Carte - Rolul Activitatilor Excopiilor - Martie, 2020 Vol. II PDF

EDITURA D’ART
CARTE FORMAT ELECTRONIC

VOL. II
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE

ÎN EDUCAȚIA COPIILOR
Martie, 2020
S.C. Editura D’Art Media S. R. L.
J03/1048/2013; 32110184
PITEŞTI, judeţul ARGEŞ
Tel. : 0742.51.82.11
E-mail: edituradart@gmail.com
Carte în format electronic (on-line)
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN EDUCAȚIA COPIILOR
ISBN GENERAL :
978-606-8842-76-9
ISBN VOL. II
978-606-8842-78-3
Editura D’Art
Editor: Georgian Dumitrescu
Autorii își asumă responsabilitatea pentru conținutul materialului publicat!
Martie, 2020
PROF, ÎNVĂȚ. PREȘCOLAR ACHIM MONICA

GPN NR 2 ORBEASCA DE JOS, TELEORMAN
“Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi
mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci, să-i învăţăm să se adapteze.” (Maria
Montessori –”Descoperirea copilului”)
Educaţia extracurrriculară (realizată dincolo de procesul de învăţământ) îşi are rolul şi locul bine
stabilit în formarea personalităţii copiilor noştri. Educaţia prin activităţile extracurriculare urmăreşte
identificarea şi cultivarea corespondenţei optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viaţă
civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. Începând de la cea mai fragedă
vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i în contact direct cu obiectele şi fenomenele din
natură. Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm şcoala cu
viaţa.
Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea preșcolarilor în
activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale,
facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea
talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Activităţile extraşcolare se
desfăşoară într-un cadru informal, ce permite copiilor cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să reducă
nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual. Activităţile extracuriculare sunt activităţii
complementare, activităţi de învăţare realizate la grupă şi urmăresc îmbogăţirea informaţiilor primite în
cadul activităţii didactice, cultivă interesul pentru desfăşurarea anumitor domenii, atrag copilul la integrarea
în viaţa socială, la folosirea timpului liber într-un mod plăcut şi util, contribuind în felul acesta la formarea
personalităţii copilului. De aceea grădiniţa trebuie să ofere diverse astfel de activităţi pentru ai atrage pe
copii. Dintre activităţile pe care le-am desfăşurat la grupă, pot aminti: serbări desfăşurate cu diferite ocazii:
8 Martie, Crăciun, sfârşit de an, finalizare de proiecte etc., desfăşurarea unor concursuri în grădiniţă: Micul
Creştin, Voinicel, activităţi de desene pe asfalt cu ocazia zilei de 1 Iunie, activităţi desfăşurate cu ocazia
zilelor de 1 Decembrie, 24 Ianuarie, activităţi desfăşurate în parteneriat cu alte grădiniţe şi alte instituţii. În
urma plimbărilor, a excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai multă creativitate şi sensibilitate, imaginea
realităţii, în cadrul activităţilor de desen şi modelaj, iar materialele pe care le culeg, sunt folosite în
activităţile practice, în jocurile de creaţie. La vârsta aceasta, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arata
sau li se spune în legatură cu mediul, fiind dispuşi să acţioneze în acest sens.
În procesul instructiv-educativ, activităţile extracurriculare îl atrag pe copil să participe cu plăcere şi
să fie interesat de activităţile propuse. În cadrul acestor activităţi, se transmit copiilor, în mod sistematic şi
organizat, informaţii din toate domeniile de activitate: muzicale, literare, plastice accesibile, formându-se
astfel anumite competenţe: de a audia anumite piese muzicale, de a interpreta roluri. Interpretând diferite
roluri, copilul reproduce modele de conduită şi le asimilează în propria lui comportare. Trăsătura cea mai
importantă a interpretării unor roluri este originalitatea şi creativitatea copilului în redarea impresiilor
proprii despre realitatea înconjurătoare, spontaneitatea şi intensitatea trăirilor exprimate în joc. Are un
pronunţat caracter activ – participativ, permiţând copilului să construiască relaţii sociale, să-şi exerseze şi
să-şi perfecţioneze limbajul, să rezolve probleme, să negocieze, să coopereze, să utilizeze simboluri. Toate
activităţile extracuriculare desfăşurate cu copiii au rolul lor în dezvoltarea ca persoane inteligente, sigure
pe ele capabile să se descurce în orice situaţie, bogate din punct de vedere cultural în această societate plină
de pseudo-cultură. În cadrul activităţilor didactice şi extracuriculare, alături de îndrumătorii lor, aceştia
dovedesc creativitate, imaginaţie, atitudine, talent, afirmându-şi în mod original personalitate. Serbările,
şezătorile, scenetele tematice, prin specificul lor oferă posibilitatea educatorilor să-i ajute să se implice, să-
şi cunoască foarte bine colegii de grupă, să colaboreze şi să se afirme în faţa colectivului prin mijloace
proprii. Totodată, serbările pregătite susţinute cu ocazia anumitor evenimente devin un mijloc de educare
a voinţei, a încrederii în forţele proprii, a ținutei corecte, dar şi a posibilităţii de a se transpune prin
interpretarea unor roluri de teatru. În cadrul serbărilor de Crăciun, preşcolarii, interpretează roluri care au
ca scop cunoaşterea unor datini şi obiceiuri ale poporului românesc. Ei au fost ajutaţi astfel să redescopere
frumuseţea portului popular românesc, a datinilor, a cântecului şi a dansului popular în timpul desfăşurării
acestor activităţi extracurriculare. Scopul acestor activităţi a constat în consolidarea cunoştinţelor
3
referitoare la obiceiurile şi tradiţiile populare româneşti, urmărind reconsiderarea şi valorificarea
trăsăturilor specifice poporului nostru prin interpretare de roluri, a dansului popular şi a “îmbrăcării” unor
costume populare, oferind astfel un strop de tradiţie. Activităţile extracuriculare bine pregătite, sunt
atractive pentru orice vârstă, stârnindu-le interesul producându-le bucurie, uşurându-le acumularea de
cunoştinţe, chiar dacă presupun un efort suplimentar. În cadrul acestor activităţi sunt atraşi şi copiii timizi,
dar şi cei impulsivi, învăţând astfel să se tempereze în preajma colegilor lor – “copilul care este lăudat
învaţă la rându-i să aprecieze” (D.I. Nolte).
În concluzie, cadrul didactic poate face multe pentru educarea spiritului creativ în cadrul activităţilor
extracurriculare. Dar, se vede necesitatea de a modifica destul de mult modul de gândire, să evite critica în
astfel de activităţi, să încurajeze elevii şi să realizeze un feed- back pozitiv.
Ca o concluzie personală, consider că trebuie să încercăm să-i atragem pe copii, să participe la
activităţi cu ajutorul tuturor metodelor pe care le putem aborda. Având posibilitatea de a desfăşura activităţi
extracurriculare munca noastră devine un pic mai uşoară, deoarece aceste activităţi sunt atractive şi îi
determină pe copii să participe fără să-i forţăm. Menirea noastră este de a trezi curiozitatea viitorilor indivizi
ai societăţii, de a le potoli această curiozitate şi de ai pregăti pentru viaţă, atât cu ajutorul activităţilor
didactice pe care le desfăşurăm la grupă, cât şi prin intermediul activităţilor extracuriculare.
BIBLIOGRAFIE:
Ciubuc Iuliana, Armonia naturii, Editura Aureo, Oradea, 2011, pagina 110.
Mangri, F., Elisei, E., Dorobeti, T., Bucovală, G., Experienţe didactice şi pedagogice de success,
Poarta Albă, 2010, pagina 230.
Dumitru, G., Novac, C., Mitracche, A., Ilie, V., Didactica activităţii instructiv-educative pentru
învăţământul preprimar, Craiova, Editura Nova
4
ROLUL ACTIVITAȚILOR EXTRAȘCOLARE IN EDUCAȚIA COPIILOR
PROF. INV. PR. BARTHA VIOLETA (LICEUL TEHNOLOGIC JIDVEI)
,,Nu limita un copil la ce și cum ai învățat tu, pentru că el s-a născut în alt timp” (Rabindranath
Tagore). Lumea se află într-o continuă schimbare, de aceea și educația trebuie să se adapteze noului tip de
om, de personalitate, pe care societatea actuală îl dorește. Metodele și procedeele, activitățile și mijloacele
de învățământ care au fost folosite în educația ta, poate că nu mai sunt suficiente, pertinente sau atractive
îndeajuns pentru copilul zilelor noastre. De aceea, activitățile extrașcolare sunt elementul complementar al
educației curriculare, e acel ,, plus” care face o mare diferentă în educația și formarea personalității
copilului.
Maria Montessori spunea: ,, Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această lume nu va
mai exista când ei vor fi mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi vremea lor. Atunci să-i învățăm să
se adapteze.” Acest lucru poate fi realizat cu ajutorul activităților extrașcolare, tocmai datorită caracterului
practic-aplicativ al acestora. În aceste activități copilul învață să învețe, învață să folosească surse diferite
de informare. De asemenea, prin respectarea voluntară a regulilor și prin asumarea unor roluri,
responsabilități (aceste activități sunt percepute ca un joc de către elevi), ei învață să se autodisciplineze.
Prin activitățile extrașcolare, cadrul didactic îl pregătește astfel pe copil pentru viață.
Activitățile extrașcolare sunt foarte plăcute și dorite de către elevi. Ele ajută la creșterea stimei de
sine, cresc motivația pentru învățare, dezvoltă o atitudine pozitivă față de învățare, de aici, creșterea
performanțelor școlare.
Există numeroase exemple de activități extrașcolare:
- Vizite la muzee, expoziții, monumente istorice- ajută elevul să înțeleagă teoria predată la școală,
dar să și o aprecieze, să o prețuiască din punct de vedere artistic, istoric, folcloric etc.;
- Participarea la piese de teatru, spectacole- e o activitate educativă și atractivă, relaxantă totodată;
- Participarea la activități sportive- crește interesul copilului pentru un anumit sport;
- Excursii și tabere- contribuie la îmbogățirea cunoștințelor copilului referitoare la frumusețile țării
noastre, formarea respectului pentru natură, artă, cultură; de asemenea, aici își însușește copilul, cel mai
bine, normele de conduită, de socializare;
- Serbări și festivități- dezvoltă copilul din punct de vedere artistic, îi descoperă și îi fructifică
talentele artistice; au, de asemenea, un rol motivațional foarte mare.
Acestea sunt doar câteva dintre exemplele de activități extrașcolare pe care un cadru didactic le poate
folosi, limita fiind creativitatea și disponibilitatea lui. Cert este că ele au un rol important în educația
copilului, precum și în formarea personalității lui. Sunt activități foarte iubite și dorite de către copii, tocmai
de aceea au și rezultate foarte bune.
Bibliografie:
Crăciunescu, Nedelea, ,,Forme de activități extracurriculare desfășurate cu elevii ciclului primar”,
,,Învățământ primar” nr. 2, 3/000, Ed. Discipol, București.
Ionescu, M., Chiș, V., ,,Mijloace de învățământ și integrarea acestora în activitățile de instruire și
autoinstruire”, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001.
Lazăr, V., Cărășel, A., ,,Psihopedagogia activităților extracurriculare”, Ed. Arves, Craiova, 2007.
5
ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE ÎN EDUCAŢIA COPIILOR
PROF. ÎNV. PRIMAR, BOSÎNCEANU LUMINIŢA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,, SPIRU HARET” BACĂU
Idealul educaţional în învăţământul preuniversitar românesc vizează dezvoltarea liberă, integrală şi

armonioasă a individualităţii umane, formarea personalităţii autonome şi creative.
Un rol deosebit de important în vederea atingerii acestui ideal îl are educaţia non-formală. Educaţia
non-formală completează educaţia formală într-un cadru constituind o punte între cunoştinţele asimilate la
lecţii şi informaţiile acumulate informal.
Dezvoltarea personalităţii elevilor este condiţionată de folosirea unor metode adecvate, care să
permită individualizarea invaţământului, astfel încât fiecare elev să-şi dezvolte la maximum capacităţile şi
aptitudinile creatoare prin procesul învăţării. Cercetările relevă că învăţarea activă este cea care duce la
dezvoltarea psihică autentică a elevului, respectiv la o învăţare eficientă, iar educaţia non-formală sprijină
acest demers.
Componenentă importantă a educaţiei nonformale, activităţile extraşcolare (extradidactice sau
extracurriculare) oferă cele mai eficiente metode de formare a caracterului copilului încă din clasele
primare. Ele au un rol foarte important datorită caracterului lor activ participativ, facilitând integrarea
eficientă şi rapidă a elevilor în colectivitate. Această integrare facilitează la rândul ei procesul de
autocunoaştere.
Implicându-se în acest tip de activităţi, elevii devin “subiecţi” conştienţi ai acţiunii, trăind intens
succesele sau insuccesele propriei lor activităţi. Ei devin capabili să-şi orienteze curiozitatea nu numai
asupra lumii exterioare, ci şi asupra propriei persoane. Se formează astfel ,, imaginea de sine’’, esenţială în
succesul şcolar.
Programul activităţilor extracurriculare vizează acţiuni care să îi ajute pe elevi să îşi însuşească ideile
de corectitudine şi respect, să cunoască şi să respecte valorile culturale si etnice ale comunităţii, să trăiască
experienţe de viaţă competitive.
Unul din scopurile principale ale educaţiei non-formale îl reprezintă creşterea gradului de
adaptabilitate a copiilor la viaţa socială, respectiv dezvoltarea autonomiei personale şi sociale, a
comportamentului în grup. În lucrarea intitulată Descoperirea copilului, Maria Montessori făcea următoarea
afirmaţie : ,, Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei
vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.’’
Activităţile extraşcolare vin în sprijinul acestui demers.
Finalităţile educaţionale ale activităţilor extraşcolare presupun educaţie intelectuală, estetică,
religioasă, moral-civică, patriotică, fizică.
Educaţia intelectuală ocupă un rol central în formarea integrală a personalităţii elevului.
Prin caracterul lor ludic, activităţile extradidactice formează şi modelează inteligenţa elevilor,
dezvoltă totodată curiozitatea ştiinţifică, interesele de cunoaştere, spiritul de observaţie, creativitatea şi nu
în ultimul rând gândirea critică a elevilor.
Educaţia religioasă, componentă extrem de importantă a personalităţii umane, este un alt obiectiv al
educaţiei non-formale. Prin serbarea celor mai importante evenimente din calendarul creştin, elevii îşi
însuşesc cultura religioasă şi se formează în spiritul moralei creştine. Ei sunt astfel ajutaţi şi să îşi formeze
trăsături pozitive de caracter (cinste, sinceritate, omenie, dăruire de sine, respect, frăţie, solidaritate umană).
Activităţile extraşcolare contribuie în mod semnificativ la realizarea educaţiei estetice a elevilor,
componentă a educaţiei integrale şi armonioase. Ele sunt activităţi de cultivare a dorinţei de frumos,
iniţiindu-i pe elevi în sesizarea frumosului sub toate aspectele sale, în înţelegerea mesajului unei opere de
artă etc.
Acestea stimulează implicarea tinerilor în promovarea valorilor şi principiilor etice : dreptate,
toleranţă, pace, cetăţenie activă, respectarea drepturilor omului, prietenie, dragoste şi respect faţă de părinţi,
spirit de sacrificiu.
Participând la activităţi extraşcolare, elevii sunt invăţaţi să respecte libertatea de opinie şi
pluralismul, să se respecte reciproc, să îşi asume responsabilitatea pentru propriile fapte şi să aibă o atitudine
participativă.
6
IMPORTANȚA ACTIVITAȚILOR EXTRAȘCOLARE
IN INVAȚAMANTUL PREUNIVERSITAR
PROF. SABINA CIOBANU

ȘCOALA GIMNAZIALA „I. L. CARAGIALE” PITEȘTI
Activitățile extrașcolare sunt foarte importante pentru dezvoltarea armonioasă a copilului. Studiile de
specialitate susțin că acesta ajută elevii la formarea unei atitudini pozitive față de învățare, aceștia au
performanțe școlare mai ridicate, li se formează abilități practice diversificate, dar și strategii adecvate de
rezolvare de probleme. Pe lângă toate acestea, activitățile extrașcolare acționează și asupra stimei de sine,
iar sentimentul de împlinire este mult mai ridicat.
Activitățile extrașcolare se referă la acele activități realizate în afara mediului școlar, în afara
instituției de învățământ, cu participarea clasei, a mai multor clase de elevi sau a mai multor instituții de
învățământ.
Activitățile extrașcolare vizează, de regulă, acele activități cu rol complementar orelor clasice de
predare-învățare. Aria de desfășurare a acestora e greu de delimitat. Pot fi excursii, drumeții, vizite la
muzee, la diverse instituții publice, la alte unități de învățământ, vizionarea de spectacole de teatru, operă,
muzică clasică, activități artistice, cluburi tematice, activități sportive, legate de protecția mediului etc. Iată
câteva caracteristici de bază ale activităților extrașcolare:
• înglobează activitățile organizate de școală în afara mediului școlar sau/și de către alte instituții
extrașcolare specializate (cluburi sportive, cluburi și palate ale copiilor, școli de artă/ muzică pentru copii,
etc.);
• au rol complementar celui al școlii;
• dezvoltarea copiilor depinde de un întreg sistem de fenomene și relații, iar activitățile extrașcolare
reprezintă un element fundamental în rețeaua școală-familie-comunitate;
• oferă posibilitatea de exprimare și explorare a identității, dezvoltă capitalul social al copiilor.
Este cunoscut faptul că activitățile extrașcolare generează capital social și uman, constituie un mediu
formator mai atractiv, în afara contextului instituțional. Participarea elevilor la astfel de activități îi ajută să
se înțeleagă pe ei înșiși prin observarea și interpretarea propriului comportament în comparație cu al
celorlalți.
Activitățile extrașcolare reprezintă totodată un element prioritar în politicile educaționale întucât au
un impact pozitiv asupra dezvoltării personalității elevilor, asupra performanțelor școlare și a integrării
sociale. Un studiu al lui J. Eccles și B.L.Barber(1999) indică un impact diferit al activităților extrașcolare,
în funcție de tipul acestora și rata de participare, astfel:
• participarea în cadrul tuturor tipurilor de activități extrașcolare corelează cu creșterea rezultatelor
și performanțelor școlare;
• participarea la activități sportive înregistrează o probabilitate mai mare ca elevii să aleagă să
urmeze o școală superioară (nivel universitar) până la la împlinirea vârstei de 21 de ani;
• participarea la activități prosociale corelează cu o rată mai mică de delincvență în rândul elevilor
participanți.
Activitățile extrașcolare ocupă un loc important în ansamblul influențelor educative. Participarea la
acest tip de activități lărgește orizontul cultural al elevilor, completând cu noțiuni noi volumul de cunoștințe
însușite în cadrul orelor de curs. De asemenea, constituie un mijloc de formare a competențelor, contribuie
la educarea morală, estetică a elevilor, diciplinându-le acțiunile și extinzându-le orizontul cultural-artistic.
Activitățile extrașcolare reprezintă un mijloc de formare a deprinderilor elevilor de a-și folosi, în mod
rațional, timpul liber, sunt propice manifestării spiritului de independență și inițiativei.
O altă particularitate a activităților extrașcolare, de o reală importanță, o constituie legătura acestora
cu partea practică. Aplicarea cunoștințelor în cadrul activităților extrașcolare are valoarea unui exercițiu de
dezvoltare a aptitudinilor elevilor. Important în derularea acestor activități este faptul că elevii pot fi
antrenați atât în inițiere și organizare, cât și în modul de desfășurare a acestora.
Condiția primordială pentru receptarea corectă și coerentă a mesajului o reprezintă demersul adoptat
de cadrul didactic, metodele, procedeele, modul și modalitățile utilizate, precum și cadrul în care se
desfășoară procesul.
7
Modelarea, formarea, educarea cer timp și dăruire. Complexitatea finalităților educaționale impune
îmbinarea activităților școlare cu cele extrașcolare. Scopul activităților extrașcolare este dezvoltarea unor
aptitudini speciale, cultivarea interesului pentru acțiuni socio-culturale, facilitarea integrării în mediul
școlar, valorificarea talentelor personale și corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Prin aceste
activități li se oferă elevilor un alt mod de însușire a unor trăiri, valențe pozitive ale vieții, valori morale și
nu numai.
Activitățile extrașcolare dezvoltă gândirea critică și stimulează implicarea generației tinere în actul
decizional, realizându-se astfel o simbioză lucrativă între componenta cognitivă și cea comportamentală:
Bibliografie:
Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, Cluj-Napoca 2007
Ionescu M.; Chiş V. „Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001
Lazăr V., Cărăşel A. „Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Ed. Arves, Craiova, 2007.
8
NICOLETA ANDA CODREA

(ȘCOALA GIMNAZIALĂ REFORMATĂ ,, TALENTUM,, CLUJ-NAPOCA)
Activitățile extrașcolare sunt, în genere, un factor stimulativ, deopotrivă pentru profesori, dar și
pentru elevi, deoarece trezesc o suită de impresii, bucurii și provocări, propulsându-ne în dimensiuni inedite
și benefice dezvoltării emoționale. Școala Altfel presupune, în mod tradițional, interacțiunea directă dintre
dascăl și elevi. Anul 2020 (perioada martie – aprilie) a reprezentat pentru majoritatea profesorilor un an în
care a fost necesară o permutare a activităților prevăzute și planificate pentru săptămâna altfel, într-o
variantă intens adaptată, creativă, interactivă și, pe cât posibil, satisfăcătoare pentru elevii așezați, din senin,
într-o postură activă exclusiv online sau în spații limitate.
Dificultatea momentului și gradul ridicat de provocare a constituit o piatră de încercare pentru
profesori. Cum să concepem Școala Altfel pentru acasă? Cum să suscităm interesul elevilor? Cum să ne
conectăm cu acești elevi aflați la distanță? Cum să evaluăm aceste activități? Care este maniera de abordare
în cazul elevilor cu dificulăți de ordin digital? Este corect ca numai un procent dintre elevi să beneficieze
de activități didactice? Cum putem spori numărul elevilor implicați?
Fără a găsi un răspuns complet și mulțumitor, profesorii școlii noastre au dat startul activităților
aparte, distractive, interactive și chiar curajoase, pe alocuri, pentru că au intuit nevoia spargerii unor bariere
comunicaționale de la nivelul calculatorului. Așadar, au propus teme cu aplicabilitate în sfera realității
înconjurătoare și sarcini pentru care elevul este nevoit să iasă din lumea virtuală și să creeze cu propriile
mâini dibace obiecte, să citească, sa vizioneze emisiuni culturale, pentru ca apoi să împărtășească colegilor
săi impresii, să sintetizeze informații pentru o prezentare, să conceapă argumente și contraragumente pentru
un debate.
Având ca teme Culinaria, Educația Ecologică, Confecționarea unor obiecte de Paște, Educație
Financiară, Emoțiile și sentimentele noastre, am putut realiza aceste activități dedicate Școlii Altfel, chiar
dacă nevalorificând la potențialul maxim valențele sale educative. Chestionarul aplicat elevilor și feed-
back-ul solicitat părinților la finalul acestei săptămâni de lucru au relevat cât de prețuite au fost activitățile
în contextul social actual, fapt care ne-a bucurat și ne-a încurajat. Conchizând, adaptabilitatea, deschiderea
spre viziuni progresiste, chiar ambițioase, sunt valori pe care dorim să le insuflăm elevilor noștri, dar pe
care este necesar să ni le însușim și noi, în aceste vremuri de restriște și instabilitate.
9
IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL
PREUNIVERSITAR
CREȚESCU NICOLIȚA
- PROFESOR LA COLEGIUL NAȚIONAL ,, TRAIAN”,
DR. TR. SEVERIN, MEHEDINȚI
,, Şcoala trebuie să urmărească tot timpul ca tânărul să părăsească băncile ei nu ca specialist, ci ca o

personalitate armonioasă.” (Albert Einstein)
instituției de învățământ, dar la care participă clasa, mai multe clase de elevi sau mai multe instituții de
învățământ. Pot fi excursii, drumeții, vizite la muzee, la diverse instituții publice, la alte unități de
învățământ, vizionarea de spectacole de teatru, operă, muzică clasică, activități artistice, cluburi tematice,
activități sportive, legate de protecția mediului etc.
Iată câteva caracteristici de bază ale activităților extrașcolare:
- înglobează activitățile organizate de școală în afara mediului școlar sau /și de către alte instituții
extrașcolare specializate (cluburi sportive, cluburi și palate ale copiilor, școli de artă/ muzică pentru copii
etc.);
- au rol complementar celui al școlii;
- dezvoltarea copiilor depinde de un întreg sistem de fenomene și relații, iar activitățile extrașcolare
- oferă posibilitatea de exprimare și explorare a identității, dezvoltă capitalul social al copiilor.
Aceste activități constituie un mediu formator mai atractiv, îi ajută să se înțeleagă pe ei înșiși prin
observarea și interpretarea propriului comportament în comparație cu al celorlalți și au un impact pozitiv
asupra dezvoltării personalității elevilor, asupra performanțelor școlare și a integrării sociale.
Câteva din beneficiile activităților extracurriculare sunt:
1.Activitățile extracurriculare pot îmbunătăți notele și perspectivele asupra școlii în general.
Multe studii au fost realizate pe relația dintre activitățile extracurriculare și performanța academică
și toate arată că elevii care participă la ele au note mai bune, atitudini mai pozitive față de școală și aspirații
academice superioare.
2. Explorează interesele și creează perspective mai ample.
Când participă la mai multe activități diferite, elevii au ocazia să exploreze o serie de interese și să
deblocheze pasiuni pe care nu le-au știut niciodată. În plus, diversificarea intereselor le extinde ulterior
viziunea asupra lumii.
3. Stima de sine crește.
Cu cât obțin mai mult succes prin activități de care elevii sunt pasionați, cu atât își îmbunătățesc
încrederea în sine.
4. Au mai multe oportunități sociale.
Fiecare extracurricular în care se angajează oferă elevilor o altă oportunitate de a-și extinde rețeaua
de socializare.
5. Pauzele sunt productive.
Activitățile extracurriculare oferă ceva distractiv de făcut în afară de școală. Oferă, de asemenea,
șansa de a explora pasiunile pentru a descoperi lucruri care îi pot interesa pe elevi dincolo de mediul
academic.
6. Dobândesc aptitudini esențiale de viață.
Pe lângă toate beneficiile activităților extracurriculare despre care am vorbit deja, unul dintre cele
mai mari avantaje ale activităților extracurriculare sunt abilitățile „lumii reale”: stabilirea obiectivelor,
lucrul in echipă, gestionarea timpului, rezolvarea problemelor, gândirea analitică, leadership, vorbitul în
public etc.
Activitățile extrașcolare ocupă un loc important în ansamblul influențelor educative. Ele lărgesc
orizontul cultural al elevilor, completând cu noțiuni noi volumul de cunoștințe însușite în cadrul orelor de
curs. De asemenea, constituie un mijloc de formare a competențelor, contribuie la educarea morală, estetică
a elevilor, disciplinându-le acțiunile și extinzându-le orizontul cultural-artistic. Activitățile extrașcolare
10
reprezintă un mijloc de formare a deprinderilor elevilor de a-și folosi, în mod rațional, timpul liber, sunt
propice manifestării spiritului de independență și inițiativei.
O particularitate a activităților extrașcolare, de o reală importanță, o constituie legătura acestora cu
partea practică. Aplicarea cunoștințelor în cadrul activităților extrașcolare are valoarea unui exercițiu de
antrenați atât în inițierea și organizarea, cât și în modul de desfășurare al acestora.
Activitățile extrașcolare sunt foarte importante pentru dezvoltarea armonioasă a elevului deoarece
acestea ajută la formarea unei atitudini pozitive față de învățare. Astfel, elevii au performanțe școlare mai
bune, li se formează abilități practice diversificate, dar și strategii adecvate de rezolvare a problemelor. Pe
lângă toate acestea, activitățile extrașcolare acționează și asupra stimei de sine, iar sentimentul de împlinire
este mult mai accentuat.
desfășoară procesul. Modelarea, formarea, educarea elevilor cer timp și dăruire. Complexitatea finalităților
educaționale impune îmbinarea activităților școlare cu cele extrașcolare.
Scopul activităților extrașcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, cultivarea interesului pentru
acțiuni socio-culturale, facilitarea integrării în mediul școlar, valorificarea talentelor personale și corelarea
aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Prin aceste activități li se oferă elevilor un alt mod de însușire a
unor trăiri, valențe pozitive ale vieții, valori morale și nu numai.
decizional, realizându-se astfel o simbioză lucrativă între componenta cognitivă și cea comportamentală.
„Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi
mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi vremea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze.” (Maria
Montessori)
Bibliografie:
Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, Cluj-Napoca 2007;
Lazăr V., Cărăşel A., ,, Psihopedagogia activităţilor extracurriculare”, Editura Arves, Craiova, 2007;
Drăghinescu, D., ,, Socializare și cooperare în activitățile școlare și extrașcolare”, Editura Irco Script,
2006, Drobeta-Turnu-Severin;
Iovan, S., ,, Managementul activității educative extrașcolare”, Editura PrintXpert, 2010, Craiova.
11
PROFESOR ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR LILIANA CRISTEA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ APOSTOLACHE, COM. APOSTOLACHE,
JUD. PRAHOVA
Conform DEX, a educa presupune a influența în mod sistematic (și în cadru organizat) formarea și
dezvoltarea însușirilor intelectuale, morale, fizice etc. ale copiilor, precum și a dirija dezvoltarea unor
însușiri sufletești, morale, artistice etc. într-o anumită direcție.
După cum se vede, termenul de educație este unul complex, ce privește formarea ca întrg a unei
persoane, pe toate direcțiile. Simpla instruire în vederea achiziționării unui bagaj de cunoștințe în diverse
domenii/ariicurriculare reprezintă un mic procent din întregul proces.
Pentru a completa formarea pe plan civic, moral, caracterial, noi profesorii avem la dispoziție acea
oră de consiliere săptămânală, în mod evident insuficientă. Printre altele, rolul școlii este preponderent acela
de a-l ajuta pe fiecare să-și descopere aptitudinile și înclinațiile, spre a ști în ce direcție să se orienteze pe
mai departe (la liceu, facultate) pentru a-și alege o carieră.
În sistemul de invățământ postrevoluționar se pune mult accentul pe activitățile extrașcolare –
activități ce ne oferă o mai mare libertate de extindere a explorării unei palete mai largi de acțiuni. În plus,
ieșirea din cadrul perceput ca rigid al instituțiilor școlare face ca beneficiarii procesului instructiv – educatv
(adică elevii) să fie mai receptivi la propunerile profesorilor și să participe la activități cu real interes.
Ca beneficii, mai putem adăuga și faptul că în organizarea acestor activități extrașcolare putem
implica mai mult părinții – partenerii noștri în educarea copiilor. Aceștia din urmă și părinții lor pot veni
cu propuneri ale unor asemenea activități, fapt care îi ajută să se simtă egalii noștri și să se implice mai
responsabil.
În cazuri și mai fericite, părinții se pot organiza și pot strânge fonduri în vederea desfășurării unor
asemenea activități.
Domeniile ce pot fi explorate astfel se întind pe un palier mai larg, achiziționarea unor cunoștințe și
deprinderi se poate face în modul cel mai temeinic posibil, prin practicare.
Mai putem aduce în discuție un alt avantaj al activităților extrașcolare: ineracțiunea elevilor cu alte
persoane decât profesorii, în funcție de locul de desfășurare al activității. Ieșind din instituția școlară, copilul
trebuie să fie mai atent, să-și adapteze comportamentul și acțiunile la situațiile de moment și este nevoit să
pună în practică acele reguli de conduită morală și socială expuse (poate în mod sec) la școală.
A nu se înțelege că există numai aspecte pozitive ale activităților extrașcolare. Orice astfel de demers
presupune costuri financiare din partea părinților și a profesorilor. De multe ori, în zonele rurale nu toți
elevii pot participa la toate aceste activități, din motivul expus anterior. Dar, rolul nostru este acela de a
găsi modalități de surmontare a acestor neajunsuri.
În concluzie, activitățile extrașcolare oferă oportunitatea explrării mediului social într-o manieră
directă (mijlocită de persoane instruite în acest sens), precum și aplicarea cunoștințelor și a aptitudinilor
dobândite de elev.
12
PROF. ÎNV. PREŞ. DIAC RALUCA- BIANCA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ UNGURENI- JUD. BACĂU
"Să nu -i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi
mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să- i învăţam să se adapteze.” (Maria
Prin activităţile extracurriculare, educaţia urmăreşte recunoaşterea şi cultivarea legăturii dintre
aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ în
diferite domenii. Copiii încă de mici acumulează o serie de cunoştinţe, punându-i în contact direct cu
diferite obiecte şi fenomene din mediul înconjurător.
Având cel mai larg caracter interdisciplinar, activităţile extraşcolare pot îmbrăca diferite forme:
excursii, drumeţii, vizite, spectacole cultural-artistice, tabere şcolare, vizionări de filme, competiţii sportive,
cercuri de creaţie, cercuri pe discipline, concursuri, care, prin specificul lor, imprimă copilului un anumit
comportament, o ţinută adecvată situaţiei, declanşând anumite sentimente. Ele au menirea de a valorifica
timpul liber al copiilor într-un mod plăcut şi util şi de a-l transforma într-o sursă educaţională.
Activităţile extracurriculare sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc bucurie,
facilitează acumularea de cunoştinţe, Copiilor li se dezvoltă spiritul practic, fiecare dintre ei având
posibilitatea să se afirme conform naturii sale.
Scopul activităţilor extracurriculare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în
desfăşoară într-un cadru informal, ce permite elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să reducă
nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual.
Educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ are o importanţă majoră în dezvoltarea
copiilor. Acesta il face pe individ mai responsabil, iar această responsabilitate îl pregăteşte pentru viitor.
De asemenea, implicarea în activități extracurriculare ajută individul să întâlnească oameni noi, cu
experiențe diferite, îl ajută să-și facă prieteni, să socializeze, acest aspect fiind foarte important în cazul
tinerilor care întâmpină dificultăți de comunicare cu semenii lor.
În concluzie, putem menționa că activităţile extraşcolare sunt o componentă educaţională valoroasă
şi eficiente căreia orice cadru didactic trebuie să îi acorde o atenţie deosebită, adoptând o atitudine creatoare
atât în modul de realizare a activităţii, cât şi în relaţiile cu cei care participă, asigând astfel o atmosferă
relaxantă care să permită dezvoltarea comportamentului copiilor.
Bibliografie
1. Cucoş, C., (2002). Pedagogie, Iaşi, Editura Polirom
2. Ministerul Educatiei si Cercetarii, Institutul de Stiinte ale Educatiei Revista invatamantului
prescolar, 3-4/2006
13
IMPORTANTA ACTIVITATILOR EXTRASCOLARE IN EDUCATIA
COPIILOR PRESCOLARI
PROF. INV. PRESC. EFTIMIE CORNELIA

SCOALA GIMNAZIALA: ”AUREL VLAICU” FETESTI
JUDETUL IALOMITA
“Natura ne aseamana, educatia ne deosebeste.” Confucius

Timpul liber al copiilor sta din ce in ce mai mult in atentia organizatorilor procesului de instruire si
educare in scopul folosirii mai eficiente a acestuia in procesul educativ al tinerei generatii. Copiii au nevoie
de activitati de joc, de dans, de sport. Este si motivul pentru care educatoarele trebuie sa acorde toata atentia
bunei organizari a timpului liber al copiilor din gradinite, imbinand armonios, munca si invatarea cu
distractia si jocul.
Prin activitatile extracurriculare desfasurate in gradinite se urmareste completarea procesului
didactic, organizarea rationala si placuta a timpului liber.
Activitatile extracurriculare organizate in gradinite pot avea continut cultural, artistic sau spiritual,
continut stiintific si tehnico-aplicativ, continut sportiv sau pot fi simple activitati de joc, de participare la
viata si activitatea comunitatii locale
In cadrul activitatilor extracurriculare cu o deosebita influenta formativa sunt incluse toate formele
de actiuni care se realizeaza in afara programului propriu zis : plimbari, iesiri in natura, excursii, tabere,
serbari cu diferite ocazii, concursuri intre grupele aceleiasi gradinite sau intre gradinite, parteneriate scolare
pe diferite teme, etc .
In activitatile organizate in mijlocul naturii si al vietii sociale, prescolarii se confrunta cu realitatea
printr-o percepere activa, investigatoare, prin actiuni directe asupra obiectelor, fenomenelor din mediul
inconjurator, a unor zone geografice si locuri istorice.Ei dobandesc o mare cantitate de informatii privind
munca si viata omului in diferite contexte, isi formeaza reprezentari simple despre structura si conditiile de
viata ale unor plante si animale, despre legi obiective ale succesiunii anotimpurilor si frumusetilor patriei .
In cadrul activitatilor in aer liber, prescolarii isi pot forma sentimentul de respect si dragoste pentru natura,
de ocrotire a speciilor pe cale de disparitie.
Vizitele la muzee, expozitii, monumente si locuri istorice, case memoriale – organizate selectiv –
constituie un mijloc de a intui si pretui valorile culturale, folclorice si istorice ale poporului nostru. Atat
activitatile turistice cat si cele de concurs contribuie la imbogatirea si largirea vocabularului activ, a
socializarii, a diverselor continuturi stimulative, astfel copiii pot reda cu mai multa creativitate si
sensibilitate imaginea realitatii in cadrul activitatilor plastice si practice si de educarea limbajului, au mai
multa initiativa in cadrul jocurilor.
Spectacolele, serbarile, vizionarile (teatrul de papusi) constituie o alta forma de activitate
extracurriculara in gradinite, prin intermediul carora copilul face cunostinta cu lumea minunata a artei.
Aceasta forma de activitate il pune pe cel mic atat in calitate de actor cat si de spectator in fata unei surse
inepuizabile de impresii puternice, precum si in faptul ca se apeleaza in permanenta la afectivitatea
copilului. . Viata afectiva la varsta copilariei constituie temeiul viitoarei personalitati. A te concentra asupra
ei, a mecanismelor proprii de functionare constituie, de fapt, esenta activitatii instructiv – educative a
educatoarei in gardinita de copii, barometrul de apreciere a eficientei acestei munci, chiar daca roadele ei
nu vor fi culese imediat, ci in timp.
Prin organizarea unor concursuri intre grupele aceleiasi gradinite sau intre gradinite diferite (pe
diferite faze, pe diferite teme) dezvoltam dragostea si interesul copiilor pentru frumos, sensibilitatea si
personalitatea lor suferind modificari pozitive, putand usor depista tinere talente artistice in vederea
cultivarii si promovarii lor.
Concursurile sportive vin ca o completare a activitatilor de educatie fizica, si ajuta la dezvoltarea
psiho-motrica a copiilor, cei mici participand cu multa placere.
In acelasi timp nu trebuie neglijat rolul activitatilor extracurriculare in formarea caracterului colectiv
care conduce la «sudarea legaturii» dintre cei mici, ii invata sa traiasca in grup, sa colaboreze, sa accepte si
sa respecte parerile celorlalti.
14
În procesul instructiv-educativ activităţile extracurriculare îl atrag pe copil să participe cu plăcere şi
să fie interesat de activităţile propuse. În cadrul acestor activităţi se transmit copiilor, în mod sistematic şi
organizat informaţii din toate domeniile de activitate: muzicale, literare, plastice accesibile, formându-se
pronunţat caracter activ participativ, permiţând copilului să construiască relaţii sociale, să-şi exerseze şi să-
şi perfecţioneze limbajul, să rezolve probleme, să negocieze, să coopereze, să utilizeze simboluri. Fiind cea
mai pură formă a gândirii simbolice, are o contribuţie majoră în dezvoltarea intelectuală
Cele mai plăcute activități extrașcolare pentru copii sunt serbările cu tematică diversă, expozițiile cu
lucrări realizate chiar de ei, vizitele la zoo, la grădina botanică, la muzee, excursii tematice, concursuri
școlare, carnaval, întreceri sportive, activități de plantare și îngrijire a spațiului verde sau chiar flashmob-
uri.
Activităţile extracurriculare bine pregătite, sunt atractive pentru orice vârstă, stârnindu-le interesul
producându-le bucurie, uşurându-le acumularea de cunoştinţe, chiar dacă presupun un efort suplimentar. În
cadrul acestor activităţii sunt atraşi şi copiii timizi, dar şi cei impulsivi, învăţând astfel să se tempereze în
preajma colegilor lor - “copilul care este lăudat învaţă la rându-i să aprecieze” (D.I. Nolte)
Activitățile extrașcolare au rolul de a dezvolta competențele sociale, lucrul în echipă, colaborarea și
comunicarea în rândul copiilor, integrarea în grup, spiritul de inițiativă, toleranța față de ideile celorlalți,
deprinderea de a-și susține cu argumente punctul de vedere și de a critica constructiv – toate fiind atribute
necesare oricărui om pentru reușita în viață. De aceea, activitățile extrașcolare îl ajută pe copil să
dobândească aptitudini necesare pentru a se descurca în cele mai variate situații de viață.
15
PROFESOR ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR RAMONA FURTUNĂ

ȘCOALA GIMNAZIALĂ APOSTOLACHE, COM. APOSTOLACHE,
JUD. PRAHOVA
Activitățile extrașcolare sunt activități la care elevii participă în timpul liber în cadrul unor instituții
speciale. Ele sunt organizate în afara școlii, ca spațiu și în afara programului școlar. În această secvență
putem include și activitățile la care părinții își înscriu copiii, cursurile muzicale, instrumentale, de canto, de
pictură, dans, etc. precum și activitățile realizate de către profesori, dar în afara orarului școlar (excursii,
concursuri, etc..).
În zonele urbane asistăm adesea la un fenomen deloc benefic copilului. Din dorința de a-i ocupa
timpul în mod util copilului și de a obține rezultate deosebite în planul dezvoltării intelectuale și culturale,
adultul îl înscrie la cât mai multe activități săptămânal, de care, poate, cel mic nici nu este interesat. Din
cauza excesului, a unei activități constante intense, fenomenul se prelungește și după perioada școlară,
tânărul ajungând dependent de muncă, cu o tendință spre exagerare, ajungându-se în ultima perioadă la
fenomenul de Burn – out. Cu alte cuvinte, tot acest cumul de activități conduc la epuizare atât nervoasă cât
și fizică.
Pentru diminuarea epuizării, este recomandat ca părinții să se limiteze la două activități pe săptămână,
și această selecție să fie realizată după testarea intereselor copilului, recomandarea unor persoane
specializate, disponibilitatea proprie financiară, temporală, în caz contrar totul are o amprentă
contraproductivă, chiar nocivă.
În ceea ce privește activitățile extrașcolare acestea sunt organizate de către cadrul didactic în mediul
școlar și presupun vizite, excursii, predare în contexte noi de învățare. Orice tip de activitate extrașcolară
este binevenită deoarece plasează elevii în contexte noi, în situații practice și, deci, cu atât mai plăcute
pentru ei.
Un alt avantaj al activităților extrașcolare este acela că implică activ elevul, el își poate exprima
părerea liber, poate opta, alege tipul de activitate, de a se implica în organizarea activității respective. În
acest context, ei devin mai responsabili, mai atenți, mai interesați și atunci gradul de absorbție a materiei
este mult mai ridicat.
În altă ordine de idei, dacă parteneriatul școală – părinte este unul bine pus la punct se pot organiza
astfel de activități cât mai numeroase, unde elevii sunt cei mai câștigați deoarece mediatorul oferă un
context inedit de învățare, cu atât mai atractiv pentru elevi. Din păcate, un minus al acestor activități este
partea financiară, și faptul că elevii nu pot fi participanți în totalitate duce la un dezechilibru. O soluție
pentru această problemă ar fi implicarea activă a autorităților locale, a unor sponsori astfel încât să poată
participa toți elevii și să se ofere șanse egale la educație tuturor.
În concluzie, activitățile extrașcolare sunt benefice, de dorit, prin faptul că oferă cât mai multe
contexte de învățare, atractive elevilor, singurul impediment în organizarea lor fiind resursa financiară.
16
TIMPUL LIBER AL ELEVILOR SI ACTIVITATILE EXTRASCOLARE
PROF. GLAVAN LILIANA ANTOANETA

LICEUL TEHNOLOGIC DRAGANESTI-VLASCA
,,Scopul educaţiei ar trebui să fie pregătirea unor oameni care să acţioneze şi să gândească
independent şi care, în acelaşi timp, să vadă în slujirea comunităţii realizarea supremă a vieţii lor.’’ –
Albert Einstein
Cand vorbim despre educatie, nu putem sa nu ne gandim si la activitati complementare care se

desfasoara in stransa legatura cu procesul de educatie. Astfel, rolul activitatilor extrascolare in pregatirea
adolescentilor pentru viata este foarte important, deoarece acestea il antreneaza pe tanar pentru existenta
adulta.
Perioada adolescentei este una definitorie pentru formarea personalitatii umane si, de aceea, fiecare
dintre noi trebuie sa profite din plin de oportunitatile oferite si sa se implice in activitati cat mai variate. In
acest sens, scoala si mediul extrascolar au un rol definitoriu in formarea caracterului, in dobandirea de
competente si in pregatirea pentru provocarile de pe piata muncii.
Activitatile extrascolare reprezinta o modalitate nonformala de a invata lucruri noi fara sa simti
presiunea notelor din catalog. Timpul liber poate fi petrecut intr-un mod placut, prin care poti descoperi noi
teritorii sau iti poti dezvolta anumite abilitati. De exemplu, practicarea unui sport dezvolta spiritul de echipa,
capacitatea de a rezista la efort indelungat, motivatia, dar ii si responsabilizeaza pe cei implicati.
Deasemenea, traim intr-o lume intr-o permanenta schimbare si, de aceea, trebuie sa stim sa ne adaptam intr-
un ritm rapid la orice rigori. Schimbarile sociale si culturale aduc cu sine si numeroase oportunitati in
mediul profesional, de care ne putem bucura daca avem resurse interioare dobandite intre timp. Un exemplu
poate fi dobandirea unor competente lingvistice in limbi straine, care pot facilita accesul la studiul in
strainatate sau la practicarea unei meserii in alta tara. Organizarea timpului se prezinta ca o operatie de
stabilire a succesiunii diferitelor preocupari in scopul asigurarii indeplinirii lor in conditii bune cu minimum
de efort si in timpul minim necesar.In bugetul de timp al elevului intra atat satisfacerea obligatiilor scolare
si extrascolare, cat si a nevoii de odihna si recreere, de indeplinirea unor sarcini gospodaresti. Organizarea
timpului la nivelul unei zile influenteaza pozitiv sau negativ desfasurarea actiunilor din ziua urmatoare.
Oricat de importanta ar fi educatia curriculara prin procesul de invatamant, ea nu epuizează sfera
influenţelor formative exercitate asupra copilului. Rămâne cadrul larg al timpului liber al copilului, în care
viaţa capătă alte aspecte decât cele din procesul de învăţare şcolară. În acest cadru, numeroşi alţi factori
acţionează, pozitiv sau nu, asupra dezvoltării elevilor. Educaţia extracurrriculară (realizată dincolo de
procesul de învăţământ) îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii copiilor noştri. Educaţia
prin activităţile extracurriculare urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei optime dintre
diferite domenii. Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i
in contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Pe de alta parte, activitatile extrascolare pot avea si
unele efecte negative asupra elevului, determinandu-l sa se concentreze asupra acestui tip de activitati sis a
neglijeze restul obligatiilor.
17
LECȚII ON-LINE,
O PROVOCARE NECESARĂ,
VREMURI DE PANDEMIE GLOBALĂ
PROF.PT. ÎNV. PREȘCOLAR ILEA TECLA

GRĂDINIȚA CU P.P. ”AȘCHIUȚĂ”
CLUJ-NAPOCA
În aceste vremuri neliniștite, în contextul pandemiei globale de Coronavirus, am început activitățile

preșcolarilor, pe grupul nostru de ”WhatsApp”.
Prima dată a fost greu, nu știam cum să încep, cum vor reacționa copiii, cum vor reacționa părinții,
bunicii, multe semne de întrebare.
După ce, am văzut că parcă părinții mă încurajau să le vorbesc copiilor, pentru că ei așteaptă cu drag,
am prins curaj, începând activitatea în format electronic.
Am folosit WhatsApp, facebook, messenger. Când vedeam că nu îmi răspund cu feed-back pe
whatsup, îi întrebam pe messenger, dacă au vreo problemă din cauza căreia nu pot să răspundă, să facă față
cerințelor?
Așa s-a întâmplat că au revenit, au început să fie activi, cu rezultate bune, conform vârstei, grupei,
din care fac parte. Deoarece lucrez cu grupă combinată, copii, între 3-6ani. Si rezultatele sunt conforme
grupelor combinate.
Am să vă prezint, planificarea, pe care am urmat-o în aceste săptămâni de activitate on-line.

PLANIFICARE
Săptămâna 16-20 martie 2020
Tema anuală de studiu – Când, cum și de ce se întâmplă
Tema proiectului- Primăvara
Tema săptămânii- ”Rândunica a sosit”
Ziua Activități de învățare
Luni DȘ1- Observare- ”Barza și rândunica”( I-II)
16 martie DEC1- învățare cântec- ”Rândunica”, Repetare cântec ”Vine, vine primăvara”(I-II)
Marți DLC- Povestea educatoarei- ”Legenda rândunicii”(I-II)
17 martie DOS1- Convorbire- ”Cum ocrotim păsărelele?”(II)
Limba română- Observare-” Barza și rândunica”(I-II)
Miercuri DȘ2- ”Caută pătratele, cercurile, joacă-te cu ele! ”(I)
18 DȘ2- ”Caută pătrate, cercuri, dreptunghiuri, triunghiuri, joacă-te cu ele!”(II)
martie DEC 2 ”Cuibul cu ouă”(II)”Ouăle păsărelelor”(I)
Joi DȘ2-” A câtea păsărică a zburat?”(II)
19 martie DLC- Joc didactic ”Săculețul cu surprize”(I-II)
Limba română- ”Acâtea păsărică a zburat?”(II)
Vineri DLC- Povestea copiilor-”Povestea mea de primăvară”(II)
20 martie DPM- Săritura în lungime de pe loc(II), Sări din cerc în cerc (I)
Joc dinamic”Broscuțele sar în lac”(II), ”Sări din piatră în piatră)(I)
Săptămâna 23-27 martie2020

Tema anuală de studiu- Când, cum și de ce se întâmplă?
Tema proiectului- Primăvara
Tema săptămânii- ”Darurile primăverii”
Luni 23 DȘ1 Observare ”Darurile primăverii”( I-II)
martie DEC 1 Învățare cântec- ”Tavaszi szel” Repetare cântec ”Rândunica”(I-II)
18
Marti 24 DLC – memorizare- ”Hova megy te kis nyulacska”(II)
martie - ”Ghici ghicitoarea mea”(I)
DOS2- ”Grădina bunicului”tăiere-lipire (II)
”Grădina bunicului” lipire( I)
Limba română- ”Darurile primăverii”-observare( I-II)
Miercuri DLC- Joc didactic- ”Jocul primăverii”(II)
25 martie DȘ2- ”Sortăm legume și fructe de primăvară”(I-II)
DEC2- ”Mandala legumelor”(II)
- ”Salata”dactilopictură(I)
Joi 26 DȘ2- Compunere și descompunere 1-9 (II)Joc”Lapiață”
martie DLC- Povestirea educatoarei ”Căsuța iepurașului”(I-II)
Limba română- Joc de rol-”La piață”(II)
Vineri 27 DOS1-Convorbire- ”STAI! Covit19”

martie DPM- Săritura in lungime de pe loc(II)”Suntem campioni”
- Săritura pe loc(I)”Sări ca mingea”
Săptămâna 30 martie- 3 aprilie

Tema anuală de studiu- ”Cine și cum planifică, organizează o activitate?”
Tema săptămânii ”Vine iepurașul”
Luni 30 DȘ1 Lectură după imagini- ”Ne pregătim de Paște”(I-II)
martie DEC1-Predare cântec- ”Hova megy te kisnyulacska?”(I-II)
- Repetare cântec- ”Tavaszi szel”
Marți 31 DLC- Lectura educatoarei- ”Mindjartmegeszem es a husveti tojas”Devecsery Laszlo(II)
martie DȘ2- Compunere și descompunere limitele 1-9(II), 1-3(I)
Limba română- Tradiții Pascale(I-II)
Miercuri 1 DLC- Memorizare ”Locsolo vers”(I-II)
aprilie DEC2 Modelaj- ”Coșul cu ouă colorate”(II)
Activitate -”Ouă colorate”(I)
cu
Biblioteca
Joi 2 DȘ2- ”Al câtelea lipsește?”(II)
aprilie DOS2- Confecționare: ”Decorațiuni de paște”(I- II)
Limba română-” Iepuraș poznaș”(II)
Vineri 3 DLC- Joc didactic”Săculețul fermecat”(II)
aprilie DPM- ”Ștafeta cu ouă”(II)”Ștafeta fără ouă”(I)
În planificarea activităților am ținut cont de Planificarea anuală a grupei și actualul Curriculum
elaborat de MEN. Cultura grădiniței, cultura grupei, doleanțele părinților.
A trebuit să acomodez metodele și materialele lecțiilor on-line, deși nu am primit feed-back pe
moment, totuși, m-am acomodat doleanțelor.
Cred că a fost o experiență interesantă, am putut include și o activitate în parteneriat cu Biblioteca.
Sărbătorile Pascale- cu poezii, povești, activitate practică, multe desene, numărători.
Am vorbit cu doamna bibliotecară la telefon, am stabilit activitățile, am trimis poze și cântece cântate
de copii, înapoi.
Dacă va fi nevoie, și pe viitor voi desfășura mai multe activități în format electronic.
BIBLIOGRAFIE
***Curriculum Pentru Educaţia Timpurie - 2019, OMEN nr. 4.694/2.08.2019:
https://www.edu.ro/ordinul-ministrului-educației-naționale-nr-469402082019-privind-aprobarea-
curriculumului-pentru
***Anexa la ordinul ministrului Educației Naționale nr. 4.694/2.08.2019:
https://www.edu.ro/sites/default/files/Curriculum%20ET_2019_aug.pdf
19
„ȘCOALA ALTFEL”
– EXPERIENȚA PEZENTULUI IN SCHIMBARE ACCELERATA,
#STAIACASA ȘI #TOTULVAFIBINE
MIHAIELA JECHEREAN
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV „CETATE”, DEVA – HUNEDOARA
Așadar, traversăm momente de impredictibilitate, care impun măsuri cu caracter excepțional pentru
limitarea răspândirii infecției cu noul coronavirus, este imperios necesar să rămânem în siguranță,
#staiacasă, alături de familie, intr-o lume a prezentului în schimbare accelerată. Cu siguranță, în acest nou
context pot exista și oportunități de dezvoltare a unor competențe și
abilități, începând cu cele cognitive și reglatorii (ce ţin de rezolvarea de
probleme, reglarea emoţională sau cultivarea unor interese, de
dezvoltare a unor calități ale voinței, a curiozității și a căutărilor
creative), până la cele ce ţin de motricitate și autonomie personală,
oferindu-le copiilor și tinerilor experiențe utile și instructive diverse,
practice, în contextul învățării „intergeneraționale” în familie. Intervalul
30 martie – 3 aprilie 2020 ar fi fost dedicat, în condiții normale
programului național de activități extrașcolare ,,Școala altfel”. Unde,
personal aveam planificate activități educative "non-formal” și extrașcolar, al cărui scop este să contribuie
la dezvoltarea competenței de învățare și dezvoltare a facultăților intelectuale și morale, abilitățile de viață
și socio-emoționale în rândul elevilor, oferiând un spațiu experimental în care atât cadrele didactice, cât și
elevii sunt încurajați să își manifeste creativitatea și să îmbine într-un mod atractiv teoria cu aplicațiile ei
din viața de zi cu zi, învățarea cu preocupările individuale într-un context favorabil dezvoltării socio-
emoționale. Sugestii și argumentele propuse elevilor și părinților oferă alternative de petrecere a timpului
liber și de relaționare în familie, în același timp, activitățile propuse optimizează dezvoltarea cognitivă
sprijinând procesul de exprimare și autoreglare emoțională sau de dezvoltare a abilităților de viață
independentă, de autonomie personală și responsabilizare a copiilor. Dincolo de gravitatea contextului, care
presupune „distanțare socială” și care afectează, implicit, relațiile interpersonale, în această perioadă putem
petrece momente de calitate cu copiii noștri, ce reprezintă totodată modalități de comunicare și înțelegere
mai profundă a comportamentelor și nevoilor acestora, de conectare intrafamilială.
ACTIVITĂȚI POTRIVITE pentru fiecare zi a săptămânii:
 activități de curățenie, organizare, amenajare și reamenajare a spațiilor interioare și
exterioare ale locuinței: organizarea cărților în bibliotecă, igienizarea și curățarea spațiilor din casă,
aranjarea hainelor în dulap, selectarea lor, curățare a încălțămintei, selectarea deșeurilor selectiv, aspiratul,
reamenajarea spațiilor de joacă și recreere, readaptarea școlii acasă - sesiuni on-line, masă de lucru și
„tablă”-autocolant, etc;
 activități sportive adaptate casei: parcursuri utilitar-aplicative cu ajutorul obiectelor din casă
(eșarfe, plușuri, perne, scaune, diverse alte obiecte) și a celor specifice (minge de gimnastică, gantere, benzi
elastice, jaloane, coardă, cercuri, ...), pot fi utile în realizarea exercițiilor fizice distractive, lucrate în
pereche, copil-părinte, urcarea și coborârea treptelor în diferite variante: intr-un picior, de pe două pe două
picioare, alternativ, sărind din două în două trepte, tenis de masă, etc.;
 activități de grădinărit: amenajarea jardinierelor/ ghivecelor cu plantare de flori/iarbă, plante
aromatice, etichetând fiecare floare/plantă cu denumirea ei, urmărind atent evoluția lor, curățarea spațiului
din balcon/grădină și amenajarea lor intr-un desing prietenos și personal;
 activități de timp liber recreativ: confecționare produse - hand-made, album foto, semn de carte,
lecturi, vizionare filme, povești de familie - povestirea întâmplărilor din istoria familiei, arborele genealogic
al familiei,, jocuri (re)creative: Catan, remy, moara, puzzle, .. ;
 activități în bucătărie: ajutor în pregătirea meselor zilnice, preparare produse culinare ușoare,
maioneză, înghețată, clătite, gogoși, mixuri/ sucuri de fructe și legume, etc.;
 activități de educație economică: realizarea bugetului comun al familiei pentru o săptămână, cu
resurse și cheltuieli, crearea produselor ecologice recreative, indentificarea bancnotelor și voloarea lor.
20
 Atelierul „de croitorie al” iepurașului: stârnind interesul copiilor
noștri prin joacă având un mediu familial, cald și atactiv (unde există o mașină de
cusut este mai interesant). Un atelier nou care ridică sus ștacheta mămicilor
pricepute și descurcărețe. Putem realiza mici retușuri articolelor vestimentatre sau
crea unele vesele și unice, (șorț, fețe de pernă/ de masă, perdeluțe, măscuțe de
protecție) cu detalii brodate/ personalizate, cu temă, mai ales că se apropie Sfintele
Sărbători Pascale.
Toate activitățile planificate au rolul de a transmite experiența adulților către
copii, încurajând comunicarea, oferind adulților oportunitatea de a-i cunoaște mai
bine și de a-i învăța lucruri noi prin abordări inedite. Este important să avem
rădbare, inițiativă spre diversitate.
„Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi.Această lume nu va mai exista când ei vor fi
mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.”(Maria
Montessori –“Descoperirea copilului”)
Bibliografie
http://www.isjiasi.ro/documente/activitati%20extrascolare/Invatam%20in%20%20familie_RED_E
DUCATIV_ISJ_Iasi_martie_2020_v2.pdf
https://ro.scribd.com/doc/30799381/Activit%C4%83%C5%A3i-extracurriculare
https://pixabay.com/ro/images/search/virus/
https://www.google.com/search?q=poza+familie+fericita&rlz=1C1GCEA_enRO884RO884&sxsrf
=ALeKk02bqVlFyqK74QPWpzRY7ugs0roc5A:1585525104196&tbm=isch&source=iu&ictx=1&fir=aPt
f3gVTBoo1_M%253A%252Ct2cUH7Rab-Z5xM%252C_&vet=1&usg=AI4_-kQ-r2nDMm-
LoCo4_hbM3dr4rqUp-
A&sa=X&ved=2ahUKEwjawvik7cDoAhX8AxAIHTeYAEMQ9QEwB3oECAoQHg#imgrc=VS6nxo8Y
T7gzSM
Constantin Cucos – Educatia estetica, Polirom, 2014
21
ROLUL ȘI IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE
PROF. LINCĂ ELENA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ VRATA, JUD.MEHEDINȚI
„A instrui pe tineri cum se cuvine, nu constă în a le vârî în cap mulțime de cuvinte, fraze, expresiuni
și opiniuni din diferiți autori, ci a le deschide calea cum să priceapă lucrurile.”
John Amos Comenius
În orice domeniu este necesar să cunoști materialul de prelucrat, astfel încât să poți utiliza uneltele
adecvate pentru finalitatea dorită. În domeniul educației, această identificare trebuie făcută foarte atent, cu
atât mai mult cu cât „materialul” este unul uman, prin urmare individual, de cele mai multe ori chiar
imprevizibil.
Actualele activități instructiv-educative sunt centrate pe aceasta individualitate a tinerilor, de aici și
nevoia de a utiliza metode variate de predare, selectate atent, în funcție de personalitatea și nevoile celor
care urmează a fi „prelucrați”. Astfel, în activitatea didactică, este indicat să putem identifica din timp elevii
cu un potențial crescut sau scăzut în diferite domenii de activitate.
În fiecare școală se urmează un curriculum unitar; prin curriculum unitar se înțelege rutina cursurilor
care are ca finalitate o examinare publică (teste naționale, bacalaureat). Prin urmare, elevii învață mult
pentru a avea rezultate bune și a promova. Dar este suficient în ceea ce privește formarea personalităţii
tinerilor, a celor care vor participa activ la cerințele societății actuale? Să presupunem că există un elev care
are rezultate foarte bune, dar nu se poate exprima liber, este emotiv; în acest caz, elevul va trebui, pe viitor,
să aplice pentru un loc de muncă, să participe la diferite interviuri la care, cel mai probabil, va fi respins.
Mai sunt și cazurile elevilor cu un potențial crescut față de învățătură, dar care sunt total dezinteresați de
activitățile în aer liber, prin urmare sunt inactivi din punct de vedere fizic. Pe lângă studiu, tinerii trebuie
să mai fie și conștienți de lumea exterioară și de ce se întâmplă în jurul lor. Cu alte cuvinte, dezvoltarea
individului trebuie să să facă pe cele două planuri: intelectual și fizic.
Examenele și studiile sunt doar o parte care trebuie completată de alte componente pentru a forma o
personalitate integrabilă în această societate competitivă. Astfel, complexitatea finalităţilor educaţionale
impune îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare, iar parteneriatul educaţional, ca set de
intervenţie complementară, apare ca o necesitate.
Activitățile „de după ore” sunt foarte utile pentru majoritatea elevilor, cu atât mai mult cu cât sunt
unii dintre ei care nu au cea mai bună viață de familie. În cazul unui astfel de tânăr, activitățile
extracurriculare sunt binevenite deoarece îi pot schimba optica asupra vieții și îl pot orienta spre un drum
mai bun. Dacă acasă îi lipsește „mentorul”, persoana care să îl ghideze, tânărul va căuta unul afară, așa că
este indicat să fie un adult responsabil, un profesor, un îndrumător.
Un alt aspect pozitiv al activităților extracurriculare este faptul că îl fac pe individ mai responsabil,
iar această responsabilitate îl pregătește pentru viitor. De asemenea, implicarea în activități extracurriculare
ajută individul să întâlnească oameni noi, cu experiențe diferite, îl ajută să-și facă prieteni, să socializeze,
acest aspect fiind foarte important în cazul tinerilor care întâmpină dificultăți de comunicare cu semenii lor.
Astfel de activități sunt de o reală importanță cu atât mai mult cu cât trăim într-o lume dominată de
mass media, referindu-ne aici la televizor, calculator și internet, care nu fac altceva decât să contribuie la
transformarea copiilor noștri în niște persoane incapabile de a se controla comportamental, emoțional.
Activitățile extracurriculare sunt variate, astfel încât tinerii pot fi implicați, în funcție de interesele
fiecăruia. Nu este necesar ca elevii să exceleze în aceste activități, atâta timp cât la sfârșit asimilează niște
experiențe noi care îi vor ghida mai departe.
Participarea la dezbateri sau discuții de grup
Atât elevii cât și părinții acestora pot fi invitați să participe la activități care implică lectura, dezbaterea
și discuțiile de grup care îi vor ajuta să achiziționeze deprinderi în comunicare.
Participarea la dansuri sau la canto
Tinerii care au ca preocupări dansul sau muzica pot să participe la diferite competiții de acest gen.
Acest lucru, nu numai că le oferă o alternativă la viitoarea carieră, dar îi ajută să capete încredere în ei înșiși.
22
Participarea la concursuri de cultură generală
Sunt elevi care studiază mult, dar sunt o serie de lucruri care pot să nu le fie clare. Cu ajutorul acestor
concursuri, ei pot acumula informații pe care nu le aveau înainte.
Participarea la jocuri și sportul
Studiul este important, dar la fel este și „jocul”. Sportul este necesar în dezvoltarea corpului și a
minții, mai mult, el învață individul ce înseamnă spiritul de echipă, corectitudinea și toleranța.
Participarea la diverse campanii de conștientizare
Elevii trebuie să participe de asemenea la diferite activități care militează pentru sănătate, protejarea
mediului etc., astfel încât ei să devină activi în problemele societații actuale.
Participarea la evenimente comunitare
Elevii trebuie de asemenea să fie pregătiți pentru situații limită. Astfel, ei ar trebui să știe cum să ofere
primul ajutor și cum să-l primească, în diferite cazuri (cutremur, incendiu, accident etc), întregul proces și
tehnicile folosite.
În final, atât activitățile curriculare cât și cele extracurriculare nu trebuie doar să educe pe tineri în
spiritul societății actuale, ei trebuie să fie învățați și să se adapteze. Astfel, ei vor fi pregătiți pentru o lume
care nu va mai fi „a noastră”, ci va fi „a lor”.
23
FORME DE ACTIVITATI EXTRASCOLARE DESFASURATE CU ELEVII
CICLULUI PRIMAR
PROF.INV. PRIMAR LUBINSCHY RAMONA

ŞCOALA GIMNAZIALA „SF. ANDREI”
În vederea socializării şi integrării copiilor, completarea activităţilor educative din şcoală se

realizează cu aportul activităţilor extraşcolare, a căror gamă este în continuă lărgire în fiecare an.
Scopul general al acestor activităţi este creşterea gradului de adaptare a copiilor la viaţa socială, mai
exact, dezvoltarea autonomiei personale şi sociale, a comportamentului în grup, creşterea stimei de sine şi
a stării de bine prin posibilitatea afirmării în grupul social, intensificarea implicării părinţilor în dezvoltarea
elevilor. Aceste activităţi sunt organizate de cadrele didactice şi majoritatea iau forma unei colaborări între
grupele de copii sau chiar cu alte instituţii. În contextul actual al învăţământului românesc, activităţile
extracurriculare sunt cele care vin să completeze educaţia copiilor, fiind poate cea mai complexă formă de
activitate pe care o avem, spre a ne desăvârşi munca la clasă. Copiii au nevoie ca, pe lângă variatele
cunoştinţe dobândite în diverse domenii de studiu, să se desăvârşească emoţional şi comportamental.
Activităţile extraşcolare contribuie la adâncirea şi completarea procesului de învăţământ, la
dezvoltarea înclinaţilor şi aptitudinilor elevilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber. Ele
prezintă unele particularităţi prin care se deosebesc de activităţile din cadrul lecţiilor. Acestea se referă la
conţinutul activităţilor, durata lor, la metodele folosite şi la formele de organizare a activităţilor.
Conţinutul acestor activităţi nu este stabilit de programa şcolară, ci de fiecare cadru didactic în parte,
în funcţie de interesele şi dorinţele elevilor. Având un caracter atractiv, elevii participă într-o atmosferă de
voie bună şi optimism, cu însufleţire şi dăruire, la acest tip de activităţi.
În orice tip de activitate extraşcolară, fie că este vorba de drumeţie, vizita într-un atelier de creaţie,
un muzeu, un loc istoric, o excursie de mică sau mare anvergură este necesar să antrenăm trei factori
implicaţi în actul educaţional:
1. elevii – prin responsabilităţi asumate atât individual, cât şi în grup;
2. familia – prin susţinere morală, financiară, sau chiar implicare în organizarea activităţilor;
3. şcoala – prin obţinerea avizelor necesare deplasării, elaborarea strategiilor didactice, realizarea
unităţii dintre cei doi factori, finalizarea activităţii întreprinse.
Acest tip de activitate îi antrenează pe copii în activitatea de învăţare, îi apropie de şcoală, îi determină
să o îndrăgească. Chiar ei propun, cer, aşteaptă şi se implică în realizarea acestui tip de activitate.
Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv-educative să primeze, dar să fie prezentate în mod echilibrat
şi momentele recreative, de relaxare, atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite.
În cadrul acestor activităţi, elevii se deprind să folosească surse informaţionale diverse, să
întocmească colecţii, să sistematizeze date, învaţă să înveţe.
Prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi,
elevii se autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi
cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obietivul
principal al învăţământului primar – pregătirea copilului pentru viaţă.
În legătură cu dezvoltarea creativităţii elevilor, pot fi date profesorilor următoarele îndrumări:
gândirea creativă şi învăţarea din proprie iniţiativă trebuie încurajate prin laudă. Trebuie promovat modul
variat de abordare a problemelor de manipulare a obiectelor şi a ideilor. Elevii trebuie să fie îndrumaţi să
dobândească o gândire independentă, nedeterminată de grup, toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a
descoperi probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica constructiv. Înainte
de toate, este însă important ca profesorul însăşi să fie creativ.
Activităţile extraşcolare de cultivare a gândului, a sufletului, a dorinţei de frumos şi mişcare, îmbracă
forme multiple. Printre cele mai importante activităţi extraşcolare, dintre care unele având deja un caracter
tradiţional, amintim:
• concursurile interşcolare (în domeniul matematicii: Micul Şcolar, ABAC, concursul de creaţie
literară Marcela Peneş, concursurile interdisciplinare Discovery, Formidabilii, Olimpiada meşteşugurilor,
concursurile de educaţie rutieră, Olimpiada solidarităţii, Olimpiadele Kaufland);
24
• activităţile de socializare în oraş organizate pe tot parcursul anului: plimbări în oraş, în parc;
cumpărături în magazine; luarea mesei la pizzerii; vizitarea muzeelor şi a altor instituţii publice;
• activităţile de decorare a clasei in funcţie de eveniment şi anotimp, sub îndrumarea cadrelor
didactice;
• activităţile de Crăciun (serbările, primirea colindătorilor, mersul cu colinda, expoziţiile de obiecte
decorative potrivite sărbătorilor de iarnă);
• organizarea de activitati tematice precum cele desfăşurate de Ziua Mamei, 9 Mai – Ziua Europei,
Ziua Copilului;
• pregătirile de Paşti (copiii realizează felicitări şi obiecte decorative);
• implicarea elevilor, prin diferite moduri, în proiecte;
• serbarea zilelor de naştere a copiilor (sărbătoriţii primesc cadouri şi se bucura de atenţia celorlalţi
copii);
• organizarea serbărilor ocazionate de sfârşitului anului şcolar, la care sunt invitaţi părinţii, fraţii şi
prietenii copiilor;
• participarea la o serie de activităţi de colaborare interşcolară;
• participarea la excursii în împrejurimi sau de durată mai lungă, organizarea taberelor şcolare în
perioada vacanţei de vară.
Activitatea turistică, atât de plăcută copiilor, este strâns legată de specificul lor de vârstă, este
încărcată cu numeroase valenţe educative: pe lângă fortificarea biologică a organismului, ea contribuie la
fortificarea morală, cultivând înalte trăsături de caracter.
La vârsta copilăriei, vârstă a „descoperirii lumii”, cunoaşterea patriei ocupă un loc extrem de
important. Rolul excursiilor este acela de a înlesni cunoaşterea, de a-i aduce pe copii în contact direct cu
natura şi cu frumuseţile patriei, dar şi cu oamenii ce o îmbogăţesc şi o înzestrează necontenit. Se ştie foarte
bine că nu-ţi poţi iubi patria cu adevărat dacă nu o cunoşti pe deplin şi nemijlocit. Acesta poate fi cu adevărat
rolul primordial al excursiilor. Acestea trebuie să ofere de fiecare dată elemente noi, să incite şi să trezească
curiozitatea şi interesul elevilor, să îi atragă şi să îi facă să participe activ.
De asemenea, în organizarea activităţilor turistice ale copiilor trebuie să se ţină seama de dorinţa lor
de a-şi satisface setea de cunoaştere, nevoia de joc, de mişcare, de frumos, dar nu în ultimul rând, de
particularităţile de vârstă.
În deplasările lor în mijlocul naturii, pe lângă observarea atentă de către copii a tot ce-i înconjoară, se
pot organiza cu aceştia convorbiri, lecturi, concursuri, întreceri sportive, strângere de plante medicinale,
pietre, fluturi, etc.
Elevii îşi pot etala cunoştinţele dobândite până în acel moment, vorbind despre vegetaţia şi fauna din
zona vizitată. Ei ştiu, în funcţie de vârstă, dar şi de locul în care se află (câmpie, deal, munte, litoral sau
deltă), ce floră şi faună pot întâlni în acea excursie (de exemplu: la munte întâlnim bradul, feriga / ursul,
capra neagră...).
Pot, de asemenea, să-şi dezvolte cunoştinţele istorice, vizitând locuri încărcate de istorie, în care pot
simţi trecutul (Sarmizegetusa, Cetatea Devei, Castelul Huniazilor de la Hunedoara).
Bogăţiile şi frumuseţile patriei pot provoca în sufletul copiilor o impresie deosebită. Din experienţa
personală pot spune ca aceştia au fost foarte sensibilizaţi după vizita la Peştera Dâmbovicioara, Peştera
Urşilor, Gheţarul Scărişoara, Salina Turda sau Praid.
Pe lângă toate acestea, cultura religioasă ocupă şi ea un loc important în dezvoltarea copiilor. Vizita
acestora la mănăstiri ca: Prislop, Lainici, Tismana sau Româneşti, indiferent de religia pe care o au copiii,
le prezintă locuri deosebite, oameni curaţi, o lecţie de credinţă, un mijloc concret de realizare a activităţii
religioase de la clasă şi informaţii despre viaţa monahală.
De asemenea, vizitarea caselor memoriale ale diferitelor personalităţi ale poporului român - Casa
Memorială „Aurel Vlaicu”, Casa Memorială „Constantin Bâncuşi”, Casa Memorială „Ecaterina
Teodoroiu”, Casa Memorială „Ion Creangă” - le trezeşte copiilor interesul şi dorinţa de a afla cât mai multe
informaţii despre aceştia, dezvoltându-le, în acelaşi timp, mândria de a fi român, autentice sentimente
patriotice.
Excursiile şi drumeţiile sunt deci un mijloc prin care copiii intuiesc şi preţuiesc valorile culturale,
folclorice şi istorice ale poporului nostru, formează conduite şi norme eco-civice.
25
Organizând cu elevii asemenea activităţi extraşcolare, avem posibilitatea de a contribui la dezvoltarea
personalităţii armonioase a acestora, la dezvoltarea şi valorificarea intereselor şi aptitudinilor copiilor.
La vărsta şcolară, toate aceste activităţi pot contribui la creşterea încrederii în sine, la dezvoltarea
spontaneităţii si creativităţii copilului, la dezvoltarea unor opinii sau iniţiative. De asemenea, aceste
activităţi extraşcolare, pe lângă faptul că sunt menite să ofere copilului alternative ale educţiei, au şi o
deosebită influenţă formativă, pregătind mai bine pentru viaţă tinerele generaţii.
REŢETĂ PENTRU ACTIVITĂŢILE EXTRAŞCOLARE
26
PROF. ÎNV. PREȘCOLAR: LUCĂCEL VALERIA

GRĂDINIȚA ,,CĂSUȚA CU POVEȘTI” ZALĂU
„Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi
mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.”
(Maria Montessori –“Descoperirea copilului”)
Activităţile extracuriculare sunt activităţii complementare, activităţi de învăţare realizate la grupă şi

urmăresc îmbogăţirea informaţiilor primite în cadul activităţii didactice, cultivă interesul pentru
desfăşurarea anumitor domenii, atrag copilul spre integrarea în viaţa socială, la folosirea timpului liber într-
un mod plăcut şi util, contribuind în felul acesta la formarea personalităţii copilului. De aceea grădiniţa
trebuie să ofere diverse astfel de activităţi pentru ai atrage pe copii.
În procesul instructiv-educativ, activităţile extracurriculare stimulează copilul să participe cu plăcere
şi să fie interesat de activităţile propuse. În cadrul acestor activităţi, se transmit în mod sistematic şi
organizat informaţii din toate domeniile de activitate: muzicale, literare, plastice accesibile, formându-se
astfel anumite competenţe: de a audia anumite piese muzicale, de a interpreta roluri, astfel copilul reproduce
modele de conduită şi le asimilează în propriul lui comportament. Trăsătura cea mai importantă a
interpretării unor roluri este originalitatea şi creativitatea în redarea impresiilor proprii despre realitatea
înconjurătoare, spontaneitatea şi intensitatea trăirilor exprimate în joc. Are un pronunţat caracter activ –
participativ, permiţând copilului să construiască relaţii sociale, să-şi exerseze şi să-şi perfecţioneze
limbajul, să rezolve probleme, să negocieze, să coopereze, să utilizeze simboluri.
Activităţile extracurriculare organizate de grădiniţă au conţinut cultural, artistic, spiritual, ştiinţific,
tehnico-aplicativ, sportiv sau sunt simple activităţi de joc sau de participare la viaţa şi activitatea comunităţii
locale.
Activităţile extracurriculare de masă reprezintă activităţi care cuprind aproape întreaga masă a
copiilor dintr-o grupă, mai multe grupe, sau chiar grupe de copii din mai multe grădiniţe. Aceste activităţi
le oferă destindere, recreere, voie bună, satisfacţiile atmosferei de grup, iar unora dintre ei posibilitatea unei
afirmări şi recunoaştere a aptitudinilor. Aceste activităţi au caracter ocazional şi iau forme foarte variate.
- sărbătorirea zilei de naştere a unui copil la care participă colegi din toată grădiniţa;
- aniversarea zilei de naştere a unor copii care au frecventat grădiniţa şi acum sunt la şcoala primară;
- vizionarea în grup a unor spectacole de teatru;
- excursii;
- plimbări în parc;
- vizită la diferite muzee.
Excursiile şi taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării,
la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii cunosc locul
natal în care au trăit, muncit şi luptat înaintaşii lor învăţând astfel să-şi iubească ţara, cu trecutul şi prezentul
ei. Prin excursii copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere
de artă scriitori şi artişti.
Serbările reprezintă un necesar izvor de satisfacţie, bucurii, creează buna dispoziţie.
Serbările pot lua forme variate, de la solemna evocare istorică la un vesel carnaval. La pregătirea şi
realizarea serbărilor, copiii participă cu însufleţire şi dăruire, din dorinţa de a oferi spectatorilor momente
de ţinută estetică, distracţie, satisfacţie, făcându-le viaţa mai frumoasă, mai plină de sens.
-Ziua mamei, Ziua copilului, sfârşit de an.
- Serbări cu caracter istoric, cultural, comemorativ si religios: Carnavalul toamnei, Sf. Nicolae,
Crăciun, Paşti, 1 Decembrie, 24 Ianuarie, Ziua lui Eminescu, Ziua Europei, Carnaval;
Serbarea este modalitatea eficientă de cultivare a înclinaţiilor artistice ale copiilor contribuind la
dezvoltarea armonioasă a personalităţii lor.
Vizionările şi spectacolele constituie o altă formă de activitate extracurriculară în grădiniţe, prin care
copilul face cunoştinţă cu lumea minunată a artei.
27
Deşi această formă de activitate îl pune pe copil în majoritatea cazurilor în rolul de spectator, valoarea
ei deosebită rezidă în faptul că ea constituie o sursa inepuizabilă de impresii puternice, precum şi în faptul
că apelează, permanent, la afectivitatea copilului.
Vizionarea unor filme, spectacole de teatru precum şi a emisiunilor TV, poate constitui de asemenea
o sursă de informaţii, dar în acelaşi timp un punct de plecare în organizarea unor acţiuni interesante. De
exemplu: vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, urmată de discuţii
pregătite în prealabil, pe lângă faptul că realizează completarea unor aspecte educative, stimulează şi
orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, pictură, etc.
Copiii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească în primul rând o gândire independentă, toleranţă faţă
de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare al lor şi posibilitatea
de a critica constructiv. Înainte de toate, este însă important ca educatorul însăşi să fie creativ, pentru că
numai aşa poate să aducă în atenţia copiilor tipuri de activităţi extraşcolare care să le stârnească interesul,
curiozitatea, imaginaţia şi dorinţa de a participa necondiţionat la desfăşurarea acestora.
Activităţile extracurriculare sunt activităţi complementare activităţii de învăţare realizată la grupă,
urmăresc lărgirea şi adâncirea informaţiei, cultivă interesul pentru diferite ramuri ale ştiinţei, atrag individul
la viaţa socială, la folosirea timpului liber într-un mod plăcut şi util. Acestea orientează preșcolarii către
activităţi utile care să întregească educaţia, contribuind la formarea personalităţii.De aceea grădinița trebuie
să fie deschisă spre acest tip de activitate care îmbracă cele mai variate forme.
BIBLIOGRAFIE
1.Lespezeanu, M., Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar, Editura S.C. Omfal, Bucureşti,
2007
2.Preda, Viorica,, Metodica activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii.’’Editura,,
Gheorghe Cârţu Alexandru’’, Craiova2009.
3.Ionescu, M., Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
28
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAȘCOLARE ÎN EDUCAȚIA COPIILOR
PROF. LUNGESCU RAMONA DANIELA,

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 ALBENI, JUD.GORJ
,,A instrui pe tineri cum se cuvine, nu constă în a le vârî în cap mulțime de cuvinte, fraze, expresiuni
și opiniuni din diferiți autori, ci a le deschide calea cum să priceapă lucrurile.,, -John Amos Comenius
Activităţile extracurriculare sunt activităţi complementare activităţii de învăţare realizată la clasă,

la viaţa socială, la folosirea timpului liber într-un mod plăcut şi util, orientează elevii către activităţi utile
care să întregească educaţia şcolară, contribuind la formarea personalităţii.De aceea şcoala trebuie să fie
deschisă spre acest tip de activitate care îmbracă cele mai variate forme.
Realizarea acestor activităţi presupune alegerea din timp a materialului de către cadrul didactic,
abordarea creatoare a temelor de către acesta şi, nu în ultimul rând, măiestrie pedagogică şi dragoste pentru
copii.
Astfel de activităţi se deosebesc de cele şcolare prin varietatea formelor şi a conţinutului, prin durata
lor, prin metodele folosite, prin utilizarea unei forme specifice de verificare şi apreciere a rezultatelor şi
prin raporturile de colaborare, de apropiere, de încredere şi de prietenie dintre cadrele didactice şi elevi.
Modernizarea şi perfecţionarea procesului instructiv-educativ impun imbinarea activităţii şcolare cu
activităţi extracurriculare ce au numeroase valenţe formative .Desfăşurarea activitţăilor şcolare şi
extraşcolare permite şi manifestarea creativităţii de grup, a relaţiilor creative.În acest cadru, şi educatorul
îşi poate afirma spiritul novator, creativitatea didactică.
Educaţia elevilor în spiritul patriotic constituie o preocupare permanentă a cadrelor
didactice.Sentimentul patriotic nu este înnăscut, ci se dezvoltă în procesul educaţiei elevilor.Şcolii îi revine
sarcina organizării procesului de educaţie patriotică a elevilor, inserând în conştiinţa lor sentimentul de
dragoste faţă de patrie, acest sentiment prezentând anumite particularităţi specifice perioadelor de
vârstă.Sentimentul mândriei naţionale trebuie cultivat la elevi
încă din primele clase, cadrele didactice arătându-le măreţia luptelor duse de strămoşi pentru apărarea
libertăţii poporului împotriva cotropitorilor, frumuseţea limbii române, frumuseţile şi bogăţiile
patriei.Sarcinile educaţiei patriotice a elevilor se realizează în cl.I-IV prin procesul de învăţământ şi
activităţile extracurriculare pe care le desfăşoară elevii.Fiecare dintre aceste activităţi contribuie, în funcţie
de conţinutul ei, la formarea conştiinţei şi conduitei patriotice a elevilor.Rezultatele pe care le obţin la aceste
activităţi generează în sufletul elevilor sentimente complexe:de bucurie, de dragoste faţă de patrie şi de
admiraţie faţă de figurile măreţe ale istoriei noastre.Activitatea extracurriculară are forme variate.Să
analizăm valoarea educativă a unora dintre aceste forme.
Participarea elevilor la sărbătorile naţionale prin serbări cu tematică patriotică, generează sentimente
patriotice adânci în conştiinţa lor.Atmosfera înălţătoare în care ele se desfăşoară trezesc trăiri
emoţionale.Din experienţa didactică în mediul rural am constatat că, înaintea venirii la şcoală, copilul se
află sub influenţa benefică a folclorului muzical local, a cântecelor pe care le aude în familie sau la hora
satului, care constituie bogăţia spirituală a localităţilor rurale.În evoluţia lor serbările se leagă strâns şi cu
evoluţia sentimentelor de mândrie naţională, inspirate din momente importante „1 Decembrie”, ” 24
Ianuarie”, „ZiuaEroilor”etc.Antrenarea în asemenea acţiuni contribuie la formarea deprinderilor de
conduită patriotică, concretizează sentimente patriotice pe care le generează evenimentele mari din viaţa
poporului nostru.
Elementele de istorie locală ocupă un loc de seamă în cadrul general pe care îl oferă istoria patriei ca
parte integrantă a istoriei universale.În cadrul activităţilor extra-curriculare am folosit mai multe procedee
pentru valorificarea elementelor de istorie locală, ca de exemplu.:cercetarea istoriei locale, excursii la
locurile istorice, vizite la muzee istorice, case memoriale, îngrijirea monumentelor istorice.
Aceste activităţi menite să ducă la cunoaşterea ţinutului natal şi a istoriei locale capătă adevărate
virtuţi educative, deoarece participarea directă a elevilor face posibilă declanşarea unui proces lent, dar
profund, de cunoaştere a frumuseţilor patriei, a trecutului şi prezentului poporului român, la îmbogăţirea
simţămintelor lor
29
Din experienţa la clasă am constatat în ce măsură lectura contribuie efectiv la dezvoltarea gândirii,
limbajului, a trăsăturilor de caracter ale copiilor, dacă se apreciază just rolul şi rostul pe care îl joacă lectura
în cadrul programei şcolare, favorizând întregul registru explicativ-emoţional cerut şi condiţionat de vârsta
micilor şcolari.
Vizionarea unor piese de teatru sau spectacole accesibile vârstei copiilor, corespunzătoare educaţiei
pe care trebuie să o primească copiii de această vârstă şi prezentarea într-o formă artistică îngrijită constituie
în primul rând un preţios mijloc de cunoaştere a relaţiilor dintre oameni, îmbogăţeşte gândirea copilului,
dându-i posibilitatea să cunoască trecutul, să înţeleagă prezentul şi să năzuiască spre viitor, pregătindu-l
pentru viaţă.
Activităţile turistice sunt activităţi extracurriculare cu o deosebită valoare formativă.Ele se pot realiza
sub forma plimbărilor, excursiilor sau taberelor.
Astfel de activităţi asigură un contact direct cu obiectele şi fenomenele în condiţii naturale, ceea ce
uşurează procesul formării reprezentărilor despre acestea şi ajută copiii în cadrul activităţilor organizate în
şcoală.
Serbarea şcolară este o activitate extracurriculară tradiţională, care are mari valenţe educative.Această
activitate permite exprimarea activă nu numai a câtorva elevi mai talentaţi într-un domeniu sau altul, ci a
unui număr cât mai mare de elevi, fiecare contribuind, în felul lui, la reuşita comună.
Am realizat astfel de acţiuni cu ocazia zilei de 1 Decembrie, a Crăciunului, a Dragobetelui, a zilei de
8 Martie, a Zilei Europei, a Francofoniei, sau la sfârşit de an şcolar, oferindu-le elevilor posibilitatea de a
se exprima liber oral, în scris sau prin muzică.
Carnavalul este o manifestare veselă, antrenantă, plină de mişcare şi surprize. Am organizat carnavale
cu ocazia sărbătorilor de iarnă, cu ocazia Zilei Pământului sau cu ocazia zilei de 1 Iunie,
Halloween.Participanţii au purtat costume întruchipând diverse personaje, iar jocul de rol a stimulat
imaginaţia elevilor. Element dominant al carnavalului a fost dansul, intercalat cu diverse forme de
manifestări artistice. Elevii au avut posibilitatea de a se manifesta liber, atât în crearea costumului, cât şi în
interpretarea/realizarea unor monologuri.
Concursurile sunt forme competiţionale de activitate extraşcolară, organizate pe diferite teme.Am
organizat la nivel de şcoală concursuri de dans, de creaţii artistice, de desen.
Vizionarea spectacolelor, a filmelor, sau a emisiunilor de televizor sunt forme de activitati prin care
elevul nu doar dobândeşte informaţii, ci este stimulat spre activităţi de pictură, dans determinând astfel şi
dezvoltarea creativităţii.
pentru a avea rezultate bune și a promova. Pe lângă studiu, tinerii trebuie să mai fie și conștienți de lumea
exterioară și de ce se întâmplă în jurul lor. Cu alte cuvinte, dezvoltarea individului trebuie să să facă pe cele
două planuri: intelectual și fizic.
extraşcolare permite şi manifestarea creativităţii de grup.
Activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru
didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el, în primul rând, o atitudine creatoare, atât în modul de
realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită
stimularea creativă a elevilor.
30
BIBLIOGRAFIE:
1.Cosmovici, Andrei, Iacob, Luminiţa coord., ( 2008), Psihologie şcolara, Ed.Polirom, Iaşi
2.Manolache, Anghel-coord. general (1979), Dicţionar de pedagogie, Ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti
3.Ştefan, Mircea (2006), Lexicon pedagogic, Ed. Aramis, Bucureşti
4.Revista învăţământ primar nr. 4 din 1998, Contribuţia activităţilor extraşcolare în optimizarea
procesului de învătământ
31
ACTIVITĂŢILE EXTRAŞCOLARE ÎN INVĂŢĂMÂNTUL LICEAL
LUP LUCIAN
LICEUL TEHNOLOGIC “TRANSILVANIA” DEVA
învățământ.
celorlalți.
sociale. Un studiu al lui J. Eccles și B. L. Barber (1999) indică un impact diferit al activităților extrașcolare,
• participarea în cadrul tuturor tipurilor de activități extrașcolare corelează cu creșterea rezultatelor și
performanțelor școlare;
• participarea la activități sportive înregistrează o probabilitate mai mare ca elevii să aleagă să urmeze
o școală superioară (nivel universitar) până la la împlinirea vârstei de 21 de ani;
participanți.
În acest sens, cu elevii claselor a X-a, a XI-a şi a XII-a am încercat să identificăm modalităţi de
întrebuinţare a diferitelor obiecte metalice. Astfel, utilizarea materialelor metalice în scopul reciclării lor şi
refolosirii în obiecte de utilitate a reprezentat numai unul din obiectivele noastre (a se vedea Imaginea 1,
2).
Pe de altă parte, această iniţiativă a avut rolul de a le forma elevilor capacitatea de protejare a mediului
înconjurător, prin folosirea în scopuri practice a diferitelor componenete. De exemplu, arcul de la suspensia
automobilului a fost folosit ca support în realizarea veiozei.
Bibliografie:
Ionescu M.; Chiş V. – Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
Lazăr V., Cărăşel A., Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Ed. Arves, Craiova, 2007.
32
IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE
ÎN PROCESUL DE FORMARE A COPIILOR
PROF. LUPȘAN CRISTIAN COSMIN

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ”CĂPITAN AVIATOR MIRCEA T. BĂDULESCU”
BUZĂU
Modelarea, formarea și educația copilului înseamnă timp sacrificat și dăruire. Orice dascăl știe că
educația copilului reprezintă piatra de temelie pe care se va susține întreaga sa personalitate și viață.
Educația extracurrriculară este realizată dincolo de procesul de învățământ și își are rolul și locul
bine stabilit în formarea personalității copiilor noștri. Activitățile extrașcolare constituie modalitatea
neinstituționalizată de realizare a educației.
Educația prin activitățile extracurriculare urmărește identificarea și cultivarea corespondenței optime
dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viață civilizat, precum și stimularea comportamentului
creativ în diferite domenii. Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoștințe
punându-i în contact direct cu obiectele și fenomenele din natură.
 În cadrul acțiunilor turistice, copiii își pot forma afecțiunea față de natură, față de om și realizările
sale. Este important pentru ei să cunoască cât mai bine mediul înconjurător. Copiii sunt foarte receptivi la
tot ce li se prezintă sau li se spune în legătură cu mediul, fiind dispusi să acționeze în acest sens.
 În urma plimbărilor, a excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai multă creativitate și sensibilitate
imaginea realității, în cadrul activităților de desen și modelaj, iar materialele pe care le culeg sunt folosite
în activitățile practice, în jocurile de creație.
 Vizitele programate la muzee, expoziții, monumente și locuri istorice, case memoriale, toate
acestea constituie un mijloc de a prețui valorile culturale, folclorice și istorice ale țării.
 Vizionarea de filme, spectacole de teatru precum și a emisiunilor tv specifice vârstei lor, poate
constitui de asemenea o sursa de informații, dar în acelasi timp și un punct de plecare în organizarea unor
acțiuni interesante, copilul face astfel cunostință cu lumea artei.
 Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, stimulează și
orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, pictura.
 Excursiile și taberele școlare contribuie la îmbogățirea cunoștințelor copiilor în ceea ce privește
frumusețea țării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin efectuarea
excursiilor, copiii pot cunoaște realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit și au creat opere de
artă.
Grija față de timpul liber al copilului, atitudinea de cunoaștere a dorințelor copiilor și de respectare
a acestora trebuie sa fie dominantele acestui tip de activități. Acestea le oferă destindere, încredere, recreere,
voie bună, iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmări și recunoaștere a aptitudinilor. Activitatea educativă
școlară și extrașcolară dezvoltă gândirea critică și stimulează implicarea tinerei generații în actul respectării
drepturilor omului și al asumării responsabilităților sociale, realizându-se astfel, o simbioză lucrativă între
componenta cognitivă și cea comportamentală.
Aceste activități extrașcolare sunt recomandate copiilor pentru stimularea comportamentului creativ
în diferite domenii, îi pot ajuta pe cei mici să-și creeze propriul univers, să învețe mult mai ușor într-o
atmosferă relaxantă, în siguranță, cu o bază fundamentală în creșterea și dezvoltarea abilităților.
Bibliografie:
Crenguţa Oprea, Strategii didactice interactive, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2007.
Breben S., Gognea E., Metode interactive de grup, Editura, Arves, 2007.
Miron Ionescu, Educaţia şi dinamica ei, Editura, Tribuna învăţământului, Bucureşti, 1998.
33
BENEFICIILE ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE
PROF. LUPȘAN NICOLETA GABRIELA

LICEUL TEHNOLOGIC ”SF. MC. SAVA” BERCA
„Lăsați copilul să vadă, să audă, să descopere, să cadă și să se ridice și să se înșele.

Nu folosiți cuvinte când acțiunea, faptul însuși sunt posibile…” Pestalozzi
În opinia mea, activitățile extrașcolare constituie un factor decisiv în formarea personalității copiilor
și în pregătirea lor pentru viață.
Activitățile extrașcolare reprezintă modalitatea optimă de realizare a educației non-formale, prin
proiecte educaționale inițiate de către cadrele didactice în parteneriat cu alte școli, cu biserica, cu medicul,
și cu alte instituții din oraș.
Este unanim recunoscut faptul că perioda de la 6 la 10 ani din viața copilului lasă cele mai profunde
urme asupra personalității în devenire deoarece aceasta este perioada receptivității, sensibilității, mobilității
și a flexibilității psihice dintre cele mai pronunțate. Aceasta este perioada în care influențele externe lasă
cele mai durabile urme, în care se constituie premisele personalității și se așează bazele eu-lui: cognitiv,
afectiv-motivațional și volitiv-caracterial.
Activitatea extrașcolară ocupă un rol imporatant în ansamblul influențelor educative. Ea lărgește
orizontul cultural al școlarilor, completând cu noțiuni noi volumul de cunoștințe însușite la activități.
Participarea copiilor la acțiunile organizate în afara clasei și a școlii constituie, de asemenea, un mijloc de
formare a competențelor.
Activitățile extrașcolare aduc o contribuție însemnată și la educația morală, estetică a copiilor,
disciplinându-le acțiunile și lărgindu-le orizontul artistic.
Ce câștigă un copil care participă la activități extrașcolare:
• Experiență;
• Devine mai responsabil (trebuie să respecte un program, să urmeze niște reguli și niște
instrucțiuni);
• Socializează și învață să interacționeze cu un grup / își face prieteni sau cunoștințe;
• Capătă încredere în forțele sale proprii, devine mai independent;
• Dobândește curaj;
• Învață spiritul de competiție și cum să se comporte în competiție;
• Se disciplinează;
• Învață lucuri și abilități noi;
• Este activ, nu sedentar acasă la calculator sau în fața televizorului;
• Se dezvoltă armonios fizic și psihic;
• Aparține de un grup (apartenență foarte importantă din punct de vedere psihologic);
• Învață cum să se descurce în diferite situații;
• Copilul își ocupă timpul cu activități pozitive, se concetrează să învețe, să descopere ceva ce-l va
ține departe de influența vreunui anturaj deloc dorit de părinți;
• Are ocazia să participe la concursuri;
• Are un program bine stabilit, astfel se va deprinde cu un mod de viață activ, și la vârsta adultă i se
va părea ușor și firesc să aibă preocupări și să învețe în mod constant;
• Îl ajută să îndrăznească să viseze;
• Are ocazia să devină campion la ce vrea el.
Activitățile extrașcolare, de obicei, se desfășoară într-o atmosfera plăcută, relaxată, lipsită de
tensiuni. Spre deosebire de educația primită la școală, învățarea din timpul activităților extrașcolare se face
mai ușor și într-un mod distractiv.
Bibliografie:
Crenguţa Oprea, Strategii didactice interactive, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2007.
34
IMPORTANŢA ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE
ÎN EDUCAŢIA COPIILOR
PR. PROF. LAZĂR LIVIU

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,, TEODOR BĂLĂŞEL", ŞTEFĂNEŞTI
Şcoala este ca o lume fermecată, plină de basm şi feerie, este lăcaşul unde se pun bazele ,,
clădirii’’fizice şi spirituale a ,, puiului de om’’. Doar ,, zâna’’, modelatoarea de suflete şi minţi, ştie, cu mult
tact şi răbdare, să-i treacă pragul palatului fermecat pentru a îmbrăca haina plină de vrajă şi mister a
basmului, a jocului, a cântecului şi a poeziei.
Pedagogul american Bruner (1970) consideră că „oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare i se
poate preda cu succes, într-o formă intelectuală adecvată, orice temă”, dacă se folosesc metode şi procedee
adecvate stadiului respectiv de dezvoltare, dacă materia este prezentată „într-o formă mai simplă, astfel
încât copilul să poată progresa cu mai multă uşurinţă şi mai temeinic spre o deplină stăpânire a
cunoştinţelor” Oricât ar fi de importantă educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ, ea nu
epuizează sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului. Rămâne cadrul larg al timpului liber al
copilului, în care viaţa capătă alte aspecte decât cele din procesul de învăţare şcolară.
În acest cadru, numeroşi alţi factori acţionează, pozitiv sau nu, asupra dezvoltării elevilor. Educaţia
extracurrriculară (realizată dincolo de procesul de învăţământ) îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea
personalităţii copiilor noştri. Educaţia prin activităţile extracurriculare urmăreşte identificarea şi cultivarea
corespondenţei optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum şi stimularea
comportamentului creativ în diferite domenii. Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o
serie de cunoştinţe punându-i in contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Trebuinţa de a se juca,
de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm şcoala cu viaţa. Dacă avem grijă ca
obiectivele instructiv – educative să primeze, dar să fie prezentate în mod echilibrat şi momentele recreative,
de relaxare, atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite. În cadrul acestor activităţi elevii se deprind să
folosească surse informaţionale diverse, să întocmească colecţii, să sistematizeze date, învaţă să înveţe.
copiii se autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi
cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul
principal al scolii şi al învăţământului – pregătirea copilului pentru viaţă. Scopul activităţilor extraşcolare
este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activităţi cât mai variate şi bogate în
conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea integrării în mediul şcolar,
oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale şi corelarea
aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce
permite elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze
potenţialul intelectual.
Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale – organizate selectiv –
constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru. Ele
oferă elevilor prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, procesul de producţie în
desfăşurarea sa, operele de artă originale, momentele legate de trecutul istoric local, naţional, de viaţa şi
activitatea unor personalităţi de seamă ale ştiinţei şi culturii universale şi naţionale, relaţiile dintre oameni
şi rezultatele concrete ale muncii lor, stimulează activitatea de învăţare, întregesc şi desăvârşesc ceea ce
elevii acumulează în cadrul lecţiilor.
Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, stimulează şi orientează
copiii spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, pictură. Excursiile şi taberele şcolare
contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la educarea dragostei, respectului
pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile
unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă. De la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie
de cunoştinte punându-i in contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Activităţile de acest gen au
o deosebită influenţă formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii, tabere. În
cadrul activităţilor organizate în mijlocul naturii, al vieţii sociale, copiii se confruntă cu realitatea şi percep
activ, prin acţiuni directe obiectele, fenomenele, anumite locuri istorice. Fiind axate în principal pe viaţa în
35
aer liber, în cadrul acţiunilor turistice, elevii îşi pot forma sentimentul de respect şi dragoste faţă de natură,
faţă de om şi realizările sale. În urma plimbărilor, a excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai multă
creativitate şi sensibilitate, imaginea realităţii, în cadrul activităţilor de desen şi modelaj, iar materialele pe
care le culeg, sunt folosite în activităţile practice, în jocurile de creaţie. La vârsta şcolară, copiii sunt foarte
receptivi la tot ce li se arată sau li se spune în legatură cu mediul, fiind dispuşi să acţioneze în acest sens .
Excursia ajută la dezvoltarea intelectuală şi fizică a copilului, la educarea lui cetăţenească şi
patriotică. Ea este cea care îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei experienţe sociale
importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural ştiinţific. Prin excursii, elevii îşi suplimentează şi
consolidează instrucţia şcolară dobândind însuşirea a noi cunoştinţe. Am acordat importanţa cuvenită
sărbătorilor şi aniversărilor importante din viaţa ţării şi a copiilor. Acestea au fost un bun prilej de destidere,
de bună dispoziţie, dezvoltând la copii sentimental apartenenţei la colectivitatea din care fac parte,
deprinzându-i totodată să-şi stăpânească emoţiile provocate de prezenţa spectatorilor. Concursurile pe
diferite teme sunt, de asemenea, momente deosebit de atractive pentru elevi. Acestea oferă copiilor
posibilitatea să demonstreze practic ce au învăţat la şcoală, acasă, să deseneze diferite aspecte, să
confecţioneze modele variate. Acelaşi efect îl pot avea concursurile organizate de către cadrele didactice în
clasa. Dacă sunt organizate într-o atmosferă placută vor stimula spiritul de iniţiativitate al copiluiui, îi va
oferi ocazia să se integreze în diferite grupuri pentru a duce la bun sfârşit exerciţiile şi va asimila mult mai
uşor toate cunoştinţele. Elevii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească: o gândire independentă,
nedeterminată de grup, toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi
modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica constructiv. Înainte de toate, este însă important ca
profesorul însăşi să fie creativ.
Elevii sunt atraşi de activităţile artistice, reacreative, distractive, care ajută la dezvoltarea creativităţii,
gândirii critice şi stimulează implicarea în actul decizional privind respectarea drepturilor omului,
conştientizarea urmărilor poluării, educaţia rutieră, educaţia pentru păstrarea valorilor, etc. Activităţile
complementare concretizate în excursii şi drumeţii, vizite, vizionări de filme sau spectacole imprimă
copilului un anumit comportament, o ţinută adecvată situaţiei, declanşează anumite sentimente. O mai mare
contribuţie în dezvoltarea personalităţii copilului o au activităţile extraşcolare care implică în mod direct
copilul prin personalitatea sa şi nu prin produsul realizat de acesta.
Bibliografie:
Ionescu, M., Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire
şi autoinstruire, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca, 2001;
Lespezeanu, M., Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar, Ed. S.C. Omfal, Bucureşti,
2007.
36
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE
ÎN EDUCAREA COPIILOR
PROFESOR, LUCACIU ADRIANA-LIVIA
Activitatea didactică şi activitatea în afară de clasă, ambele conduse şi îndrumate de cadrele didactice,
ocupă un sector larg în formarea elevilor pentru viaţă.
Activitățile extrașcolare sunt foarte importante pentru dezvoltarea armonioasă a copilului. Studiile
de specialitate susțin că acestea ajută elevii la formarea unor atitudini pozitive față de învățare, aceștia au
performanțe școlare mai ridicate, li se formează abilități practice diversificate, dar și strategii adecvate în
rezolvarea de probleme. Pe lângă toate acestea, activitățile extrașcolare acționează și asupra stimei de sine,
iar sentimentul de împlinire este mult mai ridicat. Acestea se cer a fi integrate în sistemul educaţional,
oferindu-le copiilor posibilităţi de selecţionare, sistematizare, interpretare şi utilizare a informaţiilor. Ele se
referă la acele activități organizate și realizate în afara mediului școlar, în afara instituției de învățământ,
unde copii învaţă, în timpul liber, cu participarea clasei, a mai multor clase de elevi sau a mai multor
instituții de învățământ, evitându-se desigur, supraîncărcarea lor. Organizarea unor activităţi instructive şi
recreative, interesante şi utile, previn plictiseala, dezinteresul, lenea şi antrenarea în activităţi antisociale.
Conţinutul activităţilor extraşcolare nu este fixat de programa şcolară, ci de profesor, împreună cu
elevii, conform intereselor şi dorinţelor acestora. Uneori, aceste conţinuturi pot fi o continuare la un nivel
mai înalt a ceea ce şi-au însuşit elevii la lecţii, dar, de cele mai multe ori sunt activităţi care nu se regăsesc
în programele şcolare.
Pedagogul american Bruner (1970) consideră că „oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare, i se
cunoştinţelor”.
Modelarea, formarea şi educaţia omului cere timp şi dăruire. Complexitatea finalităților educaționale
impune îmbinarea activităților școlare cu cele extrașcolare. Scopul activităților extrașcolare este dezvoltarea
unor aptitudini speciale, cultivarea interesului pentru acțiuni socio-culturale, facilitarea integrării în mediul
activități li se oferă elevilor un alt mod de însușire a unor trăiri, valențe pozitive ale vieții şi valori morale.
Exemple de activitati extraşcolare:
1. Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale
Acestea, organizate selectiv, constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi
istorice ale poporului nostru.
2. Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive
Aceste activităti stimulează şi orientează copiii spre unele domenii de activitate: sport, muzică,
poezie, pictură.
3. Excursia
patriotică. Ea este cea care îl reconfortează pe copil, îi dă prilejul de a-şi însuşi experienţe sociale
importante, dar şi să-şi îmbogăţească orizontul cultural ştiinţific.
4. Serbările si festivităţile
Aceste activități marchează evenimentele importante din viaţa elevului. Din punct de vedere educativ,
importanţa acestor activităţi constă în dezvoltarea artistică a elevului.
5. Concursurile şcolare
Concursurile școlare sunt o metodă extraşcolară de a stârni interesul elevului pentru diferite arii
curriculare având, în acelaşi timp, o importanţă majoră şi în orientarea profesională a elevilor, făcându-le
cunoscute toate posibilităţi pe care aceştia le au.
6. Alte activităţi
Alte activităti pot fi alese de către copil. De obicei acestea sunt alese ca un hobby personal, sau chiar
cu scopul de a-şi aprofunda cunoştinţele într-un domeniu anume.
37
Activităţile extraşcolare, bine pregătite, sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc
multă bucurie, facilitează acumularea de noi cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar.
decizional, realizându-se astfel o îmbinare între componenta cognitivă și cea comportamentală:
Montessori)
Bibliografie:
Cernea, Maria, „Contribuția activităților extracurriculare la optimizarea procesului de învățământ”,
în “Învățământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, București;
Crăciunescu, Nedelea, „Forme de activități extracurriculare desfășurați cu elevii ciclului primar”, în
“Învățământul primar“ nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, București;
Ionescu, M., Chiş, V., „Mijloace de învățământ și integrarea acestora în activitățile de instruire și
autoinstruire”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001
Lazăr V., Cărăşel A., Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Ed. Arves, Craiova, 2007
38
EDUCAȚIA - ARHITECTURA SUFLETULUI
PROF. ADELA LUGOJ

COLEGIUL NAȚIONAL "TUDOR VLADIMIRESCU" TG-JIU
În primul rând, educația constituie o prioritate în viața fiecărui individ. Primii pași în educație îi
imbrățișăm de la o vârstă foarte fragedă, astfel ca la gradiniță și mai târziu la scoală, personalitatea și
cunoștiințele îndividului prind rădăcini pentru a putea deveni o persoană educată. Diferită de educația
gimnazială este stadiul liceal și mai târziu cel universitar. Astfel un minim de cunoștiințe dobândit pe
parcursul anilor de școlarizare îl scot în lume cu un minim de cunoștințe despre tot ce îl înconjoară și este
capabil să facă propriile alegeri pentru bunăstarea lui.
În al doilea rând, o alta formă de educare se rezumă la oameni din jur si în special la parinți sau rude.
Personalitatea unui om poate fi înfluentata atat în mod pozitiv cat si în mod negativ de mediul în care
locuieste, de anturaj si de alti factori externi. De exemplu, pentru un copil care isi are origînile dîntr`o
familie bogata si înstarita educatia va fi cea mai importanta latura pe care si va dezvolta pentru a se putea
ridica la rangul celor apropiati si a nu prezenta o rușine sau o dezămagire în ochii celorlalți. Astfel educația
devine un criteriu de diferențiere în rândul oamenilor.
În general, oamenii își doresc lucruri care să le ofere plăcere imediată, iar copiii cu atât mai mult. Cu
toate acestea, trebuie găsit un echilibru, iar regulile să existe, în special pentru sănătatea lor. Imaginează-ți
cum ție, ca și adult, îți este în continuare greu să respecți un regim alimentar sănătos, să faci mișcare, să te
odihnești suficient, chiar daca organismul da deja semnale de alarma. Copîii sunt plîni de energie, nu
constientizeaza importanta unui stil de viata sanatos, prîn urmare este destul de greu sa le fie însuflate toate
aceste reguli.
Chiar daca nu există copii entuziasmați de faptul că există reguli, în lipsa lor, aceștia au o stare de
anxietate și nesiguranță. Deși, de multe ori, se opun indicațiilor, ei au nevoie de îndrumare și supraveghere,
iar atenția parinților în această direcție este un simbol al afecțiunii față de ei.
Ca părinte, atunci când îi arați copilului că acțiunile sale au repercusiuni, îl face să înțeleagă că mediul
în care trăiește este unul controlat și că se află în siguranța. Atunci când îi trasezi niste reguli copilului, nu
omite să menționezi și argumentul cel mai profund "îți cer sa respecți această regulă, pentru că te iubesc și
îți vreau binele".
Reguli precum "nu ai voie sa te îndepărtezi foarte mult, astfel încât să te văd și să mă poți vedea", "nu
da detalii despre locul unde locuiești", "trebuie sa memorezi numărul meu de telefon, în cazul în care te
rătăcești si rogi pe cineva sa te ajute", îl ajută pe copil să evite situații problematice sau să se descurce, în
cazul în care acestea se întamplă. Este foarte important nu doar să-i explici cum să evite pericolele, ci și
cum să reacționeze în fața lor.
În concluzie, educația trebuie să prezinte o prioritate în viață deoarece beneficiile aduse de aceasta
sunt nemăsurabile. Ea șlefuiește personalitatea umană, putând astfel să influențeze modul în care oamenii
ne privesc.
Bibliografie:
1. Maurice J. Elias, Steven E. Tobias, Brian S. Friedlander – Înteligența emoțională în educația
copîilor - Carte parenting - Secretele creșterii unui copil înteligent și echilibrat
2. Mircea Agabrian - Școala, Familia, Comunitatea
3. https://parintii17.wordpress.com
39
PROF. PT. ÎNV. PRIMAR LUKÁCS ANDREA
Activităţile extrașcolare sunt foarte utile şi necesare, au multiple valenţe formative. Scopul lor este
implicarea elevilor în activităţi care să pună în valoare talentele şi capacităţile elevilor în diferite domenii,
nu neapărat în cele prezente în curriculumul naţional, şi să stimuleze participarea lor la acţiuni variate, în
contexte nonformale.
În fiecare an şcolar este planificată o săptămână care este dedicată activităţilor educative
extracurriculare şi extraşcolare. „Şcoala altfel” este o oportunitate în care activităţile se desfăşoară în
conformitate cu un orar special. Proiectele propuse urmăresc realizarea unor obiective educaţionale prin
alte tipuri de activităţi care nu se pot derula în programul normal din perioada cursurilor.
În cadrul programului pot fi organizate multe tipuri de activităţi culturale, tehnico-ştiinţifice,
sportive, de educaţie şi altele. Prin activitatea tematică, activităţile extraşcolare solicită mobilitate în
folosirea cunoştinţelor dobândite, oferă o învăţare activă, capacităţi de exprimare şi de adaptare la situaţii
noi, formarea unor competențe specifice şi a unor reacţii rapide impuse de civilizaţia modernă. Pentru a-i
atrage pe copii şi a le menţine interesul, activităţile extraşcolare sunt concepute şi desfăşurate în forme cât
mai interesante sub formă de: ateliere de teatru, dans, muzică, arte plastice, educaţie media şi
cinematografică, vizite la diferite instituții (ex. prefectură, muzee, stația de salvare, pompieri), tabere și
şcoli de creaţie sau de cercetare.
Una din reușitele noastre a fost organizarea și participarea la un proiect european intitulat „Școala de
pădure în microregiunea Ciucului de Sus”/Conştientizarea şi consolidarea ecosistemelor în Microregiunea
Ciucului de Sus prin promovarea resurselor naturale în zona mlaştinei Lacul Dracului, proiect finanţat de
Administraţia Fondului pentru Mediu, implementat de către Federaţia Organizaţiilor de Tineret din
Regiunea Ciuc. Formarea elevilor participanţi în şcoala de pădure se poate interpreta chiar şi ca o campanie
informală în favoarea zonei de protecţie naturală Mlaştina din Racu, mai ales dacă luăm în considerare
efectele indirecte asupra reţelei sociale ale copiilor. Partea a doua a proiectului s-a desfășurat în timpul
boncănitului cerbilor la Harghita Mădăraș. Participanții au imortalizat experiențele lor pe desene animate
și în spectacole de păpuși. La finalul proiectului s-a realizat și o pagină web http://www.rakosisate.ro, unde
se poate viziona și cele două înregistrări despre cele două etape a Școlii de Pădure. Vorbim despre două
tabere care însă fac parte dintr-un întreg proiect, prima parte concentrându-se pe plante, iar a doua pe
animale, și tot proiectul vizează formarea personalității elevilor, sensibilizarea lor pentru ocrotirea mediului
apropiat.
Organizăm multe excursii tematice prin împrejurimi, Păuleni-Ciuc, Piatra Colibei, Corund, Praid, cu
scopul de a cunoaște regiunile unde trăim, precum și pentru păstrarea obiceiurilor populare: ex. plantarea,
altuirea, tratarea și pregărtirea pomilor pentru iarnă, recoltarea și plelucrarea fructelor, prelucrarea laptelui,
coacerea pâinii de casă, presarea mustului, prelucrarea lemnului, ș.a. Prin excursiile în regiune, județele
Harghita, Covasna și Mureș, urmărim dezvoltarea cunoștințelor geografice și istorice.
Un alt proiect educațional de sensibilizare a fost organizat de Caritas Alba Iulia. În prima parte a
programului, în cadrul unei activități interactive și jucăușe elevii au participat la o campanie de informare
despre lumea persoanelor cu dizabilități. Partea a doua a proiectului a constat în realizarea unor creații
artistice în echipe prin care să reflecte cele învățate. Drept urmare a câștigării acestui concurs clasa mea a
participat împreună cu copii cu dizabilități la un spectacol. Deasemenea am participat la programele
interactive „ Toți suntem altfeli!”, organizat de Caritas Alba Iulia unde elevii au învățat despre viața
oamenilor cu dizabilități și au experimentat greutățile întâmpinate de aceștia în viața de zi cu zi. Aceste
întâlniri îmbogăţesc viaţa afectivă stimulând sentimente nebănuite, trezesc în copii energia de a învinge
emoţiile şi timiditatea, stimulează independenţa de acţiune şi capacitatea de comunicare.
Importanţa acestor activităţi extraşcolare este deosebită, încurajează dezvoltarea gândirii critice şi
creative, formulării de opinii personale, interacţiunii şi inserţiei sociale, și contribuie la dezvoltarea simţului
de răspundere prin dorinţa de reuşită. Participarea la proiectul eTwinning Fridays for future lărgesc
orizontul civic al elevilor ce contribuie la acumularea de noi cunoştinţe privind stilul de viață conștientă de
mediu.
40
Activitatățile extrașcolare pot fi o componentă educaţională valoroasă şi eficientă dacă se asigură
conţinuturi şi forme de desfăşurare, care să producă atractivitate, plăcere, satisfacţie. Proiectele, aplicaţiile
tematice, excursiile tematice, vizitele la biblioteci, muzee, fabrici, etc., oferă posibilitatea abordărilor
interdisciplinare, cross-curriculare şi transdisciplinare, exersarea competenţelor şi abilităţilor de viaţă într-
o manieră integrată, de dezvoltare holistică a personalităţii.
41
ACTIVITẶŢILE EXTRAŞCOLARE,
MIJLOC DE DEZVOLTARE A CREATIVITÃŢII LA VÃRSTA
PREŞCOLARÃ
LUPOAIE MIHAELA-PROF.INV.PRESCOLAR,
ŞC. GIM. ,,IRACLIE PORUMBESCU,, FRǍTǍUTII-NOI, SUCEAVA
Pentru copii, gradiniţa este ca o lume fermecatǎ, plinǎ de basm şi feerie, este locul unde se şlefuieşte
personalitatea puiului de om. Doar educatoarea, modelatoarea de suflete şi minţi, ştie cu mult tact şi rǎbdare,
sǎ-i treacǎ pragul palatului fermecat pentru a descoperi misterul basmului, placerea jocului, a cântecului şi
a poeziei.
Trǎim ĩntr-o lume care este ĩntr-o permanentǎ schimbare şi se dezvoltǎ continuu, evoluând. Datoria
educatoarei este de a-i implica pe copii ĩn diverse activitǎţi care sǎ coincidǎ cu societatea de azi. Eficienţa
educaţiei depinde de gradul ĩn care se pregǎteşte copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine şi mǎsura
ĩn care reuşeşte sǎ punǎ bazele formǎrii personalitǎţii copilului ĩn acest cadru.
Dintre aceste activitǎţi care-i motiveazǎ şi ĩi atrage sǎ participe cu placere sunt activitǎţile
extracurriculare (realizate dincolo de procesul de ĩnvǎţǎmânt).
Grǎdiniţa trebuie sǎ ofere diverse astfel de activitǎţi pentru a-i atrage pe copii. Dintre aceste activitǎţi
putem exemplifica:
- organizarea unor jocuri potrivite fiecǎrui nivel de vârstǎ;
- serbǎri şi şezǎtori;
- concursuri şcolare;
- vizite și plimbǎri( prin parcuri, gradini botanice și zoologice, ferme, muzee, etc.) ;
- excursii și tabere;
- vizionarea unor spectacole de teatru, emisiuni muzicale ;
- activitǎţi desfǎşurate cu scopul ajutǎrii unor persoane la nevoie, ĩn folosul comunitǎţii locale şi
protejǎrii mediului ĩnconjurǎtor;
- proiecte educaţionale inițiate ĩn pareteneriat cu anumite instituții: alte grǎdinițe, școala, primǎria,
dispensarul, poliţia.
Participarea la acest tip de activitǎţi ocupǎ un loc important ĩn ansamblul influențelor educative:
- formeazǎ deprinderea de a-și susține cu argumente punctul de vedere și de a critica constructiv;
- valorificǎ și dezvoltǎ interesele și aptitudinele copiilor;
- organizeazǎ ĩntr-o manierǎ plǎcutǎ și relaxantǎ timpul liber al copiilor;
- au au efect pozitiv pentru munca desfǎșuratǎ ĩn grup;
- creeazǎ un sentiment de siguranțǎ și ĩncredere tuturor participanților;
- copiii au teren liber pentru a-și manifesta spiritul de inițiativǎ;
- participarea este liber consimțitǎ, necondiționatǎ, constituind un suport puternic pentru o activitate
susținutǎ;
- sunt caracterizate prin optimism și umor;
- urmǎresc lǎrgirea și adâncirea influiențelor exercitate ĩn procesul de ĩnvǎţǎmânt;
- ajutǎ copii sǎ aibǎ succes la școalǎ și mai târziu ĩn viațǎ.
Chiar și eșecul ĩn astfel de activitǎţi ĩi va ĩnvǎţa pe copii câteva lecții valoroase, cum ar fi, cǎ pentru
obținerea succesului este nevoie de multǎ muncǎ, perseverențǎ, dar și de pasiune. Mai mult, activitǎţile
extracurriculare ĩi ajutǎ pe cei mici sǎ se adapteze mult mai ușor la condiții și medii noi și uneori dificile și
sǎ lucreze sub presiune. Eficiența dobânditǎ ĩn acest mod ĩi ajutǎ sǎ-și pǎstreze concentrarea şi eficiența,
indiferent de zgomote sau de factori disturbatori din jur.
Dascǎlul prin acest tip de activitate are posibilitatea sǎ-și cunoscǎ preșcolarii, sǎ-i dirijeze, sǎ le
influiențeze dezvoltarea, sǎ realizeze mai ușor și mai frumos obiectivul principal- pregǎtirea copilului
pentru viaţǎ.
Realizarea acestor obiective depinde ĩn primul rând de educator, de talentul sǎu, de dragostea sa
pentru copii, de modul de abordare a temelor, prin punerea ĩn valoare a posibilitǎților și resurselor de care
dispune grupa de preșcolari.
42
Bibliografie:
1. Ministerul Educației ți Cercetǎrii, Institutul de Ştiințe ale Educației,, Revista ĩnvǎţǎmântului
preșcolar, 3-4/2006;
2. Ionescu, M.; Chis, V.,, Mijloace de ĩnvǎţǎmânt și integrarea acestora ĩn activitǎţile de instruire și
autoinstruire,, Ed.Presa Universitara Clujeanǎ, Cluj-Napoca, 2001;
3. Preda, V.,, Metodica activitǎţilor instructiv educative ĩn grǎdinița de copii, Ed. ,, Ghe.Cârțu
Alexandru ,, Craiova, 2009;
4. Lespezeanu, M. ,, Tradițional și modern ĩn ĩnvǎţǎmântul preșcolar,, Ed.S.C.Omfal, 2007.
43
NATURA ȘI FRUMUSEȚEA EI ÎN EDUCAȚIA COPIILOR
LUTANIUC MARIA, GPN NR. 8, CĂSUȚA POVEȘTILOR, VATRA DORNEI
„Acum fiecare câmp este acoperit de iarbă și fiecare copac cu frunze; acum pomii își nasc înflorirea,
iar anul își îmbracă veșmântul veseliei”. Vergiliu
Fiecare anotimp este ofertant pentru activități extrașcolare și fiecare cadru didactic poate face multe
în acest sens. Având în vedere că acesta este începutul primăverii, accesez anotimpul, propun activitate în
aer liber și nu mă îndepărtez foarte mult de sala de grupă.
Astfel, sala de grupă are geamurile pline de flori de interior și parcul din fața grădiniței îmi oferă
priveliște minunată și spațiu generos de joacă. Jocul este elementul pe care îl aduc din și în natură și
împreună începem să ne jucăm. Deschidem toate ferestrele și ne împărțim în două echipe, una în interior
cu doamna îngrijitoare și una în exterior cu doamna educatoare.
Cei din interior dau peste pervaz ghivecele cu flori, iar cei din exterior le preiau și le așază cuminți
pe trotuar. Spațiul este deschis și razele soarelui mângâie blând fiecare floare. Fiecare frunză cere lumina
și adierea suavă a vântului. Fiecare copil așteaptă să facă ceva pentru aceste elemente naturale pentru că,
începutul de primăvară cere ceva, dragoste și grijă. Începutul propus de educatoare aduce copiilor
deprinderi de îngrijire a naturii și dragoste față de ceea ce ne înconjoară.
Fiecare adult este implicat total în activitate și oferă coordonare suficientă și necesară pentru
dezvoltarea emoțională și practic – aplicativă a copiilor. Fiecare ghiveci este curățat, floarea este replantată
într-unul nou și mai potrivit ca dimensiune pentru planta respectivă. Fiecare plantă este udată și i se adaugă
o cantitate potrivită de tratament și îngrășământ.
După replantarea fiecărei flori ghivecele sunt date peste pervaz în interior. Pervazul fiecărei ferestre
este curățat și igienizat și pe el sunt așezate ghivecele cele noi. Acestea sunt aranjate de către copiii aflați
în interior. Sigur că activitatea se desfășoară și cu ajutorul și sub supravegherea părinților și a bunicilor.
Aceștia învață copiii cum se așază pământul și planta în ghivece, cum se udă și câtă canitate de apă trebuie,
cum se așază pe pervaz și cum se combină plantele.
Activitatea invită copiii să se joace realizând o activitate corectă și sănătoasă pentru natură și îi învață
cum se procedează corect pentru ca totul să fie foarte bine.
Plantele se declară mulțumite pentru că devin mai puternice și cresc imediat mult mai bine și mai
frumos, iată mulțumirea naturii. Au rolul de oxigenare a camerei deci ne și recompensează pentru ceea ce
am realizat pentru ele, iar spațiul în care ne desfășurăm activitatea în fiecare zi este mai curat și mai viu
înfrumusețându-ne zilele de dimineața și până la finalul programului.
Afară rămâne curățenie pentru că adunăm împreună plantele uscate pe care le-am curățat și măturăm
aleea aruncând resturile în coșul de gunoi. Soarele arde cu putere și ne felicită pentru activitatea pe care am
desfășurat-o. Facem curățenie și în părculețul din fața grădiniței pentru că trebuie să adunăm frunzele uscate
pe care le-a prins zăpada și care acum stau aproape să fie luate vânt.
Copacii plantați în spațiul verde au nevoie de curățare temeinică și îi învățăm pe copii că aceștia fiind
din specia Tuia trebuie să fie permanent eliberați de crenguțele uscate de pe trunchi deoarece cele verzi abia
așteaptă să se înalțe. Printre copăcei trebuie să plantăm câțiva bulbi de lalele și de narcise deoarece mai este
puțin și vor avea condițiile perfecte pentru a se înâlța către soare și pentru a ne bucura privirea cu frumusețea
lor și pentru a ne încânta simțul olfactiv cu mirosul deosebit.
Copiii sunt încântați și se prind de mâini dansând în jurul copăceilor și făcând un șir printre flori. Cu
toții de bucurăm și luăm parte la veselia lor.
Fiecare adult are parte de posibilitatea exprimării talentului de grădinar și fiecare copil are nevoie de
o lecție practică în acest sens. Grebluțele și lopățelele cu care am lucrat sunt spălate și așezate la locul lor
căci vor mai fi ocazii de a le folosi și obiectele trebuie să fie curate și păstrate la locul potrivit.
Activitățile extrașcolare sunt pline de miez pentru preșcolari și nu numai. Astfel, învață să lucreze
coordonați de către adulți, să coopereze între ei, să aștepte să își preia sarcina și să o îndeplinească, să ceară
ajutorul când ceva nu merge, să respecte și să iubească natura exprimată în interior și în exterior, să fie
44
ordonați și să conștientizeze că ordinea și curățenia aduc sănătate și fericire atât oamenilor cât și naturii, să
se joace și să muncească transformând o zi în exprimarea dragostei față de natură alături de adulți.
Bibliografie:
1. Dumitru, G., Novac, C., Mitracche, A., Ilie, V. (2005) Didactica activităţii instructiv - educative
pentru învăţământul preprimar, Editura Nova, Craiova.
45
ACTIVITĂŢILE EXTRACURRICULARE ŞI EFICIENŢA LOR ÎN
EDUCAREA ELEVILOR
PROF. ÎNV. PRIMAR: MACARIE ADRIANA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,,ION POP RETEGANUL” SÎNCEL
Activităţile extracurriculare urmăresc identificarea şi cultivarea corespondenţei optime dintre

diferite domenii. Ele au un rol impotant în formarea şi dezvoltarea personalităţii elevilor, oferindu-le
acestora un alt mod de dobândire a informaţiilor. Acestea pot fi activităţi indepenente, pe care elevul le-a
ales, sau activităţi organizate de către cadrele didactice.
Atât activitatea educativă şcolară cât şi cea extraşcolară dezvoltă gândirea critică şi stimulează
implicarea tinerei generaţii în actul respectării drepturilor omului şi al asumării responsabilităţilor sociale,
realizându-se astfel, o simbioză lucrativă între componenta cognitivă şi cea comportamentală.
Activităţile extraşcolare au ca scop dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în
talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Ele se desfăşoară într-un cadru
informal, ce permite elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi
maximizeze potenţialul intelectual.
Educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ este deosebit de importantă, însă ea nu
epuizează sfera influenţelor formative exercitate asupra elevilor. Rămâne cadrul larg al timpului liber al
copilului, în care viaţa capătă alte aspecte decât cele din procesul de învăţare şcolară. În acest cadru,
numeroşi alţi factori acţionează, pozitiv sau nu, asupra dezvoltării elevilor.
Activităţile extracurriculare organizate împreună cu elevii pot avea un conţinut cultural, artistic,
spiritual, ştiinţific, tehnico-aplicativ, sportiv sau simple activităţi de joc sau de participare la viaţa şi
activitatea comunităţii locale. Ele vin în completarea obiectivelor urmărite în activităţile educaţionale
obligatorii formând şi dezvoltând armonios personalitatea elevului. Implicarea în activităţi extraşcolare
duce la învăţarea asumării unor responsabilităţi care ţin de integrare, de respectarea unui program, a unor
reguli şi a unor aşteptări.
Componentele mediului influenţează dezvoltarea personalităţii umane. Dacă ne referim la mediul
geografic natural, putem spune că acesta influenţează dezvoltarea şi sănătatea omului prin climă, relief,
radiaţii, poluare etc. În ceea ce priveşte mediul socio-cultural, acesta este cel care conduce la umanizarea
şi socializarea individului, prin asigurarea condiţiilor materiale, de civilizaţie şi cultură. Influenţele sale se
manifestă prin relaţiile inter-umane, ideologii, grupuri sociale, concepţii, stil de viaţă etc.
În cadrul activităţilor organizate în mijlocul naturii, al vieţii sociale, copiii se confruntă cu realitatea
şi percep activ, prin acţiuni directe obiectele, fenomenele, anumite locuri istorice. Aceste activităţi axate în
principal pe viaţa în aer liber, în cadrul acţiunilor turistice, ajută elevii să-şi formeze sentimentul de respect
şi dragoste faţă de natură, faţă de om şi realizările sale. Dintre activităţile extracurriculare pe care cadrul
didactic le poate desfăşura cu elevii din clasele pregătioare, I-IV amintesc excursiile, serbările şcolare,
vizite, expoziţii, spectacole, drumeţii, concursuri etc.
Educaţia prin activităţile extracurriculare urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei optime
dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum şi stimularea comportamentului
creativ în diferite domenii. Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe
punându-i în contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură.
Cadrul didactic trebuie mai întâi să se intrebe care sunt valorile şi atitudinile faţă de şcoală pe care
fiecare familie le transmite, care e stilul de influenţare, atmosfera familială.
Apoi, pornind de la faptul că părinţii sunt eficienţi în formarea unor deprinderi la proprii copii, dar şi
cei mai interesaţi faţă de progresul copiilor, educatorul trebuie să găsească modalităţile prin care părinţii
pot fi motivaţi pentru a-şi asuma şi a practica efectiv rolul de parteneri ai şcolii în actul educativ.
Profesorii trebuie să renunţe la poziţia lor de putere, de superioritate în relaţia cu părinţii şi să îşi
asume propria responsabilitate pentru eşecurile copilului. La rândul său, părintele trebuie să aibă
disponibilitatea necesară pentru a juca noi roluri în viaţa şcolii.
46
Bibliografie:
Enăchescu, E., Repere psihologice în cunoaşterea şi descoperirea elevului, Ed. Aramis, Bucureşti,
2008;
Nicula, I., 2003, Tratat de pedagogie şcolară, Editura Aramis, Bucureşti.
Petrovan, Ramona, Ştefana, Parteneriatele educaţionale de la teorie la practică, Ed. Aeternitas, Alba
Iulia, 2011;
47
MADARASZ ANNAMARIA
Activitățile extrașcolare constituie un component esențial al activității instructiv-educative din

școlile din România. În fiecare an școlar are loc o serie de activități care intră în categoria activităților
extrașcolare. Fiecare cadru didactic elaborează la începutul anului școlar o serie de proiecte, activități care
vor derula în anul școlar respectiv. Activitățile se mișcă pe o gamă foarte largă, de la diferite evenimente,
la excursii sau vizite de studii etc.
Cel mai mare sau cel mai semnificativ eveniment sau activitate în acest domeniu este Școala Altfel-
un proiect național care se derulează de mai mulți ani și care reprezintă o serie de activități extrașcolare
pentru a crea oportunitate pentru elevii să descopere și să inventeze creativitatea în ei înșime. Fiecare om
și în acest fel fiecare elev este creativ numai școala, dascălii trewbuie să-l ajute pe elev să identifice și să
împărtășească această creativitate. Deci când punem întrebarea retorică: care este rolul activităților
extrașcolare? Putem răspunde foarte ușor: este partea creativă a muncii educative care are menirea de a crea
atmosfera creativă și intuitivă în școli; unde elevii au posibilitatea de a demonstra latura și capacitățile lor
intuitive și creative.
Rolul educației nu este doar să comunicăm conținuturi, să le furnizăm informații și să formăm
gândirea educabililor pe modelul dat de sistemul educațional, ci constă și în formarea abilității de a se gândii
în mod creativ, responsabil și intuitiv. Trebuie să dăm posibilitatea elevilor noștrii să vină cu inițiative, să
găsească soluții la diferite probleme și pentru acest lucru curriculumul național nu este destul. Elevii
secolului XXI trebuie să se gândească un pic, out of the box (înafara cutiei), cum se zice de dese ori în
limba engleză.
Programul național Săptămâna Școlii Altfel are la bază planificarea activităților a unei întregi
săptămâni. Este o perioadă când școala se transformă total, iar elevii au posibilitatea de a se implica nu
numai în activități dar și în planificarea întregii săptămâni. Cadrele didactice cu ajutorul unor sondaje cer
opinia elevilor și a părinților de la activitățile planificate până la modul de desfășurare. Elevii pot formula
opinii, pot să argumenteze alegerile făcute de aceștia.
Anul școlar prezent este cumva special și din punctul de vedere al Școlii Altfel, dat fiind faptul că
primăvara anului 2020 ne-a pus în fața unei provocări și în aceste condiții putem găsii forme pentru
realizarea unor activități care să contribuie la dezvoltarea creativității elevilor și a cadrelor didactice. În
anul școlar prezent foarte multe școli organizează chiar în săptămâna aceasta Săptămâna Școlii Altfel cu
fel și fel de activități pe care elevii trebuie să elaboreze acasă singuri sau cu ajutorul părinților sau a familiei.
Cadrele didactice au oferit activități concrete pe care elevii după ce au implementat a trebuit să o
fotografieze și să le posteze pe rețelele de socializare sau în grupurile create de fiecare școală.
Exemple de activități în cadrul Săptămânii Școala Altfel
Fiecare zi al săptămânii poate să aibă o temă principală cu mai multe activități alternative din care
elevii împrecună cu familia pot alege una sau două, cât doresc ei.
Program concret pentru Școala Altfel
LUNI – Tema: În grădina de legume – Activități la alegere:
1.Pregătește un pat pentru legume în grădina voastră și pune semințe de morcovi, pătrunjel sau
ridichi.
2. Pregătește o ladă pentru răsaduri și pune ceapă în el.
3. Pregătește un poster care să promoveze grădinăritul.
MARȚI – Tema: Vizită la muzeu – Activități la alegere:
1.Vizitează în mod virtual un muzeu din Europa. (există linkuri)
2. Pregătește un poster pentru a promova importanța vizitării muzeelor.
MIERCURI – Tema: Facem sport – Activități la alegere:
1.Alege o piesă de muzică preferată și faci gimnaztică 10 minute.
2.Alege un joc preferat (șah, moară etc) și o roagă pe cineva din familie să se joace cu tine.
3.Vizionează sportul tău preferat la televizor împreună cu familia ta!
JOI – Tema: Experiențe delicoase – Activități la alegere:
1.Încearcă să cauți pe internet rețeta ta preferată și să gătești împreună cu familia ta
48
2.Elaborează un poster cu mîncărurile tale preferate.
3.Pregătește un sandwich artistic delicios pentru tine și pentru mebrii familiei tale
VINERI – Tema: La cinematograful de acasă – Activități la alegere:
Alege un film preferat să o vizionezi cu membrii familiei tale. După vizionare poți să faci ilustrații
despre scenele cele mai apreciate.
Programul elaborat mai sus am ținut cont de interesele și caracteristicile vârtei elevilor de la ciclul
primar.
49
MUZEUL, SPAȚIUL LUDIC ȘI EDUCATIV PENTRU ACTIVITAȚILE
EXTRAȘCOLARE
PROF. INV. PREȘC. MAGDAU CRISTINA ANETA

LICEUL CU PROGRAM SPORTIV/GRADINIȚA P.P. 4 ARAD
Moto: ,,Școala trebuie să urmărească tot timpul ca tânărul să părăsească băncile ei nu ca specialist, ci
ca o personalitate armonioasă.’’ (Albert Einstein)
Activitățile extracurriculare se definesc ca fiind activități complementare, activități de învățare
realizate la nivelul unei grupe, urmărind îmbogățirea informațiilor primite în cadrul activității didactice,
cultivând interesul pentru aprofundarea anumitor domenii, scopul fiind integrarea copilului în viața socială,
educarea copilului spre folosirea timpului liber într-un mod plăcut și util, contribuind în felul acesta la
formarea personalității copilului. Grădinița trebuie să ofere diverse astfel de activități pentru a conduce la
dezvoltarea potențialului creativ al copiilor.
Toate activitățile extracuriculare desfășurate cu copiii au rolul lor în dezvoltarea ca persoane
inteligente, sigure pe ele capabile să se descurce în orice situație, bogate din punct de vedere cultural în
această societate plină de pseudo-cultură. În cadrul activităților didactice și extracuriculare, alături de
îndrumătorii lor, aceștia dovedesc creativitate, imaginație, atitudine, talent, afirmându-și în mod original
personalitate.
Pe lângă educația prin activități instructive în grădiniță, se urmărește integrarea copiilor în viața
socială, prin familiarizarea cu obiective social-culturale din zonă. Între aceste obiective amintim teatrul,
opera, muzeele. Pentru a înțelege, a percepe valoarea fundamentală, de cadre și repere de artă autentică și
cultă, gustul individului trebuie format. Pentru copii, calea optimă de desfășurare a unor activități accesibile
focalizate pe educarea sensibilității artistice am găsit-o prin inițierea unui proiect "Muzeul, locul meu drag!"
Prin acest proiect urmăresc valorificarea unor experiențe personale, vizitarea și realizare unor vizite la
diferite muzee de pe teritoriul țării, pe parcursul cutreierării țării noastre cu diverse ocazii, deoarece am
observat cum arta în sine poate fi un mod complex de învățare și am constat eficienta activităților
desfășurate într-un atelier de creație.
Grupul țintă este format din preșcolari, cadre didactice, părinți și copii.
Scopul unui astfel de proiect este folosirea creativă și eficientă a muzeului ca mijloc și spațiu
alternativ pentru educația copiilor preșcolari.
Obiective care privesc copii sunt stimularea gustului pentru frumos, apropierea preșcolarilor de
operele de artă și muzeu, formarea unei atitudini de respect pentru față de opera de artă, indiferent dacă este
pictură, sculptură, desen, etc. De asemenea se urmărește formarea copiilor pentru rolul de receptori ai
operelor de artă, stimularea creativității, precum și socializarea copiilor prin împărtășirea experiențelor
personale între ei dar și cu ceilalți participanți la activitate.
Obiective care privesc cadrele didactice sunt familiarizarea cadrelor didactice cu modalități de
folosire a muzeelor ca instituție alternativă de educație pentru copii, educarea unei atitudini pozitive față de
organizarea vizitelor active la muzeu, implicarea activă a acestora în activitățile desfășurate la nivel local a
comunității din care face parte, ridicarea gradului de informare și cultivarea a gustului pentru frumos.
Obiectivele pentru părinți sunt conștientizarea cu privire la rolul pe care îl au în educarea și
dezvoltarea copiilor, conștientizarea acestora asupra valorilor estetice și autentice necesare educației
copiilor lor, dar și implicarea acestora în activitatea grădiniței.
Rezultatele scontate au fost integrarea imaginii operei de artă în propriul univers de imagini,
îmbogățind copiilor conținutul trăirilor și a cunoștințelor, dezvoltarea capacității de comunicare,
deschiderea cadrelor didactice spre proiect prin implicare și concretizarea prin activitățile desfășurate la
grupă, implicare părinților prin susținerea financiară, prin participarea efectivă la activități, prin însoțirea
copiilor la muzeu, dat și prin participarea acestora la activitățile desfășurate în incinta grădiniței.
Punctele tari ale acestui proiect sunt date de activitățile propuse și organizate de către Complexul
Muzeal Arad, prin varietatea de acțiuni și specialiști puși la dispoziția copiilor, inițiativa acestora de
explicare pe înțelesul copiilor, calitățile profesionale ale cadrelor didactice deschise la nou, la identificarea
de căi corecte pentru fructificarea experiențelor copiilor.
50
Structura proiectului a fost gândită în concordanță cu activitățile și expozițiile planificare a fi
desfășurate la Muzeul Arad, în grădiniță au fost desfășurate câte un atelier de lucru în care s-au aplicat
tehnici de lucru învățate la muzeu.
Copii au vizitat expozițiile :"Mureșul și Crișul în viața Aradului"(21-27.10.2019);"Arad Secvențe
Belle Epoque"(22.10-10.11.2019) "Dinozaurii, o lume dispărută"(04.10-08.12.2019)|;"Cetăți și biserici
medievale-cercetări arheologice în județul Arad"(22.10-22.12.2019);"Atelier de împletit nuiele-meșter
popular Constantin Perva"(03.03-06.03.2020);;"Muzeul Iluziilor "(01.02.-16.02.2020)"Cu șevaletul prin
împrejurimi-Mihai Popa"(09.02.-05.03.2020).
Între activitățile desfășurate în grădiniță, amintim "Mureșul în desenele noastre”; „Hainele
bunicilor"-prezentarea de poze vechi de către bunici; "Dinozauri mari și mici îndrăgiți de către pitici"-
atelier de confecționare dinozauri din piese de puzzle și Lego; "Machete cu castele și biserici"- expoziție
de machete realizate cu ajutorul părinților; "Coșulețe împletite pentru ouăle de Paște"-confecționare
coșulețe utilizând tehnica se împletire învățată; "Sunt un mic iluzionist!"- atelier de pictură creativă și iluzie
optică;" Peisaje din orașul meu"-atelier de pictură.
În sala de grupă am creat o ambianță adecvată stimulării interesului copiilor pentru artă, am încercat
să exersăm simțul vizual, să dezvoltăm abilitățile manuale și dexteritatea în mișcări a copiilor. Ca obiectiv
general, a fost propus educarea gustului pentru frumos, sensibilizarea la armonia formelor, a volumelor, a
culorilor. A fost stimulat și încurajat interesul copiilor pentru culori și forme, le-a fost stimulată curiozitatea
cu fiecare vizită pe care au făcut-o la muzeu. Activitățile au fost gândite pentru ai ajuta pe copii să integreze
imaginea de artă în propriul univers de imagini, au fost stimulați să-și dezvolte capacitățile de comunicare,
le-a fost stimulată creativitatea, îndemânarea și dorința de participare activă în crearea artei și a frumosului.
În cadrul atelierelor, educatoarele au îndrumat copiii spre analiza produselor artistice, învățând de la
specialiști cum se recunosc lucrările unui anumit pictor sau cum trebuie ghidați copiii pe parcursul sau în
timpul actului creator.
Valoarea acestei experiențe este greu de sintetizat și exprimat succint. Am încercat o abordare
potrivită față de ceea ce înseamnă educație artistică pentru copii, îndrumarea lor în spiritul valorilor de
cultură și artă, abordând activități care nu putea fi desfășurate în incinta grădiniței și nici apelând la baza
materială acesteia. Pe viitor, dacă situația ne permite, vom experimenta și cu alte generații de copii acest
tip de activități extracurriculare, apelând la activitățile și expozițiile propuse de Complexul Muzeal Arad.
Ca o concluzie la cele prezentate aici, putem afirma că proiectul desfășurat este o experiență fericită
și inedită pentru copii, prin intermediul căruia au învățat să iubească muzeul, să îl privească ca pe un spațiu
ludic, ca un loc în care să le facă plăcere să revină, indiferent de timp, conjunctură sau posibilitate.
Activitățile desfășurate să devină peste timp amintiri dragi, generatoare de clipe de calitate și stimulatoare
de creativitate.
51
ÎN EDUCAȚIA COPIILOR CU CES
PROF. ÎNV. PRIMAR, MĂGIRESCU ADRIANA-AXENIA

C.Ș.E.I FAGARAȘ-SEDIUL VICTORIA, BRAȘOV
Activitățile extrașcolare și extracurriculare sunt la fel de importante ca și activitățile instructiv-

educative de la școală. Atunci când mergem cu copiii în vizită la grădina zoologică sau la grădina botanică,
în parc sau la muzeu, la diferite instituții ale statului, elevii, și in special elevii cu CES sunt în afara cadrului
formal al școlii, iar învățarea se produce într-o atmosferă relaxantă. Ei sunt mai deschiși și mai receptivi la
tot ce este nou și învață mult mai ușor, din experiențe practice, noțiuni care altfel li s-ar putea părea mai
greu de înțeles.
Astfel, activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, nestresant, cadru ce permite
elevilor cu dificultăţi de învățare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul
intelectual. Aceste activități, realizate dincolo de procesul instructiv-educativ din școală își au rolul și locul
bine stabilit în formarea personalității copiilor. Educația unui copil, mai ales în cazul celor cu CES nu se
realizează doar în grădinițe sau școli, ci și prin activități extrașcolare și extracurriculare.
Copiii participă cu plăcere și curiozitate la astfel de activități, iar succesul este garantat dacă ai
încredere în imaginația, bucuria și dragostea din sufletul lor, dar să îi lași pe ei să aleagă ceea ce vor să facă
sau să viziteze în astfel de activități. Vom obține astfel lucruri valoroase și rezultate neașteptate și
neimaginate în cadrul activităților formale.
Lumea în permanentă schimbare în care se nasc copiii de astăzi este una complexă, iar aceștia trebuie
pregătiți să înțeleagă și să accepte provocările într-un mod practic, creativ, inovator.
Activitățile extrașcolare desfășurate în afara limitelor impuse de programa școlară, au rolul de a
dezvolta diferite competențe: sociale, lucrul în echipă, colaborarea și comunicarea, integrarea în grup,
spiritul de inițiativă, toleranța față de ideile celorlalți, deprinderea de a-și argumenta și susține opinia, de
critică constructivă, toate acestea fiind competențe necesare oricărui om pentru reușita în viață. De aceea,
activitățile extrașcolare îl ajută pe copil să dobândească aptitudini necesare pentru a se descurca în cele mai
variate situații de viață.
Activităţile extrașcolare pot fi variate: cu conținut cultural- artistic, religios, tehnico-ştiinţific, sportiv
sau simple activităţi de joc sau de participare și implicare la viaţa comunităţii locale
Excursiile contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, despre dezvoltarea
respectului pentru natură, artă, cultură, etc.
Serbările sau activitățile culturale reprezintă un necesar izvor de satisfacţie, bucurii, crează buna
dispoziţie, iar ele pot avea forme diferite- de la evocare istorică, la un vesel carnaval. La pregătirea şi
realizarea lor, copiii participă cu plăcere din dorinţa de a oferi spectatorilor momente speciale, făcându-le
viaţa mai frumoasă, mai plină de sens.
Vizitele la instituții, muzee, expoziţii, monumente sau locuri istorice dezvoltă la copii valori culturale,
folclorice şi istorice ale poporului nostru și ale minorităților care conviețuiesc alături de noi. Prin vizite,
elevul are posibilitatea să observe obiecte şi fenomene în starea lor naturală, opere de artă originale,
momentele legate de trecutul istoric, stimulează activitatea de învăţare, completând ceea ce acumulează în
cadrul lecţiilor.
Proiectele educaționale realizate în cadrul parteneriatelor ajută elevii să aibă succes la şcoală şi să se
pregătescă pentru viața de adult. Parteneriatele ar trebui să devină o componentă esenţială în activitatea
școlară și extrașcolară.
Activităţile din diferite cercuri- de creaţie, sportive, artistice, favorizează completarea instruirii
şcolare şi a educaţiei, având, în acelaşi timp, efecte pozitive în privinţa sprijinirii procesului de orientare
profesională, un loc în care exersarea relaţiilor interpersonale şi sociale conduc la formarea viitorului adult
și pregatindu-l pe copil pentru viață.
Activitatea extracurriculară este o componentă educaţională eficientă căreia îi trebuie acordaată o mai
mare atenție din partea cadrelor didactice. Diversitatea acestor activităţi oferite copiilor duce la creşterea
interesul acestora pentru şcoală şi pentru învățare, copii devenind motivați pentru activitatea educaațională.
52
BIBLIOGRAFIE
Cernea, M., (2000)- Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de
învăţământ, în “ Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Bucureşti: Editura Discipol
Ionesc, M., Chiş, V., (2001)-Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire
şi autoinstruire, Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană
Vlăsceanu, Gh., coord., Neculau, A., (2002)- Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în
curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact, Iași: Editura Polirom
53
ÎN PROCESUL EDUCAȚIONAL
PROF. MĂLĂELEA IUSTINA SILVANA

GRĂDINIȚA P.P. FĂGET
Lumea în care trăim se dezvoltă continuu şi este într-o permanentă schimbare. Grădiniţa are menirea
de a transmite valori culturale, istorice şi sociale la nivelul cerinţelor educaţionale. Educatoarele au menirea
de a-i implica pe copii în diverse activităţi care să coincidă cu societatea de azi. Între aceste activităţi care-
i motivează şi le atrag interesul de a participa cu plăcere se încadrează activităţile extracurriculare. În acest
fel, pe lângă faptul că preşcolarii îşi manifestă imaginaţia şi creativitatea prin interpretarea unor roluri la
serbări, prin realizarea unor desene interesante şi creative şi cadrul didactic îşi poate afirma creativitatea în
alegerea temelor, a materialului arătându-şi astfel măiestria şi tactul pedagogic dar şi dragostea făţă de
copii. În învăţământul preşcolar şi şcolar avem misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual,
fizic şi socio-afectiv dar şi pentru o mai bună integrare socială. Astfel se impun activităţile extracurriculare,
care nu sunt fixate de programa şcolară ci de copii, conform intereselor şi dorinţelor lor.
Activităvile extracuriculare sunt activităţii complementare, activităţi de învăţare realizate la grupă şi
desfăşurarea anumitor domenii, atrag copilul la integrarea în viaţa socială, la folosirea timpului liber într-
trebuie să ofere diverse astfel de activităţii pentru ai atrage pe copii. Dintre aceste activităţii, în anotimpul
primăvara, în grădinița noastră s-au desfășurat următoarele activități: jocuri potrivite fiecărui nivel de
vârstă; vizionarea unor spectacole de teatru de păpuși; serbări de 8 Martie; vizite la diverse instituții
existente în localitate, plimbării prin parcuri; concursuri cu caracter sportiv; programe artistice cu ocazia
sărbătorii Paștelui; diverse activităţii desfăşurate in parteneriat cu comunitatea locală, cu scopul ajutării
unor persoane aflate la nevoie, acțiuni de protejare a mediului înconjurător (plantare de pomi ornamentali,
amenajare de rondouri de flori-pentru înfrumusețarea împrejurimilor grădiniței); proiecte educaţionale
iniţiate în parteneriat cu anumite instituţii ca: şcoala, primăria, dispensarul, poliţia, pompierii, participarea
cu copiii la Festivalul internațional “Floare Giroceană“, desfășurat în localiatea Giroc. În procesul
instructiv-educativ activităţile extracurriculare îl atrag pe copil să participe cu plăcere şi să fie interesat de
activităţile propuse. În cadrul acestor activităţi se transmit copiilor, în mod sistematic şi organizat informaţii
din toate domeniile de activitate: muzicale, literare, plastic, practice, formându-se astfel anumite
competenţe: de a audia anumite piese muzicale, de a interpreta roluri. Interpretând diferite roluri, copilul
reproduce modele de conduită şi le asimilează în propria lui comportare. Trăsătura cea mai importantă a
interpretării unor roluri este originalitatea şi creativitatea copilului în redarea impresiilor proprii despre
realitatea înconjurătoare, spontaneitatea şi intensitatea trăirilor exprimate în joc, permiţând copilului să
construiască relaţii sociale, să-şi exerseze şi să-şi perfecţioneze limbajul, să rezolve probleme, să negocieze,
să coopereze, să utilizeze simboluri. Toate activităţile extracuriculare desfăşurate cu copiii au rolul lor în
dezvoltarea ca persoane inteligente, sigure pe ele capabile să se descurce în orice situaţie. În cadrul
activităţilor extracuriculare, serbările, şezătorile, scenetele tematice susţinute cu ocazia anumitor
evenimente devin un mijloc de educare a voinţei, a încrederii în forţele proprii. Interpretând roluri care au
ca scop date şi obiceiuri ale poporului românesc, preșcolarii au fost ajutaţi astfel să redescopere frumuseţea
portului popular românesc, a datinilor, a cântecului ci a dansului popular în timpul desfâşurării acestei
activităţii extracurriculare. Scopul acestei activităţii a constat în consolidarea cunoştinţelor referitoare la
obiceiurile şi tradiţiile populare româneştii, urmărind reconsiderarea şi valorificarea trăsăturilor specifice
poporului nostru prin interpretare de roluri, a dansului popular şi a “îmbrăcării” unor costume populare,
oferind astfel un strop de tradiţie.
Activităţile extracuriculare bine pregătite, sunt atractive pentru orice vârstă, stârnindu-le interesul
producându-le bucurie, uşurându-le acumularea de cunoştinţe, în cadrul acestor activităţii sunt atraşii şi
copii timizi, dar şi cei impulsivi, încăţând astfel să se tempereze în preajma colegilor lor Astfel, având
posibilitatea de a desfăşura activităţi extracurriculare, munca educatorilor devine un pic mai uşoară
deoarece aceste activităţi sunt atractive şi îi determină pe copii să participle activ. Menirea noastră este de
54
a trezi curiozitatea preșcolarilor, de ai pregătii pentru viaţă, atât cu ajutorul activităţilor didactice pe care le
desfăşurăm la grupă cât şi prin intermediul activităţilor extracuriculare.
BIBLIOGRAFIE:
• Mangri. F, Elisei.E, Dorobeti T, Bucovală .G, “Experienţe didactice şi pedagogice de success”
• Dumitru G, Novac C, Mitracche. A., Ilie .V, “Didactica activităţii instructiv –educative pentru
învăţământul preprimar”, Craiova, Editura Nova.
55
ÎN EDUCAȚIA ELEVILOR
PROF. ÎNV.PRIMAR MALIC MINE

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 CUZA VODĂ
Activitățile extracurriculare prin structura și conținutul lor reprezintă activități complementare

activităților de învățare care vin în completarea programei școlare și care țin cont în mod deosebit de
interesele și dorințele elevilor. Dorința copiilor de a se juca, de a fi în aer liber, de a face mișcare contribuie
la crearea unei atmosfere deosebite de voie bună, veselie și optimism.
La fiecare început de an școlar se solicită părerea elevilor pentru realizarea unui program de activități
conform intereselor acestora și care vin în întâmpinarea unor nevoi, curiozități având totodată și reale
valențe educative. Aceste activități sunt diferite de cele obligatorii prin durată, conținuturi, metode și forme
de organizare.
Deosebit de importante sunt etapele ce trebuie parcurse pentru realizarea unei activități de acest gen:
• Realizarea unei planificări a activității care constă în alegerea perioadei corespunzătoare
desfășurării acesteia, anunțarea scopului și a obiectivelor, informarea elevilor cu privire la normele de
protecția muncii și prevenirea unor posibile accidente ce pot apărea și nu în ultimul rând implicarea familiei
elevului în desfășurarea în bune condiții a activității.
• Implicarea elevilor în culegerea unor informații pe tot parcursul activității.
• Realizarea unei agende în care elevii să noteze impresii, lucruri care le-au atras în mod deosebit
atenția.
• Realizarea unor desene cu secvențe din cadrul activității care le-au plăcut în mod deosebit.
În cadrul activităților extracurriculare realizate în aer liber, elevii pot observa în mod direct anumite
obiecte, fenomene astfel încât vor reda cu mai multă acuratețe prin desene realitatea înconjurătoare.
Participarea la serbări, vizionarea de spectacole de teatru pentru copii reprezintă un nou motiv de bucurie,
modaități de comunicare și socializare. Activitatea din afara clasei iî ajută pe elevi să înțeleagă mai bine de
ce se întâmplă, anumite fenomene venind în completarea orelor de explorare a mediului iar prin realizarea
serbărilor se pot evidenția atât talentul muzical cât și cel artistic.
Faptul că la aceste activități extracurriculare participă toți elevii, antrenând atât pe cei îndrăzneți cât
și pe cei timizi, stimulează comunicarea, colaborarea și integrarea tuturor.
Deosebit de importante la această vârstă sunt și jocurile de rol în care elevii pot dramatiza secvențe
dintr-o poveste cunoscută care pot duce la trăirea unor momente amuzante.
De asemenea elevii participă cu interes la activități desfășurate în biblioteca școlii cu ocazia unor
evenimente importante : concursuri de poezie, lansări de carte, sărbătorirea unor poeți.
Aceste activități vor determina legături între elevi, aceștia devenind mai comunicativi și sociabili.
Astfel prin integrarea fiecărui elev în colectiv se realizează și o dezvoltare armonioasă a personalității
copiilor, se cultivă înclinațiile și aptitudinile de la o vârstă școlară mică, se amplifică efectele formative ale
procesului de învățământ sporind în acest mod cunoștințele și abilitățile copilului în realizarea succesului
și în unele cazuri a performanței școlare.
Activitățile extracurriculare sunt atractive la orice vârstă, stârnesc bucurie, interes și facilitează
acumularea de cunoștințe. Elevii au posibilitatea în cadrul acestor activități să se afirme și să-și arate
aptitudinile.
În concluzie, activitățile extracurriculare oferă eficiente modalități de formare a caracterului copiilor
de la clasele primare, fiind factorii educativi cei mai apreciați și mai accesibili sufletelor acestora. Astfel,
excursiile, drumețiile, vizitele, spectacolele, vizionările de filme ori spectacole imprimă un anumit
comportament și declanșează anumite sentimente care contribuie la dezvoltarea personalității copilului.
1. Adina Băran- Pescaru, Parteneriat în educație, Editura Aramis, București, 2004

2. Andrei Cosmovici și Luminița Iacob, Psihologie școlară, Editura Polirom, Bucurerești, 1998
3.Dumitru Gherghina, Didactica Nova, Editura Nova, Craiova, 2008
56
ACTIVITĂȚILE EXTRAȘCOLARE
PROF. ÎNV. PREȘC. MALOȘ MARIA

GPP IERNUT, JUD. MUREȘ
Activitățile extrașcolare ale copiilor au caracter interdisciplinar, care ajută la formarea caracterului
celor mici, încă de la vârste fragede. Printre activitățile extrașcolare cele mai indicate pentru elevi se numără
excursiile, drumețiile, vizionările de filme, piese de teatru sau spectacolele de magie. Prin participarea la
astfel de evenimente, îi ajutăm pe copii să își dezvolte abilitățile de comunicare și socializare, de observație,
de dezvoltare a culturii, memoriei și imaginației. Este indicat ca aceste activități să implice direct copilul și
să îl ajute să deprindă obiceiuri pozitive, care în timp să il ajute să se descurce singur în orice situație.
Chiar și eșecul în aceste activități îi va învăța pe copii câteva lecții valoroase, cum ar fi că pentru
obținerea succesului este nevoie de mai multă muncă, perseverență, dar și de pasiune.
Mai mult, activitățile extracurriculare îi ajută pe cei mici să se adapteze mult mai ușor la condiții și
medii noi și uneori dificile și să lucreze sub presiune. Experiența dobândită în acest mod îi ajută să își
păstreze concentrarea și eficiența, indiferent de temperaturi, de zgomote sau de factorii disturbatori din jur.
Activitățile extrașcolare contribuie la formarea personalității elevului. Sunt importante și utile. Dar
sunt anumite aspecte care ar putea să influențeze succesul acestora, printre acestea numărându-se:
desfășurarea acestora după programul de studiu, când elevii sunt deja obosiți sau înainte și aceștia nu se
mai pot concentra la ore. Deci, programul elevului este mai încărcat. Profesorii caută soluții pentru
valorificarea lor: urmăresc programul elevului din ziua respectivă, cât a avut de învățat sau de scris.
Activitățile extrașcolare au luat forme variate, toate având ca scop învățarea nonformală și petrecerea
în mod plăcut a timpului liber. Prin aceste activități, care cuprind domenii și arii foarte mari, elevii își pot
dezvolta anumite competențe și abilități necesare unei bune dezvoltări armonioase pentru o integrare în
societate. Când vorbim de activități extrașcolare, ne referim la acel program la care elevul participă după
ore și ar trebui să facă acest fapt cu plăcere deoarece scopul este acela de a-i forma abilitățile necesare unei
bune dezvoltări, formării personalității elevului care își va găsi prin acestea înclinațiile, talentul și domeniul
în care ei vor fi performanți.
Prin aceste activități li se oferă elevilor un alt mod de însușire a unor trăiri, valențe pozitive ale vieții.
Cât sunt mici, toți copiii trebuie să își însușească valori morale, să trăiască momente înălțătoare, să
conștientizeze rolul religiei în formarea lui ca individ și să participe la toate evenimentele importante alături
de familia unită. Aceasta este soluția vitală pentru o viață echilibrată, pentru petrecerea momentelor
inegalabile din mijlocul familiei, pentru formarea ca individ responsabil și valoros pentru societate.
Se recomandă desfășurarea de parteneriate școlare având ca parteneri: familia, comunitatea,
reprezentanții bisericii, școala. Această triadă stă la baza formării individului și niciun factor nu poate lipsi
pentru că acest echilibru pentru viitorul individului va fi afectat.
Înainte de toate, este însă important ca profesorul însăşi să fie creativ, pentru că numai aşa poate să
aducă în atenţia copiilor săi tipuri de activităţi extraşcolare care să le stârnească interesul, curiozitatea,
imaginaţia şi dorinţa de a participa necondiţional la desfăşurarea acestora. Excursiile şi taberele şcolare
pentru frumosul din natură, artă și cultură.
Ceea ce trebuie să ţinem cont este că întotdeauna obiectivele instructiv – educative să primeze, dar
în acelaşi timp să reusim să prezentăm în mod echilibrat şi momentele recreative şi de relaxare. Este foarte
important să dăm o notă relaxantă tuturor jocurilor şi activităţilor.
Este destul de greu să se găsească mult timp pentru pregătirea acestor activități, dar dacă se pornește
de la ceea ce ei știu din familii, mai ales cei care locuiesc la țară, rezultatul va fi unul deosebit. Sunt activități
frumoase care înnobilează sufletul omului și care îi dau strălucirea celui care aspiră la frumos, puritate.
BIBLIOGRAFIE
Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ, în
“Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
Ionesc, M., Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
57
ACTIVITĂȚILE EXTRAȘCOLARE ȘI ROLUL LOR
PROF. ÎNV. PRIMAR MĂLUREANU LAURA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 2, LOC. CODLEA, JUD. BRAȘOV
Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi
Montessori –”Descoperirea copilului”).
cunoştinţelor” Oricât ar fi de importantă educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ, ea nu
Activitățile extrașcolare, respectiv extracurriculare oferă cadrului didactic posibilitatea să-și cunoască
mai bine elevii, să-i dirijeze, să le influențeze dezvoltarea, să realizeze mai ușor și într-o manieră mai
cursivă pregătirea copilului pentru viață. Prin activitățile extrașcolare cadrul didactic trebuie să pună elevii
în situații diverse de joc și joacă, de interacțiune cu persoane de toate vârstele, să ofere modele pozitive de
viață, să urmărească stimularea imaginației și creativității.
Vizitele la muzee, expoziții, monumente istorice, case memoriale, constituie un mijloc de a intui
valorile culturale, folclorice și istorice ale neamului nostru, urmărind formarea sentimentului de prețuire și
apreciere, dar și cultivarea sentimentului de apartenență la un grup social. Acestea oferă elevilor prilejul de
a cunoaște viața și activitatea unor personalități de seamă ale științei și culturii naționale și universale,
relațiile dintre oameni și rezultatele concrele ale muncii lor.
Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, stimuleaza şi orientează
copiii spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, pictură, oferindu-le posibilitatea de
recunoaștere și exprimare a propriilor emoții.
la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii pot cunoaşte
realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă.
şi percep activ, prin acţiuni directe obiectele, fenomenele, anumite locuri istorice. Fiind axate în principal
pe viaţa în aer liber, în cadrul acţiunilor turistice, elevii îşi pot forma sentimentul de respect şi dragoste faţă
de natură, faţă de om şi realizările sale. În urma plimbărilor, a excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai
multă creativitate şi sensibilitate, imaginea realităţii, în cadrul activităţilor de desen şi modela, iar
materialele pe care le culeg sunt folosite în activităţile practice, în jocurile de creaţie.
Sărbătorile și aniversările importante din viața personală sau cele naționale sunt de asemenea un
bun prilej de destindere, de voie bună, dezvoltând la copii sentimentul de apartenență la comunitatea din
care fac parte, dar și ocazia de a învăța să își gestioneze propriile emoții cauzate de prezența unui auditoriu,
în cazul unei prestări artistice.
Concursurile pe diferite teme sunt, de asemenea, momente deosebit de atractive pentru cei mici.
Acestea oferă copiilor posibilitatea să demonstreze practic ce au învăţat la şcoală, acasă, să deseneze diferite
aspecte, să confecţioneze modele variate. Acelasi efect îl pot avea concursurile organizate de către cadrele
didactice în clasă. Dacă sunt organizate într-o atmosferă plăcută vor stimula spiritul de iniţiativă al
copilului, îi va oferi ocazia să se integreze în diferite grupuri și să relaționeze cu cei din jur pentru a duce
la bun sfârşit exerciţiile şi va asimila mult mai uşor toate cunoştinţele.
Este foarte important ca profesorul însăşi să fie creativ. Elevii sunt atraşi de activităţile artistice,
reacreative, distractive, care ajută la dezvoltarea creativităţii, gândirii critice şi stimulează implicarea în
actul decizional privind respectarea drepturilor omului, conştientizarea urmărilor poluării, educaţia rutieră,
educaţia pentru păstrarea valorilor, etc. Activităţile complementare concretizate în excursii şi drumeţii,
58
vizite, vizionări de filme sau spectacole imprimă copilului un anumit comportament, o ţinută adecvată
situaţiei, declanşează anumite sentimente.
O mai mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii copilului o au activităţile extraşcolare care
implică în mod direct copilul prin personalitatea sa şi nu prin produsul realizat de acesta. Activitatea în
afara clasei şi cea extraşcolară trebuie să cuprindă masa de copii. Activităţile extraşcolare, bine pregătite,
sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe,
chiar dacă necesită un efort suplimentar. Copiilor li se dezvoltă spiritul practic, operaţional, manualitatea,
dând posibilitatea fiecăruia să se afirme conform naturii sale. Copiii se autodisciplinează, prin faptul că în
asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi. Realizarea acestor
obiective depinde în primul rând de educator, de talentul său, de dragostea sa pentru copii, de modul creator
de abordare a temelor, prin punerea în valoare a posibilităţilor şi resurselor de care dispune clasa de elevi.
59
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN DEZVOLTAREA
APTITUDINILOR ARTISTICE LA COPII
PROFESOR INVATAMANT PRIMAR MANDRA ILEANA

LICEUL TEHNOLOGIC OCNA ŞUGATAG,
JUDETUL MARAMURES
Activităţile extraşcolare vin în completarea procesului de învăţământ şi contribuie la descoperirea şi

dezvoltarea aptitudinilor elevilor în diverse domenii artistice. Procesul dezvoltării tinerei generaţii nu poate
fi redus numai la activitatea instructiv-educativă care se desfăşoară în cadrul lecţiilor. În acest scop se
folosesc şi alte forme de activitate, cum ar fi: cercurile organizate la diferite obiecte, vizitele şi excursiile,
concursurile şcolare etc., care contribuie la adâncirea cunoaşterii, la descoperirea, dezvoltarea şi
valorificarea intereselor şi pasiunilor, stimulează creativitatea, oferă cadrul afirmării şi recunoaşterii
performanţelor. În plan moral, aceste activităţi contribuie la formarea şi dezvoltarea atitudinilor de respect
pentru cunoaştere, pentru cultură, pentru creatorii ei, la exersarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter.
I. Nicola consideră că „Activitatea extraşcolară oferă independenţă mai mare elevilor şi asigură o
posibilitate de varietăţi pentru manifestările disciplinare, ele presupun respectarea unei game variate de
norme disciplinare” [5, p. 288].
Activităţile extraşcolare au unele particularităţi prin care se deosebesc de activităţile şcolare. Ele sunt
diferite din punct de vedere al conţinutului, duratei, metodelor folosite şi formelor de organizare a activităţii.
Conţinutul activităţilor extraşcolare nu este stabilit printr-un curriculum obligatoriu; elevii au libertatea
deplină de a alege conţinuturile care sunt în perfectă concordanţă cu interesele şi dorinţele elevilor. Astfel,
acestea devin o formă complementară de activitate – parte componentă a educaţiei – care stimulează valori,
aptitudini şi dezvoltă vocaţia, talentul, încurajând competiţia, asumarea de responsabilităţi, comunicarea,
abordările bazate pe iniţiativă, imaginaţie și opţiune.
excursii, drumeţii, vizite, spectacole cultural-artistice, tabere şcolare, vizionări de filme, competiţii
sportive, cercuri de creaţie, cercuri pe discipline, concursuri, care, prin specificul lor, imprimă copilului
un anumit comportament, o ţinută adecvată situaţiei, declanşând anumite sentimente.
Prin activităţile la care participă, ei îşi însuşesc cunoştinţe în domeniul ştiinţei, tehnicii, literaturii și
artei. Participând la acţiuni cu caracter artistic, la manifestări cultural-artistice, vizionând spectacole de
teatru şi filme la cinematograf, elevii îşi cultivă dragostea pentru frumos.
Organizarea şi desfăşurarea activităţilor extraşcolare respectă anumite condiţii: sunt subordonate
procesului de învăţământ care se desfăşoară în clasă; se evită supraîncărcarea elevilor; se desfăşoară în
colectiv, fiind create şi organizate pe principiul liberului consimţământ; la antrenarea elevilor trebuie să se
ţină seama de particularităţile de vârstă şi interesele elevilor, precum şi de posibilităţile de realizare pe care
le au, fără să fie reţinuţi de la ore sau pregătirea lecţiilor.
Excursiile şi vizitele sunt acţiuni cu caracter de masă organizate în scopul îmbogăţirii experienţei de
viaţă a elevilor. Aceste activităţi se organizează în funcţie de conţinutul lecţiilor și „Prin conținutul lor se
deosebesc de cele cu caracter didactic. Organizate la nivelul clasei sau școlii, cu participare benevolă, ele
urmăresc lărgirea orizontului de cunoștințe etc.” [5, p. 454].
Vizitarea unui muzeu, expoziţii, a unui atelier al meșterului popular sau artist plastic poate fi o
situaţie de învăţare cu scop cultural-artistic, dar şi un moment de reconciliere ori de introspecţie, în funcţie
de educaţia anterioară a elevilor sau de tematica în care se încadrează excursia.
Legătura organică a procesului de învăţământ cu excursiile şi vizitele asigură eficienţa educativă a
acestor activităţi. Menţionăm că influenţa educativă a excursiilor şi vizitelor depinde şi de caracterul lor
variat. Prin conţinutul lor, excursiile şi vizitele se deosebesc de activităţile cu caracter didactic. Organizate
la nivelul clasei sau şcolii, cu participare benevolă, excursiile şi vizitele au drept scop lărgirea orizontului
cognitiv, familiarizarea elevilor cu frumuseţile ţării.
Cercurile de elevi sunt un important mijloc de lărgire a orizontului cultural și ştiinţific al elevilor şi
de dezvoltare a interesului lor pentru artă. În general, cercurile cuprind un număr mic de elevi, înscrierea
făcându-se în funcţie de interesul pe care-l manifestă elevii pentru o anumită disciplină. La alegerea temelor
60
care se discută la cercuri, se va ţine seama de preocupările elevilor şi de nivelul lor de cunoştinţe. Durata
unei şedinţe a cercului este, în medie, de 90 de minute. Evidenţa frecvenţei o ține conducătorul cercului.
Varietatea activităţii în cerc constituie şi ea o condiţie a frecventării lui cu plăcere de către elevi. Un rol
important în educaţia elevilor îl joacă cercurile artistice. Cercurile contribuie semnificativ la descoperirea
şi stimularea talentelor şi aptitudinilor elevilor, la cultivarea interesului şi pasiunii pentru meşteşugurile
populare şi artă în general, la educarea elevilor pentru folosirea utilă şi plăcută a timpului liber, la
dezvoltarea imaginaţiei creatoare şi a sensibilităţii artistice. Înscrierea elevilor în cerc trebuie să se facă
selectiv, pe bază de interese şi aptitudini, iar la organizarea activităţii cercului trebuie să se ţină seama de
preocupările, preferinţele, înclinaţiile şi capacităţile reale ale elevilor. Întreaga activitate în cadrul cercului,
de la concepţie la realizare, este opera elevilor. Scopul general al cercului este educaţia estetică şi cultivarea
dragostei pentru artă. Cercurile de creaţie au ca scop descoperirea şi cultivarea talentului, aptitudinilor
elevilor în diverse domenii ale artei populare.
Activităţile extraşcolare cer o bună pregătire metodologică din partea profesorilor. Este necesar să
se creeze o atmosferă deosebit de favorabilă pentru instruire şi educaţie, să se ofere posibilitatea de
completare şi de aprofundare a cunoştinţelor şi abilităţilor obţinute la lecţii, să fie create condiţii de formare
a personalităţii în spiritul culturii naţionale. Este necesar să se îmbine în mod util şi plăcut timpul în afara
orarului şcolar al elevilor, odihna activă să fie marcată de certitudinea utilităţii organizării plăcute a timpului
liber într-un mediu sărbătoresc sau firesc.
Pedagogul C. Cucoș [1] consideră că, între activitatea desfăşurată de către elevi în cadrul lecţiilor şi
activitatea desfăşurată de ei în afara clasei şi a şcolii, există deosebiri din punct de vedere al conţinutului şi
al formelor de organizare:
1.Activitatea în afara clasei şi extraşcolară are un conţinut deosebit de activitatea în cadrul lecţiilor.
Desfăşurarea lecţiilor şi volumul cunoştinţelor predate sunt determinate de curriculumul la disciplină, în
timp ce conţinutul şi desfăşurarea activităţilor în afara clasei au conţinut flexibil şi foarte variat, cuprinzând
cunoştinţe din domeniul artei, ştiinţei, tehnicii, sportului. Totuşi nici conţinutul acestor activităţi nu se
stabileşte în mod întâmplător, ci pe baza anumitor principii.
2.Încadrarea elevilor în diferite forme ale activităţii în afara clasei şi extraşcolare se face pe baza
liberei alegeri, sub îndrumarea cadrelor didactice, care îi pot sugera fiecărui copil ce formă de activitate
este mai potrivită pentru interesele şi înclinaţiile lui.
3. Durata activităţilor în afara clasei şi extraşcolare variază. O lecţie are durata fixă de 45 de minute,
iar activitățile în afara clasei sau extraşcolare durează de la o jumătate de oră până la două ore.
4. Verificarea, aprecierea şi evidenţa rezultatelor activităţii în afara clasei şi extraşcolare au forme
specifice. Verificarea are caracter practic. Spre deosebire de aprecierea făcută în cadrul orelor prin
intermediul notelor, ceea ce a făcut elevul în afara orelor de clasă se concretizează prin intermediul
calificativelor slab, bine, foarte bine.
5. Activitatea în afara clasei şi extraşcolară este propice pentru manifestarea spiritului de
independenţă şi a iniţiativei elevilor.
6. O altă particularitate a activităţii extraşcolare o constituie legătura ei cu practica. Aplicarea
cunoştinţelor în cadrul activităţilor extraşcolare are şi valoarea unui exerciţiu de dezvoltare a aptitudinilor
elevilor.
Întreaga activitate în afara clasei are conţinut variat, determinat de interesele cognitive ale elevilor şi
de dorinţele lor.
Bibliografie
1. Cucoş, C., Pedagogie (ediţia a doua, revăzută şi adăugită), Bucureşti, Polirom, 2002.
2. Gârboveanu, M., Creativitatea elevilor în procesul de învăţământ, Bucureşti, Litera Internaţional,
1981.
3. Iucu, R., Instruire extraşcolară. Perspective teoretice şi aplicative, Iaşi, Polirom, 2001.
4. Lisievici, P. ş.a., Pedagogie. Concepte, metode şi tehnici esenţiale, Bucureşti, Editura Fundaţiei
România de Mâine, 2005.
5. Nicola, I., Tratat de pedagogie școlară, București, Aramis, 2000
61
IMPORTANŢA ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE
ÎN ÎNVĂŢĂMĂNTUL PRIMAR
P.I.P. MANEA VIORICA

ŞCOALA GIMNAZIALA NR. 40 ,,AUREL VLAICU “CONSTANTA
În şcoala contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru
participarea la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii
copiilor. În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic
şi socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială. Astfel, fără a nega importanţa educaţiei de tip
curricular, devine tot mai evident faptul că educaţia extracurrriculară, adică cea realizată dincolo de
procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii tinerilor.
creativ în diferite domenii. Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe,
punându-i in contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în
mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm şcoala cu viaţa. Dacă avem grijă ca obiectivele
instructiv – educative să primeze, dar să fie prezentate în mod echilibrat şi momentele recreative, de
relaxare, atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite. În cadrul acestor activităţi elevii se deprind să
folosească surse informaţionale diverse, să întocmească colecţii, să sistematizeze date, învaţă să înveţe
singuri, bazandu-se pe propriile experiente. Prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie
regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copiii se autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin acest tip de
activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze
mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al scolii şi al învăţământului primar – pregătirea copilului pentru
viaţă.
Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în
talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile copiilor. Implicarea copilului intr-o activitate
extraşcolară este indicat să aibă loc în jurul vârstei de şase-şapte ani. Aceasta este vârsta la care el începe
să descopere lucrurile care ii fac plăcere.În plus, cănd este foarte mic, nu va da aceeaşi atenţie activităţilor
solicitante.
Potrivit psihologilor, în alegerea programului din afara orelor de curs trebuie să se ţină cont şi de
opţiunile copilului.În caz contrar, acesta nu se va implica cu plăcere în activităţile respective. Un alt aspect
important este legat de numărul activităţilor extraşcolare, care, în niciun caz, nu ar trebui să fie mai mult de
două. Aşadar, este de dorit ca acestea să nu-i ocupe tot timpul liber, ci să-i rămâna un interval şi pentru
relaxare şi pentru joc.
Astfel de activităţi sunt de o reaă importanţă intr-o lume dominată de mass media, care nu face
altceva decât să contribuie la transformarea copiilor în nişte persoane incapabile de a se controla
comportamental, emoţional şi cu o slabă pregatire intelectuală.
Vizionarile de filme şi spectacolele constituie o formă de activitate extracurriculară în şcoală, prin
care copilul face cunostinţă cu lumea minunată a artei. Deşi aceasta formă de activitate îl pune pe copil în
majoritatea cazurilor în rolul de spectator, valoarea ei deosebită constă în faptul că ea constituie o sursă
inepuizabilă de impresii puternice, precum şi în faptul că apelează, permanent, la afectivitatea copilului.
Poate constitui şi o sursa de informaţii, dar, în acelaşi timp, un punct de plecare în organizarea unor acţiuni
interesante.
De exemplu: vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, urmată de
discuţii pregatite în prealabil, pe lângă faptul că realizează completarea unor aspecte educative, stimulează
şi orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzica, sport, poezie, pictura, etc.
O altă formă de activităţi extraşcolare sunt activităţile organizate în mijlocul naturii. Copiii se
confruntă cu realitatea şi percep activ, prin acţiuni directe obiectele, fenomenele, anumite locuri istorice.
Fiind axate în principal pe viaţa în aer liber, în cadrul acţiunilor turistice, elevii isi pot forma sentimental
de respect si dragoste faţă de natură, faţă de om şi realizarile sale. Grija faţă de timpul liber al copilului,
62
atitudinea de cunoaştere a dorinţelor copiilor şi de respectare a acestora trebuie să fie dominantele acestui
tip de activităţi. Acestea le oferă destindere, încredere, recreere, voie bună, iar unora dintre ei, posibilitatea
unei afirmări şi recunoaşterea aptitudinilor.
În urma plimbărilor, a excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai multă creativitate şi sensibilitate,
imaginea realităţii, în cadrul activităţilor de desen şi modelaj, iar materialele pe care le culeg, sunt folosite
în activităţile practice, în jocurile de creaţie. La vârsta şcolară, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arată
sau li se spune în legatură cu mediul, fiind dispuşi să acţioneze în acest sens Excursia ajută la dezvoltarea
intelectuală şi fizică a copilului, la educarea lui cetăţenească şi patriotică.. Prin excursii elevii îşi
suplimentează şi consolidează instrucţia şcolară, dobândind însuşirea a noi cunoştinţe
didactice în clasa. Dacă sunt organizate într-o atmosferă plăcută, vor stimula spiritul de iniţiativa al
copiluiui, îi va oferi ocazia să se integreze în diferite grupuri pentru a duce la bun sfârşit exerciţiile şi va
asimila mult mai uşor toate cunoştinţele
bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar. Copiilor li se
dezvoltă spiritul practic, operaţional, manualitatea, dând posibilitatea fiecăruia să se afirme conform naturii
sale. Copiii se autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor,
asumându-şi responsabilităţi. Activitatile extraşcolare joaă un rol deosebit de important in dezvoltarea
fizică şi psihică a unui copil, dacă nu îi aglomereaza programul în mod exagerat.
Bibliografie:
,,Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
Crăciunescu, Nedelea, Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar, în
“Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, "Activităţile extraşcolare",
Cluj-Napoca 2007
63
ACTIVITATEA EXTRAȘCOLARĂ ÎN EDUCAȚIA COPIILOR
PROF. MĂNICA LIVIA MARIANA,

ȘCOALA GIMNAZIALĂ “LIVIU REBREANU”
/ COLEGIUL NAȚIONAL “OCTAVIAN GOGA”, MIERCUREA CIUC
În DEX, cuvântul educație este definit ca un ansamblu de măsuri aplicate în mod sistematic în
vederea formării și dezvoltării însușirilor intelectuale, morale sau fizice ale copiilor și ale tineretului, ale
oamenilor, ale societății, etc…, rezultatul acestei activități pedagogice fiind: o bună creștere, comportament
civilizat în societate.
Pornind de la această idee, putem spune că educația este un proces de învățare continuu, permanent,
ce începe încă de la naștere, ba chiar și înainte de aceasta. Deducem că educația începe în familie. Acolo
învățăm primele reguli de bună purtare: să ne comportăm civilizat, să nu mințim, să nu furăm, să fim
răbdători, darnici, etc…. .Educația se continuă la școală, acolo unde oameni de specialitate încearcă să ne
deslușească tainele științelor, de la cele mai vechi până la cele mai noi. Cu cât rezolvăm mai multe ecuații
și deslușim teoreme, ne considerăm mai învățați. Tinerii foarte bine pregătiți vor fi stâlpii societății noastre.
Dar oare este suficient? Într-o societate aflată într-o continuă mișcare, trebuie să ai și o mare capacitate de
adaptabilitate. Este absolute necesar să poți să faci față situațiilor neprevăzute, să înțelegi și să respecți
oamenii din jurul tău, să știi să-i motivezi, să-i încurajezi, să-i lauzi și să-i cerți pe toți la fel, indiferent de
statutul lor. Pentru dobândirea acestor calități, un rol important îl are, activitatea extrașcolară, organizată,
de ceva vreme, în cadrul programului Școlii Altfel, și nu numai.
Dezvoltarea simțul artistic al copiilor se poate înfăptui prin organizarea unor ateliere de creație/ seri
culturale, cu ocazia unor sărbători religioase (Paște, Crăciun, ), sau a unor aniversări (Ziua României, Ziua
Educației, Ziua Mediului, Ziua Mamei, Ziua copilului), elevii având ocazia să creeze diferite obiecte
tradiționale, să recite, să interpreteze roluri. Tot aici au ocazia să lucreze în echipă, să aprecieze efortul
colegilor, să respecte munca tuturor, să-și învingă propriile emoții și temeri.
Sănătatea este cel mai prețios dar al omenirii. Menținerea ei depinde de acțiunile de prevenție care,
în egală măsură, pot fi exersate și în familie dar și la școală, prin diferite tipuri de activități extrașcolare ca:
participarea la concursuri (Sanitaria Pricepuți, Educație pentru Sănătate), competiții sportive (Maratonul
Sănătății), vizite în cabinet medicale (stomatologice), înscrierea în programe de voluntariat ale Crucii Roșii
sau a altor organizații de specialitate, realizarea unor activități de promovare a unei alimentații sănătoase /
menținerea igienei / protejarea mediului, participarea la campanii împotriva consumului de alcool, tutun,
droguri, etc…. .
Excursiile, organizarea unor vizite la muzee /expoziții / vizionări de filme, spectacole, contribuie la
educația nonformală care dă posibilitatea elevilor să-și descopere noi talente, pasiuni și aptitudini. Aducerea
în rândul elevilor a unor oameni din diferite domenii de activitate, în cadrul organizării unor mese rotunde
/ întruniri: juriști, economiști, scriitori, polițiști, pompieri, permite elevilor să-și dezvolte personalitatea, să-
și aleagă modele de calitate pentru a alege o viitoare carieră de succes, adaptată nevoilor și personalității
lor.
Toate acestea demonstrează faptul că educația este o activitate permanentă, ea se realizează pe tot
parcursul vieții și nu se încheie odată cu terminarea programului școlar. Un om inteligent fără caracter, nu
valorează nimic, însă un om de caracter fără o inteligență evidență este valoros pentru societatea în care
trăim. Cele mai trainice procese educative s-au dovedit a fi descoperite în activitățile extrașcolare, care nu
sunt condiționate de finalizarea prin notă.
În această perioadă grea pe care o traversăm cu toții (elevi, profesori, părinți), generată de pandemia
COVID 19, activitatea extrașcolară este cea care ne salvează și ne motivează să fim bine și corect informați
doar din surse sigure, să depășim cu bine starea de discomfort datorată izolării pe perioadă nedeterminată,
să ne protejăm pe noi și pe ceilalți prin respectarea regulilor necesare și să ne reluăm activitățile zilnice cât
mai curând posibil.
64
ROLUL ACTIVITATILOR EXTRASCOLARE IN EDUCATIA COPIILOR
GRADINITA CU PROGRAM NORMAL SOHODOR/HORGESTI

PROFESOR INVATAMANT PRESCOLAR-MANOLACHE ALEXDANDRA
În ultimul timp, devine tot mai evident faptul că educaţia extracurrriculară, adică cea realizată dincolo
de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii preşcolarilor. În şcoala
contemporană, o educaţie eficientă, depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea la
dezvoltarea de sine. Depinde de asemenea şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării
personalităţii copiilor. În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect fizic şi
socio-afectiv, pentru o integrare socială cât mai uşoară. Complexitatea procesului educaţional impune
îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare, iar în acest caz, parteneriatul educaţional devine
o necesitate. În opinia mea, activităţiile extracurriculare sunt deosebit de importante deoarece, contribuie
la gândirea şi completarea procesului de învăţare. De asemenea, prin intermediul acestora se pot dezvolta
şi explora anumite înclinaţii şi aptitudini ale copiilor. Având un caracter atractiv, copiii participă într-o
atmosferă relaxantă, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi, îmbinându-se utilul cu plăcutul.
Un punct forte al activităţilor extraşcolare este acela că antreneză copiii în activităţi cât mai variate
şi bogate cu o structură aparte, diferită de clasica metodă de predare-învăţare. O activitate desfăşurată într-
un mediu extraşcolar permite de asemenea şi dezvoltarea unor aptitudini speciale şi facilitarea integrării în
mediul şcolar. Trebuie să ţinem cont că, indiferent ce metodă se adopă in educaţia tradiţională, indiferent
dacă are o finalitate pozitivă şi un obiectiv primar atins, ea nu va epuiza niciodată sfera influenţelor
formative exercitate asupra copilului. Din seria activităţilor extraşcolare amintim: taberele, excursiile,
piesele de teatru, spectacolele de operă comică, atelierele creative, şezătoarele, spectacolele în aer liber,
vizitele la muzee sau Grădina Zoologică. Copiii pot fi stimulaţi şi îsi pot imbogăţi imaginaţia creatoare şi
sfera cunoştinţelor, prin vizionarea de piese de teatru, filme educative, participând la ateliere de creaţie,
prin dramatizarea unor opere literare cu diferite ocazii sau prin implicarea în desfăşurarea sezătorilor
literare. Copii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească în primul rând o gândire independentă, toleranţă faţă
de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea
numai aşa poate să aducă în atenţia copiilor săi tipuri de activităţi extraşcolare care să le stârnească interesul,
curiozitatea, imaginaţia şi dorinţa de a participa necondiţional la desfăşurarea acestora. Excursiile şi
taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la educarea
dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă si cultură.
65
PROIECTUL – MIJLOC DE CUNOAŞTERE RECIPROCĂ A UNOR
TRADIŢII ŞI OBICEIURI LOCALE
ÎNV. MANOLE LUMINITA

ŞCOALA GIMNAZIALA “OVIDIU HULEA” AIUD
Trăim într-o lume în schimbare în care elevii trebuie să selecteze informaţiile căci nu sunt biblioteci
vii, iar noi dascălii trebuie să înlocuim metodele tradiţionale cu metodele activizării optime a elevilor atât
pe plan intelectual -prin cultivarea unei atitudini euristice, investigatoare - cât şi prin formarea spiritului de
iniţiativă. Aceste metode trebuie să-l situeze pe elev în prim plan, să-l pună să muncească, să descoperire
prin observare, investigare, adunare de informaţii.
O astfel de metodă este „Metoda proiectului” - metodă ce se înscrie în noul val de metode moderne,
alături de cele activ - participative, interactive, alternative, complementare.
Învăţarea bazată pe proiect este o învăţare în profunzime în care copiii sunt stăpânii propriei munci,
unde li se oferă libertatea de alegere dintr-o serie de posibilităţi stabilite de cadru didactic împreună cu
elevii. Acest tip de învăţare este croită după nevoile şi interesele individuale ale fiecărui elev, după locurile
în care trăieşte sau pe care doreşte să le cunoască, fapt destul de greu de împlinit în toate tipurile de activităţi
din programul şcolar.
Proiectul oferă copiilor posibilitatea să aplice priceperile dobândite, le accentuează motivaţia
intrinsecă şi îi încurajează să determine singuri tematica abordată.
Proiectul prefigurează o investigaţie întreprinsă de către copii pe o temă şi un subiect despre care
aceştia doresc să cunoască mai mult, la nivelul lor de înţelegere. El dă posibilitate elevilor să-şi lărgească
cunoştinţele referitoare la un anumit subiect, copiii aprofundează cunoştinţele în procesul de implementare,
prin abordarea inter şi pluridisciplinară. Pe parcursul desfăşurării lui se aplică diverse tipuri de conduită:
împărţirea responsabilităţilor, împărtăşirea de sugestii, într-ajutorarea, rezolvarea unor conflicte, toleranţa
de grup.
Proiectul este util copiilor cu niveluri diferite de competenţe şi abilităţi, abordarea subiectelor prin
prisma educaţiei pentru calitate pregătindu-i pentru integrarea, în perspectivă, într-o societate democratică.
Unul dintre proiectele educaţionale realizate cu elevii mei este proiectul educaţional realizat în
parteneriat cu Biserica „Adormirea Maicii Domnului” Aiud intitulat „Învierea Domnului – bucurie sfântă”,
proiect prin care pe lângă educaţia religioasă pe care au dobândit-o, elevii au putut intra în contact direct
cu oamenii locului pe care i-au cunoscut aşa cum sunt azi, dar şi cum au fost cu mulţi ani în urmă. Una din
activităţile acestui proiect a constat în vizite la domiciliul enoriaşilor vârstnici ai acestei Parohii de la care
elevii au aflat modul de viaţă al aiudenilor, cu ani în urmă. Printre cei vizitaţi au fost profesori, acum
pensionari, iar ieri poate chiar dascălii părinţilor lor. Ei le-au împărtăşit micilor vizitatori aspecte din
frumoasele clipe petrecute la catedră cu anii în urmă, le-au relatat năzdrăvănii ale copiilor de atunci,
năzdrăvănii care au stârnit hazul şcolarilor, în care s-au regăsit şi ei. Momentul de întâlnire a readus bucuria
în sufletul dascălului care aflat în faţa elevilor a uitat că este pensionar, că anii şi-au pus amprenta asupra
sănătăţii şi puterii sale, că se află într-o cameră veche, cuprinsă de tăcere, singurătate şi răceală şi s-a revăzut
în sala de clasă, înconjurat de glasurile vesele, cristaline ale şcolarilor, reluându-şi activitatea de odinioară.
Elevii au participat la o altfel de lecţie, o lecţie încărcată de afectivitate şi emoţie încât nu doreau
întreruperea ei de sunetul clopoţelului şi revenirea în prezent. Despărţirea a adus în sufletele tuturor regrete
că timpul a trecut repede, dar elevii au promis că vor reveni la o altă „lecţie”.
Alţi credincioşi i-au purtat pe elevi în timp povestindu-le despre obiceiurile şi tradiţiile străvechi
legate de Paşti, retrăind amintiri frumoase din copilăria şi tinereţea lor alături de alţi aiudeni. Elevii au
constatat cu uimire că multe din obiceiurile legate de Paşti le cunosc şi le practică şi ei, iar altele s-au pierdut
în negura vremii. Pentru a nu le lăsa să se piardă, elevii le-au învăţat de la bătrâni, le-au notat, înregistrat
audio şi video, l-au prezentat părinţilor şi colegilor din şcoală. Pentru a le face veşnice le-au cuprins în
revista clasei „Obiceiuri şi tradiţii aiudene” punându-le în practică alături de obiceiurile prezentului din
familiile lor, cu ocazia Sfintelor Paşti.
În proiectul „Crăciunul – bucuria copiilor”, elevii au cunoscut oameni şi obiceiuri din localităţile
aparţinătoare Aiudului. Vizitând satele, elevii au cunoscut oameni noi, oameni cu alte preocupări decât
aiudenii, au vizitat unele gospodării vechi, făcând comparaţie cu casele ridicate recent. Elevii au remarcat
66
simplitatea şi frumuseţea gospodăriilor vechi exprimându-şi dorinţa de a locui măcar în vacanţe în aceste
case chiar dacă acestea nu au confortul şi modernismul căminelor lor. Stând de vorbă cu oamenii locului,
au fost uimiţi de sinceritatea şi de mulţumirea sufletească a acestora, că trăiesc în acest ţinut minunat, în
casele lor modeste şi primitoare, printre oameni cu suflet curat şi larg. Faptul că sunt oameni primitori le-a
confirmat-o masa la care au fost invitaţi să se aşeze, la care au gustat produse specifice vieţii la ţară: pâinea
caldă, lapte dulce şi călduţ servit în căni de lut făcute de olarul satului. Obiecte lut făcute de olarul satului
dar şi de alţi meşteri au fost văzute de elevi în alte gospodării vizitate, dar şi la Muzeul Satului. Elevii au
remarcat uneltele de care se foloseau sătenii în munca lor: unelte de lemn, unelte din fier precum şi alte
unelte moderne (furca de lemn, furca de fier, remorca, carul, tractorul cu plug sau plugul ce era legat de
cal). Într-o casă elevii au putut vedea vechiul război de ţesut la care o bunică ţesea o pânză pentru ştergare
şi alături maşina electrică de cusut la care fiica acesteia tivea un ştergar asemănător cu cel pe care l-au
folosit înainte de masă pentru a se şterge pe mâini, sau cu cel aşezat pe perete ca ornament după o farfurie
de lut pictată cu modele specifice locului. De la săteni elevii au aflat tradiţiile şi obiceiurile locului specifice
Crăciunului ca: Umblatul cu Steaua, Colindatul, Umblatul cu capra; obiceiuri care s-au păstrat până acum,
dar care azi nu mai sunt practicate din păcate cu acelaşi elan ca odinioară.
Proiectul „Copiii descoperă frumuseţile judeţului” le-a lărgit elevilor orizontul de cunoaştere legat
de aşezarea, istoricul, tradiţiile, obiectivele culturale şi natura înconjurătoare a localităţilor partenere în
proiect: Cugir, Petreşti, Ighiu. Elevii au denumit Cugirul oraş ce îmbină vechiul cu noul şi care a adunat
oameni din toate colţurile ţării în momentele de dezvoltare industrială, oameni care au adus cu ei obiceiurile
şi tradiţiile locurilor lor natale îmbinându-le armonios cu cele existente.
În localitatea Petreşti au descoperit casele în stil săsesc, fiind o regiune populată în trecut cu saşi de
la care azi au rămas obiceiuri şi tradiţii pe care le-au cunoscut din povestirile sătenilor. I-au impersionat
corectitudinea şi punctualitatea acestui neam de oameni, hărnicia şi modestia lor, modul de a convieţui în
bună armonie cu românii, calităţi care se regăsesc în localitatea lor natală unde convieţuiesc şi ei alături de
un alt neam de oameni – de maghiari. Totodată au constatat că şi saşii ca şi maghiarii se alătură tradiţiilor
şi obiceiurilor româneşti fără a-şi lepăda proriile tradiţii şi obiceiuri pe care le-au moştenit şi pe care le
transmit din generaţie în generaţie.
Dacă în cele două localităţi am zăbovit o zi, în Ighiu am stat cu elevii timp de trei zile, elevii fiind
cazaţi în casele “ţărăneşti” ale colegilor parteneri de proiect. Chiar dacă erau crescuţi la bloc, elevii au
muncit în grădină, au mers cu căruţa la câmp, au condus calul legat la plug, au umplut sacii cu seminţele ce
urmau să fie puse în pământ de semănătoare, au hrănit şi adăpat animalele din gospodărie, aşa cum simulau
ei în jocul lor “La fermă” pe calculator. În această localitate elevii au văzut cu adevărat modul în care
tradiţiile şi obiceiurile locului sunt transmise de la o generaţie la alta. Seara, sătenii împreună cu copiii se
adunau la Căminul Cultural pentru a-i învăţa cântecele populare româneşti păstrate de la strămoşi, dar şi
paşii de dans specifici zonei pregătind un moment artistic cu care să se prezinte la sărbătoarea “Fiii satului”.
Aiudenii au învăţat paşii colegilor, iar dansatorii populari au schimbat paşii de joc cu cei de dans modern.
Schimbul de experienţă a continuat prin cazarea elevilor din Ighiu în familiile colegilor din oraşul Aiud
pentru alte trei zile, timp în care copiii au aflat cum este viaţa celor de la oraş.
Proiectele i-au implicat pe elevi în activităţi reale dezvoltându-le capacităţile de învăţare dincolo de
sala de clasă, arătându-le că viaţa a fost şi este frumoasă indiferent de timpul şi locul în care o trăieşti.
Bibliografie:
1. Cucoş, C., Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 1999.
2. Stoica, A., (coord), Evaluarea curentă şi Examenele, Editura ProGnosis, Bucureşti, 2001.
3. Stoicescu Daniela, Manolache Mimia, Ilieş Georgeta – „Predarea simultană – module pentru
dezvoltarea profesională a personalului didactic”, Ed. Educaţia 2000, Bucureşti, 2005
4. Trif Letiţia, Pedagogia învăţământului preşcolar şi primar, Ed. Eurostampa, Timişoara 2008
67
PROF. INV. PRIMAR: MÂNZAT ANIȘCUTA DANIELA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 BISTRIȚA
„Natura ne aseamană. Educația ne deosebește.’’-Confucius

Activitățile extrașcolare sunt activitățile care intră în sfera educației nonformale, la care pot participa
elevii în afara programului școlii. Acestea au scopuri variate: interacțiune socială, leadership, recreere și
educație pentru sănatate, autodisciplină și creștere a încrederii în sine.
Implicarea elevilor în activitațile extrașcolare are o vechime mare în sistemul formal de educație.
Inițial, ideea activitaților extrașcolare era menită să ofere copilului alternative la educația școlară, care
necesită un efort intelectual predominant. Astfel, activitățile extrașcolare aveau scopul de a oferi copilului
posibilitatea să se miște, să se exprime liber, să facă lucruri care îi plac. Treptat, sfera activităților
extrașcolare s-a diversificat, iar problematica valorificării educației nonformale în spațiul școlii a căpătat
din ce în ce mai multă importanță.
Exemple de activităţi extraşcolare
unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă.
În urma plimbărilor, a excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai multă creativitate şi sensibilitate
imaginea realităţii în cadrul activităţilor de desen şi modelaj, iar materialele pe care le culeg sunt folosite
sau li se spune în legatură cu mediul, fiind dispuşi să acţioneze în acest sens .
importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural ştiinţific. Prin excursii elevii îşi suplimentează şi
consolidează instrucţia şcolară dobândind însuşirea a noi cunoştinţe.
didactice în clasă. Dacă sunt organizate într-o atmosferă placută vor stimula spiritul de iniţiativitate al
copilului, îi va oferi ocazia să se integreze în diferite grupuri pentru a duce la bun sfârşit exerciţiile şi va
asimila mult mai uşor toate cunoştinţele. Elevii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească o gândire
independentă, nedeterminată de grup, toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi
şi de a găsi modul de rezolvare a lor, precum şi posibilitatea de a critica constructiv.
Activităţile complementare concretizate în excursii şi drumeţii, vizite, vizionări de filme sau
spectacole imprimă copilului un anumit comportament, o ţinută adecvată situaţiei, declanşează anumite
sentimente. Copiilor li se dezvoltă spiritul practic, operaţional, manualitatea, dând posibilitatea fiecăruia să
se afirme conform naturii sale. Copiii se autodisciplinează prin faptul că în asemenea activităţi se supun de
68
bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi. Dascălul are prin acest tip de activitate posibilităţi
deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai
frumos obiectivul principal - pregătirea copilului pentru viaţă. Realizarea acestor obiective depinde în
primul rând de educator, de talentul său, de dragostea sa pentru copii, de modul creator de abordare a
temelor, prin punerea în valoare a posibilităţilor şi resurselor de care dispune clasa de elevi .
În concluzie, succesul activităților extrașcolare depinde de corelarea unei serii de factori cum ar fi:
atractivitatea tematicii abordate, buna coordonare a activităților, implicarea cât mai multor actori ai școlii
și a comunității cu experiențe relevante pentru activitatea desfășurată.
Bibliografie :
* Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ,
în “ Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
* Ionesc, M., Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001;
* Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în
curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom, Bucureşti, 2002;
* Crăciunescu, Nedelea, Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar, în
Surse on-line:
* Bruner, J.S, Procesul educaţiei intelectuale, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1970.
69
AUTOR: MARCHIȘ ANDREEA-DENISA

UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: GRĂDINIȚA CU P.P, NR.1
LOCALITATEA/JUDEȚUL: ZALĂU, SĂLAJ
Educația extracurriculară (realizată dincolo de procesul de învățământ) își are rolul și locul bine
stabilit în formarea personalității copiilor noștri. Educația prin activitățile extrașcolare urmăresc
identificarea și cultivarea corespondenței optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viață
civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. Începând de la cea mai fragedă
vârstă, copiii acumulează o serie de cunoștințe punându-i în contact direct cu obiectele și fenomenele din
natură.
Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm scoala cu
viaţa.
Oricât ar fi de importantă educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ, ea nu epuizează
sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului. Rămâne cadrul larg al timpului liber al copilului, în
care viaţa capătă alte aspecte decât cele din procesul de învăţare şcolară. În acest cadru, numeroşi alţi factori
acţionează pozitiv.
etc.);
Se ştie ca incepand de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinte punându-i
in contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Activităţile de acest gen au o deosebită influenţă
formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii, tabere. . In cadrul activităţilor
organizate in mijlocul naturii, al vietii sociale, copiii se confruntă cu realitatea si percep activ, prin acţiuni
directe obiectele, fenomenele, anumite locuri istorice. Fiind axate în principal pe viață în aer liber, în cadrul
acţiunilor turistice, copiii iși pot forma sentimente de respect și dragoste față natură, față de om și realizările
sale.
Grija față de timpul liber al copilului, atitudinea de cunoaștere a dorințelor copiilor și de respectare
a acestora trebuie să fie dominanțele acestui tip de activități. Acestea le oferă destindere, încredere, recreere,
voie bună, iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmări și recunoaștere a aptitudinilor.
nu numai.
70
„Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari și
nimic nu ne permite să știm cum va fi vremea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze.” (Maria Montessori)
Bibliografie:
 Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, Cluj-Napoca 2007;
 Ionescu M.; Chiş V. – Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
autoinstruire, Editura PresaUniversitarăClujeană, Cluj-Napoca, 2001;
 Lazăr V., Cărăşel A., Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Ed. Arves, Craiova, 2007.
71
PROF. ÎNV. PRIMAR MARELE MIHAELA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ OBOROCENI, JUD. IAȘI
Activitățile desfășurate în afara activităților obligatorii sau activități desfășurate în afara școlii sub
îndrumarea atentă a învățătorului sunt activități extracurriculare. Școlarul este scos din spațiul de clasă și
pus în diferite situații de viață. Educația moral- civică pe care școlarul o dobândește capătă noi valențe prin
actul aplicativ, în situație reală.
Activitatea extracurriculară în sine, prin structură, conținut specific, este complementară activității de
învățare realizată în clasă.
Cele mai importante activități extracurriculare cu o deosebită influență formativă sunt toate formele
de acțiuni turistice: plimbările, excursiile, taberele (cu tematică diversă).
Activitățile desfășurate în mijlocul naturii îi pun pe copii să se confrunte cu realitatea printr-o
percepere activă, prin acțiuni directe asupra obiectelor, fenomenelor din mediul înconjurător, a unor zone
geografice și locuri istorice. Copiii își însușesc informații despre munca omului, despre frumusețile țării,
despre trecutul istoric al poporului român. De asemenea își pot forma sentimentul de respect și dragoste
pentru natură, pentru muncă, om și realizările sale. În plus se urmărește cunoașterea reciprocă și buna
relaționare între copii.
În cadrul excursiilor efectuate, a plimbărilor în natură, elevii intră în contact cu diferte materiale.
Aceste materiale pot fi culese și utilizate mai apoi, cu succes, în orele de AVAP.
Cu ocazia vizitelor la case memoriale, muzee, expoziții, monumente și locuri istorice, li se dezvoltă
elevilor dragostea de neam și țară, prețuirea valorilor culturale, folclorice și istorice ale poporului nostru.
La vârsta micii școlarități copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se spune și li se arată în legătură cu
mediul. Învățătorul are menirea ca prin tactul său pedagogic să ofere în mod gradat cunoștințele științifice
care ajută la formarea unui comportament eco-civic. Voi enumera o serie de activități ce pot fi desfășurate
împreună cu școlarii: curățarea spațiului din apropierea școlii, a mediului de joacă, curățarea parcului,
amenajarea unui colț verde în sala de clasă, ocrotirea unor animale și pasări.
Prin desfășurarea activităților cu caracter ecologic școlarii vor afla despre mediu, vor conștientiza
modalitatea prin care există, funcționează și acționează mediul, vor descoperi cauzele apariției problemelor
cu care se confruntă acesta și rezolvarea acestora, vor dori să ia parte la acțiuni menite să îmbunătățească
starea mediului.
Activitățile extracurriculare sunt apreciate de copii, cât și de factorii educaționali în măsura în care :
 Organizează într-un mod relaxant timpul liber al copiilor;
 Copiii își manifestă în voie spiritul de inițiativă;
 Valorifică și dezvoltă interesele și aptitudinile copiilor;
 Formele de organizare și de desfășurare au caracter recreativ;
 Sunt caracterizate de optimism și umor;
 Au un efect pozitiv pentru munca desfășurată în grup;
 Contribuie la dezvoltarea personalității armonioase a copiilor.
 Ajutorul învățătorului să fie discret încât elevul să aibă senzația că sunt gândurile și ideile lui.
Activitățile extracurriculare, alături de educația formală și informală îi ajută pe elevi să comunice mai
ușor, corect, să capete curaj în a-și exprima gândurile, sentimentele, pentru a-și susține punctul de vedere.
Ele sunt deci parte integrantă a procesului de învățământ.
BIBLIOGRAFIE
Cosmivici Andrei -,, Psihologie generală”, Editura Polirom, Iași, 1996
Revista învățământul preșcolar 3/4, 2006
72
EDUCAŢIA MUZEALĂ – MIJLOC DE CUNOAŞTERE ŞI ÎNVĂŢARE
PROF. ÎNV. PRIMAR MĂRGINEAN ADRIANA CORINA

ȘC. GIMN. NR.1 BISTRIȚA, JUD. BISTRIȚA-NĂSĂUD
Pornind de la faptul că învățământul românesc actual pune accent, atât pe învățământ de performanță,
cât şi pe dezvoltarea abilităţilor practice, în concordanţă cu cerinţele pieţei muncii, un rol important „ în
viaţa” elevilor, pe lângă cunoştinţele teoretice, îl reprezintă activităţile extracurriculare.
Luate împreună, activitatea educativă şcolară şi extraşcolară, care sunt într-o strânsă legătură,
dezvoltă gândirea critică şi stimulează implicarea tinerei generaţii în actul decizional, în ceea ce priveşte
respectarea drepturilor omului şi asumarea responsabilităţilor sociale, realizându-se, astfel, legătura între
elementul cognitiv şi cel comportamental.
Într-un context în care educaţia este disponibilizată la nivelul atâtor factori, a vorbi despre pedagogie
muzeală devine o provocare nu numai teoretică, dar şi expresia unei oportunităţi de conturare a unor practici
eficiente de ordin formativ, care să completeze ceea ce se realizează prin intermediul activităţilor şcolare
curente.
Muzeul, ca loc sau rezervor de resurse, poate întări, extinde sau aduce mărturie la secvenţe de predare
din şcoală. El poate deveni un teritoriu pentru fixarea unor cunoştinţe, pentru asigurarea unor integrări,
corelări cu caracter concluziv ori transdisciplinar sau pentru declanşarea interesului, de plonjare în
complexitatea fenomenului, pentru a motiva şi a stârni bucuria pentru învăţare.
Elevii ce vizitează un muzeu sunt implicit membrii ai unei comunităţi, aflaţi într-o etapă importantă
a evoluţiei lor, marcată de dorinţa de a învăţa. Familiarizarea lor cu experienţele de tip cognitiv oferite de
reţeaua muzeală, permite o conştientizare a patrimoniului cultural local, naţional sau universal, o înţelegere
estetică şi ştiinţifică, apartenenţa la o identitate locală.
Muzeul aduce timpul şi spaţiul lângă noi, măreşte dimensiunile, reunind într-un perimetru restrâns o
lume, ne oferă posibilitatea de a vedea cu sufletul şi cu mintea obiecte unice, expresie a îndrăznelii şi a
puterii omului de a se eterniza prin ceea ce săvârşeşte.
Educaţia muzeală trebuie privită ca un amplu proces de colaborare interactivă între cele două instituţii
educative. Succesul acestei colaborări presupune parcurgerea a trei etape importante:
• Etapa preliminară (elevii sunt pregăţiţi pentru a beneficia de vizita în muzeu. Profesorul şi elevii
folosesc surse variate de documentare şi informare : pliante, internet, albume, cărţi de specialitate etc.)
• Vizita la muzeu (muzeul oferă cadrul propice continuării activităţii de învăţare de la clasă)
• Etapa continuării activităţii la clasa (orice vizită la un muzeu trebuie rememorată, analizată, evaluată
astfel încât experienţa căpătată în muzeu sa nu-şi stingă ecourile imediat).
În general, un proiect construit în jurul muzeului ar trebui să pornească de la o problemă / ipoteză
apărută în contextul clasei; întrebările care se nasc ar trebui
să-şi găsească răspunsurile (parţial sau total) cu ocazia vizitei la muzeu, care este utilizat ca resursă
documentară în scopul investigării unei chestiuni. La înapoierea în clasă, răspunsurile copiilor se vor baza
pe munca depusă în cadrul muzeului şi pe informaţiile obţinute prin manipulare şi experimentare.
Trebuie evitată marcarea unei distincţii nete între activităţile muzeale şi lucrul în clasă; dimpotrivă,
ar trebui să căutăm şi să dezvoltăm o sinergie între actorii implicaţi. Lucrul în clasă poate fi legat de teme
care să atragă mai multe discipline decât cele conexe vizitei la muzeu; de exemplu, lucrul legat de ştiinţă şi
tehnică poate include şi aspecte istorice, dezvoltarea abilităţilor lingvistice (orale şi scrise), activităţi legate
de măsurători, clasificări etc.
Vizitele la muzee sunt adesea evenimente făcute în grabă, fără pregătiri suficiente în clasă sau o
întâlnire preliminară între personalul muzeului şi profesor. În consecinţă, nivelul explicaţiilor nu este
întotdeauna adaptat nivelului de înţelegere al copiilor – fie în privinţa textelor ce însoţesc obiectele, fie în
explicaţiile orale date de ghidul muzeului – limitând în acest fel beneficiul vizitei sau riscând chiar să
mergem împotriva stării de spirit culturale pe care dorim s-o dezvoltăm. În acest context, este important să
definim rolurile ambelor părţi – pe acela al profesorului, care nu trebuie pur şi simplu să-şi însoţească elevii
la muzeu, şi pe acela al educatorului muzeal, care trebuie să fie capabil de a-şi adapta cunoştinţele şi
metodele la persoanele cărora li se adresează.
Planificarea unei vizite la muzeu trebuie să ţină cont de următoarele elemente:
73
• Nivelul de cunoştinţe disponibil în rândul unui public dat;
• Organizarea exponatelor în aşa fel încât să permită înţelegerea şi învăţarea, precum şi interacţiunea
între vizitatori şi ghizi;
• Posibilităţile de a efectua activităţi conexe ulterior vizitei, în context şcolar.
Învăţarea în muzeu pentru a fi eficientă trebuie sa fie centrată pe elevul vizitator şi să fie activă. Elevii
învaţă în ritm propriu şi pot compara ce au învăţat la şcoală cu mesajele receptate în cadrul sălilor de
expoziţii. Percepţia senzorială are un rol dominant în învăţare. Elevii observă, descriu, citesc, încât
autenticitatea exponatelor de diverse categorii, pot trezi admiraţia, curiozitatea şi devine posibilă astfel
învăţarea prin descoperire.
Specialiştii afirmă că muzeul devine în contextul educaţiei de azi, locul ideal pentru învăţarea
transcurriculară, transdisciplinară şi interdisciplinară. Elevii, în calitate de viitori cetăţeni ai comunităţii
locale trebuie să se implice responsabil în promovarea patrimoniului ca resursă educaţională.
Muzeul, rezervor al valorilor materiale şi spirituale este un factor de educaţie cu impact major în
formarea unei atitudini de respect faţă de valorile naţionale. În contextul european actual, colaborarea
şcoală-muzeu devine o prioritate a activităţilor extracurriculare, în folosirea eficientă a unor surse de
educaţie alternativă.
BIBLIOGRAFIE
1. Besliu, Olga, ,, Cunoaşterea si respectarea preferinţelor elevilor privind ghidajul, mijloc de atragere
a acestora spre muzeu”, în Caiet metodologic de pedagogie muzeală, Deva, 1996.
2. Dinescu, Rodica, Marinescu, Silvia, ,, Invitaţie la educaţie”, Editura Carminis, Piteşti, 2003
3. Ionescu, M., Chiş, V., ,, Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
autoinstruire”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001;
74
PROF. MĂRGINEAN ADRIANA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ SINGIDAVA CUGIR, ALBA
Activitățile extrașcolare ocupă un loc important în ansamblul influențelor educative. Ele se referă la
acele activități realizate în afara mediului școlar. Educaţia urmăreşte identificarea şi cultivarea
corespondenţei optime dintre aptitudini, cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum şi stimularea
comportamentului creativ în diferite domenii.
Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe. Trebuinţa de se juca,
de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm şcoala cu viaţa. Activitățile extrașcolare
au rol complementar orelor clasice de predare-învățare. Aria de desfășurare a acestora e greu de delimitat.
Pot fi excursii, drumeții, vizite la muzee, la diverse instituții publice, la alte unități de învățământ, vizionarea
de spectacole de teatru, operă, muzică clasică, activități artistice, cluburi tematice, activități sportive, legate
de protecția mediului
Sunt foarte importante pentru dezvoltarea armonioasă a copilului. Studiile de specialitate susțin că
acestea formează atitudini pozitive față de învățare. Elevii vor avea performanțe școlare mai ridicate, li se
vor forma abilități practice diversificate. Pe lângă toate acestea, activitățile extrașcolare acționează și asupra
stimei de sine, iar sentimentul de împlinire este mult mai ridicat.
celorlalți.
sociale. Dar au și impact diferit în funcție de tipul și rata de participare.
Participarea la acest tip de activități lărgește orizontul cultural al elevilor, completând cu noțiuni noi
volumul de cunoștințe însușite în cadrul orelor de curs. De asemenea, constituie un mijloc de formare a
competențelor, contribuie la educarea morală, estetică a elevilor, diciplinându-le acțiunile și extinzându-le
orizontul cultural-artistic, reprezintă un mijloc de formare a deprinderilor elevilor de a-și folosi, în mod
rațional, timpul liber. Sunt propice manifestării spiritului de independență și inițiativă.
antrenați atât în inițiere și organizare, cât și în modul de desfășurare a acestora. Complexitatea finalităților
educaționale impune îmbinarea activităților școlare cu cele extrașcolare. Scopul activităților extrașcolare
este dezvoltarea unor aptitudini speciale, cultivarea interesului pentru acțiuni socio-culturale, facilitarea
integrării în mediul școlar, valorificarea talentelor personale și corelarea aptitudinilor cu atitudinile
caracteriale. Prin aceste activități li se oferă elevilor un alt mod de însușire a unor trăiri, valențe pozitive
ale vieții, valori morale și nu numai.
Desfășurarea procesului instructiv-educativ constă în îmbinarea activităţilor şcolare cu activităţi
extracurriculare ce au numeroase valenţe formative, permițând manifestarea creativităţii întregului grup de
elevi, a relaţiilor creative. Dezvoltarea personalității elevilor este preocuparea primordială în scopul
modelării întregii activități psihice a elevilor și a conduitei acestora conform cerințelor societății în care se
trăiesc.
Activităţile extracurriculare sunt activităţi complementare activităţilor de învăţare și urmăresc
lărgirea şi adâncirea informaţiei, cultivă interesul pentru diferite ramuri ale ştiinţei, atrag individul la viaţa
socială, la folosirea timpului liber într-un mod plăcut şi util, contribuind la formarea personalităţii. În acest
sens şcoala trebuie să fie deschisă spre acest tip de activitate care îmbracă cele mai variate forme.
În cadrul acestor activități elevii deprind folosirea diverselor surse informaționale, se
autodisciplinează, învață să învețe. Aceste activități au ca scop antrenarea elevilor în activități cât mai
variate și bogate în conținut, cultivarea interesului pentru activități socio-culturale, oferirea de suport pentru
reușita școlară în ansamblul ei. Astfel, vizitele la muzee, monumente și locuri istorice, case memoriale au
75
oferit elevilor prilejul de a observa obiectele și fenomenele în starea lor naturală, operele de artă originale,
momentele legate de trecutul istoric local, național, ceea ce a ușurat procesul formării reprezentărilor despre
acestea. Vizionarea spectacolelor de teatru pentru copii, au stimulat și orientat copiii spre aceste domenii
de activitate. Excursiile și taberele școlare au contribuit la îmbogățirea cunoștințelor copiilor. Vizionarea
emisiunilor muzicale, distractive sau sportive, stimuleaza şi orientează copiii spre unele domenii de
activitate: muzică, sport, poezie, pictură. Excursiile şi taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea
cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură,
artă, cultură.
Aceste activităţi au îmbogăţit cunoştinţele elevilor, au încurajat şi exprimarea liberă a copiilor în afara
clasei. Ei pot reprezenta cu mai multă creativitate realitatea atunci când desenează, modelează sau au de
alcătuit scurte texte. Deși această formă de activitate îl pune pe copil în majoritatea cazurilor în rolul de
spectator, valoarea ei deosebită rezidă în faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă de impresii puternice,
precum și în faptul că apelează, permanent, la afectivitatea copilului.
Activităţiile extracurriculare contribuie, prin trăirile afective, emoţii puternice, generate de
exemplele oferite de eroii neamului, la formarea, în sufletul copiilor, a unor sentimente morale, care se vor
transforma în convingeri ferme pe parcursul procesului instructiv-educativ.
În concluzie putem spune ca activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi
eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el, în primul rând, o atitudine
creatoare, atât în modul de realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă
relaxantă care să permită stimularea creativă a elevilor.
BIBLIOGRAFIE
1. IONESCU, M.; CHIŞ, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire
şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001
2. LESPEZEANU M., Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar, Editura S.C. Omfal,
Bucureşti, 2007
3. PREDA. VIORICA, Metodica activităţilor instructiv educative în grădiniţa de copii, Editura «
Gheorghe Cârţu Alexandru », Craiova 2009
prescolar, 3-4/2006,
76
IMPORTANTA ACTIVITATILOR EXTRACURRICULARE
MARGULESCU MARCELA-CARMEN
COLEGIUL TEHNIC ,,GENERAL GHEORGE MAGHERU”,
TG-JIU, JUD. GORJ
Pentru a nu rămâne un simplu ,, meşteşugar” al disciplinei pe care o predă, profesorul este obligat să
ţină pasul cu cercetările pedagogice şi de didactică specială, să consulte pentru orice problemă de didactică
revistele de profil etc.
,,Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi
mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.” (Maria
Montessori)
Educaţia nonformală (extraşcolară) reprezintă o formă de educaţie care vine în sprijinul diferenţierii
învăţării, deoarece ţine cont de variatele interese ale elevilor.
Activităţile extracurriculare au cel mai larg caracter interdisciplinar, oferă cele mai eficiente
modalităţi de formare a caracterului copiilor încă din clasele primare, deoarece sunt factorii educativi cei
mai apreciaţi şi mai accesibili sufletelor acestora. Ele contribuie la adâncirea şi completarea procesului de
învăţământ, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor elevilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului
lor liber. Totodată, ele au unele particularităţi prin care se deosebesc de activităţile din cadrul lecţiilor.
Educaţia extracurriculară realizată dincolo de procesul de învăţământ are un rol bine stabilit în
formarea personalităţii elevului. Ea urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei optime dintre
diferite domenii.
Profesorul de limba şi literatura română îi poate antrena atât pe elevii dotaţi, cât şi pe cei rămaşi în
urmă la învăţătură, dar şi pe oricare dintre elevii care-şi doresc să participe la una din formele sub care se
prezintă activităţile extraşcolare.
Ca forme de învaţare în afara orelor de curs care interesează disciplina limba şi literatura română
putem aminti: cercurile de lectură, cenaclurile literare, târgul de carte, tehnica imprimării textelor, ancheta
folclorică, jurnalismul şcolar, chestionarea, editarea de reviste şcolare, spectacole teatrale, concursuri de
creaţie, cercuri dramatice, excursia literară, vizite la muzee etc.
Se mai pot organiza medalioane literare, serate/şezători literare, procese literare, seri de poezie,
expoziţii de ilustraţii, întâlniri cu scriitori sau oameni de artă şi cultură, expoziţii de ilustraţii.
Aceste activităţi sunt flexibile, au caracter facultativ sau opţional, îi implică pe elevi în proiectarea,
organizarea şi desfăşurarea lor; nu se pun note şi facilitează promovarea muncii în echipă şi a unui demers
pluri sau iterdisciplinar. Acest tip de educaţie elimină predarea, lăsând loc doar învăţării şi accentuează
obiectivele de tip formativ-educativ.
Conţinutul acestor activităţi nu mai este fixat de programele şcolare şi nu condiţionează promovarea.
De cele mai multe ori acest conţinut reprezintă o continuare, o rafinare a celor însuşite de către elevi în
cadrul orelor de limba şi literatura română.
În cadrul cercului literar se poate pregăti şi desfăşura un proces literar. Acesta constituie o modalitate
interesantă de abordare a operelor literare, mai ales a celor epice, impunând folosirea unor metode şi
procedee eficiente în plan educaţional (dezbaterea, problematizarea, studiul de caz, descoperirea, lucrul cu
cartea etc.) şi determinând o atitudine creatoare, atât pentru cadrele didactice, cât şi pentru elevi.
Practicarea unor asemenea exerciţii rupe monotonia comentariilor stereotipe şi abstracte, legând mai
strâns predarea acestei discipline de viaţă şi convingându-i pe elevi că studiul literaturii este nu numai
necesar, ci şi interesant.
Orice text literar epic sau dramatic poate fi tratat sub forma procesului literar, cu condiţia ca el să
conţină un fapt sau un personaj problematic, care să poată genera o discuţie în contradictoriu, bazată strict
pe realităţile oferite de opera literară. A inventa probleme acolo unde ele nu există, numai de dragul
realizării unui proces literar, înseamnă nu numai o inutilă pierdere de timp, ci si o condamnabilă denaturare
a textului literar.
77
Procesul literar este o dezbatere de pe poziţii extreme: acuzare-apărare a unor aspecte problematice
dintr-o operă lilterară, folosind elemente de procedură şi de limbaj specifice universului administrativ-
juridic.
Se poate desfăşura sub mai multe forme:
a) ca dezbtere în clasă, încercându-se acuzarea şi apărarea unui personaj
b) ca dramatizare după un scenariu existent, respectându-se regulile montării unui spectacol de teatru
c) ca spectacol fără scenariu scris de un profesionist al condeiului, elevii alcătuindu-şi singuri rolurile
Momentele esenţiale ale unui proces literar sunt:
- punerea în temă a publicului de către un ,, procuror” sau de către preşedintele completului de
judecată
- audierea ,, martorilor” acuzării şi ai apărării
- pauza pentru ,, deliberare” care, pentru activizarea întregii asistenţe, poate fi folosită pentru
efectuarea unui sondaj de opinie
- comunicarea ,, sentinţei” precedată de prezentarea sondajului de opinie (dacă s-a efectuat)
Departe de a fi un simplu divertisment pedagogic, procesul literar oferă condiţii optime pentru
realizarea unor sarcini didactice care stau în faţa profesorului de literatură.
Prin depoziţiile martorilor, profilul moral al personajului incriminat capătă un contur mai pregnant,
iar celelalte personaje îşi impun mai puternic prezenţa, fie în calitate de victime, fie în calitate de complici
ai celui aflat pe banca acuzării.
Redactarea depoziţiilor şi a celorlalte documente constituie un interesant şi util exerciţiu de
compunere, ajutându-i pe elevi să se familiarizeze cu stilurile funcţionale ale limbii.
Procesul literar cultivă interesul elevilor pentru lectură, sporindu-le motivaţia prin şansa pe care le-o
oferă de a deveni ,, judecătorii” personajelor cărţii recomandate spre lectură. Totodată constituie şi un
antidot al lecturii superficiale, antrenându-i pe elevi la o lectură mai atentă, dintr-o perspectivă critică.
Exemple: Cazul lui Nică a lui Ştefan a Petrei
Cazul cârciumarului de la ,, Moara cu noroc”
Moştenirea şi vinovăţia moştenitorilor din ,, Enigma Otiliei”
Cazul Anei lui Vasile Baciu
Totodată munca de pregătire a procesului literar influenţează în bine relaţia profesor-elev, creând o
atmosferă de colaborare ce permite o mai bună cunoaştere şi o mai justă apreciere a elevului de către
profesor.
Activităţile extracurriculare trebuie pregătite cu seriozitate şi cu simţ de răspundere. Elevii desfăşoară
o muncă în grup în cadrul acestor activităţi, contribuind la cultivarea capacităţilor creatoare; se dezvoltă
spiritul de competiţie, îşi formulează mai limpede ideile, convingerile, îşi valorifică mai bine timpul liber,
creându-le un cadru de exersare şi de cultivare a diferitelor înclinaţii, aptitudini şi capacitaţi de manifestare
a talentelor.
Elevii sunt eliberaţi de constrângeri, sunt lăsaţi să caute noul, să-şi descopere plăcerea de a crea şi
libertatea.
Bucuriile trăite cu ocazia organizării acestor activităţi contribuie la întărirea relaţiilor de prietenie
între copii şi la sudarea colectivului, demonstrând valoarea educativă acestora.
Referinţe
Nicola I., Tratat de pedagogie şcolară, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996
Creţu D., Nicu A., Pedagogie şi elemente de psihologie, Editura Universităţii ,, Lucian Blaga”, Sibiu,
2004
Ivănuş D., Metodica predării limbii şi literaturii române în gimnaziu şi liceu, Editura Avrămeanca,
Craiova, 1997
Pavelescu M., Metodica predării limbii şi literaturii române, Editura Corint, 2010
78
PROIECTAREA ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE
PROFESOR ÎNV.PREȘCOLAR MARICA RODICA

GRĂDINIȚA CU P.P.,, TRENULEȚUL VESELIEI,,
LOCALITATE BISTRIȚA JUDEȚUL BISTRIȚA-NĂSĂUD
Problematica educației dobândește în societatea contemporană noi conotații, determinate mai ales de
schimbările fără precedent din toate domeniile vieții sociale.Fenomen complex și cuprinzător, educația
depășește limitele exigențelor și valoruilor naționale și tinde spre universalitate, spre patrimoniul valoric
comun al umanității.Astfel, fără a nega importanța educației de tip curricular, devine tot mai evident faptul
că educația extracurriculară, adică cea realizată dincolo de procesul de învățământ, în afara curriculumului
obligatoriu, își are rolul și locul bine stabilit în formarea personalității tinerilor.
Activitatea extracurriculară, în sine, prin finalități, structură și conținut specific, este, în mod firesc,
complementară activității de învățare realizată în sala de grupă.
Activități extracurriculare cu o deosebită influență formativă sunt toate formele de acțiuni turistice-
plimbările, excursiile, taberele la care se adaugă concursurile, serbările, spectacolele, vizionarea
spectacolelor, petreceri, activitățile organizate în diferite instituții sau locuri, în colaborare cu școlarii, cu
părinții, în parteneriat cu comunitatea locală etc.
Ca activități realizate în afara sălii de grupă și a grădiniței, activitățile extracurriculare completează
și dezvoltă, cu deosebire, acele aspecte ale educației pe care activitățile educaționale formale nu le pot
forma și consolida suficient din punct de vedere calitativ și cantitativ.Astfel, activitățile extracurriculare
pot oferi un ajutor însemnat în educarea copiilor, cu deosebire, în atingerea următoarelor finalități
educaționale
-îndrumarea și dezvoltarea intereselor vocaționale, a înclinațiilor copiilor, a aptitudinilor și talentelor
individuale în diferite domenii
-manifestarea și dezvoltarea anumitor tipuri de inteligență
-îmbogățirea orizontului cognitiv, a volumului de cunoștințe, de cultură generală
-atragerea, motivarea, stimularea și implicarea copiilor în activități sociale cu caracter educativ, cu
influențe modelatoare asupra comportamentelor și personalității preșcolarilor
-aprofundarea reprezentărilor și noțiunilor morale, promovarea unei conduite morale și sociale
dezirabile, dezvoltarea trăsăturilor pozitive de caracter.
În cadrul activităților organizate în mijlocul naturii și în diferite contexte ale vieții sociale, copiii se
confruntă cu realitatea printr-o percepere activă, investigatoare și critică, prin realizare de observații și
acțiuni directe asupra obiectelor, fenomenelor din mediul înconjurător, specifice unor zone geografice și
locuri geografice.Copiii dobândesc o mare cantitate de informații despre activitatea și viața omului, își
formează reprezentări simple despre structura și condițiile de viață ale unor plante și animale, despre legile
obiective ale succesiunii anotimpurilor, despre frumusețile și bogățiile care ne înconjoară, despre trecutul
istoric al poporului român, despre valorile naționale etc.Copilul care a învățat să admire natura, parcul cu
flori, să asculte susurul unui izvor, să observe munca depusă de unele insecte pentru a-și strânge provizii
pentru iarnă sau câtă strădanie depune o rândunică pentru a construi un cuib și apoi pentru a-și hrăni puișorii,
acel copil va deveni prietenul naturii și apoi protectorul ei, având o gândire și un comportament ecologic
adecvate.
Vizitele la muzee, expoziții, monumente și locuri istorice, case memoriale, constituie un mijloc de
apropiere și de prețuire ale valorilor culturale, folclorice și istorice ale poporului nostru, toate acestea
găsindu-și valorificarea în activitățile integrate ulterioare, care vor avea ca punct de plecare un element sau
aspect observat, intuit, analizat, trăit și interiorizat de fiecare copil în cadrul activităților extracurriculare.
Vizionările și spectacolele constituie o altă formă de activitate extracurriculară în grădiniță, prin care
copilul face cunoștință cu minunata lume a artei și a spectacolului.În această formă de activitate, copilul
este pus în două ipostaze – spectator și actor, iar el învață din ambele situații, valoarea deosebită a acestor
activități fiind aceea că sunt o sursă inepuizabilă de impresii artistice, precum și faptul că apelează,
permanent, la sensibilitatea și afectivitatea copilului.
79
Vizionarea unor filme, diafilme, spectacole de teatru, precum și a emisiunilor de televiziune poate
constitui o sursă de informații, dar, în același timp, un punct de plecare în organizarea unor acțiuni
interesante.
De exemplu- vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, de divertisment, distractive sau
sportive, urmată de discuții pregătite în prealabil, pe lângă faptul că asigură completarea unor influențe
educative, stimulează și orientează copiii spre unele domenii de activitate, care răspund intereselor
vocaționale ale copiilor-muzică, sport, poezie, pictură etc.
Activitățile extracurriculare constituie o pârghie educațională deosebit de eficientă, la îndemâna
educatoarelor, pentru a întregi în mod unitar sistemul global al experiențelor de viață ale copilului preșcolar,
ceea ce duce la realizarea cu succes a educației integrate, ca cerință primordială a curriculumului din
grădiniță.
Bibliografie
Bocoș, Mușata,, Pedagogia învățământului preșcolar,, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj,
2009
80
PROF. INV. PRIMAR MARIN ALEXANDRA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,PICTOR N. GRIGORESCU”TITU, JUD.
DÂMBOVIȚA
Motto : ,, Ca să mistui ştiința trebuie s-o înghiți cu poftă”. (Anatole France)
Este notoriu faptul că personalitatea umană se formează si se îmbogățeşte treptat explorând lumea
înconjurătoare. De aceea, activitatea copilului nu trebuie să se limiteze la spațiul şi timpul şcolar, fiind
necesar ca acesta să ia contact cu mediul natural şi social, pentru a experimenta o gamă largă de relații si
comportamente.
Activitățile extrașcolare, ca parte integrantă a procesului de invățământ, în ciclul primar, completează
cu succes activitatea didactică de la clasă. Acestea ajută copiii să-și valorifice într-un mod plăcut, util si
educativ, timpul liber.
Având cel mai larg caracter interdisciplinar, activitățile extraşcolare pot îmbrăca diferite forme ca de
exemplu: excursii, drumeții, vizite, spectacole cultural-artistice create (serbări) sau vizionate de copii,
tabere şcolare, vizionări de filme, competiții sportive, cercuri de creație, cercuri pe discipline, concursuri,
etc.
Scopul activităților extrașcolare este de a susține dezvoltarea aptitudinilor sociale ale copilului,
cultivarea talentelor sale, educarea interesului său pentru activitățile culturale și facilitarea integrării
copilului in anumite grupuri sociale, ele depinzând, in primul rand, de preferințele personale ale acestuia.
Obiectivele urmărite în activitățile extrașcolare desfășurate :
- dobândirea de competențe în diferite domenii de activitate;
- descoperirea /stimularea aptitudinilor elevilor în diverse domenii artistice;
- formarea şi dezvoltarea atitudinilor de respect pentru cunoaştere, pentru cultură, pentru creatorii ei;
- exersarea trăsăturilor pozitive de voință şi caracter ;
- dobândirea competențelor de comunicare bazate pe inițiativă, imaginație, opțiune;
- educarea simțului responsabilității;
- formarea unor deprinderi utile în viața de zi cu zi.
Activitățile extrașcolare au câteva caracteristici:
- sunt subordonate procesului de învățământ care se desfăşoară în clasă;
- evită supraîncărcarea elevilor;
- se desfăşoară în colectiv, fiind create şi organizate pe principiul liberului consimțământ;
- la antrenarea elevilor țin seama de particularitățile de vârstă şi de interesele elevilor, precum şi de
posibilitățile de realizare pe care le au, fără să fie reținuți de la ore sau de la pregătirea lecțiilor.
Activitățile extrașcolare trebuie organizate in așa fel incât să incite copiii, să-i atragă, pentru
derularea lor cu plăcere, fără constrângeri și cu obținerea de satisfacții personale.
Pentru copii, cele mai atractive activități extrașcolare sunt: activitățile sportive, excursiile, vizitele la
muzee, vizionarea unor spectacole de teatru pentru copii, vizionare de filme pentru copii, spectacole in care
joaca actori copii, dansuri, concursuri de talente, carnaval, etc. Fiecare tip de activitate extrașcolară este
potrivită atât elevilor timizi, introvertiți, cât și celor extrovertiți sau hiperactivi. De exemplu, copiii
introvertiți pot alege să facă sporturi ca inotul, iar cei extrovertiți pot opta pentru sporturi de echipă, ca
fotbalul sau handbalul. Activitatea fizică va tempera copilul care se va autodisciplina prin faptul că trebuie
să respecte regulile jocului, pentru a fi acceptat in joc.
Un rol important il ocupă excursiile in topul activităților extrașcolare. Se spune că nimic nu dezvoltă
dragostea pentru frumos, pentru natură, precum călătoriile. Chiar dacă sunt lungi sau scurte, prin ele copiii
pot admira peisaje, pot descoperi locuri și obiceiuri noi, pot face legatura intre informațiile teoretice
dobândite in clasă și lumea reală. Un alt domeniu al activităților extrașcolare il reprezintă arta, cea care
stârnește emoții puternice. De aceea este foarte important să fie copilul pus in postura de a o descoperi și
de a ințelege arta prin formele ei variate: pictură, teatru, muzică, dans, lectură în bibliotecă, etc.
Activitățile extrașcolare sunt la fel de importante ca lecțiile propriu-zise de la școală. Atunci când
mergem cu copiii la grădina botanică, în parc sau la muzeu, cei mici sunt în afara cadrului formal al școlii
81
deci mai relaxați. În astfel de momente, ei sunt deschiși la tot ce este nou și învață mult mai ușor, din
experiențe practice, noțiuni care altfel li s-ar putea părea mai greu de înțeles.
Concluzii
- Activitățile extraşcolare, bine pregătite, sunt atractive la orice vârstă.
- Mediul de acțiune fiind deosebit, iar tehnicile de instruire altele, contribuie la dezvoltarea spiritului
de observație, îmbunătățesc memoria vizuală şi auditivă, formează gândirea operatorie a copilului cu
calitățile ei de echilibrare, organizare şi obiectivare.
- Acționând individual sau în cadrul grupului, elevilor li se dezvoltă spiritul practic, manualitatea,
dând fiecăruia posibilitatea să se afirme conform naturii sale.
- Participarea efectivă şi totală în activitate, angajează atât elevii timizi cât şi pe cei slabi, îi
temperează pe cei impulsivi, dezvoltă spiritul de cooperare.
- Activitatile extrașcolare dezvoltă şi formează cultura generală a fiecărui individ în parte şi face
trecerea de la nivelul mediu de educație la performanțele inteligenței personale, la formarea personalității
de succes.
Cadrele didactice trebuie permanent sa se preocupe de organizarea și desfășurarea activităților
extrașcolare, care dau libertate de exprimare, de manifestare liberă a copiilor, deoarece tot ce poate realiza
copilul la vârsta mică influențează în mod direct dezvoltarea sa ulterioară și viitorul său de succes .
Bibliografie:
1. Cernea, Maria, -,, Contribuția activităților extracurriculare la optimizarea procesului de
învățământ”, în “ Învățământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti.
2. Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, -,, Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate in
curriculumul invățământului obligatoriu” Editura Polirom, 2002
82
PROF. MARIN VIOLETA MARILENA

ȘCOALA GIMNAZIALA MIHAI VITEAZUL
FETEȘTI, IALOMIȚA
Ca fenomen social, educația este o acțiune umană specifică, ea schimbându-şi finalitățile,

conținuturile şi funcțiile odată cu schimbările societății însăşi, pe care o influențează la rândul ei.
În consecință, dacă privim procesul educațional mai mult din perspectivă socială, apare mai evidentă
trăsătura lui ”integratoare“, iar dacă-l considerăm din unghi individual, ni se înfățişază mai pregnantă
trăsătura lui ”adaptoare“. Termenii se implică reciproc din moment ce ne gândim că adaptarea presupune
integrare, iar integrarea nu este posibilă fără adaptare.
Pe parcursul vieții, toate persoanele sunt supuse unor influențe educative complexe, care acționează
în forme variate, concomitent, succesiv sau complementar. Unele acționează accidental, spontan, altele au
caracter organizat, sistematizat, provenite din partea şcolii sau a altor instituții extraşcolare. Tot mai acut
se recepționează ideea că învățământul trebuie privit în perspectiva educației permanente, conturându-se
astfel conceptele educației formale, informale şi nonformale.
Educația nonformală sau extraşcolară, cuprinde totalitatea influențelor educative ce se derulează în
afara clasei sau prin intermediul unor activități opționale sau facultative. Acest tip de educație a existat
dintotdeauna, noutatea constă în organizarea ei planificată.
În sprijinul celor afirmate, vine și introducerea și parcurgerea la nivel național, a proiectului din
săptămâna ”Școala Altfel”.
Trăim momente dificile, cu multe încercări, în contextul pandemiei actuale. Acum, mai mult ca
oricând, trebuie să fim solidari, să manifestăm un comportament responsabil, să comunicăm cu copiii noștri.
Să încercăm să-i încurajăm, să-i susținem moral. Ei nu trebuie să se simtă abandonați. Educația înseamnă
adaptabilitate!
În acest nou context, trebuie să oferim copiilor oportunități de dezvoltare de competențe și abilități,
să cultivăm emoții pozitive, să inserăm și momente de relaxare utile și instructive.
În perioada 30 martie - 3 aprilie 2020, în condiții de normalitate, s-ar fi desfășurat săptămâna ”Școala
Altfel”.
Personal, m-am mobilizat și am reproiectat conținuturile activităților planificate inițial, păstrând doar
denumirile temelor. Astfel, macheta activităților derulate ”altfel” a clasei I B, este urmatoarea:
TITLUL ACTIVITĂȚII
DATA
”ÎN LUMEA MAGIEI”

Îți propun să vizionezi filmul muzical românesc pentru copii, Veronica, inspirat de lumea fabulelor
lui Jean de La Fontaine.
Și, ca să fie totul ca la cinematograf, servește popcorn și bea un suc de fructe!
30.03.2020
LUNI
Sunt alături de tine! Vizionare plăcută!

https://www.youtube.com/watch?v=x8eGRQbfsvk&fbclid=IwAR3xNs_DUTzakP97E5t1wVUT
8GxoJQPVnSs1lzikZ-Gkj9TyrKJCA92f5uQ
Desenează o scenă din film și trimite-mi pe Messenger/ WhatsApp!
”MÂINI DIBACE”
Urmărește pe YouTube: Învierea Domnului pe înțelesul copiilor
31.03.2020
https://www.youtube.com/watch?v=XPqXpEmr3aI și
MARȚI
Povestea iepurașului de Paște

https://www.youtube.com/watch?v=ddHLSv8eyKU
Realizează un desen cu ce ți-a plăcut și trimite-mi pe Messenger/ WhatsApp!
83
MIERCURI ”SUNT PROTEJAT ȘI-N SIGURANȚĂ”
01.04.2020 Creează un afiș/ poster cu regulile pe care trebuie să le păstrăm toți în legătură cu răspândirea
coronavirusului. Lipește, scrie sau desenează mesaje și imagini!
Trimite-mi afișul pe Messenger/ WhatsApp!
”STIL DE VIAȚĂ SĂNĂTOS”

Provocarea pentru astăzi este să realizezi, împreună cu părinții/ bunicii/ frații, un desert sau o
mâncare preferată din fructe sau legume Atenție la cantitatea de zahăr/ grăsimi!
Fotografiază-te cu ce ai realizat și trimite-mi pe Messenger/ WhatsApp!
02.04.2020
Pont:
JOI
Piramida alimentelor
https://www.youtube.com/watch?v=nASYZkCsBPA
Reguli pentru un stil de viață sănătos
https://www.youtube.com/watch?v=fG7Ogxr3vNk
Alfabetul vitaminelor pentru copii
https://www.youtube.com/watch?v=oCU8YlfWp0E
”CEI MAI BUNI DINTRE CEI MAI BUNI”
Astăzi ești sportiv! Chiar dacă stai în casă, poți să faci mișcare! Fă sport pe muzică sau
03.04.2020
VINERI
improvizează un traseu și fă întrecere cu cineva din familie!

Colorează și decupează o medalie, premiază câștigătorul și pozează!
Trimite-mi poza pe Messenger/ WhatsApp!
Bibliografie:
Todoran, Dimitrie, Individualitate şi educație, E.D.P., Bucureşti, 1974
Oprea, Crenguţa-Lăcrămioara, Strategii didactice interactive, E.D.P., Bucureşti, 2008
sursa: www. youtube.com
84
TÂRG CARITABIL DE MĂRȚIȘOR
PROF. MÁRKUS VIOLA-ÉVA

LICEUL TEHNOLOGIC „PETRI MÓR” NUȘFALĂU
Una dintre sărbătorile primăverii, Mărțișorul, ne readuce speranța, optimismul, credința în mai bine și
spor în toate. Din încleștarea frigului cu razele soarelui, a întunericului cu lumina, învinge viața, primăvara,
soarele, bucuria. Acest triumf al reînvierii și regenerării este invocat prin Mărțișor, pe care-l dăruim celor
dragi la început de primăvară.
Șnurul alb împletit cu cel roșu, e ca o amuletă, purtat cu sens de noroc, de sănătate încă din vechi
timpuri, potrivit tradițiilor românești, pe care nu vrem să le lăsăm să piară și ne-am gândit că un bun început
să fie derularea acestei activități care să ducă la realizarea produselor dorite de către toți elevii școlii noastre.
Elevii, alături de cadrele didactice au expus și au vândut produsele realizate după orele de curs, acasă, la
orele de dirigenție în luna februarie, în Târgul caritabil de Mărțișor. Târgul a fost organizat în fața școlii
duminica, atunci când, părinții, bunicii, oamenii din comună au ieșit din biserici. Banii strânși au fost donați
în scop caritabil, copiilor cu probleme de sănătate din școala/localitatea noastră.
Ca educatori, trebuie să ne gândim și la sensibilizarea comunității în care trăim, în legătură cu
realitățile crude, de neimaginat uneori, pe care le trăiesc unii dintre semenii noștri: adulți și copii. Atunci,
când cu eforturi materiale minime, dar cu multă iubire, se poate pune un mic stâlp de rezistență la întărirea
încrederii în ceilalți, niciun sacrificiu nu este prea mare.
mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi vremea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze.”
(Maria Montessori)
85
ABORDĂRI INOVATIVE ALE ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE
ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR
PROF. ÎNV. PRIMAR- MARTIN RAMONA NICOLETA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ”RĂDUCANU ROSETTI” CĂIUȚI, BACĂU
Activităţile extracurriculare oferă oportunităţi pentru dezvoltarea unor competenţe, în raport cu

anumite obiective ce inspiră şi provoacă educabilul, atât pentru succesul lui educaţional, cât şi pentru cel
din viaţa de zi cu zi. Acestea au o valoare importantă atât pentru dezvoltarea socială a educabilului, cât şi
pentru cea personală, prin demersuri specifice şi particulare.
Scopul activităților extrașcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în
activități cât mai variate și bogate în conținut, cultivarea interesului pentru activități socioculturale,
facilitarea integrării în mediul școlar, oferirea de suport pentru reușita școlară în ansamblul ei, valorificarea
talentelor personale și corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Desfășurându-se într-un cadru
informal, aceste activități permit de asemenea și elevilor cu dificultăți de afirmare în mediul școlar să-și
reducă nivelul anxietății și să-și maximizeze potențialul intelectual.
organizat, informaţii din toate domeniile de activitate: muzicale, literare, plastice accesibile, formânduse
să-şi perfecţioneze limbajul, să rezolve probleme, să negocieze, să coopereze, să utilizeze simboluri.
Toate activităţile extracuriculare desfăşurate cu copiii au rolul lor în dezvoltarea ca persoane
inteligente, sigure pe ele capabile să se descurce în orice situaţie, bogate din punct de vedere cultural în
această societate plină de pseudo-cultură. În cadrul activităţilor didactice şi extracuriculare, alături de
îndrumătorii lor, aceştia dovedesc creativitate, imaginaţie, atitudine, talent, afirmându-şi în mod original
personalitate.
Activităţiile extracurriculare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la
dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor şcolarilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber.
Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire şi
dăruire, la astfel de activităţi. Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator de căutări şi
soluţii variate. Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria şi în dragostea din sufletul
copiilor, dar să îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase.
O trăsătură importantă a activităţilor extraşcolare este aceea că antrenează copiii în activităţi diverse,
cu o structură aparte, diferită de clasica metodă de predare-învăţare, într-un mediu care permite dezvoltarea
unor aptitudini speciale şi facilitarea integrării în mediul şcolar. De exemplu, excursiile (indiferent de
perioada de desfăşurare) sau orice altă formă de activitate extraşcolară care presupune
relaţionarea/interrrelaţionarea copiilor (şezători, ateliere de lucru/creative, vizite, spectacole, acţiuni de
voluntariat etc.) ajută la dezvoltarea capacităţii de adaptare, de toleranţă şi socializare a copiilor, fără ca
aceştia să conştientizeze neapărat "efectele secundare" ale participării lor. Aceste tipuri de activităţi vin în
sprijinul persoanelor reticente în a comunica/relaţiona cu ceilalţi, copiilor timizi sau cu o stimă de sine
scăzută sau, de ce nu, a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale, în vederea integrării lor în mediul şcolar,
prin intermediul mediului extraşcolar.
Mijloacele extracurriculare îndeplinesc o funcţie complementară în raport cu instruirea şcolară. Este
vital ca activitățile extracurriculare eliberate de constrângerile programei şcolare să se ghideze după
86
principiile interdisciplinarității pentru a contribui în mod real la formarea deplină a personalităţii elevilor şi
la pregătirea lor pentru viaţă.
BIBLIOGRAFIE:
1. Gârboveanu, M., Creativitatea elevilor în procesul de învăţământ, Bucureşti, Litera
Internaţional, 1981;
2. Kulcsar, Tiberiu, Factorii psihologici ai reuşitei şcolare, Ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1987;
3. Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate
în curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom, 2002;
4. Ionescu, M., Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire
şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001.
87
PROFESOR ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR ȘI PREȘCOLAR

MASAY-TRALEȘ MARIA FLORENTINA
GRĂDINIȚA CU PROGRAM NORMAL ȘOȘDEA
viaţa.
88
BIBLIOGRAFIE:
89
PROIECT DE ACTIVITATE EXTRACURRICULARA
,,MIHAI EMINESCU- POETUL NATIONAL,,
SCOALA GIMNAZIALA ,,MIHAI EMINESCU,, PLOIESTI

PROF. INV. PRIMAR MATACHE IRINA
Clasa
Data: ianuarie
Felul activităţii: activitate extracurriculara
Titlul activităţii: “ Eminescu-poetul national”
Locul activităţii: sala de clasă
Tipul de activitate: extracurriculara, cultural-artistică
Scopul: - cunoaşterea biografiei şi operei poetului Mihai Eminescu;
- dezvoltarea dragostei pentru literatura română ;
- dezvoltarea memoriei, a imaginaţiei creatoare şi îmbogăţirea vocabularul elevilor;
-stimularea şi dezvoltarea capacităţii creative a elevilor ;
-dezvoltarea capacitaţii de a gândi şi exprima corect în conexiuni interdisciplinare;
-formarea titudinii de respect faţă de marile valori ale ţării.
Obiective: - să cunoască viaţa şi opera celui mai mare poet
român ;
- să recunoască titlul poeziei citind câteva versuri ;
-să aşeze corect versurile unei poezii ;
-să ordoneze crescător date din viaţa marelui scriitor;
-să recite poezii de Eminescu;
- să formuleze întrebări şi răspunsuru legate de tema activităţii;
-să lucreze în echipe.
- să-şi îmbogăţească cunoştinţele despre marele poet;
- să caute în orice bibliotecă o carte de Eminescu, pentru a realiza o expoziţie de carte;
- să realizeze compoziţii plastice inspirate din poeziile eminesciene;
- să participe afectiv la activităţile desfăşurate în echipă.
- sa completeze chestionarul
Grup ţintă: elevii claselor a II a A
Coordonator Prof.inv primar Matache Irina
Mijloace de învăţământ:
-portrete ale marelui poet ;
-opera eminesciană în ediţii diferite ;
90
-materiale ilustrative care să prezinte aspecte din viaţa acestuia ;
-prezentare ppt ;
-retroproiector ;
- chestionare
CHESTIONAR
1.CINE A FOST MIHAI EMINESCU?
A.POET
B.POVESTITOR
C.ACTOR
2.CE POEZII CUNOASTETI DE MIHAI EMINESCU? DA UN EXEMPLU.
...................................................................................................................................................
3.IN CE DATA S-A NASCUT MARELE POET?
A.12 MARTIE 1860
B.15 IANUARIE 1850
C.15 MAI 1953
4.CE A SLAVIT POETUL FOARTE MULT IN OPERA SA?
A.SCOALA
B.NATURA
C.FAMILIA
5.INCERCUITI GRUPA ELEMENTELOR INTALNITE DES IN OPERA SA
A.CODRU, LUNA, TEIUL, PASARI
B.SCOALA, TEMELE, VACANTA
C.FRATI, CASE, RUDE
6.BIFEAZA CHIPUL MARELUI POET DIN URMATOARELE IMAGINI
7.CE VERS URMEAZA?

,,SOMNOROASE PASARELE
........................................................................................................
91
ÎN DEZVOLTAREA CULTURALĂ A ELEVILOR
PROF. MATEI ANCUŢA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ RUGINEŞTI, JUDEȚUL VRANCEA
În şcoala contemporană, eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru
şi socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială. Complexitatea finalităţilor educaţionale impune
îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare.
Activităţile extraşcolare sunt activităţi complementare activităţii de învăţare realizată la clasă,
urmăresc lărgirea şi adâncirea informaţiei, cultivă interesul pentru diferite ramuri ale ştiinţei, atrag elevul
la viaţa socială, la folosirea timpului liber într-un mod plăcut şi util, contribuind la formarea personalităţii.
Viaţa unui elev pendulează între activitatea şcolară şi cea extraşcolară. Dacă activitatea şcolară este
clar definită şi direcţionată prin programele şcolare, conţinutul activităţilor extraşcolare nu este stabilit
printr-un curriculum, ci ne lasă libertatea deplină de a alege acele conţinuturi care sunt în deplină
concordanţă cu interesele şi dorinţele elevilor. Sarcina de a răspunde nevoilor şi dorinţelor elevilor ne revine
tot nouă, cadrelor didactice, această misiune fiind una plăcută, chiar dacă reclamă efort suplimentar. Spun
acest lucru pentru că activităţile extraşcolare se deosebesc de activităţile şcolare prin conţinut, durată,
metodele folosite şi formele de organizare a activităţii.
Activităţile extraşcolare pot îmbrăca diferite forme: excursii, drumeţii, vizite, spectacole cultural –
artistice, tabere şcolare, vizionări de spectacole, filme, cercuri pe discipline, concursuri care prin specificul
lor oferă cele mai eficiente modalităţi de formare a caracterului copiilor încă din clasele primare.
Vizitele şi excursiile constituie forme de activitate extraşcolară organizate în natură sau la diferite
instituţii economice sau culturale. Pentru că se desfăşoară într-un cadru nou, stârnesc interes, produc
bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe. Desfăşurarea activităţilor cu elevii într-un cadru natural
accesibilizează trecerea de la gândirea concretă la cea abstractă şi invers, constituind locul cel mai eficient
pentru exemplificare şi experimentare, pentru înţelegerea cauzalităţii fenomenelor şi evoluţia lor în timp,
se realizează stări afective, trăiri emoţionale. Observarea dirijată a obiectelor şi fenomenelor în condiţii
naturale sau în expoziţii, muzee, case memoriale, grădini botanice sau zoologice şi altele, permit elevilor
formarea unor reprezentări bogate despre cele observate, să-şi consolideze cunoştinţele, o serie de
deprinderi şi sentimente.
Prin intermediul acestor activitӑţi, cunoştinţele şcolare şi cele asimilate colateral se împletesc, întӑrind
cultura generalӑ, în acelaşi timp, elevii îşi dezvoltă sentimentul de apartenenţă la comunitate, se educă în
spiritul respectului faţă de valorile societӑţii noastre.
În urma excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai multă creativitate şi sensibilitate, imaginea
realitӑţii în cadrul activităţilor altor discipline (ştiinţe, educaţie plastică, abilităţi practice), iar materialele
pe care le culeg sunt folosite în activităţile practice, în jocurile de creaţie.
Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale constituie un mijloc de a
intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale ţării.
Prin contactul lor intuitiv, atractiv şi plăcut, vizitele şi excursiile prilejuiesc trăiri adânci a unor
sentimente patriotice, de preţuire şi de protecţie a frumuseţilor clădite de natură sau faţă de cele realizate
de om.
Pe parcursul celor trei ani de când conduc activitatea aceleiaşi clase, am organizat şi desfăşurat
împreună cu elevii drumeţii, vizite şi excursii tematice, istorice şi culturale, fiind convinsă de faptul că doar
cadrul natural constituie ,, laboratorul” cel mai fidel unde elevii intră în contact cu lumea reală a obiectelor
şi fenomenelor, le intuiesc la ,, faţa locului” însuşindu-şi fondul corect de reprezentări şi noţiuni ştiinţifice
despre lumea înconjurătoare.
Bibliografie:
• Elena Joiţa, Vali Ilie, Mihaela Vlad, Ecaterina Frăsineanu, 2003, Pedagogie şi elemente de psihologie şcolară, Editura
Arves;
• Revista ,, Învăţământul primar” nr. 2-3/2000, revistă dedicată cadrelor didactice, Editura Discipol
92
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN PROCESUL
EDUCAȚIONAL
PROF. MATEI CONSTANTIN
MOTTO:
,,Fericit este copilul care găsește în fiecare etapă a drumului său pe educatorul capabil să-i insufle
treptat forța și elanul necesare împlinirii destinului său ca om.” (Maurice Debesse)
Natura umană, aşa cum afirma Pestalozzi, trebuie îndrumată, călăuzită, cultivată. Omul se naşte cu
seminţele dezvoltării fizice, intelectuale şi morale. Pentru ca aceste forţe să nu rămână nedezvoltate, să se
dezvolte prea lent sau contrar firii, împotriva umanităţii, e nevoie de educaţie, educaţie în familie, şcoală şi
societate.
De aceea, o săptămâna din an a fost dedicată activităților educative extracurriculare și extrașcolare în
cadrul programului național „Să știi mai multe, să fii mai bun!”, organizat de Ministerul Educației Naționale
cu sprijinul mai multor factori:familie, şcoală şi societate.
Scopul programului este să implice toți elevii și cadrele didactice. Profesorii răspund intereselor și
preocupărilor elevilor, le pun în valoare talentele și capacitățile în diferite domenii, nu neapărat în cele
prezente în curricumul național. Este stimulată participarea la acțiuni cât mai diverse, în contexte
nonformale.
Pe parcursul activităţilor susţinute în cadrul acestui program am încercat să ţinem pasul cu tehnologia
(reprezintă un instrument prin care se informează şi se comunică eficient), să nu fie plictisitor (elevii să fie
veseli, plini de energie, lucru care-i face speciali şi unici printre celelalte generaţii), să fim mereu spontani,
să punem pasiune în ceea ce facem (elevii se regăsesc în învăţătorii lor care reprezintă modelele lor în
viaţă), să fim naturali (elevii sunt sinceri şi în permanenţă sunt în căutarea unor activităţi care să-i ţină în
priză astfel încât să simtă că trăiesc viaţa).
În cadrul acestei săptămâni am optat pentru următoarele activităţi:
• „Sănătatea-i cea mai mare avuţie”(educaţie pentru sănătate şi stil de viaţă sănătos);
• „Apărarea şi protecţia civilă - prioritate în educaţie”(educaţie rutieră şi dobândirea unor reacţii
corecte în situaţii de urgenţă. Am stabilit regulile şi semnele de circulaţie, am participat la o serie de jocuri:
“circulăm respectând semnele de circulaţie”, “micul şofer/pieton”, confecţionarea semnelor de circulaţie,
ne orientăm în lumea semnelor, urmarea traseului cu maşinuţele; activitatea:”Cum circulăm corect în
mijloacele de transport în comun?”);
• „Protejăm natura, viaţa noastră şi a celor din jur”(educaţie ecologică şi protecţia mediului,
excursie şcolară la Tulcea, vizitarea unor muzee, selectarea deşeurilor corect);
• „Rolul meu în grup”(educaţie pentru cetăţenie democratică, pentru promovarea valorilor
umanitare);
• „Paştele-sărbătoarea luminii”(vizionarea unor prezentări în format electronic, atelier de creaţie a
unor produse pentru Paşte- iepuraşi pirogravaţi –craft pentru Sfintele Paşte, confecţioanarea unor coşuleţe
pentru masa de Paşte, desene cu tema ,, Simboluri Pascale”, încondeiere de ouă, promovarea tradiţiilor şi
obiceiurilor de Paşte, cunoaşterea semnificaţiei sărbătorilor pascale, formarea şi dezvoltarea unor trăsături
de caracter: spirit de prietenie, respect faţă de semeni, de natură și de tot ce-i ȋnconjoară).
• „Dăruind, vei dobândi!”(formarea unor atitudini moral- civice pozitive față de persoanele aflate în
nevoi, educarea unor virtuţi creştine şi cultivarea comportamentului moral – religios:să-ţi iubeşti aproapele,
să faci fapte bune, să fii cinstit, modest, generos, să nu urăşti, să-i ajuţi pe sărmani).
Consider că aceste proiecte educaționale sunt motorul multiplicator al comportamentelor şi al
procedurilor care pot produce efecte culturale şi procese inovatoare, reflectându-se în mod pozitiv asupra
orientărilor instituţiilor, prin definirea de standarde de calitate, iar conform a ceea ce spunea Nicolae Iorga,
„fiecare copil pe care îl instruim este un OM dăruit societăţii.”
93
BIBLIOGRAFIE:
 Bocoş, M., Catalano, H., (2008), Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar, Presa Universitară
Clujeană;
 Cucoş, C., (1996), Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi;
 Tomşa, G., (coord.), (2005), Psihopedagogie preşcolară şi şcolară, Editura Coresi S.A., Bucureşti.
94
VOLUNTARIATUL CA ACTIVITATE EXTRASCOLARA
PROF. MEDVEDEV OANA

LICEUL TEHNOLOGIC ,,DUMITRU MANGERON’’BACAU
Semnificatia si importanta voluntariatului in

cultura romaneasca incepe sa se schimbe. Pana acum,
pentru romani, voluntariatul echivala cu munca
patriotica, lucru ce nu era in niciun caz voluntar,
daramite sa iti mai aduca beneficii. Nici macar satisfactie
personala nu poti sa zici ca iti aducea. Intre timp, in
cultura occidentala, voluntariatul avea cu totul si cu totul
alta semnificatie. Era o activitate pe care o faceai din
proprie initiativa, facuta in folosul altor oameni cat si al
tau ca individ pentru ca iti aducea o dezvoltare atat
personala cat si profesionala. Treptat, s-a ajuns ca si in
Romania, voluntariatul sa capete aceasta
acceptiune.Pentru un tanar, voluntariatul s-ar putea sa fie cea mai buna solutie. Un ONG, de orice profil ar
fi, ii ofera voluntarului posibilitatea de a-si alege programul de munca in functie de disponibilitate, de a
participa la proiecte de mare amploare si sa ia contact cu oameni importanti din toate domeniile. Fiecare isi
poate alege un ONG din domeniul in care isi va dori sa lucreze, astfel reusind sa ajute pe altii dar si pe sine
in acelasi timp.
De cele multe ori, ONG-urile sunt organizate ca o companie in miniatura. Exista un regulament de
ordine interioara, departamente si proiecte de rezolvat. Asa ca, daca esti voluntar nu inseamna ca esti lipsit
de responsabilitate. De fapt, acesta este un lucru foarte important pe care il poti invata fiind voluntar,
responsabilitatea. Inveti sa fii responsabil de faptele tale pentru ca stii ca alti oameni depind de munca ta.
Acesta este un paradox al muncii de voluntar – cu toate ca nu esti platit sau supravegheat strict de cineva,
toata lumea se staduieste sa isi faca treaba cat mai bine, stiind ca munca ta va ajuta pe cineva. Cel mai
important lucru pe care ti-l poate oferi activitatea de voluntariat este faptul ca te invata sa lucrezi in echipa.
Vei avea colegi cu aceleasi preocupari ca ale tale, cam de aceeasi varsta cu care iti va face placere sa lucrezi,
si fata de care nu vei avea niciun sentiment de inferioritate. Se stie ca la un loc de munca, oricat de sigur pe
tine si de indraznet ai fi, nu poti sa ii pui superiorului tau chiar orice intrebare iti trece prin cap. In schimb,
aici vei avea ocazia sa inveti lucrurile din mers, alaturi de colegii tai. De asemenea, poti sa ajungi si sa
coordonezi un proiect important si astfel sa iti exerciti capacitatile de lider. Vei avea o satisfactie
extraordinara cand vei vedea un proiect dus la sfarsit. Iar in bucuria sau multumirea oamenilor iti vei gasi
adevarata rasplata a muncii tale. O sa ai ocazia sa cunosti foarte multi oameni interesanti, atat din colegii
tai dar si oameni de cariera cu care intri in contact pentru a-ti duce la bun sfarsit proiectul.In plus, toate
companiile vor aprecia activitatea ta de voluntar. Pentru ca vor vedea, ca desi nu ai lucrat, ai avut activitati
care ti-au pus la incercare abilitatile. De asemenea, poti obtine recomandari foarte bune de la oamenii cu
care ai lucrat, ceea ce te poate ajuta in cariera ta.Sa fii voluntar este un lucru foarte important atat pentru
cariera ta, dar mai ales pentru viata ta. Vei invata lucruri care te vor ajuta in toate aspectele vietii, lucruri
ca munca in echipa sau responsabilitatea dar si compasiunea si
rabdare in tot ceea ce faci. Asa ca, chiar daca nu esti platit in
bani, lucrurile pe care le poti invata intr-un ONG sunt lucruri pe
care nu poti sa le cumperi.
95
ROLUL CLUBULUI DE LECTURĂ ÎN EDUCAŢIA ELEVILOR
PROFESOR FLORENTINA MENCHÚ-ROSAL,

COLEGIUL TEHNIC „ION CREANGĂ”, TG. NEAMŢ
Lectura este, fără îndoială, activitatea cea mai plăcută, cea mai puţin costisitoare şi cea mai la
îndemână şi aduce nenumărate beneficii emoţionale şi cognitive. Din păcate, din ce în ce mai mulţi elevi
care vin la clasele cu profil tehnic şi profesional mărturisesc că nu au citit niciodată o carte, aşadar lumea
mirifică a acestora este încă o mare necunoscută. Această realitate îngrijorătoare arată, pe de o parte, tarele
sistemului care insistă tot pe promovabilitatea la examene şi, pe de altă parte, nevoia adaptării la o societate
mercantilă, pentru care cititul înseamnă mult timp pierdut şi cu profit zero. Cel care nu citeşte nu are însă
cum să înţeleagă plăcerea simplei răsfoiri a paginilor, nu are cum să simtă mirosul de carte veche sau nouă,
darămite euforia alegerii unui volum de pe raftul unei biblioteci sau al unei librării şi fascinaţia ipostazei
de co-participant la discursul ficţional.
Profesorii de liceu constată, cu durere, că după opt ani de şcoală şi alţi câţiva de grădiniţă, mulţi dintre
adolescenţi nu s-au identificat vreodată cu personajele din basme sau din alte cărţi ale copilăriei. Trist, dar
adevărat, în ciuda multitudinii de proiecte, activităţi, caravane ş.a de stimulare a lecturii. Din acest motiv,
o activitate deosebită care poate să remedieze unele dintre aceste aspecte negative şi să inoculeze, dacă nu
plăcerea, măcar obişnuinţa de a citi, este clubul de lectură, ca o activitate extraşcolară foarte uşor de
proiectat şi de desfăşurat. Pe lângă faptul că un asemenea club implică lectura în echipă a unor cărţi, în
cadrul acestuia elevilor li se oferă prilejul de a pătrunde nuanţele şi profunzimile conţinutului, de a lua
contact cu scriitori aparţinând unor timpuri şi spaţii diverse, de a întâlni noi stiluri şi genuri literare. O
asemenea activitate extraşcolară îi ajută pe elevii aflaţi în impasul amintit mai sus şi pe cei de orice vârstă
să-şi dezvolte capacităţi cognitive, să-şi amelioreze cititul şi le stimulează creativitatea şi imaginaţia, odată
cu îmbogăţirea vocabularului.
Prin clubul de lectură participanţii sunt puşi în situaţia de a gândi, de a-şi însuşi valori şi de a-şi
dezvolta inteligenţa lingvistică, intrapersonală şi interpersonală. În plus, se lucrează fluiditatea şi precizia
lecturii, exprimarea orală şi scrisă. Selectând lecturi potrivite vârstei, atractive şi din stiluri literare diverse,
se trezeşte interesul pentru cunoaşterea de noi nuclee şi astfel lectura poate să devină principala modalitate
de petrecere a timpului liber.
Din experienţa unui asemenea club de lectură, primele care au de câştigat sunt atenţia şi concentrarea,
integrarea într-un grup obişnuindu-i pe elevi să se asculte şi să se respecte, fără a fi necesară însuşirea
anterioară a principiilor de bază ale comunicării. Cărţile cu mesaj bine ales îi pot ajuta pe toţi să-şi
însuşească valori culturale distincte, ceea ce este vital pentru lumea în care trăim. Potrivit multor studii de
specialitate, abilităţile cognitive care se dezvoltă pe această cale sunt: raţionamentul, comprehensiunea,
limbajul, creativitatea, percepţia, atenţia.
Obiectivele unei activităţi extraşcolare de tipul clubului de lectură vizează, în special, dezvoltarea
principalelor abilităţi lingvistice (cititul, ascultarea, vorbirea şi scrierea). Elevii învaţă să citească insistând
pe semnificaţii şi pe detalii care, în cele din urmă, îi vor permite imaginaţiei să zboare şi să pătrundă în
universuri inaccesibile anterior. În ceea ce priveşte nivelul ascultării, specialiştii recomandă ca el să se
centreze pe lecturi colective şi să aibă în vedere toate opiniile posibile. În urma lecturii unor stiluri literare
diferite, vocabularul şi ortografia se ameliorează vizibil şi fără efort, se îmbunătăţeşte comunicarea orală,
se conştientizează necesitatea respectării dreptului la cuvânt, se dobândeşte o exprimare nuanţată, toate
acestea, cumulate, asigurându-le copiilor încrederea pentru a-şi manifesta atitudini şi opinii personale.
Un club de lectură cu impact real asupra elevilor trebuie să aibă în vedere abordarea de stiluri şi genuri
literare diferite, adaptate specificului vârstei şi stadiului incipient sau avansat de lectură. Se pot alege specii
literare simple (basme, fabule, legende, nuvele etc.), cărţi comerciale sau interculturale, eseuri şi alte tipuri
de texte (informativ, descriptiv, argumentativ etc.), având ca principal scop motivarea elevilor pentru actul
lecturii şi pentru ca, în timp, să fie în stare ei înşişi să aleagă cărţi adecvate şi să facă distincţie între tipurile
de texte literare şi nonliterare. Bineînţeles, profesorul are libertatea de a oferi idei-ancoră şi chei diferite
pentru a obţine o lectură comprehensivă din partea elevilor, care să îi ajute să-şi cultive atitudini literar-
culturale şi gusturi estetice autentice.
96
Atmosfera unui club de lectură poate fi „condimentată” şi cu alte unelte de lectură (cărţi audio, lecturi
interactive) pentru ca, după aceea, în casele lor, elevii să găsească refugiu şi bucurie în această activitate.
Din când în când, se pot avea în vedere conţinuturi de formă orală, dar şi fişe de lectură şi cu itemi adaptaţi
conţinuturilor propuse de către profesor sau alese de către elevi, astfel încât să se poată lucra în profunzime
şi alte aspecte paralele lecturii.
Aşadar, obiectivul final al unei asemenea activităţi extraşcolare poate fi redus la dezvoltarea abilităţii
de a citi fluent şi apoi de a continua lectura ca rutină zilnică, ce se poate practica în timpul liber şi în pauzele
şcolare, cu efect imediat în reducerea fenomenelor negative (bullying, violenţă, abandon etc.). Valorile care
se dezvoltă în urma acestor demersuri de lectură sunt următoarele: simţul datoriei, empatia, respectul,
responsabilitatea, colegialitatea, colaborarea.
Bibliografie
Fortin, Simona, Lectura adolescenţilor: Dimensiuni culturale şi educative, Ed. Univ. din Bucureşti,
Bucureşti, 2015
97
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE ÎN EDUCAŢIA COPIILOR
MERFU LOREDANA
Activităţile extraşcolare sunt activităţile realizate în afara instituţiei de învăţământ. La acestea pot
participa copii din mai multe clase, cu ajutorul mai multor factori sau instituţii.
Cele mai cunoscute sunt excursiile, drumeţiile, vizitele, vizionarea de spectacole, activităţile sportive,
activităţile artistice, activităţile caritabile şi cele de protecţia mediului.
Ele constituie la dezvoltarea copiilor, la formarea caracterului acestora, consolidează relaţiile dintre
ei, dintre ei şi profesori, dintre ei, profesori şi comunitate.
De-a lungul timpului am observat că elevii sunt atraşi de activităţile extraşcolare, activităţi pe care ei
le propun de cele mai multe ori.. în fiecare an, ei aşteaptă cu nerăbdare excursiile, atât în judeţ, cât şi în
afara lui, drumeţiile în jurul oraşului, vizitele în diverse locuri, participă la activităţile pentru protejarea
mediului. Toate aceste activităţi îi responsabilizează şi scot la iveală latura lor empatică. Reţin cu uşurinţă
lucruri pe care le află de la un ghid în muzee, sunt încântaţi de frumuseţile naturii şi învaţă să o respecte,
sunt atraşi de activităţile din fabrici şi curioşi să afle diverse lucruri legate de activitatea oamenilor.
Activităţile extraşcolare le dezvoltă aptitudini, îi antrenează în activităţi variate, le cultivă interesul
pentru cultură, sunt activităţi care îi ajută să se afirme, prin intermediul acestor activităţi, copiii dobândesc
cunoştinţe din diverse domenii, îţi dezvoltă capacitatea creatoare, îşi formează deprinderi utile în viaţa
cotidiană, îşi dezvoltă respectul de sine şi respectul faţă de ceilalţi.
Toţi elevii participă cu interes la aceste activităţi şi reuşesc să-şi învingă timiditatea, dezvoltându-şi
spiritul de cooperare.
Serbările scot la iveală înclinaţiile artistice şi contribuie la dezvoltarea armonioasă a copilului, în
special în perioada unor sărbători şi astfel valorificăm tradiţiile, obiceiurile din zona noastră şi din alte zone
ale ţării. Tot prin intermediul sărbătorilor, apelăm la literatură. Copiii recită sau devin „mici actori”.
În concluzie, activităţile extraşcolare vin în completarea activităţilor şcolare şi au rolul de a iniţia,
forma şi integra copilul în societate şi în viaţă, de a-l responsabiliza şi pregăti pentru diversitatea zilelor
noastre, transformându-l într-un participant activ.
Bibliografie:
 Stoica, Marin – „Pedagogie şi psihologie”, ed. Gheorghe Alexandru, 2002.
 Cernea, Maria – Contribuţia activităţilor extraşcolare la optimizarea procesului de învăţământ în
„Învăţământul primar” nr. 1 /2000, ed. Discipol, Bucureşti.
 Crăciunescu Nedelea – Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate de elevii ciclului primar.
Revista nr. 2, 3/2000, Ed. Discipol, Bucureşti.
98
ROLUL EXCURSIILOR ŞCOLARE
PROFESOR: MERIȘOR ADELA PETRUȚA

ȘCOALA GIMNAZIALA NR.1 URDARI
JUDEȚUL GORJ
Rezultatele sondajelor efectuate în rândul elevilor arată preferința pentru un număr relativ redus de
activități extrașcolare. Dacă astăzi, unele dintre ele sunt uzate moral sau tehnic, altele nu sunt nicidecum
perimate.
Excursia școlară, mult dorită și îndrăgită de elevi, este cel mai bun prilej de a învăța literatură,
geografie, biologie și istorie, de a ști mai multe despre ceea ce înseamnă țara cu bogățiile și frumusețile ei
naturale, mai profund decât orice oră la clasă, indiferent de metodele folosite de profesori. Mai mult, este
un moment potrivit de a-ți cunoaște mai bine elevii, iar, odată întorși în sala de clasă, să poți dezvolta o
relație de apropiere creată în timpul excursiei. Excursia școlară își păstrează deplin valabilitatea, se bucură
de o prelungă actualitate. Ea poate îmbrăca forme diferite: excursia propriu-zisă, drumeția, vizita turistică,
expediția, excursia de studiu.
Principalul atu al excursiei școlare este că valorizează toate componentele educației, astfel:
managementulclaseicagrup, dezvoltareapersonalității și dezvoltarea carierei, educația pentru valori,
educația pentru securitatea personală.
Excursia școlară trebuie să urmărească mai multe etape: anticiparea, organizarea, precizareascopului,
alegereatraseului, stabilireapartenerilor, asigurarea documentării, alcătuirea grupelor de studiu, fixarea
atribuțiilor, redactarea programului, elaborarea regulamentului de participare, evaluarea.
Excursia literară constituie cel mai plăcut mijloc de a transmite cunoștințe, dar mai ales sentimente.
Am observat că elevii sunt foarte receptivi la cele ce observă pe traseele literare sau la casele memoriale.
Finalitatea excursiilor constă în întocmirea jurnalului de călătorie și a albumului foto de călătorie.
Din multitudinea de excursii organizate o voi descrie pe cea făcută la Casa Memorială a lui Ion Luca
Caragiale de la Târgoviște.
Depășind granițele satului natal, într-o frumoasă zi de aprilie, într-o atmosferă destinsă, prin
explicațiile primite de la profesorii însoțitori asupra gegrafiei locurilor străbătute, elevii au făcut cunoștință,
pe toată durata excursiei cu principalele forme de relief, cu păduri încărcate de verdeață, defileuri,
serpentine, ape curgătoare, cu unități administrative teritoriale, cu realizări economice și cu ocupațiile
oamenilor de la șes.
Primul și cel mai important obiectiv turistic din Târgoviște este Ansamblul Monumental Curtea
Domnească. Aici ne-a primit un ghid. Captivați de ceea ce au văzut și au auzit, micii turiști au asistat la o
vie lecție de istorie. Atestarea Curții Domnești a fost făcută în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân. Pe
vremea lui Vlad Dracul și a lui Vlad Țepeș s-au extins fortificațiile și s-a adăugat și Turnul Chindiei.
Biserica Domnească, care face parte din ansamblu, este ctitorie de la sfârșitul anilor 1500 a domnitorului
Petru Cercel, fiind la vremea aceea cea mai mare clădire religioasă din Țara Românească. Ajunși la Casa
Atelier Gheorghe Petrașcu, am fost întâmpinați de o clădire care imspira cunoscuta modestie a artistului, o
casă albă tip turn, cu un ornament discret la geamuri și cu pridvor din lemn. Am vizitat și Muzeul Vasile
Blendea pentru a cunoaște mai bine un mare sculptor al țării noastre. Am făcut o plimbare prin Parcul
Chindia aflat în spatele Curții Domnești și am vizitat Grădina Zoologică din Târgoviște. Înființată în epoca
medievala, în anul 1500, este, probabil, cea mai veche din țară. Am rămas impresionați de spectacolul oferit
de jucăușele maimuțe.
Ajunși la Muzeul Ion Luca Caragiale, care se află în satul cu același nume, a urmat o frumoasă lecție
de literatură. În această casă nu a locuit Caragiale, dar pentru că locuința lui nu s-a mai păstrat, muzeul a
fost organizat într-o casă veche, muzeu istoric. Taoată casa era bine întreținută, ordinea și curățenia
domneau peste tot. Am pătruns cu sfială în biroul maestrului unde am văzut masa de scris și manuscrise
originale. Peste toate plutea încă umbra marelui artist și toate așteptau să fie puse la lucru. Mai departe am
admirat obiecte personale ale lui Caragiale, date despre viața lui, arborele genealogic, fotografii, cărți, afișe
teatrale.
Putem spune că excursia școlară rămâne o adevărată lecție de învățătură în care se deschide marea
carte a patriei și a naturii, din care poți învăța direct despre munți și ape, sate și orașe, plante și animale,
99
oameni și faptele lor. Excursia este un veritabil mijloc de relaxare și cunoaștere, așa cu afirma și Nicolae
Iorga ,, excursiile te învață mai mult decât zece biblioteci la un loc.”
100
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOALRE ÎN VIAȚA COPIILOR
PROFESOR ÎNV. PRIMAR MICU MIHAELA OANA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 279, BUCUREȘTI
învățământ.
etc.);
Activitățile extrașcolare reprezintă totodată un element prioritar în politicile educaționale întrucât au
participanți.
Pedagogul C. Cucoș consideră că, între activitatea desfăşurată de către elevi în cadrul lecţiilor şi
• Activitatea în afara clasei şi extraşcolară are un conţinut deosebit de activitatea în cadrul
lecţiilor. Desfăşurarea lecţiilor şi volumul cunoştinţelor predate sunt determinate de curriculumul la
disciplină, în timp ce conţinutul şi desfăşurarea activităţilor în afara clasei au conţinut flexibil şi foarte
variat, cuprinzând cunoştinţe din domeniul artei, ştiinţei, tehnicii, sportului. Totuşi nici conţinutul acestor
activităţi nu se stabileşte în mod întâmplător, ci pe baza anumitor principii.
• Încadrarea elevilor în diferite forme ale activităţii în afara clasei şi extraşcolare se face pe baza
liberei alegeri, sub îndrumarea cadrelor didactice.
• Durata activităţilor în afara clasei şi extraşcolare variază. O lecţie are durata fixă de 45 de minute,
• Activitatea în afara clasei şi extraşcolară este propice pentru manifestarea spiritului de
„Oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare, i se poate transmite cu succes, într-o formă intelectuală
adecvată, orice temă.”- afirma J. Bruner.
Bibliografie:
• Cucoş, C., Pedagogie (ediţia a doua, revăzută şi adăugită), Bucureşti, Polirom, 2002
• Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, Cluj-Napoca 2007
• Ionescu M.; Chiş V. – Mijloace de învăţământ şi integrareaacestora în activităţile de instruire şi
• Lazăr V., Cărăşel A., Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Ed. Arves, Craiova, 2007
101
COLABORAREA ŞCOALA-FAMILIE, O ATITUDINE UNITARĂ ÎN
EDUCAŢIE
PROF. MACELARU MIHAELA MARIANA

GRADINITA ALBA CA ZAPADA SI PITICII
BUCURESTI, SECTOR 4
Educarea copiilor într-o ţară de drept cu o economie de piaţă constituie o sarcină deosebit de
importantă atât pentru fiecare părinte în parte cât şi pentru întreaga societate.
Orice părinte doreşte ca şi copilul său să devină un om în adevăratul înţeles al cuvântului, să aibă un
organism sănătos, un caracter frumos şi cinstit, să fie apreciat de cei din jurul său. Dragostea de muncă şi
de adevăr, dragostea de patrie sunt sentimente demne pe care fiecare dintre noi vrem să le cultivăm la copiii
noştri.
Formarea unui asemenea cetăţean cere să se integreze cu entuziasm în efortul comun al oamenilor
care făuresc o viaţă liberă şi fericită, formarea unui cetăţean cult, cu calităţi morale proprii omului într-un
stat de drept, devotat patriei constituie însuşi scopul educaţiei tinerei generaţii din patria noastră.
Rolul principal în educarea copiilor îl au părinţii, familia. De multe ori, apreciindu-se felul de a fi al
unuia dintre noi, se aminteşte de educaţia primită în cei şapte ani de acasă. Ce înseamnă acest lucru?
Educaţia realizată de familie se întipăreşte în viaţa copiilor ei. Deprinderile bune, însuşite din fragedă
copilărie, de la părinţi şi ceilalţi membri ai familiei, se dezvoltă şi înfrumuseţează caracterul omului. Cu
greu însă se dezrădăcineză deprinderile rele căpătate în primii ani ai vieţii copilului.
Grădiniţa şi, mai tarziu şcoala completează educaţia copilului primită în familie.
Prin munca unită a familiei cu şcoala, se modelează însuşirile frumoase ale copiilor şi se oţeleşte
caracterul – se formează cetăţeanul demn şi conştient al patriei. Acolo unde nu există unitatea acestor
factori, munca de educare a copiilor întâmpină greutăţi şi de cele mai multe ori rezultatele sunt
nesatisfăcătoare.
Legătura dintre familie şi şcoală face ca educarea copiilor să aibă continuitate, ca educatorii şi părinţii
să afle unii de la alţii aptitudinile şi preocupările copilului, slăbiciunile de care dă dovadă, pentru ca
împreună să găsească cele mai bune soluţii printr-o educaţie justă.
În familie trebuie să educăm copilul nu numai prin sfaturi şi îndemnuri, ci prin fapte demne de urmat,
prin exemplul nostru personal. Cadrele didactice care au în sarcina lor formarea cunoştinţelor temeinice de
cultură generală a tinerei generaţii, sunt colaboratorii cei mai de preţ ai părinţilor în formarea personalităţii
copiilor.
De aceea, îmbinând armonios legăturile dintre familie şi şcoală prin vizite ale părinţilor la şcoală sau
prin vizitarea de către educatori a familiei copiilor, prin participarea regulată la lectoratele pedagogice
organizate în şcoală, cât şi la toate conferinţele despre educarea copiilor, prin citirea lucrărilor pedagogice,
a articolelor apărute în presă cu privire la educaţia în familie, ascultând şi privind emisiunile la radio şi TV,
noi asigurăm o educaţie sănătoasă copiilor noştri.
Trebuie ştiut că o mare parte din greşelile de educaţie pornesc din faptul că unii părinţi nu reuşesc să
înţeleagă interesele şi preocupările copiilor, nu cunosc cauzele care determină anumite fapte sau atitudini
ale lor. Neînţelegerea acestora poate duce uneori la adevărate rupturi între părinţi şi copii.
Cum să-i faci pe copii să asculte : prin pedepse, prin rugăminţi sau promisiuni? Este just să-i
pedepsim pe copii? Şi în ce fel? Desigur că la aceste întrebări nu se pot da răspunsuri general-valabile,
„reţete educative”. Părinţii trebuie să procedeze apreciind de la caz la caz. E bine totuşi ca ei să ştie că nu-
şi pot asigura autoritatea nici prin bătaie sau ameninţări, după cum nu o pot face nici prin promisiuni şi
abuz de rugăminţi.
Un alt lucru pe care e bine să-l ştie părinţii e felul cum trebuie organizat regimul copilului în familie.
În legătură cu aceasta este necesar ca părinţii să cunoască şi să asigure condiţiile de care are nevoie un elev
pentru îndeplinirea sarcinilor sale şcolare.
E vorba de respectarea regimului de viaţă al elevului în familie elaborat şi semnat de cele două
ministere : M.E.C şi Ministerul Sănătăţii.
102
Să fie prelucrat cu părinţii programul creşelor şi grădiniţelor, regulile de purtare ale levilor în şcoala,
în familie şi societate.
Să se prelucreze cu părinţii în cadrul lectoratelor pedagogice cu aceştia, preocuparea şi prevederile
marilor organizaţii internaţionale (O.N.U., U.N.E.S.C.O., U.N.I.C.E.F., U.I.O.F.) privind Declaraţia
drepturilor omului, principiile privitoare la protecţia familiei şi a copilului.
Concepând măsurile prin care se realizează colaborarea dintre cadrele didactice şi părinţi în cadrul
unui sistem, potrivit obiectivelor şi nevoilor educative ale unei perioade anumite din viaţa copiilor şi a
grupului de elevi, am considerat ca o primă necesitate în dezvoltarea noastră stabilirea obiectivelor şi a
conţinutului colaborării şcolii cu familia.
Experienţa generală a şcolii noastre ne oferă adevărate exemple valoroase de alegere a unor obiective
adecvate în colaborarea cu părinţii. Asemenea exemple oglindesc preocuparea meritorie a cadrelor
didactice care înţeleg importanţa desfăşurării unei activităţi creatoare şi în acest domeniu. Iniţiativele lor
sunt însă izolate şi reflectă, o dată mai mult, nevoia reglementării unei programe a muncii educative într-o
democraţie şi un stat de drept ca România de azi, în vederea îmbunătăţirii conţinutului şi strategiilor de
colaborare a şcolii cu familia.
La o analiză atentă a activităţii cadrelor didactice cu părinţii apar cu pregnanţă şi deficienţe care
demonstrează că este necesară stabilirea unor noi jaloane fundamentale din punct de vedere ştiinţific, în
funcţie de care trebuie să se organizeze această activitate. Cele mai evidente deficienţe manifestate în
această direcţie sunt :
- obiective stabilite fără a ţine seama de condiţiile concrete în care decurge activitatea colectivului
de elevi, de particularităţile vârstei lor
- măsuri izolate, al căror efect se pierde nevalorificat, deoarece se renunţă, pe parcurs, la urmărirea
lor sistematică sau rămân neîntărite prin alte măsuri necesare
- repetare inutilă, nejustificată a unor acţiuni şi măsuri, în aceeaşi formă şi cu acelaşi conţinut
- activitatea neîntreruptă, formală, rutinară
Toate aceste deficienţe influenţează negativ asupra rezultatelor muncii educative, îi stânjenesc
dezvoltarea, atât sub aspect general, cât şi privind individual elevii, ca membri ai grupului.
În raportul dintre obiective, conţinut şi formele de realizare a legăturii şcolii cu familia există
interdependenţă între aceste elemente şi este necesar să se evalueze efectele în atitudinea şi comportamentul
copiilor.
Câteva din formele de legătură pe care şcoala trebuie să le organizeze cu părinţii elevilor sunt :
1.Şedinţe lunare cu aceştia, consultaţii bilunare, oricând se ivesc diferite probleme.
2. Vizite la domiciliul lor.
3. Corespondenţa cu părinţii.
4. Lectorate pedagogice organizatorice pe cicluri de învăţământ sau pe seriile aceleiaşi clase, în cazul
claselor paralele.
La gimnaziu şi la liceu se mai pot adăuga şi alte forme noi de realizare a legăturii cu părinţii, ca de
pildă : adunări comune cu elevii şi părinţii, reuniuni, excursii, manifestări cultural-distractive etc.
Propunându-ne să stabilim eficienţa formelor de colaborare a şcolii cu părinţii, urmărim atât
aspectele de detaliu ale metodicii fiecărei forme, cât şi îmbinarea diferitelor activităţi de legătură a şcolii
cu familia.
Menţionăm câteva dintre ele :
- stabilirea concordanţei între conţinutul activităţii şcolii cu părinţii şi forma de realizare a fiecărei
acţiuni
- introducerea în mod experimental a unor forme noi sau a unor variante ale unor forme tradiţionale
de colaborare a şcolii cu familia
- studierea lor sub aspect metodic şi din punct de vedere al rezultatelor obţinute prin aplicarea
acestora
- urmărirea procesului de educaţie sub influenţa schimbărilor conţinutului şi formei de colaborare
între şcoală şi familie
Concepută în mod sistematic, colaborarea şcolii cu familia este o parte componentă a sistemului
general al activităţii educative. În virtutea acestei aparenţe, este necesar ca şi în domeniul educativ în care
103
se situează relaţiile dintre şcoală şi familie să se manifeste aceleaşi caracteristici proprii întregului sistem
al muncii de educaţie permanent atât în familie cât şi în instituţiile culturale.
Continuitatea şi unitatea activităţii şcolii cu familia este o caracteristică a sistemului, consecinţă
logică a celorlalte trăsături care derivă din faptul că toate acţiunile comune ale cadrelor didactice cu părinţii
elevilor sunt subordonate unor obiective care constituie împreună o unitate şi urmăresc să răspundă la
diferite probleme ivite în procesul educativ.
În activitatea sistematică a şcolii cu părinţii trebuie să se proiecteze şi să se desfăşoare activităţi
pedagogice eficiente, antrenând întregul colectiv didactic al şcolii, care să acţioneze ca o echipă de
specialişti în probleme nu numai instructive, ci şi educative.
104
DE MĂRȚIȘOR, CU CĂRȚIȘOARE!
PROF. MACOVEI CARMEN,

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 ALBEȘTI, BOTOȘANI
A venit primăvara și la noi cu Mărțișoare-Cărțișoare, cu idei si propuneri de lectură. Atelierele de

lectură au avut ca punct de plecare secvențe de mitologie românească, un suport științific gândit ca suport
pentru întreaga activitate. Se poate spune că am întâmpinat primăvara cu multe cărți interesante, exerciții
de lectură și scriere creativă. Baba Dochia, Dragobetele și Mărțișorul au fost personajele care au animat
discuțiile. Cărțișoarele au luat forma mărțișoarelor pe care le.am oferit colegilor, celor apropiați, ca semn
de simpatie și de noroc. Am făcut recomandări de lectură pe mărțișoarele sub formă de carte deschisă,
fiecare elev devenind, astfel, un consilier de lectură pentru cei dragi. Am realizat felicitări și semne de carte
sub formă de mărțișoare, pentru a transmite ganduri solare, la început de primăvară. Ca simbolic șnur alb-
roșu, am scris citate din cărțile preferate. In ritualul primaverii, au intrat dezbaterile despre personaje din
mitologia românească, pe care le-am reprezentat și prin desene. Am creat legende, ne.am jucat cu acrostihul
și l.am evocat pe cel care își sărbătorea ziua de naștere pe 1 Martie, Ion Creangă. A fost un început de
primăvară creativ și plăcut, fiindcă am reusit sa refacem semnificația originară a mărțișorului: aducătorul
de noroc, aducătorul de cărți.
105
STUDIU DE CAZ:
SCHIMBĂRILE CLIMATICE DIN ZONA MUNICIPIULUI ROMAN,
JUDEȚUL NEAMȚ. TRECUT, PREZENT ȘI PERSPECTIVE
AUTOR: PROFESOR MACOVEI CLAUDIA

UNITATEA DE INVAȚAMANT: COLEGIUL NAȚIONAL ”ROMAN-VODA”,
LOC. ROMAN, JUD. NEAMȚ
Una dintre cele mai actuale probleme ale lumii contemporane o constituie schimbările climatice.
Acestea se manifestă pe suprafața întregului glob, dar le simțim și aici, la noi în orașul Roman.
Repercusiunile asupra mediului și asupra populației se resimt deja, iar prognozele nu sunt optimiste. Acest
fapt, la nivel global și național, a fost studiat și ilustrat în numeroase lucrări și documentare TV.
Despre aceste modificări la nivel local, pentru zona Municipiului Roman, nu am găsit studii sau
lucrări complete. Simțim deja că manifestările climatice, de multe ori, nu corespund cu specificul zonei, al
tipului de climă în care se încadrează zona noastră. Ba, mai mult, auzim permanent, de la părinți, bunici,
rude, profesori că ”pe timpul nostru nu era așa”; ”ceva nu e în regulă.” Noi, elevi cu vârste de 16 – 18 ani,
nu știm cum a fost. Ni se pare normal să fie așa: mai cald, să nu avem zăpadă, iar atunci când auzim, de
exemplu, de ierni grele, geroase, cu multă zăpadă, ni se par povești de demult, dar nu e așa. Faptele s-au
schimbat doar de acum 20 – 30 de ani.
La aceste fapte care ne intrigă s-a adăugat anul acesta și o clasare a orașului nostru în topul orașelor
cu cel mai poluat aer din țară, top publicat pe site-ul de știri al municipiului nostru, www.inroman.ro.
Fig. 1. Topul orașelor cu cel mai poluat aer (Sursa: www.inroman.ro)

Astfel, ne-am hotărât să abordăm în cadrul orei de geografie această problematică și să realizăm un
studiu integrativ despre schimbările climatice survenite în zona orașului Roman. Pentru realizarea lui, ne-
am propus următoarele obiective: 1. analiza elementelor climatice din ultimii 30 de ani și identificarea
modificărilor climatice survenite; 2. identificarea cauzelor care au generat acele modificări; 3. realizarea
unor scenarii climatice pe termen scurt și mediu; 4. identificarea consecințelor atât asupra mediului local,
cât și asupra populației; 5. propuneri de măsuri de ameliorare și de adaptare la noile condiții climatice.
În analiza acestor date am utilizat metode de cercetare geografică diverse, ca de exemplu:
observația directă, metoda deductivă, analiza (la analiza evoluției elementelor climatice), metoda
cartografică (la realizarea diagramelor), metoda chestionarului (la realizarea unui studiu sociologic despre
schimbările climatice), comparația și sinteza (utilizate mai ales la identificarea cauzelor, consecințelor și
măsurilor).
Scopul practic al acestui studiu este de a informa elevii Colegiului Național ”Roman-Vodă”, cetățenii
Municipiului Roman și ai comunelor limitrofe despre schimbările climatice care ne afectează și despre
consecințele asupra noastră. Un alt obiectiv este cel de implicare activă a elevilor, dar și a concetățenilor
noștri la ameliorarea efectelor negative.
106
Valorificarea practică a studiului
Acest studiu este mai larg, cuprinzând diverse produse finale auxiliare. Am antrenat în realizarea lor
un număr mai mare de elevi, dar și de profesori (de sociologie și de TIC), conferindu-i astfel un caracter
transdisciplinar.
Lucrarea scrisă a generat necesitatea realizării și a altor produse care au deschis o plajă mai largă și
mai facilă de promovare și de valorificare a cercetării mele. Produsele realizate sunt:
1. Un studiu scris cu denumirea: ”Schimbările climatice din zona Municipiului Roman, județul
Neamț. Trecut, prezent și perspective”
2. Un film – ”Clima – un strigăt de ajutor” – axat pe realitățile din orașul Roman, realizat în
programul de editare video, Adobe Premier Pro.
3. Un studiu sociologic realizat pe baza unui chestionar pe tema proiectului, aplicat la un eșantion de
100 de persoane din Roman și din zonă, cu vârste de peste 40 de ani (eșantion de persoane care a trăit și
resimțit în mod direct schimbările climatice). Scopul acestui studiu a fost de a ne edifica dacă problema
aleasă spre analiză este conștientizată și de interes pentru concetățenii noștri;
3. Realizarea de postere ecologice artistice
Produsele noastre au fost deja valorificate:
1. În data de 16 mai 2018, cu ocazia Zilelor Municipiului Roman, la activitatea ”Dialogul Științelor”
desfășurată în centrul orașului, am prezentat timp de câteva ore filmul, posterele și chestionarul sociologic
(fig. 2).
Fig. 2. La ”Dialogul Științelor”
2. În data de 19 mai 2018 am prezentat lucrarea și filmul în cadrul Simpozionului Național ”Educație
de calitate prin integrarea modelelor europene”, organizat de către Colegiul Național ”Roman-Vodă” cu
ocazia încheierii unui Proiect Erasmus+.
3. Filmul – ”Clima – un strigăt de ajutor” – a fost postat pe două rețele online, și anume YouTube și
Facebook (captură YouTube - fig. 3).
Este un model de studiu de caz pentru predarea la clasă a lecțiilor de la:
- capitolul ”Atmosferă” de la clasa a V-a și a IX-a;
- la lecția ”Modificări climatice recente ale mediului terestru” de la clasa a XI-a;
- la capitolul ”Hazarde climatice” din cadrul opționalului ”Hazarde naturale și antropice” de la clasa
a XI-a;
- la capitolul ”Clima Europei și a României” de la clasa a XII-a.
107
Fig. 3. Filmul ”Clima – un strigăt de ajutor” - captură de pe YouTube
108
STUDIU DE CAZ
INFLUENTA ÎNTREPRINDERII DE ŢEVI ROMAN ASUPRA APEI
UTILIZATE - ANALIZE SI MASURI PENTRU ASIGURAREA CALITATII APEI –
AUTOR: PROFESOR MACOVEI CONSTANTIN - CATALIN

UNITATEA DE INVAȚAMANT: COLEGIUL NAȚIONAL ”ROMAN-VODA”,
În debutul clasei a XI-a, la disciplina Geografie, elevii iau contact cu primele informaţii teoretice
despre Geografia Mediului. Este o altfel de disciplină, cu implicaţii majore în viaţa de zi cu zi, cu o largă
aplicabilitate practică şi cu un caracter interdisciplinar care poate furniza teme generoase de dezbatere,
analize şi experimente pragmatice.
Ca urmare, am considerat că ar fi util de realizat o lucrare punctuală, pe un segment bine definit de
studiu care să cuprindă informaţii teoretice, măsurători practice, analize şi concluzii dobândite referitoare
la modul în care este utilizată apa la Uzina de Ţevi din localitatea în care trăiesc.
Lucrarea realizată nu vizează doar aspectele ştiinţifice şi practice, ea propunându-şi să acopere şi
imperativele cognitiv-educative şi metodico-didactice, în aşa fel încât, scopul final să fie acela de
sensibilizare a colectivelor de elevi la care a fost prezentată, și anume, cele ale Colegiului Naţional „Roman-
Vodă”, Roman în ceea ce priveşte problematica mediului.
Evoluţia societăţii actuale, marcată de industrializare, tehnologizare, informatizare, urbanizare şi
globalizare, ne îndreptăţeşte tot mai mult să privim cu atenţie, uneori chiar critic, asupra impactului pe care
le au aceste fenomene asupra cadrului natural, cel care ne oferă oportunitatea de a exista pe această planetă.
Nu ne propunem să punem la zid activitatea desfăşurată la Uzina de Ţevi Roman. Vrem să înţelegem
ce implicaţii are prezenţa acesteia asupra reţelei hidrografice din zonă, să semnalăm aspectele pozitive şi
negative ale proceselor tehnologice care implică utilizarea apei şi să identificăm soluţii de compromis în
aşa fel încât să existe o armonie a evoluţiei ulterioare a calităţii mediului în zonă.
Metodele folosite în efectuarea studiului au fost: observaţia liberă şi dirijată, descoperirea pe
suporturi grafice şi în teren, metoda anchetei(interviuri şi discuţii cu factori responsabili din întreprindere),
investigaţia, documentarea bibliografică, algoritmizarea, monografierea şi analiza comparativă.
Maniera de lucru a fost structurată pe patru etape principale:
a. realizarea planului de întocmire a lucrării;
b. colectarea datelor necesare; Informaţiile cu caracter general despre uzina de ţevi din Roman au
fost selectate din surse bibliografice locale. Unele informaţii care ţin de sursele de alimentare cu apă
respectiv cantităţile de apă utilizate la întreprinderea în cauză ne-au fost furnizate chiar de angajaţii acesteia.
Probele de apă au fost colectate lunar începând cu luna iulie a anului 2011 până în luna decembrie a aceluiaşi
an din amonte de staţia de captare a apei a întreprinderii şi din aval de locul de deversare a apelor uzate,
ambele locaţii fiind situate pe malul stâng al râului Moldova;
c. prelucrarea datelor, întocmirea de grafice, stabilirea unor concluzii şi a măsurilor care se impun a
fi luate. Analizele chimice a datelor au fost efectuate în laboratorul de chimie a Colegiului Naţional ,,
Roman Vodă” Roman.
d. prezentarea lucrării elevilor Colegiului Naţional „Roman-Vodă” .
Valorificarea studiului la orele de curs
Lucrarea, privită dintr-o perspectivă realistă, nu poate concura cu un studiu asupra modului de
utilizare a apei profesionist, dat fiind caracterul secvenţial al ei, dar maniera de realizare şi prezentare se
poate constitui într-un exerciţiu eficient, educativ, de cunoaştere, înţelegere şi sensibilizare a tinerei
generaţii în ceea ce priveşte calitatea apei.
De aceea, consider că astfel de iniţiative sunt bine venite în completarea demersului didactic clasic,
mai ales că implicarea nu a fost individuală, ci colectivă Caracterul metodic a fost scos în evidenţă prin
susţinerea acordată nu doar de profesorul de geografie, ci şi a celui de chimie.
Lucrarea a fost prezentată în cadrul orelor de geografie la capitolul: Domeniile degradării şi protecţiei
mediului, unde a fost clar evidenţiată latura practică a studiului, elevii de la Colegiul Naţional „Roman-
Vodă” beneficiind de informaţii suplimentare despre analiza calităţii apei.
109
Foto nr. 1. Prezentarea lucrării la ora de geografie
De asemenea, analizele efectuate au fost reluate, în măsura posibilităţilor, la laboratorul de chimie al

şcolii, în cadrul disciplinei opţionale „Chimie aplicată”.
În cadrul unui seminar desfăşurat în cadrul Consiliului Elevilor Colegiului Naţional „Roman-Vodă”
au fost dezbătute rezultatele studiului de faţă şi au fost demarate dezbateri privind implicaţiile calităţii apei
pentru societatea actuală.
Pe viitor îmi propun să extind studiul şi la alte elemente ale cadrului natural (aer, soluri, vegetaţie)
care sunt afectate de Întreprinderea de Ţevi Roman, în ideea că, monitorizarea calităţii mediului trebuie să
devină o preocupare a tinerei generaţii. Conştientizarea prezenţei noastre în cadrul mediului înconjurător
ca factori activi de modificare şi degradare a acestuia se face cu paşi mici, dar importanţi, aşa cum sper să
fie şi această lucrare.
Foto nr. 2. În laborator
110
ÎN DEZVOLTAREA COPIILOR
PROF. ÎNV. PRIMAR MAEREANU ANIȘOARA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,FLORENȚA ALBU”
COM. VÎLCELELE – JUD. CĂLĂRAȘI
,,Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi
mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi lumea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze.” ( Maria
Montessori - ,, Descoperirea copilului”)
celorlalți.
sociale. Ele ocupă un loc important în ansamblul influențelor educative. Participarea la acest tip de activități
lărgește orizontul cultural al elevilor, completând cu noțiuni noi volumul de cunoștințe însușite în cadrul
orelor de curs. De asemenea, constituie un mijloc de formare a competențelor, contribuie la educarea
morală, estetică a elevilor, diciplinându-le acțiunile și extinzându-le orizontul cultural-artistic. Activitățile
extrașcolare reprezintă un mijloc de formare a deprinderilor elevilor de a-și folosi, în mod rațional, timpul
liber, sunt propice manifestării spiritului de independență și inițiativei.
O altă particularitate a acestora, de o reală importanță, o constituie legătura cu partea practică.
Aplicarea cunoștințelor în cadrul activităților extrașcolare are valoarea unui exercițiu de dezvoltare a
aptitudinilor elevilor. Important în derularea acestor activități este faptul că elevii pot fi antrenați atât în
inițiere și organizare, cât și în modul de desfășurare a acestora. Scopul activităţilor extraşcolare este
dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut,
cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de
suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu
atitudinile caracteriale. Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce permite elevilor cu
dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul
intelectual. Oricât ar fi de importantă educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ, ea nu
numeroşi alţi factori acţionează, pozitiv sau nu, asupra dezvoltării elevilor
stimularea creativă a elevilor. Diversitatea activităţilor extraşcolare oferite creşte interesul copiilor pentru
şcoală şi pentru oferta educaţională.
astfel de activităţi, să încurajeze elevii şi să realizeze un feed- back pozitiv. Modelarea, formarea, educarea
cer timp și dăruire. Complexitatea finalităților educaționale impune îmbinarea activităților școlare cu cele
extrașcolare. Scopul activităților extrașcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, cultivarea
interesului pentru acțiuni socio-culturale, facilitarea integrării în mediul școlar, valorificarea talentelor
personale și corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Prin aceste activități li se oferă elevilor un alt
mod de însușire a unor trăiri, valențe pozitive ale vieții, valori morale și nu numai.
111
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE ÎN VIAŢA COPILULUI
PROF. INV. PRESCOLAR: MAGHIAR DORINA

GRADINITA CU PROGRAM NORMAL NR.2 SABOLCIU, BIHOR
Nicola consideră că „Activitatea extraşcolară oferă independenţă mai mare elevilor şi asigură o
norme disciplinare ” [5, p. 288].
eficientă şi rapidă a elevilor în colectivitate. Această integrare facilitează la randul ei procesul de
autocunoaştere. Implicându-se în acest tip de activităţi, elevii devin “subiecţi” conştienţi ai acţiunii, trăind
intens succesele sau insuccesele propriei lor activităţi. Ei devin capabili să-şi orienteze curiozitatea nu
numai asupra lumii exterioare, ci şi asupra propriei persoane. Se formează astfel ,, imaginea de sine’’,
esenţială în succesul şcolar.
Programul activităţilor extracurriculare, stabilit ca o unitate in ethosul si cultura organizaţională a
şcolii, vizează acţiuni care să îi ajute pe elevi să îşi însuşească ideile de corectitudine şi respect, să cunoască
şi să respecte valorile culturale si etnice ale comunităţii, să trăiască experienţe de viaţă competitive. Elevii
pot să decidă în bună masură asupra obiectivelor, conţinuturilor şi mijloacelor de realizare a acestor
activităţi, contribuind astfel la dezvoltarea vieţii comunităţii şcolare din care fac parte. Activităţile
extraşcolare respectă principiul egalităţii şanselor, oferind fiecărui elev posibilitatea de a se implica,
indiferent de rezultatele sale şcolare.
Se dezvoltă astfel sentimentul încrederii în sine, în forţele proprii, fapt care va avea ulterior o mare
influenţă asupra succesului şcolar. Unul din scopurile principale ale educaţiei non-formale îl reprezintă
creşterea gradului de adaptabilitate a copiilor la viaţa socială, respectiv dezvoltarea autonomiei personale
şi sociale, a comportamentului în grup. În lucrarea intitulată Descoperirea copilului, Maria Montessori
făcea următoarea afirmaţie : ,, Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai
exista când ei vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se
adapteze.’’ Activităţile extraşcolare vin în sprijinul acestui demers
artă etc. Vizitele la galeriile de artă şi la expoziţiile de pictură sau sculptură, cercurile artistice organizate
de Clubul Copiilor sau concursurile de artă şi creativitate plastică sau fotografică, concursurile de sculptură
sau de confecţionare de jucării în cadrul atelierelor de creaţie, festivalurile naţionale de muzică uşoară şi
folclor, activităţile cultural-artistice desfăşurate în cadrul şcolii, decorarea sălii de clasă în funcţie de
eveniment şi anotimp, drumeţiile şi excursiile în natură sunt exemple de activităţi care asigură cadrul de
exersare şi cultivare a diferitelor înclinaţii, aptitudini, capacităţi.
un anumit comportament, o ţinută adecvată situaţiei, declanşând anumite sentimente. Prin activităţile la
care participă, ei îşi însuşesc cunoştinţe în domeniul ştiinţei, tehnicii literaturii și artei. Participând la acţiuni
cu caracter artistic, la manifestări cultural-artistice, vizionând spectacole de teatru şi filme la cinematograf,
elevii îşi cultivă dragostea pentru frumos.
Conceperea şcolii ca o instituţie socială cu funcţii multiple, aptă să răspundă eficient nevoilor
psihologice şi sociale ale elevului, să asigure cadrul optim pentru starea sa de bine, pentru diminuarea si
prevenirea tulburărilor de adaptare specifice vârstei, pentru formarea unor cetăţeni responsabili, este vitală.
Educaţia non-formală contribuie la formarea şi dezvoltarea complexă a personalităţii elevului în
plan moral, intelectual, estetic, civic şi fizic prin atingerea tuturor dimensiunilor educaţiei al cărei scop
ultim este pregătirea pentru viaţă a elevului.
112
Bibliografie:
1.Baban, Adriana, Consiliere educaţională, Cluj - Napoca, 2001
2.Nicola, I., Tratat de pedagogie școlară, București, Aramis, 2000.
113
ROLUL JOCULUI ÎN ACTIVITĂȚI DE
PREDARE ȘI EVALUARE LA COPIII CU C.E.S.
PROF. MAIURU DANA VERONICA

