI CU LUCRURI FRUMOASE,, (PLATON)
Încă de la naștere, copilul dispune de capacități care trebuie doar stimulate pe parcursul dezvoltării
de părinți și de profesori. Prin marea capacitate de descoperire a tot ce-l înconjoară prin relațiile și
interacțiunile cu persoanele din jur copilul îsi descoperă propria identitate și valoarea care o are ca
individualitate.
Copilul în cooperare cu alți copii, cadre didactice și părinți pot lucra în echipă fiind orientați spre
asigurarea dimensiunii sociale a cunoașterii prin dezvoltarea deprinderilor de comunicare interpersonală
și a competențelor, comportamentelor sociale. Prin activitățile în grup acordăm o importanță mai mare
dimensiunii sociale ceea ce poate produce efecte benefice asupra personalității copilului.
Învățarea în contextul extrașcolar determină dezvoltarea inteligenței interpersonale, toleranță față de
modurile de gândire și simțire într-un mediu prietenos fără reguli și presiune temporală.
Cu atât mai mult cooperarea între copiii cu nevoi speciale și partenerii lor din cadrul școlilor de
masă determină creșterea stimei de sine, încrederea în forțele proprii precum și diminuarea anxietății pe
care unii copii o simt în contactul cu educația instituționalizată.
Educația extrașcolară se realizează printr-o bogată paletă de activități venind în sprijinul copiilor cu
o învățare lejeră și activă prin caracterul ludic al activităților dovedind ți o schimbare de atitudine față de
cadrele didactice.
Prin activitățile desfășurate în parteneriat cu colegi de la școlile partenere dorim dezvoltarea
capacității de comunicare a copiilor, dezvoltarea unor relații bazate pe respect reciproc minimalizând
impactul existent în prezența deficienței de intelect și angajarea intensă a copiilor în rezolvarea sarcinilor
însoțite de sporirea semnificativă a eforturilor depuse în acest sens.
Copiii au nevoie de oportunități de autodescoperire, de exersare și de dezvoltare a calităților proprii,
a aptitudinilor, a capacităților personale și competențelor sociale care să-i conducă spre o viață de calitate.
Principalul obiectiv este îndrumarea copiilor să pășească cu încredere spre un scop la care visează,
scăparea lor de asaltarea informațiilor inutile formării lor, dezvoltarea capacităților proprii și valorizarea
lor în limite normale.
Activitățile extrașcolare odată ce scapă copilul de limita obligației de învățare își lărgește orizontul
educației ajungând la consolidarea cunoștințelor acumulate și lărgirea orizontului de cunoaștere. Prin
cultivarea trăirilor pozitive asociem comportamentul copilului la o atitudine emoțională pozitivă, mobilă
și dinamică.
Se poate spune că abordarea într-o manieră integrată și o metodologie proactivă susținută prin
mijloace și forme de realizare atent selecționate și adecvate activităților extrașcolare se poate optimiza
demersul educativ în scopul potențării cunoașterii asupra dimensiunii afective la copilul cu nevoi
speciale.
Importanța desfășurării acestor proiecte de parteneriat este importantă deoarece formează copiilor
deprinderea de fi toleranți, cooperanți, de a avea inițiativă și de a-și crea relații de prietenie, colaborare și
competiție.
1245
Toți copiii, indiferent de locul unde trăiesc, indiferent de limba vorbită, de culoarea pielii sau de
nivelul intelectual doresc același lucru: să se joace, să rîdă, să se simtă bine în compania altor copii și să
fie înconjurați de dragoste, respect și prietenie.
BIBLIOGRAFIE:
TOMȘA GHEORGHE, Psihopedagogie preșcolară și școlară, Revista Învățământul preșcolar,

București, 2005
VERZA, EMIL, VERZA, EMIL FLORIN, Tratat de psihopedagogie specială, Ed. Universității din
București, București, 2011
1246
Rolul activității educative în afara clasei
Prof. Tiana-Mihaela Herman

Școala Gimnazială Zăvoi, Județul Caraș-Severin
Alături de lecţie, care este forma principală de organizare a procesului de învăţământ, în practica
muncii educative se folosesc şi alte forme de activitate, organizate de şcoală sau de diferite instituţii
extraşcolare.
Între acestea, activitatea în afara clasei şi extraşcolară ocupă un loc deosebit de important. Rolul
acestora din urmă este de a contribui la dezvoltarea personalităţii elevilor.
Contribuţia pe care o poate aduce activitatea în afară de clasă şi de şcoală a elevilor la pregătirea lor
pentru munca profesională de mai târziu şi pentru viaţă este deosebit de importantă. Prin aceste activităţi,
elevii se familiarizează cu munca şi viaţa societăţii. Ele oferă elevilor posibilitatea de a aplica în practică
cunoştinţele dobândite şi de a cunoaşte mai profund viaţa, printr-un contact neîntrerupt şi organizat cu
diferitele ei aspecte. Activităţile amintite reprezintă un mijloc complex şi foarte indicat pentru a lărgi şi
întări pregătirea practică a elevilor.
Necesitatea activității în afara clasei şi a celei extraşcolare a elevilor este determinată, în primul
rând, de complexitatea sarcinilor instructiv-educative şi de caracterul scopului educaţiei: dezvoltarea
intelectuală a tinerei generaţii în vederea integrării în realităţile vieţii sociale. Rolul şi importanţa ei
decurg din locul pe care-l ocupă în ansamblul procesului instructiv-educativ şi din contribuţia pe care o
aduce la dezvoltarea armonioasă a elevilor.
Dezvoltarea armonioasă a elevilor nu este posibilă numai prin activitatea desfăşurată la lecţii, în
clasă. Însuşirea cunoştinţelor, dar mai ales formarea priceperilor şi a deprinderilor, a unor trăsături
pozitive de voinţă şi caracter, necesită organizarea unui vast sistem de acţiuni educative şi completarea
măsurilor utilizate în procesul de învăţământ cu altele care să înlesnească atingerea scopului urmărit.
Necesitatea legării tot mai strânse a şcolii de viaţă, organizarea raţională a timpului lor liber şi
nevoia stimulării înclinaţiilor şi aptitudinilor individuale ale acestora impun folosirea, în procesul
activității instructiv-educative, a unor forme de activitate variate şi cât mai corespunzătoare.
Activitatea instructivă şi educativă organizată, îndrumată şi realizată de şcoală, împreună cu elevii,
în afara planului de învăţământ şi a programelor şcolare, se numeşte activitate în afară de clasă-
extrașcolară. Astfel de activităţi pot fi, de exemplu, manifestările culturale din şcoală (serate,
simpozioane, serbări, concursuri etc.), excursiile şi vizitele, activități de voluntariat etc. Activitatea
multilaterală de instruire şi educare a copiilor, desfăşurată în cadrul diferitelor instituţii şi organizaţii în
afara şcolii, se numeşte activitate extraşcolară. Asemenea instituţii sunt palatele copiilor, teatrele şi
bibliotecile pentru copii și alte instituții.
Între activitatea educativă în afară de clasă şi de şcoală, pe de o parte, şi între activitatea desfăşurată
la lecţii, pe de alta, există o foarte strânsă legătură. Fără a fi o simplă continuare a lecţiilor, fără a dubla
sau a repeta procesul de învăţământ, activitatea în afară de clasă şi extraşcolară se leagă organic de munca
şcolii şi serveşte realizării sarcinilor instructive şi educative ale acesteia. Prin ea se lărgesc, se adâncesc şi
se fixează cunoştinţele, priceperile şi deprinderile dobândite de elevi în procesul de învăţământ sau în
afara acestuia.
Marea varietate a formelor de activități în afară de clasă şi extraşcolare oferă un sprijin efectiv şi
multilateral realizării tuturor sarcinilor educaţiei. Munca în afară de clasă şi de şcoală vine, cu alte
cuvinte, să sprijine, să completeze şi să desăvârşească acţiunea desfăşurată de şcoală în cadrul procesului
de învăţământ.
Activitatea în afară de clasă şi de şcoală poate oferi un ajutor însemnat în realizarea educaţiei, în
următoarele direcţii:
a) Lărgirea orizontului de cultură generală a elevilor, precum şi stimularea interesului lor pentru
diferitele ramuri ale ştiinţei.
1247
b) Îndrumarea şi dezvoltarea intereselor şi înclinaţiilor, a aptitudinilor de creaţie şi a talentelor
elevilor în diferite domenii ale culturii şi artei. Dezvoltarea intereselor culturale şi artistice ale elevilor,
prin îndrumarea lecturii lor particulare, prin recomandarea unor spectacole de teatru, cinematograf etc.,
prin discuţii, lectura presei etc., contribuie mult la ridicarea nivelului lor cultural şi artistic. Urmărind
îmbogăţirea şi adâncirea cunoştinţelor primite la lecţii, precum şi aplicarea acestora în practică pe o scară
tot mai largă, şcoala şi instituţiile extraşcolare contribuie, nu numai la instruirea elevilor, ci şi la educarea
lor în spiritul cerinţelor societăţii.
Legând teoria de practică, dăm trăinicie pregătirii elevilor şi le uşurăm încadrarea de mai târziu, în
muncă şi societate. Antrenarea copiilor în diferite activităţi, cunoaşterea şi stimularea particularităţilor
psihice individuale ale acestora, încurajarea şi promovarea lor contribuie la dezvoltarea personalităţii
copiilor şi asigură dezvoltarea lor multilaterală şi armonioasă.
Organizarea unor astfel de activităţi variate, în care teoria şi practica se îmbină armonios, înlesneşte
în acelaşi timp îndrumarea şi orientarea profesională a elevilor.
Prin natura şi formele ei de organizare, activitatea în afara clasei şi şcolii susţine dezvoltarea
iniţiativei, cultivă interesele şi aptitudinile copilului şi le îndrumă în direcţia indicată de înclinaţiile sale şi
de cerinţele societăţii. Exercitarea aptitudinilor artistice ale elevilor în diferite activităţi duce la lărgirea
orizontului lor artistic, la dezvoltarea simţului pentru frumos şi la înţelegerea frumosului din artă, din
natură şi din viaţa socială.
BIBLIOGRAFIE:
1. Chircev A. , Dancsuly A., Gal T. , Manolache A., Mare V., Mihalevici R., Radu I., 2. Salade D.,
Todoran D., Turovţev A. : Pedagogia, ediţia a III-a, E.D.P. 1964
2. Clara Georgeta Chiosa : “Metodica predării limbii şi literaturii române”, E.D.P. , Bucureşti, 1964
3. Constantin Parfene: “Literatura în şcoală”Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1977
1248
Prof. inv. presc. HERTA EMANUELA ADINA
intelectual, moral, artistic, fizic.
Asupra individului se exercită o multitudine de acţiuni şi influenţe educaţionale de-a lungul vieţii.
Specialiştii le-au sistematizat în trei tipuri de realizare a pregătirii pentru viaţă: educaţia formală (școlară),
nonformală (extrașcolară), informală (cunoştinţele pe care individul le preia zi de zi: în familie, cu
prietenii, pe stradă, în mass-media).
persoană.
neinstituţionalizată de realizare a educaţiei.
Activităţile extraşcolare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea
caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă relaxantă, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de
activităţi.
facilitarea integrării în mediul şcolar, fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor
cu atitudini caracteriale. Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce permite elevilor
intelectual.
recreative.
modalităţi de formare a caracterului copiilor încă din gradinita, deoarece sunt factorii educativi cei mai
apreciaţi şi mai accesibili sufletelor acestora.
spectacole imprimă copilului un anumit comportament, o ţinută adecvată situaţiei,declanşează
Se ştie că încă de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe dacă sunt puşi
în contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură.
1249
Copiii au nevoie de acţiuni care să le lărgească lumea lor spirituală, să le împlinească setea de
contribuie la formarea colectivului de elevi.
asumându-şi responsabilităţi.
dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai plăcut şi mai temeinic obiectivul principal al
sistemului de învăţământ - pregătirea copilului pentru viaţă.
Activităţile extracurriculare sunt apreciate atât de către copii, cât şi de cadrele didactice în măsura
în care:
 valorifica și dezvoltă interesele și aptitudinile copiilor;
 organizează într-o manieră plăcută și relaxantă timpul liber al copiilor, contribuind la optimizarea
procesului de învățământ;
 formele de organizare sunt din cele mai ingenioase, cu caracter recreativ;
 copiii au teren liber pentru a-și manifestă în voie spiritul de inițiativa;
 participarea este liber consimțită, necondiționată,constituind un suport puternic pentru activitate
susținută;
 au un efect pozitiv pentru muncă desfășurată în grup;
 sunt caracterizate de optimism și umor;
 creează un sentiment de siguranță și încredere tuturor participanților;
 urmăresc lărgirea și adâncirea influențelor exercitate în procesul de învățământ;
 contribuie la dezvoltarea armonioasă a copiilor;
 contribuie la dezvoltarea armonioasă a copiil
modul variat de abordare a problemelor de manipulare a obiectelor şi a ideilor. Copiii trebuie să fie
îndrumaţi să dobândească: o gândire independentă, nedeterminată de grup, toleranţă faţă de
a critica constructiv. Înainte de toate, este însă important ca profesorul însăşi să fie creativ, pentru că
numai aşa poate să aducă în atenţia prescolarilor săi tipuri de activităţi extraşcolare care să le stârnească
Bibliografie:
1250
* Lespezeanu, M., Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar, Editura S.C. Omfal,
Bucureşti, 2007;
1251
VIZITĂ LA MUZEUL DE ISTORIE
Prof. Hirean Claudia

Școala Gimn. ,,Ovidiu Hulea”, Loc. Aiud, Jud. Alba
ARGUMENT
ÎN FAVOAREA PROIECTULUI
Şcolarul mic se află în etapa gândirii concret-intuitive, de aceea este foarte important ca el să vină în
contact în mod direct cu materialul didactic, să vadă, să audă, să pipăie. Într-un cuvânt, la această vârstă
simţurile încă îl ajută în formarea reprezentărilor.
O vizită la Muzeul de Istorie din Alba Iulia, ţine locul a o sută de poveşti şi explicaţii. Cum acasă nu
suntem siguri că elevii urmăresc împreună cu familia emisiunile cu conţinut istoric, ştiinţifice, cel mai
potrivit este să facem noi acest lucru. Acţiunea este şi mai valoroasă cu cât fiind realizată cu întregul
colectiv de elevi ea va putea fi evaluată la nivelul orelor de istorie, de limba si literatura română sau la
nivelul opţionalelor.
Pe lângă cunoştinţele strict istorice dobândite de elevi în timpul acestei vizite la Muzeul de Istorie,
elevii vor avea ocazia să-şi educe conduita comportării într-un mijloc de transport şi într-un spaţiu public.
ARIA CURRICULARĂ : „ Om şi societate”
PARTENERI: Societatea de transport RATC
RESURSE MATERIALE: autobuz, aparate foto;
RESURSE FINANCIARE: : 5 RON –intarea la Muzeul de Istorie

4 RON- transportul dus-întors
RESURSE UMANE: elevi, părinţi, institutori
OBIECTIVE SPECIFICE:
1. Reprezentarea timpului şi a spaţiului;
2. Cunoaşterea şi utilizarea surselor istorice
3. Cunoaşterea şi utilizarea termenilor istorici
4. Cunoaşterea şi interpretarea faptelor istorice
5. Dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi
6. Educarea comportamentului în mijloacele de transport în comun şi în public.
DATA DESFĂŞURĂRII:
LOCUL: Muzeul de Istorie Alba Iulia
TIPUL ACTIVITĂŢII: vizită
GRAFICUL DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢII
09.45- 10.00 : mobilizarea colectivelor de elevi;

10.00- 10.30 : deplasarea la Muzeul de Istorie din Alba Iulia;
10.30- 10.35: organizarea colectivelor de elevi;
10.35- 12:00 audierea expunerii făcută de ghid;
1252
12.00- 12.10: organizarea copiilor pentru deplasarea către casă.
RESPONSABILITATEA ECHIPEI ORGANIZATORICE
1. Contactarea societăţii de tranport RATC şi stabilirea programului zilei.

2. Informarea în legătură cu programul de lucru şi vizita de la Muzeul de Istorie.
3. Informarea elevilor şi a familiilor acestora.
4. Instructajul copiilor referitor la normele de protecţie ce trebuie respectate în timpul deplasării cu
mijloacele de trasport în comun.
5. Organizarea colectivului de elevi în vederea deplasării cu mijloacele de transport în comun şi
supravegherea copiilor.
6. Îndrumarea şi supravegherea elevilor în timpul activităţii de la Muzeul de Istorie.
TEMERI ÎN REALIZAREA PROIECTULUI:
- se poate întâmpla ca programul de deplasare să fie deviat cu câteva minute din cauza unor
probleme ale societăţii de transport sau din cauza derivaţiilor meteorologice;
EVALUAREA
Evaluarea se va realiza pe parcursul semestrului I în cadrul orelor de istorie, limba şi literatura
română sau la Opţional prin diferite modalităţi:
- portofolii;
- discuţii ştiinţifice;
- colaje;
- realizarea unor expoziţii;
- dezbateri.
1253
ÎMPREUNĂ PENTRU UN MEDIU ÎNCONJURĂTOR CURAT-
ASPECTE DIN ACTIVITĂȚILE DERULATE LA CLASĂ
PROF. ÎNV. PRIMAR HIRȚE MARIANA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 16, ORADEA
Educaţia ecologică este o cerinţe mereu actuală, trebuie investit în dezvoltarea gradului de
conştiinţă şi a simţului responsabilităţii tuturor oamenilor faţă de mediu şi problemele sale. Scopul
educaţiei pentru respectarea mediului este formarea conştiinţei şi conduitei ecologice; ea începe în
familie, continuă în grădiniţă, apoi continuă în şcoală, în universitate şi prin formele instruirii continue,
permanente. Fundamentul afectiv al convingerilor ecologice se creează la vârstele copilăriei prin
cultivarea dragostei pentru natură şi a deprinderilor elementare de ocrotire a ei. Numai pe acest suport
afective se pot construi atitudini şi convingeri ecologice.
Particularităţile de vârsta ale elevilor din clasele CP și I – IV permit formarea şi dezvoltarea la aceşti
elevi a conştiinţei ecologice şi implicit, a unui comportament adecvat. Copilul manifestă o curiozitate
senzorială în plină dezvoltare şi, dacă ştim să-i prelungim această curiozitate, ea devine suportul setei de
cunoaştere.
Spaţiul urban în care trăim, nu oferă mari posibilităţi de cunoaştere a naturii, de observare a
diferitelor procese şi fenomene din mediul înconjurător. De aceea pe lângă educaţia ecologică realizată in
cadrul disciplinelor de studiu am antrenat elevii în proiectul educativ Împreună pentru un mediu
înconjurător curat. Acest proiect a avut ca scop responsabilizarea elevilor si, implicit, a părinţilor şi a
întregii comunităţi locale, în vederea protejării naturii, demonstrând faptul că educaţia ecologică poate fi
abordată prin activităţi cu caracter interdisciplinar, centrate pe protejarea mediului înconjurător, cu
utilizarea unor strategii moderne şi a unor activităţi interactive, prin munca în echipă.
În faza iniţială a proiectului am abordat tema Impactul acţiunilor omului asupra echilibrului
ecologic. Elevii au fost îndrumaţi să adune informaţii despre efectul negativ al acţiunii oamenilor asupra
echilibrului ecologic şi răspunzând la întrebările: Cum putem ocroti natura şi de ce? Ce ştiţi despre rolul
plantelor în natură? Ce ştiţi despre necesitatea protejării animalelor, care îşi reduc numărul din cauza
omului? Care sunt instituţiile cărora ne adresăm pentru a ne ajuta în acţiunile de protejare a mediului?
Toate informaţiile adunate au fost expuse în clasa la panoul Micii ecologişti. Astfel copiii au putut
conştientiza efectele nefaste ale poluării asupra vieţii animalelor, plantelor şi implicit a omului.
În zilele frumoase am ieşit cu copiii la plimbare în cartier cu scopul de a identifica componentele
mediului local, parcurile din împrejurimile şcolii: Parcul Magnoliei, Orăşelul Copiilor, Parcul Petőfi, râul
care străbate oraşul etc. În această plimbare elevii au observat că zona din apropriere malului Crişului
Repede nu este atât de curat cum și-au închipuit. Astfel, sprijiniți de societatea care are responsabilități și
privind întreținerea râului Crișul Repede, înarmaţi cu mănuşi şi saci menajeri, plini de entuziasm şi
dornici de a avea un spaţiu verde, respectiv un loc de joacă curat, elevii s-au străduit să igienizeze cât mai
bine zona. Trebuie să avem grijă de mediul înconjurător, atât de animale cât şi de verdeaţă. Dacă suntem
indiferenţi faţă de natură, vom fi nevoiţi să respirăm un aer poluat, a precizat o elevă. La finalul acţiunii
elevii au fost răsplătiţi de organizatori cu broşuri, cărţi, caiete destinate uzului şcolar. Am organizat
această acţiune pentru a da un exemplu tuturor, atât celor mari cât şi celor mici că pentru a avea o viaţă
curată, sănătoasă trebuie să avem grijă de ceea ce este în jurul nostru.
Natura a fost în toate timpurile o sursă de inspiraţie. Creativitatea copiilor a fost pusă în valoare prin
confecţionarea de jucării din legume şi fructe. Expoziţia de la finalul activităţii a evidenţiat talentul şi
imaginaţia copiilor.
Întreţinerea spaţiilor verzi, plantările de pomi şi reducerea poluării în natură, protejarea vegetaţiei
constituie factor de regenerare a atmosferei. Străvechiul şi plăcutul obicei de a ne împodobi casele la
Crăciun cu câte un brăduţ, adus din pădure, constituie o rană vie greu de vindecat pentru pădure. Am
îndrăzni să afirmăm: Dacă iubeşti natura imit-o, nu ţi-o însuşi!
1254
Știm că elevii îşi formează convingeri trainice cu privire la necesitatea protejării naturii şi a
mediului ambiant numai atunci când se porneşte de la exemple concrete, pozitive sau negative. Prin
urmare, am implicat elevii în activități de plantare de arbori sau de flori în parcul școlii. În fiecare pom au
atârnat următoarele mesaje scrise: Nu rupeţi crengile copacilor! Aruncaţi gunoaiele în locuri special
amenajate! Ocrotiţi animalele! Plantaţi cat mai mulţi pomi! etc.
Pentru diferitele activităţi benefice mediului, elevii au fost răsplătiți cu diplome şi diverse
recompense simbolice.
Bibliografie:
1. Botnariuc, N., Vlădineanu, A. – Ecologie, Bucureşti, Ed. Didactica şi Pedagogică,1982
2. Stugren, Bogdan – Ecologie teoretică, Cluj – Napoca , Ed. Sarmis, 1994
3. Toth, Maria – Metode participative în educaţia ecologică, Cluj – Napoca , Ed. Studium, 2000
4. Vrăjmaş, T., - Şcoala şi educaţia pentru toţi, Bucureşti, Ed. Miniped, 2004
1255

IMPACTUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE
ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL ROMÂNESC
Prof. înv. preșcolar Hoborici Luminița

Școala Gimnazială ,,Alecu Russo” Bacău
Grădinița cu Program Normal nr. 16 Bacău
Fiecare persoană, pe perioada vieții sale, este supusă unor influențe educative multiple, ce pot
acționa concomitent, succesiv sau complementar, în diferite forme. Unele acționează spontan, incidental,
altele prezintă caracter organizat, sistematizat, provenite din partea școlii sau a altor instituții școlare.
În strânsă legătură cu ideea potrivit căreia învățământul (educația școlară), trebuie privit din
perspectiva educației permanente, s-au conturat conceptele de educație formală (instituționalizată),
educație nonformală extrașcolară) și educație informală (difuză), forme ale educației definite de Ioan
Jinga: educația formală ,,educația structurată în mod ierarhic, gradată cronologic și condusă de la
centru” (Ministerul Învățământului), educația nonformală ,,orice activitate organizată în mod sistematic,
creată în afara sistemului formal și care oferă tipuri selectate de învățare a subgrupelor specifice
populației” (atât adulți cât și copii), educația informală ,,procesul ce durează o viață, prin care fiecare
persoană dobândește cunoștințe, îndemânări, aptitdini și înțelegere prin experiențele zilnice”.
Activitatea educativă școlară și extrașcolară reprezintă spațiul aplicativ care permite transferul și
aplicabilitatea cunoștințelor, abilităților, competențelor dobândite în sistemul de învățământ, ,,totalitatea
manifestărilor organizate de școală, cu obiective educative și recreative care se desfășoară în afara
programului școlar. În sens restrâns, pot fi activități de masă (excursii, competiții, spectacole, serbări)
sau activități în cercuri de elevi.
Prin formele sale specifice, activitatea educativă școlară și extrașcolară dezvoltă gândirea critică și
stimulează implicarea tinerei generații la o abordare educațională complementară formal-nonformal,
asigurând plus valoare sistemului educațional. Strategia urmărește îmbunătățirea calitativă a nivelului de
educație, absolut necesară în contextul unor schimbări complexe la nivelul vieții de familie, a pieței forței
de muncă, a comunității, a societății multiculturale și a globalizării.
Totodată, prin activitățile extrașcolare se facilitează implementarea unor noi abordări didactice prin
care elevul, copilul, educatul, devine ,,resursă, producător, lider de opinie”, (apudVasile Molan), adică
participant activ în actul educațional.
Astfel, pentru a stimula dezvoltarea cognitivă, spirituală, interpersonală și socială, activitatea
educativă școlară și extrașcolară are mereu în atenție nevoia de adaptare la cerințele individuale, diverse,
ale tuturor copiilor, intereselor de cunoștere și potențialului lor. Contextele create: proiecte, manifestări
punctuale, aplicații tematice, oferă posibilitatea abordărilor interdisciplinare, cross-curriculare și
transdisciplinare, exersarea competențelor și abilităților de viață, într-o manieră integrată și o dezvoltare
holistică a personalității, strategia, accentuând de fapt, importanța multiplicării experiențelor pozitive,
înregistrate în domeniul activității educative școlare și extrașcolare.
Împreună, copiii, profesorii și părinții pot face din școală un loc plăcut pentru toți cei implicați în
procesul educativ, un mediu bazat pe încredere, comunicare, respect și flexibilitate prin care să se
urmărească și următoarele ținte strategice:
*Recunoașterea educației non-formale ca spațiu aplicativ pentru educația formală;
*Recunoșterea activității educative școlare și extrașcolare ca dimensiune fundamentală a procesului
instructiv-educativ;
*Întărirea statutului activităților extrașcolare ca spațiu de dezvoltare personală;
*Creșterea vizibilității eficienței activității educative școlare și extrașcolare prin prevenirea și
reducerea fenomenelor antisociale, de abandon școlar, absenteism și analfabetism;
*Dezvoltarea dimensiunii europene a activității educative școlare, extrașcolare și extracurriculare
prin multiplicarea programelor și proiectelor educative de cooperare internațională;
1256
*Profesionalizarea activității educative școlare și extrașcolare prin dezvoltarea acesteia pe tipuri de
educație complementară;
*Formarea resursei umane în domeniul activităților extrașcolare;
*Asigurarea eficienței activității educative extrașcolare prin monitorizarea și evaluarea impactului
acesteia în comunitate;
*Întărirea parteneriatului educațional guvernamental, în vederea responsabilizării și implicării
tututror factorilor sociali, implicați în susținerea procesului instructiv-educativ;
Valorificarea mecanismelor și instrumentelor coerente de acțiune existente și crearea de noi rețete
specializate în diverse subcomponente ale activității educative extrașcolare vor avea ca efect, rezultat
ridicarea calității actului educațional iar redimensionarea acestui tip de educație va putea începe de la
nivel micro-unitatea de învățământ, prin:
*crearea echipelor interdisciplinare pentru inițierea, organizarea și implementarea proiectelor
educative,
*dezvoltarea componentei educative în proiectarea activității didactice;
*dezvoltarea proiectelor educative pe tipuri de educație complementară;
*transformarea educației în sursă de dezvoltare comunitară;
*formarea resursei umane necesare dezvoltării societății cunoașterii;
*asigurarea sustenabilității proiectelor educative prin conștientizarea comunității cu privire la
potențialul pe care programele educaționale le au asupra formării tinerei generații ce urmează a se integra;
Toate acestea, dau posibilitatea celui educat de a încuraja, de a atrage, și stimula tânăra generație, cu
un feed-back și un rezultat concret al eficienței sale.
BIBLIOGRAFIE:
1. Jinga, Ioan, Istrate, Elena Manual de Pedagogie, (2001), Ed. All, București
2. Șoitu, Laurențiu, Strategii educaționale centrate pe elev, (2006) București
3. Ștefan, Mircea, Lexicon pedagogic, (2006), Ed. Aramis, București
1257

IMPACTUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE
ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL ROMÂNESC
Prof. înv. preșcolar Hoborici Luminița

Școala Gimnazială ,,Alecu Russo” Bacău
Grădinița cu Program Normal nr. 16 Bacău
Fiecare persoană, pe perioada vieții sale, este supusă unor influențe educative multiple, ce pot
acționa concomitent, succesiv sau complementar, în diferite forme. Unele acționează spontan, incidental,
altele prezintă caracter organizat, sistematizat, provenite din partea școlii sau a altor instituții școlare.
În strânsă legătură cu ideea potrivit căreia învățământul (educația școlară), trebuie privit din
perspectiva educației permanente, s-au conturat conceptele de educație formală (instituționalizată),
educație nonformală extrașcolară) și educație informală (difuză), forme ale educației definite de Ioan
Jinga: educația formală ,,educația structurată în mod ierarhic, gradată cronologic și condusă de la
centru” (Ministerul Învățământului), educația nonformală ,,orice activitate organizată în mod sistematic,
creată în afara sistemului formal și care oferă tipuri selectate de învățare a subgrupelor specifice
populației” (atât adulți cât și copii), educația informală ,,procesul ce durează o viață, prin care fiecare
persoană dobândește cunoștințe, îndemânări, aptitdini și înțelegere prin experiențele zilnice”.
Activitatea educativă școlară și extrașcolară reprezintă spațiul aplicativ care permite transferul și
aplicabilitatea cunoștințelor, abilităților, competențelor dobândite în sistemul de învățământ, ,,totalitatea
manifestărilor organizate de școală, cu obiective educative și recreative care se desfășoară în afara
programului școlar. În sens restrâns, pot fi activități de masă (excursii, competiții, spectacole, serbări)
sau activități în cercuri de elevi.
Prin formele sale specifice, activitatea educativă școlară și extrașcolară dezvoltă gândirea critică și
stimulează implicarea tinerei generații la o abordare educațională complementară formal-nonformal,
asigurând plus valoare sistemului educațional. Strategia urmărește îmbunătățirea calitativă a nivelului de
educație, absolut necesară în contextul unor schimbări complexe la nivelul vieții de familie, a pieței forței
de muncă, a comunității, a societății multiculturale și a globalizării.
Totodată, prin activitățile extrașcolare se facilitează implementarea unor noi abordări didactice prin
care elevul, copilul, educatul, devine ,,resursă, producător, lider de opinie”, (apudVasile Molan), adică
participant activ în actul educațional.
Astfel, pentru a stimula dezvoltarea cognitivă, spirituală, interpersonală și socială, activitatea
educativă școlară și extrașcolară are mereu în atenție nevoia de adaptare la cerințele individuale, diverse,
ale tuturor copiilor, intereselor de cunoștere și potențialului lor. Contextele create: proiecte, manifestări
punctuale, aplicații tematice, oferă posibilitatea abordărilor interdisciplinare, cross-curriculare și
transdisciplinare, exersarea competențelor și abilităților de viață, într-o manieră integrată și o dezvoltare
holistică a personalității, strategia, accentuând de fapt, importanța multiplicării experiențelor pozitive,
înregistrate în domeniul activității educative școlare și extrașcolare.
Împreună, copiii, profesorii și părinții pot face din școală un loc plăcut pentru toți cei implicați în
procesul educativ, un mediu bazat pe încredere, comunicare, respect și flexibilitate prin care să se
urmărească și următoarele ținte strategice:
*Recunoașterea educației non-formale ca spațiu aplicativ pentru educația formală;
*Recunoșterea activității educative școlare și extrașcolare ca dimensiune fundamentală a procesului
instructiv-educativ;
*Întărirea statutului activităților extrașcolare ca spațiu de dezvoltare personală;
*Creșterea vizibilității eficienței activității educative școlare și extrașcolare prin prevenirea și
reducerea fenomenelor antisociale, de abandon școlar, absenteism și analfabetism;
*Dezvoltarea dimensiunii europene a activității educative școlare, extrașcolare și extracurriculare
prin multiplicarea programelor și proiectelor educative de cooperare internațională;
1258
*Profesionalizarea activității educative școlare și extrașcolare prin dezvoltarea acesteia pe tipuri de
educație complementară;
*Formarea resursei umane în domeniul activităților extrașcolare;
*Asigurarea eficienței activității educative extrașcolare prin monitorizarea și evaluarea impactului
acesteia în comunitate;
*Întărirea parteneriatului educațional guvernamental, în vederea responsabilizării și implicării
tututror factorilor sociali, implicați în susținerea procesului instructiv-educativ;
Valorificarea mecanismelor și instrumentelor coerente de acțiune existente și crearea de noi rețete
specializate în diverse subcomponente ale activității educative extrașcolare vor avea ca efect, rezultat
ridicarea calității actului educațional iar redimensionarea acestui tip de educație va putea începe de la
nivel micro-unitatea de învățământ, prin:
*crearea echipelor interdisciplinare pentru inițierea, organizarea și implementarea proiectelor
educative,
*dezvoltarea componentei educative în proiectarea activității didactice;
*dezvoltarea proiectelor educative pe tipuri de educație complementară;
*transformarea educației în sursă de dezvoltare comunitară;
*formarea resursei umane necesare dezvoltării societății cunoașterii;
*asigurarea sustenabilității proiectelor educative prin conștientizarea comunității cu privire la
potențialul pe care programele educaționale le au asupra formării tinerei generații ce urmează a se integra;
Toate acestea, dau posibilitatea celui educat de a încuraja, de a atrage, și stimula tânăra generație, cu
un feed-back și un rezultat concret al eficienței sale.
BIBLIOGRAFIE:
1. Jinga, Ioan, Istrate, Elena Manual de Pedagogie, (2001), Ed. All, București
2. Șoitu, Laurențiu, Strategii educaționale centrate pe elev, (2006) București
3. Ștefan, Mircea, Lexicon pedagogic, (2006), Ed. Aramis, București
1259
Profesor învățământ special: Hoescu Adriana Petronela

Școala Gimnazială Vrata, Jud. Mehedinți
învățământ.
etc.);
al celorlalți.

sociale. Un studiu al lui J. Eccles și B. L. Barber (1999) indică un impact diferit al activităților

participanți.

competențelor, contribuie la educarea morală, estetică a elevilor, disciplinându-le acțiunile și extinzându-
1260
le orizontul cultural-artistic. Activitățile extrașcolare reprezintă un mijloc de formare a deprinderilor
elevilor de a-și folosi, în mod rațional, timpul liber, sunt propice manifestării spiritului de independență și
inițiativei.

nu numai.
1261
Școala altfel – Școala de acasă, 30.03 – 03.04.2020
Prof. înv. primar Hojda S. Maria

Școala Gimnazială Nr. 1, Moisei, Maramureș!
În cadrul activităților extrașcolare de anul acesta, dată fiind situația de a face Școala altfel de acasă,
ne-am conformat și am ales activități interesante. Am îmbinat cu mult drag, Educația pentru timpul liber
cu cea ecologică și cu dezvoltarea personală și au ieșit lucruri minunate!
După ce au citit povești, au vizionat filmulețe, fetele de clasa a II a, la propunerea mea, le-am postat
pe grupul clasei de pe whatsaap tutorialul https://youtu.be/47J-I8inNe4 și sub îndrumarea bunicilor, au
făcut activități în completare. Au învățat lucru de mână, să tricoteze. Nici băieții nu s-au lăsat mai prejos,
au confecționat tablouri sau colaje cu materiale din natură ( Educația Ecologică )! Suntem mândre de
rezultatele lor! Le împărtășim și vouă! Iată ce pot face două mâini dibace!
COMAN LARISA CLS. a II -a
TIMIȘ OANA CLASA a –II-a
COMAN FABIAN CLS. a II-a BOICA DAVID CLS. a II-a
1262
1263
Rolul activităților extrașcolare în educația copiilor- scop și mijloace de realizare
Profesor Holdiș Elvira Daniela

Liceul Teoretic Special Iris, Timișoara
În documentele de pedagogie educația este cunoscută sub trei forme: educație formală, nonformală
și informală.
Deși educația formală este considerată a fi forma cu cea mai largă utilizare în grădiniță, educația
nonformală și cea informală întregesc procesul de învățare.
Educația extrașcolară poate fi de tip informal (educarea copilului sub influența mediului
sociocultural cu care acesta intră în contact) şi de tip nonformal ( realizată în cadrul sistemului de
învățământ sau în instituții sau organizații cu caracter educativ- biserică, bibliotecă, casă de cultură,
cercuri de arte plastice, săli de sport, etc.)
Prin intermediul activităților extrașcolare cadrul didactic are posibilitatea de a cunoaște mult mai
bine copiii, de a-i dirija și influența dezvoltarea lor pe toate palierele, urmărind să atingă în același timp
scopul principal al educației pregătirea pentru viață.
Educaţia nonformală oferă un set de experienţe sociale necesare, utile pentru fiecare copil, tânăr sau
adult, complementarizând celelalte forme de educaţie prin:
* valorificarea timpului liber al elevilor, din punct de vedere educaţional;
* oportunităţi pentru valorificarea experienţelor de viaţă ale elevilor, prin cadrul mai flexibil, mai
deschis şi prin diversificarea mediilor de învăţare cotidiene;
* participare voluntară, individuală sau colectivă;
* modalităţi flexibile de a răspunde intereselor elevilor prin gama largă de activităţi pe care le
propune şi posibilitatea fiecărui elev de a decide la ce activităţi să participe;
* dezvoltarea competenţelor pentru viaţă şi pregătirea tinerilor pentru a deveni cetăţeni activi;
* formarea capacităţii organizatorice, de autogospodărire, de management al timpului, de gândire
critică, de adoptare a unor decizii sau rezolvare de probleme;
* un cadru de exersare şi de cultivare a diferitelor înclinaţii, aptitudini şi capacităţi, de manifestare a
talentelor în artă, cultură, muzică, sport, pictură, IT etc.
Activităţile nonformale vin direct sau indirect în sprijinul instuirii şi educării elevilor, contribuind la
formarea şi autoformarea continuă.
Activitatea copilului și educarea lui nu trebuie să se limiteze la spațiul și timpul școlar, ci trebuie să
ia contact și cu mediul social și natural.
Pentru realizarea unei educații de calitate se impune îmbinarea activității curriculare cu cele
extrașcolare. Activitățile extrașcolare vin în completarea procesului de învățământ şi contribuie la
descoperirea şi dezvoltarea aptitudinilor copiilor în diverse domenii.
Activitățile extrașcolare diferă de cele şcolare prin modul de organizare şi desfăşurare. Conținutul
lor este ales de copii în funcție de dorințele, preferințele şi interesele acestora, față de cele şcolare care se
regăsesec în curriculum.
Activitatea extrașcolară este o formă de educație a copilului care îl ajută să-și formeze și dezvolte
personalitatea, prin identificarea și cultivarea aptitudinilor, talentelor și înclinațiilor acestuia, precum și
prin stimularea creativității de la cea mai fragedă vârstă și reprezintă o continuare firească a activității
educative din grupă.
Scopul activităților extrașcolare constă în antrenarea și implicarea copilului în activități cât mai
variate și diverse prin stârnirea și cultivarea interesului pentru diverse activități (culturale,
sociale,ecologice, practice) și prin dezvoltarea talentelor personale, a aptitudinilor și atitudinilor
caracteriale. O altă particularitate a activităților extrașcolare, de o reală importanță, o constituie legătura
exercițiu de dezvoltare a aptitudinilor elevilor.
1264
Pentru cei mici se pot organiza o serie de activități extrașcolare ca: drumeții, plimbări,
excursii,serbări, activități și jocuri distractive, vizionarea de spectacole și piese de teatru.
Prin desfășurarea acestor activități, copiii își dezvoltă abilitățile de comunicare și socializare, de
observație, de dezvoltare a culturii, a imaginației și memoriei.
Plimbările, drumețiile și excursiile oferă copiilor multiple modalități de dezvoltare, formează
trăsăturile morale, însușesc regulile de comportare în colectiv și în anumite medii sociale. Copiii vor
putea reda realitatea cu mai multă acuratețe, dar și într-un mod creativ în cadrul unor activități de desen
sau modelaj, iar materialele culese pot fi utilizate în activitățile practice și de creație.
Activitățile sportive și jocurile distractive duc la dezvoltarea plăcerii pentru mișcare în aer liber.
Acest tip de activități dau copiilor posibilitatea să se descopere, să își folosească cunoștințele,
priceperile și deprinderile ce le au însușite în realizarea unor noi cerințe. Aceste activități se desfășoară în
aer liber,copiii se simt liberi în manifestări și acțiuni, neconstrânși, oferindu-le posibilitatea de a face
comparații, de a cerceta și analiza în funcție de propriile interese. Pentru aceste activități se vor utiliza
materiale din natură (pietre, scoici, roci, frunze) sau materiale reciclate (cutii din carton, sticle, materiale
textile) dar care vor antrena creativitatea și imaginația copiilor.
Participarea familiei în procesul educațional reprezintă o condiție pentru realizarea activității,
părinții fiind nu numai parteneri serioși și activi cât și beneficiarii unei munci colective ramificată în
diverse servicii de calitate prestate în folosul copiilor.
Se cunoaște faptul că aceste activități extrașcolare au un rol foarte important în viața copiilor, fiind o
bună modalitate ca ei să petreacă timpul liber plăcut și învățând lucruri noi. De asemenea, e o bună ocazie
să socializeze cu alți copii de vârsta lor, să lege noi prietenii, în afara grădiniței sau a cercului de prieteni.
Prin modul relaxat de desfășurare, copilul își dezvoltă abilitățile de interacțiune socială și adoptă o
atitudine pozitivă în dezvoltarea relațiilor cu cei din jur. Totodată, această activitate duce la creșterea
coeziunii de grup în grădiniță prin orientarea spre munca în echipă. Copiii manifestă deschidere spre nou,
caută soluții la problemele care necesită rezolvare, sunt mai responsabili. De asemenea, aceștia, își vor
deprinde un comportament civilizat și adecvat locului, își educă răbdarea, își propun să devin mai
prietenoși, să fie cinstiți.
Astfel de activități extrașcolare presupun un program la care elevul participă după ore și ar trebui să-
l facă cu plăcere, deoarece scopul este acela de a-i forma abilitățile necesare unei bune dezvoltări,
formării personalității elevului, acesta putându-şi găsi prin aceste forme de activitate înclinațiile, talentul
și domeniul în care ei vor fi performanți.
BIBLIOGRAFIE:
1. PREDA. VIORICA, 2009, Metodica activităţilor instructiv educative în grădiniţa de copii,
Editura « Gheorghe Cârţu Alexandru », Craiova.
2. TOMȘA, GHEORGHE, 2005, Psihopedagogie preșcolară și școlară, Ed. Coresi, București.
3. JINGA I. ,ISTRATE, E. ,1998, Manual de pedagogie, Editura All Educational, Bucuresti
1265
Activitățile extrașcolare și rolul lor în educația preșcolarilor
Prof. Holicov Daniela

Gradinița P. P. 25 Iași
Se știe că activităţile extraşcolare vin în completarea procesului de învăţământ şi contribuie la

descoperirea şi dezvoltarea aptitudinilor copiilor în multe domenii artistice. Procesul dezvoltării
preșcolarilor nu poate fi redus numai la activitatea instructiv-educativă care se desfăşoară în cadrul
lecţiilor în sala de grupă și în acest scop se folosesc şi alte forme de activitate, cum ar fi: vizitele şi
excursiile, concursurile şcolare etc. Toate activitățile ce ies din aria celor pe domenii experiențiale, celor
obligatorii contribuie la adâncirea cunoaşterii, la descoperirea, dezvoltarea şi valorificarea intereselor şi
pasiunilor, stimulează creativitatea, oferă cadrul afirmării şi recunoaşterii performanţelor. Din punctul de
vedere al moralității, aceste activităţi contribuie la formarea şi dezvoltarea atitudinilor de respect pentru
pentru manifestările disciplinare, ele presupun respectarea unei game variate de norme disciplinare”
sustine I. Nicola.
În inițierea, organizarea și desfășurarea activităților extrașcolare cadrele didactice respect condiții
ca: sunt subordonate procesului de învăţământ; se evită supraîncărcarea programei/programului; se
desfăşoară în colectiv, fiind create şi organizate pe principiul liberului consimţământ; se ţine cont de
particularităţile de vârstă şi interesele preșcolarilor, precum şi de posibilităţile de realizare pe care le au.
Aducem în prim plan excursiile şi vizitele, activități cu caracter de masă organizate în scopul
îmbogăţirii experienţei de viaţă a elevilor. Educatorul organizează aceste acivități în funcţie de conţinutul
lecţiilor/tematica actuală și „Prin conținutul lor se deosebesc de cele cu caracter didactic. Organizate la
nivelul clasei sau școlii, cu participare benevolă, ele urmăresc lărgirea orizontului de cunoștințe etc.”. În
învățământul preșcolar se organizează frecvent excursii cu grupa de elevi în zone montane cu importante
monumente istorice, se fac vizite la muzee, la case memoriale, vizite la Școli, biblioteci și biserici.
Activităţile extraşcolare cer o bună pregătire metodologică din partea cadrelor didactice, fiind
necesar, așa cum este subliniat în Legea Învățământului din Republica Moldova, să se creeze o atmosferă
deosebit de favorabilă pentru instruire şi educaţie, să se ofere posibilitatea de completare şi de
aprofundare a cunoştinţelor şi abilităţilor obţinute la activități, să fie create condiţii de formare a
personalităţii în spiritul culturii naţionale. Este necesar să se îmbine în mod util şi plăcut timpul în afara
orarului şcolar al preșcolarilor, odihna activă să fie marcată de certitudinea utilităţii organizării plăcute a
timpului liber într-un mediu sărbătoresc sau firesc.
Așa cum spune Pedagogul Constantin Cucoș, pentru ca activitățile extrașcolare să fie benefice și să
aducă un aport pozitiv procesului educativ, trebuie:
-desfășurarea activităților în afara clasei să aibă conținut flexibil, nu înțâmplător ales ci pe baza unor
principii, și foarte variat, cuprinzând cunoștințe din domeniul artei, științei, tehnicii, sportului;
-încadrarea elevilor în diferite forme ale activității extrașcolare să se facă pe baza liberei alegeri, să
se sugereze fiecărui copil ce formă de activitate este mai potrivită pentru interesele și înclinațiile lui;
-durata desfășurării acestor tipuri de activități variază în funcție de scopul și obiectivele propuse
anterior;
-verificarea, aprecierea și evidența rezultatelor activității extrașcolare are forme specifice, ceea ce a
făcut elevul se concretizează prin intermediul aprecierii verbale (în cazul preșcolarilor) și a calificativelor
ca slab, bine, foarte bine (în cazul elevilor).
În concluzie, putem sublinia că activităţile extraşcolare consolidează relaţiile de prietenie şi ajutor

reciproc între copilași, îi responsabilizează. Este important ca atât preșcolarii cât și familiile lor să fie
1266
antrenaţi nu numai în desfăşurarea unor asemenea activităţi, ci şi în iniţierea şi organizarea lor. Este
necesar ca acest tip de activități să nu lipsească din procesul educational pentru a se asigura o dezvoltare
armonioasă a preșcolarilor.
BIBLIOGRAFIE:
4. Teodora H., Rolul activităților extrașcolare în dezvoltarea aptitudinilor artistice la copii, 2010
1267
Rolul activităților extrașcolare in educația copiilor
Prof: Hora Carmen,

G. P. P.”Albă ca Zăpada” Băile Felix
de pe instructie pe educatie.
In contextul afirmarii unei viziuni holistice asupra educatiei, scoala nu mai poate raspunde singura
nevoilor tot mai complexe ale societatii ,un curriculum unitar nu mai poate raspunde singur diversitatii
umane, iar dezideratul educatiei permanente tinde sa devina o realitate de necontestat.Astfel, fara a nega
importanta educatiei de tip curricular, devine tot mai evident faptul ca educatia extracurriculara, adica cea
realizata dincolo de procesul de invatamant, isi are rolul si locul sau bine stabilit in formarea personalitatii
copiilor. Gradinita ca institutie educativa, continua educatia copilului inceputa in familie, iar actul

viata si activitatea comunitatii locale
de actiuni care se realizeaza in afara programului propriu zis : plimbari, iesiri in natura, excursii,tabere,
scolare pe diferite teme, etc.

inconjurator, a unor zone geografice si locuri istorice.Ei dobandesc o mare cantitate de informatii privind
viata ale unor plante si animale, despre legi obiective ale succesiunii anotimpurilor si frumusetilor patriei.
1268
socializarii, a diverselor continuturi stimulative, astfel copiii pot reda cu mai multa creativitate si
sensibilitate imaginea realitatii in cadrul activitatilor plastice si practice si de educarea limbajului, au mai
Spectacolele,serbarile, vizionarile (teatrul de papusi) constituie o alta forma de activitate

Aceasta forma de activitate il pune pe cel mic atat in calitate de actor cat si de spectator in fata unei surse
inepuizabile de impresii puternice, precum si in faptul ca se apeleaza in permanenta la afectivitatea
copilului. Viata afectiva la varsta infantila constituie temeiul viitoarei personalitati. A te concentra asupra
ei, a mecanismelor proprii de functionare constituie, de fapt, esenta activitatii instructiv – educative a
educatoarei in gardinita de copii, barometrul de apreciere a eficientei acestei munci, chiar daca roadele ei
vor fi culese nu imediat, ci in timp, uneori de-a lungul intregii deveniri umane.
Concursurile sportive vin ca si o completare a activitatilor de educatie fizica, si ajuta la dezvoltarea

psiho-motrica a copiilor,cei mici participand cu multa placere .
mari si nimic nu ne permite sa stim cum va fi lumea lor. Atunci sa-i invatam sa se adapteze.” (M.
BIBLIOGRAFIE:

2. IONESCU, M.; CHIS, V.,Mijloace de invatamant si integrarea acestora in activitatile de

instruire si autoinstruire, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2001


Bucuresti, 2007
1269
PLIMBĂRILE ȘI EXCURSIILE COPIILOR -
PRILEJ DE INTERACȚIUNE CU NATURA
Prof. Hordencu Ioana

Grădinița P. P. ”Ion Creangă” Medgidia
”Natura și educația sunt asemănătoare, căci educația transformă omul și prin această
transformare creează natura”. (Democrit)
Cel mai frumos lucru pe care l-am văzut este strălucirea de pe chipul copiilor în mijlocul naturii,
vizibil fericiți și entuziasmați de tot ce au în jur! Continui să cred asta și să fiu sigură că natura este, într-
adevăr, singurul lucru de care copiii au nevoie ca să fie fericiți. Pentru că le oferă atât de multe
oportunități să se dezvolte și să învețe lucruri despre plante, animale, fenomene, oameni, încât nu știu ce
altceva le-ar mai trebui. Indiferent de locul în care ne aflăm, cred că trebuie să le insuflăm copiilor
dragostea pentru natura din jurul nostru, respectul pentru plante, pentru animale, pentru toate lucrurile
frumoase, fără de care, într-un final, Pământul pe care îl populăm nu ar mai fi la fel. Cred că am uitat că
avem datoria să-l protejăm.
Îmi doresc să contribui la educarea unei generații de copii care să salveze ceea ce oamenii strică
într-un mod atât de barbar. De aceea consider că este important să conectăm copiii cu natura, prin
organizarea de excursii și plimbări în natură, să le dăm ocazia de a se afla în mijlocul ei, de a explora, de a
avea ocazia să vadă pe viu ce înseamnă o viață simplă, dar care se trăiește cu adevărat, de a se juca. În
mijlocul naturii, prin interacțiune cu ea, copiii dobândesc o multitudine de experiențe și avantaje în toate
domeniile vieții.
Conform unui număr din ce în ce mai mare de studii, principalele beneficii ale interacțiunii copiilor
cu natura sunt: mediul natural este în continuă mișcare și schimbare astfel că stimulează toate simțurile
copiilor, ceea ce duce la o bună dezvoltare a creierului; încurajează curiozitatea, întrebările și explorarea,
ducând astfel la dezvoltarea mentală; natura are un efect de calmare asupra copiilor, inclusiv a celor cu
probleme de atenție care se pot calma și concentra mult mai bine în natură; încurajează exprimarea de
sine, explorarea lumii interioare și conectarea la ceilalți, empatia; susține un sistem imunitar sănătos și
puternic; crește flexibilitatea și abilitățile legate de motricitate grosieră; îmbunătățește buna-dispoziție,
reduce depresia și oboseala cronică; dezvoltă reziliența; crește capacitatea de rezolvare a problemelor;
crește performanțele academice și memoria pe termen scurt; îmbunătățește abilitățile sociale; crește
adaptabilitatea și învățarea prin metoda încercare/eșuare; crește încrederea în sine și reduce stresul; copiii
care petrec mult timp în natură ajung să o iubească, să o protejeze și este mult mai probabil să se implice
în cauze de protejare a naturii, ca adulți.
Am organizat cu copiii din grupa mea o excursie la Constanța, pentru a vizita Delfinariul, Micro-
rezervația și Expoziția de păsări exotice, Acvariul, obiective din cadrul Complexului Muzeal de Științe
ale Naturii.
Firesc, ne-am pregătit pentru excursie atât eu, cât şi copiii. Pregătirea mea a avut în vedere:
stabilirea temei, a scopului, conţinutului şi termenului organizării excursiei, problemele de tip
organizatoric: mijlocul de transport, alegerea celui mai scurt itinerar, a locurilor de odihnă și de servire a
mesei (ţinând cont de vârsta copiilor şi particularităţile lor fizice), locul pentru joc, starea timpului; am
verificat în ce stare sunt obiectivele care vor fi centrul atenţiei copiilor, am rezervat bilete; am ținut cont
de formularea întrebărilor, conţinutul explicaţiilor, alegerea fragmentelor din literatura artistică (zicători,
ghicitori), cu care am menținut atenția și buna-dispoziție a copiilor în timpul excursiei.
Am stabilit și sarcinile pe care le vor îndeplini copiii în timpul excursiei, care vor fi situaţiile
problemă, știut fiind că în timpul excursiilor activitatea cognitivă a copiilor decurge în prezenţa multor
factori care le pot distrage atenţia. Efectul şi rezultatele excursiei depind în mare măsură de pregătirea
psihologică a copiilor, de crearea atmosferei emoționale. Am prezentat copiilor scopul și obiectivele
1270
excursiei, regulile de comportare pe parcursul desfășurării excursiei – la delfinariu, în micro-rezervație, la
acvariu.
Copiii au aflat multe lucruri despre delfinariu și despre delfini: din cele mai vechi timpuri delfinii au
suscitat interesul oamenilor prin originalitatea înfățișării, comportamentul și inteligența lor remarcabilă.
Studierea sistematică a acestor mamifere acvatice a început odată cu crearea primelor Oceanarii și
Delfinarii, amenajate inițial în scopul cercetării științifice, iar apoi, datorită interesului manifestat de
publicul larg, pentru realizarea unor spectacole de prezentare și dresură (primul delfinariu din lume
„Marine Studios“ și-a deschis porțile în anul 1938 în localitatea St. Augustine, Florida).
Delfinariul din Constanța este cel mai vizitat obiectiv din cadrul Complexului Muzeal de Științe ale
Naturii, și-a început activitatea la 1 iunie 1972, fiind până în prezent singura instituție de acest gen din
România.
Vizita în micro-rezervația din cadrul Complexului Muzeal de Științe ale Naturii a oferit copiilor
prilejul de a admira de la pelicani, lebede, raţe şi gâşte sălbatice, la păuni și fazani, la mufloni, cerbi
lopătari, căpriori, zebre și veverițe, ca într-o poveste vie. Copiii au aflat că Micro-rezervația din cadrul
Complexului Muzeal de Științe ale Naturii este un loc unic în Constanta, se întinde pe o suprafață de cca
6 ha, din care 2 ha reprezintă luciu de apă cu vegetație specifică. Acest obiectiv a fost creat din ideea de a
oferi vizitatorilor o imagine cât mai completă asupra naturii dobrogene.
Patrimoniul muzeului cuprinde avifauna acvatică (pelicani, lebede, rațe și gâște sălbatice), avifauna
terestră (păuni și fazani) și mamifere (mufloni, cerbi lopătari și căprioare), care se regăsesc în Rezervația
Biosferei Delta Dunării. Mare parte din aceste exemplare sunt monumente ale naturii și specii rare cu o
reprezentare tot mai redusă în stare liberă.
Emoțiile rămân multă vreme în sufletele copiilor, și pentru a stimula reînnoirea impresiilor, se pot
organiza: vizionarea filmelor și a fotografiilor din timpul excursiei; convorbiri în care copiii împărtășesc
colegilor momentele care le-au plăcut cel mai mult; jocuri didactice care pot contribui la întărirea
cunoştinţelor acumulate; activităţi de artă plastică cu elemente de creaţie. Copiii au fost încântați de tot ce
a însemnat această excursie, răsfoiesc adesea paginile albumului cu fotografii, numit ”Eu și prietena mea,
Natura!”, pentru a retrăi bucuria de atunci.
1271
LA PICNIC ÎMPREUNĂ CU COPIII
Prof. Hordencu Sofica

Grădinița P. P. ”Ion Creangă” Medgidia
”Pe copil îl educă tot ce îl înconjoară: câmpul, pădurea, râul, marea, munţii, rândunelele, cucul.
Faceţi tot posibilul ca şi copiii dumneavoastră să iubească tot ce-i înconjoară, pentru că fără dragostea
faţă de natură şi animale, omul nu poate să simtă din plin, ceea ce numim, cu cel mai minunat dintre
cuvinte – viaţa!.” (C. Mihăescu)
Învăţământul preşcolar poate fi considerat precursor al educaţiei outdoor, având în vedere că

activităţi formale, informale şi nonformale se desfăşoară în afara grădiniţei dintotdeauna, sub forma
excursiilor, plimbărilor în aer liber, vizitelor la diferite instituții de cultură și artă.
Activităţile de tip outdoor sunt educaţie nonformală, menite să familiarizeze copiii cu natura şi să le
formeze deprinderi şi priceperi de cunoaştere prin experienţă, bazându-se desigur pe cunoştinţele
dobândite în activităţile de educaţie formală. Activitățile outdoor reprezintă o realitate educaţională mai
puţin formalizată, conceptul de educație nonformală fiind asociat conceptului de „învățare pe tot
parcursul vieții” (lifelong learning). Educația outdoor poate fi integrată cu succes în educația formală cu
scopul maximizării efectelor procesului de învăţare, tendinţa actuală fiind aceea de amplificare a celor
două forme, care încorporate, conduc la un sistem educativ mult mai valoros din punct de vedere al
calităţii, producând avantaje pe termen lung, prin acoperirea unei game largi de discipline.
Activităţile outdoor “vizează explorarea posibilităţilor de utilizare a aerului liber şi a cadrului
natural ca spaţiu de învăţare şi formarea unor deprinderi pentru a lucra tematic, folosind acest spaţiu într-
un mod interdisciplinar”. Activităţile outdoor care se desfăşoară cu preşcolarii pot fi organizate sub formă
de: plimbări, excursii, jocuri diverse, ateliere de creaţie, activităţi sportive, acţiuni practic-gospodăreşti
etc.
Activităţile de tip outdoor se desfăşoară întotdeauna în natură, scopurile uzuale ale educaţiei în aer
liber sunt: învăţarea modului de învingere a greutăţilor, dezvoltarea personală şi îmbunătăţirea relaţiilor
sociale; dezvoltarea unei relaţii mai strânse cu mediul înconjurător (Mihailă, P., ”Educaţia în aer liber –
outdoor”, p. 19)
Plimbarea este o formă pedagogică de organizare a activității copiilor, în cadrul plimbărilor copiii
au posibilitatea de a-şi extinde şi a-și consolida cunoştinţele despre fenomenele naturale şi sociale, să
acţioneze nemijlocit cu obiectele naturii, şi nu în ultimul rând, să se joace.
Tema uneia dintre plimbările organizate cu grupa mea de preșcolari s-a numit ”La picnic” și s-a
desfășurat în parc. Scopul plimbării a fost acela de a observa schimbările din natură în anotimpul vara.
Celelalte părți componente ale plimbării au fost jocurile sportive, jocurile de echipă, desenul pe asfalt.
Procesul de observare asupra naturii în cadrul plimbării a început încă de la drumul spre parc,
îndemnându-i pe copii să urmărească ce fel de copaci şi arbuști vor întâlni în cale. La prima oprire am
organizat concursul “Cine e cel mai atent ?”, copiii au spus ce fel de copaci și arbuști au întâlnit, numărul
lor, mărimea, culoarea etc. Apoi am observat insecte, muşuroiul de furnici, înflorirea unei plante, păsările,
cele observate în grup sau individual fiind discutate, împărtășite celorlalți.
Vara este anotimpul potrivit pentru a realiza ,,Vânătoarea de insecte!”, ceea ce serveşte şi ca un bun
prilej de a le studia. Astfel, le-am pregătit copiilor o listă cu insecte (imagini decupate și aplicate pe foi de
hârtie) pe care le putem întâlni în timpul plimbării în parc.
Copiii au căutat insectele şi au ”notat” pe hârtie ce insecte au găsit, au observat structura corpului,
mediul de trai, cum sunt organizate, cu ce se hrănesc. Le-am fotografiat pentru a realiza, împreună cu
copiii, la întoarcerea la grădiniță, o carte a insectelor, o agendă ştiinţifică, pentru înregistrarea observărilor
şi consemnarea concluziilor.
1272
Au urmat jocul cu parașuta, pe echipe, care a avut ca sarcină plimbarea mingii către echipa adversă.
Mişcarea fizică ajută la dezvoltarea psihică a copilului, previne labilitatea emoţionalǎ, modeleazǎ
temperamentul şi atitudinile. Unii specialişti ai domeniului apreciază că: „educaţia fizică este fiziologică
prin natura exerciţiilor sale, pedagogică prin metodă, biologică prin efectele sale şi socială prin organizare
şi activitate, în centrul căreia stă omul”.
Activităţile de tip outdoor aduc următoarele beneficii directe: acest tip de educaţie o completează pe
cea formală; socializare; educare pentru o viaţă sănătoasă; participanţii sunt puşi în situaţia de a-şi
cunoaşte şi chiar de a-şi depăşi propriile limite; trăirea de experienţe inedite în mijlocul naturii; creşterea
stimei de sine; creşterea disponibilităţii spre comunicarea cu părinţii; dezvoltarea personală şi la creşterea
şanselor de integrare socială a copiilor; gestionarea fricii de vorbit şi acţionat în public; înţelegerea,
acceptarea şi respectarea regulilor prezente în familie şi societate; îmbunătăţirea performanţelor şcolare,
descoperirea aptitudinilor şi talentelor; creşterea încrederii în sine, capacitatea de a se integra rapid într-un
grup de copii cu aceiaşi vârstă; trezesc interesul de a participa la sarcini noi şi complexe; îi încurajează să
nu se sperie de situații imprevizibile și să găsească cea mai bună soluție; dezvoltă abilitățile de
comunicare fiind orientați către cooperare şi colaborare, fără de care nu poate fi atins obiectivul comun al
echipei; copiii învață să recunoască meritele celorlalți, să le respecte ideile, sentimentele și nevoile, îi
ajută să învețe din greşeli; nu există eșec, ci doar feed-back la sfârşitul unei activităţi outdoor.
Evaluarea în cadrul educaţiei nonformale este realizată de cel care învaţă, iar abordarea multi-
disciplinară a procesului de învăţare, ajută copiii să înţeleagă şi să aprecieze mediul şi legătura lor cu
acesta, pregătindu-i pentru un viitor durabil, prin contactul direct cu realitățile om – natură.
Bibliografie:
Manualul de educaţie outdoor (2013), Comenius Regio Partnership Eco-Edu Beyond Rhetoric
Project, traducere
Mihăilă, P. (2014), Educaţia în aer liber – outdoor, în: Şcoala modernă. Calitate. Competitivitate.
Distincţie, Casa corpului didactic, Neamţ, anul XII, nr. 1/ martie, p. 19-21
1273
Prof. Horj Ioana
Activitatile realizate in afara institutiei de invatamant, in afara mediului scolar au o importanta

deosebita in dezvoltarea armonioasa a copilului. Aceste activitati propun o mare varietate de situatii
motivante si familiare, modifica ritmul unei lectii si starnesc interesul elevilor, modificand viziunea
elevilor asupra materiilor invatate.
Se dezvolta astfel creativitatea si motivatia elevilor pentru studiu.
Activitatile extrascolare prezinta avantajul unui spatiu instructio-educativ mai flexibil decat cel
scolar, oferind elevului o mai mare libertate de actiune, un camp motivational mai larg si mai deschis
procesului de formare a personalitatii.
Pot fi atinse astfel mai multe scopuri, cum ar fi: largirea orizontului cultural, dezvoltarea unor
interese si aptitudini speciale, cultivarea unor modalitati eficiente de petrecere a timpului liber,
perfectionarea profesionala sau initierea intr-o noua activitate si destinderea.
Activitatile extrascolare permit ameliorarea nivelului de scolaritate a copiilor si au impact asupra
invatarii si dezvoltarii sociale, ajutandui sa depaseasca diverse obstacole si sa aiba incredere in ei insisi.
Aceste activitati aduc numeroase avantaje atat din punct de vedere fizic, cat si din punct de vedere
intelectual si emotional.
Activitatile extrascolare permit copiilor sa stabileasca legaturi intre invatarea in clasa si lumea
exterioara si sa acumuleze o experienta practica in domeniul ales. Implicarea parintilor si a familiei in
aceste activitati este necesara si recomandata contribuind la dobandirea de atitudini si comportamente
mai pozitive.
Aceste activitati amelioreaza randamentul scolar si competentele sociale ale copilului. Este dificil
de ales activitatile extrascolare ideale si convenabile pentru copii. Se pot alege intre activitati sportive,
activitati culturale, activitati artistice si activitati muzicale in functie de caracter atractii si gusturi.
Activitatile sportive pot fi clasate in doua categorii: activitati sportive individuale si activitati
sportive colective.
Sportul este cel mai frecvent si cel mai practicat. Activitatile fizice permit mentinerea formei fizice
si a sanatatii. Pe plan psihologic ajuta la dezvoltarea increderii in sine si a spiritului de echipa.
Activitatile culturale permit copilului sa se dezvolte si sa invete prin experiente din viata reala, acestea
amelioreaza randamentul scolar si de asemenea ajuta copiii sa-si dezvolte talentele si sa percepea spiritul
de competitie intre practicanti.
In concluzie, putem afirma ca activitatile extrascolare au un rol imperativ in dezvoltarea pe plan
fizic si psihic a copiiilor, formandu-le modul de percepere a mediului inconjurator si de a facilita
procesul de integrare in societate.
1274
PROF. ÎNV. PRIMAR HORVÁTH JUDIT

ȘCOALA PRIMARĂ TINOASA, JUD. COVASNA
„Adevărata siguranță se găsește mai degrabă în solidaritatea socială decât în efortul individual izolat.”
Dostoievski
Copiii învață și atunci când își petrec vacanța de vară, când se plimbă în parc, când merg la doctor
sau când fac cumpărături la piață cu părinții. Ei treptat, cum încep să înțeleagă lumea noastră, și încep să
recunoască locul lor în lume, fiecare loc nou din mediul înconjurător, percep ca o provocare socială și
intelectuală.
Privind caracteristicile de vârstă ale copilului, cea mai bună perioadă pentru educația și formarea
lui, este între 6 -14 ani. În această perioadă îi rămâne în modelele lui comportamentale și cele asimilate
din societate.
De aceea este primordial ca în această perioadă să aibă un model pentru modelarea gândiri și
sensibilizarea perceperii lumii înconjurătoare, care să ajute la dezvoltarea sănătoasă a personalității, care
va urmării pe parcursul vieții.
În secolul actual, tot mai mult începe să scadă timpul de lucru și crește timpul liber. Școlii îi revine
sarcina să pregătească pe tineri pentru petrecerea civilizată a timpului liber.
mergem cu copiii la grădina botanică, în parc sau la muzeu, cei mici sunt în afara cadrului formal al școlii
Aceste activități în afara școlii au rolul de a dezvolta competențele sociale, lucrul în echipă,
colaborarea și comunicarea în rândul copiilor, integrarea în grup, spiritul de inițiativă, toleranța față de
ideile celorlalți, deprinderea de a-și susține cu argumente punctul de vedere și de a critica constructiv –
toate fiind atribute necesare oricărui om pentru reușita în viață. Deci aceste activități îl ajută pe copil să
Copiii au o structură extrem de sensibilă. Ei au propriile nevoi, au nevoie de ascultare și, mai presus
de toate, au nevoie de îngrijire și îndrumare constantă în fiecare etapă a vieţii lor.
În acest sens, libertatea de exprimare, posibilitatea de a experimenta şi de a cunoaşte cât mai mult
din mediul înconjurător reprezintă baza dezvoltării lor personale. Iar activităţile distractive sunt ideale
pentru momentele în care poate nu ai suficient timp, dar vrei să întreţii o relație armonioasă cu copiii.
Cu cât călătoreşte mai mult, cu atât mai liber va fi copilul. Acestuia ar trebui să i se ofere
posibilitatea de a vizita, în mod constant, diferite locuri și de a intra în contact cu diferite culturi și
tipologii umane. Călătorind în locuri noi, copiii dobândesc cunoștințe practice şi îşi formează o cultură
generală bogată, ceea ce le lărgește şi viziunea asupra lumii, oferindu-le perspective multiple asupra
situaţiilor cu care se vor întâlni mai târziu. Călătoria îi învaţă pe copii abilităţi sociale extraordinare, le
dezvolta empatia, le educă inteligenta emoţională şi le creşte încrederea în sine. Curajul, încrederea în
sine şi iniţiativa sunt doar câteva dintre abilităţile extraordinare pe care copilul le dobândeşte în urma
călătoriilor.
Socializarea este esenţială pentru copii. Deşi aceștia pot avea tendinţa de a petrece foarte mult timp
în casă, în faţa ecranelor, ei învaţă cu adevărat multe lucruri interesante despre ei înșiși doar în momentul
interacţiunii cu alţi copii. Învaţă empatia, îşi dezvoltă inteligenţă socială, descoperă alte persoane cu
pasiuni comune, îşi înving timiditatea.
În plus, lucrul în echipă îi învaţă cum să îşi creeze legături armonioase şi cum să îşi pună planurile
în aplicare – bazându-se pe colaborările cu ceilalţi.
Jocul de rol ajuta copiii să învețe o mulțime de lecții importante, oferindu-le șansa de a experimenta
diferite situaţii, meserii, de a înţelege mai bine tipologiile umane şi emoţiile celorlalţi.
1275
Le dezvoltă copiilor empatia, îi învaţă cum să se adapteze imprevizibilului şi, foarte important, îi
ajută să îşi descopere pasiuni şi, de ce nu, să se orienteze spre o carieră de viitor. Mulţi dintre cei mai de
succes oameni ai lumii au descoperit în timpul anilor de şcoală ceea ce vor să facă mai departe…şi nu au
renunţat. Activitățile care vizează dezvoltarea personală a copiilor ar trebui să fie nelipsite din programul
acestora.
Copiii ar trebui să aibă posibilitatea de a se implica în activități care stimulează dezvoltarea lor
generală și sporesc capacitatea de relaționare cu ceilalţi. Astfel, activităţile de grup, fie ele un club de
teatru, un grup de baschet sau o comunitate de mici exploratori, sunt activități care contribuie la succesul
social, emoțional și academic al copiilor– şi trebuie să fie parte din procesul educativ.
În acest an școlar (2019-2020) activitățile extrașcolare vor avea loc în sânul familiei. Comunicarea îi
apropie sufleteşte pe copiii și părinți. Părintele , respectiv copilul, încep să se cunoască mai bine, în ceea
ce priveşte aşteptările unuia de la celălalt, nevoile lor, modul în care fiecare priveşte şi analizează un
anumit subiect. Părintele poate observa temerile copilului cu privire la viaţă şi poate lucra spre
diminuarea lor.
Așa copii pot afla anumite aspecte ale vieţii, în ceea ce priveşte chiar viitorul acestora, avertizaţi cu
privire la neplăcerile care vor veni în viaţă şi totodată, să fie sfătuiţi cum să treacă peste ele , primind
sfaturi practice de la părinți..
Comunicarea în familie are totodată un rol extrem de important în formarea ierarhiei valorilor
individuale. Părinţii pot transmite anumite sentimente faţă de copil, mai ales sentimentul de dragoste pe
care fiecare copil îl aşteaptă și sentimentul de siguranță.
Dacă părinții simt că sunt parte constitutivă a educării copiilor lor ei ajung să aprecieze eforturile
pentru predare și învățare făcute de învățător. Emoția aceasta este generatoare de noi idei și de așteptări
valoroase pentru copii.
1276
Experimentăm, ne distrăm şi ... învăţăm !
- Proiect educațional -
Profesor Humă Elena

Liceul cu Program Sportiv Piatra Neamţ
A. DENUMIREA PROIECTULUI:
a) Titlul proiectului: ” Experimentăm, ne distrăm şi...învăţăm !”
b) Tipul de proiect: Tehnico-ştiinţific
B. APLICANT:
Liceul cu Program Sportiv Piatra Neamţ
Coordonator:
Prof. Humă Elena
C. ARGUMENTAREA PROIECTULUI
Activităţile cu caracter aplicativ întregesc activitatea educativă a şcolii, aducând un surplus
informaţional elevilor şi completând condiţiile concrete ale educaţiei acestora. Astfel experienţa de
învăţare non-formală şi informală întregeşte, completează şi lărgeşte experienţa de învăţare formală.
Acum, când orice activitate necesită folosirea computerul, este imperioasă implicarea elevilor în
activităţi ce presupun folosirea acestuia pentru a identifica şi transpune sub formă de experimente reale,
informaţiile din spaţiul virtual.
D. DESCRIEREA PROIECTULUI
SCOPUL: dezvoltarea abilităţilor de a efectua experimente simple şi de a le explica ştiinţific pe

baza cunoştinţelor dobândite la orele de fizică, chimie şi geografie.
OBIECTIVE:
exersarea deprinderilor de a utiliza materiale simple pentru a realiza experimente spectaculoase;
lărgirea cercului de prieteni, în vederea unei mai bune adaptări sociale a copiilor;
cultivarea spiritului de colaborare şi întrecere;
promovarea dialogului şi a comunicării între elevi;
dezvoltarea colaborării şi cooperării între cadrele didactice de la catedra de matematică şi ştiinţe
exersarea aptitudinilor creative;
GRUP ȚINTĂ:
Direct: Elevii claselor VI - X;

Indirect: Cadrele didactice
DURATA: o saptămână, în cadrul programului “ Să ştii mai multe, să fii mai bun!”
REZULTATE AȘTEPTATE:
creșterea interesului elevilor pentru disciplinele cu caracter experimental in rândul elevilor;
crearea unui club de mici experimentatori care sa fie coordonati de un profesor în vederea
relizarii de diferite proiecte.
1277
METODE, MIJLOACE ȘI TEHNICI FOLOSITE:
experimentul, observația, dezbaterea, conversația, problematizarea;
prezentări Power Point, filmulețe, pliante;
individual, grupe de elevi.
RESURSE:
Umane: elevii claselor VI - X, profesori implicați;
Materiale: materiale simple procurate de elevi, rețeaua de calculatoare, videoproiector, materiale
pps.
E. SUSTENABILITATEA PROIECTULUI: Proiectul se va continua și în anii viitori în cadrul

programului “Să ştii mai multe, să fii mai bun !”
Bibliografie:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Curcubeu
1278
ZIUA INTERNETULUI
- proiect educațional -
Profesor Humă Ioan

Liceului Economic "Alexandru Ioan Cuza" Piatra Neamţ
A. DENUMIREA PROIECTULUI
Titlul proiectului: ZIUA INTERNETULUI

Domeniul: Matematică - informatică
Perioada de desfășurare: 29 octombrie
Organizator: Catedra de matematică a Liceului Economic "Alexandru Ioan Cuza" Piatra Neamţ
Parteneri: Consiliul Școlar al Elevilor
Coordonator proiect: Prof. Humă Ioan – Responsabil comisie metodică de matematica
Grupul țintă: elevii claselor a XI-a
Beneficiarii direcți: elevii liceului
Beneficiarii indirecți: școala, comunitatea locală
Scopul proiectului: Promovarea la nivelul unității școlare a importanței internetului şi a
matematicii în viața noastră de zi cu zi.
B. ARGUMENTAREA PROIECTULUI
Utilizăm, cu totii, Internetul de aproape trei decenii. Ziua de 29 octombrie este sărbătoarea
internațională a Internetului, zi în care s-au transmis pe rând, şi au fost recepţionate, literele L, O şi G.
Charley Kline de la UCLA (California) a încercat pentru prima dată să se conecteze online,
transmiţând de la un calculator SDD Sigma 7, găzduit în universitate, mesajul ”LOG” către un
calculator SDD Sigma 7 de la Stanford Research Institute, utilizând reţeaua ArpaNet. Mesajul ar fi trebuit
să fie „Login“, însă sistemul s-a blocat după apăsarea tastei „G“.
Aşa au fost puse bazele ARPAnet, reţeaua care avea să acopere aproape tot globul sub numele de
Internet.
În 1989, Tim Berners-Lee a pus bazele pentru WWW – World Wide Web.
C. DESCRIEREA PROIECTULUI
Obiective:
 Conștientizarea și sensibilizarea elevilor față de normele care trebuie respectate în utilizarea
Internetului, în scopul adoptării unei atitudini de respect atunci când folosesc reţelele sociale;
 Antrenarea elevilor în acțiuni de gestionare corectă a timpului, pentru a utiliza cu moderație și
eficiență reţelele sociale;
 Apropierea elevilor, mai mult de matematică, arătându-le tuturor că aceasta poate fi şi
distractivă, că putem să desenăm și să fim creativi folosind elemente de matematică;
 Stimularea potențialului creativ și a sensibilității artistice ale elevilor.
Resurse:
 umane: elevii, profesorii de matematică şi informatică;
 materiale: spațiile școlare, echipament IT, punct de informare, aparatură foto-video, site-ul
școlii.
Rezultate:
 editarea unui CD/DVD cu momentele semnificative ale activităților desfășurate în timpul
proiectului;
1279
 expoziție cu creațiile elevilor;
 diplome;
Evaluare:
 chestionare aplicate elevilor;
 realizarea unui film video;
 raportul final.
Mediatizarea și diseminarea rezultatelor: postarea proiectului pe site-ul școlii.
Sustenabilitate: posibilitatea de dezvoltare/ continuare ulterioară a proiectului prin cooptarea de

noi parteneri interesați.
1280
ACTIVITĂȚILE EXTRAȘCOLARE,
MODALITĂȚI EFICIENTE DE FORMARE A PERSONALITĂȚII ELEVILOR
Prof. înv. primar HURDEA LILIANA