ŞCOALA GIMNAZIALA EUFROSINA POPESCU, BOTOȘEȘTI-PAIA
Jocul este ansamblu de acţiuni şi operaţiuni care urmăresc obiective de pregătire intelectuală, tehnică,
morală şi fizică a copilului. Elementul de joc imprimă acestuia un caracter mai viu, mai atrăgător, aduce
varietate şi o stare mai bună, dispoziţie functională, de veselie, de bucurie, de destindere, ceea ce previne
apariţia monotoniei, plictiselii şi a oboselii.
Jocul utilizat în procesul de învăţămant, dobândeşte funcţii psihopedagogice speciale, asigurând
participarea activă a elevului la lecţii sporind interesul acestuia. Ştim că jocul didactic prezintă o metodă
de învăţare în care predomină acţiunea didactică stimulativă.
Jocul reprezintă pentru copii o modalitate de a-şi exprima propriile capacităţi. Prin joc copilul capătă
informaţii despre lumea în care trăieşte, intra în contact cu oamenii şi cu obiectele din mediul înconjurător
şi învaţă să se orienteze în spaţiu şi timp.
Psihologia jocului evidenţiază importanţa activării acestei metode mai ales la copiii cu CES.
Analiza sa permite cadrului didactic valorificarea principalelor 5 direcţii de dezvoltare orientate
astfel:
1.)-de la grupe mici la grupe tot mai numeroase;
2.)-de la grupe instabile la grupe tot mai stabile;
3.)-de la jocuri fără subiect la jocuri cu subiect;
4.)-de la şirul de episoade nelegate între ele spre jocuri cu subiect şi cu desfăsurare sistematică;
5.)-de la reflectarea vieţii personale şi a ambianţei apropiate la reflectarea evenimentelor vieţii
şcolare.
Această activitate dinamizează acţiunea didactică prin intermediul motivaţiilor ludice care sunt
subordonate scopului activităţii de predare-învăţare dar şi de evaluare.
Clasificarea jocurilor didactice
a) .După obiective prioritare:jocuri senzuale, jocuri de observare, de dezvoltare a limbajului, de
stimulare a cunoaşterii interactive;
b).După forma de exprimare: jocuri simbolice de orientare, de sensibilizare; conceptuale jocuri;
ghicitori; jocuri de cuvinte incrucişate.
c).După conţinutul instruirii: jocuri matematice; jocuri muzicale, sportive, literare/lingvistice.
d).După sursele folosite:jocuri materiale, jocuri orale, pe baza de întrebări, pe baza de fişe
individuale, pe calculator.
e).După regulile instruite: jocuri cu reguli transmise prin tradiţie, cu reguli inventate, spontane şi
protocolare.
f).După competenţele psihologice stimulate: jocuri de mişcare, de observaţie, de imaginaţie, de
atenţie, de memorie, de gândire, de limbaj şi de creaţie.
Prin joc, copiii cu CES pot ajunge la descoperire de adevăruri, îşi pot antrena capacitatea lor de a
acţiona creativ, pentru că strategiile jocului, sunt în fond strategii euristice, în care se manifestă isteţimea,
spontaneitatea, inventivitatea, răbdarea, îndrăzneala.
Evaluarea prin joc condiţioneaza în aşa manieră dinamica clasei, încât putem spune că nu există
învăţare eficientă fără evaluare. Ea nu poate şi nu trebuie redusă la simplul act al notării.Principala funcţie
a evaluării este aceea de a determina măsura în care diferite obiective pedagogice au fost atinse. In acelaşi
timp încearcă să explice randamentul nesatisfăcător.
Scopul educaţiei prin joc este acela de forma anumite deprinderi, strategii cognitive, atitudini şi
comportamente, acestea se formeaza doar dacă îl punem pe elev să lucreze efectiv; să acţioneze, atât pe
plan verbal cât şi motric.
Jena, ruşinea, umilirea repetată, tind să dezorganizeze personalitatea copilului; duc la apariţia unei
stări psihice negative de nesiguranţă, ezitare, apoi pierderea respectului de sine şi încrederea în profesor.
114
Armonizarea realizată cu ajutorul jocului se manifestă sub forma unei concordanţe subiective între
dorinţă şi putinţă. Datorită acesteia, copilul gaseşte în joc un răspuns pozitiv la încercările sale mascate de
a fi înteles şi o confirmare a sentimentului propriei valori.
Bibliografie
Şchiopu, U. Dezvoltarea operativităţii gândirii copilului, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1966
Pănişoară, Ovidiu-Ion- Comunicarea eficientă, 2004
115
IMPORTANȚA TIMPULUI LIBER
MALE MARIA-GEORGETA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.19 BRAȘOV
Noţiunea de timp liber este folosită încă din antichitate, când Aristotel spunea că munca este sfârşitul
timpului liber. Timpul liber înseamnă odihnă, divertisment şi dezvoltare.
După Tănase şi Lupan (citaţi de Cârstea Gh., 1995 şi Bota A., 2006), timpul liber reprezintă „acea
parte a timpului rămas disponibil, după efectuarea activităţilor profesionale, care este folosit pentru studiu,
ridicarea nivelului calificării, activitate în folosul comunităţii, manifestări culturale, sport, distracţii,
destindere”.
Pedagogul şi antropologul german Erich Weber citat de Lucaciu Gh. 2004, consideră că timpul liber
reprezintă „o anumită perioadă din viaţa omului, pe care acesta o trăieşte «liber de» şi «liber să»; cu alte
cuvinte, timpul liber constituie perioada în care individul se eliberează de orice obligaţii şi este liber să-şi
aleagă anumite activităţi sau preocupări (sau este liber să nu aibă nici o preocupare)”.
Funcţiile timpului liber sunt într-o strânsă corelaţie cu condiţiile actuale de muncă şi viaţă, raportate
la tendinţa de autodepăşire, autoperfecţionare a omului şi se pot grupa în următoarele categorii(Lucaciu
Gh., 2004 – Activităţi recreative, note de curs, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, Universitatea din
Oradea, p. 14):
1. Funcţia educativă – cu mai multe elemente de conţinut:
a – lărgirea orizontului ştiinţific şi cultural;
b – formarea capacităţii de autoorganizare şi a unui stil de viaţă elevat;
c – stimularea capacităţii creatoare;
2. Funcţia compensatoare – se referă la refacerea resurselor organismului şi pregătirea pentru noi
eforturi;
3. Funcţia recreativă – urmăreşte crearea unui climat de viaţă pozitiv, optimist;
4. Funcţia integrativă – caracterizează activităţile de grup şi contribuie la socializarea indivizilor, la
dezvoltarea spiritului de colaborare, de întrajutorare.
Joffre Dumazedier (Révolution culturelle du temps libre, 1968-1988, Méridiens Klingstieck, Paris,
1988) defineşte timpul liber drept un ansamblu de activităţi în care individul poate să se dedice din plin,
după preferinţe, fie pentru a se reface, fie pentru a se distra, fie pentru a-şi dezvolta informarea sau formarea,
după ce şi-a îndeplinit obigaţiile sale profesionale, familiale şi sociale.
Latura psiho-socială a timpului liber este reliefată în masura in care individual distinge valorile,
consumă timpul, îl câştigă sau pierde, de stilul de viaţă pe care îl duce sau de cum îşi reprezintă raţional sau
simbolic drumul în viaţă, ziua de mâine, de cum se proiectează pe sine imediat sau în perspective. Se spune
că pentru a cunoaşte un om e nevoie să-i cunoşti prietenii, să ştii ce-i place şi ce respinge, să ştii cum îşi
petrece timplul.
Din modul cum defineşte conceptul sociopedagogig de "loisir", Joffre Dumazedier deduce cei trei
"d": destindere, dezvoltare, distractie (delassement, developpement, divertisment). Stabilind aceste trei
funcţii, Joffre Dumazedier arată că activităţile din timpul liber sunt efectuate cu plăcere, alegerea lor este
facută de individ.
*Funcţia de destindere constă în refacerea organismului după o zi de muncă, de şcoală, regenerarea
capacităţilor fizice prin activităţi de relaxare. Se obţin mai repede şi la nivel calitatativ superior prin odihnă
activă. Încercarea de a înlătura oboseala numai prin odihnă inactivă duce la efecte opuse celor scontate, la
apariţia plictiselii, a unor stări psihice dezagreabile.
*Funcţia de divertisment a timpului liber vizează crearea climatului optim de viaţă şi se realizează
prin activităţi distractive, dar care pot avea ca efect consumarea unei cantităţi mari de energie şi timp şi
care, alăturându-se oboselii produse de munca şcolară/sarcini de serviciu, pot avea consecinţe negative.
*Funcţia de dezvoltare a personalităţii, funcţie ce preocupă în mod deosebit oamenii şcolii, părinţii,
societatea în general, căci este prin excelenţă o funcţie educativă sau autoeducativă. Ea vizează satisfacerea
intereselor, înclinaţiilor, aptitudinilor de tip artistic, tehnic, imbogăţirea vieţii spirituale prin lectură,
vizionări de spectacole, vizite în muzee, activitţăi de creaţie, etc.
116
Prin urmare, timpul liber se constituie dincolo de obligaţiile şcolare, profesionale, familiale sau
sociale. Timpul liber diferă de la un tip de societate la altul, depinzând în general de gradul de dezvoltare
socio-economică a societăţii respective.
117
PROF. ÎNV. PRIMAR MAMMADOV ROXANA

desfășoară procesul. Modelarea, formarea, educarea cer timp și dăruire. Complexitatea finalităților
de specialitate susțin că acestea ajută elevii la formarea unei atitudini pozitive față de învățare. Copiii au
iar sentimentul de împlinire este mult mai ridicat. ` Activitățile extrașcolare se referă la acele activități
realizate în afara mediului școlar, în afara instituției de învățământ, cu participarea clasei, a mai multor
clase de elevi sau a mai multor instituții de învățământ. Acestea vizează, de regulă, acele activități cu rol
complementar orelor clasice de predare-învățare. Aria de desfășurare a lor e greu de delimitat. Pot fi
excursii, drumeții, vizite la muzee, la diverse instituții publice, la alte unități de învățământ, vizionarea de
spectacole de teatru, operă, muzică clasică, activități artistice, cluburi tematice, activități sportive, legate de
protecția mediului etc.
Caracteristici de bază ale activităților extrașcolare:
etc.);
Participarea elevilor la astfel de activități îi ajută să se înțeleagă pe ei înșiși prin observarea și
interpretarea propriului comportament în comparație cu al celorlalți. Activitățile extrașcolare reprezintă
totodată un element prioritar în politicile educaționale întucât au un impact pozitiv asupra dezvoltării
personalității elevilor, asupra performanțelor școlare și a integrării sociale. Un studiu al lui J. Eccles și
B.L.Barber (1999) indică un impact diferit al activităților extrașcolare, în funcție de tipul acestora și rata de
participare, astfel:
participanți.
orizontul cultural-artistic. Activitățile extrașcolare reprezintă un mijloc de formare a deprinderilor elevilor
de a-și folosi, în mod rațional, timpul liber, sunt propice manifestării spiritului de independență și inițiativei.
118
Montessori)
Bibliografie:
Ionescu M., Chiş V. – Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
119
STAREA DE BINE A COPIILOR PRIN ACTIVITĂȚILE EDUCATIVE
EXTRAȘCOLARE
EDUCATOARE: MAN VERONICA

GRĂDINIȚĂ CU P.P. ”CĂSUȚA CU POVEȘTI” ZALĂU
Activitatea educativă extrașcolară le oferă copiilor o libertate de expresie mai mare și au valențe
educative relevante: sunt atractive pentru copii și, astfel, asigură premisele lor active, diversifică și dezvoltă
competențele practice, îi familiarizează cu abordările integrate, îi înzestrează cu strategii de rezolvare a
problemelor, le dezvoltă sentimentul de împlinire și stima de sine, sentimentul autoeficacității, le formează
și le dezvoltă o atitudine pozitivă față de învățătură(Bocoș, M.-D, D.-C., 2016)
Ce poate fi mai frumos și mai productiv decât valorificarea unei excursii, o activitate de tip outdoor
în care copiii sa învețe, sa se dezvolte într-un mod plăcut, distractiv și relaxant. Pornind de la aceste
argumente, am inițiat și realizat un proiect, căutând mai întâi un loc de poveste dar adevărat, în care să le
pot oferi copiilor, tot ce e mai util și relaxant, care să corespundă nevoilor lor și în care să poată experimenta
ceea ce numai în imagini sau filme au puput vedea. Am observat că întâmpinăm greutăți în identificarea
animalelor domestice, a însușirilor caracteristice ale acestora și mediul lor de viață și asta din cauză că
majoritaea copiilor, dar și a bunicilor lor sunt orășeni.
La 25 de kilometri de orașul nostru am gasit o ”ogradă”, numită ”Ograda veseliei”, unde o familie a
amenajat în gospodaria lor un loc special gândit pentru petrecerea timpului copiilor intr-un mod foarte
plăcut, cu spatii de joacă și animale domestice prietenoase, crescute cu grijă și cu mare drag.
După ce am stabilit detaliile deplasării, având acordul părinților și toate demersurile necesare unei
astfel de activități, am pornit plini de curiozitate și bucurie, cu autobuzul spre acest loc de poveste, unde ne
așteptau gazde primitoare cu dragoste față de copii și multă amabilitate și generozitate, însoțindu- ne pe
toată durata vizitei, explicându- ne și oferindu-ne sprijimul lor cu multă voioșie.
Beneficiile pe care le au avut copii, vizând toate momentele zilei, în timpul derulării tuturor tipurilor
de activități, și aspectele urmărite:
o Activități de dezvoltare personală
Rutine: exersarea deprinderilor igienico-sanitare la toaletă, în timpul servirii mesei,
îmbrăcare/dezbrăcare, alegerea îmbrăcămintei potrivite cu vremea, își așteaptă rândul, aplică reguli de
comportare în diferite situații.
Tranziții: repetarea unor căntece și jocuri cu text și cânt alese de copii, recitative ritmice, onomatopee,
jocuri distractive etc.
o Jocuri și activități alese de copii
Nisip și apă: (un nisipar cu copertină și dotat cu jucării specifice) pipăie, construiesc, numără,
desenează cu degetul pe nisip, decorează construcțiile, inițiază jocuri de rol
Construcții: cu ajutorul truselor de construcții puse la dispoziție, realizează case, adăposturi, alte teme
alese de ei, mai ales cu caramizile de plastic, mari usoare pot realiza constructii mari
Jocuri de masă: în jurul unui copac este amenajata o masă rotundă cu scăunele în jurul ei pe care sunt
așezate materiale diverse, jocuri de masa, puzzle- uri, incastre, pietricele, unde își exersează deprinderi
specifice
Artă: pot modela din argilă, picteză pe folie și pe pietre, desenează pe tablă
Biblioteca: pe o pătură, intr-un loc mai luniștit sunt așezate carți pe care copiii le pot răsfoi și citi
imagini
o Activități pe domenii experiențiale
Limbă și comunicare: își îmbogășesc vocabularul cu cuvinte noi refritoare la animale, mediul de viață
și hrana lor, pun întrebări, dialoghează, exersează o conversație în grup, ascultă povestirea unor întâmplări
cu privire la acestea.
Știință:sortează, grupează, numară, rezolvă probleme matematice cu materialele existente în mediul
înconjutător Iau contact cu animalele domestice existente, le denumesc, le observă în mediul lor natural, își
utilizeză organele de simț pentru cunoașterea acestora.
Om și societate: exersează reguli de comportament în diferite situații, se împrietenesc cu animalele,
le hrănesc, experimentează mulsul.
120
Estetic și creativ își valorifică imaginația, redau prin pictură, modelaj, desen, experiențe trăite,
utilizează instrumente diverse, peisajul de vis în care se gasesc le cultivă simțul estetic.
Psiho-motric: pe terenul de fotbal exersează mersul, alergarea, inițiază jocuri cu mingea, jocuri de
mișcare cunoscute, iar exersarea sariturilor o realizează la aparatul de sarit.
Pe lângă toate acestea copiii își dovedesc curajul, uneori frica devenind o plăcere, fiecare beneficiind
de o plimbare călare pe ponei și un traseu aplicativ la tiroliană.
Toate activitățile s-au desfășurat prin rotașie și la alegere, în funcție de preferințele copiilor ziua
desfășurându-se în manieră integrată
Starea de bine a fost prezentă pe tot parcursul zilei, iar la întoarcere un copil, când a povestit părinților
a exclamat: ”A fost cea mai frumoasa zi din viața mea!”, drept pentru care am menținut colaborarea și am
repetat în fiecare an această experiență, urmărind și evoluția în timp a lucrurilor care se întâmplă acolo, dar
și adaptând activitățile la nivelul vârstei lor.
121
PROF. MANEA GEORGIANA
Timpul liber și activitățile de timp liber au un rol important în dezvoltarea personalității elevului. De
aceea ele reprezintă o provocare pentru mulți dintre părinți sau profesori având în vedere că trebuie să luăm
în considerare răspunsul la mai multe întrebări: Ce importanță are activitatea extrașcolarea pentru
dezvoltarea personalității elevului? Care este plus-valoarea pe care aceasta o aduce în dezvoltarea copilului?
Cum să îi oferi copilului maximum de posibilități de petrecere a timpului liber dar fără să aibă un program
încărcat?
Școala contribuie la dezvoltarea personalității elevului, însă activitatea școlară nu este suficientă
pentru dezvoltarea unei personalități complexe, de aceea activitățile extrașcolare sunt esențiale pentru
dezvoltarea elevului. Astfel, în organizarea sistemului de învățământ românesc, un rol important îl deține
Săptămâna Școala Altfel – « Să știi mai multe, să fii mai bun », prin care se dorește dezvoltarea unei
personalități complexe a elevului.
Astfel, printre beneficiile aduse de practicarea unei activități extrașcolare putem identifica :
dezvoltarea încrederii în sine, a imaginației, a motricității, precum și dezvoltarea personală și socială a
fiecărui elev.
Pe de altă parte, activitățile extrașcolare asigură continuitatea educației de acasă și de la scoală, prin
faptul că ele completează deprinderile și competențele dobândite și dezvoltate de fiecare copil în primii ani
de viață în mediul familial și școlar : deprinderi precum disciplina, punctualitatea, rigurozitatea, deprinderi
de natură socială, comunicarea, toleranța, etc.
In plus, activitățile extrașcolare au un rol important în dezvoltarea personalității elevilor care au
rezultate mai slabe la școală, având în vedere că prin reușitele extrașcolare elevul dezvoltă o stimă de sine
crescută și se simte valorizat pentru ceea ce știe să facă.
Activitățile extrașcolare trebuie să reprezinte un moment ludic pentru copil, fie că este vorba de
muzică, dans, sport, teatru. Aceste activtăți trebuie practicate cu plăcere și fără constrângeri pentru a avea
un rol benefic în dezvoltarea personalității elevului. Oricare ar fi acest tip de activitate și oricare ar fi tipul
personalității elevului, activitățile extra trebuie să îl ajute pe copil să se exprime, să-și canalizeze energia,
să socializeze, să exploreze.
Participând la activități extrașcolare, copilul își va descoperi identitatea personalș dar și socială, fiind
o ocazie potrivită de a socializa și de a-și găsi prieteni cu aceleași pasiuni și interese sau din contră cu
pasiuni diferite, ajutându-l astfel să accepte și să tolereze diversitatea.
Având în vedere toate aceste beneficii ale activităților extrașcolare, consider că prin diversitatea
activitățillor propuse în cadrul saptamânii Scoala Altfel, fiecare elev reușește să se identifice cu cel puțin o
activitate și să participe fără constrângeri și cu plăcere la desfășurarea acestora.
Din experiența didactică pot exemplifica prin faptul că în activitățile extrașcolare propuse de-a lungul
anilor, elevii s-au implicat cu plăcere în activități precum : realizarea de afișe/ postere pe diverse teme,
realizarea de interviuri pe subiecte diferite, participarea la activități ecologice (relizarea unui colț eco în
curtea școlii prin plantarea de plante în ghivece din peturi/ realizarea de costume din materiale reciclabile),
participarea la excursii/ vizite ale unor muzee, realizarea de produse hand-made (felicitări, tablouri,
brelocuri), participarea la competiții/activități sportive, participarea la concursuri de cultură generală,
punerea un scenă a unor piese de teatru, etc.
Așadar, activitățile extrașcolare, fie că sunt realizate într-un cadru privat, acasă sau educațional, au
multe beneficii și un rol important în dezvoltarea personalității elevilor, în special dacă ele sunt realizate cu
plăcere, bunăvoință și fără constrângeri.
122
PROF. ÎNV. PRIMAR MANOLACHE VERONICA

LICEUL CU PROGRAM SPORTIV BOTOȘANI
,,Menirea firească a şcolii nu e să dea învăţătură, ci să deştepte cultivând destoinicirile intelectuale în

inima copilului, trebuința de a învăţa toată viaţa.” (Ioan Slavici)
În zilele noastre școala acordă o atenție sporită activităților extrașcolare pentru că reprezintă
modalitatea optimă de a îmbogăți cunoștințele elevilor și a le stimula interesul pentru domenii diverse în
care ei ar putea activa în viitor.
Pentru dezvoltarea personalității, activitățile extrașcolare au importanță deosebită. Prin intermediul
lor, se urmărește cultivarea atitudinii pozitive față de învățătură care conduce spre performanțe ridicate.
Acestea se desfășoară în diferite locuri (instituții, muzee, fabrici), iar participanții pot fi dintr-o singură
clasă sau mai multe claseși chiar de la școli diferite.
Față de lecțiile obișnuite ținute în clasă, activitățile organizate în afara mediului școlar sunt mai
interesante și școlarii sunt motivați să participe ca să vadă lucruri noi, să primească explicații, răspunsuri
ce le satisfac curiozitatea, de la oameni care lucrează în domenii variate.
Planificarea activităților extrașcolare întocmită de profesorul pentru învățământ primar poate
cuprinde: vizite la muzee, la clubul de aeromodelism, case memoriale, instituții publice, întâlniri cu
persoane celebre, excursii, vizionări de spectacole de teatru, concert-lecție, activități artistice, sportive,
activități legate de ocrotirea mediului înconjurător.
Impactul pe care îl au activitățile extrașcolare asupra dezvoltării educabililor se referă la următoarele
aspecte:
 Implicarea în toate tipurile de activități extrașcolare se corelează cu creșterea
performanțelor școlarului la toate disciplinele de studiu.
 Participarea la activitățile în care se promovează atitudini prosociale poate preveni
delincvența juvenilă.
 Activitățile sportive îi motivează să participe la întreceri, competiții unde se pot afirma
dând dovadă de disciplină, curaj, ambiție.
Participând la activități din acestea elevii au ocazia să efectueze o autoanaliză, să se înțeleagă și să
observe comportamentul propriu și al celorlalți, își descoperă pasiuni, identifică posibili factori
motivaționali care îi vor stimula să-și schimbe niște atitudini și astfel să realizeze performanțe înalte nu
doar în perioada școlarității, ci și mai târziu când vor lucra în diferite domenii.
În același sens toate tipurile de activități extrașcolare completează cu concepte și experiențe noi aria
de cunoștințe asimilate la școală, la lecții, dezvoltă competențe, sunt un prilej bun pentru manifestarea
spiritului de inițiativă, le îmbunătățește cultura generală.
Vizionarea pieselor de teatru și întâlnirile cu actorii trezesc interesul copiilor pentru acest domeniu
al culturii. Fiind implicați apoi ca mici actori în dramatizarea operelor literare potrivite vârstei lor ori prin
ținerea șezătorilor literare se pot descoperi adevărate talente ale copiilor care vor alege mai târziu să joace
pe scenele teatrelor.
Învățătorul trebuie să fie creativ el însuși, să gândească tipuri de activități școlare prin care să
trezească interesul, imaginația, curiozitatea, iar elevii să participe necondiționat.
Activități deosebite și îndrăgite de școlari sunt drumețiile, excursiile, taberele. Ele aduc o contribuție
majoră la îmbunătățirea cunoștințelor de geografie și istorie, la educarea patriotismului, îi motivează pe
copii să socializeze, să descopere situații noi, să înțeleagă critica constructivă.
Societatea este într-o continuă transformare. Pe copii trebuie să-i pregătim să se adapteze
schimbărilor, să devină capabili să rezolve situații problemă cu resurse proprii, altfel spus, să facă față
provocărilor din lumea contemporană.
Desfășurate într-o atmosferă relaxantă unde se îmbină utilul cu plăcutul, activitățile extrașcolare
contribuie la completarea procesului de învățare, deci sunt necesare și obligatorii.
Încă o metodă centrată pe elev și care asigură creșterea motivației pentru învățare este proiectul.
Ca metodă de învățare, proiectul se caracterizează prin următoarele aspecte:
 se desfășoară pe o perioadă de timp dinainte precizată;
123
 este început la școală cu anunțarea temei și comunicarea sarcinilor de rezolvat;
 se lucrează și acasă, dar se finalizează în clasă;
 se face un rezumat cu privire la etapele parcurse pentru concretizarea proiectului;
 se prezintă în fața celorlalți rezultatul final, produsul realizat;
Activitatea de proiect cuprinde tratarea unei teme printr-o abordare integrată din perspectiva mai
multor discipline. Elevii sunt dirijați să observe conexiunile dintre discipline și cum se raportează la viața
reală.
Introdusă în activitatea de învățare, metoda proiectului stârnește interesul elevilor pentru cunoaștere,
asigură aprofundarea cunoștințelor însușite, oferă varietate, creează un climat activ, atrăgător.
Elevii implicați în activități de proiect au de lucrat sarcini concrete, iar produsul final este de
asemenea palpabil, vizibil și aduce elevului bucuria muncii împlinite, fapt care îl motivează să participe la
activități de învățare într-un mediu diferit.
Ca metodă centrată pe elev, proiectul dă ocazia elevului să aplice într-o viziune proprie cunoștințele
asimilate anterior și să prezinte celorlalți ce a realizat descriind munca depusă. Pot fi evidențiate talentul,
dăruirea, receptivitatea față de tema propusă.
Metoda proiectului prezintă următoarele avantaje:
• este o metodă eficientă de evaluare şi de învăţare interactivă;
• implică elevul într-o activitate de cercetare autentică;
• elevii devin mai responsabili și cooperanți;
• oferă ocazia unei abordări interdisciplinare, transdisciplinare a temelor;
• este un prilej de a evalua cum utilizează elevul cunoştinţele, resursele materiale
disponibile;
• activizează toți elevii în realizarea sarcinilor de lucru;
• consolidarea şi valorificarea tehnicilor de activitate intelectuală (de colectare, prelucrare
şi diseminare a informaţiilor);
• stimularea iniţiativei şi a gradului de independență a elevilor în etapele activităţilor;
• dezvoltarea structurilor cognitive şi a capacităţilor creatoare ale acestora;
• favorizează dezvoltarea competenţelor de relaţionare, a competenţelor de comunicare;
• dezvoltă creativitatea, imaginația;
• promovează interevaluarea/ autoevaluarea şi interînvăţarea;
• stimulează încrederea în forţele proprii .
Școlarii clasei pe care o conduc au participat cu succes și interes la derularea mai multor proiecte la
nivelul școlii și al clasei. Unul dintre proiectele derulate l-am desfășurat la propunerea părinților și a copiilor
în urma unei vizite făcute la Ipotești în cadrul excursiei tematice ,, Să ne cunoaștem personalitățile
județului”. Proiectul l-am intitulat ,, Eminescu și copiii” și l-am derulat în perioada 15.01-15.06, date
semnificative, marcând nașterea și moartea poetului.
Scopul acestui proiect a fost îmbogățirea cunoștințelor despre opera, omul și poetul Mihai Eminescu.
Obiectivele proiectului:
-cunoașterea semnificației zilei de 15 iunie- 15 ianuarie;
-îmbogățirea cunoștințelor despre marele poet;
-memorarea de poezii din lirica eminesciană;
-participarea la activități în echipă;
-formarea și cultivarea gustului pentru lectură;
-dezvoltarea imaginației și a gândirii creatoare;
-dezvoltarea potențialului artistic al elevilor în cadrul activității extracurriculare.
Activități programate în cadrul proiectului:
,, Mihai Eminescu-geniu al poeziei”- anunțarea temei
Prezentarea în clasă a unui PPT cu date biografice despre Eminescu
Vizită la biblioteca școlii pentru o prezentare a volumelor de poezii scrise de marele poet
Moștenirea culturală lăsată poporului român- expoziție cu cărți din valoroasa operă eminesciană
Recitarea de către fiecare copil din clasă a unor poezii din cele create de genialul Eminescu
Întocmirea portofoliilor cu diverse materiale referitoare la tema propusă
Expunerea desenelor făcute de școlari sugerând imagini evocate de versuri din poezii alese
124
Omagiu Luceafărului- montaj cu cântece, versuri eminesciene
,, Eminescu mereu viu”- vizionarea unui filmuleț care prezintă cum sărbătoresc alți copii pe cel
mai mare poet român
Proiecte asemănătoare am desfășurat cu elevii mei în fiecare an, pe 1 martie cu scopul de a-l omagia
pe Ion Creangă, marele povestitor, pe care noi l-am considerat ,, un mărțișor literar”. Școlarii au fost mult
mai motivați să citească poveștile și povestirile lui Creangă în clasă, într-o atmosferă destinsă, de bună
dispoziție create de limbajul întâlnit în textele citite și care a trebuit explicat pentru că nu se mai folosește
astăzi. Au fost foarte încântați să reprezinte prin desene, picturi, colaje, personajele memorabile din opera
scriitorului. Dramatizarea unor fragmente din ,, Amintiri din copilărie” i-a motivat pe copii să-și dezvăluie
talente actoricești și a favorizat memorarea replicilor într-un limbaj autentic moldovenesc.
Asupra copiilor, proiectele derulate au avut un impact deosebit. Aceștia au fost foarte atrași de
activități, s-au implicat cu dăruire în toate etapele de realizare, ceea ce a dus la îndeplinirea scopului acestor
activități, acela de a lărgi sfera cunoștințelor dobândite la lecțiile clasice.
Proiectul ca metodă de învățare și activitățile extracurriculare reprezintă modalități de intensificare
a motivației copiilor, facilitează asimilarea informațiilor și asigură durabilitatea cunoștințelor.
125
CONCURSUL SCOLAR, FORMA DE CULTIVARE
A TALENTULUI LA PRESCOLARI
PROF. INV.PREȘC. MANOLE GHEORGHITA

GRADINITA CU PROGRAM NORMAL BALENI
Scopul activitatilor extrascolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea copiilor in
activitati cat mai variate si bogate in continut, cultivarea interesului pentru activitati socio-culturale,
facilitarea integrarii in mediul scolar, oferirea de suport pentru reusita scolara in ansamblul ei, fructificarea
talentelor personale si corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale.
Educatoarele Grădiniței cu program normal Băleni s-au implicat în desfășurarea concursului județean
„Cântec, joc și voie bună”, ca organizator al acestui concurs alături de Grădinița Bucșani și Grădinița
Crevedia.
Concursul este o manifestare artistică organizată la nivelul învăţământului preşcolar, la iniţiativa şi
cu sprijinul Inspectoratului Şcolar al Judeţului Dâmboviţa.
Respectând particularităţile de vârstă ale copiilor, am dorit să creăm o relevantă campanie a valorii,
a promovării şi dezvoltării talentelor copiilor noştri, să fim iniţiatorii unei competiţii despre valoare şi
identitate locală şi naţională, toate acestea concurând la o imagine de sine pozitivă a preşcolarilor.
Scopul acestui concurs a fost descoperirea copiilor cu potenţial artistic, promovarea şi orientarea
acestora pe filieră vocaţională, valorificarea obiceiurilor, tradiţiilor şi creaţiilor artistice adecvate vârstei,
amplificarea şi revigorarea activităţilor artistice la nivelul învăţământului preşcolar.
OBIECTIVE:
 să stimuleze creativitatea copiilor, prin interpretarea originală;
 să stârnească interesul copiilor pentru cunoaşterea adevăratelor valori artistice şi pentru
păstrarea lor;
 să dezvolte abilităţi de valorizare şi promovare a frumosului din artă prin cunoaştere şi
interpretare;
 să descopere talente încă de la vârstele mici, pentru dezvoltarea lor ulterioară;
 să dezvolte spiritul competitiv în rândul preșcolarilor şi a cadrelor didactice;
 să promoveze schimbul de experienţă între unităţile de învăţământ.
SECTIUNILE SI GENURILE ABORDATE IN CADRUL CONCURSULUI AU FOST:
 Secţiunea I – artă vocală şi instrumentală (solist, cor, grup vocal)
 Secţiunea a II-a – artă coregrafică:
a) dans modern, clasic, dans de societate, fantezie coregrafică, jocuri muzicale
b) majorete
c) dans sportiv
d) dans popular
 Secţiunea a III-a – artă teatrală (monolog, dialog, scenetă)
 Secţiunea a IV-a – recitări
Au participat formații artistice de la grădinițele din centrul metodic Băleni: Grădinița Bucșani, Băleni,
Bilciurești, Dobra, Crevedia, Cojasca, Bechenești-Finta, Racovița, Hăbeni, Rățoaia, Samurcași, Sterianu,
Cătunu, Butimanu, Mărcești.
Participanții au primit: premiul I, premiul II, premiul III şi menţiuni, diplome de participare pentru
copii, diplome pentru organizatori.
Aceste activitati ofera copilului posibilitatea de a se misca, de a interactiona, de a se relaxa, de a se
exprima liber, de a descoperi lucruri noi, de a-si dezvolta talente si aptitudini culturale.
126
ROLUL ACTIVITAȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN EDUCAȚIA COPIILOR
PROFESOR MANOLE LUMINITA GEORGETA

SCOALA GIMNAZIALACOJASCA
şi socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială.
creativ in diferite domenii.
Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i în contact
direct cu obiectele si fenomenele din natura. Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea
ce ne permite să împăcăm şcoala cu viaţa.
În cadrul acestor activităţi elevii se deprind să folosească surse informaţionale diverse, să
întocmească colecţii, să sistematizeze date, învaţă să înveţe. Prin faptul că în asemenea activităţi se supun
de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copii se autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin
acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea,
să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al scolii şi al învăţământului primar – pregătirea
copilului pentru viaţă.
talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale.
copiii spre unele domenii de activitate: muzica, sport, poezie, pictura. Excursiile si taberele şcolare
Spectacolele constituie o formă de activitate extracurriculară în şcoală, prin care copilul face
cunoştinţă cu lumea minunată a artei. Deşi această formă de activitate îl pune pe copil în majoritatea
cazurilor în rolul de spectator, valoarea ei deosebită rezidă în faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă de
impresii puternice, precum şi în faptul că apelează, permanent, la afectivitatea copilului si creeaza o
atmosfera reconfortanta, de buna dispozitie. In acest sens, am desfasurat spectacole de teatru impreuna cu
Teatrul Voinicelul si Teatrul Zgubilici si am vizionat spectacole de teatru cu valoare educativa .Cu ocazia
excursiilor, elevii au vizionat spectacole la Circul Globus din Bucuresti si spectacole de teatru la Teatrul
Tony Bulandra din Targoviste..
Se ştie că, începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i
în contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Activităţile de acest gen au o deosebită influenţă
formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii, tabere. .
Serbările şi festivităţile marchează evenimentele importante din viaţa şcolarului. Din punct de vedere
educativ importanţa acestor activităţi constă în dezvoltarea artistică a elevului precum şi în atmosfera
sărbătorească instalată cu acest prilej. Mentionez serbarile desfasurate cu ocazia unor
evenimente:Craciunul, Ziua femeii, 1 iunie-Ziua copilului, nasterea poetului Mihai Eminescu, nasterea
127
sciitorului I.L.Caragiale. Aceste mici serbări, organizate de către cadrele didactice, le oferă elevilor răsplata
primită după muncă, şi de asemenea au un rol de motivare.
Educatia prin activitatile extracurriculare urmareste identificarea si cultivarea corespondentei optime
dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viata civilizat, precum si stimularea comportamentului
creativ in diferite domenii. Aceste preocupari suplimentare ofera copilului posibilitatea de a se misca, de a
interactiona, de a se relaxa, de a se exprima liber, de a descoperi lucruri noi, de a -si dezvolta noi talente si
inclinatii.
Bibliografie:
1. Cernea, Maria, „Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de
învăţământ”, în “Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
2. Crăciunescu, Nedelea, „Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului
primar”, în “Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
128
ROLUL ACTIVITAȚILOR EXTRAȘCOLARE
IN SAPTAMANA ȘCOALA ALTFEL
PROF.PT.INV.PRIMAR, MARAȘESCU CLAUDIA

ȘCOALA GIMNAZIALA COSTEȘTII DIN VALE
MOTTO:
„Cea mai eficienta educație pentru un copil constă în joaca lui cu lucruri frumoase.” (Platon)
Școala Altfel este o idee bună.Putem spune ca se vrea o provocare pentru elevi și profesori aceasta
saptamana altfel. Mulți dintre ei trebuie să se prefacă cu mult talent că ALTFEL nu înseamnă LA FEL. Și
nu trebuie să confunde termenul. Doar pentru că nu se pun absențe, nu înseamnă că Altfel este La Fel.
„Şcoala altfel” – sau săptămâna „Să știi mai multe, să fii mai bun!” – reprezintă calea spre întărirea relaţiei
profesor-elev, în absenţa clopoţelului și a lecţiei ce durează strict 45 minute- clasele primare -50 de minute-
clasele gimnaziale.Atmosfera activitatilor extrascolare din „săptămâna altfel” este una specială, fiind trăită
atât de elevi, cât şi de profesori cu sentimentul câştigării unor experienţe noi.Copiii sunt veseli, dornici de
a participa la orice acţiune, de a experimenta sau exersa, profesorii sunt dispuşi să socializeze cu elevii lor,
într-un context non-formal, atipic pentru învăţământul românesc, dar inovator, destins, prielnic pentru
cunoaştere şi fixarea unor relaţii „poate mai umane” decât se pot stabili în cadrul unei ore de curs. Cu
această experienţa a celor cinci zile în care şcoala şi-a schimbat mersul, ne-am obişnuit de-a lungul
anilor.Din perspectiva profesorului, iniţial am simţit apăsarea unei săptămâni pierdute, dar după această
săptămână am constatat că elevii mei erau foarte încântați de activitățile desfășurate și așteptau cu nerăbdare
săptămâna din anul următor.Ulterior, am fost surprinsă de un sentiment pe care nu am mai avut niciodată
ocazia să îl traiesc. Acela al lipsei presiunii unui clopoţel, a tablei, a testului care urma.„Şcoala Altfel” este
o combinaţie de şcoală şi de timp petrecut într-un mod plăcut cu elevii fără a fi stresați de prezența
catalogului. Cele cinci zile sunt pentru profesori o ocazie de a-i cunoaşte mai bine pe elevi, de a întări relaţia
cu aceştia. Se poate spune că toată perioada este de fapt o abordare transdisciplinară. Astfel, noi, cadrele
didactice vom putea să le cunoaștem trăirile lor, motivele pentru care se implică în activitatea școlară și
vom putea să corectăm acolo unde este nevoie.
Transdisciplinaritatea presupune abordarea integrată a curriculum-ului prin centrarea pe probleme
ale vieţii reale, pe problemele importante, aşa cum apar ele în contextual cotidian. Astfel stabileşte punţi
între diferite cunoştinţe, între acestea şi semnificaţia lor pentru viaţa noastră, între acestea şi posibilităţile
interioare ale copilului. Ca urmare, disciplinele nu mai constituie punctul de focalizare al formării, ci
furnizează situaţii de învăţare. Astfel, învăţarea devine un proiect personal al elevului fără a neglija însă
îndrumarea şi orientarea învăţătorului care rămâne totuşi managerul situaţiilor de învăţare. Putem face
învăţarea mai interesantă, reflectând lumea reală, creând un mediu cu o varietate mai largă de stimuli şi
condiţii, determinând elevii să participe activ pe tot parcursul activităţilor şi făcând ca activitatea să devină
o acţiune practică, cu o finalitate măsurabilă.
În săptămâna aceasta, elevii mei de la clasa III sunt extrem de curioși să participe la noile activități.
Voi îmbina utilul cu plăcutul, și astfel totul sa se desfășoare cât mai frumos. Activitățile despre circulație,
ppt-ul despre Iisus, master-chef, încondeierea ouălor, parada costumelor reciclabile se vor împleti cu
momentele de relaxare în aer liber. Plini de entuziasm și bucuroși că vor participa la toate activitățile
propuse, elevii mei vor prezenta, părinților, în cea de-a cincea zi, produsele finale-fapt ce duce cu succes la
indeplinirea unor roluri pozitive si pline de incarcatura emotionala, traire sufleteasca si nu in ultimul rand
si invatare prin descoperire si cooperare.
Când vorbim despre educaţie, nu trebuie să se piardă din vedere faptul că orice activitate umană este
supusă unei legi suverane: adaptarea individului la mediul său, dar şi a colectivului din care face parte.
Scopul activităţilor desfăşurate este de a dobândi deprinderi, capacităţi şi abilităţi.
Programul îşi propune sa atinta urmatoarele tinte:
*Activităţi de educaţie informală şi nonformală;
*Crearea unei motivaţii optime pentru activitatea extraşcolară;
*Implicarea familiei în activităţile extraşcolare;
*Activităţi de dobândire a deprinderilor de viaţă independentă şi autonomie personală.
129
Atitudinile copilului, spontaneitatea şi iniţiativa se manifesta prin cooperare, entuziasm, opoziţie,
pasivitate, formulare de întrebări, detaşare, plăcere, participare totală, tensionare, încordare, atentie,
creativitate, armonie, îndrăzneala, plăcere şi relaxare prin asigurarea unui mediu plăcut şi a unui cadru
favorabil dezvoltării aptitudinilor, imaginaţiei, gândirii critice.
Atasez un plan de activitati extrascolare destinate unei altfel de saptamani:
LUNI: Minte sanatoasa in corp sanatos!(Educatie sanitara)
MARTI:Cum circulam(Educatie rutiera)
MIERCURI: Master-chef, pentru o zi (Activitate gospodareasca)
JOI: Lasati copiii sa vina la Mine! ( Educatie religioasa)
VINERI: E primavara, hai la joaca in aer liber! ( Drumetie-excursie)
Bibliografie:
1. Bocoş, Muşata, 2002, Instruirea interactivă, Presa Universitară Să știi mai multe, să fii mai bun!
2. Ciolan, Lucian, 2008, Invatarea integrata, Editura Polirom, Iaşi.
130
ÎNV. MARC AURICA-ȘC. GIMNAZIALĂ CÎMPENI
Educaţia este unul dintre fenomenele care au apărut o dată cu societatea umană, suferind pe parcursul
evoluţiei sale, modificări esenţiale. „Omul nu poate deveni om decât prin educaţie”, spune Kant, la modul
imperativ. Tot ce ţine de umanitate: limbaj, raţiune, sentimente, artă, morală se realizează numai prin
educaţie.
Valul schimbărilor şi al noutăţilor care asaltează viaţa umanităţii şi a fiecărei colectivităţi umane a
făcut necesară extinderea actului educativ și în afara școlii. Educaţia dată de şcoală nu mai este suficientă
pentru întreaga viaţă a omului. În încercarea de a face faţă provocărilor lumii contemporane, una din
direcţiile de restructurare a realităţii educaţionale este: extinderea actului educativ la nivelul întregii vieţi a
individului. Astfel, fără a nega importanţa educaţiei de tip curricular, devine tot mai evident faptul că
educaţia extracurrriculară, adică cea realizată dincolo de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine
stabilit în formarea personalităţii copiilor. Activităţile extracurriculare sunt activităţi complementare
activităţii de învăţare realizată la clasă, urmăresc lărgirea şi adâncirea informaţiei, cultivă interesul pentru
diferite ramuri ale ştiinţei, atrag individul la viaţa socială, la folosirea timpului liber într-un mod plăcut şi
util, orientează elevii către activităţi utile care să întregească educaţia şcolară, contribuind la formarea
personalităţii. De aceea, şcoala trebuie să fie deschisă spre acest tip de activitați care îmbracă cele mai
variate forme.
Activitatea în afara clasei susţine prin natura şi forma ei de organizare, dezvoltarea iniţiativei,
cultivarea interesului şi a aptitudinilor copiilor. Exercitarea aptitudinilor artistice ale elevilor duce la
lărgirea orizontului lor artistic, la dezvoltarea simţului estetic, înţelegerea frumosului din artă, din natură,
din viaţă. Astfel de activități sunt de o reală importanță într-o lume în care viața copilului este dominată de
mass media, televizor, calculator si internet, a căror utilizare lăsată la voia întâmplării, nu fac decât să
contribuie la transformarea copiilor noștri în niște persoane incapabile de a se controla comportamental,
emoțional și mai presus de toate cu o șubredă dezvoltare intelectuală.
În realizarea activităţilor extracurriculare, am antrenat cei trei factori implicaţi în actul educaţional:
copiii (prin responsabilităţi asumate atât individual, cât şi în grup), familiile (prin susţinere morală,
financiară şi uneori implicare în organizarea activităţilor), școală (prin obţinerea avizelor necesare
deplasării, elaborarea strategiilor didactice, realizarea unităţii dintre cei trei factori şi finalizarea activităţii
întreprinse).
Activităţile extracurriculare reprezintă un element prioritar în politicile educaţionale, întrucât au un
impact pozitiv asupra dezvoltării personalităţii tânărului, asupra performanţelor şcolare şi asupra integrării
sociale, în general. Participarea la activităţi extracurriculare structurate organizate de şcoli, spre deosebire
de participarea la activităţi nestructurate (uneori incluzându-le şi pe cele organizate în şcoli) se asociază cu
rezultate pozitive în ceea ce priveşte dezvoltarea copiilor:
-performanţă şi rezultate şcolare mai bune;
-coeficienţi de abandon şcolar mai scăzuţi;
-o stare psihologică mai bună, incluzând un nivel de stimă de sine mai bun, mai puţine griji privind
viitorul şi sentiment redus de izolare socială;
- solidaritatea, dezvoltarea spiritului de echipă, colaborarea şi lucrul în echipă, capacitatea de
socializare sunt competenţe esenţiale pentru viitorul copiilor şi încadrarea acestora în muncă.
- activităţile extracurriculare au un pronunţat caracter prosocial. Prin ele se dezvoltă abilităţile şi
competenţele sociale, abilitatea de a intra în contact cu instituţiile statului, de comunicare, de interacţiune,
de a se descurca pe cont propriu, de a şti cum să se comporte în diverse situaţii, de a se adapta uşor unor
situaţii noi.
- dezvoltarea competenţelor din sfera artistică (spontaneitatea, dezvoltarea imaginaţiei), cu accent pe
dezvoltarea abilităţilor creative, descoperind noi talente şi aptitudini.
Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv –educative să primeze, dar să fie prezentate în mod
echilibrat şi momentele recreative, de relaxare, atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite. În cadrul
acestor activităţi elevii se deprind să folosească surse informaţionale diverse, să întocmească colecţii, să
sistematizeze date, învaţă să înveţe.
131
principal al şcolii şi al învăţământului primar –pregătirea copilului pentru viaţă.
Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale–organizate selectiv –
constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru.
Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, stimulează şi orientează copiii
spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, pictură. Excursiile şi taberele şcolare contribuie la
îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la educarea dragostei, respectului pentru
frumosul din natură, artă, cultură. Concursurile pe diferite teme sunt, de asemenea, momente deosebit de
atractive pentru cei mici. Acestea oferă copiilor posibilitatea să demonstreze practic ce au învăţat la şcoală,
acasă, să deseneze diferite aspecte, să confecţioneze modele variate. Acelaşi efect îl pot avea concursurile
organizate de către cadrele didactice în clasă Dacă sunt organizate într-o atmosferă plăcută, vor stimula
spiritul de iniţiativă al copilului, îi va oferi ocazia să se integreze în diferite grupuri pentru a duce la bun
sfârşit exerciţiile şi va asimila mult mai uşor toate cunoştinţele.
copii. Acestea asigură un contact direct cu obiectele şi fenomenele în condiţii naturale, ceea ce uşurează
procesul formării reprezentărilor despre acestea şi ajută copiii în cadrul activităţilor organizate în şcoală.
Am constatat că aceste activităţi au îmbogăţit cunoştinţele elevilor despre viaţa plantelor şi a animalelor,
dar au încurajat şi exprimarea liberă a copiilor în afara clasei. S-a mai observat că ei pot reprezenta cu mai
multă creativitate realitatea atunci când desenează, modelează sau au de alcătuit scurte texte.
Serbările şcolare sunt activități extracurriculare care au mari valenţe educative. Aceste activități
permit exprimarea activă a unui număr cât mai mare de elevi, fiecare contribuind, în felul lui, la reuşita
comună. Am realizat astfel de acţiuni cu ocazia zilei de 1 Decembrie, a Crăciunului, a zilei de 8 Martie, a
Zilei Europei, 1 Iunie sau la sfârşit de an şcolar, oferindu-le elevilor posibilitatea de a se exprima liber oral,
în scris sau prin muzică.
Carnavalul este o manifestare veselă, antrenantă, plină de mişcare şi surprize. Am organizat
carnavale cu ocazia sărbătorilor de iarnă, Zilei Pământului sau cu ocazia zilei de 1 Iunie. Participanţii au
purtat costume, întruchipând diverse personaje, iar jocul de rol a stimulat imaginaţia elevilor.
Parteneriatele încheiate între diferite instituţi, cum ar fi: școală-grădiniţă, școală-familie, școală-
bibliotecă, școală-şcoală, școală-muzee, școală biserică, au un impact deosebit în cultivarea şi dezvoltarea
din toate punctele de vedere a şcolarilor mici. La noi în școală s-au derulat numeroase astfel de proiecte
educative la care am participat, dar și personal am implementat și coordonat proiecte și parteneriate la
nivelul comunității locale sau cu alte școli din județ, cât și interjudețean, ca: ”Sunt și eu pieton”, ”Cu drag,
din suflet de copil”, ”Pe urmele strămoșilor”, ”Școala părinților”, ”Suntem egali”etc.
Activitățile extracurriculare vin în completarea procesului de învătământ.. A învăța să înveți și a dori
să te perfecționezi continuu sunt cerințe ale educației permanente, educație ce integrează toate nivelurile și
tipurile de educație, astfel că omul învață să fie el însuși, receptiv la schimbări, capabil să le anticipeze și
să se adapteze la ele. Datorită activităților extrașcolare, putem depista și dezvolta capacitățile creative ale
elevilor, aptitudinile, inventivitatea, spiritul de observație, imaginația creatoare, originalitatea,
ingenuozitatea și independența gândirii. În plus, este vorba despre o modalitate de a stimula copiii dotați și
talentați, prin folosirea altor căi de apreciere a creativității și anume: realizările obținute de elevi la
olimpiade, concursuri, competiții, probele școlare cu caracter creativ, specifice diferitelor discipline de
învătământ.
Totodată, activitățile extrașcolare au un rol important în alegerea profesiunii. De-a lungul timpului,
tinerii își schimbă opțiunile legate de profesia viitoare pe măsură ce evoluează, se dezvoltă intelectual sau
afectiv. Ele se schimbă, se fixează sau se corectează pe măsură ce aceștia își cunosc mai bine aptitudinile
și își concentrează interesele. Dorința de prestigiu, de comunicare, curiozitatea știintifică, aspirația către o
profesiune, dorința de succes, aptitudinile speciale sunt factori motivanți pentru participarea la activitățile
extrașcolare. Tinerii au nevoie de fi ghidați, încurajați să-și realizeze scopurile vieții, apreciați pozitiv, să li
se arate progresele făcute, să li se trezească interesul și curiozitatea pentru ceea ce trebuie să învețe.
Activitățile extrașcolare sporesc motivația.
132
Activitățile extracurriculare reprezintă o componentă educaţională valoroasă şi eficientă, ele
contribuie masiv la formarea şi consolidarea competenţelor sociale şi civice, dar şi a altor competenţe
transversale necesare integrării cu succes a viitorilor absolvenţi în viaţa socială şi în carieră. Ele contribuie
la lărgirea orizontului de cultură, prin îmbogățirea cunoștințelor din diverse domenii, la petrecerea în mod
util, plăcut și organizat a timpului liber, activități lipsite de evaluări riguroase.
Copilul care a învăţat să admire natura, poiana cu flori în cadrul activităților curriculare, să asculte
susurul unui izvor, să observe viaţa insectelor, va deveni prietenul naturii, apoi protectorul ei. Departe de
mediul obişnuit al sălii de clasă, într-o excursie, copiii, descoperă lumea împreună. Călătorind,
deplansându-se în afara spaţiului cunoscut, beneficiază de experiente de cunoaştere, dezvoltându-şi spiritul
de explorare şi satisfacandu-şi curiozitatea.
Bibliografie:
1. Bârzea, Cezar, Arta si Stiinta Educatiei, E.D.P., Bucuresti, 1995;
2. Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ,
Revista” Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
3. Ionesc, M., Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001, pg.162;
4. www.didactic.ro
133
ACTIVITĂŢILE EXTRACURRICULARE ȊN PROCESUL INSTRUCTIV
EDUCATIV
PROF. ÎNV. PRIMAR LENKE MĂRGINEAN

ŞCOALA GIMNAZIALĂ „IOAN OPRIŞ” –TURDA, JUD CLUJ

Prin activităţile extracurriculare urmărim îmbunătăţirea competenţelor sociale, nivelul cooperării,
nivelul comunicării verbale şi nonverbale, nivelul creativităţii prin:
• Procesul de învăţare prin joc;
• Participarea copilului la alegerea activităţilor şi a jocurilor;
• Organizarea adecvată a ambientului educativ;
• Flexibilitatea strategiilor de predare-învăţare;
• Stimularea şi dezvoltarea stimei de sine, a comunicării interpersonale şi a relaţionării.
Exerciţiile suport de desfăşurare a activităţilor vor urmări:
• Atitudinile copilului, spontaneitatea şi iniţiativa (opoziţie, pasivitate, cooperare, entuziasm);
• Maniera de relaţionare (formulare de întrebări, plictiseală, necooperare, detaşare, iritare,
tensionare, încordare, plăcere, participare totală, etc.);
• Adaptarea la situaţiile propuse, gradul de cooperare şi de atenţie;
ACTIVITATEA – „ CLASA MEA E CA O FLOARE” -Rǎsǎdirea plantelor din colţul viu al clasei
OBIECTIVE :
 să se dezvolte interesul elevilor pentru activităţi de plantare a plantelor decorative;
 să compună un mesaj adecvat normelor de protecţie a mediului înconjurător;
 să se aplice cunoştinţele dobândite privind cultivarea şi îngrijirea plantelor;
 să se conştientizeze valoarea florilor ca element peisagistic;
DESCRIERE A ACTIVITĂŢII
Elevii vor aduce pământ şi lăstari de flori pentru această activitate. S-au cumpărat ghivece de flori.
Îndrumaţi şi supravegheaţi de doamnele învăţătoare, aceştia vor planta flori în ghivece şi vor schimba
pământul în ghivecele deja existente. La sfârşitul acestei activităţi, aceste ghivece vor contribui la
înfrumuseţarea clasei.
Moment organizatoric :Numeşte floarea preferată şi precizează anotimpul în care înfloreşte.
Reactualizarea cunoştinţelor anterioare: Se vor actualiza cunoştinţele despre anotimpul primavăra:
Captarea atenţiei : Elevii sunt îndrumaţi să recunoască plantele din imaginile prezentate din Atlasul
botanic.
Dirijarea activităţii
Explicarea şi demonstrarea tehnicii de lucru
Se demonstrează etapele realizării lucrării, se numesc : tehnica, materialele şi normele de igienă ce
trebuie respectate în timpul desfăşurării activităţii.
b). Executarea lucrării: Cadrul didactic urmăreşte executarea lucrării (ghiveciul) şi dă indicaţii
suplimentare individuale sau globale, dacă este cazul.
c). Observarea plantelor: În timp ce ghiveciul se usucă, elevii aleg o plantă din coş şi observă părţile
componente ale plantei. Pe fişa de lucru completează părţile identificate şi compun un mesaj adecvat
protejării mediului înconjurător.
d). Identificare culori calde, culori reci, nonculori: Se explică elevilor că fiecare floare este colorată
datorită pigmenţilor şi se generalizează discuţia asupra tipurilor de culori (calde, reci, nonculori), elevii
fiind conduşi să observe culorile la plantele naturale.
e). Decorarea ghiveciului: Se decorează ghiveciul, folosind culorile alese în funcţie de gustul estetic
al fiecărui elev.
f). Activitate recreativă: Se interpretează cântecul „Înfloresc grădinille”
134
g).Plantarea florilor: După uscarea culorilor pe ghiveci, se plantează florile, urmând indicaţiile : se
ia pânza de sac ce conţine pământul pentru flori, se aşează în ghiveci, se plantează floarea, se udă planta.
Evaluare : Se evaluează obiectiv lucrările respectând criteriile de evaluare stabilite: aspectul estetic,
acurateţea lucrării, respectarea temei şi etapelor de lucru.
Titlul activitătii: Inovatie şi creativitate

Obiective specifice de învăţare – valori, abilităţi şi cunoştinţe (V.A.C.)
V - să exploreze deschiderea către lucruri diverse şi abordări noi
A – să demonstreze creativitate
A – să utilizeze metode diferite pentru a crește creativitatea și inovaţia
A- să aplice o gamă de strategii inovatoare pentru a rezolva provocări/probleme
A - să dezvolte idei originale şi soluţii creative
C - să enumere caracteristici ce demonstrează creativitatea
Metode nonformale utilizate/timp acordat:
Joc de spargere a gheţii – Copacul creativităţii (20 min), Joc “Fiind creativ” (60 min), Exerciţiu de
creativitate-Povestitorul (30 min), Lucru pe grupe-Zoom (50 min)
Materiale de lucru:
Hârtie sau carton; Diferite materiale pentru exerciţiile creative (hârtie, pixuri, creioane colorate, hârtie
de flipchart, etc.). Flipchart sau tablă; Carduri de hârtie sau carton (multiplică-le în funcţie de numărul de
grupe care fac activitatea); elastice de cauciuc.
Descrierea fiecărei activităţi: .
1.Copacul magic: Acesta este un joc distractiv de spargere a gheţii, care poate fi utilizat și ca un joc
de energizare. Adunaţi elevii într-un cerc și așezaţi-vă în mijlocul cercului. Spuneţi că sunteţi un copac și
imitaţi-l sub forma unei statui. Un alt jucător trebuie să vină în mijloc și să încerce să devină un obiect sau
un sentiment asociat cu acel copac așezându-se ca o statuie în relaţie cu acel copac. O a treia persoană va
veni în mijloc și va încerca să se poziţioneze lângă a doua persoană și să reprezinte ceva care ar putea să
relaţioneze cu aceasta. Când sunt deja trei persoane în mijlocul cercului, primele două se vor întoarce în
cercul mare lăsând în mijloc a treia persoană. Exerciţiul continuă cu altcineva din cerc care vine și se alătură
și așa mai departe. Este important ca în mijloc să nu fie mai mult de trei persoane și întotdeauna acestea se
rotesc până când toţi participanţii și-au pus creativitatea și imaginaţia la încercare.
2.Joc “Fiind creativ”: Împărţiţi grupul mare în 2-3 grupuri mai mici. Lăsaţi fiecărui grup 30 de
minute să creeze o modalitate creativă de prezentare a grupului extins din care fac parte în acest moment în
moduri creative, apoi rugaţi-i să prezinte celorlalţi ideea lor și să ceara feedback cu privire la creativitatea
prezentării. După ce prezentările au avut loc, facilitatorul va pune întrebările pentru a extrage învăţăturile
din acest exerciţiu.
3. Povestitorul: Adună participanţii într-un cerc. Numește un participant care să aleagă un gen literar
(mister, de dragoste, poliţist, thriller, etc.), apoi întreabă un alt jucător despre titlul cărţii pe care o veţi crea
în grup. Propune un participant să înceapă povestea, el trebuie să continue până când profesorul numește
alt jucător. Acel jucător trebuie să continue de unde a rămas jucătorul anterior (chiar dacă este mijlocul
propoziţiei sau cuvântului). Jocul continuă în acest mod până la penultimul participant, iar apoi liderul
spune „și morala poveștii este...” și indică spre ultimul jucător rămas. După ce jocul s-a incheiat profesorul
va pune întrebări pentru a extrage învăţăturile din acest exerciţiu.
4. Încheiere: Se întreabă elevii ce au învăţat din aceste activităţi, ce le-a plăcut cel mai mult şi cum
cred ei că aceste activităţi îi vor ajuta pe viitor. Elevii pot fi încurajaţi să caute şi să se implice în activităţi
de voluntariat pe mai departe, având în vedere că aceste activităţi au avut şi scopul de a le stârni interesul
pentru activităţi non-formale şi de voluntariat.
5. Evalurea întâlnirii/activităţii: Elevii vor fi rugaţi să descrie printr-o imagine statuară modul în
care s-au simţit în cadrul acestei întâlniri. Fiecare va arăta imaginea pe rând și acesteia îi pot atașa și un
cuvânt reprezentativ
Activităţile extraşcolare, bine pregătite, sunt atractive la orice vârstă. Ele formează comportamente
sănătoase, constituie sursă de interacţiune între elevi, contribuie la dezvoltarea capacităţii de dialog şi
cooperare, presupun cultivarea respectului faţă de sine şi faţă de ceilalţi.Stârnesc interes, produc bucurie,
facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar. Copiilor li se dezvoltă spiritul
135
practic, operaţional, manualitatea, dând posibilitatea fiecăruia să se afirme conform naturii sale. Ei se
autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi
responsabilităţi.
Bibliografie:
136
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE
ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII PREȘCOLARILOR
PROF. ÎNV. PREȘCOLAR AMELIA MAROIU

GRĂDINIȚA CU P.P. „CĂSUȚA FERMECATĂ” CRAIOVA
Educaţia reprezintă un fenomen social fundamental apărut odată cu societatea umană şi este specific
fiecărei organizări sociale, îndeplinind funcțiile de informare și de formare a omului din punct de vedere
intelectual, moral, artistic, fizic.
Asupra individului se exercită o multitudine de acţiuni şi influenţe educaţionale de-a lungul vieţii.
Specialiştii le-au sistematizat în trei tipuri de realizare a pregătirii pentru viaţă: educaţia formală (școlară),
nonformală (extrașcolară), informală (cunoştinţele pe care individual le preia zi de zi: în familie, cu
prietenii, pe stradă, în mass-media).
Educaţia nonformală îşi are începuturile încă din timpul fondării educaţiei și conţine majoritatea
influenţelor educative care au loc în afara clasei, fiind activităţi extrașcolare sau activităţi opţionale. Are un
caracter mai puţin formal, dar cu acelaşi rezultat formativ. Acţiunile educative plasate în cadrul acestui tip
de educaţie sunt flexibile şi vin în întâmpinarea diferitelor interese, în mod particular pentru fiecare
persoană.
În societatea contemporană, problematica educaţiei dobândeşte noi conotaţii, provocate de
schimbările care se produc în toate domeniile vieţii sociale. Educaţia depăşeşte limitele exigenţelor şi
valorilor naţionale şi tinde spre universalitate, spre patrimoniul valoric comun al umanităţii. Din acest
motiv, un curriculum unitar nu mai poate răspunde singur diversităţii umane, iar dezideratul educaţiei
permanente tinde să devină o realitate de necontestat.
Pedagogia modernă urmăreşte depăşirea vechii concepţii educaţionale care era centrată pe
achiziţionarea de către elev a unui volum mare de informaţii. Această concepţie presupunea verbalism,
enciclopedism, ineficiente în planul integrării profesionale şi sociale. Accentul este pus acum pe aplicarea
practică, al cărei rol este de a consolida informaţiile, de a forma deprinderile, de a dezvolta motivaţia pentru
învăţare şi activităţile productive.
Procesul educaţional presupune şi forme de muncă didactică complementară activităţilor obligatorii.
Oricât de importantă ar fi educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ, ea nu epuizează sfera
influenţelor formative exercitate asupra copilului.
Educatia extracurrriculară este realizată dincolo de procesul de învăţământ şi îşi are rolul şi locul bine
stabilit în formarea personalităţii tinerilor. Activităţile extraşcolare constituie modalitatea
neinstituţionalizată de realizare a educaţiei.
Prin activităţile extracurriculare, educaţia urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei optime
dintre aptitudini, talente, cultivare a unui stil de viaţă civilizat, precum şi stimularea comportamentului
creativ în diferite domenii.
Activităţiile extraşcolare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea
înclinaţiilor şi aptitudinilor elevilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber. Având un
caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă relaxantă, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi.
proiecte cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale,
facilitarea integrării în mediul şcolar, fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudini
caracteriale. Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce permite elevilor cu dificultăţi
de afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intellectual
Activităţile extracurriculare au menirea de a valorifica timpul liber al elevilor într-un mod plăcut şi
util şi de a-l transforma într-o sursă educaţională. Este necesar ca în activităţile extracurriculare obiectivele
instructiv-educative să primeze, dar trebuie să fie integrate în mod echilibrat şi momente recreative.
137
Stimularea personalităţii elevilor prin activităţile extracurriculare
Activităţile extraşcolare, în general, au cel mai larg caracter interdisciplinar, oferă cele mai eficiente
mai apreciaţi şi mai accesibili sufletelor acestora.
sentimente. O mai mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii copilului o au activităţile extraşcolare care
implică în mod direct copilul prin personalitatea sa şi nu prin produsul realizat de acesta.
Se ştie că încă de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe dacă sunt puşi în
contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură.
Copiii au nevoie de acţiuni care să le lărgească lumea lor spirituală, să le împlinească setea de
cunoaştere, să le ofere prilejuri de a se emoţiona puternic, de a fi în stare să iscodească singuri pentru a-şi
forma convingeri durabile.
Participarea efectivă şi totală în activitate angajează atât elevii timizi cât şi pe cei slabi, îi temperează
pe cei impulsivi, stimulează curentul de influenţe reciproce, dezvoltă spiritul de cooperare, contribuie la
formarea colectivului de elevi.
Elevii se autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor,
asumându-şi responsabilităţi.
Cadrul didactic are, prin acest tip de activitate posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze,
să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai plăcut şi mai temeinic obiectivul principal al şcolii şi al
învăţământului primar - pregătirea copilului pentru viaţă.
Realizarea acestor obiective depinde în primul rând de cadrul didactic, de talentul său, de dragostea
sa pentru copii, de modul creator de abordare a temelor, prin punerea în valoare a posibilităţilor şi resurselor
de care dispune clasa de elevi.
Activităţi extracurriculare
1. Serbările şi festivităţile
Serbările şcolare au un caracter stimulator atât pentru micii artişti, cât şi pentru părinţii lor. Punerea
serbărilor în scenă aduc satisfacţii atât “artiştilor“, cât şi “spectatorilor“, elevi şi părinţi, contribuind la
socializarea copiilor de la o vârstă fragedă.
Acest tip de activităţi extraşcolare marchează evenimentele importante din viaţa şcolarului.
Importanţa acestor activităţi constă în cultivarea înclinaţiilor artistice ale elevului, precum şi în atmosfera
festivă creată cu acest prilej.
Perioada de pregătire a serbării, dorinţa sinceră de succes, sudează colectivul, impulsionează în mod
favorabil, cultivă capacităţile de comunicare şi înclinaţiile artistice ale elevilor, atenţia, memoria, gustul
pentru frumos.
Prin conţinutul bogat şi diversificat al programului pe care îl cuprinde, serbarea şcolară valorifică
varietatea intereselor şi gusturilor şcolarilor.
Ea evaluează talentul, munca şi priceperea colectivului clasei şi transformă în plăcere şi satisfacţie
străduinţele colectivului şi ale fiecarui elev în parte.
Este important ca fiecare copil să aibă un loc bine definit în cadrul programelor pentru a se simţi parte
integrată a colectivului şi pentru a fi conştient că şi participarea lui contribuie la reuşita serbării şcolare.
De asemenea, un rol educativ îl au activităţile realizate cu prilejul sărbătorilor naţionale şi
internaţionale.
Concursurile şcolare sunt o metodă de a stârni interesul elevului pentru diferite arii curriculare, având
în acelaşi timp o importanţă majoră şi în orientarea profesională a acestuia.
Concursurile şcolare oferă elevilor posibilitatea de a demonstra practic ceea ce au învăţat la şcoală şi
acasă.
Acelaşi efect îl pot avea concursurile organizate la nivelul clasei sau al şcolii. Dacă sunt organizate
într-o maineră plăcută, vor stimula spiritul de competitivitate, oferindu-i copilului prilejul de a se integra în
diferite grupuri pentru a duce la bun sfârşit munca, precum şi ocazia de a asimila mult mai uşor cunoştinţele.
138
3. Excursiile şi drumeţiile
Acest tip de activităţi ajută la dezvoltarea intelectuală şi fizică a copiilor, la educarea lor cetăţenească
şi patriotică. Excursia îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei experienţe sociale importante,
dar şi îmbogăţirea orizontului cultural-ştiinţific.
Excursia este o formă de activitate cu caracter atractiv şi mobilizator. Este o modalitate deosebită de
educaţie completă deoarece permite o abordare interdisciplinară a cunoştinţelor.
Cunoştinţele de limba şi literatura română sunt valorificate prin recitarea unor poezii, povestirea unor
întâmplari, citire, răsfoirea unor pliante, scrierea impresiilor, alegerea unor cărţi sau reviste.
Cunoştinţele de matematică sunt utilizate pentru calcularea distanţelor, duratei de desfăşurare a unei
activităţi, măsurarea sau aproximarea mărimilor.
Informaţiile din cadrul orelor de istorie sunt folosite de catre elevi pentru a citi inscripţii, pentru a
vizita muzee, expoziţii, monumente ş i locuri istorice, iar cele din cadrul orelor de geografie sunt utilizate
pentru a analiza forme de relief, clima, fauna, flora, localităţi.
Orele de educaţie civică au de asemenea un aport în cadrul excursiilor, ajutând elevii să lege noi
prietenii, să studieze grupurile, să identifice trăsături morale, să aplice norme de politeţe în societate. În
realizarea unei excursii şcolare e nevoie de un plan de lucru cu abordare interdisciplinară, de prelucrarea
normelor de deplasare în grup, a cerinţelor igienico-sanitare, a regulilor de comportare civilizată.
Excursia este o activitate cu o formă de educaţie complexă, prin multitudinea de aspect ale vieţii
(istorice, sociale, geografice, civice, culturale) pe care le înglobează.
O excursie în natură îi ajută pe elevi să înţeleagă legătura dintre cunoştinţele dobândite la diferitele
discipline de studiu şi lumea din afara şcolii, le oferă posibilitatea de a se implica active în propriul proces
de educaţie, îi pune în contact cu comunitatea şi le creează posibilitatea de a-şi susţine în mod public
opiniile.
Elevii au posibilitatea de a se simţi în ipostaza de mici cercetători ai realităţii, se simt responsabilizaţi,
înţeleg semnificaţia unor norme. Dezvoltându-şi gustul pentru descoperirea adevărurilor şi legilor naturii
din jurul lor învaţă cum să iubească ş i să respecte natura în ansamblul ei.
Lucrările realizate pe baza materialelor culese, compunerile, desenele, portofoliile, oferă posibilitatea
unei evaluări temeinice.
4. Vizitele
Vizitele programate la muzee, monumente şi locuri istorice, case memoriale, unităţi economice
constituie un mijloc de a preţui valorile culturale, folclorice, istorice şi economice ale ţării. Ele oferă elevilor
prilejul de a observa obiectele si fenomenele în starea lor naturală, procesul de producţie în defăşurarea sa,
operele de artă originale, momentele legate de trecutul istoric local, de viaţa şi activitatea unor personalităţi
de seamă, relaţiile dintre oameni şi rezultatele concrete ale muncii lor. Toarte acestea stimulează activitatea
de învăţare, întregesc şi desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în cadrul lecţiilor.
Vizitele parcurg aceleaşi etape ca ş i excursiile şi se pot desfăşura cu scopul studierii unei teme, în
timpul activităţii sau in faza recapitulării şi evaluării acesteia.
Pentru ca vizitele să-şi atingă obiectivele, trebuie să fie bine organizate şi să se desfăşoare în condiţii
confortabile de deplasare; să fie din timp anunţate, pentru ca personalul locului vizat sa nu fie luat prin
surprindere şi să fie cooperant; să se stabilească clar obiectivele vizitei ( de informare, de documentare, de
orientare şcolară şi profesională); să se discute învăţămintele, impresiile; să se includă rezultatele
cunoaşterii în experienţa personală a elevilor.
Un rol important îl au vizitele la bibliotecă. În actualul context educaţional, cea mai mare parte a
elevilor nu mai citesc suficient de mult din cauza informaţiilor pe care le obţin mult mai uşor prin
intermediul mass-media sau computerului. Lectura este cea care îl ajută să îşi dezvolte vocabularul, să îşi
îmbogăţească cunoştinţele şi să îşi formeze o cultură literară şi comunicaţională de bază.
5. Vizionările
Vizionarea în grup de filme, spectacole de teatru sau circ specifice vârstei lor, poate constitui o sursă
de informaţii, dar în acelaşi timp şi un punct de plecare în realizarea de către elevi a unor activităţi
interesante. Copilul face astfel cunostinţă cu lumea artei, învaţă să o descifreze şi să o îndrăgească.
Aceste activităţi vor pune elevul în rol de spectator şi vor reprezenta pentru el o sursă de impresii
puternice: stimularea afectivităţii copilului şi cultivarea dragostei pentru artă (cărţi, teatru, muzică).
139
În concluzie, putem spune că activitatea extracurriculară este o componentă educaţională valoroasă
şi eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să îi acorde atenţie, adoptând o atitudine creatoare atât în
modul de realizare a activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să
permită stimularea creativă a elevilor.
Gândirea creativă şi învăţarea din proprie iniţiativă trebuie încurajate prin laudă. Trebuie promovat
modul variat de abordare a problemelor de manipulare a obiectelor şi a ideilor. Elevii trebuie să fie
îndrumaţi să dobândească: o gândire independentă, nedeterminată de grup, toleranţă faţă de ideile noi,
capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica
constructiv.
aducă în atenţia elevilor săi tipuri de activităţi extraşcolare care să le stârnească interesul, curiozitatea,
imaginaţia şi dorinţa de a participa necondiţionat la desfăşurarea acestora.
Bibliografie
* Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ, în
,,Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
* Decun, Livia, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ, în
,,Învăţământul Primar” nr. 4, 1998;
* Ionescu, M., Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
* Lespezeanu, M., Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar, Editura S.C. Omfal, Bucureşti,
2007
curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom, 2002.
140
REDACTAT DE MARTAC ADINA
Educaţia nonformală completează educaţia de bază/ formală asigurând o învăţare cu caracter practic,
implicit şi interdisciplinar. Această formă a educaţiei poate fi realizată, pe o parte, sub protecţia şcolii, ca
activitate extracurriculară educativă (serbări, concursuri, excursii, cercuri), iar pe de altă parte, extraşcolar,
în instituţii specializate în instruirea nonformală (case, centre, cluburi, tabere pentru elevi etc.), având
scopul să valorifice prin metode şi forme caracteristice, conceptul de educaţie globală ce vizează formarea-
dezvoltarea integrală a personalităţii.
Rolul principal al activităţilor extraşcolare constă în dezvoltarea unor aptitudini speciale, cultivarea
interesului pentru activităţi socio-culturale, antrenarea elevilor într-o gamă de activităţi cât mai variată şi
bogată în conţinut, facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în
ansamblul ei, fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale.
Activităţile extraşcolare au scopul reducerii nivelului de anxietate şi maximizării potenţialului intelectual
al elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar.
Un alt rol important al activităţilor extraşcolare în educaţia copiilor este reprezentat de explorarea
unor noi interese, importantă pentru copii în găsirea lucrurilor de care sunt pasionați. Fie că este vorba de
învățarea unui instrument, de a practica un sport sau de a juca într-o piesă, împlinirile cu aceste hobby-uri
pot ajuta la crearea respectului de sine și a încrederii copilului.
Mai mult decât atât, respectul de sine împreună cu încrederea generală a copilului poate fi construit
prin participarea acestuia la o activitate care implică obiective și muncă în echipă. Cu alte cuvinte,
permițându-i copilului să-și construiască încrederea într-un cadru mai relaxat, acest lucru îl poate ajuta la
stăpânirea noilor abilități mai târziu în viață. De exemplu, sportul de echipă face posibilă crearea de relații,
pentru a câștiga încredere în tine însuți ca în celălalt care se află în aceeași echipă. Artele marțiale dau loc
dezvoltării unei discipline, a unei filozofii de viață, a respectului față de ceilalți.
În general, elevul derivă bunăstare fizică și psihică, încredere în sine, smerenie, autodisciplină,
determinare etc. din activități sportive. La nivel psihologic, aceste programe fizice joacă un rol major în
integrarea elevului în viața sa școlară, în special dacă este nou venit. Într-adevăr, practicarea unei discipline
sportive, în care este excelenţă, permite copilului să aibă încredere în el cu privire la performanțele și
capacitățile sale. Aceste valori sunt apoi transmise în modul său de a înțelege lecțiile. Învățarea este
facilitată, iar elevul își îmbunătățește rezultatele la clasă.
Totodată, activitățile artistice și culturale rămân fără îndoială cea mai accesibilă activitate extraşcolară
pentru toți copiii. Astfel, numeroase studii au demonstrat chiar că activitățile artistice, cum ar fi muzica,
pictura, sculptura etc., promovează rezultatele academice ale elevilor. Potrivit lui Catherine Moreau,
activitățile artistice îndeplinesc mai multe obiective ale decretului pentru misiuni, care sunt promovarea
încrederii în sine și dezvoltarea persoanei, implicarea elevilor pentru a participa activ la viața culturală și
transformându-i în cetățeni responsabili. Aceste activități permit, de asemenea, dezvoltarea de capacități și
abilități neașteptate.
Conchidem că prezenţa activităţilor extraşcolare în educaţia copiilor reprezintă un bun prilej pentru
aceştia de a-şi descoperi pasiunile. Mai mult decât atât, implicarea copilului într-o activitate extraşcolară
nu numai că ocupă o parte din timpul lui liber, ci îl învață și abilități valoroase pentru tot restul vieții. De la
gestionarea timpului și a stresului până la munca în echipă și stabilirea obiectivelor, încă de la o vârstă
fragedă, care poate îmbunătăți motivația și încrederea de-a lungul vieții activitățile extraşcolare au un rol
deosebit de important în educaţia copiilor, ajutându-i în foarte multe moduri.
Sursa webografică cercetată:

 https://edict.ro/activitatea-extrascolara-in-scopul-desavarsirii-personalitatii-copiilor/
141
PIP. MARTIN ȘTEFANIA CARMEN

COLEGIUL NAȚIONAL ,,GEORGE COȘBUC”,
NĂSĂUD, JUD. BISTRIȚA-NĂSĂUD
Educația extracurriculară îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii copiilor noştri.
Educaţia prin activităţile extracurriculare urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei optime dintre
în contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură.
Activitatea copilului și educarea lui nu trebuie să se limiteze la spațiul și timpul școlar, ci trebuie să
ia contact și cu mediul social și natural. Pentru realizarea unei educații de calitate se impune îmbinarea
activității curriculare cu cele extrașcolare, cele din urmă venind în completarea procesului de învățământ şi
contribuind la descoperirea şi dezvoltarea aptitudinilor copiilor în diverse domenii.
Activitățile extrașcolare diferă de cele şcolare prin modul de organizare şi desfăşurare. Acestea
vizează, de regulă, acele activități cu rol complementar orelor clasice de predare-învățare. Aria de
desfășurare a acestora e greu de delimitat. Pot fii excursii, drumeții, vizite la muzee, la diverse instituții
publice, la alte unități de învățământ, vizionarea de spectacole de teatru, operă, activități artistice și sportive,
legate de protecția mediului etc. Prin desfășurarea acestor activități, copiii își dezvoltă abilitățile de
comunicare și socializare, de observație, de dezvoltare a culturii, a imaginației și memoriei.
De asemenea, activitățile extrașcolare sunt acele ”uși” care se deschid în ambele sensuri, scopul lor,
însă, fiind același, dezvoltarea personalității, stimularea încrederii în sine. Este de dorit ca elevul să învețe
prin joc, să asimileze noi cunoștințe și într-un cadru nonformal. Datoria noastră de profesori este de a-i crea
elevului spațiul, conjunctura care să îl ajute să dea frâu imaginației, să își valorifice înclinațiile,
dezvoltându-le până va ajunge la performanță.
Deoarece oamenii primesc influenţe educative din multiple direcţii, activitǎţile formale
(instituţionalizate) trebuie conjugate cu cele nonformale (extraşcolare) şi cu cele informale (difuze) pentru
a-şi dovedi eficienţa. Deşi educaţia formalǎ se situeazǎ pe primul loc, cea nonformalǎ are o acţiune mai
evidentǎ în momentul în care educabilii ajung la autoeducaţie.
Trebuie sǎ precizǎm cǎ este utilǎ respectarea unor reguli şi principii pentru a desfǎşura activitǎţi
nonformale de calitate. Acestea au la bazǎ competenţele şi conţinuturile educaţiei formale şi oferǎ diverse
posibilitǎţi de aplicare a cunoştinţelor dobândite în cadrul educaţiei oficiale. Nu exclud efortul elevilor şi
sunt atractive datoritǎ formelor lor variate (cercuri de lecturǎ, sportive, cultural-ştiinţifice, întâlniri cu
scriitori, cluburi de ştiinţǎ, serbǎri şcolare, drumeţii, excursii, tabere, expediţii, Şcoala de Week-End,
concursuri, vizionǎri de spectacole, vizite la muzee, biblioteci etc.). De regulǎ, activitǎţile au loc în şcoalǎ
şi sunt constituite din cercuri pe discipline cu caracter tematic sau pluridisciplinar, competiţii
culturale/sportive, sesiuni de comunicǎri ştiinţifice, comemorǎri sau festivitǎţi, olimpiade etc. Au caracter
formativ educativ, sunt facultative sau opţionale, cunosc modalitǎţi diferite de finanţare, nu presupun
acordarea de note şi evaluarea riguroasǎ, promoveazǎ munca în echipǎ, presupun un demers cross-/trans-
/interdisciplinar, sunt dirijate de personal specializat, aflat în strânsǎ legǎturǎ cu pǎrinţii, elevii, organizaţiile
socio-culturale sau politice. Conţinutul este organizat pe arii de interes, nu pe ani de studiu sau pe discipline
academice.
Valenţele educative ale activitǎţilor nonformale reliefeazǎ relaţia mai destinsǎ, mai apropiatǎ dintre
educator şi educat. Chiar dacǎ profesorul conduce întregul demers didactic, elevii se pot manifesta spontan
şi liber. Adultul nu îşi impune punctul de vedere, cel mult sugereazǎ, coopereazǎ şi îi sprijinǎ sǎ devinǎ
buni organizatori ai propriei activitǎţi. În prim-plan se aflǎ educabilul, în plan secund rǎmânând cadrul
didactic, tocmai pentru ca elevul sǎ îşi poatǎ valorifica abilitǎţile organizatorice, de cooperare, de
colaborare, de asumare a responsabilitǎţii. Paleta de strategii didactice variate oferǎ elevului şansa de a
acumula experienţe de viaţǎ prin contactul nemijlocit cu oamenii, cu fenomenele de culturǎ materialǎ şi
spiritualǎ. Educatul devine resursǎ, producǎtor, lider de opinie, cu alte cuvinte participant activ la propria
învǎţare.
142
În vederea creşterii interesului şcolarilor pentru cunoaştere şi a dezvoltǎrii unor trǎiri emoţionale
autentice, activitǎţile nonformale trebuie sǎ ţinǎ cont de interesele, înclinaţiile, preocupǎrile, preferinţele
elevilor.
Şcoala din zilele noastre nu poate ignora experienţele acumulate de elevi în cadrul acestor activitǎţi.
Ca şi educaţia formalǎ, cea nonformalǎ urmǎreşte formarea unor comportamente propice învǎţǎrii continue,
chiar şi prin mijloace proprii, achiziţionarea unui volum de informaţii şi transferarea lui în diverse domenii
ale cunoaşterii, dezvoltarea gândirii critice, multiplicarea experienţelor pozitive.
În ultimul timp, constatǎm o tendinţǎ de apropiere între educaţia formalǎ şi cea nonformalǎ: prima
tinde sǎ devinǎ tot mai flexibilǎ, mai adaptatǎ nevoilor şi motivaţiilor specifice educabililor, în vreme ce a
doua se organizeazǎ din ce în ce mai riguros, urmǎreşte o cât mai explicatǎ recunoaştere publicǎ, foloseşte
metode deja probate şi recunoscute de specialişti, urmǎreşte asigurarea unei anumite calitǎţi.
Cu toate acestea, educaţia nonformalǎ îşi are rolul ei, sprijinind eforturile celor care doresc sporirea
coerenţei procesului instrutiv-educativ: educaţia permanentǎ şi orientarea prospectivǎ a educaţiei.
Putem menționa că activităţile extraşcolare generează relaţii de prietenie şi ajutor reciproc între elevi,
educă simţul responsabilităţii şi o atitudine justă faţă de scopurile urmărite. Important este ca elevii să fie
antrenaţi nu numai în desfăşurarea unor asemenea activităţi, ci şi în iniţierea şi organizarea lor. Valorificarea
activităţilor extraşcolare în practica educaţională ar trebui să se producă sistematic şi cu mai multă eficienţă,
pentru dezvoltarea armonioasă a elevilor.
BIBLIOGRAFIE:
1. CERNEA, MARIA, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de
învăţământ, în “ Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti.
2.. IONESCU, M.; CHIŞ, V. 2001, Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de
instruire şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
143
PROF. ÎN ÎNV. PRIMAR MĂRUŞTER MONICA ADRIANA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ „ARON COTRUŞ” ARAD
Maria Montessori
Lumea în care se nasc şi cresc copiii de astăzi este una complexă, într-o permanentă schimbare, iar
aceştia trebuie pregătiţi să înţeleagă şi să accepte provocările, să devină ei înşişi factori ai schimbărilor
viitoare. Activităţile extraşcolare vin în completarea procesului de învăţământ şi contribuie la descoperirea
şi dezvoltarea aptitudinilor elevilor în diverse domenii artistice. Procesul dezvoltării tinerei generaţii nu
poate fi redus numai la activitatea instructiv-educativă care se desfăşoară în cadrul lecţiilor.
deplină de a alege conţinuturile care sunt în perfectă concordanţă cu interesele şi dorinţele lor. Astfel,
abordările bazate pe iniţiativă, imaginaţie și opţiune. Toate acestea duc la formarea unor personalităţi
complete şi complexe.
Educaţia unui copil nu se realizează doar într-un cadru formal, în cadrul grădiniţelor şi a şcolilor, ci
şi prin activităţi extracurriculare şi extraşcolare.
Scopul acestor activităţi este implicarea tuturor copiilor preșcolari/elevilor și a cadrelor didactice în
activități care să răspundă intereselor și preocupărilor diverse ale copiilor preșcolari/elevilor, să pună în
valoare talentele și capacitățile acestora în diferite domenii, nu neapărat în cele prezente în curriculumul
național și să stimuleze participarea lor la acțiuni variate, în contexte nonformale.
comportament, o ţinută adecvată situaţiei, declanşând anumite sentimente.
Activităţile extracurriculare moral-civice, alături de celelalte activităţi desfăşurate în grădiniţă/şcoală
pe nivele de vârstă, contribuie, prin trăirile afective, emoţii puternice, generate de exemplele oferite de eroii
neamului, la formarea, în sufletul copiilor, a unor sentimente morale, care se vor transforma în convingeri
ferme pe parcursul procesului instructiv-educativ.
relaxantă care să permită stimularea creativă a elevilor. Cadrul didactic poate face multe pentru educarea
spiritului creativ în cadrul activităţilor extracurriculare. Dar, se vede necesitatea de a modifica destul de
mult modul de gândire, să evite critica, în astfel de activităţi, să încurajeze elevii şi să realizeze un feed-
back pozitiv
Bibliografie
1981.
144
ROLUL ȘI EFICIENȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE
-SERBĂRILE ȘCOLARE-
MATEAN LIANA MARIANA
Oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare, i se poate preda cu succes într-o formă intelectuală
adecvată orice temă, dacă materia este prezentă într-o formă mai simplă, astfel încât copilul să poată
progresa cu mai multă ușurință și mai temeinic spre o deplină stăpânire a cunoștințelor. (Jerome Bruner)
Procesul de învămînt ,, îmbracă’’ și forme de muncă didactică complementare lecției obișnuite

.Acestea se pot desfășura atât în școală, în afara orelor de curs, cât și în afara școlii sub atenta îndrumare a
cadrului didactic.Aceste activități presupun o continuă perfecționare a metodelor folosite, stimulînd
totodată inițiativa, fantezia și contribuția creatoare a cadrului didactic implicat.
Activitățile extrașcolare, în general, au cel mai larg caracter interdisciplinar, oferă cele mai eficiente
modalități de formare a caracterului copiilor încă din clasele primare, deoarece sunt factorii educativi cei
mai apreciați și mai accesibili sufletelor noastre
Valențele formative ale acestor activități se extind asupra componentelor conștiinței și conduitei,
îmbogățind sfera informațională, declanșând trăiri afective și oferind condiții prielnice exersării conduitei
elevilor. Specific acestor activități este că oferă posibilități mai largi de cunoaștere nemijlocită a realității,
stimulează spiritul de inițiativă și dispun de o încărcătură afectivă mai puternică. În cadrul acestor activități
elevii dobândesc noi cunoștințe care reîntregesc și consolidează procesul de înțelegere a fenomenelor care
se circumscriu in perimetru social. Se dezvoltă în acest fel simțul de răspundere, se consolidează
convingerile și se stabilizează trăsăturile pozitive de voință și caracter.
Activitățile extracurriculare contribuie la gândirea și completarea procesului de învățare, la
dezvoltarea înclinațiilor și aptitudinilor elevilor, la organizarea rațională și plăcută a timpului lor liber.
Având un caracter atractiv, elevii participă într-o atmosferă de voie bună și optimism, cu însuflețire
și dăruire. Potențialul larg al activităților extrașcolare este generator de căutări și soluții variate. Succesul
este garantat dacă ai încredere în imaginația, bucuria și în dragostea din sufletul copiilor.
Serbările școlare au un caracter stimulator atât pentru micii artiști, cât și pentru părinții lor. Prin
conținutul bogat al programului pe care îl cuprinde serbarea școlară valorifică varietatea, preocuparea
intereselor și gusturilor școlarilor. Ea evaluează talentul, munca și priceperea colectivului clasei și
transformă în plăcere și satisfacție străduințele acestuia.
Perioada de pregătirii a serbării, dorința sinceră de succes pot suda colectivul clasei, impulsionează
în mod favorabil fiecare copil să trăiască acele momente. Consider că fiecare copil trebuie să aibă un loc
bine definit în cadrul programelor artistice pentru a se simți parte integrantă, să știe că și datorită lui serbarea
a avut succes. Cadrul didactic trăiește alături de elevi reușita serbării, contactul cu publicul trezește în
sufletul copiilor dorința de a învinge timiditatea și a da tot ce are mai bun.
E fascinant când pe scenă apar micii artiști, recitatori, cântăreți, dansatori, etc. Este cu adevărat
extraordinar când ei reușesc să trezească în sufletul spectatorilor emoții, bucurii. Punerea în scenă a
serbărilor aduce satisfacții atât micilor artiști, cât și spectatorilor, contribuind la socializarea copiilor de la
o vârstă fragedă.
Participarea efectivă într-o activitate extrașcolară angajează atât elevii timizi, cât și pe cei
temperamentali, dezvoltă spiritul de cooperare și fairplay-ul.
Elevii se autodisciplinează prin faptul că îmbină utilul cu plăcutul, în același timp asumându-și și
anumite responsabilități. Cadrul didactic are responsabilitatea să-i dirijeze bine pe elevi, să-i implice pe toți
și să încerce să atingă obiectivul principal – pregătirea copilului pentru viață. Renunțarea la realizarea
efectivă a activităților extrașcolare înseamnă sărăcia vieții sufletești a copiilor, privarea lor de sentimente
și emoții; deoarece acestea contribuie la formarea capacităților de comunicare ale elevilor, atenției,
memoriei, gustului pentru frumos.
Activitățile extrașcolare nu au un spectru al activităților impus, ele oferă o mare libertate de construție
a învățării. Totul depinde de talentul cadrului didactic, de dăruirea sa în această meserie, de modul creator
de abordare a acestor activități prin punerea în valoare a tuturor resurselor de care dispune clasa de elevi.
145
Bibliografie:
1)Nicola, I., Tratat de pedagogie școlară, (2003), Aramis
2)Cernea, M., Contribuția activităților extracurriculare la optimizarea procesului de învățământ în
înv. primar, Ed. Discipol, București;
3)Crăciunescu, N., Forme de activități extracurriculare desfășurate cu elevii cilului primar, Ed.
Discipol, București;
4)Jinga, I; Istrate, E, (1998), Manual de pedagogie, Ed. All, București.
5)Revista Învățământul primar, (4/2004), Ed. Miniped
146
ROLUL ACTIVITĂŢILOREXTRACURRICULARE ÎN DEZVOLTAREA
PERSONALITĂŢII ELEVILOR
PROF. INV. PRIMAR MATEESCU CONSTANTIN

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,CAROL AL II-LEA''- DIOȘTI, DOLJ
fiecărei organizări sociale, îndeplinind funcţiile de informare şi de formare a omului din punct de vedere
persoană.
achiziţionarea de către elev a unui volum mare de informaţii. Accentul este pus acum pe aplicarea practică,
al cărei rol este de a consolida informaţiile, de a forma deprinderile, de a dezvolta motivaţia pentru învăţare
şi activităţile productive.
Educația extracurrriculară este realizată dincolo de procesul de învăţământ şi îşi are rolul şi locul bine
de afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intellectual.
147
Bibliografie
2007;
148
JOCUL DE ROL IN TERAPIA LOGOPEDICA
PROF. LOGOPED MATEESCU CORNELIA
Rolul activităților extrașcolare este foarte important pentru dezvoltarea armonioasă a copilului,
indiferent de etapă de vârstă în care acesta se află. Aceste activități ajută elevii la formarea unei atitudini
pozitive față de învățare, ridică performanțele școlare, le formează diverse abilități practice, dar și strategii
adecvate de rezolvare de probleme. Pe lângă toate acestea, activitățile extrașcolare acționează și asupra
stimei de sine, iar sentimentul de împlinire este mult mai ridicat. Analizând literatura de specialitate în
domeniul logopediei, aceasta ne arată o serie de trăsături specifice ale copiilor care au nevoie de terapie
logopedică. Printre trăsăturile cele mai des întâlnite avem lipsa de încredere în propriile forte, dar și a
inițiativei în sarcini. Astfel, prin intermediul activităților și jocurilor terapeutice se încearcă nu doar
remedierea tulburărilor de limbaj, dar și a încrederii în propria persoană. Jocul de rol ca și metodă didactică
utilizată în practica logopedică are un rol extrem de important în stimularea, învățarea și corectarea vorbirii.
Jocul de rol este considerat o artă magică a imitației și a prefacerii. În cadrul jocurilor de rol copilul
reproduce fictiv o situație reală (personaje, fenomene, funcții, relatii) într-un scenariu prestabilit. Beneficiile
pe care aceste activități le au în dezvoltarea lui sunt nenumărate, dezvoltând abilități importante și ajutându-
l să înțeleagă o mulțime de concepte și idei pe care altfel cu greu și le-ar putea explica.
Etapele pregătirii și folosirii jocului de rol sunt următoarele:
- identificarea situației interumane care se pretează la simulare prin jocul de rol.
- modelarea situației și proiectarea scenariului. Situația de simulat este supusă analizei sub aspectul
statusurilor și categoriilor de interacțiuni implicate. Din situația reală sunt reținute pentru scenariu numai
aspectele esențiale: status-urile și rolurile cele mai importante care servesc la constituirea unui model
interacțional.
- alegerea partenerilor și instruirea lor relativ la specificul și exigențele jocului de rol. Este vorba de
distribuirea rolurilor și familiarizarea participanților cu sarcinile de realizat.
- învățarea individuală a rolului de către fiecare participant prin studierea fișei. Este necesar ca
participanții să fie lăsați 15-20 de minute să-și interiorizeze rolul și să-și conceapă modul propriu de
interpretare;
- interpretarea rolurilor;
- dezbaterea cu toti participanții a modului de interpretare și reluarea secvențelor în care nu s-au
obținut comportamentele așteptate. La dezbatere participă și observatorii.
În repartizarea status-urilor și rolurilor, conducătorul activității să țină seama de aspirațiile,
aptitudinile și preferințele fiecărui participant; este foarte bine ca înainte de interpretarea rolurilor să se
efectueze exerciții individuale sau în grup, discutarea unor cazuri similare și relevarea de către participant
a modului de rezolvare etc.; să fie urmărit fiecare participant referitor la modul cum preia și interpretează
rolul și cât de mult se identifică cu el; să se asigure o atmosferă plăcută de lucru, pentru a se evita blocajele
cognitive și emoționale, conflictele etc; fiecare participant să cunoască atât conduitele proprii pe care
trebuie să le adopte, cât și pe cele pe care le așteapta de la interlocutorii săi; interpreții să fie ajutați să nu
se abată de la rolul primit; un joc de rol să fie interpretat de mai multe ori de aceeași categorie de elevi
pentru a se asigura însușirea și automatizarea deprinderilor și comportamentelor.
Prin acest tip de joc, el este încurajat să se joace și să dobândească o mulțime de abilități și cunoștințe:
își explorează imaginația, dobândește noi elemente de limbaj și își dezvoltă vocabularul, învață, gândește
abstract, își îmbunătățește abilitățile sociale, conștientizează efectele sau consecințele unei acțiuni asupra
altora, înțelege punctul celorlați de vedere, dezvoltă abilități de lider, capătă încredere în sine și în forțele
propria, învață lecții de viață importante, găsește soluții creative la diverse probleme.
Mai nou, experții din domeniu au demonstrat că jocul de rol folosește și stimulează nu doar latura
emoțională, limbajul sau abilitățile motorii, ci are un rol esențial în dezvoltarea inteligenței copilului,
determină formarea unor conexiuni sinaptice la nivel cerebral. Cu cât se formează mai multe conexiuni de
acest gen, cu atât copilul devine mai inteligent. Dincolo de toate beneficiile pe plan social, cognitiv si
psihomotor, stimularea imaginației ramâne cel mai important avantaj al acestui joc.
149
Bibliografie:
1. Pedagogie pentru examenul de definitivat- www.educatie.trei.ro;
2. C.Bodea Hațegan, - Logopedia, Editura Trei, București 2016;
3. https://www.copilul.ro/copii-3-6-ani/joc-si-jucarii/Jocurile-de-rol-la-copii-Beneficii-si-idei-de-
jocuri-de-rol-a12019.html
150
ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN PROCESUL EDUCAȚIONAL
PROF.INV.PREȘCOLAR MATEESCU MARINELA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,CAROL AL II-LEA'' DIOȘTI
Activităţile extracurriculare de cultivare a gândului şi spiritului, a dorinţei de frumos şi mişcare

îmbracă forme multiple : serbări şcolare, vizite, excursii, drumeţii, parteneriate educaţionale, proiecte
educaţionale, activităţi educative, etc. Astfel de activităţi oferă numeroase prilejuri de afirmare a elevilor,
de dezvoltare a personalităţii şi creativităţii acestora, întrucât lumea actuală este stăpânită de televizor sau
de calculator .
Serbarea este o manifestare festivă, cu program complex, prilejuită de sărbătorirea diferitelor
evenimente de însemnătate naţională sau internaţională, de tradiţiile şi obiceiurile statornicite în şcoală.
Serbarea şcolară este o activitate extracurriculară tradiţională, care are mari valenţe educative.
Această activitate permite exprimarea activă nu numai a câtorva copii mai talentaţi într-un domeniu sau
altul, ci a unui număr cât mai mare de copii, fiecare contribuind, în felul lui, la reuşita comună.
Am realizat astfel de acţiuni cu ocazia zilei de 1 Decembrie, a Crăciunului, a zilei de 8 Martie sau la
sfârşit de an şcolar, oferindu-le copiilor posibilitatea de a se exprima liber oral sau prin muzică.
carnavaluri cu ocazia sărbătorilor de iarnă sau cu ocazia zilei de 1 Iunie. Participanţii au purtat costume
întruchipând diverse personaje, iar jocul de rol a stimulat imaginaţia elevilor. Element dominant al
carnavalului a fost dansul, intercalat cu diverse forme de manifestări artistice. Elevii au avut posibilitatea
de a se manifesta liber, atât în crearea costumului, cât şi în interpretarea/realizarea unor monologuri.
Concursurile sunt forme competiţionale de activitate extraşcolară, organizate pe diferite teme. Am
organizat la nivel de şcoală concursuri de dans, de creaţii artistice, de desen, între clasele de nivel primar,
dar am participat şi la Concursuri Naţionale şi Internaţionael de creatie plastică şi creaţie literară., Micul
matematician, Ortografie şi comunicare, etc.
Vizionarea spectacolelor, a filmelor, a diafilmelor sau a emisiunilor de televizor sunt forme de
activitati prin care elevul nu doar dobândeşte informaţii, ci este stimulat spre activităţi de pictură, dans
ş.a.m.d. determinând astfel şi dezvoltarea creativităţii.
Aceste activităţi întregesc activitatea educativă a şcolii, aducând un surplus informaţional elevilor şi
completând condiţiile concrete ale educaţiei acestora. Astfel experienţa de învăţare non-formală şi
informală întregeşte, completează şi lărgeşte experienţa de învăţare formală.
Elevii devin capabili să înţeleagă lumea în care trăiesc şi să o transforme, să se cunoască pe sine şi să
se transforme, să recepteze şi să transmită mesaje, exprimându-şi gândurile şi sentimentele fie prin
comunicare verbală, utilizând un limbaj bogat şi nuanţat, fie prin creaţie plastică. Ilustrând realităţile vieţii
lor cotidiene, activităţile specifice şcolii, familiei şi comunităţii din care fac parte, variatele forme de
exprimare ale copiilor dobândesc atât rol formator cât şi informator. Rezultatul actului lor creator devine
astfel cartea lor de vizită, dar şi a şcolii în care învaţă.
extracurriculare. Dar, se vede necesitatea de a modifica destul de mult modul de gândire, să evite critica, în
BIBLIOGRAFIE:
1. Cosmovici, Andrei, Iacob, Luminiţa coord., ( 2008), Psihologie şcolara, Ed.Polirom, Iaşi;
2. Manolache, Anghel-coord. general (1979), Dicţionar de pedagogie, Ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti;
3. Ştefan, Mircea (2006), Lexicon pedagogic, Ed. Aramis, Bucureşt;
4. Revista învăţământ primar nr. 4 din 1998, Contribuţia activităţilor extraşcolare în optimizarea
procesului de învătământ.
151
”ROLUL ACTIVITATILOR EXTRASCOLARE IN EDUCATIA COPIILOR”
PROFESOR INVATAMANT PRESCOLAR: MATEESCU SILVIA-STEFANIA

GRADINITA ”FLOARE DE COLT”, BUCURESTI, SECTOR 3
Complexitatea finalităţilor educaţionale impune îmbinarea activităţilor curriculare cu cele

extracurriculare, iar parteneriatul educaţional, ca set de intervenţie complementară, apare ca o necesitate.
Activităţile extrascolare organizate de grădiniţă au conţinut cultural, artistic, spiritual, ştiinţific,
locale.
Activităţile extrascolare de masă reprezintă activităţi care cuprind aproape întreaga masă a copiilor
dintr-o grupă, mai multe grupe, sau chiar grupe de copii din mai multe grădiniţe. Aceste activităţi le oferă
destindere, recreere, voie bună, satisfacţiile atmosferei de grup, iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmări
şi recunoaştere a aptitudinilor. Aceste activităţi au caracter ocazional şi iau forme foarte variate: sărbătorirea
zilei de naştere a unui copil la care participă colegi din toată grădiniţa; vizionarea în grup a unor spectacole
la teatrul de păpuşi; vizitarea centrului de plasament; excursii; plimbări în parc; vizită la diferite muzee.
Excursia reprezintă un mijloc didactic de mare importanţă în raport cu dezvoltarea cognitivă şi
afectivă a copilului, oferă copiilor posibilitatea să observe, să cerceteze, să cunoască în mod direct o mare
varietate de aspecte din natura, de ordin biologic despre mediul natural şi factorii de mediu. Contribuie la
educarea şi dezvoltarea simţului estetic, trezeşte dragostea pentru natura si respectul pentru frumusetile ei,
stimulează curiozitatea şi spiritul de echipă al copiilor, aceştia întipărindu-şi în memorie unele aspecte care
poate vor fi de neuitat pentru ei şi le vor întipări în memorie pentru tot restul vieţii.
Cea mai îndrăgită activitate extraşcolară este pentru copii excursia. Aceasta reuşeşte cel mai bine să
trezească şi să dezvolte interesul copiilor, îmbogăţindu-le orizontul cunoaşterii. Este o modalitate de
învăţare cu caracter atractiv şi mobilizator care oferă copiilor ocazia de a efectua observaţii corecte asupra
obiectelor şi fenomenelor aşa cum se prezintă ele în stare naturală, asupra operelor de artă din muzee şi
caselor memoriale, asupra unor monumente legate de trecutul istoric, de viaţa şi activitatea unor
personalităţi de seamă ale ştiinţei şi culturii naţionale. Excursia are menirea de a stimula activitatea de
învăţare, de a întregi şi desăvârşi ceea ce copiii au acumulat la grădiniță, în cadrul lecţiilor. Ea permite o
abordare interdisciplinară, făcând apel la aproape toate disciplinele de învăţământ: istorie, geografie, limba
română, educaţie plastică, educaţie muzicală, educaţie religioasă, matematică şi mai ales educaţie
ecologică.
Activitatile sportive sunt preferatele celor mai multi parinti, pentru ca acestea ii ajuta pe copii sa
aiba o viata ordonata, sa aiba un program stabilit, pe care il respecta zilnic, un regim alimentar si un stil de
viata sanatos.
Chiar si esecul in aceste activitati ii va invata pe copii cateva lectii valoroase, cum ar fi ca pentru
obtinerea succesului este nevoie de mai multa munca, perseverenta, dar si de pasiune.
Mai mult, activitatile extrascolare ii ajuta pe cei mici sa se adapteze mult mai usor la conditii si medii
noi si uneori dificile si sa lucreze sub presiune. Experienta dobandita in acest mod ii ajuta sa isi pastreze
concentrarea si eficienta, indiferent de temperaturi, de zgomote sau de factorii disturbatori din jur.
In concluzie, activitatile extrascolare sunt importante in cresterea si dezvoltarea armonioasa a
copilului.
BIBLIOGRAFIE:
Ionescu M.; Chiş V. – Mijloace de învăţământ si integrarea acestora în activităţile de instruire şi
152
PROIECT EDUCAȚIONAL NAȚIONAL
PROF. ÎNV. PREȘCOLAR - MATEI ANCA IONELA

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.1-HUNEDOARA
Activitățile extrașcolare realizate dincolo de procesul de învățare își au rolul și locul bine stabilit în
formarea personalității copiilor. Educația unui copil nu se realizează doar într-un cadru formal (grădinițe,
școli), ci și prin activități extrașcolare și extracurriculare.
Aceste activități au ca scop identificarea și cultivarea corespondenței optime dintre aptitudini, talente,
cultivarea unui stil de viață civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ. Copiii participă cu
însuflețire și dăruire la astfel de activități, iar succesul este garantat dacă ai încredere în imaginația, bucuria
și dragostea din sufletul copiilor, dar să îi lași pe ei să te conducă spre acțiuni frumoase și valoroase.
Lumea în care se nasc copiii de astăzi este una complexă, într-o permanentă schimbare, iar aceștia
trebuie pregătiți să înțeleagă și să accepte provocările într-un mod practic, creativ, inovator.
Nicola consideră că „Activitatea extraşcolară oferă independenţă mai mare elevilor şi asigură o
norme disciplinare” . Activităţile extraşcolare au unele particularităţi prin care se deosebesc de activităţile
şcolare. Ele sunt diferite din punct de vedere al conţinutului, duratei, metodelor folosite şi formelor de
organizare a activităţii. Conţinutul activităţilor extraşcolare nu este stabilit printr-un curriculum obligatoriu;
elevii au libertatea deplină de a alege conţinuturile care sunt în perfectă concordanţă cu interesele şi
dorinţele elevilor. Astfel, acestea devin o formă complementară de activitate – parte componentă a educaţiei
– care stimulează valori, aptitudini şi dezvoltă vocaţia, talentul, încurajând competiţia, asumarea de
responsabilităţi, comunicarea, abordările bazate pe iniţiativă, imaginaţie și opţiune. Toate acestea duc la
formarea unor personalităţi complete şi complexe.
viaţă a elevilor. Aceste activităţi se organizează în funcţie de conţinutul lecţiilor și prin conținutul lor se
urmăresc lărgirea orizontului de cunoștințe etc.
Vizitarea unui muzeu, expoziţii, a unui atelier al meșterului popular sau artist plastic poate fi o situaţie
de învăţare cu scop cultural-artistic, dar şi un moment de reconciliere ori de introspecţie, în funcţie de
educaţia anterioară a elevilor sau de tematica în care se încadrează excursia.
Prin urmare, elevii trebuie ajutați să participe la activitățile educative, să se implice afectiv, cu plăcere
și bucurie spontană în ceea ce fac. De aceea, un rol important în dezvoltarea aptitudinilor artistice ale
copiilor au ilustrarea poveștilor, miturilor, basmelor și poeziilor prin aplicarea metodelor, procedeelor și
tehnicilor artistico-plastice.
153
În concluzie, putem menționa că activităţile extraşcolare generează relaţii de prietenie şi ajutor
reciproc între elevi, educă simţul responsabilităţii şi o atitudine justă faţă de scopurile urmărite. Important
este ca elevii să fie antrenaţi nu numai în desfăşurarea unor asemenea activităţi, ci şi în iniţierea şi
organizarea lor. Valorificarea activităţilor extraşcolare în practica educaţională ar trebui să se producă
sistematic şi cu mai multă eficienţă, pentru dezvoltarea armonioasă a elevilor.
Bibliografie:
1. Cucoş, C., Pedagogie (ediţia a doua, revăzută şi adăugită), Bucureşti, Polirom, 2002;
2. 5. Nicola, I., Tratat de pedagogie școlară, București, Aramis, 2000;
3. http://www.liceulmiercureasibiului.ro/rolul-activitatilor-extrascolare-formarea-si-dezvoltarea-
copiilor/
154
PROF. INV. PRIMAR MATHE ILZE

LICEUL TEHNOLOGIC JIDVEI
Activitatile extrascolare sunt foarte importante pentru dezvoltarea elevilor. Sunt acele activitati care
se realizeaza in afara institutiei de invatamant cu participarea tuturor elevilor.
Activitatile extrascolare ii ajuta pe elevi sa se inteleaga pe ei insisi prin observarea si interpretarea
propriului comportament si sa faca comparatie cu al celorlalti.
Prin aceste activitati, elevii isi completeaza cu notiuni noi, cunostintele insusite in cadrul orelor. Ajuta
la formare de competente, contribuie la educarea morala, estetica a elevilor. Activitatile extrascolare
reprezinta un mijloc de formare a deprinderilor elevilor, constituie legatura acestora cu activitatea practica.
Aplicarea cunostintelor dobandite la clasa in cadrul activitatilor extrascolare duce la formarea si
dezvoltarea aptitudinilor la elevi.
Aria de desfasurare a acestora este larga. Pot fi excursii, drumetii, vizite la muzee, la diverse institutii
publice: dispensar, politie, primarie, alte unitati de invatamant, vizionare de filme, activitati artistice,
activitati sportive, activitati legate de protejarea mediului.
Activitatile extrascolare bine echilibrate, bine organizate ofera posibilitatea valorificarii
competentelor elevului in procesul de pregatire care pot sa-l influenteze toata viata. Aceste activitati au un
rol important pentru a evita situatii extreme, situatii limita.
Activitatile extrascolare au un caracter interdisciplinar. Ele ofera cele mai eficiente modalitati de
formare a caracterului elevilor inca din clasele primare. Sunt factorii cei mai apreciati si mai accesibili in
formarea personalitatii elevului. Cum am mai precizat, activitatile concretizate in excursii, drumetii, vizite,
vizionari de filme ii formeaza elevului un anumit comportament, o tinuta adecvata situatiei, declanseaza
anumite sentimente. Insa o mai mare contributie in dezvoltarea personalitatii elevului o au activitatile care
implica in mod direct copilul prin actiunile sale si comportamentul sau.
Copiii au nevoie de actiuni care sa le largeasca orizontul de cunostinte, sa le implineasca setea de
cunoastere, sa le dezvolte capacitatea de a actiona singuri pentru a-si forma convingeri durabile.
Activitatile extrascolare trebuie sa cuprinda toata clasa. Creativitatea elevilor este stimulata inca la
varsta prescolara si se continua la scoala prin practicarea unor jocuri specifice. Jocul socializeaza,
umanizeaza, se realizeaza cunoasterea realitatii. Se exerseaza functiile psiho-motrice si socio-afective, are
rolul de a bucura, destinde, delecta.
Concursurile pe diferite teme sunt de asemenea activitati atractive pentru cei mici. Ele dau
posibilitatea elevilor sa demonstreze practic ce au invatat la scoala.
Serbarea scolara, prin continutul bogat si diversificat, valorifica varietatea si gusturile elevilor. Ea
evalueaza talentul, munca si priceperea colectivului de elevi si transforma in placere si satisfactie publica
stradaniile clasei si al fiecarui elev in parte.
O activitate deosebit de placuta este excursia. Ea ajuta la dezvoltarea intelectuala si fizica a elevului,
la educarea lui cetateneasca si patriotica. Excursia imbogateste orizontul cultural stiintific al elevului.
Vizionarea in colectiv a filmelor este o acivitate foarte indragita de elevi, nu numai datorita fascinatiei
pe care o exercita imaginea filmului asupra lor, ci si dorinta de a se afla in grupul colegilor cu care sa
schimbe impresii. Daca in clasele I si II sunt mai mult atrasi de desne animate, pe masura inaintarii in varsta
urmaresc si alte emisiuni: filme cu caracter istoric, emisiuni despre viata plantelor si animalelor.
Activitatile organizate in afara scolii, sub indrumarea atenta si priceputa a cadrului didactic au o
importanta contributie in formarea si educarea elevilor, in modelarea sufletelor acestora, are profunde
implicatii in viata spirituala si educativa a comunitatii.
Problema educatiei din societatea actuala dobandeste noi valente, care rezulta din desele schimbari
din toate domeniile vietii sociale. Educatia depaseste limitele exigentelor si valorilor nationale si tinde spre
universalitate, adica spre patrimonial comun al umanitatii. Curriculumul actual nu mai corespunde nevoilor
societatii contemporane. Educatia de tip curricular este importanta, dar devine tot mai evident faptul ca
activitatile extrascolare, adica cele realizate in afara procesului de invatamant isi au rolul si locul bine
stabilit in formarea personalitatii elevilor.
155
PROF. MÁTYÁS ERIKA

LICEUL TEHNOLOGIC “APOR PÉTER” TÂRGU SECUIESC
Educația extracurriculară își are rolul si locul bine stabilit în formarea personalității copiilor noștri.
dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viață civilizat, precum si stimularea comportamentului
activităţi cât mai variate și bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale,
facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară.
Activitățile extracurriculare sunt activități nonformale, cu caracter facultativ, cu deschidere pentru
experiment și inovație Activitățile extracurriculare se pot materializa în vizite, excursii, concursuri,
vizionări de filme, spectacole cultural-artistice. Toate acestea contribuie la dezvoltarea copilului, atât
comportamental, cât și cultural.
Excursia reprezintă un mijloc didactic de mare importanţă în raport cu dezvoltarea cognitivă şi
afectivă a copilului, oferă copiilor posibilitatea să observe, să cerceteze, să cunoască în mod direct o mare
varietate de aspecte din natură, despre mediul natural şi factorii de mediu. Contribuie la educarea şi
dezvoltarea simţului estetic, trezeşte dragostea pentru natură si respectul pentru frumusețile ei, stimulează
curiozitatea şi spiritul de echipă al elevilor, aceştia întipărindu-şi în memorie unele aspecte care poate vor
fi de neuitat pentru ei, şi le vor întipări în memorie pentru tot restul vieţii.
Cea mai îndrăgită activitate extraşcolară este pentru copii excursia şcolară. Aceasta reuşeşte cel mai
bine să trezească şi să dezvolte interesul copiilor, îmbogăţindu-le orizontul cunoaşterii.
În fiecare an organizez excursii cu elevii, acestea diversificându-se de la an la an în funcţie de
cunoştinţele dobândite de copii în timpul anului şcolar. Pentru reuşita unei excursii aceasta trebuie pregătită
şi planificată din timp, copiii fiind anunţaţi în legătură cu data desfăşurării, itinerariul şi tematica acesteia.
În ziua dinaintea plecării se anunţă ora şi locul de întălnire, se stabilesc normele de conduită ce vor fi
respectate pe tot parcursul excursiei.
De asemenea, se stabilesc grupe de cercetători, fiecărei grupe revenindu-i căte o sarcină de urmărit
pe tot parcursul excursiei. Aceste grupe se stabilesc în funcţie de aptitudinile copiilor. Pe parcursul excursiei
am întocmit grile de obsevaţie privind comportamentul şi conduitele copiilor.
Datorită activităților extrașcolare, putem depista și dezvolta capacitățile creative ale elevilor,
aptitudinile, inventivitatea, spiritul de observație, imaginația creatoare, originalitatea, ingenuozitatea și
independența gândirii.
Bibliografie:
Cucos Constantin, Pedagogie (ediţia a II-a, revizuită şi îmbogăţită), Editura Polirom, Iaşi, 2006
Ţîru C. Maria, Pedagogia activităţilor extracurriculare, Suport de curs, Cluj-Napoca 2007
156
FINALITATILE EDUCATIONALE ALE ACTIVITATILOR XTRASCOLARE
MAZILESCU ION COSMIN

ȘCOALA GIMNAZIALĂ BĂICULEȘTI
Educaţia non-formală completează educaţia formală într-un cadru instituţionalizat situat în afara
sistemului de invăţământ, dar şi în interiorul acestuia, constituind o punte între cunoştinţele asimilate la
autocunoaştere.
Implicându-se în acest tip de activităţi, elevii devin “subiecţi” conştienţi ai acţiunii, trăind intens
succesele sau insuccesele propriei lor activităţi. Ei devin capabili să-şi orienteze curiozitatea nu numai
asupra lumii exterioare, ci şi asupra propriei persoane. Se formează astfel ,, imaginea de sine’’, esenţială în
succesul şcolar.
Programul activităţilor vizează acţiuni care să îi ajute pe elevi să îşi însuşească ideile de corectitudine
şi respect, să cunoască şi să respecte valorile culturale si etnice ale comunităţii, să trăiască experienţe de
viaţă competitive. Elevii pot să decidă în bună masură asupra obiectivelor, conţinuturilor şi mijloacelor de
realizare a acestor activităţi, contribuind astfel la dezvoltarea vieţii comunităţii şcolare din care fac parte.
Activităţile extraşcolare respectă principiul egalităţii şanselor, oferind fiecărui elev posibilitatea de a se
implica, indiferent de rezultatele sale şcolare.
Se dezvoltă astfel sentimentul încrederii în sine, în forţele proprii, fapt care va avea ulterior o mare
şi sociale, a comportamentului în grup.
Finalităţile educaţionale ale activităţilor extraşcolare presupun: educaţie intelectuală, estetică,
Educaţia intelectuală ocupă un rol central în formarea integrală a personalităţii elevului.
Prin caracterul lor ludic, activităţile extradidactice formează şi modelează inteligenţa elevilor.Ele
în ultimul rând gândirea critică a elevilor. Cadrelor didactice le revine sarcinade a stârni interesul elevilor
pentru participarea la concursuri de creaţie literară, informatică, fizică, chimie, matematică, tehnico-
ştiinţifice, simpozioane şi sesiuni de comunicări ştiinţifice, concursuri naţionale de jocuri logice, concursuri
de şah etc.
Prin participarea la concursuri de cultură şi civilizaţie europeană, concursuri de limbi străine,
festivaluri naţionale de teatru în limbile de circulaţie internaţională, proiecte interdisciplinare, serbări şi
carnavaluri, concursuri şi momente artistice dedicate Săptămânii Francofoniei, Zilei Limbilor Străine sau
Zilei Europei elevii se familiarizează cu limba, cultura, tradiţiile şi obiceiurile altor popoare, creându-se
astfel punţi de legătură între civilizaţii. Ei învaţă să fie toleranţi şi deschişi spre alte culturi şi să respecte
valorile culturale ale acestora.
Datorită caracterului lor interdisciplinar, activităţile constituie pentruelevi un prilej de lărgire a
cunoştinţelor de cultură generală, facilitând formarea culturii profesionale şi duc la formarea competenţelor
transdisciplinare.
educaţiei non-formale. Prin serbarea celor mai importante sarbători din calendarul creştin, elevii îşi însuşesc
cultura religioasă şi se formează în spiritul moralei creştine. Ei sunt astfel ajutaţi şi să îşi formeze trăsături
pozitive de caracter (cinste, sinceritate, omenie, dăruire de sine, respect, frăţie, solidaritate umană).
Activităţi precum vizitarea de audierea slujbelor religioase la sărbători, transpunerea în fapte a unor maxime
religioase şi morale, participarea la concursuri de iconografie pe sticlă sunt deosebit de importante în
realizarea educaţiei religioase.
157
O altă dimensiune importantă a personalităţii elevului o constituie educaţia moral-civică.Activităţile
extraşcolare stimulează implicarea tinerilor în promovarea valorilor şi principiilor etice : dreptate, toleranţă,
pace, cetăţenie activă, respectarea drepturilor omului, prietenie, dragoste şi respect faţă de părinţi, spirit de
sacrificiu. Participând la activităţi extraşcolare, elevii sunt invăţaţi să respecte libertatea de opinie şi
pluralismul, să se respecte reciproc, să îşi asume responsabilitatea pentru propriile fapte, să aibă o atitudine
participativă. Un bun exemplu în vederea atingerii acestor obiective îl constituie activităţile Consiliului
Elevilor, acţiunile civice în comunitate (vizite, excursii, schimburi între şcoli, acţiuni de sprijin pentru
persoanele defavorizate, activităţi voluntare), acţiunile de petrecere a timpului liber în grup (cluburi,
asociaţii), serbările şi concursurile de Ziua Europei, reuniunile cu prilejul zilelor de naştere, în cadrul cărora
sărbătoriţii primesc cadouri şi se bucură de atenţia celorlalţi copii, serbările de Ziua Mamei etc. Un bun
cetăţean este şi un bun ecolog, de aceea elevii trebuie îndrumaţi să participe la diferite concursuri de
educaţie ecologică şi protecţia mediului, concursuri naţionale de proiecte de mediu sau la activităţi de
ecologizare a localităţii în care trăiesc şi învaţă, realizânduse astfel şi educaţia pentru mediu si pentru
sănătate a elevilor.
Unul dintre obiectivele cele mai importante ale activităţilor extraşcolare îl constituie cultivarea
sentimentului patriotic. Prin vizite la muzee şi expozitii, prin omagierea celor mai importante evenimente
din istoria neamului nostru şi excursii în oraşele cu un bogat trecut istoric, elevii îşi dezvoltă sentimentele
patriotice, pregătindu-se astfel pentru a deveni buni cetăţeni.
La mare înălţime în topul priorităţii elevilor se află educaţia fizică si educaţia rutieră realizată prin
activităţi foarte atractive : competiţii sportive între clase sau între şcoli, excursii, drumeţii, concursul
Educaţia rutieră – Educaţie pentru viaţă. Pe lângă formarea deprinderilor motrice, activităţile sportive
contribuie si la formarea trasăturilor de voinţă şi de caracter.
Foarte importante sunt activităţile extraşcolare ce au ca obiectiv orientarea şcolară şi profesională.
Consilierea pentru alegerea carierei trebuie sa fie un proces continuu, desfăşurat cu metode şi tehnici
adecvate. Vizitele la expoziţii, întreprinderi şi instituţii, vizionările de filme, casete video, vizitarea de licee
cu ocazia Zilei Portilor Deschise sunt bune prilejuri de formare la elevi a competenţelor necesare unei bune
orientări şcolare şi profesionale.
Educaţia non-formală contribuie la formarea şi dezvoltarea complexă a personalităţii elevului în plan
moral, intelectual, estetic, civic şi fizic prin atingerea tuturor dimensiunilor educaţiei al cărei scop ultim
este pregătirea pentru viaţă a elevului.
158
PROF. ÎNV. PREȘC: MAZILU GHEORGHIȚA

GRĂDINIȚA CU PROGRAM NORMAL “TUDOR VLADIMIRESCU”
DRĂGĂȘANI
cunoştinţelor”.
Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm grădiniţa
cu viaţa. Pentru a-l face pe copil să depăşească în şcoală „greutăţile greu de învins”, important este să nu
uităm că una din trebuinţele principale ale copilului este jocul. Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv –
educative să primeze, dar să fie prezentate în mod echilibrat şi momentele recreative, de relaxare, atunci
rezultatele vor fi întotdeauna deosebite. În cadrul acestor activităţi elevii se deprind să folosească surse
informaţionale diverse, să întocmească colecţii, să sistematizeze date, învaţă să înveţe. Prin faptul că în
asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copii se
autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască
preşcolarii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul
principal al grădiniţei şi al învăţământului primar – pregătirea copilului pentru viaţă. În legătură cu
dezvoltarea creativităţii copiilor, pot fi date educatorilor următoarele îndrumări: gândirea creativă şi
învăţarea din proprie iniţiativă trebuie încurajate prin laudă. Trebuie promovat modul variat de abordare a
problemelor de manipulare a obiectelor şi a ideilor. Preşcolarii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească: o
gândire independentă, nedeterminată de grup, toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi
probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica constructiv. Înainte de toate,
este însă important ca profesorul însăşi să fie creativ.
dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor preşcolarilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber.
Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire
şi dăruire, la astfel de activităţi. Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator de căutări şi
copiilor, dar să îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase.Scopul activităţilor extraşcolare
acţionează, pozitiv Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale – organizate
selectiv – constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru.
Ele oferă elevilor prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, procesul de producţie
în desfăşurarea sa, operele de artă originale, momentele legate de trecutul istoric local, naţional, de viaţa şi
elevii acumulează în cadrul lecţiilor.Spectacolele constituie o altă formă de activitate extracurriculară în
şcoală, prin care copilul face cunoştinţă cu lumea minunată a artei. Deşi această formă de activitate îl pune
pe copil în majoritatea cazurilor în rolul de spectator, valoarea ei deosebită rezidă în faptul că ea constituie
o sursă inepuizabilă de impresii puternice, precum şi în faptul că apelează, permanent, la afectivitatea
copilului sau nu, asupra dezvoltării elevilor.Astfel de activităţi sunt de o reală importanţă intr-o lume
159
dominată de mass media şi ne referim la televizor, calculator si internet, care nu fac altceva decât să
contribuie la transformarea copiilor noştri in nişte persoane incapabile de a se controla comportamental,
emoţional şi mai presus de toate slabi dezvoltaţi intelectual. Se ştie ca incepand de la cea mai fragedă vârstă,
copiii acumulează o serie de cunoştinte punându-i in contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură.
Activităţile de acest gen au o deosebită influenţă formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice:
plimbări, excursii, tabere, colonii.In cadrul activităţilor organizate in mijlocul naturii, al vietii sociale, copiii
se confruntă cu realitatea si percep activ, prin acţiuni directe obiectele, fenomenele, anumite locuri istorice.
Fiind axate în principal pe viata în aer liber, în cadrul acţiunilor turistice, prescolarii isi pot forma
sentimental de respect si dragoste fata natura, fata de om si realizarile sale. In urma plimbarilor, a excursiilor
in natura, copiii pot reda cu mai multa creativitate si sensibilitate, imaginea realităţii, în cadrul activităţilor
de desen şi modelaj, iar materialele pe care le culeg, sunt folosite în activităţile practice, în jocurile de
creaţie. La vârsta preşcolară, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arata sau li se spune în legatură cu
mediul, fiind dispuşi să acţioneze în acest sens.Ca educatoare, trebuie să oferim în mod gradat, in acord cu
particularităţile de vârstă, cunoştinţe ştiinţifice, să organizăm activităţi educative privind protejarea
mediului inconjurator.
BIBLIOGRAFIE
curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom, 2002
*Allport, W, Gordon, ,, Structura şi dezvoltarea personalităţii ‘’
160
MIJLOACE DE REALIZARE A ACTIVITATILOR EXTRASCOLARE IN
GRADINITA
PROF. MAZILU SIMONA

GRADINITA NR.35, BUCURESTI, SECTOR 5

personalitate.
În școala contemporană, eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru
copiilor în acest cadru. În învăţământul preşcolar avem misiunea de a-i forma pe copii sub aspect cognitiv,
care nu sunt fixate de programa şcolară ci de copii, conform intereselor şi dorinţelor lor.
Serbările, şezătorile, scenetele tematice, prin specificul lor oferă posibilitatea educatorilor să-i ajute
să se implice, să-şi cunoască foarte bine colegii de grupă, să colaboreze şi să se afirme în faţa colectivului
prin mijloace proprii. Totodată, serbările pregătite susţinute cu ocazia anumitor evenimente devin un mijloc
de educare a voinţei, a încrederii în forţele proprii, a ținutei corecte, dar şi a posibilităţii de a se transpune
prin interpretarea unor roluri de teatru. În cadrul serbărilor de Crăciun, preşcolarii, interpretează roluri care
au ca scop cunoaşterea unor datini şi obiceiuri ale poporului românesc. Ei au fost ajutaţi astfel să
redescopere frumuseţea portului popular românesc, a datinilor, a cântecului şi a dansului popular în timpul
desfăşurării acestor activităţi extracurriculare.
În cadrul spectacolelor de teatru, relaţiile care se stabilesc între actori şi copii sunt extraordinare,
deoarece actorul interpretează roluri şi reprezintă un izvor de informaţie, iar copiii sunt dornici de
cunoaştere fiind atraşi de rolurile interpretate de actori. Noile metode prin care se realizează activitatea
instructiv educativă pun în vedere iniţiativa, fantezia şi contribuţia creatoare a cadrului didactic. Prin
activităţi bogate şi prin considerarea copiilor ca pe nişte oameni în continuă dezvoltare, căutăm cu ajutorul
activităţilor extracurriculare în care îi antrenăm, să le trezim curiozitatea, să le păstrăm viu interesul pentru
cunoaştere, să-i provocăm în a căuta şi descoperi lucruri noi.
Este necesar să încercăm să-i atragem pe copii să participe la activităţi cu ajutorul tuturor metodelor
pe care le putem aborda. Având posibilitatea de a desfăşura activităţi extracurriculare munca noastră devine
un pic mai uşoară deoarece aceste activităţi sunt atractive şi îi determină pe copii să participe fără să se
simtă constrânşi. Menirea noastră este de a trezi curiozitatea, de a le potoli această curiozitate şi de a-i
pregăti pentru viaţă, atât cu ajutorul activităţilor didactice pe care le desfăşurăm la grupă cât şi prin
intermediul activităţilor extracuriculare.
BIBLIOGRAFIE:
• Ciubuc Iuliana, (2011), Armonia naturii, Editura Aureo, Oradea,
• Mangri, F., Elisei, E., Dorobeti, T., Bucovală, G., (2010), Experienţe didactice şi pedagogice de
succes, Poarta Albă,
• Dumitru, G., Novac, C., Mitracche, A., Ilie, V., Didactica activităţii instructiv-educative pentru
învăţământul preprimar, Craiova, Editura Nova.
161
PROF. MELIAN FLORICA ELENA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ ŞIEU-MĂGHERUŞ
JUD. BISTRIŢA-NĂSĂUD
Activităţiile extrașcolare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea
înclinaţiilor şi aptitudinilor şcolarilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber.Având un
caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire şi dăruire, la astfel
de activităţi. Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator de căutări şi soluţii variate.
Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria şi în dragostea din sufletul copiilor, dar să îi
laşi pe ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase.
Un alt aspect pozitiv al activităților extrașcolare este faptul că îl fac pe individ mai responsabil, iar
această responsabilitate îl pregătește pentru viitor. De asemenea, implicarea în activități extracurriculare
Activitățile extrașcolare sunt variate, astfel încât tinerii pot fi implicați, în funcție de interesele
experiențe noi care îi vor ghida mai departe mai ales pe elevii cu cerinţe speciale.
Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm scoala cu
viaţa.
Elevii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească: o gândire independentă, nedeterminată de grup,
toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor
şiposibilitatea de a critica constructiv. Înainte de toate, este însă important ca profesorul însăşi să fie creativ.
Consider că în orice şcoală cadrele didactice trebuie să promoveze activităţile extracurriculare,
stimulând astfel inventivitatea şi creativitatea elevilor.De aceea, în acest an şcolar când am coordonat clasa
I am încercat să realizez un echilibru între activităţile şcolare şi cele extracurriculare.
În concluzie, activitățile extrașcolare au un caracter interdisciplinar, oferă cele mai eficiente
modalități de formare a caracterului copiilor încă din clasele primare deoarece sunt factorii educativi cei
mai apreciați și mai accesibili sufletelor acestora.
,, Când educi mintea unui copil, nu uita să-i educi şi inima” Dalai Lama
Bibliografie
162
PROF. MELIAN PETRACHE

ȘCOALA GIMNAZIALA „ION ROTARU” VALEA LUI ION, JUD. BACAU
Activitățile extrașcolare oferă cele mai eficiente modalități de formare a caracterului copiilor, fiind
factori educativi foarte apreciați și așteptați. Concretizate în excursii, drumeții, vizionari de filme sau
spectacole, vizite, aceste activități complementare imprimă copilului un comportament, o ținută adecvată
situației și declanșează anumite sentimente.
Activitatea „Pompierii sunt cu noi” a urmărit să le dezvolte elevilor școlii noastre un comportament
adecvat în cazul unei situații de urgență.
A. Fișă de activitate
Școala Gimnazială Ion Rotaru Valea lui Ion, Comuna Blăgești, Județul Bacău
Nivelul de învățământ: gimnazial
Coordonatorul activității: Prof. Melian Petrache
1. Titlul activității : ,,Pompierii sunt cu noi” – activitate de instruire
2. Domeniul in care se încadrează: abilități de viață
3. Scopul activității: Cunoașterea și aplicarea măsurilor și regulilor de comportare în domeniul
situațiilor de urgență. Campaniile naționale de informare și educare a populației „R.I.S.C. – Renunță!
Improvizațiile sunt catastrofale” și „R.I.S.C. – Siguranța nu este un joc de noroc!”, Campania „Nu tremur
la cutremur”
4. Obiectivele educaționale ale activității: Dezvoltarea unei concepții integrate de conștientizare a
populației în vederea cunoașterii diferitelor tipuri de riscuri specific, a măsurilor de prevenire a acestora,
precum și a comportamentului adoptat în cazul producerii lor.
5. Elevi participanți: 80
6. Durata și locul desfășurării: 2 ore, Detașamentul de Pompieri Bacău
7. Descrierea activității: Activitățile au fost coordonate de Plt.Adj. David Benoni și au fost prezentate
reguli de comportament în cazul producerii unui cutremur, a unei inundații, a găsirii unui armament
neexplodat, a incendiilor, a alunecărilor de teren. Au fost adresate copiilor întrebări despre despre reguli de
comportament în cazul producerii unei catastrofe naturale, evaluarea activității făcându-se oral la sfârșitul
activității prin rezolvarea unui test grilă de pe video – proiector. Au fost împărțite tuturor celor present
afișe, stikere și flyere cu campaniile menționate la scopul activității.
8. Rezultate înregistrate: Copiii au manifestat o atitudine civilizată față de reprezentantul ISU;
Îndrăgirea profesiei de ponmpier.
9. Elevii și-au manifestat dorința de continuare a acestei activități, iar modalitate prin care se poate
asigura acest lucru este reînnoirea protocolului de colaborare cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență
“Maior Constantin Ene” al Județului Bacău și prin participarea la concursurile de protecție civilă „Cu viața
apăr viața” și „Prietenii pompierilor”.
Consider că această activitate a fost foarte benefică atât elevilor, cât și cadrelor didactice. Chiar dacă
și în ultimii ani, am desfășurat, în această săptămână dedicată acestor tipuri de activități, acest tip de
activități din domeniul protecției civile, consider că aceasta a fost cea mai interesantă, deoarece s-a făcut
cu personal calificat, cu materiale specifice și cu mijloace moderne.
Elevii au considerat această activitate ca fiind foarte bogată în informații și utilă în viața cotidiană:
puși în situații critice, vor putea aplica informațiile reținute.
163
PROFESOR ÎNVĂŢĂMÂNT PREȘCOLAR MERCESCU MARIA-LILIANA

GRĂDINIȚA PP NR.44, LOC. TIMIȘOARA, JUD. TIMIȘ
Locul şi rolul activităţilor extracurriculare în educaţia copiilor

Şcoala este ca o lume fermecată, plină de basm şi feerie, este lăcaşul unde se pun bazele ,,clădirii’’
fizice şi spirituale a ,, puiului de om’’. Doar ,,zâna’’, modelatoarea de suflete şi minţi, ştie, cu mult tact şi
răbdare, să-i treacă pragul palatului fermecat pentru a îmbrăca haina plină de vrajă şi mister a basmului, a
jocului, a cântecului şi a poeziei. Pedagogul american Bruner (1970) consideră că „oricărui copil, la orice
stadiu de dezvoltare i se poate preda cu succes, într-o formă intelectuală adecvată, orice temă”, dacă se
folosesc metode şi procedee adecvate stadiului respectiv de dezvoltare, dacă materia este prezentată „într-
o formă mai simplă, astfel încât copilul să poată progresa cu mai multă uşurinţă şi mai temeinic spre o
deplină stăpânire a cunoştinţelor”
vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i in contact direct cu obiectele şi fenomenele din
viaţa.
didactice în clasa. Dacă sunt organizate într-o atmosferă placută vor stimula spiritul de iniţiativitate al
asimila mult mai uşor toate cunoştinţele. Elevii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească: o gândire
şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica constructiv. Înainte de toate, este însă
important ca profesorul însăşi să fie creativ. Elevii sunt atraşi de activităţile artistice, reacreative, distractive,
care ajută la dezvoltarea creativităţii, gândirii critice şi stimulează implicarea în actul decizional privind
respectarea drepturilor omului, conştientizarea urmărilor poluării, educaţia rutieră, educaţia pentru
păstrarea valorilor, etc.
164
afara clasei şi cea extraşcolară trebuie să cuprindă masa de copii.
asumându-şi responsabilităţi. Dascălul are, prin acest tip de activitate posibilităţi deosebite să-şi cunoască
elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal -
pregătirea copilului pentru viaţă. Realizarea acestor obiective depinde în primul rând de educator, de
talentul său, de dragostea sa pentru copii, de modul creator de abordare a temelor, prin punerea în valoare
a posibilităţilor şi resurselor de care dispune clasa de elevi .
Bibliografie:
curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom, Bucureşti, 2002, pg. 87;
“Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti; Surse on-line:
* Bruner, J.S, Procesul educaţiei intelectuale, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1970
165
PROPUNATOR: MERLUSCA MIOARA IRINA

SCOALA GIMN. ,,COSTACHI S. CIOCAN’’, COMANESTI, BACAU
Montessori)
Inca de la cea mai fragedă vârstă omul se simte atras de tot ce este în preajma lui, de casa, de satul
sau oraşul în care locuieşte.Între el şi acest mic univers se naşte o legătură tainică, plină de o puternică
încărcătură emoţională, care nu este altceva decât embrionul aprinselor simţăminte de mai târziu, ale iubirii
de păstrarea tradiţiilor poporului nostru, la sădirea în inimile generaţiilor care vin a mândriei pentru
frumuseţea costumului popular românesc, a dansului, a obiceiurilor, al sentimentului de dragoste de patrie
si a tot ceea ce ne inconjoara.
de specialitate susțin că acesta ajută elevii la formarea unei atitudini pozitive față de învățare, aceștia au
Acestea se referă la acele activități realizate în afara mediului școlar, în afara instituției de
învățământ, cu participarea clasei, a mai multor clase de elevi sau a mai multor instituții de învățământ.
Ele vizează, de regulă, acele activități cu rol complementar orelor clasice de predare-învățare. Aria
de desfășurare a acestora e greu de delimitat. Pot fi excursii, drumeții, vizite la muzee, la diverse instituții
publice, la alte unități de învățământ, vizionarea de spectacole de teatru, operă, muzică clasică, activități
artistice, cluburi tematice, activități sportive, legate de protecția mediului etc. Iată câteva caracteristici de
bază ale activităților extrașcolare:
etc.);
participanți.
166
tehnicile folosite.
Bibliografie:
167
PROF. MERT CIPRIAN
MOTTO:
„Fie-vă dragi copiii, purtați-vă cu ei blând, învățați-i ce e de folos, fiți drepți și-ți vedea că nu-s
sălbatici. Schimbați-le des ocupația, jucați-vă cu ei, căci între copii trebuie să fii și tu copil. Nu vă vărsați
veninul amărăciunii voastre în sufletul copiilor, că-i păcat...” – I. Creangă
Educația este cea care ne formează, ne informează și ne ajută să facem față cerințelor societății din
care facem parte. Fără ea am fi doar „un splendid sclav, un sălbatic al rațiunii”, cum spunea J. Addison.
Poate că, de aceea, majoritatea dascălilor se concentrează pe transmiterea a cât mai multe informații
copiilor, pe solicitarea acestora și chiar suprasolicitarea lor, din dorința – benefică, la bază – de a-i face să
fie compleți și complecți...DAR uită un lucru esențial: sunt copii cei din fața noastră! Din acest motiv, cred,
spusele lui Al. Sutherland ar trebui afișate în fiecare sală de clasă: „școala trebuie adaptată la copii și nu
copiii adaptați școlilor”. Căci fiecare copil este unic, în felul său, are ceva deosebit, iar rolul nostru, al
dascălilor, este să găsim, să scoatem la iveală și să punem în valoare acel „ceva”, în felul acesta făcându-l
pe copil o persoană, un „cineva”, nu doar exemplar „de serie”.
Deoarece, copil fiind, nu mi-au plăcut lecțiile monotone, fixe, tipizate, am îndrăgit – ca orice copil –
desenul, abilitățile practice, educația fizică și cîntecele, am decis, ajungând la catedră, că nu voi face
niciodată în așa fel încât elevii mei să vină cu groază/plictiseală/blazare la orele mele. Și cred că am găsit
calea...La orele mele elevii sunt mai degrabă colaboratori decât cursanți, nici o lecție nu este ca cea dinainte
iar manualele sunt doar o mică parte – nu neaparat necesară – din ceea ce utilizăm. Și, da, rezultatele copiilor
sunt așa cum trebuie să fie iar cel mai important, ei vin cu drag la școală, participă activ la lecții, creează,
caută informații, realizează proiecte, cântă, se joacă, desenează, modelează...toate, la ore, dar și acasă. Iar
eu sunt încântat!
Pe lângă toate acestea, am trecut de mult dincolo de acele activități extrașcolare lunare, obligatorii și
enervante/monotone uneori, am dus mai departe „Școala altfel” și am integrat în programul zilnic al copiilor
activități extrașcolare. Da, chiar dacă nu le numim „oficial” astfel, ele sunt acolo, atrag elevii și îi ajută să
învețe mai ușor dar și să se relaxeze, să se distreze și să ducă tradițiile mai departe, fără constrângerea pe
care ar fi adus-o un orar rigid. „Cea mai eficientă educație pentru un copil constă în joaca lui cu lucruri
frumoase”, spunea Platon iar eu am încercat să pun în practică acest fapt: i-am dus în excursii prin țară,
periodic, pentru a-i învăța despre istoria și geografia României, dar și despre turism, plante și animale; am
învățat cu ei despre tradițiile și obiceiurile zonei, de la ghicitori, descântece și strigături până la dansuri și
obiceiuri de sărbătoare ori de înmormântare, am prezentat serbări, spectacole și scenete, am plantat copaci,
pentru a-i învăța să respecte natuta dar și munca; i-am învățat să modeleze lutul, să picteze pe sticlă - în
vechea tradiție a iconarilor – dar și să prelucreze pielea, realizând vechile încălțări ale dacilor, opincile. Am
pus în valoare rezultatele muncii lor, ducându-i la târguri cu produse tradiționale și încurajându-i să își
prezinte și să vîndă roadele muncii lor și am fost extrem de bucuros când i-am văzut că au folosit banii
obținuți pentru a-și cumpăra materiale, nu dulciuri sau jucării, că le-au făcut și colegilor de la dansuri
opinici, că au început să colecționeze și să aducă la Muzeul Satului obiecte vechi. Toate acestea și multe
altele mă fac să cred că, activitățile extrașcolare, nu neaparat realizate separat ci, mai degrabă, incluse în
activitățile de zi cu zi ale elevilor, au un rol foarte important în formarea copiilor, în stimularea și motivarea
lor de a învăța, de a căuta, cerceta și asimila informații. Căci, „copiii trebuie învățați cum să gândească, nu
ce să gândească” – M. Mead, iar „scopul învățării unui copil este ca acesta să meargă mai departe fără
profesorul său” – E. Hubbard.
Nu trebuie să uităm niciodată, profesori, părinți sau oameni mari, proverbul românesc: „Dacă-i copil,
să se joace, dacă-i cal să tragă, dacă-i popă să citească!” și ori de câte ori ne așezăm lângă copii, pentru a-i
ajuta să învețe ceva, să ne punem în locul lor. Căci „ce greșeală este să crezi că un copil, pentru că e mic,
poartă în el visuri minuscule!” – G. Enescu. De aceea, toate acesta „alte” activități, dincolo de necesarele
dar, de multe ori, monotonele lecții de matematică, limba română, limba engleză, fizică, chimie, științe,
etc... trebuie să fie cele care să-i stimuleze pe elevi, să facă învățarea atractivă, incitantă, să-i provoace la a
168
fi creativi, deosebiți și, mai ales să le aducă mereu lucruri/informații noi, utile și utilizabile în viața de zi cu
zi.
Folosind cât mai des activitățile de acest tip, vom sădi în sufletul fiecărui copil încrederea în forțele
sale, îl vom face să-și descopere aptitudinile și talentele, îl vom ajuta să se integreze mai ușor în grupul
copiilor și în societate, căci, până la urmă „educația înseamnă libertate” – P. Freire. Dar pentru a putea face
realiza cu succes toate acestea, trebuie ca noi, cadrele didactice și adulții, în general, să nu uităm ce spunea
Fr. Nietzsche: „cel care nu-și amintește de propria copilărie, acela nu este un bun educator”.
169
PROF. ÎNV. PRIM. MEŞNIŢĂ IULIANA

ŞCOALA GIMNAZIALA UNGURENI, COM. UNGURENI,
JUD. BACAU
civilizat, precum şi stimularea comportamentului creative în diferite domenii.
direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Nevoia de joc, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce
ne permite să îmbinăm activităţile şcolare cu cele din viaţa de zi cu zi.
Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea școlarilor în
facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de support pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea
Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce permite copiilor cu dificultăţi de
afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual.
Activităţile extracurriculare sunt activităţi complementare, activităţi de învăţare realizate la clasă şi
urmăresc îmbogăţirea informaţiilor primate în cadulactivităţii didactice, cultivă interesul pentru
un mod plăcut şi util, contribuind în felul acesta la formarea personalităţii sale. De aceea mediul şcolar
să fie interesat de activităţile propuse. În cadrul acestorai, se transmit copiilor, în mod sistematic şi
organizat, informaţii din toate domeniile de activitate: muzicale, literare, plastice, formându-se astfel
anumite competenţe: de a audia anumite piese muzicale, de a interpreta roluri etc. Interpretând diferite
roluri, copilul reproduce modele de conduit şi le asimilează în propria lui comportare.
Trăsătura cea mai importantă a interpretării unor roluri este originalitatea şi creativitatea copilului în
redarea impresiilor proprii despre realitatea înconjurătoare, spontaneitatea şi intensitatea trăirilor exprimate
în joc. Are un pronunţat character activ – participativ, permiţând copilului să construiască relaţii sociale,
să-şi exerseze şi să-şi perfecţioneze limbajul, să resolve probleme, să negocieze, să coopereze, să utilizeze
simboluri.
Toate activităţile extracurriculare desfăşurate cu copiii au rolul lor în dezvoltarea ca personae
inteligente, sigure pe ele, capabile să se descurce în orice situaţie, bogate din punct de vedere cultural în
această societate plină de pseudo-cultură.
În cadrul activităţilor didactice şi extracurriculare, alături de îndrumătorii lor, copiii dovedesc
creativitate, imaginaţie, atitudine, talent, afirmându-şi în mod original personalitatea.
Serbările, şezătorile, scenetele tematice, prin specificul lor oferă posibilitatea cadrelor didactice să-i
ajute să se implice, să-şi cunoască foarte bine colegii, să colaboreze şi să se afirme în faţa colectivului prin
mijloace proprii. Totodată, serbările pregătite susţinute cu ocazia anumitor evenimente devin un mijloc de
educare a voinţei, a încrederii în forţele proprii, a ținutei corecte, dar şi a posibilităţii de a se transpune prin
interpretarea unor roluri.
În concluzie, cadrul didactic poate face multe pentru educarea spiritului creative în cadrul activităţilor
extracurriculare, dar se vede necesitatea de a modifica destul de mult modul de gândire, să evite critica în
astfel de activităţi, să încurajeze elevii şi să realizeze un feed- back pozitiv. Trebuie să încercăm să-i atragem
pe copii, să participe la activităţi cu ajutorul tuturor metodelor pe care le putem aborda.
Având posibilitatea de a desfăşura activităţi extracurriculare munca noastră devine un pic mai uşoară,
deoarece acestea sunt attractive şi îi determină pe copii să participle fără să-i forţăm. Menirea noastră este
de a trezi curiozitatea viitorilor indivizi ai societăţii, de ai pregăti pentru viaţă, atât cu ajutorul activităţilor
didactice pe care le desfăşurăm, cât şi prin intermediul activităţilor extracurriculare.
170
BIBLIOGRAFIE:
Ciubuc Iuliana, Armonia naturii, Editura Aureo, Oradea, 2011.
PoartaAlbă, 2010.
171
ROLUL ȘI LOCUL ACTIVITAȚILOR EXTRAȘCOLARE IN EDUCAȚIA
ELEVILOR
MEZIN CARMEN MARIA- COLEGIUL TEHNIC REȘIȚA
deplină stăpânire a cunoştinţelor” Oricât ar fi de importantă educaţia curriculară realizată prin procesul de
învăţământ, ea nu epuizează sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului. Rămâne cadrul larg al
timpului liber al copilului, în care viaţa capătă alte aspecte decât cele din procesul de învăţare şcolară. În
acest cadru, numeroşi alţi factori acţionează, pozitiv sau nu, asupra dezvoltării elevilor. Educaţia
extracurrriculară (realizată dincolo de procesul de învăţământ) îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea
personalităţii copiilor noştri. Educaţia prin activităţile extracurriculare urmăreşte identificarea şi cultivarea
serie de cunoştinţe punându-i in contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Trebuinţa de a se juca,
de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm şcoala cu viaţa. Dacă avem grijă ca
obiectivele instructiv – educative să primeze, dar să fie prezentate în mod echilibrat şi momentele recreative,
de relaxare, atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite. În cadrul acestor activităţi elevii se deprind să
folosească surse informaţionale diverse, să întocmească colecţii, să sistematizeze date, învaţă să înveţe. Prin
faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copiii se
autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii,
să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al scolii
şi al învăţământului – pregătirea copilului pentru viaţă. Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea
unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea
interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru
reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile
de afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual.
In ultimul timp, devine tot mai evident faptul că educaţia extracurrriculară, adică cea realizată dincolo
Modelarea, formarea şi educaţia omului cere timp şi dăruire. Timpul istoric pe care îl trăim cere
oameni în a căror formaţie caracterul şi inteligenţa se completează pentru propria evoluţie a individului. În
şcoala contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea
la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii copiilor. În acest
cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic şi socioafectiv,
pentru o cât mai uşoară integrare socială. Educaţia extracurrriculară (realizată dincolo de procesul de
învăţământ) îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii copiilor noştri. Educaţia prin
activităţile extracurriculare urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei optime dintre aptitudini,
172
talente, cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ in diferite
domenii. Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i în contact
sărbătorească instalată cu acest prilej. Aceste mici serbări, organizate de către cadrele didactice, le oferă
elevilor răsplata primită după muncă, şi de asemenea au un rol de motivare. Vizionarea emisiunilor
muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, stimulează şi orientează copiii spre unele domenii de
activitate: muzica, sport, poezie, pictura. Excursiile si taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea
artă, cultură. Prin excursii, copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au
creat opere de artă.
Bibliografie
1.Ionescu, M., Chiş, V., „Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
2.Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, „Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în
curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact”, Editura Polirom, 2002.
173
PROF. MICLESCU ELENA, ȘCOALA GIMNAZIALĂ HOMORÂCIU
În cartea „Descoperirea copilului”, Maria Montesori spunea: „Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru
lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi
lumea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze.”
Activitățile extrașcolare au un rol important în formarea personalității copilului. Prin participarea la
acivitățile extrașcolare elevii au posibilitatea șă-și completeze cunoștințele însușite în cadrul orelor de curs,
să-și îmbogățească cultura generală, să-și dezvolte noi competențe.
Aceste activități contribuie la educarea estetică și morală a copiilor, le dezvoltă abilitatea dea
comunica, de a avea inițiativă, de a-și petrece timpul liber în mod rațional, le dezvoltă abilități practice.
Ca diriginte am antrenat elevii în activități extrașcolare variate: excursii și vizite la muzee, vizionarea
unor filme sau piese de teatru, acțiuni de ecologizare, acțiuni de voluntariat, ateliere creative, parteneriate
etc.
Activitățile extrașcolare cu tematică ecologică au un rol foarte important în procesul de formare al
tinerei generații, deoarece le oferă elevilor posibilitatea să înțeleagă fapte și fenomene din universul
apropiat, să identifice și să rezolve unele probleme de poluare și degradare a mediului. Elevii au participat
la acțiuni de ecologizare a Văii Teleajenului, au plantat puieți de salcâm care să împiedice alunecările de
teren și panseluțe în curtea școlii, au colectat selectiv, au confecționat obiecte din materiale reciclabile.
Toate aceste activități au ca rezultat final formarea unor convingeri și deprinderi de apărare, conservare și
dezvoltare a mediului înconjurător – condiție esențială de viață civilizată și sănătoasă.
Acțiunile de voluntariat sunt acțiuni demne de a fi desfășurate cu elevii, deoarece aceștia
socializează mai mult, învață să-și ajute semenii dând dovadă de compasiune, înțelegere și iubire. Am
participat împreună cu elevii la o activitate desfășurată într-o școală unde învață elevi cu dizabilități. La
început au fost puțin speriați și emoționați, dar au reușit destul de repede să treacă peste impactul intâlnirii
cu acești copii și i-au antrenat în joc, i-au sprijinit în diferite activități, au reușit să comunice prin gesturi
adecvate și cuvinte simple, să-i încurajeze, să-i înțeleagă și să-i aprecieze. În apropiera școlii noastre este
un cămin care găzduiește oameni în vârstă. Am organizat activități cu ocazia sărbătorilor de iarnă unde
elevii au putut să ofere mici daruri, au confecționat obiecte de ornament cu care au decorat camerele și sala
de mese, au cântat colinde. De 1 Martie au confecționat mărțișoare și le-au oferit doamnelor rezidente în
acest cămin. De „Ziua Internațională a Voluntariatului” în cadrul activității „Picătura, care salvează vieți!”
am organizat o vizită la Centrul de Transfuzie a Sângelui Ploiești, prilej cu care elevii au putut să afle
importanța actului de donare a sângelui, vârsta la care ei pot să doneze precum și condițiile pe care trebuie
să le îndeplinească cei care donează. Aceste activități îi învață pe elevi să ofere mai multă afecțiune,
compasiune, înțelegere față de cei în suferință, grijă nemăsurată, îi face mai buni, mai umani.
Excursiile școlare, drumețiile, vizitele la muzee, grădini botanice și zoologice sunt activități
extrașcolare în cadrul cărora elevii pot aprofunda anumite conținuturi ale învățării din domeniul geografiei,
biologiei, istoriei. Acestea contribuie la dezvoltarea simțului de orientare și de observație al elevului, la
dezvoltarea personalității acestora și de creștere a sentimentului că aparțin unui grup, sentiment care de cele
mai multe ori le lipsește. Am organizat excursii cu elevii în Maramureș, Suceava, Iași, Alba Iulia pentru a
sărbătorii 100 de ani de la Marea Unire, Târgu Jiu unde au vizitat ansamblul sculptural Constantin Brâncuși
cunoscut și ca ansamblul monumental „Calea Eroilor”. La București au vizitat: Palatul Parlamentului,
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, Muzeul Național „Grigore Antipa”, Grădina Botanică
„Dimitrie Brândză”, Grădina Zoologică etc.
Parteneriatele Școlare facilitează realizarea unor proiecte prin care elevii au posibilitatea să își
perfecționeze și să își pună în practică cunoștințele, să participe la concursuri, excursii, schimburi de
experiențe, socializând și perfecționându-și competențele de comunicare. La Școala Gimnazială Homorâciu
au fost încheiate parteneriate în cadrul cărora elevii au putut să participe la diferite activități: Acord de
Participare la Concursul Național de Educație Ecologică și Colectare Selectivă „Școala Zero West”
organizat de Asociația EcoStuff Romania, Acord de Parteneriat cu Academia de Nutriție „Sănătate, te
iubesc”, Acord pentru implementarea în școli a programelor Junior Achievement, Acord de parteneriat cu
Școala „Virgil Șofronea” Arad pentru desfășurarea activităților din cadrul proiectului educațional
174
„Protejăm natura – culoarul verde al vieții”, Acord de parteneriat cu Școala Gimnazială „Sfânta Vineri”
Ploiești pentru participarea la Concursul Regional „Pe Plaiuri Mioritice” din cadrul Proiectului Regional
Festivalul „Românie, Colț de Rai!”, Protocol de colaborare încheiat cu Asociația Environ pentru
participarea la campania de conștientizare și colectare selectivă „Baterel și lumea Non-E”, Proiect de
colaborare cu Ocolul Silvic Mănciu pentru desfășurarea unor activități din cadrul calendarului ecologic,
Acord de colaborare cu Societatea Ornitoloică Română pentru desfășurarea activităților din cadrul
programului „Școli Prietenoase cu Natura”.
Participarea la spectacole de teatru și film are influențe pozitive în dezvoltarea copiilor. Acestea
creează un mod de evadare, îi invită într-o lume nouă, o lume a imaginației care conduce la formarea unor
amintiri frumoase și care inițiază dezvoltarea unor aptitudini esențiale. Elevii au vizionat spectacolul
„Flautul fermecat” și „Regele RAO” din cadrul Festivalului Internațional de Teatru pentru Copii și Tineret
„Imaginarium” organizat de Teatrul Toma Caragiu Ploiești cu care școala noastră are un protocol de
colaborare, iar la Teatrul Național București au vizionat piesa de teatru „Dineu cu proști” în regia lui Ion
Caramitru.
În cadrul activităților extrașcolare elevii sunt mai dschiși la tot ceea ce este nou, învață mult mai ușor,
împărtășesc experiențe noi, asimilează noțiuni care altfel li s-ar părea mai greu de înțeles. Aceste activități
care se desfășoară dincolo de porțile școlii au rol important în educarea elevilor, în dezvoltarea personalității
și îmbogățirea culturii generale a acestora.
Bibliografie:
• Cucoș, C.(coord), Psihologie pentru examenele de definitivare și grade didactice, Ediția a III-a
revăzută și adăugită, Editura Polirom, Iași, 2009
• Lazăr, A., Cărășel, A., Psihopedagogia activităților extracurriculare, Editura Arves, Craiova, 2007
• Tăru C. Maria, Pedagogia activităților extracuricularre, Suport de curs, Cluj-Napoca, 2007
175
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN EDUCAȚIA COPILULUI
PROF. LUCIAN MICU, ȘCOALA GIMNAZIALĂ HOMORÂCIU,

JUD. PRAHOVA
Munca instructiv-educativă fructuoasă se bazează pe îmbinarea activităţilor şcolare cu cele

extracurriculare, bogate în valenţe formative. Acestea din urmă favorizează interacțiunea în cadrul grupului
de elevi, conlucrarea acestora cu efecte benefice în coagularea colectivului și în conlucrarea în vederea
îndeplinirii unor sarcini de lucru neconveționale, deosebit de atractive pentru elevi. În astfel de activități
cadrul didactic este orchestratorul, cel căruia îi revine menirea de a capta atenția grupului și de a canaliza
eforturile copiilor în vederea dobândirii de cunoștințe.
Aceste activități le completează într-un mod plăcut pe cele specifice învățământului formal și
urmăresc lărgirea şi aprofundarea informaţiei, cultivând totodată interesul pentru diferite domenii ale
cunoașterii. De asemenea ele reprezintă o alternativă agreabilă pentru petrecerea timpului liber într-un mod
plăcut şi util. De aceea școala trebuie să acorde importanța cuvenită și să le organizeze oricând este posibil.
Din păcate însă, există o serie de frâne în practicarea lor. Astfel, programele foarte încărcate și planul
cadru extins la maximum, temele pentru acasă le lasă prea puțin timp liber elevilor și cadrelor didactice.
De asemenea reticența unora dintre părinți face adesea ca activitățile să se defășoare cu prea puțini
participanți. Adesea instituțiile vizate au un program care nu se potrivește cu cel prevăzut în activitățile
proiectate.
Cu toate acestea, cadrele didactice găsesc până la urmă soluțiile optime pentru a desfășura activități
extrașcolate interesante și atractive, care au ca scop final atât pregătirea pentru viață a copiilor, cât și
dezvoltarea unor aptitudini speciale, cultivarea interesului pentru cunoștere, cu tot ce presupune ea.
Astfel, vizitele la muzee, monumente și locuri istorice, case memoriale au oferit elevilor prilejul de
a observa obiectele și fenomenele în starea lor naturală, operele de artă originale.
Vizionarea unor spectacole de teatru le-a deschis copiilor gustul pentru arta dramatică autentică și
pentru acest gen literar, dar le-a impus și anumite standarde de comportament (cod vestimentar, respect
pentru ceilalți spectatori), dar și pentru arta actorului.
Excursiile școlare au contribuit la îmbogățirea cunoștințelor copiilor despre orizontul local și național
cultivându-le, în același timp, respectul pentru istoria și cultura națională în general.
Aceste activităţi au îmbogăţit și cunoştinţele elevilor privind mediul înconjurător, stimulându-i
totodată să îl mențină curat și să-l protejeze, dar i-au încurajat şi să se exprime liber în afara clasei, să se
informeze și să se descurce în diverse situații din viața de zi cu zi.
Una dintre activitățile desfășurate în școala noastră care i-a captivat și mobilizat pe elevi a fost
vânătoarea de comori. În anii din urmă au fost organizate de cadrele didactice, individual sau în parteneriat
cu asociația de voluntariat european Curba de Cultură (care ne-a sprijinit în multe alte activități, atât
formale cât și nonformale), mai multe astfel de demersuri. Una dintre aceste vânători de comori a avut ca
temă literatura română, o alta a urmărit descoperirea personalității lui Louis Braille – prilej cu care elevii
au înțeles totodată ce înseamnă să fii nevăzător- urmând un traseu inițiatic, iar o alta a urmărit dezvoltarea
culturii generale. Un lucru benefic este și acela că, în cadrul activităților desfășurate în parteneriat cu
voluntarii străini, elevii au fost obligați să-și exerseze cunoștințele de limba engleză, deoarece altfel
comunicarea nu ar fi fost posibilă.
Activitățile extrașcolare din școala noastră sunt foarte diversificate. Pe lângă
cele prezentate anterior, am organizat drumeții, am pus în scenă piese de teatru, am
realizat o revistă a școlii și am demarat numeroase activități ecologice, unele
recurente, altele ocazionale.
Activitățile extrașcolare reprezintă un element prioritar în politicile
educaționale întucât au un impact pozitiv asupra dezvoltării personalității elevilor,
asupra performanțelor școlare și a integrării sociale.
Considerăm că o bună activitate de acst tip se poate realiza doar în echipă,
așa că efortul nostru este, de cele mai multe ori, conjugat: cadre didactice – elevi -
colaboratori.
176
Nu trebuie să scăpăm niciodată din vedere faptul că orice activitate de învățare bine gândită și bine
pusă în practică este de fapt o treaptă către desăvârșirea personalității copiilor pe care îi formăm.
Bibliografie:
Țîru C. M. – Pedagogia activităților extracurriculare – Suport de curs, Cluj Napoca, 2007
Lazăr V., Cărășel A. - Psihopedagogia activităților extracurriculare, Ed. Arves, Craiova, 2007
Cristea, S. – Curriculum pedagogic, E. D. P., București, 2006
177
EXCURSIILE LITERARE
PROF. LRO, MIHAI DANIELA, ŞCOALA GIMNAZIALA NR 2

PERIS, ILFOV
Termenul extraşcolar este o combinaţie între prefixul extra care înseamnă dincolo de şi cuvântul de
bază şcoală. Activităţile extraşcolare sunt privite, astfel, drept activităţi care ies în afara obiectivelor zilnice
ale şcolii. Participarea la astfel de activităţi presupune să depăşeşti cerinţele şcolii, să mergi dincolo de ele,
implică angajare şi iniţiativă.
Variate forme de activităţi în afara clasei pot sprijini studiul literaturii în şcoală atȃta timp cȃt sunt
respectate anumite condiţii pentru desfăşurarea lor. Acestea ar trebui să fie ȋn primul rȃnd subordonate
procesului de învăţământ care se desfăşoară în clasă şi să fie organizate potrivit normelor specifice fiecărui
fel de activitate în parte. De asemenea, se recomandă evitarea supraîncărcării elevilor. Sunt activităţi care
se desfăşoară ȋn colectiv, avȃnd consimţămȃntul fiecărui elev şi ţinȃndu-se cont de vȃrstă, interese şi
preocupări.
Activităţile se planifică de la începutul anului, intrând în planul şcolii şi au caracter periodic sau
ocazional ca, de exemplu, activitatea cercurilor de elevi sau publicrea revistei literare a şcolii. Excursiile
literare, manifestările artistice pe teme literare şi concursurile şcolare pe aceleaşi teme au caracter ocazional.
Astfel de activităţi pot fi considerate muncă diferenţiată atât cu elevii dotaţi, cât şi cu cei rămaşi în
urmă la învăţătură, ȋn fapt, pentru orice elev care doreşte să participe la una din formele sub care se prezintă
activitatea extraşcolară. Sunt forme moderne de instrucţie şi educaţie, care au rolul de a contribui la
cultivarea interesului pentru literatură şi artă, la dezvoltarea deprinderilor de a elabora creaţii originale
oferind posibilitatea fixării cunoştinţelor dobândite în clasă şi formării priceperilor de muncă independentă.
Catedra sau comisia de limba şi literatura română din şcoală răspunde de organizarea cercurilor
elevilor care sunt organizate pe clasă, pe clase paralele sau pe şcoală. În prima şedinţă a cercului se
comunică scopul şi conţinutul activităţii cercului, planul tematic şi planul de muncă în care sunt incluse
formule de activitate cerute de elevi (medalionul literar; şezătoarea literară; simpozionul; procesul literar;
concursul literar; vizita sau excursia literară etc.)
Excursiile literare pot urmări obiective variate putȃnd fi legate de activitatea din clasă şi utilizate ca
verigi ale procesului de învăţământ fiind, de fapt, metode moderne de predare a literaturii (excursii cu
caracter de introducere în studiul literaturii unei epoci sau în studierea creaţiei unui scriitor, excursii de
încheiere a studiului unei perioade sau a studiului unui scriitor sau excursii de comunicare de cunoştinţe
noi).
Cercul literar din şcoală poate alcătui din timp evidenţa clară a locurilor mai apropiate care pot
constitui obiectivul unei excursii, tot ce poate fi valorificat pentru a evoca viaţa unui scriitor, lumea în care
a trăit, lumea care i-a inspirat opera, care i-a determinat, într-o măsură, atitudinea faţă de societate etc.
Elevii, pregătiţi din vreme, vor evoca momente ale vieţii scriitorilor (de exemplu, cunoscând locurile
copilăriei lui Ion Creangă vor citi chiar în casa de la Humuleşti, pe malul Ozanei, la Cetatea Neamţului,
fragmente din Amintiri), vor recunoaşte locuri şi oameni zugrăviţi de scriitor în opera sa (la Prislop, satul
lui L. Rebreanu vor citi fragmente din romanul „Ion” a cărui acţiune se petrece în satul respectiv, numit de
autor Pripas) etc.
Pentru ca activitatea să fie una reuşită, pentru fiecare excursie există o etapă de pregatire cȃnd sunt
stabilite scopul, problemele literare de care este legat obiectivul excursiei, repartizarea elevilor pe grupe şi
împărţirea sarcinilor şi responsabilităţilor, itinerarul, durata, opririle, mijloacele de transport şi de cazare
etc.
Datele dobândite prin excursie (materialul cules, fotografii, desene, note etc.) sunt valorificate în
forme variate de activitate. Pot fi organizate conferinţe, expoziţii, dar, mai ales, se redactează compuneri
individuale.
La sfârşit de săptămână, de semestru sau de an şcolar pot fi organizate astfel de vizitele, excursii
literare în localităţi cu case memoriale, muzee literare. Elevii iau contact direct ȋn acest fel cu mărturii ale
vieţii scriitorilor fiind un mijloc eficient de adâncire a cunoştinţelor literare şi de educare.
178
Bibliografie:
https://dokumen.tips/documents/activitati-extrascolare-la-limba-romina.html
Goia, Vistian. - Metodica predării limbii şi literaturii române, EDP, Bucureşti, 1995
Wellek, René, Warren, Austin, Teoria literaturii, Bucureşti, traducere Rodica Tiniş, cu un studiu introductiv
şi note de Sorin Alexandrescu Editura pentru Literatură Universală, 1967, p.286
179
“ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE ÎN DEZVOLTAREA
PERSONALITĂŢII ELEVILOR”
PROFESOR ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR: MIHALACHE CRISTINA - LILIANA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ VRATA, JUD.MEHEDINȚI
Argument
Specialiştii le-au sistematizat în trei tipuri de realizare a pregătirii pentru viaţă: educaţia formală
(școlară), nonformală (extrașcolară), informală (cunoştinţele pe care individual le preia zi de zi: în familie,
cu prietenii, pe stradă, în mass-media).
persoană.
Oricât de importantă ar fi educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ, ea nu epuizează
sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului.
Educatia extracurrriculară este realizată dincolo de procesul de învăţământ şi îşi are rolulşi locul bine
caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă relaxantă, cu însufleţire şidăruire, la astfel de activităţi.
de afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual
180
pe cei impulsivi, stimulează curentul de influenţe reciproce, dezvoltă spiritul decooperare, contribuie la
sa pentru copii, de modul creator de abordare a temelor, prin punerea în valoare a
posibilităţilorşiresurselordecaredispuneclasadeelevi.
Serbările şcolare au un caracter stimulator atât pentru micii artişti, cât şi pentru părinţiilor. Punerea
serbărilor în scenă aduc satisfacţii atât “artiştilor“, cât şi “spectatorilor“, elevi şipărinţi, contribuind la
Importanţa acestor activităţi constă în cultivarea înclinaţiilor artistice ale elevului, precum şi în
atmosfera festivă creată cu acest prilej.
pentru frumos.
De asemenea, un rol educativ îl au activităţile realizate cu prilejul sărbătorilor naţionale
şiinternaţionale.
acasă.
Concursuri precum „Cangurul”, „Micul matematician”, „Piciul” etc. pot oferi cea mai bună sursă de
motivaţie, determinând elevii sa studieze în profunzime şi să obţină rezultate mai bune la şcoală.
într-o manieră plăcută, vor stimula spiritul de competitivitate, oferindu-i copilului prilejul de a se integra în
181
Informaţiile din cadrul orelor de istorie sunt folosite de catre elevi pentru a citi inscripţii, pentru a
vizita muzee, expoziţii, monumente ş i locuri istorice, iar cele din cadrul orelor de geografie sunt utilizate
opiniile.
din jurul lor învaţă cum să iubească şi să respecte natura în ansamblul ei.
4. Vizitele
Vizitele parcurg aceleaşi etape ca şi excursiile şi se pot desfăşura cu scopul studierii unei teme, în
timpul activităţii sau in faza recapitulării şi evaluării acesteia.
Pentru ca vizitele să-şi atingă obiectivele, trebuie să fie bine organizate şi să se desfăşoare în condiţii
confortabile de deplasare; să fie din timp anunţate, pentru ca personalul locului vizat sa nu fie luat prin
surprindere şi să fie cooperant; să se stabilească clar obiectivele vizitei (deinformare, de documentare, de
orientare şcolară şi profesională); să se discute învăţămintele, impresiile; să se includă rezultatele
cunoaşterii în experienţa personală a elevilor.
Un rol important îl au vizitele la bibliotecă. În actualul context educaţional, cea mai mare parte a
elevilor nu mai citesc suficient de mult din cauza informaţiilor pe care le obţin mult mai uşor prin
intermediul mass-media sau computerului. Lectura este cea care îl ajută să îşi dezvolte vocabularul, să îşi
îmbogăţească cunoştinţele şi să îşi formeze o cultură literară şi comunicaţională de bază.
5. Vizionările
Vizionarea în grup de filme, spectacole de teatru sau circ specifice vârstei lor, poateconstitui o sursă
Aceste activităţi vor pune elevul în rol de spectator şi vor reprezenta pentru el o sursă deimpresii
182
Alte activităţi pot fi alese de către copii, participând la ele în timpul liber. De obicei, acestea sunt
alese ca pasiune personală sau chiar cu scopul de a îşi aprofunda cunoştintele dintr- un anumit domeniu.
Aceste activităţi realizează completarea unor aspecte educative şi orientează copiii spre unele domenii de
activitate: sport, muzică, poezie, pictură etc.
Concluzii
Activităţile extraşcolare sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, producbucurie, facilitează
acumularea de cunostinţe. Copiilor li se dezvoltă spiritul practic, fiecare dintre ei având posibilitatea să se
afirme conform naturii sale.
Activităţile extracurriculare mai sus enumerate şi analizate sunt apreciate atât de cătrecopii, cât şi de
cadrele didactice în măsura în care :
- valorifică şi dezvoltă interesele şi aptitudinile copiilor;
- optimizarea procesului de învăţământ ;
- formele de organizare sunt din cele mai ingenioase, cu caracter recreativ ;
- au un efect pozitiv pentru munca desfasurata in grup;
Gândirea creativă şi învăţarea din proprie iniţiativă trebuie încurajate prin laudă. Trebuiepromovat
constructiv.
imaginaţia şi dorinţa de aparticipa necondiţionat la desfăşurarea acestora.
Bibliografie
2007
183
PROF. ÎNV. PREȘC. MIHĂLICĂ OANA-NICOLETA

G.P.P. NR. 45, CONSTANȚA
specialitate susțin că acesta ajută elevii la formarea unei atitudini positive față de învățare, aceștia au
rezolvare de probleme. Pe lângă toate acestea, activitățile extrașcolare acționează și asupra stimei de sine.
instituției de învățământ, cu participarea grupei, a mai multor grupe sau a mai multor instituții de
învățământ.
Activitățile extrașcolare vizează, de regulă, acele activități cu rol complementar activităților clasice
de predare-învățare. Aria de desfășurare a acestora e greu de delimitat. Pot fi excursii, drumeții, vizite la
muzică clasică, activități artistice, cluburi tematice, activități sportive, legate de protecția mediului etc.
• înglobează activitățile organizate de grădiniță în afara mediului școlar sau/și de către alte instituții
etc.);
• au rol complementar celui al grădiniței;
reprezintă un element fundamental în rețeaua grădiniță-familie-comunitate;
formator mai atractiv, în afara contextului instituțional. Participarea preșcolarilor la astfel de activități îi
ajută să se înțeleagă pe ei înșiși prin observarea și interpretarea propriului comportament în comparație cu
al celorlalți.
un impact pozitiv asupra dezvoltării personalității copiilor, asupra performanțelor școlare și a integrării
urmeze o școală superioară;
acest tip de activități lărgește orizontul cultural al copiilor, completând cu noțiuni noi volumul de cunoștințe
la educarea morală, estetică a copiilor, diciplinându-le acțiunile și extinzându-le orizontul cultural-artistic.
Activitățile extrașcolare reprezintă un mijloc de formare a deprinderilor copiilor de a-și folosi, în mod
dezvoltare a aptitudinilor preșcolarilor.
184
activități li se oferă preșcolarilor un alt mod de însușire a unor trăiri, valențe pozitive ale vieții, valori morale
și nu numai.
Montessori)
Bibliografie:
185
PROF. ÎNV. PREȘC. MINDREAN DANIELA

GPP ,,MARIA” LECHINȚA
Activitățile extrașcolare au un rol complementar față de activitățile didactice, urmărind lărgirea

influențelor exercitate în procesul de învățământ, dezvoltarea intereselor și a aptitudinilor copiilor,
organizarea atractivă a timpului liber
Activitățile extrașcolare prezintă unele particularități:
Participarea copiilor este facultativă, educatoarea putând interveni doar prin antrenarea copiilor la
unele din aceste activități.
Conținutul activităților extrașcolare se fixează în funcție de dorințele și interesele copiilor, de
condițiile și posibilitățile concrete de realizare, dar și de ofertele venite din partea altor instituții sau de
evenimentele calendaristice.
Formele de organizare ale acestor activități sunt mult mai flexibile și cu caracter recreativ. Se
formează astfel copiilor spiritul de inițiativă, de independență și de manifestare creativă a personalității.
Evaluarea rezultatelor activităților extrașcolare se realizează altfel decât în cadrul activităților
didactice folosindu-se cu precădere aprobarea prin laudă și evidențierea participării.
Educaţia prin activităţile extrașcolare urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei optime
punându-i în contact direct cu obiectele și fenomenele din natură. Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în
mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm şcoala cu viaţa.
Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv – educative să primeze, dar să fie prezentate în mod
sistematizeze date, învaţă să înveţe. Prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor,
asumându-şi responsabilităţi, copiii se autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi,
posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor
şi mai frumos obiectivul principal al școlii şi al învăţământului primar– pregătirea copilului pentru viaţă.
acţionează pozitiv. În ultimul timp, devine tot mai evident faptul că educaţia extrașcolară, adică cea realizată
dincolo de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii preşcolarilor.
În şcoala contemporană, o educaţie eficientă, depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru
participarea la dezvoltarea de sine. Depinde de asemenea şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele
formării personalităţii copiilor.
În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect fizic şi socio-afectiv,
pentru o integrare socială cât mai uşoară. Complexitatea procesului educaţional impune îmbinarea
activităţilor curriculare cu cele extracurriculare, iar în acest caz, parteneriatul educaţional devine o
necesitate. În opinia mea, activităţiile extrașcolare sunt deosebit de importante deoarece, contribuie la
gândirea şi completarea procesului de învăţare.
Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă relaxantă, cu însufleţire şi dăruire, la
astfel de activităţi, îmbinându-se utilul cu plăcutul. Copiii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească în primul
rând o gândire independentă, toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a
găsi modul de rezolvare a lor, posibilitatea de a critica constructiv. Înainte de toate, este însă important ca
educatorul însăşi să fie creativ, pentru că numai aşa poate să aducă în atenţia copiilor săi tipuri de activităţi
186
extraşcolare care să le stârnească interesul, curiozitatea, imaginaţia şi dorinţa de a participa necondiţionat
la desfăşurarea acestora.
Metodele și tehnicile moderne, activ-participative, capabile să mobilizeze energiile elevilor, să le
capteze atenția, care-i îndeamnă să-și pună în joc imaginația, înțelegerea, memoria, abilitățile artistice sunt
extrem de potrivite în educarea copilului pentru problemele ridicate de societatea contemporană. În
concluzie, putem menționa că activităţile extraşcolare generează relaţii de prietenie şi ajutor reciproc între
elevi, educă simţul responsabilităţii şi o atitudine justă faţă de scopurile urmărite.
BIBLIOGRAFIE
Bucureşti, 2007
187
PROF. MÎNDRICEL ANA ADINA,

SPECIALITATE - PROTECȚIA MEDIULUI,
COLEGIUL TEHNIC FORESTIER P. NEAMȚ
de specialitate susțin că acestea ajută elevii la formarea unei atitudini pozitive față de învățare, aceștia au
învățământ.
Plantare Ecologizare Vizită Stația de Epurare
 înglobează activitățile organizate de școală în afara mediului școlar sau/și de către alte instituții
etc.);
 au rol complementar celui al școlii;
 dezvoltarea copiilor depinde de un întreg sistem de fenomene și relații, iar activitățile extrașcolare
 oferă posibilitatea de exprimare și explorare a identității, dezvoltă capitalul social al copiilor.
celorlalți.
sociale. Un studiu indică un impact diferit al activităților extrașcolare, în funcție de tipul acestora și rata de
participare, astfel:
 participarea în cadrul tuturor tipurilor de activități extrașcolare corelează cu creșterea rezultatelor
 participarea la activități sportive înregistrează o probabilitate mai mare ca elevii să aleagă să
 participarea la activități prosociale corelează cu o rată mai mică de delincvență în rândul elevilor
participanți.
188
orizontul cultural-artistic. Activitățile extrașcolare reprezintă un mijloc de formare a deprinderilor elevilor
de a-și folosi, în mod rațional, timpul liber, sunt propice manifestării spiritului de independență și inițiativei.
desfășoară procesul. Modelarea, formarea, educarea cer timp și dăruire.
Complexitatea finalităților educaționale impune îmbinarea activităților școlare cu cele extrașcolare.
Bibliografie:
Chiş V. – Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi autoinstruire,
Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001
189
ACTIVITĂŢILE EXTRACURRICULARE ÎN DEZVOLTAREA
PERSONALITĂŢII COPILULUI
PROFESOR MÎNZALĂ CORINA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ IANCULUI, SECTOR 2, BUCUREȘTI
Moto: ,,Şcoala trebuie să urmărească tot timpul ca tânărul să părăsească băncile ei nu ca

specialist, ci ca o personalitate armonioasă.’’ (Albert Einstein)
Activităţile extracurriculare reprezintă o completare a procesului de învăţământ, urmărind

dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor elevilor, organizarea raţională şi plăcută a timpului liber.
Particularităţile prin care se deosebesc de activităţile din cadrul lecţiilor se referă la conţinut, durată,
metode folosite şi forme de organizare. În funcţie de intersele şi intersele elevilor, dascălul stabileşte
conţinutul acestor activităţi cu character atractiv, la care elevii participă cu însufleţire şi optimism, într-o
atmosferă de voie bună. Scopul acestor acţiuni (excursii, drumeţii, vizite, spectacole, programe artistice sau
proiecte/parteneriate educative), este acela de a descoperi şi de a dezvolta la elevii noştri acele aptitudini
care îi vor ajuta să adopte atitudini şi mai târziu, comportamente de iniţiativă şi răspundere personal, de
întrajutorare, solidaritate, spirit critic, capacitatea de argumentare, de a acţiona şi rezolva problem în mod
responsabil. Se ştie că deprinderile şi priceperile formate şi consolidate în şcoală îşi spun cuvântul de-a
lungul întregii vieţi. De aceea, în organizarea activităţilor extracurriculare, elevii sunt solicitaţi să vină cu
idei, să se implice direct.
Serbările şi momentele artistice scot în evidenţă trăsăturile caracteristice ale fiecărui elev,
competenţele de comunicare, de relaţionare social, de luare a deciziilor, de asumare a riscurilor, de adoptare
a unor decizii personale.
Lectura artistică, dansul, cântecul devin puternice stimulări ale sensibilităţii estetice. Valoarea
estetică este sporită şi de cadrul organizatoric: sala de festivităţi, un colţ din natură (scena în aer liber,
terenul de sport sau grădina şcolii) amenajate special pentru activitatea respectivă.
Din ce în ce mai mult organizăm activităţi de educaţie ecologică şi de protecţie a mediului, cu scopul
de a-i sensibiliza pe elevi şi de a le dezvolta o atitudine pozitivă faţă de mediul înconjurător.
Educaţia pentru sănătate îi învaţă pe copii să respecte regulile de igienă personal şi să se obişnuiască
cu regim raţional de viaţă şi alimentaţie. Şcoala promovează cunoştinţele corecte privind diverse aspect ale
vieţii, ale sănătăţii şi formează atitudini şi deprinderi indispensabile unui comportament responsabil şi
sănătos.
Conţinutul informaţional transmis, precum şi metodele şi procedeele utilizate sunt alese cu grijă,
pentru a-l motiva pe copil să se implice şi să participle cu interes.
Educaţia pentru participare, democraţie şi toleranţă se regăseşte în conţinutul activităţilor
extracurriculare de tipul: marcarea unor evenimente şi a unor sărbători din viaţa copiilor, activităţi
umanitare.
Educaţia casnică modern este o activitate educativă important, concepută ca o pregătire indirectă
pentru viaţă, pornindu-se de la idea că orice copil, elev sau tânăr trebuie să facă faţă noilor provocări pe
care le impune viaţa cotidiană.
Educaţie interculturală promovează atitudinea de deschidere, de acceptare şi înţelegere firească a
raportului dintre un individ şi ceilalţi, respectarea diferenţelor cultural prin valorificarea pozitivă a relaţiilor
de egalitate între oameni.
Educaţia pentru timpul liber este considerată o educaţie rentabilă sub raport economic, familial,
sanitar şi social, iar importanţa ei sporeşte pe măsura ce sporeşte timpul liber. Copiii trebuie să ştie că timpul
liber există şi că îl putem gestiona sub diferite forme: jocuri şi activităţi reacreative, parteneriate cu alţi
copii, reale şi funcţionale.
Toate aceste tipuri de activităţi îi ajută pe copii să socializeze mai uşor şi mai bine, să se deschidă
spre întărirea relaţiilor de pretenie, toleranţă, sprijin şi avantaj reciproc. De asemenea, ele duc la un
parteneriat mai bun cu familia şi cu comunitatea care sprijină desfăşurarea acestor activităţi.
190
BIBLIOGRAFIE
• Potolea, Dan şi Păun Emil, (coord), “Pedagogie. Fundamentări teoretice şi demersuri applicative”,
Editura Polirom, Iaşi, 2002
• Aurelia Berluşcă, Ghid metodologic al serbărilor şcolare, E.D.P.R.A, 2010
• Cristea, Gabriela, Pedagogie generală, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2002
• Kulcsar, Tiberiu, Factorii psihologici ai reuşitei şcolare, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1987
• Stoica Marin, Pedagogie şi psihologie, Ed. Gheorghe Alexandru, 2001
191
CUM AR TREBUI SA ARATE O RELAȚIE DE PRIETENIE
INTRE COPIL ȘI PARINȚI?
PROF. MIRCIOV MANUELA,

ȘCOALA GIMNAZIALA ,,ANGHEL SALIGNY,, BANLOC
192
Bibliografie:
Tiberiu Dughi, Alina Roman, Dimensiuni psihologice ale învățării, Ed. Universității Aurel Vlaicu,
Arad, 2008
193
ACTIVITĂȚILE EXTRACURRICULARE ÎN VIAȚA ELEVILOR
PROF. INV. PRIMAR LUMINIȚA MIRICA- BOBIȚ

ȘCOALA GIMNAZIALA NR. 28, GALAȚI
„Copile, cât de fericit ești tu, când pe țărână o dimineață-ntreagă mi te joci c-o frântă ramură în
mână.” - Rabindranath Tagore
Actualele activități instructiv-educative sunt centrate pe individualitatea tinerilor, de aici și nevoia de

a utiliza metode variate de predare, selectate atent, în funcție de personalitatea și nevoile acestora.
Elevii învață mult pentru a avea rezultate bune și a promova dar nu este suficient în ceea ce privește
formarea personalităţii tinerilor, a celor care vor participa activ la cerințele societății actuale. Dezvoltarea
Dintre acestea amintim:
Participarea la cluburi de lectură
Participarea la curs de dans și chitară
Copiii care au ca preocupări dansul sau muzica pot să participe la diferite competiții de acest gen.
Cu ajutorul acestor concursuri, ei pot acumula informații suplimentare și pe care și le pot exersa.
Practicarea unor sporturi de echipă și individuale
mediului, ajutorarea celor care e află în situații limită etc., astfel încât ei să devină activi în problemele
societații actuale.
Elevii trebuie de asemenea să fie pregătiți pentru situații deosebite. Astfel, ei ar trebui să știe cum să
ofere primul ajutor și cum să-l primească, în diferite cazuri (cutremur, incendiu, accident, pandemii etc),
întregul proces și tehnicile folosite.
194
Atât activitățile curriculare cât și cele extracurriculare au un rol definitoriu nu numai în sensul educării
copiilor în spiritul societății actuale, ci trebuie învățați să se adapteze unei lumi care nu va mai fi „a noastră”,
ci va fi „a lor”.
Bibliografie:
1. https://secure.ihaveaplaniowa.gov
195
ACTIVITĂȚILE EXTRAȘCOLARE LA PREȘCOLARI
PROF. ÎNV. PREȘCOLAR – MITRICĂ FLORIANA CORNELIA

ȘCOALA GIMNAZIALA ”VIRGIL MAZILESCU”
/ G.P.P. ”FLOARE DE TEI” CORABIA
Procesul educațional din grădiniţă presupune şi forme de muncă didactică complementară activităţilor
obligatorii. Acestea sunt activităţi desfaşurate în grădiniţă, în afara activităţilor obligatorii sau activităţi
desfaşurate în afara grădiniţei. Ele sunt activităţi extracurriculare şi se desfăsoară sub îndrumarea atentă a
educatoarelor. Astfel, fără a nega importanţa educaţiei de tip curricular, devine tot mai evident faptul că
stabilit în formarea personalităţii tinerilor.
Serbarea, ca activitate extraşcolară, este forma interpretativă cea mai cunoscută, care constă în
prezentarea formaţiilor artistice ale grupei - solişti, dansatori, recitatori - având ca scop evidenţierea globală
a unor cunoştinte acumulate în procesul instructiv-educativ şi valorizarea acestora cu ocazia unor
evenimente sociale, istorice, culturale sau religioase.
Serbarea este o înmănunchere armonioasă şi echilibrată a mai multor activităţi artistice organizate de
către cadrele didactice împreună cu copiii (sau în colaborare cu alţi specialişti), având variate forme de
prezentare: montaj literar, cor, muzică vocală şi instrumentală, dans modern, dans popular, euritmie,
scenetă, şezătoare etc. Punctul de desfăşurare poate fi atât în incinta instituţiei şcolare, cât şi în afara
acesteia.
Alături de alte activităţi extraşcolare (excursii, drumeţii, vizite, concursuri), serbarea are un efect
pozitiv asupra copiilor. Acest gen de activitate are darul de a sensibiliza copiii, de a le deschide un orizont
larg spre frumos, spre respectul pentru artă şi creaţie, îi dezvoltă din punct de vedere spiritual, le produce
emoţii estetice şi bucurie. Serbările dobândesc multiple valenţe educative dacă sunt organizate în
concordanţă cu activităţile instructiv-educative din planul de învăţământ, ele fiind o încununare a
rezultatelor şi o personalizare a cunoştinţelor acumulate. Ele trebuie să aibă, în primul rând, un rol formativ,
să valorifice pe diverse planuri toate capacităţile copiilor: intelectuale, afectiv-morale.
Serbările contribuie la lărgirea orizontului de cunoaştere şi la aprofundarea cunoştinţelor, iar
conţinutul lor cultivă şi produce sentimente şi emoţii.
Serbările îmbogăţesc şi nuanţează viaţa afectivă a copiilor, în afara faptului că îi organizează într-o
acţiune comună şi plăcută, stimulează şi dezvoltă simţul de răspundere al fiecărui copil şi al întregului
colectiv, prin dorinţa comună de a obţine rezultate şi performanţe. Educatoarea trebuie să se bazeze pe
organizarea serbărilor ca pe unul din cele mai eficiente mijloace de sudare şi omogenizare a colectivului.
Prin munca de repetiţie şi învăţare se întăresc relaţiile de prietenie, de colaborare şi muncă în echipă.
Activităţile cuprinse în programul serbărilor le provoacă copiilor o stare accentuată de veselie şi bună
dispoziţie, care influenţează în bine starea organismului. (Agoston-Vas, Caltun, 2012). Excursia reprezintă
finalitatea unei activităţi îndelungate de pregătire a copiilor, îi ajută să înţeleagă excursiile nu numai din
perspectiva evadării din atmosfera de muncă de zi cu zi ci şi ca un act de ridicare a nivelului cultură
Valențele formative ale excursiilor și drumețiilor se extind asupra tuturor comportamentelor,
îmbogățind sfera informațională, declanșând trăiri afective și oferind condiții prielnice exersării conduitei
moral-civice a copiilor. Specific acestor activități este faptul că oferă posibilități mai largi de cunoaștere
directă a realității, stimulează spiritul de inițiativa și dispune de o încărcătură afectivă puternică.
Prin excursiile și drumețiile organizate de grădiniță se urmărește și întărirea organismului copiilor,
călirea organismului, formarea unor deprinderi de igienă și de comportare civilizată. Se mai are în vedere
educarea copiilor în spiritul colectivului prin subordonarea interesului individual față de cel colectiv,
educarea spiritului de ordine și disciplină. Prin excursii și drumeții copiii învață să se comporte în grup, să
protejeze mediul și să se destindă.
Organizarea excursiilor și a drumețiilor presupune o mare răspundere din partea conducătorilor de
grup. Trebuie să se aibă în vedere conținutul, obiectivele urmărite, alegerea perioadei potrivite, a modului
de desfășurare și finalizare, urmărind și deprinderea Grijă față de timpul liber al copilului, atitudinea de
cunoaștere a dorințelor copiilor și de respectare a acestora trebuie să fie dominantele acestui tip de activități.
196
Acestea le oferă destindere, încredere, recreere, voie bună, iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmari și
recunoaștere a aptitudiniloropiilor de a participa la acest fel de activități.
Educaţia unui copil nu se realizează doar într-un cadru formal, în cadrul grădiniţelor și școlilor, ci și
prin activităţi extracurriculare, extrașcolare. Acest lucru se realizează și prin încheierea parteneriatelor cu
diferite instituții sau asociații, participarea și organizarea de concursuri sau festivale.
Scopul acestora este implicarea tuturor copiilor preșcolari și a cadrelor didactice în activități care să
răspundă intereselor și preocupărilor diverse ale copiilor preșcolari, să pună în valoare talentele și
capacitățile acestora în diferite domenii, nu neapărat în cele prezente în curriculumul național și să stimuleze
participarea lor la acțiuni variate, în contexte nonformale.
În cadrul grădiniţei activităţile din această perioadă pot fi variate de la ateliere de pictură, concursuri
la nivel de grădiniţă sau între grădiniţe, activităţi în comunitatea locală, vizite la muzee, teatru, bibliotecă,
parteneriate educaţionale cu diferite instituţii.
Parteneriatele propun un alt mod de a pregăti copiii pentru lume, într-un mod practic, creativ,
inovator, care să-i implice pe copii în activităţi deosebite și interesante pentru ei.
BIBLIOGRAFIE
• Agoston-Vas R, Caltun A(2012)-, Serbarile in educatie, Ed.D.P.H
• Anghel C.V. (2008) - E-Learning a new method for Environments of 21ST Century, The 14th
Intenational Scientific Conference The Knowledge – Based Organization, Conference Proceedings no.8,
Sibiu.
• Anghel C.V.(2009) – „Tehnologii informatice şi de comunicare în managementul organizaţiei”,
capitol din cartea „Managementul organizaţiei comunicante” (coord. Drobot L.), Ed. CCD Deva şi
Risoprint Cluj-Napoca.
197
IMPORTANŢA ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE ÎN DEZVOLTAREA
ARMONIOASĂ A COPILULUI
PROFESOR ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR: MITU GEORGETA

ŞCOALA GIMNAZIALA “I. L. CARAGIALE” - PITESTI
Există diferite metode moderne de a-i face pe cei mici să perceapă şcoala şi informaţia transmisă prin
intermediul ei într-un mod plăcut. Cele mai concrete mijloace sunt activităţile extraşcolare. Copiii, mai ales
cei de vârstă şcolară mică, învaţă şi înmagazinează mai uşor informaţia, dacă transmiterea acesteia se face
în mod concret, palpabil, iar activităţile realizate în afara şcolii, unde cei mici se confruntă pe viu cu situaţii
reale, în care ei sunt actori activi, sunt cele mai apropiate modului lor de înţelegere. Copiii, la orice vârstă,
au nevoie să se joace.
Educaţia extracurriculară (realizată dincolo de procesul de învăţământ) îşi are rolul şi locul bine
natură, iar scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în
nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual. În acest cadru, numeroşi alţi factori acţionează
pozitiv. Activităţile organizate în grup, într-un mediu prietenos şi care urmăresc interesele copiilor, îi fac
pe aceştia mai sociabili, mai empatici, mai responsabili şi mai conştienţi de propriile valori şi posibilităţi.
toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi
posibilitatea de a critica constructiv. Înainte de toate, este însă important ca profesorul însăşi să fie creativ.
implică în mod direct copilul prin perso nalitatea sa şi nu prin produsul realizat de acesta. Activitatea în
Activităţile extracurriculare sunt apreciate atât de către copii şi părinţi, cât şi de cadrele didactice în
măsura în care valorifică şi dezvoltă interesele şi aptitudinile copiilor, organizează într-o manieră plăcută
şi relaxantă timpul liber al copiilor contribuind la optimizarea procesului de învăţământ, formele de
organizare sunt din cele mai ingenioase, cu caracter recreativ, copiii au teren liber pentru a-şi manifesta în
voie spiritul de initiative, participarea este liber consimţită, necodiţionată, constituind un suport puternic
pentru o activitate susţinută, au un efect pozitiv pentru munca desfăşurată în grup, sunt caracterizate de
optimism şi umor, creează un sentiment de siguranţă şi încredere tuturor participanţilor, urmăresc lărgirea
şi adâncirea influenţelor exercitate în procesul de învăţământ şi, în acelaşi timp, contribuie la dezvoltarea
armonioasă a copiilor.
198
Bibliografie :
199
ROLUL ACTIVITAȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN EDUCAȚIA COPIILOR
PROF. MITU MĂDĂLINA MARIA

ȘC. GIMN. CAROL I, CURTEA DE ARGEȘ
Problematica educaţiei dobândeşte în societatea contemporană noi conotaţii, date mai ales de
schimbările fără precedent din toate domeniile vieţii sociale.
Accentul trece de pe informativ pe formativ.
Educaţia depăşeşte limitele exigenţelor şi valorilor naţionale şi tinde spre universalitate, spre
patrimoniul valoric comun al umanităţii. Un curriculum unitar nu mai poate răspunde singur diversităţii
umane, iar dezideratul educaţiei permanente tinde să devină o realitate de necontestat.
Procesul educational din gradinita presupune si forme de munca didactica complementara activitatilor
obligatorii. Acestea sunt activitati desfasurate in gradinita in afara activitatilor obligatorii sau activitati
desfasurate in afara gradinitei. Ele sunt activitati extrașcolare si se desfasoara sub indrumarea atenta a
oameni în a căror formaţie caracterul şi inteligenţa se completează pentru propria evoluţie a individului.
copiilor.
În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic şi
socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială.
Astfel de activitati sunt de o reala importanta intr-o lume dominata de mass media si ne referim la
televizor, calculator si internet, care nu fac altceva decat sa contribuie la transformarea copiilor nostri in
niste persoane incapabile de a se controla comportamental, emotional si mai presus de toate slabi dezvoltati
intelectual. Se stie ca incepand de la cea mai frageda varsta, copiii acumuleaza o serie de cunostinte
punandu-i in contact direct cu obiectele si fenomenele din natura.
Activitatile de acest gen cu o deosebita influenta formativa, au la baza toate formele de actiuni
turistice: plimbari, excursii, tabere, colonii.In cadrul activitatilor organizate in mijlocul naturii, al vietii
sociale, copiii se confrunta cu realitatea si percep activ, prin actiuni directe obiectele, fenomenele, anumite
locuri istorice. Fiind axate in principal pe viata in aer liber, in cadrul actiunilor turistice, prescolarii isi pot
forma sentimental de respect si dragoste fata natura, fata de om si realizarile sale. In urma plimbarilor, a
excursiilor in natura, copiii pot reda cu mai multa creativitate si sensibilitate, imaginea realitatii, in cadrul
activitatilor de desen si modelaj, iar materialele pe care le culeg, sunt folosite in activitatile practice, in
jocurile de creatie. Plimbarile prin parc din aceasta toamna, frunzele ruginii, stolurile de pasari care se
pregateau de plecare, frumusetea deosebita a acestui anotimp le vor ramane in suflet celor mici, creandu-le
emotii estetice.La varsta prescolara, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arata sau li se spune in legatura
cu mediul, fiind dispusi sa actioneze in acest sens .Ca educatoare, trebuie sa oferim in mod gradat, in acord
cu particularitatile de varsta, cunostinte stiintifice, sa organizam activitati educative privind protejarea
mediului inconjurator: curatarea parcului,, a mediului de joaca, ocrotirea unor animale .
dezvoltarea armonioasă a personalităţii copiilor.
Vizitele la muzee, expozitii, monumente si locuri istorice, case memoriale constituie un mijloc de a
intuit si pretui valorile culturale, folclorice si istorice ale poporului nostru.
Vizionarile si spectacolele constituie o alta forma de activitate extracurriculara in gradinite, prin care
copilul face cunostinta cu lumea minunata a artei.
200
Desi aceasta forma de activitate il pune pe copil in majoritatea cazurilor in rolul de spectator, valoarea
ei deosebita rezida in faptul ca ea constituie o sursa inepuizabila de impresii puternice, precum si in faptul
ca apeleaza, permanent, la afectivitatea copilului.
Vizionarea unor filme, diafilme, spectacole de teatru precum si a emisiunilor tv, poate constitui de
asemenea o sursa de informatii, dar in acelasi timp un punct de plecare in organizarea unor actiuni
interesante. De exemplu: vizionarea emisiunilor musicale, de teatru de copii, distractive sau sportive,
urmata de discutii pregatite in prealabil, pe langa faptul ca realizeaza completarea unor aspecte educative,
stimuleaza si orienteaza copiii spre unele domenii de activitate: muzica, sport, poezie, picture, etc.
Vizionarea filmelor si a emisiunilor la televizor adduce copiilor o mare satisfactie, prin faptul ca arta
filmului da copiilor iluzia realitatii.
Profesorii au un rol deosebit de important in alegerea spectacolelor, la recomandarea emisiunilor de
televiziune pentru copii si selectionarea emisiunilor, programelor distractive care au o influenta pozitiva
mai evident conturate.
Activităţiile extracurriculare moral-civice, alături de celelalte activităţi desfăşurate în grădiniţă pe
nivele de vârstă, contribuie, prin trăirile afective, emoţii puternice, generate de exemplele oferite de eroii
In concluzie putem spune ca activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi
extracurriculare.Dar, se vede necesitatea de a modifica destul de mult modul de gândire, să evite critica, în
BIBLIOGRAFIE
Bucureşti, 2007
201
CONTRIBUŢIA ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE
LA OPTIMIZAREA PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT
AUTOR: MITU VASILICA

SPECIALITATEA: PROFESOR ÎNV. PRIMAR
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „GRIGORE MOISIL” NĂVODARI
Fără a nega importanţa educaţiei de tip curricular, devine tot mai evident faptul că educaţia
extracurriculară își are locul şi rolul bine stabilit în formarea personalităţii tinerilor. Aceasta pentru că
educaţia realizată prin procesul de învăţământ nu epuizează sfera influenţelor formative exercitate asupra
lor.
Activităţile extracurriculare contribuie la descoperirea şi stimularea talentelor şi aptitudinilor
elevilor, la cultivarea interesului, la dezvoltarea deprinderilor de a elabora creaţii originale. Elevul
explorează, reconstruieşte, redescoperă, ajunge la generalizarea şi asimilarea adevărurilor prin eforturi
proprii, iar implicarea presupune şi asumarea responsabilităţilor.
Mijloacele extracurriculare îndeplinesc o funcție complementară în raport cu instruirea şcolară,
lărgind orizontul elevilor şi constituind o bază temeinică pentru însuşirea conţinutului instruirii şcolare.
Ca activităţi complementare, cele extraşcolare prezintă unele particularităţi ce se referă la
participarea elevilor, la conţinutul şi durata lor, la formele de organizare şi metodele folosite.
Valenţele formative ale activităţilor extraşcolare:
a) Dezvoltă creativitatea elevilor prin: compoziţii plastice, creaţii literare, colaje, teatru şcolar,
carnaval, dans.
b) Dezvoltă personalitatea elevilor întrucât, angajează atât elevii timizi cât şi pe cei slabi, temperează
pe cei impulsivi, stimulează curentul de influenţe reciproce, dezvoltă spiritul de cooperare,
autodisciplinează elevii prin acceptarea de bună voie a regulilor, prin asumarea responsabilităţilor, cultivă
capacitatea de comunicare, dezvoltă comportamente şi atitudini democratice.
c) Familiarizează elevii cu trecutul istoric al comunităţii prin: participarea la festivităţile dedicate
evenimentelor istorice, excursii tematice pentru cunoaşterea elementelor de istorie locală, amenajarea unui
colţ muzeistic de istorie locală, concursuri pe teme de istorie, întâlniri cu veterani de război, lecturarea de
monografii, cunoaşterea valorilor tradiţionale locale.
d) Facilitează implicarea părinţilor în activităţi educative organizate de şcoală prin: organizarea şi
participarea la diferite spectacole, confecţionarea de costume pentru serbări, participarea la activităţi în
parteneriat cu alte şcoli sau instituții, şezători, activităţi comune părinţi – copii.
Tipuri de activităţi:
a) Serbările şi festivităţile marchează evenimente importante din viaţa şcolarului. Importanţa acestor
activităţi constă în dezvoltarea artistică a elevului precum şi în atmosfera sărbătorească instalată cu acest
prilej.
varietatea intereselor şi gusturilor şcolarilor. Ea evaluează talentul, munca şi priceperea colectivului clasei
şi transformă în plăcere şi satisfacţie publică străduinţele fiecărui elev în parte.
b) Concursurile şcolare stârnesc interesul elevilor pentru diferite arii curriculare având, în acelaşi
timp, o importanţă majoră în orientarea profesională a acestora, făcându-le cunoscute toate posibilităţile pe
care aceştia le au. Acestea oferă posibilitatea să demonstreze practic ce au învăţat acasă şi la şcoală.
Concursuri precum Amicii isteți, Aventura cunoașterii, Comper, Olimpiadele şcolare pot oferi cea
mai bună sursă de motivaţie, determinând elevii să studieze în profunzime şi, prin urmare, să obţină
rezultate mai bune la şcoală. Acelaşi efect îl pot avea şi concursurile organizate la nivelul clasei sau al
şcolii.
Dacă sunt organizate într-o manieră plăcută vor stimula spiritul de competivitate al copilului
oferindu-i ocazia să se integreze în diferite grupuri pentru a duce la bun sfârşit munca şi va asimila mult
mai uşor cunoştinţele.
c) Excursia şi drumeţiile ajută la dezvoltarea intelectuală şi fizică a copiilor, la educarea lor
cetăţenească şi patriotică. Excursia îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei experienţe sociale
202
importante dar şi îmbogăţirea orizontului cultural-ştiinţific. Excursia este o formă de activitate cu caracter
atractiv şi mobilizator. Este o modalitate deosebită de educaţie completă deoarece permite o abordare
interdisciplinară a cunoştinţelor.
d) Vizitele programate le muzee, monumente şi locuri istorice, case memoriale, unităţi economice
constituie un mijloc de a preţui valorile culturale, folclorice, istorice şi economice ale ţării. Un rol important
îl au vizitele la bibliotecă.
e) Vizionarea în grup de filme, spectacole muzicale, de teatru sau de circ specifice vârstei lor pot
constitui, de asemenea, o sursă de informaţii, dar în acelaşi timp şi un punct de plecare în organizarea unor
activităţi interesante. Copilul face astfel cunoştinţă cu lumea artei, învaţă să o descifreze şi să o îndrăgească.
f) Alte activităţi pot fi alese de către copii.
Activităţile extracurriculare mai sus menţionate sunt apreciate atât de elevi cât şi de factorii
educaţionali în măsura în care: valorifică şi dezvoltă interesele şi aptitudinile copiilor, organizează într-o
manieră plăcută şi relaxantă timpul liber al copiilor, contribuind la optimizarea procesului de învăţământ,
urmăresc lărgirea şi adâncirea influenţelor exercitate în procesul de învăţământ, contribuie la dezvoltarea
În acelaşi timp activităţile extracurriculare au un caracter colectiv care conduce la "sudarea" legăturii
dintre cei mici, îi învaţă să trăiască în grup şi să aparţină unui grup.
"A face un proiect şi a-l duce la îndeplinire sunt două lucruri deosebite, şi dovada o avem în faptul
că e mai uşor să făureşti un vis dar e mai greu să-l realizezi."
(Les Travailleurs de la Mer)
BIBLIOGRAFIE:
1. Livia Decun - "Contribuţia activităţilor extraşcolare în optimizarea procesului de învăţământ",
în Învăţământul primar Nr. 4, 1998;
2. Cernea Maria - "Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de
învăţământ", în Învăţământul primar Nr. 1/2000, Editura Discipol, Bucureşti;
3. Crăciunescu Nedelea - "Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii în ciclul
primar", în Învăţământul primar Nr. 2, 3/2000, Editura Discipol, Bucureşti;
4. www.didactic.ro
203
ROLUL ACTIVITATILOR EXTRADIDACTICE IN PROCESUL
EDUCATIONAL LA ELEVII CU DIZABILITAȚI MINTALE
PROF. LOGOPED MOCANU CORNELIA

CJRAE VALCEA -LICEUL “PREDA BUZESCU” BERBEȘTI
mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.
”Maria Montessori.”
Deficienţa mintală ce afectează 2-3% din populaţie este o problemă foarte importantă atât din punct
de vedere medical, psihologic cât şi al individului şi al societăţii în general. Deficiența mintală se defineşte
ca stare funcţională specială care apare în copilărie şi care se caracterizează prin valoarea scăzută a
coeficientului de inteligenţă (IQ) şi limitarea funcţiilor adaptative. Reflectă relaţia între aştep-tările
mediului în care trăieşte şi posibilităţile individului. Clasificarea tipului, gradului de deficienţă mintală se
face ţinăndu-se cont de nivelul intelectual, respectiv de capacitatea de adaptare a individului. Numai
cunoscând aceste aspecte putem aprecia problemele pe care le ridică copilul şi putem planifica formele de
intervenţie.Deficienţa mintală poate îmbrăca mai multe forme în funcţie de nivelul intelectual stabilit cu
ajutorul testelor de inteligenţă precum şi de alte probleme, deficienţe cu care se poate asocia.
Pseudodeficienţa mintală este o formă specifică de deficienţă generată de lipsa stimulării din partea
mediului şi care se manifestă printr-o falsă deficienţă mintală. Aceşti copii în cazul în care ajung într-un
mediu stimulativ pentru dezvoltarea lor recuperează rapid retardul pe care l-au dobândit.
Deficienţa mintală uşoară se caracterizează printr-o valoare a IQ situată între 50 şi 70/75. Întreaga lor
dezvoltare prezintă un decalaj faţă de cea a celorlalţi copii de vârsta lor, manifestată în domeniullimbajului
- printr-o uşoară întârziere în achiziţia lui, vocabular sărac, utilizarea de propoziţii simple; gândirii - prin
predominarea gândirii concrete; motricităţii – întârziere în apariţia mersului, lipsa unor etape anterioare
mersului; coordonare deficitară; jocului – nivelul de dezvoltare al jocului este corespunzător unui stadiu
inferior, sărăcie în ceea ce priveşte imaginaţia şi formele de joc practica-te; autonomie, socializare –
controlul sfincterian se formează mai tîrziu, pot apărea unele difi-cultăţi privind îmbrăcatul – dezbrăcatul
datorită şi problemelor de coordonare, iar din punctul de vedere al socializării pot fi foarte sociabili sau
dimpotrivă retraşi, închişi ori pot prezenta tulburări comporta-mentale.
Întregul complex al activităţilor extraşcolare organizate în şcoală sub atenta şi priceputa îndrumare a
dascălilor aduc o importantă contribuţie la formarea şi educarea elevilor, în modelarea sufletelor acestora,
are profunde implicaţii în viaţa spirituală şi educativă a comunităţii. Activităţile extraşcolare, bine pregătite,
sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe,
chiar dacă necesită un efort suplimentar. Copiilor li se dezvoltă spiritul practic, operaţional, manualitatea,
dând posibilitatea fiecăruia să se afirme conform naturii sale. Copiii se autodisciplinează, prin faptul că în
asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi. Dascălul are, prin acest
tip de activitate posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să
realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal- pregătirea copilului pentru viaţă. Realizarea acestor
obiective depinde în primul rând de educator, de talentul său, de dragostea sa pentru copii, de modul creator
Elevii cu dizabilitati mintale sunt stimulate cel mai biine prin aceste activitati pentru realizarea
competentelor sociale si cognitive. Activităţile extracurriculare contribuie la gândirea şi completarea
procesului de învăţare, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor şcolarilor, la organizarea raţională şi
plăcută a timpului lor liber. Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă de voie bună şi
optimism, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi. Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este
generator de căutări şi soluţii variate. Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria şi în
dragostea din sufletul copiilor, dar să îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase. Îmbinarea
activităților școlare cu cele extrașcolare duce la modernizarea și perfecționarea procesului instructiv-
educativ. Îmbinarea acestora permit manifestarea creativității și imaginației elevului cât și cadrul didactic
își poate afirma creativitatea în alegerea temelor, a materialului, arătându-și astfel măiestria, tactul
pedagogic și dragostea față de copiii. Activităţile extradidactice respectă principiul egalităţii şanselor,
204
oferind fiecărui elev posibilitatea de a se implica, indiferent de rezultatele sale şcolare. Se dezvoltă astfel
sentimentul încrederii în sine, în forţele proprii, fapt care va avea ulterior o mare influenţă asupra succesului
şcolar. Prin caracterul lor ludic, activităţile extradidactice formează şi modelează inteligenţa elevilor. Ele
în ultimul rând gândirea critică a elevilor.
Bibliografie:
1.Verza E. (1998). Psihopedagogie specială, Bucureşti,
2.M. Argyle (1998) „Competenţele sociale” în S. Moscovici (coord.) Psihologia socială a relaţiilor
cu celălalt, Iasi: Editura Polirom;
3.Jinga, I., Istrate, E. (2001). Manual de Pedagogie. București: Ed. All.
205
ŞCOALA GIMNAZIALA RAMNICELU, BRAILA

PROF. MOCANU GABRIELA
învățământ.
celorlalți.
„Oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare, i se poate transmite cu succes, într-o formă
intelectuală adecvată, orice temă.”- afirma J. Bruner.
Montessori)
206
Bibliografie:
207
PROF. ÎNV. PRIMAR MOISĂ ADRIANA – CLAUDIA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 PÎNCEȘTI, JUDEȚUL BACĂU
Procesul dezvoltării tinerei generaţii nu poate fi redus numai la activitatea instructiv-educativă care
se desfăşoară în cadrul lecţiilor. În acest scop se folosesc şi alte forme de activitate, cum ar fi: cercurile
organizate la diferite obiecte, vizitele şi excursiile, concursurile şcolare etc., care contribuie la adâncirea
cunoaşterii, la descoperirea, dezvoltarea şi valorificarea intereselor şi pasiunilor, stimulează creativitatea,
oferă cadrul afirmării şi recunoaşterii performanţelor. În plan moral, aceste activităţi contribuie la formarea
şi dezvoltarea atitudinilor de respect pentru cunoaştere, pentru cultură, pentru creatorii ei, la exersarea
trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter.
diferite din punct de vedere al conţinutului, duratei, metodelor folosite şi formelor de organizare a
activităţii. Conţinutul activităţilor extraşcolare nu este stabilit printr-un curriculum obligatoriu; elevii au
libertatea deplină de a alege conţinuturile care sunt în perfectă concordanţă cu interesele şi dorinţele
elevilor. Astfel, acestea devin o formă complementară de activitate – parte componentă a educaţiei – care
stimulează valori, aptitudini şi dezvoltă vocaţia, talentul, încurajând competiţia, asumarea de
viaţă a elevilor.
Vizitarea unui muzeu, a unei expoziţii, a unui atelier al meșterului popular sau artist plastic poate fi
o situaţie de învăţare cu scop cultural-artistic, dar şi un moment de reconciliere ori de introspecţie, în funcţie
Activităţile extraşcolare cer o bună pregătire metodologică din partea profesorilor. Este necesar să se
creeze o atmosferă deosebit de favorabilă pentru instruire şi educaţie, să se ofere posibilitatea de completare
şi de aprofundare a cunoştinţelor şi abilităţilor obţinute la lecţii, să fie create condiţii de formare a
personalităţii în spiritul culturii naţionale. Este necesar să se îmbine în mod util şi plăcut timpul în afara
liber într-un mediu plăcut.
208
Bibliografie:
1981.
209
PROF. INV. PRIMAR MOISIUC ANCA
Un zambet de copil e rasaritul unei zile noi, iar puritatea lui ne ajuta sa rezitam luptei cu valurile, de
aceea trebuie sa traim pentru ei si prin ei, sa-I invatam sa ridice ochii de pe marginile cartilor, pentru inceput,
pentru ca, apoi, sa putem privi impreuna cerul.
Educatia este un joc miraculos, de esenta divina intalnit in fiecare componenta a universului, necesar
cunoasterii si generator de cunoastere, de aceea, in decalogul nostrum, se inscribe ca o prioritate indemnul:
”Jucati-va cu elevii dumneavoastra; fara joc “murim” cate putin!”
Daca avem in vedere faptul ca in viata reala informatia nu este furnizata in mod organizat, ea fiind
“disponibila”si trebuind a fi cautata, observam ca este obligatoriu sa le oferim elevilor nostril noi context
de invatare, prin activitatile extrascolare. Numai asa ii putem inarma cu initiative, cu independent, cu o
gandire critica, cu inclinatie spre creativitate sis pre dezvoltarea deprinderilor de munca in echipa.
Dintr-o analiza atenta a realitatii, reiese ca energia si vointa copiilor se irosesc in jocuri apparent
“natange”, ca acestia fug spre joc, adica spre inutil. Aceasta fuga spre joc este rezultatul “dopajului
informational” realizat in scoala si al neglijarii aspectului inutil-practic al cunoasterii. Copiii pastreaza in
suflet nostalgia jocului, curiozitatea pentru neobisnuit, satisfactia competitiei in a afla primul o solutie
ingenioasa de dragul intrecerii.
Acesta este contextual in care-si fac aparitia activitatile extrascolare, context in care nevoia de joc se
armonizeaza cu cea de cunoastere. Din dorinta de a forma cat mai complex personalitatea copilului, se
pierde din vedere “jocul”, se ignora natura umana, se neglijeaza acel “ceva” maret: jocul=libertatea,
recuperate de copii prin jocul vulgar.
Actionand sub imboldul unor necesitati interioare, copilul adduce in actul educative din timpul liber
propria-i personalitate mai pregnant, o cizeleaza in raport cu cerintele sociale si isi faureste model, selectand
si retinanad de la ceste modele acele calitati care se pliaza cel mai bine pe structura sa psiho-fizica.
Restrangerea cercului de activitati educative pana la unilateralizare poate avea repercursiuni grave
asupra climatului si a tonusului de viata al copilului, asupra formatiei sale spiritual, iar diversificarea
acestora urmareste asigurarea unui echilibru intre activitatea de informare si cele de formare, de destindere,
de delectare, de recreere si de divertisment.Majoritatea copiiilor isi petrec timpul liber “distrandu-se”, caci
nu cunosc alte forme de deconectare.Aici trebuie sa intervina educatorul care le va identifica interesele si
le va corela cu aptitudinile lor, oferindu-le sansa de a avea initiative si responsabilitati, astfel incat sa se
simta implicate in pregatirea si organizarea activitatilor, context de afirmare a disponibilitatilor artistice,
sportive, intelectuale sau organizatorice.
In cadrul activitatilor extrascolare, copiii inteleg ca timpul liber este un ragaz cu un rol important in
viata lor, care indeplineste anumite functii: functia de regenerare, functia de compensare si cea ideativa.
Valorificarea rationala si creatoare a timpului liber da copiilor posibilitatea de a se inscrie mai
pregnant in mediul social de viata, le da sansa de a se ridica la nivelul exigentelor colective.
Deci, sa le oferim copiilor nostril farame din timpul nostru pentru a-I ajuta sa se incadreze in timpul
lor, caci numai asa vom infrange ostilitatea timpului si vom ramane cateva clipe in coordonatele eternitatii.
Bibliografie
1.Noi repere privind activitatea educative, Ghid metodologic, Suceava, 2002
2.Irimie, E; Radu, M; Jigau, M., Organizarea timpului elevului, E.D.P., Bucuresti, 1981
3.Vaideanu, G., Consilierea-o sansa pentru scoala romaneasca, Iasi, 1999
4.Pavelcu, V., Cunoasterea de sine si cunoasterea personalitatii, E.D.P., Bucuresti, 1980
210
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE IN EDUCATIA ELEVILOR
PROF. INV. PRIMAR MOLDOVAN ANA

SCOALA GIMNAZIALA ”L. REBREANU”- CHIUZA
JUD. BISTRITA-NASAUD

Activităţile extraşcolare au unele particularităţi Activităţile extraşcolare au unele particularităţi prin
care se deosebesc de activităţile şcolare. Ele sunt diferite din punct de vedere al conţinutului, duratei,
metodelor folosite şi formelor de organizare a activităţii. Conţinutul activităţilor extraşcolare nu este stabilit
printr-un curriculum obligatoriu; elevii au libertatea deplină de a alege conţinuturile care sunt în perfectă
concordanţă cu interesele şi dorinţele elevilor. Astfel, acestea devin o formă complementară de activitate –
parte componentă a educaţiei – care stimulează valori, aptitudini şi dezvoltă vocaţia, talentul, încurajând
competiţia, asumarea de responsabilităţi, comunicarea, abordările bazate pe iniţiativă, imaginaţie și opţiune.
Toate acestea duc la formarea unor personalităţi complete şi complexe.
viaţă a elevilor. Aceste activităţi se organizează în funcţie de conţinutul lecţiilor și “Prin conținutul lor se
de dorinţele lor. Cercetările recente din domeniul psihopedagogiei arată că utilizarea povestirilor ca metode
de învățare dezvoltă imaginația copiilor.
211
extrem de potrivite în educarea copilului pentru problemele ridicate de societatea contemporană. Aceste
metode sunt utile, pentru că dezvoltă competențele cognitive; sprijină și extind viața socială a elevului;
dezvoltă gândirea creatoare individuală și de grup; facilitează comunicarea conținutului prin proiectarea în
lucrările plastice a propriilor trăiri și sentimente; conduc la apariția unor raporturi noi de cunoaștere și
autocunoaștere; ajută la educarea inteligenței emoționale a copilului și elevului, a empatiei ca fenomen
psihic de retrăire a stărilor, gândurilor și acțiunilor celuilalt.
organizarea lor.
Valorificarea activităţilor extraşcolare în practica educaţională ar trebui să se producă sistematic şi cu
mai multă eficienţă, pentru dezvoltarea armonioasă a elevilor
Bibliografie
2. Nicola, I., Tratat de pedagogie școlară, București, Aramis, 2000.
212
ACTIVITĂŢILE DE TIP OUTDOOR
ȘCOALA GIMNAZIALĂ IERNUT

PROF. MOLDOVAN ANDREEA CRISTINA
Copiii care stau din ce în ce mai mult în casă în faţa monitoarelor de orice fel, cunosc natura numai
din „poze” şi din filme. Este momentul şi avem obligaţia de a-i scoate „afară”. Este motivul pentru care de
câţiva ani a apărut conceptul de activitate outdoor, ca alternativă pentru educaţia formală, tradiţională.
Există mai multe accepţiuni pentru termenul de outdoor, cea mai simplă fiind aceea de activitate în aer
liber, în afara spaţiului instituţional al şcolii.
Carateristicile cheie ale educaţiei outdoor sunt:

oferă posibilitatea contactului direct cu natura, în condiţiile în care protecţia mediului reprezintă
un subiect de interes mondial iar urbanizarea masivă a produs un efect nociv asupra mediului şi prin faptul
că oamenii nu conştientizează impactul pe care acţiunile lor non-ecologice le au asupra mediului
educaţia outdoor se desprinde ca o modalitate extrem de benefică pentru schimbarea atitudinilor şi
comportamentelor faţă de mediu;
reprezintă o puternică sursă de experienţe de învăţare, beneficiind de un mediu relaxant, liber, fără
constrângerile pe care le impun „cei 4 pereţi ai unei săli de clasă”
poate oferi elevilor nenumărate provocări, astfel că procesul de educare devine puternic,
inspiraţional şi de natură să schimbe comportamente antisociale, să creeze o relaţie puternică între oameni
bazată pe sprijin reciproc;
facilitează procesul de învăţare al elevilor care întâmpină dificultăţi în acest sens un climat
diferit de învăţare ce permite elevilor care, în mod usual, întâmpină dificultăţi de învăţare şi au un nivel
scăzut de performanţă şcolară, să devină mai motivaţi, cu mult mai capabili;
asigură dezvoltarea personală atât al celor care o aplică, cât mai ales al elevilor, prin libertatea de
manifestare şi exprimare pe care le oferă.
asigură dezvoltarea spiritului de echipă conexiunea între elevi, elevi-profesori creşterea
gradului de participare activă, dezvoltarea spiritului cetăţenesc activ în rândul ambelor categorii;
oferă nenumărate beneficii fizice, emoţionale, mentale ce asigură bunăstarea individului şi,
implicit, a comunităţii şi societăţii din care face parte;
oferă un cadru stimulativ de învăţare prin varietatea mediului;
oferă posibilitatea creării unui mediu relaxant şi motivant în funcţie de problema identificată
deoarece permite escaladarea unor nivele înalte de imaginaţie în vederea obţinerii rezultatelor propuse.
Obiectivele generale ale educaţiei outdoor sunt:

 Dezvoltarea abilităţilor socio-personale: îmbunătăţirea spiritului de echipă, îmbunătăţirea relaţiilor
sociale, dezvoltarea competenţelor de conducere, etc
 Dezvoltarea abilităţilor de management: organizare, coordonare, evaluare, atât a celor care o
aplică, cât şi elevilor.
213
ROLUL ACTIVITATIILOR EXTRASCOLARE IN EDUCATIA COPIILOR
PROF. INV. PRIMAR MOLDOVAN ELENA RODICA

SCOALA GIMNAZIALA PETROS, COMUNA BARU, JUDETUL
HUNEDOARA
desfasurate in afara gradinitei. Ele sunt activitati extracurriculare si se desfasoara sub indrumarea atenta a
copiilor.
214
Educatoarele au un rol deosebit de important in alegerea spectacolelor, la recomandarea emisiunilor
de televiziune pentru copii si selectionarea emisiunilor, programelor distractive care au o influenta pozitiva
BIBLIOGRAFIE
IONESCU, M.; CHIŞ, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire
PREDA. VIORICA, Metodica activităţilor instructiv educative în grădiniţa de copii, Editura «
LESPEZEANU M., Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar, Editura S.C. Omfal, Bucureşti,
2007
215
ROUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE ÎN EDUCAȚIA COPIILOR
PROFESOR ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR MOLNAR GIANINA

COLEGIUL NAȚIONAL OCTAVIAN GOGA MARGHITA
Şcoala este ca o lume fermecată, plină de basm şi feerie, este locul unde se pun bazele formării fizice
şi spirituale a micului școlar.
acţionează asupra dezvoltării elevilor.
Activitățile extracurrriculare îşi au rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii copiilor noştri.
în contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură.
Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm şcoala cu
viaţa. Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv-educative să primeze, dar să fie prezentate în mod echilibrat
şi momentele recreative, de relaxare, atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite. În cadrul acestor
activităţi, elevii se deprind să folosească surse informaţionale diverse, să întocmească colecţii, să
principal al școlii şi al învăţământului primar –pregătirea copilului pentru viaţă.
Exemple de activităţi extraşcolare:
stimulează activitatea de învăţare, întregesc şi desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în cadrul lecţiilor,
activitatea unor personalităţi de seamă ale ştiinţei şi culturii universale şi naţionale, .
copiii spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, pictură.
la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură.
Prin excursii, copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat
opere de artă.
De la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinte punându-i în contact direct cu
obiectele şi fenomenele din natură. Activităţile de acest gen au o deosebită influenţă formativă, au la bază
toate formele de acţiuni turistice, plimbări, excursii, tabere.
de natură, faţă de om şi realizările sale
importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural ştiinţific.
216
aspecte, să confecţioneze modele variate.
Același efect îl pot avea concursurile organizate de către cadrele didactice în clasă. Dacă sunt
organizate într-o atmosferă placută vor stimula spiritul de iniţiativitate al copiluiui, îi va oferi ocazia să se
integreze în diferite grupuri pentru a duce la bun sfârşit exerciţiile și va asimila mult mai uşor toate
cunoştinţele.
conştientizarea urmărilor poluării, educaţia rutieră, educaţia pentru păstrarea valorilor, etc.
a posibilităţilor şi resurselor de care dispune clasa de elevi.
Activităţile extracurriculare deţin un rol important în viaţa elevului, oferindu-i un alt mod de
dobândire a informaţiilor. Acestea pot fi activităţi independente, pe care elevul le-a ales, sau activităţi
organizate de către cadrele didactice.
astfel de activităţi, să încurajeze elevii şi să realizeze un feed-back pozitiv.
“Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei
vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci, să-i învăţăm să se adapteze.”
(Maria Montessori –”Descoperirea copilului”)
Bibliografie :
* Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizareaprocesului de învăţământ, în“
Învăţământul primar“nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom, Bucureşti, 2002
* Crăciunescu, Nedelea, Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii cicluluiprimar,
în“Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;Surse on-line:
* Bruner, J.S, Procesul educaţiei intelectuale Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1970.
217
IMPORTANȚA ACTIVITAȚILOR EXTRAȘCOLARE IN PROCESUL DE
INTEGRARE A ELEVILOR CU CES
PROF. MORAR DANIELA MARIA

ȘCOALA GIMNAZIALA ”ȘTEFAN CEL MARE” CETATEA DE BALTA
Activitățile extrașcolare au un rol foarte important în dezvoltarea personalității elevilor datorită

caracterului lor activ participativ, facilitând integrarea eficientă şi rapidă a elevilor în colectivitate. Această
integrare facilitează la rândul ei procesul de autocunoaştere. Implicându-se în acest tip de activităţi, elevii
devin “subiecţi” conştienţi ai acţiunii, trăind intens succesele sau insuccesele propriei lor activităţi. Ei devin
capabili să-şi orienteze curiozitatea nu numai asupra lumii exterioare, ci şi asupra propriei persoane.
Programul activităţilor extracurriculare, stabilit ca o unitate in ethosul si cultura organizaţională a şcolii,
vizează acţiuni care să îi ajute pe elevi să îşi însuşească ideile de corectitudine şi respect, să cunoască şi să
respecte valorile culturale si etnice ale comunităţii, să trăiască experienţe de viaţă competitive.
Școlarii pot să decidă în bună masură asupra obiectivelor, conţinuturilor şi mijloacelor de realizare a
acestor activităţi, contribuind astfel la dezvoltarea vieţii comunităţii şcolare din care fac parte. Activităţile
indiferent de rezultatele sale şcolare. Se dezvoltă astfel sentimentul încrederii în sine, în forţele proprii, fapt
care va avea ulterior o mare influenţă asupra succesului şcolar. Unul din scopurile principale ale educaţiei
non-formale îl reprezintă creşterea gradului de adaptabilitate a copiilor la viaţa socială, respectiv
dezvoltarea autonomiei personale şi sociale, a comportamentului în grup. În lucrarea intitulată Descoperirea
copilului, Maria Montessori făcea următoarea afirmaţie : ,,Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de
azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor.
Atunci să-i învăţăm să se adapteze.’’ Activităţile extraşcolare vin în sprijinul acestui demers. Finalităţile
educaţionale ale activităţilor extraşcolare presupun educaţie intelectuală, estetică, religioasă, moral-civică,
patriotică, fizică. Educaţia intelectuală ocupă un rol central în formarea integral.
Integrarea copiilor cu CES se poate realiza într-o măsură foarte mare și prin activităţi
extracurriculare.
Este necesară o riguroasă planificare, organizare şi desfăşurare a acestor tipuri de activităţi în relaţie
directă cu posibilităţile reale ale elevilor şi pentru a veni în întâmpinarea problemelor pe care elevii
respectivi le resimt în raport cu actul educaţional.
Rolul terapeutic al activităţilor extracurriculare constă în faptul că prin ele se poate realiza mai uşor
socializarea copiilor cu CES. În funcţie de specificul lor, aceste activităţi dezvoltă la elevi priceperi,
deprinderi şi abilităţi cognitive şi comportamentale, mult mai solide, pentru că, desfăşurându-se în afara
cadrului tradiţional al sălii de clasă, ele permit contactul direct cu realitatea socială.
Activităţile extracurriculare de tipul vizitelor, excursiilor şi drumeţiilor, permit dezvoltarea relaţiilor
interpersonale şi o mai bună relaţionare a copiilor cu societatea, sporirea interesului de cunoaştere a
frumuseţilor naturale şi de patrimoniu, formarea şi dezvoltarea unor sentimente de preţuire a mediului
natural, în vederea adoptării unui comportament ecologic adecvat.
Educaţia integrată va permite copiilor cu CES să trăiască alături de ceilalţi copii, să desfăşoare
activităţi comune, dobândind abilităţi în vederea adaptării, integrării şi devenirii lor ca şi ceilalţi.
Bibliografie:
Popovici, D. (1998) – Învăţământul integrat sau incluziv, Editura Corint, Bucureşti
218
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN FORMAREA
PERSONALITĂȚII ELEVILOR
PROF. MORARU LILIANA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ SCORȚOASA, LOC. SCORȚOASA, JUD BUZĂU
Activităţile extrașcolare sunt activităţi complementare activităţilor de învăţare realizate în clasă și

urmăresc lărgirea şi adâncirea informaţiei, cultivă interesul pentru diferite domenii, atrag individul la
folosirea timpului liber într-un mod plăcut şi eficient, contribuind la formarea personalităţii acestuia. În
acest sens, şcoala trebuie să fie deschisă spre acest tip de activitate care îmbracă cele mai variate forme. În
cadrul acestor activități, elevii deprind folosirea diverselor surse informaționale, se autodisciplinează,
învață să învețe, iar cadrul didactic poate să le influențeze dezvoltarea și să-i pregătească pentru startul în
viață.
Un alt factor care influențează dezvoltarea copilului este și măsura în care cadrul didactic reuşeşte
să pună bazele formării personalităţii copiilor. În acest cadru, activitatea organizată și dirijată de profesor
are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect fizic şi socio-afectiv, pentru o integrare socială cât mai uşoară.
Consider, că din acest punct de vedere ,, activităţile extracurriculare sunt deosebit de importante deoarece,
contribuie la dezvoltarea gândirii şi completarea procesului de învăţare. De asemenea, prin intermediul
acestora, se pot descoperi și dezvolta anumite înclinaţii şi aptitudini ale copiilor. Fiind foarte atractive,
copiii participă cu mare plăcere, într-o atmosferă relaxantă, cu însufleţire şi dăruire la astfel de activităţi,
îmbinându-se utilul cu plăcutul.
I Nicola consideră că ,,Activitatea extrașcolară oferă independență mai mare elevilor și asigură o
posibilitate de varietați pentru manifestările disciplinare, ele presupun respectarea unei game variate de
norme disciplinare” (5, p.288)
Activitațile extrascolare au unele particularitați prin care se deosebesc de activitațile școlare. Ele sunt
diferite din punct de vedere al conținutului, duratei, merodelor de folosire și formelor de organizare a
activitații. Conținutul activitaților extrașcolare nu este stabilit prinrt-un curriculum obligatoriu, elevii au
libertatea deplină de a alege conținuturile care sunt în perfectă concordanță cu interesele și dorințele
elevilor. Astfel, acestea devin o formă complementară de activitate- parte componentă a educației- care
stimulează valori, aptitudini și dezvoltă vocația, talentul, încurajând competiția, asumarea de
responsabilitați, comunicarea.
Activitățile extrașcolare pot îmbrăca diverse forme, ceea ce devin extrem de atractive pentru școlari.
Punctul forte este acela că antrenează copiii în activităţi cât mai variate şi bogate, care sunt diferite de
clasica activitate didactica la clasă. O activitate desfăşurată într-un mediu extraşcolar permite de asemenea
şi dezvoltarea unor aptitudini speciale şi facilitarea integrării în mediul şcolar. Trebuie să ţinem cont că,
indiferent ce metodă se adoptă în educaţia tradiţională, indiferent dacă are o finalitate pozitivă şi un obiectiv
primar atins, ea nu va epuiza niciodată sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului.
Pedagogul C. Cucoș (1) consideră că, intre activitatea desfășurată de către elevi în cadrul lecțiilor și
activitatea desfășurată de ei în afara clasei și a școlii, există deosebiri din punct de vedere al conținutului și
al formelor de organizare.
1. Activitatea în afara clasei și extrașcolară are un conținut deosebit și flexibil
2. Încadreaea elevilor în diferite forme ale activitații în afara clasei și extrașcolare se face pe baza
este mai potrivită pentru interesele și înclinațiile lui.
3. Durata activitaților în afara clasei și exrașcolare variază.
de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi nu în ultimul
rând posibilitatea de a critica constructiv. Înainte de toate, este însă foarte important ca însuși cadrul didactic
să fie creativ, pentru că numai aşa poate să aducă în atenţia copiilor săi diverse tipuri de activităţi
219
extraşcolare care să le provoace interesul, curiozitatea, imaginaţia şi dorinţa de a participa necondiţionat la
desfăşurarea acestora. Fiecare activitate contribuie, într-o mică sau mai mare măsură, la formarea și
frumosul din natură, artă si cultură, oameni etc.
şi eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el, în primul rând, o atitudine
Bibliografie
1 Cucoș, C. Pedagogie (ediția a doua, revăzută și adăugită), București, Polirom, 2002
2 Nicola, I. Tratat de pedagogie școlară, B ucurești, Aramis, 2000
220
PROF. ÎNV. PRIMAR MILUȚ MOREA

ȘCOALA GIMNAZIALA CEANU MARE, JUD. CLUJ
STRUCTURA ȘCOALA PRIMARA IACOBENI
Motto:
(Maria Montessori –Descoperirea copilului)
Procesul educațional presupune și forme de muncă didactică complementară activităților obligatorii.
Acestea sunt activități desfășurate în școală în afara activităților obligatorii sau activități desfășurate în afara
școlii. Astfel, fără a nega importanţa educaţiei de tip curricular, devine tot mai evident faptul că educaţia
extracurrriculară, adică cea realizată dincolo de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în
formarea personalităţii elevilor.
copiilor.
În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psiho-intelectual, fizic şi
socio-afectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială.
Activitatile de acest gen cu o deosebită influență formativă, au la bază toate formele de acțiuni
turistice: plimbări, excursii, tabere.În cadrul activităților organizate în mijlocul naturii, al vieții sociale,
copiii se confruntă cu realitatea și percep activ, prin acțiuni directe obiectele, fenomenele, anumite locuri
istorice. Fiind axate în principal pe viața în aer liber, în cadrul acțiunilor turistice, elevii își pot forma
sentimentul de respect și dragoste față de natură, față de om și realizările sale. În urma plimbărilor, a
excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai multă creativitate si sensibilitate, imaginea realității, în cadrul
activităților de desen și modelaj, iar materialele pe care le culeg, sunt folosite în activitățile practice, în
jocurile de creație.
ei.
dezvoltarea armonioasă a personalităţii lor.
Vizitele la muzee, expoziții, monumente și locuri istorice, case memoriale constituie un mijloc de a
intui și prețui valorile culturale, folclorice și istorice ale poporului nostru.
Vizionările și spectacolele constituie o altă formă de activitate extracurriculară, prin care copilul face
cunoștință cu lumea minunată a artei.
Deși această formă de activitate îl pune pe copil în majoritatea cazurilor în rolul de spectator, valoarea
ei deosebită rezidă în faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă de impresii puternice, precum și în faptul
Vizionarea unor filme, spectacole de teatru precum și a emisiunilor TV, poate constitui de asemenea
o sursă de informații, dar în același timp un punct de plecare în organizarea unor acțiuni interesante. De
exemplu: vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, urmată de discuții
pregătite în prealabil, pe lângă faptul că realizează completarea unor aspecte educative, stimulează și
orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, pictură etc.
Activităţile extrașcolare moral-civice, alături de celelalte activităţi desfăşurate contribuie prin trăirile
afective, emoţii puternice, generate de exemplele oferite de eroii neamului, la formarea, în sufletul copiilor,
a unor sentimente morale, care se vor transforma în convingeri ferme pe parcursul procesului instructiv-
educativ.
221
Prin urmare, putem spune că activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi
Bibliografie :
în“ Învăţământul primar“nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
2. Ionescu, M., Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
3. Crăciunescu, Nedelea, Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar,
în “Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;Surse on-line;
4. Bruner, J.S, Procesul educaţiei intelectuale, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1970.
222
ISTORIA IEPURAŞULUI
AUTOR: PROFESOR METODIST ANGELICA MOROŞANU

ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 96 BUCUREŞTI
Motto: ,,...datinile, proverbele, muzica şi poezia sunt arhivele popoarelor, iar cu ele se poate
constitui trecutul lor îndepărtat. Căci nu există bucurii mai de preţ ca averea de cuget şi simţire inclusă
şi păstrată cu sfântă grijă de-a lungul vremurilor în adâncul sufletului românesc, al moşilor şi
strămoşilor noştri.” (Alexandru Vlahuţă)
Pornind de la considerentele de mai sus, încep prin a spune că istoria “Iepuraşului de Paşte” nu este
prea recentă și nici nu provine dintr-o tradiţie asociată Învierii Mântuitorului. “Urechiatul“ care ne aduce
în noaptea Învierii – la fel cum face Moş Crăciun la vremea lui – daruri de tot soiul, s-a născut în vremurile
medievale, în Europa de Nord, mai exact în jurul anului 1.500, în zona Germaniei. Unii istorici au sugerat
că Iepuraşul de Paşte îşi are originea într-un vechi mit anglo-saxon legat de zeiţa fertilităţii Ostara.
Enciclopedia Mythica explică: „Ostara este personificarea soarelui răsare. În această calitate, ea este
asociată cu primăvara şi este considerată o zeiţă a fertilităţii. Ea este prietenul tuturor copiilor şi ca să-
i amuze şi-a schimbat animalul de companie dintr-o pasăre într-un iepure. Acest iepure a adus ouă viu
colorate, pe care zeiţa le-a dat copiilor sub formă de cadouri”. De la numele acestei zeiţe, Ostara, şi de la
ritualurile dedicate ei a derivat festivalul Paştelui (Easter- în engleză). În cartea „Mitologia Germană”,
Jacob Grimm afirmă „probabil iepurele era animalul sacru al Ostarei. Ostara sau Eastre pare să fi fost
divinitatea soarelui răsare, asociată cu lumina, cu un spectacol care aduce bucurie şi binecuvântare, al
cărui sens poate fi uşor adaptat la Ziua Învierii lui Isus, Domnul creştinătăţii”. Asocierea dintre Iepuraşul
de Paşte şi Ostara a apărut pentru prima dată în lucrarea savantului Bede din secolul al VIII-lea, care
menţiona că termenul „Paşte“ (Easter) provine de la „Eostre“, o altă versiune a numelui zeiţei „Ostara“.
În tradiţia chineză, iepurele este o creatură care trăieşte pe Lună, unde se ocupă cu măcinarea orezului,
esenţa vieţii. Pentru budişti, iepurele este, de asemenea, o creatură selenara. Legenda spune că, neavând ce
ofrandă să-i aducă zeiţei Indra, iepurele s-a gătit pe sine însuşi în focul sacru şi, ca răsplată, a fost aşezat pe
Lună.
Cea mai timpurie referinţă la Iepurele care aduce ouă de Paşte poate fi găsită într-un text german
datând din 1572. „Nu vă faceţi griji dacă Iepuraşul de Paşte v-a scăpat; dacă nu-i găsim ouăle, vom căuta
în cuib“, spune si textul. Un secol mai târziu, un text german menţionează încă o dată Iepurasul de Paşte,
descriindu-l ca o „fabulă veche“, şi sugerând că povestea a existat cu mult timp înainte ca volumul să fie
scris. Un element care trebuie menționat referitor la istoria ieurașului este pictura lui Tiţian „Madonna şi
iepurele” (The Madonna of the Rabbit), expusă la Muzeul Luvru din Paris, datând din 1530. Tabloul a fost
pictat pentru Federico Gonzaga, Titian muncit un an. În 1656, tabloul a fost cumpărat de cardinalul
Richelieu şi de Regele Louis al XIV al Franţei. Pictura „Madonna şi iepurele” este un exemplu de
simbolistică a iepurelui în arta creştină. Maria ţine un iepure în prim-plan, care simbolizează atât
virginitatea cât şi fertilitatea ei. Iepurele este de culoare albă tocmai pentru a transmite puritatea şi inocenţa
ei. „În antichitate se credea că iepurii se pot reproduce fără copulaţie. În această pictură iepurele este o
aluzie la virginitatea Mariei şi la conceperea lui Isus fără păcat”, se arată în explicaţia tabloului de pe
site-ul muzeului Luvru. De curând, cercetătorii au găsit şi o explicaţie pentru această credinţă populară din
antichitate. „Asocierea iepurilor cu virginitatea provine din faptul că de multe ori - iepurii de câmp pot
concepe o nouă sarcină în timp ce femela este gestantă”, arată sursa menţionată, care citează un studiu al
oamenilor de ştiinţă de la Institutul Leibniz pentru Cercetări ale vieţii sălbatice (IZW) din Berlin, Germania.
Revenind la credința celor mai vechi timpuri, trebuie să subliniem că simpla ideea a posibilităţii de
reproducere fără ajutorul unui partener a dus la asocierea cu Concepţia Imaculată, iar iepurele a fost inclus
în unele dintre reprezentările Fecioarei.
Așadar, “Iepurașul de paşte“, un personaj fictiv din tradiţia unor ţări occidentale şi un simbol
comercial al Paştelui, îşi are originile într-un mit anglo-sanxon al zeiţei fertilităţii, Ostara, fiind preluat în
arta creştină, dus de emigranţii germani în SUA şi metamorfozat în iepuri de ciocolată şi într-un logo al
unei reviste celebre. Cu toate că Biblia menţionează în Levitic (11: 6) iepurele ca fiind un animal necurat:
„Iepurele, chiar dacă rumegă, nu are copitele divizate; deci, este un animal necurat pentru voi“, în arta
223
creştină patrupedul este asociat în mod regulat cu renaşterea şi învierea. De fapt, simbolul unui cerc format
din trei iepuri a fost găsit în mai multe biserici din Devon (Marea Britanie). La fel ca o mare parte din
simbolismul nostru legat de „iepuraş“, sensul acestei imagini rămâne misterios. ”Proiectul „Trei Iepuri”
a fost creat pentru a cerceta şi documenta apariţii ale simbolului antic, care au fost găsite până în
îndepărata Chină”, se arată într-ul articol din „The Conversation”. Iepurele era şi un simbol al lunii, iar
ciclurile lunii determină în ce zi sărbătorim Paştele în fiecare an.
În zilele noastre, iepuraşul de Paşte există cam în toată lumea, existând doar mici diferenţe între
tradiţii. Dacă în Germania, iepuraşii de Paşte erau albi şi se credea că dacă un copil este foarte cuminte, un
iepuraş le va aduce un coş plin de ouă colorate, există însă câteva locuri unde iepurele este înlocuit de alte
animale. În Elveţia, de exemplu, cucii aduc ouăle colorate la copii, iar în anumite zone din Germania, cei
mic cred în vulpiţa de Paşte. Tot în Germania s-au născut şi primii iepuraşi de Paşte dulci, în secolul 19. Ei
erau făcuţi din aluat de foi şi zahăr.
Însă, copiii știu unde este casa lui Moș Crăciun, în Laponia, satul Rovaniemi. Dar toţi se întreabă
unde stă Iepurașul. Localitatea germană Ostereistedt este numită “Orașul ouălor de Paște”. Deci, aici în
Saxonia Inferioară, districtul Rotenburg (Wumme) se află casa Iepurașului.
EPILOG
De fiecare dată când ne învăluie parfum de liliac şi albina munceşte de zor, iar păsările înalţă triluri,
ştim că ea, natura şi oameni îmbracă straiele ÎNVIERII. Atunci gândul nostru fuge tiptil şi îngenunchează
lângă icoana bucuriei din copilărie. Acolo… deodată, apare Iepurașul cu coşul împletit din răchită, încărcat
cu ouă roşii, cu cozonac şi pască, iar îngeraşul veghează din înalt şi tămâia scaldă în curăţenie toată căsuţa
sufletului, limpezită de lumina sfântă adusă de la biserică în candela familiei, de bunica, pentru a lumina
drumul nostru până la primăvara viitoare…Păstrând la loc de cinste aceste datini, tradiţii şi credinţe,
practicându-le alături de elevii noştrii, vom păstra vie spiritulitatea românească, ca pe un izvor de bună
creştere. Cultura unui popor este definită tocmai de tradițiile ‫܈‬și obiceiurile sale, de felul în care sunt
respectate și promovate unele dintre cele mai frumoase, dar și importante sărbători, fie ele creștine sau laice.
Încercăm pentru a valorifica deosebitele tradiții românești, pentru a aduce în atenția elevilor, părinților și
profesorilor importanța cunoașterii și înțelegerii propriilor sărbători, definitorii pentru identitatea
românilor. Sărbători precum Crăciunul, Dragobetele, Mărțișorul și Paștele constituie bogăția spirituală care
caracterizează poporul nostru. Sper ca prin intermediul acestui proiect să stârnim interesul elevilor noștri –
în special cei din mediul urban - pentru tradițiile și obiceiurile care reflectă veselia și frumusețea acestora.
De asemenea, dorim să stimulăm creativitatea copiilor și spiritul lor competitiv prin activități plăcute – în
secial pentru cei din mediul rural - ce le vor dezvolta atât capacitatea de înțelegere a datinilor strămoșești,
cât și respectul și admirația față de tradițiile specifice ale poporului roman.
Bibliografie:
„Creştin Ortodox – cea mai mare comunitate religioasă din lume”
„Historia.ro”
„Mythologica.ro”
„Wikipedia.ro”
224
PROF ÎNV. PRIMAR MOSOR EMANUELA ALINA

ȘCOALA GIMNAZIALA ,,ANTON PANN,, BRAILA

complete şi complexe. Prin activităţile la care participă, ei îşi însuşesc cunoştinţe în domeniul ştiinţei,
tehnicii, literaturii și artei. Participând la acţiuni cu caracter artistic, la manifestări cultural-artistice,
vizionând spectacole de teatru şi filme la cinematograf, elevii îşi cultivă dragostea pentru frumos.
le au, fără să fie reţinuţi de la ore sau pregătirea lecţiilor. Excursiile şi vizitele sunt acţiuni cu caracter de
masă organizate în scopul îmbogăţirii experienţei de viaţă a elevilor. Aceste activităţi se organizează în
funcţie de conţinutul lecţiilor. Vizitarea unui muzeu, expoziţii, a unui atelier al meșterului popular sau artist
plastic poate fi o situaţie de învăţare cu scop cultural-artistic, dar şi un moment de reconciliere ori de
introspecţie, în funcţie de educaţia anterioară a elevilor sau de tematica în care se încadrează excursia.
Legătura organică a procesului de învăţământ cu excursiile şi vizitele asigură eficienţa educativă a acestor
activităţi. Menţionăm că influenţa educativă a excursiilor şi vizitelor depinde şi de caracterul lor variat. Prin
conţinutul lor, excursiile şi vizitele se deosebesc de activităţile cu caracter didactic. Organizate la nivelul
clasei sau şcolii, cu participare benevolă, excursiile şi vizitele au drept scop lărgirea orizontului cognitiv,
familiarizarea elevilor cu frumuseţile ţării.
de învățare dezvoltă imaginația copiilor. Metodele și tehnicile moderne, activ-participative, capabile să
mobilizeze energiile elevilor, să le capteze atenția, care-i îndeamnă să-și pună în joc imaginația, înțelegerea,
memoria, abilitățile artistice sunt extrem de potrivite în educarea copilului pentru problemele ridicate de
societatea contemporană. Aceste metode sunt utile, pentru că dezvoltă competențele cognitive; sprijină și
extind viața socială a elevului; dezvoltă gândirea creatoare individuală și de grup; facilitează comunicarea
conținutului prin proiectarea în lucrările plastice a propriilor trăiri și sentimente; conduc la apariția unor
raporturi noi de cunoaștere și autocunoaștere; ajută la educarea inteligenței emoționale a copilului și
elevului, a empatiei ca fenomen psihic de retrăire a stărilor, gândurilor și acțiunilor celuilalt.
tehnicilor artistico-plastice. În concluzie, putem menționa că activităţile extraşcolare generează relaţii de
prietenie şi ajutor reciproc între elevi, educă simţul responsabilităţii şi o atitudine justă faţă de scopurile
225
urmărite. Important este ca elevii să fie antrenaţi nu numai în desfăşurarea unor asemenea activităţi, ci şi în
iniţierea şi organizarea lor. Valorificarea activităţilor extraşcolare în practica educaţională ar trebui să se
producă sistematic şi cu mai multă eficienţă, pentru dezvoltarea armonioasă a elevilor.
Bibliografie
1981.
226
PROF. ÎNV. PRIMAR MUNTEAN IOANA LAVINIA

dezvoltarea aptitudinilor elevilor în diverse domenii. Procesul dezvoltării tinerei generaţii nu poate fi redus
numai la activitatea instructiv-educativă care se desfăşoară în cadrul lecţiilor. În acest scop se folosesc şi
alte forme de activitate, cum ar fi: cercurile organizate la diferite obiecte, vizitele şi excursiile, concursurile
şcolare etc., care contribuie la adâncirea cunoaşterii, la descoperirea, dezvoltarea şi valorificarea intereselor
şi pasiunilor, stimulează creativitatea, oferă cadrul afirmării şi recunoaşterii performanţelor. În plan moral,
aceste activităţi contribuie la formarea şi dezvoltarea atitudinilor de respect pentru cunoaştere, pentru
cultură, pentru creatorii ei, la exersarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter. I. Nicola consideră că
„Activitatea extraşcolară oferă independenţă mai mare elevilor şi asigură o posibilitate de varietăţi pentru
manifestările disciplinare, ele presupun respectarea unei game variate de norme disciplinare” [5, p. 288].
Conţinutul activităţilor extraşcolare nu este stabilit printr-un curriculum obligatoriu; elevii au
comportament, o ţinută adecvată situaţiei, declanşând anumite sentimente. Prin activităţile la care participă,
ei îşi însuşesc cunoştinţe în domeniul ştiinţei, tehnicii, literaturii și artei. Participând la acţiuni cu caracter
artistic, la manifestări cultural-artistice, vizionând spectacole de teatru şi filme la cinematograf, elevii îşi
cultivă dragostea pentru frumos. Organizarea şi desfăşurarea activităţilor extraşcolare respectă anumite
condiţii: sunt subordonate procesului de învăţământ care se desfăşoară în clasă; se evită supraîncărcarea
elevilor; se desfăşoară în colectiv, fiind create şi organizate pe principiul liberului consimţământ. La
antrenarea elevilor trebuie să se ţină seama de particularităţile de vârstă şi interesele elevilor, precum şi de
posibilităţile de realizare pe care le au, fără să fie reţinuţi de la ore sau pregătirea lecţiilor. Excursiile şi
vizitele sunt acţiuni cu caracter de masă organizate în scopul îmbogăţirii experienţei de viaţă a elevilor.
Vizitarea unui muzeu, expoziţii, a unui atelier al meșterului popular sau artist plastic poate fi o situaţie de
învăţare cu scop cultural-artistic, dar şi un moment de reconciliere ori de introspecţie, în funcţie de educaţia
anterioară a elevilor sau de tematica în care se încadrează excursia. Legătura organică a procesului de
învăţământ cu excursiile şi vizitele asigură eficienţa educativă a acestor activităţi. Menţionăm că influenţa
educativă a excursiilor şi vizitelor depinde şi de caracterul lor variat. Prin conţinutul lor, excursiile şi vizitele
se deosebesc de activităţile cu caracter didactic. Organizate la nivelul clasei sau şcolii, cu participare
benevolă, excursiile şi vizitele au drept scop lărgirea orizontului cognitiv, familiarizarea elevilor cu
frumuseţile ţării. Cercurile de elevi sunt un important mijloc de lărgire a orizontului cultural și ştiinţific al
elevilor şi de dezvoltare a interesului lor pentru artă.
Un rol important în educaţia elevilor îl joacă cercurile artistice. Cercurile contribuie semnificativ la
descoperirea şi stimularea talentelor şi aptitudinilor elevilor, la cultivarea interesului şi pasiunii pentru
meşteşugurile populare şi artă în general, la educarea elevilor pentru folosirea utilă şi plăcută a timpului
liber, la dezvoltarea imaginaţiei creatoare şi a sensibilităţii artistice.
liber într-un mediu sărbătoresc sau firesc – toate aceste sunt obiective preconizate de Legea Învăţământului
227
din Republica Moldova. Pedagogul C. Cucoș [1] consideră că, între activitatea desfăşurată de către elevi în
cadrul lecţiilor şi activitatea desfăşurată de ei în afara clasei şi a şcolii, există deosebiri din punct de vedere
al conţinutului şi al formelor de organizare:
1. Activitatea în afara clasei şi extraşcolară are un conţinut deosebit de activitatea în cadrul lecţiilor.
2. Încadrarea elevilor în diferite forme ale activităţii în afara clasei şi extraşcolare se face pe baza
specifice.
elevilor. Întreaga activitate în afara clasei are conţinut variat, determinat de interesele cognitive ale elevilor
şi de dorinţele lor. Metodele și tehnicile moderne, activ-participative, capabile să mobilizeze energiile
elevilor, să le capteze atenția, care-i îndeamnă să-și pună în joc imaginația, înțelegerea, memoria, abilitățile
artistice sunt extrem de potrivite în educarea copilului pentru problemele ridicate de societatea
contemporană. Aceste metode sunt utile, pentru că dezvoltă competențele cognitive; sprijină și extind viața
socială a elevului; dezvoltă gândirea creatoare individuală și de grup; facilitează comunicarea conținutului
prin proiectarea în lucrările plastice a propriilor trăiri și sentimente; conduc la apariția unor raporturi noi de
cunoaștere și autocunoaștere; ajută la educarea inteligenței emoționale a copilului și elevului, a empatiei ca
fenomen psihic de retrăire a stărilor, gândurilor și acțiunilor celuilalt.
Bibliografie
1981.
228
PROFESOR DE RELIGIE: MUNTEAN IULIANA MONICA,

LICEUL TEORETIC ”MIRCEA ELIADE”,
ÎNTORSURA BUZĂULUI, JUD. COVASNA
Motto:
”A educa înseamnă a semăna cu înțelepciune și a culege cu răbdare”.( Augusto Cury )
În spatele fiecărei ființe umane există o lume care așteaptă să fie descoperită, iar fiecare cadru
didactic are această menire, cunoscând faptul că ”A educa înseamnă a fi un căutător care caută comorile
inimilor”, cum ne spune Augusto Cury. Astfel fiecare dascăl încearcă cu propria sa pricepere, cu măiestria
sa didactică, cu înțelepciune și cu răbdare să-i ajute pe copiii și tinerii cu care interacționează, să se
descopere, să iubească și să creadă în viață, să viseze și să fie creativi pentru a-și împlini visurile mai
devreme sau mai târziu, să facă față provocărilor vieții și să fie oameni în adevăratul sens al cuvântului.
Pentru că ”A educa înseamnă a semăna cu înțelepciune și a culege cu răbdare”, cum afirmă Augusto
Cury, această acțiune se realizează atât în procesul didactic, cât și în activitatea extrașcolară și
extracurriculară, iar roadele se observă în timp prin ceea ce devine fiecare educabil.
Activitățile extrașcolare sunt necesare și indispensabile deoarece ele completează activitatea
didactică, formând o educație de bună calitate. Aceste activități au rolul de a aduce în viața elevului o altă
formă de educație, mai precis educația nonformală și de a pune în legătură noțiunile desprinse la disciplinele
de studiu cu intereacțiunile cotidiene, de a realiza unitatea grupurilor de elevi, de a cultiva respectul și
cooperarea colegilor cu ceilalți și de a-i face pe elevi să îmbrățișeze cu drag statutul de elevi.
Dintre numeroasele efecte ale activităților extrașcolare amintesc: pregătirea elevilor pentru a răspunde
diverselor tipuri de provocări cu care se pot confrunta în viaţa și în cariera lor, dezvoltarea de relaţii
interumane solide și comportamente sociale pozitive, cunoașterea profundă a sinelui, dezvoltarea
emoţională, capacitatea de adaptare la medii diverse, precum și capacitatea de a percepe frumuseţea,
bunătatea, experienţele transcendentale, dezvoltarea muncii în echipă, dar și individuală, dezvoltarea
gândirii critice, a unor abilități și atitudini comportamentale etc.
Activitățile școlare și extrașcolare desfășurate în cadrul disciplinei religie, contribuie la dezvoltarea
gândirii și completarea procesului de învățare, la dezvoltarea înclinațiilor și aptitudinilor elevilor, la
organizarea rațională și plăcută a timpului liber al elevilor, precum și la dezvoltarea personalității religios-
morale a elevilor și la promovarea imaginii școlii. Ele oferă activități de bună practică și noi moduri de a
înțelege, de a te manifesta, exprima și de a-ți îndruma viața cu bune și rele în această lume. De asemenea
ele contribuie la dezvoltarea socială și la cea personală a elevului.
Dintre activitățile extrașcolare desfășurate cu elevii pe parcursul anilor voi aminti câteva Proiecte
educaționale cum ar fi: ”Nașterea Domnului- Colindele vestesc bucuria”, ”Tradiții și obiceiuri românești
din zona Buzăului Ardelean”, ”Împreună învățăm să dăruim”, ”Trăire, simțire și recunoștință” etc., iar
din cele realizate în cadrul Săptămâna Altfel, amintesc Proiectele educaționale: ”Învierea Domnului –
prin cânt și poezie” ( aprilie 2015), ”Eu și jocurile creative, creative – drama ”( mai 2016), ”Eu aici, acum
- calitățile și trăirile mele ” ( octombrie-noiembrie 2017) etc.
Primele activitățile extrașcolare enunțate au scos în evidență: marcarea unor sărbători creștine ca
Nașterea Domnului, Învierea Domnului și a unor tradiții și obiceiuri din zona Buzăului Ardelean,
cunoașterea și transmitrea mai de parte a semnificației sărbătorii Crăciunului și Învierii, a tradițiilor și a
obiceiurilor de Crăciun-(colindatul în ceată și steaua, reînnoirea obiceiului de a colinda în ceată) și a
Sfintelor Paști ( încondeiatul ouălor, importanța Postului Mare, a Săptămânii Patimilor și a obiceiurilor și
datinilor din această perioadă), pecum și scoaterea în evidență a importanței sărbătorilor Nașterii Domnului,
a Învierii care trebuiesc întâmpinate cu iubire față de cel de lângă noi, cu pace în suflet și dăruire.
Activități extrașcolare enumerate în cadrul Săptămâna Altfel au urmărit: dezvoltarea personalității, a
capacității de a interacționa (de a colabora) cu mediul, colegii, adulții, dezvoltarea capacității de cunoaștere,
acceptare de sine, pentru a fi acceptat de ceilalți, dezvoltarea imaginației, fanteziei, creativității, dezvoltarea
comunicării verbale și nonverbale, a empatiei, a exprimării de opinii, argumente, de a se bucura de succesul
propriu sau al colegilor și de asuporta eșecurile, identificarea stărilor, trăirilor și emoțiilor atât în raport cu
229
sine, cât și cu ceilalți, acționarea în echipă și individual, dezvoltarea însușirilor morale, toate acestea fiind
realizate prin joc, joc creativ- drama și pantomimă. De asemenea aceste activități favorizează procesul de
socializare dintre coordonatorul activității și copii, dintre copii și copii.
După părerea mea activitățile extrașcolare au rolul de a completa educația copiilor și tinerilor, fiind
o complexă activitate prin care se întregește educația de bună calitate, căci pe lângă cunoștințe din diverse
domenii de studiu dobândite, copiii și tinerii au nevoie să se cunoască pe sine, să comunice corect și eficient,
să-și exprime opiniile, să-și susțină argumentele, să se desăvârșească emoțional și comportamental, să se
bucure de succesul propriu sau al colegilor și de a suporta eșecurile, de a fi un om cinsti, corect cu principii
și valori morale.
Activitățile extrașcolare, am constat eu, sunt foarte iubite de elevi, deoarece fac ca învățarea să fie o
plăcere și o bucurie. Bucuria învățării este mereu schimbătoare din păcate și elevul trebuie atras, motivat
permanent, astfel încât tot mereu el să fie atașat de învățătură prin diverse activități. Se cunoaște faptul că
”Cunoașterea îți dă aripi, iar imaginația te-nalță!”, ne spune Henri Coandă și de aceea ne dorim să fim
mereu în această stare, oferindu-ne numele de învățat.
”Învățat se cheamă un om care e bucuros să tot învețe”, ne spune Nicolae Iorga.
230
IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN FORMAREA
ELEVILOR
PROF. MUNTEAN VIORICA-SIMONA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ SÂNPETRU, JUD. BRAȘOV
Educația reprezintă un fenomen social fundamental apărut odată cu societatea umană şi este specific
intelectual, moral, artistic, fizic. Asupra individului se exercită o multitudine de acţiuni şi influenţe
educaţionale de-a lungul vieţii. Specialiştii le-au sistematizat în trei tipuri de realizare a pregătirii pentru
viaţă: educaţia formală (școlară), nonformală (extrașcolară), informală (cunoştinţele pe care individul le
preia din activitățile codiene: în familie, cu prietenii, pe stradă, în mass-media).
Educaţia nonformală îşi are începuturile încă din timpul fondării educaţiei și conține majoritatea
influențelor educative care au loc înafara clasei, fiind activități extrașcolare sau opționale; are un caracter
mai puțin formal, dar cu același rezultat formativ. Acţiunile educative plasate în cadrul acestui tip de
educaţie sunt flexibile şi vin în întâmpinarea diferitelor interese, în mod particular pentru fiecare persoană.
influenţelor formative exercitate asupra copilului. Prin activitățile extracurriculare educația urmărește
civilizat, precum și stimularea unui comportament creativ în diferite domenii. Activitățile extrașcolare
contribuie la gândirea și completarea procesului de învățare, la dezvoltarea înclinațiilor și aptitudinilor
elevilor, la organizarea rațională și plăcută a timpului liber. Având un caracter atractiv stimulează interesul
pentru participare al elevilor.
Scopul activităților extrașcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, valorificarea potențialului
personal al elevilor, stimularea creativității acestora prin antrenarea lor în diverse proiecte educative,
facilitarea integrării în mediul școlar, precum și stimularea relațiilor interpersonale în colectiv. Aceste
activități valorifică timpul liber al elevilor într-un mod plăcut și util, transformându-l într-o sursă
educațională.
orarului şcolar al elevilor, iar odihna activă să fie marcată de certitudinea utilităţii organizării plăcute a
timpului liber într-un mediu sărbătoresc sau firesc.
Creativitatea dascălului intervine și în modul de organizare și tipul activităților extrașcolare, acestea
luând diferite forme: vizite, excursii, vizionări de spectacole, serbări școlare, carnaval, activități de
voluntariat, activități gospodărești, activități de reciclare și ecologizare, ateliere de creație. Fiecare dintre
aceste activități valorifică anumite aspecte ale personalității elevului, îi completează bagajul de cunoștințe,
îi dezvoltă abilități, formează comportamente pozitive și îi întărește încrederea în sine și în forțele proprii.
Simple plimbări în împrejurimile școlii, în comună sau ieșirile în afara porților instituției oferă
copilului șansa de a se orienta în comunitate și de a cunoaște potențialul turistic al localității. Vizitele în
instituțiile din localitate (Primărie, Dispensar, Biserica Ortodoxă, Biserica Evanghelică fortificată),
Aerodromul ,,Iosif Șilimon” sau drumețiile pe Dealul Lempeș (Rezervație Naturală) lărgesc orizontul de
cunoaștere al elevilor și favorizează formarea sentimentelor patriotice față de locurile natale. La fel de
importante sunt vizitele la diferite instituții culturale (Muzeul Etnografic, Muzeul de Istorie, Muzeul
Cinegetic, Prima Școală Românească) sau de recreere (Grădina Zoologică), locuri în care elevii își
îmbogățesc cunoștințele, valorifică experiența proprie, dar își și conturează trăsături pozitive de
personalitate și exersează normele moral-civice și de comportament.
O altă categorie de activități sunt serbările școlare prilejuite de diverse evenimente (Crăciunul, Ziua
mamei, Ziua Națională, Ziua Eroilor, sfârșitul de an școlar), ocazii în care elevii își demonstrează talentul,
evoluează în fața unui public și își întăresc încrederea în forțele proprii, crescându-le stima de sine.
231
Scurte momente artistice au fost prezentate și în cadrul activităților de voluntariat efectuate la casele
de bătrâni din localitate cu prilejul sărbătorilor, ocazii cu care elevii au oferit acestora și mici decorațiuni,
felicitări, mărțișoare. Alte activități de voluntariat desfășurate au fost: colectarea de legume și fructe (în
,,Săptămâna fructelor și legumelor donate) pentru a fi donate unor instituții, acțiuni de ecologizare a unor
zone din Rezervația Naturală Dealul Lempeș sau în împrejurimile școlii, activități de amenajare a straturilor
de flori de lângă școală, colectare de haine sau produse alimentare ce au fost oferite familiilor
nevoiașe.Toate acestea au avut rolul de a responsabiliza copiii față de nevoile celor din jur și față de mediu,
formarea unor deprinderi civice și de comportament civilizat, pe lângă caracterul lor umanitar.
Un loc aparte îl dețin activitățile desfășurate în cadrul unor proiecte educative la nivel local/
județean, zonal/ național în scopul cunoașterii comunității locale (proiecte: ,,Îmi cunosc comunitatea”,
,,Școala- un prieten pentru viață”, ,,Pe urmele lui Iisus…”, Campania Globală pentru Educație) sau în
vederea valorificării potențialului creativ al elevilor (concursuri de creație literară sau artistică), precum și
cele cu specific de educație ecologică, educație pentru sănătate, educație rutieră. Participarea la
concursurile de cunoștințe valorifică bagajul de cunoștințe al elevului și capacitatea acestuia de a opera
cu cunoștințele pe care le deține, pregătindu-l pentru evaluările naționale sau alte examene.
Nu sunt de neglijat nici vizionările de spectacole, piese de teatru sau filme care dezvoltă simțul estetic
al copiilor și lărgesc orizontul cultural-artistc al acestora.
Un alt aspect important al activităților extrașcolare este implicarea familiei prin participarea directă
la aceste activități. Am observat de-a lungul timpului că părinții sunt dornici să se alăture copiilor în diverse
proiecte propuse, existând chiar o vagă competiție în acest sens, au posibilitatea de a-și manifesta mândria
față de copilul lor în fața celorlalți părinți și devin mai cooperanți în legătura școală-familie, cunoscând mai
îndeaproape speciful muncii cu copiii.
Activităţile extraşcolare generează relaţii de prietenie şi ajutor reciproc între elevi, educă simţul
responsabilităţii şi o atitudine justă faţă de scopurile urmărite. Important este ca elevii să fie antrenaţi nu
numai în desfăşurarea unor asemenea activităţi, ci şi în iniţierea şi organizarea lor. Valorificarea activităţilor
extraşcolare în practica educaţională ar trebui să se producă sistematic şi cu mai multă eficienţă, pentru
dezvoltarea armonioasă a elevilor.
(Instantanee din activități)
232
PROF. ÎNV. PREŞCOLAR MUNTEANU DANIELA ALEXANDRA

GPP NR.1, CĂSUȚA PITICILOR, HOREZU, VÂLCEA
adecvată, orice temă.” J. Bruner
nu numai.
cunoştinţelor”
acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic şi
civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ in diferite domenii.
233
Bibliografie:
1. Cernea, Maria, „Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de
2. Crăciunescu, Nedelea, „Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului
3. Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, Cluj-Napoca 2007.
4. Ionescu M.; Chiş V. – Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
autoinstruire, Editura PresaUniversitarăClujeană, Cluj-Napoca, 2001
5. Lazăr V., Cărăşel A., Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Ed. Arves, Craiova, 2007.
234
ROLUL ACTIVITATILOR EXTRACURRICULARE
IN EDUCATIA COPIILOR
PROF. MUNTEANU ELENA,

COLEGIUL NAŢIONAL ‚MIRCEA ELIADE’ REŞIŢA
Activităţile extraşcolare au o tradiţie bogată în sistemul de învăţământ românesc, chiar dacă nu s-a
pus accentul pe ele în programul şi curriculumul obligatoriu, aşa cum se întâmplă în prezent prin noua Lege
a Educaţiei Naţionale (intrată în vigoare la începutul anului 2011).
Înainte de '89, sistemul şcolar era alcătuit în aşa fel încât să-i monitorizeze pe elevi în permanenţă,
atât în afara şcolii, cât şi în şcoală, se făceau ore şi sâmbăta, astfel că activităţile recreative nu reprezentau
o prioritate. Toate activităţile extraşcolare erau controlate politic, trebuiau o serie de aprobări pentru a le
organiza. Copiii erau foarte puţin scoşi din zona şcolii, mai mergeau împreună cu profesorii la muzeu sau
la spectacole, însă totul era foarte strict. Anul şcolar începea pentru elevii acelor timpuri cu muncile
agricole. Elevii se mulţumeau cu mult mai puţin, şcoala nu prea agrea participarea elevilor la activităţi
distractive precum filme sau spectacole în timpul săptămânii, fiindu-le permisă doar vizionarea la
“matineele” de sâmbătă şi duminică, supravegheaţi de profesori, mergâdu-se cu clasa” la filme despre eroii
neamului, „Mircea”, „Ştefan cel Mare”, „Vlad Tepeş”, „Mihai Viteazul”. Însă activităţile care erau
organizate în afara şcolii erau bine primite de elevi, iar printre cele mai aşteptate activităţi se situau
excursiile care se făceau sub coordonarea unui cadru didactic, excursii care în acele vremuri se făceau cu
autobuzul. Excursiile tip vizită de lucru la CAP-uri (Cooperative Agricole de Producţie), IAS-uri
(Întreprinderi Agricole de Stat), ferme, uzine şi combinate, urmate de teme de compunere legate de cele
vizitate, erau activităţi la care fiecare elev trebuia să participe. Vizitele erau un alt mod pentru elevi de a-şi
dovedi ataşamentul faţă de una dintre învăţăturile vremurilor, respectiv „meseria, brăţară de aur”. În anii
regimului comunist, elevii erau antrenaţi într-o mai mare măsură, nu neapărat fiind forţaţi să facă acest
lucru, în activităţi de timp liber, care aveau de multe ori tangenţă directă cu studiul unor discipline, respectiv
istorie, biologie, geografie sau desen.
Noua viziune a sistemului pune accentul nu doar pe învăţământ de performanţă (învăţământul
românesc are tradiţie în acest sens), ci şi pe dezvoltarea abilităţilor practice, corelate cu cerinţele de pe piaţa
muncii, pe dezvoltarea personalităţii copilului şi tânărului şi educaţia pentru viaţă în general. Şcoala îşi
propune să formeze multilateral personalitatea elevilor, să-i pregătească pentru viaţă, ţinând seama mai ales
de perspectivele viitorului previzibil şi acordând atenţia cuvenită bogăţiei de forme pe care se structurează
comunicarea umană contemporană. În şcoală, elevii nu trebuie doar să răspundă la întrebări, ci să înveţe
arta comunicării: să iniţieze şi să poarte o conversaţie, să-şi exprime punctele de vedere, să se implice în
rezolvarea de probleme, să-şi argumenteze ideile şi atitudinile, să interiorizeze valoarea comunicării. De
aceea, şcoala noastră nu rămâne indiferentă faţă de marea bogăţie de forme ale educaţiei extraşcolare, forme
care acoperă un spectru larg de experienţe ce nu pot fi cuprinse în educaţia şcolară propriu-zisă. Aici
intervin activităţile extracurriculare. Acestea sunt contexte sociale adiacente unde se prestează activităţi
practice pentru formarea socială, profesională şi, cum îmi place mie să spun, învăţarea pentru cunoaşterea
vieţii. Cu alte cuvinte, sunt prezente si alte activităţi decât cele de la şcoală, unde formarea socio-
profesională este insuficientă deoarece nu este tratată cu seriozitate şi constanţă. Desigur, se acordă o
diplomă cu care te poţi angaja ulterior în domeniul respectiv, însă la nivelul competenţelor dobândite există
un risc ca acestea sa nu fie complete sau desăvârşite. Poate unii angajatori vor observa lipsa de experienţă
şi dexteritate. La cum se schimbă societatea de azi, angajatorii vor să vadă experienţa de lucru, nu doar
simple diplome. Bineînţeles, pălăria jos pentru persoanele care învaţă cu seriozitate, care au un grad de
inteligenţă şi de adaptare socială crescută, care preferă lucru în bibliotecă – dar, vorbind la nivel general,
sunt şanse mai mari să prestezi o activitate într-un mod organizat, complet, îngrijit, având la bază formări
adiacente instituţiilor de învăţământ.
Reuşim să derulăm anumite activităţi şi să le îndeplinim cu succes datorită cunoaşterii, învăţării şi
exerciţiului. Acestea sunt cele trei elemente, în opinia mea, care asigură integritatea, buna desfăşurare şi
persistenţa lucrărilor, procedeelor, execuţiilor în diverse domenii sociale. Prin cunoaştere apare
identificarea de către persoană a domeniului în care va presta anumite lucrări, procedee, va elabora planuri
şi va rezolva probleme. Învăţarea permite raportarea persoanei la o anumita activitate. Raportare însemnând
235
o cunoaştere mai aprofundată despre un anume subiect, fenomen sau domeniu social. Exerciţiul asigură
partea practică a învăţării şi constă în promovarea activităţilor extracurriculare.
Excursiile şi vizitele tematice constituie un mijloc didactic de mare importanţă, pentru că oferă
elevilor posibilitatea să observe, să cerceteze şi să cunoască în mod direct o mare varietate de aspecte
istorice sau geografice şi să înţeleagă mai clar legătura dintre teorie şi practică. În cadrul excursiilor, elevii
îşi consolidează regulile de comportament în diferite situaţii (în pădure, la muzeu, la teatru, la restaurant),
reguli care-i vor ajuta pe tot parcursul vieţii.
Mi-aş dori ca în şcoală să fie abordate şi teme care să fie bine ancorate în realitate şi să-i pregătească
pe elevi pentru provocările societăţii în care vor trăi. Se vorbeşte astăzi intens despre legea dării în plată.
Poate dacă am fi fost pregătiţi mai bine în ceea ce priveşte gestionarea resurselor financiare individuale sau
ale familiei, tema nu ar mai fi fost atât de actuală. Eu nu am învăţat în şcoală despre conturi de debit şi
credit, despre dobânzi pentru economii sau împrumuturi, despre investiţii, asigurări şi pensii. Dar, privind
înapoi, cred că mi-ar fi prins bine. În şcoală, în perioada tristă a regimului comunist, am învăţat despre
diversele puteri în stat şi rolul lor, despre alegeri şi drepturile omului etc. Dar am aflat prea puţine despre
ce drepturi am în calitate de consumator sau în calitate de angajat. Învăţăm de cele mai multe ori de la rude,
cunoscuţi şi prieteni despre drepturile cumpărătorului, despre contractele de servicii etc. Toţi beneficiem,
de exemplu, de telefonia mobilă, dar întâmpinăm dificultăţi legate de portarea numărului sau rezilierea
contractului. La fel, ne dorim cu toţii un loc de muncă bine plătit, însă oare ştim să punem în balanţă
beneficiile extra-salariale cu responsabilităţile? Oare nu ar fi utilă pregătirea elevilor în acest sens? Astăzi
se discută în şcoli despre antreprenoriat. Eu nu am studiat aşa ceva şi simt că tinerii de azi sunt mai curajoşi
decât noi în a-şi asuma riscuri. Am învăţat din mers despre managementul de proiecte, despre gestionarea
resursei umane, a bugetelor. Se pot face astăzi multe cursuri în acest sens, dar de cele mai multe ori în afara
şcolii şi contra cost. Nu ar fi însă util ca unele dintre aceste teme să fie atinse în şcoală?
În concluzie, fiecare copil are punctele lui forte: unii sunt foarte buni la matematică, de exemplu, alţii
obţin rezultate foarte bune la limbi străine sau desenează foarte bine. Este important să descoperiţi
împreună, cât mai devreme, care sunt abilităţile copilului, pentru a-l ajuta să şi le dezvolte. Iată cum se face
acest lucru.
1. Ofera-i copilului posibilitatea de a cunoaşte cât mai multe domenii de activitate prin experimente
realizate şi informaţii transmise. Ajută-l şi pune-l în contact cu persoane de la care poate afla cum anume
se realizează anumite obiecte, ce înseamnă unele meserii, cum se realizează activităţile casnice, sportive,
şcolare, activităţi extraşcolare etc.
2. Lasă-l să aleagă activităţile in care se implică. Oferă-i câteva opţiuni diferite (sport, muzică, arte
plastice), precum şi posibilitatea de a renunţa la curs dacă nu i se pare potrivit dupa un anumit interval de
timp. A putea renunţa la un curs extraşcolar este important pentru că mulţi copii se implică în activităţi care
nu îi interesează foarte mult sau pentru care nu au aptitudini doar pentru a-i mulţumi pe parinţii lor.
3. Ajuta-l sa îşi formeze un grup cât mai variat de prieteni. Este important să interacţioneze cu cât
mai multe persoane care au interese comune şi prieteni care au diferite preocupări şi desfăşoară activităţi
variate. In acest mod creşte posibilitatea lui de experimentare şi formare a abilităţilor şi poate învăţa de la
fiecare anumite modalităţi de a-şi exersa abilităţile.
4. Propune activităţi variate, care să îţi permită să observi care sunt abilităţile reale ale copilului. In
acest mod îţi vei da cu usurinta seama care îi sunt înclinaţiile, în ce activităţi se simte cel mai confortabil,
cu care se adaptează cel mai uşor şi care din ele îi sunt total „incomode”.
Bibliografie:
1. Cernea, Maria: Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ,
2. Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian : Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în
curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom, 2002;
236
ROLUL ŞI IMPORTANŢA ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE
PROF. ÎNV. PREŞC.: MUŞAT MARIANA

G.P.P.: ,,RAZĂ DE SOARE”, URZICENI -IALOMIŢA
(Maria Montessori –“Descoperirea copilului „ Editura Didactica si Pedagogica, 1977 ”)
Ştim cu toţii : copiii sunt diferiţi.Şi totuşi câteva lucruri esenţiale îi fac să fie asemenea:toţi au nevoie
de dragoste, de securitate, de hrană bună şi de stimulare, toţi simt nevoia de siguranţă, de acceptare, de
recunoaştere, toţi caută sprijin în adult şi au nevoie de acesta pe măsură ce îşi dezvoltă încrederea în sine şi
îşi dobândesc propria independenţă. Independenţa spre ce anume?
Spre modernizarea şi perfecţionarea procesului instructive-educativ care presupune îmbinarea
activităţilor şcolare şi permit manifestarea creativităţii şi imaginaţiei copilului preşcolar.
Activitățile extrașcolare reprezintă o resursă educațională valoroasă pentru întregul demers didactic
și pentru dezvoltarea personalității copiilor . Fiind parte a educației nonformale, aceste activități sunt
organizate în mod conștient și planificate pentru copii.
Scopul activităţilor extraşcolare este conturat de dezvoltarea unor aptitudini speciale ale copiilor, de
antrenarea lor în activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, de cultivarea interesului pentru activităţi
socioculturale, de facilitarea integrării în mediul şcolar, de fructificarea talentelor personale şi corelarea
aptitudinilor cu atitudinile caracteriale.
Varietatea scopurilor acestor activități este evidentă și punctează următoarele aspecte: interacţiunea
socială, leadershipul, recreerea şi educaţia pentru sănătate, autodisciplina şi creşterea încrederii în sine.
Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce permite copiilor cu dificultăţi de afirmare
să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual.
Specific acestor activităţi este caracterul neimpus, liber ales, faptul că ei se supun de bună voie
regulilor, își asumă responsabilităţi, se autodisciplinează, se formează ca și oameni în relație cu sine și cu
ceilalți. Un punct forte al activităţilor extraşcolare este acela că antreneză copiii în activităţi cât mai variate
mediul şcolar. Trebuie să ţinem cont că, indiferent ce metodă se adoptă în educaţia tradiţională, indiferent
formative exercitate asupra copilului.
cadrul acestor activităţi sunt atraşi şi copiii timizi, dar şi cei impulsivi, învăţând astfel să se tempereze în
preajma colegilor lor –“copilul care este lăudat învaţă la rându-i să aprecieze”(D.I. Nolte).
Participând la aceste activități copii pot cunoaște locurile în care au trăit personalități remarcante ale
poporului român, descoperă frumusețile țării, își îmbogățesc cunoștințele cultural-științifice, prețuiesc
valorile culturale, înțeleg noțiuni geografice, își formează simțul artistic învățând să își exprime
sentimentele, trăirile, își lărgesc orizontul spiritual, estetic, relațional, învață colaborarea cu ceilalți precum
și fair play-ul competiţional, deprind conduite civilizate, își îmbogăţesc vocabularul cu cuvinte din diferite
domenii, își cultivă atitudini de investigare, de cercetare.
Dintre activităţile pe care le-am desfăşurat la grupă, pot aminti: desfăşurarea unor concursuri în
grădiniţă: Concursul Internaţional ,,Formidabilii”, Concursul ,,Super Piticot”, Concursul Judeţean ,,Martori
la tradiţie”, ediţia a-IV-a, am oferit părinţilor programe artistice didicate zilei de 8Martie, Moş Crăciun,
Zilele orasului, finalizare de proiecte, activităţi de desene pe asfalt cu ocazia zilei de 1 Iunie, activităţi
237
desfăşurate cu ocazia zilelor de 1 Decembrie, 24 Ianuarie, excursiile, piesele de teatru, spectacolele în aer
liber, vizitele la muzee sau Grădina Zoologică, parteneriatele de la nivelul grupei - ,,Pas cu pas spre viaţa
de şcolar”-Parteneriat cu Şcoala Gimnazială ,,Alexandru Odobescu”, în care am urmărit pregătirea copilului
pentru şcoala, fiind considerată tot mai mult ,,funcţia majoră”,
obiectivul final al activităţilor instructiv-educative din grădiniţă.
Binecunoscuta săptămână denumită generic „Școala Altfel – Să știi mai multe, să fii mai bun“, este
un exemplu concret în care energiiile, motivațiile și demersurile cadrelor didactice se îmbină cu cele ale
părinților copiilor pentru organizarea unor acțiuni nonformale, dar cu valențe formativ-educative majore.
Copiii pot fi stimulaţi şi îşi pot imbogăţi imaginaţia creatoare şi sfera cunoştinţelor. Copii trebuie să
fie îndrumaţi să dobândească în primul rând o gândire independentă, toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea
de a descoperi probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica constructiv.
Înainte de toate, este însă important ca educatorul însăşi să fie creativ, pentru că numai aşa poate să
aducă în atenţia copiilor săi tipuri de activităţi extraşcolare care să le stârnească interesul, curiozitatea,
imaginaţia şi dorinţa de a participa necondiţional la desfăşurarea acestora.
în acelaşi timp să reuşim să prezentăm în mod echilibrat şi momentele recreative şi de relaxare. Este foarte
În concluzie, consider că trebuie să încercăm să-i atragem pe copii, să participe la activităţi cu
ajutorul tuturor metodelor pe care le putem aborda. Având posibilitatea de a desfăşura activităţi
extracurriculare munca noastră devine un pic mai uşoară deoarece aceste activităţi sunt atractive şi îi
didactice pe care le desfăşurăm la grupă cât şi prin intermediul activităţilor extracuriculare.
Activitățile extrașcolare, ca parte a educației, au valențe formativ-educative imense și sunt resurse
pentru dezvoltarea plenară a personalității copiilor.
BIBLIOGRAFIE:
2. Ifrim, N. Activitățile extrașcolare/extracurriculare – oportunitate de contextualizare a învățării .
238
ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂȚII ELEVILOR
PROF. ÎNV. PRIMAR MUSCOI GEORGETA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ „GRIGORE MOISIL” NĂVODARI
acţionează, pozitiv sau nu, asupra dezvoltării elevilor.
Activitățile extrașcolare urmăresc dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în
nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual. Având un caracter atractiv, copiii îmbină utilul
cu plăcutul și participă într-o atmosferă relaxantă, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi.
Din seria activităţilor extraşcolare putem enumera: excursiile, drumețiile, atelierele de creație,
spectacolele în aer liber, serbările, vizionarea unor piese de teatru, întrecerile sportive, vizitele la muzee,
expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale etc.
Educaţia actuală trebuie să pună accent pe familiarizarea copiilor cu valorile naţionale, materiale şi
spirituale; renaşterea, valorificarea, perpetuarea tradiţiilor; utilizarea potenţialului educativ al datinilor,
obiceiurilor şi literaturii populare; formarea conştiinţei naţionale; educarea civismului, a umanitarismului.
Păstrarea valorilor naționale reprezintă o necesitate pentru fiecare popor ce își prețuiește propria
identitate. În primul rând, valorile naționale sunt parte din ființa noastră socio-culturală, acestea contribuind
la formarea noastră ca cetățeni apartenenți ai unei națiuni. Prin cunoașterea elementelor ce ne definesc
putem să aflăm mai multe informații cu privire la trecutul nostru istoric, la originile noastre latine. În al
doilea rând, prin cunoașterea valorilor naționale precum obiceiurile, tradițiile, portul popular, izvoarele
istorice, suntem capabili de a ne cunoaște specificul național. De asemenea, putem descoperi diferențele
dintre poporul român și celelalte popoare romanice și prețui mult mai mult propriile „comori” ale țării.
Prin intermediul activităților extrașcolare putem educa copiii în spiritul valorilor general-umane și
naționale. Unde, dacă nu la școală, copiii sunt provocați să cunoască tradițiile naționale exprimate în folclor,
broderie, croșetat, sculptură în lemn, muzică și dans popular? Unde, dacă nu la școală, elevii sunt ghidați
în descoperirea frumuseții și semnificațiilor operelor literare ale poeților neamului?
Astfel, cu ocazia sărbătorilor de iarnă, am organizat serbări punând accent pe tradițiile și obiceiurile
locale. În cadrul acestor activități, am educat copiii în spiritul valorilor culturii, am încercat să le insuflu
mândria de a fi români, i-am învățat datinile și obiceiurile ce dăinuie de veacuri, care ne individualizează
și ne disting în spațiul european, precum și dansurile specifice zonei în care locuim.
Am mers cu colindul în diferite instituții din oraș, ducând mai departe tradițiile colindelor românești.
Elevii au învățat lucruri noi despre istoria României și despre tradițiile poporului român cu ocazia
activităților dedicate Zilei Dobrogei. A devenit o tradiție, în școala noastră, organizarea „Colțului
dobrogean” și a „Târgului de produse dobrogene”, pe 14 noiembrie, în fiecare an. Nelipsite sunt și
cântecele dobrogene interpretate de elevii școlii.
Școala Altfel este, de asemenea, o oportunitate de a organiza excursii de documentare și informare,
vizite la muzee de istorie sau artă populară, vizitarea unor instituții reprezentative din zona în care locuim.
239
1 Decembrie - Ziua Națională a României - reprezintă o dată de referință pentru istoria românilor.
Este esențial ca elevii să cunoască semnificația acestui moment, importanța sa pentru constituirea României
moderne, iar profesorii să le transmită nu doar cunoștințe teoretice, ci și valori naționale și democratice.
O mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii copilului și a formării unei conduite corecte față de
mediu o au activităţile extraşcolare care susţin derularea unor proiecte educaționale din domeniul educației
ecologice.
Este esenţial ca educaţia în spiritul respectului faţă de natură, de mediul înconjurător să înceapă de
la o vârstă fragedă, când datorită particularităţilor psiho-pedagogice, e posibilă familiarizarea copiilor cu
impactul activităţilor umane asupra naturii şi li se pot educa emoţii, sentimente şi atitudini pozitive faţă de
aceasta. În cadrul Proiectului Educațional „Învățăm să respectăm pădurea!”, am organizat o serie de
activități extrașcolare într-un cadru inedit (parcul, grădina școlii sau pădurea). Participarea elevilor la astfel
de activități i-a făcut să înţeleagă mai bine pădurea şi, din aceste experienţe, să simtă recunoştinţă şi respect
pentru pădure, ceea ce le va influenţa acţiunile şi comportamentul în viitor.
Activităţile extracurriculare valorifică şi dezvoltă interesele şi aptitudinile elevilor într-o manieră
plăcută şi relaxantă, participarea fiind necondiţionată, au un efect pozitiv pentru munca desfăşurată în grup,
creează un sentiment de siguranţă şi încredere tuturor participanților și contribuie la dezvoltarea armonioasă
a acestora.
240
ACTIVITĂȚILE EXTRAȘCOLARE ȘI ROUL ACESTORA
ÎN EDUCAȚIA COPILULUI
PROF. MUȚULESCU LUCIA-ANGELICA
,,Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi.Această lume nu va mai exista când ei vor fi
mari și nimic nu ne va pemite să știm cum va fi lumea lor.Atunci să-i învățăm să se adapteze”
Maria Montessori
În procesul instructiv-educativ activităţile extracurriculare îl atrag pe copil să participe cu plăcere şi

să fie interesat de activităţile propuse.În cadrul acestor activităţi se transmit copiilor, în mod sistematic şi
organizat informaţii din toate domeniile de activitate: muzicale, sportive, literare, plastice accesibile,
formându-se astfel anumite competenţe : de a audia anumite piese muzicale, de a interpreta roluri .
Interpretând diferite roluri, copilul reproduce modele de conduită şi le asimilează în propria lui comportare.
Trăsătura cea mai importantă a inter-pretării unor roluri este originalitatea şi creativitatea copilului în
redarea impresiilor proprii despre realitatea înconjurătoare, spontaneitatea şi intensita tea trăirilor exprimate
în joc. Are un pronunţat caracter activ – participativ, permiţând copilului să construiască relaţii sociale, să-
şi exerseze şi să-şi perfecţioneze limbajul, să rezolve probleme, să negocieze, să coopereze, să utilizeze
simboluri. Fiind cea mai pură formă a gândirii simbolice, are o contribuţie majoră în dezvoltarea
intelectuală.
Modernizarea şi perfecţionarea procesului instructive-educativ presupune îmbinarea activităţilor
şcolare cu activităţile extraşcolare. Îmbinarea acestora are numeroase valenţe formative, deoarece acestea
permit manifestarea creativităţii şi imaginaţiei copilului preşcolar. În acest fel, pe lângă faptul că preşcolarii
îşi manifestă imaginaţia şi creativitatea (prin interpretarea unor roluri la serbările de 8 martie, Crăciun,
sfârşit de an, prin realizarea unor desene interesante şi creative pe asfalt cu ocazia zilei de 1 iunie) şi cadrul
didactic îşi poate afirma creativitatea în alegerea temelor, a materialului arătându-şi astfel măiestria şi tactul
pedagogic dar şi dragostea făţă de copii.
Activităvile extracurriculare sunt activităţi complementare, activităţi de învăţare realizate la grupă şi
urmăreşte îmbogăţirea informaţiilor primite în cadul activităţii didactice, cultivă interesul pentru
un mod plăcut şi util, contribuind în felul acesta la formarea personalităţii copilului.
Ca activităţi pe care le-am desfăşurat la grupă pot aminti:serbări desfăşurate cu diferite ocazii:8
martie, Crăciun, sfârşit de an, desfăşurarea unor concursuri în grădiniţă:Micul Creştin, Voinicel, activităţi
de desene pe asfalt cu ocazia zilei de 1 iunie, activităţi desfăşurate cu ocazia zilelor de 1 Decembrie, 24
Ianuarie, activităţi desfăşurate în parteneriat cu alte grădiniţe şi alte activităţi.
Toate activităţile extracurriculare desfăşurate cu copiii au rolul lor în dezvoltarea ca persoane
această societate plină de pseudo- cultură. În cadrul activităţilor didactice şi extracuriculare, alături de
îndrumătorii lor, acectia dovedesc creativitate, imaginaţie, atitudine, talent, afirmându-şi în mod original
personalitate. Serbările, şezătorile, scenetele tematice, prin specificul lor oferă posibilitatea educatorilor să-
i ajute să se implice, să-şi cunoască foarte bine colegii de grupă, să colaboreze şi să se afirme în faţa
colectivului prin mijloace proprii. Totodată serbările pregătite susţinute cu ocazia anumitor evenimente
devin un mijloc de educare a voinţei, a încrederii în forţele proprii, a vinutei corecte, dar şi a posibilităţii de
a se transpune prin interpretarea unor roluri de teatru. În cadrul serbărilor de Crăciun preşcolarii interpretând
roluri care au ca scop date şi obiceiuri ale poporului românesc, ei au fost ajutaţi astfel să redescopere
frumuseţea portului popular românesc, a datinilor, a cântecului ci a dansului popular în timpul desfâşurării
acestei activităţii extracurriculare. Scopul acestei activităţii a constat în consolidarea cunoştinţelor
referitoare la obiceiurile şi tradiţiile populare româneştii, urmărind reconsiderarea şi valorificarea
trăsăturilor specifice poporului nostru prin interpretare de roluluri, a dansului popular şi a “îmbrăcării” unor
costume populare, oferind astfel un strop de tradiţie.
Activitățile extracurriculare contribuie la completarea procesului de învatare și pot ajuta la
dezvoltarea și explorarea anumitor înclinații si aptitudini. Atmosfera relaxanta din cadrul acestor activități,
241
ajuta la îmbinarea utilului cu placutul în timp ce antrenează copiii în activități cât mai variate, diferite de
metoda clasică de învățare.
Munca sub presiune și managementul timpului sunt doar câteva activități pe care copilul le dezoltă
încă de la o vârstă fragedă, prin intermediul activităților extrașcolare. Lucrul cel mai esențial pe care
activitățile extrașcolare îi învață pe copii este legat de competiție și de importanța reușitei. Indiferent de
tipul activităţii extrașcolare, copiii se vor confrunta și cu nereușite în cadrul acestora. Eșecul le va oferi însă
câteva lecţii valoroase. Acestea îi pregătesc pe micuţi pentru o viaţă care are atât suișuri, cât și coborâșuri
și îi învaţă să aprecieze momentele încununate de succes. Totodată, eșecurile le arată că încă au puncte
slabe și că pentru a atinge succesul este nevoie de mai multă muncă și perseverenţă. activităţile
extracurriculare îi ajută pe cei mici să se adapteze mult mai ușor la condiţii și medii noi și uneori dificile.
Experienţa dobândită în acest mod îi ajută să își păstreze concentrarea și eficienţa indiferent de temperaturi,
de zgomote sau de factorii disturbatori din jur.
producându-le bucurie, uşurându-le acumularea de cunoştinţe, chiar dacă presupun un efort suplinemtar. În
cadrul acestor activităţii sunt atraşii şi copii timizi, dar şi cei impulsivi, încăţând astfel să se tempereze în
preajma colegilor lor – “Copilul care este lăudat învaţă la rându-i să aprecieze” (D.I. Nolte).
În concluzie consider că trebuie să încercăm să-i atragem pe copii să participe la activităţi cu ajutorul
tuturor metodelor pe care le putem aborda. Având posibilitatea de a desfăşura activităţi extracurriculare
munca noastră devine un pic mai uşoară deoarece aceste activităţi sunt atractive şi îi determină pe copii să
participe fără să-i forţăm.
Astfel poți să ajuți copilul să devină un om matur cu o gândire independentă, tolerant, deschis la nou,
cu capacitatea de a descoperi probleme noi și de a găsi modalități diverse pentru rezolvarea lor și
posibilitatea de a critica constructiv. Pe scurt, toate aceste experiențe îi vor ajuta pe copiii din noua generație
să se adapteze la orice situație, oricât de mult s-ar schimba lumea in care trăim.
242
PROF. INV. PRIMAR MIHAI RAMONA CRISTINA

ȘCOALA GIMNAZIALA BRADEANU, BUZAU

elevi, a relaţiilor creative, astfel învățătorul putându-și afirma spiritul inovator, creativitatea didactică,
totodată atrăgându-i si pe elevi.
Dezvoltarea personalității elevilor este preocuparea primordială a învățătorilor în scopul modelării
întregii activități psihice a elevilor și a conduitei acestora conform cerințelor societății în care se trăiesc.
de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii şcolarilor.
formării personalităţii copiilor. În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect
fizic şi socioafectiv, pentru o integrare socială cât mai uşoară. Complexitatea procesului educaţional impune
o necesitate.
iar sentimentul de împlinire este mult mai ridicat. În opinia mea, activităţiile extracurriculare sunt deosebit
de importante deoarece, contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare. De asemenea, prin
intermediul acestora se pot dezvolta şi explora anumite înclinaţii şi aptitudini ale copiilor.
Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă relaxantă, cu însufleţire şi dăruire, la
astfel de activităţi, îmbinându-se utilul cu plăcutul. Un punct forte al activităţilor extraşcolare este acela că
antreneză copiii în activităţi cât mai variate şi bogate cu o structură parte, diferită de clasica metodă de
predare-invăţare. O activitate desfăşurată într-un mediu extraşcolar permite de asemenea şi dezvoltarea
unor aptitudini speciale, şi facilitarea integrării în mediul şcolar. Trebuie să ţinem cont că, indiferent ce
metodă se adopă in educaţia tradiţională, indiferent dacă are o finalitate pozitivă şi un obiectiv primar atins,
ea nu va epuiza niciodată sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului.
Din seria activităţilor extraşcolare amintesc: taberele, excursiile, piesele de teatru, spectacolele de
operă comică, atelierele creative, şezătoarele, spectacolele în aer liber vizitele la muzee sau Grădina
Zoologică. Copiii pot fi stimulaţi şi își pot îmbogăţi imaginaţia creatoare şi sfera cunoştinţelor, prin
vizionarea de piese de teatru, filme educative, participând la ateliere de creaţie, prin dramatizarea unor
opere literare cu diferite ocazii sau prin implicarea în desfăşurarea sezătorilor literare. Copii trebuie să fie
îndrumaţi să dobândească în primul rând o gândire independentă, toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea
de a descoperi probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica constructiv.
Înainte de toate, este însă important ca educatorul însăşi să fie creativ, pentru că numai aşa poate să aducă
în atenţia copiilor săi tipuri de activităţi extraşcolare care să le stârnească interesul, curiozitatea, imaginaţia
şi dorinţa de a participa necondiţional la desfăşurarea acestora.
la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă si cultură.
Ceea ce trebuie să ţinem cont, întotdeauna, este ca obiectivele instructiv – educative să primeze, dar
în acelaşi timp să reușim să prezentăm în mod echilibrat şi momentele recreative şi de relaxare. Este foarte
243
Bibliografie:
Ionescu M.; Chiş V.– Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
Lazăr V., Cărăşel A., Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Ed. Arves, Craiova, 2007. Ţîru C.
Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, Cluj-Napoca 2007
244
MIHAI RAMONA MIHAELA

CENTRUL ȘCOLAR DE EDUCAȚIE INCLUZIVĂ NR.2 MUN.PLOIEȘTI
Activităţile extraşcolare sunt activităţile care intră în sfera educaţiei nonformale, la care pot participa
elevii în afara programului şcolii. Acestea au scopuri variate: interacţiune socială, leadership, recreere şi
educaţie pentru sănătate, autodisciplină şi creştere a încrederii în sine. Implicarea elevilor în activităţi
extraşcolare are o vechime mare în sistemele formale de educaţie. Iniţial, ideea activităţilor extraşcolare era
menită să ofere copilului alternative la educaţia şcolară, care necesita un efort intelectual predominant.
Astfel, activităţile extraşcolare aveau scopul de a oferi copilului posibilitatea să se mişte, să se
exprime liber, să facă lucruri care îi plac. Treptat, sfera activităţilor extraşcolare s-a diversificat, iar
problematica valorificării educaţiei nonformale în spaţiul şcolii a căpătat din ce în ce mai multă importanţă.
Caracteristici de bază ale activităţilor extraşcolare: -cuprind activităţile care sunt organizate de şcoli şi se
derulează în incinta acestora sau în afară; -au rol complementar activităţilor formale ale şcolii şi se centrează
pe activităţi ce vizează dezvoltarea în ansamblu a personalităţii elevilor; -ţin de ansamblul şcoală –
comunitate – familie atât din perspectiva actorilor implicaţi, cât şi a tipurilor de acţiuni derulate; -oferă
elevilor posibilităţi de exprimare a identităţii personale şi de dezvoltare plenară a activităţii acestora.
Efecte şi implicaţii ale participării la activităţile extraşcolare asupra elevilor: -participarea la activităţi
extraşcolare se asociază cu o rată mai mare de frecvenţă a cursurilor şi cu o scădere a ratei abandonului
şcolar, prin faptul că motivează elevii să vină la şcoală şi să nu abandoneze cursurile; -activităţile
extraşcolare au un impact pozitiv asupra dezvoltării psihologice a elevilor implicaţi în acestea, pentru că
promovează activităţi care valorizează toate aspectele personalităţii copiilor, susţine dezvoltarea stimei de
sine şi a autovalorizării, promovează dezvoltarea aptitudinilor şi intereselor de cunoaştere a elevilor; -
participarea la activităţi extraşcolare se asociază cu scăderea manifestărilor de violenţă în spaţiul şcolii, prin
faptul că au un puternic caracter prosocial; -participarea la activităţi extraşcolare se asociază cu o implicare
mai amplă a părinţilor în viaţa şcolii.
Excursiile și vizitele didactice sunt forme organizate în natură sau la diferite instituții culturale sau
agenți economici în vederea realizării unor obiective instructiv-educative legate de anumite teme prevăzute
în programele de învățământ. Ele au menirea de a stimula activitatea de învățare, de a întregi și desăvârși
ceea ce elevii au acumulat în cadrul activităților/ lecțiilor. -Excursiile și drumețiile tematice proiectate și
organizate de instituțiile școlare au multiple valenţe de informare şi formare a elevilor, completând sau/ și
aprofundând procesul de învăţământ. Conţinutul didactic al drumeţiilor şi excursiilor poate fi mult mai
flexibil, mai variat şi complex decât al lecţiilor organizate în clasă, având de asemenea şi un caracter mai
atractiv, elevii participând într-o atmosferă de optimism şi bună dispoziție la asemenea activități. Dacă
excursia se organizează în muzee, monumente istorice, obiectivele urmărite ar putea fi: cunoaşterea istoriei
ţinutului natal; însuşirea normelor de protecţie a monumentelor istorice (a valorilor naţionale); dezvoltarea
ataşamentului, a dragostei faţă de trecutul glorios al poporului nostru. Informațiile culese vor putea fi
valorificate la disciplinele de învăţământ la care se pretează, astfel fixându-se, aprofundându-se cunoştinţele
și îmbogăţindu-se cultura generală.
În valorificarea cunoştinţelor dobândite în timpul excursiilor, elevii pot veni cu nuanțe originale de
natură afectivă, prin care îşi exprimă propriile impresii şi sentimente faţă de cele văzute. În cadrul
activităţilor de tip excursii, drumeţii, elevii pot cunoaște diferite localități ale țării, pot cunoaște realizări
ale semenilor lor, locurile unde s-au născut diferite personalități naționale, au trăit și au creat opere de artă.
În urma plimbărilor, a excursiilor în natură, a drumețiilor, elevii pot reda cu mai multă creativitate și
sensibilitate, imaginea realității, în cadrul activităților de educație plastică și cunoașterea mediului, iar
materialele pe care le adună, pot fi folosite la abilități practice, în diverse teme de creație. Excursia ajută la
dezvoltarea intelectuală şi fizică a copilului, la educarea lui cetăţenească şi patriotică, îl reconfortează pe
copil, îi prilejuieşte însuşirea unei experienţe sociale importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural
ştiinţific. Prin excursii, elevii îşi suplimentează şi consolidează instrucţia şcolară dobândind însuşirea a noi
cunoştinţe.
Competenţele dezvoltate prin aceste activităţi pot fi de natura celor de comunicare şi interrelaţionare,
dar şi de perfecţionare într-un domeniu de activitate pentru care elevul îşi manifestă interesul. De asemenea,
245
scopul acestor activităţi este să devină un mijloc de a oferta în forme variate cunoaşterea directă a realităţilor
înconjurătoare printr-un program de activităţi organizat, dar flexibil şi adaptabil nevoilor educabililor vizaţi.
Prin conţinutul bogat şi diversificat al programului pe care îl cuprinde, serbarea şcolară valorifică varietatea,
preocuparea intereselor şi gusturilor şcolarilor. Ea evaluează talentul, munca şi priceperea colectivului
clasei şi transformă în plăcere şi satisfacţie publică străduinţele colectivului clasei şi ale fiecărui copil în
parte.
Bibliografie:
Cernea, Maria, "Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ,
în “ Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000", Ed. Discipol, Bucureşti;
Crăciunescu, Nedelea, "Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar, în
“Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000", Ed. Discipol, Bucureşti;
D. Ionescu, R. Popescu, „Activităţi extraşcolare în ruralul românesc. Dezvoltarea de competenţe
cheie la copii şi tineri”, Editura Universitară, Bucureşti 2012;
Ionescu, M., Chiş, V., "Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
autoinstruire", Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001;
Jinga, Ioan; Istrate, Elena, (1998 ), "Manual de pedagogie", Ed. ALL, Bucureşti; Mihaela Jigău-
"Curs de formare: Facilitator de învăţare permanentă în şcoală"- Tema 6: "Elaborarea ofertei de activităţi
extraşcolare. Şcoala altfel: să ştii mai multe, să fii mai bun- Resurse pentru lectură şi informare" Nicola,
Ioan, (1994 ), Pedagogie, E.D.P., Bucureşti;
Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, "Activităţile
extraşcolare", Cluj-Napoca 2007;
Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, "Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în
curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact", Editura Polirom, 2002
246
INFLUENȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE ÎN DEZVOLTAREA
ARMONIOASĂ A ELEVILOR
PROF. ÎNV. PRIMAR LAVINIA MIHĂILESCU
Activitatea extrașcolară este o activitate non-academică. Este o parte a modulelor de dezvoltare care
poate face elevii să gândească privind dintr-un punct de vedere destul de simplu despre ei înșiși, dar și
despre lumea din jurul lor. Acest lucru poate fi obținut atât prin procesul clasic de învățare, dar și din
experiențe ale activităților la care s-au alăturat. Aderând la aceste activități extrașcolare, elevii își pot
antrena mai bine abilitățile interne și externe, cum ar fi acceptarea de sine, respectul de sine, orientarea
profesională, obiectivele legate de carieră și altele.
Educația în România reprezintă un efort continuu pentru a dezvolta potențialul indivizilor într-o
manieră holistică și integrată, astfel încât să producă persoane care sunt echilibrate intelectual, spiritual,
emoțional, fizic și armonios, bazate pe o credință fermă în devotamentul față de Dumnezeu. Un astfel de
efort este conceput pentru a produce cetățeni cunoscuți și competenți, care posedă standarde morale înalte
și care sunt responsabili și capabili să atingă un nivel ridicat de bunăstare personală, precum și să poată
contribui la susținerea unei familii armonioase, integrarea în societate și în națiune, în general.
Unor elevi le place să se alăture multor activități extrașcolare, dar altor elevi, nu. Prin urmare, nivelul
lor de implicare în activitățile extrașcolare se limitează doar la dorința lor de dezvoltare. Apoi, de aici,
trebuie să ne amintim, există argumente pro și contra când intenționați implementarea activităților
extrașcolare. Beneficiile de care beneficiați atunci când vă alăturați acestei activități extrașcolare sunt :
șansa de a fi lider, puteți testa cât de dezvoltate sunt abilitățile dvs. de management, în afară de asta, puteți
ști cât de ușor vă gestionați timpul, capacitatea de a face față stresului, sarcina de a delega responsabilități,
luarea deciziilor, desfășurarea de întâlniri și multe altele. O parte din aceasta, rețineți că, în orice avantaje,
există întotdeauna dezavantaje, deoarece problema, cum ar fi eșecul în timpul gestionat va duce la
dezechilibru academic.
În calitate de elev cu normă întreagă, fiecare ar trebui să se axeze bine pe studiul lor și să aibă un scop
pozitiv asupra performanței lor. Pentru a realiza acest lucru, un elev ar trebui să depună toate eforturile și
să pună studiul ca prioritate în viața lor în comparație cu alte lucruri. Acordarea atenției în clasă nu este
suficientă pentru a înțelege profund un capitol. E nevoie de mai mult timp studiind independent, dar mulți
dintre ei nu reușesc să-și gestioneze timpul cu înțelepciune.
În afară de orele școlare, elevul își petrece, de obicei, cea mai mare parte a timpului realizând activități
extrașcolare. Acest lucru îl poate ajuta în dezvoltarea abilităților soft și a abilității de leadership ca pregătire
pentru a intra în lumea locurilor de muncă. Acești elevi sunt implicați activ în multe societăți sau cluburi,
sporturi și alte activități, pentru a-și umple timpul liber, fără să știe sau să realizeze cândva că petrecerea a
prea mult timp desfășurând aceste activități extrașcolare va afecta performanța lor în clasă. Unii elevi sunt
buni în a-și gestiona timpul cu înțelepciune, dar alții nu. În felul acesta, implicarea în activitățile extrașcolare
va afecta performanța acestora. Prin urmare, o implicare echlibrată în manifestările extracurriculare poate
aduce beneficii importante în viața viitorului adult.
247
IMPACTUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE ŞI
EXTRACURRICULARE ASUPRA PERSONALITĂŢII ELEVULUI
P.I.P MIHAILESCU SILVIA

ȘCOALA GIMN. NR. 40 ‚AUREL VLAICU”, CONSTANȚA
Eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea la dezvoltarea
de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii copiilor.
socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială. Complexitatea finalităţilor educaţionale impune
dintre talente, aptitudini, cultivarea unui stil de viaţă civilizat. Încă de la cea mai fragedă vârstă, copiii
acumulează cunoştinţe pe care le pun în contact direct cu obiectele, lucrurile, fenomenele din natură.
Activităţile extracurriculare prezintă unele particularităţi prin care se deosebesc de activităţile din
cadrul orelor de curs. Conţinutul acestora nu e stabilit de o programă şcolară, ci de cadru didactic, în funcţie
de dorinţele, interesele, trebuinţele elevilor.
În cadrul desfăşurării activităţilor extracurriculare, elevii sunt activi, entuziasmaţi, participă într-o
atmosferă de voie bună, optimism, cu însufleţire şi dăruire. Datorită acestora, ei pot să se exprime liber,
fără teama de a primi un calificativ bun sau rău, sunt îndrumaţi să dobândească o gândire independentă,
toleranţa de ideile noi, capacitatea de a descoperi şi rezolva diferite probleme. Totodată, li se dezvoltă simţul
practic, estetic, dragostea pentru artă, istorie, neam, operaţional şi se autodisciplinează.
Activităţile extracurriculare pot îmbrăca forme variate: spectacole cultural-artistice, serbări şcolare
pe diverse teme, excursii, vizite, cercuri pe diferite discipline sau literare, concursuri, întreceri sportive,
vizionarea de emisiuni muzicale, teatru de copii.
Serbarea şcolara valorifica varietatea, preocuparea intereselor şi gusturilor şcolarilor. Ea evalueaza
talentul, munca şi priceperea colectivului clasei şi transforma în placere şi satisfacţie publica straduinţele
colectivului clasei şi ale fiecarui copil în parte.
Perioada de pregatire a serbarii, dorinţa sincera de succes, sudeaza colectivul, impulsioneaza în mod
favorabil, face ca elevul sa traiasca clipe de desfatare sufleteasca. Fiecare copil trebuie sa aiba un loc bine
definit în cadrul programelor, pentru a se simţi parte integranta a colectivului, sa fie constient ca şi de
participarea lui depinde reuşita unei serbari scolare. Serbările şcolare se pot efectua cu prilejul diverselor
evenimente din viaţa lor de şcolarişi anume: “Serbarea abecedarului” –realizată la sfârşitul clasei I, Serbarea
de Crăciun sau de 8 Martie, aniversarea Zilei şcolii etc.
Spectacolele reprezintă o formă de activitate extracurriculară prin care elevul face cunoştinţă cu
lumea artei, frumosului, esteticului; constituie o sursă inepuizabilă de impresii puternice, apelând în
permanenţă la afectivitatea lui. La ora actuală, sunt binevenite, având în vedere că trăim într-o lume
dominantă de mass media, calculator, internet. Acestea nu fac decât să contribuie la transformarea copiilor
în fiinţe incapabile să gândească singuri, de a se controla emoţional, comportamental, nişte fiinţe slab
dezvoltate intelectual.
248
O alta activitate deosebit de placuta care contribuie la stimularea personalitaţii elevilor este excursia.
Aceasta ajuta la dezvoltarea intelectuala şi fizica a copilului, la educarea lui cetaţeneasca şi patriotica.
Excursia este cea care îl reconforteaza pe copil, îi prilejuieste însusirea unei experienţe sociale importante,
dar şi îmbogaţirea orizontului cultural stiinţific. Prin excursii elevii îsi suplimenteaza şi consolideaza
instrucţia scolara dobândind însusirea a noi cunostinţe. Excursiile reprezinta finalitatea unei activitaţi
îndelungate de pregatire a elevilor, îi ajută sa înţeleaga nu numai din perspectiva evadarii din atmosfera de
munca de zi cu zi ci şi ca un act de ridicare a nivelului cultural.
Concursurile şcolare pot oferi cea mai bună sursă de motivaţie, determinând elevii să studieze mai
mult şi cu mai multă atenţie conţinuturile învăţării şi prin urmare, pot, prin propriile forţe, să obţină rezultate
mai bune la şcoală. Pot avea acelaşi efect şi concursurile organizate în sala de clasă, de către cadrele
didactice din şcoală. Dacă sunt organizate într-o atmosferă plăcută, relaxantă, vor stimula spiritul de
iniţiativitate al copilului, îi va oferi prilejul să se integreze în diferite grupuri, pentru a duce la bun sfârşit
exerciţiile şi, totodată, va asimila mult mai uşor toate cunoştinţele.

Bibliografie:
1) Cernea, M., Contribuția activităților extracurriculare la optimizarea procesului de învățământ în
2) Crăciunescu, Nedelea, „Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului
249
ACTIVITAȚILE EXTRAȘCOLARE – UN MODEL DE SUCCES
ÎN EDUCAȚIA ŞI DEZVOLTAREA CORECTĂ A COPIILOR
MIHALĂ DESPINA FLORINA

ŞC. GIMNAZIALĂ STUDINA, JUD. OLT
mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi lumea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze” (Maria
Mintessori, Descoperirea copilului).
Dincolo de procesul de învățământ, educația extrașcolară are un rol bine stabilit în formarea
personalității copiilor. Activitățile extrașcolare sunt foarte importante pentru dezvoltarea armonioasă a
copilului. Studiile de specialitate susțin că acestea ajută la formarea unei atitudini pozitive față de învățare.
învățământ.
Aceste activități mizează, de regulă, pe activități cu rol complementar orelor clasice de predare. Aria
de desfășurare a acestora este greu de delimitat. Pot fi excursii, drumeții, vizite la muzee, la diverse instituții
publice, la alte unități de învățământ, vizionarea de spectacole, activități artistice, cluburi tematice, activități
sportive etc.
celorlalți.
Acest tip de activități reprezintă, în același timp, un element prioritar în politicile educaționale, ele
având un impact pozitiv asupra dezvoltării personalității copiilor și asupra performanțelor școlare și a
integrării sociale. Pe de altă parte, activitățile extracurriculare ocupă un loc important în ansamblul
influențelor educative. Participarea la acest tip de activități lărgește orizontul cultural al elevilor,
completând cu noțiuni noi cunoștințele însușite în cadrul orelor de curs.
Prin activitățile extrașcolare se urmărește identificarea și cultivarea corespondenței optime dintre
aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viață civilizat, dar și stimularea comportamentului creativ în
anumite domenii.
Scopul activităților extracurriculare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în
activități variate, cultivarea interesului pentru activități socio-culturale, oferirea de suport pentru reușita
școlară în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale și corelarea aptitudinilor cu atitudinile
caracteriale. Activitățile extrașcolare reprezintă și un mijloc de formare a deprinderilor elevilor de a-și
folosi în mod rațional timpul liber.
adecvată, orice temă”, afirmă J. Bruner.
Pentru ca mesajul transmis prin activitatea extrașcolară să fie receptat corect și coerent, demersul
adoptat de cadrul didactic, metodele, procedeele, modul și modalitățile utilizate, precum și cadrul în care
se desfășoară procesul trebuie să fie în conformitate cu activitatea și nivelul clasei de elevi.
îmbinarea activităților școlare cu cele extrașcolare. Prin activități extrașcolare, elevilor li se oferă un mod
de însușire a unor trăiri, valențe pozitive ale vieții, valori morale și nu numai.
Altfel spus, finalitățile educaționale ale activităților extrașcolare urmăresc educația
intelectuală, estetică, religioasă, moral-civică, fizică.
250
Bibliografie:
• Lazăr V. Cărășel, Psihopedagogia activităților extracurriculare; Ed. Arves, Craiova, 2007.
• Ionescu M., Chiș V., Mijloace de învățământ și integrarea acestora în activitățile de însușire și
autoinstruire, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001.
251
ACTIVITĂȚILE EDUCATIVE EXTRAȘCOLARE
PROF. MIHALACHE FLORENTINA

ȘCOALA GIMNAZIALA MOVILIȚA, JUDEȚUL IALOMIȚA
Direcţiile de acţiune referitoare la recunoaşterea statutului echivalent al activităţii educative şcolare

şi extraşcolare cu cel al educaţiei formale, din perspectiva contribuţiei egale la dezvoltarea personalităţii
copilului şi a integrării lui sociale, sunt identificate la nivel național și internațional, prin Legea Educației
Naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, Recomandarea Consiliului Europei din 30
aprilie 2003.
Regulamentul unitar de organizare a activităţilor cuprinse în calendarul activităţilor educative, şcolare
şi extraşcolare, OMECS nr.3035/2011, promovează principiile în baza cărora sunt organizate activitățile
educative școlare și extrașcolare raportându-se la :
a. recunoașterea statutului activității educative școlare și extrașcolare ca dimensiune a procesului de
învățare permanentă;
b. recunoașterea activității educative extrașcolare ca parte esențială a educației obligatorii;
c. importanța activității educative școlare și extrașcolare pentru dezvoltarea sistemelor relaționate de
cunoștințe, a abilităților și a competențelor;
d. contribuția activității educative extrașcolare pentru crearea condițiilor egale/echitabile de acces la
educație, pentru dezvoltarea deplină a potențialului personal și reducerea inegalității și a excluziunii sociale;
e. potențialul activității educative extrașcolare ca modalitate complementară de integrare socială și
participare activă a tinerilor în comunitate;
f. importanța promovării cooperării tuturor factorilor interesați, în vederea utilizării diverselor
abordări didactice necesare cresterii calității procesului educațional;
g. necesitatea asigurării resurselor umane și financiare pentru implementarea optimă și recunoașterea
valorică a programelor educative extrașcolare din perspectiva rezultatelor învățării;
h. recunoașterea activității educative extrașcolare ca dimensiune semnificativă a politicilor naționale
și europene în domeniul educației”
Activitatea extraşcolară, componenentă a educaţiei nonformale, oferă cele mai eficiente metode de
formare a caracterului elevilor, îi ajută să îşi însuşească ideile de corectitudine şi respect, să cunoască şi să
respecte valorile culturale si etnice ale comunităţii, să trăiască experienţe de viaţă competitive. Pentru a
atingerea acestor obiective, în organizarea acestor activități trebuie implicate toate resursele umane: elevii-
asumare de responsabilități, cadre didactice –elaborarea de strategii și părinții-susținere financiară dar și
etică.
În educația nonformală nu există constrângerile impuse de parcurgerea unui curriculum prescris,
elevii primesc sarcini în funcție de posibilitatile de care dispun și în funcție de ritmurile de lucru care le
sunt specifice. Datorită condițiile actuale ale societății românești, cu părinți plecați în străinătate, rolul
familiei în educarea propriilor copiilor a scăzut vertiginos, școlii îi revine rolul de a crea acel sentiment al
apartenenței la grup prin crearea unor activități specifice.Astfel, fiecărui membru al grupului de elevi îi
revine sarcina de a fi responsabil pentru ceilalți, să accepte unele reguli impuse, dezvoltându-și spiritul de
cooperare.
Unul din scopurile principale ale educaţiei non-formale îl reprezintă creşterea gradului de
adaptabilitate a copiilor la viaţa socială, respectiv dezvoltarea autonomiei personale şi sociale, a conduitei
în grupul de elevi. În cadrul activitatilor de tip nonformal, accentul cade pe ceea ce fac elevii și nu
profesorul, dar prin intermediul acestora cadrul didactic are posibilitatea să-i cunoască, să le modeleze
personalitatea, să le dezvolate spiritul de cooperare, etc.
Caracterului lor activ participativ, facilitează integrarea eficientă şi rapidă a elevilor în colectivitate,
contribuind la diminuarea absanteismului și abandonului școlar. Implicându-se în acest tip de activităţi,
elevii devin conştienţi de acţiune, trăind intens succesele sau insuccesele propriei lor activităţi. Ei devin
apți să-şi îndrume curiozitatea şi asupra propriei persoane nu numai asupra lumii exterioare.
În cadrul unității școlare se pot realiza proiecte extrașcolare, în parteneriat cu alte instituții, în afara
orelor de curs, pentru diversificarea serviciilor educaționale, în scopul creșterii atractivității ofertei unității
252
școlare dar și pentru un impactul pozitiv asupra comunității etc. Domeniile de derulare pot fii diversificate,
de la ecologie și protecția mediului, literatură,
folclor, arte vizuale, teatru, muzică, dans, tradiții și obiceiuri, culturi și civilizații sau educație civică,
sportiv-turistic, tehnic și nu în ultimul rând științific.
Activitățile educative, reunite în cadrul ”Calendarul activităților extrașcolare”, se desfășoară în afara
orelor de curs și aduc elemente de noutate față de disciplinele studiate de elevi prin curriculumul obligatoriu.
Acest calendar cu caracter obligatoriu este constituit de fiecare unitate de învățământ la începutul anului
școlar, fiind parte integrantă în cadrul culturii organizaţionale a şcolii. Elevii pot să decidă în bună masură
asupra obiectivelor, conţinuturilor şi mijloacelor de realizare a acestor activităţi, contribuind astfel la
dezvoltarea vieţii comunităţii şcolare din care fac parte. Activităţile extraşcolare respectă principiul
egalităţii şanselor, oferind fiecărui elev. posibilitatea de a se implica, indiferent de rezultatele sale şcolare.
Ele pot avea la bază informațiile acumulate și competențele dezvoltate de elevi pe parcursul anului școlar,
fiind complementare sau vizând aplicarea practică a acestor informații și competențe. Cadrul didactic cu
funcția de diriginte, are ca atribuții și planificarea activităților extrașcolare care conține și minimum o
activitate extrașcolară pe lună, care se consemnează în condica de prezență a cadrelor didactice.
Aceste activități au o serie de caracteristici de tipul:
- activitățile extrascolare au un caracter optional, permitandu-le elevilor sa se orienteze spre ele in
functie de posibilitatile, aptitudinile, interesele de care dispun, ceea ce le confera un grad mai mare de
atractivitate, comparativ cu activitatile specifice educatiei formale care nu pot onora aceasta exigenta
deoarece, în majoritatea cazurilor, ele sunt impuse elevilor excluzandu-se posibilitatea opțiunilor
- în desfasurarea acestor activități, elevii joaca un rol mai activ deoarece acestea corespund intereselor
si asteptarilor lor si implicit, pot sa le amplifice motivatia si dorinta de a se implica în reușita lor.
De asemenea, și în săptămâna alocată Programului naţional "Şcoala altfel" se organizează activităţi
educative extrașcolare, proiectate în parteneriat cu elevi, părinţi, instituţii, organizaţii nonguvernamentale
şi/sau operatori economici. Timp de o săptămână, elevii îmbina în mai mare masură utilul cu plăcutul,
deoarece activitățile au un caracter reconfortant, tonifiant, care nu genereaza apariția oboselii așa cum se
întâmplă în multe activități specifice educației formale. Activitățile educative extrașcolare derulate au ca
scop promovarea valorilor tradiționale și obiceiurile românești, a educaţie pentru sănătate şi stil de viaţă
sănătos, interdisciplinarităţii ca mijloc de dezvoltare a unei gândiri flexibile şi stimulare a creativităţii,
dezvoltare abilităţilor de interacţiune socială şi adoptarea unei atitudini pozitive în dezvoltarea relaţiilor cu
cei din jur. Obiectivele urmărite pe parcursul acestei săptămâni, se raportează la: dezvoltarea abilităților de
interacțiune socială, dezvoltarea carierei, dezvoltarea respectului faţă de lege si oamenii legii, facilitarea
întegrarii școlii în comunitate, cunoașterea spațiului geografic și a tradițiilor, promovarea
interdisciplinarităţii ca mijloc de dezvoltare a unei gândiri flexibile şi stimulare a creativităţii, dezvoltare
abilităţilor de interacţiune socială şi adoptarea unei atitudini pozitive în dezvoltarea relaţiilor cu cei din jur,
recunoaşterea, stimularea interesului pentru activităţi de voluntariat, conştientizarea necesităţii menţinerii
unui
regim de viaţă bazat pe sport, mişcare şi alimentaţie sănătoasă, implicarea familiei în activităţile
extraşcolare, dezvoltarea unor abilități și competențe complementare celor formate prin procesul instructiv-
educativ formal: muzicale, artistice, de orientare, gospodărești, înţelegerea si respectarea valorilor de fair-
play, de toleranţă, non-violenţă, etc.
Avantajele acestui program constă în crearea unui climat propice pentru dezvoltarea relațiilor
interpersonale, abordare creativă şi interactivă a unei tematici variate, care nu pot fi abordate prin orele de
curs, promovarea imaginii școlii, realizarea unor activităţi transdisciplinare, planificarea programului la
decizia fiecărei unități de învățământ, seriozitate şi responsabilitate din partea resurselor umane implicate,
sponsorizarea transportului copiilor în excursiile tematice, dezvoltarea atitudinii civice pozitive,
dezvoltarea abilităților sociale, de comunicare și de lucru în echipă, disponibilitatea unor instituții/persoane
de a se implica în viața școlii, etc.
Educaţia non-formală, ca dimensiune fundamentală a procesului instructiv-educativ şi ca spaţiu
aplicativ pentru educaţia formală, asigură realizarea scopului parteneriatelor educaționale de a valorifica și
dezvolta interesele și aptitudinile elevilor, de a crea o atmosferă relaxantă care să permită stimularea
creativă a elevilor.
253
PREUNIVERSITAR
ȘCOALA GIMNAZIALĂ „ION BORCEA” RACOVA

PROFESOR: MIHALCEA ADRIAN
învățământ.
etc.);
celorlalți.
sociale.
Un studiu al lui J. Eccles și B.L.Barber (1999) indică un impact diferit al activităților extrașcolare, în
funcție de tipul acestora și rata de participare, astfel:
participanți.
adecvată, orice temă.”- afirma J. Bruner. Condiția primordială pentru receptarea corectă și coerentă a
254
mesajului o reprezintă demersul adoptat de cadrul didactic, metodele, procedeele, modul și modalitățile
utilizate, precum și cadrul în care se desfășoară procesul.
nu numai.
Montessori)
Bibliografie:
Ţîru C. Maria, Pedagogia activităţilor extracurriculare – Suport de curs, Cluj-Napoca, 2007;
Ionescu M., Chiş V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
255
IMPORTANȚA ACTIVITAȚILOR EXTRAȘCOLARE IN INVAȚAMANTUL
PREUNIVERSITAR
PROF. INV. PRIMAR- MIHALCEA IULIA

ŞCOALA GIMNAZIALA IZBICENI, OLT
iar sentimentul de împlinire este mult mai ridicat. Activitățile extrașcolare se referă la acele activități
clase de elevi sau a mai multor instituții de învățământ. Activitățile extrașcolare vizează, de regulă, acele
activități cu rol complementar orelor clasice de predare-învățare. Aria de desfășurare a acestora e greu de
delimitat. Pot fi excursii, drumeții, vizite la muzee, la diverse instituții publice, la alte unități de învățământ,
vizionarea de spectacole de teatru, operă, muzică clasică, activități artistice, cluburi tematice, activități
sportive, legate de protecția mediului etc. Iată câteva caracteristici de bază ale activităților extrașcolare:
etc.);
celorlalți. Activitățile extrașcolare reprezintă totodată un element prioritar în politicile educaționale întucât
au un impact pozitiv asupra dezvoltării personalității elevilor, asupra performanțelor școlare și a integrării
participanți.
256
nu numai.
Bibliografie:
257
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN VIAȚA COPIILOR
PROF. ÎNV. PRIMAR, MIHOLCA LAVINIA-ADELA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ „ȘTEFAN CEL MARE”, BISTRIȚA
Așa precum sunt și definite, activitățile extrașcolare sunt activitățile instructiv-educative

neformale/nonformale, complementare școlii, structurate și organizate într-un cadru instituționalizat
extrașcolar. Ele pot fi organizate de școală, în afara mediului școlar, a instituției de învățământ sau/și de
către alte instituții extrașcolare specializate (cluburi sportive, cluburi și palate ale copiilor, școli de artă/
muzică pentru copii, etc.).
Succesul elevului este condiționat de influența mai multor factori, nu doar de școală, ca mediu
instituționalizat, iar posibilitatea angajării factorilor responsabili din mediile nonformal și informal
determină gradul de succes al elevului, mai clar spus, valoarea acordată fiecărui copil. Așadar, dezvoltarea
copiilor noștri depinde de un întreg sistem de fenomene și relații, iar activitățile extrașcolare sunt un element
fundamental în rețeaua școală-familie-comunitate, oferind posibilitatea de exprimare și explorare a
identității, dezvoltând capitalul social și uman al copiilor.
Aceste activități constituie un mediu formator mai atractiv, care adecvat la stadiul de dezvoltare,
oferind forma cea mai simplă, reală și de înțeles pentru copil, poate integra cu succes orice temă (culturală,
civică, artistică, tehnică, aplicativă, științifică, sportivă, turistică, de educație rutieră, antreprenorială, pentru
protecție civilă, de educație pentru sănătate și de voluntariat), contribuind practic la progresul temeinic de
stăpânire a cunoştinţelor, în afara contextului instituțional.
interpretarea propriului comportament în comparație cu al celorlalți. Au un impact pozitiv asupra
dezvoltării personalității elevilor, asupra performanțelor școlare și a integrării sociale. Un studiu al lui J.
Eccles și B.L.Barber(1999) indică un impact diferit al activităților extrașcolare, în funcție de tipul acestora
și rata de participare, astfel:
 participarea în cadrul tuturor tipurilor de activități extrașcolare corelează cu creșterea rezultatelor
 participarea la activități sportive înregistrează o probabilitate mai mare ca elevii să aleagă să
 participarea la activități prosociale corelează cu o rată mai mică de delincvență în rândul elevilor
participanți.
Astfel, activitățile extrașcolare ocupă un loc important în ansamblul influențelor educative.
competențelor, contribuie la educarea morală, estetică a elevilor, disciplinându-le acțiunile și extinzându-
le orizontul cultural-artistic. Totodată, ele reprezintă un mijloc de formare a deprinderilor elevilor de a-și
folosi, în mod rațional, timpul liber, sunt propice manifestării spiritului de independență și inițiativei.
Educaţia prin activităţile extrașcolare urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei optime
punându-i în contact direct cu obiectele și fenomenele din natura. Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în
asumându-şi responsabilităţi, copii se autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi,
şi mai frumos obiectivul principal al școlii şi al învăţământului – pregătirea copilului pentru viaţă și
integrarea socială a acestuia.
258
Din categoria exemplelor de activități extrașcolare putem aminti, vizitele la muzee, expoziţii,
monumente şi locuri istorice, case memoriale, vizionarea de emisiuni muzicale, de teatru de copii, excursiile
și tabere şcolare, spectacole, serbări, festivaluri, activități casnice, culinare, de menținere a sănătății, de
petrecere a timpului liber, activități de organizare și amenajare a spațiilor, proiecte și programe educative,
concursuri, campanii, schimburi culturale, expediții, caravane tematice, dezbateri, sesiuni de formare,
simpozioane, vizite de studiu, ateliere deschise etc.
Concluzionăm redând cuvintele celebrului pedagog Maria Montessori care spunea: „Să nu-i educăm
pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari și nimic nu ne permite
să știm cum va fi vremea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze.”
Așadar, să-i educăm pe copiii noștri într-un spirit practic, creativ, de lungă durată, dezvoltându-le
gândirea critică, aptitudinile speciale, cultivând interesului pentru acțiuni socio-culturale, valorificând
talentele personale și nu în ultimul rând, stimulând implicarea generației tinere în actul decizional,
realizându-se astfel o simbioză lucrativă între componenta cognitivă și cea comportamentală a acestora.
259
ROLUL FORMATIV AL ACTIVITĂTILOR EXTRACURRICULARE
MILOS MARIA CARMEN-COLEGIUL TEHNIC RESITA
”Șansele tale de a obține succesul sunt direct proporționale cu nivelul de plăcere pe care îl obții din
ceea ce faci. Dacă faci o muncă pe care o urăști, recunoaște imediat acest lucru și renunță”.
Autor: Michael Korda
Educația este un proces de dezvoltare internă, o transformare în sens pozitiv a ființei umane, acest
proces realizându-se cu ajutor extern sau individual, prin sine, autoeducația. Educația pune accent pe
dezvoltarea individuală, pe formarea personalității umane în vederea integrării sale în societate. Ea poate fi
de mai multe tipuri : educație formală, care are loc într-un cadru instituționalizat, în mod planificat, în
cadrul sistemului de învătământ, informal, ce cuprinde totalitatea influențelor de la nivelul familiei, al
mediului social sau mass-media și educația nonformală ce completează educația formală, cea primită în
cadrul sistemului de învățământ.
experiment și inovație .
Activitățile extracurriculare se pot materializa în vizite, excursii, concursuri sportive sau de cultură
generală, vizionări de filme, spectacole cultural-artistice, filme, teatru. Toate acestea contribuie la
dezvoltarea copilului, atât comportamental, vestimentar cât mai ales cultural.
Elevii vor fi inițiați să sesizeze frumosul din natură, din artă și societate, să înțeleagă mesajul unei
opere de artă, să reflecteze asupra lui, să asculte o muzică bună, să observe și să interpreteze un tablou de
pictură sau un monument arhitectonic.
Obiectivul fundamental al educației estetice nu se poate realiza complet fără dezvoltarea aptitudinilor
artistice din mai multe domenii: literatură, muzică, pictură, arhitectură, sculptură, teatru, cinematografie.
Obiectivele educației estetice se pot realiza atât prin activitățile școlare, dar mai ales prin activitățile
extrașcolare: cercuri artistice, vizionări de filme, de spectacole și expoziții, activități cultural-artistice,
serbările școlare, excursii în natură.
Copiii sunt mai receptivi la genul acesta de activități, datorită neobligativității participării lor, a
diversității activităților, a cadrului diferit în care au loc aceste activități, a modului de lucru, și anume
libertatea de a alege ce, cum și când doresc ei, după necesitățile și bunul plac al elevilor.
Total diferite de activitățile cu caracter didactic, excursiile și vizitele ajută la dezvoltarea personală
a elevului, la asimilarea cunoștințelor într-un mod plăcut și ușor, ele contribuie la lărgirea orizontului,
familiarizarea cu frumusețile țării sau chiar ale lumii.
Programarea și alegerea activităților se face ținând cont de dorințele, nivelul și interesele elevilor
pentru o disciplină sau pentru artă, în general. Educatorul va supune observației întreaga comportare a
elevului și stabilind ceea ce este reprezentativ pentru fiecare elev, își va regla ansamblul de metode și
procedee în raport cu aceste particularități.
independența gândirii. În plus, este vorba despre o modalitate de a stimula copiii dotați și talentați, prin
folosirea altor căi de apreciere a creativității și anume: realizările obținute de elevi la olimpiade, concursuri,
competiții, probele școlare cu caracter creativ, specifice diferitelor discipline de învătământ.
tinerii își schimbă obțiunile legate de profesia viitoare pe măsură ce evoluează, se dezvoltă intelectual sau
și își concentrează interesele.
Dorința de prestigiu, de comunicare, curiozitatea știintifică, aspirația către o profesiune, dorința de
succes, aptitudinile speciale sunt factori motivanți pentru participarea la activitățile extrașcolare.
260
Bibliografie:
Constantin Cucoș - Educația estetică, Polirom, 2014
Gabriela Cristea - Pedagogie generală, Ed. Didactică și pedagogică, 2002
261
CONTRIBUTIA ACTIVITATILOR EXTRACURRICULARE LA
DEZVOLTAREA PERSONALITǍȚII ELEVILOR
PROF. MINA MIRELA ALINA

LICEUL TEHNOLOGIC DRAGANESTI VLASCA
“Sa nu-i educam pe copiii nostri pentru lumea de azi. Aceasta lume nu va mai exista cand ei vor fi
mari si nimic nu ne permite sa stim cum va fi lumea lor. Atunci sa-i invatam sa se adapteze.”

educaţia anterioară a elevilor sau de tematica în care se încadrează excursia. Legătura organică a procesului
de învăţământ cu excursiile şi vizitele asigură eficienţa educativă a acestor activităţi. Menţionăm că
influenţa educativă a excursiilor şi vizitelor depinde şi de caracterul lor variat. Prin conţinutul lor, excursiile
şi vizitele se deosebesc de activităţile cu caracter didactic. Organizate la nivelul clasei sau şcolii, cu
participare benevolă, excursiile şi vizitele au drept scop lărgirea orizontului cognitiv, familiarizarea elevilor
cu frumuseţile ţării.
262
dragostei pentru artă.
Cercurile de creaţie au ca scop descoperirea şi cultivarea talentului, aptitudinilor elevilor în diverse
domenii ale artei populare. Activităţile extraşcolare cer o bună pregătire metodologică din partea
profesorilor. Este necesar să se creeze o atmosferă deosebit de favorabilă pentru instruire şi educaţie, să se
ofere posibilitatea de completare şi de aprofundare a cunoştinţelor şi abilităţilor obţinute la lecţii, să fie
create condiţii de formare a personalităţii în spiritul culturii naţionale. Este necesar să se îmbine în mod util
şi plăcut timpul în afara orarului şcolar al elevilor, odihna activă să fie marcată de certitudinea utilităţii
organizării plăcute a timpului liber.
timp ce conţinutul şi desfăşurarea activităţilor în afara clasei au conţinut flexibil 30 şi foarte variat,
cuprinzând cunoştinţe din domeniul artei, ştiinţei, tehnicii, sportului. Totuşi nici conţinutul acestor activităţi
nu se stabileşte în mod întâmplător, ci pe baza anumitor principii.
şi de dorinţele lor. Cercetările recente din domeniul psihopedagogiei arată că utilizarea povestirilor ca
metode de învățare dezvoltă imaginația copiilor. Metodele și tehnicile moderne, activ-participative,
capabile să mobilizeze energiile elevilor, să le capteze atenția, care-i îndeamnă să-și pună în joc imaginația,
înțelegerea, memoria, abilitățile artistice sunt extrem de potrivite în educarea copilului pentru problemele
ridicate de societatea contemporană. Aceste metode sunt utile, pentru că dezvoltă competențele cognitive;
sprijină și extind viața socială a elevului; dezvoltă gândirea creatoare individuală și de grup; facilitează
comunicarea conținutului prin proiectarea în lucrările plastice a propriilor trăiri și sentimente; conduc la
apariția unor raporturi noi de cunoaștere și autocunoaștere; ajută la educarea inteligenței emoționale a
copilului și elevului, a empatiei ca fenomen psihic de retrăire a stărilor, gândurilor și acțiunilor celuilalt.
263
Bibliografie
1981.
264
ROLUL ACTIVITATILOR EXTRASCOLARE ÎN EDUCAȚIA COPIILOR
PROF. MINDA CORINA

LICEUL TEORETIC” AL. MOCIONI “CIACOVA
trebuie pregătiți să înțeleagă și să accepte provocările într-un mod practic, creativ, innovator.
Educatia extracurriculara (realizata dincolo de procesul deinvatamant) isi are rolul si locul bine
stabilit in formareapersonalitatii copiilor nostri. Educatia prin activitatileextracurriculare urmareste
identificarea si cultivareacorespondentei optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stilde viata
civilizat, precum si stimularea comportamentului creativ indiferite domenii. Incepand de la cea mai frageda
varsta, copiii acumuleaza o serie de cunostinte punandu-i in contact direct cuobiectele si fenomenele din
natura.
Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmaiceea ce ne permite să împăcăm scoala cu
viaţa.
Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unoraptitudini speciale, antrenarea elevilor în
facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de suportpentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea
talentelorpersonale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale.
Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce permite elevilor cu dificultăţi de
afirmare în mediul şcolar să reducănivelul anxietăţii şi să-si maximizeze potenţialul intelectual.
Oricât ar fi de importantă educaţia curriculară realizată prinprocesul de învăţământ, ea nu epuizează
sfera influenţelor formative.
mai pot concentra la ore.
De-a lungul anilor, activitățile extrașcolare au luat forme variate, toate având ca scop învățarea
nonformală și petrecerea în mod plăcut a timpului liber. Prin aceste activități, care cuprind domenii și arii
foarte mari, elevii își pot dezvolta anumite competențe și abilități necesare unei bune dezvoltări armonioase
pentru o integrare în societate. Când vorbim de activități extrașcolare, ne referim la acel program la care
elevul participă după ore și ar trebui să facă acest fapt cu plăcere deoarece scopul este acela de a-i forma
abilitățile necesare unei bune dezvoltări, formării personalității elevului care își va găsi prin acestea
înclinațiile, talentul și domeniul în care ei vor fi performanți.
În preajma sărbătorilor se organizează activități literar-artistice cu scopul de a valorifica tradițiile,
obiceiurile, specificul poporului nostru. Elevii cântă colinde, se bucură de magia sărbătorilor de iarnă, la
școală, dar și în cadrul familiei. Frumusețea colindelor parcă împrăștie în zare puritatea, iubirea, dragostea
de aceste comori preluate din moși strămoși.
O altă sărbătoare importantă este 1 Decembrie, zi în care fiecare suflet de român vibrează la tot ceea
ce înseamnă tradiție, patriotism, iubire de neam și țară. Promovând valorile naționale învățăm să ne
apreciem, să valorificăm virtuțile noastre ca nație. Valorificarea specificului neamului nostru îl poate
determina pe elev să interiorizeze anumite trăiri, să iubească țara, neamul și pe cei de lângă ei. Iubirea,
colaborarea, dăruirea ne face mai buni, mai valoroși și acest lucru elevii îl află indirect din aceste activități.
O altă temă foarte importantă este timpul liber și elevul trebuie să aibă alternative atractive și care îi
dezvoltă competențele însușite în școală. Activitățile extrașcolare sunt acele uși care se deschid pe ambele
părți, scopul lor fiind același, dezvoltarea personalității, stimularea încrederii în sine. Este de dorit ca elevul
să învețe prin joc, să asimileze noi cunoștințe și într-un cadru nonformal. Datoria noastră de dascăli este de
a-i crea elevului spațiul, conjuctura care să îl ajute să dea frâu imaginației, să își valorifice înclinațiile
Un eveniment atât de important, Învierea Domnului, este un prilej de bucurie și orice persoană trăiește
intens toate etapele care duc la înălțarea sufletească de-a lungul acestor importante săptămâni. În aceste
săptămâni, în cadrul activităților extrașcolare este necesar să se desfășoare activități extrașcolare care au ca
265
scop formarea unor personalități armonioase, cu adâncă trăire și familiarizarea tânărului cu semnificațiile
religioase ale zilelor care premerg și urmează Învierii Domnului.
În cadrul activităților educative, se pot desfășura activități precum: recitarea unor poezii, creații ale
elevilor, scenete, realizarea de felicitări, desene tematice. Este recomandat ca aceste activități să se
desfășoare de la vârstele mici, ca orice tânăr să se identifice cu tradițiile, obiceiurile, slujbele religioase care
marchează momentele cruciale ale existenței umane.
neegalabile din mijlocul familiei, pentru formarea ca individ responsabil și valoros pentru societate.
Cum se poate lucra în parteneriat? Este foarte simplu: în cadrul școlii se pot organiza simple activități
literar-artistice, serbări, concursuri tematice…la care să fie invitați părinții sau membri comunității. Chiar
dacă părinții sunt la mare depărtare, în străinătate, prin mijloace moderne, prin internet, Skype, ei pot
viziona aceste evenimente și pot lua parte, chiar dacă nu sunt prezenți în acel loc. Ei pot urmări evoluția
elevului și acest lucru este foarte important. Depărtarea părinților declașează mari drame în sufletul elevilor
și aceste evenimente îi pot apropia, deoarece ei trăiesc emoții puternice.
Elevii sunt încurajați în urma acestor activități să scrie versuri, jurnale ale trăirilor, astfel transmițând
sentimentele trăite, puternice, emoțiile și celor din jur. Mult mai interesant ar fi dacă și părinții ar contribui
la aceste momente.
Important ar fi ca în cadrul acestor activități să fie inserate și momente muzicale, cântări religioase
pe care ei să le îndrăgească. Se pot interpreta cântece alături de părinți, bunici, chiar și în biserică, mai ales
în anumite momente. Pot fi organizate și voluntariate sau se pot dona lucruri, dulciuri, alimente pentru cei
nevoiași. În acest caz, se dă o mai mare amploare evenimentului.
Bibliografie:
Pavelescu, Marilena (2010). Metodica predării limbii și literaturii române. Editura Corint.
Crăciun, Corneliu (2011). Metodica predării limbii și literaturii române în gimnaziu și în liceu.
Editura Emia.
Stoica, Marin (2002). Pedagogie și psihologie. Editura Gheorghe Alexandru.
266
PROPUNERE DE ACTIVITATE ÎN SĂPTĂMÂNA “ŞCOALA ALTFEL”
PROF. MINŢOIU VERGINIA ANIŞOARA

ŞCOALA GIMNAZIALA NR.1 CERNAVODĂ, JUD. CONSTANTA
“Şcoala trebuie adaptată la copii şi nu copiii adaptaţi şcolilor.”

Alexander Sutherland
Educaţia reprezintă ansambul de metode şi de măsuri aplicate sistematic cu scopul formării şi
dezvoltării însuşirilor intelectuale, morale, fizice, etc ale copiilor. Activităţile extraşcolare ajută elevii să
comunice, să colaborereze, să interacţioneze, să descopere, să-şi dezvolte creativitate.
FIŞĂ DE ACTIVITATE
1. Titlul activităţii: „Bucuriile Iepuraşului”
2. Coordonatorul activităţii: Minţoiu Verginia Anişoara
3. Data desfăşurării:
4. Durata activităţii: 150 minute
5. Grupul ţintă: elevii clasei a VII-a
6. Parteneri implicaţi: părinţii, preotul
7. Obiectivele :
a. Să înveţe să lucreze în grup, să colaboreze, să comunice într-o
echipă(elev-elev, elev-părinte).
b. Să stimuleze potenţialul creativ prin diferite tehnici utilizând materiale
refolosibile.
c. Să prezinte tradiţii şi obiceiuri la Sfânta Sărbătoare a Învierii Domnului Iisus
Hristos.
8. Resursele:
a. umane: elevi, părinţi, preotul
b. materiale: hârtie, nuiele, pistol de lipit, fire textile, nasturi, ipsos, ouă, cărţi de
poezii
c. procedurale: conversaţia euristică, expunerea, problematizarea, exerciţiul,
explicaţia didactică, etc.
9. Descrierea activităţii:
a. După salut, fiecare elev şi părinte, profesorul diriginte se prezită în maxim 1
minut(se foloseşte o clepsidră). Pe un stiker notează prenumele şi un adjectiv caracteristic pentru el.
b. Se formează echipele. Membrii sunt aleşi după ce fiecare a ales un „ou” care
are în interior un bilet colorat.
c. Fiecare echipă realizează decoraţiuni de Paşte. Acestea sunt expuse în locul
special amenajat.
d. Preotul prezintă semnificaţia sărbătorii şi tradiţiile. Elevii recită poezii pe
această temă(Valeriu Gafencu “Imn al învierii”, M. Popescu “Paştile”, G. Cosbuc “La Paşti”, T.
Arghezi „De Paşti”, A. Vlahuta “Christos a înviat”).
e. Iepurașul pus pe șotii a ascuns ouă și multe dulciuri în iarba din grădină.
Fiecare elev împreună cu părintele caută, adunând în coșulețe fiecare surpriză găsită. La final echipa
care a găsit cele mai multe ouă şi dulciuri va primi drept premiu un Iepuras de pluş.
10. Rezultate aşteptate:
- Elevii şi părinţii să devină mai sociabili, să relaţineze mai bine.
- Elevii şi părinţii să înveţe să orienteze energia în mod creativ.
11. Modalităţi de evaluare a activităţii:
- apreciere verbală
- realizarea unui CD de prezentare,
- afişarea fotografiilor din timpul activităţii la panoul ”Din activităţile
noastre”.
12. Rezultate înregistrate:
267
- Redescoperirea jocului pentru părinţi.
- Entuziasmul elevilor să lucreze cu părinţii.
13. Sugestii, recomandări:
- Implicarea părinţilor la cât mai multe activităţi.
Bibliografie
1. www.didactic.ro
2. www.creativeart.ro
3. www.dexonline.ro
268
ACTIVITAȚILE EXTRACURRICULARE LA RELIGIE
PROFESOR: MIRȘU ANA – MARIA

ȘCOALA GIMNAZIALA AUREL TEODORESCU STEJARI, GORJ
„Nu există artă mai frumoasă decât arta educației. Pictorul și sculptorul fac doar figuri fără viață, dar
educatorul creează un chip viu uitându-se la el se bucură și oamenii, Se bucură și Dumnezeu. Și oricine
poate fi dascăl, dacă nu al altora, cel puțin al său .” (Sfântul Ioan Gură de Aur)
Credința in Dumnezeu este cea mai profundă zestre spirituală, pe care Familia, Biserica, Școala și
Comunitatea o pot transmite generațiilor viitoare, deoarece le ajută să facă deosebirea între valorile eterne
și valorile efemere, formându-le personalitatea, invățâmdu-le să le cultive, bunătatea, omenia și iubirea de
semeni, dezvoltându-le recunoștința pentru generațiile trecute și responsabilitatea pentru prezent și viitor.
În dezvoltarea unei educații autentice pentru viață este importantă cultivarea unei legături
permanente și a unei cooperări rodnice între Biserică, Familie și Școală. Biserica reprezintă un partener din
comunitate și contribuie la cultivarea caracteristicilor morale pozitive : acceptarea diversității, dragostea
pentru semeni, respectul și omenia.
Abordând parteneriate cu biserica este evidențiată complementaritatea dintre spiritualitate și știință,
dintre cultură și credință, cultivându-se astfel dimensiunea formativă a acesteia, nu doar cea informativă.
Educația religioasă oferă un orizont spiritual integrator, un liant care relaționează și integrează cunoștințele
de la celelalte discipline, spre a realiza împreună un reper spiritual edificator pentru viața trăită în
comuniune de iubire și responsabilitate.
De aceea, în unitatea noastră școlară, activitațile educative școlare si extrașcolare se află pe același
palier cu educația formală în ceea ce privește contribuția la dezvoltarea personalității fiecărui elev și la
creșterea șanselor sale de succes social. Activitățiile religioase extracurriculare derulate in Biserică (
participarea la Sfânta Liturghie, Sfânta Taină a Spovedaniei și Sfânta Taină a Împărtășaniei) au asigurat un
cadru de transfer al competențelor dobândite îndiferite contexte educaționale . Atât profesorul de religie cât
și preotul trebuie văzut ca un colaborator, ca un partener care se implică în aceste forme de intervenție
socio-educațională.
Prin astfel de activități, prin elaborarea unor proiecte la nivel local care să vizeze multiplicarea
experienței pozitive și a exemplelor de bună practică, se poate promova imaginea instituției școlare, având
o deosebită influență formativă.
BIBLIOGRAFIE:
- Sfânta Scriptură, ” Editura Institutului Biblic și de misiune al BOR „, București, 1996;
- Cucoș, Constantin, ”Educția religioasă. Repere teoretice și metodice „, Editura Polirom, 1999 ;
- Tîru C. Maria, „Pedagogia activitățiilor extracurriculare „ - suport de curs, Cluj – Napoca, 2007 .
269
IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN EDUCAȚIA
COPIILOR
MIRZA IOANA CLARA
viaţa.
în activităţile practice, în jocurile de creaţie. La vârsta şcolară, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arata
270
Bibliografie :
271
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE LA GRĂDINIȚĂ
PROF. MÎȚ ADRIANA MIHAELA

GRĂDINIȚA P. P. ”FURNICUȚA” ARAD
”Cei care educă copiii sunt demni de mai multă onoare decât cei care le dau viață; de aceea pe lângă
viață, dăruiți copiilor și arta de a trăi bine, educându-i.” Aristotel
stabilit în formarea personalităţii copiilor noştri.
afirmări şi recunoaştere a aptitudinilor.
Aceste activităţi au caracter ocazional şi iau forme foarte variate:
 sărbătorirea zilei de naştere a unui copil la care participă colegi din toată grădiniţa;
 aniversarea zilei de naştere a unor copii care au frecventat grădiniţa şi acum sunt la şcoala primară;
 vizionarea în grup a unor spectacole la teatrul de păpuşi;
 excursii;
 plimbări în parc;
 vizită la diferite muzee.
Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, stimulează şi
orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzica, sport, poezie, pictura. Excursiile si taberele
şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la educarea dragostei,
respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii pot cunoaşte realizările oamenilor,
locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă.
elevilor răsplata primită după muncă, şi de asemenea au un rol de motivare
Educaţia non-formală contribuie la formarea şi dezvoltarea complexă a personalităţii copilului în
ultim este pregătirea pentru viaţă a acestuia.
272
Bibliografie :
1. Ionescu M. Chiş ,,Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
autoinstruire’’.Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001
2. Lespezeanu M. ,,Tradiţionalism şi modern în învăţământul preşcolar’’Editura S.C. Omfal,
Bucureşti, 2007
prescolar, 3-4/2006
273
PROF. ÎNV. PREȘC: MLADIN ANGELA,

G.P.P. ”ALBĂ CA ZĂPADA” BĂILE FELIX
de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii preşcolarilor.
cunoştinţelor”. Oricât ar fi de importantă educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ, ea nu
punându-i in contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură
Un punct forte al activităţilor extraşcolare este acela că antreneză copiii în activităţi cât mai variate şi
bogate cu o structură parte, diferită de clasica metodă de predare-invăţare. O activitate desfăşurată într-un
mediu extraşcolar permite de asemenea şi dezvoltarea unor aptitudini speciale, şi facilitarea integrării în
formative exercitate asupra copilului. Din seria activităţilor extraşcolare amintim:taberele, excursiile,
piesele de teatru, spectacolele de operă comică, atelierele creative, şezătoarele, spectacolele în aer liber
în acelaşi timp să reusim sa prezentăm in mod echilibrat şi momentele recreative şi de relaxare.Este foarte
important să dăm o notă relaxantă tuturor jocurilor şi activităţilor. . Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în
asumându-şi responsabilităţi. Educatoarea are, prin acest tip de activitate posibilităţi deosebite să-şi
cunoască copiii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul
principal -pregătirea copilului pentru scoala si viaţă.
Realizarea acestui obiective depinde în primul rând de educator, de talentul său, de dragostea sa
pentru copii, de modul creator de abordare a temelor, prin punerea în valoare a posibilităţilor şi resurselor
de care dispune grupa de elevi dar si de implicarea a cat mai multi parteneri si aici ne referim in primul
rand la parinti, comunitatea locala si orice oportunitate potrivita pt nivelul lor de dezvoltare care sa le
stimuleze curiozitatea, dorinta de a descoperii si a experimenta situatii noi.
274
Bibliografie:
în“ Învăţământul primar“ nr. 1 /2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
2. Ionescu, M., Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
275
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRA-CURRICULARE ÎN DEZVOLTAREA
PERSONALITĂŢII ELEVULUI
PROF. ÎNV. PRIMAR: MLĂDIN MARIA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ TĂTÂRLAUA
„Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi.

Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor.
Atunci să-i învăţăm să se adapteze.” (Maria Montessori – ,,Descoperirea copilului”)

dăruire, la astfel de activităţi.
În cadrul acestor activităţi elevii se deprind să folosească surse informaţionale diverse, să întocmească
colecţii, să sistematizeze date, învaţă să înveţe. Activităţile extraşcolare - prilej de activizare şi de dezvoltare
a creativităţii. În orice tip de activitate extraşcolară, fie că este vorba de drumeţie, vizita într-un atelier de
creaţie, un muzeu, un loc istoric, o excursie de mică sau mare anvergură este necesar să antrenăm trei factori
- școlarii – prin responsabilităţi asumate atât individual, cât şi în grup;
- familie – prin susţinere morală, financiară, sau chiar implicate în organizarea activităţilor;
- școala – prin obţinerea avizelor necesare deplasării, elaborarea strategiilor didactice, realizarea
Acest tip de activitate îi antrenează pe copii în activitatea de învăţare, îi apropie de școală, îi determină
să o îndrăgească. Chiar ei propun, cer, aşteaptă şi se implică în realizarea acestui tip de activitate.
De la cea mai fragedă vârstă omul se simte atras de tot ce este în preajma lui, de casa, de satul sau
oraşul în care locuieşte. Între el şi acest mic univers se naşte o legătură tainică, plină de o puternică
frumuseţea costumului popular românesc, a dansului, a obiceiurilor, al sentimentului de dragoste de patrie.
Şi aceasta pentru că satul, oraşul, ţinutul natal constituie o părticică din ţară, iar istoria lor reprezintă o parte
integrantă din istoria patriei. De aceea prin intermediul activităţilor care se organizează în vederea
cunoaşterii ţinutului natal, precum şi cu ajutorul unor relicve istorice locale se creează momente deosebit
de emoţionante pentru elevi, care pot fi valorificate temeinic din punct de vedere educativ.
micilor şcolari.
pentru viaţă. Participând la spectacol, micul şcolar are în faţă eroii vii, care-l entuziasmează şi i se impun
ca exemple de urmat, care îi trezesc dorinţa de a deveni mai bun, corect şi cinstit în comportare, de a citi el
însuşi cartea respectivă. Din păcate aceste spectacole pentru copii sunt din ce în ce mai puţine în ultimii
ani, iar şansele ca elevii din mediul rural să ajungă de la zeci de kilometri pentru a viziona un astfel de
spectacol sunt minime.
Ţinând seama de rolul important pe care-l joacă emoţiile estetice în viaţa spirituală a copiilor de
vârstă şcolară mică şi mijlocie, am urmărit nu numai vizionarea, ci chiar punerea în scenă a unor piese
pentru copii. Aceste spectacole constituie încercări destul de grele la care elevii trebuie să se prezinte la un
înalt nivel artistic şi de disciplină, dar contribuie foarte mult la stimulare
activităţi extracurriculare ce au numeroase valenţe formative. Desfăşurarea activităţilor şcolare şi
276
extraşcolare permite şi manifestarea creativităţii de grup, a relaţiilor creative. În acest cadru, şi învățătorul
copii.
Accepţiunea termenului are un sens foarte larg. În sens restrâns termenul se referă la toate
manifestările organizate de şcoală, cu obiective educative şi recreative, care se desfăşoară în afara
programului şcolar. Pot fi şi activităţi extraşcolare de masă - excursii, concursuri, spectacole, serbări etc.-
sau activităţi extraşcolare în cercuri de elevi. În acest sens, termenul este echivalent cu educaţie
extradidactică. Activităţile extracurriculare se desfăşoară sub forme variate, ca de exemplu: activităţi
artistice, ştiinţifice, activităţi sportive, turistice ş.a.m.d. Astfel de activităţi oferă numeroase prilejuri de
afirmare a elevilor, de dezvoltare a personalităţii acestora, întrucât lumea actuală este stăpânită de televizor
sau de calculator
Această activitate permite exprimarea activă nu numai a câtorva elevi mai talentaţi într-un domeniu sau
altul, ci a unui număr cât mai mare de elevi, fiecare contribuind, în felul lui, la reuşita comună.
Am realizat astfel de acţiuni cu ocazia zilei de 1 Decembrie, a Crăciunului, a zilei de 8 Martie, a Zilei
Europei sau la sfârşit de an şcolar, oferindu-le elevilor posibilitatea de a se exprima liber oral, în scris sau
prin muzică.
Activităţile extraşcolare au o mare valoare educativă întrucât realizarea lor se face şi din punct de
vedere interdisciplinar. Acţiunile desfăşurate i-au implicat pe elevi în promovarea tradiţiilor şi obiceiurilor
specifice comunei şi diferitelor etnii, dar şi în stimularea potenţialului creativ al copiilor prin organizarea
şi derularea unor programe artistice sau a unor expoziţii cu lucrările elevilor.
Cred că în orice şcoală cadrele didactice trebuie să promoveze activităţile extracurriculare, stimulând
astfel inventivitatea şi creativitatea elevului.
astfel de activităţi, să încurajeze elevii şi să realizeze un feed- back pozitiv. Şcoala trebuie să stimuleze
exprimarea potenţialului creativ al fiecărui copil, să încurajeze iniţiativele lui, ingeniozitatea şi curiozitatea,
să favorizeze stabilirea unor relaţii care să nu exagereze prin autoritate, să ofere ocazii elevului de a lua
singur decizii şi să stimuleze încrederea în sine, într-o atmosferă de comunicare liberă.
BIBLIOGRAFIE:
Bucureşti
277
ACTIVITĂȚILE EXTRAȘCOLARE ÎN EDUCAȚIA ELEVILOR DE
GIMNAZIU
ALEGEREA PROFESIEI – CE ȘTIU? CE VREAU? CE POT?
PROFESOR CADRU DE SPRIJIN MOCAN MARIANA

LICEUL TEHNOLOGIC SPECIAL DEJ
Activitățile extrașcolare contribuie la completarea procesului de învățământ, prin intermediul unor

activități organizate și desfășurate în afara școlii. Acest tip de activități contribuie la dezvoltarea înclinațiilor
și aptitudinilor elevilor, lărgirea sferei lor de interes, prin organizarea plăcută a timpului liber și au la bază
participarea benevolă. Permit activități desfășurate individual sau în echipă, în care, pe lângă însușirea unor
noi cunoștințe sau informații, pot fi exersate deprinderi, abilități, aptitudini. Potențialul larg al acestor
activități constă în căutarea unor soluții inovatoare, variate, bazate pe creativitate; permite o mai bună
cunoaștere a elevilor, a disponibilităților și capacităților de relaționare cu colegii dar și cu alți elevi sau cu
adulții. Permit evaluarea cunoștințelor însușite în cadrul școlii, dar într-un alt mediu, transferul informațiilor
și cunoștințelor în contexte noi, interrelaționare și socializare.
Din gama largă de posibilități, aș vrea să mă opresc asupra unui astfel de proiect pe care l-am
desfășurat și care contribuie semnificativ la orientarea școlară și profesională a elevilor implicați. Am pornit
de la ideea că în sistemul de învățământ actual cadrul didactic este cel care pune la dispoziția elevilor
informația, pe care o prezintă într-un mod cât mai interesant, interactiv dacă se poate. În cadrul acestui
proiect, am definit termenii utilizați, am stabilit sarcini clare de lucru, apoi am lăsat elevii să caute
informația, să o transpună utilizând o modalitate accesibilă pe care ulterior să o prezinte colegilor lor. Rolul
cadrelor didactice implicate a constat în dirijarea elevilor la nevoie, respectiv, ajutor în stabilirea unor
legături cu specialiști din diferite domenii de activitate, atunci când elevii au solicitat acest lucru, și,
evidențierea traseului educațional (școli, profil, condiții de admitere, durată de școlarizare) în toate cazurile
puse în discuție.
Am provocat elevii la un brainstorming pornit de la cuvântul ”profesie”, pe care l-am diferențiat de
ocupație, meserie sau specializare; am căutat să identificăm de ce este importantă profesia pentru fiecare
individ, ce implicații are aceasta pentru fiecare individ; care este momentul potrivit pentru alegerea unei
profesii; cine contribuie sau ne influențează în luarea acestei decizii; rolul și importanța autocunoașterii
realiste: ce pot, ce știu, ce îmi place să fac, la ce sunt bun; cunoașterea profesiilor din România și implicit
”ce este potrivit pentru mine ?”. Este importantă alegerea școlii, deoarece pregătește drumul către viitoarea
profesie; orientarea profesională presupune o alegere în funcție de interese, valori și aspirații personale.
Am avut ca moto un citat din Confucius: "Alege o slujbă pe care să o iubești și nu va trebui să
muncești nici măcar o zi din viața ta", și am lansat provocarea ca fiecare elev să scrie pe un post-it profesia/
meseria pe care o dorește, apoi pe baza opțiunilor, fiecare clasă implicată în proiect să alcătuiască un poster
reprezentativ.
Cele mai multe opțiuni le-am avut din domeniul sanitar, motiv pentru care am solicitat elevilor ca
într-o perioadă dată (o lună) să caute informații legate de o anume meserie specifică acestui domeniu,
informații pe care să le prezinte elevilor într-o formă accesibilă la alegere. Am avut surpriza ca prezentările
elevilor să cuprindă zone diverse de interes dar și de exprimare, de la eseu, la interviu cu un medic de
familie, la poezie, numeroase prezentări PPT sau word; iar fiecare grupă de elevi sau echipă a prezentat
colegilor informații pe care ei le-au considerat importante. Acestea au fost completate și clarificate de către
profesorii coordonatori și de către invitați, părinți ai elevilor sau ai profesorilor. Le-au vorbit elevilor un
medic chirurg, un medic de familie, mai multe asistente care lucrează în unități diferite, o mamă infirmieră.
278
Informațiile au venit de la elevi și părinți, pentru elevi, sarcina cadrelor didactice a fost de a evidenția
importanța alegerii unui traseu școlar potrivit pentru însușirea profesiei dorite.
Am stabilit ca următorul domeniu să fie cel militar, iar în următoarea lună s-au căutat informații
despre meserii specifice: poliție, pompieri, armată, jandarmi, penitenciar. La solicitarea elevilor am făcut
și o vizită la detașamentul de pompieri din oraș. Prezentările elevilor au fost surprinzătoare la fiecare
întâlnire, iar impactul avut de către discuțiile libere cu specialiști din diverse domenii au fost impresionante.
Întrebările puse, explicațiile primite au evidențiat faptul că comportamentul cotidian poate influența
alegerea unei viitoare cariere militare, pe lângă rezultatele școlare și seriozitatea în tot ceea ce facem,
inclusiv seriozitatea cu care privim spre viitor.
Următorul domeniu de interes a fost cel educativ, poate cel mai generos, deoarece toți elevii au putut
intervieva un cadru didactic care le-a influențat opinia despre școală sau educație. Am avut invitați
profesori, învățători, studenți, pensionari, specialiști, chiar manageri ai școlilor implicate. Dintre toate
prezentările s-a remarcat un filmuleț dedicat unui profesor de educație fizică, coordonator al mai multor
generații de elevi participanți la numeroase concursuri, cu rezultate la nivel județean și național. Încărcătura
emoțională a fost deopotrivă de mare, atât pentru dascăli cât și pentru elevi. Concluziile au vizat posibile
trasee educaționale pentru ocuparea unei meserii de acest gen.
Întâlnirea următoare a vizat domeniul artistic, apoi cel de servicii.
Fiecare întâlnire s-a desfășurat în incinta Casei de cultură din oraș, loc care a permis întâlnirea a
aproximativ 100 de elevi de vârstă apropiată proveniți din patru școli din oraș. Pe baza fiecărei întâlniri s-
au realizat postere în școlile implicate.
Consider că prin intermediul acestui proiect cunoștințele însușite legate de diferite profesii au fost
complexe, accesibile, obiective, plăcute și interesante.
Au permis elevilor să identifice posibile profesii pe care le-ar putea urma, să cunoască specialiști din
diferite domenii dispuși să le răspundă la întrebări, să identifice trasee educaționale accesibile și reale.
Au obținut informații legate de prezentarea succintă a meseriei (sarcini de lucru: responsabilități,
obligații, îndatoriri, drepturi); nivelul de studii necesar, specializarea necesară, traseul educațional urmat
(filiera liceală sau profesională), venitul obținut, nivelul de trai și posibilități de evoluție specifice fiecărei
profesii.
Proiectul, în sine, a reprezentat o provocare atât pentru elevi, cât și pentru cadrele didactice implicate.
Nu a existat nici o constrângere legată de alcătuirea grupelor de lucru, prezența urmărită a constat în
numărul de elevi participanți din școala respectivă, atunci când interesul pentru un domeniu a fost mare,
fiecare școală a fost limitată la trei prezentări, hotărâte de către elevii aceleiași clase, prezentări făcute
elevilor din școlile partenere. Atmosfera relaxată, libertatea de a întreba sau de a solicita clarificarea unor
”șabloane”, interesul față de invitați, au făcut ca activitățile să fie așteptate cu nerăbdare atât de către elevi
cât și de către adulți. Personal, în calitate de dascăl dar și de părinte, îmi doresc astfel de activități pentru
toți copiii care privesc ceea ce fac cu seriozitate, implicare și care au norocul să trăiască într-o lume în care
poți devenii orice îți dorești.
Bibliografie:
IONESCU, M.; CHIŞ, V. – Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire
http://www.titeica.com/oferta-educationala/extracurricular-si-extrascolar
279
PROF. ÎNV. PREȘCOLAR: MOCANU CARMEN-VERONICA

GRĂDINIȚA BANIU, BORĂSCU
fiecărei organizări sociale, îndeplinind funcţiile de informare şi de formare a omuluidin punct de vedere
intelectual, moral, artistic, fizic. Asupra individului se exercită o multitudine de acţiuni şi
influenţe educaţionale de-a lungul vieţii.
În ultimul timp, devine tot mai evident faptul că educaţia extracurriculară, adică cea realizată dincolo
socioafectiv, pentru o integrare socială cât mai uşoară
trebuie pregătiți să înțeleagă și să accepte provocările într-un mod practic, creativ, inovator. Cea mai mare
contribuţie în dezvoltarea personalităţi copilului o au activităţile extraşcolare care implică în mod direct
copilul prin personalitatea sa şi nu prin produsul realizat de acesta. Se ştie că încă de la cea mai fragedă
vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe dacă sunt puşi în contact direct cu obiectele şi fenomenele
din natură. Un punct forte al activităţilor extraşcolare este acela că antreneză copiii în activităţi cât mai
variate şi bogate cu o structură parte, diferită de clasica metodă de predare-invăţare. O activitate desfăşurată
într-un mediu extraşcolar permite de asemenea şi dezvoltarea unor aptitudini speciale, şi facilitarea
integrării în mediul şcolar. Copiii participă cu însuflețire și dăruire la astfel de activități, iar succesul este
garantat dacă ai încredere în imaginația, bucuria și dragostea din sufletul copiilor, dar să îi lași pe ei să te
conducă spre acțiuni frumoase și valoroase.
Trebuie să ţinem cont că, indiferent ce metodă se adopă în educaţia tradiţională, indiferent dacă are o
finalitate pozitivă şi un obiectiv primar atins, ea nu va epuiza niciodată sfera influenţelor formative
exercitate asupra copilului. Din seria activităţilor extraşcolare amintim: taberele, excursiile, piesele de
teatru, spectacolele de operă comică, atelierele creative, şezătoarele, spectacolele în aer liber, vizitele la
muzee sau Grădina Zoologică. Copiii pot fi stimulaţi şi își pot îmbogăţi imaginaţia creatoare şi sfera
cunoştinţelor, prin vizionarea de piese de teatru, filme educative, participând la ateliere de creaţie, prin
dramatizarea unor opere literare cu diferite ocazii sau prin implicarea în desfăşurarea sezătorilor literare.
Acţiunile educative plasate în cadrul acestui tip de educaţie sunt flexibile şi vin în întâmpinarea
diferitelor interese, în mod particular pentru fiecare persoană. În societatea contemporană, problematica
educaţiei dobândeşte noi conotaţii, provocate de schimbările care se produc în toate domeniile vieţii sociale.
Educaţia depăşeşte limitele exigenţelor şi valorilor naţionale şi tinde spre universalitate, spre patrimoniul
valoric comun al umanităţii.
înclinaţiilor şi aptitudinilor elevilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber. Scopul
activităţilor extracurriculare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în proiecte cât mai
variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea integrării în
mediul şcolar, fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudini caracteriale.
280
Bibliografie
a)Cernea, Maria, Contribuția activităților extrașcolare la optimizarea procesului de învățământ, în
,,Învățământul primar ,, nr. 1/2000, Ed. Discipol, București
b)Crăciunescu, Nedelea, Forme de activități extrașcolare desfășurate cu elevii ciclului primar, în
,,Învățământul primar ,, nr. 2, 3 /2000, Ed. Discipol București
c)Ionescu, M. Chiș. V., Mijloace de învățământ și integrarea acestora în activitățile de instruire și
autoinstruire, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001
281
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE ÎN EDUCAŢIA
COPIILOR
PROFESOR, MOCANU DANIELA

SCOALA GIMNAZIALA VASILE BURLUI SUCEVENI
mari si nimic nu ne permite sa stim cum va fi lumea lor. Atunci sa-i invatam sa se adapteze.”
(Maria Montessori–”Descoperirea copilului”)
Educația unui copil nu se realizează doar într-un cadru formal, ci și prin activități extrașcolare și
extracurriculare.
dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor elevilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber.
Aceste activități au ca scop dezvoltarea unor aptitudini, antrenarea elevilor în activităţi cât mai variate şi
bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea integrării în mediul
şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale şi
corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru
informal, ce permite elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi
maximizeze potenţialul intelectual.
Realizarea educației extracurriculare dincolo de procesul de învățământ își are rolul și locul bine
stabilit în formarea personalității copiilor nostri. Educația prin activitățile extracurriculare urmărește
civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. Copiii acumulează o serie de
cunoștinte punandu-i în contact direct cu obiectele și fenomenele din natură.
În acest scop se folosesc activități, cum ar fi: cercurile organizate la diferite obiecte, vizitele şi
excursiile, concursurile şcolare. Toate aceste activități contribuie la adâncirea cunoaşterii, la descoperirea,
dezvoltarea şi valorificarea intereselor şi pasiunilor, stimulează creativitatea, oferă cadrul afirmării şi
recunoaşterii performanţelor.
Activităţile extrașcolare contribuie la formarea şi dezvoltarea atitudinilor de respect pentru
cunoaştere, pentru cultură. I. Nicola consideră că „Activitatea extraşcolară oferă independenţă mai mare
elevilor şi asigură o posibilitate de varietăţi pentru manifestările disciplinare, ele presupun respectarea unei
game variate de norme disciplinare” [5, p. 288]
Activităţile extraşcolare sunt diferite de activităţile şcolare particularităţi prin care se deosebesc sunt
conţinutului, duratei, metodelor folosite şi formelor de organizare a activităţii.
282
elevilor.
În concluzie, mentionam că activităţile extraşcolare generează relaţii de prietenie şi ajutor reciproc
între elevi. Valorificarea activităţilor extraşcolare în practica educaţională ar trebui să se producă sistematic
şi cu mai multă eficienţă, pentru dezvoltarea armonioasă a elevilor.
Bibliografie
1981.
283
PROF. INV. PRIMAR MOCANU DORIN SILVIU

ȘCOALA GIMN. NR.1, NEGOMIR
Educația unui copil nu se realizează doar într-un cadru formal (grădinițe, școli), ci și prin activități
extrașcolare și extracurriculare. Aceste activități au ca scop identificarea și cultivarea corespondenței
optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viață civilizat, precum și stimularea
comportamentului creativ. Copiii participă cu însuflețire și dăruire la astfel de activități, iar succesul este
garantat dacă ai încredere în imaginația, bucuria și dragostea din sufletul copiilor, dar să îi lași pe ei să te
În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect fizic şi socio-afectiv, pentru
o integrare socială cât mai uşoară. Complexitatea procesului educaţional impune îmbinarea activităţilor
curriculare cu cele extracurriculare, iar în acest caz, parteneriatul educaţional devine o necesitate. În opinia
mea, activităţiile extracurriculare sunt deosebit de importante deoarece, contribuie la gândirea şi
completarea procesului de învăţare. De asemenea, prin intermediul acestora se pot dezvolta şi explora
anumite înclinaţii şi aptitudini ale copiilor
fiecărei organizări sociale, îndeplinind funcţiile de informare şi de formare a omuluidin punct de vedere
educaţionale dea lungul vieţii.
patrimoniul valoric comun a lumanităţii. Pedagogia modernă urmăreşte depăşirea vechii concepţii
educaţionale care era centrată pe achiziţionarea de către elev a unui volum mare de informaţii. Această
concepţie presupune averbalism, enciclopedism, ineficiente în planul integrării profesionale şi sociale.
influenţelor formative exercitate asupra copilului
înclinaţiilor şi aptitudinilor elevilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber. Activităţile
extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce permite elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul
şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual. Activităţile extracurriculare
au menirea de a valorifica timpul liber al elevilor într-un mod plăcut şi util şi de a-l transforma într-o sursă
educaţională.
Este necesar ca în activităţile extracurriculare obiectivele instructiv-educative să primeze, dar trebuie
să fie integrate în mod echilibrat şi momente recreative. Având un caracter atractiv, copiii participă într-o
atmosferă relaxantă, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi. Scopul activităţilor extracurriculare este
dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în proiecte cât mai variate şi bogate în conţinut,
cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea integrării în mediul şcolar, fructificarea
talentelor personaleşi corelarea aptitudinilor cu atitudini caracteriale.
mai apreciaţi şi mai accesibili sufletelor acestora. Activităţile complementare concretizate în excursii şi
drumeţii, vizite, vizionări de filme sau spectacole imprimă copilului un anumit comportament, o ţinută
adecvată situaţiei, declanşează anumite sentimente. Cea mai mare contribuţie în dezvoltarea personalităţi
copilului o au activităţile extraşcolare care implică în mod direct copilul prin personalitatea sa şi nu prin
produsul realizat de acesta. Se ştie că încă de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de
cunoştinţe dacă sunt puşi în contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură.
284
Bibliografie
a)Cernea, Maria, Contribuția activităților extrașcolare la optimizarea procesului de învățământ, în
,,Învățământul primar ,, nr. 1/2000, Ed. Discipol, București
b)Crăciunescu, Nedelea, Forme de activități extrașcolare desfășurate cu elevii ciclului primar, în
,,Învățământul primar ,, nr. 2, 3 /2000, Ed. Discipol București
c)Ionescu, M. Chiș. V., Mijloace de învățământ și integrarea acestora în activitățile de instruire și
autoinstruire, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001
285
CUM IMBUNĂTĂȚESC ACTIVITĂȚILE EXTRAȘCOLARE
DEZVOLTAREA COPILULUI
PROF. MOCANU VERONICA
învățământ.
predare-învățare.
PachucActivitățile extrașcolare îmbunătățesc experiența de învățare a copilului, precum și
dezvoltarea generală a acestuia. Dezvoltarea copilului avansează atunci când copiii sunt provocați și li se
oferă oportunități de a dobândi și exersa noi abilități.
Activitățile extrașcolare variază de la sport și arte până la cluburi de interes și muncă în comunitate,
astfel încât există o mulțime de opțiuni care se potrivesc cu o serie de interese. Unele activități
extracurriculare includ: înot, muzică, gătit, arte și meșteșuguri, confecționarea bijuteriilor, confecționarea
încălțămintei, cusut, aplicație de machiaj, legarea gelei, voluntariat, fotografie, limbi, poezie, dezbatere,
dans, dramă, balet, lemnărie, computer club, codare, dezvoltare de aplicații, robotică, garduri, șah și multe
altele. Sunt interminabile.
Copiii trebuie să exploreze și să încerce diferite activități extrașcolare pentru a promova abilități de
dezvoltare importante prin experiențe îmbogățitoare și plăcute.
Activitățile extrașcolare au devenit o parte foarte importantă a procesului educațional al copilului. Ele
sunt importante în dezvoltarea și descoperirea setului și a pasiunii copilului.
Activitățile extracurriculare au evoluat de la activități precum balet, karate și dans la activități precum
codificare, robotică. Acest lucru se datorează faptului că viitorul se schimbă, iar educația tradițională nu
este suficientă
Copiilor le place spectacolul, iar muzica, dansul și drama sunt preferatele consistente ale mulțimii.
Expunerea la artele creative poate juca un rol important în a ajuta copiii să-și dezvolte încrederea,
independența și creativitatea. Muzica, dansul și drama îi ajută pe copii să învețe noi abilități într-un mediu
ludic și imaginativ și le permit un alt mod de a-și exprima individualitatea.
Lecțiile de muzică pentru copii mici sunt, de asemenea, o modalitate distractivă de a încuraja
dezvoltarea limbajului, folosind rima și repetarea pentru a consolida conceptele cheie. Angajarea
experiențelor muzicale în timpul dezvoltării copilăriei timpurii poate avea un impact pozitiv mare asupra
abilităților cognitive ale copiilor, ajută la coordonare, la dezvoltarea abilităților motorii și, de asemenea, le
poate crește capacitatea de a învăța limba.
Programele de dramă îi ajută pe copii să crească în încredere, să dezvolte abilități sociale și să devină
mai buni comunicatori, în timp ce dansul oferă un mod interesant pentru copiii mici de a începe să formeze
conexiuni între corp și creier, crescând abilitățile motorii brute și coordonarea.
Atunci când un copil începe să dezvolte un hobby sau să învețe mai devreme un sport, acel copil
devine mai dispus să învețe tehnici noi și mai deschis în ceea ce privește dobândirea de abilități. Se crede
că activitățile extrașcolare au un impact pozitiv asupra creșterii copilului, nu doar academic. Conform unui
studiu, implicarea în activități extrașcolare este corelată direct cu funcția îmbunătățită academică,
psihologică și comportamentală. Alte avantaje includ gestionarea timpului de învățare, devenirea mai
responsabilă și creșterea stimei de sine.
Activitățile extrașcolare dezvoltă talente și ar putea avea loc înainte de școală, în timpul școlii (sub
forma unor cluburi) sau după școală (sub forma școlilor de vară), în funcție de școală sau de organizator.
Toate activitățile extrașcolare promovează dezvoltarea socială, încurajând participanții să lucreze
împreună și să împărtășească idei. Echipele sportive favorizează abilitățile sociale, precum munca în echipă
și camaraderia, în timp ce alte grupuri, cum ar fi spirit club și trupă, promovează colaborarea, interacțiunea
și comunicarea. Activitățile bazate pe comunitate promovează dezvoltarea socială prin predarea și
expunerea copiilor la probleme reale și prin oferirea copiilor un rol activ în a face diferența în comunitate.
Activitățile extracurriculare oferă, de asemenea, copiilor oportunități suplimentare de a forma prietenii cu
286
alți copii care își împărtășesc interesele. Dezvoltarea socială este esențială pentru dezvoltarea limbajului
copilului, respectul de sine, performanța academică și rezolvarea conflictelor.
Dezvoltarea emoțională este importantă pentru capacitatea copilului de a dezvolta relații, de a avea
încredere în sine, de a avea încredere și de empatie față de ceilalți și de a gestiona adversitatea și stresul
într-un mod sănătos. Camarazia care se dezvoltă între echipe și cluburi promovează legăturile și relațiile
semnificative cu ceilalți, în timp ce activitățile care încurajează munca grea și colaborarea cu colegii
încurajează un sentiment de mândrie și realizare pentru copii de a împărtăși unii cu alții.
Nu toate activitățile promovează dezvoltarea fizică în modurile evidente pe care atletismul le face.
Dezvoltarea fizică, care încurajează fitnessul, agilitatea, forța și chiar performanțele academice, poate avea
loc într-o multitudine de activități extracurriculare. Cursurile de artă și muzică promovează abilitățile
motorii fine și coordonarea mână-ochi, în timp ce dansul și gimnastica promovează dezvoltarea motorie
brută.
Dezvoltarea cognitivă se referă la capacitatea copilului de a gândi și de a raționa. Cluburile academice
promovează în mod evident abilități de gândire, dar la fel și cluburile de interes, cum ar fi astronomia și
clubul de carte. Activitățile bazate pe comunitate îi pot învăța pe copii să rezolve problemele, în timp ce
orele de artă îi încurajează pe copii să gândească creativ. Chiar și competițiile sportive contribuie la
dezvoltarea cognitivă, deoarece copiii trebuie să utilizeze abilități de logică, strategie și predicție pentru a
învinge echipa adversă și a asigura o victorie.
nu numai.
287
IMPACTUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE PERIȘCOLARE ASUPRA
DEZVOLTĂRII SOCIO-EMOȚIONALE A COPIILOR DE VÂRSTĂ
PREȘCOLARĂ
PROF. I MOCANU-TUDOR FLORENTINA,

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “VOINICELUL” SLOBOZIA,
JUDEȚUL IALOMIȚA
„Orice educatie este autoeducatie, iar noi, ca dascăli și educatori, creăm de fapt doar contextul în
care copilul se autoeducă. Trebuie să realizăm contextul optim, pentru ca, prin noi, copilul să se educe
singur, asa cum trebuie să se educe el prin propriul său destin lăuntric.” – Rudolf Steiner
Pentru copiii de vârstă preșcolară, orice activitate desfășurată într-un altfel de cadru decât cel familial
și școlar reprezintă o bucurie, o evadare din cotinianul și rutina zilnică. Mediul exterior celui familial sau
școlar constituie o provocare, cunoașterea, cercetarea și explorarea lui fiind o dorință firescă a copilului
aflat la această vârstă. Starea emoțională de nerăbdare cu care copiii așteaptă să aibă loc o astfel de acțiune,
fie ea excursie, serbare, vizită, eveniment sportiv, cultural, etc, este o dovadă a interesului și curiozității pe
care copiii o manifestă față de ceea ce este nou.
Evident, că sistemul educațional nu poate ignora beneficiile, de orice natură, pe care activitățile
desfășurate de instituția școlară, în afara mediului său, pe care literatura de specialitate le numește activități
perișcolare 1. Cu rol complementar celui pe care îl oferă procesul instructiv-educativ formal, ele oferă un
cadru educațional flexibil și situații de învățare în care copilului, persoana „pusă în situaţie” 2, îi revine
poziția centrală și rol activ- participativ.
Pentru preșcolari, remarcabil este impactul socio-emoțional al activităților extrașcolare, organizate în
grup organizat ( o grupă de copii sau mai multe) destinate cunoașterii mediului înconjurător: excursii,
drumeții, vizite, vizionări de spectacole, acțiuni de îmbunătățire și protejare a mediului natural ( ecologice,
acțiuni de plantare pomi) etc. Copiilor le place libertatea de acțiune pe care o astfel de activități le-o oferă
din plin. Ei au posibilitatea și independența să observe, să exploreze, să cerceteze, să se implice, să înțeleagă
lumea care îi înconjoară, ceea e îi determină să se implice în mod voluntar și să-și folosească la maxim
toate resursele de care dispun, fizice, intelectuale și emoționale. Astfel de acțiuni educative reprezintă forma
organizatorică concretă de învățare prin descoperire, cu întreaga sa paletă de avantaje ca metodă didactică:
creșterea potențialului intelectual, amplificarea motivației intrinseci, familiarizarea cu investigația
știintifică, reproducerea cunoștintelor și informațiilor dobândite în contexte diferite 3, înțelegerea facilă a
conținutului didactic, fixarea achizițiilor dobândite cu mai multă ușurință în memoria de lungă durată, grad
mai mare de aplicare în practică 4.
Curiozitatea și imaginația copiilor explodează în astfel de ocazii. De exemplu, o conversație cu un
preșcolar în timpul unei excursii la grădina zoologică este un exercițiu reușit de dezvoltare a limbajului și
un mijloc de stimulare a imaginației lui. Abundă întrebările “De ce?”, “Cum?”, “Pentru ce?”, “Unde?”,
“Cine?”, etc. și tot atât de multe și variate răspunsuri. Abundă gândurile și ideile. Abundă exclamațiile de
bucurie și satisfacție. În ochii copiilor se vede împlinirea generată de participarea la o acțiune inedită,
interesantă.
Din perspectivă didactică, activitățile extrașcolare permit abordarea multi, inter și pluridisciplinară a
conținutului de transmis și însușit. Copiii receptează mesajul didactic mult mai ușor.
În timpul activităților extrașcolare copiii învață prin descoperire, prin cooperare, cunoștințele,
deprinderile și abilitățile acumulate sunt absorbite într-un volum impresionant de mare. Copiii își
mobilizează atenția, capacitatea de concentrare, apar mugurii motivației generată de stimuli interni. Se
declanșează dorința de a învăța, de a afla, de a participa.
1
Sorin Cristea, Pedagogie generală, Constanța, 2001, p. 11
2
Ştefan, M., Teoria situaţiilor educative, Bucureşti, Editura Aramis, 2003, p. 43
3
Bruner, J. S., Procesul educației intelectuale (trad.), Editura Științifică, București, 1070, pp. 300-309
4
Virgil Frunză, Elemente de metodologie a instruirii, Editura Muntenia, Constanța, 2004, pp. 22-30
288
Pentru preșcolari, activitățile extrașcolare reprezintă cadrul perfect pentru aș demonstra competențele,
pentru a aplica în viața reală ceea ce au acumulat teoretic, este un prilej de a-și demonstra autonomia și a
dovedi că sunt pregătiți să se descurce în situații de viață similare. De aici, creșterea stimei de sine și a
încrederii în propriile forțe.
Este o modalitate de învățare interactivă și practică. De aceea, învătarea este una durabilă, orice
evaluare post-acțiune demonstrând acest aspect.
Pe lângă contribuția la dezvoltarea emoțională a copiilor, activitățile extrașcolare organizate în grup
au o puternică influență asupra consolidării competențelor sociale. Contextul și situațiile de învățare sunt
prielnice interacțiunii, colaborarii, cooperării, lucrului în echipă. Îi obligă la toleranță, empatie, la
exprimarea propriile gânduri, sentimente, argumente, îi confruntă cu realitatea înconjurătoare și îi pune în
fața unor probleme de viață. Sunt atitudini și abilități cu mare valoare în structura personalității unui copil.
În timpul drumețiilor și excursiilor școlare se leagă prietenii și se consolidează coeziunea grupei.
O altă categorie de activități extrașcolare cu puternic impact emoțional sunt cele cu caracter
comunitar și voluntar și (acțiuni caritabile, voluntariat în folosul comunității, evenimente culturale). Copiii
învață cât de diversă este lumea înconjurătoare și ce este solidaritatea, toleranța, altruismul, empatia,
respectul față de semeni, recunoștința, generozitatea, responsabilitatea socială. Ele reprezintă exerciții
practice de bunătate și dărnicie, de interrelaționare cu grupuri sociale marginalizate sau dezavantajate
(bătrâni, persoane cu nevoi speciale) și contribuie la educația moral-civică a copiilor, care învață să
prețuiască apartenența la comunitatea locală și cum pot și trebuie să se implice în viața acesteia. Copiii
învață să acorde suport emoțional celor din jur, să înțeleagă emoțiile proprii, să-și exprime compasiunea,
îngrijoararea, supărarea, bucuria. Ei trăiesc cu intensitate maximă astfel de experiențe, sensibilitatea lor
emoțională, specifică vârstei, fiind un factor pe baza căruia putem clădi trăsături de personalitate prosociale.
Este incontestabil și rolul participării copiilor la evenimente sportive sau culturale (concursurilor,
întreceri, olimpiade, serbări, etc), activități extrașcolare care îi valorizează, le stimulează încrederea în
propriile puteri. Voința, ambiția, satisfacția lucrului împlinit sunt trăsături psiho- emoționale importante
pentru un viitor individ împlinit și mulțumit de propria persoană.
În concluzie, activitățile extracurriculare reprezintă o componentă educaţională valoroasă şi eficientă,
pe care, cu creativitate, cadrului didactic le pot folosi pentru dezvolarea copiilor. Ele oferă beneficii
educative trainice, pe termen lung, contribuind la sănătatea mentală, emoțională și fizică a copiilor noștri.
Bibliografie
Cernea, M., Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ, în “
Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Editura Discipol, Bucureşti.
Cristea, S. Pedagogie generală, Constanța, 2001
Frunză, V., Elemente de metodologie a instruirii, Editura Muntenia, Constanța, 2004
Ionescu, M., Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
Nicola, I., Tratat de pedagogie școlară, Editura Aramis, București, 2000
Ştefan, M., Teoria situaţiilor educative, Bucureşti, Editura Aramis, 2003
Vlăsceanu, Gh., coord., Neculau, A., Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în curriculumul
învăţământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom, 2002
289
PROF. ÎNV. PRIMAR MOCEAN ALINA-CODRUȚA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ VAD, JUD. CLUJ
Activităţile extracurriculare se referă astfel la totalitatea activităţilor educative organizate şi

planificate în instituţiile de învăţământ sau în alte organizaţii cu scop educaţional, dar mai puţin riguroase
decât cele formale şi desfăşurate în afara incidenţei programelor şcolare, conduse de persoane calificate,
cu scopul completării formării personalităţii elevului asigurată de educaţia formală sau dezvoltării altor
aspecte particulare ale personalităţii acestuia.
pentru cea personală, prin demersuri specifice şi particulare. Deşi activităţile specifice educaţiei formale
urmăresc anumite finalităţi menţionate anterior, totuşi ele nu uzitează la maxim de valorizarea unor
competenţe precum: dezvoltarea unor abilităţi interpersonale, muncă în echipă, iniţierea şi implemetarea
unor proiecte personale sau în echipă, deprinderi de învăţare a modului cum să înveţi etc.
Desigur, în unele situaţii, activităţile extracurriculare pot determina o „pierdere de timp” sau o
distragere a educabilului în defavoarea activităţilor educative formale. Însă, dincolo de orice, nu trebuie să
avem în vedere doar activitatea în sine, ci natura particulară a experienţei individuale a educabilului, în
cadrul activităţii care devine cea mai interesantă pentru acesta (Rubin R.S., Bommer W.H., Baldwin T.T.,
2002, pag. 452). Din aceste considerente, rolul şcolii şi al cadrului didactic (în colaborare cu alţi factori
educaţionali, precum familia, anumite grupuri la care aderă elevii) este acela de a furniza cele mai valoroase
activităţi extracurriculare pentru dezvoltarea elevului şi a-l îndruma spre acestea.
instructiv-educative să primeze, dar trebuie să fie integrate în mod echilibrat şi momente recreativ.
290
Bibliografie
2007
291
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE ÎN EDUCAŢIA COPILULUI
PROF. ÎNV. PRIMAR MOCIRAN-PAMPA MIRELA
Activităţile extraşcolare sunt deosebit de importante în dezvoltarea armonioasă a copilului. Aceste

activităţi ajută elevii la formarea unei atitudini pozitive faţă de învăţare, elevii obin în urma acestor activităţi
performanţe şcolare mai ridicate, li se formează abilităţi practice diversificate, dar şi nivel superior în
rezolvarea de probleme. Activităţile extraşcolare au o importanţă deosebită asupra stimei de sine, iar
sentimentul de împlinire este mult mai ridicat.
Aceste activităţi se referă la acele activităţi realizate în afara mediului şcolar, în afara instituţiei de
învăţământ, cu participarea clasei, a mai multor clase de elevi sau a mai multor instituţii de învăţământ.
Activităţile extraşcolare vizează acele activităţi cu rol complementar orelor clasice de predare-învăţare.
Aria de desfăşurare a acestora e greu de delimitat.. Putem vorbi de excursii, drumeţii, vizite la muzee, la
diverse instituţii publice, la alte unităţi de învăţământ, vizionarea de spectacole de teatru, operă, muzică
clasică, activităţi artistice, cluburi tematice, activităţi sportive, legate de protecţia mediului etc.
Activităţile extraşcolare înglobează activităţile organizate de şcoală în afara mediului şcolar, au rol
complementar celui al şcolii şi reprezintă un element fundamental în reţeaua şcoală-familie-comunitate,
sistem de care depinde dezvoltarea integrală şi armonioasă a copiilor.
Aceste activităţi generează capital social şi uman, constituie un mediu formator atractiv, în afara
contextului instituţional. Prin participarea la aceste activităţi, alevii ajung să se înţeleagă pe ei înşişi prin
observarea şi interpretarea comportamentului propriu în comparaţie cu al celorlalţi.
Toate activităţile extraşcolare reprezintă un impact pozitiv asupra dezvoltării personalităţii elevilor,
asupra performanţelor şcolare şi a integrării sociale.
Fiecare tip de ativitate extraşcolară are impact diferit asupra copilului, în funcţie de tipul activităţii
dar şi de rata de participare. Participarea la toate tipurile de activităţi extraşcolare are efect asupra
rezultatelor şi performanţelor şcolare. Acrivităţile extraşcolare sportive conduc în mare parte la continuarea
studiilor până în jurul vârstei de 21 de ani, pe când participarea la activtăţi prosociale, scade rata de
delicvenţă în rândul elevilor participanţi.
Activităţile extraşcolare ocupă un loc important în ansamblul influenţelor educative. Participarea la
acest tip de activităţi lărgrşte orizontul cultural al elevilor, completând cu noi cunoştinţe însuşite în cadrul
orelor de curs. Totodată aceste activităţi sunt un mijloc de formare a competenţelor, contribuie la educarea
morală, estetică a elevilor, disciplinându-le acţiunile şi extinzându-le orizontul cultural-artistic. De
menţionat si rolul de mijloc de formare a deprinderilor elevilor de a-şi folosi, în mod raţional timpul liber.
O altă particularitate a acestor activităţi, deosebit de importantă, o constituie legătura lor cu partea
practică. Aplicarea cunoştinţelor în cadrul activităţilor extraşcolare are valoarea unui exerciţiu de dezvoltare
a aptitudinilor elevilor. Aceste activităţi dezvoltă gândirea critică şi stimulează implicarea tinerilor în actul
decizional.
Un punct forte al acestor activităţi îl constituie faptul că antrenează copiii în activităţi variate şi
bogate cu o structură aparte, diferită de clasica metodă de predare-învăţare. Trebuie să ţinem cont de faptul
că, indiferent dacă are o finalitate pozitivă şi un obiectiv atins, ea nu va epuiza niciodată sfera influenţelor
Prin aceste activităţi li se oferă elevilor un alt mod de însuşire a unor trăiri, valenţe pozitive ale vieţii.
Cât sunt mici, toţi copiii trebuie să îşi însuşească valori morale, să trăiască momente înălţătoare, să
conştientizeze rolul religiei în formarea lui ca individ şi să participe la toate evenimentele importante alături
de familia unită. Aceasta este soluţia unei vieţi echilibrate, pentru petrecerea momentelor neegalabile din
mijlocul familiei, pentru formarea ca individ responsabil şi valoros pentru societate. În realizarea acestor
activităţi se recomandă parteneriate şcolare având ca parteneri familia, şcoala, comunitatea, biserica etc.
Toate aceste activităţi au un rol covârşitor în pregătirea noilor generaţii pentru integrarea pe o piaţă
instsbilă a muncii, imprevizibilă, în care resursa umană va fi nevoită să schimbe mai multe domenii de
activitate de-a lungul existenţei.
292
ROLUL ACTIVIATILOR EXTRASCOLARE SI METODE DE APLICARE
PIP MOFLIC ANCUTA

SC GIMN NR 1 LUMINA
Strategia este legata de obiectivele operationale si continuturile scolare si are implicatii directe privind
performanta scolara, deoarece rezultatele scolare sunt dependente de modul de aplicare si dirijare de catre
profesor a interactiunilor dintre strategiile didactice si obiectivele didactice.
O strategie didactica prescrie modul în care elevul este pus în contact cu continutul de învatare, adica
traiectoria pe care urmeaza sa-i fie condus efortul de învatare. Ea confera solutii de ordin structural
procedural cu privire la proiectarea si combinarea diferitelor metode, mijloace, forme si resurse de predare-
învatare, pentru ca elevii sa ajunga la achizitiile dorite, iar obiectivele educationale sa fie atinse.
Metodele de simulare (jocul de rol)
# metoda jocurilor este prezentata pe doua categorii: de o parte cea a jocurilor didactice sau
educative, pe de alta parte categoria jocurilor simulative
# jocurile educative au, intr-o masura si intr-o perioada, caracter imitativ empiric(sunt proprii varstei
si educatiei prescolare).
# jocurile simulative - au alt registru si alta semnificatie, ele fiind veritabile ocazii de antrenament,
pentru indeplinirea unor roluri reale in viata (la varste scolare mai mari si se prezinta mai ales sub forma
jocurilor de rol).
# invatarea pe simulatoare -tot o metoda compozita - imbina mai multe dintre metodele anterior
citate si prezentate
# Jocul de rol - o metoda activa de predare-invatare, bazata pe simularea unor functii, relatii,
activitati, fenomene, sisteme etc
- urmareste formarea comportamentului uman pornind de la simularea unei situatii reale
- avantaje:
- activizeaza elevii din punct de vedere cognitiv, afectiv, actional, punadu-i in situatia de a
interactiona;
- prin dramatizare, asigura problematizarea, sporind gradul de intelegere si participare activa a
cursantilor;
- interactiunea participantilor asigura un autocontrol eficient al conduitelor si achizitiilor;
- pune in evidenta modul corect sau incorect de comportare in anumite situatii;
- este una din metodele eficiente de formare rapida si corecta a convingerilor, atitudinilor si
comportamentelor.
- dezavantaje sau dificultati legate de utilizarea metodei:
- este o metoda greu de aplicat (presupune nu numai aptitudini pedagogice, ci si aptitudini regizorale
si actoricesti la conducatorul jocului)
- desi activitatea bazata pe jocul de rol dureaza relativ putin -aproximativ o ora - proiectarea si
pregatirea sa cer timp si efort din partea cadrului didactic
- exista riscul devalorizarii jocului de rol, ca rezultat al considerarii lui ca ceva pueril, facil de catre
elevi;
- este posibila aparitia blocajelor emotionale in preluarea si interpretarea rolurilor de catre unii elevi.
# Etapele pregatirii si folosirii jocului de rol
a. Identificarea situatiei interumane care se preteaza la simulare prin jocul de rol - este foarte
important ca situatia ce urmeaza a fi simulata sa fie relevanta obiectivului, comportamentelor de insusit de
catre elevi in urma interpretarii rolurilor.
b. Modelarea situatiei si proiectarea scenariului - situatia de simulat este supusa analizei sub
aspectul statusurilor si categoriilor de interactiuni implicate. Din situatia reala sunt retinute pentru scenariu
numai aspectele esentiale: status-urile si rolurile cele mai importante care servesc la constituirea unui model
interactional. Urmeaza apoi sa se elaboreze scenariul propriu-zis, respectiv noua structura de status-uri si
roluri, care, fireste este mult simplificata fata de situatia reala.
c. Alegerea partenerilor si instruirea lor relativ la specificul si exigentele jocului de rol - este vorba
de distribuirea rolurilor si familiarizarea participantilor cu sarcinile de realizat. Status-urile si rolurile sunt
293
descrise amanuntit pentru fiecare participant in parte pe o fisa; distribuirea poate fi la alegere sau prestabilita
de catre conducatorul activitati.
d. Invatarea individuala a rolului de catre fiecare participant prin studierea fisei - este necesar ca
participantii sa fie lasati 15-20 de minute sa-si interiorizeze rolul si sa-si conceapa modul propriu de
interpretare.
e. Interpretarea rolurilor
f. Dezbaterea cu toti participantii a modului de interpretare si reluarea secventelor in care nu s-
au obtinut comportamentele asteptate. La dezbatere participa si observatorii. Este necesar ca interpretilor
sa li se dea prioritate pentru a comunica ceea ce au simtit .
# Tipuri de jocuri de rol:
a. Jocuri de rol cu un caracter mai general : - jocul de reprezentare a structurilor (de ex: organizarea
unei intreprinderi sau institutii poate fi reprodusa intr-o sala de dans, prin distributie spatiala
corespunzatoare a mobilierului, a status-urilor si rolurilor de indeplinit)
- jocul de decizie (elevilor li se distribuie status-uri si roluri menite a simula structura unui organism
de decizie, confruntarea cu o situatie decizionala importanta-elevii insisi sunt pusi in situatia de a lua
decizii)
- jocul de arbitraj - usureaza intelegerea si dezvoltarea capacitatilor de solutionare a problemelor
conflictuale ce apar intre doua persoane, doua grupuri, doua unitati economice etc.
- jocul de competitie (de obtinere a performantelor). Prin acest tip de joc se urmareste simularea
obtinerii unor performante de invingere a unui adversar, real sau imaginat
b. Jocuri de rol cu caracter mai specific: jocul de-a ghidul si vizitatorii
- jocul de negociere
294
IMPORTANȚA ACTIVITAȚILOR EXTRAȘCOLARE IN DEZVOLTAREA
PERSONALITAȚII PREȘCOLARULUI
MOGA ANCA
GRADINITA P.P NR.4 TARNAVENI
„ Lăsați copilul să vadă, să audă, să descopere, să cadă, să se ridice și să se înșele.

Nu folosiți cuvinte când acțiunea, faptul însuși, sunt posibile.”
Johann Heinrich Pestalozzi
viaţă: educaţia formală (școlară), nonformală(extrașcolară) și informală (cunoştinţele pe care individual le
preia zi de zi: în familie, cu prietenii, pe stradă, din mass-media).
Educaţia nonformală conţine majoritatea influenţelor educative care au loc în afara unității de
învățămant, fiind activităţi extrașcolare sau activităţi opţionale. Are un caracter mai puţin formal, dar cu
acelaşi rezultat formativ. Acţiunile educative plasate în cadrul acestui tip de educaţie sunt flexibile şi vin în
întâmpinarea diferitelor interese, în mod particular pentru fiecare persoană.
Scopul acestor activităţi este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în proiecte cât
mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea integrării
în mediul şcolar, fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudini caracteriale.
Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce permite preșcolarilor cu dificultăţi
de afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual. Este
necesar ca în acest tip de activităţi, obiectivele instructiv-educative să primeze, dar trebuie să fie integrate
în mod echilibrat şi momente recreative.
O mai mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii copilului o au activităţile extraşcolare care
implică în mod direct copilul prin personalitatea sa şi nu prin produsul realizat de acesta. Se ştie, că, încă
de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe dacă sunt puşi în contact direct cu
obiectele şi fenomenele din natură. Copiii au nevoie de acţiuni care să le lărgească lumea lor spirituală, să
le împlinească setea de cunoaştere, să le ofere prilejuri de a se emoţiona puternic, de a fi în stare să
iscodească singuri pentru a-şi forma convingeri durabile. Participarea efectivă şi totală în activitate,
angajează atât copiii timizi, îi temperează pe cei impulsivi, stimulează curentul de influenţe reciproce,
dezvoltă spiritul de cooperare, contribuie la formarea colectivului de preșcolari. Copiii se autodisciplinează,
prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi. Cadrul
didactic are, prin acest tip de activitate posibilităţi deosebite să-şi cunoască preșcolarii, să-i dirijeze, să le
influenţeze dezvoltarea, să-i pregătească pentru viaţă. Realizarea acestor obiective depinde în primul rând
de cadrul didactic, de talentul său, de dragostea sa pentru copii, de modul creator de abordare a temelor,
prin punerea în valoare a posibilităţilor şi a resurselor de care dispune.
În cadrul activităţilor extracurriculare intră:
Serbările, care au un caracter stimulator atât pentru micii artişti, cât şi pentru părinţii lor. Acest tip de
activităţi marchează evenimentele importante din viaţa preșcolarului. Importanţa lor constă în cultivarea
înclinaţiilor artistice ale copilului, precum şi în atmosfera festivă creată cu acest prilej. Perioada de pregătire
a serbării, dorinţa sinceră de succes, sudează colectivul, impulsionează în mod favorabil, cultivă capacităţile
de comunicare şi înclinaţiile artistice ale copiilor: atenţia, memoria, gustul pentru frumos. Ele evaluează
talentul, munca şi priceperea colectivului grupei şi transformă în plăcere şi satisfacţie străduinţele
colectivului şi ale fiecarui copil în parte.
Concursurile şcolare sunt o metodă de a stârni interesul copilului pentru diferite arii curriculare, având
în acelaşi timp o importanţă majoră şi în orientarea profesională a acestuia, oferind copiilor posibilitatea de
a demonstra practic ceea ce au învăţat la grădiniță şi acasă. Acelaşi efect îl pot avea concursurile organizate
la nivelul grupei sau al grădiniței. Dacă sunt organizate într-o manieră plăcută, vor stimula spiritul de
295
competitivitate, oferindu-i copilului prilejul de a se integra în diferite grupuri pentru a duce la bun sfârşit
munca, precum şi ocazia de a asimila mult mai uşor cunoştinţele.
Excursiile şi drumeţiile -acest tip de activităţi ajută la dezvoltarea intelectuală şi fizică a copiilor, la
educarea lor cetăţenească şi patriotică. Excursia îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei
experienţe sociale importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural-ştiinţific. Excursia este o formă de
activitate cu caracter atractiv şi mobilizator. Este o modalitate deosebită de educaţie deoarece permite o
abordare interdisciplinară a cunoştinţelor. Excursia în natură îi ajută pe elevi să înţeleagă legătura dintre
cunoştinţele dobândite la diferitele discipline de studiu şi lumea din afara grădiniței. Copiii au posibilitatea
de a se simţi în ipostaza de mici cercetători ai realităţii, se simt responsabilizaţi, înţeleg semnificaţia unor
norme. Lucrările realizate pe baza materialelor culese, desenele, portofoliile, oferă posibilitatea unei
evaluări temeinice.
constituie un mijloc de a preţui valorile culturale, folclorice, istorice şi economice ale ţării. Ele oferă copiilor
prilejul de a observa obiectele și fenomenele în starea lor naturală, procesul de producţie în defăşurarea sa,
de seamă, relaţiile dintre oameni şi rezultatele concrete ale muncii lor.
Vizionările în grup de filme educative, de animații, spectacole de teatru sau circ specifice vârstei lor,
poate constitui o sursă de informaţii, dar în acelaşi timp şi un punct de plecare în realizarea de către copii a
unor activităţi interesante. Aceste activităţi vor pune copilul în rol de spectator şi vor reprezenta pentru el
o sursă de impresii puternice: stimularea afectivităţii copilului şi cultivarea dragostei pentru artă, cărţi,
teatru, muzică, film.
Alte activităţi - pot fi alese de către copii, participând la ele în timpul liber. De obicei, acestea sunt
alese ca pasiune personală sau chiar cu scopul de a-şi aprofunda cunoştintele dintr-un anumit domeniu
precum sport, muzică, poezie, pictură etc.
Activităţile extraşcolare sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc bucurie, facilitează
acumularea de cunoștinţe, copiilor li se dezvoltă spiritul practic, fiecare dintre ei având posibilitatea să se
Activităţie extracurriculare prezentate sunt apreciate atât de către copii, cât şi de către cadrele
didactice în măsura în care: valorifică şi dezvoltă interesele şi aptitudinile copiilor; optimizează procesul
de învăţământ; formele de organizare sunt din cele mai ingenioase, cu caracter recreativ; au un efect ulterior
pozitiv pentru munca desfăşurată în grupă.
şi eficientă, căreia orice cadru didactic trebuie să îi acorde atenţie, adoptând o atitudine creatoare atât în
modul de realizare a activităţii, cât şi în relaţiile cu preșcolarii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care
să permită stimularea creativă a copiilor.
296
ACTIVITĂŢILE EXTRAŞCOLARE ŞI EDUCAŢIA COPIILOR
PROF. MOISE EMANUEL PETRICĂ

ŞCOALA GIMNAZIALA „SPIRU HARET” BACAU
Activităţi extraşcolare pot fi numite toate activităţile care se desfăşoară în afara programului şcolar al
copiilor. Cel mai adesea ele sunt totuşi organizate sub “umbrela” şcolii. Altfel, ar fi activităţi de timp liber,
organizate de părinţi deci astfel de acţiuni nu pot fi subsumate activităţilor extraşcolare ci doar unor
activităţi educative.
Primăvara este un anotimpul în care activităţile extraşcolare se înscriu pe linia activităţilor ecologice,
a celor cultural-artistice sau civice.
De fapt, oricare ar fi anotimpul, profesorii găsesc de fiecare dată cele mai potrivite acţiuni astfel încât
să influenţeze pe de o parte calitatea actului instructiv-educaţional, pentru că nu există activitate
extraşcolară care să nu aibă şi o componentă instructivă, şi pe de altă parte atitudinea şi comportamentul
elevilor în ceea ce se înţelege prin “educaţie”. Un copil / elev educat este cel care, în orice condiţii, nu
totdeauna favorabile lui, are o atitudine de “luptător” dovedind în acelaşi timp empatie, bunăvoinţă,
seninătate.
Activităţile extraşcolare care se desfăşoară în “Săptămâna altfel”, indiferent de perioada în care este
programată această săptămână, am putea să-i spunem şi de “învăţământ alternativ”, se axează pe creşterea
coeziunii în colectiv mai mult decât pe găsirea unor lideri de moment, la feluritele activităţi pe care şcoala,
în parteneriat cu părinţii şi cu alţi colaboratori le proiectează şi le pune în practică.
Interesant a fost că la un moment dat, unii elevi, mai mici sau mai mari, au început să deseneze cu
spray-uri colorate pe zidurile din plăci prefabricate ale şcolii diverse imagini, care mai reuşite, care mai
frustrante pentru privirea unor mici artişti, elevi de asemenea.
Pentru o atmosferă prietenoasă la şcoală, am pus la cale, împreună cu elevii de la clasa pe care o
coordonam acum câţiva ani, cu “complicitatea” părinţilor şi a conducerii şcolii, modificarea aspectului
acelui gard care separă şcoala de vecini. Elevii pasionaţi de desen, aflaţi la vârsta adolescenţei, caracterizată
adesea de un spirit de “revoltat”, îndrăgostiţi de graffiti, care trebuie să recunoaştem că este o formă
interesantă de manifestare a creativităţii tinerilor, au trecut la colorarea zidurilor interioare ale curţii şcolii
cu imagini care îi caracterizează… copii făcând sport, copii jucându-se sau doar desene abstracte care au
reuşit, într-o formă artistică, să acopere diverse desene aiuritoare realizate de unii dintre colegii lor de la
alte clase, anterior momentului în care am decis să transformăm acele ziduri într-o “carte de vizită” pentru
şcoala noastră.
S-a întâmplat că fiecare dintre copii şi-a pus amprenta asupra noului aspect al zidurilor care au devenit
cu mult mai prietenoase. Prieteniile care s-au consolidat în acele zile au trecut proba timpului… Acum
termină liceul dar continuă să fie cei mai buni prieteni
Rolul educativ al acestei activităţi, desfăşurată în câteva zile calde de primăvară s-a putut observa
imediat. Zidurile şcolii nu au mai fost ţinta mingilor de fotbal… decât în zona rezervată de pictori unei porţi
de fotbal… Iar zona în care au realizat sigla şcolii a devenit un loc al pozelor de grup pentru cei care termină
anul şcolar şi vor o fotografie oficială şi nu chiar. Această dorinţă a elevilor de a transforma şcoala într-un
spaţiu mai prietenos cu copiii, s-a concretizat anul acesta într-un proiect mai amplu, în care interiorul şcolii,
a fost pictat, sub coordonarea doamnei profesoare de desen, de către o altă generaţie de elevi, aducând
culoare şi lumină pe culoarele circulate intens de copii. Acolo unde au pus suflet se poate observa o mai
mare grijă a copiilor pentru păstrarea ordinii şi a curăţeniei, o creştere a gradului de implicare în acţiunile
civice (zile întregi copiii noştri au făcut curăţenie în zona din jurul clădirii şcolii, dar şi pe traseul urmat de
cei mici care merg la masă la un restaurant din zona şcolii sau în parcul de lângă şcoală).
297
TEATRUL IN EDUCAȚIA COPIILOR
PROFESOR INVAȚAMANT PRIMAR, MOISE EMILIA-FLORENTINA

ȘCOALA GIMNAZIALA, COMUNA BOLDEȘTI-GRADIȘTEA,
JUD. PRAHOVA
performanțe școlare mai ridicate, li se formează abilități practice diversificate,
dar și strategii adecvate de rezolvare de probleme. Pe lângă toate acestea,
activitățile extrașcolare acționează și asupra stimei de sine, iar sentimentul de
împlinire este mult mai ridicat.
Activitățile extrașcolare se referă la acele activități realizate în afara
mediului școlar, în afara instituției de învățământ, cu participarea clasei, a mai
multor clase de elevi sau a mai multor instituții de învățământ.
Activitățile extrașcolare vizează, de regulă, acele activități cu rol
complementar orelor clasice de predare-învățare. Aria de desfășurare a
acestora e greu de delimitat. Pot fi excursii, drumeții, vizite la muzee, la
diverse instituții publice, la alte unități de învățământ, vizionarea de
spectacole de teatru, operă, muzică clasică, activități artistice, cluburi
tematice, activități sportive, legate de protecția mediului etc. Acestea ocupă
un loc important în ansamblul influențelor educative. Participarea la acest tip
de activități lărgește orizontul cultural al elevilor, completând cu noțiuni noi
orizontul cultural-artistic. Activitățile extrașcolare reprezintă un mijloc
de formare a deprinderilor elevilor de a-și folosi, în mod rațional, timpul
liber, sunt propice manifestării spiritului de independență și inițiativei.
Teatrul îi ajută pe copii să înţeleagă mai bine viaţa pentru că teatrul
este o versiune mai sofisticată a unor instincte umane de bază, aşa cum
este mima sau identificarea cu personajele din poveşti. Iar pentru un copil,
teatru este o parte a rutinei de fiecare zi. Probabil că ai asistat deja la
punerea copilului într-un rol, fie real sau imaginar. Teatrul este o parte a
vieţii iar copilul ştie acest lucru încă din primii ani ai vieţii. Nu numai
pentru noi părinţii - dar şi pentru copii - teatrul este pură magie. Luminile,
costumele, decorurile şi personajele se adună într-un loc unde se
combină, pentru a ne duce într-o călătorie spre o lume necunoscută. Este
o artă care nu numai că întreţine, ci îmbogăţeşte vieţile copiilor noştri în
multe feluri. Dar de ce este atât de benefic teatrul pentru dezvoltarea lor?
Teatrul îi ajută
pe copii să înţeleagă
mai bine viaţa pentru că teatrul este o versiune mai
sofisticată a unui instinct uman de bază, aşa cum este
mima sau identificarea cu personajele din poveşti. Iar
pentru un copil, teatru este o parte a rutinei de fiecare
zi. Probabil că ai asistat deja la punerea copilului într-
un rol, fie real sau imaginar. Teatrul este o parte a vieţii
iar copilul ştie acest lucru încă din primii ani ai vieții
Există numeroase beneficii emoţionale şi
psihologice atunci când participă la teatru. Copiii vor
dezvolta o apreciere pentru artă. A creşte, după cum
ştim deja, este o provocare, dar o pasiune pentru artă poate aduce un sentiment eliberator şi poate oferi o
cale de a evada. Teatrul se poate transforma într-un instrument de auto-terapie pentru copiii noştri; acesta
298
este un mijloc simbolic care îi ajută să se conecteze cu emoţiile lor, pentru a înţelege părţi din ei înşişi care
nu s-au dezvoltat încă, pentru a pune lucrurile în perspectivă şi a-şi elibera sentimentele. În cele din urmă,
le va permite să-şi dezvolte empatia.
Montessori)
Bibliografie:
Lazăr V., Cărăşel A., Psihopedagogiaactivităţilorextracurriculare, Ed. Arves, Craiova, 2007
https://edict.ro/importanta-activitatilor-extrascolare-in-invatamantul-preuniversitar/
https://www.desprecopii.com/info-id-20052-nm-Teatrul-si-magia-sa-cum-stimuleaza-imaginatia-
copilului-si-il-face-mai-sigur-pe-el.htm
299
„IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE LA GRADINIȚĂ”
MOISE LĂCRĂMIOARA
GRĂDINIȚA CU P.N.ȚIFEȘTI
JUDEȚUL VRANCEA
Activităţile extracurriculare îşi au importanţa lor în activitatea educaţională. Din ce în ce mai multe
sisteme educaţionale le adoptă şi le recunosc meritele în îmbunătăţirea performanţei copiilor la şcoală. S-a
observat faptul că activitatea de învăţare dă rezultate mult mai bune dacă este îmbinată şi cu câteva momente
de distracţie şi detensionare.
Educaţia extracurrriculară îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii preşcolarilor.
În grădiniţa contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru
Activităţile extracurriculare organizate de grădiniţa au conţinut cultural, artistic, spiritual, ştiinţific,
locale.
copiilor dintr-o grupă, mai multe grupe, sau chiar grupe de copii din mai multe grădiniţe . Aceste activităţi
- vizionarea în grup a unor spectacole la teatrul de păpuşi;
- vizitarea centrului de plasament;
- excursii;
La copilul de vârstă preşcolară este strâns legată de activităţile desfăşurate în grădiniţă şi în afara ei
sub forma jocului, a învăţăturii şi a muncii. Tocmai de aceea, o mare grijă trebuie acordată particularităţilor
de vârstă şi individuale ale copilului.
şi dăruire, la astfel de activităţi.
Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator de căutări şi soluţii variate. Succesul
este garantat dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria şi în dragostea din sufletul copiilor, dar să îi laşi pe ei
să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase.
În concluzie putem spune că activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi
eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el în primul rând o atitudine
creatoare, atât în modul de realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu copii, asigurând astfel o atmosferă
relaxantă care să permită stimularea creativă a copiilor.
Bibliografie :
Ionescu M. Chiş ,,Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
autoinstruire’’.Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001,
Lespezeanu M. ,,Tradiţionalism şi modern în învăţământul preşcolar’’Editura S.C. Omfal, Bucureşti,
2007
Preda Viorica ,,Metodica activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii.’’Editura ,,Gheorghe
Cârţu Alexandru’’, Craiova2009.
300
FIŞĂ DE ACTIVITATE EXTRAŞCOLARĂ
MOLDOVAN ADRIANA CORINA, PROFESOR ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR

LICEUL TEORETIC ,,ANA IPĂTESCU”
LOC. GHERLA, JUD. CLUJ
1. Titlul activităţii:
Vizionarea teatrului de păpuşi – „Cenuşǎreasa”
2. Coordonatorul activităţii:
Profesor pentru ȋnvăţământ primar, Adriana Corina Moldovan
3. Data desfăşurării:
4. Durata activităţii:
5. Grupul ţintă: elevii clasei a III-a A, Lic. T. „Ana Ipătescu”, Gherla
6. Parteneri implicaţi: pǎrinţii, actorii trupei de teatru
7. Obiectivele:
a. Vizionarea piesei de teatru pentru copii, „Cenuşǎreasa”;
b. Stimularea potenţialului artistic – creativ al copiilor;
c. Căutarea unor informaţii on-line despre trupa de teatru Puk, despre spectacolele lor, despre actori
etc.
8. Resursele:
a. Umane:
elevi ai Lic. T. „Ana Ipătescu”, Gherla
profesori ȋnv. primar ai Lic. T. „Ana Ipătescu”, Gherla
9. Descrierea activităţii
Activitatea finalǎ din cadrul proiectului propus elevilor ȋn cadrul sǎptǎmȃnii „Școala Altfel, Sǎ ştii
mai multe, sǎ fii mai bun!” este una care are un caracter relaxant, plǎcut elevilor de vȃrstǎ şcolarǎ micǎ.
Elevii au vizionat cu plǎcere piesa de teatru, au trǎit momente minunate alǎturi de actorii teatrului Puk din
Cluj-Napoca. Au dat dovadǎ cǎ ştiu sǎ se comporte ȋntr-o salǎ de spectacole. La sfȃrşitul activitǎţii au cǎutat
pe internet informaţii despre trupa de teatru, despre spectacole şi despre actori. Și-au manifestat entuziasmul
atunci cȃnd au gǎsit aceste informaţii.
10. Rezultate aşteptate:
Ȋmbogăţirea cunoştinţelor elevilor;
Familiarizarea cu google- search;
11. Modalităţi de evaluare a activităţii:
a. Rǎspunsuri la ȋntrebǎri
b. Realizarea de afişe, desene care sǎ ilustreze ceea ce au ȋnvǎţat pe parcursul sǎptǎmȃnii ȋn care s-a
derulat proiectul educaţional.
12. Rezultate înregistrate:
a. Plǎcerea, satisfacţia elevilor de a urmǎri piesa de teatru de pǎpuşi.
13. Sugestii, recomandări:
301
ROIECT EDUCAȚIONAL
24 IANUARIE-UNIREA PRINCIPATELOR ROMANE
PROF. MOLDOVAN FELICIA
ARGUMENT:
Ziua de 24 Ianuarie 1859 marchează crearea natiunii romane prin unirea celor doua Principate
Romane:Tara Romaneasca si Moldova. Românii au valorificat conjunctura internaţională creată în urma
războiului Crimeei şi au ştiut să se afirme în contextul mişcării de eliberare a popoarelor . Ființa noastră
este încărcată de sacrificiul depus de strămoșii noștri pentru a-și apăra țara. Noi suntem datori țării în care
ne-am născut și este timpul să învățăm să o prețuim la adevărata ei valoare.
SCOPUL : - dezvoltarea şi consolidarea sentimentului patriotic ;
- îmbogăţirea cunoştinţelor istorice ;
- să înţeleagă că Mica Unire din 1859 rămâne cea mai importanta fila de istorie spre crearea Romaniei
Mari ;
- stimularea creativităţii şi a expresivităţii prin compunerea sau interpretarea de poezii, eseuri,
desene, ecusoane, colaje.
OBIECTIVE :
- să cunoască importanţa istorică a zilei de 24 Ianuarie ;
- să lectureze texte care oglindesc acest mare eveniment ;
- să citeasca poezii dedicate ZILEI UNIRII,
- să înveţe cântecul HORA UNIRII;
- să-şi stimuleze creativitatea prin transpunerea în desen, pictură, colaje a marelui eveniment ;
- să participe cu dragoste şi interes la activităţile propuse.
GRUP ȚINTĂ: elevii clasei a V-a
LOCUL DE DESFĂȘURARE: sala de clasa
PERIOADA DE DESFĂȘURARE: 20 ianuarie 2017
RESURSE MATERIALE:
- planşe didactice;
- cărţi de istorie şi literatură;
- imagini;
- aparat foto;
- steguleţe/ ecusoane;
- poezii, cântece;
- hărţi.
DESFASURAREA ACTIVITATII:
Elevilor li s-a prezentat un scurt material despre unirea Principatelor in persoana lui Cuza. Apoi elevii
au citit povestile populare in care este implicat Cuza; au realizat desene cu intamplarile cele mai sugestive
si au realizat mici stegulete.S-a cantat si jucat Hora Unirii apoi materialele au fost expuse pe un panou aflat
in sala de clasa.
IMAGINI DIN TIMPUL ACTIVITATII:
302
CONTRIBUŢIA ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE LA EDUCAREA
ELEVILOR
PROF. INV. PRIMAR: MOLDOVAN MIRELA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ „TOMA COCIŞIU”
schimbările fără precedent din toate domeniile vieţii sociale. Accentul trece de pe informativ pe formativ.
valoric comun al umanităţii. Un curriculum unitar nu mai poate răspunde singur diversităţii umane, iar
dezideratul educaţiei permanente tinde să devină o realitate de necontestat.
Astfel, fără a nega importanţa educaţiei de tip curricular, devine tot mai evident faptul că educaţia
formarea personalităţii tinerilor.
Forma de muncă didactică, complementară activităţilor obligatorii, desfăşurată în şcoală sau în afara
acesteia, sub îndrumarea atentă a învăţătorului, activităţile extraşcolare au o deosebită influenţă formativă,
in cadrul cărora copiii se confruntă cu realitatea, printr-o percepere activă, investigatoare, prin acţiuni
directe asupra obiectelor, fenomenelor din mediul înconjurător, a unor zone geografice şi locuri turistice.
Copiii dobândesc o mare cantitate de informaţii despre munca omului, îşi formează reprezentări despre
structura şi condiţiile de viaţă ale unor plante şi animale, despre legi obiective ale succesiunii anotimpurilor,
despre frumuseţile şi bogăţiile patriei, despre trecutul istoric al poporului român, etc. Acţiunile turistice
contribuie la îmbogăţirea conţinutului jocurilor şi al celorlalte forme de activităţi organizate în grădiniţă.
Locul şi rolul activităţilor extraşcolare în educaţia copiilor
pentru o cât mai uşoară integrare socială.
Oricât ar fi de importantă educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ, ea nu epuizează sfera
influenţelor formative exercitate asupra copilului. Rămâne cadrul larg al timpului liber al copilului, în care
viaţa capătă alte aspecte decât cele din procesul de învăţare şcolară. În acest cadru, numeroşi alţi factori
acţionează, pozitiv sau nu, asupra dezvoltării elevilor. După o binecunoscută clasificare UNESCO, educaţia
extracurriculară, adică educaţia de dincolo de procesul de învăţământ, apare sub două aspecte principale:
educaţia informală – reprezintă influenţa incidentală a mediului social transmisă prin situaţiile vieţii de zi
cu zi - şi educaţia non-formală, care se realizează fie în sistemul de învăţământ, fie în cadrul unor organizaţii
cu caracter educativ. Activităţile extracurriculare organizate de şcoală au conţinut cultural, artistic, spiritual,
ştiinţific, tehnico-aplicativ, sportiv sau sunt simple activităţi de joc sau de participare la viaţa şi activitatea
comunităţii locale. Activităţile cercurilor organizate în şcoală sunt: informatică, limbi moderne, dans
sportiv, şah. Aceste activităţi reunesc grupuri de copii animaţi de o dorinţă comună. Copiii vin la cercuri şi
participă la activitatea lor însufleţiţi de dorinţa de a crea şi de a-şi afirma aptitudinile. Pentru unii este o
chemare vocaţională, pentru alţii, poate, un interes de moment. Oricum, activitatea de cerc, îi uneşte într-o
acţiune cooperantă. Activităţile acestor cercuri s-au finalizat prin: concursuri, serbări în limba germană,
engleză, dansuri prezentate cu ocazia diferitelor evenimente.
copiilor dintr-o grupă, mai multe grupe, sau chiar clase de copii din mai multe şcoli. Aceste activităţi le
oferă destindere, recreere, voie bună, satisfacţiile atmosferei de grup, iar unora dintre ei posibilitatea unei
303
Vizionările si spectacolele sunt forme de activitate extraşcolară prin care copilul face cunoştinţă cu
minunata lume a artei. Deşi, în majoritatea cazurilor, aceasta formă de activitate îl pune pe copil în rolul de
spectator, valoarea ei deosebită constă în faptul ca ea este o inepuizabilă sursă de impresii puternice şi
apelează permanent la afectivitatea copilului.
Vizionarea filmelor, spectacolelor şi emisiunilor TV, poate constitui o sursă de informaţii, dar şi un
punct de plecare in organizarea unor activitati interesante.
Importanţa educativă a serbărilor constă în conţinutul artistic prezentat, precum şi în atmosfera
sărbătorească, deschisă, instalată cu acest prilej.
Concursurile ca formă de activitate extracurriculară dezvoltă copiilor dragostea şi interesul pentru
frumos, sensibilitatea şi personalitatea copiilor şi ajută dascălii în depistarea tinerelor talente artistice în
vederea cultivării şi promovării lor.
Organizate într-o manieră plăcută, relaxantă, cu un caracter recreativ, aceste forme de activitate se
desfăşoară în timpul liber al copiilor, au un caracter recreativ, dau posibilitatea copiilor să-şi manifeste
spiritul de iniţiativă, au un efect pozitiv pentru munca desfăşurată în grup şi sunt caracterizate prin optimism
şi umor.
Bibliografie:
3. Crăciunescu, Nedelea, Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar, în
4. Bruner, J.S, Procesul educaţiei intelectuale, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1970
304
"ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE"
PROF. ÎNV. PRIMAR MOLDOVAN VASILICA
frumuseţea costumului popular românesc, a dansului, a obiceiurilor, al sentimentului de dragoste de
patrie.Astfel cunoaşterea spontană, mai întâi a mediului înconjurător, reprezintă punctul de pornire al unui
şir întreg de acţiuni conştiente care vor duce, cu timpul, la consolidarea sentimentului de dragoste faţă de
patrie.Şi aceasta pentru că satul, oraşul, ţinutul natal constituie o părticică din ţară, iar istoria lor reprezintă
o parte integrantă din istoria patriei.De aceea prin intermediul activităţilor care se organizează în vederea
micilor şcolari.
însuşi cartea respectivă. Ţinând seama de rolul important pe care-l joacă emoţiile estetice în viaţa spirituală
a copiilor de vârstă şcolară mică şi mijlocie, am urmărit nu numai vizionarea, ci chiar punerea în scenă a
unor piese pentru copii. Aceste spectacole constituie încercări destul de grele la care elevii trebuie să se
prezinte la un înalt nivel artistic şi de disciplină, dar contribuie foarte mult la stimulare
extraşcolare permite şi manifestarea creativităţii de grup, a relaţiilor creative. În acest cadru, şi educatorul
copii.
programului şcolar.Pot fi şi activităţi extraşcolare de masă - excursii, concursuri, spectacole, serbări etc.-
sau activităţi extraşcolare în cercuri de elevi.În acest sens, termenul este echivalent cu educaţie
artistice, ştiinţifice, activităţi sportive, obşteşti, turistice ş.a.m.d. Astfel de activităţi oferă numeroase
prilejuri de afirmare a elevilor, de dezvoltare a personalităţii acestora, întrucât lumea actuală este stăpânită
de televizor sau de calculator
305
Activităţile turistice sunt activităţi extracurriculare cu o deosebită valoare formativă. Ele se pot realiza
sub forma plimbărilor, excursiilor sau taberelor.
şcoală.
Am constatat că aceste activităţi au îmbogăţit cunoştinţele elevilor despre viaţa plantelor şi a
animalelor, dar au încurajat şi exprimarea liberă a copiilor în afara clasei. S-a mai observat că ei pot
reprezenta cu mai multă creativitate realitatea atunci când desenează, modelează sau au de alcătuit scurte
texte .
Carnavalul este o manifestare veselă, antrenantă, plină de mişcare şi surprize.
Concursurile sunt forme competiţionale de activitate extraşcolară, organizate pe diferite teme.
ş.a.m.d. determinând astfel şi dezvoltarea creativităţii.
care să întregească educaţia şcolară, contribuind la formarea personalităţii. De aceea şcoala trebuie să fie
BIBLIOGRAFIE:
Bucureşti
306
PERSONALITĂȚII COPILULUI
PROF. MORAR CLAUDIA

LICEUL TEHNOLOGIC CONSTRUCȚII MAȘINI MIOVENI, JUD.ARGEȘ
,,Şcoala trebuie să urmărească tot timpul ca tânărul să părăsească băncile ei nu ca specialist, ci ca

o personalitate armonioasă.’’ (Albert Einstein)

fi redus numai la activitatea instructiv-educativă care se desfăşoară în cadrul lecţiilor. Se folosesc şi alte
forme de activitate, cum ar fi: cercurile organizate la diferite obiecte, vizitele şi excursiile, concursurile
şi pasiunilor, stimulează creativitatea in diferite domenii, oferă cadrul afirmării şi recunoaşterii
performanţelor, cultivarea unui stil de viata civilizat. Participând la activităţi extraşcolare, elevii sunt
invăţaţi să respecte libertatea de opinie şi pluralismul, să se respecte reciproc, să îşi asume responsabilitatea
pentru propriile fapte, să aibă o atitudine participativă.
norme disciplinare” [5, p. 288]. Activităţile extraşcolare au unele particularităţi prin care se deosebesc de
activităţile şcolare. Ele sunt diferite din punct de vedere al conţinutului, duratei, metodelor folosite şi
formelor de organizare a activităţii. Conţinutul activităţilor extraşcolare nu este stabilit printr-un curriculum
obligatoriu; elevii au libertatea deplină de a alege conţinuturile care sunt în perfectă concordanţă cu
interesele şi dorinţele elevilor.
teatru şi filme la cinematograf, elevii îşi cultivă dragostea pentru frumos. Organizarea şi desfăşurarea
activităţilor extraşcolare respectă anumite condiţii: sunt subordonate procesului de învăţământ care se
desfăşoară în clasă; se evită supraîncărcarea elevilor; se desfăşoară în colectiv, fiind create şi organizate pe
principiul liberului consimţământ; la antrenarea elevilor trebuie să se ţină seama de particularităţile de
vârstă şi intereseleelevilor, precum şi de posibilităţile de realizare pe care le au, fără să fie reţinuţi de la ore
sau pregătirea lecţiilor.Excursiile şi vizitele sunt acţiuni cu caracter de masă organizate în scopul îmbogăţirii
experienţei de viaţă a elevilor. Aceste activităţi se organizează în funcţie de conţinutul lecţiilor și „Prin
conținutul lor se deosebesc de cele cu caracter didactic. Organizate la nivelul clasei sau școlii, cu participare
benevolă, ele urmăresc lărgirea orizontului de cunoștințe etc.” [5, p. 454]. Vizitarea unui muzeu, expoziţii,
a unui atelier al meșterului popular sau artist plastic poate fi o situaţie de învăţare cu scop cultural-artistic,
dar şi un moment de reconciliere ori de introspecţie, în funcţie de educaţia anterioară a elevilor sau de
tematica în care se încadrează excursia.
dezvoltarea imaginaţiei creatoare şi a sensibilităţii artistice.
307
timp ce conţinutul şi desfăşurarea activităţilorîn afara clasei au conţinut flexibil şi foarte variat, cuprinzând
cunoştinţe din domeniul artei, ştiinţei, tehnicii, sportului.
elevilor.
Bibliografie
1981.
308
ROLUL ACTIVITAŢILE EXTRAŞCOLARE
ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR
MORARU ANCUTA DIANA
Trăim într-o lume care se dezvoltă continuu şi care este într-o permanentă schimbare, evoluând.
Grădiniţa are menirea de a transmite valori culturale, istorice şi sociale la nivelul cerinţelor educaţionale.
Datoria educatoarelor, care sunt deschizătoare de drumuri, este de a-i implica pe copii în diverse activităţi
care să coincidă cu societatea de azi .Dintre aceste activităţi care-i motivează şi le atrag interesul de a
participa cu plăcere sunt activităţile extracurriculare.
îşi manifestă imaginaţia şi creativitatea (prin interpretarea unor roluri la serbările de 8 martie, Crăciun,
sfârşit de an, prin realizarea unor desene interesante şi creative pe asfalt cu ocazia zilei de 1 iunie) şi cadrul
pedagogic dar şi dragostea făţă de copii.
copiilor în acest cadru. În învăţământul preşcolar şi şcolar avem misiunea de a-i forma pe copii sub aspect
psihointelectual, fizic şi socio-afectiv dar şi pentru o mai bună integrare socială. Astfel se impun activităţile
extracurriculare, care nu sunt fixate de programa şcolară ci de copii, conform intereselor şi dorinţelor lor.
De cele mai multe ori conţinutul acestora poate fi o continuare la un nivel mai înalt, a ceea ce şi-au însuşit
copii în cadrul activităţilor didactice. De exemplu în cadrul activităţilor din domeniul ştiinve, la activităţile
de cuboaştere a mediului după ce copiii au observat pe planşe anumite animale domestice sau sălbatice se
poate propune o activitate extraşcolară- vizitarea unei grădinii zoologice cu scopul de a-şi fixa ci
îmbunătăţii cunoctinţele legate de aceste animale.
Activităvile extracuriculare sunt activităţii complementare, activităţi de învăţare realizate la grupă şi
urmăreşte îmbogăţirea informaţiilor primite în cadul activităţii didactice, cultivă interesul pentru
un mod plăcut şi util, contribuind în felul acesta la formarea personalităţii copilului.
De aceea grădiniţa trebuie să ofere diverse astfel de activităţii pentru ai atrage pe copii. Dintre aceste
activităţii putem exemplifica:
- organizarea unor jocuri potrivite fiecărui nivel de vârstă;
- vizionarea unor spectacole de teatru;
- serbări şi şezătorii;
- vizite şi plimbării (prin parcuri, grădinii zoologice);
- concursuri ccolare;
- excursii ci tabere;
- activităţii desfăşurate cu scopul ajutării unor persoane aflate la nevoie, în folosul comunităţii locale
şi a protejării mediului înconjurător;
- proiecte educaţionale iniţiate în parteneriat cu anumite instituţii: alte grădinive, şcoala, primăria,
Grija noastă de educator trebuie să fie ca obiectivele instructiv educative pe care le propunem să fie
urmărite, să primeze şi să fie prezentate într-un mod echilibrat având grijă să existe şi momente recreative
pentru a obţine nişte rezultate extraordinare. Menirea noastră este de a trezi curiozitatea viitorilor indivizii
ai societăţii de ale potolii această curiozitate şi de ai pregătii pentru viaţă, atât cu ajutorul activităţilor
BIBLIOGRAFIE:
• Ciubuc Iuliana, Armonia naturii, Editura Aureo, Oradea, 2011, pagina 110
• Mangri. F, Elisei.E, Dorobeti, T, Bucovală .G, Experienţe didactice şi pedagogice de success, Poarta
Albă, 2010, pagina 230
309
PROF. MOREGA IONELA ADRIANA

COLEGIUL TEHNIC MOTRU

armonioasă a individualităţii umane, formarea personalităţii autonome şi creative. Un rol deosebit de
important în vederea atingerii acestui ideal îl are educaţia non-formală. Educaţia non-formală completează
educaţia formală într-un cadru instituţionalizat situat în afara sistemului de invăţământ, dar şi în interiorul
acestuia, constituind o punte între cunoştinţele asimilate la lecţii şi informaţiile acumulate informal. Şcoala
contemporană, centrată pe elev, are un rol bine precizat în dezvoltarea uriaşului potenţial intelectual,
reprezentat de inteligenţă şi creativitate, care, pus in valoare, va asigura neîntrerupt progresul social-uman.
Demersurile educaţionale, vizând dezvoltarea personalităţii elevilor, impun participarea activă, conştientă
şi responsabilă a acestora în propria formare.
Diferenţierea şi individualizarea demersului educativ trebuie să devină un scop şi un mijloc în acelaşi
timp. Dezvoltarea personalităţii elevilor este condiţionată de folosirea unor metode adecvate, care să
permită individualizarea invaţământului, astfel încat fiecare elev să-şi dezvolte la maximum capacităţile şi
acest demers. Componenentă importantă a educaţiei nonformale, activităţile extraşcolare (extradidactice
sau extracurriculare) oferă cele mai eficiente metode de formare a caracterului copilului încă din clasele
eficientă şi rapidă a elevilor în colectivitate.
Această integrare facilitează la randul ei procesul de autocunoaştere. Implicându-se în acest tip de
activităţi, elevii devin “subiecţi” conştienţi ai acţiunii, trăind intens succesele sau insuccesele propriei lor
activităţi. Ei devin capabili să-şi orienteze curiozitatea nu numai asupra lumii exterioare, ci şi asupra
propriei persoane. Se formează astfel ,,imaginea de sine’’, esenţială în succesul şcolar. Programul
activităţilor extracurriculare, stabilit ca o unitate in ethosul si cultura organizaţională a şcolii, vizează acţiuni
care să îi ajute pe elevi să îşi însuşească ideile de corectitudine şi respect, să cunoască şi să respecte valorile
culturale si etnice ale comunităţii, să trăiască experienţe de viaţă competitive. Elevii pot să decidă în bună
masură asupra obiectivelor, conţinuturilor şi mijloacelor de realizare a acestor activităţi, contribuind astfel
la dezvoltarea vieţii comunităţii şcolare din care fac parte.
Activităţile extraşcolare respectă principiul egalităţii şanselor, oferind fiecărui elev posibilitatea de a
se implica, indiferent de rezultatele sale şcolare. Se dezvoltă astfel sentimentul încrederii în sine, în forţele
proprii, fapt care va avea ulterior o mare influenţă asupra succesului şcolar. Unul din scopurile principale
ale educaţiei non-formale îl reprezintă creşterea gradului de adaptabilitate a copiilor la viaţa socială,
respectiv dezvoltarea autonomiei personale şi sociale, a comportamentului în grup.
Activitatile extrascolare ale copiilor au caracter interdisciplinar, care ajuta la formarea caracterului
celor mici, inca de la varste fragede. Printre activitatile extrascolare cele mai indicate pentru cei mici se
numara excursiile, drumetiile, vizionarile de filme, piese de teatru sau spectacolele de magie. Prin
participarea la astfel de evenimente, ii ajutam pe copii sa isi dezvolte abilitatile de comunicare si socializare,
de observatie, de dezvoltare a culturii, memoriei si imaginatiei.
Este indicat ca aceste activitati sa implice direct copilul si sa il ajute sa il ajute sa depinda obiceiuri
pozitive, care in timp sa il ajute sa se descurce singur in orice situatie. Indiferent ca printre activitatile
extrascolare pe care le alegem pentru copil se afla cele de teatru, muzica, arta, gimnastica, inot, arte martiale,
fiecare dintre acestea il va ajuta sa isi faca prieteni noi, sa aiba mai multa incredere in el si sa isi dezvolte
noi hobby-uri.
In plus, oamenii de stiinta au explicat ca participarea la astfel de activitati reduce riscul aparitiei
depresiei si a consumului de alcool si droguri. De asemenea, copiii vor fi mai motivati sa reuseasca in tot
ceea ce si-au propus si vor reusi sa obtina note mari la scoala, deoarece isi vor dezvolta capacitatile de
invatare, cultura generala, memorie, simt critic, etc.
Activitatile sportive sunt preferatele celor mai multi parinti, pentru ca acestea ii ajuta pe copii sa aiba
o viata ordonata, sa aiba un program stabilit, pe care il respecta zilnic, un regim alimentar si un stil de viata
310
sanatos. Chiar si esecul in aceste activitati ii va invata pe copii cateva lectii valoroase, cum ar fi ca pentru
Mai mult, activitatile extracurriculare ii ajuta pe cei mici sa se adapteze mult mai usor la conditii si
medii noi si uneori dificile si sa lucreze sub presiune. Experienta dobandita in acest mod ii ajuta sa isi
pastreze concentrarea si eficienta, indiferent de temperaturi, de zgomote sau de factorii disturbatori din jur.
311
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE IN EDUCAȚIA COPILULUI
PROF. ÎNV. PREȘC: MOȘ MONICA, G.P.P.”5 URSULEȚI”, RONTĂU
mari si nimic nu ne permite sa stim cum va fi lumea lor. Atunci sa-i invatam sa se adapteze.” (Maria
creativ in diferite domenii. Incepand de la cea mai frageda varsta, copiii acumuleaza o serie de cunostinte
Grija fata de timpul liber al copilului, atitudinea de cunoastere a dorintelor copiilor si de respectare a
acestora trebuie sa fie dominantele acestui tip de activitati. Acestea le ofera destindere, incredere, recreere,
voie buna, iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmari si recunoastere a aptitudinilor. Activitatea educativa
scolara si extrascolara dezvolta gandirea critica si stimuleaza implicarea tinerei generatii in actul decizional
in contextul respectarii drepturilor omului si al asumarii responsabilitatilor sociale, realizandu-se, astfel, o
simbioza lucrativa intre componenta cognitiva si cea comportamentala.
imprevizibil.
pregătirea copilului pentru viaţă.
numai asupra lumii exterioare, ci şi asupra propriei persoane. Activităţile extraşcolare respectă principiul
egalităţii şanselor, oferind fiecărui elev posibilitatea de a se implica, indiferent de rezultatele sale şcolare.
Se dezvoltă astfel sentimentul încrederii în sine, în forţele proprii, fapt care va avea ulterior o mare influenţă
asupra succesului şcolar. Unul din scopurile principale ale educaţiei non-formale îl reprezintă creşterea
gradului de adaptabilitate a copiilor la viaţa socială, respectiv dezvoltarea autonomiei personale şi sociale,
a comportamentului în grup.’
religioasă, moral-civică, patriotică, fizică. Educaţia intelectuală ocupă un rol central în formarea integrală
a personalităţii elevului. Prin caracterul lor ludic, activităţile extradidactice formează şi modelează
inteligenţa elevilor. Ele dezvoltă totodată curiozitatea ştiinţifică, interesele de cunoaştere, spiritul de
observaţie, creativitatea şi nu în ultimul rând gândirea critică a elevilor. Cadrelor didactice le revine sarcina
de a stârni interesul elevilor pentru participarea la concursuri de creaţie literară, informatică, fizică, chimie,
matematică, tehnico-ştiinţifice, simpozioane şi sesiuni de comunicări ştiinţifice, concursuri naţionale de
jocuri logice, concursuri de şah etc. Prin participarea la concursuri de cultură şi civilizaţie europeană,
concursuri de limbi străine, festivaluri naţionale de teatru în limbile de circulaţie internaţională, proiecte
interdisciplinare, serbări şi carnavaluri de Ziua Îndrăgostiţilor, Halloween, Crăciun, Paşte, Zilua Europei
elevii se familiarizează cu limba, cultura, tradiţiile şi obiceiurile altor popoare, creându-se astfel punţi de
legătură între civilizaţii. Ei învaţă să fie toleranţi şi deschişi spre alte culturi şi să respecte valorile culturale
ale acestora. Datorită caracterului lor interdisciplinar, activităţile extracurriculare constituie pentru elevi un
312
prilej de lărgire a cunoştinţelor de cultură generală, facilitând formarea culturii profesionale şi duc la
formarea competenţelor transdisciplinare.
exersare şi cultivare a diferitelor înclinaţii, aptitudini, capacităţi. O altă dimensiune importantă a
personalităţii elevului o constituie educaţia moral-civică.
Activităţile extraşcolare stimulează implicarea tinerilor în promovarea valorilor şi principiilor etice
: dreptate, toleranţă, pace, cetăţenie activă, respectarea drepturilor omului, prietenie, dragoste şi respect faţă
de părinţi, spirit de sacrificiu. Participând la activităţi extraşcolare, elevii sunt invăţaţi să respecte libertatea
de opinie şi pluralismul, să se respecte reciproc, să îşi asume responsabilitatea pentru propriile fapte, să aibă
o atitudine participativă. Un bun exemplu în vederea atingerii acestor obiective îl constituie activităţile
Consiliului Elevilor, acţiunile civice în comunitate (vizite, excursii, schimburi între şcoli, acţiuni de sprijin
pentru persoanele defavorizate, activităţi voluntare), acţiunile de petrecere a timpului liber în grup (cluburi,
sărbătoriţii primesc cadouri şi se bucură de atenţia celorlalţi copii, serbările de Ziua Mamei etc.
Bibliografie:
1. IONESCU, M.; CHIŞ, V. – Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire
în “Învăţământul primar“ nr. 1 /2000, Ed. Discipol, Bucureşti
3. - Preda. Viorica, Metodica activităţilor instructiv educative în grădiniţa de copii, Editura
«Gheorghe Cârţu Alexandru», Craiova 2009
313
PROF. INV. PRESCOLAR: MOSILA MANUELA

GRADINITA CU P.P.NR.23 TIMISOARA
locale.
Aceste activităţi au caracter ocazional şi iau forme foarte variate:
- excursii;
Excursiile şi taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile
ţării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii cunosc
locul natal în care au trăit, muncit şi luptat înaintaşii lor învăţând astfel să-şi iubească ţara, cu trecutul şi
prezentul ei. Prin excursii copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au
creat opere de artă scriitori şi artişti.
Vizionările şi spectacolele constituie o altă formă de activitate extracurriculară în grădiniţe, prin
care copilul face cunoştinţă cu lumea minunată a artei.
Vizionarea unor filme, diafilme, spectacole de teatru precum şi a emisiunilor TV, poate constitui
de asemenea o sursă de informaţii, dar în acelaşi timp un punct de plecare în organizarea unor acţiuni
interesante.
314
ÎN EDUCAŢIA COPIIILOR
MOŢOI DENISIA-ADELINA
GRĂDINIŢA NR. 1 STREHAIA, JUD. MH
Spunea marele pedagog, Maria Montessori, că un aspect mult mai important în educaţia copiiilor
noştri îl reprezintă instruirea lor în adaptare, cu atât mai mult cu cât, atunci când vor creşte mari, această
lume în care şi pentru care noi îi pregătim, nu va mai exista.
De altfel, un alt pedagog cunoscut, dar american, Bruner, era de părere că „oricărui copil, la orice
stadiu de dezvoltare i se poate preda cu succes, într-o formă intelectuală adecvată, orice temă”, în măsura
în care se folosesc doar metode şi procedee adecvate stadiului respectiv de dezvoltare, în care se află copilul
la acel moment, şi dacă materia pe care trebuie să i-o prezinţi, este expusă „într-o formă mai simplă, astfel
cunoştinţelor”.
Şcoala, în esenţa ei, este mediul principal în care se asigură un proces instructiv-educativ pentru
copii, cuprinzator, temeinic şi esenţial în formarea şi dezvoltarea lui ca personalitate activă şi creatoare în
societate.În cuprinsul său, procesul instructiv-educartiv se bazează pe multitudinea activităţilor curricular
desfăşurate cu copiii de către cadrul didactic, într-un spaţiu instituţionalizat, optim. Însă, pe de altă parte,
în acest cuprins, regăsim strecurate, şi un cumul de activităţi extraşcolare menite să se desfăşoare dincolo
de procesul de învăţământ şi care urmăresc să identifice şi să cultive corespondenţa cea mai potrivită dintre
aptitudini, talente, precum şi să cultive un stil de viaţă civilizat, să stimuleze comportamentul creativ într-
o varietate de domenii.
Începând de la naştere, copiii acumulează o multitudine de cunoştinţe punându-i în contact direct cu
obiecte şi fenomene din natură, cu diferite material sintetice, corelativ cu libertatea de mişcare şi de a se
juca.Acestea sunt şi trebuinţe esenţiale în cooperarea, împăcarea cu şcoala.
Aşadar, scopul activităţilor extraşcolare îl reprezintă dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea
tuturor copiiilor de orice vârstă în activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru
activităţi socio-culturale, descoperirea talentelor şi a aptitudinilor deosebite, facilitarea integrării în mediul
şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară, fructificarea talentelor propri, respectiv corelarea
aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Toate activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal,
cel mai potrivit fiind în afara cadrului şcolar, a instituţiilor şcolare, dar care să permită copiiilor cu dificultăţi
Există o diversitate de activităţi extraşcolare care pot fi desfăşurate. Unele pot să pornească din ideile
şi recomandarile cadrului didactic care cunoaşte foarte bine necesităţile şi dorinţele copiiilor lui, iar alte
activităţi extraşcolare pot să izvorască chiar din iniţiativa copiiilor, din motivele lor de cunoaştere, din
aspiraţii încă nebănuite şi neafirmate.
Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memorial, vizionarea emisiunilor
muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, plimbări şi excursii în natură, concursuri pe diferite
teme, diferite spectacole şi tradinţii din comunitatea locală şi nu numai, sunt câteva exemple de activităţi
extraşcolare care pot fi desfăşurate cu copiii de orice vârstă, adaptate, desigur, la momentul dezvoltării lor.
Fiecare dintre aceste activităţi are un rol bine stabilit în formarea şi dezvoltarea copiiilor ca personalităţi
active şi creatoare.
315
ÎNV. ED. MOVILĂ VALENTINA

CSEI FĂGĂRAȘ (SEDIUL VICTORIA) BRAȘOV
și opiniuni din diferiți autori, ci a le deschide calea cum să priceapă lucrurile.”
John Amos Comenius
Activitățile extrașcolare se referă la acele activități realizate în afara mediului școlar, la care participă
clasa de elevi, mai multe clase sau mai multe instituții de învățământ. Acestea sunt foarte importante pentru
dezvoltarea armonioasă a copilului prin faptul că ajută elevii la formarea unei atitudini pozitive față de
învățare, li se formează abilități practice și strategii de rezolvare de probleme.
Un alt aspect pozitiv al activităților extrașcolare este faptul că îl fac pe copil mai responsabil, iar
această responsabilitate îl pregătește pentru viitor. Implicarea în aceste activități ajută elevul să întâlnească
alți elevi, cu experiențe diferite, îl ajută să-și facă prieteni, să socializeze, acest lucru fiind foarte important
în cazul copiilor care întâmpină dificultăți de comunicare.
Astfel de activități sunt foarte importante deoarece scoate copilul din fața televizorului, telefonului,
calculatorului și internetului care fac din copii niște oameni incapabili de a se controla comportamental și
emoțional.
Activitățile extrașcolare au în vedere acele activități cu rol complementar orelor clasice de predare-
învățare. Ele pot fi excursii, drumeții, vizite la muzee, la diverse instituții publice, la alte unități de
învățământ, vizionarea de spectacole de teatru, operă, activități artistice, cluburi tematice, activități sportive,
legate de protecția mediului și exemplele pot continua. Practicate de timpuriu, activitățile din afara școlii,
joacă un rol important în creşterea şi dezvoltarea copiilor oferind acestuia posibilitatea de a se mişca, de a
interacţiona, de a se relaxa, de a se exprima liber, de a descoperi și de a experimenta.
O altă caracteristică a activităților extrașcolare o reprezintă legătura acestora cu partea practică.
inițiere și organizare, cât și în modul de desfășurare a acestora. Condiția principală pentru perceperea
corectă a mesajului o reprezintă demersul adoptat de cadrul didactic, metodele, procedeele, modul și
modalitățile utilizate, precum și cadrul în care se desfășoară procesul.
Fiecare activitate desfășurată aduce plus valoare copiilor astfel:
- excursiile contribuie la acumulare de cunoștințe despre geografie, despre frumusețile și bogățiile ei;
- drumețiile dezvoltă dragostea pentru natură, îmbogățesc cunoștințele despre floră și faună și pot
vedea pe viu ceea ce au învățat la clasă;
- cercurile tematice îndrumă spre descoperirea de hobby- uri, leagă prietenii și dezvoltă capacitatea
de a lucra în grup sau echipă;
- vizitele la muzee, case memoriale, expoziții constituie un mijloc de a prețui valorile istorice,
folclorice și culturale ale tării noastre;
- vizionarea de spectacole de teatru sau muzicale pot orienta copiii spre aceste domenii în activitățile
lor viitoare.
În concluzie, activităţile extrașcolare duc la valorificarea şi dezvoltarea intereselor şi aptitudinilor;
organizează plăcut timpul liber al copiilor; își pot manifesta liber dorința de a participa și spiritul de
inițiativă; cadrul în care se desfășoară dă un sentiment de siguranţă şi încredere și contribuie la dezvoltarea
316
Bibliografie
2. NICOLA, I., Tratat de pedagogie școlară, București, Aramis, 2000
3. LAZĂR V., CĂRĂȘEL A., Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Ed. Arves, Craiova,
2007.
4. IUCU, R., Instruire extraşcolară. Perspective teoretice şi aplicative, Iaşi, Polirom, 2001.
317
INST. ALINA-IOANA MUNCACIU-STAN

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ”LIVIU REBREANU”, CLUJ-NAPOCA
Școala are rolul principal de conducător în educaţia elevilor. Aceasta asigură însuşirea unui sistem
de cunoştinţe, formarea priceperilor şi deprinderilor necesare în viaţă, dezvoltarea morală, estetică şi fizică
a elevilor, pregătirea lor profesională. Schimbările rapide din societatea contemporană şi mai ales din
relaţiile de comunicare au lărgit sfera educaţiei şcolare, prin completarea cu educaţia nonformală sau
extraşcolară.
Educaţia nonformală sau extraşcolară este o acţiune organizată, desfăşurată în afara clasei, în
cluburile elevilor, prin cercurile de profil, oferindu-le copiilor posibilităţi de selecţionare, sistematizare,
interpretare şi utilizare a informaţiei. Scopul este sprijinirea copiilor în descoperirea şi valorificarea maximă
a propriilor disponibilităţi. Se pune accent pe competiţie şi înnoire, pe diversificarea activităţilor de timp
liber, care permit şi stimulează drumul către cercetări şi invenţie, dar şi pe autonomia copiilor.
Activităţile extraşcolare se desfăşoară în timpul liber al elevilor, evitându-se, desigur, supraîncărcarea
lor. Organizarea unor activităţi instructive şi recreative, interesante şi utile, previn plictiseala şi antrenarea
tinerilor în activităţile antisociale. Conţinutul activităţilor nu este fixat de programa şcolară, ci de profesor
împreună cu elevii, conform intereselor şi dorinţelor lor, ținându-se cont de posibilităţile locale, tradiţiile
culturale, profesiile dominante într-o localitate și alte aspecte. Dar, activităţile extraşcolare se pot desfăşura
şi sub formă individuală : lectură practică, pregătirea unui referat, alcătuirea unui album, activitate de
cercetare în laboratoare, exersarea pentru îmbunătăţirea performanţelor de muzică, desen, pictură, în toate
aceste cazuri fiind necesară îndrumarea.
Studiile de specialitate susțin că acestea ajută elevii la formarea unei atitudini pozitive față de
învățare, având performanțe școlare mai ridicate, li se formează abilități practice diversificate, dar și
strategii adecvate de rezolvare de probleme. Pe lângă toate acestea, activitățile extrașcolare acționează și
asupra stimei de sine, iar sentimentul de împlinire este mult mai ridicat.
Aceste activități înglobează activitățile organizate de școală, în afara mediului școlar sau/și de către
alte instituții extrașcolare specializate (cluburi sportive, cluburi și palate ale copiilor, școli de artă/ muzică
pentru copii, etc.).
O altă particularitate a activităților extrașcolare, de o importanță majoră, o constituie legătura acestora
cu partea practică și anume, aplicarea cunoștințelor are valoarea unui exercițiu de dezvoltare a aptitudinilor
elevilor. Astfel, elevii pot fi antrenați atât în inițiere și organizare, cât și în modul de desfășurare a acestora.
decizional, realizându-se astfel o simbioză între componenta cognitivă și cea comportamentală.
Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe, punându-i în contact
direct cu obiectele si fenomenele din natura. În cadrul acestor activităţi extrașcolare, elevii învață să
folosească surse informaţionale diverse, să întocmească colecţii, să sistematizeze date, învaţă să înveţe.
Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să
le influenţeze dezvoltarea.
Organizarea unor vizite la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale, constituie
un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru. Vizionarea unor
piese de teatru pentru copii stimulează şi orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzica, sport,
poezie și altele. Excursiile si taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre
frumuseţile ţării, la educarea respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură.
De asemenea, serbările şi festivităţile marchează evenimentele importante din viaţa şcolarului, din punct
de vedere educativ oferindu-le elevilor răsplata primită după muncă.
Activităţile extraşcolare sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc bucurie și
facilitează acumularea de cunoştinţe și contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la
dăruire, la astfel de activităţi.
318
Este garantată reușita, dacă avem încredere în imaginaţia lor şi în dragostea din sufletul copiilor,
lăsându-i pe ei să ne conducă spre acţiuni deosebite.
Bibliografie:
1. Cernea, M. - Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ,
Ed. Discipol, Bucureşti, 2000
2. Ţîru C.M. - Pedagogia activităţilor extracurriculare – Suport de curs, Cluj-Napoca, 2007
319
IEPURASUL DE PASTE
PROF. MUNTEANU CORNEL MARIAN

EDUCATIE FIZICA SI SPORT
SCOALA GIMNAZIALA NR. 96 , SECTOR 4 BUCURESTI
Iepurasul de Paste este un personaj indragit de copiii de pretutindeni si de toate varstele. El

este asteptat cu cadouri si oua de ciocolata in ajunul sarbatorilor Pascale. Legat de aparitia
iepurasului de Paste exista mai multe legende. Se pare ca iepurasul si-a facut aparitia pentru prima
oara in Germania, in jurul anului 1500. Primii iepurasi comestibili au fost confectionati tot in
Germania, in anul 1800, si erau realizati din aluat de patiserie si zahar.
Legenda Iepurasului de Paste

Se spune ca acum mii de ani, o pasare nemaivazuta pana atunci si-a facut cuibul intr-un copac batran,
dintr-o poienita. Pasarea era de o frumusete rara, penele ii straluceau in lumina soarelui in toate culorile
curcubeului, iar atunci cand canta, vantul statea in loc sa o asculte. Pasarea era iubita de toate vietuitoarele
padurii si fermecase intreg tinutul cu trilurile sale.
Insa intr-o zi friguroasa de iarna, pasarea a incetat sa mai cante si a cazut bolnava din copac. Vietatile
padurii au mers intr-un suflet la zeita Ostara, zeita Lunii pentru a o salva de la moarte pe pasarea maiastra
care bucura intreaga padure cu trilurile sale.
Zeita Ostara a trasformat atunci pasarea in iepuras, dar i-a lasat insa puterea de a face oua. In perioada
echinoctiului de primavara, toata padurea sarbatoarea atat venirea primaverii si a anotimpului calduros, cat
si pe zeita Ostara. Toate animalele padurii au venit la zeita cu ofranda, iar iepurasul, in semn de recunostinta
ca i-a salvat viata, i-a adus zeitei un cos plin cu oua, vopsite in toate culorile curcubeului. De atunci,
iepurasul a continuat sa ii aduca zeitei cate un cos cu oua colorate, in semn de recunostinta.
O alta legenda vorbeste despre o zeita anglo-saxona, a carui slujitor credincios era un iepuras. Se
spune ca tocmai acest iepuras a vopsit pentru prima data ouale intr-o zi frumoasa de primavara.
Mituri despre iepuras
Iepurele a fost un simbol important inca din antichitate. Despre el se spune ca reprezinta fertilitatea,
abundenta si norocul si este asociat cu Luna. Multe legende spun ca iepurele este fie fratele Lunii, fie un
locuitor de pe Luna. Se mai spuna ca daca privesti cu atentie Luna plina vei observ silueta unui iepure sau
urmele labutelor.
Vechii azteci credeau ca iepurele a primit de la zei misiunea de a veghea trecerea timpului si a
anotimpurilor. Amerindienii spun cred ca iepurele a furat de la soare focul si l-a adus oamenilor, iar de
atunci iepuerele se ascunde de lumina soarelui. O alta legenda spune ca pentru a-i potoli foamea lui Budha,
iepurasul s-a jerfi pe sine, iar in semn de recunostinta Budha i-a daruit o casa pe Luna.
Iepurasul si Pastele
Inainte de toate insa, iepurasul este considerat un simbol al fertilitatii si al renasterii naturii. Asocierea
lui cu sarbatoarea de Paste este legata tocmai de anotimpul in care are loc aceasta sarbatoare, cu renasterea
naturii si a vietii. Iepurasul de Paste este astfel un personaj indragit de copii, care il asteapta in ajunul
Pastelui cu cadouri si oua din ciocolata. Copiii cuminti primesc in aceasta zi numeroase dulciuri din
ciocolata confectionate chiar de iepuras.
In perioada sarbatorilor pascale, iepurasul este un simbol al primavarii si ofera copiilor cuminti
cadouri si oua colorate sau din ciocolata. Mare jucaus, iepurasul obisnuieste sa ascunda cosuletele cu oua
prin gradina sau prin casa si sa ii lase pe cei mici sa le gaseasca.
BIBLIOGRAFIE
1. https://timp-liber.acasa.ro/noutati-290/legenda-iepurasului-de-paste-12537.html
2. https://www.crestinortodox.ro/datini-obiceiuri-superstitii/iepurasul-paste-68751.html
320
„TE SALUT, TINERET ÎN ADIDAȘI!”
PROF. MUNTEANU MARIANA
Aveam în minte versurile lui Adrian Păunescu, versuri pe care le vedeam ca motto al activității
noastre, pentru că îmi doream ca elevii să-și conștientizeze valoarea, să simtă și ei, așa cum simțeam noi la
vârsta lor, că sunt importanți și că nu trebuie să-și vândă sufletul pentru nimic în lume, că nu trebuie să își
lase visele ucise!
Nu-i cunoșteam pe toți, dar intuiam un colectiv dornic de a se afirma, vedeam aici copii „cu sufletul
pe buze”, dezarmant de sinceri, încă timizi, dar curajoși în felul lor.
Alegerea temei a venit simplu și firesc, chiar de la ei: FOLCLORUL ŞI TRADIŢIILE
ROMÂNEŞTI! Îmi tot spuneau ca vor să pregătească un dans popular sau mai multe, că se vor îmbrăca în
ie și blugi sau în costum național și atunci am avut revelația: „– Știu ce vom alege! Suntem în anul
Centenarului și, chiar dacă se fac multe activități cu tema aceasta, noi o vom face altfel!”
Timpul era scurt. Aveam la dispoziție doar două săptămâni pentru a pregăti nouă momente! Ne-am
dedicat toate resursele acestui scop, în fiecare zi repetând de zeci de ori dansuri, scenete, imnuri… Printre
toate acestea, eu am conștientizat la un moment dat, în „toiul repetițiilor” că noi nu pregătim un concurs,
că nu avem decât proba de „prezentare” în care copiii apar individual, în rest totul este făcut „în echipă”,
mi-am dat seama că, de fapt, noi pregătim nu un concurs, ci un spectacol, copiii fiind entuziasmați de tot
ceea ce începea să prindă contur treptat din munca întregii clase! Asta era pentru mine cel mai important!
Întotdeauna, prin această primă activitate organizată cu o clasă, am încercat să fac să se nască la copii
această emulație, acest spirit de colaborare prin care un colectiv începe să se sudeze și să devină „o clasă”,
o clasă cu personalitate, o clasă mândră de ceea ce este, cu dorința de „a fi cei mai buni” în toate, acesta
fiind doar începutul…
Ne aflam în săptămâna Crăciunului, miercuri, 19 decembrie, ziua mult-așteptată sosise! Emoții,
zăpăceală: „nu e totul gata”, „nu mai am costumul popular”, „trebuie să ducem scaune” etc.
La ora 12, spectacolul începea cu acordurile melodiei îndrăgitului Dan Spătaru „De vrei să știi ce
înseamnă român”, aplauze încurajatoare ne dădeau aripi… Pentru prima dată, am utilizat momente video,
proiectate, imagini superbe, datorită profesorului de română, care ne-a fost întotdeauna alături, la toate
activitățile mele de suflet și căruia îi mulțumim!
În momentul în care luminile s-au stins, publicul, surprins, a urmărit cu emoție poezia care a făcut
opt milioane de vizualizări pe Internet, „Românei, te iubesc!”, compusă și recitată de simpaticul Celentano,
din Las Fierbinți. Emoții, zâmbete sau lacrimi au făcut momentul să „ne meargă la suflet”. În al doilea
moment, fetele, intrând temătoare în scenă, au făcut elogiul generației tinere, un manifest al poetului Adrian
Păunescu:
„ Dacă sufletul tău înțelege/ De la rock pân’la imnuri şi rugi
Te salut, tineret în adidași, te salut, generație-n blugi!”
Al treilea moment al spectacolului, într-o atmosferă plină de mister, printre lumini și umbre, venit
adânc din spirit de român, videoclipul Lorei, „Rădăcini”, a adus în scenă, cu teamă și emoție, trei fete care
ne-au purtat pe aripile unui dans contemporan, cu rochii vaporoase, părul lung și ochi frumoși… Am
descoperit atunci o Iasmina plină de grație, cu o ținută demnă de o balerină, o Andra și o Georgiana
dornice de a se implica în ceva nou și dificil… le-am admirat curajul şi gingășia… era primul moment de
acest gen văzut aici.
Momentul al patrulea, răscolind conștiința și inimile noastre de români, pe fondul unor imagini din
Romania pitorească şi în acorduri de nai, ne-a vorbit chiar România, întruchipată de Lidia, chip de înger,
cu flori în păr, cu o rostire blândă, dar hotărâtă :”Sunt suflet din sufletul neamului meu…”
Echipa de suporteri ai Craiovei, ne-a adus în inimi mândria că suntem olteni, băieți și fete, concurenți
și public, elevi și profesori, uniți sub flamura eternei iubiri alb-albastre. Mi-am îndeplinit astfel un vis mai
vechi, acela de cânta împreună cu copiii acest imn și am descoperit că, după atâtea generații, fotbalul, care
ne unea în vremuri de restriște, are și acum același efect. Doar privindu-i pe copii, vedeai în ochii lor bucuria
și strigătul de luptă! Am găsit aici, cu surprindere și bucurie, un copil din clasa a zecea, Răzvan, care ni s-
a alăturat, a participat la toate repetițiile și a condus „galeria”, cântând puternic și încurajând pe toată lumea.
S-a dovedit a fi un foarte bun organizator, din momentul în care i-am spus: ”Poți să intri în formație, dacă
321
vrei să cânți cu noi!”, iar el mi-a răspuns: „ Chiar pot să intru? Mă primiți?!” nu a încetat să mă surprindă
prin tenacitate, implicare, seriozitate, fair-play. Nu a ținut cont că ajută spectacolul altei clase, pentru el a
contat bucuria unei clipe unice, o clipă alb-albastră… Mulțumim, Răzvan! Am primit și de la el o lecție,
aceea a încrederii acordate care, uneori, face minuni…
Tot organizator al echipei, Antonio, un suflet cald, onest, de cuvânt, a reușit să-și învingă teama care
îl făcea să nu-și dorească participarea la Bal. Alături de el, Andi, un copil sensibil, în aparență rebel, privind
cu greu în ochi pe cineva, zâmbind „în colțul gurii”, dar mergând mai departe, a făcut și el față provocării.
Darius, prietenul tuturor, a venit și el să încurajeze suporterii și a reușit să ne aducă atmosfera
stadionului, Mulțumim, Darius!
Proba de prezentare a scos la iveală frumusețe, nebănuită sub hainele simple, de școală, timiditate sau
îndrăzneală. Rând pe rând, „bobocii” ne-au zâmbit cu tot sufletul, mărturisindu-ne pasiunile lor, moto-ul
ales pentru viață.
Prima scenetă, Cristina și Mirela, „Reporterul și eleva”, au adus în prim-plan, cu discreție și
timiditate probleme ale școlii din zilele noastre. Am admirat determinarea lor, implicarea în toate dansurile
şi curajul de a veni în fața publicului și cu o scenetă.
A doua scenetă, „Doctorul și pacienta” a surprins prin apariția și seriozitatea lui Claudiu, în ipostază
de doctor, prin talentul lui actoricesc și prin implicarea Andrei într-o a doua provocare frumoasă, în luptă
permanentă cu timiditatea, credibilă și amuzantă în rolul pacientei ignorante.
A treia scenetă, „Cititorul de contor”, moment vesel ales de mine din programul revelioanelor de altă-
dată, cunoscut foarte bine de generația noastră, „le-a venit ca o mănușă” Carinei și lui Vlăduț, interpretând-
o cu o surprinzătoare naturalețe ce a smuls ropote de aplauze.
A venit rândul dansului tiganesc, un moment la care am ținut mult. Toate fetele, cu o grație
desăvârșită, în costume minunate, pline de culoare și cu bănuții zornăind la brâu, ne-au oferit o adevărată
încântare. S-au remarcat aici, coordonatori ai dansului, realizatori ai coregrafiei și soliști, Ruxandra și
Denis, surprize minunate. Doi copii talentați, posesori ai proprietății ritmului muzical, au strâns în jurul lor
un grup strălucitor.
Un adevărat moment de artă populară, Teo și invitatul său, domnul Mitică Drăgulin, căruia îi
mulțumim, au adus printre noi tradiția autentică. Felicitări, Teo și încredere în talentul tău!
Dansul modern, Madi, cu seriozitate, determinare și grație, realizatoare a coregrafiei împreună cu
Ruxandra și Mirela a fost o altă surpriză frumoasă. Li s-a alăturat Vali, cu mult curaj și gingășie,
depășindu-și limitele. Mulțumesc pentru implicarea discretă, dar esențială în pregătirea dansurilor, fostei
mele eleve, Andreea Fănuică.
Dansul popular, o adevărată încântare prin costumele populare autentice, au adus toți copiii într-un
minunat tablou de final, bucurându-ne sufletul de român prin dorința de a realiza un asemenea moment.
A fost un spectacol plin de culoare, implicarea tuturor copiilor fiind o surpriză minunată și contribuind
la crearea coeziunii clasei. FELICITĂRI, DRAGII NOŞTRI!
322
TEATRUL, MUCEGĂITĂ IUBIRE A NOASTRĂ…
PROFESOR, MUNTEANU NICOLAE
Dialogul absurzilor? Ademenirea perpetuă a unui paradox existențial, în dureri și spaime asfixiante,
trăiri profunde în lumini catadioptre!
Modești profesori de liceu, am văzut în acest festival prilejul de a ne zgâria podul palmelor de
scândura scenei, mucegăită iubire a noastră: a grăi, prin voci de tineri, în lume nouă.
În urma câtorva ani, in aula, ne-am întrebat: „Qui lo sa?”
După o vreme, prin 2017, am intrat… in arena! Am purtat, nu ca Păcală, „în spinare”, ușa lui Sartre,
sperând că ni se va deschide calea, și, împreună, cu pumnul plin de vise, doi profesori, cinci elevi și o mână
de oameni dragi, am intrat în groapa cu lei. „Judecătorii” nu ne-au atârnat coronițe de lauri, dar au apreciat
selecția și adaptarea textului, care… „a fost cam mult peste înțelegerea copiilor”: o Mențiune și un Premiu
pentru interpretare. Oarecum deziluzionați, am scrutat hotarele, marginile și, în anul de după, ne-am
îmbăiat, cu alte gânduri, în alte idei.
Vacanța de vară, a marii cotrobăieli printre texte din literatură și filmografie autohtonă ori nu, s-a
dovedit infructuoasă… Voiam altceva… și-am început să scriem: „o poveste”, o nouă generație, personaje-
actori, care se joacă „pe sine”. O primă experiență astfel. „Copiilor albaștri” le-au crescut aripi hermetice,
pe scenă, dar, rigorile au născut hybris! Arsura obrazului a fost stinsă cu suflet, valoarea scenariului a fost
recunoscută de către președinta juriului, care ne-a oferit, întâia oară în istoria festivalului, Premiul pentru
Cel mai bun scenariu original.
Metamorfoza iubitori de teatru-creatori de scenarii a impulsionat; in this year: un text cu tematică
absurdă, un show eclectic: poezie, muzică, pantomimă, joc de lumini, actori bravi… Scenografia a devenit
pertinentă… „Un proiect ambițios, un spectacol dinamic, un haos riguros organizat”. Sunt „multe de
învățat”, dar Premiul al III-lea este o realizare și dorința de toujours plus haut…
Impresii ale copiilor din trupa de teatru
„ A fost minunat…M-am bucurat să fiu acolo și să dau ce am mai bun. Rolul meu a descris perfect
adevărul, lumea așteaptă și nu îndrăznește să facă nimic pentru ea…Mi-a plăcut să îmi spun rolul în fața
unor necunoscuți… A fost apreciată naturalețea mea și asta m-a bucurat mult” (rolul Omului-Adult)
„Ceea ce simt când pășesc pe scenă este că mă îndrăgostesc pentru prima oară, iar, și iar…o dragoste
pentru Teatru… cu fiecare replică rostită, simt că mă apropii și mai mult, vreau să merg mai departe, să
cunosc marginile iubirii pentru teatru…Ceea ce mi s-a spus la festival m-a făcut să vreau să muncesc mai
mult, iar textul s-a potrivit exact personalității mele. Trecerile bruște de la furie la ironie, de la duioșie la
cinism, replicile acide m-au făcut să rămân în memoria publicului și a juriului.” (rolul Timpului)
„Am primit sfaturi care să ne ajute să evoluăm, am simțit fiecare cuvânt care mi s-a spus şi voi încerca
să muncesc şi mai mult pentru a-mi defini personalitatea artistică. E primul festival de liceu la care particip,
o experiență inedită.” (rolul Omului-Copil)
„ A fost primul meu concurs de liceu. Acum, emoțiile de la început au dispărut, având pe scenă şi în
sală oameni dragi, asta m-a ajutat să-mi controlez teama. Rolul meu mi s-a potrivit, adolescentul din poveste
îmi seamănă.” (rolul Omului-Adolescent)
„Pentru mine a fost o experiență de neuitat, a fost, după cum am mărturisit juriului, primul meu rol,
am învățat lucruri noi, am învățat să fiu responsabilă, să nu mai totul ca pe o joacă şi să dau totul pe scenă.
Nu aș fi reușit nimic fără colegii mei, fără familia mea din teatru. Textul profund m-a atras, emoțiile pe
care le transmite m-au fascinat, replicile calculate, au fost potrivite pentru fiecare dintre noi și mie mi s-a
potrivit, teama și sensibilitatea mi-au fost remarcate.” (rolul Omului-Bătrân)
„Am avut ocazia să privesc din interior cum se creează spectacolul de lumini şi sunet, am văzut cum
poți face magie, de-acolo, de sus, din cabina lui Ionuț.” (băiatul cu muzica, membru vechi al trupei)
323
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN VIAȚA COPIILOR
PROF. ÎNVĂTĂMÂNT PREȘCOLAR MUNTIAN ALINA-DIANA
Pornind de la contextele diverse în care are loc educația, vorbim despre: educația formală, educația
nonformală și educația informală. Educația nonformală ,,cuprinde totalitatea influenţelor educative ce se
derulează în afara clasei” (Cucoș. 2002: 35). Aceasta este repezentată de activitățile extrașcolare și sunt
complementare cu activitățile prevăzute de școală. Sunt activități care se realizează în afara instituției de
învățământ, dar în cadrul cărora participă elevii și profesorii.
Activitățile extrașcolare au un rol important în formarea personalității copiilor, deoarece dezvoltă
competențe sociale, aptitudini și stimulează creativitatea, deoarece implică copiii în activități variate. Prin
intermediul acestor activități, copiii au ocazia să socializeze în diverse grupuri, să își descopere talentele,
aptitudinile, să se implice în activități care să le dezvolte creativitatea, imaginația. Un avantaj important al
activităților extrașcolare este caracterul lor nonformal, astfel copiii percep învățarea într-o manieră placută
și se exprimă cu ușurință.
Cele mai întâlnite activități extracurriculare care au loc în educația timpurie sunt: serbările, spectacole
de teatru, vizitele la diverse instituții culturale și excursiile.
Serbările în educația timpurie reprezintă un prilej de serbătoare pentru preșcolari, pentru educatoare,
dar și pentru părinți care se bucură alături de copii. Aceste serbări sunt o modalitate prin care se verifică
dacă cunoștințele predate au fost acumulate de către copii, dacă procesul instructiv-educativ a fost realizat
cu succes. Astfel, li se oferă copiilor ocazia de a aplica ceea ce au învățat într-o manieră plăcută, jovială:
cântând, interpretând roluri și dansând. Tot prin intermediul sebărilor, copii își dezvoltă aptiudini și
deprinderi artistice, unii descoperă bucuria de a cânta, de a dansa, alții de a fi actori, dezvoltându-le copiilor
dragostea pentru artă. Exemple de serbări: ,,Carnavalul toamnei”, ,,Serbarea românașilorˮ, ,,Serbarea
fulgilor de nea”, ,,În așteptarea Crăciunului”, ,,Din dragoste pentru mama”, ,,Carnavalul personajelor”,
,,Rămas bun, grădinița mea!” etc.
Excursiile și vizitele la diverse instituții culturale sunt o formă de activitate ce le oferă copiilor
posibilitatea de a învăța prin observarea directă a diverselor obiecte și fenomene din natură, a acumula
informații noi, de a-și dezvolta afecțiunea față de natură, de mediu, de țară. Instituțiile culturale pe care le
vizităm împreună cu copiii precum: muzeele, teatru, biblioteca, sunt un izvor de informații, o sursă de
formare și informare a copiilor prin care se aprofundează procesul de învățământ. Avantajul acestora este
reprezentat de conținutul de învățare mai atractiv, mai flexibil, astfel copiii își mențin interesul pe toata
durata activității.
Alte exemple de activități extrașcolare realizate cu preșcolarii sunt: festivaluri, concursuri, târguri,
expoziții etc.
În concluzie, consider că activitățile extrașcolare au un rol important în dezvoltarea copiilor, prin
caracterul lor nonformal, fiind complementare procesului educativ realizat în grădiniță.
Bibliografie:
Cucoș, Constantin, 2002, Pedagogie, Editura Polirom, Iași.
324
ROLUL ACTIVITĂTILOR EXTRAŞCOLARE
ŞCOALA ALTFEL – ÎN ŞCOALĂ ŞI ÎN COMUNITATEA LOCALĂ
PROF. INV. PRIMAR MUREŞAN EUGENIA

ŞCOALA GIMNAZIALA „IACOB SI IOACHIM MURESANU”,
REBRISOARA
Aşa cum se ştie, anul şcolar cuprinde şi o săptămână dedicată unor activităţi cu caracter extraşcolar,
care poartă generic numele de „Şcoala Altfel”. Prin acest program elevii sunt invitaţi să abordeze şcoala
într-un mod diferit faţă de orele normale de curs. Se urmăreşte în general realizare unor sarcini practice prin
care elevii să înveţe lucruri noi, care să le fie de folos atât în activitatea şcolară cât şi în viaţă. Pe de altă
parte se urmăreşte acumularea unor cunoştinţe într-un cadru informal ancorat în realitatea de zi cu zi.
Aceste activităţi se pot desfăşura atât în incinta şcolii, cât şi în afara acesteia, fie în comunitatea locală
din care fac parte elevii, fie în alte comunităţi. Aceste activităţi aduc şi un avantaj mare pentru profesori
prin faptul că îşi pot cunoaşte mai bine elevii şi ulterior vor putea să găsească cele mai bune metode pentru
a-i stimula să înveţe la ore.
În acest spirit am derulat cu micii mei şcolari două activităţi, una dintre ele fiind realizarea unor
obiecte handmade realizată în incinta şcolii. Altă activitate s-a derulat în comunitate şi a fost diametral
opusă respectiv elevii noştri au intrat în contact cu elementele de economie locală.
Prima activitate cu micii şcolari a fost aceea de a realiza împreună diverse obiecte handmade sau
,,obiecte realizate manual”. Din materialele pe care le-au avut la îndemână, lucrând în grup sau individual,
şcolarii şi-au testat îndemânarea. Mărgelele, acul şi aţa, sârmuliţele, hârtia şi lemnul s-au transformat
imediat în adevărate ,,podoabe” precum inele, brăţări, coliere, cercei, floricele, frunzuliţe frumos şi viu
colorate. Creaţiile personale au putut fi luate acasă de îndemânaticii ,,artişti” .
Lecţii învăţate - Micii şcolari au învăţat astfel că, pentru a face lucruri frumoase şi care să iasă în
evidenţă nu este totdeauna nevoie de specialişti şi materiale care necesită o prelucrare complicată. Mai
degrabă este nevoie de un pic de efort, de timp, de dragoste şi dăruire pentru a ajunge la produsul final,
fiecare fiind unic în felul său.
A doua activitate i-a adus pe şcolarii noştri mai aproape de realităţile economice ale comunităţii în
care trăiesc. Activităţile Şcolii Altfel au fost axate şi pe a-i familiariza pe elevi cu elementele de economie
locală. Elevii văd că părinţii lor, vecinii lor, fraţii lor mai mari prestează diferite activităţi din care rezultă
cele necesare traiului. Pământul este lucrat în diverse forme, creşterea animalelor este importantă în zonă,
fiecare îşi organizează în familie modul de folosire al resurselor. Dar important este să mergem mai departe
spre procesarea materiei produse şi în faţa unei astfel de realităţi i-am adus pe elevii noştri.
Vizita la o firmă locală de procesare a laptelui a fost relevantă. Aici elevii au văzut întregul proces
prin care trece laptele pentru a se transforma în produse precum: brânză, unt, smântână, caşcaval, care se
găsesc apoi pe mesele doritorilor. Elevilor le-a fost explicat întreg lanţul de producţie, cum se colectează
laptele, cum se prelucrează şi cum ajunge pe mesele consumatorilor.
Lecţii învăţate - Şcolarii noştri au înţeles că, într-o firmă ca şi într-o şcoală, oamenii au reguli pe care
le respectă pentru a ajunge să creeze un produs folositor semenilor: respectarea un program de lucru, a unui
orar, respectarea regulilor de igienă, folosirea corectă a echipamentelor, respectarea regulilor de comunicare
şi bun simţ fără de care niciun grup nu poate convieţui.
325
ÎN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV
PROF.INV. PRIMAR: MURESAN GABRIELA

SCOALA GIMNAZIALA COCIU
o necesitate.
În opinia mea, activităţiile extracurriculare sunt deosebit de importante deoarece, contribuie la
gândirea şi completarea procesului de învăţare. De asemenea, prin intermediul acestora se pot dezvolta şi
explora anumite înclinaţii şi aptitudini ale copiilor. Având un caracter atractiv, copiii participă într-o
Din seria activităţilor extraşcolare amintim: taberele, excursiile, piesele de teatru, spectacolele de
operă comică, atelierele creative, şezătoarele, spectacolele în aer liber, vizitele la muzee sau Grădina
Zoologică. Copiii pot fi stimulaţi şi îsi pot imbogăţi imaginaţia creatoare şi sfera cunoştinţelor, prin
vizionarea de piese de teatru, filme educative, participând la ateliere de creaţie, prin dramatizarea unor
opere literare cu diferite ocazii sau prin implicarea în desfăşurarea sezătorilor literare.
Copii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească în primul rând o gândire independentă, toleranţă faţă
326
ROLUL SI IMPORTANTA ACTIVITATILOR EXTRACURRICULARE
PROF. INV. PRIMAR: MURESAN MARIA CLAUDIA

GRADINITA CU PROGRAM NORMAL “COCIU”
copiilor.
327
BIBLIOGRAFIE
Bucureşti, 2007
328
PROF. ÎNV. PREŞCOLAR: MUREŞAN ORTANŢA
Activităţile extraşcolare / extracurriculare îşi au importanţa lor în activitatea educaţională. Din ce în

ce mai multe sisteme educaţionale le adoptă şi le recunosc meritele în îmbunătăţirea performanţei copiilor
la şcoală. S-a observat faptul că activitatea de învăţare dă rezultate mult mai bune dacă este îmbinată şi cu
câteva momente de distracţie şi detensionare.
Educaţia extracurrriculară îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii preşcolarilor. În
grădiniţa contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru
locale.
Activităţile extracurriculare, cu o deosebită influenţă formativă, au la baz toate formele de actiuni
turistice: plimbări, excursii. .În cadrul activităţilor organizate în mijlocul naturii, al vietii sociale, copiii se
confrunta cu realitatea şi percep activ, prin acţiuni directe obiectele, fenomenele, anumite locuri istorice.
Fiind axate în principal pe viaţa în aer liber, in cadrul actiunilor turistice, prescolarii isi pot forma
sentimental de respect si dragoste fata natura, fata de om si realizarile sale. În urma plimbîrilor, a excursiilor
în natură, copiii pot reda cu mai multă creativitate si sensibilitate, imaginea realităţii, în cadrul activităţilor
de desen şi modelaj, iar materialele pe care le culeg, sunt folosite în activităţile practice, în jocurile de
creatie. Plimbarile prin parc din aceasta toamna, frunzele ruginii, stolurile de păsă ri care se pregateau de
plecare, frumuseţea deosebită a acestui anotimp le vor ramane in suflet celor mici, creandu-le emotii
estetice. La varsta prescolara, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arata sau li se spune in legatura cu
mediul, fiind dispusi sa actioneze in acest sens. Ca educatoare, trebuie sa oferim in mod gradat, in acord cu
particularităţile de vârstă, cunostinţe ştiintifice, să organizăm activitati educative privind protejarea
mediului inconjurator: curatarea parcului,, a mediului de joacă, ocrotirea unor animale.
Excursiile contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la educarea
dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii cunosc locul natal în
care au trăit, muncit şi luptat înaintaşii lor învăţând astfel să-şi iubească ţara, cu trecutul şi prezentul ei. Prin
excursii copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă
scriitori şi artişti.
Ele pot lua forme variate, de la solemna evocare istorică la un vesel carnaval. La pregătirea şi
- Ziua mamei, Ziua copilului, Sfârşit de an.
- Serbări cu caracter istoric, cultural, comemorativ si religios: Ziua recoltei, Sf. Nicolae, Crăciun,
Paşti, 1 Decembrie, 24 Ianuarie, Ziua lui Eminescu, Ziua Europei, Carnaval;
329
Vizionarea unor filme, spectacole de teatru precum şi a emisiunilor TV, poate constitui de
asemenea o sursă de informaţii, dar în acelaşi timp un punct de plecare în organizarea unor acţiuni
urmată de discuţii pregătite în prealabil, pe lângă faptul că realizează completarea unor aspecte educative,
stimulează şi orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, pictura, etc.
Bibliografie:
• Lespezeanu M. ,,Tradiţionalism şi modern în învăţământul preşcolar’’. Editura S.C. Omfal,
Bucureşti, 2007
• Preda Viorica ,,Metodica activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii.’’ Editura
,,Gheorghe Cârţu Alexandru’’, Craiova2009.
330
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN EDUCAREA COPIILOR
PROF. MUSTAȚĂ CAMELIA

LICEUL TEHNOLOGIC ”MATEI BASARAB ” MĂXINENI
JUD. BRĂILA
Activitățile extrașcolare încep să fie practicate de către copii încă din perioada preșcolară, având un
rol deosebit în creșterea și dezvoltarea lor.
Acestea reprezintă o decuplare de la activitatea clasică de predare-învățare-evaluare, oferindu-le
copiilor posibilitatea de a interacționa, de a se mișca liber, de a-și expune propria viziune, de a se exprima
liber, de a descoperi lucruri esențiale printr-o activitate antrenantă, dar și relaxantă, deopotrivă. Ele vin în
completarea procesului de învățământ și contribuie la descoperirea și dezvoltarea aptitudinilor copiilor în
diverse domenii.
Activitățile extrașcolare aduc o serie de beneficii și prezintă o multitudine de avantaje față de
învățarea clasică din sistemul școlar:
- Sunt variate din punct de vedere al conținutului, duratei desfășurării, modalității de organizare a
activității .
- Elevii au libertatea de a alege conținuturile în concordanță cu dorințele și înclinațiile acestora,
nefiind constrânși de Curriculum.
- Dezvoltă creativitatea, ajută la descoperirea unor talente latente, încurajează comunicarea ; oferă
un cadru potrivit afirmării calităților personale, a recunoașterii performanțelor, fără utilizarea șabloanelor
în apreciere.
- Învățarea se realizează fără supraîncărcarea elevului .
- Prin intermediul activităților extrașcolare, elevii timizi își înving frustrarea, descoperind noi
modalități de exprimare a propriilor concepții, a trăirilor interioare, a propriilor abilități. Astfel este redus
nivelul anxietății, dezvoltându-se potențialul intelectual și creativ al elevului.
- Dezvoltă o atitudine pozitivă față de învățare, elevii nefiind încorsetați de sistemul clasic de notare.
- Copiii de redescoperă pe sine, învață noi moduri de a fi.
Într-o lume în care ne confruntăm, tot mai des, cu dependența copiilor de calculator, cu lipsa dorinței
acestora de a ieși afară, de a descoperi mediul înconjurător, de a interacționa cu alți copii, de a se juca,
activitățile extrașcolare vin și pun în mișcare un întreg sistem de valori care ajută la dezvoltarea armonioasă
a copilului, la pregătirea acestuia pentru viață.
331
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLAREV ÎN EDUCAȚIA COPIILOR
PROF. ÎNV. PREȘC. MUȘUROI GINA MĂDĂLINA

LICEUL TEORETIC IONIȚĂ ASAN -CARACAL
iar sentimentul de împlinire este mult mai ridicat.Activitățile extrașcolare se referă la acele activități
clase de elevi sau a mai multor instituții de învățământ.Activitățile extrașcolare vizează, de regulă, acele
etc.);
celorlalți.
participanți.
332
nu numai.
Montessori)
Bibliografie:
333
INFLUENȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE ÎN DEZVOLTAREA
CARACTERULUI ELEVILOR
PROF. NACEV LILIANA, LICEUL TEORETIC SPECIAL IRIS, TIMIȘOARA
Se vorbește peste tot în presă și în mediile “academice”, în universități și în licee, în școli si grădinițe
despre cunoștințele și abilitățile pe care copiii / elevii / studenții le primesc în sistemul de învățământ, și
care sunt atât de necesare pentru viitorul lor.
Se pune accent în cea mai mare măsura pe informațiile oferite de sistemul educațional și pe cantitatea
de informații acumulate de elev/student. Mult prea puțin se discută despre CARACTERUL pe care și-l
dezvoltă copilul, în toate aceste etape ale vieții – grădiniță – școală – liceu – facultate etc. Este adevărat că
în mare parte, caracterul este dat și de genele biologice moștenite ereditar de la părinți. Dar este tot adevărat
ca tipul oamenilor de a fi, de a se comporta este modelat prin educație și anturaj. Prin educație eu înteleg
orice proces/metoda prin care copilul este învățat să faca ceva (bun sau rău). Prin anturaj eu înțeleg tot ce
intră în contact cu copilul, de la oameni, până la programe TV, filme și muzică. Toți oamenii din anturajul
copilului (părinți, frați, rude, colegi, profesori, prieteni, oameni de pe stradă etc) lasă o amprenta (mai mică
sau mai mare) asupra comportamentului copilului.
totodată atrăgându-i și pe elevi.
Dezvoltarea caracterului elevilor este preocuparea primordială a învățătorilor în scopul modelării
întregii activități psihice a elevilor și a conduitei acestora conform cerințelor societății în care ei trăiesc.
Activităţile extracurriculare sunt activităţi complementare activităţilor de învăţare realizate în clasă,
la viaţa socială, la folosirea timpului liber într-un mod plăcut şi util, contribuind la formarea carcaterului.
În acest sens şcoala trebuie să fie deschisă spre acest tip de activitate care îmbracă cele mai variate forme.
autodisciplinează învață să învețe, iar cadrul didactic poate să le influențeze dezvoltarea, să-i pregătească
pentru viață.
Aceste activități au ca scop dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activități cât
mai variate și bogate în conținut, cultivarea interesului pentru activități socio-culturale, oferirea de suport
pentru reușita școlară în ansamblul ei.
Astfel, vizitele la muzee, monumente și locuri istorice, case memoriale au oferit elevilor prilejul de a
observa obiectele și fenomenele în starea lor naturală, operele de artă originale, momentele legate de
trecutul istoric local, național, ceea ce a ușurat procesul formării reprezentărilor despre acestea.
Vizionarea spectacolelor de teatru pentru copii, au stimulat și orientat copiii spre aceste domenii de
activitate.
Excursiile și taberele școlare au contribuit la îmbogățirea cunoștințelor copiilor despre frumusețile
țării, respectul pentru frumusețile naturii, artă și cultură.
animalelor, dar au încurajat şi exprimarea liberă a copiilor în afara clasei . Ei pot reprezenta cu mai multă
creativitate realitatea atunci când desenează, modelează sau au de alcătuit scurte texte .
Serbările școlare marchează evenimente importante din viața școlarilor. Aceste activități constau în
dezvoltarea artistică a copiilor dar și într-o atmosferă de sărbătoare instalată cu acest prilej.
Am realizat astfel de activități cu ocazia zilei de 1 Decembrie, a Crăciunului, și la sfârşit de an şcolar,
oferindu-le elevilor posibilitatea de a se exprima liber oral, în scris sau prin muzică.
organizat la nivel de şcoală dierite concursuri de matematică, de limba română, de creaţii artistice, de desen,
între clase paralele, dar am participat şi la concursuri județene de creatii plastice, unde am obținut multe
premii .
334
stimulând astfel inventivitatea şi creativitatea elevilor. Tot timplu am încercat să realizez un echilibru între
activităţile şcolare şi cele extracurriculare.
În şcoala noastră toate cadrele didactice sunt extrem de preocupate atât de desfășurarea activităților
școlare căt și a celor extrașcolare, acestea ducând la dezvoltarea gândirii critice, la stimularea implicării
viitorilor adolescenți/tineri în luarea deciziilor, în asumarea responsabilităților sociale, astfel realizându-se
o legatură între latura cognitivă și cea comportamentală.
Bibliografie;
https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/impactul-activitatilor-extracurriculare-in-dezvoltarea-personalitatii-
elevilor-din-invatamantul-primar--167901.html
335
APTITUDINILOR ELEVILOR
NAE MIHAELA,
LICEUL TEHNOLOGIC “CONSTANTIN BRANCUSI”, PITESTI
Motto:
“Dibăcia profesorului nu este decât aceea de a trezi curiozitatea minţilor tinere, ca să le potolească
apoi această curiozitate, pe care numai fiinţele fericite o au vie şi sănătoasă. Cunoştinţele vârâte cu de-a
sila în minte o astupă şi o înăbuşă. Ca să mistui ştiinţa trebuie s-o înghiţi cu poftă”. (Anatole France)
Activităţile extraşcolare vin în completarea procesului de învăţământ şi contribuie ladescoperirea şi

dezvoltarea aptitudinilor elevilor în diverse domenii artistice. Procesul dezvoltării
tinerei generaţii nu poate fi redus numai la activitatea instructiv-educativă care se desfăşoară în cadrul
lecţiilor. În acest scop se folosesc şi alte forme de activitate, cum ar fi: cercurile organizate la diferite
obiecte, vizitele şi excursiile, concursurile şcolare etc., care contribuie laadâncirea cunoaşterii, la
descoperirea, dezvoltarea şi valorificarea intereselor şi pasiunilor, stimulează creativitatea, oferă cadrul
afirmării şi recunoaşterii performanţelor.
În plan moral, aceste activităţi contribuie la formarea şi dezvoltarea atitudinilor de respect pentru
cunoaştere, pentru cultură, pentru creatorii ei, la exersarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter.
Activităţile extraşcolare au unele particularităţi prin care se deosebesc de activităţileşcolare. Ele sunt
deplină de a alege conţinuturile care sunt în perfectă
concordanţă cu interesele şi dorinţele elevilor. Astfel, acestea devin o formă complementară de
activitate – parte componentă a educaţiei – care stimulează valori, aptitudini şi dezvoltă vocaţia, talentul,
încurajând competiţia, asumarea de responsabilităţi, comunicarea, abordările bazate pe iniţiativă,
imaginaţie și opţiune. Toate acestea duc la formarea unor personalităţi complete şi complexe.Având cel
mai larg caracter interdisciplinar, activităţile extraşcolare pot îmbrăca diferite forme: excursii, drumeţii,
vizite, spectacole cultural-artistice, tabere şcolare, vizionări de filme, competiţii sportive, cercuri de creaţie,
cercuri pe discipline, concursuri, care, prin specificul lor, imprimă copilului un anumit comportament, o
ţinută adecvată situaţiei, declanşând anumite sentimente.
masă organizate în scopul îmbogăţirii experienţei de viaţă a elevilor.
cognitiv, familiarizarea elevilor cu frumuseţile ţării. Cercurile de elevi sunt un important mijloc de lărgire
a orizontului cultural și ştiinţific al elevilor şi de dezvoltare a interesului lor pentru artă. În general, cercurile
cuprind un număr mic de elevi, înscrierea făcându-se în funcţie de interesul pe care-l manifestă elevii pentru
o anumită disciplină. La alegerea temelor care se discută la cercuri, se va ţine seama de preocupările
elevilor.
336
orarului şcolar al elevilor.
Activitatea în afara clasei şi extraşcolară are un conţinut deosebit de activitatea în cadrul lecţiilor.
Încadrarea elevilor în diferite forme ale activităţii în afara clasei şi extraşcolare se face pe baza liberei
alegeri, sub îndrumarea cadrelor didactice, care îi pot sugera fiecărui copil ce formă de activitate este mai
potrivită pentru interesele şi înclinaţiile lui.
Verificarea, aprecierea şi evidenţa rezultatelor activităţii în afara clasei şi extraşcolare au forme
Activitatea în afara clasei şi extraşcolară este propice pentru manifestarea spiritului de independenţă
şi a iniţiativei elevilor. O altă particularitate a activităţii extraşcolare o constituie legătura ei cu practica.
Aplicarea cunoştinţelor în cadrul activităţilor extraşcolare are şi valoarea unui exerciţiu de dezvoltare a
aptitudinilor elevilor.
mobilizeze energiile elevilor, să le capteze atenția, care-I îndeamnă să-și pună în joc imaginația, înțelegerea,
Bibliografie
1981.
337
MENS SANA IN CORPORE SANO
PROF. NAGY CARMEN RALUCA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ”MIRON NEAGU”,
STRUCTURA: ȘCOALA GIMNAZIALĂ ”NICOLAE IORGA”,
SIGHIȘOARA, JUD. MUREȘ
Motto: ” Prima bogăție a omului este sănătatea”(Ralph Waldo Emerson)
Elevii Şcolii Gimnaziale „Nicolae Iorga”, structură a Şcolii Gimnaziale „Miron Neagu”, Sighişoara,
jud. Mureş, s-au implicat şi anul acesta în proiectul „O zi fără dulciuri şi mâncare nesănătoasă”. Scopul
acestui proiect este de a-i face pe elevi conştienţi de pericolele la care se expun atunci când consumă
dulciuri, mâncare de tip fast-food şi sucuri acidulate sau îndulcite.
Observând faptul că, încă de la prima oră de curs, elevii consumă mâncare nesănătoasă şi sucuri
acidulate, am luat hotărârea să vin în sprijinul acestora. Proiectul a început în luna octombrie, la clasa a V-
a. Elevii au fost încântaţi şi au recunoscut că va fi o provocare pentru ei să „supravieţuiască” o zi fără aceste
alimente cu care ei sunt obişnuiţi. În cadrul orelor de consiliere și dezvoltare personală am discutat despre
ce înseamnă un stil de viață sănătos, sănătatea persoanei și a mediului, starea de sănătate și prevenirea
îmbolnăvirilor. Elevii au realizat afișe cu Piramida fructelor și a legumelor, dar și cu Piramida alimentelor,
pentru a putea evidenția importanța acestora, dar am discutat și despre efectele nocive ale dulciurilor și
alimentelor nesănătoase pe termen lung. De asemenea, am subliniat importanța activității fizice regulate,
care, împreună cu o alimentație echilibrată reprezintă cheia unei vieți sănătoase.
Elevii au recunoscut că este greu să renunțe la unele alimente cu care ei sunt obișnuiți, dar, cu multă
voință și exercițiu, totul este posibil. Am stabilit ca ziua de miercuri să fie ziua în care aceștia renunță la tot
ce este nesănătos. Deși nu au reușit toți de la început, treptat s-au ambiționat și au fost zile în care aproape
tot colectivul clasei a trecut cu brio proba ”de foc”. Aceștia au fost recompensați cu diplome și am putut
observa zâmbetul de pe chipul lor când aceasta le era înmânată. Ce e mai important este că unii elevi și-au
convins și părinții sau frații să renunțe la aceste obiceiuri și au început să consume alimente mai sănătoase
și nutritive.
Din aproape în aproape, ni s-au alăturat și elevii din celelalte clase care doresc să adopte un stil de
viață sănătos și și-au exprimat dorința ca pe viitor să consume din ce în ce mai puține alimente nocive.
Sănătatea este o comoară pe care puțini știu să o prețuiască, deși aproape toți se nasc cu ea.
(Hipocrate)
338
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXRAȘCOLARE ÎN EDUCAȚIA COPIILOR
PROFESOR ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR NAGY IRMA

GRĂDINIȚA CU PROGRAM NORMAL HERCULIAN
„Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi.Această lume nu va mai exista când ei vor fi
mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi lumea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze.”
( Maria Montesori)
învățământ. Educația exracurriculară îți are rolul și locul bine stabilit în formarea personalității copiilor
noștri. Educația prin activitățile exracurriculare urmărește identificarea și cultivarea corespondenței optime
dintre aptitudini, talente, cultivare unui stil de viață civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ
în diferite domenii. Începănd de la cea mai fragedă vârstă copii acumulează o serie de cunoștințe punăndu-
i în contact direct cu obiectele și fenomenele din natură. Activitățile extrașcolare vizează, de regulă, acele
sportive, legate de protecția mediului etc.
 înglobează activitățile organizate de școală în afara mediului școlar sau/și de către alte instituții
extrașcolare specializate;
 au rol complementar celui al școlii;
 dezvoltarea copiilor depinde de un întreg sistem de fenomene și relații, iar activitățile
extrașcolare reprezintă un element fundamental în rețeaua școală-familie-comunitate;
 oferă posibilitatea de exprimare și explorare a identității, dezvoltă capitalul social al copiilor.
la educarea morală, estetică a elevilor, disciplinându-le acțiunile și extinzându-le orizontul cultural-artistic.
O altă particularitate a activităților extrașcolare, de o reală importanță, o constituie legătura acestora cu
partea practică. Aplicarea cunoștințelor în cadrul activităților extrașcolare are valoarea unui exercițiu de
educaționale impune îmbinarea activităților școlare cu cele extrașcolare. Scopul activităților exrașcolare
este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activități cât mai variate și bogate în
conținut, cultivarea interesului pentru activități socio-culturale, facilitarea integrării în mediul școlar,
oferirea de suport pentru reușita școlară în ansamblul ei, corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale.
J. Bruner afirmă: „Oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare, i se poate transmite cu succes, într-
o formă intelectuală adecvată, orice temă.”
339
BIBLIOGRAFIE:
Cucoş, C., Pedagogie (ediţia a doua, revăzută şi adăugită), Bucureşti, Polirom, 2002.
Stoica Marin, Pedagogie şi psihologie, Ed. Gheorghe Alexandru, 2001
340
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN EDUCAȚIA
PREȘCOLARILOR
EDUCATOARE: PROF. ÎNV. PREȘC. NAGY ORSOLYA

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT ”ORSOLYA”
ORADEA, JUD. BIHOR
”Copiii învață din ceea ce îi înconjoară” (Maria Montessori)
Activitățile extrașcolare sunt acele activități care se realizează în afara mediului școlar, dar cu scop
educațional. Totodată oferă oportunități pentru dezvoltarea unor competențe și aptitudini speciale prin
antrenarea preșcolarilor în activități cât mai variate, care vin în completarea formării personalității
preșcolarului.
”Activităţile extraşcolare sunt activităţi complementare atractive care au o anumită strategie de
desfăşurare şi scopuri concrete: aduc noul, surpriza intelectuală şi afectivă, îmbină utilul cu plăcutul,
creează posibilitatea de a observa fapte comportamentale ale elevilor în afara clasei, dezvoltă anumite laturi
ale personalităţii elevilor. Ele se referă la acele activităţi extracurriculare realizate în afara mediului şcolar,
în afara instituţiei de învăţământ, cu participarea clasei, a mai multor clase de elevi sau a mai multor
instituţii de învăţământ.” (Lilia Cebanu)
Aceste tipuri de activități au anumite caracteristici specifice prin care se deosebesc de activitățile
școlare. Ele sunt diferite din punct de vedere a duratei, a conținutului, a metodelor folosite și a formelor de
organizare.
Ca în orice proces de proiectare și în cadrul proiectării acivităților extrașcolare trebuie să parcurgem
mai multe etape: de la definirea obiectivelor și a scopurilor, care doresc a fi atinse, alegerea experiențelor
extrașcolare, necesare atingerii finalităților educaționale, alegerea conținuturilor prin cadrul cărora se oferă
experiențele de învățare, organizarea propriu zisă a activităților și în final, evaluarea eficacității tuturor
aspectelor din fazele anterioare.
„Oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare i se poate preda cu succes, într-o formă intelectuală
adecvată, orice temă”- susține psihologul american, Jerome Bruner. Potrivit acestei idei, dacă folosim
metode și procedee adecvate în activitățile cu preșcolarii, atunci vom avea rezultate deosebite.
În cadrul activităților extracurriculare putem dezvolta aptitudini speciale, avem posibilitatea să
cultivăm interesul copiilor pentru activități socio-culturale, să facilităm integrarea în mediul școlar, să
dezvoltăm talentele personale. Aceste activități cu cât sunt mai variate și bogate în conținut, ajută preșcolarii
să se integreze mai ușor în mediul școlar și să reducă nivelul de anxietate, prin optimizarea potențialului
intelectual.
În grădiniță activitățile extracurriculare sunt activități ce oferă preșcolarilor recreere, voie bună.
Acestea pot avea diferite forme de organizare: vizionarea unor spectacole la teatru de păpuși, vizitarea
bibliotecii, muzeului, etc, excursii, plimbări în parc, ziua porților deschise, serbări cu diferite ocazii.
Vizionarea unor spectacole la teatru de păpuși este un prilej bun prin care copilul preșcolar poate face
cunoștință cu lumea minunată a artei și ajută la stimularea fanteziei.
Excursiile contribuie la îmbogățirea cunoștințelor despre natură, cultură și artă. Ele reprezint o
îmbinare între programe educative, culturale și activități specifice în aer liber. Totodată, în cadrul unor
excursii se pot vizita obiective turistice, locuri unde se pot desfășura diferite activități de dezvoltare
personală, locații de sport, etc.
Serbările reprezint modalități eficiente prin care se ajută dezvoltarea capacităților de vorbire și a
înclinațiilor artistice ale preșcolarilor.
Activitățile extrașcolare trebuie planificate în concordanță cu necesitățile și interesele copiilor și dacă
sunt bine pregătite, sunt atractive la orice vârstă. Prin faptul că în astfel de activități preșcolarii se supun de
bună voie regulilor și își asumă responsabilități, în mod indirect contribuim la formarea capacității de
autodisciplinare.
341
Nu în ultimul rând, aceste tipuri de activități au impact pozitiv și asupra dezvoltării psihologice ale
preșcolarilor. Prin promovarea unor activități în care sunt valorizate unele aspecte ale personalității copiilor,
putem dezvolta stima de sine.
În concluzie, putem afirma că activitățile extrașcolare au rol esențial în dezoltarea preșcolarilor,
fiindcă au cel mai larg caracter interdisciplinar, oferind cele mai eficiente modalități de formare a
caracterului copiilor de la cele mai fragede vârste, implicândui în mod direct.
Bibliografie:
• Bruner, Jerom, S., Procesul educaţiei intelectuale, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1970
• Lilia Cebanu, Managementul activităţilor extraşcolare, ghid metodologic, accesat prin:
http://ise.md/uploads/files/1460559060_3.-managementul-activitatilor-extrascolare.pdf
342
ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII ELEVILOR
ȘCOALA GIMNAZIALA NR.3, LUPENI-HUNEDOARA

PROF. ÎNV. PRIMAR NAN MELANIA
util şi de a-l transforma într-o sursă educaţională. Este necesar ca, în activităţile extracurriculare, obiectivele
Cadrul didactic are, prin acest tip de activitate, posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i
dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai plăcut şi mai temeinic obiectivul principal al şcolii
şi al învăţământului primar - pregătirea copilului pentru viaţă.
343
constructiv.
imaginaţia şi dorinţa de a participa necondiţionat la desfăşurarea acestora.
Bibliografie
“Învăţământul primar“ nr.1/2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
Decun, Livia, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ, în
,,Învăţământul Primar” nr. 4, 1998.
344
PROF. ÎNV. PRIMAR, NASTASE VALENTINA

LICEUL DE ARTĂ ,,GH. TATTARESCU-FOCȘANI’’
Educația extracurriculară are rolul de a identifica și cultiva aptitudini, talente, un stil de viață civilizat
și de a stimula comportamentul creativ în diferite domenii. Încă de la cea mai fragedă vârstă, copiii
acumulează o serie de cunoștințe, punându-i în contact direct cu obiectele și fenomenele din natură. Scopul
acestor activități este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activitați diverse, cultivarea
interesului pentru activitați socio-culturale, facilitarea integrării în mediul școlar, fructificarea talentelor
personale și colerarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Activitățile se desfașoară într-un cadru
informal, ce permite elevilor care au dificultați de afirmare în mediul școlar să reducă nivelul anxietății și
să-și maximizeze potențialul intelectual . I.Nicola consideră că ,,Activitatea extrașcolară oferă independență
mai mare elevilor și asigură o posibilitate de varietăți pentru manifestările disciplinare, ele presupun
respectarea unei game variate de norme disciplinare”. Activitațile extrașcolare se deosebesc de cele școlare
prin conținut, durată, metode folosite și forme de organizare. Conținutul acestor activități este în
concordanță cu dorințele și interesele elevilor. Organizarea și desfășurarea lor respectă anumite condiții: -
Sunt subordonate procesului de învățământ care se desfășoară-n clasă ; -Se evită supraîncărcarea elevilor;
-Se desfășoară în colectiv, find create și organizate pe principiul liberului liberului consimțământ; -La
antrenarea elevilor trebuie să se țină seama de particulatățile de vârstă și interesele elevilor precum și de
posibilitățile de realizare pe care le au, fără să fie reținuți de la ore sau pregătirea lecțiilor. Având caracter
interdisciplinar, activitățile extrașcolare pot îmbrăca diferite forme: -excursii, drumeții, vizite, spectacole
cultural-artistice, tebere școlare, vizionări de filme, competiții sportive, cercuri de creație, concursuri, toate
imprimând copilului un anumit compotament, o ținută adecvată, declanșând anumite sentimente . Putem
menționa că, prin natura lor, aceste activități generează relații de prietenie și ajutor reciproc între elevi,
educă simțul responsabilitătii și o atitudine justă față de scopurile urmărite . Elevii trebuie antrenați nu doar
în desfășurarea lor, ci și în inițierea și organizarea unor asemenea activități
BIBLIOGRAFIE
1.CUCOȘ, C., PEDAGOGIE, București, Polirom, 2002.
2.NICOLA, I., TRATAT DE PEDAGOGIE ȘCOLARĂ, București, Aramis, 2000
345
PROF.ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR: NAGY ANDREA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ”AUREL VLAICU”, ARAD
”Educația este ceea ce rămâne după ce ai uitat ce ai învățat în școală.” Albert Einstein
Educația reprezintă un fenomen social fundamental . Aceasta a apărut odată cu societatea umană.
Educația este specific fiecărei organizări sociale și îndeplinește mai multe funcții, și anume: funcții de
informare și de formare a omului din punct de vedere moral, intelectual, fizic și artistic. Specialiștii au
identificat trei forme ale educației care va influența pregătirea individului pentru viață :
• educația formală - școlară
• educația nonformală – extrașcolară/extracurriculară
• educația informală – reprezintă informațiile pe care elevul le preia zi de zi de la părinți, de la
prieteni etc.
Educația extrașcolară sau extracurriculară a apărut odată cu educația formală și are ace-
lași rezultat formativ ca educația școlară/formală.
Educația extrașcolară sau extracurriculară are un rol și un loc bine stabilit în procesul instructiv –
educativ al copiilor și în formarea personalității acestora. Activitățile extrașcolare urmăresc cultivarea și
identificarea corespondenței optime dintre talente, aptitudini,, stimularea unei comportament creative în
diferite domenii, precum și cultivarea a unui stil de viață civilizat.
Aceste activități:
• dezvoltă înclinațiile și aptitudinile copiilor;
• completează procesul de învățare instructiv - educativă ;
• contribuie la dezvoltarea gândirii micilor școlari;
• dar totodată reprezintă și o organizare plăcută și rațională a timpului lor liber.
Educația extrașcolară are un caracter atractiv și de aceea copiii participă cu drag la aceste activități .
Activitățile extrașcolare vor avea o atmosferă relaxantă. Micii școlari vor participa la acestea cu dăruire și
cu însuflețire datorită caracterului atractiv și relaxant.
Scopul acestor activități extracurriculare sunt următoarele:
- dezvoltarea unor aptitudini speciale;
- implicarea elevilor în diferite proiecte educaționale cu tematică cât mai variată și bogată;
- corelarea aptitudinilor și atitudinilor caracteriale;
- cultivarea și dezvoltarea interesului pentru activități socio – culturale;
- facilitarea integrării în mediul școlar;
- dezvoltarea și fructificarea talentelor personale.
Printre activitățile extrașcolare putem enumera următoarele :
• vizitele la muzee, la monumente și locurile istorice, la case memoriale, unități economice, la
grădina zoologică sau la grădină dendrologică;
• concursurile școlare la diferite discipline;
• serbările și festivitățile școlare ( Ziua Educației, serbarea de Crăciun, Ziua de 8 Martie, serbare
pentru mame de Ziua Mamei ( 2 mai ), Paștele, 1 Iunie, serbarea la sfârșit de an școlar );
• săptămânile tematice și târgurile organizate cu scop caritabil, ca : Săptămâna părinților; Săptămâna
lecturii; Săptămâna ecologică; Târgul de Crăciun; Tărgul de Paști etc. ;
• excursiile și drumețiile;
• vizionările la cinematograf, la teatrul de păpuși, la teatru și circ etc.
În concluzie putem afirma că activitățile ectrașcolare au un rol deosebit de important în activitatea
instructiv – educativă a elevilor.
346
Bibliografie:
în “Invăţământul primar“ nr. 1/ 2000; Ed. Discipol, Bucureşti
2. Crăciunescu, Nedelea, Norme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar, în
,,Învăţământul primar“ nr.2, 3 / 2000 Ed. Discipol, Bucureşti
3. Decun, Livia, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ, în
,,Învăţământul primar/ nr. 4, 1998
347
''CE SI CUM EXPRIMĂM CEEA CE SIMTIM !''
ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.27/STRUCTURĂ:

GRĂDINIȚA P.P. NR.3 TIMIȘOARA
GRUPA MARE C
PROGRAM “ȘCOALA ALTFEL”
04.05.2020-08.05.2020
EDUCATOARE
PROF: FIAT DOCHIA
PROF: NAGY GEORGETA
DATA TITLUL ACTIVITĂȚII
MICUL BUCĂTAR
Astăzi, vei fi un mic bucătar!
04.05.2020
LUNI-
Prepară împreuna cu un părinte fie o salată, fie un fel de mâncare!

Cu siguranță va fi delicios preparatul tău! Poftă bună!
Dacă ai timp, scrie sau desenează rețeta și apoi împărtășește-o cu noi! Vrem și o fotografie!
CĂLĂTOR ÎN LUMEA POVEȘTILOR !
Îți propunem să vizionezi Micile Emotii Mari un film si o poveste terapeutica despre "secretul
magic" al lui Rasozaurussi cum ajuta el lumea numita Razaria, ba chiar si lumea noastra a
tuturor
Aflam din poveste cum ca super-puterea rasului este in fiecare din noi. Se pare ca, atunci cand
folosim super-puterea aceasta si radem, luncruri magice se intampla.
https://www.facebook.com/micileemotiimari/?__tn__=%2CdkCH-R-
05.05.2020
MARȚI-
R&eid=ARCn5QLEYdrMeeoBaXg0_-oPGy-
UXpW_BvDC7VW7QbrUZ5PjAEQayprwFEAcqOwQqJ22XHEZVJUOBbC7&hc_ref=AR
SA8k4S-
QzHzER1R5FQ2qp07q0P3yy4fPzX_KiB2WMWGBYGDbZzMxDJ9yEaJ3lYEaI&fref=nf&
hc_location=grou Și ca să fie ca la cinematograf, servește popcorn și un suc de fructe!
Suntem alături de tine! Vizionare plăcută!
Roagă părinții să trimită un mesaj și spune-ne cum ți s-a părut povestea sau desenează o scenă
din POVESTE!
MÂINI ÎNDEMÂNTICE
06.05.20
MIERC
Folosește-ți talentul și creează lucrări de primăvară!

URI-
Te pricepi, ești un artist! Fii creativ!

Trimite-ne o fotografie cu tine și lucrarea ta!
SPORT ȘI SĂNĂTATE
Astăzi, ești sportiv! Chiar dacă stai în casă, poți să faci mișcare! Încearcă! Fă sport pe muzică
sau improvizează un traseu, invită un membru al familiei și organizează o ștafetă! Te asigur că
TE VEI SIMȚI MINUNAT!
07.05.2020
Carantina nu anulează activitățile distractive și mișcarea în casă.

JOI-
https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fyoutu.be%2F6Whn06B33hY%3Ffbclid%
3DIwAR0CzqEHJ70ZUAYHVm22hfqOBt3Az-55I-
ogYvsn2znk0URR8XsGvczQZJo&h=AT0LdoL-fValdlvPUYPvYONPZQuAF0-
RgTJiwMS455t1C0oViNrW5xig7wvp7ddBOK9BYqP2J7rD9DtikgCnreQZJP3OQ5XYkRF
3K6cECcHx-p_UQjBUxPZPYBnbUhXn6xFmm83qQdDkO192rtBcLg
348
https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fyoutu.be%2FgIU1vXOH2ts%3Ffbclid%3
DIwAR2xuq-
clFYLR70Pp7wBgrucOF7XywlC5Z_IUsV4BCW4kGESak6jNQOaLds&h=AT0LdoL-
fValdlvPUYPvYONPZQuAF0-
RgTJiwMS455t1C0oViNrW5xig7wvp7ddBOK9BYqP2J7rD9DtikgCnreQZJP3OQ5XYkRF
3K6cECcHx-p_UQjBUxPZPYBnbUhXn6xFmm83qQdDkO192rtBcLg
După ce te-ai odihnit, realizează un desen sau un afiș cu titlul: SPORT ȘI SĂNĂTATE!
Trimite-ne o fotografie cu tine făcând sport și lucrarea ta!

TE ÎMBRĂTISEZ CU DRAG CHIAR DACĂ STAU ÎN CASĂ!
Educația socio-emoțională este foarte importantă la vârsta preșcolară.
Vă propunem o minunată poveste ,,OSKAR VREA O ÎMBRĂȚIȘARE ,,
08.05.2020
si vă provocăm ca astăzi să probați diferite tipuri de îmbrățișări!

VINERI
https://www.facebook.com/search/top/?q=gr%C4%83dini%C8%9Ba%20%C3%AEn%20fa
milie&epa=SEARCH_BOX
La final vrem o fotografie cu tine imbrățișând pe cei dragi.poti să ne trimiți și nouă o

imbrătisare, o primim cu mare drag !
349
PROF. ÎNV. PRIMAR NALAȚ AURORA CRISTINA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ȘIEU-MĂGHERUȘ
JUD. BISTRIȚA-NASAUD
de mai multe tipuri : educație formală, care are loc într-un cadru instituționalizat, în mod planificat, în
cadrul sistemului de învățământ informal, ce cuprinde totalitatea influențelor de la nivelul familiei, al
mediului social sau mass-media și educația nonformală ce completează educația formală, cea primită în
cadrul sistemului de învățământ.
punându-i în contact direct cu obiectele și fenomenele din natură. Trebuinţa de a se juca, de a fi mereu în
mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm școala cu viaţa.
activități cât mai variate și bogate în conținut, cultivarea interesului pentru activități socio-culturale,
facilitarea integrării în mediu școlar, oferirea de suport pentru reușita școlară în ansamblul ei, fructificarea
talentelor personale și corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Activităţile extraşcolare se
Activitățile extracurriculare sunt activitățile nonformale, cu caracter facultativ, cu deschidere pentru
experiment și inovație.
Total diferite de activitățile cu caracter didactic, excursiile și vizitele ajută la dezvoltarea personală a
elevului, la asimilarea cunoștințelor într-un mod plăcut și ușor, ele contribuie la lărgirea orizontului,
Activitățile extracurriculare vin în completarea procesului de învătământ. Se știe că omul, cât trăiește,
învață. A învăța să înveți și a dori să te perfecționezi continuu sunt cerințe ale educației permanente,
educație ce integrează toate nivelurile și tipurile de educație, astfel că omul învață să fie el însuși, receptiv
la schimbări, capabil să le anticipeze și să se adapteze la ele.
competiții, probele școlare cu caracter creativ, specifice diferitelor discipline de învățământ.
350
Activitățile extracurriculare contribuie la lărgirea orizontului de cultură, prin îmbogățirea
cunoștințelor din diverse domenii, la petrecerea în mod util, plăcut și organizat a timpului liber, activități
lipsite de evaluări riguroase.
Bibliografie:
Cernea, Maria, - „Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ”,
în “Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
Crăciunescu, Nedelea, -„Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar”, în
Gabriela Cristea –„ Pedagogie generală”, Ed. Didactică și pedagogică, 2002
351
NASTASE GEORGETA
Procesul educațional presupune și forme de muncă didactică complementară activităților obligatorii.

Oricât de importantă ar fi educația curriculară realizată prin procesul de învățământ, ea nu epuizează sfera
influențelor formative exercitate asupra copilului.
Educația extracurriculară este realizată în afara procesului de învățământ, își are rolul și locul bine
stabilit în formarea personalității tinerilor. Activitățile extrașcolare reprezintă modalitatea
neinstituționalizată de realizare a educației.
Cu ajutorul activităților extracurriculare, educația urmărește identificarea și cultivarea corespondenței
optime dintre talente, aptitudini, dezvoltarea unui stil de viață civilizat, precum și încurajarea
Activitățile extrașcolare contribuie la gândirea și completarea procesului de învățare, la dezvoltarea
înclinațiilor și aptitudinilor elevilor, la organizarea rațională și plăcută a timpului lor liber. Având un
caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă relaxantă, cu însuflețire și dăruire, la astfel de activități.
Scopul activităților extracurriculare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în
proiecte cât mai variate și bogate în conținut, cultivarea interesului pentru activități socio-culturale,
facilitatea integrării în mediul școlar, fructuficarea talentelor personale și corelarea aptitudinilor cu atitudini
caracteriale. Activitățile extrașcolare se desfășoară într-un cadru informal, ce permite elevilor cu dificultăți
de afirmare în mediul școlar să reducă nivelul anxietății și să-și maximizeze potențialul intelectual.
De asemenea, activitățile extracurriculare au menirea de a valorifica timpul liber al elevilor într-un
mod plăcut și util, transformându-l într-o sursă educațională.
Activitățile extrașcolare au cel mai larg caracter interdisciplinar, oferă cele mai eficiente modalități
de formare a caracterului copiilor, încă din clasele primare, deoarece sunt factorii educativi cei mai apreciați
și mai accesibili sufletelor acestora.
Activitățile complementare concretizate în excursii și drumeții, vizite, vizionări de filme sau
spectacole imprimă copilului un anumit comportament, o ținută adecvată situației, declanșează anumite
sentimente.
Copiii au nevoie de acțiuni care să le mărească lumea lor spirituală, să le împlinească setea de
cunoaștere, să le ofere ocazii de a se emoționa puternic, de a fi în stare să cerceteze singuri pentru a-și forma
convingeri durabile. Participarea în activitate angajează elevii timizi, îi temperează pe cei impulsivi,
stimulează apariția influențelor reciproce, dezvoltă spiritul de cooperare, contribuie la formarea colectivului
de elevi.
Elevii se autodisciplinează, prin faptul că, în asemenea activități se supun de bună voie regulilor,
asumându-și responsabilități.
Cadrul didactic are, prin acest tip de activitate posibilități deosebite să-și cunoască elevii, să-i
îndrume, să le influențeze dezvoltarea, să realizeze mai plăcut și mai temeinic obiectivul principal al școlii
și al învățământului primar- pregătirea copilului pentru viață.
sa pentru copii, de modul creator de abordare a temelor, prin punerea în valoare a posibilităților și resurselor
352
ACTIVITĂȚILE EDUCATIVE ȘCOLARE ȘI EXTRAȘCOLARE
PROFESOR ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR, NASTASI CORINA,

ȘC. GIM. PETRU MUȘAT, SIRET
„Educația este arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtutea
acelora care dispun de ele.” - Platon
natură.
Elevii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească o gândire independentă, nedeterminată de grup,
Elevii sunt atraşi de activităţile artistice, recreative, distractive, care ajută la dezvoltarea creativităţii,
conştientizarea urmărilor poluării, educaţia rutieră, educaţia pentru păstrarea valorilor.
Noua viziune a sistemului pune accentul nu doar pe învăţământul de performanţă (învăţământul
muncii, pe dezvoltarea personalităţii copilului şi tânărului şi educaţia pentru viaţă în general. Toate aceste
direcţii au de asemenea obiectivul distinct al diminuării diferenţelor de dezvoltare şi calitate a sistemului
de învăţământ dintre mediul rural şi mediul urban. Legătura familiei cu şcoala este în general slabă,
categoriile cu riscul cel mai înalt fiind cele ale copiilor săraci, confruntaţi cu dezorganizare familială şi
socială în general. Această legătură este mai degrabă unidirecţională, dinspre şcoală către familii, la
iniţiativa şcolii şi nu a familiilor.
Cea mai acută nevoie a copiilor din comunităţi, este continuarea şi dezvoltarea activităţilor
formatoare extraşcolare. Pe fondul lipsei locurilor de muncă şi implicit a lipsei de perspective şi de
posibilităţi materiale pentru familie, alternativa activităţilor extracurriculare este considerată importantă de
toate părţile implicate. Componenta extracurriculară este utilă pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor,
pentru liniştea părinţilor care îşi ştiu copiii implicaţi în acţiuni educative, pentru compensarea lipsei
locurilor/modalităţilor de petrecere a timpului liber şi a alor servicii necesare în formarea lor.
353
Activităţile extracurriculare, chiar dacă se desfăşoară pe lângă o materie de şcoală, cu profesorul de
curs, joacă adesea şi alte roluri: after school, consiliere psihologică sau, chiar dacă nu acesta este sensul lor,
pregătire suplimentară, meditaţii. Este de remarcat conştientizarea de către profesori a rolului nu doar
instructiv-educativ, ci şi formator al şcolii, de pregătire a elevului pentru viaţă, de mediere între mediul
educaţional formal şi non-formal, pe baza parteneriatului cu alte instituţii culturale, agenţi economici, cu
comunitatea în ansamblul său.
este garantat dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria, dragostea din sufletul copiilor, dar să îi laşi pe ei să
te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase. Activitatea educativă şcolară şi extraşcolară dezvoltă
gândirea critică şi stimulează implicarea tinerei generaţii în actul respectării drepturilor omului şi al
asumării responsabilităţilor sociale, realizându-se astfel o simbioză lucrativă între componenta cognitivă şi
cea comportamentală. Secretul este să ştiţi ce măsuri şi cum să le luaţi la momentul potrivit.
Bibliografie
1981.
354
ACTIVITĂŢI EXTRACURRICULARE
PROF. INV. PRIMAR: MORCOZAN CLAUDIA
Motto:
“Educaţia este ceea ce ramane dupa ceai uitat tot ceea ce ai invatat in scoala”. Albert Einstein
cunoştinţelor”.
uităm că una din trebuinţele principale ale copilului este jocul.
Jocul – activitate recreativ – instructivă, prilej de activizare şi dezvoltare a creativităţii.
Jocurile şi distracţiile sunt mai intense la vârstele copilăriei şi tinereţii. Ştim cu toţii că orice copil de
vârstă ante sau preşcolară se joacă tot timpul. Acestea le conferă conduitelor lor multă flexibilitate şi mai
ales le dezvoltă imaginaţia şi creativitatea; tot prin joc este exprimat şi gradul de dezvoltare psihică. Spunem
de multe ori: „Se comportă ca un copil” sau „Parcă nu e maturizat”; aceasta datorită unei exagerate antrenări
în distracţii care conduce la o personalitate nematură, puerilă.
Jocul presupune un plan, fixarea unui scop şi fixarea anumitor reguli, ca în final să se poată realiza
o anumită acţiune ce produce satisfacţie. Prin joc se afirmă eul copilului, personalitatea sa. Adultul se afirmă
prin intermediul activităţilor pe care le desfăşoară, dar copilul nu are altă posibilitate de afirmare decât cea
a jocului. Mai târziu, el se poate afirma şi prin activitate şcolară. Activitatea şcolară se valorifică prin note,
acestea se sumează în medii, rezultatul final al învăţării fiind tardiv din punct de vedere al evaluării, pe
când jocul se consumă ca activitate creând bucuria şi satisfacţia acţiunii ce o cuprinde.
Copiii care sunt lipsiţi de posibilitatea de a se juca cu alţi copii de vârstă asemănătoare fie din cauză
că nu sunt obişnuiţi, fie din cauză că nu au cu cine, rămân nedezvoltaţi din punct de vedere al personalităţii.
Jocul oferă copiilor o sumă de impresii care contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor despre lume şi viaţă,
totodată măreşte capacitatea de înţelegere a unor situaţii complexe, creează capacităţi de reţinere stimulând
memoria, capacităţi de concentrare, de supunere la anumite reguli, capacităţi de a lua decizii rapide, de a
rezolva situaţii – problemă, într-un cuvânt dezvoltă creativitatea. Fiecare joc are reguli. Atunci când un
copil vrea să se joace cu un alt grup de copii, el acceptă regulile în mod deliberat, voit. Cu alte cuvinte, el
va accepta normele stabilite, adoptate şi respectate de grupul respectiv înainte ca el să intre în joc.
Pentru copil, jocul presupune de cele mai multe ori, pe lângă consumul nervos chiar şi cele mai
simple jocuri, şi efort fizic, spre deosebire de persoanele adulte unde acesta lipseşte cu desăvârşire.
Există câteva lucruri de remarcat: în primul rând, jocul fortifică un copil din punct de vedere fizic, îi
imprimă gustul performanţelor precum şi mijloacele de a le realiza. În al doilea rând, jocul creează
deprinderi pentru lucrul în echipă, pentru sincronizarea acţiunilor proprii cu ale altora, în vederea atingerii
unui scop comun. În al treilea rând, jocul provoacă o stare de bună dispoziţie, de voie bună, oferindu-i
copilului posibilitatea de a uita pentru un timp de toate celelalte şi de a se distra, dându-i parcă mai multă
poftă de viaţă.
În joc, copilul îşi dă frâu liber imaginaţiei. Jocurile spontane reliefează capacitatea de creaţie a
copilului, capacitate bazată pe propria experienţă, îmbogăţită cu noi elemente, corespunzătoare dorinţelor
sale.
Activităţile extraşcolare - prilej de activizare şi de dezvoltare a creativităţii.
În orice tip de activitate extraşcolară, fie că este vorba de drumeţie, vizita într-un atelier de creaţie,
355
a) preşcolarii – prin responsabilităţi asumate atât individual, cât şi în grup;
b) familie – prin susţinere morală, financiară, sau chiar implicate în organizarea activităţilor;
c) grădiniţa – prin obţinerea avizelor necesare deplasării, elaborarea strategiilor didactice, realizarea
Acest tip de activitate îi antrenează pe copii în activitatea de învăţare, îi apropie de grădiniţă, îi
determină să o îndrăgească. Chiar ei propun, cer aşteaptă şi se implică în realizarea acestui tip de activitate.
echilibrat şi momentele recreative, de relaxare, atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite.
colecţii, să sistematizeze date, învaţă să înveţe.
copii se autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi
cunoască preşcolarii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos
obiectivul principal al grădiniţei şi al învăţământului primar – pregătirea copilului pentru viaţă.
În legătură cu dezvoltarea creativităţii copiilor, pot fi date educatorilor următoarele îndrumări:
gândirea creativă şi învăţarea din proprie iniţiativă trebuie încurajate prin laudă. Trebuie promovat modul
variat de abordare a problemelor de manipulare a obiectelor şi a ideilor. Preşcolarii trebuie să fie îndrumaţi
să dobândească: o gândire independentă, nedeterminată de grup, toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de
a descoperi probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica constructiv. Înainte
de toate, este însă important ca profesorul însăşi să fie creativ.
Bibliografie : Gordon W.Allport - ,,Structura şi dezvoltarea personalităţii”
356
COMUNICAREA PROFESOR – ELEV
CHEIA SUCCESULUI ÎN ACTUL EDUCAȚONAL
PROF. RALUCA - OTILIA NĂSUI

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ȘIEU
MARAMUREŞ
Deschiderea umană generică spre informare, spre cunoaștere, se constituie actualmente într-o
condiție obligatorie a surselor de satisfacție, entuziasm, bucurie, ajutor material. În familie, colectivități,
singuri ori la serviciu, oamenii transmit idei, gânduri, sentimente, își cunosc semenii și își rezolvă
problemele comunicând. Sistem cu ”intrări și ieșiri”, comunicarea – înțeleasă ca parte componentă a vieții
psihice, dar și sociale – trebuie prezentată ca o condiție sine qua non pentru relațiile umane.
Faptul că omul poate contribui personal la orice situație de comunicare este un lucru deosebit. El are
idei, sentimente, o valoare ca om și reacții, răspunsuri senzoriale, motrice pe care le scoate la iveală în
momentul în care simte nevoia de a intra în interrelație cu ceilalți.
Evoluția umană din punct de vedere cultural și material a fost posibilă datorită faptului că oamenii au
reușit să vorbească, să asculte, să scrie și să citească. Comportamentele verbale constituie una dintre cele
mai importante segmente socio – umane.
În practica școlară comunicarea este vehicularea mesajului de la transmițător/ profesor, la
receptor/elev. Comunicarea profesor – elev de vârstă școlară mare utilizează o multitudine de canale,
aspectele verbale împletindu-se cu aspectele nonverbale ale comunicării. Și în actul de comunicare care îl
reprezintă predarea – învățarea în ciclul gimnazial/liceal, comunicarea profesor – elev se construiește
simultan, de cel care emite mesajul și de cel care îl receptează. Emițătorul modifică starea receptorului prin
mesjul emis, iar interlocutorul modifică starea emițătorului printr-un răspuns care se constituie într-un nou
mesaj. Profesorul și elevul sunt pe rând locutor și interlocutor într-un dialog, într-o succesiune de secvențe,
ca: emiterea unui mesaj, transmiterea printr-un anume canal, receptarea sau feed-back-ul. Mesajul se
construiește atât în cuvinte cât și în limbajul gesturilor, dar pentru construirea lui interlocutorii au nevoie
de un cod interiorizat comun care este în mod curent limba, împreună cu mijloacele nonverbale de
exprimare: mimica, gesturile, mișcarea și atitudinea corpului. Profesorul, mai mult ca alt inițiator de dialog,
este solicitat să ia act de aceste condiții ale comunicării, deoarece este foarte important să cunoaștem, ca
educatorii, căile prin care se dezvoltă procesul de comunicare.
Nu este deloc întâmplătoare atenția care se dă comunicării profesor – elev. Elevii sunt pregătiți în
primul rând pentru viață și în viață, în primul rând, ei comunică. Ca să îndrume elevii în procesul
comunicării, profesorul trebuie să cunoască el însuși acest proces și să-l stăpânească foarte bine.
Dacă profesorul stăpânește bine informațiile în legătură cu actul comunicării, poate asigura formarea
la elev a capacității de a vorbi, de a purta un dialog, de a transmite și primi un mesaj. Formarea acestor
capacități trebuie să fie o preocupare constantă pentru profesor. Pentru realizarea acestor obiective, elevul
trebuie pus să vorbească, să-și exerseze exprimarea ori de câte ori simte nevoia fără a lăsa să se genereze o
stare haotică în clasă. Lipsa unei astfel de posibilități duce la stări de interiorizare, de frică și abținere în
exprimarea opiniilor, ceea ce creează personalități introverte și lipsă de comunicare.
O să mă refer în cele ce urmează la un caz concret în care lipsa de comunicare dintre părinte și copil
creează mari probleme de adaptare și de integrare a acestuia în colectiv.
Andrei este elev în clasa a V-a și a venit în clasa mea de la o altă școală. Provenea dintr-o familie cu
cinci copii. Îmi amintesc că au trecut mai multe săptămâni în care nu i-am auzit deloc vocea. În rest stătea
retras în banca lui refuzând orice contact verbal cu mine sau cu ceilalți copii. La multe insistențe din partea
mea începea să plângă. Nimic nu îl mișca: nici jocurile organizate cu ceilalți, nici recompensele primite
după unele activități, nu îl făceau pe Andrei să spună ceva. Am discutat binențeles cu familia, încercând să
aflu cât mai multe despre comunicarea copilului cu membrii familiei sau cu eventualii prieteni, aceștia
răspunzând că Andrei este un copil tăcut, căruia nu îi place să vorbească și că se joacă mai mult singur.
M-am gândit la o modalitate de a-l face să vorbească și i-am dus într-o zi niște jucării. I le-am pus pe
bancă fără să spun nimic. A stat un timp fără să le atingă. După o vreme, în timp ce vorbeam cu ceilalți
copii am observat că a început să le atingă, să le mute dintr-un loc în altul, să se joace cu ele. După ce am
357
terminat orele l-am rugat pe Andrei să rămână puțin. A acceptat tacit. După ce a ieșit și ultimul elev, am
auzit o întrebare: ”Mi le dai mie?” Nu îmi venea să cred! Andrei mi s-a adresat, fără să-l solicit. Am încercat
să vorbesc de atunci cu el între patru ochi și am observat că era mult mai deschis când eram numai noi doi.
De aproape doi ani urmăresc atent comportamentul lui Andrei. Încet, încet s-a integrat în colectiv, după ce
i-am rugat pe colegi să îl accepte și să încerce să fie cât mai apropiați de el. Există momente când Andrei
comunică la fel ca orice copil, dar în momentul în care este supărat sau are unele probleme, se interiorizează
și cu greu pot să-mi dau seama despre ce este vorba.
Toate acestea sunt efectele lipsei de comunicare în familie. După ce am efectuat câteva vizite la
domiciliul elevului, am observat că grija părinților pentru alimentație, haine, viața de zi cu zi, primează în
fața comunicării cu copiii.
Părinții vorbesc și transmit enorm copiilor în perioada copilăriei, îi învață nu numai să vorbească
efectiv, dar și să participe la dialog. Nu este de ajuns ca părinții să asigure nevoile zilnice ale copiilor, dacă
nevoia de comunicare este neglijată din cauza problemelor și a stresului cotidian. Andrei va avea mult timp
de aici încolo probleme de adaptare la grupuri noi și va fi mereu reținut, tocmai datorită lipsei de
comunicare. De aceea este foarte important ca încă din primele zile de viață să comunicăm cu copii, pentru
ca aceștia să se integreze ușor și să nu fie complexați și interiorizați. După familie, primul căruia îi revine
acest rol este educatorul.
Profesorul care își gândește actul educațional, drept un act de comunicare, bazat pe un ”contract
social” și având o ”miză socială”, va fi orientat spre a-și gândi emiterea mesajului în cadrul lecției ca o
secvență a unui subtil ”joc de influență socială”, în care profesorul și elevii sunt interlocutori influențați de
specificul modalităților de comunicare.
Ca să se realizeze corect comunicarea, este necesar ca elevul să fie pregătit pentru această activitate.
În cazul comunicării verbale, elevul trebuie să se pregătească pentru ascultare, să accepte ascultarea
mesajului până la capăt. În plan mental, ascultătorul trebuie să se gândescă de fiecare dată ce ar putea reține
din mesajul respectiv.
În concluzie, este ușor de presupus că, atunci când educatorul și elevul știu să comunice, întâlnirea
celor doi parteneri va fi în profitul amândurora. Câștigul va fi, în aceste condiții, mai mare decât cel aparent,
dat fiind că, pe lângă satisfacerea scopurilor care-i aduce laolaltă, el asigură și o doză crescută de satisfacție
personală și interpersonală. Pentru contemporaneitate, a fi pedagog înseamnă, înainte de toate, a şti să
explici, să etalezi clar în faţa elevilor un anumit conţinut, să clarifici şi să rezolvi metodic sarcini didactice.
BIBLIOGRAFIE:
1. Faber A, Elaine Mazlish, Comunicarea eficientă cu copiii, acasă şi la şcoală, Editura Curtea Veche,
București, 2002
2. Orosan, D., Factori favorizanţi şi factori perturbatori în comunicarea didactică, Conferinţa
Ştiinţifică Internaţională. Tradiţionalism şi modernism în educaţie: realitate şi deziderate – Chişinău, 28-30
martie 2003,
5.Stroe Marcus, Teodora David, Adriana Predescu, Empatia şi relaţia profesor-elev, Editura
Academiei, Bucureşti, 1987
358
CUM INFLUENȚEAZĂ ACTIVITĂȚILE EXTRAȘCOLARE FORMAREA
ELEVILOR
PROF. NAZÂRU TEODORINA

LICEUL TEORETIC “PANAIT CERNA“ BRĂILA
elevilor; se desfăşoară în colectiv, fiind create şi organizate pe principiul liberului consimţământ; la
antrenarea elevilor trebuie să se ţină seama de particularităţile de vârstă şi de interesele elevilor, precum şi
de posibilităţile de realizare pe care le au, fără să fie reţinuţi de la ore sau pregătirea lecţiilor. Excursiile şi
vizitele sunt acţiuni cu caracter de masă organizate în scopul îmbogăţirii experienţei de viaţă a elevilor.
Aceste activităţi se organizează în funcţie de conţinutul lecţiilor. Vizitarea unui muzeu, a unei expoziţii, a
unui atelier al meșterului popular sau al artistului plastic poate fi o situaţie de învăţare cu scop cultural-
artistic, dar şi un moment de reconciliere ori de introspecţie, în funcţie de educaţia anterioară a elevilor sau
de tematica în care se încadrează excursia. Legătura organică a procesului de învăţământ cu excursiile şi
vizitele asigură eficienţa educativă a acestor activităţi. Menţionăm că influenţa educativă a excursiilor şi
vizitelor depinde şi de caracterul lor variat. Organizate la nivelul clasei sau şcolii, cu participare benevolă,
excursiile şi vizitele au drept scop lărgirea orizontului cognitiv, familiarizarea elevilor cu frumuseţile ţării.
elevului, a empatiei ca fenomen psihic de retrăire a stărilor, gândurilor și acțiunilor celuilalt. Prin urmare,
elevii trebuie ajutați să participe la activitățile educative, să se implice afectiv, cu plăcere și bucurie
spontană în ceea ce fac. De aceea, un rol important în dezvoltarea aptitudinilor artistice ale copiilor au
ilustrarea poveștilor, miturilor, basmelor și poeziilor prin aplicarea metodelor, procedeelor și tehnicilor
artistico-plastice.
359
Bibliografie
1981.
360
ACTIVITAȚILE EXTRAȘCOLARE
ȘI ROLUL LOR IN DIMINUAREA COMPORTAMENTELOR VIOLENTE
PROF. NEAG PATRICIA CORNELIA

LICEUL TEORETIC SPECIAL ,,IRIS"
În sistemul educațional actual, săptămâna ,,Școala altfel" reprezintă o provocare și o oportunitate

pentru profesori, elevi și părinți de-a organiza și derula activități transdisciplinare care să formeze și să
consolideze abilități de viață .
Atât pentru profesori cât și pentru părinți generația actuală de copii/ elevi reprezintă o provocare în
educație, deoarece este o generație ce solicită răspunsuri și noi metode de educație și de rezolvare a
problemelor ivite. Deoarece mediul social și familial s-a schimbat ca stabilitate si securitate emoțională
pentru anumiți elevi, a apărut un accentuat fenomen de agresivitate, violență verbală și fizică.
În săptămâna ,,Să știi mai multe să fii mai bun" s-a realizat un proiect educațional cu tema: ,,Stop
violență, stop Bullying! Acest proiect s-a derulat în parteneriat cu C.R.A.E. ,,Speranța"Timisoara si Liceul
Teoretic Special ,,Iris". Acțiunea a presupus implicarea părinților, a elevilor și a profesorilor.
Grupul țintă a fost constituit din copii din ciclul primar si gimnazial dar totodată aceștia reprezintă un
grup vulnerabil și expus comportamentelor violente ( verbale sau fizice) din mediul școlar. Negarea
existenței atitudinilor violente și de bullying nu este o soluție ci o amânare sau o agravare a unor fenomene
sociale din colectivele de elevi.
Rădăcina latină a termenului violenţă este „vis”, care înseamnă “forţă” şi trimite la ideea de putere,
dominaţie, de utilizare a superiorităţii fizice asupra altuia. Eric Debarbieux (1996) defineşte violenţa ca
fiind „dezorganizarea brutală sau continuă a unui sistem personal, colectiv sau social şi care se traduce
printr-o pierdere a integrităţii, ce poate fi fizică, psihică sau materială. Această dezorganizare poate să se
opereze prin agresiune, utilizarea forţei, conştient sau inconştient, însă poate exista şi violenţă doar din
punctul de vedere al victimei, fără ca agresorul să aibă intenţia de a face rău”. Violenţa este din punct de
vedere statistic cea mai frecventă conduită de devianţă şcolară.
Ce înseamnă bullying? Bullying-ul a fost uneori tradus în limba română prin intimidare sau hărţuire.
Exemple de comportamente care conduc la bullying: ridiculizarea, izolarea, răspândirea de zvonuri,
umilirea, jignirile, ameninţările, agresiunea care poate merge de la îmbrânceli la violenţă fizică extremă,
distrugerea sau deteriorarea bunurilor care aparţin ţintei etc. Bullying-ul se poate petrece în spaţiul şcolii
sau în afara acestuia, prin telefon, prin email sau prin intermediul reţelelor de socializare online
(cyberbullying).
Scopul activității desfășurate în săptămâna ,,Școala altfel" a țintit mai multe dimensiuni și anume
:părinții, elevii si profesorii. De ce părinții? De cele mai multe ori părinții nu sunt conștienți pe deplin de
situația cu, care se confruntă în mediul școlar copiii lor. Astfel ca la activitate au participat activ și părinții,
aceștia fiind implicați în jocuri de rol, exerciții aplicative si situații problematice cu tema dată.
Scopul:
Prevenirea şi diminuarea fenomenului violenţei din şcoală prin activităţi specifice vârstei şcolare
mici, conştientizarea importanţei relaţiilor interumane bazate pe înţelegere şi acceptare
Obiective:
1.Formarea unui stil pozitiv de relaţionare interpersonal
2. Identificarea şi împărtăşirea emoţiilor în timpul lucrului
3. Rreglarea emoţiilor şi a comportamentului în situaţii problem
4.Consolidarea deprinderilor de comportare civilizată în grup şi în afara grupului
5.Formarea de aptitudini şi atitudini morale în spiritul prevenirii şi înlăturării violenţei în grup
6.Iidentificarea corectă a emoţiilor şi asocierea acestora cu diferitele contexte
7.Cultivarea unui comportament model în rândul elevilor mici prin promovarea bunelor practici de
prevenire a violenţei
8. Recunoaşterea emoţiilor pe baza componentei nonverbale: expresie facială şi postură
9.Valorificarea comportamentelor pozitive în relaţiile copil-copil, copil- adult
11.Dezvoltarea capacităţii de relaţionare în grup, în situaţii concrete, în mediul şcolar;
12. Dezvoltarea capacităţii de rezolvarea paşnică a conflictelor
361
Rezultate aşteptate:
-conştientizarea elevilor cu privire la consecinţele actelor de violenţă-formarea unei atitudini pozitive
faţă de colegi/adulţi-diminuarea numărului cazurilor de agresivitate din şcoală
-implicarea părinţilor în activitatea de combatere a violenţei din şcoală şi din afara ei
Modalităţi de evaluare:-observarea sistematică-produsele rezultate în urma activităţilor
desfăşurate(desene, postere, pliante,panou,afişe)-chesionare-diplome
Exemplu de activitate:
Motto:
„Dacă altul se poartă josnic, tu fii demn!
Dacă altul te tratează urât, tu fii bun1
Dacă altul îţi face rău, tu ai răbdare.
Căci D-zeu plăteşte fiecăruia după fapte!”
( G.Washington)
Titlul activităţii: Curcubeul prieteniei
Locul desfăşurării: sala de clasă
Obiective:
• Să exprime preferinţa pentru o culoare
• Să se accepte la colorarea benzilor de hârtie
• Să asambleze curcubeul
• Să împărtăşească emoţiile şi dificultăţile în timpul lucrului
Descrierea activităţii:
1.Prezentare ”Curcubeul prieteniei”.
2.Gruparea copiilor după culoarea preferată.
3.Colorarea unor benzi în grup mic.
4.Asamblarea curcubeului
5.Povestea dragonului Dino
Modalităţi de evaluare: Discuţie despre cum s-au simţit când au lucrat împreună, ce dificultăţi au
întâmpinat
Bibliografie:
1. R., Iucu, Managementul clasei de elevi, Ed. Polirom, Iaşi, 2006
2. Silvia, Marinescu, Invitaţie la educaţie, Ed. Carminis, Piteşti, 2003
3. Veronica, Bogorin, Jocul de-a viaţa, Ed. Eikon Educaţional, Cluj-Napoca, 2007
362
PROFESOR ÎNVVĂŢĂMÂNT PRIMAR, NEAGOE CARMEN

ŞCOALA GIMNAZIALĂ DRĂGĂNEŞTI DE VEDE
''Menirea firească a şcolii nu e să dea învăţătură, ci să deştepte cultivând destoinicirile intelectuale

în inima copilului, trebuinţa de a învăţa toată viaţa,'' Ioan Slavici
“Sa nu-i educam pe copiii nostri pentru lumea de azi. Aceastalume nu va mai exista cand ei vor fi
mari si nimic nu ne permite sastim cum va fi lumea lor. Atunci sa-i invatam sa se adapteze.”
Şcoala, după cum bine ştim este instituţia care pregăteşte, educă tânărul membru al societăţii în
vederea socializării lui. Şcoala este cea care deschide ochii omului către universul cunoaşterii, către lumea
în care trăieşte. Ea mai are rolul de a-i dezvolta aptitudinile şi a-i crea pârghii motivaţionale în activităţile
sale din societate.
În zilele noastre, unitatea de învățământ este pregatită să facă față unor cerinte tot mai complexe din
partea societății contemporane și își revendică locul său în viața copiilor pe care îi educă, dar și, în centrul
comunității pe care o influențează constant.
cunoştinţelor”
Activitățile extrașcolare sunt activități complementare activităților de învățare realizate în clasă,
urmăresc lărgirea orizontului informațional, cultivă interesul pentru diferite ramuri ale științei, atrag elevul
la viața socială, la folosirea timpului liber într-un mod plăcut și util, contribuind astfel la formarea
personalității tinerilor. Aceste activități extrașcolare contribuie la gândirea şi completarea procesului de
învăţare, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor şcolarilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului
lor liber. Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire
Educaţia extraşcolară (realizată dincolo de procesul de învăţământ) îşi are rolul şi locul bine stabilit
în formarea personalităţii copiilor noştri. Educaţia prin activităţile extracurriculare urmăreşte identificarea
şi cultivarea corespondenţei optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum
şi stimularea comportamentului creativ in diferite domenii. Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii
acumulează o serie de cunoştinţe punându-i în contact direct cu obiectele si fenomenele din natura.
dragostei, respectului.
363
elevilor răsplata primită după muncă, şi de asemenea au un rol de motivare.
Educaţia non-formală contribuie la formarea şi dezvoltarea complexă a personalităţii elevului în plan moral,
intelectual, estetic, civic şi fizic prin atingerea tuturor dimensiunilor educaţiei al cărei scop ultim este
pregătirea pentru viaţă a elevului.
Bibliografie:
*Cristea, Gabriela, Pedagogie generală, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2002
*Kulcsar, Tiberiu, Factorii psihologici ai reuşitei şcolare, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1987
364
PROF. ÎNV. PRIMAR RALUCA NEAGOE,

ȘCOALA GIMNAZIALA ,,I. A. BASSARABESCU”, PLOIEȘTI
Activităţile extracurriculare reprezintă totalitatea activităţilor educative organizate şi planificate în

instituţiile de învăţământ sau în alte organizaţii cu scop educaţional, dar mai puţin riguroase decât cele
formale şi desfăşurate în afara incidenţei programelor şcolare, conduse de persoane calificate, cu scopul
completării formării personalităţii elevului asigurată de educaţia formală sau dezvoltării altor aspecte
particulare ale personalităţii acestuia.
Activităţile extraşcolare se referă la acele activităţi extracurriculare realizate în afara mediului şcolar,
în afara instituţiei de învăţămînt, cu participarea clasei, a mai multor clase de elevi sau a mai multor instituţii
de învăţământ. Acestea sunt doar o componentă a activităţilor extracurriculare.
Rolul important al activităților extrașcolare este pus în evidență de o serie de studii. E recunoscut
efectul semnificativ al acestora în formarea unei atitudini pozitive față de învățat. Apoi, elevii implicați în
acest tip de activități au performanțe academice mai ridicate și au formate abilități practice diversificate,
dar și strategii bune de rezolvare de probleme. În plus, activitățile extrașcolare determină un nivel de stimă
de sine mai bun, mai puţine griji privind viitorul şi un sentiment redus de izolare socială. Impactul pozitiv
al acestora se reflectă și în înregistrarea unor coeficienţi de abandon şcolar mai scăzuţi. Integrarea socială
sporește, observându-se la tinerii care sunt implicați în activități extrașcolare un grad mai scăzut de abuz
de alcool şi droguri, un grad mai scăzut de activitate sexuală în rândul fetelor, un nivel scăzut de
comportamente delincvente, incluzând arestări şi comportamente antisociale.
Activităţile extraşcolare au o tradiţie bogată în sistemul de învăţământ românesc. Cadrele didactice
au organizat întotdeauna diferite forme de activitate extraşcolară: excursii, drumeții, vizite, expoziţii,
concursuri, festivaluri, competiţii etc.
Vizitele la muzee, la expoziții, în diferite locuri cu încărcătură istorică, la case memoriale constituie
adevărate modalități de a cunoaște și prețui valorile țării.
Vizionarea unor filme, spectacole de teatru, operă, balet pot constitui surse de informații, dar în
același timp și puncte de plecare în a face cunoștință cu lumea artei, a frumosului și de le educa gustul
pentru frumos. De asemenea, se pot organiza întâlniri cu personalități care pot constitui un model de
conduită pentru elevi (medici, avocaţi, preoţi, etc.).
Excursiile, drumețiile stimulează activitatea de învățare, completează și desăvârșesc ceea ce copiii
au acumulat în cadrul lecțiilor. Elevii pot cunoaște diferite localități ale țării, pot cunoaște realizările
semenilor lor, locurile unde s-au născut diferite personalități naționale, au trăit și au creat opere de artă.
Apoi, ei îşi pot dezvolta afecţiunea faţă de natură, faţă animale şi plante. În urma plimbărilor, a excursiilor
în natură, a drumețiilor, elevii pot reda cu mai multă creativitate și sensibilitate, imaginea realității, în
cadrul activităților de educație plastică și cunoașterea mediului, iar materialele pe care le adună, pot fi
folosite la abilități practice, în diverse teme de creație.
În prezent, se pot încheia și o serie de parteneriate cu foarte multe instituții: unități școlare din țară,
unități școlare din străinătate, poliția, instituții de cultură precum teatre, filarmonici, operă, balet, biblioteci,
muzee, galerii de artă, asociații sportive, lăcașe de cult (biserici). În cadrul acestor parteneriate se urmărește
fie îmbunătăţirea procesului instructiv-educativ, fie atragerea elevilor în activităţi utile și de relaxare, fie
îmbunătăţirea relaţiei profesor-elev, școală-comunitate, îmbunătăţirea frecvenţei și diminuarea abandonului
şcolar ori determinarea părinţilor să colaboreze cu unitățile școlare.
Prin noua Lege a Educaţiei Naţionale (intrată în vigoare la începutul anului 2011) s-a pus accentul
pe activitățile extrașcolare și a apărut Programul național „Şcoala Altfel”. El a fost implementat pentru
prima dată în anul şcolar 2011-2012.
În fiecare an şcolar este planificată o săptămână care este dedicată activităţilor educative
extracurriculare şi extraşcolare. „Școala altfel” este un program național al cărui scop este să contribuie la
dezvoltarea competenței de învățare și a abilităților socio-emoționale în rândul copiilor preșcolari/elevilor.
Cadrele didactice proiectează, testează și evaluează abordări eficiente pentru dezvoltarea acestor
competențe și abilități. Programul național „Școala altfel” oferă un spațiu de experimentare în care atât
cadrele didactice, cât și elevii sunt încurajați să își manifeste creativitatea și să îmbine într-un mod atractiv
365
teoria cu aplicațiile ei din viața de zi cu zi, învățarea cu preocupările individuale într-un context favorabil
dezvoltării socio-emoționale.
Bibliografie:
• Carmen Maria Țîru, ,,Pedagogia activităților extracurriculare”-suport de curs, Cluj Napoca, 2007
• Denisa Ionescu, Raluca Popescu, ,,Activități extrașcolare în ruralul românesc. Dezvoltarea de
competențe cheie la copii și tineri”, Editura Universitară, București, 2012
• O.M.E.N.C.Ș. nr. 5 034 / 29.08.2016 pentru aprobarea Metodologiei de organizare a Programului
național ,,Școala altfel”
366
PROF. INV. PRIMAR NECȘUȚU LAURA ADRIANA

ȘCOALA GIMNAZIALA NR. 1 ORBEASCA
STRUCTURA ȘCOALA GIMNAZIALA NR. 2 ORBEASCA DE JOS
Activitățile extrașcolare au ca scop identificarea și cultivarea corespondenței optime dintre

aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viață civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ.
Copiii participă cu însuflețire și dăruire la astfel de activități, iar succesul este garantat dacă ai încredere în
imaginația, bucuria și dragostea din sufletul copiilor, dar să îi lași pe ei să te conducă spre acțiuni frumoase
și valoroase.
Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unoraptitudini speciale, antrenarea elevilor în
activităţi cât mai variate și bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale,
talentelorpersonale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Activităţile extraşcolare se
desfăşoară într-un cadru informal, ce permite elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să
reducănivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual.
abordările bazate pe 28 iniţiativă, imaginaţie și opţiune. Toate acestea duc la formarea unor personalităţi
Printre activitatile extrascolare cele mai indicate pentru cei mici se numara excursiile, drumetiile,
vizionarile de filme, piese de teatru sau spectacolele de magie.
Prin participarea la astfel de evenimente, ii ajutam pe copii sa isi dezvolte abilitatile de comunicare
si socializare, de observatie, de dezvoltare a culturii, memoriei si imaginatiei.
pozitive, care in timp sa il ajute sa se descurce singur in orice situatie.
Indiferent ca printre activitatile extrascolare pe care le alegeti pe copilul dumneavoastra se afla cele
de teatru, muzica, arta, gimnastica, inot, arte martiale, fiecare dintre acestea il va ajuta pe cel mic sa isi faca
prieteni noi, sa aiba mai multa incredere in el si sa isi dezvolte noi hobby-uri.
367
Activitatile sportive sunt preferatele celor mai multi parinti, pentru ca acestea ii ajuta pe copii sa aiba
o viata ordonata, sa aiba un program stabilit, pe care il respecta zilnic, un regim alimentar si un stil de viata
sanatos.
Chiar si esecul in aceste activitati ii va invata pe copii cateva lectii valoroase, cum ar fi ca pentru
Mai mult, activitatile extracurriculare ii ajuta pe cei mici sa se adapteze mult mai usor la conditii si
medii noi si uneori dificile si sa lucreze sub presiune. Experienta dobandita in acest mod ii ajuta sa isi
pastreze concentrarea si eficienta, indiferent de temperaturi, de zgomote sau de factorii disturbatori din jur.
Bibliografie:
Baban, Adriana, Consiliere educaţională, Cluj - Napoca, 2001
Cristea, Gabriela, Pedagogie generală, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2002
Kulcsar, Tiberiu, Factorii psihologici ai reuşitei şcolare, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1987
368
PROFESOR: NECULOIU IOANA CLAUDIA

GRĂDINIȚA CU P.P. NR. 34 BRAȘOV
Educația reprezinta o sursa de dezvoltare permanentă a fiecărui individ indiferent de mediul în care
ea se desfășoară, formal, informal sau nonformal. Activitățile extrașcolare contribuie la dezvoltarea copiilor
într-un mediu nou, plăcut, atractiv, în care copilul poate învăța prin descoperire, poate observa anumite
fenomene sau activități din mediul înconjurător pas cu pas. Se poate implica în aceste activități prin aportul
propriu și personal.
Excursiile sau vizitele unor obiective de interes pentru fiecare nivel de vârstă pot contribui la o
consolidare a unor cunoștințe transmise în sala de clasă, dar limitate la nivelul unor imagini sau machete,
pot deveni acum mai clare, mai concrete și duc la dezvoltarea unor procese de analiză, sinteză sau
generalizare a acestor fenomene. Situațiile la care copilul este expus pot avea și o parte aplicativă ceea ce
îi oferă posibilitatea să tranfere cunoștințele de la clasă în viața reală, să-și descopere alte aptitudini, interese
sau atitudini. Mediul școlar are anumite limite care îi îngrădește copilului posibilitatea de cunoaștere. O
vizită la grădina zoologică îl poate ajuta să observe animalele și comportamentul acestora în diferite situații,
copilul poate descoperi singur anumite reacții ale animalelor sau poate observa singur asemanari sau
deosebiri între acestea, poate trage propriile concluzii.
Activitățile extrașcolare în parteneriat cu instituții din mediul social sau cultural din care aparține
unitatea școlară, pot contribui la cunoașterea propriei identități, la formarea unei imagini de sine în acest
mediu și de descoperirea rolului pe care copilul sau familia lui îl are în societate. Activitățile comune cu
alte instituții de învățământ similare pot contribui la dezvoltarea unor abilități de comunicare, de împărtățire
a propriilor interese, de susținere reciprocă, la dezvoltarea empatiei față de alti copii. Competițiile sportive
dintre copii activează spiritul de competitivitate și de suport, de motivare a grupului din care copilul face
parte. Pe lângă valențele competiției, el învață ce înseamnă sprijinul echipei, se simte parte din aceasta, iar
înfrângerea este o altă experiență. Situațiile de învățare sunt diverse și ele contribuie la formarea unor
experiențe de învățare. Universul este vast, nu se limitează doar la mediul școlar, rolul activităților
extrașcolare este acela de descoperire a unor mici părți din univers, de regăsire a fiecăruia dintre noi cu
mediul, cu natura, cu diversitatea, cu tehnologia, etc.
De cele mai multe ori aceste activități sunt planificate în raport cu interesele copiilor, ceea ce le oferă
un suport emoțional pozitiv, un mediu cald, plăcut, relaxant, iar o stare emoțională bună este o bază pentru
învățare.
Rolul activităților extrașcolare este acela de asigurare a unui progres școlar, atractivitatea acestor
activități contribuie la o creștere a interesului copilului pentru învățare. Ele pot oferi noi orizonturi în
alegerea unor meserii sau pot reprezenta o bază pentru parcursul educațional al copilului. Valențele lor pot
duce la dezvoltarea unor trăsături morale sau de caracter. Copiii pot dezvolta spirit civic, ecologic, de
respectare a unor norme etice.
Totodată, copilul își descoperă propriile resurse, caută strategii adecvate pentru soluționarea unei
probleme. Sunt copii cu o stimă de sine scăzută, mai anxioși cărora le este greu să își înfrângă niște temeri,
dar cu sprijinul colegilor reușesc, de cele mai multe ori, să elimine stresul și să își înfrângă teama în fața
unor situații pe care ei le vedeau periculoase. Sentimentul de împlinire crește și deschiderea spre nou, spre
cunoaștere crește odată cu el, dând dovadă de flexibilitate și acceptare.
Activitățile extrașcolare trebuie proiectate în așa manieră încât copilului să îi facă plăcere, să fie
adaptate particularităților lui de vârstă și propriilor interese și aptitudini. Altfel ele devin un factor de stres,
pot deveni obositoare, greu de înțeles. Utilitatea lor scade și odată cu ea și interesul copilului spre învățare.
Realizarea acestor activități ține de măiestria noastră, a dascălilor, de a dirija învățarea, de a o
planifica, de a o transmite și de a contribui la formarea personală a fiecărui copil, oferindu-i cât mai multe
resurse de cunoaștere și călăuzindu-i pașii spre propria lui dezvoltare.
369
ÎNVĂȚĂTOARE: NEDELCU ALEXANDRA DIANA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ VRATA, JUD. MEHEDINȚI
Moto: ,,Şcoala trebuie să urmărească tot timpul ca tânărul să părăsească băncile ei nu ca specialist,
ci ca o personalitate armonioasă.’’ (Albert Einstein)
important în vederea atingerii acestui ideal îl are educaţia non-formală.
sistemului de învăţământ, dar şi în interiorul acestuia, constituind o punte între cunoştinţele asimilate la
Şcoala contemporană, centrată pe elev, are un rol bine precizat în dezvoltarea uriaşului potenţial
intelectual, reprezentat de inteligenţă şi creativitate, care, pus in valoare, va asigura neîntrerupt progresul
social-uman. Demersurile educaţionale, vizând dezvoltarea personalităţii elevilor, impun participarea
activă, conştientă şi responsabilă a acestora în propria formare. Diferenţierea şi individualizarea demersului
educativ trebuie să devină un scop şi un mijloc în acelaşi timp. Dezvoltarea personalităţii elevilor este
condiţionată de folosirea unor metode adecvate, care să permită individualizarea învăţământului, astfel încât
fiecare elev să-şi dezvolte la maximum capacităţile şi aptitudinile creatoare prin procesul învăţării.
Cercetările relevă că învăţarea activă este cea care duce la dezvoltarea psihică autentică a elevului, respectiv
la o învăţare eficientă, iar educaţia non-formală sprijină acest demers.
Componentă importantă a educaţiei nonformale, activităţile extraşcolare (extradidactice sau
numai asupra lumii exterioare, ci şi asupra propriei persoane. Se formează astfel ,,imaginea de sine’’,
Programul activităţilor extracurriculare, stabilit ca o unitate în ethosul si cultura organizaţională a
pot să decidă în bună măsură asupra obiectivelor, conţinuturilor şi mijloacelor de realizare a acestor
activităţi, contribuind astfel la dezvoltarea vieţii comunităţii şcolare din care fac parte.
În lucrarea intitulată Descoperirea copilului, Maria Montessori făcea următoarea afirmaţie: ,,Să nu-i
educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic nu
ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.’’ Activităţile extraşcolare vin
în sprijinul acestui demers. Finalităţile educaţionale ale activităţilor extraşcolare presupun educaţie
intelectuală, estetică, religioasă, moral-civică, patriotică, fizică. Educaţia intelectuală ocupă un rol central
în formarea integrală a personalităţii elevului. Prin caracterul lor ludic, activităţile extradidactice formează
şi modelează inteligenţa elevilor. Ele dezvoltă totodată curiozitatea ştiinţifică, interesele de cunoaştere,
spiritul de observaţie, creativitatea şi nu în ultimul rând gândirea critică a elevilor.
Cadrelor didactice le revine sarcina de a stârni interesul elevilor pentru participarea la concursuri de
creaţie literară, informatică, fizică, chimie, matematică, tehnico-ştiinţifice, simpozioane şi sesiuni de
comunicări ştiinţifice, concursuri naţionale de jocuri logice, concursuri de şah etc. Prin participarea la
concursuri de cultură şi civilizaţie europeană, concursuri de limbi străine, festivaluri naţionale de teatru în
370
limbile de circulaţie internaţională, proiecte interdisciplinare, serbări şi carnavaluri de Ziua Îndrăgostiţilor,
Halloween, Crăciun, Paşte, concursuri şi momente artistice dedicate Săptămânii Francofoniei, Zilei
Limbilor Străine sau Zilei Europei elevii se familiarizează cu limba, cultura, tradiţiile şi obiceiurile altor
popoare, creându-se astfel punţi de legătură între civilizaţii. Ei învaţă să fie toleranţi şi deschişi spre alte
culturi şi să respecte valorile culturale ale acestora. Datorită caracterului lor interdisciplinar, activităţile
extracurriculare constituie pentru elevi un prilej de lărgire a cunoştinţelor de cultură generală, facilitând
formarea culturii profesionale şi duc la formarea competenţelor transdisciplinare.
O altă dimensiune importantă a personalităţii elevului o constituie educaţia moral-civică. Activităţile
extraşcolare stimulează implicarea tinerilor în promovarea valorilor şi principiilor etice: dreptate, toleranţă,
sacrificiu. Participând la activităţi extraşcolare, elevii sunt învăţaţi să respecte libertatea de opinie şi
sărbătoriţii primesc cadouri şi se bucură de atenţia celorlalţi copii, serbările de Ziua Mamei etc.
Un bun cetăţean este şi un bun ecolog, de aceea elevii trebuie îndrumaţi să participe la diferite
concursuri de educaţie ecologică şi protecţia mediului, concursuri naţionale de proiecte de mediu sau la
activităţi de ecologizare a localităţii în care trăiesc şi învaţă, realizânduse astfel şi educaţia pentru mediu si
pentru sănătate a elevilor. Unul dintre obiectivele cele mai importante ale activităţilor extraşcolare îl
constituie cultivarea sentimentului patriotic. Prin vizite la muzee şi expoziții, prin omagierea celor mai
importante evenimente din istoria neamului nostru şi excursii în oraşele cu un bogat trecut istoric, elevii îşi
dezvoltă sentimentele patriotice, pregătindu-se astfel pentru a deveni buni cetăţeni. La mare înălţime în
topul priorităţii elevilor se află educaţia fizică si educaţia rutieră realizată prin activităţi extracurriculare
foarte atractive: competiţii sportive între clase sau între şcoli, excursii, drumeţii, concursul Educaţia rutieră
– Educaţie pentru viaţă. Pe lângă formarea deprinderilor motrice, activităţile sportive contribuie si la
formarea trăsăturilor de voinţă şi de caracter. Foarte importante sunt activităţile extraşcolare ce au ca
obiectiv orientarea şcolară şi profesională. Consilierea pentru alegerea carierei trebuie sa fie un proces
continuu, desfăşurat cu metode şi tehnici adecvate. Vizitele la expoziţii, întreprinderi şi instituţii, vizionările
de filme, casete video, vizitarea de licee cu ocazia Zilei Porților Deschise sunt bune prilejuri de formare la
elevi a competenţelor necesare unei bune orientări şcolare şi profesionale. Conceperea şcolii ca o instituţie
socială cu funcţii multiple, aptă să răspundă eficient nevoilor psihologice şi sociale ale elevului, să asigure
cadrul optim pentru starea sa de bine, pentru diminuarea si prevenirea tulburărilor de adaptare specifice
vârstei, pentru formarea unor cetăţeni responsabili, este vitală.
371
372
PERSONALĂ
PROF. NEDELCU OVIDIU EUGEN

LICEUL TEORETIC ”ȘTEFAN CEL MARE” RÂMNICU SĂRAT
Un mijloc educațional important în raport cu dezvoltarea cognitivă şi afectivă a copilului ce-i oferă
acestuia oportunitatea de a observa, de a cerceta, de a cunoaște în mod direct o mare varietate de aspecte,
marcând astfel progrese în dezvoltarea personală este excursia. Aceasta înlesnește educarea şi dezvoltarea
simţului estetic, stârneşte dragostea pentru natură și respectul pentru frumusețile ei, stimulează curiozitatea
şi spiritul de echipă al copiilor, aceştia păstrând în memorie unele momente ce pot fi de neuitat pentru ei
pentru tot restul vieţii.
Scopurile vizate꞉
-Realizarea unei atitudini pozitive față de istorie, cultură și civilizație.
-Dezvoltarea spiritului de observaţie, formarea unor deprinderi.
-Lărgirea orizontului didactic, realizând legătura dintre teorie si practică.
Excursia de studiu a constituie un mijloc important de călire a organismului de cunoaștere și
dezvoltare şi de unitate a colectivului, concluzionând că pe teren, în comparaţie cu sala de curs, conţinutul
informativ al lecţiei are o arie mai vastă de cuprindere a elementelor adiacente care definesc categoria de
noţiuni propusă în studiu.
Pe toată durata excursiei se fac înţelese legăturile cauză-efect între componentele mediului,
conotațiile istorice si sociale ale obiectivelor vizitate.
Excursia de studiu a respectat parcurgerea unor etape: pregătitoare, organizatorică, de instruire a
colectivului de elevi pentru a fi capabili să realizeze obiectivele propuse pe parcursul activităţilor, dar și
valorificarea rezultatelor, fiind prilejuri ideale în care profesorul îi poate face pe elev să înţeleagă, evoluţia
fenomenelor naturale din mediul înconjurător, aceștia luând contact direct cu realitatea înconjurătoare, a
celor istorice, culturale și sociale interesul pentru studiul acestor discipline lărgindu-se.
Se pornește de la formarea unei atitudini pozitive a elevilor fața de informare, la nivelul instituției
noastre, politica documentară fiind integrată în politica educațională, prin metodele folosite evidențiindu-
se activitățile de tip non formal.
Au fost necesare aceste activități de în scopul dezvoltării personale, ca elevii să înțeleagă, că primul
pas spre cunoaștere este informarea corectă.
Aceasta acțiune pedagogică si-a dorit să promoveze în rândul tinerilor ideea de informare, gestionare
și organizare corectă a informațiilor, promovarea unor obiective culturale valorice din istoria orașelor.
Dacă în viața de zi cu zi elevul se informează spontan, la Târgurile de Carte sau biblioteci elevii
constată că în știință informarea se face sistematic, potrivit unor reguli riguroase. Vizita la acest obiective
și-a propus conducerea elevului înspre construcția cunoașterii individuale, prin asimilarea de noi cunoștințe,
o altă formă comportamentală (liniștea, ordinea și disciplina din interiorul instituțiilor de studiu),
redescoperirea unor valori umanitare la care accesul este neîngrădit.
Despre pasiuni, lupte pentru putere, înfrângeri și biruințe, despre trecut și prezent, elevii află cu
ajutorul profesorilor, străbătând străzile vechi ale orașelor medievale.
Elevii au beneficiat de programe educative de vizitare în spațiul muzeelor, cu condiția asistării lor de
către cadre didactice, în cadrul cărora tinerii au fost informați despre rolul instituției în patrimoniul cultural
național.
Traseul de urmat este marcat de prezența personalul de ordine și supraveghere, iar în câteva încăperi
chiar a personalului de prezentare, ca și de nelipsitele cordoane roșii de interdicție. O parte din explicațiile
sunt furnizate în câteva săli de către personalul de prezentare, iar locația fotografiilor se stabilește în parte
prin notarea denumirii la fața locului, pe măsura parcurgerii traseului, dar și prin compararea cu alte
fotografii similare prezentate pe site-ul oficial.
Ultima etapă constă in prelucrarea materialului cules. Se desfăşoară în sala de clasă, după încheierea
excursiei reconstituindu–se traseul pe zile. Se revăd notiţele şi se completează cu ajutorul întrebărilor.
Deşi a fost o excursie de studiu materialul cules poate fi valorificat prin realizarea unor panouri informative,
sau panouri cu fotografii de grup ale elevilor. Acestea din urmă au, pe lângă scopul ilustrativ şi unul
373
educativ de popularizare a acţiunii pentru trezirea interesului elevilor pentru geografie şi pentru cunoaşterea
naturii. Elevii beneficiază de noi cunoştinţe deduse şi desprinse chiar de ei, lucru care uşurează corelarea
cauzală a elementelor şi fenomenelor.
Pe tot parcursul excursiei trebuie făcute popasuri de observaţie asupra unor lucrări de degradare a
terenului sau de poluare, care să atragă atenția și să implice în viitor elevi alături de cadre didactice în cadrul
proiectelor școlare de mediu cu rolul de a creea o noua atmosferă în grupurile de lucru, elevii devenind
dornici de a participa la acțiunile propuse, profesorii sunt deschiși, dornici de a colabora cu elevii lor, într–
un context non–formal, inovator, altfel decât cel specific unei ore de curs.
Excursiile de studiu pot fi axate în jurul conceptul de dezvoltare durabilă, laitmotivul, proiectelor de
mediu, care s–a cristalizat în timp, pe parcursul mai multor decenii, în cadrul dezbaterilor științifice
aprofundate pe plan internațional și a căpătat valențe politice precise în contextul globalizării. Acum, prin
intermediul activităților extrașcolare se pot pune în practică acțiuni menite să iasă din contextul ambigu
politic și concretizeze principiile dezvoltării durabile la scară abordabilă și realistă și să creeze în rândul
copiilor abilități, calități, responsabilități și să înțeleagă rolul lor în viață cotidiană.
În concluzie, consider că excursiile de studiu contribuie la creșterea interesului elevului pentru studiu,
măresc orizontul geografic al copiilor, fac legătura dintre teorie și practică și sunt bune ocazii de cunoaștere.
În acest cadru, elevul se simte mai puțin îngrădit de anumite reguli existente în școală sau acasă, și de aceea,
în excursii întâlnim o stare de relaxare, care permite manifestarea personalității sub o formă mult mai
variată, această activitate fiind un bun prilej cu ajutorul căreia se cultivă relațiile de grup, se dezvoltă spiritul
de prietenie, de disciplină, se creează legăturile care se pot transforma în prietenii de durată.
Bibliografie:
Dulamă Maria Eliza, Didactica Geografică, Ed Clusium,Cluj–Napoca 1996.
Joiță Elena, Didactica aplicată în învăţământul primar, Ed. Gheorghe Alexandru, 1994.
Nicolae Ilinca, Didactica Geografică. Ed.Corint, București, 2002.
374
BUCOVINA- MUZEU GEOLOGIC NATURAL
GEORGETA ZENOVIA NEGREA

COLEGIUL „ALEXANDRU CEL BUN”-GURA HUMORULUI
Activitatea mai sus menționată se încadrează în domeniul destinat educației ecologice și

protecției mediului.
Scopul activității:. Prin această activitate neam propus să tratăm aspectele privind ocrotirea unor ecosisteme naturale care ,deşi nu au valoare
economică directă, sunt deosebit de importante din punct de vedere ştiinţific, în sensul că numai în aceste ecosisteme neperturbate de activitatea umană por fi
salvate o serie de speciide animale şi plante.
O atenţie deosebită am acordat rezervaţiilor geologice, care ocupă un loc aparte în sensul că „sunt obiecte fixate, localizate geografic, unicate în
context structural”, scopul protejării lor fiind de natură documentară şi peisagistică.
Obiectivele educaționale ale activității au fost:relevarea importanţei înregistrării şi conservării

ariilor protejate, descrierea rezervaţiilor geologice, sublinierea importanţei ştiinţifice şi peisagistice a
acestora şi identificarea principalelor pericole care ameninţă aceste rezervaţii precum și identificarea unor
măsuri de ocrotire a peisajelor naturale şi de stăvilire a acţiunii de alterare a acestora prin activitatea umană.
La această activitate au participat 25 de elevi.
Suportul motivațional al actvității s-a bazat pe faptul că în activitățile desfășurate la clasă în
cadrul orelor de geografie există teme propuse care au ca scop educația ecologică și protecția mediului.
Este important să încurajăm elevii prin participarea la astfel de activități care să-i determine să fie conștienți
și preocupați de problemele mediului și de a găsi soluții pentru problemele actuale cât și pentru prevenirea
apariției altora.
În ziua de 12 octombrie 2018, 25 de elevi ai Colegiului Alexandru cel Bun din clasa a 12-a M,
îndrumaţi de profesoara de geografie, Negrea Georgeta au participat la activităţile desfăşurate în cadrul
proiectului BUCOVINA- MUZEU GEOLOGIC NATURAL, activităţi care s-au desfăşurat în Parcul
Ariniş, la Rezervaţiile Piatra Pinului şi Piatra Şoimului situate pe malul drept al râului Moldova. Activităţile
desfăşurate cu acest prilej au fost diverse, folosindu-se metode specifice studiilor fizico-geografice, metoda
analizei şi sintezei, metoda comparaţiei şi metoda integrării. Analiza şi sinteza au oferit prilejul de a releva
aspecte deosebit de importante, prin cercetarea fenomenelor geografice pentru a surprinde esenţialul,
caracteristicul şi specificul.
Metoda de cercetare pe teren a constat în observaţia directă asupra aspectelor concrete, vizibile ale
componentelor geosistemice.
Prin intermediul observaţiei directe am obţinut date referitoare la:
*dezvoltarea în spaţiu;
*părţile componente ale formelor;
*gradul de conservare a părţilor componente;
*intensitatea morfodinamicii actuale;
Au fost analizate aflorimentele în vederea descrierii formaţiunilor litologice. Prelucrarea şi
interpretarea datelor a fost necesară şi frecvent folosită în vederea elaborării unei lucrări care va fi
prezentată de elevi la Sesiunea de comunicări ştiinţifice ale elevilor de liceu- disciplina Geografie, care va
avea loc în semestrul al II- lea..
După activităţile desfăşurate pe teren, elevii au participat la discuții referitoare la importanţa
înregistrării şi conservării punctelor geologice cu valoare de patrimoniu din această parte a ţării, a protejării
tuturor componentelor mediului inconjurător.
Au fost identificate pericolele care ameninţă rezervaţiile naturale:
- exploatarea efectuată de colecţionari, care pun în pericol unele zăcăminte fosilifere, prin epuizare.
Atâta timp cât colectarea de fosile se face de către persoane competente, pentru studiu şi cu garanţia că
piesele ajung în colecţii oficiale, colectarea este justificată (ex. Piatra Pinului). Colectarea pseudoştiinţifică
este dăunătoare deoarece duce la degradarea zăcământului fără ca din el să se fi extras maximum de
informaţii;
- degradarea obiectelor ocrotite ca urmare a unor agenţi externi – variaţii de temperatură, îngheţ-
dezgheţ, şiroire (ex. trenele de grohotiş din materiale dezagregate de la baza contactului dintre gresia de
Kliwa şi şisturile disodilice de la Piatra Pinului;
375
Mărturii ale elevilor/ profesorilor/ părinților referitoare la activitate:
„ Consider că această activitate a fost foarte interesantă deoarece am avut ocazia de a face
observaţii directe pe teren şi de a ne însuşi căteva metode de cercetare referitoare la problematica
mediului. Consider că rezervaţiile vizitate documentează trecutul geologic şi dinamica scoarţei terestre din
bazinul Moldovei.”
“Prin aceste activităţi s- a încercat să se atragă atenţia asupra acestor arii, de multe ori ignorate
sau prea puţin cunoscute, dar care oferă încă un vast material de studiu.”
(Negrea Alexandra-12 M)
„Materialele create în cadrul acestei activităţi vor consttui sursa pentru o lucrare pe care o vom
prezenta la Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice ale elevilor de liceu-disciplina GEOGRAFIE în semesrtul
al II-lea.”
(Curlă Bogdan, clasa a 12-a M)
376
PROF. ÎNV. PRIMAR: NEGREA IULIA-MARIA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,ȘTEFAN CEL MARE”
BISTRIȚA, JUDEȚUL BISTRIȚA-NĂSĂUD
cunoştinţelor”.
Educaţia extraşcolară este realizată dincolo de procesul de învăţământ şi îşi are rolul şi locul bine
stabilit în formarea personalităţii copiilor. Educaţia prin activităţile extraşcolare urmăreşte identificarea şi
cultivarea corespondenţei optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viată civilizat, precum şi
stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. După cum spunea şi Pestalozzi: „Lăsaţi copilul să
vadă, să audă, să descopere, să cadă şi să se ridice şi să se înşele. Nu folosiţi cuvinte când acţiunea, faptul
însuşi sunt posibile.
Școala oricât de bine ar fi organizată, oricât de bogat ar fi conţinutul cunoştinţelor pe care le
comunicăm copilului, nu poate da satisfacţie setei de investigare şi cutezanţă creatoare, trăsături specifice
copiilor. Ei au nevoie de acţiuni care să le lărgească lumea lor spirituală, să le împlinească setea de
cunoaştere, să le ofere prilejuri de a se emoţiona puternic, de a fi în stare să descopere singuri pentru a-şi
De exemplu, serbările au un caracter stimulator atât pentru cei mici, cât şi pentru părinţii lor. Amintim
unele din serbările organizate cu diferite prilejuri cum sunt: Vine Moş Crăciun „E ziua ta măicuţă, 1 Iunie,
Serbarea de sfârşit de an. Aceste serbări organizate evaluează talentul colectivului de elevi și al fiecărui
copil în parte. Punerea serbărilor în scenă aduc satisfacţii atât „artiştilor” cât şi „spectatorilor”, elevi şi
părinţi, contribuind la socializarea copiilor de la o vârstă fragedă. Ele aduc lumină în suflete, dau aripi
imaginaţiei, entuziasmului şi rămân de-a pururi ca momente de neuitat în viaţa fiecăruia. Coşbuc spunea:
„Ca să poţi povesti sau cânta copiilor, trebuie să-i iubeşti, să cauţi să pricepi firea şi lumea aparte în care
trăiesc, să ştii să cobori până la nivelul personalităţii lor. Trebuie să iei parte împreună cu dânşii la toate
manifestările sufleteşti; într-un cuvânt, rămânând om mare, să fii cât se poate de copil”.
Chiar şi excursiile reprezintă o activitate deosebit de plăcută care contribuie la stimularea
personalităţii copilului. Excursia este cea care îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei
experienţe sociale importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural ştiinţific. În cadrul excursiilor în
natură copii îşi pot forma afecţiunea față de natură, față de om şi realizările sale. Aceştia sunt foarte receptivi
la tot ce li se arată sau li se spune în legătură cu mediul, fiind dispuşi să acţioneze în acest sens. În urma
plimbărilor, a excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai multă creativitate şi sensibilitate, imaginea
activităţile practice, în jocurile de creaţie. Prin excursii, copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile
intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale ţării.
Vizionarea unor filme, spectacole de teatru, poate constitui de asemenea o sursă de informaţii, dar în
acelaşi timp şi un punct de plecare în organizarea unor acţiuni interesante, astfel face cunoştinţă cu lumea
artei. Acestea stimulează şi orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, pictură.
Aceste activităţi extraşcolare, bine pregătite, sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc
bucurie, facilitează acumularea de cunoștințe, chiar dacă necesită un efort suplimentar. Conținutul
377
activităților nu e stabilit de o programă școlară, ci de cadru didactic, în funcție de dorințele, interesele,
trebuințele elevilor.
Acest lucru se poate observa și prin programul ,,Școala altfel” desfășurat în toate școlile, la toate
nivelele, timp de o săptămână, când se desfășoară cu elevii numai activități extracurriculare, fără note,
activități ce contribuie la descoperirea și stimularea aptitudinilor elevilor.
Copiilor li se dezvoltă spiritul practic, operațional, manualitatea, dând posibilitatea fiecăruia să se
afirme conform naturii sale. Copiii se autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activități se supun de
bună voie regulilor, asumându-și responsabilități. Dascălul are, prin acest tip de activitate posibilități
deosebite să-și cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influențeze dezvoltarea, să realizeze mai ușor și mai
frumos obiectivul principal, pregătirea copilului pentru viață. Ţin să precizez că renunţarea la serbări
înseamnă sărăcirea vieţii sufletești a copiilor, privarea lor de sentimente și emoţii estetice de neînlocuit,
fiindcă cultivă capacităţile de comunicare şi înclinaţiile artistice ale copiilor, atenţia, memoria, gustul pentru
frumos. Realizarea acestor obiective depinde în primul rând de educator, de talentul său, de dragostea sa
de care dispune grupa, clasa de copii.
şcoală şi pentru oferta educaţională. În concluzie, cadrul didactic poate face multe pentru educarea spiritului
creativ în cadrul activităţilor extracurriculare. Dar, se vede necesitatea de a modifica destul de mult modul
de gândire, să evite critica în astfel de activităţi, să încurajeze elevii şi să realizeze un feed-back pozitiv.
BIBLIOGRAFIE
Cernea, M. (2001), Contribuția activităților extracurriculare la optimizarea procesului de
învățământ, Editura Discipol, București;
Popeangă, V. (1973), Clasa de elevi, subiect și obiect al actului educative, Editura Facla, Timișoara.
378
ROLUL INTEGRATOR AL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE
PROF. INV. PRIMAR NEGRUȘA MARIA

ȘCOALA GIMN. NR. 4 BISTRIȚA
Procesul educațional îmbracă și forme de muncă didactică complementare lecției obișnuite. Acestea
sunt activitățile desfășurate în școală, după orele de clasă, și cele desfășurate în afara școlii.
Activităţile extrșcolare îşi au rădăcinile în orele de curs, fiind o continuare a acestui proces. Cele două
ramuri se împletesc armonios, stabilind conexiuni şi realizând împreună învăţarea şcolară. Activitățile
exatrșcolare contribuie la completarea procesului de învățământ, la dezvoltarea înclinațiilor și aptitudinilor
elevilor, la organizarea rațională și plăcută a timpului liber.
Prin aceste activităţi reușim să realizăm obiective prioritare ale procesului instructiv-educativ:
- educarea atitudinii elevilor faţă de învăţătură, faţă de necesitatea frecventării şcolii;
- educarea respectului faţă de ei înşişi şi munca lor;
- dezvoltarea unor atitudini şi comportamente democratice la elevi;
- stimularea iniţiativei şi răspunderii personale;
- formarea spiritului de întrajutorare şi solidaritate de grup;
- formarea spiritului critic, a capacităţii de a argumenta, de a acţiona şi rezolva probleme în mod
responsabil.
Activităţile extrașcolare contribuie la formarea deprinderilor de a munci ordonat, corect şi exigent.
Prin faptul că nu sunt notate devin un prilej de autocontrol, de autonotare, iar spiritul critic şi autocritic
devine mult mai ridicat. Elevii se apreciază mai just, mai exigent pentru că nu există catalogul care
„sancţionează” orice greşeală.
Aceste activități prezintă unele particularități prin care se deoasebesc de activitățile din cadrul
lecțiilor de la clasă: conținut, durată, forme de organizare și metode folosite. Conținutul acestora nu este
stabilit de programa școlară, ci de către cadrele didactice, în funcție de dorințele și interesele elevilor. Având
un caracter atractiv, elevii participă cu drag, cu însuflețire și dăruire la aceste activități. Ele sunt foarte
apreciate atât de copii, cât și de factorii educaționali, în măsura în care aceste activități:
* Valorifică și dezvoltă interesele și aptitudinile elevilor;
* Formele de organizare sunt interesante, având un caracter recreativ;
* Participarea elevilor este liber consimțită;
* Au un efect pozitiv pentru munca desfășurată în grup;
* Elevii își pot manifesta spiritul de inițiativă;
* Organizează într-o manieră plăcută timpul liber al copiilor;
* Creează un sentiment de optimism, siguranță și încredere pentru toți participanții.
În munca cu elevii, am căutat ca toate activităţile extrașcolare să aibă un caracter atractiv, deoarece
numai astfel activitatea nu este monotonă şi elevii o vor desfășura cu drag.
Consider că reuşita acestor activităţi impune două condiţii de bază:
1. Stimularea participării elevilor la activităţile extrașcolare;
2. Realizarea unei comunicări deschise.
Mi-a stat mereu în atenţie stabilirea unui raport permisiv, cooperant cu elevii mei. Am încurajat elevii
să-şi exprime propriile idei într-o atmosferă plăcută, destinsă şi stimulativă. La aceste activităţi, elevii au
avut posibilitatea să guste plăcerea efortului cu sens, participarea entuziastă la o acţiune interesantă, să
constate avantajele muncii în grup.
În desfăşurarea acestor activităţi, am avut în vedere ca fiecare elev să aibă o sarcină precisă în grupul
din care face parte. În acest fel, am urmărit aptitudinile şi atitudinile elevilor, competenţa lor în anumite
situaţii pe baza unei motivaţii susţinute, dar şi adaptarea relaţională. La aceste activităţi, în relaţiile cu
elevii, am căutat să respect următoarele cerințe: reflecţia, dialogarea, clarificarea unor situaţii,
exemplificarea, aprecierea. Toate activităţile extrașcolare s-au încheiat într-o notă de apreciere pozitivă,
de mulţumire şi optimism.
Voi exemplifica, în continuare, câteva din multele activităţi extraşcolare pe care, an de an, le-am
desfăşurat cu elevii mei.
379
a) Concursurile pe diferite teme:
- „Cel mai bun şahist”,
- „Cel mai bun recitator”,
- „Pictorul clasei”,
- „Sportivul clasei”,
- „Cel mai fidel cititor”,
- „Cine e autorul?”,
- „Ghici ce e?”
- „Cine ştie câştigă!”
Acestea sunt doar câteva dintre concursurile pe care le-am organizat cu elevii. Ele au dat posibilitatea
copiilor să demonstreze practic ce au învăţat la şcoală, să-şi pună în valoare creativitatea, ingeniozitatea şi
originalitatea. Aceste activități sunt momente deosebit de atractive pentru elevii din clasele primare.
b) Serbările școlare
Sunt aşteptate cu bucurie şi apreciate atât de copii, cât şi de părinţii și bunicii lor. An de an, am
realizat minunate serbări cu diverse ocazii. Amintesc câteva dintre acestea:
- Serbarea Abecedarului;
- Serbarea dedicată Sărbătorilor de iarnă şi lui Moş Crăciun;
- Serbarea dedicată mamelor;
- Serbarea de Paşti;
- Serbarea pentru sfârşitul ciclului primar.
c) Excursiile și vizitele școlare
Aceste activităţi constituie un auxiliar preţios al învăţământului în general şi, în special, al predării
ştiinţelor naturii, istoriei, geografiei, literaturii.
Le-am considerat modalităţi de organizare a lecţiei în afara clasei şi a școlii, prin care elevii dobândesc
cunoştinţe, își consolidează şi își sistematizează cunoștințele dobândite anterior pe baza perceperii directe
a obiectelor şi fenomenelor, în condiţiile lor naturale.
Excursiile și vizitele școlare constituie un bun prilej de închegare a colectivului de elevi, contribuind
la modelarea comportamentului elevilor.
d) Vizionarea de filme și spectacole
Este o activitate îndrăgită de copii atât pentru fascinaţia pe care o exercită asupra lor imaginea
filmului, cât şi pentru dorinţa de a se afla în grupul prietenilor şi colegilor cu care fac schimb de impresii.
Filmele de desene animate, filmele istorice, precum şi spectacolele de teatru de păpuşi i-au încântat şi
fermecat de fiecare dată pe copii.
e) Participarea copiilor la Programul Eco Școală
Voi prezenta câteva acţiuni desfăşurate în acest scop:
- antrenarea copiilor în activităţi de tipul vizitării parcurilor oraşului Bistriţa, a pădurilor ce înconjoară
oraşul;
- efectuarea de drumeţii prin care am pus în evidentă comportamentul ecologic;
- acţiuni de colectare a deşeurilor de hârtie în vederea reciclării;
- acţiuni de înfrumuseţare a sălii de clasă, a holurilor şi curţii şcolii.
Descoperirea naturii i-a făcut pe copii să se descopere pe ei înşişi, să-şi manifeste valenţele lor
creatoare şi protectoare pentru natura care ne înconjoară. Ei au înţeles că numai ocrotind cu grijă viaţa din
jurul nostru, plantele şi animalele, ne vom putea bucura de o viaţă lipsită de pericolul poluării.
f) Activități organizate la biblioteca școlii
Aceste acţiuni le-am organizat sub forma unor concursuri:
- „Recunoaşte opera şi autorul”;
- „Şezători literare”.
- Întâlniri şi întreceri cu micii cititori din alte clase paralele.
g) Întâlniri cu personalități marcante
- veterani de război;
- medici, psihologi;
- cadre ale MApN și MAI.
380
h) Acțiuni ocazionate de sărbătorirea zilelor de naștere ale elevilor
- achiziţionarea unor mici daruri pentru sărbătoriţi;
- pregătirea unor surprize (scenete, glume);
- reuniuni, audiții muzicale, dans.
i) Parteneriate cu diferite ONG-uri locale
î) Proiecte educaționale desfășurate la nivel de școală, municipiu, județ
Învăţătorului, prin interesul, dăruirea şi tactul pedagogic, îi revine rolul de a atrage micii şcolari în
asemenea activităţi extrașcolare. Aceste activități au menirea să amplifice efectele formatoare ale
procesului de învăţământ şi să sporească bagajul de cunoştinţe şi abilităţi ale copiilor, în vederea reuşitei
școlare depline.
381
CLUBUL DE LECTURĂ – ACTIVITATI EXTRASCOLARE
AUTOR: PROFESOR NEICU ELENA,

SCOALA GIMNAZIALA COSERENI, JUDETUL IALOMITA
Prin acest club de lectura mi-am propus să pregătesc copiii prin activităţi extraşcolare, mai putin
formale decât cele obligatorii pentru a fi mai atractive, în care să dezvoltăm dragostea faţă de lectură, să
aprofundam şi să întărim cunoştintele dobândite în timpul orelor de curs convingându-i astfel pe elevi să
citească.
Scurtă descriere a elevilor (participanți la grupul țintă) care sunt beneficiarii proiectului-
20 elevi din clasa a VIII-a
Parteneri: Biblioteca Comunală Coşereni
Scopul proiectului:
Stimularea interesului pentru lectură, individual şi în colectiv în perioada şcolară factor facilitator al
rezultatelor pozitive ale elevilor la Evaluarea Naţională 2020, în vederea dezvoltării şi activizării
vocabularului şi a dobândirii tehnicilor de muncă intelectuală.
Activități – denumire și scurtă descriere
- Lansarea proiectului
Intenţia de a derula proiectul va fi anunţată elevilor şi cadrelor didactice. După stabilirea activităţilor,
elevii şi părinţii din fiecare clasă au fost înştiinţaţi despre activităţile proiectului, programul acestuia,
precum şi despre participarea lor directă la unele activităţi.
-Activitate la bibliotecă
Profesorul împreună cu elevii şi bibliotecara aleg anumite cărţi (în funcţie de propunerile elevilor).
În ziua stabilită elevii merg la bibliotecă. În sala de lectură citesc, au loc discuţii, dezbateri.
-Panoul discuţiilor
Pe un perete al sălii SDS se fixează un panou din rigips ce conţine un grafic lunar. Elevii vor fi invitaţi
să scrie pe un postit ce au citit sau impresii, gânduri despre ce au citit şi să le prindă pe panou la luna când
a avut loc activitatea de lectură. O data pe săptămână, la SDS, elevii se vor întâlni şi vor descrie ce au citit,
vor da răspunsuri la întrebările şi la reacţiile celorlalţi din club. La umplerea panoului se poate relua
activitatea.
Se vor realiza postere cu produse ale elevilor expuse la „Panoul de lectură”, vot fi evidenţiate lecturile
din programa de Evaluare Naţională parcurse.
- Lectură în parteneriat
Elevii vor citi lecturile necesare Evaluării Naţionale în perechi sau în grup. Vor extrage informaţiile
necesare- trăsăturile genului în care se încadrează textul citit şi alte informaţii relevante şi vor întocmi fişe
de lectură.
-Ziua mondială a cărţii
În ziua de 23 aprilie toţi elevii din proiect, precum şi profesorul coordonator vor citi 15 –20 minute
cu voce tare dintr-o bucată aleasă în avans. Intervalul orar pentru citit se va stabili anterior. Se va populariza
activitatea din timp prin afişe şi prin împărţirea unor fluturaşi.
- Drumul cărţii
Copiii vor viziona un PPT despre drumul cărţii de la executarea hârtiei şi pâna la produsul finit- cartea
şi se vor purta discuţii despre modul de realizare a unei cărţi, punându-se accent pe valorificarea mesajului
transmis: grija faţă de carte, preţuirea acesteia. Se vor purta discuţii asupra informaţiilor primite despre
modul cum se face o carte.
- Personaje îndrăgite
Prezentarea, pe grupe, a unor personaje îndrăgite din textele citite la clubul de lectură. Discuţii privind
impactul proiectului asupra membrilor clubului, propuneri cu privire la posibilitatea extinderii proiectului.
382
PROFESOR ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR: NEMETI ERIKA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ AVRAM IANCU ALUNIS –
STRUCTURA ŞCOALA PRIMARĂ BIUŞA
LOC: BIUŞA, JUD. SĂLAJ
viaţă: educaţia formală (școlară), nonformală (extrașcolară), informală (cunoştinţele pe care individual le
preia zi de zi: în familie, cu prietenii, pe stradă, în mass-media). Educaţia nonformală îşi are începuturile
încă din timpul fondării educaţiei și conţine majoritatea influenţelor educative care au loc în afara clasei,
fiind activităţi extrașcolare sau activităţi opţionale.
Educatia extracurriculară este realizată dincolo de procesul de învăţământ şi îşi are rolul şi locul bine
neinstituţionalizată de realizare a educaţiei. Prin activităţile extracurriculare, educaţia urmăreşte
civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ în diferite domenii.
în clinaţiilor şi aptitudinilor elevilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber. Având un
Scopul activităţilor extracurriculare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în proiecte
cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea
integrării în mediul şcolar, fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudini
modalităţi de formare a caracterului copiilor încă din clasele primare, deoarece sunt
factorii educativi cei mai apreciaţi şi mai accesibili sufletelor acestora. Activităţile complementare
concretizate în excursii şi drumeţii, vizite, vizionări de filme sau spectacole imprimă copilului un anumit
comportament, o ţinută adecvată situaţiei, declanşează anumite sentimente. O mai mare contribuţie în
dezvoltarea personalităţii copilului o au activităţile extraşcolare care implică în mod direct copilul prin
personalitatea sa şi nu prin produsul realizat de acesta. Se ştie că încă de la cea mai fragedă vârstă, copiii
acumulează o serie de cunoştinţe dacă sunt puşi în contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură.
Copiii au nevoie de acţiuni care să le lărgească lumea lor spirituală, să le împlinească setea de cunoaştere,
să le ofere prilejuri de a se emoţiona puternic, de a fi în stare să iscodească singuri pentru a-şi forma
convingeri durabile, activităţi extracurriculare
Activităţi extraşcolare
serbărilor în scenă aduc satisfacţii atât “artiştilor“, cât şi“spectatorilor“, elevi şi părinţi, contribuind la
socializarea copiilor de la o vârstă fragedă. Acest tip de activităţi extraşcolare marchează evenimentele
importante din viaţa şcolarului. Importanţa acestor activităţi constă în cultivarea înclinaţiilor artistice ale
elevului, precum şi în atmosfera festivă creată cu acest prilej. Perioada de pregătire a serbării, dorinţa
sinceră de succes, sudează colectivul, impulsionează în mod favorabil, cultivă capacităţile de comunicare
şi înclinaţiile artistice ale elevilor, atenţia, memoria, gustul pentru frumos. Prin conţinutul bogat şi
diversificat al programului pe care îl cuprinde, serbarea şcolară valorifică varietatea intereselor şi gusturilor
şcolarilor. Ea evaluează talentul, munca şi priceperea colectivului clasei şi transformă în plăcere şi
383
satisfacţie străduinţele colectivului şi ale fiecarui elev în parte. Este important ca fiecare copil să aibă un
loc bine definit în cadrul programelor pentru a se simţi parte integrată a colectivului şi pentru a fi conştient
că şi participarea lui contribuie la reuşita serbării şcolare.
stimularea creativă a elevilor. Cadrul didactic poate face multe pentru educarea spiritului creativ în cadrul
activităţilor extracurriculare.Dar, se vede necesitatea de a modifica destul de mult modul de gândire, să
evite critica, în astfel de activităţi, să încurajeze elevii şi să realizeze un feed- back pozitiv.
Bibliografie
autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană
384
GRĂDINIȚA ȘI ACTIVITĂȚILE EXTRACURRICULARE
PROF. NEO SIMINA ILEANA

GRĂDINIȚA PP 38, TIMIȘOARA
STRUCTURĂ PN 19, TIMIȘOARA
MOTTO: “Natura ne aseamănă. Educaţia ne deosebeşte” - Confucius
Procesul instructive-educativ presupune îmbinarea activităţilor şcolare cu activităţile extraşcolare,

deoarece acestea din urmă permit manifestarea creativităţii şi imaginaţiei preşcolarilor. Astfel, preşcolarii
îşi pot manifesta imaginaţia şi creativitatea (interpretând roluri în cadrul serbărilor, realizând desene
interesante şi creative pe asfalt) şi cadrul didactic îşi poate afirma creativitatea în alegerea temelor, a
materialului arătându-şi astfel măiestria şi tactul pedagogic.
Misiunea învăţământului preşcolar este aceea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic
şi socio-afectiv dar şi pentru o mai bună integrare socială. Activităţile extracurriculare, nu sunt fixate de
programa şcolară ci de copii, conform intereselor şi dorinţelor lor, conţinutul acestora fiind o continuare a
ceea ce şi-au însuşit copii în cadrul activităţilor didactice. În cadrul activităţilor din domeniul ştiinte -
cunoaşterea mediului, după ce copiii au observat pe planşe animale domestice sau sălbatice se poate realiza
ca activitate extraşcolară – vizitarea unei grădinii zoologice cu scopul de a-şi fixa și îmbunătăţii cunoștinţele
legate de aceste animale.
Astfel se urmărește îmbogăţirea informaţiilor primite în cadul activităţii didactice, se cultivă interesul
pentru diferite domenii, se integrează copiii în viaţa socială, timpul liber este folosit într-un mod plăcut şi
util, contribuind în felul acesta la formarea personalităţii preșcolarilor. Grădiniţa poate să ofere diverse
astfel de activităţi pentru a-i atrage pe copii.
Dintre activităţile pe care le-am propus la grupă, pot aminti: serbări desfăşurate cu diferite ocazii: 8
Martie, Crăciun, sfârşit de an, finalizare de proiecte etc., desfăşurarea unor concursuri în grădiniţă: Super
Piticot, TIMTIM TYMI, activităţi de desene pe asfalt cu ocazia zilei de 1 Iunie, activităţi desfăşurate cu
ocazia zilelor de 1 Decembrie, 24 Ianuarie, activităţi desfăşurate în parteneriat cu alte grădiniţe şi alte
instituţii: școala și biserica de cartier.
Serbările, şezătorile, scenetele tematice, oferă posibilitatea educatorilor să-şi cunoască foarte bine
colegii de grupă, să colaboreze şi să se afirme în faţa colectivului prin mijloace proprii.
Activităţile extracuriculare, sunt atractive pentru orice vârstă, stârnesc interesul produc bucurie,
uşurând acumularea de cunoştinţe. În cadrul acestor activităţi sunt atraşi şi copiii timizi, dar şi cei impulsivi,
învăţând astfel să se tempereze în preajma colegilor lor copilul care este lăudat învaţă la rându-i să aprec
ieze.
Rolul activităților extracurriculare este acela de a trezi curiozitatea viitorilor indivizi ai societăţii, de
a le potoli această curiozitate şi de ai pregăti pentru viaţă.
BIBLIOGRAFIE:
CIUBUC IULIANA, Armonia naturii, Editura Aureo, Oradea, 2011, pagina 110.
MANGRI, F., ELISEI, E., DOROBETI, T., BUCOVALĂ, G., Experienţe didactice şi pedagogice
de success, Poarta Albă, 2010, pagina 230.
DUMITRU, G., NOVAC, C., MITRACCHE, A., ILIE, V., Didactica activităţii instructiv-
educative pentru învăţământul preprimar, Craiova, Editura Nova.
385
IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN PROCESUL
INSTRUCTIV- EDUCATIV
PROF. NICA ELENA LOREDANA

C.N.I MATEI BASARAB, RM. VÂLCEA
Activitățile extrașcolare contribuie la formarea personalității elevului. Sunt importante și utile. Prin
aceste activități li se oferă elevilor un alt mod de însușire a unor trăiri, valențe pozitive ale vieții. Se
recomandă desfășurarea de parteneriate școlare având ca parteneri: familia, comunitatea, reprezentanții
bisericii, școala.
Complexitatea procesului educaţional impune îmbinarea activităţilor curriculare cu cele
extracurriculare, iar în acest caz, parteneriatul educaţional devine o necesitate. În opinia mea, activităţiile
extracurriculare sunt deosebit de importante deoarece, contribuie la gândirea şi completarea procesului de
învăţare. De asemenea, prin intermediul acestora se pot dezvolta şi explora anumite înclinaţii şi aptitudini
ale copiilor. Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă relaxantă, cu însufleţire şi dăruire,
la astfel de activităţi, îmbinându-se utilul cu plăcutul.
mediul şcolar
Scopul activităților extrașcolare constă în antrenarea și implicarea copilului în activități cât mai
variate și diverse prin stârnirea și cultivarea interesului pentru diverse activități (culturale, sociale,
ecologice, practice) și prin dezvoltarea talentelor personale, a aptitudinilor și atitudinilor caracteriale.
Din seria activităţilor extraşcolare amintim: taberele, excursiile, piesele de teatru, spectacolele de
operă comică, atelierele creative, şezătoarele, spectacolele în aer liber, vizitele la muzee sau Grădina
Zoologică. Copiii pot fi stimulaţi şi îsi pot imbogăţi imaginaţia creatoare şi sfera cunoştinţelor.
Plimbările, drumețiile și excursiile oferă copiilor multiple modalități de dezvoltare, formează
trăsăturile morale, însușesc regulile de comportare în colectiv și în anumite medii sociale.
Activitățile sportive și jocurile distractive duc la dezvoltarea plăcerii pentru mișcare în aer liber.
Acest tip de activități dau copiilor posibilitatea să se descopere, să își folosească cunoștințele, priceperile
și deprinderile ce le au însușite în realizarea unor noi cerințe. Plimbările, excursiile, drumețiile, taberele, îl
situează pe copil în mijlocul naturii, îl pun față în față cu viața socială, acesta confruntându-se cu realitatea
și percepând activ, prin acțiune directă asupra obiectelor, fenomenelor. În cadrul acestor activități, elevii își
formeaza sentimentul de dragoste și respect față de mediul înconjurător, fata de om și realizările sale, se
stimulează creativitatea și sensibilitatea.
constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru. Atât
activităţile turistice cât şi cele de concurs contribuie la îmbogăţirea şi lărgirea vocabularului activ, a
socializării, a diverselor conţinuturi stimulative pentru dezvoltarea biopsihosocială a elevilor.
Acest tip de activități oferă oferă copiilor posibilitatea de a investiga, analiza, compara, generaliza,
de a-şi restructura şi lărgi cunoştințele anterioare. Prin activitățile extrașcolare cadrul didactic are
posibilitatea de a cunoaște mult mai bine copiii, de a-i dirija și influența dezvoltarea lor pe toate palierele,
urmărind să atingă în același timp scopul principal al educațieipregătirea pentru viață.
In concluzie, putem spune ca activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi
386
Bibliografie:
Ciolan, L.(2008),,Învățarea integrată” ,Ed.Polirom Iași,
Ionescu M. Chiş ,,Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
autoinstruire’’, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001,
Lazăr V., Cărăşel A., “Psihopedagogia activităţilor extracurriculare”, Ed. Arves, Craiova, 2007.
387
IMPORTANŢA ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE
PROF. ÎNV. PRIMAR NICOARĂ ELENA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ „IRACLIE PORUMBESCU’’ FRĂTĂUŢII-NOI
„Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista te când ei vor fi
mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.’’
Formarea individului după principii etice şi axiologice solide trebuie sa devină un proces continuu, o
coordonată a şcolii şi a societăţii româneşti.Transformarea educaţiei într-un proces permanent este
imperativ pentru lumea contemporană. Îndeplinirea acestora implică efortul familiei, al şcolii de toate
gradele, al instituţiilor cu profil educativ şi al mass-media, care prin impactul său poate deveni o tribună a
educaţiei. Copilul trebuie ajutat să-şi formeze o concepţie corectă asupra existenţei, intemeiată pe moralitate
şi respect social, să aibă ca reper valori autentice şi să se integraze armonios în societate.
Procesul educational din şcoală presupune si forme de muncă didactică complementară activităţilor
obligatorii. Acestea sunt activităţi desfaşurate in şcoală in afara activităţilor obligatorii sau activităţi
desfăşurate in afara şcolii. Ele sunt activităţi extracurriculare si se desfaşoară sub indrumarea atentă a
învăţătorilor. Astfel, devine tot mai evident faptul că educaţia extracurrriculară, adică cea realizată dincolo
de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii tinerilor.
Activităţile extraccuriculare se pot desfăşura sub diferite forme: excursii, vizite, serbarile şcolare,
concursuri, vizionarea de filme, lectura etc.
Activităţile de acest gen cu o deosebită influenţă formativă, au la bază toate formele de acţiuni
turistice: plimbări, excursii, tabere. În cadrul activităţilor organizate in mijlocul naturii, al vieţii sociale,
copiii se confruntă cu realitatea şi percep activ, prin acţiuni directe obiectele, fenomenele, anumite locuri
istorice. Fiind axate in principal pe viaţa in aer liber, in cadrul actiunilor turistice, copiii işi pot forma
sentimente de respect şi dragoste faţă de natură, faţă de om şi realizările sale. În urma plimbărilor, a
excursiilor in natură, copiii pot reda cu mai multă creativitate si sensibilitate, imaginea realităţii, in cadrul
activităţilor de desen si modelaj, iar materialele pe care le culeg ,sunt folosite in activităţile practice, in
jocurile de creaţie.
dezvoltarea armonioasă a personalităţii copiilor. Prin conţinutul în cadrul serbării, elevii culeg o bogăţie de
idei, impresii, trăiesc autentic, spontan şi sincer situaţiile redate. Stimularea şi educarea atenţiei şi exersarea
memoriei constituie obiective importante care se realizează prin intermediul serbărilor.
Vizionarea unor filme, diafilme, spectacole de teatru, poate constitui de asemenea o sursă de
informaţii, dar in acelasi timp un punct de plecare in organizarea unor acţiuni interesante. De exemplu:
vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru pentru copii, distractive sau sportive, urmată de discuţii pregătite
în prealabil, pe lânga faptul că realizează completarea unor aspecte educative, stimulează si orientează
copiii spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, pictură, etc. Vizionarea filmelor si a
emisiunilor la televizor aduce copiilor o mare satisfacţie, prin faptul ca arta filmului dă copiilor iluzia
realităţii.
Concursurile pe diferite teme sunt foarte atractive pentru cei mici. Acestea dau posibilitate copiilor
să demonstreze ce au învăţat la şcoală sau acasă. Participând an de an cu copiii la diferite concursuri cum
ar fi: ,,Canguraşul matematic’’, ,,Formidabilii’’, olimpiada de civică sau concursurile de folclor am observat
că aceste concursuri cu premii sunt necesare în dezvoltarea creativităţii copiilor şi presupun o cunoaştere
aprofundată a materiei învăţată.
eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând o atitudine creatoare, atât în modul
de realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită
stimularea creativă a elevilor. Cadrul didactic poate face multe pentru educarea spiritului creativ în cadrul
388
activităţilor extracurriculare: să evite critica, în astfel de activităţi, să încurajeze elevii şi să realizeze un
feed- back pozitiv.
BIBLIOGRAFIE
1. Revista ,,Noi şi dascălii noştri’’,nr. 44/ 2011
2. IONESCU, M.; CHIŞ, V.,Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire
389
METODE UTILIZATE ÎN ACTIVITĂŢILE INSTRUCTIV EDUCATIVE DIN
GRĂDINIŢĂ
PROF. NICOARĂ LILIANA

GRĂDINIȚA P.N. NR. 7, LUGOJ
1. Metode clasice utilizate în activităţile din grădiniţă

Activitatea de instruire, de învăţare tinde să ia o formă optimă de organizare a acţiunii instructiv-
educative prin îmbinarea eforturilor cadrului didactic, dar şi al copilului. Acest lucru se înfăptuieşte graţie
şi a ceea ce reprezintă metoda de învăţământ.
Metodele sunt deci, în acelaşi timp, planuri de acţiune(suite de operaţii ce se derulează conştient în
vederea atingerii unui scop) şi modalităţi de acţiune (strategii acţionale graţie cărora copilul dezvăluie sau
i se dezvăluie esenţa evenimentelor, proceselor sau fenomenelor)
Procesul de educaţie, fiind foarte divers, necesită în ansamblul său metode diferite. Pentru obiective
complexe se apelează la strategii didactice, adică la asamblari în care metode diferite îşi completează
reciproc efectele şi constituie un demers coerent de educare.
Realizarea obiectivelor formative şi informative ale învăţământului impun folosirea unor metode şi
procedee de lucru care să faciliteze creşterea eficienţei învăţământului.
Voi prezenta în continuare principalele metode tradiţionale de învăţământ folosite în cadrul
activităţilor desfăşurate în grădiniţa de copiii: conversaţia, explicaţia, demonstraţia,problematizarea,
exerciţiul, observaţia, povestirea şi jocul.
Conversaţia este o metodă orală, activ-participativă. Este o metodă verbală de învăţare cu ajutorul
întrebărilor şi al răspunsurilor. Bazându-se pe cuvânt, este o metodă de cunoaştere imediată. Există două
forme principale ale conversaţiei cea euristica şi cea de verificare-examinatori.
Conversaţia euristică constă în succesiunea de întrebări puse cu abilitate de educatoare, alternând cu
răspunsuri primite de către copii. Aceste întrebări sunt formulate într-o succesiune logică, de la simplu la
complex, de la apropiat la depărtat şi de la concret la abstract. Răspunzând în ordine la întrebările
educatoarei, copiii sunt ghidaţi de către aceasta să efectueze unele investigaţii în sfera informaţiilor
existente deja în mintea lor, să fac unele asociaţii astfel încât la finalul conversaţiei să ajungă la descoperirea
unor date noi pentru ei.
Întrebările vor fi accesibile, în conformitate cu nivelul de dezvoltare psihică a copilului, dar şi
variante. Educatoarea trebuie să lase suficient timp de gândire din momentul formulării întrebării şi până
când solicită răspunsul copiilor. Răspunsurile copiilor trebuie să fie clare, precise, corecte din punct de
vedere gramatical şi formulate la obiect.
La copilul preşcolar dialogul îmbracă adesea forma disputei, mai ales în cadrul jocurilor spontane
create de ei şi care nu se găsesc în sfera de coordonare a educatoarei. Se tinde spre o conversaţie mai puţin
dirijată, favorabilă construcţiei operaţiilor de gândire şi intensificării relaţiilor interpersonale, socio-afective
dintre participanti.
Explicaţia face parte din grupa metodelor orale şi expozitive şi constă în dezvaluirea pe baza unei
argumentaţii deductive a unor fapte noi, justificarea unor idei, prezentarea scopului unei acţiuni. Când
trebuie să opteze pentru o formă sau alta a explicaţiei, educatoarea ţine cont de particularităţile de vârstă şi
individuale ale copilului, de contextul în care va fi introdusă şi de obiectul explicaţiei. Deoarece la această
vârstă gândirea copilului este preconcepută, sincretică şi concretă, explicaţia se realizează doar pe baza
unor asemănări întâmplătoare.
Educatoarea trebuie să adapteze conţinutul şi limbajul folosit la particularităţile celor mici şi să caute
permanent modalităţi de verificare a gradului de înţelegere al copilului. Pentru o mai bună receptare a
mesajului transmis explicaţia poate fi împletită cu demonstraţia.
Demonstraţia este o metodă în cadrul căreia mesajul de transmis către copil este cuprins într-un obiect
concret. Este o metodă des folosită în activităţile din grădiniţă, datorită caracterului intuitiv al gândirii
preşcolarului.
Scopul demonstraţiei este acţiunea pe care educatoarea o demonstrează copilului să fie transformată
de către acesta în deprindere. O cerinţă a acestei metode este acela ca ea să se împletească în cel mai scurt
390
timp cu exerciţiul. Exerciţiul face parte din categoria metodelor didactice bazate pe acţiune şi constă în
executarea conştientă şi repetată a unei acţiuni în scopul însuşirii sau perfecţionării unei deprinderi.
Ca metodă importantă în activitatea didactică, funcţia exerciţiului nu se reduce numai la formarea
deprinderilor, ci implicit contribuie şi la realizarea altor sarcini, cum ar fi: dezvoltarea unor capacităţi şi
aptitudini intelectuale, a unor calităţi morale. Poate contribui la dezvoltarea capacităţilor creative, a
originalităţii, a spiritului de independenţă.
Observaţia face parte din categoria metodelor de explorare directă a realităţii înconjurătoare de către
copil, acesta folosindu-se de toate simţurile sale. Contribuţia acestei metode în cadrul activităţilor din
grădiniţă este însemnată, deoarece, la această vârstă cunoştinţele copilului sunt sărace şi superficiale. La
această vârstă observaţia joacă un rol foarte important în evoluţia perceptiei copilului. Prin intermediul
acestei metode copilul exersează „citirea” unei imagini, adică determinarea componentelor sale, a
dimensiunilor, culorilor, etc.
Povestirea este o metodă de transmitere şi însuşire a noilor cunoştinţe, orală, expozitivă şi pasivă,
deoarece nu împlică direct copilul. Răspunde unei înclinaţii fireşti şi puternic resimţite de copii, aceea de
miraculos, de fantastic. Cu ajutorul povestirii ei pătrund cu uşurinţă în lumea basmelor, povestirilor, gustând
farmecul legendelor şi miturilor, trăiesc episoadele zugrăvite în operele literare sau fapte eroice petrecute
de demult, fac cunoştinţă cu întâmplări semnificative din viaţa unor personaje.
Povestirea realizată de către educatoare este o primă formă a povestirii realizată în cadrul activităţilor
din grădiniţă. Ea are un pronunţat caracter dramatic, scenic chiar. Ea precede lectura sau o urmează. În
povestire educatoarea va sublinia prin intonaţie, mimica, gesturi, elementele de conţinut care ajută la
realizarea scopurilor dinainte stabilite. La grupa mică povestirea trebuie să fie simplă, fără prea multe detalii
sau episoade. Se urmăreşte nu neaparat reţinerea episoadelor, ci mai mult a cauzei pentru care acţiunea
evoluează într-un anumit sens. Treptat se va trece la povestiri mai ample, prezentate de educatoare într-o
formă mai îngrijită, utilizându-se cuvinte cunoscute de copii, iar în cazul cuvintelor necunoscute (până la 7
ani la grupa pregătitoare), să se explice sensul lor pentru ca preşcolarii să nu le memoreze cu sensuri eronate.
Povestirea asigură însuşirea unui fond de reprezentări vii şi clare, incită la analize şi comparaţii,
înlesneşte înţelegerea lucrurilor şi desprinderea esenţealului prin intermediul întâmplărilor prezentate în
logica desfăşurării lor. Unul din scopurile povestirii este să determine apariţia unor sentimente despre
frumos şi bun, sentimente trezite în sufletul copiilor.
Prin intermediul materialului şi claritatea exprimării ideilor, povestirea asigură însuşirea unui fond de
reprezentări vii şi clare, incită la analiză şi comparaţii, înlesneşte înţelegerea lucrurilor şi desprinderea
esenţialului, unor învăţăminte.
O poveste atractivă, relatată cu talent, însoţită de gestică, mimică, ton adecvat este întotdeauna
urmărită cu încordare şi participare intensă, ea sensibilizează sentimentele la care ce este bun, frumos,
adevărat, cinstit.
Caracterul nuanţat şi emoţional al exprimării cadrului didactic, participarea sa directă şi afectivă în
prezentarea conţinutului basmului (al unei poveşti) trezesc trăiri emotive intense, de la cele de iubire,
respect, stimă, admiraţie, bucurie, compătimire până la cele de ură, indignare, durere, repulsie, ceea ce
explică marea valoare educativă.
Se observă că povestirile facilitează o serie de transformări calitative în sfera vorbirii, astfel, am pus
accent pe o exprimare cât mai corectă, concretă, cursivă, logică sub toate aspectele: fonetic, lexical,
gramatical, expresiv.
Povestirea copiilor este a doua formă a povestirii şi poate primii mai multe aspecte:
Povestirea liberă; Povestirea după texte literale citite de către educatoare Povestirea după un film
vizionat;Repovestirea; Povestirea cu început dat.
Repovestirea le dă copiilor posibilitatea de afirmare şi de pătrundere în lumea imaginarului.
Educatoarea va dirija discret repovestirea copilului, punându-i întrebări auxiliare, dacă este cazul, fără a-l
inhiba sau a-i înfrâna entuziasmul. Copilul acceptă cu uşurinţă ficţiunea la prima povestire, o dată expusă
o variantă este necesară păstrarea ei.
În cazul povestirii cu început dat copilul este scutit de sarcina găsirii subiectului, a cadrului de
desfăşurare a acţiunii şi personajelor. Trecând uşor peste aceste „obstacole”, copilul are imaginaţia
creatoare suficientă pentru a continua povestirea, dar el nu este capabil şi nici preocupat de alcătuirea unui
plan riguros, ci se mulţumeşte cu redarea a unu- două episoade.
391
Povestirea folosită la această vârstă fragedă, are multiple efecte în formarea capacităţii copilului de
a-şi exprima în mod liber ideile, de a comunica celor din jur gândurile sale şi de a-şi forma şi îmbogăţii
vocabularul.
Jocul este definit şi explicat în moduri foarte diferite în literatura de specialitate, dacă se iau în
considerare funcţiile şi sensurile care i se atribuie. Jocul este o acţiune urmărită prin ea însăşi, fără utilitate
imediată, generatoare de distracţie, de sentimente, de plăcere şi de bucurie.
Încorporate în activitatea didactică, elementele de joc îi imprimă un caracter mai viu şi mai atrăgător,
o stare de bună dispoziţie şi de destindere, ceea ce previne monotonia şi plictiseala. Motiv pentru care jocul
a devenit unul dintre principalele metode, active, atractive, eficace, utilizat în activităţiile instructiv-
educative din grădiniţă.
Metoda jocului valorifică avantajele dinamicii de grup. Participarea efectivă la joc îi angajează pe
copiii timizi şi duce la întărirea unor calităţi morale (stăpanirea de sine, cinstea, autocontrolul), cultivă
spiritul critic, iniţiativa şi spiritul de răspundere.
392
IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN DEZVOLTAREA
PERSONALITĂȚII COPIILOR
PROF. NICOARĂ ȘTEFAN

ȘCOALA GIMNAZIALĂ „AUREL SEBEȘAN” FELNAC
Motto:
„Rădăcinile educației sunt amare, dar fructul este dulce”. ( Aristotel )
Idealul educațional în învățământul preuniversitar românesc vizează printre altele dezvoltarea liberă,
integrală și armonioasă a individualității umane, formarea personalității autonome și creative. Un rol
deosebit de important în vederea atingerii acestui ideail îl constituie educația non-formală.
Educația non-formală completează educația formală într-un cadru instituționalizat situat în afara
sistemului de învățământ, dar și în interiorul acestuia, constituind o punte între cunoștințele asimilate de
elevi și informațiile acumulate informal.
Componentă importantă e aducației nonformale, activitățile extrașcolare oferă cele mai eficiente
metode de formare a caracterului copilului încă din ciclul primar. Aceste activități au un rol foarte important
datorită caracterului lor activ participativ, facilitând totodată integrarea eficientă și rapidă a elevilor în
colectivitate. Această integrare facilitează la rândul ei procesul de autocunoaștere. Implicându-se în astfel
de activități, elevii devin subiecți conștienți ai acțiunii, trăind intens succesele sau insuccesele propriei lor
activități. Ei devin capabili să-și orienteze curiozitatea nu numai asupra lumii exterioare, ci și asupra
propriei persoane. Se formează astfel „imaginea de sine”, o componentă esențială a succesului școlar.
Unul din scopurile principale ale educației non-formale îl reprezintă creșteea gradului de
adaptabilitate a copiilor la viața socială, respectiv dezvoltarea autonomiei personale și sociale, a
comportamentului în grup.
Prin participarea la concursuri de cultură și civilizație europeană, concururi de limbă străină,
festivaluri naționale de teatru în limbile de circulație internațională, proiecte interdisciplinare, srbări și
carnavaluri de Ziua Îndrăgostiților, Crăciun, Paște, Ziua Mondială a Mediului ( 9 iunie ), Ziua Internațională
a planetei Pământ ( 22 aprilie ), instituită de ONU în anul 2009 pentru a ne reaminti fiecăruia că Pământul
și ecosistemele sale ne oferă condițiile pentru întreținerea vieții, Ziua Mondială a apei ( 22 martie ), Ziua
Prieteniei, etc., elevii se familiarizează cu limba, cultura, tradițiile și obiceiurile altor popoare., creându-se
astfel punți de legătură între diverse civilizații. Așadar, ei învață tocmai să fie toleranți și deschiși spre alte
culturi și șă respecte valorile ale acestora.
Excursiile și taberele școlare au contribuit dintotdeauna la îmbogățirea cunoștințelor copiilor despre
frumusețile patriei, respectul pentru frumusețile naturii, artă și cultură.
Am observat că aceste activități au îmbăgățit cunoștințele elevilor despre viața animalelor, dar au și
încurajat exprimarea lor liberă în afara mediului școlar. Prin astfel de activități, copiii pot reprezenta cu mai
multă creativitate realitatea atunci când desenează, modelează sau au de alcătuit scurte texte.
În cadrul școlii noastre toate cadrele didactice sunt profund implicate atât de desfășurarea activităților
școlare, cât și a celor de natură extrașcolară, acestea ducând la dezvoltarea gândirii critice, la stimularea
implicării viitorilor adolescenți în luarea deciziilor, în asumarea responsabilităților sociale, astfel
realizându-se o punte de legătură între latura cognitivă și cea conportamentală.
De o deosebită importanță se bucură și activitățile de orientare școlară și profesională. Consilierea
pentru alegerea carierei trebuie să reprezinte un proces continuu, desfășurat cu metode și tehnici adecvate.
Diversele vizite la expoziții, instituții, vizionări de filme, vizitarea liceelor și colegiilor școlare cu ocazia
Zilei Porților Deschise sunt prilejuri foarte bune d formare la elevi a competențelor necesare unei buni
orientări școlare și profesionale.
Prin urmare, activitățile extrașcolare au un caracter interdisciplinar, oferă cele mai eficiente modalități
de formare a conduitei copilului și modalități de integrare în viața socială.
393
Bibliografie:
1. Cernea, Maria, „Contribuția activităților extrașcolare la optimizarea procesului de învățământ, în
Învățământul primar”, nr. 1/2000, Ed. Discopil, București;
2. Ciubuc Iuliana, „Armonia naturii”, Editura Aureo, Oradea, 2011;
3. Cristea, Gabriela, „Pedagogie generală”, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 2002;
4. Kulcsar, Tiberiu, „Factorii psihologici ai reușitei școlare”, Ed. Didactică și Pedagogică, București,
1987;
5. Stoica Marin, „Pedagogie și psihologie”, Ed. Gheorghe Alexandru, 2001.
6. Viorel Lazăr, Aurel Cărășel, „Psihopedagogia activităților extracurriculare”, Editura Arves,
Craiova, 2007.
394
MIHAI EMINESCU
1850-1889
SA-L CUNOASTEM PE EMINESCU

PROIECT EDUCAŢIONAL
14-15 IANUARIE 2020

COORDONATORI PROIECT: PROF. NICOLAE ALEXANDRA
ȘCOALA GIMNAZIALA NR 1 MIOVENI

AVIZAT DIRECTOR, PROF. DUMITRU NELU
În loc de argument....
El de-a pururi străluceşte,
Marele Luceafăr blând,
Inima ce dăruieşte
Neamului un veşnic cânt.
El e vers urcat pe culme,
Stihuit din foc nestins,
Călător etern prin lume,
Univers de neatins.
(Petre G. Nicolae)
Scopul proiectului:
• Cunoaşterea operei şi vieţii poetului Mihai Eminescu; dezvoltarea dragostei pentru literatura
română clasică şi contemporană.
• să-şi îmbogăţească cunoştinţele legate de marele poet;
• să caute în orice bibliotecă o carte de Eminescu, pentru a realiza o expoziţie de carte;
• să memoreze şi să recite poezii eminesciene;
• să realizeze compoziţii plastice inspirate din poeziile eminesciene;
• să participe afectiv la activităţi.
Grupul ţintă:
• elevii claselor Pregătitoare -a IV-a de la SCOALA GIMNAZIALA NR.1 MIOVENI
Locul desfăşurării: sala de clasă
Perioada de desfăşurare: 14. 01. 2020– 15.01. 2020
395
IMPLEMENTARE
• Prezentarea ppt a materialului conţinând date biografice
• Citirea unor poezii de către copii din volumele alese
• Memorarea unor poezii eminesciene accesibile vârstei
• Învăţarea unor cântece pe versuri eminesciene
• Realizarea unei mici expoziţii de carte cu volume de poezii eminesciene
DISCIPLINE IMPLICATE ÎN PROIECT
• Comunicare în limba română (Limba și literatura română)
• Muzică şi mişcare (Educație muzicală)
• Arte vizuale şi abilităţi practice (Educație plastică)
ACTIVITĂŢILE ŞI PROGRAMUL ACTIVITĂŢILOR
NR. ACTIVITĂŢILE LOCUL DATA
CRT. DESFĂŞURATE DESFĂŞURĂRII
1. Mihai Eminescu – Luceafărul Sala de clasă 14.01.2020
poeziei româneşti
- prezentare ppt despre viaţa şi
opera marelui poet
- selectarea informaţiei cu
privire la biografie şi activitatea lui
literară
2. Mihai Eminescu – mai Sala de clasă 14.01.2020
aproape de noi
- audierea unor poezii şi
cântece eminesciene
- realizarea unor compoziţii
plastice care să oglindească opera lui
Mihai Eminescu
3. Darul lui Eminescu – Bibliotecă 15.01.2020
memorarea şi recitarea unor poezii.
Expoziţie de carte cu
principalele opere ale poetului.
Expoziție cu lucrările plastice,
bazate pe tema eminesciană.
396
DE LA JOC … LA INVATARE, IN ACTIVITATILE EXTRASCOLARE
PROF. NICOLAE GEORGETA