Școala Gimnazială ,,ARON COTRUȘ” Arad
,,Dibăcia învățătorului nu este decât aceea de a trezi curiozitatea minților tinere, ca să le potolească
apoi această curiozitate, pe care numai ființele fericite o au vie și sănătoasă. Cunoștințele vârâte cu de-a
sila în minte o astupă și o înăbușă. Ca să mistui știința trebuie să o înghiți cu poftă”. (Anatole France)
Este cunoscut faptul că personalitatea umană se îmbogățește și se formează treptat din aspecte cât
mai cuprinzătoare ale lumii înconjurătoare. De aceea activitatea copilului nu trebuie să se limiteze la
spațiul și timpul școlar, acesta trebuie să ia contact cu mediul natural și social. Ceea ce presupune o gamă
largă de relații comportamentale.
posibilitate de varietăţi pentru manifestările disciplinare.”
ore sau pregătirea lecţiilor.
viaţă a elevilor. Vizitarea unui muzeu, expoziţii, a unui atelier al meșterului popular sau artist plastic
Elevii mei au fost puși în situația de a acționa, de a aparticipa direct la diferite situații concrete de
viață: momentele de întalnire cu persoanele vârstnice de la Centrul de bătrâni a stârnit în inimile lor
sentimente de respect, ocrotire pentru cei bolnavi, singuri și neputincioși; prin activitățile de ecologizare
elevii au dobândit reguli, gesturi și comportamente pozitive față de crearea unui mediu de viață sănătos;
vizita la Biblioteca Județeană, vizita la Uzina de Apă, la Brutărie, la ferma de animale, la Centrul de
echitație, la fabrica de apă minerală , interacțiunea cu actorii de la teatru. cu reporterii din televiziune au
condus la dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activități cât mai variate şi bogate
în conţinut, fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudini caracteriale.
1281
Activitățile extrașcolare, bine pregătite, sunt atractive la orice vârstă, mediul de viață fiind deosebit,
iar tehnicile de instruire altele, contribuie la dezvoltarea spiritului de observație, îmbunătățesc memoria
vizuală și auditivă, formează gândirea operatorie a copilului cu calitățile ei de echilibrare, organizare și
obiectivare.
Acționând individual sau în cadrul grupului, elevilor li se dezvoltă spiritul practic, manualitatea,
dând fiecăruia posibilitatea să se afirme conform naturii sale. Participarea efectivă și totală în activitate,
angajează atât elevii timizi cât și pe cei slabi, îi temperează pe cei impulsivi, dezvoltă spiritul de
cooperare.
1282
EDUC: HURDUCACIU VOICHIȚA

GRĂDINIȚA ,,CĂSUȚA CU POVEȘTI” ZALĂU
Ca expresie a modernizării procesului de învățământ, didactica actuală promovează concepte și

atitudini educaționale noi, o flexibilitate curriculară menită să catalizeze creativitatea educatoarelor și să
permită oferte educaționale cât mai variate.
Acum când schimbările din viața socială sunt atât de rapide, educația trebuie să devină
prioritară nu prin cât știu copiii, ci prin ce știu să facă, cum pot să aplice ceea ce au aflat.
În ultimul timp, devine tot mai evident faptul că educația extracurriculară, își are rolul și locul bine
definit în formarea personalității preșcolarilor. O educație eficientă, în școala contemporană, depinde de
gradul în care se pregătește copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine. De asemenea, aceasta
depinde și de măsura în care reușește să pună bazele formării personalității copiilor. Învățământul, în acest
cadru, are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect fizic și socioafectiv, pentru o integrare socială cât mai
ușoară.
Activitățile extrașcolare sunt deosebit de importante deoarece, contribuie la gândirea și completarea
procesului de învățare. În aceeași măsură, prin intermediul acestora se pot dezvolta și explora anumite
înclinații și aptitudini ale copiilor.
Un punct forte al activităților extrașcolare este acela că antrenează copiii în activități cât mai variate
și mai bogate, cu o structură aparte, diferită de clasica metodă de predare-învățare. Având un caracter
atractiv, copiii participă într-o atmosferă relaxantă, cu însuflețire și dăriure, la astfel de activități,
Prin participarea la astfel de evenimente, ii ajutăm pe copii să iși dezvolte abilitățile de comunicare și
socializare, de observație, de dezvoltare a culturii, memoriei și imaginației.
În cadrul grădiniţei activităţile extrașcolare pot fi variate: excursii și drumeții, serbări, ateliere
creative, concursuri la nivel de grădiniţă sau între grădiniţe, activităţi în comunitatea locală, vizite la
muzee, bibliotecă, spectacole de teatru, parteneriate educaţionale cu diferite instituţii.
Valențele formative ale excursiilor și drumețiilor se extind asupra tuturor comportamentelor,
îmbogățind sfera informațională, declanșând trăiri afective și oferind condiții prielnice exersării conduitei
moral-civice a copiilor. Specific acestor activități este faptul că oferă posibilități mai largi de cunoaștere
directă a realității, stimulează spiritul de inițiativă și dispune de o încărcătură afectivă puternică.
Am constatat cu entuziasm că excursiile organizate la Grădina Botanică Jibou, la Grădina Zmeilor
Gâlgăul Almașului, la Castrul roman Porolissum au fost cel mai bun prilej pentru copii de a cunoaște
mediul înconjurător, de a-i simți pulsul, de a li se trezi în suflet dorința de cunoaștere, dorința de a proteja
mediul, așa cum le stă lor în putință, de a-și completa informațiile despre mediu și vestigiile istorice, de a-
și exprima gândurile și trăirile emoționele cu foarte multă degajare. În minunata ambianță a naturii s-au
declanșat multe momente vesele, cu intreceri sporive, concursuri, jocuri în aer liber.
Spectacolele constituie o altă formă de activitate extracurriculară în gradiniță, prin care copilul face
de impresii puternice, precum şi în faptul că apelează permanent, la afectivitatea copilului.
Trupa de teatru a grădiniței noastre formată din doamnele educatoare prezintă în fiecare lună
copiilor câte un spectacol reprezentând poveștile îndrăgite de aceștia: ,,Scufița Roșie”, ,,Ursul păcălit de
vulpe””, ,,Iedul cu trei capre”, etc.
Serbările, șezătorile, scenetele tematice reprezintă un nesecat izvor de satisfacții, oferă bună
dispoziție, favorizează dezvoltarea copiilor din punct de vedere fizic și psihic.
Serbările din grădiniță, precum și activitățile artistice în general sunt o altfel de joacă, o joacă a
„micilor actori”, o joacă în care copilul respiră, se simte altfel, conefrind o satisfacție ce se citește pe fața
1283
lor cu ocazia interpretării unor roluri sau cu prilejul recitărilor. Fiecare serbare este un prilej de bucurie,
încântare, evidenţiere a talentului şi a muncii în echipă.
În concluzie, este însă important ca educatorul însăşi să fie creativ, pentru că numai aşa poate să
Bibliografie:
1. Ţîru C. Maria, Pedagogia activităţilor extracurriculare – Suport de curs, Cluj-Napoca 2007;
2. Ionescu M., Chiş V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire
şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001;
1284
ROLUL ȘI ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE
Prof. înv. Preșc. Husariu Andreea Roxana

Grădinița cu P. P. nr. 25 Iași
Procesul educațional din grădiniță presupune și forme de muncă didactică complementară

activităților obligatorii. Acestea sunt activități desfășurate în gradinița în afara activităților obligatorii sau
activități desfașurate în afara gradiniței. Ele sunt activități extracurriculare și se desfașoară sub
îndrumarea atentă a educatoarelor. Astfel, fără a nega importanţa educaţiei de tip curricular, devine tot
Activitatile de acest gen cu o deosebită influență formativă, au la baza toate formele de acțiuni
turistice: plimbări, excursii, tabere, colonii. În cadrul activităților organizate în mijlocul naturii, al vieții
sociale, copiii se confrunta cu realitatea și percep activ, prin acțiuni directe obiectele, fenomenele,
anumite locuri istorice.
Fiind axate în principal pe viața în aer liber, în cadrul acțiunilor turistice, preșcolarii își pot forma
sentimentul de respect și dragoste față de natura, față de om și realizările sale. În urma plimbărilor, a
excursiilor în natura, copiii pot reda cu mai multă creativitate și sensibilitate, imaginea realității, în cadrul
activităților de desen și modelaj, iar materialele pe care le culeg, sunt folosite în activitățile practice, în
jocurile de creație.
La vârsta preșcolară, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arată sau li se spune în legatură cu
mediul, fiind dispuși să acționeze în acest sens. Ca educatoare, trebuie să oferim în mod gradat, în acord
cu particularitățile de vârstă, cunoștințe știintifice, să organizam activități educative privind protejarea
mediului înconjurător: curățarea parcului, a mediului de joacă, ocrotirea unor animale.
dezvoltarea armonioasă a personalităţii copiilor. Vizitele la muzee, expoziții, monumente și locuri
istorice, case memoriale, constituie un mijloc de a intuit și prețui valorile culturale, folclorice și istorice
Vizionarile și spectacolele constituie o altă formă de activitate extracurriculară în gradinițe, prin
care copilul face cunoștință cu lumea minunată a artei.
Vizionarea unor filme, diafilme, spectacole de teatru precum și a emisiunilor tv, poate constitui de
asemenea, o sursă de informații, dar în același timp un punct de plecare în organizarea unor acțiuni
interesante.
De exemplu: vizionarea emisiunilor musicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, urmată de
discuții pregatite în prealabil, pe lângă faptul că realizează completarea unor aspecte educative,
stimulează ți orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzica, sport, poezie, pictură, etc.
În concluzie, putem afirma că activitatea extracurriculară este o componentă educaţională valoroasă
şi eficientă, căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el, în primul rând, o atitudine
1285
BIBLIOGRAFIE:
Bucureşti, 2007
1286
EFICIENȚA COMUNICĂRII DIDACTICE
prof. IACOB CARMEN-RODICA

Școala Gimnazială Nr. 1 Corlăteni, jud. Botoșani
Comunicarea educaţională este cea care mijloceşte realizarea fenomenului educaţional în asamblul
său, iar comunicarea didactică apare ca o formă particulară, obligatorie în vehicularea unor conţinuturi
determinate, specifice unui act de învăţare sistematică, sistematică. Comunicarea în clasă are specificul
său determinat de cadrul instituţional şi de activitatea dominantă- învăţarea.
Comunicarea didactică se referă la transmisia şi schimbul de informaţii între educator-elev, şi
invers, la circulaţia de impresii, trăiri afective, judecăţi de valoare, comenzi cu scopul de a îmbogăţi
sfera cunoştinţelor pentru a determina modificări comportamentale. Ea vizează în principal înţelegerea,
pentru asigurarea căreia educatorul are un rol activ, în sensul că el acţionează ca un filtru ce selectează,
organizează şi personalizează informaţia.
Eficienţa comunicării didactice depinde şi de o serie de factori tehnici. Astfel, calitatea canalelor
de informare favorizează schimbul de mesaje, previne distorsiunile şi pierderile de informaţii. Formarea
competenţei comunicative presupune un nivel de performanţă bazat pe cunoştinţe, capacitaţi şi atitudini
şi un nivel optim educaţional care determină eficienţa subiectului într-o activitate. Este la fel de
importantă atât pentru educatori cât şi pentru educaţi.
Comunicarea didactică este eficientă atunci când, atât profesorul cât şi elevii, respectă anumite
cerinţe:
a) ale profesorului:
- claritatea mesajelor;
- precizia acestora (evitarea formulării ambigue);
- utilizarea unui limbaj adecvat şi accesibil elevilor (potrivit nivelului lor
de înţelegere, corespunzător vârstei);
- structura logică a mesajelor transmise;
- prezentarea interesantă a materiei predate;
- asigurarea unui climat adecvat comunicării.
b) ale elevilor:
- să aibă capacitate de concentrare (pentru a putea recepţiona şi înţelege mesajul
profesorului);
- să posede cunoştinţele anterioare necesare învăţării care urmează;
- să fie motivaţi pentru a învăţa (în general şi la un anumit obiect de studiu, în
particular);
- să cunoască limbajele utilizate de profesor (sau de calculator, în cazul instruirii
asistate de acesta).
O importanţă deosebită în activitatea cu elevii o are capacitatea empatică a profesorului,
constituind o premisă a optimizării relaţiilor şi o condiţie a comunicării eficiente. Capacitatea empatică
are un potenţial psihofiziologic înnascut, dar se realizează şi se dezvoltă în procesul cunoaşterii
interpersonale şi, dacă subiectul îşi propune, prin antrenare autodirijare. Randamentul comunicării
didactice nu se reduce la formularea conţinuturilor verbale. Dacă prin componenta verbală se exprimă
un anumit conţinut în acelaşi timp, prin componenta para şi nonverbală se exprimă atitudini.
Cauzele unei comunicări ineficiente sunt determinate de apariţia unor blocaje de comunicare între
interlocutori. Dintre acestea se pot menţiona următoarele :
 Critica sau tendinţa de a judeca
Convingerea unor persoane că cei din jurul lor nu îşi vor îmbunătăţi comportamentul decât dacă
sunt criticaţi este o barieră în calea unei comunicări eficiente. Evaluarea negativă a celeilalte persoane, a
atitudinilor şi acţiunilor acesteia (ex.,Tu ești de vină-eşti singurul vinovat pentru dezastrul în care te afli
“), transformă tonul conversaţiei într-unul negativ, având drept urmare blocarea comunicării.
1287
 Folosirea etichetelor în caracterizarea unei persoane
Acest tip de obstacol in comunicare determină inhibarea interlocutorului şi stânjeneşte comunicarea
(ex. ,,Ce prostie! Vorbeşti ca o fată!; ,,Eşti un naiv că ai făcut ….”;etc.).
 Oferirea de soluţii
Este o altă modalitate de a bloca procesul comunicării fie direct prin oferirea de sfaturi, soluţii la
problemele celeilalte persoane, sau indirect prin folosirea unor întrebări într-un mod agresiv, autoritar sau
cu o notă evaluativă (ex. ,, Întotdeauna ai fost o fată bună! Nu-i aşa că mă vei ajuta la examen?”)
 Recurgerea la ordine
Este un mesaj care are ca efecte reacţii defensive, reacţii pasive sau agresive. Această tendinţă de a
da ordine duce la scăderea stimei de sine. (ex ,,Fă-ţi tema imediat! De ce? /Pentru că am spus eu! )
 Folosirea ameninţărilor
O modalitate prin care se transmite mesajul că, dacă soluţiile propuse nu sunt puse în practică
persoana va suporta consecinţele negative.(ex.,,Dacă nu faci ce spun eu, atunci ….” ,,Termină imediat,
dacă nu …”;etc.).
 Moralizarea
Reprezintă o altă manieră neadecvată în comunicare ce include formulări de genul ,,ar trebui “prin
care se obişnuieşte a se ţine ,,predici “ unei alte persoane (ex. ,,Trebuie să-ţi ceri scuze, dacă nu …”)
 Abaterea sau evitarea abordării unor probleme
Cea mai frecventă metodă de acest fel este aceea de a schimba cursul conversaţiei de la
preocupările celeilalte persoane la propriile procupări- devierea de la subiect. (ex.,, Nu te mai gândi la ce
s-a întâmplat. Hai să vorbim despre ceva mai plăcut!”)
 Argumentarea logică impusă
Reprezintă încercarea de a rezolva problema comunicării prin impunerea unor argumente logice
proprii. Situaţiile prin care o persoană încearcă în mod repetat să găsească soluţii logice la problemele
unei alte persoane conduce la frustrare prin ignorarea sentimentelor şi opiniilor celeilalte persoane.(ex.
,,Uite cum stau lucrurile; dacă nu ai fi cumpărat ….., ai fi putut să ……..”).
O comunicare eficientă presupune identificarea şi depăşirea blocajelor ce pot interveni în cadrul
acesteia la un anumit moment dat, prin asigurarea alternativelor de eficientizare. Realizarea acestui
deziderat, presupune la rândul său dezvoltarea unor deprinderi şi abilităţi comunicative interlocutorilor.
Lipsa deprinderilor sociale sau insuficienta lor dezvoltare sunt asociate cu probleme emoţionale şi
comportamentale, cu dificultăţi de adaptare socială. Rolul comunicării este acela de a favoriza
experienţele de învăţare, de a dezvolta deprinderile de comunicare şi relaţionare. Dezvoltând abilităţile
de comunicare şi relaţionare se pot preveni stările de afectivitate negativă (timiditate, stima de sine
scăzută, singurătate,etc).
Comunicarea didactică este una din resursele majore ale procesului instructiv – educativ, are o
influenţă majoră asupra reuşitei sau eşecului şcolar și este considerată premisa esenţială a eficientizării
învăţamantului în vederea reuşitei şcolare.
BIBLIOGRAFIE:
Cosmovici,A.,Iacob,L. - Psihologie şcolară, Editura Polirom Iaşi, 1999
Cucoş,C.- Pedagogie, Editura Polirom Iaşi, 2002
Chiş, V. - Pedagogia contemporană –Pedagogia pentru competenţe, Editura Casa
Cărţii de Ştiinţă, Cluj – Napoca, 2005
Şoitu, L., - Pedagogia comunicării, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
1288
Prof. Înv. Preș. Iacob Iuliana

Grădinița cu P. P.”Prichindel” – Jibou, Jud. Sălaj

- excursii;
-Ziua mamei, Ziua copilului, Sfârşit de an.
1289
etc.
liber.
creatoare,atât în modul de realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu copii, asigurând astfel o atmosferă
Bibliografie:
autoinstruire’’. Editura Presa Universitară Clujeană,Cluj-Napoca,2001,
Lespezeanu M. ,,Tradiţionalism şi modern în învăţământul preşcolar’’.Editura S.C. Omfal,
Bucureşti, 2007
Preda Viorica ,,Metodica activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii.”
Editura Gheorghe Cârţu Alexandru, Craiova2009.
1290
Prof. înv. primar. Iuliana Iacob

Lic. Tehn. ,,Ion Creangă” Pipirig
Școala Gimnazială Boboiești, Judeţul Neamţ
Activitățile extrașcolare sunt foarte importante pentru dezvoltarea armonioasă a copilului. Acestea
sunt deosebit de importante deoarece, contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare. De
asemenea, prin intermediul acestora se pot dezvolta şi explora anumite înclinaţii şi aptitudini ale
copiilor.Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă relaxantă la astfel de activităţi
îmbinând utilul cu plăcutul. Activitățile extrașcolare se referă la acele activități realizate în afara mediului
școlar, în afara instituției de învățământ, cu participarea clasei, a mai multor clase de elevi sau a mai
multor instituții de învățământ. Pot fi excursii, drumeții, vizite la muzee, vizionarea de spectacole de
teatru, activități artistice, cluburi tematice, activități sportive, legate de protecția mediului etc.
În acest material vă voi prezenta o serie de astfel de activități desfășurate împreună cu elevii mei și
care au avut un impact pozitiv asupra lor.
Participarea la Campania ,,Ana are mere...pentru zimbri” a fost demarată de către reprezentanţii
Parcul Natural Vânători Neamţ , campanie în care s-au implicat şi elevii şcolii noastre.
La Grădina Zoologică ,,Dragoş Vodă’’ trăiesc zimbri bătrâni dar şi cu viţei tineri care au fost
,,botezaţi’’fiecare cu câte un nume. Acţiunea a avut ca scop strângerea de ştiuleţi de porumb,cereale şi
alimente suculente pentru zimbrii aflaţi în ţarcul de aclimatizare de la Vânători. Având în vedere faptul că
se apropia sezonul rece iar acestea erau necesare, prin implicarea copiilor de grădiniţă şi a şcolarilor
claselor pregătitoare - IV şi a VI-a, s-a reuşit colectarea a 100 kg de furaje.
O altă activitate organizată de Administraţia Parcului Natural Vânători Neamţ şi la care au fost
invitaţi şi elevii şcolii noastre a fost,,Noaptea Zimbrului’’, eveniment dedicat copiilor. Acolo s-au întrecut
în nouă probe iar seara s-a decorat pasarela cu dovleceii sculptaţi care la final au fost oferiţi drept hrană
pentru zimbri.
În cadrul Proiectului de parteneriat ,,Salvați natura de la dezastru’’, membrii Administrației Parcului
Natural Vânători Neamț ne-au adresat invitația de a participa la concursul ,,Zimbru de poveste’’,
activitate realizată cu elevii în vederea dezvoltării interesului copiilor față de zimbru, acest animal rar.
Dacă până nu demult aflau despre el doar de la televizor sau din legendele istorice, iată că astăzi lucrurile
s-au schimbat și acesta poate fi văzut în libertate din anul 2012 în zona Parcului. Acesta este singurul loc
din Europa în care există zimbri în libertate, semilibertate şi în captivitate, parcul fiind inclus recent în
”Top 100 de destinaţii sustenabile”.
Copiii au avut ca subiect desenarea unui zimbru, pregătiți în prealabil de către un artist plastic.
Competiția a fost una strânsă deoarece au participat elevi de la mai multe școli, toți fiind foarte bine
pregătiți și talentați. Cu toate acestea elevii Școlii Boboiești au reușit să câștige concursul fiind premiați
într-un cadru festiv, la ,,ZIUA ZIMBRULUI” cu o imprimantă. Au urmat apoi diverse activități care i-au
bucurat pe copii: trageri cu arcul, aventură cu tiroliana, plimbare cu bicicletele.
Drumeţiile, plimbările, excursiile în natură constituie minunate prilejuri pentru exerciţii de

contemplare a frumosului natural; acestea vor îmbogăţi conţinutul percepţiilor copiilor, constituind un
izvor pentru creaţiile lor.
1291
ROLUL ACTIVITATILOR EXTRAŞCOLARE
Profesor: IACOB RĂZVAN

ŞCOALA GIMNAZIALĂ VIZIRU, JUDEŢUL BRĂILA
copiilor.
Astfel de activităţi sunt de o reală importanţă într-o lume dominată de mass media şi ne referim la
televizor, calculator şi internet, care nu fac altceva decât să contribuie la transformarea copiilor noştri in
nişte persoane incapabile de a se controla comportamental, emoţional şi mai presus de toate slabi
dezvoltaţi intelectual. Se ştie că începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de
cunoştinţe punându-i in contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură.
Activităţile de acest gen cu o deosebită influenţă formativa, au la baza toate formele de actiuni
turistice: plimbari, excursii, tabere, colonii. In cadrul activitatilor organizate in mijlocul naturii, al vietii
sociale, copiii se confrunta cu realitatea si percep activ, prin actiuni directe obiectele, fenomenele,
imaginea realitatii, in cadrul activitatilor de desen si modelaj, iar materialele pe care le culeg, sunt folosite
in activitatile practice, in jocurile de creatie. Plimbarile prin parc din aceasta toamna, frunzele ruginii
,stolurile de pasari care se pregateau de plecare,frumusetea deosebita a acestui anotimp le vor ramane in
suflet celor mici, creandu-le emotii estetice.La varsta prescolara, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se
arata sau li se spune in legatura cu mediul , fiind dispusi sa actioneze in acest sens. Ca educatoare, trebuie
sa oferim in mod gradat, in acord cu particularitatile de varsta, cunostinte stiintifice, sa organizam
activitati educative privind protejarea mediului inconjurator: curatarea parcului, a mediului de joaca,
ocrotirea unor animale.
Vizionarea unor filme,spectacole de teatru precum si a emisiunilor tv, poate constitui de asemenea o
sursa de informatii, dar in acelasi timp un punct de plecare in organizarea unor actiuni interesante.
Vizionarea filmelor si a emisiunilor la televizor aduce copiilor o mare satisfactie, prin faptul ca arta
1292
ASPECTE METODICE ALE JOCULUI DIDACTIC
ÎN GRĂDINIȚA DE COPII
PROF. IAGĂRU MARIA EUGENIA

G. P. P. NR. 7 SLATINA
Mediul cel mai adecvat dezvoltării în sens pozitiv a preșcolarilor este grădinița, care încadrează
copiii într-un proces instructiv-educativ organizat și condus pe baze științifice. Se urmărește crearea
condițiilor necesare unei dezvoltări optime a copiilor și impulsionează această dezvoltare în scopul
formării unui om integru, corespunzător și necesar societății.
Activitatea preșcolarului în grădiniță, sub orice formă s-ar manifesta, activități comune sau activități
la alegere, reflectă intens participarea tuturor proceselor psihice mai ales a limbajului și a gândirii. Copiii
trebuie să dobândească încă de la vârsta preșcolară capacitatea de a comunica cu cei din jur, de a-și
exprima în mod inteligibil impresiile, gândurile, ideile, ceea ce va constitui o bază în activitatea școlară și
apoi în activitatea și viața socială de mai târziu.
Jοсul didасtiс utilizat în сοntеxtul асtivităţilοr prеşсοlаrе аrе асеаstă pаrtiсulаritаtе еsеnţiаlă: еl
trеbuiе să îmbinе аrmοniοs еlеmеntul instruсtiv şi еxеrсiţiul сu еlеmеntul distrасtiv. Învăţând prin jοс,
сοpilul trеbuiе să sе distrеzе în асеlаşi timp.
Jοсul didасtiс аrе ο sеriе dе саrасtеristiсi prin саrе sе dеοsеbеştе dе сеlеlаltе jοсuri şi fοrmе dе
οrgаnizаrе а асtivităţilοr сοmunе:1
Sсοpul didасtiс аl jοсului rеprеzintă ο finаlitаtе еduсаtivă şi sе fοrmulеаză prin rаpοrtаrе lа
οbiесtivеlе spесifiсе. Еl trеbuiе să fiе сlаr şi prесis, pеntru а аsigurа οrgаnizаrеа şi dеsfăşurаrеа сοrесtă а
асtivităţii.
Sаrсinа didасtiсă еstе fοrmulаtă în funсţiе dе сοnţinutul асtivităţii şi dе nivеlul dе vârstă аl сοpiilοr.
Еа rеprеzintă еlеmеntul dе instruirе în jurul сăruiа sunt аntrеnаtе οpеrаţiilе gândirii.
Pеntru сοpii, sаrсinа didасtiсă аpаrе са ο prοblеmă dе gândirе (dе rесunοаştеrе, dеnumirе,
dеsсriеrе, сοmpаrаţiе еtс.). Асеst аspесt trеbuiе să sе rеflесtе în mοdul în саrе еduсаtοаrеа fοrmulеаză
асеstе sаrсini, ţinând sеаmа dе următοаrеlе саrасtеristiсi:2
 să fiе dеfinită sub fοrmа unui οbiесtiv οpеrаţiοnаl, сuprinzând un singur аspесt аl сοnţinutului şi
prесizând сееа се trеbuiе să fасă în mοd сοnştiеnt şi сοnсrеt сοpiii în dеsfăşurаrеа jοсului, pеntru а
rеаlizа sсοpul prοpus („Fοrmеаză mulţimеа triunghi urilοr rοşii!”);
 сuprindе ο prοblеmă саrе trеbuiе rеzοlvаtă dе сătrе tοţi сοpiii;
 аntrеnеаză întrеаgа pеrsοnаlitаtе а сοpilului; сhiаr şi аtunсi сând jοсul didасtiс еstе intеgrаt în
асtivităţi dе сοnsοlidаrе/rесаpitulаrе, nu trеbuiе să sе fасă аpеl numаi lа mеmοriа rеprοduсtivă, сi lа
întrеg sistеmul intеlесtuаl (lа οpеrаţiilе gândirii, саpасitаtеа dе аsοсiеrе, flеxibilitаtе, fluiditаtе еtс.);
 vаlοrifiсă în difеritе mοduri сunοştinţеlе, dеprindеrilе şi priсеpеrilе.
Еlеmеntеlе dе jοс rеprеzintă mijlοасеlе dе rеаlizаrе а sаrсinii didасtiсе, сοnstituind еlеmеntеlе dе
rеаlizаrе а sаrсinii dе învăţаrе. Еlе pοt fi dintrе сеlе mаi vаriаtе (întrесеrе, rесοmpеnsă, аplаuzе еtс.),
аlеgеrеа lοr făсându-sе în funсţiе dе сοnţinutul jοсului, dе vârstа сοpiilοr еtс.
Сοnţinutul jοсului didасtiс еstе rеprеzеntаt dе sfеrа сunοştinţеlοr, priсеpеrilοr şi dеprindеrilοr
(limbа mаtеrnă, limbă străină, mаtеmаtiсă, сunοаştеrеа mеdiului, сοmpοrtаrе сivilizаtă еtс.). Еl trеbuiе să
fiе prеzеntаt într-ο fοrmă ассеsibilă şi аtrасtivă dе dеsfăşurаrе.
Rеgulilе jοсului didасtiс sunt prеstаbilitе şi οbligаtοrii pеntru tοţi pаrtiсipаnţii. Еlе rеglеmеntеаză
сοnduitа şi асţiunilе сοpiilοr în funсţiе dе struсturа pаrtiсulаră а jοсului didасtiс (аrаtă сum să sе jοасе,
сum să rеzοlvе prοblеmа rеspесtivă, suссеsiunеа асţiunilοr în jοс, се еstе şi се nu еstе pеrmis în timpul
1
Bаrbu H., Pοpеsсu Е., Şеrbаn F., Асtivităţi dе jοс şi rесrеаtiv distrасtivе, Е.D.P., Buсurеşti, 1990, p. 128.
2
Ibidеm.
1293
jοсului). Еxеmplu: „Fiесаrе есhipă trеbuiе să dеsсοpеrе grеşеаlа dе pе imаginеа primită şi să сοmuniсе
сеlοrlаlţi grеşеаlа dοаr аtunсi сând li sе sοliсită асеst luсru”.
Mаtеriаlul didасtiс utilizаt în саdrul jοсului trеbuiе să fiе vаriаt, аdесvаt сοnţinutului асtivităţii,
vârstеi şi pаrtiсulаrităţilοr individuаlе аlе сοpiilοr: juсării, fişе individuаlе, саrtοnаşе, jеtοаnе еtс.
Асţiunеа dе jοс еstе сοmpοnеntа prin саrе sе rеаlizеаză sаrсinа dе jοс. Еа сuprindе mοmеntе dе
аştеptаrе, surpriză, ghiсirе, mişсаrе şi întrесеrе.
Dеsfăşurаrеа jοсului didасtiс сuprindе următοаrеlе mοmеntе:
Οrgаnizаrеа sălii dе grupă (а lοсului undе sе vа dеsfăşurа jοсul) în funсţiе dе pаrtiсulаrităţilе
jοсului се sе οrgаnizеаză, а mаtеriаlului didасtiс utilizаt (dеmοnstrаtiv şi/sаu distributiv!), dе nеvοiа unοr
аmеnаjări spесiаlе.
Intrοduсеrеа în jοс urmărеştе сrеаrеа unеi аtmοsfеrе fаvοrаbilе, trеzirеа intеrеsului şi а сuriοzităţii
сοpiilοr pеntru сееа се vа urmа. Lа grupеlе miсi, асеst mοmеnt sе vа rеаlizа în mаniеrа surprizеi, prin
intеrmеdiul unui pеrsοnаj сunοsсut dе сοpii, prin intеrmеdiul unеi ghiсitοri, аl unοr vеrsuri сunοsсutе. Lа
grupеlе mаri, jοсul pοаtе înсеpе printr-ο сοnvеrsаţiе сu rοl mοtivаţiοnаl sаu prin аnunţаrеа sсοpului şi а
titlului jοсului.
Prеzеntаrеа mаtеriаlului - mοmеnt în саrе mаtеriаlul dе luсru (distributiv şi/sаu dеmοnstrаtiv)
nесеsаr în jοс еstе pus lа dispοziţiа сοpiilοr pеntru а-i fi сunοsсutе саrасtеristiсilе intuitivе şi pеntru
fаmiliаrizаrеа сοpiilοr сu еl. Mаtеriаlul pοаtе fi prеzеntаt în mаniеrа surprizеi οri са mаtеriаl dе luсru
саrе nu аtrаgе în mοd еxprеs аtеnţiа аsuprа lui însuşi. Lа grupа miсă асеst mοmеnt еstе rеаlizаt dе сătrе
еduсаtοаrе, саrе dеsсriе mаtеriаlul şi rеаmintеştе şi аltе jοсuri în саrе а fοst fοlοsit асеlаşi mаtеriаl еtс. Lа
grupеlе mаri intuirеа sе pοаtе fасе сu аjutοrul сοpiilοr sub fοrmа rеасtuаlizării сunοştinţеlοr. Сοpiii
οbsеrvă mаtеriаlеlе şi еnumеră prοpriеtăţilе lοr.
Mаtеriаlul dеmοnstrаtiv е pus în сοşulеţе, săсulеţе, pliсuri еtс., еstе аşеzаt pе măsuţеlе сοpiilοr sаu
pοаtе fi аdus dе сătrе pеrsοnаjul (сοpilul) се jοасă un аnumit rοl. Mοmеntul în саrе сοpilul primеştе
mаtеriаlul еstе аlеs în funсţiе dе tipul dе jοс, iаr са plаsаmеnt în dеsfăşurаrеа асtivităţii: fiе lа înсеputul
jοсului, fiе în timpul jοсului.
Аnunţаrеа titlului jοсului şi а sсοpului асеstuiа sе fасе sсurt şi sugеstiv. Dеnumirеа jοсului аrе
rοlul dе а sintеtizа еsеnţа jοсului şi sе сοnstituiе са un аdеvărаt lаitmοtiv pе întrеаgа durаtă dе
dеsfăşurаrе а асţiunii.
Sсοpul jοсului şi dеnumirеа sа dеtеrmină, prin urmаrе, сοnţinutul în jurul сăruiа sе struсturеаză аpοi
sаrсinа, rеgulilе şi еlеmеntеlе dе jοс.
Еxpliсаrеа şi dеmοnstrаrеа jοсului аrе un rοl hοtărâtοr pеntru bunа dеsfăşurаrе а асtivităţii. In
асеаstă еtаpă еduсаtοаrеа îşi οriеntеаză еfοrtul еduсаtiv în următοаrеlе dirесţii:3
a) să-i аjutе pе сοpii să înţеlеаgă sаrсinilе се lе rеvin;
b) să prесizеzе rеgulilе jοсului, аsigurându-sе сă аu fοst înţеlеsе сοrесt şi сă sunt binе rеţinutе dе
сοpii;
c) să prеzintе сοnţinutul jοсului şi prinсipаlеlе mοmеntе dе rеаlizаrе а асеstuiа, în funсţiе dе
rеguli;
d) să fасă prесizări сοnсrеtе şi сοеrеntе privind fοlοsirеа mаtеriаlului didасtiс dе сătrе сοpii;
e) să fixеzе sаrсinilе сοnduсătοrului dе jοс;
f) să fοrmulеzе сеrinţеlе се trеbuiе sаtisfăсutе pеntru а сâştigа;
g) să stаbilеаsсă mοdаlităţilе dе сοmplеxifiсаrе trеptаtă şi dе dοzаrе а еfοrtului intеlесtuаl şi fiziс
аl сοpiilοr.
Еxесutаrеа jοсului dе prοbă sе rеаlizеаză sub dirесtа îndrumаrе а еduсаtοаrеi саrе intеrvinе dеstul
dе dеs rеаmintind rеgulilе şi suссеsiunеа еtаpеlοr jοсului, făсând unеlе prесizări сu саrасtеr
οrgаnizаtοriс. Lа grupа miсă еduсаtοаrеа vа сοnduсе jοсul în mοd dirесt, iаr lа grupеlе mаri, еа îi pοаtе
trаnsfеrа rοlul dе сοnduсătοr unui сοpil.
După dеsfăşurаrеа jοсului dе prοbă еduсаtοаrеа vа fасе аprесiеri privind mοdul dе rеаlizаrе а
sаrсinilοr, vа еvidеnţiа grеşеlilе săvârşitе, vа rеvеni сu еxpliсаţii suplimеntаrе pеntru сοrесtаrеа grеşеlilοr
tipiсе.
Еxесutаrеа jοсului dе сătrе сοpii sе fасе în mοmеntul imеdiаt următοr jοсului dе prοbă. Сhiаr dасă
jοсul sе еxесută indеpеndеnt, еduсаtοаrеа vа urmări:4
3
Аndrеiса S., Prοgrаmа асtivităţilοr instruсtiv-еduсаtivе în grădiniţа dе сοpii, Timişοаrа, 2009, p. 98.
1294
a) să mеnţină аtmοsfеrа dе jοс, fаvοrizând mаnifеstărilе spесifiсе: mişсаrе, аplаuzе, сοmpеtiţiе;
b) să аntrеnеzе tοţi сοpiii în асţiunе;
c) să înсurаjеzе сοpiii să аdοptе mοdul сοrесt dе сοlаbοrаrе;
d) să stimulеzе еvοluţiа jοсului еvitând mοmеntеlе dе mοnοtοniе;
e) să сrееzе сοndiţiilе nесеsаrе pеntru са fiесаrе сοpil să rеzοlvе sаrсinа didасtiсă, indеpеndеnt sаu
în grup, funсţiе dе mοdul dе οrgаnizаrе а jοсului.
Сοmpliсаrеа jοсului sе rеаlizеаză după се sе сοnstаtă сă întrеg сοlесtivul dе сοpii а еxесutаt сοrесt
еlеmеntеlе dе dеtаliu. Pеntru а sе аsigurа trаnsfеrul dеprindеrii sе pοt intrοduсе nοi mаtеriаlе şi еlеmеntе
nοi dе jοс, sаu sе pοt сοmpliса sаrсinilе jοсului prin intrοduсеrеа situаţiilοr prοblеmă.
Еvаluаrеа dеsfăşurării jοсului şi а асhiziţiilοr еstе mοmеntul în саrе sе fас аprесiеrilе finаlе, sе
fοrmulеаză сοnсluzii аsuprа mοdului dе rеspесtаrе а rеgulilοr dе jοс, аsuprа mοdului dе еxесutаrе а
sаrсinilοr dе сătrе fiесаrе сοpil sаu dе сătrе întrеаgа grupă, dе stаbilirе а сâştigătοrilοr.
Rеtеnţiа (fixаrеа сunοştinţеlοr şi dеprindеrilοr): sе vа rеpеtа titlul jοсului, sсοpul său, sе stаbilеsс
sаrсini сοnсrеtе privind strângеrеа şi аrаnjаrеа mаtеriаlul dе luсru dе сătrе cadrul didactic.
Bibliografie:
1. Gherguţ, A., (2007), Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri şi examene de
obţinere a gradelor didactice, Ed.Polirom, Iaşi.
2. Lăzărescu-Păişi Mihaela, Psihologia vârstelor, Bucureşti, Editura V&Integral, 2008.
3. Mara, D., (2005), Strategii didactice în educaţia incluzivă, E.D.P., Bucureşti.
4. 8.Popovici, D.V., (1999),Elemente de psihopedagogia integrării, Ed. Pro-Humanitate,

Bucureşti.
1295

Prof. Înv. Preșcolar: Iakab Timea Gyöngyi
Activităţile extraşcolare sunt o provocare, încă de la vârsta preşcolarităţii. Suntem, an de an, puşi în
situaţii cât mai provocatoare, în selectarea activităţilor extraşcolare în funcţie de obiectivele propuse,
pentru fiecare an şi după nivelul de dezvoltare al grupei. Ţinem cont de mai mulţi factori care ar putea
influenţa desfăşurarea activităţilor, cum ar fi: starea vremii, mijlocul de transport (ţinând cont de faptul că
noi venim din mediul rural), sprijinul financiar de care am avea nevoie pentru a desfăşura aceste activităţi
şi, nu în ultimul rând, posibilitatea copilului de a se deplasa. Toate aceste impedimente sunt depăşite cu
eforturi şi multă implicare, reușind să desfăşurăm acţiuni de succes, în urma cărora copiii rămân
impresionați pozitiv, pentru o lungă perioadă de timp.
Activităţile extraşcolare sunt acele activităţi planificate, organizate şi desfăşurate de educatoare în
afara sălii de grupă. An de an, pe lângă celelalte planificări calendaristice, semestriale, pe proiecte
tematice, planificăm şi aceste tipuri de activităţi extraşcolare, care, de regulă, cuprind experiențe
educaționale ce se pot realiza prin: drumeţii, vizite la muzee, la teatrul de păpuşi, la supermaket, la piaţa
de legume, brutărie, dar şi activităţi la nivel de festivaluri, concursuri, întreceri sportive, desene pe asfalt.
În toate aceste activităţi, urmărim să primeze interesul copiilor, să le putem satisface nevoile şi
motivaţiile, să le dezvoltăm bagajul de cunoştinţe, spiritul ludic, cel de interpretare, artistic, să le cultivăm
dragostea de istorie şi cultură românească şi, nu în ultimul rând, de conservare şi ocrotire a naturii. Ştim
că există şi impedimente, care de cele mai multe ori ne îngreunează maniera de desfăşurare a acestor
activităţi, cum ar fi: starea vremii, condiţiile de sănătate a preşcolarilor, găsirea unui mijloc de transport
pentru deplasarea la anumite obiective, dar şi condiţiile financiare ale familiilor, care ar fi normal să ofere
biletul pentru deplasare sau intrare la teatru, să achiziţioneze materialele şi costumele necesare pentru
activităţile artistice şi scenice.
Prin activităţile extraşcolare reuşim, de cele mai multe ori, să dezvoltăm spiritul artistic al copiilor,
cel de interacţiune şi interactivitate – copilul se simte valoros şi vrea să dea tot ce-i mai bun – la serbare
şcolară, la concursuri locale, judeţene, naţionale – doreşte să fie cunoscut şi recompensat pentru munca
depusă, cel mai adesea prin aplauze, diplome, medalii, premii, cât şi dulciuri. Ieşirea din tiparul sălii de
grupă oferă copiilor oportunitatea de a se confrunta direct cu lucruri inedite, cu situaţii nemaintâlnite, cu
locuri şi istorii doar auzite. Prin implicarea lor în vizitarea unor muzee, pot vedea pe viu vieţuitoare (peşti,
păsări, reptile), pot vedea instrumentele și locurile care definesc marile personalități ale ţării. Le
transmitem respectul faţă de valorile culturale româneşti, respectul faţă de artă şi de frumos. Implicându-i
în programele artistice, îi punem faţă în faţă cu competiţia, cu publicul, cu ideea de a fi cei mai buni. Sunt
foarte implicaţi, au chiar emoţii puternice în timpul interpretării lor, dar totodată îşi dezvoltă cultul scenic,
idea de perfecţiune, îşi dezvoltă comunicarea, limbajul, atât verbal, cât şi nonverbal și paraverbal.
Prin vizitarea unor centre comerciale, le formăm copiilor spiritul civic, de respect faţă de persoanele
mai în vârstă, maniera de a se comporta într-un mediu diferit de grădiniţă, unde întâlnesc oameni
necunoscuţi, unde au ocazia de a-şi achita singuri cumpărăturile, de a exersa comportamentul civilizat. Cu
această ocazie, le este cultivat respectul faţă de cei din jur, o conduită adecvată în locuri aglomerate,
capacitatea de a alege lucruri și reacții de răspuns la situații diverse.
Prin activităţi de vizitare a unei grădiniţe din mediul urban, le-am oferit prilejul de a intra în
interacţiune cu preşcolarii de la altă grupă, ocazie cu care copiii au putut face lucruri împreună (harta
României), pe care le-au putut apoi expune într-o expoziţie din oraş, au fost atraşi de diversitatea
materialelor, de maniera de lucru colaborativă cu copii pe care nu-i cunoşteau şi, mai ales, de căldura cu
care-au fost primiţi şi integraţi. Astfel de activităţi oferă copiilor posibilitatea de a compara medii, oameni
şi, mai cu seamă, de a-şi forma o opinie despre acel lucru, acea grădiniţă, acei copii – baza pentru
atitudini prosociale. Le punem în faţă ineditul, plasându-i în locuri necunoscute, punându-i în situaţii
curioase, dar totodată le satisfacem curiozităţi, le cerem păreri, le oferim prilejul de a se exprima liber,
fără reţineri şi fără bariere.
1296
Cultivarea spiritului de comunicare, de exprimare spontană, ne dă posibilitatea de a-i cunoaşte mai
bine pe copii. Cu acestă ocazie, ei fiind mai cooperanţi, mai deschişi dialogului, dispersând parcă acea
limită dintre „doamnă” şi „copii”. Au mai multă încredere în ei şi în educatoare, devenind mai apropiați,
mai prietenoşi.
Activităţile extraşcolare contribuie la dezvoltarea personalităţii copilului, el simţindu-se valoros,
important, cu potenţial creativ şi inerpretativ, cu spirit de echipă şi dragoste de muncă. Prin tot ceea ce
facem prin aceste tipuri de activităţi, punem în valoare capacităţile copilului, deprinderile şi abilităţile lui
şi scoatem în evidenţă dorinţa lui de implicare şi în afara spaţiului instituţional. Numai aşa vor fi depaşite
stările emoţionale negative, vor fi consolidate relaţiile interumane şi vor fi capabili să muncească în
beneficiul echipei, comunității, societății.
1297
Profesor pentru învățământ preșcolar: Iancu Daniela

Grădinița cu Program Prelungit Nr. 18, Buzău
Prin caracterul său uman, educația este o acțiune ce se desfășoară în mod conștient potrivit unor
finalități stabilite în prealabil, ea are, deci, un sens intențional care vizează un rezultat bine conturat. În
funcție de aceste finalități sunt selecționate apoi valorile ce urmează a fi transmise, sunt alese metodele și
mijloacele cele mai potrivite pentru a realiza transmisia, se asigură o organizare corespunzătoare a
activității, în așa fel încât să se obțină rezultatul scontat.
Educația este o activitate socială complexă care se realizează printr-un lanț nesfârșit de acțiuni
exercitate în mod conștient, sistematic și organizat, în fiecare moment un subiect-individual sau colectiv-
acționând asupra unui obiect-individual sau colectiv-, în vederea transformării acestuia din urmă într-o
personalitate activă și creatoare, corespunzătoare atât condițiilor istorico-sociale prezente și de
perspectivă, cât și potențialului său biopsihic individual.
În esența ei, educația ne apare, astfel, ca fiind o activitate de conducere destinată formării și
dezvoltării personalității umane. Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de
cunoştinţe punându-i în contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură.
Activităţile extracurriculare sunt activităţi complementare şi urmăresc îmbogăţirea informaţiilor
primite în cadrul activităţii didactice, cultivă interesul pentru desfăşurarea anumitor domenii, atrag copilul
la integrarea în viaţa socială, la folosirea timpului liber într-un mod plăcut şi util, contribuind în felul
acesta la formarea personalităţii copilului. Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv – educative să
primeze, dar să fie prezentate în mod echilibrat şi momentele recreative, de relaxare, atunci rezultatele vor
fi întotdeauna deosebite.
În cadrul acestor activităţi, copiii se deprind să folosească surse informaţionale diverse, să
întocmească colecţii, să sistematizeze date, învaţă să înveţe, sunt atraşi şi copiii timizi, dar şi cei
impulsivi, învăţând astfel să se tempereze în preajma colegilor - “copilul care este lăudat învaţă la rându-i
să aprecieze” (D.I. Nolte).
copiii se autodisciplinează. Dintre aceste activităţi putem exemplifica: organizarea unor jocuri potrivite
fiecărui nivel de vârstă, vizionarea unor spectacole de teatru, serbări, vizite, plimbări (prin parcuri, grădini
zoologice), concursuri şcolare, excursii, activităţi desfăşurate cu scopul de a veni în ajutor persoanelor
aflate la nevoie, în folosul comunităţii locale și proiecte educaţionale iniţiate în parteneriat cu anumite
instituţii: grădinița, şcoala, primăria, cabinetul medical, poliţia.
1298
BIBLIOGRAFIE:
1. Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate
în curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom, Bucureşti, 2002,
3. Nicola, Ioan, Tratat de pedagogie școlară, Editura Aramis
1299
Imaginea de sine, respectul de sine și încrederea în forțele proprii
Prof . înv. preșcolar: IANCU LIANA IRINA

GRĂDINIȚA CU PROGRAM NORMAL NR. 3 URLUIU
,,Educatia si ingrijirea timpurie pentru dezvoltare includ toate formele de sprijin sau suport necesar
copilului foarte mic pentru a-si realiza dreptul la supravietuire, protectie si pentru a ne ingrii sa ii fie
asigurata dezvoltarea de la nastere la 8 ani” (Evans, Meyer, Ilfeld, 2000, p.3)
Pentru fiecare copil, modul in care actioneaza, curajul sau incertitudinea, sovaiala sau fermitatea,
depind de imaginea de sine pe care si-o formeaza si de felul cum se reflecta aceasta in fortele sale
interioare. Pornind de la comunicarea cu oamenii si lucrurile din jurul lui, copilul incepe sa isi faca o
imagine despre sine, ca persoana unica, dar si ca parte a lumii in care traieste.
Imaginea de sine se constituie treptat, in procesul de socializare a individului, prin raportarea la
ceilalti indivizi din preajma sa , copii si adulti. La sistemul de comportamente pe care colectivitatea le
impune si care exprima valorile si normele socioculturale dominante de grup.
Imaginea de sine este importanta prin efectele pe care le include asupra devenirii personalitatii
copiilor. Exista o corelatie intre imaginea de sine si realizarea scolara viitoare. Copiii care au o perceptie
despre sine pozitiva dispun de un start mai bun in viata, in activitatea scolara. Au incredere in ei, sunt mai
siguri, mai echilibrati, se mobilizeaza mai usor, se angajeaza mai bine in realizarea sarcinilor si obtin mai
multe succese.
Imaginea de sine determina constructia ideii/ conceptului despre sine. O prima conditie este
recunoasterea propriei persoane. Elementele care sprijina formarea imaginii de sine sunt legate de copul
fizic si coordnatele biologice ale persoanei:
 Cunoasterea propriului corp si a functionalitatii lui
 Stapanirea miscarilor de baza
 Coordonarea corespunzatoare a corpului
 Actiunile si cunoasterea posibilitatilor de actiune
Conceptul de sine este alcatuit din:
Imaginea fizica despre sine – modelul in care copilul se recunoaste ca persoana fizica, cu propriul
sau corp, partile sale componente si chiar anumite caracteristici ale acestora ( are ochi albastri, este gras,
este mic.)
Imaginea despre sine oglindita in trairile si actiunile sale ( ce poate el face si cum apreciaza ceilalti
actiunile sale)
Copilul obtine informatii despre sine prin doua dimensiuni actionale:
 Experienta proprie
 Reactiile celorlalti, ale adultilor și apoi le celorlalti copii la actiunile sale
La fel de importanta este si ca imaginea de sine pe care si-o formeaza copilul sa fie corecta, cat mai
aproape de perceptia celorlalti. Faptul ca estimatia copilului privitoare la sine nu coincide cu cea a
educatoarei si a celorlalti copii va crea impedimente in integrarea copilului in colectivitate.
Imaginea de sine este pentru fiecare o oglinda interioara prin care se vede si se identifica. Imaginea
din oglinda depinde de actiunile, de opiniile si de interactiunile noastre si a celor din jurul nostru,
incepand cu mica copilarie. La varstele mici , copilul este multumit de tot ceea ce face, pentru ca cel mai
important pentru el este sa stapaneasca mediul si sa-l poata schimba. Cei din jurul lui dau semnificatie
gesturilor, actiunilor si produselor activitatii lui.
Prin realizarea unor activitati de genul Cine sunt eu?, fiecare copil a avut posibilitatea sa comunice
informatii despre sine in contextul in care se enunta informati despre altii.astfel, copilul identifica
asemenari si deosebiri fata de colegii din grupă. Jocul poate fi desfasurat prin adaptarea unor roluri de
catre copii: pot fi animale, pomisori, fructe, cladiri etc. Se proiecteaza propria persoana in alta/altceva,
ceea ce ajuta la intelegerea sinelui. Prin jocul de rol copiii au preluat rolul unor personaje cunoscute din
1300
unele basme si povestiri. Copiii au intrat in „pielea” personajului respectiv avand ca sarcina sa se
poarte/nu asa cum este in poveste ci cum ar face ei daca ar fi ei: Lupul din Scufita Rosie,
Capra din Capra cu trei iezi, vulpea din Ursul pacalit de vulpe etc. Prin aceasta copii si-au motivat
comportamentele ce le-au exprimat, insistand ca fiecare copil e diferit de ceilalti si ca, desi actioneaza
diferit el poate avea dreptate. Atunci cand unii au expus comportamente violente ori necistite i-am
determinat sa si le recunoasca si sa inteleaga faptul ca nu este ingaduit sda provocam celorlalti suferinte.
Activitatile in care se urmareste constientizarea diferentelor individuale, acceptarea modurilor
diferite de a privi lucrurile ofera copiilor posibilitatea constietizarii deosebirilor sale fata de ceilalti,
acceptarea propriei persoane, pretuirea de sine.
Ca sa intelegem copilul, trebuie sa ne amintim ca si noi am fost copii.
,,Stima de sine este purtatoare de speranta. Este cel mai frumos cadou care se poate trasmite de la
generatie la alta” ( Duclos,200,p.14)
Gradinita este o experienta cruciala care va influenta intr-un mod important dezvoltarea imaginii de
sine a copiilor. Simtul valorii de sine, la copil, depinde substantial de capacitatea sa de ,, a se descurca”
aici. Un copil care nu ,, reuseste” la gradinita va avea o stima de sine scazuta si va reactiona ca atare,
izolandu-se, adoptand o atitudine defensiva sau agresiva, ceea ce, daca se continua si in scoala ii va marca
negativ evolutia. Dezvoltarea unei imagini de sine deficitare va crea probleme si in relationarea cu
ceilalti, copiii putand dezvolta comportamente de evitare, in locul celor de interactiune si cooperare,
sentimente de nonvaloare si de vina. Nesiguranta va determina consezinte precum uria sau deprimarea si
comportamente neproductive, de dependenta fata de altii.
Pentru prescolarii mici, sursa cea mai importanta de formare a stimei de sine o constituie aprecierile
educatoarei sau ale parintilor. Mesajele trasmise de acestia sunt interiorizate de carte copil, conducand la
inocularea sentimentului de adecvare sau nadecvare ca persoana.
Starea de respect de sine este fluctuanta. In unele zile ai mai multa incredere in ceea ce sti si poti, in
altele aproape de lo. Dar rezultanta acestor stari se transforma tot mai mult intr-o atitudine fata de tine
insuti. La copil, constructia este foarte fragila. Ea depinde de lucruri diferite, majore sau minore. Sunt
hotaratoare cuvintele, gesturile, privirea adultului sau a celorlalti copii.
Imaginea de sine consta intr-o varietate de credinte si judecati care iti exemplific ideea despre cum
crezi ca esti. Unele din aceste credinte sunt fapte obiective, verificabile. Dar altele sunt si judecati facute
de altii, pe care le poti verifica mai putin, dar au aceeasi importanta pentru tine.
BIBLIOGRAFIE:
 Baban, A., Cosiliere educationala, Editura Ardealul, Cluj-Napoca, 2001
 Ministerul Educatiei si Cercetarii, Institutul de Stiinte ale Educatiei, Revista
Invatamantului prescolar 3-4/2006
 Ministerul Educatiei si Cercetarii, Institutul de Stiinte ale Educatiei, Revista
Invatamantului prescolar 1-2/2006
1301
ȘCOALA ALTFEL
SĂ ŞTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN!
Responsabil: Înv. IANCU MARIANA
30 martie-3 aprilie 2020

Locul: ŞCOALA GIMNAZIALĂPOGĂNEȘTI
Grup ţintă: clasele CP- aIV-a
AN ȘCOLAR: 2019-2020
DATA ACTIVITATEA OBIECTIVE MODALITĂȚI DE EVALUAREA

REALIZARE ACTIVITĂȚII
ZIUA DE vizionare film
VIZIONARE -să identifice -activitate recreativ- PPT-obiective
LUNI Să facem cunoștință cu personajele din lucrările distractivă
30.03.2020 Gavroch realizate;
importante din Franța
ORA: 2 ore -să colaboreze cu -rezolvarea sarcinilor
8-12 membrii echipei din referitoare la frontală
Concurs de care fac parte; concursul de individuală
culturăgenerală -să participe cu interes culturăgenerală
„Eu știu mai multe, deci și atenție la concurs;
sunt mai bun”
2 ore scrisă
ZIUA SPORTIVĂ
-- să cunoască și să Activitate sportivă:
MARŢI Minte sănătoasă aplice regulile de -jocuri și întreceri
31.03.2020 în corp sănătos evitare a accidentelor sportive în sala de
concurs
ORA: Jocuri și întreceri sportive în practicarea sport și încurte; jocuri
8-12 sportive exercițiilor fizice; -jocurile copilăriei
2 ore
-să facă cunoștiință cu -activitate recreativ-
Atelier de creație- ,, latura amuzantă, distractivă
Desene, picturi ,colaje distractivă a sportului;
pe teme diferite,, tango,țigănesc;
-să-și dezvolte spiritul
de competiție ;
-stimularea interesului
1302
ZIUA CULTURALĂ -realizarea unor
desene, colaje,
MIERCURI Portretul meu moral -să-și dezvolte spiritul caricaturi
01.04.2020 Desene, colaje, de competiție ; -se va învăța un dans
frontală
ORA: caricaturi începându-se cu pași individuală
8-12 2 ore -stimularea interesului simpli, apoi cu pași
complicați;
Activități cultural- pentru practicarea -se vor executa
artistice dansului; dansuri individuale și
,, Să dansăm, Să cântăm în pereche
-să conștientizeze
frumos,, -audiții musicale cu
legătura dintre ritmul
2 ore diferite genuri de
melodiei și mișcare;
muzică:popular, vals,
pop, dance,
tango,țigănesc;
ZIUA ATELIER -să conștientizeze rolul

„Suntem bucătari de alimentației în -realizarea unei expoziție cu produsul
frunte” dezvoltarea armonioasă planșe
JOI Pregătirea unei mese a organismului; „Ce mâncăm?”
realizat
02.04.2020 2 ore -să identifice alimentele -pregătirea și
ORA: sănătoase și cele care aranjarea materialelor
8-12 Bunele maniere trebuie evitate; necesare aranjării
Reguli de igienă înainte -să realizeze o masă unei mese; joc de rol „La
și în timpul pregătirii delicioasă; -se va pregăti o
mesei -să explice unele reguli mâncare ce va fi
restaurant”
Aranjarea, pregătirea și de igienă înainte și în servită „la restaurant” (servirea mesei)
servirea mesei timpul servirii mesei; (însala de clasă)
2 ore -să participe cu interes
la realizarea sarcinilor
de lucru;
ZIUA
-efectuarea sarcinilor de
VOLUNTARIAT
lucru în echipă prin -se formează echipe
Clasanoastră, ceamai stabilirea unui climat de lucrucare au
frontală
frumoasă! afectiv propice; sarcini precise de a
Activitate de Formarea şi cultivarea înfrumuseța sala de
înfrumusețarea clasei interesului pentru clasă și de a verifica
VINERI 2 ore înfrumusețarea clasei și dacă în curtea și în
03.04.2020 a spațiului școlii; fața școlii este curat;
ORA: -se folosesc
8-12 -plantarea de flori în instrumente de
Ecologizarea zonei ghivece; curățenie, precum și -frontală
„E curat și frumos obiecte de
încurtea și în fața -dezvoltarea unor valori protecție(mănuși,
școlii” adăugate privind spaţiul halate)
2 ore public, participare
cetățenească;
-acțiuni de amenajare a
spațiului verde;
-acțiune de colectare a
materialelor reciclabile;
-încurajarea activităţii
de voluntariat în rândul
elevilor.
1303
Care sunt beneficiile activităţilor extraşcolare?
Prof. Iancu Marinela

Şcoala gimnazială ,,Marin Sorescu,, Bulzeşti, Jud. Dolj
Activităţile extraşcolare sunt foarte importante pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor. Cu ajutorul
lor, elevii îşi formează o atitudine pozitivă faţă de învăţare, performanţele şcolare se îmbunătăţesc,
abilităţile practice se diversifică. Ele au rolul de a veni în completarea orelor clasice de predare-învăţare şi
constau în vizite la muzee,drumeţii,vizionarea de spectacole de teatru,activităţi sportive sau legate de
protecţia mediului înconjurător,etc.
Perfecţionarea procesului de studiere a diferitelor discipline (şi mă refer aici, mai ales, la studiul
istoriei), presupune, pe lângă găsirea celor mai variate modalităţi de organizare a lecţiei şi creşterea
ponderii altor forme de activitate didactică, cum sunt vizita, excursia, activitatea în arhive.
Vizita şi excursia cu caracter instructiv-educativ reprezintă forme de activitate didactică organizate
în afara clasei şi a şcolii, prin care elevii dobândesc cunoşinţe, îşi adâncesc, consolidează şi
sistematizează pe cele dobândite anterior, pe baza perceperii directe a obiectelor şi fenomenelor în
condiţiile lor natural sau a unor urme sau reproduceri ale acestora, păstrate în muzeu.
Vizitele şi excursiile de studiu sunt activităţi didactice care au ca obiectiv instructiv-educativ
principal lărgirea şi aprofundarea cunoştinţelor de istorie, legarea lor de viaţă, de practică, de realitatea
înconjutăoare.
Ele au un rol formativ-educativ evident, determinând accentuarea spiritului de investigaţie,
imaginaţie şi gândirii creative a elevilor, dezvoltarea dragostei faţă de istorie şi trecutul poporului din care
fac parte. Ca activitate care se desfăşoară în afara clasei, ele pot avea o durată mai scurtă (dacă se
organizează pe o distanţă mică) sau pot avea o durată mai lungă( dacă se organizează pe o distanţă mare)
şi necesită o bună organizare pentru realizarea optimă a obiectivelor.
Obiectivele propuse pot fi: cunoaşterea istorică şi geografică a unei zone, studierea evoluţiei
dezvoltării istorice şi a geografiei economice a unui oraş, cunoaşterea vieţii unor personalităţi politice sau
cultural legate de un anumit loc, de exemplu: Tudor Vladimirescu, Nicolae Bălcescu, Avram Iancu.
Cele spuse mai sus pot fi exemplificate printr-o excursie cu tema: Prin cetăţile de scaun ale Ţării
Româneşti, excursie organizată pentru elevii clasei a VIII-a. Scopul acestei acitvităţi didactice este
cunoaşterea fostelor reşedinţe domneşti ale Ţării Româneşti, a momentelor de viaţă, a evenimentelor
istorice legate de aceste locuri cât şi înţelegerea de către elevi a dezvoltării acestor locuri.
Ca temă de evaluare a excursiei se cere elevilor să alcătuiască un album cu fotografii, pliante, cărţi
poştale illustrate sau o prezentare Power Point cu localităţile vizitate.
Alte activităţi desfăşurate în afara clasei, de real interes pentru elevi, le constituie următoarele:
- organizarea muzeului de istorie,ştiinţele naturii al şcolii;
- organizarea de materiale didactice de către profesori împreună cu elevii;
- întâlniri cu personalităţi din diverse domenii;
- vizionarea unor spectacole, filme, documentare, etc.
al celorlalți.

1304
STRUCTURI DE EXERCIŢII PENTRU CONSOLIDAREA ŞI
PERFECŢIONAREA DEPRINDERILOR TEHNICO-TACTICE
PROFESOR: IANCU ȘTEFAN FLORIN

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 MÂRZĂNEȘTI
Tehnica jocului
Exerciţii pentru învăţarea şi perfecţionarea elementelor şi procedeelor tehnice de bază. (lovirea
mingii cu piciorul, lovirea mingii cu capul, preluarea mingii, conducerea şi protejarea mingii, fente,
deposedări de minge, aruncări de la margine şi tehnica jocului portarului) prin:
• exerciţii cu 2-3 jucători, de pe loc şi din deplasare în diferite formaţii;
• exerciţii la aparate şi instalaţii ajutătoare;
• exerciţii şi jocuri dinamice;
• exerciţii în regim de îndemânare şi viteză specifice;
• exerciţii cu apărător semiactiv şi activ în formaţii de atac şi apărare;
• jocuri cu efective reduse pe suprafeţe limitate de teren (lxl, 2x1, 2x2, 4x2, 4x4) cu teme
stabilite;
• jocuri la o poartă şi două, cu echipe formate din 8-11 jucători.
Tactica jocului
Exerciţii pentru învăţarea deprinderilor tactice de bază şi a conţinutului tactic și procedeelor de
lovire a mingii (tras la poartă, degajare, lansare, centrare) cât şi a celorlalte procedee tehnice:
• exerciţii pe grupe de jucători, sub forma unor acţiuni simple de joc, specifice liniilor şi
funcţiilor, în atac şi apărare;
• exerciţii sub forma unor acţiuni de joc în regim de tehnică şi pregătire fizică (îndemânare,
viteză, rezistenţă);
• jocuri cu efectiv redus, pe suprafeţe limitate de teren cu temă (1x1,2x2,4x2,4x4);
• jocuri la o poartă şi la două porţi cu temă;
• scheme şi combinaţii de atac şi organizarea apărării la fazele fixe.
Indicaţii metodice
Cunoscând particularităţile morfo-funcţionale şi psihice, profesorul poate stabili o metodică
adecvată de instruire, în vederea realizării modelului.
Învăţarea mecanismului de bază al execuţiilor tehnico-tactice, constituite obiectivul nr. 1 al acestei
etape.
La această vârstă se poate lucra foarte bine pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea vitezei şi
îndemânării, prin selecţionarea unor mijloace specifice ca:
• executarea lovirii mingii la panou, perete, portiţă (cu piciorul şi capul prin apropiere şi
depărtare);
• sprint terminat cu pasă, degajare, centrare, preluare, conducere, tras la poartă;
• alunecări şi degajări la semnal.
BIBLIOGRAFIE:
F.R.F. – S.F.A. – „Culegere de materiale tehnico – metodice”– 2002
1305
Prof. Înv. Preşcolar: Ianosi Melania Gabriela

G. P. N. Moftinu Mic, jud. Satu Mare
„Atunci când ești liber, te poți juca, iar când te joci, devii liber”. Heidi Kaduson
„Pedagogul american Bruner (1970) consideră că „oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare i se
În formarea personalități copiilor activitățile extracurriculare au un loc important, se poate urmării

cultivarea unui stil de viaţă civilizat, stimularea comportamentului creativ în diferite domenii, dezvoltarea
unor aptitudini, talente.
Activitățile extracurriculare sunt prezente și în cadrul învățământului preșcolar, în cadrul acestor

activități preșcolarii dobândesc o serie de cunoștințe aflându- se în contac direc cu obiectele, fenomenele
din natură, etc. La vârsta preșcolară copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arată sau li se spune, astfel în
cadrul acestor activități extracurriculare se transmit copiilor informații din toate domeniile de activitate.
Aceste activități extrașcolare de desfășoară într- un cadru informal, ceea ce face posibilă copiilor
care prezintă anumite dificultăți să se remarce și aceștia, fiind redus în aceste activități nivelul anxietății și
reușind să -și maximizeze potenţialul intelectual.
Din cadrul activităţilor extraşcolare putem amintim: taberele, excursiile, piesele de teatru,
spectacolele de operă comică, atelierele creative, şezătoarele, spectacolele în aer liber, vizitele la muzee
sau grădina zoologică, etc.
În cadrul acestor tipuri de activități un rol important este acela de a antrena copiii în activități cât
mai variate și bogate în conținut, care să aibă în vedere și dezvoltarea unor aptitudini și valorificarea
talentelor personale, dezvoltarea interesului pentru activități socio- culturale.
Activităţile extraşcolare dacă sunt bine pregătite și organizate sunt atractive la orice vârstă, deoarece
ele trezesc interesul copiilor, le produc bucurie, și chiar dacă trebuie să depună un efort suplimentar ei
participă cu plăcere la aceste activități, reușind să acumuleze cunoștințe, astfel fiecare copil izbutind să se
afirme în funcție de posibilitățile sale.
Cadrele didactice trebuie să aibă în vedere organizarea unor activități extracurriculare de

calitate, în concordanță cu particularitățile de vârstă a copiilor, care să- i implice activ pe copii, dar și pe
părinții acestora.
„Toți copiii sunt artiști. Problema este cum să rămâi un artist după ce crești.” Pablo Picasso
1306
EDUCAŢIE, FORMARE, CONSILIERE, ORIENTARE ŞI TINERET
Prof. Ianoși Cristina

Școala Gimnazială Nr. 3 Lupeni
Fiecare ţară din UE îşi stabileşte propria politică în domeniul educaţiei. În acelaşi timp, Uniunea
sprijină statele membre în stabilirea unor oboective comune şi în ceea ce priveşte schimbul de bune
practici. În viitor, succesul ei va depinde de o populaţie cu un nivel de educaţie ridicat, care îi va permite
să fie competitivă într-o economie globalizată, bazată pe cunoaştere. De asemenea, UE finanţează
programe prin care îi ajută pe cetăţeni să studieze, să se formeze, să urmeze un stagiu de pregătire sau să
facă un voluntariat în străinatate, precum şi să promoveze învăţarea limbilor străine şi învăţarea online.
Pentru perioada 2007-2013, UE a alocat aproape 13 miliarde de euro unor programe menite să
stimulezeînvăţarea de-a lungul vieţii şi schimburile internaţionale.
Principalele programe sunt:
1. Leonardo da Vinci: sprijină formarea profesională, în special prin plasarea tinerilor ucenici şi
stagiari în întreprinderi din alte ţări şi prin proiecte de cooperare între instituţiile de formare profesională
şi întreprinderi;
2. Studii în străinătate în cadrul programului Erasmus: din 1987 şi până în prezent, au efectuat
stagii Erasmus 2,5 milioane de studenţi şi cadre universitare. Erasmus Mundus le permite absolvenţilor de
studii superioare şi cadrelor universitare din toată lumea să îşi obţină diploma de master sau de doctorat
urmând cursuri organizate de universităţi europene;
3. Grundtvig: finanţează programe de formare pentru adulţi, în special parteneriate şi reţele;
4. Comenius: oferă un cadru de cooperare între şcoli şi profesori, facilitează schimburile de elevi
între licee şi dezvoltarea parteneriatelor şcolare cu ajutorul internetului (eTwinning);
5. Acţiunile Marie Curie: le oferă cercetătorilor, începând cu cei care au absolvit studii
postuniversitare, posiblitatea de a se forma profesional şi de a beneficia de oportunităţi internaţionale.
Recunoaşterea calificărilor profesionale la nivel european reprezintă o prioritate.
De asemenea, multe dintre aceste programe sunt deschise participării elevilor, profesorilor şi
instituţiilor de învăţământ din alte ţări, în special din cele aflate în imediata vecinătate a UE sau care
intenţionează să adere la Uniune. UE promovează, în egală măsură, schimburi şi cursuri pe tema integrării
europene cu aproximativ 80 de ţări din întreaga lume.
Documentele Europass îi ajută pe cetăţeni să îşi prezinte competenţele şi calificările folosind un
format standard, care le permite angajatorilor să identifice mai uşor calificările acordate în alte ţări, iar
lucrătorilor să îşi căute un loc de muncă în străinătate.
Iniţiativa Tineretul în mişcare are drept obiectiv să amelioreze educaţia tinerilor şi să le sporească
şansele de a găsi un loc de muncă, prin măsuri menite să:
- sporească relevanţa educaţiei şi formării;
- încurajeze un număr mai mare de tineri să profite de burse europene pentru a studia sau pentru a
urma cursuri de formare în altă ţară;
- îndemne ţările UE să simplifice trecerea de la statutul de student la cel de angajat.
Strategia UE pentru tineret (2009) îşi propune să le ofere şanse egale tinerilor la nivel de învăţământ
şi pe piaţa muncii şi îi încurajează pe aceştia să fie cetăţeni activi şi să participe la viaţa societăţii.
Tineretul în acţiune militează pentru implicarea în proiecte comunitare şi de sprijin, care să le dea
tinerilor sentimentul că sunt cetăţeni europeni (de exemplu prin misiuni de voluntariat în altă ţară, prin
intermediul Serviciului european de voluntariat. În perioada 2007-2013, UE a investit în aceste activităţi
aproape 900 de milioane de euro.
1307
Începând din 2014, rolul FSE va fi consolidat: Se va asigura o masă critică de capital uman printr-
o cotă minimă garantată din FSE în cadrul finanțării politicii de coeziune în fiecare stat membru.
Împreună cu alocarea specială de 3 miliarde € pentru inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul
tinerilor, se va ajunge la investiții de peste 74 de miliarde € destinate europenilor în următorii 7 ani.
Alocarea a cel puțin 20 % din Fond pentru incluziunea socială va asigura un sprijin sporit
persoanelor aflate în dificultate și celor care fac parte din grupuri defavorizate, astfel încât aceste
persoane să se bucure de aceleași oportunități de integrare în societate de care beneficiază și ceilalți.
Promovarea egalității dintre femei și bărbați și a oportunităților egale pentru toți, fără nicio
discriminare, va fi integrată în toate acțiunile și susținută prin inițiative specifice. Se pune accent sporit
pe combaterea șomajului în rândul tinerilor. Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor
se va adresa regiunilor în care șomajul în rândul tinerilor depășește 25 %, venind în ajutorul tinerilor care
nu sunt nici încadrați în muncă, nici înscriși într-un program de învățământ sau de formare. Cel puțin
6 miliarde € vor fi alocate pentru a susține eforturile statelor membre de a-și pune în practică planurile de
implementare a garanției pentru tineret.
Bibliografie:
1. Miftode, V. (coord.), Dimensiuni ale asistenței sociale- forme și strategii de protecție a
grupurilor defavorizate, Editura Eidos, Botoşani, 1995; Tomşa, G., Consiliere şcolară, Credis,
Bucureşti, 2000;
2. Mitulescu S., Simache D., Experienţe educaţionale în viaţa tinerilor, Agenţia Naţională pentru
Sprijinirea Iniţiaţivelor Tinerilor, 2018;
1308
„ȘCOALA ALTFEL!”
30 martie – 3 aprilie 2020
PROF. ÎNV. PRIMAR MIHAELA ICHIM