GRĂDINIŢA CU P.P. NR.6 BRĂILA
Activităţile realizate în afara spaţiului educaţional încep să aibă din ce în ce mai multă atractivitate
şi sprijin logistic din partea părinţilor. Organizate cu precădere în perioada ,,Şcolii altfel‘‘, preşcolarii
grădiniţei noastre se bucură de activităţi care contribuie la dezvoltarea lor socio-emoţională, componentă
importantă în pregătirea preşcolarilor pentru şcoală.
O activitate care s-a bucurat de un real succes a fost crearea unei jucării, la alegere, în incinta librăriei
care ne asigură rechizitele la începutul anului şcolar. Uimiţi, curioşi, inventivi, am realizat cîte o păpuşă
fiecare, urmînd a o oferi prietenului cel mai bun. Şi uite aşa am şi muncit, am şi stabilit punţi de iubire cu
cei apropiaţi.
Activităţile au continuat cu vizitarea unei fabrici de ambalaje din municipiul nostru, prilej cu care am
aflat drumul de la granula de plastic la banala sacoşă. Nu mică a fost mirarea cînd au observat procesul
tehnologic, dar cel mai important, au conştientizat necesitatea ocrotirii mediului, afînd că aceste produse
nu sunt biodegradabile.
397
IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE ÎN EDUCAȚIA
COPIILOR
PROF. ÎNV. PRIMAR NICOLAI ANGELA SIMONA,

ȘCOALA GIMN. SFÂNTUL APOSTOL ANDREI, BUZĂU
“ Să nu-i educăm pe copiii nostri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi
mari si nimic nu ne permite să stim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învătăm să se adapteze.”
Educatia depăseste limitele exigentelor si valorilor nationale si tinde spre universa-litate, spre
patrimoniul valoric comun al umanitătii. Un curriculum unitar nu mai poate răspunde singur diversitătii
umane iar dezideratul educatiei permanente tinde să devină o realitate de necontestat. Fără a nega
importanta educatiei de tip curricular, devine tot mai evident faptul că educatia extracurriculară îsi are locul
si rolul bine stabilit în formarea personalitătii. Activităţile extracurriculare nu intră în domeniul
curriculumului oficial dar au finalităţi menite să susţină în mod direct dezvoltarea competenţelor promovate
prin programele şcolare. Mijloacele extracurriculare îndeplinesc o functie complementară în raport cu in-
struirea scolară lărgind orizontul elevilor si constituind o bază temeinică pentru însusirea continutului
instruirii scolare. Este vital ca acest tip de activităti eliberate de constrângerile programei scolare să se
ghideze după principiile interdisciplinaritătii pentru a contribui în mod real la formarea deplină a persona-
litătii elevilor si la pregătirea lor pentru viată. Experientele trăite de elevi în afara lectiilor au nu numai un
caracter cognitiv ci si unul moral – afectiv.
Ca activităti complementare, cele extrascolare prezintă unele particularităti ce se referă la participarea
elevilor, la continutul si durata lor, la formele de organizare si metodele folosite. De asemenea, mai mult
decât în activitatea scolară, poate fi implicată comunitatea locală prin parteneriatele încheiate cu diversele
institutii locale. Iar părintii au si ei un rol bine definit.
Valentele formative ale activitătilor extrascolare:
a) Dezvoltă creativitatea elevilor prin:
 compozitii plastice
 creatii literare
 colaje
 teatru scolar
 carnaval
 Dans
b) Dezvoltă personalitatea elevilor întrucât:
 angajează atât elevii timizi cât si pe cei slabi;
 temperează pe cei impulsivi;
 stimulează curentul de influente reciproce;
 dezvoltă spiritul de cooperare;
 cultivă capacitatea de comunicare;
 dezvoltă comportamente si atitudini democratice.
c) Familiarizează elevii cu trecutul istoric al comunitătii prin:
 participarea la festivitătile dedicate evenimentelor istorice;
 excursii tematice pentru cunoasterea elementelor de istorie locală;
 amenajarea unui colt muzeistic de istorie locală;
 concursuri pe teme de istorie;
 lecturarea de monografii;
 cunoastrea valorilor traditionale locale
d) Facilitează implicarea părintilor în activităti educative organizate de scoală prin:
 organizarea si participarea la diferite spectacole;
 participarea la activităti în parteneriat cu alte scoli sau institutii;
 sezători;
 activităti comune părinti – copii.
Activitătile extracurriculare mai sus reprezintă oportunități pentru conștientizarea învățării:
 valorifică si dezvoltă interesele si aptitudinile copiilor;
398
 organizează într-o manieră plăcută si relaxantă timpul liber al copiilor, contribuind la optimizarea
procesului de învătământ;
 formele de organizare sunt din cele mai ingenioase, cu caracter recreativ;
 copiii au libertatea de a-si manifesta în voie spiritul de initiativă;
 au un efect pozitiv pentru munca desfăsurată în grup;
 sunt caracterizate de optimism si umor;
 urmăresc lărgirea si adâncirea influentelor exercitate în procesul de învătământ;
 contribuie la dezvoltarea armonioasă a copiilor.
În acelasi timp activitătile extracurriculare au un caracter colectiv care conduce la “sudarea” legăturii
dintre cei mici, îi învată să trăiască în grup si să apartină unui grup.
BIBLIOGRAFIE:
Livia Decun – “Contribuţia activităţilor extraşcolare în optimizarea procesului de învăţământ”,
Învăţământul Primar nr. 4, 1998
Cernea Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învătământ,
Crăciunescu Nedelea, Forme de activităţi extracurriculare desfăsurate cu elevii ciclului primar,
în “Învătământul primar“ nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
Teodor Gal, Ion Retegan, – Valorificarea instructiv-educativă a elementelor de istorie locală,
Bucureşti, 1967
399
ACTIVITĂŢILE EXTRAŞCOLARE ȘI ROLUL LOR ÎN EDUCAȚIA
COPIILOR
PROF. NICOLESCU IULIANA SIMONA

LICEUL TEHNOLOGIC DRĂGĂNEȘTI- OLT

numai la activitatea instructiv-educativă care se desfăşoară în cadrul lecţiilor. În acest scop se folosesc şi
alte forme de activitate, cum ar fi: cercurile organizate la diferite obiecte, vizitele şi excursiile, concursurile
şi pasiunilor, stimulează creativitatea, oferă cadrul afirmării şi recunoaşterii performanţelor. Aceste
activităţi contribuie la formarea şi dezvoltarea atitudinilor de respect pentru cunoaştere, pentru cultură, la
exersarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter.
acestea devin o formă complementară de activitate –parte componentă a educaţiei –care stimulează valori,
complete şi complexe. Având cel mai larg caracter interdisciplinar, activităţile extraşcolare pot îmbrăca
diferite forme: excursii, drumeţii, vizite, spectacole cultural-artistice, tabere şcolare,vizionări de filme,
competiţii sportive, cercuri de creaţie, cercuri pe discipline, concursuri, care, prin specificul lor, imprimă
copilului un anumit comportament, o ţinută adecvată situaţiei, declanşând anumite sentimente. Prin
activităţile la care participă, ei îşi însuşesc cunoştinţe în domeniul ştiinţei, tehnicii, literaturii și artei.
Participând la acţiuni cu caracter artistic, la manifestări cultural-artistice, vizionând spectacole de teatru şi
filme la cinematograf, elevii îşi cultivă dragostea pentru frumos. Organizarea şi desfăşurarea activităţilor
extraşcolare respectă anumite condiţii: sunt subordonate procesului de învăţământ care se desfăşoară în
clasă; se evită supraîncărcarea elevilor; se desfăşoară în colectiv, fiind create şi organizate pe principiul
liberului consimţământ; la antrenarea elevilor trebuie să se ţină seama de particularităţile de vârstă şi
interesele elevilor, precum şi de posibilităţile de realizare pe care le au, fără să fie reţinuţi de la ore sau
pregătirea lecţiilor. Excursiile şi vizitele sunt acţiuni cu caracter de masă organizate în scopul îmbogăţirii
experienţei de viaţă a elevilor. Aceste activităţi se organizează în funcţie de conţinutul lecţiilor. Vizitarea
unui muzeu, expoziţii, a unui atelier al meșterului popular sau artist plastic poate fi o situaţie de învăţare cu
scop cultural-artistic, dar şi un moment de reconciliere ori de introspecţie, în funcţie de educaţia anterioară
a elevilor sau detematica în care se încadrează excursia. Legătura organică a procesului de învăţământ cu
excursiile şi vizitele asigură eficienţa educativă a acestor activităţi. Menţionăm că influenţa educativă a
excursiilor şi vizitelor depinde şi de caracterul lor variat. Prin conţinutul lor, excursiile şi vizitele se
deosebesc de activităţile cu caracter didactic. Organizate la nivelul clasei sau şcolii, cu participare benevolă,
excursiile şi vizitele au drept scop lărgirea orizontului cognitiv, familiarizarea elevilor cu frumuseţile ţării.
Cercurile de elevi sunt un important mijloc de lărgire a orizontului cultural și ştiinţific al elevilor şi de
dezvoltare a interesului lor pentru artă.
Valorificarea activităţilor extraşcolare în practica educaţională ar trebui să se producă sistematic şi
cu mai multă eficienţă, pentru dezvoltarea armonioasă a elevilor.
400
ROLUL PROIECTULUI IN IN EDUCATIA COPIILOR
PROF. INV. PRIMAR MUNTOIU NICOLETA
Prin diversificare metodologia devine astfel mai sensibilă la varietatea atât de mare a modurilor în
care copiii şi tinerii învaţă şi sunt învăţaţi.
În ceea ce priveşte clasificarea metodelor, aceasta rămâne o problemă deschisă.Unele clasificări
adoptă un criteriu istoric şi fac distincţie între aşa zisele “metode vechi”(clasice sau tradiţionale) şi metode
noi(moderne), deşi nu tot ceea ce este “vechi”este neaparat şi demodat, sau după cum nu tot ceea ce
este“nou” este şi modern. Fiecare din aceste experienţe promovează tipuri diferite de învăţare şi modalităţi
variate de organizare a învăţării. Caracterul integrat şi interdisciplinar al activităţilor oferă copilului
posibilitatea de-a percepe o realitate complexă şi clară, de a-şi însuşi noi capacităţi.Desfăşurarea
activităţilor prin metoda proiectelor înseamnă a îmbunătăţi elementele învăţate anterior, pe de o parte şi pe
de altă parte a completa progresiv tema încât să nu devină o repetare monotonă a sarcinilor propuse în
cadrul jocurilor şi a activităţilor frontale. Cel mai bun mediu de învăţare pentru copii este mediul
înconjurator, deoarece oferă :
- ocazii de explorare şi experiment;
- satisface curiozitatea;
- răspunde la nevoia de acţiune.
Educaţia creează un mediu prielnic pentru învăţare şi ea este parte integrantă a acestui mediu. De
aceea orice lucru, fiinţă sau eveniment de la şcoală sau de acasa poate fii subiectul unui proiect.Important
este interesul pe care îl va trezi elevului.
Metoda proiectului este o metoda cu un puternic caracte interdisciplinar ce dezvolta multilateral
personalitatea elevului, este o cercetare a unui subiect pe toate planurile care presupune efort, atenţie şi
energie. În plan practic, această metodă poate fi caracterizată ca un efort de cercetare a elevului pentru a
depista detaliile subiectului abordat in intreaga lui amploare.
Un proiect este o extindere, o investigare a unui subiect din sfera idealului sau practicului.Aceasta
metoda implica elevul în propriul proces de dezvoltare stimulându-l şi satisfăcându-i curiozitatea firească
a acestuia.
Proiectul tematic are o structuraă temporală care ajută învăţătoarea să îşi planifice progresiv
activitatea cu elevii, în funcţie de interesul acestora şi de gradul de cunoaştere al subiectului abordat.
Proiectul tematic este activitatea cel mai pregnant centrată pe elev, este un demers didactic în grup, într-o
interacţiune continuă prin care se urmăreşte integrarea noilor informaţii în structuri cognitive proprii şi
transferarea lor în conţinuturi noi, aplicabile practic.
Activităţile integrate sunt benefice pentru că nu le îngrădeşte elevilor posibilitarea de a face în acelaş
timp cunoştinţă cu informaţii din mai multe domenii. De asemenea elevul nu îşi dă seama cum se face
trecerea de la o materie la alta ceea ce e benefic pentru elevii emotive, deoarece nu se mai gândesc că acum
am ,,Limba română,, şi trebuie să răspund.
Aceste tipuri de activităţi se pot desfăşura şi pe perioade mai lungi de timp. Atunci când se desfăşoară
pe o perioadă mai îndelungată avem posibilitatea să transmitem cât mai multe informaţii elevilor şi de a le
cere în acelaş timp şi să realizeze diferite proiecte care să fie în cele din urmă notate. Este interesantă şi
legatura intre toate disciplinele. La şcoală aceste tipuri de activităţi necesită mult timp pentru că totul este
încă foarte bine delimitat şi nu putem să predăm chiar orice informaţie sub acest tip de activitate,dar se
încearcă ca pe viitor să existe o continuitate a ceea ce s-a început în grădiniţă.
BIBLIOGRAFIE:
1. JOITA,E coord, 2003 ,,Probleme teoretice si practice ale curriculumului,, Ed. Arves, Craiova
401
ACTIVITĂȚILE EXTRAȘCOLARE. CONSIDERAȚII GENERALE
PROF. NICULIȚĂ TATIANA

LICEUL ECONOMIC VIRGIL MADGEARU CONSTANTA
Alături de lecție, considerată a fi principala formă de organizare a procesului instructiv-educativ, în

formarea copiilor un rol deosebit de important îl au activitățile extrașcolare oragnizate în perioada ”Școala
altfel” sau în afara acesteia, activități care au rolul de a contribui la dezvoltarea personalității elevilor, de a
asigura o pregătire corespunzătoare în acord cu principiile și obiectivele unei educații moderne, oferind
posibilitatea, în același timp, de a pune în practică abilități, competențe si aptitudini dobândite sau
dezvoltate de-a lungul timpului în școală sau în afara ei.
Astfel, orice activitate instructivă și educativă organizată, îndrumată și realizată de școala pentru și
împreună cu elevii, în afara planului de învățământ și a programelor școlare, se consideră a fi activitate
extrașcolara. Acest tip de activitate se realizează de cele mai multe ori în parteneriat cu alte instituții precum
alte unități de învațământ (preuniversitar sau universitar), centre de plasament, biblioteci, teatre, muzee,
centre de formare profesioanlă și cluburi sportive, cabinete medicale, asociații implicate în activități
ecologice, dar și cu sprijin din partea Asociațiilor de părinți sau a autorităților și instituțiilor locale.
Activitățile extrașcolare pot oferi un sprijin însemnat în urmatoarele direcții: îndrumarea și
dezvoltarea aptitudinilor elevilor în diferite domenii cultural-artistice, sportive sau tehnico-științifice,
stimularea intresului copiilor pentru domenii de activitate pe care le pot alege pentru o viitoare profesie,
dezvoltarea sensibilității și a spiritului altruist prin implicarea în acțiuni de voluntariat, participarea la
munca și la viața socială a comunității din care fac parte și, nu în ultimul rând, o justă organizare a timpului
liber.
Participarea elevilor la activitațile extrașcolare se face pe baza liberei-alegeri, în funcție de
înclinațiile, aptitudinile și interesele fiecăruia, deoarece, caracterul voluntar al acestei implicări asigură
participarea activă și afectivă a copiilor în buna-desfașurare a acțiunii proiectate, transformând elevul în
actor direct și nu în spectator. Conținutul unei astfel de activități trebuie să fie diferit de cel al lecțiilor din
programa școlară, dar să vină în completarea lor într-o manieră armonioasă, depașind bariere de conținut,
organizare sau de comunicare, stimulând interdisciplinaritatea, gândirea și acțiunea, dezvoltând relațiile de
prietenie și asumarea unor sarcini clare în cadrul grupului. Efectul educativ al acestor activități este cu atat
mai mare cu cat ele reușesc să-i puna pe elevi în situația de a munci ei înșiși în toate etapele, de la propunere-
proiectare și până la evaluare și, de aceea, sarcina planificării, oragnizării și coordonării acestor activități
nu revine doar profesorului. Trebuie avut în vedere ca proiectarea să fie riguroasă, evitându-se
supraîncărcarea elevilor care, în astfel de condiții s-ar putea îndeparta de aceste preocupări. Se poate obține
prin muncă si implicare succesul, iar succesul este evident atunci cand copiii cer ei înșiși repetarea sau
diversificarea unor astfel de activități.
402
LOCUL ŞI ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE ÎN
EDUCAŢIA COPIILOR
NITA DANIELA NICOLETA

GRADINITA CU P.P. „INOCENTA” GAESTI, DAMBOVITA
cunoştinţelor”.
civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ in diferite domenii. Începând de la cea mai fragedă
vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i în contact direct cu obiectele si fenomenele din
natura. Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm şcoala cu
viaţa.
şi mai frumos obiectivul principal al scolii şi al învăţământului primar – pregătirea copilului pentru viaţă.
formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii, tabere. .
403
Bibliografie:
*Cernea, Maria, „Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ”,
*Crăciunescu, Nedelea, „Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar”,
în “Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
*Ionescu, M., Chiş, V., „Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
*Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, „Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în
curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact”, Editura Polirom, 2002.(Postat ianuarie 2015)
404
ROLUL ACTIVITATILOR EXTRASCOLARE IN IMBUNATATIREA
REZULTATELOR ELEVILOR CU CERINTE EDUCATIONALE SPECIALE SAU
CU ALTE DIFICULTATI DE INVATARE
PROF. NIȚU FELICIA BIANCA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ GALICEA MARE, JUD. DOLJ

viață.
În ultima perioadă, a devenit tot mai pregnant faptul că educaţia extracurriculară, are un rol deosebit
şi bine stabilit în formarea personalităţii şcolarilor.
Şcoala modernă, menită să răspundă tuturor problemelor pe care le ridică educaţia generaţiilor
contemporane de elevi, încearcă să se adapteze din mers la cerinţele principiului egalităţii şanselor la
educaţie pentru toţi copiii, principiu desprins din dreptul fundamental la educaţie. Dacă în demersurile
educaţionale zilnice se va ţine seama şi de celelalte principii care vizează respectarea particularităţilor,
intereselor şi necesităţilor de învăţare unice, specifice fiecărui copil, programele de învăţare pot fi proiectate
şi aplicate în aşa fel, încât să se ţină seama de marea diversitate a particularităţilor şi cerinţelor, iar educaţia
acestor copii se poate desfăşura în învăţământul de masă, urmând să fie centrată pe copil, diferenţele dintre
elevii obişnuiţi şi cei cu cerinţe educaţionale speciale vor putea fi atenuate, şi de ce nu, chiar eliminate la o
parte din elevi.
Educația specială are în vedere un anumit tip de educație adaptată și destinată copiilor care nu reușesc
să atingă în cadrul învățământului obișnuit nivele educative și sociale corespunzătoare vârstei. Acești copii
sunt copii cu cerințe/nevoi educative speciale.
Cerințe/nevoi educative speciale – CES- cerințele în plan educativ ale unor categorii de persoane, ca
urmare a unor disfuncții sau deficiențe de natură intelectuală, senzorială, psihomotrice, fiziologică sau ca
urmare a unor condiții psiho-afective, socioeconomice sau de altă natură.
Aceste cerințe educative speciale solicită abordarea actului educațional de pe poziția capacității
elevului deficient sau aflat în dificultate de a înțelege ți valorifica conținutul învățării, și nu de pe poziția
profesorului sau educatorului care desfășoară activitatea instructiv-educativă în condițiile unei clase
omogene sau pseudo-omogene de elevi.
Procesul de integrare a copiilor în dificultate presupune din partea profesioniștilor antrenați nu doar
interes, cunoștințe și competențe – ci și o capacitate reala de a lucra în echipă. O echipă constituită atât în
cadrul școlii, dar și o echipă la nivel interinstituțional, care să-i includă pe toți profesioniștii care răspund
de copil: educator sau asistent maternal, asistent social, profesor diriginte, director de școală și alții.
Educaţia eficientă, depinde în mare măsură de gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea
la dezvoltarea de sine. Un alt factor care influențează dezvoltarea copilului este și măsura în care cadrul
didactic reuşeşte să pună bazele formării personalităţii copiilor. În acest cadru, activitatea organizată și
dirijată de profesor are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect fizic şi socio-afectiv, pentru o integrare
socială cât mai uşoară. Pentru o mai mare reușită este imperios necesar îmbinarea activităţilor curriculare
cu cele extracurriculare, iar în acest caz, parteneriatul educaţional devine o necesitate. Consider, că din
acest punct de vedere,, activităţile extracurriculare sunt deosebit de importante deoarece, contribuie la
dezvoltarea gândirii şi completarea procesului de învăţare. De asemenea, prin intermediul acestora, se pot
descoperi și dezvolta anumite înclinaţii şi aptitudini ale copiilor. Fiind foarte atractive, copiii participă cu
405
mare plăcere, într-o atmosferă relaxantă, cu însufleţire şi dăruire la astfel de activităţi, îmbinându-se utilul
cu plăcutul.
primar atins, ea nu va epuiza niciodată sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului. Din seria
activităţilor extraşcolare pot fi amintite următoarele: vizionarea de spectacole, tabere, excursii, piesele de
teatru, atelierele creative, şezătorile, spectacolele în aer liber, vizitele la muzee, parteneriate interșcolare
sau cu diverse instituții, competiții școlare etc.
Indiferent cărei categorii aparţin, aceşti copii trebuie să-şi găsească echilibrul în marea familie a
şcolii, aceasta având obligaţia de a-i integra în programul său, iar dascălii buni cunoscători ai naturii umane,
sunt datori să găsească soluţii viabile pentru rezolvarea problemelor acestor copii, adoptând strategii
decente, care să permită implicarea activă a lor în procesul formării propriei personalităţi, iar felul în care
vor funcţiona relaţiile dintre învăţător şi colectivul de elevi care include şi elevii cu cerinţe speciale vor
asigura rezultatele preconizate.
Educaţia integrată, pornind de la intervenţia timpurie, urmăreşte, deci, să ajute familia şi copilul cu
nevoi speciale în vedere valorizării tuturor potenţialităţilor latente şi manifeste, pentru a trăi din plin, cu
posibilităţile pe care le are şi le dezvoltă, într-o ambianţă constructivă, echilibrată. Educaţia integrată îi va
permite copilului cu CES să trăiască alături de ceilalţi copii valizi, să desfăşoare activităţi comune,
dobândind abilităţi indispensabile pentru o viaţă cât mai apropiată de cea a valizilor, pentru o adecvată
inserţie socială.
BIBLIOGRAFIE:
1) Ecaterina Adina Vrasmas, 2002, Consilierea şi educarea părinţilor, Bucureşti, Editura Aramis.
2) Pavelescu, Marilena, 2010, Metodica predării limbii și literaturii române. Editura Corint.
3) *** Psihopedagogia pentru persoane cu cerinţe educaţionale special, 2004, Editura Alfa; Piatra
– Neamţ.
4) Stoica, Marin, 2002, Pedagogie și psihologie. Editura Gheorghe Alexandru.
5) Traian Vrasmas, 2001, Învăţământul integrat şi / sau inclusiv, Bucureşti, Editura Aramis.
406
PĂRINȚII ȘI ACTIVITĂȚILE EXTRAȘCOLARE
PROF. NIȚU MIRELA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ PUIEȘTI
Motto: ,,Unul dintre cele mai mari daruri pe care un părinte le poate oferi unui copil este să-l ajute
să-și găsească talentele” - Sean Covey
Timpul liber și timpul de odihnă sunt esențiale pentru dezvoltarea copiilor. Dar din punct de vedere
al organizării, ele constituie adesea o adevărată durere de cap pentru părinți. Cum să alegi o activitate
extrașcolară? Cum să oferi copilului maxim de posibilități, fără a-i încărca programul? Trebuie să decidă
pentru el?
Școlaritatea ocupă un rol important în viața copilului. Școala, chiar dacă este importantă, reprezintă
doar o parte din viața lui. Activitățile extrașcolare sunt esențiale pentru dezvoltarea copilului, sunt benefice
pentru evoluție, dezvoltare personală și socializare. Aceasta din urmă se referă la nevoia avidă de viață
împreună cu ceilalți. Stabilind reguli de conduită, îl învățăm să se comporte în grup. Indiferent dacă este
într-un club sportiv sau într-un grup de cercetași, copilul integrează valori și învață să împărtășească pentru
a putea „trăi mai bine împreună”. Copilul se ceartă cu tovarășii săi, învață să se împace, să facă concesii.
Activitățile extrașcolare asigură continuitatea unui cadru educațional esențial, oferit anterior de școală și de
părinți. Timpul extrașcolar, care ajută la construirea personalității, este astfel complementar timpului
dedicat studiilor, acela al învățării fundamentale. În plus, nu este neobișnuit ca aceste activitățile să fie o
oportunitate pentru copiii care au dificultăți în școală, să-i ajute să recâștige stimă de sine.
În caz de eșec școlar, activitățile extrașcolare se pot dovedi pozitive. Copilul are nevoie să fie
recunoscut, apreciat. El trebuie să vadă ochii părinților sclipind de mândrie pentru el. Dacă nu reușește la
școală, poate întotdeauna să o facă într-o activitate extrașcolară, să se simtă puternic în ochii părinților săi,
să își recâștige încrederea în performanțele sale și, de ce nu, să găsească un anumit echilibru și în clasa sa.
Activitatea extrașcolară trebuie să fie plăcută, să aducă destindere, să țină copilul ocupat, să îi permită
copilului cu dificultăţi de adaptare să-și găsească un echilibru, iar celui introvertit să socializeze. Aceste
activităţi permit celor mici să-și coordoneze corpul și impun, de la o vârstă fragedă, o anumită rigoare și un
anumit comportament de adoptat.
Pentru părinți, organizarea activităților de petrecere a timpului liber a copiilor lor pare adesea o
adevărată durere de cap. Cum să aleg? Cum să ofer copilului maxim de posibilități, fără a-i încărca
programul? Cum să utilizezi timpul disponibil? Cum să-l faci util pentru dezvoltarea copilului? Activitățile
extrașcolare sunt numeroase, ating toate domeniile: sportiv, cultural, artistic și nu este întotdeauna ușor de
ales. Pentru unii părinți, alegerea este destul de simplă, copilul având o pasiune declarată. Pentru alți părinți,
este ceva mai complicat, copiii dorind, în același timp, să picteze, să cânte la chitară și să joace tenis.
Ca părinte, trebuie să știi să asculți, pentru că primul interesat este copilul. Începe să facă alegeri de
la vârsta de opt ani. În ceea ce privește activitățile sale extrașcolare, este necesar să se țină seama de
gusturile și dorințele sale. Forțându-l să se înscrie pentru o activitate care îl nemulțumește, ar ajunge repede
să fie dezgustat de aceasta. Este timpul liber, nu muncă forțată! Mulți factori, care îi permit și să se
structureze, îl limitează deja zilnic: ora de trezire, mesele, școala. Sunt soluții? Da, centre sportive care să
ofere o introducere în mai multe sporturi în același an. Acest sistem permite copiilor ezitanți să își descopere
preferințele. În muzică, în primul an, elevii sunt uneori introduși în cunoașterea mai multor instrumente
musicale, apoi aleg să cânte la un instrument în cunoștință de cauză. De asemenea, este important să i se
explice copilului că activitățile sale extrașcolare consumă timp. Muzica necesită timp în afara lecțiilor de
teorie muzicală, pentru repetiția cu instrumentul. Același lucru este valabil și pentru antrenamentele de
fotbal sau baschet și meciurile de duminică, care necesită adesea călătorii.
Ideal pentru un copil ar fi să practice atât un sport cât și o activitate artistică. El va găsi în acest duo
un echilibru bun. Pe lângă promovarea stării fizice a copilului, sportul este esențial pentru a-și dezvolta
capacitatea de coordonare, psihomotricitatea, flexibilitatea și agilitatea sa. În plus, sportul dezvoltă la copii
valori precum disciplina, camaraderia, respectul, spiritul de echipă și autodepășirea. Practicând mai mult
de două activităţi pe săptămână, copilul riscă să alerge tot timpul și nu va avea timp să respire.
407
Părinții nu trebuie să ezite în a încuraja curiozitatea copiilor, deoarece un copil nu știe întotdeauna ce
vrea să facă. Părinții sunt acolo pentru a-l ajuta să-și dezvolte spiritul de echipă, să descopere alte universuri,
să învețe o limbă străină sau chiar să-și trezească simţul artistic cu lecții de muzică sau hobby-uri creative.
Încercați cu orice preț să evitați efectele modei sau să transpuneți propriile dorințe asupra copilului.
Activitatea sa extrașcolară trebuie să-i semene și să-l ajute în dezvoltarea personală pe el, nu pe părinți.
Unii copii visează să facă totul și să încerce totul. De asemenea, ei trebuie învățați să facă alegeri și să le
respecte după aceea.
Atenție însă, dacă copiii au nevoie de activități în afara școlii, au nevoie și de timp de odihnă. Copiii
sunt foarte solicitați astăzi. Activitățile lor de grup sunt prea numeroase. Părinții, care sunt supuși
constrângerilor vieții profesionale și care nu au întotdeauna ocazia să aibă grijă de ei suficient, îi înscriu în
mai multe cluburi și grupuri. Cei mici nu mai au suficient timp pentru ei, timp de odihnă și somn. Este
esențial să îi oferi copilului și posibilitatea de a nu face nimic. Pentru a-l lăsa să se dedice visului sau jocului,
aceste momente sunt necesare pentru dezvoltarea lui și pentru structurarea personalității sale. Îi permit să-
și pună imaginația să funcționeze, să creeze și să inventeze. În plus, dacă există prea multe activități
extrașcolare, acestea pot duce la acumularea de oboseală. De asemenea, este recomandabil să evitați
activități între orele nouăsprezece și douăzeci și unu, pentru că îi întârzie ora de culcare. Timpul cu prietenii
este, de asemenea, esențial: prietenia este o activitate în sine. Un copil al cărui timp este programat constant
riscă să fie supus anxietății. Așa că fiți părinți atenți, dar nu exagerați, astfel copiii voștri vor înflori cu atât
mai mult.
408
IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN CICLUL PRIMAR
PROF. ÎNV. PRIMAR NOVAC VIORICA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ “M. SADOVEANU”- BRĂILA
Activitățile extrașcolare se referă la totalitatea activităților educative organizate și planificate în

instituțiile de învățământ sau în alte organizații cu scop educațional, desfășurate în afara incidenței
programelor școlare, complementare educației formale.
Studiile de specialitate susțin că activitățile extrașcolare au o importanță deosebită în dezvoltarea
copilului: ajută la formarea unei atitudini pozitive față de învățare, formează abilități practice diversificate,
dezvoltă stima de sine și motivația pentru învățare, cultivă interesul pentru acțiunile socio-culturale,
dezvoltă găndirea critică, valorifică talentele personale.
Acestea cuprind o paletă diversificată de activități menite să contribuie la dezvoltarea armonioasă a
personalității elevilor. Fie că vorbim despre excursii, drumeții, vizite la muzee sau instituții publice,
vizionări de spectacole, activități artistice, sportive sau de protejare a mediului, activitățile extracurriculare
lărgesc orizontul cultural al elevilor, contribuie la educația morală, estetică, dezvoltă aptitudini, spiritul de
inițiativă și independență.
În acest an școlar am organizat și desfășurat o serie de activități extrașcolare mult îndrăgite și
apreciate de elevi:
1. Serbări școlare prilejuite de Ziua Școlii, 1 Decembrie, Nașterea Domnului (Crăciun), 24 Ianuarie,
Ziua lui Eminescu. Acestea au avut un rol important în lărgirea orizontului de cunoaștere al elevilor,
dezvoltarea memoriei, limbajului, atenției, dezvoltarea imaginației, stimularea gândirii creatoare,
dezvoltarea aptitudinilor interpretative, dezvoltarea sentimentului patriotic.
2. Vizionări de spectacole de teatru (Rapunzel, Dl. Goe, Amintiri din copilărie), de divertisment
(spectacole de magie), de filme (Dumbrava minunată, Maria Mirabela), care constituie o sursă de
informații, dar în acelați timp stimulează interesul pentru cultură și artă, cultivă pasiunea pentru literatură/
teatru, dezvoltă imaginația și sensibilitatea artistică.
3. Proiecte educative (Cartea- o experiență fascinantă, Copil ca tine sunt și eu . ) prin care copiii
îşi dezvolta aptitudinile artistice şi literare, spiritul de echipă, își cultivă interesul pentru literatură, simțul
estetic, învață norme de conduită în grup și în societate.
4. Excursie Galați -Gârboavele –care a inclus vizita la Complexul Muzeal de Științe ale Naturii
(Muzeu, Grădina Botanică, Acvariu, Planetariu, Observatorul astronomic, Grădina Zoologică). Excursia a
fost un bun prilej pentru elevi să observe, să cerceteze, să investigheze, să se orienteze în spațiul geografic,
să cunoască în mod direct elemente de biodiversitate și elemente legate de astronomie. De asemenea
contribuie la educarea şi dezvoltarea simţului estetic, trezeşte dragostea pentru natură si respectul pentru
frumusețile ei, stimulează curiozitatea şi spiritul de echipă al elevilor.
5. Parada costumelor din materiale reciclabile și activitățile de ecologizare din cartier au avut
rolul de formare la elevi a unei atitudini responsabile față de mediu, de gestionare responsabilă a deșeurilor,
de formare a unui comportament ecologic, de cultivare a dragostei față de natură.
6. Concursuri artistice la nivelul unității școlare sau la nivel județen/ național prin care sunt
promovate valori culturale şi etice fundamentale, precum şi fair play-ul competiţional, sunt valorificate
aptitudinile artistice ale elevilor, este stimulată imaginația creatoare, interesul pentru cultură și artă.
Desprinderea de cadrul formal, caracterul practic-aplicativ, implicarea directă a elevilor fac din
activitățile extrașcolare niște activități îndrăgite și apreciate de elevi. În concluzie, se poate afirma că
activitățile extracurriculare e sunt o componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru
didactic trebuie să-i acorde atenţie. Datoria dascălilor este de le crea elevilor spațiul și conjunctura care să-
i ajute să-și valorifice potențialul pentru a-și dezvolta personalitatea.
Bibliografie:
-Ionescu M. Chiş, Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001.
409
IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN
PROCESUL DE PREDARE
PROFESOR DE BIOLOGIE: NURLA EMEL

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 MANGALIA, JUD. CONSTANȚA
Şcoala înseamnă trei lucruri deodată: o casă care deschide frenetic

porţile cunoaşterii, o carte care odată descifrată rămâne pentru totdeauna a
noastră şi un dascăl receptiv la întrebările dilematice ale generaţiilor pe care
le educă.
Şcoala este leagănul iniţierii în tainele cunoaşterii: muncă şi dăruire,
pasiune şi abnegaţie, educaţie şi cultură, bucurie şi nostalgie, aduceri-aminte.
În prezent, școala a evoluat, explozia de informaţii a generat
transformarea învăţământului clasic, rigid într-unul modern, creativ şi
inteligent, bazat pe participare şi colaborare, în care accentul cade mai mult
pe necesitățile elevului.
Formele clasice de organizare a procesului instructiv-educativ: frontal, individual și pe grupe sunt
completate tot mai mult, în zilele noastre, prin activități extrașcolare care permit cunoașterea unei alte laturi
a elevilor, observarea elevilor în contexte sociale diferite și de asemenea aplicarea, de către elevi, a
abilităților intelectuale și practice dobândite în școală.
Educaţia extracurrriculară îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii copiilor noştri.
in contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură.
sistematizeze date, ceea ce înseamnă că de fapt „învaţă să înveţe”. Prin faptul că în asemenea activităţi se
supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copiii se autodisciplinează.
Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze,
să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al școlii şi al
învăţământului primar – pregătirea copilului pentru viaţă. Desfășurarea activităților extrașcolare într-un
cadru informal, permite de asemenea elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul
anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual.
Cele mai frecvente activități extrașcolare sunt: excursiile școlare, vizitele didactice în
parcuri/muzee/grădini/expoziții/locuri istorice, vizionarea unor emisiuni/documentare/filme didactice,
participarea la cercuri ale diferitelor discipline, sărbătorirea și aniversarea unor zile importante din diferite
domenii.
Excursia școlară contribuie la dezvoltarea simțului de observație și de orientare al elevilor, la lărgirea
orizontului lor de cunoaștere. Eficiența unor astfel de acțiuni va fi cu atât mai mare cu cât se acordă atenție
cuvenită organizării, desfășurării și finalizării lor.
Vizitele didactice contribuie la completarea, sistematizarea și aprofundarea cunoștințelor însușite în
clasă. Reprezintă o activitate mai restrânsă ce își propune realizarea unor scopuri mai stricte față de excursia
școlară.
Vizionarea emisiunilor muzicale, distractive sau sportive, a filmelor didactice sau documentarelor,
stimulează şi orientează copiii spre unele domenii de activitate cum ar fi: muzică, sport, poezie, pictură.
Cercurile didactice pe diferite domenii realizează o aprofundare a cunoștințelor, lărgirea orizontului
cunoașterii, formarea unei imagini globale privind o anumită tematică. Cercurile sunt coordonate de
profesor si de o echipă managerială ce poate fi formată din elevi.
Realizarea periodică și sistematică a acestor activități oferă numeroase avantaje procesului instrctiv-
educativ. Scopul general al activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea
elevilor în activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-
410
culturale, facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei,
fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale.
Bibliografie:
Marinescu Mariana – „Didactica biologiei: teorie și aplicații”, Editura Paralela 45, Pitești, 2010
http://bjmures.ro/bd/O/001/07/O00107despre.pdf
http://ccdmures.ro/cmsmadesimple/uploads/file/rev8sp/invp/invp10.pdf
411
PROF. ÎNV. PRIMAR: NUȚAȘ BIANCA IOANA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 ABRAM
învățământ.
și deci mai relaxați. În astfel de momente, ei sunt deschiși la tot ce este nou și învață mult mai ușor, din
Acestea sunt inițiate și organizate de personal calificat, cu scopul de a îmbogății și completa la elev
personalitatea asigurată de educaţia formală sau de a dezvolta alte aspecte particulare ale personalităţii
acestuia.
Activităţile extrașcolare asigură prilejul pentru dezvoltarea unor competenţe ce inspiră şi provoacă
elevul, atât pentru succesul lui educaţional, cât şi pentru cel din viaţa de zi cu zi. Având un caracter
interdisciplinar, acestea au o valoare importantă atât pentru dezvoltarea socială a elevului, cât şi pentru cea
personală, prin intervenții specifice şi particulare. Deşi obiectivele specifice educaţiei formale au în vedere
anumite finalităţi, totuşi ele nu utilizează la maxim valorificarea unor competenţe, precum dezvoltarea unor
abilităţi interpersonale, muncă în echipă, iniţierea şi implemetarea unor proiecte personale sau în echipă etc
Bruner, pedagog american (1970) este de părere că „oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare i se
cunoştinţelor”.
Părintele și cadrul didactic știu că educația copilului reprezintă piatra de temelie pe care se va susține
întreaga sa personalitate și viață. În formarea personalității copiilor noștri educația extracurrriculară își are
rolul și locul bine stabilit.
Prin activitățile extrașcolare „dascălul” încearcă identificarea și cultivarea legăturii optime dintre
aptitudini, talente, a unui stil de viață civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ în diferite
domenii. Totodată, prin aceste activităţi se realizează completarea procesului de învăţare prin dezvoltarea
talentului şi aptitudinilor de care dau dovadă elevilor, la organizarea plăcută, dar și rațională a timpului
liber a acestora. Copiii participă într-o atmosferă relaxantă la astfel de activităţi, care un caracter atractiv,
ei sunt motivați să reușească în ceea ce si-au propus. Pentru că, prin aceste activități își pot dezvolta
capacitățile de învățare, cultura generală, memoria, simțul critic, ei vor reuși să obțină note mari la școală.
Potenţialul larg al activităţilor extrașcolare este generator de căutări şi soluţii variate. Fiecare dintre
acestea îl va ajuta pe cel mic să își facă prieteni noi, să aibă mai multă încredere în el și să își dezvolte noi
hobby-uri. Succesul este garantat dacă avem încredere în imaginaţia, bucuria şi în dragostea din sufletul
acestor copii, dar îi lăsăm pe ei să ne conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase. Scopul activităţilor este
dezvoltarea unor aptitudini speciale, implicarea în activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, în
stimularea interesului pentru activităţi socio-culturale, fructificarea talentelor personale ale elevilor şi
corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Desfășurându-se într-un cadru nonformal, se permite
412
elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să-și reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze
Excursiile, drumeţiile și taberele școlare sunt cele mai atractive activități extrașcolare, ele fiind
solicitate de către elevi și contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor cu informații despre frumuseţile
ţării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă și cultură.
Desigur, în unele situaţii, activităţile extrașcolare pot determina o „pierdere de timp” sau o distragere
a elevului în defavoarea activităţilor educative formale. Însă, dincolo de orice, nu trebuie să avem în vedere
doar activitatea în sine, ci natura particulară a experienţei individuale a educabilului, în cadrul activităţii
care devine cea mai interesantă pentru acesta. Chiar și eșecul în aceste activități îi va învăța câteva lecții
valoroase, cum ar fi că pentru obținerea succesului este nevoie de mai multă muncă, perseverență, dar chiar
și de pasiune.
Din acestă cauză, rolul şcolii şi al cadrului didactic care este în colaborare cu alţi factori educaţionali,
precum familia sau anumite grupuri din care fac parte elevii, este acela de a furniza cele mai valoroase
activităţi extrașcolare pentru dezvoltarea elevului şi a-l îndruma spre acestea.
Noi, cadrele didactice, îi învățăm să se „adapteze” prin aceste activități extrașcolare, acestea
contribuind la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor
lor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului liber. Potenţialul larg al acestor activităţi este generator de
căutări şi soluţii variate, prin care elevi vor fi pregătiți pentru viitorul pe care îi așteaptă în față.
Bibliografie:
1. Cărășel A., Lazăr Gh., (2008), Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Editura Arves,
Craiova;
2. Cernea, Maria, (2000), Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de
învăţământ, în Învăţământul primar nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
3. Crăciunescu, Nedelea, (2000), Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului
primar, în Învăţământul primar nr. 2, 3/2000, Ed. Discipol, Bucureşti.
413
ROLUL ACTIVITǍȚILOR EXTRACURRICULARE ÎN DEZVOLTAREA
PERSONALITǍȚII ELEVILOR
PROF. ÎNV. PRIMAR NUŢU DORALINA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,,MIHAIL KOGĂLNICEANU”
LOC: BRĂILA JUD: BRĂILA
Lumea în care trăim se aflată în permanentă schimbare, iar care tehnologia îşi pune din ce în ce mai
mult „amprenta” în toate domeniile. Nici învăţământul nu a fost ocolit: avem calculatoare în clase,
videoproiectoare, table de scris cu marker şi nu cu cretă, copiii vor să vină la şcoală cu telefoanele… Cu
toată informatizarea şi tehnologia modernă, elevii de ciclul primar sunt „tot copii” şi, prin urmare, le place
să se joace, să râdă, să aibă prieteni de joacă, să se bucure când văd florile, o pisicuţă, să cânte în această
lume „magică pe care o simt ei”.
Cum ar trebui să construim strategii didactice care să îi atragă, să îi intereseze activităţile şcolare? Ne
punem deseori întrebarea. O alternativă poate fi să desfăşurăm mai multe şi variate activităţi extraşcolare
care să-i pregătească pentru viaţă, activităţi în care să folosim noua tehnologie.
Activităţile extraşcolare ajută în dezvoltarea personalităţii elevilor, având multiple valenţe formativ-
educative:
 asigură o mai bună punere în practică a cunoştinţelor, exersarea priceperilor şi capacităţilor în
variate contexte şi situaţii;
 stimulează implicarea activă în sarcină a elevilor, aceştia fiind mai conştienţi de responsabilitatea
ce şi-o asumă;
 contribuie la dezvoltarea capacităţii de exprimare liberă, de susţinere a ideilor sau opiniilor despre
un anumit subiect, la dezvoltarea creativităţii şi expresivităţii;
 asigură un demers atractiv, îndrăgit de elevi, adaptat nevoilor de individualizare a sarcinilor de
lucru pentru elevi, valorificând şi stimulând potenţialul creativ şi originalitatea acestora;
 ajută la valorificarea inteligenţelor multiple ale elevilor;
 facilitează socializarea şi intercomunicarea cu alţi copii prin intermediul jocurilor sau prin strategii
de cooperare;
 ajută la dezvoltarea încrederii în sine, a capacităţii de control a emoţiilor în situaţii mai deosebite,
la cunoaşterea dintre elevi, înţelegerea şi acceptarea reciprocă;
 descurajează practicile de speculare sau de învăţare doar pentru calificativ/notă. Elevii participă
activ, cu interes la aceste activităţi şi cred că cel mai mult îndrăgesc excursiile şi serbările.
O modalitate eficienta este excursia, care ne ajută să unim toate laturile educaţiei, iar
interdisciplinaritatea pe care o favorizează este mult mai eficientă şi mai permisivă decât cea pe care o
realizăm în orele de curs. Intrând în contact direct cu natura, observându-i frumuseţile, copiii îi devin
prieteni, iar mai târziu, când vor fi adulţi, vor fi protectorii ei. Organizând excursii cu elevii avem
posibilitatea de a contribui la dezvoltarea personalităţii lor prin valorificarea intereselor şi a aptitudinilor
acestora. Ei învaţă să preţuiască valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru şi manifestă
interes pentru a afla cât mai multe despre aceştia.
socializarea copiilor de la o vârstă fragedă. Acest tip de activităţi extraşcolare marchează evenimentele
importante din viaţa copiilor. Importanţa acestor activităţi constă în cultivarea înclinaţiilor artistice ale
elevului, precum şi în atmosfera festivă creată cu acest prilej. Parteneriatele sunt mijloace prioritare care ne
ajută să cooperăm cu elevi din alte şcoli, să stabilim relaţii de colaborare cu oameni din diferite domenii,
cu atât mai mult cu cât materializarea lor dovedeşte că oferă avantaje tuturor părţilor implicate in procesul
educaţional. Vizionarea în grup de filme, spectacole de teatru sau circ specifice vârstei lor, poate constitui
o sursă de informaţii, dar în acelaşi timp şi un punct de plecare în realizarea de către elevi a unor activităţi
interesante. Copilul face astfel cunostinţă cu lumea artei, învaţă să o descifreze şi să o îndrăgească.Aceste
activităţi vor pune elevul în rol de spectator şi vor reprezenta pentru el o sursă de impresii puternice:
stimularea afectivităţii copilului şi cultivarea dragostei pentru artă (cărţi, teatru, muzică).
414
De asemenea, copiii au libertatea de a alege activităţi preferate, participând la ele în timpul liber. De
obicei, acestea sunt alese ca pasiune personală sau chiar cu scopul de a îşi aprofunda cunoştintele dintr-un
anumit domeniu. Aceste activităţi realizează completarea unor aspecte educative şi orientează copiii spre
unele domenii de activitate: sport, muzică, poezie, pictură.
Activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia trebuie să i se
acorde atenţie, cadrul didactic adoptând o atitudine creatoare, atât în modul de realizare al activităţii, cât şi
în relaţiile cu elevii, asigurând o atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativităţii elevilor.
Diversitatea activităţilor extraşcolare oferite creşte interesul copiilor pentru şcoală şi pentru oferta
educaţională.
extracurriculare.
Bibliografie:
2007;
415
IMPORTANŢA ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE ÎN EDUCAŢIA
COPIILOR
NAVADARU DUMITRIA- PROFESOR PENTRU INVATAMANT PRIMAR

ŞCOALA GIMNAZIALA NR. 33 GALATI
Chiar dacă există un întreg evantai de concepţii, accepţii şi definiţii privitoare la educaţie, sintetic,
aceasta poate fi definită ca un proces complex şi continuu pe care-l suportă fiinţa umană, încă de la naştere,
pentru “înarmarea” sa cu informaţii/ cunoştinţe, deprinderi/ abilităţi/ competenţe care să-i permită acesteia
dobândirea statutului şi rolului de om.
Teoreticienii domeniului educaţiei abordează din unghiuri diferite, funcţiile educaţiei, de la
“selectare şi transmitere a valorilor de la societate la individ, ... dezvoltare a potenţialului biopsihic al
omului şi ... pregătire a acestuia pentru inserţia în social” (Nicola, 1993, p. 21), până la funcţia cognitivă,
funcţia economică şi cea axiologică (Şafran, 1982, pp. 73-74). Cunoscutul pedagog român C. Cucoş (2006.
p.41) punctează rolul educaţiei exemplificând cu abordarea lui Berger (1973, p. 65) privitoare la cele două
mari scopuri ale educaţiei: “Primul e să dăm copilului cunoştinţe generale de care, bineînţeles, va avea
nevoie să se servească: aceasta este instrucţia. Celălalt e să pregătim în copilul de azi pe omul de mâine şi
aceasta este educaţia.”
Aşadar, putem concluziona că scopul de bază al educaţiei în esenţă şi în ansamblul său este formarea
adultului de mâine din copilul de astăzi.
Toţi teoreticienii sunt de acord că educaţia este un proces complex (fiinţa umană este bio-psiho-
socială ), îndelungat (însoţeşte existenţa fiinţei umane) şi anevoios (depinde de o serie de factori diferiţi).
La nivel social, drumul parcurs de copil până la căpătarea statutului de adult educat a fost statuat şi
pus în practică în diferitele etape ale evoluţiei societăţii româneşti. Astfel, pornind de la varietatea situaţiilor
de învăţare şi de la gradul diferit de intenţionalitate acţională sunt recunoscute trei ipostaze ale educaţiei:
educaţia formală, educaţia nonformală şi educaţia informală. Chiar dacă fiecare din cele trei forme are
propriul câmp de acţiune şi funcţionalitate aparte, între ele sunt “extensiuni şi întrepătrunderi benefice,
această articulare conducând la întărirea lor reciprocă şi la la eficientizarea demersului educativ” (Cucoş,
2006, p. 48).
Dintre cele trei forme ale educaţiei, sub aspectul derulării în timp şi al consecinţelor, educaţia formală
are un loc privilegiat. Ea precede în mod necesar celelalte forme de educaţie, având o mare putere
integrativă şi de sinteză. Dar, practica pedagogică şi viaţa în ansamblul său, au demonstrat că pentru o
educaţie cât mai completă a individului într-un mediu social în continuă schimbare, transformare, educaţia
formală nu este suficientă. Ca urmare, celelalte ipostaze ale educaţiei capătă o importanţă din ce în ce mai
mare, fiind chemate să însoţească şi să completeze în mod necesar şi substanţial educaţia formală.
Abordând educaţia copiilor, amintim că aceasta se realizează formal prin procesul de învăţământ.
Dar, trebuie spus că, oricât ar fi de importantă educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ,
ea nu epuizează sfera influenţelor formative necesare a fi exercitate asupra copilului. Rămâne cadrul larg
al timpului liber al copilului, în care viaţa capătă alte aspecte decât cele din procesul de învăţare şcolară. În
acest cadru, numeroşi alţi factori acţionează, pozitiv sau nu, asupra dezvoltării copiilor.
Având în vedere că pilonul de bază al educaţiei viitorului cetăţean îl constituie educaţia formală, este
firesc să raportăm la aceasta celelalte ipostaze ale educaţiei, evidenţiind punctele comune şi deosebirile
esenţiale.
Astfel, educaţia nonformală, inclusiv educaţia extraşcolară se află într-un firesc raport de
complementaritate cu educaţia formală, curriculară atât sub aspectul conţinutului, cât şi sub cel al formelor
şi modalitaţilor de realizare. Educaţia extraşcolară, chiar dacă se desfăşoară în afara programului şcolar (în
afara curriculei, a orelor de curs şi, uneori, a spaţiului şcolar), are un caracter intenţionat, planificat,
organizat şi condus, prin intermediul activităţilor extraşcolare urmărindu-se în special, lărgirea orizontului
de cunoaştere, dar şi aprofundarea cunoştinţelor şi deprinderilor dobândite formal în contexte cât mai
diferite, mai cuprinzătoare. Avem în vedere activităţi extra-clasă/extra-didactice (cercuri pe discipline şi
cercuri aplicative, interdisciplinare sau tematice, ansambluri sportive, artistice, concursuri şcolare,
olimpiade, competiţii) şi alte activităţi de educaţie şi instruire extraşcolare (vizionări de spectacole, vizite,
excursii, drumeţii, tabere etc.)
416
Conţinutul şi obiectivele urmărite în cadrul activităţilor extraşcolare sunt prevăzute în documente
special elaborate ce prezintă o mare flexibilitate. Sunt cuprinse activităţi care corespund intereselor,
aptitudinilor şi dorinţelor participanţilor.
O alta trăsătură caracteristică este caracterul opţional al activităţilor extraşcolare, iar ambianţa în care
acestea se desfăşoară este relaxată şi relaxantă, calmă şi plăcută.
Evaluarea activităţilor extraşcolare este “facultativă, neformalizată, cu accente psihologice, prioritar
stimulative, fără note sau calificative oficiale.” Ca urmare, activităţile extraşcolare neîncorsetate în
practicile cunoscute la clasă generează o atractivitate aparte pentru copii.
Din punct de vedere pedagogic, activităţile extraşcolare ca parte componentă a educaţiei nonformale,
prezintă următoarele avantaje principale:
• sunt activităţi centrate pe copil/ elev, pe procesul de învăţare, nu pe cel de predare;
• sunt activităţi la alegere, flexibile şi variate propunându-le participanţilor activităţi diverse şi
atractive, care corespund intereselor, aptitudinilor speciale şi aspiraţiilor acestora,
• contribuie la aprofundarea cunoştinţelor dobândite formal, la mai buna înţelegere a unor noţiuni,
dar şi la lărgirea şi îmbogăţirea culturii generale şi de specialitate a elevilor, oferind noi provocări în
orizontul preocupării acestora şi ajutându-i în clarificări inter şi transdisciplinare;
• activităţile extraşcolare se adresează tuturor palierelor bio-psihice ale elevilor, putând pune în
mişcare resorturi la care activităţile formale nu ajung;
• ele oferă ocazii de petrecere organizată şi plăcută a timpului liber, contribuind la destinderea elevilor
şi refacerea echilibrului psiho-fizic;
• sunt activităţi nestresante, chiar plăcute şi scutite de evaluări riguroase, în favoarea strategiilor de
apreciere formativă, stimulativă.
Eficienţa activităţilor extraşcolare depinde, fără îndoială, de măiestria educatorului/ conducătorului
activităţii de a reuşi antrenarea tuturor elevilor în activităţi şi de a pune în valoare valenţele formative ale
activităţilor.
Nu credem că se poate face o clasificare a activităţilor extraşcolare din perspectiva eficienţei
acestora, nici nu ar servi cauzei pedagogice. Toate activităţile extraşcolare, de la cele mai simple (întreceri
sportive, serbări şcolare, vizite la obiective de interes, întâlniri cu personalităţi, drumeţii, excursii etc.), până
la cele mai complexe („noaptea muzeelor”, tabere, olimpiade şcolare, cercuri pe discipline etc.), pot şi
trebuie să aibă valoare formativ-educativă asupra elevilor. Important este ca activităţile în care un elev este
antrenat să i se potrivească şi să prezinte interes pentru acesta. Însă, uneori, pe baza observării atente şi
continuie a elevilor în diferite ipostaze şcolare sau extraşcolare, este benefic să fie antrenaţi chiar şi în
activităţi care aparent nu prezintă interes pentru aceştia, asigurând condiţii pentru ca unii dintre ei să-şi
descopere talente/ aspiraţii necunoscute încă. De aceea, activităţile extraşcolare trebuie să fie variate, să se
adreseze tuturor palierelor bio-psiho-sociale ale elevilor, să fie organizate, conduse şi să urmărească
obiective didactice, fără a se finaliza cu evaluări riguroase, dar întotdeauna cu întăriri pozitive: aprecieri,
încurajări, mici stimulente (premii, diplome, cupe) etc. Astfel s-ar evita producerea uneia dintre cele mai
des invocate limite a activităţilor extraşcolare, adică lipsa de importanţă, tradusă prin „pierdere de timp”
sau „consum inutil de resurse”.
În contextul abordării importanţei activităţilor extraşcolare gestionate de instituţia şcolară în
principal, nu poate fi ignorată educaţia în familie, ca o componentă de maximă importanţă a educaţiei
extraşcolare, apreciată ca educaţie în afara sferei formale. Aceasta se justifică deplin dacă avem în vedere
că, în cea mai mare parte a timpului, copilul este în grija familiei, iar educaţia nu trebuie oprită la ieşirea
din şcoală. Ca urmare, în efortul de conştientizare a familiei în legătură cu importanţa educaţiei copilului
în familie, membrii acestora trebuie implicaţi în organizarea şi desfăşurarea activităţilor extraşcolare
patronate de instituţia şcolară.
În concluzie, plecând de la certitudinea impusă de realitate şi acceptată de teoreticienii şi practicienii
pedagogiei, aceea că şcoala nu este singurul loc unde se poate învăţa, şi având în vedere beneficiile
pedagogice demonstrate de activităţile extraşcolare în practica educaţiei copiilor, se poate conchide că
acestor activităţi trebuie să li se acorde importanţa cuvenită, iar eficienţa lor să fie folosită cu măiestrie de
dascăli în completarea şi susţinerea procesului de învăţământ formal, antrenând corespunzător şi sinergic
în acest efort şi familiile copiilor.
417
Bibliografie:
1. Bocoş, Muşata şi Ionescu, Miron (coord.). (2000). Tratat de didactică modernă. Piteşti: Editura
Paralela 45.
2. Cucoş, Constantin. (2006). Pedagogie (Ed. a II-a revăzută şi adăugită). Iaşi: Editura Polirom.
3. Ionescu, Miron şi Radu Ioan (coord.). 2001. Didactica Modernă. Cluj-Napoca: Editura Dacia.
418
“MAI UȘOR, MAI SANATOS, MAI FERICIT“
PROF. NEACȘU GEORGE-MARIUS

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 27 “ ANATOL GHERMASCHI ” BRAȘOV
Mişcarea şi activităţile sportive reprezintă factorii principali pentru menţinerea şi întărirea sănătăţii,
încă de la cele mai fragede vârste este nevoie de multă mişcare, aceste activităţi au ca scop dezvoltarea
fizică armonioasă, precum şi însuşirea unui bagaj de deprinderi motrice generale. Când iau forma unor
întreceri, acest gen de activități îi mobilizează pe cei mici, stimulând interesul acestora și determinându-i
să-și mobilizeze forțele.
Activități sportive extrașcolare desfășurate în “Școala Altfel”
Loc Grup țintă Obiective Descrierea activității
desfășurare operaționale
Ziua 1 Terenul de 30 elevi  implicare activă Desfășurarea unui campionat de
sport în cadrul grupului; fotbal mixt
 dezvoltarea unei  Clasa fiind împărțită în 3 echipe;
atitudini competitive  Fiecare echipa va juca 2 meciuri;
de fair-play  Durată: 2 reprize X 15 minute.
Ziua 1 Terenul de 30 elevi  Implicare activă Întrecere între echipe - ștafetă

sport în cadrul grupului;  Clasa este împărțită în 3 echipe;
 încurajarea  Ștafeta se repetă de 4 ori, echipa
coechipierilor în căștigătoare este cea care acumulează
momentul activității; cele mai multe puncte ( loc.1 – 4
 comunicare între puncte, loc. 2 -3 puncte, loc. 3- 2
coechipieri. puncte, loc. 4 - 1 punct )
Ziua 2 Sala de sport 30 elevi • Spiritul Activități sportive variate:
- competitiv; • volei;
Ziua 3 • Lucrul în echipă, • tenis de masa;
fair-play, empatia; • badminton;
• Dezvoltarea • aerobic;
fizică armonioasă, • baschet;
formarea unor • handbal;
deprinderi și
priceperi motrice de
bază;
• stimularea de
valori morale /
intelectuale.
Ziua 4 Munții 30 elevi  Recreere; “Să descoperim muntele”
Ciucaș  Socializare Drumeție
(comunicare ); Cabana Ciucaș – Tigăile Mari –
 Acumulare de Vârful Ciucaș și retur (Munții Ciucaș)
cunostinte.
419
Ziua 5 Centrul vechi 30 elevi  Spirit Orientare pe bicicletă
Brașov competitiv; Elevii încep concursul de la punctul
 Abilitatea de a se nr. 1 (în total fiind 3 puncte cu
descurca pe distanță între ele de 500m, traseul va
bicicletă; fi în formă de cerc), ei vor primi
 Dezvoltarea număr de concurs, foaia de concurs
orientării în spațiu. care cuprinde: harta traseului, lista
punctelor de control. Câștigătorul
fiind desemnat cel care acumulează
cel mai repede toate vizele pe foaia de
concurs.
Profesor Gh. Cârstea (Teoria și Metodica Educației Fizice și Sportului) precizează unele aspecte
importante ale calităților motrice: „calitațile motrice, numite și calități fizice, nu se dobândesc, nu se capată
pe parcusul existenței umane. Oamenii se nasc cu anumiți indici ai calităților motrice. Acești indici se
dezvoltă, în ontogeneza, de la sine, datorită vieții, până la o anumită vârstă și apoi încep să scadă într-un
ritm diferențiat, determinat de multe variabile.
Datoria noastră, a cadrelor didactice, este de a fundamenta activitatea de Educație Fizică atât pe
principii formulate de pedagogi, cât și pe studii de specialitate. Formele de generalizare-aplicare (jocuri
dinamice, ștafete, trasee aplicative etc.) care au efecte deosebite asupra copiilor în plan motric și psihic și
sunt îndragite de ei.
Din punct de vedere psihologic și mental, sportul reprezintă o școală bună, care îi învață pe elevi cum
să-și întărească voința, rezistența și concentrarea, dar și cum să-și controleze stresul și suferința. Sportul le
poate oferi eleviilor mai multă siguranța, încredere în ei înșiși, autocontrol și independență. Mai mult decât
atât, copiii își vor forma cu ajutorul sportului o imagine pozitivă despre propriul corp, dezvoltând o stimă
de sine mai ridicată decât acei copiii care nu fac sport.
“Educația este cea mai bună provizie pe care o poți face pentru bătrânețe!”
420
PROIECTELE EDUCAŢIONALE, MIJLOACE PENTRU DEZVOLTAREA
CREATIVITĂȚII ELEVILOR
PROF. BEATRICE SUZANA NEAGU
COLEGIUL NAȚIONAL “ROMAN- VODĂ”, ROMAN
Proiectele educaţionale pornesc de la premiza că educaţia de bună calitate presupune aplicarea modelului
diversităţii prin abordarea diferenţiată, iniţierea de proiecte în care să fie implicaţi elevi, cadre didactice de diferite
specialităţi, parteneri educaţionali, pornind de la părinţi, societatea civilă, media şi comunitate. De aceea urmăresc
implicarea activă a celor implicaţi în activităţi specifice unei tematici comune la nivel de parteneriat. Este important
ca această tematică să fie una motivantă şi relevantă pentru toate instituţiile implicate în proiect. Activităţile
proiectelor sunt interdisciplinare. În cazul proiectelor centrate pe elevi, este important ca aceştia să fie implicaţi în
toate etapele de realizare a proiectelor, de la planificarea acestora, până la evaluare şi diseminarea rezultatelor.
În contextul actualei revalorizări a actului instructiv-educativ prin promovarea cu consecvenţă a metodelor
activ-participative de învăţare, proiectul educaţional, înţeles ca un complex de activităţi interdependente, desfăşurate
în conformitate cu un plan, subscrise unui set de obiective bine determinate, cu scopul obţinerii unor rezultate reale
şi cuantificabile, oferă o reală oportunitate de consolidare şi dezvoltare a relaţiilor interumane specifice spaţiului
şcolar. Literatura de specialitate defineşte proiectul ca un proces dirijat de implementare a activităţilor şi de folosire
a resurselor în vederea atingerii unui scop, într-un timp dat, avansând ideea că proiectul – strict delimitat temporal –
încetează imediat după atingerea obiectivelor propuse. Dincolo de această abordare tehnicizată, este o realitate faptul
că proiectul educaţional permite manifestarea unui feed-back imediat al participanţilor la activităţile propuse, dar şi
– mai ales – a unui feed-back de durată, manifestat în timp la nivelul comunităţii, concretizat în schimbarea
atitudinilor cognitive şi afective faţă de ideea novatoare propusă de echipa de proiect. Un proiect educaţional care şi-
a atins obiectivele trebuie să rămână activ şi după încetarea activităţilor sale, să fie în măsură a determina interesul
comunităţii şi al factorilor educaţionali pentru reluarea şi dezvoltarea sa, pentru potenţarea misiunii sale formativ-
informative.
Proiectele educaţionale completează activitatea şcolară cu educaţia extraşcolară şi educaţia familială. Ca
activitate intenţionată şi orientată, educaţia extraşcolară/non-formală, permite dezvoltarea competenţelor elevilor,
cultivarea interesului şi dezvoltarea înclinaţiilor şi talentelor acestora pentru anumite domenii. Ea permite folosirea
eficientă şi plăcută a timpului liber al elevilor, dezvoltarea vieţii asociative, dezvoltarea capacităţilor de a lucra în
grup şi de a coopera în rezolvarea unor sarcini complexe, dezvoltarea voinţei şi formarea trăsăturilor pozitive de
caracter. Educaţia extraşcolară permite de asemenea implicarea elevilor în activităţi opţionale în mai mare măsură
decât este posibil pe baza activităţilor curriculare, angrenându-i pe aceştia în forme specifice de verificare şi apreciere
a rezultatelor. Ele, prin activităţile pe care le implică, contribuie la formare continuă a personalului implicat în
educaţia şcolară, tocmai pentru că se adresează cadrelor didactice din învătţământul preuniversitar şi au ca scop
îmbunătăţirea calităţii educaţiei şcolare. Astfel, participantul este încurajat să-şi îmbunătăţească cunoştintele şi
competenţele de predare şi să cunoască mai bine modul în care se realizează educaţia şcolară.
O problemă importantă pentru ţara noastră o reprezintă responsabilitatea locală pentru calitatea educaţiei şi
succesul şcolar, care reclamă căi diferite de stabilire a relaţiilor de colaborare între şcoli, familii şi comunităţi. Avem
în vedere că şcolile de toate gradele sunt organizaţii responsabile pentru educaţia formală a copiilor şi adolescenţilor.
Şcolile care duc la bun sfârşit mult mai eficient această responsabilitate se consideră pe ele însele şi elevii lor ca parte
a sistemului social ce include familiile şi comunităţile.
Motivul principal pentru crearea proiectelor educaţionale este dorinţa de a ajuta elevii să aibă succes la şcoală
şi mai târziu, în viaţă. Atunci când părinţii, elevii şi ceilalţi membrii ai comunităţii se consideră unii pe alţii parteneri
în educaţie, se creează în jurul elevilor o comunitate de suport care începe să funcţioneze.
Actualele programe şcolare au fost dezvoltate în spiritul noii paradigme educative centrate pe cel care învaţă.
Noile documente curriculare se deosebesc fundamental de vechile programe analitice nu numai din perspectiva
filosofiei educaţiei sau a politicilor, dar şi a demersurilor practice pe care profesorul trebuie să le adopte. Pentru a
reuşi educarea creativităţii trebuie să ştim ce obiective să urmărim. Latura educaţiei care realizează această problemă
este educaţia creativităţii. Obiectivele acesteia sunt: îmbogăţirea reprezentărilor despre obiect, fenomen, situaţii;
formarea receptivităţii faţă de probleme; însuşirea unor modalităţi de operare a gândirii; însuşirea principalelor
procedee imaginative; dezvoltarea imaginaţiei reproductive şi a imaginaţiei anticipative; cultivarea spontaneităţii şi
independenţei; formarea capacităţii de exprimare a propriilor idei şi soluţii.
Cooperarea activă a şcolii şi a profesorilor cu ceilalţi factori educaţionali – familia, comunitatea locală, mass-
media, organizaţii nonguvernamentale – trebuie să conducă la realizarea unor parteneriate viabile, de natură să
permită o abordare pozitivă a problemelor diverse ale tinerilor elevi. Şcoala trebuie să găsească formele optime prin
care cei implicaţi în acest proces de educare să poată gestiona resursele umane, să aibă cunoştinţe de psihologie şi
pedagogie, să se poată adapta rapid la managementul schimbărilor din societatea actuală. Totuşi, rolul cel mai
421
important îl are şcoala, cadrele didactice care, prin activităţile elaborate, pot dezvolta la elevi abilităţi şi conduite
morale şi civice, în contextul european actual.
Valoarea educaţiei creşte într-o lume în care schimbările s-au accelerat simţitor, într-o societate a opţiunilor
individuale şi sociale multiple, marcată de o multitudine de tranziţii, de naturi diferite. Educaţia este somată să
răspundă provocărilor unei lumi a societăţilor şi indivizilor în derută, o lume în care s-au pierdut şi se pierd repere,
sisteme de referinţă, iar sistemele etice se află în criză. Ea trebuie să construiască drumuri noi pentru speranţă, prin
formarea unor cadre cât mai flexibile, a unor capacităţi şi comportamente capabile să facă faţă schimbării permanente
şi să adapteze elevul la incertitudine şi complexitate. Şcoala este chemată să contribuie decisiv la reconstrucţia
spirituală, la redefinirea unor noi sisteme de valori.
În cadrul Colegiului Tehnic ”Danubiana” din Roman, unde profesez, am participat și am coordonat mai multe
proiecte educaționale, atât la nivel de școlă și local, cât și alături de parteneri europeni. Experienţa dobândită la
participarea unor astfel de proiecte m-a încurajat să implic elevii în cât mai multe proiecte educaționale, pentru a
încuraja folosirea limbii engleze și a elementelor de TIC. Cel mai mare proiect în care s-au implicat elevii a fost
concursul interjudețean “Tell me a story”,ce îl organizez anual și cuprinde două secțiuni: eseuri-povestiri și postere.
În fiecare an, tema concursului este nouă. Personaje ca Huckleberry Finn și Tom Sawer, Sherlock Holmes sau Harry
Potter fiind sursa de creație în limba engleză a elevilor. Dezvoltarea abilităților de scriere în limba engleză reprezintă
o provocare pentru profesori dar și pentru elevi care au o nevoie constantă de a învăța o limbă modernă prin activități
cât mai diverse și mai antrenante. Din această perspectivă, învățarea prin povești s-a dovedit a fi una din cele mai
eficiente metode de facilitare a achizițiilor lingvistice. Prin urmare, lansăm elevilor invitația de a participa la acest
concurs, provocându-i să facă astfel pasul de la “story-listening” la „story-telling/ writing”, (de la ascultare la
scriere).
Scopul acestui concurs este de a dezvolta abilitățile de scriere în limba engleză, precum și stimularea
potențialului creativ a elevilor. Obiectivele proiectului au fost: dezvoltarea unor competenţe, abilităţi de comunicare
în limba engleză, facilitatea achizițiilor lingvistice, valorificarea potențialului creativ, dezvoltarea spiritului creativ
al elevilor.
Acest proiect le-a oferit elevilor posibilitatea de a lucra în echipă, de a colabora între ei şi cu partenerii din
alte licee, de a-şi căuta singuri informaţiile, de a-şi îmbunătăţi comunicarea în limba engleză şi de a utiliza
calculatorul. Elevii şi-au folosit creativitatea, cunoştinţele de limba engleză, de literatură universală şi chiar
cunoştinţele de cultură generală pentru participarea la acest proiect.
Participarea la acest proiect le-a permis elevilor de a participa la alt gen de activitate, diferit de cel tradiţional,
care le-a solicitat implicare, cercetare, investigare, colaborare între ei şi comunicare într-o altă limbă. În urma
derulării acestui proiect am constatat o îmbunătăţire a relaţiilor profesor- elev, elevi-elevi, cât şi o creştere a
procesului de învăţare al elevilor, prin realizarea mai multor activităţi extraşcolare cu elevii cu rol colaborativ.
Participarea la acest tip de proiect mi-a schimbat viziunea tradiţională a învăţământului românesc spre un
învăţământ modern contribuind la îmbunătăţirea perspectivei pedagogice asupra procesului educaţional, predarea
devenind un demers educativ în cadrul căruia sunt mobilizate resursele clasei de elevi, aceasta fiind motivată
permanent să parcurgă procesul instructiv. Şcoala trebuie să încurajeze formarea unui spirit critic, a unor atitudini
pozitive şi a studiului individual, antrenând elevii în activităţi diverse şi diversificate, pentru a-i face să renunţe la
rolul pasiv. Toate aceste oportunităţi le oferă participarea cu elevii la proiectele educaţionale
Proiectele educaţionale se subscriu unui program de cultivare a stimei de sine şi a simţului răspunderii la elevi,
program care porneşte de la realitatea că adultul de mâine este rezultatul mediului său, al obişnuinţelor de viaţă şi de
gândire pe care i le-a impus societatea, şi al cărui obiectiv strategic este cunoaşterea şi promovarea individualităţii
fiecărui elev.
Bibliografie
- Baran- Pescaru, A., “Parteneriat in educatie”, Ed. Aramis Print, Bucuresti, 2004, cap. 2
- Bruner, J., ”Toward a Theory of Instruction”, Harvard University Press, 1966
- Cucoș, C. (2000) “Educaţia, dimensiuni culturale şi intercultural”. Iași: Polirom.
- Ionescu, M., Chiş, V., “Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
- Istrate, O. et al. (2013) “Rolul proiectelor educaționale realizate prin parteneriate școlare international”.
Raport preliminar eTwinning RO12. București: TEHNE- Centrul pentru Inovare în Educație.
- http://ccdmures.ro/cmsmadesimple/uploads/file/rev8sp/invp/invp11.pdf
- http://corneliaviju.blogspot.ro/2012/06/parteneriatul-educational-scoala.html
- http://proiecte.pmu.ro/c/document_library/get_file?p_l_id=14661&folderId=18026&name=DLFE-
1201.pdf
- http://www.contributors.ro/idei-si-solutii/o-educatie-romaneasca-pentru-generatiile-viitoare/
422
ÎN DEZVOLTAREA GLOBALĂ A PREȘCOLARILOR
AUTOR: PROFESOR NECHITA ANA-MARIA

GRĂDINIȚA CU P.P. ”BUBURUZA”, CLUJ-NAPOCA
Mediul educativ modernizat continu în grădiniţe contribuie la diversificarea modalităţile de abordare

a copilului, de integrare a lui în comunităţi de joacă, şi mai apoi în comunităţi de instruire. Grădiniţa îşi
aduce, astfel, într-un mod propriu, aportul la procesul construirii personalităţii copilului într-una din etapele
de vârstă cele mai maleabile şi vulnerabile. Educaţia copiilor mici „este privită într-o viziune globală ca
temelia personalităţii, iar societatea nu îşi poate permite să lase la voia întâmplării procesele şi situaţiile în
care se formează copilul” (Păun şi Iucu, 2002, 53).
Conceptul “curriculum” reprezintă unul dintre cele mai controversate concepte în teoria şi practica
educaţională. De-a lungul timpului, acest concept a fost analizat, acceptat, respins, înţeles şi utilizat în
modalităţi diferite. Din punct de vedere etimologic, conceptul “curriculum” provine din limba latină de la
termenii: “curriculum” pentru singular şi “curricula” pentru plural.
Învăţământul românesc şi-a însuşit două accepţiuni ale conceptului de “curriculum”: “În sens larg,
curriculum-ul este ansamblul experienţelor de învăţare prin care trece elevul pe parcursul traseului său
şcolar. În sens restrâns, curriculum-ul reprezintă ansamblul documentelor şcolare care reglementează
desfăşurarea activităţii şcolare: plan de învăţământ, program, manuale, ghiduri de aplicare etc.”
(Manolescu, 2004, 13).
Educaţia începe în familie şi continuă la grădiniţă, la şcoală... Grădiniţa este prima instituţie în care
copilul cunoaşte alţi oameni, alte reguli, alte modele comportamentale şi atitudinale decât cele din familie.
Educatoarei îi revine minunatul rol de a-l modela, de a-l îndruma şi forma pentru a putea să facă faţă
cerinţelor viitoare. Tot ea, ţinând cont de curriculum şi de programe, le transmite copiilor informaţiile utile
şi necesare vieţii. Jocul este elementul esenţial prin care se formează copilul şi de aceea toate activităţile
din grădiniţă au la baza lor jocul.
În cadrul programelor şcolare, cadrele didactice au în vedere curriculum-ul nucleu, curriculum-ul la
decizia şcolii, curriculum-ul diferenţiat etc. Curriculum-ul la decizia şcolii (CDŞ) permite fiecărei instituţii
şcolare să îşi personalizeze oferta educaţională prin intermediul activităţilor opţionale, a extinderilor şi a
activităţilor extracurriculare.
Procesul educaţional din grădiniţă presupune şi forma de muncă didactică în afara activităţilor
obligatorii sau a activităţilor desfăşurate în afara grădiniţei. Aceste activităţi extracurriculare se desfăşoară
sub îndrumarea şi supravegherea atentă a educatoarelor, atât în sala de grupă, cât şi în aer liber. Acestea pot
fi realizate în parteneriat cu familia şi cu alţi reprezentanţi ai comunităţii locale. Activităţi precum plimbări,
excurii, tabere, spectacole, serbări, vizionări, teatru, vin în sprijinul copiilor şi influenţează pozitiv
dezvoltarea acestora.
Vizionarile spectacolelor de teatru au un rol important atât pentru copii, cât şi pentru părinţi, bunici,
rude, deoarece ele contribuie la formarea unei atitudini pozitive faţă de lumea înconjurătoare, contribuie la
formarea stimei de sine, contribuie la formarea unei imagini de ansamblu asupra copilului şi le întăresc
regulile de comportare civilizată în sălile de spectacol. Momentele frumoase din cadrul spectacolelor, îi pot
transfera în lumea magică a poveștilor.
Spectacolele de teatru pentru copii şi nu numai, sunt magice. Copilul simte, vede şi doreşte să preia
modelele comportamentale pozitive.
Bibliografie:
1. Manolescu, M., 2004, Curriculum pentru învăţământul primar şi preşcolar: teorie şi practică,
Bucureşti: Editura Credis;
2. Păun, E., Iucu, R., 2002, Educaţia preşcolară în România, Iaşi: Editura Polirom.
423
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN ÎMBUNĂTĂȚIREA
REZULTATELOR COPIILOR CU CERINȚE EDUCAȚIONALE SPECIALE
PROF. PSIHOPEDAGOG NECULA OLGUȚA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ NR. 10
Educația copiilor cu cerințe educaționale speciale are drept scop facilitarea integrării acestora, prin
construirea unui mediu favorabil însușirii de competențe școlare și dezvoltării unui tip de personalitate cât
mai adaptată la un mediu aflat într-o permanentă schimbare socio-economică.
Realizarea acestor deziderate impune ca activitățile școlare și cele extrașcolare să fie proiectate în
funcție de cerințele speciale ale copiilor (diferite afecțiuni somatice, tulburare de spectru autist, deficiențe
intelectuale, senzoriale, de limbaj, statut cultural și socio-economic defavorizat) și în funcție de interesele
acestora, cu accent pe dezvoltarea unui climat educațional securizant și motivant.
Principalul rol al activităților școlare vizează recuperarea în planul comunicării și al abilităților
academice de scris-citit, calcul, rezolvare de probleme.
Pentru ca intervenția educațională să aibă succes în planul amintit este necesară aplicarea unor
principii psihopedagogice precum: respectarea zonei proximei dezvoltări a elevilor, structurarea
materialului de învățare în funcție de achizițiile anterioare ale copiilor, oferirea de instrucțiuni simple,
stabilirea unui program clar, utilizarea unor materiale didactice variate, oferirea de suport concret-intuitiv,
respectarea legii optimului motivațional și particularităților psiho-individuale ale elevilor.
Un alt rol al activităților școlare constă în sprijinirea copiilor de a face trecerea de la o motivație
extrinsecă, întreținută de oferirea unor recompense materiale, la o motivație de tip intrinsec. Acesta este un
aspect esențial al actului de predare-învățare pentru că asigura o învățare temeinică. Motivația extrinsecă
nu permite o aprofundare a conținutului predat, conducând la instalarea rapidă a uitării și la imposibilitatea
transferului informației, în schimb motivația intrinsecă pentru învățare asigură reușita elevului pe termen
lung.
Activitățile școlare au rolul, pe lângă acela de formare a deprinderilor instrumentale, de a contribui și
la dezvoltarea autonomiei personale a copiilor cu cerințe educaționale speciale, precum și la dezvoltarea
dimensiunii afectiv-atitudinale. În mediul școlar copiii învață să interacționeze, să comunice mai ușor, să
lucreze în echipa, să se afirme și să se adapteze.
Alături de activitățile școlare, cele extrașcolare urmăresc dezvoltarea competențelor academice și
sociale într-o manieră transcidiplinara, facilitând transferul de cunoștințe, abilități și deprinderi dobândite
la clasa în medii cât mai diverse.
O contribuție esențială a activităților extrașcolare în educația copiilor cu cerințe educaționale speciale
este aceea că atribuie acestora rolul de subiecți activi în procesul învățării. Aceste activități au o implicație
semnificativă și în dezvoltarea socio-emoțională a copiilor, contribuind la dobândirea unor competențe
precum: relaționarea pozitivă în interacțiunea cu alte persoane, decât cele din mediul apropiat, învățarea de
competențe pozitive cu valoare civică și socială, învățarea și respectarea de norme sociale, manifestând
dorința de a respecta reguli elementare conviețuirii sociale, exprimarea adecvată a emoțiilor în funcție de
un context, creșterea interesului pentru explorarea realității imediate.
Un alt rol al activităților extrașcolare este acela că oferă o dimensiune dublă educației, punând accent
pe caracterul integrat, prin implicarea în medii de învățare variate, și pe caracterul diferențiat, prin adaptarea
programelor educațional-terapeutice la particularitățile elevilor.
Proiectele extrașcolare asigură integrarea copiilor cu cerințe educaționale speciale în comunitate,
oferindu-le acces la palierele socio-culturale și educaționale și reduc barierele impuse de diverse
stereotipuri care se regasesc în societatea actuală.
Pe lângă elevi, la aceste tipuri de activități pot fi invitați și părinți cu scopul optimizării relației părinți-
elevi-profesori, și mai ales cu scopul de a oferi suport și repere informativ-educative familiilor elevilor cu
cerințe educaționale speciale. În cadrul acestor activități părinților li se pot exemplifica diferite moduri de
lucru cu copiii în vederea recuperării acestora, pot fi consiliați și sprijiniți în anumite probleme cu care se
confruntă.
De asemenea, activitățile extrașcolare pot fi desfășurate sub forma unor parteneriate între unitățile
școlare de masă și cele de învățământ special, urmărindu-se realizarea unui schimb de bune practici. Aceasta
424
colaborare este importantă pentru ambele părți în vederea cunoașterii copilului cu cerințe educaționale
speciale, pentru o mai bună înțelegere și acceptare în școală și în societate. Activitățile pot avea obiective
precum: stimularea procesului de incluziune în societate, acceptarea diferențelor individuale, stimularea
independenței și a responsabilității.
Succesul integrării poate fi realizat cu ajutorul adaptării curriculare, respectării particularităților
psiho-individuale ale elevilor, dezvoltării unei relații școală-familie-comunitate și funcționarii unor
parteneriate autentice la nivelul instituțiilor guvernamentale și al asociațiilor neguvernamentale.
425
PROF. ÎNV. PRIMAR NECULAE GABRIELA ROZALINA

COLEGIUL NAȚIONAL ”ANA ASLAN” BRĂILA
mai apreciați și mai accesibili sufletelor noastre.
Având un caracter atractiv, elevii participă într-o atmosferă de boie bună și optimism, cu însuflețire
este garantat dacă ai încredere în imaginația, bucuria și în dragostaea din sufletul copiilor.
extraordinar când ei reușesc să trezească în sufletul spectatorilor emoții, bucurii. Întregul lanț de activități
desfășurate în școală și în afara ei, sub atenta supraveghere a cadrului didactic, contribuie la formarea și
educarea copiilor, are implicații și în viața spirituală și culturală a comunității. Punerea în scenă a serbărilor
aduce satisfacții atât micilor artiști, cât și spectatorilor, contribuind la socializarea copiilor de la o vârstă
fragedă.
O altă activitate deosebit de plăcută care contribuie la stimularea personalității elevilor este excursia.
Aceasta ajută la dezvolatrea intelectuală și fizică a copilului, la educarea lui cetățenească. Excursia este cea
care îl relexează pe elev, îi prilejuiește însușiirea unor experiențe sociale importante, dar și îmbogățirea
orizontului cultural-științific. În realizarea unei excursii școlare, fie de mică sau de mare anvergură, trebuie
întocmită o documentație serioasă, fapt care nu trebuie să-i descurajeze pe dascăli în organizarea unor astfel
de activități extrașcolare.
Acestea oferă copiilor posibilitatea să demonstreze ce au învățat în cadrul orelor de curs. În stimularea
creativității un rol important îl are și biblioteca școlară, care-l pune pe elev în contact cu cărți interesante și
pe care el poate nu le are acasă. Concursurile de lectură pot contribui la dezvoltarea și îmbogățirea
vocabularului elevilor, la stimularea elevilor spre activitatea de lectură.
Activitățile extrașcolare bine pregătite sunt atractive pentru elevi la orice vârstă. Ele stârnesc interes,
produc bucurie, facilitează acumularea de noi cunoștințe și priceperi. Elevilor li se dezvoltă simțul practic,
operațional, manualitatea, dând posibilitatea fiecăruia să se manifeste conform naturii sale.
426
Bibliografie:
4) Crăciunescu, N., Forme de activități extracurriculare desfășurate cu elevii cilului primar, Ed.
5) Jinga, I; Istrate, E, (1998), Manual de pedagogie, Ed. All, București.
427
„ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE
ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂȚII ELEVILOR”
PROFESOR INVAȚAMANT PREȘCOLAR:

NEDELCU ALEXANDRA NICOLETA
ȘCOALA GIMNAZIALA GRIGORE MOISIL, PLOIEȘTI
În elaborarea articolului „Rolul activităților extracurriculare în dezvoltarea personalității elevilor”,

am pornit de la premisa didactică potrivit căreia învăţarea nu este un proces de înmagazinare de cunoştinţe,
ci mai degrabă o activitate ce implică efort cognitiv, volitiv şi emoţional şi care se realizează cu mai multă
eficienţă atunci când individul este angajat într-o relaţie interumană, în cadrul căreia are loc un schimb
reciproc de mesaje.
Prin acest articol, încerc să ofer o altfel de abordare a activităţilor extracurriculare în conformitate cu
nevoile şi cerinţele noilor generaţii de copii, abordare bazată pe metode moderne care implică schimbare
de atitudine şi tact din partea dascălilor.
Activitatea este cu atât mai bine organizată, cu cât putem să îmbinăm într-un mod optim metodele
clasice cu cele moderne, respectiv materialele didactice tradiţionale, clasice, cu cele de ultimă oră. Este
necesar să abordăm o nouă concepţie asupra copilului şi să avem o viziune constructivă asupra lui, să-l
ajutăm să aibă încredere în forţele proprii, făcându-l participant activ la propria lui formare. Activitățile
extracurriculare trebuie să faciliteze această abordare prin metodele, mijloace şi materialele folosite şi, în
primul rând, să lege activitatea preşcolară de viaţa cotidiană, să adapteze stilul didactic în funcţie de tipul
de copil timid, pesimist, nerăbdător, agresiv, pentru fiecare găsind gestul, întrebarea, sfatul, lauda,
aprecierea, entuziasmul în concordanţă cu reacƫiile, comportamentele observate.
Am ales să scriu acest articol și să abordez această temă, deoarece metodele moderne reprezintă acea
noutate, acea schimbare binevenită în învăţământul românesc, schimbare care ne oferă posibilitatea să
descoperim noul şi să ţinem pasul cu educaţia europeană, dar şi din dorinţa de a face cunoscută importanţa
pe care o are selectarea corectă a activităților extracurriculare în procesul de învăţare. Copiii își pot aduce
un aport la o situaţie necunoscută, indiferent de vârsta lor. În ceea ce priveşte elaborarea acestui articol, am
plecat de la premisa că, un obiectiv important al activităților extracurriculare, este învăţarea activă.
Pentru o mai bună exemplificare, vom prezenta activitățile extracurriculare realizate de către grupa
nostră în cadrul programului Școala Altfel, proiectate pentru anul școlar curent și în acord cu actualul
context al învățării la distanță.
Ziua de luni a fost dedicată meșteșugurilor. Activitatea a debutat prin vizionarea unui filmuleț
intitulat: Coșulețul pentru ouă, urmând ca preșcolarii să se transforme în meșteșugari și să realizeze propriul
lor coșuleț și să-l decoreze așa cum iși imaginează ei că ar arăta cel mai bine.
A doua zi din săptămână a fost intitulată ziua antreprenoriatului. Preșcolarii, ajutați de părinți și-au
ales o literă învățată, au desenat-o pe un carton, au decupat-o și decorat-o cu diverse lucruri găsite prin casă:
nasturi, culori, imagini din cărți,etc. La sfârșit s-au jucat încercând să ’’vândă’’ aceste materiale membrilor
familiei. Prin aceste două activități se dezvoltă spiritul de a confecționa diferite lucruri dar și cel de
antreprenor.
Miercuri numită și ziua sportului a fost cea mai așteptată zi din săptămână deoarece noi iubim
mișcarea și jocul. Am pornit în aventură prin vizionarea ppt-ului: ’’Importanța sportului’’, după care a
urmat realizarea unui colaj cu imaginile jocurilor preferate. Ziua a luat sfârșit prin alegerea jocului preferat
și realizarea acestuia împreună cu un membru din familie.
Ziua științei și a mediului a început prin vizionarea filmului animat românesc: Călătoriile lui Pin-Pin
și a continuat prin alegerea unui personaj din lumea animalelor și realizarea unei lucrări (Să știu mai multe,
să fiu mai informat!) cu date importante despre el: unde trăiește, cu ce se hrănește, foloase, etc.
Bunătatea văzută prin ochi de copil, a fost titlul specific activității de ziua toleranței. Pornind de la
povestea: Inimioare, inimioare de Sarina Cassvan, folosind materiale pe care le-au găsit prin casă ( paste,
bețe de urechi, scobitori, dopuri, reviste, cărți vechi etc) au realizat un colaj care să simbolizeze
’’BUNĂTATEA!’’.
428
Orice activitate extracurriculară oferă randament numai în măsura în care reuşeşte să-i antreneze pe
copii în asimilarea ei creatoare şi activă. Sarcina ei este aceea de a asigura adaptarea conţinutului la
particularităţile de vârstă şi individuale ale copiilor. Pentru aceast lucru, este nevoie de o amănunțită
pregătire a activităţilor didactice care să ofere o activă participare a preşcolarului la propria formare.
Activitățile extracurriculare interactive se bazează pe colaborarea şi comunicarea dintre preşcolari, aceştia
putând beneficia de noi experienţe de învăţare, de noi oportunități de a studia, schimba păreri, idei, opinii
indiferent de situația în care ne aflăm.
429
PERSPECTIVA INTERNAȚIONALĂ
ASUPRA ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE
NEGRU IOANA-ALEXANDRA
Rezumat: Lucrarea de față evidențiază legătura dintre activitățile extrașcolare și bullyingul, care
reprezintă o problemă actuală la nivel global. De asemenea, autori din literatura de specialitate au dezbătut
și evidențiat aspectele pozitive ale participării la activități extrașcolare, dar au fost și autori care au adus în
atenție și părțile negative care pot apărea ca reprecursiune a participării la aceste activități.
Cuvite cheie: activități extrașcolare, bullying, aspecte pozitive, aspecte negative
Activitățile extrașcolare reprezintă un subiect cercetat activ în rândul persoanelor implicate în
procesul de educație din întreaga lume. În rândurile care urmează, voi așterne o mică partea din cercetările
care se relizează la nivel global asupra acestui subiect.
O cercetare recentă, realizată în SUA (Haegele, Aigner & Healy, 2020), a avut ca scop examinarea
relației dintre participarea la activități extrașcolare și bulllyingul în cazult copiilor și al adolescenților. La
acest studiu au participat 35.474 de copii și adolescenți, cu și fără dizabilități. Au fost analizate răspunsurile
părinților în legătură cu practicarea bullyingului și a activităților extrașcolare a copiilor/ adolescenților. De
asemenea, au fost efectuate analize de regresie logistică pentru mai multe niveluri și analize individuale
asupra copiilor. (”Regresia logistică modelează relaţia dintre o mulţime de variabile independente xi
(categoriale, continue) şi o variabilă dependentă dihotomică (nominală, binară) Y. O astfel de variabilă
dependentă apare, de regulă, atunci când reprezintă apartenenţa la două clase, categorii – prezenţă/absenţă,
da/nu etc.” - https://profs.info.uaic.ro/~val/statistica/StatWork_10.pdf ).
Rezultatele studiului au indicat că implicarea în activități extrașcolare reduce probabilitatea de a
suferi din cauza bullyingului în rândul adolescenților cu dizabilități. Cu toate acestea, implicarea în activități
extrașcolare nu a fost asociată cu șanse mai mici de practicare a bullyingului. Concluziile care se pot
desprinde în urma acestui studiu pot fi marcate de faptul că, în rândul adolescenților cu dizabilități,
participarea la activități extrașcolare joacă un rol benefic, deoarece, în acest fel, au șanse mult mai mici de
a suferi din pricina bullyingului.
Massoni (2011) a dorit să scoată în evidență efectele pozitive ale participării la activități extrașcolare
în rândul elevilor. Aceste efecte ar putea fi legate de comportament, note mai bune, eliminarea abandonului
școlar, dorința de a deveni un adult de succes și aspecte sociale. Primul efect este legat de comportament,
acesta fiind îmbunătățit prin participarea la activități care au loc după școală. Spre exemplu, prin practicarea
unui sport, elevii învață să fie disciplinați în timpul antrenamentelor, să practice sportul și să facă o rutină
din această activitate. Ei au responsabilitatea de a executa sarcinile cât mai corect. Creșterea notelor și o
atitudine pozitivă față de școală este beneficiul secundar pe care îl au activitățile extrașcolare. Aceste lucruri
sunt o urmare a faptului că participarea la alte activități crește nivelul stimei de sine și a respectului pentru
cadrele didactice. De obicei copiilor nu le place la școală, deoarece nu au experimentat sentimentul
succesului. La activitățile de după școală este mult mai ușor să reușești, ceea ce crește automant nivelul
stimei de sine. Studiile arată că elevii care participă la activități extrașcolare au notele mai mari cu până la
3 puncte, comparativ cu cei care nu participă la niciun fel de activitate extrașcolară. Al treilea aspect pozitiv
este că elevii care participă la activități extrașcolare au șanse mai mici să abandoneze școala decât restul.
Abandonul școlar este întâlnit în special in rândul grupurilor de minorități sau al elevilor cu dizabilități.
Angajarea în activități extrașcolare este strâns legată de scăderea ratei abandonului școlar precoce atât la
băieți, cât și la fete. De asemenea, participarea la activități în afara școlii, îl ajută pe elev să devină mai
productiv. El învață să lucreze în echipă, să se organizeze mai eficient, își dezvoltă gândirea critică,
exersează rezolvarea problemelor, învață să își gestioneze timpul, învață cum să jongleze cu mai multe
sarcini și își descoperă talentele. Toate aceste lucruri îl ajută pe elev să se gândească cu mai multă
responsabilitate la cariera pe care și-o dorește. Un alt lucru extrem de important în viziunea autorului legat
de participarea la activitățile extrașcolare este socializarea. La aceste activități, copiii au ocazia să își facă
o mulțime de prieteni.
În Argentina s-a realizat un studiu prin care se dorea să se verifice cum influențează participarea la
activități extrașcolare și programele de tutorat formarea de prietenii într-o țară în care un grup de elevi ajung
pentru prima dată. În lucrarea de față ne vom referi doar la activitățile extrașcolare. Cercetarea s-a realizat
430
pe 105 elevi din țăti diferite pe perioada pe care au petrecut-o în Buneos Aires (Argentina) pe parcursul
studiului. Metoda de cercetare folosită a fost interviul, analizându-se mai multe variabile, printre care și
participarea la activitățile extrașcolare. Rezultatele au arătat că elevii și-au făcut mai mulți prieteni co-
naționali și din celelalte țări participante, decât naționali din țara gazdă. Cu toate acestea, participarea la
activități extrașcolare a influențat creșterea numărului de prieteni realizate cu elevi din țara gazdă,
comparativ cu cei care nu au participat la aceste activități (Hendrickson, 2018). Din acest studiu, putem
trage aceași concluzie pe care a evidențiat-o și Massoni (2011) în studiul său: partciparea la activități
extrașcolare atragea formarea noilor prietenii, chiar și când vorbim despre multiculturalitate.
Pe de altă parte, dacă activitățile extrașcolare sunt într-un număr de ore prea mare pentru un elev, se
poate transforma în stres sau senzația de burnout. Aceste activități trebuie realizate cu măsură și în funcție
de ceea ce își dorește copilul. Fares și colaboratori (2016) au realizat un studiu asupra unor studenți legat
de cum influențează activitățile extrașcolare stresul. S-a dovedit că activitățile legate de muzică cresc
nivelul de stres în cea mai mică măsură, comparativ cu activitățile legate de sport sau cele sociale. Elevul,
copilul nu trebuie forțat, obligat să se angajeze într-o anumită activitate, deoarece sunt toate șansele să nu
dea randamentul optim.
Bibliografie:
Fares, J., Saadeddin, Z., Al Tabosh, H., Aridi, H., El Mouhayyar, C., Koleilat, MK., Chaaya, M. &
El Asmar, K. (2016). Extracurricular activities associated with stress and burnout in preclinical medical
students. în Journal of Epidemiology and Global Health 6, 177-185
Haegele, JA., Aigner, C. & Healy, S. (2020). Extracurricular Activities and Bullying Among Children
and Adolescents with Disabilities. în Maternal and Child Health Journal 24, 310-318
Hendrickson, B. (2018). Intercultural connectors: Explaining the influence of extra-curricular
activities and tutor programs on international student friendship network development. în International
Journal of Intercultural Relation 63, 1-16
Massoni, E. (2011). Positive Effects of Extra Curricular Activities on Students. în ESSAI: Vol. 9,
Article 27
https://profs.info.uaic.ro/~val/statistica/StatWork_10.pdf - accesat în data de 18 martie 2020, ora
17:05
431
PROF. ÎNV. PRIMAR NEGULESCU LAURA –
ŞC. GIMN. “MIHAI EMINESCU”, PLOIEŞTI
Lumea în care se nasc copiii de astăzi este una complexă, într-o permanentă schimbare, iar aceștia trebuie
pregătiți să înțeleagă și să accepte provocările într-un mod practic, creativ, inovator.
Activitățile extrașcolare ocupă un loc important în ansamblul influențelor educative. Participarea la acest tip
de activități lărgește orizontul cultural al elevilor, completând cu noțiuni noi volumul de cunoștințe însușite în cadrul
orelor de curs. De asemenea, constituie un mijloc de formare a competențelor, contribuie la educarea morală, estetică
a elevilor, diciplinându-le acțiunile și extinzându-le orizontul cultural-artistic. Activitățile extracurriculare reprezintă
un mijloc de formare a deprinderilor elevilor de a-și folosi, în mod rațional, timpul liber, sunt propice manifestării
spiritului de independență și inițiativei.
Un punct forte al activităţilor extrașcolare este acela că antreneză copiii în activităţi cât mai variate şi bogate
cu o structură parte, diferită de clasica metodă de predare-invăţare. O activitate desfăşurată într-un mediu extraşcolar
permite de asemenea şi dezvoltarea unor aptitudini speciale, şi facilitarea integrării în mediul şcolar. Trebuie să ţinem
cont că, indiferent ce metodă se adopă in educaţia tradiţională, indiferent dacă are o finalitate pozitivă şi un obiectiv
primar atins, ea nu va epuiza niciodată sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului. Din seria activităţilor
extracurriculare pot fi menţionate: excursiile, piesele de teatru, diferite spectacolele, atelierele creative, şezătoarele,
vizitele la muzee sau Grădina Zoologică. Copiii pot fi stimulaţi şi îsi pot imbogăţi imaginaţia creatoare şi sfera
cunoştinţelor prin participarea la aceste activităţi.
Exemple de activități extrașcolare:
- Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale constituie un mijloc de a intui şi
preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru. Ele oferă elevilor prilejul de a observa obiectele
şi fenomenele în starea lor naturală, procesul de producţie în desfăşurarea sa, operele de artă originale, stimulează
activitatea de învăţare, întregesc şi desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în cadrul lecţiilor.
- Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, stimulează şi orientează copiii
spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, pictură. Excursiile şi taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea
cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la educarea respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin
excursii, copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă.
- Spectacolele constituie o formă de activitate extracurriculară în şcoală, prin care copilul face cunoştinţă cu
lumea minunată a artei. Deşi această formă de activitate îl pune pe copil în majoritatea cazurilor în rolul de spectator,
valoarea ei deosebită rezidă în faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă de impresii puternice, precum şi în faptul
că apelează, permanent, la afectivitatea copilului sau nu, asupra dezvoltării elevilor.
- Excursia ajută la dezvoltarea intelectuală şi fizică a copilului, la educarea lui. Ea este cea care îl reconfortează
pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei experienţe sociale importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural ştiinţific.
Prin excursii, elevii îşi suplimentează şi consolidează instrucţia şcolară dobândind însuşirea a noi cunoştinţe. Excursia
reprezintă finalitatea unei activităţi îndelungate de pregătire a copiilor, îi ajută să înţeleagă excursiile nu numai din
perspectiva evadării din atmosfera de muncă de zi cu zi ci şi ca un act de ridicare a nivelului cultural.
- Serbările marchează evenimentele importante din viaţa şcolarului. Din punct de vedere educativ, importanţa
acestor activităţi constă în dezvoltarea artistică a elevului precum şi în atmosfera sărbatorească instalată cu acest
prilej.
cultivarea unui stil de viață civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ. Copiii participă cu însuflețire
și dăruire la astfel de activități, iar succesul este garantat dacă ai încredere în imaginația, bucuria și dragostea din
sufletul copiilor, dar să îi lași pe ei să te conducă spre acțiuni frumoase și valoroase.
Bibliografie:
- Gabriela Cristea - Pedagogie generală, Ed. Didactică și pedagogică, 2002
- Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ, în
- Crăciunescu, Nedelea, Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar, în
”Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti
- www.edufor.ro - Dana Cotoi, Rolul educaţiei extracurriculare în formarea personalităţii elevilor
- www.liceulmiercureasibiului.ro
- www.edict.ro – Importanța activitățilot extrașcolare
- www.gradinitebucuresti.ro – Rolul activităţilor extrașcolare în procesul instructiv-educativ
- www.didactic.ro
432
IMPORTANTA ACTIVITAȚILOR EXTRAȘCOLARE
PROF. ÎNV. PRIMAR NEN MONICA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ „TRAIAN”, PITEȘTI
(Maria Montessori)
viaţa.
433
Bibliografie
1. Cucoş, C., Pedagogie (ediţia a doua, revăzută şi adăugită), Bucureşti, EdituraPolirom, 2002.
2. Gârboveanu, M., Creativitatea elevilor în procesul de învăţământ, Bucureşti, Editura Litera
Internaţional, 1981.
3. Iucu, R., Instruire extraşcolară. Perspective teoretice şi aplicative, Iaşi, Editura Polirom, 2001.
434
PREGATIREA ARTISTICA SI PSIHOLOGICA A ELEVULUI PENTRU
APARITII IN PUBLIC, EXAMENE SI CONCURSURI IN DOMENIUL
ACTIVITATILOR EXTRASCOLARE MUZICALE – INSTRUMENTALE
PROF. NIAGU-FORTU ANEMONA

PROF. OANCA ANCUTA
Este bine cunoscut faptul că pregatirea unei audiţii, a unui examen sau a unui concurs trebuie să fie
pentru elev nu numai o perioadă de sintetizare şi asamblare a unei lucrări, ci mai ales o etapă de concentrare
psihică asupra programului ce trebuie interpretat.
Concentrarea va fi cu atât mai uşor de realizat cu cât elevul va fi mai sigur pe programul prezentat.
Profesorul trebuie să urmărească la elev latura artistică deopotrivă cu cea psihologică, făcându-l pe acesta
conştient de faptul că pregătirea unui repertoriu pentru examen, audiţii sau concurs face parte din
perfecţionarea şi evoluţia sa şi nu se limitează numai la acel moment. Fără îndoială, o bună pregătire
artistică, atât interpretativă cât şi tehnică este obligatorie, profesorul având o dificilă şi importantă sarcină.
În ceea ce priveşte concursurile, repertoriul trebuie atent ales.
Programei nu trebuie să i se atribuie literă de lege, ea reprezintă un punct de plecare, o călăuză în
munca deosebit de dificilă a profesorului, întânindu-se deseori cazuri în care elevul depăşeşte nivelul clasei
respective. Repertoriul se va alege cu mult tact, bazându-ne pe o apreciere justă a nivelului elevului, un
repertoriu ales greşit va avea întotdeauna urmări nefavorabile şi necontrolabile.
Un repertoriu bine ales va conţine lucrări de facturi diferite, prin care elevul să demonstreze că
stăpâneşte ambele laturi, cea tehnică şi cea interpretativă. Dacă în ceea ce priveşte latura tehnică, profesorul
trebuie să îndrume elevul pentru precizie, claritate şi lejeritate a pasajelor, în cea interpretativă este necesară
o apreciere corectă a limitei până la care trebuie să i se impună elevului sensul expresiv. Unui copil foarte
talentat trebuie mai degrabă să i se arate ce nu trebuie să facă decât ce trebuie să facă. Tentaţia profesorului
de a dirija după simţirea sa sensurile interpretării trebuie reţinută, riscând altfel să sufoce treptat elanul
creator al elevului.
Un aspect important îl constituie cunoaşterea stilului şi a formei lucrărilor precum şi respectarea
tempourilor. Dacă tempourile indicate în partitură, care de fapt sunt în strânsă conexiune cu forma şi stilul
lucrării, depăşesc posibilităţile elevului, este mai bine să se renunţe la lucrare.
Poate cel mai important aspect în realizarea cu succes a actului artistic este factorul psihologic, ştiut
fiind că nu tuturor instrumentiştilor le reuşeşte o interpretare de calitate pe scenă. Cauzele pot fi multiple:
nervozitatea excesivă, tracul care poate să apară din cauza unor factori organici cum ar fi boala sau oboseala
sau a unor factori de ordin psihic – îndoiala, teama de eşec, sugestiile şi autosugestiile de natură să deprime,
lipsa de încredere în sine, toate acestea pregătesc apariţia eşecului. Este firesc ca profesorul să nu scoată
elevul în public decâ dacă acesta este bine pregătit pentru că o pregătire insuficientă aduce cu sine tracul şi,
implicit, din nou eşecul.
Comportarea profesorului faţă de elev înaintea apariţiei în public nu trebuie să difere de comportarea
sa obişnuită, pentru că acesta, văzându-şi profesorul emoţionat pentru el, va pierde toata încrederea în sine
şi tot curajul, eşuând.
Înaintea examenelor sau a concursurilor se impun de asemenea unele masuri speciale:
• Bagatelizarea de către profesor a fricii elevului
• Trecerea în revistă a repertoriului respectiv rar, pentru a-l linişti şi a-i da senzaţia stăpânirii textului,
fără a-i face vreo observaţie care mai mult l-ar încurca
• Menajarea forţelor fizice şi emoţionale pentru a putea dispune de un tonus maxim pe scenă
Apariţia pe scenă trebuie să fie înţeleasă de elev ca o recompensă pentru activitatea şi rezultatele
obţinute în pregătirea sa.
Profesorul trebuie să fie prezent la toate apariţiile în public ale elevilor săi, nu numai pentru a le aduce
un sprijin, dar şi pentru că este un prilej de a verifica toate posibilităţile acestora, fiind ştiut faptul că orice
defecţiune latentă din clasă capătă amploare pe scenă.
Desigur, în timpul execuţiei în faţa publicului este necesară o oarecare emoţie, un tonus nervos mai
ridicat, întrucât acestea duc la mărirea posibilităţilor de realizare interpretativă. Când însă această
435
emotivitate devine excesivă, ea acţionează în mod inhibito, provocând tulburări de respiraţie, modificări
ale vitezei, crează sentimentul de panică, pierzând precizia, claritatea, expresivitatea şi chiar realizarea
tehnică a lucrării.
Aici mi se pare că profesorul are un rol deosebit de important ce presupune o cunoaştere amănunţită
a fiecărui individ în parte şi o preocupare permanentă în acest sens (nu numai înaintea apariţiilor publice).
Acest fenomen poate fi înlăturat şi prin apariţii mai dese în faţa publicului, prin dezvoltarea
optimismului şi a motivaţiei pentru actul interpretativ.
Mai trebuie subliniat faptul că pentru trac nu există remediu pe cale medicamentoasă (sedative,
calmante). Acestea duc la moleşeala spiritului, la apatie, înlăturând tocmai cauza care trebuie să potenţeze
efortul stăpânirii de sine.
Instrumentistul trebuie să lupte contr slabiciunilor sale pe cale naturală. Buna pregatire, controlul de
sine şi efortul de a câştiga încredere în propriile puteri sunt căile care duc la reuşită şi succes.
Bibliografie:
Bentoiu, P., Gândirea Muzicală, Editura Muzicală, Bucureşti, 1975
Parncutt, R., McPherson, G., The Science and Psychology of Music Performance: Creative
Strategies for Teaching and Learning, Oxford Univeristy Press, Oxford, 2002
Răducanu, M. D., Metodica studiului şi predării pianului, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti,
1983
436
PROF. ÎNV. PRIMAR: NICA ALINA CARMEN
Maria Montessori
Activităţile extraşcolare au un rol şi un loc bine stabilit în formarea personalităţii copiilor. Aceste
activităţi au ca scopuri identificarea şi cultivarea corespondenţei optime dintre aptitudini, talente şi
cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ. Copiii participă cu
însufleţire şi dăruire la astfel de activităţi, iar succesul este garantat dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria
şi dragostea din sufletul acestora, dar să îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase.
Activităţile extraşcolare bine pregătite sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc
bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, copiilor li se dezvoltă spiritul practic, operaţional, dând
posibilitatea fiecăruia să se afirme conform naturii sale. Copiii se autodisciplinează, prin faptul că în
asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi. Cadrul didactic are, prin
acest tip de activitate, posibilităţi deosebite de a-şi cunoaşte elevii, de a-i dirija, de a le influenţa dezvoltarea,
de a realiza mai uşor şi mai frumos obiectivul principal: pregătirea copilului pentru viaţă. Realizarea acestui
obiectiv depinde în primul rând de educator, de talentul său, de dragostea sa pentru copii, de modul creator
Vizitele la muzee, expoziţii, locuri istorice, case memoriale constituie un mijloc de a cunoaşte şi
preţui valorile culturale şi istorice ale poporului nostru.
Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru pentru copii, distractive sau sportive stimulează şi
orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, pictură.
tării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. În urma plimbărilor şi
excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai multă creativitate şi sensibilitate imaginea realităţii în cadrul
activităţilor de desen şi modelaj, iar materialele pe care le culeg sunt folosite în activităţile practice sau în
jocurile de creaţie. Excursia ajută la dezvoltarea intelectuală şi fizică a copilului, la educarea lui
cetăţenească şi patriotică.
Spectacolele constituie o formă de activitate extraşcolară prin care copilul face cunoştinţă cu lumea
minunată a artei. Deşi această formă de activitate îl pune pe copil în majoritatea cazurilor în ipostaza de
spectator, ea constituie o sursă inepuizabilă de impresii puternice, deoarece apelează permanent la
afectivitatea copilului.
Serbările şi festivităţile marchează evenimentele importante din viaţa şcolarului. Din punct de
vedere educativ, importanţa acestor activităţi constă în dezvoltarea artistică a elevului, precum şi în
atmosfera sărbătorească instalată cu acest prilej.
Concursurile şcolare sunt o metodă extraşcolară de a stârni interesul elevului pentru diferite arii
curriculare, având în acelaşi timp, o importanţă majoră şi în orientarea profesională a elevilor, făcându-le
cunoscute toate posibilităţile pe care aceştia le au.
mai apreciaţi şi cei mai accesibili sufletelor acestora.
sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului. Rămâne cadrul larg al timpului liber al copilului în
care viaţa capătă alte aspecte decât cele din procesul de învăţare şcolară. Trebuinţa copilului de a se juca,
de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm şcoala cu viaţa.
437
PROF. ÎNV. PRIMAR: ANA-GABRIELA NICHITOVICI
Consider că activităţile extraşcolare sunt importante pentru creşterea fizică, intelectuală şi mai ales
psihică a copiilor noştri.
De ce? Pentru că atunci când acestea se realizează într-un alt cadru decât cel instituţonalizat oferă
libertate şi spontaneitate sufletului copiilor. Ele urmăresc să ajute în formarea personalităţii sau a unor
anumite competenţe ale copilului atât pentru succesul lui, cât şi pentru o dezvoltare personală şi socială
armonioasă.
Desigur că şi aceste acţiuni sunt, sau ar trebui să fie, bine documentate şi programate. Există şi
elementul de neprevăzut, de surpriză, care asigură o mai mare arie de desfăşurare, deschizând elevilor
orizontul cunoaşterii şi stimulându-le creativitatea, punându-i în situaţii noi şi forţându-le capacitatea de a
le rezolva cât mai bine. De aceea când elaborez calendarul de activităţi extraşcolare nu uit să iau în
considerare două lucruri foarte importante: să acopăr o arie cât mai extinsă de domenii şi întotdeauna să
consult beneficiarii în luarea deciziilor deoarece implicându-i în planificare, automat îi implic şi în
desfăşurarea activităţilor viitoare.
În activităţile extraşcolare copiii pot să-şi descopere talentele şi pasiunile, dar şi să-şi dezvolte diverse
abilităţi interpersonale pe care nu le pot deprinde în cadrul programului şcolar.
Se pot face:
-ateliere de gătit prin care se cultivă obiceiurile sănătoase de alimentaţie pentru tot parcursul vieţii,
capătă dexteritate şi învaţă să se coordoneze mult mai bine;
-activităţi de protecţia mediului care ajută copiii să afle cât de important e mediul înconjurător pentru
viața oamenilor și cum să aibă grijă de spațiul în care locuiesc, dar și cum pot promova obiectivele turistice
din comunitatea lor. Totodată, copiii își dezvoltă spiritul de echipă, cultura, firea responsabilă, capacitatea
de a găsi soluții la problemele mediului și curajul de a încerca experiențe care să le facă viața mai frumoasă;
-activităţi artistice foarte iubite de copii: pictură, modelaj, teatru, dans - care le stimulează empatia,
abilitățile de comunicare și discurs, creativitatea și imaginația, îi ajută să-și înțeleagă emoțiile mult mai
bine;
- activităţi sportive care ajută pe cei mici să se dezvolte armonios, să aibă un stil de viață sănătos, să
conștientizeze beneficiile vieții active;
- activităţi ştiinţifice ce le dezvoltă creativitatea, gândirea algoritmică și capacitatea de rezolvare a
problemelor în mod practic;
Activitățile extrașcolare sunt o altă formă de educație a copilului, însă recomandat este ca
acestea să fie integrate în paralel cu lecțiile de la școală.
438
ROLUL ACTIVITĂȚII EXTRAȘCOLARE ÎN FORMAREA ELEVULUI
PROF. NICOLA SORINA, LICEUL TEHNOLOGIC PETRACHE POENARU,

BALCESTI
de activități lărgește orizontul cultural al elevilor, completând cu noțiuni noi volumul de cunoștințe însușite în cadrul
orelor de curs. De asemenea, constituie un mijloc de formare a competențelor, contribuie la educarea morală, estetică
a elevilor, disciplinându-le acțiunile și extinzându-le orizontul cultural-artistic. Activitățile extrașcolare reprezintă un
mijloc de formare a deprinderilor elevilor de a-și folosi, în mod rațional, timpul liber, sunt propice manifestării
spiritului de independență și inițiativei.
I. Nicola consideră că „activitatea extraşcolară oferă independenţă mai mare elevilor şi asigură o posibilitate
de varietăţi pentru manifestările disciplinare, ele presupun respectarea unei game variate de norme disciplinare” 5
Activităţile extrașcolare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea
înclinaţiilor şi aptitudinilor elevilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber. Având un caracter atractiv,
copiii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi. Potenţialul
larg al activităţilor extrașcolare este generator de căutări şi soluţii variate. Succesul este garantat dacă ai încredere în
imaginaţia, bucuria şi în dragostea din sufletul copiilor, dar să îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi
valoroase. Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activităţi
cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea integrării în
mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale şi corelarea
aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce permite
elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul
intelectual.
Activitățile extrașcolare sunt variate, astfel încât tinerii pot fi implicați, în funcție de interesele
comportament, o ţinută adecvată situaţiei, declanşând anumite sentimente
Activităţile extracurriculare moral-civice, alături de celelalte activităţi desfăşurate în școală, contribuie, prin
trăirile afective, emoţii puternice, generate de exemplele oferite de eroii neamului, la formarea în sufletul copiilor, a
unor sentimente morale, care se vor transforma în convingeri ferme pe parcursul procesului instructiv-educativ.
Așadar, putem spune că activitatea extrașcolară e o componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice
cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el, în primul rând, o atitudine creatoare, atât în modul de realizare
al activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a
elevilor.
5
I Nicola, Tratat de pedagogie şcolară, Editura Aramis, Bucureşti, 2000, p. 288
439
ȘC. GIMAZIALĂ BLANDIANA, JUD. ALBA

PROF. ÎNV. PREȘC. NISTOR DORINA-ILEANA
De ce să valorizăm activitățile extracurriculare?

Activitățile extracurriculare constituie o parte importantă a formării elevilor: de obicei, acestea sunt
tratate în paralel cu predarea curriculară, dar în timp ce acesta din urmă tratează caracteristicile mai
tradiționale ale procesului educational, activitățile extrașcolare vizează formarea, în special în ceea ce
privește dezvoltarea soft-skills-urilor și a abilităților recreativ-artistico-științifice ale copiilor.
Şcoala este ca o lume fermecată, plină de basm şi feerie, este lăcaşul unde se pun bazele
,,clădirii’’fizice şi spirituale a ,,puiului de om’’. Doar ,,zâna’’,modelatoarea de suflete şi minţi, ştie, cu mult
cunoştinţelor”
viaţa.
să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al scolii şi al
învăţământului primar – pregătirea copilului pentru viaţă.
talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Elevii trebuie să fie îndrumaţi să
dobândească: o gândire independentă, nedeterminată de grup, toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a
descoperi probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica constructiv. Înainte
de toate, este însă important ca profesorul însăşi să fie creativ. Elevii sunt atraşi de activităţile artistice,
educaţia pentru păstrarea valorilor, etc.
440
Bibliografie :
441
ROLUL ACTIVITǍŢILOR EXTRAȘCOLARE ÎN EDUCAŢIA COPIILOR
NISTOR MARIA GABRIELA
Familia este primul microunivers al copiilor, iar înţelegerea ei este esenţialǎ pentru relaţiile pe care
le vor dezvolta în viitor în plan personal și profesional. Ca urmare a participării la programele educaționale
„Schimbăm vieți”(Life Changer) și „Ne jucăm, învățăm, creștem sănătos” din cadrul Programului
internațional “Familia mea”, derulat de Junior Achievement România în parteneriat cu MEN (protocol nr.
10184/12.05.2003), am să vă prezint, în cele ce urmează, câteva dintre aspectele practice ale acestor
proiecte, precum și rezultatele obținute.
Activitățile au fost desfășurate pe parcursul anului școlar 2014-2015 cu elevii clasei I C din cadrul
Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu”, Ploiești. Elevii au participat cu interes și bucurie la aceste activități
menite să contureze personalitatea copiilor prin: formarea unor obiceiuri alimentare corecte ce duc la un
stil de viață sănătos, autocunoaștere, încurajarea exprimării emoțiilor și a sentimentelor, etc. Aceste
obiective au fost realizate prin exerciții de comunicare, empatie, negociere în cadrul echipei. (Prietenii mei
– 27.10.2014, Despre sentimente – 10.11.2014, Cine sunt eu? – 17.11.2014)
În modulul “Familia mea”, elevii identificǎ nevoile de trai și dorinţele familiei și încep sǎ înţeleagǎ
deciziile și mǎsurile luate de pǎrinţi. Parte a programului internaţional JA de Dezvoltare a abilităţilor pentru
viață, modulul ”Familia mea”are ca obiectiv integrarea conceptului de economie personală în contextul
familial, facilitând înţelegerea rolului pe care familiile îl au în economia locală: meseriile și impactul lor
economic, nevoile și dorinţele fiecărui membru al familiei, decizii privind satisfacerea lor.
Începând cu clasa a II-a, anul școlar 2015-2016, fiecare copil a primit din partea Junior Achievement
Romania un set de materiale pe care le-am folosit pe tot parcursul desfășurării activităților, precum și
recompense.
Comunitatea este locul pe care copiii încep să îl cunoască de la vârste foarte mici. Școala, locul de
muncă al părinților, magazinele, parcurile încep să devină repere importante pentru universul lor. În cadrul
modulului Comunitatea noastră, elevii descoperă interdependențele dintre oameni și instituțiile publice și
private. Parte a programului internațional JA de Dezvoltare a abilităților pentru viață,
modulul”Comunitatea noastră” are ca obiectiv consolidarea unor concepte de economie personală și a
familiei și integrarea lor în contextul lărgit al economiei locale.
Cel de-al treilea an de implementare a proiectului, a început prin activitatea „Orașul nostru” -
Dezvoltarea abilităților pentru viață, program internațional la care am participat împreună cu elevii, în anul
școlar 2016-2017. Localitatea în care trăiesc și învață devine pentru copii un punct de referinţă important
pentru modul în care își dezvoltă aspirațiile și se pregătesc pentru viața de adult. Pornind de la un oraș
imaginar, modulul”Orașul nostru” le aduce celor mici posibilitatea de a-și cunoaște propria localitate din
perspectivă economică: meserii, afaceri, clădiri.
În anul școlar următor, am participat la programul internaţional “Economia noastră” - Dezvoltarea
abilităților pentru viață. Programele Junior Achievement Romania sunt derulate în parteneriat cu
Ministerul Educaţiei Naţionale .
Elevii Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu”, Ploiești au primit în fiecare an materiale educaţionale:
clasa pregǎtitoare - programul „Noi înşine”, clasa I - programul „Familia mea”, clasa a II-a - „Comunitatea
noastră”, clasa a III-a - „Oraşul nostru” şi clasa a IV-a – „Economia noastră”.
Anul trecut, la clasa pregǎtitoare, și anul acesta, la clasa I, am continuat să participăm la proiectele
internaţionale, desfăşurate în parteneriat cu Junior Achievement România. Elevii Școlii Gimnaziale „Mihai
Eminescu”, Ploiești au primit în fiecare an materiale educaţionale: clasa pregǎtitoare - programul „Noi
înşine”, clasa I - programul „Familia mea”, clasa a II-a - „Comunitatea noastră”, clasa a III-a - „Oraşul
nostru” şi clasa a IV-a – „Economia noastră”.
Valoarea unui Kit educaţional de program plus suportul acordat pe parcursul anului şcolar, pentru o
clasă de 25 de elevi (clasa mea a avut minim 30 şi maxim 35 de elevi), potrivit Regulamentului privind
implementarea programelor International Junior Achievement Learning by doing la clasă, şi care însoţeşte
fiecare parteneriat, este de 850 de euro. Am avut acces gratuit la aceste materiale (programă şi planificare,
ghidul profesorului, manualul elevului, fișe de activităţi, consultanță, training).
442
Bibliografie:
https://www.jaromania.org/proiecte
443
IMPACTUL ACTIVITAȚILOR EXTRACURRICULARE ASUPRA COPIILOR
PROF. NITA CORINA MARIA

GRADINITA CU P.P. "ELENA FAARGO"CRAIOVA
Orice parinte si orice cadru didactic stie ca educatia copilului reprezinta piatra de temelie pe care se
va sustine intreaga sa personalitate si viata. Educatia extracurrriculara (realizata dincolo de procesul de
invatamant) isi are rolul si locul bine stabilit in formarea personalitatii copiilor vostri.
dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viata civilizat, precum sistimularea comportamentului
creativ in diferite domenii. Incepand de la cea mai frageda varsta, copiii acumuleaza o serie de cunostinte
În cadrul actiunilor turistice, copiii isi pot forma afectiunea fata de natura, fata de om si realizarile
sale. Acestia sunt foarte receptivi la tot ce li se arata sau li se spune in legatura cu mediul, fiind dispusi sa
actioneze in acest sens. In urma plimbarilor, a excursiilor in natura, copiii pot reda cu mai multa creativitate
si sensibilitate, imaginea realitatii, in cadrul activitatilor de desen si modelaj, iar materialele pe care le culeg,
sunt folosite in activitatile practice, in jocurile de creatie. Vizitele la muzee, expozitii, monumente si locuri
istorice, case memoriale constituie un mijloc de a intuit si pretui valorile culturale, folclorice si istorice ale
tarii. Vizionarea unor filme, spectacole de teatru precum si a emisiunilor tv specifice varstei lor, poate
constitui de asemenea o sursa de informatii, dar in acelasi timp si un punct de plecare in organizarea unor
actiuni interesante, astfel face cunostinta cu lumea artei. Activitatile extrascolare constituie modalitatea
neinstitutionalizata realizare a educatiei. Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau
sportive, stimuleaza si orienteaza copiii spre unele domenii de activitate: muzica, sport, poezie, pictura.
Excursiile si taberele scolare contribuie la imbogatirea cunostintelor copiilor despre frumusetile tarii, la
educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natura, arta, cultura. Prin excursii, copiii pot cunoaste
realizarile oamenilor, locurile unde s-au nascut, au trait si au creat opere de arta. Grija fata de timpul liber
al copilului, atitudinea de cunoastere a dorintelor copiilor si de respectare a acestora trebuie sa fie
dominantele acestui tip de activitati. Acestea le ofera destindere, incredere, recreere, voie buna, iar unora
dintre ei posibilitatea unei afirmari si recunoastere a aptitudinilor. Activitatea educativa scolara si
extrascolara dezvolta gandirea critica si stimuleaza implicarea tinerei generatii in actul decizional in
contextul respectarii drepturilor omului si al asumarii responsabilitatilor sociale, realizandu-se, astfel, o
simbioza lucrativa intre componenta cognitiva si cea comportamentala. Aceste activitati sunt recomandate
copiilor pentru stimularea comportamentului creativ in diferite domenii, sa invete mult mai usor intr-o
atmosfera relaxanta, in siguranta cu o baza fundamentala in crestera si dezvoltarea abilitatilor. Totul este
sa alegem activitatea potrivita.
Stimularea creativităţii elevilor prin activităţile extracurriculare
Cultivarea capacităţii creatoare a devenit o sarcină importantă a şcolilor contemporane, chiar dacă
au existat şi poziţii sceptice care au susţinut că învăţământul actual nu contribuie la dezvoltarea creativităţii,
observându-se că el cultivă mai ales gândirea critică, disciplina, conformismul, incompatibile cu climatul
de libertate favorabil imaginaţiei creatoare. Creativitatea este un complex de însuşiri şi aptitudini psihice
care în condiţii favorabile generează produse noi şi valoroase pentru societate. Şcoala trebuie să stimuleze
singur decizii şi să stimuleze încrederea în sine, într-o atmosferă de comunicare liberă. Activităţile şcolare
chiar dacă urmăresc însuşirea de către elevi a unor cunoştinţe temeinice, a unor priceperi şi deprinderi,
implicând în ansamblu o concepţie ştiinţifică despre lume şi viaţă şi chiar dacă duc la formarea şi
dezvoltarea unei personalităţi creatoare, nu pot răspunde suficient dorinţei de cunoastere şi de creaţie –
însuşiri caracteristice copiilor. Modernizarea şi perfecţionarea procesului instructiv-educativ impun
îmbinarea activităţii şcolare cu activităţi extracurriculare ce au numeroase valenţe formative. Desfăşurarea
activitţăilor şcolare şi extraşcolare permite şi manifestarea creativităţii de grup, a relaţiilor creative. În acest
cadru şi educatorul îşi poate afirma spiritul novator, creativitatea didactică.Activităţile extracurriculare sunt
activităţi complementare activităţii de învăţare realizată la clasă, urmăresc lărgirea şi adâncirea informaţiei,
cultivă interesul pentru diferite ramuri ale ştiinţei, atrag individul la viaţa socială, la folosirea timpului liber
444
într-un mod plăcut şi util, orientează elevii către activităţi utile care să întregească educaţia şcolară,
contribuind la formarea personalităţii. De aceea şcoala trebuie să fie deschisă spre acest tip de activitate
care îmbracă cele mai variate forme. Multitudinea activităţilor extraşcolare desfăşurate cu copiii conduc la
dezvoltarea creativităţii acestora prin contactul pe care îl au cu mediul înconjurător, cu diverşi factori din
societatea din care face parte. Ştim cu toţii că elevii noştri sunt interesaţi de ceea ce facem la şcoală, mai
ales pentru faptul că aducem întotdeauna ceva nou în viaţa cotidiană.
Bibliografie:
1.Crăciunescu, Nedelea, „Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar”,
2.Maria, „Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ”, în
445
IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR DESFĂȘURATE ÎN
SĂPTĂMÂNA ,,ȘCOALA ALTFEL”
PROF. ÎNV. PRIMAR: NIŢU NICOLETA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ SMÎRDAN, JUDEŢUL BUZĂU
Săptămâna Școala altfel este o ieşire din rutina de învăţare într-un sistem clasic şi implică
experimentarea unor activităţi altfel decât cele parcurse zi de zi la clasă. Este acel zvâc care trezeşte
motivaţia şi curiozitatea elevilor, dacă activităţile sunt alese pentru a facilita învăţarea şi cunoaşterea.
În sistemul actual de învăţământ curiozitatea a fost detronată de plictiseală. Plictiseala este utilă pentru
copii, în anumite limite. Însă, când vorbim despre școală vorbim despre o plictiseală generală și constantă.
Plictiseala a devenit mai mult un fel de a trăi viața școlară, decât o simplă stare trecătoare. Toate
acestea se întâmplă pentru că am uitat să integrăm fascinația în procesul de învățare, iar săptămâna
Școala altfel poate fi un catalizator bun.
Şcoala altfel reprezintă calea spre întărirea relaţiei profesor-elev, în absenţa clopoţelului și a lecţiei
ce durează strict 50 de minute. Atmosfera din această săptămâna este una specială, fiind trăită atât de elevi,
cât şi de profesori cu sentimentul câştigării unor experienţe noi.
Copii sunt veseli, dornici de a participa la orice acţiune, de a experimenta sau exersa, profesorii sunt
dispuşi să socializeze cu elevii lor, într-un context non-formal, atipic pentru învăţământul românesc, dar
inovator, destins, prielnic pentru cunoaştere şi fixarea unor relaţii mai bune decât se pot stabili în cadrul
unei ore de curs.
Şcoala altfel este o combinaţie de şcoală şi de timp petrecut într-un mod plăcut cu elevii fără a fi
stresați de prezența catalogului. În această săptămână profesorii au ocazia să-i cunoască mai bine pe elevi.
Se poate spune că toată perioada este de fapt o abordare transdisciplinară. Astfel cadrele didactice pot să le
cunoască trăirile elevilor, motivele pentru care se implică în activitatea școlară și pot să corecteze acolo
unde este nevoie.
Aceasta este cea mai recentă orientare privind reforma conţinuturilor, prin care se încearcă o
modalitate de organizare a acestora, care aduce o schimbare de optică în ceea ce priveşte raportul dintre
conţinutul învăţării şi elev. Transdisciplinaritatea presupune abordarea integrată a curriculum-ului prin
centrarea pe probleme ale vieţii reale, pe problemele importante, aşa cum apar ele în contextul cotidian.
Astfel stabileşte punţi între diferite cunoştinţe, între acestea şi semnificaţia lor pentru viaţa noastră, între
acestea şi posibilităţile interioare ale copilului. Ca urmare, disciplinele nu mai constituie punctul de
focalizare al formării, ci furnizează situaţii de învăţare. Astfel, învăţarea devine un proiect personal al
elevului fără a neglija însă îndrumarea şi orientarea învăţătorului care rămâne totuşi managerul situaţiilor
de învăţare. Putem face învăţarea mai interesantă, reflectând lumea reală, creând un mediu cu o varietate
mai largă de stimuli şi condiţii, determinând elevii să participe activ pe tot parcursul activităţilor şi făcând
ca activitatea să devină o acţiune practică, cu o finalitate măsurabilă.
Activitatea transdisciplinară ne face să renunţăm la instruirea informal-frontală şi elevul sau grupul
de elevi să devină centrul în jurul căruia să graviteze întreaga desfăşurare a activităţii didactice. Putem
grupa într-un singur generic obiective ale mai multor discipline planificate în cursul săptămânii în cadrul
unor scenarii de activităţi zilnice, astfel ca unităţile de învăţare ale disciplinelor să se contopească în teme
de activităţi transdisciplinare.
În acest fel, elevul nu mai trece prin secvenţe de învăţare separate în discipline diferite ci, aceiaşi
noţiune o poate aborda în mai multe moduri, conducând la o mai bună formare în modul şi în ritmul propriu
al fiecărui elev. El devine actorul activ în rolul principal al acţiunii: imaginează, construieşte, cercetează,
creează şi transpune în practică, găsindu-şi singur mijloacele din ceea ce i se oferă, originalitatea constând
în aceea că nu preia modelul învăţătorului. Competiţia trece pe un plan secundar, prioritară devenind
colaborarea, munca în echipă, bazată pe sprijin reciproc pe toleranţă, pe efort susţinut din partea tuturor,
îndreptat către acelaşi scop. Atenţia este îndreptată asupra procesului de elaborare împreună, prin
colaborare, a demersurilor de realizare a sarcinilor.
Programul național de activități educative extrașcolare și extracurriculare Școala altfel, își propune
să implice atât elevii din învățământul preuniversitar, cât și cadrele didactice și părinții elevilor într-o suită
de activități care să răspundă intereselor și preocupărilor diverse ale copiilor și tinerilor, punând în valoare
446
talentele și capacitățile lor în diferite domenii, stimulând participarea lor la acțiuni variate, în contexte
nonformale. Acest program este un spațiu de experimentare în care, atât cadrele didactice, cât și elevii sunt
încurajați să își manifeste creativitatea și să lege, într-un mod atractiv, teoria cu aplicațiile ei. Astfel,
programul va îmbina învățarea cu preocupările individuale în contextul dezvoltării socio-emoționale.
447
PROFESOR INVATAMANT PRESCOLAR

NITU OANA LARISA
bogate cu o structură aparte, diferită de clasica metodă de predare-învăţare. O activitate desfăşurată într-un
mediu extraşcolar permite de asemenea şi dezvoltarea unor aptitudini speciale şi facilitarea integrării în
mediul şcolar.Trebuie să ţinem cont că, indiferent ce metodă se adopă in educaţia tradiţională, indiferent
literare. Copii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească în primul rând o gândire independentă ,toleranţă faţă
Ceea ce trebuie să ţinem cont este că întotdeauna obiectivele instructiv – educative să primeze, dar în
acelaşi timp să reusim să prezentăm în mod echilibrat şi momentele recreative şi de relaxare. Este foarte
448
CUM SE VÃD ACTIVITÃŢILE EDUCATIVE PRIN OCHI DE COPIL?
NIŢULESCU GHEORGHIŢA –ALINA

ŞCOALA GIMNAZIALA GURA- BARBULETULUI, JUDETUL DAMBOVITA
Activităţile educative reprezintă puntea prin intermediul căreia actorii educaţiei traversează
împreuna variate sentimente, stări, trăiri, flexibilizând astfel latura personalităţii, prin cultivarea unor
convingeri, principii, valori morale şi dezvoltarea înclinaţiilor şi talentelor pentru anumite domenii.
Prin intermediul activităţilor educative, relaţia dintre profesor-elev-părinte este mijlocită, imaginea
şcolii este promovată pozitiv, iar idealul educaţional este uşor conturat. Personajele cheie-resursele umane
sunt activate într-un demers educaţional, cu competenţe şi obiective, acestea având libertatea de a alege
titluri şi teme flexibile, aflându-se într-o continuă afirmare/valorificare a propriei personalităţi.
În calitate de consilier şcolar, în cadrul unităţii şcolare menţionate mai sus, am remarcat de-a lungul
timpului cât de importantă este desfăşurarea activităţilor educative sub semnul cunoaşterii, implicării,
colaborării, empatiei şi impactul acestora asupra relaţiei profesor-elev, elev-elev, profesor-părinte, părinte-
elev.
Încă de la deschiderea anului şcolar, profesorii-factori ai educaţiei stabilesc relaţii cu viitorii adulţi-
personajele principale (elevii) din povestea care se continuă si se completează an de an, dar si cu aduţii-
copiii de ieri, care au fost si sunt principalii educatori, care trec la statutul de parteneri ai educaţiei. De la
mica întrevedere de pe 15 septembrie şi până n anul următor, în luna iunie, actul educaţional implică
schiţarea unui traseu cu staţii, cu opriri, cu prelungiri, prin sublinierea si evidenţierea unor momente cheie
din viaţa de elev, traseu care presupune îmbarcarea tuturor călătorilor educaţiei-profesor, elev, părinte.
Drumul spre cunoaştere, însuşire de noi atitudini, descoperire a unor abilităţi şi talente în anumite
domenii, colaborarea strânsă a celor doua medii educaţionale şcoala-familie este trasat orientativ, uneori
precis, în funcţie de context, prin exprimarea asteptărilor şi a finalităţilor, acestea din urmă fiind consemnate
într-un parteneriat. În parteneriatul încheiat de cele doua medii educaţionale aşteptările capătă statutul de
obiective, cărora li se adaugă mijloace de realizare şi atingere, prin intermediul unor teme-activităţi ce se
vor derula în strânsă colaborare, la intervale precizate/fixate anterior. Oricare ar fi aşteptările de ambele
părţi, trebuie să se sprijine pe principii, pe încredere, pe încurajare, pe colaborare.
Implicarea părinţilor în educaţia copiilor înregistrează, în anumite cazuri, un grad redus, lucru care
ar trebui să ridice semne de întrebare şi căutare de soluţii pentru îmbunătăţirea acesteia, începând prin
derularea unor activităţi educative care să le reamintească de viaţa şcolara, prin atingerea laturii sensibile
de activităi precum: “Craciunul din inima mea”,”Mama-icoana sufletului meu”,”Culeg ce am
semanat”etc. Activităţile educative se derulează lunar şi, deseori, se transformă în serbari şcolare, astfel
părinţii îşi pot rezerva o parte din timp copiilor, pot confecţiona elemente specifice temei, de exemplu,
pentru fiecare serbare şcolara care încheie un anotimp din viaţa educativă, părinţii, alături de copiii lor, pot
confecţiona costume, coroniţe din materiale reciclabile, pot veni în ajutorul organizării, desfăşurarii într-un
cadru viu colorat, în vederea încurajării copiilor în a-şi dezvolta personalitatea într-un mod armonios,
favorabil, încrezator, prin colaborare şi ajutor reciproc.
Participarea fizică, dar şi emoţională a părinţilor în actul educaţiei favorizează relaţia acestora cu
proprii copii, dar şi cu cadrele didactice, uşurand misiunea şcolii prin manifestarea permanentă a interesului
faţă de dezvoltarea personalităţii copiiilor de la lectorate/lecţii deschise, ateliere de lucru ,corespondenţa
până la participarea la serbarile şcolare, un privilegiu pentru fiecare părinte care doreşte să-şi vadă copilul
evoluând pe o scenă, depăşindu-Îi temerile şi emoţiile, fiind un adevărat actor, cu un public care aclamă şi
tresare la fiecare moment oferit de copii prin ochi de copil.
Activităţile educative derulate cu scopul de a sublinia importanţa anumitor momente istorice şi
religioase, de exemplu, Ziua Armatei-25 noiembrie, Ziua Naţionala a României-1 decembrie, Crăciunul
din inima mea-25 decembrie, Unirea Principatelor sub Alexandru Ioan Cuza-24 ianuarie, Mama –icoana
sufletului meu-8 martie, Sărbatorile Pascale-aprilie, Culeg ce am semănat-iunie se pot transforma în serbari
şcolare si îndeamna la reculegere, la spirit colectiv, la unire, la empatie, la frumos, la rezultate obţinute prin
muncă individuală şi colectivă, prin strângeri de mâini, prin gânduri pozitive şi constructive. Atât părinţii,
cât şi copiii se vor simţi aproape, vor descoperi talente şi abilităţi ascunse, vor avea posibilitatea să aprecieze
449
adevăratul potenţial, să continue completarea capitolelor din povestea începuta, prin strecurarea unor trăiri
si stări emoţionale, sentimente de fericire, împlinire, ancorate de sufletul copilului din fiecare dintre noi.
450
PROFESOR ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR: NOVAC LIVIA

ȘCOALA PRIMARĂ NR. 2 DAMIȘ

viață.
şi bine stabilit în formarea personalităţii şcolarilor. Educaţia eficientă, depinde în mare măsură de gradul în
care se pregăteşte copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine. Un alt factor care influențează
dezvoltarea copilului este și măsura în care cadrul didactic reuşeşte să pună bazele formării personalităţii
copiilor. În acest cadru, activitatea organizată și dirijată de profesor are misiunea de a-i forma pe copii sub
aspect fizic şi socio-afectiv, pentru o integrare socială cât mai uşoară. Pentru o mai mare reușită este
imperios necesar îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare, iar în acest caz, parteneriatul
educaţional devine o necesitate. Consider, că din acest punct de vedere, activităţiile extracurriculare sunt
deosebit de importante, deoarece contribuie la dezvoltarea gândirii şi completarea procesului de învăţare.
De asemenea, prin intermediul acestora, se pot descoperi și dezvolta anumite înclinaţii şi aptitudini ale
copiilor. Fiind foarte atractive, copiii participă cu mare plăcere, într-o atmosferă relaxantă, cu însufleţire şi
dăruire la astfel de activităţi, îmbinându-se utilul cu plăcutul.
Punctul forte este acela că antreneză copiii în activităţi cât mai variate şi bogate, care sunt diferite de clasica
activitate didactica la clasă. O activitate desfăşurată într-un mediu extraşcolar permite de asemenea şi
dezvoltarea unor aptitudini speciale şi facilitarea integrării în mediul şcolar. Trebuie să ţinem cont că,
indiferent ce metodă se adopă în educaţia tradiţională, indiferent dacă are o finalitate pozitivă şi un obiectiv
sau cu diverse instituții, competiții școlare etc. Copiii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească în primul
găsi modul de rezolvare a lor şi nu în ultimul rând posibilitatea de a critica constructiv. Înainte de toate,
este însă foarte important ca însuși cadrul didactic să fie creativ, pentru că numai aşa poate să aducă în
atenţia copiilor săi diverse tipuri de activităţi extraşcolare care să le provoace interesul, curiozitatea,
imaginaţia şi dorinţa de a participa necondiţionat la desfăşurarea acestora. Fiecare activitate contribuie, într-
o mică sau mai mare măsură, la formarea și îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la
educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă si cultură, oameni etc.
Întotdeauna obiectivele instructiv – educative trebuie să primeze, dar în acelaşi timp este necesar să
prezentăm în mod echilibrat şi momentele recreative şi de relaxare.
451
Bibliografie:
2. Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, Cluj-Napoca 2007.
3. Ştefan, Mircea, Lexicon pedagogic, Ed. Aramis, Bucureşti 2006.
452
EXCUSIA – PRINCIPALA ACTIVITATE DIDACTICA EXTRASCOLARA CU
CONTINUT GEOGRAFIC
PROF. OANCE MIHAELA

LICEUL TEHNOLOGIC ,,PETRE BANIȚĂ” CĂLĂRAȘI-DOLJ
Excursia este o călătorie cu durată de cel puţin o zi, efectuată în afara localităţii de reşedinţă, cu un
mijloc de transport şi care are ca scop recreerea şi refacerea fizico-psihică a persoanei, culegerea
informaţiilor prin observare directă, cunoaşterea mediului în care trăim. Excusiile sunt organizate în cursul
unei zile, la sfârşit de săptămână sau în vacanţe. În activitatea metodică a profesorului de geografie,
observaţiile în natură au un rol definitoriu în învăţarea geografiei, în îmbinarea teoriei cu practica.
Observaţiile făcute direct în natură permit ca elevii să ajungă la reprezentări clare asupra obiectelor şi
fenomenelor geografice şi să-şi formeze, astfel, concepte si noţiuni geografice. Totodată, acestea formează
la elevi deprinderea de a preciza raporturile de cauzalitate între fenomene, precum şi corelaţiile respective.
Un rol deosebit în această direcţie îl au excursiile şcolare ca forme ale activităţii practic-aplicative.
Excursiile contribuie la dezvoltarea simţului de observaţie şi de orientare al elevilor, la lărgirea
orizontului lor geografic dar şi la dezvoltarea personalităţilor acestora şi de creştere a sentimentului că
aparţin unui grup, sentiment care de cele mai multe ori le lipseşte. Ele constituie o bogată sursă de
îmbogaţire a gândirii geografice şi de aplicare a cunoştinţelor dobândite la orele de curs. Elevul poate
aprofunda anumite conţinuturi ale învăţării din domeniul geografiei fizice sau economice.
Planul unei excursii cuprinde trei etape: organizarea excursiei, desfăşurarea excursiei şi evaluarea.
a. Organizarea excursiei.
Profesorul stabileşte obiectivele care vor fi atinse prin excursie, alege traseul, obiectivele care vor fi
vizitate, stabileşte dimensiunea şi structura grupului, include excursia proiectul activităţii anuale sau
semestriale al catedrei şi ariei curriculare, comunică intenţia sa directorului şcolii şi solicită acordul
acestuia.
Alegerea traseului. Profesorul stabileşte lungimea, gradul de dificultate şi complexitatea traseului în
funcţie de scopul instructiv- educativ, de pregătirea fizică, vârsta şi experienţa participanţilor, de sezon, de
mijloacele de transport, de posibilitatile de cazare, de costuri, de numarul de zile destinate excursiei, etc.
Traseul trebuie să cuprindă obiective variate care să trezească şi să menţină interesul elevilor, să le ofere
emoţii plăcute prin frumuseţea peisajului, prin unicitatea sa. Profesorul alege obiectivele în functie de
scopul excursiei. Traseul trebuie să ofere o combinaţie armonioasă, echilibrată, variată de obiective pentru
a nu obosi şi plictisi elevii, ci pentru a determina odihna activă a acestora. Se recomandă evitarea traseelor
lungi care determină o privire superficială a unui număr mare de obiective şi au ca efect, mai ales obosirea
participanţilor.
Stabilirea programului. Profesorul stabileşte programul în funcţie de lungimea acestuia, de numărul
şi importanţa obiectivelor vizitate, de mijlocul de transport, de dificultatea traseului, de locurile de masă şi
cazare. Programul stabilit va fi respectat fără rigiditate în excursie şi va fi adaptat în funcţie de situaţiile
concrete. Programul nu trebuie să fie foarte încărcat şi să nu poată fi respectat deoarece determină
insatisfacţii participanţilor.
Evaluarea costului excursiei se face în funcţie de lungimea traseului, de numărul de zile, de calitatea
şi numărul cazărilor, de calitatea şi numărul meselor asigurate.
Asigurarea documentării. Profesorul care concepe şi conduce excursia se va documenta asupra
traseului şi asupra obiectivelor situate de-a lungul lui. Documentarea cartografică implică studiul hărţilor
din ghiduri, din atlase, etc. Profesorul va întocmi o schiţă pe care va trasa itinerariul cu toate punctele care
vor fi atinse şi obiectivele care vor fi vizitate. Această schiţă va fi multiplicată şi distribuită tuturor
participanţilor.
Organizarea grupului de elevi. Profesorul comunică elevilor obiectivele excursiei, traseul,
obiectivele ce vor fi vizitate, perioada, locurile şi condiţiile de cazare şi masă, mijloacele de transport,
componenţa grupului, numele profesorilor însoţitori, alimentele şi echipamentul necesar, costul excursiei,
sarcinile pe care le vor avea de efectuat înainte, în timpul excursiei şi după efectuarea ei, regulile care vor
trebui să le respecte, comunică data, ora, locul de plecare şi înapoiere. Elevii semnează obligatoriu un tabel
nominal prin care se angajează să respecte o serie de reguli per parcursul excursiei: vor respecta
453
regulamentul şcolar şi regulile de circulaţie, nu vor părăsi grupul fără aprobarea profesorilor însoţitori, nu
vor urca sau coborî din mijloacele de transport decât după oprirea acestora la indicaţia profesorului, vor
păstra curăţenia, etc.
Recomandări privind echipamentul. Profesorul va stabili lista echipamentului necesar şi înaintea
plecării va controla cu grijă mai ales îmbrăcămintea şi încălţămintea. Profesorul nu va adminte să fie adusă
îmbrăcăminte şi încălţăminte de prisos. Îmbrăcămintea trebuie să fie uşoară, rezistentă, uşor de îmbrăcat şi
dezbrăcat, comodă pe corp, de preferinţă purtată, nu nouă, nici prea lungă pentru a împiedica mersul, nici
prea strâmtă pentru a împiedica circulaţia sângelui.
Recomandări privind conduita elevilor. Prevederile regulamentului şcolar sunt valabile şi în excursii.
Pentru efectuarea excursiei este necesară aprobarea din partea Inspectoratului Şcolar, pentu aceasta
se depun documente specifice elaborate conform metodologiei în vigoare.
b. Desfăşurarea excursiei. La plecarea în excursie profesorul va avea asupra sa aprobarea
Inspectoratului Şcolar, tabelul nominal cu elevii participanţi, documentele de transport şi financiare, cartea
de identitate. Înainte de plecare profesorul va verifica prezenţa elevilor şi echipamentul. Pentru ca elevii să
aibă încredere în profesorul care conduce excursia, acesta trebuie să fie un exemplu de principialitate,
moralitate, pregătire profesională, să dovedească tact pedagogic şi competenţă în organizarea activităţii
turistice. Profesorul trebuie să urmărească ca elevii timizi să nu se izoleze, să se simtă neajutoraţi, ei primind
sarcini pe care le pot îndeplini. Profesorul trebuie să ştie că în excursie nu este suficient să dovedească
rezistenţă fizică şi cunoştinţe, ci să formeze un grup unit, disciplinat, puternic şi să creeze o atmosferă
plăcută.
c. Valorificarea instructiv-educativă a rezultatelor excursiei şcolare.
După întoarcerea acasă se recomandă trierea, prelucrarea, conservarea şi prezentarea tuturor
informaţiilor culese. Prezentarea rezultatelor excursiei se poate face prin mijloace verbale (rezumate,
descrieri) şi vizuale (hărţi, fotografii, videoclipuri, expoziţii, etc.).
Bibliografie:
1. Allport, G. „Structura şi dezvoltarea personalitătii”, Bucureşti, Editura Didactică si Pedagogică,
2001.
2.Cerghit I., „Teoria şi metodologia instruirii”. Note de curs, 2001.
3.Dulamă, Maria-Eliza, ,,Elemente din didactica geografiei”, Editura Clusium, 2000;
4.Vrăşmaş, T.,- „Şcoala şi educaţia pentru toţi”. Bucureşti, Ed. Miniped, 2004.
454
PROF. ÎNV. PRIMAR, OANCEA MARINA ADELINA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,, I. C. LĂZĂRESCU,,- ȚIȚEȘTI
JUD. ARGEȘ
(Maria Montessori)
Activitățile extrașcolare sunt foarte importante pentru dezvoltarea armonioasă a copilului. Acestea
ajută elevii la formarea unei atitudini pozitive față de învățare, au performanțe școlare mai ridicate, li se
formează abilități practice diversificate, dar și strategii adecvate de rezolvare de probleme. Pe lângă toate
acestea, activitățile extrașcolare acționează și asupra stimei de sine, iar sentimentul de împlinire este mult
mai ridicat. Activitățile extrașcolare se referă la acele activități realizate în afara mediului școlar, în afara
învățământ.
- înglobează activitățile organizate de școală în afara mediului școlar sau/și de către alte instituții
etc.);
celorlalți.
sociale.
455
nu numai.
Bibliografie:
Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, Cluj-Napoca, 2007
Lazăr V., Cărăşel A., Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Editura Arves, Craiova, 2007.
456
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE ÎN EDUCAREA
COPIILOR
PROF. ITINERANT ȘI DE SPRIJIN: OLAR ANGELA

C.S.E.I. ”ORIZONT” ORADEA STUCTURA C.S.E.I TILEAGD
Activitatea extracurriculară în sine, prin structură, conținut specific, este firesc coplementară
activității de învățare realizată în clasă.
Activități extracurriculare cu o deosebită influență formativă sunt toate formele de acțiuni turistice:
plimbările, excursiile, taberele, coloniile.
În cadrul activităților organizate în mijlocul naturii și al vieții sociale, copiii se confruntă cu
realitatea printr-o percepere activă, investigatoare, prin acțiuni directe asupra obiectelor, fenomenelor din
mediul înconjurător, a unor zone geografice și locuri istorice.
Copiii dobîndesc o mare cantitate de informații despre munca omului, își formează reprezentări
simple despre structura și condițiile de viață ale unor plante și animale, despre legi obiective ale succesiunii
anotimpurilor, despre frumusețile și bogățiile patriei, despre trecutul istoric al poporului romîn etc.
Fiind axate în principal pe viața în aer liber, în cadrul acestor acțiuni turistice copii își pot formsa
sentimentul de respect și dragoste pentru natură, pentru muncă, om și realizările sale.
Copilul care a învățat să admire natura, parcul cu flori, să asculte susurul unui izvor, să observe
munca depusă de unele insecte pentru a-și strânge provizii pentru iarna sau cu câtă strădanie depune o
rândunică pentru a construi cuibul puișorilor ei și pentru a-i hrăni, acel copil va deveni prietenul naturii,
apoi protectorul ei.
Acțiunile turistice contribuie la îmbogățirea conținutului jocurilor și al celorlalte forme de activități
organizate ăn școală.Astfel, în urma plimbărilor ,excursiilor organizate în diferite zone ale țării și în natură,
în mediul social, copiii pot reda cu mai multă creativitate și sensibilitate imaginea realității în cadrul
activităților de desen și modelaj; iar cu materialele culese își îmbogățesc simșitor jocurile de creașie și
activitățile practice.
Vizitele la muzee, expoziții, monumente și locuri istorice, case memoriale-organizate selectiv-
constituie un mijloc de a intui și prețui valorile culturale, folclorice și istorice ale poporului nostru.
Copiii sunt foarte receptivi la ce li se arată și le spune în legătură cu mediul, fiind dispuși să
acționeze în acest sens. Profesorii trebuie să ofere în mod gradat și în acord cu particularitățile de vârstă,
cunoștințele ștințifice care motivează conduite și norme eco-civice, să creeze și să organizeze activități
educative privind protejarea mediului înconjurător: curățarea parcului, a mediului de joacă, ocrotirea unor
animale, amenajarea ”colțului naturii” în sala de clasă.Astfel se pot face, de exemplu, probe de
germinație,unde copiii pot urmări evoluția plantelor, căpătând cunoștințe mai arofundate și de mai lungă
durată.
Prin activitățile cu caracter ecologic copiii:
 vor afla despre mediu;
 vor începe să înțeleagă modalitatea în care pot exista, funcționează și acționează mediul, cauzele
apariției problemelor cu care se confruntă acesta și rezolvarea acestora;
 își vor însuși un set de valori care îi vor determina să manifeste grija pentru mediu, precum și să
posede motivație, dorință pentru a participa la acțiuni menite să ămbunătățească starea mediului;
 sunt sprijiniți pentru pentru a-și forma și dezvolta abilități necesare identificării și învestigării
problemelor de mediu și în scopul participării lor la rezolvarea acestora;
 sunt dirijați să-și însușească experiența/ capcitatea de-a folosi cunoștințele și abilitățile formate în
luarea unor decizii bine gândite, pozitive, pentru rezolvarea problemelor de mediu.
Vizionările și spectacolele constituie o altă formă de activitate exracurriculară în școală, prin care
copilul face cunoștință cu lumea minunată a artei.
Deți acestă formă de activitate îl pune pe copil în majoritatea cazurilor în rolul de spectator, valoarea
ei deosebită rezidă în faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă de impresii puternice, precum și în faptul
Vizionarea filmelor și a emisiunilor la televizor aduce copiilor o mare satisfacție, prin faptul că arta
filmului dă copiilor iluzia realității.
457
Filmul comic, spectacole cu caracter distractiv au darul să stârnească râsul copiilor prin diverse
contraste de situații sau ironii.Desenele animate sunt cele mai gustate de către copii datorită, mai ales liniei
stilizate pe care le au imaginile.
Serbările, prin specificul lor de activitate extracurriculare, reprezintă un nesecat izvor de satisfacții,
bucurii, crează buna dispoziții, favorizează dezvoltarea copiilor din punct de vedere fizic și
psihic.Importanța lor educativă constă în conținutul artistic prezentat, precum și în atmosfera sărbătorească,
deschisă ce se instalează cu acest prilej Prin organizarea serbărilor dezvoltăm copiilor dragostea pentru artă
pentru frumos.
Concursurile sportive vin ca o completare a activităților sportive. Copiii participă cu mulță plăcere la
concursurile sportive organizate cum ar fi: concurs de saniuțe, de biciclete, de role care contribuie pe lângă
dezvoltarea armonioasă a organismului, și la menținerea unei bune dispoziții a copiilor și la înveselirea lor.
Activitățile mai sus menționate sunt apreciate atât de către copii, cât și de factorii educațiionali în
măsura în care:
 Urmăresc lărgirea și adâncirea înfluențelor exercitate în procesul de învățământ;
 Valorifică și dezvoltă interesele și aptitudinile copiilor;
 Copiii își pot manifesta în voie spiritul de inițiativă;
 Creează un sentiment de siguranță și încredere tuturor participanților;
 Contribuie la dezvoltarea personalității armonioase a copiilor,;
Activitățile extracurriculare au un caracter colectiv care conduce la sudarea legăturii între copii, îi
învățâ să trăiască în grup
458
TEATRUL DE IMPROVIZAȚIE- FORMA A EDUCAȚIEI
TRANSDISCIPLINARE
PROFESOR OLARIU OANA

LICEUL TEHNOLOGIC ,,IULIU MOLDOVAN’’- ARAD
Scop: dezvoltatea inter/intrapersonală prin intermediul bunului- gust şi al valorilor autentice oferite
de către discursul transdisciplinar al teatrului de improvizație
Obiective:
• dezvoltarea creativității prin interacțiunea cu actorii – improvizatori pe tot parcursul spectacolului
propus;
• creşterea interesului pentru formarea unei culturi generale autentice;
• creşterea responsabilității sociale (pe plan local şi național) prin recursul la valorile culturale
universale din literatură, ştiință, artă.
Ce cuprinde un spectacol de improvizație?...
8-10 probe alese şi realizate prin interacțiunea cu publicul/ elevii, ingredientele necesare şi obligatorii
din partea ambelor părți fiind: inteligența, spontaneitatea, umorul, imaginația, libertatea, viteza de reacție.
Probele se desfăşoara pe durata 50- 60 de minute, fiecare probă fiind descrisă pe rând de către un
improvizator.
o Poveste la tastatură (un narator creativ, 4 personaje, tastatura virtuală),
o Poliglotul virusat ( 1 traducător, 5 discursuri în următoarele limbi: indiana băşninaşă, franceză,
maghiară, rusă, extraterestra de baltă),
o Ce-ai zis? (2 personaje aflate într-un loc ales de către public),
o Schimbă- invers (4 personaje aflate în relații de tipul şef- subaltern),
o Lasa-mă să mă gândesc (2 personaje şi gândurile lor),
o Poveste cu decor viu (3 personaje, 3 voluntari),
o Filme (4 protagonişti în 8 stiluri cinematografice),
o Discurs cu brațele (vorbe parfumate din brațe încurcate),
o Sunete (2 pesonaje, sunete/zgomote amuzante),
o Emisiuni Tv cu obiecte (4 personaje ).
459
460
CLUBUL ELEVILOR FRANCOFONI, ACTIVITATE DE MOTIVARE A
ELEVILOR PENTRU ÎNVĂȚAREA LIMBII FRANCEZE
PROF. OLARU ANIȘOARA,

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 RĂCHIȚI, JUD. BOTOȘANI
Într-o societate aflată în permanentă schimbare, în care cerințele lingvistice se schimbă și limbile de
circulație se reconfigurează, sistemul de învățământ trebuie să se adapteze evoluției permanente a societății
și să găsească metode didactice noi care să motiveze, să țină cont de interesele elevilor și să răspundă
nevoilor comunicative ale acestora.
Dincolo de cadrul formal al sistemului de învățământ, activitățile instructiv-educative se pot realiza
și în afara școlii, între cele două tipuri de activități formale și nonformale existând o interdependență. În
ultima vreme, educația nonformală este asociată cu conceptul de învățare pe tot parcursul vieții, aceasta
venind în sprijinul elevilor, ajutându-i să-și completeze cunoștințele și să se adapteze mai ușor schimbărilor
societății, având efecte formativ-educative. Educaţia nonformală a fost definită drept „orice activitate
educaţională, intenţionată şi sistematică, desfăşurată de obicei în afara şcolii tradiţionale, al cărei conţinut
este adaptat nevoilor individului şi situaţiilor speciale, în scopul maximizării învăţării şi cunoaşterii şi al
minimalizării problemelor cu care se confruntă acesta în sistemul formal: stresul notării în catalog,
disciplina impusă, efectuarea temelor etc”.
Pornind de la una dintre caracteristicile educației nonformale, aceea că aceasta scoate elevul din
funcţia de predare, lăsând loc funcţiei de învăţare prin metode active, interactive și diversificate de învățare,
ajută elevii să-și formeze abilități și atitudini prin învăţarea prin noi experienţe ce permit valorificarea celor
anterioare, în cele ce urmează propunem o activitate de motivare și dezvoltare a capacităților de comunicare
în limba franceză, activitate care se adresează grupului țintă CECRL: A2, A2+
Titlul activității: Clubul elevilor francofoni
Strategii didactice: ateliere de lucru pe centre de interes (exploatarea cântecului la ora de limba
franceză, realizarea de afișe francofone, scrierea creativă)
1. Cântecul francofon
Obiective urmărite:
 Îmbogățirea orizontului intercultural prin descoperirea de artiști francofoni.
Activități propuse:
• Exploatarea biografiei artiștilor francofoni. Exerciții de înțelegere a textului oral/scris.
• Căutarea pe Internet a repertoriului artiștilor în funcție de anul apariției și tema melodiei
interpretate.
 Consolidarea structurilor gramaticale și a elementelor de lexic.
• Ascultarea activă a cântecului, completarea textului lacunar cu cuvinte auzite în melodie.
• Scrierea și prezentarea unui text informativ, persuasiv sub formă de articol de presă, reclamă, afiș
ce are ca temă melodia ascultată.
 Ameliorarea pronunției în limba franceză.
• Elevii sunt invitați să participe la karaoke. Ei trebuie să cânte peste vocea artistului.
2. Afișul spațiului francofon
 Cunoașterea țărilor ce fac parte din spațiul francofon.
• Realizarea hărții spațiului francofon.
 Însușirea de informații culturale.
• Descoperirea cu ajutorul Internetului a unor cuvinte, expresii, atitudini, simboluri, obiceiuri, alte
elemente ce definesc identitatea unui popor;
• Prezentarea unor personalități din spațiul francofon;
461
 Realizarea afișului tematic.
• Creionarea caracteristicilor culturale ale principalelor țări francofone prin afișul tematic.
• Galeria afișelor
3. Atelierul de scriere creativă
 Cunoașterea unor scriitori francofoni.
• Vizita la biblioteca franceză.
 Alegerea scriitorului preferat.
• Lectura cărții preferate
• Prezentarea într-un mod cât mai original a unei cărți a scriitorului preferat;
 Scrierea creativă
Realizarea unei creații literare inspirate din scriitorul preferat.
Bibliografie:
1. http://www.nonformalii.ro/concepte/ caracteristicile-educatiei-nonformale.
462
IMPACTUL POZITIV AL EXCURSIEI ȘCOLARE ASUPRA ELEVILOR
OLARU CARMEN ALINA

LICEUL TEORETIC “ALEXANDRU ROSETTI”, VIDRA, ILFOV
Excursia școlară reprezintă o formă de turism ce are drept scop recreerea și refacerea psiho-fizică în
natură. Durata medie a excursiei poate fi de 1-3 zile sau 7- 10 zile în afara țării.
Activităţile extracurriculare contribuie la gândirea și completarea procesului de învățare, la
Excursia reprezintă o formă de activitate extracurriculară care face posibil contactul nemijlocit cu lumea
vie, oferind prilejul elevilor de a efectua observații asupra obiectelor și fenomenelor așa cum se prezintă
ele în stare naturală.
Cu ajutorul excursiei, se pot transmite noi cunoștințe, se pot fixa și sistematiza cunoștințele dobândite
la lecții, se realizează aplicații practice, se pot verifica diferite cunoștințe căpătate în școală sau în alte
excursii sau vizite. Faptul că excursia poate fi folosită la aproape toate obiecte de învățământ, pe toate
treptele de învățământ, în toate tipurile de școli și la toate specialitățile, este înțeles în sensul că ea este
cerută de anumite necesități pedagogice.
Dacă sunt bine pregătite, excursiile devin atractive, indiferent că este vorba de elevi din ciclul
gimnazial sau liceal, pentru că se desfasoară într-un cadru inedit, iar prin succesiunea de peisaje, stârnesc
interes, produc bucurie, facilitează acumularea de cunoștințe într-un mod plăcut și ușor. Mediul de acțiune
este diferit, iar tehnicile de lucru sunt altele, astfel încât, prin această activitate didactică extrașcolară se
dezvoltă spiritul de observație și analiză și se îmbunătățește memoria vizuală și auditivă a copiilor. Prin
intermediul excursiilor, elevii se deprind să folosească surse informaționale diverse, să întocmească harți,
să sistematizeze date, să se orienteze în spațiu, să observe interdependența factorilor de mediu și se
structurează mult mai profund înțelegerea anumitor procese și fenomene. Acționând individual sau în cadrul
grupului, elevilor li se dezvoltă spiritul practic, operațional, dând posibilitatea fiecăruia să se afirme după
posibilitățile sale.
Prin faptul că, în asemenea activități, elevii se supun de buna voie unor reguli, asumându-si
responsabilități, excursiile contribuie la formarea capacitaților de autodisciplină și control. Cadrul didactic
are, prin acest tip de activitate, posibilități deosebite să-și cunoască elevii, sa-i dirijeze, să le influențeze
dezvoltarea, să realizeze mult mai ușor și mai frumos obiectivul principal al învățământului – pregătirea
copilului pentru viață. Nu în ultimul rând, prin participarea efectivă și totală a elevilor la diferite activități
se dezvoltă spiritul de cooperare, se sudează colectivul de elevi.
Excursiile au un rol complex în educația și instruirea elevilor, respectiv:
• Elevii învăța sa fie receptivi în fata frumuseților naturii și a lumii în schimbare;
• Apreciază deopotrivă valorile trecutului pe cele ale prezentului;
• Excursia are valențe de informare și educare a elevilor, contribuie la completarea procesului de
învățământ prin ancorarea la mediul natural și social, explorat în mod direct;
• Excursia contribuie la consolidarea cunoștințelor de geografie;
• Au un conținut mai variat și mai complex decât lecțiile predate în clasă, mai atractiv, atmosfera
fiind de voioșie, veselie, optimism;
• Valorificând cunoștințele dobândite în excursii, elevii vin cu note originale prin care-și exprimă
impresii și sentimente proprii față de cele văzute;
• Excursia presupune contacte între oameni, atitudini, comportamente și trăiri specifice;
• Contribuie la îmbogățirea experienței umane;
• Joacă un rol esențial în recreerea, refacerea organismului și eliminarea stresului, activităţile
motrice de timp liber facându-i pe elevi să se accepte unul pe celălalt, să se ajute între ei și, nu în ultimul
rând, să se înțeleagă unii pe ceilalți.
463
BIBLIOGRAFIE:
Dulamă Maria Eliza, Didactica Geografică, Ed. Clusiuni, Cluj-Napoca, 1996;
Giurcănescu, C.; Vodă, C., Îndrumător metodic pentru organizarea activităţilor turistice cu elevii,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983;
Nicolae Ilinca, Didactica Geografică, Ed. Corint, Bucureşti, 2002.
464
PROFESOR: OLARU GABRIEL - AUREL

LICEUL TEHNOLOGIC ”DOBROGEA”, CASTELU
cunoştinţelor”
Activităţile extraşcolare ne ajută foarte mult în dezvoltarea personalităţii elevilor, având multiple
valenţe formativ-educative:
• asigură o mai bună punere în practică a cunoştinţelor, exersarea priceperilor şi capacităţilor în variate
contexte şi situaţii;
• stimulează implicarea activă în sarcină a elevilor, aceştia fiind mai conştienţi de responsabilitatea
ce şi-o asumă;
• contribuie la dezvoltarea capacităţii de exprimare liberă, de susţinere a ideilor sau opiniilor despre
• asigură un demers atractiv, îndrăgit de elevi, adaptat nevoilor de individualizare a sarcinilor de lucru
pentru elevi, valorificând şi stimulând potenţialul creativ şi originalitatea acestora;
• ajută la valorificarea inteligenţelor multiple ale elevilor;
• facilitează socializarea şi intercomunicarea cu alţi copii prin intermediul jocurilor sau prin strategii
de cooperare;
• ajută la dezvoltarea încrederii în sine, a capacităţii de control a emoţiilor în situaţii mai deosebite,
• descurajează practicile de speculare sau de învăţare doar pentru calificativ/notă.
Excursiile, de exemplu, ne ajută să unim toate laturile educaţiei, iar interdisciplinaritatea pe care o
favorizează este mult mai eficientă şi mai permisivă decât cea pe care o realizăm în orele de curs. Intrând
în contact direct cu natura, observându-i frumuseţile, copiii îi devin prieteni, iar mai târziu, când vor fi
adulţi, poate vor fi chiar protectorii ei. Organizând excursii cu elevii avem posibilitatea de a contribui la
dezvoltarea personalităţii lor prin valorificarea intereselor şi a aptitudinilor acestora. Ei învaţă să preţuiască
valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru şi manifestă interes pentru a afla cât mai multe
despre acestea. Pe lângă fortificarea biologică a organismului, excursia contribuie la fortificarea morală a
elevilor, cultivând înalte trăsături de caracter.
Spectacolele constituie o formă de activitate extracurriculară, prin care elevul face cunoştinţă cu
lumea minunată a artei. Deşi această formă de activitate îl pune pe copil în majoritatea cazurilor în rolul de
spectator, valoarea ei deosebită rezidă în faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă de impresii puternice,
precum şi în faptul că apelează, permanent, la afectivitatea copilului sau nu, asupra dezvoltării elevilor.
Astfel de activităţi sunt de o reală importanţă într-o lume dominată de mass-media, calculator și internet.
În concluzie, putem afirma că activitățile extrașcolare dezvoltă gândirea critică și stimulează
implicarea generației tinere în actul decizional, realizându-se astfel o simbioză lucrativă între componenta
cognitivă și cea comportamentală. După cum afirma Maria Montessori: „Să nu-i educăm pe copiii noștri
pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari și nimic nu ne permite să știm cum
va fi vremea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze.”
BIBLIOGRAFIE
* Vlăsceanu Gheorghe, coord. Neculau Adrian, Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în
*Allport,W,Gordon, ,,Structura şi dezvoltarea personalităţii ‘’
465
CONTRIBUŢIA ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE ÎN EDUCAȚIA
COPIILOR
PROFESOR OLTEANU LARISA CLAUDIA

CLUBUL SPORTIV ȘCOLAR CARACAL
mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci, să-i învăţăm să se adapteze.”
cunoştinţelor”
natură.
viaţa.
466
De la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinte punându-i in contact direct cu
toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii, tabere. În cadrul activităţilor organizate în mijlocul
naturii, al vieţii sociale, copiii se confruntă cu realitatea şi percep activ, prin acţiuni directe obiectele,
fenomenele, anumite locuri istorice. Fiind axate în principal pe viaţa în aer liber, în cadrul acţiunilor
turistice, elevii îşi pot forma sentimentul de respect şi dragoste faţă de natură, faţă de om şi realizările sale.
Am acordat importanţa cuvenită sărbătorilor şi aniversărilor importante din viaţa ţării şi a copiilor.
Acestea au fost un bun prilej de destidere, de bună dispoziţie, dezvoltând la copii sentimental apartenenţei
la colectivitatea din care fac parte, deprinzându-i totodată să-şi stăpânească emoţiile provocate de prezenţa
spectatorilor.
asimila mult mai uşor toate cunoştinţele.
extracurriculare mai ales prin sport. Dar, se vede necesitatea de a modifica destul de mult modul de gândire,
să evite critica în astfel de activităţi, să încurajeze elevii şi să realizeze un feed- back pozitiv.
467
Bibliografie :
468
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAȘCOLARE ÎN EDUCAȚIA COPIILOR
ONEA G. ELENA CLAUDIA

ŞCOALA GIMNAZIALA GURA BARBULETULUI,
COMUNA BARBULETU, JUD. DAMBOVITA
Activităţile extraşcolare pe care încep să le practice copiii, încă de la vârste fragede, joacă un rol
important în creşterea şi dezvoltarea lor. Aceste preocupări suplimentare oferă copilului posibilitatea de a
se mişca, de a interacţiona, de a se relaxa, de a se exprima liber şi de a descoperi, experimenta.
Prin urmare, activităţile educative vizează fortificarea şi amplificarea resurselor personalităţii umane
prin ecourile pe care acestea le au asupra tuturor componentelor şi structurilor personalităţii. .
În consecinţă, activitatea educativă şcolară şi extraşcolară reprezintă spaţiul aplicativ care permite
transferul şi aplicabilitatea cunoştinţelor, abilităţilor, competenţelor dobândite în sistemul de învăţământ.
Prin formele sale specifice, activitatea educativă şcolară şi extraşcolară dezvoltă gândirea critică şi
stimulează implicarea tinerei generaţii în actul decizional în contextul respectării drepturilor omului şi al
asumării responsabilităţilor sociale, realizându-se, astfel, o simbioză lucrativă între componenta cognitivă
şi cea comportamentală.
Programul activităţilor educative din unitatea noastră are la bază diverse modalităţi de concretizare
a acestui tip de educaţie: proiecte, manifestări punctuale, aplicaţii tematice, serbari etc, ce oferă posibilitatea
abordărilor interdisciplinare, cross-curriculare şi transdisciplinare, exersarea competenţelor şi abilităţilor
de viaţă într-o manieră integrată, de dezvoltare armonioasă a personalităţii.
Elaborarea, coordonarea şi desfăşurarea unor proiecte educative extracurriculare are implicații
majore în formarea și şi modelarea personalităţii viitorilor cetăţeni ai planetei,a elevilor de astăzi. Aceste
activităţi sunt apreciate de către copii şi factorii educaţionali în măsura în care urmăresc lărgirea şi adâncirea
influenţelor exercitate în procesul de învăţământ, valorifică şi dezvolă interesele şi aptitudinile celor supuși
actului educațional, organizează timpul liber într-o manieră plăcută, relaxantă, formele de organizare ale
acestor activităţi au caracter recreativ, dar urmăresc un scop educativ, au un efect pozitiv pentru munca
desfasurată în grup, creează un sentiment de siguranţă şi încredere.
Avănd în vedere implicațiile majore ale proiectelor educative mă voi referi în continuare la un
exemplu de bună practică, un proiect tematic desfășurat la nivelul clasei a VII-a.
Tema proiectului a fost MIC GHID TURISTIC-un proiect de promovare a culturii.
Elevii au fost distribuiți în patrui grupe a căte 4 elevi, fiecare grupă a ales tradițiile și obiceiurile unui
popor cu o cultură romanică, astfel: România, Spania, Franța, Italia.
Sarcinile proiectului:
 Ce veți face?
Sunteți agenti de turism la o agenție de turism din Romănia și participați la un târg de turism unde
aveți ca obiectiv vânzarea unor pachete de vacanță în perioada Sărbătorilor de Paști, în România sau într-o
țară cu o cultură romanică din spațiul european.
Veți alege o țară și veți elabora un ghid turistic, un poster, o prezentare PowerPoint sau o pagină web
în care să promovați tradițiile naționale specifice Sărbătorii de Paști din cultura respectivă, prin valorificarea
cunoștințelor dobândite la alte discipline și a experienței personale, cu scopul de a trezi interesul turiștilor.
 Ce va cuprinde lucrarea?
• Harta turistică a țării respective;
• Informații despre tradițiile și obiceiurile românești de Paști;
• Obiective turistice importante și reprezentantive pentru cultura națională;
• Curiozități (lucruri interesante, rar întâlnite);
• Modalitățile de transport;
• Site-uri utile pentru turiști;
• Numerele de telefon de urgență.
• Imagini reprezentative;
• Un scurt ghid de conversație, care va include traducerea unor cuvinte uzuale și a unor expresii din
limba respectivă în limba română.
469
 Cum veți şti dacă ați reuşit?
Analizează proiectul cu ajutorul grilei de autoevaluare de mai jos:
Criterii de apreciere În Parțial Deloc
totalitate
Ghidul turistic/pagina web/prezentarea include o
hartă.
Ghidul turistic/pagina web/ posterul/prezentarea
include informațiile cerute
Există imagini reprezentative.
Apare un scurt scurt ghid de conversație, cu termeni
și expresii din limba țarii prezentate traduse în limba
română/într-o limbă de circulație internațională.
Sunt respectate regulile gramaticale și de
exprimare.
Printre rezultatele așteptate folosind proiectele educative, am observat creşterea calităţii actului
educaţional şi a rezultatelor învăţării, stimularea şi multiplicarea iniţiativelor tinerilor în dezvoltarea vieţii
comunităţii şcolare/comunităţii,creșterea gradului de socializare și valorizare a elevilor, reducerea
procentului fenomenelor antisociale, a abandonului şi absenteismului şcolar, asigurarea sustenabilităţii
proiectelor educative prin conştientizarea comunităţii cu privire la potenţialul pe care programele
educaţionale le au asupra formării tinerei generaţii ce urmează a se integra, transformarea educaţiei în sursă
de dezvoltare comunitară.
Bibliografie:
1. Ioan Nicola, Pedagogie, EDP, R.A.-Bucureşti;
2. Bătrînu, E. Educaţia în familie. Bucureşti: Editura Politică, 1980;
3. Cucoş, C. (coord.) Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice. Ediţia a
III-a revăzută şi adăugită. Iaşi: Editura Polirom, 2009.
470
ȘCOALA ALTFEL
(ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN EDUCAȚIE)
ONEȚIU JANA-LIVIA
PROF. PSIHOPEDAGOG CSEI ARAD
Şcoala, prin rolul său, asigură cadrul adecvat în care se desfăşoară un complex de activități de formare
a elevilor, atât sub aspect instructiv, cât şi sub aspect educativ. Ea este un factor important care contribuie
la dezvoltarea personalităţii umane. Şi totuşi, oricât de bine ar fi organizate şi oricât de bogate sunt
conţinuturile disciplinelor de învăţământ, de foarte multe ori nu se poate acoperi nevoia de explorare,
investigare, creativitate a copiilor. Ei sunt dornici să se implice în activităţi, în care să se simtă importanţi,
să se manifeste liber, să-şi arate talentele, să-şi satisfacă dorinţele şi curiozităţile.
elevului, a empatiei ca fenomen psihic de retrăire a stărilor, gândurilor și acțiunilor celuilalt. Prin urmare,
elevii trebuie ajutați să participe la activitățile educative, să se implice afectiv, cu plăcere și bucurie
spontană în ceea ce fac. De aceea, un rol important în dezvoltarea aptitudinilor artistice ale copiilor au
ilustrarea poveștilor, miturilor, basmelor și poeziilor prin aplicarea metodelor, procedeelor și tehnicilor
artistico-plastice.
organizarea lor.
Iată câteva din motivele pentru care considerăm că şcoala trebuie să acorde atenţie timpului liber al
copiilor. Ne revine obligaţia de a organiza activităţi extracurriculare de calitate, care să-i implice activ pe
copii, să-i provoace la căutări, cugetări, alegeri, acţiuni. Este important ca aceste activităţi să acopere cât
mai multe domenii, cât mai variate şi să răspundă intereselor copiilor, să ducă la dezvoltarea personalităţii
lor, sub toate aspectele.
471
ACTIVITĂȚILE EXTRAȘCOLARE ȘI PERSONALITATEA ELEVILOR
PROF. ONIȘOR ANDREA

LIC. TEORETIC „SAMUIL MICU”, SĂRMAȘU
Educaţia informală implică influenţele educative asupra personalităţii umane care sunt plasate în
afara unui cadru instituţionalizat şi care se manifestă în mod spontan. Această formă a educaţiei se datorează
existenţei individului în mediul său de viaţă, în ambianţa microsocială care-i e specifică. Crearea locurilor
de învățare sănătoase, stimularea creativității elevilor precum și a entuziasmului cadrelor didactice sunt
aspecte care se circumscriu în aria climatului școlar.
și pentru dezvoltarea personalității elevilor. Fiind parte a educației nonformale, aceste activități sunt
organizate în mod conștient și planificat pentru elevi în instituții din afara sistemului de învățământ.
Dezvoltarea personalității elevilor este preocuparea primordială a cadrelor didactice în scopul modelării
În acest sens, şcoala trebuie să fie deschisă spre acest tip de activitate care îmbracă cele mai variate forme.
În cadrul acestor activități elevii deprind folosirea diverselor surse informaționale, se autodisciplinează
învață să învețe, își dezvoltă creativitatea, își dezvoltă sentimentul de apartenență, iar cadrul didactic poate
să le influențeze dezvoltarea, să-i pregătească pentru viață.
pentru reușita școlară în ansamblul ei. Varietatea scopurilor acestor activități este evidentă și punctează
următoarele aspecte: interacţiunea socială, leadershipul, recreerea şi educaţia pentru sănătate, autodisciplina
şi creşterea încrederii în sine. Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce permite
elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze
Succesul activităţilor extraşcolare depinde de corelarea unei serii de factori cum ar fi: atractivitatea
tematicii abordate, buna coordonare a activităţilor, implicarea cât mai multor actori ai şcolii şi comunităţii
cu experienţe relavante pentru activitatea desfăşurată.
I. Nicola consideră că „activitatea extraşcolară oferă independenţă mai mare elevilor şi asigură o
norme disciplinare”.
Activitățile extrașcolare includ acțiuni care au un conținut cultural, artistic, spiritual, științific,
tehnico-aplicativ, sportiv, de participare la viața comunității locale. Următoarele activități sunt exemple
edificatoare: excursiile, serbările, vizitele la muzee/case memoriale, la locuri istorice, la diverse expoziții,
vizionarea unor filme educative, a unor pise scurte de teatru, a unor scenete sau spectacole, plimbările în
natură, concursurile pe diverse tematici.
Elevii are se implică în activitățile extrașcolare își îmbogățesc cunoștințele cultural-științifice,
prețuiesc valorile culturale, înțeleg noțiuni geografice, își formează simțul artistic învățând să își exprime
sentimentele, trăirile, își lărgesc orizontul spiritual, estetic, relațional, învață colaborarea cu ceilalți precum
și fair play-ul competiţional, deprind conduite civilizate, își îmbogăţesc vocabularul cu cuvinte din diferite
domenii, își cultivă atitudini de investigare, de cercetare.
Activitățile extrașcolare, ca parte a educației nonformale, au valențe formativ-educative imense și au
o contribuție importantă în dezvoltarea personalității elevilor. Fiindcă ies din tiparul orelor de curs, acestea
transpun elevii în noi contexte de viață, în contexte relaționale noi care pot contribui la întărirea relațiilor
dintre ei, precum și la coeziunea grupului școlar. Între elevi se formează o atmosferă pozitivă, un climat
propice învățării.
472
BIBLIOGRAFIE:
Nicola, I., Farcaş, D., Teoria educației și noțiuni de cercetare pedagogică, Editura Didactică şi
Pedagogică, București, 1993
Nicola, I., Tratat de pedagogie școlară, Editura Aramis, București, 2000
Iancu, S., Psihologia şcolarului – de ce merg elevii încruntaţi la şcoală, Editura Polirom, Iași, 2000
473
TEATRUL DE PĂPUȘI – ACTIVITATE EXTRACURRICULARĂ
PROF. ÎNV. PREȘC. ONISOR RODICA

GPN VALEA LARGĂ, MUREȘ
Teatrul de păpuşi constituie o formă de activitate extracurriculară în grădiniţe, prin intermediul căreia
copilul face cunoştinţă cu lumea minunată a artei. Această formă de activitate îl pune pe cel mic atât în
calitate de actor cât şi de spectator în faţa unei surse inepuizabile de impresii puternice.
În cadrul teatrului de păpuşi accentul cade pe ascultarea citirii model a adulţilor şi pe însuşirea în
mod corect a unor construcţii verbale. Participarea copiilor la un teatru trebuie să fie în concordanţă cu
opţiunile lor. Se elaborează un plan de activitate, care devine funcţional sub raport educativ, dacă acţiunile
prevăzute sunt subordonate obiectivelor educative urmărite.
Teatrul contribuie, de asemenea, la dezvoltarea intelectuală a copiilor, la formarea în ansamblu a
personalităţii şi la dezvoltarea morală a preşcolarilor. Copilul se identifică cu personajele, îşi trăieşte sincer
rolul, simţind puternic ceea ce întruchipează. Poveştile, prin conţinutul lor, trezesc în sufletele copiilor
preşcolari admiraţia faţă de tot ce este nobil şi măreţ, educându-i în acest fel modestia şi optimismul.
Preşcolarii deprind grija faţă de alţii, să nu atragă prea mult atenţia asupra lor, să-şi manifeste spiritul critic
şi autocritic. Tot cu ajutorul poveştillor despre animale se evidenţiază şi necesitatea vieţii în colectiv, a
relaţiilor corecte dintre membrii unui grup (Căsuţa din oală, Cei trei purceluşi, Capra cu trei iezi),
constituind exemple hotărâtoare în formarea personalităţii copilului.
Teatrul de păpuşi și teatrul de marionete permit eductoarei să prezinte în faţa copilului scene din
poveste sau unele aspecte din viaţa de toate zilele. Valoarea artistică a pieselor prezentate şi a interpretării
lor contribuie foarte mult la educaţia estetică a copilului. Teatrul de păpuşi este un teatru în care actorul
ascuns privirilor spectatorilor îşi alege o formă deosebită de a înfăţişa publicului viaţa personajelor, această
formă oferindu-i-o păpuşa. Marele avantaj al teatrului de păpuşi este dat de simplitatea cadrului şi a tehnicii
folosite. O formă pregătitoare teatrului de păpuşi mânuit de preşcolari este păpuşa pe baston, mişcată de jos
cu ajutorul unui baston. Teatrul de marionete constituie tot o formă a teatrului de păpuşi, dar în loc de a se
mânui fiecare păpuşă, mişcarea se imprimă prin acţiunea unui complex de sfori de care sunt legate păpuşile.
Mânuirea acestor păpuşi este de competenţa persoanelor special pregătite.
Într-o sală cu spectacole pentru copii nu e niciodată liniște. Râd, bat din palme, se ridică, întreabă,
comentează și sancționează. Jocul a fost mereu un mod de a învăța. La piesele cu păpuși sau cu marionete
însă devin ei înșiși artiști sau autori, implicându-se în jocul de pe scenă. Când spectacolul le place, nu-și
găsesc astâmpărul: bat zgomotos din palme, aleargă prin sală, cântă, întreabă, răspund, se agită sau se
întristează, ceartă păpușile sau le sfătuiesc.
Copiii trăiesc împreună cu eroii de pe scenă, le împrumută frământările, iau atitudine, le imită
limbajul. În teatrul de păpuși, orice capătă o semnificație: costumele artistice, vocea, înfățișarea și mai ales
faptele. Prin conținutul lor, poveștile nasc sentimente de admirație față de eroii nobili, buni, cinstiți.
Prietenia capătă sens, ca și dreptatea socială sau adevărul și binele, mereu învingătoare. Textele scrise sau
adaptate pentru copii urmăresc, ca prin anumite experiențe, pățanii ale eroilor, copiii să învețe o anumită
conduită de viață. Ele influențează sentimentele și caracterul uman aflat în formare. Păpușile, marionetele
îi fascinează înainte de toate prin expresivitatea lor. Cei mici le atribuie viața și simt nevoia să se apropie
de ele. Adesea, la finalul spectacolului, fug în culise să găsească protagoniștii care i-au ținut cu sufletul la
gură și le-au creat atâtea emoții.
Folosirea constantă a teatrului de copii şi a teatrului de păpuşi în reproducerea textelor literare în
grădiniţă conduce la dezvoltarea expresivităţii limbajului copiilor preşcolari.
BIBLIOGRAFIE:
Stanca, Horia, (1980), Teatrul de păpuşi pentru grădiniţe de copii, E.D.P., Bucureşti
Ivănuş, Zoe, (2005), Activităţi opţionale pentru învăţământul preşcolar şi primar, Editura Astra, Deva
474
PROF. LRO, OPREA EUGENIA,

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ION IONIŢĂ, – BURIAŞ, ILFOV
Activităţile extraşcolare au rolul de a le oferi adolescenţilor o alternativă la educaţia pe care o primesc

la scoală. Astfel, tinerii sunt îndrumaţi să ia parte la tot felul de activităţi recreative, dar care, totodată, să-i
stimuleze intelectual, să-i ajute să descopere şi să experimenteze noi trăiri.
Educaţia prin activităţile extraşcolare urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei dintre
diferite domenii. Participarea la piese de teatru, spectacole muzicale, expozitii şi concerte îi stimulează şi
îi orientează pe adolescenţi spre diferite domenii de activitate culturală precum muzica, pictura, teatrul şi
poezia.
Pe de altă parte, activităţile extraşcolare le dezvoltă tinerilor spiritul de competiţie. Un bun exemplu
pentru a susţine acest argument este participarea la concursurile care se desfăşoară în afara şcolii. Acestea
îi motivează şi îi determină să se pregătească în profunzime, reuşind în felul acesta să-şi îmbogăţească
performanţele. Copiii participă cu însufleţire la astfel de activităţi, iar succesul este garantat dacă ai
încredere în imaginaţia, bucuria şi dragostea din sufletul lor, dacă îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni
frumoase şi valoroase.
Cu siguranţă, aceste activităţi ocupă un rol important în ansamblul influenţelor educative. Participarea
lărgeşte orizontul cultural al elevilor, completând cu noţiuni noi volumul de cunoştinţe însuşite în cadrul
acestor ore de curs. De asemenea, constituie un mijloc de formare a competenţelor, contribuie la educarea
morală, estetică a elevilor, disciplinându-le acţiunile şi extinzându-le orizontul cultural- artistic.
mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi vremea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.
(Maria Montessori).
475
ROLUL ACTIVITATILOR EXTRACURRICULARE IN DEZVOLTAREA
PERSONALITATII ELEVULUI
PROFESOR: OPREA MIHAIL-ADRIAN,

SCOALA GIMNAZIALA NR 1 FUNDENI
Activitatile extracurriculare sunt activitati complementare activitatii scolare de invatare realizata la

clasa, urmaresc largirea si adancirea informatiilor culturale, interesul pentru diferite ramuri ale stiintei, atrag
individul in viata sociala, la folosirea timpului liber intr-un mod placut si util, orientand elevii catre activitati
utile care sa intregeasca educatia scolara, contribuind la formarea personalitatii.
Scoala trebuie sa fie deschisa spre acest tip de activitati care imbraca cele mai variate forme.
Astfel de activitati se deosebesc de cele scolare prin varietatea formelor si a continuturilor, prin
durata lor, prin metodele folosite, prin utilizarea unei forme specifice de verificare si apreciere a rezultatelor
si prin raporturile de colaborare, de apreciere, de incredere si prietenie intre cadrele didactice si elevi.
Aceste activitati au o mare valoare educativa intrucat realizarea lor se face si din punct de vedere
interdisciplinar. Activitatile desfasurate i-au implicat pe elevi in promovarea traditiilor si obiceiurilor
specifice ( Craciun, Paste ) dar si in stimularea potentialului creativ al copilului prin organizarea si derularea
unor programe artistice sau a unor expozitii cu lucrarile elevilor. Dintre activitatile ce au avut success in
scoala enumeram: realizarea unei expozitii cu icoane realizate de elevi, organizare de serbari, activitati de
strangere si daruire de fonduri si de dulciuri pentru copiii defavorizati din comunitate.
Am realizat impreuna cu profesorul de educatie fizica activitati extracurriculare sportive care sa fie
bazate pe practicarea libera a unor forme de miscare (elevii s-au aratat interesati de aceste activitati
manifestand o atitudine pozitiva pentru practicarea exercitiilor de miscare).
Participand la spectacole scolarul are in fata eroii vii, care il entuziasmeaza si i se impun ca exemplu
de urmat, care ii trezesc dorinta de a deveni mai bun, corect, cinstit in comportare, de a citi el insusi cartea
respectiva.
Tinand seama de rolul important pe care il joaca emotiile estetice in viata spirituala a copiilor am
urmarit nu numai vizionarea, ci chiar punerea in scena a unor piese pentru copii.
Asigurarea climatului afectiv propice influentelor educative reprezinta conditia succesului scolar. In
sprijinul acestui proces am realizat un studiu. Am aplicat un chestionar. La prima intrebare referitoare la
activitatea extracurriculara cea mai indragita, a reiesit ca este excursia sau drumetia. Am reusit sa merg cu
elevii in excursii si vizite. Ele au contribuit la activizarea si dezvoltarea creativitatii elevilor. Prezentandu-
le frumusetea, bogatia si importanta locurilor vizitate li se dezvolta sentimentul de dragoste fata de tinutul
natal si fata de patrie, de admiratie fata de trecutul istoric si de bucurie ca acest tinut se infrumuseteaza prin
eforturuile creatoare ale oamenilor. Vizitele si excursiile din tinutul natal au o deosebita valoare pentru
educatia patriotica a elevilor, cand sunt organizate pentru a marca unele urme, locuri, monumente de cultura
materiala si spirituala.
Lectura in afara clasei constituie prin tematica ei variata si bogata un mijloc de largire a orizontului
cultural al elevilor si de formare a unor sentimente adanci de dragoste de patrie. Lecturile contribuie activ
la dezvoltarea gandirii, limbajului, a trasaturilor de caracter ale copiilor, daca se apreciaza just rolul si rostul
pe care il joaca lectura in cadrul programului scolar, favorizand intregul registru explicativ-emotional, cerut
de varsta scolara.
Vizionarea unor piese de teatru sau spectacole accesibile varstei copiilor corespund educatiei pe care
trebuie sa o primeasca copiii si prezentata intr-o forma artistica ingrijita constituie un pretios mijloc de
cunoastere a relatiilor dintre oameni, imbogatesc gandirea copilului dandu-i posibilitatea sa cunoasca
trecutul, sa intalneasca prezentul si sa nazuiasca spre viitor pregatindu-l pentru viata.
O activitate interesanta o constituie corespondenta geografica intre elevii din diferite scoli. Se
stabileste tematica: descrierea comunei, schimbul de vederi sau fotografii, descrieri de forme de relief din
imprejurimi, descrierea apelor. Se pot schimba mijloace de invatamant confectionate de elevi, colectii de
plante, seminte, cochilii de melci, roci, metale. Reusita acestor activitati depinde de ingeniozitatea
profesorului si de spiritul de intiativa.
O interesanta activitate s-a desfasurat pentru sustinerea campaniei Crucii Rosii si pentru siguranta
rutiera. S-au elaborat afise prin care, datorita fortei de sugestie a desenului, si-au manifestat disponibilitatea
476
de a-i ajuta pe cei suferinzi. Elevii au utilizat un limbaj concis, sobru, fara echivocuri, transmitand informatii
spatio-temporale necesare intelegerii mesajului.
Zilele de nastere sunt prilej de bucurie pentru copii. Cei mai buni prieteni ai copiilor tin o alocutiune
in cuvantul rostit din inima, solemn si sa exprime aprecierea cu incarcatura afectiva. Este o forma de
comunicare pentru ca, fara sa stie, sunt instruiti sa tina un discurs respectand formulele: introducere, cuprins
si incheiere.
In activitatile extracurriculare este importanta integrarea persoanelor cu nevoi educationale, ca ele sa-
si inteleaga posibilitatile si aspiratiile. Cresterea numarului de esecuri si abandon scolar, de comportamente
delicvente sau nesanatoase, reprezinta indicatori ai faptului ca scoala de orice fel trebuie sa faca mai mult
in aceasta directie. Tot ce se face in scoala contribuie la integrarea sociala a copilului, fie ca are, sau nu,
vreo deficienta. Jocul socio-dramatic, jocul de rol, reflectat in diferite serbari organizate la nivelul unitatii,
imbogateste functionalitatea cognitiva a copilului cu nevoi educationale, le permit descarcarea de tensiunea
nervoasa, ii relaxeaza, manifestandu-se astfel in concordanta cu posibilitatile lor. Activitati ca: intreceri
sportive, dansuri, jocuri distractive, excursii, cumparaturi, vizite la muzee, filme, le creeaza un climat de
viata sociala normala. Totodata ei invata cum poate fi utilizat timpul liber.
Un eveniment important este Invierea Domnului - un prilej de bucurie pentru toti copiii, pentru ca
toti traiesc intens toate etapele care duc la inaltarea sufleteasca de-a lungul acestor saptamani. Este necesar
sa se desfasoare activitati care au ca scop formarea unor personalitati armonioase cu adanca traire si
familiarizarea tanarului cu semnificatia religioasa ale zilelor care premerg si urmeaza Invierii Domnului.
Am desfasurat parteneriate scoalare, avand ca parteneri: familia, comunitatea, reprezentantii Bisericii si
Scoala.
In orice scoala cadrele didactice trebuie sa promoveze activitatile extracurriculare, stimuland
inventivitatea si creativitatea elevilor, utilizand metode active si stimulative.
Bibliografie:
1. Cosmovici Andrei, Iacob Luminita, coordonator (2008) Psihologie scolara, Editura Polirom, Iasi
2. Manolache Anghel, 1979, Dictionar de pedagogie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti
3. Stefan Mircea (2006), Lexicon Pedagogic, Editura Aramis, Bucuresti
4. Revista << Invatamant Primar >> nr 4 din 1998/ Contributia activitatilor extrascolare in
optimizarea procesului de invatamant.
5. Stoica Marin, Pedagogie si Psihologie, 2002, Editura Gheorghe Alexandru
477
ROLUL EDUCATIEI EXTRASCOLARE
PROF. OPRESCU BIANCA DELIA

COLEGIUL NATIONAL “ANDREI MURESANU“ -DEJ
Educatia este un proces complex care nu se realizeaza doar in cadrul formal. Un rol foarte important
in formarea unui elev il joaca si educatia nonformala. Adica toate activitatile care se desfasoara in afara
orelor de curs dar care au rezultat formativ.
Activitatile nonformale sunt flexibile si pot veni in intimpinarea intereselor fiecarui elev. În
România, educaţia nonformală cuprinde diferite activităţi, desfăşurate fie în cadrul şcolii, cum ar fi: sesiuni
de comunicări ştiintifice, cercuri la diferite discipline, proiecte educative, olimpiade, competiţii sportive;
fie în afara şcolii, cum ar fi vizite, drumeţii, excursii, tabere, activitatea pe cercuri din cadrul palatelor şi
cluburilor de copii. Aceste activităţi, la fel ca şi în cazul educaţiei formale, sunt coordonate de profesori de
specialitate, dar, care în aceste situaţii, au un rol secundar, de moderatori sau coordonatori.
Prin aceste activități, care cuprind domenii și arii foarte mari, elevii își pot dezvolta anumite
competențe și abilități necesare unei bune dezvoltări armonioase pentru o integrare în societate. Când
vorbim de activități extrașcolare, ne referim la acel program la care elevul participă după ore și ar trebui să
facă acest fapt cu plăcere deoarece scopul este acela de a-i forma abilitățile necesare unei bune dezvoltări,
formării personalității elevului care își va găsi prin acestea înclinațiile, talentul și domeniul în care ei vor fi
performanti.
În acest sens, şcoala trebuie să fie deschisă spre acest tip de activitate care îmbracă cele mai variate forme.
În cadrul acestor activități, elevii deprind folosirea diverselor surse informaționale, se autodisciplinează
învață să învețe, iar cadrul didactic poate să le influențeze dezvoltarea, să-i pregătească pentru viață.
pentru reușita școlară în ansamblul ei. Astfel, vizitele la muzee, monumente și locuri istorice, case
memoriale au oferit elevilor prilejul de a observa obiectele și fenomenele în starea lor naturală, operele de
artă originale, momentele legate de trecutul istoric local, național,ceea ce a ușurat procesul formării
reprezentărilor despre acestea.
TITLUL PROIECTULUI: LECTURA NE LARGESTE ORIZONTUL/READING BROADENS
OUR MIND
COORDONATORI: prof. limba şi literatura română Marchiş Ramona
prof. limba şi literatura engleză Oprescu Bianca Delia
bibliotecar, resp.CDI Puşcaş Iuliana Sidonia
GRUP TINTA: Principal: elevii clasei a V-a a Colegiului Naţional „Andrei Mureşanu”
TIPUL ACTIVITATII: Parteneriat local
DURATA DESFASURARII: Aprilie 2017-Aprilie 2018
DURATA ACTIVITATII: luna mai 2017
PARTENERI: BIBLIOTECA MUNICIPALA DEJ
SCOPUL IN CONCORDANTA CU STRATEGIA UNITATII DE INVATAMANT: Stimularea
interesului pentru lectură, dezvoltarea creativității și a imaginației în vederea dezvoltării unor competențe
cheie de receptare și comunicare.
OBIECTIVELE SPECIFICE: Stimularea şi dezvoltarea iniţiativei personale a elevilor, a abilităţilor
de comunicare orală și scrisă
Stimularea interesului pentru lectură
Dezvoltarea capacităţii de a comunica într-o limbă străină
Pregătirea elevilor pentru evaluarea prin probe transdisciplinare la finalul clasei a VI-a
478
Formarea competenţelor inter- şi transdisciplinare la nivelul cunoştinţelor, atitudinilor şi
deprinderilor
Organizarea unor activităţi ce vizează interdisciplinaritatea şi multiculturalitatea
Formarea şi dezvoltarea la elevi a unor abilităţi intelectuale şi practice
Cunoaşterea şi utilizarea unor diverse tehnici de lucru, a muncii în echipa
Stimularea potenţialului creativ / artistic al elevilor
RESURSE:
materiale: coli de hârtie albă/colorată, calculator, video-proiector, creioane
REZULTATE ASTEPTATE:
Stimularea lecturii;
Îmbunătăţirea relaţiilor de comunicare între elevi;
Utilizarea diverselor tehnici de lucru
MODALITATI DE EVALUARE:
Analiza produselor activităţilor realizate pe parcursul derulării proiectului (fotografii, prezentări PP,
portofoliu, lucrări realizate împreună cu elevii); acordare diplome
479
ACTIVITAȚILE EXTRACURRICULARE – PLACEREA COPIILOR
OPRICEAN LIANA MIHAELA,
COLEGIUL NAȚIONAL ,,TITU MAIORESCU” AIUD
Educația reprezintă procesul prin care se realizează formarea și dezvoltarea personalității umane a
fiecărui individ, precum și procesul de transmitere a civilizației generațiilor ulterioare. Educația este
condiția necesară pentru dezvoltarea, perpetuarea și progresul societății așa cum o cunoaștem. Astfel,
educația nu se raportează doar la individ, ci la întreaga societate, în mijlocul căreia, copilul trebuie să se
dezvolte armonios.
întregii activități psihice a elevilor și a conduitei acestora conform cerințelor societății în care ei trăiesc.
Organizarea și desfășurarea procesului instructiv-educativ presupune îmbinarea armonioasă a
activităţilor şcolare cu activităţile extrașcolare. Acestea din urmă, au numeroase valențe formative, fiind
atractive și pe placul copiilor, dezvoltând creativitatea, spiritul civic și social.
urmăresc acumularea informaţiei, cultivă interesul pentru diferite ramuri ale ştiinţei, atrag și includ
individul în viaţa socială, prin folosirea timpului liber într-un mod plăcut şi util, contribuind la formarea
personalităţii. În acest sens şcoala trebuie să fie deschisă spre acest tip de activitate care îmbracă cele mai
variate forme.
În cadrul acestor activități elevii învață să folosească diferite surse informaționale, învață să învețe,
iar cadrul didactic poate să-i pregătească pentru viață, influențându-le dezvoltarea.
Activităţile extraşcolare pe care le practică copiii de la vârste fragede, joacă un rol important în
creşterea şi dezvoltarea lor. Aceste preocupări suplimentare oferă copilului posibilitatea de a se mişca, de
a interacţiona, de a se relaxa, de a se exprima liber, de a descoperi și de a experimenta.
Învăţământul are sarcina de a-i forma pe copii din punct de vedere fizic, socioafectiv, psiho-
intelectual, astfel încât integrarea socială să fie cât mai uşoară. Complexitatea finalităţilor educaţionale
impune îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare.
Educaţia extracurriculară, adică educaţia din afara procesului de învăţământ, apare sub două aspecte
principale:
♠ educaţia informală
♠ educaţia non-formală
Activităţile extracurriculare, chiar dacă nu fac parte integrantă din domeniul curriculumului oficial,
au rolul de a susţine în mod direct dezvoltarea competenţelor promovate prin programele școlare, prin
complectarea activităţilor de învăţare realizate la clasă, lărgind și cultivând interesul pentru diferite domenii
de cunoaştere.
Activităţile extraşcolare sunt activităţile care fac parte din sfera educaţiei nonformale, la care pot
participa elevii în afara programului şcolii. Acestea au scopuri variate: interacţiune socială, recreere,
educaţie pentru sănătate, autodisciplină, creşterea încrederii în sine.
Implicarea elevilor în activităţi extraşcolare are rolul de a oferi copilului alternative la educaţia
şcolară, care necesita un efort intelectual predominant, activităţile extraşcolare dându-i copilului
posibilitatea de a se mişca liber, de a se exprima, de a face lucrurile care îi fac plăcere.
Activităţile extraşcolare pot fi organizate și desfășurate în incinta școlilor sau în afara lor, se centrează
pe activităţi ce urmăresc dezvoltarea personalităţii elevilor, oferă elevilor posibilităţi de exprimare a
identităţii personale, dezvoltând totodată, parteneriatul dintre şcoală, comunitate și familie atât din
perspectiva actorilor implicaţi, cât şi a tipurilor de acţiuni derulate.
Principiul pe care se bazează organizarea activităților în afara sălii de clasă este participarea de bună
voie și în mod activ. Activitățile extracurriculare sunt o continuare a muncii din clasă prin care se urmărește
adâncirea cunoștințelor, consolidarea acestora și educarea elevilor.
Prin caracterul lor practic, acest gen de activități contribuie la formarea priceperilor și deprinderilor
precum și la formarea legăturii dintre teorie și practică.
Participarea la activităţile extraşcolare se asociază cu o rată mai mare de frecvenţă a cursurilor şi cu
o scădere a ratei abandonului şcolar, prin faptul că motivează elevii să vină la şcoală şi să nu abandoneze
cursurile.
480
Fiind activități plăcute copiilor, uneori chiar activități propuse de copii, activităţile extraşcolare au un
impact pozitiv asupra dezvoltării psihologice a elevilor implicaţi în acestea, pentru că promovează activităţi
care pun în valoare toate aspectele personalităţii copiilor, promovează dezvoltarea aptitudinilor şi
intereselor de cunoaştere a elevilor; prin faptul că au un puternic caracter prosocial duc la scăderea
manifestărilor de violenţă în spaţiul şcolii.
Prin activități complexe și de lungă durată, școala pregătește viitorul cetățean care va trebui să
îndeplinească în societate mai multe roluri.
Succesul activităţilor extraşcolare depinde de îmbinarea, în mod armonios, a unei serii de factori cum
ar fi: atractivitatea tematicii abordate, buna coordonare a activităţilor, implicarea şcolii şi comunităţii cu
experienţe relavante pentru activitatea desfăşurată.
Școala vine în întâmpinarea nevoilor copilului, respectându-i universul, dar urmărind, în ansamblu,
să-i dezvolte atitudini și capacități de tip creativ.
Activitățile extracurriculare cu o deosebită influență formativă sunt toate formele de acțiuni turistice,
plimbări, excursii, vizite, etc.
În cadrul activităților organizate în mijlocul naturii și al vieții sociale, copiii se confruntă cu realitatea
printr-o percepere activă, investigatoare, prin actiuni directe asupra obiectelor, fenomenelor din mediul
înconjurător, a unor zone geografice și locuri istorice.
Fiind axate în general pe viața în aer liber, în cadrul acestor acțiuni turistice, copiii își pot forma
sentimentele de respect și dragoste pentru natură, pentru muncă, pentru om și realizările sale.
Vizitele la muzee, expoziții și monumente istorice constituie un mijloc de a intui și prețui valorile
culturale, folclorice și istorice ale poporului nostru.
Vizionările și spectacolele constituie o altă formă de activitate extrașcolară, prin care copilul face
cunoștință cu minunata lume a artei.
Experiența celor 20 de ani în mijlocul copiilor, atît la grădiniță cât și la școală, mi-a întărit convingerea
că serbările școlare au un caracter stimulator atât pentru micii artiști cât și pentru părinții lor. După părereea
mea, activitățile extrașcolare care prezintă cel mai ridicat impact educativ, cu un rol formativ foarte
dezvoltat, sunt serbările școlare. Ele contribuie la o dezvoltarea multilaterală: afectivă, morală, intelectuală
și estetică, având un rol pozitiv asupra copiilor în multiple direcții. Acestea reprezintă un izvor nesecat de
bucurii, satisfacții, crează buna dispoziție, favorizează dezvoltarea copiilor din punct de vedere fizic și
psihic.
Prin organizarea serbărilor, cultivăm și dezvoltăm copiilor dragostea pentru artă și pentru frumos.
Mai sus am enumerat doar câteva din acțiunile extracurriculare care contribuie din plin la educarea
copiilor. Viitorul omenirii depinde de modul în care copilul este pregătit azi pentru o viață socială de mâine,
o viață individuală și colectivă care să se potrivească idealurilor sale.
În concluzie, se poate afirma că prin toate activitățile pe care le realizăm, atât școlare cât și
extrașcolare, urmărim conștientizarea copiilor: să deosebească binele de rău, să fie corecți dar și toleranți
atât cu ei cât și cu cei din jur. De la simple cunoștințe și fapte de viață să-i determinăm să aibă atitudini
personale participative, să-i învățăm că nu pot să trăiască singuri, ci numai împreună cu ceilalți; iar
activitățile extrașcolare ne învață, printre altele, norme și reguli de conviețuire socială.
Bibliografie:
• Cernea, Maria, "Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de
învăţământ” “ Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000", Ed. Discipol, Bucureşti;
• Crăciunescu, Nedelea, "Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului
primar” “Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000", Ed. Discipol, Bucureşti;
• D. Ionescu, R. Popescu, „Activităţi extraşcolare în ruralul românesc. Dezvoltarea de competenţe
• Ionescu M.; Chiş V. – Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire
• Lazăr V., Cărăşel A., - Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Ed. Arves, Craiova, 2007.
• Ţîru C. Maria, - „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, Cluj-Napoca,2007.
481
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN
EDUCAȚIA COPIILOR
PROF. ÎNV. PREȘC: OPRIȘ LAVINIA-ANCA,

G.P.P ”ALBĂ CA ZĂPADA”, BĂILE FELIX
educaţie pentru sănătate, autodisciplină şi creşterea încrederii în sine.
Tipuri de activităţi extraşcolare
Excursiile si taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării,
Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice constituie un mijloc de a intui şi preţui
valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru.
impresii puternice şi apelează, permanent, la afectivitatea copilului.
instalată cu acest prilej. Aceste mici serbări, organizate de către cadrele didactice, le oferă elevilor răsplata
primită după muncă, şi de asemenea au un rol de motivare.
O mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii copilului o au activităţile extraşcolare care susţin
derularea unor proiecte, implicând în mod direct copilul prin personalitatea sa. Aplicată la clasă, metoda
proiectului este acceptată cu plăcere de elevi,deoarece permite munca în echipă, unde poate contribui,
potrivit înclinaţiilor individuale, la realizarea unui scop comun.
Activitățile extrașcolare amintite mai sus sunt apreciate, atâta timp cât:
- organizează într-o manieră plăcută şi relaxantă timpul liber al copiilor, contribuind la optimizarea
procesului de învățământ;
- participarea este liber consimţită, necondiţionată, constituind un suport puternic pentru o activitate
susținută:
-au un efect pozitiv pentru munca desfășurată în grup:
- urmăresc lărgirea şi adâncirea influenţelor exercitate în procesul de învăţământ;
-ajută la dezvoltarea armonioasă a copiilor.
Potenţialul larg al activităţilor extrașcolare este generator de căutări şi soluţii
variate. Succesul este garantat dacă ai încredere în bucuria, imaginația copiilor și îi lași pe ei să te
482
Bibliografie:
* www.studocu.com
483
CONTRIBUŢIA ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE
LA DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII ELEVILOR
PROF. OPRIȚA MÂNDRUȚ ALINA-MIHAELA,

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 19,
DROBETA TURNU SEVERIN, MEHEDINȚI
Şcoala este ca o lume fermecată, plină de basm şi feerie, este lăcaşul unde se pun
bazele,,clădirii’’fizice şi spirituale a ,,puiului de om’’.Doar ,,zâna’’,modelatoarea de suflete şi minţi, ştie,cu
mult tact şi răbdare, să- i treacă pragul palatului fermecat pentru a îmbrăca haina plină de vrajă şi mister a
basmului, a jocului,a cântecului şi a poeziei. Pedagogul american Bruner (1970) consideră că „oricărui
copil, la orice stadiu de dezvoltare i se poate preda cu succes, într-o formă intelectuală adecvată, orice
temă”, dacă se folosesc metode şi procedee adecvate stadiului respectiv de dezvoltare, dacă materia este
prezentată „într-o formă mai simplă, astfel încât copilul să poată progresa cu mai multă uşurinţă şi mai
temeinic spre o deplină stăpânire a cunoştinţelor”.
natură.
de natură, faţă de om şi realizările sale. În urma plimbărilor, a excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai
multă creativitate şi sensibilitate, imaginea realităţii, în cadrul activităţilor de desen şi modelaj, iar
materialele pe care le culeg, sunt folosite în activităţile practice, în jocurile de creaţie.
484
Activitatea în afara clasei şi cea extraşcolară trebuie să cuprindă masa de copii.
Bibliografie :
curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom, Bucureşti, 2002, pg.87;
* Crăciunescu, Nedelea, Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar,
în“Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti; Surse on-line:
485
OANCEA COSMINA
ȘCOALA GIMNAZIALA: „MIRON NEAGU”
SIGHIȘOARA, JUD. MUREȘ
03.04.2020
În condițiile actuale, procesul dezvoltării tinerei generaţii nu poate fi redus numai la activitatea
instructiv-educativă care se desfăşoară în cadrul lecţiilor. Astfel se folosesc și alte forme de activitate:
concursurile şcolare, vizitele la muzee, audițiile la concerte, excursiile, cercurile organizate la diferite
obiecte, etc care contribuie la adâncirea cunoaşterii, la descoperirea, dezvoltarea şi valorificarea intereselor
şi pasiunilor, stimulează creativitatea, imaginația, oferă cadrul afirmării şi recunoaşterii performanţelor.
Totodată în plan moral, aceste activităţi contribuie la formarea şi dezvoltarea atitudinilor de respect pentru
cunoaştere, pentru cultură, valori naționale, respect pentru creatorii ei, la exersarea trăsăturilor pozitive de
voinţă şi caracter.
Activităţile şcolare se deosebesc de activităţile extraşcolare prin unele particularităţi, deosebirile
constau din punct de vedere al conţinutului, duratei, metodelor folosite şi formelor de organizare a
activităţii. Astfel datorită faptului că în cadrul activităților extrașcolare nu există un curriculum obligatoriu
dorinţele lor. În acest context, acestea devin o formă complementară de activitate – o parte componentă și
totodată importantă a educaţiei – care stimulează valori, aptitudini şi dezvoltă talentul, încurajează
competiţia, comunicarea, imaginația și asumarea de responsabilităţi.
În funcție de de interesele cognitive ale elevilor şi de dorinţele lor, întreaga activitate în afara clasei
are un conţinut foarte variat. Totodată, între activitatea desfăşurată de către elevi în cadrul lecţiilor şi
activitatea desfăşurată în afara clasei şi a şcolii, există unele deosebiri ale conţinuturilor şi ale formelor de
organizare cum ar fi: flexibilitatea și varietatea conținutului/ curriculumul disciplinei și volumul lecțiilor;
alegerea activitățiilor potrivite în funcție de înclinațiile și interesele elevului/ programa școlară;
manifestarea spiritului de independenţă şi a iniţiativei elevilor/ redarea cunoștiințelor acumulate; legătura
activităţii extraşcolare cu practica, aplicarea cunoştinţelor în cadrul activităţilor extraşcolare duce și la o
dezvoltare a aptitudinilor elevilor; evaluarea activitățiilor extrașcolare are de asemenea o cu totul altă formă
comparativ cu calificativele, notele din sistemul educațional.
Astfel luând în considerare că activităţile extraşcolare au cel mai larg caracter interdisciplinar,
acestea se pot desfășura în diferite forme: spectacole cultural-artistice, vizionări de filme, excursii, drumeţii,
vizite, tabere şcolare, competiţii sportive, cercuri de creaţie, concursuri, care prin specificul lor, imprimă
copilului un anumit comportament, o ţinută adecvată situaţiei, un spirit de echipă, declanşând anumite
sentimente. Astfel prin participarea la aceste activități elevii îşi însuşesc cunoştinţe în domeniul ştiinţei,
tehnicii, literaturii și artei. Dar să nu uităm că aceste conținuturi asigură formarea și dezvoltarea complexă
a personalității elevului în plan moral, intelectual, estetic și nu în ultimul rând cel fizic. Acestea sunt de fapt
niște forme ale educației care se regăsesc în aceste activități extrașcolare într-o formă mai accesibilă elevilor
astfel încăt binele moral, adevărul și utilitatea științei, frumosul din artă, natrură, societate, sănătatea fizică
și psihică devin niște trăsături caracteristice ale finalităților educaționale necesare omului în societatea
actuală și viitoare.
Putem spune că este important ca elevii să fie antrenați în desfășurarea, inițierea și organizarea
activităților extrașcolare datoriră faptului că acestea generează relații de prietenie și ajutor reciproc, educă
simțul resposabilității abordând o atitudine justă față de scopurile urmărite, dezvoltă spiritul de echipă, o
serie de procese psiho-intelectuale –voință, gândire, stăpânire de sine, memorie, disciplină în muncă,
imaginație, atentție, răbdare, ambiție și nu în ultimul rând rezistență fizică la efort prelungit.
Acestea reprezintă principalele efecte pozitive pe care le au activitățile extrașcolare asupra formării
unor personalități complete și complexe a elevilor. Educația formală desfășurată în unitățile de învățământ
pe bază de curriculum național și educația informală, extrașcolară, au împreună, într-o relație de
complementaritate, un rol important atât în transmiterea cunoștințelor cât și în formarea competențelor
intelectuale, a atitudinilor și comportamentelor necesare tinerilor într-o societate democratică.
486
IMPACTUL ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE ÎN DEZVOLTAREA
PERSONALITĂŢII ELEVILOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR
PROF. ÎNV. PRIMAR, OANŢĂ LAURENŢIU,

LICEUL TEHNOLOGIC PIATRA OLT

pentru viață.
activitate.
Excursiile școlare au contribuit la îmbogățirea cunoștințelor copiilor despre frumusețile țării,
respectul pentru frumusețile naturii, artă și cultură.
animalelor, dar au încurajat şi exprimarea liberă a copiilor în afara clasei. Ei pot reprezenta cu mai multă
creativitate realitatea atunci când desenează, modelează sau au de alcătuit scurte texte.
organizat la nivel de şcoală concursuri de matematică, de limba română, de creaţii artistice, de desen, de
educaţie rutieră, între clase paralele, dar am participat şi la concursuri județene de creatii plastice,unde am
obținut multe premii .De asemenea un impact foarte mare in rândul elevilor
Desfășurarea activităților școlare căt și a celor extrașcolare, duc la dezvoltarea gândirii critice, la
stimularea implicării viitorilor adolescenți/tineri în luarea deciziilor, în asumarea responsabilităților sociale,
astfel realizându-se o legatură între latura cognitivă și cea comportamentală.
stimulând astfel inventivitatea şi creativitatea elevilor.
487
Siteografie
https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/impactul-activitatilor-extracurriculare-in-dezvoltarea-personalitatii-
elevilor-din-invatamantul-primar--167901.html
488
ROLUL SI IMPORTANTA ACTIVITATILOR EXTRASCOLARE
PROF. INV. PRESC., OANTA LIVIA NICOLETA,

G.P.P. NR. 2 SLATINA, OLT
Procesul educational din gradinita presupune si forme de munca didactica complementară
activitaţiilor obligatorii. Acestea sunt activităţi desfăşurate în gradiniţă în afara activitaţiilor obligatorii sau
activitaţi desfăşurate în afara gradiniţei. Ele sunt activităţi extracurriculare şi se desfaşoară sub
îndrumarea atentă a educatoarelor. Astfel, fără a nega importanţa educaţiei de tip curricular, devine tot mai
evident faptul că educaţia extracurrriculară, adică cea realizată dincolo de procesul de învăţământ, îşi are
rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii tinerilor.
copiilor.
televizor, calculator şi internet, care nu fac altceva decât să contribuie la transformarea copiilor noştri în
nişte persoane incapabile de a se controla comportamental, emoţional şi mai presus de toate slabi dezvoltaţi
intelectual. Se ştie că începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumuleaza o serie de cunoştinte
Activităţile de acest gen cu o deosebită influenţă formativă, au la bază toate formele de actiuni
turistice: plimbari, excursii, tabere. În cadrul activităţilor organizate în mijlocul naturii, al vieţii sociale,
istorice. Fiind axate în principal pe viaţa în aer liber, în cadrul actiunilor turistice, preşcolarii îţi pot forma
sentimentul de respect şi dragoste faţă de natură, fata de om şi realizarile sale. În urma plimbărilor, a
excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai multă creativitate şi sensibilitate, imaginea realitatii, în cadrul
activităţilor de desen şi modelaj, iar materialele pe care le culeg ,sunt folosite în activitatile practice, în
jocurile de creatie. Plimbarile prin parc, toamna, frunzele ruginii ,stolurile de pasari care se pregateau de
plecare,frumusetea deosebita a acestui anotimp le va rămâne în suflet celor mici, creându-le emotii estetice.
La vârsta preşcolară, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arată sau li se spune în legatură cu
mediul, fiind dispuşi să acţioneze în acest sens .Ca educatoare, trebuie să oferim în mod gradat, în acord cu
mediului înconjurator: curăţarea parcului,, a mediului de joacă, ocrotirea unor animale .
489
BIBLIOGRAFIE:
Bucureşti, 2007
5. www. didactic. ro
490
PROFESOR INVATAMANT PRIMAR OLARU NICOLIȚA
învățământ.
etc.);
celorlalți.
participanți.
491
nu numai.
(Maria Montessori)
Bibliografie:
492
ROLUL SERBĂRILOR ȘCOLARE ÎN EDUCAREA MICILOR ȘCOLARI
PROF.ÎNV.PRIMAR, OLENIC SILVIA-CĂTĂLINA,

LICEUL ”DEMOSTENE BOTEZ” TRUȘEȘTI
Indiferent de tipul de personalitate, de nivelul de dezvoltare psihică, omul se raportează la frumos, la

artă, într-un mod particular, prin procese funcţionale complexe. Exprimarea artistică activează resursele
intelectuale, motivaţional-volitive şi afective ale individului, aducându-l, în anumite condiţii, într-o stare
de armonie cu sinele şi cu lumea exterioară.
Serbarea şcolară reprezintă un eveniment mai mult sau mai puţin aşteptat, menit să evidenţieze într-
o formă estetică achiziţiile acumulate de copii pentru dezvoltarea creativităţii.
În procesul de învăţare, multe sunt momentele de satisfacţie si bucurie pe care le trăiesc cei implicaţi,
dar maxima încărcătură emoţională se dezvoltă în timpul serbărilor școlare.
Importanţa unor asemenea festivităţi este deosebită, pentru că ele lărgesc orizontul spiritual al elevilor
si contribuie la acumularea de noi cunostinte, îmbogățesc si remontează viaţa afectivă, stimulând
sentimente nebănuite sau dezvoltând pe cele slab manifestate anterior. De asemenea, contribuie la
dezvoltarea simțului de răspundere, prin dorința de reușită, favorizează concentrarea atenţiei pe parcursul
desfășurării programului, iar prezența spectatorilor (părinţi, bunici, cadre didactice) trezește în copil energia
de a învinge timiditatea, stimulează independenţa de acţiune. Pentru ca elevii să-și motiveze participarea la
această aleasă activitate, este foarte importantă atmosfera realizată în timpul repetiţiilor, caracterizată prin
buna dispoziţie,dar și prin seriozitate.Tot pentru a spori șansa de reusită a serbărilor, trebuie să se apeleze
la talentul de recitator al unora, la calitatile sportive,de ritm și grație ale altora, la înclinațiile muzicale, la
destoinicia pentru lucrul practice al celorlalți pentru realizarea costumelor, decorurilor,armonizând talentele
si apreciindu-le în egală măsură.
Este recomandabil ca repertoriul serbărilor să aibă conținut accesibil vârstei elevilor și să cuprindă
diverse forme de manifestare artistică, într-o concepție echilibrată.Versul, muzica vocală,cea instrumentală,
gimnastica ritmică, scenetele scurte, pline de haz, armonios îmbinate, asigură varietatea si dinamismul
spectacolului.Toate aceste activități au rol formativ, dar ele își ating scopul numai în măsura antrenării
elevilor la realizarea lor, punând în valoare capacitățile intelectuale, afective,estetice si fizice ale copiilor.
Micii artiști trebuie încurajați, stimulați pentru a realiza buna dispoziție și participarea cu interes de-a lungul
pregătirii și desfășurării spectacolului.
Serbările copilăriei, momente de maximă bucurie, atât pentru copii, cât și pentru părinți, întaresc și
fortifică sufletele viitorilor adulți. Toate acestea aduc lumină în suflete,dau aripi imaginației,entuziasmului
și stimulează gândirea creatoare. În măsura posibilităților, în cadrul serbărilor școlare este bine să fie
prezentate si creații artistice originale, create de elevi sau de cadrul didactic, adaptate evenimentelor și
conditiilor locale.
Serbările au o importanță deosebită pentru educația estetică a elevilor. Înțelegând și memorând
poezii, texte ale scenetelor, cântece, se dezvoltă gandirea, limbajul si memoria școlarilor. Această activitate
de învățare este condiționată de dezvoltarea atentiei.
De asemenea, copilului i se cere un efort de atenție și pentru a respecta momentul în care trebuie să
intre în scenă pentru a-și pune de acord acțiunile proprii cu cele ale colectivului. Interpretarea rolurilor cere
din partea copilului imaginație creatoare, pentru a reda veridic, convingător personajul pe care îl reprezintă.
Serbările aduc un aport însemnat în educația copiilor. Dansurile, cântecele și costumele naționale le
dezvoltă acestora dragostea față de arta populară, față de poporul care a creat-o. Serbările contribuie, de
asemenea, și la închegarea colectivului. Copiii se pregătesc împreună și depun eforturi susținute pentru
reaslizarea unui scop comun: reușita serbării. Încordarea gradată din perioada de pregătire a serbării
culminează în ziua desfășurării ei, când tensiunea afectivă a grupului de copii ajunge la maximum. Astfel,
pregătirea și participarea la serbări, ca acțiuni colective, obișnuiesc copilul să trăiască în colectiv și să se
simtă atașat de el.
Serbările școlare sunt un izvor de bucurii și satisfacții. Ele creează copiilor o stare de dispoziție,
favorabilă atât dezvoltării fizice, cât și dezvoltării psihice. În efortul depus pentru pregătirea și desfășurarea
unei serbări se formează voința copiilor. Prin acest efort se conturează o serie de calități morale prețioase,
ca persevereața și spiritul de independență, dar și de colaborare și cooperare pentru un scop comun.
493
Copilul se deprinde, de asemenea, să-și stăpânească emoțiile provocate de prezența unui public
numeros si necunoscut. Treptat, unii elevi se debarasează de timiditate si devin mai curajoși, mai îndrăzneți.
În cadrul organizat și vesel al serbării, se formează optimismul, încrederea în forțele proprii. Serbările
au de asemenea, rolul de a verifica ceea ce copilul și-a însușit într-o anumită perioadă de timp, de a-l pune
în situația să aplice în practică ceea ce a învățat. Intonând cântece, recitând poezii, interpretând roluri într-
o scenetă, elevii își formează și-și perfecționează o serie de deprinderi artistice. La rândul lor, aceste
deprinderi stau la baza dezvoltării dragostei de frumos, a gustului estetic si a aptitudinilor artistice.
În acțiunea de familiarizare a copilului cu arta, serbările contribuie la stabilirea unei legături între
cunoașterea artei și practicarea ei.
Din varietatea serbărilor organizate în școală, cele mai tipice sunt: serbările ocazionale, serbările
prilejuite de marile aniversări și serbarea pomului de iarnă. În general, serbările ocazionale se organizează
pentru sărbătorirea diferitelor evenimente importante din viața copiilor sau a scolii (8 martie,1 iunie). Din
această categorie fac parte: serbările pentru aniversarea școlii, pentru sărbătorirea copiilor care împlinesc o
anumită vârstă, serbări de sfârșit de an, serbări de bun rămas. Asemenea serbări leagă mai puternic pe copil
de viața școlii scoțînd in evidență frumusețea vieții în colectiv. Serbările prilejuite de marile aniversari au,
prin conținutul lor, un caracter mai complex. Cu ocazia acestor serbări, invățătorul familiarizează pe copii
cu cele mai importante evenimente din viața oamenilor din lumea întreagă (Ziua Pământului, Ziua Europei)
Într-o serbare şcolară pot fi valorificate toate achiziţiile dobândite de elevi de-a lungul unui semestru
sau an şcolar, conferind evenimentului artistic un caracter educativ si creator.
Orice serbare şcolară este o sărbătoare, atât pentru copii cât şi pentru cadrele didactice şi, nu în
ultimul rând, pentru părinţii copiilor. Pregătirea unei serbări este un excelent prilej de a pune în valoare
imaginaţia şi creativitatea fiecăruia – copil sau cadru didactic.
De ce organizăm serbări? Verificăm astfel, de câteva ori pe an, dacă elevii şi-au însuşit informaţiile
transmise la scoală şi le dăm posibilitatea de a aplica învăţătura din clasă. Cântând, dansând, recitând,
interpretând un rol dintr-o scenetă, şcolarul îşi perfecţionează deprinderile artistice. Acestea îl vor ajuta să-
şi dezvolte gustul, dragostea de frumos, aptitudinile pentru arte. Reusita unei serbări contribuie la stabilirea
unei legături între cunoaşterea artei şi practicarea ei.
Bibliografie:
• Nicola I. – Pedagogie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1994
• Revista Învățământ primar,nr.2-3/2004,Editura Miniped
• Revista Învățământ primar,nr.2-3/2001,Editura Discipol
494
PROF. FINICA OLTEAN

COL. TEHNIC VICTOR UNGUREANU, CÂMPIA TURZII
După cum se ştie, activităţile extraşcolare reprezintă acele activităţi educative de orientare şcolara şi
profesională, culturale, artistice, sportive, recreative etc., organizate pentru elevi, de regulă în afara unităţii
şcolare de învăţământ şi în afara orarului şcolar. La aceste activităţi extraşcolare, participarea elevilor este
benevolă, în funcţie de specificul activităţilor, de selecţia făcută de organizator etc.
S-a dovedit de cele mai multe ori faptul că aceste activităţi extraşcolare/extracurriculare funcţionează,
în general, cu rol de ,,curriculum suplimentar”, astfel că, ele reprezintă de cele mai multe ori o oportunitate
de contextualizare a învăţării.
In ultimii ani, relaţia dintre educaţia formală si cea nonformală s-a aflat din ce în ce mai mult în atenţia
politicilor naţionale şi europene în acest domeniu. În şcoala contemporana, eficienta educaţiei depinde de
gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte
să pună bazele formarii personalităţii copiilor. In acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe
copii sub aspect psihointelectual, fizic şi socioactiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială. Astfel,
complexitatea finalităţilor educaţionale impune îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare.
Educaţia şcolara înseamnă aşadar, educaţia de dincolo de procesul de învăţământ, deoarece, ea nu
intră în domeniul curriculumului oficial, dar are finalităţi menite să susţină în mod direct dezvoltarea
competenţelor promovate prin programele şcolare. Totodată, activităţile extraşcolare au caracter
complementar activităţilor de învăţare realizate în clasă şi, urmăresc lărgirea şi adâncirea informaţiei,
cultivând totodată interesul copilului pentru diferite domenii de cunoaştere.
In altă ordine de idei, activităţile extraşcolare sunt activităţile care intră în sfera educaţiei nonformale
la care, aşa cum am afirmat mai-sus, pot participa elevii în afara programului şcolii, iar scopurile acestora
sunt variate: interacţiune socială, leadership, educaţie pentru sănătate şi recreere autodisciplinară şi creştere
a încrederii în sine. Astfel, prin toate aceste activităţi, copilul are libertatea de sa se mişca liber, sa se
exprime, sa facă lucruri care ii plac.
In timp, a apărut o mare varietate a activităţilor, iar tipologia lor a crescut foarte mult. Astăzi, copiii
pot opta pentru:excursii si vizite la muzee,vizionarea de film sau piese de teatru, vizite la instituţii publice,
excursii la obiective de interes ştiinţific sau comunitar, serbări şcolare, vizite la alte unităţi de învăţământ
şi alte activităţi artistice, sportive, literare, activităţi ce vizează protecţia mediului etc. Pentru ca aceste
activităţi extraşcolare sa aibă un succes garantat, este imperios necesar ca ele sa coreleze o serie de factori,
cum ar fi :atractivitatea temei abordate,buna coordonare a activităţilor, implicarea a cât mai multor elevi ai
şcolii şi comunităţii cu experienţe relevante pentru activitatea desfăşurată.
De altfel, şcoala contemporană se confrunta cu o multitudine de provocări. De pilda, una dintre
acestea se referă la faptul ca oferta scolii trebuie diversificata în aşa fel încât să răspundă nevoilor de
cunoaştere ale copiilor. In acest context, activităţile extraşcolare capătă o importanţă din ce în ce mai mare.
Unii specialişti (profesori, sociologi, psihologi etc) subliniază rolul acestora în planul dezvoltării personale
a elevilor, în construirea unui climat şcolar prietenos, în creşterea participării la cursuri, în planul socializării
etc. De cele mai multe ori, aceste activităţi contribuie totodată la descoperirea aptitudinilor elevilor in
diverse domenii precum: ştiinţa, arta, literatura,tehnica etc.
Astăzi, şcoala româneasca se deschide către acest tip de activităţi care vin ca o completare a
curriculumului oficial, cu ceva nou, cu ceva care sa-i inspire pe elevi, care lasă şcoala să iasă din banalele
lecţii şi să-i lase pe elevi sa trăiască aceasta bucurie de a experimenta, de a învăţa lucruri noi, dincolo de
contextul şcolar. Lumea în care se nasc copiii de astăzi este una complexă într-o permanentă schimbare, iar
aceştia trebuie sa fie pregătiţi să înţeleagă şi să accepte provocările vieţii în mod practic, creativ, inovator,
independent etc.
Aşadar, prin participarea la astfel de activităţi extraşcolare/extracurriculare, tinerii se formează ca
viitori oameni de care societatea contemporana are atâta nevoie.
495
PROFESORI: FUCIU DIANA SI OLTEANU ALINA

CENTRUL SCOLAR PENTRU EDUCATIE INCLUZIVA BRASOV
Educatia reprezinta arta dezvoltarii unei fiinte umane inca din primii ani de viata. Aceasta infloreste
pe zi ce trece si devine miraculoasa in momentul in care toata energia benefica ia forma dorita, cea a
succesului. Dreptul la educatie este unul dintre cele primordiale, copiii bucurandu-se de avantajele acestuia
in fiecare zi prin participarea la orele de curs si la diferite activitati efectuate cu ajutorul cadrelor didactice.
Educatia poate fi formala sau informala, orice experienta avand un rol formative asupra modului in
care copilul crede, simte sau actioneaza. De asemenea, dincolo de zilele in care totul este o rutina si elevii
participa la ore, activitatile extrascolare sunt mereu asteptate cu sufletul la gura de catre copii. Acestia sunt
interesati de latura flexibila si destinsa care propune dezvoltarea unui nou orizont. Cadrele didactice
pregatesc cu mare interes activtati interactive care ajuta la dezvoltarea copiilor, precum: excursii cu rol
informativ si educativ, discutii pe baza unor discipline, prezenta anumitor ONG-uri care ofera suport
psihologic copiilor, practicand joculete interactive sau interactionand direct cu elevii. De pilda, vizita
muzeelor si locurilor culturale indruma copilul spre traditionalism, invatand sa aprecieze si sa valorifice
patria sa nemuritoare; desenul si arta coloreaza viziunea despre lume si aduce fericirea imbinata cu
dragostea in sufletul copilului, muzica il inalta spre cumile sucesului, acolo unde toate vibratiile sunt
maxime si neobosite spre a reda veselia; sportul ajuta fizicul sa se imbunatateasca si gandirea copilului
devine mai limpede. Activitatile de acest gen au un deosebit impact, avand la baza un adevarat sistem
informativ. Este importanta desfasurarea acestora intr-o lume in care tehnologia domina si copiii uita de
stapanirea emotiilor si a comportamentului neadecvat in societate.
Totodata, este bine de stiut faptul ca pentru aceste tipui de activitati, profesorul, trebuie sa fie pregatit
si sa acorde timpul necesar proprii instruiri pentru a inspira elevului dorinta de a imbina utilul cu placutul.
Astfel, educatia primeaza si intr-un mod echilibrat, activitatile recreative si extrascolare sunt bine puse la
punct in conformitate cu nevoile elevului.
Mai mult de atat, dupa terminarea gimnaziului si al liceului, timp in care activitatile extrascolare au
fost implinite si urmate atat de cadru didactic, cat si de elev, acesta, are un mod imbunatatit, o versiune mai
buna a propriei persoane. Elevii invata cum sa isi gestioneze timpul, sa fie mai organizati si nu in ultimul
rand, invata sa comunice mai usor si sa se integreze in diferite medii. Aceste lucruri dobandite, ajuta la
reducerea riscului de anxietate si ajuta copilul sa aiba un viitor mai bun datorita cunostiintelor acumulate
din diferite domenii.
Activitatile extrascolare ocupa un loc important in ansamblul eduational. Participand la acest tip de
activitati, elevii se orienteaza spre o noua cunoastre culturala, aprofundand nivelul intelectual. Acestea
contribuie la educarea morala, estetica elevilor, disciplinandu-le actiunile si extinzandu-le orizontul cultural
artistic.
Urmand toate aceste tipuri de activitati ilustrate mai sus si imbinandu-le cu arta frumosului, se poate
realiza un intreg care sa cuprinda activitati extrascolare care mentin un echilibru intre latura ludica a unui
copil si cea educationala.
496
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE
OLTEANU MARIANA LUMINIȚA

SC. GIMN. ”CONSTANTIN IVANESCU”,
POȘTA CALNAU, BUZAU
“ Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi
”Învăţămîntul extracurricular se realizează în afara programului şi activităţii şcolare prin activităţi

complementare procesului educaţional desfăşurat în instituţiile de învăţămînt şi are menirea să dezvolte
potenţialul cognitiv, afectiv şi acţional al copiilor, să răspundă intereselor şi opţiunilor acestora pentru
timpul liber”.
Activitatea extracurriculară este segmentul de educaţie, care asigură în mare parte transferul de
cunoştinţe, acumulate de către elevi în cadrul programului standard de ore obligatorii (curriculum formal)
în practică. Oferă elevului șansa de a implementa în practică cunoştinţele teoretice acumulate.
Învăţămantul extracurricular se realizează, în grup sau individual, în instituții școlare, în instituţii
extraşcolare de stat şi private (centre, palate, case de creaţie, cluburi de creaţie tehnico-ştiinţifice, centre ale
tinerilor turişti, şcoli sportive, de agrement etc.), în baza unor activităţi educative specifice, de către cadrele
didactice în colaborare cu familia, unităţile socio-culturale, mass-media, organizaţii de copii şi tineret etc.
Accesul la activităţile realizate de instituţiile extraşcolare de stat este liber şi gratuit pentru toţi
solicitanţii cu vîrsta între 5-18 ani, cu excepţia şcolilor sportive, indiferent de gen, rasă, origine, etnică,
confesiune, oferindu-le tuturor, posibilități egale pentru dezvoltarea personalității în funcție de
particularitățile individuale și autodeterminare în sfera timpului liber.
Beneficiile activităților extrașcolare:
 Activităţile extracurriculare îi formează şi le oferă copiilor ocazia de a avea propria părere şi de a
căpăta mai multe abilităţi de învăţare.”
 „Activităţile extrașcolare se desfăşoară într-o atmosferă nonformală, ceea ce contribuie la încheierea
învăţării formale.
 Activităţile extracurriculare îi ajută pe copii să-şi exprime emoţiile, să cunoască lucruri noi şi
totodată să se simtă importanţi pentru societate.
 Cursurile suplimentare reprezintă o oportunitate de a descoperi pentru sine acele activități care nu
sunt incluse în programul școlar sau li se acordă prea puțină atenție în conformitate cu curriculumul de
studii
 Varietatea de activitate poate fi chiar cea mai bună metodă de odihnă și relaxare și dacă ne gândim
la faptul că odihna de acasă se rezumă la vizionarea televizorului sau jocurilor computerizate.
 În centrele de artă, copilul beneficiază de un cerc suplimentar de comunicare.
 Frecventând aceste cursuri, copilul capătă mai mulți prieteni, întrucît, interesele comune îi apropie.
 Înscrierea copilului la cursuri este o modalitate de a-i spori gradul de autoapreciere.
 Dacă la școală copilul nu strălucește cu note mari și se simte mai rău decât alții, cursurile de la care
primește satisfacție, cu siguranță, vor avea efect. Aici nu există note, fiecare își poate da frâu liber fanteziei
și poate fi mai bun.
 Unii din ei se afirmă nu doar în cadrul centrului, dar şi la nivel republican şi internaţional.
 E foarte bine când copilul poate să-şi aleagă singur ocupaţia, dar şi mai bine când intervin şi părinţii.
 Activităţile extracurriculare le lărgesc orizontul de cunoştinţe şi le cultivă copiilor anumite valori.
 Dacă copilul are ocazia să facă ceea ce îi place, el creşte intelectual şi moral.
Urmărind formarea şi dezvoltarea abilităţilor creative pro-active ale copilului, în baza aptitudinilor
personale individuale, duce spre crearea perspectivelor de educare armonioasă a elevului, fapt care dezvoltă
497
şi formează cultura generală a fiecărui individ în parte şi trecerea de la nivelul mediu de educaţie la
performanţa de acumulare a inteligenţei personale şi, deci, la formarea personalităţii de succes.
Concluzii:
Activitățile extraccurriculare:
 Completează
 Îmbogățesc
 Aprofundează
 Fixează cunoștințele
 Conduc la performanță
 Educă voința
 Stimulează creativitatea
 Vin în întâmpinarea calităților individuale
498
EDUCAȚIONAL
PROF. ÎNV. PRIMAR ONCIOIU VIORICA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,CAROL AL II-LEA’’-DIOȘTI, DOLJ
În orice domeniu de activitate este necesară cunoaşterea proprietăţilor materialului de prelucrat, pentru a utiliza
uneltele cele mai potrivite şi tehnologia adecvată.Această cerinţă se impune cu atât mai mult în domeniul
educaţiei,unde se modelează ,,materialul’’ uman,care are o multitudine diversă de variante comportamentale ce cu
greu pot fi prevăzute,unele fiind chiar imprevizibile.
Necesităţile curente ale activităţii instruciv-educative impun cerinţa de a cunoaşte cât mai bine personalitatea
fiinţei umane pe care o prelucăm,pentru a găsi mijloacele şi srategiile cele mai eficiente.Studierea şi cunoaşterea
personalităţii celor care intră sub incidenţa educaţiei se impune şi pentru depistarea cât mai timpurie a copiilor dotaţi
şi supradotaţi şi pentru dirijarea educării şi instruirii lor.
Cunoaşterea potenţelor individuale ale copilului trebuie pusă astăzi în termeni noi ,mult mai largi,mai bogaţi
şi mai diverşi,pentru a depăşi încadrarea trăsăturilor personalităţii în tipare preconcepute .
valoric comun al umanităţii. Un curriculum unitar nu mai poate răspunde singur diversităţii umane, iar dezideratul
educaţiei permanente tinde să devină o realitate de necontestat.
extracurrriculară, adică cea realizată dincolo de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea
personalităţii tinerilor. În grădiniţa contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul
pentru participarea la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii copiilor.
În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic şi socioafectiv,
Complexitatea finalităţilor educaţionale impune îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare, iar
parteneriatul educaţional, ca set de intervenţie complementară, apare ca o necesitate.
Ştefan M. precizează că oricât ar fi de importantă educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ,
ea nu epuizează sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului. Rămâne cadrul larg al timpului liber al
copilului, în care viaţa capătă alte aspecte decât cele din procesul de învăţare şcolară. În acest cadru, numeroşi alţi
factori acţionează, pozitiv sau nu, asupra dezvoltării copiilor.
După o binecunoscută clasificare UNESCO, educaţia extracurriculară, adică educaţia de dincolo de procesul
de învăţământ, apare sub două aspecte principale: educaţia informală – reprezintă influenţa incidentală a mediului
social transmisă prin situaţiile vieţii de zi cu zi - şi educaţia non-formală, care se realizează fie în sistemul de
învăţământ, fie în cadrul unor organizaţii cu caracter educativ.
Activităţile extracurriculare organizate au conţinut cultural, artistic, spiritual, ştiinţific, tehnico-aplicativ,
sportiv sau sunt simple activităţi de joc sau de participare la viaţa şi activitatea comunităţii locale.
Bibliografie:
 Cernea, Maria, „Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de
 Crăciunescu, Nedelea, „Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar”,
 Ionescu, M., Chiş, V., „Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
 Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, „Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în
499
ANTIOXIDANŢII ŞI ROLUL ACESTORA
PROF. ONEA CRISTINA

LICEUL TEHNOLOGIC GHEORGHE MIRON COSTIN CONSTANȚA
Diverşi factori din mediul înconjurător, precum radiaţiile, poluarea atmosferică, fumul de ţigară,
alcoolul, anumite medicamente sau alimente şi expunerea excesivă la soare determină formarea radicalilor
liberi în organism.
Stresul fizic şi psihic influenţează formarea radicalilor liberi, care devin dăunători atunci când se
găsesc în cantităţi prea mari în organism. În acel moment, sistemul imunitar nu mai poate menţine echilibrul
radicalilor liberi şi apare afectarea celulară. Consecinţele sunt:
• Afecţiuni cardiace sau ale vaselor de sânge;
• Scăderea imunităţii organismului;
• Accelerarea procesului de îmbătrânire;
• Apariţia cataractei şi creşterea posibilităţii de apariţie a cancerului.
Organismul uman are un sistem de apărare natural bazat pe antioxidanţi, care protejează corpul
împotriva radicalilor liberi. Potrivit medicilor nutriţionişti, corpul dispune de un sistem propriu de eliminare
a radicalilor, care poate fi fortificat printr-un regim alimentar sănătos şi echilibrat.
Antioxidanţii sunt un grup de compuşi produşi de organism, care apar în mod natural în anumite
alimente. Ei „lucrează” împreună în organism pentru a menţine sănătatea şi vigoarea şi ne protejează de
radicalii liberi care pot distruge celulele şi ţesuturile sănătoase.
Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Tufts, din Statele Unite ale Americii, au alcătuit un top al celor
mai bogate alimente în antioxidanţi. Specialiştii au analizat aceste alimente şi au observat că prunele, atât
cele proaspete, cât şi cele uscate, sunt pe primul loc în ceea ce priveşte nivelul ridicat de antioxidanţi. Cel
mult 100 de grame de prune semiuscate acoperă 33% din raţia de fibre şi 20% din cea de fier, susţin
nutriţioniştii.
Afinele sunt şi ele trecute pe lista alimentelor bogate în antioxidanţi. La fel ca celelalte fructe de
pădure, afinele ajută la combaterea substanţelor poluante din fumul de ţigară, alimente rafinate şi carne
arsă.
Potrivit experţilor, strugurii mâncaţi în stare naturală sunt mai eficienţi asupra sănătăţii organismului
decât consumaţi sub formă lichidă - ca vin ori must. Mai mult, deşi au un conţinut ridicat de zahăr, aceştia
au un indice glicemic scăzut. Mineralele din struguri, precum potasiul, calciul, magneziul şi zincul, au efect
protector împotriva bolilor cardiovasculare.
Dintre legume, varza, ardeiul gras şi ceapa sunt cele mai bogate în antioxidanţi. Astfel, varza conţine
o multitudine de vitamine şi minerale: fier, sulf, potasiu, sodiu, iod, siliciu, vitaminele A, B1, B2, C, U şi
are puţine calorii. Ardeiul gras este bogat în vitamina C, iar persoanele care mănâncă regulat prezintă un
risc scăzut de a răci, deoarece acest aliment întăreşte sistemul imunitar. Ceapa este bogată în quercetină,
antioxidant care creşte capacitatea de apărare a organismului împotriva radicalilor liberi.
Vitaminele C şi E, acidul lipoic, Q10, cei mai importanţi antioxidanţi
Antioxidanţii nu lucrează separat în organism, ci există o interacţiune dinamică. Cei mai importanţi
antioxidanţi sunt: vitaminle C şi E (care nu sunt produse în organismul nostru şi trebuie obţinute din dietă),
acidul lipoic, glutationul şi coenzima Q10 (produse de organism, însă nivelul lor scade pe măsură ce
îmbătrânim). Mai există şi alte substanţe care nu intră în categoria antioxidanţilor, dar care sporesc prin
acţiunea lor eficienţa acestora: compuşii flavonoizi (aproximativ 50 la număr), seleniul, carotenoizii (reduc
surplusul de radicali liberi din organism).
Ce rol indeplinesc antioxidanţii?
1. Acidul lipoic este cel mai puternic dintre antioxidanţi, funcţionând multilateral. Este unic prin
faptul că măreşte nivelul de glutation din celule, care contribuie la detoxifierea organismului. Acidul lipoic
este folosit pentru tratarea complicaţiilor diabetului zaharat. De asemenea, reduce riscul apariţiei
accidentelor vasculare cerebrale, bolilor cardiace, cataractei, cancerului şi protejează ficatul de diverse
acţiuni toxice. Acidul lipoic se sintetizează în organism şi este prezent în cantităţi mici în roşii, spanac şi
carne roşie;
500
2. Vitamina E este un antioxidant care încetineşte procesul de îmbătrânire, de aceea este indicată
pentru prevenirea bolii Alzheimer. Această vitamină reduce simptomele artritei şi ale altor boli inflamatorii,
scade riscul cancerului de prostată şi poate diminua creşterea celulelor de cancer la sân. Cea mai importantă
acţiune a acesteia este însă cea antiaterosclerotică, scăzând riscul de boală coronariană. La diabetici şi în
sclerodermie ameliorează peroxidarea lipidelor şi a altor factori biochimici. Vitamina E se găseşte în: ulei
de germeni de grâu (190 mg la 100 g), ulei de floarea-soarelui (55 mg la 100 g), ulei de sâmburi de struguri
şi porumb (30 mg), alune, nuci (25 mg), germeni de grâu (21 mg), legume verzi, margarină, gălbenuş, ficat,
unt, pâine neagră. Vitamina E este liposolubilă, ceea ce face să se poată deplasa şi prin porţiunile grase ale
membranei celulare, lucru inaccesibil pentru ceilalţi antioxidanţi principali;
3. Vitamina C previne cancerul prin protejarea ADN-ului de radicalii liberi, ajută în procesul de
reproducere şi creşte imunitatea, interacţionând cu antioxidanţii flavonoizi. Vitamina C este esenţială pentru
producerea colagenului din piele şi are rol în protecţia împotriva bolilor de inimă şi cataractei. Pentru un
aport adecvat de vitamina C, consumaţi zilnic unul dintre următoarele fructe, la alegere: un kiwi, o
portocală, două clementine, un grepfruit, 125 grame de căpşuni sau un pahar de suc de citrice proaspăt
stoarse;
4. Coenzima Q10 se mai numeşte „antioxidantul inimă sănătoasă”, pentru că este folosit cu succes
de peste două decenii în SUA în tratamentul şi prevenirea bolilor de inimă. Totodată, este folosită şi în
tratamentul paradontopatiilor şi poate ajuta la prevenirea bolilor Alzheimer şi Parkinson. Este sintetizată în
organism şi se găseşte în fructele de mare şi organe;
5. Glutationul este produs în organism, cu rol în restabilirea puterii antioxidante a vitaminei C.
Acesta contribuie la dezintoxicarea ficatului. Este implicat şi în depozitarea şi transportul aminoacizilor.
Glutationul poate fi asimilat din fructe, legume, carne proaspăt gătită, însă este distrus în timpul digestiei.
De aceea, singura modalitate de a creşte nivelul glutationului în organism este suplimentarea cu acid lipoic.
6. Viamina A - (sub forma provitamină – caroten). Este conţinută în morcovi, spanac, verdeaţă. Are
proprietăţi de antioxidant natural extrem de important pentru apărarea plămânilor de acţiunea nocivă a
fumului de ţigară şi smogului.
7. Vitamina B - Se găseşte în banane, verdeaţă, morcovi, măr, cartof, fiind una dintre cele mai
importante vitamine pentru apărarea organismului. Ajută la menţinerea sănătăţii membranelor mucoase ale
sistemului respirator. Asigură o barieră naturală în calea infecţiilor.
8. Seleniul - probabil cel mai important antioxidant pentru sănătatea umană, este factorul cheie al
uneia dintre cele mai importante enzime zdrobitoare de radicali liberi din organism. Se găseşte în tărâţe,
ţelina, usturoi, peşte, mazăre, dar este deseori insuficient în dieta omului modern.
Multe fructe, vegetale, cereale şi uleiuri din vegetale conţin vitamine şi minerale, având calităţi
antioxidante. Oricum, în zilele noastre atât de agitate, nu avem întotdeauna timpul şi posibilitatea să
mâncăm ceea ce ne poate asigura o sănătate bună.
Nivelul antioxidanţilor produşi în organism scade şi pe măsura înaintării în vârstă. Din această
cauză, este necesar să luăm suplimente care să conţină antioxidanţi. Este imposibil să se obţină o
cantitate optimă de antioxidanţi doar prin alimentaţie.
501
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE ÎN EDUCAȚIA COPIILOR
PROF. ÎNV. PREȘCOLAR ONEȚ MARCELA

G.P.N. ALBAC-L.T.T.M. ALBAC
Activităţile extraşcolare sunt acele activităţi planificate, organizate şi desfăşurate de educatoare în

afara sălii de grupă. An de an, pe lângă celelalte planificări calendaristice, semestriale, pe proiecte tematice,
planificăm şi aceste tipuri de activităţi extraşcolare, care, de regulă, cuprind experiențe educaționale ce se
pot realiza prin: drumeţii, vizite la muzee, la teatrul de păpuşi, la supermaket, la piaţa de legume, brutărie,
dar şi activităţi la nivel de festivaluri, concursuri, întreceri sportive, desene pe asfalt.
În toate aceste activităţi, urmărim să primeze interesul copiilor, să le putem satisface nevoile şi
motivaţiile, să le dezvoltăm bagajul de cunoştinţe, spiritul ludic, cel de interpretare, artistic, să le cultivăm
dragostea de istorie şi cultură românească şi, nu în ultimul rând, de conservare şi ocrotire a naturii.
Ştim că există şi impedimente, care de cele mai multe ori ne îngreunează maniera de desfăşurare a
acestor activităţi, cum ar fi: starea vremii, condiţiile de sănătate a preşcolarilor, găsirea unui mijloc de
transport pentru deplasarea la anumite obiective, dar şi condiţiile financiare ale familiilor, care ar fi normal
să ofere biletul pentru deplasare sau intrare la teatru, să achiziţioneze materialele şi costumele necesare
pentru activităţile artistice şi scenice.
Prin activităţile extraşcolare reuşim, de cele mai multe ori, să dezvoltăm spiritul artistic al copiilor,
cel de interacţiune şi interactivitate – copilul se simte valoros şi vrea să dea tot ce-i mai bun – la serbare
şcolară, la concursuri locale, judeţene, naţionale – doreşte să fie cunoscut şi recompensat pentru munca
depusă, cel mai adesea prin aplauze, diplome, medalii, premii, cât şi dulciuri.
Ieşirea din tiparul sălii de grupă oferă copiilor oportunitatea de a se confrunta direct cu lucruri inedite,
cu situaţii nemaintâlnite, cu locuri şi istorii doar auzite. Prin implicarea lor în vizitarea unor muzee, pot
vedea pe viu vieţuitoare (peşti, păsări, reptile), pot vedea instrumentele și locurile care definesc marile
personalități ale ţării. Le transmitem respectul faţă de valorile culturale româneşti, respectul faţă de artă şi
de frumos.
Implicându-i în programele artistice, îi punem faţă în faţă cu competiţia, cu publicul, cu ideea de a fi
cei mai buni. Sunt foarte implicaţi, au chiar emoţii puternice în timpul interpretării lor, dar totodată îşi
dezvoltă cultul scenic, idea de perfecţiune, îşi dezvoltă comunicarea, limbajul, atât verbal, cât şi nonverbal
și paraverbal.
Prin vizitarea unor centre comerciale, le formăm copiilor spiritul civic, de respect faţă de persoanele
mai în vârstă, maniera de a se comporta într-un mediu diferit de grădiniţă, unde întâlnesc oameni
necunoscuţi, unde au ocazia de a-şi achita singuri cumpărăturile, de a exersa comportamentul civilizat. Cu
această ocazie, le este cultivat respectul faţă de cei din jur, o conduită adecvată în locuri aglomerate,
capacitatea de a alege lucruri și reacții de răspuns la situații diverse.
Prin activităţi de vizitare a unei grădiniţe din mediul urban, le-am oferit prilejul de a intra în
interacţiune cu preşcolarii de la altă grupă, ocazie cu care copiii au putut face lucruri împreună (harta
României), pe care le-au putut apoi expune într-o expoziţie din oraş, au fost atraşi de diversitatea
materialelor, de maniera de lucru colaborativă cu copii pe care nu-i cunoşteau şi, mai ales, de căldura cu
care-au fost primiţi şi integraţi. Astfel de activităţi oferă copiilor posibilitatea de a compara medii, oameni
şi, mai cu seamă, de a-şi forma o opinie despre acel lucru, acea grădiniţă, acei copii – baza pentru atitudini
prosociale.
Le punem în faţă ineditul, plasându-i în locuri necunoscute, punându-i în situaţii curioase, dar totodată
le satisfacem curiozităţi, le cerem păreri, le oferim prilejul de a se exprima liber, fără reţineri şi fără bariere.
Cultivarea spiritului de comunicare, de exprimare spontană, ne dă posibilitatea de a-i cunoaşte mai
bine pe copii. Cu acestă ocazie, ei fiind mai cooperanţi, mai deschişi dialogului, dispersând parcă acea
limită dintre „doamnă” şi „copii”. Au mai multă încredere în ei şi în educatoare, devenind mai apropiați,
mai prietenoşi.
Activităţile extraşcolare contribuie la dezvoltarea personalităţii copilului, el simţindu-se valoros,
important, cu potenţial creativ şi inerpretativ, cu spirit de echipă şi dragoste de muncă.
Prin tot ceea ce facem prin aceste tipuri de activităţi, punem în valoare capacităţile copilului,
deprinderile şi abilităţile lui şi scoatem în evidenţă dorinţa lui de implicare şi în afara spaţiului instituţional.
502
Numai aşa vor fi depaşite stările emoţionale negative, vor fi consolidate relaţiile interumane şi vor fi
capabili să muncească în beneficiul echipei, comunității, societății.
BIBLIOGRAFIE:
*LESPEZEANU M.,Tradițional și modern în învătământul preșcolar, Editura S.C. Omfal, București,
2007
503
SUNT IMPORTANTE ACTIVITĂȚILE EXTRAȘCOLARE PENTRU ELEVII?
COLEGIUL ECONOMIC “DIMITRIE CANTEMIR” SUCEAVA

PROF. ONIU AIDA
“Școala trebuie adaptată la copii și nu copiii școlii.” - (Alexander Sutherland)
Conform lui M. Ionescu și V. Chiș “prin educație desemnăm un ansamblu de influențe care
contribuie la formarea omului ca om, respectiv acțiunea de modelare a naturii umane în direcția realizării
unor finalități în temeiul unor valori sociale acceptate”.
Din analiza caracteristicilor și funcțiilor educației, rezultă că asupra personalității în curs de
dezvoltare sau perfecționare se exercită trei categorii de influențe și de acțiuni, fiecare cu altă forță de
modelare, sensibilizare: educație formală, educație nonformală și educație informală.
Indiferent de forma de manifestare a acestora, este cert faptul că educația nu are decât de câștigat în
condițiile în care este mereu în contact cu noile modalitățile de manifestare, cu spontaneitate, cu inovație,
adică forme diversificate ale educației informale și a celei nonformale. Din acest motiv, școala
contemporană nu poate ignora bogatele experiențe accumulate de elevi în timpul lor liber, petrecut chiar și
în afara școlii, adică activitățile extrașcolare.
Activitățile extrașcolare se referă, în general la activități practicate în afara mediului școlar, în afara
învățământ. Activitățile extrașcolare presupun, de regulă, activitățile cu rol complementar/extra orelor
clasice de curs de predare, învățare, evaluare. Aria de desfășurare a acestora e greu de delimitat. Pot fi
Activitățile extrașcolare reprezintă un segment important în dezvoltarea personalității individului,
oferind autonomie relativ mare a celui care învață, oferindu-i libertate în alegerea temelor și activităților,
chiar dacă uneori aceste activități nu sunt de cele mai multe ori certificate, iar dacă sunt certificate aceasta
se face prin intermediul certificatelor de pearticipare sau absolvire.
Actorii care desfășoară aceste activități (subiectul educației) pot fi cadrele didactice (învățători,
diriginți) sau instituții culturale, teatre, muzee, biblioteci, case de cultură, O.N.G.-uri sau alte instituții care
au activitate conexă educația. Din acest motiv conținutul acestei forme de educație, conform specialiștilor
este relativ organizat pe arii de interes a educabililor(elevilor).
Această formă de educație sau experiență completează achizițiile dobîndite în școală, prelungesc și
întăresc activitatea desfășurată, poate, cam rigid și mai puțin atractiv în școală. Important este ca influențele
neintenționat educative să nu dea altă direcție modelării personalitășii copilului sau tânărului, opusă celei
pe care urmărește să o realizeze școala, prin educația formală.
Atractivitatea acestor activități extrașcolare este de fapt dominanta lor, ce trebuie să țină seama de
interesele, înclinațiile, preocupările și preferințele elevilor, aspect care nu poate avea decât un efect pozitiv
în cultivarea interesului pentru cunoaștere, precum și pentru dezvoltarea unor procese afective.
Atractivitatea nu presupune evitarea efortului propriu a elevilor, neimplicarea acestora, ci, mai degrabă
acțiuni cu finalitate clară, realizabilă, cele în care subiecții au un rol activ, cele care au un grad sporit de
autenticitate, cele care se caracterizează prin simplitate și eleganță.
Varietatea acestor activități completează într-un mod necesar și fericit precedenta caracteristică,
amintită în rândurile de mai sus, deoarece, ceea ce este variat, diversificat e în același timp și interesant și
atractiv. Atât varietatea cât și diversitatea decurg din necesitatea pe care o resimt elevii, aceea de a-și
valorifica diversitatea și complexitatea înclinațiilor, intereselor, gusturilor și preferințelor lor.
Evaluarea acestor activități este facultativă, de cele mai multe ori neformalizată, cu accente
psihologice, prioritar stimulative, fără note sau calificative oficiale, contribuind la lărgirea culturii generale
și de specialitate a participanților, oferind activități de completare a cunoștințelor. Prin urmare aceste
activități crează ocazii de peterecere organizată a timpului liber a elevilor, într-un mod plăcut, având ca
scop destinderea și refacerea echilibrului psiho- fizic.
504
Deasemenea, activitățile extrașcolare pot asigura și o rapidă actualizare a informațiilor din diferite
domenii ale cunoașterii, scopul lor fiind acela de a manține constant interesul elevilor, oferind alternative
flexibile, punând accentual pe aplicabilitatea imediată a cunoștiințelor dobîndite anterior.
Activitățile extrașcolare sunt nestresante, oferă elevilor activități plăcute și scutite de evaluări
riguroase, în favoarea strategiilor de apreciere formativă, stimulativă, continuă. Ele pot fi considerate un
cadru benefic de exersare și cultivare a diferitelor înclinații, aptitudini și capacități de manifestare a
talentelor în artă, cultură, muzică, sport, pictură, IT. etc.
Aceste activități, de cele mai multe ori pot antrena noile tehnologii comunicaționale, ținând cont de
peogresul tehnico-țtiințific, valorificând oportunitățile oferite de internet, tv, calculatoare.
Deci, sunt importante activitățile extrașcolare pentru elevii?..Răspunsul este evident unul pozitiv,
conform așteptărilor și studiilor în domeniul educațional. Despre aceste activități se poate afirma, conform
studilor de specialitate că răspund cerințelor și necesităților educației permanenete actuale, și că acestea
ajută elevii la formarea unei atitudini pozitive față de învățare, aceștia pot obține performanțe școlare mai
ridicate, li se pot forma abilități/deprinderi practice diversificate, dar și strategii potrivite de rezolvare de
probleme. Mai mult, activitățile extrașcolare pot acționa și asupra stimei de sine, iar sentimentul de
împlinire este mult mai crescut.
Bibliografie:
M. Ionescu, V. Chiș “Strategii de predare și învățare”, Editura Științifică, București, 1992.
Coord. V. Preda, M. Ionescu, V Chis, “Didactica modernă”, Ediția a 2 a, Editura Dacia, Cluj- Napoca,
2001
505
COPIII ÎNLUMEA VIRTUALĂ
PROF. FLORENTINA PAULA ORIŢĂ

ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.4 TURNU MĂGURELE, TELEORMAN
SĂPTĂMÂNA ȘCOALA ALTFEL
Motivarea proiectului:
Trăim într-o lume tehnologizată, în care adulții, cu o capacitate mai mare de discernământ, nu devin
captivi în acesta lume virtuală, însă adolescenții tind să nu sesizeze pericolele la care se expun. Copiii devin
adolescenți și părinții nu mai pot deține controlul asupra timpului acestora, de aceea, este foarte importantă
comunicarea cu adolescenții pe acesta temă.
Timpul online aduce numeroase avantaje dar și dezavantaje. Sedentarismul este o primă problemă,
copiii nu mai sunt atrași de sport, de mișcare, de plimbări. O alta problemă este socializarea directă, copiii
socializează doar pe rețele, dezvoltă relații pe Internet, nedându-și seama de riscurile la care se expun atunci
când interacţionează cu prietenii virtuali, iar la un moment dat, poate interveni dependența.
• Dobândirea unor criterii de selectare şi valorizare a suporturilor virtuale sau alternative;
• Creşterea responsabilităţii în utilizarea mediului virtual;
• Cunoașterea avantajelor și dezavantajelor comunicării prin internet;
• Aplicarea cunoștințelor TIC în realizarea unor lucrări;
• Depistarea copiilor dotaţi şi supradotaţi în acest domeniu, evaluarea nivelului de pregătire teoretică
şi practică;
• Realizarea unor lucrări în diverse medii de lucru pentru expoziţie (Paint, Word, Power Point);
• Stimularea imaginaţiei şi a creativităţii copiilor;
Activitățile proiectului
A. Dezbatere - COMUNICAREA VIRTUALĂ VS. COMUNICAREA REALĂ
B. REALIZAREA DE DESENE, AFIȘE, REFERATE PE TEMA PROPUSĂ
C. REALIZAREA UNEI REVISTE CU MATERIALELE REALIZATE DE ELEVI
Timp: 4ore.
Locul desfășurării: ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.4 TURNU MĂGURELE, TELEORMAN
Perioada: 15-19 aprilie 2019
Resurse umane: profesori, elevi clasa a VI-aA, aVI-a S,
Metode, tehnici de lucru, forme de organizare:
- atelier de creație,
- chestionare,
- campanii de informare,
- fotografii,
- dezbatere.
Termeni cheie: Internet, Respect, Responsabilitate
Interacţiunile au loc la mai multe nivele:
• elev – elev
• elev – realitate (inclusiv mediul social direct perceptibil sau mediat de mass-media sau de alte surse
de informaţie)
• elev – profesor
• elev – concepte
Organizarea proiectului:
a) stabilirea termenului şi a timpului de lucru
b) organizarea claselor VI A,S şi împărțirea responsabilităţilor;
c) stabilirea activităţilor
b) organizarea activităţilor ce vor fi realizate:
- selectarea informaţiilor despre importanţa educației pentru utilizarea internetului
506
- prezentare Power Point și prezentarea unor referate pe această temă într-un mod atractiv sub formă
de evaluare interactivă;
- realizarea unor afişe, postere pe această temă;
- vizionarea unui film pe aceasta temă;
- discuţii legate de cele mai importante caracteristici ale unei educaţii sănătoase;
- concluzii,sfaturi, opinii;
- realizarea unei expoziții.
Rezultatele aşteptate:
• cunoașterea obiectivelor proiectului și participarea conștientă la realizarea lor a membrilor
grupului ţintă;
• creşterea gradului de conștientizare a grupului țintă față de importanța unei educații pentru
utilizarea internetului;
Modalitatea de monitorizare şi evaluare a rezultatelor proiectului:
• respectarea termenelor de către toţi partenerii implicaţi în proiect ;
• observații pe parcursul derulării proiectului ;
• cantitatea și calitatea lucrărilor elevilor
• schimbarea comportamentelor apărute în cadrul grupurilor țintă ;
• lucrul în echipă;
• autoevaluarea rezultatelor muncii (lucrări);
• premierea copiilor pentru rezultatele obținute.
507
PREMIILE NOBEL PENTRU PACE
PROF. ORIȚĂ FLORIN

COLEGIUL NAȚIONAL UNIREA TURNU MĂGURELE, TELEORMAN
SĂPTĂMÂNA ȘCOALA ALTFEL
Motivarea proiectului
Educația pentru pace și cooperare vizează formarea și
cultivarea aptitudinilor și atitudinilor civice de abordare a
problemelor sociale prin dialog și participare efectiva la rezolvarea
contradicțiilor obiective și subiective care apar în condiții de grup sau
în comunități sociale. Este necesar sa discutăm cu elevii și despre
dezastrele la care se pot astepta în caz de război, care ar fi măsurile
ce trebuie luate pentru a-și proteja viața în cazuri extreme și care ar
putea fi modalitățile prin care și ei, desi sunt înca mici, să influenteze
deciziile ce se iau în privința razboaielor și a păcii.
Premiile Nobel s-au născut din voinţa inventatorului dinamitei, savantul şi industriaşul suedez Alfred
Nobel (1833 - 1896), graţie unei clauze menţionate în testamentul său redactat la Paris, în 1895, cu un an
înainte de a muri.Industriaşul suedez a luat decizia de a dona în fiecare an veniturile generate de imensa lui
avere unor personalităţi care s-au evidenţiat în anul precedent pentru servicii aduse omenirii.
Prin prezentarea motivelor și a modului în care au contribuit laureații la menținerea păcii, elevii vor
descoperii că pot avea un cuvânt de spus în această privință.
Obiective propuse:
- conștientizarea pericolelor generate de folosirea forței și a amenințării cu forța;
-formarea atitudinilor pacifiste;
-militarea pentru inealurile de pace, pentru întelegere și colaborare cu toate popoarelelumii;
- solidaritate pentru o lume a păci;
Activități în cadrul proiectului:
• vizionarea și comentarea unor filme,
• realizarea și vizionarea unor expozitii plastice pe tema razboiului si a pacii,
• realizarea unor referate
Timp :2 ore.
Resurse umane: profesori, elevi clasa a IX-a, părinți, invitați
Resurse materiale: matreiale documentare, coli, culori, calculator, videoproiector
Metode, tehnici de lucru, forme de organizare
- atelier de lectură/creație,
- vizionare de filme,
- campanii de informare,
- fotografii,
Termeni cheie: pace, comunicare
Organizarea proiectului:
a) stabilirea termenului şi a timpului de lucru
b) organizarea claselor IX şi împărțirea responsabilităţilor;
c) stabilirea activităţilor
b) organizarea activitatilor ce vor fi realizate:
-selectarea informaţiilor despre educația pentru pace
- lucru pe ateliere adaptate temelor propuse
-concluzii,sfaturi, opinii
Rezultatele așteptate:
• cunoașterea obiectivelor proiectului și participarea conștientă la realizarea lor a membrilor grupului
țintă ;
• implicarea în acțiuni de propagandă în favoarea pacii, de condamnare a razboiului.
508
Modalitatea de monitorizare si evaluare a rezultetelor proiectului:
• observații pe parcursul derularii proiectului,
• cantitatea și calitatea lucrarilor elevilor,
• schimbarea comportamentelor aparute în cadrul grupurilor țintă,
• lucrul în echipă,
• autoevaluarea rezultatele muncii (lucrări).
509
ACTIVITĂȚILE EXTRAȘCOLARE DE LA IDEE LA PRACTICĂ
PROF. ÎNV. PRIMAR, PALASCA SIMONA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 30 ,,GHEORGHE ȚIȚEICA”, CONSTANȚA
Pregătirea unei activități extracurriculare, care să rămână în sufletul copiilor și care să-i învețe, în
același timp, lucruri noi într-un domeniu puțin explorat, este de natură să aducă schimbări comportamentale
atât în latura afectivă a dezvoltării personalității copilului, cât și în cea informativ-aplicativă. Este vorba,
pe de o parte, despre implicarea emoțională a elevilor într-o activitate populară, demult uitată, șezătoarea
tradițională la lumina bradului. Pe de altă parte, re-crearea acestei lumi atât de puțin cunoscută copiilor
implică o serie de activități pregătitoare, care vizează un algoritm de lucru bine structurat, pentru a fi înțeles
și asimilat de către copii cu plăcere, care să-l ajute pe profesorul coordonator în pregătirea șezătorii și pe
care l-am sistematizat în cele ce urmează. Scopul activității l-a constituit consolidarea parteneriatului
educațional dintre familie și școală, prin intermediul relațiilor: elevi-elevi, părinți-elevi, părinți-profesor,
elevi-profesor.
Obiective vizate:
O1: Să comunice eficient, în vederea obținerii unui rezultat de grup;
O2: Să-și respecte colegii de scenă și pe mentorul lor;
O3: Să accepte punctele de vedere și părerile altor colegi;
O4: Să mențină un tonus pozitiv, atunci când întâmpină dificultăți de natură emoțională;
O5: Să-și manifeste disponibilitatea de a-i ajuta pe ceilalți în situații dificile;
O6: Să petreacă un timp de calitate alături de colegi, de profesorul coordonator și de părinți,
în cadrul repetițiilor;
O7: Să-și exteriorizeze propriile trăiri prin recitare, muzică și dans;
O8: Să identifice frumosul în activitățile artistice, în vederea dezvoltării gustului estetic;
O9: Să ,,re-creeze” frumosul prin intermediul implicării personale, în cadrul unui rol asumat.
1. Familiarizarea cu noțiunea de ,,șezătoare” și costumul popular
Despre şezătoare se vorbeşte mai puţin în zilele noastre. Se ştie însă că, pe vremuri, șezătorile se
organizau în perioada iernii, din postul Crăciunului şi până când începea postul Paştelui. Se adunau mai
mulţi oameni la câte o casă, seara, după ce terminau treaba cu animalele de pe lângă casă şi şezătoarea ţinea
până pe la miezul nopţii. La şezători era zarvă mare. Toată lumea lucra: se ţesea la război, se torcea, se
depăna lâna, se scărmăna, se tricota, se făceau ciucuri. Bărbaţii care participau, ajutau şi ei. Şezătorile
organizate de fete erau un prilej bun de a se întâlni cu feciorii din sat. Atmosfera era veselă: se cânta, se
spuneau poveşti, glume, ghicitori, „se punea ţara la cale”.
Sigur că, înainte de a începe pregătirea, elevii trebuie familiarizați cu aceste informații, redate sub
forma unor povestiri atractive sau prin prezentarea unor materiale- fragmente din înregistrarea unor
șezători. Primul lucru care se impune în urma acestor discuții sau vizionări este necesitatea pregătirii ținutei
potrivite pentru participarea la șezătoare: achizionarea unui costum popular, încălțăminte adecvată, pantof
negru, coafură potrivită, codițe împletite, batic/ basma, bundiță, vestă, ilic. Sigur că elevii au mai văzut și
auzit despre costumul popular însă, achiționarea unui costum pe măsură va fi o muncă realizată în echipă
cu membrii familiei.
2. Crearea unei atmosfere tradiționale
Pentru a se re-crea atmosfera unei case țărănești este nevoie de o muncă în echipă, pe care părinții
elevilor au realizat-o cu răspundere și implicare. Astfel, ei au decorat sala de spectacol împodobind un brad
frumos, dar și cu obiecte populare: vase din lut de diferite mărimi, ștergare, fețe de masă cusute manual,
coșuri cu gheme sau cu porumb de curățat, lămpi cu gaz, tablouri cusute pe pânză. Fetele aveau lucru de
mână, împleteau sau depănau gheme de lână, în timp ce băieții curățau porumb sau le ajutau pe fete la
depănat și scărmănat lână. În plus, câteva garduri așezate în fundal, pe care sunt agățate haine țărănești și
câțiva pomi care își schimbă culoarea cu ajutorul luminilor dirijate, întregesc atmosfera nocturnă și
evidențiază frumusețea interioarelor țărănești.
510
3. Distribuirea versurilor
Alegerea unui scenariu potrivit vârstei este poate, partea cea mai grea a activității vizate, pentru că
textul final al șezătorii este rezultatul unei munci de căutare a versurilor și a melodiilor accesibile copiilor
de vârstă școlară, dar care să respecte, totuși, momentele unei șezători tradiționale. Distribuirea versurilor/
a rolurilor este un pas foarte important din algoritmul pregătirii, deoarece profesorul este acela care trebuie
să descopere dorințele elevilor și să le armonizeze cu talentul lor. Elevii își doresc, de obicei, rolurile
principale, care să-i evidențieze și să le ofere prilejul de a arăta celorlalți că sunt talentați. Momentul
distribuirii rolurilor necesită timp și trebuie realizat cu mare tact, astfel încât să nu li se impună un rol anume
copiilor, ci să fie ajutați să-și găsească rolul care li se potrivește cel mai bine. Pentru aceasta, ar fi de preferat
să se citească rolul respectiv, să fie ,,testați” toți doritorii și să se aleagă împreună cu restului grupului care
este colegul potrivit pentru acel rol. Copiii țin cont, de obicei, de părerile colegilor și nu se supără decât
atunci când se simt nedreptățiți.
4. Metode de învățare în grupuri de elevi- exercițiul, metoda de bază
Conversația este folosită intens în prima parte a organizării activității, atunci când se discută rolurile,
iar elevii sunt interesați să descopere amănunte legate de personaj sau de acțiunile acestuia. Explicația
însoțește, de cele mai multe ori conversația, pentru că este necesar să explicăm cuvintele necunoscute din
text, de exemplu: ceată de flăcăi, scărmănat, straie, odaie, cingătoare.
Demonstrația cu obiecte este însoțită de acțiune, de exemplu, atunci când arătăm intrarea în scenă a
fetelor, din ce parte vin, unde se plasează, sau simularea lucrului la șezătoare. Problematizarea apare
inevitabil în timpul repetițiilor pentru că, atunci când vizualizăm momentul, apar întrebări privitoare la
deplasarea scenică, cum intrăm, unde ne așezăm, cine lângă cine stă, cine începe primul etc.
Fără doar și poate, exercițiul se dovedește a fi metoda de bază în pregătirea unei activități
extracurriculare pentru că, până la algoritmizarea pașilor de lucru, este nevoie de repetarea elementelor
învățate, în condiții similare, care să conducă la formarea unei deprinderi. Menționăm faptul că repetițiile
s-au desfășurat preponderent în orele de Muzică și mișcare, dimineața, devreme, până la începerea
cursurilor sau în momentele de relaxare din timpul altor discipline școlare.
Foarte importantă se dovedește alegerea melodiilor și a dansurilor. Sunt de preferat melodiile al căror
negativ se găsește în varianta cea mai bună pentru că, oricât de bine reușesc copiii să cânte la repetiții, este
probabil ca ei să nu mai țină pasul cu versurile melodiilor cântate de alți interpreți. Cu negativul melodiei
se armonizează mult mai bine.
Bineînțeles că, fiind în Ajunul Crăciunului, nu puteam finaliza șezătoarea fără un program de colinde,
fără Sorcova sau Plugușorul, cântate către finalul șezătorii, moment foarte plăcut părinților. În plus, un
moment emoționant de excepție a fost colindul compus de Ștefan Hrușcă, după versurile poeziei
,,Colindătorii” de George Coșbuc, cântat de grupul vocal al clasei împreună cu profesoara, în finalul căruia
,,îngerii albi, cu flori de măr în mână” au oferit părinților rămurele cu flori albe de măr, certificând, încă o
dată, faptul că relațiile interumane de calitate sunt cele care dau valoare vieții. Momentul a constituit punctul
culminant al șezătorii, pentru că i-a emoționat până la lacrimi pe spectatorii care i-au aplaudat îndelung pe
colindători.
511
ACTIVITATE EXTRACURRICULARA-EXCURSIE
GRADINA BOTANICA MACEA, JUD.ARAD
PROF. INV. PRIMAR PALCEA ADINA LAURA

ȘCOALA GIMNAZIALA SANTANA, JUD. ARAD
ARGUMENT
Micul școlar trebuie învățat să fie receptiv la nou și să vibreze în fața frumuseților naturii, în continuă
schimbare.
Excursiile organizate de școală au multiple valențe de informare și educare a elevilor. Bine pregătite
sunt atractive la orice vârstă pentru că se desfășoară într-un cadru nou. Acestea stârnesc interes, produc
bucurie, facilitează acumularea de cunoștințe, chiar dacă necesită efort suplimentar.
Elevii se deprind să folosească surse informaționale diverse, să întocmească colecții, să sistematizeze
date, învață să învețe.
Acționând individual sau în cadrul grupului, elevilor li se dezvoltă spiritul practic, operațional, dând
posibilitatea fiecăruia să se afirme conform naturii sale.
Trăim într-o lume în care omul a modificat natura, i-a stricat echilibrul. Natura trebuie respectată, un
respect care i se cuvine pentru că reprezintă viața.
,,Natura poate să-ți slujească de cartew, de profesor, de povățuitor. Nu închideți această mare carte
plină de învățături înțelepte,,(G.Simion).
DESCRIEREA PROIECTULUI
Proiectul educațional pe care îl propunem reprezintă încercarea de a dezvolta copiilor simțul estetic,
să îi ajutăm să cunoască natura, plantele, mediul, dar să le arătăm cum să o îngrijească șă să îi aducă
îmbunătățiri.
Având în vedere că Grădina Botanică este locul unde încă mai putem găsi un mediu sănătos și plin
de culoare, de viață, am considerat că ea are resursele necesare cu ajutorul cărora copiii vor putea învăța tot
ceea ce ne-am propus în acest proiect.
COMPETENȚĂ GENERALĂ
Formarea aptitudinilor și atitudinilor necesare pentru dezvoltarea activităților conștiente și
responsabile care duc la îmbunătățirea calității mediului.
COMPETENȚE SPECIFICE
Privind elevii:
- Educarea capacității de a ocroti și respecta natura
- Conștientizarea necesității de a economisi apa, energia electrică, lemnul
- Stimularea copiilor pentru a desfășura activități cu caracter experimental și demonstrativ, prin care
contribuie la păstrarea sănătății mediului în care trăiesc
- Vizitarea unor rezervații naturale, a unor amenajări speciale destinate creșterii unor plante care
sunt ocrotite prin lege
- Spijinirea elevilor în însușirea unui set de valori și grija pentru mediu, motivația și dorința de a
participa la acțiuni menite să îmbunătățească condițiile de mediu
- Privind cadrele didactice:
- Familiarizarea cadrelor didactice cu metode noi de stimulare a elevilor, pentru desfășurarea unor
activități cu caracter ecologic, în vederea însușirii unor cunoștințe din domeniul respectiv
- Popularizarea experiențelor pozitive privind educația pentru ecologie și cultivarea dragostei pentru
natură a școlarilor
METODE ȘI TEHNICI DE LUCRU
Vizită la Grădina Botanică Universitară,,Pavel Covaci,, Macea, programe de ecologizare a mediului,
plantarea unor plante
GRUP ȚINTĂ
Elevii clasei I A- 20 elevi
512
RESURSELE PROIECTULUI
Umane: elevii, funcționari ai grădinii botanice
Materiale: albume foto, pliante, plante
Temporale: aprilie 2020
Spațiale: Grădina Botanică Universitară ,,Pavel Covaci,,Macea
Școala Gimnazială Sântana
PROGRAMUL VIZITEI
Vizită prin rezervația naturală care se întinde pe o suprafață de peste 20 ha unde copiii vor vedea
peste 3750 de specii de plante, 2300 de arbori și arbuști lemnoși din care 70 de arbori sunt seculari. Copiii
vor vedea o mare varietate de cadre naturale specifice diferitelor forme de relief sau zone climatice de pe
glob.
Vizită la Muzeul Botanic unde copiii vor admira: colecția de semințe, Herbarul, colecția de conuri,
colecție de cuiburi, fotografii cu păsări, cărți și cataloage cu semințe.
Copiii vor mai vizita: Muzeul etnografic, Muzeul cinegetic și Castewlul Cernovici din comuna
Macea.
513
ACTIVITĂȚILE EXTRAȘCOLARE ÎN VIAȚA COPIILOR
PROF. ÎNV. PRIMAR PALKÓ ERIKA-ÉVA,

ȘCOALA GIMNAZIALĂ “KUN KOCSARD”, OJDULA
”Activitatea extrașcolară oferă independență mai mare elevilor și asigură o posibilitate de varietăți pentru
manifestările disciplinare, ele presupun respectarea unei game variate de norme disciplinare.”
(Ioan Nicola)
Trăind într-o lume care se dezvoltă şi se schimbă permanent, școala, cu implicarea elevilor în diferite
activități extrașcolare interesante și atractive, trebuie să transmite valorile culturale, istorice şi sociale. Aceste
activități, organizate dincolo de procesul de învățământ, în afara clasei sau a școlii, ocupă un loc important în
formarea și dezvoltarea personalității copiilor, fiind deosebit de importante, ca și cele școlare.
Activitățile organizate în afara școlii, într-o atmosferă relaxantă, plină de entuziasm, cu un caracter distractiv,
cum afirma și Ioan Nicola, oferă copiilor o mare independență, când ei se manifestă mai ușor, fără inhibiții și
înghesuiri, contribuind la îmbinarea utilului cu cel plăcut. În cadrul acestor activități elevii sunt foarte motivați și
participă cu mare plăcere. Pentru dezvoltarea unor capacități ca sociabilitatea, optimismul, creșterea stimei
de sine și a încrederii în forțele proprii, activitățile școlare trebuie să se întregească cu cele extrașcolare, așadar
procesul instructiv-educativ devine complet și reușit. Copiii trebuie lăsaţi să caute noutățile, informațiile
interesante, valoroase și folositoare, să-şi descopere plăcerea de a crea, procurând recunoaștere și încredere în
propriile talente, aptitudini, dezvoltând gândirea critică, creativitatea, astfel punând bazele formării personalității
copiilor.
Luând în considerare efectele înșirate ale activităților extrașcolare, mă străduiesc să organizez cât mai multe
activități extracurriculare. Din seria acestor activități pot aminti, în primul rând, excursiile în jurul comunei sau în
afara județului, drumețiile în comună sau în jurul comunei, vizionările de filme educative, de prezentări și de piese
de teatru de păpuși, atelierele creative înaintea sărbătorilor de Crăciun și de Paște, şezătoarele, vizitele la diferite
galerii, expoziții și muzee istorice, geografice sau la grădini zoologice, cetăți, la bibliotecă, participarea la diferite
concursuri de recitare, de povestire, de creație artistică, de muzică, de sport și de cunoștințe generale, participarea la
diverse proiecte, programe (Colgate, Domestos etc.). Aceste activități ajută copii la îmbogățirea imaginației creatoare
şi a sferei cunoştinţelor, la dobândirea gândirii independente, toleranţei faţă de idei noi, capacității de a descoperi şi
de a rezolva problemele noi şi posibilității de a critica constructiv.
Prin organizarea acestor activități, îi ajutăm pe elevii să-şi dezvolte abilităţile de observaţie, de comunicare şi
socializare, de dezvoltare a memoriei, capacitățile de învățare, de însușire a noilor cunoștințe, dar totodată să aibă o
viață sănătoasă, ordonată, civilizată și bucuroasă. De aceea un cadru didactic trebuie să fie creativ, să organizeze cât
mai multe activități extrașcolare care să stârnească curiozitatea, interesul și imaginația copiilor.
Bibliografie:
Nicola, Ioan (2000). Tratat de pedagogie școlară, București: Editura Aramis
Ţîru, C., Maria (2007). Pedagogia activităţilor extracurriculare– Suport de curs, Cluj-Napoca
514
EDUCAREA CAPACITĂŢILOR CREATOARE ALE PREŞCOLARULUI
PROF. PALOȘ CLAUDIA DANIELA

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 19
În contextul măsurilor privind aşezarea învăţământului din ţara noastră pe baze noi cu adevărat
democratice, prima verigă a acestui sistem, învăţământul preşcolar, are o importanţă deosebită. Delimitarea
locului cu precizarea funcţiilor pe care le are de îndeplinit grădiniţa ca primă instituţie de culturalizare şi
socializarea a copiilor, de pregătire a acestora pentru integrarea şcolară, are un rol decisiv în asigurarea
eficienţei învăţământului. Astfel învăţământul preşcolar are menirea de a forma copiii sub aspect
psihointelectual, fizic şi socioafectiv, pentru o cât mai uşoară adaptare la activitatea de tip şcolar, pentru
integrarea şcolară şi socială.
Preocuparea pentru introducerea cât mai timpurie a copiilor într-un sistem de educaţie instituţionalizat
este justificată de faptul că vârsta preşcolară şi şcolară mică reprezintă o perioadă fundamentală pentru
dezvoltarea ulterioară a copilului. Cercetările psihologice arată că până la vârsta de 4-5 ani, copilul îşi
dezvoltă 40 % din capacitatea intelectuală pe care urmează să o atingă la maturitate. Nevalorificate la timp
sau slab valorificate, potenţele şi disponibilităţile acestor perioade de vârstă nu se pot recupera în anii
următori decât în mica măsură şi cu eforturi mari.
Obiectivele principale ale învăţământului preşcolar vizează cu precădere aspectele formative
punându-se accent pe dezvoltarea proceselor intelectuale, pe formarea capacităţilor de cunoaştere şi de
exprimare, pe formarea unor deprinderi elementare de muncă şi de comportare civilizată.
Un minunat prilej pentru dezvoltarea inteligenţei, a calităţilor psihice mai ales în sfera senzorial-
perceptivă, constituie activităţile de cunoaşterea mediului înconjurător, ele fiind furnizoarele numeroaselor
informaţii prin intermediul cărora procesele de cunoaştere câştigă în final şi se îmbogăţesc continuu.
Aceste activităţi dezvoltă spiritul de observaţie, stimulează permanent gândirea şi creativitatea
copiilor, cultivă interesul de cunoaştere.
Dezvoltarea aptitudinilor de creaţie artistică, posibilitatea de a înţelege şi simţi frumosul din artă şi
mediul înconjurător, se realizează prin activităţile artistico-plastice. Experienţa psihopedagogică
demonstrează că la această vârstă educaţia estetică nu se poate separa de procesul de cunoaştere a realităţii,
de contactul direct cu obiectele, deoarce copiii preşcolari sunt impresionaţi de ceea ce văd şi aud. Prin
activităţile artistico-plastice dezvoltăm muşchii mici ai mâinii, formăm deprinderi de organizare a
compoziţiei, cultivăm percepţiile vizuale şi sensibilitatea artistică, stimulăm imaginaţia creatoare.
De asemenea un rol important îl are şi educaţia muzicală, dezvoltarea percepţiilor auditive şi a
memoriei muzicale, stimularea spiritului de creaţie şi încurajarea talentelor şi aptitudinilor.
Şi după cum ştim „mens sana in corpore sano”, deci realizarea acestui obiectiv revine cu precădere
educaţiei fizice, care pe lângă dezvoltarea fizică armonioasă, contribuie la stimularea proceselor de creaţie,
previne instalarea unor atitudini fizice deficiente.
Pe lângă activităţile obligatorii, jocul are o putere imensă în viaţa copiilor.
El a fost denumit „munca copiilor” (Păişi, M. 1991), fiind recunoscut rolul jocului în puterea de
asimilare a copilului.
Copiii, din naştere au tendinţa de a învăţa şi a descoperii, de a şti şi de a cerceta. În joc există libertatea
spiritului, care permite copilului să caute şi să descopere noi idei. Există o tendinţă de implicare personală,
de control şi dirijare care ajută la formarea personalităţii, a capacităţilor intelectuale, a calităţilor morale, a
creativităţii.
Îmbinând armonios munca şi educaţia cu instrucţia şi jocul, acţionând cu tact şi respectând
particularităţile de vârstă şi individuale vom realiza integrarea cu succes a copiilor in clasa I.
Creativitatea, forma superioară a activităţii umane, a devenit, mai ales în ultimele două decenii, o
problemă importantă a cercetării ştiinţifice în numeroase ţări.
Cercetările asupra creativităţii au abordat treptat cele mai variate tipuri, grade şi niveluri ale activităţii
creatoare. Termenul de creativitate a fost introdus de G. Allport în 1938, în urma înţelegerii faptul că
substatul psihic al creaţiei este ireductibil la aptitudini şi dispune o dispoziţie generala a personalităţii spre
nou, o anumită organizare a proceselor psihice în sistem de personalitate.
515
Creativitatea ca dimensiune axiologică a personalităţi evidenţiază resursele sistemului psihic uman,
susţinând, în mod obiectiv un anumit optimism pedagogic de substanţă. Problema cultivării creativităţii
apare astfel ca o verigă funcţională care direcţionează acţiunea socială de la educaţie la autoeducaţie
permanentă.
Până nu demult, creativitatea era apanajul pasionaţilor ei, nimic în afara acestei pasiuni,
neîndemnându-i la o asemenea creativitate. Astăzi reprezintă o activitate cotidiană pentru o bună parte din
oameni.
Munca de cercetare şi creaţie, cere însă un efort suplimentar si considerabil. Este „cea mai preţioasă,
cea mai grea şi cea mai istovitoare muncă ” opiniază Costin Neniţescu.
Metoda reprezintă calea sau sistemul de proceduri prin care se ajunge la un rezultat.
Metoda experimentală recurge la combinare de relaţii, la tehnici împrumutate, din alte domenii la
metode ipotetice, ajungându-se la construcţii şi inovaţi de obiecte şi de interelaţii funcţionale, deci la creaţie.
Metodele psihologiei deţin şi au un rol decisiv in realizarea ştinţifică şi în asigurarea eficienţei
practice, mai mult decât la celelalte ştiinţe. N. Bejat (1981) afirma că „psihologia se naşte ca ştiinţă
experimentală”.
În psihologie pe lângă medodele de cercetare intensivă şi extensivă un rol deosebit revine metodelor
de prognoză şi diagnoză. Ca şi în alte ştiinţe în studiul creativităţii, fundamentale sunt metodele observaţia
şi experimentul. Pentru diagnosticarea nivelului creativităţii, putem sublinia următoarele metode:
biografică, istoriometrică, ancheta statistică, convorbirea, studiul cazului, studiile longitudinale, metoda
psihometrică şi metoda experimentală.
Cea mai bună metodă pentru determinarea nivelului crativităţii unei persoane constă în cercetarea
activităţii unei persoane şi a valorii operelor elaborate indiferent de natura lor, potrivit criteriilor de definire
stabilite. Deşi foarte importantă pentru studiul creativităţii, această metodă nu satisface pe deplin, deorece
nu este productivă.
Douǎ idei par să fie baza de lansare a multitidinii de programe de cercetare a creativităţii în procesul
de învăţământ: ”omul poate fi creativ în orice gen de activitate” (Păişi.M,2011) „a crea nu este un apanaj
al geniilor, ci o calitate prezentă la diferite niveluri de competenţă“. Ca simple enuţuri aceste postulate au
dat strălucire optimismului pedagogic de după Rousseau, dar numai în ultimele decenii au ruşit să anime
proiecte de aplicare a lor în practica largă a educaţiei.
Povestirile create de copii constiuite un exerciţiu de stimulare a gândirii şi imaginaţiei de activizare
a experimentării verbale fluente, flexibile, originale.
Capacitatea creatoare a copiilor în aceste povestiri este pregătită de catre educatoare prin îmbogaţirea
cunoştintelor copiilor cu poezii, povestiri, ghicitori, folosirea unor metode si procedee variate: citirea
expresivă, povestire, convorbire, observarea ilustraţiilor din cărţi, vizionarea unor diafilme, audiţii
imprimate pe CD, reflectarea conţinutului poveştilor în cadrul jocurilor, a dramatizărilor copiilor. Prin
reproducerea povestirilor cunoscute copiilor li se formeaza deprinderi şi priceperi de povestit, condiţie
esenţiala pentru compunerea propriilor povestiri.
La vârsta prescolarului, memoria, gândirea, limbajul, imaginaţia au un pronunţat caracter plastic
intuitiv, de aceea repetarea mesajului transmis prin basm şi povestire este mai mare la varsta prescolara.
Literatura are calitatea de a crea universuri imaginare, ceea ce este posibil la preşcolari, ca urmare a bogăţei
lor imaginaţii. Preşcolarii nu opun rezistenţa mesajului transmis din basme şi povestiri, ci se integreaza
lumii imaginare. De asemenea preşcolarii simt nevoia să se reia textul deşi îl cunosc bine.
Creativitatea este însăşi ştiinţa gândirii moderne, de aceea ea trebuie stimulată, iar copiii care prezintă
un mai mare scor de originalitate sa fie stimulati, încurajaţi şi de ce nu îndrumaţi spre cercurile literare ale
preşcolarilor.
La varsta preşcolară copilul este „observator, perspicace, care amesteca realul cu creaţia fanteziei
sale. Eucaţia copiilor la aceasta vârstă cuprinde trei aspecte esenţiale şi solide: educaţia simţurilor cea a
imaginaţieie ţi a caracterului”.
La vârsta preşcolară este de dorit să se acorde educaţiei creativităţii un larg loc în activitatea
preşcolară, deoarece este o calitate umana prin excelenţa care distinge clar omul de animal.
516
BIBLIOGRAFIE
Allport G,, -Structura şi dezvoltarea personalităţii, Editura Didactică Pedagogică., Bucureşti 1981
Amabile, Teresa M., -Creativitatea ca modalitate de viaţă, traducerea de Anca Tureanu, Bucureşti,
Editura Stiinţifică şi Tehnică, 1997
Bunescu ,V. –Educaţia morală şi formarea personalităţii, în ,, Revista de Pedagogie “, NR.
6,7,8/1991
Căpâlnenu, Ion – Inteligenţă şi creativitate, Editura militară, 1978
Căpâlneanul ,Ion – Pedagogie, Editura Hardiscam, 1996
Dima, Silvia- Copilăria- fundament al personalităţii, Revista învăţământului preşcolar
517
DEZVOLTAREA PERSONALITĂȚII ELEVILOR PRIN ACTIVITĂȚILE
EXTRAȘCOLARE
PREOT PROFESOR PANA SORIN

LICEUL TEHNOLOGIC ,,SF. MC. SAVA’’ – BERCA
Rolul activităților extrașcolare începe să fie recunoscut de către cadrele didactice tot mai mult. Deși
programul școlar este în unanimitate considerat încărcat, iar activitatea extrașcolară solicită un timp de
desfășurare în afara acestuia, beneficiile reușesc să câștige teren în fața dezavantajelor. Astfel, atunci când
elevii își solicită profesorii să stea peste program cu diverse ocazii – zile dedicate unor sărbători anuale,
repetiții pentru piese de teatru jucate de elevi sau miniserbări școlare, dar și întâlniri cu profesioniști în
diverse domenii – rezultatul nu poate fi decât bucuria că există dorință de învățare. Este adevărat că acest
tip de învățare se petrece în anumite condiții. În primul rând, nu se pun note. Cât de relaxați pot fi elevii
când toate răspunsurile lor sunt bune! De câtă creativitate dau ei dovadă, când constată că ceea ce exprimă
deschis, fără prea multe condiționări sau restricții, este apreciat. Și sigur că aprecierea vine, în primul rând,
pentru exprimarea unei opinii, pe cât de sincere, pe atât de valoroase. Pentru că, să recunoaștem, indiferent
de disciplina pe care o predăm, nu le oferim mereu șanse egale elevilor noștri să-și exprime opinia. Motivul
principal este lipsa timpului, dar la acest motiv se adaugă și faptul că foarte mulți dintre elevi își înving cu
greu timiditatea sau profesorii înșiși nu îi determină să-și depășească limitele firești, indiferent de natura
acestora. În același timp, pentru ca ora să aibă succes, îi lăsăm tot pe cei cu care am mai experimentat
schimbul de idei să o facă, sperând ca ceilalți să învețe măcar ascultând, deși știm că prin ascultare se reține
foarte puțin, comparativ cu punerea în practică a învățării.
Activitățile extrașcolare au marele atu că îi pun pe elevi să pună în practică ceea ce știu deja. Le și
oferă informații, dar nu acesta este scopul principal. De aici marea șansă a aplicării caracterului educativ,
care nu se realizează spunându-i elevului ce să facă, ci îi permite să facă, oferindu-i sprijin permanent.
Astfel se atinge o reală problemă a învățământului românesc, cea a dezvoltării personalității elevului, pentru
care vechea programă nu oferea prea multe soluții, rămânând la latitudinea profesorului ce activității
extrașcolare să găsească. Trebuie să recunoaștem că activitatea extrașcolară a completat programa
obligatorie, atunci când profesori dedicați au propus activități care să-i familiarizeze pe copii cu ideea de
voluntariat, utilitate socială, parteneriatul școală – familie – comunitate, O.N.G.-uri sau dialog intercultural.
Atunci când îi ceri unui elev să descopere cât de multe lucruri știe despre un anumit subiect, dar și că aceste
informații pot fi aplicate în cadrul unor proiecte educaționale, concursuri sau manifestări educative, atunci
poți crede că învățarea și-a atins scopul: acela de a educa. Cred că atunci și copilul va deveni mai preocupat
de propria sa învățare, va fi mult mai motivat să învețe pentru propria sa devenire, nu numai pentru o
anumită medie, nu numai pentru un clasament. Atunci va pune pasiune în învățare.
Nu trebuie uitat faptul că părinții se implică mult în educația copiilor, însă mulți dintre ei consideră
că după ciclul primar această implicare poate fi redusă. Nimic mai fals. Și iată cum tot de un profesor
pasionat ajunge să depindă relația părinte-copil, din perspectiva școlii, căci acest profesor nu-i va chema pe
părinți numai pentru a le prezenta notele copiilor lor, ci îi va invita, la ore potrivite pentru aceștia (nu pentru
profesor...), să le arate cum învață copiii și cum pot fi aceștia susținuți în învățare. Cu alte cuvinte, e nevoie,
de multe ori, de un fel de școală a părinților, căci numai așa unele mentalități ar putea fi ameliorate. Însuși
faptul că activitățile educative propun o asemenea diversitate a programelor dovedește cât este de important
ca ele să fie promovate și încurajate. În același timp, mediatizarea lor pe atât de multe canale nu face decât
să ofere exemple de bune practici și să-i convingă și pe cei care mai au încă îndoieli de cât de multe beneficii
aduc acestea. De cele mai multe ori, aceste mediatizări au dovedit bucuria cu care copiii au participat la
activități, semn că acestea s-au potrivit perfect cu interesele lor, dar, în același timp, și cu perspectivele de
dezvoltare a societății, prin deschiderea demonstrată de asemenea activități și proiecte. Acesta nu este un
aspect de neglijat, din moment ce deseori școala românească a fost acuzată că nu pregătește oameni pentru
societate, ci că îi învață doar teorie.
Poate că cei care au văzut în extrașcolar o șansă, au simțit că așa se poate corecta un defect al
transmiterii de teorie pură elevilor. Poate că școala va face pe deplin educație când profesorii ei vor învăța
să se joace cu copiii, să participe împreună cu ei la cât mai multe activități în afara clasei, să aibă acces
înlesnit la sălile de teatru și de cinematograf, la planetarii și la muzee. Și toate acestea fără a-i discrimina
518
pe cei fără posibilități materiale. „Școala altfel” a fost un mare pas înainte. Dar depinde de mulți alți factori
să fie făcuți și următorii pași.
Bibliografie:
Miron Ionescu, Educaţia şi dinamica ei, Editura, Tribuna învăţământului, Bucureşti, 1998.
519
ROLUL ŞI IMPORTANŢA ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN
EDUCAȚIA COPIILOR
PROF. ÎNV. PRIMAR, LILIANA PANAIT

ŞCOALA GIMNAZIALA TRAIAN SAVULESCU
IZVOARELE, PRAHOVA

totodată atrăgându-i şi pe elevi.
În acest sens şcoala trebuie să fie deschisă spre acest tip de activitate, care îmbracă cele mai variate forme.
autodisciplinează, învață să învețe, iar cadrul didactic poate să le influențeze dezvoltarea, să-i pregătească
pentru viață.
Vizionarea spectacolelor de teatru constituie o altă formă de activitate extracurriculară, care a
stimulat și orientat copiii spre aceste domenii de activitate.
țării, respectul pentru frumusețile naturii, artă și cultură. Am constatat că aceste activităţi au îmbogăţit
cunoştinţele elevilor despre viaţa plantelor şi a animalelor, dar au încurajat şi exprimarea liberă a copiilor
în afara clasei . Ei pot reprezenta cu mai multă creativitate realitatea atunci când desenează, modelează sau
au de alcătuit scurte texte.
Serbările școlare marchează evenimente importante din viața elevilor. Aceste activități constau în
dezvoltarea artistică a copiilor, dar și într-o atmosferă de sărbătoare instalată cu acest prilej. Am realizat
astfel de activități cu ocazia Zilei Nationale a României 1 Decembrie, a Crăciunului, la sfârşit de an şcolar,
organizat la nivel de şcoală concursuri de matematică, de limba română, de creaţii artistice, de desen, dar
am participat şi la concursuri județene de creaţii plastice, unde am obținut multe premii .De asemenea un
impact foarte mare in rândul elevilor l-a avut concursul de biciclete, role, trotinete, pe care l-am oganizat
in cadrul școlii în parteneriat cu Poliția Locală Izvoarele
520
BIBLIOGRAFIE
1. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei Revista învăţământului primar,
3-4/2006
521
DANSUL ÎN CADRUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE
PANCU PETRUȚA, GRĂDINIȚA NR. 53, BUCUREȘTI
În centrul multor activități extracurriculare/extrașcolare precum: serbări, concursuri, festivaluri, stă

dansul ca formă de organizare.
„În predarea educaţiei fizice copiilor este indicată împletirea mişcărilor cu muzica şi versurile. O
astfel de îmbinare este ceva natural în lumea copiilor. Dacă un exerciţiu se desfăşoară în ritmul muzicii
vibrează mai tare şi coardele sufleteşti. Pe calea aceasta odată cu dezvoltarea diferitelor organe se
stabileşte şi armonia funcţională precumpănitoare în viaţa copilului.” 6
Activităţile extrașcolare desfăşurate în grădiniţă pot avea ca temă dansuri populare şi dansuri cu temă.
Acestea dezvoltă copiilor simţul ritmului, capacitatea de coordonare a mişcărilor, gustul pentru frumos,
armonie. Dansurile populare îi familiarizează totodată pe copii cu unele elemente ale folclorului,
contribuind prin aceasta la dezvoltarea dragostei pentru arta poporului nostru.
Activităţile în care se învaţă paşii unui dans sunt structurate pe trei părţi. În partea pregătitoare, după
executarea etapei întâi în cadrul exerciţiilor de pregătire fizică generală, este indicat să se introducă un
exerciţiu care să pregătească pasul sau formaţia ce urmează să fie executate în dans. Aceasta pentru a
familiariza copiii cu specificul sarcinii părţii următoare a activităţii.
Dansurile predate preşcolarilor trebuie să respecte principiile pedagogice, mai ales pe cel al
accesibilităţii şi tocmai de aceea cadrul didactic adaptează posibilităţilor de însuşire ale preşcolarilor,
surprinzând esenţa mişcărilor cât mai apropiate de dansul original.
Dansul tematic are ca obiectiv cadru dezvoltarea capacităţii de coordonare psiho-motrică, dezvoltarea
capacităţii de a audia şi de a interpreta diferite creaţii artistice.
Dansul tematic este un ansamblu de elemente componente care comunică într-o viziune artistică,
transmite mesajul şi emoţia prin mişcarea şi expresivitatea copiilor.
Dansurile tematice au un rol foarte important, la vârsta preşcolară, deoarece dezvoltă copiilor o ţinută
morală şi intelectuală, capacitatea de coordonare a mişcărilor, simţul ritmului, dimensiunea artistică,
armonia şi sensibilitatea faţă de tot ce ne înconjoară, cultivă sentimente de dragoste pentru natură, muzică
şi dans. Poveştile, poeziile, muzica şi mediul înconjurător reprezintăo temă amplă ce poate fi valorificată
la copiii preşcolari prin dansul tematic.
Dansul dă sens copilăriei deoarece mişcarea, exerciţiul fizic în sine îi fac pe copii fericiţi. Exerciţiile
fizice realizate prin dans dezvoltă calităţi şi deprinderi motrice şi artistice, cotribuind cu precădere la
educaţia estetico-motrică a copiilor. Stimularea şi formarea calităţilor psihico-fizice prin învăţarea unor
paşi de dans determină dezvoltarea unor capacităţide percepere şi înţelegere a frumosului din natură, artă
şi societate.
Dansurile ajută la dezvoltarea interesului pentru mişcarea expresivă şi formarea unui limbaj motric
expresiv, plastic şi estetic. Prin dans se realizează mişcarea într-un ritm suplu şi natural, se sincronizează
paşii pe ritmul muzicii. Implicarea afectivă şi efectivă a copiilor în acest gen de activitate a dovedit că nu
există un mijloc de educaţie fizică mai complet, pe care copilul să-l facă şi cu multă plăcere. Dansul are la
modul natural ritm, supleţe, echilibru, ţinută adecvată şi cultivă în mod plăcut virtuţi fizice: îndemânarea,
forţa, tenacitatea, viteza, simţul orientării în spaţiu.
Îndemânarea, văzută prin prisma dansurilor fie ele tematice sau populare este o calitate motrică
complexă ce pote fi dezvoltată pe tot parcursul activităţilor desfăşurate în grădiniţă având multiple
interferenţe cu celelalte conţinuturi desfăşurate. Valenţele formative ale dansurilor rezultă din multiplele
posibilităţi pe care le include mesajul artistic, de a descoperi şi de a evidenţia cele mai profunde laturi ale
sensibilităţii umane. Prin elementele lor atletice şiestetice, dansurile contribuie la dezvoltarea tuturor
proceselor psihice(cognitive, afective,volitive) precum şi a componentelor personalităţii. Însă în planul
proceselor psihice, cu siguranţă cele mai favorizate rămân stările afective pe care le implică şi le provoacă
învăţarea şi prezentarea unui dans.
6
Roşală Virgil, „Din însemnările unui profesor de educaţie fizică”, ediţia a II-a, Editura Sport-turism, Bucureşti, 1977, pg. 60.
522
Bibliografie:
• Lascu Iacob, Rădăşanu Mureş, „Dansuri populare din toată ţara”, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1969.
• Năstase, D. V. – „Iniţiere în dansul sportiv”, Editura Paralela 45, Bucureşti, 2002;
• Roşală Virgil, „Din însemnările unui profesor de educaţie fizică”, ediţia a II-a, Editura Sport-turism,
Bucureşti, 1977.
523
ROLUL SI IMPORTANTA ACTIVITATILOR EXTRACURRICULARE
PROF. ÎNV. PRIMAR: PANDURU SĂNDIȚA

ȘCOALA C-SEI PUFAN DROBETA TURNU SEVERIN, JUD. MEHEDINȚI
copiilor.
activitatilor de desen si modelaj, iar materialele pe care le culeg ,sunt folosite in activitatile practice, in
jocurile de creatie. Plimbarile prin parc din aceasta toamna, frunzele ruginii ,stolurile de pasari care se
pregateau de plecare,frumusetea deosebita a acestui anotimp le vor ramane in suflet celor mici, creandu-le
524
525
PROF. PANTEA ANA MIHAELA,

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 6 SUCEAVA
Activitățile extracurriculare nu sunt atât de formale sau riguroase precum cele din curricula școlii
chiar dacă în general se desfășoarăîn instituția de învățământ. Acestea au în vedere formarea unor
competențe ale elevului atât pentru reușita acestuia, cât și pentru o dezvoltare personală și socială
armonioasă. Pentru că activitățile extrașcolare dezvoltă și anumite abilități de comunicare și unele
interpersonale, mi se pare potrivit să menționez unele activități desfășurate cu elevii școlii noastre, care
implică competențe sociale, lucrul în echipă, colaborarea și comunicarea în rândul copiilor, integrarea în
grup, toleranța față de ideile celorlalți - aspecte foarte necesare oricărui om pentru reușita în viață. De mare
ajutor în realizarea cu succes a acestor activități este implementarea, la Școala Gimnazială Nr. 6 Suceava,
a proiectului de mobilitate în domeniul educației școlare Erasmus+ cu numărul de referință 2019-1-RO01-
KA101-061711, cu titlul ,,O școală europeană, o școală pentru fiecare!”, acțiunea K1. Prin urmare,
profesorii Școlii Gimn. Numărul 6 participanți în luna ianuarie a anului curent, în cea de- a doua mobilitate,
la Larnaca, în Cipru, la cursul ,,Vitamina C stimulează educaţia!” (,,Vitamin C boosts education! –
coaching, the non-formal education method to bringout the best from your learners”) au dobândit și și-au
îmbunătățit cunoştințele cu privire la:
 Aplicarea coaching-ului ca metodologie în diferite situaţii şcolare pentru a îmbunăţăti motivaţia şi
rezultatele elevilor;
 Dezvoltarea de activităţii de instruire, folosind tehnici şi instrumente (un ghid, un joc digital etc.)
prin predarea experimentală pentru propriul context didactic, pentru a îmbunătăţi rezultatele elevilor;
 Folosirea a cel puţin 5 metode şi instrumente de coaching, folosind propriile lor calităţi, talentele,
diferenţe, ca resurse pentru a ajuta elevii să dezvolte o gândire critică;
 Dezvoltarea creativităţii în rezolvarea problemelor, evaluarea riscurilor, luarea deciziilor şi
gestionarea constructivă a sentimentelor;
 Folosirea inteligenţei colective a grupurilor cu care lucrează pentru a-şi spori rezultatele;
 Redarea tehnicilor care vor încuraja copiii cu un sentiment de iniţiativă personală şi spiritual
antreprenorial (competenţe-cheie ale UE „spiritul de iniţiativă şi antreprenoriat“ şi „a învăţa să înveţi“);
 Folosirea de tehnici care să le permită elevilor şi colegilor să se înţeleagă mai bine şi să se simtă
mai bine, conducând la formarea de competenţe sociale şi civice mai bune (Competenţa-cheie a UE
“competenţe sociale şi civice”);
Astfel, în cele opt zile s-a discutat despre cultură, obiceiuri, despre tipuri de comunicare, stereotipuri
și prejudecăți, aptitudini în educație, competențe europene, tehnici și metode de evaluare, dinamica din
interiorul și dintre grupuri, găsirea unor noi soluții în educație, coaching, toate prin intermediul jocurilor și
a metodelor non formale.
Prin urmare, la întoarcerea în țară, am aplicat cu succes (dovedit de entuziasmul elevilor de la care
am primit un feedback pozitiv) tot ce formatorii celei de a doua mobilități, Ricardo Joao Querido Marques
și Silvia Pătru ne-au împărtășit în cele 8 zile de curs. Programul Național ,,Să știi mai multe, să fii mai bun”
desfășurat în cadrul Școlii Altfel fost prilejul perfect pentru accentuarea importanței activităților
extrașcolare în educația copiilor, pentru aplicarea metodelor non formale în procesul instructiv educativ,
pentru sporirea creativității elevilor, îmbunătățirea comunicării dintre copii și cadre didactice, pentru
găsirea de soluții creative în rezolvarea problemelor și evaluarea situațiilor de risc iar pentru cadrul didactic,
provocarea de a găsi căi prin care să îmbunătățească motivația și rezultatele elevilor.
Toate activitățile extrașcolare din Școala Altfel propuse la clasele cu care lucrez au fost bazate pe
obiectivele mai sus menționate și intenționează să asigure sustenabilitatea tehnicilor și instrumentelor
învățate în vederea creșterii dinamicii grupurilor în vederea găsirii unor noi soluții, creative, în cadrul
procesului instructiv- educativ.
Story cubes- grupuri de elevi care ,,construiesc” povești pornind de la câteva imagini- găsim soluții,
cooperăm, acceptăm posibilii lideri, suntem creativi, îmbunătățim comunicarea.
526
Elevii clasei a VII- a confecționează brelocuri fosforescente pe care le vor lega la ghiozdan cu scopul
de a fi vazuți mai bine pe timp ploios sau pe timp de noapte. O soluție propusă de ei în urma unei campanii
de prevenție demarată de Inspectoratul de Poliție despre prevenția circulației copiilor în timpul nopții.
527
PROF. PANTIRU ELENA-NICOLETA,

LICEUL TEORETIC NR.1 PERIS
Natura ne aseamană, educaţia ne deosebeste. - Confucius