SCOALA GIMNAZIALĂ ”M. SADOVEANU” FĂLTICENI, SUCEAVA
CLASA A II-A B
PROGRAMUL ACTIVITĂȚILOR
LUNI
PAȘTELE, SĂRBĂTOAREA ÎNVIERII
 Ateliere: - desene pe hârtie
- pictură pe sticlă
- pictură pe sticlă
- pictură pe ouă
MARȚI
BUNELE MANIERE
 așezarea corectă a unei mese festive(tacâmuri, servețele...)
 comportamentul într-un restaurant
 gătim ouă umplute și le servim ca la restaurant...
MIERCURI
DANS ȘI MODĂ
 concurs de dans
 Parada modei
JOI
MERGEM LA CINEMA
 vizionare de film
VINERI
SPORT ȘI SĂNĂTATE
 concursuri sportive
 jocuri de mișcare
 jucăria preferată- prezentare de tip reporter
Programul urmărește implicarea tuturor școlarilor din clasa a II-a B, a părinților a cadrului
didactic în activități care să răspundă intereselor și preocupărilor diverse ale copiilor, să pună în valoare
talentele și capacitățile acestora in diferite domenii, stimulându-se participarea lor la acțiuni variate,
îmbunătățirea competențelor sociale, nivelul cooperării, nivelul comunicării verbale și nonverbale,
nivelul creativității prin:
 procesul de învățare prin joc;
 participarea copilului la alegerea activităților și a jocurilor;
 organizarea adecvată a ambientului educative;
 stimularea si dezvoltarea stimei de sine, a comunicării interpersonale și a relaționării.
1309
Contribuția activităților extrașcolare
la realizarea educației formale
ICHIM Violeta,
profesor la Colegiul de Industrie Alimentară „Elena Doamna” Galați
Nu e destul să știi, trebuie să și aplici, nu e destul să vrei, trebuie să și faci!, Johann Wolfgang von
Goethe
Plecând de la acest citat, putem spune că pentru a contribui la formarea și dezvoltarea complexă a
personalității elevilor, educația formală este incompletă fără educația extrașcolară care vine să pună în
practică, să experimenteze, să exemplifice, să completeze noțiunile teoretice asimilate prin educația
formală. Astfel, activitățile extracurriculare reprezintă un element prioritar în sfera educațională întrucât
au un rol important în dezvoltarea personalității tinerilor, în creșterea performanțelor școlare, în scăderea
nivelului de abandon școlar și, în general, pentru integrarea lor socială.
Prin caracterul lor interdisciplinar, activitățile extrașcolare contribuie la lărgirea cunoștințelor de
cultură generală ale elevilor și pot îmbrăca diverse forme: excursii, drumeții, vizite, spectacole cultural-
artistice, acțiuni caritabile, tabere școlare, vizionări de filme, competiții sportive, cercuri de creație,
cercuri pe discipline, concursuri, conferințe sau dezbateri pe diferite teme, care, prin specificul lor,
imprimă copilului un anumit comportament, o ținută adecvată situației, declanșând anumite sentimente.
Prin astfel de activități la care participă, ei își însușesc cunoștințe în domeniul științei, tehnicii, culturii
civice, literaturii, artei etc. Activitățile extracurriculare au rolul de a valorifica timpul liber al elevilor într-
un mod plăcut și util, de al transforma într-o sursă educațională.
Pedagogul C. Cucoș consideră că, între activitatea desfășurată de către elevi în cadrul lecțiilor și
activitatea desfășurată de ei în afara clasei și a școlii, există deosebiri din punct de vedere al conținutului
și al formelor de organizare:
1. Activitatea în afara clasei și extrașcolară are un conținut deosebit față de activitatea în cadrul
lecțiilor. Desfășurarea lecțiilor și volumul cunoștințelor predate sunt determinate de curriculumul la
disciplină, în timp ce conținutul și desfășurarea activităților în afara clasei au conținut flexibil și foarte
variat, cuprinzând cunoștințe din domeniul artei, științei, tehnicii, sportului. Totuși nici conținutul acestor
activități nu se stabilește în mod întâmplător, ci pe baza anumitor principii.
2. Încadrarea elevilor în diferite forme ale activității în afara clasei și extrașcolare se face pe baza
este mai potrivită pentru interesele și înclinațiile lui.
3. Durata activităților în afara clasei și extrașcolare variază. O lecție are durata fixă de 45 de
minute, iar activitățile în afara clasei sau extrașcolare durează de la o jumătate de oră până la două ore.
4. Verificarea, aprecierea și evidența rezultatelor activității în afara clasei și extrașcolare au forme
5. Activitatea în afara clasei și extrașcolară este propice pentru manifestarea spiritului de
independență și a inițiativei elevilor.
6. O altă particularitate a activității extrașcolare o constituie legătura ei cu practica. Aplicarea
cunoștințelor în cadrul activităților extrașcolare are și valoarea unui exercițiu de dezvoltare a aptitudinilor
elevilor.
Activitățile extrașcolare contribuie activ la completarea educației formale prin atingerea
următoarelor finalități:
 educația intelectuală ocupă un rol central în formarea integrală a personalității elevului. Prin
caracterul lor ludic, activitățile extrașcolare formează și modelează inteligența elevilor. Ele dezvoltă
totodată curiozitatea științifică, interesele de cunoaștere, spiritul de observație, creativitatea și nu în
1310
ultimul rând gândirea critică a elevilor. Prin participarea la diverse concursuri de cultură și civilizație
europeană, de limbi străine, festivaluri de teatru, proiecte interdisciplinare, serbări de Dragobete,
Mărțișor, Haloween, Crăciun, Paște etc. elevii se familiarizează cu limba, cultura, tradițiile și obiceiurile
naționale și a altor popoare, creându-se astfel punți de legătură între civilizații. Ei învață să fie toleranți și
deschiși, să respecte alte culturi și civilizații.
 educația religioasă este o caracteristică importantă a personalității umane și un alt obiectiv al
educației non-formale. Prin promovarea celor mai importante sărbători din calendarul creștin, elevii își
însușesc cultura religioasă și se formează în spiritul moralei creștine. Ei sunt astfel ajutați și să își
formeze trăsături pozitive de caracter (cinste, sinceritate, omenie, dăruire de sine, respect, frăție,
solidaritate umană).
 educația estetică, componentă a unei educații integrale și armonioase vizează activități de
cultivare a dorinței de frumos, inițiindu-i pe elevi în sesizarea frumosului sub toate aspectele sale. Astfel
vizitarea galeriilor de artă, a expozițiilor de pictură sau sculptură, a parcurilor și grădinilor botanice,
participarea la cercurile artistice sau concursurile de artă și creativitate plastică sau fotografică,
concursurile de sculptură sau de confecționarea unor articole, festivalurile de muzică ușoară și folclor,
drumețiile și excursiile în natură etc. sunt exemple de activități care asigură cadrul de exersare și cultivare
a diferitelor inclinații și aptitudini artistice.
 educația moral-civică este altă caracteristică importantă a personalității elevului. Activitățile
extrașcolare trebuie să stimuleze implicarea tinerilor în promovarea valorilor și principiilor etice:
dreptate, toleranță, pace, respectarea drepturilor omului, prietenie, dragoste și respect față de părinți, spirit
de sacrificiu. Activitățile ce vizează atingerii acestor obiective sunt: acțiunile civice în comunitate (vizite,
excursii, schimburi între școli, acțiuni de sprijin pentru persoanele defavorizate, activități voluntare),
acțiunile de petrecere a timpului liber în grup (cluburi, asociații), serbările și concursurile de Ziua
României, Ziua Europei, reuniunile cu prilejul zilelor de naștere, serbările de 8 Martie etc.
 educația pentru mediu și pentru sănătate a elevilor se face prin îndrumarea acestora către
diferite concursuri de educație ecologică și protecția mediului, acțiuni de reciclare, concursuri naționale
de proiecte de mediu sau la activități de ecologizare a localității în care trăiesc și învață.
 educația fizică și educația rutieră sunt realizate prin activități extracurriculare foarte atractive:
competiții sportive între clase sau între școli, excursii, drumeții, concursuri despre educația rutieră,
educația pentru viată. Pe lângă formarea deprinderilor motrice, activitățile sportive contribuie si la
formarea trăsăturilor de voință și de caracter.
 orientarea școlară și profesională sunt activități extrașcolare foarte importante ce ar trebui să
reprezinte un proces continuu, desfășurat cu metode și tehnici adecvate. Vizitarea de întreprinderi și
instituții, vizionările de filme, participarea la diverse târguri si expoziții, vizitarea de instituții școlare
superioare celei în care se face formarea (licee, colegii, universități) sunt ocazii bune de formare la elevi a
competențelor necesare unei bune orientări școlare și profesionale.
Educația non-formală contribuie la formarea și dezvoltarea complexă a personalității elevului în
plan moral, intelectual, estetic, civic și fizic prin atingerea tuturor dimensiunilor educației al cărui scop
ultim este pregătirea pentru viață a elevului. În concluzie putem spune că activitatea extracurriculară este
o componentă educațională valoroasă și eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenție,
adoptând el, în primul rând, o atitudine creatoare, atât în modul de realizare al activității, cât și în relațiile
Bibliografie:
1. Cucoș, C., Pedagogie (ediția a doua, revăzută și adăugită), București, Polirom, 2002;
2. Iucu, R., Instruire extrașcolară. Perspective teoretice și aplicative, Iași, Polirom, 2001;
3. Baban, A., Consiliere educațională, Cluj - Napoca, 2001.
1311
Prof. Înv. primar Iconaru Manuela

Școala Gimnazială Pictor N. Grigorecu Titu, jud. Dâmbovița
Pedagogul american Bruner consideră că „oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare i se poate
preda cu succes, într-o formă intelectuală adecvată, orice temă”, dacă se folosesc metode şi procedee
cunoştinţelor”
Activităţile extracurriculare prezintă unele particularități prin care se deosebesc de cele din cadrul
lecțiilor, sunt activităţi complementare activităţilor de învăţare realizate în clasă, urmăresc lărgirea şi
adâncirea informaţiei, cultivă interesul pentru diferite ramuri ale ştiinţei, atrag individul la viaţa socială, la
folosirea timpului liber într-un mod plăcut şi util, contribuind la formarea personalităţii. În acest sens
şcoala trebuie să fie deschisă spre acest tip de activitate care îmbracă cele mai variate forme.
autodisciplinează învață să învețe, iar cadrul didactic poate să le influențeze dezvoltarea, pregătindu-i
pentru viață.
copil, spun psihoterapeuţii, acela că oferă copiilor de oportunităţii multiple de recreere, dezvoltarea
spiritului de competiţie, valorificarea potenţialului intelectual şi al aptitudinilor, stimularea imaginaţiei
creativităţii şi iniţiativei.
deprinderea de a-și susține cu argumente punctul de vedere și de a critica constructiv, toate fiind atribute
Activităţile extracurriculare urmăresc identificarea şi cultivarea corespondenţei optime dintre
aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ în
diferite domenii, au un caracter interdisciplinar, oferă cele mai eficiente modalități de formare a
caracterului copiilor încă din clasele primare deoarece sunt factorii educativi cei mai apreciați și mai
accesibili sufletelor acestora.
şi bogate cu o structură parte, diferită de clasica metodă de predare-invăţare
Dintre activitățile extraşcolare amintim: vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii,
distractive sau sportive, spectacolele de operă comică, atelierele creative, şezătorile, spectacolele în aer
liber, vizitele la muzee sau grădina zoologică, care stimulează și orientează copiii spre unele domenii de
activitate: muzică, sport, poezie, pictură.
Excursiile si taberele școlare contribuie la îmbogățirea cunoștintelor copiilor despre frumusețile
țării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură, pot cunoaște realizările
oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit și au creat opere de artă.
În urma plimbărilor în natură, copiii pot reda cu mai multă creativitate și sensibilitate imaginea
realității, în cadrul activităților de AV-AP , iar materialele pe care le culeg sunt folosite în activitățile
practice, în jocurile de creație. Copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se prezintă sau li se spune în legătură
cu mediul, fiind dispuși să acționeze în acest sens.
Vizitele programate la muzee, expoziții, monumente și locuri istorice, case memoriale, toate
acestea constituie un mijloc de a prețui valorile culturale, folclorice și istorice ale țării.
1312
Copiii pot fi stimulaţi şi îsi pot imbogăţi imaginaţia creatoare şi sfera cunoştinţelor prin vizionarea
cu diferite ocazii sau prin implicarea în desfăşurarea sezătorilor literare. Aceștia trebuie să fie îndrumaţi
să dobândească în primul rând o gândire independentă, toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a
descoperi probleme noi, de a găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica constructiv.
Elevilor le trebuie înlăturate constrângerile, trebuie lăsaţi să caute ceea ce este nou, să-şi descopere
plăcerea de a crea. Grija faţă de timpul liber al copilului, atitudinea de cunoaştere a dorinţelor acestuia
trebuie să fie dominantele acestui tip de activitate. Acestea le oferă destindere, încredere, recreere, voie
bună, iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmări şi recunoaştere a aptitudinilor. Având un caracter
atractiv, copiii participă într-o atmosferă cu veselie cu însufleţire şi dăruire.
Putem menționa că activităţile extraşcolare generează relaţii de prietenie şi ajutor reciproc între
Biblografie:
1. Cernea Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ,
în “ Învăţământul primar“ nr. 1, Ed. Discipol, Bucureşti, 2000;
2. Crăciunescu Nedelea, Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar, în
,,Învăţământul primar“ nr. 2, 3, Ed. Discipol, Bucureşti, 2000;
1313
IEDARAN ANA-MARIA
Învăţământul preşcolar are menirea de a forma copiii sub aspect psihointelectual, fizic şi socio-
afectiv, pentru o cât mai uşoară adaptare la activitatea de tip şcolar, asigurând în acest fel continuitate
între cele două trepte de învățământ.
Trecând prin anii preşcolarităţii, copilul se descoperă pe sine ca subiect activ şi conştient al
universului înconjurător. Descoperă obiecte, lucruri, fapte, oameni, trăiri, emoţii, nevoi şi interese, îşi
conştientizează traseul evolutiv al existenţei sale, devine apt de cunoaştere şi autocunoaştere. Cu timpul,
copilul reuşeşte să se autoadapteze optim şi eficient sarcinilor din ce în ce mai complexe cu care vine în
contact. Îşi însuşeşte tehnici şi strategii rezolutive, parcurge diverse momente tensionale şi conflictuale,
creează universul extrem de variat al relaţiilor interumane.
Prin activităţile extracurriculare desfăşurate în grădiniţe se urmăreşte completarea procesului
didactic, organizarea raţională şi plăcuta a timpului liber. O cerinţă foarte importanta vizând optţunea
pentru astfel de activitate este selecţionarea din timp a suportului teoretic în funcţie de interesele şi
dorinţele copiilor şi ordonarea lor într-un repertoriu cu o tema centrală.
Activitățile extrașcolare au rolul de a dezvolta competențele sociale, lucrul în echipă, colaborarea
și comunicarea în rândul copiilor, integrarea în grup, spiritul de inițiativă, toleranța față de ideile
celorlalți, deprinderea de a-și susține cu argumente punctul de vedere și de a critica constructiv – toate
fiind atribute necesare oricărui om pentru reușita în viață. De aceea, activitățile extrașcolare îl ajută pe
copil să dobândească aptitudini necesare pentru a se descurca în cele mai variate situații de viață.
Activităţile extracurriculare organizate de grădiniţă au conţinut cultural, artistic, spiritual, ştiinţific,
comunităţii locale. Aceste activităţi au caracter ocazional şi iau forme foarte variate.
posibilitatea unei afirmări şi recunoaştere a aptitudinilor.
În orice tip de activitate extraşcolară este necesar să antrenăm trei factori implicaţi în actul
educaţional:
1. preşcolarii – prin responsabilităţi asumate atât individual, cât şi în grup;

2. familie – prin susţinere morală, financiară, sau chiar implicate în organizarea activităţilor;
3. grădiniţa – prin obţinerea avizelor necesare deplasării, elaborarea
strategiilor didactice, realizarea unităţii dintre cei doi factori, finalizarea activităţii întreprinse.
Acest tip de activitate îi antrenează pe copii în activitatea de învăţare, îi apropie
de grădiniţă, îi determină să o îndrăgească. Chiar ei propun, cer, aşteaptă şi se implică
în realizarea acestui tip de activitate.
Investiţia în copii la vârste cât mai fragede, conduce - pe termen lung - la dezvoltarea socială a
acestora, la realizarea susţinută a drepturilor copiilor şi implicit, la progresul naţiunilor, în sens larg.
1314
Prof. înv. Primar: Ienciu Luminiţa

Şcoala Gimnazială Pleşcuţa, Jud. Arad
intelectual, moral, artistic, fizic. Asupra individului se exercită o multitudine de acţiuni şi influenţe
educaţionale de-alungul vieţii. Specialiştii le-au sistematizat în trei tipuri de realizare a pregătirii pentru
viaţă: educaţia formală (școlară), nonformală (extracolară), informală (cunoştinţele pe care individual și le
preia zi de zi în familie, cu prietenii, pe stradă, în mass-media).
influenţelor educative care au loc în afara clasei, fiind activităţi extracolare sau activităţi opţionale. Are un
caracter mai puţin formal, dar cu acelaşi rezultat formativ. Acţiunile educative plasate în cadrul acestui tip
de educaţie sunt flexibile şi vin în întâmpinarea diferitelor interese, în mod particular pentru fiecare
persoană.
În societatea contemporană, problematica educaţiei dobândeşte noi conotaţii, provocate de
permanente tinde să devină o realitate de necontestat.
enciclopedism, ineficiente în planul integrării profesionale şi sociale. Accentul este pus acum pe aplicarea
optime dintre aptitudini, talente, cultivare a unui stil de viaţă civilizat, precum şi stimularea
comportamentului creativ în diferite domenii. Activităţiile extraşcolare contribuie la gândirea şi
relaxantă, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi. Este necesar ca în activităţile extracurriculare
recreative.
Activităţile complementare concretizate în excursii şi drumeţii, vizite, vizionări de filme, spectacole,
concursuri, parteneriate imprimă copilului un anumit comportament, o ţinută adecvată situaţiei,
declanşează anumite sentimente. O mai mare contribuţie în dezvoltarea personalității copilului o au
activităţile extraşcolare care implică în mod direct copilul prin personalitatea sa şi nu prin produsul
realizat de acesta. Se ştie că încă de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe
dacă sunt puşi în contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Copiii au nevoie de acţiuni care să
le lărgească lumea lor spirituală, să le împlinească setea de cunoaştere, să le ofere prilejuri de a se
emoţiona puternic, de a fi în stare să iscodească singuri pentru a-şi forma convingeri durabile.
contribuie la formarea colectivului de elevi. Elevii se autodisciplinează, prin faptul că în asemenea
activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi.
Programul „Şcoala altfel” propune un mod inovator, practic, creativ de a pregăti copiii pentru
această lume, un mod care să-i implice pe copii în activităţi deosebite şi interesante pentru ei. Copilul este
1315
atras astfel de şcoală, dar şi de profesorul care simte nevoia să deschidă noi orizonturi elevilor săi într-o
săptămână în care copiii sunt scoşi din rutina zilnică a învăţării, a temelor şi a predatului, o săptămână în
care şcoala poate să devină ceva cu adevărat plăcut, fără să mai fie considerată corvoadă sau obligaţie faţă
de părinţi sau societate, ea devenind astfel un loc al libertăţii de creaţie cu posibilităţi practic nelimitate.
Pentru elevi, această săptămână este un timp de joacă, de socializare, de a învăţa altfel.Acum pot
descoperi lucruri noi, idei noi şi de ce nu…oameni şi locuri noi.
Programul „Şcoala altfel” este alcătuit din activităţi extracurriculare şi extraşcolare, fiind activităţi
cu conţinut cultural- artistic, ştiinţific, tehnico-aplicativ, sportiv, voluntariat, interculturale sau simple
activităţi ludice. Desfăşurarea lor oferă elevilor destindere, recreere,voie buna, satisfacţiile atmosferei de
grup, iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmări şi recunoaşterea aptitudinilor. Activităţile sunt
prezentate pentru a fi desfăşurate în natură,în sala de clasă, muzee, întreprinderi economice ,etc.
Cel mai puternic argument care susține programului Școala altfel îl reprezintă diversificarea
activităților de învățare, implicarea elevilor în activităţi noi, activități care le pot pune în evidență
dorinţele, talentele sau le pot răspunde intereselor de cunoaștere. Acest program oferă ocazia promovării
activităţilor extraşcolare, cu impact asupra modului de organizare a timpului elevilor și oferă un climat
prietenos de învățare, fără stresul notelor sau al catalogului. Acest program are un rol important în
completarea curriculumului, răspunde nevoilor de socializare ale copiilor şi conduce la dezvoltarea moral
afectivă a elevilor. Acest program duce la ameliorarea relațiilor de comunicare dintre elevi și profesori,
stimulează interesele copiilor pentru anumite domenii și posibilitatea acestora de a-și exprima interesele şi
preocupările,diversificarea activităților de învățare, având un impact pozitiv în aria relaţionării şi
colaborării între cadrele didactice.
şi al învăţământului pregătirea copilului pentru viaţă. Realizarea acestor obiective depinde în primul rând
de cadrul didactic, de talentul său, de dragostea sa pentru copii, de modul creator de abordare a temelor,
prin punerea în valoare a posibilităţilor şi resurselor de care dispune clasa de elevi.
Putem spune că activitatea extracurriculară este o componentă educaţională valoroasă şi eficientă
căreia orice cadru didactic trebuie să îi acorde atenţie, adoptând o atitudine creatoare atât în modul de
realizare a activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită
stimularea creativă a elevilor.Gândirea creativă şi învăţarea din proprie iniţiativă trebuie încurajate prin
laudă. Trebuie promovat modul variat de abordare a problemelor de manipulare a obiectelor şi a ideilor.
Elevii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească o gândire independentă, nedeterminată de grup, toleranţă
faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi
Bibliografie:
1. Cernea, Maria, „Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ”,
în “Învăţământul primar“ nr. 1/2000, Ed. Discipol, Bucureşti.
2. Crăciunescu, Nedelea, „Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar”, în
,,Învăţământul primar“ nr. 2, 3/2000, Ed. Discipol, Bucureşti.
3. Decun, Livia, „Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ”, în
,,Învăţământul primar/ nr. 4, 1998:
Autoinstruire”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001.
5. Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, „Școala la răscruce. Schimbare şi continuitate în
curriculumul învăţământului obligatoriu”- Studiu de impact, Editura Polirom, 2002.
1316
Rolul activităților extraşcolare în educația copiilor
Prof. Ifrim Maria, GPP Nr. 20, Iaşi
Activităţile extraşcolare contribuie la gândirea și completarea procesului de învățare, la dezvoltarea

înclinațiilor și aptitudinilor preșcolarilor, la organizarea rațională și plăcută a timpului liber. Având un
caracter atractiv, preșcolarii participă într-o atmosferă de voie bună și optimism, cu însuflețire și dăruire
la astfel de activități. Potențialul larg al activităților extracurriculare este generator de cautări și soluții
variate. Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginația, bucuria și în dragostea din sufletul copiilor,
dar să îi lași pe ei să te conducă spre acțiuni frumoase și valoroase.
Activitatea extrașcolară ocupă un rol important în ansamblul influențelor educative în grădiniță. Ea
lărgește orizontul cultural al preșcolarilor, completând cu noțiuni noi volumul de cunoștințe însușite la
activități. Participarea copiilor la acțiunile organizate în afara grupei și a grădiniței constituie, de
asemenea, un mijloc de formare a competențelor. Activitățile extracurriculare aduc o contribuție
însemnată și la educația morală, estetică a copiilor, disciplinându-le acțiunile și lărgindu-le orizontul
artistic. Ca obiective umărim: valorificarea și dezvoltarea intereselor și aptitudinilor copiilor; organizarea
într-o manieră plăcută și relaxantă a timpului liber al copiilor, contribuind la optimizarea procesului de
învățamânt; organizarea activităților sub forme din ce în ce mai ingenioase, cu caracter recreativ;
manifestarea spiritului de inițiativă, a învățării colaborative; participarea liber consimțită, necondiționată,
constituind un suport puternic pentru o activitate susținută; creearea sentimentelor de siguranță și
încredere tuturor participanților, de optimism și umor; lărgirea și adâncirea influențelor exercitate în
procesul de învățământ;
Activităţile extraşcolare sunt activităţi complementare, activităţi de învăţare realizate la grupă şi
urmăresc îmbogăţirea informaţiilor primite în cadrul activităţii didactice, cultivă interesul pentru
trebuie să ofere diverse astfel de activităţi pentru a atrage copiii.
În procesul instructiv-educativ, activităţile extraşcolare îl atrag pe copil să participe cu plăcere şi să

fie interesat de activităţile propuse. În cadrul acestor activităţi, se transmit copiilor, în mod sistematic şi
organizat, informaţii din toate domeniile de activitate. Toate activităţile extraşcolare desfăşurate cu copiii
au un rol important în dezvoltarea lor ca persoane inteligente, sigure pe ele, capabile să se descurce în
orice situaţie, bogate din punct de vedere cultural în această societate plină de pseudo-cultură. În cadrul
activităţilor didactice şi extracuriculare, alături de îndrumătorii lor, aceştia dovedesc creativitate,
imaginaţie, atitudine, talent, afirmându-şi în mod original personalitatea. Activităţile extraşcolare bine
pregătite, sunt atractive pentru orice vârstă, stârnindu-le interesul, producându-le bucurie, uşurându-le
acumularea de cunoştinţe, chiar dacă presupun un efort suplimentar. În cadrul acestora sunt atraşi şi copiii
timizi, dar şi cei impulsivi, învăţând astfel să se tempereze în preajma colegilor lor – “copilul care este
lăudat învaţă la rându-i să aprecieze” (D.I. Nolte).
Exemple: Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale – organizate
nostru. Ele oferă copiilor prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, procesul de
de viaţa şi activitatea unor personalităţi de seamă ale ştiinţei şi culturii universale şi naţionale. Vizionarea
emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, stimulează şi orientează copiii spre
unele domenii de activitate: muzica, sport, poezie, pictura. Excursiile şi taberele şcolare contribuie la
frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, tabere, drumeţii copiii pot cunoaşte realizările oamenilor,
locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă.
1317
Spectacolele constituie o formă de activitate extracurriculară în grădiniţă, prin care copilul face
de impresii puternice, precum şi în faptul că apelează, permanent, la afectivitatea copilului. Serbările şi
festivităţile marchează evenimentele importante din viaţa copilului. Din punct de vedere educativ
importanţa acestor activităţi constă în dezvoltarea artistică a copilului precum şi în atmosfera
copiilor răsplata primită după muncă, şi de asemenea au un rol de motivare.
BIBLIOGRAFIE:
 Ciubuc Iuliana, Armonia naturii , Editura Aureo, Oradea, 2011;

 Mangri, F., Elisei, E., Dorobeti, T., Bucovală, G., Experienţe didactice şi pedagogice de succes,
Poarta Albă, 2010;
 Dumitru, G., Novac, C., Mitracche, A., Ilie, V., Didactica activităţii instructiv-educative pentru
învăţământul preprimar, Craiova, Editura Nova;
 Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de
învăţământ, în Învăţământul primar nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
1318
PROF. INV. PRIMAR IFTIMIE LĂCRĂMIOARA

SCOALA GIMNAZIALĂ NR. 3 BAIA, JUD. SUCEAVA
Activitățile extrașcolare au un caracter interdisciplinar. Ele oferă cele mai eficiente modalități de
mai accesibili sufletelor acestora. Activitățile extrașcolare se referă la acele activități realizate în afara
mediului școlar, în afara instituției de învățământ, cu participarea clasei, a mai multor clase de elevi sau a
mai multor instituții de învățământ. Ele sunt activităţi complementare activităţilor de învăţare realizate în
clasă, urmăresc lărgirea şi adâncirea informaţiei, cultivă interesul pentru diferite ramuri ale ştiinţei,
implică copilul in viaţa socială, îl inspiră în folosirea eficientă a timpului liber într-un mod plăcut şi util,
contribuind la formarea personalităţii. Prin aceste activități li se oferă elevilor un alt mod de însușire a
unor trăiri, valențe pozitive ale vieții, valori morale și nu numai. În acest sens şcoala trebuie să fie
deschisă spre acest tip de activitate care îmbracă cele mai variate forme..
Indiferent de tipul lor, sau de locul în care se desfășoară, aceste activități au ca scop dezvoltarea
unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activități cât mai variate și bogate în conținut, cultivarea
interesului pentru activități socio-culturale, oferirea de suport pentru reușita școlară în ansamblul ei. În
cadrul acestor activități elevii deprind folosirea diverselor surse informaționale, se autodisciplinează
învață să învețe, iar cadrului didactic îi revine sarcina să le influențeze dezvoltarea, să le descopere
inclinațiile și să-i pregătească pentru viață.
În acest an şcolar, având clasa pregătitoare, am încercat să realizez un echilibru între activităţile
şcolare şi cele extrașcolare. Astfel, beneficiile pe care le-au adus aceste activităţi pe care le-am desfășurat
în plan educativ și social au fost multiple şi esenţiale în dezvoltarea armonioasă a elevilor mei. Serbările
scolare au cultivat înclinaţiile artistice, dorinţa de a învinge timiditatea, excursiile și drumețiile au fixat
cunoştinţele pe care copiii le-au dobândit în timpul orelor de curs, apoi competiţiile sportive au prilejuit
manifestarea aptitudinilor motrice, au dezvoltat spiritul competitiv precum și fair-playul.
Pe parcursul acestui an şcolar au fost și alte momente prielnice în care s-au desfăşurat activităţi
extraşcolare, prin care am urmărit ca elevii mei să cunoască viaţa, societatea dar şi pe ei înşişi. Astfel,
prin Proiectul educaţional „E vremea colindelor” desfăşurat în luna decembrie, am vrut să oferim o
revitalizare a tradiţiilor şi obiceiurilor locale.
Proiectul a cuprins două secţiuni subscrise temei care au îmbinat frumuseţea cu simbolistica
Sărbătorilor de iarnă, mult indrăgite de copii: Secţiunea I – Expoziţie cu lucrări artistico-plastice,
Expoziţie cu lucrări practice şi Expoziţie cu produse realizate de elevi si părinți, sub coordonarea mea şi
Secţiunea a II-a – Program artistic, Prezentare PowerPoint cu semnificaţii şi simboluri ale Sărbătorii de
Crăciun. Întreaga activitate a contribuit serios la cultivarea dragostei faţă de sărbătorile populare
româneşti, dezvoltarea abilităţilor practice prin confecţionarea elementelor simbol subscrise temei,
dobândirea de informaţii cu referire la sărbătorile creștine, dezvoltarea simţului estetic, implicarea
elevilor în activităţi colective şi dezvoltarea spiritului de echipă.
O altă activitate extraşcolară, prin care elevii şi-au putut forma o viziune justă asupra societăţii în
care trăiesc, a fost reprezentată de abordarea şi dezbaterea fenomenului de agresiune școlară. Proiectul
educaţional „Stop violenței” din Săptămâna Județeană a Nonviolenței în mediul școlar, Campania
R.E.S.P.E.C.T. Activitățile desfășurate au vizat în special dezvoltarea unor abilități de comunicare verbală
și nonverbală, menite să prevină violența în mediul școlar, să încurajeze elevii să adopte un comportament
bazat pe respect și toleranță. S-au vizionat materiale audio-video pe baza cărora, împreună, au analizat
diverse forme ale violenței, propunând totodată soluții pentru evitarea unor situații conflictuale.
Elevii clasei pregătitoare au fost implicați în jocuri de rol, fiind puși în situația de a se comporta
politicos. Pentru încurajarea comunicării asertive și promovarea nonviolenței și a respectului, copiii au
1319
realizat, desene, afișe tematice, colaje, prin intermediul cărora și-au exprimat dorința de a elemina orice
manifestare agresivă din viața socială. În timpul activităților s-au realizat fotografii care au surprins
momente și aspecte ale activității copiilor.
1320
Importanța activităților extrașcolare în formarea elevului
Prof. Ignat Maria, Scoala Gimnaziala Topolita
învățământ.
etc.);
au rol complementar celui al școlii;
al celorlalți.
participarea în cadrul tuturor tipurilor de activități extrașcolare corelează cu creșterea rezultatelor și
participarea la activități sportive înregistrează o probabilitate mai mare ca elevii să aleagă să urmeze
o școală superioară (nivel universitar) până la la împlinirea vârstei de 21 de ani;
participarea la activități prosociale corelează cu o rată mai mică de delincvență în rândul elevilor
participanți.
inițiativei.
1321
adecvată, orice temă.”- afirma J. Bruner.
nu numai.
Montessori)
Bibliografie:
1322
Micii ecologisti
PROFESOR INVATAMANT PRIMAR: ILIE ADELA SOFIA

COLEGIUL NATIONAL “TEODOR NES” SALONTA
MOTTO: ”Natura nu a trădat niciodată inima care a iubit-o.” William Wordsworth
ARGUMENT
Educatia ecologica nu poate fi realizata fara empatie. A vorbi despre lumea verde,dar in acelasi timp
a rupe aproape inconstient frunze si crengute ori de cate ori treci pe langa un tufis, este un mesaj pe care
din nefericire, adultii il transmit adesea: acela ca “una spui si alta faci”. Cu sprijinul adultilor (cadre
didactice si parinti),vom reusi cu siguranta sa desfasuram cateva activitati interesante, in acest sens, in
cadrul proiectului educativ ”Micii ecologisti”.
Grija fata de formele de viata,cultivata si dezvoltata spre a deveni apoi o forma a comportamentului
uman, civilizat,nevoia identificarii unor comportamente nedorite in natura si corectarea lor,sta la baza
desfasurarii activitatilor din proiect.
SCOP:
Derularea unor activitati de educatie ecologica desfasurate extracurricular, in vederea extinderii
sferei de cunostinte si reprezentari in acest domeniu;
OBIECTIVE SPECIFICE:
-sprijinirea copiilor pentru a manifesta interes si curiozitate pentru natura;
-intelegerea importantei pastrarii sanatatii mediului in care traiesc;
-utilizarea materialului din natura in scopuri practice;
-imbunatatirea muncii in echipa,a relatiilor sociale;
-familiarizarea cu termeni ecologici (ecologic,natura,mediu,protejare,poluare,ecosistemetc.)
-intelegerea efectelor poluarii si a cauzelor care le produc;
-cunoasterea importantei pe care o are padurea in mediul natural si in viata oamenilor;
-intelegerea efectelor nocive ale defrisarilor de padure;
-constientizare faptului ca un mediu poluat este daunator sanatatii;
-dezvoltarea deprinderii de a recicla materiale refolosibile in vederea obtinerii de obiecte
folositoare;
-formarea unei atitudini corespunzatoare fata de realitatea inconjuratoare;
-insusirea normelor de comportare civilizata in natura,a regulilor de protectie a mediului;
-educarea capacitatii de a ocroti si proteja natura,de a fi responsabili si activi.
ACTIVITATI PROPUSE:
1. ”Padurarul ne povesteste!”
Descrierea activitatii:
Prima activitate din proiect constituie un eveniment de deschidere,in care se face cunoscut
participantilor activitatile propuse si scopul lor, doamna invatatoare va prezenta un material ppt
Vom avea o intalnire cu padurarul care povesteste cate ceva despre padure si despre ce ne poate ea
darui.El ne aduce materiale din padure (ghinda,conuri,frunze,betisoare,etc.) pe care copiii cu sprijinul
invatatoarei le vor folosi ulterior in realizarea unor lucrari practice.
2. “Comoara din pubela de gunoi”

Descrierea activitatii:
Activitatea se va desfasura sub forma unui joc outdor in curtea scolii. In prealabil in curte vor fi
imprastiate diferite materiale pe langa cele existente (PET-uri,hartii,ambalaje,pungi etc.) si vor fi aduse
cosurile selective. Dupa reguli precise formulate de invatatoare, copiii vor iesi in curte, avand manusi si
saci menajeri. Vom aduna toate materialele, lasand curtea curata si le vom aseza in cosurile selective.
1323
3. ”Parada costumelor ecologice”; ( evaluarea proiectului )
Desfasurarea activitatii:
In clasa, este pregatita expozitia cu lucrarile realizate in proiect; pe un ecran se vor proiecta imagini
cu activitati desfasurate in proiect.Urmeaza apoi sceneta”Poveste din padurea poluata”, prezentata de
catre copiii clasei.
La finalul activitatii de evaluare, urmeaza o parada a costumelor realizate din materiale refolosite
prezentata de copiii participanti la proiect. Parintii si copiii au realizat costumatii eco din diverse
materiale refolosite puse la dispozitia lor, in sala de clasa . Activitatea se desfasoara cu ocazia Zilei
Mediului.
1324
Locul şi rolul activităţilor extrașcolare în educaţia copiilor
Prof. Ilie Alina

acest tip de activități lărgește orizontul cultural al copiilor, completând cu noțiuni noi volumul de
cunoștințe însușite în cadrul activităților. De asemenea, constituie un mijloc de formare a competențelor,
contribuie la educarea morală, estetică a copiilor, diciplinându-le acțiunile și extinzându-le orizontul
cultural-artistic.
Activitățile extrașcolare reprezintă un mijloc de formare a deprinderilor copiilor de a-și folosi, în
mod rațional, timpul liber, sunt propice manifestării spiritului de independență și inițiativei. O altă
particularitate a activităților extrașcolare, de o reală importanță, o constituie legătura acestora cu partea
dezvoltare a aptitudinilor copiilor.
factori acţionează, pozitiv sau nu, asupra dezvoltării copiilor.
Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memorial, organizate selectiv,
constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru.Ele
oferă copiilor prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, procesul de producţie în
desfăşurarea lui, operele de artă originale, momentele legate de trecutul istoric local, naţional, de viaţa şi
copiii acumulează în cadrul activităților.
Excursiile ajută la dezvoltarea intelectuală şi fizică a copilului, la educarea lui cetăţenească şi
importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural ştiinţific. Prin excursii copiii îşi suplimentează şi
consolidează instrucţia şcolară dobândind însuşirea a noi cunoştinţe. Am acordat importanţa cuvenită
sărbătorilor şi aniversărilor importante din viaţa ţării şi a copiilor.
Acestea au fost un bun prilej de destidere, de bună dispoziţie, dezvoltând la copii sentimental
apartenenţei la colectivitatea din care fac parte, deprinzându-i totodată să-şi stăpânească emoţiile
provocate de prezenţa spectatorilor.
cadrele didactice în clasa. Dacă sunt organizate într-o atmosferă placută vor stimula spiritul de iniţiativă
al copiluiui, îi va oferi ocazia să se integreze în diferite grupuri pentru a duce la bun sfârşit exerciţiile şi
va asimila mult mai uşor toate cunoştinţele.
1325
mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci, să-i învăţăm să se adapteze.”(Maria
Bibliografie:
1326
Prof. Ilie Maria-Raluca

Colegiul “Ferdinand I” Măneciu, Prahova
Platon defineşte educaţia ca fiind “arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile
native pentru virtute ale acelora care dispun de ele.”
Plecând de la acest citat ne propunem să descoperim abilităţile şi deprinderile fiecărui copil prin
implicarea în diferite activităţi extraşcolare.
Activităţile extraşcolare permit dezvoltarea armonioasă a copilului, îl ajută la formarea unei
atitudini positive faţă de învăţare, îi formează abilităţi practice diversificate dar şi strategii adecvate de
Aceste activităţi au şi un impact pozitiv asupra psihicului fiecărui copil deoarece îi permit să se
exprime liber, fără teama de a greşi sau de a fi judecat de ceilalţi. Îi permit să aibe o stimă de sine mai
ridicată, să fie mai dezinvolt, să pună întrebări şi totodată să găsească soluţii.
Activităţile extraşcolare se pot desfăşura sub diferite forme: vizite la muzee, excursii în aer liber,
vizionarea unor emisiuni, participarea la diferite concursuri.
Excursiile în aer liber le oferă copiilor posibilitatea de a relaţiona cu mediul înconjurător, de a forma
o atitudine pozitivă faţa de plante şi animale. Învaţă cum să protejeze natura şi să o ferească de poluare.
Tot prin excursiile în aer liber copilul poate participa la activităţi de ecologizare şi de împădurire. Le
oferă copiilor posibilitatea de a se exprima cu mai multă uşurinţa în realizarea lucrărilor plastice, a
compunerilor dar îşi îmbogăţesc cunoştinţele referitoare la noţiunile dobândite în timpil orelor de
biologie.
Excursiile organizate pe mai multe zile îi ajută să se descopere, să se supună anumitor reguli şi să
comunice cu cei din jur. Le sunt îmbunătăţite cunoştinţele referitoare la obiceiurile şi tradiţiile diferitelor
zone din ţara noastră.
Vizionarea unor emisiuni culturale, muzicale, sportive, stimulează şi orientează copilul către diferite
domenii: sport, muzică, teatru. Îl învaţă să se descopere şi să ia mai uşor o decizie.
Concursurile pe diferite teme reuşesc să producă un impact pozitiv asupra copiilor, să le dezvolte
spiritul de echipă şi să aplice cunoştinţele dobăndite la clasă în diferite situaţii. Elevii sunt îndrumaţi să fie
înţelegători cu ceilalţi, să accepte şi ideile lor, dar să dezvolte şi o gândire personală.
Activităţile extraşcolare ocupă un rol important în ansamblul influenţelor educative, lărgeşte
orizontul cultural al elevilor, completând cu noţiuni noi volumul de informaţii însuşite în timpul orelor de
curs. Oferă totodată şi punerea în practică a acestor informaţii.
1327
Important în derularea acestor activităţi este faptul că elevii pot fi antrenaţi atât în iniţiere şi
organizare, cât şi în modul de desfăşurare a acestora.
În pregătirea activităţilor extraşcolare profesorul trebuie să dea dovadă de un profesionalism
pedagogic, astfel încât să poată creea o atmosferă favorabilă pentru instruire şi educţie, să creeze condiţii
de formare a personalităţii specifice grupuilui de elevi. Este necesar să se îmbine în mod util şi plăcut
timpul în afara orelor de curs, odihna activă să fie marcată de utilitatea organizării plăcute a timpului liber
într-un mediu sănătos şi firesc.
Montessori)
Bibliografie:
 Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ,
 Ionesc, M., Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
 Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în
1328
ÎN PROCESUL INSTRUCTIV- EDUCATIV
Prof. ILIE NICULINA, Liceul Tehnologic

Iancu Jianu, Jud. Olt
Activităţile extracuriculare bine pregătite, sunt atractive pentru orice vârstă, stârnindu-le
interesulproducându-le bucurie, uşurându-le acumularea de cunoştinţe, chiar dacă presupun un efort
se tempereze în preajma colegilor lor.
şcolare cu activităţile extraşcolare. Complexitatea procesului educaţional impune îmbinarea activităţilor
curriculare cu cele extracurriculare, iar în acest caz, parteneriatul educaţional devine o necesitate. Se ştie
ca incepand de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinte punându-i in contact
direct cu obiectele şi fenomenele din natură.
turistice: plimbări, excursii, tabere. In cadrul activităţilor organizate in mijlocul naturii, al vietii sociale,
copiii se confruntă cu realitatea si percep activ, prin acţiuni directe obiectele, fenomenele, anumite locuri
istorice. Fiind axate în principal pe viața în aer liber, în cadrul acţiunilor turistice, elevii îsi pot forma
sentimentul de respect si dragoste fata natura, fata de om si realizarile sale.
caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă relaxantă, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi.
facilitarea integrării în mediul şcolar, fructificarea talentelor personale în corelarea aptitudinilor cu
atitudini caracteriale.
Putem spune că activitatea extracurriculară este o componentă educaţională valoroasă şi eficientă
căreia orice cadru didactic trebuie să îi acorde atenţie, adoptând o atitudine creatoare atât în modul de
realizare a activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii, asiguasigurând astfel o atmosferă relaxantă care să
Activităţile extracurriculare cel mai des întâlnite în ciclul primar, care se pot realiza cu elevii sunt:
plimbările sau excursiile, vizionările şi spectacolele, serbările şi concursurile. Prin organizarea unor
concursuri la nivel de şcoală sau între două sau mai multe unităţi şcolare, dezvoltăm dragostea şi interesul
pentru frumos, sensibilitatea şi personalitatea copiilor, iar în urma lor putem depista tinere talente artistice
în vederea cultivării şi promovării lor.
Fie că vorbim de concursuri artistice, sportive sau concursuri de evaluare a cunoştinţelor, elevii
participă cu plăcere la acest gen de activităţi, dornici să concureze cu alţi copii şi să obţină rezultate cât
mai bune.
Activităţile extracurriculare vin să completeze, să adâncească şi să extindă sfera cunoştinţelor
predate în cadrul orelor de şcoală. Ele sunt îndrumate de către cadrele didactice, având ca scop să
exerseze priceperi şi deprinderi practice, să dezvolte aptitudini şi să stimuleze interesele copiilor
facilitând astfel orientarea lor şcolară şi profesională.
BIBLIOGRAFIE:
,,Învăţământul primar“ nr. 2,3/2000, Ed. Discipol, Bucureşti
,,Învăţământul primar/ nr. 4, 1998
Mangri, F., Elisei, E., Dorobeti, T., Bucovală, G., Experienţe didactice şi pedagogice de success, Poarta Albă,
2010, pagina 230.
1329
ROLUL SI IMPORTANTA ACTIVITATILOR EXTRSCOLARE
SI EXTRACURRICULARE
Prof. Inv. Primar Iliescu Aurora
schimbările fără precedent din toate domeniile vieţii sociale.
Accentul trece de pe informativ pe formativ.
copiilor.
televizor, calculator si internet, care nu fac altceva decat sa contribuie la transformarea copiilor nostri in
niste persoane incapabile de a se controla comportamental, emotional si mai presus de toate slabi
dezvoltati intelectual. Se stie ca incepand de la cea mai frageda varsta, copiii acumuleaza o serie de
sociale, copiii se confrunta cu realitatea si percep activ, prin actiuni directe obiectele, fenomenele,
imaginea realitatii, in cadrul activitatilor de desen si modelaj, iar materialele pe care le culeg, sunt folosite
in activitatile practice, in jocurile de creatie. Plimbarile prin parc din aceasta toamna, frunzele ruginii,
stolurile de pasari care se pregateau de plecare, frumusetea deosebita a acestui anotimp le vor ramane in
suflet celor mici, creandu-le emotii estetice. La varsta prescolara, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se
arata sau li se spune in legatura cu mediul, fiind dispusi sa actioneze in acest sens. Ca educatoare, trebuie
sa oferim in mod gradat, in acord cu particularitatile de varsta, cunostinte stiintifice, sa organizam
activitati educative privind protejarea mediului inconjurator: curatarea parcului, a mediului de joaca,
ocrotirea unor animale.
1330
1331
Prof. Iliescu Cristina

Liceul Tehnologic Justinian Marina, Baile Olanesti, Jud Valcea
Activitățile extrașcolare sunt foarte importante în creşterea şi dezvoltarea armonioasă a copilului.

Acestea ajută elevii la formarea unei atitudini pozitive față de învățare, formează abilități practice
diversificate şi acționează asupra stimei de sine.
Activitățile extrașcolare vizează acele activități cu rol complementar orelor clasice de predare-
învățarese, se referă la acele activități realizate în afara instituției de învățământ, în afara mediului școlar,
cu participarea mai multor clase de elevi sau a mai multor instituții de învățământ. Activități extrașcolare
pot fi: vizite la muzee, la diverse instituții publice, la alte unități de învățământ, excursii, drumeții,
activități artistice, cluburi tematice, activități sportive, legate de protecția mediului, vizionarea de
spectacole de teatru, operă, muzică clasică, etc.
Aceste activitati oferă copilului posibilitatea de a interacţiona, experimenta, de a se relaxa, a se
mişca, de a se exprima liber şi de a descoperi. Alegerea şi conținutul acestora se bazează pe dorințele si
interese copiii, pe activitățile care le fac cu plăcere, spre care manifestă interes, în care se simpt în largul
lor.
Activitatile extrașcolare contribuie la completarea procesului de învățare şi la dezvoltarea şi
explorarea anumitor înclinații şi aptitudini, iar atmosfera relaxantă ajută la îmbinarea utilului cu placutul
şi antrenează copiii in activități cât mai variate, diferite de metoda clasică de învățare. Aceste activități
ajută copilul să devină un om matur, tolerant, cu capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi
modalități diverse pentru rezolvarea lor, cu o gandire independentă, deschis la nou şi posibilitatea de a
critica constructiv. Toate aceste experiente ii vor ajuta pe copiii să se adapteze la orice situație, oricat de
mult s-ar schimba lumea in care trăim.
Activitățile sunt foarte utile pentru majoritatea elevilor, deoarece le pot schimba optica asupra vieții,
îi pot orienta spre un drum mai bun și îi fac mai responsabil, iar această responsabilitate îi pregătește
pentru viitor. De asemenea, implicarea în activități extrașcolare îi ajută să-și facă prieteni, să întâlnească
oameni noi, cu experiențe diferite, să socializeze, acest aspect fiind foarte important în cazul copiilor care
întâmpină dificultăți de comunicare cu semenii lor.
Activitățile extrașcolare sunt variate, în funcție de interesele fiecăruia. Atâta timp cât la sfârșit
asimilează niște experiențe noi care îi vor ghida mai departe nu este necesar ca elevii să exceleze în aceste
activități.
Educația prin astfel de activități urmărește stimularea comportamentului creativ în diferite domenii,
precum șiidentificarea și cultivarea corespondenței optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de
viață civilizat. Copiii acumulează o serie de cunoștințe punându-i în contact direct cu obiectele și
Scopul activităţilor extraşcolare este antrenarea elevilor în activităţi cât mai variate şi bogate în
conţinut, dezvoltarea unor aptitudini speciale, facilitarea integrării în mediul şcolar, fructificarea
talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale, cultivarea interesului pentru
activităţi socio-culturale, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei.
Activităţile se desfăşoară într-un cadru informal și permite elevilor cu dificultăţi de afirmare în
mediul şcolar să-şi maximizeze potenţialul intelectual şi să reducă nivelul anxietăţii.
Activităţile extraşcolare, bine pregătite, stârnesc interes, produc bucurie, facilitează acumularea de
cunoştinţe chiar dacă necesită un efort suplimentar.
Copiilor li se dezvoltă manualitatea, spiritul practic, operaţional, dând posibilitatea fiecăruia să se
afirme conform naturii sale, se autodisciplinează, prin faptul că se supun de bună voie regulilor,
1332
Activităţiile extracurriculare contribuie la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor elevilor, la
completarea procesului de învăţare, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber.
Bibliografie:
*Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, Cluj-Napoca 2007
1333
Profesor Învățământ Primar Imbuzan Dana Adela

Școala Gimnazială Nr. 2 Bogei

dezvoltarea aptitudinilor elevilor în diverse domenii . Întregul proces al dezvoltării tinerei generaţii nu
pentru cunoaştere, . I. Nicola consideră că „Activitatea extraşcolară oferă independenţă mai mare elevilor
şi asigură o posibilitate de varietăţi pentru manifestările disciplinare, ele presupun respectarea unei game
variate de norme disciplinare” [5, p. 288].
deosebesc de cele cu caracter didactic. Vizitarea unui muzeu, expoziţii, a unui atelier al meșterului
1334
miturilor, basmelor și poeziilor prin aplicarea metodelor, procedeelor și tehnicilor artistico-plastice. În
concluzie, putem menționa că activităţile extraşcolare generează relaţii de prietenie şi ajutor reciproc între
Bibliografie:
1981.
1335
Imbuzan Marius
Liceul Tehnologic Nr. 1 Popești
“Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi
nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci, să-i învăţăm să se adapteze.”
bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort Oricât ar fi de importantă
educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ, ea nu epuizează sfera influenţelor formative
exercitate asupra copilului. Rămâne cadrul larg al timpului liber al copilului, în care viaţa capătă alte
aspecte decât cele din procesul de învăţare şcolară. În acest cadru, numeroşi alţi factori acţionează, pozitiv
sau nu, asupra dezvoltării elevilor.
dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al scolii şi al învăţământului –
1. Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale – organizate selectiv –
2. Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, stimuleaza şi

1336
3. Excursiile şi taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile
cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă. De la cea mai
fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinte punându-i in contact direct cu obiectele şi
al vieţii sociale, copiii se confruntă cu realitatea şi percep activ, prin acţiuni directe obiectele, fenomenele,
anumite locuri istorice. Fiind axate în principal pe viaţa în aer liber, în cadrul acţiunilor turistice, elevii îşi
pot forma sentimentul de respect şi dragoste faţă de natură, faţă de om şi realizările sale. În urma
plimbărilor, a excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai multă creativitate şi sensibilitate, imaginea
realităţii, în cadrul activităţilor de desen şi modelaj , iar materialele pe care le culeg, sunt folosite în
activităţile practice, în jocurile de creaţie. La vârsta şcolară, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arata
sau li se spune în legatură cu mediul, fiind dispuşi să acţioneze în acest sens. Excursia ajută la dezvoltarea
intelectuală şi fizică a copilului, la educarea lui cetăţenească şi patriotică. Ea este cea care îl reconfortează
pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei experienţe sociale importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural
ştiinţific. Prin excursii elevii îşi suplimentează şi consolidează instrucţia şcolară dobândind însuşirea a noi
cunoştinţe.
4. Concursurile pe diferite teme sunt, de asemenea, momente deosebit de atractive pentru elevi.
este însă important ca profesorul însăşi să fie creativ.
mod direct copilul prin personalitatea sa şi nu prin produsul realizat de acesta.
Bibliografie:
* Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de în, Ed.

Discipol, Bucureşti;
1337
ACTIVITĂȚILE EXTRAȘCOLARE ÎN EDUCAȚIA COPIILOR
Imre Ildikó, Școala Gimnazială Tompa László,

Odorheiu Secuiesc, jud. Harghita
Sunt profesor primar și director adjunct, responsabil cu proiectele și programele educative.Fiecare

învățător/diriginte ar trebui să țină lunar o activitate extrașcolară. Eu țin zilnic trei activități de acest fel.
Țin activități școală-după școală. Aceste activități nu înseamnă trei ore de învățare după programul
zilnic: sunt activități ludice, de învățarea învățării, de consiliere, de educație rutieră și de educație
plastică.La aceste activități învățăm, ne distrăm, ne pregătim pentru diferite concursuri.
În aceste an școlar am clasa a III-a. Programul școală după școală a început încă în clasa
pregătitoare.
Ce se întâmplă într-o după amiază? Vă povestesc și vă pot demonstra și cu poze.
Noi avem ore până la ora 13.Între orele 13-14 este ora mesei și jocul în aer liber. Copiii sunt
obișnuiți cu program: ei mănâncă, fac curățenie și ies în curte. Au învățat să se joace împreună, ceea ce în
zilele noastre este un lucru rar.
De la ora 14, încep activitățile de învățare. Nu le dau teme pentru acasă, nici de tocit lecții.Exersăm
împreună din materia în care au fost mai mulți greșeli în parcursul zilei.Le dau exerciții, rezolvă
individual, corectarea este făcută de colegul ales.
Dacă sunt mai multe greșeli, atunci rezolvăm încă câteva exerciții la tablă, să ajutăm copiii care nu
înțeleg ceva.
Este știut că în zona noastră avem probleme cu învățarea limbii române.În clasa mea nu sunt
probleme: învață cuvintele noi individual, sunt verificați de colegi, le pun califcative și cine primește
Foarte Bine, poate să se joace pe tabla interactivă.Acest joc este defapt rezolvarea exercițiilor concepute
de mine, sau de copii, pe tabla intercativă.Primesc calificative de la colegi și pentru rezolvările corecte.
De obicei într-o oră am terminat cu învățarea și trecem la alte activități.Felul acestor activități
depinde de vreme:
 dacă e vreme frumoasă, avem activități de educație rutieră în curtea școlii:copiii aduc bicilete și
exersăm la poligon și în parc școală
1338
 dacă avem concursuri de arte plastice, atunci desenează, pictează în clasă
 dacă vremea nu e potrivită pentru jocul în aer liber, aunci se joacă în clasă
Le-am cumpărat jucării. Le place foarte mult să se joace împreună.

Timp de patru ani clasa mea a devenit o familie. Suntem zilnic 8 ore împreună și ne simțim parcă
am fi acasă. Pentru ei școala nu înseamnă frică, greutate. Le place foarte mult la școală.
Activitățile școală după școală au contrbuit la obținerea rezultatelor foarte bune la evaluarea la
sfârșitul clasei a II-a, și la obținerea rezultatelor foarte bune la diferite concursuri județene, regionale,
naționale.
Pentru activitățile de educație rutieră am primit și cel mai mare premiu- Premiul de Excelență la
Bruxelles.
La final aș vrea să vă aduc la cunoștință că țin aceste activități gratis, deci din partea mea e
voluntariat.
De trei ani, perioada septembrie-decembrie este finanțată de Consiliului Județean pentru că
depunem proiect. Finanțarea constă în asigurarea materialelor consumabile pentru aceste activități.
1339
Părinții mă ajută mult: fac curățenie generală în clasă de două ori pe an, cei care au SRL-uri donează
pentru fundația școlii, ca să avem bani pentru materiale consumabile, imprimantă.
Aceste activități sunt foarte valoroase, dar necesită multă energie și timp liber din partea mea.
Pentru mine a fi învățător este o vocație, deci chiar dacă uneori îmi pierd energia, mă ridic și merg
mai departe, pentru că merită.
1340
Imre Tunde
Şcoala Gimanzială ,,Sf. Nicolae,, Laslău Mare - Suplac
Activitatea extraşcolară are un rol important în dezvoltarea comunicării elevilor. Orice activitate
face copilul, acesta se întâmplă într-un grup social unde partenerii comunică într-un fel sau altul.
Comunicarea copilului devine mai fluentă, mai eficientă dacă obiectivele participanţilor la activitaea
respectivă este aceeaş. Copii la aceste activităţi extraşcolare întâlnesc copii care sunt interesaţi de
activitatea respectivă sau au abilităţi la fel. Aceste activităţi ajută copii să fie realişti în aprecierea
atitudinilor lor.
Activităţile extraşcolare au un rol important în dezvoltarea productivităţii creative ale elevilor.
Copilul îşi dezvoltă competenţele de relaţionare, îi creşte încrederea în sine şi răspunderea faţă de
rezolvarea de probleme.
Dacă copilul se simte eficient într-o activitate extraşcolară, acesta poate degenera o schimbare
pozitivă şi în activitatea de învăţare. Rezultatele relaţiilor interpersonale schimbă şi ajută în atitudinea
copilului faţă de şcoală.
Participarea elevilor la aceste activităţi rezultă dezvoltarea gândirii critice şi creative, inteligenţa
emoţională, a atitudinilor intra- şi interpersonale, dar pot avea ca prioritate însuşirea unor tehnici
importante dintr-o ştiinţă sau vreun domeniu artistic.
Copii au nevoie de activităţi de explorare, care îi ajută în rezolvarea problemelor complexe şi învaţă
să se acomodeze în situaţii noi. Astfel copilul îşi dezvoltă talentul, acumulează experimente noi şi îi creşte
interesul special legat de un domeniu care îi stă la suflet.
Ştim bine, copii nu sunt la fel, câţi copii avem, ei sunt de atâtea feluri, dar fiecare dintre ei poate fi
remarcabil într-un anumit domeniu. Aşadar aceste activităţi extraşcolare asigură spaţiu copiilor să se
manifeste acolo, unde ei se simt mai buni.
Am un elev care întâmpină greutăţi de învăţare, dar are aptitudini şi abilităţi la arte vizuale şi
abilităţi practice.
A participat la mai multe concursuri organizate, unde a primit diplome şi a câştigat şi premiu. Acest
lucru i-a crescut încrederea în sine şi l-a motivat la învăţătură.
Deci putem spune că activităţile extraşcolare au şi un rol de motivarea elevilor.
La astfel de activităţi copii participă cu mult drag, spunând că aici ei fac altceva decât la orele de
curs. Joacă un rol important, în dezvoltarea imaginii de sine.
La aceste activităţi extraşcolare copii au şansa să fie testaţi dintr-o abilitate specială, indiferent de
normele etice ale şcolii sau să fie acceptaţi într-o comunitate indeferent de performanţă.
Activităţile extraşcolare au un rol bine stabilit în formarea personalităţii, ajută la dezvoltarea
armonioasă a copilului, ajută la educarea inteligenţei emoţionale, a empatiei faţă de ceilalţi colegi. Prin
activităţile extraşcolare se dezvoltă ajutorul reciproc între elevi, se educă simţul responsabilităţii şi
atitudinea fermă a elevilor faţă de scopurile urmărite.
,, Cum poate deveni cineva fluture?

Trebuie să-ţi doreşti atât de mult să zbori, încât să renunţi la a fi o omidă.,,
1341
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE ÎN EDUCAŢIA COPIILOR -
ÎMPREUNĂ PENTRU COPII: GRĂDINIŢA ŞI COMUNITATEA
INDREI EMANUELA MARIA DORA

EDUCATOARE
COLEGIUL NAŢIONAL PEDAGOGIC „REGINA MARIA”, DEVA
„Fiecare copil pe care îl educăm este un OM dăruit societăţii ”(N. Iorga)
Ştim cu toţii - copiii sunt diferiţi. Şi totuşi, câteva lucruri esenţiale îi fac să fie asemenea: toţi au
nevoie de dragoste, de securitate, de hrană bună şi de stimulare, toţi simt nevoia de siguranţă, de
acceptare, de recunoaştere, toţi caută sprijin în adult şi au nevoie de acesta pe măsură ce îşi dezvoltă
încrederea în sine şi îşi dobândesc propria independenţă.
Independenţa spre ce anume? Independenţa de a fi membri participativi ai comunităţii, membri care
ştiu să îşi asume responsabilităţi şi să urmărească să le fie respectate drepturile.
Grădiniţa este unul dintre partenerii comunitari implicaţi şi consecvenţi, a cărei existenţă în societate
marchează începutul traseului educaţional al copilului şi primii paşi către viitoarea sa devenire, de
cetăţean responsabil. Întregul personal al grădiniţei se străduieşte să acopere aceste nevoi, sprijinind
copilul în mod nemijlocit, prin intervenţie directă şi continuă. Relaţia dintre comunitate şi grădiniţă este
de derminare şi susţinere reciprocă, grădiniţa fiind ajutată de nenumărate ori prin susţinerea directă din
partea comunităţii.
În mod firesc, părinţii sunt primii educatori ai copiilor. Vine apoi rândul profesioniştilor din
grădiniţe şi din şcoli să se ocupe de formarea şi educarea copiilor printr-o metodologie şi un curriculum
specific vârstei acestora. Dar educaţia copiilor, priviţi ca cei mai tineri membri ai unei comunităţi, este
responsabilitatea întregii comunităţi. Ea este leagănul creşterii şi devenirii copiilor ca viitori adulţi
responsabili de menirea lor în folosul întregii comunităţi.
Atunci când părinţii, copiii şi ceilalţi membri ai comunităţii se consideră parteneri în educaţie, se
creează o comunitate de suport care începe să funcţioneze.
Grădiniţa reprezintă un sprijin pentru comunitate şi nu doar un loc în care copiii îşi însuşesc
cunoştinţe. Din acest motiv, parteneriatele trebuie văzute ca o componentă esenţială şi necesară în
organizarea grădiniţei şi a grupei de preşcolari. Atunci când membrii comunităţii sunt implicaţi în
activităţi ale grădiniţei, precum concertele, serbările, excursiile, acţiunile gospodăreşti, cercurile
tematice, spectacolele desfăşurate de copii atât în grădiniţă, cât şi în afara ei, sau atunci când copiii
participă la acţiuni de ecologizare a împrejurimilor sau fac vizite pentru a cunoaşte specificul local, toţi
cei implicaţi trăiesc experienţe valoroase de învăţare în situaţii noi.
În fiecare zi copiii învaţă despre oameni şi locuri din comunitatea lor atunci când îşi însoţesc
educatoarele sau părinţii în plimbări sau vizite, dar şi în cadrul activităţilor desfăşurate în grădiniţă.
Grădiniţa, prin implementarea proiectelor, caută soluţii prin care să fie utilă societăţii, dar şi privită prin
măsura investiţiilor şi speranţelor.
Parteneriatele organizate de grădiniţă pot conduce la:
 Formarea unei reţele de sprijin comunitar, complementar grădiniţei, pentru realizarea unor
obiective;
 Cunoaşterea specificului cultural, a valorilor mediului comunitar;
 Antrenarea membrilor comunităţii în luarea unor decizii privitoare la dezvoltarea grădiniţei;
 Oferirea unui suport material şi cultural copiilor din grădiniţă;
 Invitarea membrilor comunităţii la momentele festive sau la evenimentele importante ale
grădiniţei;
 Participarea copiilor din grădiniţă la unele manifestări festive organizate de comunitate;
1342
 Stimularea continuă a învăţării şi introducerea copilului în ambianţa şcolii prin formarea
reprezentărilor despre şcoală.
Motivaţia unor activităţi de parteneriat este înţelegerea necesităţii de a integra grădiniţa în mediul
comunitar, ca partener egal şi consecvent în formarea viitorului cetăţean.
Activităţile desfăşurate în parteneriat sunt modalităţi propice pentru atingerea unor astfel de scopuri,
la acestea se adaugă plăcerea de a fi alături de colegi, activităţile desfăşurându-se într-o atmosferă de voie
bună, având, pe lângă valoarea social-educativă, un efect reconfortant.
Proiectele educaţionale realizate cu diferiţi parteneri locali sunt, de obicei, foarte atractive, iar copiii
participă activ şi eficient la acestea. Stimulându-le interesul şi iniţiativa, copiii solicită participarea,
implicarea în mai multe activităţi de acest fel.
În toate tipurile de activităţi în parteneriat, un factor important îl constituie climatul vieţii de grup şi
al relaţiei grădiniţă-familie-comunitate. Este absolut necesar un climat stimulativ pentru fiecare, de
încredere şi prietenie, care să facă posibilă comunicarea liberă.
Reacţia grădiniţei, ca instituţie de educaţie, formare şi orientare, la mobilitatea socială şi economică,
trebuie să fie de adaptare a conţinutului, structurilor şi funcţiilor sale, de creare de premise favorabile
pentru preşcolari, care să le permită integrarea socială rapidă, flexibilitatea, iniţiativa, rezolvarea de
probleme şi diminuarea imprevizibilului.
Grădiniţa trebuie să facă tot ce-i stă în putinţă pentru valorizarea maximă a fiecărui individ, prin
stimularea intelectuală a copiilor, a aptitudinilor, a atitudinilor şi a trăsăturilor lor de personalitate.
1343
Prof. Ința Ramona Estera

Școala Gimnazială „Sfânta Varvara” Aninoasa
învățământ.
fenomenele din natură. Necesitatea de a se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite
să îmbinăm şcoala cu viaţa.
principal - pregătirea copilului pentru viaţă.
Realizarea acestor obiective depinde în primul rând de profesor, de talentul său, de dragostea sa
pentru copii, de modul creator de abordare a temelor, prin punerea în valoare a posibilităţilor şi resurselor
de care dispune clasa de elevi.
1344
Rolul formativ al activităților extracurriculare
Prof. înv. primar. IOANA OLTEANU
”Șansele tale de a obține succesul sunt direct proporționale cu nivelul de plăcere pe care îl obții din
ceea ce faci. Dacă faci o muncă pe care o urăști, recunoaște imediat acest lucru și renunță”.
Autor: Michael Korda
fi de mai multe tipuri : educație formală, care are loc într-un cadru instituționalizat, în mod planificat, în
cadrul sistemului de învățământ.
Activitățile extracurriculare sunt activități nonformale, cu caracter facultativ, cu deschidere pentru
experiment şi invaţie. Activitățile extracurriculare se pot materializa în vizite, excursii, concursuri
sportive sau de cultură generală, vizionări de filme, spectacole cultural-artistice, filme, teatru. Toate
acestea contribuie la dezvoltarea copilului, atât comportamental, vestimentar cât mai ales cultural.
Educația estetică este o componentă a educației integrale și armonioase cu ajutorul căreia realizăm
formarea personalității omului prin frumosul existent în natură, artă și societate. Frumosul răscolește
emotivitatea, sensibilizează, înviorează, transformă și determină la meditație. Elevii vor fi inițiați să
sesizeze frumosul din natură, din artă și societate, să înțeleagă mesajul unei opere de artă, să reflecteze
asupra lui, să asculte o muzică bună, să observe și să interpreteze un tablou de pictură sau un monument
arhitectonic. Obiectivul fundamental al educației estetice nu se poate realiza complet fără dezvoltarea
aptitudinilor artistice din mai multe domenii: literatură, muzică, pictură, arhitectură, sculptură, teatru,
cinematografie.
Obiectivele educației estetice se pot realiza atât prin activitățile școlare, dar mai ales prin activitățile
extrașcolare: cercuri artistice, vizionări de filme, de spectacole și expoziții, activități cultural-artistice,
serbările școlare, excursii în natură. Copiii sunt mai receptivi la genul acesta de activități, datorită
neobligativității participării lor, a diversității activităților, a cadrului diferit în care au loc aceste activități,
a modului de lucru, și anume libertatea de a alege ce, cum și când doresc ei, după necesitățile și bunul
plac al elevilor. Total diferite de activitățile cu caracter didactic, excursiile și vizitele ajută la dezvoltarea
personală a elevului, la asimilarea cunoștințelor într-un mod plăcut și ușor, ele contribuie la lărgirea
orizontului, familiarizarea cu frumusețile țării sau chiar ale lumii. Programarea și alegerea activităților se
face ținând cont de dorințele, nivelul și interesele elevilor pentru o disciplină sau pentru artă, în general.
Educatorul va supune observației întreaga comportare a elevului și stabilind ceea ce este reprezentativ
pentru fiecare elev, își va regla ansamblul de metode și procedee în raport cu aceste particularități.
Activitățile extracurriculare vin în completarea procesului de învătământ. Se știe că omul; cât
aptitudinile, inventivitatea, spiritul de observație, imaginația creatoare, originalitatea, ingenuozitatea și
independența gândirii. În plus, este vorba despre o modalitate de a stimula copiii dotați și talentați, prin
folosirea altor căi de apreciere a creativității și anume: realizările obținute de elevi la olimpiade,
concursuri, competiții, probele școlare cu caracter creativ, specifice diferitelor discipline de învătământ.
1345
Motivația, alături de inteligență, aptitudini și voință, este una dintre variabilele cele mai importante pentru
obținerea performanțelor școlare și profesionale. Motivația este generată de un ansamblu de trebuințe,
dorințe, interese, scopuri, sentimente, convingeri, aspirații și idealuri, manifestate în atitudini și acțiuni.
Motivele mai importante ale creației sunt dorința de a cunoaște, de a descoperi și inventa, de a
contribui la progresul social, apoi satisfacția descoperirii, dăruirea profesională, nevoia de autorealizare și
de prestigiu. Totodată, activitățile extrașcolare au un rol important în alegerea profesiunii. De-a lungul
timpului, tinerii își schimbă obțiunile legate de profesia viitoare pe măsură ce evoluează, se dezvoltă
intelectual sau afectiv. Ele se schimbă, se fixează sau se corectează pe măsură ce aceștia își cunosc mai
bine aptitudinile și își concentrează interesele.
Dorința de prestigiu, de comunicare, curiozitatea știintifică, aspirația către o profesiune, dorința de
succes, aptitudinile speciale sunt factori motivanți pentru participarea la activitățile extrașcolare.
Tinerii au nevoie de fi ghidați , încurajați să-și realizeze scopurile vieții, apreciați pozitiv, să li se
arate progresele făcute, să li se trezească interesul și curiozitatea pentru ceea ce trebuie să învețe.
Recompensele și activitățile extrașcolare sporesc motivația. Activitățile extracurriculare contribuie
la lărgirea orizontului de cultură, prin îmbogățirea cunoștințelor din diverse domenii, la petrecerea în mod
util, plăcut și organizat a timpului liber, activități lipsite de evaluări riguroase.
Bibliografie:
Constantin Cucoș - Educația estetică, Polirom, 2014
Gabriela Cristea - Pedagogie generală, Ed. Didactică și pedagogică, 2002
1346
Rolul activităților extrașcolare în dezvoltarea aptitudinilor artistice la copii
Prof. inv. prescolar Pusok Ioana Iulia

Grad.,,Casuta cu povesti” Zalau

performanţelor.
În plan moral, aceste activităţi contribuie la formarea şi dezvoltarea atitudinilor de respect pentru
cunoaştere, pentru cultură, pentru creatorii ei, la exersarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter. I.
norme disciplinare”.
cinematograf, elevii îşi cultivă dragostea pentru frumos.
deosebesc de cele cu caracter didactic.
cunoștințe etc.”.
funcţie de educaţia anterioară a elevilor sau de tematica în care se încadrează excursia. Prin urmare, elevii
trebuie ajutați să participe la activitățile educative, să se implice afectiv, cu plăcere și bucurie spontană în
ceea ce fac. De aceea, un rol important în dezvoltarea aptitudinilor artistice ale copiilor au ilustrarea
poveștilor, miturilor, basmelor și poeziilor prin aplicarea metodelor, procedeelor și tehnicilor artistico-
plastice.
1347
Bibliografie:
1981.
1348
Prof. Iojă Ancuța-Emanuela

Școala Gimnazială Nr. 1 Balcani, jud. Bacău
Procesul educațional din școală presupune și forme de muncă didactică complementară activităților
obligatorii. Acestea sunt activități desfășurate în școală în afara activităților obligatorii sau activități
desfășurate în afara școlii. Ele sunt activități extrașcolare și se desfășoară sub îndrumarea atentă a
cadrelor didactice. Astfel, fără a nega importanţa educaţiei de tip curricular, devine tot mai evident faptul
că educaţia extracurrriculară, adică cea realizată dincolo de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul
bine stabilit în formarea personalităţii tinerilor.
se desfăşoară în cadrul lecţiilor, în dezvoltarea armonioasă a copilului un rol foarte important avându-l și
activitățile extrașcolare, care îi ajută pe elevi în formarea unei atitudini pozitive față de învățare.
Implicarea elevilor în activitățile extrașcolare poate duce la creșterea performanței școlare, aceștia
formându-și astfel abilități practice diversificate și strategii adecvate de rezolvare a probleme. În plus, s-a
observat că prin participarea la activități extrașcolare elevilor le crește stima de sine, iar prin implicarea
activă le crește de asemenea sentimentul de împlinire.
Activitățile extrașcolare contribuie la adâncirea cunoaşterii, la descoperirea, dezvoltarea şi
valorificarea intereselor şi pasiunilor, stimulează creativitatea, oferă cadrul afirmării şi recunoaşterii
performanţelor, iar în plan moral contribuie la formarea şi dezvoltarea atitudinilor de respect pentru
predare-învățare, aria de desfășurare a acestora fiind greu de delimitat. Acestea sunt realizate în afara
mediului școlar cu o clasă sau mai multe clase de elevi ori în cadrul unor parteneriate cu mai multe
instituții de învățământ. Printre cele mai frecvente activități extrașcolare se numără excursiile, drumețiile,
vizitele la muzee, la diverse instituții publice, la alte unități de învățământ, vizionarea de spectacole de
teatru, operă, muzică clasică, activitățile artistice, cluburile tematice, activitățile sportive, legate de
protecția mediului.
Activitățile extrașcolare generează capital social și uman și constituie un mediu formator mai
pe ei înșiși prin observarea și interpretarea propriului comportament în comparație cu al celorlalți.
sociale. Un studiu al lui J. Eccles și B.L.Barber (1999) indică un impact diferit al activităților
 participarea în cadrul tuturor tipurilor de activități extrașcolare corelează cu creșterea rezultatelor și
 participarea la activități sportive înregistrează o probabilitate mai mare ca elevii să aleagă să urmeze o
școală superioară (nivel universitar) până la la împlinirea vârstei de 21 de ani;
participanți.
1349
inițiativei.
nu numai.
În concluzie putem spune că activitatea extrașcolară este o componentă educaţională valoroasă şi
eficientă, căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el însuși, în primul rând, o
atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a elevilor.
Așadar:
Montessori).
1350
Impactul activităţilor extracurriculare în dezvoltarea personalităţii elevilor
Profesor-educator Ion Adriana Elena,

C.S.E.I. „CHRISTIANA” Bocșa, jud. Caraş-Severin
formarea personalităţii tinerilor.
Activităţile extracurriculare contribuie la:
 organizarea raţională şi plăcută a timpului liber
 dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor elevilor
 gândirea şi completarea procesului de învăţare
Scopul activităţilor extracurriculare:
 dezvoltarea unor aptitudini speciale
 antrenarea elevilor în activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut
 cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale
 facilitarea integrării în mediul şcolar
 oferirea de suport pentru reuşita şcolară
 fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale
Tipuri de activități extracurriculare:
Activități turistice – Serbarea – Concursuri – Parteneriate – Carnavalul
Activitățile turistice se pot organiza sub formă de plimbări, excursii, tabere (Stațiunea Semenic,
Cetatea Devei, Castelul Corvinilor, Rezervaţia de zimbrii Haţeg, Clisura Dunării, Piaţa Mare Sibiu,
Cetatea Alba Carolina, drumeţii):
 au deosebită valoare formativă
 asigură un contact direct cu obiectele, fenomenele naturii
 ajută copiii în cadrul activităților organizate în școală
 îmbogăţesc cunoştinţele elevilor
Serbarea – manifestare festivă, prijeluită de săbătorirea diferitelor evenimente: naționale, tradiții,
obiceiuri (Marea Unire, Serbarea de Crăciun, Mica Unire, 8 Martie, Ziua Eroilor, Sfârşit de an şcolar):
 cu mari valențe educative
 permite exprimarea activă a elevilor, munca in echipă
 sunt momente de maximă bucurie, atât pentru copii cât şi pentru părinţii lor
 aduc lumină în suflete, dau aripi imaginaţiei, entuziasmului şi rămân de-a pururi ca
momente de neuitat în viaţa fiecăruia
Coşbuc spunea: „Ca să poţi povesti sau cânta copiilor, trebuie să-i iubeşti, să cauţi să pricepi firea
şi lumea aparte în care trăiesc, să ştii să cobori până la nivelul personalităţii lor. Trebuie să iei parte
1351
împreună cu dânşii la toate manifestările sufleteşti într-un cuvânt, rămânând om mare, să fii cât se poate
de copil”.
Parteneriate:
 ajută elevii să aibă succes la şcoală şi mai târziu, în viaţă
 se creează în jurul elevilor o comunitate de suport care începe să funcţioneze, atunci
când părinţii, elevii şi ceilalţi membri ai comunităţii se consideră unii pe alţii parteneri în educaţie.
În cadrul parteneriatelor se parcurg următoarele conţinuturi:
 îmbogăţirea vocabularului
 educarea unor comportamente şi conduite civilizate
 relaţia om-mediu
 transmiterea informaţiilor despre ecologie
 cultivarea unor atitudini de investigare şi cercetare
Ecologizarea (ecologizare în Parcul oraşului Bocşa, ecologizare în curtea şcolii şi împrejur):
 ecologia = știința studierii habitatului
 un comportament ecologic => un stil de viață sănătos mental, emoțional și socio-moral
 elevii trebuie educați în spiritul unei atitudini pozitive față de mediul înconjurător
Concursurile (concursuri de pictură, confecționare mărţişoare, felicitări de Paște, concurs sportiv
de cross, biciclete):
 forme competiționale organizate pe diverse teme
 stimuleaza creativitatea si inventivitatea elevilor
 sunt momente atractive pentru elevi
 elevii pot demonstra practic ce au învățat la școală și acasă
Carnavalul (Festivalul Toamnei, Carnavalul Primăverii):
 manifestare veselă, antrenantă, plină de mișcare şi surprize
 jocul de rol stimulează imaginația elevilor
 elevii poartă costume întruchipând diverse personaje
În concluzie:
bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar.
bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi.
pentru viaţă. Realizarea acestui obiective depinde în primul rând de educator, de talentul său, de dragostea
Bibliografie:
1352
UTILIZAREA PLATFORMEI GOOGLE ÎN ACTIVITĂȚILE EXTRAȘCOLARE
Prof. Daniela Nela IONAȘC

Școala Gimnazială „Principele Radu” Adjud, jud. Vrancea
Googlе ofеră o varіеtatе dе іnstrumеntе реntru a aϳuta ϲomрanііlе/societățile dе toatе tірurіlе,

inclusiv instituțiile furnizoare de educație, să realizeze, să utilizeze și să gestioneze activități și auxiliare
didactice. Google ofеră o varіеtatе dе sеrvіϲіі.
În activitatea didactică sau extrașcolară, pentru elaborarea de materiale didactice sau alte activități,
pot fi folosite multe din aplicațiile Google. Dintre acestea pot fi menționate:
۞ Gmaіl еstе o aрlіϲațіе wеb dе е-maіl șі РOР3 ofеrіtă gratuіt dе Googlе șі susțіnută рrіn
іntеrmеdіul anunțurіlor рublіϲіtarе. Sеϲurіtatеa în sрațіul utіlіzator sе rеalіzеază рrіn autеntіfіϲarеa
utіlіzatoruluі șі рosіbіlіtatеa utіlіzărіі unеі рarolе lungі, monіtorіzarе aϲϲеsărіі ϲu aϳutorul unuі număr dе
tеlеfon sau a unеі altе adrеsе dе maіl рrеϲum șі dеzaϲtіvarеa ϲontuluі duрă înϲеrϲărі rереtatе șі еșuatе dе
ϲonеϲtarе, ϲa mеϲanіsmе dе sеϲurіtatе.
۞ Googlе Sеarϲh еstе motorul dе ϲăutarе ϲеl maі folosіt ре World Wіdе Wеb, ϲarе manірulеază
maі mult dе trеі mіlіardе dе ϲăutărі în fіеϲarе zі. Googlе Sеarϲh ofеră maі multе ϲaraϲtеrіstіϲі dіnϲolo dе
ϲăutarеa dе ϲuvіntе. Рrіntrе aϲеstеa sе numără sіnonіmе, рrognozе mеtеo, fusurі orarе, ϲotațіі bursіеrе,
hărțі, datе ϲutrеmur, sреϲtaϲolе dе fіlm, aеroрorturі, lіstărі aϲasă, șі sϲorurі sрortіvе. Εxіstă ϲaraϲtеrіstіϲі
sреϲіalе реntru numеrе, datе, șі unеlе formе sреϲіfіϲе, іnϲlusіv іntеrvalе, рrеturі, tеmреraturі, banі șі
unіtatеa dе măsură ϲonvеrsіі, ϲalϲulе, dе urmărіrе рaϲhеt, brеvеtе, ϲodurі zonă șі lіmba dе traduϲеrе.
۞ Googlе Sіtе faϲе ϲrеarеa unuі sіtе wеb реntru o еϲhірă sau ϲomрanіе la fеl dе ușor ϲa еdіtarеa
unuі doϲumеnt. Ϲu Googlе Sіtе sе рot aduna raріd o varіеtatе dе іnformațіі într-un sіngur loϲ, іnϲlusіv
ϲlірurі vіdеo, ϲalеndarе, рrеzеntărі, atașamеntе șі tеxt șі рot fі ușor рartaϳatе ϲu un gruр, organіzațіе sau
рublіϲ. Ϲa admіnіstrator Googlе, sе рoatе ϲrеa un start реntru utіlіzatorі, folosіnd modеlul Googlе Sіtе
Start Рagе. Аϲеastă рagіnă еstе рagіna dе start a utіlіzatorіlor, dе ре ϲarе sе рot aϲϲеsa sеrvіϲііlе Googlе
șі altе tірurі dе ϲonțіnut, ϲum ar fі gadgеt-urі, іntеraϲtіvе șі fееd-urі, atunϲі ϲând sе rеalіzеază ϲonеϲtarеa
la ϲonturіlе Googlе.
۞ Googlе Maрs еstе o aрlіϲațіе gratuіtă ϲu ϲarе рot fі găsіtе raріd șі ușor loϲațіі dіvеrsе. Реntru ϲa
Maрs să funϲțіonеzе maі raріd, sе рoatе folosі o vеrsіunе Googlе Maрs dеnumіtă modul sіmрlіfіϲat.
Unеlе browsеrе șі sіstеmе dе oреrarе maі vеϲhі ar рutеa ϲomuta automat în modul sіmрlіfіϲat în ϲazul în
ϲarе nu aϲϲерtă vеrsіunеa ϲomрlеtă Googlе Maрs.
۞ YouТubе еstе un Sіtе Wеb undе utіlіzatorіі рot înϲărϲa șі vіzіona matеrіalе audіo-vіdеo.
Utіlіzatorіі nеînrеgіstrațі рot vіzualіza toatе vіdеoϲlірurіlе dе ре sіtе, іar utіlіzatorіі înrеgіstrațі рot în рlus
înϲărϲa ("uрload") vіdеoϲlірurі ре YouТubе, рot іntroduϲе ϲomеntarіі șі рot da notе fіlmulеțеlor. Unеlе
vіdеoϲlірurі sunt dіsрonіbіlе doar реntru utіlіzatorіі dе реstе 18 anі.
۞ Fоrmularеle Gооglе pot fi utilizate la planіfіcarеa următоarеlоr ехcursіі, gеstіоnarеa
înrеgіstrărіlе la еvеnіmеntе, crеarеa unuі sоndaј rapіd, adunarеa dе adrеsе dе е-maіl pеntru un bulеtіn
іnfоrmatіv, crеarеa dе chеstіоnarе spоntanе șі multе altеlе. Pоt fі alеsе dіntrе sutе dе tеmе nоі șі în
cоntіnuă schіmbarе sau utіlіzațі prоprііlе fоtоgrafіі, sіglеlе cоmpanіеі sau alе șcоlіі șі palеtеlе dе culоrі
pеntru a vă crеa fоrmularul unіc. Pоt fі amеstеcatе întrеbărіlе pеntru ca acеstеa să sе afіșеzе într-о оrdіnе
alеatоrіе, adăuga іmagіnі șі vіdеоclіpurі dе pе ҮоuΤubе sau adоpta о mеtоdă cоmplеtă prіn sіstеmul dе
ramіfіcarе a pagіnіlоr șі іgnоrarе a întrеbărіlоr. Pоt fі іnvіtațі un număr nеlіmіtat dе rеspоndеnțі la
fоrmularul dvs. trіmіțând adrеsa URL, trіmіțând prіn е-maіl un fоrmular încоrpоrat pеntru ca acеștіa să
pоată răspundе fără a închіdе căsuța Gmaіl sau adăugând fоrmularul pе un sіtе wеb. Răspunsurіlе la
sоndaјеlе sunt adunatе în mоd оrdоnat șі autоmat în Fоі dе calcul Gооglе, іar іnfоrmațііlе dеsprе
răspunsurі șі grafіcеlе în tіmp rеal sunt dіspоnіbіlе dіrеct dіn Fоrmularе.
۞ Googlе Drіvе еstе un sеrvіϲіu dе stoϲarе a fіșіеrеlor șі dе sіnϲronіzarе. Аϲеsta реrmіtе
utіlіzatorіlor să stoϲhеzе fіșіеrе în mod рartaϳat fіșіеrе șі еdіta doϲumеntе, foі dе ϲalϲul șі рrеzеntărі ϲu
1353
ϲolaboratorіі. Googlе Drіvе ϲuрrіndе Googlе doϲs., foі, șі slіdе - urі, o suіtă dе bіrou ϲarе реrmіtе
еdіtarеa dе ϲolaborarе dе doϲumеntе, foі dе ϲalϲul, рrеzеntărі, dеsеnе, formе. Googlе Drіvе înϲorрorеază
un sіstеm dе рartaϳarе dе fіșіеrе în ϲarе ϲrеatorul unuі fіșіеr sau foldеr, еstе în mod іmрlіϲіt, рroрrіеtarul
său.
۞ Dоcumеntеlе Gооglе mărеsc іmpactul dоcumеntеlоr. Cu aјutоrul іnstrumеntеlоr dе stіlіzarе carе
pеrmіt о еdіtarе іntеlіgеntă pеntru a aјuta fоrmatarеa tехtul șі paragrafеlе cât maі ușоr pоsіbіl. Sе pоt
alеgе dіntr-о gamă varіată carе cuprіndе mіі dе fоnturі, lіnkurі, іmagіnі, dеsеnе șі tabеlе. Моdіfіcărіlе sе
salvеază autоmat pе măsură cе sе еdіtеază dоcumеntul. Dе asеmеnеa, sе pоatе fоlоsі іstоrіcul vеrsіunіlоr
pеntru a vеdеa vеrsіunіlе vеchі alе dоcumеntuluі, оrdоnatе după dată șі după numеlе pеrsоanеі carе a
mоdіfіcat.
۞ Prеzеntărіlе Gооglе pun în valоarе іdеіlе оfеrіndu-lе ca supоrt о varіеtatе dе tеmе, mіі dе
fоnturі, vіdеоclіpurі încоrpоratе șі multе altеlе. Моdіfіcărіlе sе salvеază autоmat pе măsură cе sе еdіtеază
prеzеntarеa. Dе asеmеnеa, sе pоatе fоlоsі іstоrіcul vеrsіunіlоr pеntru a vеdеa vеrsіunіlе vеchі alе
prеzеntărіі, оrdоnatе după dată șі după numеlе pеrsоanеі carе a mоdіfіcat. Sе pоt accеsa prеzеntărіlе
оrіundе, chіar dacă nu еstе sеmnal. Τrеbuіе dоar să fіе actіvă еdіtarеa оfflіnе pеntru a lucra dіn brоwsеr
sau pеntru a fіхa fіșіеrе pе dіspоzіtіvul mоbіl.
۞ Fіlmulеțе dіdaϲtіϲе ϲu ҮоuΤubе: Sunt dоuă mеtоdе fоartе sіmplе prіn carе pоt fі crеatе plaуlіst-
urі dіn vіdео clіpurі pе ҮоuΤubе. Prіma mеtоdă dе a crеa un plaуlіst pе ҮоuΤubе еstе cеa clasіcă, adіcă
sе facе un cоnt pе ҮоuΤubе şі dіn іntеrіоrul acеstuі cоnt se poate crеa оrіcâtе plaуlіst-urі se dоrește. A
dоua mеtоdă dе crеarе de plaуlіst-urі dіn clіpurіlе dе pе уоutubе, nе еstе pusă la dіspоzіțіе dе sіtе-ul
DragОnΤapе.cоm, acоlо avеm о іntеrfaţă în flash carе nе pеrmіtе să luam cu „drag and drоp” оrіcе clіp
dе pе уоutubе şі să-l aștеrnеm pе о „bandă” vіrtuală, putеm crеa plaуlіst-urі şі еfеct dе „crоss fadе” întrе
pіеsе, adіcă vіdеоclіp-urіlе pоt fі întrеpătrunsе pеntru a nu maі ехіsta pauza întrе еlе. Fоartе іntеrеsant
еstе faptul că putеm trіmіtе şі altоra plaуlіst-urіlе nоastrе, lе putеm trіmіtе pе maіl, pе twіttеr, facеbооk
еtc, colaboratorii pоt aјungе la plaуlіstul nоstru prіn іntеrmеdіul unuі sіmplu url.
Nоile tehnоlоgii influenţează dezvоltarea inteleсtuală a elevilоr рrin ѕtimularea intereѕului faţă de
nоu, ѕtimularea imaginaţiei, dezvоltarea unei gândiri lоgiсe, ѕimularea рe eсran a unоr fenоmene şi
рrосeѕe, орtimizarea randamentului рredării, fоrmarea inteleсtuală a tinerei generaţii рrin autоeduсaţie,
elevul învaţă în ritm рrорriu, fără emоţii şi ѕtreѕ, aрreсierea оbieсtivă a rezultatelоr şi рrосeѕelоr оbţinute.
Utilizarea platformei Google elimină diѕсriminarea eduсaţiоnală рrin aссeѕul gratuit la о рlatfоrmă
рermanent mоdernizată, рlatfоrma Gооgle fiind o alternativă fоarte bună рentru Μiсrоѕоft Оffiсe. Elevii
pot соlabоra сu соlegii la realizarea unui dосument, fоaie de сalсul, prezentare sau proiect, рrin aрăѕarea
unui ѕingur butоn (Ϲоlabоrare) ѕe intrоduс adreѕele de email ale соlegilоr. Ϲоlabоratоrii роt edita
dосumentul alături de inițiatоrul рrоieсtului, în timр сe рartiсiрanţii роt numai ѕă vadă сeea сe ѕe ѕсrie. Ѕe
роt trimite email-uri tuturоr рrietenilоr, рentru a-i anunţa сă роt aссeѕa dосumentul сreat. Тinerii învaţă
mai uşоr сu ajutоrul nоilоr tehnоlоgii dintr-о сlaѕă digitală, ѕunt mai atenţi la оre, nu trebuie ѕă ia nоtiţe
tоt timрul şi vizualizează mai bine leсţiile.
Bibliografie:
1. www.google.com
2. httрѕ://ѕuрроrt.gооgle.соm/
1354
Prof. Ionescu Ionela Milvia

Șc. Gimn. Nr.1 Bumbești-Jiu, Jud. Gorj
dincolo de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii şcolarilor.
fizic şi socio-afectiv, pentru o integrare socială cât mai uşoară. Complexitatea procesului educaţional
impune îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare, iar în acest caz, parteneriatul
educaţional devine o necesitate. În opinia mea, activităţile extracurriculare sunt deosebit de importante
deoarece, contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare. De asemenea, prin intermediul
acestora se pot dezvolta şi explora anumite înclinaţii şi aptitudini ale copiilor. Având un caracter
atractiv, copiii participă într-o atmosferă relaxantă, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi,
Un punct forte al activităţilor extraşcolare este acela că antrenează copiii în activităţi cât mai
facilitarea integrării în mediul şcolar. Trebuie să ţinem cont că, indiferent ce metodă se adoptă în educaţia
spectacolele în aer liber, vizitele la muzee sau Grădina Zoologică. Copiii pot fi stimulaţi şi își pot
îmbogăţi imaginaţia creatoare şi sfera cunoştinţelor, prin vizionarea de piese de teatru, filme educative,
implicarea în desfăşurarea șezătorilor literare. Copii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească în primul
necondiţionat la desfăşurarea acestora. Excursiile şi taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea
1355
cinematograf, elevii îşi cultivă dragostea pentru frumos. Organizarea şi desfăşurarea activităţilor
experienţei de viaţă a elevilor. Aceste activităţi se organizează în funcţie de conţinutul lecţiilor și „Prin
conținutul lor se deosebesc de cele cu caracter didactic. Organizate la nivelul clasei sau școlii, cu
participare benevolă, ele urmăresc lărgirea orizontului de cunoștințe etc.” [5, p. 454].
1356
Moldova.
elevilor.
elevilor.
Iată câteva imagini sugestive cu astfel de activități organizate în școala noastră cu elevii clasei a V-a
A în cadrul programului „Școala altfel” 2019.
1357
Bibliografie:
1981.
1358
Prof. Ȋnv. Primar Ionela Mioriţa Ştefan

Şc.Gim. Prof. Ilie Popescu, Şotânga, Dâmboviţa
Trăim vremuri ciudate în care totul a devenit altfel! Munca, viaţa, învăţarea se desfăşoară diferit şi
am învăţat să ne descurcăm altfel! Toate aceste activităţi desfăşurate diferit faţă de cum eram obişnuiţi,
ne-au ajutat să ieşim din zona de confort şi să ne adaptăm vremurilor trăite.
Atât adulţii, cât şi copiii s-au unit pentru a putea trece peste această perioadă de stat acasă, de
petrecut timp mai mult împreună, de a ne redescoperi şi a ne cunoaşte mai bine, pentru că zilele trăite în
ritm alert şi haotic ne-au făcut de multe ori să îi uităm pe cei de acasă, totul devenind o rutină şi existând
doar conştiinţa că acasă este familia, dar fără să poţi simţi cu adevărat ce înseamnă aceasta. Ȋntr-o lume
“normală” familia însemna o întâlnire în intervalul orar 18-22 în care erau spuse şi trăite prea puţine
vorbe şi momente. Adultul s-a oprit din alergat şi copilul a descoperit un alt mod de a se dezvolta, trecând
printr-o schimbare neaşteptată: învăţarea de acasă! Ȋn această perioadă s-a lucrat la consolidarea relaţiei
părinte-copil-şcoală! Au fost necesare eforturi din toate părţile pentru a putea continua procesul de
învăţare: părinţii si-au pus la dispoziţia copilului telefoanele, laptopurile, resursele învăţării de acasă,
elevii au urmat în mod constant un program stabilit de învăţare, şi-au descoperit noi abilităţi de
comunicare, unii dintre ei ,care în mod normal erau mai timizi, au comunicat cu mai mult curaj în mediul
online, învăţătorii au venit cu platforme speciale de învăţare, comunicare, au experimentat ceva nou, au
căutat materiale cât mai atractive şi au încercat să păstreze o legătură continuă cu elevii.
Deşi la nivel emoţional cotele nu au atins nivelul maxim , la nivel ştiinţific toţi au avut de învăţat
din această formă de predare. Multe dintre activităţile extraşcolare ale copiilor s-au oprit, dar le-au luat
locul altele surprinzătoare şi neaşteptate! Copiii au învăţat cât de utilă şi relaxantă este colaborarea
permanentă cu părinţii în diferite proiecte şcolare, treburi gospodăreşti, au învăţat să facă sport împreună,
să citească mai mult, să-şi povestească, să asculte mai mult.
Toate aceste activităţi extraşcolare îl ajută pe copil să se dezvolte armonios, fie că este vorba de
practicarea unui sport organizat, fie că este vorba de diferite activităţi desfăşurate împreună cu părinţii. O
muncă bine făcută îţi aduce întotdeauna satisfacţii şi te încurajează să te dezvolţi mai mult. Copilul îşi
dezvoltă capacitatea de a deveni un adult capabil, prin tot ce trăieşte, vede, învaţă, prin antrenament psihic
şi fizic, prin modelele oferite, prin iubirea şi timpul care îi sunt dăruite.
Activităţile extraşcolare sunt aduse de cele mai multe ori în discuţie atunci când părintele vrea să-şi
îndrume copilul spre un sport sau dacă vrea să-i dezvolte un hobby. Unii copii practică aceste activităţi
din dorinţa părintelui de a le da o preocupare, alţii din iniţiativa proprie pentru a-şi dezvolta un anumit
talent sau pentru a descoperi noi deprinderi şi abilităţi.
Ȋn viaţa fiecărui copil ar trebui să existe un echilibru, să realizeze lucruri, fără să resimtă o obligaţie
sau o presiune care nu îşi au rostul. Este important să ne ţinem copiii activi, într-o societate în continuă
schimbare, dar aceasta nu înseamnă neapărat un program mult peste puterile lui. Oportunităţile zilelor pe
care le trăim sunt nenumărate, dar câteodată trebuie să ne şi oprim şi să facem lucrurile pe rând.
Activităţile extraşcolare ar trebui să vină în sprijinul copiilor ţinând cont de înclinaţiile şi pasiunile
lui, un copil care practică un sport dedicându-se deplin, va avea rezultate diferite atât emoţionale, cât şi
fizice faţă de un alt copil care face acelaşi sport fiind obligat, cu gandul ca: “îi va prinde bine mai târziu”.
Ele definesc personalitatea copilului în mod constructiv şi adecvat atât timp cât nu ajung să împovăreze
sau să genereze stres asupra lui, pentru ambiţiile noastre de părinţi nu trebuie să permitem o presiune
inutilă asupra copilului. El simte nevoia de a fi înţeles, încurajat, îndrumat spre bine! O activitate poate fi
încurajată atât timp cât poate pune o amprentă pozitivă asupra copilului.
1359
Cu siguranţă că această distanţare socială impusă, a fost cu greu depăşită până în acest moment şi
fiecare îşi caută resursele necesare să îi facă faţă în continuare. Aspectul pozitiv al acestei izolări îl poate
constitui tocmai schimbarea programului zilnic, găsirea altor preocupări care să completeze nevoia de a
ieşi “în lume”, iar timpul petrecut în cadrul familiei să poată aduce mai aproape membrii acesteia, să se
regăsească, să se redescopere fiecare. Părinţii au şansa să evalueze mai bine nivelul de pregătire şi
capacitatea de înţelegere a copilului care în alte condiţii nu ar fi fost posibil, în situaţiile în care de multe
ori, bunicii sau alţi membrii ai familiei se ocupau de sarcinile şcolare sau de îndrumarea copilului în cea
mai mare parte a zilei.
Să profităm de această posibilitate când singurul lucru bun de făcut, este acela de a asculta şi a ne
apleca asupra copiilor noştri mai mult decât ne-ar fi permis timpul rămas după alte activităţi din timpul
unei zile obişnuite.
1360
SUVERANUL VREMURILOR NOASTRE- MEDIUL ÎNCONJURĂTOR
Prof. IONESCU CARMEN

ŞCOALA GIMNAZIALĂ”GHEORGHE LAZĂR”
SLOBOZIA – IALOMIȚA
DENUMIREA PROIECTULUI:
”SUVERANUL VREMURILOR NOASTRE- MEDIUL ÎNCONJURĂTOR”.
ARGUMENT: Educația ecologică este procesul de recunoaștere a valorilor și de înțelegere a

conceptelor, în aspectul formării și dezvoltării deprinderilor și atitudinilor necesare pentru înțelegerea
corectă și aprecierea interdependenței dintre om, cultură și factorii mediului natural. Formarea unui
comportament pozitiv față de mediul înconjurător. Protecția mediului se referă la: gospodărirea rațională
a resurselor, evitarea dezechilibrelor prin conservarea naturii, evitarea poluării mediului, reconstrucția
ecologică a mediului înconjurător Protecției mediului i se acordă o importanță deosebită, atât la nivel
național, cât și la nivel internațional prin diferite ONG-uri, activități de voluntariat, activități de
ecologizare. Elevii trebuie să învețe să cunoască și să ocrotească natura, să iubească plantele și animalele,
să aibă un comportament adecvat față de mediul înconjurător și să ia atitudine față de cei care distrug
natura. Ei pot locui în zone diferite, dar se pot asemăna prin sentimente pe care le poartă, iar între ei se
pot stabili legături trainice. Finalitatea actului educativ va fi un câștig atât pe plan formativ, cât și pe plan
informativ, beneficiari fiind în primul rând elevii, dar și natura.
SCOPUL PROIECTULUI: Stimularea interesului și a dorinței de a cunoaște mediul înconjurător.
 Conștientizarea efectelor benefice ale reciclării hartiei
 Creșterea respectului pentru menținerea spațiului verde și al pădurilor
 Stimularea spiritului de colaborare, dar şi de competiţie
 Reciclarea, reutilizarea creatoare a deșeurilor pentru realizarea unor produse care să înfrumusețeze
mediul educațional familial sau stradal cu obiecte unicat
 Conștientizarea elevilor privind folosirea excesivă a hârtiei
 Îmbunătăţirea relaţiilor de colaborare între toţi factorii implicaţi în actul educaţional;
OBIECTIVELE PROIECTULUI:
‐ Dezvoltarea capacităților elevilor de a proiecta și desfășura în echipă activități ecologice pentru
mediu în școală și comunitate,
‐ Modelarea personalității elevilor, ținând seama de potențialul educativ al învățământului –
informal sau de timp liber,
‐ Consolidarea relațiilor dintre educația școlară și cea extrașcolară,
‐ conștientizarea problemelor legate de poluarea mediului și distrugerea florei și faunei,
‐ înțelegerea și protejarea frumosului din natură,
‐ respectarea normelor de ocrotire a mediului înconjurător,
‐ formarea unei atitudini pozitiv de toleranță, responsabilitate, protecție în relaționarea cu mediul
natural,
‐ stimularea interesului elevilor pentru activitățile extracurriculare,
‐ curățarea spațiului din incinta școlii și zona adiacentă
GRUPUL ȚINTĂ: elevii claselor primare, gimnaziale și liceale.
1361
DURATA PROIECTULUI: an școlar
PARTENERI: Primăria, Agenția pentru Protecția Mediului, Direcția de Sănătate Publică
RESURSE MATERIALE: saci de plastic, mănuși de unică folosință, mape, coli de scris, cd-uri,
aparate foto, markere
EVALUARE:
- albume cu lucrări,
- materiale publicitare: postere, afișe, pliante
- articole în presa locală,
- albume, cd-uri cu fotografii de la activitățile desfășurate,
- expoziții cu desene în holul școlii
ACTIVITĂȚILE PROIECTULUI:
1. Activitatea nr. 1
Titlul activității: identificarea și responsabilizarea membrilor grupului țintă, promovarea proiectului
Locul desfășurării: sediul unității
Nr. de participanți: 50 – elevi, cadre didactice, părinți
Beneficiarri: comunitatea, elevi, cadre didactice
Prin această activitate, elevii vor sti mai multe despre importanța proiectului, importanța mediului
înconjurător, protejarea naturii, a sănătății, prin organizarea de parteneriate, discuții.
2. Activitatea nr. 2 – ”Diferite medii de viață”.

Vizită la Acvariul - Constanța-( ecologie- biologie- protecția mediului) – discuții despre faună,
floră.
3. Activtatea nr. 3 – ”Sănătatea noastră zilnică”
Ziua mondială a alimentației – elevii învață să aibă o viață sănătoasă, o alimentație adecvată.
4. Activitatea nr. 4 – ”Avem dreptul de a trăi într-un mediu curat!”- Ziua pădurii, Ziua mondială a
apei, Ziua mondială a Pământului
‐ Activități de ecologizare-a zonei unității școlare
5. Activitatea nr. 5 - „Să învățăm să reciclăm!” – elevii realizează diferite obiecte, machete, colaje,
costume ecologice din diferite materiale refolosibile, reciclabile.
REZULTATE AȘTEPTATE:
Pentru cunoașterea impactului acestui proiect se vor utiliza diverse strategii: chestionare, discuții
organizate cu participanții la proiect, observări curente.
DISEMINARE:
- Mese rotunde
- Expoziții cu lucrările elevilor,
- Articole în presa locală
- Apariții la posturile TV locale
- Realizare relaţiilor de colaborare între școli și firme de colectare
- Crearea de material informațional privind efectele negative ale poluării și a efectelor pozitive în
urma reciclării;
- Promovarea lucrului în echipă prin realizarea unor produse
- Promovarea printre cadrele didactice şi elevi a unor bune practici în domeniul ecologic;
- Popularizarea activităţilor din cadrul proiectului la nivel local, naţional;
- Dezvoltarea capacităţii elevilor de documentare, analiză, comunicare şi folosirea a materialelor
nefolosibile, reciclabile.
1362
ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR
Învățătoare, Ionescu Florica

Școala GimnazialăBăiculești, Structura Tutana
John Amos Comenius
imprevizibil.
Actualele activități instructiv-educative sunt centrate pe aceasta individualitate a tinerilor, de aici și
nevoia de a utiliza metode variate de predare, selectate atent, în funcție de personalitatea și nevoile celor
care urmează a fi „prelucrați”. Astfel, în activitatea didactică, este indicat să putem identifica din timp
elevii cu un potențial crescut sau scăzut în diferite domenii de activitate.
intervenţie complementară, apare ca o necesitate.
comunicare cu semenii lor.
1363
dezbaterea și discuțiile de grup care îi vor ajuta să achiziționeze deprinderi în comunicare. (activitatea
”Întâlnire cu un scriitor”).
minții, mai mult, el învață individul ce înseamnă spiritul de echipă, corectitudinea și toleranța. prin
activitățile ”Să ne cunoaștem satul”, drumeție; concurs de ghicitori, desene pe asfalt,”Curiozități din
natură” vom dezvolta aceste calități și aptitudini.
Bibliografie:
1. IONESCU, M.; CHIŞ, V. – Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de
1364
Rolul activităţilor extraşcolare în procesul educaţional
Profesor învăţământ primar: Ionescu Oana Diana

Şcoala Gimnazială nr 49, Bucureşti
În vederea realizării obiectivului principal al şcolii, respectiv pregătirea copilului pentru viaţă, este
important să existe o balanţă între activităţile şcolare şi extraşcolare.
Dincolo de procesul de învăţământ, educaţia extracurriculară, joacă un rol important în formarea
personalităţii elevilor, în cultivarea unui stil de viaţă, în stimularea unui comportament creativ în diferite
domenii.
Prin organizarea activităţilor extraşcolare, am urmărit la nivelul clasei mele, dezvoltarea unor
aptitudini speciale, implicarea elevilor în activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea
interesului pentru activităţile socio-culturale, prezentarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu
Voi exemplifica mai jos câteva tipuri de activităţi extraşcolare pe care le-am desfăşurat de la
începutul anului şcolar 2019-2020 şi până în prezent şi ce am urmărit la fiecare dintre ele. Menţionez că
am putut organiza aceste activităţi având sprijinul părinţilor, asociaţiilor partenere şi apelând la resursele
din cadrul şcolii (calculatoare şi roboţi inteligenţi).
Prin serbarea şcolară, intitulată „Seara talentelor”, am putut
descoperi lucruri noi despre fiecare elev. Cei cu aptitudini artistice
au cântat, au spus poezii sau şi-au prezentat lucrările în cadrul unei
expoziţii, cei cu aptitudini sportive au făcut demonstraţii, au dansat
şi au prezentat medaliile şi premiile câştigate la competiţiile sportive.
A fost ocazia prin care şi copiii cu nevoi speciale au surprins prin
talentele lor.
Pentru elevii cu aptitudini tehnice şi ştiinţifice am organizat activităţi de programare cu ajutorul
roboţilor inteligenţi şi a jocurilor pe calculator. Prin programare, cei mici au posibilitatea să îşi dezvolte
anumite competențe și calități ce pot reprezenta rețeta unui viitor strălucit. Am urmărit astfel formarea şi
dezvoltarea capacităţii de comunicare, transmitere si procesare a informaţiilor.
Un copil care face cunoștință cu lumea interactivă a codării va putea să își formuleze ideile într-un
mod corect, astfel încât cei din jurul lui nu vor avea niciodată probleme în a-l înțelege.
Pentru trezirea interesului copiilor faţă de trecutul istoric local, am organizat vizite la câteva
obiective reprezentative (Palatul CEC, Banca Naţională, centrul vechi al Bucureştiului). Elementele de
istorie locală dezvoltă curiozitatea elevilor prin angajarea lor în experienţe concrete de explorare,
favorizează stimularea spiritului de observaţie, a gândirii şi imaginaţiei.
1365
Atelierele creative i-au ajutat pe elevi să-şi exprime mai uşor emoţiile şi trăirile, să-şi dezvolte
coordonarea între ochi şi mâini, a puterii de decizie, să conştientizeze preferinţele, să devină mai atenţi la
detalii şi la lucrurile care îi înconjoară.
Consider că fiecare cadru didactic trebuie să urmărească prin aceste activităţi extraşcolare ca elevii
lor să fie capabili să acţioneze autonom şi creativ în diverse situaţii de viaţă.
„Nu da copilului tău nicio lecţie prin simple cuvinte, el trebuie să înveţe numai prin experienţă.”
(Jean-Jacques Rousseau)
1366
Profesor învăţământ primar IONESCU ROXANA GABRIELA

Şcoala Gimnazială ,,Gheorghe Vernescu”Rm. Sărat, Jud. Buzău
,,clădirii”fizice şi spirituale a ,,puiului de om’’. Doar ,,zâna”, modelatoarea de suflete şi minţi, ştie, cu
basmului, a jocului, a cântecului şi a poeziei.
cadrele didactice în clasa. Elevii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească: o gândire independentă,
1367
etc.
Bibliografie:
curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom, Bucureşti, 2002, pag. 87;
1368
Importanța activităților extrașcolare în dezvoltarea copilului
Ionică Maria Janina,

Școala Gimnazială Ecaterina Teodoroiu, Tg-Jiu
Montessori)
În dezvoltarea armonioasă a copilului, un loc deosebit de important îl ocupă activitățile extrașcolare.

Studiile de specialitate susțin că acestea ajută elevii la formarea unei atitudini pozitive față de învățare,
elevii înregistrând ulterior performanțe școlare, li se formează abilități practice diversificate. De
asemenea, activitățile extrașcolare acționează asupra stimei de sine, elevii dobândesc mai multă încredere
în forțele proprii, iar sentimentul de împlinire este mult mai ridicat.
Activitățile extrașcolare presupun activitățile realizate în afara școlii, dar cu participarea clasei, a
mai multor clase de elevi sau chiar a mai multor instituții de învățământ (cum este cazul excursiilor
realizate în cadrul diverselor proiecte educaționale). Sunt activități cu rol complementar orelor clasice de
predare-învățare, de exemplu: excursii, drumeții, vizite la muzee, fabrici, instituții publice, la alte unități
de învățământ, spectacole de teatru, operă, activități artistice, cluburi tematice, activități sportive sau de
protecția mediului.
Activitățile extrașcolare reprezintă un element fundamental în rețeaua școală-familie-comunitate;
ele oferă posibilitatea de exprimare și explorare a identității, dezvoltă capitalul social al
copiilor. Participarea elevilor la astfel de activități îi ajută să se înțeleagă pe ei înșiși, ei putând observa și
interpreta propriul comportament, comparându-l cu comportamentul celorlalți. Aceste activități sunt un
mijloc de formare a deprinderilor elevilor de a-și folosi rațional timpul liber, sunt propice manifestării
spiritului de independență și inițiativă.
volumul de cunoștințe însușite în cadrul orelor de curs. De asemenea, ele constituie un mijloc de formare
a competențelor, contribuie la educarea morală, estetică a elevilor.
De exemplu, în cadrul unei activități cu caracter ecologic, elevii au posibilitatea să pună în practică
ceea ce au învățat în cadrul orelor de educație civică sau de educație ecologică (opțional): colectare
selectivă a deșeurilor, plantarea de arbori sau flori, îngrijirea spațiilor verzi. Astfel se asigură legătura
dintre noțiunile învățate la școală cu punerea lor în practică.
aptitudinilor elevilor. Elevii pot fi antrenați atât în inițiere și organizare, cât și în modul de desfășurare a
acestora. Ei vor fi mai motivați văzând că acțiunile lor au o finalitate, un rezultat lăudat de comunitate.
însușire a unor trăiri, valențe pozitive ale vieții, valori morale. Activitățile extrașcolare dezvoltă gândirea
critică și stimulează implicarea generației tinere în actul decizional.
Bibliografie:
Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, Cluj-Napoca, 2007
1369
Învăţarea comunicării în activităţi curriculare şi extracurriculare
Prof. Ionita Ana Maria

Liceul de Arta “I. St. Paulian”
Alegerea temei lucrării izvorăşte dintr-o necesitate stringentă: studierea comunicării în vederea
cunoaşterii detaliate a mecanismelor sale, în vederea perfecţionării acestora de la cele mai fragede vârste.
Comunicarea umană este definită şi înţeleasă ca relaţie interpersonală, deci cu atât mai mult ni se
pare oportună formarea elevilor în acest sens, începând din primele clase de şcoală, pentru a evita situaţii
de felul acelora în care tinerii/ adulţii nu sunt capabili să comunice pe o temă dată fără ajutor sau nu pot
exprima o idee de cultură generală cu acurateţe gramaticală sau nu pot să comunice nuanţe personale,
preferând banalitatea ca subiect al comunicării. Este un fapt bine cunoscut că procesul de învăţământ se
realizează prin şi pentru comunicare, fiind, în ultimă instanţă, un act de comunicare.
Comunicarea, la rândul său, conţine prin ea însăşi potenţial educativ: transmitere de cunoştinţe,
formarea gândirii şi facilitarea operaţiilor intelectuale, autoreglarea activităţii intelectuale, transmiterea
codurilor caracteristice fiecărei ştiinţe, etc., între comunicare şi educaţie existând un raport de
interdependenţă.
Considerăm foarte important şi productiv exerciţiul comunicării în cadru şcolar, chiar din perioada
claselor I – IV, cu atât mai mult cu cât comunicarea realizată prin alţi factori educaţionali favorizează
prea puţin acest lucru.
În plus, informaţia obţinută prin intermediul acestor factori şi în special prin mass-media, poate
acuza o lipsă de coerenţă, o anumită standardizare sau stereotipie, anulând particularităţile individuale şi
de grup şi limitând aspectele formative ale individului.
Instruirea şcolară capătă valenţe şi responsabilităţi suplimentare, printre care aceea de a-i învăţa pe
elevi să integreze, să structureze şi să analizeze informaţia, dezvoltându-le capacitatea de a transforma un
mesaj în semnificaţie.
Comunicarea, atât cea didactică cât şi cea de la nivelul societăţii, rămâne o problemă deschisă
pentru cercetare în privinţa posibilităţilor de realizare a unei comunicări integrale care se aplică în
învăţământul preuniversitar, în speţă în cel primar, aşază printre obiectivele sale centrale comunicarea, ea
regăsindu-se ca obiectiv-cadru la aproape toate disciplinele curriculare.
Această importanţă acordată în mod firesc comunicării, în condiţiile evidente ale unei politici de
globalizare, ne-a determinat o dată în plus, să ne oprim asupra formării şi dezvoltării capacităţii de
comunicare încă din ciclul preprimar şi primar.
În urma întâlnirilor cadrelor didactice participante s-a elaborat o microlucrare ştiinţifico-metodică,
fiind un suport didactic util profesorilor din ciclul primar. Pe baza unui suport teoretic, lucrarea prezintă o
serie de aspecte practice, concrete, dezvoltând laturile metodologice ale învăţării limbii şi literaturii
române după modelul comunicativ funcţional, având la bază capacităţile şi competenţele stipulate în
Curriculum: receptarea şi exprimarea mesajului oral, receptarea şi exprimarea mesajului scris.
Primul capitol fixează cadrul teoretic al problemei, prezentând principalele teorii ale comunicării,
clasificări ale acesteia după anumite criterii relevante pentru lucrarea de faţă, relaţia stablită între
comunicare şi anumiţi factori ai învăţării (mass-media, cadrul didactic).
Al doilea capitol subliniază importanţa limbajului în comunicare, limbajul fiind instrumentul
principal de comunicare interumană, care asigură exprimarea gândirii şi, automat, a interrelaţiilor.
Cadrul optim perfecţionării limbajului şi formării competenţei de comunicare fiind şcoala, se
corelează teoriile despre limbaj cu obiectivele comunicării ca şi componentă a disciplinei limba şi
literatura română.
Capitolul al treilea are un caracter practic, tratând obiectivele curriculare şi metodologia specifică
dezvoltării comunicării orale şi scrise, atât în activităţile curriculare, cât şi în cele extracurriculare.
1370
Eficacitatea demersurilor didactice prezentate se poate verifica printr-o doar evaluând performanţele
comunicative ale elevilor; evaluarea acestor performanţe este subiectul capitolului patru.
Ultimul capitol este rezervat concluziilor.
Bibliografie:
1. Ilica, Anton, Metodica limbii române în învăţământul primar, Editura Multimedia, Arad, 1998; 2.
Ilica, Anton; Iovin, Ileana, Metodica învăţării limbii române în învăţământul primar, Editura Nigredo,
Arad, 2000; 3. Curriculum Naţional, Bucureşti, 1998; Molan, Vasile, A comunica despre comunicare, în
Învăţământul primar, nr. 1/ 1998.
1371
IONITA STEFANIA
GRADINITA 196 – BUCURESTI, SECTOR 3
trebuie să ofere diverse astfel de activităţi pentru ai atrage pe copii. Dintre activităţile pe care le-am
desfăşurat la grupă, pot aminti: serbări desfăşurate cu diferite ocazii: 8 Martie, Crăciun, sfârşit de an,
finalizare de proiecte etc., desfăşurarea unor concursuri în grădiniţă: Micul Creştin, Voinicel, activităţi de
desene pe asfalt cu ocazia zilei de 1 Iunie, activităţi desfăşurate cu ocazia zilelor de 1 Decembrie, 24
Ianuarie, activităţi desfăşurate în parteneriat cu alte grădiniţe şi alte instituţii. În urma plimbărilor, a
jocurile de creaţie. La vârsta aceasta, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arata sau li se spune în
legatură cu mediul, fiind dispuşi să acţioneze în acest sens .
se astfel anumite competenţe: de a audia anumite piese muzicale , de a interpreta roluri. Interpretând
diferite roluri, copilul reproduce modele de conduită şi le asimilează în propria lui comportare.
redarea impresiilor proprii despre realitatea înconjurătoare, spontaneitatea şi intensitatea trăirilor
exprimate în joc. Are un pronunţat caracter activ – participativ, permiţând copilului să construiască relaţii
sociale, să-şi exerseze şi să-şi perfecţioneze limbajul, să rezolve probleme, să negocieze, să coopereze, să
utilizeze simboluri.
1372
popular în timpul desfăşurării acestor activităţi extracurriculare. Scopul acestor activităţi a constat în
consolidarea cunoştinţelor referitoare la obiceiurile şi tradiţiile populare româneşti, urmărind
reconsiderarea şi valorificarea trăsăturilor specifice poporului nostru prin interpretare de roluri, a dansului
popular şi a “îmbrăcării” unor costume populare, oferind astfel un strop de tradiţie. În concluzie, cadrul
didactic poate face multe pentru educarea spiritului creativ în cadrul activităţilor extracurriculare.
1373
Activităţile extraşcolare - un alt mod de a învăţa
Prof. Inv. Preşcolar IORDACHE ANTONETA RODICA

GRADINITA NR. 1, SCOALA GIMNAZIALA ILVA MARE
Ne dorim o dezvoltare armonioasă a copilului, iar studiile de specialitate susţin că activităţile

extraşcolare ajută în formarea unei atitudini pozitive faţă de învăţare, cu performanţe ridicate, formând
abilităţi diversificate de rezolvare de probleme. Nu este de neglijat faptul că, tot prin intermediul
activităţilor extraşcolare este activată stima de sine, iar sentimentul de împlinire este mult mai ridicat.
Acest gen de activităţi ocupă deci, un loc prioritar în ansamblul influenţelor educative, dar înainte
de toate este important faptul ca educatorul însuşi să fie creativ, pentru că numai aşa poate aduce în
atenţia copiilor, tipuri de activităţi care să le stârnească interesul, curiozitatea, imaginaţia şi dorinţa de a
participa necondiţionat la desfăşurarea acestora.
Inovaţia acestor tipuri de activităţi şi timpuri, lărgeşte orizontul cultural, fiind completate cu noţiuni
noi, cu un volum de cunoştinţe însuşite rapid de către preşcolari/elevi. Aceste tipuri de activităţi constituie
mijlocul de formare a competenţelor, contribuie la educarea morală, estetică, disciplinând deprinderi care
vor putea fi folosite în mod raţional, preţuind timpul, manifestându-şi independent spiritul de iniţiatori.
O particularitate de o reală importanţă pentru activităţile extraşcolare, o constituie şi legătura
acestora cu partea practică. Există posibilitatea de aplicare a cunoştinţelor cu valoare de exerciţiu, de
dezvoltare a aptitudinilor, dar şi de antrenare atât în iniţiere şi organizare, cât şi în modul de desfăşurare a
acestora.
Există şi bucuria conştientizării faptului că prin intermediul acestor activităţi, copiii se pot implica
dezvoltându-şi aptitudini sau abilităţi pozitive, faţă de propria persoană, işi pot exprima sentimentele şi
recunoştinţa, dar cel mai important beneficiu, după părerea mea, este acela că sunt identificate relaţiile
dintre copii, părinţi, cadre didactice, comunitate, consolidându-se permanent.
Astfel de activităţi oferă copiilor posibilitatea de a compara medii, oameni, şi, mai cu seamă, de a-şi
forma o opinie despre acel lucru, acea grădiniţă, acei copii, acel mediu – baza pentru atitudini prosociale.
Le punem în faţă ineditul, plasându-i în locuri necunoscute, punându-i în situaţii curioase dar
totodată le satisfacem curiozităţi, le cerem păreri, le oferim prilejul de a se exprima liber, fără reţineri şi
fără bariere.
Cultivarea spiritului de comunicare, de exprimare spontană, ne dă posibilitatea de a-i cunoaşte mai
bine pe copii. Putem să-i descoperim ca fiind mai cooperanţi, mai deschişi dialogului, dispersând parcă
acea limită dintre „doamna educatoare” şi „copii”. Se poate deduce că, au mai multă încredere în ei şi în
educatoare, devenind mai apropiați, mai prietenoşi.
Activităţile extraşcolare contribuie la dezvoltarea personalităţii copilului, el simţindu-se prietenos,
valoros, important, cu potenţial creativ şi interpretativ, cu spirit de echipă şi dragoste de muncă. Aşa, vor
putea fi depăşite stările emoţionale negative, se vor putea consolida relaţiile interumane şi vor fi capabili
să muncească cu şi pentru beneficiul grupei, echipei, comunității, societății.
Atât părinţii cât şi cadrele didactice au responsabilitatea de a identifica nevoile copiilor şi a-i ghida,
astfel încât să deprindă abilităţile necesare pentru a face faţă situaţiilor cu care se vor întâlni în viaţă. Este
bine să folosim timpul liber al copiilor, pentru ca ei să se poată dezvolta, să-şi găsească acele modalităţi
de activităţi care să reflecte nivelul de vârstă şi aptitudinile, să-i ajutăm să se exprime mai uşor, să capete
încrederea în ei şi să aibă iniţiative atât la şcoală, cât şi acasă, într-un mod senin, reconfortant, sincer și
amuzant, într-un raport de bun simţ, de echilibru între timpul ocupat și timpul liber.
1374
Inst. Iordache Claudia
Activităţile extraşcolare, sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc bucurie,
facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar.
învățământ.
etc.);
sociale.
inițiativei.
O particularitate a activităților extrașcolare, o constituie legătura acestora cu partea practică.
1375
desfășoară procesul. Scopul activităților extrașcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, cultivarea
Montessori)
Bibliografie:

1376
Prof. înv. Preșcolar Iordache Corina Ionela

G. P. N ”ORIZONT” Loc. Rm. Sărat, Jud. Buzău
„Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi.

Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea
lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.” (Maria Montessori –,,Descoperirea copilului”)
Activităţile extracurriculare au un rolul de a completa activităţile didactice, urmărind influenţa lor

asupra procesului de învăţământ, valorificarea şi dezvoltarea intereselor şi aptitudinilor preșcolarilor,
organizarea atractivă a timpului liber al acestora. Ca activităţi complementare ele prezintă unele
particularităţi ce se referă la participarea preșcolarilor, la conţinutul şi durata lor, la formele de organizare
şi metodele folosite, la evaluarea rezultatelor. Participarea preșcolarilor este una facultativă, profesorul
poate interveni, prin dirijare sugestivă pentru antrenarea elevilor la unele din acesteactivităţi. Conţinutul
activității se fixează în funcţie de dorinţele şi preferinţele preșcolarilor, dar și de condiţiile şi posibilităţile
de realizare. Formele de organizare sunt mult mai flexibile, ingenioase şi cu caracter recreativ. Se oferă în
acest fel câmp deschis manifestării spiritului de iniţiativă din partea preșcolarului. Pentru evaluare se
folosesc alteactivităţi decât în cadrul activitățolor Forma predominantă fiind cea a aprobării prin laudă,
participările la expoziţii, popularizare şi evidenţiere etc.
Activităţile extracurriculare se organizează în vederea aprofundaării pregătirii preșcolarilor într-un
anumit domeniu, al dezvoltării aptitudinilor şi exprimării creativităţii. Profilul lor diferă în funcţie de
natura obiectelor de învăţământ, de aptitudinile şi interesele preșcolarilor, de tipul grădiniței, de condiţiile
geografice în care funcţionează grădinița. Ele se organizează la nivelul grupei, frecventarea fiind
facultativă.
Prin faptul cătoate aceste activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi,
cunoască preşcolarii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos
obiectivul principal al grădiniţei pregătirea copilului pentru viaţă.
Educatori pot îndrumăruma și încuraja copii pentru ca aceștea să își dezvolte gândirea creativă şi
învăţarea din proprie iniţiativă.
Trebuie promovat modul variat de abordare a problemelor de manipulare a obiectelor şi a ideilor.
Preşcolarii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească: o gândire independentă, nedeterminată de grup,
Înainte de toate, este însă important ca profesorul însă şi să fie creativ.
şi îi determină pe copii să participe fără să-i forţăm.
1377
BIBLIOGRAFIE:
- Nicola, Ioan. Tratat de pedagogie şcolară. Bucureşti: Aramis, 2002
- Jinga, Ioan & Elena Istrate. Manual de pedagogie. Bucureşti: All, 2006
- Cucoş, Constantin. Pedagogie. Iaşi: Polirom, 2002
- Toma, Claudia. Primii artişti. Bucureşti: Aramis
- Cernea, Maria. Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ,
în “ Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000. Bucureşti: Discipol, 2000
- Voiculescu, E., Aldea, D. Manual de pedagogie contemporană. Cluj-Napoca: Risoprint, 2005
- Ionescu M. Chiş ,,Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
autoinstruire’’. Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001,
- Lespezeanu M. ,,Tradiţionalism şi modern în învăţământul preşcolar ’’Editura S.C.
Omfal,Bucureşti, 2007
- Preda Viorica ,,Metodica activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii. ’’Editura
,,Gheorghe Cârţu Alexandru’’, Craiova 2009.
1378
Iordache Gabriela Oana
Activităţile extracurriculare se referă la totalitatea activităţilor educative organizate şi planificate în

instituţiile de învăţământ sau în alte organizaţii cu scop educaţional, coordonate de persoane calificate, cu
scopul formării şi dezvoltării unor aspecte particulare ale personalităţii elevilor. Acestea creează cele mai
Activităţile extracurriculare sunt activităţi complementare activităţilor de învăţare realizate la clasă,
concretizate în excursii şi drumeţii, vizite, vizionări de filme sau spectacole, concursuri, festivităţi,
marcarea unor zile importante sau crearea unor contexte pentru învăţare etc. şi imprimă copilului un
comportament dezirabil, o ţinută adecvată situaţiei, declanşează emoţii şi sentimente.
contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Cei mici au nevoie de acţiuni care să lărgească lumea
lor spirituală, să le împlinească setea de cunoaştere, să le ofere prilejuri de a se emoţiona puternic, de a fi
temperează pe cei impulsivi, dezvoltă spiritul de cooperare, contribuie la coeziunea colectivului de elevi.
Prin intermediul acestor activităţi, cadrul didactic are posibilităţi deosebite de a îşi cunoaşte elevii,
de a îi dirija, de a le influenţa dezvoltarea, de a realiza mai plăcut şi mai temeinic obiectivul principal al
şcolii şi al învăţământului primar - pregătirea copilului pentru viaţă.
Realizarea acestor obiective depinde în primul rând de cadrul didactic, de talentul său, de apropierea
sa faţă de copii, de modul creator de abordare a temelor, prin punerea în valoare a posibilităţilor şi
Pentru exemplificare, ne vom opri activităţilor extracurriculare realizate de către clasa noastră în
cadrul programului Şcoala Altfel, proiectate pentru anul şcolar curent şi în acord cu actualul context al
învăţarii la distanţă.
Prima zi a fost dedicată meşteşugurilor şi artelor, astfel încât am ales pentru activitate o altfel de
artă, anume arta gătitului. Activitatea a debutat prin vizionarea unei prezentări având denumirea Gătitul
este o artă, urmând ca elevii să se transforme în artişti ai propriilor bucătării alături de părinţii şi buncii
lor, pentru a pregăti un preparat culinar, la alegere.
Activităţile din ziua antreprenoriatului au fost construite în jurul educaţiei financiare pentru copii.
Elevii au vizionat o serie de filmuleţe specifice temei, iar ulterior au realizat două lucrări practice: De mic
economisesc pentru când o să mai cresc (realizarea unei puşculiţe) şi Când o să fiu mare vreau să devin
… (prezentarea carierei pe care şi-o doresc pentru viitor).
Ziua sportului a adus şi ea bunădispoziţie şi multă energie în rândul copiilor. Mai întâi, elevii au
audiat cântece ritmate în scopul înviorarii, apoi au vizionat episodul Ziua sportului din filmul pentru copii
Orăşelul Leneş, pentru reamintirea importanţei mişcării în viaţa de zi cu zi. Drept activităţi principale s-au
propus următoarele: realizarea unei broşuri cu titlul Jocurile copilariei mele, unde au fost prezentate
jocurile preferate, şi desfăşurarea de activităţi fizice sau jocuri în interiorul căminului, întrucât cetăţenii
responsabili „stau acasă” în decursul acestei perioade critice.
Ziua ştiinţelor şi a mediului a adus în prim-plan problema actuală pe care societatea o traversează,
anume pandemia Covid19. Elevii au vizionat o prezetare cu titlul Be a coronavirus fighter, în cadrul
căreia le-au fost prezentate informaţiile într-un mod facil şi firesc, înlăturând panica şi îndemnându-i să
fie responsabili. In completarea prezentării, elevii au realizat un afiş despre cum luptă ei împotriva acestui
1379
inamic. Aplicând metoda Learnig by doing, elevii au urmărit o serie de experimente, urmând a pune în
practică unul dintre acestea.
Omul, cel mai bun prieten, a fost titlul activităţii specifice zilei toleranţei. S-au vizionat mai multe
filmuleţe cu scopul sensibilizării elevilor şi interiorizării mesajului activităţii, anume dragostea faţă de
animale. Ulterior, s-a completat o fişă pentru înţelegerea modului în care elevii se reportează la
necuvântătoare. Intrebarea de la care au pornit a fost: „Tu ai un animal de companie? Dacă răspunsul este
DA, povesteşte care este animalul tău de companie, cum arată, dacă îl iubeşti şi îl îngrijeşti; Dacă
răspunsul este NU, alege un animal de companie pe care ai vrea să îl ai şi explică alegerea ta.” In final, s-
au împărtăşit filmări şi poze cu animalele de companie ale elevilor. Pentru delectare, au fost recomandate
următoarele filme, în acord cu tema zilei: Zootopia, Călătoriile lui Pin-Pin.
Aşadar, activitatea extracurriculară este o componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia
orice cadru didactic trebuie să îi acorde atenţie, adoptând o atitudine creatoare atât în modul de concepere
a activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită stimularea
creativă.
Considerăm că activităţile extracurriculare sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc
bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, dezvoltă spiritul practic, valorifică aptitudinile copiilor, au
un efect pozitiv pentru munca desfăşurată în grup, contribuie la dezvoltarea armonioasă a elevilor.
1380
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 18 BUZĂU

Prof. Înv. Preșcolar: IORDACHE MARIANA
Prof. Înv. Preșcolar: SPĂTARU GABRIELA
nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.” (Maria Montessori
–“Descoperirea copilului”)
factori acţionează, pozitiv. Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale –
televizor, calculator si internet, care nu fac altceva decât să contribuie la transformarea copiilor noştri în
nişte persoane incapabile de a se controla comportamental, emoţional şi mai presus de toate slabi
dezvoltaţi intelectual. Se ştie că începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de
cunoştinte punându-i în contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură.
1381
turistice: plimbări, excursii, tabere, colonii. În cadrul activităţilor organizate în mijlocul naturii, al vieții
sociale, copiii se confruntă cu realitatea și percep activ, prin acţiuni directe obiectele, fenomenele,
anumite locuri istorice. Fiind axate în principal pe viața în aer liber, în cadrul acţiunilor turistice,
prescolarii iși pot forma sentimental de respect și dragoste față de natură, față de om și realizările sale. În
urma plimbărilor, a excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai multa creativitate și sensibilitate ,
folosite în activităţile practice, în jocurile de creaţie. La vârsta preşcolară, copiii sunt foarte receptivi la tot
ce li se arata sau li se spune în legatură cu mediul , fiind dispuşi să acţioneze în acest sens.
BIBLIOGRAFIE:
1382
Prof. ptr. înv. primar, IORDACHE MIHAELA
participarea la dezvoltarea de sine și de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii
copiilor. Învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic şi socioafectiv,
pentru o cât mai uşoară integrare socială ,solicitând participarea activă, conştientă şi responsabilă a
acestora în propria formare.
Modernizarea şi perfecţionarea procesului instructiv-educativ impun mbinarea activităţii şcolare cu
activităţi extracurriculare ce au numeroase valenţe formative, educatorul putându-și manifesta spiritul
inovator, creativitatea didactică, măiestria pedagogică, parteneriatul educaţional devenind o necesitate.

activităţi utile care să întregească educaţia şcolară, contribuind la formarea personalităţii.De aceea , şcoala
Activităţiile extracurriculare sunt deosebit de importante deoarece, contribuie la gândirea şi

completarea procesului de învăţare și pot dezvolta şi explora anumite înclinaţii şi aptitudini ale copiilor.
Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă relaxantă, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de
activităţi, îmbinându-se utilul cu plăcutul. Scopul activităţilor extraşcolare este
copilului, în care viaţa capătă alte aspecte decât cele din procesul de învăţare şcolară. Educaţia prin
talente, cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ în diferite
domenii. Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i în
contact direct cu obiectele și fenomenele din natură. Trebuinţa de se juca a copiilor, de a fi mereu în
În cadrul activităţilor extracurriculare elevii se deprind să folosească surse informaţionale diverse,
să întocmească colecţii, să sistematizeze date, învaţă să înveţe, se supun de bună voie regulilor,
asumându-şi responsabilităţi, se autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi,
uşor şi mai frumos obiectivul principal al școlii şi al învăţământului primar – pregătirea copilului pentru
viaţă.
Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale constituie un mijloc
de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru. Ele oferă elevilor ocazia de
a observa obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, procesul de producţie în desfăşurarea sa, operele
de artă originale, momente ale trecutului istoric local, naţional, viaţa şi activitatea unor personalităţi de
1383
muncii lor, stimulând activitatea de învăţare, întregind şi desăvârşind ceea ce elevii acumulează în cadrul
lecţiilor zilnice.
Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive stimulează şi

orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzica, sport, poezie, pictură dezvoltând aptitudinile,
deprinderile și talentele copiilor.
Excursiile și taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile

cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă, , copiii
acumulează o serie de cunoştinţe punându-i în contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură, cu
locuri și peisaje naturale impresionante.
cazurilor în rolul de spectator, valoarea ei deosebită constituie o sursă inepuizabilă de impresii puternice,
emoții, acționând permanent asupra dezvoltării afectivității elevilor. Astfel de activităţi sunt de o reală
importanţă într-o lume dominată de mass-media şi mă refer la televizor , calculator și internet, care nu fac
comportamental , emoţional şi mai presus de toate slab dezvoltaţi intelectual.
vedere educativ importanţa acestor activităţi constă în dezvoltarea artistică, empatică, de voluntariat a
elevului prin atmosfera sărbătorească instalată cu anumite prilejuri. Aceste mici adunări, organizate de
către cadrele didactice, le oferă elevilor răsplata primită după muncă, au rol de motivare şi de asemenea
implică elevii în acțiuni în care se simt utili, învață să dăruiască, să relaționeze și să coopereze cu cei din
jur. Proiectarea şcolii ca o instituţie socială cu funcţii multiple, aptă să răspundă eficace nevoilor
psihologice şi sociale ale elevului, să asigure cadrul favorabil pentru starea sa de bine, pentru diminuarea
și prevenirea tulburărilor de adaptare specifice vârstei, pentru formarea unor cetăţeni responsabili, este
plan moral, intelectual, estetic, civic şi fizic prin atingerea tuturor dimensiunilor educaţiei al cărei ultim
scop este pregătirea pentru viaţă a elevului.
1384
Inst. Iordache Claudia
adecvată, orice temă.” - afirma J. Bruner.
Activităţile extraşcolare, sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc bucurie,
facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar.
Activitățile extrașcolare sunt foarte importante pentru dezvoltarea armonioasă a copilului. Studiile de
specialitate susțin că acesta ajută elevii la formarea unei atitudini pozitive față de învățare, aceștia au
învățământ.
etc.);
sociale.
cunoștințe însușite în cadrul orelor de curs. De asemenea, constituie un mijloc de formare a competențelor,
contribuie la educarea morală, estetică a elevilor, diciplinându-le acțiunile și extinzându-le orizontul
O particularitate a activităților extrașcolare, o constituie legătura acestora cu partea practică.
1385
desfășoară procesul. Scopul activităților extrașcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, cultivarea
Montessori)
Bibliografie:

1386
Activitățile extracurriculare - parte a educației școlarului
Iordănescu Carmen,
Colegiul Economic „Ion Ghica”, Târgoviște
„Tot ceea ce n-avem de la naştere şi de care avem nevoie când suntem mari, ne este dat prin
educaţie. Această educaţie ne vine de la natură, de la oameni sau de la lucruri.” Jean Jacques Rousseau
Activiățile extracurriculare definite ca „totalitatea activităţilor educative organizate şi planificate

în instituţiile de învăţământ sau în alte organizaţii cu scop educaţional, dar mai puţin riguroase decât
cele formale şi desfăşurate în afara incidenței programelor școlare, conduse de persoane calificate” au
rolul de a completa formarea personalității elevului asigurată de educația formală sau de a dezvolta
alte aspecte particulare ale personalităţii acestuia.
Ca orice demers cu o finalitate precisă, activitatea extracurriculară presupune o anume structurare şi
organizare, asigurate de corelarea activităţilor de proiectare, implementare şi evaluare. Principiile de
proiectare și implementare curriculară se regăsesc în tezele lui Santini:
1. Concentrare pe ce se învaţă. Proiectarea, implementarea şi evaluarea activităţilor

extracurriculare se centrează pe obiective, dar în limitele celui ce învaţă;
2. Simplificare interzisă. Proiectul activităţii extracurriculare nu este unul mecanic sau productiv,
ci unul centrat pe dezvoltarea elevului;
3. Soluţie exhaustivă: proiectarea activităţilor extracurriculare trebuie să ţină cont de toate
interesele, iar proiectul trebuie să satisfacă toate cerinţele participanţilor.
4. Transparenţa totală: procesul de proiectare este unul deschis, cunoscut tuturor celor implicaţi.
5. Informare completă. În proiectarea activităţilor extracurriculare este importantă exploatarea
tuturor surselor de informare (documente sau chiar anumite persoane specializate).
6. Competenţe clare. Fiecare membru al echipei trebuie să aibă competenţele clar definite.
7. Parte din întreg. Proiectarea reprezintă doar una dintre etapele activităţilor extracurriculare,
nelimitându-se doar la acest aspect.
8. Fidelitate şi operativitate. În proiectarea şi implementarea activităţilor extracurriculare trebuie
tratate toate informaţiile, fără nici un fel de părtinire.
9. Justificare deplină. Obiectivele unui proiect al activităţii extracurriculare nu sunt acceptabile
numai dacă sunt perfect justificabile.
10. Valorizare anticipată. Proiectarea nu este completă dacă obiectivele nu sunt estimate valoric în
timp.
11. Revizuire. Valoarea unui proiect a activităţilor extracurriculare trebuie revăzută periodic înainte
şi după aplicare, chiar dacă nu există disfuncţii
12. Colaborare completă, în proiectarea activităţilor extracurriculare fiind absolut necesară
colaborarea cadru-didactic-elev-factor de decizie-alţi membrii implicaţi.
13. Planificare integrală. Proiectarea activităţilor extracurriculare nu poate fi fragmentară, ci
planificată integral, până la cele mai mici detalii.
Cele mai utilizate activități extracurriculare folosite în învățământul preuniversitar sunt:
concursurile școlare; serbările și festivitățile; taberele și excursiile în natură, spectacolele; vizionarea
emisiunilor muzicale, sportive, de teatru de copii; vizitele la muzee, locuri istorice, case memoriale,
monumente, expoziții.
Studiile în domeniu arată că aceste tipuri de activități sunt atractive și au un impact pozitiv asupra
dezvoltării personalității elevilor, a performanțelor școlare și a integrării lor sociale. Ele facilitează
acumularea de cunoștințe; dezvoltă spiritului practic, manualitatea; valorifică interesele și aptitudinile
elevilor; stimulează spiritul de inițiativă, de implicare decizională în contextul respectării drepturilor
omului, creativitatea, munca în echipă, gândirea critică, independentă; imprimă un anumit comportament,
1387
o anumită ținută adecvată unei situații; conferă cadru necesar afirmării și recunoașterii aptitudinilor
elevilor; cultivă sentimente de respect și de dragoste față de natură, om și realizările sale.
„Şcoala trebuie să urmărească tot timpul că tânărul să părăsească băncile ei nu ca specialist, ci ca
o personalitate armonioasă.” Albert Einstein
BIBLIOGRAFIE:
1. Crăciunescu, Nedelea, Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar,
în “Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti
1388
TEATRUL ȘCOLAR - ACTIVITATE EXTRA - CURRICULARĂ
DE MODELARE A PERSONALITĂȚII ELEVULUI
Profesor Mihai Florin Iordănescu

Liceul Teoretic „I. H. Rădulescu” Târgoviște
Poate fi teatrul școlar o activitate extra-curriculară eficace în stimularea și susținerea educației

formale?
Ca formă de exprimare artistică a realității teatrul pătrunde și modelează subtil simțirea și
comportamentul uman prin activarea inteligenței emoționale. Teatrul în sala de spectacol sau cel
radiofonic transpune spectatorul în postura de participant indirect la trăirile actorilor, acesta fiind condus
printr-un labirint de emoții și analize critice către zone de valoare ale sinelui. Scenariul creează un orizont
de așteptare, astfel încât spectatorul simte nevoia să intervină, să împărtășească din experiența sau să
ofere soluții la dilemele personajelor, într-un cadrul de manifestare moral, empatic și neagresiv pe care
arta teatrală de calitate îl promovează. Dar dacă ești chiar tu actorul, ce influențe benefice apar pe planul
formării personale?
Tinerii parcurg în liceu o perioadă dificilă din viață în care principalele preocupări sunt: propria
descoperire în avalanșa dezvoltărilor psiho-somatice specifice adolescenței, stabilirea unei identități în
relația cu familia și societatea și adaptarea la solicitările crescătoare de formare școlară și autoformare.
Foarte importantă este propria imagine a adolescentului și poziția sa față de cei din jur (prieteni, colegi).
Acesta tinde să se descurce prin forțe proprii, independent față de părinții care vor să supravegheze și
coordoneze transformarea multidimensională a copilului, încercând să îl ferească de inerentele derapaje
sau pericole. Părinții trebuie să încurajeze dorința tinerilor de a-și descoperi cele mai potrivite metode de
autoformare, propriul talent, de a-și crește încrederea în sine fiindcă vârsta adolescenței este potrivită
pentru a începe o carieră într-un domeniul vizat.
Dezvoltarea corectă a adolescenților se bazează pe stimularea mai multor arii în strânsă legătură cu
activitatea lor. Un adolescent echilibrat alege activități care contribuie la dezvoltarea caracterului,
creșterea încrederii în sine, dezvoltarea abilităților de socializare, identificarea pasiunilor și luarea
deciziilor.
Psihologul Carmen Anghelescu, autoarea unui ghid practic de educație prin artă dramatică, susține
că unul dintre cei mai importanți factori modelatori ai personalității tânărului – jocul – este cuprins și
îmbinat natural cu învățarea în scenele de teatru în care actori sunt copiii. De asemenea aceasta precizează
că teatrul este instrumentul cultural cel mai sensibil la specificul social, cel care educă tinerii informal și
non-formal prin reguli și legi.
Liceanul caută instinctiv sprijin în orice ar facilita trecerea sa de la copilărie spre zona adultă
preferând să înainteze în necunoscut, să decidă nesigur sau poate greșit, evitând să arate celorlalți lipsa de
încredere în propria persoană și nevoia de îndrumare.
Activitățile de învățare formale din liceu și menținerea unui climat disciplinar necesar educației,
trebuie să aibă suportul unei educaţii nonformale adecvate, care să anticipeze vulnerabilitățile
comportamentale cauzate de criticul perioadei adolescentine, luând în calcul și educația informală care
amplifică de multe ori incoerența comportamentală a elevului.
Modelarea și automodelarea prin teatru s-a dovedit a fi o formă artistică a educației non-formale cu
impact formativ puternic. Sub îndrumarea profesionistă a unui cadru didactic instruit pedagogic pentru
educația prin teatru și tehnici teatrale, elevii pot construi ca tradiție și valoare a culturii organizaționale
exprimarea prin mijloace artistice în cadrul unei trupe de teatru a liceului.
Spectacolele de teatru, ca și activitățile extra-curriculare bazate pe teatrul școlar formează copiilor o
extraordinară capacitate de percepere observare și înțelegere - arată specialiștii în psihopedagogie. Un
studiu științific realizat în două școli austriece privind aplicarea „metodei Rotter” pentru stimularea
educației formale prin teatru școlar, a arătat îmbunătăţiri în domeniul cognitiv, dar şi în cel al
1389
personalităţii, creşterea cu peste 50 la sută a memoriei verbale, perfecţionarea percepţiei corporale, a
nivelului de atenţie, a flexibilităţii atenţiei etc.
Privind dezvoltarea cognitivă s-au obținut rezultatele: atenţie generală sporită; reducerea tendinţei
de distragere a atenţiei; creşterea duratei de concentrare şi flexibilitatea atenţiei – reducerea numărului de
erori la testul de atenţie; îmbunătăţirea capacităţii de memorare; percepţie corporală sporită; mai bună
percepţie tridimensională a spaţiului; îmbunătăţirea capacităţii de anticipare a seriilor şi şabloanelor;
dezvoltarea percepţiei vizuale şi auditive; îmbunătăţirea abilităţii de relaţionare a percepţiilor vizuale şi
auditive.
Se pot menționa câteva progrese apărute la nivelul dezvoltării psihologice/emoţionale: creşterea
stimei de sine; stabilitate emoţională crescută; îmbunătăţirea abilităţii de relaţionare cu cei din jur;
scăderea tendinţei de temere; creşterea capacităţii de mobilizare pentru realizarea de noi activităţi.
Rezultatele generale ale evaluării susţin ipoteza principală a proiectului, şi anume că participarea la
atelierele de teatru aduc îmbunătăţiri semnificative a abilităţilor copiilor în zone relevante, precum
memoria verbală sau percepţia corporală.
Beneficiile educative ale teatrului școlar s-au confirmat și în școlile românești, unde s-au aplicat
tehnici specifice atât pentru susținerea unor teme de mare interes social la dirigenție (violenţa în familie,
violenţa în şcoală, prevenirea consumului de tutun, alcool, droguri, circulația rutieră, etc.), cât și pentru
stimularea dobândirii competențelor specifice la diferite discipline de învățământ.
Potențialul teatrului de a sprijini educația poate fi extins la orice disciplină școlară, prin arta
profesorului de a identifica situațiile–problemă, segmentele de lecție în care s-ar preta aplicarea unor
tehnici din teatru. Practica arată că schimbările benefice se produc cu atât mai mult prin implicarea directă
a elevilor în analiza, construcţia şi exprimarea unor situaţii de viaţă, deoarece teatrul educă oferind un
câmp de manifestare şi de afirmare a personalităţii, iar copilul are satisfacția etalării modului său de a
vedea lumea și a interacționa cu aceasta, prin forme educate și sugestive de exprimare personală.
Ca rezultate ale practicii nemijlocite cu elevii de liceu s-au constatat următoarele:
- membrii trupei de teatru au dobândit și dezvoltat curajul de a exprima opiniile personale,
transmițând mesaje prin textele pieselor, într-un mod dezinvolt, şi cu bucuria afirmării de sine, pe fondul
admirației și respectului perceput din partea colegilor;
- elevii și-au dezvoltat capacitatea de memorare - reproduceau fidel textul scenetei, iar după mai
multe repetiții chiar introduceau improvizații pertinente și sugestive. Se dovedea de fiecare dată, ceea ce
specialiştii susţin, că educaţia prin tehnici împrumutate din teatru stimulează inventivitatea copiilor şi
îmbunătăţeşte procesele de memorare și asociere logică;
- a crescut interesul pentru identificarea și evidențierea unor subiectele cu impact general și
expresivitatea interpretărilor artistice;
- s-au eliminat tendințele ușor agresive, prezente în principal la băieți în conjuncturi ce presupuneau
propria afirmare și recunoaștere în cadrul grupului;
- la elevii din toate generațiile au evoluat: respectul față de sine, de colegi, profesori și oameni în
general, a crescut receptivitatea față de solicitările profesorilor și ale părinților de a învăța.
Prof. univ. dr. Alin Gavreliuc afirmă că „pentru înţelegerea şi asumarea propriilor roluri sociale şi
pe ale celorlalţi, teatrul este un exerciţiu binevenit pentru tineretul societății noastre de astăzi”,
caracterizată prin multe înțelegeri incomplete sau deformate ale cuvântului democrație.
Bibliografie:
1. Anghelescu, Carmen, „GHID practic <Creşte prin teatru> pentru realizarea unui program de
educație prin artă dramatică”, Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului, [online],
disponibil la: https://ro.scribd.com/document/82848124/Ghid-Creste-Prin-Teatru
2. Rotter, Sylvia; Sindelar, Brigitte, „Sus cortina!... pentru viaţă – Teatrul educațional-jocuri şi
exerciţii”, Editura U.N.A.T.C. Press, București, 2015
Site-uri de Internet:
1. http://romanialibera.ro/stil-de-viata/familie/teatrul--o-alternativa-inovativa-la-educatia-formala-
a-copiilor-217777
2. https://transcena.ro/despre-teatrul-in-educatie/

1390

Rolul activităților extrașcolare în educația copilului
Iosif Elena
Școala Gimnazială Nr. 1 Jegălia, Jud. Călărași
Știm cu certitudine că lumea în care trăim, noi și copiii noștri, se schimbă în fiecare clipă, iar ceea
ce este valabil acum, în mod sigur, nu va mai fi la fel atunci când cei pe care îi creștem și educăm vor
deveni adulți. Apare astfel ideea că cel mai bun lucru pe care îl putem face este acela de a-i învăța pe
școlari să se adapteze unor situații diferite de viață, în funcție de cerințele pe care societatea le impune.
Activitățile extrașcolare, prin rolul pe care îl au, sprijină atât cadrele didactice cât și părinții și elevii
în demersul comun de a le oferi resursele necesare unei dezvoltări armonioase a personalității copilului.
Ceea ce este evident, din perspectiva utilizării acestor activități care continuă educația elevilor în afara
școlii, este faptul că acestea au ca scop identificarea și formarea unor aptitudini prin punerea în contact
direct cu aspecte din mediul înconjurător.
Un exemplu de activitate extrașcolară eficient, din punctul meu de vedere, îl constituie drumețiile în
preajma localității. Acestea îi ajută pe copii să descopere frumusețea naturii și, totodată, modalități de a
proteja resursele pe care aceasta ni le dăruiește. Datorită receptivității de care aceștia dau dovadă, putem
fi siguri că vom contribui la formarea viitorilor ecologiști. Un alt avantaj pe care ni-l oferă excursiile este
reprezentat de dezvoltarea simțului artistic al școlarilor prin desene sau alte activități practice care
redau peisajele din natură.
Vizitele la muzee, la casele memoriale sunt, de asemenea modalități prin care copiii nu numai că
intră în contact direct cu tot ceea ce ține de tradiție, folclor sau istoria poporului nostru, ci și o cale de a-i
învăța să respecte valorile culturale și de a continua să le transmită generațiilor viitoare.
Spectacolele de teatru, muzicale sau întrecerile sportive reprezintă un alt mijloc prin care copilul
face cunoștință cu lumea artistică sau sportivă, îndrumându-l, prin exemple pozitive, să-și descopere
posibilele aptitudini sau talente. Serbările școlare contribuie și ele, în egală măsură, la dezvoltarea
simțului estetic, al creativității și al sensibilității elevilor noștri.
Un alt avantaj pe care îl oferă utilizarea activităților extrașcolare pentru educarea copiilor constă
în abilitatea de comunicare și socializare a celor implicați. De asemenea, elevii timizi sau care au
probleme de integrare și care, pe parcursul orelor de curs, nu sunt competitivi, vor deveni mult mai
încrezători în forțele proprii și, cu certitudine, se vor adapta mult mai ușor în situații neprevăzute,
devenind astfel adulții responsabili și organizați de mâine.
Așadar, consider că activitățile extrașcolare îmbinate cu cele școlare, au o multitudine de valențe
formative, oferindu-i cadrului didactic posibilitatea de a pune în valoare personalitatea copilului și de a-l
determina să participe activ la viața socială.