Activitățile extrașcolare contribuie la formarea personalității elevului. Sunt importante și utile.
Educaţia unui copil nu se realizează doar într-un cadru formal, în cadrul grădiniţelor şi a şcolilor, ci şi prin
activităţi extracurriculare şi extraşcolare. Acest lucru îşi propune şi programul de o săptămână „şcoala
altfel”. Scopul acestui program este implicarea tuturor elevilor și a cadrelor didactice în activități care să
răspundă intereselor și preocupărilor diverse ale elevilor, să pună în valoare talentele și capacitățile acestora
în diferite domenii, nu neapărat în cele prezente în curriculumul național și să stimuleze participarea lor la
acțiuni variate, în contexte nonformale.
În perioada 30 martie - 3 aprilie 2020 ar fi trebuit să se desfăşoare, în unitatea noastră de învăţământ,
programul național de activități extrașcolare „Școala altfel”. În contextul actual dificil,în care ne aflăm cu
toţii, activităţile s-au desfăsurat prin intermediul online, temele fiind postate în programul google classroom
adaptând temele propuse anterior, ţinand cont de sugestiile elevilor, părinţilor, Inspectoratului Şcolar
Judeţean Ilfov, prin intermediul programului scoala altfel de acasa, care a avut ca obiectiv ”stăm acasă,
învăţăm, ne protejăm pe noi şi pe cei dragi ”.
S-au desfăşurat multe activităţi cum ar fi: vizită la muzeele din ţară şi din lume, prin TURUL
VIRTUAL AL MUZEELOR accesând link-uri specifice, sau alte moduri de petrecere a timpului liber în
familie: lectură, jocuri, gastronomie, sport. Rolul părinților și al familiei în viața și educația copiilor a fost
şi este în continuare mai important decât oricând, în condițiile în care școala și activitățile sale s-au mutat
exclusiv în spațiul online. Astfel părinţii au avut posibilitatea de a urmări evoluția elevului și acest lucru i-
a motivat mai mult pe copiii lor, fiind foarte important pentru ei, deoarece aceştia trăiesc emoții puternice
şi au avut ocazia să le trăiască în familie, alături de cei dragi.
528
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE ÎN DEZVOLTAREA
PERSONALITĂŢII COPIILOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREȘCOLAR
PROF. PAGNEJER IULIA CLAUDIA,

GRĂDINIȚA 196 BUCUREȘTI

copii, a relaţiilor creative, astfel educatoarea putându-și afirma spiritul inovator, creativitatea didactică,
totodată atrăgându-i și pe copii.
Dezvoltarea personalității copiilor este preocuparea primordială a educatoarelor în scopul modelării
întregii activități psihice a copiilor și a conduitei acestora conform cerințelor societății în care se trăiesc.
Activităţile extracurriculare sunt activităţi complementare activităţilor de învăţare realizate în grupă,
În acest sens grădinița trebuie să fie deschisă spre acest tip de activitate care îmbracă cele mai variate forme.
În cadrul acestor activități copiii deprind folosirea diverselor surse informaționale, se
pentru viață.
Aceste activități au ca scop dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea copiilor în activități cât
activitate.
Astfel, vizitele la muzee, monumente și locuri istorice, case memoriale au oferit copiilor prilejul de a
organizat la nivel de grădiniță concursuri pe diferite teme, diferite domenii experiențiale, de creaţii artistice,
de desen, între grupe paralele, dar am participat şi la concursuri județene, naționale de creații plastice, unde
am obținut multe premii. De asemenea un impact foarte mare in rândul copiilor l-au avut concursurile
sportive, intrecerile de biciclete, role, trotinete.
Am constatat că aceste activităţi au îmbogăţit cunoştinţele copiilor despre viaţa plantelor şi a
creativitate realitatea atunci când desenează, modelează sau au de alcătuit scurte povestiri.
Serbările școlare marchează evenimente importante din viața copiilor. Aceste activități constau în
oferindu-le copiilor posibilitatea de a se exprima liber oral, sau prin muzică și dans.
Preocuparea pentru desfășurarea activităților școlare căt și a celor extrașcolare, duce la dezvoltarea
gândirii critice, la stimularea implicării viitorilor adolescenți/tineri în luarea deciziilor, în asumarea
responsabilităților sociale, astfel realizându-se o legatură între latura cognitivă și cea comportamentală.
Consider că în orice grădiniță cadrele didactice trebuie să promoveze activităţile extracurriculare,
stimulând astfel inventivitatea şi creativitatea copiilor. De aceea, în acest an şcolar când am coordonat grupa
mare am încercat să realizez un echilibru între activităţile şcolare şi cele extracurriculare.
modalități de formare a caracterului copiilor încă din grădiniță deoarece sunt factorii educativi cei mai
apreciați și mai accesibili sufletelor acestora.
529
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE ÎN FORMAREA
PANA RALUCA-TATIANA
ŞCOALA GIMNAZIZLA COMUNA PANATAU SI
ŞCOALA GIMNAZIALA COMUNA CANESTI
COMUNA PANATAU SI COMUNA CANESTI, JUDETUL BUZAU
Cunoscute şi sub denumirea de educaţie nonformală, activităţile extraşcolare sunt activităţile

educative care se realizează în afara sistemului formal al educaţiei şcolare. Acestea au un rol important în
formarea elevilor, termenul ,,nonformal” însuşi având o încărcătură psihosociologică. El se foloseşte în
psihologia socială pentru a desemna statutul unui individ în cadrul unui grup.
Dacă la aceasta adăugăm şi faptul că activităţile extraşcolare sunt variate, folosesc diverse tehnici de
lucru, cuprind foarte multe domenii şi aspect ale vieţii cotidiene, se desfăşoară în şcoală, dar şi în afara ei,
prin intermediul instituţiilor de cultură, elevii sunt implicaţi atât individual, cât şi în cadrul grupului, în
funcţie de aptitudinile şi talentele lor, atunci putem afirma că activităţile extraşcolare au rolul de a completa
educaţia formală şi educaţia primită în familie, în primii ani de viaţă.
Pentru anumite categorii de elevi, cum ar fi analfabeţii şi elevii cu cerinţe educaţionale speciale, ele
reprezintă educaţia de bază, de la care se porneşte adesea însuşirea cunoştinţelor specifice materiilor
şcolare.
Prin modalităţile de desfăşurare, activităţile extraşcolare au un rol esenţial în formarea unor
deprinderi specifice mediului şcolar şi învăţării, a unor deprinderi necesare activităţilor din timpul liber, dar
şi în formarea personalităţii elevilor.
Dintre modalităţile de desfăşurare a activităţilor extraşcolare amintim:
- învăţarea cooperativă în cadrul căreia elevii lucrează împreună; interacţiunea faţă în faţă,
responsabilizarea fiecărui individ îi ajută pe elevi atât la orele obişnuite, cât şi în viaţa de zi cu zi; ei
lucrează mai bine în echipe şi duc la îndeplinire sarcinile date, sunt mai deschişi;
- participarea efectivă la formarea şi dezvoltarea propriei personalităţi presupune implicarea
elevilor în modul în care se desfăşoară o anumită activitate; astfel învaţă să ia propriile decizii şi îşi
asumă responsabilitatea pentru ele şi rezultatul activităţii, învaţă ascultarea, respectul faţă de ceilalţi;
- învăţarea experienţială se bazează pe acţiuni practice;
- facilitarea presupune crearea unui mediu în care elevii învaţă, experimentează, explorează şi
se dezvoltă; rolul îndrumătorului activităţilor extraşcolare este de a-i ajuta pe elevi să valorifice
cunoştinţele pe care ei le deţin deja, de a-i încuraja să-şi descopere propriul potenţial.
Împreună cu elevii am desfăşurat activităţi extraşcolare atât în săptămânile ,,Şcoala Altfel”, cât şi cu
prilejul diverselor zile mondiale(Ziua Mondială a Apei, Ziua Mondială a Pământului, Ziua Mondială a
Drepturilor Copilului, Ziua Internaţională a Francofoniei, Ziua Internaţională a Limbilor Europene).
În cazul activităţilor din săptămânile ,,Şcoala Altfel” le-am solicitat elevilor să-şi aleagă activităţile
preferate. Au ales activităţi care le-au oferit şansa să-şi folosească talentele şi aptitudinile, dar şi activităţi
care să le ofere şansa să dobândească noi deprinderi. Majoritatea activităţilor s-au desfăşurat respectând
modalităţile enunţate mai sus.
Elevii şi-au ales singuri materialele de lucru şi le-au combinat pentru a obţine lucrările dorite, i-au
implicat în activităţile lor şi pe colegii cu cerinţe educaţionale speciale, dându-le totodată posibilitatea să-
şi exprime dorinţele, să descopere materialele şi culorile.
Aşadar, activităţile extraşcolare ajută elevii să fie motivaţi să înveţe, să-şi dezvolte atitudinile şi
valorile, să se implice, să-şi stimuleze încrederea în sine.
Bibliografie:
1. Cucoş, Constantin, Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice, ediţia a
II-a, editura Polirom, Iaşi, 2008.
2. Potolea, Dan, Neacşu, Ioan, Iucu, Romiţă B., Pânişoară, Ion-Ovidiu (coordonatori), Pregătirea
psihopedagogică. Manual pentru definitivat şi gradul didactic II, editura Polirom, Iasi, 2008.
530
PROF. ÎNV. PREȘC: PANDURU MARIANA

GRĂDINIȚA CU PROGRAM NORMAL “TUDOR VLADIMIRESCU”
DRĂGĂȘANI
învățământ.
etc.);
celorlalți.
participanți.
531
nu numai.
(Maria Montessori)
Bibliografie:
Ionescu M.; Chiş V. – Mijloace de învăţământ ş iintegrarea acestora în activităţile de instruire ş
iautoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001
532
PROF. ÎNV. PRIMAR PANTILIMON PETRONELA DELIA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,SFÂNTA VARVARA” ANINOASA,
JUD. HUNEDOARA
Activitățile extrașcolare reprezintă un element prioritar în politicile educaționale întucât au un impact

pozitiv asupra dezvoltării personalității elevilor, asupra performanțelor școlare și a integrării sociale. Un
studiu al lui J. Eccles și B. L. Barber(1999) indică un impact diferit al activităților extrașcolare, în funcție
de tipul acestora și rata de participare, astfel:
- participarea în cadrul tuturor tipurilor de activități extrașcolare corelează cu creșterea rezultatelor și
- participarea la activități sportive înregistrează o probabilitate mai mare ca elevii să aleagă să urmeze
o școală superioară;
- participarea la activități sociale corelează cu o rată mai mică de delincvență în rândul elevilor
participanți.
Printre activitățile extrașcolare cele mai indicate pentru cei mici se numără excursiile, drumețiile,
vizionările de filme, piese de teatru sau spectacolele de magie. Prin participarea la astfel de evenimente, îi
ajutam pe copii să îți dezvolte abilitățile de comunicare și socializare, de observație.
Este indicat ca aceste activități să implice direct copilul și să îl ajute să deprindă obiceiuri pozitive,
care în timp să îl ajute să se descurce singur.
Indiferent că printre activitățile extrașcolare se află cele de teatru, muzică, artă, gimnastică, înot, arte
marțiale, fiecare dintre acestea îl va ajuta pe cel mic să își facă prieteni noi, să aibă mai multă încredere în
el și să își dezvolte noi hobby-uri.
În plus, oamenii de știință au explicat că participarea la astfel de activități reduce riscul apariției
depresiei și a consumului de alcool și droguri. De asemenea, copiii vor fi mai motivați să reușească în tot
ceea ce și-au propus și vor reuși să obțină note mari la școală, deoarece își vor dezvolta capacitățile de
învățare, cultură generală, memorie, simț critic, etc.
533
BENEFICIILE ACTIVITATILOR EXTRASCOLARE
PROF. ÎNV. PRIMAR ȘI PREȘCOLAR PAPA CORINA MARIA

SCOALĂ GIMNAZIALĂ ȘUȘANI, G.P.N ȘUȘANI
În ultimii ani, electronicele au devenit principala sursă de divertisment pentru copiii noștri, însă ce
efecte au acestea asupra sănătății și asupra vieții lor sociale? Activitățile extrașcolare pot fi o opțiune
salvatoare. În plus, acestea formează noi abilități și nu lasă talentele nevalorificate. Școala primară și școala
generală sunt perioade cheie în dezvoltarea unui copil. De aceea, este de dorit ca in acest timp, elevul să
intre în contact cu cât mai multe domenii și tipuri de activități pentru dezvoltarea și diversificarea intereselor
și talentelor. Acestea vor ajuta la desăvârșirea adultului de mâine și vor ajuta și la alegerea drumului
profesional de urmat în viață.
Beneficiile activităților extrașcolare sunt următoarele:
Cursurile răspund în mod deosebit intereselor și talentelor elevilor și, în același timp, le deschid noi
orizonturi.
Oferă cursanților posibilitatea să investigheze, să exploreze, să descopere lucruri noi, pe care să le
asocieze cu aspecte deja cunoscute.
Chiar și elevii cu rezultate mai slabe la învățătură pot găsi în activitățile extrașcolare arii în care
excelează, iar aceasta le crește încrederea în sine.
Oferă elevilor posibilitatea de a interacționa și cu alți copii de vârsta lor care au aceleași interese și
cu care pot lega relații de prietenie.
Dezvoltă capacitatea de a lucra în echipă, dar și spiritul competitiv.
Dezvoltă gândirea creativă.
Oferă o pauză binevenită, productivă, relaxantă și distractivă de la studiu și teme.
Ajută la o mai bună gestionare a timpului (care este definitorie pentru succesul în viață) prin găsirea
unui echilibru optim între cursuri, teme și activități extracurriculare.
Dezvoltă capacitatea de a onora angajamente.
Oferă multe provocări și oportunități.
Limitează timpul petrecut de elevi în fața televizorului, a calculatorului sau a tabletelor.
Reprezintă o modalitate eficientă și plăcută de a ține elevii departe de cercuri de prieteni nepotriviți,
care pot duce la crearea de comportamente riscante.
Promovează sănătatea mentală, emoțională și fizică.
Oferă elevilor posibilitatea să se exprime într-un mod mai liber și să fie ei înșiși, fără presiunea
notelor.
Îmbogățesc CV-ul prin formarea de abilități.
Toate aceste avantaje sunt beneficii pe termen lung pentru că îi vor însoți pe elevi în viață și în carieră.
Bibliografie:
Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităților extracurriculare” – Suport de curs, Cluj-Napoca 2007
Lazăr V., Cărăşel A., Psihopedagogia activităților extracurriculare, Ed. Arves, Craiova, 2007
Ionescu M.; Chiş V. – Mijloace de învățământ și integrarea acestora în activitățile de instruire și
534
ȘCOALA PROFESIONALĂ BORDUȘANI

BORDUȘANI-IALOMIȚA
PROFESOR: PARASCHIV ELENA LIVIA
Cuvântul „extracurricular” poate fi defalcat în rădăcinile sale pentru o explicație literală: „în plus”
înseamnă „în afara” și „curricular” se referă la toate lucrările pe care le faceți în clasă. Deci activitățile
extracurriculare sunt doar activități pe care le desfășori în afara clasei. Aplicația comună spune că
activitățile extracurriculare "includ arte, atletism, cluburi, angajare, angajamente personale și alte
activități."
Aproape orice lucru în care sunteți implicat activ și productiv poate fi considerat o activitate
extracurriculară. S-a creat o listă de aproximativ 200 de activități pe care le-ați putea raporta în aplicația
dvs. pentru a vă ajuta să vă gândiți la ce vă interesează să încercați și la ceea ce ați putut deja face.
Este posibil să cunoști deja unele dintre categoriile populare de extrașcolare:
• Sportul, care include jocul la o echipă de sport școlar, o echipă intramurală sau o echipă de club
din afara școlii tale.
• Serviciul comunitar, care include orice fel de activitate voluntară, fie în comunitatea dvs., la scară
națională, fie în străinătate.
• Arte, care include artele vizuale, artele spectacolului, comedia, artele culinare - această listă este
aproape interminabilă.
• Hobby-uri, cum ar fi blogging-ul, un club de film, drumeții, competiții Rubik's Cube și multe
altele.
• Activități academice, cum ar fi cluburi sau competiții de matematică sau științe, cercetare sau
scriere.
Școlile caută cu adevărat să descoperoți aceste activități care au cumva talentele dezvoltate pe care
le veți folosi ulterior în viață, v-au dezvoltat abilitățile de leadership, v-au permis să manifestați implicare
cu comunitatea dvs. și v-au permis să aveți un impact. Nu mergeți la filme în fiecare weekend cu prietenii.
Însă începerea unui club de film la școală pentru colegii de film contează cu siguranță!
Școlile adoră să vadă că elevii sunt activi, contribuind cu membrii comunităților lor. Și chiar mai
important, le place să vadă elevi care își dezvoltă talentele și pasiunile.
Când un elev este implicat activ în comunitate și în alte activități în școală, există șanse mari să facă
ceva similar în facultate. Universităților le place să fie cunoscute drept hub-uri de activitate, caritate și
cultură, iar studenții sunt în mare parte cei care îi fac așa.
Un studiu longitudinal examinează modul în care implicarea activității extracurriculare contribuie la
„rezistența educațională” - realizările neașteptate educaționale ale adolescenților care sunt altfel vulnerabili
la succesul școlar redus din cauza riscurilor la nivel personal și social. Tinerii vulnerabili din punct de
vedere educațional, caracterizați de riscuri semnificative și o absență de activitate au fost identificate în
perioada adolescenței timpurii (aproximativ 14 ani) folosind măsuri de motivație academică, realizare și
sănătate mintală, precum și contexte familiale, școlare și de la egal. Folosind un amestec de tehnici analitice
centrate pe variabilă și model, cercetăm modul în care atât timpul total pe care tinerii vulnerabili l-au
petrecut în activități extracurriculare pozitive, cât și modelul specific al implicării lor în activități
extracurriculare în perioada adolescenței târzii (aproximativ 17 ani) prevăd înscrierea lor ulterioară la
facultate în perioada de vârstă fragedă (până la vârsta de aproximativ 21 de ani). Rezistența educațională a
fost prezisă în mod unic de unele, dar nu de toate, tiparele de activitate. Aceste rezultate sugerează că
setările pozitive de activitate extracurriculară oferă tinerilor vulnerabili experiențe adecvate pentru
dezvoltare care promovează persistența educațională și dezvoltarea sănătoasă.
Implicarea în activități extracurriculare pozitive (de exemplu, structurate sau supravegheate), atât în
cadrul școlii, cât și în afara contextului școlar, a fost identificată ca un factor important în promovarea
dezvoltării pozitive a tineretului. Studiile anterioare au evidențiat rolul important pe care îl poate juca o
astfel de implicare pe căile educaționale ale tinerilor care cresc în situații cu un risc de dezvoltare
considerabil. Având în vedere costurile personale și sociale semnificative ale eșecului educațional în timpul
535
unei epoci a capitalismului global, redresarea barierelor în calea succesului educațional în rândul
adolescenților vulnerabili continuă să fie o problemă socială critică și un accent politic pentru guvernele
din întreaga lume (UNESCO, 2003) adolescenților vulnerabili continuă să fie o problemă socială critică și
un accent politic pentru guvernele din întreaga lume.
536
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE ÎN FORMAREA
PREŞCOLARULUI
PROF. ÎNV. PREŞCOLAR PARASCHIV LENUŢA, G.P.N. BĂLĂCEANU,

COM. BĂLĂCEANU, JUD. BUZĂU
Activitatea extracurriculară este o componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru
didactic trebuie să-i acorde atenţie, prin adoptarea unei atitudini creatoare, atât în modul de realizare al
activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită stimularea
creativă a elevilor.
Educaţia extracurrriculară, adică cea realizată dincolo de procesul de învăţământ, predarea- învăţarea-
evaluarea, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii preşcolarilor. În şcoala contemporană,
o educaţie eficientă depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea la dezvoltarea de
sine, dar şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii copiilor.
Literatura de specialitate care analizează subiectul “activităţi extracurriculare” provine în special din
spaţiul american, însă sintagma “activităţi extraşcolare", este utilizată cu precădere în spaţiul românesc.
În acest cadru, învăţământul preşcolar are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psiho-intelectual,
fizic şi socio-afectiv, pentru o integrare socială cât mai uşoară. Astfel se impun activităţile extracurriculare,
care nu sunt fixate de programa şcolară, ci de copii, conform intereselor şi dorinţelor lor. Complexitatea
procesului educaţional impune îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare, iar în acest caz,
parteneriatul educaţional devenind o necesitate. Activităţiile extracurriculare sunt importante deoarece
contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare. De asemenea, prin intermediul acestora se pot
dezvolta şi explora anumite înclinaţii şi aptitudini ale copiilor. Având un caracter atractiv, copiii participă
într-o atmosferă relaxantă, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi, îmbinându-se utilul cu plăcutul.
Activităţiile extracurriculare moral-civice, alături de celelalte activităţi desfăşurate în grădiniţă pe nivele de
vârstă, contribuie, prin trăirile afective, emoţii puternice, generate de exemplele oferite de eroii neamului,
la formarea, în sufletul copiilor, a unor sentimente morale, care se vor transforma în convingeri ferme pe
parcursul procesului instructiv-educativ.
Astfel, activităţile extracuriculare sunt activităţi complementare, activităţi de învăţare realizate la
grupă şi urmăresc îmbogăţirea informaţiilor primite în cadul activităţii didactice, cultivă interesul pentru
un mod plăcut şi util, contribuind în felul acesta la formarea personalităţii copilului. Grădiniţa trebuie să
ofere diverse astfel de activităţi pentru a-i atrage pe copii. De cele mai multe ori, conţinutul acestora poate
fi o continuare, la un nivel mai înalt, a ceea ce şi-au însuşit copii în cadrul activităţilor didactice. În procesul
instructiv-educativ, activităţile extracurriculare îl atrag pe copil să participe cu plăcere şi să fie interesat de
activităţile propuse. În cadrul acestor activităţi, se transmit copiilor, în mod sistematic şi organizat,
informaţii din toate domeniile de activitate: muzicale, literare, plastice motrice, formându-se astfel anumite
competenţe: de a audia anumite piese muzicale, de a interpreta roluri, de a reproduce anumite dansuri etc.
Se remarcă marea varietate a acestora şi poate fi evidenţiat faptul că, în timp, tipologia lor a crescut
foarte mult: excursii şi vizite la muzee, vizionarea de filme sau piese de teatru la cinematograf şi teatru,
vizite la instituţii publice, excursii la obiective de interes ştiinţific sau comunitar, vizite la alte unităţi de
învăţământ, serbări şcolare şi alte activităţi.
Spre exemplu, vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale – organizate
în desfăşurarea sa, operele de artă originale, monumentele legate de trecutul istoric local, naţional, de viaţa
şi activitatea unor personalităţi de seamă ale ştiinţei şi culturii universale şi naţionale, relaţiile dintre oameni
şi rezultatele concrete ale muncii lor. Acestea stimulează activitatea de învăţare, întregesc şi desăvârşesc
ceea ce elevii acumulează în cadrul lecţiilor. Vizionarea spectacolelor muzicale, de teatru, distractive sau
sportive, stimulează şi orientează elevii spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, pictură.
Excursiile şi taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor elevilor despre frumuseţile ţării, la
educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii pot acumula
o serie de cunoştinte prin contactul direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Activităţile de acest gen
537
au o deosebită influenţă formativă. În urma excursiilor în natură, elevii pot reda cu mai multă creativitate
şi sensibilitate, imaginea realităţii, în cadrul activităţilor de desen şi modelaj, iar materialele pe care le culeg,
sunt folosite în activităţile practice, în jocurile de creaţie.
În preajma sărbătorilor se organizează activități literar-artistice cu scopul de a valorifica tradițiile şi
şcoală, dar și în cadrul familiei. O sărbătoare importantă este 1 Decembrie, zi în care fiecare suflet de român
vibrează la tot ceea ce înseamnă tradiție, patriotism, iubire de neam și țară. Promovând valorile naționale
învățăm să ne apreciem, să valorificăm virtuțile noastre ca nație. Valorificarea specificului neamului nostru
îl poate determina pe elev să interiorizeze anumite trăiri, să iubească țara, neamul și pe cei de lângă ei,
dezvoltă la copii sentimentul apartenenţei la colectivitatea din care fac parte.
Copii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească în primul rând o gândire independentă, toleranţă faţă
de a critica constructiv. Înainte de toate, este însă important ca educatorul însuşi să fie creativ, pentru că
curiozitatea, imaginaţia şi dorinţa de a participă necondiţionat la desfăşurarea acestora.
Toate activităţile extracuriculare desfăşurate cu copiii au rolul lor în dezvoltarea lor ca persoane
inteligente, sigure pe ele, capabile să se descurce în orice situaţie, bogate din punct de vedere cultural în
această societate în continuă schimbare. În cadrul activităţilor didactice şi extracuriculare, alături de
personalitate.
BIBLIOGRAFIE:
1. Ciubuc I., Armonia naturii, Editura Aureo, Oradea, 2011, pagina 110.
2. Dumitru, G., Novac, C., Mitrache, A., Ilie, V., Didactica activităţii instructiv-educative pentru
3. Ionescu, M.; Chris, V., Mijloace de invatamant si integrarea acestora in activitatile de instruire si
autoinstruire, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2001
4. Lespezeanu M., Traditional si modern in invatamantul prescolar, Editura S.C. Omfal, Bucuresti,
2007
5. Mangri, F., Elisei, E., Dorobeti, T., Bucovală, G., Experienţe didactice şi pedagogice de succes,
7. Preda. V., Metodica activitatilor instructiv educative in gradinita de copii, Editura « Gheorghe
Cartu Alexandru », Craiova 2009
538
PARASCHIV OANA ELENA
mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-I învăţăm să se adapteze.”
(Maria Montessori–,, Descoperirea copilului”)
intelectual, moral, artistic, fizic. Activitățile extrașcolare sunt foarte importante pentru dezvoltarea
armonioasă a copilului. Studiile de specialitate susțin că acesta ajută elevii la formarea unei atitudini
pozitive față de învățare, aceștia au performanțe școlare mai ridicate, li se formează abilități practice
diversificate, dar și strategii adecvate de rezolvare de probleme. Pe lângă toate acestea, activitățile
extrașcolare acționează și asupra stimei de sine, iar sentimentul de împlinire este mult mai ridicat.
Educatia nonformală (realizata dincolo de procesul de învăţământ, extraşcolară) îşi are rolul şi locul
bine stabilit în formarea personalităţii copiilor noştri. Educaţia prin activităţile extraşcolare urmăreşte
civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. Incepând de la cea mai fragedă
viaţa
activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socioculturale,
mai apreciaţi şi mai accesibili sufletelor acestora. Activităţile complementare concretizate în excursii şi
drumeţii, vizite, vizionări de filme sau spectacole imprimă copilului un anumit comportament, o ţinută
adecvată situaţiei, declanşează anumite sentimente. O mai mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii
copilului o au activităţile extraşcolare care implică în mod direct copilul prin personalitatea sa şi nu prin
produsul realizat de acesta.
contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Copiii au nevoie de acţiuni care să le lărgească lumea
lor spirituală, să le împlinească setea de cunoaştere, să le ofere prilejuri de a se emoţiona puternic, de a fi
în stare să iscodească singuri pentru a-şi forma convingeri durabile. Participarea efectivă şi totală în
activitate angajează atât elevii timizi cât şi pe cei slabi, îi temperează pe cei impulsivi, stimulează curentul
de influenţe reciproce, dezvoltă spiritul de cooperare, contribuie la formarea colectivului de elevi. Elevii se
responsabilităţi.
şi al învăţământului primar - pregătirea copilului pentru viaţă. O altă particularitate a activităților
539
extrașcolare, de o reală importanță, o constituie legătura acestora cu partea practică. Aplicarea cunoștințelor
în cadrul activităților extrașcolare are valoarea unui exercițiu de dezvoltare a aptitudinilor elevilor.
Important în derularea acestor activități este faptul că elevii pot fi antrenați atât în inițiere și organizare, cât
și în modul de desfășurare a acestora. Condiția primordială pentru receptarea corectă și coerentă a mesajului
o reprezintă demersul adoptat de cadrul didactic, metodele, procedeele, modul și modalitățile utilizate,
precum și cadrul în care se desfășoară procesul.
În concluzie, putem spune că activitatea extraşcolară este o componentă educaţională valoroasă şi
eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să îi acorde atenţie, adoptând o atitudine creatoare atât în modul
de realizare a activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită
stimularea creativă a elevilor. Gândirea creativă şi învăţarea din proprie iniţiativă trebuie încurajate prin
laudă. Trebuie promovat modul variat de abordare a problemelor de manipulare a obiectelor şi a ideilor.
posibilitatea de a critica constructiv. Înainte de toate, este însă important ca profesorul însăşi să fie creativ,
pentru că numai aşa poate să aducă în atenţia elevilor săi tipuri de activităţi extraşcolare care să le stârnească
interesul, curiozitatea, imaginaţia şi dorinţa de a participa necondiţionat la desfăşurarea acestora.
540
REALIZAT: PROFESOR PÂRJEA NICOLETA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR 1 HERECLEAN, JUD. SĂLAJ
MOTTO: „ Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când
ei vor fi mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi vremea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze.”
(Maria Montessori)
Modelarea, formarea şi educaţia elevului ca om ca persoană cere timp şi dăruire.
♦ înglobează activitățile organizate de școală în afara mediului școlar sau/și de către alte instituții
etc.);
♦ au rol complementar celui al școlii;
♦ dezvoltarea copiilor depinde de un întreg sistem de fenomene și relații, iar activitățile extrașcolare
♦ oferă posibilitatea de exprimare și explorare a identității, dezvoltă capitalul social al copiilor.
interpretarea propriului comportament în comparație cu al celorlalți. Activitățile extrașcolare au un impact
pozitiv asupra dezvoltării personalității elevilor dar şi asupra performanțelor școlare și a integrării sociale.
școli), ci și prin activități extrașcolare și extracurriculare. Aceste activități au ca scop identificarea și
cultivarea corespondenței optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viață civilizat, precum și
stimularea comportamentului creativ. Copiii participă cu însuflețire și dăruire la astfel de activități, iar
succesul este garantat dacă ai încredere în imaginația, bucuria și dragostea din sufletul copiilor, dar să îi
lași pe ei să te conducă spre acțiuni frumoase și valoroase.
trebuie pregătiți să înțeleagă și să accepte provocările într-un mod practic, creativ, inovator. Activitățile
extrașcolare dezvoltă gândirea critică și stimulează implicarea generației tinere în actul decizional,
realizându-se astfel o simbioză lucrativă între componenta cognitivă și cea comportamentală.
541
BIBLIOGRAFIE:
542
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN FORMAREA ȘI
DEZVOLTAREA COPIILOR
PROF. PARLEA MARIOARA

SCOALA GIMNAZIALA IOSIF MOLDOVAN ARAD, JUD. ARAD
cunoştinţelor”
Modelarea, formarea şi educaţia omului cere timp şi dăruire. Timpul istoric pe care îl trăim cere oameni în
a căror formaţie caracterul şi inteligenţa se completează pentru propria evoluţie a individului. În şcoala
contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea la
dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii copiilor. În acest
viaţa.
543
impresii puternice, precum şi în faptul că apelează, permanent, la afectivitatea copilului sau nu, asupra
dezvoltării elevilor. Astfel de activităţi sunt de o reală importanţă într-o lume dominată de mass-media şi
mă refer la televizor, calculator si internet, care nu fac altceva decât să contribuie la transformarea copiilor
noştri în nişte persoane incapabile de a se controla comportamental, emoţional şi, mai presus de toate, slab
dezvoltaţi intelectual.
formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii, tabere, concursuri sportive,
realizarea unor felicitari cu ocazia unor sarbatori si traditii, pregatirea unor mancaruri simple etc.
educative, importanţa acestor activităţi constă în dezvoltarea artistică a elevului, precum şi în atmosfera
elevilor răsplata primită după muncă, şi, de asemenea, au un rol de motivare.
Bibliografie:
1.Cernea, Maria, „Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ”,
544
PROF. INV. PRIMAR: PARVU CRISTIANA, SC. GIMNAZIALA TEASC,

JUD. DOLJ
fragedă.
545
Bibliografie:
7) Crăciunescu, N., Forme de activități extracurriculare desfășurate cu elevii cilului primar, Ed.
8) Jinga, I; Istrate, E, (1998), Manual de pedagogie, Ed. All, București.
546
IMPORTANŢA ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE
METODE. TEHNICI. STRATEGII
AUTOR: PROF. ÎNV. PRIMAR: PAŞCALĂU SIMONA-LAURA

COLEGIUL NAȚIONAL „ONISIFOR GHIBU”, ORADEA, JUDEŢ BIHOR
CLASA I E
intelectuală adecvată, orice temă.”- J. Bruner.
Activitățile extrașcolare sunt activități care ajută elevii la formarea unei atitudini pozitive față de
învățare, fiind realizate în afara mediului școlar, în afara instituției de învățământ, cu participarea mai
multor instituții de învățământ.a unei clase de elevi sau a mai multor clase. Pe lângă toate acestea,
activitățile extrașcolare acționează pozitiv asupra stimei de sine, fiind implicat și sentimentul de împlinire,
care devine mult mai ridicat.
”Școala Altfel” reprezintă un set de activități extrașcolare, având ca scop dezvoltarea unor aptitudini
speciale, cultivarea interesului pentru acțiuni socio-culturale, facilitarea integrării în mediul școlar și
valorificarea talentelor personale.
Întreaga activitate de coordonare a programelor educative din săptămâna “Şcoala Altfel”, a urmărit,
în principal, creşterea prestigiului şi calităţii activităţii din şcoală prin acţiunile desfăşurate cu elevii şi
profesorii, dar şi cu reprezentanţi ai comunităţii locale.
Un element semnificativ este acela că, prin punerea în practică a diferitelor activităţi pe anul şcolar
respectiv, se reuşește realizarea unui echilibru între activităţile educative, recreative, sportive şi practice.
Un rol educativ important l-a îndeplinit mediul şcolar şi practicile sociale compatibile cu idealurile
unei societăţi democratice aplicate în şcoală. S-a evitat stilul totalitar de organizare, s-au încetăţenit
practicile care să stimuleze iniţiativele membrilor colectivului, exprimarea opiniei. Se urmărește, în mod
constant, ca spaţiul şcolii să constituie un mediu de manifestare a responsabilităţii, a comportamentului
decent şi a toleranţei faţă de opinii diferite.
Câteva dintre obiectivele propuse într-o astfel de săptămână, ar putea fi :
1.Participarea la întreţinerea, îngrijirea şi înfrumuseţarea mediului ;
2.Manifestarea comportamentului competitiv ;
3.Dezvoltarea fizică şi a personalităţii elevilor prin activităţi sportive ;
4.Realizarea unor picturi cu temă dată ; cultivarea gustului estetic ;
5.Dezvoltarea spiritului practic şi de echipă ;
6.Însuşirea informaţiilor despre vegetaţie şi animale ;
7.Stimularea curiozităţii elevilor prin investigarea realităţii ;
8.Îmbogăţirea cunoştinţelor de geografie şi istorie prin vizite şi excursii tematice ;
de învățare.
(Maria Montessori)
Bibliografie :
547
“ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE ÎN EDUCAŢIA COPIILOR”
LICEUL TEHNOLOGIC BAIA DE FIER

PROF. ÎNV. PREŞCOLAR: PĂTROESCU ROXANA-ARINA
învățământ.
Ele vizează, de regulă, acele activități cu rol complementar orelor clasice de predare-învățare. Aria
de desfășurare a acestora e greu de delimitat. Pot fi excursii, drumeții, vizite la muzee, la diverse instituții
artistice, cluburi tematice, activități sportive, legate de protecția mediului etc. Iată câteva caracteristici de
etc.);
antrenați atât în inițiere și organizare, cât și în modul de desfășurare a acestora..
nu numai.
(Maria Montessori)
548
Bibliografie:
549
PROF. PĂUN DANIEL, LICEUL TEORETIC NR.1 PERIŞ
învățământ.
Astfel activitățile extrașcolare ocupă un loc important în ansamblul influențelor educative. Participarea la
Programul Național „Școala altfel”, dedicat domeniului educativ extrașcolar, implică an de an elevi
și cadre didactice în activități care să răspundă intereselor și preocupărilor diverse ale elevilor, să pună în
valoare talentele și capacitățile acestora în diferite domenii și să stimuleze participarea lor la acțiuni variate,
în contexte nonformale. În acest sens, întregul colectiv didactic al liceului nostru, împreună cu elevii și
părinții acestora, au experimentat și aplicat în fapt, o serie de activități educative, paleta valorică și
funcțională a acestora fiind multiplă: artistică, culturală, spirituală, filantropică și nu în ultimul rînd,
cognitiv-formativă.
pentru viață.
a observa obiectele și fenomenele în starea lor naturală, operele de artă originale, momentele legate de
trecutul istoric local, național, ceea ce a ușurat procesul formării reprezentărilor despre
acestea.Concursurile sunt forme competiţionale de activitate extraşcolară, organizate pe diferite teme,
constituind o metodă de a stârni interesul elevului pentru diferite arii curriculare, având în acelaşi timp o
importanţă majoră şi în orientarea profesională a acestuia.
acasă. Participarea efectivă şi totală în activitate angajează atât elevii timizi cât şi pe cei slabi, îi temperează
formarea colectivului de elevi. Aceştia se autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activităţi se supun
de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi. Ei sunt veseli, dornici de a participa la orice acţiune,
de a experimenta sau exersa, profesorii sunt dispuşi să socializeze cu elevii lor, într-un context non-formal,
atipic pentru învăţământul românesc, dar inovator, destins, prielnic pentru cunoaştere şi fixarea unor relaţii
„poate mai umane” decât se pot stabili în cadrul unei ore de curs.
să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai plăcut şi mai temeinic obiectivul principal al şcolii -
În concluzie, activitățile extrașcolare au un caracter interdisciplinar şi oferă cele mai eficiente
modalități de formare a caracterului copiilor.
550
VALORIZAREA TEXTULUI LITERAR PRIN LECTURĂ EXPRESIVĂ ȘI
ACTIVITĂȚI EXTRAȘCOLARE
PROFESOR PĂVĂLUȚĂ MARIANA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ „RĂDUCANU ROSETTI” CĂIUȚI
Eminescu are cel mai însemnat aport în valorificarea textului literar deoarece a promovat comorile
literaturii populare.
Văzută că o experiență a gândirii creative și nu numai, prin lectură, cititorul proiectează o mișcare
interioară în care el devine regizor și, respectiv, actor al acțiunii.
Cărțile îl ajută pe cititor să se inițieze, să se transforme, să-și dorească să descopere, să trăiască diferite
experiențe de viață, să facă alegeri și să ia decizii împreună cu personajele, lectura oferindu-i destule
cunoștințe și resurse menite să îl pregătească pentru experiențele reale, din viață și lumea mai mare
Valorificarea operei literare presupune, între altele şi realizarea de către elevi a unei lecturi expresive,
superioară lecturii cognitive sau reproducerii textului.
Însuşirea unei lecturi expresive a operei literare necesită o muncă migăloasă, aceasta presupunând
rezolvarea mai multor sarcini, în urma cărora elevul să distingă următoarele aspecte:
• specificul intonaţiei: interogativă, exclamativă, enunţiativă, imperativă;
• melodia versului/frazei: ascendentă, descendentă, monotonă;
• tonul fundamental: narativ (poemul, basmul), meditativ-filozofic (caracteristic meditaţiilor),
solemn-patetic (specific odei, imnului) şi conversaţional (aplicat la lectura secvenţelor dialogate prezente
într-o operă artistică);
• respectarea accentelor logice;
• pauzele de durată: de scurtă durată ( marcate de virgulă sau de cezura din interiorul versului ),
duble (scoase în evidenţă de semnele exclamării, interogării ori de punctul de la sfârşitul enunţului), triple
(necesare la sfârşitul textului ori în cazul punctelor de suspensie);
• pauzele psihologice: de reflecţie, de tensiune, de reamintire.
Pentru ca elevul să ajungă la realizarea unei lecturi expresive a operei, în afara sarcinilor de lucru
rezolvate pe parcursul etapelor studierii textului, pot fi realizate şi alte activităţi, în cadrul orelor sau ca
activitate extraşcolară: citirea pe roluri a unor fragmente dialogite, recitarea unor poezii, realizarea unor
prezentări, concurs de monolog dramatic, ascultarea recitărilor/ monologurilor realizate de actori.
Citirea pe roluri
Etapele activităţii:
• alegerea textului/fragmentelor ce urmează a fi citite;
• împărţirea rolurilor;
• pregătirea lecturii: profesorul poate oferi încă un model de lectură, chiar dacă textul a fost citit; se
pot oferi fişe de control.
• realizarea lecturii;
• evaluare.
Evaluarea poate fi făcută de elevi sau de profesor. Trebuie avute în vedere câteva aspecte:
• citirea corectă;
• citirea fluentă;
• respectarea intonaţiei potrivite;
• dicţie corespunzătoare;
• ton adecvat.
Dramatizarea unui text epic
Text suport: Ce-şi face omul cu mâna lui de Isac Asimov, manual Humanitas, clasa a VIII-a.
Etapele activităţii:
• se citeşte textul;
• se actualizează/se prezintă trăsăturile textului dramatic;
• se citeşte textul suport;
551
• se citeşte textul suport pe roluri;
• se prezintă conţinutul textului, semnificaţiile, mesajul;
• se stabileşte viziunea;
• se stabilesc personajele;
• se stabilesc indicaţiile scenice;
• se stabileşte decorul ( dacă este cazul );
• se transformă textul epic în text dramatic, de către elevi, sub îndrumarea profesorului;
• se redactează textul;
• se citeşte textul pe roluri;
• se reprezintă scenic, dacă profesorul optează pentru acestă variantă.
Rolurile pot fi memorate pentru ca sceneta să fie reprezentată scenic în cadrul unei activităţi
extraşcolare.
Bibliografie:
*Albulescu, I., Pragmatica predării. Activitatea profesorului între rutinã şi creativitate, Editura
Paralela 45, Piteşti, 2008.
*Bocoş, M., Jucan, D., Fundamentele pedagogiei. Teoria şi metodologia curriculumului, Editura
Paralela 45, Piteşti, 2008.
* Cucoş, C., Pedagogie Metodică, Editura: Polirom, 2002.
552
PROF. PAVEL STELA

ȘCOALA NICOLAE BALCESCU TECUCI
Educaţia nu este cât de mult ai memorat, nici măcar cât ştii. Este capacitatea de a diferenţia între
ceea ce ştii şi ceea ce nu ştii. - Anatole France
În formarea personalității elevului educația extrașcolară își are rolul și locul bine stabilit. Antrenarea
copiilor în activități cât mai variate și bogate, diferite de clasica metodă de predare – învățare, permite
dezvoltarea unor aptitudini speciale și facilitează întegrarea în mediul școlar
Desfășurarea activității în afara clasei, în afara școlii, poate asigura contribuții importante la
optimizarea procesului de instruire și de educare a elevilor, aceasta concretizându-se în forme diverse,
precum: vizita, excursia, cercul de istorie, concursurile și olimpiadele, aniversările unor evenimente din
istoria națională sau universală. Bine organizate de către profesori aceste activități oferă ocazii de
completare și aprofundare a culturii generale și de specialitate, de formare a caracterelor, a sentimentelor
și a convingerilor. Totodată acestea contribuie la creșterea interesului elevilor pentru studiu, le măresc
orizontul geografic și fac legătura între teorie și practică. În acest cadru relaxant toți copiii cooperează între
ei, stabilesc relații de grup și își manifestă personalitatea într-o formă mai variată.
La disciplina istorie una dintre activitățile extrașcolare frecvent folosite pentru cunoașterea trecutului
local și național este excursia. Participarea în număr mare a elevilor la această activitate, demonstrează că
aceștia sunt dornici de a cunoaște în mod direct cât mai multe locuri noi, cât mai multe vestigii, că se simt
fericiți de a-și petrece timpul liber în mijlocul naturii. O excursie bine organizată, cu o temă atent stabilită,
deschide elevilor posibilități variate de observare și cunoaștere. Ei își vor forma capacități și deprinderi pe
care le vor folosi în viață, iar amintirea locului sau obiectivului vizitat le va rămâne puternic întipărit în
minte pentru toată viața.
Excursiile pot fi clasificate în funcție de mai multe criterii: după sezonul în care se organizează
acestea sunt de iarnă, de primăvară, de vară sau de toamnă; după mijloacele de transport, pot fi grupate în
drumeții sau cu trenul, autocarul; după loc și durată ele pot fi locale (2-5 ore) sau pe o durată mai mare și
pe un traseu mai lung, depăsind granițele județului; după obiectivul general și după obiectivele concrete,
excursiile-lecție își propun dobândirea de cunoștințe, aprofundarea, sistematizarea și evaluarea
cunoștințelor.
Vizitele și excursiile sunt activități complexe, ce se desfășoară în afara școlii și chiar a localității și
necesită organizare și proiectare coerentă, responsabilă și eficientă. În structura lor putem identifica trei
etape principale: pregătirea, desfășurarea și valorificarea rezultatelor. Între acestea există o strînsă legătură
și interdependență, iar rezultatul, pozitiv sau negativ, se observă la valorificarea rezultatelor obținute.
Aceasta se poate realiza în timpul excursiei/vizitei, (prin numeroase aplicații precum: convorbiri,
observarea unor obiective, reproducerea unor evenimente, cunoștințele fixându-se mai bine și mai
temeinic), fie la finalul activității prin concluzii ale conducătorului vizitei sau excursiei, fie la școală prin
efectuarea unor referate, dezvoltarea unor teme de proiecte.
Învățarea prin cercetarea vestigiilor istorice este o metodă activă deoarece permite elevilor evocarea
trecutului, a faptelor și a evenimentelor istorice. Această metodă solicită elevii să valorifice vestigiile
istorice ca adevărate izvoare, surse de cunoaștere, ce permit descoperirea unor adevăruri istorice, iar la
aceste adevăruri se poate ajunge printr-o analiză atentă, prin reconstituirea faptelor trecutului, prin
observații și analize critice, prin corelarea faptelor și a evenimentelor istorice.
În timpul excursiei pot fi folosite toate metodele de învățământ, însă observația, învățarea prin
descoperire, demonstrația, comparația se situează pe primul loc. Acestea oferă elevilor ocazia de a observa
fenomenele, monumentele legate de trecutul istoric local sau național, obiectele în starea lor naturală și
stimulează activitatea de învățare, completând ceea ce ei au achiziționat la clasă. Vizitarea monumentelor
și a vestigiilor istorice urmărește cultivarea sentimentului de mândrie națională prin declanșarea emoțiilor,
aprecierilor asupra elementelor de istorie ale trecutului și prezentului poporului român.
553
Bibliografie
1. Bocoș Mușata-Dacia, Instruirea interactivă, Editura Polirom, Iași, 2013
2. Bontaș Ioan, Tratat de pedagogie, Editura ALL, București, 2008
3. Tănasă Gheorghe, Metodica învățării-predării istoriei, Editura Spiru Haret, Iași, 1998
554
PROF. PEIA CODRUȚA

GRADINIȚA CU PP NR.4 CARANSEBEȘ
adecvate stadiului respectiv de dezvoltare, dacă conținutul este prezentat „într-o formă mai simplă, astfel
cunoştinţelor”.
cadru, sistemul de învăţământ are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic şi
stabilite în formarea personalităţii copiilor noştri. Educaţia prin activităţile extracurriculare urmăreşte
viaţa.
echilibrat, atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite. Prin faptul că în asemenea activităţi se supun de
bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copii se autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin acest
tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască în alt mod preșcolarii, să-i dirijeze, să le influenţeze
dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos pregătirea copilului pentru viaţă.
facilitarea integrării în mediul social, oferirea de suport pentru reuşita în ansamblul ei, fructificarea
care viaţa capătă alte aspecte decât cele din procesul de învăţare. În acest cadru, numeroşi alţi factori
Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, organizate selectiv, constituie un mijloc
de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru. Ele oferă copiilor prilejul de
a observa obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, procesul de producţie în desfăşurarea sa, operele
de artă originale, momentele legate de trecutul istoric local, naţional, de viaţa şi activitatea unor personalităţi
de seamă ale ştiinţei şi culturii universale şi naţionale, relaţiile dintre oameni şi rezultatele concrete ale
muncii lor.
Vizionarea spectacolelor de teatru pentru copii, spectacole distractive sau sportive, stimulează şi
orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzica, sport, poezie, pictura.
Excursiile contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la educarea
dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii pot cunoaşte realizările
oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă.
Serbările marchează evenimentele importante din viaţa preşcolarului. Din punct de vedere educativ
importanţa acestor activităţi constă în dezvoltarea artistică a copilului, precum şi în atmosfera sărbătorească
instalată cu acest prilej.
555
Bibliografie:
 Cernea, Maria, „Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de
învăţământ”, Ed. Discipol, Bucureşti, 2000;
 Ionescu, M., Chiş, V., „Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
 Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, „Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în
556
EDUCAREA COPIILOR PRIN ORGANIZAREA ACTIVITĂȚILOR
EXTRAȘCOLARE
PROF. PETCU SPERANȚA,

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,ALEXANDRU ȘTEFULESCU” TG JIU, GORJ
,,Educația este un al doilea soare pentru cei care îl avem” (Heraclit din Efes)
Termenul de ,, educație” provine din latinescul ,, educatio” care înseamnă creștere, hrănire, cultivare.
Educația este o activitate socială complexă ce se realizează prin acțiuni exercitate în mod conștient,
sistematic și organizat în fiecare moment, individual sau colectiv în vederea transformării acestuia într-o
personalitate activă și creatoare. Este specifică umanității și presupune o acțiune care să se desfășoare
conștient potrivit unor finalități stabilite în prealabil și un rezultat bine conturat. Finalitățile educației
presupune îmbinarea activităților curriculare cu cele extracurriculare (activități de timp liber). Ele trebuie
atent selecționate, apoi stabilim valorile ce urmează a fi transmise precum și metodele și mijloacele cele
mai potrivite pentru atingerea lor. Se asigură o organizare corespunzătoare a activității, în așa fel încât să
se obțină reultatele scontate. În procesul acțiunii, educatorul urmărește un scop, anticipat pe plan subiectiv
sub forma unui proiect, privitor la succesiunea respectivă de stări, îndeosebi la transformările ce urmează
să le producă în personalitatea educatului.
Educația trebuie să aibă un caracter organizat și sistematic, iar școala este instituția în care se poate
realiza eficient. Proiectarea educațională asigură condițiile necesare înscrierii educației pe traiectoria ce
duce spre idealul educațional. Laturile educației sunt: educația intelectuală, educația morală, educația
estetică, educația profesională și corporală(fizică). Toate aceste laturi constituie un sistem, astfel încât
înfăptuirea sarcinilor uneia dintre ele asigură câmp prielnic de acțiune pentru celelalte, iar fiecare latură
este influențată pozitiv sau negativ de alta.
Activitățile extrașcolare ocupă un loc important în educarea elevului, reprezintă un mijloc de formare
a deprinderilor de folosire în mod rațional al timpului liber. Participarea la acest tip de activități lărgește
orizontul cultural al elevilor, completând cu noțiuni noi volumul de cunoștințe însușite în cadrul orelor de
curs. Constituie si un mijloc de formare a competențelor, contribuie la educarea morală, estetică a elevilor,
diciplinându-le acțiunile și extinzându-le orizontul cultural-artistic. O altă particularitate o constituie
legătura acestor activități extașcolare cu partea practică. Aceasta dezvoltă elevilor aptitudini, ei putând fi
antrenați atât în inițierea, organizarea cât și desfășurarea lor.
Dintre activitățile extrașcolare putem aminti: tabere, excursii, drumeții, vizite la muzee, la diverse
instituții publice, la alte unități de învățământ, vizionarea de spectacole de teatru, operă, muzică clasică,
activități artistice, cluburi tematice, activități sportive, legate de protecția mediului etc. Caracteristicile de
 înglobează activitățile organizate de școală în afara mediului școlar sau/și de către alte instituții
etc.);
 au rol complementar celui al școlii;
 dezvoltarea copiilor depinde de un întreg sistem de fenomene și relații, iar activitățile extrașcolare
 oferă posibilitatea de exprimare și explorare a identității, dezvoltă capitalul social al copiilor.
Un posibil proiect de activitate extrașcolară trebuie să aibă următuarea structură:
Tiltlul
Tipul activității
Grupul țintă
Propunător/Coordonator
Scop
Obiective
Rezultate așteptate
Resurse materiale
Resurse de timp
557
Activitățile extrașcolare se proiectează de regulă la începutul anului școlar (program anual/semestrial)
ca o prelungire a procesului de învățare care se desfășoară în clasă. Trebuie să evite supraîncărcarea
programului elevilor, să se organizează cu întrega clasă respectând particularitățile de vârstă și interesele
acestora precum și posibilitățile de realizare. Se prezintă elevilor și părinților cu posibilitatea de reajustare
dacă aceștia doresc. O modalitate de organizarea a activităților extrașcolare o reprezintă concursurile și
olimpiadele pe discipline sau interdisciplinare. Pregătirea elevilor pentru aceste competiții implică un
program de pregătire suplimentară, un parteneriat elev/profesor/alte instituții.
La nivelul școlii sunt organizate activități extrașcolare cu întindere pe o saptămâna gen ,,Zilele școlii”
sau programul ,, Școala altfel”. Pentru realizarea lor se alcătuiesc programe complexe cu participarea
tuturor elevilor, cadrelor didactice, reprezentanți ai părinților, membrii ai comunității locale, etc.
Ca o concluzie, procesul de planificarea a activităților extrașcolare trebuie să prevadă diverse situații
cu caracter educativ și cu impact pozitiv asupra elevilor.
BIBLIOGRAFIE
1. NICOLA I, ,, Tratat de pedagogie școlară”, EDP, București, 1996
2. JINGA I, ,, Educația și viața cotidiană”, EDP, București, 2005
3. IUCU R, ,, Managementul clasei de elevi”, Editura Polirom, Iași, 2006
558
EXCURSIA- ACTIVITATE EXTRACURRICULARA ATRACTIVA SI
EFICIENTA IN INVATAMANT
PROF. PETEA VOICHITA-ADRIANA
Societatea umană este în continuă dezvoltare în timp şi spaţiu. Cultura unei societăţi este reflectată
prin valorile pe care le manifesta: morale, etice, estetice, economice, dar şi prin relaţiile pe care le desfaşoară
fiecare om cu mediul natural în care se află. Menţinerea unui anumit echilibru al naturii este esenţial pentru
desfăşurarea normală a vieţii.
Activităţile extracurriculare oferă elevilor oportunităti multiple de recreere, le valorifică potenţialul
intelectual şi aptitudinile, le stimulează imaginaţia, creativitatea şi iniţiativa, dezvoltându-le spiritul de
competiţie, dar şi de echipă.
Excursia reprezintă un mijloc didactic de mare importanţă în dezvoltarea cognitivă şi afectivă a
copilului, oferind acestuia posibilitatea să observe, să cerceteze, să cunoască în mod direct o mare varietate
de aspecte din natură, de ordin biologic despre mediul natural şi factorii de mediu. Contribuie la educarea
şi dezvoltarea simţului estetic, trezeşte dragoste pentru natură şi respectul pentru frumuseţile ei, stimulează
curiozitatea şi spiritul de echipă al copiilor, aceştia memorând penru tot restul vieţii aspecte ce i-au
impresionat în mod plăcut.
Excursia, ca activitate extracurriculară, are multiple valenţe de informare si de educare a elevilor,
contribuind la adâncirea şi ,, ancorarea” în realitatea mediului natural şi social explorat direct. Conţinutul
didactic al excursiilor este mai variat şi mai laborios decât al activităţilor din clasă, având un caracter
atractiv, şcolarii participând cu voioşie şi insufleţire la asemenea acţiuni.
Excursia didactică are ca scop principal largirea orizontului didactic, realizând legătura intre teorie şi
practică. Acest tip de activitate anticipează intuirea, cunoaşterea generală, usurând succesul învăţării. Are
avantajul de a facilita observarea elementelor mediului în ansamblul lor, cu interrelaţiile specifice, uşurând
deducerea cauzelor care leau generat. Este una dintre cele mai atractive, plăcute şi utile activităţi de recreere
şi odihnă activă, facilitând contactul direct cu mediul, aceasta presupunând o percepere activă a unor zone
culturale istorice, culturale, religioase, a unor peisaje, acţionând direct asupra acestora. Prin aceste acţiuni,
copiii dobândesc informaţii, îşi formează reprezentări, trăiesc experienţe de învăţare.
Excursia reprezintă o călătorie de cel puţin o zi, efectuată în afara localităţii de reşedinţă, cu un mijloc
de transport, având ca scop recreerea, vizitarea, informarea şi studiul. Ea trebuie pregătită după un plan
bine stabilit, care să parcurgă mai multe etape:
Prima etapă, de importanţă majoră, reprezintă organizarea şi pregătirea teoretică, documentarea,
studierea traseului, orientarea. Trebuie cunoscut mai întâi locul, prognoza meteo pentru perioada când se
va desfăşura excursia, data plecării şi sosirii, mijlocul de transport. Cadrul didactic se va documenta
utilizând CD-uri, diverse prezentări ale zonei respective, oferte, hărţi, fotografii. Este foarte important să
se realizeze o bună documentaţie bibliografică, pentru că, indiferent dacă la faţa locului este ghid sau nu,
învăţătorul este coordonatorul activităţii şi trebuie să ofere explicaţia ştiinţifică.
Se încearcă, pe cât posibil, alegerea celei mai reprezentative zone. Se specifică obiectivele principale,
dar nu se ignoră nici un aspect care ar putea consolida cunoştinţele dobândite anterior. Se va asigura
transportul, locul unde se va desfăşura masa, se va stabili traseul şi se va ţine o evidenţă a numărului de
participanţi. Se stabilesc punctele de aplicaţie practică şi acţiunile specifice fiecătei opriri. După ce sunt
clarificate datele, cadrul didactic prezintă oferta copiilor şi părinţilor. Se pot repartiza sarcini copiilor, cât
şi părinţilor însoţitori.
Se analizează costul excursiei şi se întocmeşte dosarul cu actele şi aprobările necesare.
A doua etapă constă în desfăşurarea propriu-zisă a excursiei, culegerea datelor şi cercetarea la faţa
locului. Excursiile pot studia: un fenomen geologic (peşteră, salină, carieră de piatră), un aspect geografic
(lac, baraj natural, munte), elemente de etnografie (datini, obiceiuri, port), aspecte din viata culturală şi
religioasă (o biserică, un monument, ), aspecte din viaţa socio-economică(o fabrică, o fermă), aspecte ale
trecutului istoric (cetăţi, ruine) cât şi case memoriale a unor scriitori literari sau a altor personalităţi. Paşii
făcuţi în zone geografice diferite de cea în care trăiesc îmbogăţesc cunoaşterea şi aprofundează explicaţiile
primite anterior de copii
559
A treia etapă este reprezentată de trierea, selecţia, prelucrarea materialului cules şi valorificarea
rezultatelor. După sfârşitul excursiei informaţiile se păstrează, se ordonează evenimentele, se sortează
sarcinile de lucru, se compară anumite aspecte, se conştientizează anumite trăiri ale participanţilor, se emit
concluzii şi se fac apreciri.
Se reconstituie traseul pas cu pas, în funcţie de obiective. Se cumulează materialele culese de fiecare
grup si se analizează în ansamblu. Se revăd notiţele şi se completeză cu ajutorul întrebărilor. Se ordonează
eşantioanele după ce s-au clasificat. Se pot ordona şi fotografiile şi se vizionează inregistrările.
Pe harta fizică, care a însoţit excursia, se marchează traseul cu o bandă colorată şi punctele de lucru
de pe parcursul excursiei cu steluţe; obiectivele principale (în funcţie de scopul urmărit) atinse pot fi
ilustrate cu fotografii reprezentative.
Materialul cules poate fi valorificat prin realizarea unor panouri informative sau panouri cu fotografii
de grup ale elevilor.
Acestea din urmă au un scop educativ şi ilustrativ, de popularizare a acţiunii pentru trezirea
interesului copiilor spre a cunoaşte ţăra în care se află. Nu trebuie uitat că orice excursie constituie şi un
mijloc important de călire a organismului şi a de unitate a colectivului.
Datele culese în urma acestor excursii sunt valorificate la toate activităţile la care se pretează,
consolidându-se informaţiile, care le vor înbogăţi cultura lor generală. Îmbogăţirea, consolidarea şi
valorificarea cunoştinţelor la diverse discipline de studiu, precum: româna, ştiinţa, geografia sau istoria, se
pot realiza atât in timpul activităţilor de învăţare, cât şi printr-o împletire armonioasă a temelor din
curriculum cu excursii adecvate.
În concluzie, putem afirma, că pe teren, în comparaţie cu sala de clasă, conţinutul informativ al lecţiei
are o arie mai vastă de cuprindere a elementelor adiacente care definesc categoria de noţiuni propusă în
studiu. Pe tot parcursul excursiei trebuie făcute popasuri de observaţie asupra unor anumite aspecte.
Această acţiune extracurriculară atinge următoarele aspecte: contactul direct cu elementul real din
mediul natural, fiind un câştig pe plan formativ şi informativ; colaborarea activă dintre cadrul didactic şi
părinţi, benefeciarul fiind copilul.
Trezindu-le interesul pentru natură şi dragostea pentru tot ce-i românesc, putem aprinde o scânteie a
sentimentului de stimă faţă de sine, ceea ce-i un început bun în educaţie.
Bibliografie:
1. ,, Prietenii naturii” – Enciclopedie practică a copiilor, Ed. I. Creangă, Bucureşti, 1983
2. Ionescu M., Radu I., ,, Didactica modernă”, ediţia a II-a, revizuită, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 2004
3. Macarie Gheorghe, ,, Geografie literară”, Ed. Albatros, Bucureşti, 1980
560
IN INVAȚAMANTUL PREUNIVERSITAR
PIP, PETER MARIA LUCIA
învățământ.
etc.);
celorlalți.
o școală superioară (nivel universitar) până la împlinirea vârstei de 21 de ani;
participanți.
561
nu numai.
S-au organizat şi desfăşurat la nivelul claselor primare activităţi extraşcolare precum :
• Let`s Do It, Romania - Actiune de ecologizare – septembrie - clasa a IV-a – Prof. înv. primar
Năsui Alina, Bicăjan Codruța
• Ziua internațională a educației- 5 octombrie- toate învățătoarele
• „Carnavalul toamnei – carnavalul prieteniei” activitate desfășurată la Școala Primară Neagra
-26.oct. 2018 ( cadre didactice implicate Bicăjan Codruța, Mariș Ioana, Dohotari Luminița)
• Activităţi de voluntariat ( a) activitate de voluntariat în cadrul strategiei SNAC-„Săptămâna
fructelor și legumelor donate - noiembrie 2018- participă toate cadrele didactice- resp.P.I.P Peter Maria
Lucia, Bicajan Codruta )
• Proiectul educațional ”Lumea se schimbă! Noi?” în cadrul Săptămânii Globale 20-25 noiembrie
2018, proiect desfășurat la nivelul întregii unități școlare, ce a cuprins un set de activități atractive, educative
pe clase (discuții, dezbateri, referat pe tema stabilită, activități artistico-plastice, etc) ( resp. P.I.P. Mariș
Ioana)
• 1 Decembrie : proiectul ”Centenar 2018 Suflet de român - Unirea, românii au făcut-o!”
activități desfășurate atât la nivelul clasei cât și prin pregătirea unui program artistic susținut de elevii Școlii
Gimnaziale Lunca Bradului- și Școala Primară Neagra- 29.noiembrie 2018
• De Crăciun : activități interactive cu părinții „ Crăciunul alături de cei dragi” ( Mariș Ioana), „
Ornamente de Crăciun”(Dohotari Luminița), „Să pregătim Crăciunul în familie... La şcoală”(Bukszar
Daniela), Crăciunul a sosit-atelier părinți-copii(Peter Maria Lucia), serbare de Crăciun (Năsui Alina),
„Sărbătorile iernii – serbare ”(Bicăjan Codruța)
• de 15 ianuarie- activități închinate marelui poet Mihai Eminescu precum „Eminescu luceafărul
românilor”( Mariș Ioana), „Printre codrii de aramă” ( Dohotari Luminița), Proiectul ”- (Nasui Alina),
„Mihai Eminescu – simbolul poeziei românești” (Bukszar Daniela), „Mihai Eminescu” (Peter Maria Lucia)
„Eminescu - concurs” (Bicăjan Codruța);
• de 24 ianuarie - „Mica Unire” ( Peter Maria Lucia), „Ziua Unirii (Bicăjan Codruța).
• De 8 martie- Ateliere de creație, mame-copii și activități interactive (toate invatatoarele).
• Excursie tematica la Sibiu și Valea Zânelor, având ca scop cunoasterea frumuseților patriei și
vizitarea unor obiective culturale.
• Stil de viață sănătos- activități pentru socializare, stil de viață sanătos și deprinderi de muncă în
grup, prepararea unor retete - gulaș la iarba verde –prin implicarea elevilor și părinților - (toate clasele).
• Sport și sănătate : activități sportive la care au participat elevii claselor pregătitoare- a IV-a,
constând in diverse probe și competiții : alergare, biciclete, obstacole, role, trotinete, cursa in saci, săritura
la coarda.etc.
(Maria Montessori)
562
PROF. ÎNV. PRIMAR PETRE SIMONA-CRISTINA

LICEUL PEDAGOGIC ,,MATEI BASARAB” SLOBOZIA
Activitățile extracurriculare au o importanță deosebită la nivel de școală. Majoritatea unităților de

învățământ din România pun un accent deosebit pe activitățile extrașcolare realizându-se o îmbunătățire
evidentă a performanței școlare. S-a observat faptul că activitatea de învățare dă rezultate mult mai bune
dacă este îmbinată și cu activități de recreere, cu activități care să vină în beneficiul școlarului cum sunt
cele de loisir. În momentul în care optază pentru diverse activități extracurriculare, copiii sunt nevoiți să le
îmbine armonios cu studiul, care nu poate fi ignorat sau pus pe locul al doilea. Aceștia devin mai
responsabili cu datoriile pe care le au, învață să-și organizeze programul eficient și își formează cât de
timpuriu un simț al managementului timpului ce le va folosi pe viitor, în carieră. Săptămâna ,, Școala Altfel”
este dedicată acestor activități, scopul acestui program fiind de a implica toți elevii și cadrele didactice în
activități care să fie în concordanță cu cerințele și preocupările elevilor, să pună în valoare talentele și
capacitățile acestora în diferite domenii.
Excursia ajută la dezvoltarea intelectuală și fizică a copilului, la educarea lui cetățenească și
patriotică. Ea este cea care îl reconfortează pe copil, îi prilejuiește însușirea unei experiențe sociale
importante, dar și îmbogățirea orizontului cultural științific. Prin excursii, elevii își suplimentează și
consolidează instrucția școlară dobândind însușirea a noi cunoștințe. Reprezintă finalitatea unei activități
îndelungate de pregătire a copiilor, îi ajută să înțeleagă excursiile nu numai din perspectiva evadării din
atmosfera de muncă de zi cu zi, ci și ca un act de ridicare a nivelului cultural.
Serbările și festivitățile marchează evenimentele importante din viața școlarului. Din punct de vedere
educativ, importanța acestor activități constă în dezvoltarea artistică a elevului precum și în atmosfera
sărbătorească instalată cu acest prilej.
Concursurile școlare sunt o metodă extrașcolară de a stârni interesul elevului pentru diferite arii
curriculare având, în același timp, o importanță majoră și în orientarea profesională a elevilor, făcându-le
cunoscute toate posibilitățile pe care le au aceștia.
Parteneriatele ajută elevii să facă schimburi de experiență cu alți elevi, să aibă o altă viziune față de
școală și mai târziu să aplice ceea ce au dobândit prin astfel de parteneriate în viața de zi cu zi. Atunci când
școala reușește să atragă părinții, elevii și ceilalți membri ai comunității prin astfel de acțiuni, să realizeze
împreună activități cu caracter educațional, se crează în jurul elevilor o comunitate de suport care începe să
funcționeze. Parteneriatele trebuie văzute ca o componentă esențială în organizarea școlii și a clasei de
elevi.
Un aspect foarte important îl reprezintă promovarea activităților prin realizarea de conferințe de presă
unde pot fi invitați reprezentați din mass-media, pentru popularizarea evenimentului respectiv, informarea
publicului larg și imlicarea comunității, aplicarea unor chestionare elevilor, cadrelor didactice și părinților
pentru analiza atentă a impactului activităților desfășurate, realizarea de articole de presă, prezentarea
activităților pe site-ul propriu, fotografii, filme etc.
Montessori)
Bibliografie:
Cernea, Maria, Contribuția activităților extracurriculare la optimizarea procesului de învățământ, în
învățământul primar, nr.1/2000, Editura Discipol, București;
Decun, Livia, Contribuția activităților extracurriculare la optimizarea procesului de învățământ, în
învățământul primar, nr. 4/1998, Editura Discipol, București;
Crăciunescu, Nedelea, Forme de activități extracurriculare desfășurate cu elevii ciclului primar, în
învățământul primar, nr.3/2000, Editura Discipol, București
563
ȘCOALA FĂRĂ CATALOG
PROF. ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR, PETRE VALENTINA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ GLODEANU SĂRAT, BUZĂU
Educația unui copil nu se realizează doar într-un cadru formal, ci și prin activități extrașcolare și
extracurriculare.
Activitățile extrașcolare reprezintă activitățile educative, de orientare școlară și profesională,
culturale, artistice, sportive, recreative, etc. organizate de regulă, în afara unității de învățământ și în afara
orarului.
Activitățile extracurriculare reprezintă activități academice, sportive și artistice care se organizează
la nivelul unității de învățământ, de regulă pe nivel de clase, suplimentar față de disciplinele din planurile-
cadru de învățământ și din curriculumul la decizia școlii, organizându-se în spațiile școlare din unitatea de
învățământ, în afara orarului principal.
Scopul activităților extrașcolare și extracurriculare este dezvoltarea unor aptitudini speciale,
antrenarea elevilor în activități cât mai variate și bogate în conținut, cultivarea interesului pentru activități
socio-culturale, facilitarea integrării în mediul școlar, oferirea de suport pentru reușita școlară în ansamblul
ei, fructificarea talentelor personale și corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale.
Punctul de plecare în alegerea acestor activități este întotdeauna ce își dorește copilul, activitățile spre
care manifestă interes, pe care le face cu plăcere, în care se simte în largul său.
De aceea, pentru elevii clasei I pe care îi coordonez cu drag, am încercat să realizez un echilibru între
activităţile şcolare şi cele extracurriculare.
Astfel, în anul școlar curent mi-am propus derularea următoarelor activități extracurriculare:
 Toamna, bogăție de culori → septembrie 2019
- plimbare în natură;
- colectare de materiale din natură;
- realizarea de lucrări cu materiale din natură;
- vizitarea unei grădini de legume;
- activitate practică: punerea murăturilor pentru iarnă;
 Ziua Internațională a Educației → octombrie 2019
- discuții referitoare la importanța zilei de 5 octombrie;
- realizarea de desene și colaje referitoare la Ziua Educației;
- vizionarea unor materiale multimedia despre sistemul de învățământ din alte țări;
- jocuri de rol;
 Săptămâna Educației Globale: Schimbările climatice → noiembrie 2019
- realizarea de desene și colaje referitoare la schimbările climatice, poluarea și protejarea mediului
înconjurător;
- activitate de sortare a deșeurilor;
- realizarea unor obiecte din materiale reciclabile;
 Iarna, prilej de sărbătoare la români → decembrie 2019
- vizionarea unor materiale multimedia despre România;
- realizarea unor desene, colaje, machete de iarnă;
- activitate artistică dedicată Nașterii lui Iisus;
 Mai aproape de Mihai Eminescu → ianuarie 2020
- prezentarea de către copii a unor date despre viața și activitatea lui Mihai Eminescu, concomitent
cu vizionarea unui material power-point;
- activitate artistică dedicată marelui poet al românilor;
 De Dragobete iubim românește! → februarie 2020
- vizionarea unor materiale multimedia;
- realizarea unor desene, colaje, machete;
564
- audiție cântece de dragoste;
 Școala altfel. Să știi mai multe, să fii mai bun! → martie 2020
- masă rotundă la care sunt invitați medicul și asistentul medical, agenți de poliție și preotul
parohiei din localitatea Glodeanu Sărat;
- jocuri de rol: „La cabinetul medical”, „La poliție”, „La biserică”;
- educație pentru orientare profesională: Job Shadow Day;
- atelier de creație: felicitări și ornamente de 8 martie;
- atelier de pictură: peisaje de primăvară pe diferite suporturi: pietre, sticlă, lemn;
- festival-concurs: „Elevii au talent!”
- activități distractive în curtea școlii și în sala de sport;
 Ziua Pământului → aprilie 2020
- prezentarea unor materiale multimedia;
- realizarea unei machete colective;
- jocuri distractive în curtea școlii;
 Sărbătorim Ziua Europei! → mai2020
- prezentarea unor materiale multimedia despre continentul Europa;
- realizarea unor desene, colaje, machete;
- intonarea imnului UE;
 La mulți ani, copilărie! → iunie 2020
- întreceri și concursuri amuzante;
- parada bicicletelor;
- desene pe asfalt;
- cântec, joc și voie bună la ,, Carnavalul personajelor”.
Prin derularea responsabilă a acestor activități, elevii au posibilitatea de a-şi forma un comportament
liber, responsabil, deschis spre comunicare şi iniţiativă, conştientizează valoarea efortului depus prin
contribuţia lor activă la prezentarea unor activităţi recreative, cultural-artistice şi sportive, a obiceiurilor şi
a tradiţiilor româneşti.
Întrucât unitățile școlare din comunitățile dezavantajate socio-economic au șanse mai mici de a lucra
în parteneriat cu instituții culturale și nu numai (lipsa efectivă a diverselor instituții/organizații din
comunitate, distanța mare față de oraș) și de a obține resurse financiare sau materiale, de multe ori cadrele
didactice trebuie să planifice activități pe care să le coreleze cu nevoile reale ale elevilor, ținând cont și de
posibilitățile școlii.
Montessori)
Bibliografie:
1. Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, Cluj-Napoca 2007
565
DOBROGEA, ȚINUTUL DINTRE APE!
(PROIECT DE ACTIVITATE EXTRAȘCOLARA)
PROF. PETREA LUMINIȚA, ȘCOALA GIMNAZIALA NR. 10 GALAȚI
Durata: 3 zile
MISIUNEA - se spune că nu trebuie să fie om care să nu-şi cunoască istoria şi geografica patriei. De
aici am pornit în demersul de a realiza o excursie cu caracter practic şi aplicativ pentru elevi, lor adresânduli-
se tot programul. De ce? Pentru a cunoaşte frumuseţile locurilor din Carpati, varietatea reliefului, locuri
pline de istorie şi de credinţă românească. Nu în ultimul rând ne adunăm pentru a crea legături, prietenii,
respect faţă de colegi şi profesori, pentru a ne putea exprima gândurile fără inhibiţii si constrângeri.
Realizarea unei legături între profesor - elev/elev profesor; formarea orizontului de cultură generală
şi dezvoltarea deprinderilor de comportament în afara şcolii este scopul nostru.
Coordonator de proiect : Prof. de religie-Luminiţa Petrea
Grup ţintă :
-Beneficiari direcţi: 12 elevi din clasele V-VIII.
-Beneficiari indirecţi: părinţii elevilor, ceilalți elevi ai școlii.
Parteneri :
-Firma de Turism: DJST Constanța;
-Tabăra New Paradise, Eforie Sud
-Firma de transport, RBT Turistik
-părinţii elevilor școlii.
ANALIZA SWOT
a) Puncte tari:
• profesori de specialitate ( geografie, religie);
• elevi care doresc să participe în număr mare la excursie;
• locuri pitoreşti;
• deschidere de noi orizonturi;
• noi abordări ale elevilor din perspectiva profesor-elev / elev profesor = parteneriat;
• cunoaşterea comportamentelor copiilor în afara şcolii.
b) Puncte slabe :
• lipsa resurselor financiare la unii elevi;
• implicarea prea redusă a părinţilor în activităţile extracurriculare;
• unii diriginti nu permit înscrierea elevilor de la clasa pe care o îndrumă ;
c) Oportunităţi :
• unii elevi nu au vizitat zonele şi vor fi încăntaţi de peisaje şi activităţi;
• unii elevi nu au fost niciodată la munte;
• se pot înfiripa prietenii;
• se vor cunoaşte regulile ce trebuie respectate la munte;
• elevii vor intra în contact cu populaţie de etnie germană, maghiară;
• se vor cunoaşte şi regulile de bază într-un spaţiu religios și unuia dedicat cazării turistice;
d) Ameninţări :
• defectarea mijlocului de transport;
• aglomeraţia în trafic, ce va duce la depăşirea timpul preconizat pentru deplasare;
• fenomene meteo defavorabile (ceaţă, gheaţă, vijelie, polei, averse de ninsoare sau ploaie);
• unii elevi pot avea rău de maşină;
OBIECTIVE SPECIFICE
 omogenizarea echipei de lucru şi sporirea coeziunii grupului;
 schimbul de informaţii de specialitate care întrunesc caracteristicile actualităţii, utilităţii şi
performanţei;
 optimizarea relaţiei profesor-elev, prin dezvoltarea la profesor a abilităţii de ascultare active,
566
acordare de feed-back, atitudine pro-activă.
STRATEGII
Strategii de integrare formale/informale:
• integrarea organizaţională a grupului ţintă în programul desfăşurat pe parcursul a 2 zile
• socializarea informală are loc în timpul desfăşurării activităţilor
Strategii de integrare individuale/colective:
• dimensiunea colectivă se realizează când membrii unui grup sunt socializaţi împreună, ei dezvoltând
comportamente asemănătoare şi o mentalitate similară.
Analiza pieţii:
• după studierea ofertelor de la mai multe agenţii de turism, în calitate de profesori de geografie şi
religie ne-am propus să realizăm o excursie pe traseul Galaţi- Constanța – Eforie Sud- Dervent și retur.
• Costuri:
-Transport: maxim 800 km x …… lei / km
-cazare şi masă: 80 lei/ zi/elev.
-cost total / elev 280 lei: costul nu implică intrările la mănăstiri, muzee şi parcuri naționale, cetăți.
Finanţarea : fiecare copil/ părinte va suporta cheltuielile aferente transportului, cazării şi mesei,
precum şi a intrărilor cu plată în diferite locaţii. În cazul în care un elev cu situaţii deosebite la învăţătură
dar cu situaţie materială precară vrea să efectueze deplasarea, costurile vor fi suportate de profesorii
organizatori şi colegi.
Dosarul cu actele necesare deplasării:
• tabel nominal cu elevii ce vor efectua deplasarea;
• tabel nominal cu semnăturile părinților care îşi dau acordul efectuării excursiei;
• proces verbal de instruire în timpul excursiei;
• Cerere către CA şi acordul acestuia;
• Foaia tehnică a maşinii, autorizaţie transport persoane, revizia la zi a maşinii.
Furnizorii de servicii:
• Apelăm la serviciile DJST Constanța pentru cazare si masa în Tabara New Paradise, Eforie Sud.
DESFĂŞURAREA EXCURSIEI
În calitate de coordonatori ai proiectului vom urmări ca elevii să intre în contact cu informaţii
geografice, religioase, cultural – istorice, astfel încât la finalul călătoriei să rămână cu amintiri plăcute şi
cunoştinţe noi.
Programul excursiei:
Prima zi:
• Plecarea din parcarea de lângă şcoală la ora 6.30 a.m;
• Mănăstirea Cocoș, Celic Dere
• Cetatea Enisala, Cetatea Histria
• Constanța – Cazinoul/ faleza
• Cazare T - abara New Paradise, Eforie Sud. Cina – se serveşte în cadrul taberei, la ora 19.30;
• Program distractiv: jocuri sportive, dans, jocuri logice.
A doua zi:
• Mic dejun, ora 8.00 a.m., în tabără;
• Vizita la Manastirea Techirghiol,
• Constanța – Cazinoul, Acvariu/ Delfinariu
• Pauză de prânz;
• Program recreativ/ Cina – se serveşte în cadrul taberei, la ora 19.30;
• Program distractiv: jocuri sportive, dans, jocuri logice.
A treia zi:
• Mic dejun, ora 8.00 a.m., în tabără;
• Lacul Siutghiol
• Mănăstirea Dervent,
• Prânzul în tabără
• Plecare spre– Galați
567
PROF. ÎNV. PRIMAR: PETREACĂ DANIELA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 POIANA
COM. POIANA, JUD. DÂMBOVIŢA
“Să nu-i educăm pe copiii nostri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi
(Maria Montessori –”Descoperirea copilului”
Un curriculum unitar nu mai poate răspunde singur diversităţii umane, iar dezideratul educaţiei permanente
tinde să devină o realitate de necontestat. Astfel, fără a nega importanţa educaţiei de tip curricular, devine
tot mai evident faptul că educaţia extracurrriculară, adică cea realizată dincolo de procesul de învăţământ,
îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii tinerilor.
copiilor. Învaţă-l pe copil calea cea bună, dar asigură-te că şi tu eşti pe ea.
extracurriculare.
nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual.Oricât ar fi de importantă educaţia curriculară
realizată prin procesul de învăţământ, ea nu epuizează sfera influenţelor formative exercitate asupra
copilului.
Rămâne cadrul larg al timpului liber al copilului, în care viaţa capătă alte aspecte decât cele din
procesul de învăţare şcolară. În acest cadru, numeroşi alţi factori acţionează, pozitiv sau nu, asupra
dezvoltării elevilor.
derularea unor proiecte implicând în mod direct copilul prin personalitatea sa. Implicarea copiilor în
proiectele educative a crescut în ultimii ani acesta dovedind interesul crescut al copiilor faţă de unele
activităţi educative. Menționez aici proiectele: „CUM SĂ CREȘTEM SĂNĂTOȘI”, „ȘI CEI MICI FAC
FAPTE MARI!, „RĂSPUNS LA S.O.S.-UL NATURII”, „ECO JUNIOR”, ”PE ARIPILE COPILĂRIEI”,
etc. Activităţiile extracurriculare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea
înclinaţiilor şi aptitudinilor şcolarilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber. Având un
caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire şi dăruire, la astfel
de activităţi. Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator de căutări şi soluţii variate.
Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria şi în dragostea din sufletul copiilor, dar să îi
laşi pe ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase.
De aceea şcoala trebuie să fie deschisă spre acest tip de activitate care îmbracă cele mai variate forme.
Astfel de activităţi se deosebesc de cele şcolare prin varietatea formelor şi a conţinutului, prin durata lor,
prin metodele folosite, prin utilizarea unei forme specifice de verificare şi apreciere a rezultatelor şi prin
raporturile de colaborare, de apropiere, de încredere şi de prietenie dintre cadrele didactice şi elevi.
568
programului şcolar. Pot fi şi activităţi extraşcolare de masă - excursii, concursuri, spectacole, serbări etc.-
artistice, ştiinţifice, activităţi sportive, turistice ş.a.m.d. Astfel de activităţi oferă numeroase prilejuri de
afirmare a elevilor, de dezvoltare a personalităţii acestora, întrucât lumea actuală este acaparată de
calculatoare şi tehnologia informaţiei.
Activităţile turistice sunt activităţi extracurriculare cu o deosebită valoare formativă. Ele se pot
realiza sub forma plimbărilor, excursiilor sau taberelor.Astfel de activităţi asigură un contact direct cu
obiectele şi fenomenele în condiţii naturale, ceea ce uşurează procesul formării reprezentărilor despre
acestea şi ajută copiii în cadrul activităţilor organizate în şcoală.
Am realizat astfel de acţiuni cu ocazia zilei de 1 Decembrie, a Crăciunului, a zilei de 8 Martie sau la
sfârşit de an şcolar, oferindu-le elevilor posibilitatea de a se exprima liber prin dans sau prin muzică.
carnavale cu ocazia sărbătorilor de iarnă, cu ocazia Zilei Pământului sau cu ocazia zilei de 1 Iunie.
Participanţii au purtat costume întruchipând diverse personaje, iar jocul de rol a stimulat imaginaţia elevilor.
Element dominant al carnavalului a fost dansul, intercalat cu diverse forme de manifestări artistice. Elevii
au avut posibilitatea de a se manifesta liber, atât în crearea costumului, cât şi în interpretarea/realizarea unor
monologuri.
organizat la nivel de şcoală concursuri de dans, de creaţii artistice, de desen, între clasele de nivel primar.
ş.a.m.d. determinând astfel şi dezvoltarea creativităţii.În şcoala noastră, împreună cu profesorul de educaţie
fizică s-au realizat şi activităţi extracurriculare sportive care să fie bazate pe practicarea liberă a unor forme
de mişcare şi s-a constatat că elevii au fost interesaţi de aceste activităţi, manifestând o atitudine pozitivă
pentru practicarea liberă a exerciţiilor de mişcare.
astfel inventivitatea şi creativitatea elevului.De aceea, în acest an şcolar când sunt învăţătoare la clasa
pregătitoare am încercat să realizez un echilibru între activităţile şcolare şi cele extracurriculare.
creatoare, atât în modul de realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu copii asigurând astfel o atmosferă
relaxantă care să permită stimularea creativă a copiilor.Şcoala trebuie să stimuleze exprimarea potenţialului
creativ al fiecărui copil, să încurajeze iniţiativele lui, ingeniozitatea şi curiozitatea, să favorizeze stabilirea
unor relaţii care să nu exagereze prin autoritate, să ofere ocazii elevului de a lua singur decizii şi să stimuleze
încrederea în sine, într-o atmosferă de comunicare liberă.
BIBLIOGRAFIE:
 Cosmovici, Andrei, Iacob, Luminiţa coord., ( 2008), Psihologie şcolară, Ed.Polirom, Iaşi
569
PROPUNĂTOR: PROF. PT. ÎNV. PREȘCOLAR:

PETRESCU ELENA-RALUCA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ BUCIUMENI/
GRĂDINIȚA CU PROGRAM NORMAL BUCIUMENI
JUD. DÂMBOVIȚA
-5 APRILIE 2020-

cunoştinţelor.”
Modelarea, formarea şi educaţia omului cere timp şi dăruire. Timpul istoric pe care îl trăim cere oameni în
a căror formaţie caracterul şi inteligenţa se completează pentru propria evoluţie a individului. În şcoala
contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea la
dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii copiilor. În acest
viaţa.
570
- vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale – organizate selectiv –
noştri în nişte persoane incapabile de a se controla comportamental, emoţional şi mai presus de toate slab
formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii, tabere..
elevilor răsplata primită după muncă şi, de asemenea, au un rol de motivare.
Bibliografie:
*Cernea, Maria, „Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de
*Crăciunescu, Nedelea, „Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului
*Ionescu, M., Chiş, V., „ Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de
instruire şi autoinstruire”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001
*Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, „Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate
în curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact”, Editura Polirom, 2002.
571
PROIECT EDUCAȚIONAL NAŢIONAL
,,ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN EDUCAȚIA COPIILOR”
PROIECT EDUCAȚONAL
,,ALIMENTAȚIA ȘI SĂNĂTATEA!”
PROF. ÎNV. PRIMAR PETRI ANA DORINA

LICEUL TEHNOLOGIC JIDVEI – ȘCOALA GIMNAZIALA BALCACIU
Motto: ,,Minte sănătoasă în corp sănătos!”
Coordonator: prof. înv. primar Petri Ana Dorina

Școala: Liceul Tehnologic Jidvei/Școala Gimnazială Bălcaciu
Clasa: CP și a III-a
Tema: Alimentația și sănătatea
 Argument
Cu toții ne dorim să fim sănătoși. A o avea dăruită de la natură este un mare avantaj pentru om; a
menține sănătatea atât de importantă, necesită o muncă deloc uşoară, care depinde de voinţa noastră şi de
tenacitatea cu care suntem dotaţi.
Caracteristica fundamentală a copilăriei este dezvoltarea unei ființe umane capabile de a trăi
independent în societate: bine educată, sănătoasă. Bunele maniere, respectul pentru sănătatea proprie, nu
se învață numai prin sfaturi, discursuri sau observații, puterea exemplului are o amprentă reală. La această
vârstă copilul imită, de aceea trebuie ca adulții din preajma lui să fie un exemplu pozitiv în comportament,
în vorbă și faptă, pentru formarea viitorului adult.
Cunoaşterea corpului uman şi educaţia pentru sănătate sunt elemente importante în educaţia fiecărui
copil, iar formarea unui stil de viaţă sănătos, dobândirea de repere în orientarea şcolară şi profesională,
devin condiţii esenţiale pentru dezvoltarea armonioasă a personalităţii elevului.
Educaţia pentru sănătate porneşte de la premisa că numai un copil sănătos poate avea un randament
şcolar optim, iar mai târziu o inserţie profesională şi socială prin respectarea regulilor de igienă personală
și de grup pentru a forma o conduită corectă și responsabilă față de sănatatea noastră și a celor din jur.
 Scopul
Dezvoltarea unor comportamente de protejare a sănătăţii personale, formarea unei atitudini pozitive
și responsabile față de sănătatea propriei persoane și a celor din jur, a unui stil de viașă sănătos, respectarea
unor norme și reguli de igienă, însuşirea cunoştinţelor cu privire la igiena individuală şi de grup, formarea
unor deprinderi de alimentaţie raţională.
 Obiective:
- Să conștientizeze importanța respectării regulilor de igienă personală
- Să cunoască importanța consumului de fructe și legume
- Să respecte regulile de igienă
- Să manifeste interes pentru propria sănătate
 Locul de desfășurare:
- în școală/clasă
- în familie
 Resurse umane:
- Elevii clasei pregătitoare și clasei a III-a
572
- Învățătoare
- Părinți
 Resurse materiale:
- Laptop/calculator
- Bloc de desen, pensule, acuarele, carton colorat, hârtie colorată, lipici, imagini cu fructe, legume,
alimente sănătoase, diplome
 Calendarul proiectului:
1. Organizare - stabilirea obiectivelor, a activităților, a locului de desfășurare
2. Ce știm despre corpul nostru? – se va urmări film despre igiena personală apoi se vor purta
discuții despre regulile pe care trebuie să le respectăm, igiena acasă, în sala de clasă; se învață poezia ,, Nu
uitați!” de Stelian Mihnea
3. Dăm viață fructelor și legumelor – film PPT despre importanța fructelor și legumelor în viața
noastră; discuții despre fructe și legume, ghicitori, colorăm fructe vesele
4. Alimentația și sănătatea – piramida alimentelor; se discută despre importanța unei alimentații
sănătoase; elevii decupează imagini și alcătuiesc piramida alimentelor; audiază cântecul ,, Supa de
zarzavat”
5. Să cresc mare, voinic și sănătos – concurs de cunoștințe, ghicitori, desene
 Modalități de evaluare:
- Expoziție cu lucrările elevilor
- Realizarea unui portofoliu
- Diplome pentru elevi
573
PROF. PETRIC BEATRIX

COLEGIUL ECONOMIC ,,PINTEA VITEAZUL” CAVNIC, MARAMUREȘ
adecvată, orice temă.”- afirma J. Bruner, dacă se folosesc metode şi procedee adecvate stadiului respectiv
de dezvoltare, dacă materia este prezentată „într-o formă mai simplă, astfel încât copilul să poată progresa
cu mai multă uşurinţă şi mai temeinic spre o deplină stăpânire a cunoştinţelor”.
Activitățile extrașcolare sunt foarte importante pentru dezvoltarea armonioasă a copilului.
asumându-şi responsabilităţi, copii se autodisciplinează.
Studiile de specialitate susțin că acestea ajută elevii la formarea unei atitudini pozitive față de
învățare, aceștia au performanțe școlare mai ridicate, li se formează abilități practice diversificate, dar și
strategii adecvate de rezolvare de probleme. Pe lângă toate acestea, activitățile extrașcolare acționează și
asupra stimei de sine, iar sentimentul de împlinire este mult mai ridicat.
învățământ.
predare-învățare. Aria de desfășurare a acestora e greu de delimitat. Ele vin în completarea procesului de
învăţământ şi contribuie la descoperirea şi dezvoltarea aptitudinilor elevilor în diverse domenii artistice.
Procesul dezvoltării tinerei generaţii nu poate fi redus numai la activitatea instructiv-educativă care se
desfăşoară în cadrul lecţiilor.
cultivă dragostea pentru frumos.
574
Bibliografie:
• Cucoş, C., Pedagogie (ediţia a doua, revăzută şi adăugită), Bucureşti, Polirom, 2002
• Gârboveanu, M., Creativitatea elevilor în procesul de învăţământ, Bucureşti, Litera Internaţional,
1981
• Iucu, R., Instruire extraşcolară. Perspective teoretice şi aplicative, Iaşi, Polirom, 2001
• Lisievici, P. ş.a., Pedagogie. Concepte, metode şi tehnici esenţiale, Bucureşti, Editura Fundaţiei
România de Mâine, 2005
• Nicola, I., Tratat de pedagogie școlară, București, Aramis, 2000
• Ionescu M.; Chiş V. – Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
• Lazăr V., Cărăşel A., Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Ed. Arves, Craiova, 2007
575
ÎN FORMAREA ŞI DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII ELEVILOR CU CES
PROF. PSIHOPEDAGOGIE SPECIALA PETRICE VIORELA

C.S.E.I. “ SPERANȚA” ZALAU
Educaţia cerinţelor speciale (CES) denumită în prezent educaţie incluzivă – componentă a

paradigmei educaţie pentru toţi – proiectează un nou tip de şcoală: comprehensivă (cuprinzătoare, care nu
selectează şi nu exclude), care realizează co-educatia, este deschisă, toleranţă, prietenoasă şi democratică,
naturală prin eterogenitatea ei care îi valorizează şi integrează pe toţi copiii, adaptându-se la diversitatea de
cerinţe educaţionale, la particularităţile de învăţare şi dezvoltare ale fiecărui copil. Este acceptată în prezent
noţiunea de „CES” care desemnează necesităţile educaţionale complementare obiectivelor generale ale
educaţiei speciale, necesităţile care solicită o şcolarizare adaptată particularităţilor individuale şi / sau
caracteristice unei deficienţe precum şi o intervenţie specifică, prin reabilitare/ recuperare corespunzătoare.
Indiferent de tipul de educaţie: specială, integrată / incluzivă sau de conceptele utilizate, problema
personalităţii elevului trebuie să ocupe locul principal. Acţiunea educativă cea mai bună este aceea „care
modelează eul”, permiţând deficienţilor mintali învăţarea realităţii sociale, pentru că ei se vor integra în
realitatea socială normală. Ca urmare, profesorul trebuie să sensibilizeze în elevi propriul „eu”, conştiinţa
posibilităţilor, capacitatea de a lua decizii, de a fi stăpâni pe ei. Acest lucru se poate realiza nu numai prin
activităţi educative şcolare, ci şi prin activităţi extracurriculare. Este necesară o riguroasă planificare,
organizare şi desfăşurare a acestor tipuri de activităţi în relaţie directă cu posibilităţile reale ale elevilor şi
pentru a veni în întâmpinarea cerinţelor pe care elevii respectivi le resimt în raport cu actul educaţional.
socializarea elevilor cu CES. În funcţie de specificul lor, aceste activităţi dezvoltă la elevi priceperi,
Activităţile extracurriculare de tipul vizitelor, excursiilor, permit dezvoltarea relaţiilor interpersonale
şi o mai bună relaţionare a copiilor cu societatea; sporirea interesului de cunoaştere a frumuseţilor naturale
şi de patrimoniu; formarea şi dezvoltarea unor sentimente de preţuire a mediului natural, în vederea
adoptării unui comportament ecologic adecvat. Exemplific câteva activităţi desfăşurate cu elevii clasei în
decursul mai multor ani, elevi cu deficienţă mintală medie și severă : “ Pe urmele strămoșilor” - Muzeul de
isorie, ” Biserica, lăcaș de închinare”, ” Biblioteca județeană”, ” Caravana filmului românesc”, „Grădina
Zoologică” - Oradea, „ Grădina Botanică ”- Jibou”, ”Salina” - Turda, „ Muzeu satului ” și ”Muzeul
Etnografic” -Baia Mare, “ Planetariu” - Baia Mare, „ În vizită la Cluj”etc.
Concursurile cu tematică diferită (sportive, artistice, pe discipline de studiu, etc.) dezvoltă la elevii
cu CES, spiritul de competitie, de echipă, îi mobilizează la cooperare şi le dezvoltă încrederea în forţele
proprii. Desfăşurarea de competiţii între elevii cu CES şi cei din şcolile de masă facilitează depăşirea
sentimentului de marginalizare şi permite valorizarea potenţialului aptitudinal al copiilor cu deficit de
intelect. Dintre concursurile organizate cu elevii clasei unde sunt profesor diriginte, menţionez:
”Sărbătoarea primăverii”, ”Cel mai bun pieton”, „ Voluntar pentru o zi!”etc
Participarea copiilor cu CES la activităţi cultural-artistice constituie puncte de referinţă, jaloane care-
i duc spre autocunoaştere, matricea spirituală în care un copil îşi descoperă treptat propria sa identitate,
rostul său în lume. Serbările de Crăciun, de 8 Martie sau 1 Iunie, permit socializarea şi valorizarea acestor
copii.
Terapia prin teatru nu vindecă deficienţa, dar schimbând mediul pentru copil, efectul deficienţei este
mai puţin evident. Experienţă practică a demonstrat că arterapia creează la elevii cu dizabilităţi, puternice
emoţii şi sentimente, dezvoltă autonomia personală şi favorizează socializarea. Pus în situaţia de a practica
o diversitate de comportamente, de a se transpune în „pielea” unor personaje, copilului i se solicită un
anumit mod de comportare, i se oferă prilejul de a acţiona efectiv pe baza unor reguli de comportare
civilizată, de a exersa în mod direct deprinderi, comportamente, relaţii sociale.
Deci, formarea personalităţii deficientului mintal se face în cadrul obiectivelor educative generale,
comune tuturor elevilor, numai că mijloacele de realizare sunt diferite.
576
Bibliografie:
1. Carasel, A; Lazăr, V(2008) - „Psihopedagogia activităţilor extracurriculare”- Editura Arves
2. Popovici, D. (1998) – Învăţământul integrat sau incluziv – Editura Corint, Bucureşti
3. Popescu, G; Pleşă O.(1998) -„Handicap, readaptare, integrare” Pro Humanite, Bucureşti
577
PROF. PETRIŞOR EDUARD CLAUDIU

LICEUL „VOIEVODUL MIRCEA” TÂRGOVIŞTE
V-aţi întrebat vreodată de ce perioada şcolii rămâne vie în memoria fiecăruia dintre noi, având un
aşa mare impact asupră-ne. Mulţi ar spune că atunci, în timpul şcolii, am învăţat o mare parte din ceea ce
cunoaştem... Răspunsul este bun, dar incomplet. Cum aşa ? Şcoala ne creează acele dulci amintiri, mai ales
prin coeyiunea noastră cu ceilalţi elevi. Totodată, în perioada şcolii creăm, dar şi adaptăm continuu propria
imagine prin intermediul profesorilor noştri. Apare, dar, o adevărată simbioză între ceea ce suntem noi ( cu
trăsăturile native, înzestrate ) şi trăsăturile morale, sociale şi profesionale ale acestora.Un rol important l-
au avut orele de curs, bineînţeles, dar şi activităţile din afara acestor ore de curs au venit să definitiveze
această sublimă legătură între elevi şi dascălii lor.
Încă din copilărie, din anii preşcolari, copilul are ocazia să se bucure, să înveţe, să descopere ce
înseamnă jocul şi ceea ce implică acesta. În această etapă a vieţii omului, sublima copilărie, jocul stă la
baza a tot ce urmează a fi viitorul adolescent şi apoi adult. În liceu, apare o hotărâtoare triere a activităţilor,
adolescentul fiind mult mai conştient de ceea ce poate şi mai ales, de ceea ce nu poate realiza. Acum,
activităţile extra au caracteristici noi. Adolescenţii preferă activităţile în aer liber, la fel ca în copilărie, dar
sub forma drumeţiilor, excursiilor şi taberelor, coordonate de profesori sau chiar de ei înşişi.
De la excursia de câteva ore, până la tabăra de câteva săptămâni, adolescentul descoperă adevărate
situaţii şi caractere ale persoanelor din jur. Acum, tinerii au ocazia să vadă şi altă faţă a pedagogului său.
La un foc de tabără, la un meci de minifotbal în pădure, elevii mei m-au descoperit ca fiind o persoană mult
mai deschisă decât la orele de curs. Tot la asfel de ocazii, elevii au putut savura melodii folk, interpretate
de unii dintre ei, dar mai ales, de noi, profesorii lor.
În aceste excursii, elevii au avut ocazia să se bucure de discotecă în fiecare seară. Aşa le-am putut
crea momentele magice ale discotecilor din anii ’80 şi ’90. Tinerii au ajuns la concluzia că părinţii lor nu
le-au spus decât lucruri adevărate despre modul în care se distrau şi aceştia în anii adolescenţei.
Vin dintr-un liceu în care care colegii şi colegele mele au o sumedenie de idei minunate despre
activităţi extraşcolare, care mai de care, mai atractive pentru elevii noştri.
În această direcţie, colegii noştri de muzică şi limbi străine pun la punct adevărate concursuri de
talente cu tematică diversă. În fiecare semestru, noi elevi aleg să participe la concursuri de muzică, literatură
sau de dansuri. Semnalele ce ne vin din partea lor sunt poyitive, ei descoperind în ei înşişi, dar şi în colegii
lor, noi valenţe de care nu ştiau doar de la orele de curs. Dar, cel mai de preţ lucru pe care îl experimentează
fiecare la astfel de ocazii este bucuria revederii şi legarea a noi prietenii. Concursurile ,, Miss şi Mister
Boboc ”, susţinute de nou veniţii de clasa a IX-a, în liceul nostru este punctul de plecare pentru aceştia să
se cunoască, să-şi descopere noi prieteni. Aceste concursuri de frumuseţe, inteligenţă şi ingeniozitate
reprezintă pentru mulţi debutul unor prietenii ce ţin, de multe ori, toată viaţa.
Din rândul activităţilor extraşcolare, pe larg aplicate de mine, sunt concursurile de cultură generală,
desfăşurate din ce în ce mai frecvent la cererea elevilor. Având în vedere că sunt un admirator al
concursurilor de cultură generală din mediul TV şi on-line, am încercat să-mi atrag elevii de la clasele mele
în astfel de concursuri. Acest lucru este foarte constructiv pentru aceştia deoarece, în prealabil, un viitor
concurent trebuie să se pregătească. Domeniile din care iniţiez întrebările grilă sunt chiar materiile de
cultură generală frecventate la orele de curs. Foarte mulţi elevi şi eleve sunt interesaţi de astfel de concursuri
şi îmi propun, uneori, câte un concurs şi în timpul orelor de curs. Aşa reuşesc să combin utilul cu plăcutul,
făcând ore de matematică, în stil concurs, cu întrebări de dificultate gradată, de la simplu la complex. Iată
de ce, competitivitatea este un catalizator al învăţării şi evaluării, prin intermediul acestor activităţi
interactive.
În ultima vreme, tot datorită influenţei emisiunilor TV şi mediul on-line, eu, împreună cu colegi şi
colege de cancelarie am iniţiat spectacole de colinde. Totodată, am pus bazele unei mici formaţii de muzică
folk, împreună cu elevi şi eleve, din liceul nostru, care ne-au atras atenţia prin calităţile muzicale pe care le
posedă. Aşa se face că acest ,, band ”, format doar din subsemnatul şi un bun coleg şi prieten, s-a extins la
578
scurtă vreme la 5 membri, restul fiind elevi din liceu. E minunat să ştii că de două ori pe săptămână urmează
să ne revedem şi să ne bucurăm de frumoase piese cantata la chitară şi voce de trupa noastră.
Ce este cu adevărat interesant este că toate aceste manifestări extra nu fac decât să dea un sens
preocupărilor noastre. Finalitatea acestora, că vorbim de banale excursii sau cercuri de îndemânare artistică
este covârşitoare.Toate aceste activităţi vin să definitiveze cunoaşterea umană. Precum ultima piesă de
puzzle crează şi defineşte de fapt toată imaginea, aşa şi activităţile extraşcolare constituie veriga ce
compune întregul lanţ al cunoaşterii. Prin relaţionarea cu ceilalţi, cu aceleaşi aptitudini, interese, fiecare se
descoperă pe sine, în primul rând, apoi, şi pe ceilalţi. Astfel, învaţă, pas cu pas, împreună cu ceilalţi, urmând
ca în final să empatizeze şi să accepte diversitatea.
579
EDUCAȚIONAL
PROF. ED. PETRUȘEL IOANA DIANA

CENTRUL DE PEDAGOGIE CURATIVA SIMERIA VECHE
Şcoala este ca o lume fermecată, plină de basm şi feerie, este lăcaşul unde se pun bazele ,, clădirii”
fizice şi spirituale a ,, puiului de om’’. Doar ,, zâna’’, modelatoarea de suflete şi minţi, ştie, cu mult tact şi
răbdare, să- i treacă pragul palatului fermecat pentru a îmbrăca haina plină de vrajă şi mister a basmului, a
deplină stăpânire a cunoştinţelor”.
natură.
Printre activităţile extraşcolare cele mai indicate se numară excursiile, drumeţiile, vizionările de
filme, piese de teatru, concursuri. Prin participarea la astfel de evenimente, îi ajutăm pe copii să îşi dezvolte
abilităţile de comunicare şi socializare, de observaţie, de dezvoltare a culturii, memoriei şi imaginaţiei.
Copiii vor fi mai motivaţi să reuşească în tot ceea ce şi-au propus şi vor reuşi să obţină note mari la şcoala,
deoarece îţi vor dezvolta capacităţile de învăţare, cultura generală, memorie, simt critic, etc.
Activităţile sportive sunt preferatele celor mai mulţi, pentru că acestea îi ajută pe copii să aibă o
viaţă ordonată, să aibă un program stabilit, pe care îl respectă zilnic, un regim alimentar ţi un stil de viață
sănătos.
operațional, manualitatea, dând posibilitatea fiecăruia să se manifeste conform naturii sale. Participarea
efectivă într-o activitate extrașcolară angajează atât elevii timizi, cât și pe cei temperamentali, dezvoltă
spiritul de cooperare și fairplay-ul.
organizate de către cadrele didactice. Aceste activități nu au un spectru al activităților impus, ele oferă o
mare libertate de construție a învățării. Totul depinde de talentul cadrului didactic, de dăruirea sa în această
meserie, de modul creator de abordare a acestor activități prin punerea în valoare a tuturor resurselor de
care dispune clasa de elevi.
580
BIBLIOGRAFIE:
1. Cernea, Maria, "Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de
învăţământ, în “ Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000", Ed. Discipol, Bucureşti;
2. D. Ionescu, R. Popescu, „Activităţi extraşcolare în ruralul românesc. Dezvoltarea de competenţe
581
ÎN FORMAREA ȘI EDUCAȚIA TINERILOR
ÎNTOCMIT DE, PROF. PINGHIREAC SIMINA-ELENA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 RĂCHIȚI, LOC. RĂCHIȚI,
JUDEȚUL BOTOȘANI
(Maria Montessori –”Descoperirea copilului”).
Educația pune accent pe dezvoltarea individuală, pe formarea personalității umane în vederea

integrării sale în societate, poate fi de mai multe tipuri : educație formală, care are loc într-un cadru
instituționalizat, în mod planificat, în cadrul sistemului de învătământ, informal, ce cuprinde totalitatea
influențelor de la nivelul familiei, al mediului social sau mass-media și educația nonformală ce
completează educația formală, cea primită în cadrul sistemului de învățământ. Educația este un proces de
dezvoltare internă, o transformare în sens pozitiv a ființei umane, acest proces realizându-se cu ajutor extern
sau individual, prin sine, autoeducația.
dezvoltarea copilului, atât comportamental, vestimentar cât mai ales cultural. Educația estetică este o
componentă a educației integrale și armonioase cu ajutorul căreia realizăm formarea personalității omului
prin frumosul existent în natură, artă și societate. Frumosul răscolește emotivitatea, sensibilizează,
înviorează, transformă și determină la meditație. Elevii vor fi inițiați să sesizeze frumosul din natură, din
artă și societate, să înțeleagă mesajul unei opere de artă, să reflecteze asupra lui, să asculte o muzică bună,
să observe și să interpreteze un tablou de pictură sau un monument arhitectonic. Obiectivele educației
estetice se pot realiza atât prin activitățile școlare, dar mai ales prin activitățile extrașcolare: cercuri artistice,
vizionări de filme, de spectacole și expoziții, activități cultural-artistice, serbările școlare, excursii în natură.
Copiii sunt mai receptivi la genul acesta de activități, datorită neobligativității participării lor, a diversității
activităților, a cadrului diferit în care au loc aceste activități, a modului de lucru, și anume libertatea de a
alege ce, cum și când doresc ei, după necesitățile și bunul plac al elevilor. Total diferite de activitățile cu
caracter didactic, excursiile și vizitele ajută la dezvoltarea personală a elevului, la asimilarea cunoștințelor
într-un mod plăcut și ușor, ele contribuie la lărgirea orizontului, familiarizarea cu frumusețile țării sau chiar
ale lumii.
pentru o disciplină sau pentru artă, în general. Profesorul va supune observației întreaga comportare a
procedee în raport cu aceste particularități. Cercurile de elevi înlesnesc descoperirea talentelor, fie în
pictură, teatru, film, fotografie, diverse mesteșuguri. Scopul acestor cercuri constă în atragerea tinerilor
către artă în general și în descoperirea aptitudinilor și a abilităților practice ale acestora în diverse domenii
ale artei. Cultivându-le talentul într-o atmosferă plăcută, înafara clasei, lăsându-le libertatea de a alege tema
activităților, momentul sau durata activităților extrașcolare, lipsa notelor, atrag tot mai mulți elevi.
Cunoștințele acumulate se materializează practic prin lucrări, poezii, desene, picturi, fotografii, filme, ele
nu mai rămân la stadiul de teorie. Ele conduc la formarea unor personalități complete și complexe,
intensifică nevoia de cunoaștere, dragostea pentru cultură, dezvoltă talentul.
Activitățile extracurriculare vin în completarea procesului de învătământ. Datorită activităților
extrașcolare, putem depista și dezvolta capacitățile creative ale elevilor, aptitudinile, inventivitatea, spiritul
de observație, imaginația creatoare, originalitatea, ingenuozitatea și independența gândirii. În plus, este
vorba despre o modalitate de a stimula copiii dotați și talentați, prin folosirea altor căi de apreciere a
582
creativității și anume: realizările obținute de elevi la olimpiade, concursuri, competiții, probele școlare cu
caracter creativ, specifice diferitelor discipline de învătământ.
Motivația, alături de inteligență, aptitudini și voință, este una dintre variabilele cele mai importante
pentru obținerea performanțelor școlare și profesionale. Motivația este generată de un ansamblu de
trebuințe, dorințe, interese, scopuri, sentimente, convingeri, aspirații și idealuri, manifestate în atitudini și
acțiuni. Motivele mai importante ale creației sunt dorința de a cunoaște, de a descoperi și inventa, de a
contribui la progresul social, apoi satisfacția descoperirii, dăruirea profesională, nevoia de autorealizare și
de prestigiu.
și își concentrează interesele. Dorința de prestigiu, de comunicare, curiozitatea știintifică, aspirația către o
profesiune, dorința de succes, aptitudinile speciale sunt factori motivanți pentru participarea la activitățile
extrașcolare. Tinerii au nevoie de fi ghidați, încurajați să-și realizeze scopurile vieții, apreciați pozitiv, să li
se arate progresele făcute, să li se trezească interesul și curiozitatea pentru ceea ce trebuie să învețe.
Recompensele și activitățile extrașcolare sporesc motivația.
Bibliografie:
1.Constantin Cucoș - Educația estetică, Polirom, 2014
2.Gabriela Cristea - Pedagogie generală, Ed. Didactică și pedagogică, 2002
583
ȘCOALA GIMNAZIALA „HATMANUL ȘENDREA”
LOC. DOLHEȘTII MARI, JUD.SUCEAVA
PROF. ÎNV. PRIMAR PÎNTEA ANIȘOARA
Platon definea educația ca fiind „arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile
native pentru virtute a celora care dispun de ele.”
Educația copilului se realizează prin activități extrașcolare care urmăresc:
-identificarea și cultivarea aptitudinilor, a talentelor
-cultivarea unui stil de viață civilizat
-stimularea comportamentului creativ.
Educația extrașcolară își are locul și rolul bine stabilit în formarea personalității copilului.Copiii au
nevoie să se adapteze, căci lumea de azi nu va mai fi mâine.Ei participă cu însuflețire și dăruire la activitățile
extrașcolare, iar succesul este garantat dacă ai încredere în imaginația, bucuria și dragostea din sufletul lor,
lăsându-i pe ei să conducă spre acțiuni frumoase și valoroase.Datorită faptului că aceste activități se supun
regulilor, asumându-și responsabilități, copiii se autodisciplinează.Profesorul are ocazia să-și cunoască
elevii, să-i dirijeze, să le influențeze dezvoltarea, să realizeze ușor și frumos obiectivul propus, cel de a
pregăti copilul pentru viață.Aceste activități au un puternic impact asupra dezvoltării personalității
copilului.
Scopul activităților extrașcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, facilitarea integrării în
mediul școlar, oferirea unui suport pentru reușita școlară, fructificarea talentelor personale.
Dintre activitățile extrașcolare care constituie un mijloc de a intui și de a prețui valorile culturale,
folclorice și istorice ale neamului nostru amintim:vizitele la muzeu, monumente și locuri istorice, case
memoriale.Ele oferă elevilor posibilitatea de a vedea obiectele și fenomenele în starea lor naturală, opere
de artă, momente legate de viața și activitatea unor personalități de seamă, relațiile dintre oameni și
rezultatele muncii lor.Toate aceste informații vin în sprijinul activității de învățare, ajutându-i pe elevi să
desăvârșească ce au acumulat în cadrul lecțiilor.
Excursiile școlare contribuie la îmbogățirea cunoștințelor copiilor despre frumusețile țării, dar sunt
puși și în contact cu istoria ei. Ele ajută la dezvoltarea intelectuală și fizică a copiilor îmbogățindu-le
orizontul cultural științific.
În urma acestor excursii, drumeții, elevii pot reda prin creativitate și sensibilitate imaginea realității.
Concursurile stârnesc interesul copilului pentru diferite discipline, contribuind și la orientarea lui
profesională.Acestea stimulează spiritul de inițiativă al copilului, îi oferă ocazia integrării în diferite grupuri
și asimilarea mult mai ușoară a cunoștințelor.
O mare contribuție la dezvoltarea personalității copilului o au activitățile extrașcolare care implică
în mod direct copilul.Prin ele, copilul își poate satisface setea de cunoaștere, să-și lărgească lumea spirituală
oferindu-și prilejul de a-și forma convingeri durabile.
Pentru realizarea unor activități extrașcolare este nevoie de implicarea părinților.Existența unei relații
de încredere și ajutor între părinți și profesori este foarte importantă căci participă la dezvoltarea
educațională și personală a elevului.Absența acestor colaborări duce la existența a numeroase limitări.
Educația este un proces complex care necesită o stânsă cooperare între familie și școală.Între cele
două trebuie să se facă un schimb de informație, să se transfere și să se aplice cunoștințele astfel încât
procesul educațional să atingă cote maxime.Părinții participă la variate activități extrașcolare, colaborând
activ, acceptând rolul de factor răspunzător în devenirea propriului copil.Această participare i-a determinat
să-și schimbe în mod pozitiv atitudinea despre școală.
Activitatea educativă școlară și extrașcolară dezvoltă gândirea critică și stimulează implicarea
copiilor în acțiunile socio-umane și-i determină să-și asume responsabilități sociale.
Bibliografie:
1.Cernea, Maria, „Contribuția activităților extracurriculare la optimizarea procesului de învățământ”,
în „Învățământul primar”nr.1/2000, Ed.Discipol, București;
2.Piajet, Jean, ,, Psihologie și pedagogie”EDP București, 1972.
584
PREUNIVERSITAR
PROFESOR ÎNVATAMANT PRIMAR, PIRVULESCU CORNELIA

ŞCOALA PRIMARA COCORENI
clădirii’’fizice şi spirituale a ,, puiului de om’’. Doar ,,zâna’’, modelatoarea de suflete şi minţi, ştie, cu mult
basmului, a jocului, a cântecului şi a poeziei. Pedagogul american Bruner (1970) consideră că „oricărui
temeinic spre o deplină stăpânire a cunoştinţelor”
viaţa.
585
Bibliografie:
586
DESPRE EMPATIE IN ACTIVITATILE EXTRASCOLARE
ÎNV. PITICAS MARIANA

ŞCOALA GIMNAZIALA „DIMITRIE CANTEMIR”, BRAILA
Empatia-înţelegerea emoţiilor celorlalţi- se referă la capacitatea de a adopta perspectiva celuilalt, în

sensul de a înţelege de ce anume trăieşte acesta o anumită emoţie şi de a-i comunica în mod inteligibil acest
lucru; este transpunerea cu uşurinţă a persoanei în postura celuilalt, pentru a vedea lucrurile din punctul de
vedere al acestuia.
Într-o altă formulare, empatia este definită ca fiind capacitatea de „a intra” în mintea şi personalitatea
altcuiva şi de a simţi astfel, în închipuire, sentimentele intime şi emoţiile interioare ale persoanei respective.
Ea include posibilitatea de a face acest lucru atât la nivelul grupurilor cât şi individual. Ca atare, empatia
constituie mijlocul prin care devenim conştienţi de semnalele implicite sau „indicii emoţionale”, care alfel
ar putea scăpa neobservate. Practic, empatia poate fi considerată ca fiind un sistem senzorial încorporat,
foarte sofisticat-„antena” noastră socială.
Robert Wood şi Harry Tolley au descompus empatia în patru laturi de bază:
-a fi sensibil cu alţi oameni şi a-i înţelege
-a te raporta la nevoile şi binele celorlalţi
-a încuraja progresul altor oameni
-a fi „acordat” din punct de vedere social.
Empatia nu trebuie privită unilateral, doar cu scopul de a determina simţămintele altora şi de a încerca
să le înţelegem punctul de vedere, ea înseamnă mult mai mult, adică să folosim aceste informaţii într-un
mod util pentru noi, într-un mod care să ne sprijine în relaţiile noastre sociale şi în procesul de adaptare.
În lucrările despre studiul emoțiilor, autoreglarea emoţională este definită ca fiind procesul prin care
persoana îşi autoreglează şi controlează atât reacţiile interne ale emoţiilor cât şi expresia comportamentală
a acestora (gestionarea stărilor, impulsurilor şi resurselor interioare).
Conceptul se referă la stăpânirea de sine, la capacitatea de a ne dirija şi controla impulsurile şi starea
emoţională.
Autoreglarea presupune găsirea unui echilibru, a unei căi de mijloc şi demersurile emoţionale pe care
le întreprindem. Este necesar acest lucru pentru a nu ne situa la extreme, pentru a nu ajunge în situaţia de a
fi catalogaţi ca fiind „de gheaţă”, atunci când posedăm o prea mare stăpânire de sine, sau să nu putem fi
vulnerabili la manipulare prin şantaj emoţional, atunci când suntem previzibili din punct de vedere
emoţional.
Autoreglarea (autodisciplina emoţională) presupune cinci competenţe:
-autocontrolul-ce presupune ţinerea sub control a emoţiilor distructive şi a impulsurilor
-cinstea (a fi demn de încredere)-presupune menţinerea standardelor de onestitate şi integritate
-conştiinciozitatea-se referă la asumarea de responsabilităţi pentru performanţa individuală
-adaptabilitatea-presupune flexibilitate în modul de abordare al schimbării
-inovarea- înseamnă să te simţi confortabil în faţa ideilor, abordărilor şi informaţiilor.
Autoreglarea emoţională se dezvoltă prin încercarea de a modifica: situaţia negativă, trăirea
emoţională şi comportamentele, modificând gândurile şi încercarea de a modifica evenimentele externe cât
şi cele interne.
Mayer și Salovey (1993, 1997) și Saarani (1990) au sugerat că una dintre caracteristicile principale
ale indivizilor cu un nivel înalt de inteligență emoțională este capacitatea lor de a identifica exact emoțiile
și de a aprecia integritatea expresiilor emoționale.
Influența dezvoltării emoționale poate fi văzută în grupul clasă sau în grupul de prieteni, la fel de bine
ca și în familie. Mai exact, cercetătorii au explorat dacă înțelegerea emoțiilor influențează succesul copiilor
în grupul lor de prieteni. După Denham și colaboratorii (1990), pe la trei ani și jumătate, copiii care nu
răspund prosocial prietenilor sau colegilor și/sau nu au învățat diferența fundamentală: fericit/trist, riscă
dificultăți în grupul de copii de aceeași vârstă. Ei trag concluzia că elevii populari tind să fie mai
experimentați în înțelegerea situațiilor emoționale și sunt mai prosociali. Este interesant că, Parke, Cassidy,
Butkovsky și Braungart(1992) au găsit că înțelegerea emoțiilor la copiii de șase şi şapte ani, nu era asociată
587
cu expresivitatea familiei și înțelegerea emoțiilor, iar ipoteza că înțelegerea emoțiilor poate influența
indirect expresivitatea familiei și acceptarea de către colegi s-a bucurat de o susținere limitată.
588
,,ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE ÎN DEZVOLTAREA
PERSONALITĂŢII ELEVILOR”
PROF. ÎNV. PRIMAR PLEȘA-IONESCU SIMONA IULIANA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,SFÂNTA VARVARA”
ANINOASA, JUD. HUNEDOARA
viaţă: educaţia formală (școlară), nonformală (extracolară), informală (cunoştinţele pe care individual le
preia zi de zi în familie, cu prietenii, pe stradă, în mass-media).
influenţelor educative care au loc în afara clasei, fiind activităţi extrașcolare sau activităţi opţionale. Are
un caracter mai puţin formal, dar cu acelaşi rezultat formativ. Acţiunile educative plasate în cadrul acestui
tip de educaţie sunt flexibile şi vin în întâmpinarea diferitelor interese, în mod particular pentru fiecare
persoană. În societatea contemporană, problematica educaţiei dobândeşte noi conotaţii, provocate de
permanente tinde să devină o realitate de necontestat. Pedagogia modernă urmăreşte depăşirea vechii
concepţii educaţionale care era centrată pe achiziţionarea de către elev a unui volum mare de informaţii.
Această concepţie presupunea verbalism, enciclopedism, ineficiente în planul integrării profesionale şi
sociale. Accentul este pus acum pe aplicarea practică, al cărei rol este de a consolida informaţiile, de a
forma deprinderile, de a dezvolta motivaţia pentru învăţare şi activităţile productive. Procesul educaţional
presupune şi forme de muncă didactică complementară activităţilor obligatorii. Oricât de importantă ar fi
educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ, ea nu epuizează sfera influenţelor formative
exercitate asupra copilului.
Educatia extracurrriculară este realizată dincolo de procesul de învăţământ şi îşi are rolul şi locul
bine stabilit în formarea personalităţii tinerilor. Activităţile extraşcolare constituie modalitatea
neinstituţionalizată de realizare a educaţiei. Prin activităţile extracurriculare, educaţia urmăreşte
civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. Activitățile extraşcolare
contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor
elevilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber. Având un caracter atractiv, copiii participă
într-o atmosferă relaxantă, cu însufleţire și dăruire, la astfel de activităţi. Scopul activităţilor
extracurriculare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în proiecte cât mai variate şi
bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activități socio-culturale, facilitarea integrării în mediul
şcolar, fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudini caracteriale. Activităţile
şcolar să reducă nivelul anxietății şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual. Activităţile extracurriculare
au menirea de a valorifica timpul liber al elevilor într-un mod plăcut şi util şi de a-l transforma într-o sursă
educaţională. Este necesar ca în activitățile extracurriculare obiectivele instructiv-educative să primeze, dar
trebuie să fie integrate în mod echilibrat.
589
INTERDISCIPLINARITATE ȘI JOC – O PROPUNERE DE ABORDARE
PROF. PLEȘEA MARIANA

LICEUL CU PROGRAM SPORTIV „ CETATE” DEVA
Săptămâna Școala Altfel devine pentru noi, cadrele didactice, o provocare ce ne stârnește imaginația,
spre a descoperi noi metode de predare, mai atractive pentru elevi și mai creative pentru profesori.
In demersul meu, care iși propune să aducă noutate in domeniul predării disciplinei Educație
muzicală, am pornit de la constatarea că, noua tipologie de elev, care poate să acceseze informația foarte
rapid (trebuie doar să fie interesat și să aibă o conexiune la internet), nu mai este receptiv la metodele
tradiționale de învățare (cauza am identificat-o mai devreme) și, ca urmare, apare nevoia de captare a
atenției prin alte metode și strategii didactice. Astfel, profesorul trebuie să se recreeze, să devină creativ și
interesant pentru a stârni curiozitatea și dorința de participare și implicare a elevilor in timpul orelor de
predare/invățare. Asa s-a născut, în mintea mea, ideea de învățare interdisciplinară:sport și muzică. De ce
sport și muzică? Răspunsul dat de mine este că ambele domenii (ex. formație corală versus echipă sportivă)
necesită de cele mai multe ori munca susținută adesea pentru o reprezentație foarte scurtă de 1-2 minute,
perseverență, spiritul de echipă foarte dezvoltat și alte multe calități pe care le descoperim pe măsură ce
intrăm în subiect.
Voi trece așadar la detalierea diferențelor de abordare a metodelor de lucru cu elevii.
Modul de abordare a orei de muzică va fi diferit: astfel, ora de consolidare a notelor muzicale, de
exemplu, se va desfășura pe terenul de sport, loc atât de drag marii majorități a elevilor.
Eu m-am gândit la o oră de consolidare interdisciplinară, implicând deprinderile sportive care vor
face ca ora să fie atractivă, prin jocuri -concurs sportiv, ștafetă etc., urmând ca dumneavoastră, cititorii, să
dați frâu imaginației și să găsiți și alte forme de joc interdisciplinar. Trebuie să atrag atenția celor care vor
imbrățișa ideea mea că, așa cum la începutul orei de muzică încălzim vocea celor ce vor cânta prin vocalize
(profesorul de muzică știe ce trebuie făcut), așa și corpul ce va depune efort fizic trebuie să fie încălzit prin
diverse exerciții fizice. Ca atare, vă propun ca ora interdisciplinară să fie pregătită și condusă de cei doi
profesori de specialitate, fiecare intervenind în partea ce il priveste, evitând astfel accidente nedorite.
Asadar:
1. Elevii împărțiți în 3-4 grupe (în funcție de efectivul clasei / sau 8 elevi în fiecare grupă) se așază
pe 4 coloane (bineințeles se poate face cu comenzile specifice orei de sport), distanțate între ele, având in
față o suprafață de teren ce le va permite să alerge din coloană la punctul A și apoi la punctul B, aflate in
partea din față a fiecărei coloane. Distanța dintre puncte se alege în funcție de spațiul avut la dispoziție și
capacitatea de efort fizic al elevilor.
2. La semnalul unuia dintre profesorii de specialitate (propun profesorul de sport), primul elev din
fiecare echipă aleargă ( modul de alergare poate fi diferit: pasul ștrengarului, alergare printre jaloane,
alergare cu genunchii la piept etc) până la punctul A ( punct cu diametrul marcat, în care se află jetoane ce
conțin, fiecare, câte o notă muzicală), alege un jeton și aleargă cu el la punctul B unde îl așază. Se întoarce
în alergare ( alegeți fiecare tipul de alergare) la echipa lui, oferind prin atingere startul următorului coleg
de echipă. Fiecare coechipier va așeza câte un jeton cu nota muzicală, la punctul B, până la completarea
intregii game muzicale învățate anterior.
Scopul acestui joc are valențe multiple : dezvoltarea vitezei de deplasare / de reacție, cu formarea
gamei Do Major ( de exemplu) prin parcurs aplicativ. Cerințele jocului pot fi diversificate, în funcție de
nivelul clasei, de cunoștințele muzicale și de priceperile motrice.
Aceste cerințe muzicale pot fi realizate în diferite variante de deplasare, așa cum menționam anterior,
urmărind dezvoltarea vitezei de reacție, de deplasare ( dacă distanțele sunt mici), dezvoltarea priceperii de
a alerga printre jaloane până la cercul care conține jetoanele, dezvoltarea vitezei cu săritura cu coarda în
alergare, cu joc de gleznă, cu spatele, mersul ghemuit etc., până la punctul A și apoi un alt tip de deplasare
/ alergare până la punctul B și inapoi la coechipieri.
Mijloace didactice folosite: fluier, jetoane marimea A4/ A5 (vizibile de la punctul A la punctul B,
cercuri din lemn, jaloane, coardă.
Se declară căștigătoare echipa care termină de așezat toate notele muzicale ale gamei după regula
stabilită și a refăcut echipa inițială.
590
În continuare, sugerez câteva variante de joc muzical:
- Ia un jeton oarecare ( primul pe care pui mâna) și așază-l corespunzător locului ocupat în gamă (
ex.:. ..Re, Mi, . ...Sol, . .. jetonul Do se pune înaintea lui Re );
- Alege jetonul cu nota următoare pe care trebuie să o afișezi la punctul B ( ex.: Do, Re, Mi, . .....
urmează să așeze nota Fa, ș.a.m.d);
- Așezați notele din gamă în ordine coborâtoare, suitoare, situate pe spațiile / liniile portativului etc
(Obsevație : primul din echipă trebuie să găsească / așeze jetonul cu cheia Sol. )
- Așezați suitor/coborâtor notele muzicale care conțin vocala O;
- Caută în cerc verbele / substantivele în care se ascunde nota Do (ex.: a doborî, a domoli, / părere,
mirare, etc);
- Găsește pătratul si formula ariei pătratului ( in punctul A) și așază-le în punctul B.
Astfel, se pot integra în joc și alte discipline: limba și literatura română, matematică și altele.
În concluzie, profesorul trebuie să fie creativ, să apeleze foarte des la ideea de joc, pentru că acest
cuvânt magic îi mobilizează pe elevi, îi implică afectiv și intelectual, mai mult decât o lecție clasică,
tradițională, folosind mijloace invechite si neatractive pentru elevi.
Prin sport învățăm muzică. Prin muzică învățăm părțile de vorbire. Cu ajutorul cuvintelor învățăm
formule matematice. Totul poate fi interdisciplinar! Mai departe, vă las pe dumneavoastră, dragi colegi să
continuați (și să aplicați !) șirul. .. SUCCES în toate!
591
POAMĂ IONELA ALINA

PROF. ÎNVĂȚĂMÂNT PREȘCOLAR
GRĂDINIȚA MOTRU – SEC, PADEȘ
„Să nu-i educăm pe copiii nostri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi
mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi lumea lor. Atunci să-I învățăm să se adapteze.”
(Maria Montessori – Descoperirea copilului )
școli ), ci și prin activități extrașcolare. Aceste activități au ca scop identificarea și cultivarea corespondenței
optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viață civilizat, precum și stimularea
comportamentului creativ.
Copiii participă cu însuflețire și dăruire la astfel de activități, iar succesul este garantat dacă ai
încredere în imaginația, bucuria și dragostea din sufletul copiilor, dar să îi lași pe ei să te conducă spre
acțiuni frumoase și valoroase.
Complexitatea procesului educaţional impune îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extrașcolare,
iar în acest caz, parteneriatul educaţional devine o necesitate. În opinia mea, activităţile extrașcolare sunt
deosebit de importante deoarece, contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare.
De asemenea, prin intermediul acestora se pot dezvolta şi explora anumite înclinaţii şi aptitudini ale
copiilor. Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă relaxantă, cu însufleţire şi dăruire, la
astfel de activităţi, îmbinându-se utilul cu plăcutul.
talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile.
Un punct forte al activităţilor extraşcolare este acela că antrenează copii în activităţi cât mai variate
şi bogate cu o structură parte, diferită de clasica metodă de predare - învăţare. O activitate desfăşurată într-
un mediu extraşcolar permite de asemenea şi dezvoltarea unor aptitudini speciale, şi facilitarea integrării în
mediul şcolar.
Trebuie să ţinem cont că, indiferent ce metodă se adoptă in educaţia tradiţională, indiferent dacă are
o finalitate pozitivă şi un obiectiv primar atins, ea nu va epuiza niciodată sfera influenţelor formative
exercitate asupra copilului.
oferă copiilor prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, procesul de producţie în
pentru frumosul din natură, artă, cultură. Iată câteva caracteristici de bază ale activităților extrașcolare:
etc.);
592
reprezintă un element fundamental în rețeaua școală – familie - comunitate;
Activitățile extrașcolare reprezintă un mijloc de formare a deprinderilor copiilor de a-și folosi, în mod
Bibliografie:
1. Cernea, Maria, „Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ”,
2. Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, „Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în
3.Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, Cluj-Napoca 2007
593
PROF. PODOREANU MONICA

ȘCOALA GIMNAZIALA NR. 40 ,,AUREL VLAICU” CONSTANȚA
Specialiştii au sistematizat în trei tipuri sau moduri de realizare a pregătirii pentru viaţă: educaţia
formală (școlară), nonformală (extrașcolară), informală (cunoştinţele cu care individul se întâlneşte zi de
zi: în familie, cu prietenii, pe stradă, în mass-media).
caracter mai puţin formal, dar cu acelaşi rezultat formativ, acţiunile educative plasate în cadrul acestui tip
de educaţie, sunt flexibile şi vin în întâmpinarea diferitelor interese, în mod particular pentru fiecare
persoană.
cunoştinţelor”
Dacă obiectivele instructiv – educative primează, dar sunt prezentate în mod echilibrat şi momentele
recreative, de relaxare, atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite. În cadrul acestor activităţi elevii se
deprind să folosească surse informaţionale diverse, să întocmească colecţii, să sistematizeze date, învaţă să
înveţe. Prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi,
principal al scolii şi al învăţământului primar – pregătirea copilului pentru viaţă.
Activităţile extracurriculare organizate împreună cu elevii au conţinut cultural, artistic, spiritual,
ştiinţific, tehnico-aplicativ, sportiv sau simple activităţi de joc sau de participare la viaţa şi activitatea
comunităţii locale.
Activităţile extraşcolare pe care le putem enumera sunt următoarele:
copiii spre unele domenii de activitate: muzica, sport, poezie, pictura.
cunoştinţă cu lumea minunată a artei. Activităţile de acest gen au o deosebită influenţă formativă, au la bază
toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii, tabere.
594
Activităţile extracurriculare mai sus enumerate şi analizate sunt apreciate atât de către copii, cât şi de
factorii educaţionali în măsura în care :
-valorifică şi dezvoltă interesele şi aptitudinile copiilor;
-organizează într-o manieră plăcută şi relaxantă timpul liber al copiilor, contribuind la optimizarea
procesului de învăţământ ;
-copiii au teren liber pentru a-şi manifesta în voie spiritul de iniţiativă;
-participarea este liber consimţită, necodiţionată
-au un efect pozitiv pentru munca desfăşurată în grup;
Concluzii
Bibliografie:
- Cernea, Maria, „Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ”
- Crăciunescu, Nedelea, „Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar” în
-Internet:http://ccdmures.ro/cmsmadesimple/uploads/file/rev8sp/invp/invp10.pdf
-http://www.scoalaargeseana.ro/index.php/didactica-magna/504-locul-si-rolul-activitatilor-
extracurriculare-in-educatia-copiilor
-http://documents.tips/documents/rolul-activitatilor-extracurriculare-in-dezvoltarea-personalitatii-
elevului.html
595
ACTIVITĂŢILE EXTRAŞCOLARE LA CLASA PREGĂTITOARE
POENAR CLAUDIA MARIA
LICEUL TEHNOLOGIC ENERGETIC „DRAGOMIR HURMUZESCU”DEVA
Activităţile extracurriculare se referă astfel la totalitatea activităţilor educativeorganizate şi
planificate în instituţiile de învăţământ sau în alte organizaţii cu scopeducaţional, dar mai puţin riguroase
decât cele formale şi desfăşurate în afara incidenţei programelor şcolare, conduse de persoane calificate, cu
scopul completării formării personalităţii elevului asigurată de educaţia formală sau dezvoltării altor aspect
pentru cea personal.
Astfel, clasa pregătitoare B în cadrul unităţii tematice ”În grădină”, pe lângă însuşirea teoretică a unor
noţiuni legate de creşterea şi dezvoltarea florilor, condiţii de viaţă etc., şi-a format o serie de deprinderi
practice de îngrijire a naturii. În cadrul domeniului Matematică şi explorarea mediului după ce elevii au
descoperit părţile componenete ale unei plante, au plantat flori.
În acest sens, copiii au învăţat că o plantă trebuie să fie fixată în pământ, are nevie de apă, lumină,
căldură şi de grija noastră. Sensibilizarea copiilor faţă de natură, formarea unui comportament ecologic,
reprezintă doar câteva obiective care pot fi realizate. Activităţile extraşcolare vin în sprijinul copiilor,
deoarece fundamentul teoretic pe care îl dobândesc în cadrul diferitelor discipline, este consolidat prin
activităţile extraşcolare care îl pun pe elev direct în rolul de actor în realitatea socială.
Bibliografie:
596
ACTIVITATE DE SUCCES IN PROGRAMUL
,,SCOALA ALTFEL”
PROF. POMIAN GABRIELA

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.11, SATU MARE
STR. ALEEA POSTĂVARU, NR. 1
Numărul preșcolarilor din grădiniță:361

Numărul cadrelor didactice din grădiniță: 22
Coordonatorul activității: Director - Pomian Gabriela
Educatoare - Uzum Mirela
Echipa de implementare: Mirela Anghelus, Ana Cosar, Mirela Uzum, Gabriela Pomian
Titlul activității: ZIUA TĂTICILOR

Domeniul în care se încadrează: Educație pentru sănătate și stil de viață sănătos
Scopul activității: Implicarea părinților în activitățile grădiniței și petrecerea unui timp de calitate cu
copiii
Obiectivele educaționale ale activității:
Îmbogatirea experienţelor pozitive de învăţare a copiilor, familiarizarea părinţilor cu specificul
activităților desfășurate în grădinită, sprijinirea părinţilor în petrecerea unui timp de calitate împreună cu
copiii lor.
Preșcolari participanți:285
Durata și locul desfășurării activității:O oră și jumătate în sălile de grupă
și în curtea grădiniței
Descrierea activității:
Activitatea sugestiv intitulata ,, Ziua taticilor” a fost minutios pregatita de catre toate cadrele didactice
si angajatii unitatii de invatamant. Totodata a fost asteptata cu multa bucurie de catre copii si cu mult interes
si entuziasm de catre tatici care stiu deja ca acest eveniment face parte din cultura organizationala a
gradinitei noastre fiind deja la a patra editie. Activitatea a avut loc la toate cele 11 grupe, in aceasi zi si in
acelasi interval orar. Pentru inceput taticii au fost invitati in salile de grupa unde alaturi de copii si
educatoare au desfasurat activitati diverse. In prima etapa s-au desfasurat sub genericul ,, Fiecare copil
merita o poveste” activitati de citit cu voce tare in care taticii au fost invitati sa citeasca copiilor.
Apoi s-au desfasurat activități din aria domeniului estetic creativ: desene, pictură, lucrări practice –
accesorii, cadouri pentru tatici (ochelari, cravate, coifuri), domeniul om și societate, activități de gătit
(sandviciuri cu legume, salată de fructe), activitați din domeniul știință: experimente realizate de echipe
copii-tătici, urmate de activități outdoor: ștafete, pictură pe suprafețe neconvenționale, jocuri de mișcare și
îndemânare.
Descrieți rezultatele obținute în urma activității:
"Pentru sănătatea emoţională a copilului dumneavoastră, petreceţi cât mai mult timp cu el"
Este o recomandare mediatizată pe care au pus-o în practică prin acest tip de activitate, astfel am
obtinut rezultate îmbucuratoare: copii entuziasmați, fericiți, tatici deschiși să intre în lumea copilăriei,
implicați, experiențe inedite de învățare și experimentare.
Precizați daca preșcolarii/profesorii, părinții și-au manifestat dorința de continuare a acestei activități
și modalitatea în care puteți asigura acest lucru
Copiii ne-au împărtășit oral și prin desene impresiile lor după această zi, mesajul lor fiind că a fost
una din cele mai frumoase zile petrecute în anul școlar și că așteaptă cu nerăbdare să mai repetăm
experiența. Cadrele didactice au mărturisit că a fost o experiență profesională de succes datorită impactului
pe care l-a avut în rândul copiilor și părinților.Tăticii au intrat în lumea copilăriei, trăind momentul alături
de copilul lor, ba chiar rezolvând o problema delicată, a copiilor care au tăticii plecați în străinătate și ,,
adoptând” pentru o zi un copil, devenindu-i partener de joaca. Toate aceste observații, mărturii ne motivează
să continuăm aceast tip de activitate care a devenit tradiție în unitatea noastră.
597
Motivația propunerii ca fiind cea mai....
Ziua Tăticilor, o zi cu valențe educaționale și emoționale dosebite! Unde și când, dacă nu în această
zi se reușește sădirea mugurilor unei legături și mai strânse între tată și copil sau să îi responsabilizăm și pe
ei să facă parte activă din munca la grădiniță? Oferim, prin aceste ore petrecute împreună, nu numai o
cunoaștere a propriului copil și ce se întâmplă cu el la grădiniță, ci și bucurie și împlinire sufletească celor
mici, iar mamelor încantarea faptului că și tăticul poate să se implice mai mult în educarea copiilor, pe
lângă faptul că se petrece o zi plină de muncă și frumos.
EDUCATOARE: POP MONICA
Cele mai relevante mărturii ale tăticilor referitoare la activitatea propusă:

“Am participat și anul acesta la acțiunea Ziua Tatălui, organizată la grădiniță. Trecând peste faptul
că unii tătici nu au putut fi prezenți, din diferite motive - și aici s-a făcut simțită solidaritatea masculină,
căci fiecare am adoptat câte un copil, activitatea în sine fiind o reusită. De ce? Pentru că le-a dat ocazia
tăticilor să vadă și să simtă cum sunt percepuți de către copii.
Am întâlnit un tată priceput, un altul frumos, un altul deștept, unul mâncăcios, altul jucăuș și lista
poate continua.
Am descoperit faptul că avem niște copuui sensibili, care au reușit în câteva clipe petrecute să ne
arate faptul că ei ne percep așa cum suntem cu adevărat, și pentru asta, personal le mulțumesc tuturor.
Joaca, experimentele, poveștile, tortul, statul împreună ne-au dezvăluit o altă față a pruncilor noștri.
Inteligenți, atenți, preocupați, bucuroși de prezența noastră în mijlocul lor, au trăit și am trăit, fiecare clipă
la maxim, iar la final, parcă nimeni nu mai voia să plece.
Lecția pe care am învățat-o este una cât se poate de simplă- avem copii inteligenți care tânjesc după
atenția noastră.
Doamnelor educatoare, vă multumim ca ați avut grijă de copiii noștri și i-ați învățat să ne arate ce
simt cu adevărat.”
Părinte - CRISTIAN SILAGHI
“Ziua tăticilor a fost o experință de neuitat, atât pentru tati cât și pentru Rareș. Ne-am simtit
extraordinar la fiecare măsuță de activități, am confecționat o ramă cu poză extraordinară, pe care o arătăm
la toată lumea. În ciuda reticențelor lui tati că nu se va descurca să confecționeze diverse lucrușoare a fost
totul nemaipomenit și abia așteptăm experiența de anul viitor.”
Părinte - CADAR ADRIAN
“Din punctul meu de vedere activitatea întreprinsă cu ocazia zilei tăticilor a fost una reușită.
Încă de la început, ati reușit să ne introduceți, pe noi tăticii, în mediul de grădiniță al copiilor, prin
activitățile de dimineața, prezența.
După aceea au urmat o serie de activități la diferite centre, unde s-a pus accent pe lucrul în echipă,
consolidându-se astfel relația tată-copil
Concluzionând activitatea de ZIUA TĂTICILOR a fost recreativă, benefică și constructivă. ”
Părinte – BIROU MIHAI
“Din punctul meu de vedere este o activitate foarte plăcutăbși de bun augur pentru că îți dă
posibilitatea să vezi copilul în cadrul grupei. Totodata activitățile facut împreună cu copiii au fost interactive
și vor fi amintiri plăcute pentru viitor. ”
Părinte - BANC CRISTIAN
598
PROF. ÎNV. PRIMAR POMÎRLEANU ELENA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ „MIHAIL ANDREI” BUHUȘI
599
unei şedinţe a cercului este, în medie, de 90 deminute. Evidenţa frecvenţei o ține conducătorul cercului.
activitatea desfăşurată de ei în afara clasei şi a şcolii, există deosebiri din punct devedere al conţinutului şi
6. O altă particularitate a activităţii extraşcolare o constituie legătura ei cu practica.
Aplicarea cunoştinţelor în cadrul activităţilor extraşcolare are şi valoarea unui exerciţiu de dezvoltare
a aptitudinilor elevilor. Întreaga activitate în afara clasei are conţinut variat, determinat de interesele
cognitive ale elevilor şi de dorinţele lor. Cercetările recente din domeniul psihopedagogiei arată că
utilizarea povestirilor ca metode de învățare dezvoltă imaginația copiilor. Metodele și tehnicile moderne,
activ-participative, capabile să mobilizeze energiile elevilor, să le capteze atenția, care-i îndeamnă să-și
pună în joc imaginația, înțelegerea, memoria, abilitățile artistice sunt extrem de potrivite în educarea
copilului pentru problemele ridicate de societatea contemporană. Aceste metode sunt utile, pentru că
600
dezvoltă competențele cognitive; sprijină și extind viața socială a elevului; dezvoltă gândirea creatoare
individuală și de grup; facilitează comunicarea conținutului prin proiectarea în lucrările plastice a propriilor
trăiri și sentimente; conduc la apariția unor raporturi noi de cunoaștere și autocunoaștere; ajută la educarea
inteligenței emoționale a copilului și elevului, a empatiei ca fenomen psihic de retrăire a stărilor, gândurilor
și acțiunilor celuilalt.
Bibliografie
1981.
601
PROF. PENTRU ÎNV. PREȘC. POP DANIELA-FLORENTINA

GRĂDINIȚA CU P.P. „CĂSUȚA CU POVEȘTI” ZALĂU
(Maria Montessori -“Descoperirea copilului”)
Activităţile extraşcolare sunt o provocare, încă de la vârsta preşcolarităţii. În fiecare an, suntem puşi
în situaţii cât mai provocatoare în selectarea acestor tipuri de activități, în funcţie de obiectivele propuse,
de nivelul de dezvoltare al fiecărei grupe și, nu în ultimul rând, de interesele copiilor. Bineînțeles, cu
sprijinul și implicarea familiei, reușim să desfăşurăm activități de success, care le oferă copiilor, destindere,
recreere, voie bună, satisfacţiile atmosferei de grup, iar unora dintre ei, posibilitatea unei afirmări şi
recunoaştere a aptitudinilor.
Aceste activităţi au caracter ocazional şi iau forme foarte variate: sărbătorirea zilei de naştere a unui
copil la care participă colegi din toată grădiniţa, vizionarea în grup a unor spectacole, teatre de păpuşi,
excursii, plimbări în parc, vizită la diferite muzee, la piața de legume, brutărie, etc.
Prin toate aceste activităţi, urmărim să primeze interesul copiilor, să le putem satisface nevoile şi
motivaţiile, să le dezvoltăm bagajul de cunoştinţe, spiritul ludic, cel de interpretare, artistic, să le cultivăm
dragostea de istorie şi cultură românească şi, nu în ultimul rând, de conservare şi ocrotire a naturii.
Ieşirea din tiparul sălii de grupă, oferă copiilor oportunitatea de a se confrunta cu lucruri inedite, cu
situaţii nemaintâlnite, cu locuri şi istorii, doar auzite. Prin implicarea lor în vizitarea unor muzee, pot vedea
pe viu vieţuitoare (peşti, păsări, reptile), pot vedea instrumentele și locurile care definesc marile
de frumos.
Implicându-i în programele artistice, îi punem faţă în faţă cu competiţia, cu publicul. Sunt foarte
implicaţi, au chiar emoţii puternice în timpul interpretării lor, dar totodată îşi dezvoltă cultul scenic, ideea
de perfecţiune, îşi dezvoltă comunicarea, limbajul, atât verbal, cât şi nonverbal și paraverbal.
Prin vizitarea unor centre comerciale, le formăm copiilor spiritul civic, de respect faţă de persoanele
mai în vârstă, maniera de a se comporta într-un mediu diferit de grădiniţă, unde întâlnesc oameni
necunoscuţi, unde au ocazia de a exersa comportamentul civilizat. Cu această ocazie, le este cultivat
respectul faţă de cei din jur, o conduită adecvată în locuri aglomerate, capacitatea de a alege lucruri și reacții
de răspuns la situații diverse.
Le punem în faţă ineditul, plasându-i în locuri necunoscute, punându-i în situaţii curioase, dar totodată
le satisfacem curiozităţi, le cerem păreri, le oferim prilejul de a se exprima liber, fără reţineri şi fără bariere.
Cultivarea spiritului de comunicare, de exprimare spontană, ne dă posibilitatea de a-i cunoaşte mai
bine pe copii. Cu acestă ocazie, ei sunt mai cooperanţi, mai deschişi dialogului, dispersând parcă acea limită
dintre „doamnă” şi „copii”. Au mai multă încredere în ei şi în educatoare, devenind mai apropiați, mai
prietenoşi.
Prin activităţile extrașcolare, punem în valoare capacităţile copilului, deprinderile şi abilităţile lui şi
scoatem în evidenţă dorinţa lui de implicare şi în afara spaţiului instituţional. Numai aşa vor fi depaşite
stările emoţionale negative, vor fi consolidate relaţiile interumane şi vor fi capabili să muncească în
beneficiul echipei, comunității, societății.
602
IMPORTANŢA ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE
PROF. INV. PRIMAR POP DINA CLAUDIA

ŞCOALA GIMNAZIALA ,,FLOREA MURESANU” SUCIU DE SUS
JUDETUL MARAMURES
școli), ci și prin activități extrașcolare și extracurriculare. Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea
unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea
caracteriale. Oricât ar fi de importantă educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ, ea nu
numeroşi alţi factori acţionează pozitiv.
şi mai frumos obiectivul principal al şcolii şi al învăţământului primar – pregătirea copilului pentru viaţă.
de specialitate susțin că acestea ajută elevii la formarea unei atitudini pozitive față de învățare, aceștia au
Activitățile extracurriculare vizează, de regulă, acele activități cu rol complementar orelor clasice de
muzee, la diverse instituții publice, la alte unități de învățământ, vizionarea de spectacole de teatru, activități
artistice, cluburi tematice, activități sportive/legate de protecția mediului etc. Iată câteva caracteristici de
etc.);
• dezvoltarea copiilor depinde de un întreg sistem de fenomene și relații, iar activitățile
extracurriculare reprezintă un element fundamental în rețeaua școală-familie-comunitate;
603
adecvată, orice temă.”- afirma J. Bruner. Condiția primordială pentru receptarea corectă și coerentă a
mesajului o reprezintă demersul adoptat de cadrul didactic, metodele, procedeele, modul și modalitățile
utilizate, precum și cadrul în care se desfășoară procesul.
îmbinarea activităților școlare cu cele extrașcolare. Prin aceste activități li se oferă elevilor un alt mod de
însușire a unor trăiri, valențe pozitive ale vieții, valori morale și nu numai. Activitățile extrașcolare dezvoltă
gândirea critică și stimulează implicarea generației tinere în actul decizional, realizându-se astfel o simbioză
lucrativă între componenta cognitivă și cea comportamentală.
Bibliografie:
604
ȘCOALA PĂRINȚILOR
PROF. ÎNV. PRIMAR POP P. ELENA

SCOALA GIMNAZIALĂ CLEJA -BACĂU
ȘCOALA GIMNAZIALĂ SOMUȘCA- STRUCTURĂ
Realizați un chestionar cu șapte întrebări, aplicabil părinților la finalul anului școlar, prin care să
urmăriți cunoașterea gradului de satisfacție a acestora, în legătură cu evoluția copiilor în ceea e privește
preocuparea acestora pentru lectură / citit.
Nume, prenume (opțional) ………………………………………….

Vârstă ……………………………..
Nivelul studiilor: …………………………….
Ocupație : …………………………………
Vârsta/ clasa copilului dumneavoastră: ……………………
CHESTIONAR PĂRINȚI - LECTURĂ

1. Achiziționați cărți pentru copilul dumneavoastră?
DA □ NU □ DACĂ TREBUIE □ NU CITEȘTE □
Menționați locul (biblioteca, librărie, anticariat)………………………
………………………………………………………………………
2. Citiți împreună cu copilul dumneavoastră? Cât timp?
DA □ NU □ DACĂ TREBUIE □ NU CITEȘTE □
Argumentați: …………………………………………………………………..
3. Care este prima carte pe care a citit-o copilul? În ce clasă era?
…………………………………………………………………..
4. Numiți o carte care v-a influențat copilăria și pe care ați recomanda să o citească și copilul dv.:
……………………………………………………………
5. Numiți o activitate din cadrul școlii care a determinat copilul dumneavoastră să se îndrepte spre
un anume gen de lectură:
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………….
6. Considerați că lecturile suplimentare propuse la clasă sunt atractive pentru copilul dv.:
…………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………….
7. Ce părere aveți despre lectura unor texte literare în format electronic (e-book reader, tabletă,
smartphone, etc.) în cazul când nu e de găsit o carte în format normal.
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
605
PROFESOR INV. PRIMAR: POP ILEANA SILVIA
Printre activitatile extrascolare cele mai indicate pentru cei mici se numara excursiile, drumetiile,
vizionarile de filme, piese de teatru sau spectacolele de magie. Prin participarea la astfel de evenimente, ii
ajutam pe copii sa isi dezvolte abilitatile de comunicare si socializare, de observatie, de dezvoltare a culturii,
memoriei si imaginatiei.
pozitive, care in timp sa il ajute sa se descurce singur in orice situatie.
Indiferent ca printre activitatile extrascolare pe care le alegeti pe copilul dumneavoastra se afla cele
de teatru, muzica, arta, gimnastica, inot, arte martiale, fiecare dintre acestea il va ajuta pe cel mic sa isi faca
prieteni noi, sa aiba mai multa incredere in el si sa isi dezvolte noi hobby-uri.
Activitatile sportive sunt preferatele celor mai multi parinti, pentru ca acestea ii ajuta pe copii sa
aiba o viata ordonata, sa aiba un program stabilit, pe care il respecta zilnic, un regim alimentar si un stil de
viata sanatos. Chiar si esecul in aceste activitati ii va invata pe copii cateva lectii valoroase, cum ar fi ca
pentru obtinerea succesului este nevoie de mai multa munca, perseverenta, dar si de pasiune.
Activitatile extracurriculare ii ajuta pe cei mici sa se adapteze mult mai usor la conditii si medii noi
si uneori dificile si sa lucreze sub presiune. Experienta dobandita in acest mod ii ajuta sa isi pastreze
concentrarea si eficienta, indiferent de temperaturi, de zgomote sau de factorii disturbatori din jur. Educația
este un proces de dezvoltare internă, o transformare în sens pozitiv a ființei umane, acest proces realizându-
se cu ajutor extern sau individual, prin sine, autoeducația. Educația pune accent pe dezvoltarea individuală,
pe formarea personalității umane în vederea integrării sale în societate. Ea poate fi de mai multe tipuri :
educație formală, care are loc într-un cadru instituționalizat, în mod planificat, în cadrul sistemului de
învătământ, informal, ce cuprinde totalitatea influențelor de la nivelul familiei, al mediului social sau mass-
media și educația nonformală ce completează educația formală, cea primită în cadrul sistemului de
învățământ
Educația estetică este o componentă a educației integrale și armonioase cu ajutorul căreia realizăm
formarea personalității omului prin frumosul existent în natură, artă și societate.
Frumosul răscolește emotivitatea, sensibilizează, înviorează, transformă și determină la meditație.
Obiectivele educației estetice sepot realiza atât prin activitățile școlare, dar mai ales prin activitățile
606
Cercurile de elevi înlesnesc descoperirea talentelor, fie în pictură, teatru, film, fotografie, diverse
mesteșuguri. Scopul acestor cercuri constă în atragerea tinerilor către artă în general și în descoperirea
aptitudinilor și a abilităților practice ale acestora în diverse domenii ale artei.
Cultivându-le talentul într-o atmosferă plăcută, înafara clasei, lăsându-le libertatea de a alege tema
Cunoștințele acumulate se materializează practic prin lucrări, poezii, desene, picturi, fotografii, filme,
ele nu mai rămân la stadiul de teorie. Ele conduc la formarea unor personalități complete și complexe,
competiții, probele școlare cu caracter creativ, specifice diferitelor discipline de învătământ.
Motivația, alături de inteligență, aptitudini și voință, este una dintre variabilele cele mai importante
pentru obținerea performanțelor școlare și profesionale. Motivația este generată de un ansamblu de
trebuințe, dorințe, interese, scopuri, sentimente, convingeri, aspirații și idealuri, manifestate în atitudini și
acțiuni.
Motivele mai importante ale creației sunt dorința de a cunoaște, de a descoperi și inventa, de a
de prestigiu.
Tinerii au nevoie de fi ghidați, încurajați să-și realizeze scopurile vieții, apreciați pozitiv, să li se arate
progresele făcute, să li se trezească interesul și curiozitatea pentru ceea ce trebuie să învețe.
Bibliografie:
607
PROF. POP MARINELA IONELA

ȘC. GIMN. ȘIEU MĂGHERUȘ, JUD. BISTRIȚA-NĂSĂUD
fizic şi socio-afectiv, pentru o integrare socială cât mai uşoară. Complexitatea procesului educaţional
impune îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare,
Activitățile extrașcolare sunt acele uși care se deschid pe ambele părți, scopul lor fiind același,
dezvoltarea personalității, stimularea încrederii în sine. Este de dorit ca elevul să învețe prin joc, să
asimileze noi cunoștințe și într-un cadru nonformal. Datoria noastră de dascăli este de a-i crea elevului
spațiul, conjuctura care să îl ajute să dea frâu imaginației, să își valorifice înclinațiile dezvoltându-le până
va ajunge la performanță.
Ca profesor de limba și literatura română, am căutat să îndrept elevul spre abordarea textului literar
din mai multe perspective, astfel încât elevului să i se dezvolte orizontul cultural și spiritual. Încă din clasa
a V-a, se pune accent pe valorificarea valențelor pozitive din basme, insistând pe victoria binelui în lupta
cu răul, pe virtuțile alese ale personajului principal, care simbolizează idealul de curaj, demnitate, frumusețe
fizică și morală. Pornind de la această temă se poate realiza în cadrul orelor extrașcolare o prezentare a
aspectelor negative din societate și elevii vor fi stimulați să propună soluții prin care să îndrepte răul,
aspectele negative, dând alternative la aceste fapte.
Pornind de la schițele lui I. L. Caragiale, elevii dezbat comportamentul lui Goe, lui Ionel și apoi se
realizează o dezbatere amplă pe teme bunelor maniere. Elevii, jucând joc de rol vor crea scenete în care ei
vor fi personaje din opere și vor dovedi că știu cum ar trebui să se comporte în anumite situații.
Un succes deosebit l-a înregistrat dramatizarea unor fabule în cadrul unui concurs între clase. Elevii
au selectat fabula preferată, au dramatizat, punându-se în situația unui anumit tip de personaj. După concurs
s-au valorificat anumite teme din care elevii să învețe cum ar trebui să se comporte civilizat și adecvat în
mai multe situații. Prin fabule se critică defectele omenești cu scopul de a le îndrepta. Valorificând
învățătura fabulei, morala, elevii învață să aprecieze anumite valori: cinstea, dreptatea, modestia,
onestitatea. La aceste activități deosebite pot participa și părinții, pot ajuta la crearea decorului în care elevul
să performeze sau pot fi simpli invitați. Aceste texte literare contribuie la formarea personalității elevilor,
la conturarea unor valori morale pe care să și le însușească pe viitor.
obiceiurile, specificul poporului nostru. Elevii interpretează colinde, se bucură de magia sărbătorilor de
iarnă, la școală, dar și în cadrul familiei.
Cu prilejul zilei de 1 Decembrie, zi în care fiecare suflet de român vibrează la tot ceea ce înseamnă
tradiție, patriotism, iubire de neam și țară, trebuie să promovăm valorile naționale învățăm să ne apreciem,
să valorificăm virtuțile noastre ca nație. Valorificarea specificului neamului nostru îl poate determina pe
elev să interiorizeze anumite trăiri, să iubească țara, neamul și pe cei de lângă ei. Iubirea, colaborarea,
dăruirea ne face mai buni, mai valoroși și acest lucru elevii îl află indirect din aceste activități.
608
pentru că acest echilibru pentru viitorul individului va fi afectat. Chiar dacă unii părinți sunt la mare
depărtare, prin mijloace moderne, prin internet, Skype, ei pot viziona aceste evenimente și pot lua parte,
chiar dacă nu sunt prezenți în acel loc. Ei pot urmări evoluția elevului și acest lucru este foarte important.
sentimentele trăite, puternice, emoțiile și celor din jur.
Participarea la activităţile extraşcolare contribuie în mod semnificativ la dezvoltarea cognitivă,
relaţională, afectivă a elevilor. Achiziţiile dobândite în contextele de învăţare din activităţile extraşcolare
le pot servi elevilor ca suport pentru învăţare în activităţile de la clasă, motiv pentru care participarea
(activă) la activităţile extraşcolare ar trebui valorificată, dar şi încurajată în permanenţă. Mai mult,
valorificarea experienţei dobândite în cadrul activităţilor extraşcolare în activităţile de la clasă ar constitui
un stimul major pentru o implicare şi mai bună a elevilor în cadrul acelor acţiuni, pentru creşterea spiritului
de iniţiativă a acestora. Elevii valorizează foarte mult activităţile extraşcolare în învăţare, înţeleg importanţa
acţiunilor nonformale desfăşurate în şcoală pentru propria lor dezvoltare. La rândul lor, cadrele didactice
sunt observatori direcţi ai beneficiilor activităţilor extraşcolare pentru învăţare. Ei sunt cei care se implică
în mod direct în organizarea şi desfăşurarea activităţilor extraşcolare, dar sunt şi cei care pot observa imediat
impactul pe care aceste activităţi îl are la nivelul elevilor.
Bibliografie:
1. Pavelescu, Marilena, Metodica predării limbii și literaturii române, Editura Corint, 2010
2. Crăciun, Corneliu, Metodica predării limbii și literaturii române în gimnaziu și în liceu, Editura
Emia, 2011
609
ACTIVITAȚILE EXTRAȘCOLARE PIATRA DE TEMELIE
IN DEZVOLTAREA PERSONALITAȚII COPIILOR CU CERINȚE
EDUCATIVE SPECIALE
PROFESOR DE PSIHOPEDAGOGIE SPECIALA: POPA AURICA

CENTRUL ȘCOLAR PENTRU EDUCAȚIE INCLUZIVA BRAȘOV
Educația extracurriculară are un rol important în formarea și dezvoltarea personalității copiilor cu

cerințe educative speciale. Ea are ca obiectiv principal realizarea unei corespondențe optime între
cunoștințe, aptitudini, motivație. Prin activitățile extrașcolare se urmărește stimularea unui comportament
creativ în diferite domenii.Intrând în contact cu obiectele, persoanele, fenomenele din natură copiii cu
cerințe educative speciale acumulează o experineța multisenzorială, cognitivă care are aplicabilitate în viața
de zi cu zi.Obiectivele instructiv-educative trebuie să primeze în organizarea activităților extrașcolare, la
sfârșitul fiecărei activități participanții trebuie să plece mai bogați din punct de vedere cognitiv și socio-
afectiv.
În cazul copiilor cu cerințe educative speciale activitățile extrașcolare trebuie să pună accent pe
dezvoltarea motricității grosiere, fine și să fie adaptate particularităților psihofizice ale fiecărui
participant.Dezvoltarea motricității conduce la desțelenirea minții și are un rol definitoriu în formarea unor
comportamente dezirabile. În timpul activităților extrașcolare copiii se autodisciplinează, învață să respecte
reguli, învață să lucreze în echipă.Cadrul didactic are posibilitatea să-și cunoască mai bine elevii, să le
influențeze benefic dezvoltarea, practic să pregătească copilul pentru viață.
Scopul acestor activități organizate în cadrul nonformal este acela de a descoperi aptitudini speciale,
de a antrena elevii în activități cât mai complexe, de a le cultiva interesul pentru activități socio-
culturale.Toate aceste lucruri contribuie la o bună integrare a copiilor în mediul școlar.Activitățile
extrașcolare îi ajută pe copii să înțeleagă și să-și exprime sentimente și emoții, să-și spună opiniile
personale, să colaboreze cu ceilalți participanți, să fie cât mai activi.În ceea ce privește copiii cu cerințe
educative speciale activitățile trebuiesc adaptate particularităților psiho-fizice ale acestora și să dezvolte
independența, autocontrolul într-un cuvânt autonomia personală. În cadrul acestor activități copiii își asumă
responsabilități și roluri participând la jocuri de rol interesante.Activitățile extrașcolare organizate de către
cadrele didactice acordă mai multă libertate de acțiune copiilor și sporesc încrederea acestora în propriile
forțe.
Jocul este metoda de bază a activităților extrașcolare mai ales când vorbim despre copiii cu cerințe
educative speciale deoarece precum spunea J, Piaget ,, Jocul este cea mai pură formă de asimilare” Deși
aceste jocuri se desfășoară în afara școlii ele cuprind obiective cognitive, psihomotorii și socio-afective.
Prin joc copilul capătă informații despre lumea în care trăiește, intră în contact cu oamenii și cu obiectele
din mediul înconjurător, învață să se orienteze în spațiu și timp
În timpul jocului copilul vine în contact cu alți copii, cu adulții prin urmare jocul are un caracter
social. Excursiile în natură sunt un bun prilej pentru generalizarea cunoștințelor dobândite în cadrul formal,
pentru a culege material care pot fi folosite la activitățile practice, pentru a învăța să respectăm natura.
Serbările școlare au și ele ca obiectiv dezvoltarea artistic a copilului. Concursurile școlare sunt la rândul lor
o metodă extrașcolară care contribuie la stimularea interesului copilului pentru anumite arii curriculare,
interes care poate ajuta în orientarea profesională a acestuia. Activitățile extrașcolare au un character
interdisciplinar, oferă cele mai eficiente modalități de formare a caracterului copiilor încă din clasele
primare.
Transferul și aplicabilitatea cunoștințelor au loc într-un cadru mai relaxat conducând la dezvoltarea
psiho-motorie, cognitivă și afectivă a elevilor. În ceea ce privește copiii cu cerințe educative special
activitățile extrașcolare au un rol fundamental în dezvolatrea capacității de a socializa, a empatiei, a
capacității de comunicare și nu în ultimul rând a capacităților creative.În funcție de specificul lor, aceste
activități dezvoltă la copii priceperi, deprinderi, abilități cognitive și comportamentale mult mai solide
deoarece se desfășoară în afara spațiului formal și permit contactul direct cu realitatea. Comenius spunea:
,,Vorbele fără lucruri sunt coji fără sâmburi, teacă fără sabie, umbră fără corp, corp fără suflet”
610
În dezvoltarea personalității copiilor cu cerințe educative speciale activitățile extrașcolare implică
direct copiii prin personalitatea lor și nu prin produsul realizat de aceștia. Să se evite critica în astfel de
activități, să fie încurajați copii și să se acorde un feed-back pozitiv.
BIBLIOGRAFIE
1. Piaget, J., Psihologie și pedagogie, București 1972
2. Comeniu, J., A., Didactica Magna, București 1970
3. Binet, A., Ideile modern despre copii, București 1975
4. Gherguţ, Al. Educaţia integrată – izvoare. Iaşi, Polirom 2001.
WEBIOGRAFIE
1. www.citatpedia.ro
611
PROIECT DE ACTIVITATE EXTRACURRICULARA
ZIUA CULTURII: INTALNIRE DE PRIMAVARA CU OPERA ȘI OPERETA
PROF. POPA DANIELA

LICEUL TEHNOLOGIC ION I. C. BRATIANU, TIMIȘOARA
Oferta artistică de primăvară a instituțiilor culturale vine în sprijinul activităților non-formale pe care
profesorii le propun învățăceilor. Anul acesta, copiii și adolescenții au putut beneficia de o primăvară a
spiritului: familiarizarea cu muzica clasică.
Propunătorul activității a fost Opera Română din Timișoara, elevii au participat la spectacol și dialog
cu organizatorii, despre arta spectacolului și fascinația muzicii.
Iată argumentul organizatorilor pentru această activitate, în concordanță cu importanța pe care
dascălii o acordă activităților exracurriculare pentru formarea viitorului adult : muzica clasică este expresia
unei întregi civilizații, reperul într-o lume sonoră din ce în ce mai nestatornică. De aceea, este esențial ca
elevii să ajungă să cunoască acest reper nu doar învățând muzica clasică, deschizându-se astfel spre un
univers în care, ei înșiși mărturisesc, găsesc relaxare, liniște sau pur și simplu, altceva decât cotidianul.
Proiectul urmărește familiarizarea elevilor cu valorile muzicii clasice în mod practic, prin fragmente de
lucrări din muzica clasică, însoțite de scurte explicații pe înțelesul lor, prin audiția muzicii în spații
neconvenționale, cu abordarea stilurilor de muzică variate, din toate epocile istoriei muzicii, pentru fixarea
cunoştinţelor 7
Scopul acestei activități a fost familiarizarea elevilor cu valorile muzicii clasice încă de la începutul
stagiunii muzicale de operă și operetă, pentru deschiderea viitorului adult spre zone de confort intelectual
asociate cu performanța și promovarea culturii.
Obiective urmărite de organizatori au fost specifice programelor școlare pentru formarea la elevi a
obișnuințelor și capacităților de a prețui valoarea culturală:
 emiterea judecăților estetice asupra diversității fenomenelor muzicale, utilizînd vocabularul
muzical adecvat;
 stimularea interesului elevilor pentru cercetarea fenomenului muzical-artistic;
 exprimarea argumentată a atitudinii proprii asupra fenomenului muzical – artistic (ca mijloc de
exprimare și comunicare spirituală, ca limbaj al emoțiilor și sentimentelor umane, în legătură cu alte arte,
în raport cu diferite fenomene ale vieții, cu alte domenii de activitate umană);
 conștientizarea de către elevi a rolului muzicii în viața omului și corelarea ei cu alte arte;
 dezvoltarea competențelor de comunicare personală ale elevilor;
 dezvoltarea competențelor de exprimare artistică a elevilor;
 educarea sensibilității pentru arta muzicală și formarea culturii muzicale 8.
Elevii au apreciat spectacolele, pasionații și-au realizat colecții personale de piese muzicale clasice.
Numeroși au fost cei care au recunoscut ulterior piesele muzicale interpretate în media (publicități, generice
de emisiuni, coloane sonore ale filmelor) și au reușit să folosească limbajul specific pentru a le descrie. De
asemenea, elevii au popularizat pe site-urile de socializare această pasiune, conferindu-i amprenta vârstei,
înlăturându-i învelișul de “activitate dedicată doar adulților”.
În termenii cercetărilor de specialitate, dezvoltarea personalităţii presupune atât dezvoltarea cognitivă
cât și învățarea exprimării emotivității. Acest tip de activitate acordă un rol important afectivității, pentru
definirea personalității copilului / adolescentului: aceștia se dezvoltă armonios, îşi dezvoltă comunicarea
non-verbală, învață să se cunoască și să îl accepte pe celălalt.
7
https://radioromaniacultural.ro/
8
http://biblionline.ro/
612
ROLUL PARTENERIATUL EDUCAȚIONAL ÎN ORGANIZAREA
ACTIVITĂȚILOR EXTRACCURICULARE
PROF. POPA GABRIELA

C.Ș.E.I „CONSTANTIN PUFAN” TIMIȘOARA
Parteneriatul reprezintă procesul de colaborare dintre două sau mai multe părţi care acţionează
împreună pentru realizarea unor interese sau scopuri comune.
Termenul parteneriat este definit ca asocierea a doi sau mai mulţi parteneri, iar în literatura de specialitate,
parteneriatul reprezintă modalitatea, formală sau informală, prin care două sau mai multe părţi decid să
acţioneze împreună pentru atingerea unui scop comun.
Parteneriatul educaţional este unul din cuvintele cheie ale pedagogiei contemporane, un concept
şi o atitudine în câmpul educaţiei şi tinde să devină un concept central pentru abordarea de tip curricular
flexibilă şi deschisă a problemelor educative-nevoia cunoaşterii, respectării şi valorizării diversităţii.
Ca atitudine parteneriatul educațional presupune:
• acceptarea diferenţelor şi toleranţa opţiunilor diferite;
• egalizarea şanselor de participare la o acţiune educativă comună;
• interacţiuni acceptate de toţi partenerii;
• comunicare eficientă între participanţi;
• colaborarea (acţiune comună în care fiecare are rolul său diferit);
• cooperare (acţiune în care se petrec interrelaţii şi roluri comune).
Parteneriatul educaţional se realizează între:
• instituţiile educaţiei: şcoală, familie, comunitate;
• agenţi educaţionali: copil, părinţi, profesori, specialişti în rezolvarea unor probleme educaţionale
(psihologi, consilieri psiho-pedagogi, terapeuţi etc.);
• membrii ai comunităţii cu influeţă asupra creşterii, educării şi dezvoltării copilului (medici,
reprezentanţii bisericii, ai poliţieietc.);
Motivul principal pentru crearea unor astfel de parteneriate este dorinţa de a ajuta elevii sa aibă
succes la şcoală și, mai târziu, în viață. Atunci când părinţii, elevii și ceilalţi membri ai comunității se
consideră unii pe alţii parteneri în educaţie, se creează în jurul elevilor o comunitate de suport care începe
să funcţioneze. Parteneriatele trebuie văzute ca o componenta esenţială în organizarea școlii și a clasei de
elevi.
Proiectarea şi implementarea unor activităţi extracurriculare şi extraşcolare, în şcoală şi în
comunitate, pe baza parteneriatului dintre elevi, profesori şi membri ai comunităţii locale este o necesitate
a activităţii didactice.
Extinderea preocupărilor pentru educaţie şi mai ales elaborarea, coordonarea şi desfăşurarea unor
proiecte educative extracurriculare ne atrag atenţia nu atât asupra importanţei acestora, cât mai ales asupra
implicaţiilor pe care le are asupra construirii şi modelării personalităţii viitorilor cetăţeni ai planetei, elevii
de azi.
Aceste activităţi sunt apreciate de către copii şi de către factorii educaţionali în măsura în care
îndeplinesc niște condiţii :
- urmăresc lărgirea şi adâncirea influenţelor exercitate în procesul de invăţământ;
- valorifică şi dezvolă interesele şi aptitudinile copiilor;
- organizează timpul liber într-o manieră placută, relaxantă;
- formele de organizare ale acestor activităţi au caracter recreativ, dar urmăresc un scop educativ;
- au un efect pozitiv pentru munca desfasurată în grup, creează un sentiment de siguranţă şi încredere;
Multitudinea activităţilor extrașcolare desfășurate cu copiii conduc la dezvoltarea personalităţii
acestora prin contactul pe care îl au cu mediul înconjurător, cu diverşi factori din societatea din care fac
parte.
Ştim cu toţii că elevii noştri sunt interesaţi de ceea ce facem la şcoală, mai ales pentru faptul că
aducem întotdeauna ceva nou în viaţa cotidiană. Cel mai adesea descoperim că elevii sunt mai interesaţi şi
participă cu mai mult suflet la activităţile extraşcolare, decât la activitățile instructiv-educative. Acest lucru
613
nu înseamnă că noi ca şi formatori nu putem să-i facem pe elevi să conştientizeze cât de necesare sunt
cunoştinţele însuşite în clasă în desfăşurarea cu succes a altor activităţi.
Organizarea unor activităţi extraşcolare prin care elevii să contribuie, după puterile lor, la
creşterea calităţii vieţii în comunitatea în care trăiesc, are nenumărate avantaje din punctul de vedere
al educaţiei pe care o face şcoala. Acestea sunt:
- împletirea teoriei cu practica, elevii constatând că ceea ce învaţă la şcoală poate fi aplicat în cadrul
unei acţiuni concrete;
- acţiunile dezvoltă la elevi responsabilitatea şi sensibilitatea faţă de semenii lor;
- se creează legături la nivelul comunităţii;
- se stimulează gândirea critică;
- se educă percepţia multiculturalităţii,
- se dezvoltă stima de sine şi devotamentul pentru ideile civice.
O şcoală comunitară activă și deschisă către comunitate, presupune:
• o şcoală în care cadrele didactice înţeleg ca educatia nu se limitează doar la copii şi la programele
de invăţământ, ci şi la programe educative în afara orelor şi la programe destinate celorlalti membri ai
comunităţii;
• o şcoală care folosește resursele materiale şi umane de care dispune pentru a oferi programe şi
servicii către toţi membrii comunităţii, dincolo de educaţia formală oferită la clasă;
• o şcoală care dezvoltă programe și servicii destinate comunităţii, răspunzând nevoilor educative
ale membrilor din comunitate;
• o şcoală care atrage alţi parteneri (membri ai comunităţii şi alte instituţii locale) pentru inţierea
unor acţiuni de interes public sau pentru programe de educatie a membrilor comunității;
Astfel de activităţi presupun utilizarea unor metode activ- participative de implicare a copiilor, multe
acţiuni se desfășoară în afara școlii, în comunitate, și sunt acţiuni cu impact comunitar (acţiuni ecologice,
sanitare, campanii pentru dezvoltare comunitară etc.).
Bibliografie:
Eleonora Rădulescu, Anca Tîrcă – Educaţia civică prin activităţi extraşcolare cu caracter
interdisciplinar, Ed. Educaţia 2000+, Bucureşti, 2004;
Popescu M. -. “Implicarea comunităţii în procesul de educaţie”. Ed. Corint, 2000;
Cristea, Sorin-Dicţionar de pedagogie, Ed.Litera-Litera Internaţional, Bucureşti, 2002;
Vrăsmas Ecaterina Adina-Consilierea şi educaţia părinţilor, Ed. Aramis Print, Bucureşti, 2002;
614
PROFESOR DE ISTORIE, POPA MARIA-CRISTINA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 SĂNDULENI, JUDEȚUL BACĂU
În activitatea de predare-învățare-evaluare, pionii educației sunt reprezentați de elevii proveniți din
diferite medii socio-economice și culturale. Scoala încearcă să-i integreze pe toți în acest mediu social,
unde ei își petrec o bună parte din copilărie și adolescență. Învățământul actual românesc pune accent nu
doar pe latura formativă a elevilor noștri, ci și pe cea nonformativă, extrașcolară.
În domeniul istoriei, acest aspect este practic important și indispensabil în egală măsură.
Perfecționarea procesului educativ, presupune și activități practice cum sunt: vizitele în muzee, excursiile,
activitățile de documentare etc. În contextul noilor programe școlare, profesorul de istorie are o mai mare
varietate de mișcare în ceea ce privește locul lecțiilor de istorie. Acesta poate fi în cadrul unui muzeu, a
unei vizite sau excursii. Practic, profesorul este ghidul, iar elevul îndeplinește rolul de turist, pe parcursul
activității propuse.
Aceste activități au un caracter pluridisciplinar prin modul direct, activ și conștient prin care elevii
dobândesc cunoștințe. Turismul școlar dezvoltă gândirea creativă, respectul față de obiectivele vizitate,
patriotismul, formarea spiritului de echipă.
După scopul turismului, Ștefan Păun propune următoarele tipuri de turism:
- turism de recreere;
- turism cultural, pentru vizitarea unui obiectiv sau grupuri de obiective istorice etc.;
- turism de circumstanță în timpul olimpiadelor de istorie, sesiunilor de comunicare pe teme de
istorie;
- turism de informare, pentru documentarea în vederea elaborării unei lucrări de istorie;
- turism mixt.
Aceste activități extrașcolare pot avea o durată mai scurtă (vizitele la muzee) sau mai lungă
(excursie în afara localității, expediție cu o durată de 7-10 zile pentru elevii preocupați de domeniul
istoric ).
O bună organizare a acestor activități extrașcolare presupune:
1. pregătirea vizitei sau a excursie de către profesor care stabilește scopul, conținutul și modalitățile
de desfășurare a activității elevilor. Elevii află traseul, activitățile propuse, modalități de consemnare a
observațiilor: fotografii, înregistrări video, fișe de completat etc.
2. desfășurarea vizitei sau a excursiei presupune activitatea propusă, organizată în grup, cu sarcini
bine stabilite în care elevii realizează sarcinile.
3. prelucrarea datelor și verificarea lor reprezintă etapa finală, în care se vor sistematiza
informațiiile și observațiile. Elevii pot realiza un album cu fotografii, desene, ilustrații din timpul activității
etc. Rezultatele excursiei pot fi prezentate în fața altor elevi mai mici sau chiar mai mari, sub forma unor
prezentări power point, film, fotografii pe panourile clasei sau școlii.
La disciplina istorie, la gimnaziu, activitățile extrașcolare sunt de obicei interdisciplinare, ceea ce le
face agreate de toți elevii, fie că le place sau nu istoria. Simpla idee de vizită sau excursie în afara școlii
prezintă un interes ridicat în rândul elevilor. Cei pasionați vor descoperii lucruri pe viu, pe când cei dornici
de ieșiri vor face cunoștință cu o altfel de istorie, dar de data aceasta vizuală. Profesorul de istorie își dorește
un număr cât mai mare de elevi care să participe la astfel de activități. Anunțate din timp, mulți elevi fac
eforturi să participe, chiar dacă provin din medii economice diferite.
S-a demonstrat că ieșirile în afara școlii disciplinează elevii, prin regulile de comportament impuse
de la bun început. Astfel, elevii își măresc câmpul vizual, fac cunoștință mai bine între ei, se informează și
se distrează în egală măsură. Personal, ca profesor de istorie pot spune că aceste activități, desfășurate
departe de stilou și catalog sunt cele mai reușite și mai îndrăgite de elevii noștri.
BIBLIOGRAFIE:
1. Elena Ene, Georgeta Zmeu, Rea Silvia Bărbulescu, Gloria Ceacalopol, METODICA PREDĂRII
ISTORIEI ROMÂNIEI, Editura Didactică și Pedagigică, București, 1981
2. Ștefan Păun, DIDACTICA ISTORIEI, Editura Corint, București, 2003
615
ACTIVITAȚILE EXTRAȘCOLARE ȘI IMPORTANȚA LOR
POPA MARIANA
LICEUL AGRICOL POARTA ALBĂ, CONSTANȚA
Modernizarea și perfecționarea procesului instructiv-educativ impun îmbinarea activității școlare cu

activitați extracurriculare ce au numeroase valențe formative. Activitățile extrașcolare se desfășoară într-
un cadru nonformal, ce permite elevilor cu dificultăți de afirmare în mediul școlar să reducă nivelul
anxietății și să-și maximizeze potențialul intelectual. Au menirea de a valorifica timpul liber al elevilor într-
un mod plăcut și util, de al transforma într-o sursă educațională.
Desfășurarea activităților școlare și extrașcolare permite manifestarea creativității de grup, a relațiilor
creative. Activitațile extrașcolare sunt activități complementare activității de învățare la clasă, urmăresc
lărgirea și adâncirea informației, cultivă interesul pentru diferite ramuri ale științei, atrag elevul la viața
socială, la folosirea timpului liber într-un mod plăcut și util, orientează elevii către activități utile care să
întregească educația școlară, contribuind la formarea personalității. Școala trebuie să fie deschisă spre acest
tip de activiate care îmbracă cele mai variate forme.
Activitățile extrașcolare au unele particularități prin care se deosebesc de activitățile școlare, atât din
punct de vedere al conținutului, duratei, metodelor folosite și a formelor de organzare a activității. Elevi au
libertatea de a alege conținuturile care corespund interselor și dorințelor lor. In acest fel, acestea devin o
formă complementară de activitate- parte componentă a educației- care stimulează valori, aptitudini și
dezvoltă vocația, talentul, încurajând competiția, asumarea responsabilităților, comunicarea, abordările
bazate pe inițiativă, imaginație și opțiune.
Activitățile extrașcolare se pot desfășura sub formă de excursii, drumeții, vizite, activități artistice,
vizionări de filme, activități sportive, cercuri de creație, concursuri care prin specificul lor, oferă numeroase
prilejuri de afirmare a elevilor, de dezvoltare a personalității acestora, un anumit comportament, declanșând
anumite sentimente. Prin activitățile la care participă, elevul își însușește cunoștințe în domeniul științei,
tehnicii, literaturii și artei.
Vizitele la muzee, expoziții, monumente și locuri istorice, constituie un mijloc de a intui și prețui
valorile culturale, folclorice și istorice ale poporului nostru. Spectacolele constituie o altă formă de
activitate extrașcolară, prin care elevul face cunoștință cu lumea minuantă a artei, unde îl pune în
majorotatea cazurilor în rol de spectator. Aceste spectacole constituie o sursă inepuizabilă de impresii
puternice, apelând la afectivitatea elevului sau nu, asupra dezvoltării acestuia.
Pentru o bună reușită a activităților extrașcolare, profesorul trebuie să aibă o bună pregătire
metodologică. Este necesar să creeze o atmosferă deosebit de favorabilă pentru instruire și educație, să
ofere posibilitate de completare și aprofundare a cunoștințelor și abilităților obținute la lecții, să fie create
condiții de formare a personalității.
Oricât ar fi de importantă educația curriculară realizată prin procesul de învățământ, ea nu epuizează
sfera influențelor formative exercitate asupra elevului. Modelarea, formarea, educarea cer timp și dăruire.
Complexitatea finalităților educaționale impune îmbinarea activităților școlare cu cele extrașcolare, astfel
se oferă elevului un alt mod de însușire a unor trăiri, valențe pozitive ale vietii, valori morale și nu numai.
În concluzie se poate spune că activitatea extrașcolară este o componentă educaționlă valoroasă și
eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să îi acorde atenție, adoptând o atitudine creatoare, atât în modul
de realizarea al activităților cât și în relațiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită
Bibliografie
• Ionesc, M., Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
616
COPIILOR.
PROF. ÎNV. PRIMAR: POPA MINODORA

LICEUL TEORETIC ”NICOLAE JIGA”
LOC. TINCA, JUD. BIHOR
(Maria Montessori – „Descoperirea copilului”)
Şcoala este ca o lume fermecată, plină de basm şi feerie, este lăcaşul unde se pun bazele ,,clădirii”
fizice şi spirituale a „puiului de om”. Doar ,,zâna”, modelatoarea de suflete şi minţi, ştie, cu mult tact şi
jocului, a cântecului şi a poeziei.
cunoştinţelor”
stabilit în formarea personalităţii copiilor noştri.
Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i in contact
direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea
Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv - educative să primeze, dar să fie prezentate în mod
copiii se autodisciplinează.
să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al scolii şi al
Exemple de activităţi extraşcolare. Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case
memoriale - organizate selectiv - constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi
istorice ale poporului nostru. Ele oferă elevilor prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor
naturală, procesul de producţie în desfăşurarea sa, operele de artă originale, momentele legate de trecutul
istoric local, naţional, de viaţa şi activitatea unor personalităţi de seamă ale ştiinţei şi culturii universale şi
617
naţionale, relaţiile dintre oameni şi rezultatele concrete ale muncii lor, stimulează activitatea de învăţare,
întregesc şi desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în cadrul lecţiilor.
De la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i in contact direct cu
toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii, tabere.
de natură, faţă de om şi realizările sale.
în activităţile practice, în jocurile de creaţie.
La vârsta şcolară, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arata sau li se spune în legătură cu mediul,
fiind dispuşi să acţioneze în acest sens.
la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură.
opere de artă. Excursia ajută la dezvoltarea intelectuală şi fizică a copilului, la educarea lui cetăţenească şi
importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural ştiinţific.
Programul „Şcoala Altfel” încurajează desfăşurarea unor astfel de activităţi, scoţând elevul din sala
ce clasă şi oferindu-i alte posibilităţi de învăţare. Se acordă o atenţie deosebită sărbătorilor şi aniversărilor
importante din viaţa ţării şi a copiilor prin organizarea serbărilor, acele mici spectacole în care elevii sunt
implicaţi direct şi performează pe scenă.
Acestea sunt un bun prilej de destindere, de bună dispoziţie, dezvoltând la copii sentimentul
apartenenţei la colectivitatea din care fac parte, deprinzându-i totodată să-şi stăpânească emoţiile provocate
de prezenţa spectatorilor.
Activităţile extraşcolare, bine pregătite, sunt atractive la orice vârstă.
Aşadar, cadrul didactic poate face multe pentru educarea spiritului creativ în cadrul activităţilor
extracurriculare. Dar se vede necesitatea de a modifica destul de mult modul de gândire, să evite critica în
Bibliografie :
* Bruner, J.S, 1970, Procesul educaţiei intelectuale, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, ;
* Cernea, Maria, 2000, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de
învăţământ, în revista „Învăţământul primar“ nr. 1, Ed. Discipol, Bucureşti;
* Crăciunescu, Nedelea, 2000, Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului
primar, în revista „Învăţământul primar“ nr. 2, 3, Ed. Discipol, Bucureşti;
* Ionescu, M., Chiş, V., 2001, Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire
şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca
618
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ȘI DE TERAPIE
OCUPAȚIONALĂ ÎN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV ȘI RECUPERATOR
AL ELEVILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE
PROF. POPA SORIN VALENTIN, ȘCOALA GIMNAZIALĂ

SPECIALĂ NR. 4, BUCUREȘTI
MOTTO: “Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când
ei vor fi mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi lumea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze.”
(Maria Montessori – ”Descoperirea copilului”)
cunoştinţelor”.
viaţa.
De asemenea, activitățile extrașcolare și extracurriculare pot fi considerate o adevărată cheie de boltă
a procesului de integrare socio-profesională a elevilor cu cerințe educative speciale, și în special a elevilor
cu dizabilități severe, profunde sau asociate. În cadrul acestor activități cadrul didactic poate crea diferite
contexte care solicită elevii să își formeze și dezvolte diferite pârghii de adaptare a acestora la viața de zi
cu zi. De aceea, în școlile speciale Terapiile educaționale (Socializare, Terapie ocupațională, Formarea
abilităților de comunicare, Ludoterapie) ocupă o pondere foarte mare în numărul de ore pe care elevul le
parcurge pe parcursul unei săptămâni.
Terapia ocupaţională se constituie într-o activitate care valorifică informaţii din domeniile anatomiei,
fiziologiei, pedagogiei, psihologiei, sociologiei, antropologiei şi, în general, cunoştintele provenite de la
majoritatea ştiinţelor care studiază comportamentul uman, realizând astfel o sinteză informaţională între
cunoştinţele provenite din diverse ştiinţe particulare.
Peggy Denton propune o clasificare a principalelor arii de acţiune în terapia ocupaţională. În viziunea
sa, principalele funcţii ale terapiei educaţionale sunt:
- stimularea responsabilităţii în diverse situaţii de viaţă ;
- formarea deprinderilor de autonomie şi igienă personală ;
- cultivarea deprinderilor de muncă;
- formarea imaginii de sine şi stimularea încrederii în propria persoană ;
- cultivarea autocontrolului şi expresivităţii personale ;
- educarea capacităţilor cognitive ;
- educarea capacităţii de reacţie la diverse situaţii de viaţă ;
- antrenarea funcţiei neuromusculare ;
- antrenarea integrării senzoriale ;
- sprijinirea relaţiilor interpersonale ;
- educarea capacităţii de acţiune în funcţie de constrângerile şi resursele de mediu.
619
Activitatea de terapie ocupaţională acţionează în 3 mari domenii generale, care includ alte domenii
particulare. Domeniile generale sunt :
• formarea deprinderilor de viaţă cotidiană ;
• cultivarea capacităţilor şi aptitudinilor pentru muncă ;
• educarea abilităţilor pentru diverse jocuri şi petrecerea timpului liber.
Pentru atingerea unui nivel funcţional optim în domeniile respective este necesară educarea
subiecţilor în direcţia obţinerii unor rezultante performante specifice într-o serie de structuri ale
personalităţii, şi anume senzorio-motorii, cognitive şi psihosociale.
În literatura românească de specialitate, E. Verza consideră că terapiile ocupaţionale sunt variate, dar,
pentru persoanele cu deficienţe, cele mai semnificative se referă la ludoterapie, muzicoterapie, terapie prin
dans şi ergoterapie. Popescu A., arată că terapia ocupaţională propriu-zisă cuprinde: artterapia, ludoterapia,
meloterapia, biblioterapia, terapia recreaţională, cultura fizică medicală, ocupaţiile uşoare ca lutterapia
(procedee de modelare a lutului), broderia etc., ce implică afectivitate, simţ estetic, beneficiu economic. De
asemenea, el defineşte ergoterapia ca fiind terapia prin muncă remunerată şi asigurată, pe cât posibil, pe
bază de autofinantare.
Acestea fiind spuse, se poate concluziona faptul ca rolul activităților extrașcolare și de terapie
ocupațională în procesul instructiv-educativ și recuperator al elevilor cu cerințe educative speciale este
foarte mare. Alături de celelalte activități specifice acestei categorii de elevi, ele duc la realizarea unei
integrări sociale și, ulterior, profesionale reale și eficiente.
Bibliografie:
Cernea, Maria, „Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ”,
Ionescu, M., Chiş, V., „Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
Verza, E., (1998), Psihopedagogie specială, Bucureşti, Ed. Didactică şi Pedagogică.
620
DEZVOLTAREA CURIOZITĂŢII COGNITIVE
LA PREŞCOLARI, PRIN ACTIVITĂȚI FORMALE ȘI NON-FORMALE
ORGANIZATE ÎN GRĂDINIȚĂ
GRANGURE DANIELA-
GRADINIȚA CU P.P. "CASUȚA FERMECATA", CRAIOVA
POPESCU ANCA-
GRADINIȚA CU P.P. "CASUȚA FERMECATA", CRAIOVA
Curiozitatea preşcolarului, ca o condiţie a învăţării, se manifestă în expresiile şi conduitele

emoţionale în activitatea / jocul copilului. Din activitățile desfășurate cu copiii, am concluzionat:
A. Orientarea, dezvoltarea şi satisfacerea trebuinţei de cunoaştere generează modificări deosebite
în planul modalităţilor expresive ale copilului. Lărgirea experienţei cognitive despre obiecte, fenomene,
situaţii din mediul natural şi social amplifică curiozitatea de cunoaştere a copiilor. Orientarea preşcolarului
spre situaţii problemă legate de mediul natural şi social în care trăieşte, legate de viaţa cotidiană, îl face
mai receptiv şi sensibil la aceste experienţe. Preşcolarul are nevoie de un suport intuitiv, de indicaţii verbale,
de procedee de explorare perceptivă. În joc, pe baza experienţei cognitive, copilul combina, complica,
îmbogăţeşte acţiunile preluate din modelele socio-culturale, dă semnificaţie proprie obiectelor pe care le
utilizează potrivit nevoilor şi trăirilor sale afective. Produsele preşcolarului exprimă printre altele nevoile,
dorinţele, trăirile sale afective care au stat la baza combinărilor creative, dar şi specificul de dezvoltare
psihică. Dezvoltarea curiozităţii nu se realizează de la sine, ci este nevoie de acţiuni continue şi organizate
de stimulare şi activare. Activarea şi stimularea impun cunoaşterea specificului şi a nivelului de dezvoltare
a copilului, ca şi cunoaşterea relaţiilor determinative în care este implicat. Stimularea şi satisfacerea
trebuinţei de cunoaştere a copilului determină dezvoltarea psihică, amplificarea flexibilităţii, fluidităţii,
originalităţii. Informaţiile, modelele de acţiune însuşite prin activitatea de învăţare, declanşată şi susţinută
energetic de trebuinţa de cunoaştere, sunt supuse transformărilor creative şi generează un original cu
valoare subiectivă.
B. Adultul poate stimula curiozitatea copilului prin modele de acţiune, prin exemple. Părintele
constituie un important factor stimulativ (influenţează iniţiativa, spontaneitatea, originalitatea) sau frenator
pentru manifestările curiozităţii cognitive ale copilului, atitudinea adultului faţă de copil, aprobativă şi mai
ales participativă, amplifică motivaţia preşcolarului.
Atitudinea neimplicată şi cea autoritară a părintelui/educatoarei diminuează manifestările creative
ale preşcolarului, generează supunere, timiditate, o conduită verbală şi nonverbală şablonizată.
Comportamentul educatoarei, reacţiile ei faţă de răspunsurile originale, neobişnuite ale copiilor, sunt
responsabile pentru dezvoltarea curiozităţii de cunoaştere a copiilor.
Utilizarea motivaţiei pozitive şi afective ale adultului amplifică manifestările de explorare
perceptivă. Motivaţia pozitivă, afectivă şi cea de ordin relaţional stimulează nevoia copilului de a-şi
exprima propriile opinii, propriile cunoştinţe într-o forma inedită. Trăirile afective plăcute, pozitive,
declanşate de utilizarea de către adult a motivaţiei afective, de aprobările verbale şi nonverbale, stimulează
conduita creativă a preşcolarului şi devin motive de cunoaştere.
C. Nu orice activitate de învăţare permite activarea şi îmbogăţirea resurselor motivaţionale, ci
învăţarea activă bazată pe problematizare, descoperire, exploatare, care valorifică inteligenţele multiple şi
strategii didactice activizante, interactive. Metodele interactive de grup presupun formularea de probleme,
identificarea datelor şi a relaţiilor dintre ele, anticiparea şi verificarea soluţiilor.
Utilizarea metodelor interactive de grup satisface nevoia de relaţionare şi socializare şi stimulează
flexibilitatea, fluiditatea, originalitatea; copiii se simt securizaţi în mijlocul grupului, cooperează,
beneficiază şi valorifică soluţiile exprimate în grup, îşi perfecţionează propriile soluţii; Stările afective
plăcute pe care le are copilul în cadrul grupului se stabilizează şi se intensifică amplificând spontaneitatea,
iniţiativa, curajul în formularea soluţiilor.
Combinând soluţiile, preşcolarul îşi perfecţionează propriile soluţii şi ajunge la ceea ce este adecvat,
dar şi neobişnuit, inedit. Grupul mic favorizează intensitatea soluţiilor, participarea fiecărui membru al
grupului şi amplifică curiozitatea individuală. Introducerea în cadrul activităţilor din grădiniţa a metodelor
621
interactive de grup adaptate la specificul vârstei preşcolare contribuie semnificativ atât la stimularea şi la
antrenarea şi dezvoltarea proceselor psihice.
Materialele didactice, bogate şi atractive, indicaţiile verbale, descrierile plastice ale adultului
amplifică de asemenea dorinţa de cunoaştere a preşcolarului. Multe din conţinuturile învăţării pot fi
valorificate în această direcţie. Abordarea interdisciplinară a conţinuturilor favorizează combinările
neobişnuite dintre cunoştinţe. Asimilarea activă a cunoştiinţelor se asigură prin metode şi procedee de
învăţare activă, prin utilizarea unor tehnici ce dezvoltarea capacităţilor intelectuale, operaţiile mentale,
inteligenţa, creativitatea. Stăpânind temeinic modalităţile de lucru, elevii câştigă independenţă în activitatea
de învăţare, în gândire. În aceste condiţii elevii ajung să fie conştienţi de faptul că succesul activităţii lor,
prezente şi viitoare, depinde înainte de toate de ei înşişi.
Astfel, se desprinde o concluzie generală: valorificarea eficientă a resurselor motivaţionale de care
dispune copilul, dar şi a celor oferite de o gama largă de activităţi din grădiniţă, precum şi preocupările
educatoarei în vederea descoperirii de noi posibilităţi de stimulare a motivaţiei preşcolarilor, asigură
premisele stimulării curiozităţii cognitive. „Copilul descoperă, treptat, lumea, universul subiectiv se
lărgeşte, relaţia subiectiv-obiectiv se modifică”. 9 Educaţia este chemată să stimuleze motivaţia pentru
învăţare a copilului. Dezvoltarea factorilor motivaţionali la vârsta preşcolarităţii este de importanţă majoră,
atât în menţinerea cât şi în evoluţiei sa ulterioară.
Din compararea datelor obţinute reiese că exerciţiile, activităţile, metodele interactive de stimulare a
curiozităţii individuale şi de grup şi tehnicile utilizate au contribuit la valorificarea şi stimularea vectorilor
motivaţionali ai preşcolarilor şi la stimularea posibilităţilor reale de învăţare ale copiilor cuprinşi în studiu.
Modalităţile recomandate pentru dezvoltarea curiozităţii cognitive a preşcolarilor sunt:
- Cunoştiinţele asimilate de copii să fie rezultatul participării lor active în procesul învăţării, al
activităţii lor proprii de descoperire şi imaginare, al propriului lor efort. Realizând această condiţie,
achiziţiile făcute de copii recompensează prin ele însele, ceea ce înseamnă că activitatea de învăţare le oferă
satisfacţii, devine plăcută şi interesantă pentru ei.
- Activitatea de asimilare a cunoştiinţelor de către copii trebuie să fie susţinută, în mod necesar, de
voinţa de a învăţa. Prezenţa motivaţiei în învăţare se impune dat fiind faptul că ea trebuie să răspundă
anumitor cerinţe ale şcolii, ale societăţii. Pe de altă parte, nu toate cunoştiinţele pe care copiii trebuie să şi
le însuşească pe baza programei şcolare sunt la fel de interesante, chiar dacă sunt necesare. Motivaţia devine
o condiţie a formării unei atitudini active a copiior în procesul învăţării eficiente. Cunoaşterea motivelor
învăţării elevilor dă posibilitate educatoarei să intervină în mod adecvat şi oportun pentru asigurarea
succesului în învăţare a fiecărui copil, permite educatoarei să dirijeze conştient procesul de formare a
diferitelor categorii de motive eficiente în învăţare. Constituie o provocare pentru cei care doresc să se
implice permanent în acţiuni menite să-i ţină ancoraţi în realitate, însă în acelaşi timp este o nouă posibilitate
de a face conexiuni între ceea ce se cunoaşte şi ceea ce urmează să fie descoperit.
Bibliografie:
1. M.E.C.T.- Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii (3-6/7 ani) ediţie
revizuită, 2008
2. M.E.C.T.- Unitatea de Management al Proiectelor pentru Învăţământul Preuniversitar –
Proiectul pentru reforma educaţiei timpurii, modulul 3 - Noi repere ale educaţiei timpurii în grădiniţă, 2010
3. M.E.C. – Instruirea diferenţiată, aplicaţii ale teoriei inteligenţelor multiple, ghid, C.N.P.P., 2001
4. Schaffer, H. R.– Introducere în pshihologia copilului, Ed. ASCR, Cluj- Napoca, 2007
9
Popescu Neveanu P., Zisulescu Ş..- Studiul particularităţilor imaginaţiei la copilul preşcolar în Analele româno-sovietice,
Seria Psihologie, nr. 1, 1959.
622
GRADINIŢA CU P.P. NORD 2, RM. VÂLCEA
Nr........./..........
PROGRAMUL ACTIVITĂŢILOR EDUCATIVE EXTRACURRICULARE ŞI

EXTRAŞCOLARE
„ŞCOALA ALTFEL: SA STII MAI MULTE, SA FII MAI BUN! ”
(MODEL ORIENTATIV)
ÎNTOCMIT DE:
PROF. INV. PRESCOLAR: DOBRICA MANUELA; POPESCU ELENA
Grupa: mare
Nr. Obiectivul Tipul şi Ziua şi Modalităţile de Responsabili Participanţi Indicatori
crt. denumirea data organizare şi de
activităţii locaţia evaluare
1. Dezvoltarea Vizită la Luni, - Vizită; Prof. înv. -27 -
capacităţii de Grădina 31.03. - Activităţi în prescolar: preşcolari; fotografii;
investigare şi Zoologică 2020 aer liber; Dobrică Manuela - 2 cadre
orientare în teren Grădina Prof. înv. didactice;
pentru mai buna Zoologică din prescolar:
înţelegere şi Cartierul Popescu Elena
structurare a unor Ostroveni Comitetul de
cunoştinţe părinţi
teoretice;
2. Cultivarea Vizită la - Drumeţie; Prof. înv. -
spiritului civic şi a Salina MARŢI - Activităţi în prescolar: -27 fotografii;
respectului pentru Ocnele 1.04. aer liber; Dobrică Manuela preşcolari;
valorile umane şi Mari 2020 Salina Ocnele Prof. - 2 cadre
pentru natură; Mari înv.prescolar: didactice;
Popescu Elena
Comitetul de
părinţi
3. Cunoaşterea Vizită la MIERCURI -Vizită la I.S.U. Prof. înv. -27 -
normelor de I.S.U.- 2.04. I.S.U.din RM. prescolar: preşcolari; fotografii;
securitate privind RM. 2020 Vâlcea Dobrică Manuela - 2 cadre
situaţiile de Vâlcea Zona Nord Prof. înv. didactice;
urgenţă şi a Zona Nord prescolar:
regulilor de Popescu Elena
comportament în Comitetul de
diferite situaţii de părinţi
urgentă;
4. Dezvoltarea -Vizită la Prof. înv. -

spiritului de echipă Micii JOI brutărie; prescolar: -27 fotografii;
şi a cofetari 3.04. - Modelaj din Dobrică Manuela preşcolari;
responsabilităţii 2020 cocă; Prof. înv. - 2 cadre
personale şi Cofetăria prescolar: didactice;
colective; Boromir din Popescu Elena
Zona Traian- Comitetul de
Rm. Vâlcea părinţi
5. Cultivarea Întreceri VINERI - Minifotbal; -27 -concurs;

spiritului sportive 4.04. - Sărituri cu Prof.înv.preşcolar: preşcolari; -diplome
competitiv şi de 2020 coarda; Dobrică Manuela - 2 cadre cu
echipă; - Şotron; Prof. didactice; premii;
- Alergări; înv.prescolar: -
- Sărituri; Popescu Elena fotografii.
- Ştafetă Comitetul de
-Terenul de părinţi
sport
Director, Prof........................
623
PRIMAR
POPESCU LARISA, PROF. INV. PRIMAR

ȘCOALA GIMNAZIALA NR.1 CORBENI, JUD. ARGEȘ
iarescu
învățământ. Activitățile extrașcolare vizează, de regulă, acele activități cu rol complementar orelor clasice
etc.);
reprezintă un element fundamental în rețeaua școală – familie –comunitate;
celorlalți.
participanți.
624
nu numai.
Montessori)
Bibliografie:
625
PROF. INVATAMANT PRESCOLAR POPESCU MARIA DANIELA

GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT CERNADIA
“Sa-i educam pe copiii nostri pentru lumea de azi.Aceasta lume nu va mai exista cand ei vor fi mari
si nimic nu ne permite sa stim cum va fi lumea lor.Atunci sa-I invatam sa se adapteze.”
(Maria Montessori- Descoperirea copilului)
Activitatile extrascolare isi au rolul si locul bine stabilit in formarea personalitatii copiilor. Educatia
unui copil nu se consuma doar intr-un cadru formal (gradinite, scoli) ci si prin activitati extrascolare si
extracurriculare. Acest gen de activitati au ca scop identificarea aptitudinilor copiilor si stimularea
comportamentului creativ al acestora. Copiii participa cu drag la astfel de activitati, iar succesul este
garantat daca ai incredere in imaginatia copiilor, lasandu-i pe ei sa te conduca spre actiuni extraordinare.
Lumea in care se nasc copiii de astazi este intr-o permanenta schimbare, iar acestia trebuie pregatiti
sa inteleaga si sa accepte provocarile intr-un mod practic.
Activitatile extrascolare sunt foarte importante pentru dezvoltarea armonioasa a copilului. Acestea
dezvolta gandirea si stimuleaza implicarea tinerei generatii in actul decizional.
Una din activitatile iubite de copii este Saptamana altfel sau Scolala altfel, care se intinde pe o
perioada de cinci zile. Copiii sunt veseli, dornici de a participa la orice actiune, de a experimenta sau exersa,
profesorii sunt dispusi sa socializeze cu elevii lor intr-un context non-formal, innovator.Cu aceasta
experienta a celor cinci zile in care scoala si-a schimbat mersul, ne-am obisnuit de-a lungul anilor.
Scoala altfel este o combinative de scoala/gradinita si de timp petrecut intr-un mod placut cu copiii.
Pedagogul American Bruner (1970) considera ca “oricarui copil, la orice stadiu de dezvoltare i se
poate preda cu succes, intr-o forma intelectuala adecvata, orice tema” daca se folosesc metode si procedee
adecvate stadiului respectiv de dezvoltare.
Vizitele la muzee, monumente si locuri istorice reprezinta un mijloc de a pretui valorile culturale si
istorice ale poporului nostru. Excursiile scolare contribuie la imbogatirea cunostintelor copiilor despre
frumusetile tarii, a respectului pentru frumosul din natura.Spectacolele reprezinta o forma de activitate
extracurriculara in scoala, prin intermediul careia copilul face cunostinta cu lumea minunata a
artei.Activitatile de acest gen au o extraordinara influenta formativa.
Aceste activitati, organizate de catre cadrele didactice, au o importanta deosebita, deoarece constituie
o sursa inepuizabila de impresii puternice.
626
EDUCAȚIE ȘI EXTRA-EDUCAȚIE
PROF. POPESCU MARIANA - PALATUL COPIILOR BACĂU
Educaţia este acţiunea socială planificată și organizată pentru a-şi atinge scopurile urmărite propuse.
Individul se află mereu, pe parcursul său existențial, fie concomitent fie succesiv, sub impactul
acţiunilor sau influenţelor educative. Acestea au o contribuţie importantă în ceea ce privește formarea
personalității umane, dar se deosebesc în funcţie de modul în care sunt organizate şi de gradul de eficienţă
pe care îl au. În funcţie de acestea, Nicola și Farcaş (1992, p. 15) divid educația în trei mari categorii:
formală, nonformală şi informală. Cele trei forme de educaţie se află în interacţiune reciprocă deoarece
efectele fiecăreia se repercutează asupra celorlalte.
Educația formală influenţează decisiv formarea copilului.
În societatea actuală rolul școlii s-a diversificat și în prezent școala este o interfață în relația individ-
societate.
Termenul de „activităţi extracurriculare” este adesea utilizat în sinonimie cu cel de „activităţi co-
curriculare” sau cu cel de „activităţi în afara clasei”. În primul caz, reiese importanţa acestora în
completarea Curriculumu-ului Naţional, iar în al doilea, separarea spaţio-temporală de activităţile formale
obligatorii. Sub aspect conceptual, termenul „activităţi extracurriculare” face referire la ansamblul
activităţilor (academice, sportive, artistice etc.) care se organizeazăla nivelul instituţiilor de învăţământ sau
în afara acestora (dar sub tutela lor sau încolaborare), în grupuri de elevi sau individual, suplimentar faţă
de conţinuturile din Planurile cadru de învăţământ şi din Curriculumul la decizia sau propunerea şcolii.
și pentru dezvoltarea personalității elevilor. Fiind parte a educației nonformale, aceste activități sunt
organizate în mod conștient și planificat pentru elevi în instituții din afara sistemului de învățământ.
Activităţile extraşcolare sunt esențiale în dezvoltarea armonioasă a elevilor și aduc multiple beneficii
în plan educativ, social.
Scopul activităților extrașcolare este dezvoltarea unor aptitudini, antrenarea elevilor în activități
diversificate, cultivarea interesului pentru activitățile socio-culturale, facilitarea integrării în mediul școlar,
fructificarea talentelor personale și corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Prin faptul că în
asemenea activități se supun de bună voie regulilor, asumându-și responsabilități, copiii se auto
disciplinează.
Elevii apreciază foarte mult activitățile extrașcolare datorită faptului că sunt diferite din punct de
vedere al conţinutului, duratei, metodelor folosite şi al formelor de organizare de celelalte activități școlare.
Pe de altă parte elevii au libertatea deplină de a alege conţinuturile care sunt în concordanţă cu interesele şi
dorinţele lor.
Deoarece activităţile extraşcolare aduc elevii în situații noi, în contexte diferite, acest lucru generează
relaţii de prietenie şi ajutor reciproc între elevi, educă simţul responsabilităţii şi o atitudine justă faţă de
scopurile urmărite.
Beneficii pentru elevii care participă la activități extracurriculare:
- shimbarea atitudinilor elevilor faţa de modalitătile de petrecere a timpului liber;
- cresterea gradului de implicare al cadrelor didactice in diversificarea activităţilor desfasurate cu
elevii, in timpul liber;
-schimbarea atitudinii unor parinţi faţă de şcoala
-capacitati sporite de autoinstruire, comunicare, cooperare, lucru în echipa,
-implicarea (în mod pozitiv) părinţilor în educația copiilor lor
Activităţile extraşcolare stimulează valori, aptitudini şi dezvoltă vocaţia, talentul, încurajând
Toate acestea duc la formarea unor personalităţi complete şi complexe.
“Sa nu-i educam pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi
mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi lumea lor. Atunci sa-i invatam sa se adapteze.” (Maria
Montessori–”Descoperirea copilului”)
627
Bibliografie
1. Bontaş, I. - Pedagogie, Editura ALL, Bucureşti, 1994
2. Cerghit, I., Neacşu, I., Negreţ-Dobrior, I., Pânişoară I.O., - Prelegeri pedagogice, Editura Polirom,
Iaşi, 2001
628
PROF.INV. PRESCOLAR: POPESCU MARIANA

G.P.N. LUNGESTI; JUD.VALCEA
In ultima perioada, este tot mai clar faptul ca educatia extrascolara, adica tot ceea ce este realizat
dincolo de procesul de invatamant, isi are locul si rolul bine stabilit in formarea si dezvoltatrea
personalitatii copiilor.
participarea la dezvoltarea de sine si măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii sale. În
acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect fizic şi socio-afectiv, pentru o
integrare socială cât mai uşoară. Complexitatea procesului educaţional impune îmbinarea activităţilor
curriculare cu cele extracurriculare, iar în acest caz, parteneriatul educaţional devine o necesitate. În opinia
mea, activităţiile extracurriculare sunt deosebit de importante deoarece, contribuie la gândirea şi
anumite înclinaţii şi aptitudini ale copiilor. Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă
relaxantă, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi, îmbinându-se utilul cu plăcutul.
O activitate desfăşurată într-un mediu extraşcolar permite de asemenea şi dezvoltarea unor aptitudini
speciale şi facilitarea integrării în mediul şcolar. Trebuie să ţinem cont că, indiferent ce metodă se adopă in
educaţia tradiţională, indiferent dacă are o finalitate pozitivă şi un obiectiv primar atins, ea nu va epuiza
niciodată sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului. Din seria activităţilor extraşcolare
amintim: taberele, excursiile, piesele de teatru, atelierele de creatie, şezătorile, spectacolele în aer liber,
literare. Copiiii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească în primul rând o gândire independentă, toleranţă
faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi
posibilitatea de a critica constructiv. Înainte de toate, este însă important ca educatorul însăşi să fie creativ,
pentru că numai aşa poate să aducă în atenţia copiilor săi tipuri de activităţi extraşcolare care să le stârnească
interesul, curiozitatea, imaginaţia şi dorinţa de a participa necondiţionat la desfăşurarea acestora. Excursiile
şi taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la educarea
Activitatile extrascolare desfasurate la grupa noastra, cu un real succes si imbratisate atat de copii
cat si de parinti au fost vizitele la Detasamentul de Pompieri din orasul Dragasani, cu care avem un
parteneriat in desfasurare si ne bucuram de atentia si sprijinul pompierilor in desfasurarea diferitelor
activitati; ateliere de creatie desfasurate cu ocazia tuturor sarbatorilor importante din timpul anului scolar,
sezatorile, serbarile realizate in care copiii devin adevarati actori precum si alte activitati.
629
ACTIVITĂȚILE EXTRAȘCOLARE SI ROLUL ACESTORA ÎN
CULTIVAREA CREATIVITĂȚII ELEVILOR
PROF. POPESCU MARIANA

LICEUL TEHNOLOGIC ,,ION BARBU,, GIURGIU/
COLEGIUL TEHNIC VICEAMIRAL ,,IOAN BALANESCU ,, GIURGIU
Creativitatea reprezintă cel mai amplu capitol al cercetării aplicative a fenomenului creativității, căt
și al intervenției educaționale practice. Metodele creativității reprezintă un areal creativ accesibil, pentru
elevii avănd în vedere particularitățile de vărstă ale acestora.
Creativitatea constituie una din componentele învățămăntului formativ, fapt pentru care, dezvoltarea
ei este un obiectiv esențial al învățămăntului contemporan, capacitatea omului de a crea; a crea înseamnă a
produce ceva nou în raport cu ceea ce este vechi, cunoscut, uzual, banal.
Inteligența și creativitatea sunt două aspecte complementare; creativitatea ar fi în coreleție cu
inteligența sau ar fi dependentă de ea ; creativitatea este independentă de indepedență numai dincolo de un
anumit prag, pănă la acest prag există între ele o relație strănsă astfel încăt creativitatea se corelează cu
personalitatea.
Nivelul de creativitate este dependent de tipul de găndire caracteristic individului uman ; convergentă
și divergentă.Găndirea convergentă avansează pentru rezolvarea problemelor, pe căi cunoscute, folosindu-
se cu precădere, de informațiile dobăndite și operănd cu categorii însușite prin învățare ; soluțiile sunt
așteptate, recunoscute și aprobate carcteristic inteligenței.Găndirea divergentă avansează mai multe direcții,
caută și admite mai multe soluții pentru o problemă, renunțănd la schemele și formulările cunoscute
obișnuite, în general acceptate, este orientată spre necunoscut și neconvențional care caracterizează
creativitatea.
Într-un sens mai larg, creativitatea este considerată caacitatea găndirii umane de a găși idei, metode,
soluții noi, de a da naștere unor lucruri necunoscute anterior, care nu sunt noi pentru societate, dar la care
s-a ajuns pe o cale independentă. Dintre metodele de învățămănt care dezvoltă creativitatea sunt cele activ-
participative, dar și activitățile extrașcolare realizate cu elevii.
Dintre activitățile extrașcolare care stimulează creativitatea găndirii elevilor putem aminti: cercurile
de elevi realizate pe diferite discipline cu caracter trandisciplinar și interdisciplinar, concursurile pe diferite
teme, serbările școlare, excursiile tematice, vizionare de filme, vizite la muzee, lectura în cadrul
bibliotecilor școlare etc. Activităţiile extracurriculare contribuie la gândirea şi completarea procesului de
învăţare, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor elevilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului
lor liber.
facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară. Activităţile extraşcolare se
nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual. Ale. Ele oferă elevilor prilejul de a observa
obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, procesul de producţie în desfăşurarea sa, operele de artă
originale, momentele legate de trecutul istoric local, naţional, de viaţa şi activitatea unor personalităţi de
seamă ale ştiinţei şi culturii universale şi naţionale, relaţiile dintre oameni şi rezultatele concrete ale muncii
lor, stimulează activitatea de învăţare, întregesc şi desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în cadrul lecţiilor..
Excursiile şi taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor elevilor despre frumuseţile ţării, la
educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, celevii pot cunoaşte
realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă. De la cea mai fragedă
vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinte punându-i in contact direct cu obiectele şi fenomenele din
natură. Activităţile de acest gen au o deosebită influenţă formativă, au la bază toate formele de acţiuni
turistice: plimbări, excursii, tabere. În cadrul activităţilor organizate în mijlocul naturii, al vieţii sociale,
istorice. Fiind axate în principal pe viaţa în aer liber, în cadrul acţiunilor turistice, elevii îşi pot forma
sentimentul de respect şi dragoste faţă de natură, faţă de om şi realizările sale. În urma plimbărilor, a
630
excursiilor în natură, elevii pot reda cu mai multă creativitate şi sensibilitate, imaginea realităţii, în cadrul
activităţilor practice desfășurate la orele cu succes. La vârsta şcolară, elevii sunt foarte receptivi la tot ce li
se arata sau li se spune în legatură cu mediul, fiind dispuşi să acţioneze în acest sens. Excursia ajută la
dezvoltarea intelectuală şi fizică a elevului la educarea civică dezvoltăndu-i r şi îmbogăţindu-i orizontului
cultural ştiinţific. Prin excursii elevii îşi suplimentează şi consolidează cunoștințele şcolară dobândind
însuşirea a noi cunoştinţe, abilități practice de lucru, metode și tehnici de investigare. . Concursurile școlare
realizate la diferite discipline, oferă posibilitatea elevilor să aprofundeze cunoștințele ample acumulate pe
parcursul anilor de studiu individual sau pe grupe. Acelasi efect îl pot avea concursurile organizate de către
cadrele didactice în clasa. Dacă sunt organizate într-o atmosferă placută vor stimula spiritul de iniţiativitate
al elevului, îi va oferi ocazia să se integreze în diferite grupuri pentru a duce la bun sfârşit exerciţiile şi va
asimila mult mai uşor toate cunoştinţele.
Bibliografie:
1. CUCOȘ Constantin ,,Psihopedagogie ,,Iași Editura Polirom, 2009
2. SCURTU Marin, FLOREA Georgeta ,,Pedagogie,, București, 2003
631
PROIECTUL EDUCATIV-EXTRACURRICULAR
SĂRBĂTOAREA SFÂNTULUI VALENTIN / DRAGOBETELE LA ROMÂNI
PROFESOR POPESCU MIHAELA

ȘCOALA GIMNAZIALA ,,GHEORGHE TATARESCU” TG-JIU, GORJ
Sărbătoarea Sfântului Valentin, cunoscută în întreaga lume ca Ziua Îndrăgostiților şi celebrată în

fiecare an în data de 14 februarie, a devenit populară şi în Romania. Deși, în ţara noastră Dragobetele (24
februarie) este sărbatoarea tradiţională a iubirii, anual, în fiecare 14 februarie, tinerii îndrăgostiţi sunt
încântaţi că există o zi a lor, un prilej de a sărbători împreuna cu cel / cea iubită. Dat fiind acest context
intercultural, am considerat utilă însuşirea şi aprofundarea cunoştinţelor elevilor despre istoria, originile şi
tradiţiile celor două sărbători. ,, Ce este Dragobetele?”, ,, Cine a fost Sfântul Valentin?”,, Care sunt originile
acestor sărbători?”, ,,Cum sunt celebrate la nivel naţional şi, respectiv, mondial?”, sunt câteva dintre
întrebările la care acest proiect educativ-extracurricular a încercat să răspundă.
O serie de activităţi interactive în limba engleză, bazate pe lucrul în perechi şi în grup, s-au derulat
cu această ocazie, toate contribuind la dezvoltarea spiritului de inițiativă, de colaborare şi de competiţie al
elevilor claselor a V-a B, a VI-a A si a VI-a D, participanţi în cadrul proiectului: vizionarea filmului video
,,Istoria şi originea sărbătorii Sfântului Valentin”, competiţia interactivă “Happy Valentine’s Day!,
receptarea mesajului audiat ─ cântecul motivaţional ,, You raise me up!”, completarea unor rebusuri
atractive despre Sărbătoarea Sfantului Valentin, prezentarea proictului multimedia – ,,Dragobetele la
români” etc.
În ceea ce privește activitățile susținute, elevii școlii noastre au manifestat entuziasm si implicare,
prezentarea prezentarea proiectului multimedia ,, Dragobetele la români” etc., stârnind interesul acestora
față de istoria și originea sărbătorii Dragobetelui. Competiţia interactivă “Happy Valentine’s Day!, pe tema
istoriei și a originii sărbătorii Sfântului Valentin, a testat cunoștintele de cultură generală ale elevilor, iar
cântecul motivaţional în limba engleză ,, You raise me up!”a primit aprecieri pozitive din partea tuturor
participanților, aceștia rezolvând cu determinare și rebusurile atractive despre Sărbătoarea Sfantului
Valentin. Doamna profesoara Popescu Mihaela, profesor coordonator în cadrul proiectului, a laudat spiritul
de inițiativă și de competiție al elevilor, iar doamna profesoară Raica Alina i-a încurajat pe aceștia să ia
parte și în cadrul altor proiecte educative-extracurriculare organizate în școală în viitor.
Desigur, după activităţile de diseminare desfăşurate atât în cadrul instituţiei, cât şi în alte unităţi de
învăţământ de la nivelul judeţului, proiectul educative-extracurricular se doreşte a fi continuat şi promovat
în fiecarea an. Menţionez, în cele ce urmează, câteva dintre modalităţile de monitorizare şi de evaluare ale
proiectului: conversaţia, cerecetarea electronică utilizând Internetul, realizarea de proiecte multimedia,
selectarea de informaţii, expunerea de informaţii, audiția unui extras audio, completarea unui chestionar,
aprecieri verbale şi scrise, diplome de participare, popularizarea activităţii derulate pe panoul din holul
școlii, fotografierea elevilor şi a profesorilor coordonatori pentru CD-ul final al proiectului.
În încheire, consider că valoarea educaţiei creşte într-un context în care integrarea tehnologiilor
informatice şi de comunicare în cadrul proiectelor educative-extracurriculare devine o necesitate. Fără
îndoială, într-o societate a schimbărilor permanente, cadrul didactic trebuie să facă dovada flexibililităţii, a
implicării în diverse proiecte extracurriculare, unele dintre acestea menite să dezvolte spiritul de initiativă,
de competiţie şi de colaborare al elevilor, să favorizeze însuşirea si aprofundarea de cunoştinte şi nu, în
ultimul rând, să implice tehnologia ca mijloc modern de realizare a diferitelor tipuri de activități. Proiectul
educativ-extracurricular ,, Sărbătoarea Sfântului Valentin / Dragobetele la români”, desfăşurat în cadrul
Școlii Gimnaziale ,, Gheorghe Tătărescu, ” Tg-Jiu, este un exemplu în acest sens, şi îmi exprim încrederea
că acesta va constitui un punct de reper şi pentru alte proiecte de acest tip, realizate de diverse cadre
didactice în viitorul apropiat.
632
Bibliografie:
Bauman, Z. 2001. Comunitate. Căutarea siguranţei într-o lume nesigură, Editura Antet, Bucureşti.
Rădulescu E, Tîrcă A. 2002. Scoală si comunitate. Ghid pentru profesori, Colectia educaţia 2000+,
editura Humanitas Educaţional, Bucureşti.
Sandu, D. 2005. Dezvoltare comunitară. Cercetare, Practică, Ideologie., Editura Polirom, Iasi
Stăiculescu C. 2006. Managementul parteneriatului școală – comunitate, în ,,Managementul grupului
educat”, Editura ASE, Bucuresti.
633
PROF. ÎNV. PRIMAR: POPESCU NINA IULIANA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 8 CONSTANȚA
fi redus numai la activitatea instructiv-educativă care se desfăşoară în cadrul lecţiilor.
Bibliografie
634
ACTIVITĂȚILE EXTRAȘCOLARE CA MODALITATE DE FAVORIZARE A
ANUMITOR LATURI ALE PERSONALITĂȚII COPIILOR
PROF. PARASCHIVESCU ALINA MARCELA

ȘCOALA GIMNAZIALA ”VASILE GOLDIȘ”, ALBA IULIA
De multe ori, activitățile extrașcolare sunt o completare a actvităților școlare într-o manieră non-
formală, mai relaxantă, uneori cu o component preponderant ludică. Ele sunt percepute altfel de către copii,
și automat motivația lor crește și se manifestă pozitiv. Aceste activități se focusează pe o anumită latură a
personalității lor, sau sunt interdisciplinare, integrate urmărind anumite competențe, atitudini și aptitudini,
și nu centrandu-se pe cunoștinșe separate.
Cele mai îndrăgite activități de catre copii sunt: teatru, muzică, pictură, limbi străine, activități
sportive, TIC, activități de hand-made/handcraft, voluntariat, activități caritabile. Ei se angajează voluntar
în activități de acest gen, vin cu sugestii, materiale, plan de acțiune, resurse potențiale etc.
În preajma sărbătorilor pascale, cele mai commune activități de acest gen sunt: vânătoarea de ouă de
ciocolată, ateliere de pictat/încondeiat ouă, ateliere de confecționat diverse produse de Paști: coșulețe,
felicitări, tablouri pe sticlă, cântări religioase, scenete de Paști, expoziții, cafenele literare de creație : poezii,
nuvele, ghicitori pe această temă, prezentări/ proiecte legate de obiceiuri și tradiții din sfera pascală. Este
minunat să înveți în acest fel, să-ți descoperi noi telente, să-ți șlefuiești anumite zone dedicate, să colaborezi,
să faci echipe, să îți asumi roluri, să înveți să devii responsabil, să te autoevaluezi și să fii autodidact.
Se pune mare accent pe interdisciplinaritate, pe interacțiune, pe cooperare în acest gen de activități.
Este o conlucrare între activitatea de la clasă și autocunoaștere. Aceste activități solicită cadrele didactice
le provoacă la noi ipostaze, dar aduc muuultă satisfacție în același timp. Ele devin tradiții în timp, păstrând
rețetele de succes din fiecare an, și adăugând elemente de noutate în același timp, anual, de la o generație
la alta.
Se mărește astfel și zestrea resurselor didactice. Elevii realizează produse noi, inedite, originale,
creative, ce intră în circuitul resurselor ce pot fi folosite la clasă sau oriunde se pretează. În ultima vreme,
au căștigat teren multe activități dedicate folclorului nostru național, lucru de ne bucură enorm, contribuind
la reabilitarea identității noastre naționale, la promovatea valorilor culturale autentice și la păstrarea vie a
tradițiilor. Se organizează ateliere de meșteșuguri, parade de costume populare, concurs de cântece
populare, șezători, expoziții cu tematică.
Din perspectivă psihologică, activitățile extrașcolare sunt un mijloc extraordinar de a ajuta acei copii
timizi, copii introvertiți, copii cu diverse probleme, copii cu dificultăți de învățare, cu nevoi speciale,
deoarece oferă un mediu relaxant, un mediu mai intim, un mediu ce nu pune presiunea pe evaluare, un
mediu în care fiecare își poate găsi locul și se poate pune în evidență pe sine, fără prea mult efort, sau cu
un efort benevol, susținut de pasiune.
În concluzie, să ne folosim cu încredere de aceste activități, să îndrăznim, să inovăm, să reinventăm,
să readucem tradiții la viață, fiincă merită cu adevărat, atât pentru cadrele didactioce, cât și pentru elevi.
635
ROLUL ACTIVITĂŢILOR DE AVAP, ÎN DEZVOLTAREA CREATIVITĂŢII
ŞI IMAGINAŢIEI ELEVILOR
PROF. ÎNV. PRIMAR PARASCHIVESCU RALUCA IOANA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR1 MIOVENI, ARGEȘ
”Există adesea, în prima copilărie, o prospețime a imaginație, o curiozitate neobosită, un fel de

geniu poetic, pe care savanții sau artiștii ajunși la maturitate nu le pot găsi decât cu mare greutate”
Gaston Berger
Pornind de la această remarcă a lui Gaston Berger, putem să ne îndreptăm atenția spre o abordare cu
încredere a problematicii creativității, susținuți de orientările din Curriculum Național și de Planul-cadru
de învățământ. Valorificând cele mai de preț însușiri ale copilăriei (inventivitatea, fantezia, creativitatea,
elanul spre aventură și cunoaștere) vom stimula și vom forma inteligențe îndrăznețe, oameni cu o gândire
independentă, creativă.
Creativitatea înseamnă îndrăzneală, tot ce e nou și nonconformist. Pentru a se avânta în necunoscut
individul trebuie să dispună de acea libertate interioară, de acel sentiment de siguranță. În învățământ, nu
se pune problema de a forma creatori de valori originale, cât e vorba de a forma și cultiva câteva trăsături
care vor permite viitoare manifestări creatoare.
Activitățile de Arte vizuale și abilități practice nu sunt doar modalități de autocunoaștere și
autodezvoltare ci sunt totodată un mijloc de comunicare și de intrare în relație cu alte persoane, prin
intermediul lucrului în grup. Culorile alese de copil, suprafața ocupată, modul de lucru cu materialele sunt
detalii foarte importante pentru cunoașterea persoanei. Prin intermediul acestor activități, el își exprimă
sentimentele, trăirile, nevoile, se exprimă pe sine, descoperindu-și astfel identitatea. Pentru copil, acesta
este un mod de a descrie povestea care nu poate fi spusă în cuvinte. Materialele de lucru precum culorile,
hârtia îl pot stimula pe acesta să povestească diferite întâmplări din viața sa, pe care verbal nu le poate
exprima. Deși nu este artist, şcolarul elaborează plastic cu o plăcere imensă. Lucrând cu pensula sau cu
creioane colorate, manifestă o atitudine de uimire în faţa propriilor produse. Este preludiul viitoarei
conduite creative.
Creierul uman este divizat în două emisfere. Fiecare dintre ele proceseaza informația diferit. Cititul,
scrisul, procesele matematice și știința sunt controlate de emisfera stângă. Ea este responsabilă de gândirea
analitică și rațională. Emisfera dreaptă a creierului controlează imaginația, percepția spațială și vizuală. Este
dominantă în ceea ce privește artele, muzica sau mișcarea fizică.
Copiii învață cel mai bine și se dezvoltă armonios când ambele emisfere ale creierului sunt stimulate
și participă activ în diverse activități. Disciplina Arte vizuale și abilități practice are acest rol de a le stimula
pe amândouă și de a promova și interactivitatea, contactul și relațiile cu alți copii, atât de esențiale în
dezvoltarea lor. Ea stimulează imaginația, creativitatea, dar și gândirea abstractă. Îi ajută pe elevi să
gândească mai bine și îl poate transforma într-un mic inventator sau antreprenor la maturitate. Precizia și
atenția la detalii necesară activităților de la această disciplină îl ajută pe copil în timp să devină o persoană
extrem de răbdătoare, să reușească să-și păstreze concentrată atenția la sarcinile de lucru la școală, dar și la
maturitate.
Creativitatea poate fi învățată și dezvoltată doar dacă sistemul pedagogic dominant nu este unul care
accentuează conformismul și reproducerea servilă a informațiilor transmise de educator.
Cadrul didactic nu va cere copilului să reproducă, să execute cu măiestrie asemănarea, până la
identificare, cu înfăţişarea naturii, care oricum este, în mod permanent, alta. Dacă ar acţiona aşa, ar face din
copil un inapt în ceea ce priveşte creaţia artistică, l-ar îndepărta de artă şi l-ar înstrăina de propriile
posibilităţi creative.
Rolul învățătorului este de încurajare, de sensibilizare a copilului în faţa frumosului, de instrumentare
a acestuia cu limbajul şi operaţiile specifice artei plastice. Procedând astfel şi dovedind empatie şi respect
necondiţionat, cadrul didactic îl ajută cu adevărat pe copil să se autodescopere, să se armonizeze cu sine,
să descopere şi să rezolve probleme de compoziţie şi de tehnologie artistică. Cunoscând limbajul artei
plastice, precum şi particularităţile individuale, învăţătorul poate acţiona stimulativ în vederea dezvoltării
potenţialului creativ al copilului.
636
Fiecare pas făcut pe drumul cunoaşterii, prin Arte vizuale și abilităţi practice, îi înalţă pe elevi
spiritual, le face viaţă mai bună şi mai frumoasă, le oferă posibilitatea de a-şi manifesta curiozitatea,
sensibilitatea, spontaneitatea.
În clasele mici realizăm lucrări relativ simple, care necesită nu prea mult material şi pot fi executate
uşor, al cărui efort de elaborare este redus, ceea ce determină micii elevi să lucreze cu multă plăcere şi le
sporeşte încrederea în forţele proprii.
Învăţătorul ,, animatorul” activităţii de abilităţi practice, dacă va stăpâni problemele, va şti cum să-i
conducă pe elevi în activitatea lor creatoare, respectând pornirea lor firească, dar învăţându-i să facă cu ,,
artă” tot ceea ce este rezultatul mâinii lor.
Bibliografie:
Cosmovici, Andrei (1996), Psihologie generală, Ed. Polirom, Iași, 1996
D. Salade, Ciurea Rodica, Educaţia prin artă şi literatură, EDP, Bucureşti, 1973
E. Dănescu, Stimularea creativităţii la vârsta preşcolară, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2009
637
EDUCAŢIA NONFORMALĂ ÎN GRĂDINIŢĂ
PROF. ÎNV. PREŞC. PAŞCA IRINA MARIA

G.P.S. „DUMBRAVA MINUNATĂ” BISTRIŢA
Educarea, formarea şi exersarea abilităţilor de viaţă se realizează permanent în viaţa noastră, fie într-
un mod organizat sau, dimpotrivă, în mod spontan. În funcţie de gradul de organizare şi de oficializare al
formelor educaţiei, se delimitează trei mari categorii: educaţia formală (oficială), educaţia nonformală
(extraşcolară) şi educaţia informală (spontană).
Educaţia nonformală a fost definită de către J. Kleis drept „orice activitate educaţională, intenţionată
şi sistemică, desfăşurată de obicei în afara şcolii tradiţionale, al cărei conţinut este adaptat nevoilor
individului şi situaţiilor speciale, în scopul maximalizării învăţării şi cunoaşterii şi al minimalizării
problemelor cu care se confruntă acesta în sistemul formal”. Nonformal nu e sinonom cu needucativ, ci
desemnează o realitate educaţională mai puţin formalizată sau neformalizată, dar întotdeauna cu efecte
formativ-educative. Educaţia nonformală se constituie ca „o punte între cunoştinţele asimilate la lecţii şi
informaţiile acumulate informal”.
Problematica educaţiei dobândeşte în societatea contemporană noi conotaţii date mai ales de
schimbările fără precedent din toate domeniile vieţii sociale. Accentul trece de pe informativ pe formativ,
de pe instrucţie pe educaţie. Raportul dintre educaţia nonformală şi cea formală este unul de
complementaritate, atât sub aspectul conţinutului, cât şi în ceea ce priveşte formele şi modalităţile de
realizare.
În contextul afirmării unei viziuni holistice asupra educaţiei, şcoala nu mai poate răspunde singură
nevoilor tot mai complexe ale societăţii, un curriculum unitar nu mai poate răspunde singur diversităţii
umane, iar dezideratul educaţiei permanente tinde să devină o realitate de necontestat. Astfel, fără a nega
importanţa educaţiei de tip curricular, devine tot mai evident faptul că educaţia extracurriculară, adică cea
realizată dincolo de procesul de învăţământ, îşi are rolul si locul său bine stabilit în formarea personalităţii
copiilor.
Grădinita, ca instituţie educativă, continuă educaţia copilului începută în familie, iar actul
educaţional are rolul de a stimula şi valorifica talentul, aptitudinile, de a susţine comunicarea, de a încuraja
competiţia si asumarea de responsabilităţi în vederea dezvoltării şi formării unei personalităţi armonioase
a copiilor încă de la cea mai fragedă vârstă.
Dezideratele educaţiei nonformale în grădiniţa noastră sunt strâns legate de realizarea următoarelor
finalităţi:
-Crearea unor oportunități pentru educația complexă permanentă, în spiritul competențelor cheie, al
dezvoltării civismului, voluntarismului, într-o societate complexă, dinamică;
-Armonizarea intereselor legate de dezvoltarea personală a copilului cu cele ale comunității locale și
regionale, cu solicitările societății actuale;
-Intensificarea colaborării grădiniţei cu alte instituții ale statului, cu ONG-uri care acționează în
mediul educaţional ;
-Crearea unor oportunități pentru dezvoltarea personală și spiritul de competiție al copiilor în cadrul
concursurilor extrașcolare, cu caracter practic-aplicativ și interdisciplinar;
-Implementarea strategiilor județene/locale în domeniile complementare educației permanente:
reducerea absenteismului și abandonului școlar; prevenirea și combaterea violenței în mediul școlar, a
traficului de persoane, consumului de droguri și alte substanțe nocive; siguranța în mediul educațional etc.
-Dezvoltarea competențelor transversale ale preşcolarilor prin activități plăcute și instructive.
Mijloacele de realizare a educaţiei nonformale în grădiniţă se concretizează în:
• Organizarea activităților extrașcolare constante (serbări, ateliere, expoziții, concursuri, spectacole,
vizite etc);
• Implementarea programelor educaționale naționale (Ex. Ecogrădiniţa, Să citim pentru mileniul III,
Kalokagathya etc) și a proiectelor educative din CAEN/CAER/CAEJ;
• Implementarea proiectelor la nivelul unității de învățământ (CAES);
• Identificarea partenerilor care oferă oportunități de dezvoltare a competențelor preşcolarilor și
implementarea proiectelor și programelor educative comune;
638
• Participarea preșcolarilor la concursuri/festivaluri/expoziții/târguri/tabere etc. la nivel local,
județean, regional, național;
• Derularea campaniilor de prevenire și conștientizare în rândul preşcolarilor cu ISU, IJP, IJJ etc pe
linia siguranței și optimizarea mediului educațional;
• Derularea activităților din Săptămâna Altfel la nivelul unităţii.
Activităţile extracurriculare organizate în grădiniţă pot avea conţinut cultural, artistic, conţinut
ştiinţific si tehnico-aplicativ, conţinut sportiv, de educaţie pentru cetăţenie democratică, pentru promovarea
valorilor umanitare inclusiv voluntariat, de educaţie pentru sănătate şi stil de viaţă sănătos, educaţie
ecologică şi de protecţie a mediului, educaţie rutieră, PSI. etc sau pot fi simple activităţi de joc, de
participare la viaţa si activitatea comunităţii locale.
În cadrul activităţilor extracurriculare cu o deosebită influenţă formativă sunt incluse toate formele
de acţiuni care se realizează în afara programului propriu zis: plimbări, iesiri in natură, excursii, tabere,
serbări cu diferite ocazii, concursuri între grupele aceleiaşi grădiniţe sau între grădiniţe, parteneriate şcolare
pe diferite teme etc.
Activităţiile extracurriculare contribuie la completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea
înclinaţiilor şi aptitudinilor preşcolarilor, la manifestarea talentelor lor, la organizarea raţională şi plăcută a
timpului lor liber.
BIBLIOGRAFIE:
Învăţământul preşcolar în mileniul III, Editura Reprograph, Craiova, 2012.
Învăţământul preşcolar şi primar 1-2, Editura Arlechin, Bucureşti, 2014.
639
ACTIVITATEA EXTRAȘCOLARĂ: CLUBUL - TEHNICA SERVIRII
PROFESOR: PAȘCA MARIA ELENA

COLEGIUL ECONOMIC ”EMANUIL GOJDU” HUNEDOARA
În contextul actual în care învățarea este centrată pe elev, am căutat noi modalități de ai atrage pe
elevi spre învățare. Activitățile practice au avut impactul cel mai puternic asupra elevilor. Prin acestea își
pot descoperi unele talente, pot să-și dezvolte diverse competențe practice și abilități interpersonale, de
comunicare pe care nu le pot deprinde în timpul școlii.
Clubul „Tehnica servirii” a început în septembrie 2019 și continuă să aibă succes. Acesta se
desfășoară în cabinetul – Tehnica servirii din cadrul colegiului, dotat cu toate obiectele de inventar necesare.
Activitățile practice presupun realizarea unor tehnici de servire a preparatelor și băuturilor către
consumatorii din restaurante. Totodată, elevii experimentează diferite tehnici de comunicare, își
îmbunătățesc cunoștiințele de limba engleză, folosesc diferite programe de gestiune pentru plata
consumației. Nu în ultimul rând, se integrează într-un grup, își manifestă spiritul de inițiativă, toleranța față
de ceilalți, învață să lucreze în echipă.
640
Nr......................................
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 OINACU GRADINITA COMASCA
Director:
PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR ÎN SĂPTĂMÂNA

“ŞCOALA ALTFEL - SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN”
30.03.2020 – 05.04.2020
PATENTASU VERONICA
Nr. Ziua Denumirea Obiective Tipul Responsabil Participanti/ Evaluarea

crt. /data activitatii urmărite activității Invitati activitatii
Locul
desfasuarii
1. LUNI Gradinita -constientizarea -Activitate Educatoare: Educatoarea Fotografii
30.03. curata, copii importantei practic - - Patentasu Prescolarii
2020 sanatosi! curateniei gospodareasca Veronica Parintii
- implicarea
parintilor in
activitatile
practic-
gospodaresti
2. MARTI O lume de -formarea si Teatru de Educatoare: Educatoarea Fotografii

31.03. poveste! dezvoltarea unor papusi -,, - Patentasu Copiii
2020 competente de Zgubilici’’ Veronica
comunicare in -vizionare
scopul educarii unor Cd uri cu
unor atitudini povesti
pozitive faţă de -colorarea
mesajele unor imagini,
diferitelor povesti. realizarea
unor desene
inspirate din
povestea
vizionată
3. MIERCURI Micul artist! -valorizarea -atelier de Educatoare: Educatoarea Fotografii

01.04. atelier de abilitatilor pictura si - Patentasu Copiii Recompense
2020 pictura si artistico-plastice modelaj Veronica
modelaj si practice ale -pictarea unor
copiilor, vase de lut
stimularea -realizarea
expresivitatii si unei expoziții
imaginatiei
creatoare
641
4. JOI Întreceri și -respectarea unor -desfăşurarea Educatoare: Educatoarea Fotografii
02.04. concursuri reguli de conduită unor jocuri cu - Patentasu Copiii
2020 sportive civilizată; participarea Veronica Recompense
- relaxarea și activă a
refacerea copiilor la
capacităților jocurile și
copiilor; concursurile
sportive
organizate;
5. VINERI Sunt un -respectarea unor -plimbare in Educatoare: Educatoarea Fotografii

03.04. copil reguli de conduită natura - Patentasu Copiii
2020 sanatos ! civilizată; - Drumeție, Veronica
-observarea picnic, jocuri
comportamentelor recreative
copiilor în afara
mediului
grădiniței;
-dezvoltarea
abilităților de
orientare și de
comunicarea ale
copiilor;
-conștientizarea
importanței
mișcării zi de zi.
642
PROF. PAVEL CARMEN

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 TG. OCNA
JUDEȚUL BACĂU
Înainte de a intra în subiect, ar trebui să aruncăm o privire asupra definiției activităților

extracurriculare. Cuvântul extracurricular este o combinație între prefixul extra care înseamnă ”în afară” și
curriculum care se poate traduce prin ”a derula un curs”. Totuși, simplul fapt că joci fotbal cu prietenii în
weekend nu înseamnă că desfășori activități extracurriculare.
În manualele de specialitate definiția dată acestor activități este următoarea: ”activitățile
extracurriculare reprezintă activități academice, sportive și artistice care se organizează la nivelul unității
de învățământ, de regulă, pe nivel de clase, suplimentar față de disciplinele din planurile-cadru de
învățământ. De cele mai multe ori, acestea se organizează în spațiile școlare din unitatea de învățământ
după orele de curs.
Dar care este scopul acestor activități? Ei bine, scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor
aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activităţi cât mai variate și bogate în conţinut, cultivarea
interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea integrării în mediul școlar, oferirea de suport pentru
reușita școlară și fructificarea talentelor personale.
Iată de ce sunt importante activităților extracurriculare:
- Îmbunătățesc performanța școlară. Unii elevi consideră că, participând la activitățile extrașcolare
nu mai au timp pentru pregătirea temelor și astfel rezultatele școlare ar scădea. Totuși, activitățile
extrașcolare pot duce la îmbunătățirea situației școlare, dar pot oferi și o altă perspectivă asupra școlii în
general. Participarea la aceste activități te determină să-ți valorifici timpul cât mai eficient, te ajută să te
concentrezi și să-ti stabilești prioritățile.
- Creearea de perspective și interese. Când participi la activități diferite, ai posibilitatea de a explora
domenii și pasiuni pe care nu ai fi crezut că le ai. Acest lucru te face să privești cu alți ochi viața.
- Stimă de sine mai mare. Cu cât obții rezultate mai bune în activitățile care te pasionează, cu atât
devii mai încrezător în propriile forte. De exemplu, dacă ești cu adevărat pasionat de limba română și
profesorul tău te încurajează să participi la diferite concursuri, atunci începi să te pregătești pentru acestea.
Între timp dacă realizezi că este chiar plăcut ceea ce faci și ești și talentat, atunci devii mai încrezător și pe
viitor chiar poți să-ti asumi anumite riscuri și în alte aspecte ale vieții.
- Oportunități sociale. În zilele noastre e tot mai greu să-ți faci prieteni și chiar dacă îi ai, aceștia
sunt virtuali. De aceea cea mai bună cale de a-ți face prieteni este participarea la activitățile extrașcolare.
Fiecare dintre aceste activități te ajută să-ți îmbunătățești competențele sociale atât de necesare atunci când
ești în căutarea unui loc de muncă, de exemplu.
- Pauze productive. Viața de elev ar fi plictisitoare dacă ai face în fiecare zi aceleași lucruri: școală,
teme și dormit, iar activitățile extrașcolare îți oferă amuzament.
- Abilități esențiale de viață. Unul din cele mai mari avantaje ale activităților extracurriculare este
oferă abilități reale pentru viață, dar nu se limitează doar la acestea: stabilirea de obiective, lucrul în echipă,
planificarea timpului, rezolvarea de probleme, gândirea critică, vorbitul în public, conduita. Cu cât te
implicit mai mult în astfel de activități, cu atât mai mult îți dezvolți aceste abilități de care ai atâta nevoie
în viață.
Acestea sunt doar câteva din avantajele participării elevilor la activitățile extracurriculare. Există
foarte multe astfel de activități încât elevii pot alege ceea ce consider ei și părinții lor că li se potrivește mai
bine. Ei pot participa la câte activități doresc în măsura în care timpul pentru studiu nu le este afectat.
Bibliografie
1. https://edict.ro/importanta-activitatilor-extrascolare-in-invatamantul-preuniversitar
2. https://iteach.ro/.../rolul-activitatilor-extrascolare-in-formarea-personalitatii
643
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE ÎN FORMAREA ŞI
PAVEL ELENA MIRABELA

GRADINITA CU P.P. NR. 15 TARGOVISTE
mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.” – Maria
Montessori – „Descoperirea copilului”
Activitățile extrașcolare realizate dincolo de procesul instructiv-educativ își au rolul și locul bine
stabilit în formarea personalității copiilor. Educația unui copil nu se realizează doar într-un cadru formal
(grădinițe, școli), ci și prin activități extrașcolare și extracurriculare.
Aceste activități urmăresc identificarea și cultivarea corespondenței optime dintre aptitudini, talente,
Trebuinţa de a se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să îmbinăm armonios
şcoala cu viaţa. Lumea în care se nasc copiii de astăzi este una complexă, într-o permanentă schimbare, iar
aceștia trebuie pregătiți să înțeleagă și să accepte provocările într-un mod practic, creativ, inovator.
I.Nicola consideră că „Activitatea extraşcolară oferă independenţă mai mare elevilor şi asigură o
deplină de a alege conţinuturile care sunt în perfectă concordanţă cu interesele şi dorinţele acestora. Astfel,
şi al învăţământului primar - pregătirea copilului pentru viaţă.
644
Caracteristicile de bază ale activităților extrașcolare sunt următoarele:
etc.);
constructiv.
Bibliografie:
în “ Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti
645
BENEFICIILE ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE?
PROF. PESCARU RALUCA

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 1, TÂRGU-JIU
În ultimii ani, electronicele au devenit principala sursă de divertisment pentru copiii noștri, însă ce
efecte au acestea asupra sănătății și asupra vieții lor sociale? Activitățile extrașcolare pot fi o opțiune
salvatoare. În plus, acestea formează noi abilități și nu lasă talentele nevalorificate. Școala primară și școala
generală sunt perioade cheie în dezvoltarea unui copil. De aceea, este de dorit ca in acest timp, elevul să
intre în contact cu cât mai multe domenii și tipuri de activități pentru dezvoltarea și diversificarea intereselor
și talentelor. Acestea vor ajuta la desăvârșirea adultului de mâine și vor ajuta și la alegerea drumului
profesional de urmat în viață.
Dar care sunt concret beneficiile activităților extrașcolare?
1. Cursurile răspund în mod deosebit intereselor și talentelor elevilor și, în același timp, le deschid
noi orizonturi.
2. Oferă cursanților posibilitatea să investigheze, să exploreze, să descopere lucruri noi, pe care să le
asocieze cu aspecte deja cunoscute.
3. Chiar și elevii cu rezultate mai slabe la învățătură pot găsi în activitățile extrașcolare arii în care
excelează, iar aceasta le crește încrederea în sine.
4. Oferă elevilor posibilitatea de a interacționa și cu alți copii de vârsta lor care au aceleași interese
și cu care pot lega relații de prietenie.
5. Dezvoltă capacitatea de a lucra în echipă, dar și spiritul competitiv.
6. Dezvoltă gândirea creativă.
7. Oferă o pauză binevenită, productivă, relaxantă și distractivă de la studiu și teme.
8. Ajută la o mai bună gestionare a timpului (care este definitorie pentru succesul în viață) prin
găsirea unui echilibru optim între cursuri, teme și activități extracurriculare.
9. Dezvoltă capacitatea de a onora angajamente.
10.Oferă multe provocări și oportunități.
11.Limitează timpul petrecut de elevi în fața televizorului, a calculatorului sau a tabletelor.
12.Reprezintă o modalitate eficientă și plăcută de a ține elevii departe de cercuri de prieteni
nepotriviți, care pot duce la crearea de comportamente riscante.
13.Promovează sănătatea mentală, emoțională și fizică.
14.Oferă elevilor posibilitatea să se exprime într-un mod mai liber și să fie ei înșiși, fără presiunea
notelor.
15.Îmbogățesc CV-ul prin formarea de abilități.
Toate aceste avantaje sunt beneficii pe termen lung pentru că îi vor însoți pe elevi în viață și în carieră.
stimulând astfel inventivitatea şi creativitatea elevilor. De aceea, trebuie creat un echilibru între activităţile
şcolare şi cele extracurriculare.
modalități de formare a caracterului copiilor încă din grădiniță deoarece sunt factorii educativi cei mai
646
ROLUL ACTIVITATILOR EXTRASCOLARE LA GRADINITA
EDUCATOARE PETCU CRISTINA

GRADINITA DIRVARI, JUDETUL MEHEDINTI
dezvoltarea de sine.
Depinde de asemenea şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii copiilor. În
curriculare cu cele extracurriculare, iar în acest caz, parteneriatul educaţional devine o necesitate.
Activităţiile extracurriculare sunt deosebit de importante deoarece, contribuie la gândirea şi
roluri, copilul reproduce modele de conduită şi le asimilează în propria lui comportare.
Trăsătura cea mai importantă a interpretării unor roluri este originalitatea şi creativitatea copilului în
redarea impresiilor proprii despre realitatea înconjurătoare, spontaneitatea şi intensitatea trăirilor exprimate
în joc. Are un pronunţat caracter activ – participativ, permiţând copilului să construiască relaţii sociale, să-
şi exerseze şi să-şi perfecţioneze limbajul, să rezolve probleme, să negocieze, să coopereze, să utilizeze
simboluri.
personalitate.
prin interpretarea unor roluri de teatru.
În cadrul serbărilor de Crăciun, preşcolarii, interpretează roluri care au ca scop cunoaşterea unor
datini şi obiceiuri ale poporului românesc. Ei au fost ajutaţi astfel să redescopere frumuseţea portului
popular românesc, a datinilor, a cântecului şi a dansului popular în timpul desfăşurării acestor activităţi
extracurriculare.
647
EDUCATOARE: PETRACHE ALEXANDRA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ HORGEȘTI, JUDEȚUL BACĂU
educaţie pentru sănătate, autodisciplină şi creştere a încrederii în sine. Implicarea elevilor în activităţi
extraşcolare are o vechime mare în sistemele formale de educaţie. Iniţial, ideea activităţilor extraşcolare era
menită să ofere copilului alternative la educaţia şcolară, care necesita un efort intelectual predominant.
Astfel, activităţile extraşcolare aveau scopul de a oferi copilului posibilitatea să se mişte, să se exprime
liber, să facă lucruri care îi plac. Treptat, sfera activităţilor extraşcolare s-a diversificat, iar problematica
valorificării educaţiei nonformale în spaţiul şcolii a căpătat din ce în ce mai multă importanţă.
Activitățile extrașcolare vin în completarea celor din sfera formală, realizate în școli, ajutând la
depășirea unor dificultăți pe care copiii le pot întâmpina în ceea ce privește înțelegerea unor conținuturi.de
asemenea, aceste activități permit implicarea mai amplă a părinților în viața școlii și promovează
dezvoltarea aptitudinilor și intereselor de cunoaștere a copiilor. Astfel, procesul de învățămînt nu mai este
văzut ca o muncă dificila, ci ca un timp petrecut într-un mod plăcut, ceea ce ajută la dezvolatrea stimei de
sine a celor mici.
însuflețire și dăruire la astfel de activități, iar succesul este garantat.
Diferiţi autori trec în revistă marea varietate a activităților extraşcolare şi evidenţiază faptul că, în
timp, tipologia lor a crescut foarte mult: excursii şi vizite la muzee, vizionarea de filme sau piese de teatru,
învăţământ, serbări şcolare şi alte activităţi artistice, activităţi sportive, activităţi literare, activităţi ce
vizează protecţia mediului etc.
Aceste activități au un rol foarte împortant în dezvoltarea armonioasă a copiilor și în formarea unei
imagini pozitive a cestora față de școală. Prin intermediul ativităților extrașcolare, copiii își formează
abilități practice diversificate și ajung sa obțină rezultate școlare mult mai bune.
Activitățile extrașcolare se realizază într-un mediu formativ atractiv și, de asemenea, sunt facultative,
lucru ce îndeamnă copilul spre asumarea responsabilității penru alegerile facute. De asemenea, aceste
activități permit copilului să iși observe propriul comportament în comparație cu al celorlalți participanti,
lucru care conduce la o mai bună cunoaștere de sine.
Bibliografie:
D. Ionescu, R. Popescu, Activităţi extraşcolare în ruralul românesc. Dezvoltarea de competenţe cheie
la copii şi tineri, Editura Universitară, Bucureşti 2012;
Ţîru C. Maria, Pedagogia activităţilor extracurriculare – Suport de curs, "Activităţile extraşcolare",
Cluj-Napoca 2007;
648
ROLUL ACTIVITATILOR EXTRASCOLARE
PROFESOR INVATAMANT PRESCOLAR, PETREA MIHAELA

SCOALA PROFESIONALA HOLBOCA, IASI
Educaţia extracurriculară este realizată dincolo de procesul de învăţământ şi îşi are rolul şi locul bine
stabilit în formarea personalităţii copiilor noştri. Activităţile extraşcolare constituie modalitatea
neinstituţionalizată de realizare a educaţiei. Prescolarii nu pot evolua doar în cadrul orelor de la grupa, ci
au nevoie de aceste activităţi prin care să-şi poată dezvolta capacităţi ce ţin de: sociabilitate, optimism,
creşterea sentimentului valoric personal, creşterea stimei de sine şi a încrederii în forţele proprii.
Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea prescolarilor în
desfăşoară într-un cadru informal, ce permite prescolarilor cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să
reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual.
sfera influenţelor formative. Având cel mai larg caracter interdisciplinar, activităţile extraşcolare pot
îmbrăca diferite forme: excursii, drumeţii, vizite, spectacole cultural-artistice, tabere şcolare, vizionări de
filme, competiţii sportive, cercuri de creaţie, cercuri pe discipline, concursuri, care, prin specificul lor,
imprimă copilului un anumit comportament, o ţinută adecvată situaţiei, declanşând anumite sentimente.
teatru şi filme la cinematograf, cultivandu-si dragostea pentru frumos.
procesului de învăţământ care se desfăşoară în grupa; se evită supraîncărcarea prescolarilor; se desfăşoară
în colectiv, fiind create şi organizate pe principiul liberului consimţământ; la antrenarea elevilor trebuie să
se ţină seama de particularităţile de vârstă şi interesele elevilor, precum şi de posibilităţile de realizare pe
care le au, fără să fie reţinuţi de la activitati.
deosebesc de cele cu caracter didactic. Organizate la nivelul grupei sau școlii, cu participare benevolă, ele
educaţia anterioară a copiilor sau de tematica în care se încadrează excursia. Menţionăm că influenţa
se deosebesc de activităţile cu caracter didactic.
reciproc între prescolari, educă simţul responsabilităţii şi o atitudine justă faţă de scopurile urmărite.
Valorificarea activităţilor extraşcolare în practica educaţională ar trebui să se producă sistematic şi cu mai
multă eficienţă, pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor.
Bibliografie
1981.
649
“ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE
ÎN EDUCAŢIA COPIILOR”
PROF. ÎNV PREŞCOLAR PETREA DANIELA
Asupra individului se exercită o multitudine de acţiuni şi influenţe educaţionale de-alungul vieţii.
Educaţia nonformală îşi are începuturile încă din timpul fondării educaţiei și conţinemajoritatea
persoană.
Educatia extracurrriculară este realizată dincolo de procesul de învăţământ şi îşi are rolulşi locul bine
Activităţiile extraşcolare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, ladezvoltarea
înclinaţiilor şi aptitudinilor elevilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lorliber. Având un caracter
atractiv, copiii participă într-o atmosferă relaxantă, cu însufleţire şidăruire, la astfel de activităţi.
Scopul activităţilor extracurriculare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenareaelevilor în
proiecte cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţisocio-culturale,
650
Acest tip de activităţi extraşcolare marchează evenimentele importante din viaţa copilului. Importanţa
acestor activităţi constă în cultivarea înclinaţiilor artistice ale elevului, precum şi în atmosfera festivă creată
cu acest prilej.
pentru frumos.
prietenii, să studieze grupurile, să identifice trăsături morale, să aplice norme de politeţe în societate.În
opiniile.
din jurul lor învaţă cum să iubească ş i să respecte natura în ansamblul ei.
3. Vizionările
Aceste activităţi vor pune elevul în rol de spectator şi vor reprezenta pentru el o sursă de impresii
Concluzii
Activităţile extraşcolare sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc bucurie, facilitează
acumularea de cunostinţe. Copiilor li se dezvoltă spiritul practic, fiecare dintre ei având posibilitatea să se
Activităţile extracurriculare mai sus enumerate şi analizate sunt apreciate atât de către copii, cât şi de
cadrele didactice în măsura în care :
- valorificăşi dezvoltă interesele şi aptitudinile copiilor;
651
- au un efect pozitiv pentru munca desfăşuratăîn grup;
Bibliografie
2007
652
ȊN PROCESUL EDUCAŢIONAL
PROF. ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR PETRESCU CRISTINA
GRĂDINIŢA NR.210, BUCUREŞTI
Aceste activităţi extracurriculare se realizează în grãdiniţã şi au ca obiectiv două componente:
- o componentă intelectuală ce vizează satisfacerea setei de cunoaştere, capacitatea de creaţie, dorinţa
de realizare şi autoafirmare a reşcolarului şi
- o componentă distractivă de loisir, prin asigurarea unei atmosfere destinse, relaxate pentru educabil.
Principalele caracteristici ale acestor tipuri de activităţi extraşcolare sunt:
- participare nonobligatorie a preşcolarilor;
- se pot desfăşura împreună cu colectivul grupei sau cu colectivul grãdiniţei;
- selecţia poate fi realizată de către educatoare sau se bazează pe adeziunea şi interesul preşcolarului;
- se fundamentează pe strategii de activizare a colectivului de preşcolari;
- valorifică sintalitatea grupului şi mai puţin individualitatea fiecăruia;
- presupun o proiectare, implementare şi evaluare organizate sistematic şi continuu;
- pot antrena şi alte organizaţii, membrii ai comunităţii, părinţii, cu condiţia desfăşurării lor în incinta
instituţiei.
Activităţile extraşcolare desfăşurate în afara mediului şcolar se realizează în afara instituţiei de
învăţământ, cu participarea grupei de preşcolari, a mai multor grupe de preşcolari sau a mai multor instituţii
de învăţământ. Şi aceste activităţi au ca obiectiv component intelectuală amintită anterior, dar primează
componenta distractivă, de loisir.
Activităţile extraşcolare în afara mediului şcolar se definesc prin următoarele caracteristici:
- se desfăşoară în diferite locaţii organizate în scopul atingerii finalităţilor propuse prin specificul
activităţii;
- presupun un plan de acţiune şi un grup de organizatori aprobat de conducerea grãdiniţei şi
Inspectoratul Şcolar ;
- presupun anumite costuri suportate de participanţi.
Printre aceste activităţi extraşcolare amintim:
 Excursiile şi vizitele didactice care reprezintă activităţi extracurriculare organizate, ce presupun
deplasarea preşcolarilor în diferite locaţii (natură, instituţii) în vederea realizării unor obiective instructiv-
educative în strânsă relaţie cu anumite teme din programa unei discipline sau a mai multor discipline.
Principalele puncte tari ale excursiei şi vizitei didactice sunt:
- Asigură un suport informaţional, dar şi pragmatic pentru dobândirea, sistematizarea, fixarea şi chiar
extinderea unor conţinuturi curriculare din programa şcolară;
- Formează şi dezvoltă deprinderi specifice domeniului, dar şi deprinderi şi comportamente sociale;
- Reprezintă mijloace de motivare a preşcolarilor, de stimulare a curiozităţii acestora;
- Determină o mai bună comunicare şi relaţionare educatoare-copil, copil-copil, contribuind la
creşterea coeziunii grupului;
- Formează şi consolidează la copii trăsături pozitive de caracter;
- Implică preşcolarul în mod direct în procesul predării, acesta devenind coparticipant activ al
procesului instructiv-educativ;
653
ROLUL SI IMPORTANTA ACTIVITATILOR EXTRACURRICULARE IN
GRADINITA
PROF.INV. PRESCOLAR PETRESCU GICA

GRADINITA CU P. P. NR. 19,
DROBETA TURNU SEVERIN, MEHEDINTI
Copiii sunt foarte diferiţi şi de aceea au nevoi diferite. Din acest motiv părintele trebuie să fie
disponibil şi receptiv la nevoile copilului său, şi aici putem aminti: costume necesare pentru serbare, diferite
obiecte, ş. a. De toate aceste lucruri, de multe ori, numai părinţii pot face rost. Activităţile extraşcolare
contribuie la dezvoltarea personalităţii armonioase a copiilor, pentru cultivarea înclinaţiilor şi aptitudinilor
acestora de la cea mai fragedă vârstă, la organizarea raţională şi plăcută a timpului liber. În acest cadru,
învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect fizic şi socio-afectiv, pentru o integrare socială
cât mai uşoară. Complexitatea procesului educaţional impune îmbinarea activităţilor curriculare cu cele
extracurriculare, iar în acest caz, parteneriatul educaţional devine o necesitate. Având un caracter atractiv,
copiii participă într-o atmosferă relaxantă, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi, îmbinându-se utilul
cu plăcutul. Un punct forte al activităţilor extraşcolare este acela că antreneză copiii în activităţi cât mai
variate şi bogate cu o structură aparte, diferită de clasica metodă de predare-învăţare. O activitate
desfăşurată într-un mediu extraşcolar permite de asemenea şi dezvoltarea unor aptitudini speciale şi
facilitarea integrării în mediul şcolar. Trebuie să ţinem cont că, indiferent ce metodă se adopă in educaţia
tradiţională, indiferent dacă are o finalitate pozitivă şi un obiectiv primar atins, ea nu va epuiza niciodată
sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului. Din seria activităţilor extraşcolare amintim:
taberele, excursiile, piesele de teatru, spectacolele de operă comică, atelierele creative, şezătoarele,
spectacolele în aer liber, vizitele la muzee sau Grădina Zoologică. Copiii pot fi stimulaţi şi îsi pot imbogăţi
imaginaţia creatoare şi sfera cunoştinţelor, prin vizionarea de piese de teatru, filme educative, participând
la ateliere de creaţie, prin dramatizarea unor opere literare cu diferite ocazii sau prin implicarea în
desfăşurarea sezătorilor literare. Copii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească în primul rând o gândire
independentă, toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi modul de
rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica constructiv. Înainte de toate, este însă important ca educatorul
însăşi să fie creativ, pentru că numai aşa poate să aducă în atenţia copiilor săi tipuri de activităţi extraşcolare
care să le stârnească interesul, curiozitatea, imaginaţia şi dorinţa de a participa necondiţional la desfăşurarea
acestora. Excursiile şi taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile
ţării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă si cultură. Ceea ce trebuie să ţinem
cont este că întotdeauna obiectivele instructiv – educative să primeze, dar în acelaşi timp să reusim să
prezentăm în mod echilibrat şi momentele recreative şi de relaxare. Este foarte important să dăm o notă
relaxantă tuturor jocurilor şi activităţilor. Activitățile extrașcolare realizate dincolo de procesul de învățare
își au rolul și locul bine stabilit în formarea personalității copiilor. Educația unui copil nu se realizează doar
într-un cadru formal (grădinițe, școli), ci și prin activități extrașcolare și extracurriculare. Astfel de activitati
sunt de o reala importanta intr-o lume dominata de mass media si ne referim la televizor, calculator si
internet, care nu fac altceva decat sa contribuie la transformarea copiilor nostri in niste persoane incapabile
de a se controla comportamental, emotional si mai presus de toate slabi dezvoltati intelectual. Se stie ca
incepand de la cea mai frageda varsta, copiii acumuleaza o serie de cunostinte punandu-i in contact direct
cu obiectele si fenomenele din natura. Activitatile de acest gen cu o deosebita influenta formativa, au la
baza toate formele de actiuni turistice: plimbari, excursii, tabere, colonii.In cadrul activitatilor organizate
in mijlocul naturii, al vietii sociale, copiii se confrunta cu realitatea si percep activ, prin actiuni directe
obiectele, fenomenele, anumite locuri istorice. Fiind axate in principal pe viata in aer liber, in cadrul
actiunilor turistice, prescolarii isi pot forma sentimental de respect si dragoste fata natura, fata de om si
realizarile sale. In urma plimbarilor, a excursiilor in natura, copiii pot reda cu mai multa creativitate si
sensibilitate, imaginea realitatii, in cadrul activitatilor de desen si modelaj, iar materialele pe care le culeg,
sunt folosite in activitatile practice, in jocurile de creatie. Ca educatoare, trebuie sa oferim in mod gradat,
in acord cu particularitatile de varsta, cunostinte stiintifice, sa organizam activitati educative privind
protejarea mediului inconjurator: curatarea parcului,, a mediului de joaca, ocrotirea unor animale.
654
Vizionarile si spectacolele constituie o alta forma de activitate extracurriculara in gradinite, prin care copilul
face cunostinta cu lumea minunata a artei. Desi aceasta forma de activitate il pune pe copil in majoritatea
cazurilor in rolul de spectator, valoarea ei deosebita rezida in faptul ca ea constituie o sursa inepuizabila de
impresii puternice, precum si in faptul ca apeleaza, permanent, la afectivitatea copilului. In concluzie putem
spune ca activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru
stimularea creativă a elevilor. În concluzie, cadrul didactic poate face multe pentru educarea spiritului
de gândire, să evite critica, în astfel de activităţi, să încurajeze elevii şi să realizeze un feed- back pozitiv.
BIBLIOGRAFIE
Gheorghe Cârţu Alexandru », Craiova 2009 4. LESPEZEANU M., Tradiţional şi modern în învăţământul
preşcolar, Editura S.C. Omfal, Bucureşti, 2007
655
EXCURSIA - MIJLOC DE CUNOAŞTERE ŞI DE RELAXARE
PROF. PT. INV PRIMAR- PETRIŞOR FLORICA

ŞCOALA GIMNAZIALÂ PERŞINARI
Excursiile tematice reușesc foarte bine să dezvolte interesul și curiozitatea elevilor, îmbogățindu-le
orizontul de cunoaștere, având un caracter atractiv și mobilizator.
Ele oferă copiilor ocazia de a realiza observații asupra obiectelor și fenomenelor așa cum se prezintă
ele în stare naturală, asupra exponatelor din muzee și case memoriale, asupra unor monumente istorice, etc.
Aceste demersuri nonformele au rolul de a stimula activitatea de învățare, de a desăvârşi ceea ce elevii
au acumulat în cadrul lecțiilor.
Trecutul istoric al poporului nostru este bogat și plin de evenimente. Am considerat firesc să-i conduc
şi să le arăt elevilor mei locurile pe unde au trecut domnitori de nădejde ai neamului (Mircea cel Bătrân,
Vlad Țepeș și Mihai Viteazul) şi să cunoască faptele lor de vitejie.
Pornind de la cunoașterea elementelor de istorie locală, am organizat o excursie tematică cu elevii
clasei pe care o coordonez (clasa a IV a). În prealabil am stabilit itinerariul și tematica excursiei. Traseul a
fost pe ruta Târgoviște- Mănăstirea Dealu- Cetatea Poenari - Curtea de Argeș. Tema excursiei se referă la
cunoașterea unor aspecte referitoare la viața, domnia și faptele de vitejie ale marilor voievozi: Vlad Țepeș,
Mircea cel Bătrân și Mihai Viteazul.
Pentru studierea elementelor de cel mai mare interes, elevii au fost organizați pe grupe de cercetare,
fiecărei grupe revenindu- i câte o sarcină. Prima grupă a avut sarcina de a culege informații despre aceste
mari personalități și despre evenimentele importante care s-au petrecut pe aceste meleaguri. Grupa a doua
trebuia să cerceteze formele de relief întâlnite pe parcursul traseului, apele și localitățile străbătute, iar grupa
a treia trebuia să colecționeze imagini, fotografii, cărți, flyere de la obiectivele turistice vizitate.
Primul popas a fost la Târgoviște unde elevii au vizitat Muzeul de Istorie, Complexul Muzeal “Curtea
Domnească”, Turnul Chindiei și Mănăstirea Dealu.
La muzeu, elevii au putut admira pumnalele și sabia de aur descoperite în satul nostru (Perşinari),
care sunt cunoscute sub denumirea “Tezaurul de la Perşinari”.
La Complexul Muzeal “Curtea Domnească” și la Turnul Chindiei elevii au aflat informații importante
despre anii de domnie ai lui Vlad Țepeș, modul cum era organizată Țară Românească în timpul domniei
aprigului voievod. La Mănăstirea Dealu elevii au putut vedea sarcofagul unde este înmormântat capul
marelui domnitor Mihai Viteazul.
Traseul a continuat, iar următorul popas a fost la Cetatea Poenari. După un urcuș greoi, elevii au fost
impresionați de explicațiile ghidului. Cetatea ar fi fost construită în timpul domniei lui Vlad Țepeș de către
boierii care ar fi contribuit la asasinarea tatălui domnitorului, pedepsindu-i astfel pentru nelegiuirea lor.
Totodată, se mai spune că fiind urmărit de turci, Ţepeș a scăpat refugiindu-se în această cetate, după ce a
potcovit caii cu potcoavele invers, cu fața în spate, derutându-și astfel urmăritorii.
Ultima oprire a fost la Curtea de Argeș, de asemenea un loc încărcat de istorie și legende care i-au
încântat pe copii.
Această excursie tematică a fost organizată cu scopul fundamental de a concretiza, de a sistematiza
și fixa cunoștințele predate în lecțiile de istorie și nu numai.
Prin intermediul unei astfel de excursii am încercat să întăresc elevilor sentimental de dragoste și
admirație față de istoria neamului, față de înaintași și față de trecutul glorios de luptă al poporului nostru.
La finalul unui astfel de demers, am discutat despre impresiile și învățămintele dobândite. Astfel,
elevii și-au completat și și-au îmbogățit cunoștințele, și-au format și și-au consolidat atitudini și convingeri.
Învățămintele și concluziile desprinse sub aspectul obiectivelor tematice se regăsesc în portofolii care
cuprind lucrările elevilor axate pe tema marilor figuri de voievozi și domni din Țară Românească în Epoca
Medievală.
656
Bibliografie
* Invățământul primar, Nr 3-4 / 2005, Bucureşti: Editura :Discipol;
** Revista de pedagogie – Institutul de Ştiințe ale Educației, (1993);
Cristea, S., (coord), (2000), Dicţionar de pedagogie, Bucureşti: Grupul Editorial Litera;
Cerghit, I., (1983 ), Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă, Bucureşti : E. D. P.;
Druţă, M.E., (2004), Cunoaşterea elevului, Bucureşti: Editura Aramis Print;
Ionescu, M., (1995), Didactica modernă, Cluj –Napoca, Editura Dacia;
Nicola, I., (1996), Tratat de pedagogie şcolară, Bucureşti: E.D.P;
657
PROF. ÎNV. PRIMAR PETRUȘ CRINA AUGUSTA
cunoştinţelor”
viaţa.
Bibliografie:
 Cernea, Maria, „Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de
 Crăciunescu, Nedelea, „Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar”,
 Ionescu, M., Chiş, V., „Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
 Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, „Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în
658
ACTIVITAȚI EXTRAȘCOLARE – VOLUNTARIATUL
PROF. PETRUSE MARIANA

GPP ,,FLOARE DE COLT” BEIUȘ
În ultimul timp, voluntariatul a cunoscut o ascensiune rapidă în domenii diverse. Voluntariatul - o

activitate desfășurată în folosul altor persoane sau al societății fără a urmări un câștig material, înseamnă
să socializăm mai mult, să-ți ajuți semenii dând dovadă de compasiune, înțelegere, dragoste. Marele nostru
câștig, prin participarea la acțiunile de voluntariat este obținerea de abilități și cunoștințe noi, dar și
competențe sociale. Voluntariatul este și va rămâne o activitate demnă de a fi practicată și sprijinită în
grădiniță si în școală.
În România, activitatea de voluntariat a cunoscut în ultimul timp o dezvoltare rapidă, începând de la
nivel local, până la nivel național și internațional, în domenii extrem de diferite (asistența și serviciile
sociale, cultural, medico-sanitar, educativ etc). Prin urmare, această mișcare se desfășoară într-un cadru
legal și este susținută de Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activității de voluntariat în România,
publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 469 din 26 iunie 2014.
Pentru dezvoltarea educațională și formarea profesională, voluntariatul este un element primordial.
Criteriul de bază al acestuia este responsabilitatea obținută efectiv numai prin muncă, din care derivă
respectul, la care se adaugă și alți factori importanți, respectiv comunicarea și socializarea. De asemenea,
activitatea de voluntariat presupune interacțiune, implicare emoțională, spirit civic și organizatoric, curaj,
încredere, colaborare, inițiativă, responsabilitate și dinamism. Prin participarea la activități de voluntariat
poți să-ți promovezi ideile personale și să lupți pentru realizarea lor până la final. Așadar, prin acțiuni de
voluntariat poți dezvolta sau obține abilități și cunoștințe noi, dar și competențe sociale (încredere,
solidaritate, toleranță, etc), devenind astfel mai conștienți de ceea ce se întâmplă în jurul nostru.
Este clar că această activitate non-profit, nu înseamnă numai investiție în tine însuți, înseamnă să te
conectezi la colectivitate, să socializezi mai mult, să fii activ într-un mod util și distractiv, înseamnă
apartenența la un grup pe care să-l ajuți necondiționat în timpul liber.
Pentru a înțelege mai bine sensul cuvântului “voluntar”, am încercat să aflăm care este etimologia
acestuia și am descoperit că o variantă o întâlnim în latină “voluntarius”, iar cealaltă în franceză ”volontaire”
și se referă la oameni și manifestările lor. “Voluntar” înseamnă conform explicațiilor din DEX, – “care
acționează de bunăvoie, din proprie inițiativă, nesilit de nimeni în mod conștient; (despre acțiuni) care se
face de bunăvoie, fără constrângere”.
Participând cu copiii la acțiuni de voluntariat am constatat că aceștia dau dovadă de răbdare,
compasiune, înțelegere și dragoste pentru cei pe care îi sprijină. A fi voluntar înseamnă să fii uman și
empatic pentru că aceste calități sunt de neprețuit.
Prin activitatea de voluntariat reușești să cunoști persoane care activează în domenii variate, poți
colabora și încheia relații de prietenie cu aceștia, pentru a obține în viitor susținerea lor fără rezerve. În
acest context, educatoarele de la GPP ,, Floare de Colt,, Beiuș s-au implicat in activități de voluntariat in
cadru SNAC si Let”s do it. Au fost inițiate câteva activități sociale și educative, la care am participat
împreună cu colegele educatoare, preșcolarii din grădiniță si părinții acestora, care s-au oferit voluntari
pentru a-i ajuta pe copiii cu nevoi sociale si la igienizarea orașului. Orice persoană este reticentă la începutul
unui proiect de voluntariat, poate chiar puțin speriată și emoționată, dar, în cele din urmă se adaptează și
creează o legătură cu aceștia prin atitudine, fiind deschiși și prietenoși, Prin această acțiune copiii au învățat
să lucreze în echipă, să fie solidari și să-și asume responsabilitatea protejării mediului.
Incontestabil, voluntariatul se desfășoară prin libera alegere a fiecăruia și este o activitate atractivă și
demnă de a fi practicată și sprijinită de copii si adulți. Este doar o problemă de timp ca aceasta să fie prețuită
cu adevărat.
Bibliografie:
 Busuioc, D., Nichita, S., Lupsan, D., 2006, Carte Despre Voluntariat, Ed. Centrul de Voluntariat
Reșița
659
MODALITĂŢI DE COLABORARE ÎN PARTENERIATUL
ŞCOALĂ – FAMILIE - COMUNITATE
PROF. MIRELA PETRUT

ŞCOALA GIMNAZIALA “ION POP RETEGANUL” SINCEL
JUD. ALBA
Informarea şi formarea părinţilor în ceea ce priveşte şcolaritatea copilului presupune, cel puţin, ca
fiecare părinte să cunoască: obligaţiile legale privind educaţia copilului; drepturile de care dispune pentru
educaţia copilului; importanţa atitudinii lui pentru reuşita şcolară a copilului; metodele de colaborare cu
şcoala. În acest scop, este necesar un dialog între profesori si părinţi; profesorii trebuie să primească o
pregătire în materie de relaţie cu părinţii, iar competenţa lor în această materie trebuie considerată ca o
aptitudine profesională; părinţii trebuie să fie pregătiţi pentru a juca rolul lor educativ în cooperare cu
profesorii; şcolile trebuie să asigure (asociaţiilor) părinţilor asistenţa necesară.
Motivul principal pentru crearea unor astfel de parteneriate este dorinţa de a ajuta elevii să aibă succes
la şcoală şi, mai târziu, în viaţă. Atunci când părinţii, elevii şi ceilalţi membri ai comunităţii se consideră
unii pe alţii parteneri în educaţie, se creează în jurul elevilor o comunitate de suport care începe să
funcţioneze. Parteneriatele trebuie văzute ca o componentă esenţială în organizarea şcolii şi a clasei de
elevi. Ele nu mai sunt de mult considerate doar o simplă activitate cu caracter opţional sau o problemă de
natura relaţiilor publice.
Evoluţiile rapide din viaţa socială generează o cerere de continuare a proceselor de reînnoire a
cunoştinţelor, deprinderilor şi valorilor pe durata vieţii. Din perspectiva unei analize sistemice, educaţia
părinţilor apare ca o dimensiune a educaţiei permanente şi Şcoala este un mediu social organizatoric în care
universul copilului se extinde depăşind constrângerea dependenţei materne. Educaţia este cea care
desăvârşeşte fiinţa umană, educaţie pe care copilul o primeşte în familie, în şcoală şi de la comunitate.
Relaţia şcoală-familie-comunitate este una în care fiecare factor interrelaţionează cu ceilalţi.
Colaborarea dintre şcoală şi familie presupune nu numai o informare reciprocă cu privire la tot ceea ce ţine
de orientarea copilului, ci şi înarmarea părinţilor cu toate problemele pe care le comportă această acţiune.
Pentru consolidarea unui set de valori stabil şi coerent care sprijină şcoala în formarea la copii a
conduitei favorabile, a unui stil de viaţă sănătos mintal, emoţional, fizic şi socio-moral, am urmărit
implicarea familiei şi a comunităţii printr-un parteneriat. Familia reprezintă elementul cheie în socializarea
copilului cu ceilalţi copii din clasă fiind consultată cu privire la activităţile educative (extracurriculare) şi
cu privire la activităţile opţionale pe care doresc să le desfăşoare copiii.
Motto:
,, Şcoala încearcă să se pună de acord cu noi părinţii; noi, familia, încercăm să ne punem de acord cu
şcoala. Care sunt căile cele mai potrivite?”
În baza cercetărilor făcute în şcolile din S.U.A. şi în unele ţări din Europa, a reieşit faptul că, atunci
când şcolile, familiile şi comunităţile colaborează ca parteneri, beneficiarii acestei colaborări sunt elevii.
Parteneriatul are un rol deosebit în funcţionarea şcolii, în îndeplinirea obiectivelor acesteia, şi se poate
realiza astfel:
• Ajută profesorii în munca lor
• Perfecţionează abilităţile şcolare ale elevilor
• Îmbunătăţesc programele de studiu şi climatul şcolar
• Îmbunătăţesc abilităţile educaţionale ale părinţilor elevilor
• Dezvoltă abilităţi de lideri ale părinţilor
• Facilitează legătura dintre familii, personalul şcolii şi al comunităţii
• Oferă servicii şi suport familiilor
• Creează o atmosferă mai sigură în şcoală
• Ajută la managementul şcolii
660
Scopul creării unor astfel de parteneriate este dorinţa comună de a ajuta elevii să obţină rezultate
foarte bune în acumularea cunoştinţelor la şcoală, ca să poată reuşi să păşească pe treptele superioare ale
învăţării şi pentru pregătirea lor de viitori adulţi.
Atunci când elevii, părinţii, comunitatea devin şi se consideră parteneri în educaţie, în jurul elevilor
se formează o comunitate de suport, care poate funcţiona ca un angrenaj bine pus la punct. Parteneriatele
reprezintă o componentă esenţială în organizarea şi desfăşurarea activităţii în şcoală şi în clasele de elevi.
Ele nu mai sunt considerate doar o simplă activitate opţională sau o problemă de natura relaţiilor publice.
Trebuie avut în vedere că şcolile de toate gradele sunt organizaţii responsabile pentru educaţia
formală a copiilor şi a adolescenţilor, şi au obligaţia să se achite de această responsabilitate, ca parte a
sistemului social ce include şi familiile şi comunităţile.
Istoria societăţii româneşti cunoaşte o lungă perioadă în care familia deţinea aproape exclusiv rolul
de educator social al copilului. Complexitatea sporită a societăţii actuale a dus la diferenţierea factorului
educativ, la specializarea lor. S-ar putea crede că această specializare avea drept rezultat, automat,
dezvoltarea armonioasă a copilului, indiferent de intersectarea acţiunilor şi măsurilor luate.
Fiecare copil se deosebeşte de ceilalţi, în primul rând, prin caracterul său. După cum un tâmplar nu
lucrează în acelaşi mod şi bradul şi stejarul, tot aşa şi noi trebuie să ţinem cont de,, lemnul” fiului sau fiicei
noastre, elevului sau elevei noastre, adică de elasticitatea şi rezistenţa ,, capitalului său biopsihic” pentru a
şti ce putem face din el fără prea multe riscuri. În ziua de azi, educaţia este un fenomen social de transmitere
a experienţei de viaţă a generaţiilor adulte şi a culturii, către generaţiile de copii şi tineri, în scopul pregătirii
lor pentru integrarea în societate. Factorii instituţionali ai educaţiei sunt şcoala, familia, biserica s.a.m.d.,
totul educă: oamenii, lucrurile, fenomenele, dar, în primul rând, şi în cea mai mare măsura – oamenii. Între
aceştia, primul loc îl ocupă părinţii şi educatorii. Şcoala este instituţia socială în care se realizează educaţia
organizată a tinerei generaţii. Ea este factorul decisiv care contribuie pentru formarea unui om apt capabil
să participe la dezvoltarea societăţii, să ia parte activă la viaţă, să fie pregătit pentru muncă. Menirea şcolii
este nu numai de a înzestra elevii cu un bagaj de cunoştinţe cât mai mare, ci şi de a stimula calitatea de om.
Ajungem şi la un alt factor care contribuie la educarea copilului, care este familia. Familia exercită o
influenţă deosebit de adâncă asupra copiilor. Primele noţiuni educative pe care copilul le primeşte sunt cele
din familie. În familie se conturează caractere. Atât părinţii, cât şi educatorii, în timpul procesului de
învăţământ trebuie să intervină în numeroase situaţii pentru a corecta comportamentul copilului. Odată
copilul ajuns la vârsta preşcolară, familia împarte într-o bună măsură sarcina educării lui, cu dascălii şi
pedagogii din şcoală; cei din urmă vor fi chemaţi să şlefuiască ceea ce a realizat familia, să completeze
golurile din procesul instructiv-educativ care au scăpat până la această vârstă şi să-l ajute pe copil, în
înţelegerea şi lămurirea unor probleme aşa-zis ,, delicate ”, cum sunt cele legate de sentimentul de dragoste,
de viaţa sexuală, etc. Îmbinarea eforturilor educative din familie şi din şcoală este nu numai recomandabilă,
ci şi obligatorie, pentru că de multe ori, pe măsură ce copiii evoluează, părinţii au de înfruntat alte şi alte
probleme care se ivesc la o altă categorie de vârstă şi care se repetă la generaţiile următoare.
Dacă cele două medii educaţionale – şcoala şi familia – se completează şi se susţin, ele asigură într-
o mare măsură bună integrare a copilului în activitatea şcolară şi pe plan general în viaţa socială.
Binefacerile sunt numeroase, începând cu o mai bună cunoaştere reciprocă şi depăşirea stereotipurilor şi
continuând cu identificarea intereselor comune în beneficiul copiilor. Cercetările confirmă că indiferent de
mediul economic sau cultural al familiei, când părinţii sunt parteneri cu şcoala în educaţia copiilor lor,
rezultatele determină performanţa elevilor, o mai bună frecventare a şcolii, reducerea ratei de abandon
şcolar şi scăderea fenomenului delicvenţei.
Iată câteva principii ale colaborării familie-şcoală:
• Copiii să se implice ca participanţi activi în interacţiunile familie-şcoală, centrată pe învăţare;
• Să ofere tuturor părinţilor oportunităţi de a participa activ la experienţele educaţionale ale copiilor
lor, chiar dacă vin sau nu la şcoală;
• Colaborarea familie-şcoală să fie folosită pentru rezolvarea problemelor dificile şi, drept cadru de
sărbătorire a realizărilor, a performanţelor deosebite;
• Relaţia dintre cele două instituţii atât de importante să constituie fundamentul restructurării
educaţionale şi al reînnoirii comunităţii;
• Eficienţa profesională a cadrelor didactice, a administratorilor şi a întregului personal al şcolii să fie
maximizată prin dezvoltarea unor abilităţi concrete, esenţiale, conexiuni cu părinţii şi comunitatea.
661
Scopurile aferente acestor principii ar fi:
• Să ajutăm şcolile sa privească parteneriatele cu familia ca pe o primă resursă şi nu ca pe un ultim
refugiu, în promovarea învăţării şi dezvoltării.
• Să stabilim colaborarea şcoală-familie la nivel naţional, ca pe un standard al politicilor şi practicilor
educaţionale.
Atunci când părintii, elevii şi ceilalti membri ai comunităţii devin şi se consideră parteneri în educaţie,
în jurul elevilor se formează o comuniune de suport, care poate funcţiona ca un angrenaj bine pus la punct.
Parteneriatele reprezintă o componentă esenţială în organizarea şi desfăşurarea activităţii în şcoală şi în
clasele de elevi. Ele nu mai sunt considerate doar o simplă activitate opţională sau o problemă de natura
relaţiilor publice.
În relaţia şcoală-familie pot apărea dificultaţi de ordin comportamental, întâlnite atât la părinţi, cât şi
la profesori, şi la conducerea şcolii, sau de ordin material; relaţia respectivă cere un surplus de efort din
punct de vedere material şi de timp. Aceste dificultăţi pot apărea din părerile divergente privind
responsabilitatea statului şi a familiei cu referire la educaţia copiilor, libertatea de alegere a şcolii, de către
părinţi, impactul familial asupra rezultatelor şcolare ale copilului, randamentul pedagogic şi datoria
parentală, participarea la gestionarea şi procesul decizional din şcoală.
În relaţia şcoală-familie, problema profesionalismului cadrului didactic reprezintă un element esenţial
în cadrul serviciului făcut altora, fără a se gândi la avantaje personale, cu alte cuvinte competenţa, servirea
clienţilor, un cod de etică profesională.
Din această perspectivă, se pune întrebarea: ce câştigă profesorul într-o cooperare cu familia? Se
apreciază că acest câştig poate fi un statut revalorizator în ochii societăţii; cooperarea cu familia poate fi un
test profesional şi poate fi considerat ca făcând parte din datoria profesională a profesorului deoarece:
• Părinţii sunt clienţi ai şcolii; eficacitatea învăţământului evaluată la şcoală şi profesori poate fi
ameliorată prin cooperare între şcoală şi familie;
• Părinţii sunt responsabili legali de educaţia copiilor lor şi pot evalua cu exigenţă rezultatele
activităţii şcolare.
În acest context, se pune întrebarea: de relaţiile cu familiile trebuie să se ocupe profesori specializaţi
sau tot profesori? Soluţia cea mai potrivită ar fi ca toţi profesorii să aibă relaţii obişnuite de colaborare cu
familiile, ei sunt cei care cunosc suişurile sau căderile elevilor, iar consilierii specializaţi - pentru cazuri
dificile.
Se prevede ca în ţările europene să se treacă la o nouă etapă a colaborării şcolii cu familia, în care
accentul să se pună pe un angajament mutual, clar stabilit între părinţi şi profesori, pe un ,, contract parental”
privind copilul individual, contractul între familie şi şcoală să nu se considere doar un ,, drept opţional”, ci
un sistem de obligaţii reciproce în cooperarea părinţilor cu profesorii.
Educaţia răspunde atât cererii sociale, cât şi nevoilor şi aspiraţiilor individuale. Presupune eliberare
de energiile lăuntrice, prin împlinirea armonioasă şi creatoare, a insecurităţii, inferiorităţii şi dependenţei
pe care le poate simţi fiinţa umană într-o societate aflată într-o schimbare rapidă.
Bibliografie:
1. Robu, Maria, „Empatia în educaţie”, Didactica Publishing House, Bucureşti, 2008
2. Cerghit, Ioan, Neacşu, Ioan, Negreţ Dobridor Ioan, „Prelegeri pedagogice”, Editura Polirom, Iaşi,
2001
3. Pescaru, Băran, Adina, „Parteneriat în educaţie”, Editura Aramis Print, Bucureşti, 2004
4. Nicola, Ioan, „Tratat de pedagogie şcolară”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2000
662
PROFESOR PSIHOPEDAGOG PIROȘ OLIMPIA

CENTRUL ȘCOLAR PENTRU EDUCAȚIE INCLUZIVĂ ARAD
Educația prin activități extrașcolare urmărește identificarea și cultivarea corespondenței optime dintre
aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viață civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ în
diferite domenii.
facilitarea integrării în mediul școlar, oferirea de suport pentru reușita școlară în ansamblul ei, fructificarea
talentelor personale și corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale.
Activitățile extrașcolare permit elevilor cu dificultăți de afirmare în mediul școlar să reducă nivelul
anxietății și să-și maximizeze potențialul intelectual.
Activitățile de educație pentru dezvoltare comunitară pot fi constituite într-un proiect ”FII OM DE
OMENIE” ce are în centrul său copiii cu CES dintr-o școală specială în parteneriat cu copiii unei școli
generale.
Copilul cu cerinţe educative speciale are probleme similare cu cele ale unui copil obişnuit, suprapuse
de altele specifice. Rezolvarea problemelor în discuţie necesită tratare individualizată timpurie prin
activităţi de corecţie şi de recuperare speciale, pentru facilitarea includerii copilului în sistemul educaţional
obişnuit.
Predispoziţia biologică nu este o sentinţă, iar mediul social este o şansă. Sentinţa produsă de societate
e mai periculoasă pentru un copil în dezvoltare decât predispoziţia biologică. Pornind de aici, trebuie să
înţelegem faptul că trăim într-o lume a diversităţii umane, că şcoala nu se poate eschiva de la rolul de
promotor al progresului uman şi că doar ea poate facilita schimbarea, întrevăzută ca posibilă, a mentalităţii
şi atitudinii faţă de cerinţele educative ale tuturor copiilor. Şcoala va reuşi să răspundă cerinţelor speciale
de educaţie ale copiilor aflaţi în dificultate şi nevoilor de educaţie ale familiilor acestora doar prin eforturile
ei interne şi cu sprijinul tuturor.
Rolul activitățile extrașcolare de educație pentru dezvoltare comunitară și integrare socio-culturală
este de: educaţia democratică a copiilor; formarea competenţelor elevilor pentru participarea şi afirmarea
lor pe plan organizatoric şi relaţional; implementarea principiilor democraţiei în comportament, în muncă
şi viaţă.
Activităţile extraşcolare stimulează implicarea copiilor din școlile de masă și a celor din învățământul
special în promovarea valorilor şi principiilor etice: toleranţă, dreptate, pace, cetăţenie activă, respectarea
drepturilor omului, dragoste, şi respect faţă de părinţi, prietenie, spirit de sacrificiu. Participând la activităţi
extraşcolare, copiii sunt învăţaţi să respecte libertatea de opinie şi pluralismul, să se respecte reciproc, să
îşi asume responsabilitatea pentru propriile fapte, să aibă o atitudine participativă.
663
PLUG MARIA REBECA
(Maria Montessori)
învățământ.
celorlalți.
664
665
PROF. LB. ENGLEZA PODINA ANCUTA

SCOALA GIMNAZIALA “LUCIAN BLAGA”, FARCASA, MARAMURES
SCOALA GIMNAZIALA BAIA SPRIE, MARAMURES
mari si nimic nu ne permite sa stim cum va fi lumea lor. Atunci sa-i invatam sa se adapteze.” 10
Educatia extrascolara si extracurriculara isi are locul si rolul bine stabilit in educatia copiilor nostri.
Educatia, prin activitatile extracurriculare, are ca scop identificarea si cultivarea corespondentei optime
creativ. Copiilor le plac astfel de activitati si participa cu insufletire si daruire, iar astfel de activitati vor
avea un succes garantat, daca ai incredere in imaginatia, bucuria si dragostea din sufletul copiilor. Lumea
din ziua de azi este o lume complexa, intr-o permanenta schimbare si din aceasta cauza copiii trebuie sa fie
pregatiti sa accepte provocarile intr-un mod practic, creativ, innovator. Datorita acestor activitati
extracurriculare elevii sunt antrenati in activitati variate si bogate in continut, isi cultiva interesul pentru
activitati socio-culturale, isi fructifica propriile talente. Oricât ar fi de importantă educaţia curriculară
realizată prin procesul de învăţământ, ea nu epuizează sfera influenţelor formative exercitate asupra
copilului. Rămâne cadrul larg al timpului liber al copilului, în care viaţa capătă alte aspecte decât cele din
procesul de învăţare şcolară. În acest cadru, numeroşi alţi factori acţionează pozitiv.
Diferitele vizite la muzee, case memoriale, locuri istorice si altele ofera un mijloc de a pretui valorile
culturale, dar si si posibilitatea elevilor de a vedea obiectele in starea lor naturala. Diferitele vizionari, de
exemplu, teatru, filme, emisiuni musicale, stimuleaza si orienteaza copiii spre diferite domeni de activitate.
Excursiile scolare ofera elevilor posibilitatea de a vedea frumusetile naturale ale patriei, dar ii ajuta si sa
invete sa respecte natura si sa o protejeze. Spectacolele il introduc pe copil in minunata lume a artei, care
sensibilizeaza sau nu copilul.
Asadar toate aceste activitati extracurriculare ofera copilului o dezvoltare optima, pe langa cea
curriculara, deoarece traim intr-o lume care este dominata de internet si mass-media, o lume in care, din
pacate comunicarea este din ce in ce mai redusa. Toata aceasta influenteaza negativ comportamentul
copiilor si astfel, prin aceste activitati ii stimulam pozitiv. Educatia unui copil nu se realizeaza doar intr-un
cadru formal ci si prin activitati extrascolare si extracurriculare. I. Nicola consideră că „Activitatea
extraşcolară oferă independenţă mai mare elevilor şi asigură o posibilitate de varietăţi pentru manifestările
disciplinare, ele presupun respectarea unei game variate de norme disciplinare” 11
Bibliografie
1) Cernea, Maria, „Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de
învăţământ”, nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
2) Cucoş, C., Pedagogie (ediţia a doua, revăzută şi adăugită), Bucureşti, Polirom, 2002.2
3) Gârboveanu, M., Creativitatea elevilor în procesul de învăţământ, Bucureşti, Litera Internaţional,
1981.
4) Nicola, I., Tratat de pedagogie școlară, București, Aramis, 2000.
5) Montessori, Maria, Descoperirea copilului, ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1977
10
Maria Montessori, Descoperirea copilului, editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1977
11
Nicola, I., tratat de pedagogie scolara, Bucuresti, ed. Aramis, 2000, p.288
666
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE ÎN EDUCAȚIA
COPIILOR
PROF. ÎNV. PRIMAR POP AURELIA

ȘCOALA GIMNAZIA CAIANU STRUCTRURA VAIDA-CAMARAȘ
mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor..”
Educaţia nu este un proces limitat, spaţial şi temporal cu incidenţă determinată asupra biografiei
personale, formarea individului după principii etice şi axiologice solide trebuie să devină un proces
continuu, o coordonată a şcolii şi a societăţii româneşti. Transformarea educaţiei într-un proces permanent
este imperativ pentru lumea contemporană.
În orice tip de activitate extracurriculară, fie că este vorba de drumeţie, vizită într-un atelier de creaţie,
a) școlarii – prin responsabilităţi asumate atât individual, cât şi în grup;
b) familie – prin susţinere morală, financiară, sau chiar implicate în organizarea activităţilor;
c) școala – prin obţinerea avizelor necesare deplasării, elaborarea strategiilor didactice, realizarea
Acest tip de activitate îi antrenează pe copii în activitatea de învăţare, îi apropie de școală, îi determină
să o îndrăgească. Chiar ei propun, cer aşteaptă şi se implică în realizarea acestui tip de activitate.
copii.
Activităţile extrașcolare se desfăşoară sub forme variate, ca de exemplu: activităţi artistice, ştiinţifice,
activităţi sportive, obşteşti, turistice etc. Astfel de activităţi oferă numeroase prilejuri de afirmare a elevilor,
de dezvoltare a personalităţii acestora, întrucât lumea actuală este stăpânită de televizor sau de calculator.
cunoască preşcolarii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos
obiectivul principal al învăţământului primar – pregătirea copilului pentru viaţă.Având un caracter atractiv,
elevii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi.
667
PROFESOR: POP CATALIN-IOAN

ȘCOALA GIMNAZIALA COJCONA, JUD. CLUJ
- Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale – organizate selectiv –
- Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, stimulează şi
orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzica, sport, poezie, pictura. Excursiile si taberele
şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la educarea dragostei,
respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii pot cunoaşte realizările oamenilor,
locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă.
- Serbările şi festivităţile marchează evenimentele importante din viaţa şcolarului. Din punct de
vedere educativ importanţa acestor activităţi constă în dezvoltarea artistică a elevului precum şi în atmosfera
participanți.
668
nu numai.
Montessori)
Bibliografie:
Crăciunescu, Nedelea, „Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar”, în
Lazăr V., Cărăşel A., Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Ed. Arves, Craiova, 2007;
Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, Cluj-Napoca 2007.
669
PROF. INV. PRIMAR POP ELENA
Pentru a forma o uniune funcțională între mediu- școală- elevi- părinți- comunitate este nevoie de o
abordare flexibilă care să aibă ca centru de dezvoltare elevul. Această uniune se poate aplica, cu ajutorul
activităților extrașcolare. Acestea crează o legătură, o schimbare care duce la o mai bună funcționare reală
a procesului instructiv –educativ.
Durkheim (1911, 1926 p.39 - 43) a definit educația din perspectiva socializării ca fiind „socializare
metodică a tinerei generaţii”, astfel fără acest aspect al socializării de orice tip: elev- elev, elev- cadru
didactic, elev- părinți, elev- alte persoane, nu se poate realiza educația deoarece nivelul educației elevilor
se va oglindi asupra societății „fiecare copil este un OM doruit societății ” -Nicolae Iorga.
Elevilor din mediul rural, față de cei din mediul urban, nu li se oferă un cadru de dezvoltare atât de
vast, astfel mediul social este diferit, oportunitățile educaționale sunt mai restrânse, mai ales ținând cont de
condițiile de trai ale acestora. Participarea elevilor la diverse parteneriate educaționale ar putea deschide
noi orizonturi elevilor și ar intra în contact cu alt mod de socializare, comunicare și s- ar îmbogăți educația
nonformală.
Activitățile extrașcolare sunt o premisă necesară dezvoltării actuale a școlii românești și a viitorilor
adulți. Succesul elevului este influențat de mai mulți factori, nu doar școală sau de alte instituții educative
formale. Implicarea factorilor din mediile formale, informale și nonformale contribuie la succesul viitorului
adult. Elevul petrece o mare parte din timpul său, a dezvoltării sale, în cadrul școlii, astfel, instituția are
obligația de a manifesta o atitudine coerentă și responsabilă asupra actului de predare– învățare- evaluare,
obținând o atitudine pegagogică pozitivă dar mai ales constructivă pentru toți beneficiarii implicați.
Implicarea părinților în viața școlii aduce efecte pozitive asupra tuturor factorilor implicați în
educația copiilor: școală, cadre didactice, elevi, părinți și societate. Părintele are un rol dublu prin implicarea
de acasa (mediu, relații, impicare afectivă, respect etc.), dar și cea din viața școlii, manifestând atitudine
pozitivă față de școală.
Conștientizarea importanței implicării familiei ca parteneri egali va ajuta la derularea oricăror acțiuni
educative. Școala are ca obiectiv de a atrage părinți într-un dialog real și de a participa activ la acțiunile
derulate de școală.
Termenul de educație nonformală definește un tip de educație mai puțin formalizată care s- a conturat
în secolul XX.
Constantin Cucoș enumeră următoarele trăsături ale educației nonformale:
• „varietatea conținuturilor;
• fexibilitatea în abordarea acestor conținuturi (diferențierea conținuturilor și a tehnicilor de lucru ) ;
• caracter opțional sau facultativ;
• implicarea mai profundă a elevului (sau a persoanei educate în organizarea și desfășurarea acului
educațional ).” (C. Cucoș, 2009, pag.107)
Educația nonformală se structurează în mai multe forme ca fiind:
- educație complementară, ceeste paralelă cu școala și este specifică mai ales elevilor.
- educație suplimentară, pentru continuarea studiilor întrerupte, perfecționarea sau inițierea într- o
altă meserie;
- educație de substituție, specifică procesului de alfabetizare întâlnită mai ales în mediile sărace;
În funcție de modul de desfășurare a activităților educației nonformale, acestea pot fi regăsite sub
următoarea clasificare:
- activități extradidactice (în afara clasei) sub forma concursurilor și olimpiadelor, a cercurilor
artistice, sportive etc.;
- activități extrașcolare care se împart în activități parașcolare și perișcolare;
Activitățile parașcolare au ca format activitățile de perfecționare și au loc în mediul socio-
profesional. Activitățile preșcolare au ca loc de desfășurare mediul socio- cultural, de autoeducație și de
petrecere a timpului liber într- o formă organizată. Acestea se organizează în cluburi sportive sau ale
copiilor, teatre, muzee, biblioteci, desfășurându- se excursii, drumeții, acțivități desfășurate în familii etc.
670
Educația nonformală se realizează de persoane care au influență asupra comunității locale, adică: de
familie, O.N.G. biserică, poliție, teatre, muzee, unități santare, primărie, bibliotecă, agenți economici, dar
și mass- media.
Avantajele educației nonformale din punct de vedere al parteneriatului educațional școală-
comunitate locală sunt:
- dezvoltă competențe, aptitudini, atitudini, capacități;
- este în concordanță cu nevoile sociale ale elevilor și contribuie la conoașterea și valorificarea
resurselor locale;
- curriculumul este flexibil, variat și este în concordanșă cu interesele și aptitudinile beneficiarilor;
- sprijină elevii supradotați;
- îmbogățește cultura generală și de specialitate a elevilor;
- oferă ocazii de petrecere a timpului liber în mod plăcut;
- promovează resursele locale și adaptarea socială;
- permite conoașterea și actualizarea informațiilor din diverse domenii;
- implică toate categoriile de vârstă în pregătire și perfecționare;
În concluzie, rezolvarea problemelor educative, funcționarea corectă ce ține cont de condițiile
contemporane de dezvoltare și formare a elevilor se poate face cu ajutorul activităților extrașcolare, ce
crează o legătură activ- formativă între toți factorii și membrii care au influență asupra elevului,
dezvoltându-l și formându-l pe acesta conform obiectivelor propuse de fiecare parte implicată.
Bibliografie
-Cucoş, C. (coord.), (2009) Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice.
Ediţia a III-a revăzută şi adăugit, Iaşi, Editura Polirom;
-Durkheim E. Educaţie şi sociologie (trad, Stoian, Iorgu) Bucureşti: Editura Didactică şi
Pedagogică.1980;
671
EDUCATOARE: POP GABRIELA ANA

GPP. ,,ION CREANGĂ”- BAIA MARE
Omul este o fiinţă care are nevoie de educaţie la fel cum are nevoie de hrană, apă sau aer, fără
educaţie el nu ar putea exista, nici cultura sa; se deduce astfel că educaţia nu va înceta atâta vreme cât pe
pământ se nasc oameni. De mici le vom asigura copiilor noştri, pe cât posibil, condiţiile cele mai potrivite
pentru dezvoltare, atât în sânul familiei, cât şi în mediul educaţional al grădiniţei, al şcolii, pentru ca la
finalul studiilor, societatea să-i preia şi să-i dirijeze acolo unde este nevoie de ei, să-şi ocupe locurile pentru
care s-au pregătit şi s-au format de-a lungul anilor.
Procesul instructiv- educativ cunoaște în România o ascensiune continuă și presupune o îmbinare a
activităților școlare cu cele extrașcolare iar această îmbinare conduce spre valențe formative, pentru că
permit și stimulează imaginația, creativitatea copiilor iar cadrul didactic devine mult mai crativ și are
oportunitatea de a alege teme interesante, atractive, materiale noi, punându-și în valoare tactul pedagogic
și iubirea față de copii.
Temele și activitățile sunt complementare activităților de învățare, sunt diverse și se pot înfăptui cu
anumite ocazii: serbare pentru întâmpinarea lui Moș Crăciun, interpretarea unor roluri cu ocazia sărbătorii
Primăverii, realizarea de desene pe asfalt sau dansuri specifice cu ocazia zilei de 1 Iunie sau de sfîrșit de an
școlar, sau se pot desfășura aleatoriu pe parcursul întregului an școlar prin: vizite la muzeu, bibliotecă,
diferite instituții sau locații ori se pot organiza concursuri pe diferite teme în grădiniță, activități în
parteneriat cu alte grădinițe sau școli. Aceste activități vin de cele mai multe ori dinspre copii, din dorința
lor de cunoaștere, explorare, în strânsă legătură cu dorințele, posibilitățile și interesele lor.
Activitățile extracurriculare au o deosebită influență formativă, copiii dobândesc multe cunoștințe
despre munca omului și condițiile de viață, despre plante și animale, succesiunea anotimpurilor, frumusețile
și bogățiile țării, trecutul istoric al poporului nostru, etc.
Acțiunile turistice (plimbări, excursii, vizite) contribuie la îmbogățirea conținutului jocurilor, sunt
mijloc de a prețui valorile culturale, folclorice și istorice ale țării, motivează conduitele morale și civice ale
copiilor, le captează atenția și le menține buna dispoziție.
Activitățile periodice pe care le desfășurăm la Muzeul Județean de Artă Baia Mare sunt experiențe
inedite și fericite pentru copii, pentru că prin organizarea lor învață să iubească muzeul, să îl privească ca
pe un spațiu ludic în care doresc mereu să revină. De fiecare dată activitățile au avut două momente: - vizita
în galeriile muzeului, în cadrul căreia un specialist a însoțit grupul și i-a îndrumat pe copii să observe
operele de artă, să comunice celorlalți ce simt și văd și activitatea practică în atelierul de creație, unde
același specialist le prezintă copiilor diferite tehnici de lucru pe care le aplică sub directa îndrumare, fiind
astfel încurajat interesul copiilor pentru educația estetică, creativă și analiza produselor artistice. Valoarea
acestor experiențe și rolul lor educațional ocupă un loc central, creând legături puternice între copii, muzeu
și muzeografi.
Plan de acțiuni- Activitate extracurriculară
Denumirea activității: ,, La muzeu”; data: 15. 12. 2019; loc de desfășurare: Muzeul Județean de Artă-
Baia Mare
Scop: Cultivarea intereselor copiilor pentru activitățile de desen, pictură, modelaj, stimulând
capacitatea de exprimare liberă a impresiilor, emoțiilor, sentimentelor trăite de ei prin observarea operelor
de artă existente într-un muzeu.
Obiective: -să observe opere de artă (picturi, desene) din patrimoniul național și universal, din
expoziții, muzee; să-și dezvolte spiritul de protejare al acestor opere; să observe culori, poziții, nuanțe în
operele expuse; să asculte și să fie interesați de explicațiile și îndrumările ghidului.
Participanți: 25 copii preșcolari, educatoarele grupei, îngrijitoarea și părinți voluntari.
Rezultate obținute: Impresii pozitive ale copiilor cu privire la cunoașterea operelor naționale de artă
existente în muzeu, interesul pentru semnificația picturilor, dorința de revenire.
Desfășurarea activității: Preșcolarii grupei mijlocii Step by Step împreună cu educatoarele și părinți
voluntari au participat la o acțiune de observare și cunoaștere a operelor artistice de la Muzeul Județean de
Artă- Baia Mare. Acțiunea cu titlul ,, La muzeu” a avut rolul de a conduce și îndruma copiii pe căile
672
cunoașterii operelor de artă exprimate prin pictură, desen sau sculptură. Muzeografii ne-au întâmpinat cu
bucurie, ne-au condus prin încăperile din muzeu și ne-au oferit explicații pe înțelesul nostru cu privire la ce
se află expus și depozitat în această instituție. Am vizitat Atelierul lui Moș Crăciun iar copiii au rămas
impresionați de multitudinea de obiecte și materiale necesare pentru confecționarea de jucării pentru copii.
La finalul activității copiii au fost apreciați pentru participare, au primit aplauze pentru colaborare și
surprize dulci.
673
POP MĂDĂLINA

Începand de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoștințe punându-i în contact
direct cu obiectele si fenomenele din natură. Trebuinţa de a se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai
ceea ce ne permite să împăcăm școala cu viaţa.
Programul activităţilor extrașcolare, stabilit ca o unitate în ethosul și cultura organizaţională a şcolii,
vizează acţiuni care să îi ajute pe elevi să îşi însuşească ideile de corectitudine şi respect, să cunoască şi să
respecte valorile culturale și etnice ale comunităţii, să trăiască experienţe de viaţă competitive. Elevii pot
să decidă în bună masură asupra obiectivelor, conţinuturilor şi mijloacelor de realizare a acestor activităţi,
contribuind astfel la dezvoltarea vieţii comunităţii şcolare din care fac parte. Activităţile extraşcolare
respectă principiul egalităţii şanselor, oferind fiecărui elev posibilitatea de a se implica, indiferent de
rezultatele sale şcolare. Se dezvoltă astfel sentimentul încrederii în sine, în forţele proprii, fapt care va avea
ulterior o mare influenţă asupra succesului şcolar. Unul din scopurile principale ale educaţiei non-formale
îl reprezintă creşterea gradului de adaptabilitate a copiilor la viaţa socială, respectiv dezvoltarea autonomiei
personale şi sociale, a comportamentului în grup. În lucrarea intitulată Descoperirea copilului, Maria
Montessori făcea următoarea afirmaţie: ,, Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume
nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm
să se adapteze.”. Activităţile extraşcolare vin în sprijinul acestui demers.
acelaşi timp să reușim să prezentăm în mod echilibrat şi momentele recreative şi de relaxare. Este foarte
important să dăm o notă relaxantă tuturor activităţilor.
sistematic şi cu mai multă eficienţă, pentru dezvoltarea armonioasă a elevilor
Bibliografie
1981.
674
OUL INCONDEIAT
-ACTIVITATE EXTRAȘCOLARA-
AUTOR ARTICOL: PROFESOR DE EDUCAȚIE PLASTICA,

MIHAELA DANA POP
DE LA COLEGIUL TEHNOLOGIC ,,SPIRU HARET’’, PIATRA NEAMȚ
,, Oul încondeiat’’ se dorește a fi o activitate extrașcolară din domeniul artelor frumoase. Ea are rolul
de a le stârni curiozitatea elevilor și a le forma acestora anumite deprinderi artistice și îndemânări artistico-
plastice. Elevul descoperă și deprinde tehnica încondeierii ouălor pe care o poate folosi mai apoi în viața
de zi cu zi, după terminarea studiilor, fie ca un hoby, fie ca o posibilă variantă de afacere proprie. Obiectivul
principal al acestei activități este de a le stimula creativitatea și imaginația elevilor și de a le forma abilitatea
de a aprecia și a transmite mai departe arta populară românească.
Acest tip de activitate extrașcolară are două etape generale. Prima etapă constitue documentarea
artistică și a doua etapă este etapa de creație.
Documentarea artistică este o etapă importantă deoarece aceasta presupune informarea elevilor
asupra a tot ce reprezintă meșteșugul artistic, de a încondeia ouăle. Profesorul poate organiza o excursie la
unul din atelierele artiștilor populari, unde elevii pot vedea pe viu această tehnică de lucru sau le poate
demonstra tehnica de lucru folosind materialele necesare.
În spațiul școlii profesorul poate amenaja o sală sub formă de cabinet de artă. Acest cabinet poate fi
dotat cu video-proiector cu ajutorul căruia profesorul le poate prezenta elevilor filmulete despre
încondeierea ouălor. În acest sens eu am conceput o prezentare Power Point în care am introdul slide-uri cu
imagini cu ouă încondeiate din mai multe zone din țară, accentul fiind pus pe arta abordată în Bucovina.
Elevii au fost atenți și au fost antrenați în dicuții referitoare la imagini.
Etapa de creație reprezintă activitatea în care elevii trec la încondeterea ouălor folosind materialele
necesare și respectând tehnica de lucru. Elevii sunt încurajați să lucreze și să creeze noi motive decorative
pe care să le aplice în decorarea ouălor.
Imagini cu planșe realizate de elevi:
În prima etapă de creație elevilor le sunt prezentate toate materialele- instrumente, culori etc.
necesare lucrului. Profesorul le propune elevilor să realizeze mai întâi o schiță în creion sau culoare a unui
model decorativ ce va fi așezat pe ou. El demonstrează tehnica de lucru și elevii sunt atenți la explicațiile
acestuia. Îi ajută pe elevi doar acolo unde este cazul, încurajându-i și apreciindu-le lucrul.
Arta încondeierii ouălor datează din timpuri străvechi și este o tradiție românească, o mărturie a
credințelor și obiceiurilor pascale. Creștinii români au creat o artă desenând cu ceară motive decorative
ancestrale pe oul care este un simbol al vieții.
675
Cele mai reușite ouă încondeiate de elevi pot constitui o expoziție organizată în cadrul școlii sau într-
o sala expozițională a unei instituții cum este cazul Muzeului de Etnografie și Folclor.
Activitățile extrașcolare de acest gen pot fi organizate atât în periada ,, Săptămâna Altfel’’ cât și pe
perioada vacanțelor cu precădere în preajma sărbătorile de Paște. Ele au un rol important în educația și
formarea elevilor.
676
VALENTELE EDUCATIVE ALE COMUNICARII CA EXPRESIE ARTISTICA
PROPUNATOR : PROF. INV PRIMAR POP MIRELA LACRAMIOARA

SCOALA GIMNAZIALA NR 10
SIGHETU MARMATIEI, MARAMURES
Pentru a ne putea exprima avem nevoie de multe ori si de un mediu sau de un grup adecvat, care sa
ne ajute, sa ne ofere incredere, sa ne valorizeze si sa corespunda nevoii de siguranta. Tehnicile de utilizare
in artterapie sunt: desenul, pictura, modelajul din plastilina sau lut, colajul din elemente independente
(plante sau elemente textile), miscarea, metafora, teatrul.
Desenul nu e numai o modalitate de autocunoastere si de autodezvoltare, ci si un mijloc de
comunicare si de intrare in relatie cu alte persoane, prin utilizarea desenului in grup. Culorile alese, tipul de
instrument utilizat la desen, modul in care deseneaza, suprafata ocupata pentru a se exprima- toate acestea
sunt detalii foarte importante pentru cunoasterea persoanei.
Colajul este realizat prin lipirea sau atasarea de materiale de o mare varietate, pe panza sau pe hartie.
Pot fi utilizate in colaj: hartie de orice tip, variate texturi, lucruri moi si aspre, nasturi, poleiala, frunze,
seminte.
Colajul poate fi realizat in multe feluri, similar cu pictura sau jocul cu nisip.
Activitățile de tip sportiv, dans și pictură, actorie reprezintă un mijloc de dezvoltare psiho-
emoțională, un mijloc de comunicare nonverbală, expresivă, care facilitează interrelaționarea (dezvoltarea
comunicării, a capacității de a înțelege și transmite intenții, gânduri), a aptitudinilor sociale, și gestionarea
emoțiilor.
Pentru copii şi adolescenţi este importantă ocuparea timpului liber (extraşcolar) cu activităţi care să
incite, dar totodată să le ofere o ierarhizare corectă a valorilor sociale, culturale, morale. Se ştie că la vârsta
pubertăţii apar tulburări hormonale care duc la stări de anxietate, depresii, teribilism, scăderea atenţiei,
dezinteresul pentru şcoală şi chiar abandonul şcolar, potrivit medicilor specialişti în probleme de pubertate.
O altă problemă a societăţii contemporane este şi dependenţa de calculator, care îşi poate găsi
remediul în activităţi artistice incitante, ieşind din realitatea virtuală în realitatea materială. Familiarizarea
cu valori, criterii, exemple din istorie care au dus la creşterea calităţii morale şi sociale la nivel de
individ/societate, având repercusiuni ulterioare şi în plan material (un salt calitativ al vieţii), conduce la
conturarea personalităţii acestora într-un mod benefic pentru ei, pentru familie şi societate, implicit.
Dezvoltă interesul adolescenţilor de a studia, de a învăţa în mod continuu, fără ca acest lucru să fie un act
impus, ci să devină un lucru autoimpus, în mod natural şi firesc. În condiţiile în care abilitatea de a studia
este dezvoltată prin artă şi prin legăturile ei cu alte domenii (chimie, biologie, geologie, fizică, matematică
etc.), se pot descoperi mult mai uşor bucuria, frumuseţea şi utilitatea studiului. Prin lucrul în comun
descătuşăm capacitatea de a fi creativi, incitându-i spre a-şi descoperi vocaţiile şi înclinaţiile, dezvoltând
totodată şi capacitatea de a comunica cu semenii în mod direct, abilitate pe care omul modern riscă să o
piardă prin hipertehnologizare şi individualism. Captivanta lume pe care o descoperim în istoria artei,
îmbinată cu imaginaţia şi originalitatea copiilor, duce la rezultate care îmbină frumosul, fantezia şi relaxarea
într-un mod armonios.
La finalizarea oricărui proiect vor primi nu numai aprecierea părinţilor, profesorilor sau colegilor,
dar se vor declanşa în ei o autoapreciere şi autodescoperire a potenţelor proprii, mai ales în rândul copiilor
timizi sau inhibaţi (din varii motive). Totodată, rezultate benefice se pot constata şi în cazul altor afecţiuni
precum: ADHD (tulburare de atenţie şi mişcare), tulburări emoţionale, tulburări ale funcţiilor sociale,
tulburări de conduită, tulburări hipercinetice.
Estetica/filozofia artei nu ne oferă numai date despre artă, ci şi contextul creării operelor, desluşind
totodată „regulile” care au stat la baza realizării acestor lucrări. Făcând o incursiune în lumea interesantă a
artei, suntem extraşi din cotidianul care ne poate aduce disfuncţii precum: tulburări nevrotice legate de
factorii de stres, tulburări de comportament legate de consumul de substanţe psihoactive, tulburări de somn,
tulburări de personalitate şi comportament. Aceste stări întâlnite cu precădere în rândul tinerilor pot fi
ameliorate printr-o alternativă cultural-artistică a petrecerii timpului liber. Aducerea în conştiinţa tinerilor
a valorilor estetice (pe care societatea contemporană le demonetizează în mod constant), prin actualizarea
şi aprofundarea a ceea ce este frumos (şi de ce?), spre a face diferenţa între artă şi kitsch, între valoare şi
677
nonvaloare, spre a descoperi acele lucruri care transcend spaţiul şi timpul, ajută la formarea individuală cu
valori perene şi o viziune de ansamblu a vieţii, nu doar în context subiectiv social actual.
Bucuria realizării unei lucrări (desen, pictură, artă decorativă etc.) aparţine cu precădere copiilor,
prin orele de educaţie plastică, tinerilor care urmează o şcoală cu profil vocaţional sau celor care accidental
trasează câteva tuşe de creion sau pensulă. Neîncrederea, frica de a nu greşi sau de a nu dezamăgi sunt doar
câteva din motivele care îi ţin pe adulţi şi seniori departe de micile bucurii şi satisfacţii pe care le poate
aduce arta în viaţa lor. Menţinerea funcţiilor cerebrale la valoarea optimă (atenţia, concentrarea, detalierea),
ameliorarea unor tulburări de personalitate şi comportament datorate unor afecţiuni, reprezintă alte beneficii
pe care le poate aduce terapia prin artă.
678
IMPORTANŢA ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE ÎN PROCESUL DE
FORMARE A ELEVILOR
PROF. ÎNV. PRIMAR, POPA ADRIANA SORINA

LICEUL DR. LAZAR CHIRILA/ BAIA DE ARIEȘ/ALBA
neinstituţionalizată de realizare a educaţiei. Elevii nu pot evolua doar în cadrul orelor de curs, ci au nevoie
de aceste activităţi prin care să-şi poată dezvolta capacităţi ce ţin de: sociabilitate, optimism, creşterea
sentimentului valoric personal, creşterea stimei de sine şi a încrederii în forţele proprii.
Elevilor le trebuie înlăturate constrângerile; elevii trebuie lăsaţi să caute ceea ce este nou, să-şi
descopere plăcerea de a crea. Grija faţă de timpul liber al copilului, atitudinea de cunoaştere a dorinţelor
acestuia trebuie să fie dominantele acestui tip de activitate. Acestea le oferă destindere, încredere, recreere,
voie bună, iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmări şi recunoaştere a aptitudinilor. Având un caracter
atractiv, copiii participă într-o atmosferă cu voie bună cu însufleţire şi dăruire.
te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase.
Activitatea educativă şcolară şi extraşcolară dezvoltă gândirea critică şi stimulează implicarea tinerei
generaţii în actul respectării drepturilor omului şi al asumării responsabilităţilor sociale, realizându-se astfel
o simbioză lucrativă între componenta cognitivă şi cea comportamentală.
Secretul este să ştiţi ce măsuri şi cum să le luaţi la momentul potrivit.
679
SERBĂRILE ŞCOLARE
PROF. POPA ADRIANA-IOANA

GPN CĂRĂNDENI
Activităţile extraşcolare au cel mai larg caracter interdisciplinar, oferă cele mai eficiente modalităţi
de formare a caracterului copiilor încă din clasele primare, deoarece sunt factorii educativi cei mai apreciaţi
şi mai accesibili sufletelor acestora.
Având un caracter atractiv, elevii participă, într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire
şi dăruire. Învăţarea versurilor şi interpretarea artistică sunt realizate de elevi cu bucuria şi plăcerea
caracteristice unei preocupări pentru timpul liber. Este binecunoscut faptul că memorarea se realizează mai
puternic atunci când fondul afectiv-pozitiv este mare şi contribuţia copilului la pregătirea şi organizarea
unui spectacol artistic trebuie privită ca un scop în sine, de a oferi ceva spectatorilor: distracţie, înălţare
sufletească, plăcere estetică, satisfacţie - toate acestea îmbogăţindu-le viaţa.
Indiferent de tipul de personalitate, de nivelul de dezvoltare psihică, omul se raportează la frumos,
la artă, într-un mod particular, prin procese funcţionale complexe. Exprimarea artistică activează resursele
intelectuale, motivaţional-volitive şi afective ale individului, aducându-l, în anumite condiţii, într-o stare
de armonie cu sinele şi cu lumea exterioară. Orice manifestare artistică, deci şi serbarea şcolară, se
creionează răspunzând pe de o parte nevoilor de exprimare a celor direct implicaţi, pe de altă parte
aşteptărilor publicului şi ţine cont de factori obiectivi precum timpul şi spaţiul de desfăşurare. Momentul
prezentării unei serbări şcolare impune alegerea temei, astfel încât cei implicaţi în organizarea şi
desfăşurarea acesteia sa se încadreze în limitele coordonatei temporale.
Totodată şi părinţii au un rol important în orice serbare. Parte din public ei îşi încurajează copiii şi în
plus repetă acasă pentru a asigura reuşita spectacolului. Astfel, toată familia poate fi antrenată în pregătirea
unui spectacol.
Piesa de teatru şcolară este prima oportunitate pentru mulţi de a face drama. Este şansa de a aduce în
prim plan un personaj, de a încerca să îl cunoşti atât de bine încat să îl interpretezi tu însuţi si nu doar să
citeşti despre el şi să memorezi rolul. Actorii trebuie să-şi adapteze simţurile şi sentimentele pentru a se
potrivi cu personajele lor, ceea ce le oferă studenților o perspectivă asupra diferitelor culturi, popoare și
idei. Formarea acestor tipuri de conexiuni prin intermediul dramei ii va ajuta fără îndoială mai târziu. Piesa
de teatru reprezintă prima ocazie de a testa abilităţile de performanţă iar pentru acest lucru participanţii
trebuie să fie în primul rând bine organizaţi.
Totodată este importantă planificarea din timp a unei serbări şcolare. Dacă această serbare va fi ţinută
în timpul perioadelor de evaluare, în timpul tezelor sau înainte de anumite examene atunci desigur, copiii
nu se vor putea concentra pe reuşita acestei serbări. Din acest motiv, evident ca o serbare va trebui ţinută
înainte de vacanţă când perioadele de evaluare iau sfârşit.
Creativitatea va fi fara îndoială marele plus din spatele unei astfel de acţiuni. Copiii au şansa să îşi
depăşeasca limitele, să îşi testeze imaginaţia şi să îşi exerseze creativitatea, perseverenţa, capacitatea de
rezolvare a problemelor.
Rezultatul final al unei serbări şcolare nu constă doar într-un spectacol propriu-zis pus în scena de
elevi sub coordonarea unui profesor. Beneficiile sunt multiple. În primul rÂnd în spatele orelor de exersare
pentru spectacolul final, participanţii trebuie să lucreze împreună.Astfel se sudează prietenii, se creează
încredere şi un sentiment că toţi fac parte dintr-un anumit grup. Va creşte încrederea în sine şi respectul de
sine în special când sunt martori la aprecierea celor din jur, la admiraţia părinţilor, toate acestea
confirmându-le munca şi perseverenţa.
Serbările au o importanţă deosebita în educarea copiilor. În primul rând prin conţinutul lor, transmit
un anumit mesaj, apoi copiii se pregătesc împreuna şi depun eforturi susţinute pentru realizarea unui scop
comun, reuşita serbării. Încordarea gradată din momentul pregătirii serbărilor culminează în ziua
desfăşurării ei, când tensiunea afectivă a grupei ajunge la maxim. Astfel, pregătirea şi participarea la serbări
este acţiunea în care copilul se obişnuieşte să trăiască în colectiv, să se debaraseze de timiditate.
Serbările aduc lumina în sufletul copiilor, dau aripi imaginaţiei, crează o atmosfera plină de plăcere,
bucurie. În transmiterea obiceiurilor şi tradiţiilor în serbările preşcolare am pornit de la ideea că nu există
un alt element artistic care să poată fi aplicat multilateral în ansamblul procesului educaţional ca serbarile
680
şcolare. Pentru copii ele reprezintă o distracţie veselă, plăcută, iar pentru educator constituie prilejul de a
oferi mănunchiul bucuriei de-a lungul unui şir întreg de repetiţii. Învăţând copiii să desfăşoare "Scenetă de
Crăciun", îi implicăm în interpretarea unor roluri pe care le joaca cu placere: Maria, Iosif, Magii, păstori,
colindători.
Prin interpretarea rolurilor şi pregătirea decorurilor pentru diversele "spectacole" urmărim atât un
efect artistic cât şi pedagogic, cautând un imbold pentru a trezi la copii dorinţa de a cunoaşte şi păstra
tradiţiile şi obiceiurile strămoşeşti.
Aşadar, serbările au o importanţă deosebita în educarea copiilor. În primul rând prin conţinutul lor,
transmit un anumit mesaj, apoi copiii se pregătesc împreuna şi depun eforturi susţinute pentru realizarea
unui scop comun, reuşita serbării. Încordarea gradată din momentul pregătirii serbărilor culminează în ziua
desfăşurării ei, când tensiunea afectivă a grupei ajunge la maxim.
BIBLIOGRAFIE:
1. Liliana Martin – Modalitati de stimulare socio – afectiva, rev. Inv. Prescolar 1 – 2 / 2002
2. Constantin Capezan – Valentele literaturii pentru copii si dezvoltarea vorbirii, Rev. Inv. Prescolar
1 – 2 / 1993
681
PROF. ÎNV. PRIMAR: POPA DIANA ELENA

ŞCOALA PRIMARĂ NR.2 SĂBOLCIU, BIHOR

lecţii şi informaţiile acumulate informal.Componenentă importantă a educaţiei nonformale, activităţile
extraşcolare numite şi activităţi extradidactice sau extracurriculare oferă cele mai eficiente metode de
formare a caracterului copilului încă din clasele primare. Ele au un rol foarte important datorită caracterului
lor activ-participativ, facilitând integrarea eficientă şi rapidă a elevilor în colectivitate. Această integrare
facilitează la rândul ei procesul de autocunoaştere. Implicându-se în acest tip de activităţi, elevii devin
“subiecţi” conştienţi ai acţiunii, trăind intens succesele sau insuccesele propriei lor activităţi. Ei devin
capabili să-şi orienteze curiozitatea nu numai asupra lumii exterioare, ci şi asupra propriei persoane. Se
formează astfel ,,imaginea de sine’’, esenţială în succesul şcolar.
Prin urmare, activităţile extraşcolare vin în completarea procesului de învăţământ şi contribuie la
descoperirea şi dezvoltarea aptitudinilor elevilor în diverse domenii artistice. Procesul dezvoltării tinerei
generaţii nu poate fi redus numai la activitatea instructiv-educativă care se desfăşoară în cadrul lecţiilor. În
acest scop se folosesc şi alte forme de activitate, cum ar fi: cercurile organizate la diferite obiecte, vizitele
şi excursiile, concursurile şcolare etc., care contribuie la adâncirea cunoaşterii, la descoperirea, dezvoltarea
şi valorificarea intereselor şi pasiunilor, stimulează creativitatea, oferă cadrul afirmării şi recunoaşterii
Acestea au unele particularităţi prin care se deosebesc de activităţile şcolare. Sunt diferite din punct
de vedere al conţinutului, duratei, metodelor folosite şi formelor de organizare a activităţii. Conţinutul
activităţilor extraşcolare nu este stabilit printr-un curriculum obligatoriu; elevii au libertatea deplină de a
alege conţinuturile care sunt în perfectă concordanţă cu interesele şi dorinţele elevilor. Astfel, acestea devin
o formă complementară de activitate – parte componentă a educaţiei – care stimulează valori, aptitudini şi
dezvoltă vocaţia, talentul, încurajând competiţia, asumarea de responsabilităţi, comunicarea, abordările
bazate pe iniţiativă, imaginaţie și opţiune. Toate acestea duc la formarea unor personalităţi complete şi
complexe.
682
independenţă şi a iniţiativei elevilor
Aşadar, putem spune că activităţile extraşcolare generează relaţii de prietenie şi ajutor reciproc între
elevi, educă simţul responsabilităţii şi o atitudine justă faţă de scopurile urmărite. Important este ca elevii
să fie antrenaţi nu numai în desfăşurarea unor asemenea activităţi, ci şi în iniţierea şi organizarea lor.
Valorificarea activităţilor extraşcolare în practica educaţională ar trebui să se producă sistematic şi cu mai
multă eficienţă, pentru dezvoltarea armonioasă a elevilor.
Bibliografie:
1.Cucoş, C., Pedagogie (ediţia a doua, revăzută şi adăugită), Bucureşti, Polirom, 2002.
2.Iucu, R., Instruire extraşcolară. Perspective teoretice şi aplicative, Iaşi, Polirom, 2001.
683
AUTOR, POPA ELENA
„Lăsaţi copilul să vadă, să audă, să descopere, să cadă, să se ridice şi să se înşele. Nu folosiţi cuvinte
când acţiunea, faptul însuşi, sunt posibile”, afirma pedagogul Pestalozzi.
Pornind de la acest îndemn, realizăm că elevii trebuie încurajați în permanență să învingă dificultăţile
de învăţare prin intervenţii reale, situându-i în dialog cu mediul, determinându-i să îşi exerseze capacitatea
de a opta şi de a decide. La o primă impresie, locul potrivit pentru realizarea acestui scop pare a fi şcoala
însă, dacă analizăm cu atenție, există posibilitatea să identificăm un mediu mult mai potrivit.
Deși în această instituție copilul intră într-un mediu stimulativ în care literatura, muzica, artele
plastice, natura, mişcarea, socialul sunt într-un permanent dialog între ele şi cu cel educat, consider că aceste
activități nu răspund în totalitate nevoilor copiilor deoarece, așa cum afirma pedagogul menționat mai sus,
se folosesc cuvinte în locul acțiunii, faptului însuși.
În această situație, activitățile extrașcolare își dovedesc rolul esențial în educația copiilor. Acestea
oferă tot ce activitățile școlare nu pot oferi sau oferă în mai mică măsură: oferă atractivitate la orice vârstă;
se desfăşoară mereu într-un cadru nou; stârnesc interes; produc bucurie și amintiri plăcute; facilitează
acumularea de cunoştinţe; dezvoltă spiritul de observaţie; îmbunătăţesc toate tipurile de memorie (vizuală,
auditivă, motrică etc.); formează gândirea operatorie a copilului; folosesc surse informaţionale diverse;
„învaţă se înveţe”; dezvoltă spiritul practic, operaţional, de cooperare; angajează toți elevii (timizi, slabi,
impulsivi etc.) și contribuie la formarea colectivului de elevi.
Prin faptul că în asemenea activităţi, copiii se supun de bună voie regulilor și își asumă
responsabilităţi, aceștia se autodisciplinează.
Conţinutul didactic al activităților extrașcolare este mult mai flexibil şi mai variat decât al lecţiilor
desfăşurate în sala de clasă.
Elevii își lărgesc orizontul de cunoştinţe prin contactul direct cu realitatea.
Prin mijloacele atrăgătoare pe care le au la dispoziţie, activitățile extrașcolare înviorează activitatea
şcolară, stimulează curiozitatea de a descoperi noi fenomene, formează o atitudine ecologică pozitivă și
prilejuieşte trăiri adânci ale unor sentimente.
Cu ajutorul activităților extraşcolare se dezvoltă spiritul de prietenie, de colectiv, de disciplină,
iniţiativă, precum şi deprinderi de proceduri gospodăreşti de la vârstă mică, toate acestea fiindu-le
folositoare în viaţă.
În concluzie, cadrul didactic are, prin acest tip de activitate, posibilităţi deosebite să-şi cunoască
elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal
al învăţământului primar - pregătirea copilului pentru viaţă. Aşadar, astfel de activităţi constituie o latură
de seamă a procesului instructiv – educativ, de care nu ne putem lipsi.
684
PROF. POPA ION

COLEGIUL NAȚIONAL “DECEBAL” DEVA
PROF. VULCAN ANA-MARIA
COLEGIUL NAȚIONAL “DECEBAL” DEVA
Moto: ,, Şcoala trebuie să urmărească tot timpul ca tânărul să părăsească băncile ei nu ca specialist,
Educația reprezintă un fenomen social fundamental apărut odată cu societatea umană și este specific
fiecărei organiyării socile, îndeplinind funcțiile de informare și de formare a omului din punct de vedere
Educația nonformală își are începuturile încă din timpul fondării educației și conține majoritatea
influențelor educațive care au loc în afara clasei, fiind activități extrașcolare sau activități opționale. Are un
caracter mai puțin formal, dar și cu aceleași rezultat formativ. Acțiunile educative plasate în cadrul acestui
tip de educație sunt flexibile și vin în întâmpinarea diferitelor interese, în mod particular pentru fiecare
persoană.
Educaţia intelectuală ocupă un rol central în formarea integrală a personalităţii elevului. Prin
caracterul lor ludic, activităţile extradidactice formează şi modelează inteligenţa elevilor. Ele dezvoltă
totodată curiozitatea ştiinţifică, interesele de cunoaştere, spiritul de observaţie, creativitatea şi nu în ultimul
rând gândirea critică a elevilor. Cadrelor didactice le revine sarcina de a stârni interesul elevilor pentru
participarea la concursuri de creaţie literară, informatică, fizică, chimie, matematică, tehnico-ştiinţifice,
simpozioane şi sesiuni de comunicări ştiinţifice, concursuri naţionale de jocuri logice, concursuri de şah
etc.
Prin participarea la concursuri de cultură şi civilizaţie europeană, concursuri de limbi străine,
festivaluri naţionale de teatru în limbile de circulaţie internaţională, proiecte interdisciplinare, serbări şi
carnavaluri de Ziua Îndrăgostiţilor, Halloween, Crăciun, Paşte, concursuri şi momente artistice dedicate
Săptămânii Francofoniei, Zilei Limbilor Străine sau Zilei Europei elevii se familiarizează cu limba,
cultura, tradiţiile şi obiceiurile altor popoare, creându-se astfel punţi de legătură între civilizaţii. Ei învaţă
să fie toleranţi şi deschişi spre alte culturi şi să respecte valorile culturale ale acestora.
Datorită caracterului lor interdisciplinar, activităţile extracurriculare constituie pentru elevi un prilej
de lărgire a cunoştinţelor de cultură generală, facilitând formarea culturii profesionale şi duc la formarea
competenţelor transdisciplinare.
Educaţia religioasă, componentă extrem de importantă a personalităţii umane, este un alt obiectiv
al educaţiei non-formale. Prin serbarea celor mai importante sarbători din calendarul creştin, elevii îşi
însuşesc cultura religioasă şi se formează în spiritul moralei creştine. Ei sunt astfel ajutaţi şi să îşi
formeze trăsături pozitive de caracter (cinste, sinceritate, omenie, dăruire de sine, respect, frăţie, solidaritate
umană). Activităţi precum vizitarea de audierea slujbelor religioase la sărbători, transpunerea în fapte a
unor maxime religioase şi morale, participarea la concursuri de iconografie pe sticlă sunt deosebit de
importante în realizarea educaţiei religioase.
iniţiindu-i pe elevi în sesizarea frumosului sub toate aspectele sale, în înţelegerea mesajului unei opere
685
de artă etc. Vizitele la galeriile de artă şi la expoziţiile de pictură sau sculptură, cercurile artistice
organizate de Clubul Copiilor sau concursurile de artă şi creativitate plastică sau fotografică, concursurile
de sculptură sau de confecţionare de jucării în cadrul atelierelor de creaţie, festivalurile naţionale de
muzică uşoară şi folclor, activităţile cultural-artistice desfăşurate în cadrul şcolii, decorarea sălii de clasă
în funcţie de eveniment şi anotimp, drumeţiile şi excursiile în natură sunt exemple de activităţi care asigură
cadrul de exersare şi cultivare a diferitelor înclinaţii, aptitudini, capacităţi.
O altă dimensiune importantă a personalităţii elevului o constituie educaţia moral-civică.
activităţi de ecologizare a localităţii în care trăiesc şi învaţă, realizându- se astfel şi educaţia pentru mediu
si pentru sănătate a elevilor.
sentimentului patriotic. Prin vizite la muzee şi expozitii, prin omagierea celor mai importante
evenimente din istoria neamului nostru şi excursii în oraşele cu un bogat trecut istoric, elevii îşi dezvoltă
sentimentele patriotice, pregătindu-se astfel pentru a deveni buni cetăţeni.
La mare înălţime în topul priorităţii elevilor se află educaţia fizică si educaţia rutieră realizată
prin activităţi extracurriculare foarte atractive : competiţii sportive între clase sau între şcoli, excursii,
drumeţii, concursul Educaţia rutieră – Educaţie pentru viaţă. Pe lângă formarea deprinderilor motrice,
activităţile sportive contribuie si la formarea trasăturilor de voinţă şi de caracter.
Foarte importante sunt activităţile extraşcolare ce au ca obiectiv orientarea şcolară şi
profesională. Consilierea pentru alegerea carierei trebuie sa fie un proces continuu, desfăşurat cu metode
şi tehnici adecvate. Vizitele la expoziţii, întreprinderi şi instituţii, vizionările de filme, casete video,
vizitarea de licee cu ocazia Zilei Portilor Deschise sunt bune prilejuri de formare la elevi a competenţelor
necesare unei bune orientări şcolare şi profesionale.
psihologice şi sociale ale elevului, să asigure cadrul optim pentru starea sa de bine, pentru diminuarea
si prevenirea tulburărilor de adaptare specifice vârstei, pentru formarea unor cetăţeni responsabili, este
vitală. Educaţia non-formală contribuie la formarea şi dezvoltarea complexă a personalităţii elevului în
ultim este pregătirea pentru viaţă a elevului.
Bibliografie:
Kulcsar, Tiberiu, Factorii psihologici ai reuşitei şcolare, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1987
EDICT – Revista educației (ISSN 1582-909X)
686
PROFESOR INVATAMANT PRESCOLAR POPA MARIA-ANCUTA
dezvoltarea de sine. Depinde de asemenea şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii
copiilor. În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect fizic şi socio-afectiv,
pentru o integrare socială cât mai uşoară. Complexitatea procesului educaţional impune îmbinarea
activităţilor curriculare cu cele extracurriculare, iar în acest caz, parteneriatul educaţional devine o necesitate.
În opinia mea, activităţiile extracurriculare sunt deosebit de importante deoarece, contribuie la gândirea şi
dacă are o finalitate pozitivă şi un obiectiv primar atins, ea nu va epuiza niciodată sfera influenţelor formative
exercitate asupra copilului. Din seria activităţilor extraşcolare amintim: taberele, excursiile, piesele de teatru,
spectacolele de operă comică, atelierele creative, şezătoarele, spectacolele în aer liber, vizitele la muzee sau
Grădina Zoologică. Copiii pot fi stimulaţi şi îsi pot imbogăţi imaginaţia creatoare şi sfera cunoştinţelor, prin
vizionarea de piese de teatru, filme educative, participând la ateliere de creaţie, prin dramatizarea unor opere
literare cu diferite ocazii sau prin implicarea în desfăşurarea sezătorilor literare. Copii trebuie să fie îndrumaţi
să dobândească în primul rând o gândire independentă, toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi
este însă important ca educatorul însăşi să fie creativ, pentru că numai aşa poate să aducă în atenţia copiilor
săi tipuri de activităţi extraşcolare care să le stârnească interesul, curiozitatea, imaginaţia şi dorinţa de a
participa necondiţional la desfăşurarea acestora. Excursiile şi taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea
artă si cultură.
Bibliografie:
687
PROF. POPA MARIA, SCOALA GIMNAZIALA TEASC

dezvoltarea autonomiei personale şi sociale, a comportamentului în grup.
În lucrarea intitulată Descoperirea copilului, Maria Montessori făcea următoarea afirmaţie : ,,Să nu-
i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic
nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.’’ Activităţile extraşcolare
vin în sprijinul acestui demers. Finalităţile educaţionale ale activităţilor extraşcolare presupun educaţie
spiritul de observaţie, creativitatea şi nu în ultimul rând gândirea critică a elevilor. Cadrelor didactice le
revine sarcina de a stârni interesul elevilor pentru participarea la concursuri de creaţie literară, informatică,
fizică, chimie, matematică, tehnico-ştiinţifice, simpozioane şi sesiuni de comunicări ştiinţifice, concursuri
naţionale de jocuri logice, concursuri de şah.
competenţelor transdisciplinare.
artă Vizitele la muze, la galeriile de artă şi la expoziţiile de pictură sau sculptură, cercurile artistice sau
concursurile de artă şi creativitate plastică sau fotografică, concursurile de sculptură sau de confecţionare
de jucării în cadrul atelierelor de creaţie, festivalurile naţionale de muzică uşoară şi folclor, activităţile
cultural-artistice desfăşurate în cadrul şcolii, decorarea sălii de clasă în funcţie de eveniment şi anotimp,
drumeţiile şi excursiile în natură sunt exemple de activităţi care asigură cadrul de exersare şi cultivare a
diferitelor înclinaţii, aptitudini, capacităţi. O altă dimensiune importantă a personalităţii elevului o
constituie educaţia moral-civică. Activităţile extraşcolare stimulează implicarea tinerilor în promovarea
valorilor şi principiilor etice : dreptate, toleranţă, pace, cetăţenie activă, respectarea drepturilor omului,
prietenie, dragoste şi respect faţă de părinţi, spirit de sacrificiu. Participând la activităţi extraşcolare, elevii
sunt invăţaţi să respecte libertatea de opinie şi pluralismul, să se respecte reciproc, să îşi asume
responsabilitatea pentru propriile fapte, să aibă o atitudine participativă. Un bun exemplu în vederea
atingerii acestor obiective îl constituie activităţile Consiliului Elevilor, acţiunile civice în comunitate (vizite,
excursii, schimburi între şcoli, acţiuni de sprijin pentru persoanele defavorizate, activităţi voluntare),
acţiunile de petrecere a timpului liber în grup (cluburi, asociaţii), serbările şi concursurile.La mare înălţime
în topul priorităţii elevilor se află educaţia fizică si educaţia rutieră realizată prin activităţi extracurriculare
foarte atractive : competiţii sportive între clase sau între şcoli, excursii, drumeţii. Pe lângă formarea
deprinderilor motrice, activităţile sportive contribuie si la formarea trasăturilor de voinţă şi de caracter.
adecvate. Conceperea şcolii ca o instituţie socială cu funcţii multiple, aptă să răspundă eficient nevoilor
688
prevenirea tulburărilor de adaptare specifice vârstei, pentru formarea unor cetăţeni responsabili, este vital.
Bibliografie:
*Tiberiu, Factorii psihologici ai reuşitei şcolare, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1987
*Stoica Marin, Pedagogie şi psihologie, Ed. Gheorghe Alexandru, 2001
*Baban, Adriana, Consiliere educaţională, Cluj - Napoca, 2001
*Cristea, Gabriela, Pedagogie generală, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2002 Kulcsar,
689
ACTIVITĂŢILE EXTRAŞCOLARE –LOCUL ŞI ROLUL LOR ÎN EDUCAŢIA
COPIILOR
PROF. ÎNV. PRIMAR POPA TUDORIŢA

ŞCOALA GIMNAZIALA ,,GRIGORE MOISIL,, NAVODARI
„Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor
fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.”
dezideratul educaţiei permanente tinde să devină o realitate de necontestat. Astfel, fără a nega importanţa
educaţiei de tip curricular, devine tot mai evident faptul că educaţia extracurrriculară, adică cea realizată
dincolo de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii tinerilor.
educaţie pentru sănătate, autodisciplină şi creştere a încrederii în sine.
Implicarea elevilor în activităţi extraşcolare are o vechime mare în sistemele formale de educaţie.
Iniţial, ideea activităţilor extraşcolare era menită să ofere copilului alternative la educaţia şcolară, care
necesita un efort intelectual predominant. Astfel, activităţile extraşcolare aveau scopul de a oferi copilului
posibilitatea să se mişte, să se exprime liber, să facă lucruri care îi plac. Treptat, sfera activităţilor
extraşcolare s-a diversificat, iar problematica valorificării educaţiei nonformale în spaţiul şcolii a căpătat
din ce în ce mai multă importanţă.
Caracteristici de bază ale activităţilor extraşcolare:
-cuprind activităţile care sunt organizate de şcoli şi se derulează în incinta acestora sau în afară;
-au rol complementar activităţilor formale ale şcolii şi se centrează pe activităţi ce vizează dezvoltarea
în ansamblu a personalităţii elevilor;
-ţin de ansamblul şcoală – comunitate – familie atât din perspectiva actorilor implicaţi, cât şi a
tipurilor de acţiuni derulate;
-oferă elevilor posibilităţi de exprimare a identităţii personale şi de dezvoltare plenară a activităţii
acestora.
Efecte şi implicaţii ale participării la activităţile extraşcolare asupra elevilor:
-participarea la activităţi extraşcolare se asociază cu o rată mai mare de frecvenţă a cursurilor şi cu o
scădere a ratei abandonului şcolar, prin faptul că motivează elevii să vină la şcoală şi să nu abandoneze
cursurile;
-activităţile extraşcolare au un impact pozitiv asupra dezvoltării psihologice a elevilor implicaţi în
acestea, pentru că promovează activităţi care valorizează toate aspectele personalităţii copiilor, susţine
dezvoltarea stimei de sine şi a autovalorizării, promovează dezvoltarea aptitudinilor şi intereselor de
cunoaştere a elevilor;
-participarea la activităţi extraşcolare se asociază cu scăderea manifestărilor de violenţă în spaţiul
şcolii, prin faptul că au un puternic caracter prosocial;
-participarea la activităţi extraşcolare se asociază cu o implicare mai amplă a părinţilor în viaţa şcolii.
Unele studii identifică cinci tipuri de activităţi extraşcolare, în funcţie de implicarea pe care acestea
o presupun:
-activităţi prosociale, referitoare la voluntariat;
-activităţi sportive de echipă;
-activităţi de organizare a şcolii (de exemplu, consiliul elevilor);
-activităţi artistice (piese de teatru, coruri, serbări şcolare);
-cluburi şcolare.
690
(activă) la activităţile extraşcolare ar trebui valorificată, dar şi încurajată în permanenţă.
Activităţile extraşcolare tind să aibă la nivelul şcolilor un profil bine conturat: se desfăşoară cu elevii
şi cadrele didactice din şcoală, părinţii şi reprezentanţii comunităţii fiind categoriile din afara spaţiului
şcolar care participă uneori la aceste acţiuni. Schimburile interşcoli, invitaţia unor specialişti din diferite
domenii, atragerea reprezentanţilor ONG-urilor în activităţile extraşcolare le face cu mult mai atractive şi
mai profitabile pentru toţi cei implicaţi. În acest context, activităţile extraşcolare par a căpăta o importanţă
din ce în ce mai mare. Studii de specialitate subliniază rolul acestora în planul dezvoltării personale a
elevilor, în construirea unui climat şcolar prietenos, în creşterea participării la cursuri şi în planul
socializării.
Bibliografie:
1. Cosmovici, Andrei, Iacob, Luminița coord., (2008), Psihologie scolară, Ed.Polirom, Iași;
3. Revista învățămant primar nr. 4 din 1998, Contribuția activităților extrașcolare în optimizarea
procesului de învățământ
4. Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, "Activităţile
691
PROF. INV. PREȘCOLAR POPESCU ANA ELENA

PROF. ÎNV. PREȘCOLAR TUDOR CĂTĂLINA
Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoștințe, prin intrarea în contact
direct cu obiectele și fenomenele din natură. Trebuinţa de a se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai
ceea ce permite împăcarea școlii cu viaţa.
acțiuni frumoase și valoroase. Lumea în care se nasc copiii de astăzi este una complexă, într-o permanentă
schimbare, iar aceștia trebuie pregătiți să înțeleagă și să accepte provocările într-un mod practic, creativ,
inovator.
Activităţile extraşcolare cer o bună pregătire metodologică din partea educatorilor, învățătorilor și
profesorilor. Este necesar să se creeze o atmosferă deosebit de favorabilă pentru instruire şi educaţie, să se
ofere posibilitatea de completare şi de aprofundare a cunoştinţelor şi abilităţilor obţinute la lecţii, să fie
create condiţii de formare a personalităţii în spiritul culturii naţionale. Este necesar să se îmbine în mod util
şi plăcut timpul în afara orarului şcolar al elevilor, odihna activă să fie marcată de certitudinea utilităţii
organizării plăcute a timpului liber într-un mediu sărbătoresc sau firesc.
692
PROFESOR ÎNVATAMANT PRIMAR POPESCU ANA

ŞC. PRIMARA ,,ALEXANDRU MOLDOVEANU,, SBOGHIȚEȘTI

fizice şi spirituale a ,,puiului de om’’. Doar ,,zâna’’, modelatoarea de suflete şi minţi, ştie, cu mult tact şi
viaţa.
Bibliografie :
“Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti
693
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL LICEAL
PROFESOR POPESCU CARMEN,

COLEGIUL DE INDUSTRIE ALIMENTARA "ELENA DOAMNA", GALAȚI
rezolvare de probleme.
Pe lângă toate acestea, activitățile extrașcolare acționează și asupra stimei de sine, iar sentimentul de
împlinire este mult mai ridicat.
învățământ.
etc.);
însușite în cadrul orelor de curs.
De asemenea, constituie un mijloc de formare a competențelor, contribuie la educarea morală, estetică
a elevilor, diciplinându-le acțiunile și extinzându-le orizontul cultural-artistic. Activitățile extrașcolare
reprezintă un mijloc de formare a deprinderilor elevilor de a-și folosi, în mod rațional, timpul liber, sunt
694
Montessori)
de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi, elevii se autodisciplinează.
să le influenţeze dezvoltarea.
Concluzii
Activitățile extrașcolare sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc bucurie, facilitează
acumularea de cunoștințe. Copiilor li se dezvoltă spiritul practic, fiecare dintre ei având posibilitatea să se
Activitatea extracurriculară este o componentă educațională valoroasă și eficientă câreia orice cadru
didactic trebuie să-i acorde atenție, adoptând o atitudine creatoare atât în modul de realizare a activității,
cât și în relațiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a
elevilor.
te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase.
o simbioză lucrativă între componenta cognitivă şi cea comportamentală. Secretul este să ştiţi ce măsuri şi
cum să le luaţi la momentul potrivit.
Bibliografie:
1. Ionescu, M., Chiş, V., „Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
autoinstruire”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001.
curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact”, Editura Polirom, 2002. (Postat ianuarie 2015)
695
IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOE EXTRACURRICULARE
PROF. POPESCU CRISTINA-MONICA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ GODINEȘTI
Activităţile extraşcolare au o tradiţie bogată în sistemul de învăţământ românesc, chiar dacă nu s-a
pus accentul pe ele în programul şi curriculumul obligatoriu.
Noua viziune a sistemului pune accentul nu doar pe învăţământ de performanţă (învăţământul
muncii, pe dezvoltarea personalităţii copilului şi tânărului şi educaţia pentru viaţă în general.
Activităţile extracurriculare vizează de regulă acele activităţi cu rol complementar orelor clasice de
predare-învăţare. Aria lor e dificil de delimitat. Pot fi excursii şi vizite la muzee, cinematografe, teatre,
operă, balet, pot fi excursii şi vizite la instituţii publice sau alte obiective de interes comunitar, pot fi vizite
la alte şcoli, pot fi activităţi artistice, de hobby, cluburi tematice şi echipe sportive, pot fi activităţi legate
de un ziar sau post de radio al şcolii sau activităţi legate de protecţia mediului.
Domeniul extracurricular acoperă o arie foarte largă de activităţi, cu o tipologie extrem de variată.
Nu se desprinde o definiţie comună a acestora sau măcar o operaţionalizare, prin indicarea activităţilor
concrete care ar intra în sfera celor extracurriculare. Limitele a ceea ce înseamnă extraşcolar sau se
încadrează în sfera activităţilor extraşcolare nu sunt clare. Această situaţie are şi efecte pozitive – o arie
largă de activităţi, oportunităţi creative şi inovative în acest sens, dar şi efecte negative – neexistând o
operaţionalizare clară, competenţele dezvoltate, rezultatele acestor activităţi devin dificil de măsurat şi
evaluat.
Activităţile extracurriculare se referă la orice activitate care se abate de la ora „clasică”, fie că este în
timpul sau în afara programului şcolar. Chiar şi jucatul copiilor în curte este uneori considerat o activitate
extraşcolară. Mai mult, metodele de predare a curriculei care presupun interacţiune, joc (metoda de învăţare
prin joc, metoda portofoliului), sunt considerate ca fiind parte a activităţilor extracurriculare.
Indiferent de modalitatea de organizare și de conținutul transmis, aceste cursuri nu numai că nu sunt
percepute ca o povară de către copil, ci reprezintă chiar un mediu în care se simte bine, învață și dobândește
o mulțime de abilități, cum ar fi:
• Învață mai multe lucruri decât îi oferă școala;
• Descoperă noi pasiuni/hobby-uri și se pregătește pentru job-urile mileniului al III-lea;
• Școlarul va relaționa mai mult cu copiii cu aceleași pasiuni;
• Va învăța într-un mod practic, util și interactiv;
• Experiența acumulată va fi apreciată în viitor.
Așadar, activităţile extraşcolare contribuie la dezvoltarea personalităţii copilului, el simţindu-se
valoros, important, cu potenţial creativ şi inerpretativ, cu spirit de echipă şi dragoste de muncă.
Bibliografie:
• https://iteach.ro/experientedidactice/activitatile-extrascolare-si-rolul-lor-in-dezvoltarea-copiilor-
prescolari
• http://www.oportunitatiegale.ro/pdf_files/Activitati%20extrascolare%20in%20ruralul%20roman
esc.pdf
• https://codeschool.adfaber.org/activitati-extrascolare/
696
PREUNIVERSITAR
PROF. DIANA MIHAELA POPESCU

ȘCOALA GIMNAZIALA ”NICOLAE TITULESCU”, CALARAȘI
învățământ.
etc.);
celorlalți.
participanți.
697
nu numai.
Montessori)
Bibliografie:
698
PROIECT DE ACTIVITATE EXTRAȘCOLARĂ
MEDII DE VIAȚĂ- PĂDUREA VEDEA
PROFESOR ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR: POPESCU IOANA GEORGIANA

PROFESOR DE BIOLOGIE STINGA LILIANA
ȘCOALA GIMNAZIALA ,,ZAHARIA STANCU,, ROȘIORI DE VEDEA

JUDEȚUL TELEORMAN
COORDONATORI PROIECT:
PROFESOR ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR: POPESCU IOANA
PROFESOR BIOLOGIE : STÎNGĂ LILIANA
Argument
Ecologia este o noţiune des întâlnită nu numai în publicaţiile de specialitate, dar şi în cele de largă
circulaţie. Problemele care preocupă omenirea – alimentaţia, explozia demografică, poluarea, protecţia
mediului – sunt numai o parte din preocupările societăţii contemporane. Rezolvarea problemei ecologice
depinde numai de societatea omenească, căreia îi revin atribuţii importante în apărarea mediului
înconjurător. Natura, cu fascinanta lume a plantelor şi animalelor, constituie lea- gănul civilizaţiei umane,
asigurând în acelaşi timp condiţiile existenţei noastre. În natură, totul este organizat după legi nescrise ce
guvernează mediul înconjurător, al căruia echilibru este cunoscut sub denumirea de „echilibru ecologic”.
Menţinerea acestuia este esenţială pentru desfăşurarea în bune condiţii a vieţii pe pământ.
Descrierea proiectului
Grupul ţintă:
− elevii clasei a IV-a A (Profesor coordonator Popescu Ioana Georgiana)
și elevii clasei a VIII-a A ( profesor coordonatori: Stîngă Liliana, profesor de biologie, profesor
Stăvărache Gina, Profesor Radu Marin) de la Școala Gimnazială ,, Zaharia Stancu,,
− Resurse de timp: 3 luni (timp prevăzut pentru documentare, însușirea informațiilor și vizită în
Pădurea Vedea)
Scopul proiectului:
− Formarea unei atitudini responsabile şi active pentru gestionarea şi ocrotirea mediului înconjurător,
în vederea menţinerii echilibrului ecologic.
Obiectivele proiectului
– Cunoaşterea şi utilizarea unor termeni şi noţiuni specifice ştiinţelor naturii; – Exersarea şi
dezvoltarea capacităţii de explorare/investigare a mediului înconjurător, a fenomenelor naturale;
– Formarea unei atitudini pozitive față de mediul înconjurător prin stimularea interesului faţă de
păstrarea unui mediu echilibrat şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a acestora.
699
– Să manifeste curiozitate, interes, pentru fenomenele şi procesele din mediul înconjurător;
– Să aprecieze importanţa mediului înconjurător;
– Să precizeze activităţi de îngrijire şi de protecţie a mediului înconjurător;
– Să deducă efectele poluării asupra acestui mediu de viaţă;
– Să formuleze judecăţi referitoare la rolul omului şi al activităţilor sale în menţinerea mediului
înconjurător.
Evaluarea proiectului
– Aplicarea de fişe de evaluare adulţilor implicaţi în proiect;
– Întâlnirea coordonatorilor de proiect pentru evaluarea finală; – Fişe de evaluare;
– Portofoliu;
Aşteptari / Rezultate
– Schimbarea atitudinii elevilor asupra mediul natural şi o implicare activă a acestora în protejarea
sa;
– Petrecerea activă a timpului liber, conştientizarea drepturilor şi înda- toririlor de folosire, conservare
şi ocrotire a mediului înconjurător: floră, faună, apă, aer, sol, edificii construite.
Bibliografie: [1] Muşata, Bocoş, Instruire interactivă, Editura Didactică și Pedagogică, București,
2002. [2] *** Programa şcolară – Clasele pregătitoare, I şi a II-a – Ministerul Educaţiei Naţionale, Anexa
nr. 1 la OMEN nr. 3418/ 19.03.2013.
MEDII DE VIAȚĂ- PĂDUREA VEDEA

I. Mituri și legende ( elevii clasei a IV-a A)
,,Pe-un picior de plai/
Pe-o gură de rai...
Așa începe binecunoscuta baladă ,, Miorița,, . Deși aceasta nu a fost scrisă pe meleaguri teleormănene
nu putem nega faptul că Pădurea Vedeapoate fi considerată un colț de rai.
Dar cel mai bine o descrie Zaharia Stancu în romanul său ,, Pădurea nebună,,
.....................................................................................................................................
Acești copaci sunt urmașii acelora care în urmă cu mai bine de 2000 de ani făceau parte din vestiții
Codrii ai Vlăsiei, pădure ce acoperea partea de sud a țării coborând din zona subcarpatică și întinzându-se
până la Dunăre. Tătarii au numit-o Deli Orman ceea ce în traducere înseamnă ,, Pădurea nebună,, . Mai
tîrziu toponimul a devenit numele regiunii de sud a țării cunoscută astăzi drept Județul Teleorman.
În prezent, din punct de vedere științific, considerăm Pădurea Vedea ca fiind un mediu de viață.
II. Trecutul istoric
Dovezile istorice atestă faptul că această zonă a fost populată încă din cele mai vechi
timpuri.Strămoșii din preistorie, apoidacii sau geții, cuceritorii și coloniștii romani, triburile migratoare și
mai târziu populația romanicăne-au lăsat urme ale existenței lor atît ăn zona construită a actualului oraș cît
și în păduri, pe câmpuri, în zonele limitrofe.
III. Poziție geografică
Ca și poziție geografică Pădurea Vedea, este situață în partea de Sud a tării, în partea de Vest a
județului Teleorman, în lunca râului Vedea pe malul căruia se extinde pănă în orașul Alexandria, reședința
județului. Aceasta se găsește la întretăierea paralelei 44*07^ latitudine nordică cu meridianul de 25*
longitudine estică.
IV.Soluri
Din punct de vedere geologic teritoriul pe care se dezvoltă pădurea se suprapune pe unitatea din fața
Crpaților, denumită platforma Moesică.
La suprafață întâlnim depozite de aluviuni formate din mâluri, nisipuri și pietrișuri.
Este un sol specific zonelor de luncă deoarece Pădurea Vedea s-a dezvoltat în lunca râului Vedea, cel
mai important râu al județului, al cărui debit, din păcate, este în continuă diminuare.
V. Vegetație
a) copaci
Vegetația din PădureaVedea este o relicvă a vestitelor păduri teleormanene careînconjurat orașul
pănă la mijlocul secolului XIX. Este o pădure de luncă cu arbori de esență moale: - teiul.
700
Teiul –este un copac foios ( cu frunze late și căzătoare), ajungând până la 40 metri înălțime, cu frunze
cu o anvergură de 6–20 cm, străbătute de nervuri.Poate ajunge la o vărstă de cîteva sute de ani sau chiar
2000 de ani.
Teiulproduce flori, în număr de 2-10, de culoare alb-gălbuie, plăcut mirositoare. Fiecare floare are 5
petale. Fructul este o nucă ovală de dimensiuni mici.
Florile, frunzele, scoarța și cărbunele (obținut din lemn) de tei sunt folosite în scopuri medicinale.
Florile de tei sunt folosite mai ales pentru tratarea răcelilor, tusei, febrei, infecțiilor, inflamațiilor,
presiunii arteriale înalte, durerilor de cap (mai ales migrenele), dar și ca sedativ. Medicina tradițională
asiatică folosește flori de tei (uz intern) ca tratament pentru vindecarea afecțiunilor tractului respirator, a
febrei sau gripei.
-plopul, alunul, mesteacănul) dar și frasinul, ulmul,
- stejarul
Stejarul-este un arbore foios, înalt, cu ramuri puternice, noduroase, coroană largă și bogată. Scoarța
stejarului este de culoare brun-negricioasă, aspră, adânc brăzdată, adăpostind adesea o micro-faună activă
(în special furnici și anumite specii de gândaci). Fructul se numește ghindă și este folosită ca hrană pentru
porcii mistreți. Popate ajunge pănă la 900 de ani.
Lemnul de stejar este lemn prețios, de calitate superioară, este scump, fiind folosit pentru mobilă de
lux, iahturi de lux, construcții de lux etc. Aproape două secole traversele de stejar au fost folosite cu mult
succes în dezvoltarea căilor ferate.
Stejarul reprezintă un arbore a cărui scoarță este utilizată în medicina naturistă pentru că are
proprietăți antiseptice, cicatrizante, iajută la tratarea și vindecarea hemoragiilor uterine, afecțiunilor
stomacului, afecțiunilor intestinelor etc.
În mitologia slavă, stejarul era considerat arborele adevărului.
-și fagul.
Fagul- este un arbore foios,, capabil de a ajunge la înălțimi de 40 m și 2 m diametrul trunchiului. Este
înalt, impunător, cu scoarța netedă, cenușie-albicioasă. Un puiet de 10 ani va avea circa 4 m înălțime. El
are o durată de viață de la 150 la 200 de ani, deși uneori trăiește până la 300 de ani.
Fructul fagului se numește jir. și era folosit pentru a obține un anumit untdelemn, dar și pentru
hrana porcilor (este foarte apreciat și de mistreți).
Coaja fagului este folosită ca febrifuge( pentru areduce febra) și tonic amar, fiind unul dintre
echivalenții europeni ai chininei, ( substnță folosită pentrutratarea malariei) alături de scoarța de salcie.
El a rămas mult apreciat atât în industria construcțiilor cât și în cea a mobilei, datorită rezistenței sale,
fineții fibrelor și culorii plăcute.
Acestora li se adaugă stejarul pedunculat și brumăriu, ulmul, teiul, frasinul, carpenul și jugastru. Tot
aici întâlnim mărul și părul pădureț
La acestea se adaugă subarboretul care cuprinde: soc, cătină, sînger, gherghinar, măceș și altele.
b) stratul ierbos
Stratul ierbos din pădure este alcătiut din plante higrofile (sunt plantele care trăeiesc pe marginea
apelor și pe pajiștile umede fiind plantele care fac tranzacția de la plantele acvatice la cele terestre).
Acestea au o creștere viguroasă. Dintre ele amintim:laptele câinelui, umbra iepurelui, mierea ursului.
Acestora li se adaugă plantele xerofite (plantele adaptate la uscaciune la mediu sezonier de apa sau
cu deficit continu de apa) cum sunt:cimbrul, absida, mărgelușa sau iarba fiarelor.
Pe malul râului Vedea cresc plante acvatice ca iarba broaștelor, linte, papură, stuf, stânjenei de baltăși
altele.
VI. Faună/Lumea animală
Lumea animală care populează Pădurea Vedea este specifică zonei.
a) mamifere
Dintre mamifere întâlnim:
-vulpea,
Vulpea- este un mamifer omnivor, ( este un animal care se hrănește atât cu plante, cât și cu animale)
de dimensiune mică spre medie. Cântărește între 7 și 10 kg, corpul are 1m lungime, iar coada măsoară 30-
40 cm. Face parte din familia Canidae, alături de lup, câine, șacal, enot ș.a.
701
Deși de obicei vulpea e considerată - automat - a fi roșcată, de fapt coloritul său prezintă o mare
varietate (de la roșcat aprins până la alb și cenușiu).
Detectează prada chiar și fără să o vadă (după miros sau după sunet), dar nu aleargă după ea, ci sare
asupra sa, cu labele din față, ca pisicile. Majoritatea vulpilor ucid deseori mai mult decât pot mânca la o
singură masă și îngroapă ce le prisosește, urmând a reveni altă dată la locul cu “provizii”.
Puii se nasc în vizuini subterane, o singură dată pe an, din martie până în mai. De obicei, vin pe lume
câte cinci frați, dar au fost studiate și cazuri extreme: un singur pui sau 12 - la o singură naștere! Puii de
vulpe sunt orbi la naștere, ochii lor deschizându-se abia după a doua săptămână de viață. Considerate în
trecut “devoratoare de găini”, vulpile au fost vânate cu cruzime ani la rând. Un alt motiv pentru care oamenii
nu le-au privit cu simpatie pe vulpi este faptul că acestea răspândesc câteva boli foarte grave, printre care
și turbarea. Pot fi afectate în special mamiferele cu care vulpile intră în contact direct, dar boala poate fi
transmisă și omului fie direct prin mușcătură, fie prin intermediul păsărilor din ogradă.
-căprioara,
Căprioara-este un mamifer rumegător din familia Cervidae.Are înălțimea de 75 cm iar lungimea
cuprinsă între 95-135 cm.Mascului este mai mare. Cântărește 30 kg și poate trăi până la 15 ani. Este vânată
pentru blana sa de culoare roșie brună sau roșie cărămizie dar și pentru carne.
- mistrețul
Mistrețul- este un mamifer sălbatic omnivor, în general nocturn., are 1, 5 m lungime, 1m înălțime și
200kg. Este colorat negru - cafeniu. Scoate sunete foarte asemănătoare celor ale porcilor domestici. Colindă
în turmă pădurile și culturile agricole de la marginea acestora. Produce stricăciuni în special în lanurile de
porumb și cartofi. Scroafa fată 4-6 purcei, pe care hrănește cu lapte. Este vânat pentru trofeu și pentru carne.
Poate ataca omul, de aceea întâlnirea cu aceste animale trebuie evitată. Este strămoșul porcului domestic
- iepurele.
Iepurele-este un mamifer rozător, cu urechi lungi, lungimea corpului este de 48–52 cm, la care se
adaugă coada de 8–9 cm. Greutatea este de 4 kg, iar în unele cazuri poate ajunge și până la 6 kg. Culoarea
blănii variază în funcție de loc și anotimp, nuanța generală fiind cenușie-roșcată. Năpârlirea are loc
primăvara. Se hrănește cu iarbă, morcovi, cereale, iar iarna, cu scoarța copacilor. Femela naște pui vii pe
care îi hrănește cu lapte. Chiar și după o săptămână puii pot părăsi culcușul pentru a-și căuta singuri hrana.
Aproximativ 64% dintre iepuri nu apucă vârsta de un an de zile. Mortalitatea așa mare a iepurilor de câmp
se datorează în principal numeroșilor dușmani din lanțul trofic, cât și intervenției nechibzuite a omului.
b) păsări
Păsările sunt reprezentate de specii din familia corvidelor
(cioara, coțofana, stăncuța)
Cioara-este o pasăre de dimensiuni medii, una dintre cele patru specii care fac parte din familia
Corvidae.Are 45 cm nu-și schimbă în timpul anului coloritul negru cu nuanțe roșcate al penajului, are un
cioc puțin încovoiat, ascuțit și puternic. Este o zburătoare bună, putând fi ușor recunoscută după croncănit,
care își schimbă tonul după situațiile când pasărea este agresivă sau își salută perechea. Sunt păsări active
ziua, putând fi văzute pe ogoare de la răsăritul soarelui până în amurg. Cuibul îl au în arbori și trăiesc în
colonii mari, zburând în stoluri. Ca și celelalte păsări din această familie, ciorile consumă hrană de natură
vegetală și animală, de la viermi, melci, insecte, larve, mamifere mici, de exemplu rozătoare, sau ocazional
păsărele sau ouăle acestora, cadavre, fructe, diferite semințe vegetale ca și cele de pe semănătură pe care le
scot cu ciocul din pământ.
- ciocănitoarea,
Ciocănitoarea –este o pasăre mică și mijlocie, cu o talie de la mai mare decât vrabia (ciocănitoarea
pestriță mică), până la dimensiunile unei ciori (ciocănitoarea neagră). Degetele picioarelor sunt adaptate la
cățăratul pe trunchiul arborilor, au unghii ascuțite, bine dezvoltate. Capul lor este relativ mare cu un cioc
puternic, conic, ascuțit care are muchii în lungul său, reprezentând o un fel de daltă adaptată pentru cioplit
lemnul arborilor în căutarea hranei sau pentru crearea unei scorburii de cuibărit. Coloritul penajului este
viu. Hrana este formată din insecte, dar în afara perioadei de cuibărit consumă și fructe și miezul unor
semințe pe care le sparg cu ciocul. Sunt foarte utile agriculturii și silviculturii, nimicind un mare număr de
insecte dăunătoare.:-pițigoi, grauri, cuci, mierle, fazani, etc.
c) reptile
Dintre reptile întâlnim: -gușterul,
702
Gușterul - este o șopârlă, face parte din clasa Reptilia, este denumita si soparla verde, ea avand cel
mai frumos colorit. Ajunge in cele mai multe cazuri si la 40 cm. In general, masculul este cu cativa cm mai
lung fata de femela, insa ambele sunt animale deosebit de puternice cu o statura zvelta, intregita de coada
lor lunga, care este chiar doua treimi din lungimea totala a gusterului.Se înmușțește prin ouă iar iarna
hibernează. Culoarea lor caracteristica ii va ajuta pe gusteri sa fie buni maestri in camuflare, atat pe sol, mai
ales daca este iarba imprejur, cat si prin copaci, cu frunze verzi sau tulpina mai deschisa, ei aparandu-se
astfel de pradatori mai mari. Gusterul se hraneste de regula cu insecte, cu puii unor pasari si foarte rar mai
consuma si paianjeni. Nu sunt otrăvitori, sunt destul de sperioși. Dușmanii lornaturali sunt păsările răpitoare
și omul.
- șopârle, șerpi, broaște ( broasca comună și broasca roșie de pădure).
d) rozătoarele
Familia răzătoarelor este reprezentată de iepuri și anumale dăunătoare precum: popândăul,
-șoarecele de câmp
Șoarecele de câmp și hârciogul.
VII.Lanțuri trofice- (elevii clasei a VIII-a A)
VIII. Măsuri de protejare a mediului
Deși Pădurea Vedea este un mediu de viață complex aceasta poate fi expusă unor riscuri prin acțiunea
unor factori naturali și prin intervenția nefavorabilă a omului.
Starea de sănătate a pădurii reflectă gradul de stabilitate/instabilitate a ecosistemelor forestiere.
Protecţia pădurilor împotriva bolilor şi dăunătorilor este una dintre activitățile de bază a ocolului
silvic. Aceasta se referă la mai multe acțiuni, analize, metode, tehnologii folosite în scopul îmbunătățirii
stării de sănătatea a pădurii, sporirii rezistenţei la boli și dăunători, activități de curățire a pădurilor de
arborii bătrîni sau de reîmpădurire.
Un impact negativ asupra stării pădurii îl au insectele xilofage (de lemn), care populează în special
arboretele slabe, înrăutăţind şi mai mult starea de sănătate a acestora. Focarele de dăunători xilofagi au un
caracter complex, cu prezența a mai multos specii, cum sunt croitorii stejarului (Plagionotus detritus L., P.
arcuatus L.), gândacul scoarţei stejarului (Scolitus intricatus Ratz), gândacul mic al scoarţei ulmului
(Scolitus multistriatusMarsh.), gândacul mic al scoarţei frasinului (Hylesinus fraxini Panz.), gândacul mare
al scoarţei frasinului (Hylesinus crenatus F.), viespea de lemn (Xiphydria longicollis Geoffr.) etc.
Dintre acțiunile negative ale omului putem aminti:
a) incendiile
Una din cauzele majore ale distrugerii pădurilor o reprezintă incendiile. De aceea este important să
nu folosim foc deschis în pădure sau să folosim spațiile special amenajate.
b) poluare/ aruncarea deșeurilor
Mulțimea de gunoaie rămasă în urma oamenilor care uită că atunci când părăsesc pădurea s-o lase
așa cum ar dori să o găsească când se reîntorc, duce la poluarea solului, a apelor subterane și a aerului,
inevitabil la moartea lentă a padurii. Mai grav este faptul că o bună parte din aceste gunoaie, îndeosebi
materialele plastice, sunt foarte rezistente la acțiunea bacteriilor și practic, nu se reciclează pe cale naturală.
c) defrișările
În acțiunea distructivă a pădurii un rol major îl au tîierile necontrolate ale copacilor, defrișările care
duc inevitabil la modificări ale climei, la împuținarea animalelor salbatice, la distrugerea echilibrului
natural.
Cicatrizarea rănilor provocate de om sau de alte cauze se poate face prin reîmpăduriri, dar din
nefericire o pădure este dificil de refăcut și în plus durează foarte mulți ani.
De aceea este mai important, și mai puțin costisitor, să protejăm pădurea în loc să o reaplantăm.
Elevii Școlii Gimnaziale ,, Zaharia Stancu,, Roșiorii de Vede s-au implicat adesea în acțiuni de
voluntariat privind strângerea de deșeuri în Pădurea Vedea și pe malul râului Vedea.
Fiecarea dintre noi poate urma zece pași simpli pentru aproteja acest mediu de viață unic care este
Pădurea Vedea :
1. Reciclează!
2. Refolosește!
3. Reduce! (Econimisește resursele! )
4. Evită poluarea!
703
5. Strânge gunoiului prin implicarea în acțiuni de voluntariat!
6. Susține reducerea despăduritului (limitarea tăierii copacilor)!
7. Protejează animalele și plantele!
8. Utilizează coșurilor de gunoi speciale!
9. Nu călca spațiul verde ( în zonele special amenajate)!
11. Răspândește aceste idei prietenilor tăi pentru o pădure cuată!
IX. Mesaj ECO
Elevii vor avea pancarte. Pe o parte vor fi desenate acțiuni de poluare iar pe cealaltă parte vor fi
desenate acțiuni de protejare a pădurii.
Mesajul va fi:
,, Spune STOP Poluării!
Protejează pădurea/ Fii verde!,,
Bibliografie:
1. Eugen Ovidiu Vlad ,, Roșiorii de Vede, pagini monografice,,, Editura Teleormanul liber, 1994
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Gușter
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Cioară_de_semănătură
4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Picide
5. https://ro.wikipedia.org/wiki/Iepure
6. https://ro.wikipedia.org/wiki/Mistreț
7. https://ro.wikipedia.org/wiki/Căprioară
8. https://ro.wikipedia.org/wiki/Vulpe etc.
704
ACTIVITATILE EXTRASCOLARE IN EDUCATIA TIMPURIE
POPESCU PAULA ILEANA

GRADINITA GEMENI, JUDETUL MEHEDINTI
Activitatile extrascolare pe care pe care le oferim copiilor nostri au un rol important în cresterea si
dezvoltarea lor. Aceste preocupari suplimentare ofera copilului posibilitatea de a se misca, de a interactiona,
de a se relaxa, de a se exprima liber si de a descoperi, experimenta.
acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect fizic şi socioafectiv, pentru o
curriculare cu cele extracurriculare, iar în acest caz, parteneriatul educaţional devine o necesitate.
producându-le bucurie, uşurându-le acumularea de cunoştinţe, chiar dacă presupun un efort suplinemtar. În
cadrul acestor activităţii sunt atraşii şi copii timizi, dar şi cei impulsivi, încăţând astfel să se tempereze în
preajma colegilor lor.
În opinia mea, activităţiile extracurriculare sunt deosebit de importante deoarece, contribuie la
curiozitatea, imaginaţia şi dorinţa de a participa necondiţional la desfăşurarea acestora.
la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă si cultură.
Rolul acestor activităţii extracuriculare este oferirea copiilor de oportunităţii multiple de recreere,
dezvoltarea spiritului de competiţie, valorificarea potenţialului intelectual şi al aptitudiniilor, stimularea
imaginaţiei creativităţii şi iniţiativei.
705
PROFESOR POPICA ADRIAN NOVAC

LICEUL TEORETIC NOVACI
(Maria Montessori)
Educaţia extraşcolară dezvoltă stima de sine, sentimentul de împlinire şi realizare. Activităţile

extraşcolare sunt activităţi care se desfăşoară în afara mediului şcolar. Acestea au ca scop identificarea și
cultivarea corespondenței optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viață civilizat, precum și
stimularea comportamentului creativ. Copiii participă cu însuflețire și dăruire la astfel de activități, iar
succesul este garantat dacă ai încredere în imaginația, bucuria și dragostea din sufletul copiilor.
Activităţile extraşcolare au rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii copiilor noştri.
Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i în contact direct
cu obiectele si fenomenele din natura. Trebuinţa de a se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce
ne permite să împăcăm şcoala cu viaţa.
talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Oricât ar fi de importantă educaţia
curriculară realizată prin procesul de învăţământ, ea nu epuizează sfera influenţelor formative exercitate
asupra copilului. Rămâne cadrul larg al timpului liber al copilului, în care viaţa capătă alte aspecte decât
cele din procesul de învăţare şcolară. În acest cadru, numeroşi alţi factori acţionează pozitiv.
intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru. Ele oferă elevilor prilejul de a
observa obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, procesul de producţie în desfăşurarea sa, operele de
artă originale, momentele legate de trecutul istoric local, naţional, de viaţa şi activitatea unor personalităţi
de seamă ale ştiinţei şi culturii universale şi naţionale, Relaţiile dintre oameni şi rezultatele concrete ale
muncii lor, stimulează activitatea de învăţare, întregesc şi desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în cadrul
lecţiilor.Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, stimulează şi
orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, pictură.
realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă. Fiind axate în principal pe
viaţa în aer liber, în cadrul acţiunilor turistice, elevii îşi pot forma sentimentul de respect şi dragoste faţă de
natură, faţă de om şi realizările sale. În urma plimbărilor, a excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai
multă creativitate şi sensibilitate, imaginea realităţii, în cadrul activităţilor de desen şi modelaj. La vârsta
şcolară, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arată sau li se spune în legatură cu mediul, fiind dispuşi să
acţioneze în acest sens. Excursia ajută la dezvoltarea intelectuală şi fizică a copilului, la educarea lui
cetăţenească şi patriotică. Ea este cea care îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei experienţe
sociale importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural ştiinţific. Prin excursii, elevii îşi suplimentează
şi consolidează instrucţia şcolară, dobândind însuşirea de noi cunoştinţe.
cazurilor în rolul de spectator, valoarea ei deosebită rezidă din faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă
de impresii puternice, precum şi în faptul că apelează, permanent, la afectivitatea copilului cu rol asupra
dezvoltării sale.
Astfel de activităţi sunt de o reală importanţă într-o lume dominată de mass-media şi mă refer la
televizor, calculator si internet, care nu fac altceva decât să contribuie la transformarea copiilor noştri în
nişte persoane incapabile de a se controla comportamental şi emoţional.
706
Bibliografie:
Cernea, Maria, „Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ în
învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
Crăciunescu, Nedelea, „Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar”, nr.
2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, „Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în
707
PROFESOR POPICA NADIA LUMINIŢA

CJRAE GORJ- LICEUL TEORETIC NOVACI
Activităţile extraşcolare ajută elevii să-şi formeze atitudini positive faţă de învăţare, având
performanţe ridicate, prin dezvoltarea unor abilităţi practice diversificate. Acestea dezvoltă stima de sine,
sentimentul de împlinire şi realizare. Sunt activităţi care se desfăşoară în afara mediului şcolar şi vizează
acele activităţi cu rol complementar orelor clasice de predare-învăţare.
celorlalți. Activitățile extrașcolare ocupă un loc important în ansamblul influențelor educative. Participarea
la acest tip de activități lărgește orizontul cultural al elevilor, completând cu noțiuni noi volumul de
cunoștințe însușite în cadrul orelor de curs. De asemenea, constituie un mijloc de formare a competențelor,
contribuie la educarea morală, estetică a elevilor, diciplinându-le acțiunile și extinzându-le orizontul
cultural-artistic. Activitățile extrașcolare reprezintă un mijloc de formare a deprinderilor elevilor de a-și
Aplicarea cunoștințelor în cadrul activităților extrașcolare are valoarea unui exercițiu de dezvoltare
a aptitudinilor elevilor. Important în derularea acestor activități, este faptul că elevii pot fi antrenați atât în
inițiere și organizare, cât și în modul de desfășurare a acestora. Metodele, procedeele, modul și modalitățile
utilizate, precum și cadrul în care se desfășoară procesul este condiția primordială pentru receptarea corectă
și coerentă a mesajului şi reprezintă demersul adoptat de cadrul didactic. Pot fi excursii, drumeții, vizite la
muzică, activități artistice, cluburi tematice, activități sportive, legate de protecția mediului etc.
activități li se oferă elevilor un alt mod de însușire a unor trăiri, valențe pozitive ale vieții şi valori morale.
decizional, realizându-se astfel o corelaţie între componenta cognitivă și cea comportamentală.
bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar,Copiilor li se
asumându-şi responsabilităţi. Profesorul are, prin acest tip de activitate, posibilităţi deosebite să-şi cunoască
elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal –
Realizarea acestor obiective depinde în primul rând de talentul profesorului, de dragostea sa pentru
copii, de modul creator de abordare a temelor, prin punerea în valoare a posibilităţilor şi resurselor de care
dispune clasa de elevi.
Bibliografie:
*Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, Cluj-Napoca 2007
*Ionescu M.; Chiş V. – Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
*Lazăr V., Cărăşel A., Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Ed. Arves, Craiova, 2007.
708
PROF. POPOVICI MIRELA MIHAELA

SCOALA GIMNAZIALĂ COPĂCELE
viaţa.
709
ACTIVITĂȚILE EXTRAȘCOLARE, PRIVITE PRIN OCHII UNUI PĂRINTE
PIP POSTOLACHE MONALISA ELENA

SCOALA GIMNAZIALA NR. 1, BACANI
JUD. VASLUI
Școala ocupă de multe ori prea mult timp din viața unui elev, încă din primii ani. Însă de multe ori
școala nu este suficientă pentru dezvoltarea copiilor. Fie că alegem activități extrașcolare pentru cei mici în
program after school sau că alegem un ONG, există câteva elemente esențiale la care e bine să ne gândim
înainte a lua o decizie legată de care activitate e mai potrivită.
Atunci când copiii sunt mici, suntem tentați să alegem activități care ne plac nouă, sporturi pe care
le-am practicat când eram de vârsta lor sau care ne-ar fi plăcut să le practicăm, cursuri pe diferite domenii
pentru că ne dorim ca ei să învețe cât mai multe lucruri. E o strategie, însă s-ar putea să nu avem la final
rezultatul dorit. Copiii au nevoie să simtă că iau decizii, că sunt în control și că pot alege ce e mai bine
pentru ei. Și de mult ori au și dreptate. Poate durează mai mult până descoperă care sunt activitățile care îi
plac, însă de mult ori acestea se transformă ulterior în pasiune, iar lucrurile învățate îi ajută o viață întreagă.
Dacă faci parte din categoria părinților care încă nu și-au înscris copiii la o activitate extrașcolară,
dacă ești unul din părinții care nu știu care sunt avantajele unei astfel de activități pentru copii, dacă nu știi
ce se potrivește cel mai bine sau ce opțiuni există, te invit să citești mai departe. Dacă deja faci toate aceste
lucruri, iar copiii tăi deja sunt super pasionați de ceea ce fac în timpul liber, de activitățile la care participă,
ajută-ne să completăm lista.
Activitățile extrașcolare pot părea o risipă de timp, însă e defapt timp învestit în învățare. Învățare a
ceva nou, practic. Ele vin în completarea școlii și îi ajută pe copii, și chiar și pe adulții care fac voluntariat,
în dezvoltarea lor personală.
Există în general câteva preconcepții legate de aceste activități:
• sunt o risipa de timp
• copiii ajung prea tarziu acasă
• nu se pot concentra pe școala la fel de bine
• sunt mult prea scumpe
De acord că există și aceste posibilități, însă cel mai probabil înseamnă că activitățile nu ii se
potrivesc, că nu îl pasionează sau pur și simplu nu îi plac. Indiferent de ce alege să facă, atâta timp cât îi
place, va face tot posibilul să învețe pentru școală repede și eficient pentru a avea timp de alte lucruri. Iar
aceste activități există pentru toate bugetele. Sunt mii de organizații și asociații în țară care țin cursuri,
tabere, ore de tot felul, pentru toate grupele de vârstă. Trebuie doar căutate.
De ce să alegem activități extrașcolare?
Răspunsul la această întrebare e cel mai simplu și am făcut o listă întreagă de avantaje:
1. Vin în completarea școlii – de multe ori, fie că alegem cursuri suplimentare sau activități sportive,
ele vin în completarea școlii și sunt organizate astfel încât să nu intervină cu programul general de școală
al copiilor
2. Dezvoltă relațiile sociale și ajută la sănătate – o oră de sport îți dă energie pentru câteva ore bune
și ajută la un somn mai odihnitor, orice activitate în care sunt implicați mai mulți copii îi ajută în a socializa
și a-și face prieteni.
3. Ajută la creșterea stimei de sine, a motivației, managementul timpului, astfel că devin mai
organizați
4. Dezvoltă abilități noi pe care de multe ori reușesc să le integreze și în activitățile școlare
5. Crează relații pe termen lung și câteodată prietenii pe viață
6. Învață cum să devină lideri și acest lucru îi poate ajuta mai târziu în școală, în viață, la locul de
muncă
7. Reduce comportamentele egoiste și învață să lucreze în echipă, să împartă
Care e cea mai potrivită activitate?
Fii selectiv. Caută, interesează-te, pune întrebări cât mai multe, află tot ce ai nevoie pentru a te asigura
că faci alegerea corectă pentru copilul tău. Caută cele mai potrivite activități ca metode de lucru, ca timp și
710
cel mai important încearcă să cunoști oamenii care se ocupă de ele. Acordă-le încredere și cere periodic
feedback legat de evoluția copilului tău.
Indiferent de domeniul de activitate, sport, cluburi de muzică sau șah, debate, cercetași, balet, dansuri
sau limbi străine, ai în vedere costurile și timpul necesar. Îți dorești ca cel mic să poată să participe de
fiecare dată la activități, să poată merge în excursii și să fie implicat, astfel că e important să avem în vedere
costurile, durata activităților, dar și detalii legate de transport și timpul necesar de a ajunge la ele.
Se recomandă să începem cu o singură activitate, iar în timp să observăm reacțiile copilului, să
evaluăm lucrurile trimestrial sau anual și doar atunci să decidem dacă mai introducem o altă activitate sau
nu. Iar atunci când începe să se umple calendarul, să avem grijă să existe timp liber pentru odihnă, pentru
momente frumoase în familie.
Când e timpul să renunțăm la ele?
Chiar dacă activitățile extrașcoale au beneficii multiple în dezvoltarea copiilor și a tinerilor, trebuie
să știm și când să renunțăm la ele. Câteodată pot deveni obositoare pentru copii. Atunci când le dispare
cheful de a mai participa la ele, când nu mai povestesc cu pasiune despre ce fac acolo, nu mai sunt încântați,
probabil e nevoie de o pauză. O perioadă de relaxare, de odihnă, în care fie vor găsi lucruri noi de făcut, fie
își vor dori să meargă din nou la acea activitate. Totodată, dacă școala se mută pe planul doi, dacă rămâne
în urmă cu temele și învățatul, e posibil să fie prea mult pentru el.
Un copil are nevoie atât de timp liber, cât și de activități plăcute și utile, de momente petrecute în
familie și unele de singurătate, de creativitate, pentru descoperirea pasiunilor.
711
PROF. PREDA ALINCUȚA-VOICHIȚA,

C. N. ,,ANDREI MUREȘANU”
Montessori)
Activitățile extrașcolare ajută elevii la formarea unei atitudini pozitive față de învățare, aceștia au
predare-învățare. Pot fi activități sportive, de protecția mediului, excursii, vizite la muzee, la diverse
instituții publice, la alte unități de învățământ, vizionarea de spectacole de teatru, activități artistice etc.
• cuprind activitățile organizate de școală în afara mediului școlar sau/și de către alte instituții
etc.);
• au rol complementar școlii;
Activitățile extrașcolare constituie un mediu formator mai atractiv, în afara contextului institutional,
iar impactul pozitiv se manifesta prin dezvoltarea personalității elevilor, a performanțelor școlare și a
integrării sociale. Participarea elevilor la astfel de activități îi ajută să se înțeleagă pe ei înșiși prin
observarea și interpretarea propriului comportament în comparație cu al celorlalți.
Scopul activităților extrașcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, cultivarea interesului
pentru acțiuni socio-culturale, facilitarea integrării în mediul școlar, valorificarea talentelor personale și
corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Prin aceste activități li se oferă elevilor un alt mod de
însușire a unor trăiri, valențe pozitive ale vieții, valori morale și nu numai.
Bibliografie:
712
MARIA – ANGELA PRELIPCEANU

ŞCOALA GIMNAZIALA NR. 1 DINGENI

dezvoltarea aptitudinilor elevilor în diverse domenii artistice. În dezvoltarea personalităţii elevilor se
îmbină activitatea instructiv-educativă, desfăşurată în cadrul lecţiilor, cu alte forme de activitate, cum ar fi:
cercurile organizate la diferite obiecte, vizitele şi excursiile, concursurile şcolare etc., care contribuie la
adâncirea cunoaşterii, la descoperirea, dezvoltarea şi valorificarea intereselor şi pasiunilor, la stimularea
creativităţii şi oferă cadrul afirmării şi recunoaşterii performanţelor.
cunoaştere, pentru cultură, pentru creatorii ei, la exersarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter. I.
Nicola consideră că „Activitatea extraşcolară oferă independenţă mai mare elevilor şi asigură o posibilitate
de varietăţi pentru manifestările disciplinare, ele presupun respectarea unei game variate de norme
disciplinare” [2, p. 288].
Conţinutul activităţilor extraşcolare nu este stabilit printr-un curriculum obligatoriu; elevii au libertatea de
a alege conţinuturile, în perfectă concordanţă cu interesele şi dorinţele lor. Astfel, acestea devin o formă
complementară de activitate – parte componentă a educaţiei – care stimulează valori, aptitudini şi dezvoltă
vocaţia, talentul, încurajând competiţia, asumarea de responsabilităţi, comunicarea, abordările bazate pe
iniţiativă, imaginaţie și opţiune. Toate acestea duc la formarea unor personalităţi complete şi complexe.
Având cel mai larg caracter interdisciplinar, activităţile extraşcolare pot îmbrăca diferite forme: excursii,
drumeţii, vizite, spectacole cultural-artistice, tabere şcolare, vizionări de filme, competiţii sportive, cercuri
de creaţie, cercuri pe discipline, concursuri, care, prin specificul lor, imprimă copilului un anumit
masă organizate în scopul îmbogăţirii experienţei de viaţă a elevilor. Aceste activităţi se organizează în
funcţie de conţinutul lecţiilor și prin conținutul lor se deosebesc de cele cu caracter didactic. Organizate la
nivelul clasei sau școlii, cu participare benevolă, ele urmăresc lărgirea orizontului de cunoștințe etc.
Vizitarea unui muzeu, expoziţii, a unui atelier al meșterului popular sau artist plastic poate fi o situaţie de
învăţare cu scop cultural-artistic, dar şi un moment de reconciliere ori de introspecţie, în funcţie de educaţia
anterioară a elevilor sau de tematica în care se încadrează excursia. Legătura organică a procesului de
învăţământ cu excursiile şi vizitele asigură eficienţa educativă a acestor activităţi. Menţionăm că influenţa
educativă a excursiilor şi vizitelor depinde şi de caracterul lor variat.
Prin conţinutul lor, excursiile şi vizitele se deosebesc de activităţile cu caracter didactic. Organizate
liber într-un mediu sărbătoresc sau firesc. Pedagogul C. Cucoș [1] consideră că, între activitatea desfăşurată
713
de către elevi în cadrul lecţiilor şi activitatea desfăşurată de ei în afara clasei şi a şcolii, există deosebiri din
punct de vedere al conţinutului şi al formelor de organizare: 1. Activitatea în afara clasei şi extraşcolară are
un conţinut deosebit de activitatea în cadrul lecţiilor. Desfăşurarea lecţiilor şi volumul cunoştinţelor predate
sunt determinate de curriculumul la disciplină, în timp ce conţinutul şi desfăşurarea activităţilor în afara
clasei au conţinut flexibil şi foarte variat, cuprinzând cunoştinţe din domeniul artei, ştiinţei, tehnicii,
sportului. Totuşi nici conţinutul acestor activităţi nu se stabileşte în mod întâmplător, ci pe baza anumitor
principii. 2. Încadrarea elevilor în diferite forme ale activităţii în afara clasei şi extraşcolare se face pe baza
este mai potrivită pentru interesele şi înclinaţiile lui. 3. Durata activităţilor în afara clasei şi extraşcolare
variază, faţă de durata lecţiilor. 4. Verificarea, aprecierea şi evidenţa rezultatelor activităţii în afara clasei
şi extraşcolare au forme specifice. Verificarea are caracter practic. Spre deosebire de aprecierea făcută în
cadrul orelor prin intermediul notelor, ceea ce a făcut elevul în afara orelor de clasă se concretizează prin
intermediul calificativelor slab, bine, foarte bine. 5. Activitatea în afara clasei şi extraşcolară este propice
pentru manifestarea spiritului de independenţă şi a iniţiativei elevilor. 6. O altă particularitate a activităţii
extraşcolare o constituie legătura ei cu practica. Aplicarea cunoştinţelor în cadrul activităţilor extraşcolare
are şi valoarea unui exerciţiu de dezvoltare a aptitudinilor elevilor. Cercetările recente din domeniul
psihopedagogiei arată că utilizarea povestirilor ca metode de învățare dezvoltă imaginația copiilor.
Metodele și tehnicile moderne, activ-participative, capabile să mobilizeze energiile elevilor, să le capteze
atenția, care-i îndeamnă să-și pună în joc imaginația, înțelegerea, memoria, abilitățile artistice sunt extrem
de potrivite în educarea copilului pentru problemele ridicate de societatea contemporană. Aceste metode
sunt utile, pentru că dezvoltă competențele cognitive; sprijină și extind viața socială a elevului; dezvoltă
gândirea creatoare individuală și de grup; facilitează comunicarea conținutului prin proiectarea în lucrările
plastice a propriilor trăiri și sentimente; conduc la apariția unor raporturi noi de cunoaștere și
psihic de retrăire a stărilor, gândurilor și acțiunilor celuilalt. Prin urmare, elevii trebuie ajutați să participe
la activitățile educative, să se implice afectiv, cu plăcere și bucurie spontană în ceea ce fac.
Bibliografie:
714
ROLUL ACTIVITAȚILOR EXTRAȘCOLARE IN ACTIVITATILE COPIILOR
GRADINITA CU PROGRAM NORMAL SOHODOR/HORGESTI

PROFESOR INVATAMANT PRESCOLAR
PRISECARU NICOLETA CRISTINA

viață.
educaţional devine o necesitate. Consider, că din acest punct de vedere, activităţile extracurriculare sunt
deosebit de importante deoarece, contribuie la dezvoltarea gândirii şi completarea procesului de învăţare.
715
PROIECT DE ACTIVITATE EXTRASCOLARA
„ATELIER DE PASTE”
PROF. PROTOPOPESCU FLORINA

LICEUL TEHNOLOGIC „PETRE IONESCU MUSCEL”
DOMNESTI/ ARGES
Argument
Cea mai mare sărbătoare creştinească este Paştele sau Învierea Domnului, pentru că în această zi
"Hristos a înviat din morţi cu moartea pre moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le", iar pre
cei vii râscumpărându-i de sub jugul păcatului şi împăcându-i cu Dumnezeu. Ea cade totdeauna la începutul
primăverii, anotimpul cel mai frumos şi mai plăcut, când natura învie.
Românii aşteaptă sărbătoarea aceasta, după un post îndelungat, cu mare dor şi bucurie şi caută în
acelaşi timp ca locuinţele lor să fie curate şi cu toate pregătirile făcute în cea mai bună rânduială.
Legendele creştine leagă simbolul ouălelor roşii de patimile lui Isus Hristos.
Scopul: Cultivarea şi valorificarea potenţialului creator şi a sensibilităţii artistice a elevilor.
Competente specifice:
DP -dezvoltarea capacitǎţii de cunoaştere si inţelegere a sǎrbǎtorilor şi tradiţiilor romaneşti şi
stimularea curiozitǎţii de investigare a acestora.
AV/ AP-stimularea expresivitǎţii şi creativitǎţii prin activitǎţi de exprimare plasticǎ;
CLR-îmbogǎţirea vocabularului cu cuvinte noi;
Obiective operaționale:
 să realizeze desene, colaje, felicitări, ouă roşii
 sǎ cunoascǎ semnificaţia religioasǎ a sǎrbǎtorilor Pascale;
 sǎ cunoascǎ obiceiurile şi tradiţiile legate de Sǎrbǎtoarea Paştelui
 sǎ distingǎ o zi obişnuitǎ de o zi de sǎrbǎtoare;
 să realizeze un portofoliu în care fie reunite rezultatele proiectului;
 să dovedească spirit de cooperare şi corectitudine în jocuri şi concursuri;
 să-şi exprime sentimentele, trăirile şi impresiile.
Partenerii proiectului: şcoala, comitetul de părinți, comunitatea locală
Metode: -conversaţia, explicația, demonstrația, exercițiul, povestirea, problematizarea,
brainstorming, lucrul pe grupe, jocul.
Resurse:
Materiale: ouǎ, acuarele, hârtie glasatǎ, creponatǎ, aracet, plastilinǎ, carioca, cǎrţi, reviste, pliante,
fişe, abţibilduri, lumanǎri, jetoane, planşe, caiete speciale, creioane colorate, casetofon, aparat foto;
Grup ţintă: elevii, părinți, bunici, reprezentanți ai comunității locale.
Oportunitătile proiectului:
 Oferă şansa elevilor de a formula apreieri critice şi autocritice vizavi de finalitatea muncii grupului;
 Oferă posibilitatea conştientizării potenţialului propriu al fiecarui elev, prin intermediul
comparaţiei produselor finale, şi implicit, identificarea valorilor comune.
 Produsele activităţii elevilor au constituit sursă de inspiraţie reciprocă in grup.
 Cunoaşterea/transmiterea valorilor culturale, spirituale, etnografice româneşti, conservarea
costumului popular.
 Posibilitatea descoperirii unor tinere talente.
Beneficiarii proiectului:
 elevii clasei a IV-a de la Liceul Tehnologic “Petre Ionescu Muscel”;
 cadre didactice, parinți, membrii ai comunității locale.
Modalități de monitorizare şi evaluare:
 expozitie
 imagini surprinse în timpul derularii activitătii
 diseminarea în presa locală
Mediatizare:
716
 Prezentarea proiectului în cadrul Comisiei metodice a învăţătorilor
Evaluare:
 expoziţii cu lucrările practice şi artistice ale elevilor;
 realizarea de portofolii de prezentare a activităţilor;
 CD cu fotografii din timpul activităţilor;
 realizarea unui PPT cu activităţile desfăşurate în proiect.
 diseminarea în presa locală
Bibliografie: https://www.didactic.ro
717
ACTIVITĂȚILE DE TIP OUTDOOR ÎN GRĂDINIȚE –
POSIBILITĂȚI ȘI MODALITĂȚI DE ORGANIZARE
PROF. PRUNA MIOARA

GRADINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.7
„Există mai mult în tine decât crezi!”, era motto-ul după care se ghida Kurt Hahn, fondatorul primei
școli de Educație Experiențială Outdoor – Outward Bound – în 1941. În opinia lui, societatea modernă
suferea de câteva „boli”, acestea apărând ca revers negativ al evoluției tehnologiei: declinul condiției fizice,
al spiritului de antreprenoriat, al imaginației, creativității și abilităților practice, al autodisciplinării și al
compasiunii interumane. Modelul educațional din școala lui Hahn putea fi sintetizat în următorul citat:
„Consider că principala sarcină a educației este să asigure supraviețuirea următoarelor calități: o curiozitate
inovatoare, o voință invincibilă, tenacitate în atingerea țelului, lepădare de sine și deasupra tuturor:
compasiune!”.
”Pe copil îl educă tot ce îl înconjoară: câmpul, pădurea, râul, marea, munţii, rândunelele, cucul. Faceţi
tot posibilul ca şi copiii dumneavoastră să iubească tot ce-i înconjoară, pentru că fără dragostea faţă de
natură şi animale omul nu poate să simtă din plin, ceea ce numim, cu cel mai minunat dintre cuvinte –
VIAŢA.” (C. MIHĂESCU)
O modalitate de implicare a părinţilor în activităţile grădiniţei, uşor de realizat, o reprezintă activităţile
outdoor, văzute ca o “combinaţie de activităţi în aer liber, de educaţie de mediu şi de dezvoltare socială şi
personal”, activităţi la care se doreşte şi participarea părinţilor. Unii părinţi au mai mult timp să se implice,
alţii mai puţin. Este ideal un mediu şcolar care să întâmpine deschis părinţii şi să le dea informaţiile
necesare. Toţi părinţii au nevoie de sfaturi şi de sprijin.
Activităţile outdoor “vizează explorarea posibilităţilor de utilizare a aerului liber şi a cadrului natural
ca spaţiu de învăţare şi formarea unor deprinderi pentru a lucra tematic, folosind acest spaţiu într-un mod
interdisciplinar”. Activităţile outdoor care se desfăşoară cu preşcolarii pot fi organizate sub formă de:
ateliere de creaţie, activităţi sportive, excursii, jocuri diverse, acţiuni practic-gospodăreşti etc.
Mişcarea fizică ajută la dezvoltarea psihică a copilului, previne labilitatea emoţionalǎ, modeleazǎ
temperamentul şi atitudinile. Unii specialişti ai domeniului apreciază că: „educaţia fizică este fiziologică
prin natura exerciţiilor sale, pedagogică prin metodă, biologică prin efectele sale şi socială prin organizare
şi activitate, în centrul căreia stă omul”.
Pe toţi, sportul, mişcarea, ne fac să ne recâştigam demnitatea, tonusul, să ne integrăm mai bine în
societate. Pe lângă beneficiile asupra sănătăţii, sportul va îmbunătăţi şi comportamentul, învăţându-l pe
copil ce înseamnă competiţia şi spiritul de echipă, îl va face ambiţios şi mai disciplinat. În plus, acesta va
câştiga încredere în forţele proprii, se va orienta mai uşor în spaţiu şi va învăţa să se descurce singur. Am
organizat excursii şi drumeţii în toate anotimpurile, prilej minunat de a admira natura în ipostaze diferite,
de a cunoaşte transformările suferite, impactul omului asupra sa, dar şi ocazie de a participa la acţiuni de
ecologizare. De fiecare dată, aceste activităţi au fost minuţios pregătite, copiii întorcându-se mai bogaţi
sufleteşte. Şi aici au fost alături de noi familiile, societăţile comerciale cu care avem parteneriate şi care au
sponsorizat o parte a costurilor.
Pornind de la universal conturat prin propriile lor cunoştințe, copiii de vârstă preşcolară pot descoperi
prin intermediul exponatelor ce înseamnă frumosul în artă, un mod aparte de redare a realităţii
înconjurătoare, care este propriu artistului, află informaţii despre civilizaţii apuse, exersează modalităţi de
comunicare cu ceilalţi. Atelierul de creaţie “Fantezie şi culoare”, care a permis tuturor participanţilor să se
exprime prin experimentarea unor tehnici diverse, cum ar fi desenul, picturi, modelajul sau colajul, dar mai
ales, să-şi dezvolte imaginaţia prin tratarea creativă a tematicii. Discuţia ulterioară, pe marginea lucrărilor
realizate de copii, constituie un element esenţial al atelierului, deoarece sunt învăţaţi să-şi depăşească
concentrarea, atenţia li interesul strict pentru propria creaţi şi sunt îndemnaţi să analizeze şi să aprecieze şi
celelalte realizări, ale colegilor. Sunt susţinuţi să-şi explice opţiunile personale în privinţa “evaluării
artistice” a celorlalte lucrări şi să caute argument prin care să-şi susţină sau să-şi justifice opinia.
718
Concurs de întreceri sportive ”Sportivii în acţiune”, acţiuni de tradiţie a grădiniţei noastre, care are
drept obiectiv stimularea interesului pentru educaţie fizică şi sport, dezvoltarea armonioasă a organismului
şi menţinerea stării de sănătate. Folosind o varietate de modalități de colaborare care presupun o implicare
activă a părinților alături de copii și educatoare, considerăm că au de câștigat atât copiii cât și părinții,
colectivul grădiniței dar şi comunitatea locală.”Parcul nostru ca o floare!” – activitate de igienizare a
parcului din apropierea grădiniţei. Preşcolarii, înarmaţi cu saci menajeri, mănuşi de unică folosinţă, după o
discuţie prealabilă, au înţeles necesitatea menţinerii curăţeniei în parcul în care ei se joacă zilnic, şi astfel
au participat la igienizarea acestuia, iar la sfârşit, au simţit o mare bucurie văzând rezultatele muncii lor.
Acţiunea a continuat prin organizarea în parcul curat a unor jocuri distractive şi sportive de echipă.
,,Alaiul sărbătorilor de iarnă” – activitate derulată în pragul sărbătorilor de iarnă. Au fost implicate
Prefectura judeţului Mehedinți și Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin. Nici o altă activitate
desfăşurată în grădiniţă pe tema sărbătorilor de iarnă nu ar fi trezit atâtea sentimente şi trăiri ca atunci când
au trăit pe viu, în momentele în care au colindat și au primit dulciurile sau fructele pentru urările adresate
de ei.
”Grădiniţa cu flori şi copii” – acţiune de înfrumuseţare a spaţiului exterior al grădiniţei, unde a fost
implicată Agenţia pentru Protecţia Mediului Drobeta Turnu Severin. Preşcolarii au plantat flori şi puieţi
ornamentali în grădina grădiniţei şi în jardinière. Zi de zi, copiii urmăresc evoluţia florilor plantate de ei, le
îngrijesc şi le protejează, valoarea educativă a acţiunii fiind foarte mare.
Prin toate activităţile desfăşurate, s-au constatat următoarele beneficii directe:
 acest tip de educaţie o completează pe cea formală;
 socializare;
 educare pentru o viaţă sănătoasă;
 participanţii sunt puşi în situaţia de a-şi cunoaşte şi chiar de a-şi depăşi propriile limite;
 trăirea de experienţe inedite în mijlocul naturii;
 creşterea stimei de sine;
 creşterea disponibilităţii spre comunicarea cu părinţii;
 dezvoltarea personală şi la creşterea şanselor de integrare socială a acestora
 gestionarea fricii de vorbit şi acţionat în public;
 înţelegerea, acceptarea şi respectarea regulilor prezente în familie şi societate, îmbunătăţirea
performanţelor şcolare, descoperirea aptitudinilor şi talentelor;
 creşterea încrederii în sine, capacitatea de a se integra rapid într-un grup de copii cu aceiaşi vârstă,
dezvoltarea aptitudinilor de leader;
 trezesc interesul de a participa la sarcini noi şi complexe;
 îi încurajează să nu se sperie de situații imprevizibile și să găsească cea mai bună soluție;
 dezvoltă abilitățile de comunicare fiind orientați către cooperare şi colaborare, fără de care nu poate
fi atins obiectivul comun al echipei;
 copiii învață să recunoască meritele celorlalți, să le respecte ideile, sentimentele și nevoile, îi ajută
să învețe din greşeli; nu exista eșec ci doar feed-back la sfârşitul unei activităţi outdoor.
Concluzionând: “Cât mai mult timp în natură!”
Bibliografie:
Revista Învăţământului Preşcolar nr.2/ 2007.
Manualul de educaţie outdoor, 2013, Comenius Regio Partnership Eco- Edu Beyond Rhetoric Project,
traducere.
719
ÎN EDUCAȚIA PREȘCOLARILOR
PROF. PRUTEANU DANA

ȘCOALA GIMNAZIALA CLEJA, COM. CLEJA, JUD. BACAU
Activitățile extrașcolare ale copiilor au caracter interdisciplinar, care ajută la formarea

caracterului celor mici, încă de la vârste fragede. Ele contibuie la gândirea și completarea procesului de
învățare, la dezvoltarea înclinațiilor și aptitudinilor preșcolarilor, la organizarea rațională și plăcută a
timpului lor liber. Având un caracter atractiv, micuții participă într-o atmosferă relaxantă la astfel de
activități.
Scopul activităților extracurriculare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea copiilor în
proiecte cât mai variate și bogate în conținut, cultivarea interesului pentru activități socio-culturale,
facilitarea intergrării în mediul școlar, fructificarea talentelor personale și corelarea aptitudinilor cu atitudini
caracteriale.
Dincolo de procesul de învățare, activitățile extrașcolare realizate își au rolul și locul bine stabilit în
cultivarea unui stil de viață civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ.
Copiii participă cu drag și dăruire la astfel de activități, iar succesul este garantat dacă li se acordă
încredere în imaginația, bucuria și dragostea din sufletul copiilor, dar să fie și ei lăsați să ne conducă spre
Mediul în care se nasc copiii de astăzi este unul complex, într-o permanentă schimbare, iar aceștia
Printre activitățile extrașcolare, cele mai plăcute de cei mici se numără excursiile, drumețiile,
vizionările de filme, piese de teatru sau spectacolele de magie. Prin participarea la astfel de evenimente, îi
ajutăm pe aceștia să își dezvolte abilitățile de comunicare și socializare, de observație, de dezvoltare a
culturii, memoriei și imaginației. O mare contibuție în dezvoltarea personalității copilului o au activitățile
extrașcolare care implică în mod direct copilul prin personalitatea sa și nu prin produsul realizat de acesta.
Se știe că încă de la ca mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoștințe dacă intră în contact
direct cu obiectele și fenomenele din natură. Participarea efectivă și totală în activitate, angajează atât
preșcolarii timizi cât și pe cei slabi, îi temperează pe cei impulsivi, stimulează reciprocitatea, dezvoltă
spiritul de cooperare, contribuie la formarea colectivului de preșcolari.
Indiferent că printre activitățile extracurriculare pe care le alegem pentru copii se află cele de teatru,
muzică, artă, gimnastică, înot, arte marțiale, fiecare dintre acestea îi vor ajuta pe cei mici să îți facă prieteni
noi, să aibă mai multă încredere în ei și să îți dezvolte noi preocupări.
Chiar și eșecul în aceste activități îi va învăța pe copii câteva lecții valoroase, cum ar fi că pentru
obținerea succesului este nevoie de mai multă muncă, perseverență, dar și de pasiune.
Serbările școlare au un caracter stimulator atât pentru micuții artiști, cât și pentru părinții lor,
contribuind la socializarea copiilor de la o vârstă fragedă. Un rol educativ îl au și activitățile realizate cu
ocazia sărbătorilor naționale.
Concursurile școlare sunt o metodă de a trezi interesul copiilor pentru diferite arii curriculare.
Excursiile și drumețiile ajută la dezvoltarea intelectuală și fizică a copiilor, îi reconfortează, îi
prilejuiește însușirea unei experiențe sociale importante, dar și îmbogățirea orizontului cultural-științific.
Vizionările unor filme, spectacole de teatru sau circ specifice vârstei lor, poate constitui o sursă de
informații. Copilul face astfel cunoștință cu lumea artei, învață să o descifreze și să o îndrăgească.
Alte activități extrașcolare realizate conpletează unele aspecte educative și îi orienteză pe copii spre
unele domenii de activitate cum ar fi sportul, muzica, poezia,pictura etc. Activitățile extrașcolare sunt
atractive la aceasta vîrstă fragedă și nu numai. Ele stârnesc interes, produc bucurie, facilitează acumularea
de cunoștințe.
720
Activitățile enumerate mai sus sunt apreciate atât de către copii, cât și de cadrele didactice în măsura
în care valorifică și dezvoltă interesele și aptitudinile copiilor, optimizarea procesului de învățământ,
formele de organizare sunt cu caracter recreativ și au un efect pozitiv pentru munca desfășurată în colectiv.
reciproc între preșcolari, educă simţul responsabilităţii şi o atitudine justă faţă de scopurile urmărite.
Activitatea extracurriculară este o componentă educațională valoroasă și eficientă căreia orice cadru
didactic trebuie să-i acorde atenție, adoptând o atitudine creatoare atât în modul de realizare a activității,
cât și în relațiile cu preșcolarii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a
preșcolarilor.
Bibliografie:
*Lespezeanu, M., Tradițional și modern în învățământul preșcolar, Editura S.C. Omfal, București,
2007
*Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, Cluj-Napoca 2007
721
,,ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE
ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII ELEVILOR”
PROF. ÎNV. PRIMAR: PRUTEANU LUMINIȚA

ŞC. GIMN. ,,ŞTEFAN CEL MARE”
ŞTEFAN CEL MARE, JUD. VASLUI
persoană.
722
ROLUL ACTIVITATILOR EXTRAȘCOLARE ÎN EDUCAȚIA COPIILOR
PROF. ÎNV. PREȘCOLAR: FLORINA PURCEL
Ideea de activitate extracurriculară a apărut în contextual reorganizării sistemului global de

învăţământ, care mizează – cu rare excepţii – pe formativ, în detrimentul informativului specific
învăţământului de tip tradiţional. În plus, vorbim de necesitatea învăţării pe parcursul întregii vieţi (life-
long learning) sau a educaţiei permanente. Educaţia de tip extracurricular nu vine să răstoarne un sistem de
valori, să contravină educaţiei de tip curricular încetăţenite, ci o completează, făcând-o mai atractivă pentru
educabili şi mai eficientă. Problematica educaţiei dobândeşte în societatea contemporană noi conotaţii, date
mai ales de schimbările fără precedent din toate domeniile vieţii sociale.
copiilor.
turistice: plimbari, excursii, tabere, colonii. In cadrul activitatilor organizate in mijlocul naturii, al vietii
emotii estetice. La varsta prescolara, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arata sau li se spune in legatura
cu mediul, fiind dispusi sa actioneze in acest sens. Ca educatoare, trebuie sa oferim in mod gradat, in acord
mediului inconjurator: curatarea parcului,, a mediului de joaca, ocrotirea unor animale.
723
Vizionarea filmelor si a emisiunilor la televizor a1duce copiilor o mare satisfactie, prin faptul ca arta
BIBLIOGRAFIE
724
ACTIVITĂȚI EXTRAȘCOLARE ÎN GRĂDINIȚĂ
PROF. PURECA EMANUELA

GRĂDINIȚA PP NR.1 CĂSUȚA PITICILOR, HOREZU, VÂLCEA
copiilor în acest cadru. În învăţământul preşcolar avem misiunea de a-i forma pe copii sub aspect
îşi manifestă imaginaţia şi creativitatea (prin interpretarea unor roluri la serbările de 8 Martie, Crăciun,
sfârşit de an, prin realizarea unor desene interesante şi creative pe asfalt cu ocazia zilei de 1 Iunie) şi cadrul
pedagogic dar şi dragostea faţă de copii.
De cele mai multe ori, conţinutul acestora poate fi o continuare la un nivel mai înalt, a ceea ce şi-au
însuşit copii în cadrul activităţilor didactice. De exemplu, în cadrul activităţilor din domeniul ştiinte, la
activităţile de cunoaştere a mediului după ce copiii au observat pe planşe anumite animale domestice sau
sălbatice se poate propune o activitate extraşcolară – vizitarea unei grădinii zoologice cu scopul de a-şi fixa
ci îmbunătăţii cunoctinţele legate de aceste animale.
Dintre activităţile pe care le-am desfăşurat la grupă, pot aminti: serbări desfăşurate cu diferite ocazii:
Creştin, Voinicel, Smarty, activităţi de desene pe asfalt cu ocazia zilei de 1 Iunie, activităţi desfăşurate cu
instituţii.
roluri, copilul reproduce modele de conduită şi le asimilează în propriul lui comportament. Trăsătura cea
mai importantă a interpretării unor roluri este originalitatea şi creativitatea copilului în redarea impresiilor
personalitate.
725
preajma colegilor lor – “copilul care este lăudat învaţă la rându-i să aprecieze” (D.I. Nolte).
În concluzie, consider că trebuie să încercăm să-i atragem pe copii, să participe la activităţi cu ajutorul
tuturor metodelor pe care le putem aborda. Având posibilitatea de a desfăşura activităţi extracurriculare
munca noastră devine un pic mai uşoară deoarece aceste activităţi sunt atractive şi îi determină pe copii să
participe fără să-i forţăm. Menirea noastră este de a trezi curiozitatea viitorilor indivizi ai societăţii, de a le
potoli această curiozitate şi de ai pregăti pentru viaţă, atât cu ajutorul activităţilor didactice pe care le
desfăşurăm la grupă cât şi prin intermediul activităţilor extracuriculare.
BIBLIOGRAFIE:
726
INV. PURNAVEL MARIA

ŞCOALA PRIMARA JOSENI
Motto: ,,Şcoala trebuie să urmărească tot timpul ca tânărul să părăsească băncile ei nu ca specialist,
ci ca o personalitate armonioasă.’’ - (Albert Einstein)

acestuia, constituind o punte între cunoştinţele asimilate la lecţii şi informaţiile acumulate informal.
condiţionată de folosirea unor metode adecvate, care să permită individualizarea invaţământului, astfel încat
la o învăţare eficientă, iar educaţia non-formală sprijină acest demers. Componenentă importantă a educaţiei
nonformale, activităţile extraşcolare (extradidactice sau extracurriculare) oferă cele mai eficiente metode
de formare a caracterului copilului încă din clasele primare. Ele au un rol foarte important datorită
integrare facilitează la randul ei procesul de autocunoaştere. Implicându-se în acest tip de activităţi, elevii
devin “subiecţi” conştienţi ai acţiunii, trăind intens succesele sau insuccesele propriei lor activităţi. Ei devin
capabili să-şi orienteze curiozitatea nu numai asupra lumii exterioare, ci şi asupra propriei persoane. Se
formează astfel ,,imaginea de sine’’, esenţială în succesul şcolar.
copilului, Maria Montessori făcea următoarea afirmaţie: ,,Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de
Atunci să-i învăţăm să se adapteze.’’ Activităţile extraşcolare vin în sprijinul acestui demers. Finalităţile
educaţionale ale activităţilor extraşcolare presupun educaţie intelectuală, estetică, religioasă, moral-civică,
patriotică, fizică. Educaţia intelectuală ocupă un rol central în formarea integrală a personalităţii elevului.
Prin caracterul lor ludic, activităţile extradidactice formează şi modelează inteligenţa elevilor. Ele dezvoltă
etc. Prin participarea la concursuri de cultură şi civilizaţie europeană, concursuri de limbi străine, festivaluri
naţionale de teatru în limbile de circulaţie internaţională, proiecte interdisciplinare, serbări şi carnavaluri
de Ziua Îndrăgostiţilor, Halloween, Crăciun, Paşte, concursuri şi momente artistice dedicate Săptămânii
727
Francofoniei, Zilei Limbilor Străine sau Zilei Europei elevii se familiarizează cu limba, cultura, tradiţiile şi
obiceiurile altor popoare, creându-se astfel punţi de legătură între civilizaţii. Ei învaţă să fie toleranţi şi
deschişi spre alte culturi şi să respecte valorile culturale ale acestora. Datorită caracterului lor
interdisciplinar, activităţile extracurriculare constituie pentru elevi un prilej de lărgire a cunoştinţelor de
cultură generală, facilitând formarea culturii profesionale şi duc la formarea competenţelor
transdisciplinare. Educaţia religioasă, componentă extrem de importantă a personalităţii umane, este un alt
obiectiv al educaţiei non-formale. Prin serbarea celor mai importante sarbători din calendarul creştin, elevii
îşi însuşesc cultura religioasă şi se formează în spiritul moralei creştine. Ei sunt astfel ajutaţi şi să îşi formeze
trăsături pozitive de caracter (cinste, sinceritate, omenie, dăruire de sine, respect, frăţie, solidaritate umană).
realizarea educaţiei religioase. Activităţile extraşcolare contribuie în mod semnificativ la realizarea
educaţiei estetice a elevilor, componentă a educaţiei integrale şi armonioase. Ele sunt activităţi de cultivare
a dorinţei de frumos, iniţiindu-i pe elevi în sesizarea frumosului sub toate aspectele sale, în înţelegerea
mesajului unei opere de artă etc. Vizitele la galeriile de artă şi la expoziţiile de pictură sau sculptură,
cercurile artistice organizate de Clubul Copiilor sau concursurile de artă şi creativitate plastică sau
fotografică, concursurile de sculptură sau de confecţionare de jucării în cadrul atelierelor de creaţie,
festivalurile naţionale de muzică uşoară şi folclor, activităţile cultural-artistice desfăşurate în cadrul şcolii,
decorarea sălii de clasă în funcţie de eveniment şi anotimp, drumeţiile şi excursiile în natură sunt exemple
de activităţi care asigură cadrul de exersare şi cultivare a diferitelor înclinaţii, aptitudini, capacităţi. O altă
dimensiune importantă a personalităţii elevului o constituie educaţia moral-civică. Activităţile extraşcolare
stimulează implicarea tinerilor în promovarea valorilor şi principiilor etice: dreptate, toleranţă, pace,
cetăţenie activă, respectarea drepturilor omului, prietenie, dragoste şi respect faţă de părinţi, spirit de
sănătate a elevilor. Unul dintre obiectivele cele mai importante ale activităţilor extraşcolare îl constituie
cultivarea sentimentului patriotic. Prin vizite la muzee şi expozitii, prin omagierea celor mai importante
sentimentele patriotice, pregătindu-se astfel pentru a deveni buni cetăţeni. La mare înălţime în topul
priorităţii elevilor se află educaţia fizică si educaţia rutieră realizată prin activităţi extracurriculare foarte
atractive: competiţii sportive între clase sau între şcoli, excursii, drumeţii, concursul Educaţia rutieră –
Educaţie pentru viaţă. Pe lângă formarea deprinderilor motrice, activităţile sportive contribuie si la formarea
trasăturilor de voinţă şi de caracter. Foarte importante sunt activităţile extraşcolare ce au ca obiectiv
orientarea şcolară şi profesională.
orientări şcolare şi profesionale. Conceperea şcolii ca o instituţie socială cu funcţii multiple, aptă să
răspundă eficient nevoilor psihologice şi sociale ale elevului, să asigure cadrul optim pentru starea sa de
bine, pentru diminuarea si prevenirea tulburărilor de adaptare specifice vârstei, pentru formarea unor
cetăţeni responsabili, este vitală. Educaţia non-formală contribuie la formarea şi dezvoltarea complexă a
personalităţii elevului în plan moral, intelectual, estetic, civic şi fizic prin atingerea tuturor dimensiunilor
educaţiei al cărei scop ultim este pregătirea pentru viaţă a elevului.
728
Bibliografie:
*Baban Adriana- Consiliere educaţională, Cluj - Napoca, 2001;
*Cristea, Gabriela, Pedagogie generală, Ed. Didactică şi Pedagogică, 2002;
729
PROF. ÎNV. PRIMAR PUSTAI NICOLETA

Activităţile extraşcolare au un caracter interdisciplinar, oferă cele mai eficiente mo-dalităţi de formare
a caracterului copiilor încă din clasele primare, deoarece sunt factorii educativi cei mai apreciaţi şi cei mai
accesibili sufletelor acestora.
O mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii copiilor o au activităţile care implică în mod direct
copiii prin personalitatea lor şi produsul realizat de aceştia.
Oricât de bine ar fi organizată activitatea la şcoala, oricât de bogat ar fi conţinutul cunoştinţelor, pe
care le comunicăm elevului, nu poate da satisfacţie setei de investigaţie şi cutezanţă creatoare, trăsături
specifice copiilor. Ei au nevoie de acţiuni care să le lărgească lumea lor spirituală, să le împlineasă setea de
cunoaştere, să le ofere prilejuri de a se emo-ţiona puternic de a fi în stare să iscodească singuri pentru a-şi
Ideea activităților extrașcolare era menită să ofere copilului alternative ale educației scolare, care
necesită un efort intelectual predominant. Astfel, erau activități care să ofere copilului posibilitatea să se
miște, să se exprime liber, să facă lucruri care îi plac, să descopere, să experimenteze. De aceea, aceste
activități erau mai mult cercuri destinate diferitelor hobby-uri. Punctul de plecare este întotdeauna ceea ce
ne transmite copilul, activitățile spre care manifestă interes, pe care le face cu plăcere, în care se simte în
largul său. Spre exemplu, copiii care au înclinații spre latura artistică pot fi orientați spre activități care să
le permită explorarea acestei laturi, cum ar fi pictură, dans, modelaj, decorațiuni; cei care sunt înclinați spre
exprimarea emoțiilor și spre a fi expresivi pot fi implicați în activități de teatru, pantomimă, iar cei carora
le plac jocurile de istețime, care sunt preocupați de strategii de gândire, activități de mindlab, sculptura,
aerodinamica, natura, dans etc.
În funcție de vârsta copilului, ei pot aprecia anumite activități, se pot implica în ele sau pot refuza să
participe deoarece li se pare că nu este pe placul lor sau este prea greu. Este important sa ținem cont de
vârsta copilului și să alegem în funcție de posibilitățile acestuia. Un eșec poate atrage dupa sine refuzul și
chiar o imagine negativă de sine a copilului.
La vârsta școlară, aceste activități pot contribui la creșterea încrederii în sine, la creșterea
spontaneității și creativității, la dezvoltarea unor opinii și a unor inițiative. Copilul are capacitatea de a ne
transmite în ce se poate implica, ce poate păstra, ce nu îi este de folos sau ce nu este atractiv pentru el. A
experimenta și a cunoaște liber îi poate permite apoi să simtă ceea ce este potrivit pentru el.
Vizitele la muzee, expoziţiile, monumente şi locuri istorice, case memoriale – organizate selectiv –
De la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinte punându-i în contact direct cu
toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii, tabere. În cadrul activităţilor organizate în mijlocul
naturii, al vieţii sociale, copiii se confruntă cu realitatea şi percep activ, prin acţiuni directe obiectele,
fenomenele, anumite locuri istorice. Fiind axate în principal pe viaţa în aer liber, în cadrul acţiunilor
turistice, elevii îşi pot forma sentimentul de respect şi dragoste faţă de natură, faţă de om şi realizările sale.
730
sau li se spune în legătură cu mediul, fiind dispuşi să acţioneze în acest sens.
Un ajutor important ne oferă perioada în care se desfășoară activități în săptămânile ȘCOALA
ALTFEL. Școlarii au șanse reale să-și exprime dorințele, alături de părinți și profesori. Ei pot vota
activitățile preferate. Rezultatele acestori activități au mare succes.
Activităţile extraşcolare stărnesc interes, produc bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar
dacă necesită un efort suplimentar. Copiilor li se dezvoltă spiritul practic, operaţional, manualitatea, se
autodisciplinează prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bunăvoie regulilor, asumându-şi
responsabilități.
731
ROLUL ACTIVITÎȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN EDUCAȚIA COPIILOR
PROF. ÎNV. PREȘC. POPESCU SĂNDICA
Modernizarea și perfecționarea procesului instructiv-educativ presupune îmbinarea în mod armonios

a activităților școlare cu cele extrașcolare. Îmbinarea acestora are numeroase valențe formative, deoarece
acestea permit manifestarea imaginației și a creativității copiilor de vârstă preșcolară. Preșcolarii își
manifestă imaginația și creativitatea prin interpretarea unor rolulri în cadrul serbărilor de Crăciun sau de 8
martie, ori prin realizarea unor desene creative pe asflat cu ocazia zilei de 1 iunie. Totodată, cadrul didactic
are oportunitatea de a-și afirma creativitatea în alegerea temelor, a materialului, de a-și pune în evidență
măestria, tactul pedagogic, dar și dragostea față de copii.
Eficiența educației depinde de gradul în care se prgătește copilul pentru participarea la dezvoltarea
de sine și de măsura în care reușește să pună bazele formării și dezvoltării personalității copiilor în acest
cadru. Noi, cadrele didactice avem misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic și socio-
afectiv, dar și pentru o mai bună integrare socială. În acest sens se impun activitățile extrașcolare, care nu
sunt fixate de programa școlară, ci de copii, în concordanță cu dorințele și interesele acestora.
De cele mai multe ori conținutul acestora poate fi o continuare la un nivel mai înalt, a ceea ce și-au
însușit copiii în cadrul activităților didactice. De exemplu în cadrul activitătilor de cunoaștere a mediului,
după ce copiii au observat pe planșe anumite animale domestice sau sălbatice, se poate propune o activitate
extrașcolară și anume: o vizită la grădina zoologică, copiii având astfel posibilitatea de a-și îmbunătăți
cunoștințele despre aceste animale.
Activitățile extrașcolare sunt activități complementare, activității didactice realizate la grupă și au
drept scop imbogățirea informațiilor primite în cadrul desfășurării activitățiii didactice, atrag copilul la
integrarea în viața socială, la folosirea în mod util și plăcut a timpului liber, contribuind în acest fel la
formarea și dezvoltarea personalității copilului.
Dintre activitățile pe care le-am desfășurat în cadrul grupei pot aminti: serbări de 8 martie, de
Craciun, Concursuri, activități desfășurate cu ocazia zilei de 1 Decembrie, sau 24 Ianuarie,activități
desfășurate în parteneriat cu alte insituții.
prin mjloace proprii. Totodată, serbările pregătite susţinute cu ocazia anumitor evenimente devin un mijloc
desfăşurării acestor activităţi extrașcolare.
Atunci când sunt bine pregătite, activitățile extrașcolare, devin atractive pentru orice vârstă, stârnesc
interesul și curiozitatea copiilor, le provoacă bucrie, le ușurează acumularea de cunoștințe, chiar dacă
presupun un efort suplimentar. Prin intermediul unor astfel de activități copiii dau frâu liber imaginației,
comunică în cadrul grupului emoții, gânduri, trăiri, devin încrezători în forțele proprii, își dezvoltă
personalitatea sub toate aspectekle ei.
BIBLIOGRAFIE:
*Dumitru, G., Novac, C., Mitracche, A., Ilie, V., Didactica activităţii instructiv-educative pentru
*Mangri, F., Elisei, E., Dorobeti, T., Bucovală, G., Experienţe didactice şi pedagogice de success,
*Ciubuc Iuliana, Armonia naturii, Editura Aureo, Oradea, 2011, pagina 110.
732
PROF. ÎNV. PRIMAR POPESCU VASILICA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,MIHAI VITEAZU’’ STREHAIA, JUD. MEHEDINȚI

Conţinutul activităţilor extraşcolare nu este stabilit printr-un curriculum obligatoriu; elevii au
formarea unor personalităţi complete şi complexe. Având cel mai larg caracter interdisciplinar, activităţile
extraşcolare pot îmbrăca diferite forme: excursii, drumeţii, vizite, spectacole cultural-artistice, tabere
şcolare, vizionări de filme, competiţii sportive, cercuri de creaţie, cercuri pe discipline, concursuri, care,
prin specificul lor, imprimă copilului un anumit comportament, o ţinută adecvată situaţiei, declanşând
anumite sentimente.
urmăresc lărgirea orizontului de cunoștințe etc.”.
de educaţia anterioară a elevilor sau de tematica în care se încadrează excursia. Legătura organică a
procesului de învăţământ cu excursiile şi vizitele asigură eficienţa educativă a acestor activităţi. Menţionăm
că influenţa educativă a excursiilor şi vizitelor depinde şi de caracterul lor variat. Prin conţinutul lor,
excursiile şi vizitele se deosebesc de activităţile cu caracter didactic.
Organizate la nivelul clasei sau şcolii, cu participare benevolă, excursiile şi vizitele au drept scop
lărgirea orizontului cognitiv, familiarizarea elevilor cu frumuseţile ţării.
de învățare dezvoltă imaginația copiilor.
metode sunt utile, pentru că dezvoltă competențele cognitive, sprijină și extind viața socială a elevului,
dezvoltă gândirea creatoare individuală și de grup, facilitează comunicarea conținutului prin proiectarea în
lucrările plastice a propriilor trăiri și sentimente, conduc la apariția unor raporturi noi de cunoaștere și
autocunoaștere, ajută la educarea inteligenței emoționale a copilului și elevului, a empatiei ca fenomen
733
Bibliografie
1981.
734
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN EDUCAREA ELEVILOR
CU CERINȚE EDUCAȚIONALE SPECIALE
PROF. POPICA VICTORIA MĂDĂLINA

LICEUL TEORETIC NOVACI, GORJ
Activitățile extrașcolare sunt o componentă esențială a procesului de învățământ. Ele au rolul de a

dezvolta nu doar competențele sociale ale elevului, ci și de a-l face pe acesta să se descopere, să se cunoască,
să știe ce aptitudini are și să și le perfecționeze. Implicarea elevilor în acțiunile extrașcolare ține de abilitatea
cu care un dascăl știe să prezinte activitatea, oferă bucuria lucrului în echipă, cunoaște particularitățile de
vârstă ale elevilor săi.
Din experiența pe care o am ca dascăl, am observat că elevii cu CES răspund foarte repede la
solicitarea de a participa la activități extrașcolare. Aici se descoperă pe ei, dar se bucură de faptul că sunt
integrați în astfel de activități, că nu sunt uitați și că fac parte dintr-o echipă care îi acceptă, îi încurajează
și îi și susține.
Elevii cu CES colaborează și comunică dezinteresat cu coechipierii, își susțin punctul de vedere în
mod argumentat, se destăinuie cu ușurință. Dacă la nivelul procesului de predare-învățare elevii cu CES
urmăresc o planificare diferențiată, dacă ei simt că nu sunt asemeni celorlalți din clasă și trăiesc frustarea,
în cadrul activităților extrașcolare ei se integrează perfect. Mai mult, se simt apreciați de ceilalți, se simt
comod în grupul de prieteni și colegi. Profesorul coordonator al unei astfel de activități va deveni un mentor
pentru acești elevi și va conștientiza că educația pe care o oferă este una de calitate.
Activitățile extrașcolare contribuie la formarea personalității tuturor elevilor, cu atât mai mult a celor
cu CES. Desfășurate după programul de studiu sau în zilele libere, aceste activități
nu sunt obligatorii. Participă doar acei elevi care simt că au aptitudini pentru o anumită acțiune. Astfel,
activitățile de voluntariat sunt binevenite și în perioadele vacanțelor.
Am organizat cu elevii activități de plantare de flori. Cei mai activi au fost elevii cu rezultate mai
slabe la învățătură și elevii cu CES. Am apreciat că s-au integrat perfect în colectivul de elevi. Au glumit,
au vorbit la sfârșitul acțiunii, conștientizând realizarea sau ce ar fi de îmbunătățit pe viitor, nu s-au plâns de
”greul ” muncii, nu s-au plictisit.
Elevii cu CES trăiesc teama că nu se vor putea integra în societate. Participarea la acțiuni de
voluntariat le oferă șansa să vadă că societatea îi va accepta. Ei își dezvoltă astfel anumite competențe și
abilități nesare unei integrări în societate.
De asemenea, am implicat elevii cu CES în organizarea de concursuri pe clasă sau în organizarea
unor spectacole artistice. Nu au fost ei actorii. Nu aveam elevi cu astfel de abilități. Dar au fost cei care m-
au sprijinit la repetiții, au venit cu idei pentru decor, l-au creat chiar. I-au încurajat din culise pe colegii lor
și au fost mândri că au contribuit la reușita unei astfel de activități.
Tot în ideea implicării elevilor cu CES în activități extrașcolare, i-am încurajat să scrie versuri sau
proză, să participe la ședințele pe clasă ale cercului literar. Le-am sugerat să scrie despre ei. Acești elevi s-
au descoperit, dar au și arătat celorlalți ce trăiri au, ce gânduri, ce speranțe. Astfel, s-au integrat mai bine în
cadrul colectivului clasei. Unii dintre ei au publicat mici creații în reviste ale elevilor, altora le-am trimis
creațiile la concursuri dedicate elevilor cu CES. Faptul că au primit o diplomă de participare sau o mențiune,
a fost pentru ei atingerea succesului, iar pentru mine, ca dascăl, bucuria că am contribuit la reușita unui
copil cu CES.
Această categorie de elevi sunt cei care ne dau satisfacție muncii mai mult decât ceilalți. Pentru ei
viața nu va fi ușoară, dar prin implicarea lor în activități extrașcolare vor fi conțienți că pot fi primiți în
societate fără să vadă mila celorlalți, ci prin aptitudinile și deprinderile pe care și le formează în copilărie
și adolescență, sprijiniți de familie și dascăli.
735
ÎN EDUCAŢIA ELEVILOR
PROF. POPOVICI HORIA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ “MIHAIL SADOVEANU” VASLUI
Timpul istoric pe care îl trăim cere oameni în a căror caracterul şi inteligenţa se completează pentru
propria evoluţie a individului. În şcoala contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se
pregăteşte elevul pentru participarea la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele
psihointelectual, fizic şi socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială. Complexitatea finalităţilor
educaţionale impune îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare.
Rolul activităţilor extraşcolare reprezintă dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în
De o mare importanţă este educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ, totuşi ea nu
Serbările din activităţile proiectului vin in ajutorul afirmarii si formarii personalitatii elevului.In
timpul prezentarii programului artistic,elevul artist ii va avea ca spectatori pe colegii de şcoală,dar şi pe
părinţi cărora va trebui sa le recite sau sa le cânte,exprimand trăirile care il coplesesc.Realizarea
programului artistic presupune o munca de cautari si de creatie din partea profesorului.In cadrul serbarii
profesorul este regizor,coregraf,posionat culegator de folclor,poet,interpret model pentru micii artisti.
Importanţa unor asemenea festivităţi, este deosebită. Ele lărgesc orizontul spiritual al elevilor, contribuind
la acumularea de noi cunoştinţe, la îmbogăţirea trăirilor afective şi sentimentelor estetice. Pentru ca elevii
să-şi motiveze participarea la activitate, este foarte importantă atmosfera realizată în timpul repetiţiilor,
caracterizată prin bună dispoziţie, dar şi prin seriozitate. Şansa de reuşită a serbărilor este dată de varietatea
programului artistic, în măsură să valorifice talentul de recitator al unora, calităţile vocale, de ritm şi graţie
ale altora, dar şi destoinicia pentru realizarea costumelor şi decorurilor.
Muzica şi versul, armonios îmbinate, asigură varietatea şi dinamismul spectacolului. Micii artişti
trebuie încurajaţi, stimulaţi, pentru a realiza buna dispoziţi şi participarea cu interes de-a lungul pregătirii
şi desfăşurării spectacolului. Serbările şcolare sunt momente de maximă bucurie atât pentru copii, cât şi
pentru părinţii lor. Ele aduc lumină în suflete, dau aripi imaginaţiei, entuziasmului şi rămân de-a pururi ca
momente de neuitat în viaţa fiecăruia.
Bibliografie :
* Viorel Lazăr, Aurel Cărăşel, Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Ed. Arves, Craiova, 2007
736
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE DESFĂŞURATE ÎN
GRĂDINIŢĂ
PROF. POPOVICI SPERANTA

ŞCOALA GIMNAZIALA “ DIMITRIE CANTEMIR” VASLUI
STRUCTURA GRADINITA CU P.P. NR. 6 VASLUI
Activităţile extraşcolare constă în dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea copiilor în

Educaţia curriculară nu epuizează sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului. Rămâne
cadrul larg al timpului liber al copilului, în care viaţa capătă alte aspecte decât cele din procesul de învăţare
şcolară. În acest cadru, numeroşi alţi factori acţionează, pozitiv sau nu, asupra dezvoltării copiilor.
Activităţile extracurriculare organizate împreună cu copiii au conţinut cultural, artistic, spiritual, ştiinţific,
tehnico-aplicativ, sportiv sau simple activităţi de joc sau de participare la viaţa şi activitatea comunităţii
locale.
Activitatilor extracurriculare :-„Ziua Femeii”, „Sărbătorile Pascale”, „Ziua Copilului”.
La îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la educarea dragostei, respectului
pentru frumosul din natură, artă, cultură contribuie şi excursiile. Prin excursii, copiii cunosc locul natal în
care au trăit, muncit şi luptat înaintaşii lor învăţând astfel să-şi iubească ţara, cu trecutul şi prezentul ei.
Copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă scriitori
şi artişti. Excursia este cea care îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei experienţe sociale
importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural ştiinţific. Excursia reprezintă finalitatea unei activităţi
îndelungate de pregătire a copiilor, îi ajută să înţeleagă excursiile nu numai din perspectiva evadării din
atmosfera de muncă de zi cu zi ci şi ca un act de ridicare a nivelului cultural.
Serbarile şcolare, la grădiniţă vin în ajutorul afirmării şli formarii personalitatii copiilor. In timpul
prezentării programului artistic, copiii îi va avea ca spectatori pe colegii de scoala,dar şi pe părinţi cărora
va trebui să le recite sau să le cânte, exprimand trăirile. Realizarea programului artistic presupune o muncă
de căutari şi de creaţie din partea educatoarei. În cadrul serbării educatoarea este regizor,coregraf,posionat
culegător de folclor,poet,interpret model pentru micii artişti. Importanţa unor asemenea festivităţi de
sfârşitul de an şcolar, de Ziua copilului sau sărbătorile religioase, este deosebită. Ele lărgesc orizontul
spiritual al copiilor, contribuind la acumularea de noi cunoştinţe, la îmbogăţirea trăirilor afective şi
sentimentelor estetice. Pentru ca preşcolarii să-şi motiveze participarea la această aleasa activitate, este foarte
importantă atmosfera realizată în timpul repetiţiilor, caracterizată prin bună dispoziţie, dar şi prin seriozitate.
Şansa de reuşită a serbărilor este dată de varietatea programului artistic, în măsură să valorifice
talentul de recitator al unora, calităţile vocale, de ritm şi graţie ale altora, dar şi destoinicia pentru
realizarea costumelor şi decorurilor. Muzica vocală şi instrumentală, versul gimnastica ritmică,scenetele
pline de haz, armonios îmbinate, asigură varietatea şi dinamismul spectacolului. Micii artişti trebuie
încurajaţi, stimulaţi, pentru a realiza buna dispoziţi şi participarea cu interes de-a lungul pregătirii şi
desfăşurării spectacolului.
Serbările şcolare sunt momente de maximă bucurie atât pentru copii, cât şi pentru părinţii lor. Ele
aduc lumină în suflete, dau aripi imaginaţiei, entuziasmului şi rămân de-a pururi ca momente de neuitat în
viaţa fiecăruia. Serbari scolare „Copilarie de vis „iunie, „Toamna in forme si culori „, „In asteptarea lui
Mos Craciun „, „Una este mama. „Mini Exatlon „Concurs local, judetean, interjudetea „Cadoul Potrivit „
Concurs local, judetean, regional „Petrecem alaturi de cei dragi „
Simpozion judetean „Comoara din camara bunicii „
Spectacolele constituie o altă formă de activitate extracurriculară în şcoală, prin care copilul face
737
impresii puternice, precum şi în faptul că apelează, permanent, la afectivitatea copilului.. Copii au vizionat
spectacole prezentate de Teatrul “ Aşchiuţă” din Iaşi.
stimularea creativă a preşcolarilor. Diversitatea activităţilor extraşcolare oferite creşte interesul copiilor
pentru şcoală şi pentru oferta educaţională. Cadrul didactic poate face multe pentru educarea spiritului
de gândire, să evite critica în astfel de activităţi, să încurajeze preşcolarii şi să realizeze un feed- back
pozitiv.
Bibliografie:
2. Lazăr V., Cărăşel A., Psihopedagogiaactivităţilorextracurriculare, Ed. Arves, Craiova, 2007.
738
PREUNIVERSITAR
PROF. POSTELNICU ELIZA

GRADINITA CU P.P. "ELENA FARAGO"CRAIOVA
învățământ.
etc.);
celorlalți.
participanți.
739
nu numai.
Montessori)
Bibliografie:
740
ÎNV. POSTUDOR GEANINA,

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 COMARNA, JUDEȚUL IAȘI
Educația prin activitățile extrașcolare urmarește identificarea și cultivarea corespondenței optime

punându-i în contact direct cu obiectele și fenomenele din natură. Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în
Activităţile extrașcolare sunt activităţi complementare activităţilor de învăţare realizate în clasă,
În cadrul acestor activități elevii deprind folosirea diverselor surse informaționale, se autodisciplinează,
învață să învețe, iar cadrul didactic poate să le influențeze dezvoltarea, să-i pregătească pentru viață.
trecutul istoric local, național, ceea ce a ușurat procesul formării reprezentărilor despre acestea. Vizionarea
spectacolelor de teatru pentru copii, au stimulat și orientat copiii spre aceste domenii de activitate.
Excursiile și drumețiile au contribuit la îmbogățirea cunoștințelor copiilor despre frumusețile țării, respectul
pentru frumusețile naturii, artă și cultură. Am constatat că aceste activităţi au îmbogăţit cunoştinţele elevilor
despre viaţa plantelor şi a animalelor, educația ecologică, dar au încurajat şi exprimarea liberă a copiilor în
afara clasei. Ei pot reprezenta cu mai multă creativitate realitatea atunci când desenează, modelează sau au
de alcătuit scurte texte.
dezvoltarea artistică a copiilor într-o atmosferă de sărbătoare instalată cu acest prilej. Am realizat astfel de
activități cu ocazia zilei de 1 Decembrie, a Crăciunului, Ziua mamei, Ziua eroilor, Zilele satului nostru și
la sfârşit de an şcolar, oferindu-le elevilor posibilitatea de a se exprima liber oral, în scris sau prin muzică
și dans.
organizat la nivel de şcoală concursuri de matematică, de limba română, de cultură generală, de creaţii
artistice, de desen, dar am participat şi la concursuri județene, naționale și internaționale unde am obținut
numeroase premii.
741
PROFESOR INVAȚAMANT PRIMAR, POTLOG FLORENTINA

procesul de învăţământ) îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii copiilor noştri și este
realizată cu mai multă plăcere de către aceștia.
creativ în diferite domenii.Ea oferă ocazia de fructificare a experienţei personale pentru a exprima păreri,
gânduri, sentimente,de dezvoltare a capacităţii de a aplica cunoştinţele dobândite pentru a se realiza cu
ajutorul lor ceva practic-util, de pregătire a elevilor pentru o viaţă activă. Începând de la cea mai fragedă
natură. Prin activitățile extrașcolare se produce sensibilizarea copiilor în faţa frumuseţilor naturii, astfel
încât să devină persoane capabile să aprecieze frumosul şi viaţa.
Orice prilej oferit de activităţile de observare a plantelor şi animalelor, observării spontane, plimbări,
excursii,vizionarea de filme, prezentări, lecturarea unor texte privind fauna şi flora terestră, trebuie folosite
pentru a forma o gândire intuitivă şi deductivă a elevilor în raport cu natura, pentru a dezvolta dragostea şi
respectul faţă de dorinţa de a ocroti.
E important ca elevul, singur, să descopere adevărul acţionând în mod practic, deoarece scopul şcolii
este de a forma creatori şi nu indivizi care să repete ceea ce au învăţat generaţiile precedente.
Ca activitate principală extrașcolară, excursia constituie un important mijloc de îmbogăţire şi
consolidarea a cunoştinţelor dobândite de copii în grădiniţă, de lărgire a orizontului cultural, geografic,
stimuleaza interesul pentru cunoasterea frumusetior patriei, pretuirea si atasamentul fata de ele, cultiva si
dezvolta sentimentele patriotice, formeaza dezvolta spiritul de prietenie, de colectivitate, de vointa,
disciplina si initiativa.
Forma de activitate extracurriculară, excursia contribuie la dezvoltarea tuturor laturilor personalităţii
copiilor: intelectuală, morală, estetică şi fizică. Cutreierând frumoasele meleaguri ale ţării, cunoscând
frumuseţile, bogăţiile, faptele de vitejie ale înaintaşilor, monumentele înălţate în memoria lor, copiii vor fi
educaţi în spiritul dragostei faţă de ţara şi respectului pentru eroi
Mergând în excursii prin ţară, copiii încep de la o vârstă fragedă să desluşească câte ceva din istoria
neamului, cunosc legende, poveşti şi povestiri legate de minunatele locuri străbătute, află că ţara noastră
are un trecut istoric glorios, că moşii şi stămoşii şi-au dat viaţa în luptele cu duşmanii, vin in contact direct
cu frumusetile si bogatiile patriei.
Munca în echipă antrenează toţi copiii: pe cei curajoşi, stăpâni pe cunoştinţele şi deprinerile lor, dar
şi pe cei timizi, nesiguri, stârnindu-le interesul şi ajutându-i să depăşească anumite bariere existente între
ei şi restul grupei.
742
Conţinutul didactic al excursiilor este mult mai flexibil şi mai variat decât al activităţilor desfaşurate
în sala de grupă, copiii participând cu multă bucurie şi optimism la aceste acţiuni, lărgindu-şi în acest fel
orizontul de cunoştinţe prin contactul direct cu realitatea. Prin mijloacele atrăgătoare pe care le are la
dispoziţie, excursia înviorează activitatea şcolară, stimulează curiozitatea de a descoperi noi fenomene,
formează o atitudine ecologică pozitivă, prilejuieşte trăiri adânci ale unor sentimente patiotice.
Astfel, cu ajutorul excursiilor şcolare, se dezvoltă spiritual de prietenie, de colectiv, de disciplină,
iniţiativă, precum şi deprinderi, proceduri gospodăreşti de la vârsta mică, toate acestea fiindu-le folositoare
în viaţă.
743
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE ÎN PROCESUL INSTRUCTIV
EDUCATIV
PROF. ÎNV. PREŞCOLAR: PREDA MARIETA

G.P.N. COCHIRLEANCA, JUD. BUZĂU
mediul şcolar. Trebuie să ţinem cont că, indiferent ce metodă se adoptă în educaţia tradiţională, indiferent
Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi, are posibilităţi deosebite să-şi cunoască copii, să-i
dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al scolii şi al
învăţământului preşcolar – pregătirea copilului pentru viaţă.
Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea copiilor în
744
Bibliografie:
nr. 1/2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
745
PREUNIVERSITAR
PROF. PREDESCU VASILICA,

ȘCOALA GIMNAZIALA SPECIALA „SF. MINA”, CRAIOVA
învățământ.
câteva caracteristici de bază ale activităților extrașcolare: înglobează activitățile organizate de școală în
afara mediului școlar sau/și de către alte instituții extrașcolare specializate (cluburi sportive, cluburi și
palate ale copiilor, școli de artă/ muzică pentru copii, etc.); au rol complementar celui al școlii; dezvoltarea
copiilor depinde de un întreg sistem de fenomene și relații, iar activitățile extrașcolare reprezintă un element
fundamental în rețeaua școală-familie-comunitate; oferă posibilitatea de exprimare și explorare a identității,
dezvoltă capitalul social al copiilor.
celorlalți.
în funcție de tipul acestora și rata de participare, astfel: participarea în cadrul tuturor tipurilor de activități
extrașcolare corelează cu creșterea rezultatelor și performanțelor școlare; participarea la activități sportive
înregistrează o probabilitate mai mare ca elevii să aleagă să urmeze o școală superioară (nivel universitar)
până la la împlinirea vârstei de 21 de ani; participarea la activități prosociale corelează cu o rată mai mică
de delincvență în rândul elevilor participanți.
746
nu numai.
Bibliografie:
1. Ionescu M.; Chiş V., „Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
2. Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, Cluj-Napoca, 2007
747
ROLUL ACTIVITATILOR EXTRACURRICULARE IN GRADINITA
PROF. INV. PREȘC. PREOTEASA MARIA ANTOANETA
Practicate de la vârste fragede, activităţile extracurriculare joacă unul dintre cele mai importante roluri
în formarea şi dezvoltarea viitorului cetăţean. Ele oferă copilului oportunitatea de mişcare, interactiune
directă, exprimare liberă, relaxare, descoperirea unor lucruri noi, experimentarea diferitelor situaţii, etc.
Dezvoltarea sănătoasă a copiilor se bazează foarte mult pe acumulările ce provin din multitudinea de
surse oferite. Copilul trebuie să primească o mulţime de informaţii pentru a putea desfăşura o activitate.
Aceste informaţii pot proveni din mai multe direcţii şi pot canaliza aptitudinile copilului spre anumite
domenii, singur dându-şi seama de ceea ce-i place să facă şi ce nu.
Schimbările din toate domeniile vieţii sociale determină ca educaţia să fie privită din cu totul altă
perspectivă. Aspectul formativ ia locul din ce în ce mai mult caracterului informativ al educaţiei. Totul
tinde spre depăşirea valorilor naţionale, spre universalitate, spre integrarea în patrimoniul valorilor
umanităţii.
Activităţile extracurriculare se pot desfăşura atât în grădiniţă cât şi în afara ei.
Ca şi activităţile de tip curricular, cele extracurriculare se desfăşoară sub atenta supraveghere a
educatoarei şi au o importanţă deosebită în formarea personalităţii copiilor şi integrarea lor în societate.
Într-o lume dominată de mass media, aceste activităţi sunt necesare pentru a modela comportamentul
copiilor, pentru a-i pregăti atât emotional, cât şi intelectual.
Contactul direct cu lumea înconjurătoare, încă de la o vârstă mica, determină o acumulare de
cunoştinţe mai trainică, putând vorbi aici despre simple plimbări organizate în natură, despre excursii, prin
care copiii percep activ realitatea aşa cum este ea.
Natura îi dă şansa copilului de a-l face s-o iubească, s-o ocrotească, să aprecieze ceea ce este realizat
de oameni, să păstreze intacte frumuseţile naturale, unice, să-şi dorescă să realizeze lucruri măreţe în viaţă.
Creativitatea copilului va avea de câştigat, imaginaţia lui va fi mai bogată, activităţile din grădiniţă
vor putea fi desfăşurate la un nivel mai înalt.
Prin ochii copilăriei, natura va fi mereu mai frumoasă, imaginile vor persista toată viaţa.
La vârsta preşcolară copiii sunt mai receptivi ca oricând la ceea ce li se arată sau li se spune. Se pot
organiza cu copiii acţiuni de protejarea mediului: îngrijirea unor animale, curăţarea locurilor de joacă,
plantarea de pomi, flori, etc.
Plimbările şi excursiile îmbogăţesc cunoştinţele copiilor, le educă dragostea pentru locurile natale,
pentru frumuseţile ţării noastre.
Nu mai puţin importante sunt serbările care scot în evidenţă aptitudinile artistice, copiii învingându-
şi temerile de a apărea în faţa mai multor persoane, devenind mai curajoşi.
Interpretarea unor personaje din poveşti îi apropie de valorile literaturii naţionale şi universale.
Diafilmele, spectacolele, audiţiile le lărgesc orizontul, îi orientează spre anumite domenii de
activitate.
Setimentele morale se pot forma şi prin activităţi extracurriculare moral-civice care-i fac să trăiască
intens alături de eroii ţării noastre şi faptele lor eroice. Copiii sunt impresionaţi şi-şi doresc să fie daţi şi ei
ca exemplu pentru acţiunile lor.
Exemple de activități extracurriculare desfășurate pot fi multe. Depinde de educatoare să ofere ocazii
de dezvoltare și să creeze condițiile exprimentării acționale și motivate.
748
EDUCĂM PENTRU VIITOR
PROF. PRICOP ELENA-LĂCRĂMIOARA

ȘCOALA PROFESIONALA MOGOȘEȘTI-IAȘI
„Eu sunt copilul. Tu ţii în mâinile tale destinul meu. Tu determini, în cea mai mare măsură, dacă voi reuşi
sau voi eşua în viată! Dă-mi, te rog, acele lucruri care să mă îndrepte spre fericire. Educă-mă, te rog, ca să pot fi
o binecuvântare pentru lume! " (din Child's Appels, Mamie Gepe Cole)
Educația non-formală cuprinde ansamblul activităților și al acțiunilor care se desfășoară într-un cadru
instituționalizat, în mod organizat, dar în afara sistemului de învățământ, constituindu-se ca o punte între
cunoștințele asimilate la lecții și informațiile acumulate informal.
Activitățile extrașcolare fac parte din educația nonformală. Acestea pot fi: cercuri pe discipline,
interdisciplinare sau tematice, ansambluri artistice, concursuri școlare, olimpiade, competiții etc.
Activitățile școlare pot fi diverse, în funcție de specificul clasei de elevi, de posibilități tematice și nu numai.
Un punct forte îl constituie, pe lângă rolul lor, și implicarea instituțiilor locale în multitudinea
parteneriatelor (Primăria, Consiliul local, Școala, dar și interjudețene). Rolul activităților pot fi educative
și să ajute la buna dezvoltare /formare personală și profesională a copilului.
Activitățile educative extraşcolare pot fi complexe, se pot baza pe o bună comunicare, activităţile
desfăşurate fiind tratate cu seriozitate şi implicând un număr mare de elevi, cadre didactice, părinţi şi
reprezentanţi ai comunităţii locale. Acestea presupun implicarea tuturor diriginţilor în activităţi (spectacole,
concursuri, vizite didactice, excursii, etc.) şi valorificarea acestora din punct de vedere educativ; atragerea
sprijinului părinţilor în vederea realizării unui parteneriat real şcoală-familie. Relaţiile interpersonale
(diriginte-elev, conducere-diriginţi, profesori-părinţi, profesori-profesori etc.) existente favorizează crearea
unui climat educaţional deschis, stimulativ. Vizitele didactice completează cunoştinţele teoretice însuşite
la şcoală, contribuie la îmbogăţirea fondului de cunoştinte ale elevilor, aprofundează şi sistematizează
anumite cunoştinţe teoretice. O excursie reuşită nu se termină odată cu sosirea acasă, ci continuă apoi la
şcoală prin: schimbul de idei si de experienţe, pregătirea/conservarea materialelor colectate pentru o
eventuală expoziţie, ordonarea însemnărilor, întocmirea de postere, referate, ierbare sau insectare.
Activitățile didactice bazate pe munca în grupuri ajută copiii să învețe, să-și dezvolte simțul identității si
prețuirii de sine, să coopereze, să se respecte, să se integreze.
Conform lui Daniel Oghină, contactele cu diverse instituţii pentru realizarea unor activităţi
extracurriculare (excursii tematice, vizionări de spectacole, acţiuni caritabile) introduc elevii în mediul
comunitar şi contribuie la socializarea lor, la cultivarea sensibilităţii faţă de problematica umană şi de
valorile moral civice, la formarea capacităţilor intelectuale, a disponibilităţilor afective şi a abilităţilor
practice prin asimilarea de cunoştinţe umaniste, ştiinţifice, tehnice şi estetice; la asimilarea tehnicilor de
muncă intelectuală, necesare autoinstruirii pe parcursul întregii vieţi.
BIBLIOGRAFIE:
1. Cucoş C. şi colab. – Psihopedagogie pentru examenele de definitivat şi grade didactice, 1998
2. Dimitriu C., Dimitriu Gh. – Psihopedagogie, ed. Alfa, Bacău, 2003
3. Ulrich C. – Managementul clasei, ghid pentru profesori, F.S.D., Buc. 1999.
749
PROF. PRICOPI CARMEN
Activitățile extrașcolare sunt foarte importante pentru dezvoltarea armonioasă a copilului. Ele au rolul
de a ajuta elevii la formarea unei atitudini pozitive față de învățare, aceștia au performanțe școlare mai
ridicate, li se formează abilități practice diversificate, dar și strategii adecvate de rezolvare de probleme. Pe
lângă toate acestea, activitățile extrașcolare acționează și asupra stimei de sine, iar sentimentul de împlinire
este mult mai ridicat.
învățământ.
Activitățile extrașcolare vizează acele activități cu rol complementar orelor clasice de predare-
învățare. Pot fi excursii, drumeții, vizite la muzee, la diverse instituții publice, la alte unități de învățământ,
sportive, legate de protecția mediului.
interpretarea propriului comportament în comparație cu al celorlalți.
volumul de cunoștințe însușite în cadrul orelor de curs. Constituie un mijloc de formare a competențelor,
de dorinţele lor.
750
"ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN EDUCAȚIA COPIILOR
PROF. ÎNV. PRIMAR PROCA CARMEN-MIHAELA

LICEUL ,,ȘTEFAN CEL MARE” CODAEȘTI
Soseste primăvara: aduce renaşterea naturii.

Ne bucurăm cu totii de flori, de păsări, de soare, de culoare si frumuseţe, de viaţă.
Se-apropie Sărbătoarea Paştelui…
Aşteptăm această sărbătoare pentru pacea, liniştea şi curăţenia sufletească ce se aşterne peste capetele
plecate ale credincioşilor.
Aşteptăm să decorăm ouă, să ne împodobim casa cu diferite ornamente specifice acestei sărbători
sau să oferim felicitări celor dragi.
Apoi, se aşterne un văl sfânt, tainic, plin de lumină - Lumina Învierii.
Mântuitorul nostru Iisus Hristos a luminat totul prin Învierea Sa: cerul şi pământul şi iadul și pe toţi
cei ţinuţi în legăturile morţii cu nădejdea învierii.
,,Învierea Domnului este speranţa noastră, Înalţarea Domnului este mărirea noastră”.
În fiecare an sărbătorim Sfintele Paşti - Învierea Domnului Iisus Hristos şi sufletele ni se umplu de
lumină, pace şi iertare.
Așadar, să ne pregătim așa cum se cuvine de Sfintele Sărbători, cu gânduri bune și lucruri frumoase.
Mânuţele harnice ale copiilor pot da viaţă unor lucrări minunate sub îndrumarea atentă a doamnelor
învățătoare, iar anul acesta și a mamelor.
Hristos a înviat!
învățământ.
Acestea vizeză de regulă acele activități cu rol complementar orelor clasice de predare-învățare. Aria
de desfășurare a acestora poate fi greu de delimitat. Acestea pot fi drumeții, excursii,vizite la diverse
instituții publice, vizite la muzee sau chiar la alte unități de învățământ, vizionarea de spectacole de teatru,
activități artistice, activități sportive sau legate de protecția mediului. Unele caracteristici, putem spune de
bază, ale activităților extrașcolare sunt: oferirea posibilității de exprimare și explorare a identității,
dezvoltând capitalul social al copiilor, dezvoltarea acestora depinde de un întreg sistem de fenomene și
relații, iar activitățile extrașcolare reprezintă un element fundamental în rețeaua școală-familie-comunitate,
înglobează activitățile organizate de școală în afara mediului școlar și de către alte instituții extrașcolare
specializate.
acest tip de activități lărgește orizontul cultural al elevilor, volumul cunoștințelor însușite în cadrul orelor
de curs completându-se cu noțiuni noi. De asemenea, constituie un mijloc de formare a competențelor,
contribuie la educarea morală, estetică a elevilor, le disciplinează acțiunile și le extinde orizontul cultural-
artistic. Activitățile extrașcolare reprezintă un mijloc de formare a deprinderilor elevilor de a-și folosi, în
mod rațional, timpul liber, sunt propice manifestării spiritului de independență și inițiativei.
O altă particularitate a activităților extrașcolare o constituie legătura acestora cu partea practică.
751
inițiere și organizare, cât și în modul de desfășurare a acestora.
Condiția primordială pentru receptarea corectă și coerentă a mesajului este reprezentată de un demers
specific, adoptat de cadrul didactic, procedee, metode, modalități utilizate și nu în ultimul rând cadrul în
care se desfășoară procesul educativ. Educarea, formarea, modelarea cere timp, răbdare și dăruire.
Complexitatea finalităților educaționale impune îmbinarea activităților școlare cu cele extrașcolare. Scopul
activităților extrașcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, facilitarea integrării în mediul școlar,
cultivarea interesului pentru acțiuni socio-culturale, corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale cât și
valorificarea talentelor personale. Prin aceste activități, li se oferă elevilor un alt mod de însușire a unor
trăiri, valențe pozitive ale vieții, valori morale și nu numai.
Bibliografie:
Lazăr V.,Cărășel A.,-Psihopedagogia activităților extracurriculare, Ed. Arves, Craiova 2007.
752
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE ÎN EDUCATIA COPIILOR
PROF. INV. PRESCOLAR: PRUNA MADALINA IONELA
socioafectiv, pentru o integrare socială cât mai uşoară. Complexitatea procesului educaţional impune
în acelaşi timp să reusim sa prezentăm in mod echilibrat şi momentele recreative şi de relaxare. Este foarte
753
LES ACTIVITÉS EXTRASCOLAIRES
PRUTEANU LORA – PROF. LIMBA FRANCEZA

ȘCOALA GIMNAZIALA PIRJOL, JUD. BACAU
L’UNICEF France a fait paraître en 2016 la 3ème édition de sa Consultation nationale des 6/18 ans,
« Ecoutons ce que les enfants ont à nous dire », menée auprès de 22000 enfants et adolescents sous la
direction du sociologue Serge Paugam.
Je voulais souligner aujourd’hui auprès des parents le lien établi dans ce rapport entre l’angoisse liée
à la peur d’échouer et la pratique d’activités extrascolaires. En effet, comme l’explique Serge Paugam dans
une interview donnée au Nouvel Observateur le 30 novembre dernier :
« Les enfants ou adolescents privés d’activités extrascolaires ont près de quatre fois plus de risque
d’être angoissés de ne pas réussir à l’école. Ces activités jouent, on le sait, un rôle essentiel dans
l’épanouissement personnel et la confiance en soi. »
Une activité extrascolaire est un loisir qui se pratique en-dehors du temps scolaire. Il peut s'agir d'une
activité sportive, musicale, culturelle, manuelle ou artistique. Elle doit être choisie en fonction du caractère
de l’enfant et de ses goûts. En France, 94 % des enfants de plus de 6 ans pratiquent une activité extrascolaire.
Même si elle prend du temps après l’école, une activité extrascolaire peut avoir beaucoup de bienfaits:
• se faire plaisir et s'amuser ;
• développer la mobilité, l’imagination et la motricité ;
• apprendre la socialisation, le partage, l’ouverture sur les autres et sur soi.
Bon à savoir: en cas de difficultés scolaires, une activité extrascolaire peut être un bon moyen
pour l’enfant de se sentir valorisé et de se trouver en situation de réussite.
Les activités extra-scolaires, qu’elles soient réalisées dans un cadre associatif, privé ou juste à
la maison, ont plein de bienfaits si elles sont réalisées avec plaisir, envie, bienveillance et sans excès.
D’après le docteur Michel Binder, pédiatre et médecin du sport, qui évoque les enfants, "plus ils sont
stimulés au niveau sensoriel et corporel, plus ils sont à l’aise dans leur apprentissage scolaire" et selon la
psychologue Anne Bacus, au niveau psychologique, "quel que soit le sport, les enfants se sentent mieux
dans leur peau en se dépensant régulièrement et c’est pour certains, une manière de se valoriser".
Faire une activité extra-scolaire est un moment ludique pour l’enfant. Qu’il fasse du sport, de la
musique, du théâtre, il s’agit d’un moment où il s’amuse et se fait plaisir. Loin des contraintes scolaires,
l’activité doit se faire sans pression, sans contraintes pour un pur moment de détente !
Quelque soit le caractère de votre enfant, réaliser une activité sportive, artistique ou zen l’aide à se
canaliser, à se dépenser ou à s’exprimer. Le sport est un excellent moyen de développer ses capacités
physiques, de mieux connaitre son corps ou encore de limiter les risques de surpoids. Le théâtre peut donner
l’occasion à un enfant timide de s’exprimer. Le yoga ou une activité zen est un bon moyen de canaliser
l’énergie des enfants ou d’évacuer la pression.
En pratiquant une activité extra-scolaire, l’enfant va découvrir son identité personnelle et son identité
sociale (ce en quoi il est semblable aux autres enfants). Cela peut être aussi l’occasion de se sociabiliser en
rencontrant d’autres personnes du même âge et pourquoi pas se faire de nouveaux amis.
Si les enfants ont parfois du mal dans certaines matières scolaires, l’exercice d’un loisir qu’ils aiment
et dans lequel ils se sentent bien leur donne confiance en eux et leur permet de s’épanouir. Les cours de
musique par exemple sont des lieux d’écoute et de partage où les enfants évoluent à leur rythme et prennent
confiance en leurs capacités.
Apprendre à peindre, à mettre une balle dans un panier, met en avant la notion de discipline. Ce genre
d’activités enseigne aux enfants à être fairplay, à respecter des règles, à respecter leur adversaire ou encore
l’art qu’ils pratiquent.
Dans toute activité, l’enfant doit apprendre à coordonner ses mouvements, être agile ou précis. Par
exemple, en jouant du piano, l’enfant muscle non seulement son cerveau mais également sa dextérité au
niveau des doigts. Dans les sports de raquette, l’enfant muscle son poignet et apprend à coordonner ses
mouvements.
754
Les activités artistiques, manuelles ou physiques sont un excellent moyen de développer sa créativité
et son imagination. Inventer une chorégraphie de danse, créer une mélodie avec son instrument de musique
ou encore dessiner ce qui leur passe par la tête libère le sens créatif des enfants !
Avec le sport, la musique, l’art, les enfants grandissent et deviennent de plus en plus autonomes. Il
s’agit souvent d’un moment à eux, où les adultes n’ont pas forcément besoin de les accompagner, car ils
s’y sentent bien et confiants.
Pratiquer une activité extra-scolaire permet de se détendre, de se vider la tête et de bien dormir. Un
enfant se sentira toujours plus détendu après une bonne séance de sport ou de musique qu’après une journée
d’école et cela lui permet du temps ailleurs que devant un écran.
Les activités en dehors de l’école sont aussi le moyen de passer un bon moment en famille.
Encourager son enfant à un match de foot ou de hand, écouter son enfant jouer du violon, ou le voir à sa
pièce de théâtre sont des instants qui resteront dans les mémoires de chacun comme de très bons souvenirs.
Y a pas que l’école dans la vie ! Les activités extrascolaires sont un facteur d’épanouissement
pour les enfants. En s’initiant à un sport, en osant monter sur une scène ou en se creusant les méninges,
les plus jeunes se construisent peu à peu. Les activités de loisirs aident l’enfant à trouver son équilibre.
Mais attention: chercher à trop en faire peut se révéler contre-productif. Après les parents et l’école, les
animateurs sportifs ou culturels prennent le relais dans l’encadrement éducatif. Leur rôle est lui aussi
essentiel. C’est par le biais d’activités comme le sport, le théâtre ou la musique par exemple, que l’enfant
se sociabilise en dehors des murs de la salle de classe. Il fréquente d’autres enfants, parfois différents de
lui. Cela lui permet d’apprendre le « vivre ensemble ». Lors d’activités extrascolaires, les enfants tissent
des liens entre eux et apprennent à coopérer.
https://www.epopia.com/blog/10-bienfaits-activites-extra-scolaires/
https://www.lemagdesenfants.com/dossier-5-bienfaits-dune-activite-extra-scolaire.html
https://soutien-scolaire.ooreka.fr/astuce/voir/645211/activites-extrascolaires
https://lewebpedagogique.com/accompagnement-scolaire/2017/01/les-bienfaits-des-activites-
extrascolaires/
755
PROF. INVAȚAMANT PREȘCOLAR: PUI LUCRETIA - MARIA

SCOALA GIMNAZIALA ILVA MARE, GPN NR. 2, JUD: BISTRIȚA NASAUD
,,Lăsați copilul să vadă, să audă, să descopere, să cadă și să se ridice și să se înșele.

Nu folosițe cuvinte când acțiunea, faptul însuși sunt posibile.” – Pestalozzi
Pornind de la acest îndemn, trebuie să-i învățăm pe copii să învingă dificultățile prin intervenții reale,
posibile, să-i situăm în dialog cu mediul sau să-i facem să-și exerseze capacitatea de a opta și de a decide,
pentru că perioada preșcolară este decisivă pentru formarea viitorului școlar, a tânărului de mâine.
activități li se oferă copiilor un alt mod de însușire a unor trăiri, valențe pozitive ale vieții, valori morale și
nu numai.
decizional, realizându-se astfel un liant între componenta cognitivă și cea comportamentală:
Montessori).
Astfel activitățiile extrașcolare contribuie la gândirea și completarea procesului de învățare, la
dezvoltarea înclinațiilor și aptitudinilor preșcolarilor, la organizarea rațională și plăcută a timpului lor liber.
Educația extrașcolară (realizată dincolo de procesul de învățământ) își are rolul și locul bine stabilit în
formarea personalității copiilor noștri.
Procesul educaţional din grădiniţă presupune şi forme de muncă didactică complementară
activităţilor obligatorii. Acestea sunt activităţi desfăşurate în grădiniţă în afara activităţilor obligatorii, sau
activităţi desfăşurate în afara grădiniţei. Este vorba despre activităţi extrașcolare care se desfăşoară sub
îndrumarea educatoarelor. Activitatea extrașcolară în sine, prin structură şi conţinut specific, este în mod
natural complementară activităţii de învăţare realizată la grupă.
În cadrul activităţilor extrașcolare cu o deosebită influenţă formativă sunt incluse toate formele de
acţiuni care se realizează în afara programului propriu zis: plimbări, ieşiri în natură, excursii, tabere, serbări
cu diferite ocazii, concursuri între grupele aceleiaşi grădiniţe sau între grădiniţe, parteneriate şcolare pe
diferite teme, etc.
La vârsta preşcolară, copiii sunt foarte receptivi la ce li se arată cu ajutorul imaginilor sau a
substitutelor (prezenţa concretului în orice tip de activitate este absolut indispensabilă). Rolul educatoarei
(dar şi al familiei) este acela de a oferi în mod gradat şi în acord cu particularităţile de vârstă, cunoştinţe
necesare care motivează conduitele şi normele eco-civice, de a crea şi de a organiza activităţi educative
stimulative.
În cadrul activităţilor organizate în mijlocul naturii şi al vieţii sociale, preşcolarii se confruntă cu
realitatea printr-o percepere activă, investigatoare, prin acţiuni directe asupra obiectelor, fenomenelor din
mediul înconjurător, a unor zone geografice şi locuri istorice. Ei dobândesc o mare cantitate de informaţii
despre animale, despre muncă şi viaţa omului în diferite contexte (în funcţie de: mediul rural-urban,
derularea anotimpurilor, meserii, etc). Îşi formează reprezentări simple despre structura şi condiţiile de viaţă
ale unor plante şi animale, despre legi obiective ale succesiunii anotimpurilor, despre frumuseţile şi
bogăţiile patriei sau despre trecutul istoric al poporului român (chiar dacă e puţin prematur pentru nivelul
lor de dezvoltare intelectuală). În cadrul acţiunilor şi implicit al activităţilor în aer liber, preşcolarii îşi pot
forma sentimentul de respect şi dragoste pentru natură, pentru muncă, om şi realizările sale; copilul care a
învăţat să admire natura, parcul cu florile, să asculte susurul unui izvor, să observe munca depusă de unele
insecte pentru a-şi asigura proviziile, acel copil va deveni prietenul şi protectorul naturii şi un mare
admirator al animalelor manifestând nemărginită afecţiune faţă de ele.
756
constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru. Atât
activităţile turistice cât şi cele de concurs contribuie la îmbogăţirea şi lărgirea vocabularului activ, a
socializării si la stimularea dezvoltării biopsihosociale a celor mici; astfel copiii pot reda cu mai multă
creativitate şi sensibilitate imaginea realităţii în cadrul activităţilor plastice şi practice (de desen, pictură,
modelaj, colaj, etc.), al celor de educarea limbajului, iniţiativă în cadrul jocurilor, etc.
Spectacolele sau vizionările (teatrul de păpuşi) constituie o altă formă de activitate extrașcolară în
grădiniţe, prin intermediul cărora copilul face cunoştinţă cu lumea minunată a artei. Această formă de
activitate îl pune pe cel mic atât în calitate de actor cât şi de spectator în faţa unei surse inepuizabile de
impresii puternice. Vizionarea unor filme pentru copii, diafilme, desene animate, spectacole de teatru,
serbări constituie « un izvor de informaţii » dar în acelaşi timp şi un punct de plecare în organizarea unor
acţiuni interesante. De exemplu, vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru pentru copii, distractive sau
sportive urmată de discuţii pregătite în prealabil, pe lângă faptul că realizează completarea unor aspecte
educative, stimulează şi orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, pictură,
etc. Desenele animate sunt cele mai gustate de către copii datorită, mai ales, liniei stilizate pe care o au
imaginile. Educatoarele au un rol deosebit de important în alegerea spectacolelor, recomandarea emisiunilor
de televiziune pentru copii şi selecţionarea emisiunilor, programelor distractive care au o influenţă pozitivă
mai evident conturată.
Serbările, prin specificul lor de activitate extracurriculară, reprezintă un nesecat izvor de satisfacţii
şi bucurii, creează bună dispoziţie şi favorizează dezvoltarea copiilor din punct de vedere fizic şi psihic.
Importanţa lor educativă constă în conţinutul artistic prezentat, precum şi în atmosfera de sărbătoare ce se
instalează cu acest prilej. Prin organizarea serbărilor dezvoltăm copiilor dragostea pentru artă, pentru
frumos.
Prin organizarea unor concursuri între grupele aceleiaşi grădiniţe sau între grădiniţe diferite (pe
diferite faze, pe diferite teme) dezvoltăm dragostea şi interesul copiilor pentru frumos, sensibilitatea şi
personalitatea lor suferind modificări pozitive, putând uşor depista tinere talente artistice în vederea
cultivării şi promovării lor.Concursurile sportive vin ca o completare a activităţilor sportive, cei mici
participând cu multă plăcere la concursurile sportive organizate, cum ar fi: atletism, concurs de săniuţe, de
biciclete, de aruncat la ţintă etc.
Putem spune astfel că activitatea extrașcolară e o componentă educaţională valoroasă şieficientă
căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie,adoptând el în primul rând o atitudine creatoare,atât
în modul de realizare al activităţii,cât şi în relaţiile cu copii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să
permită dezvoltarea multilaterală a copiilor.
BIBLIOGRAFIE
1. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei Revista învăţămăntului
preşcolar, 3-4/2006,
757
SCOALA GIMNAZIALA BAICULESTI
PROF. INV. PRIMAR PURCAREA-DOGARU ELENA-CORINA
Rolul activităților extrașcolare în formarea și dezvoltarea copiilor

dezvoltarea aptitudinilor elevilor în diverse domenii artistice.
oferă cadrul afirmării şi recunoaşterii performanţelor. În plan moral, aceste activităţi contribuie la formarea
şi dezvoltarea atitudinilor de respect pentru cunoaştere, pentru cultură, pentru creatorii ei, la exersarea
liber într-un mediu sărbătoresc sau firesc
excursii, drumeţii, vizite, spectacolecultural-artistice, tabere şcolare,vizionări de filme, competiţii sportive,
comportament, o ţinută adecvată situaţiei, declanşând anumite sentimente.Prin activităţile la care participă,
ţină seama de particularităţile de vârstă şi intereseleelevilor, precum şi de posibilităţile de realizare pe care
le au, fără să fie reţinuţi de la ore sau pregătirea lecţiilor.Excursiile şi vizitele sunt acţiuni cu caracter de
758
ROLUL ACTIVITATILOR EXTRACURRICULARE IN GRADINITA
PROF. INV. PRESCOLAR: PURDEA ANA

G.P.N. ,,PETOFI SANDOR”,COLTAU
desfasurate in afara gradinitei. Ele sunt activitati extracurriculare si se desfasoara sub indrumarea atenta
a educatoarelor. Astfel, fără a nega importanţa educaţiei de tip curricular, devine tot mai evident faptul că
copiilor.
pregateau de plecare,frumusetea deosebita a acestui anotimp le vor ramane in suflet celor mici, creandu-le
cu mediul, fiind dispusi sa actioneze in acest sens. Ca educatoare, trebuie sa oferim in mod gradat, in acord
mediului inconjurator: curatarea parcului,, a mediului de joaca, ocrotirea unor animale.
759
BIBLIOGRAFIE
Bucureşti, 2007
760
ȘCOALA ÎN CULORI - ÎNDRĂZNEȘTE PENTRU A ÎNVINGE!
PROF. ȊNV. PRIMAR RACOLŢA LUMINIŢA-GEORGETA

LICEUL TEHNOLOGIC AGRICOL ”ALEXIU BERINDE” SEINI, MM
Săptămâna ”Școala Altfel” este dedicată activităților educative extracurriculare și extrașcolare, în

cadrul programului numit "Să ştim mai multe, să fim mai buni!". Se urmărește implicarea tuturor școlarilor
și a cadrelor didactice în activități care să răspundă intereselor și preocupărilor diverse ale copiilor, să pună
în valoare talentele și capacitățile acestora în diferite domenii și să stimuleze participarea lor la acțiuni
variate, în contexte nonformale.
Sub genericul „Şcoala ȋn culori – Îndrǎzneşte pentru a ȋnvinge” ȋn activitatea propusă în prima zi s-
au implicat 514 elevi ai şcolii noastre, coordonaţi şi ȋndrumaţi de 34 de cadre didactice.
Încadrȃndu-se ȋn domeniul Educaţie ecologicǎ şi tehnologicǎ, activitatea a avut ca scop formarea la
elevi a unui comportament ecologic prin implicarea lor în activitǎţi practice de ecologizare şi mediatizarea
acestora.
Obiectivele educaţionale ale activitǎţii au urmǎrit: formarea la elevi a abilitǎţilor de comunicare, de
documentare şi de realizare a produselor ecologice; dezvoltarea simţului estetic, a spiritului civic şi a
responsabilitǎţii faţǎ de mediul ȋnconjurǎtor; dezvoltarea competenţelor IT; formarea unui comportament
ecologic, propagarea voluntariatului ȋn rȃndul elevilor şi al comunitǎţii locale; realizarea şi menţinerea unor
contacte permanente între școală și organizaţii, persoane fizice sau instituţii cu aceleaşi interese;
Activitatea a urmǎrit dezvoltarea urmǎtoarelor valori şi atitudini: Promovarea unui mediu natural şi
curat; Conştientizarea importanţei muncii în echipă pentru a reuşi în realizarea unei activităţi; Stimularea
spiritului de competiţie; Dezvoltarea toleranţei faţă de opiniile celorlalţi; Formarea obişnuinţei de a folosi
deprinderile şi cunoştinţele ştiinţifice pentru luarea unor decizii personale în scopul soluţionării unor
probleme de interes ale grupului.
Durata şi locul desfăşurării activitǎţii:
- 8 - 12 – curtea şcolii, cabinetul de informatică, sălile de clasă
- 12-14 – curtea școlii – pentru activitǎţile de reciclare
Elevii şcolii au fost grupaţi ȋn 11 grupe a cȃte 45 de elevi. Fiecare grupă a fost coordonatǎ de cȃte trei
cadre didactice şi un voluntar din partea pǎrinţilor. Grupele au cuprins elevi din clasele I-VIII. Fiecare
grupǎ, divizatǎ ȋn subgrupe, a avut de realizat urmǎtoarele sarcini pentru a putea intra ȋn evaluarea finalǎ.
1.Costum ecologic: Unui elev voluntar i s-a confecţionat un costum din produse reciclabile: hȃrtie,
plastic, pet-uri, ață, materiale vegetale (conuri, frunze, ramuri, muşchi, licheni etc), pȃnzǎ cu care a
reprezentat grupa la concursul ECO TREND.
2.Tablou ECO: S-au realizat tablouri cu tematica la liberǎ alegere folosind: rame de gips şi lemn,
acuarele, vopsele, resturi de piele, frunze uscate, pastǎ Fimo, mǎrgele carton, diverse seminţe etc.
3.Eco Paşte: Vopsirea formelor din gips cu specific de Paşte.
4. Globul magic: Elevii au confecţionat flori din hȃrtie de ziar pe care le fixeazǎ ȋn forma sfericǎ de
poliester, lipesc seminţe pe forme de poliester şi fixeazǎ globul pe suport şi ȋn ghiveci cu pǎmȃnt.
5. Desene ECO: Elevii au realizat desene şi un colaj cu tema “Protejarea mediului ȋnconjurǎtor” cu
care s-a realizat expoziţia ECO PAINT. Fiecare grupǎ a primit un panou pe care şi-a expus lucrǎrile
realizate.
6. Realizarea pliantului reprezentativ pentru grupa și a panoului tematic: Elevii au realizat un pliant
A5, informaţii despre mediu, poze ale grupei, desene, etc. Au avut un panou din poliester pe care l-au
realizat cu design propriu grupei: frunze, plante, muşchi, flori etc. Panoul a cuprins: un chenar al panoului,
la alegere, cu denumirea grupei, pliantul, un desen cu poluarea, un decupaj din hȃrtie, o formǎ din ziar, la
alegere.
Evaluarea produselor s-a realizat pe baza criteriilor de: originalitate, varietatea materialelor folosite
și aspectul estetic.
7. ECOREPORTERII Revistei ECO: Din fiecare grupǎ cinci elevi au avut ca sarcini:
a) Realizarea unei prezentǎri PPT din maxim13 slide-uri, care sǎ cuprindǎ: Numele echipei, numele
realizatorilor, poza grupului, numele profesorilor coordonatori, 10 slide-uri, fiecare cu cȃte o pozǎ de la
activitǎţile zilei şi o descriere a pozei,
761
b) Redactarea unei pagini A4 care va reprezenta munca echipei şi impresiile elevilor ȋn urma zilei de
activitǎţi ecologice.
S-au notat la evaluare:
• 5 poze reprezentative din timpul activitǎţilor de pe parcursul zilei;
• 1 articol despre reciclare;
• o compunere şi o poezie despre naturǎ;
• un interviu cu un elev al echipei pe teme ecologice;
• un scurt citat al unui profesor coordonator;
• un articol scurt despre poluare;
• design-ul paginii
Activitatea practicǎ din curtea şcolii a stat sub semnul celor 3 R: Refolosirea oricărui produs sau
material ce poate fi utilizat din nou. Repararea obiectelor în locul cumpǎrǎrii altora noi. Reciclarea a orice
poate fi reciclat.
Activitǎţile practice din curtea şcolii au fost urmǎtoarele:
a) Vopsirea gardului școlii;
b) Vopsirea fundației școlii;
c) Confecționarea jardinierelor;
d) Confecționarea ghivecelor pentru tuia;
e) Confecționarea meselor și a băncilor pentru curtea școlii;
f) Plantarea puieților de tuia și a florilor;
g) Recondiționarea scaunelor..
Rezultatele obţinute ȋn urma activitǎţii desfǎşurate se prezintǎ astfel:
 Realizarea a 11 prezentări Power Point care să scoată în evidenţă importanţa reciclării, ecologizǎrii
şi momente din timpul activitǎţilor;
 Pregătirea costumelor ecologice şi organizarea concursului ”ECO TREND”;
 Pregătirea tablourilor, din gips, seminţe, piele, flori din hârtie etc. şi realizarea expoziţiei ”ECO
INVENTIV”;
 Realizarea şi expunerea panourilor ”ECO INFORMAȚIA”;
 Realizarea creaţiilor plastice care să reliefeze aspecte pozitive şi negative din natură şi organizarea
expoziţiei ” ECO PAINT”;
 Realizarea revistei ECOS;
 Colectarea de hârtie, aluminiu, Pet-uri şi valorificarea acestora;
 Confecționarea a 22 ghivece mari din lemn;
 Confecționarea a 22 jardiniere;
 Plantarea a 22 puieți tuia;
 Confecționarea a două mese și opt bănci pentru elevi( încurtea școlii pentru recreație);
 Recondiționarea a 22 scaune (mobilier școlar);
 Vopsirea fundației școlii;
 Vopsirea gardului școlii.
Evaluare finalǎ: S-au acordat diplome tuturor participanților.
Pe durata unei zile, elevii au participat la cele mai râvnite activități extrașcolare, experimentând
lucruri noi care le-au stârnit curiozitatea, i-a îndemnat la creativitate și le-a creat amintiri pe care le vor
păstra pentru restul vieții. Trecerea în revistă a acestor amintiri într-o revistǎ a reprezentat un exercițiu
educativ, util și interesant. Acesta s-a dovedit un program binevenit și necesar, ȋntrucȃt ȋn contexte
nonformale copiii și cadrele didactice sunt mai relaxați, mai deschişi, mai receptivi iar timpul liber este
folosit într-un mod mai plăcut, eficient și educativ.
762
RADOI ALINA-MARIANA
GRADINITA NR.7, DROBETA TURNU SEVERIN
JUD. MEHEDINTI
In ultima vreme, devine tot mai evident faptul ca educatia extrascolare, adica cea efectuata dincolo
de activitatile scolare, are rolul si stabilitatea necesara in formarea personalitatii prescolarilor.
Invatamantul are rolul de a-i forma pe cei mici atat fizic, cat si socio-afectiv pentru o integrare sociala
cat mai usoara, astfel incat sa adopte un comportament adecvat pentru orice situatie.
Complexitatea acestui proces de formare a unui copil necesita imbinarea activitatilor curriculare cu
cele extracurriculare, deoarece prin intermediul acestora, copilul se dezvolta si realizeaza pasiunea sau
inclinatia sa spre un anume domeniu.
Activitatile extrascolare reprezinta o metoda diferita de invatare-predare, fata de cea clasica, intrucat
se desfasoara intr-un mediu relaxant ( tabere, excursii, vizite la muzee sau Gradina Zoologica/Botanica,
ateliere creative ) si copiii sunt solicitati in realizarea activitatilor si la finalizarea acestora.
Inainte de toate, cadrul didactic trebuie sa aiba o imaginatie bogata, sa fie creativ, astfel incat sa
starneasca curiozitate, interes si dorinta de a participa la activitati. Metodele si tehnicile moderne, capabile
sa mobilizeze energiile celor mici sunt extrem de potrivite in educarea unui copil. Metodele trebuie sa
dezvolye competentele cognitive, sprijina si extind viata sociala a copilului: dezvolta gandirea creatoare
individuala si de grup, ajuta la educarea inteligentei emotionale, a empatiei retrairii starilor, gandurilor si
actiunilor celuilat. Copiii trebuie sa fie indrumati sa dobandeasca o gandire independenta, toleranta fata de
ideile noi, capacittaea de a descoperi probleme noi si de a gasi modul de rezolvare a acestora.
Trebuie mentionat faptul ca un cadru didactic trebuie sa fie inarmat cu multa rabdare, astfel incat sa
le dea raspunsuri pe intelesul lor pentru a le satisface curiozitatile.
In concluzie, activitatile extrascolare au un rol foarte important in dezvoltarea unui copil, astfel incat
sunt puse in functiune anumite stari, calitati, abilitati, pe care copilul le va aprofunda pe viitor si le va folosi
in situatiile la care este supus in viata.
763
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE ÎN EDUCAŢA COPIILOR
PROFESOR: RADU ADRIANA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ VRĂNEŞTI
COMUNA CĂLINEŞTI, JUDEŢUL ARGEŞ
Motto:
(Maria Montessori)
Activităţile extraşcolare completează procesul de învăţământ şi contribuie la descoperirea şi

dezvoltarea aptitudinilor elevilor în diverse domenii cultural-artistice. Activitatea instructiv-educativă care
se desfăşoară în cadrul lecţiilor va fi astfel completată cu alte tipuri de activităţi, precum: concursurile
şcolare, cercurile organizate la diferite obiecte, vizitele şi excursiile,etc., care contribuie la descoperirea,
dezvoltarea şi valorificarea intereselor şi pasiunilor, stimulează creativitatea, oferă cadrul afirmării şi
recunoaşterii performanţelor, contribuie la formarea şi dezvoltarea atitudinilor de respect pentru cunoaştere,
pentru cultură, la exersarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter.
cunoştinţelor”.
Modelarea, formarea şi educaţia omului cere timp şi dăruire. În şcoala contemporană, eficienţa
educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine şi de
măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii copiilor. În acest cadru, învăţământul are
misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic şi socioafectiv, pentru o cât mai uşoară
integrare socială.
stabilit în formarea personalităţii copiilor noştri. Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv – educative să
primeze, dar să fie prezentate în mod echilibrat şi momentele recreative, de relaxare, atunci rezultatele vor
fi întotdeauna deosebite. Prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi
responsabilităţi, copii se autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi
frumos obiectivul principal al scolii şi al învăţământului primar – pregătirea copilului pentru viaţă.
formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii, tabere. Vizitele la muzee,
expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale – organizate selectiv – constituie un mijloc de a
lecţiilor. Excursiile şi vizitele sunt acţiuni cu caracter de masă organizate în scopul îmbogăţirii experienţei
764
de viaţă a elevilor, ele contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la educarea
dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii pot cunoaşte realizările
oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă.
Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, de ecranizări după
romane celebre, stimulează şi orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzica, sport, poezie,
pictura.
cunoştinţă cu lumea minunată a artei. Astfel de activităţi sunt de o reală importanţă într-o lume dominată
de mass-media, care nu face altceva decât să contribuie la transformarea copiilor noştri în nişte persoane
incapabile de a se controla comportamental, emoţional. Serbările şi festivităţile marchează evenimentele
importante din viaţa şcolarului. Din punct de vedere educativ importanţa acestor activităţi constă în
dezvoltarea artistică a elevului precum şi în atmosfera sărbătorească instalată cu acest prilej. Aceste mici
serbări, organizate de către cadrele didactice, le oferă elevilor răsplata primită după muncă, şi de asemenea
au un rol de motivare.
Având în vedere cele precizate mai sus, considerăm că apariţia săptămânii Şcoala Altfel-„ Să ştii mai
multe, să fii mai bun”- în structura anului şcolar, vine în sprijinul dezvoltării elevilor, prin activităti cultura-
artistice, tehnico-ştiinţifice, de educaţie pentru sănătate etc, desfaşurate fără restricţii spaţio-temporale şi
într-o atmosferă lipsită de rigorile orelor de curs tradiţionale.
Bibliografie:
3.Cucoş, C.,” Pedagogie” (ediţia a doua, revăzută şi adăugită), Bucureşti, Polirom, 2002.
4.Gârboveanu, M., „Creativitatea elevilor în procesul de învăţământ”, Bucureşti, Litera
5. Lisievici, P, „Pedagogie. Concepte, metode şi tehnici esenţiale”, Bucureşti, Editura Fundaţiei
765
“ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN EDUCAȚIA COPIILOR”
PROFESOR RADU ANA-MARIA

COLEGIUL NAȚIONAL PEDAGOGIC “ȘTEFAN CEL MARE”, BACĂU
(Maria Montessori)
Educaţia extracurriculară este realizată dincolo de procesul de învăţământ având un rol şi loc bine
stabilit în formarea personalităţii copiilor noştri. Elevii nu pot evolua doar în cadrul orelor de curs, ci au
nevoie de aceste activităţi extrașcolare prin care să-şi poată dezvolta capacităţi ce ţin de: sociabilitate,
optimism, creşterea sentimentului valoric personal, creşterea stimei de sine şi a încrederii în forţele proprii.
Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i în contact direct
cu obiectele si fenomenele din natura. Trebuinţa de a se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce
ne permite să împăcăm şcoala cu viaţa.
nonformală și petrecerea în mod plăcut a timpului liber.
Când vorbim de activități extrașcolare, ne referim la acel program la care elevul participă după ore și
ar trebui să facă acest fapt cu plăcere deoarece scopul este acela de a-i forma abilitățile necesare unei bune
dezvoltări, formării personalității elevului care își va găsi prin acestea înclinațiile, talentul și domeniul în
care ei vor fi performanți.
Exemple de căteva activități extrașcolare:
 Se pot face vizite la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale – organizate
de către școală sau cu familia – astfel copiii au un mijloc de a aprofunda cunoștințele şi preţui valorile
culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru.
 Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive - stimulează şi
orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzica, sport, poezie, pictura.
 Excursiile si taberele şcolare mult îndrăgite de elevi - contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor
copiilor despre frumuseţile ţării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură.
Acestea le oferă și destindere, încredere, recreere, voie bună, experiențe sociale importante
 Spectacolele constituie o formă de activitate extracurriculară în şcoală, prin care copilul face
cunoştinţă cu lumea minunată a artei.
 Serbările şi festivităţile marchează evenimentele importante din viaţa şcolarului. Aceste fiind
organizate de către cadrele didactice, le oferă elevilor răsplata primită după muncă, şi de asemenea au un
rol de motivare.
 Pot fi organizate și voluntariate sau se pot dona lucruri, dulciuri, alimente pentru cei nevoiași. În
acest caz, se poate da o mai mare amploare evenimentului. Este destul de greu să se găsească mult timp
pentru pregătirea acestor activități, dar dacă se pornește de la ceea ce ei știu din familii sau de la școală,
rezultatul va fi unul deosebit. Sunt activități frumoase care înnobilează sufletul omului și care îi dau
strălucirea celui care aspiră la frumos, puritate.
 Parteneriatele îi ajută pe elevi să aibă success la școală, dar și în viață. În cadrul parteneriatelor se
pot parcurge următoarele conținuturi: transmiterea unor informații despre ecologie, relația om – mediu,
cultivarea unor atitudini de investigare, cercetare etc. Ca și parteneri educaționali putem alege familia, alte
școli, biserica, mass-media, organizații nonguvernamentale etc.
Consider că, prin toate aceste elemente evidențiate mai sus, educația prin activități extrașcolare devine
egală educației formale în rolul ei pentru formarea și dezvoltarea elevului în conformitate cu cerințele
mediului socio- cultural și al idealului educațional. Astfel de activităţi sunt de o reală importanţă într-o lume
dominată de mass-media (televizor, calculator și internet).
766
Bibliografie:
- Cernea, Maria, „Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de
- Ionescu, M., Chiş, V., „Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
767
CONȚINUTUL ȘI FORMELE ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE CU
SPECIFIC SPORTIV LA NIVELUL ELEVILOR DIN GIMNAZIU
PROFESOR RADU IULIA ANA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NICOLAE BĂLCESCU ORADEA
Lecția de educație fizică și activitatea sportivă au misiunea de a forma tânara generație, iar prin
scopurile nobile pe care le promovează urmaresc :
• formarea și educarea tinerilor pentru societate prin cooperare și răspundere;
• pregătirea tinerilor pentru o societate bazată pe competiție;
• acceptarea multiculturalității ca diversitate generatoare de progres;
• creșterea încrederii în sine a tinerilor și redescoperirea valorilor morale;
• promovarea unui sistem alternativ de educație, într-un climat plăcut pentru ei, acceptat și susținut
de părinți ;
• eliminarea violenței fizice din preocupările copiilor și tinerilor;
• deturnarea atenției de la fumat, alcool și droguri către o forma organizată de practicare a sportului;
• selecționarea acestora pentru sportul de performanță.
În sistemul de învățământ actual educația fizică deține cel mai cunoscut și răspândit model
organizatoric, având la bază procesul instructiv – educativ desfășurat pe clase, ani de studiu și lecții.
Programarea activităților de educație fizică se realizează diferit pentru tipurile de învățământ în acord
cu programa școlară și ținând cont și de opțiunea elevilor.
În funcție de modul de reprezentare la nivel curricular se cunosc două tipuri de lecții :
a) lecții prevăzute în Planul- cadru (lecții din trunchiul comun și lecții la decizia școlii sau CDS-ul);
b) lecții extracurriculare (după clasificarea facută de prof. Adrian Dragnea - ANEFS – 2006, pag.
170).
În cadrul sistemului educațional activitățile extracurriculare sunt forme de activitate sportiv –
recreative, realizate în școli atât în programul de școală al elevilor, cât și în afara lui, prin activități
competiționale dar și necompetiționale. Prin aceste activități extracurriculare se urmărește oferirea unei
alternative de petrecere a timpului liber al elevilor, într-un mod organizat și educativ, valorizând potențialul
intelectual și aptitudinile acestora și le dezvoltă spiritul de competiție. Lecțiile extracurriculare din regimul
de școală al elevului se concretizează în ansamblul sportiv organizat pentru elevii cu aptitudini și
performanțe sportive care optează pentru perfecționarea într-o disciplină sportivă. Lecțiile se organizează
pe grupe de 12-15 elevi pe ramuri de sport cuprinzând elevi din mai multe clase, activitatea desfășurându-
se în afara orarului școlar (conform precizărilor MECT prin Consiliul Național pentru Curriculum, 2001,
pag. 82).
Desfășurarea acestor activități este cuprinsă și în Protocolul semnat în iulie 2007 intre MECT - ANS
și COSR și vizează, acordarea unei atenții mult mai sporite atât în ce privește desfășurarea orelor de educație
fizică cât și a activităților sportive extrașcolare în vederea pregătirii în școală a unor generații sănătoase de
elevi.
Dintre formele de activitate sportiv – recreative, cele mai atractive și organizate cu o frecvență mare
în școli sunt:
 campionatul școlii la diferite ramuri sportive;
 competițiile organizate în calendarul ONSȘ;
 competiții organizate de Agenția Națională pentru Sport;
 competiții cu caracter tradițional în zonă/școală;
 cupe organizate de Asociația Județeană ,,Sportul pentru toți”;
 concursuri de atletism – crosuri organizate la nivel local;
 activități necompetiționale organizate de Asociația Sportivă Școlară (badminton, tenis de câmp
etc.);
 activități cu caracter turistic – recreativ (drumeții, tabere de schi, înot, orientare turistică etc.);
 activitatea independentă a elevilor (în afara orelor de școală).
768
Alături de activitatea didactică, metodică și administrativ-gospodărească, activitatea sportivă
întregește competențele profesorului de educație fizică.
După activitatea didactică, activitatea sportivă reprezintă veriga a doua din cadrul competențelor prin
care profesorul de educație fizică proiectează întreaga activitate sportivă din școală și prin care etalează
imaginea școlii în competiții.
De remarcat faptul că aceste activități extracurriculare sunt prezente într-o formă destul de vastă,
organizarea și desfășurarea acestor activități extracurriculare la nivelul fiecarei unități școlare depinde
foarte mult de profesorul de educație fizică din acea școală, modul în care acesta reușește să le facă
cunoscute în rândul elevilor, cum se implică în antrenarea elevilor și responsabilizarea acestora în
practicarea și participarea la variatele forme de activități sportive organizate de el.
Practica a demonstrat necesitatea stringentă a elaborării unei programe pentru activitățile
extracurriculare cu specific sportiv, o programă diversificată care să contribuie la formarea personalității
elevilor, acest lucru necesitând o viziune mai amplă în domeniul educațional. Diversificarea, promovarea
și aplicarea unor activități sportive va evita monotonia în rândul elevilor, îi va impiedica să stea multe ore
în fața calculatorului sau să fie atrași de alte activități mai puțin ,,educative” și le va dezvolta interesul și o
atitudine pozitivă pentru practicarea într-o formă sau alta a exercițiului fizic.
Atragerea părinților și implicarea lor în procesul educațional va contribui la creșterea interesului
acestora pentru asigurarea unei sănătăți ,,naturale” și a dezvoltării unei condiții fizice bune a propriilor copii
și care să fie bazată pe practicarea liberă a formelor de mișcare organizată într-un mediu curat și sigur.
Badiu, T. – Teoria și metodica educației fizice și sportului (culegere de texte), Ed.Evrica, 1998;
Carstea, G. – Teoria și metodica educației fzice și sportului, Ed. Universal, București, 1993;
Dragnea, A. – Antrenamentul sportiv, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1996;
Dragnea, A. - Bota, A. – Teoria activităților motrice, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1999.
Dragan, I. – Selecția și orientarea medico-sportivă, Ed. Sport-Turism, București, 1989.
Adrian Dragnea - Lecția de educație fizică și activitățile sportive, ANEFS, 2006.
769
IMPORTANŢA ACTIVITĂŢILOR
EXTRAŞCOLARE ÎN PROCESUL INSTUCTIV-EDUCATIV
PROF. INV. PRESCOLAR - RADU LUMINITA

G.P.P. ,,DUMBRAVA MINUNATA”, SLOBOZIA
Pedagogul american Bruner, consideră că „oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare i se poate
preda cu succes, într-o formă intelectuală adecvată, orice temă”, dacă se folosesc metode şi procedee
cunoştinţelor”.
uităm că una din trebuinţele principale ale copilului este jocul. Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv –
educative să primeze, dar să fie prezentate în mod echilibrat şi momentele recreative, de relaxare, atunci
rezultatele vor fi întotdeauna deosebite.În cadrul acestor activităţi elevii se deprind să folosească surse
informaţionale diverse, să întocmească colecţii, să sistematizeze date, învaţă să înveţe. Prin faptul că în
asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copii se
autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască
preşcolarii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul
principal al grădiniţei şi al învăţământului primar – pregătirea copilului pentru viaţă. În legătură cu
dezvoltarea creativităţii copiilor, pot fi date educatorilor următoarele îndrumări: gândirea creativă şi
învăţarea din proprie iniţiativă trebuie încurajate prin laudă. Trebuie promovat modul variat de abordare a
problemelor de manipulare a obiectelor şi a ideilor. Preşcolarii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească: o
gândire independentă, nedeterminată de grup, toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi
este însă important ca profesorul însăşi să fie creativ.
dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor preşcolarilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor
liber.Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire şi
dăruire, la astfel de activităţi.Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator de căutări şi
copiilor, dar să îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase.Scopul activităţilor extraşcolare
acţionează, pozitiv Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale – organizate
în desfăşurarea sa, operele de artă originale, momentele legate de trecutul istoric local, naţional, de viaţa şi
elevii acumulează în cadrul lecţiilor.Spectacolele constituie o altă formă de activitate extracurriculară în
şcoală, prin care copilul face cunoştinţă cu lumea minunată a artei. Deşi această formă de activitate îl pune
pe copil în majoritatea cazurilor în rolul de spectator, valoarea ei deosebită rezidă în faptul că ea constituie
o sursă inepuizabilă de impresii puternice, precum şi în faptul că apelează, permanent, la afectivitatea
copilului sau nu, asupra dezvoltării elevilor. Astfel de activităţi sunt de o reală importanţă intr-o lume
770
dominată de mass media şi ne referim la televizor, calculator si internet, care nu fac altceva decât să
contribuie la transformarea copiilor noştri in nişte persoane incapabile de a se controla comportamental,
emoţional şi mai presus de toate slabi dezvoltaţi intelectual. Se ştie ca incepand de la cea mai fragedă vârstă,
copiii acumulează o serie de cunoştinte punându-i in contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură.
Activităţile de acest gen au o deosebită influenţă formativă, au la bază toate formele de acţiuni
turistice: plimbări, excursii, tabere, colonii.In cadrul activităţilor organizate in mijlocul naturii, al vietii
sociale, copiii se confruntă cu realitatea si percep activ, prin acţiuni directe obiectele, fenomenele, anumite
locuri istorice. Fiind axate în principal pe viata în aer liber, în cadrul acţiunilor turistice, prescolarii isi pot
excursiilor in natura, copiii pot reda cu mai multa creativitate si sensibilitate, imaginea realităţii, în cadrul
activităţilor de desen şi modelaj, iar materialele pe care le culeg, sunt folosite în activităţile practice, în
jocurile de creaţie. La vârsta preşcolară, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arata sau li se spune în
legatură cu mediul, fiind dispuşi să acţioneze în acest sens. Ca educatoare, trebuie să oferim în mod gradat,
in acord cu particularităţile de vârstă, cunoştinţe ştiinţifice, să organizăm activităţi educative privind
protejarea mediului inconjurator: curăţarea
BIBLIOGRAFIE
*Allport,W,Gordon, ,,Structura şi dezvoltarea personalităţii ‘’
771
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN PROCESUL INSTRUCTIV-
EDUCATIV
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.1, MOTRU-GORJ

EDUCATOARE: RĂDUICA MARICICA
Educaţia extracurrriculară,în ultimul timp, devine cea mai realizată activitate, dincolo de procesul de
învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii preşcolarilor.
acest tip de activități lărgește orizontul cultural al preșcolarilor, completând cu noțiuni noi volumul de
contribuie la educarea morală, estetică a preșcolarilor, diciplinându-le acțiunile și extinzându-le orizontul
Activitățile extrașcolare ocupă un loc important în ansamblul influențelor educative. Participarea la acest
tip de activități lărgește orizontul cultural al preșcolarilor, completând cu noțiuni noi volumul de cunoștințe
la educarea morală, estetică a preșcolarilor, diciplinându-le acțiunile și extinzându-le orizontul cultural-
artistic. Activitățile extrașcolare reprezintă un mijloc de formare a deprinderilor preșcolarilor de a-și folosi,
în mod rațional, timpul liber, sunt propice manifestării spiritului de independență și inițiativei.
acest tip de activități lărgește orizontul cultural al preșcolarilor, completând cu noțiuni noi volumul de
cunoștințe însușite în cadrul activităților. De asemenea, constituie un mijloc de formare a competențelor,
contribuie la educarea morală, estetică a e preșcolarilor, diciplinându-le acțiunile și extinzându-le orizontul
cultural-artistic. Activitățile extrașcolare reprezintă un mijloc de formare a deprinderilor preșcolarilor de a-
și folosi, în mod rațional, timpul liber, sunt propice manifestării spiritului de independență și inițiativă.
acestuia, constituind o punte între cunoştinţele asimilate la lecţii şi informaţiile acumulate
informal.Programul activităţilor extracurriculare, stabilit ca o unitate in ethosul si cultura organizaţională a
grădinițelor, vizează acţiuni care să îi ajute pe preșcolarilor să îşi însuşească ideile de corectitudine şi
respect, să cunoască şi să respecte valorile culturale si etnice ale comunităţii, să trăiască experienţe de viaţă
competitive. Preșcolarii pot să decidă în bună masură asupra obiectivelor, conţinuturilor şi mijloacelor de
Activităţile extraşcolare respectă principiul egalităţii şanselor, oferind fiecărui copil posibilitatea de a se
implica. Se dezvoltă astfel sentimentul încrederii în sine, în forţele proprii, fapt care va avea ulterior o mare
şi sociale, a comportamentului în grup. În lucrarea intitulată Descoperirea copilului, Maria Montessori făcea
următoarea afirmaţie: ,,Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista
când ei vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.’’
Activităţile extraşcolare vin în sprijinul acestui demers. Finalităţile educaţionale ale activităţilor
extraşcolare presupun educaţie intelectuală, estetică, religioasă, moral-civică, patriotică, fizică. Educaţia
intelectuală ocupă un rol central în formarea integrală a personalităţii copiilor. Prin caracterul lor ludic,
activităţile extradidactice formează şi modelează inteligenţa preșcolarilor. Ele dezvoltă totodată curiozitatea
ştiinţifică, interesele de cunoaştere, spiritul de observaţie, creativitatea şi nu în ultimul rând gândirea critică
a preșcolarilor. Cadrelor didactice le revine sarcina de a stârni interesul pe preșcolarilor pentru participarea
la concursuri, simpozioane, concursuri naţionale de jocuri logice, concursuri de şah etc. Prin participarea
772
la concursuri și festivaluri naţionale de teatru, proiecte interdisciplinare, serbări şi carnavaluri de Ziua
Îndrăgostiţilor, Halloween, Crăciun, Paşte, concursuri şi momente artistice dedicate Zilei
Europei,preșcolarii se familiarizează cu limba, cultura, tradiţiile şi obiceiurile altor popoare, creându-se
astfel punţi de legătură între civilizaţii. Ei învaţă să fie toleranţi şi deschişi spre alte culturi şi să respecte
valorile culturale ale acestora. Datorită caracterului lor interdisciplinar, activităţile extracurriculare
constituie un prilej de lărgire a cunoştinţelor de cultură generală, facilitând formarea culturii profesionale
şi duc la formarea competenţelor transdisciplinare. Prin serbarea celor mai importante sarbători din
calendarul creştin, elevii îşi însuşesc cultura religioasă şi se formează în spiritul moralei creştine. Ei sunt
astfel ajutaţi şi să îşi formeze trăsături pozitive de caracter (cinste, sinceritate, omenie, dăruire de sine,
respect, frăţie, solidaritate umană).. Vizitele la galeriile de artă şi la expoziţiile de pictură sau sculptură,
cercurile artistice organizate de Clubul Copiilor sau concursurile de artă şi creativitate plastică sau
fotografică, concursurile de sculptură sau de confecţionare de jucării în cadrul atelierelor de creaţie,
festivalurile naţionale de muzică uşoară şi folclor, activităţile cultural-artistice desfăşurate în cadrul
grădiniței, decorarea sălii de clasă în funcţie de eveniment şi anotimp, drumeţiile şi excursiile în natură sunt
exemple de activităţi care asigură cadrul de exersare şi cultivare a diferitelor înclinaţii, aptitudini, capacităţi.
O altă dimensiune importantă a personalităţii copilului, o constituie educaţia moral-civică.
Activităţile extraşcolare stimulează implicarea tinerilor în promovarea valorilor şi principiilor etice:
dreptate, toleranţă, pace, cetăţenie activă, respectarea drepturilor omului, prietenie, dragoste şi respect faţă
de părinţi, spirit de sacrificiu. Un bun exemplu în vederea atingerii acestor obiective îl constituie activităţile
civice în comunitate (vizite, excursii, schimburi între şcoli, acţiuni de sprijin pentru persoanele defavorizate,
activităţi voluntare), acţiunile de petrecere a timpului liber în grup (cluburi, asociaţii), serbările şi
concursurile de Ziua Europei, reuniunile cu prilejul zilelor de naştere, în cadrul cărora sărbătoriţii primesc
cadouri şi se bucură de atenţia celorlalţi copii, serbările de Ziua Mamei etc. Un bun cetăţean este şi un bun
ecolog, de aceea copii trebuie îndrumaţi să participe la diferite concursuri de educaţie ecologică şi protecţia
mediului, concursuri naţionale de proiecte de mediu sau la activităţi de ecologizare a localităţii în care
trăiesc şi învaţă, realizânduse astfel şi educaţia pentru mediu si pentru sănătate a elevilor. Unul dintre
obiectivele cele mai importante ale activităţilor extraşcolare îl constituie cultivarea sentimentului patriotic.
Prin vizite la muzee şi expozitii, prin omagierea celor mai importante evenimente din istoria neamului
nostru şi excursii în oraşele cu un bogat trecut istoric îşi dezvoltă sentimentele patriotice, pregătindu-se
astfel pentru a deveni buni cetăţeni. La mare înălţime în topul priorităţii copiilor se află educaţia fizică si
educaţia rutieră realizată prin activităţi extracurriculare foarte atractive: competiţii sportive între clase sau
între şcoli, excursii, drumeţii, concursul Educaţia rutieră – Educaţie pentru viaţă..
Vizitele la expoziţii, întreprinderi şi instituţii, vizionările de filme, casete video, vizitarea de școli cu
ocazia Zilei Portilor Deschise sunt bune prilejuri de formare la a preșcolarilor, competenţelor necesare unei
bune orientări şcolare şi profesionale.
Bibliografie:
773
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRA - SCOLARE ÎN EDUCATIA COPIILOR
PROF INV PRESC RAFIROIU VIORICA

GRADINITA PARTICULARA CU PROGRAM PRELUNGIT
"CASUTA VEVERITELOR"
De la cea mai fragedă vârstă omul se simte atras de tot ce este în preajma lui,de casa,de satul sau
de păstrarea tradiţiilor poporului nostru,la sădirea în inimile generaţiilor care vin a mândriei pentru
Astfel cunoaşterea spontană,mai întâi a mediului înconjurător, reprezintă punctul de pornire al unui şir
întreg de acţiuni conştiente care vor duce, cu timpul, la consolidarea sentimentului de dragoste faţă de
patrie. Şi aceasta pentru că satul, oraşul, ţinutul natal constituie o părticică din ţară,iar istoria lor reprezintă
o parte integrantă din istoria patriei. De aceea prin intermediul activităţilor care se organizează în vederea
Educaţia elevilor în spiritul patriotic constituie o preocupare permanentă a cadrelor didactice.
Sentimentul patriotic nu este înnăscut, ci se dezvoltă în procesul educaţiei elevilor. Şcolii îi revine sarcina
organizării procesului de educaţie patriotică a elevilor, inserând în conştiinţa lor sentimentul de dragoste
faţă de patrie, acest sentiment prezentând anumite particularităţi specifice perioadelor de vârstă.
Sentimentul mândriei naţionale trebuie cultivat la elevi încă din primele clase, cadrele didactice arătându-
le măreţia luptelor duse de strămoşi pentru apărarea libertăţii poporului împotriva cotropitorilor, frumuseţea
limbii române, frumuseţile şi bogăţiile patriei. Sarcinile educaţiei patriotice a elevilor se realizează în cl. I-
IV prin procesul de învăţământ şi activităţile extracurriculare pe care le desfăşoară elevii.Fiecare dintre
aceste activităţi contribuie,în funcţie de conţinutul ei, la formarea conştiinţei şi conduitei patriotice a
elevilor. Rezultatele pe care le obţin la aceste activităţi generează în sufletul elevilor sentimente complexe:
d e bucurie, de dragoste faţă de patrie şi de admiraţie faţă de figurile măreţe ale istoriei noastre. Activitatea
extracurriculară are forme variate.Să analizăm valoarea educativă a unora dintre aceste forme.
patriotice adânci în conştiinţa lor.Atmosfera înălţătoare în care ele se desfăşoară trezesc trăiri
emoţionale.Din experienţa didactică în mediul rural am constatat că,înaintea venirii la şcoală,copilul se află
sub influenţa benefică a folclorului muzical local,a cântecelor pe care le aude în familie sau la hora
satului,care constituie bogăţia spirituală a localităţilor rurale.În evoluţia lor serbările se leagă strâns şi cu
evoluţia sentimentelor de mândrie naţională,inspirate din momente importante „1 Decembrie”,” 24
Ianuarie”, „ZiuaEroilor” etc. Antrenarea în asemenea acţiuni contribuie la formarea deprinderilor de
conduită patriotică, concretizează sentimente patriotice pe care le generează evenimentele mari din viaţa
poporului nostru.
Asigurarea climatului afectiv propice influenţelor educative reprezintă condiţia succesului şcolar. În
sprijinul acestui proces am realizat un studiu. În acest sens am aplicat un chestionar. La prima întrebare,
referitoare la activitatea extracurriculară cea mai îndrăgită, a reieşit că este excursia sau drumeţia. Personal
am reuşit să merg cu elevii în excursii şi vizite. Ele au contribuit la activizarea şi dezvoltarea creativităţii
elevilor. Prezentându-le frumuseţea, bogăţia şi importanţa locurilor vizitate, li se dezvoltă sentimente de
dragoste faţă de ţinutul natal şi faţă de patrie, de admiraţie faţă de trecutul istoric şi de bucurie că acest ţinut
se înfrumuseţează prin eforturile creatoare ale oamenilor. Vizitele şi excursiile în ţinutul natal au o deosebită
valoare pentru educaţia patriotică a elevilor, când acestea sunt organizate tocmai pentru a studia unele
descoperiri arheologice sau pentru a marca unele urme, locuri, monumente de cultură materială şi spirituală
care pun în lumină evenimente istorice sau social-politice legate de trecutul şi prezentul localităţii şi
împrejurimilor ei. M-am preocupat împreună cu elevii de strângerea şi valorificarea educativă a elementelor
de istorie locală, înfiinţând cercul „Prietenii muzeului”. Împreună cu elevii am colecţionat de la bătrânii
satului obiecte vechi pe care le-am expus în muzeul satului din localitate.
parte integrantă a istoriei universale. În cadrul activităţilor extra-curriculare am folosit mai multe procedee
774
pentru valorificarea elementelor de istorie locală,ca de exemplu.:cercetarea istoriei locale,excursii la
locurile istorice,vizite la muzee istorice, case memoriale,îngrijirea monumentelor istorice.Strângerea
materialului istoric,documentar,etnografic,local este o muncă care solicită din partea elevilor şi a
învăţătorilor multă dragoste,pasiune,interes.Împreună cu elevii am îngrijit şi am luat sub supraveghere
urmele unei biserici vechi din sec.al XVII-lea. Turla acestei biserici a fost desenată de pictorul N.
Grigorescu. În munca noastră am căutat să cunoaştem materialul documentar privitor la trecutul istoric al
localităţii, legendele care pomenesc despre întemeierea localităţăţii Valea Doftanei, s-a trecut la studierea
presei locale din trecut, s-au purtat discuţii cu cetăţenii în vârstă pentru a putea cunoaşte anumite tradiţii
locale, s-au localizat pe harta comunei diferite puncte de interes istoric. Ca învăţătoare mi-am însuşit date
şi cunoştinţe necesare pentru a putea conduce munca de cercetare a istoriei locale. În a doua etapă s-a făcut
pregătirea teoretică a elevilor privind istoria locală şi această pregătire a fost însoţită de deplasări pe teren
la diferite locuri şi obiective de interes istoric, arheologic care au fost luate în supraveghere având în vedere
că noi căutăm să salvăm anumite vestigii ale trecutului.
simţămintelor lor. Conţinutul acestor activităţi se valorifică din punctul de vedere al educaţiei patriotice,
prin înţelesul plin de originalitate şi expresivitate în care se realizează transmiterea ideilor şi sentimentelor.
Valorificarea obiectelor de interes istoric local au prins viaţă în muzeul satului din Valea Doftanei.
Valoarea izvoarelor istorice locale au darul de a acţiona în mod direct asupra elevilor trezindu-le impresii
profunde, deoarece ei participă activ la cunoaşterea istoriei locale şi istoriei României.
Lectura în afara clasei constituie prin tematica ei variată şi bogăţia conţinutului un mijloc de lărgire
a orizontului cultural al elevilor şi de formare a unor sentimente adânci de dragoste de patrie. După ce au
citit lecturile recomandate, se impune interpretarea conţinutului lor. De aceea, este necesară organizarea
unor discuţii pe marginea cărţilor citite. În aceste discuţii se vor sublinia, printre altele, acele părţi care pot
fi valorificate pentru educaţia patriotică a elevilor.
În activitatea extra-curriculară, pe lângă mijloacele de mai sus, care capătă forme adecvate activităţii
extra-curriculare, sunt folosite şi alte variate mijloace de educaţie patriotică a elevilor. Vizionarea filmelor
şi a spectacolelor de teatru cu conţinut patriotic şi activităţile desfăşurate în cercuri şi tabere şcolare, exercită
o influenţă pozitivă asupra elevilor, contribuind la formarea convingerior patriotice şi la trezirea unor stări
emoţionale complexe.
În practica educaţiei este necesar să fie folosite toate mijloacele de educaţie patriotică a elevilor. Dar
eficienţa educativă a folosirii lor depinde de măiestria pedagogică a cadrelor didactice, de respectare
particularităţilor de vârstă şi de cunoaşterea metodicii folosirii lor. Pentru a forma convingeri patriotice la
elevi este necesar ca învăţătorii să fie exemple de urmat. Convingerile lor patriotice şi conduita lor patriotică
manifestată în activităţi cât mai diferite îi influenţează profund pe elevi constituind un motiv stimulator
pentru activitatea lor.
micilor şcolari.
însuşi cartea respectivă. Din păcate aceste spectacole pentru copii sunt din ce în ce mai puţine în ultimii
ani, iar şansele ca elevii din mediul rural să ajungă de la zeci de kilometri pentru a viziona un astfel de
spectacol sunt minime.
775
BIBLIOGRAFIE:
Bucureşti
3.Ştefan, Mircea (2006),Lexicon pedagogic, Ed. Aramis, Bucureşti
776
PROF. ÎNV. PRIMAR RĂȘCANU MARINA

LICEUL TEHN. "ION PODARU", OVIDIU
învățământ.
etc.);
celorlalți.
participanți.
777
(Maria Montessori)
778
ACTIVITĂŢI DE PRIMĂVARĂ
PROF. INV. PRIMAR RAŞCOVICI CLAUDIA MARIA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ, ARON COTRUŞ CERGĂU MARE
În anul şcolar 2019-2020 am derulat, de-a lungul unei perioade mai lungi de timp, un proiect
educaţional, care a avut ca scop dezvoltarea unor abilităţi sociale indispensabile convieţuirii şi integrării
într-o colectivitate ; capacitatea de a colabora cu ceilalţi ; cultivarea de relaţii pozitive în grup, participarea
la negocierea şi adoptarea soluţiilor, capacitatea de-a lua decizii, toletanţa şi acceptarea punctelor de vedere
diferite ; asumarea responsabilităţilor, participarea elevilor şi părinţilor la activităţi extracurriculare.
Prin derularea Proiectului Educaţional ,,Activităţi de primăvară” s-a urmărit:
• -Promovarea comunicării între copii proveniţi din medii diferiteşi de etnie diferită;
• Dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul transmiterii printr-un act artistic a unui mesaj din
sfera valorilor morale;
• -Fructificarea diferenţelor culturale şi a valorilor spirituale, locale şi generale, în beneficiu personal
şi social.
Competenţele specifice: aptitudinea de a comunica eficient ; întărirea respectului de sine şi al altora;
deschidere şi empatie faţă de ceilalţi ; asumarea responsabilităţii
Metode şi procedee: conversaţia euristică, explicaţie, dezbaterea, lectura în perechi, jocul de rol,
exerciţiul, munca în echipă.
Evaluarea se realizează pe parcursul proiectului. Copiii primesc permanent feedback de la cadrul
didactic, ceea ce le permite să-şi dezvolte continu şi armonias abilităţile.
Evenimente înscrise în cadrul proiectului :
1. Ne pregătim de primăvară
2. Am început treaba !
3. Bun venit, Primăvară!
4. E ziua ta, mămico !
5. Vin Sfintele sărbători !
6. Hristos a aînviat !
Finalităţi: serbare de 8 Martie şi de Paşte, desene, lucrări practice, felicitări, mărţişoare, cosuleţe
penrtu ouă, expoziţie cu lucrările elevilor.
779
MONOGLUTAMATUL DE SODIU – DROGUL DIN ALIMENTE
PROF. RĂȘINAR RODICA

LICEUL TEHNOLOGIC GHEORGHE MIRON COSTIN CONSTANȚA
V-aţi întrebat vreodată…de ce alimentele cumpărate sunt mai gustoase decât cele de casă ? De ce
mâncarea de acasă n-o egelează niciodată la gust pe cea de la fast-food ?
De ce sunt atât de gustoase mezelurile, deşi sunt făcute doar din câteva resturi de carne?
De ce sunt atat de “bune” unele alimente, încât atunci când le mănânci, pur şi simplu NU te mai poţi
opri?
Răspunsul este simplu:
Producătorii mezelurilor/cipsurilor/supelor la plic/condimentelor şi alimentelor de la fast-food
adaugă intenţionat un “E” care să păcălească papilele gustative şi creierul. Despre ce “E” este vorba ?
Monoglutamatul de Sodiu (MSG) sau E621.
Monoglutamatul de Sodiu (E621) face ca un salam, obţinut din fie ce resturi de carne pe care oricine
le-ar arunca la gunoi, să fie un aliment atât de gustos încât să nu pe mai poţi opri din mâncat. Ţi se pare că
acel aliment este irezistibil de bun. Mai mult decât atât, te face să îţi doreşti să mănânci acel aliment şi
mâine şi poimâine şi apoi în fiecare zi – îţi dă dependenţă.
Aroma din MSG se numeşte “Umami” sau “Al cincilea gust”. Odată ce papilele gustative simt acest
gust, transmit creierului o senzaţie de plăcere şi euforie, motiv pentru care începi să mănânci din ce în ce
mai mult şi simţi că nu te mai poţi opri. Oamenii care consumă regulat alimente care au MSG adăugat,
ajung să dezvolte o aşa mare dependenţă de alimente, încât mâncatul devine pentru ei principala satisfacţie
în viaţă. Paradoxul este ca aceşti oameni sunt nevinovaţi pentru starea lor. Ei sunt doar victimele unei
manipulări la nivel biochimic, care are printre scopuri îmbogăţirea producătorilor şi îndobitocirea
consumatorilor.
Partea şi mai proastă este ca acest “E” nu numai că dă dependenţă, ci este şi extrem de dăunător pentru
organismul uman. Ştiinţific vorbind MSG-ul este un aditiv alimentar (“potenţiator de gust”) format din 79%
Acid Glutamic şi 21% Sodiu. Dacă sodiul NU reprezinta un pericol pentru sănătate, acidul glutamic sintetic
este, aşa cum spune Dr Russell Blaylock, “o otravă mai rea decât nicotina şi alcoolul, dar care se găseşte
din abundenţă în bucătăriile fiecăruia dintre noi”. Acidul glutamic e un aminoacid necesar omului care se
găseşte în mod NATURAL în organism: în sânge, în creier sau în laptele mamar, dar şi în unele alimente:
în ouă, roşii, soia, în seminţe, ciuperci, în brânză, în peşte etc. Până aici nicio problemă, ÎNSĂ când acidul
glutamic este SINTETIC – obţinut de oameni prin procese chimice - el devine otravă curată pentru
organism, dar în special pentru creier. E de înteles că în MSG se găseşte 79% Acid Glutamic SINTETIC
(deci dăunător).
Ce boli provoacă ?
Deşi se fac eforturi imense pentru a ascunde şi a minimaliza efectele dăunătoare ale MSG-ului,
studiile arată CLAR că această substanţă este una deosebit de dăunătoare pentru sănătate. Conform
oamenilor de ştiinţă, Monoglutamatul de Sodiu poate provoca o mulţime de boli:
• Creierul – principalul organ afectat: “Ne prăjește neuronii”.
MSG – ul e clasificat ca excitotoxină sau neurotoxină, deoarece excită neuronii atât de tare încât îi
distruge – si de aici derivă o serie de boli şi dezechilibre ale creierului:
- Bolile Alzheimer şi Parkinson
- Hiperactivitatea şi deficitul de atenţie la copii(ADHD)
- Autismul şi Epilepsia
- Atacurile de panică şi Migrene
- Oboseala cronică
- Depresia şi tuburările de comportament
• Afectează Glanda Pitulară - care este responsabilă pentru buna funcţionare a celorlalte glande din
organism. Astfel că, MSG-ul dereglează întreg echilibrul hormonal al organismului şi de aici – o reacţie în
lanţ care va afecta sănătatea întregului organism.
• Duce la OBEZITATE: din două motive:
1. Strică echilibrul hormonal al organismului – deoarece afectează glanda pitulară.
780
2. Creşte cu 40%-50% apetitul - cel puţin aşa arată studiile. Pofta de mâncare creşte deoarece se
dezechilibrează mecanismele naturale care ne dau pofta de mâncare.
• Afectează vederea: studiile arată că un consum excesiv de MSG duce în timp la scăderea vederii
la distanţă - Miopia
• Provoacă hipertensiune – deoarece are un efect vasoconstricor asupra sistemului circulator
(îngustează vasele de sânge).
Mai mult decât atât…
Pe lângă că este foarte periculos pentru sănătate şi provoacă atâtea boli, MSG-ul dă şi
DEPENDENŢĂ. – Acesta este şi unul din principalele motive pentru care producătorii îl introduc în
alimente.
Cum ne ferim?
Foarte simplu: Citind eticheta !!!
Partea proastă este că… producătorii de alimente nu sunt proşti.
Ei nu au niciun interes ca TU să ştii că alimentele pe care le cumperi sunt injectate cu un “E” care pe
lângă că te îmbolnăvește, îţi dă şi dependenţă. Din acest motiv producătorii folosesc denumiri alternative
pentru MSG prin care încearcă să ne ascundă faptul că alimentele care ei le vând conţin acest aditiv.
Partea bună e că mai jos sunt enumerate denumirile care maschează faptul că un aliment conţine
MSG. Alimentele care au înscrise pe etichete următoarele ingrediente conţin INTOTDEAUNA MSG:
- Glutamat - Glutamat de sodiu
- Aroma de fum - Potenţiator de aromă
- Gelatină - Extract de drojdie
- Acid Glutamic - Potenţiator de gust
- Glutamat Monosodic - Proteină vegetală hidrolizată
- Cazeinat de Sodiu - Arome naturale
- Cazeinat de calciu - Proteine texturate
- E621 - Aromă naturală de pui, vacă sau porc
Care este alternativa de alimentare ?
1. Cea mai bună alegere o reprezintă întotdeauna HRANA VIE.
3. Citeşte eticheta şi alege alimentele fără “E-uri” şi cu termen de valabilitate scurt.
4. Consumă cât mai puţine alimente procesate: dulciuri, supe la plic, cipsuri, mezeluri, sosuri
cumpărate, condimente procesate şi sucurile răcoritoare.
5. Renunţă pentru totdeauna la Junk-Food: mâncarea de tip Fast-Food are de obicei un conţinut
ENORM de MSG, de aceea este şi atât de bună încât îţi dă dependenţă !
Bibliografie:
• Dr. Blaylock – “Exitotoxinele: Gustul care ucide”
781
ROLUL SI IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE
PROF. RAȚ ANDALUZA
„Suma frumuseţii vieţii este diversitatea.” (Chelemen, 2010, p.96). Conferinţa miniştrilor educaţiei
de la Jomtien, Tailanda (1990) a lansat deschiderea unei noi direcţii a politicilor educaţionale în lume:
educaţia pentru toţi. Aceasta are în vedere nevoia de a deschide structurile de educaţie pentru a primi şi
sprijini toţi copiii. Şcolile pentru toţi sunt percepute ca şcoli ale comunităţi, deschise, flexibile, democratice
şi inovatoare.
Modelarea, formarea şi educaţia omului cere timp şi dăruire.
copiilor.
Procesul educațional din școală presupune și forme de muncă didactică complementară activităților
obligatorii. Acestea sunt activități desfașurate în afara activităților obligatorii sau activiățti desfașurate în
afara școlii. Ele sunt activități extracurriculare și se desfașoară sub îndrumarea atentă a cadrelor didactice.
formarea personalităţii tinerilor.
Activităţile extraşcolare facilitează accesul egal la educaţie pentru toţi tinerii diminuându-se izolarea
sau excluziunea socială.
Participarea elevilor la cât mai multe şi variate activităţi extracurriculare le oferă acestora posibilităţi
mai largi de cunoaştere nemijlocită a realităţii, le stimulează spiritul de iniţiativă, totul însoţit de o
încărcătură afectivă puternică. Dacă ei se implică direct în organizarea şi desfăşurarea acestor activităţi,
atunci vom asista la o dezvoltare a simţului de răspundere, a trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter care
vor deveni convingeri concretizate în comportamente dezirabile. Astfel:
• copiii cu cerinţe educative speciale participând la activităţi extraşcolare care să-i stimuleze mental,
să-i provoace fizic, să-i captiveze, să le fie utile, vor dobândi siguranţă şi încredere personală şi emoţională,
vor câştiga aprecierea celorlalţi prin respect de sine, aprecierea propriei valori şi a propriilor merite;
• copiii din şcoala de masă vor oferi sprijin copiilor cu deficienţe pentru a putea respecta normele şi
regulile stabilite prin comunicare şi prin stabilirea unor relaţii (sociale, afective) unii cu ceilalţi, ajutând la
combaterea ignoranţei;
• implicându-se în proiectarea, organizarea şi derularea cât mai multor activităţi extraşcolare, proiecte
şi parteneriate, cadrele didactice vor realiza schimburi de experienţă referitoare la integrarea copiilor cu
deficienţe.
Activitățile de acest gen (extrașcolare) cu o deosebită influență formativă, au la bază toate formele
de acțiuni: plimbari, excursii, tabere, serbări, vizite, vizionări și spectacole, concursuri, proiecte. În cadrul
activităților organizate în mijlocul naturii, al vieții sociale, copiii se confruntă cu realitatea și percep activ,
prin acțiuni directe obiectele, fenomenele, anumite locuri istorice. Fiind axate în principal pe viața în aer
liber, în cadrul acțiunilor turistice, școlarii își pot forma sentimental de respect și dragoste față de natură,
față de om și realizările sale. În urma plimbărilor, a excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai multă
creativitate și sensibilitate, imaginea realității, în cadrul activităților de desen și modelaj, iar materialele pe
care le culeg, sunt folosite în activitățile practice, în jocurile de creație.
La vârsta școlară, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arată sau li se spune în legatură cu mediul,
fiind dispuși să acționeze în acest sens. Ca și cadru didactic, trebuie să oferim în mod gradat, în acord cu
particularitățile de vârstă, cunoștințe științifice, să organizăm activiăți educative privind protejarea mediului
înconjurător.
782
Activitatea extraşcolară generează relaţii de prietenie şi ajutor reciproc, educă simţul responsabilităţii
şi statornicesc o atitudine justă faţă de colectiv şi făţă de scopurile urmărite.
Scopul- creşterea gradului de adaptare a copiilor la viaţa socială, mai exact, dezvoltarea autonomiei
personale şi sociale, a comportamentului în grup; creşterea stimei de sine şi a stării de bine prin posibilitatea
afirmării în grupul social; intensificarea implicării părinţilor în dezvoltarea elevilor.
Aceste activităţi sunt organizate de cadrele didactice şi majoritatea iau forma unei colaborări între
grupele de copii sau chiar cu alte instituţii.
Activităţiile extracurriculare moral-civice, alături de celelalte activităţi desfăşurate în școală pe
Putem spune ca activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia
orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el, în primul rând, o atitudine creatoare, atât în
modul de realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să
BIBLIOGRAFIE
Bucureşti, 2007
783
VÂNĂTOAREA DE COMORI
PROF. RAȚ EMILIAN MARIUS
Ajuns deja la a VII-a ediție, concursul ”Vânătoarea de comori” se desfășoară în prima zi din
săptămâna Școala Altfel la Școala Gimnazială ”Nicolae Iorga” din Sighișoara, zi în care peste 200 de elevi
și peste 20 de cadre didactice din școlile sighișorene vin să găsească comori.
Concursul se desfășoară pe echipe formate din 4 elevi, fiecare echipă având un nume, folosit pentru
a se loga în aplicația asociată concursului, instalată din Google Play pe o tabletă sau telefon mobil cu
conexiune la internet. Startul concursului se dă în momentul comunicării parolei de acces.
Probele constau în rezolvarea a 12 probleme de logică si perspicacitate fiecărei probleme fiindu-i
asociată o probă fizică. Răspunsurile la problemele de logica și perspicacitate sunt folosite ca parola pentru
redirecționarea echipei spre proba fizica din curtea scolii (ex: cursa cu trotineta, ștafetă, tir, popice, baschet,
pescuit, baschet, atletism, minigolf, etc). Fiecărei probe în funcție de rezultatul obținut i se atribuie un
punctaj. Durata concursului este de 2 ore. Diferența de timp rămasă după terminarea probelor se transformă
în puncte. Câștigătoare sunt declarate primele trei echipe, în ordinea descrescătoare a punctajelor.
Concursul îmbină valorificarea cunoștințelor dobândite în timpul orelor de curs cu tehnologia,
comunicarea și colaborarea în cadrul unei echipe, calități necesare în formarea adulților de mâine.
Impactul asupra elevilor va fi prin valorificarea deprinderilor şi priceperilor însuşite în orele de curs
aplicate într-o competiţie, prin dezvoltarea unor abilități de comunicare, colaborare, cooperare în echipa,
de fortificare a organismului şi sporire a capacităţii de muncă intelectuală a elevilor.
Această activitate îşi propune promovarea formării aptitudinilor si atitudinilor, dezvoltarea activităţii
conştiente şi responsabile care are drept scop îmbunătăţirea comunicării și colaborării între elevi. Succesul
acestei activități reprezintă interesul copiilor pentru utilizarea tehnologiei informației și comunicării (TIC),
dezvoltării spiritului de lucrul în echipă, faptul că este o activitate distractivă, cu miză şi rezultat concret
simultan, creează mediul potrivit în care oamenii să socializeze, să fie transparenţi şi autentici iar căutarea
indiciilor este un exerciţiu fizic în sine şi în acelaşi timp stimulează adrenalina şi simţul de aventură al
participanţilor.
Scopul activității este de a oferi participanților, prin intermediul unui concurs distractiv, ocazia de a
lucra în echipă de a-si antrena atitudini şi aptitudini diverse precum: responsabilitatea, ascultarea,
comunicarea, leadership-ul, stimulând mai multe dimensiuni mentale în acelaşi timp: cunoştinţe teoretice
(de geografie, matematica, chimie, istorie, biologie, etc) şi abilităţi practice (orientare pe hartă, rezolvarea
problemelor, creativitatea, logica etc).
Elevii premiaţi cu diplome, medalii, dulciuri, rechizite şi jucării, au înţeles că adevăratele comori
sunt: relaţiile de prietenie şi colaborare în echipă, dezvoltarea capacităţii intelectuale şi a creativităţii,
spiritul competitiv, de cultivare a iniţiativei şi imaginaţiei creatoare.
784
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN EDUCAȚIA COPIILOR:
,,ZIUA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI - 1 DECEMBRIE 1918!,,
PROF. ÎNV. PRIMAR, RĂU MONICA CRINA

ȘCOALA PRIMARĂ DUD-JUD.ARAD
Cinstim, sărbătorile importante ale ţării ! Elevii noștri, cu prilejul Zilei Naţionale a României,
desfăşoară activitatea extrașcolară pe care o prezentăm în acest material. Acestă activitate extrașcolară,
stimulează interesul elevilor, căutând să se documenteze pentru această temă, să găsească modalități de a
petrece a timpul liber.
MOTTO: ,,Patriotismul nu este numai iubirea pământului în care te-ai născut ci,mai ales,iubirea
trecutului,fără de care nu există iubire de țară.,,
Mihai Eminescu
Titlul activității extrașcolare: ,, ZIUA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI - 1 Decembrie 1918!,,
Coordonator :prof.înv.primar,Rău Monica Crina
Loc de defășurare: Școala Primară Dud
Grupul țintă:Elevii clasei a II-a;
Invitati:Părinții elevilor;
Resurse umane:elevi,cadru didactic,părinți;
Resurse materiale:hârtie creponată,coli albe,drapelul țării, costumații,atlase,hărți
istorice,calculator,videoproiector,imagini din țara noastră,tricolor-material textil,capse,fire;
ARGUMENT:
Cu ocazia sărbătoririi zilei de 1Decembrie, am încercat să organizăm câteva activități de natură
patriotică în care să promovăm autenticul românesc.În desfășurarea acestor activități încercăm ca elevii să
fie mândrii că sunt români,să fie mai sensibili, dispuși, cooperanți,creativi.
SCOPUL PROIECTULUI: Însușirea respectului și dragostei față de țara și poporul lor.
Obiective propuse:
 formarea atitudinii de respect față de simbolurile României:stema,tricolor,Imnul,limba română;
 însușirea patriotismului;
 sensibilizarea elevilor față de frumusețile patriei noastre;
 stimularea aptitudinilor și înclinațiilor artistice;
 dezvoltarea unui comportament responsabil față de activitățile întreprinse;
 îmbogățirea cunoștințelor legate de țara noastră;
 dezvoltarea trăsăturilor pozitive de caracter;
 stimularea inițiativei personale ale elvilor;
Pentru a reuși să prezentăm părinților activitățile propuse, elevii au confecționat invitații.Acestea la
rândul lor au fost expediate prin poșta română, iar din conținut părinții au înțeles că sunt invitați la Școală
pentru a sărbătorii împreună, Ziua Națională a României.
Activitățile desfasurate,au fost următoarele:
1. Comunicare în limba maternă:
Relatarea faptelor istorice în ordine cronologică;
Îmbogățirea vocabularului cu termeni istorici;
2. Comunicare în limbi străine: Descrierea semnificației zilei de 1 Decembrie 1918,în limba engleză;
3. Competențe matematice și competențe de bază în științe și tehnologii
Numărare: insignă ,,fluturaș tricolor,, oferite pentru serbarea de 1 Decembrie;
4. Competență digital: Prezentarea unor imagini PPT,reprezentative pentru Țara noastră( Cetatea
Alba Iulia,etc.) și întocmirea unui CD cu acestea;
5. A învăța să înveți: Joc de rol: ,,Moș Ion Roată și Unirea,, de Ion Creangă;
6. Competențe sociale și civice Audierea povestirii istorice ,, Moș Ion Roată și Unirea,, de Ion
Creangă,,; discutarea comportamentului întâlnit la acest personaj și exprimarea propriei opinii referitoare
la el: (,,Dacă aș fi fost eu, Moș Ion Roată...?,, Ce ar face,Al.Ioan Cuza,azi?,, etc.).
785
7.Spirit de inițiativă și anteprenoriat:Realizarea unui portofoliu pentru vanzare cu tema:România,țara
mea! și realizarea de lucrări simple din:hârtie,fire,materiale textile și picturi ca mai apoi să se organizeze o
expoziție cu acestea.
8. Competențe sociale și civice: Prezentarea unui spectacol literar-muzical cu ocazia Zilei Naționale
a României :poezii,cântece patriotice,dramatizării cu conținut istoric;
MEDIATIZAREA:prezentarea spectacolului.
REZULTATE AȘTEPTATE: Îmbogățirea cunoștințelor despre trecutul patriei noastre;
MODALITĂȚI DE EVALUARE:portofoliul;realizarea de colaje,desene;
786
ROLUL ACTIVITATILOR EXTRAȘCOLARE -LECŢIE PLIMBARE „O ZI ÎN
LUMEA PLANTELOR”
PROFESOR PENRTU INVATAMANT PRESCOLAR RAUT ANA MIRELA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ PADEȘ
natura.
Pentru reuşiuta”lecţiei plimbare” trebuie ca aceasta să fie minuţios pregătită print-o investigare
prealabilă. Selecţionarea metodelor şi ordonarea, îmbinarea lor de la dirijare la participare, vor contribui la
formarea unor deprinderi intelectuale, atitudini,în timpul şi după activitatea de cunoaştere.
Afişul prin care se anunţă tema, ziua, ora,se solicită materiale necesare pentru copii, precum şi
participarea părinţilor ca însoţitori, dar şi cel de mulţumire,ilustrat cu fotografii din timpul activităţii,
motivează implicarea ulterioară şi a altor factori educaţionali.
Cunoaşterea plantelor specifice zonei şi alegerea locului este importantă pentru stabilirea demersului
obsrvării; studierea monografiei locurilor(forme de relief, vegetaţie )condiţionează reuşita lecţiei plimare.
Harta traseului ce urmează a fi parcurs (marcarea unor puncte de reper ca şcoala, podul, ultima casă
din sat, izvorul,etc) şi a locului de observare le-am prezentat-o copiilor înainte de deplasare precizându-sle
regulile de conduită civilizată.
Am familiarizat copiii cu privire la cerinţele unei plimbări, la anumite obstacole ce ar putea împiedica
buna desfăşurare a plimbării. Mi-am elaborat un plan în baza căruia se vor evalua cunoştinţele dobândite
de copii cu ocazia lecţiei-plimbare şi interesul copiilor pentru plante şi creaturile vii.
Am urmărit să observe legăturile dintre dezvoltarea naturală a plantelor şi condiţiile naturale precum
şi urmările intervenţiei omului în natură.
În mijlocul naturii copiii au sesizat şi perceput zgomotul frunzelor uscate; strânse în mână sau călcate
în picioare, au simţit mirosul frunzelor verzi sau uscate.Au netezit cu mânuţele trunchiurile copacilor.Au
numărat copacii subţiri şi pe cei groşi, i-au clasificat.La un moment dat au fost impresionaţi observând un
copac ce se usca-murea;l-au mângâiat, şi-au exprimat regretul faţă de sfârşitul lui, dar s-au bucurat când le-
am arătat un copăcel ce creştea alături şi care îi va lua locul.
Aceste excursii au condus la îmbogăţirea cu noi semnificaţii a noţiunii de pădure şi de cămp, la
îmbogăţirea vocabularului copiilor cu termeni din domeniul ecologic, au contribuit la cunoaşterea faunei şi
a florei, a relaţiei dintre om şi mediu şi în special, a efectelor pozitive şi negative pe care le are impactul
activităţilor omului asupra mediului.
Urmărind educarea atitudinii ecologice faţă de mediul înconjurător, cu prilejul acestor excursii am
atras atenţia copiilor asupra unor aspecte de distrugere a mediului: copaci tăiaţi, cu tulpina scrijelită, resturi
menajere, iarbă arsă, deşeuri de hârtie, sticle sparte şi ambalaje de plastic aruncate la întâmplare.Pentru a
nu proceda astfel şi a întări comportamentele pozitive, de fiecare dată când am mers la iarbă verde, am
strâns resturile gustării pe care am luat-o şi am controlat dacă totul este curat, aşa cum am găsit înainte de
popasul nostru. Le-am stârnit interesul şi curiozitatea faţă de animalele observate şi am constatat dorinţa
copiilor de a cunoaşte cât mai mult universal lumii vii şi, pe de altă parte, atitudinea lor din ce în ce mai
pregnantă, de protejare a formelor de viaţă. Le-am făcut cunoscut faptul că în România sunt protejate plante
şi animale; că există rezervaţii şi parcuri naturale în care sunt ocrotite animalele sălbatice pe cale de
dispariţie.
Copiii au fost informaţi în excursiile şi drumeţiile făcute despre valoarea plantelor pentru om ca sursă
de hrană, de combustibil,de materiale de construcţie şi mobilă.Au aflat că livezile şi pădurile contribuie la
diminuarea efectelor negative ale inudaţiilor,ale eroziunii terenului,ale poluării aerului şi la îmbunătaţirea
calităţii mediului.Am încercat să sădesc în mintea şi sufletele copiilor dorinţa,speranţa şi încrederea că este
posibil ca visul lor de a trăi într-un mediu nepoluat, unde să-i încânte ciripitul păsărilor şi hârjoana puilor
de animale, este posibil de îndeplinit, dacă alături de adulţi îndragesc, respectă şi ocrotesc natura.
787
Drumeţiile, excursiile, vizitele au fost mijloace preţioase de a-i educa pe copii pentru cunoaşterea
mediului înconjurător, prezentându-le relaţia dintre plante, animale şi om. Am urmărit să ilustrez cu
exemple concrete legătura dintre om şi mediu. Copiii şi-au format reprezentări despre structura şi condiţiile
de viaţă ale unor plante şi animale ce trăiesc în apropierea omului, au obse rvat schimbările ce se petrec în
natură în diferite anotimpuri şi care este importanţa acestor schimbări pentru viaţa oamenilor. Au înţeles că
fiecare dinte noi trebuie să devină prieten al naturii, un susţinător al vieţii pe Pământ.
Bibliografie:
(Postat ianuarie 2015)
788
PREUNIVERSITAR
RAVEANU MONICA, PROFESOR

ȘCOALA GIMNAZIALA NICOLAE BALCESCU, ARAD
Activitățile extrașcolare sunt activități care intră în categoria educației nonformale și la care elevii
pot participa în afara programului școlii, dar care se realizează într-un cadru organizat și planificat în mod
flexibil și opțional. Aceste activități au rol complementar activităților formale ale școlii și se centrează pe
activități ce vizează dezvoltarea în ansamblu a personalității elevilor.
Există o mare varietate a activităților extrașcolare, această formă de educație dezvoltându-se
semnificativ în ultima perioadă, ca urmare a progresului mass-media și a tehnologiei..
De mare actualitate sunt parteneriatele care ajută elevii să aibă succes la şcoală şi, mai târziu, în viaţă.
Atunci când părinţii, elevii şi ceilalţi membri ai comunităţii se consideră unii pe alţii parteneri în educaţie,
se creează în jurul elevilor o comunitate de suport care începe să funcţioneze. Ele nu mai sunt de mult
considerate doar o simplă activitate cu caracter opţional. În cadrul acestor parteneriate se pot parcurge
următoarele conţinuturi: transmiterea unor informaţii despre, dobândirea unor cunoştinţe despre relaţia om-
mediu, educarea unor comportamente şi conduite civilizate, îmbogăţirea vocabularului activ cu cuvinte din
diferite domenii, cultivarea unor atitudini de investigare, cercetare etc. Posibili parteneri educaţionali sunt:
familia, comunitatea locală, mass-media, biserica, organizaţii nonguvernamentale etc.
În ultimii ani, programele școlare au fost revizuite și au apărut manuale noi, mai interesante pentru
elevi. Totuși, programele școlare sunt destul de încărcate și achiziţiile dobândite în contextele de învăţare
în cadrul activităţilor extraşcolare le pot servi elevilor ca suport pentru învăţare în activităţile de la clasă.
Din acest motiv participarea (activă) la activităţile extraşcolare ar trebui valorificată, dar şi încurajată în
permanenţă.
Școala se confruntă cu o multitudine de provocări, poate cea mai importantă fiind aceea de a răspunde
nevoilor de cunoaștere ale copiilor din ziua de azi. În acest context, activităţile extraşcolare par a căpăta o
importanţă din ce în ce mai mare. Studii de specialitate subliniază rolul acestora în planul dezvoltării
personale a elevilor, în construirea unui climat şcolar prietenos, în creşterea participării la cursuri şi în
planul socializării.
Desi, uneori nu există timp suficient pentru desfășurarea activităților extrașcolare este important de
reținut faptul că acestea contribuie la formarea personalității elevului. Sunt importante și utile.
• Cristea Sorin, Fundamentele pedagogiei, Editura Polirom, București, 2010

• Sacchi Gaia, Copiii centrifugați. Când activitățile extrașcolare sunt prea multe, Editura All,
București, 2011
789
IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR DIN „ȘCOALA ALTFEL” PENTRU ELEVI
PROF. ÎNV. PRIMAR REVNIC CORINA,

LICEUL TEHNOLOGIC TURBUREA, GORJ
„Şcoala altfel” – sau săptămâna „Să știi mai multe, să fii mai bun!” – reprezintă calea spre întărirea
relaţiei profesor-elev, în absenţa clopoţelului și a lecţiei ce durează strict 50 de minute. Atmosfera din
„săptămâna altfel” este una specială, fiind trăită atât de elevi, cât şi de profesori cu sentimentul câştigării
unor experienţe noi.Copiii sunt veseli, dornici de a participa la orice acţiune, de a experimenta sau exersa,
profesorii sunt dispuşi să socializeze cu elevii lor, într-un context non-formal, atipic pentru învăţământul
românesc, dar inovator, destins, prielnic pentru cunoaştere şi fixarea unor relaţii „poate mai umane” decât
se pot stabili în cadrul unei ore de curs. Cu această experienţă a celor cinci zile în care şcoala şi-a schimbat
mersul, ne-am obişnuit de-a lungul anilor.Din perspectiva profesorului, iniţial am simţit apăsarea unei
săptămâni pierdute, dar după această săptămână am constatat că elevii mei erau foarte încântați de
activitățile desfășurate și așteptau cu nerăbdare săptămâna din anul următor.Ulterior, am fost surprinsă de
un sentiment pe care nu am mai avut niciodată ocazia să îl traiesc. Acela al lipsei presiunii unui clopoţel, a
tablei, a testului care urma. „Şcoala Altfel” este o combinaţie de şcoală şi de timp petrecut într-un mod
plăcut cu elevii fără a fi stresați de prezența catalogului. Ultimele cinci zile au fost pentru profesori o ocazie
de a-i cunoaşte mai bine pe elevi, de a întări relaţia cu aceştia. Se poate spune că toată perioada este de fapt
o abordare transdisciplinară. Astfel, noi, cadrele didactice vom putea să le cunoaștem trăirile lor, motivele
pentru care se implică în activitatea școlară și vom putea să corectăm acolo unde este nevoie. Aceasta este
cea mai recentă orientare privind reforma conţinuturilor, prin care se încearcă o modalitate de organizare a
acestora, care aduce o schimbare de optică în ceea ce priveşte raportul dintre conţinutul învăţării şi elev.
Transdisciplinaritatea presupune abordarea integrată a curriculum-ului prin centrarea pe probleme ale vieţii
reale, pe problemele importante, aşa cum apar ele în contextual cotidian. Astfel stabileşte punţi între diferite
cunoştinţe, între acestea şi semnificaţia lor pentru viaţa noastră, între acestea şi posibilităţile interioare ale
copilului. Ca urmare, disciplinele nu mai constituie punctul de focalizare al formării, ci furnizează situaţii
de învăţare. Astfel, învăţarea devine un proiect personal al elevului fără a neglija însă îndrumarea şi
orientarea învăţătorului care rămâne totuşi managerul situaţiilor de învăţare. Putem face învăţarea mai
interesantă, reflectând lumea reală, creând un mediu cu o varietate mai largă de stimuli şi condiţii,
determinând elevii să participe activ pe tot parcursul activităţilor şi făcând ca activitatea să devină o acţiune
practică, cu o finalitate măsurabilă. Activitatea transdisciplinară ne face să renunţăm la instruirea informal-
frontală şi elevul sau grupul de elevi să devină centrul în jurul căruia să graviteze întreaga desfăşurare a
activităţii didactice. Putem grupa într-un singur generic obiective ale mai multor discipline planificate în
cursul săptămânii în cadrul unor scenarii de activităţi zilnice, astfel ca unităţile de învăţare ale disciplinelor
să se contopească în teme de activităţi transdisciplinare.
În acest fel, elevul nu mai trece prin secvenţe de învăţare separate în discipline diferite ci, aceiaşi
noţiune o poate aborda în mai multe moduri, conducând la o mai bună formare în modul şi în ritmul propriu
al fiecărui elev. El devine actorul activ în rolul principal al acţiunii: imaginează, construieşte, cercetează,
creează şi transpune în practică, găsindu-şi singur mijloacele din ceea ce i se oferă, originalitatea constând
în aceea că nu preia modelul învăţătorului.Competiţia trece pe un plan secundar, prioritară devenind
colaborarea, munca în echipă,bazată pe sprijin reciproc pe toleranţă, pe efort susţinut din partea tuturor,
îndreptat către acelaşi scop. Atenţia este îndreptată asupra procesului de elaborare împreună, prin
colaborare, a demersurilor de realizare a sarcinilor.
În săptămâna aceasta, elevii mei sunt extrem de curioși să participe la noile activități. Am constat că
au fost extrem de preocupați pentru atingerea obiectivelor propuse. Am îmbinat utilul cu plăcutul, și astfel
totul s-a desfășurat cât mai frumos. Activitățile despre circulație, ppt-ul despre Iisus, încondeierea ouălor
s-au împletit cu momentele de relaxare în aer liber. Plini de entuziasm și bucuroși că au participat la toate
activitățile propuse, elevii mei și-au prezentat părinților, în cea de-a cincea zi, produsele finale.
790
FORMAREA SI DEZVOLTAREA PERSONALITATII COPIILOR CU CES
PRIN ACTIVITATI EXTRACURRICULARE
PROF. RIPEANU ARSALUIS LUIZA

LICEUL TEHNOLOGIC “LAZAR EDELEANU”
NAVODARI, JUD. CONSTANTA
Educaţia cerinţelor speciale (CES) denumită în prezent educaţie incluzivă – componentă a paradigmei
educaţie pentru toţi –proiectează un nou tip de şcoală: comprehensivă (cuprinzătoare, care nu selectează şi
nu exclude), care realizează co-educatia, este deschisă, tolerantă, prietenoasă şi democratică, naturală prin
eterogenitatea ei, care îi valorizează şi integrează pe toţi copiii, adaptându-se la diversitatea de cerinţe
educaţionale, la particularităţile de învăţare şi dezvoltare ale fiecărui copil. Este acceptată în prezent
noţiunea de „CES” care desemnează necesităţile educaţionale complementare obiectivelor generale ale
educaţiei speciale, necesităţile care solicită o şcolarizare adaptată particularităţilor individuale şi/ sau
caracteristice unei deficienţe precum şi o intervenţie specifică, prin reabilitare/ recuperare corespunzătoare.
Indiferent de tipul de educaţie: specială, integrată/ incluzivă sau de conceptele utilizate, problema
personalităţii elevului trebuie să ocupe locul principal. Acţiunea educativă cea mai bună este aceea „care
modelează eul”, permiţând deficienţilor mintali învăţarea realităţii sociale, pentru că ei se vor integra în
realitatea social normală. Ca urmare, profesorul trebuie să sensibilizeze în elevi propriul „eu”, conştiinţa
posibilităţilor, capacitatea de a lua decizii, de a fi stăpâni pe ei. Acest lucru se poate realiza nu numai prin
activităţi educative şcolare, ci şi prin activităţi extracurriculare. Este necesară o riguroasă planificare,
organizare şi desfăşurare a acestor tipuri de activităţi în relaţie directă cu posibilităţile reale ale elevilor şi
pentru a veni în întâmpinarea cerinţelor pe care elevii respectivi le resimt în raport cu actul educaţional.
socializarea copiilor cu CES. În funcţie de specificul lor, aceste activităţi dezvoltă la elevi priceperi,
Activităţile extracurriculare de tipul vizitelor, excursiilor şi drumeţiilor, permit dezvoltarea relaţiilor
interpersonale şi o mai bună relaţionare a copiilor cu societatea; sporirea interesului de cunoaştere a
frumuseţilor naturale şi de patrimoniu; formarea şi dezvoltarea unor sentimente de preţuire a mediului
natural, în vederea adoptării unui comportament ecologic adecvat. Concursurile cu tematică diferită
(sportive, artistice, pe discipline de studiu, etc.) şi acţiunile de voluntariat dezvoltă la elevii cu CES, spiritul
de competitie, de echipă, îi mobilizează la cooperare şi le dezvoltă încrederea în forţele proprii.
Desfăşurarea de competiţii între elevii cu CES şi cei din şcolile de masă facilitează depăşirea sentimentului
de marginalizare şi permite valorizarea potenţialului aptitudinal al copiilor cu deficit de intelect. Dintre
concursurile organizate cu elevii claselor la care predau, menţionez: ”Crăciunul la edeleni”, “Dragobetele”,
“Cupa Olimpya”, concurs de fotbal, Crossul Mării Negre, Târgul de mărţişoare hand-made, etc.
Participarea copiilor cu CES la activităţi cultural-artistice (“Trăieşte în culori de Crăciun”, “Ziua
Internaţională a cititului împreună”, atelier de pictură pe sticlă, vizită la Palatul Mogoşoaia şi Sudiourile
Media Pro în programul “Şcoala Altfel”) constituie puncte de referinţă, jaloane care-i duc spre
autocunoaştere, matricea spiritual în care un copil îşi descoperă treptat propria sa identitate, rostul său în
lume. Serbările de Crăciun, de 8 Martie sau 1 Iunie, permit socializarea şi valorizarea acestor copii.
Deci, formarea personalităţii elevului cu CES se face în cadrul obiectivelor educative generale,
comune tuturor elevilor, numai că mijloacele de realizare sunt diferite.
Bibliografie:
1. Carasel, A; Lazăr,V(2008) - „Psihopedagogia activităţilor extracurriculare”- Editura Arves;
2. Popovici, D. (1998) – Învăţământul integrat sau incluziv – Editura Corint, Bucureşti;
3. Popescu, G; Pleşă O.(1998) -„Handicap, readaptare, integrare” Pro Humanite, Bucureşti.
791
792
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN EDUCAȚIA ELEVILOR –
O ALTFEL DE ȘCOALA ALTFEL
PROF. RIȚIȘAN CĂLINA DOCHIA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,MIHAI EMINESCU” DEJ, JUD. CLUJ

al formelor de organizare.
Având în vedere contextual actual, Școala altfel – 2020, s-a desfășurat într-un mod diferit față de anii
precedenți. Datorită tehnologiei am reușit să ne desfășurăm activitățile școlare din această perioadă cu mare
succes. Am reușit să îi determin pe toți să participle cu interes la activitățile propuse pentru această perioadă,
au reușit să se descopere unii pe alții, să creeze contexte de învățare individuale, după preferințele fiecăruia,
după abilitățile și priceperile fiecăruia. Temele propuse au fost cât mai variate, au lasat posibilitatea
copilului să se adapteze fiecărei teme după posibilitățile lui. Ce este cel mai important, este faptul că am
învățat unii de alții, ne-am descoperit talente, aptitudini- pe care în clasă era mai dificil să le descoperim.
793
Exemple de activități:
Sandvișul hazliu
Natura ne inspiră- picturi pe piatră și lemn
Micul om de știință
densitatea lichidelor separarea lichidelor
Bibliografie
1. Cucoş, C., Pedagogie (ediţia a doua, revăzută şi adăugită), Bucureşti, Polirom, 2002
794
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN EDUCAȚIA TINERILOR
PROFESOR POPESCU RODICA MARIANA,

COLEGIUL NAȚIONAL DE INFORMATICĂ ,,CARMEN SYLVA"
PETROȘANI

de educaţia anterioară a elevilor sau de tematica în care se încadrează excursia. Legătura organică a
procesului de învăţământ cu excursiile şi vizitele asigură eficienţa educativă a acestor activităţi. Menţionăm
că influenţa educativă a excursiilor şi vizitelor depinde şi de caracterul lor variat.
Prin conţinutul lor, excursiile şi vizitele se deosebesc de activităţile cu caracter didactic. Organizate
care se discută la cercuri, se va ţine seama de preocupările elevilor şi de nivelul lor de cunoştinţe. Un rol
795
preocupările, preferinţele, înclinaţiile şi capacităţile reale ale elevilor. Scopul general al cercului este
educaţia estetică şi cultivarea dragostei pentru artă. Cercurile de creaţie au ca scop descoperirea şi cultivarea
talentului, aptitudinilor elevilor în diverse domenii ale artei populare. Activităţile extraşcolare cer o bună
pregătire metodologică din partea profesorilor. Este necesar să se creeze o atmosferă deosebit de favorabilă
pentru instruire şi educaţie, să se ofere posibilitatea de completare şi de aprofundare a cunoştinţelor şi
abilităţilor obţinute la lecţii, să fie create condiţii de formare a personalităţii în spiritul culturii naţionale.
Bibliografie
1981.
796
ROLUL FORMATIV AL ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE
PROF. INV. PRIMAR, RODILA MONICA-VETURIA

SCOALA GIMNAZIALA DIPSA, BISTRITA-NASAUD
”Șansele tale de a obține succesul sunt direct proporționale cu nivelul de plăcere pe care îl obții din
ceea ce faci. Dacă faci o muncă pe care o urăști, recunoaște imediat acest lucru și renunță”.
Autor: Michael Korda
de mai multe tipuri: educație formală, care are loc într-un cadru instituționalizat, în mod planificat, în cadrul
sistemului de învătământ, informal, ce cuprinde totalitatea influențelor de la nivelul familiei, al mediului
social sau mass-media și educația nonformală ce completează educația formală, cea primită în cadrul
sistemului de învățământ.
Educația estetică este o componentă a educației integrale și armonioase cu ajutorul căreia realizăm
formarea personalității omului prin frumosul existent în natură, artă și societate.
Cercurile de elevi înlesnesc descoperirea talentelor, fie în pictură, teatru, film, fotografie, diverse
mesteșuguri. Scopul acestor cercuri constă în atragerea tinerilor către artă în general și în descoperirea
aptitudinilor și a abilităților practice ale acestora în diverse domenii ale artei.
Cultivându-le talentul într-o atmosferă plăcută, înafara clasei, lăsându-le libertatea de a alege tema
Cunoștințele acumulate se materializează practic prin lucrări, poezii, desene, picturi, fotografii, filme,
ele nu mai rămân la stadiul de teorie. Ele conduc la formarea unor personalități complete și complexe,
Motivele mai importante ale creației sunt dorința de a cunoaște, de a descoperi și inventa, de a
de prestigiu.
797
Tinerii au nevoie de a fi ghidați, încurajați să-și realizeze scopurile vieții, apreciați pozitiv, să li se
arate progresele făcute, să li se trezească interesul și curiozitatea pentru ceea ce trebuie să învețe.
Bibliografie:
1.Constantin Cucoș - Educația estetică, Polirom, 2014
2.Gabriela Cristea - Pedagogie generală, Ed. Didactică și pedagogică, 2002
798
PROF. ÎNV. PREȘCOLAR, ROGOJONARU-STAN D. FLOAREA

G.P.N. GALICEA, COM.GALICEA, JUD.VÂLCEA
Modernizarea şi perfecţionarea procesului instructiv-educativ presupune îmbinarea activităţilor

îşi manifestă imaginaţia şi creativitatea (prin interpretarea unor roluri la serbările de 8 Martie,
Paște,Crăciun, sfârşit de an, prin realizarea unor desene interesante şi creative pe asfalt cu ocazia zilei de 1
Iunie) şi cadrul didactic îşi poate afirma creativitatea în alegerea temelor, a materialului arătându-şi astfel
măiestria şi tactul pedagogic dar şi dragostea faţă de copii. În școala contemporană, eficienţa educaţiei
depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine şi de măsura în
care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii copiilor în acest cadru. În învăţământul preşcolar avem
misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic şi socio-afectiv dar şi pentru o mai bună
integrare socială. Astfel se impun activităţile extracurriculare, care nu sunt fixate de programa şcolară ci de
copii, conform intereselor şi dorinţelor lor. De cele mai multe ori, conţinutul acestora poate fi o continuare
la un nivel mai înalt, a ceea ce şi-au însuşit copii în cadrul activităţilor didactice. De exemplu, în cadrul
activităţilor din domeniul ştiinte, la activităţile de cunoaştere a mediului după ce copiii au observat pe planşe
anumite animale domestice sau sălbatice se poate propune o activitate extraşcolară – vizitarea unei grădinii
zoologice cu scopul de a-şi fixa ci îmbunătăţii cunoștinţele legate de aceste animale.
Activităţile extracurriculare sunt activităţi complementare, activităţi de învăţare realizate la grupă şi
8 Martie,Paște,Crăciun, sfârşit de an, finalizare de proiecte etc., desfăşurarea unor concursuri în grădiniţă:
Micul Creştin, Voinicel, Smarty, activităţi de desene pe asfalt cu ocazia zilei de 1 Iunie, activităţi
desfăşurate cu ocazia zilelor de 1 Decembrie, 24 Ianuarie, activităţi desfăşurate în parteneriat cu alte
grădiniţe şi alte instituţii.
Toate activităţile extracurriculare desfăşurate cu copiii au rolul lor în dezvoltarea ca persoane
această societate plină de pseudo-cultură. În cadrul activităţilor didactice şi extracurriculare, alături de
personalitate.
prin interpretarea unor roluri de teatru. În cadrul serbărilor de Crăciun și Paște preşcolarii, interpretează
roluri care au ca scop cunoaşterea unor datini şi obiceiuri ale poporului românesc. Ei au fost ajutaţi astfel
să redescopere frumuseţea portului popular românesc, a datinilor, a cântecului şi a dansului popular în
timpul desfăşurării acestor activităţi extracurriculare.
799
Scopul acestor activităţi a constat în consolidarea cunoştinţelor referitoare la obiceiurile şi tradiţiile
populare româneşti, urmărind reconsiderarea şi valorificarea trăsăturilor specifice poporului nostru prin
interpretare de roluri, a dansului popular şi a “îmbrăcării” unor costume populare, oferind astfel un strop de
tradiţie.
instructiv-educativă pun în vedere iniţiativa, fantezia şi contribuţia creatoare a cadrului didactic. Prin
didactice pe care le desfăşurăm la grupă cât şi prin intermediul activităţilor extracurriculare.
BIBLIOGRAFIE:
800
ACTIVITĂŢILE RELIGIOASE EXTRAŞCOLARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL
PREUNIVERSITAR
PROF. ROMANU LAVINIA-CORNELIA

COLEGIUL NATIONAL ,,C.D.LOGA,” CARANSEBES
Educaţia religioasă este o activitate complexă și teandrică care urmăreşte informarea şi formarea
elevilor în vederea atingerii idealului vieţii de creştin.
Scopurile educaţiei reprezintă o anticipare ideală, un imperativ care se cere înfăptuit. Ocupă locul
central în raport cu ceilalţi termeni ai acţiunii pedagogice şi precizează în cea mai mare parte organizarea
şi planificarea acesteia. Acestea presupun existenţa unei idei clare despre ceea ce urmează să fie înfăptuit,
desemnând astfel finalitatea acţiunii educative. Scopurile conferă activităţii un caracter conştient şi activ şi
determină obiectivele acesteia.
Obiectivele educaţiei vizează deprinderea, interiorizarea, stăpânirea capacităţilor cognitive, afective
şi voliţionale. În stabilirea acestora se au în vedere mai multe aspecte: nivelul dezvoltării societăţii şi
personalităţii, stadiul atins de cunoştinţele umane şi de metodele de educaţie, posibilităţile materiale de care
dispune educaţia, calităţile educatorilor etc.
Predarea religiei se efectuează în şcoală şi în biserică (cateheza) de către persoane special pregătite
şi investite de către Biserică pentru conducerea acţiunilor care au ca scop principal formarea personalităţii
religios-morale a fiinţei umane.
Realizarea educaţiei religioase presupune respectarea principiilor educaţiei şi folosirea metodologiei
didactice corespunzătoare.
Principiile didactice sunt normele generale pe care se întemeiază procesul de învăţământ, asigurând
condiţiile necesare îndeplinirii scopurilor şi obiectivelor pe care le urmăreşte în desfăşurarea sa.
Pentru ca învăţământul să se desfăşoare în condiţii optime, trebuie să se ţină seama de principiile ce
se potrivesc cu legile de dezvoltare a raţiunii, voinţei şi sentimentului elevilor şi cu structura conţinutului
învăţării.
Datorită caracterului programat, planificat şi organizat metodic al tuturor activităţilor educative,
educaţia religioasă realizată în şcoală are o importanţă deosebită întrucât conduce la un nivel înalt de
dezvoltare a personalităţii religios-morale a elevilor.
Complementar cu activităţile în şcoală, cele extraşcolare, desfăşurate individual sau în grup, pun
accent într-o mai mare măsură pe latura exterioară şi expresivă, urmărind formarea primelor impresii
personale, dezvoltarea vieţii afective a elevilor.
Atât activităţile şcolare, cât şi cele extraşcolare, contribuie, prin moduri specifice, la realizarea
scopurilor educaţiei religioase.
Activităţi extraşcolare religioase sunt: vizitele şi excursiile la biserici şi mânăstiri, cercul de religie,
consultaţiile şi meditaţiile, manifestările cultural-religioase. Vizitele şi excursiile la biserici şi mânăstiri
oferă elevilor posibilitatea dobândirii sau aprofundării cunoştinţelor religioase. Elevii pot afla direct modul
în care a fost şi este trăită credinţa ortodoxă. Aceste vizite şi excursii se realizează în vederea însuşirii unor
cunoştinţe referitoare la locaşul de cult, la viaţa unor sfinţi, a unor personalităţi bisericeşti. Datorită faptului
că vizitele oferă o mare varietate de informaţii, profesorul trebuie să valorifice din plin acest lucru şi să
puncteze esenţialul.
Întrucât religia este o disciplină de învăţământ de o mare complexitate, apare necesitatea desfăşurării
unor activităţi suplimentare pentru cei interesaţi.
Una dintre aceste activităţi suplimentare este cercul de religie. Activitatea de cerc este în
interdependenţă cu activitatea de la clasă, lecţia fiind suportul pe care se sprijină activitatea de la cerc, iar
cercul îmbunătăţeşte calitatea educaţiei religioase realizată la lecţii. Prin tematica aleasă şi prin lucrările
proprii, li se dezvoltă elevilor dragostea pentru religie.
Alte forme de organizare a activităţii didactice care se desfăşoară în afara orelor prevăzute în planul-
cadru sunt consultaţiile şi meditaţiile. Subiectele dezbătute la consultaţii pot fi conexe temelor cuprinse în
cateheze. În acest fel poate fi corelată eficient activitatea de catehizare cu activitatea profesorului la clasă.
801
Manifestările cultural-religioase antrenează un număr foarte mare de elevi. Aici sunt incluse serbările
şcolare, concursurile, conferinţele religioase, vizionările de filme cu subiect religios, întâlnirile cu marii
duhovnici, expoziţiile de icoane şi alte obiecte de artă bisericească, lansările de carte religioasă.
Trăirea religioasă poate fi învăţată numai prin crearea unor situaţii concrete de viaţă. Acest lucru se
poate face prin cuvânt şi prin faptă. Profesorul de religie poate educa viaţa afectivă a elevilor în sensul
sentimentelor religioase superioare.
Bibliografie:
1. Cucoș, Constantin, Educația religioasă. Conținut și forme de realizare, E.D.P., București, 1996.
2. E. Landau, Psihologia creativității, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1979.
3. Ionescu, M., Radu, I., Didactica modernă, Dacia, Cluj-Napoca, 1995.
4. M.E.C., Management educațional pentru instituțiile de învățământ, p. 301, București, 2001.
802
*
PROF. ÎNV. PRIMAR RONCEA ELENA LAVINIA

ŞCOALA PRIMARA NR.4, VALENII DE MUNTE, PRAHOVA
Dacă până mai ieri ne era cunoscut faptul că scopul activităţilor extraşcolare îl reprezentau:
atitudinile caracteriale, activitățile extrașcolare vizând, de regulă, acele activități cu rol complementar
orelor clasice de predare-învățare şi desfăşurîndu-se în afara mediului școlar, în afara instituției de
învățământ, raportându-ne la vremurile de astăzi, puternic trăite de către toţi cei trei factori educaţionali:
copii, părinţi, cadre didactice, consider că tot ceea ce am reuşit să facem în această perioadă, DE ACASĂ,
reprezintă tot o activitate venită să inglobeze, să fixeze şi să consolideze ceea ce am predat la clasă, deci o
putem numi, cu uşurinţă o activitate extraşcolară, coloborând toate aspectele formative ale unei activităţi
extraşcolare obişnuite.
O caracteristică de bază a activităţilor organizate în afara mediului şcolar o reprezintă dezvoltarea
copiilor, referindu-ne aici la dezvoltarea din toate punctele de vedere (dezvoltare emoţională, socială,
culturală...), dezvoltare care depinde de un întreg sistem de fenomene și relații, iar activitățile extrașcolare
reprezintă tocmai acel element fundamental în rețeaua școală-familie-comunitate. Mai concret, tot ceea ce
am desfăşurat noi, cadrele didactice, în această perioadă, şi vorbesc aici din prisma unui cadru didactic care
predă la clasa pregătitoare, asta am făcut: am adus părinţii mai aproape de copil, mai aproape de şcoală, i-
am implicat în desfăşurarea multor activităţi cu rol formator /educativ, reuşind de fapt să închegăm mai
mult relaţia de care vorbeam mai devreme, relaţie de care depinde foarte mult reuşita şcolară a elevului,
relaţia şcoală – familie.
Faptul că în toată această perioadă a trebuit să schimbăm orientarea /spaţiul destinat procesului
instructiv – educativ într –o altă direcţie, în mediul online, a reprezentat pentru noi toţi o provocare, rolul
cadrului didactic fiind şi acela de a menţine totuşi un echilibru, o distanţă între ceea ce le spuneam, până
mai ieri, să nu facă (joaca pe calculator, laptop, telefon) şi acest tip de învăţare.
Dacă până mai ieri le spuneam să lase telefonul şi să iasă să se plimbe, să se joace în parc, cu prietenii,
să alerge pe câmpii le pline cu flori şi zumbet de albine, zilele acestea am venit cu rugămintea de a respecta
ceea ce ni se spune şi să stăm în casă, aspect greu de înţeles pentru aceste suflete fragede. Aşadar, rolul meu
în toată această perioadă a fost decisiv şi în menţinerea unui tonus ridicat, susţinerea lui afectivă, prin
desfăşurarea unor tipuri de activităţi care să le mărească stima de sine, să le aducă satisfacţii (plantez flori
cu mama, cu tata) imediate, să le sporească încrederea în ei, obiective pe care le cuprinde orice tip de
activitate extraşcolară.
Şi, pentru ca toate acestea să contribuie la dezvoltarea personalităţii elevului meu, demonstrandu-i
că împreună putem reuşi prin adaptarea la diferitele contexte care apar, iar eu sunt alături de ei permanent,
le-am compus poezia pe care v-o fac cunoscută tuturor:
803
DIN CE PĂREA MULT, PUŢIN A MAI RĂMAS,
IAR DE VACANŢĂ SUNTEM LA UN SINGUR PAS.
CE PĂREA GREU, IMPOSIBIL PARCĂ... AM REZOLVAT.
PĂRINŢII CU DRAG ŞI CU DOR, NE-AU AJUTAT.
CE NU CREDEAM CĂ VOM REUŞI VREODATĂ

CU RĂBDARE ŞI MULTĂ AMBIŢIE AM DUS LA BUN
SFÂRŞIT, ÎNDATĂ.
AM CITIT, AM SCRIS, AM CALCULAT,

AM CÂNTAT, AM DESENAT ŞI NE-AM JUCAT.
TOATE AU DECURS NORMAL, NU LA-NTÂMPLARE
ŞI STÂND ÎN CASĂ, RESPECTÂND REGULA MARE.
ŞI A TRECUT. .. AZI MAI GREU, MÂINE MAI UŞOR,

IAR DE ACUM, DRAGUL MEU PUIŞOR,
LĂSĂM CAIETELE ŞI ŞCOALA LA O PARTE.
A VENIT VACANŢA. ..! ESTE AICI, APROAPE.
DAR, ÎNAINTE DE TOATE, VREAU SĂ-ŢI MULŢUMESC,

SĂ-ŢI SPUN CĂ MI-E DOR DE TINE, CĂ TE IUBESC.
MULT NU MAI ESTE PÂNĂ CE NE-OM REVEDEA
RĂBDARE. .. RĂBDARE ÎŢI CER SĂ AI, EU...
ÎNVĂŢĂTOAREA
804
ACTIVITAȚILE EXTRAȘCOLARE – UN PAS SPRE EDUCAȚIA
VIITORULUI
PROF. ÎNV. PREȘC. ROSCA ANDREEA

GRAD. P.P. “CASUȚA DIN POVEȘTI” – TG. MUREȘ
învățământ.
celorlalți.
Activitățile extrașcolare ocupă un loc important în ansamblul influențelor educative chiar și la
grădiniță. Participarea la acest tip de activități lărgește orizontul cultural al elevilor, completând cu noțiuni
noi volumul de cunoștințe însușite în cadrul orelor de curs. De asemenea, constituie un mijloc de formare
a competențelor, contribuie la educarea morală, estetică a elevilor, disciplinându-le acțiunile și extinzându-
le orizontul cultural-artistic. Activitățile extrașcolare reprezintă un mijloc de formare a deprinderilor
elevilor de a-și folosi, în mod rațional, timpul liber, sunt propice manifestării spiritului de independență și
inițiativei.
adecvată, orice temă.” afirma J. Bruner.
nu numai.
Un exemplu de activitate extrașcolară poate fi și un centru de știință.
Mai jos sunt ilustrate câteva exemple de activități ale acestui centru, pentru copiii preșcolari.
805
O lume dispărută
Șiruri logice
Să cântărim obiectele
Experiment – mărul
Magnetic – nonmagnetic
Bibliografie:
o Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, Cluj-Napoca 2007
o Ionescu M.; Chiş V. – ,,Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
o Lazăr V., Cărăşel A., ,,Psihopedagogia activităţilor extracurriculare”, Ed. Arves, Craiova, 2007
806
PROF. INV. PRIMAR ROSCA VIORICA

SCOALA PRIMARA SUPLAC, JUD. MURES
De regula, activitatile extrascolare se realizeasza in afara mediului scolar, in afara institutiei de

invatamant si participa una sau mai multe clase de elevi. Ele sunt la fel de importante ca si lectiile propriu-
zise de la scoala. Aceste activitati au un rol complementar orelor de predare-invatare. Ele vin in completarea
procesului instructiv-educativ si contribuie la dezvoltarea aptitudinilor in diverse domenii artistice, la
descoperirea si dezvoltarea intereselor si pasiunilor, stimuleaza creativitatea, dezvolta la elevi competentele
sociale, lucru in echipa, integrarea in grup, colaborarea si comunicarea, spiritul de initiativa, abilitatea de
a-si exprima propriile opinii. Aaceste activitati ii ajuta pe copii sa dobandeasca aptitudini necesare pentru
a se descurca in viitor, in diferite activitati si situatii din viata de zi cu zi.
Am observat ca in cadrul activitatilor extrascolare copiii par mai relaxati, mai deschisi si invata mult
mai usor notiuni pe care le considera greu de inteles.
Scoala trebuie sa aleaga cele mai variate forme de activitati extrascolare deoarece, in cadrul lor, elevii
deprind folosirea unor surse de informare diverse, invata sa invete.
Cele mai placute activitati extrascolare pentru copii sunt: serbarile desfasurate cu diferite ocazii,
vizitele la zoo, la gradina botanica, expozitii cu lucrari realizate de ei, concursuri scolare, intreceri sportive,
carnavaluri, spectacole de teatru, plantare de pomi/flori, de ingrijiire a spatiilor verzi, plimbari in parc,
sezatori literare, etc.
Serbarile scolare marcheaza evenimentele importante din viata lor. Ele le ofera elevilor posibilitatea
de afirmare, de a se exprima liber oral, in scris sau prin muzica intr-o atmosfera de sarbatoare. Am
desfasurat serbari cu diferite ocazii: sfarsit de an scolar ,,La revedere, scoala draga!", sfinte sarbatori ,,Din
cer coboara sfant colind", ,,In Unire sta puterea"- 1 Decembrie/24 Ianuarie, ,,Eziua ta, mamico!"-8 Martie,
,,Copilarie fericita"- 1Iunie.
Vizitele la muzee, locuri istorice, monumente istorice, ofera elevilor prilejul de a observa obiecte in
marimea lor naturala si cunoasterea trecutului istoric al poporului nostru, dezvoltarea atasamentului si
dragostei fata de eroii neamului. (ex. ,,Eroi ao fost, eroi sunt inca/ Inaltarea Domnului- Ziua Eroilor-
depuneri de coroane, deflori la monument)
Expozitiile realizate cu lucrarile lor le da posibilitatea de afirmare, de ilustrare a personajelor
preferate asa cum si le imagineaza.
Vizionarea unor filme si spectacole de teatru pentru copii stimuleaza si orienteaza elevii spre aceste
domenii de activitate.
In timpul excursiilor pot invata mult mai usor anumite notiuni, pot cunoaste diferite localitati.
Excursia contribuie la familiarizarea si imbogatirea cunostintelor despre frumusetile tarii, respectul pentru
frumusetile naturii.
In timpul plimbarilor realizate in imprejurimile satului elevii pot observa schimbarile ce au loc in
natura in diferite anotimpuri ale anului. Materialele pe care le aduna le pot folosi in diverse teme la orele
de abilitati practice.
Concursurile scolare au un impact foarte mare in randul elevilor. Ei au participat cu interes la
concursuri de cultura generala ,,Academia Junior- Noile aventuri ale Miei si ale lui Nio", ,,Formidabilii",
de matematica ,,Cangurasul explorator", de limba si literatura romana ,,Izvor de ganduri si cuvinte"; creatie
plastica ,,Zambet... Lumina...Fantezie"; concursuri sportive. Elevii sunt incantati de diplomele si medaliile
pe care le primesc.
Manifestarile cultural-artistice si sezatorile literare dedicate sarbatorii marelui povestitor Ion
Creanga cu titlul ,,Acolo-n sat la Humulesti" si a ,,Luceafarului" poeziei romanesti Mihai Eminescu cu titlul
,,Eminescu-dar ceresc sunt un prim pas in cucerire ariei culturii romanesti.
In concluzie, elevii trebuie sa participe la activitati educative, sa sa implice afectiv, cu bucurie, cu
placere. Ei trebuie antrenati nu doar in desfasurarea unor asemenea acfivitati, ci si in initierea si organizarea
lor.
807
ROLUL ȘI IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE
ROȘU ALINA MIHAELA, ÎNVĂȚĂTOR,

ȘCOALA GIMNAZIALĂ EPISCOP DIONISIE ROMANO, BUZĂU
rațional, timpul liber, sunt propice manifestării spiritului de independență și inițiativei. Astfel de activitati
sunt de o reala importanta intr-o lume dominata de mass media si ne referim la televizor, calculator și
internet, care nu fac altceva decât să contribuie la transformarea copiilor noștri în niște persoane incapabile
de a se controla comportamental, emoțional și mai presus de toate slabi dezvoltați intelectual. Se știe că
începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoștinte punându-i în contact direct
cu obiectele și fenomenele din natură.
BIBLIOGRAFIE
Bucureşti, 2007
Având în vedere situația actuală existentă peste tot în lume și în țara noastră, activitățile educative
școlare și cele extrașcolare nu își pot urma cursul firesc, planificat și proiectat la începutul acestui an școlar.
Așadar, menționez faptul că printre activitățile încărcate de emoție, bucurie și satisfacție este cea
realizată în preajma Crăciunului, când am realizat o activitate extrașcolară gen tombolă. Copiii au extras
numele unui coleg/colege căruia trebuia să îi daruiască un dar. Regulile au fost explicate clar iar copii au
înțeles faptul că este esențial pentru reușita activității să păstreze un secret.
Activitatea a fost intitulată DĂRUIM DE CRĂCIUN iar mai jos am atașat poze de la această
actvitate.
808
809
PROF. ÎNV. PRIMAR ROŞU NICOLETA DENISA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,,GR.TABACARU”, COM. HEMEIUŞ, JUD.BACĂU
cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic şi socio-
afectiv, pentru o cât mai ușoară integrare social.
natura. Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm școala cu
viața.
Activități extrașcolare
elevii acumulează în cadrul lecțiilor.
dezvoltați intelectual. Serbările şi festivităţile marchează evenimentele importante din viaţa şcolarului. Din
punct de vedere educativ importanţa acestor activităţi constă în dezvoltarea artistică a elevului precum şi în
atmosfera sărbătorească instalată cu acest prilej. Aceste mici serbări, organizate de către cadrele didactice,
le oferă elevilor răsplata primită după muncă, şi de asemenea rol de motivare.
810
Bibliografie:
în “Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti.
811
PROF. ÎNV. PRIMAR, RUS CORINA

ȘC. GIMN. COMUNA PANATAU
,,Oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare, i se poate transmite cu succes, într-o formă
intelectuală adecvată, orice temă.” - ( J. Bruner )
În școala contemporană, devine tot mai evident faptul că educația extrașcolară, adică cea realizată în
afara procesului de învățământ, își are un rol și un loc bine stabilit în formarea personalității copiilor.
Procesul educațional este cu atât mai complex cu cât se realizează mai bine împletirea dintre activitățile
curriculare și cele extracurriculare, în acest caz parteneriatul educațional devenind o necesitate.
Activitățile extrașcolare, având cel mai larg caracter interdisciplinar, se realizează într-o notă
atractivă, relaxantă, de aceea copiii participă cu mai multă însuflețire și dăruire, astfel îmbinându-se utilul
cu plăcutul. Printre cele mai indicate se numără drumețiile, excursiile, vizitele la muzee, la diferite instituții
publice, vizionările de filme, de piese de teatru, spectacole de magie și multe alte activități care se
desfășoară chiar în școli, în sălile de clasă. Scopul activităților extrașcolare constă în antrenarea elevilor în
acțiuni cât mai variate și bogate în conținut, dezvoltarea unor aptitudini speciale, cultivarea interesului
pentru activități socio-culturale, fructificarea talentelor personale, imaginației și priceperilor, dar și
formarea de strategii adecvate de rezolvare de probleme. Aceste activități au câteva caracteristici de bază:
au rol complementar celui al școlii; constituie un mediu formator mult mai atractiv, în afara contextului
instituțional, reprezintând un element fundamental în relația școală-familie-comunitate; înglobează
activitățile organizate de școală în afara mediului școlar; oferă oportunitatea de exprimare și explorare a
identității; dezvoltă capitalul social al copiilor.
Dorința de joc, de a fi mereu în mișcare, este exact ceea ce ne permite să împăcăm școala cu viața.
Învățătorul are, prin acest tip de activități, posibilități deosebite să-și cunoască elevii, să-i influențeze astfel
încât să realizeze mai ușor și mai frumos obiectivul principal al școlii și al învățământului primar -
pregătirea copilului pentru viață. Activitățile extrașcolare, minuțios pregătite, stârnesc interes, produc
bucurie, dar facilitează și acumularea de cunoștințe. Aceste activități antrenează atât elevii timizi cât și pe
cei mai puțin activi, îi temperează pe cei impulsivi, le dezvoltă spiritul practic, operațional, dând
posibilitatea fiecăruia să se afirme conform naturii sale. Ei se disciplinează, se supun de bună voie regulilor,
asumându-și responsabilități. De aceea, activitatea elevilor nu trebuie să se limiteze la spațiul și timpul
școlar, ei trebuie să ia contact cu mediul natural și social, ceea ce presupune o gamă diversă de relații
comportamentale.
Potențialul larg al activităților extracurriculare este generator de căutări și soluții din cele mai diferite.
Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginația, bucuria și dragostea din sufletul pur al copiilor, dar
să fie lăsați să conducă spre acțiuni frumoase și valoroase.
,,Dibăcia învățătorului nu este decât aceea de a trezi curiozitatea minților tinere, ca să le potolească
apoi această curiozitate, pe care numai ființele fericite o au vie și sănătoasă. Cunoștințele vârâte cu de-a
sila în minte o astupă și o înăbușă. Ca să mistui știința trebuie s-o înghiți cu poftă.” - (Anatole France)
Bibliografie:
* Lazăr V., Cărășel A., Psihopedagogia activităților extracurriculare, Ed. Arves, Craiova, 2007
* Țîru C. Maria, Pedagogia activităților extracurriculare – Suport de curs, Cluj-Napoca, 2007
* Cernea M., Contribuția activităților extracurriculare la optimizarea procesului de învățământ, în
,,Învățământul primar” nr. 1/2000, Ed. Discipol, București
812
ACTIVITĂƫILE EXTRAŞCOLARE ŞI ROLUL LOR
PROF. RUSAN OANA-RALUCA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.195, BUCUREŞTI
După cum se ştie, activităƫile extraşcolare nu constituie un deziderat pentru mulƫi dintre colegi, însă
personalitatea umană se formează din observarea aspectelor lumii înconjurătoare.
În ultimii ani, s-a propus efectuarea unei singure activităƫi de acest tip pe semestru, ceea ce, în opinia
mea, este mult prea puƫin.
Rolul activităƫilor extraşcolare este unul greu de cuantificat, însă devine vizibil pentru cadrul
didactic, diriginte de regulă, care îşi cunoaşte colectivul.
În primul rând, elevii socializează prin intermediul acestor activităƫi din afara unităƫii şcolare şi
profesorul are ocazia să sesizeze armonia relaƫiilor dintre elevi sau, acolo unde se impune, să o facilizeze.
În al doilea rând, elevii învaƫă despre personalităƫile, obiectele de valoare ale culturii româneşti si vor
putea, ulterior, să le prezinte altora. De exemplu, relevante în acest sens pot fi vizitele ghidate la un muzeu.
Lucrez de peste douăzeci de ani în învăƫământ şi pot afirma că am “deschis uşa” elevilor mei,
oferindu-le acces spre variante activităƫi extraşcolare.
Una dintre activităƫile extraşcolare efectuate în anul şcolar în curs cu clasa a VI-a la care sunt diriginte
a fost legată de vizionarea spectacolului ”Sunetul muzicii” după Richard Rodgers la Opera Comică pentru
Copii din Bucureşti, pe 29 septembrie. Acest musical de excepƫie a beneficiat de regia, costumele şi
coregrafia lui Răzvan Mazilu. Copiii s-au amuzat, au aplaudat sau au urmărit fascinaƫi jocul actorilor care
treceau pe lângă ei, spectacolul fiind unul interactiv.
Ca de obicei, înainte de spectacol, am precizat educabililor regulile de comportare în sala de
spectacol, ƫinuta şi, ulterior, am fixat noƫiunile prin întrebări (rezumat, teme, tipuri de personaje). De
asemenea, am făcut poze pentru a fixa în memorie evenimentul. Am pus accent în discuƫiile cu elevii pe
felul în care oamenii reacƫionează în situaƫii-limită.
Peste câteva luni, în luna februarie, am decis să vizionăm spectacolul de teatru “Pygmalion” după G.
B. Shaw, scenografia fiind asigurată de Miruna Croitoru. La spectacol, au participat studenƫii din anul III
de la UNATC. S-a desfăşurat la Sala Gloria a Teatrului Metropolis din Bucureşti.
Vizionând acest musical, am remarcat aluzii la primul spectacol, aşsadar putem considera că cele
două activităƫi extraşcolare propuse în mod aleator elevilor au legătură, deşi conƫin teme diferite: primul -
efectele unui flagel asupra comportamentului uman şi al doilea-modelarea unei personalităƫi umane sub
efectul educaƫiei. Cele două tipuri de spectacole pledează pentru valori umane, iată de ce consider oportună
deschiderea dirigintelui spre astfel de activităƫi din care educabilii nu au decât de câştigat. De asemenea,
este important parteneriatul şcoală-familie, întrucât şcolarul nu poate beneficia de spectacol decât cu
acordul şi prin implicarea părinƫilor. Un alt element de care ttebuie să ƫinem cont este însuşi ELEVUL,
deoarece de motivarea lui depinde participarea la activităƫile extraşcolare şi, implicit, felul în care se lasă
influenƫat de acestea.
În concluzie, paleta activităƫilor extraşcolare trebuie să fie variată, atractivă pentru vârsta şi
preocupările şcolarilor. Având alte tehnici de instruire şi evaluare decât cele din cadrul instituƫionalizat,
activităƫile extraşcolare dezvoltă spiritul de observaƫie, formează gustul pentru frumos, îmbunătăƫesc
memoria vizuală, auditivă, dezvoltă armonios personalitatea, creativitatea, cultivă respectul faƫă de semeni,
de sine, educă în spiritul dragostei de natură, de patrie.
813
PROGRAMUL ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE
“SĂ ŞTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN!”
30 MARTIE – 03 APRILIE 2020
RUSU OANA ELENA

UNITATEA: ŞCOALA GIMNAZIALĂ “PROF. ILIE POPESCU” ŞOTÂNGA
STRUCTURA: GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR. 2 ŞOTÂNGA
NR. DENUMIREA OBIECTIVE TIPUL RESPONSABILI DATA EVALUAREA
CRT. ACTIVITĂŢII URMĂRITE ACTIVITĂŢII ACTIVITĂŢII
1. “Rame Foto” - Îmbogăţirea - activitate Educatoare: 30.03.2020 - ramele foto
cunoştinţelor practică; RUSU OANA realizate;
copiilor despre - activitate ELENA - fotografii din
materialele de artistico- timpul activităţii.
lucru şi plastică.
caracteristicile
lor, precum şi
despre
utilizarea de
tehnici de lucru
necesare
prelucrării
acestora în
scopul realizării
unor rame foto
personalizate;
- Formarea şi
consolidarea
unor abilităţi
practice
specifice
nivelului de
vârstă şi de
dezvoltare
motrică;
- Dezvoltarea
simţului practic
şi estetic;
- Stimularea
expresivităţii şi
imaginaţiei
creatoare prin
activităţi
practice si
artistico-
plastice.
2. “Bunătăţi pentru - Creşterea - activitate Educatoare: 31.03.2020 - produsele
masa de Paşti” interesului practic- RUSU OANA culinare
pentru arta gospodărească; ELENA realizate;
culinară; - activitate - fotografii din
- Dezvoltarea culinară. timpul activităţii.
abilităţilor de
lucru în echipă
şi a atitudinii
pozitive
(fairplay,
competitivitate,
cooperare,
perseverenţă,
respectul şi
preţuirea faţă de
814
semeni,
iniţiativa,
spiritul de
observaţie,
curajul,
hotărârea);
-
Conştientizarea
importanţei pe
care o are
alimentația
sănătoasă în
construirea şi
desăvârşirea
sănătății.
3. “Activităţi - Observarea - educaţie Educatoare: 01.04.2020 - fotografii din
outdoor” unor locuri de ecologică; RUSU OANA timpul activităţii;
interes - activități pe ELENA - impresii;
peisagistic; grupe de -premii.
- Cunoaşterea interes;
unor elemente - joc de rol;
din natură; - trasee /
- Stimularea activităţi
dorinţei de sportive.
cunoaştere şi a
curiozităţii de a
înţelege
fenomenele şi
procesele din
mediul
înconjurător;
- Dezvoltarea
sentimentelor
de ocrotire a
mediului;
- Formarea şi
dezvoltarea
unor trăsături de
caracter: spirit
de prietenie,
respect faţă de
semeni şi de
natură.
4. “Kalokagathia – - Formarea şi - activităţi de Educatoare: 02.04.2020 - fotografii din

competiţii dezvoltarea educaţie psiho- RUSU OANA timpul activităţii;
sportive” deprinderilor motrică ELENA - diplome.
motrice de (competiţii
bază; sportive şi
- Perceperea dans).
componentelor
spaţio-
temporale;
- Folosirea
acţiunilor
motrice învăţate
pentru a
exprima
sentimente
şi/sau
comportamente,
pentru a
răspunde la
diferiţi stimuli
815
(situaţii), la
diferite ritmuri;
- Stimularea
calităţilor
intelectuale, de
voinţă şi
afective în
vederea
aplicării
independente a
deprinderilor
însuşite;
- Dezvoltarea
respectului faţă
de sine, a
încrederii în
forţele proprii şi
a curajului.
5. “Ce pot face - Îmbogăţirea - activitate Educatoare: 03.04.2020 - expoziţie cu
două mâini cunoştinţelor artistico- RUSU OANA lucrările realizate
dibace” copiilor despre plastică; ELENA de copii;
materiale şi - activitate - confecţionarea
caracteristicile practică. unui “Album al
lor, precum şi grădiniţei” cu
despre fotografii din
utilizarea de cadrul
tehnici de lucru activităţilor din
necesare această
prelucrării săptămână.
acestora în
scopul realizării
unor produse
simple;
- Formarea şi
consolidarea
unor abilităţi
practice
specifice
nivelului de
vârstă şi de
dezvoltare
motrică;
- Dezvoltarea
simţului practic
şi estetic;
- Stimularea
expresivităţii şi
imaginaţiei
creatoare prin
activităţi
plastice şi
practice.
816
PROF. ÎNV. PRIMAR RĂBOJ MARIA-GABRIELA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ „SFINȚII VOIEVOZI”,
BRAGADIRU, JUDEȚUL TELEORMAN
Motto: „Educația nu e cât de mult ai memorat, sau cât știi. E capacitatea de a face diferența între
ce știi și ce nu știi” (Anatole France)
În cadrul procesului instructiv-educativ întâlnim numeroase forme de desfășurare ale acestuia:

tradiționale, moderne, excursii, drumeții, lecții interactive, lecții sau activități bazate pe joc, concursuri
școlare, activități extrașcolare, etc.
În privința activităților extrașcolare, acestea referindu-se la acele activități realizate în afara
ambientului școlar, în afara instituției de învățământ, cu participarea clasei, a mai multor clase de elevi sau
chiar a mai multor instituții de învățământ la aceeași activitate extrașcolară.
Studiile de specialitate susțin că activitățile extrașcolare au un rol deosebit în dezvoltarea armonioasă
din toate punctele de vedere ale copilului. Aceste activități ajută elevii să-și formeze o atitudine pozitivă
față de învățare, aceștia au performanțe școlare mai ridicate, ajută la formarea abilităților practice
diversificate, dar și a unor strategii adecvate de rezolvare de probleme. Pe lângă toate acestea, activitățile
extrașcolare acționează și asupra stimei de sine, iar sentimentul de împlinire este mult mai ridicat
comparativ cu elevii care nu participă la aceste activități extrașcolare.
Activitățile extrașcolare sunt, în același timp și un element prioritar în politicile educaționale actuale,
deoarece au un impact pozitiv asupra dezvoltării personalității elevilor, asupra performanțelor școlare și
asupra integrării sociale ușoare și cu succes ale indivizilor. „Un studiu al lui J. Eccles și B. L. Barber (1999)
indică un impact diferit al activităților extrașcolare, în funcție de tipul acestora și rata de participare, astfel:
participanți.” (https://edict.ro/importanta-activitatilor-extrascolare-in-invatamantul-preuniversitar/)
În concluzie, activitățile extrașcolare au un rol
deosebit în educația copiilor, deoarece, așa cum s-a
prezentat anterior, acestea duc la eficientizarea
procesului instructiv-educativ, stima de sine a
elevilor crește, aceștia au o încredere în sine mai
mare, se formează mai ușor capacitățile și
deprinderile vizate și necesare, acumularea de
cunoștințe se face mult mai ușor, iar adaptarea la
mediul socio-economico-cultural se realizează cu
ușurință.
Bibliografie:
1. www.citatepedia.info;
2. https://edict.ro/importanta-activitatilor-extrascolare-in-invatamantul-preuniversitar/
817
CADRU DIDACTIC: RABOLU ELIAN NARCIS

UNITATEA DE ÎNVATAMANT: L.P.S. „VIITORUL” PITESTI
Pentru formarea unor personalități puternice cu capacitate de decizie rapidă, creativi și cu o

adaptabilitate ridicată la schimbările rapide din societate este nevoie să adaptăm programele școlare și
experiențele de învățare la cerințele societății actuale. Activitățile extrașcolare, fie că sunt sportive, artistice,
tehnice sau de altă natură oferă o paletă largă de competențe și pot servi diferite obiective ale copiilor și
pasiuni ale copiilor.
Se urmărește încă de la vârste mici acumularea de cunoștințe variate, dar și deprinderea de a aplica
în practică aceste informații și cunoștințe precum și cultivarea trăsăturilor morale, volitive, creative, și mai
ales integrarea în societate.
Părinții sunt din ce în ce mai receptivi la nevoile copilului și caută activități prin care copii pot să
relaționeze cu alții, să și mărească stima de sine și spiritul de inițiativă. Activitățile trebuie să se bazeze pe
comunicare pozitivă, pe încurajare, dar și pe o evaluare corectă a efortului depus. Este important să fixăm
obiective și să ajutăm copii să le îndeplinească, să-i ajutăm să-și descopere pasiunile și să-i susținem în
inițiativele pe care le au, chiar dacă uneori sunt nevoiți să treacă peste eșecuri.
În activitatea mea de antrenor iau contact cu diverși copii și părinți, iar motivele practicării sportului
sunt diverse: nevoia de mișcare, estetică de a arăta bine, de a cunoaște filozofia și tehnica sportului practicat,
dorința de afirmare, performanța sportivă- nevoia de a se întrece cu sine și cu alții. Drumul pe care îl
parcurge până la podiumul de premiere, disciplina de a se prezenta la antrenamente la ora stabilită și a
respecta programul, încercările soldate cu eșec, prieteniile cu colegii, experiențele frumoase din
cantonamente și concursuri îl ajută să devină o personalitate puternică. Cu fiecare încercare nereușită, prin
reformularea traseului de gândire și acțiune, prin dăruirea și sacrificiul cu care urmăreste realizarea
obiectivului, prin asumarea de responsabilități și acțiuni pe cont propriu, dar și a riscului, dezvoltăm
trăsături de caracter puternice.
Un rol important îl are sportul în gestionarea emoțiilor și a domeniului afectiv al copilului. Motivația
intrinsecă adaptarea la nou, la situații de antrenement sau concursuri, modul cum face față la esec și victorie,
la conflictele care pot apărea cu colegii și parinții, frustrările și bucuriile neliniștea, frica sau mobilizarea
curajul și încrederea sunt stări trăite de cei care practică sport. Prin pregătirea sportivă pe care o face
împreună cu antrenorul, dar și prin susținerea familiei, prin trecerea cu succes a probelor de control se
reflectă în conștiința sportivului idei mobilizatoare și stări psihice pozitive de încredere în forțele proprii.
Piedicile care apar în fața sportivului sunt diverse, iar finalizarea inențiilor depinde de voința pe care
o are și de puterea obiectivului fixat. Hotărârea, curajul, orietarea către scop, curajul și perseverența sunt
calități de voință necesare pentru reușită.
Profesorii și părinții trebuie să colaboreze pentru a înlătura barierele de comunicare care apar în
relația cu copilul și adolescentul, să fie informat despre pasiunile și temerile lui, să-l ajute în a lua cele mai
bune decizii, fiindu-i un prieten și un sfătuitor, nu un critic la toate greșelile pe care le face și care sunt
esențiale în a trage învațăminte. Părintele are un rol esențial în dezvoltarea copilului iar constrângerile de
timp și financiare sau de altă natură nu trebuie să fie un motiv în a se implica în educația copilului.
Există azi o varietate de domenii către care ne putem îndrepta și care vizează diferite competențe,
abilități- literatură, muzică, sport, tehnică, excursii, expoziții etc., care nu au un caracter obligatoriu ca cele
școlare și care îmbogățesc experiență de viață a elevilor. Aceste activități se bazează pe întrajutorare,
respect, responsabilitate și sunt o opțiune importantă în educație.
818
ROLUL ACTIVIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN EDUCAȚIA COPIILOR
AUTOR: RÁCZ KRISZTINA

GRĂDINIȚA CU P.P. ”PARFUM DE TEI”- CLUJ- NAPOCA
Activitățile extracurriculare au un rol foarte important pentru dezvoltarea armonioasă și pentru

formarea personalității preșcolarilor.
Aceste activități contribuie la mărirea de volum al ”bagajului” de cunoștințe, fiindcă dau libertatea
copiilor de a experimenta, de a creea, de a încerca ceea ce nu au la îndemână în viața de zi cu zi, integrarea
socială fiind mai ușoară.
Chiar de la intrarea în colectivitate copiilor le sunt oferite diferite activități extracurriculare, la care
ei participă cu plăcere, cu entuziasm. Fiecare copil în parte își poate exprima liber personalitatea,
priceperile, aptitudinile și le poate valorifica, primind feed-back continu. În acest context și cadrul didactic
primește o imagine mai clară despre copii, îi cunoaște mai bine, se apropie mai mult afectiv de ei și la
rândul său și însuși are feed-back continu de la copii și de la părinții acestora.
La vârsta preșcolară copiii participă cu mult drag la numeroase spectacole de teatru de păpuși, aceștea
contribuind mult la dezvoltrea vorbirii, a imaginației, la cunoașterea valorilor populare, la temperarea
emoțiilor, care sunt mult afectate de lumea mass-media.
Cu ocazia vizitelor în diferite locuri preșcolarii învață reguli de comportament în spațiile publice, pe
stradă, în mijloacele de transport în comun, precum și numeroase reguli de circulație, interacționează cu
alte grupe, cu îngrijitoare, cu părinții, cu unii angajați (exemplu: brutati, confecționeri, vânzători,
muncitori), cunosc și învață să prețuiască munca fiecăruia.
Activitățile extracurriculare de tip outdoor sunt foarte plăcute și foarte apreciate și în rândul
părinților. În urma unei ieșiri la iarbă verde copiii socializează mult cu familiile colegilor, învață jocuri noi,
fac sport, ceea ce este esențial pentru o dezvoltare fizică armonioasă, observă fenomene naturale, eventual
flora și fauna în mediul lor natural.
Activitățile extrașcolare gen atelier contribuie la îndemânarea fiecărui preșcolar, fiind foarte încântați
de prezența părinților în sala de grupă.
Balul mascat și serbările (8 Martie, Crăciun, Sfârșit de an școlar) sunt prilej de sărbătoare în
atmosferă adecvată, ele contribuind la dezvoltare artistică a copiilor, Preșcolarii și părinții sunt deopotrivă
încăntați, împliniți sufletește, ele având efect ”după muncă și răsplată.
Bibliografie:
• Cernea, Maria, „Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de
• Crăciunescu, Nedelea, „Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar”,
• Ionescu, M., Chiş, V., „Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
• Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, „Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în
819
PROFESOR: RADU ALINA SIMONA

LICEUL TEHNOLOGIC ,,CAPITAN NICOLAE PLESOIANU” RM. VÂLCEA
Dezideratele educaţiei nonformale sunt în stransă legătură cu realizarea următoarelor finalităţi:

• să largească și să completeze orizontul de cultură, îmbogățind cunoșțintele din anumite domenii,
• să creeze condiţii pentru “desăvârşirea profesională sau iniţierea într-o nouă activitate”,
• să sprijine alfabetizarea grupurilor sociale defavorizate,
• să contribuie la recreerea şi la destinderea participanţilor precum şi la petrecerea organizată a
timpului liber,
• să asigure cadrul de exersare şi de cultivare a diferitelor inclinaţii, aptitudini şi capacităţi, de
manifestare a talentelor
elevi, a relaţiilor creative, astfel profesorul putându-și afirma spiritul inovator, creativitatea didactică,
totodată atrăgându-i şi pe elevi.
Activităţile extraşcolare au drept scop lărgirea şi adâncirea informaţiei, cultivarea interesului pentru
diferite ramuri ale ştiinţei, atragerea elevilor spre domenii noi, folosirea timpului liber într-un mod plăcut,
orientarea către activităţi utile, care să întregească educaţia şcolară, contribuind la formarea personalităţii
acestora.
Serbările şcolare sunt o activităţi extracurriculare tradiţionale, care au mari valenţe educative. Aceste
activităţi permit exprimarea activă nu numai a câtorva elevi mai talentaţi într-un domeniu sau altul, ci a
unui număr cât mai mare de elevi, fiecare contribuind, în felul lui, la reuşita comună. Toate aceste activităţi
au un rol formativ, dar ele îşi ating scopul numai în măsura antrenării elevilor la realizarea lor, punând în
valoare capacităţile intelectuale, afective, estetice şi fizice ale copiilor. Artiştii trebuie încurajaţi, stimulaţi
pentru a realiza buna dispoziţie şi participarea cu interes de-a lungul pregătirii şi desfăşurării spectacolului.
Serbările reprezintă momente de maximă bucurie, atât pentru copii, cât şi pentru părinţi. Toate acestea
aduc lumină în suflete, dau aripi imaginaţiei, entuziasmului şi stimulează gândirea creatoare.
Formaţia de dansuri populare “Dor de folclor”a liceului nostru a trăit momente frumoase la diverse
evenimente şi concursuri. Alături de ei am cunoscut, am redescoperit şi am promovat valoarea tradiţiilor
strămoşeşti. Frumoasele obiceiuri şi tradiţii româneşti au constituit o indiscutabilă carte a vieţii, un
îndrumător pentru demnitate, cinste, omenie, care a dus la dezvoltarea mândriei naţionale.
Interpretarea dansurilor populare le-a dat posibilitatea de a cunoaşte sufletul ţăranului român,
frumuseţea portului şi cântecului popular. La serbarea de Crăciun, elevii au depus eforturi susţinute pentru
realizarea unui moment artistic deosebit iar la concursul judeţean “Datini şi obiceiuri la români”, am
descoperit un alt talent al acestor tineri, actoria. Pentru munca depusă, talentul şi interpretarea obiceiului
“Iordănitul”, elevii au obţinut premiul I.
Şi competiţiile au continuat... La concursul „Împreună pentru viitor”, etapa judeţeană, în cadrul
Strategiei Naţionale ,,Acţiunea Comunitară”, liceul nostru a participat cu echipa de dans tradiţional. Elevii
s-au pregătit serios oferind un spectacol născut din devotament, implicare şi entuziasm. Efortul lor a fost
răsplătit cu locul III.
Simpozionul Naţional - „Invăţământ profesional pentru egalitate în mijlocul diferenţelor" a
reprezentat un alt prilej al formaţiei de dansuri populare de a-şi pune în valoare talentul. Momentele de
intensă trăire au fost aplaudate cu căldură de invitaţi.
Avem datoria morală de a cultiva la copii dragostea pentru tradiţiile şi obiceiurile populare,
sentimente de respect faţă de eroii neamului românesc, de moşii şi strămoşii noştri. Cadrele didactice sunt
cele care promovează dialogul şi comunicarea între copii de diferite vârste, îi atrag în organizarea unor
activităţi cu caracter extracurricular. Copiii învaţă să cunoască istoria românească la nivel naţional şi local,
promovând tradiţiile locale prin activităţi desfăşurate cu ocazia diferitelor evenimente din viaţa comunitaţii
locale.
Am învăţat din implicarea noastră că, doar promovându-ne experienţa şi menţinându-se tradiţia,
specificul şi identitatea, putem să-i ajutăm pe copii să înţeleagă imensitatea tezaurului nostru folcloric în
820
care arta populară românească este o minunată oglindă în care se reflectă cu cea mai mare intensitate
frumuseţea României, istoria şi mai ales sufletul neamului.
bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar. Elevilor li se
dezvoltă spiritul practic, operaţional, dând posibilitatea fiecăruia să se afirme conform naturii sale. Copiii
se autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi
responsabilităţi. Dascălul are, prin acest tip de activitate posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i
dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal - pregătirea
copilului pentru viaţă. Realizarea acestor obiective depinde în primul rând de educator, de talentul său, de
dragostea sa pentru copii, de modul creator de abordare a temelor, prin punerea în valoare a posibilităţilor
şi resurselor de care dispune clasa de elevi.
Bibliografie:
1. Cosmovici A., Iacob L., “Psihologie şcolară”, Editura Polirom, Iaşi, 2005, cap. ,,Creativitatea şi
cultivarea ei în şcoală”
821
ROLUL FORMATIV AL ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE
PROF. RADU IOAN MOIŞ
“Sa nu-i educăm pe copiii nostri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi
natură.
viaţa. Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în
de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copiii se autodisciplinează.
Ca forme de organizare a activităţilor extraşcolare distingem: vizitele, excursiile, serbările tematice,
concursurile, activităţile cultural-artistice, parteneriatele etc.
• Vizitele la muzee, expoziţii, monumente istorice, case memoriale, oferă elevilor posibiliotatea de
a observa obiectele şi fenomenele în starea lor natural, procesul de producţie în desfăşurarea sa, operele de
artă originale, monumente legate de trecutul istoric local sau naţional.
• Excursiile contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la educarea
dragostei, respectului pentru natură, artă şi cultură. Excursia este folosită tot mai mult ca metodă de
învăţământ.
• Concursurile pe diferite teme sunt deosebit de atractive pentru cei mici. Ele oferă posibilitatea de
a arăta ce au învăţat la şcoală sau acasă, să deseneze diverse aspecte, să confecţioneze modele variate.
• Spectacolele constituie o altă formă de activitate extraşcolară prin care copilul face cunoştinţă cu
lumea artei. Această activitate constituie o sursă de impresii puternice.
• Parteneriatele ajută elevii să aiba success atât la şcoală, cât şi mai târziu în viaţă. Atunci când
elevii, părinţii şi ceilalţi membri ai comunităţii se consideră parteneri în educaţie, în jurul elevilor se creează
o comunitate suport, care începe să funcţioneze. Parteneriatele trebuie văzute ca o component esenţială în
organizarea şcolii şi a clasei de elevi.
Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i
dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al şcolii
Bibliografie:
www. academia.edu
www.nonformalii.ro
822
ACTIVITĂȚILE EXTRACURRICULARE – COMPONENTĂ IMPORTANTĂ
A EDUCAȚIEI COPIILOR
PROFESOR INVAȚAMANT PRIMAR MIHAELA-DENISIA RADU

ȘCOALA GIMNAZIALA NR. 3, MANGALIA
La o simplă încercare de documentare privind activitățile extracurriculare, un citat apare obsesiv în

majoritatea articolelor, referatelor ș.a.m.d. „Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această
lume nu va mai exista când ei vor fi mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi vremea lor. Atunci să-i
învățăm să se adapteze.” – Maria Montessori [1]. Dincolo de discutabilitatea strategiei promovate de
pedagogul (și medicul) italian, într-o variantă autohtonă am prelua lozinca motivațională nuanțând celebrul
„Ai carte, ai parte!” în varianta „Ai competențe, ai parte!”.
Problematica educației dobândește în societatea contemporană noi conotaţii, impuse, în primul rând,
de schimbările accelerate din toate domeniile vieţii sociale. Accentul a trecut de pe informativ pe formativ,
iar educaţia depășește limitele curriculumului şcolar şi a migrat spre o învăţare pe tot parcursul vieţii. Un
curriculum unitar nu mai poate răspunde singur diversităţii umane, iar dezideratul educaţiei permanente a
devenit o realitate incontestabilă.
Recomandarea din 30 aprilie 2003 a Consiliului Europei (prin Comitetul de Miniştri) [2] precizează
direcţiile de acţiune referitoare la recunoaşterea statutului echivalent al activităţilor educative școlare şi
extraşcolare, cu cel al educaţiei formale, din perspectiva contribuţiei lor egale la dezvoltarea personalităţii
copilului și a integrării lui în societate. Oricât de importantă ar fi educaţia curriculară realizată prin procesul
de învățământ, ea nu epuizează sfera influenţelor formative exercitate extracurricular asupra copilului [v.
3].
Dezvoltarea personalității elevilor este preocuparea primordială a cadrelor didactice în scopul
modelării întregii activități psihice a elevilor și a conduitei acestora conform cerințelor societății.
Activitățile extracurriculare sunt activităţi complementare activităților de învățare realizate în clasă,
urmăresc lărgirea și adâncirea informaţiei, cultivă interesul pentru diferite ramuri ale ştiinţei, atrag individul
norme disciplinare” [4]. În acest sens şcoala trebuie să fie deschisă spre acest tip de activitate care îmbracă
cele mai variate forme.
Activitățile extracurriculare sunt apreciate atât de „actorii” educaționali în măsura în care:
o valorifică și dezvoltă interesele și aptitudinile copiilor;
o organizează într-o manieră plăcută și ingenioasă timpul liber al copiilor, contribuie la optimizarea
procesului de învățământ;
o copiii au spațiul necesar pentru a-și manifesta în voie spiritul de inițiativă;
o participarea este liber consimțită, rezultând un suport puternic pentru o activitate susținută;
o au un efect pozitiv pentru munca desfășurată în grup;
o creează un sentiment de siguranță și încredere tuturor participanților;
o urmăresc lărgirea și adâncirea influențelor exercitate în procesul de învățământ;
o contribuie la dezvoltarea armonioasă a copiilor.
excursii, vizite, tabere şcolare, spectacole cultural-artistice, vizionări de filme, competiţii sportive, cercuri
de creaţie, cercuri pe discipline, concursuri etc. care, prin specificul lor, imprimă copilului un anumit
comportament, o ţinută adecvată situaţiei, declanşând anumite sentimente [5]. Vom detalia puțin latura
educativă a primelor patru forme enumerate anterior.
Excursiile / vizitele la muzee, monumente istorice, case memoriale, unităţi economice etc. constituie
un mijloc de a lua contact cu elemente ale patrimoniului cultural, istoric și economic. Elevii au ocazia de a
823
observa obiectele și fenomenele în starea lor naturală, procesul de producţie în defăşurarea sa, operele de
artă originale, repere legate de trecutul istoric, de viaţa şi activitatea unor personalităţi, relaţiile dintre
oameni sau rezultatele concrete ale muncii lor.
Drumețiile și taberele școlare conduc la îmbogăţirea cunoştinţele geografice, botanice și zoologice
ale elevilor, încurajează mișcarea, dar și exprimarea liberă a copiilor în afara clasei. Copiii pot reprezenta
realitatea cu mai multă creativitate atunci când desenează, modelează sau au de alcătuit scurte texte.
Vacanţa petrecută în tabere şcolare le oferă copiilor ocazia să se acomodeze într-un mediu nou, în lipsa
părinţilor, să se manifeste liber şi să se descopere pe sine. Ei sunt pe cont propriu şi acest lucru îi încurajează,
dar îi şi obligă să acţioneze şi să aibă încredere în ei când îşi fac prieteni noi.
Metodele moderne, „vedete” ale strategiilor didactice actuale, ajută elevul să caute, să cerceteze, să
găsească singur sau în grup cunoştinţele pe care urmează să şi le însuşească, să afle soluţii la probleme, să
prelucreze cunoştinţele, să ajungă la reconstituiri şi resistematizări de cunoştinţe. Sunt metode care îl învaţă
pe elev să înveţe să lucreze independent şi în grup [6]. De exemplu, o metodă utilizată în cadrul vizitelor la
muzee, în excursii sau în tabere este metoda „Diamantul”.
MUZEU
Hărți Monede
Elemente
Imagini Documente, manuscrise
vestimentare
Obiecte
Diorame Machete Statui
casnice
ISTORIA
ROMÂNILOR
Figura 1. Metoda Diamantul „Izvoare istorice la muzeu”

În concluzie, activitatea educativă şcolară şi cea extraşcolară reprezintă spaţiul aplicativ comun care
permite transferul şi aplicabilitatea cunoştinţelor, abilităţilor şi competenţelor dobândite în sistemul de
învăţământ. Valorificarea activităţilor extraşcolare în practica educaţională ar trebui să se producă
Bibliografie
1. Montessori M., Descoperirea copilului, EDP, București, 1977.
2. *** Council of Europe – Committee of Ministers – Recommendation of the Committee of Ministers
to member states on promotion and recognition of Non-Formal education/learning of young people, on 30
April 2003.
3. *** Regulament din 10 ianuarie 2012 de organizare a activităţilor cuprinse în calendarul
activităţilor educative, şcolare şi extraşcolare, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului,
M. Of. nr. 69 din 27 ianuarie 2012.
4. Nicola, I., Tratat de pedagogie școlară, Ed. Aramis, București, 2000.
5. Crăciunescu, N., Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar, în
„Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti, 2000.
6. Cebanu, L., Managementul activităților extrașcolare. Ghid metodologic, ISE, Chișnău, 2015.
824
ACTIVITATILE EXTRASCOLARE IN GRADINITA
PROF. RADU RODICA – GRADINITA NR.35, BUCURESTI, SECTOR 5

Modernizarea şi perfecţionarea procesului instructiv-educativ presupune îmbinarea activităţilor
tradiţie.
BIBLIOGRAFIE:
• Ciubuc Iuliana, (2011), Armonia naturii, Editura Aureo, Oradea,
• Mangri, F., Elisei, E., Dorobeti, T., Bucovală, G., (2010), Experienţe didactice şi pedagogice de
succes, Poarta Albă,
• Dumitru, G., Novac, C., Mitracche, A., Ilie, V., Didactica activităţii instructiv-educative pentru
825
PRIN DIVERSITATE CATRE UNITATE
PROF. RADUCU CONSTANTIN,

ȘCOALA GIMNAZIALA NR. 1 COSOBA, JUD. GIURGIU
„ Și chiar de nu voi fi un far, ci candelă, ajunge; si chiar de nu voi fi nici candelă, tot ajunge: fiindcă
m-am străduit să aprind lumina” (Nicolae Titulescu)
În viața fiecăruia dintre noi, educaţia, cu tot ceea ce ține de esența sa, începe acasă: nu cu discuții
interminabile, nu cu argumente şi argumentări bine alcătuite, ci cu frumoasele activități desfășurate de
părinţi sau de bunici, de multe ori iarna la gura sobei sau alteori în serile amorţite de căldura unei zile de
vară. În faţa unor copii dornici de a cunoaşte şi de a întelege, în faţa unei energii debordante și curiozităti
specifice vârstei, singura soluţie care pare a satisface pe toata lumea este viața ca un joc, sau, prin joc către
viață.
Odată cu trecerea timpului și cu urcușul pe scara vieții, jocul prinde viață, iar viața are un nume și o
expresie concretă: educația formală desfășurată în mediul organizat al școlii românești!În dezvoltarea
elevului, încă de la începutul școlarizării, aceasta are un rol deosebit de important și greu de rezumat în
cuvinte. În această etapă se formează deprinderi intelectuale de bază (citit, scris, operarea cu simboluri), se
formează caractere, se conturează personalități. Școlaritatea mică este apreciată tot mai mult ca fiind vârsta
ce cuprinde cea mai importantă experiență educațională din viața unei persoane. Pe parcursul acestei vârste
înregistrăm ritmurile cele mai accelerate în dezvoltarea individualității umane precum și unele dintre cele
mai importante achiziții ce vor avea consecințe evidente în etapele ulterioare de dezvoltare ale copilului.
Odată cu școlarizarea, învățarea va căpăta un rol important în viața elevului, acesta fiind supus unui efort
intelectual intens precum și unui efort fizic; de aceea, activitătile extrașcolare se afirmă și se impun în chip
logic și armonios, contribuind din plin la formarea unei personalități complexe, autonome și creative.
Educaţia extrașcolară (realizată dincolo de procesul de învăţământ dar în interdependență cu acesta) îşi are
rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii copiilor noştri. Astfel, educaţia prin activităţile
extrașcolare se caracterizează prin identificarea şi cultivarea legăturii firești dintre aptitudini, talente,
cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ în diferite domenii.
Având punctul de plecare pentru aceasta încă de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de
cunoştinţe punându-i in contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Trebuinţa de se juca, de a fi
mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm şcoala cu viaţa.
Prin prisma formării și modelării personalitătii elevilor, scopul activităţilor extraşcolare este
atitudinile caracteriale. Toate aceste activităţi se desfăşoară într-un cadru informal, ce permite elevilor cu
dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi ridice la un nivel cât mai înalt,
potenţialul creativ, intellectual precum și atitudinal.
Analiza societăţii și provocările lumii contemporane pe plan material, social, cultural, informaţional
etc. determină modificări şi în ceea ce priveşte pedagogia educaţiei în general, a educaţiei desfășurate în
mediul formal, nonformal și informal. În cadrul său general, pedagogia modernă urmăreşte formarea de
competenţe prin dezvoltarea structurilor intelectuale, afective, voliţionale şi acţionale pe baza activizării
subiecţilor educaţiei şi prin implicarea acestora în procesul propriei formări. Cercetările pedagogice
contemporane au evidenţiat influenţa deosebită pe care o au în procesul de predare-învăţare-evaluare
metodele bazate pe activizarea elevului și implicarea acestuia în procesul complex al formării propriei
personalități. De remarcat însă că, pentru realizarea finalităţilor educaţionale, în contextul educaţiei este
deosebit de importantă și personalitatea educatorului. Întotdeauna copilul vede în matur un model, un
exemplu de urmat în drumul său spre a deveni ,,om mare”; are tendinţa firească şi capacitatea naturală de
a observa ,,omul mare” şi de a-l imita. Pregătirea profesională, experienţa didactică, dragostea de copii şi
nu în ultimul rând dorinţa împlinirii prin celălalt, dau mesajului transmis prin activitățile educative, o
conotaţie aparte.
826
Astăzi, Școala românească are în față, din păcate, o mare provocare: abandonul școlar - una dintre
problemele acute cu care se confruntă sistemul educațional din România. Cei mai afectați în acest sens sunt
elevii de gimnaziu, pentru care situaţia economică şi atitudinea părinţilor faţă de educaţie sunt determinante.
În prezent, țara noastră se situează pe locul trei în Uniunea Europeană din perspectiva gradului de părăsire
timpurie a şcolii, cu un procentaj îngrijorător; aproximativ o cincime dintre elevii români termină maximum
opt clase și mulți nici măcar nu doresc să obțină un loc de muncă după abandonarea studiilor. De aceea,
educația trebuie să facă drumul de la diversitate către unitate: diversitatea își găsește expresia în activitățile
extrașcolare, iar unitatea- în formarea omului ca om!
827
INDIVIDUALITĂȚII COPIILOR
PROF. ÎNV. PREȘ. RĂDULESCU DELIA ILEANA

viață.
educaţional devine o necesitate. Consider, că din acest punct de vedere,, activităţile extracurriculare sunt
828
ROLUL ȘI IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN
EDUCAȚIA COPILULUI
PROF. RADULESCU DIDONA, SCOALA BAICULESTI
imprevizibil.
829
tehnicile folosite.
Bibliografie:
1. IONESCU, M.; CHIŞ, V. – Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de
instruire şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001
830
RĂDULESCU MARIA MELANIA,

LICEUL TEORETIC ,,LITTLE LONDON”, VOLUNTARI, ILFOV
“Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi. Aceasta lume nu va mai exista când ei vor fi
mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi lumea lor. Atunci să-i învățam să se adapteze.”
Activitățile extrașcolare au rolul de a le oferi adolescenților o alternativă la educația pe care o primesc

la școală. Astfel, tinerii sunt îndemnați să ia parte la tot felul de activități recreative, dar care, totodată, să-
i stimuleze intelectual, să-i ajute să descopere și să experimenteze noi trăiri. În primul rând, activitățile
extrașcolare au scopul de a dezvolta anumite aptitudini și de a-i face pe tineri să aibă preocupări cât mai
variate, dezvoltându-le astfel intelectul. În plus, îi ajută să își utilizeze în mod constructiv talentele cu care
au fost înzestrați. Spre exemplu, participarea la piese de teatru, spectacole muzicale, expoziții sau concerte
îi stimulează și îi orientează pe adolescenți spre diferite domenii de activitate culturală precum muzica,
pictura, teatrul și poezia. În al doilea rând, activitățile extrașcolare le dezvoltă tinerilor gândirea, dar și
spiritul de competiție. Un bun exemplu pentru a susține acest argument este participarea la concursurile
care se desfășoară în afara școlii. O competiție precum „Cangurul”, concurs care se desfășoară la
matematică, îi motivează pe elevi și îi determină să se pregătească în profunzime, reușind în felul acesta să
își îmbunătățească performanțele. În concluzie, activitățile extrașcolare sunt benefice la orice vârstă,
întrucât dezvoltă simțul practic și dau posibilitatea fiecărui om să își evidențieze calitățile. Totodată, în
acest fel tinerii învață să fie mai responsabili, să țină piept oricăror situații.
Educația extracurrriculara (realizată dincolo de procesul de învățământ) își are rolul și locul bine
stabilit în formarea personalității copiilor noștrii. Educația prin activitățile extracurriculare urmărește
identificarea și cultivarea corespondenței optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viată
civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. Începând de la cea mai fragedă
vârstă, copiii acumulează o serie de cunoștinte punându-i în contact direct cu obiectele și fenomenele din
natură. Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm școala cu
viaţa.
831
EDUCATOARE, RADULICEA NICOLETA LIA

GRADINITA: NR.1 URDARI
Activitățile extrașcolare se referă la acele activități realizate în afara mediului școlar,în afara
instituției de învățământ,cu participarea clasei, mai multor clase de elevi,sau a mai multor instituții de
elevi.Educația unui copil nu se realizează doar într-un cadru formal,ci prin activități extrașcolare și
extracurriculare. Activitățile extrașcolare realizate dincolo de procesul de învățare își au rolul și locul bine
stabilit în formarea personalității copiilor. Aceste activități au ca scop identificarea și cultivarea
corespondenței optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viață civilizat, precum și stimularea
comportamentului creativ. Copiii participă cu însuflețire la astfel de activități, iar succesul este garantat
dacă ai încredere în imaginația, bucuria și dragostea din sufletul copiilor. Lumea în care se nasc copiii de
astăzi este una complexă, într-o permanentă schimbare, iar aceștia trebuie pregătiți să înțeleagă și să accepte
provocările într-un mod practic, creativ, inovator.
Trebuința de a se juca, de a fi mereu în mișcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm școala
cu viața. Se știe că începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunostințe punându-
i în contact direct cu obiectele și fenomenele din natură. Activitățile de acest gen au o deosebită influență
formativă, au la bază toate formele de acțiuni turistice: plimbări, excursii, vizite… În cadrul activităților
organizate în mijlocul naturii, al vieții sociale,copiii se confruntă cu realitatea și percep activ, prin acțiuni
directe obiectivele, fenomenele, anumite locuri istorice. Fiind axate în principal pe viața în aer liber, în
cadrul acțiunilor turistice, elevii își pot forma sentimentul de respect și dragoste față de natură, față de om
și realizările sale.
Activitatea educativă extrașcolară și școlară dezvoltă gândirea critică și stimulează implicarea tinerei
generații în actul decizional în contextul respectarii drepturilor omului și al asumării responsabilităților
sociale, realizându-se astfel o simbioză lucrativă între componenta cognitivă și cea comportamentală.
Activitățile extrașcolare au câteva caracteristici de bază:
-înglobează activitățile organizate de școală în afara mediului școlar sau/și de catre alte instituții
extrașcolare specializate;
-au rol complementar celui al școlii;
-dezvoltarea copiilor depinde de un întreg sistem de fenomene și relații, iar activitățile extrașcolare
-oferă posibilitatea de exprimare și explorare a identității, dezvoltă capitalul social al copiilor.
O mai mare contribuție în dezvoltarea personalității copilului o au activitățile extrașcolare care
implică în mod direct copilul prin personalitatea sa și nu prin produsul realizat de acesta.
Surse:
www.liceul miercureasibiului.ro
https/edict.ro
832
RAFAILA ANDREEA-MARIA
Termenul nonformal, din punct de vedere etimologic, provine din latinescul nonformalis și înseamnă
în afara unor forme organizate (Jinga I., Istrate E., 2001).
Educația nonformală reprezintă orice program planificat de educație personală sau socială, conceput
pentru a îmbunătăți competențe, în afara curricumului formal, prin activități educative desfășurate în afara
sistemului formal de învățământ, de către diferite instituții educative (Chelariu A., Chelariu D., Trifa L.,
2010). În cadrul educației nonformale poate fi inclusă orice activitate activitate organizată în mod
sistematic, creată în afara sistemului formal și care oferă tipuri selectate de învățare sungrupelor specifice
populației, atât copii cât și adulți. Termenul nonformal nu este sinonim cu termenul needucativ, ci indică o
realitate educațională mai puțin formalizată sau neformalizată, dar întodeauna cu efecte formativ-educative.
Educația extracurriculară se realizează atât sub egida unităților sistemului de învățământ cât și în
cadrul unor organizații cu caracter educativ, organizații independente de sistemul de învățământ dar ale
căror obiective educaționale sunt în concordanță cu cele ale școlii.
Educația extrașcolară (extradidactică) se desfășoară la nivelul unei clase, al unui grup de clase, al unei
școli al mai multor școli din localitate, al Palatelor copiilor și cluburilor copiilor, al taberelor școlare. La
nivel național, se organizează activități extrașcolare sub forma unor concursuri și olimpiade ( de matematică
și de limba română, de istorie, arte plastice, etc.). Se înțelege că un rol apreciabil în inițierea, proiectarea și
îndrumarea desfășurării activităților extracurriculare organizare sub egida școlii, îl au cadrele didactce,
conducerea școlii, inspectoratele școlare.
Caracterul opţional sau facultativ al educaţiei nonformale oferă liberatea elevului de a-şi alege
activitatea la care doreşte să participe în funcţie de dorinţele şi interesele sale (Mircea Ș., 2001). Nicio
activitate extraşcolară nu se poate realiza cu succes împotriva voinţei copilului. O importanţă semnificativă
în călăuzirea acestor activităţi o au specialiştii (profesori, actori, artişti, cercetători, tehnicieni). Activităţile
extraşcolare beneficiază de structuri de materiale proprii, de dotări caracteristice, care de cele mai multe ori
sunt organizate mult mai bine decât în cadrul educaţiei formale (exemple: muzee, parcuri acvatice, grădini
botanice, cluburi ale copiilor, cecuri aplicative), ce operează cu conţinuturi şi planificări flexibile. Rolul
acestor activităţi este de a cultiva interesele de cunoaştere, motivaţia intrisecă, creativitatea, imaginaţia sau
chiar şi dezvolatarea predispoziţiilor. De menţionat este faptul că între şcoală şi instituţiile care susţin
activităţi educaţionale există o colaborare bine definită.
Copiii trebuie înzestrați cu o serie de competențe pe care să le folosească în orice domeniu de
activitate. Putem menționa aici competențe transversale precum: autocunoaștrea și dezvoltarea personală,
comunicarea interpersonală, cooperarea în cadrul unui grup, gândirea critică, învățarea eficientă, autonomia
și responsalitatea, cetățenia activă, etc. (Blândul V., 2015). Aceste competențe transversale pot fi formate
atât în cadrul curriculumului școlar obligatoriu cât și prin intermediul educației nonformale sau informale.
De exemplu, o excursie la munte poate reprezenta o excelentă oportunitate pentru copii de a se cunoaște pe
sine și pe cei din jur, de a colabora cu alți copii, de a comunica cu ei, de a stabili relații interpersonale de
calitate, etc.
Proiectele de parteneriat multilateral școlar contribuie la transferul de idei și bune practici în domeniul
educațional, la distingerea unor elemente inovative în predare și la îmbunătățirea relațiilor dintre școală și
comunitatea locală. În cadrul unui grup copiii au ocazia de a comunica cu alți copii, de a interacționa, ei își
stabilesc obiective, au inițiative, își întocmeasc programul de activități, coordonează și derulează acțiuni,
astfel ei își dezvoltă competențele manageriale.
Vizitele de studiu, atelierele de lucru, activitățile practice, concursurile, ajută la formarea
competențelor de cercetare și de comunicare cât și a celor care vizează motivația, atitudinea față de învățare,
știința și tehnologia (Mocanu I., 2012).
Apreciem că cele mai importante avantaje ale educației nonformale sunt:
• ambianța educațională este mult mai flexibilă decât cea strictă a şcolii (mai mare libertate de
acţiune);
• creează într-un mod plăcut foarte multe ocazii de petrecere organizată a timpului liber;
• o mai bună înțelegere a informaţiilor obținute în cadrul școlii ;
833
• dezvoltă capacitatea de a lucra în echipă;
• realizează un demers pluri şi interdisciplinar.
Așadar, se afirmă ideea potrivit căreia aceste activități extradidactice contribuie la dezvoltarea
personalității copiilor. Totodată, copiii își formează o serie de valori și atitudini care îi ajută să înțeleagă
fenomenele societății, să se integreze în societate și să își contureze o concepție democratică despre lume
și despre viață. Este foarte important ca școala să realizeze un echilibru între activitățile curriculare și cele
extracurriculare, între educația formală și cea nonformală.
Bibliografie:
1. Blândul, V., (2008). Educația non-formală,de la teorie la practică, Oradea, Editura Universității
din Oradea;
2. Blândul, V., (2015). Bazele educației non-formale, Cluj-Napoca, Editura MEGA;
3. Cerghit, I., (1988). Introducere în pedagogie, București, Editura Didactică și Pedagogică;
4. Chelariu, A., Chelariu, D., Trifa, L., (2010). Educația non-formală, educație pentru viață, Bacău,
Editura EGAL;
5. Jinga, I., Istrate, E., (2006-2008). Manual de pedagogie, București, Editura ALL;
6. Mircea Ș., (2001). Educația extracurriculară, București, Editura PRO HUMANITATE;
7. Mocanu, I., (2012). Curriculum și experiențe educaționale non-formale, Constanța, Editura Punct
Ochit.
834
IMPORTANTA ACTIVITATILOR EXTRACURRICULARE
IN PROCESUL DE INVATAMANT
PROF. RAICA ALINA

SCOALA: GIMN.’’GH.TATARESCU’’
LOCALITATE: TG.JIU
umane, iar dezideratul educaţiei permanente tinde să devină o realitate de necontestat..
copiilor.
locuri istorice. Fiind axate in principal pe viata in aer liber, in cadrul actiunilor turistice, elevii isi pot forma
sentimentul de respect si dragoste fata natura, fata de om si realizarile sale. In urma plimbarilor, a excursiilor
in natura, copiii pot reda cu mai multa creativitate si sensibilitate, imaginea realitatii, in cadrul activitatilor
de desen si modelaj, iar materialele pe care le culeg, sunt folosite in activitatile practice, in jocurile de
creatie. Plimbarile prin parc din aceasta toamna, frunzele ruginii, stolurile de pasari care se pregateau de
plecare,frumusetea deosebita a acestui anotimp le vor ramane in suflet, creandu-le emotii estetice.La varsta
scolara, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arata sau li se spune in legatura cu mediul, fiind dispusi sa
actioneze in acest sens. Ca dascali, trebuie sa oferim in mod gradat, in acord cu particularitatile de varsta,
cunostinte stiintifice, sa organizam activitati educative privind protejarea mediului inconjurator: curatarea
parcului,, a mediului de joaca, ocrotirea unor animale.
natal în care au trăit, muncit şi luptat înaintaşii lor, învăţând astfel să-şi iubească ţara, cu trecutul şi prezentul
ei. Prin excursii, copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat
opere de artă scriitori şi artişti.
intui si pretui valorile culturale, folclorice si istorice ale poporului nostru.
Vizionarile de spectacolele constituie o alta forma de activitate extracurriculara in scoala, prin care
Desi aceasta forma de activitate il pune pe copil, in majoritatea cazurilor, in rolul de spectator,
valoarea ei deosebita rezida in faptul ca ea constituie o sursa inepuizabila de impresii puternice, precum si
in faptul ca apeleaza, permanent, la afectivitatea copilului.
835
Vizionarea unor filme, spectacole de teatru precum si a emisiunilor tv, poate constitui de asemenea o
sursa de informatii, dar in acelasi timp un punct de plecare in organizarea unor actiuni interesante. De
exemplu: vizionarea emisiunilor musicale, de teatru, distractive sau sportive, urmata de discutii pregatite in
prealabil, pe langa faptul ca realizeaza completarea unor aspecte educative, stimuleaza si orienteaza copiii
spre unele domenii de activitate: muzica, sport, poezie, pictura, etc.
Vizionarea filmelor si a emisiunilor la televizor aduce copiilor o mare satisfactie, prin faptul ca arta
Profesorii au un rol deosebit de important in alegerea spectacolelor, la recomandarea emisiunilor de
televiziune pentru copii si selectionarea emisiunilor, programelor distractive care au o influenta pozitiva
Activităţiile extracurriculare moral-civice, alături de celelalte activităţi desfăşurate în scoala pe
Deci, putem spune ca activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi eficientă
căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el, în primul rând, o atitudine creatoare, atât
în modul de realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să
BIBLIOGRAFIE
Bucureşti, 2007
836
ÎNV. RĂILEANU MIHAELA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ PUIEŞTI, JUD.BUZĂU
trebuie pregătiți să înțeleagă și să accepte provocările într-un mod practic, creativ, inovator. Maria
Montessori spunea; “Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista
când ei vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.”
Aceste activităţi au acest rol de a-i pregăti pe elevi pentru viaţă.
norme disciplinare”. Activităţile extraşcolare au unele particularităţi prin care se deosebesc de activităţile
dorinţele elevilor. Astfel, acestea devin o formă complementară de activitate – parte componentă a educaţiei
– care stimulează valori, aptitudini şi dezvoltă vocaţia, talentul, încurajând competiţia, asumarea de
comportament, o ţinută adecvată situaţiei, declanşând anumite sentimente. Organizarea şi desfăşurarea
vârstă şi interesele elevilor, precum şi de posibilităţile de realizare pe care le au, fără să fie reţinuţi de la ore
sau pregătirea lecţiilor. Excursiile şi vizitele sunt acţiuni cu caracter de masă organizate în scopul
îmbogăţirii experienţei de viaţă a elevilor. Aceste activităţi se organizează în funcţie de conţinutul lecţiilor
și „Prin conținutul lor se deosebesc de cele cu caracter didactic. Organizate la nivelul clasei sau școlii, cu
participare benevolă, ele urmăresc lărgirea orizontului de cunoștințe etc.” Vizitarea unui muzeu, expoziţii,
a unui atelier al meșterului popular sau artist plastic poate fi o situaţie de învăţare cu scop cultural-artistic,
dar şi un moment de reconciliere ori de introspecţie, în funcţie de educaţia anterioară a elevilor sau de
tematica în care se încadrează excursia. Legătura organică a procesului de învăţământ cu excursiile şi
vizitele asigură eficienţa educativă a acestor activităţi. Menţionăm că influenţa educativă a excursiilor şi
vizitelor depinde şi de caracterul lor variat. Prin conţinutul lor, excursiile şi vizitele se deosebesc de
activităţile cu caracter didactic. Organizate la nivelul clasei sau şcolii, cu participare benevolă, excursiile şi
vizitele au drept scop lărgirea orizontului cognitiv, familiarizarea elevilor cu frumuseţile ţării.
personalităţii în spiritul culturii naţionale. Pedagogul C. Cucoș consideră că, între activitatea desfăşurată de
către elevi în cadrul lecţiilor şi activitatea desfăşurată de ei în afara clasei şi a şcolii, există deosebiri din
punct de vedere al conţinutului şi al formelor de organizare:
-desfăşurarea lecţiilor şi volumul cunoştinţelor predate sunt determinate de curriculumul la disciplină,
în timp ce conţinutul şi desfăşurarea activităţilor în afara clasei au conţinut flexibil şi foarte variat,
cuprinzând cunoştinţe din domeniul artei, ştiinţei, tehnicii, sportului;
-încadrarea elevilor în diferite forme ale activităţii în afara clasei şi extraşcolare se face pe baza liberei
potrivită pentru interesele şi înclinaţiile lui;
-durata activităţilor în afara clasei şi extraşcolare variază. O lecţie are durata fixă de 50 de minute, iar
activitățile în afara clasei sau extraşcolare durează de la o jumătate de oră până la două ore;
837
-verificarea, aprecierea şi evidenţa rezultatelor activităţii extraşcolare are caracter practic. Spre
deosebire de aprecierea făcută în cadrul orelor prin intermediul calificativelor;
-activitatea în afara clasei şi extraşcolară este propice pentru manifestarea spiritului de independenţă
şi a iniţiativei elevilor;
-o altă particularitate a activităţii extraşcolare o constituie legătura ei cu practica, aplicarea
elevilor;
Bibliografie
1981.
838
SĂPTĂMÂNA „ȘCOALA ALTFEL” ŞI IMPORTANȚA EI PENTRU ELEVI
PROF.ÎNV. PRIMAR RALEA MIHAELA MARIA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,,N.I. JILINSCHI” VERNEŞTI, JUD BUZĂU
„Şcoala altfel” – sau săptămâna „Să știi mai multe, să fii mai bun!” – reprezintă o combinaţie de
şcoală şi de timp petrecut într-un mod plăcut cu elevii fără a fi stresați de prezența calificativelor şi a temelor
zilnice. Această săptămână oferă profesorilor ocazia de a-i cunoaşte mai bine pe elevi, de a întări relaţia cu
aceştia şi de a realiza teme transdisciplinare. Astfel cadrele didactice pot cunoaște trăirile elevilor, motivele
pentru care se implică sau nu în activitatea școlară și vor putea corecta greşelile, acolo unde este nevoie.
În săptămâna aceasta, elevii mei de clasa a IV-a erau extrem de curioși să participe la noile activități.
Am constat că au fost preocupați pentru atingerea obiectivelor propuse şi îmbinând utilul cu plăcutul
activităţile s-au desfășurat frumos. Activitățile despre circulație, activităţile ecologice, ppt-ul despre Iisus,
încondeierea ouălor s-au împletit cu momentele de relaxare în aer liber. Plini de entuziasm și bucuroși că
au participat la toate activitățile propuse, elevii mei au prezentat părinților, în cea de-a cincea zi, produsele
finale. Un beneficiu major al acestor activităţi a fost faptul că elevii s-au implicat alături de profesori și de
părinți în aceste proiecte, parcurgând pas cu pas fiecare etapă. Au învățat să colaboreze, să caute soluții, să
rezolve împreună unele probleme. În acest fel, au învățat mai bine cum trebuie să-și folosească resursele,
au dobândit cunoștințe noi despre natură și despre grădinărit. Văzând copiii care lucrau în curtea școlii,
câțiva localnici din jur s-au oferit să dea o mână de ajutor. Pentru noi a fost impresionant acest gest şi ni s-
a confirmat faptul că efortul depus pentru a crea un lucru frumos este răsplătit întotdeauna, într-o formă sau
alta.
Excursiile organizate în jurul localităţii în această săptămână contribuie la dezvoltarea simţului de
observaţie şi de orientare al elevilor, la lărgirea orizontului lor geografic dar şi la dezvoltarea personalităţii
acestora, creşterea sentimentului că aparţin unui grup, sentiment care de cele mai multe ori le lipseşte.
Ele constituie o bogată sursă de îmbogaţire a gândirii geografice şi de aplicare a cunoştinţelor
dobândite la orele de curs. Elevul poate aprofunda anumite conţinuturi ale învăţării din domeniul geografiei,
matematicii şi ştiinţelor.
Pentru elevii din ciclul primar sunt utile experienţele în care interacţionează direct cu informaţia, la
nivel practic, aplicat, nu doar abstract. Spre exemplu să facă un experiment, să intre în pielea unui personaj,
să se transforme într-un detectiv al numerelor şi formelor. Cred că aceasta este marea provocare astăzi, să
trecem de la paradigma: profesor activ şi atotcunoscător – elev pasiv şi neştiuitor, la cea de: profesor
ca ghid şi facilitator – elev activ şi responsabil. Şi este greu să ne reorientăm pe această nouă paradigmă,
în special pentru noi, cei care am fost elevi într-o eră nedigitalizată, în care cunoaşterea se dobândea doar
de la profesor sau din cărţi. Acum informaţia este disponibilă uşor, provocarea este cum îi putem motiva
pe copii să o caute, să cerceteze, să se automotiveze. De aceea este mai important să lucrăm cu sufletul
copiilor decât cu mintea lor, sau cel puţin să avem în vedere şi latura emoţională, intrapersonală, pentru că
de aici vin în prezent cele mai mari provocări, dar tot aici sunt şi cele mai mari resurse.
Săptămâna Școala Altfel este o ieşire din rutina de învăţare a sistemului clasic de învăţământ şi
implică experimentarea unor activităţi, altfel decât cele zilnice de la clasă. Este acel ceva care trezeşte
motivaţia şi curiozitatea elevilor, dacă activităţile sunt alese pentru a facilita învăţarea şi cunoaşterea. Putem
face învăţarea mai interesantă, reflectând lumea reală, creând un mediu cu o varietate mai largă de stimuli
şi condiţii, determinând elevii să participe activ pe tot parcursul activităţilor şi făcând ca activitatea să
devină o acţiune practică, cu o finalitate măsurabilă.
BIBLIOGRAFIE
1.Allport, G. „Structura şi dezvoltarea personalitătii”, Bucureşti, Editura Didactică si Pedagogică,
2001.
2. Cerghit I., „Teoria şi metodologia instruirii”. Note de curs, 2001.
3. Ciolan, Lucian, 2008, Invatarea integrata, Editura Polirom, Iaşi.
4. Vrăşmaş, T.,- „Şcoala şi educaţia pentru toţi”. Bucureşti, Ed. Miniped, 2000
839
PROF. ÎNV. PRIMAR, ELENA REBEGA

PROF. ÎNV. PRIMAR, IONELA TUDOSE
Provocările lumii contemporane alături de schimbările și inovațiile la nivel conceptual, strategic și

acțional din științele educației, au adus în atenția domeniului psihopedagogiei, educația nonformală.
Considerând că acest tip de educație are o influență semnificativă în procesul instructiv, specialiștii din
educație o promovează.
Educația nonformală, în mod asemănător cu cea formală, este o educație de tip instituțional, dar
nonșcolar, instituțiile care o susțin fiind cluburi, asociații, muzee, biserici, etc. Chiar dacă nonformalul este
puțin formalizat, fiind supus unor exigențe mai puțin riguroase în comparație cu educația de tip școlar,
„efectele sale sunt totdeauna formative” (T. Cozma, 1998, p.36), fiind considerat „o punte între cunoștințele
asimilate în cadrul lecțiilor și informațiile acumulate anterior” (G. Văideanu, 1988, p.232).
Activitățile desfășurate sub spectrul educației nonformale sunt denumite activități extrașcolare sau
activități extracurriculare.
Activitățile extracurriculare nu sunt considerate parte integrantă a curriculumului oficial, dar
urmăresc dezvoltarea competențelor prevăzute în programele școlare în vigoare. Acest lucru constituie un
factor decisiv în vederea promovării desfășurării acestor tipuri de activități.
Specialiștii din domeniul educației au surprins caracteristicile activităților extrașcolare:
 sunt complementare activităților de predare-învățare-evaluare;
 sunt promovate și organizate de instituția școlară și se pot desfășura în incinta ei sau nu;
 atrag implicarea familiilor elevilor, comunității locale, organizațiilor non-guvernamentale,
asociațiilor, agenților economici;
 ajută elevii să-și exprime și să-și dezvolte aptitudinile, să-și contureze identitatea personală;
 contribuie la dezvoltarea unor relații interumane pozitive, relații ce se stabilesc între elevi-elevi,
elevi-cadre didactice, cadre didactice-părinți, cadre didactice-comunitate locală, etc.
Activitățile extracurriculare, în funcție de domeniul specific activităților proiectate și desfășurate, se
pot grupa astfel:
activități cultural-artistice: piese de teatru, coruri, ansambluri, serbări școlare, expoziții;
activități sportive: campionate, concursuri, întreceri, ștafete;
activități prosociale: voluntariat, târguri tematice, protejarea mediului;
activități de organizare a școlii: consiliul elevilor, revista școlii;
activități de petrecere a timpului liber: excursii, vizite, drumeții, tabere;
Clasificare de mai sus nu este una riguroasă, activitățile extrașcolare putând conduce la crearea unor
situații educaționale multiple, datorită varietății și flexibilității lor. Cadrul didactic este cel care le
selectează, le proiectează și le desfășoară, ținând cont de particularitățile de vârstă ale elevilor, de interesele
și de dorințele acestora, de competențele pe care dorește să le formeze sau să le dezvolte. Este foarte
importantă consultarea elevilor înaintea desfășurării unei activități extrașcolare, deoarece implicarea
acestora în activitate urmează dorințelor lor.
Caracterul formativ-educativ al activităților extrașcolare și răspunsul oferit de către acestea nevoilor
concrete ale elevilor sunt unanim recunoscute de către toți cei implicați: elevi, profesori, părinți. Proiectând
și desfășurând astfel de activități venim în sprijinul elevilor și îi ajutăm să-și dezvolte competențe de
comunicare, de exprimare a propriilor sentimente, de socializare,.
Școala românească contemporană pune un accent deosebit și oferă un loc important în structura
anului școlar, activităților de tip extracurricular. Din anul 2012, în sistemul educațional din țara noastră, se
desfășoară Programul Școala Altfel, program care a oferit un suflu nou sistemului de învățământ autohton.
Cu toate că la implementarea sa, acest program a fost privit cu o oarecare reticență, astăzi el este așteptat
de către elevi. Se remarcă, de la an la an, o implicare ascendentă a cât mai multor instituții, organizații,
asociații, în sprijinirea școliilor pentru buna desfășurare a Programului Școala Altfel, lucru care nu poate fi
decât îmbucurător și care subliniază încă o dată importanța educației nonformale în dezvoltarea
personalității elevului.
840
Activitățile de tip extrașcolar, prin caracterul lor complementar, sunt un real suport al învățării.
Complementaritatea lor poate fi înțeleasă ca o finalitatea a actului de predare-învățare-evaluare, dar poate
fi etapa inițială în desfășurarea unei secvențe didactice.
Prin activitățile extracurriculare nu ajutăm doar elevii să cunoasă lumea în toată complexitatea ei, ci
încercăm să aducem la cunoștință societății instituția școlară, oferind astfel un feed-back pozitiv în ceea ce
privește valorile promovate prin educație.
BIBLIOGRAFIE:
1. Cozma Teodor, 1998, Capitolul I, Educația și provocările lumii contemporane, în Cucoș C.
(coord.), 2005, Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice, Iași, Editura Polirom;
2. ***Învățământul primar, Revistă dedicată cadrelor didactice, 2006, nr.1-3, București, Editura
Miniped;
3. Florea Nadia-Mirela, Țăranu Adela-Mihaela, 2007, Pedagogie, Curs de formare inițială pentru
cariera didactică, București, Editura Fundației România de Mâine;
4. Văideanu George, 1988, Educația la frontiera dintre milenii, București, Editura Politică;
841
PROFESOR INVAȚAMANT GIMNAZIAL ȘI PROFESIONAL

ROBITU ELENA
LICEUL TEHNOLOGHIC ” PANAIT ISTRATI” BRAILA ;
ȘCOALA GIMNAZIALA ”ANTON PANN” BRAILA
„Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor
fi mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi vremea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze.”
(Maria Montessori - ”Descoperirea copilului”)
Activitățile extrașcolare sunt foarte importante pentru dezvoltarea armonioasă a elevului.