1391
-În excursie-
Iosif Gabriela, profesor pentru învățământ primar,

Școala Gimnazială ”Episcop Dionisie Romano” Buzău
Activitățile desfășurate în săptămâna ”Școala Altfel” au ca scop formarea elevilor ”altfel” decât în
timpul orelor de curs clasice. Ele se dovedesc de multe ori mai atractive tocmai pentru caracterul lor
ludic, nonformal. Oferă încredere, posibilități de afirmare și recunoaștere a aptitudinilor tuturor elevilor
indiferent de evoluția lor școlară.
”Excursia ajută la dezvoltarea intelectuală şi fizică a copilului, la educarea lui cetăţenească şi
evadării din atmosfera de muncă de zi cu zi ci şi ca un act de ridicare a nivelului cultural.”(1)
În excursie elevii sunt însoțiți adesea de părinți iar activitățile îi solicită deopotrivă și pe aceștia.
Pentru învățător această participare aduce un dublu beneficiu: părinții se leagă de grupul social și devin
prieteni. Îl înțeleg mai ușor pe învățător, se simt mai aproape de interesul de grup.
Trecând peste multitudinea de hârtii ce se cer întocmite pentru deplasare, excursia este o frumoasă
experiență comună a elevilor și a părinților, cunoștințele dobândite prin experiență directă fiind mult mai
valoroase și mai temeinic dobândite datorită factorului emoțional.
Exemple de bună practică:
FIŞĂ DE ACTIVITATE
1. Titlul activităţii: Excursie pe traseul Buzău - Brașov - Lacul Roșu- Tg. Neamț - Mărășești
2. Coordonatorul activităţii: înv. Iosif Gabriela
4. Durata activităţii: 3 zile
5. Grupul ţintă: clasa a IV-a
6. Obiective:
-Vizitarea celor mai cunoscute repere privind frumusețile/ bogățiile naturale ale traseului: Brașov-
Centrul istoric, Lacul Roșu- monument al naturii, Piatra Neamț- Cetatea Neamțului, Mănăstirile din zonă,
Mausoleul din Mărășești
-Utilizarea unor elemente de orientare (hartă, puncte cardinale, forme de relief, vegetația specifică
fiecărei forme de relief)
7. Resurse:
a. Umane: elevii claseia IV-a, părinți însoțitori, șoferul și peronalul care a asigurat condițiile de
cazare și masă.
b. Materiale- autocarul, hotelurile care au oferit cazarea, restaurantele - oferite de ... Tour,
obiectivele vizitate
8. Descrierea activităţii:
- Vizitarea unor monumente naturale: Valea Prahovei, Lacul Sfânta Ana, Lacul Roșu, Cheile
Bicazului și Barajul Bicaz;
- Vizitarea unor monumente istorice: Cetatea Neamțului, Mănăstirea Neamțul, Mănăstirea Agapia,
Mausoleul de la Mărășești;
- Vizitarea Casei memoriale ”Ion Creangă” și muzeul artei populare românești de la Humulești;
1392
- Organizarea unei ”petreceri” - surpriză pentru sfârșitul ciclului primar.
10. Rezultate aşteptate:
- Realizarea unor conexiuni între lecțiile studiate în cadrul orelor, la școală, cu cele văzute,
cunoștințe din toate domeniile: literatură, geografie, științe, istorie, arte plastice, muzică
- Exersarea unor comportamente sociale: respectarea regulilor de circulație pentru deplasarea în
grup, comportamente de întrajutorare și de acceptare.
11. Modalităţi de evaluare a rezultatelor:
- Comportamentul lor, în momentul activităților
- Reacțiile părinților în timpul activităților la imaginile și materialele postate pe facebook
- Discuţii în grup şi individuale înainte și după activități;
12. Rezultate înregistrate:
- Comportamentul elevilor este unul corect;
- Reacţiile celor care au văzut activitatea pe facebook sunt încurajatoare.
Bibliografie:
(1)https://latimp.net/forum/thread/27329/activitati-realizate-in-mediul-extrascolar-excursia-vizita-
vizonarea-unui-film-spectacol-locul-%C5%9Fi-rolul-activit%C4%83%C5%A3ilor-extracurriculare-
%C3%AEn-educa%C5%A3ia-copiilor/
1393
Iosif Marilena
Liceul Tehnologic Nr. 1 Borcea
instituției de învățământ, cu participarea clasei, a mai multor clase de elevi sau a mai multor instituții și
vizează, de regulă, acele activități cu rol complementar orelor clasice de predare-învățare.
poate fi redus numai la activitatea instructiv- educativă care se desfăşoară în cadrul lecţiilor.
În acest scop se folosesc şi alte forme de activitate, cum ar fi: cercurile organizate la diferite obiecte,
vizitele şi excursiile, concursurile şcolare etc., care contribuie la adâncirea cunoaşterii, la descoperirea,
recunoaşterii performanţelor.
În plan moral, aceste activităţi contribuie la formarea şi dezvoltarea atitudinilor de respect pentru
Activităţile extraşcolare au unele particularităţi prin care se deosebesc de activităţile şcolare. Ele sunt
diferite din punct de vedere al conţinutului, duratei, metodelor folosite şi formelor de organizare a
activităţii. Conţinutul activităţilor extraşcolare nu este stabilit printr- un curriculum obligatoriu; elevii au
elevilor.
Astfel, acestea devin o formă complementară de activitate – parte componentă a educaţiei – care
excursii, drumeţii, vizite, spectacole cultural- artistice, tabere şcolare, vizionări de filme, competiţii
artei. Participând la acţiuni cu caracter artistic, la manifestări cultural- artistice, vizionând spectacole de
și prin conținutul lor se deosebesc de cele cu caracter didactic.
Influenţa educativă a excursiilor şi vizitelor depinde şi de caracterul lor variat. Prin conţinutul lor,
excursiile şi vizitele se deosebesc de activităţile cu caracter didactic. Organizate la nivelul clasei sau
şcolii, cu participare benevolă, excursiile şi vizitele au drept scop lărgirea orizontului cognitiv,
1394
de dezvoltare a interesului lor pentru artă. Varietatea activităţii în cerc constituie şi ea o condiţie a
frecventării lui cu plăcere de către elevi. Un rol important în educaţia elevilor îl joacă cercurile artistice.
artistice.
Înscrierea elevilor în cerc trebuie să se facă selectiv, pe bază de interese şi aptitudini, iar la
elevilor. Scopul general al cercului este educaţia estetică şi cultivarea dragostei pentru artă.
Cercurile de creaţie au ca scop descoperirea şi cultivarea talentului, aptitudinilor elevilor în diverse
domenii ale artei populare. Utilizarea povestirilor ca metode de învățare dezvoltă imaginația copiilor.
Metodele și tehnicile moderne, activ- participative, capabile să mobilizeze energiile elevilor, să le capteze
atenția, care- i îndeamnă să- și pună în joc imaginația, înțelegerea, memoria, abilitățile artistice sunt
extrem de potrivite în educarea copilului pentru problemele ridicate de societatea contemporană.
1395
POVEŞTI DE VIAŢĂ
Proiect educaţional de dezvoltare personală
Liceul Economic ,,Alexandru Ioan Cuza” Piatra Neamţ

Autor prof. Iosub Claudia Luise
Profesori coordonatori
Dir. Gheorghiu Doina
Dir. Adj. Todiresei Livioara
Prof. Iosub Claudia
A. INFORMAŢII DESPRE PROIECT
A 1. Titlul proiectului: „Povestea mea”

A 2. Categoria în care se încadrează proiectul: proiect de dezvoltare personala
B. REZUMATUL PROIECTULUI
Istoria nu poate fi cuprinsă în cărți.

Istoria reprezintă viața în complexitatea ei: oameni, acțiuni, sentimente, vise, opinii, interpretări și
experiență - toate acestea împreună îl implică pe receptor (fie el ascultător sau cititor) într-o relație
dinamică cu trecutul care poate fi experimentat doar prin intermediul poveștilor celor care au trăit în
trecut.
Iată modul în care echipa de proiect privește istoria: o relație continuă, activă dintre trecut, ce s- a
întâmplat odinioară, și prezent—generația tânără care caută să își dezvolte o identitate proprie.
Dacă nu îți cunoști rădăcinile e dificil să-ți construiești un viitor. Descoperă trecutul oamenilor de
lângă tine și vei afla mai mult decât detalii legate de evenimente istorice.
Ascultă poveștile lor, analizează experiența lor de viață și propria ta viață poate lua o nouă turnură,
iar lucrurile pot căpăta un alt înțeles.
C. PREZENTAREA PROIECTULUI
Proiectul Povestea mea abordează istoria din două perspective:

1. Povestitorul –povestitorii sunt persoane care doresc să-și împărtășească poveștile de viață pentru
a ilustra evenimente istorice. De multe ori, acești oameni se simt marginalizați atunci când viața lor pare
să nu mai prezinte nici un interes pentru tinerele generații. Poveștile lor oferă informații și răspunsuri pe
care nu le putem găsi în nicio carte de istorie. Experiența directă și personalizată, amintirile și
sentimentele transformă poveștile acestor oameni în resurse extreme de valoroase pe care le putem folosi
nu numai pentru studiul formal al istoriei, dar și pentru dezvoltarea noastră personală.
2. Colectorul de povești –colectorii de povești sunt elevi competenți în utilizarea calculatorul și a
internetului.
Reprezentanții acestei categorii au de cele mai multe ori tendința să acorde prea multă atenție
aspectelor IT, socializând din ce în ce mai puțin. Astfel, ei nu își mai dezvoltă abilitățile de comunicare și
relațiile sociale, în special cu alte generații. În cazul lor, poveștile din trecut și relaționarea cu persoane
care doresc să își împărtășească poveștile pot ajuta la stabilirea unei legături între generații și, mai mult
decât atât, oferă tinerilor șansa de a-și folosi abilitățile și cunoștințele IT pentru a-i iniția pe cei mai în
vârstă în utilizarea calculatorului și a internetului.
1396
Proiectul își propune să faciliteze legătura dintre cele două categorii pentru a valoriza input-ul
fiecăreia: povești de viață din partea povestitorilor și cunoștințe și abilitați IT din partea colectorilor. o
povestire a vieţii în două părţi, care este de preferat să corespundă la două întâlniri diferite.
Într-o primă parte, subiectul este invitat cu o formulă standard (numită „consemn”) să-şi
povestească viaţa şi este lăsat să vorbească liber, fără a i se pune întrebări suplimentare, în timp ce într-o a
doua parte intervievatorul se foloseşte de o listă de întrebări (numită „ghid de interviu”), structurate pe
teme mari de interes pentru cercetător. Prima parte lasă posibilitatea ca subiectul să se exprime în
întregime pe sine (predomină funcţia terapeutică), iar în a doua parte i se dă ocazia subiectului să
descrierie lumea în care a evoluat, evenimentele la care a participat, etc (predomină funcţia socio-
antropologică). Atât persepectiva asupra interiorităţii, subiectivă, cât şi cea asupra lumii înconjurătoare,
obiectivă au darul de a transmite informaţii, raţionamente, atitudini, valori mai tânărului ascultător, adică
pun în valoare funcţia pedagogică, formativă.
D. 1. Obiective specifice ale proiectului:
Proiectul pune faţă în faţă într-o situaţie specială de comunicare, centrată pe împărtăşirea experienţei
de viaţă, persoane în vârstă (pensionari) şi adolescenţi (liceeni), urmăreşte în principal efectele terapeutice
şi pedagogice ale unei astfel de întlniri repetate.
„Bătrâneţea” ca şi „Adolescenţa” sunt două stări complexe, cu o dimensiune pisho-socială
importantă şi cu o serie de disfuncţii care pot fi ameliorate prin comunicare.
Ceilalţi actori ai situaţiei de interacţiune sunt liceenii. Aceştia, la rândul lor, se află la adolescenţă, o
vârstă cu particularităţile ei. Din punct de vedere psihologic, se caracterizează
printr - o creştere a dezvoltării intelectuale, hipersensibilitate, conflicte motivaţionale şi afective în
efortul de a-şi construi propria identitate. Din punct de vedere socio-cultural, ne aflăm în faţa constiturii
unor grupuri cu preocupări şi gusturi comune care dezvoltă o subcultură proprie, în
conflict cu cea a adulţilor, subcultura adolescentină. Aceste grupuri sunt foarte unite, cu un puternic
rol socializator şi pot fi o sursă de delincvenţă juvenilă.
D. 2. Grupul ţintă
Grupul ţintă este format din toţi elevii şcolii.
D. 3. Durata proiectului:
Proiectul se derulează pe durata lunilor martie – iunie 2016.
D. 4. Descrierea activităţilor
1. Alegerea elevilor
Liceenii din proiectul nostru nu sunt aleşi după apartenenţa la un asemenea grup şi nici după
criteriul relaţiei conflictuale cu familia sau cu autoritatea în general, ci dintre adolescenţii care prezintă
riscul izolării sociale din pricina consumului excesiv de calculator / internet. Aceasta este una dintre
provocările despre care se discutp foarte mult în ultimul timp, într-atât încât s-a dezvoltat conceptul de
socializare virtuala.
Internetul produce o revoluţie în domeniul socializării, şi anume produce o nouă instanţă de
socializare, foarte puternică, pe care o putem numi grupul virtual de egali. Dacă, până la acest moment,
grupul de egali (colegi, prieteni) se baza pe interacţiune directă, acum mediul virtual le permite să
interacţioneze şi să se organizeze online. Acele comunităţi de gust şi de interes care împărtăşeau o
subcultură a tinerilor sau adolescenţilor şi care funcţionau ca publicuri acum se pot coagula în grupuri
virtuale, care nu presupun proximitate fizică, dar care poate avea consecinţe la fel de puternice ca un grup
obişnuit de egali. În plus, posibilitatea controlului de către adulţi este drastic diminuat.
Pericolul modelelor indezirabile nu dispare şi nici a cultivării violenţei, mai ales prin intermediul
jocurilor, iar reţelele sociale, utilizând platforme ca hi5, Facebook sau Twitter, se extind exploziv. Aceste
reţele virtuale de sociabilitate ne determină să regândim problema izolării sociale, fenomen pe care
apariţia televiziunii l-a amplificat. Aşadar, captat de televizor, individul şi-a redus numărul de prieteni şi
şi-a diminuat comunicarea cu cei din jur, preferând să-şi petreacă timpul liber în faţa ecranului. Internetul,
1397
la rândul său, absoarbe individul, îl smulge din reţeaua de sociabilitate proximă, însă îl livrează unei alte
reţele de sociabilitate, virtuală, iar comunicarea nu este exclusă. Socializarea prin interacţiune directă este
dublată de o socializare digitală, într-un grup virtual de egali. Aceasta era exclusă în cazul televiziunii,
fiindcă acolo nu există interacţiune. Interesant este că această lume virtuală este la rândul ei socială, cu
valori şi reguli, astfel încât socializarea tradiţională capătă o dimensiune suplimentară, necunoscută până
acum. Denumirea de grup virtual sau lume virtuală nu trebuie să ne inducă în eroare, căci consecinţele
sale sunt cât se poate de reale, atât asupra individului, cât şi asupra realităţii obişnuite.
Nu putem spune nicicum că internetul desocializează individul, ci doar că schimbă natura şi
structura reţelei sale de sociabilitate. Pentru generaţia în timpul căreia s-a produs răspândirea internetului,
utilizarea explozivă a acestuia corespunde unei adevărate resocializări. Însă nici măcar în cazul aceastei
generaţii nu a însemnat o izolare socială mai mare şi cu atât mai puţin o asocializare.
Aşadar, în proiectul nostru vom pune într-o situaţie de interacţiune focalizată pe povestirea vieţii
persoane in varsta, aflate la pensie, şi liceeni. Cei dintâi se află într-o oarecare izolare socială, iar ceilalţi
sunt mai degrabă absorbiţi de reţelele de socializare virtuală. În urma acestei intercaţiuni, noi vrem să
obşinem un grad mai ridicat de inserţie socială a celor două categorii de subiecţi, un transfer de cunoştinţe
tehnice de la adolescenţi către persoanele în vârstă şi un transfer de exeperienţă de viaţă de la vârsta a
treia către tineri.
Prin acest proiect nu ne propunem să facem psihoterapie nici cu persoanele în vârstă şi nici cu
adolescenţii, căci tehnicile de psihoterapie trebuie să fie folosite cu grijă de către un profesinist, fie că e
vorba de psiholog, medic, psihiatru, asistent social sau consilier psihologic. Noi creăm doar un context de
comunicare şi intercaţiune cu virtuţi terapeutice, mai precis socioterapeutice,procedăm la o modificare
artificială a mediului social în urma căreia să obţinem, printre altele, o inserţie socială mai bună a
actorilor sociali. Evident, reducerea izolării sociale şi creşterea stimei de sine contribuie în cele din urmă
la îmbunătăţireaechilibrului psihic
In urma interacţiunilor repetate dintre subiecţii în vârstă şi cei tineri în contextul culegerii
povestirilor vieţii, al transcrierii, prelucrării şi publicării in revista liceului astfel ne aşteptăm la o serie de
efecte socioterapeutice asupra tuturor părţilor implicate.
Asupra persoanelor în vârstă:
- diminuarea sentimentului de izolarae socială, atât prin simpla prezenţă tinerilor şi a interacţiunilor
repetate, cât şi prin deschiderea pe care o oferă învăţarea utilizării computerului şi a navigării pe internet.
- corelativ, are loc extinderea reţelei de socializare, mai ales dacă bătrânii participanţi la proiect vor
avea ocazia să se întâlnească la câteva activităţi comune şi dacă platforma oferă posibilitatea de a primi
feed-backuri şi de a socializa în mediul virtual
- creşterea stimei de sine.
Autovalorizarea pozitivă vine atât din faptul că trecutul său a stârnit curiozitatea tinerei generaţii, că
viaţa sa conţine o experienţă care este demnă de povestit, cât şi prin faptul că, prin publicare, ea capătă
vizibilitate socială.-diminuarea gradului de dependenţă. Uneori dependenţa este legată de accesul la
informaţii. Învăţarea utilizării calculatorului şi a navigării pe internet rezolvă o parte a acestei probleme.
Asupra tinerilor:
- diminuarea izolării sociale din lumea reală, ţinând cont că tinerii selectaţi pentru proiect au
apetenţă pentru socializarea virtuală.
- deconstrucţia stereotipurilor privind bătrânii, având ocazia să interacţioneze „pe viu” cu persoane
în vârstă care au o stare de sănătate bună şi sunt deschise spre comunicare, capabili să înveţe lucruri noi.
- cresterea stimei de sine, dat fiind faptul ca se afla in situata invata ceva pe un adult.
- cresterea capacitatii de emaptie si exercitiul relativizarii valorilor, ascultand povestiri din alte
vremuri, cu alte valori, preferinte, conditii de viata etc
dificil, însă pot fi motivaţi prin incitarea curiozităţii istorice, prezentarea întregului proiect ca un joc
sau prin gratificaţii şcolare.
2. Punerea în contact a subiecţilor aleşi e al doilea pas. Fie punem în relaţie un adolescent şi un
senior care nu se cunosc între ei, fie începem cu selectarea adolescentului şi prin acesta încercăm să
ajungem la o cunştinţă sau o rudă a sa aflată la vârsta pensionării, cu care să realizeze interviul. Mai ales
în cazul în care cei doi nu se cunsoc, trebuie să fim foarte atenţi şi să evaluăm gradul de compatibilitate
dintre ei (temperament, limbaj folosit, atitudine, etc) pentru a evita posibilele situaţii conflictuale.
1398
Prima întâlnire dintrecei doi este adesea esenţială şi trebuie gândită astfel încât să stimuleze
încredrea reciprocă. În lipsa încrederii, care trebuie câştigată şi cultivată de-a lungul întregii colaborări,
povestirile obţinute sunt cel mai adesea foarte scurte, expeditive, reci, lipsite de relevanţă. În cazul în care
ajungem la senior prin intermediul adolescentului, aşadar atunci cand aceştia se cunosc deja, chestiunea
încrederii este de cele mai multe ori rezolvată, însă vor fi subiecte pe care persoana în vârstă le va evita,
mai ales cele legate rudele comune sau relatarea uno experienţe delicate.
3. Prima întâlnire este bine să fie precedată de un un contact telefonic şi să se desfăşoare în

prezenţa unei cunoştinţe comune, prin care s-a făcut selecţia subiectului. În acest cadru, este prezentat
scopul proiectului, i se precizează subiectului că va fi înregistrat şi că rezultatele vor fi făcute publice,
însă nu înainte de a fi consultat. De asemenea, se precizeză că poate opta pentru anonimat sau folosirea
unui pseudonim dacă doreşte aceasta.
4. Al patrulea pas este realizarea interviului biografic. Prima parte. Aceasta se poate întâmpla
chiar de la prima întâlnire în cazul în care relaţia este considerată destul de cordială şi lipsită de suspiciuni
sau blocaje, ori se poate amâna pentru o întâlnire ulterioară. Cel mai bine este să fie consultat şi subiectul
când doreşte să vorbească şi în ce cadru, astfel încât să se simtă în largul său. Aşa cum s-a mai precizat,
pentru a împăca funcţia terapeutic-pedagogică o povestirii cu cea socio-antropologică, vom recurge la o
povestire a vieţii în două părţi, care este de preferat să corespundă la două şedinţe diferite. Într-o primă
parte, subiectul este invitat cu o formulă standard (numită „consemn”) să-şi povestească viaţa şi este lăsat
să vorbească liber, fără a i se pune întrebări suplimentare, în timp ce într-o a doua parte intervievatorul se
foloseşte de o listă de întrebări (numită „ghid de interviu”), structurate pe teme mari de interes pentru
cercetător. În cazul nostru consemnul este: “ Va rugam sa ne povestiti pe indelete viata dvs. de la primele
amintiri pana in prezent.”
În prima parte a interviului subiectul în vârstă este lăsat să se desfăşoare, să-şi depene minuţios viaţa
aşa cum crede de cuviinţă, nu trebuie să-l oprim, să-i punem întrebări ce ne vin nouă spontan în minte (le
putem nota pentru mai târziu) şi în nici un caz să-l contrazicem. Cel ce povesteşte este considerat cel mai
bun expert în propria lui viaţă şi noi nu trebuie decât să-l ascultăm. Intervenţia noastră este justificată doar
în caz de blocaj, de întrerupere a povestirii.. Atunci trebuie să recurgem la ceea ce se numeşte relansarea
discuţiei, iar aceasta se face amintindu-i subiectului unde a rămas sau sugerându-i o temă pe care deja a
abordat-o dar nu a dezvoltat-o suficient, însă este total contraindicat de a propune noi o temă nouă. Nu
trebuie să ne arătăm nerăbdători sau să privim des la ceas. Subiectul trebuie să se simtă confortabil şi să
aibă senzaţia că are tot timpul din lume la dispoziţie pentru a vorbi despre viaţa lui. Cu cât povestirea este
mai bogată în detalii, cu atât este mai preţioasă. Dacă este nevoie, această primă parte a povestirii,
informală, poate fi întinsă pe mai multe şedinţe. Abia după aceea să trecem la partea a doua ainterviului,
cea semistructurată. La sfâsrşitul primei întâlniri este bine să semnăm şi contractul cu subiectul, prin care
acesta ne autorizează şi ne specifică condiţiile în care este de acord ca materialul înregistrat să fie făcut
public.
5. Al cincilea pas este realizarea interviului biografic, a doua parte. E bine să aibă loc într-o altă
întâlnire, pentru a avea timp să ascutăm înregistrarea şi să ne notăm eventualele inadvertenţe, goluri
cronologice sau teme interesante rămase neaprofundate. Pentru a doua parte a interviuluifolosim un ghid
de interviu standard, la care adăugăm propriile noastre întrebări, iscate din interacţiunea cu un subiect
particular. În general, de la un interviu la altul ghidurile devin tot mai complexe, însă păstrând direcţiile
mari stabilite iniţial. Noi vom folosi următorul ghid tematic (provizoriu):
a. Socializare primara, educatie familiala, copilarie, jocuri si jucarii specifice epocii, relatiile cu
parintii/fratii/vecinii
b. Relatiile cu sexul opus. Alegerea partenerului. Casatoria.
c. Constructia carierei profesionale. Orientare scolara/profesionala, primul loc de munca, avansarea,
schimbarea locului de munca, relatii cu colegii, sefii si/sau subalternii. Sarcini sau functii politice.
d. Viata in spatial domestic. Locuinta –achizitie, aranjare, impartirea spatiului.
Impartirea sarcinilor domestice.
e. A manca si a te imbraca in comunism.
1399
f. Consum cultural (literatura, film, TV, muzica, teatru, etc.) si practici culturale. Cenacluri, Casa
pionierului, Cenaclul Flacara, Cantarea Romaniei, etc.
g. Petrecerea timpului liber. Sfarsit de saptamana, vacante, concedii, tabere. Prima calatorie in
strainatate. Ceaiuri, petreceri, sarbatori religioase sau nu. Hobbyuri. Practicarea unui sport.
h. Serviciul militar.
i. Politetea. Codul bunelor maniere la diferite categorii socio-profesionale, in rural si urban.
j. Experienta feminina in comunism.
k. Constructia (sociala a) feminitatii. Moda. Ingrijirea corpului, machiajul, etc.
l. Alegerea prenumelui copiilor. Cine, de ce, in ce context.
m. Perceptia Celuilalt. Primul strain intalnit. Minoritati etnice, religioase, sexuale. Persoanele cu
dizabilitati.
Desigur, temele pe care subiectul le-a dezvoltat în întâlnirile anterioare nu le mai aducem în
discuţie, decţât dacă ne-au rămas lucruri neclare sau insuficient detaliate. Ordinea abordării temelor nu e
obligatoriu cea din ghid, ci profităm de mersul discuţiei pentru a face trecerea cât mai naturală de la o
temă la alta.
6. Al şaselea pas constă în transcrierea integrală a interviului şi completarea biografiei

subiectului cu alte tipuri de documente personale, cum ar fi fotografii de familie, corespondenţă, jurnal,
memorii, etc. Acestea vor fi fotocopiate, iar originalele restituite. Transcrierea interviurilor biografice se
face fără a omite nimic, nici măcar greşelile de exprimare ale povestitorului. De asemenea, în paranteze
vor fi consemnate gesturile considerate semnificative ale vorbitorului. De aceea, în cazul în care interviul
nu este înregistrat video, cel mai bine este ca transcrierea să fie făcută de aceeaşi persoană care a efectuat
înregistrarea şi la un timp relativ scurt, pentru a-şi putea aminti detaliile semnificative aleîntâlnirii.
REZULTATELE AŞTEPTATE
Obiectivele se vor considera realizate dacă se vor îndeplini următorii indicatori:
- înţelegerea importanţei respectului reciproc;
- participarea la activităţi extracurriculare;
- relatii intergenerationale pozitive
Diminuarea conflictului dintre adolescenti si adulti
- cresterea respectului fata vde sine dar mai ales fata de personele in varsta.
BENEFICIARII DIRECŢI ŞI INDIRECŢI

Beneficiarii direcţi sunt copii, părinţii şi cadrele didactice.
Beneficiarii indirecţi - comunitatea locală.
1400
Prof. Iovin Codrin

Școala Gimnazială Adam Nicolae Arad
Scopul activităților extrașcolare
Educația extrașcolară îi va ajuta pe cei mici să își valorifice timpul într-un mod util, constructiv și
educativ.
Scopul acestor activități extrașcolare este de a-i învăța pe cei mici să interacționeze mai ușor cu
persoanele din jur, de a le cultiva interesul pentru activitățile culturale și nu numai.
1. Activitățile sportive
Acest tip de activitate este potrivită și chiar indicată pentru toți copii, fie că vorbim despre elevii
introvertiți sau timizi, fie că vorbim despre cei hiperactivi sau extrovertiți.
Nu este niciun secret că rutina unui sport început în copilărie are efecte benefice pe viață, că îi ajută
pe cei mici să se dezvolte armonios.
Copii care ajung să practice un sport încă din copilărie vor ajunge să aibă un stil de viață sănătos,
să conștientizeze beneficiile vieții active.
Munca în echipă
Practicând un sport de echipă vor înțelege cât este de importantă comunicare și colaborarea, iar
acest lucru le va fi util și când vor crește și se vor angaja.
Fair play
Orice sport precum tenisul, înotul, baletul sau gimnastica constituie o componentă importantă în
educarea răbdării, în dezvoltarea spiritului fair play. De exemplu, vor învăța să își aștepte rândul, să
asculte de antrenor, să respecte regulile unui joc, să își respecte coechipierii, dar și adversarii.
2. Cursuri de limbi străine
Conform specialiștilor, copii sunt perfect capabili să învețe o limbă nouă încă de la vârsta de 3 ani.
De exemplu, după vârsta de 7 ani aceștia nu mai au capacitatea de a învăța intuitiv o limbă străină și de
aceea este indicat să meargă la cursuri sau la meditații înca de când sunt mici.
Dezvoltarea socială
Pe lângă învățarea materiei care face obiectul studiului, copii vor socializa foarte mult, atât cu
profesorii, cât și cu colegii, cu alte cuvinte, pot lega prietenii cu cei de vârsta lor, dar și cu cei mai mari.
Dezvoltarea vocabularului
În momentul în care copilul este expus la o nouă limbă are acces la o serie nouă de cuvinte, care vin
să îmbunătățească vocabularul deja existent.
Îmbunătățește memoria
1401
Creierul este adesea comparat cu un mușchi, deoarece funcționează mult mai bine în urma unui
exercițiu susținut.
De aceea, cu cât ne folosim mai mult creierul, cu atât funcționează mai bine. Acest lucru este valabil
și atunci când se învață o limbă străină.
Învățarea unei alte limbi, în afară de cea maternă presupune familiarizarea cu vocabularul și cu
regulile de gramatică și folosirea lor în comunicarea cu cei din jur.
3. Cursuri de instrumente muzicale
Studierea unui instrument muzical este o variantă de luat în calcul pentru copii care nu au o fire
sportivă. Drept urmare, printre beneficiile studierii unui instrument muzical se numără următoarele:
Dezvoltarea creierului
Specialiștii au descoperit că lecțiile de muzică pot determina sensibilitatea creierului la anumite

sunete, îi poate ajuta să își perfecționeze urechea muzicală și chiar auzul. De asemenea, acest tip de
cursuri stimulează și memoria.
Îmbunătățirea coordonării corporale
La fel ca în cazul activităților sportive, dar și al cursurilor de limbi străine, studierea unui instrument
muzical îi ajută pe copii să devină disciplinați, deoarece este aproape imposibil să devii bun la un
instrument fără disciplină.
Îmbunătățirea coordonării corporale
Pentru a cânta la un instrument muzical, trebuie să existe o foarte bună coordonare între ochi și
mâini. Prin parcurgerea vizuală a notelor muzicale creierul trebuie să transforme, la nivel subconștient,
notele muzicale în activități motorii.
În încheiere putem spune doar că activitățile extrașcolare sunt o alta formă de educație a
copilului, însă recomandat este ca acestea să fie integrate în paralel cu lecțiile de la școală.
1402
Prof. înv. primar Iovlev Ana

Școala Profesională Band, jud. Mureș
Activitățile extrașcolare contribuie la formarea personalității elevului. Activitățile extrașcolare

ocupă un loc important în dezvoltarea copilului. Participarea la acest tip de activități lărgește orizontul
elevilor, diciplinându-le acțiunile și extinzându-le orizontul cultural-artistic. Elevii își îmbunătățesc
cultura generală cu informații din mai multe domenii, fie că este vorba de activități parașcolare, fie că este
vorba de activități perișcolare.
Activitățile extrașcolare reprezintă un mijloc de formare a deprinderilor elevilor de a-și folosi mai
eficient timpul liber, stimulează inițiativa acestora, mulți dintre ei își recapătă încrederea în ei înșiși. De
asemenea, scopul activităților extrașcolare sau extracurriculare constă în cultivarea interesului pentru
acțiuni socio-culturale, valorificarea talentelor personale.
Activitățile extrașcolare au luat forme variate. Fiecare cadru didactic își proiectează activitățile
extracurriculare raportându-se la proprii elevi. Fiind cadru didactic al unei clase de elevi ce provin din
mediu rural, elevi care prea puțin au acces la cultură, la artă, am încercat să planific aceste activități
ținând cont de nevoia lor de cunoaștere, astfel încât să-și îmbogățească cunoștintele cu informații din cât
mai multe domenii: de la activități unde am scos în evidență importanța obiceiurile în preajma sărbătorile
religioase sau a evenimentelor de importanță națională, până la activități ce au constat în vizite la unele
fabrici din județ, la muzee, la teatru.
Majoritatea elevilor nu au fost niciodată în astfel de locuri.
În preajma sărbătorilor se organizează activități literar-artistice sau acele serbări cu scopul de a
valorifica tradițiile, obiceiurile, specificul poporului nostru. Elevii cântă colinde, se bucură de magia
sărbătorilor de iarnă, la școală, dar și în cadrul familiei. Frumusețea colindelor cultivă iubirea, dragostea
O altă sărbătoare importantă este 1 Decembrie, zi în care elevii învață tot ceea ce înseamnă tradiție,
patriotism, iubire de neam și țară. Promovând valorile naționale învățăm să ne apreciem, să valorificăm
virtuțile noastre ca popor. Valorificarea specificului neamului nostru îl poate determina pe elev să
interiorizeze anumite trăiri, să iubească țara, neamul și pe cei de lângă ei. Iubirea, colaborarea, dăruirea ne
face mai buni, mai valoroși și acest lucru elevii îl află indirect din aceste activități.
Sigur că este de dorit ca elevul să învețe prin joc, să asimileze noi cunoștințe și într-un cadru
nonformal. Datoria noastră de dascăli este de a-i crea elevului spațiul, conjuctura care să îl ajute să dea
frâu imaginației, să își valorifice înclinațiile dezvoltându-le până va ajunge la performanță.
Un eveniment atât de important este Învierea Domnului, un prilej de bucurie și orice persoană
care au ca scop formarea unor personalități armonioase, cu adâncă trăire și familiarizarea elevilor cu
elevilor, scenete, realizarea de felicitări, desene tematice (despre toamnă, primăvară, etc).
De asemenea, foarte importante sunt acele activități desfășurate în colaborare cu autoritățile locale.
Se recomandă desfășurarea de parteneriate școlare având ca parteneri: familia, comunitatea, reprezentanții
1403
bisericii, școala. Din propria experiență pot afirma faptul că activități cu teme, precum: Ferește-te de
accidente!, Să respectăm regulile de circulație!, Învață să apelezi 112! sau Sănătatea, bunul cel mai de
preț, la care au participat reprezentanți ai Poliției Române, Pompieri, Jandarmerie, cadre medicale, au
avut un mare impact și s-au dovedit extrem de eficiente în dezvoltarea copiilor. La sfârșitul acestor
activități elevii și-au manifestat dorința și interesul de a mai desfășura astefl de întâlniri.
Așadar, prin aceste activități li se oferă elevilor un alt mod de însușire a unor trăiri, valențe pozitive
ale vieții și a unor valori morale.
BIBLIOGRAFIE:
1404
Educatoare: Irimia Diana-Maria

Grădinița P. N. Nr. 1, Piscu, Galați

este garantat dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria şi în dragostea din sufletul copiilor, dar să îi laşi
pe ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase.
numeroşi alţi factori acţionează, pozitiv Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case
memoriale – organizate selectiv – constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi
istorice ale poporului nostru.
producţie în desfăşurarea sa, operele de artă originale, momentele legate de trecutul istoric local,
naţional, de viaţa şi activitatea unor personalităţi de seamă ale ştiinţei şi culturii universale şi naţionale,
relaţiile dintre oameni şi rezultatele concrete ale muncii lor, stimulează activitatea de învăţare, întregesc
şi desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în cadrul lecţiilor. Spectacolele constituie o altă formă de
activitate extracurriculară în şcoală, prin care copilul face cunoştinţă cu lumea minunată a artei... Astfel
de activităţi sunt de o reală importanţă intr-o lume dominată de mass media şi ne referim la televizor,
intelectual.
Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm
grădiniţa cu viaţa. Pentru a-l face pe copil să depăşească în şcoală „greutăţile greu de învins”, important
este să nu uităm că una din trebuinţele principale ale copilului este jocul. Dacă avem grijă ca
recreative, de relaxare, atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite. În cadrul acestor activităţi elevii
se deprind să folosească surse informaţionale diverse, să întocmească colecţii, să sistematizeze date,
învaţă să înveţe. Prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi
responsabilităţi, copii se autodisciplinează.
Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască preşcolarii, să-
i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al
1405
proprie iniţiativă trebuie încurajate prin laudă. Preşcolarii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească: o
probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica constructiv. Înainte de
toate, este însă important ca profesorul însăşi să fie creativ.
turistice: plimbări, excursii, tabere, colonii. In cadrul activităţilor organizate in mijlocul naturii, al vietii
sociale, copiii se confruntă cu realitatea si percep activ, prin acţiuni directe obiectele, fenomenele,
imaginea realităţii, în cadrul activităţilor de desen şi modelaj, iar materialele pe care le culeg, sunt
folosite în activităţile practice, în jocurile de creaţie. La vârsta preşcolară, copiii sunt foarte receptivi la
tot ce li se arata sau li se spune în legatură cu mediul, fiind dispuşi să acţioneze în acest sens.
BIBLIOGRAFIE:
1406
Ed. Irina Ancuta,

Liceul ”M. Sadoveanu” Borca, Neamt
- excursii;
1407
etc.
liber.
eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el în primul rând o atitudine
creatoare, atât în modul de realizare al activităţii,cât şi în relaţiile cu copii, asigurând astfel o atmosferă
Bibliografie:
Lespezeanu M. ,,Tradiţionalism şi modern în învăţământul preşcolar’’ Editura S.C. Omfal,
Bucureşti, 2007
Preda Viorica ,,Metodica activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii. ’’Editura,,
Gheorghe Cârţu Alexandru’’, Craiova 2009.
1408
”ȘCOALA ALTFEL” ÎN VREMEA PANDEMIEI
Prof. IRINA GÂNGA

COLEGIUL TEHNIC FORESTIER, PIATRA-NEAMȚ
Când în 2012 apărea în spațiul românesc conceptul de ”Săptămâna ȘCOALA ALTFEL: Să știi mai
multe, să fii mai bun” tuturor truditorilor școlii ni s-a părut o idee genială, plină de oportunități pentru
dezvoltarea elevilor . Ne-am aruncat cu speranță în desfășurarea de proiecte și activități extrașcolare care
să favorizeze atât o mai bună cunoaștere a elevilor noștri cât și o dezvoltare complexă în cadrul mult mai
lipsit de rigoare al învățământului non formal.
Cu regret însă am constatat în anii ce au urmat că nu poți schimba munții învățământului tradițional
nici măcur cu picătura chinezească a răbdarii profesorale și /sau cu sprijinul comitetelor de părinți. Ne-am
adaptat treptat sărăciei, cadrului legislativ tot mai stufos, lipsei de entuziasm și de motivație e elevilor, și
am continuat să păstrăm ideea fericirii lui Sissif.
Un virus însă ne-a aruncat pe toți în haos: am închis granițe, am închis școli, am amânat examene și
simulări, am făcut toți o pauză să lăsăm planeta să respire și să înțelegem ce avem de făcut. Și brusc am
descoperit cu toții că învățarea se poate face și de acasă, o învățare on line, pe platforme educaționale
autorizate, prin mijloace audio-video variate, cu materiale existente sau create de profesori in condițiile
impuse de pandemie. Și cum multe școli aveau fixate în structura semestrului al II-lea ”Săptămâna Școala
Altfel” am avut cu toții revelația acestui tip de ȘCOALĂ....ALTFEL.
Nu, n-am să vă vorbesc despre ”ce frumos, ce bine , ce eficient” e acest tip de învățământ altfel. Am
să vă spun ce am făcut eu. Într-un liceu tehnologic, în care ponderea provenienței elevilor este mediul
rural, să faci lecții on line este cumplit de greu. Elevii nu au conexiune la internet sau mijloacele tehnice
necesare pentru a participa la lecții. Mulți dintre elevi, adolescenți deja, izolați cu familiile în prag de
primăvară, sunt prinși direct în treburile gospodăriilor, la câmp sau la pădure. Cum să strigi catalogul ?
Cum să-i vezi live în asemenea condiții ? așa că m-am pus pe învățat.
Descoperisem de ceva timp google drive și mă foloseam de claud pentru a-mi depozita documentele
de proiectare didactică: planificări, proiecte didactice, schițe de lecții, fișe de lucru etc. Atunci când uitam
ceva, sau îmi scăpau aspecte ale activității zilnice, Google Drive mă scăpa. Acum tot el m-a ajutat.
Folosindu-mă de contul meu drive și de aplicațiile oferite, am creat chestionare on line pentru unități
de învățare /lecții parcurse cu elevii din grupurile de lucru create de către diriginți. Nu mică mi-a fost
mirarea când am văzut că elevilor li s-a părut amuzant, provocator și eficient acest mod de evaluare al
cunoștințelor lor. Dând timp de lucru exact și având feedback imediat, elevii au răspuns chestionarelor
mele în proporție de 50%. Iar Googl Drive mi-a oferit statistici și grafice elocvente în interpretarea
rezultatelor învățării.
Iată câteva mostre:
1409
Și uite așa, aventura școlii altfel s-a demostrat în acest an chiar ALTFEL. Nu am mai scris proiecte,
nu am mai făcut documente ci am învățat să fim cu toții altfel într-o vreme neprietenoasă și plină de giji și
de necunoscute.
1410
ROLUL ACTIVITĂȚILOR
EXTRAȘCOLARE ÎN EDUCAȚIA COPIILOR
Prof. înv. primar, Ureche Irina

Şcoala Gimnazială „Ştefan cel Mare şi Sfânt” Dobrovăţ, Iaşi
participarea la dezvoltarea de sine, de modul de educare şi formare ale acestuia prin implementarea
activităţilor formale şi informale.
Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ceea ce permite elevilor afirmarea în
mediul şcolar, reducerea anxietăţii şi demonstrarea creativităţii şi a potenţialului intelectual.
Oricât ar fi de importantă educaţia curriculară, formală, realizată prin procesul de

învăţământ, aceasta nu atinge în totalitate influenţele formative exercitate asupra elevului.
procesul de învăţare şcolară. Educaţia informală – reprezintă influenţa incidentală a mediului
social, transmisă prin situaţiile vieţii de zi cu zi pe când educaţia non-formală, este aceea care se
realizează fie în sistemul de învăţământ, fie încadrul unor organizaţii cu caracter educativ.
Activitatea extraşcolară este o componentă educaţională valoroasă căreia orice cadru didactic
trebuie să-i acorde atenţie, prin abordarea unei atitudini plină de deschidere, de creativitate, atât în modul
de realizare, cât şi în relaţiile cu elevii, desfăşurând activităţi într-un cadru relaxant care să permită
stimularea şi cultivarea creativă a elevilor. Particularităţile acestora se referă la conţinutul activităţilor,
durata lor, metodele utilizate şi la formele de organizare.
O clasificare a activităţilor extracurriculare este:
- Activităţi extracurriculare permanente, pe durata unui an şcolar sau a mai multor ani;
- Activităţi extracurriculare ocazionale, organizate în apropierea unor sărbători naţionale, religioase,
cu prilejul unor comemorări sau aniversări. Multitudinea activităţilor extraşcolare desfăşurate creşte
interesul copiilor pentru şcoală şi pentru oferta educaţională.
Activităţile extracurriculare organizate împreună cu elevii mei din Şcoala „Ştefan cel Mare
şi Sfânt”- Dobrovăţ prezintă un conţinut cultural-artistic, ştiinţific, spiritual, sportiv sau capătă aspect
de joc ajutându-i pe aceştia în a-şi defini propria personalitate prin implicarea proceselor psihice
superioare.
Practica pedagogică mi-a demonstrat plăcerea cu care elevii au participat la activităţile pe care le-am
desfăşurat: serbări, excursii, drumeţii, vizite la muzee, bibliotecă, case memoriale, activităţi gastronomice,
1411
activităţi de ecologizare, jocuri şi activităţi sportive, de voluntariat, concursuri de cunoştinţe în diverse
discipline, ateliere de pictură, parteneriate educaţionale cu diverse instituţii din localitate.
Desfăşurarea activităţilor artistice s-a realizat în cadre organizate: sala de clasă amenajată prin
implicarea părinţilor, Căminul cultural, bibliotecă, excursii realizate şi prin sponsorizare din partea
Primăriei şi a altor instituţii de la nivelul comunei.
BIBLIOGRAFIE:
învăţământ, în revista “ Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
* Agoston-Vas R, Caltun A , Serbările în educaţie , 2012, Ed.D.P.H
* Ionescu, M., Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile deinstruire şi
autoinstruire,2001, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca
* Popescu, E., Logel,D., Stroescu Logel, E., Sinteze de metodică a predării limbii şi literaturii
române în învăţământul primar , 2007, Ed. Carminis, Piteşti.
1412
Profesor pentru învațământul preșcolar: Irofte Mirela-Elena,

Grădinița cu program normal Horgești, localitatea Sohodor, județul Bacău

permit manifestarea creativităţii şi imaginaţiei copilului preşcolar
copiilor în acest cadru. În învăţământul preşcolar şi şcolar avem misiunea de a-i forma pe copii sub aspect
dorinţelor lor. De cele mai multe ori conţinutul acestora poate fi o continuare la un nivel mai înalt, a ceea
ce şi-au însuşit copii în cadrul activităţilor didactice.
Activitățile extracuriculare sunt activităţii complementare, activităţi de învăţare realizate la grupă şi
urmăreşte îmbogăţirea informaţiilor primite în cadul activităţii didactice, cultivă interesul pentru
un mod plăcut şi util, contribuind în felul acesta la formarea personalităţii copilului.
De aceea grădiniţa trebuie să ofere diverse astfel de activităţii pentru ai atrage pe copii. Dintre
aceste activităţii putem exemplifica: organizarea unor jocuri potrivite fiecărui nivel de vârstă, vizionarea
unor spectacole de teatru, serbări şi şezătorii, vizite şi plimbării (prin parcuri, grădinii zoologice),
concursuri școlare, excursii și tabere, activităţii desfăşurate cu scopul ajutării unor persoane aflate la
nevoie, în folosul comunităţii locale şi a protejării mediului înconjurător, proiecte educaţionale iniţiate în
parteneriat cu anumite instituţii: alte grădinițe, şcoala, primăria, dispensarul, poliţia. Ca activităţi pe care
le-am desfăşurat la grupă pot aminti: serbări desfăşurate cu diferite ocazii: 8 martie, Crăciun, sfârşit de an,
desfăşurarea unor concursuri în grădiniţă: Micul Creştin, Voinicel, activităţi de desene pe asfalt cu ocazia
zilei de 1 iunie, activităţi desfăşurate cu ocazia zilelor de 1 Decembrie, 24 Ianuarie, activităţi desfăşurate
în parteneriat cu alte grădiniţe şi alte activităţi. În cadrul acestor activităţi se transmit copiilor , în mod
sistematic şi organizat informaţii din toate domeniile de activitate: muzicale, literare, plastice accesibile,
formându-se astfel anumite competenţe: de a audia anumite piese muzicale, de a interpreta roluri.
Interpretând diferite roluri, copilul reproduce modele de conduită şi le asimilează în propria lui
comportare.
această societate plină de pseudo- cultură.
În cadrul activităţilor didactice şi extracuriculare, alături de îndrumătorii lor, aceștia dovedesc
proprii. Totodată serbările pregătite susţinute cu ocazia anumitor evenimente devin un mijloc de educare a
interpretarea unor roluri de teatru. În cadrul serbărilor de Crăciun preşcolarii interpretând roluri care au ca
scop date şi obiceiuri ale poporului românesc, ei au fost ajutaţi astfel să redescopere frumuseţea portului
popular românesc, a datinilor, a cântecului ci a dansului popular în timpul desfâşurării acestei activităţii
extracurriculare. Scopul acestei activităţii a constat în consolidarea cunoştinţelor referitoare la obiceiurile
şi tradiţiile populare româneştii, urmărind reconsiderarea şi valorificarea trăsăturilor specifice poporului
nostru prin interpretare de roluluri, a dansului popular şi a “îmbrăcării” unor costume populare, oferind
astfel un strop de tradiţie.
1413
Ca o concluzie consider că trebuie să încercăm să-i atragem pe copii să participe la activităţi cu
ajutorul tuturor metodelor pe care le putem aborda. Având posibilitatea de a desfăşura activităţi
extracurriculare munca noastră devine un pic mai uşoară deoarece aceste activităţi sunt atractive şi îi
determină pe copii să participe fără să-i forţăm. Grija noastă de educator trebuie să fie ca obiectivele
instructiv educative pe care le propunem să fie urmărite, să primeze şi să fie prezentate într-un mod
echilibrat având grijă să existe şi momente recreative pentru a obţine nişte rezultate extraordinare.
Menirea noastră este de a trezi curiozitatea viitoril. or indivizii ai societăţii de ale potolii această
curiozitate şi de ai pregătii pentru viaţă, atât cu ajutorul activităţilor didactice pe care le desfăşurăm la
BIBLIOGRAFIE:
 Ciubuc Iuliana, Armonia naturii, Editura Aureo, Oradea, 2011

 Mangri. F, Elisei. E, Dorobeti,T, Bucovală. G, Experienţe didactice şi pedagogice de
success,Poarta Albă, 2010,
 Dumitru G, Novac. c, Mitracche. A, Ilie. V, Didactica activităţii instructiv –educative pentru
învăţământul preprimar. Craiova. Editura Nova.
1414
EXEMPLE DE BUNE PRACTICI ÎN ACTIVITATEA EXTRAȘCOLARĂ
LA ȘCOALA GIMNAZIALĂ MOȚCA
Prof. Isache Mihaela

Școala Gimnazială Moțca
Educația nu este completă atunci când elevul acumulează un volum mare de informații. Pedagogia
modernă depășește pe rând conceptele învechite despre învățare, concentrându-se pe acțiunile care
consolidează informațiile teoretice.
Activitățile extrașcolare susțin dezvoltarea aptitudinilor sociale ale elevului, îi cultivă interesul
pentru activități culturale și îi pun în valoare talentele. Aceste activități îi facilitează copilului integrarea
în diverse grupuri sociale. Astfel, timpul liber va fi valorificat într-un mod educative și util în afara orelor
de la școală.
Activitățile extrașcolare contribuie, în egală măsură la formarea personalității elevilor. Acestea se
desfășoară în unitatea noastră după un grafic bine stabilit de fiecare diriginte, învățător, educator.
Implicăm toți elevii, indiferent de etnie, condiții socio-economice, apartenență religioasă, în activități
culturale, artistice, sportive, ecologice, astfel încât să le placă să vină la școală.
În acest sens, în unitatea noastră este în derulare sustenabilitatea Proiectului ÎMPREUNĂ
PENTRU COPII și a COMPONENTEI PLUS- GRADINITA DE FAMILIE, implementate de ISJ
Iași în parteneriat cu Fundația Holt,care se derulează pe o perioadă de cinci ani de la încheierea
proiectului. prin care se urmărește prevenirea riscului de abandon școlar, creșterea participării școlare și
incluziunea școlară. În cadrul acestui proiect se derulează următoarele activități: activitate de
autocunoaștere și intercunoaștere, activități ecologice, atelier de fotografie, ateliere de pictură, ateliere de
științe, Ce meserie mi-ar plăcea?, cerc de dezbatere, clubul de lectură, jocuri sportive de echipă, Știați
că…?, cu 26 copii din grupul țintă, cât și întâlniri cu părinții elevilor, prin cursuri de educație parentală.
Această perioadă de sustenabilitate presupune organizarea unui număr de 6 activități de tipul ”Grădinița
de familie” și 8 activități de tip educație parentală în fiecare an.
Un alt proiect al școlii noastre este și Proiectul județean POVEȘTILE VĂZUTE PRIN OCHI DE
COPIL, aflat în Calendarul Activităților Educative Județene, adresat tuturor preșcolarilor și școlarilor de
nivel primar, prin care se urmărește dezvoltarea imaginației și creativității copiilor.
Concursul se desfășoară în cadrul a trei secțiuni: SECȚIUNEA I: -program artistic –”Poveștile
văzute prin ochi de copil” Intrepretarea unui fragment din poveste ( poate fi monolog sau în grup ) sau a
unui cântec, care are ca temă lumea poveștilor (doar participare directa pentru prescolari si elevii claselor
pregatitoare, I si a II-a). SECȚIUNEA II: atelier de pictură (participare directa si indirecta pentru
prescolari si elevii claselor pregatitoare, I si a II-a) SECTIUNEA III: - creații literare (participare directa
doar pentru elevii claselor a III-a si a IV-a) Școlarii din clasele a III-a și a IV-a pe baza unei bibliografii
prestabilite vor realiza creatii proprii.
În unitatea noastră școlară se derulează, anual, de către profesori consilieri școlari, activități de
informare și consiliere a elevilor din clasele a VIII-a din cadrul Proiectului ÎMPREUNĂ PENTRU
CARIERĂ! organizat de Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională și Centrul Județean de
Asistență Psihopedagogică Iași.
Practicarea sportului este recomandată pentru mai mult decât condiția fizică a elevului.Mișcarea și
exercițiile fizice contribuie la îmbunătățirea puterii de concentrare, ajută la digestie și influențează în bine
rezultatele de la școală. Astfel, în școala noastră se desfășoară, în fiecare an, în cadrul săptămânii Școala
Altfel, proiectul educațional MINTE SĂNĂTOASĂ ÎN CORP SĂNĂTOS. Avantajul activităților
sportive sunt acelea că temperează copilul și îl învață să se autodisciplineze, prin participarea de bună
voie la un joc cu un set de reguli cărora trebuie să se supună.
1415
O altă activitate extrașcolară îndrăgită de elevi o reprezintă excursiile școlare, care contribuie foarte
mult la dezvolarea dragostei pentru frumos. Simpla vizitare a unor noi zone unde elevii să poată admira
peisajele naturii și unde să poată descoperi obiceiuri diferite ale altor oameni, contează enorm pentru felul
în care se dezvoltă și percep lumea.Copilul va fi mult mai pregătit să facă anumite legături între lumea
reală și informațiile teoretice primite în școală.Un alt element important pe care îl învață în excursii este
respectul față de natură.
Activitățile extrașcolare organizate și desfășurate la nivelul școlii noastre reflectă interesul și
disponibilitatea elevilor, cadrelor didactice, părinților pentru anumite acțiuni. Ele contribuie din plin la
dezvoltarea cognitivă, afectivă, volitivă, relațională a tuturor actorilor implicați. Impactul pe care
activitățile extrașcolare îl au asupra elevilor, dar și comunității depinde atât de tipurile de acțiuni și
tematicile pe care le abordează, dar și de frecvența cu care acestea sunt organizate și desfășurate.
Organizarea și desfășurarea activităților extrașcolare sunt uneori condiționate de factori externi. Ele
trebuie gândite și planificate pentru a răspunde permanent nevoilor de învățare, dezvoltare, relaționare,
recreere ale elevilor. Buna planificare și intercorelare a activităților extrașcolare scade riscul de
supraîncărcare a programului elevilor și suprasolicitare a acestora.
Un alt obiectiv al activităților extrașcolare constă în dezvoltarea relației școală-familie-comunitate,
iar prin specificul lor aceste activități îi pun laolaltă pe elevi, profesori, părinți, reprezentanți ai
comunității, nu doar pentru a-și prezenta experiențele, ci pentru a coopera, a lucra împreună. Școala
Gimnazială Moțca are încheiate parteneriate educaționale cu Primăria, Dispensarul Comunal, Biblioteca
comunei Moțca, Biserica „Sfântul Nicolae” din Moțca.
În concluzie, putem spune că activitatea extrașcolară este o componentă educațională valoroasă și
eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenție, adoptând, în primul rând, o atitudine
creatoare, atât în modul de realizare a activității, cât și în relațiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă
BIBLIOGRAFIE:
Cernea, Maria, Contribuția activităților extracurricularebla optimizarea procesului de învățământ,
în învățământul primar, Ed.Discipol, București, 2000;
Cucoș, Constantin, Pedagogie, ediția a II-a, Ed.Polirom, Iași, 2002;
Cristea, Gabriela, Pedagogie generală, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2002;
Nicola, I., Tratat de pedagogie școlară, Ed.Aramis, București, 2000.
1416
Rolul activităților extrașcolare în procesul instructiv – educativ
Ispas Gabriela Loredana
Un mare pedagog, Maria Montessori, spunea: ‘’să nu-I educăm pe copiii noștrii pentru lumea de azi.
Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi lumea lor.
Atunci sa-I învățăm să se adapteze.’’
Pornind de la aceste cuvinte, devine tot mai evident faptul că educația extracurriculară, cea realizată
dincolo de procesul de învățământ, își are un loc și un rol bine stabilit în formarea personalității copilului,
a viitorului adult.
În școala actuală, o educație eficientă, depinde de felul în care este pregătit copilul la propria
dezvoltare. Depinde de asemenea și de măsura în care reușește să pună bazele formării personalității
copiilor.Învățământul are rolul de a-I forma pe copii atât sub aspect fizic cât și socioafectiv, pentru o
integrare social cât mai ușoară. Procesul educational impune îmbinarea activităților curriculare cu cele
extracurriculare, iar în acest fel, parteneriatul educational devine necessitate. Activitățile extracurriculare
sunt foarte importante deoarece, contribuie la gândirea și completarea procesului de învățământ. Prin
intermediul acestora se pot dezvolta și explora anumite aptitudini ale copiilor. Activitățile extrașcolare au
un caracter atractiv la care copiii participă cu interes, plăcere și relaxare. Aceste activități antrenează
copiii în activități cât mai variate și mai attractive, diferite de clasica metodă de predare – învățare.
În procesul instructive – educative activitățile extracurriculare îl atrag pe copil să participle cu
plăcere și să fie interest de activitățile propuse. În acest fel se transmit copiilor, în mod sistematic și
organizat, informații din toate domeniile de activitate: muzicale, literare, plastice, formându-se astfel
anumite competențe, de a audia anumite piese muzicale, de a interpreta anumite roluri. Prin interpretarea
anumitor roluri, copilul reproduce modele de conduită și le asimilează în propriul comportament. Prin
interpretare, copilul isi exersează originalitatea și creativitatea în redarea impresiilor proprii despre
realitatea înconjurătoare, spontaneitatea și intensitatea trăirilor emoționale. Are un pronunțat caracter
activ – participativ, permițând copilului să utilizeze simboluri. Activitățile extrașcolare desfășușurate de
copii au rolul lor în dezvoltarea emoțională, a stimei de sine, a încrederii în proprile aptitudini și a
încrederii de sine. În cadrul activităților didactice și extracurriculare, copiii dovedesc creativitate,
imaginație, atitudine, talent, afirmându-și în mod original personalitatea.
Exemple de activități sunt multe, dar cele mai frecvente sunt serbările școlare , organizate cu prilejul
anumitor evenimente școlare și sociale. Prin organizarea serbărilor, copiii se implică în mod direct , devin
responsabili prin rolul primit, învață colaboreze cu ceilalți colegi și nu în ultimul rând, să-și gestioneze
emoțiile în mod pozitiv.
Astfel de activități extrașcolare sunt vizitele la muzee , expoziții , locuri istorice , case memorial
prin care copilul învață să prețuiască valorile culturale, oferind posibilitatea de a observa obiectele si
fenomenele în starea lor naturală . Excursiile, plimbările, taberele școlare sunt activități îndrăgite de copii,
activități care îi aduc în mijlocul naturii, formându-si dragostea față de natură și felul în care să
relaționeze cu aceasta.
Elevii trebuie îndrumați să dobândească o gândire independent, tolerantă față de ideile noi,
capacitatea de a descoperi probleme noi și de a găsi modul de rezolvare a lor și posibilitatea de a critica
constructive. Activitățile extrașcolare generează relații de prietenie și ajutor reciproc între copii, educă
simțul responsabilității și o atitudine corectă față de scopurile urmărite.
1.Cucoși, C., Pedagogie (ediția a doua revizuită și adăugită), București, Polirom, 2002
2.Gârboveanu, M., Creativitatea elevilor în procesul de învățământ, București, Litera Internațional,
1981
1417
INTEGRAREA FORMAL – NONFORMAL
ÎN EFICIENTIZAREA PROCESULUI
INSTRUCTIV-EDUCATIV LA CLASELE PRIMARE
Prof. înv. primar Lucia- Claudia Ispas

Școala Gimnazială Nr. 17 Galați
Calitatea serviciilor educaționale este un imperativ major al prezentului ce presupune dezvoltarea

durabilă a societăţii în viitor. Eficienţa actului educativ este dată de disponibilităţile educaţiei, de adaptare
şi autoreglare.
Provocarea acestor timpuri se referă la faptul că oferta şcolii trebuie să se diversifice pentru a
răspunde nevoilor de cunoaştere ale copiilor, să iasă din formal şi formalism. În acest context, activităţile
extracurriculare şi extraşcolare par a căpăta o importanţă din ce în ce mai mare. Studii de specialitate
subliniază rolul acestora în planul dezvoltării personale a elevilor, în construirea unui climat şcolar
prietenos, în creşterea participării la cursuri, în planul socializării și nu în ultimul rând, în eficientizarea
procesului de învățământ.
îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare. Educația prin activitățile extracurriculare
urmărește identificarea și cultivarea corespondenței optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil
de viață civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. Scopul
învăţământului de azi şi dintotdeauna constă în dezvoltarea capacităţilor intelectuale ale elevilor, a
capacităţii de a gândi, pentru a rezolva probleme, a înţelege, a inova, a lua decizii şi a comunica eficient.
Pentru a forma copii care să crească frumos, care se dezvoltă armonios, e necesar să îi implicăm în
activităţi diverse de cultivare a dorinţei de frumos, iniţiindu-i în sesizarea frumosului sub toate aspectele
sale. Modelarea caracterelor, formarea şi desăvârşirea educaţiei presupune nu doar pasiune şi muncă ci şi
o investiţie pe termen lung.
Excelentele prilejuri educative şi nu numai, ni se oferă prin promovarea activităţilor practice de tip
nonformal, care ne dau posibilitatea ca pe lângă înarmarea cu cunoştinţe temeinice, să-i deprindem pe
elevi cu explorarea şi cercetarea, desigur la nivelul lor, îmbinând în chip armonios folosirea în mod util şi
educativ a timpului liber.
Scopul activităților extrașcolare este de dezvoltare a unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în
facilitarea integrării în mediul școlar, oferirea de suport pentru reușita școlară în ansamblul ei,
fructificarea talentelor personale și corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Aceste activități
trebuie să le privim ca întreguri, nu ca părți rupte și scoase din viața reală a copilului.
Profesorii care valorizează achiziţiile din contexte nonformale în evaluarea formală sunt cei care au
înţeles că la nivelul clasei există personalităţi care trebuie înţelese şi evaluate diferit, în funcţie de
capacităţile şi interesele lor.
Priceperea cadrului didactic nu constă doar în buna organizare a activităţii de predare-învăţare, ci şi
în capacitatea lui de a pune laolaltă criteriile formale de evaluare cu specificitatea şi complexitatea
fiecărui individ format în contexte şcolare şi extraşcolare.
De-a lungul carierei, fiecare dintre noi încearcă să cunoască, zi de zi, preocupările, dorințele,
pasiunile copiilor, să descopere aptitudini, înclinații, să le pună în valoare, să le dezvolte, nu doar pe
parcursul orelor, ci și în afara lor.
Activitațile nonformale reprezintă o componentă educaţională valoroasă şi eficientă, căreia orice
cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el, în primul rând, o atitudine creatoare, atât în modul
de realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită
1418
stimularea creativă a elevilor. Diversitatea activităţilor cu caracter nonformal oferite creşte interesul
copiilor pentru şcoală, reduce absenteismul și chiar abandonul școlar, duce la îmbunătățirea rezultatelor
școlare.
Nonformalul completează educația formală în cadrul școlii. În felul acesta, cultura elevului se
îmbogățește, acesta își poate descoperi noi pasiuni, i se deschid noi orizonturi, se modelează, se cizelează,
se implică și are mai multă încredere în forțele sale.
În consecinţă, activitatea educativă şcolară şi extraşcolară reprezintă spaţiul aplicativ care permite
Prin formele sale specifice, acestea dezvoltă gândirea critică şi stimulează copiii să fie responsabili în
luarea deciziilor, realizându-se astfel o simbioză lucrativă între componenta cognitivă şi cea
comportamentală.
Va exista mereu o deschidere a şcolii româneşti către acest tip de activităţi în afara spațiului școlar,
o nevoie de completare a curriculumului formal cu altceva, care să o împrospăteze, să o scoată din
monotonia de zi cu zi şi să îi facă pe elevi să trăiască bucuria de a învăţa.
Un profesor valoros va putea face asta căci, cum spunea într-un interviu C. Cucoș, „profesorul bun
este cel care identifică și construiește cea mai potrivită strategie de trezire și înnobilare a unei persoane
concrete, particulare, unice. Este cel care se auto-inventează necontenit în raport cu diversitatea
persoanelor și cu multitudinea situațiilor de învățare. Este cel care se dăruiește și se prelungește în altul
prin această lucrare permanentă.”
Să redăm deci copiilor bucuria de a învăța, de a experimenta, căci doar așa vor crește frumos, vor fi
capabili să se integreze în societate și vor deveni oameni valoroși.
1419
Educația nonformală
Prof. de matematică Istók Éva, clasa a V-a

Școala Gimnazială „Petőfi Sándor”, Tg. Secuiesc
Educația nonformală a fost definită de către J. Kleis drept ”orice activitate educațională
intenționată și sistematică desfășurată de obicei în afara școlii tradiționale, al cărei conținut este adaptat
nevoilor individului și situațiilor speciale, în scopul maximalizării învățării și cunoașterii și al
minimizării problemelor cu care se confruntă acesta în sistemul formal (stresul notării în catalog,
disciplina impusă, efectuarea temelor.” Conceptul acestui tip de educație a apărut prin anii 1960 și de
atunci completează cu success educația din instituțiile de învățământ. Caracterul voluntar al acestor
activități, precum și predominarea practicii, și nu a teoriei, sunt principalele aspecte care atrag din ce în ce
mai mulți elevi/ copii și părinți.
În județul Covasna activitățile de educație nonformală se derulează preponderent prin Palatul
Copiilor Sft.Gheorghe, care are sediu în fiecare oraș al județului. În funcție de cerințele locale în aceste
Cluburi ale Copiilor funcționează diferite cercuri: la Întorsura Buzăului – muzică, informatică, tenis de
masă, orientare turistică și schi, dans popular și dans modern; la Covasna – modelare, dans modern, dans
popular, informatică și sculptură în lemn; la Baraolt – dans modern, dans popular, mâini îndemânatice,
informatică și electronică.
La Târgu Secuiesc Clubul Copiilor funcționează din 1972 (atunci Palatul Pionierilor) cu cercuri
variate, al căror număr din păcate s-a micșorat pe parcursul anilor. Diminuarea posturilor și a fondurilor
și-a pus amprenta pe funcționarea Clubului, dar din fericire există pedagogi extraordinari care atrag în
continuare foarte mulți copii. Peste 500 de copii participă cu mare drag la cercurile de muzică, dans de
majorete, electronică, aero-modelism, ceramică, karting. Fanfara și grupa de performanță a majoretelor și-
a dovedit priceperea și profesionalismul chiar și peste hotare, participând la numeroase concursuri și
festivaluri. Participarea la aceste cercuri înseamnă pentru copii distracție în primul rând, dar rezultatele
obținute dau dovadă și de o muncă imensă.
În oraș mai funcționează diferite cluburi sportive – KSE Tg. Secuiesc, Clubul Sportiv Școlar Nagy
Mózes – unde copiii pot practica tenis de masă, baschet, fotbal, hochei pe gheață, karate. Orașul se poate
mândri cu multe rezultate deosebite, antrenori și sportivi remarcabili.
Asociația KreaKids Studio este o asociație relativ tânără, cu cercurile de design vestimentar și
interior, arte aplicate, desen, oferă oportunități copiilor cu înclinații artistice.
În „Grupa 34 a Cercetașilor Gábor Áron” peste 200 de copii participă la proiecte ecologice,
comunitare și sociale. Aici ei învață să aibă încredere în sine și alții, să fie utili tuturor, să poată ajuta
necondiționat, să lase lumea puțin mai bună, decât au găsit-o.
Pe lângă acestea mai sunt și alte asociații (Asociația ”Zöld Pont”, Asociația Pro Pectus, Asociația
pentru Protecția Animalelor ”Benji” etc.) care colaborează strâns cu școlile din oraș, completând educația
formală a elevilor cu noi oportunități.
În concluzie, educația nonformală este o modalitate perfectă prin care copii pot învăța voluntar ce-și
doresc, în stilul stilul și priceperea lor fără să aștepte recompense specifice educației formale (note).
Educația nonformală completează cu succes educația formală, contribuie la dezvoltarea aptitudinilor,
capacităților elevilor, întregește perfecționarea individuală. Copii care participă la asemenea activități sunt
mai sociabili, mai organizați, au scopuri bine fixate și sunt mai ambițioși. Activitățile la care participă le
deschid larg orizontul, devin mai disciplinați, toleranți, receptivi la nou. Educația nonformală oferă o
anumită autonomie copiilor, ei învață ce vor, când vor și cum vor și această automomie o pot valorifica
benefic și în învățarea școlară.
1420
ALGORITMUL MOORE-DIJKSTRA
*prof. Iulia LUȚARU, Colegiul Tehnic „General Gheorghe Magheru” Tg-Jiu
Algoritmul MOORE-DIJKSTRA determină valoarea minimă a drumurilor când avem numai
valori pozitive ale arcelor.
Notăm cu λi valoarea minimă a drumului de la 1i.
a) Inițializare;
λi= 0
l1i, i Γi
λi =
, altfel
S:= { 2, 3, … ,n}
b) Testul de oprire -
Determină acel j S; λj= min{ λi / i };
S:=S-{ j};
Dacă S= atunci STOP;
end;
c) Iterația de bază
Pentru i Γj S (execută) efectuează
λi= min{ λi , λj+lji };
end;
go to (b)
end.
Ex.: Se dă graful din figură:
Să se determine valoare minimă a drumului

de la vârful „1” la vârful „i” (1i)
în graful din imagine.
|X|=n – ordinul grafului (numărul de vârfuri)

|U|=m – dimensiunea grafului (numărul de arce
n= 6; m= 10
X= {1, 2, 3, 4, 5, 6}
U= {(1, 2), (1, 3), (1, 4), (2, 3), (2, 5), (3, 4), (4, 6), (5, 3), (5, 4), (5, 6) }
l12= l ((1, 2))=9 l34= 1

l13= l ((1, 3))=10 l46= 2
l14=12 l53= 9
l23= 2 l54= 11
l25=10 l56= 7
1421
16
a) λ1:= 0 {11:= 0};
Γ1= {2, 3, 4}
λ2= l12= 9
λ3=l13= 10
λ4=l14= 12
λ5=l15=
λ6=l16=
S:= {2, 3, 4, 5, 6}
b) { λi | j S}= min{ λ2, λ3, λ4, λ5, λ6 }=min{9, 10, 12, }={9}
9 = (λ2)  j= 2
S:= S \ j= (2, 3, 4, 5, 6} \ {2}={3, 4, 5, 6}
S= ? NU (S nu este mulțime vidă)
c) j= 2; Γ2= {3, 5}
Γ2 S = {3,5 } {3, 4, 5, 6}= {3, 5}

i= 3 i= 5
λ3= min{ λ3 , λ2+l23=min{10. λ5=min{ λ5+ λ2+l25}=min{ ,
9+12}=10 9+10}=19
λ3=10 λ5=19
b) min{ λi | j S}= min{ λ3, λ4, λ5, λ6 }=min{10, 12, 19, }= 10  j= 3

S:= S \ {3}= {3, 4, 5, 6} \ {3}={4, 5, 6}= ? NU (S nu este mulțime vidă)
c) Γ3={4}
Γ3 {4, 5, 6}= {4}
i=4
λ4=min{ λ4, λ3+l34}=min{12, 10+1}= 11
 λ4= 11
b) min{ λi | j S}=min{ λ4, λ5, λ6 }=min{11, 19, }= 11  j= 4
S:=S \ {4}={4, 5, 6} \ {4}={5, 6}= ? NU (S nu este mulțime vidă)
c) Γ4={6}
Γ4 S={6} {5, 6}={6}
i= 6
λ6 =min{ λ6, λ4+l46}=min{ , 11+2}=min{ , 13}= 13
 λ6= 13
b) min{ λi | j S}=min{ λ5, λ6}=min{19, 13}= 13  j= 6
S:=S \ {6}={5, 6} \ {6}={5}= ? NU
c) Γ6=
b) min{ λi | j S}=min{ λ5}= 19  j= 5
S=
STOP
λ1= 0; λ2= 9; λ3= 10; λ4=11; λ5=19; λ6= 13

1  i; i= 2, 3, 4, 5, 6
λ2 (12)= 9
λ3 (13)= 10
λ4 (134)= 11
λ5 (125)= 19
λ6 (136)= 13 - reprezintă drumul minim de la vârful „1” la vârful „6”
1422
Prof. înv. preșc. IURCEA IUSTINA

Grup școlar Alexandru Filipașcu
Grădinița cu P. N. Petrova, Maramureș
preşcolarilor. În şcoala contemporană, o educaţie eficientă, depinde de gradul în care se pregăteşte copilul
pentru participarea la dezvoltarea de sine. Depinde de asemenea şi de măsura în care reuşeşte să pună
bazele formării personalităţii copiilor. În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub
aspect fizic şi socio-afectiv, pentru o integrare socială cât mai uşoară.
de învăţare.
De asemenea, prin intermediul acestora se pot dezvolta şi explora anumite înclinaţii şi aptitudini
dăruire, la astfel de activităţi, îmbinându-se utilul cu plăcutul.
spectacolele în aer liber, vizitele la muzee sau Grădina Zoologică.
cu diferite ocazii sau prin implicarea în desfăşurarea sezătorilor literare.
Copiii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească în primul rând o gândire independentă, toleranţă faţă
variate forme.
1423
În cadrul acestor activități copiii deprind folosirea diverselor surse informaționale, se
pentru viață.
animalelor, dar au încurajat şi exprimarea liberă a copiilor în afara clasei. Ei pot reprezenta cu mai multă
creativitate realitatea atunci când desenează, modelează sau au de alcătuit scurte texte.
dezvoltarea artistică a copiilor dar și într-o atmosferă de sărbătoare instalată cu acest prilej. Am realizat
astfel de activități cu ocazia zilei de 1 Decembrie, a Crăciunului, și la sfârşit de an şcolar, oferindu-le
elevilor posibilitatea de a se exprima liber oral sau prin muzică.
modalități de formare a caracterului copiilor încă din grădiniță.
BIBLIOGRAFIE:
2. Ionescu, M., Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire
1424
Importanța activităților desfășurate în săptămâna „Școala altfel” pentru elevi
prof. inv. primar IVAN VERONICA

Scoala Gimnaziala Tifești, Jud. Vrancea
„Şcoala altfel” – sau săptămâna „Să știi mai multe, să fii mai bun!” – reprezintă calea spre întărirea
relaţiei profesor-elev, în absenţa clopoţelului și a lecţiei ce durează strict 50 de minute. Atmosfera din
„săptămâna altfel” este una specială, fiind trăită atât de elevi, cât şi de profesori cu sentimentul câştigării
unor experienţe noi.
Copii sunt veseli, dornici de a participa la orice acţiune, de a experimenta sau exersa, profesoriisunt
dispuşi să socializeze cu elevii lor, într-un context non-formal, atipic pentru învăţământul românesc, dar
inovator, destins, prielnic pentru cunoaştere şi fixarea unor relaţii „poate mai umane” decât se pot stabili
în cadrul unei ore de curs. Cu această experienţa a celor cinci zile în care şcoala şi-a schimbat mersul, ne-
am obişnuit de-a lungul anilor.
Din perspectiva profesorului, iniţial am simţit apăsarea unei săptămâni pierdute, dar după această
săptămână am constatat că elevii mei erau foarte încântați de activitățile desfășurate și așteptau cu
nerăbdare săptămâna din anul următor.
Ulterior, am fost surprinsă de un sentiment pe care nu am mai avut niciodată ocazia să îl traiesc.
Acela al lipsei presiunii unui clopoţel, a tablei, a testului care urma.
„Şcoala Altfel” este o combinaţie de şcoală şi de timp petrecut într-un mod plăcut cu elevii fără a fi
stresați de prezența catalogului. Ultimele cinci zile au fost pentru profesori o ocazie de a-i cunoaşte mai
bine pe elevi, de a întări relaţia cu aceştia. Se poate spune că toată perioada este de fapt o abordare
transdisciplinară. Astfel, noi, cadrele didactice vom putea să le cunoaștem trăirile lor, motivele pentru
care se implică în activitatea școlară și vom putea să corectăm acolo unde este nevoie.
Aceasta este cea mai recentă orientare privind reforma conţinuturilor, prin care se încearcă o
modalitate de organizare a acestora, care aduce o schimbare de optică în ceea ce priveşte raportul dintre
conţinutul învăţării şi elev. Transdisciplinaritatea presupune abordarea integrată a curriculum-ului prin
centrarea pe probleme ale vieţii reale, pe problemele importante,aşa cum apar ele în contextual cotidian.
Astfel stabileşte punţi între diferite cunoştinţe, între acestea şi semnificaţia lor pentru viaţa noastră, între
acestea şi posibilităţile interioare ale copilului. Ca urmare, disciplinele nu mai constituie punctul de
focalizare al formării, ci furnizează situaţii de învăţare. Astfel, învăţarea devine un proiect personal al
elevului fără a neglija însă îndrumarea şi orientarea învăţătorului care rămâne totuşi managerul situaţiilor
de învăţare. Putem face învăţarea mai interesantă, reflectând lumea reală, creând un mediu cu o varietate
mai largă de stimuli şi condiţii, determinând elevii să participe activ pe tot parcursul activităţilor şi făcând
ca activitatea să devină o acţiune practică, cu o finalitate măsurabilă.
Activitatea transdisciplinară ne face să renunţăm la instruirea informal-frontală şi elevul sau grupul
de elevi să devină centrul în jurul căruia să graviteze întreaga desfăşurare a activităţii didactice. Putem
grupa într-un singur generic obiective ale mai multor discipline planificate în cursul săptămânii în cadrul
unor scenarii de activităţi zilnice, astfel ca unităţile de învăţare ale disciplinelor să se contopească în teme
de activităţi transdisciplinare.
În acest fel, elevul nu mai trece prin secvenţe de învăţare separate în discipline diferite ci, aceiaşi
noţiune o poate aborda în mai multe moduri, conducând la o mai bună formare în modul şi în ritmul
propriu al fiecărui elev. El devine actorul activ în rolul principal al acţiunii:imaginează, construieşte,
cercetează, creează şi transpune în practică, găsindu-şi singur mijloacele din ceea ce i se oferă,
originalitatea constând în aceea că nu preia modelul învăţătorului.Competiţia trece pe un plan secundar,
prioritară devenind colaborarea, munca în echipă,bazată pe sprijin reciproc pe toleranţă, pe efort susţinut
din partea tuturor, îndreptat către acelaşi scop. Atenţia este îndreptată asupra procesului de elaborare
împreună, prin colaborare, a demersurilor de realizare a sarcinilor.
1425
În săptămâna aceasta, elevii mei de la clasa a III/a erau extrem de curioși să participe la noile
activități. Am constat că au fost extrem de preocupați pentru atingerea obiectivelor propuse. Am îmbinat
utilul cu plăcutul, și astfel totul s-a desfășurat cât mai frumos.
Activitățile despre circulație, ppt-ul despre Iisus, încondeierea ouălor s-au împletit cu momentele de
relaxare în aer liber. Plini de entuziasm și bucuroși că au participat la toate activitățile propuse, elevii mei
și-au prezentat părinților, în cea de-a cincea zi, produsele finale.
Bibliografie:
1. Bocoş, Muşata, 2002, Instruirea interactivă, Presa Universitară Clujeană;
2. Ciolan, Lucian, 2008, Invatarea integrata, Editura Polirom, Iaşi.
1426
Profesor invatamant prescolar Ivancu Elena
viaţă.
1427
mă refer la televizor, calculator si internet, care nu fac altceva decât să contribuie la transformarea
copiilor noştri în nişte persoane incapabile de a se controla comportamental, emoţional şi mai presus de
formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii, tabere.
Bibliografie:
Crăciunescu, Nedelea, „Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar”, în
1428
Despre emotii in activitatile extrascolare
Înv. Ivaşcu Cătălina