Din experiența proprie, pot spune că acestea ajută elevii la descoperirea unor abilități practice, la
formarea unei atitudini pozitive față de învățare, activitățile extrașcolare acționând și asupra stimei de sine,
iar sentimentul de împlinire este mult mai ridicat. Unele activități extrașcolare pot defini, uneori
personalitatea elevilor noștri.
Activitățile extrașcolare sunt acele activități realizate în afara mediului școlar, în afara unitățiide
învățământ, cu participarea clasei, a mai multor clase de elevi sau a mai multor unități de învățământ.
Activitățile extrașcolare sunt stabilite împreună cu elevii și vizează, de regulă, acele activități cu rol
complementar orelor clasice de predare-învățare. Aria de desfășurare a acestora e greu de delimitat. Pot fi
Scopul acestor activităţi extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în
talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Unele activităţi extraşcolare se
nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intellectual.
Activitățile extrașcolare impun un efort considerabil din partea cdrelor didactice, deoarece trebuie să
acopere toate doleanțele elevilor. Aceste activități constituie un mediu formator mai atractiv, în afara
contextului instituțional. Participarea elevilor la astfel de activități îi ajută să se înțeleagă pe ei înșiși prin
observarea și interpretarea propriului comportament în comparație cu al celorlalți.
În cadrul acestor activități, cadrele didactice au ocazia să-și cunoască, să-și observe și să-și înțeleagă
elevii și altfel decât le permite contextual orelor de curs, să-și ajusteze convingerile față de aceștia, să
consolideze relațiile afective, să-i câștige. Este, de asemenea, o modalitate bună prin care cadrele didactice
primesc un feed-back autentic în legătură cu ceea ce fac, ce spun sau ce trebuie schimbat, dar și un mod de
a câștiga valorizarea de care au nevoie și sentimentul că și-au îndeplinit misiunea.
Dacă activitățile extrașcolare implică și participarea părinților atunci beneficiile se triplează: părinții
devin parteneri activi în procesul educațional, copiii se simt susținuți de către persoanele cele mai dragi, iar
cadrele didactice câștigă aliați valoroși.
sociale. Un studiu al lui J. Eccles și B .L .Barber (1999) indică un impact diferit al activităților extrașcolare,
participarea în cadrul tuturor tipurilor de activități extrașcolare corelează cu creșterea rezultatelor
participarea la activități sportive înregistrează o probabilitate mai mare ca elevii să aleagă să
participarea la activități prosociale corelează cu o rată mai mică de delincvență în rândul elevilor
participanți.
842
În concluzie pot spune că activitățile extrașcolare:
consolidează relația elev-cadru didactic;
dezvoltă personalitatea elevilor;
au rol complementar celui al școlii;
dezvoltarea copiilor unele deprinderi practice neștiute;
oferă posibilitatea de exprimare și explorare a identității,;
urmăresc lărgirea şi adâncirea informaţiei;
cultivă interesul pentru diferite domenii de cunoaştere.
Oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare, i se poate transmite cu succes, într-o formă intelectuală
Bibliografie:
“Învăţământul primar“ nr. 1 /2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
D. Ionescu, R. Popescu „Activităţi extraşcolare în ruralul Românesc. Dezvoltarea de competenţe
cheie la copii şi tineri”, Editura Universitară, Bucureşti 2012
843
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRASCOLARE ÎN FORMAREA ȘI
DEZVOLTAREA ELEVILOR
PROFESOR ROBITU MARIAN

LICEUL TEHNOLOGHIC ”PANAIT ISTRATI” BRAILA
Activitățile extrașcolare sunt realizate dincolo de procesul de învățare, având un rolul bine stabilit în
formarea personalității elevilor.
Educația elevilor nu se realizează doar într-un cadru formal (grădinițe, școli, licee), ci și prin activități
extrașcolare și extracurriculare.
Toți elevii participă cu însuflețire și dăruire la astfel de activități, iar succesul este garantat dacă ai
încredere în imaginația, bucuria și dragostea din sufletul lor, dar să îi lași pe ei să te conducă spre acțiuni
frumoase și valoroase.
Activităţile extraşcolare au, în general, cel mai larg caracter interdisciplinar, oferind cele mai eficiente
modalităţi de formare a caracterului elevilor încă din clasele primare, deoarece sunt factorii educativi cei
În cadrul acestor activități, elevii se autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activităţi se supun
de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi (uneori regulile ”jocului” sunt impuse de ei însuși).
Prin acest tip de activitate, cadrul didactic are, posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze,
învăţământului profesional - pregătirea elvuluii pentru viaţă.
Din proprie experiență, pot spune că cele mai apreciate activități extracurriculare sunt concursurile
școlare, excursiile și drumețiile.
Concursurile şcolare sunt o metodă de a stărni interesul elevului pentru diferite arii curriculare, având
acasă.
Concursuri precum ”Pasiunea mea automobilul”, ”Eu și matematica/fizica/chimia” etc. pot oferi cea
mai bună sursă de motivaţie, determinând elevii sa studieze în profunzime şi să obţină rezultate mai bune
la şcoală.
într-o maineră plăcută, vor stimula spiritul de competitivitate, oferindu-i elevului prilejul de a se integra în
Excursiile şi drumeţiile ajută la dezvoltarea intelectuală şi fizică a elevilor, la educarea lor
cetăţenească şi patriotică. Excursia îl reconfortează pe elev, îi prilejuieşte însuşirea unei experienţe sociale
importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural-ştiinţific.
întâmplari, citire, răsfoirea unor pliante, scrierea impresiilor, alegerea unor cărţi sau reviste. Cunoştinţele
de matematică sunt utilizate pentru calcularea distanţelor, duratei de desfăşurare a unei activităţi, măsurarea
sau aproximarea mărimilor. Informaţiile din cadrul orelor de istorie sunt folosite de către elevi pentru a citi
inscripţii, pentru a vizita muzee, expoziţii, monumente și locuri istorice, iar cele din cadrul orelorde
geografie sunt utilizate pentru a analiza forme de relief, clima, fauna, flora, localităţi.
Excursia în natură (cele mai plăcute) îi ajută pe elevi să înţeleagă legătura dintre cunoştinţele
dobândite la diferitele discipline de studiu şi lumea din afara şcolii, le oferă posibilitatea de a se implica
activ în propriul proces de educaţie, îi pune în contact cu comunitatea şi le creează posibilitatea de a-şi
susţine în mod public opiniile ți punctele de vedere.
Deasemenea elevii au posibilitatea de a se simţi în ipostaza de mici cercetători ai realităţii, se simt
responsabilizaţi, înţeleg semnificaţia unor norme. Dezvoltându-şi gustul pentru descoperirea adevărurilor
şi legilor naturii din jurul lor învaţă cum să iubească şi să respecte natura în ansamblul ei.
844
În concluzie, pot spune că activităţile extraşcolare sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes,
produc bucurie, facilitează acumularea de cunostinţe. Elevilor li se dezvoltă spiritul practic, fiecare dintre
ei având posibilitatea să se afirme conform naturii sale.
Activitatea extracurriculară este o componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru
didactic trebuie să îi acorde atenţie, adoptând o atitudine creatoare atât în modul de realizare a activităţii,
cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a
elevilor.
Bibliografie:
Ionescu, M, Chiș, ”Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca, 2001
845
PROF. RODICA POP

LICEUL TEORETIC CAREI
Școala...templul luminii...
Școala... altarul înțelepciunii...
Școala...locul în care copilăria se termină în fiecare zi...
Despre școală se pot spune foarte multe. Cert este că școala există numai prin elevii și profesorii ei.
Vorbesc la superlativ despre școală toți aceia care au urcat pas cu pas pe calea devenirii, toți aceia care au
știut să ia din școală elanul care i-a ajutat să zboare...
Totuși, cu bune și cu rele, anii de școală rămân în amintirea tuturor, elevi și dascăli deopotrivă. Orice
prilej de reîntâlnire după ani și ani, are ca subiect amintirile din timpul petrecut la școală. Iar printre aceste
amintiri, un loc aparte îl au, nu lecțiile, ci activitățile extrașcolare, care au făcut mereu deliciul momentelor
petrecute cu colegii și profesorii, au creat punți peste ani și peste suflete.
O cunoscută cercetătoare în domeniul educației, Maria Montessori, afirma în lucrarea sa
Descoperirea copilului, următoarele: ”Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume
nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci, să-i învăţăm
să se adapteze.” Or, această adaptare se poate învăța mai ales prin activitățile extrașcolare.
cunoştinţelor”.
Educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ, oricât ar fi ea de importantă, nu epuizează
sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului. Rămâne în afara ei cadrul larg al timpului liber, în
care viaţa este percepută în alt mod decât în procesul de învăţare în cadrul organizat al şcolii, guvernat de
ordine, disciplină, orar, sunetul clopoțelului, stresul notelor. Dincolo de școală, numeroşi alţi factori
acţionează, mai mult sau mai puțin pozitiv, asupra dezvoltării elevilor. Activitățile extrașcolare, realizate
dincolo de procesul de învăţământ, îşi au rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii copiilor.
Educaţia prin aceste alte activități urmăreşte descoperirea şi cultivarea aptitudinilor, talentelor, creativității
și adaptabilității. Aflându-se în contact direct cu diferite obiecte și fenomene ale naturii, fiind puși în diverse
situații și contexte, copiii, începând de la cea mai fragedă vârstă, acumulează o serie de cunoştinţe legate
de felul în care trebuie să se comporte pentru a face față cât mai bine situațiilor.
Într-o activitate extrașcolară, pentru a obține rezultate deosebite, trebuie să se îmbine armonios
obiectivele instructiv-educative cu momentele recreative, de relaxare. Sursele de informație sunt diverse,
diferă de cele din școală, iar elevii învață să folosească aceste surse, să le adapteze nevoilor lor, să
sistematizeze date, ei învață practic să învețe. Prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie
regulilor, asumându-şi responsabilităţi, elevii se autodisciplinează, iar profesorul ajunge să își redescopere
elevii, să îi poată dirija, pregătindu-i pentru viață. Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor
aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea
caracteriale. Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ceea ce le permite elevilor cu
dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul
intelectual.
diferite din punctul de vedere al conţinutului, al duratei, al metodelor folosite şi al formelor de organizare
a activităţii. Conţinutul activităţilor extraşcolare nu este stabilit printr-un curriculum obligatoriu; elevii au
libertatea deplină de a alege conţinuturile care sunt în perfectă concordanţă cu interesele şi dorinţele lor.
Astfel, acestea devin o formă complementară de activitate – parte componentă a educaţiei – care stimulează
valori, aptitudini şi dezvoltă vocaţia, talentul, încurajând competiţia, asumarea de responsabilităţi,
comunicarea, abordările bazate pe iniţiativă, imaginaţie și opţiune. Toate acestea duc la formarea unor
846
personalităţi complete şi complexe. Având cel mai larg caracter interdisciplinar, activităţile extraşcolare
pot îmbrăca diferite forme: excursii, drumeţii, vizite, spectacole cultural-artistice, tabere şcolare, vizionări
de filme, competiţii sportive, cercuri de creaţie, cercuri pe discipline, concursuri, care, prin specificul lor,
îi imprimă copilului un anumit comportament, o ţinută adecvată situaţiei, declanşând anumite sentimente.
Prin activităţile la care participă, ei îşi însuşesc cunoştinţe în domeniul ştiinţei, tehnicii, literaturii și artei.
filme la cinematograf, elevii îşi cultivă dragostea pentru frumos.
Printre cele mai la îndemână activități extrașcolare sunt vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi
locuri istorice, case memoriale, care constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi
istorice ale poporului nostru. Acestea îi ajută pe elevi să descopere viața unor personalități, să recunoască
și să preșuiască operele artistice originale, să își însușească obiceiuri și tradiții ale locului natal sau
naționale.
Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru pentru copii și tineri, distractive sau sportive, stimuleaza
şi orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, pictură.
Excursiile şi taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor elevilor despre frumuseţile ţării,
la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură, descoperă magia naturii care are
puterea să creeze și să renască. Prin excursii, elevii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au
născut, au trăit şi au creat opere de artă. De la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinte
punându-i in contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Excursia ajută la dezvoltarea intelectuală
şi fizică a copilului, la educarea lui cetăţenească şi patriotică. Ea este cea care îl reconfortează pe copil, îi
prilejuieşte însuşirea unei experienţe sociale importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural ştiinţific.
Prin excursii elevii îşi suplimentează şi consolidează instrucţia şcolară dobândind însuşirea a noi cunoştinţe.
Proiectele internaționale de tip Comenius sau Erasmus + îi pun pe elevi în situații inedite: călătoria
cu avionul, exersarea unei limbi străine învățate la școală, contactul direct cu elevi din alte țări, cu alte
medii culturale, cu alt tip de școală. Fiind cazați în familiile elevilor din alte țări partenere în proiect, elevii
au contact direct cu obiceiurile și tradițiile, cu valorile culturale și cu gastronomia altor țări, cu modul de
viață al familiilor din alte țări, cu felul în tinerii din alte țări își petrec timpul liber. Astfel, elevii devin tot
mai independenți, se adaptează ușor noilor contexte și devin mai conștienți de valorile lor spirituale.
Foarte bine cotate printre activitățile extrașcolare sunt sărbătorile şi aniversările importante din viaţa
ţării şi a copiilor. Acestea sunt un prilej de destidere și de bună dispoziţie, dezvoltând la copii sentimentul
apartenenţei la colectivitatea din care fac parte, învățându-i totodată să-şi stăpânească emoţiile provocate
de prezenţa spectatorilor. Ele ajută și la creșterea stimei de sine, aplauzele primite confirmând buna evoluție
a protagoniștilor în fața publicului mai mult sau mai puțin avizat, mai mult sau mai puțin exigent.
Concursurile pe diferite teme sunt activități extrașcolare deosebit de atractive pentru copii. Organizate
la nivelul clasei, pentru cei mici sau în diverse locații – biblioteci, case de cultură, teatre, terenuri de sport
– pentru cei mai mari, acestea le oferă participanților posibilitatea să demonstreze cunoștințe, talente,
aptitudini, hoby-uri. Totodată ei pot să se compare cu ceilalți, să devină conștienți de poziția pe care se
situează printre cei din aceeași categorie, își dezvoltă gândirea critică și ajung să își cunoască limitele.
Activitățile cu scop caritabil sunt alte moduri de învățare dincolo de școală. Acestea îi fac pe elevi să
empatizeze cu suferința celor din jur, să devină responsabili, să vină în sprijinul celor care au nevoie la
momentul potrivit. Altruismul și umanismul sunt calitățile care se descoperă prin acest tip de activitate.
bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar. Copiii se
responsabilităţi, leagă prietenii, își dezvoltă abilități de organizatori, învață să gestioneze situații de viață.
Dascălul are posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să interacționeze mult mai firesc cu ei, să-i dirijeze,
să le coordoneze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal – pregătirea pentru
viaţă.
847
Bibliografie :
Surse on-line:
848
PREUNIVERSITAR
PROFESOR ÎNVATAMANT PRIMAR, ROIBU MINODORA

ŞC. GIMNAZIALA ALEXANDRU ȘTEFULESCU LOC. TG-JIU, JUD. GORJ

viaţa.
849
Bibliografie:
autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001, pg. 162;
850
ROMITAN TABITA
„Copiii sunt mesajele vii pe care le trimitem unor vremuri ce nu le vom vedea … !”
Educaţia este o cultură a caracterului, o obişnuinţă contra naturii, dar şi singura care-i distinge pe
oameni. Este o artă, care face să treacă conştientul în subconştient, este un fapt al şcolii, şi al unei virtuţi,
pe care o porţi cu tine. Fiecare tinde să fie o persoană cultă, erudită, iar aceste calităţi ne sunt cultivate încă
de mici de gradiniţă, şcoală, liceu, apoi spre maturitate de universitate.
viaţa.
Din punctul meu de vedere activitățile extrașcolare au un rol foarte important in educația, civilizația,
disciplinarea copiilor de toate vârstele. Nu numai ca au un rol important ci dragostea,bucuria copiilor
manifestată de copii în privința acestor activități de tipul extrașcolar este nespus de mare.
Din experiența pe care am acumulat-o de când sunt cadru didactic, dar nu numai ci și experiența de
pe vremea când eu eram elevă ,pot spune cu certitudine că activitățile extrașcolare sunt îndragite de toți
copii.De ce?
În primu rând,activitățile extrașcolare îi ofera posibilitatea copiilor de a vedea lucrurile așa cum
sunt,adică copiii prin indermediul acestor activități intră în conctat cu lumea reală.Tocmai de aceea li se par
aceste activități atrăgătoare deoarece intră în conctact cu noul.Sistemul de învățământ românesc este unul
tradițional,adică se folosesc mai mult metodele tradiționale de predarea conținutul de la fiecare materie
ceea ce nu e foarte convenabil cu noua generație,deoarece această generație e mult mai deschisă spre
nou,spre curiozitate,spre explorare,iar noi,ca și cadre didactice trebuie să le oferim posibilitatea de a se
dezvolta,de a-și exprima curiozitățile despre un anumit domeniu sau un anumit lucru.Însă de multe ori avem
tendința de a spulbera libertatea în exprimare a tinerei generații din motive ”prea multă materie de predat,nu
avem timp de alte jocuri și activități”Însă de-a lungul timpului s-a introdus așa numită ”Școala altfel”și ce
mai bucurie pe copii,elevi.Am observat că este săptămâna cea mai îndrăgită de copii.În această săptămână
se organizează excursii,vizite la muzee,se desfășoară diferite activități prin care copiii au posibilitatea să își
exprime gândurile,abilitățile și talentele.de exemplu:copiilor preșcolari le spunem că pâinea se face folosind
ingredientele:apă,făină,drojdie,sare și este făcută de un brutar.Dacă nu le demonstrăm sau nu ii ducem la o
brutărie să vadă exact cum se procedează,ei nu o să înțeleagă niciodată cum se face pâinea.Aceste tipuri de
activități contribuie mult la educarea copiilor,pe toate laturile sale.
Mai mult de atât,prin intermediul activităților extrașcolare copiii învață să devină independenți încă
de la vărstă fragetă,devin relaxați si învață ca tot ceea ce fac să fie făcut cu bucurie, din inimă și cu
pasiune.Acest punct mi se pare cel mai important deoarece cu cât copiii vor învăța să devină responsabil
mai repede cu atât va fi mai bine pentru părinți,cadrele didactice și pentru societate.Generația ce vine este
o generație care a crescut ”de-a gata”insă prin intermediul acestor activități,noi ca și cadre didactice,sau
părinții îi putem învăța sa fie responsabil,independenți.Cum?Să vă dau un exemplu:un elev de la țară
trăiește intr-o familie de fermieri.Intr-o zi se întâmplă ca părinții să părăsească localitatea pentru câteva
zile,iar responsabilitatea de a avea grijă de fermă cade pe seama elevului.Părintele îi spune ce are de făcut
înainte să plece însă fiind foarte multe, elevul poate face legătura încă cu ce a învățat de la gradiniță.De
exemplu:găinile fac ouă,deci trebuie adunate ouăle,vaca ne dă lapte,deci trebuie mulsă.Și altfel acel elev
învață să fie responsabil,să prețuiască învățătura profesorilor.
Consider că activitățile extrașcolare au un rol extrem de importante în educarea copiilor încă
incepând le la o vârstă fragedă, în cazul nostru, vârsta preșcolarității până ajunge la o educație universitară.
Cu ajutorul acestor activități copilul are posibilitatea de a se exprima liber prin activitățile desfășurate și
totodată poate fii recepționat de cei din jurul său.
851
Este normal să pornim întotdeauna de la punctele forte ale elevilor şi ale noastre, ca învăţători, cum
ar fi: ce ştie elevul, ce poate să facă, ce înclinaţii are, de ce abilităţi didactice dispune. Trebuie să avem în
vedere apoi slăbiciunile elevilor pe care vrem să le îndreptăm: ce nu ştie, ce n-a înţeles, ce nu reuşeşte să
facă, ce prag nu poate să depăşescă, ce nu pot eu, învăţătorul să fac-necesitatea unei bune cunoaşteri a
elevilor şi a autocunoaşterii.
852
ORGANIZAREA ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE
PROF. INVĂȚĂMANT PRIMAR: ROMOCEA ANDREA MANUELA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 2 BOGEI
liber într-un mediu sărbătoresc sau firesc. Pedagogul C. Cucoș consideră că, între activitatea desfăşurată de
către elevi în cadrul lecţiilor şi activitatea desfăşurată de ei în afara clasei şi a şcolii, există deosebiri din
punct de vedere al conţinutului şi al formelor de organizare:
timp ce conţinutul şi desfăşurarea activităţilorîn afara clasei au conţinut flexibil şi foarte variat, cuprinzând
şide dorinţele lor. Cercetările recente din domeniul psihopedagogiei arată că utilizarea povestirilor ca
Prin urmare, elevii trebuie ajutați să participe la activitățile educative, să se implice afectiv, cu plăcere și
bucurie spontană în ceea ce fac. De aceea, un rol important în dezvoltarea aptitudinilor artistice ale copiilor
au ilustrarea poveștilor, miturilor, basmelor și poeziilor prin aplicarea metodelor, procedeelor și tehnicilor
artistico-plastice. În concluzie, putem menționa că activităţile extraşcolare generează relaţii de prietenie şi
ajutor reciproc între elevi, educă simţul responsabilităţii şi o atitudine justă faţă de scopurile urmărite.
Important este ca elevii să fie antrenaţi nu numai în desfăşurarea unor asemenea activităţi, ci şi în iniţierea
şi organizarea lor. Valorificarea activităţilor extraşcolare în practica educaţională ar trebui să se producă
853
PROF. ÎNV. PREȘ: ROȘCA MARIA-ALEXANDRA

GPN FENEȘ, JUD.ALBA
Gradinița are datoria de a transmite valori culturale, artistice, istorice și sociale la nivelul cerințelor
educaționale actuale, de aceea reușita actului educațional constă în îmbinarea cu succes a activității
educaționale de la clasă cu activitățile extracurriculare.
Activitățile extracurriculare de cele mai multe ori oferă copilului ocazia de a învăța, observa și
experimenta lucruri care nu se pot realiza în activitatea de la grupă. Aceste activități au ca scop identificarea
și cultivarea corespondenței optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viață civilizat, precum
și stimularea comportamentului creativ. Copiii participă cu însuflețire și dăruire la astfel de activități, iar
lași pe ei să te conducă spre acțiuni frumoase și valoroase. Lumea în care se nasc copiii de astăzi este una
complexă, într-o permanentă schimbare, iar aceștia trebuie pregătiți să înțeleagă și să accepte provocările
într-un mod practic, creativ, inovator.
Prin activităţile extraşcolare reuşim, de cele mai multe ori, să dezvoltăm spiritul artistic al copiilor,
cel de interacţiune şi interactivitate prin care copilul se simte valoros şi vrea să dea tot ce-i mai bun la
serbare, la concursuri, doreşte să fie cunoscut şi recompensat pentru munca depusă, cel mai adesea prin
aplauze, diplome, medalii, premii, cât şi dulciuri.
Ieşirea din tiparul sălii de grupă oferă copiilor oportunitatea de a se confrunta direct cu lucruri inedite,
cu situaţii nemaintâlnite, cu locuri şi istorii doar auzite. Prin implicarea lor în vizitarea unor muzee, pot
vedea pe viu vieţuitoare (peşti, păsări, reptile), pot vedea instrumentele și locurile care definesc marile
de frumos.
Implicându-i în programele artistice, îi punem faţă în faţă cu competiţia, cu publicul, cu ideea de a fi
cei mai buni. Sunt foarte implicaţi, au chiar emoţii puternice în timpul interpretării lor, dar totodată îşi
dezvoltă cultul scenic, idea de perfecţiune, îşi dezvoltă comunicarea, limbajul, atât verbal, cât şi nonverbal
și paraverbal.
Bibliografie:
Ionescu M. Chiş,,Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
autoinstruire’’. Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca,2001,
Lespezeanu M. ,,Tradiţionalism şi modern în învăţământul preşcolar’’ Editura S.C. Omfal,
Bucureşti,2007
Preda Viorica,,Metodica activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii.’’Editura ,,Gheorghe
Cârţu Alexandru’’, Craiova 2009.
854
IMPORTANŢA ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE ÎN GRĂDINIŢĂ –
MIJLOACE DE REALIZARE
ROSU CORINA
Sistematizarea şi perfecţionarea procesului instructive-educativ reclamă combinarea activităţilor

instituţii.
personalitate.
855
tradiţie.
BIBLIOGRAFIE:
856
FORMAREA PERSONALITAȚII ELEVULUI PRIN ACTIVITAȚI
EXTRAȘCOLARE
PROF. ROXANA NEDELCU

ȘCOALA GIMNAZIALA „I. L. CARAGIALE” PITEȘTI
valorificarea lor: urmăresc programul elevului din ziua respectivă, cât a avut de învățat sau de scris. Dar,
este suficient? Întrebând elevii despre aceste aspecte, au recunoscut că este destul de greu să desfășori multe
activități extrașcolare, pentru că programa școlară este încărcată. Se pune întrebarea: cum îi determinăm pe
elevi să se implice în desfășurarea activităților extrașcolare?
Pornind de la schițele lui I. L. Caragiale, elevii dezbat comportamentul lui Goe, lui Ionel și apoi se
realizează o dezbatere amplă pe tema bunelor maniere. Elevii, jucând joc de rol vor crea scenete în care ei
vor fi personaje din opere și vor dovedi că știu cum ar trebui să se comporte în anumite situații.
Un succes deosebit l-a înregistrat dramatizarea unor fabule în cadrul unui concurs între clase. Elevii
au selectat fabula preferată, au dramatizat, punându-se în situația unui anumit tip de personaj. Concursul a
fost unul deosebit, au fost premiați cei mai buni elevi. După concurs s-au valorificat anumite teme din care
elevii să învețe cum ar trebui să se comporte civilizat și adecvat în mai multe situații. Prin fabule se critică
defectele omenești cu scopul de a le îndrepta. Valorificând învățătura fabulei, morala, elevii învață să
aprecieze anumite valori: cinstea, dreptatea, modestia, onestitatea. La aceste activități deosebite pot
participa și părinții, pot ajuta la crearea decorului în care elevul să performeze sau pot fi simpli invitați.
Aceste texte literare contribuie la formarea personalității elevilor, la conturarea unor valori morale pe care
să și le însușească pe viitor.
Un eveniment atât de important, Învierea Domnului, este un prilej de bucurie și orice persoană
trăiește intens toate etapele care duc la înălțarea sufletească de-a lungul acestor importante săptămâni. În
aceste săptămâni, în cadrul activităților extrașcolare este necesar să se desfășoare activități extrașcolare care
au ca scop formarea unor personalități armonioase, cu adâncă trăire și familiarizarea tânărului cu
semnificațiile religioase ale zilelor care premerg și urmează Învierii Domnului.
857
la aceste momente.
Bibliografie:
Crăciun, Corneliu (2011). Metodica predării limbii și literaturii române în gimnaziu și în liceu.
Editura Emia.
858
APTITUDINILOR COPIILOR
PROF. LOGOPED RUSU GABRIELA

CENTRUL ȘCOLAR DE EDUCAȚIE INCLUZIVĂ, BECLEAN
„Natura ne aseamănă, educația ne deosebește.” - (Confucius)

859
Procesul educațional din școală presupune și forme de muncă didactică complementară activităților
obligatorii. Acestea sunt activități desfășurate în școală în afara activităților obligatorii sau activități
desfățurate în afara școlii. Ele sunt activități extracurriculare și se desfășoară sub îndrumarea atentă a
copiilor.
Astfel de activități sunt de o reală importanță într-o lume dominată de mass media și ne referim la
televizor, calculator și internet, care nu fac altceva decât să contribuie la transformarea copiilor noștri în
niște persoane incapabile de a se controla comportamental, emoțional și mai presus de toate slabi dezvoltați
intelectual. Se știe ca âncepând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoștințe
punându-i în contact direct cu obiectele și fenomenele din natură. Aceste activități au ca scop identificarea
și cultivarea corespondenței optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viață civilizat, precum
și stimularea comportamentului creativ. Copiii participă cu însuflețire și dăruire la astfel de activități, iar
lași pe ei să te conducă spre acțiuni frumoase și valoroase.
Bibliografie:
1981.
860
PROFESOR PENTRU INVAȚAMANTUL PRIMAR,

SABADIȘ NICULINA ZORICA
ȘCOALA GIMNAZIALA ,,TRAIAN CREȚU” NAPRADEA
clase de elevi sau a mai multor instituții de învățământ ori a familiei.
muzee, la diverse instituții publice, la alte unități de învățământ, vizionarea de spectacole de teatru, muzică
clasică, activități artistice, cluburi tematice, activități sportive, legate de protecția mediului, activități
culinare etc
Se cunoaște faptul că activitățile extrașcolare generează capital social și uman, constituie un mediu
celorlalți.
Aceste activități reprezintă totodată un element prioritar în politicile educaționale întucât au un impact
pozitiv asupra dezvoltării personalității elevilor, asupra performanțelor școlare și a integrării sociale.
Astfel de activități ocupă un loc important în ansamblul influențelor educative. Participarea la acest
tip de activități lărgește orizontul cultural al elevilor, completând cu noțiuni noi volumul de cunoștințe
De asemenea, activitatea trebuie să fie centrată pe elev, mobilizând cunoştinţele lor anterioare, atât
pe cele din planul cunoaşterii, al priceperilor, cât şi al atitudinilor. Astfel de activităţi îi ajută pe elevi să-şi
formeze conceptele ştiinţifice, însuşindu-şi modul de producere a acestora şi, în acelaşi timp, îi ajută să-şi
cunoască propriul mod de gândire
nu numai.
A gândi critic înseamnă a fi curios, a pune întrebări, a căuta răspunsuri, a căuta cauze şi implicaţii, a
găsi alternative la atitudini deja fixate, a adopta o poziţie pe baza unei întemeieri argumentate şi a analiza
861
logic argumentele celorlalţi; este un proces activ care îi conferă elevului posibilitatea de a deţine controlul
asupra informaţiei, să o interogheze, să o reconfigureze, să o adopte sau să o respingă.
(Maria Montessori)
862
PROFESOR ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR, SABĂU OLGA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.2 BOGEI, BIHOR
Educaţia extracurrriculară, adică cea realizată dincolo de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul
bine stabilit în formarea personalităţii copiilor.În şcoala contemporană,o educaţie eficientă,depinde de
gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine.Depinde de asemenea şi de
măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii copiilor. În acest cadru,învăţământul are
misiunea de a-i forma pe copii sub aspect fizic şi socioafectiv, pentru o integrare socială cât mai uşoară.
extracurriculare, iar în acest caz, parteneriatul educaţional devine o necesitate. Astfel, activităţile
extracurriculare sunt deosebit de importante deoarece,contribuie la gândirea şi completarea procesului de
specialitate susțin că acestea ajută elevii la formarea unei atitudini pozitive față de învățare, aceștia au
bogate cu o structură aparte,diferită de clasica metodă de predare-învăţare. O activitate desfăşurată într-un
mediul şcolar.Trebuie să ţinem cont că, indiferent ce metodă se adopă în educaţia tradiţională, indiferent
acestea devin o formă complementară de activitate, parte componentă a educaţiei, care stimulează valori,
extind viața socială a elevului; dezvoltă gândirea creatoare individuală și de grup;facilitează comunicarea
raporturi noi de cunoaștere și autocunoaștere;ajută la educarea inteligenței emoționale a copilului și
863
Din seria activităţilor extraşcolare amintim: taberele,excursiile, piesele de teatru,s pectacolele de
operă comică, atelierele creative, şezătorile, spectacolele în aer liber, vizitele la muzee sau Grădina
Zoologică. Excursiile şi taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile
ţării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă şi cultură.
Copiii pot fi stimulaţi şi îşi pot imbogăţi imaginaţia creatoare şi sfera cunoştinţelor, prin vizionarea
de piese de teatru, filme educative, participând la ateliere de creaţie, prin dramatizarea unor opere literare
cu diferite ocazii sau prin implicarea în desfăşurarea sezătorilor literare.
Copiii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească în primul rând o gândire independentă,toleranţă faţă
de ideile noi,capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea
de a critica constructiv.Înainte de toate, este însă important ca profesorul însăşi să fie creativ,pentru că
numai aşa poate să aducă în atenţia copiilor săi tipuri de activităţi extraşcolare care să le stârnească
interesul,curiozitatea,imaginaţia şi dorinţa de a participa necondiţionat la desfăşurarea acestora.
Ele reprezintă un mijloc de formare a deprinderilor elevilor de a-și folosi, în mod rațional, timpul liber, sunt
Ceea ce trebuie să ţinem cont, întotdeauna, este ca obiectivele instructive-educative să primeze, dar
în acelaşi timp să reuşim să prezentăm în mod echilibrat şi momentele recreative şi de relaxare. Este foarte
important să dăm o notă relaxantă tuturor activităţilor.
Activităţile extraşcolare constituie modalitatea neinstituţionalizată de realizare a educaţiei. Elevii nu
pot evolua doar în cadrul orelor de curs, ci au nevoie de aceste activităţi prin care să-şi poată dezvolta
capacităţi ce ţin de sociabilitate, optimism, creşterea sentimentului valoric personal, creşterea stimei de sine
şi a încrederii în forţele proprii.
Elevilor le trebuie înlăturate constrângerile, ei trebuie lăsaţi să caute ceea ce este nou, să-şi descopere
plăcerea de a crea. Grija faţă de timpul liber al copilului, atitudinea de cunoaştere a dorinţelor acestuia
trebuie să fie dominantele acestui tip de activitate.Acestea le oferă destindere, încredere, recreere, voie
bună, iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmări şi recunoaştere a aptitudinilor. Având un caracter
este garantat dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria, dragostea din sufletul copiilor dar să îi laşi pe ei să te
conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase.
o simbioză lucrativă între componenta cognitivă şi cea comportamentală.
Componenentă importantă a educaţiei nonformale, activităţile extraşcolare oferă cele mai eficiente
metode de formare a caracterului copilului încă din clasele primare. Ele au un rol foarte important datorită
integrare facilitează la randul ei procesul de autocunoaştere. Implicându-se în acest tip de activităţi, elevii
devin subiecţi conştienţi ai acţiunii, trăind intens succesele sau insuccesele propriei lor activităţi. Ei devin
capabili să-şi orienteze curiozitatea nu numai asupra lumii exterioare, ci şi asupra propriei persoane, se
formează astfel imaginea de sine, esenţială în succesul şcolar.
864
Bibliografie:
• Ionescu, M., Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
• Lazăr, V., Cărăşel, A., Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Ed. Arves, Craiova, 2007;
• Nicola, I., Tratat de pedagogie școlară, Editura Aramis, București, 2000;
• Ţîru, C. Maria, Pedagogia activităţilor extracurriculare, Suport de curs, Cluj-Napoca 2007.
865
CONDICĂ DE EVIDENȚĂ ACTIVITĂŢILOR
PROF. INV.PREȘC. SABAU SIMONA ZINA
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT - GPN NR.12A BRAȘOV (structură)

GRUPA MARE Albinuțelor
SĂPTĂMÂNA: 18-22.05.2020
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: Să știu mai multe, să fiu mai bun!?
TEMĂ SĂPTĂMÂNALĂ INDEPENDENTĂ: ȘCOALA ALTFEL
CADRU DIDACTIC PROPUNĂTOR: Prof. înv.preșc. Sabău Simona Zîna
ZIUA / INTERVALE
DATA ORARE DOMENIUL DE ACTIVITATE - DENUMIREA ACTIVITĂŢII
800 - 900 ADP - R: Primirea copiilor - deprinderi specifice
ALA - Joc liber (sau activități recuperatorii)
LUNI DOMENIUL - CULTURAL

18.05.2020 900 - 1200 ÎNTÂLNIRE CU PREOTUL PAROH - Primim în vizită
ALA: Jocuri și activități liber - alese

ADP - R: Plecarea copiilor acasă - deprinderi specifice
1200- 1300
MARŢI DOMENIUL - ARTISTIC

19.05.2020 900 - 1200 COSTUME DE CARNAVAL - Confecționăm costume din hârtie

1200- 1300
MIERCURI DOMENIUL - EDUCAȚIE ECOLOGICĂ ȘI PROTECȚIA

20.05.2020 900 - 1200 MEDIULUI
CU MĂMICI ȘI CU BUNICI, PUNEM FLORILE AICI!
- Plantăm flori în curtea grădiniței

1200- 1300 ADP - R: Plecarea copiilor acasă - deprinderi specifice
JOI DOMENIUL - EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE ȘI STIL DE

21.05.2020 900 - 1200 VIAȚĂ SĂNĂTOS - SĂRBĂTOAREA GOGOȘILOR - Preparăm
gogoși

1200- 1300
VINERI DOMENIUL - CETĂȚENIE DEMOCRATICĂ ȘI

22.05.2020 900 - 1200 RESPONSABILITATE SOCIALĂ - BUNICUȚELE SPUN
POVEȘTI! - Ascultăm povești

1200- 1300
866
ZIUA / INTERVAL ACTIVITATE DE CONSILIERE EDUCAȚIONALĂ A PĂRINȚILOR
DATA ORAR
MIERCURI 12,00 - 13,00 Copilul meu este unic - cunoașterea înzestrărilor copilului
20.05.2020
867
ACTIVITATEA EXTRAȘCOLARA-COMPONENTA A EDUCAȚIEI
COPIILOR
PROF. SABOU FELICIA DORINA

GRADINIȚA CU PP „CASUȚA CU POVEȘTI” ZALAU
schimbările fără precedent din toate domeniile vieţii sociale. Educația se bazează atît pe latura formală cât
și pe cea non-formală. Aceasta din urmă „reprezintă ansamblul acțiunilor pedagogice proiectate și realizate
într-un cadru instituționalizat extradidactic sau/și extrașcolar sub îndrumarea unor cadre didactice
specializate.” (Bradea, A., 2012, pp. 74). Ea se realizează atât sub egida școlii, ca activitate educativă
extracurriculară (cercuri, serbări, concursuri, excursii), cât și extrașcolar, în instituții specializate în
instruirea nonformală (centre, case, cluburi ale elevilor, tabere pentru elevi etc.) și are menirea să valorifice,
prin forme și metode specifice, conceptul de educație globală ce vizează formarea-dezvoltarea integrală a
personalității.
Activitățile școlii se desfășoară pe două coordonate pedagogice prin: activități curriculare și activități
extracurriculare. Activitatea extrcurriculară ca fenomen educațional prezintă o serie de particularități și se
supune unor exigențe pedagogice specifice pe care noi, dascălii, trebuie să le cunoaștem și să ținem cont de
ele. Ea permite folosirea eficientă și plăcută a timpului liber al elevilor, dezvoltarea vieții asociative,
dezvoltarea capacităților de a lucra în grup și de a coopera în rezolvarea unor sarcini compleze, dezvoltarea
voinței și formarea trăsăturilor pozitive de caracter.
Oricât ar fi de importantă educația curriculară realizată prin procesul de învățământ, ea nu epuizează
sfera influențelor formative exercitate asupra copilului, în care viața capătă alte aspecte decât cele din
procesul de învățare școlară. În acest cadru, numeroși alți factori acționează, pozitiv sau nu, asupra
Inițial, ideea activităților extrașcolare era menită să ofere copilului alternative educației școlare, care
necesită un efort intelectual predominant. Astfel, erau activități care să ofere copilului posibilitatea să se
miște, să se exprime liber, să facă lucruri care îi plac, să descopere, să experimenteze. De aceea, aceste
activități erau mai mult cercuri destinate diferitelor hobby-uri (sculptură, aerodinamică, natură, dans etc.).
În timp, însă, varietatea alegerilo a crescut foarte mult și aceste activități au devenit un supliment al
activităților școlare, perceput adesea de către părinți și copil ca fiind tot o școală, dar după școală.
Activitățile extracurriculare s-au apropiat mai mult de ideea unor meditații sau a unei pregătiri suplimentare,
a unei perfecționări continue în anumite domenii. Orice activitate școlară poate deveni extrașcolară prin
prelungirea ei într-un context exterior școlii. Acesta este un motiv pentru care copilul poate simți că este
prea mult pentru el, că este copleșit de activitățile sale, că este prea greu sau prea mult.
Punctul de plecare în alegerea acestor activități este întotdeauna ceea ce își dorește copilul, activitățile
spre care manifestă interes, pe care le face cu plăcere, în care se simte în largul său. Conținutul activităților
extrașcolare nu este fixat de programa școlară, ci este elaborat împreună cu elevii, conform intereselor și
dorințelor lor. De cele mai multe ori acest conținut poate fi o continuare, la un nivel mai înalt, a ceea ce și-
au însușit elevii în cadrul lecțiilor, dar uneori ei propun organizarea unor activvități din domenii care nu
figurează în planul de învățământ. Adesea, opțiunile lor merg spre activități care corespund intereselor
vârstei lor, spre teme de actualitate, care lasă câmp larg inițiativei și creativității.
În funcție de vârsta copilului, ei pot aprecia anumite activități, se pot implica în ele sau pot refuza să
participe, deoarece li se pare că nu este pe placul lor sau este prea greu. Este important să ținem cont de
vârsta copilului și să alegem în funcție de posibilitățile acestuia. Un eșec poate atrage după sine refuzul și
chiar o imagine negativă de sine a copilului.
Pe de altă parte, aceste activități pot contribui la creșterea încrederii în sine, la creșterea spontaneității
și creativității, la dezvoltarea unor opinii și a unor inițiative. Copilul are capacitatea de a ne transmite în ce
se poate implica, ce poate păstra, ce nu este de folos, sau ce nu este atractiv pentru el. A experimenta și a
cunoaște liber îi poate permite apoi să simtă ceea ce este potrivit pentru el.
Activitatea educativă școlară și cea extrașcolară reprezintă spațiul aplicativ comun care permite
transferul și aplicabilitatea cunoștințelor, abilităților și componentelor dobândite în sistemul de învățământ.
Prin formele sale specifice, activitatea educativă școlară și extrașcolară dezvoltă creativitatea, gândirea
868
critică și stimulează implicarea tinerei generații în actul decizional în contextul respectării drepturilor
omului și al asumării responsabilităților sociale, realizându-se, astfe, o simbioză lucrativă între componenta
cognitivă și cea atitudinal-comportamentală.
Activitățile extrașcolare sunt activități complementare atractive care au o anumită strategie de
desfășurare și scopuri concrete: aduc noul, surpriza intelectuală și afectivă, îmbină utilul cu plăcutul,
creează posibilitatea de a observa fapte comportamentale ale elevilor în afara clasei, dezvoltă anumite laturi
ale personalității elevilor. Ele se referă la acele activități extracurriculare realizate în afara mediului școlar,
în afara instituției de învățământ, cu participarea clasei, a mai multor clase de elevi sau mai multor instituții
de învățământ.
Scopul activităților extrașcolare constă în dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în
facilitarea integrării în mediul școlar, oferirea de suport pentru reușita școlară înansamblul ei, fructificarea
talentelor personale și corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Activitățile extrașcolare se
desfășoară într-un cadru informal, ce permite elevilor cu dificultăți de afirmare în mediul școlar să reducă
nivelul anxietății și să își maximizeze potențialul intelectual.
Împreună, copii, profesorii și părinții pot face din școală un loc plăcut pentru toți cei implicați în
procesul educativ. Astfel, activitățile extracurriculare sunt planificate de către profesori în colaborare cu
părinții și aprobate de conducerea unității. Coordonarea acestor activități este realizată de către
responsabilul comisiei cu activități extracurriculare.
869
SEARĂ CULTURALĂ
PROF. SACALUȘ SILVIA OANA

COLEGIUL NAȚIONAL „AL. I. CUZA“ FOCȘANI
PROF. SĂCĂLUȘ IONICĂ
COLEGIUL TEHNIC „V. D. COTEA“ FOCȘANI
Între sistemul de educaţie şi societate se manifestă o permanentă relaţie de interdependenţă în sensul

că dezvoltarea socială generează schimbări în educaţie, iar calitatea educaţiei condiţionează progresul
societăţii. Transformările importante intervenite în dezvoltarea societăţii odată cu trecerea timpului
generează schimbări și în domeniul educațional. Într-un asemenea context, şcoala se vede obligată să-şi
redefinească principiile, obiectivele, structura, metodologia şi stilul de lucru, pentru a răspunde adecvat
exigenţelor tot mai mari pe care societatea le impune.
Relaţia dintre educaţie şi societate trebuie construită astfel încât absolvenţii să practice învăţarea
continuă prin dezvoltarea gândirii critice şi prin receptivitate faţă de schimbare, adaptându-se noilor situaţii.
Astfel, accentul se mută pe formarea competenţelor şi abilităţilor, eliminându-se graniţele dintre a şti şi a
face. Cunoaşterea presupune inovare şi competiţie, este sursa principală a bunăstării, elementul generator
al locurilor de muncă sau al unui management inovativ. Pentru un asemenea target educaţional este nevoie
de o permanentă dezvoltare a parteneriatului şcoală – comunitate – societate într-o lume a cunoaşterii
aplicate prin trecerea de la a învăţa să ştii la a învăţa să faci cu ceea ce ştii. Important este cum foloseşte
elevul ce a învăţat, accentul punându-se pe latura formativă. Accentul este pus acum pe aplicarea practică,
al cărei rol este de a consolida informaţiile, de a forma deprinderile, de a dezvolta motivaţia pentru învăţare
şi activităţile productive.
Așadar, scoala actuală trebuie să ţină pasul cu vremurile. Într-o şcoală a vremurilor noastre atât elevii
cât şi profesorii îşi doresc ca activităţile să fie plăcute, înformaţiile interesante, iar lecţiile organizate în mod
ingenios. În lucrarea Omul modern şi educaţia sa, Gaston Berger menţionează că „cei mai buni discipoli ai
unui profesor nu sunt cei care repetă lecţiile după el, ci cei cărora [...] le-a dezvoltat forţele pentru a-i face
să meargă singuri pe drumurile lor”.
Schimbările produse în toate domeniile vieții sociale generează și o schimbare în sfera problematicii
educaționale. Pedagogia modernă presupune şi forme extrașcolare de învățare și formare. Fără a nega
importanța educației de tip curricular, devine din ce în ce mai clar faptul că educația extracurriculară își are
rolul său în formarea viitorului adult. Așadar, activitatea educativă școlară, precum și cea extrașcolară sunt
complementare și contribuie la dezvoltarea creativității, a spiritului critic, a competenței de comunicare și
a diverselor aptitudini pe care elevii le dețin. În plus, activitățile extrașcolare permit folosirea eficientă a
timpului liber, oferind copilului posibilitatea de a face lucruri care îi plac, precum și de a descoperi sau de
a experimenta într-un alt mod.
Şcoala şi comunitatea au datoria de a supraveghea dezvoltarea personalităţii elevilor, stimulându-i
în căutarea şi descoperirea aptitudinilor, dar cultivându-le simultan și perseverenţa în realizarea unor
obiective stabilite la un moment dat. Spiritul de echipă, colaborarea, intercunoaşterea, lărgirea orizontului
cultural vor fi stimulate prin activităţile organizate în cadrul activităților extrșcolare. Aşadar, „a învăța” în
societatea cunoaşterii înseamnă mai mult decât informaţie ştiinţifică, înseamnă a învăţa să trăim împreună,
a învăţa cum să acţionăm.
Proiectele pe care le-am derulat în ultima vreme au vizat implicarea elevilor în acţiuni educativ-
formative care să răspundă cerințelor unui învăţământ modern, specific secolului al XXI-lea. Este important
să generăm demersuri pedagogice care vizează dezvoltarea dimensiunii europene a educaţiei, sp oferim
cadrul propice dezvoltării aptitudinilor creative ale elevilor, să le dăm posibilitatea exprimării libere, să le
recunoaştem calităţile şi preocupările pentru activităţi de calitate.
Componenentă importantă a educaţiei nonformale, activităţile extraşcolare facilitează formarea
complexă a personalității elevului datorită caracterului lor activ-participativ. Implicarea în asemenea
activități generează creşterea gradului de adaptabilitate a copiilor la viaţa socială, respectiv dezvoltarea
autonomiei personale şi sociale, a comportamentului în grup.
870
Activitatea pe care o voi prezenta a fost derulată în cadrul unui proiect cultural realizat în parteneriat
cu o instituție educațională din Franța, Lycée Professionnel Privé du Haut Languedoc André Alquier,
Saint Amans Soult. Seara culturală, intitulată Vrancea – tradiţie şi cultură, a avut drept scop transmiterea
valorilor tradiționale locale elevilor și profesorilor francezi veniți în vizită în România.
Oaspeții au fost întâmpinați conform obiceiului românesc, cu pâine şi sare. Elevii au realizat o
expoziție cu fotografii reprezentative pentru patrimoniul cultural imaterial Paştele în Vrancea arhaică.
Mentionăm că fotografiile, realizate de către elevi, membri ai Clubului de Patrimoniu Cultural din cadrul
colegiului, au surprins secvenţe ale tradiţiilor şi obiceiurilor de Paşte specifice Vrancei Arhaice. A fost pusă
în scenă și o șezătoare vrâncenească, așa cum se derulează în zona de munte a Sovejei. Prin expunerea unui
număr de obiecte tradiționale aparțănând Colecţiei Muzeale din Soveja (păretar – sau zavada de pus pe
perete, masuţă cu trei piciore, ştergar ţesut la război, ulcior pentru apă, condei pentru ouă, tipar de caş,
suveică, lergătoare etc.). s-a urmărit crearea unei imagini complexe privind asemenea activități specifice
tradiției locale. Obiectele prezentate au fost etichetate cu denumirea specifică, atât în limba română, cât şi
în limba francează. Expoziția a fost completată cu prezentarea unor costume populare, autentic sovejene,
îmbrăcate de elevii participanți la eveniment.
În calitate de organizatori, am realizat un material, în limba franceză, cu titlul Vrancea - tradiţie şi
cultură (Vrancea – tradition et culture) în care am inclus o scurtă istorie a județului Vrancea, tărâmul viei
şi vinului, inclusiv o prezentare a Hrubelor lui Ştefan cel Mare de la Panciu, sau a obiectivelor turistice
importante precum Rezervaţia naturală Cheile Tişiţei, Cascada Putnei, Rezervaţia naturală „Focul Viu”,
Băile sulfuroase. Oaspeții au fost fascinați de arta utilizării plantelor, de cântecul popular, hora cu scrânciob,
dar și de procedeul confecționării măştilor folosite la sărbătorile de iarnă.
Vizitatorii au urmărit și un film documentar realizat de Direcţia pentru Cultură Vrancea cu obiceiul
Chipărușul, un dans funerar unic în Europa, după unii etnologi, un ritual de înmormântare specific zonei
noastre, un ritual-joc cu măști de priveghie, al cărui rost de a proteja familia îndoliată împotriva revenirii
celui mort printre cei vii precum și integrarea în lumea de dincolo. Doisprezece bărbați având fețele
acoperite de măști tradiționale din blană de oaie argăsită dansează în jurul unui foc. Din când în când sar
peste flăcările acestuia, ca simbol al purificării sufletului celui decedat. Acest obicei arhaic se mai păstrează
în satele vrâncene de munte doar la înmormântarea persoanelor în vârstă. Așa s-a întamplat la priveghiul
lui Neacșu Păun, cel care, în 1957, a înființat Ansamblul folcloric „Chipărușul” din comuna Nereju pe care
l-a condus mai bine de o jumătate de secol. În calitate de organizatori ai seratei culturale, am prezentat și
alte formații care promovează tradițiile străvechi ale Vrancei: „Fluierașii” din Paltin, „Cimpoierii” din
Nistorești, „Buciumașii” din Spulber, „Colindătorii” din Râmniceni ori Soveja, „Uncheșii” din Păunești.
Elevii pasionați de literatură au prezentat un moment poetic în limba franceză, recital de poezii create
de sciitori reprezentativi: Nichita Stănescu, Mihai Eminescu, Marin Sorescu. Iar surpriza din final s-a
concretizat prin prezentarea de către elevii români a unui dans popular specific zonei din care veneau
oaspeții francezi - dans tradiţional din regiunea Haut-Languedoc La bourée d’Auvergnade.
Prin așezarea la confluența dintre Orient și Occident, poporul român și-a construit un specific
național nu prin izolare, ci, dimpotrivă, prin contact cu una sau alta dintre culturi. Particularitatea unei
culturi nu constă în puritate etnică, aspect care implică intoleranţă, ci în capacitatea de asimilare şi
receptivitate faţă de adevăratele sale surse de creaţie arhetipală.
Activităţile au avut ca scop principal stimularea interesului pentru tradiţii, valorificarea obiceiurilor
locale şi internaţionale, implicarea elevilor şi a cadrelor didactice în activităţi extracurriculare. A fi
european înseamnă a împărtăşi valorile europene, interiorizând referenţialul său axiologic, independent de
zona de origine. Interculturalitatea se conturează ca un concept complex, care presupune interacţiune,
schimb, deschidere, reciprocitate, solidaritate. Interculturalitatea îndeamnă la recunoaşterea valorilor, a
specificului naţional la care se raportează fiinţele umane şi societăţile în ansamblul lor în interacţiunea lor
cu altul şi în înţelegerea lumii.
Așadar, pe de o parte, este bine ca elevii să fie încurajați să participe la activitățile educative, să se
implice afectiv în ceea ce fac, iar pe de altă parte, să fie antrenați în organizarea lor. Valorificarea
activităţilor extraşcolare în practica educaţională devine din ce în ce mai importantă, deoarece facilitează
871
Bibliografie:
Berger, Gaston, Omul Modern şi educaţia sa, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1973;
Iucu, R., Instruire extraşcolară. Perspective teoretice şi aplicative, Iaşi, Polirom, 2001.
Oprea, Crenguţa Lăcrămioara, Strategii didactice interactive, Ed. Didactică şi Pedagogică, R.A.,
Bucureşti, 2008;
872
PREUNIVERSITAR
P.I.P. SABO IONELA MIRELA

SCOALA GIMNAZIALA NR.1 GHERLA/CLUJ APRILIE, 2020
„Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor
fi mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi vremea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze.”
(Maria Montessori)
clase de elevi sau a mai multor instituții de învățământ.
etc.);
celorlalți.
participanți.
873
nu numai.
Bibliografie:
874
PROF. SĂFTOIU LILIANA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ VÂNJU MARE, MEHEDINŢI

norme disciplinare” [5, p. 288]. Activităţile extraşcolare au unele particularităţi prin care se deosebesc de
interesele şi dorinţele elevilor.
Astfel, acestea devin o formă complementară de activitate – parte componentă a educaţiei – care
responsabilităţi, comunicarea. Cercurile de elevi sunt un important mijloc de lărgire a orizontului cultural
și ştiinţific al elevilor şi de dezvoltare a interesului lor pentru artă. În general, cercurile cuprind un număr
mic de elevi, înscrierea făcându-se în funcţie de interesul pe care-l manifestă elevii pentru o anumită
disciplină. La alegerea temelor care se discută la cercuri, se va ţine seama de preocupările elevilor şi de
nivelul lor de cunoştinţe. Durata unei şedinţe a cercului este, în medie, de 90 de minute. Evidenţa frecvenţei
o ține conducătorul cercului. Varietatea activităţii în cerc constituie şi ea o condiţie a frecventării lui cu
plăcere de către elevi. Un rol important în educaţia elevilor îl joacă cercurile artistice. Cercurile contribuie
semnificativ la descoperirea şi stimularea talentelor şi aptitudinilor elevilor, la cultivarea interesului şi
pasiunii pentru meşteşugurile populare şi artă în general, la educarea elevilor pentru folosirea utilă şi plăcută
a timpului liber, la dezvoltarea imaginaţiei creatoare şi a sensibilităţii artistice. Înscrierea elevilor în cerc
trebuie să se facă selectiv, pe bază de interese şi aptitudini, iar la organizarea activităţii cercului trebuie să
se ţină seama de preocupările, preferinţele, înclinaţiile şi capacităţile reale ale elevilor. Întreaga activitate
în cadrul cercului, de la concepţie la realizare, este opera elevilor. Scopul general al cercului este educaţia
estetică şi cultivarea dragostei pentru artă. Cercurile de creaţie au ca scop descoperirea şi cultivarea
talentului, aptitudinilor elevilor în diverse domenii ale artei populare.
liber într-un mediu sărbătoresc.
875
şi de dorinţele lor.
Bibliografie
1981.
România de Mâine, 2005. 5. Nicola, I., Tratat de pedagogie școlară, București, Aramis, 2000.
876
ACTIVITATILE EXTRASCOLARE –O SURSA INEPUIZABILA DE
MODALITATI INSTRUCTIV-EDUCATIVE
PROF. INV. PRIMAR ŞAHANSCHI MONICA MARIA

ŞCOALA GIMNAZIALA “MIHAI EMINESCU”, PLOIESTI
Orice temă prevăzută în programa şcolară poate fi dezbătută şi dincolo de tiparul manualului sau
dincolo de uşile clasei, în aer liber sau într-o altă instituţie cu caracter educativ.
Oriunde s-ar desfăşura, activităţile extracurriculare au o pronunţată valoare formativă şi vin în
completarea procesului de predare-învăţare-evaluare. De-alungul anilor am experimentat şi am observat ce
impact pozitiv au aceste activităţi asupra gândirii copiilor, asupra comunicării, a creativităţii şi
spontaneităţii lor, a lucrului în echipă.
Pornim de la jocurile de rol, pe care le desfăşurăm atât de des, continuăm cu activităţi artistice,
concursuri şi competiţii şcolare, cu vizite la muzee, drumeţii în aer liber, excursii tematice, tabere şcolare,
oricare dintre acestea vin în sprijinul nostru şi creează pentru copii mediul favorabil exprimării libere, a
educării şi gestionării emoţiilor, a implicării lor active şi a participării cu interes. Activităţile au caracter
motivaţional, contribuie la modelarea creativă a caracterului, la crearea unor comportamente şi atitudini
sociale responsabile şi nu în ultimul rând, sunt un mijloc de petrecere în mod util şi agreabil a timpului
liber.
Prin formele pe care le iau aceste activităţi, ele sensibilizează, contribuie la formarea personalităţii
copilului, scot la iveală trăsături de caracter, deschid noi perspective asupra propriei persoane, dar şi asupra
celor din jurul lor.
Activităţile extraşcolare contribuie cu success la dezvoltarea sentimentelor de încredere în sine, la
cultivarea respectului faţă de munca celorlalţi, la bucuria succesului individual sau de grup.
Menţionez un exemplu concret, care a avut un impact pozitiv asupra elevilor mei. Am pornit de la
ideea că trebuie să încurajăm din ce în ce mai mult pe cei mici să citească şi am găsit această metodă care
i-a atras.
De-alungul unui an şcolar, am implementat proiectul educaţional intitulat “Biblioteca mai aproape
de noi”, un proiect realizat în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană. În fiecare săptămână aveam de îndeplinit
o misiune – să studiem o poezie, o poveste sau câteva capitole, dacă aveam de citit o carte mai voluminoasă.
Iată în ce a constat această activitate extraşcolară, menită să completeze ceea ce studiam conform
programei.
Pentru a trezi gustul pentru lectură, am facut o vizită la Biblioteca din localitate, într-un palat la
propriu şi la figurat, un loc minunat, în care ne-au întâmpinat oameni deosebiţi. Am fost invitaţi cu toţii în
secţia pentru copii, unde am făcut cunoştinţă cu doamnele bibliotecare. Acestea le-au explicat copiilor cum
pot împrumuta cărţi, cum pot studia chiar acolo, în locul special amenajat. Având libertatea de a rasfoi
cărţile din multitudinea de rafturi, au fost foarte repade atraşi şi s-au simţit dornici să completeze fiele de
împrumut. Dar nu era aşa de simplu…cartea trebuia citită. Şi pentru a dovedi acest lucru, aveau de întocmit
şi o fişă de lectură, de realizat un desen sau un mic rezumat. Anunţam trei-patru titluri de cărţi pe lună,
astfel încât să nu se suprapună şi să aibă posibilitatea cu toţii să le citească. Bineînţeles că aveau la dispoziţie
şi Biblioteca şcolii, dar şi pe cea personală, uneori văzându-i în pauze cum fac schimb de cărţi între ei. La
sfârşitul lunii îmi prezentau cu entuziasm ceea ce au lucrat, pe baza cărţilor citite. Am format şi echipe,
pentru a implica şi pe acei elevi care întâmpinau unele dificultăţi la învăţătură, dar care îşi doreau să
participe, acordându-le sarcini adaptate.
Astfel, încetul cu încetul, copiii întocmeau un portofoliu de lectură, pe care îl prezentau o dată pe
semestru în incinta Bibliotecii Judeţene, alături de partenerii noştri, care s-au arătat foarte încântaţi de
implicarea elevilor, de faptul că au depăşit acele reţineri şi s-au exprimat liber, mândri de realizările lor.
Citeam pe chipurile lor cum aşteptau cu nerăbdare momentul prezentării. Nu a lipsit nici evaluarea. Elevii
au fost notaţi cu calificative, au fost lăudaţi, încurajaţi săptămânal, răsplătiţi cu diplome şi chiar medalii
pentru cei care au citit cel mai mult. Pentru ca vizitele nostre la Bibliotecă să fie şi mai atractive, am
suplimentat activităţile extraşcolare prin realizarea unor expoziţii tematice (Crăciunul, Mărţişorul) sau când
am sărbătorit scriitori la nivel naţional (Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale).
877
Un proiect bazat pe interdisciplinaritate, cooperare şi perseverenţă a reprezentat o activitate
extraşcolară care a marcat evoluţia elevilor mei.
“Cunoaşterea cuvintelor conduce la cunoaşterea lucrurilor.” - (Platon)
878
PROIECTELE ETWINNING – OPORTUNITATE SI DEZVOLTARE
PROF. SĂLĂGEAN – MIHEȚIU ALINA
Going in search of common roots
• Grup ţintă şi beneficiari, la nivelul parteneriatului
39 elevi români și italieni – 16/17 ani; 11 profesori
• Obiective
- Căutarea originilor europene comune ale României și Italiei
- Cunoașterea trecutului și prezentului țării partenere, prin crearea unei legături spirituale între
Transilvania și Umbria
- Împărtășirea unor experiențe și strategii de învățare
- Promovarea comunicării într-o limbă de circulație internațională și îmbunătățirea competenței de
comunicare în limba engleză
- Îmbunătățirea competențelor digitale
- Promovarea valorilor civice și sociale
- Cultivarea unor valori precum prietenia, toleranța, înțelegerea și spiritul sceptic
- Pentru a oferi un mediu educațional sigur și bazat pe valori pozitive elevilor
• Ariile curriculare implicate
Limbă și comunicare, om și societate, Informatică/Matematica și științe
• Produsele finale si rezultatele obţinute şi gradul lor de utilizare concretă la nivelul parteneriatului,
al instituţiei şi în afara acesteia
- Un filmuleț despre originile comune ale celor două popoare
- Dicționar bilingv de expresii uzuale
- Prezentări PPT
- Twinspace
- portofolii ale elevilor conținând materialele;
- chestionar
• Metodele de evaluare si de diseminare folosite
- Chestionare inițiale și finale
- Discuții cu grupurile de profesori și părinții elevilor
- Vizibilitatea proiectului în școală și comunitatea locală și pe site-ul școlii
- Dezvoltarea activităților lingvistice, sociale și de comunicare
• Impactul (asupra instituţiei, personalului şcolii, elevilor, părinţilor, comunităţii locale, etc.) Elevii:
- Vor deveni mai conștienți de propria moștenire culturală și de cea a țării partenere
- Își vor lărgi orizonturile, participând la un proiect internațional, exersând abilități și formându-și
noi competențe
Profesorii:
- Vor avea o șansă reală de a împărtăși experiențe în diferite domenii: metode de predare-învățare,
tehnici de evaluare, abordarea diverselor probleme și alegerea resurselor utile pentru rezolvarea lor,
motivarea elevilor pentru studiu.
• Comunitatea locală:
- Colaborarea între școli va oferi oportunitatea de a extinde schimbul de experiență la nivelul
comunității, datorită faptului că unii membri ai acesteia au fost implicați în promovarea obiectivelor
proiectului
• Caracterul innovator
• Elementele inovatoare în cadrul proiectului sunt prezente
• Sustenabilitatea activităţilor desfăşurate şi a rezultatelor obţinute la nivel instituţional şi la nivelul
parteneriatului
- Sustenabilitatea va fi asigurată prin derularea de activități în cadrul sesiunilor de comunicări ale
elevilor în cadrul zilelor școlii
- Prin îmbogățirea ofertei de opționale la nivelul școlii
879
PREUNIVERSITAR
PROFESOR INVAȚAMANT PRIMAR ȘALAPA CLAUDIA

ȘCOALA GIMNAZIALA PADEȘ
învățământ.
etc.);
celorlalți.
sociale.
880
nu numai.
Montessori)
Bibliografie:
Ionescu M.; Chiş V. – Mijloace de învăţământ şi integrare a acestora în activităţile de instruire şi
881
EDUCAŢIA PRIN ACTIVITĂŢI EXTRAȘCOLARE
PROF. CRINA SĂLNICEAN

COLEGIUL NAȚIONAL "MIHAI EMINESCU", BAIA MARE
Este bine cunoscut faptul că educaţia prin activităţi extrașcolare, adică cea realizată dincolo de
procesul de învăţământ, are un rol important în formarea personalităţii elevilor și presupune identificarea
şi cultivarea de aptitudini, talente, a unui stil de viaţă civilizat și stimularea unui comportament creativ în
diferite domenii.
Prin acest tip de activităţi, cadrele didactice pot să-şi cunoască mai bine elevii, să-i dirijeze, să le
influenţeze dezvoltarea și să-i pregătească pentru viaţă. Scopul activităţilor extraşcolare este să dezvolte
aptitudini speciale, să implice elevii în activităţi mai variate, să le cultive interesul pentru acțiuni socio-
culturale, să le faciliteze integrarea în mediul şcolar, să le ofere suport pentru reuşita şcolară, să fructifice
talente personale şi să realizeze corelarea dintre caracter și aptitudini.
Aceste activități au un caracter atractiv, iar copiii participă la ele într-o atmosferă relaxantă, cu
pasiune şi dăruire, îmbinând utilul cu plăcutul. Este necesar să ţinem cont că, indiferent de metoda
tradiţională adoptată, indiferent de finalitatea pozitivă sau de un obiectiv primar atins, acea metodă nu va
epuiza toate influenţele formative exercitate asupra copilului. Din multitudinea activităţilor extraşcolare se
pot aminti: taberele, drumețiile, excursiile, piesele de teatru, atelierele creative, mesele rotunde,
spectacolele de operă comică sau dramatică, şezătorile, spectacolele în aer liber, vizitele la muzee, la diverse
instituții publice, la alte unități de învățământ sau la Grădina Zoologică. Elevii sunt astfel stimulaţi să-și
îmbogăţească imaginaţia şi cunoştinţele prin vizionarea de piese de teatru, prin filme educative, prin
participarea la ateliere de creaţie, prin dramatizarea unor opere literare cu diferite ocazii sau prin implicarea
în desfăşurarea șezătorilor literare.
Esențială devine capacitatea educatorului de a-i îndruma pe elevi, astfel încât să dobândească o
gândire independentă, să fie toleranţi faţă de ideile colegilor, să descopere probleme noi şi să găsească
modul de rezolvare a acestora şi posibilitatea de a critica constructiv. Înainte de toate, este important ca
educatorul însuşi să fie creativ, pentru că numai aşa poate să-i atragă pe copii în diferite activităţi
la desfăşurarea acestora. Excursiile şi taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor
despre frumuseţile ţării, la educarea dragostei, a respectului pentru frumosul din natură, artă și cultură.
Piesele de teatru sau filmele vizionate îi ajută să înțeleagă povești de viață, să se identifice cu personajele
și să conștientizeze valența moralizatoare. Atelierele de creație, șezătorile, mesele rotunde sau atelierele de
artă dramatică au menirea de a le dezvolta imaginația, dicția, jocul de rol, talentul oratoric.
O altă particularitate a activităților extrașcolare o constituie legătura acestora cu partea practică,
dobândind valoarea unui exercițiu de dezvoltare a aptitudinilor elevilor. În derularea acestor activități, elevii
trebuie să fie antrenați atât în inițiere și organizare, cât mai ales în modul de desfășurare a acestora.
O condiție primordială în receptarea corectă și coerentă a mesajului o reprezintă demersul adoptat de
cadrul didactic, metodele, procedeele, modul și modalitățile utilizate și cadrul în care se desfășoară
procesul. A modela, a forma, a educa presupune timp și dăruire. Finalitățile educaționale necesită îmbinarea
activităților școlare cu cele extrașcolare. Prin aceste activități li se oferă elevilor un alt mod de însușire a
Activitățile extrașcolare dezvoltă, așadar, gândirea critică și stimulează implicarea generației tinere
în actul decizional, realizându-se astfel o simbioză lucrativă între componenta cognitivă și cea
comportamentală: „Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista
când ei vor fi mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi vremea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze.”
(Maria Montessori)
Bibliografie:
autoinstruire, Editura PresaUniversitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001
882
DEZVOLTAREA PERSONALITĂȚII COPIILOR
PROFESOR ANA-LĂCRĂMIOARA SANDU

SPECIALITATEA: LIMBA ENGLEZĂ
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “MIHAI EMINESCU”
LOCALITATEA IPOTEȘTI, JUD. BOTOȘANI
Activitățile extrașcolare realizate dincolo de procesul de învățare își au rolul și locul foarte bine
stabilit în formarea personalității copiilor. Educația unui copil nu se realizează doar într-un cadru formal,
ci și prin activități extrașcolare și extracurriculare derulate la nivelul fiecărei unități de învățământ. Aceste
activități au ca scop identificarea și cultivarea corespondenței optime dintre aptitudini, talente, cultivarea
unui stil de viață civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ. Copiii participă cu însuflețire și
dăruire la astfel de activități, iar succesul este garantat dacă ai încredere în imaginația, bucuria și dragostea
din sufletul copiilor, dar să îi lași pe ei să te conducă spre acțiuni frumoase și valoroase. Lumea în care se
nasc copiii de astăzi este una complexă, într-o permanentă schimbare, iar aceștia trebuie pregătiți să
înțeleagă și să accepte provocările într-un mod practic, creativ, inovator.
abordările bazate peiniţiativă, imaginaţie și opţiune. Toate acestea duc la formarea unor personalităţi
diferite forme: excursii, drumeţii, vizite, spectacole cultural-artistice, tabere şcolare, vizionări de filme,
copilului un anumit comportament, o ţinută adecvată situaţiei, declanşând anumite sentimente.
cunoştinţe din domeniul artei, ştiinţei, tehnicii, sportului.
883
Activităţile extraşcolare generează relaţii de prietenie şi ajutor reciproc între elevi și educă simţul
responsabilităţii, o atitudine justă faţă de scopurile urmărite. Important este ca elevii să fie antrenaţi nu
Bibliografie:
1981.
884
ROLUL TEATRULUI CA ACTIVITATE EXTRAȘCOLARĂ ÎN PREDAREA
LIMBII FRANCEZE
PROF. SANDU DANIELA CORNELIA

COLEGIUL TEHNIC „PETRU MUȘAT”, SUCEAVA, JUD. SUCEAVA
Departe de a se limita la îmbunătățirea expresiei orale în limba franceză, teatrul face posibilă
îmblânzirea fricii de a vorbi o limbă străină, de a înțelege subtilitățile lingvistice, dar și pe cele culturale.
De asemenea, acesta permite elevilor să lucreze la încrederea în sine și să-și dubleze motivația pentru studiul
limbii franceze, astfel încât să nu se limiteze doar la aspectul textului scris, ci să îl depășească, să învețe
cum să aducă un text la viață pe scenă. Elevii devin astfel actori în învățarea lor, rezultatele fiind
edificatoare‫ ׃‬aceștia se depășesc pe scenă în ziua spectacolului, dar mai ales, motivația și rezultatele lor
academice sunt principalii beneficiari.
A oferi elevilor oportunitatea participării la un proiect extracurricular într-o limbă străină echivalează
cu acceptarea regândirii rolului profesorului în organizarea învățării limbii franceze ca limbă străină. Primii
paşi în realizarea unui atelier de teatru într-o limbă străină implică formarea unui grup de discuții. Elevii au
astfel posibilitatea de a-și exprima sentimentele în legătură cu piesa de teatru aleasă, pot să comenteze sau
să pună întrebări. Profesorul reformulează anumite afirmații, clarifică anumite aspecte, organizează
activitatea, îi lasă pe elevi să se exprime, încurajând astfel creativitatea. Acest lucru nu este întotdeauna
ușor, deoarece profesorul trebuie să gestioneze un echilibru între actul educațional și actul artistic pe care
am doreşte să îl realizeze.
Teatrul ca activitate extrașcolară oferă numeroase avantaje, deoarece în timpul atelierelor de teatru
elevii ghidaţi de profesori învăță și memorează un text, lucrează la dicție, pronunție și, de asemenea, la
exprimarea sentimentelor. Scopul nostru, în calitate de profesori, este de a iniţia elevii în jocul teatral, prin
elementele paraverbale (modulaţia vocii, folosirea limbajului corpului, improvizaţia) astfel încât aceştia să
îşi dezvolte exprimarea orală de a promova deschiderea, precum și abilitățile de comunicare și spiritul de
echipă. Putem menționa aici puncte pozitive ce facilitează funcționarea atelierului de teatru:
- plăcerea elevilor de a învăța și de a lucra în grup, recunoscând rolul lor în echipajul de lucru;
- capacitatea elevilor de a se ajuta reciproc;
- îmbunătățirea exprimării elevilor în limba franceză;
- asumarea identității de public atunci când un student evoluează în fața celorlalți (tăcere, ascultare,
poziție, timp de așteptare);
- sprijin din partea colegilor profesori, a directorului instituției și a comunității locale.
În ceea ce privește dezvoltarea personală, teatrul acționează ca un sistem de autocontrol, elevii au
încredere în sine, nu mai sunt timizi, se deschid față de ceilalți și se cunosc mai bine (având un impact
puternic în plan social). Teatrul exprimă și transmite emoții. Activitatea artistică permite coeziunea
grupului, acesta acționând ca un tot unitar. Este vorba despre împărtășirea emoțiilor cu publicul, dar și de
mulțumirea elevilor în plan personal. Astfel, aceștia poat dobândi sau consolida o anumită încredere în sine,
în măsura în care, intrând în pielea unui alt personaj, urcând pe scenă, făcându-și vocea auzită într-o sală
de spectacole sau trezind emoția spectatorilor, își depășesc timiditatea și capătă încredere, aducând, în
același timp, un personaj la viață într-o limbă străină. Pe de altă parte, comunicarea non-verbală are un
impact la fel de puternic ca cea verbală. Într-adevăr, în timpul unui proiect pe scenă, actorii trebuie să
lucreze la limbajul corpului la fel de mult ca la textul lor pentru a fi înțeleşi și a putea exprima diverse
emoții, astfel încât publicul să poată înțelege semnificația piesei în funcție de nivelul său de limbaj.
Efectele teatrului asupra dezvoltării personale a elevilor sunt evocate printr-o mai bună exprimare în
limba franceză, prin autocontrol sau deschidere față de ceilalți. Se ajunge astfel la concluzia că atelierele
de teatru acționează asupra construcției personalității elevilor prin măiestria exprimării în limba franceză.
Proiectul educațional în cauză, precum și atelierele de teatru pe care le putem desfășura, oferă elevilor
oportunități pline de satisfacție pentru învățare și succes. Acestea favorizează o stăpânire a limbii franceze
prin abordări diversificate ale limbajelor artistice. Atelierele oferă posibilitatea dezvoltării autonomiei
studenților, determinând munca individuală și de grup. Relația cu celălalt în ceea ce privește ascultarea,
colaborarea, percepția diferitelor puncte de vedere, exprimarea într-o limbă străină, toate aceste elemente
885
pot oferi elevilor oportunități unice de a-și dezvolta potențialul creativ, respectul de sine, satisfacţa
finalizării cu succes a unui proiect.
Teatrul într-o limbă străină este un instrument educațional relevant, mai ales pentru că în utimii ani
aspectele comunicative și interculturale au prioritate în predarea limbii franceză ca limbă străină. Teatrul
educațional plasează limbajul într-un context care are sens pentru elevi, ei fiind implicaţi într-un proces de
comunicare care nu este artificial, așa cum pot fi „scenariile” tradiționale ale anumitor cursuri de limbă.
Prin urmare, acest lucru permite elevului să aducă pe scenă abilitățile dobândite în mod formal în timpul
orei și să le plaseze într-un context mai aproape de realitate decât cel academic. Teatrul permite studenților
să fie mult mai ancoraţi în realitatea limbii, devinind activi în cadrul propriei lor învățări. Experiența teatrală
dobândită pare importantă în construcția traseului educațional al elevilor. Pentru toți elevii, atelierele de
teatru francez au ca rezultat o evoluție, fie din punct de vedere al exprimării într-o limbă străină, fie din
punct de vedere al dezvoltării personale.
Bibliografie
CORMANSKI, Alex, Techniques dramatiques : activités d’expression orale, Paris, Ed. Hachette,
2005;
DESHOUILIERES, Christophe, Le théâtre est un jeu, Paris, E. J. L., 2008;
RYNGAERT, Jean-Pierre, Jouer, représenter - pratiques dramatiques et formation, Paris,
«Armand Colin», 2010; Le français dans le monde, N 364, Paris, CLE International, iulie-august,
2009.
886
PREUNIVERSITAR
GRADINIȚA CU PN ALBEȘTI PALEOLOGU

PROF. ÎNV. PREȘC ȘAPCALIU MIHAELA
învățământ.
etc.);
celorlalți.
participanți.
887
nu numai.
(Maria Montessori)
Bibliografie:
888
PARTENERIATELE - SURSĂ DE EDUCAŢIE
PROF. ŞARPE STELA, LICEUL „TRAIAN VUIA” CRAIOVA
Motto:
"Educaţia numai atunci este eficace, cînd tratează pe fiecare conform cu natura sa şi când dă
fiecăruia hrana mentală de care el are nevoie." - Petre Ştefănescu Goagă
Integrarea europeană a României presupune, pe lângă avantajele inerente, asumarea şi ducerea la bun
sfârşit a unor angajamente prin care să ne racordăm la realităţile şi standardele învăţământului occidental.
Un învăţământ modern, de tip european, presupune însă şi flexibilizarea modului de concepere şi înţelegere
a fenomenului educaţional. În acest context, se cere reevaluată întreaga activitate educativă formală şi
informală, ale cărei noi coordonate trebuie centrate pe principalul beneficiar al actului educativ, elevul,
viitor cetăţean al spaţiului european.
Încă din antichitate, Platon în „Protagoras” şi Aristotel în „Politica”, iar mai târziu Jan Amos
Comenius meţionau că procesul educativ este eficient doar atunci când familia, şcoala şi comunitatea îşi
vor unifica eforturile.
Educaţia nu este numai pregătirea şcolară, ci este înţeleasă tot mai mult ca un flux continuu de
influenţe modelatoare şi transformatoare exercitate pe tot parcursul vieţii individului. Ele construiesc,
modelează şi transformă personalitatea, dar e necesară corespondenţa cu nevoile şi cerinţele individuale.
Educaţia este eficientă atunci cînd consideră copilul în centrul ei ca parte activă şi motivată la propria
devenire. Şcoala este factorul primordial şi extrem de important, dar ea nu este totul, ea are nevoie de
familie, de comunitate, de întreaga societate pentru a sprijini şi îndruma omul în devenire.
Parteneriatele şcolare au la bază ideea că profesorii, elevii, părinţii şi ceilalţi membri ai comunităţii
sunt parteneri în educaţie. Aceste parteneriate joacă un rol esenţial în procesul de educaţie al elevilor.
Colaborarea dintre şcoală şi familie joacă un rol important decisiv în educarea elevilor pentru integrarea în
societate. Dar, din păcate, în ultima vreme, asistăm la o îndepărtare a familiei de şcoală. Trebuie găsite
soluţii pentru ca familia să devină un factor care să se implice activ în procesul educaţional.
Consider că o soluţie ar fi şi participarea elevilor la activităţi extracurriculare care îi atrag, activităţi
care se desfăşoară în cadrul unor parteneriate între şcoli din aceaşi localitate sau localităţi din judeţe diferite.
Parteneriatele trebuie văzute ca o componentă esenţială în organizarea şcolii, a grupurilor şi a clasei
de elevi. Ele nu mai sunt de mult considerate doar o simplă activitate cu caracter opţional sau o problemă
de natura relaţiilor publice. Cercetările desfăşurate în Statele Unite şi în unele ţări din Europa arată că atunci
când şcolile, familiile şi comunităţile lucrează împreună ca parteneri, beneficiarii sunt toţi. Parteneriatele
dintre şcoli, comunităţi, familii, agenţi economici, etc. pot: ajuta profesorii în munca lor, perfecţiona
abilităţile şcolare ale elevilor, îmbunătăţii programele de studiu şi climatul şcolar, conecta familiile cu
membrii şcolii şi ai comunitaţii, formarea şi dezvoltarea capacităţilor intelectuale, disponibilităţilor afective
şi practice în vederea instruirii şi autoinstruirii pe durata întregii vieţi, educarea în spiritul respectării
drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, al demnităţii şi toleranţei, al schimbului liber de opinii,
aportul creativ la viaţa comunităţii, găsirea unui echilibru între sfera publică şi cea privată, între libertatea
individuală şi solidaritate, să formeze deprinderi elevilor de a lucra în echipă în scopul întocmirii unor
materiale ce vor fi prezentate în cadrul proiectului.
Concret, şcola noastră a încheiat o serie de parteneriate care ajută profesorii în rolul pe care îl au,
astfel încât elevii să dobândească competenţe adecvate faţă de cerinţele societăţii.
Proiectele, „S.O.S. - natura în primejdie”, „Drumul marelui Ban”, „Liceanul de azi, studentul de
mâine”, „Tradiţii şi obiceiuri la români”, „Împreună pentru viitor”, „Cariera între dorință și realitate”, au
fost concepute în urma identificării unor necesităţi de însuşire a unor norme de comportare specifice
asigurării echilibrului dintre sănătatea individului - sănătatea societăţii şi a mediului, redescoperirea şi
promovarea valorilor tradiţionale strămoşeşti prin implicarea copiilor şi cadrelor didactice în diverse
activităţi legate de tradiţiile şi obiceiurile locale şi naţionale, formarea profesională a tinerei generaţii,
apropierea actului educaţional de cerinţele întreprinzătorilor astfel încat absolvenţii să posede deprinderi şi
abilităţi practice conforme cu tipurile de competenţe specifice locurilor de muncă oferite de angajatori.
889
Rolul activităţilor desfăşurate este:
- cultivarea şi valorificarea potenţialului creator al elevilor;
- întărirea sănătăţii, sporirea capacităţii de muncă intelectuală, plăcerea pentru mişcare;
- promovarea şi cultivarea tradiţiilor specific româneşti, păstrarea obiceiurilor;
- mod de evadare, fie chiar şi pentru câteva ore, de griji, monotonie sau de indiferenţa celor din jur;
- informarea elevilor cu privire la influenţa evenimentelor istorice, asupra localităţilor în care
locuiesc;
- conştientizarea afectivităţii de grup ca suport al prieteniei prin comunicarea cu elevi din şcoli şi
medii diferite; imprimă trăsături pozitive, de vointă şi caracter;
- dobândirea de cunoştinţe si abilităţi necesare pentru realizarea unor planuri de carieră realiste şi
adaptarea la cerinţele pieţei muncii;
- promovarea personală – sistematizarea şi prezentarea informaţtiilor despre abilităţile, interesele şi
experienţele educaţionale şi profesionale proprii în vederea atingerii scopurilor de carieră ;
- autocunoaşterea – explorarea şi structurarea informaţiilor despre sine în vederea dezvoltării
conceptului de sine;
- facilitarea integrării sociale a tinerilor în concordanţă cu aspiraţiile lor profesionale şi cu
necesităţile pieţei muncii;
- stimularea necesităţii proiectării şi adaptării unui ideal de viaţă.
Pentru buna desfăşurare a unora dintre activităţi am beneficiat de un real sprijin de la : părinţi,
primăria oraşului, Directia Apelor Jiu – Craiova, agenţi economici, Serviciul Public de salubritate.
Imagini de la câteva din activităţile desfăşurate în cadrul acestor parteneriate:
Aceste programe/parteneriate pot contribui la promovarea educaţiei permanente asigurând

transformarea experienţei de viaţă în veritabile cunoştinţe orientate spre acţine, spre participare.
Bibliografie:
1. Emil Stan - Profesorul între autoritate şi predare, Editura „Teora”, 1999
2. Daniela Călugăru – Dirigenţia şi consilierea, editura “Gheorghe Alexandru”, Craiova, 2004
890
ZIUA DE 24 IANUARIE
MANIFESTĂRI LA ŞCOALA GIMNAZIALĂ „DOMNIȚA MARIA” BACĂU

PROF. ING. SAVA-NECULA DANA
Istoria nu este ȋnfăptuită de cineva, ea este un fapt!

Noi, cei de la Şcoala Gim. “Domnița Maria”, ne alăturăm gândurile semnificației zilei de 24 ianuarie,
„Mica Unire”, primul pas spre România.
Ziua de 24 ianuarie a rămas în istoria românilor ca data la care s-a înfăptuit Unirea
Principatelor Române, în anul 1859, la foarte scurt timp după numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca
domn al Moldovei și Țării Românești.
La mijlocul secolului al XIX-lea, soarta principatelor Moldovei și Țării Românești era în mâinile
Rusiei și ale Imperiului Otoman, care se opuneau unirii lor.
Situația s-a schimbat în urma războiului Crimeii, dintre 1853 și 1856, când Rusia a fost învinsă de
Marile Puteri, formate din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, Imperiul Francez, Rega tul Sardiniei
și Imperiul Otoman.
Principatele române, din mâinile rușilor și turcilor, au fost plasate în ale marilor puteri
europene
În 1856, prin Tratatul de Pace de la Paris se iau decizii care privesc și principatele Moldovei și Țării
Românești.
În ceea ce priveşte Unirea Principatelor, opiniile Marilor Puteri au fost împărţite în funcţie de
interesele lor strategice de politică externă: Franţa, Rusia, Prusia, Marea Britanie, Imperiul Otoman
şi Imperiul Habsubrigic. Frața a avut un rol principal sprijinându-ne şi după infăptuirea unirii.
În cele din urmă s-a decis ca Principatele să-şi decidă singure soarta în cadrul unor divanuri
ad-hoc.A apărut surpriza alegerilor aceluiaşi domnitor ȋn ambele principate, care a pus bazele
statului modern.
La 5 decembrie 1864 Alexandru Ioan Cuza promulgă legea instrucţiunii, prima lege prin care învăţă
ântul era organizat în mod unitar şi erau stabiliţi anii de studiu: învăţământul primar, de patru ani, gratuit şi
obligatoriu, cel secundar, de şapte ani şi universitar, de trei ani.
Legea şcolară a lui A.I. Cuza va fi în vigoare pentru un sfert de veac.Erau sancţionați cu amendă pe
părinţii ai căror copii nu erau înscrişi sau care nu frecventau şcoala. Pe noi ceilaltți, ne ȋncearcă un sentiment
de admirație pentru onoarea da a fi urmaşii lui Alexandru Ioan Cuza.
Deci, să cinstim această zi aşa cum se cuvine!
Semnat, prof. ing. SAVA-NECULA DANA
891
SCARLATESCU NICOLETA
învățământ.
etc.);
celorlalți.
activitate.
Excursiile școlare au contribuit la îmbogățirea cunoștințelor copiilor despre frumusețile țării,
respectul pentru frumusețile naturii, artă și cultură.
dezvoltarea artistică a copiilor dar și într-o atmosferă de sărbătoare instalată cu acest prilej. Am realizat
892
astfel de activități cu ocazia zilei de 1 Decembrie, a Crăciunului, și la sfârşit de an şcolar, oferindu-le
elevilor posibilitatea de a se exprima liber oral, în scris sau prin muzică.
organizat la nivel de şcoală, localitate și județ concursuri de matematică, de limba română, de creaţii
artistice, de desen, dar am participat şi la concursuri județene și naționale, unde am obținut multe premii.
nu numai.
Montessori)
Bibliografie:
893
LA GRĂDINIȚĂ
PROF. SCHMIDT ADRIANA
școli), ci și prin activități extrașcolare și extracurriculare. Lumea în care se nasc copiii de astăzi este una
complexă, într-o permanentă schimbare, iar aceștia trebuie pregătiți să înțeleagă și să accepte provocările
într-un mod practic, creativ, inovator. În general, activitățile extracurriculare sunt și extrașcolare, spre
avantajul celor care le urmează.
extracurriculare, care nu sunt fixate de programa preşcolară ci de copii, conform intereselor şi dorinţelor
lor.
trebuie să ofere diverse astfel de activităţi pentru ai atrage pe copii. În cadrul acestor activităţi, se transmit
copiilor, în mod sistematic şi organizat, informaţii din toate domeniile de activitate: muzicale, literare,
plastice accesibile, formându-se astfel anumite competenţe: de a audia anumite piese muzicale, de a
interpreta roluri, de a experimenta. Interpretând diferite roluri, copilul reproduce modele de conduită şi le
asimilează în propria lui comportare. Trăsătura cea mai importantă a interpretării unor roluri este
originalitatea şi creativitatea copilului în redarea impresiilor proprii despre realitatea înconjurătoare,
spontaneitatea şi intensitatea trăirilor exprimate în joc. În acest fel, pe lângă faptul că preşcolarii îşi
manifestă imaginaţia şi creativitatea (prin interpretarea unor roluri la serbările și sărbătorile anuale, prin
realizarea unor desene interesante şi creative pe asfalt cu ocazia zilei de 1 Iunie, Ziua Pământului etc.) şi
cadrul didactic îşi poate afirma creativitatea în alegerea temelor, a materialului arătându-şi astfel măiestria
şi tactul pedagogic dar şi dragostea faţă de copii.
În continuare sunt prezentate câteva exemple de activități extrașcolare care se pot organiza la
grădiniță, altele decât cele cu care suntem obișnuiți.
• Activități și ateliere de gătit
Cine crede că lecțiile de nutriție ar trebui predate în școli și grădinițe gândește extrem de sănătos.
Alimentația haotică pe care copiii o urmează încă de la vârste fragede este un motiv real de îngrijorare.
România este pe locul doi la obezitate infantilă (unul din doi elevi e supraponderal), din cauza unei
alimentații inadecvate și a lipsei de mișcare.
Ca exemple de activități extrașcolare care implică lecții de nutriție, există cursurile sau atelierele de
gătit unde nu doar că va afla cum se pregătește mâncarea și de ce e sănătoasă, dar își va forma obiceiuri
sănătoase de alimentație pentru tot parcursul vieții.
• Activități IT, de programare pentru copii
Cu siguranță cunoștem importanța pe care o are tehnologia în viața de zi cu zi și cât de ușor e atras
un copil de prezența ei. De la telefoane și calculatoare la alte gadgeturi și echipamente inteligente, copiii s-
au apropiat deja mult de tehnologie. De ce să nu ne asigurăm că, de mic, copilul o folosește în mod sănătos
și constructiv?
894
Cunoștințele pe care le deprinde prin programarea de jocuri, animații, aplicații sau chiar roboți îl
ajută să dezvolte o gândire algoritmică și logică, să găsească soluții și rezolvările optime la probleme, dar
și să devină mai deschis și pregătit de provocări, mai încrezător în propriile idei și mai creativ.
• Activități extrașcolare de ecoturism și protecția mediului
Acest tip de activități extrașcolare sunt recomandate copiilor de la vârste fragede, pentru că formează
un copil responsabil și conștient de comunitatea în care trăiește. Pe lângă faptul că a devenit o prioritate la
nivel global, educația ecologică ajută copiii să afle cât de important e ca mediul înconjurător pentru viața
oamenilor și cum să aibă grijă de spațiul în care locuiesc, dar și cum pot promova obiectivele turistice din
comunitatea lor.
Totodată, copilul își dezvoltă spiritul de echipă, cultura, firea responsabilă, capacitatea de a găsi
soluții la problemele mediului și curajul de a încerca experiențe care să-i facă viața mai frumoasă.
• Activități de învățare a unei limbi sau literaturi străine
Copilul va avea mai multe șanse de a învăța și de a se acomoda atunci când călătorește sau studiază
în străinătate, dacă va cunoaște cel puțin o limbă străină (sau mai multe). Mai mult decât atât, își dezvoltă
o minte mai deschisă, mai ascuțită, dar și un nivel de cultură care îl poate duce departe, acolo unde își
dorește. Astfel de mici pot învăța o limbă străină, dar prin joc.
• Ateliere creative de arte frumoase
Artele frumoase sunt la fel de valoroase în viața copilului tău precum sunt științele.
Îi stimulează empatia, abilitățile de comunicare și discurs, creativitatea și imaginația. Mai mult, îl
ajută să-și înțeleagă emoțiile mult mai bine. E important să-i oferim copilului șansa de a învăța să se exprime
în orice formă artistică i se potrivește mai mult. Cine știe, poate descoperim un mic pictor, un viitor scriitor
talentat, ori un muzician desăvârsit.
• Diverse activități/ateliere de improvizație.
Cum îl ajută astfel de activități extrașcolare neconvenționale? Prin exerciții de vorbire și prin cele
inspirate din metodele teatrului clasic ori de improvizație, micul improvizator învăță să rostească corect
cuvintele și să țină un discurs, să scape de trac pe scenă, să elimine fricile interioare și, în schimb, să devină
spontan, creativ, încrezător și adaptat la nou.
În concluzie, trebuie să încercăm să-i atragem pe copii, să participe la cât mai multe activităţi
extrașcolare care să îl dezvolte. Menirea noastră este de a trezi curiozitatea viitorilor indivizi ai societăţii,
de a le potoli această curiozitate şi de ai pregăti pentru viaţă, atât cu ajutorul activităţilor didactice pe care
le desfăşurăm la grupă cât şi prin intermediul activităţilor extracuriculare.
BIBLIOGRAFIE:
-Ciubuc Iuliana, Armonia naturii, Editura Aureo, Oradea, 2011, pagina 110.
-Mangri, F., Elisei, E., Dorobeti, T., Bucovală, G., Experienţe didactice şi pedagogice de success,
-Dumitru, G., Novac, C., Mitracche, A., Ilie, V., Didactica activităţii instructiv-educative pentru
- https://www.logiscool.com/ro/blog/2019-11/activitati-extrascolare-copii
895
ACTIVITAȚILE NONFORMALE, ACTIVITAȚI DE SUCCES!
PROF. ELENA MAGDALENA ȘELET

ȘCOALA GIMNAZIALA NICHITA STANESCU,
COMUNA CEPTURA, JUDEȚUL PRAHOVA
Prolog
„O educație bine făcută poate întotdeauna să scoată dintr-un suflet, oricare ar fi el, partea
folositoare pe care o conține.” - Victor Hugo
Activitățile extrașcolare și extracurriculare completează și desăvârșesc procesul educațional

tradițional desfășurat la clasă.
Evoluția și dezvoltarea rapidă a societății, ne conduce la concluzia că, educația formală,
instituționalizată, este insuficientă pentru un act didactic de calitate.
Cunoștințele teoretice acumulate își pierd foarte mult din valoare dacă nu-și găsesc utilitatea în
practică.
Cu toții ne propunem să contribuim la dezvoltarea creativității în conformitate cu aptitudinile proprii
ale elevilor.
Procesul instructiv-educativ completat de activitățile nonformale trebuie să conducă la o educație
armonioasă, care să contribuie la formarea unei culturi generale solide pentru fiecare elev.
Activitățile educative școlare, extrașcolare și extracurriculare, presupun:
• Dezvoltarea gândirii critice;
• Implicarea în procesul educațional;
• Responsabilitate;
• Creșterea spontaneității;
• Dezvoltarea creativității;
• Îmbunătățirea relațiilor interpersonale;
• Schimbări la nivelul vieții de familie;
• Dezvoltarea spiritului critic;
• Dezvoltarea respectului față de semeni;
• Schimbări la nivelul comunității;
• Protecția mediului înconjurător;
• Voluntariat;
• Caritate;
Activitățile nonformale dezvoltă sentimentul de solidaritate în întreaga comunitate educațională.
Implicarea în inițierea, organizarea și desfășurarea unor astfel de activități contribuie la dezvoltarea
capacității de a interacționa.
Scopul este acela de a transforma elevul pasiv și neimplicat, într-unul activ, creativ, sociabil, optimist,
încrezător, spre a se putea adapta la situații diverse, spre a putea lua decizii corecte în momente limită.
Activitățile nonformale care pot implica elevii, ca și parteneri ai actului didactic, pot fi:
• Parteneriatele școlare;
• Proiectele educaționale;
• Programele de divertisment;
• Excursiile tematice;
• Drumețiile;
• Mesele rotunde;
• Concursurile pe diverse teme;
• Întrecerile sportive;
• Expozițiile;
• Acțiunile sociale;
• Acțiunile caritabile;
896
Activitățile extrașcolare au caracter interdisciplinar, promovează mișcarea, implicarea directă,
relațiile parteneriale.
Dacă sunt bine pregătite, sunt atractive, dezvoltă interes, produc bucurie, dezvoltă pasiune,
disponibilitate pentru comunicare și socializare, spirit competitiv.
Activitățile extrașcolare și extracurriculare dezvoltă abilități, comportamente, modelează
personalitatea.
Implicarea în aceste activități presupune promovarea valorilor și a principiilor etice, precum:
dreptatea, pacea, toleranța, respectul, drepturile fundamentale ale omului.
Activitățile extrașcolare și extracurriculare joacă un rol important în integrarea socială, implicarea
activă în viața comunității, contribuind astfel la creșterea calității actului educațional.
Epilog
Maria Montessori-Descoperirea copilului
Bibliografie
1. Cucoș, C. – Pedagogie, Ed. a II-a revizuită și adăugită, Ed. Polirom, Iași, 2002
2. Nicola, I. – Tratat de Pedagogie Școlară, Ed. Aramis, București, 2003
3. Cosmovici, A. – Psihologie școlară, Ed. Polirom, Iași, 2005
897
IN DEZVOLTAREA PERSONALITATII ELEVILOR
PROFESOR SERBAN HRISTU MARIUS
persoană.
Importanţa acestor activităţi constă în cultivarea înclinaţiilor artistice ale elevului, precum şi în atmosfera
festivă creată cu acest prilej.
acasă.
într-o maineră plăcută, vor stimula spiritul de competitivitate, oferindu-i copilului prilejul de a se integra în
898
opiniile.
4. Vizitele
5. Vizionările
Bibliografie
899
ROLUL ACTIVITĂTILOR EXTRAŞCOLARE ÎN EDUCAŢIA COPIILOR
PROF. ȘERBAN MARIA MIRELA

G.P.N. NUCȘOARA
Activitățile extrașcolare sunt activități complementare, activități de învățare realizate la grupă și

urmărește îmbogățirea informațiilor primite în cadrul activității didactice, cultivă interesul pentru
desfășurarea anumitor domenii, atrag copilul la integra-rea în viața socială, la folosirea timpului liber într-
un mod plăcut și util, contribuind în felul acesta la formarea personalității copilului.
Educaţia extracurrriculară îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii preşcolarilor. În
grădiniţa contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru
Activităţile extracurriculare organizate de grădiniţă au conţinut cultural, artistic, spiritual, ştiinţific,
locale.
afirmări şi recunoaştere a aptitudinilor. Aceste activităţi au caracter ocazional şi iau forme foarte variate:
- excursii;
Serbările reprezintă un necesar izvor de satisfacţie, bucurii, creează buna dispoziţie. Serbările pot
lua forme variate, de la solemna evocare istorică la un vesel carnaval. La pregătirea şi realizarea serbărilor,
copiii participă cu însufleţire şi dăruire, din dorinţa de a oferi spectatorilor momente de ţinută estetică,
distracţie, satisfacţie, făcându-le viaţa mai frumoasă, mai plină de sens.
-Ziua mamei, Ziua copilului, Sfârşit de an.
interesante.De exemplu: vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, urmată
de discuţii pregătite în prealabil, pe lângă faptul că realizează completarea unor aspecte educative,
stimulează şi orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, pictură, etc.
900
Bibliografie :
1. Ionescu M. Chiş, Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
2. Lespezeanu M., Tradiţionalism şi modern în învăţământul preşcolar, Editura S.C. Omfal,
Bucureşti, 2007;
3. Preda V., Metodica activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii, Editura ,,Gheorghe
Cârţu Alexandru’’, Craiova 2009.
901
ACTIVITĂȚILE EXTRACULARE ȘI PREȘCOLARII
PROF. SICA LILIANA

GRĂDINIȚA PP 38, TIMIȘOARA
JUD. TIMIȘ
integrare socială cât mai uşoară.
mediul şcolar.
Indiferent ce metodă se adopă in educaţia tradiţională, indiferent dacă are o finalitate pozitivă şi un
obiectiv primar atins, ea nu va epuiza niciodată sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului. Din
seria activităţilor extraşcolare amintim: taberele, excursiile, piesele de teatru, spectacolele de operă comică,
atelierele creative, şezătoarele, spectacolele în aer liber, vizitele la muzee sau Grădina Zoologică. Copiii
pot fi stimulaţi şi îsi pot imbogăţi imaginaţia creatoare şi sfera cunoştinţelor, prin vizionarea de piese de
teatru, filme educative, participând la ateliere de creaţie, prin dramatizarea unor opere literare cu diferite
ocazii sau prin implicarea în desfăşurarea sezătorilor literare. Copii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească
în primul rând o gândire independentă, toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi
important ca educatorul însăşi să fie creativ, pentru că numai aşa poate să aducă în atenţia copiilor săi tipuri
de activităţi extraşcolare care să le stârnească interesul, curiozitatea, imaginaţia şi dorinţa de a participa
necondiţional la desfăşurarea acestora. Excursiile şi taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor
copiilor despre frumuseţile ţării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă si
cultură.
Întotdeauna obiectivele instructiv – educative trebuie să primeze, dar în acelaşi timp să reusim să
prezentăm în mod echilibrat şi momentele recreative şi de relaxare. Este foarte important să dăm o notă
relaxantă tuturor jocurilor şi activităţilor.
BIBLIOGRAFIE
DUMITRU, G., NOVAC, C., MITRACCHE, A., ILIE, V., Didactica activităţii instructiv-educative
pentru învăţământul preprimar, Craiova, Editura Nova.
902
PROF. ÎNV. PRIMAR SILAGHI CLAUDIA

GEORGETA, ȘC. G. NR. 2 BOGEI, BIHOR
Misiunea cadrelor didactice este înaltă, nobilă.Succesul în munca instructiv-educativă depinde în cea
mai mare măsură de cadrele didactice, de competența și dragostea lor pentru profesie. Învățătorii și
profesorii sunt cei dintâi care transmit generațiilor tinere, în mod organizat și planificat, valorile culturale
create de generațiile trecute, le îndrumă pași în vastul domeniul al științelor, veghează asupra formării
personalității lor, asupra orientării lor școlare și profesionale. Un rol important în dezvoltarea personalității
elevilor îl are folsirea unor metode și mijloace adecvate, care să permită fiecărui elev șă-și dezvolte la
maximum capacitățile și aptitudinile creatoare prin procesul învățării.
O componentă importantă a educației nonformale sunt activitățile extrașcolare, care oferă cele mai
eficiente mijloace de formare a caracterului copilului încă din clasele primare.Ele dezvoltă spiritul de
observație, interesele de cunoaștere, curiozitatea, creativitatea precum și gândirea critică a elevului.
Cadrelor didactice le revine sarcina de a stârni interesul elevilor de a participa la concursuri naționale și
internaționale, simpozioane, proiecte interdisciplinare, serbări precum și alte activități, deoarece acestea
constituie pentru elevi un prilej de lărgire a cunoștințelor de cultură generală.
În cadrul acestor activități care conțin și momente recreative, de relaxare, iar rezultatele sunt
deosebite, elevii deprind să folosească diverse surse informaționale, să sistematizeze date, învață să învețe,
se supun anumitor reguli, asumându-și numeroase responsabilități, copii se autodisciplinează. Prin acest tip
de activități, cadrele didactice au posibilitatea să-și cunoască mai bine elevii, să le influențeze dezvoltarea,
să-i dirijeze, să-i pregătească pentru viață.
Activitățile extrașcolare au drept scop antrenarea elevilor în activități cât mai variate și bogate în
conținut, dezvoltarea unor aptitudini speciale, cultivarea interesului pentru activități socio-culturale,
fructificarea talentelor personale, facilitarea intrării în mediul școlar, la formarea și dezvoltarea complexă
a personalității elevului în plan moral, intelectual, civic, estetic.
Exemplific câteva dintre aceste activităță: vizite la muzee, fabrici sau Gradina Zoologică, Botanică,
excursii, tabere, piese de teatru, spectacole de teatru, activități voluntare, acțiuni de sprijin pentru persoanele
defavorizate și cu dizabilități, ateliere literare, creative, spectacole în aer liber, schimburi între școli,
concursuri de educație ecologică și protecția mediului, acțiuni de ecologizare, șezători, serbări și
carnavaluri.
Fiecare dintre aceste activități extrașcolare contribuie în mod semnificativ în realizarea educației
copiilor spre oricare domeniu.
Educația religioasă ajută elevii să-și însușească cultura religioasă și să se formeze în spiritul moral
creștin cu trăsături pozitive de caracter precum omenie, sinceritate, cinte, respect, solidaritate umană prin
serbarea celor mai importante sărbători din calendar. Spre exemplu :
„ Nașterea Domnului ” unde elevii se bucură de magia sărbătorilor de iarnă, la școală, dar și în cadrul
familiei, cântă colinde care împrăștie în jur lumină, bucurie, iubire, dragostea față de semenii noștrii. Un
alt prilej de bucurie pe care îl trăiește orice persoană în aceste săptămâni importante care duc la înălțarea
sufletului este „ Învierea Domnului ”. Aceste activități se învață de la vârste fragede prin care orice tânăr
să se identifice cu tradițiile, obiceiurile, slujbele religioase care marchează cele mai importante momente
ale existenței umane.
Un alt obiectiv important al activităților extrașcolare îl constituie cultivarea sentimentului patriotic,
pregătind elevii pentru a deveni buni cetățeni, promovând valorile naționale și tot ceea ce înseamnă iubirea
de neam și tară, patriotism, tradiție. Acest lucru se realizează prin organizarea de vizite la muzee,
monumente și locuri istorice, excursii în orașele cu un bogat trecut istoric.
Concursurile literare și de creație artistică au înregistrat un deosedit succes la care copiii au participat
cu un real interes, dăruire, creativitate. Dramatizările, recitarea unor poezii, jocuri de cunoștințe generale
despre literatura au fost foarte apreciate atât de copii cât și de părinții care au participat la aceste concursuri
și jocuri prin ajutorul acordat la crearea decorului. Printre activitățile preferate au fost și activitățile bazate
903
pe teme de artă și creativitate artistică care îî ajută la cultivarea dorinței de frumos, inițiindu-i pe elevi în
sesizarea frumosului sub toate aspectele sale, în înțelegerea mesajului unei opere de artă.
Un cetățean model trebuie să fie și un bun ecolog, de aceea elevii trebuie îndrumați să participe la
activități de ecologizare a orașului sau localității in care trăiesc și învață, să participe la voluntariate în acest
scop, la diferite concursuri de educație ecologică și protecția mediului.
Toate acestea sunt activități care oferă răsplata primită după muncă, înobilează sufletul omului și îi
dau strălucire celui care aspiră la frumos, puritate și care de asemenea au un rol de motivare pentru viața
copilului.
904
ACTIVITĂȚI EXTRAȘCOLARE
PROF. SILAGHI DANA

G.P.P. ”TRENULEȚUL VESELIEI”, BISTRIȚA
Activitate de succes în Școala Altfel.

1. Titlul activităţii: ZÂMBEŞTE ŞI DĂRUIEŞTE!
2. Domeniul în care se încadrează: CETĂŢENIE DEMOCRATICĂ ŞI RESPONSABILITATE
SOCIALĂ
3. Scopul activităţii: Dezvoltarea sensibilităţii copiilor prin implicarea lor în acţiuni caritabile.
4. Obiectivele educaţionale ale activităţii:
- să cunoască mediul în care trăiesc „unii bunici” (Centrul de îngrijire a persoanelor vârstnice);
- să respecte regulile de comportare civilizată în incinta unităţii;
- să relaţioneze cu persoanele aflate în acest centru;
- să ofere momente de bucurie „bunicilor”, prin: cantec, poezie...micile cadouri;
- să ofere daruri personale „bunicilor” din centru;
5. Elevi participanţi: nr. total participanţi, procent de participanţi din numărul total de elevi
din grupul ţintă: 75 prescolari, 25%
6. Durata şi locul desfăşurării activităţii: 2 ore, Centrul de ingrijire a persoanelor varstnice.
7. Descrierea activităţii. Descrieţi pe scurt activitatea, în cel mult 5-10 rânduri, menţionând
elementele de succes ale acesteia (conţinut, metodele, sarcini de lucru, caracter interdisciplinar,
parteneriate, etc.).
Activitatea s-a desfăşurat la Centrul de îngrijire a persoanelor vârstince, fiind pregătită în
prealabil cu sprijinul părinţilor. Educatoarele împreuna cu părinţii i-au pregătit pe copii din punct de vedere
emoţional pentru întalnirea cu persoanele vârstnice din centru, explicându-le motivele pentru care se află
unele persoane în acest centru, cum trebuie să ne comoportăm cu aceste persoane, de ce au nevoie ele şi
care este scopul vizitei noastre. Copiii au pregatit, împreună cu părinţii şi educatoarele cadouri pentru
persoanele aflate în centru. Activitatea s-a desfăşurat în colaborare cu părinţii, care ne-au însoţit şi au
participat la activitate împreună cu copiii.
Acţiunea a început cu: vizitarea camerelor, observarea condiţiilor, fiecare copil având posibilitatea
să stea de vorbă cu „ bunicii”. În timpul vizitării camerelor, copiii au adresat întrebări educatoarelor, „
buniciilor” despre condiţiile din centru, despre modul de viaţă, petrecerea timpului în acest centru,
observând că au condiţii foarte bune („cum avem noi acasă ...” R.S.), dar nu au alături de ei familia. După
vizitarea camerelor „bunicii” au fost invitaţi în sala festivă, unde copiii au recitat poezii, au interpretat
cantece, s-au pozat cu „bunicii” şi au împărţit cadouri „bunicilor”.
Acest minispectacol prezentat de copiii a fost apreciat de: ”bunicii” aflaţi în centru, părinţii copiilor,
care au răspuns prin aplauze şi cuvinte de mulţumire. „Bunicii” şi-au exprimat dorinţa de a fi vizitaţi şi cu
alte ocazii, de a primi pozele care le-au făcut cu copiii, fiind foarte emoţionaţi şi încântaţi de acţiunea
desfăşurată.
Prin activitatea derulată au fost actualizate cunoştinţelor copiilor din mai multe domenii de
cunoaştere, fiind folosite în prezentarea minispectacolului.
8. Descrieţi rezultatele obţinute în urma activităţii.
Activitatea a avut impact emoţional asupra copiilor, a părinţilor şi persoanelor aflate în centru.
Prin activitatea derulată copiii, părinţii şi „bunicii” din centru au trait sentimente de bucurie că sunt
împreună.
Un alt moment de bucurie a fost acela când împreună copiii cu „ bunicii” din centru s-au jucat diferite
jocuri şi în final copiii au dăruit cadouri. Acest moment a fost trăit intens de toţi participanţii, iar părinţii au
fost mulţumiţi ca ne-au sprijinit în derularea acestei acţiuni.
Prin activitatea desfăşurată, momentele trăite împreună s-a legat o adevarată prietenie între copiii şi
”bunicii” din centru.
9. Precizaţi dacă elevii/ profesorii /părinţii şi-au manifestat dorinţa de continuare a acestei
activităţi şi modalitatea în care puteţi asigura acest lucru.
905
Copii şi-au manifestat dorinţa de a repeta această acţiune, cadrele didactice şi-au propus să continue
activitatea şi cu alte ocazii cum ar fii: „Să-i colindam pe bunicii noştri!, Să oferim o floare de 8 Martie...”
iar părinţii ne-au asigurat că ne vor sprijini în toate activităţiile.
10.Motivaţia propunerii activităţii ca fiind cea mai ... (maximum 1/2pagini): argumente ale
cadrelor didactice, ale elevilor, părinţilor.
În unitatea noastra s-au derulat multe activităţi frumoase, însă am ales de comun acord să trimitem
această activitate. Cadrele didactice au organizat această activitate în scopul dezvoltarii sensibilităţii
copiilor prin implicarea lor în acţiuni caritabile şi consideră că prin derularea acestei activităţi se dezvoltă
sensibilitatea copiilor, trezim copiilor sentimente, afectivitate faţă de persoanele în vârstă. A fost o activitate
de succes, bucuria care radia pe faţa tuturor celor implicaţi în activitate nu se poate exprima în cuvinte. Am
avut parte de sprijin bogat al părinţilor, care au pregătit cadouri pentru „bunici” şi ne-au însoţit, şi-au pus
la dispoziţie maşinile pentru a duce cadourile.
Activitatea a avut un impact major atât în rândul părinţilor cât şi în rândul copiilor şi bunicilor din
Centru de îngrijire a persoanelor vârstnice. Bunicii au fost încântaţi de vizita copiilor, emoţionaţi şi cu
lacrimi în ochi au mulţumit copiilor pentru spectacolul prezentat, pentru darurile duse exprimându-şi
dorinţa să mai fie vizitaţi şi cu alte ocazii.
Cadrele didactice au organizat această activitate în scopul dezvoltării sensibilităţii copiilor prin
implicarea lor in acţiuni caritabile. A fost o activitate deosebită, emoţionantă şi frumoasă. Am avut parte
de un timp frumos, soarele strălucea pe cer iar „unii bunici” mai în putere s-au jucat în curte cu cei mici. O
zi de neuitat!
A. Ataşaţi cele mai relevante mărturii ale elevilor/părinţilor referitoare la activitatea propusă.
„De cum am intrat pe poarta azilului aerul bătrâneţii şi al singurătăţii îşi facea simţit prezenţa. Ajunşi
în curte liniştea şi curiozitatea bătrânilor ce te priveau tăcuţi te lăsa rece. Singurii lor prieteni fiind doar
porumbeii şi pisicile din curte ce probabil au vazut zeci de batrani ajunşi prin acel azil. De cum păşeai în
holul camerelor te loveai de o linişte sublimă, iar din camerele acestora mai auzeai câte un oftat sau un râset
rătăcit. Râsetele celor mici prin „Poarta Piticilor” cum îi spunea doamna director alungau liniştea. În
privirile bătrânilor puteai citi tristeţea iar daca te împrieteneai cu ei aflai poveşti triste de viaţa. Bătrâni uitaţi
de familie, păcăliţi şi lăsaţi fără case sau care pur şi simplu au vrut sa meargă acolo de buna voie, cu toţii
având în spate o poveste tristă sau nu... Simplele plimbări prin micuţa curte devenind pentru ei doar o banală
ieşire la aer... Chipurile bătrânilor surprinse în poze sunt de neuitat aceştia rămânându-mi pe retină şi
acum... „A fost foarte frumos la Azil, mai vreau să mergem. Eu acolo m-am jucat cu „bunicul” în curte. Eu
nu am curte la mine acasa, o să-i spun la mami să mă mai duca la „bunicul” C.D. (4 ani)
„Astăzi eu mă bucur că am fost spiriduşul lui Moş Crăciun. I-am înveselit pe toţi „bunicii” de acolo.”
T.M.
„Aş lua un bunic la mine acasă, să aibă şi el familie.” C.S.
906
PROF. ÎNV. PREȘC. SILAȘ VALENTINA-STELIANA

GPS”DUMBRAVA MINUNATĂ”BISTRIȚA
Procesul educațional din gradiniță presupune si forme de muncă didactică complementară

activităților obligatorii. Acestea sunt activități desfășurate în gradiniță, în afara activităților obligatorii, sau
activități desfășurate în afara gradiniței. Ele sunt activități extracurriculare și se desfasoară sub îndrumarea
atentă a educatoarelor.
dăruire la astfel de activităţi. Un punct forte al activităţilor extraşcolare este acela că antreneză copiii în
activităţi cât mai variate şi bogate cu o structură aparte, diferită de clasica metodă de predare-învăţare.
Activitățile de acest gen se desfăsoară sub forma de plimbări, excursii, tabere, serbări, vizionarea de piese
de teatru, filme educative, ateliere de creaţie, dramatizarea unor opere literare, sezători .
În urma plimbărilor, a excursiilor în natura, copiii pot reda, cu mai multă creativitate și sensibilitate,
imaginea realitatii, în cadrul activitatilor de desen si modelaj, iar materialele pe care le culeg, sunt folosite
in activitățile practice, în jocurile de creație. Plimbările prin parc, ieșirile în cadrul mirific al naturii le oferă
posibilitatea de a observa frunzele colorate în funcție de anotimp, păsărelele, frumusețea deosebita a naturii,
care le vor rămâne în suflet celor mici, creându-le emoții estetice. O simplă plimbare în natură ne poate
oferi mai mult decât orice activitate în spațiu închis.
la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Vizitele la muzee, expozitii,
monumente si locuri istorice, case memoriale constituie un mijloc de a cunoște și prețui valorile culturale,
folclorice si istorice ale poporului nostru.
copilul face cunostință cu lumea minunata a artei. Deși această formă de activitate îl pune pe copil în
majoritatea cazurilor în rolul de spectator, valoarea ei deosebită rezidă în faptul ca ea constituie o sursa
inepuizabilă de impresii puternice, precum și in faptul că apelează, permanent, la afectivitatea copilului.
Vizionarea unor filme, diafilme, spectacole de teatru precum si a emisiunilor tv, poate constitui de asemenea
o sursa de informatii, dar in acelasi timp un punct de plecare in organizarea unor acțiuni interesante. De
exemplu: vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, urmată de discuții
pregătite in prealabil, pe lângă faptul că realizează completarea unor aspecte educative, stimulează si
orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, picture etc.
Serbarea este și ea o modalitatea eficientă de cultivare a înclinaţiilor artistice ale copiilor contribuind
la dezvoltarea armonioasă a personalităţii copiilor. Serbările scot în evidenţă aptitudinile artistice, copiii
învingându-şi temerile de a apărea în faţa mai multor persoane, devenind mai curajoşi.
Dintre activităţile pe care le-am desfăşurat cu copiii, pot aminti: serbări desfăşurate cu diferite ocazii:
sărbătorile de iarnă, 8 Martie, sfârşit de an școlar, finalizare de proiecte etc; desfăşurarea unor concursuri
în grădiniţă; activităţi de desene pe asfalt ; activităţi desfăşurate cu ocazia zilelor de 1 Decembrie, 24
Ianuarie, 1 Iunie; activităţi desfăşurate în parteneriat cu alte grădiniţe şi alte instituţii ; plimbări, vizite,
excursii în natură sau la diferite intituții sau obiective turistice.
Activităţile extracuriculare sunt activităţi complementare, activităţi de învăţare realizate la grupă şi
urmăresc îmbogăţirea informaţiilor primite în cadul activităţii didactice, cultivă interesul pentru anumite
domenii, atrag copilul la integrarea în viaţa socială, la folosirea timpului liber într-un mod plăcut şi util,
contribuind în felul acesta la formarea personalităţii copilului. De aceea grădiniţa trebuie să ofere diverse
astfel de activităţi pentru ai atrage pe copii. Ceea ce trebuie să ţinem cont este că întotdeauna obiectivele
instructiv – educative să primeze, dar în acelaşi timp să reușim să prezentăm în mod echilibrat şi momentele
recreative şi de relaxare. Astfel, fără a nega importanţa educaţiei de tip curricular, devine tot mai evident
faptul că educaţia extracurrriculară, adică cea realizată dincolo de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi
locul bine stabilit în formarea personalităţii copiilor, viitorilor tineri.
907
PROF. SIMION DOBRICA

LICEUL TEHNOLOGIC MESERII ȘI SERVICII BUZĂU
Activitățile extrșcolare dincolo de procesul de învățare își au rolul și locul bine stabilit în formarea
personalității copiilor. Educația unui copil nu se realizează doar într-un cadru formal (grădinițe, școli), ci și
prin activități extrașcolare și extracurriculare.
complete și complexe.
Organizate la nivelul clasei sau școlii, cu participare benevolă, ele urmăresc lărgirea orizontului de
cunoștințe etc. Vizitarea unui muzeu, expoziţii, a unui atelier al meșterului popular sau artist plastic poate
fi o situaţie de învăţare cu scop cultural-artistic, dar şi un moment de reconciliere ori de introspecţie, în
funcţie de educaţia anterioară a elevilor sau de tematica în care se încadrează excursia. Legătura organică
a procesului de învăţământ cu excursiile şi vizitele asigură eficienţa educativă a acestor activităţi.
Menţionăm că influenţa educativă a excursiilor şi vizitelor depinde şi de caracterul lor variat. Prin conţinutul
lor, excursiile şi vizitele se deosebesc de activităţile cu caracter didactic. Organizate la nivelul clasei sau
şcolii, cu participare benevolă, excursiile şi vizitele au drept scop lărgirea orizontului cognitiv,
908
Bibliografie
1981.
România de Mâine, 2005. 5. Nicola, I., Tratat de pedagogie școlară, București, Aramis, 2000
909
ŞCOALA GIMNAZIALA RAMNICELU, BRĂILA

PROF. SIMION VIOLETA
învățământ.
Montessori)
Bibliografie:
910
CONTRIBUŢIA ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE LA DEZVOLTAREA
PERSONALITĂŢII COPIILOR
PROF. ÎNV. PREȘCOLAR SIMIONCA CAMELIA

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT ,,RAZĂ DE SOARE”,
BISTRIȚA, JUD. BISTRIȚA-NĂSĂUD
clădirii’’fizice şi spirituale a ,, puiului de om’’. Doar ,, zâna’’, modelatoarea de suflete şi minţi, ştie, cu mult
temeinic spre o deplină stăpânire a cunoştinţelor”.
procesul de învăţământ) îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii copiilor noştri. Educaţia
prin activităţile extracurriculare urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei optime dintre
in contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură.
viaţa. Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv – educative să primeze, dar să fie prezentate în mod
asumându-şi responsabilităţi, copiii se autodisciplinează.
Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce permite copiilor cu dificultăţi de
Excursiile şi taberele contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la
educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii pot cunoaşte
realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă. Excursia ajută la
dezvoltarea intelectuală şi fizică a copilului, la educarea lui cetăţenească şi patriotică. Ea este cea care îl
reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei experienţe sociale importante, dar şi îmbogăţirea
orizontului cultural ştiinţific.
911
Acestea oferă copiilor posibilitatea să demonstreze practic ce au învăţat la grădiniță, acasă, să deseneze
diferite aspecte, să confecţioneze modele variate.
sale. Dascălul are, prin acest tip de activitate posibilităţi deosebite să-şi cunoască copiii, să-i dirijeze, să le
influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal - pregătirea copilului
pentru viaţă. Realizarea acestor obiective depinde în primul rând de educator, de talentul său, de dragostea
de care dispunegrupa de copii.
Bibliografie :
912
PROF. INV. PRIMAR – NEAGOE SIMONA AURELIA

ŞCOALA GIMNAZIALA CERNETI, MEHEDINTI

Activităţile şcolare chiar dacă urmăresc însuşirea de către elevi a unor cunoştinţe temeinice, a unor
priceperi şi deprinderi, implicând în ansamblu o concepţie ştiinţifică despre lume şi viaţă şi chiar dacă duc
la formarea şi dezvoltarea unei personalităţi creatoare, nu pot răspunde suficient dorinţei de cunoastere şi
de creaţie - însuşiri caracteristice copiilor.
Cadrul didactic poate face multe pentru educarea spiritului creativ în cadrul activităţilor
singur decizii şi să stimuleze încrederea în sine, într-o atmosferă de comunicare liber.Cred că în orice şcoală
cadrele didactice trebuie să promoveze activităţile extracurriculare, stimulând astfel inventivitatea şi
creativitatea elevului.Realizarea acestor activităţi presupune alegerea din timp a materialului de către cadrul
didactic, abordarea creatoare a temelor de către acesta şi, nu în ultimul rând, măiestrie pedagogică şi
dragoste pentru copii. Astfel de activităţi se deosebesc de cele şcolare prin varietatea formelor şi a
conţinutului, prin durata lor, prin metodele folosite, prin utilizarea unei forme specifice de verificare şi
apreciere a rezultatelor şi prin raporturile de colaborare, de apropiere, de încredere şi de prietenie dintre
cadrele didactice şi elevi.
-Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale – organizate selectiv –
constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru.
- Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, stimuleaza si
orienteaza copiii spre unele domenii de activitate: muzica, sport, poezie, pictura .
-Spectacolele constituie o formă de activitate extracurriculară în şcoală, prin care copilul fac
- Excursiile si taberele şcolare contribuie la îmbogătirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile
ţării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Activităţile de acest gen
au o deosebită influenţă formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice:plimbări, excursii, tabere..
- Serbările si festivităţile - marchează evenimentele importante din viaţa şcolarului. Din punct de
vedere educativ importanţa acestor activităţi constă în dezvoltarea artistica a elevului precum si in atmosfera
sărbătorească instalată cu acest prilej. Aceste mici serbări, organizate de către cadrele didactice, le ofera
elevilor răsplata primită după muncă, şi de asemenea au un rol de motivare, mai puţin seminificativ.
-Concursurile şcolare - sunt o metodă extraşcolară de a stârni interesul elevului pentru diferite arii
curriculare având, in acelaşi timp, o importanţă majoră şi în orientarea profesională a elevilor, facându-le
cunoscute toate posibilittăţile pe care aceştia le au.
913
BIBLIOGRAFIE:
Bucureşti
914
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ONLINE ÎN EDUCAȚIA
COPIILOR
PROF. ÎNV. PRIMAR MARIANA SINDIE

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,LUCEAFĂRUL” BUCUREȘTI
Traversăm o perioadă în care totul s-a schimbat brusc pentru copii. COVID-19 are zilele acestea
asupra lor implicații psihologice nebănuite. Nu mai pot ieși afară, nu se mai pot întâlni cu prietenii în parc
și atunci platformele online au devenit un spațiu virtual, unde zilnic se derulează activități diverse. Prima
zi am început-o cu un ,, Atelier de pictură” - ,, Tablou cu buburuze” folosindu-ne de elementele de limbaj
plastic: punct, linie, forma, culoare. Materiale de lucru - o farfurie întinsă, din carton alb, sau un carton pe
au trasat forma unei farfurii întinse mari, o periuță de dinți pe care n-o mai foloseau, o lămâie pe care au
dat-o în două, după care i-au stors cu mâna zeama, încât să-i rămână orificiile goale, apoi i-au redat forma
inițială, acuarele tempera, cariocă neagră. Florile le puteau lucra cu bețișoare de urechi (amprentare), sau
să folosească degețelele ( dactilopictură). Îi puteau atașa o agățătoare și așa și-au înviorat camera cu un
tablou de primăvară. Așa cum discutam de fiecare dată în clasă, modelul este opțional. Fiecare lucrează
pictura așa cum simte și cum și-o imaginează. Doar tehnica de lucru trebuie păstrată. Ne-am împărțit în 3
grupe, (câte una pentru fiecare lună a anotimpului primăvara)
• Din grupa mărțișor - fac parte cei născuți în lunile 1, 2, 3, 4 ale anului.
• Din grupa gâzelor - fac parte cei născuți în lunile 5, 6, 7, 8 ale anului.
• Din grupa florar - fac parte cei născuți în lunile 9, 10, 11, 12 ale anului
Am primit pe platformă lucrările lor și am realizat 3 Epoziții virtuale.
O altă activitate atractivă pentru copii a pornit de la anotimpul în care ne aflăm, primăvara și de la
compunerea unei colege mai mari. ,, A venit primăvara. Cui nu-i place primăvara? Este anotimpul care
readuce natura la viaţă, după geroasa iarnă. Copacii trişti şi goi îmbracă haine noi. Sunt tot mai plini de
floare. Şi ne întrebăm cu toţii: cui nu-i place primăvara? Cui nu-i place când totul prinde viaţă, când totul
este plin de culoare? Eu cred că tuturor ne place şi iubim acest anotimp. „Va fi un an plin de fructe, mă
gândesc !”, spune un copil. Hai să desenăm copacul înflorit! au propus alții. Și așa s-a născut proiectul ,,
Pomi în floare”.
S-au trezit dintr-un somn adânc.
Prin astfel de activități oferim în mod gradat, în acord cu particularităţile de vârstă, cunoştinţe
ştiinţifice, reușim să organizăm activităţi educative privind protejarea mediului înconjurator. Au
conștientizat că echipa lor este alcătuită din toți locuitorii planetei, copii ca ei și adulți. Trebuie să aibă
915
încredere, fiecare are rolul lui. Împreună reușim, având aproape părinții, cadrele didactice care-i iubesc și
vor să fie sănătoși!
Bibliografie
în ,,Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
916
ROLUL ACTIVITǍŢILOR EXTRACURRICULARE ȘI EXTRAȘCOLARE ÎN
EDUCAŢIA ELEVILOR
PROF. SIRBU MIHAELA DANA

C.S.E.I „CONSTANTIN PUFAN” DROBETA TURNU SEVERIN
Educaţia extracurricularǎ este realizatǎ dincolo de procesul de învǎţǎmânt și are rol în formarea
personalitǎţii elevilor. Educaţia prin activitǎţile extracurriculare urmǎrește identificarea și cultivarea
corespondenţei optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viaţǎ civilizat, precum și stimularea
Scopul activităţilor extraşcolare și extracurriculare vizeazǎ dezvoltarea unor aptitudini speciale,
antrenarea elevilor în activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi
socio-culturale, facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul
ei, fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Activităţile
şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual.
Exemple de activitǎţi extrașcolare și extracurriculare:
constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru, oferind
elevilor prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor naturală.
Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive- stimuleazǎ și orienteazǎ
Excursiile și taberele școlare- contribuie la îmbogǎţirea cunoștinţelor elevilor despre frumuseţile
ţǎrii, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din naturǎ, artǎ, culturǎ, etc.
Spectacolele - constituie o formă de activitate extracurriculară în şcoală, prin care copilul face
impresii puternice, precum şi faptul că apelează, permanent, la afectivitatea copilului.
Excursia - ajută la dezvoltarea intelectuală şi fizică a copilului, la educarea lui cetăţenească şi
patriotică. Aceasta îi prilejuieşte copilului însuşirea unei experienţe sociale importante, dar şi îmbogăţirea
orizontului cultural ştiinţific. Prin excursii elevii îşi suplimentează şi consolidează instrucţia şcolară
dobândind însuşirea a noi cunoştinţe.
Serbǎrile și festivitǎţile - marcheazǎ evenimentele importante din viaţa școlarului. Din punct de
vedere educativ importanţa acestor activitǎţi constǎ în dezvoltarea artisticǎ a elevului, precum îi în
atmosfera sǎrbǎtoreascǎ instalatǎ cu acest prilej. Serbǎrile motiveazǎ copilul.
Concursurile școlare - sunt o metoda extrașcolara de a stârni interesul elevului pentru diferite arii
curriculare având, în același timp, o importanţǎ majorǎ și în orientarea profesionalǎ a elevilor, fǎcându-le
cunoscute toate posibilitǎţi pe care aceștia le au.
mai apreciaţi şi mai accesibili sufletelor acestora. Activităţile extraşcolare, bine pregătite, sunt atractive la
orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită
un efort suplimentar. Copiilor li se dezvoltă spiritul practic, operaţional, manualitatea, dând posibilitatea
fiecăruia să se afirme conform naturii sale. Copiii se autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activităţi
se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi. Cadrul didactic are prin acest tip de activitate
şi mai frumos obiectivul principal - pregătirea copilului pentru viaţă.. Realizarea acestui obiectiv depinde
în primul rând de educator, de talentul său, de dragostea sa pentru copii, de modul creator de abordare a
temelor, prin punerea în valoare a posibilităţilor şi resurselor de care dispune clasa de elevi .
Activitǎţile extracurriculare sunt apreciate atât de catre copii, cât și de factorii educaţionali în masura
în care :
- valorificǎ și dezvolta interesele și aptitudinile elevilor;
917
- organizeazǎ într-o manierǎ plǎcutǎ și relaxantǎ timpul liber al copiilor contribuind la optimizarea
procesului de învǎţǎmânt;
- formele de organizare sunt din cele mai ingenioase, cu caracter recreativ;
- elevii pot sǎ manifeste spiritul de iniţiativǎ;
- participarea este liber consimţitǎ, necodiţionatǎ, constituind un suport puternic pentru o activitate
susţinutǎ;
- au un efect pozitiv pentru munca desfǎșurata în grup;
- sunt caracterizare de optimism și umor;
- creeazǎ un sentiment de siguranţǎ și încredere tuturor participanţilor;
- urmǎresc lǎrgirea și adâncirea influenţelor exercitate în procesul de invǎţǎmânt;
- contribuie la dezvoltarea armonioasǎ a copiilor.
Bibliografie:
918
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ȘI JOCUL ÎN PROCESUL
EDUCAȚIONAL
PROF. INV. PRIMAR LILIANA – SIMONA SIRBU,

ȘCOALA GIMN. NR. 1 REDIU, JUD. GALAȚI
Activitățile extrașcolare, jocurile şi distracţiile sunt mai intense la vârstele copilăriei şi tinereţii.Ştim
cu toţii că copii de vârstă ante sau preşcolară se joacă tot timpul. Aceasta le conferă conduitelor lor multă
flexibilitate şi mai ales le dezvoltă imaginaţia şi creativitatea; tot prin joc este exprimat şi gradul de
dezvoltare psihică. Spunem de multe ori : <<Se comportă ca un copil>> sau <<Parcă nu e maturizat>>;
aceasta datorită unei exagerate antrenări în distracţii care conduce la o personalitate nematură, puerilă.
Jocul presupune un plan, fixarea unui scop şi fixarea anumitor reguli, ca în final să se poată realiza
o anumită acţiune ce produce satisfacţie. Prin joc se afirmă eul copilului, personalitatea sa. Adultul se afirmă
prin intermediul activităţilor pe care le desfăşoară, dar copilul nu are altă posibilitate de afirmare decât cea
a jocului. Mai târziu, el se poate afirma şi prin activitate şcolară. Activitatea şcolară se valorifică prin note,
acestea se sumează în medii, rezultatul final al învăţării fiind tardiv din punct de vedere al evaluării, pe
când jocul se consumă ca activitate creând bucuria şi satisfacţia acţiunii ce o cuprinde.
Copiii care sunt lipsiţi de posibilitatea de a se juca cu alti copii de vârstă asemănatoare fie din cauză
că nu sunt obişnuiţi, fie din cauză ca nu au cu cine, ramân nedezvoltaţi din punct de vedere al personalităţii.
Jocul oferă copiilor o sumă de impresii care contribuie la înbogăţirea cunoştinţelor despre lume şi viaţă,
totodată măreşte capacitatea de înţelegere a unor situaţii complexe, creează capacităţi de reţinere stimulând
memoria, capacităţi de concentrare, de supunere la anumite reguli, capacităţi de a lua decizii rapide, de a
rezolva situaţii - problemă, într - un cuvânt dezvoltă creativitatea. Fiecare joc are reguli. Atunci când un
copil vrea să se joace cu un alt grup de copii, el acceptă regulile în mod deliberat, voit. Cu alte cuvinte, el
va accepta normele stabilite, adoptate şi respectate de grupul respectiv înainte ca el să intre în joc.
Pentru omul adult, jocul provoacă plăcere, distrează, amuză, contribuind mai ales la reenergizarea
sa. Contribuie decisiv şi la anularea oboselii, fiind în acest caz un element de psihoterapie.
Pentru copil, jocul presupune de cele mai multe ori, pe lânga consumul nervos chiar şi la cele mai
simple jocuri, şi efort fizic, spre deosebire de persoanele adulte unde acesta lipseşte cu desăvârşire. Vom
vedea foarte des copii jucându-se fotbal, sau plimbându-se cu bicicleta, şi nu jucând table sau şah pe o
bancă dintr-un loc liniştit aşa cum fac de obicei adulţii.
Unele jocuri sunt complicate, altele sunt mai simple. În funcţie de vârstă şi de capacitatea de
înţelegere şi acţiune, copilul manifestă preferinţe diferite pentru joc, pe măsura trecerii de la o etapă la alta
a dezvoltării psihice. Copilul mic tinde să participe la jocurile celor mari, dar de multe ori nu reuşeşte să se
integreze condiţiilor impuse de joc. Un copil cu o personalitate mai puternică nu se resemnează, ci depune
eforturi pentru a face faţă. Ceilalţi, cu o personalitate mai slaba, renunţă, spunându-şi <<Ei sunt mai
mari…eu sunt mic….>>. Pentru copiii mai mari jocurile uşoare nu prezintă interes, pentru că nu le oferă
posibilitatea de a se antrena, de a-şi etala puterile cu colegii lor de joc.
Există câteva lucruri de remarcat: în primul rând, jocul fortifică un copil din punct de vedere fizic, îi
imprimă gustul performanţelor precum şi mijloacele de a le realiza. În al doilea rând, jocul creează
deprinderi pentru lucrul în echipă, pentru sincronizarea acţiunilor proprii cu ale altora, în vederea atingerii
unui scop comun. Un al treilea rând, jocul provoacă o stare de bună dispoziţie, de voie bună, oferindu-i
omului posibilitatea de a uita pentru un timp de toate celelalte şi de a se distra, dându-i parcă mai multă
poftă de viaţă.
919
ŞCOALA ALTFEL, SCOALA INITIERII IN VIATA, PENTU ELEVII DE LA
CEPTURA!
EC. ȘIȘMAN VASILICA VALERICA, BIBLIOTECAR

ȘCOALA GIMNAZIALA ,,NICHITA STANESCU”, COMUNA CEPTURA
JUDEȚUL PRAHOVA
Nu mai este un secret faptul că, săptămâna cea mai iubită şi cea mai aşteptată de elevi este este cea
imperativă, „Să ştii mai multe, să fii mai bun!”.
La Ceptura, a continuat parteneriatul cu Statul Major al Forţelor Navale Române, Şcoala de Aplicaţie
a Forţelor Navale Mangalia şi Cercul Militar Mangalia.
Cei mai buni elevi ai şcolii au fost mesagerii comunităţii educaţionale cepturene în Dobrogea noastră
dragă.
Am dus cu noi tradiţiile, vorba şi portul satului cepturean, ale ţăranului român până la urmă, ca pe o
binecuvântare.
Am dovedit că la Ceptura, se învaţă carte şi că, alfabetul din abecedare e completat cu prisosinţă de
cel al respectului.
Prietenii noştri de la malul mării ne-au pregătit un program interesant, dar deosebit de dens, care a
cuprins: vizite în Constanţa, Mangalia, în judeţ, dar şi în Tulcea. Poţi să refuzi o asemenea ofertă? Cu
siguranţă, nu.
Am văzut Dobrogea turistică, culturală, istorică, religioasă, dar şi maritimă, navală şi militară în
acelaşi timp.
Am ieşit pe mare cu nava Egreta, prietena noastră de anul trecut, precum şi cu Nava şcoală „Mircea”.
Ce privilegiu! Cei care nu au fost, au cu siguranţă ce regreta.
Ne-am împrietenit repede cu marea, cu valurile, cu poezia ei. Trebuie să fii cu adevărat temerar să o
înfrunţi când este agitată.
Grupul de elicoptere Puma Naval al Forţelor Navale Tuzla ne-a impresionat, dar în acelaşi timp, ne-
a convins că suntem totuşi pe mâini bune, că orice ar fi, armata e cu noi.
Am străbătut o parte din Dobrogea ca să ajungem la Celic-Dere, unde am vizitat mănăstirea cu acelaşi
nume, aşezământul religios Sfântul Ioan Casian şi rezervaţia geologică Cheile Dobrogei.
Drumul a fost lung şi obositor, dar a meritat efortul. Nu am ratat nici Constanţa Universitară, vizita
la Academia Navală „Mircea cel Bătrân”, constituind un prilej de meditaţie, chiar despre propria carieră.
Atmosfera a fost una de tabără autentică, plăcută, prietenoasă, dar cu program strict ostăşesc.
Clipele petrecute aici, vor rămâne în amintirea tuturor, ca fiind cele mai frumoase din viaţa de şcolar.
Chiar şi apelurile.
Am fost cu toţii încântaţi să învăţăm meşteşugurile marinăreşti prin activităţi practice şi să ascultăm
ca la şezătoare, poveştile depănate de marinari.
Un extraordinar spectacol de muzică şi dans oferit de Cercul Militar Mangalia şi un superb foc de
tabără au încheiat o aventură care sigur se va repeta.
Cadrele didactice care au însoţit grupul, Bogdan Ignat, Vasilica Valerica Şişman şi Carmen Crăciun
merită toată admiraţia.
Sincere mulţumiri domnilor Viceamiral Dr. Alexandru Mîrşu, Şeful Statului Major al Forţelor
Navale Române, Contraamiral Dr. Constantin Ciorobea, Comandorului Petrică Pîrvu, comandantul Şcolii
de Aplicaţie a Forţelor Navale Mangalia, comandantului Navei şcoală „Mircea”, comandorul Vasile
Săvulescu şi nu în ultimul rând, domnului locotenent colonel Daniel Oaie, responsabilul cu activităţile
propuse şi execuţia întocmai şi la timp a acestora.
920
Dar orice început are şi un sfârşit. Nu suntem
împăcaţi niciodată că am terminat. O luăm de la capăt,
cu gândul la mai mult, la mai bine, la mai frumos.
E cu siguranţă mai uşor să ajungi în vârf, dar e
mult mai greu să te menţii acolo.
Mereu există un nou început. Putem afirma,
poate cu părere de rău, că s-a terminat. Avem puterea
să o luăm de la capăt.
Au rămas doar amintirile din jurnalele zilnice,
care poate vor fi scuturate de colbul vremii şi al
vremurilor deopotrivă şi recitite cu nostalgie, poate
cândva.
Totul poate să înceapă cu, a fost odată…
921
IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR ȘCOLARE ȘI EXTRAȘCOLARE IN
EDUCAȚIA COPILULUI
ŞNEL MARIANA - PROFESOR ÎNVĂȚĂMÂNT GIMNAZIAL

COLEGIUL ECONOMIC CĂLĂRAŞI, JUD. CĂLĂRAŞI
și opiniuni din diferiți autori, ci a le deschide calea cum să priceapă lucrurile.” John Amos Comenius
elevi, a relaţiilor creative, astfel cadrul didactic putându-și afirma spiritul inovator, creativitatea didactică,
totodată atrăgându-i şi pe elevi. Dezvoltarea personalității elevilor este preocuparea primordială a cadrului
didactic în scopul modelării întregii activități psihice a elevilor și a conduitei acestora conform cerințelor
societății în care se trăiesc.
În acest sens şcoala trebuie să fie deschisă spre acest tip de activitate care îmbracă cele mai variate
forme. În cadrul acestor activități elevii deprind folosirea diverselor surse informaționale, se
pentru viață. Aceste activități au ca scop dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activități
cât mai variate și bogate în conținut, cultivarea interesului pentru activități socio-culturale, oferirea de
suport pentru reușita școlară în ansamblul ei.
trecutul istoric local, național, ceea ce a ușurat procesul formării reprezentărilor despre acestea. În orice
domeniu este necesar să cunoști materialul de prelucrat, astfel încât să poți utiliza uneltele adecvate pentru
finalitatea dorită. În domeniul educației, această identificare trebuie făcută foarte atent, cu atât mai mult cu
cât „materialul” este unul uman, prin urmare individual, de cele mai multe ori chiar imprevizibil.
În fiecare școală se urmează un curriculum unitar, prin curriculum unitar se înțelege rutina cursurilor
are rezultate foarte bune, dar nu se poate exprima liber, este emotiv în acest caz, elevul va trebui, pe viitor,
În cazul unui astfel de tânăr, activitățile extracurriculare sunt binevenite deoarece îi pot schimba
optica asupra vieții și îl pot orienta spre un drum mai bun. Dacă acasă îi lipsește „mentorul”, persoana care
să îl ghideze, tânărul va căuta unul afară, așa că este indicat să fie un adult responsabil, un profesor, un
îndrumător. Un alt aspect pozitiv al activităților extracurriculare este faptul că îl fac pe individ mai
responsabil, iar această responsabilitate îl pregătește pentru viitor. De asemenea, implicarea în activități
extracurriculare ajută individul să întâlnească oameni noi, cu experiențe diferite, îl ajută să-și facă prieteni,
să socializeze, acest aspect fiind foarte important în cazul tinerilor care întâmpină dificultăți de comunicare
cu semenii lor. Astfel de activități sunt de o reală importanță cu atât mai mult cu cât trăim într-o lume
dominată de mass media, referindu-ne aici la televizor, calculator și internet, care nu fac altceva decât să
922
contribuie la transformarea copiilor noștri în niște persoane incapabile de a se controla comportamental,
emoțional.
bucurie, facilitează acumulareade cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar. Copiilor li se
asumânduşi responsabilităţi. Dascălul are, prin acest tip de activitate posibilităţi deosebite să-şi cunoască
elevii, să-I dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal –
Realizarea acestui obiective depinde în primul rând de educator, de talentul său, de dragostea sa
Bibliografie:
- Ionescu, M.; Chiş, V. – Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
- Cosmovici, Andrei, Iacob, Luminiţa coord., (2008), Psihologie şcolara, Ed. Polirom, Iaşi
- Manolache, Anghel-coord. general (1979), Dicţionar de pedagogie, Ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti
- Ştefan, Mircea (2006), Lexicon pedagogic, Ed. Aramis, Bucureşti
923
ROLUL ȘI IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN
EDUCAȚIA PREȘCOLARILOR
PROF. INV. PREȘC. ȘOIMOȘAN IOANA-ANDRADA

GRĂDINIȚA P.P. „PALATUL FERMECAT” ARAD/
STRUCTURA GRĂDINIȚA P.S. NR. 2, ARAD
“Să nu-i educam pe copiii noștri pentru lumea de azi. Aceasta lume nu va mai exista atunci când ei
vor fi mari și nimic nu ne permite sa stim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze.”
Educaţia non-formală completează educaţia formală desfășurată într-un cadru instituţionalizat situat
în afara sistemului de învăţământ, dar şi în interiorul acestuia, constituind o punte între cunoştinţele
asimilate la lecţii şi informaţiile acumulate informal.
Cercetările arată că învăţarea activă este cea care duce la dezvoltarea psihică autentică a copilului,
respectiv la o învăţare eficientă, iar educaţia non-formală sprijină acest demers.
Una din componenentele importante ale educaţiei nonformale sunt activităţile extraşcolare
(extradidactice sau extracurriculare), care oferă cele mai eficiente metode de formare a caracterului
copilului și sunt extrem de importante în dezvoltarea armoniasă a acestuia pe toate planurile.
Rolul lor este extrem de important datorită caracterului lor activ -participativ, facilitând integrarea
eficientă şi rapidă a copiilor în colectivitate. Această integrare facilitează la rândul ei procesul de
autocunoaştere. Implicându-se în astfel de activităţi, copiii devin “subiecţi” conştienţi ai acţiunii, trăind
intens succesele sau insuccesele propriei lor activităţi. Studiile de specialitate arată că aceste activități ajută
copiii la formarea unei atitudini pozitive față de învățare, performanțele lor școlare fiind mai ridicate în
urma acestora, li se formează abilități practice diversificate, dar și strategii adecvate de rezolvare de
probleme. Pe lângă toate acestea, activitățile extrașcolare acționează și asupra stimei de sine, iar sentimentul
de împlinire este mult mai ridicat. Astfel, ei devin capabili să-şi orienteze curiozitatea nu numai asupra
lumii exterioare, ci şi asupra propriei persoane, formându-se în acest mod ,, imaginea de sine’’, esenţială în
succesul şcolar.
Aria de desfășurare a activităților extracurriculare este vastă, greu de delimitat. Ele se pot concretiza
prin, exursii, drumeții, vizite la muzee, diverse instituții plublice, la alte unități de învățământ, vizionarea
de spectacole de teatru, operă, muzică clasică, activități artistice, cluburi tematice, activități sportive, legate
de protecția mediului etc.
Activităţile extracurriculare, în general, au cel mai larg caracter interdisciplinar, oferă cele mai
eficiente modalităţi de formare a caracterului copiilor, deoarece sunt factorii educativi cei mai apreciaţi şi
mai accesibili sufletelor acestora.
Dascălul prin acest tip de activități are diverse posibilităţi de a-şi cunoaște copiii, de a-i dirija, de a
le influenţa dezvoltarea, astfel să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal - pregătirea copilului
pentru viaţă. Realizarea acestui obiectiv depinde în primul rând de educator, de talentul său, de dragostea
de care dispune grupa de copii.
Concluzionând, putem spune ca aceste activităţii contribuie la completarea procesului de învăţare, la
dăruire, la astfel de activităţi. Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria şi în dragostea
din sufletul copiilor, dar să îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase.
924
Bibliografie :
 Cernea, M., Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ, în “
Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
 Ionesc, M., Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
 Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în
 Crăciunescu, Nedelea, Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar, în
 Ţîru C. Maria, Pedagogia activităţilor extracurriculare – Suport de curs, Cluj-Napoca, 2007
925
EDUCAȚIA COPIILOR
PROF. ÎNV. PRIMAR SOMEŞAN CARMEN MIRELA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,,SFÂNTUL GHEORGHE’’
SÎNGEORGIU DE MUREŞ
"Educaţia este un proces al vieţii şi nu o pregătire pentru viaţă. Cred că şcoala trebuie să reprezinte
viaţa actuală, viaţa tot atât de reală şi de vitală pentru copil ca aceea pe care el o duce în familia sa, cu
vecinii săi, pe locurile lui de joacă." - (John Denvey)
Modernizarea și perfecționarea procesului instructive-educativ inpun îmbinarea activității școlare cu

activități extracurriculare ce au numerose valențe formative. Desfășurarea activităților școlare și
extrașcolare permite și manifestarea creativității de grup, a relațiilor creative. În acest cadru și dascălul își
poate manifesta spiritul novator, creativitatea didactică.
Conţinutul activităţilor extraşcolare nu este stabilit printr-un curriculum obligatoriu, dascălul are libertatea
deplină de a alege conţinuturile care să fie în perfectă concordanţă cu interesele şi dorinţele elevilor. Astfel,
predare-învățare. Pot fi excursii, drumeții, vizite la muzee, la diverse instituții publice, la alte unități de
 înglobează activitățile organizate de școală în afara mediului școlar sau/și de către alte instituții
etc.);
 au rol complementar celui al școlii;
 dezvoltarea copiilor depinde de un întreg sistem de fenomene și relații, iar activitățile extrașcolare
 oferă posibilitatea de exprimare și explorare a identității, dezvoltă capitalul social al copiilor.
formator mai atractiv, în afara contextului instituțional.
interpretarea propriului comportament în comparație cu al celorlalți.
sociale.
926
reciproc între elevi, educă simţul responsabilităţii şi o atitudine corectă faţă de scopurile urmărite. Important
organizarea lor.
Bibliografie
3. Lazăr V., Cărăşel A., Psihopedagogiaactivităţilorextracurriculare, Ed. Arves, Craiova, 2007.
927
PROF. ÎNV. PREŞC. ŞONŢU LĂZĂRICA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ JARIŞTEA
JUDEŢUL VRANCEA
Prin activităţi extracurriculare V. Ursu înţelege ,,totalitatea acţiunilor educative organizate şi

desfăşurate în afara planului de învăţământ, dar strâns legate de acestea, sub îndrumarea cadrului didactic“.
Activităţile extracurriculare sunt activităţile complementare, activităţi de învăţare realizate la grupă şi
urmareşte îmbogăţirea informaţiilor primite în cadrul activităţii didactice, cultivă interesul pentru
desfaşurarea unor domenii, atrag copilul la integrarea în viaţa socială, la folosirea timpului liber într-un
mod plăcut şi util, contribuind în felul acesta la formarea personalitaţii copilului. Ele dezvoltă personalitatea
preşcolarului şi au un conţinut cultural, artistic, spiritual, ştiinţific, tehnico-aplicativ, sportiv sau sunt simple
activităţi de joc sau de participare la viaţa comunităţii locale. Aceste activităţi oferă copiilor voie bună,
satisfacţie, destindere iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmări şi recunoaşterea aptitudinilor. Conţinutul
activităţilor extracurriculare nu este stabilit printr-un curriculum obligatoriu, elevii au libertatea deplină de
a alege conţinuturile care sunt în perfecă concordanţă cu intereseleşi dorinţele elevilor, acestea devenind o
parte componentă a educaţiei. Având cel mai larg caracter interdisciplinar, activităţile extracurriculare pot
îmbrăca diferite forme : - sărbătorirea zilei de naştere a unui copil la care participă colegii din toată
grădiniţa, - excursii, - plimbări, - vizite la diferite muzee, - organizarea unor jocuri sportive fiecărui nivel
de vârstă, - proiecte educaţionale iniţiate în parteneriat cu anumite instituţii : poliţie, dispensarul, primăria,
şcoal, etc.
In cadrul acestor activităţi se transmit copiilor in mod sistematic şi organizat, informaţii din toate
domeniile de activitate : musicale, plastic, literare, formându-se anumite competenţe. Serbările reprezintă
un izvor de bucurie şi satisfacţie, creează buna dispoziţie. Ele devin mijloace de educare a voinţei, a
încrederii în forţele proprii. In cadrul serbărilor de Crăciun preşcolarii interpretând roluri care au ca scop
date şi obiceiuri ale poporului roman, au fost ajutaţi să redescopere frumuseţea portului popular românesc,
a datinilor, a cântecului şi a dansului popular în timpul acestei activităţi extracurricilare. Scopul activităţii
a fost de a consolida cunoştinţele referitoare la obiceiurile şi tradiţiile populare româneşti. Activităţile
extracurriculare bine pregătite, sunt attractive pentru orice vârstă, stârnindu-le interesul, producându-le
bucurie, uşurându-le acumularea de cunoştinţe, chiar dacă presupun un efort suplimentar. In cadrul acestor
activităţi sunt atraşi şi copiii timizi, dar şi cei impulsive, învăţând astfel să se tempereze în preajma colegilor
- ,,copilul care este lăudat învaţă la rându-i să aprecieze” ( D.I. Nolte ).
Bibliografie :
* Cucoş, C. ,, Pedagogie( ediţia a doua, revăzută şi adăugită), Bucureşti, Polirom, 2002.
* Dumitru G.Novac.C, Mitrache.A, Ilie.V,, Didactica activităţii instructiv-educative pentru
învăţământul preprimar”, Craiova, Ed. Nova.
* Ionescu M.Chiş ,, Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
autoinstruire ”, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001.
* Preda Viorica ,, Metodica activităţilot instructiv - educatine în grădiniţa de copii” Ed.Gheorghe
Cârţu Alexandru Craiova, 2009.
928
PROF. ÎNV. PRIMAR ŞORLEI ELENA
Educatia extracurriculara (realizata dincolo de procesul de invatamant) isi are rolul si locul bine
stabilit in formarea personalitatii copiilor nostri. Educatia prin activitatile extracurriculare urmareste
identificarea si cultivarea corespondentei optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viata
civilizat, precum si stimularea comportamentului creativ in diferite domenii. Incepand de la cea mai frageda
varsta, copiii acumuleaza o serie de cunostinte punandu-i in contact direct cu obiectele si fenomenele din
natura.
Exemple de activitati extrascolare
activitatea unor personalităţi de seamă ale ştiinţei şi culturii universale şi naţionale.
Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, stimuleaza si orienteaza
copiii spre unele domenii de activitate: muzica, sport, poezie, pictura. Excursiile si taberele scolare
contribuie la imbogatirea cunostintelor copiilor despre frumusetile tarii, la educarea dragostei, respectului
pentru frumosul din natura, arta, cultura. Prin excursii, copiii pot cunoaste realizarile oamenilor, locurile
unde s-au nascut, au trait si au creat opere de arta.
pregătirea copilului pentru viaţă..
Bibliografie :
929
PROFESOR ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR ȘORTAN CRINA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,IULIU MANIU,, ZALĂU
Tânăra generatie de astăzi diferă mult de generațiile de copii din trecut .Acești copii sunt plini de
dinamism iar educatia lor nu se poate rezuma doar la activitățile instructiv educative. Dacă învățarea prin
joc reușește să capteze în mare măsură atenția copiilor la clasă activităţile extraşcolare vin în completarea
procesului de învăţământ şi contribuie la descoperirea şi dezvoltarea aptitudinilor elevilor în diverse
domenii artistice .Un mare rol au în acest sens cercurile organizate la diferite obiecte de invațare.În acest
sens, pentru a da incredere elevilor în forțele proprii și a gestiona uneori emoțiile copiilor, am initiat un
grup de dans la nivelul clasei ,, Grupul Furnicuțele istețe ,, Împreună cu domnul profesor de la Palatul
Copiilor din localitate, în cadrul unui proiect de parteneriat, am reușit să montăm câteva dansuri și chiar să
obținem un loc I, intr-una din competițiile de profil. Copiii au fost foarte încântați și dornici să învețe și alte
coregrafii. Pentru a le trezi dragostea de stiința, împreuna cu doamna profesor de la cercul de Chimie
experimentală, parcurgem diferite module bazate in special pe reacții chimice. Acestea plac foarte mult
copiilor.Dacă uneori în activitățile de la clasă nu toți reușesc să exceleze, aici scapă de inhibiții si se exprimă
liber. Pornind de la considerația lui I. Nicola și anume că „Activitatea extraşcolară oferă independenţă mai
mare elevilor şi asigură o posibilitate de varietăţi pentru manifestările disciplinare, ele presupun respectarea
unei game variate de norme disciplinare” [5, p. 288]. Copiii stiu că parcurgerea unor experimente are etape
care trebuie respectate atat pentru reușita experimentului cat și pentru siguranța elevilor. Conţinutul
activităţilor extraşcolare nu este stabilit printr-un curriculum obligatoriu ca și în programă ci aceste se
stabilesc ân functie de interesele și dorințele elevilor. Astfel ele, devin parte componentă a educației
stimulând aptitudini, valori și dezvoltând vocația. De asemenea învață să iși asume responsabilități și să
comunice mai ușor, fără a fi timorați de o eventuală notare. Toate aceste duc la formarea unei personalități
căt mai complexe. Participarea elevilor la, cercul de pictură, a contribuit semnificativ la descoperirea și
stimularea actului creator si a sensibilității artistice.Înscrierea in acest tip de activități se realizează selectiv,
pe baza aptitudinilor și intereselor reale ale fiecărui elev Avănd ca și scop educația estetică și cultivarea
dragostei pentru artă toate lucrările urmăresc promovarea originalului creațiilor.De asemenea din grupa
activităților extrașcolare fac parte și vizitele tematice urmate de ateliere de lucru la Muzeul Judetean de
Istorie si Arta unde copiii au învățat foarte multe lucruri.Diferite din pinct de vedere al conținutului, al
duratei de lucru și nu în ultimul rând al metodelor și mijloacelor folosite aceste activități au un caracter cu
spectru larg disciplinar. Participarea la spectacole de teatru dezvoltă gustul pentru lectura si imprimă
copilului un anumit comportament specific actelor culturale. În plan moral, aceste activităţi contribuie la
formarea şi dezvoltarea atitudinilor de respect pentru cunoaștere .cultură și personalitățile care au creeat
aceste lucruri.Ca și motivație extrinsecă, actele de cultură exersează trăsăturile pozitive de caracter și voință
.Serbarile școlare se alătură activităților extrașcolare cu rol în educarea trăsăturilor de voință și caracter
precum si cultivatirea dragostei de neam și țară alaturi de transmiterea obiceiurilor și tradițiilor poporului
român.
Concursurile școlare, ca și formă variată de activitate extrașcolară oferă cadru pentru exersarea,
validarea și afirmarea performanțelor unui elev în funcție de priceperile și deprinderile dobândite.
Excursiile sunt de asemenea un context nemaipomenit pentru dezvoltarea personalității copiilor.
Acestea, alături de celelalte activități contribuie la adăncirea cunoașterii la descoperirea, valorificarea și
exteriorizarea intereselor și pasiunilor. Pentru a îmbogăți experiențele de viață ale elevilor și implicit
orizontul de cunoaștere am organizat excursii cu diferite obiective turistice. Acestea au ca și caracteristică
participarea benevolă și se organizează la nivelul clasei. Rolul acestor tipuri de activități este de a sublinia
eficiența lor din punct de vedere educativ. Cu cât caracterul lor este mai variat cu atât influența lor este mai
mare asupra personalității elevului iar orizontul lui de cunoaștere se largește semnificativ. Atmosfera în
cadrul acestor activități este favorabilă completării și aprofundării cunoștințelor, abilităților dobăndite în
cadrul lecțiilor. Îmbinând utilul cu plăcutul copiii reușesc să își ocupe timpul liber benefic.
Toate activitățile extrașcolare, determinate de interesele de cunoaștere ale elevilor, vin să mobilizeze
actul creator al acestora, le solicită imaginația, înțelegerea și memoria în vederea unei adaptări cât mai
ușoare contextului social. Aceste activități favorizează comunicarea în grup, generează relații de
930
intrajutorare, prietenie, educă simțul dreptății și al responsabilității.Toate acestea converg spre o dezvoltare
armonioasă a școlarului de azi și a adultului de mâine.
Bibliografie
1981.
931
PROF. ÎNV. PRIMAR ȘOȘ IONELA ELENA

ȘCOALA PRIMARĂ ARCALIA, JUD. BISTRIȚA-NĂSĂUD
Iată câteva dintre beneficiile activităților extrașcolare pentru educația și dezvoltarea copiilor:
1.Eliminarea stresului
Este imposibil din punct de vedere uman să fii complet energic desfășurând o singură activitate pe
parcursul zilei. În zilele noastre, programa educațională este vastă și în continuă extindere. Acest lucru
poate duce la stres mental și fizic precum și la blocaj mental pentru elevi. Activități precum sport, muzică,
arte etc., expun elevii la o varietate de activități mai ușoare, care ajută la eliberarea tensiunii mentale și a
stresului. În activități precum sportul, se știe că există o mare viteză de adrenalină care calmează corpul
încordat, chiar și atunci când experimentează efortul fizic.
2. Îmbunătățirea sănătății
Prin natura ei, școlarizarea tinde adesea să fie sedentară. Încărcarea programului școlar și a
multitudinii de teme zilnice, menține adesea elevii lipiți de birourile lor. Copiii au nevoie de multă activitate
fizică pentru a-i menține în formă fizică. Aceste activități ajută la reducerea tendințelor de obezitate și a
problemelor legate de sănătate, îmbunătățind imunitatea copilului. De asemenea, atunci când elevii sunt
angajați în activități în aer liber, sunt predispuși să primească cantitatea suficientă de vitamina D, esențială
pentru creșterea și dezvoltarea lor fizică.
3. Ajuta la dezvoltarea abilităților de gestionare a timpului
Nu există o lecție mai bună decât să înveți arta echilibrării studiilor. A opta pentru mai multe
responsabilități de la o vârstă fragedă creează și un simț acut al managementului timpului. Aceste abilități
se acumulează într-o perioadă de timp și modelează mintea copilului pentru un viitor mai luminos.
4. Descoperă talente ascunse
Studiul zilnic are capacitatea de a descoperi setul de abilități ale unui copil. Cu toate acestea, atunci
când elevii sunt expuși la activități noi și variate la o vârstă foarte fragedă, ei își pot dezvolta propriul gust
pentru activitate și astfel părinții precum și profesorii, pot căuta și descoperii înclinațiile și talentele ascunse
ale elevilor.
5. Dezvoltă spiritul de echipă
Majoritatea activităților extrașcolare, cum ar fi sportul, dezbaterea etc, nu pot fi niciodată finalizate
fără implicarea mai multor membri ai echipei. Când copilul face parte dintr-o asemenea echipă cu minți
asemănătoare, se vede că există un schimb activ de idei creative și capacitatea de a lucra împreună în echipă.
Acest lucru creează un sentiment de apartenență, un sentiment de loialitate față de echipă și de dezvoltare
a spiritului sportiv. Prieteniile astfel formate, au supraviețuit adesea o viață întreagă.
6. Dezvoltă abilități interpersonale
Activități precum discursul public, serviciul social, sportul, dezvoltă abilitățile interpersonale ale
elevilor, astfel încât îi ajută să devină maeștri de comunicare în viața lor de adult. Abilitățile de ascultare,
abilitățile de leadership, abilitățile de negociere, abilitățile oratorice și raționamentul logic se dezvoltă la
elevi de la o vârstă fragedă.
7. Crează responsabilitate socială
Participarea la activități precum serviciul social și voluntariatul ajută elevii să înțeleagă adevăratele
probleme sociale încă de la vârstă fragedă. Acest lucru este în a stârni latura umană a elevilor creând un
sentiment de responsabilitate socială și dreptate socială în aceste minți tinere. Elevii ar putea fi îndrumați
de profesorii lor pentru a ajuta vârstnicii și copiii neajutorați prin organizarea de vizite sociale. Elevii cu
experiență anterioară în muncaă socială au raportat că simt dorința de a oferi o perte din timpul și energia
lor, bunăstării persoanelor cu diferite probleme.
932
Exemple de activități extrașcolare:
• Arte: teatru, muzică, dans, pictură, fotografie, scriere creativă;
• Activitatea bisericii: informare comunitară, ajutorarea persoanelor în vârstă, planificarea
evenimentelor, cina comunității, programe de atletism și muzică organizate de biserică, organizare de
tabere, muncă misionară și orice altă activitate desfășurată prin biserică;
• Cluburi: club de șah, matematicieni, club de jocuri de rol, cluburi de limbi străine, club de film,
club de skateboarding, diversități / grupuri minoritare ș.a.
• Activitate comunitară: teatru comunitar, organizare de evenimente, personal de organizare a
festivalurilor și multe alte activități care sunt organizate prin comunitate;
• Media: televiziune locală, radio sau televiziune școlară, ziarul școlar, jurnalul literar, blogurile și
jurnalele online, ziarele locale și orice altă lucrare care duce la o emisiune de televiziune, film sau publicare
(online sau tipărit);
• Muzică: cor, trupă (marș, simfonică, pop, etc.), orchestră, ansambluri și solo;
• Sport: fotbal, baseball, hochei, atletism, gimnastică, dans, înot, schi, majorete, baschet, volei etc.
•Serviciul voluntar și serviciul comunitar: activități la spitale veterinare, salvare de animale,
activități în casele pentru persoane vârstnice sau orfelinate, pompieri voluntari etc.
933
"ROLUL ACTIVITATILOR EXTRASCOLARE
- BUCURIILE IEPURASULUI EDITIA 2020"
IMPORTANTA/ROLUL ACTIVITATILOR EXTRASCOLARE IN
GRADINITA – MIJLOACE DE REALIZARE
PROF. INV. PREȘCOLAR SPOREA PAULA GABRIELA:

ȘCOALA GIMNAZIALA OCNA DE FIER,
GRADINIȚA CU PROGRAM NORMAL

pedagogic dar şi dragostea faţă de copii.În școala contemporană, eficienţa educaţiei depinde de gradul în
care se pregăteşte copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună
bazele formării personalităţii copiilor în acest cadru.
În învăţământul preşcolar avem misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic şi
socio-afectiv dar şi pentru o mai bună integrare socială.
Întrucât activitățile extracurriculare/extrașcolare, ca și activitățile curriculare, derulate în mod
sistematic la clasă, trebuie realizate într-o secvenţă logică, pentru a forma competențele prestabilite,
planificarea acestora va ține cont de corelarea cu celelate activităţi desfăşurate cu copiii și de evitarea
supraîncărcării.
Astfel se impun activităţile extracurriculare, care nu sunt fixate de programa şcolară ci de copii,
conform intereselor şi dorinţelor lor. De cele mai multe ori, conţinutul acestora poate fi o continuare la un
nivel mai înalt, a ceea ce şi-au însuşit copii în cadrul activităţilor didactice. De exemplu, în cadrul
activităţilor din domeniul ştiinte, la activităţile de cunoaştere a mediului după ce copiii au observat pe planşe
anumite animale domestice sau sălbatice se poate propune o activitate extraşcolară – vizitarea unei grădinii
zoologice cu scopul de a-şi fixa ci îmbunătăţii cunoctinţele legate de aceste animale.Activităţile
extracurriculare sunt activităţii complementare, activităţi de învăţare realizate la grupă şi urmăresc
îmbogăţirea informaţiilor primite în cadul activităţii didactice, cultivă interesul pentru desfăşurarea
anumitor domenii, atrag copilul la integrarea în viaţa socială, la folosirea timpului liber într-un mod plăcut
şi util, contribuind în felul acesta la formarea personalităţii copilului. De aceea grădiniţa trebuie să ofere
diverse astfel de activităţi pentru ai atrage pe copii.Dintre activităţile pe care le-am desfăşurat la grupă, pot
aminti: serbări desfăşurate cu diferite ocazii: 8 Martie, Crăciun, sfârşit de an, finalizare de proiecte etc.,
desfăşurarea unor concursuri în grădiniţă: Micul Creştin, Voinicel, Smarty, activităţi de desene pe asfalt cu
ocazia zilei de 1 Iunie, activităţi desfăşurate cu ocazia zilelor de 1 Decembrie, 24 Ianuarie, activităţi
desfăşurate în parteneriat cu alte grădiniţe şi alte instituţii.În procesul instructiv-educativ, activităţile
extracurriculare îl atrag pe copil să participe cu plăcere şi să fie interesat de activităţile propuse.
Activităţile realizate în afara clasei şi în afara instituției de învățământ pot oferi un ajutor însemnat în
formarea copiilor, sub următoarele aspecte:
 îndrumarea şi dezvoltarea intereselor şi înclinaţiilor copiilor, a aptitudinilor şi talentelor
individuale în diferite domenii ale ştiinţei, culturii, artei, tehnicii, sportului;
 îmbogăţirea orizontului de cultură generală şi antreprenorială;
 atragerea şi stimularea copiilor în activităţi sociale, cu caracter educativ;
 aprofundarea reprezentărilor şi noţiunilor morale, elaborarea unei conduite morale, dezvoltarea
trăsăturilor de caracter;
934
 completarea şi dezvoltarea, cu precădere, a acelor aspecte ale educaţiei, pe care activitatea din
clasă nu le poate consolida suficient.
În cadrul acestor activităţi, se transmit copiilor, în mod sistematic şi organizat, informaţii din toate
domeniile de activitate: muzicale, literare, plastice accesibile, formându-se astfel anumite competenţe: de
a audia anumite piese muzicale, de a interpreta roluri. Interpretând diferite roluri, copilul reproduce modele
de conduită şi le asimilează în propria lui comportare. Trăsătura cea mai importantă a interpretării unor
roluri este originalitatea şi creativitatea copilului în redarea impresiilor proprii despre realitatea
înconjurătoare, spontaneitatea şi intensitatea trăirilor exprimate în joc. Are un pronunţat caracter activ –
participativ, permiţând copilului să construiască relaţii sociale, să-şi exerseze şi să-şi perfecţioneze
limbajul, să rezolve probleme, să negocieze, să coopereze, să utilizeze simboluri. Toate activităţile
extracurriculare desfăşurate cu copiii au rolul lor în dezvoltarea ca persoane inteligente, sigure pe ele
capabile să se descurce în orice situaţie, bogate din punct de vedere cultural în această societate plină de
pseudo-cultură. În cadrul activităţilor didactice şi extracurriculare, alături de îndrumătorii lor, aceştia
dovedesc creativitate, imaginaţie, atitudine, talent, afirmându-şi în mod original personalitate.
desfăşurării acestor activităţi extracurriculare.Scopul acestor activităţi a constat în consolidarea
cunoştinţelor referitoare la obiceiurile şi tradiţiile populare româneşti, urmărind reconsiderarea şi
valorificarea trăsăturilor specifice poporului nostru prin interpretare de roluri, a dansului popular şi a
“îmbrăcării” unor costume populare, oferind astfel un strop de tradiţie.
preajma colegilor lor – “copilul care este lăudat învaţă la rându-i să aprecieze” (D.I. Nolte).În cadrul
spectacolelor de teatru, relaţiile care se stabilesc între actori şi copii sunt extraordinare, deoarece actorul
interpretează roluri şi reprezintă un izvor de informaţie, iar copiii sunt dornici de cunoaştere fiind atraşi de
rolurile interpretate de actori. Noile metode prin care se realizează activitatea instructiv educativă pun în
vedere iniţiativa, fantezia şi contribuţia creatoare a cadrului didactic. Prin activităţi bogate şi prin
considerarea copiilor ca pe nişte oameni în continuă dezvoltare, căutăm cu ajutorul activităţilor
extracurriculare în care îi antrenăm, să le trezim curiozitatea, să le păstrăm viu interesul pentru cunoaştere,
să-i provocăm în a căuta şi descoperi lucruri noi.
didactice pe care le desfăşurăm la grupă cât şi prin intermediul activităţilor extracurriculare.
BIBLIOGRAFIE:
935
PROFESORUL ȘI ACTIVITATEA EXTRAȘCOLARĂ
PROF. GABRIELA STAFIE, ȘTIINȚE ECONOMICE,

COLEGIUL ECONOMIC ”DIMITRIE CANTEMIR”, SUCEAVA
MOTTO:
” Educația este ceea ce supraviețuiește după ce tot ce a fost învățat a fost uitat.”
(Burrhus Frederic Skinner)
Într-o epocă în care unul dintre cuvintele foarte des vehiculate este schimbarea, valorile pe care vechii
greci îşi întemeiau existenţa - Adevăr, Bine, Frumos - rămân totuşi de o inalterabilă actualitate. 12
Educația a fost și va fi întotdeauna o parte importantă a societății. În România, educația se dorește a
se adapta mereu la schimbări, în concordanță cu necesitățile și dorințele lumii actuale. Prin structură,
conținut și obiective, educația trebuie să răspundă exigențelor cerute de evoluție națională și internațională.
Realitatea contemporană demonstrează că rolul aducației este tot mai important datorită necesității
corelării funcționale dintre școală și societate. Nu putem trăi singuri fără a încerca înțelegerea celor din
jurul nostru din punct de vedere cultural deoarece, astăzi, lumea este caracterizată în primul rând de
interculturalitate.
Educaţia extrașcolară vizează dezvoltarea unei educaţii pentru toţi în spiritul recunoaşterii
diferenţelor ce există în interiorul aceleaşi societăţi şi se referă mai puţin (sau deloc) la realizarea unei
educaţii pentru culturi diferite, ceea ce ar presupune staticism şi o izolare a grupurilor culturale. Educaţia
extrașcolară privilegiază interacţiunea şi dialogul, curajul de a ieşi din sine şi dorinţa de proiecţie în celălalt.
O educaţie concepută în perspectiva interculturală va resemnifica relaţiile dintre şcoală şi alte spaţii
educative; ea va deborda zidurile şcolii, prelungindu-se şi insinuându-se în activităţile informale, în viaţa
de zi cu zi. 13
Cadrul didactic, în general, reprezintă elementele centrale ale gestionării promovării educației;
trăsăturile înnăscute, cât mai ales cele formate ale profesorului sunt elemente necesare pentru o bună
interiorizare a rolului educației interculturale în viața școlară, cât și în viața de zi cu zi a fiecăruia. Cursurile
de formare sunt o realitate a vieții profesionale. Bineînțeles, ideea de formare va duce către necesitatea
specializării în domeniul educației, iar formarea cadrelor didactice este esențială pentru calitatea sistemului
de învățământ și pentru o calitate a societății în care trăim și vom trăi.
Activitățile extrașcolare au fost și vor fi, întotdeauna, mai plăcute elevilor. De aceea, rezultatele unor
astfel de activități, atât cele comportamentale, cât și cele de interacacțiune, trebuie folosite și valorificate în
activitățile formale. Interculturalitatea se găsește în mediul său când există libertate de acțiune și
interacțiune.
Cucoș spune despre profesorul de tip intercultural că este caracterizat de 14 :
Modificări de atitudini, concepții, mentalități, convingeri;
Experimentarea unor noi trăiri afective;
Revalorizarea normelor, modelelor și trăirilor socio-culturale de natură morală, politică, științifică;
Reorientarea raționamentelor și judecăților valorice;
Învățarea unui nou comportament interpersonal și învățarea unor noi stiluri interacționale;
Învățarea unor noi strategii de autocunoaștere și intercunoaștere;
Capacitatea de a valorifica toate acese caracteristici proprii și de a ale propune ca noi referințe și
elevilor.
Competența interculturală este esența caracteristicilor pe care trebuie să le posede atât profesorii cât
și elevii. Dobândirea acesteia nu se realizează întotdeauna ușor ținând cont de faptul că modalitățile de
promovare ale educației pentru viață nu au fost întotdeauna o prioritate în învățământul românesc. Astăzi
educația interculturală și educația pentru viață se găsesc într-o prietenie.
1. Antonesei L., ”Modernitatea, globalizarea şi dialogul culturilor privite din perspectiva educaţiei interculturale”, Ed.
Polirom,Iași, 2001, p. 12
2. Cucoș C., ”Educația. Dimensiuni culturale și interculturale” , Editura Polirom, Iași, 2000, p.4
3. Cucoș C., ”Educația. Dimensiuni culturale și interculturale” , Editura Polirom, Iași, 2000, p.205
936
O bună gestionare a educației formale poate conduce la rezultate neașteptate, atât în sistemul de
învățământ, cât și în realizările personale și profesionale din viața omului. Eficiența actului educativ este
dată de disponibilitatea educației la adaptarea și autoreglarea față de sfidările tot mai numeroase ale
spațiului social.
Bibliografie
1. Antonesei L., ”Modernitatea, globalizarea şi dialogul culturilor privite din perspectiva educaţiei
interculturale”, Ed. Polirom, Iași, 2001
2. Cucoș C., ”Educația. Dimensiuni culturale și interculturale”, Editura Polirom, Iași, 2000
937
“ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE ÎN PROCESUL
INSTRUCTIV-EDUCATIV”
PROF. INV. PRESC. STAN LIDIA

SCOALA GIMNAZIALA “VASILE ALECSANDRI”
GRADINITA CU P.N. NR.58- BRAILA
şi bogate cu o structură aparte, diferită de clasica metodă de predare-invăţare. O activitate desfăşurată într-
în acelaşi timp să reusim sa prezentăm in mod echilibrat şi momentele recreative şi de relaxare.Este foarte
938
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE ÎN DEZVOLTAREA
PERSONALITĂŢII ELEVULUI
PROF. INV. PRIMAR MARIA STAN

ŞCOALA GIMNAZIALA „O. C. TASLAUANU”
BILBOR-HARGHITA
Modernizarea şi perfecţionarea procesului instructiv-educativ impun îmbinarea activităţii şcolare cu

care să întregească educaţia şcolară, contribuind la formarea personalităţii. De aceea, şcoala trebuie să fie
deschisă spre acest tip de activitate care îmbracă cele mai variate forme. Realizarea acestor activităţi
presupune alegerea din timp a materialului de către cadrul didactic, abordarea creatoare a temelor de către
acesta şi, nu în ultimul rând, măiestrie pedagogică şi dragoste pentru copii.
programului şcolar. Pot fi şi activităţi extraşcolare de masă (excursii, concursuri, spectacole, serbări etc.)
extradidactică.
Activităţile extracurriculare se desfăşoară sub forme variate, ca de exemplu: activităţi artistice,
ştiinţifice, activităţi sportive, obşteşti, turistice ş.a.m.d. Astfel de activităţi oferă numeroase prilejuri de
sau de calculator.
realiza sub forma plimbărilor, excursiilor sau taberelor, asigurând un contact direct cu obiectele şi
fenomenele în condiţii naturale, ceea ce uşurează procesul formării reprezentărilor despre acestea şi ajută
copiii în cadrul activităţilor organizate în şcoală. Am constatat că acest tip de activităţi au îmbogăţit
cunoştinţele elevilor despre viaţa plantelor şi a animalelor, dar au încurajat şi exprimarea liberă a copiilor
în afara clasei. S-a mai observat că ei pot reprezenta cu mai multă creativitate realitatea atunci când
desenează, modelează sau au de alcătuit scurte texte.
Serbarea şcolară este o activitate extracurriculară tradiţională, care are mari valenţe educative. Această
activitate permite exprimarea activă nu numai a câtorva elevi mai talentaţi într-un domeniu sau altul, ci a
unui număr cât mai mare de elevi, fiecare contribuind, în felul lui, la reuşita comună. Am realizat astfel de
acţiuni cu ocazia zilei de 1 Decembrie, a Crăciunului, a zilei de 8 Martie sau la sfârşit de an şcolar, oferindu-
le elevilor posibilitatea de a se exprima liber oral, în scris sau prin muzică.
activităţi specifice carnavalului cu ocazia sărbătorilor de iarnă, a Zilei Pământului sau a zilei de 1 Iunie.
au avut posibilitatea de a se manifesta liber, atât în crearea costumului, cât şi în interpretarea/realizarea unor
monologuri.
organizat la nivel de şcoală, concursuri de dans, de creaţii artistice, de desen, între clasele de nivel primar.
939
Vizionarea spectacolelor, a filmelor, a diafilmelor sau a emisiunilor de televizor sunt forme de activităţi
prin care elevul nu doar dobândeşte informaţii, ci este stimulat spre activităţi de pictură, dans ş.a.m.d.
determinând astfel şi dezvoltarea creativităţii.
vedere interdisciplinar. Dintre acţiunile ce au fost practici de succes în şcoală aş enumera:
-realizarea unei expoziţii cu vânzare de icoane realizate de elevi;
-organizare de serbări, la care au avut un moment artistic ;
-activitate de strângere şi de dăruire de fonduri şi de dulciuri pentru copiii devaforizaţi din comunitate.
Aceste acţiuni au determinat dezvoltarea creativităţii civice, artistice şi a responsabilităţii faţă de
problemele comunităţii.
În şcoala noastră, împreună cu profesorul de educaţie fizică, s-au realizat şi activităţi extracurriculare
sportive care să fie bazate pe practicarea liberă a unor forme de mişcare şi s-a constatat că elevii au fost
interesaţi de aceste activităţi, manifestând o atitudine pozitivă pentru practicarea liberă a exerciţiilor de
mişcare. Cred că în orice şcoală cadrele didactice trebuie să promoveze activităţile extracurriculare,
stimulând astfel inventivitatea şi creativitatea elevului.
la formarea şi dezvoltarea unei personalităţi creatoare, nu pot răspunde suficient dorinţei de cunoaştere şi
BIBLIOGRAFIE:
Bucureşti
3.Cosmovici, Andrei, Iacob, Luminiţa coord., (2008), Psihologie şcolara, Ed. Polirom
940
ARTICOL REALIZAT PENTRU EDITURA D’ART DE CATRE

PROF. INV. PRIMAR: STAN ȘTEFANIA GABRIELA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ COMUNA APOSTOLACHE, PRAHOVA
Educația, așa cum spunea Aristotel, este cea mai bună provizie pe care omul și-o poate face pentru
bătrânețe. Important este, însă, cum ajunge omul la educație și cine îl sprijină pe tot parcursul vieții.
Încă de la începutul acesteia și până la finalul ei individul este înconjurat de situații de învățare din
care ia ce este bun și folositor. Cele mai multe situații se întâlnesc în prima parte a vieții unde activitatea
fundamentală a omului este învățarea. Grădinița, școala și, mai apoi, liceul sunt locuri unde se face educație
de orice tip pentru ca elevul să fie pregătit pentru viața de adult responsabil. Și pentru că mai sus am spus
de sprijin, trebuie să amintim persoanele care îi ajută pe elevi. Fie ei părinții, profesorii, mentorii, aceștia
au un rol esențial în munca alături de elev. Henry Brooks Adams spunea: „Profesorul influențeză întru
eternitate; nici chiar el nu poate ști unde se oprește influența sa.”
Și pentru că „profesorul” este egal cu „școală”, ne putem întreba: unde poate să facă profesorul
educația? Școală înseamnă doar construcția aceea cu multe clase și cu bănci sau poate să însemne și alte
locuri, precum un parc, un teatru, un muzeu?
Profesorul trebuie să fie intermediarul dintre interior și exterior, dintre îngusta sală cu 4 pereți și
minunatul întins cer albastru de afară. Un cadru didactic bun va ști cum să îmbine activitățile școlare din
clasă cu activitățile extrașcolare, din afara perimetrului școlii. Elevii, fie ei de orice vârstă, sunt definiți prin
curiozitate, de dorința de a explora, de a vedea, de a simti lucruri noi și deosebite. Profesorul, prin harul și
dăruirea sa, le hrănește această dorință ducându-i pe copii în locuri noi, în orașe îndepărtate, să facă lucruri
poate pe care nu le vor mai face niciodată.
În continuare, putem să dăm câteva exemple de activități extrașcolare: plimbări prin diferite locuri (
zone de munte, deal, câmpii), vizite la muzee cu tematici complexe, înscrierea la unele ateliere, fie ele de
pictură, de gătit, de grădinărit, de construit etc. Cele mai multe activități de acest gen au loc în excursii,
minunatele plimbări pe care copiii le așteaptă cu atâta nerăbdare. Din păcate, din cauza programelor
încărcate și a timpului parcă uneori prea puțin, excursiile sau activitățile extrașcolare au loc doar într-o
singură perioadă a anului, și anume în Școala Altfel.
Părinții, sprijinul profesorilor, vin în ajutorul elevilor oferindu-le și ei activități extrașcolare, și
anume: cursuri de diferite forme( de balet, de dans, de fotbal, de robotică etc.), cluburi de teatru, ore de curs
la diferite instrumente muzicale ș.a.m.d.
Rolurile tuturor acestor activități extrașcolare sunt următoarele: în primul rând, copiii învață lucruri
noi pe care le vor folosi mai devreme sau mai târziu. În al doilea rând, elevii au parte de experiențe cât mai
variate, lucru benefic pentru dezvoltarea lor cognitivă și nu numai. În al treilea rând, copiii se pregătesc de
viitoarele cariere, de exemplu un copil căruia de mic i-a plăcut să cânte la pian, prin exercițiu și efort, poate
să ajungă un mare cântăreț.
Un ultim rol pe care îl au activitățile extrașcolare este acela de a face copiii fericiți. Consider că elevii
trebuie să se relaxeze, să se bucure, să râdă, să fie fericiți! Făcând ce îi place, creierul unui om va elibera
moleculele fericirii, și anume endorfina.
Aături de niște copii fericiți, zâmbitori, săritori, entuziaști, orice profesor poate să aibă activități
extraordinare. Fericirea copiilor este de o puritate senzațională. Să ai elevi fericiți la școală care învață din
propria lor dorință este cel mai frumos cadou pe care îl poate avea un profesor.
În concluzie, rolul activităților extrașcolare în educația copiilor este unul esențial pentru o creștere
frumoasă și echilibrată de care cu toții ar trebui să aibă parte.
Multumesc!
941
PROF. ÎNV. PRIMAR STANCIU CAMELIA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 3 RÂȘNOV
antrenați atât în inițiere și organizare, cât și în modul de desfășurare a acestora. Activitățile extrașcolare
vizează, de regulă, acele activități cu rol complementar orelor clasice de predare-învățare. Aria de
desfășurare a acestora e greu de delimitat. Pot fi excursii, drumeții, vizite la muzee, la diverse instituții
artistice, cluburi tematice, activități sportive, legate de protecția mediului etc. În cadrul activităților
educative, se pot desfășura activități precum: recitarea unor poezii, creații ale elevilor, scenete, realizarea
de felicitări, desene tematice. Este recomandat ca aceste activități să se desfășoare de la vârstele mici, ca
orice tânăr să se identifice cu tradițiile, obiceiurile, slujbele religioase care marchează momentele cruciale
ale existenței umane. Prin aceste activități li se oferă elevilor un alt mod de însușire a unor trăiri, valențe
pozitive ale vieții. Cât sunt mici, toți copiii trebuie să își însușească valori morale, să trăiască momente
înălțătoare, să conștientizeze rolul religiei în formarea lui ca individ și să participe la toate evenimentele
importante alături de familia unită. Aceasta este soluția vitală pentru o viață echilibrată, pentru petrecerea
momentelor neegalabile din mijlocul familiei, pentru formarea ca individ responsabil și valoros pentru
societate.
Vizitele la muzee, expoziții, monumente și locuri istorice, case memoriale constituie un mijloc de a
intuit și prețui valorile culturale, folclorice și istorice ale poporului nostru.
Bibliografie:
Crăciun, Corneliu (2011). Metodica predării limbii și literaturii române în gimnaziu și în liceu. Editura Emia.
Stoica, Marin (2002). Pedagogie și psihologie. Editura Gheorghe Alexandru
Ionescu, M.; Chiș, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi autoinstruire,
942
PROIECT EDUCAȚIONAL
PROF. INV. PRIMAR -STĂNCULEȚU BIANCA FLORICA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,ȘTEFAN CEL MARE” FOCȘANI
MOTTO:
„Artistul este un receptacul al emoțiilor care vin de peste tot: din cer, dinspre pământ, dintr-o
bucățică de hârtie, de la o formă trecătoare, de la o pânză de păianjen.” - Pablo Picasso
ARGUMENT
O educaţie pentru recunoaşterea şi aprecierea frumosului trebuie să înceapă în familie şi apoi
continuată în instituțiile de învățământ, pentru a dezvolta la copii abilităţi şi atitudini care vor avea ca
rezultat dezvoltarea gustului pentru frumos. Educarea gustului artistic, a sensibilităţii estetice (artistico-
practice) a copiilor contribuie la formarea unei personalităţi echilibrate.
Îndrumaţi cu tact pedagogic şi rigoare ştiinţifică, elevii pot stabili conexiuni între cunoştinţele
dobândite la discipline precum: ştiinţele naturii, limba română, matematică, educaţie plastică, educaţie
tehnologică, educaţie muzicală. Tema propusă este ancorată şi în realitate, tocmai de aceea poate fi abordată
cu uşurinţă, de la planul concret-intuitiv. Contactul nemijlocit cu mediul oferă copiilor multiple şi noi
posibilităţi de observare a unor aspecte din natură, a unor legături dintre acestea, descoperind cauzele care
le determină şi urmările pe care le au. Valenţele educative sunt multiple şi determinante pentru formarea la
elev a concepţiei despre natură, lume, viaţă.
Să redăm, aşadar, formele şi culorile iernii oferind posibilitatea micilor artisti de a da frâu liber
imaginaţiei creatoare şi artistice prin intermediul culorii şi penelului.
Domenii în care se încadrează concursul:
Domeniul cultural - Arte vizuale si abilități practice
SCOPUL PROIECTULUI:
Stimularea şi valorificarea potenţialului artistic şi creativ al şcolarilor, prin realizarea unor lucrări
practic-aplicative, într-un mod cât mai original, utilizând diverse materiale şi folosind tehnici de lucru
specifice activităţilor practice şi artistico-plastice.
OBIECTIVE:
 Stimularea creativităţii, imaginaţiei şi originalităţii prin realizarea unor lucrări artistico-plastice şi
practice;
 Dezvoltarea dragostei pentru semnificaţiile şi frumuseţile naturii descoperite în anotimpuri;
 Cultivarea sensibilităţii cromatice şi artistice a copiilor;
 Diseminarea de bune practici, colaborare şi cooperare între cadre didactice din diferite unităţi de
învăţământ.
GRUP ŢINTĂ:
- preșcolari și școlari ai claselor P - VIII;
- cadre didactice;
- părinţi.
RESPONSABILITĂȚILE PARTENERULUI C.C.D
*Promovarea concursul de creație pe plan județean .
*Găzduirea expoziției cu lucrările elevilor în incinta CCD in perioada stabilită;
*Prezentarea in cadrul expoziție a unor exemple de bune practici, în ceea ce privesc activitățile
extrașcolare.
BENEFICIARI: elevi, cadre didactice, părinți.
RESURSE
o Umane: școlari, preșcolari, cadre didactice, părinți;
o Temporale: noiembrie – februarie 2019- 2020;
o Materiale: lucrări ale copiilor, panouri pentru expoziție, cărți, reviste școlare, cameră video,
aparat foto, diplome, laptop, materiale în powerpoint.
943
KEEP OUR PLANET GREEN
PROF. LIANA OANA STANEAN

SC. GIMN. SIMION BARNUTIU-ZALAU
To keep our planet green for the next generations is a very good motto. Let’s see how we can do this
thing. It is for us and for our children. Don’t throw the garbage anywhere: streets, forest, roads, lakes, rivers.
There are special places for this. Let’s Keep our environment clean. Let’s talk to every one who do these
bad things and make them to be conscious of the worst things they do. Try to give good signals to our
collegues, family, relatives, friends and to all people we know or don’t know directly.
The beauty of nature means all – beautifulness of our body and souls. To have a beautiful, a good
soul you need to see good things around you – to see good people and a nice and especially a clean
environment.
All over the world people are talking about ‘ green planet ‘ but few of them are doing something.
Don’t pollute oceans and seas - the rare species will dissapear.
We won’t survive without them.
In your country there won’t be any touristic area if you don’t green the places.
Don’t hunt the animals that clean forest by eating the dead bodies. Don’t throw chemicals in the
rivers.
Put the plastic in the right places.
Don’t use too much electricity or water if you don’t need it .
To keep the planet green you need to be real conscious about that and explain to others that do all
things it needs.
GO GREEN!
944
,,CIURUL” - ELEMENT DECORATIV AL PORTULUI POPULAR
SALAGEAN GABRIELA
COLEGIUL TEHNIC GEORGE BARIȚIU BAIA MARE
Portul maramureșean a beneficiat de câteva studii legate mai ales de rolul social al acestuia, fără ca
acestea să abordeze și problema evoluției istorice.
Portul maramureșeanse remarcă prin eleganță sobră, reţinută, este unitar și are „un caracter cu totul
original”, cu elemente specifice pe care nu le găsim în alte zone.
Inițial aspectul hainelor femeiești era asemănător cu a celor ardelene, în timp ce hainele bărbătești
erau asemănătoare celor ungurești. Se poate observa o continuă modificare a portului, deși se poate vorbi
clar și de elemente de continuitate atât în portul din Ardeal, cât și în cel al românilor maramureșeni.
Portul popular din Maramureş are numeroase note de sobrietate, frumuseţe şi incontestabila
vechime.
Cămaşa pentru femei este ţesută în casă în război manual, din pânză de in şi cânepă pentru zilele de
lucru şi numai din bumbac pentru zilele de sărbătoare,
într-o bogată paletă de combinaţii, dovedind fantezia şi talentul înnăscut al femeilor, transmise din
generaţie în generaţie.
Poalele (fusta din pânză albă ţesută în casă, peste care se aşează cele două (zadii) sunt făcute din
acelaşi material ca şi cămaşa, mai largi şi încreţite puţin la talie sunt tivite cu aceeaşi “cipcă” cu colţişori
făcută cu acul de croşetă, care trebuie să se vadă pe sub zadie, pentru a contura imaginea artistică a
costumului.
La bărbaţi cămaşa este ţesută din pânză albă de bumbac, cusută simplu cu broderii la gât şi la mâneci,
cu mătase albă sau galbenă. Mânecile sunt largi, lungi sau trei sfert şi se termină cu “cipcă cu colţişori” la
cămăşile de sărbătoare.
Spăcel-piesă din costumul popular femeiesc din pânză lucrată în ciur cu ornamente florale, cu colţişori
în jurul gâtului şi pumnuşei triunghiulari la mâneci; ornamentele florale sunt repartizate pe piept, spate,
căderea umerilor şi la final de mâneci. Ciurul este realizat numai din aţă albă, dând prestanţă şi eleganţă
piesei.
Spăcel-piesă din costumul popular femeiesc din pânză lucrată în ciur cu ornamente florale, cu colţişori
în jurul gâtului şi pumnuşei triunghiulari la mâneci; ornamentele florale sunt repartizate pe piept, spate,
căderea umerilor şi la final de mâneci. Ciurul este realizat numai din aţă albă, dând prestanţă şi eleganţă
piesei.
Pindileul de danţ îl utilizau femeile sub rochia de pânză pentru a acoperi corpul în momentul rotirii
si ridicării poalelor, fiind mai scurt si cu o ciur lat de o palmă care să nu depăsească nivelul genunchilor.
Rochie de pânză din costumul femeiesc cu flori stilizate încadrate între heitasuri, iar marginile rochiei
au ciur. Brâul rochiei este realizat ornamental cu coltișori și bine întărit pentru a sluji ca un mini corset.
945
PROF. LILIANA SALE,

LICEUL TEHNOLOGIC ION I.C. BRATIANU, TIMIȘOARA
Când vorbim despre activități extrașcolare ne referim la excursii, drumeții, vizite la muzee, la diverse
instituții publice, la alte unități de învățământ, vizionarea de spectacole de teatru, operă, muzică clasică,
activități artistice, cluburi tematice, activități sportive, legate de protecția mediului etc. Iată câteva
caracteristici de bază ale activităților extrașcolare:
etc.);
o presupun: -activităţi prosociale, referitoare la voluntariat; -activităţi sportive de echipă; -activităţi de
organizare a şcolii (de exemplu, consiliul elevilor); -activităţi artistice (piese de teatru, coruri, serbări
şcolare); -cluburi şcolare.
(activă) la activităţile extraşcolare ar trebui valorificată, dar şi încurajată în permanenţă.
Mai mult, valorificarea experienţei dobândite în cadrul activităţilor extraşcolare în activităţile de la
clasă ar constitui un stimul major pentru o implicare şi mai bună a elevilor în cadrul acelor acţiuni, pentru
creşterea spiritului de iniţiativă a acestora. Elevii valorizează foarte mult activităţile extraşcolare în învăţare,
înţeleg importanţa acţiunilor nonformale desfăşurate în şcoală pentru propria lor dezvoltare.
La rândul lor, cadrele didactice sunt observatori direcţi ai beneficiilor activităţilor extraşcolare pentru
învăţare. Ei sunt cei care se implică în mod direct în organizarea şi desfăşurarea activităţilor extraşcolare,
dar sunt şi cei care pot observa imediat impactul pe care aceste activităţi îl are la nivelul elevilor. Activităţile
extraşcolare tind să aibă la nivelul şcolilor un profil bine conturat: se desfăşoară cu elevii şi cadrele didactice
din şcoală, părinţii şi reprezentanţii comunităţii fiind categoriile din afara spaţiului şcolar care participă
uneori la aceste acţiuni.
Succesul activităţilor extraşcolare depinde de corelarea mai multor factori cum ar fi: atractivitatea
cu experienţe relavante pentru activitatea desfăşurată.
946
Caracteristicile societăţii actuale au schimbat radical rolul şi importanţa şcolii. Până mai ieri singura
instanţă cu rol educativ la nivel social, şcoala se confruntă astăzi cu o multitudine de provocări. Una dintre
aceste provocări se referă la faptul că oferta şcolii trebuie să se diversifice pentru a răspunde nevoilor de
cunoaşterea ale copiilor, să iasă din formal şi formalism. În acest context, activităţile extracurriculare şi
extraşcolare par a căpăta o importanţă din ce în ce mai mare.
Legislaţia educaţională românească pare a valoriza din ce în ce mai mult aspectul educaţiei de-a
lungul întregii vieţi şi al educaţiei nonformale şi, implicit, al activităţilor extraşcolare. Există o deschidere
a şcolii româneşti către acest tip de activităţi, o nevoie de completare a curriculumului formal cu „altceva”,
care să îi facă pe elevi să trăiască „bucuria de a învăţa”. Accentul trece de pe informativ pe formativ. Astfel,
fără a nega importanţa educaţiei de tip curricular, devine tot mai evident faptul că educaţia extracurrriculară,
adică cea realizată dincolo de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea
personalităţii tinerilor.
Potențialul larg al activitaților extrașcolare este generator de căutări și soluții variate. Succesul este
garantat dacă ai încredere în imaginația, bucuria și în dragostea din sufletul elevilor, dacă îi lași pe ei să te
conducă spre acțiuni frumoase, valoroase și fructuoase.
Activitatea extracurriculară reprezintă o componentă educațională valoroasă și eficientă căreia orice
cadru didactic trebuie să-i acorde atenție, adoptând el, în primul rând, o atitudine creatoare, atât în modul
de realizare al activității, cât și în relațiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită
In concluzie, cadrul didactic dedicat și implicat în ceea ce predă la disciplina sa, poate prin strategii
eficiente și multă empatie, să conducă la educarea spiritului creativ în cadrul activităților extracurriculare.
Bibliografie :
1) Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, "Activităţile
2) Cernea, Maria, "Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de
învăţământ, în “ Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000", Ed. Discipol, Bucureşti;
947
PROF. ÎNV. PRIMAR: SALLAI IBOLYA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ „VASILE BREBAN” CRIȘENI
/ ȘCOALA PRIMARA CRISTUR-CRIȘENI
LOC. CRISTUR - CRIȘENI, JUD. SALAJ
Activitățile extrașcolare au un rol foarte important, deoarece vin în completarea procesului de

învățământ. Procesul dezvoltării elevilor nu poate fi redus numai la activitatea instructiv –educativă care se
desfășoară în cadrul lecțiilor. În acest scop se folosesc și alte forme de activități care contribuie la adâncirea
cunoașterii, la descoperirea, dezvoltarea și valorificarea intereselor și pasiunilor, stimulează creativitatea,
oferă cadrul afirmării și recunoașterii performanțelor.
Activitățile extrașcolare au unele particularități prin care se deosebesc de activitățile școlare. Sunt
diferite din punct de vedere al conținutului, duratei, metodelor folosite și formelor de organizare a
activităților. Elevii au libertatea deplină de a alege conținuturile care sunt în perfectă concordanță cu
interesele și dorințele lor. Astfel, acestea devin o formă complementară de activitate care stimulează valori,
aptitudini și dezvoltă vocația, talentul încurajând competiția, asumarea responsabilității.
Activitățile extrașcolare pot îmbrăca diferite forme: excursii, drumeții, vizite, spectacole cultural-
artistice, vizionări de filme, competiții sportive și concursuri.
Excursiile școlare contribuie la îmbogățirea cunoștințelor copiilor despre frumusețile țării, la educarea
respectului pentru natură. În urma excursiilor, plimbărilor copiii pot reda cu mai multă creativitate și
sensibilitate, imaginea realității, în cadrul activităților de desen sau modelaj, iar materialele pe care le culeg
sunt folosite în activitățile practice sau chiar la orele de matematică și explorarea mediului.
Serbările și aniversările oferă un prilej de destindere, de bună dispoziție dezvoltând sentimentul
apartenenței la colectivitatea dn care fac parte deprinzându-i să-și stăpânească emoțiile provocate de
prezența spectatorilor.
Concursurile școlare sunt momente deosebit de atractive pentru elevi ce oferă copiilor posibilitatea
să demonstreze practic ce au învățat, să deseneze diferite aspecte, să confecționeze modele variate.
Acelasi efect îl pot avea concursurile organizate de către cadrele didactice în clasă. Dacă sunt
organizate într-o atmosferă placută vor stimula spiritul de iniţiativitate al copilului, îi va oferi ocazia să se
integreze în diferite grupuri pentru a duce la bun sfârşit exerciţiile şi va asimila mult mai uşor toate
cunoştinţele.
conştientizarea urmărilor poluării, educaţia rutieră, educaţia pentru păstrarea valorilor, etc. Activităţile
complementare concretizate în excursii şi drumeţii, vizite, vizionări de filme sau spectacole imprimă
copilului un anumit comportament, o ţinută adecvată situaţiei, declanşează anumite sentimente. O mai mare
contribuţie în dezvoltarea personalităţii copilului o au activităţile extraşcolare care implică în mod direct
copilul prin personalitatea sa şi nu prin produsul realizat de acesta.
948
pregătirea copilului pentru viaţă. Realizarea acestor obiective depinde în primul rând de învățător, de
Bibliografie :
curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom, Bucureşti, 2002, pg.87;
949
PROF.INV PRIMAR SANDOR EVA-ESZTER

ŞCOALA GIMNAZIALA ,,MIRON NEAGU”,
STRUCTURA ŞCOALA GIMNAZIALA ,,NICOLAE IORGA”,
SIGHISOARA, JUD. MURES
învățământ.
etc.);
reciproc între elevi, educă simţul responsabilităţii şi o atitudine justă faţă de scopurile urmărite.
Bibliografie:
1. Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, Cluj-Napoca
2007
2. Cucoş, C., Pedagogie (ediţia a doua, revăzută şi adăugită), Bucureşti, Polirom, 2002
3. www.didactic.ro
950
PROFESOR: SANDU LAURA,

COLEGIUL NAȚIONAL ”ROMAN-VODA”
Secolul în care trăim este unul în care părinții pun foarte mult accent pe educația copiilor lor și
implicit pe școală. Și aici vorbim de două categorii principale de părinți: cei care sunt interesați doar de
ceea ce li se cere copiilor la școală forțând obținerea de rezultate foarte bune la toate materiile și cei care
consideră că activitățile extrașcolare sunt și ele importante și astfel umplu timpul liber al copiilor lor cu tot
felul de activități menite a le dezvolta anumite aptitudini, cel mai adesea omițând sa țină cont și de părerea
copiilor sau de un echilibru care să implice și timp liber pentru copii. În ambele cazuri, rezultatul este
departe de a fi cel dorit și se traduce prin demotivare, oboseală și abandon din partea copiilor și în final
duce la un sentiment de frustrare atât la părinți cât și la copii.
Astfel, părinții care sunt interesați doar de rezultatele foarte bune obținute de copiii lor la școală, în
detrimentul oricăror activități extrașcolare uită un lucru important și anume că nu întotdeauna rezultatele
școlare le pot influența pe cele din viață, ele nereprezentând o garanție a succesului copilului ca adult.
Această categorie de părinți trebuie să conștientizeze că rolul pe care activitățile extrașcolare îl joacă în
dezvoltarea copilului este extrem de important întrucât acestea aduc mai multe beneficii cum ar fi:
 vin în completarea activităților clasice de predare- învățare, consolidând astfel procesul instructiv-
educativ;
 lărgesc orizontul cultural al copiilor;
 favorizează formarea de noi prietenii și noi experiențe de învățare;
 ajută în deprinderea de noi abilități;
 sunt o oportunitate de a întâlni și rezolva situații noi;
 ajută la crearea unei atitudini pozitive față de învățare, ceea ce duce la performanță școlară, iar
performanța școlară va determin creșterea stimei de sine și a dorinței de implicare în experiențe noi de
învățare;
 în cazul copiilor cu performanță școlară scăzută, activitățile extrașcolare reprezintă o șansă de a
demonstra că pot și ei excela în ceva, lucru ce le va crește de asemenea stima de sine și dorința de a
experimenta și de a se implica în activități noi;
 dezvoltă percepția, curiozitatea și toate procesele cognitive;
 aduc bucurie în viața copiilor pentru că cel mai adesea sunt amuzante;
 dezvoltă componenta relațională ceea ce îi va ajuta să relaționeze și astfel să se integreze mult mai
bine în societate, evitând astfel pericolul delicvenței juvenile sau acela al devenirii unui ins neadaptat social
cu consecințe negative atât în planul carierei cât și în plan familial.
De cealaltă parte, părinții care fac eforturi financiare considerabile pentru a umple timpul liber al
copiilor lor cu tot felul de activități extrașcolare, zi de zi, săptămână de săptămână, nu trebuie să uite că ce
este prea mult strică. Chiar dacă motivația lor este de multe ori greșită, transpunându-se în fraze de genul
”Dar băiatul vecinilor/ prietenul tău Andrei etc. cum poate sa le facă pe toate?” sau izvorăște din înțelegerea
că activitățile extrașcolare ajută în dezvoltarea unei personalități armonioase, pașii pentru a obține rezultatul
dorit trebuie pregătiți cu grijă. Astfel, totul trebuie să plece de la scopul final. Vrea părintele un copil
ascultător, docil ( așa cum își doresc de multe ori și profesorii), un copil care să aștepte întotdeauna să fie
ghidat și care va face ceea ce îi cer alții fără să pună întrebări, fără să se revolte și fără să exprime ceea ce
își dorește? Atunci, da, părintele poate umple tot timpul liber al copilului cu diferite activități
transformându-l astfel într-un roboțel care într-un final probabil va ceda fie din cauza oboselii, fie din cauza
frustrării. Vrea părintele un copil încrezător, care să se adapteze cu ușurință și care să fie capabil sa ia
decizii? Atunci va trebui să lase copilul să decidă ceea ce își dorește să facă, părintele fiind doar ghidul care
îi oferă mai multe alternative. Astfel, rolul principal al activităților extrașcolare ar trebui să fie acela de
valorificare a talentului personal și de corelare a aptitudinilor copilului cu tipul de caracter pe care copilul
îl are. Evident, școala nu poate face asta datorită numărului mare de elevi. Aici intervine părintele care
cunoaște cel mai bine punctele tari și preferințele copiilor lor. Însă, din păcate, aici apare de multe ori
încăpățânarea părinților de a-șă transforma copilul în idealul sau persoana care ei ar fi dorit să fie și nu au
951
reușit. De aceea unii părinți care au copii prea zburdalnici, care preferă activitățile sportive în locul
petrecerii timpului în fața unui calculator, se plâng și sunt nemulțumiți că aceștia vor rămâne în urmă cu
tehnica de a folosi computerul, atât de necesară în lumea în care trăim. De cealaltă parte, părinții ai căror
copii petrec prea mult timp în fața gadgeturilor se plâng de faptul că aceștia nu relaționează destul. În
ambele cazuri este vorba de o preferință exprimată a copiilor. Cine poate garanta că cel care face activități
sportive nu va ajunge un mare sportiv, iar cel care petrece prea mult timp pe calculator nu va deveni un
important programator sau creator de softuri/ jocuri sau un important jucător internațional care își va face
o carieră și va realiza venituri importante din câștigarea unor jocuri la nivel internațional?
Ceea ce trebuie reținut este că în toate cazurile, pentru a asigura reușita, trebuie să primeze interesul
și pasiunea copilului. Rolul părintelui și al școlii este acela de a oferi o gamă cât mai largă de activități
extrașcolare din care elevul poate alege, astfel încât acestea să reprezinte un mijloc de formare a
deprinderilor elevilor de a-și folosi cat mai eficient timpul liber concomitent cu manifestarea spiritului de
independență și inițiativă, oferindu-le copiilor posibilitatea de a relaționa, de a se relaxa, de a se exprima
liber, de a experimenta și de a descoperi. Astfel, fie că e vorba de realizarea de excursii sau tabere tematice,
de cercuri pe diferite abilități sau activități, sau pur și simplu de o acțiune de voluntariat, toate reprezintă
oportunități noi de învățare din care elevul nu are decât de câștigat.
952
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EDUCATIVE ÎN PROCESUL EDUCAŢIONAL
PROF. SĂNDULACHE ANA-LOREDANA

ŞCOALA PROFESIONALĂ MOGOŞEŞTI-IAŞI
Fenomenul educaţional transcede astăzi, cu mult, graniţele formelor de învăţământ tradiţional

datorită dezvoltării societăţii din punct de vedere social şi informaţional, provocând în permanenţă cadrele
didactice spre a găsi cele mai bune şi eficiente modalităţi de a educa tânăra generaţie.
Pe lângă activităţile instructiv-educative din şcoală, avem în vedere, pentru elevi şi pregătirea lor
pentru integrarea ulterioară în viaţa socială. În acest sens, am găsit oportună familiarizarea lor cu obiective
social-culturale din zonă, cum ar fi Muzeul Satului .
Se ştie că, la această vârstă, elevii învaţă cu plăcere şi implicare, având larg dezvoltate interesele de
cunoaştere, iar gândirea acestora se dezvoltă pe linia prelucrării active, analitice a datelor realităţii
nemijlocite. Elevul simte plăcerea conversaţiei, planul său mental e relativ bogat, gândirea activă,
iscoditoare care surprinde cu uşurinţă relaţiile dintre fenomene şi succesiunea lor cauzală, dispune de
numeroase reprezentări, o imaginaţie bogată, o memorie complexă, dar şi capacităţi active de a le folosi.
1. Titlul activităţii extracurriculare: ,, Vizită la Muzeul Satului “
2. Date desfăşurării activităţii : 15 iunie 2019
3. Coordonatori : prof.Săndulache Ana-Loredana şi prof.Pricop Elena -Lăcrămioara
4. Durata activităţii: 1 h
5. Grupul ţintă: elevii claselor a IX-a şi a V-a şi a VI-a ;
6. Obiectivele:
a. Familiarizarea copiilor cu obiectele existente la Muzeul Satului ;
b. Trezirea interesului pentru modul de utilizare a uneltelor vechi ;
c. Cultivarea interesului pentru artă şi cultură ;
d. Dezvoltarea abilităţilor practice ;
e. Mobilizarea elevilor, prin implicarea acestora în activităţi de socializare ;
7. Resursele:
a. umane: profesori, elevi, responsabilii Muzeului Satului ;
b. materiale: exponatele din Muzeul Satului Mogoşeşti ;
8. Descrierea activităţii : Cu ocazia împlinirii a 130 de ani de la trecerea în nefiinţă a Luceafărului
poeziei româneşti, am făcut o vizită la Muzeul Satului, motiv pentru care elevii au adus câte o floare la
portretul marelui poet, în semn de omagiu.
Activitatea s-a desfăşurat în cadrul unui proiect judeţean “Meşteşuguri de Ieri, idei pentru
Mâine”.Elevii au făcut cunoştinţă cu fiecare exponat, vorbindu-li-se despre vechile întrebuinţări ale
obiectelor, despre meşteşugurile la care foloseau .Astfel, elevii s-au familiarizat cu : război de țesut, cu
toate instrumentele aferente(suveică, stative etc), furcă de tors, caier, fus etc.; chișiță, țesală, daltă, gealău,
clești, aparat de zugrăvit etc., oale și vase din lut, diverse împletituri din papură, covoare, prosoape, haine
lucrate manual, după specificul zonei, diverse instrumente de meșteșugărit.Elevii au fost profund
impresionați de Meșteșugurile de Ieri, având loc o discuție despre valorificarea meșteșugurilor în prezent,
amintindu –ne de activitățile extrașcolare din timpul anului, care au avut ca punct de plecare Meșteșugurile
de Ieri: confecționarea podoabelor de Crăciun și a bradului, prin valorificarea hârtiei și a papurei
(împletituri), confecționarea mărțișoarelor și a felicitărilor, folosind motive folclorice, încondeierea ouălor.
953
PROFESOR ÎNVĂȚĂMÂNT PREȘCOLAR: SÁNTA SALOMÉ-IBOLYA

ȘCOALA PRIMARĂ NR.1 PALEU – G.P.N. NR.3 SĂLDĂBAGIU DE MUNTE
Activităţile extraşcolare şi extracurriculare ocupă un loc aparte în viata şcolară a elevilor. Ele vizează
implicarea unui număr cât mai mare de elevi în diverse activităţi organizate atât în şcoală cât şi în afara ei.
Prin natura lor, activităţile extracurriculare vin să completeze foarte bine latura educativă a elevilor.
De aceea, şcoala noastră încurajează astfel de activităţi.
Proiectele educative derulate în cadrul parteneriatelor cu diverse instituţii au ca scop implicarea,
comunicarea, sprijinul reciproc, prietenia, încrederea, dăruirea. Aceste parteneriate sprijină dezvoltarea
unei atitudini pozitive, autonome, care să armonizeze relaţiile cu sine şi cu ceilalţi, cu mediul înconjurător.
Relaţia de prietenie nu este numai o posibilitate, ci şi o necesitate.
Prin intermediul acestor proiecte, copiii au posibilitatea de a-şi lărgi cercul de cunoştinţe prin
cunoaşterea altui mod de viaţă, a altor persoane, atât normale cât şi cu dizabilităţi, a altor spaţii geografice.
Aceste oportunităţi ajută la integrarea lor socială, dezvoltarea personalităţii, formarea capacităţii de a
comunica şi cu alte categorii de tineri.
Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă relaxantă, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de
activităţi.
este garantat, dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria şi în dragostea din sufletul copiilor, dar să îi laşi pe
ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase.
Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru nonformal, ce permite elevilor cu dificultăţi de
Elevii pot să decidă în bună măsură asupra obiectivelor, conţinuturilor şi mijloacelor de realizare a
acestor activităţi, contribuind astfel la dezvoltarea vieţii comunităţii şcolare din care fac parte. Activităţile
dezvoltarea autonomiei personale şi sociale, a comportamentului în grup.
religioasă, moral-civică, patriotică, fizică. Educaţia intelectuală ocupă un rol central în formarea integrală
a personalităţii elevului. Prin caracterul lor ludic, activităţile extradidactice formează şi modelează
inteligenţa elevilor. Ele dezvoltă totodată curiozitatea ştiinţifică, interesele de cunoaştere, spiritul de
observaţie, creativitatea şi nu în ultimul rând gândirea critică a elevilor. Datorită caracterului lor
interdisciplinar, activităţile extracurriculare constituie pentru elevi un prilej de lărgire a cunoştinţelor de
cultură generală, facilitând formarea culturii profesionale şi duc la formarea competenţelor
transdisciplinare. Activităţile extraşcolare contribuie în mod semnificativ la realizarea educaţiei estetice a
elevilor, componentă a educaţiei integrale şi armonioase. Ele sunt activităţi de cultivare a dorinţei de
frumos, iniţiindu-i pe elevi în sesizarea frumosului sub toate aspectele sale, în înţelegerea mesajului unei
opere de artă .
sacrificiu.
954
extracurriculare, iar în acest caz, parteneriatul educaţional devine o necesitate. Un punct forte al activităţilor
extraşcolare este acela că antreneză copiii în activităţi cât mai variate şi bogate cu o structură parte, diferită
de clasica metodă de predare-invăţare.
Bibliografie:
1. Bîrzea, C.( 1995). Arta şi ştiinţa educaţiei. Bucureşti: EDP.
2. Cerghit, I. (2002). Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri şi strategii.
Bucureşti: Ed. Aramis.
3. Creţu. C. (1998). Curriculum diferenţiat şi personalizat. Iaşi: Polirom
955
ROLUL ACTIVITAȚILOR EXTRAȘCOLARE IN PROCESUL DE
INVAȚAMANT
PROFESOR LOGOPED SASU SORINA-PETRONELA

CENTRUL ȘCOLAR PENTRU EDUCAȚIE INCLUZIVA FAGARAȘ,
JUD. BRAȘOV
PROFESOR LOGOPED CORNEA ELISABETA
CENTRUL ȘCOLAR PENTRU EDUCAȚIE INCLUZIVĂ FĂGĂRAȘ,
JUD. BRAȘOV

sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului. Complexitatea finalităţilor educaţionale impune
îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare, iar parteneriatul educaţional, ca set de intervenţie
complementară, apare ca o necesitate.
Educația extracurrriculară (realizată dincolo de procesul de învățământ) își are rolul și locul bine
stabilit în formarea personalității copiilor noștri. Educația prin activitățile extracurriculare urmărește
civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ în diferite domenii.
În cadrul acestor activităţi elevii învaţă să înveţe.
956
tehnicile folosite.
În preajma sărbătorilor se organizează activități literar-artistice
Scopul acestora este de a valorifica tradițiile, obiceiurile, specificul poporului nostru. Se pot desfășura
activități precum: recitarea unor poezii, creații ale elevilor, scenete, realizarea de felicitări, desene tematice.
Programul „ Școala altfel ”
O activitate în săptămâna Școala altfel poate fi un circuit cultural creat ca o aventură într-o lume
tematică, fie că vorbim de artă, istorie sau astronomie. Acest periplu tematic combină jocul cu fixarea
cunoștințelor printr-un program special potrivit vârstei și capacității de înțelegere a copiilor.
Indiferent că printre activitățile extrașcolare alese se află cele de teatru, muzică, artă, gimnastică, înot,
arte marțiale, fiecare dintre acestea îl va ajuta pe cel mic să își facă prieteni noi, să aibă mai multă încredere
în el și să își dezvolte noi hobby-uri.
În plus, oamenii de știintă au explicat că participarea la astfel de activități reduce riscul apariției
depresiei și a consumului de alcool și droguri. De asemenea, copiii vor fi mai motivați să reușească în tot
ceea ce și-au propus și vor reuși să obțină note mari la școală, deoarece își vor dezvolta capacitățile de
învățare, cultură generală, memorie, simț critic, etc.
Rezultatele vor fi întotdeauna deosebite atunci când avem grijă ca obiectivele instructiv – educative
să primeze, și momentele recreative, de relaxare să fie prezentate în mod echilibrat.
În final, atât activitățile curriculare cât și cele extracurriculare nu trebuie doar să-i educe pe tineri în
Bibliografie:
Ionescu, M.; Chiș, V. – Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
https://iteach.ro/experientedidactice/rolul-activitatilor-extrascolare-in-formarea-personalitatii
https://www.portalinvatamant.ro/articole/sfatul-specialistului-85/rolul-activitatilor-extrascolare-in-
viata-copilului-tau-1831.html
https://activitateeducativaextrascolara.wordpress.com/2014/12/12/rolul-activitatilor-educative-
extrascolare-in-viata-elevilor/
https://www.gradinitebucuresti.ro/index.php?c=-30&s=2&i=136#gradinite
http://www.asociatia-profesorilor.ro/rolul-si-importanta-activitatilor-extracurriculare.html
957
ROLUL ACTIVITAȚILOR EXTRAȘCOLARE IN EDUCAȚIE
PROFESOR DE RELIGIE SAVA CRISTIAN

ȘCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ NR. 4, BUCUREȘTI
Precum afirma Maria Montessori, rolul profesorului este de a-l “ajuta pe copil să evolueze cu grijă,
pace și iubire”, acest aspect putând fi realizat făcând apel la tot paletarul de informații ce ni-l oferă atât
pedagogia, cât și disciplinele conexe. Pornind de la acest citat putem spune că educația oferă cadrului
didactic pârghiile necesare pentru formarea copilului, atât prin educația formală, cât și prin cea non-formală
și informală.
Alături de educația formală și informală, un rol important în devenirea viitorului adult îl are educația
non-formală ale cărei origini sunt adânc înfiripate în pedagogia românească. Activitățile extrașcolare au
valențe pozitive în evoluția și implicarea elevilor în activități ce au ca scop relaționarea mai eficientă în
cadrul grupului, stimularea creativității prin activități de loisir și dobândirea unui set de valori, credințe și
priceperi ce sunt necesare pentru formarea și informarea copilului și adaptarea acestuia la cerințele vieții
sociale.
Activitățile extrașcolare își pun amprenta asupra evoluției elevului implicat în actul instructive-
educativ fiind o resursă importantă atât pentru asimilarea noilor cunoștințe, cât și pentru stimularea
interesului pentru cunoaștere, explorare și învățare.
Conform studiilor de specialitate se recomandă utilizarea activităților extrașcolare pentru a facilita
învățarea într-un mod mult mai plăcut și relaxant.
Activitățile extrașcolare au un rol complementar în educația formală fiind un tot necesar pentru
dezvoltarea armonioasă a personalității elevilor. Impactul pozitiv al dezvoltării armonioase a personalității
elevilor se poate observa prin faptul că elevii devin mult mai încrezători în forțele proprii, manifestând
interes și curiozitate pentru dezvoltarea plenară a tuturor ariilor vizate.
Participând la aceste activități elevii devin mai conștienți de propria dezvoltare, descoperind
elementele de noutate în fiecare disciplina studiată, dar și de propriile trăiri, emoții și sentimente, ajungând
la o mai bună cunoaștere a propriei personalități.
Observând valențele psihologice ale activităților extrașcolare cadrele didactice le utilizează și pentru
a crea legături armonioase între elevi, fiind un mod eficient de realizare a coeziunii în cadrul grupului școlar,
de valorizare și auto-valorizare, cu efecte majore în reducerea violentei în cadrul mediului școlar, prin
imprimarea unui mediu în care înțelegerea, cooperarea, respectul și empatia sunt aliații unei bune
interacțiuni între elevi.
În funcție de activitățile extrașcolare alese se poate stimula implicarea elevilor în promovarea
valorilor și principiilor etice, cum ar fi cele referitoare la dreptate, toleranță și pace.
Prin aceste activități se menține motivația intrinsecă a elevilor pentru activitatea școlară descoperind
cunoașterea și interesul pentru aceasta. Astfel, se reduce abandonul școlar și lipsa interesului pentru
activitățile desfășurate în mediul școlar.
Printre activitățile extrașcolare ce pot fi realizate și organizate le putem aminti pe următoarele:
excursii și vizite la muzee, vizionarea de filme sau piese de teatru, vizite la instituții publice, excursii la
obiective de interes științific sau comunitar, vizite la alte unități de învățământ, serbări școlare și alte
activități artistice, activități sportive, activități literare, activități ce vizează protecția mediului. Toate
acestea sunt organizate și desfășurate în funcție de interesul și vârsta elevilor, dar și de suportul familiei.
Familia este și ea implicată prin acest mod în activitatea educativă a copiilor.
Elevii dobândesc în acest mod valențe educative imperios necesare pentru desăvârșirea capacităților
și deprinderilor de care dispun.
Prin utilizarea activităților extrașcolare profesorul reușește să stimuleze creativitatea elevilor. Pentru
a se ajunge la atingerea unui potențial maxim sunt necesare atât obiective clar elaborate cat și folosirea
educației non-formale, utilizându-se cu precădere încurajările și acordarea unui feedback pozitiv.
În timpul activităților extrașcolare se creează punțile spre cunoașterea elevilor și se realizează cadrul
propice pentru stabilirea unei relații eficiente și productive între cadru didactic și elevi. Cunoscându-i din
ce în ce mai bine, cadrul didactic poate să le ofere elevilor oportunitățile necesare si potrivite pentru
pregătirea acestora pentru o integrare cât mai bună și folositoare în societate.
958
De aceea, specialiștii în domeniul educației și nu numai, subliniază rolul foarte important al
activităților extrașcolare în planul dezvoltării personale a elevilor, în construirea unui climat școlar
prietenos, în creșterea participării la cursuri și în planul socializării și necesitatea realizării și derulării a cât
mai multor programe și parteneriate între instituțiile școlare și diverși parteneri.
959
NECESITATEA COLABORĂRII ŞCOLII CU FAMILIA
PROF. SAVA LIANA ANDREEA

BUCURESTI, SECTOR 4
Şcoala şi familia sunt cei doi poli de rezistenţă ai educaţiei, care contribuie prin mijloace specifice la
formarea tineretului.
Familia este prima şcoala a copilului. Ea este cea care răspunde de trebuinţele elementare ale copilului
şi de protecţia acestuia, exercitând o influenţă atât de adâncă, încât urmele ei rămân, uneori, întipărite pentru
toată viaţa în profilul moral - spiritual al acestuia.
Familia ocupă un loc aparte în sistemul instituţional al educaţiei. Acţiunea ei pe întreaga perioadă a
dezvoltării include şi toate laturile formării personalităţii. Ea reprezintă unul din mediile de socializare şi
educare din cele mai complete datorită posibilităţilor ce le are de a-l introduce pe copil în cele mai variabile
situaţii şi de a acţiona asupra lui prin cele mai complexe şi fireşti mijloace.
Familia oferă copilului primele informaţii despre lumea ce-l înconjoară, primele norme şi reguli de
conduită, dar şi climatul socioafectiv necesar trebuinţelor şi dorinţelor sale.
Procesul de colaborare dintre şcoală şi familie asigură atingerea scopului educaţional. Pornind de la
necesitatea cunoaşterii sociopsihopedagogică a copilului, şcoala impune colaborarea cu familia sub diferite
aspecte. Urmărind aspectele comune, speciale si diferenţiate pe care viaţa de elev o prezintă, părinţii pot
completa, sprijini şi dezvolta personalitatea copilului cu o singură condiţie - colaborarea cu şcoala.
Părinţii şi educatorii contribuie, în strânsă colaborare, la ridicarea nivelului instructiv educativ a
elevului integrat în colectiv. Reuşita acestei acţiuni presupune însă o cunoaştere specială a fiecărui copil.
El trebuie urmărit permanent şi profund, sub toate aspectele personalităţii lui.
Adunările pe şcoală cu părinţii, şedinţele pe clasă, consultaţiile în grup şi convorbirile individuale,
vizitele în şcoală şi cu şcoala, excursiile şi călătoriile, lectoratele pedagogice pentru părinţi, formează un
complex de activităţi necesare creşterii continue a valorilor educative atât în şcoală cât şi în familie.
Aceste întâlniri cu părinţii trebuie să se desfăşoare pe o bază tematică solidă.
Ea poate să facă parte dintr-un ansamblu de probleme educative a căror conştientizare, dezbatere şi
rezolvare operaţională reclamă continuitate, reluare şi dezvoltare în perioade de mai lungă durată. Munca
şcolii cu familia impune un sistem, o unitate de obiective, metode şi măsuri care să conducă această
colaborare specifică la un mod planificat de a lucra, astfel încât să nu se desfăşoare pur şi simplu incidental.
Temele colaborării dintre şcoală şi familie trebuie să fie bine conturate, ca de pildă: “Analiza
adunărilor şi şedinţelor cu părinţii în şcoală”; “Eficienţa lectoratelor cu părinţii”; “Metodologia practică a
activităţilor cu familia la şcoală”; “Conţinutul şi tehnica consultaţiei pedagogice cu părinţii elevilor”;
“Vizita pedagogică în familia elevului”; “Înfăptuiri pe planul colaborării şcolii, familiei, consiliului local
privind sănătatea şi regimul zilnic al elevului”.
Aceste teme trebuie să stea în atenţia cadrelor didactice şi să le desfăşoare în colaborare cu medicii
de familie, cu bibliotecara, cu consiliul educaţional, cu psihologii şcolari, acolo unde există, cu părinţii care
au profesiuni apropiate temei desfăşurate: economişti, jurişti, medici, ca şi cu părinţii din comitetul de
părinţi al şcolii.
Munca şcolii cu familia poate lua metodologic şi forma unui experiment de pedagogie socială, vizând
organizarea şi analiza activităţii, verificarea obiectivelor, metodelor şi procedeelor folosite prin lectorul
pentru părinţi, în şedinţele cu părinţii, la consultaţii şi convorbiri, în privinţa legăturilor permanente, între
şcoală (proces de învăţământ) şi familie.
“Caietul învăţătorului” sau “Jurnalul clasei” sunt documente care pot să conţină însemnările
învăţătorului cu privire la activităţile desfăşurate cu familia sau însemnările unor părinţi despre munca lor
de sprijinire a şcolii sau de organizare a condiţiilor de instruire şi educare acasă a copiilor, de îndrumare a
pregătirii pentru şcoală.
Fundamentarea pedagogică şi interdisciplinară a colaborării şcolii cu familia, în contextul
modernizării procesului de învăţământ, trebuie să corespundă atât obiectivelor teoretice, cât şi acţiunii
educative.
960
Procesul de învăţământ trebuie să se ridice la acel nivel de unitate instructiv-educativă care să asigure
optimizarea didactic-educativă a muncii în clasă printr-o întemeiată cunoaştere a elevului ca individualitate,
ca produs al familiei. Procesul instructiv -educativ în clasă trebuie să coreleze şi să sprijine, să asocieze
procedeele de educaţie în afara clasei, în familie, în viaţa socială.
Cunoaşterea condiţiilor familiare ale fiecărui elev în parte, în sine şi pentru sine, nu este suficientă cu
atât mai puţin dacă se realizează după o rămânere în urmă a elevului sau după un act de comportare
necorespunzătoare. Deci, se impune o cunoaştere prealabilă, preventivă a fiecărei familii.
Modernizarea şcolii, a procesului de învăţământ, reclamă cercetarea mediului familial de ansamblul
în care se desfăşoară activitatea şcolară. Este vorba de cunoaşterea profesiunilor şi ocupaţiilor, a locurilor
de muncă ale membrilor familiei, a gradului de instrucţie, a bugetului, de timp, a condiţiilor educaţionale
şi social-morale.
Relaţia şcoală-familie include activităţi de amenajare a sălii de clasă în care învaţă elevii, participări
ale părinţilor în organizarea activităţilor extracurriculare şi educative precum: carnavaluri, excursii,
drumeţii, scenete de teatru, etc.
Prin toate aceste colaborări şcoală-familie se doreşte ca familia să se dezvolte ca un izvor de educaţie
nouă.
În acest sens, putem considera că fundamentarea pedagogică a conlucrării şcolii cu familia devine
expresia unei conştiinţe active despre pluritatea izvoarelor de educaţie.
961
SAVA MARIANA-GPP. AMICII, CĂLĂRAŞI
“Dibăcia învăţătorului nu este decât aceea de a trezi curiozitatea minţilor tinere, ca să le potolească
apoi această curiozitate, pe care numai fiinţele fericite o au vie şi sănătoasă. Cunoştinţele vârâte cu de-a
sila în minte o astupă şi o înăbuşă. Ca să mistui ştiinţa trebuie s-o înghiţi cu poftă”.(Anatole France)
Este cunoscut faptul că personalitatea umană se îmbogăţeşte şi se formează treptat din aspecte cât
mai cuprinzătoare ale lumii înconjurătoare.
De aceea activitatea copilului nu trebuie să se limiteze la spaţiul şi timpul şcolar, acesta trebuie să ia
contact cu mediul natural şi social, ceea ce presupune o gamă largă de relaţii comportamentale Este
cunoscut faptul că personalitatea umană se îmbogăţeşte şi se formează treptat din aspecte cât mai
cuprinzătoare ale lumii înconjurătoare.
De aceea activitatea copilului nu trebuie să se limiteze la spaţiul şi timpul şcolar, acesta trebuie să ia
contact cu mediul natural şi social, ceea ce presupune o gamă largă de relaţii comportamentale
Activităţile extracurriculare şi extraşcolare desfăşurate în şcoală au ca obiectiv formarea continuă,
învăţarea pe tot parcursul vieţii, comunicarea, toleranţa, accesul la cunoaştere, la valorile culturale,
ştiinţifice, care să pună în valoare calităţile speciale ale dascălilor şi disponibilitatea acestora de a participa
la formarea tinerei generaţii.
Redefinirea permanentă a calităţii educaţionale şi eficientizarea procesului instructiv-educativ sunt
obiective pe care am dorit să le atingem în pregătirea elevilor creându-le astfel posibilitatea dezvoltării
creativităţii în orice domeniu.
Mediul învăţării şcolare trebuie să fie suficient de stimulativ şi diversificat spre a oferi fiecărui elev
o motivaţie susţinută. De aceea, activităţile cu şcolarii trebuie organizate în aşa fel încât să permit elevilor
să exploreze şi să folosească legăturile interdisciplinare, instrumentale, intelectuale şi emoţional afective,
proprii unei educaţii integrale. Activitatea în afara clasei şi cea extraşcolară trebuie să cuprindă masa de
copii.
Prin conţinut bogat şi diversificat al programului pe care îl cuprinde, ”serbarea şcolară” valorifică
varietatea, preocuparea intereselor şi gusturilor şcolarilor.
Activităţile extraşcolare cer o bună pregătire metodologică din partea profesorilor.
Este necesar să se creeze o atmosferă deosebit de favorabilă pentru instruire şi educaţie, să se ofere
posibilitatea de completare şi de aprofundare a cunoştinţelor şi abilităţilor obţinute la lecţii, să fie create
condiţii de formare a personalităţii în spiritul culturii naţionale.
Cercetările recente din domeniul psihopedagogiei arată că utilizarea povestirilor ca metode de
învățare dezvoltă imaginația copiilor. Metodele și tehnicile moderne, activ-participative, capabile să
Şcoala trebuie să stimuleze exprimarea potenţialului creativ al fiecărui copil, să încurajeze iniţiativele
lui, ingeniozitatea şi curiozitatea, să favorizeze stabilirea unor relaţii care să nu exagereze prin autoritate,
să ofere ocazii elevului de a lua singur decizii şi să stimuleze încrederea în sine, într-o atmosferă de
comunicare liberă.
la formarea şi dezvoltarea unei personalităţi creatoare, nu pot răspunde suficient dorinţei de cunoastere şi
de creaţie – însuşiri caracteristice copiilor.
962
Prin astfel de activităţi putem contribui la dezvoltarea unor atitudini şi comportamente democratice
la elevi, stimulând atât iniţiativa şi răspunderea personală cât şi spiritul de întrajutorare şi solidaritate de
grup, spiritul critic, capacitate de argumentare de a acţiona şi rezolva probleme în mod responsabil
Bibliografie:
1. Grigore-Pruna Simona, ”Hai sa mergem la serbare”, Editura Recif
2. Nicola– I. Pedagogie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1994
3. Sorina Sav, ”Traditiile si obiceiurile romanesti, Editura Nico
4. Revista invatamant primar, nr.2-3/2001, Editura Discipol
5. Teodosiu, O., Coman, C., (2005) Manifestarea creativităţii în activităţile practice
6. Botezatu Cristina, Ghidul serbarilor scolare la clasele I-IV. Ghid metodologic pentru invatatori
963
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE ÎN DEZVOLTAREA
SAVULESCU MINODORA
Școala contemporană trebuie să asigure dezvoltarea unor cetățeni activi, implicați în problemele
comunității.Activitățile extracuriculare constituie răspunsul la o astfel de provocare a școlii
contemporane.Prin activități extracurriculare elevii dobândesc competențele și calitățile necesare unei
dezvoltări armonioase pentru integrarea lor în societate.Aceste activități oferă elevilor posibilitatea de a
explora mediul în ritm propriu, de a se exprima liber, de a experimenta.
Cadrul în care se desfășoară aceste activități este informal, este eliminată teama și stresul provocat de
notele mici din catalog.În crearea unui cadru optim de desfășurare cadrul didactic are un rol important.El
trebuie să-și cunoască elevii, să le influențeze dezvoltarea, să-i pregătească pentru viață.
In proiectarea acestor activități este importantă identificarea valorilor elevilor, profesorilor și
adulților. Trebuie identificate valorile reprezentative ale comunității care să producă schimbări pozitive la
nivelul eficientizării sistemului educațional.
Una dintre punțile de legătură între școală și comunitate o constituie parteneriatul școală –agent
economic. Parteneriatul școală-agent economic poate implica elevii încă de la fragede vârste în problemele
comunității, la început prin observație și înțelegere, prin învățarea principiilor și mecanismelor organizării
democratice a comunității.Gradual elevii vor identifica apoi problemele comunității pentru ca la final elevii
să încerce să elaboreze soluții la aceste probleme.
Astfel tinerii pot cunoaște comunitatea, valorile acesteia, problemele cu care se confruntă și devin
cetățeni activi care vor respecta munca și valorile însușite.
Formele parteneriatului pot fi diferite și adaptate particularităților de vârstă ale elevilor.
Pentru clasele din învățământul primar și gimnazial parteneriatul școală-agent economic se poate
manifesta sub forma unor vizite la agentul economic sau participări ale agentului economic la unele ore de
curs, întâlniri în care elevii să identifice noțiuni elementare de resurse, de produs, de venituri și cheltuieli,
de proces tehnologic.
La clasele mai mari elevii pot fi implicați în diferite activități productive (exemplu de colectare și
reciclare a deșeurilor) acțiuni care pe lângă rolul educativ pot fi folosite pentru consilierea profesională.
Pentru liceu legea educației stabilește modalitatea în care școala poate colabora cu agentul economic
în vederea pregătirii profesionale a elevilor, stipulând condițiile de organizare a stagiilor de practică.
Stabilirea priorităților pe care școala le urmărește prin parteneriat, identificarea agenților economici
care să devină partenerii școlii în educarea tinerei generații, stabilirea modalităților de atragere a agenților
economici în aceste parteneriate constituie o nouă provocare. O provocare pe care cadrul didactic trebuie
să o rezolve, o provocare care îi mărește responsabilitățile și care îl pune într-o nouă postură.
Cadrul didactic trebuie să identifice agentul economic care poate asigura un mediu propice pentru
activitatea elevilor, să fie un promotor construind relații bazate pe respect, încredere, solidaritate.
Cadrul didactic trebuie să modereze relațiile din grup, să depășească dificultăți, să asigure progres.
In permanență trebuie să încurajeze elevii să aplice cunoștiințele teoretice în activitățile productive,
să fie creativi și să găsească soluții proprii la problemele comunității.
Tot cadrul didactic trebuie să identifice așteptările agentului economic în ceeace privește noțiunile
teoretice pe care elevii trebuie să le cunoască, să actualizeze aceste noțiuni și să le raporteze la nivelul
organizației.
Parteneriatul rămâne un liant între școală și agent economic și o nouă provocare pentru profesori.
964
PROF. SCARLAT LARISA

SCOALA GIMNAZIALA NR.1, PESTERA
JUD. CONSTANTA
Activitățile extraşcolare sunt variate, astfel încât tinerii pot fi implicați, în funcție de interesele
elevii acumulează în cadrul lecţiilor. Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau
sportive, stimuleaza şi orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, pictură.
Excursiile şi taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la
excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai multă creativitate şi sensibilitate, imaginea realităţii, în cadrul
jocurile de creaţie. La vârsta şcolară, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arata sau li se spune în legatură
cu mediul, fiind dispuşi să acţioneze în acest sens. Excursia ajută la dezvoltarea intelectuală şi fizică a
copilului, la educarea lui cetăţenească şi patriotică. Ea este cea care îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte
însuşirea unei experienţe sociale importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural ştiinţific. Prin excursii
elevii îşi suplimentează şi consolidează instrucţia şcolară dobândind însuşirea a noi cunoştinţe. Am acordat
importanţa cuvenită sărbătorilor şi aniversărilor importante din viaţa ţării şi a copiilor. Acestea au fost un
bun prilej de destidere, de bună dispoziţie, dezvoltând la copii sentimental apartenenţei la colectivitatea din
965
care fac parte, deprinzându-i totodată să-şi stăpânească emoţiile provocate de prezenţa spectatorilor.
Concursurile pe diferite teme sunt, de asemenea, momente deosebit de atractive pentru cei mici. Acestea
oferă copiilor posibilitatea să demonstreze practic ce au învăţat la şcoală, acasă, să deseneze diferite aspecte,
să confecţioneze modele variate. Acelasi efect îl pot avea concursurile organizate de către cadrele didactice
în clasa. Dacă sunt organizate într-o atmosferă placută vor stimula spiritul de iniţiativitate al copiluiui, îi va
profesorul însăşi să fie creativ. Elevii sunt atraşi de activităţile artistice, reacreative, distractive, care ajută
la dezvoltarea creativităţii, gândirii critice şi stimulează implicarea în actul decizional privind respectarea
drepturilor omului, conştientizarea urmărilor poluării, educaţia rutieră, educaţia pentru păstrarea valorilor,
etc.
asumându-şi responsabilităţi. Cadrul didactic are, prin acest tip de activitate posibilităţi deosebite să-şi
principal - pregătirea copilului pentru viaţă. Realizarea acestor obiective depinde în primul rând de
educator, de talentul său, de dragostea sa pentru copii, de modul creator de abordare a temelor, prin punerea
în valoare a posibilităţilor şi resurselor de care dispune clasa de elevi.
Bibliografie :
966
PROF. INV. PRIMAR ŞCHEAU MIHAELA-NADIA

ŞC. GIMN. ,,ECATERINA TEODOROIU”
TG-JIU, GORJ
Diversitatea aptitudinilor şi intereselor elevilor, multitudinea canalelor de informaţie, precum şi

achiziţiile noi din domeniul ştiinţei, tehnicii sau culturii au condus la constituirea şi realizarea unor forme
de organizare complementare lecţiei, cum sunt activităţile în afara clasei şi cele extracurriculare.
Activităţile extraşcolare contribuie la adâncirea şi completarea procesului de învăţământ, la
dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor elevilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber. Ele
prezintă unele particularităţi prin care se deosebesc de activităţile din cadrul lecţiilor. Acestea se referă la
conţinutul activităţilor, durata lor, la metodele folosite şi la formele de organizare a activităţilor. Conţinutul
acestor activităţi nu este stabilit de programa şcolară, ci de către cadrele didactice în funcţie de interesele şi
dorinţele elevilor. Având un caracter atractiv, elevii participă într-o atmosferă de bună-voie şi optimism, cu
însufleţire şi dăruire la astfel de activităţi.
Educaţia extracurriculară (complementară) este componenta care creează cadrul optim de formare a
unei personalităţi complexe şi complete, rolul ei fiind cu preponderenţă de a modela sufletele. Puşi în
situaţia de a acţiona singuri, elevii îşi însuşesc cunoştinţele exterioare şi le transformă în propriile motive
interioare după care se conduc.
Activităţile pot fi permanente sau ocazionale, cu toată clasa sau cu o parte din elevi. Alegerea liberă
a petrecerii timpului are caracter diversificat, recreativ şi personal. În planificarea acţiunilor, cadrele
didactice trebuie să ţină seama de cele trei funcţii: odihnă (relaxare), distracţie (divertisment) şi dezvoltare
a personalităţii.
copii.
Accepţiunea termenului are un sens foarte larg. În sens restrâns, termenul se referă la toate
programului şcolar. Pot fi şi activităţi extraşcolare de masă – excursii, concursuri, spectacole, serbări – sau
activităţi extraşcolare în cercuri de elevi. În acest sens, termenul este echivalent cu educaţie extradidactică.
ştiinţifice, activităţi sportive, civice, turistice (serbări, plimbări, drumeţii, excursii, tabere, activităţi la
bibliotecă, elaboarea revistei şcolare, cursuri, cercuri pe discipline, festivaluri, şezători, carnavaluri,
concursuri sportive, expoziţii, târguri cu vânzare, etc.).
În concluzie, activităţile extracurriculare urmăresc lărgirea şi adâncirea influenţelor exercitate în
procesul de învăţământ, valorificând şi dezvoltând interesele şi aptitudinile elevilor; organizează, într-o
manieră plăcută, relaxantă, timpul liber al şcolarului; au caracter recreativ, formele de organizare fiind
ingenioase, originale, cu puternic caracter interactiv; au efecte pozitive pentru munca în grup şi individuală,
sunt caracterizate prin optimism şi umor şi sunt deosebit de apreciate de elevi.
Bibliografie:
Creţu, D., Nicu, A.,,, Pedagogie şi elemente de psihologie”, Sibiu, Editura Universităţii ,, Lucian
Blaga”, 2004
Revista învăţământ primar nr. 4 din 1998, Contribuţia activităţilor extraşcolare în optimizarea
procesului de învăţământ
967
EDUCAŢIA COPIILOR
ȘCOALA GIMNAZIALA ,,MIRCEA SANTIMBREANU” BRAD

PROF. ȘCHIOAPA ALISA MARIA
cunoştinţelor”.
viaţa.
Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv – educative să primeze, dar să fie prezentate în mod echilibrat şi
momentele recreative, de relaxare, atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite. În cadrul acestor activităţi
elevii se deprind să folosească surse informaţionale diverse, să întocmească colecţii, să sistematizeze date,
învaţă să înveţe. Prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi
frumos obiectivul principal al scolii şi al învăţământului primar – pregătirea copilului pentru viaţă.
968
formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii, tabere.
969
PROF. ELEONORA SCINTEIE

COLEGIUL NATIONAL „GH. ROSCA CODREANU”
SCOALA GIMNAZIALA DE ARTE „N. N. TONITZA” BARLAD
,,Şcoala trebuie să urmărească tot timpul ca tânărul să părăsească băncile ei nu ca specialist, ci ca

o personalitate armonioasă.’’ (Albert Einstein)
de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii copiilor. În şcoala
dezvoltarea de sine. Activităţiile extracurriculare sunt deosebit de importante deoarece, contribuie la
atmosferă relaxantă, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi, îmbinându-se utilul cu plăcutul. Un punct
forte al activităţilor extraşcolare este acela că antreneză copiii în activităţi cât mai variate şi bogate cu o
structură aparte, diferită de clasica metodă de predare-învăţare. Studiile de specialitate susțin că activitățile
extrașcolare ajută elevii la formarea unei atitudini pozitive față de învățare, aceștia au performanțe școlare
mai ridicate, li se formează abilități practice diversificate, dar și strategii adecvate de rezolvare de probleme.
împlinire este mult mai ridicat. Trebuie să ţinem cont că, indiferent ce metodă se adopă in educaţia
tradiţională, indiferent dacă are o finalitate pozitivă şi un obiectiv primar atins, ea nu va epuiza niciodată
sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului. Copii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească în
primul rând o gândire independentă, toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi şi
de a găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica constructiv. Conţinutul activităţilor
extraşcolare nu este stabilit printr-un curriculum obligatoriu; elevii au libertatea deplină de a alege
conţinuturile care sunt în perfectă concordanţă cu interesele şi dorinţele elevilor. Astfel, acestea devin o
formă complementară de activitate – parte componentă a educaţiei – care stimulează valori, aptitudini şi
dezvoltă vocaţia, talentul, încurajând competiţia. Participarea elevilor la astfel de activități îi ajută să se
înțeleagă pe ei înșiși prin observarea și interpretarea propriului comportament în comparație cu al celorlalți
si lărgește orizontul cultural al elevilor, completând cu noțiuni noi volumul de cunoștințe însușite în cadrul
orelor de curs. De asemenea, constituie un mijloc de formare a competențelor, contribuie la educarea
morală, estetică a elevilor, diciplinându-le acțiunile și extinzându-le orizontul cultural-artistic.
predare-învățare si ocupă un loc important în ansamblul influențelor educative. Aria de desfășurare a
acestora e greu de delimitat. Pot fi excursii, drumeții, vizite la muzee, la diverse instituții publice, la alte
unități de învățământ, vizionarea de spectacole, activități artistice, cluburi tematice, activități sportive,
activitati legate de protecția mediului etc.
proprii, fapt care va avea ulterior o mare influenţă asupra succesului şcolar. Activităţile extraşcolare
stimulează implicarea tinerilor în promovarea valorilor şi principiilor etice : dreptate, toleranţă, pace,
cetăţenie activă, respectarea drepturilor omului, prietenie, dragoste şi respect faţă de părinţi, spirit de
participativă. Activitățile extrașcolare reprezintă un mijloc de formare a deprinderilor elevilor de a-și folosi,
în mod rațional, timpul liber fiind propice manifestării spiritului de independență și inițiativei. Prin
rând gândirea critică a elevilor. Prin vizite la muzee şi expozitii, prin omagierea celor mai importante
sentimentele patriotice, pregătindu-se astfel pentru a deveni buni cetăţeni. La mare înălţime în topul
970
priorităţii elevilor se află educaţia fizică si educaţia rutieră realizată prin activităţi extracurriculare foarte
atractive : competiţii sportive între clase sau între şcoli, excursii, drumeţii, concursul Educaţia rutieră –
Educaţie pentru viaţă. Pe lângă formarea deprinderilor motrice, activităţile sportive contribuie si la formarea
trasăturilor de voinţă şi de caracter. Foarte importante sunt activităţile extraşcolare ce au ca obiectiv
orientarea şcolară şi profesională. Consilierea pentru alegerea carierei trebuie sa fie un proces continuu,
desfăşurat cu metode şi tehnici adecvate. Vizitele la expoziţii, întreprinderi şi instituţii, vizionările de filme,
vizitarea de licee cu ocazia Zilei Portilor Deschise sunt bune prilejuri de formare la elevi a competenţelor
necesare unei bune orientări şcolare şi profesionale. Activităţile extraşcolare contribuie în mod semnificativ
la realizarea educaţiei estetice a elevilor, componentă a educaţiei integrale şi armonioase. Prin participarea
la concursuri de cultură şi civilizaţie europeană, concursuri de limbi străine, proiecte interdisciplinare,
serbări şi carnavaluri de Halloween, Crăciun, Paşte, concursuri şi momente artistice dedicate Săptămânii
Francofoniei, Zilei Limbilor Străine sau Zilei Europei elevii se familiarizează cu limba, cultura, tradiţiile şi
obiceiurile altor popoare, creându-se astfel punţi de legătură între civilizaţii. Ei învaţă să fie toleranţi şi
deschişi spre alte culturi şi să respecte valorile culturale ale acestora.
competenţelor transdisciplinare. Condiția primordială pentru receptarea corectă și coerentă a mesajului o
reprezintă demersul adoptat de cadrul didactic, metodele, procedeele, modul și modalitățile utilizate,
precum și cadrul în care se desfășoară procesul. Prin aceste activități li se oferă elevilor un alt mod de
(Maria Montessori)
Bibliografie:
971
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE ÎN DEZVOLTAREA
ELEVILOR
PROF. ÎNV. PRIMAR: SCUTAR ANGELICA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ BĂIȘEȘTI / JUD. SUCEAVA
Când vorbim de activități extracurriculare, ne referim la acele activități care au un rol complementar
pentru orele clasice de predare – învățare. Activitățile extracurriculare au o arie de desfășurare greu de
delimitat. Ele pot avea caracter științific, artistic, sportive, vocațional și, de obicei, sunt destinate unor
grupuri de elevi care sunt interesate de ele. Aceste activități trebuiesc organizate pentru un grup mic de
persoane ce interacționează cu ceilalți membrii de aceeași vârstă ai grupului în mod regulat. Aceștia
dezvoltă relații strânse iar comportamentul lor este similar într-un grup restrâns.
Activitățile extracurriculare au câteva caracteristici de bază printre care și:
-sunt organizate de școală în afara mediului școlar sau/și de către alte instituții specializate (cluburi,
școli de artă, instituții locale etc.);
-au rol complementar celor școlare;
-un întreg sistem de fenomene și relații interacționează în dezvoltarea copiilor iar activitățile
extracurriculare reprezintă un element fundamental în rețeaua școală-familie-comunitate;
-oferă posibilități de exprimare și explorare a identității și dezvoltă capitalul social al copiilor.
Activitățile extracurriculare ocupă un loc important în politicile educaționale fiindcă au un impact
Dintre definițiile date activităților extracurriculare, următoarea pare a fi cea mai complexă
cuprinzând și caracteristicile importante al acestora :,, totalitatea activităților educative planificate,
organizate și desfășurate în instituțiile de învățământ sau în alte spații, în colaborare cu alte organizații,
având scop educational dar mai puțin riguroase decât cele formale și desfășurate în afara incidenței
programelor școlare, conduse de persoane calificate, cu scopul completării formării personalității elevului
asigurată de educația formală sau dezvoltării altor aspecte particulare ale personalității acestuia.” (Țîru)
Prin realizarea acestor activități li se pot dezvolta elevilor anumite abilități, competențe într-un mod
mai puțin rigid, prin folosirea strategiilor modern, a unor abordări positive care stârnesc curiozitatea,
creativitatea, interesul pentru un anumit domeniu.
Exemple de abilități care se pot dezvolta:
-Abilitatea de a percepe vizual mediul înconjurător, care este folosită des în activitățile formale de
citit, scris, pictat, construit, poate fi dezvoltată în activitățile extracurriculare a cercurilor de pictură, de
lectură, de fotografie.
-Abilitatea de a folosi rațiunea, logica și numerele, des întâlnită în rezolvarea problemelor, a lucrului
cu noțiunile abstracte, calculelor matematice poate fi dezvoltată prin cluburile de șah sau cercurile de
informatică.
În practica zilnică, aceste activități se desfășoară în jurul unor evenimente importante din calendarul
local. Consultarea părinților și a elevilor este realizată pe o bază care cuprinde materialele avute la
dispoziție, evenimente locale sau experiențele anterioare. Activitățile extracurriculare nu cuprind o plajă
vastă în învățământul actual, ele desfășurându-se, de cele mai multe ori pe plan local.
Este important ca profesorii să sesizeze interesul elevilor pentru ca aceste activități să fie atractive,
interesante. Doar astfel curiozitatea copiilor poate fi ,,trezită” și activitățile să își dovedească eficacitatea.
Activitate extracurriculară care se repetă an de an, își pierde din valoare și consistența. Pentru copii
ea devine o rutină și ajung, în cele din urmă, să refuze, chiar dacă nu vizibil, participarea la aceasta.
Sunt situații în care activitățile extracurriculare pot genera o pierdere de timp/o distragere a subiecților
în defavoarea activităților educative formale.
BIBLIOGRAFIE:
Țîru C. Maria, Pedagogia activităților extracurriculare, Suport de curs, Cluj -Napoca, 2007;
Iucu R., Instruire extrașcolară. Perspective teoretice și aplicative, Polirom, Iași, 2001.
972
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN EDUCAREA COPIILOR
INV, SCUTARU CRISTINEL

SCOALA GIMNAZIALA COMUNA COLȚI
și deci mai relaxați. În astfel de momente, ei sunt deschiși la tot ce este nou și învață mult mai ușor, din
neinstituţionalizată de realizare a educaţiei. Elevii nu pot evolua doar în cadrul orelor de curs, ci au nevoie
de aceste activităţi prin care să-şi poată dezvolta capacităţi ce ţin de: sociabilitate, optimism, creşterea
sentimentului valoric personal, creşterea stimei de sine şi a încrederii în forţele proprii.
În şcoala noastră toate cadrele didactice sunt extrem de preocupate atât de desfășurarea activităților
școlare căt și a celor extrașcolare, acestea ducând la dezvoltarea gândirii critice, la stimularea implicării
stimulând astfel inventivitatea şi creativitatea elevilor.De aceea, în acest an şcolar când am coordonat clasa
I am încercat să realizez un echilibru între activităţile şcolare şi cele extracurriculare.
Bibliografie:
1981.
973
EXEMPLE DE ACTIVITAȚI EXTRAȘCOLARE UTILE PENTRU
PROFESORI SI PARINTI
INV. SCUTARU ELENA

SCOALA GIMNAZIALA COMUNA VIPERESTI
Sporturile cu mingea: fotbal, tenis, baschet sau handbal. Toate aceste sporturi sunt vitale pentru o
conditie fizica buna, iar bazele unui corp sanatos se pun inca din primii ani ai vietii. Inspira-i celui mic un
stil de viata sanatos prin actiunile tale si alatura-te acestuia in practicarea sportului potrivit cu dezvoltarea
lui fizica. In plus, cel mic se va obisnui cu sporturile de echipa si cu spiritul de fair-play.
Mersul pe bicicleta: copilaria este greu de imaginat fara bicicleta, asa ca nu ezita sa-i oferi copilului
tau aceasta placere. Mai mult, daca vei alege sa va plimbati impreuna, veti descoperi un hobby sanatos si
plin de aventura, care va fi ocazia perfecta sa va construiti o relatie foarte apropiata in timp.
Cursa cu obstacole: daca ai o conditie fizica buna si poti face fata unui copil activ, incearca o cursa
cu obstacole. Amenajeaza in curte un traseu cu garduri ce trebuie sarite, tuneluri ce trebuie strabatute pe
coate si chiar ziduri de mica inaltime, ce trebuie escaladate. Desi va fi o activitate solicitanta, distractia de
care veti avea parte va fi deplina.
Desene pe asfalt: un trotuar putin circulat, o curte betonata sau un parc linistit se pot transforma
oricand intr-o plansa de desen. Creta colorata si un strop de imaginatie este tot ce-i mai trebuie celui mic,
alaturi de dorinta de a petrece ore intregi in aer liber. Desi ploaia ar putea oricand strica operele stradale
proaspat desenate, acesta nu este decat un prilej excelent pentru a le reface.
Atelier de pictura: fie ca alegi sa-i cumperi un set de acuarele si sa pictati impreuna sau sa il trimiti
la un cerc organizat de desen, copilul va fi foarte bucuros sa isi puna in practica imaginatia.
Curs de muzica: urechea muzicala este o abilitate nativa, dar initierea in tainele muzicii este la
indemana oricarui copil. Fie ca alegi un profesor de muzica sau ca folosesti materiale ajutatoare potrivite
varstei, este important sa-l deprinzi pe cel mic cu notiuni de ritm si armonie.
Lucru manual: de la cusut si impletit, pana la mici lucrari de bricolaj, pe masura puterii si priceperii
lui, baietelul sau fetita ta va deprinde abilitati importante de indemanare cu fiecare activitate pe care o veti
face impreuna.
Arta origami: unul dintre numeroasele imprumuturi valoroase din cultura japoneza este arta de a
impaturi hartia colorata in forme de animale si de obiecte. Invata, impreuna cu cel mic, sa faci figurine
simple, apoi altele mai complexe, pentru a-i dezvolta coordonarea si viziunea abstracta.
Teatru: unul dintre cele mai captivante jocuri pentru copii, ce pot fi facute in casa, este cel care
implica roluri. Alegeti una dintre povestile preferate ale celui mic si transformati-o intr-o piesa de teatru
care sa va introduca intr-un univers de fantezie.
Vizite la muzeu: in functie de ce anume are de oferit orasul in care locuiesti, ai posibilitatea sa-i
deschizi copilului tau usile cunoasterii catre istoria, geografia sau cultura zonei. Parcurge zonele cu
exponate incet si explica-i celui mic pe intelesul lui tot ce vede, pentru ca experienta sa nu fie una
plictisitoare.
Bibliografie:
1981.
974
PROF. ÎNV. PRIMAR SEMENESCU ALINA

ȘC. GIMNAZIALA NR.1, MOTRU, GORJ
fragedă.
975
Bibliografie:
1. Cernea, M., Contribuția activităților extracurriculare la optimizarea procesului de învățământ în
2. Crăciunescu, N., Forme de activități extracurriculare desfășurate cu elevii cilului primar, Ed.
3. Jinga, I; Istrate, E, (1998), Manual de pedagogie, Ed. All, București.
976
PROF. ÎNV. PRIMAR – ȘERBAN ROXANA CORINA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 BĂNEASA

viață.
educaţional devine o necesitate. Consider, că din acest punct de vedere,, activităţile extracurriculare sunt
977
"ROLUL ACTIVITATILOR EXTRASCOLARE
- BUCURIILE IEPURASULUI EDITIA 2020"
TITLUL LUCRĂRII: TRANSFORMAREA FIINȚEI BILOLOGICE ÎN FIINȚĂ
SOCIALĂ PRIN INTERMEDIUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE
GRADINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 1 TARGU JIU

PROFESOR INVAȚAMANT PREȘCOLAR: ȘERBĂNETE DANIELA
2020
(Maria Montessori)
TRANSFORMAREA FIINȚEI BILOLOGICE ÎN FIINȚĂ SOCIALĂ PRIN INTERMEDIUL

ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE
Activitățile extrașcolare se referă la acele activități realizate în afara mediului instituționalizat și

formal al școlii, cu participarea copiilor de la o grupă de preșcolari/clasă de elevi, a mai multor grupe de
preșcolari/clase de elevi sau a mai multor instituții de învățământ și se referă, în general, la acele activități
cu rol complementar activităților didactice obligatorii din grupa de preșcolari/orelor clasice de predare-
învățare din școală.
Aceste activități de tip extrașcolar sunt esențiale pentru dezvoltarea armonioasă și deplină a copiilor.
Acestea participă la formarea unei atitudini pozitive față de învățare a copiilor/elevilor, având în același
timp și performanțe școlare mai ridicate. Prin intermediul acestor activități, copiilor/elevilor li se formează
abilități practice diversificate, dar și strategii adecvate de rezolvare de probleme. Pe lângă aceste roluri
pozitiv, activitățile extrașcolare au un rol esențial și asupra stimei de sine, iar sentimentul de împlinire este
mult mai ridicat.
Aria de desfășurare a acestor activități extrașcolare ese greu de delimitat. Putem să menționăm în
această categorie excursiile, drumețiile, vizitele la muzee, la diverse instituții publice, la alte unități de
În cele ce urmează voi menționa cele mai importante caracteristici ale activităților extrașcolare:
• au rol complementar celui al grădiniței/școlii;
reprezintă un element fundamental în parteneriatul educațional școală-familie-comunitate, în cadrul căruia
copiii beneficiază de un mediu educațional în cadrul căruia să aibă curajul să-și expună problemele întâlnite
în procesul de învățare;
• oferă posibilitatea de exprimare și explorare a identității;
978
etc.).
Activitățile extrașcolare au o deosebită influență instructiv-educativă asupra copiilor. Participarea
activă, într-a atmosferă relaxantă, la acest tip de activități lărgește orizontul cultural al preșcolarilor/elevilor,
completând cu noțiuni noi volumul de cunoștințe însușite în cadrul activităților didactice cu
preșcolarii/orelor de curs. În plus, reprezintă un mijloc important de formare a competențelor, contribuind
totodată și la educarea morală, estetică a copiilor/elevilor, diciplinându-le acțiunile și extinzându-le
orizontul lor cultural-artistic. Activitățile extrașcolare reprezintă și un mijloc de formare a deprinderilor
copiilor/elevilor de a-și folosi, într-un mod rațional, timpul liber, fiind propice manifestării spiritului de
independență și al inițiativei.
dezvoltare a aptitudinilor copiilor/elevilor. Important în derularea acestor activități este faptul că
elevii/preșcolarii pot fi antrenați atât în inițiere și organizare, cât și în modul de desfășurare a acestora.
Activitățile extrașcolare îi implică pe copii/elevi în procesul decizional, în alegerea metodelor de
învățământ și mijloacelor didactice. Aceste activități extrașcolare participă la integrarea cu succes a copiilor
în mediul școlar și de asemenea, în comunitate. Prin aceste activități li se oferă copiilor/elevilor un alt mod
de însușire a unor trăiri, valențe pozitive ale vieții, valori morale și nu numai.
În concluzie, activitățile extrașcolare au rolul de a dezvolta competențele sociale, lucrul în echipă,
colaborarea și comunicarea în rândul copiilor/elevilor, integrarea în grup, spiritul de inițiativă, toleranța
față de ideile celorlalți, deprinderea de a-și susține cu argumente punctul de vedere și de a critica
constructiv, toate acestea fiind atribute necesare oricărui om pentru reușita în viață. De aceea, activitățile
extrașcolare îl ajută pe copil/elev să dobândească aptitudini necesare pentru a se descurca în cele mai variate
situații de viață.

Lazăr V., Cărăşel A., Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Ed. Arves, Craiova, 2007;
Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, Cluj-Napoca 2007.
979
FORME ALE EDUCAŢIEI - EDUCAŢIA NONFORMALĂ
MATERIAL REALIZAT DE: DR. ING. PROF. SERGENTU DELIA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 MĂLDĂENI, TELEORMAN
Educaţia nonformală, îşi are începuturile încă din timpul fondării educaţiei. O caracteristică nou
apărută la acest tip de educaţie, este rolul de mijlocitor pentru cei care nu au acces la educaţia formală, şi
anume cei: săraci, retraşi, analfabeţi, persoane cu handicap.
Acest tip de educaţie conţine majoritatea influenţelor educative, care au loc înafara clasei, acestea
sunt activităţi extradidactice sau prin activităţi opţionale sau facultative. Are un caracter mai puţin formal,
dar cu acelaşi rezultat formativ. Acţiunile educative, care sunt plasate în cadrul acestui tip de educaţie, sunt
flexibile şi vin în întâmpinarea diferitor interese, particular pentru fiecare persoană.
Principiile educaţiei nonformale sunt următoarele:
- protejarea persoanelor, ce doresc o creştere în comerţ, agricultură, industrie, etc;
- susţinerea populaţiei pentru utilizarea mai raţională a resurselor naturale şi personale;
- creşterea profesională sau schimbarea activităţii profesionale;
- educaţia pentru sănătate şi raţionalizarea timpului liber;
- analfabetizarea;
Toate aceste principii, pot constitui o cultură minoră, în cazul în care educaţia nonformală nu este în
corelaţie cu educaţia formală, şi nu se bazează pe aceasta din urmă.
Evaluarea educaţiei nonformale este observată prin diferite activităţi ca: cercuri specializate,
olimpiade şcolare, concursuri, care sunt întemeiate de instituţiile şcolare, organizaţii ale tineretului,
organizaţii părinteşti, etc.
Aceste activităţi, la fel ca şi la educaţia formală, sunt coordonate de pedagogi de specialitate, dar care
în aceste situaţii, au un rol secundar, de moderatori sau coordonatori.
Tot în cadrul educaţiei nonformale, sunt incluse şi emisiunile radio şi televiziune, care sunt create
anume pentru elevi şi au un nivel ridicat al cunoştinţelor. Acelaşi tip de educaţie îl au şi ziarele şi revistele
şcolare, la care participă foarte mult elevii, dar oricum sunt coordonaţi de pedagogi.
Educaţia nonformală este diferită faţă de educaţia formală, prin aspectul conţinutului şi formele de
realizare.
Educaţia nonformală este caracterizată prin:
- răspunderea concretă la cerinţele fixate;
- permite momente de abstractizare, prin extragerea de cunoştinţe din viaţa practică
- scoate din educaţie, funcţia de predare, lăsând loc funcţiei de învăţare.
Formele educaţiei: educaţie formală, nonformală şi informală. Valenţele formative ale educaţiei
nonformale
Pedagogul francez G. Mialaret (1993) extinde „noţiunea de educaţie” şi arată că ea reprezintă
simultan: o activitate organizată instituţional conform unor finalităţi educative; un produs al activităţii,
determinabil şi adaptabil la cerinţele societăţii; un proces angajat între mai multe fiinţe umane, aflate în
diferite relaţii de comunicare şi de modelare reciprocă.
În Terminologia învăţământului tehnic şi profesional (1978) alături de termenul de educaţie formală
sinonim celui de „învăţământ instituţional” întâlnim termenul de „educaţie nonformală”, educaţie urmărită
în afara sistemului şcolar, într-o manieră regulată sau intermitentă; considerat ca un ansamblu de mijloace
extraşcolare de a dobândi cunoştinţe generale sau calificări profesionale; termen sinonim celui de educaţie
extraşcolară.
În Dicţionarul Internaţional al Educaţiei întâlnim trei noţiuni corelate: educaţie formală, educaţie
informală şi educaţie nonformală. Educaţia nonformală este definită: „educaţia primită în afara şcolii sau
în afara anilor afectaţi prin statutul şcolarităţii”, de exemplu educaţia adulţilor. A doua definiţie ar fi:
„educaţia care are loc în afara şcolii, prin influenţa mediului familial, a grupelor de prieteni şi a mediului
de viaţă”.
În Vocabularul Educaţiei (1979), alături de educaţia extraşcolară, considerată ca „orice activitate
situându-se în afara cadrului şcolar şi putând include atât educaţia nonformală, cât şi orice formă a educaţiei
ocazionale sau permanente”, şi de educaţie nonformală, considerată „orice activitate educativă structurată
980
într-un cadru nonşcolar (învăţământ tradiţional, mişcări ale tineretului, cluburi şi asociaţii)” apare şi
termenul de educaţie difuză, definit drept „proces continuu de achiziţionare a cunoştinţelor şi conceptelor,
care nu se situează în nici unul din cadrele instituţionale”.
Dicţionarul de Pedagogie (1979), editat în România, nu aminteşte nici unul din termenii luaţi în
dezbatere mai sus, ci doar defineşte termenul de educaţie permanentă: „educaţia permanentă, principiu
pedagogic, concepţie cuprinzătoare, mod de funcţionare a acţiunii educative, sistem de obiective şi de
tehnici educative, menite să asigure pregătirea oamenilor, astfel ca aceştia să-şi întreţină necontenit
capacitatea de instruire şi educaţie (…)”.
Cu toate acestea, în vocabularul pedagogic sunt consacrate conceptele de educaţie formală
(instituţionalizată), educaţie nonformală (extraşcolară) şi educaţie informală (difuză) pentru denumirea
corectă a tipurilor de educaţie ce se realizează azi în societate.
Dacă ne referim la componenţa etapei şcolare a educaţiei nonformale, de regulă activităţile se
desfăşoară în şcoală şi sunt constituite din cercuri pe discipline cu caracter tematic sau pluridisciplinar,
competiţii culturale sau sportive, sesiuni de comunicări ştiinţifice, comemorări sau festivităţi, olimpiade,
etc.
Sunt cuprinse şi activităţi a căror desfăşurare necesită deplasări în locurile cerute de tematică
(întreprinderi, muzee, terenuri agricole) sau în instituţiile asociate.
În România educaţia nonformală cuprinde gama variată de activităţi enumerate mai sus. Conţinuturile
educaţiei nonformale urmăresc desfăşurarea unei activităţi cu caracter formativ, prin excelenţă, dirijate de
personalul specializat în strânsă legătură cu părinţii, elevii, organizaţiile social-culturale şi social-politice.
Spre deosebire de educaţia formală, educaţia nonformală se caracterizează prin următoarele trăsături:
are caracter facultativ sau opţional; elevii sunt implicaţi în proiectarea, organizarea şi desfăşurarea acestor
activităţi; nu se pun note, nu se face o evaluare riguroasă; permite punerea în valoare a aptitudinilor şi
intereselor copiilor şi tinerilor; permite o mare varietate de forme, flexibilitate sporită a formelor, cunoaşte
modalităţi diferite de finanţare; facilitează promovarea muncii în echipă şi a unui demers pluri sau
interdisciplinar; accentuează obiective de tip formativ-educativ.
Azi i se acordă o importanţă mai mare în cadrul procesului de dezvoltare economică a ţărilor în curs
de dezvoltare. Modalităţile de educaţie nonformală rămân indispensabile pentru toate ţările.
Pentru a deveni o dimensiune permanentă a existenţei umane, educaţia trebuie să aibă un caracter
global, conjugând armonios şi eficient educaţia formală cu cea nonformală şi informală.
Două principii sau teze sprijină eforturile celor care urmăresc sporirea coerenţei procesului instructiv-
educativ: acela al educaţiei permanente şi cel al orientării prospective a educaţiei.
Bibliografie:
1. Oprea, Crenguţa, Pedagogie. Alternative metodologice interactive, Capitolul II: Direcţii de
dezvoltare a formelor educaţiei,
2. ***, http://www.unibuc.ro/eBooks/StiinteEDU/CrengutaOprea/cap2.pdf
981
PROF. ÎNV. PREȘCOLAR, SIME GABRIELA-ADRIANA

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT ,,FLOARE DE COLȚ” BEIUȘ

fi redus numai la activitatea instructiv-educativă care se desfăşoară în cadrul activităților. În acest scop se
diferite din punct de vedere al conţinutului, duratei, metodelor folosite şi formelor de organizare ale
acesteia. Conţinutul activităţilor extraşcolare nu este stabilit printr-un curriculum obligatoriu; copiii au
elevilor. Astfel, acestea devin o formă complementară de activitate care stimulează valori, aptitudini şi
dezvoltă vocaţia, talentul, încurajând competiţia, asumarea de responsabilităţi, comunicarea, abordările
bazate pe iniţiativă, imaginaţie și opţiune. Toate acestea duc la formarea unor personalităţi complete şi
complexe.
teatru şi filme la cinematograf, copiii îşi cultivă dragostea pentru frumos. Organizarea şi desfăşurarea
desfăşoară la grupă; se evită supraîncărcarea copiilor; se desfăşoară în colectiv, fiind create şi organizate
pe principiul liberului consimţământ; la antrenarea copiilor trebuie să se ţină seama de particularităţile de
vârstă şi interesele acestora, precum şi de posibilităţile de realizare pe care le au, fără să fie reţinuţi de la
activitățile desfășurate zilnic.
viaţă a copiilor. Legătura organică a procesului de învăţământ cu excursiile şi vizitele asigură eficienţa
educativă a acestor activităţi. Menţionăm că influenţa educativă a excursiilor şi vizitelor depinde şi de
caracterul lor variat. Prin conţinutul lor, excursiile şi vizitele se deosebesc de activităţile cu caracter
didactic. Organizate la nivelul grupei sau al grădiniței, cu participare benevolă, excursiile şi vizitele au drept
scop lărgirea orizontului cognitiv, familiarizarea copiilor cu frumuseţile ţării.
programului copiilor, odihna activă să fie marcată de certitudinea utilităţii organizării plăcute a timpului
reciproc între copii, educă simţul responsabilităţii şi o atitudine justă faţă de scopurile urmărite. Important
este ca aceștia să fie antrenaţi nu numai în desfăşurarea unor asemenea activităţi, ci şi în iniţierea şi
sistematic şi cu mai multă eficienţă, pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor.
Bibliografie:
• Nicola, I., Tratat de pedagogie școlară, București, Aramis, 2000
982
PROF. INV. PRIMAR: SIMINESCU PETRONELA

ȘCOALA PRIMARA HORGA, JUD. VASLUI
intelectuală adecvată, orice temă.” - - J. Bruner.

oferă cadrul afirmării şi recunoaşterii performanţelor.
dezvoltarea aptitudinilor elevilor în diverse domenii artistice. Iată câteva caracteristici de bază ale
activităților extrașcolare :
etc.);
extraşcolare respectă anumite condiţii:
*sunt subordonate procesului de învăţământ care se desfăşoară în clasă;
*se evită supraîncărcarea elevilor;
*se desfăşoară în colectiv, fiind create şi organizate pe principiul liberului consimţământ;
*la antrenarea elevilor trebuie să se ţină seama de particularităţile de vârstă şi interesele elevilor,
precum şi de posibilităţile de realizare pe care le au, fără să fie reţinuţi de la ore sau pregătirea lecţiilor.
983
Bibliografie:
984
PROF. SIMIOANCA SIMONA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.7 BISTRIŢA
Copilăria reprezintă în viața omului o perioadă minunată, care pare anume destinată să descopere
frumosul din viața înconjurătoare. Pe lângă activitățile prevăzute în programa școlară (activitățile
curriculare) sau în curriculum-ul școlar, copilul are nevoie și de activități extrașcolare, cu un mare potențial
educativ, care să răspundă nevoilor actuale ale integrării în societate.
Activitățile extrașcolare sunt activități complementare, atractive, care au o anumită strategie de
desfășurare și un scop precis. Ele aduc „noul”, surpriza intelectuală și afectivă, îmbină utilul cu plăcutul,
creează posibilitatea de a observa fapte comportamentale ale copiilor în afara clasei. O mai mare contribuție
în dezvoltarea personalității copilului o au activitățile extrașcolare care implică în mod direct copilul, prin
personalitatea sa și nu prin produsul realizat.
Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoștinte punându-i în contact
direct cu obiectele și fenomenele din natură. Activitățile extrașcolare se desfașoară într-un cadru informal,
ce permite copiilor cu dificultăți de afirmare în mediul preșcolar să reducă nivelul anxietății și să-și
maximizeze potențialul intelectual.
Prin activitățile extracurriculare se urmărește identificarea și cultivarea unui stil de viață civilizat, o
gândire independentă, nedeterminată de grup, toleranță față de ideile noi, capacitatea de a descoperi
probleme noi și de a găsi modul de rezolvare a lor și posibilitatea de a critica constructiv, precum și
stimularea comportamentului creativ în diferite domenii.
modalități de formare a caracterului copiilor deoarece sunt factorii educativi cei mai apreciați și mai
Activitățile extrașcolare, bine pregătite, sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc
bucurie, facilitează acumularea de cunoștiințe, chiar dacă necesită un efort suplimentar.
Copiilor li se dezvoltă spiritul practic, operațional, manualitatea dând posibilitatea fiecăruia să se
Copiii se autodisciplinează, prin faptul ca în asemenea activități se supun de bună voie regulilor,
asumându-și responsabilități. Dascălul are, prin acest tip de activitate posibilități deosebite să-și cunoască
copiii, să-i dirijeze, să le influențeze dezvoltarea, să realizeze mai ușor și mai frumos obiectivul principal -
pregătirea copilului pentru viață.
Realizarea acestui obiectiv depinde în primul rând de dascăl, de talentul său, de dragostea sa pentru
copii, de modul creator de abordare a temelor, prin punerea în valoare a posibilităților și resurselor de care
dispune.
activități cât mai variate și mai bogate în conținut, cultivarea interesului pentru activități socio-culturale,
facilitatea integrării în mediul școlar, fructificarea talentelor personale și corelarea aptitudinilor cu
atitudinile caracteriale.
Activitățile extracurriculare sunt numeroase și au diverse roluri educative pentru copii. Acestea pot
fi:
Vizitele la muzee, expoziții, monumente și locuri istorice, case memoriale – organizate selectiv –
constituie un mijloc de a intui și prețui valorile culturale, folclorice și istorice ale poporului nostru.
Spectacolele constituie o formă de activitate extracurriculară în școală, prin care copilul face
cunoștință cu lumea minunată a artei.
Teatrul și teatrul de păpuși- ajută la realizarea scopului educativ, la dezvoltarea armonioasă a omului.
Excursiile, drumețiile-constituie forme organizate ale procesului de învățământ efectuate în natură
în vederea realizării unor obiective instructiv-educative legate de o serie de teme.
Serbările și festivitățile- marchează evenimente importante din viața elevului.
Din punct de vedere educativ importanța acestor activități constă în dezvoltarea artistică a copilului,
precum și în atmosfera sărbătorească instalată cu acest prilej.
985
Concursurile școlare- sunt o metodă extrașcolară de a stârni interesul elevului pentru diferite arii
curriculare având, în același timp, o importanță majoră și în orientarea profesională a elevilor, făcându-le
cunoscute toate posibilitățile pe care aceștia le au.
Alte activitați- pot fi alese de către copii, luând parte în timpul lor liber. De obicei acestea sunt alese
ca un hobby personal, sau chiar cu scopul de a-și aprofunda cunoștințele într-un domeniu anume.
986
MANAGEMENTUL IN ACTIVITAȚILE EXTRACURRICULARE
PROF. SIMION ANDREEA-ELENA

GRADINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “MUGURAȘII”, RM. SARAT
Procesul educaţional din grădiniţă presupune şi forme de muncă didactică complementară activităţilor
obligatorii. Acestea sunt activităţi desfăşurate în grădiniţă în afara activităţilor obligatorii sau activităţi
desfăşurate în afara grădiniţei; ele sunt activităţi extracurriculare şi se desfăşoară sub îndrumarea
educatoarelor.
Activitatea extracurriculară, în sine, prin structura, conţinut specific, este firesc complementară
activităţii de învăţare realizată în clasă. Rolul educatoarei (dar şi al familiei) este acela de a oferi în mod
gradat şi în acord cu particularităţile de vârstă, cunoştinţe necesare care motivează conduitele şi normele
eco-civice, să creeze şi să organizeze activităţi educative stimulative.
În cadrul activităţilor extracurriculare copiii se confruntă adesea cu situaţii noi, prin acţiuni directe
în care sunt puşi în situaţia de a utiliza în diferite contexte, cunoştinţele sau abilităţile dobândite anterior.
Activităţiile extracurriculare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea
înclinaţiilor şi aptitudinilor preşcolarilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber.
Activitatea extraşcolară ocupă un rol imporatnt în ansamblul influenţelor educative în grădiniţă. Ea
lărgeşte orizontul cultural al preşcolarilor, completând cu noţiuni noi volumul de cunoştinţe însuşite la
activităţi. Participarea copiilor la acţiunile organizate în afara grupei şi a grădiniţei constituie, de asemenea,
un mijloc de formare a competenţelor. Activităţile extraşcolare aduc o contribuţie însemnată şi la educaţia
morală, estetică a copiilor, disciplinându-le acţiunile şi lărgindu-le orizontul artistic.
şi dăruire, la astfel de activităţi. Activitatea planificată în cadrul activităților extracurriculare ,,Parada
toamnei” a implicat trei factori: copiii preșcolari, părinții și grădinița.
Culorile și aromele toamnei au impulsionat copiii grădiniței noastre și împreună cu părinții au împletit
zâmbete, emoții și creativitate într-o interesantă activitate de prezentare a costumelor autumnale – “Parada
toamnei”- organizată în grădiniță.
Copiii au fost încântați pentru că erau artiști îmbrăcați în diferite personaje din grădina de legume și
flori, și din livada cu fructe. Îmbrăcaţi în costume care sugerau bogăţia toamnei (și nu numai): morcovi,
viţă-de-vie, dovlecei, vinete, roşii, ghindă, etc., preșcolarii au oferit un tablou inedit, o beatitudine de culori,
zâmbete, frumuseţe. Este o bucurie pentru părinţi, pentru copii, să sărbătorim bogăţiile şi frumuseţile
toamnei. Parada costumelor de toamnă a fost susținută și de o expoziție cu produsele toamnei. Copiii au
adus şi au expus articole create de ei, articole handmade, fiecare din aceste articole fiind rodul ingeniozităţii
și creativității copilului, sprijinit de părinţi. Într-o atmosferă degajată, turul personajelor a fost pe placul
celor prezenți și toti au fost răsplătiți cu aplauze și premii pe măsură iar pentru ca bucuria să le fie completă
toți copii au primit diplome și cadouri iar pentru final s-a pregătit o horă a toamnei în care s-au prins toţi
participanţii la acţiune. Copiii au fost încântaţi pentru că au devenit artişti, în tot felul de personaje ale
naturii, adevărată oază de bogăţie. Copiii au observat cât de mult s-a schimbat natura – ei făcând parte din
schimbarea decorului din parc- și ce frumos era.
În cadrul activităţilor extracurriculare cu o deosebită influenţă formativă sunt incluse toate formele
de acţiuni care se realizează în afara programului propriu zis : plimbări, ieşiri în natură, excursii, tabere,
serbări cu diferite ocazii, concursuri între grupele aceleiaşi grădiniţe sau între grădiniţe, parteneriate şcolare
pe diferite teme, etc
În cadrul activităţilor organizate în mijlocul naturii şi al vieţii sociale, preşcolarii se confruntă cu
realitatea printr-o percepere activă, investigatoare, prin acţiuni directe asupra obiectelor, fenomenelor din
mediul înconjurător, a unor zone geografice şi locuri istorice; ei dobândesc o mare cantitate de informaţii
despre muncă şi viaţa omului în diferite contexte (în funcţie de: mediul rural-urban, derularea anotimpurilor,
etc) formează reprezentări simple despre structura şi condiţiile de viaţă, despre legi obiective ale succesiunii
anotimpurilor, despre frumuseţile şi bogăţiile patriei, despre trecutul istoric al poporului român (chiar dacă
e puţin prematur pentru nivelul lor de dezvoltare intelectuală). În cadrul acţiunilor şi implicit a activităţilor
în aer liber, preşcolarii îşi pot forma sentimentul de respect şi dragoste pentru natură, pentru muncă, om şi
realizările sale.
987
Bibliografie:
1. Viorica, Preda – Educaţia pentru ştiinţă în grădiniţă, Editura Compania, Bucureşti, 2000.
2. Mohan Gh., Ardelean A. – Ecologie şi protecţia mediului, Editura Scaiul, Bucureşti, 1993.
988
ACTIVITĂȚILE EXTRAȘCOLARE – LOCUL ȘI ROLUL ÎN EDUCAȚIA
COPIILOR
PROF. ÎNV. PRIMAR SIMION CARMEN

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.2 ,,POET OVIDIU”
LOC. OVIDIU, JUD. CONSTANȚA
Dacă se folosesc metode și procedee adecvate stadiului respectiv de dezvoltare, dacă materia este
prezentată ,, într-o formă mai simplă, astfel încât copilul să poată progresa cu mai multă ușurință și mai
temeinic spre o deplină stăpânire a cunoștințelor, oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare i se poate
preda cu succes, într-o formă intelectuală adecvată orice temă”, afirma marele pedagog Bruner.
Educația extracurriculară își are locul și rolul bine stabilit în formarea personalității copiilor noștri.
Prin activitățile extracurriculare educația urmărește identificarea și cultivarea corespondenței dintre
aptitudini și talente, cultivarea unui stil de viață civilizat precum și stimularea comportamentului creative
în diferite domenii. Copiii acumulează o serie de cunoștințe de la vârste fragede care-i pun în contact cu
obiectele și fenomele din natură. Ceea ce ne permite să îmbinăm școala cu viața este trebuința de a se juca,
de a fi mereu în mișcare.
În cadrul acestor activități elevii se deprind să folosească surse informaționale diverse, să realizeze
colecții, să sistematizeze date, într-un cuvânt învață să învețe. Prin astfel de activități copiii se supun de
bună voie regulilor, își asumă responsabilități, se autodisciplinează. Activitățile extrașcolare oferă cadrului
didactic posibilitatea de a-și cunoaște elevii mai bine, de a le influența dezvoltarea, de a-i dirija, de a realiza
mai ușor și cât mai agreabil obiectivul principal al școlii, și anume pregătirea copilului pentru viață.
Scopul acestor activități este bine definit și constă în dezvoltarea unor aptitudini speciale, implicarea
elevilor în activități cât mai variate, facilitarea integrării în mediul școlar, fructificarea talentelor și corelarea
aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Trebuie să ținem cont că, indiferent ce metodă se adoptă în
învățământul traditional, indiferent dacă are o finalitate pozitivă și un obiectiv atins, ea nu va epuiza sfera
Din seria activităților extrașcolare amintim: excursii, tabere, ateliere creative, piese de teatru, șezători,
vizite la muzee, monumente și locuri istorice, case memorial, Grădină Botanică, Grădină Zoologică,
spectacole în aer liber, etc. Elevii au prilejul de a observa obiectele și fenomenele în starea lor natural,
momente legate de trecutul istoric local, național, relațiile dintre oameni și rezultatele concrete ale muncii
lor. Teatrul de copii, emisiunile musicale, distractive sau sportive stimulează și orientează copiii spre
domenii de activitate precum: sport, muzică, picture, sculptură, poezie.
O contribuție aparte la îmbogățirea cunoștințelor despre bogățiile și frumusețile țării, la educarea
dragostei și a respectului pentru frumosul din natură o au excursiile și taberele școlare. Deasemenea, aceste
forme de activități ajută la dezvoltarea intelectuală și fizică a copilului, la educarea cetățenească și patriotică
a sa, îl reconfortează, îi suplimentează și consolidează instrucția școlară dobândind însușirea a noi
cunoștințe.
989
Bibliografie :
*Bruner, J.S., Procesul educației intelectuale, Ed. Științifică, București, 1970
* Crăciunescu, Nedelea, Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii cicluluiprimar, în
990
GIMNAZIAL
PROF. SIMIONESCU MARIA MIRABELA

LICEUL TEHNOLOGIC BALTENI
învățământ.
etc.);
celorlalți.
participanți.
991
Bibliografie:
992
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE ÎN EDUCAȚIA
COPIILOR
SIMOC CORINA, PROF. ÎNV. PREȘCOLAR
Educația extracurriculară, adică educația de dincolo de procesul de învățământ, apare sub două
aspecte principale:
1. Educția informală, reprezentând influența incidentală a mediului social, transmisă prin situațiile
de zi cu zi. Ne referim aici la educația în familie, dar și la influența comunității sociale, a grupurilor de
prieteni, a mass-mediei. Deci de o structură precisă și de o proiectare sistematică, toate acestea au totuși o
mare forță de înrâurire.
2. Educația non-formală, care se realizează fie sub egida unităților din sistemul de învățământ, fie în
cadrul unor organizații cu caracter educative, independente de sistemul de învățământ dar ale căror
obiective educaționale sunt în consonanță cu cele ale școlii.
Atât în cadrul non-formal, cât și în cel informal apar numeroase tipuri de situații cu effect formative.
In acest material ne vom opri cu precădere asupra situațiilor extracurriculare cu caracter non-formal, ele
aflându-se mai direct în sfera influenței cadrelor didactice din școli/grădinițe. Activitățile non-formale
îndrumate de cadrele didactice, situațiile din cadrul extracurricular au o identitate proprie, astfel putem
desprinde următoarele valențe educative prin organizarea respectivelor situații.
- Fiind desfașurate în timpul liber, ele sunt bazate pe libera alegere a copiilor, pe dorințele și
interesele lor. A impune lucrul acesta ca pe o obligație ar fi o greșeală pedagogic, a-I sensibiliza pe elevi,
până la a-I face să propună ei singuri această activitate, ar fi o dovadă de măiestrie pedagogică. Ca primă
valență educativă a situațiilor la care ne referim aici este de a asigura petrecerea timpului liber al copiilor,
ele au o funcție recreativă, de refacere a forțelor lor, de trăire a unor moment de relaxare, în care copiii să
simtă bucuria de viață. Această funcție de loisir poate implica și effort, care are și valențe în sensul educației
morale aducând copiilor o mare satisfacție.
- Situațiile de grup, chiar dacă în desfășurarea lor fiecare copil își trăiește și propria sa situație
personală, relațiile sociale dintre copii sunt mai bogate și mai variate decât în procesul de învățământ, de
asemenea, se lărgesc relațiile cu mediul înconjurător, cu comunitatea locală, tendințele sociale sunt mai
profund satisfăcute. Aceste situații îndeplinesc o funcție social-integrativă, permițând relații interpersonal
și de grup, altele decât relațiile obișnuite în procesul de învățământ. Bine concepute, aceste situații îi ajută
pe copii să descopere valoarea cooperării prin atingerea unor țeluri commune, fie ele și recreative.
- Și în situațiile din cadrul extracurricular se învață, dar altfel decât în cadrul activităților înstructiv-
educative. Este cel mai adesea o învățare implicită, decurgând din experiența trăită direct. Are un caracter
practic, operațional și interdisciplinar. Ea nu se suprapune învățării curriculare, are însă un rol complemetar
în raport cu ce acurriculară, iar faptul că se desfășoară la o temperatură emoțională mai ridicată decât
activitățile educative sporește și potențialul educativ. Ele servesc dezvoltării copiilor atât sub aspect
cognitive, lărgind orizontul lor de cunoaștere și îmbogățindu-l cultural, cât și sub aspectul formării lor
morale și spirituale. Nu este o repetare a instrucției și a educației școlare, ci o întregire a ei prin experiențe
noi de viață.
- Datorită caracterului lor preferențial, multe activități extracurriculare răspund mai direct
intereselor, înclinațiilor și apritudinilor personale ale elevilor, care nu-și găsesc todeauna prilej de
manifestare în grupă/clasă. Iată așadar, încă o valență pe care o putem fructifica: relevarea unor aptitudini
și înclinații, altminteri neluate în seamă, prin care se deschid uneori, pentru elevii mai mari, chiar orizonturi
profesionale.
Activitățile extracurriculare cu o deosebită influență formativă sunt toate formele de acțiuni:
plimbările, excursiile, taberele, de asemenea vizionările și spectacolele constituie o altă formă de activitate
extracurriculară în grădinițe, prin care copilul face cunoștință cu lumea minunată a artei. Serbările prin
specificul lor de activitate extracurriculară, reprezintă un izvor nesecat de satisfacții, bucurii, creează bună
dispoziție, favorizează dezvoltarea copiilor din punct de vedere fizic și psihic.
Concursurile de creații plastic, literare, de cultură general, dezvoltă dragostea și interesul pentru
frumos, sensibilitatea și personalitatea copiilor, putem depista tinere talente artistice în vederea cultivării și
993
promovării lor. Consursurile sportive vin ca o completare a activităților sportive, pentru dezvoltarea
armonioasă a organismului, și la menținerea unei bune dispoziții a copiilor și la înveselirea lor.
De asemenea, aceste genuri de activități au un caracter colectiv care conduce la sudarea legăturii între
copii, îi învață să trăiască în grup.
Bibliografie:
- Mircea Ștefan, Teoria situațiilor educative, Editura Aramis, 2007;
- Revista Învățământului Preșcolar, Nr. 3-4/2006;
994
ÎNV. SIMON ANNAMÁRIA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ”KRIZA JÁNOS”, AITA MARE

care participă, ei îşi însuşesc cunoştinţe în domeniul ştiinţei, tehnicii, literaturii și artei. Participând la
acţiuni cu caracter artistic, la manifestări cultural-artistice, vizionând spectacole de teatru şi filme la
cinematograf, elevii îşi cultivă dragostea pentru frumos. Organizarea şi desfăşurarea activităţilor
pregătirea lecţiilor.
urmăresc lărgirea orizontului de cunoștințe etc.”. Vizitarea unui muzeu, expoziţii, a unui atelier al
meșterului popular sau artist plastic poate fi o situaţie de învăţare cu scop cultural-artistic, dar şi un moment
de reconciliere ori de introspecţie, în funcţie de educaţia anterioară a elevilor sau de tematica în care se
încadrează excursia.
995
Bibliografie
1981.
996
O ZI DE NEUITAT...
PROF. INV. PRIMAR ŞIMON CORINA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ LIEBLING
… pentru elevii clasei Pregătitoare care împreună cu doamna învățătoare Șimon Corina, au trăit o
experiență unică vizitând comuna Margina din jud. Timiș, unde o mână de oameni inimoși s-au gândit să îi
răsfețe pe turiști cu lucruri simple ce aduc mare bucurie sufletului.
Ajunși la Centrul de Informare Turistică al comunei, am fost întâmpinați de d-na Damaris, d-na
Mirela și căruțele pentru plimbare. După ce am făcut câteva fotografii și am gustat din checul delicios oferit
de gazde, am plecat la plimbare cu căruțele. A fost o mare veselie pe toată durata călătoriei, căci, ce poate
fi mai frumos decât să servești micul dejun în căruță, în timp ce admiri cum natura prinde viață?
Prima oprire a fost în satul Sintești, unde am vizitat
gospodăria d-nei Marieta. După ce d-na Marieta ne-a
povestit foarte multe lucruri interesante despre albine, am
văzut cum arată stupii, căci așa se numesc căsuțele
albinelor, dar și "căsuțele plantelor", adică solariile, care
erau pline cu verdețuri și am aflat și despre pescăria pe
care aceasta dorește să o dechidă.
Apoi, căruțele ne-au plimbat până la Muzeul Satului
din Sintești. Trebuie să vă spunem că muzeul a luat ființă
din dorința domnului învățător Emil Mert de a conserva
trecutul, pentru a ne rămâne în amintire.Nu i-a fost usor.
Cu multă pasiune și multă muncă, ajutat de soție, a reușit
să adune de-a lungul vieții peste 100 de obiecte
tradiţionale locale precum: îmbrăcăminte, mobilier, instrumente muzicale, care amintesc despre istoria
locului. Fiecare piesă din muzeu are o poveste. Vă pot spune că fața de masă din muzeu are o vechime de
peste 100 de ani.
În una din camere, am putut admira fotografiile corului din localitate, renumit pe vremuri. Ce
vremuri!
Casa, în care acest micuț, dar foarte frumos muzeu a prins viață, a fost primită de la Primărie.
Așa, sub vraja poveștior, nici nu am realizat când căluții ne-au purtat înapoi spre Margina, prin
pădure. Astfel am putut admira frumusețea acesteia la început de primăvară și ne-a încântat privirile
galbenul florilor de păpădie ce se amestecă cu verdele crud al ierbii, ca într-un frumos tablou.
Următoarea oprire a fost la biserica de lemn din localitate, cea mai veche din zonă. După ce am
vizitat-o, am pornit spre stâna familiei Fântână, unde ne-am răsfățat cu bucatele alese, pregătite cu mult
drag.
Ne-am reîntors acasă cu multe amintiri frumoase, desprinse parcă din altă lume, care vor rămâne în
sufletul nostru, pentru totdeauna, mândri că și noi suntem copii ai satului. Conștienți că aici sunt și văcuțe,
și oi, și albine, și verdețuri în grădina din din spatele casei, și noroi, și căței, și pisicuțe, și leagăne de lemn,
pentru copilașii care ascultă povești despre vremurile trecute de la bunici, dar și oameni frumoși, calzi
sufletește, primitori și harnici.
997
ROLUL ACTIVITAȚILOR EXTRAȘCOLARE IN DEZVOLTAREA
PROF. INV. PRIMAR SIMON EMESE

ȘCOALA GIMNAZIALA NR. 1 CRACIUNEȘTI
JUD. MUREȘ
urmăresc lărgirea orizontului de cunoștințe etc.” Vizitarea unui muzeu, expoziţii, a unui atelier al meșterului
popular sau artist plastic poate fi o situaţie de învăţare cu scop cultural-artistic, dar şi un moment de
reconciliere ori de introspecţie, în funcţie de educaţia anterioară a elevilor sau de tematica în care se
încadrează excursia.
998
Bibliografie
1981.
999
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE – EDIȚIA 2020
AUTOR: SIMON MARIA-MAGDOLNA
Fiecare copil este un artist. Problema este cum să rămână un artist şi după ce va creşte. Pablo Picasso
Activitățile extrașcolare sunt foarte importante pentru dezvoltarea armonioasă a copilului. Scopul
activităţilor extrașcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în proiecte cât mai
variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea integrării în
mediul şcolar, fructificarea talentelor personale în corelarea aptitudinilor cu atitudini caracteriale.
Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce permite elevilor cu dificultăţi de afirmare
în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual. Prin activitățile
desfășurate în acest interval de timp, creativitatea elevilor este permanent stimulată.
În continuare mă voi referi la Școala Altfel, o săptămână, care este cel mai așteptat de către elevi,
părinți și cadre didactice. Înainte de această perioadă, eu personal, am o întrevedere cu părinții, iar în cadrul
acestei întălniri ne propunem, dezbatem activitățile pe care dorim să-l desfășurăm în săptămâna Școala
Altfel. Consider că această săptămână va fi reușită numai dacă activitățile sunt interesante, bine găndite și
definite atăt pentru elevi, căt și pentru cadru didactic. Am ales să descriu o astfel de activitate la care copii
au participat cu plăcere.
Anul trecut ne-am propus cu elevii clasei IX.B să vopsim o parte din sala de clasă, unde am fost
diriginte.(trebuie să vă mărturisec că am avut foarte mulți elevi talentați, au urmat în gimnaziu școala de
desen și de aici am pornit cu această idee). Elevii au făcut o schiță pe hărtie, după care au transcris schița
pe perete și au început să picteze. Ei au pictat un peisaj care simbolizează mediul din care provin, orașul
Reghin și împrejurimile lui. Având la bază natura, unde muntele, apa de izvor și fiecare floare de cămp
sugerează liniște și pace. Elevii au fost foarte bucuroși la sfărșit de roadele muncii lor. Profesorul care intră
la clasă, se simte astfel în mijlocul naturii.
Am fost și eu, dar și părinții foarte mulțumiți de reușita acestei activități.