Şcoala Gimnazială „Dimitrie Cantemir”, Brăila
În Dicţionarul de Psihologie, emoţia este definită ca fiind un fenomen afectiv fundamental ce se

dezvoltă fie ca o reacţie spontană şi primară în forma emoţiilor primare sau afectelor, fie ca procese mai
complexe, legate de o motivaţie secundară şi care reprezintă emoţiile propriu-zise.
Aceste emoţii sunt tranzitive, se dezvoltă procesual dar posedă un grad mai mare de interiorizare şi
diferenţiere, după valori superioare.
Andrei Cosmovici defineşte emoţiile ca stări afective, de scurtă durată, care traduc un specific al
relaţiilor individului cu un obiect sau o situaţie, deci un caracter situaţional.
Emoţiile pot fi decanşate de o situaţie reală sau imaginară (gândul că urmează să ţi se întâmple
ceva). Intensitatea emoţiilor e variată: poate fi vagă, mijlocie, dar şi foarte mare, zguduind întregul
organism. Emoţiile sunt stări interne caracterizate prin reacţii fiziologice, gânduri specifice şi expresii
comportamentale.
Emoţia este combinaţia mai multor modificări survenite la următoarele nivele:
- subiectiv-trăiri emoţiei diferit de la o persoană la alta;
- cognitiv-tipul emoţiei resimţite este dat de modul în care gândim despre situaţie. Felul în care
interpretăm un eveniment determină ceea ce simţim(frică sau furie, bucurie sau tristeţe);
- biologic/fiziologic-schimbări apărute în durata, ritmul şi amplitudinea respiraţiei, modificări în
tabloul EEG, în tensiunea musculară, în compoziţia chimică a sângelui, precum şi la nivelul secreţiei
salivare. Intensitatea trăirilor emoţionale pe care le simţim este dată de prezenţa acestor modificări;
- comportamental-mişcări grosiere ale corpului-pot fi îndreptate sau nu spre un scop precis;
- expresii emoţionale-manifestări comportamentale ca: gestul, mimica, expresia facială, tonul vocii,
intensitatea vocii, coloritul epidermei.
Există şase emoţii de bază universale: mânia, dezgustul, tristeţea, bucuria, teama, surpriza. Emoţiile
pot fi clasificate după mai multe criterii:
a. după polaritatea lor emoţiile se împart în: emoţii pozitive şi emoţii negative
b. după funcţionalitatea lor emoţiile se împart în:
- emoţii funcţionale-facilitează adaptarea persoanei la o situaţie concretă în care aceasta se găseşte
- emoţii disfuncţionale-acele trăiri subiective care împiedică adaptarea persoanei la situaţia concretă
în care se găseşte
c. după stabilitatea în timp a emoţiei, aceasta poate fi:
- emoţia ca stare generată de un stimul sau o situaţie
- emoţia ca trăsătură-se referă la tendinţa generală de a ne simţi într-un anume mod sau la uşurinţa
cu care stimulii ne activează emoţia.
Emoţiile ne călăuzesc în înfruntarea situatiilor dificile si a îndatoririlor mult prea importante pentru
a fi lăsate în grija intelectului: primejdia, o pierdere dureroasă, perseverarea în atingerea unui scop în
ciuda frustrărilor.
Fiecare emoţie ne dă impulsul de a acţiona într-o direcţie distinctă, fiecare ne indică direcţia cea
bună în rezolvarea situaţiilor problematice şi cum aceste situaţii s-au repetat mereu în decursul istoriei
evoluţiei noastre s-a format un repertoriu emoţional imprimat în structura nervoasă ca nişte tendinţe
automate, înnăscute ale psihicului.
Am întâlnit câțiva elevi pasionași de istorie, care au manifestat tristețe deoarece nu au posibilitatea
de a trăi în timpurile în care au domnit eroii lor.
În activitățile extrașcolare am trăit în clasa noastră o serie de emoții de teamă în raport cu unele
locuri noi, ce urmau să le vizităm.
Prin interpretarea unor roluri, în piese de teatru, elevii au interpretat și jucat toată gama de emoții de
bază: mânia, dezgustul, tristețea, bucuria, teama, surpriza.
1429
DEZVOLTAREA CREATIVITĂȚII PRIN INTERMEDIUL
ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICUARE
Prof. logoped Ivașcu Elena Daniela

CȘEI Buzău
Un loc aparte în cadrul activităților organizate în școala specială îl constituie activitățile

extrașcolare. Acestea reprezintă adevărate momente de sărbătoare în care copiii speciali își etalează tot
ceea ce au mai bun și mai frumos. Majoritatea acestora au fie un caracter artistico-plastic, fie sportiv,
contribuind cu succes la creșterea armonioasă a elevilor cu cerințe speciale, la conservarea și
perfecționarea funcțiilor restante și la dezvoltarea creativității. Pe termen lung, toate acestea vor contribui
la o inserție profesională cât mai adecvată a acestor copii.
„Spiritul copiilor nu este un vas pe care vrem să-l umplem, ci este o vatră pe care trebuie s-o
încălzim.” (J. H. Pestalozzi)
După cum însuşi Pestalozzi o arăta, activitatea didactică are valenţe care excedă limitele actului
didactic, trecând dincolo de graniţele ale şcolii.
Noi trebuie să trezim spiritul copiilor, astfel încat, şi după depăşirea limitelor fizice ale instituţiei
aceştia să pastreze şi să ducă mai departe valorile şcolii şi, odată cu ele, să creioneze în culori vii şi
pastelate atât corpul profesoral cât şi instituţia în sine. Copiii mulţumiţi şi recuperaţi vor face parinţii
mulţumiţi şi încrezători în forţele lor, în forţele noastre, în puterea instituţiei noastre, în educaţie, in
general. Promovându-ne, cu toţii vom avea de câştigat. Atât noi, ca indivizi, cât şi societatea în ansamblu.
Este de o importanţă covârşitoare să fructificăm ocaziile de cunoaştere şi de afirmare atunci când le
găsim, să le provocăm pentru ca elevii să experimenteze pe viu, ceea ce se întâmplă în viaţa adevărată,
adică dincolo de gardul şcolii, un gard care încă există. De aceea, organizarea unor activităţi
extracurriculare care vin să completeze arealul de interese şi să desăvârşească potenţialul restant al
elevilor cu CES este o prioritate.
Ca și concept multidimensional, creativitatea se poate manifesta în multiple domenii. Identificarea și
cuantificarea naturii creativității constituie obiective dificile. Conceptul de creativitate poate fi definit din
perspectiva unor discipline diferite: psihologie, psihologie socială, științe cognitive, arte, inteligență
artificială, filozofie, economie, management etc. și deci la multe niveluri distincte: cognitiv, intelectual,
social, economic, artistic, literar etc. Dificultatea definirii creativității rezidă în asocierile particulare ale
acestui concept cu artele, în natura complexă a creativității și în varietatea teoriilor care au fost dezvoltate
pentru a o explica. Mulți oameni asociază creativitatea în special cu artele: muzica, teatrul, dansul,
literatura etc. care sunt deseori denumite "arte creative". Așa cum s-a precizat mai sus, creativitatea nu
este proprie numai pentru arte, ci este la fel de fundamentală pentru progresele din științe, din matematică,
tehnologie, politică, afaceri și în toate domeniile vieții cotidiene.
Există numeroase definiții ale creativității, fără să fie formulată o definiție general acceptată. Unele
definiții sunt contradictorii sau subiective, de aceea, în continuare, sunt citate câteva definiții din
dicționare de referință, precum și definiții propuse de experți în studiul creativității.
În Dicționarul enciclopedic (1993) creativitatea este definită ca "trăsătură complexă a personalității
umane, constând în capacitatea de a realiza ceva nou, original".
Dicționarul Webster (1996) oferă trei semnificații ale creativității:
‫٭‬starea sau calitatea de a fi creativ;
‫٭‬abilitatea de a transcende ideile, regulile, modelele, relațiile tradiționale și de a crea noi și
semnificative idei, forme, metode, interpretări etc.; originalitate sau imaginație;
‫٭‬procesul prin care se utilizează abilitatea creativă.
Imaginaţia este puternic afectată la copiii cu deficienţe mintale din pricina sărăciei şi structurii
lacunare a bagajului de reprezentări, a caracterului rudimentar al funcţiei semiotice, nedezvoltării
1430
limbajului datorate capacităţii mnezice limitate, inerţiei şi rigidităţii reacţiilor adaptive. În consecinţă, sunt
aproape inexistente fantezia, creativitatea, iniţiativa, previziunea etc.
O problemă aparte o reprezintă necesitatea prevenirii formelor pseudocompensatorii ale imaginaţiei
la persoanele cu deficienţe, manifestate adesea prin tendinţa unora de a ocoli realitatea, refugiul într-o
reverie pasivă, demobilizare; de asemenea, trebuie combătute manifestările de pseudocreativitate
concretizate în minciună şi confabulaţie şi tendinţele de supraapreciere care conduc la ruperea contactului
cu realitatea şi apariţia unor dificultăţi suplimentare de adaptare şi integrare socială.
În context didactic, imaginaţia, ca apanaj al creativității, joacă un rol important atunci când noile
conţinuturi ale învăţării nu sunt accesibile cunoaşterii directe sau cu ajutorul unor elemente substitutive,
educatorii fiind nevoiţi să recurgă mai ales la metode verbale, când se studiază dinamica în timp a unor
fenomene, când elevii sunt solicitaţi să construiască sau să reconstituie în plan mintal un fenomen sau o
suită de relaţii, când sunt studiate procesele interne ale unui mecanism sau sistem în interiorul căruia nu
se poate pătrunde (ex: lecţiile de biologie sau geografie unde sunt descrise fenomene sau zone
inaccesibile observaţiei nemijlocite, lecţiile de istorie unde sunt invocate evenimente din trecut cu
înlănţuirea lor temporală şi cauzală, etc.)
Se recomandă evitarea utilizării excesive a metodelor verbale în activitatea de predare, folosirea
procedeelor intuitiv-practice şi activ-participative, formarea la elevi a unor algoritmi de utilizare a
mijloacelor schematice şi simbolice specifice anumitor discipline sau activităţi şcolare (geometrie, desen,
citit-scris, activităţi la care se utilizează semne convenţionale, hărţi, schiţe grafice, prototipuri, machete
etc.).
Rolul activităților extracurriculare devine, astfel, unul covârșitor.
Bibliografie:
 Bejat, Marian, (1971), Talent, inteligență, creativitate , București, Editura Științifică;
 Ștefan, Ion, (1999), Cogniție și creativitate, Editura Dealul Melcilor, Brașov;
 Țopa, L. (1980), Creativitatea, București, Editura Științifică și Enciclopedică.
1431
EXTRACURRICULAR ACTIVITIES
Ivănoiu Nicolița Andreea,

Liceul Tehnologic Bâlteni
Extracurricular is a combination of the prefix extra, which translates to “on the outside” and
curriculum, which translates to “a running course/career.”As I said above, extracurricular activities are
activities that fall outside the scope of your regular curriculum. Extracurricular activities require a
regular time commitment and initiative such as being on a sports team, forming a student newspaper or
playing the violin in the local orchestra.
The Benefits of Extracurricular Activities
1. Improved Academic Performance

Some students worry that participating in extracurriculars may take away too much time from their
schoolwork, thus hurting their grades; however, extracurricular activities can actually improve your
grades and your outlook on school in general!Participating in activities you are passionate about can
increase your brain function, help you concentrate and manage your time better, all of which contribute to
higher grades. High endurance sports, for example, will train you to focus and build stamina in the face of
intense difficulty. This gives you an advantage when it comes to studying and taking exams. Heaps of
studies have been conducted on the relationship between extracurricular activities and academic
performance, and they all show that student who participate in them have higher grades, more positive
attitudes toward school and higher academic aspirations.
2. Explore Interests and Create Broader Perspectives

When you participate in multiple different activities, you’ll get the opportunity to explore a range of
interests and unlock passions you never knew you had! Plus, diversifying your interests subsequently
broadens your world view. Think about it this way: if you join a philosophy club you’ll begin to look at
the world through the eyes of a budding philosopher.
You’ll begin to question everything and anything you see or hear, which may annoy your friends a
bit but will also help you think more critically and not take everything at face value – both valuable skills
in today’s “fake news” world.
3. Higher Self-esteem
The more you achieve success through activities you’re passionate about, the more your self
confidence will improve. For example, let’s say you’re really good at maths and your teacher encourages
you to get involved in competitions. You join the school team and start training for the national Maths
Olympiad. During the process you realise how fun maths can be and how talented you actually are, which
gives your confidence a massive boost. Working hard and mastering new skills in a fun, relaxed – and
sometimes competitive – setting allows you to be successful without the pressure of getting a good grade.
Plus, once your confidence improves, you’ll be more open to taking risks in all aspects of your life, not
just in Maths Olympiads.
4. Social Opportunities
Each extracurricular you engage in provides you with another opportunity to expand your social
network, which will also come in handy when you’re looking for a job. Plus, if you make friends in your
extracurricular activities, you’ll be more likely to get more deeply involved.For example, if you make a
few friends doing community service at school you might decide start a volunteer club together and really
make an impact in your community!
1432
5. Essential Life Skills
On top of all of the benefits of extracurricular activities we already talked about, one of the greatest
advantages extracurricular activities give you are “real world” skills.
These skills include (but are not limited to):
 Goal setting
 Teamwork
 Time management
 Prioritisation
 Problem solving
 Analytical thinking
 Leadership
 Public speaking
The more you push yourself in your extracurricular endeavours, the more you’ll develop these
skills. If you’re passionate about coding, you might join the school coding club, where you’ll develop
teamwork, problem solving and analytical thinking skills.
Although you probably already participate in activities outside of school, take the time to think
about the benefits of extracurricular activities and how to maximise your passions.
The lessons you’ll learn from participating in meaningful extracurricular activities will help you
with everything from getting a job, to applying to universities overseas, to just living your life.
Bibliografie:
2. Ionesc, M., Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
1433
IMPORTANŢA EVALUĂRII INIŢIALE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR
Prof. înv. primar. JIGLARU ELENA MADALINA

Şcoala Gimn. SADOVA, DOLJ
Evaluarea nu este un scop în sine, ci trebuie să conducă la optimizarea întregului proces desfăşurat
în şcoală. Ea trebuie să fie formativă, situativă şi să dezvolte un proces de autoevaluare. Calitatea
presupune mişcare şi de aceea evaluarea nu trebuie să se rezume doar la un singur instrument, ci să se
refere la o serie de tehnici cât mai diverse.
Cunoaşterea rezultatelor, a criteriilor de evaluare, îi face pe indivizi mai conştienţi şi îi motivează să
se implice în sarcină. Evaluarea eficientă este urmată de dezvoltare. O posibilitate de a spori eficienţa
evaluărilor şcolare este de a muta accentul de pe măsurarea produselor pe constatarea efectelor acţiunilor
valorizatoare şi pe stimularea capacităţii de autoevaluare.
Misiunea noastră ca dascăli este de a pregăti elevul pentru „a fi” şi „a deveni”, pentru autonomie,
pentru autoeducaţie şi autoevaluare.În condiţiile învăţământului românesc de astăzi, se impune o altă
manieră de abordare a evaluării rezultatelor şcolare, un model de proiectare / realizare a procesului
integrat de predare – învăţare – evaluare mai eficient, centrat, cu adevărat, pe elev. Activităţile de
evaluare trebuie proiectate din perspectiva nevoilor de formare ale celui educat. Este necesar ca evaluarea
să fie centrată pe aspectele ei formative, astfel încât să cultive şi să susţină interesul elevilor pentru studiu,
să-i îndrume în activitatea de învăţare. Scopul comun, de care trebuie să se ţină cont, este cel de
dezvoltare a capacităţii de autoevaluare la elevi, concomitent cu schimbarea viziunii asupra rolului
evaluării, cel de ameliorare şi corectare mai mult decât de sancţionare.
Învăţătorul trebuie să stăpânească toate metodele şi instrumentele de evaluare şi să le aplice în
funcţie de particularităţile clasei de elevi. Utilizarea eficientă a strategiilor, metodelor şi instrumentelor de
evaluare va pune în valoare aspectul creativităţii, al gândirii critice, al manifestării individuale, proprii
fiecărui elev, rezultatul final vizat fiind formarea, la nivelul individului, a culturii generale, formarea de
abilităţi, atitudini, competenţe, priceperi şi deprinderi necesare integrării sociale a acestuia.
Opţiunea pentru una sau alta dintre metodele de evaluare cunoscute (metodele tradiţionale şi
metodele complementare) constituie rezultanta mai multor factori: scopul şi obiectivele evaluării, tipul
acesteia, specificul conţinuturilor supuse aprecierii, particularităţile populaţiei şcolare vizate, achiziţiile
cadrelor didactice privind exersarea / practicarea / experimentarea diverselor modalităţi de procedare.Se
pune aşadar problema modului în care cadrele didactice aleg una sau alta dintre metodele/tehnicile de
evaluare.
Procesul de evaluare necesită demersuri şi atitudini metodologice concretizate în: parcurgerea unor
etape definite, înregistrarea exactă şi conservarea datelor, utilizarea de instrumente diverse (fişe, rapoarte,
documente rubricate etc.), asigurarea validităţii, a relevanţei, a fidelităţii demersului evaluativ.
Alegerea celor mai adecvate metode şi instrumente de evaluare reprezintă o decizie importantă în
vederea realizării unui demers evaluativ pertinent şi util. Pedagogul belgian Gilbert De Landsheere
aprecia că: „O evaluare corectă a învăţământului nu va putea fi posibilă niciodată cu ajutorul unui
instrument unic şi universal. Trebuie să ne orientăm ferm spre o abordare multidimensională (...)".
(Stanciu, M., 2003, p.284)
Evaluarea iniţială identifică nivelul achiziţiilor iniţiale ale elevilor în termeni de cunoştinţe,
competenţe şi abilităţi, în scopul asigurării premiselor atingerii obiectivelor propuse pentru etapa imediat
următoare;“este indispensabilă pentru a stabili dacă subiecţii dispun de pregatirea necesare creării de
premise favorabile unei noi învăţări” (Ioan Cerghit, 2002),se efectuează la începutul unui program de
instruire (ciclu de învăţământ, an şcolar, semestru, începutul unui capitol şi chiar al unei lecţii), este
interesată de “acele cunoştinţe şi capacităţi care reprezintă premise pentru asimilarea noilor conţinuturi şi
formarea altor competenţe” (I. T. Radu), premise “cognitive şi atitudinale” capacităţi, interese, motivaţii),
necesare integrării în activitatea următoare Evaluarea iniţială poate fi realizată prin mai multe modalităţi:
1434
harta conceptuală; investigaţia;chestionarul;testele Are avantaje şi dezavantaje:oferă atât profesorului cât
şi elevului posibilitatea de a avea o reprezentare cât mai exactă a situaţiei existente (potenţialul de
învăţare al elevilor, lacunele ce trebuiesc completate şi remediate) şi a formula cerinţele următoare; pe
baza informaţiilor evaluării iniţiale se planifică demersul pedagogic imediat următor şi eventual a unor
programe de recuperare, dar nu permite o apreciere globală a performanţelor elevului şi nici realizarea
une ierarhii.
Pentru a crește impactul pozitiv al evaluării inițiale, am evidențiat reușitele elevilor până în acel
moment. Aceste reacții au contribuit la creșterea încrederii în forțele proprii și au catalizat energii noi în
direcția realizării planului individualizat de învățare. Atenția va fi concentrată întotdeauna pe aspecte care
pot face obiectul schimbării, cu evitarea supraîncărcării elevilor cu excesiv de mult feedback transmis
într-o singură sesiune. Se vor urmări căile de mers împreună înainte, prin împărtășirea ideilor și
explorarea soluțiilor posibile și nu prin formularea excesivă de sugestii. Întotdeauna am ales cu mare
atenție itemii care au alcătuit evaluarea inițială,ținând seama de prevederile curriculumului pentru
învățământul primar și pentru ca aceasta să reflecte cât mai obiectiv nivelul de pregătire al elevilor,pe care
să se plieze cât mai bine pregătirea următoare.
Evaluarea în general, deci și cea inițială, are rolul de a regla permanent și a forma în spiritul unor
decizii realiste atât cu privire la curriculum cât și la resursele umane implicate
Pentru ca evaluarea inițială să fie urmată de rezultatele scontate, e nevoie să se țină seama de
următoarele: tratarea diferențiată a elevilor; selecția riguroasă a conținutului învățarii; utilizarea a acelor
metode și procedee didactice care să antreneze cel mai mult capacitățile intelectuale, care asigură
învățarea activă și formativă; îmbinarea eficientă și alternarea formelor de activitate la clasă (frontală,
individuală și pe grupe). Procesul evaluativ își îndeplinește pe deplin funcția majoră numai atunci
când,atât dascălul cât și școlarii reușesc să colaboreze nu pentru că trebuie, ci pentru că își doresc acest
lucru, fiecare îmbunătățindu-și comportamentul în funcție de reacțiile celuilalt.
Referitor la importanţa evaluării iniţiale Ausubel preciza ,,ceea ce influenţează cel mai mult
învaţarea sunt cunoştinţele pe care elevul le posedă la plecare. Asiguraţi-vă de ceea ce el ştie şi instruiţi-l
în consecinţă”.
BIBLIOGRAFIE:
Nicola, Ioan, Pedagogie, Editura Didactică şi Pedagogică, RA, Bucureşti, 1994.
Radu, Ion. Teorie şi practică în evaluarea eficienţei învăţământului, Bucureşti, E. D. P., 1981
Stoica, A., Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practică, Ed. Humanitas Educaţional,
Bucureşti, 2003
1435
Programe și proiecte implementate în învățământul special
Profesor Elisaveta Veronica JIROVEANU,

Școala Gimnazială Specială „Sf. Mina” Craiova
Proiectarea şi implementarea unor activităţi educative școlare, extracurriculare şi extraşcolare, în

şcoală şi în comunitate, pe baza proiectelor şi parteneriatelor dintre elevi, profesori şi membri ai
comunităţii locale și nu numai este o necesitate a activităţii didactice.
Preocupărilor tot mai mari pentru educaţie şi mai ales pentru elaborarea, coordonarea şi
implementarea unor proiecte și programe educaționale ne atenționează nu atât asupra importanţei
acestora, cât mai ales asupra implicaţiilor pe care le are asupra construirii şi modelării personalităţii
oamenilor de mâine.
Proiectul educaţional este forma de comunicare, cooperare şi colaborare în sprijinul copilului la
nivelul procesului educaţional, presupune o unitate de cerinţe, opţiuni, decizii şi acţiuni educative între
factorii educaţionali.
Analizând modul în care se implementează programele educaționale în învățământul special și
rezultatele acestora, de exemplu prin grila Sanders aplicată proiectului „Folosirea tehnologiilor mobile
pentru îmbunătăţirea politicilor de includere a grupurilor defavorizate în sistemul de educaţie”-
mRIDGE, http://mridge.dipseil.net/index.html. se constată necesitatea implementării acestor tipuri de
activități la nivelul învățământului special.
Noile demersuri educaţionale redimensionează atât statutul cât şi sarcinile cadrelor didactice, care
trebuie să devină manageri de educaţie, prin intermediul unor proiecte/programe educative operaţionale,
adecvate ethos-ului unităţii şcolare şi orizontului de aşteptare al comunităţii locale, proiecte/programe
desfăşurate pe baza unor convenţii/contracte de parteneriat.
Există o multitudine de modalităţi de realizare a acestor activităţi. O modalitate care implică mai
multă dăruire, talent şi muncă este proiectul.
Proiectul educativ este un instrument al schimbării, al dezvoltării şi inovării organizaţiei şcolare.
Activitățile desfășurate sunt apreciate de către factorii educaţionali în măsura în care îndeplinesc
anumite condiţii:
- valorifică şi dezvolă interesele şi aptitudinile copiilor;
- urmăresc lărgirea şi adâncirea influenţelor exercitate în procesul de învăţământ;
- organizează timpul liber într-o manieră placută, relaxantă;
- formele de organizare ale acestor activităţi au caracter recreativ, dar urmăresc un scop educativ;
- au un efect pozitiv pentru munca desfasurată în grup, creează un sentiment de siguranţă şi
încredere.
Activităţile realizate prin proiecte dau posibilitatea elevului să se manifeste, să se bucure, să
acumuleze cunoştinţe, să fie creativi, să-şi pună în valoare talentul şi să-l facă cunoscut celor din jur.
Cadrul didactic - „omul care sfințește locul”, formatorul de personalitate- este în spatele acestor
„creații” deosebite.
Putem concluziona că experienţa de învăţare non-formală şi informală întregeşte, completează şi
lărgeşte experienţa de învăţare formală.
Pentru a putea adopta o pedagogie orientată spre competenţe, şcoala trebuie să depăşească cadrul
său formal şi să colaboreze cu alţi actori din comunitate, integrând în procesul de formare al elevului
activităţi extraşcolare, fie ca obiectiv sau activitate în cadrul lecţiei, fie în afara ei. Aceste activităţi iau de
cele mai multe ori forma unui proiect educaţional, instrument care permite pe de o parte, dezvoltarea
personală/profesională a elevului, dar şi determinarea eficacităţii educaţionale în termeni de
impact/rezultat.
1436
Eficientizarea unei instituții de învățământ special este obținută prin implementarea de proiecte
educaționale. Programele și proiectele au rol benefic atât asupra elevilor cât și asupra cadrelor didactice
implicate având ca rezultat o mai bună comunicare la toate nivelurile.
Schimburile de experienţă cu școlile partenere din străinătate sunt o resursă inepuizabilă de
inspiraţie, de diversitate şi de inovaţie în planul educaţiei.
Proiectele Erasmus sunt o iniţiativă europeană relevantă pentru nevoile profesorilor şi elevilor,
primită cu interes şi integrată în mod natural în practica şcolară, proiectele strategice au influenţat pozitiv
toate componentele instituţiilor din învățământul special.
“Şcolile să fie nimic altceva, decât ateliere pline de activitate. Numai astfel vor putea să probeze
toţi, în propria lor practică, adevărul că: învăţând pe alţii ne învăţăm pe noi înşine.”
Jan Amos Comenius
Bibliografie:
• Stoian, A., (2016), Impactul metodelor complementare de evaluare asupra performanţelor şcolare
ale elevilor din învățămîntul preuniversitar, București: Ed. Universitară
• http://mridge.dipseil.net/
• Ghergut, Alois. (2007), Management general și strategic în educatie. Ghid practic
• Iosifescu, S., (2001), Managementul educațional pentru instituțiile de învățământ, Bucuresti:
MEC.
1437
IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN GRĂDINIȚĂ
JÎRCAN IZABELL
PROFESOR ÎNV. PREȘCOLAR
GRĂDINIȚA CU PROGRAM NORMAL BISTRA MUREȘULUI
”Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi
Dezvoltarea sănătoasă a copiilor se bazează foarte mult pe acumulările ce provin din multitudinea
de surse oferite. Copilul trebuie să primească o mulţime de informaţii pentru a putea desfăşura o
activitate. Aceste informaţii pot proveni din mai multe direcţii şi pot canaliza aptitudinile copilului spre
anumite domenii, singur dându-şi seama de ceea ce-i place să facă şi ce nu.
comunităţii locale. Aceste activităţi le oferă destindere, recreere, voie bună, satisfacţiile atmosferei de
grup, iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmări şi recunoaştere a aptitudinilor.
copii sub aspect fizic şi socioafectiv, pentru o integrare socială cât mai uşoară.
de învăţare. Un punct forte al activităţilor extraşcolare este acela că antreneză copiii în activităţi cât mai
variate şi bogate cu o structură parte, diferită de clasica metodă de predare-invăţare.
aptitudini speciale, şi facilitarea integrării în mediul şcolar. Trebuie să ţinem cont că, indiferent ce metodă
va epuiza niciodată sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului. Din seria activităţilor
extraşcolare amintim:taberele, excursiile, piesele de teatru, spectacolele de operă comică, atelierele
creative, şezătoarele, spectacolele în aer liber vizitele la muzee sau Grădina Zoologică.
cu diferite ocazii sau prin implicarea în desfăşurarea sezătorilor literare. Ceea ce trebuie să ţinem cont,
întotdeauna, este ca obiectivele instructiv – educative să primeze, dar în acelaşi timp să reusim sa
prezentăm in mod echilibrat şi momentele recreative şi de relaxare.Este foarte important să dăm o notă
relaxantă tuturor jocurilor şi activităţilor.
1438
În concluzie putem spune că activitatea extracurriculară e o componentă Activităţile extracurriculare
organizate de grădiniţa au conţinut cultural, artistic, spiritual, ştiinţific, tehnico-aplicativ, sportiv sau sunt
simple activităţi de joc sau de participare la viaţa şi activitatea comunităţii locale.
Bibliografie:
Lespezeanu M. ,,Tradiţionalism şi modern în învăţământul preşcolar’’ Editura S. C. Omfal,
Bucureşti, 2007
Preda Viorica ,,Metodica activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii. ’’Editura,,
Gheorghe Cârţu Alexandru’’, Craiova 2009.
1439
Joița Tania Andreea

Grădinița nr. 242, strada Tufișului Nr. 8
,, Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi
( Maria Montessori)
Atunci când vorbim despre ,, activități extrașcolare” ne referim la un tip de activități complementare
demersului didactic prevăzut de Planurile cadru și Curriculumul national. Aceste activități pot avea
caracter științific, artistic, sportiv, vocational și sunt dedicate unor grupuri de elevi care sunt interesați de
acestea. Activitățile extrașcolare se realizează în instituțiile de învățământ sau în afara lor.
Într-o perioadă în care educaţia holistică câștigă din ce în ce mai mult teren se cuvine să se găsească noi
abordări care să se alinieze curentelor moderne din educaţie, abordări care să vină în întâmpinarea
nevoilor și particularităţilor elevilor. Se știe că educaţia holistică se face după metode care se
concentrează pe pregătirea elevilor pentru a răspunde oricăror tipuri de provocări cu care se pot confrunta
în viaţa și în cariera lor. Cele mai importante teorii din spatele educaţiei holistice sunt cele care vizează
cunoașterea profundă a sinelui, dezvoltarea de relaţii interumane solide și comportamente sociale
pozitive, dezvoltarea emoţională, capacitatea de adaptare la medii diverse, precum și capacitatea de a
percepe frumuseţea, bunătatea, etc.
Educaţia holistică a conștientizat că este foarte importantă dezvoltarea capacităţii de a supravieţui a
copiilor, în lumea modernă, nu numai dezvoltarea lor academică. Ei au nevoie să fie capabili să răspundă
provocărilor care le vor fi prezentate în viitor și să contribuie la îmbunătăţirea/modernizarea lumii în care
trăiesc. Elevii trebuie să înveţe să se autoaprecieze, să realizeze singuri valoarea lor și să-și recunoască
abilităţile și modul în care își vor urma visurile și drumul în viaţă. Educaţia holistică învaţă copiii despre
relaţiile lor imediate cu prietenii și familia și îi iniţiază în condiţiile dezvoltării sociale, în educaţia pentru
sănătate și îi ajută în dezvoltarea intelectuală.
Educația extrașcolară își are rolul și locul bine definit în formarea și dezvoltarea personalității
copiilor. Activitățile extracurriculare urmăresc identificarea și cultivarea aptitudinilor, talentelor,
pasiunilor, precum și stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. Începând de la cea mai
fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoștințe punându-i în contact direct cu obiectele și
fenomenele din mediul înconjurător. Educația extrașcolară vine în sprijinul nevoilor pe care aceștia le au
și le oferă mai multe oportunități de a descoperi lumea, de a experimenta.
mediu formator mai atractiv, în afara contextului instituțional. Participarea copiilor la astfel de activități îi
al celorlalți.
Activitățile extrașcolare implică de cele mai multe ori contactul cu elevi necunoscuți, uneori aceștia
cunoscându-se la începutul activităților, acest fapt implică automat crearea de legături noi care se pot
transforma în prietenii, amiciții. În cadrul activităților extracurriculare se dezvoltă spiritul de echipă,
spiritul altruist, în funcție de tipul de activitate.
Activitățile extrașcolare trebuie privite ca un mod de desăvârșire, de dezvoltare emoțională, socială
și intelectuală a copiilor. Aceste activități le permit copiilor să descopere noi experiențe, practic noi
dimensiuni ale vieții reale, să-și exploreze și să-și rezolve nedumeririle, conflictele, le permite să se
angajeze în discuții. Tipul acesta de activități le oferă oportunitatea de a crea relații inter-umane pe termen
lung, participând la întruniri cu elevi care au aceleași pasiuni.
Exemple de activități extrașcolare:
1440
Vizitele la muzee, expoziții, monumente și locuri istorice- constituie un mijloc de a intui și prețui
valorile culturale și istorice ale poporului.
Vizionarea pieselor de teatru pentru copii, pieselor muzicale - copilul face cunoștință cu lumea
minunată a artei.
Acest tip de activitate apelează deseori la afectivitatea copilului.
Excursiile și taberele școlare- contribuie la îmbogățirea cunoștințelor copiilor despre natură.
Activitățile extrașcolare sau complementare concretizate în excursii și drumeții, vizite, vizionări de filme
sau spectacole imprimă copilului un anumit comportament, o ținută adecvată situației, declanșează
anumite sentimente.
O mai mare contribuție, în dezvoltarea personalității copilului, o au activitățile care implică în mod
direct copilul prin personalitatea sa și nu prin produsul realizat de acesta.
În concluzie activitățile extrașcolare s-au dovedit a fi benefice elevilor în multe feluri, cum ar fi
stimularea mentalității lor, dezvoltarea unei abilități, ei sunt capabili să se concentreze asupra studiilor
într-un mod mult mai bun, devin mai pozitivi, iar factorii cum ar fi furia, frustrarea, lenea și singurătatea
se reduc.
Bibliografie:
1. Vlăsceanu, Gheorghe, coord. Neculau, Adrian, ,,Școala la răscruce. Schimbare și continuitate în
curriculumul învățământului obligatoriu. Studiu de impact.”, editura Polirom, 2002
2. Iucu, R., ,,Instruire extrașcolară. Perspective teoretice și aplicative.”, editura Polirom, 2001
1441
Prof. Inv. Preșcolar Jors Maria Cosmina

G. P. N. Suplac, jud. Mureș
Activitatile extrascolare au rolul de formare a personalitatii copiilor. Educatia unui copil nu se

realizeaza doar intr-un cadru formal (gradinita, scoala), ci si prin activitatile extrascolare.
Activitatile extrascolare au ca scop identificarea si cultivarea corespondentei dintre aptitudini,

telente, cultivarea unui stil de viata civilizat, precum si stimularea comportamentului creativ. Copiii
participa cu insufletire si daruire la astfel de activitati, iar succesul este garantat daca ai incredere in
imaginatia, bucuria si dragostea din sufletul copiilor, daca ii lasi pe ei sa te conduca spre actiuni frumoase
si valoroase; incepnd de la gradinita, copiii acumuleaza o serie de cunostinte, punandu-i in contact direct
cu obiectele si fenomenele din natura. Trebuinta de a se juca, de a fi mereu in miscare este tocmai ceea ce
ne permite sa impacam scoala cu viata.
Scopul activitatilor extrascolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor in
activitati cat mai variate si bogate in continut, cultivarea interesului pentru activitati socio-culturale,
facilitarea integrarii in mediul scolar, oferirea de suport pentru reusita scolara in ansamblul ei,
fructificarea talentelor personale si corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale.
Activitatile extrascolare se desfasoara intr-un cadru informal, ce permite elevilor cu dificultati de

afirmare in mediul scolar sa reduca nivelul anxietatii si sa-si maximizeze potentialul intelectual.
O activitate extrascolara permite deasemenea si dezvoltarea unor aptitudini speciale si facilitarea

integrarii in mediul scolar. Trebuie sa tinem cont ca, indiferent ce metoda se adopta in educatia
traditionala, indiferent daca are o finalitate pozitiva si un obiectiv primar atins, ea nu va epuiza niciodata
sfera influentelor formative exercitate asupra copilului.
Exemple de activitati extrascolare: excursii, piese de teatru, spectacole, vizite la muzee, vizita la
gradina zoologica. Copiii pot fi stimulati si isi pot imbogatii imaginatia si sfera cunostintelor prin
participarea la piese de teatru, participand la ateliere de creatie, dramatizand diferite scene in cadrul
serbarilor; de exemplu serbarea de Craciun, serbarea de 1 Decembrie.
Tin sa mentionez faptul ca,inainte de toate, este important ca educatorul sa fie creativ, pentru ca
doar asa poate sa aduca in atentia copiilor tipuri de activitati extrascolare care sa le starneasca interesul,
curiozitatea, dorinta de participare la desfasurarea acestora.
Ecursiile contribuie la imbogatirea cunostinelor copiilor despre frumusetile tarii, la educarea

dragostei, respectului pentru frumosul din natura, arta si cultura; iar serbarile ii fac sa inteleaga si sa
aprecieze fiecare obicei specific sarbatorilor din an (evenimente importante); concursurile sunt momente
deosebit de atractive pentru copii.
Activitatile extrascolare au rolul de a-i face pe copii sa se relaxeze si in acelasi timp sa participe
activ, cu interes la toate activitatile de invatare, iar cadrul didactic are, prin acest tip de activitati
posibilitatea de a-i dirija mai usor, de a le influenta dezvoltarea, realizand mai usor si mai frumos
obiectivul principal al scolii si al invatamantului- pregatirea copilului pentru viata.
1442
Importanța activităților extracurriculare
Józsa Izabella
Colegiul de Muzică Sigismund Toduță, Cluj-Napoca
Liceul Unitarian János Zsigmond, Cluj-Napoca
În plină criză COVID-19 devine aproape ireal să vorbim despre activitățile extracurriculare, dar
tocmai acum ne dăm seama cât de mult s-a ocupat școala cu copiii. Cu toții suntem puși la încercare de
regulile care impun statul acasă, dar părinții care au copii de vârstă școlară întâmpină dificultăți majore în
gestionarea timpului. Abia acum își dau seama de complexitatea muncii profesorilor și importanța școlii.
În afară de activitățile de predare-învățare, datorită exploziei informaționale și datorat bunei intenții
a profesorilor, școala și-a asumat foarte mult din educația elevilor. În așa fel încât activitățile care nu pot
fi desfășurate în cadrul orelor obișnuite, sunt desfășurate în modalități bine organizate și în timp special.
Rolul activităților extracurriculare a crescut în mare măsură astfel încât în programa școlară este desemnat
o săptămână specială pentru activitățile extracurriculare.
Rolul şcolii şi al cadrului didactic este acela de a furniza cele mai valoroase activităţi
extracurriculare pentru dezvoltarea elevului.
În funcţie de procesul educaţional dominant, activităţile extracurriculare sunt: activităţi de educaţie
intelectuală, activităţi culturale, activităţi artistice, activităţi sportive și activităţi de educaţie morală.
Procesul proiectării activităţilor extracurriculare se desfăşoară în mai multe etape: selectarea
finalităţilor, alegerea experienţelor extracurriculare, alegerea conţinuturilor, organizarea conţinuturilor și
evaluarea eficacităţii activității extracurriculare.
Asigurarea calităţii şi eficienţei activităţilor extracurriculare este fundamentată pe respectarea unor
principii de proiectare care sunt formulate în tezele lui Santini:
- Concentrare pe ce se învaţă, deci proiectarea, implementarea şi evaluarea
activităţilor extracurriculare se centrează pe obiective, dar în limitele celui ce învaţă;
- Simplificare interzisă: proiectul activităţii extracurriculare este centrat pe dezvoltarea elevului;
- Soluţie exhaustivă: proiectarea activităţilor extracurriculare trebuie să ţină cont de toate interesele,
iar proiectul trebuie să satisfacă toate cerinţele participanţilor;
- Transparenţa totală: procesul de proiectare este unul deschis, cunoscut tuturor celor implicaţi;
-Informare completă: în proiectarea activităţilor extracurriculare este importantă exploatarea tuturor
surselor de informare (documente sau chiar anumite persoane specializate) ;
- Competenţe clare: fiecare membru al echipei trebuie să aibă competenţele clar definite;
- Parte din întreg: proiectarea reprezintă doar una dintre etapele activităţilor extracurriculare,
nelimitându-se doar la acest aspect;
- Fidelitate şi operativitate: în proiectarea şi implementarea activităţilor extracurriculare trebuie
tratate toate informaţiile, fără nici un fel de părtinire;
- Justificare deplină: obiectivele unui proiect al activităţii extracurriculare nu sunt acceptabile
numai dacă sunt perfect justificabile;
- Valorizare anticipată: proiectarea nu este completă dacă obiectivele nu sunt estimate valoric în
timp;
- Revizuire: valoarea unui proiect a activităţilor extracurriculare trebuie revăzută periodic înainte şi
după aplicare, chiar dacă nu există disfuncţii;
- Proiectarea activităţilor extracurriculare este o activitate de amploare cu mulţi agenţi şi nu o
muncă de birou sau laborator;
- Colaborare completă: în proiectarea activităţilor extracurriculare este absolut necesară
colaborarea cadru-didactic-elev-factor de decizie-alţi membrii implicaţi;
1443
- Planificare integrală: proiectarea activităţilor extracurriculare nu poate fi fragmentară, ci
planificată integral, până la cele mai mici detalii.
Chiar dacă această criză globală va schimba interacțiunea dintre oameni, va exista un interes și mai
pregnant atât pentru școală cât și pentru activitățile extracurriculare. Principiile de bază ale organizării
activităților extracurriculare nu se vor schimba, dar se vor adăuga noi categorii, noi reguli, noi principii.
Bibliografie:
1 . ŞTEFAN, Mircea. Teoria situaţiilor educative. Editura Aramis : Bucureşti, 2007.

2 . NEGREŢ-DOBRIDOR, Ioan. Teoria generală a curriculumului educaţional. Iaşi: Editura
Polirom, 2008.
1444
Rolul activității extrașcolare în educarea preșcolarilor
Józsa Kinga, profesor pentru învățământ preșcolar

Grădinița „Zsibongó”, Odorheiu Secuiesc
Când vorbim de activități extrașcolare, ne referim la acel program la care se realizează în afara
procesului de învățământ, la care copilul participă după ore. Aceste activități îşi au rolul şi locul bine
stabilit în formarea personalităţii preşcolarilor. Deoarece scopul este acela de a-i forma abilitățile necesare
unei bune dezvoltări, formării personalității copilului, copiii ar trebui să facă aceste activităși cu plăcere.
participarea la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalității în
acest cadru. Deci în învățământul preșcolar avem misiunea de a pregăti pe copii din punct de vedere
psihointelectual și socio-afectiv, dar și pentru o mai bună integrare socială. La realizarea acestor scopuri
contribuie activitățile extracurriculare, extrașcolare, care nu sunt fixate de programa școlară, ci de cadrele
didactice împreună cu copii și părinții conform interesele și dorințele lor.
extracurriculare, iar în acest caz activităţiile extracurriculare sunt deosebit de importante deoarece,
plăcutul.
şi bogate cu o structură aparte, diferită de clasica metodă de predare-învăţare.
armonioase pentru o integrare în societate.
Câteodată se pune întrebarea: cum îi determinăm pe elevi să se implice în desfășurarea activităților
extrașcolare?
puritate.
În cadrul activităților extrașcolare copiii au posibilitatea să se identifice cu tradițiile, obiceiurile, sau
chiar slujbele religioase care marchează momentele cruciale ale existenței umane.
societate.
Toate aceste activitati extracurriculare se pot desfasura sub diferite forme: spectacole cultural-
artistice, vizionare de emisiuni muzicale, serbări prezentate părinților pe diverse teme, excursii, vizite,
concursuri, întreceri sportive, teatru de copiii,
1445
Vizionarea emisiunilor muzicale, distractive sau sportive: stimulează şi orientează copiii spre unele
domenii de activitate: muzică, sport, poezie, pictură.
Teatrul de păpuși sau spectacolele: reprezintă mijloace prin care copiii își dezvoltă vorbirea corectă,
coerentă, cursivă, ezpresivă.
Li se dezvoltă gustul stetic, imaginația artistică, li se crează posibilitatea de a-și exersa și dezvolta
înclinațiile artistice. În cadrul spectacolelor copiii au trăiri estetice, au posibilitatea să se orienteze între
sentimente și idei, să bucure și să sufere, să râdă și să plângă, să iubească și să se revolte, să ia atitudine
corectă față de eroi, față de tot ce este bun și nobil.
Serbările se desfășoară de obicei dedicate unui anumit eveniment, care îi sporește importanța.
Prin intermediul serbării copiii aduc pe scenă aspecet din viata lor, întâmplări hazlii, scene din
povești, idei și sentimente specific vârstei, totul bazat pe muzică, dans și veselie.
Continutul unei serbări este determinat de evenimentul caruia ii este destinat. De obicei se orga-
nizează cu prilejul zilei mamelor sau la 8 martie, la crăciun, la sfârșit de an sau la finalizarea unor
proiecte.
Orice activitate care este coborâtă din minte în sufletul copiilor, are o frumuseţe aparte, de aceea
serbările sunt foarte îndrăgite de copii. Prin specificul lor de activitate extracurriculară, serbările
reprezintă un izvor de satisfacţii, bucurii, creează bună dispoziţie, favorizează dezvoltarea copiilor din
punct de vedere fizic și artistic.
Importanţa lor educativă constă în conţinutul artistic prezentat, precum şi în atmosfera deschisă,
sărbătorească în care se desfășoară aceste evenimente.
Excursiile și taberele: contribuie la îmbogățirea cunoștințelor copiilor despre frumusețile naturii, la
educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură.
Prin excursii copiii vor cunoaște nu numai frumusețile naturii, dar și realizările omului, locurile
unde s-au născut și au creat marile personalități literare sau artistite. Totodată pot cunoaște și locurile
istorice de mare importanță.
Excursia este o activitate complexă, organizată, în cadrul căreia copiii se confruntă cu realitatea și
înțeleg, prin acțiuni directe fenomenele naturii și ale vieții sociale. În cadrul acțiunilor turistice sub
îndrumarea unui cadru didactic pregătit, la copii mici se pot forma sentimente de respect și dragoste față
de om și de realizările sale.
Activităţile extracuriculare sunt activităţii complementare, activităţi de învăţare realizate la grupă
şi urmăresc îmbogăţirea informaţiilor primite în cadul activităţii didactice, dar cultivă și interesul pentru
un mod plăcut şi util, contribuind în felul acesta la formarea personalităţii copilului. Aceste activități
permit și celor timizi să se afirme, să reducă nivelul de anxietete, să-și pună în practică adevărata lor
valoare.
De aceea grădiniţa trebuie să ofere diverse astfel de activităţi pentru ai atrage pe copii.
La organizarea acestor activități se recomandă parteneriate cu familia, cu școala, cu comunitatea
respectivă. Educația extrașcoalră urmărește identificarea și cultivatea legăturii optime dintre talente și
aptitu-
dini, are un rol foarte important în formarea personalității preșcolarilor, iar cadrul didactic are
posibilitatea de a vedea pe copii în altă ipostază, de a-i influența dezvoltarea, de a-i pregăti pentru ceea ce
îi așteaptă.
Bibliografie:
Preda Viorica, Metodica activităților instructive-educative in grădinița de copii, Editura Gheorghe
Cartu Alexandru, Craiova, 2009
1446
Prof. Jude Raluca
nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.”
Activitățile extrașcolare contribuie la formarea personalității elevului. Sunt importante și utile.

învățământ.
asumându-şi responsabilităţi, copii se autodisciplinează.
dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al scolii–
ansamblul ei, fructificarea talentelor personale.
Astfel de activități sunt de o reala importanță într-o lume dominată de mass media și ne referim la
televizor, calculator și internet, care nu fac altceva decât să contribuie la transformarea copiilor noștri în
niște persoane incapabile de a se controla comportamental, emoțional și mai presus de toate slabi
dezvoltați intelectual. Se știe că începând de la cea mai fragedă vârstă , copiii acumulează o serie de
cunoștințe punându-i în contact direct cu obiectele și fenomenele din natură.
Activitățile de acest gen cu o deosebită influență formativă, au la baza toate formele de acțiuni
turistice: plimbări, excursii, tabere, colonii. In cadrul activităților organizate în mijlocul naturii, al vieții
sociale, copiii se confruntă cu realitatea și percep activ, prin acțiuni directe obiectele, fenomenele,
anumite locuri istorice. In urma plimbărilor, a excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai multă
creativitate și sensibilitate, imaginea realității, în cadrul activităților de desen și modelaj, iar materialele
1447
pe care le culeg, sunt folosite în activitățile practice, în jocurile de creație. Plimbările prin parc din această
toamnă, frunzele ruginii, stolurile de păsări care se pregăteau de plecare, frumusețea deosebită a acestui
anotimp le vor ramane în suflet celor mici, creându-le emoții estetice. La vârsta preșcolară, copiii sunt
foarte receptivi la tot ce li se arată sau li se spune în legatură cu mediul, fiind dispuși să acționeze în acest
sens.2
Excursiile şi taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării,
la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii cunosc
locul natal în care au trăit, muncit şi luptat înaintaşii lor învăţând astfel să-şi iubească ţara, cu trecutul şi
prezentul ei. Prin excursii copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au
creat opere de artă scriitori şi artişti.
Vizitele la muzee, expoziții, monumente și locuri istorice, case memoriale constituie un mijloc de a
prețui valorile culturale, folclorice și istorice ale poporului nostru.
Vizionările și spectacolele constituie o altă formă de activitate extracurriculară, prin care copilul
face cunoștință cu lumea minunată a artei.
Vizionarea unor filme, diafilme, spectacole de teatru precum și a emisiunilor tv, poate constitui de
asemenea o sursă de informații, dar în același timp un punct de plecare în organizarea unor acțiuni
interesante.
Profesorii au un rol deosebit de important în alegerea spectacolelor, la recomandarea emisiunilor de
televiziune pentru copii și selectionarea emisiunilor, programelor distractive care au o influență pozitivă
mai evident conturate.
Activităţiile extracurriculare moral-civice, alături de celelalte activităţi desfăşurate în scoala pe
BIBLIOGRAFIE:
1. Ministerul Educației și Cercetarii, Institutul de Știinte ale Educației Revista invatamantului
preșcolar, 3-4/2006,
Bucureşti, 2007
5. STOICA M. Pedagogie și psihologie. Editura Gheorghe Alexandru. 2002
1448
Tabăra de schi – Tușnad
Județ Bogdan-Adrian,
Școala Gimnazială Nr. 1 Corbeni, Județul Argeș
Educaţia extracurrriculară are un rolul deosebit de important în formarea personalităţii copiilor. Un

exemplu de activitate extracurriculară poate fi excursia; aceasta poate fi de o singură zi, de două zile sau
chiar mai multe zile. „Excursiile și vizitele didactice sunt forme organizate în natură sau la diferite
instituții culturale sau agenți economici în vederea realizării unor obiective instructiv-educative legate de
anumite teme prevăzute în programele de învățământ” (I. Nicola, 2000, 451). Ele „au menirea de a
stimula activitatea de învățare, de a întregi și desăvârși ceea ce copiii / elevii au acumulat în cadrul
activităților / lecțiilor” scria I. Nicola (2000, 451).
Pe parcursul celor patru ani de experiență dobândită la catedră, pot spune că am organizat foarte
multe excursii. Am început cu excursii de o zi, continuând cu excursii de două, chiar trei zile. Acumulând
experință, am început să organizez tabere școlare. Un exemplu elocvent poate fi tabăra de schi de la
Tușnad, tabără care a ajuns în anul școlar 2019-2020 la a treia ediție. În cadrul acestei tabere școlare,
copiii au cunoscut diferite localități ale țării (Câmpulug Muscel, Brașov, Covasna, Băile Tușnad), au
văzut centrul orașului Câmpulug unde au servit câte o prăjitură la cofetăria Iepurașul, mersul la această
cofetărie fiind o tradiție specifică excursiilor noastre; am vizitat Biserica Neagră din Brașov, centrul
istoric, Castelul Bran, Muzeul ”Prima Școală Românească”, Cetatea Râșnov – cea mai veche cetate din
orașul Râșnov, Strada Sforii – cea mai îngustă stradă din Europa, Muntele Tâmpa – rezervație naturală a
României, dar și Cetatea Medievală Rupea – cetatea care a renăscut din cenușă
De asemenea, ei și-au dezvoltat și capacitatea de a se gospodării siguri, de a găti, dar și de a lucra
în echipă. Trebuie menționat faptul că elevii nu au avut mâncarea asigurată, ci a trebuit ca noi, cadre
didactice și elevi, să ne gospodărim singur. Astfel, fiind trei cadre didactice, fiecare a avut echipa sa cu
care a lucrat. Fiecare echipă era responsabilă cu gătitul pentru ziua în care era de ”serviciu”, cu punerea
mesei, dar și cu strângerea acesteia. Fiind vorba de o tabără de opt zile, iar efectivul de copii fiind de 33,
fiecare elev a tras câte un bilețel, bilețel pe care era trecut numele unui profesor, astfel s-au format trei
echipe. Elevii au fost foarte receptivi la tot ce li s-a arătat sau li s-a spus în legătură cu activitățile pe care
trebuia să le întreprindă.
Acestă tabără de schi pentru copii nu a avut ca scop atingerea vreunei performanțe sportive, ci
acumularea unor informații corecte și familiarizarea cu activități ce se pot practica în mediul alpin într-o
atmosferă deosebită și în condiții de siguranță. Totodată, copiii au avut ocazia să socializeze cu ceilalți
participanți la tabără, să învețe să aprecieze mediul înconjurător și să cunoască zona în care se desfășoară
tabăra.
În această tabără, copiii au beneficiat de asistență permanentă, de un program extra schi indoor și
outdoor pentru dezvoltarea inventivității, a spiritului de echipă și a comunicării (totul adaptat după vârsta
participanților), concursuri cu diplome și seară festivă cu proiecții foto și video cu imagini din timpul
taberei. Toți participanții au plecat cu fotografii și filme care să le amintească de clipele frumoase
petrecute în Tușnad.
al învăţământului – pregătirea copilului pentru viaţă.
1449
Competenţele dezvoltate prin aceste activităţi au fost de natura celor de comunicare şi
interrelaţionare, dar şi de perfecţionare într-un domeniu de activitate pentru care elevul îşi manifestă
interesul. De asemenea, scopul acestor activităţi a fost să devină un mijloc de a oferta în forme variate
cunoaşterea directă a realităţilor înconjurătoare printr-un program de activităţi organizat, dar flexibil şi
adaptabil nevoilor educabililor vizaţi. Indiferent de tipul acesteia, participarea în tabere este benevolă,
fiind condiţionată doar de nota mare la purtare şi lipsa de corigenţe.
Bibliografie:
1. Nicola, I., Tratat de pedagogie şcolară, Ed. Aramis, Bucureşti, 2000
1450
ACTIVITĂȚI EXTRACURRICULARE ÎN GRĂDINIȚA DE COPII
Prof. înv. preșc. Juncu Daniela

Grădinița cu Program Prelungit nr. 29 (structură)
Școala Gimnazială ”Mihail Sadoveanu” Bacău
MOTTO: “Cea mai eficientă educație pentru un copil constă în joaca lui cu lucruri frumoase."
Platon
Activitatea extracurriculară prin structură și conţinut este complementară activităţii de învăţare

realizată în cadrul procesului instructiv-educativ din grădiniță, de formare și dezvoltare a micii
personalități. În cadrul activităţilor extracurriculare, copiii se confruntă cu situaţii noi, prin acţiuni directe,
în care sunt sunt dirijați, să utilizeze, în diferite contexte, cunoştinţele sau abilităţile dobândite anterior.
Activităţile extracurriculare contribuie la îmbunătățirea procesului de învățare prin exersarea
gândirii creatoare, imaginative, identificarea unor aptitudini sau talente speciale, cultivarea unor
comportamente prosociale corecte și sănătoase, iar pentru că acestea se desfășoară într-un cadru informal,
copiii se pot afirma cu ușurință, fără inhibiții și anxietăți.
tehnico-aplicativ, sportive, simple activităţi de joc sau de participare la viaţa şi activitatea comunităţii
locale.
Scopul acestor activități urmărește: formarea personalităţii autonome şi creative; îmbogăţirea
capacităţii copilului de a intra în relaţii cu cei din jur; stimularea capacităţii de a aplica cunoştinţele
însuşite anterior în contexte variate; dezvoltarea gândirii logice, a îndemânării şi imaginaţie copiilor, ca
premise ale acumulării reușitelor viitoare. Obiectivele activităţilor desfăşurate se bazează pe dobândirea
de deprinderi, capacităţi şi abilităţi. Acestea pot fi realizate şi prin activităţi de tip extraşcolar şi
extracurricular.
PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE
AN ŞCOLAR 2019 – 2020
GRUPA MICĂ – GRUPA ”FLORILOR”
Nr. Data Teme / Activităţi extracurriculare Locul de Participanți

Crt. desfăşurare
“Să ne cunoaştem mai bine!” Sala de grupă Educatoare
1. Septembrie – Masă rotunda; Părinţi
Copii
 “Sărbătoarea dovleacului” Sala de grupă Educatoare
2. Octombrie – Confecţionare felinare (părinţi şi copii); Părinţi
 “Grâul încolțit și Sfântul Andrei” Sala de grupă Educatoare
3. Noiembrie – Tradiţii, obiceiuri pe înțelesul copiilor; Copii
 “În așteptarea lui Moş Crăciun!” Sala de grupă Educatoarele
4. Decembrie – Serbare cu obiceiuri şi tradiţii de iarnă; Părinţi
Copii
 “Hai să dăm mână cu mână!” Sala de grupă Educatoare
5. Ianuarie – Învăţăm Hora Unirii; Copii
 ”Să vorbim despre sănătatea dinților” Sala de grupă Educatoare
6. Februarie - Întâlnire cu un cadru medical; Copii
Medic
stomatolog
 “Festivalul mărțișoarelor” Sala de grupă Educatoare
– Expoziţie de mărţişoare confecţionate de Copii
copii;
1451
7. Martie  “E ziua ta, mămico!” Educatoare
– Activitate practică de realizare de Mămici
felicitări – cu participarea/ ajutorul Bunici
mamelor;
“Micul creştin” Biserica Educatoare
8. Aprilie – Vizită la biserică; ”Sfântul Părinţi
Nicolae” Copii
Părintele paroh
 “Strada nu e loc de joacă!” Sala de grupă Educatoare
9. Mai – Întâlnire cu cadre ale M.A.I.; Copii
Polițiști de
proximitate
 “1 Iunie – Ziua bucuriei!” Curtea grădiniței Educatoare
– Marcarea zilei prin diferite concursuri Părinţi
10. Iunie sportive desfăşurate în aer liber (cu Copii
trotinete/ triciclete/ biciclete, alergare cu
ocolire de obstacole);
1452
Prof. Jura Anna Maria
În afara timpului petrecut de copii în contextul activităților școlare din timpul programului normat,
copiii au la dispozitie restul zilei. Acest timp se împarte în mod firesc în timpul alocat pentru odihnă,
pentru studiul individual sau rezolvarea temelor dacă sunt în perioada respectivă, timp alocat recrerii sau
jocului și timp petrecut în familie sau cu prietenii. Educaţia extraşcolară va ajuta copilul să îşi valorifice
timpul liber, însă într-un mod util şi educativ. Activităţile extraşcolare au rolul de a susţine dezvoltarea
aptitudinilor sociale ale copilului, cultivarea interesului său pentru activităţi culturale, cultivarea talentelor
sale şi chiar şi facilitare integrării copilului in anumite grupuri sociale.
Activităţile extraşcolare depind de preferinţele personale ale copilului. Desfășurarea unor activități
extracurriculare bine alese este benefică pentru orice copil și pentru familie în general. Copiii învață
munca în echipă, autodisciplina și abilitățile sociale, precum și cum să respecte autoritatea, să se distreze,
să își facă prieteni și să devină lideri.
Printre avantajele desfășurării de activități extracurriculare se pot enumera următoarele:
- Dezvoltarea abilității de gestionare a timpului și a prioritizării diferitelor angajamente. Dobândirea
acestor abilități va fi utilă pentru tot restul vieții și va ajuta la gestionarea stresului.
-În activitatea viitoare ca studenți și mai târziu ca membru al societății dacă a desfășurat mai multe
activități extracurriculare în perioada de formare se vor integra mai ușor și la nivelul comunității tind să
fie mai buni decât cei care nu au fost implicați.
- Identificarea de noi interese este importantă pentru dezvoltarea viitoare a copiilor permițându-le
acestora să să găsească domenii de care sunt pasionați. Pe lângă cunoștințele/ abilitățile și competențele
pe care la obțin în mod normal prin participarea la cursuri în timpul programului normal al școlii copiii
pot să beneficieze de învățarea unui instrument, de a juca un sport sau de a juca într-o piesă de teatru.
Succesul în urma implicării în activități care îi pasionează poat ajuta la crearea respectului de sine și a
încrederii copilului.
-Participarea la activități implică atingerea unor obiective concrete și muncă în echipă poate ajuta la
construirea respectului de sine, la creșterea responsabilității și al încrederii generale a copilului.
Experiența acumulată într-un astfel de cadrru permite și determină creșterea încrederii în forțele proprii
într-un cadru mai relaxat, ajuta la dobândirea de noi cunoștințe, abilități și competențe utile mai târziu în
viață.
-În desfășurarea unor activități stabilirea de obiective este foarte important de să se facă de la o
vârstă fragedă dovedindu-se a fi benefică pentru dezvoltarea copiilor. Stabilirea de obiective și urmărirea
îndeplinirii lor pe bază de plan de acțiuni poate duce la creșterea motivației și încrederii copiilor de-a
lungul întregii lor vieți.
Munca în echipă poate deveni extrem de importantă mai târziu în viață, atunci când vine vorba de
evoluția în medii sociale și ocupaționale spre deosebire de copiii care petrec timp liber folosind
electronica și evitând situațiile sociale. Implicarea copiilor în activități în echipă încă de la o vârstă
fragedă îi poate ajuta să evolueze mai târziu în viață.
Activitățile extracurriculare nu sunt atât de formale sau riguroase precum cele din curricula școlii,
deși, de obicei, se desfășoară într-o instituție de învățământ. Ele urmăresc să ajute în formarea
personalității sau a unor anumite competențe ale copilului atât pentru succesul lui, cât și pentru o
dezvoltare personală și socială armonioasă.
În cazul activităților extrașcolare, vorbim de acele activități în care copiii pot să-și descopere
talentele și pasiunile, dar și să-și dezvolte diverse abilități interpersonale, pe care nu le pot deprinde în
timpul școlii. În general, activitățile extracurriculare sunt și extrașcolare, spre avantajul celor care le
urmează.
1453
Implicarea copiilor în activități extracurriculare nu trebuie privită doar ca fiind o modalitate de a le
ocupa o parte din timpul lor liber, ci ca un mod de a îi învață cunoștințe, abilități și competențe care le vor
fi utile pentru tot restul vieții. De la gestionarea timpului și a stresului, până la munca în echipă și
stabilirea obiectivelor, activitățile extracuriculare pot ajuta copiii în multe feluri. Este important ca
implicarea copiilor în activități extracurriculare să favorizeze descoperirea pasiunilor acestora.
În ciuda zilei îndelungate la școală, copiii nu vor fi mulțumiți, dacă asta este tot ce trebuie să-i
stimuleze pe parcursul zilei. Aici pot intra în joc activitățile extracurriculare. După o gustare și ceva
odihnă, copiii pot beneficia foarte mult de o activitate non-academică, pentru care au interes. Pot alege
ceva precum sport, șah, dans, bibliotecă, muzică etc. Copiii sunt cumva obligați să găsească ceva util care
să îi atragă și să le facă plăcere.
Activitățile academice nu sunt întotdeauna îndreptate către o dezvoltare pe tot parcursul vieţii și de
aceea fiecare copil trebuie să fie implicat într-o activitate extracurriculară. De multe ori, copiii dobândesc
și alte cunoștințe, abilități sau competențe importante utile pe parcursul vieții, cum ar fi munca în echipă,
abilitățile de rezolvare a problemelor și alte lucruri de care vor avea nevoie pentru a deveni adulți
echilibrați.
Școlile au încercat să creeze astfel de medii pentru copii și, astfel, există diferite opțiuni dintre care
copiii pot alege, cum ar fi cercuri școlare, echipe de dans și echipe sportive. Cel mai frecvent, în timpul
activităților extracurriculare, copiii au ocazia să se întâlnească cu alți copii apropiați de vârsta lor, cu care
au interese comune și leagă prietenii pentru tot parcursul vieții.
Fiecare copil are o personalitate diferită, iar aceste personalități trebuie să fie exploatate într-un mod
constructiv. Atunci când copiii nu au nimic util de făcut, ei tind să facă răutăți, ceea ce poate fi evitat cu o
îndrumare adecvată.
Activităţile extraşcolare adâncesc şi întregesc procesul de învăţământ, oferind, totodată, posibilităţi
suplimentare de acţiune şi manifestare, de îmbogăţire a cunoştinţelor şi de consolidare a convingerilor.
Bibliografie:
Bontas, I. (1994), Pedagogie, editura All, Bucuresti.
Nicola, Ioan (1994).Pedagogie. Editura didactică şi pedagogică, R.A.-Bucureşti
1454
Rolul activităţilor extracurriculare
în educația copiilor
Prof. Înv. Primar Juravle Valentina

Liceul Tehnologic ,,Ion Nistor’’ Vicovu de Sus, Suceava
Activităţile extraşcolare constituie modalitatea neinstituţionalizată de realizare a educaţiei. Prin

activităţile extracurriculare, educaţia urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei optime dintre
aptitudini, talente, cultivare a unui stil de viaţă civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ în
diferite domenii. Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă relaxantă, cu însufleţire şi
dăruire, la astfel de activităţi.
proiecte cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale, fac
ilitarea integrării în mediul şcolar, fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu
intelectual. Activităţile extraşcolare, în general, au cel mai larg caracter interdisciplinar, oferă cele mai
anumite sentimente.
Copiii au nevoie de acţiuni care să le lărgească lumea lor spirituală, să le împlinească setea de
forma convingeri durabile. Participarea efectivă şi totală în activitate angajează atât elevii timizi cât şi pe
cei slabi, îi temperează pe cei impulsivi, stimulează curentul de influenţe reciproce, dezvoltă spiritul de
cooperare, contribuie la formarea colectivului de elevi. Elevii se autodisciplinează, prin faptul că în
asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi.
Serbările şcolare au un caracter stimulator atât pentru micii artişti, cât şi pentru părinţii lor. Punerea
serbărilor în scenă aduc satisfacţii atât “artiştilor“, cât şi “spectatorilor“, elevi şi părinţi, contribuind la
socializarea copiilor de la o vârstă fragedă. Importanţa acestor activităţi constă în cultivarea înclinaţiilor
artistice ale elevului, precum şi în atmosfera festivă creată cu acest prilej. Prin conţinutul bogat şi
diversificat al programului pe care îl cuprinde, serbarea şcolară valorifică varietatea intereselor şi
gusturilor şcolarilor.
Concursurile şcolare sunt o metodă de a stârni interesul elevului pentru diferite arii curriculare,
având în acelaşi timp o importanţă majoră şi în orientarea profesională a acestuia. Acestea oferă elevilor
posibilitatea de a demonstra practic ceea ce au învăţat la şcoală şi acasă.
Excursiile şi drumeţiile ajută la dezvoltarea intelectuală şi fizică a copiilor, la educarea lor
cetăţenească şi patriotică.
Excursia îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei experienţe sociale
importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural-ştiinţific. Dezvoltându-şi gustul pentru descoperirea
adevărurilor şi legilor naturii din jurul lor învaţă cum să iubească ş i să respecte natura în ansamblul ei.
constituie un mijloc de a preţui valorile culturale, folclorice, istorice şi economice ale ţării.
Ele oferă elevilor prilejul de a observa obiectele si fenomenele în starea lor naturală, procesul de
producţie în defăşurarea sa, operele de artă originale, momentele legate de trecutul istoric local, de
viaţa şi activitatea unor personalităţi de seamă, relaţiile dintre oameni şi rezultatele concrete ale
muncii lor.
1455
Vizionarea în grup de filme, spectacole de teatru sau circ specifice vârstei lor, poate constitui o sursă
de informaţii, dar în acelaşi timp şi un punct de plecare în realizarea de către elevi a unor activităţi
interesante.
Bibliografie:
1456
LES TRADITIONS DE PAQUES EN FRANCE
Professeur Jurca Iuliana-Ioana,

Colegiul Național « Decebal» Deva
Les Pâques est une fête importante du christianisme. Elle commémore la résurrection de Jésus, que
le Nouveau Testament situe le surlen demain de la Passion, c'est-à-dire « le troisième jour ». La solennité,
précédée par la Semaine Sainte, dernière partie du carême, commence le dimanche de Pâques. La
célébration des Pâques se fait des manières différentes, mais le message est le même: «Soyez heureux,
Jésus est ressuscité!»
En France, le calendrier célèbre les Pâques chrétiennes, c’est-à-dire la mort et la résurrection de
Jésus, même si les fêtes de la Pâque juive se déroulent à la même période et ont influencé les traditions
chrétiennes.
À l’origine les Pâques juives célébraient le printemps avec la fête de l’agneau pascal. Ils sacrifiaient
un agneau et utilisaient son sang pour éloigner les mauvais esprits des habitations et ainsi protéger la
famille.
Une autre fête célébrait elle aussi le printemps: la fête du pain sans levain (le pain azyme).
Par la suite, les Pâquessont devenues la fête de la libération du peuple hébreu qui avait fui l’Égypte
et sa condition d’esclave.
Pour les Pâques, il était alors une tradition de faire un pèlerinage à Jérusalem pour y sacrifier un
agneau au temple et le manger avec la famille.
Aujourd’hui pour les Pâques, les familles juives continuent à manger du pain sans levain rappelant
que la fuite d’Égypte s’est faite dans la précipitation et la misère.
Dans les familles chrétiennes, on célèbre la mort de Jésus le vendredi saint et sa résurrection le
dimanche de Pâques et il est toujours de tradition de manger de l’agneau pascal. Il s’agit d’une fête dont
l’origine est religieuse qui est toujours célébrée un dimanche, mais dont la date varie.
En France, le lundi qui suit le dimanche de Pâques est toujours férié.
C’estd’ailleursbiensouventl’occasion de faire un pique-nique en famille. Une bonne manière de
célébrer la venue du printemps également.
Pourquoicesont les cloches qui apportent les chocolats aux enfants?
Le dimanche de Pâques met fin à la semaine sainte. Lors de cettesemaine, du jeudi au samedi, les
cloches des églises ne sonnent plus en signe de deuil. On racontealors aux enfantsque les cloches partent
pour Rome afin de se faire bénir par le Pape.
Le dimanche à la fin de la messe des Pâques, elles recommencent à sonner merveilleusement. Cela
indique aux enfants que les cloches, de retour dans les églises, ont survolé les jardins, les champs, les
parcs en laissant tomber des œufs en chocolat.Ce sont donc les cloches qui apportent les chocolats aux
enfants en France! Les enfants partent alors à la chasse aux œufs, mais aussi aux poules et aux lapins en
chocolat.
Comme toutes les fêtes représentent des occasions pour que la famille se rassemble autour de la
table pour manger des plats délicieux, les Pâques respectent cette tradition, mais en plus, c’est la fête qui
nous invite aussi à penser au sacrifice fait par Jésus. Il a donné sa vie pour enlever nos péchés et pour
cela, nous devons être reconnaissants.Chaque jour de notre existence représente un don de la Divinité.
Joyeuses Pâques à tous!
Sytographie:
https://www.agirenfrancais.com/fle/la-fete-de-paques-en-france/
https://www.teteamodeler.com/culture/fetes/paques-tradition-monde3.asp
1457
„Școala Altfel”
Kántor Zsuzsánna,
învățătoare la Liceul de Arte Nagy István din Miercurea Ciuc
În cariera mea pedagogică am auzit de nenumerate ori, probabil am zis și eu în anumite situații
dictonul latinesc că „ non scholae, sed vitae discimus”, adică nu pentru școală învățăm ci pentru viață.
Supraîncărcarea capacităților mentale cu cunoștințe abstracte a condus la înstrăinarea relativă a copilului
de natură, de fenomenele vieții sociale, de mecanismele înțelegerii relațiilor ce există între diferitele
fenomene ale vieții umane locale și universale. Din lucrarea unui pedagog finlandez am reținut
următoarea idee demnă de meditație: Școala ar putea să fie o societate ideală. Ar putea– am reținut acest
mod condițional-optativ. Da, dacă ar dispune de un sistem pedagogic, didactic pragmatic, de o filozofie
care să fie modele pentru macrosocietate, în care să pulseze bucuria vieții
Aceste gânduri și sentimente m-au determinat să susțin ideea lansată sub deviza Școala altfel,
pentru că permite o libertate creatoare în munca cu elevii, descătușează spiritul de inițiativă și în
activitatea mea și în reacția și afinitățile elevilor. Cu toate că este un timp limitat, Școala altfel, este
totodată un prilej deosebit pentru o experiență didactică ce poate să fie extinsă asupra întregului an școlar.
În acest spirit și cu gânduri am conceput programul acestei săptămâni, bazându-mă pe concursul și
sprijinul clasei și al părinților în așa fel încât această perioadă (o săptămână) cât de cât scurtă să rămână
pentru toți totuși măcar o picătură plăcută despre o școală făcută, posibilă altfel.
În activitatea mea pedagogică-didactică de peste 30 de ani, m-am străduit întotdeauna ca activitățile
extrașcolare să contribuie la adâncirea cunoștințelor legate de unele discipline școlare, (limba română,
limba maternă, știință, istorie, geografie, etc.), având în vedere ca jocul și alte activități distractive să nu
lipsească din sfera activitățiilor extrașcolare. Am încercat să realizezi aceste deziderate chiar și atunci
când încă în programa școlară n-a fost introdus așa numitul program suplimentar, dar natural și organic,
Școala altfel.
Istoria, știința și geografia sunt acele discipline care pot fi adâncite prin varietatea activităților
extrașcolare. Altfel, colaborând cu părinții am organizat anual cel puțin 1-2 excursii cu tematici legate de
istoria sau geografia patriei. Dintre cele mai reușite excursii pot aminti pe cele organizate în sud-vestul
țării cu care prilej am vizitat, printre altele, castelul din Hunedoara. A fost impresionant modul și felul
cum elevii au recepționat specificitatea evulului vieții medievale, totodată au înțeles, văzând în concret,
funcția cetății, dar și arhitectura acelei perioade istorice. Cunoștințele teoretice despre istoria medievală a
țării au devenit în mintea elevilor niște cunoștințe concrete în mintea lor. În cadrul temei excursilor mai
amintesc vizitele făcute la castelul Bran, unde copii au văzut pe viu locurile de care se leagă legenda
Draculei, castelul Râșnov, castelul Peleș și Pelișor, Biserica din Prejmer, Biserica Neagră din Brașov, etc.
Diversitatea obiectivelor arhitecturale a constituit niște informații și cunoștinte în mintea elevilor după
care sunt convinsă că locurile parcurse, vizitate au încetat să mai fie doar niște elemente existente pa hartă
sau în manuale.
Vizitele organizate în muzeul Cetatea Mikó din Miercurea Ciuc, Muzeul Secuiesc din Sfântu
Gheorghe sau alte muzee din țară, cu ocazia unor expoziții de artă ai unor pictori renumiți ca: Munkácsy
Mihály, Csontvári Kosztka Tivadar, Istoria orașului Miercurea Ciuc etc.,au avut menirea de a introduce
pe elevi în frumusețiile artei (pictură, sculptură, etc.) În cadrul acestor vizite,pedagogii muzeului au
organizat ore interactive, prezentarea unor filme legate de tematica expoziției, care au avut ca scop
adâncirea celor văzute și auzite.
Progama școlară a Istoriei în clasa a IV-a, alături de istoria românilor, prevede și istoria
minorităților. În toamna acestui an școlar am organizat o excursie în Ungaria în localitatea Ópusztaszer.
Aici elevii au vizitat expoziția permanentă legată de istoria maghiarilor.(Feszty Körkép)
1458
Predarea Geografiei României este un bun prilej ca prin excursii și drumeții, elevii să cunoască
frumusețile meleagurilor natale, lanțul Carpaților, mai ales Carpații Orientali. Am organizat excursii la
Lacul Sfântu Ana, Lacul Roșu, la Cheile Bicazului, Țohardul Mic, iar cu prilejul excursiei la Bălan ne-am
urcat pe Piatra Unică. Am fost și la Peștera Râșnov.
Cunoștințele acumulte în cadrul lecțiilor de literatura maghiară au fost adâncite cu prilejul
excursilor făcute la locurile natale ale marilor scriitor maghiari-secui ca Benedek Elek, Tamási Áron,
Kányádi Sándor. La Bățanii Mici în casa memorială Benedek Elek elevii au admirat operele literare de
„scriitorul tuturor copiilor”, care încă în viața lui a fost numit de miile de cititori „Elek Apó” (Moșul
Elek).
Disciplina școlară Științele ca și celelalte discipline enumarate anterior, au un suport în activități
extrașcolare.
țării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă și cultură.
„Școala Altfel” e un bun prilej de a organiza unele activități legate de „Școala din Codru”. Elevii
și-au petrecut trei zile de neuitat în Tabăra de la Ivó, comuna Zetea, unde au avut prilejul de a cunoaște
viața oamenilor din împrejurimi. . Împreună cu elevii am pregătit masa lor, chiar din ciupercile adunate de
ei în pădure.
Asociația”Gyermekvilág Egyesület” de la Kalibáskő organizează tabere pentru elevi, unde elevii au
posibilitate de-a face cunoștință cu trecutul strămoșilor. Anual participăm la aceste tabere.
.În localitatea Păuleni-Ciuc, în grădina Sáskert, unde funcționează o activitate permanentă de tip
„Școala din Codru” participăm anual de 3-4 ori la grădinărit. Începem cu „Proiectul Paradicsom
Panna” (Roșiile Anișoarei). La începutul lunii aprilie, elevii cultivă răsaduri de roșii acasă pe balcoanele
sau în locuri ferite de ger. Când timpul devine favorabil pentru muncile din grădina mergem cu toată clasa
la Păuleni-Ciuc și plantăm răsadurile. În cursul săptămânilor ce urmează îngrijim plantele, chiar și în
timpul vacanței până când roșiile pot fi recoltate. Recoltarea o facem tot împreună în octombrie și cu
această ocazie gătim mâncare din roșiile cultivate. Al doilea proiect se numește „Alma András (Mărul lui
Andrei) și constă în culesul merilor din livada Sáskert tot din Păuleni-Ciuc.
Prin aceste activități elevii își dau seama că și ei, cei mici, pot face munci utile pentru familia lor.
După părerea mea, este important ca învățătorul însăşi să aibă simțul și pasiunea creativității, cu
care îndreaptă și îndrumă atenţia copiilor săi spre asemenea munci și activităţi extraşcolare care să le
acestora.
După opinia mea, activitățile extrascolare au un rol deosebit de important în dezvoltarea
personalității elevilor.
În primul rând, aceste activități contribuie la aprofundarea și fixarea cunoștințelor învățate la școală,
la modelarea psihicului copilului. Prin aceste activității elevul îsi îmbogățește cunoștințele de cultura
generală, dobândește abilități și deprinderi în efectuarea unor munci, descoperind totodată pasiuni și
plăceri personale pentru anumite îndeletniciri și hobyuri.
În al doilea rând, daca aceste activități sunt făcute din plăcere, ele contribuie la integrarea socială a
copilului la descoperirea utilizării cu folos a timpului liber.
În concluzie, activitatiile extrascolare sunt de nelipsit din programul eleviilor de orice vârstă.
1459
Prof. înv. preșcolar, Iuliana Kiliciuc

Școala Profesională Vișeu de Sus - G. P. N. Nr. 6
Activitatea educativă extrașcolară din unitățile de învățâmănt este concepută ca mijloc de dezvoltare
personală, ca modalitate de formare și întărire a culturii organizaționale a unității de învățământ, ca mijloc
de îmbunătățire a motivației și de remediere a unor probleme comportamentale ale copiilor.
Procesul educațional din grădiniță presupune și forme de muncă didactică complementară
activităților obligatorii. Acestea pot fi desfășurate în grădiniță sau în afara grădiniței (cluburi ale copiilor,
muzee, biblioteci,excursii, etc) sub stricta supraveghere a educatoarelor.
Activitățile extrașcolare cu rol formativ sunt toate formele de acțiuni turistice: plimbări, excursii,
tabere. Acestea dau posibilitatea copiilor de a socializa, de a umbla în voie, de a se recreea, de a lua aer
curat dar în același timp și pentru a vedea, a descoperi și a cunoaște unele fenomene, viețuitoare și lucruri
într-un cadru natural, atractiv, care trezește interesul participanților, dând posibilitatea culegerii directe a
unui vast material informativ.
Copiii dobândesc o mare cantitate de informații despre munca omului, își formează reprezentări
simple despre structura și condițiile de viață ale unor plante și animale, despre legi obiective ale
succesiunii anotimpurilor, despre frumusețile și bogățiile patriei, despre trecutul istoric al poporului
român.
Fiind axate în principal pe viața în aer liber, în cadrul acestor acțiuni turistice se urmărește o
anumită călire fizică a organismului, formarea sentimentului de respect față de natură, dragoste pentru
natură, muncă, om și realizările sale.
Copilul care a învățat să admire natura, parcul cu flori, să asculte susurul unui izvor, să observe
munca depusă de unele insecte pentru a-și strânge provizii, sau câtă strădanie depune o rândunică pentru
a-și construi cuibul, acel copil va deveni prietenul naturii, apoi protectorul ei.
Un alt rol important al acțiunilor turistice este contribuția la îmbogățirea conținutului jocurilor și al
celorlalte forme de activități organizate în grădiniță. Astfel pot reda cu mai multă creativitate și
sensibilitate imaginea realității în cadrul activităților de desen, pictură, modelaj; iar cu materialele culese
își îmbogățesc simțitor jocurile de creație și activitățile practice.
Așadar toate observările oferite de multiple aspecte ale naturii și ale mediului înconjurător trebuie să
constituie puncte de plecare în organizarea unor variate și bogate activități cu întreg colectivul de copii,
cu grupe mici sau individual.
Imediat după plimbări se vor sorta și aranja materialele culese după criteriul utilității (materiale
pentru confecționarea jucăriilor, a unor machete, pentru aranjarea unor ierbare, etc.). Educatoarea trebuie
să facă apel la toate impresiile și cunoștințele copiilor, pentru fixare și sistematizarea lor, pentru a le
întreține prin intermediul și curiozitatea față de lumea înconjurătoare. Ea va valorifica materialul cules în
cât mai numeroase activități libere, de dezvoltare a vorbirii, de cunoaștere a naturii și a mediului
înconjurător, în exerciții matematice, etc. Obiectivele urmărite sunt multiple și vizează toate laturile
educației. Astfel se sintetizează observările dispersate, se verifică, se precizează și se consolidează
informațiile, pregătindu-se formarea noțiunilor generalizatoare, se realizează unele clasificări și sinteze
din ce în ce mai largi. Concomitent, se precizează sensul cuvintelor, se activează vocabularul copiilor, iar
în cadrul unor exerciții de exprimare orală, se realizează formarea unor deprinderi de vorbire curentă,
coerentă și expresivă. Materialele culese pot oferi și posibilități de organizarea unor exerciții matematice,
pentru stabilirea unor cantități, efectuarea unor clasificări, precum și pentru formarea reprezentării de
număr.
La vârsta preșcolară, copiii sunt foarte receptivi la ce li se arată și li se spune în legătură cu mediul,
fiind dispuși să acționeze în acest sens. Educatoarea trebuie să ofere în mod gradat și în funcție de
particularitățile de vârstă, cunoștințele științifice care motivează conduitele și normele eco-civice, să
creeze și să organizeze activități educative privind protejarea mediului înconjurător: curățarea parcului, a
1460
mediului de joacă, îngrijirea unor animale amenajarea colțului naturii în sala de grupă. Astfel se pot face,
de exemplu, probe de germinație, unde copiii pot urmări evoluția plantelor, căpătând cunoștințe mai
aprofundate și de lungă durată.
Din cele relatate mai sus, reiese faptul că natura oferă imense posibilități pentru dezvoltarea
copiilor, are o influență deosebită asupra călirii organismului, asupra îmbogățirii vocabularului de
cunoștințe, asupra educării sub aspect fizic, cât și psihic, noiile condiții- schimbarea mediului, a aerului, a
alimentației- contribuie substanțial la dezvoltarea armonioasă a organismului, în natură copiii
manifestându-se deosebit, fiind mai activi, cu o permanentă bună dispoziție, mai receptivi și deschiși la
descoperire și învățare.
Alte activități extrașcolare cu rol important în dezvoltarea copiilor sunt vizionările, spectcolele și
sebările școlare, prin care copiii fac cunoștință cu lumea artei. Deși acestea îl pun pe copil, în majoritatea
cazurilor, în rolul de spectator, valoarea ei deosebită rezidă în faptul că este o sursă inepuizabilă de
impresii puternice, precum și în faptul că apelează la afectivitatea copilului.
Vizionarea unor filme, diafilme, spectacole de teatru și emisiuni de televiziune poate constitui o
sursă de informații, dar și un punct de plecare în organizarea unor acțiuni interesante.
Educatoarea are un rol deosebit de important în alegerea spectacolelor, recomandarea emisiunilor de
televiziune care au o influență pozitivă mai evident conturată.
Serbările, prin specificul lor de activitate extrașcolare, reprezintă un nesecat izvor de satisfacții,
bucurii, crează bună dispoziție, emoție, favorizând dezvoltarea copiilor din punct de fizic și psihic.
Importanța lor educativă constă în conținutul artistic prezentat, precum și atmosfera sărbătorească,
deschisă, ce se instalează cu acest prilej. Prin organizarea serbărilor dezvoltăm copiilor dragostea pentru
artă, pentru frumos.
În cadrul grădiniței se pot organiza serbări cu diferite ocazii, toate acestea contribuind la realizarea
sarcinilor estetice, a dezvoltării gustului pentru frumos.
În concluzie, rolul activităților extrașcolare este de a susține dezvoltarea aptitudinilor sociale ale
copiilor, cultivarea interesului pentru activități culturale, cultivarea talentelor sale, facilitarea integrării
copilului în anumite grupuri sociale, valorificarea timpului liber într-un mod util și educativ.
Bibliografie:
Cucoș Constantin, Pedagogie, Polirom, 1996
Ionescu Radu, Didactica modernă,Editura Dacia, 1995
Revista învățământului preșcolar, 1-2/2005
Revista învățământului preșcolar, 3-4/2006
1461
Prof. Kisgyörgy Tünde

Educatoare la Grădinița de copii Cimbora Baraolt, jud. Covasna
Johann Amos Comenius, în lucrarea sa „Didactica magna”, consideră că la naștere, natura

înzestrează copilul numai cu „semințele științei, ale moralității și religiozității”, ele devin un bun al
fiecărui om numai prin educație. Rezultă că în concepția sa, educația este o activitate de stimulare a
acestor „semințe”, și implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul ”nu poate deveni om decât
dacă este educat”.
Copilul evoluează continuu de-a lungul existenţei sale, iar participarea la procesul de educaţie este
un element cheie pentru asigurarea acestei evoluţii.
Calitatea educaţiei, a îngrijirii şi protecţiei copilului de la naştere până la 6/7 ani depinde de noi, toţi
cei care interacţionăm cu copiii, zi de zi: părinţi sau educatori, consilier şcolar sau asistent medical – toţi
acţionând coerent şi având în atenţie permanentă copilul şi particularităţile lui.
Copilăria timpurie reprezintă cea mai importantă perioadă din viaţa copilului, întrucât este marcată
de momente cruciale pentru succesul său de mai târziu, la şcoală şi în viaţă. Intervenţia adultului asupra
copilului în această perioadă este fundamentală. Educaţia timpurie vizează intervalul de timp cuprins între
naştere - pentru că din momentul când se naşte copilul începe să se dezvolte şi să înveţe, şi până la 6/7 ani
- vârsta intrării la şcoală. Educaţia timpurie se realizează în atât în mediul familial, cât şi în cadrul
serviciilor specializate, precum creşa sau grădiniţa.
Componente educaţionale valoroase şi eficiente în cadrul ofertei educaţionale a grădiniţei,
activităţile extracurriculare sunt abordare cu deschidere, creativitate şi rigoare de către toate cadrele
didactice, în funcţie de nivelul fiecărei grupe.
Şcoala altfel aduce un element de noutate în desfăşurarea procesului instructiv-educativ, deoarece
ineditul este dat prin introducerea unor activităţi educative, unde accentul cade pe creativitate, atât din
partea educatoarelor, cât şi din partea copiilor, prin propunerea de activităţi cu caracter nonformal şi
inovator.
Scopul programului este implicarea tuturor copiilor şi a cadrelor didactice în activităţi care să
răspundă intereselor şi preocupărilor diverse ale copiilor, să pună în valoare talentele şi capacităţile
acestora în diferite domenii şi să stimuleze participarea lor la acţiuni variate, în contexte nonformale.
Activităţile extracurriculare, ca activităţi complementare activităţii de învăţare realizată la clasă,
urmăresc lărgirea şi adâncirea nivelului de cunoştinţe, informaţii al copiilor, îi atrag spre folosirea
timpului liber în mod util şi plăcut, îi apropie de viaţa socială, culturală a comunităţii în care trăiesc,
contribuie la formarea personalităţii în dezvoltare a preşcolarilor. Ele se deosebesc de cele curriculare
prin varietatea formelor şi a conţinutului, prin durata lor, prin varietatea locaţiilor în care se desfăşoară,
metodele folosite şi prin raporturile de colaborare, de apropiere, de încredere şi de prietenie dintre copii,
educatori, colaboratori.
Să nu uităm nici o clipă că „exemplul este cel ma bun percept.” Aesop
Bibliografie:
Mihaela Bucinschi, Aniţa Dulman, Gabriela Dumitru,Vasile Flueraş, Marcela Marcinschi-Călineci,
Cristina Popescu, Ecaterina Stativă, Cătălina Ulrich: Educaţia timpurie şi specificul dezvoltării copilului
preşcolar, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Unitatea de Management al Proiectelor pentru
Învăţământul Preuniversitar Bucureşti 2008
https://gveseliei.wordpress.com/descrierea-proiectului/
www.casutabucuriei.ro/activitati_extracurriculare
www.isjneamt.ro/fisiere/.../Anexa_OMENCS_nr._4496_-_2015.pdf
1462
Importanţa activităţilor extraşcolare în educaţia copiilor
Profesor Kletzer Camelia

Şcoala Gimnazială Puieşti
“Educaţia constă într-o activitate sistematică, exercitată de adulţi mai ales asupra copiilor şi
adolescenţilor, cu scopul de a-i pregăti pentru viaţa pe care vor trebui şi vor putea s-o trăiască într-un
mediu dat.”
Posibilitatea educaţiei este dovedită prin experienţă. Se constată o relaţie directă între grija acordată
educaţiei unui copil şi eficienţa lui în viaţă. Activităţile extraşcolare au o influenţă benefică asupra
dezvoltării armonioase a copilului.
Activităţile extraşcolare sunt acele activităţi care se desfaşoară sub îndrumarea profesorului,
realizate în afara mediului şcolar, cu participarea clasei sau a mai multor clase de elevi şi chiar a mai
multor instituţii de învăţământ. Ele au un rol complementar faţă de activităţile didactice, urmărind lărgirea
şi adâncirea influenţelor exercitate în procesul de învăţământ, valorificarea şi dezvoltarea intereselor şi
aptitudinilor elevilor, organizarea atractivă a timpului liber al elevilor.
Aceste activităţi prezintă unele particularităţi ce se referă la participarea elevilor, la conţinutul şi
durata lor, la formele de organizare şi metodele folosite, la evaluarea rezultatelor. Participarea elevilor
este facultativă, profesorul poate interveni prin dirijare sugestivă pentru antrenarea elevilor la unele din
aceste activităţi. Conţinutul se fixează în funcţie de dorinţele şi preferinţele elevilor, de condiţiile şi
posibilităţile de realizare. Modalităţile de organizare sunt mai flexibile, ingenioase şi cu caracter recreativ.
În acest fel se dă frâu liber manifestării spiritului de iniţiativă a elevilor. Evaluarea rezultatelor se va
realiza prin alte modalităţi decât cele utilizate în cadrul lecţiei. Se va utiliza forma de aprobare prin laudă,
participarea la expoziţii, popularizare şi evidenţiere etc..
Cele mai reprezentative activităţi extraşcolare sunt:
- Cercurile de elevi. Se organizează în vederea aprofundării, pregătirii elevilor într-un anumit
domeniu, al dezvoltării aptitudinilor şi exprimării creativităţii. Acestea se constituie la nivelul clasei sau
pe grupe de clase, frecventarea fiind facultativă. Tematica cercului se stabileşte de către profesor pe baza
consultării membrilor cercului. Forma de desfăşurare este şedinţa de lucru. Durata ei diferă de la un cerc
la altul. Valorificarea rezultatelor se realizează prin expoziţii, publicarea în revistele şcolare sau alte
publicaţii, competiţii şi întreceri sportive, recitaluri, serbări.
- Excursiile şi vizitele. Se pot organiza la nivelul clasei sau al şcolii, cu participare benevolă, scopul
acestora fiind lărgirea orizontului de cunoştinţe, familiarizarea elevilor cu frumuseţile naturale ale ţării,
cunoaşterea istoriei şi a tradiţiilor populare, asigurarea unor ocazii de recreare şi destindere.
- Manifestările cultural-artistice şi sportive. În această categorie pot fi incluse activităţi cum ar fi:
concursuri artistice şi sportive, întâlnirile cu personalităţi şi oameni de ştiinţă, vizionarea de filme şi
spectacole, serbări şcolare, carnavaluri.
- Voluntariatul. Acesta este o activitate prin care adolescentul se poate descoperi pe sine, învaţă şi
experimentează, deci progresează. De asemenea, voluntariatul poate fi o bază solidă pentru viitorul job.
Activităţile extrascolare au un impact pozitiv asupra dezvoltării personalităţii elevului, asupra
performanţelor scolare şi a integrării sociale. Un studiu al lui J.Eccles şi B.L Barber (1999) indică un
impact diferit al activităţilor extraşcolare, în funcţie de tipul acestora şi rata de participare, astfel:
- participarea în cadrul tuturor tipurilor de activităţi extraşcolare corelează cu creşterea rezultatelor
şi performanţelor şcolare;
- participarea la activităţi sportive înregistrează o probabilitate mai mare ca elevii să urmeze o
şcoală superioară (universitară) până la împlinirea vârstei de 21 ani;
- participarea la activităţi prosociale corelează cu o rată mai mică de delicvenţă în rândul elevilor.
Elevii trebuie încurajaţi să iniţieze, să organizeze şi să propună modalităţi de desfăşurare a
activităţilor extraşcolare. În acest mod se formează deprinderea elevilor de a folosi şi organiza în scop util
1463
timpul liber. În cadrul acestor activităţi elevii pot folosi cunoştinţele dobândite la clasă, talentele
personale, deci dezvoltarea unor aptitudini utile în viaţa cotidiană.
Activităţile extraşcolare au rol modelator asupra personalităţii acestora, pregătindu-i pentru
integrarea în societate.
Bibliografie:
Lazăr V.,Cărăsel A.- Psihopedagogia activitatilor extracurriculare, Editura Arves, Craiova 2007
Ioan Nicola-Pedagogie, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A-Bucureşti1994
1464
Prof. Înv. Preș. Kodori Iolanda Olga

Grădinița ”Căsuța fermecată”- Luduș
modalităţi de formare a caracterului copiilor încă din clasele preprimare, deoarece sunt factorii educativi
cei mai apreciaţi şi mai accesibili sufletelor acestora. Ele contribuie la adâncirea şi completarea procesului
de învăţământ, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor preșcolarilor, la organizarea raţională şi plăcută
a timpului lor liber prezintă unele particularităţi prin care se deosebesc de activităţile din cadrul
activităților. Educaţia extracurrriculară (realizată dincolo de procesul de învăţământ) îşi are rolul şi locul
bine stabilit în formarea personalităţii preșcolarilor.
Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i in contact
direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Trebuinţa de a se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai
ceea ce ne permite să abordăm activitățile extracurriculare.
echilibrat şi momentele recreative, de relaxare, atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite. Prin faptul
că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copiii se
preșcolarii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul
principal al învăţământului – pregătirea copilului pentru viaţă.
facilitarea integrării în mediul preșcolar și cunoașterea mediului școlar, fructificarea talentelor personale.
“Chipul toamnei “ - ziua recoltei, „Simfonia toamnei” - La adunat de Frunze; „Teatru de
păpuşi”;”Bucuriile iernii”- Omul de zăpadă; ” Carnaval de fărșang”; „E ziua ta, mămică dragă!”-
activitate cu mămicile; „Micul creştin” -vizită la biserică; ”Picnic in familia grădiniței”-la iarbă verde;
”La mulți ani copilărie”
Aceste activități oferă preșcolarilor prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor
naturală, relaţiile dintre oameni şi rezultatele concrete ale muncii lor, stimulează activitatea de învăţare,
întregesc şi desăvârşesc ceea ce preșcolarii acumulează în cadrul activităților.
Vizionarea, de teatru de copii, distractive sau sportive, stimuleaza şi orientează copiii spre unele
domenii de activitate: muzică, sport, poezie, pictură.
Excursiile contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la educarea
dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii pot cunoaşte
vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinte punându-i in contact direct cu obiectele şi fenomenele din
natură.
turistice: plimbări, excursii. În cadrul activităţilor organizate în mijlocul naturii, al vieţii sociale, copiii se
confruntă cu realitatea şi percep activ, prin acţiuni directe obiectele, fenomenele naturii. Fiind axate în
principal pe viaţa în aer liber, în cadrul acţiunilor turistice, preșcolarii îşi pot forma sentimentul de
respect şi dragoste faţă de natură, faţă de om şi realizările sale. În urma plimbărilor, a excursiilor în
natură, copiii pot reda cu mai multă creativitate şi sensibilitate, imaginea realităţii, în cadrul activităţilor
de desen şi modelaj, iar materialele pe care le culeg, sunt folosite în activităţile practice, în jocurile de
creaţie.
1465
prezenţa spectatorilor.
Înainte de toate, este însă important ca și cadrul didactic însăşi să fie creative, aducând contribuţie în
dezvoltarea personalităţii copilului prin activităţi extraşcolare variate și ținînd cont de nivelul de vărstă al
acestora implicând în mod direct copilul prin personalitatea sa şi nu prin produsul realizat de acesta.
Bibliografie:
Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de în, Ed.

Discipol, Bucureşti;
1466
Studiu de specialitate
Activitățile extrașcolare și rolul lor în educația elevilor
Prof. Kollat Delia, Școala Gimnazială Nr. 18 Baia Mare,
ActivitățileLiceul cu Program
Studiu
extrașcolare de Sportiv
lor înBaia
specialitate
și rolul Mareelevilor
educația
Școala Prof. Kollat
Gimnazială Nr.Delia,
18 Baia Mare,
Activitățile extrașcolareLiceul
realizatecu Program
dincolo Sportiv
de procesul Baia Mare
de învățare își au rolul și locul bine stabilit în
al celorlalți.
activităţii.
Conţinutul activităţilor extraşcolare nu este stabilit printr-un curriculum obligatoriu; elevii au
formarea unor personalităţi complete şi complexe
care le au, fără să fie reţinuţi de la ore sau pregătirea lecţiilor
şi bogate cu o structură aparte, diferită de clasica metodă de predare-invăţare. O activitate desfăşurată
într-un mediu extraşcolar permite de asemenea şi dezvoltarea unor aptitudini speciale, şi facilitarea
integrării în mediul şcolar. Trebuie să ţinem cont că, indiferent ce metodă se adopă in educaţia
vitală.
Educaţia non-formală contribuie la formarea şi dezvoltarea complexă a personalităţii elevului în
1467
Bibliografie:
1. Baban, Adriana, Consiliere educaţională, Cluj - Napoca , 2001
3. Kulcsar, Tiberiu, Factorii psihologici ai reuşitei şcolare, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1987 4. Stoica Marin, Pedagogie şi psihologie, Ed. Gheorghe Alexandru, 2001
1468
EXTRAŞCOLARE ÎN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV
Înv. Kovács Ilona – Éva

Școala Gimnazială ,,Gaál Mózes,,
învățământ.
supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copii se autodisciplinează. Cadrul didactic
are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască şcolarii, să-i dirijeze, să le influenţeze
dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al învăţământului primar –
În legătură cu dezvoltarea creativităţii copiilor, pot fi date învățătorilor următoarele îndrumări:
gândirea creativă şi învăţarea din proprie iniţiativă trebuie încurajate prin laudă. Trebuie promovat
modul variat de abordare a problemelor de manipulare a obiectelor şi a ideilor. Școlarii trebuie să fie
dăruire, la astfel de activităţi.Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator de căutări şi
copiilor, dar să îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase.Scopul activităţilor
extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activităţi cât mai variate şi
bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea integrării în mediul
şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale şi
informal, ce permite elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-
şi maximizeze potenţialul intelectual.
În cadrul activităţilor organizate in mijlocul naturii, al vieții sociale , copiii se confruntă cu realitatea
și percep activ, prin acţiuni directe obiectele, fenomenele, anumite locuri istorice. Fiind axate în principal
pe viața în aer liber, în cadrul acţiunilor turistice, școlarii își pot forma sentimente de respect și dragoste
1469
față de natură, față de om și realizarile sale. În urma plimbărilor, a excursiilor în natură, copiii pot reda cu
mai multă creativitate și sensibilitate, imaginea realităţii, în cadrul activităţilor de desen şi modela , iar
materialele pe care le culeg, sunt folosite în activităţile practice, în jocurile de creaţie.
BIBLIOGRAFIE:
1470
O umbră sumbră deasupra şcolii
Autor: prof. Kovács Rozália
Trăim cu toţii o experienţă parcă ruptă din lumea surrealismului, acum că s-a întâmplat
inimaginabilul, ceea ce nu credeam să fie posibil. Ceva ce pare fi ieşit din lumea filmelor SF , o entitate
minusculă generatoare de pandemie totală, care ne-a schimbat atât viaţa de zi cu zi cât şi cea profesională.
Ne-am dezvoltat vrând-nevrând, obiceiuri noi în toate domeniile de activitate , astfel s-a schimbat
din temelii şi activitatea didactico-educativă, din moment ce am trecut la învăţământul la distanţă – o
adevărată „ŞCOALĂ ALTFEL„
Intenţionat nu vreau să folosesc termenul „on-line„.
Mi-se pare cam nejustificat, din cauză că sunt mii şi mii de elevi şi multe cadre didactice care nu
pot, nu vor, ori nu se pricep…
Restul se descurcă – cu munca la distanţă, ba chiar on-line .Profesorii , familia şi în primul rând
elevii.
Vorbim de extracurricular? Da, absolut.
Ceea ce facem noi toţi, intră în domeniul extracurricularului –nici o curriculă nu prevede muncă
exclusivă în faţa calculatorului, ore în şir, zile în şir , săptămâni în şir.
Suntem obligaţi de către circumstanţe să facem ceva ce nu admiteam până nu demult, ba chiar
făceam campanii serioase să stopăm fenomenul –suntem nevoiţi să punem pe elevii noştrii să-şi petreacă
mai tot timpul în faţa monitoarelor, să „butoneze„ de dimineaţa până seara.
Până acum am depus eforturi însemnate să stopăm fenomenul, să nu-i permitem să fie înghiţiţi de
lumea virtuală –şi acum că lucrurile au luat o întorsătură nedorită, îi plasăm pe elevii noştri în faţa
calculatoarelor, în situaţii mai puţin fericite în faţa telefoanelor şi încercăm să facem şcoală.
Suntem obligaţi de către circumstanţe, dar e bine de ştiut ceea ce s-a stabilit în urma unui amplu
studiu efectuat de către Universitatea Linkölping ( Suedia) , conform căreia „… mediul şcolar, ambianţa
clasei au un rol decisiv, critic chiar în dezvoltarea motivaţiei elevilor pentru învăţare, cu totul că în acest
fapt are rol major şi activitatea extracurriculară…”
( Fagerstam & Blom, 2013)
Cum va fi când şcoala de acum înainte? Când putem să ne întoarcem la clasă? Vom putea să ne
detaşăm de lumea virtuală şi să ne întoarcem la realitatea noastră?
Ce fel de amprentă îşi va lăsa SARS-COV-2 şi această perioadă controversată pe viaţa noastră
cotidiană şi profesională?
Nu am idee… nu ştiu la ce să mă aştept …

Poate voi ştiti ….
1471
Importanța activitățiilor extrașcolare
Cadru didactic: Prof. înv. primar: Kupás Enikő

Școala Gimnazială ”Dr Balasi Jozsef” Curtuișeni
În lumea noastră în continuă mișcare și schimbare, elevii noștrii trebuie să accepte și să înțeleagă
noutățiile și să rezolvă problemele în mod practic, inovator și creator, să se descurce în orice situație.
Activitățiile extrașcolare și extracurriculare sunt subordonate a procesului de învățământ și asigură

un prilej pentru lărgirea câmpului de vedere a eleviilor, dezvoltarea abilitățiilor și competențelor necesare
pentru a deveni adulți care se integrează ușor în comunitate, rezolvă cu ușurință problemele cu care se
confruntă. Deci, activitățiile extrașcolare au rol bine conturat în formarea personalității eleviilor, ținând
cont de paricularitățiile de vârstă și interesele copiilor.
Anul școlar 2019-2020 a adus provocări noi pentru întocmirea programelor Școala Altfel și
derularea activitățiilor propuse, fiindcă educația se întămpină cu greutăți ne mai văzute. Instituțiile sunt
închise și noi, profesorii, trebuie să găsim modalitatea de a derula programele planificate. Pentru
creșterea sentimentelor de siguranță a copiilor este important să ținem legătura cu elevii, să consolidăm
coeziunea clasei prin folosirea mijlocelor și technicilor moderne.
La întocmirea planificării am luat în considerare posibilitățile existente pentru realizările discuțiilor

în grup, ce instrumente posedă elevii, care sunt temele considerate importante și folositoare în procesul de
formarea personalității eleviilor și îmbunătățirea, relației școlii cu părinții, în același timp să fie un
program distractiv pentru întreaga familie. Sarcina elevilor are un efect asupra membriilor de familie, de
multe ori este necesar implicarea părinților, pentru asta am ales teme adaptate la mediu rural, care
necesită activitatea comună a copiilor și părinților în jurul casei.
Programul Săptămânii Școala Altfel: Sănătatea este cel mai de preț bun al omului /Clasa: a III-a
 Denumirea activității: Sănătatea corporală (luni) - Tema: Educație pentru sănătate

Moto: ” Sănătatea este calitatea cea mai meritorie a corpului” Aristotel
Obiective vizate: -dobândirea cunoștințelor despre autoprotecție și igiena personală
Activitatea: Igiena corporală este extrem de importantă. După ce am ascultat poezia: Robinetul de
Dan Faur, am stabilit principalele aspecte ale igienei, norme de igienă personale, precum şi alte reguli
importante de igienă. După vizionarea filmulețului, care a prezentat modul corect de spălarea mâinilor,
am discutat despre respectarea măsurilor de autoprotecție. Elevii în semn, că au îțeles importanţa igienei,
în special al spălatului pe mâini, au realizat mici filmulețe video.
 Denumirea activității: Sănătatea în bucate (marți) - Tema: Nutriție sănătoasă și sport
Motto ” Sănătatea depinde de echilibrul dintre alimentație și activitate fizică. – Hipocrate”
Obiective vizate: -conștientizarea importanței unei alimentații corecte și sănătoase; identificarea și

enumerarea alimentelor sănătoase și nesănătoase; dezvoltarea de spiritului de cooperare
Activitatea: Fiind una dintre activitățiile preferate ale elevilor,am hotărât să încercăm colaborarea
copiilor cu adulți în bucătărie.Copiii au realizat mâncăruri sănătose din legume cu ajutorul părinților și au
notat rețetele.
1472
 Denumirea activității: Igiena casei (miercuri)-Tema : Responsabilitate și spirit civic
Motto:”Ordinea, curățenia și economia înmulțesc zilele fericite” Petre Ispirescu
Obiective vizate:- conștientizarea importanței dezinfectării și curățarea locuinței; dezvoltarea

sentimentului de satisfacție
Activitatea : Elevii au pregătit un tabel în care au desemnat sarcinile membrilor din familie legată de
curățenia și dezinfectarea locuinței. Au participat activ în munca comună.
 Denumirea activității: Sănătatea suflătească-Prietenia (joi)- Tema: Educația pentru sănătate
Motto” Fericirea este sănătatea sufletului. – Hans Lohberger”
Obiective vizate: -dezvoltarea spiritului de toleranță și de ajutorare în rândul eleviilor; consolidarea

prietenei dezvoltate între elevi
Activitatea: Am discutat despre prietenia adevărată și am atras atenția eleviilor asupra riscurile
prieteniei legate pe, net cu o persoană nepotrivită, sau necunoscută.
Elevii au scris niște mesaje adresate colegilor de clasă, din care reiese dor de revedere în școală.
 Denumirea activității: Meseria de medic (vineri) -Tema: Orientarea școlară și profesională
Motto ”Medicul îngrijește natura vindecă”- Hipocrate
Obiective vizate: -conștientizarea importanței medicilor în societate; dezvoltarea sentimemtului de

respect față de medici
Activitatea: După vizionarea filmulețului elevii au completat ciorchinele care avea ca tema centrală
medicii. Au desenat și au decupat inimioare, care au fost lipite pe geamuri, ca simbol de respect și
mulțumire spre medici.
Evaluarea activitățiilor au fost realizate prin metoda portofoliului și prin analizarea lucrăriilor
trimise de elevi. Progmul Școala Altfel a fost derulat cu succes, elevii au participat cu plăcere, implicând
părinții lor.
1473
OBICEIURILE NOASTRE DE PAȘTI
FIȘĂ DE ACTIVITATE
Cadru didactic: Kupás Gitta-Izabella

Școala Gimnazială ,,Kazinczy Ferenc” Șimian
Structua Șilindru: Școala Primară Nr. 1 Șilindru
Titlul activității: Obiceiurile Noastre De Paști

Tipul activității: activități practice
Număr de elevi participanți: 10 elevi din clasa a III-a
Printre scopurile acestei activități se numără în primul rând familiarizarea eleviilor cu tradiții
populare moștenite de la străbuni. De asemenea, conștientizarea elevilor despre importanța Sarbatorii
Pastelui și pentru tot ceea ce reprezintă acesta pentru cultura creștină, joacă un rol extrem de important.
Obiectivele activității:
- Întelegerea semnificatiei sărbătorilor Pascale.
-Consolidarea cunoștințelor despre Paști.
-Confectionarea decorațiunilor pentru sărbătoare.
-Dezvoltarea simțului estetic și a auto-exprimării.
-Dezvoltarea spiritului de echipă.
Activități desfășurate:
La începutul activității elevii au susținut o conversație despre tradiții de Paști, despre faptul că
Sărbătoarea Învierii Domnului este păstrată de la generație la generație. Au enumerat obiceiurile
propriilor familii, care au fost moștenite de la bunici. Și-au exprimat sentimentele de bucurie şi
admiraţie pentru lumea tradițiilor. Prin intermediul acestei activitate elevii și-au îmbogăţit cunoştinţele
referitoare la Sf. Sărbători ale Paştelui şi Floriilor. După conversație elevii au vopsit ouă roșii cu
folosirea materialelor naturale. Au realizat felicitări cu technici diferite, precum origami, țesut, și
confecționare.
Responsabilități : Doamna învățătoare răspunde pentru bună desfășurare a activității.
Modalităţi de evaluare: Observare sistematică, expoziție cu lucrările copiilor și valorificarea lor de
către părinți.
1474
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAȘCOLARE
ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII ELEVULUI
Prof. Înv. Primar LĂCĂTUȘ CRISTINA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ IONEL TEODOREANU BUCUREȘTI
Activităţile extracurriculare sunt activităţi complementare activităţii de învăţare, realizate la clasă,

pentru copii.
Astfel de activităţi se deosebesc de cele şcolare prin varietatea formelor şi a conţinutului, prin
durata lor, prin metodele folosite, prin utilizarea unei forme specifice de verificare şi apreciere a
Accepţiunea termenului are un sens foarte larg. În sens restrâns termenul se referă la toate
sau activităţi extraşcolare în cercuri de elevi. În acest sens, termenul este echivalent cu educaţie
stăpânită de televizor sau de calculator
texte.
comună.
Am realizat astfel de acţiuni cu ocazia zilei de 1 Decembrie, a Crăciunului, a zilei de 8 Martie, a
Zilei Europei sau la sfârşit de an şcolar, oferindu-le elevilor posibilitatea de a se exprima liber oral, în
scris sau prin muzică.
carnavale cu ocazia sărbătorilor de iarnă, cu ocazia Zilei Pământului sau cu ocazia zilei de 1 Iunie.
Participanţii au purtat costume întruchipând diverse personaje, iar jocul de rol a stimulat imaginaţia
elevilor. Elementul dominant al carnavalului a fost dansul, intercalat cu diverse forme de manifestări
artistice. Elevii au avut posibilitatea de a se manifesta liber, atât în crearea costumului, cât şi în
primar.
1475
Am realizat activităţi extracurriculare programate şi proiectate din timp, diverse atât ca forma, cât şi
BIBLIOGRAFIE:
1. Cosmovici, Andrei, Iacob, Luminiţa coord., ( 2008), Psihologie şcolara, Ed. Polirom, Iaşi
Bucureşti
3. Ştefan, Mircea (2006),Lexicon pedagogic, Ed. Aramis, Bucureşti
4. Revista învăţământ primar nr. 4 din 1998, Contribuţia activităţilor extraşcolare în optimizarea
1476
ACTIVITĂŢILE EXTRAŞCOLARE DESFĂŞURATE ÎN VACANŢA DE VARĂ
Prof. înv. primar Veronica Lacurezeanu

Şcoala Gimnazială „A. S. Puşkin” Brăila
Activităţile extraşcolare au cel mai larg caracter interdisciplinar şi se pot realiza pe parcursul anului
şcolar, inclusiv vacanţe. Un feed-back pozitiv din partea copiilor şi din partea părinţilor îl au activităţile
care implică în mod direct copilul prin personalitatea lui şi mai puţin prin produsul realizat de acesta.
Desfăşurat timp de o lună, în vacanţa mare, Proiectul „Şcoala de vară – Şcoala pentru comunitate”
a reprezentat un cadru favorabil dezvoltării aptitudinilor, creativităţii, imaginaţiei, gândirii critice şi a avut
ca obiective: promovarea în rândul copiilor a unor valori ca responsabilitatea faptelor proprii, respectul
pentru semeni și natură, răbdarea de a duce lucrurile la bun sfârșit, onestitatea, voioșia, abilitățile de
comunicare, integritatea, voința; conștientizarea părinţilor asupra importanţei gestionării timpului liber
al copiilor lor, implicarea în organizare şi desfăşurare; realizarea unor activităţi şi produse deosebite
ale elevilor, prin care aceştia să se regăsească, în special, ca individualitate aparţinând unei colectivităţi
sociale, indiferent de etnie (români, ruşi-lipoveni, rromi).
Programul de activităţi a fost realizat după un sondaj în rândul elevilor în semestrul al doilea şi după
ce instituţiile solicitate au fost de acord cu parteneriatele propuse de şcoala noastră. Am popularizat
proiectul prin afişe, fluturaşi, expunerea calendarului cu activităţi şi instituţiile care au răspuns
solicitărilor noastre.
Fiecare săptămână a avut o temă distinctă şi a cuprins, pe zile:
două activităţi în afara şcolii (desfăşurate în parteneriat cu instituţiile publice din oraş,
jocuri şi întreceri sportive în aer liber);
un atelier tematic (atelierul de pictură - tricouri cu emblema Şcolii de vară; atelierul de
ştiinţe – experimente simple; atelierul de croitorie - costume din materiale reciclabile; atelierul
literar – audierea/vizionarea/compunerea de poveşti şi poezii. Sub îndrumarea unui jurnalist a fost
realizată „Revista sufletelor copilăreşti”, cu lucrările literare şi artistice ale copiilor);
un curs de limba engleză susţinut de studenţi internaţionali.
Ziua de vineri am numit-o „ziua surprizelor” şi a cuprins concurs de dans, karaoke,
carnavalul personajelor preferate şi carnavalul prieteniei, la final.
Toate momentele frumoase, interesante, hazlii au fost imprimate pe un album foto (fiecare copil a
primit un CD). La începutul anului şcolar, elevii au purtat ecusonul personalizat, au interpretat imnul
compus pentru Şcoala de Vară şi au organizat expoziţia cu fotografii şi articole din presă referitoare la
activităţile extraşcolare din vacanţa mare.
Atelier de pictură Concurs pe echipe
1477
La Muzeul de Istorie La Muzeul de Etnografie şi Folclor
Voluntari de la Crucea Roşie Cu păpuşile de la Teatrul de păpuşi
Staţia de tratare a apei – Uzina de Apă Muzeul de Ştiinţe ale Naturii
1478
LALU VIORICA LILIANA- Prof. pentru înv. preșcolar

G. P. N. FLORICA, COM. FLORICA, JUD. BUZĂU
“Un test al corectitudinii procedurii de învăţământ este fericirea copilului” -

M. MONTESSORI
Un proces instructiv-educativ de calitate necesită îmbinarea activităţilor şcolare cu activităţi

extracurriculare si extrașcolare ce au numeroase valenţe formative, permițând manifestarea creativităţii
întregului grup de copii, a relaţiilor interumane, educatorul putându-și afirma spiritul inovator,
spontaneitatea,creativitatea didactică, atrăgându-i in acest flux explorator și pe cei mici.
Activitățile extrașcolare ocupă un loc important în ansamblul influențelor educative. Inițierea și
participarea la acest tip de activități lărgește orizontul cultural al copiilor, completând cu noțiuni noi
volumul de cunoștințe însușite în cadrul grupei. Activitățile extrașcolare reprezintă un mijloc de formare a
deprinderilor celor mici de a-și folosi, în mod rațional, timpul liber, sunt propice manifestării spiritului de
independență și inițiativei.
Un copil trebuie întrebat sau trebuie să i se arate prin tot felul de lucruri: să-şi vadă părinţii, să vadă
la televizor, să vadă imagini, ca să înţeleagă, să-şi facă o reprezentare despre subiect. Dacă vede un
filmuleţ, dacă el e introdus cumva, poate să conceptualizeze, să înţeleagă despre ce e vorba, e primul
pas.Activităţile extraşcolare sunt necesare dezvoltării copiilor.Ele contribuie la o construcție multilaterală
foarte benefică. Sigur, pe orice latură îşi doreşte părintele în primă fază în conlucrare cu grădinița. Dacă
copilul cântă bine sau pictează frumos e păcat să nu se exploreze partea aceasta şi să nu se sedimenteze
de-a lungul timpului.
Activităţile extraşcolare implică copiii în activităţi cât mai variate şi bogate cu o structură aparte,
diferită de metodele clasice curriculare.
Copii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească în primul rând o gândire independentă ,toleranţă faţă
de a critica constructiv. Înainte de toate, este însă important ca educatorul însuşi să fie creativ, pentru că
Paleta de activităţi extraşcolare este vastă: tabere, excursii, piese de teatru, filme educative,
spectacole de operă comică, ateliere creative, dramatizarea unor opere literare cu diferite ocazii, şezători,
spectacole în aer liber, vizite la muzee sau Grădina Zoologică. Educaţia prin activităţile extracurriculare
de viaţă civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. Complexitatea
finalităților educaționale impune îmbinarea activităților școlare cu cele extrașcolare.
pentru acțiuni socio-culturale, facilitarea integrării în viitorul mediu școlar, valorificarea talentelor
personale și corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Prin aceste activități li se oferă copiilor un
alt mod de însușire a unor trăiri, valențe pozitive ale vieții, valori morale și nu numai.O altă particularitate
a activităților extrașcolare, de o reală importanță, o constituie legătura acestora cu partea practică.
Aplicarea cunoștințelor în cadrul activităților extrașcolare are valoarea unui exercițiu de consolidare
a aptitudinilor, de exercitare a lor în contexte noi, reale. În cadrul acestor activităţi copiii se deprind să
Prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copiii
se autodisciplinează. Modelarea, formarea, educarea cer timp și dăruire.
Important în derularea acestor activități este faptul că preșcolarii pot fi antrenați atât în inițiere și
1479
Muzeul- spațiu ludic si educativ, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale –
poporului nostru. Ele oferă copiilor prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor naturală,
întregesc şi desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în cadrul lecţiilor. “Orice lucru prezentat copiilor
noştri trebuie să fie frumos şi clar” M.MONTESSORRI
de impresii puternice, precum şi în faptul că apelează, permanent, la afectivitatea copilului.Astfel de
activităţi sunt de o reală importanţă intr-o lume dominată de calculator si internet, care nu fac altceva
decât să contribuie la transformarea copiilor noştri in nişte persoane incapabile de a se controla
comportamental , emoţional.
“Trebuie să ajutăm copilul să acţioneze singur, să voiască singur, să gândească singur; aceasta este
arta celor ce aspiră să slujească spiritual” -M. MONTESSORRI
Atelierele creative sunt adevărate terapii educaționale. În educația artistică-plastică, modelajul
ocupă un loc tot atât de important ca și pictura, muzica sau dansul. Prin modelaj, copilul percepe
realitatea în mod tridimensional, sesizează pentru prima dată volumul, dobândește deprinderi practice,
creatoare, productive. Pentru modelaj pot fi folosite diferite materiale ca: lut, argilă,plastilină. În procesul
modelării, forțele, tensiunile, presiunile care iau naștere sunt relații dinamice. Datorită unor forțe
exterioare sau interioare, au loc compresii sau dilatări ale materialului, mișcări, transformări ale formei .
Aceste forțe dau naștere la tensiuni, materialul ia forma dorită de ei, forma născută din dorința si
imaginația lor.
Plimbările, excursiile şi taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre
frumuseţile ţării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă si cultură. Activităţile
de acest gen au o deosebită influenţă formativă, și au la bază toate formele de acţiuni turistice.
Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i în contact
direct cu obiectele si fenomenele din natura. Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai
ceea ce ne permite să împăcăm şcoala cu viaţa.
“Copiii învaţă din ceea ce îi înconjoară”- M.MONTESSORRI
Dramatizarea unor opere literare în locații exterioare grădiniței azil de bătrâni, la căminul
cultural, etc. Dezvoltă spiritul de empatie, susține și modelează laturile caracteriale, motivează frumos
altruismul, respectul , recunoștința, prosocialul, și sporește încrederea de sine.Micii actori vor învăța să se
adapteze oricărui mediu într-o experiență inedită de formare a caracterului și manifestare a aptitudinilor
creative, abilităților de comunicare expresivă.
Activitățile extrașcolare facilitează dobândirea de competențe în implementarea metodei
dramatizării.
În concluzie extrașcolar înseamnă promovarea adevăratelor valori ca mod de viață învățare
prin descoperire, colaborare, implicare, deschidere interumană, experimentarea tuturor emoțiilor,
responsabilitate, dragoste pentru frumos, satisfacția efortului, rezolvarea problemelor.
BIBLIOGRAFIE:
nr.1 2000, Ed. Discipol, Bucureşti; .
1480
Rolul activitatilor extracurriculare
Larisa Epure
Activitatea extrașcolară este o activitate non-academică, este o parte de dezvoltare care pot face
elevii să gândească dintr-un punct de vedere destul de simplu despre ei înșiși și lumea din jurul lor. Acest
lucru poate fi obținut prin procesul de învățare și experiențele din activitățile la care s-au alăturat.
Nesan D., așa cum a fost menționat în articolul „Activități co-curriculare în școală” (2009), a spus
că datorita participararii la aceste activități extrașcolare, elevii se pot comporta mai bine în abilitățile
interne și externe, cum ar fi acceptarea de sine, stimă, orientare sexuală, obiective de carieră și altele. A.
Rahman Z. Ahmaed (nd), în articolul „Planificarea curriculumului”, sustin ca dezvoltarea și reforma
obiectivelor educaționale ale țării se manifestă în Filozofia educației naționale din Malaezia (NEP), au
mai spus că „Educația în Malaezia este continuă si depune efortul de a dezvolta continuupotențialul
indivizilor într-o manieră holistică și integrată, astfel încât să producă persoane care sunt echilibrate
intelectual, spiritual, emoțional, fizic și armonios, bazate pe o credință fermă și cu devotament față de
Dumnezeu. Un astfel de efort este conceput pentru a produce cetățeni malaezieni cunoscuți și competenți
care posedă standarde morale înalte și care sunt responsabili și capabili să atingă un nivel ridicat de
bunăstare personală, precum și să poată contribui la îmbunătățirea societatii, a familiei și a națiunii în
general ”.
Când vorbim despre extrașcolare, ceea ce ne-a ieșit din minți sunt activități care au legătură cu
extrașcolarele la care am fost nevoiți să ne alăturăm în timpul școlii primare. în timpul vieții noastre
universitare ni s-a oferit o zi care a fost numită zi extrașcolară. În acea zi, toate activitățile precum clubul
de hochei, clubul de înot, clubul ecvestru și multe altele sunt desfășurate. Însă, trebuie să constientizam ca
extrașcolarele nu se limitează doar la activitățile care sunt legate doar de cluburi și de corpuri
uniformizate.
Societăți precum Consiliul Reprezentanților Studenților, Comitetul Studenților Colegiului și așa mai
departe sunt, de asemenea, clasificate ca extrașcolare. Chiar și atunci când activezi în anumite cluburi
particulare din facultate, te implici în extrașcolare. De fapt, există trei tipuri principale de curriculum, în
primul rând este societatea. Societatea poate fi clasificată ca organizație sau club pentru studenții care au
un interes specific în activitatea specifică. În al doilea rând, corpurile uniforme, așa cum am menționat
mai sus, este o organizație care a implicat aceeași uniformă pe care o poartă ca identitate. Ultima este
sportul și jocurile, acesta este cel mai populara deoarece a indemnat elevii să aloce timp pentru distracție,
astfelpot menține o sănătate bună.
Unor elevi le place să se alăture multor activități extrașcolare, dar altora nu. Prin urmare, nivelul lor de
implicare în activitățile extrașcolare se limitează si la dorința lor.
Apoi, trebuie să ne amintim, există și pro și contra când lucrați în extrașcolare. Beneficiile alaturarii
acestei activități extrașcolare ar fi ca aveți șansa de a fi lider, va puteți testa abilitățile de management,
puteți afla cât de ușor vă gestionați timpul, capacitatea de a face față stresului, luarea deciziilor,
desfășurarea de întâlniri și multe altele. Trebuie sa rețineți că în orice avantaje există si dezavantaje. De
exemplu, esuarea in gestionarea corecta a timpului va duce la dezechilibru academic.
Prin această cercetare, putem aflat cât de departe pot fi afectate performanțele academice deoarece, cu cat
sunt mai diferiți elevii, cu atat sunt mai diferite performanțele lor academice.
1481
ȘCOALA ALTFEL
2019- 2020
GRUPA PITILOR
EDUCATOARE: LÁSZLÓ EMESE
Ziua, Denumirea Tipul Obiective Locatia, Forma de Parteneri Monitori

data activitatii activitatii urmarite durata si organizare responsabili zare si
intervalul evaluare
orar
LUNI, INTERCUL DANS - dezvoltarea Grădiniță Dans Educatoarele Diplome
14 mai TURALITA POPULAR interesului şi popular Fotografi
TE respectului faţă de 9:00- 12:00 i
valorile propriei
culturi şi a valorilor
etniilor
conlocuitoare.
MARTI, Olimpiada Joc de -dezvoltarea Curtea Joc de Educatoarele Fotografi
15 mai copiilor mișcare calităților motrice Grădiniței mișcare i
-stimularea Medalii
interesului pentru 9:00- 12:00
practicarea
diferitelor sporturi
MIERC Ziua Vizită la -Formarea și Biblioteca Vizită Miklos Fotografi

URI, păsărilor si Biblioteca dezvoltarea Heltai Erika i
16 mai arborilor Heltai interesului față de Gáspár Recompe
Gáspár cărți Educatoarele
nse
-dezvoltarea 9:00- 12:00
interesului pentru
ocrotirea pădurilor
si biosferei acesteia
JOI, Ce pot face Confecționa -dezvoltarea Grădiniță Activitate Educatoarele Expoziție
17 mai două mâini re de jucării motricitatii fine a practică Fotografi
bibace ? prescolarilor 9:00- 12:00 i
-dezvoltarea Recompe
interesului pentru
nse
ocrotirea mediului
de viață (prin
reciclarea
deșeurilor)
VINERI, Teatru de Teatru de -sensibilizarea Grădiniță Teatru Educatoarele Fotografi

18 mai păpuși păpuși copilului în faţa Teatrul i
fenomenului 9:00- 12:00 Recompe
artistic: teatru, nse
muzică, artă
decorativă, design
-educarea dragostei
pentru creaţiile
literare
1482
DIALOG PHOTO
GHEORGHITA-SCHIPOR LAURA-MARIA
SCOALA GIMNAZIALA NR. 3 ROVINARI
Identification of the author and the context

Author GHEORGHITA-SCHIPOR LAURA-MARIA
Country ROMANIA
Status /Institution SCOALA GIMNAZIALA NR. 3 ROVINARI
Target group SECONDARY SCHOOL, 25 STUDENTS
Context Provide some information about the context where the unit will be implemented (e.g. size and
location of the school, socio-economic characteristics of the target population, special needs etc.)
Secondary school, in SW part of Romania, about 12000 inhabitants
Description of the unit
Title DIALOG PHOTO
Abstract Imaginary dialog between persons from a photo belonging to another culture
Keywords Intercultural, dialog, people
Objectives
MIEF Frame 1 Empathy to identify with a person belonging to another culture
Understand & Analyse - Efficient communication skills
+ Recognise & Decentre
Understand & Analyse - Efficient communication skills
+ Dialogue & Engage
Create & Reflect + - Efficient communication skills
Recognise & Decentre
Create & Reflect + - Efficient communication skills
Dialogue & Engage
Teaching strategies
Select one or more teaching strategies for your unit
□ XDirect teaching (e.g. teacher giving a lecture to introduce key concepts)
□ Modelling (e.g. thinking aloud technique based on teacher shaping conceptual
reasoning)
□ XDiscussion (e.g. students engaged in an open debate on a certain topic)
□ XGroup work (e.g., students working in small groups to pursue a common
objective)
□ XRole play/Simulation (e.g. students interpreting a role in a given situation)
□ Project work (e.g., students working in small groups to develop a project)
□ Problem finding/solving (e.g., students discovering problems and/or exploring
possible solutions)
□ XBrainstorming (e.g. students engaged in process of generation of ideas)
□ Case study (e.g. students involved in case analysis)
□ Peer education (e.g. reciprocal teaching)
Evaluation strategies
Select one or more evaluation strategies for your unit

□ XFormative evaluation (i.e. feedback provided during the process)
□ XFinal evaluation (e.g. using a rubric to evaluate students’ final media products)
□ XSelf-evaluation (e.g. students self-evaluate their products)
1483
□ Peer evaluation (e.g. mutual evaluation among students)
Organisation
Duration and location Specify the number of hours (between 2 and 4) and the location
2 HOURS
□ XIn school
□ In school and out of school
□ Out of school
Planning Specify the number of meetings and related hours: 2/2
Technical tools Specify the technical tools needed to develop the unit
- pictures in electronic format (pictures with 2-4 persons, belonging to another
culture, that the students’ culture); computer network connected to the Internet
Description of the teaching sequence
Sequence no. 1 Introduction

Duration 15 minutes
Instructions Describe the teaching sequence specifying both teacher’s and
students’ actions and clarifying what are the tasks of the student
Teaching resources - pictures in electronic format (pictures with 2-4 persons, belonging
to another culture, that the students’ culture); computer network
connected to the Internet
Sequence no. 2 Activity

Duration 50 minutes
Instructions Imaginary dialog between persons from a photo belonging to another
culture
Steps of the activity:
- Ask students to observe the photo, and answer to the following
questions:
Who are the people from the picture?
What have they done before the moment of the photo?
What will they do after?
(individual work, each student writes his/her answers on a sheet of paper)
- Ask students to group in teams (the number of people from a team
should be equal with the number of persons from the photo). Ask each
team to elaborate a scenario about what happened before the moment of
taking the photo, and after, putting together the ideas of the team
members. (group work, each team writes the scenario in computer in a
document)
- Ask each team member to identify with a person from the photo, and
then write a short dialog between the persons on the photo. (group work,
each team copies the photo in the document and add the dialog on the
photo)
- Ask each team to send their stories by e-mail to another team. Ask each
team to compare their work with that one of the other team. (group work,
each team takes notes about their observations)
- Ask each team to present the differences and similarities between the
two versions in front of the class (frontal work, a student from each team
presents the work of his/her team)
Teaching resources - pictures in electronic format (pictures with 2-4 persons, belonging to
another culture, that the students’ culture); computer network connected
to the Internet
Sequence no. 3 Conclusion
1484
Duration 15 minutes
Instructions Ask each team to discuss which difficulties they had in identifying with the
persons from the photo (team work, discussion)
Teaching a worksheet
resources
1485
Prof, Lazăr Ancuța,

Școala Gimnazială Nr. 1 Sănduleni, jud. Bacău
fenomenele din natură. Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, de a concur unii cu ceilalți, este
tocmai ceea ce ne permite să împăcăm şcoala cu viaţa.
extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce permit copiilor cu dificultăţi de afirmare în mediul
Activităţile extracuriculare sunt activităţii complementare, activităţi de învăţare realizate la clasă şi
un mod plăcut şi util, contribuind în felul acesta la formarea personalităţii copilului. De aceea școala
trebuie să ofere diverse astfel de activităţi pentru ai atrage pe copii. activităţile practice, în jocurile de
creaţie.
şi organizat, informaţii din toate domeniile de activitate: muzicale, literare, plastice accesibile, sportive,
formându-se astfel anumite competenţe: de a audia anumite piese muzicale, de a interpreta roluri, de a
dezvolta spiritual competitive și de fair-play. Interpretând diferite roluri, elevul, reproduce modele de
conduită şi le asimilează în propria lui comportare.
redarea impresiilor proprii despre realitatea înconjurătoare, spontaneitatea şi intensitatea trăirilor
exprimate în joc. Are un pronunţat caracter activ – participativ, permiţând copilului să construiască relaţii
sociale, să-şi exerseze şi să-şi perfecţioneze limbajul, să rezolve probleme, să negocieze, să coopereze, să
utilizeze simboluri. Toate activităţile extracuriculare desfăşurate cu copiii au rolul lor în dezvoltarea ca
persoane inteligente, sigure pe ele capabile să se descurce în orice situaţie, bogate din punct de vedere
cultural în această societate plină de pseudo-cultură.
În cadrul activităţilor didactice şi extracuriculare, alături de profesorii lor, aceştia dovedesc
scenetele tematice, concursurile sportive, prin specificul lor oferă posibilitatea profesorilor să-i ajute să se
implice, să-şi cunoască foarte bine colegii de clasă, să colaboreze şi să se afirme în faţa colectivului prin
mijloace proprii.
de tradiţie. Activităţile extracuriculare bine pregătite, sunt atractive pentru orice vârstă, stârnindu-le
1486
Nolte).
Având posibilitatea de a desfăşura activităţi extracurriculare munca noastră devine un pic mai
uşoară, deoarece aceste activităţi sunt atractive şi îi determină pe copii să participe fără să-i forţăm.
Menirea noastră este de a trezi curiozitatea viitorilor indivizi ai societăţii, de a le potoli această curiozitate
şi de ai pregăti pentru viaţă, atât cu ajutorul activităţilor didactice pe care le desfăşurăm la clasă, cât şi
prin intermediul activităţilor extracuriculare.
BIBLIOGRAFIE:
învăţământul preprimar, Craiova, Editura Nova
1487
Rolul activităților extrașcolare în învățământul românesc
Prof. Lăzăroiu Adrian

Școala Gimnazială,, Mihail Andrei” Buhuși/ Bacău
Activitățile extrașcolare contribuie la formarea personalității elevului. Sunt importante și utile. De-a
lungul anilor, activitățile extrașcolare au luat forme variate, toate având ca scop învățarea nonformală și
petrecerea în mod plăcut a timpului liber. Prin aceste activități, care cuprind domenii și arii foarte mari,
elevii își pot dezvolta anumite competențe și abilități necesare unei bune dezvoltări armonioase pentru o
integrare în societate.
Când vorbim de activități extrașcolare, ne referim la acel program la care elevul participă după ore
și ar trebui să facă acest fapt cu plăcere deoarece scopul este acela de a-i forma abilitățile necesare unei
bune dezvoltări, formării personalității elevului care își va găsi prin acestea înclinațiile, talentul și
domeniul în care ei vor fi performanți.
O sărbătoare importantă este 1 Decembrie, zi în care fiecare suflet de român vibrează la tot ceea ce
înseamnă tradiție, patriotism, iubire de neam și țară. Promovând valorile naționale învățăm să ne
activități.
înclinațiile dezvoltându-le până va ajunge la performanță.
elevilor, scenete, realizarea de felicitări, desene tematice. Este recomandat ca aceste activități să se
desfășoare de la vârstele mici, ca orice tânăr să se identifice cu tradițiile, obiceiurile, slujbele religioase
care marchează momentele cruciale ale existenței umane.Prin aceste activități li se oferă elevilor un alt
mod de însușire a unor trăiri, valențe pozitive ale vieții. Cât sunt mici, toți copiii trebuie să își însușească
valori morale, să trăiască momente înălțătoare, să conștientizeze rolul religiei în formarea lui ca individ și
să participe la toate evenimentele importante alături de familia unită. Aceasta este soluția vitală pentru o
viață echilibrată, pentru petrecerea momentelor neegalabile din mijlocul familiei, pentru formarea ca
individ responsabil și valoros pentru societate.Se recomandă desfășurarea de parteneriate școlare având ca
parteneri: familia, comunitatea, reprezentanții bisericii, școala. Această triadă stă la baza formării
individului și niciun factor nu poate lipsi pentru că acest echilibru pentru viitorul individului va fi afectat.
activități literar-artistice, serbări, concursuri tematice…la care să fie invitați părinții sau membri
comunității. Chiar dacă părinții sunt la mare depărtare, în străinătate, prin mijloace moderne, prin internet,
Skype, ei pot viziona aceste evenimente și pot lua parte, chiar dacă nu sunt prezenți în acel loc. Ei pot
urmări evoluția elevului și acest lucru este foarte important. Depărtarea părinților declașează mari drame
în sufletul elevilor și aceste evenimente îi pot apropia, deoarece ei trăiesc emoții puternice.Elevii sunt
încurajați în urma acestor activități să scrie versuri, jurnale ale trăirilor, astfel transmițând sentimentele
trăite, puternice, emoțiile și celor din jur. Mult mai interesant ar fi dacă și părinții ar contribui la aceste
momente.
1488
Important ar fi ca în cadrul acestor activități să fie inserate și momente muzicale, cântări religioase
pe care ei să le îndrăgească. Se pot interpreta cântece alături de părinți, bunici, chiar și în biserică, mai
ales în anumite momente. Pot fi organizate și voluntariate sau se pot dona lucruri, dulciuri, alimente
pentru cei nevoiași. În acest caz, se dă o mai mare amploare evenimentului.
puritate.
Bibliografie:
Crăciun, Corneliu (2011). Metodica predării limbii și literaturii române în gimnaziu și în liceu. Editura
Emia.
1489
PERSONALITĂȚII ELEVILOR CU CES
Profesor-educator: Lazăr Ancuța-Daniela

Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Târgu-Jiu
Modelarea, formarea şi educaţia fiecărei persoane cere timp şi dăruire. Timpul istoric pe care îl
trăim cere oameni în a căror formaţie caracterul şi inteligenţa se completează pentru propria evoluţie a
individului. În şcoala contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul
Copilul cu cerinţe educaționale speciale (CES) este în centrul atenţiei procesului instructiv-educativ,
compensativ-recuperatoriu ce se desfăşoară în unitate. Activitatea didactică este întregită şi susţinută de
programe educative şi recuperatorii cu accent pe socializarea şi integrarea copiilor, iar aplicarea
programelor de servicii personalizate asigură performanţa şi calitatea demersului. Adaptarea curriculară
este o prioritate determinată de particularităţile de vârstă şi individuale ale copiilor, iar curriculumul la
decizia şcolii, prin oferta de opţionale vine să susţină şi să dezvolte aptitudinile și abilităţile copiilor.
extracurriculare. Rolul terapeutic al activităţilor extracurriculare constă în faptul că prin ele se poate
realiza mai uşor socializarea copiilor cu CES. În funcţie de specificul lor, aceste activităţi dezvoltă la elevi
priceperi, deprinderi şi abilităţi cognitive şi comportamentale, mult mai solide, pentru că, desfăşurându-se
în afara cadrului tradiţional al sălii de clasă, ele permit contactul direct cu realitatea socială. Activităţile
extracurriculare organizate împreună cu copiii cu CES au conţinut cultural, artistic, ştiinţific, creativ.
O mai mare contribuție în dezvoltarea personalităţii copilului o au activităţile extraşcolare care
implică în mod direct copilul prin personalitatea sa şi nu prin produsul realizat de acesta; necesitatea fiind
de a modifica destul de mult modul de gândire, să se evite critica în astfel de activităţi, să încurajeze elevii
şi să realizeze un feed- back pozitiv. Prin urmare, formarea personalităţii deficientului mintal se face în
cadrul obiectivelor educative generale, comune tuturor elevilor, numai că mijloacele de realizare sunt
diferite. Indiferent de tipul de educaţie: specială, integrată / incluzivă sau de conceptele utilizate,
problema personalităţii elevului trebuie să ocupe locul principal. Acţiunea educativă cea mai bună este
aceea „care modelează eul”, permiţând deficienţilor mintali învăţarea realităţii sociale, pentru că ei se vor
integra în realitatea socială normală.
Profesorul trebuie să sensibilizeze în elevi propriul „eu”, conştiinţa posibilităţilor, capacitatea de a
lua decizii, de a fi stăpâni pe ei. Acest lucru se poate realiza nu numai prin activităţi educative şcolare, ci
şi prin activităţi extracurriculare. De aceea este necesară o riguroasă planificare, organizare şi desfăşurare
a acestor tipuri de activităţi în relaţie directă cu posibilităţile reale ale elevilor şi pentru a veni în
întâmpinarea cerinţelor pe care elevii respectivi le resimt în raport cu actul educaţional.
Activităţile extraşcolare respectă principiul egalităţii şanselor, oferind fiecărui elev posibilitatea de a se
implica, indiferent de rezultatele sale şcolare. Se dezvoltă astfel sentimentul încrederii în sine, în forţele
proprii, fapt care va avea ulterior o mare influenţă asupra succesului şcolar. Unul din scopurile principale
ale educaţiei non-formale îl reprezintă creşterea gradului de adaptabilitate a copiilor la viaţa socială,
respectiv dezvoltarea autonomiei personale şi sociale, a comportamentului în grup.
Finalităţile educaţionale ale activităţilor extraşcolare presupun educaţie intelectuală, estetică,
religioasă, moral-civică, patriotică, fizică.
1490
Bibliografie:
1. Băban, A., Consiliere educaţională, Cluj - Napoca , 2001;
2. Cristea, G., Pedagogie generală, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2002;
3. Kulcsar, T., Factorii psihologici ai reuşitei şcolare, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1987;
4. Stoica, M., Pedagogie şi psihologie, Ed. Gheorghe Alexandru, 2001.
1491
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN FORMAREA
ŞI DEZVOLTAREA CONDUITEI CREATIVE
LA ELEVII DIN CICLUL PRIMAR
Prof. înv. primar LAZĂR EMILIA

Şcoala Gimnazială ,,Mihail Kogălniceanu”
Loc: Brăila jud: Brăila
,,Creativitatea este distracţia inteligenţei.” (Albert Einstein)
Şcoala a fost întotdeauna un factor esenţial în creşterea şi continuitatea culturii unui popor. Ca parte
indispensabilă a acestuia, ea a trebuit să se modeleze creând noi punţi între tânăra generaţie şi dascăli.
Copiii-elevi, mereu în pas cu inovaţiile vieţii, depăşesc capacitatea profesorului de a li se adapta, el
reprezentând tradiţia, în majoritatea cazurilor. Cum să fii inovativ,ca profesor, când propria educaţie şi
cultură generală rămân în urma timpului ce favorizează tânăra generaţie? E greu, într-adevăr. Dar cum
altfel am mai putea motiva să înveţe pe elevii de azi, ce văd lumea doar prin prisma calculatorului şi a
gadgeturilor?Astăzi şcoala trebuie să includă inovaţia ca o componentă de bază- şi o şi face, dar rolul
tradiţiei nu e delocde neglijat, ba chiar aş spune că unele tradiţii frumoase nu fac decât să mărească
farmecul unei lecţii, deci şi a şcolii. Un profesor modern nu poate să rămână prizonierul tradiţiei, de aceea
e oportun să ţină pasul cu inovaţiile în educaţie. Ca să creşti o generaţie sănătoasă, trebuie să fii tu
sănătos, adică să fii la curent cu tot ce este nou, interesant, util creşterii ei, chiar cu riscul de a fi
suprasolicitat, de a nu înţelege o iotă în tenică sau de a pierde repede interesul faţă de aceste schimbări
atât de necesare pentru şcoala de azi.
Activităţile de inovare sunt acţiunile cu caracter inovator, care au ca bază funcţională procesul
creativ specific uman de a genera idei sau concepte noi, noi asocieri între idei sau concepte pre- existente
şi precum parcurgerea unor etape: analiza surselor de oportunităţi de inovare, implementarea lor şi crearea
modalităţii de a optimiza ulterior produsul realizat. Interdisciplinaritatea constituie un mod inovativ de
abordare a activităţii didactice, realizată pe fondul unei atitudini favorabile creativităţii şi cultivate la
cadrele didactice prin intermediul programelor de formare continuă la care aceştia participă periodic.
Astfel, activităţile susţinute de profesori în medii formale sau informale vor fi mai apropiate de
experienţele reale ale elevilor şi de nevoile lor de cunoaştere, iar premisa o constituie capacitatea
inovativă a cadrului didactic de a crea asocieri între diverse discipline. Astfel, demersul interdisciplinar se
rezervă peste limitele materiilor strict delimitate de curriculă, conlucrând la formarea personalităţii
elevului, dar într-un mod integrator şi mult mai eficient.
Dar pentru un astfel de demers, capacitatea de inovare a cadrelor didactice reprezintă cheia şi
nucleul de la care pot pleca aceste asocieri interdisciplinare. Strategiile instruirii sunt ,,un mod de
abordare a învăţării şi predării, de combinare şi organizare optimă a metodelor şi mijloacelor avute la
dispoziţie, precum şi a formelor de grupare a elevilor în vederea atingerii obiectivelor urmărite” .(după I
Parent şi Ch. Nero, 1981). În cadrul predării- învăţării se pot utiliza metode care sunt expresia celor mai
noi inovaţii pedagogice şi care pun accent pe dezvoltarea personalităţii elevului. Acestea intră din ce în ce
mai mult în practica educaţională, în diferite grade de aprofundare sau în combinaţie cu unele dintre
metodele tradiţionale.
Este important să organizăm activităţi extracurriculare cu elevii, pentru a-i cunoaşte şi în alte
ipostaze. Copilul, dar şi profesorul se vor simţi altfel într-o ambianţă familiară.Mă refer aici la excursii,
vizite la muzee, expoziţii, discuţii în aer liber, plimbări în grup. Cunoşti sufletul unui copil mai mult când
îl vezi distrându-se şi glumind, decât atunci când răspunde pe de rost ceva la tablă. Va fi oare copilul
motivat să comunice mai mult cu un profesor care ştie să se relaxeze frumos, râzând şi manifestând
interes faţă de muzica, dansurile, gândurile copiilor sau cu un profesor ursuz, ce nu vede şi nu aude decât
propria disciplină didactică? Activităţile extraşcolare sunt o modalitate perfectă de a schimba atitudinea
elevilor faţă de şcoală, care în ultimul timp nu e prea favorabilă.
1492
Activităţile şcolare, chiar dacă urmăresc însuşirea de către elevi a unor cunoştinţe temeinice, a unor
la formarea şi dezvoltarea unei personalităţi creatoare, nu pot răspunde suficient dorinţei de cunoaştere şi
impun îmbinarea activităţii şcolare cu activităţi extraşcolare ce au numeroase valenţe formative.
Activităţile extraşcolare au cel mai larg caracter interdisciplinar, oferă cele mai eficiente modalităţi
de formare a caracterului copiilor încă din clasele primare, deoarece sunt factorii educativi cei mai
apreciaţi şi mai accesibili sufletelor acestora. Ele contribuie la adâncirea şi completarea procesului de
învăţământ, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor elevilor, la organizarea raţională şi plăcută a
timpului lor liber.
Ca activităţi complementare, activităţile extraşcolare prezintă unele particularităţi. Participarea
copiilor este facultativă, învăţătorul putând interveni doar prin antrenarea copiilor la unele din aceste
activităţi. Conţinutul lor se fixează în funcţie de dorinţele şi interesele copiilor. Formele de organizare ale
acestor activităţi sunt mai flexibile şi cu caracter recreativ. Evaluarea rezultatelor acestor activităţi se
realizează folosind cu precădere aprobarea prin laudă şi evideţierea participării. Având un caracter
atractiv, elevii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire şi dăruire la astfel de
activităţi.
Toate activităţile extracurriculare desfăşurate cu copiii au rolul lor în dezvoltarea acestora ca
persoane inteligente, sigure pe ele, capabile să se descurce în orice situaţie, bogate din punct de vedere
cultural în această societate plină de pseudo-cultură. În cadrul acestor activităţii sunt atraşi şi copii timizi,
dar şi cei impulsivi, ajutându-i astfel să se tempereze în preajma colegilor lor - ,, copilul care este lăudat
învaţă la rându-i să aprecieze” (D.I.Nolte)
Activităţi extracurriculare pot îmbrăca formate variate: concursuri, serbări şcolare, carnaval,
excursii, vizite, cercuri pe discipline sau cercuri literare, întreceri sportive etc.
Concursurile pe diferite teme sunt momente deosebite de atractive pentru cei mici. Acestea dau
posibilitatea copiilor să demonstreze practic ce au învăţat. Ele sunt necesare în dezvoltarea creativităţii
copiilor şi presupun o cunoaştere aprofundată a materiei învăţate. Întrebările pot cuprinde : interpretare,
recitare, priceperi şi deprinderi formate în activităţile practice.
Serbarea şcolară reprezintă o modalitate eficientă de cultivare a capacităţilor de vorbire şi
înclinaţiilor artistice ale elevilor. Prin conţinutul vehiculat în cadrul serbării, elevii culeg o bogăţie de idei,
impresii, trăiesc autentic, spontan şi sincer situaţiile redate. Lectura artistică, dansul, cântecul devin
puternice stimulări ale sensibilităţii estetice. Valoarea estetică este sporită şi de cadrul organizatoric: sala
de festivităţi, un colţ din natură ( parcul sau grădina şcolii) amenajate în chip sărbătoresc.
Contribuţia copilului la pregătirea şi realizarea unui spectacol artistic nu trebuie privită ca un scop în
sine, ci prin prisma dorinţei de a oferi ceva spectatorilor: distracţie, înălţare sufletească, plăcerea estetică,
satisfacţie- toate acestea îmbogăţindu-le viaţa, făcând-o mai frumoasă, mai plină de sens.
Am realizat astfel de acţiuni cu ocazia zilei de 1 Decembrie, a Crăciunului, a Unirii Principatelor, a
zilei de 8 Martie, a Zilei Europei sau la sfârşit de an şcolar, oferindu-le elevilor posibilitatea de a se
exprima liber.
Carnavalul este o manifestrae veselă, antrenantă, plină de mişcare şi surprize. Am organizat astfel
de activităţi cu ocazia sărbătorilor de iarnă, cu ocazia Zilei Pământului sau cu ocazia zilei de 1 Iunie.
Participanţii au purtat costume întruchipând diverse personaje , iar jocul de rol a stimulat imaginaţia
elevilor. Element dominant al carnavalului a fost dansul, intercalat cu diferite forme de manifestări
artistice. Elevii au avut posibilitatea de a se manifesta liber, atât în crearea costumului, cât şi în
interpretarea/ realizarea unor monologuri.
Activităţi turistice sunt activităţi extracurriculare cu o deosebită valoare formativă. Ele se pot
realiya sub forma plimbărilor, excursiilor sau taberelor. Astfel de activităţi asigură un contact direct cu
acestea şi ajută copiii în cadrul activităţilor organizate în şcoală. Aceste activităţi au îmbogăţit
cunoştinţele elevilor despre viaţa plantelor şi a animalelor, dar au încurajat şi exprimarea liberă a copiilor
în afara clasei. S-a observat că ei pot reprezenta cu mai multă creativitate realitatea atunci când
desenează, modeleză sau au de alcătuit scurte texte.
Emoţiile şi bucuriile comune trăite cu prilejul organizării unor astfel de activităţi contribuie la
închegarea colectivului, la întărirea relaţiilor de prietenie între copii, ceea ce le demonstrează valoarea
1493
educativă. De asemenea, energia nervoasă a copiilor se reface prin buna dispoziţie obţinută în cadrul
acestora, prin relaxarea lor, având consecinţe pozitive în disciplinarea copiilor, în adaptarea lor la regimul
de şcoală.
Astfel, rolul învăţătorului în procesul de modelare a omului este poate cel mai important. Punându-
şi elevii în situaţii variate de instruire, el transformă şcoala ,,într-un templu şi un laborator” ( M. Eliade).
Bibliografie:
Cosmovici, Andrei, Iacob, Luminiţa coord,Psihologie şcolară, Ed. Polirom,Iaşi , (2008)
Ştefan, Mircea, Lexicon pedagogic,Ed.Aramis, Bucureşti, 2006
Manolache, Anghel-coord. General, Dicţionar de pedagogie, Ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1979
Revista învăţământului primar nr. 4 din 1998, Contribuţia activităţilor extraşcolare în optimizarea
procesului de învăţământ
Creţu Eugen şi colectiv, Inovarea în învăţământul de masă, Editura Aramis, Bucureşti, 2014;
Cerghit, Ioan Metode de învăţământ , Editura Polirom, Iaşi , 2006
1494
100 de zile ,,Albinuţele vesele”
Prof. înv. primar Lazăr Emilia

Şc. ,,Mihail Kogălniceanu”
Anul acesta am desfăşurat împreună cu elevii mei proiectul educaţional ,,100 de zile de şcoală”,
proiect prin care mi-am propus ca prin intermediul unor activităţi extracurriculare să marchez într-un mod
festiv parcurgerea acestei perioade din viaţa de şcolar.
Am simţit nevoia de a organiza aceste activităţi pentru a-i atrage pe copii către actul instructiv-
educativ îmbinând utilul cu plăcutul, dar şi din nevoia de a consolida legăturile create până la acest
moment în cadrul grupului, de a se cunoaşte mai bine între ei.
Proiectul a fost bine planificat şi anunţat din timp atât elevilor , cât şi părinţilor. De ce elevilor?
Deoarece ei sunt principalii beneficiari şi actori ai actului educativ. De ce părinţilor? Deoarece ei s-au
implicat şi i-au sprijinit pe copii în participarea acestora la activităţile propuse.
La finalul acestei perioade, fiecare elev a trebuit să prezinte sau să reprezinte numărul 100 în
colecţia proprie: ca o colecţie de obiecte, ca un produs realizat din 100 de elemente etc.
Implicarea părinţilor a fost de apreciat, iar confidenţialitatea de neimaginat. Nimeni nu a dezvăluit
nimic pe parcursul celor 100 de zile de şcoală, astfel încât activitatea finală a fost extraordinară şi
aşteptată cu mare nerăbdare.
Pentru a valorifica noţiunile însuşite de elevi până la acest moment, am realizat: la comunicare în
limba română -copiii au citit 100 de cuvinte scrise pe 100 de inimiore, după care ne-am antrenat în jocul
,,Recunoaşte litera şi aşează la locul potrivit”, la matematică am rezolvat 100 de operaţii scrise pe ghiocei
şi apoi ne-am jucat un joc de îndemânare, la arte vizuale am colorat ochelarii 100 şi am împodobit
rochiţa zânei primăvara cu ghiocei matematici . Nici muzica nu a fost uitată, am cântat şi am dansat.
Şi cum după muncă vine şi răsplata, la final toţi elevii au primit o bucată de tort special pentru
această sărbătoare. Prin derularea acestui proiect educativ am întărit relaţiile în cadrul grupului, copii au
descoperit lucruri noi despre colegii lor, au constatat că au pasiuni comune.Cunoştinţele asimilate la
şcoală au fost considerate şi valorificate într-o manieră plăcută.
Elevii s-au declarat impresionaţi de această activitate şi au decis că vor să participe la cât mai multe
proiecte educative.
În continuare voi prezenta imagini din timpul activităţii şi programul în detaliu, care poate fi sursă
de inspiraţie şi pentru alţi colegi.
Copii au citit de pe inimioara mică cuvântul descoperit format din 1 ,2 silabe din literele învăţate şi
apoi le-am lipit în inimioara mare care este simbolul dragostei lor faţa de aproapele său. Inima noastra
mică este dăruită mamelor care au o inimă mare care ne acceptă aşa cum suntem cu bune cu rele şi ne
ajută pe noi copiii să formăm încă din clasa pregătitoare un colectiv unit.
Activitatea copiilor de citirea a cuvintelor
După ce am citit 100 de cuvinte ne-am jucat jocul ,,Recunoaşte litera şi aşează la locul potrivit”,
jocul foarte antrenat pentru ei, au dat dovadă de multă isteţime, fiecare respectând regulile jocului
punându-le în aplicare. Aveau sarcina să recunoscând literele şi să le aşeze în cutia pe care era lipită
aceiaşi litera pe care el o prinsese cu tehnica paiului . Au fost atenţi la explicarea jocului şi cu nerăbdare
şi multă veselie ne-am jucat. După cum se vede şi după chipurile lor a fost un joc foarte placut.
1495
Ne-am jucat, ne-am relaxat, apoi am trecut la rezolvarea operaţiilor matematice pe care le-am
descoperit pe ghioceii primăverii, apoi cu aceştia am ornat Zâna Primăverii. Operaţiile matematice
cuprinzând numeraţia 0-10. Fiecare copil a primit câte 5 ghiocei a rezolvat operaţiile şi au venit să le
lipim pe rochiţa Zânei.
Am confecţionat ochelarii pentru sărbătoarea de 100 de zile.
Apoi ne-am jucat un joc de îndemânare prin care fiecare echipă trebuia să introducă mingea de pin-
pong prin toate tuburi din cutie. Cu zâmbetul pe buze ne-am amuzat dar am şi dovedit că suntem
îndemânateci şi isteţi precum sunt albinutele.
După ce ne-am distrat, am arătat ce am acumulat noi până, în prezent fiecare mămică însoţită de
copil şi-a prezentat lucrarea confecţionată care trebuie să aibă 100 de obiecte , fiecare copil a fost răsplătit
cu o diploma pentru parcurgere celor 100 de zile din viaţa de şcolar şi pentru prezentarea colecţiei de 100
de obiecte.(Voi prezenta cateva exemple)
Gheorghe Alina şi mama ei au confecţionat o machetă pe care au lipit 100
de pietricele care simbolizează drumul ei către şcoală unde îşi formează
competenţele ei necesare dezvoltării ei în viitor. Şi aceste pietricele mai
simbolizează clasa pregătitoare ca o piatră de temelia în formarea ei ca om.
Muşat Mihaela şi mama ei au ţinut cont că noi suntem grupa albinuţelor şi au

format un tablou sub denumirea de ,,Povestea unui fagure de miere” cu ajutorul
imaginilor din grupul clasei care exprima activitatea noastră de la clasă în cele 100
de zile de şcoală.Tabloul mai conţinea şi albinuţe şi faguri dar şi imagini cu
emoţicoane care exprima starea Mihaelei în cele 100 de zile de
clasă pregătitoare.
Banu Andreea şi mama ei au confecţionat casa lor de viitor unde au 100 de
boabe de fasole care reprezintă fiecare zi de şcoală. Cum o casa are nevoie de
temelie rezistentă pentru a dura aşa şi clasa pregătitoare pentru Andreea este o
temelie a dezvoltării ei.
1496
După ce am terminat fiecare de prezentat proiectul am continuat activitatea cu povestea ,,Scufiţa
Roşie”
PERSONAJELE:
Povestitorul 1: Gheorghe Alina
Povestitorul 2: Muşat Mihaela
Mama: Vasile Miruna
Scufiţa Roşie: Tulumis Larisa
Lupul:Eftimie Nicolas Gabriel
Vânătorul: Grigore Ianis- Andrei
Activitatea a continuat cu dramatizarea: ,, O POVESTE CU GHIOCEI” Scenetă educativă, cu

mesaj ecologic, în trei acte
După ce am terminat cu partea de teatru am trecut la dans şi voie bună am dansat ,,Raţa” şi
,,Dansul Primăverii”
După atâta muncă şi joacă ne-am îndulcit şi am cântat ,,La mulţi ani!”
Copii şi părinţi au fost încântaţi de activitate şi de cunoştinţele însuşite în cele 100 de zile apreciind
la superlativ activitatea la clasă.
1497
Activitățile extracurriculare
Prof. Lazăr Marinela

Școala Gimnazială Nr. 6 Suceava
"Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi, această lume nu va mai exista când ei vor
fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să îi învăţăm să se adapteze."

tehnico-aplicativ, sportiv sau simple activităţi de joc sau de participare la viaţa şi activitatea comunităţii
locale. Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu
însufleţire şi dăruire în cadrul acestor activități.
 organizează într-o manieră plăcută şi relaxantă timpul liber al copiilor, contribuind la
optimizarea procesului de învăţământ;
 formele de organizare sunt din cele mai ingenioase, cu caracter recreativ;
 participarea este liber consimţită, necondiţionată, constituind un suport puternic pentru
o activitate susţinută;
PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE

2019-2020
Grupa: mare
Luna Denumirea activitãţii Locul desfășurării

Septembrie ,,Împărtășirea copiilor’’ Biserica ,,Sf. Treime’’
Suceava
Octombrie ”Pe cãrãri de frunze uscate…” Curtea școlii

(la cules de frunze)
Expoziție desene, picturi și colaje dedicată

Zilei Internaționale a Mării Negre (31oct.) Biblioteca Universității
,,Ștefan cel Mare” Suceava
Noiembrie ,,Frumusețea și bogăția toamnei”- Sala de grupă

activitate demonstrativă și program artistic
1498
Decembrie ,,Nașterea Pruncului Iisus!”-scenetă Școala Gimnazială
Nr. 6 Suceava
Ianuarie ,,Construim oameni de zãpadă!” Curtea grădiniţei
Februarie ,,Sãniuţa fuge!”- concurs de săniuţe Dealul școlii
Martie ,,La mulți ani, iubită mamă!”- serbare Sala de grupă
Aprilie ,,Sărbătorile Pascale’’ – expoziţie Biserica ,,Sf. Treime’’

Suceava
și
Expoziție desene și colaje dedicată Zilei
Mondiale a Sănătății (17aprilie)
Cabinetul medical
Mai ,,Micii ecologişti”- colectarea deşeurilor Împrejurimile grădiniței

din jurul grădiniței
Iunie ,,Adio, grădiniță!”- program artistic Sala de grupă
Bibliografie:
https://www.didactic.ro/revista-electronica
1499
ÎN CADRUL PROCESULUI EDUCAŢIONAL MODERN
Autor: Prof. înv. primar Lăcraru – Vărzaru Cristina-Gabriela

Şcoala Gimnazială nr. 4 Râmnicu Vâlcea
Societatea modernă prin dinamismul său, prin flexibilitatea sa, deschiderea spre inovaţii solicită un
model al personaităţii umane care ar fi capabilă să facă faţă cerinţelor secolului XXI care s-a anunţat ca
o perioadă a schimbărilor continue.
Educaţia devine imboldul progresului social, exigenţele timpului an de an apar cu noi abordări şi
valorificări ale ştiinţelor pedagogice, psihologice, politice, sociale, economice în scopul formării unei
generaţii tinere capabile să asigure în continuare un nivel de bunăstare a vieţii, o interacţiune socială
sporită, condiţii optime pentru dezvoltarea umană.
În acest context, educaţia extracurriculară, prin activitățile sale constituie modalitatea
neinstuționalizată de realizare a educației, realizându-se în afara procesului de învățământ, având un rol
bine stabilit în formarea personalității copiilor.
Activităţile extracurriculare se referă astfel la totalitatea activităţilor educative organizate şi
planificate în instituţiile de învăţământ sau în alte organizaţii cu scop educaţional, dar mai puţin
riguroase decât cele formale şi desfăşurate în afara incidenţei programelor şcolare, conduse de persoane
calificate, cu scopul completării formării personalităţii elevului asigurată de educaţia formală sau
dezvoltării altor aspecte particulare ale personalităţii acestuia.
Prin desfăşurarea activităţilor extracurriculare se urmăreşte identificarea şi cultivarea
stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. Un impact pozitiv al acestor activităţi îl are
formarea şi dezvoltarea personalităţii elevilor, iniţierea, proiectarea şi implementarea de programe şi
proiecte prin atragerea de fonduri extrabugetare.
epuizează sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului.
Învăţământul are misiunea de a-i forma pe elevi sub aspect psihointelectual, fizic şi socioafectiv,
pentru o cât mai uşoară integrare socială. Complexitatea finalităţilor educaţionale impune îmbinarea
activităţilor curriculare cu cele extracurriculare.
Activităţile extracurriculare organizate cu elevii, au de regulă un conţinut cultural, artistic,
activitatea comunităţilor locale.
Activităţile extracurriculare oferă oportunităţi pentru dezvoltarea unor competenţe, în raport cu
anumite obiective ce inspiră şi provoacă educabilul, atât pentru succesul lui educaţional, cât şi pentru cel
din viaţa de zi cu zi. Acestea au o valoare importantă atât pentru dezvoltarea socială a educabilului, cât
şi pentru cea personală, prin demersuri specifice şi particulare. Deşi activităţile specifice educaţiei
formale urmăresc anumite finalităţi, totuşi ele nu uzitează la maxim de valorizarea unor competenţe
precum: dezvoltarea unor abilităţi interpersonale, muncă în echipă, iniţierea şi implemetarea unor
proiecte personale.
Activităţiile extracurriculare sunt deosebit de importante deoarece contribuie la gândirea şi
completarea procesului de învăţare. De asemenea, prin intermediul acestora se pot dezvolta şi explora
1500
anumite înclinaţii şi aptitudini ale copiilor. Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă
relaxantă la astfel de activităţi, îmbinându-se utilul cu plăcutul.
Un punct forte al activităţilor extraşcolare este acela că antreneză copiii în activităţi cât mai
variate şi bogate cu o structură aparte, diferită de clasica metodă de predare-invăţare sau în echipă,
deprinderi de învăţare a modului cum să înveţi etc.
Cu toate acestea, un curriculum unitar nu mai poate răspunde singur diversităţii umane, iar
dezideratul educaţiei permanente tinde să devină o realitate de necontestat.
extracurriculară, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii elevilor.
Bibliografie:
- Cărăşel, Aurel şi Lazăr, Viorel, Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Editura Arves,
Craiova, 2008;
învăţământ, în “ Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Editura Discipol, Bucureşti;
- Cucoş, Constantin, Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 2000;
curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom, Iaşi, 2002.
1501
Dinți frumoși, copii sănătoși
Prof. înv. preşcolar: Lăscuş Elena

Colegiul Naţional Pedagogic ,, Regina Maria’’ Deva
Educaţia este ceea ce rămâne după ce ai uitat tot ceea ce ai învăţat la şcoală. Albert Einstein
Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii prefigurează două mari tendinţe de

schimbare în interiorul sistemului preşcolar, în acord cu prevederile programului educaţional care
porneşte de la ideea necesităţii îmbunătăţirii calităţii educaţiei la vârstele timpurii, pentru a putea
răspunde exigenţelor copilului preşcolar de astăzi. Tendinţele vizează crearea unui mediu educaţional
adecvat, în vederea stimulării continue a învăţării spontane a copilului şi pentru introducerea acestuia în
ambianţa culturală a spaţiului căruia îi aparţine.
Educația pentru sănătate se poate defini ca fiind un sistem ce cuprinde: conștiința stării de sănătate,
procesul de predare/învățare; participare activă. Educația face parte din viața culturală a fiecărei țări,
neputând fi delimitată de nivelul social economic cu care este în strânsă dependentă. A învăta copilul de
la cea mai frageda vârstă, să fie îngrijit, să respecte regulile de igiena personală, să se obișnuiască cu un
regim raţional de alimentaţie, înseamnǎ a pune bazele trainice formării comportamentului igienic. Modul
de abordare a acestor activității pleacă de la ideea că este bine pentru copii să înţeleagă de mici că
sănătatea nu înseamă numai absenţa bolii, ci și un mod de viață echilibrat.
În sensul acesta am avut invită, Asociația Rorary Club Deva, care ne-au învățat prectic cum să ne
spălăm pe dinți și ce alimente sunt sănătoase/ nesănatoase să folosim. Cola și ciocolate provoacă cele
mai multe carii.
Titlul activității: Dinți frumoși, copii sănătoși
Scopul activităţii: formarea şi cultivarea interesului pentru o alimentație şi igiena sănătoasă
Locul de desfășurare: sala de grupă
Desfășurarea activității: Educatoarea va purta o discuție pe marginea imaginilor, care sunt inamicii
dinţilor, care este alimentaţia sănătoasă pentru organismul nostru; copiilor li se va cere să aşeze în dreptul
imaginii cu dintele sănătos, alimentele care trebuie să le consumăm pentru a creşte sănătatea dinţilor, iar
în dreptul imaginii cu dinte cariat, alimentele nesănătoase care ne îmbolnăvesc dinţii.
În a doua parte a activității, doamna va discuta cu copiii câteva reguli alimentare pentru prevenirea
bolilor şi de ce este necesară o alimentație sănătoasă folosind metoda piramidei cu următoarele întrebări:
Denumeşte 4 produse care se fac din făină
Denumeşte 3 fructe
Denumeşte 2 produse lactate
Denumeşte un dulce
REZULTATE: Formarea unor deprinderi de alimentaţie şi igienă sănătoasă, personală. Acestea îl
vor ajuta pe copil să prevină caria dentară şi să-şi păstreze sănătatea organismului pe tot parcursul vieții
Anexa 1- Povestea unui dinţişor care nu era prieten cu periuţa şi pasta de dinţi
Demult, dar nu chiar foarte demult, a apărut pe lume un dinţişor. El era alb şi curat, ca orice alt dinte
abia apărut pe lume. A crescut dintele nostru şi nu l-a învăţat nimeni că este bine să se se spele şi să se
cureţe, aşa că el arăta acum cam aşa: Era supărat, ba chiar nervos, căci se îngălbenise şi nu mirosea deloc
plăcut, ci dimpotrivă, urât. Într-un cuvânt era nemulţumit. Pentru că nu ştia ce să facă, a continuat să
trăiască aşa, şi aproape se obişnuise cu această situaţie, numai că într-o zi au început durerile. Nu vă pot
spune ce mult plângea dinţişorul nostru şi câtă supărare se adunase în sufleţelul lui. Doar în vis scăpa de
acea durere mare şi doar atunci i se uscau lacrimile de pe obraji. Ce putea să facă să scape de durere? Ce
îl putea ajuta? La aceste întrebări i-a putut răspunde sora măseluţă, care l-a sfătuit să folosească pasta şi
periuţa de dinţi pentru a scăpa de dureri şi pentru a fi alb ca la început. Dinţişorul nostru a găsit în PASTA
ŞI PERIUŢA DE DINŢI nişte adevăraţi prieteni. De atunci ei sunt nedespărţiţi şi, tot de atunci, s-a auzit
despre Povestea unui dinte ce nu era prieten cu periuţa şi pasta de dinţi.
1502
Bibliografie:
Revista învăţământului preşcolar 3-4/2012.
Educaţie pentru sănătate: ”Invaţă-mă să cresc editura Corint,Bucuresti 2005;
Educatie pentru sănătate: « Singurel mă ingrijesc », lucrare revizuita de M. E. C. - editura Aramis 2000.
1503
IMPORTANȚA EXCURSIILOR ÎN VIAȚA PREȘCOLARILOR
G. P. N- Şcoala Gimnaziala “Nae A Ghica”, Rucăr

Prof. Înv. Preșcolar, Lăzărescu Ionela -Cătălina
“Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari și
nimic nu ne permite să știm cum va fi lumea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze.”
Vârsta preșcolară este vârsta ideală de a forma profilul moral-civic al viitorului om, de al pregăti
pentru viață și societate. Omul este o ființă care creează și beneficiază de bunuri materiale realizate de el și
de ceilalți, desfășoară o activitate utilă lui și celorlalți, respectă valorile societății care devin propriile
valori.
Este unanim recunoscut faptul că perioda de 3 – 7 ani din viaţa copilului lasă cele mai profunde urme
asupra personalităţii în devenire deoarece aceasta este perioada receptivităţii, sensibilităţii, mobilităţii şi a
flexibilităţii psihice dintre cele mai pronunţate.
Orice cadru didactic știe că educația copilului său reprezintă piatra de temelie pe care se va susține
întreaga sa personalitate și viață. Educația extracurriculară (realizată dincolo de procesul de învățământ)
își are rolul și locul bine stabilit în formarea personalității copiilor voștri.
comportamentului creativ în diferite domenii. Activităţiile extracurriculare contribuie la gândirea şi
raţională şi plăcută a timpului lor liber.
Excursia este o „plimbare sau călătorie făcută, de obicei în grup, pe jos sau cu un mijloc de
transport, în scop educativ, recreativ etc „, este o chintesență a muncii educative. Excursia reprezintă o
formă de activitate extracurriculara care face posibil contactul nemijlocit cu lumea vie, oferind prilejul
copiilor de a efectua observaţii asupra obiectelor şi fenomenelor aşa cum se prezintă ele în stare naturală.
În cadrul acțiunilor turistice, copiii iși pot forma afecțiunea față de natură, față de om și realizările
sale. Aceștia sunt foarte receptivi la tot ce li se arată sau li se spune în legătură cu mediul, fiind dispuși să
acționeze în acest sens. În urma plimbărilor, a excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai multă
creativitate și sensibilitate, imaginea realității, în cadrul activităților de desen și modelaj, iar materialele
pe care le culeg, sunt folosite în activitățile practice, în jocurile de creație. Vizitele la muzee, expoziții,
monumente și locuri istorice, case memoriale - constituie un mijloc de a intuit și prețui valorile culturale,
folclorice și istorice ale țării. Vizionarea unor filme, spectacole de teatru precum și a emisiunilor tv
specifice vârstei lor, poate constitui, de asemenea, o sursă de informații, dar în același timp și un punct de
plecare în organizarea unor acțiuni interesante, astfel copilul face cunoștință cu lumea artei.
Acestea le oferă destindere, încredere, recreere, voie bună, iar unora dintre ei posibilitatea unei
afirmări și recunoaștere a aptitudinilor. Activitatea educativă școlară și extrașcolară dezvoltă gândirea
critică și stimulează implicarea tinerei generații în actul decizional în contextul respectării drepturilor
omului și al asumării responsabilităților sociale, realizându-se, astfel, o simbioză lucrativă între
componenta cognitivă și cea comportamentală.
Activitățile extrașcolare sunt recomandate copiilor pentru stimularea comportamentului creativ în
diferite domenii, acestea îi ajută pe copii să își creeze propriul univers tematic, să învețe mai ușor într-o
atmosferă relaxantă, în siguranță, cu o bază fundamentală în creșterea și dezvoltarea abilităților.
Datorită faptului că, educatorul, este mai apropiat de copil decât în grădiniță, el reuşeşte să-l
1504
morale. Prin mijloacele atrăgătoare pe care le are la dispoziție, excursia înviorează activitatea, stimulează
curiozitatea de a descoperi noi fenomene, formează o atitudine ecologică pozitivă, prilejuiețte trăiri adânci
ale unor sentimente patriotice.
Astfel, cu ajutorul excursiilor se dezvoltă spăiritul de prieternie, de colectiv, de disciplină, inițiativă,
precum și deprinderi, proceduri gospodărești, toate acestea fiindu-le folositoare în viață.
„Lăsaţi copilul să vadă, să audă, să descopere, să cadă şi să se ridice şi să se înşele. Nu folosiţi

cuvinte când acţiunea, faptul însuşi sunt posibile." Pestalozzi.
Bibliografie:
- Giucăreanu, C., Vodă, C., 1983, ,, Îndrumător metodic pentru organizarea activităților turistice cu
elevii”, E.D.P., București;
- Revista ,,Învățământul preșcolar” Nr.1- 2/2006, Pitești.
1505
Prof. înv. preșcolar LEPĂDATU MARIA,

Școala Gimnazială ,,Sfântul Vasile”, Ploiești
TITLU: Soare, soare, blând soare!

Scop: A petrece împreună o zi frumoasă de primăvară
Școala Gimnazială ,,Sfântul Vasile”
Grupa mare
Profesor: Lepădatu Maria
Data: 23 aprilie
Ora: 13.00-15.00
Partea I
Dulce primăvară!
 Versuri:
,,Frumoasă ești, pădurea mea,
Când umbra-i încă rară,
Și printre crengi adie abia,
Un vânt de primăvară.”
G. Topârceanu
,,Șiruri negre de cocoare,
Ploi călduțe și ușoare,
Fir de ghiocel plăpând,
Cântec îngânat în gând
Sărbătoare!
O Cazimir
,,Tu, Primăvară ești puterea
Care-nsuflețește Pământul
și-l preface bun și viu.
Tu răsădești în inimile noastre,
Și-n cântec, liliacul timpuriu.”
N. Labiș
 Cântece:
- Vine, vine primăvara!
- În poiana verde
- Primăvara iarăși a sosit!
- Primăvara
- Copăcelul
 Pauză: Gustări, discutii libere.
Partea a II-a
 Dezbatere: Politețea în suferință?

- Salutul,
- Gesturi de politețe uzuale,
- Comunicarea (ascultarea- mesajul- decodarea)
- ,,Rușine, celui ce gândește strâmb!”
Răspuns: La noi, NU!
1506
 Jocuri de îndemânare:
- Mingea la coș,
- O riglă în echilibru, în palmă,
- 2 copii sărind într-un picior, ceilalți numără,
- Deplasare cu o carte pe cap,
- Creion vertical, suflat de la distanță.
 Desene: forme geometrice colorate, cretă colorată, durată: 1 minut
( pictură rapidă) EXPOZIȚIE.
 Dans, dans, dans! (durata 10 minute)
 Ghicitori (Care este culmea...?)
 Scamatorie cu pahare.
Final: (în cor)
,,Primăvara este prietena mea,
Pornesc azi la braț cu ea!
Zâmbesc Primăverii mereu,
Cu ea fericit să fiu, nu e greu!”
(Gestică și dans vesel- în perechi)
Scop final: a experimenta frumusețea și, prin aceast, binele.
1507
Prof. Leustean Margareta

Liceul Tehnologic Nr 1, Com Borcea, Jud. Calarasi
identificarea si cultivarea corespondentei optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stilde viata
Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm scoala cu
viaţa.
facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de support pentru reuşita şcolară în ansamblul ei,

metode de învățare dezvoltă imaginația copiilor.


1508
Descoperind tainele gastronomiei turcești
prof. Leuștean Iuliana
In cadrul proiectului ERASMUS + KA229 “KITCHEN OUR KINGDOM COOKING OUR

PASSION”, școala noastră, Colegiul de Industrie Alimentară “Elena Doamna”, Galați este partener
alături de Polonia, țară coordonatoare, de Turcia, Italia, Slovenia și Franța.
În cadrul mobilităților a fost prevăzută o sesiune de formare și schim de bune practici în domeniul
gastronomic, intitulată “ preparate culinare turcești din zona Kayseri”, desfășurată la Şerife Bacı
Vocational and Technical High School, Kaisery, Turcia.
Această activitate a a presupus abordarea diverselor rețete culinare propuse de partenerul din Turcia.
Pentru aceasta, din fiecare țară parteneră în proiect a participat un profesor de gastronomie, care în
urma cursului de formare a avut sarcina de a transmite cunoștințele și bunele practici dobândite, elevilor
din școală, la întoarcerea acasă.
Astfel, în laboratorul de gastronomie al școlii s-a organizat o sesiune de gătit preparate tradiționale
din bucătăria turcească. Printre delicatese s-au numărat o serie de meniuri tradiționale, precum:
Karnıyarık (vinete umplute cu carne), pilaf turcesc, chiftele turceșt, baklava.
Utilizând rețetele de obținere a preparatelor, elevii au calculat necesarul de materii prime.
Asistați de profesori au pregatit toate materialele necesare și au preparat produsele culinare conform
fișelor de lucru.
În final, elevii au oferit sugestii de prezentare a preparatelor culinare și le-au oferit spre degustare
colegilor.
1509
Actiivtatea constituie atât un mod de diseminare a informațiilor obținute prin proiect, în domeniul
gastronomic, dar și un mod util și placut de valorificare a timpului liber.
1510
Prof. înv. preșcolar: LIBER MARIA

Lic.Tehnologic Ruscova - Maramureș
Grădinița Solosteanu
Modernizarea și perfecționarea procesului instructiv-educativ presupune îmbinarea activităților

școlare cu activitățile extrașcolare.Îmbinarea acestor activități are numeroase beneficii și valențe
formative,pentru că acestea permit manifestarea creativității și imaginației copilului preșcolar. Putem
spune că în acest fel, copiii preșcolari își manifestă creativitatea și imaginația prin asumarea și
interpretarea unor roluri în cadrul serbărilor de 8 Martie de Crăciun,de 1Decembrie, de 1 Iunie, La
revedere grădiniță (de sfârșit de an),participând la diferite concursuri,șezători, pe diferite teme accesibile
preșcolarilor.
participarea la dezvoltarea de sine. Depinde şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării
socio-afectiv, pentru o integrare socială cât mai uşoară.
Activităţiile extracurriculare sunt foarte importante deoarece, contribuie la gândirea şi completarea
procesului de învăţare. De asemenea, prin intermediul acestora se pot dezvolta şi explora anumite
înclinaţii şi aptitudini ale copiilor.
Activităţile extraşcolare antrenează copiii în activităţi cât mai variate şi bogate cu o structură aparte,
diferită de metoda clasică de predare-învăţare.
Din grupa activităţilor extraşcolare putem aminti:-expoziții, taberele, excursiile, vizionare de
filme educative,diafilme,vizionarea unor emisiuni muzicale,distractive,sportive,piesele de teatru,
spectacolele pentru copii, atelierele creative, şezătoarele, spectacolele în aer liber, vizitele la bibliotecă,la
biserică, la stomatolog, la brutărie, la poliție, la muzee sau Grădina Zoologică și Botanică, sărbătorirea
unor evenimente și zile speciale, organizarea unor târguri (de carte, de Mărțișor, de Crăciun de Paște, etc.)
Copiii, prin toate aceste activități îsi pot imbogăţi imaginaţia creatoare şi sfera cunoştinţelor. Este
foarte important ca și educatorul să fie creativ, să aducă în atenţia copiilor diferite tipuri de activităţi
extraşcolare care să le stârnească interesul, curiozitatea, imaginaţia şi dorinţa de a participa activ la
desfăşurarea acestora.
Activităţile extracurriculare nu intră în domeniul curriculumului oficial dar au finalităţi menite să
susţină în mod direct dezvoltarea competenţelor promovate prin programele şcolare; au caracter
cultivă interesul pentru diferite domenii de cunoaştere. Astfel de activităţi funcţionează, în general, cu rol
de „curriculum suplimentar”.
participa copiii în afara programului şcolii sau grădiniței.
Activitățile extrașcolare ocupă un loc important în ansamblul influențelor educative, constituie un
mijloc de formare a competențelor, contribuie la educarea morală, estetică a copiilor, reprezintă un mijloc
de formare a deprinderilor copiilor de a-și folosi, în mod rațional timpul liber.
În concluzie putem spune că activitățile extrașcolare pe care le oferim copiilor au un rol important
în creșterea si dezvoltarea lor. Aceste preocupări suplimentare ofera copilului posibilitatea de a se mișca,
de a interacționa, de a se relaxa, de a se exprima liber, de a descoperi și experimenta.
Scopul acestor activități este de a antrena copilul în activități diverse, de a conceptualiza activitățile
și informațiile primite în grădiniță, de a oferi copilului posibilitatea de a experimenta, de a cunoaște lumea
din jurul lui.
1511
BIBLIOGRAFIE:
 Cernea, Maria, "Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de
 Dumitru, G., Novac, C., Mitracche, A., Ilie, V., Didactica activităţii instructiv-educative
pentru învăţământul preprimar, Craiova, Editura Nova;
 Curriculum pentru educația timpurie a copiilor de la 3 la 6 ani,2008;

 Programul național,,Școala altfel,, 2019-2020;
1512
Bobitan Ilicia Marcela
În procesul instructiv-educativ activităţile extracurriculare îl atrag pe copil să participe

cu plăcere şi să fie interesat de activităţile propuse. În cadrul acestor activităţi se transmit copiilor
, în mod sistematic şi organizat informaţii din toate domeniile de activitate:muzicale , literare,
plastice accesibile , formându-se astfel anumite competenţe : de a audia anumite piese muzicale ,
de a interpreta roluri . Interpretând diferite roluri, copilul reproduce modele de conduită şi le
asimilează în propria lui comportare. Toate activităţile extracuriculare desfăşurate cu copiii au rolul lor
în dezvoltarea ca persoane inteligente, sigure pe ele capabile să se descurce în orice situaţie, bogate din
punct de vedere cultural în această societate plină de pseudo- cultură.
În cadrul activităţilor didactice şi extracuriculare, alături de îndrumătorii lor, acectia dovedesc
proprii.
Totodată serbările pregătite susţinute cu ocazia anumitor evenimente devin un mijloc de educare a
În cadrul serbărilor de Crăciun preşcolarii interpretând roluri care au ca scop date şi obiceiuri ale
poporului românesc, ei au fost ajutaţi astfel să redescopere frumuseţea portului popular românesc, a
datinilor, a cântecului ci a dansului popular în timpul desfâşurării acestei activităţii extracurriculare.
Scopul acestei activităţii a constat în consolidarea cunoştinţelor referitoare la obiceiurile şi tradiţiile
populare româneştii, urmărind reconsiderarea şi valorificarea trăsăturilor specifice poporului nostru prin
interpretare de roluluri , a dansului popular şi a “îmbrăcării” unor costume populare, oferind astfel un
strop de tradiţie.
producându-le bucurie, uşurându-le acumularea de cunoştinţe, chiar dacă presupun un efort suplinemtar.
În cadrul acestor activităţii sunt atraşii şi copii timizi, dar şi cei impulsivi, încăţând astfel să se tempereze
în preajma colegilor lor – “copilul care este lăudat învaţă la rându-i să aprecieze” (D.I. Nolte)
1513
Obiectivele pe care le-am avut în vedere prin activităţiile extracuriculare propuse au fost
stimularea şi educarea atenţiei, exersarea atenţiei şi mărirea stabilităţii atenţiei, sporirea capacităţii de
rezistenţă la effort, stimularea sensibilităţii estetice.
Rolul acestor activităţii extracuriculare este oferirea copiilor de oportunităţii multiple de recreere,
dezvoltarea spiritului de competiţie, valorificarea potenţialului intelectual şi al aptitudiniilor, stimularea
imaginaţiei creativităţii şi iniţiativei.
În cadrul spectacolelor de teatru relaţiile care se stabilesc între actori şi copii sunt extraordinare,
deoarece actorul interpretează roluri şi reprezintă un izvor de informaţie, iar copii sunt dornici de
cunoaştere fiind atraşi de rolurile interpretate de actorii. Noile metode prin care se realizează activitatea
activităţii bogate şi prin considerarea copiilor ca pe nişte oameni în continuă dezvoltare, căutăm cu
interesul pentru cunoaştere, să-i provocăm în a căuta şi descoperii lucruri noi.
Ca o concluzie personală consider că trebuie să încercăm să-i atragem pe copii să participle la
activităţi cu ajutorul tuturor metodelor pe care le putem aborda.Având posibilitatea de a desfăşura
activităţi extracurriculare munca noastră devine un pic mai uşoară deoarece aceste activităţi sunt attractive
şi îi determină pe copii să participle fără să-I forţăm.
Bibliografie :
 Dumitru G, Novac .c, Mitracche .A, Ilie .V, Didactica activităţii instructiv –educative pentru
învăţământul preprimar. Craiova. Editura Nova. Pag. 9
1514
Activitățile extrașcolare şi importanţa acestora în învățământul primar
prof.înv.primar : DOVLEAC ELENA LOREDANA Școala Gimnazială

Nr. 1 Corbeni,
Loc. Corbeni, jud. Argeș
Activitățile extrașcolare au o importanţă deosebită pentru dezvoltarea armonioasă a

copilului. Conform unor studii de specialitate, acestea ajută elevii să-şi formeze atitudini pozitive
față de învățare conducând spre performanțe școlare mai ridicate, spre formarea unor abilități
practice diversificate, dar și strategii adecvate de rezolvare. În plus, activitățile extrașcolare
acționează și asupra stimei de sine, iar sentimentul de împlinire este mult mai ridicat.
instituției de învățământ, cu participarea clasei, a mai multor clase de elevi sau a mai multor
instituții de învățământ. Aceste tipuri de activităţi le vizează, de regulă, pe acelea care au rol
complementar orelor clasice de predare-învățare. Aria de desfășurare a acestora e greu de delimitat.
vizionarea de spectacole de teatru, operă, muzică clasică, activități artistice, cluburi tematice,
activități sportive, legate de protecția mediului etc. În continuare vor fi prezentate câteva
caracteristici de bază ale activităților extrașcolare:
instituții extrașcolare specializate (cluburi sportive, cluburi și palate ale copiilor, școli de
 artă/ muzică pentru copii, etc.);
  au rol complementar celui al școlii;
 extrașcolare reprezintă un element fundamental în rețeaua școală – familie – comunitate;
copiilor.
Un fapt bine-cunoscut este acela că activitățile extrașcolare generează capital social și uman
constituind astfel, un mediu formator mai atractiv în afara contextului şcolar. Participarea elevilor
la astfel de activități îi ajută să se înțeleagă pe ei înșiși prin observarea și interpretarea propriului
comportament în comparație cu al celorlalți. Activitățile extrașcolare reprezintă totodată un element
prioritar în politicile educaționale întrucât au un impact pozitiv asupra dezvoltării personalității
elevilor, asupra performanțelor școlare și a integrării sociale. Un studiu al lui J. Eccles și
B.L.Barber (1999) indică un impact diferit al activităților extrașcolare, în funcție de tipul acestora și
rata de participare, astfel:

 rezultatelor și performanțelor școlare;
urmeze o școală superioară (nivel universitar) până la la împlinirea vârstei de 21 de ani;
1515
elevilor participanți.
Activitățile extrașcolare ocupă un loc important în ansamblul influențelor educative. Orizontul

cultural al elevilor este lărgit prin participarea la astfel de activităţi, completând totodată cu noțiuni
noi volumul de cunoștințe însușite în cadrul orelor de curs. De asemenea, reprezintă un mijloc de
formare a competențelor, contribuie la educarea morală, estetică a elevilor, disciplinându-le
acțiunile și extinzându-le orizontul cultural-artistic. Activitățile extrașcolare reprezintă un mijloc de
formare a deprinderilor elevilor de a-și folosi, în mod rațional, timpul liber, sunt propice
manifestării spiritului de independență și inițiativei. O altă particularitate a activităților
extrașcolare, de o reală importanță, o constituie legătura acestora cu partea practică. Aplicarea
cunoștințelor în cadrul activităților extrașcolare are valoarea unui exercițiu de dezvoltare a
aptitudinilor elevilor. Important în derularea acestor activități este faptul că elevii pot fi antrenați
atât în inițiere și organizare, cât și în modul de desfășurare a acestora.
intelectuală adecvată, orice temă.”- afirma J. Bruner. Condiția primordială pentru receptarea
corectă și coerentă a mesajului o reprezintă demersul adoptat de cadrul didactic, metodele,
procedeele, modul și modalitățile utilizate, precum și cadrul în care se desfășoară procesul.
Modelarea, formarea şi educarea cer timp și dăruire. Complexitatea finalităților
educaționale impune îmbinarea activităților școlare cu cele extrașcolare. Scopul activităților
extrașcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, cultivarea interesului pentru acțiuni socio-
culturale, facilitarea integrării în mediul școlar, valorificarea talentelor personale și corelarea
aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Prin aceste activități li se oferă elevilor un alt mod de
Concluzionând, am putea spune că activitățile extrașcolare dezvoltă gândirea critică și
stimulează implicarea generației tinere în actul decizional, realizându-se astfel o simbioză lucrativă
între componenta cognitivă și cea comportamentală. Aşadar: „Să nu-i educăm pe copiii noștri
pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari și nimic nu ne permite să
știm cum va fi vremea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze.” (Maria Montessori)
Bibliografie:

autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001 Lazăr V., Cărăşel A.,
Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Ed. Arves, Craiova, 2007.
1516
Să ştii mai multe, să fii mai bun – planificare
Prof. Godiciu-Runcan Ileana-Maria

Prof. Salade Elena Izabela
G.P.P. nr. 3 Sebeş
Scop:
Programul urmărește implicarea tuturor preșcolarilor, a educatoarelor și a părinților în activități
care să răspundă intereselor și preocupărilor diverse ale copiilor, să pună în valoare talentele și
capacitățile acestora în diferite domenii, stimulându-se participarea lor la acțiuni variate,
îmbunătățirea competențelor sociale, nivelul cooperării, nivelul comunicării verbale și nonverbale,
nivelul creativității prin:
- Procesul de învățare prin joc;
- Participarea copilului la alegerea activităților și a jocurilor;
- Organizarea adecvată a ambientului educativ;
- Flexibilitatea strategiilor de predare-învățare;
- Stimularea și dezvoltarea stimei de sine, a comunicării interpersonale și a
relaționării.
Rezultate așteptate:
 Participarea activă și responsabilă la activitățile comune desfășurate;
 Formarea unor abilități de lucru în echipă;
 Cultivarea unui stil de viață sănătos prin mișcare în aer liber;
 Îmbogățirea cunoștințelor copiilor prin implicarea lor în diverse activități comune.
Grupul țintă:
 Preșcolarii de la G.P.P. nr. 3 Sebeș;
Persoane implicate în proiect: educatoare, preșcolari, părinți, preot, polițist, învățătoare, ghidul
muzeului, alte persoane din comunitatea locală.
Evaluare:
 Poze din activități;
 Portofoliu cu lucrări;
1517
PLANIFICAREA ACTIVITĂȚILOR
SĂPTĂMÂNA ”SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN”
G.P.P. NR. 3 SEBEȘ – NIVEL I + NIVEL II
Data Tema zilei Tipuri de Obiective Participanți Locul Evaluare
activități
Copii,
Să răspundă corect la întrebările concursului (Nivel II) părinți și
”Traista cu Să picteze (deseneze) un tablou din poveștile lui educatoare G.P.P. Poze
Luni
poveștile T1+T2: Concurs Creangă (Nivel I+II) de la nr. 3 Lucrările
lui local Să danseze jocuri populare din diferite zone ale țării grădinițele Sebeș copiilor
Creangă” (Nivel I +II) din oraș și
Să observe costumele populare ale colegilor (Nivel I) din zona
1518
Sebeș
Să observe clasa, mobilierul, ghiozdanul, rechizitele Copii,
T1: Vizită (Nivel II) părinți, G.P.P.
Marți
”Daruri de T1+T2: Concurs Să converseze cu școlarii și învățătoarea pe diferite educatoare, 3 Sebeș Lucrările
ziua interjudețean teme (Nivel II) învățătoare Școala copiilor
pământului T1+T2:Activităț Să confecționeze (prin diferite tehnici) daruri de ziua și elevi nr. 1 Poze
pentru i artistico- pământului (Nivel II+Nivel II) școala nr. 1 Sebeș
prieteni” plastice, practice Să interpreteze cântece și jocuri muzicale despre Sebeș
și muzicale natură (Nivel I+Nivel II)
Să observe biserica, straiele preoțești și slujba (Nivel I Preot, Biserică
”Suflet T1:Vizită + Nivel II) copii, părinți G.P.P.
curat, T1+T2:Confecți Să manifeste un comportament civilizat în timpul și educatoare 3 Sebeș Lucrările
Miercuri
zâmbet onare ornamente slujbei (Nivel I + Nivel II) de la G.P.P. G.P.P. copiilor
luminos” de Paște Să confecționeze ornamente de Paște(Nivel I+Nivel II) 3 Sebeș 7 Sebeș Poze
T2: Teatru Să interpreteze roluri, manifestând diferite dispoziții și G.P.P. 7
CUPRINS
ARINTON AURICA MITRITA 3
BOR MARIANA FLOAREA SI SVINTI VICTORIA 5
CARDAȘ NICOLETA 8
DOBRA FLOARE SI HERLAS SORINA 10
LUȚĂ ALINA‐NICOLETA 12
MARIAN VIOLETA NICOLETA SI PADUREANU CRISTINA 14
MITEA ANA‐MARIA SI SĂVESCU DANIELA 16
PIRVOAICA TATOMIRESCU DORINA‐GEORGIANA 17
PISLARU CAMELIA 19
STANICA LIGIA DANA 20
PREZĂRET VIOLETA 22
DIMACHE VICTORIA 24
LIVANU CERASELA NICOLETA 25
MARIAN SERGIU 27
SULȚ CRISTINA 29
UNGUREANU MONICA SI MITU LENUTA 30
VADUVA NATALIA SI CIMPEANU VALENTINA 33
VOICA NELA 36
ABRUDAN OLIMPIA 37
ACHIȚE RODICA 38
ACIU CRINA MARIA 42
POPA IOANA‐DANIELA 44
BARB MIRELA SI BARB GIANINA 46
AGAFITEI CARMEN RAFILA 48
AGAPE MARIA‐GENOVEVA 50
AILOAIEI AURORA 52
AIONIŢOAIE VIOLETA 54
AIRINEI LOREDANA IOANA 56
ALBĂLI RAMONA 58
ALBEAN ELENA 60
ALBU ALINA 62
ALBU CRISTIANA LAURA 64
ALBU LUMINIȚA DANIELA 66
ALBU MIOARA 68
ALBU NADIȚA 70
ALBU RODICA 72
ALBULESCU CORNELIA 74
ALDEA SIMONA 76
ALDESCU PETRUȚA 79
ALEXANDRA IOANA GHIȚĂ 80
ALEXANDRU EMILIA 81
ALEXE ANGELICA 83
ALEXE SONIA FLORENTINA 85
ALINA STEF 87
ALUCĂI ELENA 89
AMARIEI ADRIANA 92
AMARITEI MIHAELA 94
AMORĂRIȚI ELENA 96
ANA APETREI 98
ANCA GÎNSCĂ 100
ANCUTA ROSAN, CARABA MARIA, MATEI ELENA 102
ANDRECA FLOAREA 104
ANDREI VIOLETA 106
ANDREI ALBERT 108
ANDREI DANIEL 109
ANDREI FLORINA 111
ANDREI GABRIELA 112
ANDREI IRINA MIRELA 114
ANDREI MIHAELA‐ IULIANA 116
ANDREI SORINA 118
ANDREICA ANDREA 120
ANDREICA ILEANA 122
ANDREICA LILIANA 124
ANDRIES ANA MARIA 126
ANDRIESEI CĂTĂLINA 127
ANDRONACHI DANIELA 128
ANGHEL IULIANA 129
ANGHEL OANA‐CRISTINA 131
ANGHEL SIMONA 133
ANGHEL VIOLETA 135
ANGHELOIU ADRIAN 137
ANTAL GABRIELA LUCIANA 139
ANTON ALEXANDRINA 141
ANTON ANILENA 143
ANTON IONICA 145
ANTONIE MIHAI 147
ANȚILĂ SIMONA 149
APOPE CARMEN 151
APOSTOL ANDREEA‐IULIANA 153
APOSTOL IULIANA ‐ ANDREEA 155
APOSTOL NICOLETA PETRONELA 156
ARAMA LAVINIA 158
ARBĂNAȘU NICOLETA‐DENISA 160
ARMAN OANA‐ALEXANDRA 162
ARMĂȘELU DELIA FORENTINA 164
ARSINTESCU STELUTA 166
ASĂNACHESCU SOFIA 168
AUNGURENCI GETICA 169
AURELIA CUCU 171
AURORA BRENOAIA 173
AVASILOAEI ANA‐MARIA 174
AVĂDANEI TĂLPAȘ LIA 177
ISPAS LAURA‐MADALINA 179
AVRAM MIHAELA 181
AVRAMESCU TUDORITA ELENA 183
AVRIGEANU ECATERINA 185
AZAMFIREI CARMEN 187
BABIUC IOANA 188
BACANU MARIANA 190
BACIU ELENA 192
BACIU MIOARA 194
BADEA IRINA IONELA 196
BADESCU ANDREEA‐FLORENTINA 198
BAHNĂ LAURA 200
BAIC CAMELIA NICOLETA 202
BAICU FLORINA DANIELA 204
BAICU MIHAELA 206
BALACI CLAUDIA GABRIELA 208
BALACI LAVINIA 210
BALAJ ELENA ADRIANA 211
BALAN LOREDANA 213
BALEA COSMINA VIOLETA 214
BALEA LUCIANA 216
BALEANU MIRABELA ELENA 218
BALINT BEATRICE ELENA 219
BÁLINT MÓNIKA ANDREA 221
BALOG KATALIN 223
BANCIU SIMONA‐ELENA 225
BANDU CORINA 227
BANU GABRIELA 229
BARB FAUR CLAUDIA SORINA 231
BARBU SIMONA FLORENTINA 233
BARBULESCU AURELIA 235
BARLOG ELENA MARCELA 237
BARTOK ERZSEBET 239
BASTON ELENA‐JENICA 241
BAUMAN DIANA CRISTINA 243
BĂBU JITARU MARIA SIDONIA 245
BĂDIȚA OANA 248
BĂDIȚA OANA 250
BĂDIȚĂ BIANCA LOREDANA 251
BĂISAN PAULA CAMELIA 253
BĂJAN MARGARETA 255
BĂLAN LĂCRIMIOARA DANA 256
BĂLAN VIOLETA 257
BĂLAN VIOLETA 259
BĂLTĂREȚU CONSTANȚA CARMEN 260
BĂRĂIAN‐SURD STANCA 262
BĂRBOI VIOLETA 264
BĂRBULESCU DANIELA IONELA 266
BĂRCAN FLORINA FLAVIA 268
BÂCĂ ALINA‐ MIHAELA 270
BÂNDEAN ALEXANDRA 272
BÂRLEA RALUCA 274
BECEA ALEXANDRA COSMINA 275
BEDE LAURA 277
BEDŐ RITA 278
BEJAN CRISTINA 280
BEJAN MIOARA ‐ BRÂNDUȘA 282
BEJENARU MANUELA SIMONA 284
BELCIOI FLORENTINA 286
BENCHEA‐JOCA OANA‐MARIA 288
BENEA GEORGETA AURELIA 290
BENEDEK GYÖNGYVÉR 291
BERARU MARIA 294
BERARU MIHAELA 297
BERBECAR LILIANA NICOLETA 298
BERCI ILEANA ‐ IOANA 300
BERECHET AURELIA RALUCA 302
BERECZKI IOANA 304
BEREVOIANU DELIA IONELA 306
BERINDEU DANIELA 309
BIANCHI CORINA ELENA 311
BIBOLAR MARIA PAULA 313
BICOIU MARIANA 314
BILANIN CLAUDIA 316
BINCA LILIANA EMILIA, TUDORACHE MARILENA, MIHAI NICOLETA 318
BIRLEANU DANIELA 321
BISORCA FLOARE 322
BISTRICEANU ALINA 323
BIȚĂ PETRUȚA ANCUȚA 325
BÎRZ LUCREȚIA, DUMITRU MOLDOVAN 327
BOBA CRISTINA STELA 329
BOBÎLCĂ ANAMARIA DORINA 331
BOBOC MADALINA 333
BOCOR ENIKO 335
BODA BRIGITTA 336
BODEA ANA‐IOANA 338
BODEA LUCIA 340
BODESCU ILEANA 342
BODNAR DANIELA ANTONELA 344
BOJICA CONSTANTA 346
BOJOGA RAMONA PETRONELA 348
BOJOR CODRUȚA ALINA 350
BOLBOTINĂ MIRELA PARASCHIVA 351
BOLBOTINĂ OANA‐CRISTINA 353
BOLOCAN VIORICA 355
BOLOGH FLOAREA SILVIA 357
BOLOLOI IONELA CRISTIANA 359
BONCEA ADRIANA RODICA 361
BONDAR ADRIANA ELENA 362
BONESCH ENIKO GABRIELLA 364
BORCA MARIUS‐LAURENTIU 366
BORCA OLIMPIA FELICIA 367
BORCA‐BALABAN ADELA‐CRISTINA 369
BORDEA ELENA 370
BORDEA EMILIAN 372
BORDEA GINA 373
BORDEIU SIMONA 374
BORICEAN MARIA GABRIELA 376
BORIUC VETURIA 378
BOROICA MARIANA 380
BORȘ VASILICA CARMEN 382
BORȘAN CORINA 384
BORZ FLORICA 387
BOSOI CAMELIA 389
BOSTAN CAMELIA 391
BOȘCA MARINELA NICOLETA 392
BOȘNEAGA MIHAELA 394
BOȘTINĂ ELENA 396
BOTA ANA‐TEODORA 397
BOTESCU IOANA 398
BOTEZATU LUMINIŢA 399
BOTIS RAMONA LOREDANA 401
BOTIZA LIGIA DANIELA 403
BOUR ANDREEA 405
BRAICĂU CARMEN CAMELIA 406
BRAIȚ CARMEN NICOLETA 408
BRATILA ZONICA CRISTINA 410
BRATILA ZONICA CRISTINA 412
BRATU MIHAELA 414
BRĂNIȘTEANU GEORGETA 415
BRĂTIANU ANDREIA 417
BRÂNDA FLORINA 419
BREBENEL CONSTANTINA DORINA 424
BRÉDA KRISZTINA 426
BREGE ELENA VIORICA 428
BRETAN ILDICO 429
BREZAN‐ȘERBAN IONELA ALINA 432
BRISC VIORICA 434
BRÎNZAN ARGENTINA 436
BRÎNZILĂ MIHAELA DANIELA 438
BRUCHENTAL ANGELA 440
BRUJA CARMEN‐VASILICA 442
BUCUR CRISTINA 445
BUCUR DANIELA 447
BUCUȚĂ FLORINELA‐RAMONA 448
BUDA CLAUDIA 451
BUDĂU IOANA‐MARIA 452
BUDUREAN CORINA 454
BUDUR‐HRISTEA DANIELA 456
BUGA IONELA MĂDĂLINA 458
BUGAENCO LIVIA‐OANA 460
BUHASCHI LUDMILA 462
BUJOR MARIOARA MIHAELA 464
BULGARU VIORICA 466
BUMBARU MIHAELA MARILENA 468
BUMBU DANIELA 470
BURACAI NEGIDAN 472
BURLACU ADINA 474
BURLACU ELENA 476
BURLACU RALUCA 478
BUSE IONELA 480
BUTAN CRISTINA 482
BUTE MIHAELA 483
BUTNARIU MARIANA 485
BUTU GEORGETA‐RALUCA 486
BUZATU ALINA ANTONETA 487
BUZEA VERONICA 489
BUZLEA LIVIA 491
BUZULOIU I. DOINA 492
CADU COCA MARICELA 494
CALOTĂ IULIANA MARIANA 496
CAMELIA ALEXA 497
CAMELIA BOLDOR 499
CAMPEAN RAMONA ALEXANDRA 501
CANDIDATU LAVINIA VERONICA 503
CANGEA MONICA 505
CARATĂ FLORENTINA 507
CARJAN LAURA GABRIELA 509
CARS LAURA ‐ MARIA 511
CASPRIAC MIHAELA MARIA 512
CAZANOI LAURA 514
CĂLESCU VASILICA‐CRISTINA 516
CĂLIMAN LUMINITA 517
CĂNĂRĂU GABRIELA 520
CĂRBUNARU DANIELA 522
CĂTĂNESCU GABRIELA 524
CĂTINEAN ADRIANA 526
CÂMPANU DANIELA 528
CEANGĂU SIMONA 529
CEAUSESCU ANA‐MARIA 532
CEPOIU IONELA 534
CERNAT MONICA‐IULIANA 535
CERNAT NICOLETA 537
CEUȘESCU CLAUDIA 539
CHATZIDIMITRIOU GEORGIANA 541
CHELBA ELENA‐ANCA 542
CHEPTEA DOINA 544
CHERTES ELENA DIANA 546
CHIBEA CAMELIA 548
CHIFOREANU BRÎNDUȘA 550
CHIHAIA PAULA 552
CHINDEA LARISA ANCA 554
CHINȚA IMELDA 555
CHIRA MIHAELA IOANA 557
CHIRAS ALINA IONELA 559
CHIRCIU LAURA 561
CHIRIAC ANA MARIA 563
CHIRIAC CATALINA‐ELENA 564
CHIRIAC FLORINA 566
CHIRIAC VIOLETA MAGDALENA 568
CHIRICA RALUCA IULIANA 570
CHIRICUȚĂ TUDORA 572
CHIRILĂ RALUCA NICOLETA 574
CHIRILOV MIHAELA‐SIMINA 576
CHIRITA LARISA IRINEL 577
CHITU IONELA NICOLETA 579
CHIȚAN CRISTINA 581
CHIU ECATERINA VASILICA 583
CHIVU ANA 585
CHIVU DANA GEORGIANA 587
CHIVU LAURA CLAUDIA 588
CICIOVAN NICOLETA NASTASIA 590
CIMPOCA IULIANA 592
CIOARĂ MARIA 594
CIOBAN AURELIA 595
CIOBANIUC MARIA 596
CIOBANU CRENGUTA ‐CRISTINA 597
CIOBANU LĂCRĂMIOARA IRINA 599
CIOBANU LILIANA 601
CIOBANU MANUIELA 602
CIOBANU NICOLETA 604
CIOBOTARIU ANIȘOARA‐MARIANA 606
CIOCÂLTEU ROXANA 609
CIOCÎRLEA TAMARA 611
CIOCMAREAN IOAN 613
CIOCMAREAN VERONICA 615
CIOCODEICA VALERICA 617
CIOCOIU LAVINIA‐IONELA 619
CIOTMONDA CECILIA‐CARMEN 621
CIPCA RAMONA‐MIHAELA 623
CIȘMAȘU ALINA PAULA 625
CIUBLEA GABRIELA 627
CIUGULIN MARIANA MIHAELA 629
CIUNTEREI GINA LĂCRIMIOARA 631
CIUPE ANAMARIA 633
CIUPE NAOMI 635
CIUPERCĂ CRISTINA FLAVIANA 637
CIURBE ELVIRA 638
CIUREZ GETA MIRELA 640
CÎMPEANU PAULA 641
CÎNCESCU BEATRICE 643
CÎNDEA ANA‐MARIA 644
CÎRLIGEANU MARGARETA 645
CÎRSTEA IONELIA 647
CLAUDIA‐LUCIANA DUMITRU‐BLAGA 649
COARDA ADELINA 651
COCA ECATERINA 652
COCĂ ELISA CRISTINA 654
COCHINĂ MARIA 656
COCHIOR‐BALAN ANGELICA 658
COCIA ALINA ADRIANA 660
COCULESCU GABRIELA 661
CODECI GEORGIANA 663
CODECI ROXANA 665
CODREANU MIHAELA 667
CODRESCU DANIELA 669
COJANU MIHAELA 671
COJOCARIU AMALIA ROXANA 672
COJOCARU ADINA CAMELIA 673
COJOCARU LACRAMIOARA ALINA 675
COJOCARU LILIEANA 677
COLBU ALINA‐ELENA 679
COMAN ALINA 681
COMAN DANIELA GABRIELA 683
COMANESCU CRISTIANA 685
COMĂNESCU LOREDANA CĂTĂLINA 687
CONSTANTIN SORINA 689
CONSTANTINESCU ELENA 691
CONSTANTINESCU MARIA‐MIRELA 692
CONSTANTINOVICI ANA SI CIOBICA ALINA 694
CORBU CRISTINA PAULA 696
CORCIU ELENA 698
CORDOS DANIELA 699
CORNACIU NICOLETA RAMONA 701
COROBAN IOANA FLORENTINA 703
COROIU ELENA ADRIANA 705
COROLEA‐UNGUREANU GINA 706
CORUNGA ELENA 708
COSMA MARIA CARMEN 710
COSMA ‐SIMION VIOLETA 712
COSTACHE MARCELA MARIA 714
COSTAN MARIA‐CRISTINA 715
COSTE DELIA 717
COSTEA MARIANA 719
COSTEA MARIANA MANUELA 721
COSTEA NICOLETA 723
COSTESCU MARILENA FILOFTEIA 725
COSTINA MARIANA 727
COTEȚ ADRIANA 729
COTOR LUCIA MARIOARA 730
COVACIU ANA 732
CRAIOVEANU SIMONA ELENA SI MICU ALINA MIHAELA 734
CRAIU CONSTANTIN OVIDIU 735
CRAIU DIANA 737
CRĂCEA ŞTEFANIA‐LOREDANA 739
CREAC‐MIC ZENOVIA ADELA 741
CRET STELA 743
CRETAN IOZEFINA SIMONA 745
CRETU ELENA 747
CREȚU GABRIELA 748
CRISTEA GEORGIANA 750
CRISTESCU MIHAELA 752
CRISTESCU‐POPESCU ECATERINA 754
CRISTINA BORCILĂ 756
CRISTINA BOTEA 758
CRISTINA BUNDA 760
CRISTINA TAMAS 763
CRISTINA ZOICA‐PETRESCU 765
CRIŞAN EMILIA ALEXANDRA 767
CRIȘAN LAURA ELENA 769
CROITORU ADRIANA ELENA 771
CROITORU MARILENA 772
CRUCERU MIHAELA‐CARMEN 773
CRUȘOVEANU FLOAREA 775
CSAVAR MAGDA 777
CSERE GYÖNGYVÉR 779
CSINARDI ANGELA LILIANA 781
CSOBI EVA 782
CUCUIET MARIANA 785
CULCUS LIDIA 786
CUMPANASOIU LAVINIA ELENA 788
CUPSAN LACRAMIOARA 791
CUREA CRISTINA‐ LAURA 793
CURELEA ANICA ADRIANA 794
CUSEN MARIA‐ALEXANDRA 796
DAMASCHIN EUSTINA GIANINA 798
DAMIAN ADRIANA 800
DAMIAN MARIA CATALINA 802
DAMIAN MONICA 803
DAN ANCUȚA 805
DAN MARIA‐NICOLETA 806
DANCIU ELENA‐ AIDA 807
DANIELA IONELE 809
DANOIU ADELINA NICOLETA 811
DASCALU MONICA 813
DASOVEANU ANCA MARIANA 815
DAVID ANTOANETA EUGENIA 816
DAVID IULIANA 819
DAVID MIHAELA 821
DAVIDOIU GEORGIANA 823
DĂNCEANU MARIANA 824
DĂNILĂ MIHAELA DOINA 826
DĂRĂBAN CRINA 828
DĂRĂU LAVINIA VASILICA 829
DÂRLĂU IULIANA 831
DEACONESCU EMILIAN 833
DEBRE BEATA 835
DECĂ DANIELA 837
DEDU ILONA 839
DELCEA ELENA GEORGIANA 841
DELEANU EUGEN 843
DELIA MANEA 845
DELIA MOCANU 847
DEMETER FOLDESI EVA 849
DEMETRESCU DANA 851
DESCULTU MAGDALENA 852
DÉZSI ZOLTÁN 854
DIACONESCU ANDREEA CRISTINA 856
DIACONU MARIANA 858
DIMA EMILIA FLORENTINA 860
DINCA ANCA MARIA 861
DINDIRI CARMEN 862
DINESCU CRISTINA 864
DINU ALEXANDRA BOGDANA 865
DINU GEORGETA 867
DIRDIIAC MIHAELA 869
DIREMIA MARIA‐MAGDALENA 871
DOBĂ MARILENA 873
DOBÎNDĂ LENUŢA 875
DOBOS FELICIA 877
DOBOȘERIU LOREDANA‐LAURA 880
DOBRE ANA AMALIA 882
DOBRE ROXANA 884
DOBRE ZOICA 886
DOBRESCU MARIA MIHAELA 890
DOBRICĂ MANUELA; POPESCU ELENA 893
DOBRIN ALINA MIHAELA 895
DOBROICA LAURA 896
DOBROICA ZAHARIA 898
DOCUTA ADRIANA 900
DODU ANGELA 901
DOINA NICHITOVICI 903
DONEA TECUCEANU GINA 904
DONE‐ANGHEL MONICA 906
DOZSA ZSUZSANNA 908
DRAGAN VIOLETA 909
DRAGHIN ANISOARA 911
DRAGOMIR ANA MARIA 914
DRAGOMIR ANDA MIHAELA 915
DRAGOMIR DENISA ELENA 917
DRAGOMIR IOAN CRISTIAN 919
DRAGOMIR LAVINIA 921
DRAGOMIR MARIA MĂDĂLINA 923
DRAGOMIR MARIA 924
DRAGOMIR SIMONA 926
DRAGU VASILICA 928
DRASOVEAN SILVANA 929
DRĂGHIN ROXANA‐ELENA 931
DRĂGUȘ GEORGETA 933
DRĂGUȘIN MARIANA 936
DRINC ANA 937
DRINCĂ ANTIȚA 939
DROZD NĂSTACA 941
DRULESCU LUMINIŢA ‐ CLAUDIA 943
DRUMEA GICA 945
DRUTA ALINA 947
DUMEA ANCA 949
DUMITRACHE MIRELA 951
DUMITRASCU ROXANA 952
DUMITRASCU ROXANA‐ GIANINA 954
DUMITRAŞCU GABRIELA‐GIANINA 956
DUMITRAŞCU SORINA 958
DUMITRESCU AURELIA‐MIHAELA 960
DUMITRESCU AURORA 961
DUMITRESCU CARLA 963
DUMITRESCU DANIELA 964
DUMITRESCU MARIA OLGUȚA 966
DUMITRIU ALINA 968
DUMITRIU ANAMARIA 970
DUMITROV NATALIA 972
DUMITRU CRISTINA 974
DUMITRU EMANUELA‐MIHAELA 976
DUMITRU MIHAELA CEZARINA 978
DURA LOREDANA 980
DUTA ANDREEA MIHAELA 982
DUTCOVSCHI GABRIELA 984
EFTENIE LIDIA 985
ELENA NICOLETA COZOS 986
ELENA CORCEOVEI 988
ELENA RUSU 990
ELENA ZOGA 992
ELISABETA NICOLAE 994
ELIZAVETA MIERCIOIU 995
ENACHE RALUCA MIHAELA 997
ENE ELENA MIHAELA 999
ENEA OANA 1001
EPURE CAZACU LIVIA 1002
EPURE LILIANA 1004
EUGENIA TEȘELEANU 1006
FACU AURELIA 1007
FANCA FLORICA 1009
FANGLI GETA‐ORESIA 1011
FARCAȘ CLAUDIA EMANUELA 1013
FARCAȘ LUCICA 1014
FARCAȘ VIOLETA SI NEGREA DORINA 1016
FARCAȘ VIORICA ADINA 1018
FARCAȘIU OTILIA 1020
FĂINIȘI IULIA MIHAELA 1021
FECHET DANIELA 1023
FEIER MARIANA 1025
FEKETE MIHAELA HORTENZIA 1027
FERA ELIZA 1030
FERENC GABRIELA 1031
FERENCZ IRMA 1033
FEȚEANU SIMONA EMILIA 1035
FICA DANIELA‐NICOLETA 1036
FILIMON ALINA MIHAELA 1038
FILIMON NATALIA 1040
FILIP ADELA ‐ CRISTINA 1042
FILIP CĂTĂLINA 1044
FILIP CECILIA 1046
FILIP DELIA‐MARINELA 1047
FILIPOIU GEORGIANA 1049
FIRICEL MARIANA 1051
FIRONDA LIVIA 1052
FIRU IULIANA‐MARILENA 1054
FIT PAULINA 1057
FÎCIU DANISIA SI CIRSTESCU MARIANA 1059
FLITAN ALINA DIANA 1062
FLOREA ALEXANDRA‐ AURORA 1063
FLOREA ELENA 1065
FLOREA IOANA 1066
FLOREA MIHAELA‐MARIA 1067
FLOREA MIRELA DANIELA 1069
FLORICA BIANCA NICOLETA 1071
FLORICA VOICU 1073
FLOROAE ADRIANA MARIA 1075
FLUERASU GIORGIANA ROXANA 1077
FOCA SILVIU‐FLORIN 1079
FRĂŢILĂ ANA ELISABETA 1081
FRÎNCU TĂNȚICA DORELA 1083
FRÎNCU‐PREDICA IOANA MARILENA 1085
FUFĂ MARIA MARINELA 1086
FULGA ELENA 1089
FULOP ANDREA, KIRALY KATALIN 1091
FUNDEANU ELENA FLORENTINA 1093
FURAU MARIOARA 1095
GABOR ADRIANA GABITA 1097
GABOR ANGELA 1098
GÁBORA ‐ MATE EVA 1102
GABRIELA CHIOREAN 1104
GAGIU ALINA DIANA 1105
GAIDOȘ CLAUDIA‐ECATERINA 1107
GAIDOȘ PETRU‐VIOREL 1109
GAINA ADRIANA 1111
GARTAN MARIA DANIELA 1113
GAVRILEI MIHAELA 1116
GAVRILUTA MARIANA 1118
GĂRĂIACU DELIA MELANIA 1120
GÂRLĂ ALINA‐JULIANA 1122
GEANTĂ MARIANA 1124
GEORGESCU GIANINA 1126
GEORGESCU MARILENA‐CAMELIA 1128
GEORGIANA ADELA PISTRIȚU 1129
GEORGIANA VERGINICA SOARE 1131
GHELDI FILIS 1134
GHEOCEA IONELA 1135
GHEORGHE GEORGETA AMALIA 1137
GHEORGHITA CEZARINA 1139
GHEORGHIU IONELA SI SAVA RADUCA IONELA 1141
GHERGHEL CARMEN 1143
GHERGHEL NICULINA ANA 1145
GHERMAN CONSTANTIN 1147
GHERMAN CRISTINA MARIA 1148
GHERMAN IRINELA 1150
GHICOLESCU GENICA 1152
GHITESCU ALINA‐MARIA 1154
GHIȚĂ DORALINA 1155
GINA MARIN 1157
GIORGI ISABELA 1159
GIORGIUTI CRISTINA LUCIA 1161
GIUBEGA ANA‐MĂDĂLINA 1163
GIURIADE CĂTĂLIN BENONI 1166
GÎLCĂ CLAUDIU 1167
GÎRLEANU RAMONA 1170
GÎSCULESCU‐ANGHELIU VIOLETA 1172
GÎSCULESCU‐ANGHELIU VIOLETA 1174
GLĂVAN GIANINA‐DANIELA 1176
GLIGA EUGENIA MARIANA 1178
GLODEAN IULIA 1180
GOCKESCH LIDIA 1182
GOGA POMPILIA ADRIANA 1183
GOGOZAN CARMEN ADRIANA 1185
GOLBAN FLORIN 1187
GOLBAN MILORANCA 1189
GORBAI MARIA MELINDA 1191
GORGOVAN CARMEN 1192
GRAMA DANIELA ‐GIORGIANA 1193
GRĂDINARIU LĂCRĂMIOARA‐FLORENTINA 1195
GRĂDINARIU LĂCRĂMIOARA‐FLORENTINA 1197
GRECU ALINA 1198
GRECU BAIAS GINA MARIA 1200
GRECU MARIA 1203
GREERE SIMINA 1205
GRIGORE ALINA GABRIELA 1207
GRIGORE ANTONELA 1209
GROPENEANU ANDREEA‐DANIELA 1211
GROZA ELISABETA 1213
GROZA NICOLETA 1215
GROZAV ANITA 1217
GROZIA IULIANA 1219
GRUEV ANCA 1222
GUGEANU LAURA DANIELA 1224
GUGIU VIORICA 1226
GURALIUC ALINA 1227
GUT CORNELIA ELISABETA 1229
GYORGY ENIKO 1231
HADADEA KARINA 1233
HANCHES ANA LIVIA 1235
HANGA ANDRA‐ANDREEA 1237
HARTOPANU OANA MARIA 1239
HAȚEGAN DORINA 1241
HERBIL MARIAN 1242
HERCZEG GERLINDA ‐ ILDIKÓ 1244
HEREMCIUC IOANA DIANA 1245
HERMAN TIANA‐MIHAELA 1247
HERTA EMANUELA ADINA 1249
HIREAN CLAUDIA 1252
HIRȚE MARIANA 1254
HOBORICI LUMINIȚA 1256
HOBORICI LUMINIȚA 1258
HOESCU ADRIANA 1260
HOJDA S. MARIA 1262
HOLDIȘ ELVIRA DANIELA 1264
HOLICOV DANIELA 1266
HORA CARMEN 1268
HORDENCU IOANA 1270
HORDENCU SOFICA 1272
HORJ IOANA DORINA 1274
HORVÁTH JUDIT 1275
HUMA ELENA 1277
HUMA IOAN 1279
HURDEA LILIANA 1281
HURDUCACIU VOICHIȚA 1283
HUSARIU ANDREEA ROXANA 1285
IACOB CARMEN RODICA 1287
IACOB IULIANA 1289
IACOB IULIANA 1291
IACOB RĂZVAN 1292
IAGĂRU MARIA EUGENIA 1293
IAKAB TIMEA 1296
IANCU DANIELA 1298
IANCU LIANA IRINA 1300
IANCU MARIANA 1302
IANCU MARINELA 1304
IANCU ȘTEFAN FLORIN 1305
IANOSI MELANIA GABRIELA 1306
IANOȘI CRISTINA 1307
ICHIM MIHAELA 1309
ICHIM VIOLETA 1310
ICONARU MANUELA 1312
IEDARAN ANA‐MARIA 1314
IENCIU LUMINIŢA CORNELIA 1315
IFRIM MARIA 1317
IFTIMIE LĂCRĂMIOARA 1319
IGNAT MARIA 1321
ILIE ADELA SOFIA 1323
ILIE ALINA 1325
ILIE MARIA‐RALUCA 1327
ILIE NICULINA 1329
ILIESCU AURORA 1330
ILIESCU CRISTINA 1332
IMBUZAN DANA ADELA 1334
IMBUZAN MARIUS 1336
IMRE ILDIKO 1338
IMRE TUNDE 1341
INDREI EMANUELA 1342
INTA RAMONA ESTERA 1344
IOANA OLTEANU 1345
IOANA PUSOK 1347
IOJĂ ANCUȚA EMANUELA 1349
ION ADRIANA ELENA 1351
IONASC NELA DANIELA 1353
IONELA IONESCU 1355
IONELA STEFAN 1359
IONESCU CARMEN 1361
IONESCU FLORICA 1363
IONESCU OANA DIANA 1365
IONESCU ROXANA GABRIELA 1367
IONICĂ MARIA JANINA 1369
IONITA ANA MARIA 1370
IONITA STEFANIA 1372
IORDACHE ANTONETA RODICA 1374
IORDACHE CLAUDIA 1375
IORDACHE CORINA IONELA 1377
IORDACHE GABRIELA OANA 1379
IORDACHE MARIANA, SPĂTARU GABRIELA 1381
IORDACHE MIHAELA 1383
IORDACHE CLAUDIA 1385
IORDĂNESCU CARMEN 1387
IORDĂNESCU MIHAI FLORIN 1389
IOSIF ELENA 1391
IOSIF GABRIELA 1392
IOSIF MARILENA 1394
IOSUB CLAUDIA LUISE 1396
IOVIN CODRIN 1401
IOVLEV ANA 1403
IRIMIA DIANA‐MARIA 1405
IRINA ANCUTA 1407
IRINA GÂNGA 1409
IRINA URECHE 1411
IROFTE MIRELA‐ELENA 1413
ISACHE MIHAELA 1415
ISPAS GABRIELA LOREDANA 1417
ISPAS LUCIA CLAUDIA 1418
ISTÓK ÉVA 1420
IULIA LUȚARU 1421
IURCEA IUSTINA 1423
IVAN VERONICA 1425
IVANCU ELENA 1427
IVASCU CATALINA 1429
IVAȘCU ELENA DANIELA 1430
IVĂNOIU NICOLIȚA ANDREEA 1432
JIGLARU ELENA MADALINA 1434
JIROVEANU ELISAVETA VERONICA 1436
JÎRCAN IZABELL 1438
JOIȚA TANIA ANDREEA 1440
JORS MARIA COSMINA 1442
JOZSA IZABELLA 1443
JOZSA KINGA 1445
JUDE RALUCA 1447
JUDEȚ BOGDAN‐ADRIAN 1449
JUNCU DANIELA 1451
JURA ANNA MARIA 1453
JURAVLE VALENTINA 1455
JURCA IULIANA‐IOANA 1457
KÁNTOR ZSUZSÁNNA 1458
KILICIUC IULIANA 1460
KISGYÖRGY TÜNDE 1462
KLETZER CAMELIA 1463
KODORI IOLANDA OLGA 1465
KOLLAT DELIA 1467
KOVÁCS ILONA‐ÉVA 1469
KOVÁCS ROZÁLIA 1471
KUPÁS ENIKŐ 1472
KUPÁS GITTA‐IZABELLA 1474
LACATUS CRISTINA 1475
LACUREZEANU VERONICA 1477
LALU VIORICA LILIANA 1479
LARISA EPURE 1481
LÁSZLÓ EMESE 1482
LAURA‐MARIA GHEORGHITA‐SCHIPOR 1483
LAZAR ANCUȚA 1486
LAZAROIU ADRIAN 1488
LAZĂR ANCUȚA‐DANIELA 1490
LAZĂR EMILIA 1492
LAZĂR EMILIA 1495
LAZĂR MARINELA 1498
LĂCRARU ‐ VĂRZARU CRISTINA ‐ GABRIELA 1500
LĂSCUȘ ELENA 1502
LĂZĂRESCU IONELA‐ CĂTĂLINA 1504
LEPADATU MARIA 1506
LEUSTEAN MARGARETA 1508
LEUȘTEAN IULIANA 1509
LIBER MARIA 1511
BOBITAN ILICIA MARCELA 1513
DOVLEAC ELENA‐ LOREDANA 1515
GODICIU‐RUNCAN ILEANA‐MARIA 1517

Carte - Rolul Activitatilor Extrascolare in Educatia Copiilor - Martie, 2020 Vol. I PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Carte - Rolul Activitatilor Extrascolare in Educatia Copiilor - Martie, 2020 Vol. I PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EDITURA D’ART

CARTE FORMAT ELECTRONIC

ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE

PITEŞTI, judeţul ARGEŞ

Carte în format electronic (on-line)

ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN EDUCAȚIA COPIILOR

Autorii își asumă responsabilitatea pentru conținutul materialului publicat!

Profesor Învăţământ Primar Arinton Aurica

Prof. înv. primar SVINȚI VICTORIA

,,Nu zidurile fac o școală, ci spiritul care domnește într-însa”

4. ÎNTREBAREA DECLANŞATOARE: Cât de mult contează pentru tine să fii înțeles?

Activitatea 2: Povestea ,,Ceea ce sunt eu, înseamnă ceva!”

Activitatea 3 -Activitate practică

Ceea ce sunt eu înseamnă ceva

Profesor învățământ primar CARDAȘ NICOLETA

„Scopul educației nu este să crești volumul de cunoștințe ci să creezi posibilitatea ca un copil să

Ascultă D.P. Observă

Câteva beneficii ale activităților extrașcolare:

EDUCATOARE: HERLAS SORINA

Prof. înv. primar – Luță Alina-Nicoleta

Școala Gimnazială Diaconu Coresi, Fieni, Dâmbovița

Astfel, nu ne putem rezuma la educarea copilului în cadrul formal și la un climat educațional

Profesori învățământ preșcolar:

Maria Montessori - "Descoperirea copilului"

Activităţile extraşcolare vin în completarea procesului de învăţământ şi contribuie la descoperirea

În concluzie, putem menționa că activităţile extraşcolare generează relaţii de prietenie şi ajutor

2. Nicola, I., Tratat de pedagogie școlară, București, Aramis, 2000.

Prof. înv. Preșcolar Săvescu Daniela, Grădinița nr. 154

Desfășurarea procesului instructiv-educativ constă în îmbinarea activităţilor şcolare cu activităţi

Profesor: Pîrvoaica-Tatomirescu Dorina-Georgiana

1) Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, Cluj-Napoca 2007

Iepurașul ... De ce iepurașul și nu câinele? Sau mai bine ursul ?

Prof.psihopedagogie specială, Stănică Ligia Dana

Prof. înv. primar: Prezăret Violeta

,, Școala trebuie adaptată la copii și nu copiii adaptați școlilor”

Sîrbu, Valeria-Georgeta, Stimularea creativității prin activitățile extrașcolare, Învațamânt primar,

Profesor psihopedagog DIMACHE VICTORIA

Activităţile extraşcolare sunt foarte importante în dezvoltarea armonioasă a copiilor. Activităţile

profesor pentru învățământ primar

În societatea contemporană, problematica educaţiei dobândeşte noi conotaţii, provocate de

Activităţile extrașcolare sunt activităţi complementare activităţilor de învăţare realizate în clasă,

Educaţia fizică şi sportul, în societatea modernă a devenit cu adevărat un fenomen social şi în

Popularizarea şi răspândirea fotbalului este în momentul actual arhicunoscută pe întreg

Prof. Mîţu Lenuţa

Interdisciplinaritatea este promovată şi exploatată de învăţământul actual, prin utilizarea

a) Echipa ştiinţe-geografie a avut rolul:

b) Echipa istorie-limba română a avut rolul:

c) Echipa arte a avut rolul:

Excursia, ca activitate interdisciplinară, le oferă elevilor posibilitatea de a utiliza informaţiile

Prof. Vaduva Natalia

Exemple de activităţi extraşcolare

Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ, în

Prof. Voica Nela, Școala Gimnazială Sadova, jud. Dolj

Educaţia, prin activităţile extracurriculare urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei

Prof. înv. preşc.:Abrudan Olimpia, Grăd.

Coordonator proiect :Învățătoare ACHITE RODICA

Cadre didactice implicate: Ionescu Alina - Pregătitoare

Loc de desfășurare: Școala Gimnazială Nr. 1 Răuseni

AVL-stimularea expresivitǎţii şi creativitǎţii prin activitǎţi de exprimare plasticǎ;

Metode: -conversaţia,explicatia, demonstratia, exercitiul, povestirea, problematizarea,

Începând cu data de , activităţile planificate în proiect vor fi desfăşurate în sala de clasă şi la

Nr. LOCUL DE DATA/

“Tradiţii şi obiceiuri” 3-5