În concluzie putem spune că activitatea extrașcolară e o componentă educațională valoroasă și
eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenție, adoptând el, în primul rând, o atitudine
creatoare, atât în modul de realizare al activității, cât şi în relațiile cu ełevii, asigurând astfel o atmosferă
1000
ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
SIMONA GIRCOVEANU
stabilit în formarea personalităţii copiilor. Educaţia prin activităţile extracurriculare urmăreşte identificarea
şi cultivarea corespondenţei optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum
şi stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii
acumulează o serie de cunoştinţe punându-i in contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. În cadrul
Studiile de specialitate susțin că acesta ajută elevii la formarea unei atitudini pozitive față de învățare,
aceștia au performanțe școlare mai ridicate, li se formează abilități practice diversificate, dar și strategii
adecvate de rezolvare de probleme. Pe lângă toate acestea, activitățile extrașcolare acționează și asupra
stimei de sine, iar sentimentul de împlinire este mult mai ridicat.
Activitățile extrașcolare acoperă o gamă largă și diversificată de activități precum: excursii, drumeții,
vizite la muzee, la diverse instituții publice, la alte unități de învățământ, vizionarea de spectacole de teatru,
operă, muzică clasică, activități artistice, activități sportive, legate de protecția mediului etc. Pe de altă parte
aceste activități pot include participarea copiilor in cadrul unor întruniri planificate precum activități
tehnico-științifice, cercuri de programare, ateliere creative, cercuri de limbi si literaturi străine, ateliere de
gătit etc.
Aceste activități extrașcolare:
-înglobează activitățile organizate de școală în afara mediului școlar sau/și de către alte instituții
etc.);
-au rol complementar celui al școlii;
-dezvoltarea copiilor depinde de un întreg sistem de fenomene și relații, iar activitățile extrașcolare
-oferă posibilitatea de exprimare și explorare a identității, dezvoltă capitalul social al copiilor.
Prin vizitele efetuate la diverse instituții publice, cum ar fi muzee, teatre, cinematografe, copiii isi
lărgesc orizontul cultural, capătă informații valoroase despre lumea înconjurătoare și își dezvoltă spiritul
de inițiativă. Excursiile sau drumețiile îi ajută pe copii să înțeleagă realitatea inconjurătoare, sa facă mișcare
si să socializeze. In cadrul activităților sportive, copiii isi dezvoltă spiritul de inițiativă, de cooperare, de
competitivitate.
Activitatile tehnico- stiintifice dezvoltă o gândire algoritmică, logică, ce îi ajută să găsească soluții
și rezolvări optime la diverse probleme, să devină mai deschiși si pregătiți de provocări, mai încrezători în
propriile idei și mai creativi. Atelierele creative de arte frumoase stimulează empatia, abilitățile de
comunicare și discurs, creativitatea și imaginația. Cercurile de improvizație îi invață pe copii să devină
spontani, creativi, încrezători și adaptați la nou. Activitățile de ecoturism și protecția mediului dezvoltă
spiritul de echipă, cultura, firea responsabilă, capacitatea de a găsi soluții. Cercurile de balet, gimnastică
1001
sau dans îl ajută pe copil sa crească armonios să învețe importanța disciplinei și a perseverenței și să
înțeleagă ce înseamnă o competiție. Astfel, copilul se va simți mai liber și mai încrezător în potențialul său.
Cercurile și atelierele de gătit duc la dezvopltarea unor obiceiuri sănătoase de alimentație pe tot parcursul
vieții.
Condiția esențială pentru receptarea corectă și coerentă a mesajului o reprezintă demersul adoptat de
cadrul didactic, metodele, procedeele, modul și modalitățile utilizate, precum și cadrul în care se desfășoară
procesul.
nu numai.
Montessori)
Bibliografie:
Ionescu M.; Chiş V. – Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora înactivităţile de instruire şi
1002
ROLUL FORMATIV ŞI IMPACTUL ACTIV AL ACTIVITĂȚILOR
EXTRACURRICULARE
PROF. SIMULESCU DANIELA

GRĂDINITA CU P.P. "ELENA FARAGO"CRAIOVA
Motto: „Scopul educației este acela de a schimba o minte goală, cu una deschisă.”
Malcolm Forbes
viaţa” elevilor, pe lângă cunoştinţele teoretice, îl reprezintă activităţile extracurriculare. Acestea au un
impact activ, atât asupra performanţelor şcolare, integrării sociale, cât şi asupra dezvoltării personalităţii
elevilor. Educaţia prin activităţile extracurriculare urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei
optime dintre talente, aptitudini, cultivarea unui stil de viaţă civilizat. Încă de la cea mai fragedă vârstă,
copiii acumulează cunoştinţe pe care le pune în contact direct cu obiectele, lucrurile, fenomenele din natură.
Activităţile extracurriculare prezintă unele particularităţi prin care se deosebesc de activităţile din
cadrul orelor de curs. Conţinutul acestora nu e stabilit de o programă şcolară, ci de cadru didactic, în funcţie
de dorinţele, interesele, trebuinţele elevilor. Pentru o bună desfăşurare a activităţilor extracurriculare,
trebuie să se aleagă din timp materialele, sursele necesare, modul de ordonare a acestora într-un repertoriu
cu o temă centrată şi originalitatea – „spectacolul” susţinut de cadrul didactic. Prin desfăşurarea acestora,
cadrul didactic are posibilitatea de a-şi cunoaşte mai bine elevii, de a-i vedea în altă ipostază, să-i dirijeze,
să le influenţeze dezvoltarea, să pătrundă în „cămara sufletului lor”, să-i pregătească pentru ceea ce îi va
aştepta. Totodată, aceste activităţi permit elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar, cei timizi, să
reducă nivelul de anxietate, să-şi pună în practic adevărata lor valoare intelectuală. În cadrul desfăşurării
activităţilor extracurriculare, elevii sunt activi, entuziasmaţi, participă într-o atmosferă de voie bună,
optimism, cu însufleţire şi dăruire. Datorită acestora, ei pot să se exprime liber, fără teama de a primi un
calificativ bun sau rău, sunt îndrumaţi să dobândească o gândire independentă, toleranţa de ideile noi,
capacitatea de a descoperi şi rezolva diferite probleme. Totodată, li se dezvoltă simţul practic, estetic,
dragostea pentru artă, istorie, neam, operaţional şi se autodisciplinează.
vizionarea de emisiuni muzicale, teatru de copii. Spectacolele reprezintă o formă de activitate
extracurriculară prin care elevul face cunoştinţă cu lumea artei, frumosului, esteticului; constituie o sursă
inepuizabilă de impresii puternice, apelând în permanenţă la afectivitatea lui. La ora actuală, sunt
binevenite, având în vedere că trăim într-o lume dominantă de mass media, calculator, internet. Acestea nu
fac decât să contribuie la transformarea copiilor în fiinţe incapabile să gândească singuri, de a se controla
emoţional, comportamental, nişte fiinţe slab dezvoltate intelectual. Totodată, elevii devin dependenţi de
aceste surse, ca un drog de care nu pot renunţa. Având în vedere rolul educativ al serbărilor şcolare în istoria
învăţământului românesc, s-a constatat că lucrările din ultimii ani destinate acestora au fost deficitare,
greoaie prin conţinut, valenţe şi scopul lor. Serbarea şcolară este o modalitate de cultivare a capacităţilor
de vorbire şi a înclinaţiilor artistice ale elevilor. Prin conţinutul însuşit în cadrul acesteia, elevii, încetul cu
încetul, cu paşi mărunţi, încep să-şi adune o bogăţie de idei, impresii, trăiesc cu emoţii situaţiile concrete.
Prin intermediul acestora se realizează stimularea şi educarea atenţiei, exersarea memoriei. Pentru mărirea
stabilităţii atenţiei, trebuie avută în vedere intervenţia la momentul potrivit, cu rolul pe care îl are de
îndeplinit fiecare elev şi susţinută de suportul afectiv-motivaţional.Cele mai puternice stimulări ale
sensibilităţii estetice ale elevului sunt lectura artistică, cântecul, dansul, recitarea. Valoarea estetică mai
poate fi mărită şi datorită cadrului, locului de desfăşurare al serbărilor: o sală de festivităţi, un cadru festiv,
un colţ amenajat în chip de sărbătoare. Contribuţia elevului, în ceea ce priveşte pregătirea şi desfăşurarea
spectacolului artistic, trebuie privită din perspectiva dorinţei de a arăta spectatorilor latura sa artistică,
distracţie, plăcerea estetică, satisfacţie, şi totodată, deşi, „a fi un mic şi bun actor e lucru mare”. Nu oricine
are curajul, tăria de a urca pe scenă, de a juca un rol. Cel mai mare succes e acela, când reuşeşte să trezescă
1003
în sufletul spectatorilor o mare emoţie şi reacţia acestora să-i insufle elevului o mai mare încredere în
propria sa persoană, să-l stimuleze, astfel încât să dea tot ce e în stare. În cadrul activităţilor organizate în
mijlocul naturii, al vieţii sociale ( excursii, drumeţii, plimbări ), copiii se confruntă cu realitatea şi percep
activ, prin acţiuni directe obiectele, lucrurile, fenomenele, anumite locuri istorice. Acestea sunt axate, în
principal, pe viaţa în aer liber. În cadrul acţiunilor turistice, elevii îşi pot forma sentimente de respect şi
dragoste faţă de natură, faţă de om şi realizările sale. Dominantele acestui tip de activităţi trebuie să fie grija
faţă de timpul liber al copilului, atitudinea de cunoaştere a dorinţelor copiilor şi de respectarea acestora.
Acestea le oferă destindere, încredere, recreere, voie bună, iar unora dintre ei, cei timizi, posibilitatea unei
afirmări şi recunoaştere a aptitudinilor. Datorită acestor activităţi, elevii pot să reda cu mai multă creativitate
şi sensibilitate, imaginea realităţii, în cadrul activităţilor artistico-plastice şi modelaj, iar materialele pe care
le adună, sunt folosite în activităţile practice sau chiar în jocurile de creaţie. Trebuie menţionat faptul că, la
vârsta şcolară, elevii sunt foarte receptivi la tot ce li se arată sau li se spune în legatură cu mediul, fiind
dispuşi să acţioneze în acest sens, parcă ar fi nişte „adevărate aspiratoare”.
Bibliografie:
1004
PROCESUL DE FORMARE A SENTIMENTULUI DE COLECTIVITATE
PRIN ACTIVITAȚI EXTRAȘCOLARE IN DOMENIUL ARTEI CORALE
SIPOS-PETERFFY ZOLTAN, PROFESOR DE MUZICA

ȘCOALA GIMNAZIALA „TOMPA LASZLO”, ODORHEIU SECUIESC
Procesul educaţional din școală presupune şi forme de muncă didactică complementară activităţilor
obligatorii. Ele sunt acivităţi extracurriculare şi se desfăşoară în școală, în afara activităților obligatorii sau
în afara școlii, sub îndrumarea atentă a cadrului didactic.
„Nu valorează mult dacă cântăm singuri pentru noi înşişi; e mai frumos dacă doi cântă împreună.
Apoi tot mai mulţi…sute şi mii...până când va răsuna Marea Armonie în care cu toţii suntem împreună”-
ne spunea Kodály Zoltán, marele pedagog, muzician, cercetător în domeniul muzicii, despre cea mai
frumoasă activitate artistică colectivă, cântatul în cor.
Corurile şcolare sunt coruri de copii care aparţin unor şcoli şi sunt alcătuite din copii de vârstă
gimnazială, din clasele V-VIII.
Deoarece în planul de învăţământ în vigoare Ansamblu coral este prevăzut la disciplinele opţionale,
activitatea corului şcolar depinde în primul rând de disponibilitatea elevilor de a participa la această
activitate extracurriculară și extrașcolară.
Corurile şcolare din şcolile contribuie, de obicei, la promovarea tradiţiilor şcolare/locale, joacă un
rol important în viaţa artistică a şcolii/a comunităţii locale prin participarea lor la serbări naţionale,
religioase, la comemorări sau aniversări, dar şi la festivaluri şi concursuri corale, deci și în afara
programului școlar.
Serbarea creează un cadru optim de realizare a sarcinilor educaţiei nonformale, ale cărei conținut este
adaptat nevoilor copilului, în scopul de a eficientiza învăţarea.
Evenimentele şcolii au prioritate la realizarea calendarului corului, acesta fiind completat după
necesitate dacă performanţele corului, părinţii şi conducerea şcolii permit participarea la evenimente din
afara şcolii sau a localităţii respective.
Activităţile corurilor şcolare se realizează în sălile festive ale şcolilor (dacă există), în cămine
culturale, biserici sau alte locuri unde se organizează activităţi pentru copii. Pentru a depune această muncă
în plus, elevii participanţi pot fi motivaţi de propria dorinţă de a cânta, de profesorul-dirijor care îi
compensează prin laude şi note, dar compensaţia poate fi şi concertul, spactacolul, excursii organizate,
vizite în alte oraşe etc.
În viaţa şi activitatea corului un rol important îl au repetiţiile.
În corul nostru repetiţiile, precizate în orarul elevilor, se desfăşoară o dată pe săptămână, de multe ori
în afară de program, iar dacă ne pregătim de vreo apariţie pe scenă, de vreo sărbătoare, repetițiile se
desfășoară de mai multe ori pe săptămână. Ele nu se decurg în atmosfera tradiţională a orelor şcolare, ci
într-o atmosferă lejeră, familiară, să nu fie o povară pentru elevi.
„Copilul nu va uita niciodată acele evenimente ale căror participant activ a fost şi el. Fără a practica
în mod nemijlocit muzica, nimeni nu poate înţelege cu adevărat această artă. Impresiile personale pot
constitui fundamentul pe care se bazează dezvoltarea sentimentelor de dragoste faţă de muzică.”* Kodály
Zoltán: Visszatekintés, Zeneműkiadó Vállalat, Budapest, 1989.III. pag.84
Cântatul în cor, ca una dintre posibilităţile de a se întâlni cu muzica, se află în ajutorul educaţiei,
asigurând o dezvoltare multilaterală a personalităţii: prin mobilizarea unei game largi de sentimente
îmbogăţeşte factorii volitivi, ce dirijează acţiunile necesare, prin contactul cu creaţiile compozitorilor
îmbogăţeşte cultura muzicală a cântăreţilor, necesitând o activitate multiplă din partea coriştilor, presupune
conlucrarea între om şi om (dirijor-coris, corist-corist), astfel contribuind la dezvoltarea sentimentului de
colectivitate.
La noi piesele repertoriului se aleg printr-o colaborare între dirijor şi membrii corului. Fiecare dintre
noi trebuie să ţină cont de preferinţele şi aşteptările altuia / altora. Dacă ar învăţa şi cânta cântece, piese
corale numai pe placul dirijorului, după un timp coriştii n-ar mai veni la repetiţii. Bineînţeles câteodată
trebuie ajuns la compromis din partea ambelor părţi, totuşi repertoriul să trezească admiraţia şi acceptarea
elevilor, altfel munca dirijorului nu va atinge scopul dorit.
1005
Deoarece apariţiile corului sunt legate de evenimente şi serbări, prezentările corale sunt alese din
repertoriul respectiv, uneori chiar şi cântece moderne, pe placul copiilor.
Formarea şi educarea colectivităţii corale, fie vorba despre elevi, fie despre adulţi, este o latură
importantă a acestei activităţi. Apare ca o activitate organizatorică, totuşi are strânsă legătură cu o muncă
colectivă pentru atingerea performanţelor artistice.
În sonoritatea unitară a corului se ascunde solidaritatea membrilor, voinţa lor unanimă, entuziasmul,
ataşamentul faţă de muzică, dorinţa de a cânta împreună, toate aceste sentimente formând împreună spiritul
de colectivitate.
Iată ce afirmă Ion Şerfezi: „Totodată prin dăruirea efortului necesar unei activităţi colective, prin
respectarea disciplinei necesare, prin supunerea înţeleaptă, prin realizarea unei trăiri emoţionale deosebit
de intense, activitatea corală contribuie la dezvoltarea voinţei elevilor precum la dezvoltarea sentimentului
colectivităţii.” * Marin, Constantin: Arta construcţiei şi interpretării corale, Tratat discografic, Casa de
discuri Electrecord, ELCD 148, Bucureşti, 1995
Un cor nu devine o colectivitate numai prin faptul că membrii săi lucrează împreună într-un cadru
organizat. Condiţia de bază este să existe o largă comunitate de interese: coriştii să găsească în comunitatea
corală încredere, înţelegere, sprijin, îndrumare, sarcini interesante, să fie capabili să-şi mobilizeze întreaga
lor voinţă pentru atingerea scopurilor propuse, să aibă sentiment de răspundere faţă de munca depusă şi faţă
de colegi.
Mijlocul cel mai de seamă a închegării colectivului este munca artistică care jalonează obiectivele,
trezeşte sentimentul de răspundere colectivă şi rezultatele căreia fac atrăgătoare aparteneţa la acest colectiv.
Formarea acestui colectiv trebuie ajutat prin cadrul corespunzător de formă şi de conţinut, coriştii
trăind şi mai mult sentimentul apartenenţei dacă membrii corului au sentimente de satisfacţie artistică în
urma activităţii desfăşurate, dacă problemele de interes sunt discutate cu tot colectivul, dacă fiecare dintre
ei îşi pot manifesta opiniile fără însă ca disciplina să aibă de suferit.
Disciplina de ansamblu presupune spiritul de echipă, adică „înrolarea individualităţii, personalităţii
şi caracteristicilor fiecărui interpret în cadrul unităţii de ansamblu, creând o rezultantă de sinteză capabilă
să producă în cadrul sonorităţilor specifice culori, atitudini şi stări în infinita lor diversitate şi subtilitate.”
* Ion Şerfezi: Metodica predării muzicii, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1967, pag. 135
În concluzie putem spune că activitatea corală, ca și alte activități extracurriculare, pot influența
creșterea coeziunii grupului, pot induce opinii, atitudini pozitive față de valorile colective, pot susține și
promova relații bune între membrii grupului. În urma activității comune se creează o atmosferă benefică
fiecărui copil.
preajma colegilor lor – “copilul care este lăudat învaţă la rându-i să aprecieze” (D.I. Nolte). Menirea
noastră, a pedagogilor, este de a trezi curiozitatea viitorilor indivizi ai societăţii, şi de a-i pregăti pentru
viaţă, atât cu ajutorul activităţilor didactice pe care le desfăşurăm la grupă cât şi prin intermediul activităţilor
extracuriculare.
Bibliografie
Marin, Constantin: Arta construcţiei şi interpretării corale, Tratat discografic, Casa de discuri
Electrecord, ELCD 148, Bucureşti, 1995
Ion Şerfezi: Metodica predării muzicii, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1967, pag. 135
Mangri, F., Elisei, E., Dorobeti, T., Bucovală, G., Experienţe didactice şi pedagogice de succes,
Poarta Albă, 2010
1006
PRESCOLARI
PROF. INV. PRESCOLAR VERTOPAN MARIANA

PROF. INV. PRESCOLAR SLAVIN PETRONELA
Pedagogul American Bruner (1970) consideră că „oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare i se
cunoştinţelor”
viaţa.
1007
formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii, tabere.
Bibliografie:
1008
SOCACIU ALEXANDRA
Relația dintre educația de tip formal și educația de tip nonformal a reprezentat un subiect tot mai des
abordat de către specialiști, care au ajuns la concluzia că între cele două există un raport de
complementaritate benefic pentru dezvoltarea armonioasă a elevilor. Când ne referim la educația de tip
formal, ne referim la totalitatea activităților de predare-învățare-evaluare, desfășurate într-un cadru formal,
pe când educația nonformală oferă libertatea desfășurării unor activități extrașcolare, dar care au ca scop
promovarea conținuturilor predate la școală. În cadrul acestor activități extrașcolare, elevii pot participa la
diverse activități înafara programului de școală.
Activitățile extrașcolare, așadar, reprezintă un adjuvant al cadrelor didactice, care oferă o perspectivă
inovatoare asupra însușirii de către elevi a unui conținut științific, prin angajarea acestuia într-o experiență
de învățare. Diferența dintre cele două tipuri de activități, o face tocmai modalitatea de realizare și inducere
a acestor experiențe de învățare. Acestea au scopuri variate: interacţiune socială, leadership, recreere şi
educaţie pentru sănătate, autodisciplină şi creştere a încrederii în sine.
Dacă în cadrul activităților de la orele de curs, elevilor li se impun anumite cerințe care vor conduce
într-un final la atingerea unor obiective propuse de cadrul didactic, activitățile extrașcolare propun elevilor
o alternativă atractivă de atingere a propriilor obiective cognitive, afective sau psiho-motorii. Copiii
dobândesc o mai bună înțelegere de sine prin compararea propriilor comportamente cu ale celor din jurul
lui.
copiilor.
Aceste activități sunt menite să ofere copiilor posibilitatea să se miște, să se exprime liber, să facă
doar lucrurile pe carele preferă, astfel că motivația pentru realizarea lor trece din plan extrinsec în plan
intrinsec, și crește.
Unul dintre cele mai importante avantaje ale acestor activități este că vizează dezvoltarea în ansamblu
a personalității elevilor, și pune accent pe cerințele individuale și de vârstă, preferințe, talent, priceperi, dar
și pe exprimarea identității personale.
Organizarea activităților extrașcolare este asociată cu o frecvență crescută a cursurilor, scăderea ratei
abandonului școlar, implicarea mai amplă a părinților, promovarea comportamentelor prosociale, și astfel
descurajarea violenței în școli. De asemenea, au un puternic caracter informațional și motivațional, deoarece
exploatează toate mijloacele de informare prin varietatea de activiăți, dintre care putem enumera: vizionarea
de filme sau piese de teatru, spectacole, scenete (prin care se promovează cultura, frumosul, arta), excursii
la muzee, case memoriale( prin care se realizează transpunerea din teorie în material palpabil), activități
sportive (care întăresc sistemul imunitar și mențin tonusul muscular, sporind gradul de sănătate), întâlniri
cu personalități (care pot constitui modele pozitive pentru elevi) etc.
Activitățile extrașcolare se pot desfășura fie pe durata unei singure zile, fie pe mai multe zile, din
rândul celor din urmă făcând parte teberele școlare, care au un rol deosebit în legarea prieteniilor între copii
și integrarea socială a acestora.
Concursurile cu diferite tematici sporesc competitivitatea pozitivă, spiritul de echipă, pregătirea
temeinică, spiritul fair-play, mișcarea, creativitatea, imaginația creatoare, dar și socializarea între grupuri
și indivizi. Copiii pot alege după bunul plac la ce tip de activități doresc să participe, iar atracția pentru
noutatea acestora sporește implicarea activă și sparge barierele impuse de rutina formalității, oferind
transparență sistemului. Ceea ce este foarte important este faptul că evaluarea se face doar pe baza
observării copiilor, ci nu prin notarea lor în carnete, ceea ce presupune un confort emoțional pentru aceștia.
Corelarea cu activitatea practică, reprezintă un avantaj important, deoarece aplicarea cunoștințelor
într-un mediu extrașcolar, sub forma unui exercițiu, ajută la consolidarea aptitudinilor elevilor.
Deși resursele materiale, temporale și umane implicate în realizarea lor sunt destul de ridicate, la
final, beneficiile sunt nemărginite. Prin implicarea copiilor în actul decizional privind preferința pentru un
anumit tip de activitate, se antrenează gâdirea critică, ceea ce conduce la implicarea conștientă în mediul
social în care trăiesc, devenind participanți valoroși și bine pregătiți.
1009
ROLUL ACTIVITAȚILOR EXTRAȘCOLARE IN INVAȚAMANTUL
PREUNIVERSITAR
PROF. SOCEANU CRISTINA – LICEUL TEHNOLOGIC ”MIHAI VITEAZU”

VULCAN – JUD. HUNEDOARA
Un rol deosebit de important în vederea atingerii acestui ideal îl are educaţia non-formală. Educaţia
non-formală completează educaţia formală într-un cadru instituţionalizat situat în afara sistemului de
invăţământ, dar şi în interiorul acestuia, constituind o punte între cunoştinţele asimilate la lecţii şi
informaţiile acumulate informal. Şcoala contemporană, centrată pe elev, are un rol bine precizat în
dezvoltarea uriaşului potenţial intelectual, reprezentat de inteligenţă şi creativitate, care, pus in valoare, va
asigura neîntrerupt progresul social-uman. Demersurile educaţionale, vizând dezvoltarea personalităţii
elevilor, impun participarea activă, conştientă şi responsabilă a acestora în propria formare. Diferenţierea
şi individualizarea demersului educativ trebuie să devină un scop şi un mijloc în acelaşi timp.
acest demers. Componenentă importantă a educaţiei nonformale, activităţile extraşcolare (extradidactice
sau extracurriculare) oferă cele mai eficiente metode de formare a caracterului copilului încă din clasele
esenţială în succesul şcolar. Programul activităţilor extracurriculare, stabilit ca o unitate in ethosul si cultura
organizaţională a şcolii, vizează acţiuni care să îi ajute pe elevi să îşi însuşească ideile de corectitudine şi
competitive. Elevii pot să decidă în bună masură asupra obiectivelor, conţinuturilor şi mijloacelor de
implica, indiferent de rezultatele sale şcolare. Se dezvoltă astfel sentimentul încrederii în sine, în forţele
respectiv dezvoltarea autonomiei personale şi sociale, a comportamentului în grup. În lucrarea intitulată
Descoperirea copilului, Maria Montessori făcea următoarea afirmaţie : ,, Să nu-i educăm pe copiii noştri
pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum
va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.’’ Activităţile extraşcolare vin în sprijinul acestui demers.
Finalităţile educaţionale ale activităţilor extraşcolare presupun educaţie intelectuală, estetică, religioasă,
moral-civică, patriotică, fizică.
1010
etc.
sărbătoriţii primesc cadouri şi se bucură de atenţia celorlalţi copii, serbările de Ziua Mamei, a sărbătorilor
Pascale etc. Un bun cetăţean este şi un bun ecolog, de aceea elevii trebuie îndrumaţi să participe la diferite
pentru sănătate a elevilor.
Bibliografie:
• Baban, Adriana, Consiliere educaţională, Cluj - Napoca, 2001.
• Cristea, Gabriela, Pedagogie generală, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2002.
• Kulcsar, Tiberiu, Factorii psihologici ai reuşitei şcolare, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1987.
• Stoica Marin, Pedagogie şi psihologie, Ed. Gheorghe Alexandru, 2001.
1011
ACTIVITĂȚI EXTRAȘCOLARE ÎN PERIOADA PREŞCOLARĂ
PROF. ÎNV. PRESC. SOITARIU MARILENA

G.P.N. ŞUICI, JUD. ARGEŞ
Vârsta preşcolară este vârsta ideală de a forma profilul personalităţii viitorului om de a-l
pregăti pentru viaţă şi societate. Educaţia extracurrriculară îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea
personalităţii preşcolarilor. În grădiniţa contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se
pregăteşte copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele
psihointelectual, fizic şi socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială.
Activităţile extracurriculare au o importanţa deosebită în activitatea educaţională. Din ce în ce mai
multe sisteme educaţionale le adoptă şi le recunosc meritele în îmbunătăţirea performanţei copiilor la
şcoală. S-a observat faptul că activitatea de învăţare dă rezultate mult mai bune dacă este îmbinată şi cu
câteva momente de distracţie şi detensionare.
locale.
Aceste activităţi au caracter ocazional şi iau forme foarte variate.
Sărbătorirea zilei de naştere a unui copil la care participă colegi din toată grădiniţa, vizionarea în grup
a unor spectacole la teatrul de păpuşi, vizitarea centrului de plasament, excursii, plimbări în parc, vizite la
diferite muzee.
Excursiile şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la
educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii cunosc locul
1012
stimulează şi orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, picture, etc.
didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el în primul rând o atitudine creatoare, atât în modul de
realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu copii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită
stimularea creativă a copiilor.
Bibliografie :
1. Ionescu M. Chiş ,, Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
autoinstruire’’.Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001
2. Lespezeanu M. ,, Tradiţionalism şi modern în învăţământul preşcolar’’Editura S.C. Omfal,
Bucureşti, 2007
3. Preda Viorica ,, Metodica activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii.’’Editura,,
Gheorghe Cârţu Alexandru’’, Craiova, 2009.
1013
VIITORUL VERDE
PROF. SOLOMON CARMEN MARIOARA,

COLEGIUL ECONOMIC “EMANUIL GOJDU” HUNEDOARA
Coeziunea unui grup înglobează sentimentul de apartenență și acceptare a membrilor. În terapia de

grup, acest fenomen social se referă atât la suportul pe care fiecare membru al grupului îl primește, cât și la
celelalte aspecte care încurajează și determină sentimentul de siguranță și acceptanță din partea grupului.
O clasă de elevi este coezivă atunci când:
a) Elevii simt că celorlalți le pasă de ei (profesori implicați, colegi care își oferă sprijinul)
b) Profesorii identifică toleranță la nivel de grup;
c) Elevii devin subgrup al școlii, prin mobilizare spre acțiune (competiție, tip de interacțiune cu
diferite cadre didactice ș.a.) 15.
Într-o lume în care se vorbeşte tot mai mult despre poluare şi despre consecinţele sale, societatea
românescă a început să conştientizeze importanţa măsurilor ecologice și responsabilitatea pe care o au faţă
de mediul înconjurător. Autorităţile iau măsuri de reducere a impactului poluarii iar reciclarea devine din
ce în ce mai importantă.
În acest context, pentru crearea coeziunii grupului am propus clasei unde sunt dirigintă, să participăm
la competiţia organizată la nivelul şcolii „Viitorul
verde”.
Obiectivele acestei activităţi:
- îmbunătățirea relațiilor și comunicării
interpersonale
- conştientizarea tuturor participanţilor asupra
importanţei protejării naturii pentru o viaţă sănătoasă,
pentru un aspect estetic al mediului, pentru alinierea
la standarde europene
După prezentarea unor materiale şi dezbateri pe
teme ecologice, la nivelul clasei, la propunerea
elevilor, au fost realizate 6 ţinute din materiale
reciclabile, inclusiv accesorii.
În timpul activităţii de grup, fiecare elev dorea
să îşi lase amprenta. Activitatea i-a ajutat să
conştientizeze că aportul fiecărui membru este
important. Clasa a obţinut premiul I cu perechea
„mirele şi mireasa”. Au conştientizat încă o dată că
atunci când membrii echipei colaborează, întreaga
echipă are de câştigat!
Bibliografie:
1. https://cursuri.cercetare-inovatie.ro/course/view.php?id=3
15
https://cursuri.cercetare-inovatie.ro/course/view.php?id=3
1014
PROF. ÎNV. PRIMAR, SORIC MARIA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,,ION STRAT”– BACĂU
„Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor
fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.”
(Maria Montessori –“Descoperirea copilului”)’
de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii școlarilor și elevilor.
impune îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare, iar în acest caz, parteneriatul educaţional
devine o necesitate. În opinia mea, activităţiile extracurriculare sunt deosebit de importante deoarece,
vizitele la muzee sau Grădina Zoologică. Copiii pot fi stimulaţi şi își pot îmbogăţi imaginaţia creatoare şi
nu numai.
1015
Bibliografie :
- Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ, în
- Ionesc, M., Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
- Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în
- Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, Cluj-Napoca 2007
Ionescu M.; Chiş V. – Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire;
1016
ROLUL ACTIVITAȚILOR EXTRAȘCOLARE IN FORMAREA
PERSONALITAȚII ELEVULUI
PROF. ȘORTAN MARIUS

ȘCOALA GIMNAZIALA DOBRA
Concursul a fost unul deosebit, au fost premiați cei mai buni elevi. După concurs s-au valorificat
anumite teme din care elevii să învețe cum ar trebui să se comporte civilizat și adecvat în mai multe situații.
La aceste activități deosebite pot participa și părinții, pot ajuta la crearea decorului în care elevul să
performeze sau pot fi simpli invitați.
dacă părinții sunt la mare depărtare, în străinătate, prin mijloace moderne, prin internet, ei pot viziona aceste
evenimente și pot lua parte, chiar dacă nu sunt prezenți în acel loc. Ei pot urmări evoluția elevului și acest
1017
lucru este foarte important. Depărtarea părinților declașează mari drame în sufletul elevilor și aceste
evenimente îi pot apropia, deoarece ei trăiesc emoții puternice.
la aceste momente.
Pot fi organizate și voluntariate sau se pot dona lucruri, dulciuri, alimente pentru cei nevoiași. În
acest caz, se dă o mai mare amploare evenimentului.
Bibliografie:
Crăciun, Corneliu(2011). Metodica predării limbii și literaturii române în gimnaziu și în liceu Editura
Emia.
1018
AUTOR: ȘOT DIANA ALEXANDRA
Motto: “Sa nu-i educam pe copiii nostri pentru lumea de azi. Aceastalume nu va mai exista cand ei
vor fi mari si nimic nu ne permite sastim cum va fi lumea lor. Atunci sa-i invatam sa se adapteze.”

formarea personalității copiilor. Educația unui copil se realizează prin activități extrașcolare și
extracurriculare, nu doar într-un cadru formal (grădinițe, școli).
Educația este poate unul dintre cele mai importante ingriedente pentru o viață fericită, de succes și
consecutivă. De fapt, accesul la o educație bună în timpul copilăriri și la maturitate timpurie poate face o
diferență reală în viața ulterioară a unui individ.
Educația nu se referă doar la trecut și prezent, dar este, de asemenea, cheia viitorului. Acesta va ajuta
disciplinarea copiilor noștri pentru toate provocările intelectuale pe care le vor întâlni de-a lungulvieții.
dezvoltate intelectual.
Serbarea şcolară este o modalitate de cultivare a capacităţilor de vorbire şi a înclinaţiilor artistice ale
elevilor. Prin conţinutul însuşit în cadrul acesteia, elevii, încetul cu încetul, cu paşi mărunţi, încep să-şi
adune o bogăţie de idei, impresii, trăiesc cu emoţii situaţiile concrete.
În ceea ce priveşte pregătirea şi desfăşurarea spectacolului artistic, trebuie privită din perspectiva
dorinţei de a arăta spectatorilor latura sa artistică, distracţie, plăcerea estetică, satisfacţie, şi totodată, deşi,
„a fi un mic şi bun actor e lucru mare”. Nu oricine are curajul, tăria de a urca pe scenă, de a juca un rol.
În cadrul activităţilor organizate în mijlocul naturii, al vieţii sociale (excursii, drumeţii, plimbări ),
copiii se confruntă cu realitatea şi percep activ, prin acţiuni directe obiectele, lucrurile, fenomenele, anumite
locuri istorice. Acestea sunt axate, în principal, pe viaţa în aer liber. În cadrul acţiunilor turistice, elevii îşi
pot forma sentimente de respect şi dragoste faţă de natură, faţă de om şi realizările sale.
pentru viață.
1019
Scopul educației este acela de a schimba o minte goală, cu una deschisă.” - Malcolm Forbe
Bibliografie:
1.Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ, în
2.Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, Cluj-Napoca 2007
3.https://www.didactic.ro/revista-cadrelor-didactice/rolul-formativ-si-impactul-activ-al-activita-ilor-
extracurriculare
1020
IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE
PROF. SIMONA-ANDREEA ȘOVA

C. T. C. ,,NICOLAE VASILESCU-KARPEN” BACĂU
În societatea contemporană, devine tot mai evident faptul că educaţia extracurriculară, adică cea
realizată dincolo de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii
școlarilor. În şcoala contemporană, o educaţie eficientă, depinde de gradul în care se pregăteşte copilul
pentru participarea la dezvoltarea de sine. Depinde de asemenea şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele
devine o necesitate. În opinia mea, activităţile extracurriculare sunt deosebit de importante deoarece,
Un punct forte al activităţilor extraşcolare este acela că antrenează copiii în activităţi cât mai variate
mediul şcolar. Trebuie să ţinem cont că, indiferent ce metodă se adopă în educaţia tradiţională, indiferent
vizitele la muzee sau Grădina Zoologică. Copiii pot fi stimulaţi şi își pot îmbogăţi imaginaţia creatoare şi
prin dramatizarea unor opere literare cu diferite ocazii sau prin implicarea în desfăşurarea șezătorilor
important să dăm o notă relaxantă tuturor jocurilor şi activităţilor. Educaţia extracurriculară este realizată
dincolo de procesul de învăţământ şi îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii copiilor
noştri. Activităţile extraşcolare constituie modalitatea neinstituţionalizată de realizare a educaţiei. Elevii nu
capacităţi ce ţin de: sociabilitate, optimism, creşterea sentimentului valoric personal, creşterea stimei de
sine şi a încrederii în forţele proprii.
1021
Activităţile extraşcolare pot avea o influenţă pozitivă semnificativă asupra dezvoltării armonioase a
copilului. Pot contribui la dezvoltarea fizică – dacă vorbim de activităţi sportive, pot pune în valoare un
anumit talent sau pot contribui la îmbunătăţirea abilităţilor de comunicare, la exersarea unor abilităţi precum
răbdarea, toleranţa etc. Pentru a fi însă benefice, e important ca părinţii să aibă grijă ca aceste activităţi să
fie adecvate nivelului de dezvoltare al copilului, să vină în întâmpinarea nevoilor şi dorinţelor copilului şi
să-i aducă acestuia bucurie. Este esenţial să existe un echilibru în ceea ce priveşte timpul şi energia pe care
copilul le alocă acestor activităţi şi timpul şi energia alocate unor activităţi mai puţin structurate: joaca în
familie, ieşitul în parc, întâlnirile cu prietenii.
1022
ROLUL VOLUNTARIATULUI ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂȚII
ELEVILOR
ÎNV. SPĂTĂRESCU RAMONA

LICEUL”MIHAIL SADOVEANU” BORA
Maica Tereza, un simbol recunoscut al compasiunii umane, spunea: „Ceea ce contează nu e

magnitudinea gesturilor noastre, ci cantitatea de dragoste cu care le-am făcut. Nu aşteptaţi lideri! Faceţi
ce e de făcut singuri, fiecare în parte. De fiecare dată când zâmbeşti cuiva, faci un gest de dragoste, un dar
către acea persoană, un lucru frumos. Dacă Îl vezi pe Dumnezeu în oameni, atunci există iubire pentru ei
şi de aici apare pacea”.
Studiile asupra persoanelor fericite au identificat doi factori care se repetau: acestea au relaţii afective
stabile cu alţi oameni şi sunt implicate în comunitate. Implicarea în comunitate înseamnă să oferi o parte
din tine şi din timpul tău pentru o cauză de pe urma căreia nu ai nici un folos material.
Activitatea de voluntariat este creatoare de capital uman și social. Aceasta este o cale către integrare
și ocupare a forței de muncă și un factor-cheie pentru îmbunătățirea coeziunii sociale. Mai presus de toate,
voluntariatul transformă în acțiune valorile fundamentale ale justiției, solidarității, incluziunii și cetățeniei
pe care este fondată Europa. Voluntarii participă la modelarea societății europene, iar voluntarii care
lucrează în afara țării lor de origine participă în mod activ la construirea unei Europe a cetățenilor 16.
∼ Educație și voluntariat
Majoritatea educației din școli se concentrează pe dezvoltarea competențelor academice. În acest caz
școala oferă doar contextul învățării formale. Provocând elevii spre acțiuni de voluntariat nu facem altceva
decât să susținem dezvoltarea abilitaților cognitive și afective în contexte cu care nu sunt familiarizați.
Termenul de voluntariat este asociat astfel cu învățarea experimentală. Implicând elevii în acțiuni de
voluntariat îi ajutăm să-și dezvolte abilități de gândire critică, să gândească problemele și problemele
sociale în noi moduri. Acest tip de învățare experimentală sau aplicarea a ceea ce s-a învățat în sala de clasă
în lumea reală are o mulțime de beneficii pozitive pentru elevi. Acestea includ o mai bună înțelegere a
valorii muncii în echipă, a abilităților de luare a deciziilor și a dobândirii de abilități practice.
Colaborând în cadrul unei echipe, elevii vor înțelege mai bine importanța schimbului de informații
într-un mod util. În plus, aceștia vor câștiga o nouă perspectivă asupra comunității din care fac parte. Acest
lucru ar putea schimba modul în care elevii văd lumea și rolul pe care îl au în ea.
∼ Exemple de implicare a elevilor în acțiuni de voluntariat:
• ”Clubul de mediu”- monitorizează risipa, organizează reciclarea și sugerează acțiuni de bune
practici;
• Meditații oferite de elevi copiilor din grupurile defavorizate;
• Acțiuni de asistentă într-un centru de protecție a animalelor;
• Implicarea elevilor în lucrări de conservare locală;
Implicându-se în astfel de activități elevii au dezvoltat un profund sentiment de respect și
responsabilitate atât pentru sine cât si pentru alții. Au devenit mai empatici, și-au dezvoltat abilitățile de
comunicare intra și interpersonale, au devenit mai responsabili, mai angajați emoțional.
Elevii află de asemenea care sunt punctele lor forte și punctele lor slabe. Lucrând la campanii și
proiecte vor vedea rezultatele reale ale vieții, vor cunoaște modul în care propriile atribute și acțiuni
personale pot aduce o schimbare. Multe dintre aceste calități sunt lucruri pe care elevii nu le pot obține
printr-un feedback în clasă.
De exemplu, elevii pot învăța că au abilități excelente de a face față unei crize sau altor situații
stresante sau pot învăța că a se ocupă de o echipă este o adevărată luptă. Acest tip de expunere la situații
diferite poate apoi să-i învețe pe elevi cum să-și dezvolte în continuare abilitățile pe care le au și cum să
lucreze în diferite situații reale. O dată ce oamenii învață mai multe despre luptele și nedreptățile cu care se
confruntă alte grupuri de oameni, este mult mai probabil să participe activ la schimbarea politicilor și a
structurilor sociale care împiedică anumite grupuri să reușească. Atât oamenii pe care îi ajută, cât și colegii
16
Cf. S. Hossenfelder, On the problem of measuring happiness (Cu privire la evaluarea fericirii), (3 februarie, 2011).
1023
voluntari pot oferi noi perspective. Indiferent de grupurile de persoane cu care lucrează, elevii voluntari își
lărgesc orizonturile de a privi lumea.
Faptul că elevii trebuie să interacționeze cu persoane pe care nu le cunosc îi scoate din zona lor de
confort și le permite să vadă lucrurile dintr-o perspectivă diferită, oferindu-le mai multă provocare decât
activitățile organizate de şcoală.
Voluntariatul s-a dovedit, de asemenea, că are un alt beneficiu personal, mai tangibil. Elevii au aflat
ca astfel de acțiuni sunt deosebit de importante pentru sănătatea lor. Voluntariatul are un efect pozitiv asupra
comunității, dar este bun și pentru ei, pentru că ambele părți au de câștigat.
"Te simți bine pentru că îi ajuti pe ceilalți, iar ceilalți se simt bine pentru că primesc ajutor".
Bibliografie
CNCS, (2007). Beneficiile de sănătate ale voluntariatului: o analiză a cercetărilor recente.
Washington, DC: Corporația pentru serviciul național și comunitar. Disponibil la:.
https://www.nationalservice.gov/pdf/07_0506_hbr.pdf
Sternberg, R.J. (2009). Inteligența academică nu este suficientă.
1024
EDUCAŢIA ÎN SOCIETATEA BAZATĂ PE ÎNVĂȚARE
PROF. STAFIE AMALIA LUCIANA

COLEGIUL ”VASILE LOVINESCU”, FĂLTICENI,
JUD. SUCEAVA, ROMÂNIA
mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi lumea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze”
(Maria Montessori -„Descoperirea copilului”)
Educaţia a fost dintotdeauna valorizată de oameni, care au văzut în aceasta calea de acces la cultură,
la o viaţă mai bună şi la un câştig mai mare. Cu alte cuvinte, educaţia reprezintă o modalitate de realizare
personală şi de obţinere a recunoaşterii şi aprecierii celorlalţi.
Educația este o activitate socială complexă care se realizează printr-un lanț nesfârșit de acțiuni
exercitate în mod conștient, sistematic și organizat. 17
Dincolo de aceste variaţii de sens, la o primă vedere se poate constata că educaţia este una din
componentele indispensabile ale existenţei sociale a individului, care intră în contact permanent cu valorile
de orice natură ale societăţii.
Propunându-şi să dezvolte în individ toată perfecţionarea de care este susceptibil, educaţia este o
dimensiune constitutivă a fiinţei umane: Omul nu poate deveni om decât prin educaţie spune Kant, la modul
imperativ. 18
Prin urmare, omul nu se naşte om: tot ceea ce constituie umanitate: limbajul şi gândirea, sentimentele,
arta, morala - scrie O. Reboul - nimic nu trece în organismul noului născut fără educaţie (La philosophie
de l’education). 19
Educaţia este o activitate specific umană prin care personalitatea individului se dezvoltă treptat ceea
ce determină dezvoltarea societăţii. În primul rând educaţia se realizează în familie, după care în instituţiile
de învăţământ. Învăţarea în cadrul instituţiilor de învăţământ este o activitate sistematică, dirijată, cu scopul
acumulării cunoştinţelor, aptitudinilor, competenţelor.
În ziua de azi, este tot mai evident faptul că un rol important in formarea personalității copiilor il au
activitățile extrașcolare, adică ceea ce se desfășoară dincolo de procesul de învățământ.
Educaţia nonformală cuprinde un ansamblu de acţiuni educaționale neșcolare proiectate și organizate
de instituția de învățământ care se desfăşoară în afara sistemului de învăţământ. Activităţile extraşcolare au
caracter opțional oferind elevilor posibilitatea de a opta pentru acestea în funcție de dorințele lor.
Educaţia nonformală permite îmbogăţirea cunoştinţelor din anumite domenii,
dezvoltarea unor aptitudini şi interese speciale etc. Educaţia extrașcolară prezintă avantajul
unui spaţiu instructiv-educativ mai flexibil decât cel strict şcolar, oferind astfel individului
o mai mare libertate de acţiune. Ea este centrată pe cel care învaţă, pe procesul de învăţare,
nu pe cel de predare şi este atractivă prin faptul că antrenează noile tehnologii
comunicaţionale. Copiii participă cu interes și cu plăcere la astfel de activități. Din
categoria activităților extrașcolare amintesc: excursiile, piesele de teatru, atelierele de
creație, vizitele la muzee, vizionarea de filme, programe de educație antreprenorială,
activități de voluntariat, etc.
Activitățile extrașcolare sunt importante deoarece facilitează procesul de învățare pe
de o parte iar pe de altă parte prin intermediul lor se pot descoperi și dezvolta aptitudinile
elevilor. Avand un caracter atractiv, tinerii au posibilitatea să îşi descopere pasiunile, să ia
decizii şi să se exprime liber într-o atmosferă relaxantă
17
Nicola I., Tratat de pedagogie generală, Ed. AramisBucureşti,1996, pag.22
18
Cucoş C.(coordonator), Bălan B., Boncu Ş., Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice, Ed. Polirom,
Iaşi, pag.19
19
Idem, pag.19
1025
În concluzie, educaţia poate fi interpretată ca o acţiune socială de transformare a individului, acţiune
ce se derulează cu scopul stimulării evoluţiei sale spre o personalitate formată, responsabilă, cu autonomie,
conform unui model social dezirabil. Educaţia desemnează aşadar, un ansamblu de influenţe de orice tip,
sistematice sau neorganizate, explicite sau implicite, deliberate sau nu, dar care împreună contribuie la
formarea omului ca om, printr-o acţiune de modelare a naturii umane ce are ca finalitate atingerea anumitor
valori.
Bibliografie
1. Nicola I., Tratat de pedagogie generală, Ed. AramisBucureşti, 1996
2. Cucoş C.(coordonator), Bălan B., Boncu Ş., Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi
grade didactice, Ed. Polirom, Iaşi
3. Cozma T., Educația formală, nonformală și informală, în Psihopedagogie, Ed. Spiru Haret, Iași,
1997
4. Cucoș C., Pedagogie, Ed. Polirom, Iași, 1996
5. Nicola I., Tratat de pedagogie şcolară, Editura Aramis, Bucureşti
1026
LICEUL TEHNOLOGIC JIDVEI

ȘCOALA GIMNAZIALĂ VESEUȘ
PROF. ÎNV. PRIMAR STAN MARIA IOANA
Învățământul din ziua de azi are datoria de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic și
socioafectiv, pentru o cât mai bună integrare socială. Complexitatea finalităților educaționale impune
îmbinarea activităților curriculare cu cele extracurriculare.
Activitățile extrașcolare sunt activități la care pot participa elevii în afara programului școlii. Acestea
au ca scop: interacțiunea socială, recreerea, educația pentru sănătate, autodisciplina și creșterea încrederii
în sine. De asemenea, au conținut științific, cultural- artistic, umanitar, ecologic, moral-civic, tehnico-
aplicativ, turistic, sportiv.
Implicarea elevilor în activitățile extrașcolare este veche. Inițial, ideea activităților extrașcolare era
menită să ofere copilului alternative la educația școlară, care solicită efort intelectual. Astfel, activitățile
extrașcolare aveau scopul de a oferi copilului posibilitatea să se miște, să se exprime liber, să facă lucruri
care îi plac. Treptat, sfera activităților extrașcolare s-a diversificat.
Conținutul instruirii și educației în toate nivelurile de organizare a învățământului se completează
prin activități extrașcolare. Acestea se organizează de către școli, cluburi, palate ale copiilor și elevilor,
administrațiile județene ale taberelor, conducerile taberelor școlare și bazelor sportive, turistice și de
agrement și de alte unități pentru activități complementare, cu sprijinul familiei și al altor factori interesați.
Participarea elevilor la activitățile extrașcolare este benevolă. În funcție de specificul activității
extrașcolare, poate fi rezultatul unui proces de selecție. Elevii trebuie să respecte reguli de comportament
pe parcursul activității extrașcolare pentru siguranța lor și a colegilor și pentru succesul activității.
Rezultatele activității extrașcolare se consemnează, dar nu se trec în catalog. Rezultatele obținute la
activitățile extrașcolare se menționează și se recompensează la nivelul clasei. Dacă rezultatele sunt foarte
bune, ele se menționează și la nivelul unității de învățământ.
Activitățile extrașcolare au câteva caracteristici:
- Cuprind activitățile care sunt organizate de școli și se derulează în incinta acestora sau în afară;
- Au rol complementar activităților desfăurate în școală și se centrează pe activități ce vizează
dezvoltarea personalității elevilor;
- Oferă elevilor posibilități de exprimare a identității personale.
Activitățile extrașcolare au efecte asupra elevilor:
- Participarea la activitățile extrașcolare determină o frecvență mai mare la cursuri și o scădere a
ratei abandonului școlar, prin faptul că motivează elevii să vină la școală și să nu abandoneze cursurile;
- Activitățile extrașcolare au un impact pozitiv asupra dezvoltării psihologice a elevilor implicați în
acestea, pentru că promovează activități care valorizează toate aspectele personalității copiilor;
- Susține dezvoltarea stimei de sine;
- Promovează dezvoltarea aptitudinilor și intereselor de cunoaștere a elevilor;
- Participarea la activitățile extrașcoalare se asociază cu scăderea manifestărilor de violență în
spațiul școlii;
- Participarea la activități extrașcolare determină implicarea mai amplă a părinților în viața școlii.
Există diferite tipuri de activități extrașcoalare:
- Activități de voluntariat;
- Activități sportive de echipă;
- Activități artistice (piese de teatru, coruri, serbări școlare);
- Excursii și vizite la muzee, expoziții, monumente și locuri istorice, case memoriale;
- Vizionarea de filme, spectacole de teatru, operă, balet;
- Vizite la instituții publice;
- Excursii la obiective de interes științific sau comunitar;
- Vizite la alte unități de învățământ;
- Activități ce vizează protecția mediului;
1027
- Excursii și drumeții tematice, tabere de vară.
Aceste activități dezvoltă competențele de comunicare și interrelaționare, de perfecționare într-un
domeniu de activitate pentru care elevul își manifestă interesul. Achizițiile dobândite în activitățile
extrașcolare pot servi elevilor ca suport pentru învățare în activitățile de la școală. Profesorii pot observa
imediat impactul activităților extrașcolare asupra elevilor. Succesul activităților extrașcolare depinde de:
atractivitatea tematicii abordate, buna coordonare a activității, implicarea cât mai multor actori ai școlii și
comunității cu experiență în activitatea desfășurată. Oferta școlii trebuie să se diversifice pentru a răspunde
nevoilor de cunoaștere ale elevilor. Educația extrașcolară are un rol și un loc bine stabilit în formarea
personalității elevilor.
BIBLIOGRAFIE
• D. Ionescu, R. Popescu, Activități extrașcolare în ruralul românesc. Dezvoltarea de competențe
cheie la copii și tineri, Editura Universitară, București 2012;
• Ioan Jinga, Elena Istrate, Manual de pedagogie, Editura All, București 1998.
1028
STIMULAREA CREATIVITĂȚII PRIN ACTIVITĂȚI
EXTRACURRICULARE
PROFESOR STAN MARIA

LICEUL TEHNOLOGIC ”GRIGORE ANTIPA” DIN BACĂU
Procesul instructiv-educativ este unul complex ce nu se limitează doar la activitățile desfășurate la

clasă, continuarea și completarea acestora se realizează de multe ori în contextul acțivităților
extracurriculare. Întreaga activitate didactică are în prim plan dezvoltarea personalității elevilor în scopul
modelării activității psihice și a comportamentului acestora în contextul cerințelor societății în care trăiesc.
Prin activitățile extracurriculare, informațiile dobândite de elevi în timpul activităților de învățare realizate
la clasă, sunt lărgite și adâncite. Elevii implicați în activități extracurriculare diverse, caută noi surse de
informații și ideile descoperite sunt de multe ori regândite și aplicate la condițiile concrete din școală.
Rezultatul este de cele mai multe ori concretizat în atingerea unei noi trepte a creativității. Cu ajutorul
Activităților extracurriculare elevii își cultivă interesul pentru diferite ramuri ale științei, descoperă noi
modalități de folosire a timpului liber și forme noi de viață socială. Se asociază în echipe pentru a transforma
o idee într-un nou produs și o astfel de muncă duce implicit și la îmbunățirea relațiilor existente între
membrii grupului. Treptat se conturează personalitatea elevilor și se dezvoltă, elevii se autodisciplinează și
învață să învețe. Rolul cadrului didactic este acela de a influența această dezvoltare prin ajutor și implicare
în orientarea spre surse și idei.
Activitățile extracurriculare sunt activități complementare activităților de învățare și pot îmbrăca
diferite forme: excursii, lecții vizită, concursuri pe diferite teme, organizarea de expoziții, cluburi de lectură,
cluburi sportive, organizarea de manifestări culturale, serbări, activități de implicare în viața comunității,
activității de voluntariat etc. Oricare din astfel de activități pot influența dezvoltarea creativității elevilor,
atunci când sunt încurajați să participe și mai ales să caute și să dezvolte idei. Creativitatea este împletită
cu dezvoltarea orizontului de cunoștințe și cu exersarea abilităților teoretice și practice.
Toate cele prezentate mei sus se regăsesc în multe din proiectele derulate la nivelul unităților școlare
fie din învățământul gimnazial, fie din învățământul liceal.
Ca exemplu pot aduce unul din proiectele județene, derulat inițiat și derulat la Liceul Tehnologic
”Grigore Antipa” din Bacău. Proiectul se intitulează ”Despre pâine, cu dragoste” având ca beneficiari
direcți: elevii din învățământul liceal și profesional de la domeniul Industrie alimentară precum și elevi din
învățământul gimnazial. Activitățile propuse sunt: ”POVEȘTI CU ȘI DESPRE PÂINE” – prezentare de
referate; ”PÂINEA, ARTĂ, TRADIȚIE ȘI DRAGOSTE ” – prezentări PPT ; ”COLĂCELUL AURIU” –
activitate demonstrativă susținută de elevii de la clasele de învățământ profesional; „PÂINEA LA NIVEL
DE ARTĂ„ – expoziție cu produse de panificație realizate de elevii Liceului Tehnologic ”Grigore Antipa”
Bacău. Proiectul propune susținerea unui simpozion-concurs cu două sesiuni: sesiunea de prezentare de
eseuri ”Povești cu și despre pâine” și sesiunea de prezentare de PPT-uri: ”Pâinea, artă, tradiție și dragoste”.
Aceste două activități au drept scop antrenarea elevilor din învățământul liceal în activități de îmbogățire a
cunoștințelor acumulate la orele de specialitate prin studiu individual și îmbunătățirea comunicării scrise și
orale a participanților, dar și dezvoltarea creativității în prezentarea unor teme preferate de aceștia. În
vederea participării și implicării elevii sunt stimulați cu premii și publicarea lucrărilor în revista școlii și pe
site-ul școlii. Sesiunile de simpozion-concurs vor fi însoțite de o activitate demostrativă a elevilor de la
clasele de învățământ profesional ”Colăcelul Auriu” și de o expoziție de produse de panificație ”Pâinea la
nivel de artă”, activități adresate și elevilor din învățământul gimnazial. În aceste două activități
creativitatea elevilor se va materializa atât sub forma produselor de panificație și patiserie realizate, cât și
prin modul de a căuta să transmită elevilor din clasele mai mici cunoștințe noi. Creativitatea va aduce
elevilor un spor de încredere în sine, iar meseria aleasă va fi privită cu și mai multă dragoste. Volumul mare
de informații dobândit de elevi prin culegerea și selectarea informațiilor pentru participarea la activitățile
proiectului, precum și diversitatea aplicațiilor: eseuri, prezentări PPT și aplicații practice, vor îmbunătăți
viziunea despre meseriile din domeniul industriei alimentare și va spori dorința unei alimentații sănătoase.
La fiecare ediție a proiectului fiecare participant, atât elev cât și profesor, a învățat lucruri noi și mai
ales faptul că încrederea în sine înseamnă căutări, muncă și curaj în aplicarea ideilor.
1029
Bibliografie:
- Bontaș Ioan – ”Tratat de pedagogie” – Editura BIC ALL – București, 2008
- Charles Pepin – ”Încrederea în sine” – Editura TREI – București, 2019
- John Hattie – ”Învățarea invizibilă” – Editura TREI – București, 2019
1030
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE ȊN PROCESUL
EDUCAŢIONAL
PROF. ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR STAN SILVIA

GRĂDINIŢA NR.210, BUCUREŞTI
Trebuie să-i învăţăm pe copii să învingă dificultăţile prin intervenţii reale, posibile, să-i situăm în
dialog cu mediul sau să-i facem să-şi exerseze capacitatea de a opta şi de a decide, pentru că perioada
preşcolară este decisivă pentru formarea viitorului şcolar, a tânărului de mâine. Prin menirea noastră de
educatori căutăm să găsim acele mijloace şi posibilităţi, care să îi ajute pe copii să îşi descopere propria
identitate şi personalitatea.
A învăţa copilul să înveţe este esenţa educaţiei. Copiii de astăzi sunt înzestrați cu inteligenţă şi dorinţă
de cunoaştere, stăpânesc tehnica de utilizare a calculatorului, au cunoştinţe din diverse domenii, sunt ageri
şi plini de energie. Ei cumulează valorile unei experienţe proprii, prin care îşi făuresc propriul univers, îşi
creează o primă filozofie, naivă, asupra vieţii, prin care se vor cunoscători ai plantelor, animalelor și tuturor
„minunilor”.
O importanţă tot mai mare dobândeşte organizarea instruirii, care situează copilul pe prim plan,
urmărind cultivarea unui stil de muncă independent, pe efortul (individual sau colectiv) de a descoperi
personal legăturile lumii reale, prin observare, investigare, experimentare. Important devine nu „cât" se
învaţă ci „cum" se învaţă, aşa cum remarca A.Toffler – „analfabetul de mâine nu va fi cel care nu va şti să
citească ci va fi cel care nu a învăţat cum să înveţe", se pune deci accent pe însuşirea instrumentelor de
lucru, inclusiv a tehnicilor de informare, urmărind cultivarea la copii a stilului de muncă independent.
Datorită conținutului practic, activitățile de cunoaștere a mediului par a fi cel mai eficient mijloc de
activizare a întregii grupe de preșcolari, din punct de vedere al formării deprinderilor practice elementare
și de muncă organizată, dezvoltând spiritul de echipă.
Activitățile de cunoaștere a mediului înconjurător le-am organizat în funcție de obiectivele urmărite,
în orice moment al zilei, considerându-le atât ca simple divertismente, care să favorizeze adaptarea cu
ușurință a preșcolarilor la activitatea dominantă-învățarea, dar și ca mijloace prețioase de învățare, iar
necesitatea şi posibilitatea ca acestea să fie atractive şi instructive, a presupus o proiectare bazată pe
cunoaşterea particularităţilor copiilor şi pe nevoile de dezvoltare ale fiecărui copil.
La sfârșitul vârstei preșcolare este important ca aceste activități să reflecte conținutul intern al unei
noi activități – învățarea, pe care copiii o vor desfășura în activitatea școlară.
Considerând că dezideratele majore ale învăţământului formativ pot fi folosite şi bine realizate prin
aportul ce-l aduc activităţile de cunoaşterea mediului înconjurător, prin activitatea de observare practică,
de experimentare, de lucrări practice iniţiate în cadrul acestui tip de activităţi cât şi prin activităţi
complementare şi extraşcolare, m-a preocupat găsirea celor mai elocvente aspecte ale educării preşcolarilor
pentru cunoaşterea mediului.
Toate acestea mi-au întărit convingerea că voi reuși să-mi cunosc mai bine copiii din grupă și mă vor
ajuta să clădesc mai ușor întregul edificiu al cunoașterii, pe care preșcolarii să-l dobândească cu ușurință și
plăcere.
1031
8 Martie, Crăciun, sfârşit de an, finalizare de proiecte etc., desfăşurarea unor concursuri în grădiniţă,
activităţi de desene pe asfalt cu ocazia zilei de 1 Iunie, activităţi desfăşurate cu ocazia zilelor de 1
Decembrie, 24 Ianuarie, activităţi desfăşurate în parteneriat cu alte grădiniţe şi alte instituţii.
1032
STIMULAREA IMAGINAŢIEI ŞI CREATIVITĂŢII ELEVILOR ÎN
PROCESUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT
PROF. STANC ANA

LICEUL TEORETIC MIRCEA ELIADE, LUPENI
Imaginaţia este acel proces psihic al cărui rezultat îl constituie obţinerea unor reacţii, fenomene
psihice noi pe plan cognitiv, afectiv sau motor.
Creativitatea este o capacitate mai complexă. Ea face posibilă crearea de produse reale sau pur
mintale constituind un progres în planul social. Componenta principală a creativităţii o constituie
imaginaţia, dar creaţia de valoare reală mai presupune şi o motivaţie, dorinţa de a realiza ceva nou, ceva
deosebit. Şi cum noutatea, azi nu se obţine cu uşurinţă, o altă componentă este voinţa, perseverenţa în a
face numeroase încercări şi verificări.
Formele imaginaţiei
Cea mai frecventă formă de imaginaţie solicitată în fiecare zi şi la care se face apel în mod obişnuit
în învăţământ este imaginaţia reproductivă. Ea constă în capacitatea noastră de a ne reprezenta diferite
locuri, fenomene, întâmplări numai pe baza unor relatări verbale, fără sprijinul unui material concret,
intuitiv. Elevii îşi pot imagina foarte bine cum arată tundra pe baza descrierilor făcute de profesor, chiar
dacă li se prezintă o planşă, precum bătălia de la Podul-Înalt poate fi reconstituită mintal, fără a avea la
dispoziţie nici un montaj filmat.
Rolul şi factorii creativităţii
Despre importanţa creativităţii nu e nevoie să spunem multe: toate progresele ştiinţei, tehnicii şi
artei sunt rezultate ale spiritelor creatoare. Desigur există mai multe trepte de creativitate; C.W. Taylor
descrie cinci „planuri” ale creativităţii.
a. Creativitate expresivă se manifestă liber şi spontan în desenele sau construcţiile copiilor mici. Nu
se pune problema la acest nivel de utilizare sau originalitate. Este însă un mod eficient de a cultiva
aptitudinile creatoare ce vor urma ulterior
b. Planul productiv este planul creării de obiecte, specific muncilor obişnuite. Un olar sau o ţesătoare
de covoare produc obiecte a căror formă se realizează conform unei tradiţii, unei tehnici consacrate, aportul
personal fiind redus. Este planul la nivelul căruia accede orice om muncitor.
c. Planul inventiv este accesibil unei minorităţi importante. Este vorba de inventatori, acele persoane
ce reuşesc să aducă ameliorări parţiale unei unelte, unui aparat, unei teorii controversate.
d. Creativitate inovatoare o găsim la oameni caracterizaţi ca fiind „talente”. Ei realizează opere a
căror originalitate este remarcată cel puţin pe plan naţional.
e. Creativitatea emergentă este caracteristică geniului, a omului care aduce schimbări radicale,
revoluţionare într-un domeniu şi a cărui personalitate se impune de-a lungul mai multor generaţii.
Munca de creaţie parcurge mai multe etape:
1. Perioada de preparare când se adună informaţii, se fac observaţii, se delimitează scopul sau
problema, se schiţează o ipotecă sau un proiect general.
2. Incubaţia este timpul încercărilor sterile, când nu se găseşte soluţia, incubaţia poate dura foarte
mult, ani de zile!
3. Iluminarea este momentul fericit când apare soluţia, se vorbeşte de intuiţie adică o cunoaştere
sintetică, integrală a demonstraţiei care elucidează toate aspectele problemei
4. Verificarea este necesară pentru a elimine eventualele erori sau lacune
Blocajele creativităţii
a. Blocaje sociale. Conformismul este unul din ele: dorinţa oamenilor ca toţi cetăţenii să se poartă şi
să gândească în mod obişnuit. Cei cu idei neobişnuite sunt priviţi cu suspiciuni şi chiar cu dezaprobare,
ceea ce constituie o descurajare a gândirii inovatoare.
b. Blocaje metodologice. Există o rezistenţă la schimbare, o rigiditate a algoritmilor anteriori.
Algoritm se numeşte o succesiune determinată de operaţii permiţând rezolvarea unei anumite categorii de
probleme. De obicei într-o problemă încercăm să folosim un algoritm şi deşi nu pare potrivit, tindem a
stărui, în loc să căutăm altceva.
1033
Alt blocaj este critica prematură. aşa a observat Al. Osborn, când ne gândim la soluţionarea unei
probleme complicate, după o perioadă infructuoasă survine un moment de „iluminare”, când ne vin tot felul
de idei. Osborn ne recomandă să le notăm pe toate, câtă vreme durează această „inspiraţie”. Dacă începem
să analizăm valoarea primei idei, facem o greşeală, căci ea, de obicei, nu constituie soluţia, dar prin
intervenţia criticii am schimbat punctul de vedere şi blocăm apariţia altor soluţii
c. Blocaje creative: teama de a nu greşi, de a ne face de râs sau graba de a accepta prima idee (fiindcă
rareori soluţia apare chiar de la început). Altă eroare este descurajarea rapidă, dat fiind că munca de inovare
este dificilă, solicită eforturi de lungă durată.
Metode pentru stimularea creativităţii
Stimularea creativităţii este un demers socio-educaţional complex ce cuprinde simultan fenomene
de activizare (incitare şi susţinere), antrenare, cultivare şi dezvoltare a potenţialului creator. Trebuie, însă
precizat faptul că premisele naturale, dispoziţionale oferă o bază mult mai largă pentru dezvoltarea
creativităţii decât este ea realizată în activităţile instructiv-educative în care sunt antrenaţi cadrele
didactice şi elevii. În acest sens, ca scop practic este necesar să avem în vedere întregul sistem al
condiţiilor sau factorilor favorizanţi afirmării şi dezvoltării creativităţii.
Aspiraţia spre dezvoltarea spiritului creativ a dus la conceperea unor metode care, pe de o parte, să
combată blocajele, iar pe de alta, să favorizeze asociaţia cât mai liberă a ideilor, utilizând astfel la
maximum resursele inconştientului.
Cea mai răspândită metodă este aşa numitul brainstorming (asaltul de idei), când un grup de 10-12
persoane îşi exprimă pe rând şi în mod liber tot ce le vine în minte în relaţie cu o anumită problemă propusă.
Alţi specialişti analizează apoi ce sugestii benefice poate oferi una sau alta din ideile exprimate.
Se fac următoarele recomandări privind activitatea grupului de brainstoring:
• evitarea oricărei critici în emiterea ideilor noi;
• acceptarea oricăror idei prin eliberarea de frânele posibile ale autocontrolului inhibitiv sau ale
evaluării care poate bloca ritmul căutărilor noi;
• extinderea cât mai mare a numărului de idei pentru a amplifica astfel şansele de apariţie a soluţiilor
noi şi valoroase;
• valorificarea constructivă a ideilor altora prin reformularea şi combinarea originală a lor, pentru
sporirea disponibilităţii creatoare a grupului.
După desfăşurarea şedinţei, ideile, care au fost consemnate cu fidelitate, se supun unei analize critice
în vederea găsirii soluţiei adecvate la problema pusă. Strategiile „asaltului de idei” pot fi adaptate cu
prudenţă în anumite forme de desfăşurare creativă a activităţilor instructiv-educative şcolare.
O altă metodă asociativă este şi sinectica În acest caz, se caută metafore, comparaţii, în relaţie cu
dificultatea aflată în discuţie. Apoi aceleaşi persoane descifrează consecinţele imaginilor evocate.
Asemenea procedee au dat unele rezultate, de aceea există instituţii unde ele sunt practicate din când
în când. Dar nu orice problemă se prestează la o astfel de „dezbatere” (de pildă nu sunt accesibile
problemele matematice care implică scrierea expresiilor formulate).
Metoda 6-3-5. este vorba de împărţirea unei adunări în grupuri de 6 persoane, în care fiecare propune
trei idei într-un timp maxim de 5 minute. Primul grup discută problema şi, pe o fişă sunt trecute trei idei,
fiecare fiind capul unei coloane ce se va completa de către celelalte grupuri. După 5 minute, fişa este trecută
unui alt grup care adaugă alte trei idei în coloane, sub celelalte ş.a.m.d. până ce fiecare fişă trece pe la toate
grupurile. Conducătorul strânge foile, le citeşte în faţa tuturor şi se discută pentru a se hotărî care din
propuneri să fie însuşită.
Pshilips 6-6 este tot o metodă menită să consulte un număr mare de persoane. Această mulţime se
grupează în câte 6 persoane, urmând a discuta problema timp de 6 minute. Mai întâi animatorul explică
metoda şi avantajul ei, apoi expune problema. Se urmăreşte ca grupurile să fie cât mai eterogene. Fiecare
îşi alege un coordonator şi se discută timp de 6 minute. La urmă, fiecare grup îşi anunţă părerea. Urmează
o discuţie generală, după care se trage concluzia. În felul acesta, într-un timp scurt, se consultă opinia
multora: 4-5 minute organizarea, 6 minute discuţia în colectiv, 2 minute raportează rezultatul fiecare; dacă
sunt 10 grupe = 20 minute. Deci avem circa 30 minute. Discuţia finală poate dura 30 minute, deci în circa
o oră se pot rezuma părerile a 60 de persoane. Când e vorba de o problemă complexă, se pot organiza
grupuri de 4 membri, având la dispoziţie 15 minute.
1034
Discuţia panel. Termenul panel în engleză „juraţi”. Şi în acest caz este vorba de participarea unor
colectivităţi mai mari. Discuţia propriu-zisă se desfăşoară într-un grup restrâns („juraţii”), e format din
persoane competente în domeniul respectiv. Ceilalţi pot fi zeci de persoane – ascultă în tăcere ceea ce se
discută. Aceştia pot intervenii prin biletele transmise „juraţilor”. Uneori biletele sunt de hârtie colorată: cele
albastre conţin întrebări, cele albe – sugestii, cele roşii – păreri personale. Mesajele sunt primite de unul din
membrii participanţi la dezbatere, care introduce în discuţie conţinutul unui bilet atunci când se iveşte un
moment prielnic (i se spune „injectorul de mesaje”). Discuţia este condusă de un „animator”. La urmă
persoanele din sală pot interveni şi în mod direct, prin viu grai. În încheiere, animatorul face o sinteză şi
trage concluzii.
Discuţiile panel sunt organizate aproape zilnic de posturile de televiziune. Auditorul (zeci de mii de
persoane) urmăreşte discuţia acasă şi poate interveni prin telefon. Ceea ce lipseşte discuţiilor televizate sunt
sintezele şi concluziile animatorului, totul rămâne în „aer” şi cetăţenii nu ştiu ce să creadă!. De altfel, nu
sunt discuţii urmărind creaţia, ci numai informaţia.
Bibliografie
Sorin Cristea – Dicţionar de termeni pedagogici Editura didactică şi pedagogică
Maria Gârboveanu – Stimularea creativităţii elevilor în procesul de învăţământ Editura didactică şi
pedagogică
Cucoş Constantin - Pedagogie, Editura Polirom Iaşi
https://www.didactic.ro/materiale-didactice/activitatea-de-mentorat-calitati-ale-profesorului
1035
ÎN DEZVOLTAREA COPILULUI
ED: STANCEL EVA
punându-i în contact direct cu obiectele și fenomenele din natură.
şi mai frumos obiectivul principal al școlii şi al învăţământului primar – pregătirea copilului pentru viaţă.
mai apreciaţi şi mai accesibili acestora. Activităţile complementare concretizate în excursii şi drumeţii,
vizite, vizionări de filme sau spectacole imprimă copilului un anumit comportament, o ţinută adecvată
situației, declanşează anumite sentimente. O mai mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii copilului o
au activităţile extraşcolare care implică în mod direct copilul prin personalitatea sa și nu prin produsul
realizat de acesta.
Copiii au nevoie de acţiuni care să le lărgească lumea spirituală, să le împlinească setea de cunoaştere,
să le ofere prilejuri de a se emoţiona puternic, de a fi în stare să iscodeasca singuri pentru a-şi forma
convingeri durabile. Participarea efectivă şi totală în activitate angajează atât elevii timizi cât şi pe cei slabi,
îi temperează pe cei impulsivi, stimulează curentul de influenţe reciproce, dezvoltă spiritul de cooperare,
contribuie la formarea colectivului de elevi.
Cadrul didactic are, prin acest tip de activitate posibilități deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze,
învățământului - pregătirea copilului pentru viaţă.
sa pentru copii, de modul creator de abordare a temelor, prin punerea în valoare a posibilităților şi resurselor
de care dispun copiii.
În concluzie, putem spune că activitatea extracurriculară este o componentă educațională valoroasă
şi eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să îi acorde atenţie.
1036
ÎNV. STANCIU MIHAELA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ BUDA, STRUCTURĂ MUCEȘTI DĂNULEȘTI,
JUD. BUZĂU
Activitățile extrașcolare sunt opționale și sunt legate de predare deoarece sunt oferite de către unitățile
de învățământ pentru a promova și dezvolta talentele, și abilitățile elevilor. Combinând diverse activități:
sportive, artistice, sociale, culturale și având efecte benefice aupra elevilor, aceste activități sunt un element
important al vieții școlare. În funcție de gama de activități oferite de unitatea de învățământ, elevii pot fi
îndrumați să descopere noi domenii de interes. Elevii participă voluntari și este important că orice tip de
activitatea extrașcolară aleasă să le facă plăcere. Aceste activități trebuie să ofere elevilor un moment de
distracție și relaxare; fiind important ca ei să nu simtă că lucrează în timp ce se distrează.
Activitățile extrașcolare ocupă un loc primordial în dezvoltarea și formarea personalității elevilor.
Aceste activități având ca scop dezvoltarea armonioasă, corectă a elevilor cu șanse de împlinire în toate
cele trei aspecte ale vieții: social, emoțional și profesional. Activitățile extrașcolare oferă soluția necesară
pentru un cadru propice dezvoltării armonioase a elevilor prin jocuri și activități educative într-un timp
relativ scurt. Eleviilor le place să se joace, o fac instinctiv pentru că am fost programați să ne jucăm atunci
când suntem copii. Astfel învățăm majoritatea lucrurilor esențiale în primii ani de viață, prin joacă. Iar
partea cea mai bună este că sunt necesare între 15-30 de minute pentru a pune în aplicare și altfel să
dezvoltăm calități de neprețuit ale elevilor care, cu siguranță, o să fie benefice toată viața pentru ei. Jocul
este o sursă de conștientizare poate permite elevilor să comunice între ei, să dezvolte abilități motorii logice
și strategii, să dobândească noi cunoștințe. De asemenea, aceste activități extrașcolare, le accentuează
sentimentul de discernământ și observație, două mari calități necesare dezvoltării lor intelectuale.
Imaginația este motorul dezvoltării elevilor, joacă un rol cheie în construierea cunoștințelor. Aceste
activități au o inflență pozitivă asupra performanței și socializării elevilor, permit dezvoltarea apartenenței
la grup. Acest sentiment de apartenență, va avea un efect pozitiv asupra socializării și educației elevilor,
deoarece reduce riscul de abandon al școlii. Partciparea elevilor la acest gen de activități le dezvoltă gustul
pentru studiu și îi motivează să participe cu interes la actul educațional, îi face să se simtă confortabil la
școală. Ținând cont de diversitatea talentelor și intereselor personale ale elevilor, scolile oferă o gamă largă
de activități extrașcolare, obiectivul fiind de-a promova calitătile elevilor, dar aceste activități trebuie să fie
pe placul elevilor.
Unul dintre obiecivele principale ale activităților etrașcolare este promovarea abillităților elevilor și
ajutarea celor aflați în dificultate, deoarece neafirmarea lor în școală înseamnă eșecul în viață pentru mulți
părinți și profesori. Sacralizarea cunoștințelor elevilor și calea educațională sunt esențiale pentru aprecierea
elevilor.
Activitățile extrașcolare pot fi: în afara clasei( cercuri pe discipline, competiții, expoziții etc.), în
afara școlii (excursii, cluburi etc.). Aceste activități dacă sunt bine organizate, devin plăcute pentru elevi.
Ele produc interes, ușurează dobândirea de cunoștințe chiar dacă elevii depun un efort suplimentar. Cadrul
didactic trebuie să sprijine elevii, să-i încurajeze și să realizeze un feed-backpozitiv. Curiozitatea nestăvilită
este una din trăsăturile de bază ale elevilor, reprezintă o calitate esențială în dezvoltarea gândirii, a spiritului
de observație și a perceperii lumii înconjurătoare. În funcție de evoluția elevilori, cadrului didactic îi revine
sarcina să-i indrume pe elevii săi să-și aleagă tipul de activitate, îi ajută să conștientizeze propriile succese
și eșecuri. E necesar ca prin aceste activități cadrul didactic să dezolte calități esențiale elevilor, de care vor
benificia întreaga viață. Este important să creionăm un elev echilibrat, cu valori școlare sănătoase și cu o
perspectivă de viață care duce spre împlinire.
Activitățile extrașcolare au rolul, de asemenea, să promoveze și să permite elevilor să dezvolte calități
și valori precum asumarea responsabilității, respectul de sine, încrederea în sine, autodisciplina, respectul
pentru ceilalți. Aceste calități sunt esențiale în construcția fundamentului unui om puternic. Subliniez faptul
că aceste calități vor putea fi dezvoltate pe tot parcusrul vieții, dar ce este cu adevărat important este faptul
că avem nevoie de ele la vârsta copilăriei. De exemplu, dacă uneori elevii întâmpină dificultăți la anumite
materii, practicarea unui hobby le oferă încrederea în sine. Activitățile artistice, sportive sunt o modalitate
1037
excelentă de a-și dezvolta creativitatea și imaginația. Învățând să pictezi să introduci o mingie într-un coș
îi determină pe elevi să înțeleagă conceptul de disciplină. Acest tip de activitate îi învață pe elevi să respecte
regulile să își respecte adversarul sau chiar arta pe care o practică. Prin activitățile extrașcolare,
sepromovează învățarea prin cooperare, elevii interacționează între ei, iar această formă de învățare se
bazează pe sprijin reciproc. Prin aceste activități dezvoltăm creativitatea, gandirea laterală și inteligența
emoționlă și abordăm o formă de schimbare a perspectivei și de percepere a ralității din cât mai multe
unghiuri posibile.
Bibliografie :
- Ionescu M. Chiş,, Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
- Lespezeanu M.,, Tradiţionalism şi modern în învăţământul preşcolar’’Editura S.C. Omfal,
Bucureşti, 2007
- Preda Viorica,, Metodica activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii.’’Editura,,
Gheorghe Cârţu Alexandru’’, Craiova2009.
1038
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE ÎN PROCESUL INSTRUCTIV-
EDUCATIV
PROF. ÎNV. PREŞC.: STANCOVICI N. ADELA-OLIVIA

GRĂDINIŢA PP „SF. STELIAN MOLDOVA NOUĂ”, JUD. CARAŞ-SEVERIN

cunoştinţelor”
1039
Bibliografie:
1040
EDUCAŢIA ELEVILOR
PROF. STANCU ELENA ADELA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ „CAROL AL II-LEA”, DIOȘTI
încât copilul să poată progresa cu mai multă uşurinţă.
pentru o cât mai uşoară integrare.
viaţa.
Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv – educative să primeze, dar să fie prezentate în mod echilibrat şi
momentele recreative, de relaxare, atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite. În cadrul acestor activităţi
elevii se deprind să folosească surse informaţionale diverse, să întocmească colecţii, să sistematizeze date,
învaţă să înveţe. Prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi
frumos obiectivul principal al școlii şi al învăţământului primar – pregătirea copilului pentru viaţă.
talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile.
Bibliografie:
 Cernea, Maria, „Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de
 Crăciunescu, Nedelea, „Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar”,
 Ionescu, M., Chiş, V., „Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
 Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, „Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în
1041
LICEUL TEORETIC CAROL I, FETEȘTI

PROFESOR: STĂNESCU FLORIN

pregătirea lecţiilor. Excursiile şi vizitele sunt acţiuni cu caracter de masă organizate în scopul îmbogăţirii
experienţei de viaţă a elevilor. Aceste activităţi se organizează în funcţie de conţinutul lecţiilor și „Prin
conținutul lor se deosebesc de cele cu caracter didactic. Organizate la nivelul clasei sau școlii, cu participare
benevolă, ele urmăresc lărgirea orizontului de cunoștințe etc.
Durata activităţilor în afara clasei şi extraşcolare variază. O lecţie are durata fixă de 45 de minute,
1042
1043
LICEUL TEHNOLOGIC DE INDUSTRIE ALIMENTARA, FETEȘTI

PROFESOR: STANESCU MONICA-ALEXANDRA
învățământ.Activitățile extrașcolare vizează, de regulă, acele activități cu rol complementar orelor clasice
etc.);
celorlalți. Activitățile extrașcolare reprezintă totodată un element prioritar în politicile educaționale întucât
au un impact pozitiv asupra dezvoltării personalității elevilor, asupra performanțelor școlare și a integrării
participanți.
rațional, timpul liber, sunt propice manifestării spiritului de independență și inițiativei. O altă particularitate
a activităților extrașcolare, de o reală importanță, o constituie legătura acestora cu partea practică. Aplicarea
cunoștințelor în cadrul activităților extrașcolare are valoarea unui exercițiu de dezvoltare a aptitudinilor
elevilor. Important în derularea acestor activități este faptul că elevii pot fi antrenați atât în inițiere și
organizare, cât și în modul de desfășurare a acestora. Condiția primordială pentru receptarea corectă și
coerentă a mesajului o reprezintă demersul adoptat de cadrul didactic, metodele, procedeele, modul și
modalitățile utilizate, precum și cadrul în care se desfășoară procesul. Modelarea, formarea, educarea cer
timp și dăruire. Complexitatea finalităților educaționale impune îmbinarea activităților școlare cu cele
extrașcolare. Scopul activităților extrașcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, cultivarea
interesului pentru acțiuni socio-culturale, facilitarea integrării în mediul școlar, valorificarea talentelor
1044
personale și corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Prin aceste activități li se oferă elevilor un alt
mod de însușire a unor trăiri, valențe pozitive ale vieții, valori morale și nu numai.
(Maria Montessori)
1045
DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII ELEVILOR PRIN ACTIVITĂŢI
EXTRAŞCOLARE
PROF. DR. RAMONA STANESCU, CNI “CARMEN SYLVA” PETROSANI
Activităţile extraşcolare şi activităţile extracurriculare prezintă unele particularităţi prin care se

deosebesc de activitatea din cadrul lecţiilor. Aceste trăsături specifice se referă la conţinutul activităţilor şi
la durata lor, la metodele folosite şi la formele de organizare a activităţii. Conţinutul lecţiilor este fixat de
programele şcolare. Însuşirea temelor din programa şcolară este obligatorie pentru a putea promova.
Conţinutul activităţilor extracurriculare nu este fixat de programa şcolară, ci de elevi, conform intereselor
şi dorinţei lor. De cele mai multe ori acest conţinut poate fi o continuare, la un nivel mai înalt, a ceea ce şi-
au insuşit elevii în cadrul lecţiilor, dar uneori elevii propun organizarea unor activităţi din domenii care nu
figurează în planurile de învăţămant şi în programele şcolare. Adesea, opţiunile lor merg spre activităţi care
corespund intereselor vârstei lor, spre teme de actualitate, spre teme care lasă câmp larg iniţiativei şi
creativităţii.
Activităţile extracurriculare deţin un rol important în viaţa elevului, oferindu-i un alt mod de dobândire a
informaţiilor. Acestea pot fi activităti independente, pe care elevul le-a ales, sau activităţi organizate de
către cadrele didactice la care acesta poate lua parte.
Activităţile extraşcolare au numeroase valenţe formative, permit manifestarea creativităţii întregului
grup de elevi, a relaţiilor creative, astfel încât educatorul să-şi poată afirma spiritul inovator, creativitatea
didactică, dar totodată să-i atragă şi pe elevi. În acest sens, şcoala trebuie să fie deschisă spre acest tip de
activitate care îmbracă cele mai variate forme. În cadrul acestor activități elevii deprind folosirea diverselor
surse informaționale, se autodisciplinează, învață să învețe, iar cadrul didactic poate să le influențeze
dezvoltarea, să-i pregătească pentru viață. Aceste activități au ca scop dezvoltarea unor aptitudini speciale,
antrenarea elevilor în activități cât mai variate și bogate în conținut, cultivarea interesului pentru activități
socio-culturale, oferirea de suport pentru reușita școlară în ansamblul ei.
Dezvoltarea personalității elevilor este preocuparea primordială a cadrelor didactice, în scopul
modelării întregii activități psihice a elevilor și a conduitei acestora, conform cerințelor societății în care se
trăiesc. În şcoala noastră, toate cadrele didactice sunt extrem de preocupate atât de desfășurarea activităților
școlare cât și a celor extrașcolare, acestea ducând la dezvoltarea gândirii critice, la stimularea implicării
Prin activităţile desfăşurate cu elevii s-a urmărit:
• formarea capacităţii de învăţare şi inovare prin stimularea creativităţii individuale a copiilor prin
jocuri, dans, muzică, deprinderea lucrului cu calculatorul, etc;
• dezvoltarea unor trăsături morale de voinţă şi caracter;
• stimularea copiilor de a folosi informaţiile, priceperile şi deprinderile acumulate în diferite situaţii
şi de a alege;
• adaptarea ofertei educaţionale la nevoile copiilor, la cerinţele părinţilor şi a comunităţii;
• utilizarea metodelor şi tehnologiilor moderne în actul didactic;
• monitorizarea constantă a progreselor înregistrate de copii şi mediatizarea rezultatelor;
• realizarea unor parteneriate funcţionale între şcoală şi comunitate: familie, diverse instituţii, mass-
media.
Vizionarea spectacolelor de teatru pentru elevi a stimulat și orientat copiii spre aceste domenii de
activitate.
Excursiile, drumeţiile și taberele școlare au contribuit la îmbogățirea cunoștințelor copiilor despre
frumusețile țării, respectul pentru frumusețile naturii, artă și cultură.
1046
Serbările școlare marchează evenimente importante din viața elevilor. Aceste activități constau în
dezvoltarea artistică a copiilor, dar și într-o atmosferă de sărbătoare instalată cu acest prilej. La nivelul
şcolii noastre se realizează astfel de activităţi, cum ar fi: Balul Bobocilor, Halloween, Ziua Naţională,
Crăciunul, Ziua Unirii, Săptămâna absolventului etc., oferindu-le elevilor posibilitatea de a se exprima liber
oral, în scris sau prin muzică.
stimulând astfel inventivitatea şi creativitatea elevilor. Activitățile extrașcolare au un caracter
interdisciplinar, oferă cele mai eficiente modalități de formare a caracterului copiilor, deoarece sunt factorii
educativi cei mai apreciați și mai accesibili sufletelor acestora.
Bibliografie:
1. Ionescu M., Radu I. – Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj – Napoca, 2001;
2. Cerghit, I. – Sisteme de instruire alternative, Ed. Aramis, Bucuresti, 2002.
1047
DE CE ACTIVITAȚI EXTRACURRICULARE?
PROF. STANILA ANA-MARIA

LICEUL „PREDA BUZESCU”, BERBEȘTI
În zilele noastre, școala are valențe diverse. Rolul acesteia nu se rezumă numai la transmiterea de
cunoștinte, ci și la formarea completă a viitorului adult. Din acest punct de vedere, activitățile pe care
mediul școlar le oferă trebuie să fie pe măsură.
Ideea activităților extracurriculare vine în întâmpinarea nevoilor pe care elevul de astăzi le întâmpină.
Orice subiect sau temă predată la școlă, prezentată într-o formă adecvată, pate fi abordată cu succes într-o
activitate extrașcolară. Cu metode și mijloace corelate și adaptate la nivelul de cunoștințe și vârstă al elevilor
putem avea rezultate uimitoare. În şcoala contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se
formării personalităţii copiilor. În acest context, învăţământul are rolul de a-i forma pe elevi sub aspect
psihointelectual, fizic şi socioafectiv, pentru a netezi calea spre integrarea socială.
Educaţia prin activități extracurrriculare, care completează procesul de învăţământ, contribuie enorm
la formarea personalităţii elevilor noştri. Educând prin aceste activităţi urmărim identificarea şi cultivarea
direct cu obiectele si fenomenele din natură. Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea
ce ne permite să îmbinăm şcoala cu viaţa. Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv – educative să primeze,
dar să fie prezentate în mod echilibrat şi momentele recreative, de relaxare, atunci rezultatele vor fi
întotdeauna deosebite.
În cadrul activităţilor care nu implică rigurozitatea unei ore de curs, elevii dau frâu liber imaginaținei,
sunt mai dezimvolți și astfel se deprind să folosească surse informaţionale diverse, să întocmească colecţii,
să sistematizeze date, învaţă să înveţe. Prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor,
asumându-şi responsabilităţi, elevii se autodisciplinează și îi disciplinează și pe ceilalți.
Prin acest tip de activităţi, profesorul are posibilitatea să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le
influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul primordial al educației : pregătirea
copilului pentru viața tumultoasă și dificilă de adult.
Astfel, activităţile extracurriculare au următoarele roluri :
- dezvoltarea unor aptitudini speciale ;
- antrenarea elevilor în activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut ;
- cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale ;
- facilitarea integrării în mediul şcolar ;
- oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei ;
- fructificarea talentelor personale;
- corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale.
Oricât de importantă ar fi educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ, ea nu epuizează
1048
“ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE
ÎN DEZVOLTAREA COPIILOR”
GPN MĂCRINA
ED. STATE NADIA MIOARA
persoană.
Activităţile extracurriculare au menirea de a valorifica timpul liber al copiilor într-un mod plăcut şi
1049
Informaţiile din cadrul orelor de istorie sunt folosite de catre copii pentru a citi inscripţii, pentru a
vizita muzee, expoziţii, monumente si locuri istorice, iar cele din cadrul orelor de geografie sunt utilizate
Orele de educaţie civică au de asemenea un aport în cadrul excursiilor, ajutând copiii să lege noi
opiniile. Lucrările realizate pe baza materialelor culese, desenele, portofoliile, oferă posibilitatea unei
evaluări temeinice.
Bibliografie
Crăciunescu, Nedelea, Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar, în ,,
Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti
Lespezeanu, M., Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar, Editura S.C. Omfal, Bucureşti,
2007
1050
ȘCOALA ȘI VIAȚA
PROFESOR VIORICA STĂVARU

COLEGIUL NAȚIONAL PEDAGOGIC „ȘTEFAN ODOBLEJA”
„Nu învățăm pentru școală, ci pentru viață”, spunea celebrul Seneca într-una din nu mai puțin
celebrele sale „Scrisori către Lucilius”, referindu-se, fără îndoială, la indisolubila legătură dintre școală și
viață.
Școala, ca instituție, oferă fiecărui copil dreptul de a studia într-un cadru formal organizat astfel încât
să răspundă tuturor exigențelor educaționale caracteristice societății contemporane: resurse umane și
materiale, resurse educaționale, parteneriate între diverse instituții etc. Sub acest aspect, anii de școală,
esențiali în creșterea, formarea și maturizarea unui copil (elev), reprezintă un proces laborios, cu etape care
trebuie parcurse într-o diacronie dinainte stabilită, cu obiective și premise clare. Sub această formă, școala
i se poate părea unui copil un teren semiostil, în care i se impun reguli și presiuni specifice: un orar,
discipline școlare, randament la învățătură, conduită etc. Școala devine, aproape involuntar, un mediu social
concurențial; cel puțin la noi, există această percepție din partea tuturor partenerilor din procesul de
învățământ: profesori, elevi și părinți.
Într-un astfel de context, educatorului îi revine, printre altele, rolul de a gândi și de a proiecta anumite
activități extrașcolare prin care nu doar să-și atragă discipolii, ci să-i și antreneze în spiritul unor valori și
atitudini după care aceștia să se ghideze de-a lungul întregii vieți: bunătate, bucuria de a trăi, solidaritate,
spirit civic, conștiință patriotică etc.
Educabilul va realiza astfel legătura intrinsecă dintre învățăturile deprinse în cadrul formal al anilor
de școală și viața propriu-zisă, acele contexte în care fiecare dintre ei se va afla la un moment dat: a ști să
identifici și să te identifici, a-ți asuma o situație, a găsi rezolvări pentru ea.
Participând, de pildă, la acțiuni de voluntariat, copiii vor putea să identifice situații de criză și să-
și asume propria implicare în rezolvarea acesteia (evitarea/diminuarea poluării prin acțiuni de igienizare a
spațiilor publice, plantarea unor arbori sau a unor flori; confecționarea unor obiecte decorative și vânzarea
acestora printr-o expoziție desfășurată cu prilejul unor sărbători creștine, banii astfel obținuți putând fi
donați în scop caritabil etc.). O alternativă extrașcolară, prin intermediul căreia elevii pot deprinde sau își
pot exersa valorile creștine, spiritul caritabil etc. îl reprezintă balurile în scop caritabil, cum ar fi Balul de
Crăciun. Pe de o parte, elevii își pot descoperi aptitudini artistice de care nu știau, iar pe de altă parte vor
învăța că a oferi bucurie și bunuri materiale celor aflați în nevoie te îmbogățește infinit pe tine, cel care ai
dăruit din proprie inițiativă.
Excursiile tematice, o altă activitate extrașcolară benefică, reprezintă și o excelentă modalitate de
interacțiune socială, empatică, între profesorul organizator (profesorul diriginte, de regulă) și elevii săi. Ex
cathedra, aceștia se comportă diferit, sunt naturali, spontani, realizează că profesorul aparent rigid din sala
de curs e și el om cu calități și defecte, cu aspirații, cu probleme. Această legătură emoțională, odată creată,
va dăinui și dincolo de anii de școală.
Săptămâna „Școala altfel” reprezintă, de asemenea, un moment aparte în cadrul fiecărei instituții de
învățământ. A învăța altfel, printr-o varietate de modalități/forme, diferite de rutina școlară, este cu
siguranță o maximă provocare: ateliere de fotografie, ateliere de teatru, concursuri de dezbatere/oratorie,
cursuri de gastronomie, vizite la diverse instituții culturale, toate acestea își au rolul lor, bine definit, în
configurarea profilului absolventului de gimnaziu și de liceu. Aceștia își descoperă și își fructifică talente
și aptitudini, abilități de muncă în echipă, posibile alegeri de carieră profesională.
Nu în ultimul rând, elevului îi crește stima de sine în momentul în care, în cadrul unei astfel de
activități, el conștientizează și rezolvă cu plăcere sarcina distribuită, realizând că e capabil să o ducă la bun
sfârșit și să fie apreciat pentru acest lucru.
Așadar, Seneca avea dreptate: nu învățăm pentru școală, ci pentru școala de după școală, când
devenim noi înșine profesori pentru alții. Sau pentru noi înșine, pentru toate alegerile și provocările
ulterioare ale vieții de adult.
1051
ROLUL FORMATIV AL ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE ÎN
DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII ELEVULUI - ŞCOALA ALTFEL ONLINE
PROF. ŞTEF MANUELA FLORINA

ŞCOALA GIMNAZIALA „CONSTANTIN BRANCOVEANU” SATU MARE
Activităţile extraşcolare reprezintă un element cheie în politicile educaţionale întrucât au impact pozitiv asupra
dezvoltării copiilor, asupra performanţelor şcolare şi asupra integrării sociale în general. Societatea cunoaşterii din
mileniul trei nu mai poate promova o educaţie redusă doar la ceea ce se întâmplă în şcoală. Este nevoie de studiu
dincolo de zidurile şcolii. Prin educaţia nonformală şi activităţi informale, suplinite de autoeducaţie, autoinstruire
individul modern poate face faţă noilor provocări, se poate adapta şi integra, cu succes, socio-profesional.
Este greşit să concepem educaţia copiilor numai rezumând-o la ceea ce se întâmplă în şcoală, la experienţele
generate în cadrul procesului de învăţământ. Cu cât sunt mai bine proiectate, planificate, organizate, desfăşurate
experienţele extradidactice ale copiilor, cu atât valenţele formative ale acestora vor cunoaşte o curbă ascendentă,
completându-le pe cele şcolare. Există o multitudine de competenţe şi beneficii care apar ca urmare a implicării în
activităţile cuprinse în proiectele educative, dintre care menţionez: activizarea copiilor, dezvoltarea unei atitudini
proactive, dezvoltarea spiritului de echipă, creşterea stimei de sine şi a încrederii în forţele proprii, autocunoaştere,
dezvoltarea abilităţilor de comunicare, creşterea interesului pentru şcoală în general, descoperirea şi dezvoltarea
talentelor copiilor, îmbunătăţirea CV-ului în cazul activităţilor de voluntariat, dezvoltarea unei atitudini deschise şi
tolerante faţă de lume, dobândirea de abilităţi practice utile pentru viaţă, dezvoltarea unor comportamente adecvate
social, îmbunătăţirea relaţiei cu profesorii, crearea unei legături mai strânse între familii, copii şi reprezentanţii şcolii
şi comunitate.
Activităţile extraşcolare au un impact deosebit faţă de cel al orelor de la clasă, deoarece îi scot pe elevi din
rutina şcolară. Folosirea educaţiei nonformale în şcoală presupune o îmbunătăţire a actului educaţional, dar îmbinarea
cu succes a celor două tipuri de educaţii rămâne adesea o provocare ce rezidă în natura relaţiei dintre profesori şi
elevi. Este de remarcat conştientizarea de către profesori a rolului nu doar instructiv-educativ, ci şi formator al şcolii,
de pregătire a elevului pentru viaţă, de mediere între mediul educaţional formal şi nonformal, pe baza parteneriatului
cu alte instituţii culturale, agenţi economici, cu comunitatea în ansamblul său. Astfel, tot ceea ce învaţă copilul în
şcoală trebuie să aibă legătură cu lumea în care trăieşte, cu mediul, cu realitatea concretă. Şi afirmaţia inversă este la
fel de adevărată: experienţele de viaţă cotidiene trebuie valorificate pedagogic, ca situaţii ancoră în cadrul procesului
instructiv-educativ.
Pentru a compensa imposibilitatea de a derula activitățile din Școala Altfel, în forma în care le-am
propus inițial, am găsit modalități de introducere a unor activități de comunicare, de relaxare și învățare
prin nonformal în programul pe care l-am convenit împreună cu copiii în mediul online. O activitate mult
aşteptată de către copii a fost cea care şi-a propus o incursiune în domeniul roboţilor şi a ciberneticii.
Imaginea pe care majoritatea copiilor o au despre roboţi vine în principal din filme ca „Războiul
Stelelor” şi „Star Trek'” şi în secundar din imagini ale liniilor de asamblare ale automobilelor. E adevărat
că avem roboţi cărora le putem vorbi sau roboţi care efectuează operaţii de precizie cu laser, care acordă
asistenţă bolnavilor cu diverse dizabilităţi, sau pot „citi” pentru cei nevăzători. Roboţii explorează spaţiul
cosmic şi toate planetele Sistemului Solar, navighează în jurul planetei furnizând date despre climă,
mişcarea continentelor, încălzirea globală. Maşinile inteligente proiectate de om pot fi chiar salvatoare de
vieţi omeneşti când lucrează în locuri mult prea periculoase. De exemplu, robotul pentru dezamorsarea
bombelor poate vedea obiectele din jur, poate scana interiorul coletelor şi poate dezamorsa bomba fără ca
omul să fie în pericol sau roboţii subacvatici care explorează adâncurile oceanului. Copiii sunt cei care
apreciază cel mai mult realizările roboticii: jucăriile care sunt computere în miniatură, capabile să realizeze
cele mai sofisticate comenzi.
Prin această activitate derulată în săptămâna Şcoala Altfel on-line am urmărit exersare competenţelor
de utilizare a unor termeni specifici roboticii în exprimare şi în formularea întrebărilor, identificarea
particularităţilor distinctive ale roboţilor, identificarea domeniilor de utilizare şi a situaţiilor în care pot fi
utilizaţi în funcţie de tipul lor.
Copiii au aflat despre evoluţia roboţilor de-a lungul timpului începând cu cel mai vechi robot
propulsat cu abur din anul 350 î. Hr., au răspuns la întrebarea „Ce este mecatronica?”, au aflat despre tipul
roboţilor şi domenii de utilizare, despre noi planuri foarte ambiţioase în domeniul roboticii. Partea practică
a constat în construirea de roboţi din materialele reciclabile şi nu numai, prezentarea principalelor
caracteristici ale roboţilor construiţi, crearea unei cărţi pe Storyjumper.
1052
În săptămâna Şcoala Altfel online copiii au fost extrem de curioși să participe în noua formulă de
activitate. Am constatat că au fost extrem de preocupați pentru atingerea obiectivelor propuse îmbinând
utilul cu plăcutul. Astfel totul s-a desfășurat cât mai interesant. Activitățile despre domeniul roboticii,
despre meserii ale viitorului, turul virtual al celor mai mari grădini botanice, activităţi din “Ziua cărţii pentru
copii”, atelierul de arte plastice au captat atenţia. La sfârşitul săptămânii am organizat o expoziţie cu lucrări
(album foto) pe grupul clasei. Astfel scopul acestui program, de a implica toţi copiii în activităţi care
răspund intereselor şi preocupărilor diverse prin punerea în valoare a talentului şi capacităţii acestora în
diferite domenii în contexte nonformale, a fost atins.
1053
PROF. ÎNV. PRIMAR ȘTEFAN CĂTĂLINA-STELUȚA

creativ în diferite domenii. Începând de la cea mai frageda vârstă, copiii acumulează o serie de cunoștințe
punându-i în contact direct cu obiectele și fenomenele din natură.Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în
socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială. Complexitatea finalităţilor educaţionale impune
Exemple de activități extrașcolare
Copiii au fost foarte încântați să participe la activitatea ”Educația prin jocuri și povești”, în care
scriitorul Danion Vasile a prezentat o serie de povești antrenante.
Vizionarea unor filme, a emisiunilor muzicale, de știință, distractive sau sportive, stimulează și
orientează copiii spre unele domenii de activitate: film, știință, muzică, sport, poezie, pictură.
Cu prilejul Zilei Mondiale a Educației, elevii au vizionat filmul pentru copii -”Berzele”.
impresii puternice, precum şi în faptul că apelează, permanent, la afectivitatea copilului. Elevii au participat
cu plăcere la spectacolele interactive: Școala Planetelor și Magic Bubble Show.
În clasele mici, serbările şcolare vin în ajutorul afirmării şi formării personalităţii elevului. În timpul
prezentării programului artistic, elevul artist îi va avea ca spectatori pe colegii de şcoală, dar şi pe părinţii
cărora va trebui să le recite sau să le cânte, exprimând trăirile care îl copleşesc. Realizarea programului
artistic presupune o muncă de căutări şi de creaţie din partea cadrului didactic. În cadrul serbărilor cadrul
didactic este regizor, coregraf, pasionat culegător de folclor, poet, interpret model pentru micii artişti.
Importanţa unor asemenea festivităţi ocazionate de sfârşitul de an şcolar, de Ziua copilului sau sărbătorile
religioase, este deosebită. Micii artişti trebuie încurajaţi, stimulaţi, pentru a realiza buna dispoziţie şi
participarea cu interes de-a lungul pregătirii şi desfăşurării spectacolului. Serbările şcolare sunt momente
de maximă bucurie atât pentru copii, cât şi pentru părinţii lor. Ele aduc lumină în suflete, dau aripi
imaginaţiei, entuziasmului şi rămân de-a pururi ca momente de neuitat în viaţa fiecăruia. Serbările școlare
1054
desfășurate (”Magia Crăciunului”, ”În așteptarea lui Moș Crăciun”) au adus multă bucurie atât copiilor, cât
și părinților.
Parteneriatele ajută elevii să aibă succes la şcoală şi mai târziu, în viaţă. Atunci când părinţii, elevii
şi ceilalţi membri ai comunităţii se consideră unii pe alţii parteneri în educaţie, se creează în jurul elevilor
o comunitate de suport care începe să funcţioneze. Parteneriatele trebuie văzute ca o componentă esenţială
în organizarea şcolii şi a clasei de elevi. Ele nu mai sunt de mult considerate doar o simplă activitate cu
caracter opţional sau o problemă de natura relaţiilor publice. În cadrul acestor parteneriate se pot parcurge
următoarele conţinuturi: transmiterea unor informaţii despre ecologie, dobândirea unor cunoştinţe despre
relaţia om-mediu, educarea unor comportamente şi conduite civilizate, îmbogăţirea vocabularului activ cu
cuvinte din diferite domenii, cultivarea unor atitudini de investigare, cercetare, etc. ”Iubirea este bucuria de
a face altora bucurie”-Sf. Ioan Gură de Aur este motto-ul sub egida căruia s-a desfășurat Campania socială-
SĂPTĂMÂNA FRUCTELOR ȘI A LEGUMELOR DONATE! S-au donat 337 kg de fructe Centrului
Școlar de Educație Incluzivă, partenerul nostru.
BIBLIOGRAFIE:
şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001;
2.LESPEZEANU M., Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar, Editura S.C. Omfal,
Bucureşti, 2007;
prescolar, 3-4/2006;
Gheorghe Cârţu Alexandru », Craiova 2009.
1055
Améliorer les compétences langagières des élèves roumains à travers les
activités éducatives
PROF. GRAD DIDACTIC I, ȘTEFĂNESCU RAMONA

LICEUL TEORETIC “PANAIT CERNA”, BRAILA
La communauté de l’enseignement est bien consciente que de nombreux enfants européens ont des
lacunes en écriture et en lecture, en calcul et dans le domaine numérique, ce qui les expose au chômage, à
la pauvreté et à l’exclusion sociale. Elle sait également que les jeunes souhaitent occuper des emplois qui
correspondent à leurs talents et à leurs ambitions, mais que les employeurs cherchent des personnes qui ont
non seulement des compétences pointues mais aussi un état d’esprit entrepreneurial et un large éventail de
compétences.
En 2006, le Parlement Européen a proposé une définition du concept de compétence appliqué aux
compétences clés. Une compétence est une combinaison de connaissances, d’aptitudes et d’attitudes
appropriées à chaque contexte. Les compétences clés sont celles qui fondent l’épanouissement personnel,
l’inclusion sociale, la citoyenneté active et l’emploi.
Les huit compétences clés que les systèmes éducatifs européens intègrent au curriculum national sont
les suivantes:
1.Communication dans la langue maternelle: la faculté d’exprimer et d’interpréter des concepts,
pensées, sentiments, faits et opinions à la fois oralement et par écrit;
2.Communication en langues étrangères: la faculté décrite au point précédent, à laquelle s’ajoutent
des compétences de médiation (résumer, paraphraser, interpréter ou traduire) et de compréhension des
autres cultures;
3.Compétences en mathématiqus ainsi qu’en sciences et technologies: une maîtrise solide du calcul,
la compréhension du monde de la nature et la faculté d’appliquer les connaissances et les technologies aux
besoins de l’homme (comme la médecine, le transport ou la communication);
4.Compétence numérique: l’usage sûr et critique des technologies de l’information et de la
communication au travail, dans les loisirs et dans la communication;
5.Apprendre à apprendre: l’aptitude à gérer efficacement soi-même son apprentissage, à la fois de
manière individuelle et en groupe;
6.Compétences sociales et civiques: l’aptitude à participer de manière efficace et constructive à la vie
sociale et professionnelle et à s’engager dans une participation civique active et démocratique, notamment
dans des sociétés de plus en plus diversifiées;
7.Esprit d’initiative et d’entreprise: l’aptitude à passer des idées aux actes par la créativité,
l’innovation et une prise de risques, ainsi que la capacité de programmer et de gérer des projets;
8.Sensibilité et expression culturelles: l’appréciation de l’importance de l’expression créatrice
d’idées, d’expériences et d’émotions sous diverses formes, dont la musique, les arts du spectacle, la
littérature et les arts visuels.
Ces compétences clés sont interdépendantes les unes des autres et l'accent est mis, pour chacune
d’elle, sur la réflexion critique, la créativité, l'initiative, la résolution de problèmes, l'évaluation des risques,
la prise de décision et la gestion constructive des sentiments. Elles seront cultivées chez les apprenants à
tous les niveaux de formation, tout comme il est important de les améliorer tout au long de la vie.
Parmi les huit compétences notre attention portera sur la compétence en langue étrangère, soit le
français, d’autant plus que l’auteur de cette communication scientifique l’enseigne chez des lycéens
roumains. Avant de passer en revue les activités les plus susceptibles d’améliorer la compétence langagière
en fle chez les apprenants roumains, il convient de rappeler que la plupart des cas les activités
d’enseignement - apprentissage en langue vivante (quelle qu’elle soit), englobent toutes les autres
compétences – clés énoncées vu la spécificité d’une telle classe (l’accent est mis sur la véhiculation des
messages à partir des documents authentiques oraux et/ou écrits).
Outre le cadre formel, officiel (et quelquefois rigide et jugé comme ennuyant) du cours dans une salle
de classe où le professeur développe la compétence langagière tout en respectant les recommandations du
curriculum scolaire, moyennant les manuels autorisés par les spécialistes en didactique et d’autres
ressources d’apprentissage qu’il trouve nécessaires, l’enseignant de fle a la possibilité d’aider ses
1056
apprenants à améliorer leurs compétences à la communication en fle en les amenant à s’impliquer dans des
activités éducatives qui peuvent s’avèrer plus attrayantes et plus stimulantes intellectuellement aux yeux
des élèves que les activités traditionnelles considérées comme routinaires et quelquefois dépassées.
Parmi ces activités éducatives extrascolaires et extracurriculaires il convient de rappeler:
 Les fêtes scolaires thématiques
Lors d’une telle fête les élèves récitent des poésies, chantent, jouent des scènes ou des saynètes en
entrant dans la peau des personnages interprétés (le jeu de rôle est ainsi mis à l’oeuvre). Les pratiques
théâtrales et les dramatisations ont en effet un impact éducatif extraordinaire sur les apprenants, ceux-ci
ayant la possibilité de jouer de véritables rôles de futurs adultes.
 Lire et/ou réciter – lors des ateliers littéraires
Ce sont des fragments des écrivains français ou des vers des poètes roumains traduits en français
(Panait Cerna, Mihai Eminescu). La créativité et la sensibilité des élèves sont ainsi mises en éveil, ceux-ci
découvrant la beauté et la richesse de la culture française touchant à cette occasion le domaine de
l’interculturel tout en apprenant qu’il existe des regards différents, qu’il y a d’autres façons de vivre et de
penser.
 Projets scolaires
La plupart de tels projets scolaires sont déroulés lors de la fête de la Francophonie, célébrée chaque
année le 20 mars. Cette année scolaire, le lycée où j’enseigne a déroulé un projet éducatif occasionné par
cette fête. Il s’agit d’un projet mené au niveau du département de l’Inspection Scolaire de Brăila en
partenariat avec d’autres institutions scolaires. Les buts principaux de notre projet étaient: éveiller l’intérêt
des élèves à s’adonner aux activités culturelles en langue française, encourager les élèves à travailler en
équipe et à communiquer en français, stimuler la créativité et l’imagination des élèves, cultiver chez les
élèves des aspects concernant la culture et la civilisation francophone, encourager les enseignants à mener
des projets éducatifs. Les apprenants participant à ce projet ont été amenés à confectionner des objets de
leur propre fantaisie et imagination sur le thème de l’amour, réaliser des présentations Powerpoint sur le
thème général de la francophonie et en fin de compte, tous les élèves de notre département ont été invités
à faire preuve de leurs points forts en culture et civilisation francophone lors du concours „Êtes-vous forts
en français?” (l’activité principale du projet). Plus d’une centaine de lycéens braïlois ont prin part aux
activités du projet – un véritable succès tant pour les professeurs coordinateurs que pour les apprenants qui
ont tiré profit de ce défi culturel pour améliorer leurs compétences langagières.
 Les clubs de débats
Ce sont des ateliers où l’enseignant suggère des thèmes de réflexion à deux équipes composées de
trois membres, lesquelles se confrontent lors d’un face-à-face sur un certain thème de recherche. Le thème
est annoncé au préalable à chacune des équipes. Les protagonistes se documenteront sur le sujet proposé et
auront la confrontation finale lors d’un match arbitré par le professeur. Le gagnant, ce sera l’équipe qui
présentera ses arguments de la manière la plus convaincante, alors l’idée de ce type d’atelier c’est d’amener
les élèves à chercher de l’information, à l’analyser et à la présenter de manière critique et persuasive.
Ces activités ne sont pas exhaustives en laissant assez d’espace à bien d’autres tant que leur point
commun est de cultiver chez les élèves le désir de pratiquer et améliorer leurs compétences linguistiques
en dehors de la classe et l’intérêt à toujours parfaire toutes les autres compétences qui les aident à leur future
formation et épanouissement.
Bibliographie/Webograpahie:
Ionescu, M.; Chiș, V. - Mijloace de invățământ și integrarea acestora in activitățile de instruire și
https://eduscol.education.fr/fileadmin/user_upload/arts/musique/pdf/competences-cles.pdf
1057
ACTIVITAȚILE EXTRACURRICULARE –MIJLOC DE STIMULARE A
CREATIVITAȚII ELEVILOR
PROFESOR ȊNVĂŢĂMȂNT PRIMAR: STERE CRISTINA

ŞCOALA GIMNAZIALA NR. 40 “AUREL VLAICU”, CONSTANTA
Educaţia constituie o componenta a existenţei socio-umane, fiind un proces în plină desfăşurare.

Educaţia poate fi concepută în sens mai larg ca o întâlnire între om şi societate. Demersurile educaţionale
vizând dezvoltarea personalităţii elevilor, impun participarea activă, conştientă şi responsabilă a acestora
în propria formare.
Secolul XXI a marcat un punct de turnură în evoluţia conceptelor de educaţie formală şi non-formală.
În plan european, iniţiativa promovării activităţilor educative extracurriculare aparţine Consiliului Europei
prin Comitetul de Miniştri care şi-a concretizat demersurile în recomandările adresate în acest domeniu
statelor membre:
-creşterea calităţii actului educaţional;
-introducerea elementelor educative în proiectarea şi desfăşurarea activităţilor didactice la fiecare
disciplină;
-stimularea interesului elevilor şi a cadrelor didactice de a se implica în proiecte şi programe
educative;
-stimularea iniţiativei tinerilor în dezvoltarea vieţii comunităţii şcolare;
-asigurarea şanselor egale de dezvoltare personala.
După o binecunoscută clasificare UNESCO, educaţia extracurriculară, adică educaţia dincolo de
procesul de învăţământ, apare sub doua aspecte principale: educaţia informală –reprezintă influenţa
incidentală a mediului social transmisă prin situaţiile vieţii de zi cu zi -şi educaţia non-formală, care se
realizează fie în sistemul de învăţământ, fie în cadrul unei organizaţii cu caracter educativ.
Activităţile extracurriculare au un aspect pozitiv asupra dezvoltării copilului. Pe lângă valoarea lor
educativă, de a descoperi potenţialul creativ al copilului, aceste activităţi mai au avantajul dezvoltării unor
relaţii bazate pe prietenie, solidaritate, respect, non-discriminare, egalitate, toleranţă, libertate, integritate,
demnitate.
În şcoala noastră s-a afirmat în ultimii ani un sistem de activităţi extracurriculare şi extraşcolare, care
se perfecţionează în permanenţă, tendinţa de dezvoltare a acestui sistem fiind orientată spre satisfacerea
intereselor şi opţiunilor individuale ale elevilor. Având un caracter atractiv, eleviiparticipă într-o atmosferă
de voie buna şi optimism, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi. Activităţile extracurriculare pot
îmbrăca diverse forme: spectacole cultural –artistice, excursii, vizite, cercuri pe discipline, cercuri literare,
întreceri, concursuri etc. Creativitatea copiilor este stimulată înca de la vârsta preşcolară şi este continuată
la şcoală prin practicarea unor jocuri specifice vârstei. Este ştiut faptul că jocul este esenţa şi raţiunea de a
fi a copilăriei. Prin joc, copilul aspiră la condiţia adultului. Jocul socializează, umanizează, prin joc se
realizează cunoaşterea realităţii. Se exersează funcţiile psihomotrice şi socioafective, el are rolul de a
bucura, de a destinde, de a crea confort spiritual. Concursurile pe diferite teme sunt, de asemenea, momente
deosebit de atractive pentru copii. Acestea le dau posibilitatea să demonstreze practic ce au învăţat la şcoală
sau acasă. Ei pot realiza opere a căror originalitate este remarcată atât de colegi cât şi de persoane din afara
grupului: desene, compuneri, poezii, machete. Concursurile cu premii sunt necesare în dezvoltarea
creativităţii copiilor şi presupun o cunoaştere aprofundată a materiei învăţate. Întrebările pot cuprinde
interpretare, recitare, priceperi şi deprinderi formate în activităţi practice. Serbarea şcolara reprezintă o
modalitate eficientă de cultivare a capacităţilor de vorbire şi înclinaţiilor artistice ale elevilor. Prin
conţinutul vehiculat în cadrul serbării, elevii culeg o bogăţie de idei, impresii, trăiesc autentic, spontan şi
sincer situaţiile redate. Serbarea contribuie la dezvoltarea armonioasă a personalităţii elevilor. Lectura
artistică, dansul, cântecul, devin puternice stimulente ale sensibilităţii estetice. Aceasta este sporită şi de
cadrul organizatoric: sala de festivităţi, un colţ din natură amenajate în chip sărbătoresc. Motivaţia şi voinţa
de a realiza ei înşişi spectacole pot fi considerate factori ai creativităţii. Contribuţia copiilor la pregătirea şi
realizarea unui spectacol artistic nu trebuie privită ca un scop în sine, ci prin prisma dorinţei de a oferi ceva
spectatorilor: distracţie, plăcere estetică, satisfacţie, toate acestea îmbogăţindu-le viaţa, făcând-o mai
frumoasă, mai plină de sens. Reacţia spectatorilor îi stimulează pe copii să dea tot ce sunt în stare.
1058
Conceperea şi pregătirea serbărilor implică într-o mare măsură creativitatea elevilor. Într-un spectacol fiind
mereu nevoie de ceva nou, copiilor li se oferă posibilităţi diverse de a-şi valorifica imaginaţia. Prin
dramatizarea unor poveşti, a unor aspecte din viaţa şcolară se asigură participarea activă şi conştientă a
copiilor la propria formare. Orice dramatizare poate fi transformată într-un joc de creaţie. Prin jocul de
creaţie copiii continuă dramatizarea într-un stil original. Serbările includ şi preocupări privind decorul şi
costumaţia, la confecţionarea cărora îi putem implica pe copii. Este un bun prilej de a-şi demonstra
imaginaţia, simtul estetic şi îndemânarea. Vizionarea în colectiv a filmelor este o activitate foarte îndrăgită
de copii, nu numai datorită fascinaţiei pe care imaginea filmului o exercită asupra lor, ci şi dorinţei de a se
afla în grupul prietenilor şi colegilor cu care pot schimba impresii. Vizionările pot constitui o sursă de
informaţii, dar în acelaşi timp un punct de plecare în organizara unor acţiuni interesante. De exemplu,
vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru, urmată de discuţii pregătite în prealabil, pe lângă faptul că
realizează completarea unor aspecte educative, stimulează şi orientează copiii spre unele domenii de
activitate: muzică, sport, poezie, pictură. Activităţile extracurriculare oferă numeroase posibilităţi de
valorificare şi consolidare a cunoştinţelor şi deprinderilor, de exersare a comportamentelor morale. Gama
acestor activităţi este foarte variată şi permite abordarea interdisciplinară, valorificându-se cunoştinţele din
toate domeniile. Dincolo de aceste avantaje activităţile extracurriculare apropie copiii, le oferă ocazia să se
cunoască mai bine, să comunice, să coopereze, să realizeze lucruri frumoase, originale. Putem spune că
activitatea extracurriculară este o componenta educaţionala valoroasă şi eficientă, căreia orice cadru
stimularea creativă a copiilor. Deci, cadrul didactic poate face multe pentru educarea spiritului creativ în
cadrul activităţilor extracurriculare. Elevul poate fi determinat să aibă încredere în forţele proprii, să-şi
învingă temerile lucrând şi stimulând elementul creativ, indiferent de natura lui: literatură, pictură, muzică,
fizică, sculptură. Indiferent de forma acestora, activităţile extracurriculare, prin structura şi conţinutul lor
specific completează activitatea de învăţare în clasă.
Bibliografie:
1.Radu, I.; Ionescu, M., -Experienţa didactică şi creativitate, Cluj, Editura Dacia, 1987
2.Roco, M., –Creativitate şi inteligenţă emoţională, Iaşi, Editura Polirom, 2001
3.Cucoş, C., –Pedagogie, Bucureşti, Editura Polirom, 1999
1059
PROF. PT. ÎNV. PRIMAR ȘI PREȘCOLAR, STOICA CERASELA-ELENA,

ȘCOALA GIMNAZIALA „MINERVA ALEXANDRESCU”
COMUNA ȘOIMARI, JUD. PRAHOVA
Oricât de bine ar fi organizată, oricât de bogat ar fi conținutul cunoștințelor pe care le comunicăm

elevului, școala nu poate da satisfacție setei de investigare și cutezanță creatoare, trăsături specifice copiilor.
Ei au nevoie de acțiuni care să le lărgească lumea spirituală, să le împlinească setea de cunoaștere, să lr
ofere prilejuri de a se emoționa puternic, de a fi în stare să iscodească singuri pentru a-și forma convingeri
durabile. În acest scop, trebuie acordată atenția cuvenită activităților extrașcolare desfășurate în școală și în
afara ei.
Prin structură, conținut și specific, aceasta este complementară activității de învățare realizată șa
clasă. De aceea, activitățile cu școlarii trebuia realizate în așa fel încât să le permită să exploreze și să
folosească legăturile interdisciplinare, instrumentele intelectuale și emoțional –afective proprii unei
educații integrale. Astfel, se oferă cele mai eficiente modalități de formare a caracterului copilului încă din
clasele primare, contribuind la dezvoltarea personalității lui pentru că activitatea extrașcolară îl implică în
mod direct. De asemenea, se dezvoltă unele atitudini și comportamente democratice, stimulțnd atțt inițiativa
și răspunderea personală, cât și spiritul de întrajutorare și solidaritate de grup, spiritul critic, capaciotatea
de argumentare, de a acționa și rezolva probleme în mod responsabil. Ocuparea timpului liber al elevilor
cu diferite activități extrașcolare constituie una din modalitățile de ameliorare a problemelor generate de
lumea în care trăim.
Alegerea din timp a materialului și ordonarea lui într-un plan cu o temă centrată este o cerință foarte
importantă pentru orice fel de activitate extrașcolară. Conținutul acestora nu este stabilit de programa
școlară, ci de cadrul didactic, în funcție de interesele și dorințele elevilor. Având un caracter atractiv, copiii
participă într-o atmosferă de voie bună și optimism, cu însuflețire și dăruire la astfel de activități, care pot
îmbrăca diferite forme.
Concursurile pe diferite teme dau posibilitatea elevilor să demonstreze practic ce au învățat la școală,
acasă, să deseneze diferite aspecte din viața cotidiană. Concursurile cu premii sunt necesare în dezvoltarea
creativității copiilor, presupun o cunoaștere aprofundată a materiei învățate și îi stimulează. Probele de
concurs pot cuprinde: interpretare, recitare, priceperi și deprinderi formate în activitățile practice.
Prin conținutul bogat și diversificat al programului, serbarea școlară valorifică varietatea,
preocuparea, interesele și gusturile elevilor. Ea evaluează talentul, munca și priceperea colectivului clasei
și transformă în plăcere și satisfacție publică stăruințele colectivului clasei și ale fiecărui copil în parte.
Perioada de pregătire a serbării, dorința sinceră de succes, sudează colectivul, impulsionează în mod
favorabil, face ca elevul să trăiască momente de desfătare sufletească.
O activitate deosebit de plăcută este excursia. Ea ajută la dezvoltarea intelectuală și fizică a copilului,
la educarea lui cetățenească și patriotică. Excursia îl reconfortează pe copil, îi prilejuiește însușirea unei
experiențe sociale importante, dar și îmbogățirea orizontului cultural – științific. Ea reprezintă finalitatea
unei activități de pregătire psihologică a elevilor, pentru a-i face să înțeleagă excursiile nu numai din
perspectiva evadării din atmosfera de muncă, ci și ca un act de ridicare a nivelului cultural.
Un rol deosebit în ocuparea timpului liber îl are biblioteca școlară. Aceasta îl pune pe copil în contact
cu cărți pe care nu le poate procura. Lectura ajută foarte mult la dezvoltarea și îmbogățirea vocabularului
cu expresii și cuvinte frumoase ca apoi, să le poată folosi în orice situație.
Vizionarea în colectiv a filmelor, spectacolelor de orice gen sunt activități îndrăgite de copii nu numai
datorită fascinației exercitate de imaginea filmului sau a calității spectacolelor, ci și pentru faptul că se află
în grupul prietenilor și colegilor cu care poate face schimb de impresii.
Pentru că la serbări, spectacole și concursuri prezenșa părinților este masivă, crește substanțial
implicarea lor sistematică în viața școlii, în interesul educării integrale și integratoare a elevilor.
Putem afirma că actul educativ, organizat și realizat prin activitățile extrașcolare, manifestă o
puternică înrâurire în toate domeniile activității umane.
1060
Bibliografie:
1. Popenici Ștefan – Pedagogia alternativă – Imaginarul edicațional, Editura Polirom, Iași, 2001;
2. Stoica Ana – Creativitatea elevilor, posibilități de cunoaștere și educare, E.D.P. București, 1993.
1061
PROF. PT. ÎNV. PRIMAR ȘI PREȘCOLAR,

STOICA FLORICA - ALEXANDRA,
ȘCOALA GIMNAZIALA „MINERVA ALEXANDRESCU”
COMUNA ȘOIMARI, JUD. PRAHOVA
MOTTO: „Dacă îți iubești copilul arat-o prin educația pe care i-o dai. Învățați copilul de la început
să trăiască în evlavie în lume!...”
Școala este factorul care contribuie mult la conturarea personalității umane, la formarea gustului
pentru frumos, oferind elevului posibilitatea stimulării câmpului emoțional. Această latură a educației se
realizează atât prin orele de curs, cât și prin antrenarea copiilor în activități extrașcolare, oferindu-le modele
variate de petrecere a timpului liber.
Timpul liber al școlarului reprezintă un segment de activitate spontan și imaginativ, executându-și
influența educativă multiplă în sfera vieții intelectuale, fizice, artistice și morale a caracterului. De cele mai
multe ori, întregul timp de după orele de cursuri este socotit timp liber, acesta fiind irosit adesea cu ușurință,
ceea ce repercutează negativ și asupra învățăturii, și asupra viitorului statut socio – profesional.
Abordarea multiplă a timpului liber din diverse unghiuri de vedere se impune cu necesitate, întrucât
în formarea personalității indivizilor, își dau concursul: familia, școala, biserica, mediul social și economic.
Școala este direct interesată să atragă elevii în acțiuni sau activități care să însemne o utilizare
judicioasă a timpului liber.
Rampa de lansare pentru talente o constituie serbările și șezătorile unde elevii participă cu bucurie,
cântând mai frumos decât la orele de educație muzicală pentru că au o motivație specială. Ei nu
conștientizează că participă activ la propria lor formare și că aceste activități au darul de a-i desăvârși.
Activitățile extrașcolare desfășurate pot avea asupra elevului efecte diferite, pot satisface sau nu
așteptările lor. De aceea e necesar să se cunoască preocupările elevilor, înclinațiile și aptitudinile lor spre
activități artistico – plastice, literare, sportive etc., tocmai pentru a-i putea îndruma corect spre ceea ce își
doresc.
Exprimând idei și setimente prin mijlocirea artei, activitățile muzical – coregrafice se adresează
afectivității, sensibilității, care la această vârstă sunt suportul sufletesc al tuturor acțiunilor și generează o
nesfârșită gamă de emoții și trăiri artistice care duc la nașterea unor sentimente estetice și morale.
Împreună cu muzica și dansul, pictura, componentă a educației, participă la formarea și educarea
personalității copilului prin formele și mijloacele specifice actului artistic. Pentru orice copil, a desena, a
colora este o încântare în cele mai multe cazuri, este o trăire intensă, un mod de a se exprima pe sine în
relația cu lumea înconjurătoare. Școlarii au caracteristici specifice vârstei, sinceritate și spontaneitate. De
cele mai multe ori, picturile lor reprezintă o carte deschisă spre sufletul și gândirea lor. Merită să valorificăm
toate aptitudinile artistice ale copiilor, rezultatele fiind uneori uimitoare. E de dorit ca profesorii cu o înaltă
motivație creatoare și o mare curiozitate intelectuală să cultive de la sine aceleași calități în rândul elevilor
pentru a putea obține performanțe.
Copilul dorește să afle cât mai mult despre fapte și întâmplări la care nu asistă nemijlocit, fiind
stimulat în acest sens de rețeaua mass – media. Profesorului îi revine sarcina de a fructufica această
deschidere printr-o diversitate de activități extrașcolare. Astfel se pot desfășura diferite activități pe secțiuni,
dând astfel posibilitatea elevilor să se manifeste în diferite domenii de activitate. Se poate lucra în echipă
la realizarea unei reviste școlare în care fiecare elev are posibilitatea să creeze povești, poezii, ghicitori,
rebusuri, să caute înformații prin diferite cărți la bibliotecă.
Educația religioasă realizată în școală are o importanță deosebită întrucât conduce la un nivel înalt
de dezvoltare a personalității religios – morale a elevilor.
Biserica în colaborare cu familia și școala, îi poate antrena pe copii în diferite activități caritabile,
cultural – artistice, utilitar – gospodărești, strângând fonduri, fie din resurse proprii, fie din sponsorizări și
venind în ajutorul copiilor și oamenilor nevoiași.
1062
Complementar cu activitățile în școală, cele extrașcolare, desfășurate individual sau în grup, pun
accent într-o mai mare măsură pe latura exterioară și expresivă, urmând formarea primelor impresii
personale, dezvoltarea vieții afective a elevilor.
Să-i încurajăm pe copii să pășească în viață cu siguranță și să-i învățăm să aleagă calea cea mai
potrivită cu aptitudinile lor!
Bibliografie:
1. Dafinoiu Ion – Personalitatea elevilor, Editura Polirom Iași, 1999;
2. Montessori Maria – Descoperirea copilului, E.D.P. București, 1997.
1063
PROFESOR PENTRU INVATAMANT PRIMAR, MIHAELA STOICA
Aşa cum sugerează şi numele, activităţile extracurriculare reprezintă acele activităţi desfăşurate în
afara Curriculumului, dar care vin în completarea acestuia. În cadrul activităţilor extracurriculare sunt
incluse totalitatea activităţilor- culturale, sportive, artistice etc- desfăşurate la nivelul instituţiei de
învăţământ sau în afara acesteia, organizate de cadrul didactic în urma analizei propunerilor părinţilor,
copiilor sau ale profesorilor care predau la clasa respectivă.
Acest tip de activităţi urmăresc anumite obiective, presupun o anumită structurare şi organizare,
asigurate de corelarea activităţilor de proiectare, implementare şi evaluare.
Principalul scop al activităţilor extracurriculare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea
Activităţile extracurriculare au un rol foarte important în formarea personalităţii copiilor. Elevii sunt
foarte bucuroşi, entuziasmaţi de aceste activităţi deoarece nu sunt evaluaţi, atmosfera de lucru este una
relaxantă, utilul se îmbină cu plăcutul.
Prin intermediul acestor activităţi:
- se formează o atitudine pozitivă faţă de învăţare;
- se lărgeşte orizontul cultural al copiilor;
- se ajută elevii în formarea deprinderii de a-şi folosi timpul liber, în mod raţional;
- se dezvoltă spiritul de echipă, colaborarea şi lucrul în echipă, solidaritatea, capacitatea de
socializare, creşterea stimei de sine şi a încrederii în forţele proprii, autocunoaşterea;
- se manifestă spiritul de independenţă şi iniţiativă;
- copiii se autodisciplinează, ei asumându-şi diverse responsabilităţi în cadrul activităţilor;
- se dezvoltă abilităţile şi competenţele sociale, abilitatea de a intra în contact cu instituţiile statului,
de comunicare, de interacţiune, de a se descurca pe cont propriu, de a şti cum să se comporte în diverse
situaţii, de a se adapta uşor unor situaţii noi;
- se dezvoltă competenţe din sfera artistică; aşa cum am menţionat şi mai sus, prin intermediul acestor
activităţi se pot descoperi noi talente şi aptitudini.
Activităţile extracurriculare reprezintă o componentă educaţională valoroasă şi eficientă, de aceea
cadrul didactic trebuie să-i acorde atenţie, să fie creativ în proiectarea activităţilor pentru a stârni interesul,
curiozitatea, imaginaţia şi dorinţa de participare necondiţionată la desfăşurarea acestora din parte elevilor.
Bibliografie :
Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ,
Ed. Discipol, Bucureşti,
1064
ROLUL EDUCAŢIEI EXTRACURRICULARE
ÎN FORMAREA PERSONALITĂŢII ELEVILOR
STOICA MIHAIȚA, PROFESOR PENTRU INVAȚAMANT PRIMAR
Având în vedere faptul că învățământul românesc actual pune accent, pe învățământul de

performanță şi pe dezvoltarea abilităţilor practice, în concordanţă cu cerinţele pieţei muncii, este necesar
îmbinarea cunoştinţelor teoretice, cu activităţile extracurriculare. Acestea au un impact activ, atât asupra
performanţelor şcolare, integrării sociale, cât şi asupra dezvoltării personalităţii elevilor.
dintre talente, aptitudini, cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum şi stimularea comportamentului
creativ in diferite domenii.
Desfăşurarea activităților extraşcolare permite şi manifestarea creativităţii de grup, a relaţiilor
creative. Cadrul didactic va pregăti cu mare grijă materialele, sursele necesare, va avea un program bine
stabilit pentru o bună desfăşurare a acestor activităţi. Totodată el are posibilitatea să-și cunoască mai bine
elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să-i cunoască într-o altă ipostază, să-i pregătească pentru
viitor.
Realizarea acestor activități, permite elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar, cei timizi,
să se manifeste liber. Ei lucrează cu entuziasm, dăruire sunt mai activi, mai implicați în rezolvarea
sarcinilor.
Diversitatea activităţilor extraşcolare desfăşurate cu copiii conduc la dezvoltarea creativităţii
acestora prin contactul pe care îl au cu mediul înconjurător, cu diverşi factori din societatea din care fac
parte.
Cunoscând clasa de elevi, preferințele, înclinațiile acestora spre anumite domenii, am încercat să
implic elevii în activități extrașcolare care să le deschidă noi perspective să-și descopere talente, să-și
formeze un comportament adecvat în diferite situații. Consider că și cadrul didactic ar trebui să fie creativ
pentru a stârni curiozitatea, interesul, imaginația elevilor cât și dorința de a participa activ și creativ la aceste
activități.
Activităţile extraşcolare pot cuprinde: tabere, excursii, piese de teatru, spectacole, ateliere creative,
şezători, serbări școlare, vizite la muzee sau Grădina Zoologică.
Prin organizarea taberelor, a excursiilor putem contribui la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor
despre frumuseţile ţării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă si cultură.
Vizitarea unor muzee, a unor locuri istorice, case memoriale pot fi mijloace de a prețui valorile culturale,
folclorice şi istorice ale poporului nostru. Ele oferă elevilor prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în
starea lor naturală, operele de artă originale, momentele legate de trecutul istoric local, naţional, de viaţa şi
elevii acumulează în cadrul lecţiilor. Vizitele la Grădina Zoologică au permis elevilor să vadă anumite
animale, plante pe care le știau doar din imagini sau planșe, manuale utilizate la clasă.
Cunoscând acest fapt am organizat excursii având în vedere facilitarea înțelegerii mai bine a
noțiunilor predate la clasă dar și manifestarea elevilor în cadrul altor grupuri..
Spectacolele apelează la afectivitatea elevului constituind o sursă inepuizabilă de emoții puternice
prin care el cunoaște frumosul.
Este cunoscut rolul educativ al serbărilor şcolare în istoria învăţământului românesc.
Serbarea şcolară este o modalitate de cultivare a capacităţilor de vorbire şi a înclinaţiilor artistice ale
elevilor. Acestea stimulează atenţia, exersează memoria.
Desfășurate într-un cadru festiv serbările dau posibilitate elevilor să arate spectatorilor latura lor
artistică, curajul, tăria de a juca un rol, bucuria, satisfacția că e un bun actor. Cel mai mare succes e acela,
când reuşeşte să trezescă în sufletul spectatorilor emoţia şi reacţia acestora să-i insufle mai ales scolarului
mic o mai mare încredere în propria sa persoană, să-l stimuleze, astfel încât să dea tot ce are mai bun.
Serbările au ca scop și apropierea părinților de mediul școlar. Am implicat părinții în activități
desfășurate cu ocazia unor sărbători (Ziua mamei, Crăciun ) alături de copii, fapt ce a condus la dezvoltarea
încrederii în forțele proprii.
1065
Participarea la ateliere de creație poate constitui un prilej prin care copiii pot fi stimulaţi şi îsi
imbogăţească imaginaţia creatoare şi sfera cunoştinţelor.
O metodă extraşcolară care a stârnit motivația, interesul elevilor mei pentru anumite discipline au
fost concursurile şcolare. Dintre acestea pot aminti : "Cangurul", "Amintiri din copilărie" sau Olimpiadele
şcolare. Acestea pot determina elevii să studieze cu mai mult interes, să fie mai ambițioși, dornici să se
autodepășească şi prin urmare, pot, prin propriile forţe, să obţină rezultate mai bune la şcoală.
De asemenea faptul că elevii au fost implicați în proiectele educaționale a fost bună oportunitate ca
aceștia să-și dezvolte valori ca bunătatea, toleranța, acceptarea celor din jur, ajutorarea. Astfel am inițiat
proiecte educaționale: „Salvați planeta albastră!” ce are ca scop inițierea copiilor în acțiuni ecologice și de
protejare a mediului, „Fantezie și talent” ce are ca activități în derulare concursuri, acțiuni de voluntariat,
descoperire de noi talente,
În concluzie, putem spune că, activitatea extraşcolară, dezvoltă gândirea critică şi personalitatea
elevilor, stimulează implicarea tinerei generaţii în actul decizional, în ceea ce priveşte respectarea
drepturilor omului şi asumarea responsabilităţilor sociale.
Cadrele didactice trebuie să acorde o atenție deosebită acestor activități, care pot facilita acumularea
de cunoștințe, pot produce bucurie și interes și pot să ajute la dezvoltarea elevului .
Bibliografie:
1066
PROF. STOICHIN ROMINA-CĂTĂLINA

LICEUL TEHNOLOGIC STOINA, GORJ
cunoştinţelor”
pentru viață.
trăiesc.
activitate.
creativitate realitatea atunci când desenează, modelează sau au de alcătuit scurte texte. Serbările școlare
marchează evenimente importante din viața școlarilor. Aceste activități constau în dezvoltarea artistică a
copiilor dar și într-o atmosferă de sărbătoare instalată cu acest prilej.
Concursurile sunt forme competiţionale de activitate extraşcolară, organizate pe diferite teme.
Educaţia extracurrriculară (realizată dincolo de procesul de învăţământ) îşi are rolul şi locul bine stabilit în
formarea personalităţii copiilor noştri. Educaţia prin activităţile extracurriculare urmăreşte identificarea şi
cultivarea corespondenţei optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum şi
stimularea comportamentului creativ in diferite domenii. Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii
acumulează o serie de cunoştinţe punându-i în contact direct cu obiectele si fenomenele din natura.
Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm şcoala cu viaţa.
colecţii, să sistematizeze date, învaţă să înveţe. Prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie
regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copii se autodisciplinează.
1067
stimulând astfel inventivitatea şi creativitatea elevilor. De aceea, trebuie să încercăm să realizăm un
echilibru între activităţile şcolare şi cele extracurriculare.
Bibliografie:
2. Crăciunescu, Nedelea, „Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar”,
curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact”, Editura Polirom, 2002
1068
IMPORTANŢA ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE ÎN FORMAREA
ELEVILOR
PROF. GEORGETA STROE- ŞCOALA GIMNAZIALĂ “ION ROŞCA”

COCHIRLEANCA, JUD. BUZĂU
Activităţile extracurriculare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la

Optimizarea calităţii educaţiei se poate realiza prin demersuri didactice interactive, centrate pe elev, cât şi
prin includerea competenţelor de relaţionare interculturală în implementarea curriculumului formal şi
nonformal la nivelul învăţământului. Creşterea calităţii procesului educaţional este realizată prin
dezvoltarea şi promovarea potenţialului activităţilor educative extraşcolare ca modalitate complementară
de integrare socială şi participare activă a tinerilor în comunitate şi îmbunătăţirea activităţilor instructiv -
educative din învăţământul contemporan.
Activităţile extracurriculare, în plan teoretic, sunt cele care nu intră în domeniul curriculumului
oficial, dar au finalităţi menite să susţină în mod direct dezvoltarea competenţelor promovate prin
programele şcolare. Activităţile extracurriculare au caracter complementar activităţilor de învăţare realizate
la clasă, urmăresc lărgirea şi adâncirea informaţiei şi cultivă interesul pentru diferite domenii de cunoaştere.
Astfel de activităţi funcţionează, în general, cu rol de "curriculum suplimentar ".
educaţie pentru sănătate, autodisciplină şi creştere a încrederii în sine. Iniţial, ideea activităţilor extraşcolare
era menită să ofere copilului alternative la educaţia şcolară, care necesita un efort intelectual predominant.
Astfel, activităţile extraşcolare aveau scopul de a oferi copilului posibilitatea să se mişte, să se exprime
liber, să facă lucruri care îi plac. Treptat, sfera activităţilor extraşcolare s-a diversificat, iar problematica
valorificării educaţiei nonformale în spaţiul şcolii a căpătat din ce în ce mai multă importanţă.
Dintre activităţile extraşcolare amintim: taberele, excursiile, piesele de teatru, spectacolele, atelierele
creative, şezătorile, spectacolele, vizitele la muzee, plimbarile in aer liber. Elevii pot fi stimulaţi şi îsi pot
imbogăţi imaginaţia creatoare şi sfera cunoştinţelor, prin vizionarea de piese de teatru, filme educative,
participând la ateliere de creaţie, prin dramatizarea unor opere literare cu diferite ocazii sau prin implicarea
în desfăşurarea sezătorilor literare. Interpretând diferite roluri, copilul reproduce modele de conduită şi le
asimilează în propria lui comportare. Trăsătura cea mai importantă a interpretării unor roluri este
originalitatea şi creativitatea copilului în redarea impresiilor proprii despre realitatea înconjurătoare,
spontaneitatea şi intensitatea trăirilor exprimate în joc. Are un pronunţat caracter activ – participativ,
permiţând copilului să construiască relaţii sociale, să-şi exerseze şi să-şi perfecţioneze limbajul, să rezolve
probleme, să negocieze, să coopereze, să utilizeze simboluri. În cadrul activităţilor din domeniul ştiinte, la
activităţile de cunoaştere a mediului, după ce copiii au observat pe planşe anumite animale domestice sau
şi îmbunătăţi cunoştinţele legate de aceste animale. Concursurile pe diferite teme sunt, de asemenea,
momente deosebit de atractive. Dacă sunt organizate într-o atmosferă placută vor stimula spiritul de
iniţiativă al elevului, îi va oferi ocazia să se integreze în diferite grupuri pentru a duce la bun sfârşit
exerciţiile şi va asimila mult mai uşor toate cunoştinţele.
Elevii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească o gândire independentă, nedeterminată de grup,
posibilitatea de a critica constructiv. Elevii sunt atraşi de activităţile artistice, reacreative, distractive, care
ajută la dezvoltarea creativităţii, gândirii critice şi stimulează implicarea în actul decizional privind
1069
Activităţile complementare imprimă elevului un anumit comportament, o ţinută adecvată situaţiei,
declanşează anumite sentimente. O mai mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii copilului o au
activităţile extraşcolare care implică în mod direct copilul prin personalitatea sa şi nu prin produsul realizat
de acesta. Copiilor li se dezvoltă spiritul practic, operaţional, manualitatea, dând posibilitatea fiecăruia să
se afirme conform naturii sale. Copiii se autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activităţi se supun de
bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi.
În concluzie, putem afirma că activitatea extracurriculară este o componentă educaţională valoroasă
şi eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde o atenţie deosebită.
Bibliografie:
Crăciun, Corneliu (2011). Metodica predării limbii și literaturii române în gimnaziu și în liceu,
Editura Emia.
1070
ÎNV. STROE MARIA, ŞCOALA „ PROF. ILIE POPESCU”

ŞOTANGA, JUD. DAMBOVITA
cunoştinţelor”.
viaţa.
Se pot realiza multe activităţi extraşcolare care motivează şi implică copiii în totalitate. Voi
exemplifica câteva:
constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru.Vizita
copiilor la Muzeul Judeţean de Istorie a oferit prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor
naturală, procesul de producţie în desfăşurarea sa, momentele legate de trecutul istoric local, naţional, de
viaţa şi activitatea unor personalităţi de seamă ale ştiinţei şi culturii universale şi naţionale.
copiii spre unele domenii de activitate: muzica, sport, poezie, pictura. Spectacolele constituie o formă de
activitate extracurriculară în şcoală, prin care copilul face cunoştinţă cu lumea minunată a artei. Deşi această
formă de activitate îl pune pe copil în majoritatea cazurilor în rolul de spectator, valoarea ei deosebită rezidă
în faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă de impresii puternice, precum şi în faptul că apelează,
permanent, la afectivitatea copilului sau nu, asupra dezvoltării elevilor. Astfel de activităţi sunt de o reală
importanţă într-o lume dominată de mass-media şi mă refer la televizor, calculator si internet, care nu fac
altceva decât să contribuie la transformarea copiilor noştri în nişte persoane incapabile de a se controla
1071
comportamental, emoţional şi mai presus de toate slab dezvoltaţi intelectual. Aceste vizionări i-au
determinat pe elevii clasei mele să încerce şi ei să cânte acele cântece, să realizeze acele jocuri sau să
danseze acele dansuri vizionate. De multe ori, vin la şcoal şi propun un cântec sau un dans sau un exerciţiu
ritmic găsit de ei în navigarea pe internet.
Realizarea unor piese de teatru la nivelul clasei contribuie la dezvoltarea simţului scenic, dezvoltarea
dezinvolturii şi exprimării în faţa unor persoane străine, dezvoltarea dicţiei şi exprimării verbale şi
corporale. Cu prilejul fiecărei serbări şcolare realizate, am pregătit cu elevii câteva scenete. S-au implicat
şi părinţii care au realizat cu mijloace proprii costume interesante pentru copii.
Bibliografie:
1072
PRIMAR
PROFESOR ÎNVATAMANT PRIMAR STROE MARIANA

ŞC. PROFESIONALA DANETI, LOC. DANETI, JUD. DOLJ
fizice şi spirituale a ,,puiului de om’’. Pedagogul american Bruner (1970) consideră că „oricărui copil, la
orice stadiu de dezvoltare i se poate preda cu succes, într-o formă intelectuală adecvată, orice temă”, dacă
se folosesc metode şi procedee adecvate stadiului respectiv de dezvoltare, dacă materia este prezentată
„într-o formă mai simplă, astfel încât copilul să poată progresa cu mai multă uşurinţă şi mai temeinic spre
o deplină stăpânire a cunoştinţelor.”
viaţa.
elevii acumulează în cadrul lecţiilor.Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau
realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă. În urma plimbărilor, a
cu mediul, fiind dispuşi să acţioneze în acest sens.
şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica constructiv.
1073
Bibliografie :
1074
ACTIVITAȚILE EXTRAȘCOLARE/ EXTRACURRICULARE –
OPORTUNITATE DE CONTEXTUALIZARE A INVAȚARII
PROF. INV. PRIMAR STROE NICOLETA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 11, BUZĂU
Implicarea elevilor în activităţi extraşcolare are o vechime mare în sistemele formale de educaţie.
Iniţial, ideea activităţilor extraşcolare era menită să ofere copilului alternative la educaţia şcolară, care
necesita un efort intelectual predominant. Astfel, activităţile extraşcolare aveau scopul de a oferi copilului
posibilitatea să se mişte, să se exprime liber, să facă lucruri care îi plac. Treptat, sfera activităţilor
extraşcolare s-a diversificat, iar problematica valorificării educaţiei nonformale în spaţiul şcolii a căpătat
din ce în ce mai multă importanţă.
Caracteristici de bază ale activităţilor extraşcolare:
-cuprind activităţile care sunt organizate de şcoli şi se derulează în incinta acestora sau în afară;
-au rol complementar activităţilor formale ale şcolii şi se centrează pe activităţi ce vizează dezvoltarea
în ansamblu a personalităţii elevilor;
-ţin de ansamblul şcoală – comunitate – familie atât din perspectiva actorilor implicaţi, cât şi a
tipurilor de acţiuni derulate;
-oferă elevilor posibilităţi de exprimare a identităţii personale şi de dezvoltare plenară a activităţii
acestora.
Efecte şi implicaţii ale participării la activităţile extraşcolare asupra elevilor:
-participarea la activităţi extraşcolare se asociază cu o rată mai mare de frecvenţă a cursurilor şi cu o
scădere a ratei abandonului şcolar, prin faptul că motivează elevii să vină la şcoală şi să nu abandoneze
cursurile;
-activităţile extraşcolare au un impact pozitiv asupra dezvoltării psihologice a elevilor implicaţi în
acestea, pentru că promovează activităţi care valorizează toate aspectele personalităţii copiilor, susţine
dezvoltarea stimei de sine şi a autovalorizării, promovează dezvoltarea aptitudinilor şi intereselor de
cunoaştere a elevilor;
-participarea la activităţi extraşcolare se asociază cu scăderea manifestărilor de violenţă în spaţiul
şcolii, prin faptul că au un puternic caracter prosocial;
-participarea la activităţi extraşcolare se asociază cu o implicare mai amplă a părinţilor în viaţa şcolii.
o presupun: activităţi prosociale, referitoare la voluntariat; activităţi sportive de echipă; activităţi de
organizare a şcolii (de exemplu, consiliul elevilor); activităţi artistice (piese de teatru, coruri, serbări
şcolare); cluburi şcolare.
învăţă mânt, serbări şcolare şi alte activităţi artistice, activităţi sportive, activităţi literare, activităţi ce
Vizionarea unor filme, spectacole de teatru, operă, balet pot constitui surse de informații, dar în
conduită pentru elevi (scriitori, medici, avocaţi, preoţi, etc.).
Excursiile și vizitele didactice sunt forme organizate în natură sau la diferite instituții culturale sau
agenți economici în vederea realizării unor obiective instructiv-educative legate de anumite teme prevăzute
1075
în programele de învățământ. Ele au menirea de a stimula activitatea de învățare, de a întregi și desăvârși
ceea ce elevii au acumulat în cadrul activităților/ lecțiilor.
Excursiile și drumețiile tematice proiectate și organizate de instituțiile școlare au multiple valenţe de
informare şi formare a elevilor, completând sau/ și aprofundând procesul de învăţământ. Conţinutul didactic
al drumeţiilor şi excursiilor poate fi mult mai flexibil, mai variat şi complex decât al lecţiilor organizate în
clasă, având de asemenea şi un caracter mai atractiv, elevii participând într-o atmosferă de optimism şi bună
dispoziție la asemenea activități. Dacă excursia se organizează în muzee, monumente istorice, obiectivele
urmărite ar putea fi: cunoaşterea istoriei ţinutului natal; însuşirea normelor de protecţie a monumentelor
istorice (a valorilor naţionale); dezvoltarea ataşamentului, a dragostei faţă de trecutul glorios al poporului
nostru. Informațiile culese vor putea fi valorificate la disciplinele de învăţământ la care se pretează, astfel
fixându-se, aprofundându-se cunoştinţele și îmbogăţindu-se cultura generală.
În valorificarea cunoştinţelor dobândite în timpul excursiilor, elevii pot veni cu nuanțe originale de
natură afectivă, prin care îşi exprimă propriile impresii şi sentimente faţă de cele văzute. În cadrul
activităţilor de tip excursii, drumeţii, elevii pot cunoaște diferite localități ale țării, pot cunoaște realizări
ale semenilor lor, locurile unde s-au născut diferite personalități naționale, au trăit și au creat opere de artă.
În urma plimbărilor, a excursiilor în natură, a drumețiilor, elevii pot reda cu mai multă creativitate și
sensibilitate, imaginea realității, în cadrul activităților de educație plastică și cunoașterea mediului, iar
materialele pe care le adună, pot fi folosite la abilități practice, în diverse teme de creație.
patriotică, îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei experienţe sociale importante, dar şi
îmbogăţirea orizontului cultural ştiinţific. Prin excursii, elevii îşi suplimentează şi consolidează instrucţia
şcolară dobândind însuşirea a noi cunoştinţe.
Taberele de vară sunt activităţi extraşcolare/ extracurriculare ce presupun reunirea mai multor elevi,
ce fac parte din diferite instituţii de învăţământ, pe o anumită perioadă de timp, de regulă, în perioada
vacanţelor școlare. În funcţie de obiectivul pe care-l vizează, taberele de vară pot fi: şcolare, cu sejur de zi,
de întremare a sănătăţii, de odihnă (recreere), de formare într-un anumit domeniu de activitate.
Competenţele dezvoltate prin aceste activităţi pot fi de natura celor de comunicare şi interrelaţionare,
dar şi de perfecţionare într -un domeniu de activitate pentru care elevul îşi manifestă interesul. De asemenea,
scopul acestor activităţi este să devină un mijloc de a oferta în forme variate cunoaşterea directă a realităţilor
înconjurătoare printr-un program de activităţi organizat, dar flexibil şi adaptabil nevoilor educabililor vizaţi.
varietatea, preocuparea intereselor şi gusturilor şcolarilor. Ea evaluează talentul, munca şi priceperea
colectivului clasei şi transformă în plăcere şi satisfacţie publică străduinţele colectivului clasei şi ale fiecărui
copil în parte.
Concursurile sunt preferate de copiii de diferite vârste şi se referă la diferite domenii ale ştiinţei,
tehnicii, artei. Ele oferă elevilor posibilitatea de a demonstra practic ce au învăţat, să deseneze diferite
Prin organizarea unor concursuri între grupele aceleiaşi clase sau între clase diferite (pe diferite faze,
pe diferite teme) promovăm valori culturale şi etice fundamentale, precum şi fair play-ul competiţional,
sensibilitatea şi personalitatea lor suferind modificări pozitive, putând uşor depista tinere talente artistice în
vederea cultivării şi promovării lor.
Concursurile sportive vin ca şi o completare a activităţilor sportive, cei mici participând cu multă
plăcere la concursurile sportive organizate, cum ar fi: atletism, concurs de săniuţe, de biciclete, de aruncat
la ţintă, etc.
impresii puternice, precum şi în faptul că apelează, permanent, la afectivitatea copilului.
Parteneriatele ajută elevii să aibă succes la şcoală şi, mai târziu, în viaţă. Atunci când părinţii, elevii
1076
cuvinte din diferite domenii, cultivarea unor atitudini de investigare, cercetare etc. Posibili parteneri
educaţionali sunt: familia, comunitatea locală, mass-media, biserica, organizaţii nonguvernamentale etc.
(activă) la activităţile extraşcolare ar trebui valorificată, dar şi încurajată în permanenţă. Mai mult,
valorificarea experienţei dobândite în cadrul activităţilor extraşcolare în activităţile de la clasă ar constitui
un stimul major pentru o implicare şi mai bună a elevilor în cadrul acelor acţiuni, pentru creşterea spiritului
de iniţiativă a acestora. Elevii valorizează foarte mult activităţile extraşcolare în învăţare, înţeleg importanţa
acţiunilor nonformale desfăşurate în şcoală pentru propria lor dezvoltare.
La rândul lor, cadrele didactice sunt observatori direcţi ai beneficiilor activităţilor extraşcolare pentru
învăţare. Ei sunt cei care se implică în mod direct în organizarea şi desfăşurarea activităţilor extraşcolare,
dar sunt şi cei care pot observa imediat impactul pe care aceste activităţi îl are la nivelul elevilor.
Activităţile extraşcolare tind să aibă la nivelul şcolilor un profil bine conturat: se desfăşoară cu elevii
şi cadrele didactice din şcoală, părinţii şi reprezentanţii comunităţii fiind categoriile din afara spaţiului
şcolar care participă uneori la aceste acţiuni. Schimburile interşcoli, invitaţia unor specialişti din diferite
domenii, atragerea reprezentanţilor ONG-urilor în activităţile extraşcolare le face cu mult mai atractive şi
mai profitabile pentru toţi cei implicaţi. Succesul activităţilor extraşcolare depinde de corelarea unei serii
de factori cum ar fi: atractivitatea tematicii abordate, buna coordonare a activităţilor, implicarea cât mai
multor actori ai şcolii şi comunităţii cu experienţe relavante pentru activitatea desfăşurată.
Caracteristicile societăţii actuale au schimbat radical rolul şi importanţa şcolii. Până mai ieri singura
instanţă cu rol educativ la nivel social, şcoala se confruntă astăzi cu o multitudine de provocări.
Una dintre aceste provocări se referă la faptul că oferta şcolii trebuie să se diversifice pentru a
răspunde nevoilor de cunoaşterea ale copiilor, să iasă din formal şi formalism. În acest context, activităţile
extracurriculare şi extraşcolare par a căpăta o importanţă din ce în ce mai mare. Studii de specialitate
subliniază rolul acestora în planul dezvoltării personale a elevilor, în construirea unui climat şcolar
prietenos, în creşterea participării la cursuri şi în planul socializării.
Legislaţia educaţională românească pare a valoriza din ce în ce mai mult aspectul educaţiei de-a
lungul întregii vieţi şi al educaţiei nonformale şi, implicit, al activităţilor extraşcolare.
Există o deschidere a şcolii româneşti către acest tip de activităţi, o nevoie de completare a
curriculumului formal cu „altceva, care să lasă şcoala să respire, să iasă din monotonia de zi cu zi” şi să îi
facă pe elevi să trăiască „bucuria de a învăţa”.
1077
Bibliografie:
• Cernea, Maria, "Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de
învăţământ, în “Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000", Ed. Discipol, Bucureşti;
• Crăciunescu, Nedelea, "Forme de activit ăţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar,
în “Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000", Ed. Discipol, Bucureşti;
• D. Ionescu, R. Popescu, „Activităţi extraşcolare în ruralul românesc. Dezvoltarea de competenţe
• Ionescu, M., Chiş, V., "Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire
şi autoinstruire", Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001;
• Jinga, Ioan; Istrate, Elena, (1998 ), "Manual de pedagogie", Ed. ALL, Bucureşti;
• Mihaela Jigău- "Curs de formare: Facilitator de învăţare permanentă în şcoală"- Tema 6
"Elaborarea ofertei de activităţi extraşcolare. Şcoala altfel: să ştii mai multe, să fii mai bun- Resurse pentru
lectură şi informare"
• Nicola, Ioan, (1994 ), Pedagogie, E.D.P., Bucureşti;
• Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, "Activităţile
• Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, "Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în
curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact", Editura Polirom, 2002.
1078
ȘCOALA GIMNAZIALĂ RĂCHITOVA / GRĂDINIȚA P.N. RĂCHITOVA

PROF. ÎNV. PREȘCOLAR: SUCIONI EMANUELA LILIANA
Activităţile extracurriculare îşi au importanţa lor în activitatea educaţională. Din ce în ce mai multe sisteme
educaţionale le adoptă şi le recunosc meritele în îmbunătăţirea performanţei copiilor la şcoală. S-a observat faptul că
activitatea de învăţare dă rezultate mult mai bune dacă este îmbinată şi cu câteva momente de distracţie şi
detensionare.
Educaţia extracurrriculară îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii preşcolarilor. În grădiniţa
contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea la dezvoltarea de
sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii copiilor. În acest cadru, învăţământul are
misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic şi socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare
socială.
Complexitatea finalităţilor educaţionale impune îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare, iar
parteneriatul educaţional, ca set de intervenţie complementară, apare ca o necesitate.
Activităţile extracurriculare organizate de grădiniţa au conţinut cultural, artistic, spiritual, ştiinţific, tehnico-
aplicativ, sportiv sau sunt simple activităţi de joc sau de participare la viaţa şi activitatea comunităţii locale.
Activităţile extracurriculare de masă reprezintă activităţi care cuprind aproape întreaga masă a copiilor dintr-
o grupă, mai multe grupe, sau chiar grupe de copii din mai multe grădiniţe. Aceste activităţi le oferă destindere,
recreere, voie bună, satisfacţiile atmosferei de grup, iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmări şi recunoaştere a
aptitudinilor. Aceste activităţi au caracter ocazional şi iau forme foarte variate.
- excursii;
educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii cunosc locul natal în
care au trăit, muncit şi luptat înaintaşii lor învăţând astfel să-şi iubească ţara, cu trecutul şi prezentul ei. Prin excursii
copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă scriitori şi artişti.
Serbările pot lua forme variate, de la solemna evocare istorică la un vesel carnaval. La pregătirea şi realizarea
serbărilor, copiii participă cu însufleţire şi dăruire, din dorinţa de a oferi spectatorilor momente de ţinută estetică,
distracţie, satisfacţie, făcându-le viaţa mai frumoasă, mai plină de sens.
- Serbări cu caracter istoric, cultural, comemorativ si religios: Ziua recoltei, Sf. Nicolae, Crăciun, Paşti, 1
Decembrie, 24 Ianuarie, Ziua lui Eminescu, Ziua Europei, Carnaval;
Serbarea este modalitatea eficientă de cultivare a înclinaţiilor artistice ale copiilor contribuind la dezvoltarea
armonioasă a personalităţii copiilor.
La copilul de vârstă preşcolară este strâns legată de activităţile desfăşurate în grădiniţă şi în afara ei sub forma
jocului, a învăţăturii şi a muncii. Tocmai de aceea, o mare grijă trebuie acordată particularităţilor de vârstă şi
individuale ale copilului.
1079
Activităţiile extracurriculare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea
înclinaţiilor şi aptitudinilor preşcolarilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber.
Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire şi dăruire,
la astfel de activităţi.
Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator de căutări şi soluţii variate. Succesul este garantat
dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria şi în dragostea din sufletul copiilor, dar să îi laşi pe ei să te conducă spre
acţiuni frumoase şi valoroase.
În concluzie putem spune că activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi eficientă
căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el în primul rând o atitudine creatoare, atât în modul
de realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu copii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită stimularea
creativă a copiilor.
Bibliografie :
Ionescu M. Chiş ,, Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
autoinstruire’’. Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001
Lespezeanu M.,, Tradiţionalism şi modern în învăţământul preşcolar, Editura S.C. Omfal, Bucureşti,
2007
Preda Viorica,, Metodica activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii. Editura ,, Gheorghe
Cârţu Alexandru’’, Craiova2009.
1080
PROF. ȘUICA MARINELA

ȘCOALA GIMNAZIALA „SF. NICOLAE” SECTOR 1, BUCUREȘTI
Procesul dezvoltării multilarerale a tinerei generații nu poate fi restrâns la activitatea instructiv-

educativă care se desfășoară în cadrul lecțiilor. Pentru dezvoltarea multilaterală a personalității copiilor se
mai folosesc și alte forme de activitate. Acestea sunt activitățile în afara clasei și extrașcolare. Se înțelege
prin activități în afara clasei și extrașcolare, totalitatea acțiunilor instructiv-educative organizate și realizate
în afara planului de învățamânt, dar strâns legate de acestea, sub conducerea cadrelor didactice.
Aceste activități ocupă un loc important în ansamblul influențelor educative. Întreaga activitate în
afara clasei are un conținut variat, determinat de interesele de cunoaștere ale elevilor și de dorințele lor.
Prin activitățile la care participă, ei își însușesc cunoștințe din domeniul științei, tehnicii, literaturii, artei
etc. De exemplu, excursiile în natură îmbogățesc cunoștințele de biologie și geografie ale elevilor, vizitele
la muzee lărgesc orizontul elevilor în domeniul istoriei, iar activitatea în cadrul bibliotecilor, vizionarea
unor spectacole de teatru și lectura lărgesc în mod simțitor orizontul lor cultural.
Activitatea în afara clasei și extrașcolară dezvoltă la elevi spiritul de răspundere în muncă prin
exemplele pe care le văd în viața socială. De asemenea, ei observă în activitatea socială exemple concrete
de acțiuni bune și rele, de comportare frumoasă sau urâtă din a căror analiza vor reține elemente ale
noțiunilor morale.
În cadrul activității în afara clasei și extrașcolară se dezvoltă trăsăturile pozitive de caracter ale
elevilor, ca spiritul de inițiativă, punctualitatea și disciplina, modestia și onestitatea. Aceste activități
constituie un exercițiu de formare a deprinderilor de conduită civilizată. În acțiunile la care participă, elevii
sunt puși în situația de a manifesta sentimentele lor de respect față de persoanele în vârstă, de a apăra bunul
obștesc etc. În aceste situații cadrele didactice observă stadiul de dezvoltare a deprinderilor de conduită
civilizată ale elevilor și pot interveni pentru corectarea unor greșeli.
Participând la acțiuni cu caracter artistic, la manifestări cultural-artistice și vizionând spectacole de
teatru și cinematograf, li se dezvoltă dragostea pentru frumos. De asemenea, lectura lărgește orizontul
cultural al elevilor și le trezește spiritul de curiozitate și dorința de a afla mereu lucruri noi.
Un alt element al conținutului acestor activități îl constituie jocurile, exercițiile de gimnastică și
manifestările sportive, care întăresc organismul copiilor.
Bibliografie:
1. Victor Țîrcovnicu, Vasile Popeangă, „Pedagogie” – manual pentru licee pedagogice, Editura
Didactică și Pedagogică, București, 1977.
2. Tinca Crețu, „Psihologia educației”, Editura Credis, București, 2004.
1081
COPIILOR
PROF. ÎNV. PRIMAR SULEA ANA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ GODINEȘTI
Orice suflet de copil, în mâinile dascălului său, devine un bulgăre de plastilină pe care acesta poate
să-l modeleze după bunul plac. Datoria noastră este de a-l transfoma în ceva placut și util atât sieși cât și
societății în care trăiește.
La orice stadiu de dezvoltare, oricărui copil, i se poate preda cu succes, într-o formă intelectuală
adecvată, orice tema, dacă se folosesc metode şi procedee adecvate stadiului respectiv, dacă materia este
prezentată „într-o formă mai simplă, astfel încât copilul să poată progresa cu mai multă uşurinţă spre o
deplină stăpânire a cunoştinţelor”. Modelarea, formarea şi educaţia omului cere timp şi dăruire.
Eficienţa educaţiei depinde de gradul în care copilul este pregătit pentru participarea la dezvoltarea
de sine și a formării personalităţii sale. În acest sens, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub
aspect psihointelectual, fizic şi socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială.
dintre aptitudini și talente, cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum şi stimularea comportamentului
creativ în diferite domenii din natură.
Pentru a satisface trebuinţa de a se juca, de a fi mereu în mişcare a copilului, putem folosi activități
colecţii, să sistematizeze date, învaţă să înveţe.
să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al școlii şi al
sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului, de aceea scopul activităţilor extraşcolare este
suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, frucțificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu
atitudinile caracteriale.
O serie de activităţi extraşcolare pot fi factori ce acționează pozitiv asupra caracterului și atitudinii
corecte a copiilor.
observa obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, operele de artă originale, momentele legate de
trecutul istoric local, naţional, de viaţa şi activitatea unor personalităţi de seamă ale ştiinţei şi culturii
universale şi naţionale, relaţiile dintre oameni şi rezultatele concrete ale muncii lor, stimulează activitatea
de învăţare, întregesc şi desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în cadrul lecţiilor. .
opera de artă. Excursiile si taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre
frumuseţile ţării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură.
O altă activitate des realizată este vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau
sportive, stimulează şi orientează copiii spre unele domenii de activitate si constituie o formă de activitate
extracurriculară în şcoală, prin care copilul face cunoştinţă cu lumea minunată a artei: muzică, sport, poezie,
pictură.
Copilul, deși este pus în postura de spectator, valoarea deosebită a acestei activități rezidă în faptul
că ea constituie o sursă inepuizabilă de impresii puternice, precum şi în faptul că apelează, permanent, la
afectivitatea acestuia. Astfel, copiii pot renunța pentru moment, la calculator și internet, care nu fac altceva
decât să contribuie la transformarea copiilor noştri în nişte persoane incapabile de a se controla
comportamental, emoţional şi mai presus de toate slab dezvoltaţi intelectual.
1082
Plimbarea în natură este o altă categorie de activități mult indrăgită de copii. Activităţile de acest gen
au o deosebită influenţă formativă și au la bază toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii, tabere.
Deși marchează anumite evenimente importante din viața școlarului, serbările şi festivităţile
contribuie în mod deosebit la dezvoltarea artistică a elevului. Aceste mici serbări, organizate de către
cadrele didactice, le oferă elevilor răsplata primită după muncă, şi de asemenea au un rol de motivare.
BIBLIOGRAFIE:
• Cernea, Maria, „Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de
• Crăciunescu, Nedelea, „Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar”,
• Ionescu, M., Chiş, V., „Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
• Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, „Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în
curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact”, 2002; Editura Polirom, Iași. (Postat ianuarie
2015)
1083
SERBAREA DIN GRADINIȚA – ACTIVITATE EXTRAȘCOLARA
COMPLETA ȘI COMPLEXA
PROF. INVAȚAMANT PREȘCOLAR: ȘUNEA ANCUȚA
GRADINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT „ION CREANGA”, BAIA MARE
Cuprinse în cadrul activităților extracurriculare, serbările sunt activități ce plac mult copiilor și tuturor celor
care vin în contact cu ele. Aceste activități stabilesc noi tipuri de relații între copii pe de o parte, iar pe de altă parte
între copii și adulții participanți, favorizând comunicarea și o bună socializare cu aceștia.
Practicate de la vârste fragede, activitățile extracurriculare joacă unul dintre cele mai importante roluri în
formarea și dezvoltarea viitorului adult. Ele oferă copilului oportunitatea de mișcare, interacțiune directă exprimare
liberă, relaxare, descoperirea unor lucruri noi, experimentarea diferitelor situații.
Schimbările din toate domeniile vieții sociale determină ca educația să fie privită din cu totul altă perspectivă.
Aspectul formativ ia locul din ce în ce mai mult caracterului informativ al educației.
Dintre activitățile pe care le-am desfășurat la grupă, pot aminti: serbări desfășurate cu diferite ocazii,
desfășurarea unor concursuri organizate în grădiniță, activități de desene pe asfalt cu ocazia zilei de 1 Iunie, activități
desfășurate cu ocazia zilelor de 1 Decembrie, 24 Ianuarie, activități desfășurate în parteneriat cu alte grădinițe și alte
instituții.
Serbările, scenetele tematice, șezătorile, prin specificul lor oferă posibilitatea educatoarelor să-i ajute să se
implice, să-și cunoască foarte bine colegii de grupă, să colaboreze, să se afirme în fața colectivului prin mijloace
proprii. Totodată, serbările pregătite susținute cu ocazia anumitor evenimente devin un mijloc de educare a voinței,
a încrederii în forțele proprii, a ținutei corecte, dar și a posibilității de a se transpune prin interpretarea unor roluri de
teatru.
Serbările reprezintă un nesecat izvor de satisfacții, oferă bună dispoziție, favorizează dezvoltarea copiilor din
punct de vedere fizic și psihic. Importanța lor educativă rezidă în conținutul artistic prezentat precum și în atmosfera
sărbătorească ce se instalează cu acest prilej. De asemenea, nu trebuie uitat caracterul colectiv al acestui gen de
activități care conduce la sudarea colectivului de copii, îi învață să trăiască în grup, să se încadreze într-o disciplină
fermă. Prin organizarea serbărilor dezvoltăm copiilor dragostea pentru artă, gustul pentru frumos, dezvoltarea în plan
moral.
Serbările din grădiniță sunt o altfel de joacă, o joacă a „micilor actori”, o joacă în care copilul respiră, se simte
altfel, satisfacția ce se citește pe fața lor cu ocazia interpretării unor roluri sau cu prilejul recitărilor. Fiecare serbare
este un prilej de bucurie, încântare, evidenţiere a talentului şi a muncii în echipă. În acelaşi timp, e o provocare şi o
ocazie de a ne transforma în regizori, noi, cadrele didactice, în actori, ei, copiii şi în publicul spectator, dumnealor,
părinţii, un public foarte subiectiv, emoţionat şi generos cu aplauzele. La sfârşit, se trage cortina, aplauzele
binemeritate confirmă reuşita serbării şi se scrie astfel o nouă pagină în cartea amintirilor din viaţa de preşcolar Orice
serbare şcolară este o sărbătoare, atât pentru copii cât şi pentru dascălii lor şi, nu în ultimul rând, pentru părinţii
copiilor.
În proiectarea scenariului unei serbări trebuie să se ia în calcul, pe lângă conţinuturi, care trebuie să fie
apropiate experienţei de viaţă a copilului, să răspundă nevoilor sale de cunoaştere, de nou şi de frumos, înca două
coordonate majore: mişcarea, atmosfera de veselie și destindere pe de o parte, şi atmosfera încărcată de emoţii, ce
produce o anumită tensiune interioară fiecărui copil, pe de altă parte.
Serbările desfăşurate după anumite reguli, ce asigură îmbinarea armonioasă a părţilor într-un întreg, decorul
neobişnuit, costumaţia copiilor, a educatoarei, ţinuta sărbătorească, accesoriile necesare, fondul muzical, semnalele
sonore, jocul de lumini- reprezintă toate, elemente importante ce contribuie la costruirea unor valenţe estetice şi
educative deosebite.
Serbările şcolare contribuie la acumularea de cunoştinţe şi la lărgirea orizontului de cunoaştere a copiilor.
Înţelegând şi memorând poezii, texte ale scenetelor sau cântece se dezvoltă memoria şi limbajul. Această formă de
învăţare este condiţionată de dezvoltarea atenţiei.
Materialul artistic folosit trebuie să aibă valoare educativă şi să cuprindă materiale accesibile particularităţilor
individuale şi de vârstă ale copiilor.
„Nimic nu-i mai frumos, mai nobil, decât meseria de educator, de grădinar de suflete umane, de călăuză a
celor mai curate și mai pline de energie mlădițe"(D. Almas).
BIBLIOGRAFIE:
1. Ciubuc, Iuliana, (2011), Armonia naturii, Editura Aureo, Oradea.
2. Mangri, F., Elisei, E., Dorobeti, G., (2010), Experiențe didactice și pedagogice de succes, Poarta Albă.
3. Dumitru, G., Novac, C., Mitracche, A., Ilie, V., (2005), Didactica activităților instructive-educative pentru
învățământul preprimar, Editura Nova, Craiova.
1084
SURDEANU VASILICA
LICEUL TEHNOLOGIC ,, MATEI BASARAB”
LOCALITATEA MĂXINENI, JUDEȚUL BRĂILA
Maria Montessori afirma :„Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această lume nu va
mai exista când ei vor fi mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi vremea lor. Atunci să-i învățăm să
se adapteze.” referindu-se la faptul că activitățile extrașcolare pot sprijini învățarea formală.
Învățarea este procesul care determină o schimbare în cunoaștere și comportament, prin care se
dobândesc aptitudini, atitudini și valori pentru ca ființa umană să evolueze. Aceasta se poate produce în
orice contexte, fiind un proces complex, deoarece conservă și transmite experiența de cunoaștere teoretică
și practică de la o generație la alta.
De-a lungul timpului, s-a demonstrat că sistemul de educație formal, ce se realizează intenționat,
conștient, într-un mediu de învățare special organizat, nu poate răspunde de unul singur provocărilor
societății moderne și de aceea este deschis susținerii activităților extracurriculare. Aceste forme de educație
complementară sunt variate și flexibile, opționale și facultative, diferențiind conținutul, metodele și
instrumentele de lucru în funcție de interesele și capacitățile participanților și valorificând întreaga
experiență de învățare a participanților. În momentul în care educația nonformală a fost declarată un
partener al învățării pe tot parcursul vieții, fiecare țară a înțeles-o în felul propriu. Acest tip de educație se
produce în România în afara mediului școlar, dar într-un cadru instituționalizat. De exemplu, vizionarea
unei piese de teatru, audiția unui concert, vizita la bibliotecă pentru o lansare de carte ar putea constitui căi
de învățare nonformală pentru lărgirea orizontului cultural, îmbogăţirea cunoştinţelor din anumite domenii,
dezvoltarea unor aptitudini şi interese speciale. În cadrul activităților extracurriculare, accentul cade pe ceea
ce fac elevii și nu profesorul, așa cum se întâmplă de cele mai multe ori în activitățile specifice educației
formale și au un caracter reconfortant, tonifiant, care nu generează apariția oboselii. Cadrul didactic are,
prin acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze
dezvoltarea, să îi pregătească pentru viaţă.
De asemenea, există riscul ca alegerea situațiilor nonformale să cultive derizoriul sau să vehiculeze
culturi desuete. Atâta timp cât există constrângeri legate de obligativitatea participării elevilor la astfel de
activități, se încalcă principiile educației nonformale. În România, debirocratizarea și finanțarea sistemului
de învățământ ar permite derularea activităților extracurriculare, propunându-le participanților situații
diverse și atractive, în funcție de interesele acestora, maximizând învățarea și cunoașterea.
Așadar, idealul educaţional în învăţământul preuniversitar românesc vizează dezvoltarea liberă,
integrală şi armonioasă a individualităţii umane, formarea personalităţii autonome şi creative, iar un rol
deosebit de important în vederea atingerii acestui ideal îl au activitățile extarcurriculare.
Bibliografie:
1085
PROF. ÎNV. PRIMAR SZAKACS SIMONA NICOLETA

Activitățile educative extrașcolare pot fi culturale, civice, artistice, tehnice, aplicative, științifice,
sportive, turistice, de educație rutieră, antreprenoriale, pentru protecție civilă, de educație pentru sănătate,
ecologizare și protecția mediului, de voluntariat etc.
Aceste activități se desfășoară în afara orelor de curs, fie în incinta unității de învățământ, fie în afara
acesteia, în palate și cluburi ale copiilor, în cluburi sportive școlare, în baze sportive și de agrement, în
spații educaționale, culturale, sportive, turistice, de divertisment.
Punctul de plecare în stabilirea activităților trebuie să fie preferința copiilor, activitățile spre care
manifestă interes, care le fac plăcere și le permit să se simtă în largul său. Aceste activități pot fi proiectate
la nivelul fiecărei grupe/clase de către educatoare/învățător/diriginte, cât și la nivelul unității de învățământ
de către coordonatorul pentru proiecte și programe educative școlare și extrașcolare, sunt stabilite în
consiliul profesoral împreună cu consiliile elevilor, în conformitate cu opțiunile elevilor și părinților,
precum și cu resursele de care dispune școala. Calendarul activităților extrașcolare este aprobat apoi în
Consiliul de Administrație al școlii.
Evaluarea activității educative extrașcolare la nivelul unității de învățământ este realizată de
coordonatorul pentru proiecte și programe educative școlare și extrașcolare, prin prezentarea și dezbaterea
raportului anual în consiliul profesoral, aprobarea acestuia în Consiliul de Administrație și includerea lui în
raportul anual privind calitatea educației. Acest raport este parte a evaluării instituționale. Evaluarea
activității educative extrașcolare la nivelul unității de învățământ se centrează pe: gradul de dezvoltare și
diversificare a setului de competențe-cheie; gradul de responsabilizare și integrare socială; cultura
organizațională; gradul de formare a mentalității specifice învățării pe tot parcursul vieții.
Activitatea educativă extrașcolară din unitățile de învățământ este concepută ca modalitate de formare
și întărire a culturii organizaționale a unității de învățământ, ca mijloc de dezvoltare personală a copiilor,
de îmbunătățire a motivației acestora, a performanței lor școlare, ca modalitate de remediere a unor abateri
comportamentale ale elevilor. Între educația nonformală și cea formală există un raport de
complementaritate, atât în ceea ce privește conținutul, cât și în ceea ce privește modalitățile și formele de
realizare. Alături de educația formală, educația nonformală contribuie la dezvoltarea personalității
copilului, la integrarea lui socială, asigură condiții egale de acces la educație, reduce inegalitatea și
excluziunea socială, îi implică pe tineri în activitățile comunității. Activitățile extrașcolare permit transferul
și aplicabilitatea cunoștințelor și competențelor dobândite de elevi în cadrul orelor de curs, le dezvoltă
gândirea critică, îi stimulează să se implice în actul decizional, le formează capacitatea de asumare a
responsabilităților.
Activitățile extrașcolare sunt organizate în baza următoarelor principii: recunoașterea statutului
activității educative școlare și extrașcolare ca dimensiune a procesului de învățare permanentă;
recunoașterea activității educative extrașcolare ca parte esențială a educației obligatorii; importanța
activității educative școlare și extrașcolare pentru dezvoltarea sistemelor relaționate de cunoștințe, a
abilităților și a competențelor; contribuția activității educative extrașcolare pentru crearea condițiilor egale
de acces la educație, pentru dezvoltarea deplină a potențialului personal și reducerea inegalității și
excluziunii sociale; potențialul activității educative extrașcolare ca modalitate complementară de integrare
socială și participare activă a tinerilor în comunitate; importanța promovării cooperării tuturor factorilor
interesați, în vederea utilizării diverselor abordări didactice necesare creșterii calității procesului
educațional; recunoașterea activității educative extrașcolare ca dimensiune semnificativă a politicilor
naționale și europene în domeniul educației.
Activitățile educative extrașcolare pot consta în: vizite, excursii, expediții, serbări, concursuri,
proiecte și programe educative, festivaluri, expoziții, campanii, schimburi culturale, tabere și caravane
tematice, dezbateri, sesiuni de formare, simpozioane, vizite de studiu, ateliere deschise etc. Vizitele,
excursiile și expedițiile oferă copiilor posibilitatea de a observa în mod direct aspecte studiate în cadrul
orelor de curs, îi educă în spiritul respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură, contribuie la
îmbogățirea orizontului cultural-științific, le dezvoltă deprinderi de comportament, de socializare.
1086
Vizionarea spectacolelor îi familiarizează pe copii cu minunata lume a artei, îi orientează spre anumite
domenii de activitate specifice artei. Serbările școlare contribuie la acumularea de noi cunoștințe, la
îmbogățirea sentimentelor estetice și trăirilor afective și oferă copiilor posibilitatea de a-și manifesta
talentul artistic. Competițiile școlare cuprind olimpiadele și concursurile interdisciplinare sau organizate pe
discipline de învățământ, concursuri de creație, campionate și concursuri sportive școlare, concursuri și
festivaluri cultural-artistice. Obiectivul acestor activități constă în stimularea elevilor cu performanțe
școlare înalte sau care au aptitudini și interes în domeniul științific, tehnico-aplicativ, cultural-artistic, civic
și în cel sportiv. Parteneriatele contribuie la educarea elevilor și totodată îi implică în problemele
comunității. Acestea produc efecte benefice atât pentru școală, familii dar și pentru comunitate.
Activitatea educativă extrașcolară are un rol important în educarea copiilor. Aceasta contribuie la
formarea și dezvoltarea personalității elevilor, la lărgirea și completarea orizontului de cultură al acestora,
sprijină alfabetizarea grupurilor sociale defavorizate, stimulează interesul copiilor de a se implica în
problemele școlii și comunității, asigură mediul de exersare a talentului, înclinațiilor, aptitudinilor elevilor,
reduce absenteismul și abandonul școlar.
Bibliografie:
1. Ionescu, D., Popescu, R., Activități extrașcolare în ruralul românesc. Dezvoltarea de competențe
cheie la copii și tineri, 2012, Editura Universitară București;
2. Tudor, V., Ciolcă, C., Didactica educației fizice (activități extracurriculare), 2010, Editura
Discobolul;
3. OMECTS nr. 3035/2012, Metodologia-cadru de organizare și desfășurare a competițiilor școlare;
Regulamentul de organizare a activităților cuprinse în calendarul activităților educative, școlare și
extrașcolare;
4. OMENCS nr. 5079/2016, Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de
învățământ preuniversitar;
1087
PROF. INV. PRESC. SZILAGYI ANDREEA DE LA G.P.P.NR2 AIUD
,, Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor
fi mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi lumea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze.
(Maria Montessori-Descoperirea copilului)
Educația extracurriculară(realizată dincolo de procesul de învățământ) îsi are rolul și locul bine stabilit în
formarea personalității copiilor noștri.Educația prin activitățile extracurriculare, urmărește identificarea și cultivarea
comportamentului creativ în diferite domenii.Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de
cunoștințe punându-i în contact direct cu obiectele și fenomenele din natură.
Trebuința de a se juca, de a fi mereu în mișcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm grădinița cu viața.
Scopul activităților extrașcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activități cât
mai variate și bogate în conținut, cultivarea interesului pentru activități socio-culturale, facilitarea integrării în mediul
preșcolar, oferirea de suport pentru reușita scolară în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale și corelarea
aptitudinilor cu atitudinile caracteristice.
Activitățile extrascolare se desfășoară într-un cadru informal, ce permite copiilor cu dificultăți de afirmare în
mediul preșcolar să reducă nivelul anxietății și să-și maximizeze potențialul intelectual.
Lumea în care se nasc copiii de astăzi este una complexă, într-o permanentă schimbare, iar aceștia trebuie
pregătiți să înțeleagă și să accepte provocările într-un mod practic, creativ, inovator
Iată câteva imagini sugestive cu astfel de activități organizate în grădinița noastră cu preșcolarii grupei mici în
cadrul programului ,, Scoala Altfel 2019”
1088
LECTURA ALTFEL
PROF. INV. PRIMAR SZÖLÖSI ADINA-TEODORA

ȘCOALA GIMNAZIALA ”AVRAM IANCU” DEJ
Având cel mai larg caracter interdisciplinar, activităţile extraşcolare pot îmbrăca diferite forme: excursii,
drumeţii, vizite, spectacole cultural-artistice, tabere şcolare, vizionări de filme, competiţii sportive, cercuri
de creaţie, cercuri pe discipline, concursuri, care, prin specificul lor, imprimă copilului un anumit
Aceste activități au ca scop identificarea și cultivarea corespondenței optime dintre aptitudini,
abilități, cultivarea unui stil de viață sănătos, stimularea comportamentului civic, dar și a creativității. Copiii
participă cu însuflețire și dăruire la astfel de activități. Programul „Şcoala Altfel” oferă un context ieşit din
canoanele obişnuinţei pentru activităţi de învăţare, care să sprijine demersul şcolar clasic.
Una dintre provocările cele mai întâlnite în cariera de învățător este stimularea interesului pentru
lectură la micii elevi. Beneficiile lecturii sunt enorme. Activitatea aceasta simplă conturează gândirea
elevilor, dezvoltă imaginaţia şi sporeşte numărul de conexiuni neuronale, ducând pe termen lung chiar la
îmbunătăţirea coeficientului de inteligenţă al copilului.
Într-o lume guvernată de accesul tot mai larg la noile tehnologii, cititul devine mai puţin atractiv, iar
urmările acestui fapt pot fi deja constatate în rândul elevilor de vârstă şcolară mică. În cadrul programului
”Școala Altfel” la clasa I, am propus și derulat activităţi care să dezvolte interesul pentru lectură. Prin
organizarea de activităţi simple şi atractive cum sunt: „Carnavalul Poveştilor”, vizionarea spectacolului de
teatru de păpuşi „Punguţa cu doi bani” şi vizita la biblioteca şcolii, am dorit cultivarea atitudinii deschise
pentru lumea minunată a cărţilor.
În cadrul activității „Carnavalul Poveştilor” am solicitat elevilor să aleagă o poveste, să o citească, să
aleagă un personaj, să își creeze un costum, să realizeze un desen cu personajul ales sau o scenă din poveste.
Apoi în fața clasei să prezinte cartea, desenul, costumul și să spună câteva lucruri despre personaj. Am
vizionat spectacolul de teatru de păpuși ”Punguța cu doi bani”, am discutat despre autorul poveștii, am
ordonat cronologic imagini din poveste, am evidențiat calitățile personajelor. Am fost în vizită la biblioteca
școlii, unde am împrumutat cărți.
Ca de obicei feed-back-ul a venit în felurite moduri: din fețele zâmbitoare de copii sinceri care
explicau cu bucurie personajele alese din poveștile citite, din cărțile ținute în mâna lor, prezentarea
costumelelor create chiar de ei, din aplauzele, râsetele, încurajările sincere şi chicotelile de veselie alături
de personajele de la teatru de păpuși sau din atitudinea serioasă de cititor curios din biblioteca şcolii.
Acționând individual sau în cadrul grupului, elevii își dezvoltă spiritul practic, dând fiecăruia
posibilitatea să se afirme conform naturii sale. Participarea efectivă și totală în activitate, angajează atât
elevii timizi, cât și pe cei cu rezultate mai puțin bune, îi temperează pe cei mai impulsivi și mai ales dezvoltă
spiritul de cooperare, la fiecare coleg descoperind lucruri noi.
reciproc între elevi, educă simţul responsabilităţii şi o atitudine pozitivă faţă de scopurile urmărite.
sistematic, pentru dezvoltarea armonioasă a elevilor.
Bibliografie
Nicola, I., Tratat de pedagogie școlară, București, Aramis, 2000
Cucoş, C., Pedagogie, Bucureşti, Polirom, 2002
1089
Carnavalul poveștilor
La teatru de păpuși La bibliotecă
1090

PROFESOR STATE NORA-FLORENȚA
de aceste comori preluate din moși strămoși. O altă sărbătoare importantă este 1 Decembrie, zi în care
fiecare suflet de român vibrează la tot ceea ce înseamnă tradiție, patriotism, iubire de neam și țară.
Promovând valorile naționale învățăm să ne apreciem, să valorificăm virtuțile noastre ca nație.
Valorificarea specificului neamului nostru îl poate determina pe elev să interiorizeze anumite trăiri, să
iubească țara, neamul și pe cei de lângă ei. Iubirea, colaborarea, dăruirea ne face mai buni, mai valoroși și
acest lucru elevii îl află indirect din aceste activități. O altă temă foarte importantă este timpul liber și elevul
trebuie să aibă alternative atractive și care îi dezvoltă competențele însușite în școală. Activitățile
extrașcolare sunt acele uși care se deschid pe ambele părți, scopul lor fiind același, dezvoltarea
personalității, stimularea încrederii în sine. Este de dorit ca elevul să învețe prin joc, să asimileze noi
cunoștințe și într-un cadru nonformal. Datoria noastră de dascăli este de a-i crea elevului spațiul, conjuctura
care să îl ajute să dea frâu imaginației, să își valorifice înclinațiile dezvoltându-le până va ajunge la
performanță. Un eveniment atât de important, Învierea Domnului, este un prilej de bucurie și orice persoană
semnificațiile religioase ale zilelor care premerg și urmează Învierii Domnului.În cadrul activităților
educative, se pot desfășura activități precum: recitarea unor poezii, creații ale elevilor, scenete, realizarea
de felicitări, desene tematice. Este recomandat ca aceste activități să se desfășoare de la vârstele mici, ca
orice tânăr să se identifice cu tradițiile, obiceiurile, slujbele religioase care marchează momentele cruciale
ale existenței umane. Prin aceste activități li se oferă elevilor un alt mod de însușire a unor trăiri, valențe
pozitive ale vieții. Cât sunt mici, toți copiii trebuie să își însușească valori morale, să trăiască momente
înălțătoare, să conștientizeze rolul religiei în formarea lui ca individ și să participe la toate evenimentele
importante alături de familia unită. Aceasta este soluția vitală pentru o viață echilibrată, pentru petrecerea
momentelor neegalabile din mijlocul familiei, pentru formarea ca individ responsabil și valoros pentru
societate. Se recomandă desfășurarea de parteneriate școlare având ca parteneri: familia, comunitatea,
pentru că acest echilibru pentru viitorul individului va fi afectat. Cum se poate lucra în parteneriat? Este
foarte simplu: în cadrul școlii se pot organiza simple activități literar-artistice, serbări, concursuri
tematice…la care să fie invitați părinții sau membri comunității. Chiar dacă părinții sunt la mare depărtare,
în străinătate, prin mijloace moderne, prin internet, Skype, ei pot viziona aceste evenimente și pot lua parte,
1091
chiar dacă nu sunt prezenți în acel loc. Ei pot urmări evoluția elevului și acest lucru este foarte important.
Depărtarea părinților declașează mari drame în sufletul elevilor și aceste evenimente îi pot apropia,
deoarece ei trăiesc emoții puternice.Elevii sunt încurajați în urma acestor activități să scrie versuri, jurnale
ale trăirilor, astfel transmițând sentimentele trăite, puternice, emoțiile și celor din jur. Mult mai interesant
ar fi dacă și părinții ar contribui la aceste momente.Important ar fi ca în cadrul acestor activități să fie
inserate și momente muzicale, cântări religioase pe care ei să le îndrăgească. Se pot interpreta cântece alături
de părinți, bunici, chiar și în biserică, mai ales în anumite momente. Pot fi organizate și voluntariate sau se
pot dona lucruri, dulciuri, alimente pentru cei nevoiași. În acest caz, se dă o mai mare amploare
evenimentului. Este destul de greu să se găsească mult timp pentru pregătirea acestor activități, dar dacă se
pornește de la ceea ce ei știu din familii, mai ales cei care locuiesc la țară, rezultatul va fi unul deosebit.
Sunt activități frumoase care înnobilează sufletul omului și care îi dau strălucirea celui care aspiră la frumos,
puritate.
1092
PRIETENUL DE NADEJDE
ȘTEF ANAMARIA RAMONA

ȘCOALA GIMNAZIALA NR. 1 ROȘIA
Datorez tot ceea ce sunt și tot ceea ce voi fi vreodată cărților, spuneaGary Paulsen.
Când te gândești la citit, instantaneu îți vin în minte beneficiile orelor de lectură–fie ele în cadru
organizat sau benevol. Un prim beneficiu ar fi dobândirea de noi cunoștințe. Un copil care citește poate
aborda diferite domenii de interes, fapt care va duce la formarea unei culturi generale vaste prin
achiziționarea de informații utile ce pot fi folosite atât in mediul școlar, cât și în cel familial.
Alt beneficiu al lecturii ar fi dezvoltarea vocabularului, pentru cel mic lectura fiind cea mai importantă
activitate de îmbogățire a vocabularului, de aceea încurajarea cititului de la vârste timpurii va duce la
dezvoltarea fluenței verbale și la posibilitatea susținerii unei conversații cu varii persoane, în diferite situații.
Dezvoltarea imaginației este de asemenea un alt beneficiu al lecturii. Stimularea puterii creatoare este
încurajată încă din grădiniță, fiind fructificată cu succes în compunerile efectuate în ciclul primar. Baza
acestor compuneri este lectura, care este de un real folos, îmbogățind capacitatea imaginativă și stimulând
puterea de creare a minții. De asemenea stimularea memoriei este si aceasta un beneficiu al lecturii. S-au
realizat studii care arata că cititul regulat îmbunătățește in mod considerabil memoria. Datorită faptului că
elevii care citesc au un vocabular mai vast, mai elevat, aceștia vor reține mult mai ușor noile conținuturi
decât elevii care petrec mai puțin timp citind.
Unul din beneficiile cititului este și îmbunătățirea comunicării. Bazându-se pe faptul că lectura
îmbunătățește și dezvoltă vocabularul, dezvoltă imaginația, stimulează memoria și ajută la dobândirea de
noi cunoștințe; este demonstrat științific faptul că cei care citesc socializează mult mai mult și mai ușor.
Lectura stimulează creativitatea, îi disciplinează pe copii, îi ajută să se exprime și să dezvolte un
vocabular amplu de cuvinte și expresii, fapt care îi va propulsa pe copiii care citesc în rândul copiilor isteți,
descurcăreți, inteligenți și sociabili.
În concluzie lectura ajută la educarea tinerilor, ea fiind un punct esențial care trebuie atent urmărit
atât de către cadrele didactice, dar și de către părinții copiilor, aceștia îdrumându-i pe elevi să citească cât
mai mult pe parcursul întregii lor existențe.
Bibliografie:
1.- 10 Reasons Why You Should Read to Your Kids, link https//www.earlymoments.com/Promoting-
Literacy-and-a-Love-of-Reading//Why-Reading-to-Children-is-Important/
2.-Activities- Helping Your Child Become a Reader, link.
https?//2.ed.gov/parents/academic/help/reader
1093
ȘTEFAN ELENA-VALENTINA, PROF. ÎNV. PREȘCOLAR,

ȘCOALA GIMN.NR.1 PRUNDU,
STRUCTURA ȘCOALA PRIMARA NR.1 PUIENI, JUDEȚUL GIURGIU
Montessori – “Descoperirea copilului”)
Activitatea extracurriculară e o componenetă educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru
didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el, în primul rînd, o atitudine creatoare, atât în modul de
educaţie pentru sănătate, autodisciplină şi creştere a încrederii în sine. Ele contribuie la gândirea şi
completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor preşcolarilor, la organizarea
raţională şi plăcută a timpului lor liber. Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă de voie
bună şi optimism, cu însufleţire şi dăruire la astfel de activităţi.
Rolul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în
activităţi cât mai variate, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea integrării în
mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale şi
corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale.
Caracteristici de bază ale activităţilor extraşcolare: - cuprind activităţile care sunt organizate de şcoli
şi se derulează în incinta acestora sau în afara şcolii; - au rol complementar activităţilor formale ale şcolii
şi se centrează pe activităţi ce vizează dezvoltarea în ansamblu a personalităţii elevilor; - ţin de ansamblul
şcoală - comunitate - familie atât din perspectiva actorilor implicaţi, cât şi a tipurilor de acţiuni derulate; -
oferă elevilor posibilităţi de exprimare a identităţii personale şi de dezvoltare plenară a activităţii acestora.
Efecte şi implicaţii ale participării la activităţile extraşcolare asupra elevilor: - participarea la activităţi
extraşcolare se asociază cu o rată mai mare de frecvenţă a cursurilor şi cu o scădere a ratei abandonului
şcolar, prin faptul că motivează elevii să vină la şcoală şi să nu abandoneze cursurile; - activităţile
extraşcolare au un impact pozitiv asupra dezvoltării psihologice a elevilor implicaţi în acestea, pentru că
promovează activități care valorizează toate aspectele personaltăţii copiilor, susţine dezvoltarea stimei de
sine şi a autovalorizării, promovează dezvoltarea aptitudinilor şi intereselor de cunoaştere a elevilor; -
participarea la activităşi extraşcolare se asociază cu scăderea manifestărilor de violenţă în spaţiul şcolii,
prin faptul că au un puternic caracter prosocial; - participarea la activităţi extraşcolare se asociază cu o
implicare mai amplă a părinţilor în viaţa şcolii.
o presupun: - activităţi prosociale, referitoare la voluntariat; - activităţi sportive de echipă; 33 - activităţi de
organizare a şcolii (de exemplu, consiliul elevilor); - activităţi artistice (piese de teatru, coruri, serbări
şcolare); - cluburi şcolare.
În timp, însă, se evidenţiază o mare varietate a activităţilor extraşcolare şi anume:excursii şi vizite la
muzee, vizionarea de filme sau piese de teatru, vizite la insituţii publice, excursii la obiective de interes
ştiinţific sau comunitar, vizite la alte unităţi de învăţământ, activităţi literare, activităţi ce vizează protejarea
mediului etc.
a) Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale constituie un mijloc de
a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru.
b) Vizionarea unor filme, spectacole de teatru operă, balet le educă gustul pentru frumos.
1094
c) Excursiile ajută la dezvoltarea intelectuală şi fizică a copilului, la educarea lui cetăţenescă şi
patriotică, îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei experienţe sociale importante, dar şi
îmbogăţirea orizontului cultural - ştiinţific.
d) Concursurile oferă elevilor posibilitatea de a demonstra practic ce au învăţat, promovând valori
culturale şi etice fundamentale, precum şi fair plaz-ul competiţional.
e) Spectacolele introduc copilul în lumea minunată a artei, consituind o sursă inepuizabilă de impresii
puternice, apelând la afectivitatea copilului.
f) Taberele de vară presupun reunirea mai multor elevi în perioada vacanţelor şcolare. Pot fi: şcolare,
cu sejur de o zi / săptămână, de întremare a sănătăţii, de odihnă (recreere), de formare întrun anumit
domeniu de activitate.
g) Parteneriatele ajută elevii să aibă succes la şcoală şi, mai târziu, în viaţă.
Cadrele didactice sunt observatori direcţi ai beneficiilor activităţilor extraşcolare pentru învăţare. Ei
sunt cei care se implică în mod direct în organizarea şi desfăşurarea activităţilor extraşcolare, dar sunt şi cei
care pot observa imediat impactul pe care aceste activităţi îl are la nivelul elevilor. Participarea la activităţile
extraşcolare contribuie în mod semnificativ la dezvoltarea cognitivă, relaţională, afectivă a elevilor, iar
achiziţiile dobândite în contextele de învăţare din acestea le pot servi elevilor ca suport pentru învăţarea în
activităţile de la clasă.
Succesul activităţilor extraşcolare depinde de corelarea unei serii de factori cum ar fi: atractivitatea
cu experienţe relevante pentru activitatea desfăşurată.
BIBLIOGRAFIE:
- Cernea, Maria, ”Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ”,
Editura Discipol, Bucureşti, 2000;
- Ionesc, M., chiş, V., ”Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
autoinstruire”, Editura Presa Universitară clujeană, Cluj Napoca, 2001.
1095
PROF. ÎNV. PREȘCOLAR ȘTEFAN GABRIELA

ȘCOALA GIMNAZIALA PODGORIA – STRUCTURA G.P.N PODGORIA’
Motto
„Cea mai bună metodă de a-i face pe copii mai buni este de a-i face fericiți” (Oscar Wilde)
Procesul educațional din grădiniță presupune și forme de muncă didactică complementară

activitățiilor complementare. Deoarece trăim într-o lume în permanentă schimbare grădiniţa are menirea să
transmită valori culturale, istorice şi sociale la nivelul cerinţelor educaţionale. Datoria profesorilor din
învățământul preșcolar, care sunt deschizătoari de drumuri, este de a-i implica pe copii în diverse activităţi.
Dintre toate aceste activităţi care-i motivează şi le atrag interesul preșcolarilor activităţile extracurriculare.
Modernizarea şi perfecţionarea procesului instructiv-educativ presupune îmbinarea activităţilor şcolare cu
activităţile extraşcolare. Îmbinarea acestora are numeroase valenţe formative, deoarece acestea permit
manifestarea creativităţii şi imaginaţiei copilului preşcolar. În acest fel, pe lângă faptul că preşcolarii îşi
manifestă imaginaţia şi creativitatea (prin interpretarea unor roluri la serbările de 8 martie, Crăciun, sfârşit
de an, prin realizarea unor desene interesante şi creative pe asfalt cu ocazia zilei de 1 iunie) şi cadrul didactic
îşi poate afirma creativitatea în alegerea temelor, a materialului arătându-şi astfel măiestria şi tactul
pedagogic, dar şi dragostea faţă de copii.
În învăţământul preşcolar şi şcolar avem misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual,
care nu sunt fixate de programa şcolară ci de copii, conform intereselor şi dorinţelor lor. De cele mai multe
ori conţinutul acestora poate fi o continuare la un nivel mai înalt, a ceea ce şiau însuşit copii în cadrul
activităţilor didactice. De exemplu în cadrul activităţilor din domeniul ştiinţe, la activităţile de cunoaştere
a mediului după ce copiii au observat pe planşe anumite animale domestice sau sălbatice se poate propune
o activitate extraşcolară - vizitarea unei grădinii zoologice cu scopul de a-şi fixa ci îmbunătăţii cunoştinţele
legate de aceste animale. Activităţile extracurriculare sunt activităţii complementare, activităţi de învăţare
realizate la grupă şi urmăreşte îmbogăţirea informaţiilor primite în cadrul activităţii didactice, cultivă
interesul pentru desfăşurarea anumitor domenii, atrag copilul la integrarea în viaţa socială, la folosirea
timpului liber într-un mod plăcut şi util, contribuind în felul acesta la formarea personalităţii copilului. De
aceea grădiniţa trebuie să ofere diverse astfel de activităţii pentru ai atrage pe copii.
Dintre aceste activităţii putem exemplifica:
- organizarea unor jocuri potrivite fiecărui nivel de vârstă;
- vizionarea unor spectacole de teatru;
- serbări şi şezătorii;
- vizite şi plimbării (prin parcuri, grădini zoologice);
- concursuri şcolare;
- excursii şi tabere;
- activităţii desfăşurate cu scopul ajutării unor persoane aflate la nevoie, în folosul comunităţii locale
şi a protejării mediului înconjurător;
- proiecte educaţionale iniţiate în parteneriat cu anumite instituţii: alte grădiniţe, şcoala, primăria,
Ca activităţi pe care le-am desfăşurat la grupă pot aminti: serbări desfăşurate cu diferite ocazii: 8
martie, Crăciun, sfârşit de an, desfăşurarea unor concursuri în grădiniţă: Micul Creştin, Voinicel, activităţi
de desene pe asfalt cu ocazia zilei de 1 iunie, activităţi desfăşurate cu ocazia zilelor de 1 Decembrie, 24
Ianuarie, activităţi desfăşurate în parteneriat cu alte grădiniţe şi alte activităţi. După cum se ştie activitatea
principală a vârstei preşcolare este jocul. Jocul este o activitate recreativ-instructivă, prilej de activizare şi
dezvoltarea a creativităţii şi imaginaţiei. În joc copilul dă frâu liber imaginaţiei. Formele creative ale
imaginaţiei şi ale memoriei preşcolarului sunt stimulate de joc şi fabulaţie, de povestire şi compunere, de
activităţi practice şi muzicale, de contactul cu natura şi de activităţile de muncă.
Prin intermediul acestora, copilul va învăţa să interacţioneze mai uşor cu cei din jur şi va putea să
exceleze în anumite domenii spre care are înclinaţii. Astfel de activităţi îl ajută să-şi canalizeze energia
1096
către lucruri cu adevărat importante şi săşi dezvolte spiritul de competiţie. Implicarea copilului într-o
activitate extraşcolară trebuie să aibă loc în jurul vârstei de şaseşapte ani. Aceasta este vârsta la care el
începe să descopere lucrurile care îi fac plăcere. În plus, când este foarte mic, este preocupat mai degrabă
de jucării şi nu va da atenţie activităţilor solicitante. Potrivit psihologilor, în alegerea programului din afara
orelor de curs trebuie să se ţină cont şi de opţiunile copilului. În caz contrar, acesta nu se va implica cu
plăcere în activităţile respective.
Un alt aspect important este legat de numărul activităţilor extraşcolare, care nu ar trebui să fie mai
mult de două. Aşadar, este de dorit ca acestea să nu-i ocupe tot timpul liber, ci să-i rămână un interval şi
pentru relaxare şi pentru joc. Obiectivele pe care le-am avut în vedere prin activităţile extracurriculare
propuse au fost stimularea şi educarea atenţiei, exersarea atenţiei şi mărirea stabilităţii atenţiei, sporirea
capacităţii de rezistenţă la efort, stimularea sensibilităţii estetice.
Rolul acestor activităţii extracurriculare este oferirea copiilor de oportunităţii multiple de recreere,
dezvoltarea spiritului de competiţie, valorificarea potenţialului intelectual şi al aptitudinilor, stimularea
imaginaţiei creativităţii şi iniţiativei.
BIBLIOGRAFIE
- Cernea, Maria. Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ,
în “ Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000. Bucureşti: Discipol, 2000
- Ionescu M. Chiş,, Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
- Lespezeanu M.,, Tradiţionalism şi modern în învăţământul preşcolar’’Editura S.C. Omfal,
Bucureşti, 2007
- Revistă învățământul preșcolar 3-4 – 2006
- Revistă învățământul preșcolar 4 - 2007
1097
STELUTA IVAN
Școala poate fi un loc drag, insa pentru cei care nu sunt interesați de propria educație, școala poate fi
sumbră. Cu toate acestea, dacă te implici in activități extracurriculare la școala ta, te poți bucura de educație
mult mai buna. De ce asta? S-a demonstratcă participarea la activități extracurriculare îmbunătățește
performanța academică, oferă posibilitatea de a învăța o varietate de abilități, oferă un sentiment de
angajament și creează un cerc mai larg de prieteni.
Potrivit The Educator, „Studiile au arătat că elevii care participă la activități curriculare au o
îmbunătățire semnificativă a notelor. Acest lucru poate fi atribuit abilităților pe care le învață, cum ar fi un
management al timpului mai bun pentru a-și adapta hobby-urile și activitățile de la clasă, abilități de
organizare mai bune și un impuls în respectul de sine. Aptitudinile învățate în cluburi precum dezbaterea
pot fi aplicate și în clasă, deoarece elevii învață cum să se exprime mai bine ”(Jackson și Jackson, 2018).
Activitățile extracurriculare au fost relationate cu dobândirea diverselor abilități. Mountain Heights
Academy exprimă această constatare: „Aceste activități pot funcționa, de asemenea, pentru a construi
abilități profesionale pe care activitatea la clasa nu le poate întări întotdeauna. Un club orientat către
leadership, de exemplu, îi va ajuta pe elevi să învețe abilitățile esențiale în management și delegare, în timp
ce un club de dezbatere va oferi elevilor o practică suplimentară de exprimare în public pentru studenți. Pe
scurt, activitățile extracurriculare pot dota elevii cu multe dintre competențele pe care viitorii angajatori le
solicita ”(Mountainheightsacademy.org, 2018). Deci, aceste activități pot fi văzute ca o educație secundară
necesară, care completează lacunele educației noastre primare.
Angajamentul este dificil de inoculat tineretului, dar activitățile extracurriculare par să îl încurajeze.
Potrivit The Educator, „Elevii care participă la activități extracurriculare au un sentiment de angajament
față de orice sunt implicați. Acest lucru se datorează faptului că, deoarece participă la orice sport sau
activitate de club din care fac parte, trebuie să isi ia un angajament, iar acest angajament se extinde asupra
tuturor celorlalte domenii ale vieții lor ”(Jackson and Jackson, 2018). Studenții pot fi învățați cu privire la
angajament, dar învățarea lui de primă folosință prin activități extracurriculare este cea mai bună metodă
de predare a acestuia.
Școlile pot fi locuri in care elevul este individualizat, insa activitățile extrașcolare oferă un loc pentru
o interacțiune socială mai mare. Mountain Heights Academy este de acord cu această noțiune: „activitatile
extracurriculare nu se referă doar la oferirea de competențe profesionale mai puternice și la suplimentarea
educației. Aceste programe sunt de asemenea distractive și oferă studenților posibilitatea de a petrece timp
cu alți tineri cu care au interese similare. Elevii isi pot face prieteni din diferite grupuri sociale, prin
alăturarea participarea la diferite concursuri, organizarea unei tabere etc. ”(Mountainheightsacademy.org).
Legand prietenii prin activități extracurriculare, elevii își pot îmbunătăți experiența academică
generală. Activitățile extracurriculare nu sunt numai pentru distractie. Ele contribuie semnificativ la
îmbunătățirea notelor, la învățarea diverselor abilități, la obținerea sentimentului de angajament și la
creșterea cercului social. Toate acestea fac ca experiența academică a unui elev să fie împlinitoare și
îmbogățitoare.
1098
ÎN PROCESUL INSTRICTIV-EDUCATIV
PROF. ÎNV. PRIMAR, ADELINA STIEGER

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ”IOAN OPRIȘ” TURDA
Activitățile extracurriculare sunt foarte importante pentru copii, pentru dezvoltarea lor, pentru
formarea unei atitudini pozitive față de învățare care conduce la obținerea unor performanțe școlare mai
ridicate. Sunt acele activități care se realizează în afara mediului școlar, în afara instituției de învățământ,
cu participarea mai multor colegi și din alte clase. Aici au posibilitatea să socializeze, să coopereze, să
colaboreze altfel decât la acele activități cu rol complementar orelor clasice de predare-învățare, în
realizarea unor activități comune. Activitățile extrașcolare acționează și asupra stimei de sine, iar
sentimentul de împlinire este mult mai ridicat.
Aș vrea să amintesc dintre activitățile extracurriculare desfășurate de noi,
 Atelierele: ,, Micii arheologi” și ,, Micul păpuşar ”
Activitățile s-au desfășurat la Muzeul de istorie din Turda iar obiectivele urmărite au fost cunoașterea
și familiarizarea cu meseria de arheolog și creator de artă precum și a obiectelor folosite în aceste meserii,
provocarea curiozității, stimularea dorinţei de cunoaştere şi de înţelegere, consolidarea cunoştinţelor
dobândite la activităţile din clasă, formarea şi dezvoltarea unor trăsături de caracter.
În urma desfășurării acestei activități, elevii au dobândit noi cunoştinţe despre activităţile, îndatoririle
şi responsabilităţile de la locul de muncă, și-au îmbunătăţit competenţele sociale, cooperarea, comunicarea
verbală şi nonverbală. Unii și-au manifestat interesul pentru un loc de muncă cum ar fi arheolog, actor,
scenarist.
 Vizita la – BAZA AERIANA 71 LUNA
În cadrul acestei activități, obiectivele urmărite au fost: informarea elevilor cu privire la misiunile
aviatorilor; explorarea unor aspecte privind cariera militară în general ; angrenarea elevilor, prin mijloace
specifice, într-un sistem interactiv educaţional destinat cunoaşterii patrimoniului deţinut de instituţia
vizitată; dobândirea sentimentelor de respect pentru istoria patriei şi valorile ei. A fost o activitate extreme
de apreciată de către copii, fiind foarte impresionați.
Am apreciat de asemenea că au interacţionat bine unii cu ceilalţi şi au manifestat o atitudine pozitivă
pe tot parcursul deplasării; şi-au îmbogăţit cunoştinţele în ceea ce priveşte dotarea armatei, a trecutului
istoric al poporului român; au conştientizat importanţa respectului faţă de ceilalţi, faţă de istoria patriei şi
valorile ei și s-a ȋmbunătăţit gradul de cooperare şi maniera de relaţionare ȋntre elevi.
 O altă activitate căreia i-am acordat o importanță deosebită e
” Aleg să fiu sănătos!”
Este o activitate de educaţie pentru sănătate şi stil de viată sănătos care a avut ca obiective: formarea
şi dezvoltarea unui comportament de consumator/cumpǎrǎtor responsabil, prin includerea în meniul zilnic
a acelor produse alimentare care asigurǎ menţinerea stǎrii de sǎnǎtate; cunoaşterea unor norme de
comportament pentru asigurarea echilibrului dintre sănătatea individuală şi colectivă; cunoaşterea
noţiunilor legate de sănătate şi boală în vederea dezvoltării armonioase a organismului și dezvoltarea
capacităţii de utilizare a normelor igienico-sanitare.
În principiu s-a urmărit înţelegerea noţiunilor de ,, sănătate şi alimentaţie sănătoasă”. Elevii s-au
implicat cu seriozitate în activitate, şi-au manifestat curiozitatea prin diferite întrebări referitoare la temă,
semn că vor reflecta asupra acesteia.
Activitățile extrașcolare permit elevilor să pună în practică cunoștințele dobândite, dezvoltându-și

astfel aptitudinile. Scopul activităților extrașcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, facilitarea
1099
integrării în mediul școlar și valorificarea talentelor personale. Motivarea copiilor se poate face prin
participarea la activități extrașcolare, făcând din școală un loc mult mai atractiv.
În concluzie, activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi eficientă.
1100
LEGĂTURA FIZICII CU ALTE ȘTIINȚE
MIHAELA STOICA
Dacă în cercetarea științifică interdisciplinaritatea reflectă unitatea științelor naturii, este necesar să
se formeze un nou mod de gândire didactic, în pas cu evoluția de le științe autonome spre științe de granițe
sau științe interdisciplinare, care duc la corelarea eforturilor și metodelor de cercetare spre o șstiință unică.
Progresul cunoașterii este un efort continuu de adâncire a analizei, iar nevoia sintezei reprezintă calitatea
conștientizării relației dintre om și univers. Este necesară folosirea unor metode specifice fiecărei discipline
în corelare cu celelalte discipline, extinderea și generalizarea unor principii de investigație, integrarea
rezultatelor și interpretarea lor la un anumit nivel, în funcție de scopul urmărit, permițând înțelegerea
fenomenelor în complexitatea lor.
Fizica, în calitate de ştiinţă a naturii, încearcă să explice fenomenele înconjurătoare, elaborând legi,
principii şi modele necesare studiului. De asemenea, pe baza observaţiilor sistematice sau a experimentelor,
fizica poate emite predicţii sau noi legi si principii.
Fizica nu poate exista fără matematică. Fiind o ştiinţă exactă, fizica foloseşte aparatul matematic atât
în enunţuri cât şi în elaborarea şi rezolvarea problemelor sau situaţiilor noi. Relaţia fizicii cu matematica
este complexă: matematica este prezentă cu suport algebric în orice enunţ al unei legi sau al unui postulat,
matematica oferă geometrie plană sau în spaţiu pentru mecanică sau optică şi, în sfârşit, matematicile
superioare reprezintă fundamentul fizicii teoretice, a fizicii plasmei şi al altor ramuri ale fizicii care sunt
tratate la nivel de învăţământ superior.
Legatura foarte strânsă dintre matematică şi fizică este foarte bine ilustrată prin evoluţia mecanicii
relativiste şi a electrodinamicii cuantice, care a culminat cu elaborarea teoriei relativităţii restrânse de către
Albert Einstein. Teoria Big-Bang este în actualitate, ipotezele universului finit şi anizotrop aducând
explicaţii si controverse.
Modelele matematice statistice sunt prezente în studiul sistemelor cu număr mare de particule. Teoria
probabilităţii aduce soluţii şi modele matematice riguroase în studiul plasmei sau a particulelor elementare.
Fizica nu este superioară altor discipline, dar prin principiile de largă aplicabilitate, este prezentă în multe
capitole ale acestora.
Fizica are o relaţie strânsă cu chimia, în anumite domenii ele fiind întrepătrunse. În domeniul atomic,
fizica şi chimia explică fenomene, enunţă legi şi principii, definesc şi clasifică particule atomice şi
subatomice. Fizica aduce electrcitatea, chimia aduce electronul. Fizica figurează şi cuantifică interacţiunile
prezente la acest nivel, chimia aplică şi completează aceste interacţiuni. Să nu uităm de principiul lui Pauli
sau de legea periodicităţii. Legăturile chimice se bazează pe legi de atracţie sau pe principiul conservării
sarcinii electrice. Chimia sprijină mult fizica prin sintetizarea cristalelor lichide, fabricarea cristalelor de
cuarţ sau a celulelor fotoelec-trice, precum şi construirea diodelor LASER.
Biologia este o disciplină în care fizica este prezentă în fundal. Optica, electromagnetismul, mecanica
clasică(newtoniană) sau termodinamica explică şi guvernează procese fiziologice ca: actiunea campului
magnetic asupra cresterii plantelor; condensatorii electrici – condensatorii din unele organisme (“peștii
luminoși”); curentul electric in lichide – biocurenti si biopotentiale; Unde electromagnetice – activitatea
electrica a creierului; procesele reversibile si ireversibile – organismele vii; radiatii – actiunea asupra
celulelor, consecinte genetice. Biologia oferă baze ale evoluţiei, modele de populaţie şi principii de
determinare (cauză-efect).
Geografia este legată de fizică. Fizica aduce explicaţii pentru mişcări ale aerului, maree şi diverse
tipuri de energii. Geologia, cu mişcările tectonice care produc seisme sau tsunami, intră în legătură cu
fizica. Vulcanii sunt studiaţi cu ajutorul fizicii.
O disciplină strâns legată de fizică este astronomia. Să nu uităm că observaţiile astronomului Tycho
Brahe au dus la elaborarea legilor lui Kepler, care guvernează mişcarea planetelor în orice sistem solar.
Apoi, pe baza legilor lui Kepler a fost fundamentată mecanica clasică de către Sir Isaac Newton. Fizica
aduce modelul planetar la nivel atomic, completându-l cu cuantificări pentru spin sau moment cinetic
(orbital sau de spin). Atracţia gravitaţională are multe asemănări cu atracţia electromagnetică.
Disciplinele tehnice, cum ar fi măsurările electrice şi electronice, robotica sau mecanica au la bază
principii şi legi fizice. Toate aparatele funcţionează pe baza principiilor fizice. Fără fizică, progresul
1101
tehnologic nu ar exista. Tehnica, prin soluţiile sale inginereşti, oferă dotare pentru laboratoare de fizică,
aparate, mecanisme şi dispozitive fără de care studiul fizicii ar fi imposibil.
Fizica apare implicit şi în alte discipline, oferind criterii de clasificare sau proprietăţi fizice.
Câteodată, modelele fizice, unele inspirate la rândul lor din alte discipline, ajută la elaborarea unor principii,
legi sau evoluţii în alte discipline. Prezenţa legăturilor dintre fizică şi alte discipline nu alterează importanţa
sau valoarea lor, ci duce la completări reciproce utile şi inerente.
Învățtarea științelor fundamentale în spirit interdisciplinar asigură eficiență sporită randamentului
școlar, permite elevului să înțeleagă că știința fizicii, a matematicii, a chimiei, a biologiei constituie sisteme
deschise a căror structură se poate modifica și ale căror frontiere sunt împinse din ce în ce mai departe de
către omenire.
1102
ROLUL METODELOR INTERACTIVE IN ACTIVITAȚILE CU ELEVII CU
DIFICULTAȚI DE INVAȚARE
STOICHIȚESCU CAMELIA
GRADINIȚA P.N. LUMEA COPIILOR
Lumea contemporană se caracterizează printr-o evoluţie rapidă şi imprevizibilă a ştiinţei şi tehnicii,

generând o gigantică mişcare de idei, de intervenţii şi descoperiri, o creştere exponenţială a informaţiei şi
tehnologiilor de vârf. Acestea au drept consecinţă informatizarea societăţii, restructurarea şi reînnoirea unor
demersuri epistemologice pluridisciplinare din toate sectoarele vieţii sociale (globalizarea). Acest context
al schimbărilor, precum şi ideea că adevărata învăţare este cea care permite transferul de achiziţii în contexte
noi, observaţia practică, conform căreia elevii se implică mai mult în procesul de învăţare atunci când
lucrează în grup şi au o sarcină sau un scop bine definit, faptul că abordările frontale sau individuale nu mai
reuşesc să capteze elevul sau să-l motiveze, susţin în modalităţi argumentate necesitatea utilizării metodelor
interactive.
Metodele interactive sunt acelea care determină atât implicarea profundă-intelectuală, psihomotorie,
afectivă şi voliţională a subiectului învăţării în dobândirea noului, în construirea cunoaşterii, în formarea şi
dezvoltarea abilităţilor, capacităţilor, competenţelor, comportamentelor, cât şi colaborarea, interacţiunea
între elevi. Folosirea metodelor interactive au o deosebită importanţă, activizarea elevilor fiind o necesitate
impusă obiectiv din două considerente: pe de o parte, este cerută de obiectivele educaţionale ale sistemului
de învăţământ, de societatea care are nevoie de un om activ, iar, pe de altă parte, de dinamica şi energia
specifică proceselor psihice şi activităţii copilului. Dorinţa de cunoaştere a copilului se manifestă de
timpuriu, fiind o caracteristică a acestei perioade de vârstă.
Metodele interactive se pot împărţi în trei categorii (Bocoş, M., Instruire interactivă. Repere pentru
reflecţie şi acţiune):
1. Metode de dezvoltare a spiritului activ: conversaţia euristică, jocul didactic, munca independentă,
exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, studiu de caz, jocul de rol, etc;
2. Metode de dezvoltare a spiritului creativ: brainstorming/asaltul de idei, frisco, sinectica, philips,
etc;
3. Metode de dezvoltare a spiritului critic: cadranele, ciorchinele, cvintetul, turul galeriei, cubul,
mozaicul, predarea reciprocă, reţeaua personajelor, jurnalul dublu etc.
În calitate de dascăl deschis spre inovaţie şi modernizare, am aplicat la clasă metode interactive care
şi-au dovedit pe deplin eficienţa, în urma utilizării acestora făcându-se remarcate mai multe aspecte, dintre
care pot fi menţionate următoarele:
- metodele interactive oferă un context constructivist de realizare a experienţelor de învăţare, într-o
manieră atractivă, care îi implică pe elevi în studiu, îi expune unei mari diversităţi de opinii, dar şi unei
viziuni pluridisciplinare/transdisciplinare integratoare, comprehensive, pregătindu-i pentru rezolvarea unor
situaţii problematice din viaţa cotidiană;
- cadrul constructivist influenţează întreaga triadă a mecanismelor cognitive superioare ale elevilor:
gândirea (prin angajarea operaţiilor acesteia, care ajută la surprinderea esenţialului), memoria (prin
învăţarea activă, bazată pe restructurări permanente în sistemul de cunoştinţe, prin raportarea noilor noţiuni
la cele anterioare, asigurându-se astfel retenţia pe termen îndelungat), imaginaţia (prin încurajarea
exprimării libere, prin valorizarea spontaneităţii şi originalităţii răspunsurilor).
Aceste metode promovează interacţiunile şi schimburile intelectuale între elevii clasei, fiind
importante pentru autodescoperirea capacităţilor şi limitelor proprii, pentru o autoevaluare obiectivă. Spre
exemplu, în cadrul unei secvenţe didactice de învăţare prin metoda „Turul galeriei” cu tema „Ortograma
sa/s-a”, după fiecare tur, fiecare grupă sau persoană şi-a reexaminat posterul, l-a completat, l-a corectat şi
s-a autoevaluat: „astăzi am lucrat mai bine decât grupa numărul 2, dar mai slab decât grupa numărul 4”,
„mă situez printre elevii buni, deoarece am dat numai răspunsuri bune” sau „ar trebui să fiu mai atent, să
lucrez mai bine ca să nu mai fac greşeli”. Prin astfel de metode, elevii pot fi evaluaţi, dar şi ajutaţi să înveţe,
datorită rezultatelor bune obţinute în urma menţinerii atenţiei permanente şi distributive. Ei învaţă să
lucreze organizat şi productiv, toţi fiind puşi în situaţii de a rezolva sarcinile didactice, devenind
responsabili pentru opiniile şi părerile pe care trebuie să şi le susţină.
1103
- dezvoltă capacităţile elevilor de a lucra împreună, componentă importantă pentru viaţa şi activitatea
lor profesională viitoare. Subiecţii care lucrează în echipă sunt capabili să aplice şi să sintetizeze
cunoştinţele în moduri variate şi complexe, învăţând, în acelaşi timp, mai temeinic decât în cazul lucrului
individual. - grupul dă un sentiment de încredere, de siguranţă, antrenare reciprocă a membrilor, ceea ce
duce la dispariţia fricii de eşec, la apariţia curajului de asumare a riscului, reducându-se la minim fenomenul
blocajului emoţional al creativităţii. - în condiţiile îndeplinirii unor sarcini simple, activitatea de grup este
stimulativă, generând un comportament contagios şi o strădanie competitivă. De asemenea, în rezolvarea
sarcinilor complexe, a problemelor, obţinerea soluţiei corecte este facilitată de emiterea de ipoteze multiple
şi variate.
- metodele interactive permit împărţirea sarcinilor şi responsabilităţilor în părţi mult mai uşor de
realizat, motiv pentru care timpul de soluţionare a problemelor este, de cele mai multe ori, mai scurt în
cazul lucrului în grupă, decât atunci când se încearcă găsirea rezolvărilor pe cont propriu. - am observat în
comportamentul elevilor mai multă toleranţă faţă de cel care „se expune”, fiind amplificate colaborarea şi
cooperarea dintre ei, în acest fel şi elevii cu rezultate mai slabe fiind antrenaţi şi stimulaţi.
Metodele interactive sporesc eficienţa activităţii instructiv-educative datorită implicării active a
elevului şi mobilizării mecanismelor gândirii, inteligenţei, imaginaţiei şi creativităţii, deoarece, aşa cum
spunea pedagogul Ioan Cerghit, „activ este elevul care depune efort de reflecţie personală, interioară şi
abstractă, care întreprinde o acţiune mintală de căutare, de cercetare şi redescoperire a adevărurilor, de
elaborare a noilor cunoştinţe”. „Activismul exterior”vine, deci, să servească drept suport material
„activismului interior”, psihic, mental, devenind un purtător al acestuia
1104
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN EDUCAȚIA ELEVILOR
PROFESOR ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR STRATULAT MIHAELA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 COM. BANEASA JUD.GALAȚI
,,Natura ne aseamană, educația ne deosebește". Confucius

Un om educat este un om cu viitor. Educația a fost dintotdeauna considerată importantă, iar în
zilele noastre acest lucru s-a dovedit a fi prioritar.
Educația unui copil nu se realizează doar într-un cadru formal (grădinițe, școli), activităţile extraşcolare au
unele particularităţi prin care se deosebesc de activităţile şcolare. Ele sunt diferite din punct de vedere al conţinutului,
duratei, metodelor folosite şi formelor de organizare a activităţii. Aceste activități au ca scop identificarea și cultivarea
comportamentului creativ. Copiii participă cu însuflețire și dăruire la astfel de activități, iar succesul este garantat
dacă ai încredere în imaginația, bucuria și dragostea din sufletul copiilor, dar să îi lași pe ei să te conducă spre acțiuni
frumoase și valoroase.
Conţinutul activităţilor extraşcolare nu este stabilit printr-un curriculum obligatoriu;
Elevii au libertatea deplină de a alege conţinuturile care sunt în perfectă concordanţă cu interesele şi dorinţele
elevilor.
Astfel, acestea devin o formă complementară de activitate – parte componentă a educaţiei – care
responsabilităţi, comunicarea, abordările bazate pe iniţiativă, imaginaţie și opţiune.
Toate acestea duc la formarea unor personalităţi complete şi complexe. Având cel mai larg caracter
interdisciplinar, activităţile extraşcolare pot îmbrăca diferite forme: excursii, drumeţii, vizite, spectacole
cultural-artistice, tabere şcolare, vizionări de filme, competiţii sportive, cercuri de creaţie, cercuri pe
discipline, concursuri, care, prin specificul lor, imprimă copilului un anumit comportament, o ţinută
adecvată situaţiei, declanşând anumite sentimente. Prin activităţile la care participă, ei îşi însuşesc
cunoştinţe în diverse domenii, își dezvoltă gândirea critică și stimulează implicarea generației tinere în actul
Acest gen de activități extrașcolare sunt mult mai plăcute, iar învățarea este mai de lungă durată fiindcă
informaţia este reţinută fără stres şi printr-o metodă distractivă pentru copii.
Deşi în curricula preuniversitară au apărut materii precum "Joc şi mişcare", odată cu introducerea
noilor programe şcolare din învăţământul primar, în realitate, sistemul mai are de "învăţat" cum să "predea
nonformal", ajutând copiii să înveţe mai repede şi mai bine, lucruri mai utile, decât se poate învăţa prin
metoda tradiţională de predare.
Activitățile extracurriculare se fac prin joacă, într-o atmosferă prietenoasă şi plină de energie fără
stres, nu există constrângeri, chiar dacă elevii sunt evaluaţi.
Educația nu se rezumă doar la cunoștințele acumulate de-a lungul anilor de studiu, dar și la activitățile
din afara programei școlare. Educația extrașcolară îi va ajuta pe cei mici să își valorifice timpul într-un mod
util, constructiv și educativ.
Alt scop al activităților extrașcolare este de a-i învăța pe cei mici să interacționeze mai ușor cu
persoanele din jur, de a le cultiva interesul pentru activitățile culturale și nu numai.
Acest tip de activitate este potrivită și chiar indicată pentru toți copiii, fie că vorbim despre elevii introvertiți
sau timizi, fie că vorbim despre cei hiperactivi sau extrovertiți.
Activitățile sportive
Nu este niciun secret că rutina unui sport început în copilărie are efecte benefice pe viață, că îi ajută pe cei
mici să se dezvolte armonios.
Copii care ajung să practice un sport încă din copilărie vor ajunge să aibă un stil de viață sănătos, să
conștientizeze beneficiile vieții active. Creierul este adesea comparat cu un mușchi, deoarece funcționează mult mai
bine în urma unui exercițiu susținut. De aceea, cu cât ne folosim mai mult creierul, cu atât funcționează mai bine.
Învătarea unei limbi străine
Acest lucru este valabil și atunci când se învață o limbă străină.
1105
Învățarea unei alte limbi, în afară de cea maternă presupune familiarizarea cu vocabularul și cu regulile de
gramatică și folosirea lor în comunicarea cu cei din jur. Un alt aspect foarte important este acela că le oferă copiilor
un avantaj pe piața muncii.
Acum trebuie să cunoști minim o limbă străină de circulație internațională. Dacă vrei să te
diferențiezi pe piața muncii poți învăța o limbă străină mai grea, nu atât de cunoscută și ușor de învățat,
precum: araba, germana, chineza, etc.
Cursuri de instrumente muzicale, dans sau cursuri vocale
Studierea unui instrument muzical este o variantă de luat în calcul pentru copii care nu au o fire
sportivă. Drept urmare, printre beneficiile studierii unui instrument muzical se numără următoarele:
Dezvoltarea creierului
Specialiștii au descoperit că lecțiile de muzică pot determina sensibilitatea creierului la anumite sunete, îi
poate ajuta să își perfecționeze urechea muzicală și chiar auzul. De asemenea, acest tip de cursuri stimulează și
memoria.
Îmbunătățirea coordonării corporale
La fel ca în cazul activităților sportive, dar și al cursurilor de limbi străine, studierea unui instrument muzical
îi ajută pe copii să devină disciplinați, deoarece este aproape imposibil să devii bun la un instrument fără disciplină.
În general, pentru a obține rezultate foarte bune trebuie stabilită o rutină zilnică pentru a exersa.
Pentru a cânta la un instrument muzical, trebuie să existe o foarte bună coordonare între ochi și mâini. Prin
parcurgerea vizuală a notelor muzicale creierul trebuie să transforme, la nivel subconștient, notele muzicale în
activități motorii.
Activități extrașcolare de ecoturism și protecția mediului
Există și activități extracurriculare pentru micii exploratori. Copiii vor deveni responsabili și
conștienți de comunitatea în care trăiește. Pe lângă faptul că a devenit o prioritate la nivel global, educația
ecologică ajută copiii să afle cât de important e mediul înconjurător pentru viața oamenilor și cum să aibă
grijă de spațiul în care locuiesc, dar și cum pot promova obiectivele turistice din comunitatea lor.
Totodată, copilul tău își dezvoltă spiritul de echipă, cultura, firea responsabilă, capacitatea de a
găsi soluții la problemele mediului și curajul de a încerca experiențe care să-i facă viața mai frumoasă.
Activitățile extrașcolare sunt recomandate copiilor de la vârste fragede, sunt diversificate pe grupuri
de vârstă și captivante și pentru cei mici, dar și pentru adolescenți (părinți, comunitate locală) care pot veni
și participa la acet tip de activități cu elevii.
În încheiere concluzionez prin a spune, că atunci când vine vorba de activități extrașcolare, cadrele
didactice au de „susținut“ o adevărată probă de creativitate.Activitățile extrașcolare sunt o alta formă de
educație a copilului, însă recomandat este ca acestea să fie integrate în paralel cu lecțiile de la școală. Toate
aceste abilități deprinse în timpul unor astfel de activități extrașcolare îl vor ajuta să facă față provocărilor
mult mai bine, atăt în școală cât și în societate.
Bibliografie:
1.Cucoş, C., Pedagogie (ediţia a doua, revăzută şi adăugită), Bucureşti, Polirom, 2002.
1981.
1106
STRECHE IONELA IZABELA
Idealul educaţional al şcolii româneşti îl reprezintă ,, dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a

individualităţii umane în formarea personalităţii autonome şi creative.” Educaţia numai atunci este
eficace, când ,, tratează pe fiecare conform cu natura sa şi când dă fiecăruia hrana mintală de care are
nevoie.” - ( P.Ştefănescu)
Pentru a forma ,, personalitatea autonomă şi creativă” şi a dezvolta individualitatea umană, e necesar

ca instruirea să fie personalizată. Aceasta presupune crearea unor situaţii de învăţare adecvate, în vederea
valorificării la maximum a potenţialului de care dispun elevii.
Şcoala, prin destinaţia şi rolul său, asigură cadrul adecvat în care se desfăşoară un complex de formare
a elevilor, atât sub aspect instructiv, cât şi sub aspect educativ. Ea este un factor important care contribuie
la dezvoltarea personalităţii umane. Şi totuşi, oricât de bine ar fi organizate şi oricât de bogate sunt
conţinuturile disciplinelor de învăţământ, de foarte multe ori nu se poate acoperi nevoia de explorare,
investigare, creativitate a copiilor. Ei sunt dornici să se implice în activităţi, în care să se simtă importanţi,
să se manifeste liber, să-şi arate talentele, să-şi satisfacă dorinţele şi curiozităţile.
Iată câteva din motivele pentru care considerăm că şcoala trebuie să acorde atenţie timpului liber al
copiilor. Ne revine obligaţia de a organiza activităţi extracurriculare de calitate, care să-i implice activ pe
copii, să-i provoace la căutări, cugetări, alegeri, acţiuni. Este important ca aceste activităţi să acopere cât
mai multe domenii, cât mai variate şi să răspundă intereselor copiilor, să ducă la dezvoltarea personalităţii
lor, sub toate aspectele.
viaţa.
1107
extracurriculare munca noastră devine un pic mai uşoară, deoarece aceste activităţi sunt atractive şi îi
didactice pe care le desfăşurăm la grupă, cât şi prin intermediul activităţilor extracuriculare.
BIBLIOGRAFIE:
1108
ROLUL ACTIVITATILOR EXTRASCOLARE IN EDUCAȚIA COPIILOR
PROFESOR ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR STREMȚAN VIORICA

ȘCOALA PROFESIONALĂ, VIȘEU DE SUS, MARAMUREȘ
Activitățile extrașcolare vin în sprijinul acestui demers. Finalitățile educaționale ale activităților
extrașcolare presupun educația intelectuală, estetică, religioasă, moral-civică, patriotică, fizică.
Educaţia extracurrriculară îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii copiilor noştri.
în contact direct cu obiectele si fenomenele din natură. Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este
tocmai ceea ce ne permite să împăcăm şcoala cu viaţa.
şi mai frumos obiectivul principal al școlii şi al învăţământului primar – pregătirea copilului pentru viaţă.
În opinia mea, activităţile extracurriculare sunt deosebit de importante deoarece, contribuie la
Din seria activităţilor extraşcolare, amintim: vizitele la întreprinderi și instituții, la licee, taberele,
excursiile, piesele de teatru, spectacolele de operă comică, atelierele creative, şezătoarele, spectacolele în
aer liber, vizitele la muzee sau grădina zoologica, grădina botanică. Copiii pot fi stimulaţi şi își pot îmbogăţi
imaginaţia creatoare şi sfera cunoştinţelor, prin vizionarea de piese de teatru, filme educative, participând
la ateliere de creaţie, prin dramatizarea unor opere literare cu diferite ocazii sau prin implicarea în
desfăşurarea șezătorilor literare. Copiii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească în primul rând o gândire
rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica constructiv. Înainte de toate, este însă important ca profesorul
care să le stârnească interesul, curiozitatea, imaginaţia şi dorinţa de a participa necondiţionat la desfăşurarea
ţării, la educarea dragostei, a respectului pentru frumosul din natură, artă si cultură.
Trebuie să ţinem cont, întotdeauna, ca obiectivele instructiv – educative să primeze, dar în acelaşi
timp să reusim sa prezentăm în mod echilibrat şi momentele recreative şi de relaxare. Este foarte important
să dăm o notă relaxantă tuturor jocurilor şi activităţilor.
Bibliografie:
1109
ÎNVĂȚAREA SOCIALĂ PRIN PROIECTE EDUCATIVE
PROF. SUCILEA CATALINA, ȘCOALA GIMNAZIALA NR. 4 BISTRIȚA

PROF. DOBOACA MARIANA, ȘCOALA GIMNAZIALA NR. 4 BISTRIȚA
Titlul proiectului „AM ÎNVĂȚAT DE LA TINE”

COLABORATORI: profesori și învățători din școală, facilitatori școlari pentru elevii cu cerințe
educative speciale), părinți
DURATA PROIECTULUI: săptămâna Școala Altfel
DOMENIUL în care se încadrează proiectul: învățare socială
Număr participanţi:285 de elevi din clasele I-VIII de la o școală gimnazială cu aproximativ 600 de
elevi
a. Număr de elevi şi număr de cadre didactice implicate: 285 de elevi din clasele primare, din care 25
de elevi cu c.e.s., 7 facilitatori școlari, părinți ai elevilor cu c.e.s. și 9 cadre didactice
b. Beneficiarii direcţi şi indirecţi: beneficiarii direcți sunt toți elevii școlii, familiile din care provin
elevii din grupul țintă, iar beneficiarii indirecți sunt membrii comunității locale
c. Activităţi propuse, în ordinea în care se vor desfăşura
Activitatea care se va desfășura în fiecare clasă care are integrați elevi cu cerințe educative speciale
este de învățare socială: fiecare elev cu c.e.s. va învăța pe colegii lui, cu ajutorul părintelui sau al
facilitatorului școlar un joc pe care acesta l-a învățat și practicat în afara școlii, iar colegii elevului cu c.e.s.
îl vor învăța pe colegul lor un lucru pe care acesta încă nu îl știe (fie că este vorba de cunoștințe academice,
fie un joc sau altceva).
PREZENTAREA PROIECTULUI
Argument justificare, context
În contextual în care în școli numărul de elevi cu cerințe educative special este în creștere, proiectul
a apărut ca urmare a unei nevoi identificate în rândul elevilor și al părinților acestora. Este cunoscut faptul
că în școlile de masă gradul de integrare a elevilor cu cerințe educative special este mic, iar acolo unde sunt
integrați, părinții elevilor tipici au initial o mare reținere față de acest fapt, temându-se că propriii copii nu
vor putea învăța și nu se vor putea dezvolta bine în clase unde există copii cu diferite tulburări: ADHD,
TSA, dificultăți de învățare, epilepsie etc. Este imperios necesar ca să se formeze o relație între elevii tipici
și cei cu c.e.s., pentru ca primii să îi accepte pe cei din urmă, pentru ca astfel, părinții elevilor tipici să
accepte prezența celor cu c.e.s. alături de copiii lor și să îți dea seama că dezvoltarea lor împreună este un
lucru bun.
Scopul proiectului
Ținând seama de contextual descris mai sus și de problemele generate de acest context, proiectul își
propune să modifice atitudinea părinților și a elevilor față de educație și școală, atât al părinților elevilor
tipici, cărora le este mai greu să accepte și să se adapteze unui mediu incluziv pentru copiii lor. Prin
acrtivitățile propuse se dorește să se materializeze susținerea tuturor copiilor (și a celor tipici și a celor cu
diferite dificultăți de învățare și dizabilități) de către familiile lor pentru a frecventa cursurile împreună într-
un mediu incluziv. Astfel se reduce riscul de abandon școlar, elevii înregistrează succes școlar, crește
încrederea lor de sine a copiilor, determinându-i să înțeleagă importanța educației în formarea perspectivei
de adulți responsabili în societate. Prin activitățile desfășurate pe parcursul derulării proiectului, precum și
după finalizarea lui se urmărește optimizarea relațiilor interpersonale dintre părinți, elevi și cadre didactice
pentru conștientizarea și asumarea rolului în contextul social actual.
Obiectivele proiectului
O1. Ameliorarea atitudinii față de educație și școală a unui nr. de 285 de familii ale elevilor din clasele
în care sunt integrați elevi cu cerințe educative speciale țintă prin dobândirea unor competențe de
comunicare și a unor abilități de viață necesare contextului social actual.
O2. Reducerea cu 25% a numărului de absențe ale elevilor din grupul țintă prin activități extrașcolare
și extracurriculare atractive.
O3. Îmbunătățirea abilităților de comunicare și interrelaționare a unui număr de 25 elevi cu cerințe
educative special din clasele P-VIII și a părinților acestora și a 9 cadre didactice în spațiul școlar și în afara
lui.
1110
Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul. Beneficiari.
Grupul țintă este format 285 elevi din clasele P-VIII și părinții acestora și 9 cadre didactice.
Beneficiarii direcți sunt toți elevii școlii, familiile din care provin elevii din grupul țintă, iar beneficiarii
indirecți sunt membrii comunității locale.
Descrierea activităţilor
Timp de săptămână, pe durata programului Școala Altfel, activitățile extrașcolare din clasele care
sunt integrați elevi cu cerințe eduative speciale se vor integra zilnic ateliere sau activități (ca parte a unor
ateliere) de învățare socială, adică vor fi segmente din activități în care elevii tipici vor fi instruiți și
monitorizați apoi de cadrul didactic pentru a-i învăța ceva, a le preda o scurtă secvență dintr-o activitate
elevilor cu cerințe educative speciale. Se vor folosi metoda jocului, a jocului de rol, se vor folosi activități
specifice învățării experiențiale care să promoveze tematici precum: comunicarea, prietenia, identitate
personală și de grup și valori precum: discernământul, speranța, inteligența socială. Metodele folosite pot
fi : poveste, jocul, miniproiectul, iar resursele care pot fi folosite sunt cele oferite de Fundația Noi Orizonturi
pe tema învățării experiențiale: http://impact-clubs.org/ro/stiri/activitati-impact
Rezultatele aşteptate: un filmuleț de prezentare a activităților sau o poveste digitală a proiectului; o
pagină dedicată proiectului pe site-ul școlii; 285 de elevi care și-au îmbunătățit abilitatea de a învăța să
învețe, frecvența școlară și abilitățile de comunicare și interrelaționare; familiile elevilor din grupul țintă
și-au susținut copiii în frecventarea școlii și au acceptat interrelaționarea copiilor lor cu cei cu cerințe
educative speciale; elevii din grupul țintă și-au redus cu 25% numărul de absențe și astfel vor obține note
mai mari cu 1-2 puncte la disciplinele școlare studiate.
Modalităţile de monitorizare şi de evaluare: fișă de evaluare a proiectului adaptată pentru fiecare
activitate, raport narativ la finalul proiectului.
Continuitatea/sustenabilitatea proiectului. Proiectul ar putea fi continuat prin realizarea de activități
comune părinți-elevi cu toți elevii școlii. Impactul scontat asupra elevilor din grupul țintă este acela de a
crește dorința elevilor de a se implica în cât mai multe activități ale școlii, fiind stimulați de participarea la
activitățile atractive ale proiectului. Elevii vor fi mai deschiși spre comunicare, vor ști să își exprime mai
bine opiniile, dorințele, sentimentele, îmbunătățindu-și astfel relațiile cu colegii (cei tipici și cei cu cerințe
educative speciale), cu familia, cadrele didactice și membrii comunității. Părinții își vor schimba atitudinea
față de educație, vor fi mai receptivi la solicitările de colaborare din partea școlii, vor deveni parteneri reali
ai cadrelor didactice în procesul de educație și își vor susține copiii pentru a frecventa școala într-un mediu
incluziv. Pentru cadrele didactice și elevii școlii, proiectul va fi stimulator pentru activități similare realizate
de cadrele didactice împreună cu alți elevi ai școlii; relația elevi-cadre didactice se va îmbunătăți.
Promovare/mediatizare şi diseminare. Proiectul va fi diseminat prin site-ul școlii, la ședințele cu
părinții, prin expozițiile realizate cu produse ale activităților pe panourile de afișaj de pe holurile școlii.
Bibliografie: : http://impact-clubs.org/ro/stiri/activitati-impact
1111
DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII ELEVILOR PRIN ACTIVITĂȚI
EXTRAȘCOLARE
PROF. ÎNV. PRIMAR SUCIU MARIA-DOINA

LICEUL CU PROGRAM SPORTIV ,,FLORIN FLEȘERIU”
SEBEȘ, JUD. ALBA

sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului. Rămâne cadrul larg al timpului liber al acestuia, în
procesul de învăţământ) îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii copiilor noştri.
punându-i in contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în
faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copiii se
autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii,
să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al scolii
şi al învăţământului primar – pregătirea copilului pentru viaţă.
lecţiilor.
la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Fiind axate în principal pe viaţa
în aer liber, în cadrul acţiunilor turistice, elevii îşi pot forma sentimentul de respect şi dragoste faţă de
natură, faţă de om şi realizările sale. În urma plimbărilor, a excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai
multă creativitate şi sensibilitate, imaginea realităţii, în cadrul activităţilor de desen şi modelaj, iar
materialele pe care le culeg, sunt folosite în activităţile practice, în jocurile de creaţie. La vârsta şcolară,
copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arata sau li se spune în legatură cu mediul, fiind dispuşi să acţioneze
în acest sens.
consolidează instrucţia şcolară dobândind însuşirea a noi cunoştinţe. Am acordat importanţa cuvenită
sărbătorilor şi aniversărilor importante din viaţa ţării şi a copiilor. Acestea au fost un bun prilej de destidere,
1112
de bună dispoziţie, dezvoltând la copii sentimental apartenenţei la colectivitatea din care fac parte,
deprinzându-i totodată să-şi stăpânească emoţiile provocate de prezenţa spectatorilor.
şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica constructiv.
Înainte de toate, este însă important ca profesorul însăşi să fie creativ. Elevii sunt atraşi de activităţile
artistice, recreative, distractive, care ajută la dezvoltarea creativităţii, gândirii critice şi stimulează
implicarea în actul decizional privind respectarea drepturilor omului, conştientizarea urmărilor poluării,
educaţia rutieră, educaţia pentru păstrarea valorilor, etc.
1113
SUCCESUL ŞCOLAR ÎN ÎNVǍŢǍMÂNTUL ROMÂNESC
PROF. SURDU ADINA

ȘCOALA GIMNAZIALA NR. 3 LUPENI
Activitatea de instruire – învǎţare are loc într-un cadru instituţional şi planificat având la dispoziţie
planuri de învǎţǎmânt, programe şi manuale în vederea formǎrii personalitǎţii umane în concordanţǎ cu
cerinţele idealului educaţional. La baza instruirii şcolare stau trei tipuri de activitǎţi principale: predarea,
învǎţarea şi evaluarea care se aflǎ într-o relaţie de interacţiune, de influienţe şi sprijin reciproc.
Succesul şcolar se defineşte prin formarea la elevi, în concordanţǎ cu cerinţele programelor şcolare,
a structurilor cognitive (sistem de cunoştiinţe) operaţionale (priceperi, abilitǎţi, capacitǎţi), psihomatrice
(deprinderi), afectiv – motivaţionale şi socio – morale (atitudini, trǎsǎturi de voinţǎ şi de caracter).
Succesul şcolar trebuie analizat din perspectiva obţinerii de cǎtre elevi a unui randament şcolar
superior.Este produsul intervenţiei mai multor categorii de factori, aflaţi în diferite raporturi de interacţiune
umanǎ.
Din punct de vedere pedagogic succesul şcolar depinde de calitatea corelaţiei dintre profesor şi elev.
Cei “doi actori ai educaţiei” trebuie raportaţi la rândul lor la factorii care determina calitatea activitǎţii lor
de instruire şi de învǎţare, respectiv, calitatea succesului şcolar.
Insuccesul şcolar se defineşte prin rǎmânerea în urmǎ la învǎţǎturǎ a unor elevi, nereuşind sǎ obţinǎ
un randament şcolar la nivelul cerintelor programelor şi al manualelor şcolare. Este opusul succesului şcolar
manifestând simptomele unei discordanţe dintre posibilitǎţi şi exigenţa impusǎ printr-o anumitǎ metodǎ
instructiv – educaţionalǎ.
Eşecul reprezintǎ o expresie şi o rezultantǎ a unei duble situaţii de inadaptare:
- inadaptarea elevului la activitatea de învǎţare realizatǎ în mediul şcolar dar şi extraşcolar
- inadaptarea şcolii (profesorului) la factorii interni (biologici, psihologici) şi externi (socio–
economici şi mai ales socio-culturali) care conferǎ individualitate personalitǎţii elevului.
Succesul şcolar angajeazǎ întreaga personalitate a elevului şi este dependent de interacţiunea mai
multor factori: factorii interni (biologici, pshihologici) și factorii externi (pedagogici, socio–culturali,
stresanţi, ambientali-familia, regimul de viaţǎ al elevului, grupul şcolar etc).
Competenţa profesionalǎ şi, mai ales, cea psihopedagogicǎ a cadrelor didactice îşi pun amprenta
asupra succesului şcolar. Un rol deosebit revine organizǎrii educaţiei pe structuri de învǎţǎmânt: ani, unitǎţi
şcolare, clase, nivel de salarizare a cadrelor didactice, supraîncǎrcarea curricularǎ, carenţele de ordin
logistic şi programa şcolarǎ încǎrcatǎ cu din ce în ce mai mult o influenţeazǎ nefast în procesul pregǎtirii
indivizilor.
Factorii familiari se exprimǎ prin mai multe moduri cum ar fi: climatul educaţional familiar; valenţele
educative ale familiei; atitudinile preşcolare – educaţionale ale familiei; gradul de înzestrare logisticǎ
(calculator, internet etc) şi posibilitǎţi materiale – financiare ;nivelul de instruire şi preocupare în ceea ce
priveşte pregatirea şi autoeducaţia pǎrinţilor; regimul de viaţǎ şi stilul de viaţǎ al pǎrinţilor;
Fiecare dinttre aceşti factori contribuie în mod diferenţiat la reuşita sau insuccesul şcolar.
Ca factor al progresului şcolar, climatul familiar contribuie la formarea atitudinii copilului faţǎ de
şcoalǎ, în general faţǎ de învǎţǎturǎ, în special. Aceastǎ presupunere din punct de vedere psihologic, crearea
unui substrat motivaţional adecvat. Aprecierile generale ale părinţilor la adresa şcolii, cât mai ales
preocuparea lor sistematică faţă de rezultatele şi progresul şcolar al copiilor, stimulările şi încurajările
continue se înscriu ca modalităţi de influenţare a acestei atitudini.
Prin regimul de viaţă pe care părinţii îl impun şi controleză, contribuim la formarea unui stil individual
de muncă, dar şi a unor trăsături de caracter necesare înlăturării dificultăţilor de învăţare.
Factorii stresanţi de natură fizică (zgomot, aer poluat, iluminat insuficient, subnutriţie, etc), de natură
fiziologică (somn insuficient, subnutriţie, etc) şi de natură psihologică (supraîncărcare, lipsă de antrenament
în învăţare, vizionarea abuzivă de spectacole, anumite conflicte dintre elevi şi părinţi sau dintre elev şi
profesor).
Pe baza celor de mai sus putem conchide ca succesul şcolar este determinat de un complex de factori
care pot acţiona concomitent sau succesiv. Oricare din aceşti factori participă şi condiţionează într-o măsură
sau alta rezultatele la învăţătură.
1114
Eficienţa procesului educativ presupune cunoaşterea particularităţilor psihofizice ale copilului, în
diferite etape de dezvoltare a sa şi organizarea şi desfăşurarea tuturor acţiunilor în concordanţă cu aceste
particularităţi, proces care se urmăreşte în dinamica relaţiei dintre dezvolatare şi învăţare.
În procesul de învăţământ se pune nu atât problema cunoaşterii particularităţilor de vârstă şi
individuale ale elevilor şi racordarea, în mod static, a tuturor componentelor acestui proces la
particularităţile respective, ci, mai ales, problema utilizării integrale a capacităţilor de învăţare ale elevilor
pe fondul posibilităţilor pe care le oferă categoria respectivă de vârstă. Interpretarea principiului luării în
consideraţie a particularităţilor de vârstă în lumina relaţiei dintre învăţare şi dezvoltare a condus la noua
optică, teoretică şi practică, în legatură cu particularităţile individuale ale elevilor.
Se ştie că, în cadrul dezvoltării stadiale, fiecare copil este o individualitate, adică are o structură şi un
nivel al trăsăturilor psihofizice, al diferitelor însuşiri personale, într-o formă unică, repetabile la ceilalţi.
Luarea în consideraţie a diferenţelor individuale dintre copii, dozarea sarcinilor, a ritmului şi a
modalităţilor de lucru în raport cu posibilităţile fiecăruia este cunoscută sub denumirea de tratarea
diferenţiată a elevilor sau individualizarea învăţământului. Pe fondul luării în consideraţie a
particularităţilor de vârstă, în cadrul unui învăţământ unic organizat cu clasa de elevi, se realizează tratarea
diferenţiată, individualizată a elevilor ca modalitate de sprijinire a lor la învăţătură, pentru a se forma şi
autoforma la nivelul posibilităţilor individuale. Luarea în consideraţie a particularităţilor individuale
constituie una din căile principale de prevenire şi lichidare a rămânerii în urmă la învăţătură, de asigurare
a succesului.
Motivaţia reprezintă o condiţie esenţială pentru reuşita elevului în activitatea şcolară.
Nu este suficient ca scopul unei activităţi clar, corect şi riguros formulat pentru ca ea să se desfăşoare
normal şi eficient. Dacă lipseşte stimularea şi susţinerea energetică în vederea realizării scopului, activitatea
nu va fi realizată.
Motivaţia pentru învăţare apare iniţial în familie. Este important pentru susţinerea motivaţiei ca elevul
să fie antrenat în competiţie, sunt importante succesele la învăţătură, lauda şi recompensa, modelul
profesorului cu atitudinile, interesele, sentimentele sale ce le pot trasmite elevilor.
Pentru combaterea eşecului şcolar este nevoie de o activitate dificilă şi consecventă din partea
profesorului, familiei, altor factori educaţionali. Înseamnă elaborarea unor strategii diferenţiate şi
individualizarea elevilor aflaţi în situaţie de eşec şcolar sau care manifestă anumite semne care anunţă un
viitor eşec şcolar. Asemenea strategii promovate în cadrul nodelului pedagogic al proiectării curriculare se
bazează pe organizarea unui programe de instruire care să permită gradarea învăţării, reuşita fiecărui elev,
în raport de nivelul de cunoştiinţe dobândite anterior.
Creativitatea profesorului necesară în astfel de situaţii se bazează pe cunoaşterea profundă a
personalităţii elevilor şi pe atingerea unor metode şi mijloace didactice adecvate.
Pentru asigurarea reuşitei şcolare şi combaterea nereuşitei este bine sa ţinem seamă de următoarele:
- cunoaşterea elevului din punct de vedere pedagogic şi social;
- asistenţa psihopedagogică specială acordată elevilor dar şi educarea părinţilor;
- individualizarea sau diferenţierea instruirii în cadrul procesului de instruire;
- creşterea rolului învăţământului preşcolar;
- cunoaşterea mediului familiar în vederea stabilirii unor raporturi pedagogice;
- perfecţionarea sistemului de formare iniţială şi continuă a profesorului;
- proiectarea curriculară a tuturor activităţilor de instruire;
- autoperfecţionarea activităţii de predare care include o bună operaţionalizare a obiectivelor;
educaţionale şi folosirea unei tehnologii didactice adecvate.
Detalierea cât mai precisă a obiectivelor generale şi formularea lor în termeni de comportament
obiectivat îi permite profesorului să urmărească continuu progresele înregistrate de către elevi, gradul de
concurenţă dintre nivelul anticipat şi obiectivele stabilite şi cel realizat în mod concret, evaluat cu
instrumente corespunzătoare.
Bibliografie
1. Gabriela C. Cristea – Psihologia educaţiei, Editura Coresi, Bucureşti
2. Ioan Nicola – Tratat de pedagogie şcolară, Editura Aramis, 2003, Bucureşti
3. Gheorghe Tomsa – Psihopedagogie preşcolară şi şcolară, Bucureşti, 2005
1115
PROF. ÎNV. PRIMAR SZABO ANDREEA MARIA
învățământ.
înglobează activitățile organizate de școală în afara mediului școlar sau/și de către alte instituții
etc.);
au rol complementar celui al școlii;
dezvoltarea copiilor depinde de un întreg sistem de fenomene și relații, iar activitățile extrașcolare
oferă posibilitatea de exprimare și explorare a identității, dezvoltă capitalul social al copiilor.
celorlalți.
sociale. Un studiu al lui J. Eccles și B. L. Barber(1999) indică un impact diferit al activităților extrașcolare,
participarea în cadrul tuturor tipurilor de activități extrașcolare corelează cu creșterea rezultatelor
participarea la activități sportive înregistrează o probabilitate mai mare ca elevii să aleagă să
participarea la activități prosociale corelează cu o rată mai mică de delincvență în rândul elevilor
participanți.
1116
nu numai.
Montessori)
Bibliografie:
1117
PROFESOR ÎNVĂŢĂMÂNT PREŞCOLAR SZABÓ DÉCSEI ERIKA

G.P.P. “MICUL PRINŢ” CLUJ-NAPOCA, JUD, CLUJ
(Maria Montessori –” Descoperirea copilului”)
Pedagogul american Bruner (1970) consideră că, oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare i se poate
preda cu succes, într-o formă intelectuală adecvată, orice temă”, dacă se folosesc metode şi procedee
cunoştinţelor”.
Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască eopiii, să-i dirijeze,
să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al educaţiei –
Activităţile extraşcolare au unele particularităţi prin care se deosebesc de activităţile desfăşurate in
mod normal în grădiniţă. Ele sunt diferite din punct de vedere al conţinutului, duratei, metodelor folosite şi
obligatoriu; astfel se pot alege conţinuturile care sunt în perfectă concordanţă cu interesele şi dorinţele lor.
Astfel, acestea devin o formă complementară de activitate –parte componentă a educaţiei – care stimulează
valori, aptitudini şi dezvoltă vocaţia, talentul, încurajând competiţia, asumarea de responsabilităţi,
comunicarea, abordările bazate pe iniţiativă, imaginaţie și opţiune. Toate acestea duc la formarea unor
personalităţi complete şi complexe.
Având cel mai larg caracter interdisciplinar, activităţile extraşcolare pot îmbrăca diferite forme.
Activităţile extraşcolare desfăşurate în grădiniţă sunt din cele mai diverse, cum ar fi:
1118
• Excursii şi vizite - ele oferă copiilor prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor
naţionale, relaţiile dintre oameni şi rezultatele concrete ale muncii lor.
• Serbări - iarna şi la final de an şcolar.
• Vizionări şi spectacole - colaborare cu trupe de teatru ce vor prezenta periodic spectacole fie în
grădiniţă, fie la sediul lor. Vizionarea unor filme pentru copii, diafilme, desene animate, spectacole de
teatru, etc.
• Concursurile sportive - contribuie la dezvoltarea fizică a copiilor, dezvoltă competitivitatea,
spiritul de echipă, etc.
• Sărbătorirea unor evenimente şi zile speciale - Ziua Pământului, Ziua Mamei, Ziua Internaţională
a Apei etc.
• Invitaţi speciali - în funcţie de temă lunară - dentist, oftamolog, dresor câini, etc.
• Organizarea unor târguri - de carte, de Crăciun, de Mărţişor etc.
• Tabere pentru copii.

reciproc între copiii, educă simţul responsabilităţii şi o atitudine justă faţă de scopurile urmărite.
Important este ca copiii să fie antrenaţi nu numai în desfăşurarea unor asemenea activităţi, ci şi în
producă sistematic şi cu mai multă eficienţă, pentru dezvoltarea armonioasă a elevilor
Scopul acestor activităţi este de a antrena copilul în activităţi diverse, de a conceptualiza activităţile
şi informaţiile primite în grădiniţă, de a oferi copilului posibilitatea de a experimenta, de a cunoaşte lumea
din jurul lui.
Bibliografie
*Ionescu, M., Chiş, V., „Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
*http://www.scribd.com/
*http://www.didactic.ro
1119
PREUNIVERSITAR
ȘCOALA GIMANZIALA „GABOR ÁRON” CHICHIȘ

PROF. INV. PRIMAR SZABO ENIKO
(Maria Montessori)
clase de elevi sau a mai multor instituții de învățământ.Activitățile extrașcolare vizează, de regulă, acele
etc.);
celorlalți.
sociale. Participarea la acest tip de activități lărgește orizontul cultural al elevilor, completând cu noțiuni
noi volumul de cunoștințe însușite în cadrul orelor de curs. De asemenea, constituie un mijloc de formare
a competențelor, contribuie la educarea morală, estetică a elevilor, diciplinându-le acțiunile și extinzându-
le orizontul cultural-artistic. Activitățile extrașcolare reprezintă un mijloc de formare a deprinderilor
elevilor de a-și folosi, în mod rațional, timpul liber, sunt propice manifestării spiritului de independență și
inițiativei.
nu numai.
1120
Bibliografie:
1121
EXCURSIILE ŞCOLARE ŞI IMPORTANŢA LOR ÎN CONSOLIDAREA
CUNOŞTINŢELOR ELEVILOR
PROF. SZÉKELY EMESE

CENTRUL ȘCOLAR DE EDUCAȚIE INCLUZIVĂ BECLEAN
Educaţia nu este un proces limitat, spaţial şi temporal cu incidenţă determinată asupra biografiei
personale. Formarea individului după principii etice şi axiologice solide trebuie să devină un proces
continuu, o coordonată a şcolii şi a societăţii româneşti.
Transformarea educaţiei într-un proces permanent este imperativ pentru lumea contemporană.
Îndeplinirea acestora reclamă efortul solidar al familiei, al şcolii de toate gradele, al instituţiilor cu profil
educativ şi al massmedia, care prin impactul covârşitor asupra audienţei poate deveni o tribună a educaţiei.
Individul, aflat în centrul acestui proces, trebuie ajutat să-şi formeze o concepţie corectă asupra existenţei,
întemeiată pe moralitate şi respect social, să adopte drept puncte de reper valori autentice şi să se integreze
armonios în societate.
Şcoala, oricât de bine ar fi organizată, oricât de bogat ar fi conţinutul cunoştinţelor pe care le
comunicăm elevului, nu poate da satisfacţie setei de investigare şi cutezanţă creatoare, trăsături specifice
copiilor. Ei au nevoie de acţiuni care să le lărgească lumea lor spirituală, să le împlinească setea lor de
cunoaştere, să le ofere prilejul de a se emoţiona puternic, de a fi în stare să iscodească singuri pentru a-şi
Activităţile extracurriculare contribuie la adâncirea şi completarea procesului de învăţământ, la
îmbogățirea bagajului de cunoștințe, la dezvoltarea aptitudinilor elevilor, la organizarea raţională şi plăcută
a timpului lor liber. Ele prezintă unele particularităţi prin care se deosebesc de activităţile din cadrul
lecţiilor. Aceasta se referă la conţinutul activităţilor, durata lor, la metode folosite şi la formele de organizare
a activităţilor.
Conţinutul acestor activităţi nu este stabilit de programa şcolară, ci de către cadrele didactice, în
funcţie de interesele şi dorinţele elevilor. Având un caracter atractiv, elevii participă într-o atmosferă de
voie bună şi optimism, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi. Activităţile extracurriculare pot
îmbrăca variante formate: spectacole cultural-artistice, excursii, vizite, cercuri pe discipline sau cercuri
literare, întreceri sportive, concursuri etc. Alegerea din timp a materialului şi ordonarea lui într-un
repertoriu cu o temă centrală este o cerinţă foarte importantă pentru orice fel de activitate extracurriculară.
O activitate deosebit de plăcută este excursia. Ea ajută la dezvoltarea intelectuală şi fizică a copilului,
la educarea lui cetăţenească şi patriotică. Excursia îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei
experienţe sociale importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural ştiinţific. Prin excursii elevii îşi
suplimentează şi consolidează instrucţia şcolară prin însuşirea a noi cunoştinţe. Ea reprezintă finalitatea
unei activităţi îndelungate de pregătire psihologică a elevilor, pentru a-i face să înţeleagă excursiile nu
numai din perspectiva evadării, din atmosfera de muncă, ci şi ca un act de ridicare a nivelului cultural. Este
una din activităţile extraşcolare frecvent folosită pentru cunoaşterea trecutului local, naţional şi chiar a unor
zone de pe diverse meridiane ale globului pe bază de experienţă directă.
Excursia, temeinic organizată şi pregătită, creează o atmosferă deosebit de favorabilă instrucţiei,
educaţiei, formării armonioase a personalităţii elevului. Preferinţa pentru excursie, participarea lor masivă,
sunt argumente suficiente pentru a demonstra că elevii sunt însetaţi de a cunoaşte cât mai multe lucruri noi
în mod direct, că se simt deosebit de satisfăcuţi şi bucuroşi de a-şi petrece timpul în mijlocul frumuseţilor
naturii, că trăiesc simţiri dintre cele mai intense în contactul direct cu tezaurul de valori al înaintaşilor, că,
în acest cadru, prieteniile şi colegialitatea cunosc noi dimensiuni.
Copiii au posibilitatea, prin intermediul excursiei, să se simtă în ipostaza de mici cercetători ai
realităţii, se simt responsabilizaţi, implicându-se cu plăcere, urmare a sfaturilor date; înteleg semnificaţia
unor norme, dezvoltandu-ţi gustul pentru descoperirea adevărurilor şi legităţilor naturii din jurul lor; învaţă
cum să iubească şi cum să respecte natura, în ansamblul ei. Excursia reuşeşte cel mai bine să dezvolte
interesul elevilor, îmbogăţindu-le orizontul de cunoaştere. Este o formă de activitate cu caracter atractiv şi
mobilizator.
Excursia este o modalitate deosebită de educaţie completă, fiindcă permite o abordare
interdisciplinară a conoştinţelor. Lucrările realizate pe baza materialelor culese: compunerile, desenele,
1122
portofoliile oferă posibilitatea unei evaluări temeinice, observându-se progresele obţinute de copii în
procesul complex al formării şi afirmării personalităţii lor.
1123
PROF. SZOCS ILDIKO

EDUCATOARE LA GRADINIȚA DE COPII CIMBORA BARAOLT,
JUD. COVASNA
Proiectul: „Să știi mai multe, să fi mai bun” vizează îmbunătăţirea competenţelor sociale, nivelul cooperării,
nivelul comunicării verbale şi nonverbale. Acest proiect reprezintă un program binevenit şi necesar.
Educația este cea mai importantă latură a formării personalității copilului, a adultului de mâine. Mai precis ar
trebui să fie. În grădiniță cred că așa este, dar la școală se cam uită acest lucru. Școala după părerea mea se bazează
pe predare- învățare (nu în totalitate), educația este marginalizată, deși se vorbește foarte mult despre acest aspect.
Proiectul: „Să știi mai multe, să fi mai bun” este un prilej foarte bun de a contracara aceste lipsuri. Copiii trebuie să
învețe să se respecte, să respecte adulții, munca, efortul depus la fiecare loc de muncă, cum să păstreze vie memoria,
tradițiile strămoșilor, cum trebuie să prețuiască mediul înconjurător, natura, cum să se comporte la teatru, în societate,
și multe alte lucruri, pe care nu pot învăța stând în bancă Din păcate nici cei șapte ani de acasă nu prea ajută acest
aspect. Părinții cred că dacă copilul merge la activități variate și după școală (oră de engleză, balet, muzică,
gimnastică, etc.), atunci au făcut totul pentru educația copilului lor. Nu se mai vorbește cu copilul, nu mai spun
povești, nu se joacă împreună, pentru că....când ar mai avea timp?! Toată societatea e responsabilă pntru educația
noilor generații. Ce bine ar fi dacă toată lumea așa ar crede!
Eu consider și afirm că la grădiniță fiecare săptămână e „altfel”, în fiecare săptămână sloganul nostru poate
fi: “Să stii mai multe, să fi mai bun.”, nu numai în această săptămână.
“ Educația este ceea ce supraviețuiește după ce tot ce a fost învățat a fost uitat.” Burrhus Frederic Skinner
Exemplu de planificare a activităţilor pentru săptămâna “Să stii mai multe, să fi mai bun.”
Ziua/ data Titlul Tipul activităţii Modalitate de Loc de Participanţi
activităţii organizare/ desfăşurare
desfăşurare
LUNI “`Un copil, o Activităţi Vizită la horticultura Sera cu flori Educatoarele
plantă” ştiinţifice şi din oraș . Preşcolarii grupei
educaţie Plantare de răsaduri mijlocii, patronul
ecologică de căpşuni serei cu flori
MARŢI “Micii Activităţi Activitate tematică GPP Cimbora Educatoarele
sportivi” sportive sportivă: „Excursia” Baraolt- grupelor
Plimbare și jocuri cu Preşcolarii grupei
prietenii noștri mari mijlocii, elevii din
din Liceul „Baróti Liceul „Baróti Szabó
Szabó Dávid” din Dávid” din Baraolt,
Baraolt diriginta clasei de
(Exerciţii cu sacul de elevi
boabe, gimnastică
ritmică cu cercul,
paraşuta)
MIERCURI „În umbra Activităţi „Copacul nostru- Grădiniţa Educatoarele
parașutei ştiinţifice şi copacul prieteniei”- Cimbora Baraolt/ grupelor;
prieteniei educaţie sădirea de copaci Grupa mijlocie Preşcolarii grupei
creétem noi” ecologică împreună în curtea mijlocii, și din grupa
Activităţi grădiniței specială „Napsugár”
sportive “Să ne facem
prieteni”- jocuri
dramatice
“Paraşuta colorată a
prieteniei”Jocuri
experienţiale cu
paraşuta şi mingi
colorate
JOI ”Micii Activităţi “Îmbrăţişare cu Grădiniţa Educatoarele grupei;
povestitori” culturale, prietenii”-Jocuri Cimbora Baraolt/ Preşcolarii grupei
artistice dramatice, pentru Grupa mijlocie mijlocii, preşcolarii
demonstrarea grupei grupei
compasiunii faţă de speciale „Napsugár”
alţi copii Baraolt
1124
Povestirea copiilor/
Ce este prietenia?
VINERI „Micii Activităţi Activităţi de vizită Casa de cultură Educatoarele grupei,
dansatori” artistice Oră de dans, cu orăşenească Preşcolarii grupei
instructorul de dans Baraolt mijlocii, preşcolarii
grupa mijlocie, grupei grupei
grupa specială speciale „Napsugár”
„Napsugár” Baraolt
Baraolt
1125
PROF. TALOȘ FLOARE

ȘCOALA GIMNAZIALĂ SIMION BĂRNUȚIU, ZALĂU
elevilor; se desfăşoară în colectiv, fiind create şi organizate pe principiul liberului consimţământ; la
antrenarea elevilor trebuie să se ţină seama de particularităţile de vârstă şi interesele elevilor, precum şi de
posibilităţile de realizare pe care le au, fără să fie reţinuţi de la ore sau pregătirea lecţiilor.
cunoştinţelor”. Modelarea, formarea şi educaţia omului cere timp şi dăruire. Timpul istoric pe care îl trăim
cere oameni în a căror formaţie caracterul şi inteligenţa se completează pentru propria evoluţie a individului.
1126
nu numai.
competenţelor transdisciplinare. Educaţia religioasă, componentă extrem de importantă a personalităţii
umane, este un alt obiectiv al educaţiei non-formale. Prin serbarea celor mai importante sarbători din
calendarul creştin, elevii îşi însuşesc cultura religioasă şi se formează în spiritul moralei creştine. Ei sunt
astfel ajutaţi şi să îşi formeze trăsături pozitive de caracter (cinste, sinceritate, omenie, dăruire de sine,
respect, frăţie, solidaritate umană). Activităţi precum vizitarea de audierea slujbelor religioase la sărbători,
transpunerea în fapte a unor maxime religioase şi morale, participarea la concursuri de iconografie pe sticlă
sunt deosebit de importante în realizarea educaţiei religioase.
Bibliografie:
1981.
1127
PROF. TĂMAȘ DORA

COLEGIUL ECONOMIC ,,PINTEA VITEAZUL” CAVNIC, MARAMUREȘ
„O persoană îsi aminteste 10% din ceea ce citeste, 20% din ceea ce aude, 30% din ceea ce vede, 50%
din ceea ce vede și aude, 80% din ceea ce spune, 90% din ceea ce spune și face concomitent [Maddalena,
1997]”.
Pornind de la această idee, conchidem că pentru rezultate bune ale învățării, nu este suficientă doar
predarea în clasă. Buna desfășurare a procesului instructiv-educativ constă în îmbinarea armonioasă a
activităţilor şcolare cu activităţi extrașcolare/extracurriculare cu numeroase valenţe formative, creative și
recreative. O astfel de abordare a instruirii permite afirmarea spiritului inovativ al cadrului didactic,
măiestria în atragerea elevilor și stârnirea interesului față de acest tip de activități. Activitățile extradidactice
oferă condiții mult mai prielnice pentru formarea conduitei cooperante, libertatea de exprimare și
relaționare cu ceilalți este mai mare și, ca atare, se amplifică posibilitatea de îmbogățire a experienței
sociale. Se alege de regulă un cadru de acțiune care să ofere un spectru larg de manifestare a inițiativei și
participării în funcție de anumite preferințe, interese, capacități, preocupări etc.
Anumite relații dezvoltate în clasă continuă, de regulă și în alte contexte, astfel că trebuie urmărit în
permanență și modul în care evoluează raportul dintre competiție și cooperare, nefiind exclusă posibilitatea
apariției unor rivalități în cadrul diferitelor grupuri, care să înăbușe spiritul de cooperare, fiind necesară
intervenția discretă a cadrului didactic.
În perioada contemporană, astfel de activități au câștigat teren prin apariția învățării non-formale, tot
mai des întâlnită și agreată în rândul tinerilor. S-a observat un interes crescând al elevilor față de orele la
care se utilizează astfel de metode de învățare, respectiv schimbări pozitive de comportament șă atitudine
după activități extra. Acestea (nr. activitățile extra) generează relații de prietenie și întrajutorare, fortifică
simțul responsabilității. Dezvoltarea personalității fiind o preocupare importantă a cadrelor didactice, de
regulă a profesorilor diriginți, în scopul modelării întregii activități psihice a elevilor și a conduitei acestora,
conform cerințelor societății în care trăiesc.
Unele activități extracurriculare sunt complementare celor de învățare, urmărind lărgirea şi
consolidarea informaţiei, stârnirea interesului pentru diferite ramuri ale ştiinţei, atragerea individului la
viaţa socială, la folosirea timpului liber într-un mod plăcut şi util, contribuind la formarea personalităţii.
În cadrul acestor activități, sub atenta supraveghere a cadrului didactic, elevii deprind folosirea
diverselor surse și resurse informaționale, se autodisciplinează, învață să învețe.
Astfel, vizitele la muzee, monumente și locuri istorice, case memoriale oferă elevilor prilejul de a
trecutul istoric local, național, ceea ce ușurează procesul formării reprezentărilor despre acestea.
Indiferent de tipul activității extrașcolare desfășurate, pentru o mai mare reușită, este recomandat ca
elevii să inițeze astfel de activități, să fie antrenați în organizarea și desfășurarea lor.
Bibliografie:
Ioan Nicola, Dirigintele și sinalitatea colectivului de elevi, EDP București
Ioan Nicola, Tratat de pedagogie școlară, Editura Aramis
1128
ROLUL ACTIVITAȚILOR EXTRASCOLARE
PROF. TAMAS IOAN MARIN

SCOALA GIMNAZIALA MIHAIL SADOVEANU, BAIA MARE
învățământ.
numai asupra lumii exterioare, ci şi asupra propriei persoane. Se formează astfel ,,imaginea de sine’’,
patriotice, pregătindu-se astfel pentru a deveni buni cetăţeni
activităţi extracurriculare foarte atractive : competiţii sportive între clase sau între şcoli, excursii, drumeţii,
concursul Educaţia rutieră – Educaţie pentru viaţă. Pe lângă formarea deprinderilor motrice, activităţile
sportive contribuie si la formarea trasăturilor de voinţă şi de caracter.
Bibliografie:
1129
ANTRENAMENTUL CREATIV LA ŞCOLARUL MIC
PROF. ÎNV. PRIMAR TĂNASE GABRIELA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ „MIHAI VITEAZUL” GALAŢI
Pentru că în intervalul de vârstă dintre 7 şi 10/11 ani se cristalizează structura intelectuală a copilului
şi se pun bazele stilului de învăţare şi de raportare la activitatea intelectuală, mai mult ca sigur că educarea
creativităţii ar trebui să devină o prioritate. Actul de creaţie nu urmează niciodată un plan, o schemă fixă,
aşa încât nici nu este uşor de planificat. De cele mai multe ori profesorii ţin cont în planificarea activităţilor
extraşcolare de opţiunile elevilor. Aceştia îşi doresc activităţi atractive, pe placul lor, unde să se simtă bine,
să dea frâu liber creativităţii. Profesorul este cel care poate educa creativitatea – un dascăl creativ va forma
elevi creativi.
Este de mult recunoscut faptul că fiecare copil normal se naşte cu un anumit potenţial creativ. Acest
potenţial „se destramă” însă dacă nu este stimulat şi educat. Creativitatea fiecăruia se manifestă într-un mod
unic, fiind în primul rând abilitatea de a vedea lucrurile într-o lumină nouă sau neuzuală, de a sesiza o
problemă acolo unde alţii nu cred că există şi de a descoperi soluţii efective la aceste probleme. Jocul pune
la îndemâna copilului posibilitatea dezvoltării acestor abilităţi, ajutându-l să se dezvolte. Jocul, îndeosebi
jocul creativ, este caracterizat de prezenţa anumitor însuşiri, considerate adevărate căi de stimulare a
creativităţii copilului:
 relaxarea controlului exercitat de adult, astfel încât spontaneitatea şi încrederea în sine să se poată
manifesta ca elemente esenţiale ale spiritului creativ;
 perseverenţa- întreaga energie creatoare a copilului se concentrează asupra îndeplinirii complete
a obiectivului jocului, efortul acompaniindu-i activitatea;
 toleranţa la greşeală- copiii caută alte soluţii şi răspunsuri sau căi de a-şi desfăşura jocul,
acceptând ideea că nu există un singur răspuns corect;
 crearea unei atmosfere creative, lipsite de rigiditate, susţinută de capacitatea sau de posibilitaea
de a utiliza materiale diverse într-o multitudine de situaţii inedite;
 rezolvarea de probleme, bazată pe încurajarea copiilor de a rezolva fiecare situaţie într-o varietate
de moduri, verificând apoi valabilitatea acestora.
Învăţământul primar este „un paşaport pentru viaţă”, şi de aceea consider că acum este momentul
prielnic parcurgerii unui program de antrenament creativ, care să fie continuat în treptele următoare ale
şcolarităţii.
De ce un antrenament al creativităţii? Argumentul principal este plăcerea copilului de a se juca,
preocuparea lui pentru experienţe noi, dar şi capacitaea jocului de a stimula efortul făcut pentru învăţare.
Jocul are capacitatea de a-i apropia pe copii între ei, cât şi pe profesori de copii, oferindu-le şansa de a
înţelege mai bine, de a coopera în strădania construirii unor personalităţi deschise.
Nu în ultimul rând, contează posibilitatea ca prin joc să poată fi depăşite blocajele emoţionale sau
„problemele” unora dintre elevi, să se creeze disponibilitatea acestora de a se angaja în activităţi diverse,
extraşcolare mult mai uşor decât în cazul exerciţiilor din timpul activităţilor din orele de curs.
1130
ACTIVITAȚILE EXTRACARRICULARE LA VARSTA PREȘCOLARA
EDUCATOARE TĂNASE IOANA

GRADINITA NR.35, BUCURESTI
Alături de activităţile curriculare, procesul educaţional din grădiniţă presupune şi forme de activitate
didactică complementară acestor activităţi. Aceste forme de muncă didactică complementară sunt activităţi
desfăşurate în grădiniţă, în afara activităţilor curriculare sau activităţi desfăşurate în afara grădiniţei. Toate
aceste activităţi sunt activităţi extracurriculare şi se desfăşoară sub îndrumarea atentă a educatoarelor.
Creativitatea este un complex de însuşiri şi aptitudini psihice care în condiţii favorabile generează
produse noi şi valoroase pentru societate.
Grădinița și mai apoi școala, trebuie să stimuleze exprimarea potenţialului creativ al fiecărui copil,
să încurajeze iniţiativele lui, ingeniozitatea şi curiozitatea, să favorizeze stabilirea unor relaţii care să nu
exagereze prin autoritate, să ofere ocazii copilului de a lua singur decizii şi să stimuleze încrederea în sine,
într-o atmosferă de comunicare liberă.
Activitatea extracurriculară în sine, prin structură şi conţinut ştiinţific este firesc complementară
activităţii de învăţare realizată la grupă conform curriculumului pentru învăţămantul preşcolar.
Acest tip de activitate îi antrenează pe copii în activitatea de învăţare, îi apropie de grădiniţă, îi
determină să o îndrăgească. Chiar ei propun, cer aşteaptă şi se implică în realizarea acestui tip de activitate.
Activităţile extracurriculare desfăşurate în cadrul procesului educaţional din grădiniţă sunt acţiuni
turistice: plimbări, excursii, tabere, vizite la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale,
vizionările şi spectacolele ( filme, diafilme, spectacole de tatru, emisiuni TV), erbările, concursurile.
În cadrul acţiunilor turistice, activităţi organizate în mijlocul naturii şi al vieţii sociale, copiii se
confruntă cu realitatea printr-o percepere activă, investigatoare, prin acţiuni directe asupra obiectelor,
fenomenelor din mediul înconjurător, a unor zone geografice şi locuri istorice. Copiii dobândesc o mare
cantitate de informaţii despre munca omului, îşi formează reprezentări simple despre structura, condiţiile
de viaţă ale unor plante şi animale, despre frumuseţile şi bogăţiile patriei, despre trecutul istoric al poporului
român.
Acţiunile turistice contribuie la îmbogăţirea conţinutului jocurilor şi a celorlalte activităţi, forme de
activităţi organizate în grădiniţă.
intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru.
Vizionările şi spectacolele constituie o altă formă de activitate extracurriculară în grădiniţă prin care
Această formă de activitate îl pune pe copil în majoritatea cazurilor în rolul de spectator, valoarea ei
deosebită constă în faptul că ea reprezintă o sursă inepuizabilă de impresii puternice, precum şi în faptul că
apelează permanent la activitatea copilului.
Serbările, prin specificul lor, de activităţi extracurriculare, reprezintă un nesecat izvor de satisfacţii,
bucurii, creează bună dispoziţie, favorizează dezvoltarea copiilor din punct de vedere fizic şi psihic.
Importanţa lor educativă costă în conţinutul artistic prezentat, pecum şi în atmosfera sărbătorească, deschisă
ce se instalează cu acest prilej. Prin organizarea serbărilor dezvoltăm copiilor dragostea pentru arta, pentru
frumos.
Concursurile reprezintă o altă categorie de activităţi extracurriculare prin care se urmăreşte evaluarea
cunoştinţelor din diferite domenii, dezvoltarea spiritului de competiţie, stimularea intelectuală şi creativă a
copiilor.
Activităţile extracurriculare sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc bucurie,
facilitează acumularea de cunostinţe. Copiilor li se dezvoltă spiritul practic, fiecare dintre ei având
1131
BIBLIOGRAFIE:
Bucureşti
4. Lespezeanu, M., Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar, Editura S.C. Omfal, Bucureşti,
2007;
1132
ŞCOALA GIMNAZIALA GRIGORE MIHĂESCU, VLĂDEŞTI

PROF. ÎNV. PREŞCOLAR TĂNASIE ELENA ALINA
fragedă.
1133
Bibliografie:
4. Cernea, M., Contribuția activităților extracurriculare la optimizarea procesului de învățământ în
5. Crăciunescu, N., Forme de activități extracurriculare desfășurate cu elevii cilului primar, Ed.
6. Jinga, I; Istrate, E, (1998), Manual de pedagogie, Ed. All, București.
1134
IMPORTANŢA ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE
PROF. ANCA TANC
Educaţia reprezintă un fenomen social fundamental apărut o dată cu societatea umană şi este specific
intelectual, moral, artistic, fizic. (Dicţionarul limbii române pentru elevi, 1983). Asupra individului se
exercită o multitudine de acţiuni şi influenţe educaţionale de-a lungul vieţii. Specialiştii le-au sistematizat
în 3 tipuri sau moduri de realizare a pregătirii pentru viaţă: educaţia formală (școlară), nonformală
(extrașcolară), informală (cunoştinţele cu care individul se întâlneşte zi de zi: în familie, cu prietenii, pe
stradă, în mass-media).
caracter mai puţin formal, dar cu acelaşi rezultat formativ, acţiunile educative plasate în ca¬drul acestui tip
persoană. Timpul extraşcolar a fost caracterizat drept „libertate sub control instituţional”. Timpul liber, se
caracterizează prin: alegerea liberă şi eliberarea de sub obligaţiile instituţionale; caracterul dezinteresat al
activităţilor; caracterul personal, întrucât încurajează virtuţile dezinteresate; aracterul hedonist, întrucât
generează satisfacţie.
Dintre funcţiile timpului liber, pot fi amintite: funcţia de relaxare, de destindere, care constă în
posibilitatea de refacere a organismului după activitatea de bază; funcţia de distracţie, care se realizează
prin delectare şi amuzament generând un tonus optimist; funcţia educativă, de dez-voltare, care se
concretizează în îmbogăţirea vieţii spiritulale şi dez¬vol¬tarea personalităţii, formarea capacităţii de
autoorganizare a unui stil de viaţă elevat, stimularea capacităţilor creatoare şi a stilului participativ (Vasile
Marcu, Florica Orţan, Emilia Adina Deac, 2003).
În România, educaţia nonformală cuprinde diferite activităţi, desfă¬şurate fie în cadrul şcolii, cum
ar fi: sesiuni de comunicări ştiintifice, cercuri la diferite discipline, proiecte educative, olimpiade, competiţii
sportive; fie în afara şcolii, cum ar fi vizite, drumeţii, excursii, tabere, activitatea pe cercuri din cadrul
palatelor şi cluburilor de copii. Aceste activităţi, la fel ca şi în cazul educaţiei formale, sunt coordonate de
profesori de specialitate, dar, care în aceste situaţii, au un rol secundar, de moderatori sau coordonatori.
realizare, fiind caracterizată prin: caracterul facultativ. Elevii sunt implicaţi în proiectarea, organizarea şi
desfăşurarea activităţilor. Nu se face o evaluare prin note, ci oferă răspunsuri concrete la cerinţele fixate;
permite momente de abstractizare, prin utilizarea cunoştinţelor din viaţa practică; pune în valoare
aptitudinile şi interesele copiilor şi ale tinerilor; facilitează promovarea muncii în echipă şi a unui demers
pluri şi inter-disciplinar; scoate din educaţie funcţia de predare, lăsând loc funcţiei de învăţare.
activități extrașcolare, pentru că programa școlară este încărcată.
Activitățile extrașcolare sunt acele uși care se deschid pe ambele părți, scopul lor fiind același,
dezvoltarea personalității, stimularea încrederii în sine. Este de dorit ca elevul să învețe prin joc, să
asimileze noi cunoștințe și într-un cadru nonformal. Datoria noastră de dascăli este de a-i crea elevului
spațiul, conjuctura care să îl ajute să dea frâu imaginației, să își valorifice înclinațiile dezvoltându-le până
va ajunge la performanță
In cadrul școlii se pot organiza simple activități literar-artistice, serbări, concursuri tematice…la care
să fie invitați părinții sau membri comunității. Chiar dacă părinții sunt la mare depărtare, în străinătate, prin
1135
mijloace moderne, prin internet, Skype, ei pot viziona aceste evenimente și pot lua parte, chiar dacă nu sunt
prezenți în acel loc. Ei pot urmări evoluția elevului și acest lucru este foarte important. Depărtarea părinților
declașează mari drame în sufletul elevilor și aceste evenimente îi pot apropia, deoarece ei trăiesc emoții
puternice. Elevii sunt încurajați în urma acestor activități să scrie versuri, jurnale ale trăirilor, astfel
transmițând sentimentele trăite, puternice, emoțiile și celor din jur. Mult mai interesant ar fi dacă și părinții
ar contribui la aceste momente.Important ar fi ca în cadrul acestor activități să fie inserate și momente
muzicale, cântări religioase pe care ei să le îndrăgească. Se pot interpreta cântece alături de părinți, bunici,
chiar și în biserică, mai ales în anumite momente. Pot fi organizate și voluntariate sau se pot dona lucruri,
dulciuri, alimente pentru cei nevoiași. În acest caz, se dă o mai mare amploare evenimentului. Este destul
de greu să se găsească mult timp pentru pregătirea acestor activități, dar dacă se pornește de la ceea ce ei
știu din familii, mai ales cei care locuiesc la țară, rezultatul va fi unul deosebit. Sunt activități frumoase care
înnobilează sufletul omului și care îi dau strălucirea celui care aspiră la frumos, la puritate.
1136
PROF. INV. PREȘCOLAR TEMĂTORU VIOLETA-MARIA

ȘC. GIMN. ,,D. GUSTI” NEREJU, VRANCEA
Eu consider că oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare i se poate preda cu succes, într-o formă
intelectuală adecvată, orice temă, iar această educație începe încă de la grădiniță. Este indicat să se
folosească diferite metode şi procedee adecvate stadiului respectiv de dezvoltare, iar materia să fie
prezentată într-o formă cât mai simplă, astfel încât copilul să poată progresa cu mai multă uşurinţă şi mai
temeinic spre o deplină stăpânire a cunoştinţelor. Modelarea, formarea şi educaţia omului cere timp şi
dăruire, iar dacă vorbim despre perioada preșcolarității, este perioada care cere cel mai mult timp, dăruire
și afecțiune.
identificarea şi cultivarea unei corespondenţe între aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viaţă civilizat,
precum şi stimularea comportamentului creativ in diferite domenii. Începând de la cea mai fragedă vârstă,
copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i în contact direct cu obiectele si fenomenele din natură.
Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm şcoala cu viaţa,
iar aceste activități extrașcolare sunt cele mai îndrăgite de copii de toate vârstele.
principal al școlii şi al învăţământului primar – pregătirea copilului pentru viaţă.
Una dintre cele mai frumoase activități extracurriculare pe care am desfășurat-o împreună cu grupa
de preșcolari a fost o excursie pe care am realizat-o la o stână. Aici copiii au avut de văzut animale ca
purceluși, căței, pisici, cal, vacă și vițel, oi, iar cel mai încântați au fost de măgar. Pe acesta din urmă copiii
l-au mângâiat, ca mai apoi, cu mult curaj, l-au călărit. Au mâncat caș, urdă și carne la ceaun gătită, cu
mămăligă. Au fost foarte încântați, povestind părinților acasă cea mai frumoasă experiență pe care au avut-
o ei cu doamna până atunci.
Serbările şi festivităţile marchează evenimentele importante din viaţa copilului. Din punct de vedere
Așadar, scopul activităţilor extraşcolare este acela de a dezvolta unele aptitudini speciale, antrenarea
Bibliografie
1981.
1137
PROF. INV. PRESC. TEREACA CONSTANTA

G.P.N ,,DUMBRAVA MINUNATA,, CARACAL
desfasurate in afara gradinitei. Ele sunt activitati extrascolare si se desfasoara sub indrumarea atenta a
copiilor.
1138
BIBLIOGRAFIE
Bucureşti, 2007
1139
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN FORMAREA ȘI EDUCAȚIA
COPIILOR PREȘCOLARI
PROF. ÎNV. PREȘC. ȚIGAN ELENA DANIELA

ȘC. GIMN. SINGIDAVA / G.P.P. ,,PRICHINDEL,, CUGIR
“Să nu-i educam pe copiii nostri pentru lumea de azi. Aceastalume nu va mai exista cand ei vor fi
mari si nimic nu ne permite sastim cum va fi lumea lor. Atunci sa-i invatam sa se adapteze.”
(Maria Montessori-”Descoperirea copilului”)
Educatia extracurriculara (realizata dincolo de procesul de invatamant) isi are rolul si locul bine
stabilit in formarea personalitatii copiilor nostri.Educația unui copil nu se realizează doar într-un cadru
formal (grădinițe, școli), ci și prin activități extrașcolare și extracurriculare.
Educatia prin activitatile extracurriculare urmareste identificarea si cultivarea corespondentei
optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stilde viata civilizat, precum si stimularea
comportamentului creativ indiferite domenii. Incepand de la cea mai frageda varsta, copiiiacumuleaza o
serie de cunostinte punandu-i in contact direct cu obiectele si fenomenele din natura.
Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmaiceea ce ne permite să împăcăm scoala cu
viaţa
talentelorpersonale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale.
afirmare în mediul şcolar să reducănivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual.
Oricât ar fi de importantă educaţia curriculară realizată prinprocesul de învăţământ, ea nu epuizează
sfera influenţelor formative.
Aceste activități au ca scop identificarea și cultivarea corespondenței optime dintre aptitudini,
talente, cultivarea unui stil de viață civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ. Copiii
participă cu însuflețire și dăruire la astfel de activități, iar succesul este garantat dacă ai încredere în
imaginația, bucuria și dragostea din sufletul copiilor, dar să îi lași pe ei să te conducă spre acțiuni frumoase
și valoroase.
Aceste activităţi se organizează în funcţie de conţinutul lecţiilor și „Prin conținutul lor se deosebesc
de cele cu caracter didactic. Organizate la nivelul clasei sau școlii, cu participare benevolă, ele urmăresc
lărgirea orizontului de cunoștințe etc.”
1140
variat. Prin conţinutul lor, excursiile şi vizitele se deosebesc de activităţile cu caracter didactic.
Organizate la nivelul clasei sau şcolii, cu participare benevolă, excursiile şi vizitele au drept scop
lărgirea orizontului cognitiv, familiarizarea elevilor cu frumuseţile ţării.
2. Încadrarea elevilor în diferite forme ale activităţii în afara clasei şi extraşcolare se face pe baza liberei
elevilor.
1141
IMPLICAREA PĂRINȚILOR ÎN CADRU ACTIVITĂȚILOR
EXTRAȘCOLARE
PROF. ÎNV. PREȘCOLAR: ȚIGĂNETEA ANTIȚA

G.P.N. ,,CĂSUȚA POVEȘTILOR” VATRA DORNEI
Parteneriatul grădiniță-familie urmărește obiectivul comun pe care îl au acești doi factori

educaționali: asigurarea unui sistem unitar de cerințe de instruire și educare a copilului. O corelare perfectă
între parteneri și armonizarea influențelor educative vor asigura rezultate pozitive în stabilirea și siguranța
actului educațional.
Cu abilitate, cadrul didactic determină părintele să colaboreze și să înțeleagă rolul și scopul
programelor educative oferite de învățământul preșcolar. Dezvoltând o colaborare de succes, educatorul
sporește înțelegerea și sensibilitatea părinților față de nevoile copilului pentru promovarea reușitei integrării
în ciclul primar a viitorului școlar și, în viața socială.
Grădinița, primul factor instituționalizat de socializare unde copilul se integrează treptat spre
învățarea dirijată, îl pregătește către pasul următor, asigurând trecerea de la activitatea predominant ludică
la cea de învățare. A sprijini copilul preșcolar pentru integrarea școlară, nu este un lucru simplu sau ușor de
făcut, pentru că modelarea copilului spre viitorul efort intelectual cere mult tact, răbdare, mobilizare,
căutare și cooperare, reunind și aplicând armonios cele mai atractive metode didactice.
Comunitatea oferă copiilor contactul cu mediul variat și necunoscut, acele experiențe care îl vor ajuta
să se integreze cu ușurință în viața de zi cu zi a comunității, iar parteneriatele educaționale dezvoltă
perspectivele de promovare a dorinței de progres și bunăstare, față de care învățământul joacă rolul
primordial.
Pentru realizarea unui parteneriat autentic este necesară împărtășirea acelorași valori, atitudini,
principii, norme, comportamente la nivelul: factorilor sociali cu putere de decizie, resurselor umane
implicate în educație, instituțiilor comunitare, părinților copiilor, preșcolarilor cuprinși în sistemul de
învățământ.
Schimbarea la nivelul factorilor implicați se poate realiza prin formarea resurselor umane și prin
activități de consultanță, cât și prin elaborarea și derularea unor proiecte în parteneriat. Complexitatea
creșterii și educării copiilor, în această lume în continuă schimbare, aflată sub semnul competițiilor de orice
fel, cere sprijin din partea comunității.
În concepția lui Joice Epstein (Godfry Claff, 2006) există câteva tipuri de implicare a familiei, care
ne pot ajuta să creăm parteneriate eficiente cu familia pentru a spori eficiența procesului educativ.
1. Părinții pot primi ajutor pentru a crea medii familiale care să sprijine experiențele de învățare ale
copiilor prin diverse modalități: oferirea de informații despre organizarea spațiului de joacă de acasă,
sprijinirea în înțelegerea importanței unei relații cu dublu sens, între familie și grădiniță. Jocul la acestă
vârstă reprezintă una din cheile dezvoltării copilului, iar educatoarea poate sprijini familia, prin oferirea de
informații și idei pentru părinți de a-i învăța pe copii cum șă se joace. Educatoarea poate oferi repere privind
învățarea și dezvoltarea copiilor în diferite etape de vârstă, care sunt jucăriile și echipamentele de care să
beneficieze copiii.
2. Comunicarea cu părinții este recunoscută drept esențială, iar stabilirea unor canale de comunicare
este foarte benefică. Părinții pot fi informați despre progresul copiilor prin organizarea consultațiilor
individuale, prin prezentarea portofoliilor copiilor, prin activitățile de consiliere a părinților, care se
desfășoară săptămânal. Preșcolarii fiind însoțiți zilnic de către părinți sau bunici, educatoarea comunică
foarte des cu aceștia despre activitatea copiilor. Părinții văd expuse pe holul grădiniței caietele speciale, iar
pe panouri fișele de lucru, lucrările practice și artistico-plastice.
3. Voluntariatul reprezintă o practică de succes și presupune organizarea acțiunilor de ajutor din
partea părinților, care să sprijine educatoarea și pe copii. Părinții, în spațiul grupei, pot acționa ca voluntari
prin activități precum: acordarea ajutorului în derularea activităților la centre sau supravegherea lor;
însoțirea copiilor în activitățile extrașcolare( vizite la obiective turistice sau cultural, excursii, plimbări);
implicarea în realizarea decorurilor pentru un eveniment sau o serbare.
4. Implicarea părinților în luarea deciziilor reprezintă o verigă important a parteneriatului. Implicarea
formală a părinților semnifică participarea acestora în comitetul de părinți la grupă în care se iau decizii și
1142
acestea pot include: participarea în CRP sau în Consiliul de administrație al unității de învățământ în a cărui
componență intră pe lângă cadre didactice, reprezentanți ai Consiliului local, al primarului și doi
reprezentanți ai părinților. Un reprezentant al părinților este desemnat în CEAC și în comisia pentru
prevenirea și combaterea violenței.
5. Colaborarea cu comunitatea, prin identificarea resurselor care vor susține învățarea și vor spori
experiența copiilor se poate realiza prin mijloace precum: integrarea serviciilor comunității prin parteneriate
care implică grădinița și alte instituții care sunt interesate de aspecte legate de sănătate, cultură, recreere.
Părinții s-au implicat și se implică în continuare în toate activitățile care se desfășoară în cadrul
grădiniței: în activitățile desfășurate în cadrul Programului: Școala altfel, a Școlii de vară, la serbările
organizate de Crăciun, 8 martie, 1 iunie și sfârșit de an școlar; în cadrul concursurilor naționale, în special
la festivalul național:,, Voinicelul”.
Argumente pentru care părinții se implică în educația copiilor: părinții cred că trebuie să se implice –
dacă sunt părinți care nu au această atitudine de implicare, cadrele didactice trebuie să îi convingă; părinții
cred că implicarea lor va avea efecte pozitive asupra copilului, adevăr confirmat de experiențe și teorii;
grădinița oferă multiple posibilități pentru părinți de a fi alături de copiii lor în sala de grupă și în afara ei.
Pentru a se implica formal în educația copiilor, părinții trebuie implicați în primul rând în activități de tip
informal. Comunicarea rămâne esențială în realizarea unui bun parteneriat între grădiniță și familie.
Pentru obținerea unui parteneriat de succes grădiniță- familie este recomandat: să se înceapă
parteneriatul prin identificarea, împreună cu familia, a punctelor tari, a intereselor și nevoilor familiei; să
se contureze strategii, programe de lucru care să se adapteze nevoilor și stilurilor de viață ale celor din
familie, dar și ale grădiniței; să existe flexibilitate și diversitate în modalitățile prin care familia se poate
implica eficient în activitățile grădiniței; să fie identificate proiecte care să considere un avantaj instruirea
și educația copiilor; să aibă loc o evaluare periodic a parteneriatului.
Educatoarele trebuie să invite părinții la activități, să-i implice în organizarea centrelor de interes, în
cearea centrelor tematice; să informeze părinții despre progresul copiilor în grădiniță, să caute oportunități
pentru discuții informale; să ajute părinții să înțeleagă importanța sprijinului lor în educația copiilor; să
informeze părinții în legătură cu problemele curente ale învățământului( de exemplu schimbarea
Curriculumului); să ofere părinților material(fotografii, înregistrări video, etc.) care să aducă în atenția
părinților informații, dar mai ales imagini despre activitățile copiilor în grădiniță și despre cele
extracurriculare.
Așadar, părinții și educatoarele ca parteneri, trebuie să dezvolte interesul copiilor pentru grădiniță; să
se angajeze în discuții directe dacă apare o situație mai deosebită; să utilizeze comunicarea prin e-mail; să
stabilească ședințe cu părinții.
Suntem contemporani cu schimbările profunde care s-au derulat în țara noastră în ultima vreme și
totul confirmă că acestea vor continua într-un ritm tot mai accelerat. Reacția grădiniței ca instituție de
educație, formare și orientare, la mobilitatea socială și economică, trebuie să fie de adaptare a conținutului,
structurii și funcțiilor sale, de creare de premise favorabile pentru preșcolari care să le permită integrarea
socială rapidă, flexibilitatea, inițiativa și rezolvarea de probleme. Grădinița trebuie să facă tot ce-i stă în
putință pentru valorizarea maximă a fiecărui individ prin stimularea intelectuală a copiilor, a aptitudinilor,
a atitudinilor și a trăsăturilor lor de personalitate.
Bibliografie:
• Radu T, Ion; Ezechil, Liliana, 2002, Pedagogia – fundamente teoretice, V&I Integral, Bucureşti;
• Jinga, Ioan; Istrate, Elena, 2006, Manual de pedagogie, Editura ALL, București.
1143
PROIECT DE ACTIVITATE EXTRACURRICULARĂ
EXCURSIA
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV, PIATRA NEAMȚ

PROF. DANIELA TIMOFTE
APRILIE 2020
DENUMIREA PROIECTULUI: „Suceava – Centru Universitar”

Tipul de educaţie în care se încadrează:
Educaţie pentru dezvoltare personală
Educaţie prin sport
Educaţie pentru dezvoltare comunitară
Tipul de activitate: extracurriculară

Forma de organizare: excursie tematică
Scop: Cunoaşterea, înţelegereaşi respectarea valorilor culturale, istorice şi turistice
ale orașului Suceava, prin vizitatea Universității Stefan cel Mare și a Cetății de Scaun a Sucevei.
Obiective:
- descoperirea şi explorarea mediul geografic;
- cunoașterea anumitor obiective culturale și istorice din orașul Suceava;
- încadrarea Universității Stefan cel Mare, Suceava printre obțiunile viitorilor studenți
Grup ţintă: elevii claselor a XII – a, profesori, părinţi;
Durata: o zi (plecare ora 7- revenire orele 18)
DERULAREA PROIECTULUI:
1. Etapa pregătitoare
stabilirea traseului şi a costului excursiei;
modalitatea de servire a mesei;
măsuri de protecţie.
2. Etapa de realizare:
efectuarea excursiei pe traseul stabilit: Piatra Neamț – Suceava şi retur;
prezentarea itinerarului şi a obiectivelor
3. Diseminarea: activitatea proiectului va fi popularizată la nivel de unitate școlară prin seminarii
cu părinţii
Metode şi tehnici de lucru, forme de organizare: observarea, exerciţiul, comparaţia, învăţarea prin
descoperire, problematizarea, etc. explicaţia/ frontal/ individual etc.
EVALUARE
Rezultate scontate:
- formarea deprinderilor de comportare civilizată, corectă, de integrare în structura unui grup
turistic, de cooperare şi respect;
- posibilitatea alegerii Universității Stefan cel Mare din Suceava, ca cenrtu universitar pentru viitorii
studenți
BUGETUL PROIECTULUI
Excursia tematică va fi susţinută financiar de către părinţii elevilor participanți.
1144
TABEL NOMINAL
cu participanţii la excursia şcolară din ______________________
Nr. crt. Numele şi Participant Numele şi Semnătura

prenumele Semnătura prenumele
elevului părintelui
1 elev
2 elev
3 elev
4 elev
5 elev
6 …
7 …
… …
25. părinte
30 Cadru didactic
PROCES - VERBAL,
Încheiat astăzi, ____________, în urma prelucrării normelor de educaţie şi circulaţie rutieră, protecţia
muncii, PSI, situaţii de urgenţă, comportament civilizat, educaţie pentru sănătate şi de acordare a primului
ajutor în caz de accident, de prevenire a oricăror evenimente nedorite pe tot parcursul desfăşurării excursiei
şcolare organizată de _____________________________ cu elevii din cl. ___________________ la data
de ______________.
Vor fi respectate întocmai reperele orare stabilite şi regulile impuse.
Am luat la cunoştinţăşi mă oblig să respect regulile de mai sus şi oricare alte reguli ce vor fi impuse
de organizator pe tot parcursul excursiei, drept care semnez:
Nr Numeleşiprenumeleelevul Semnăturaelevul Numeleşiprenumelepărintel Semnăturapărintel

. ui ui ui ui
crt
.
1
2
3
4
…
Întocmit,
Prof…………….
1145
PROF. TIRA ALINA
1146
IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE ÎN
DEZVOLTAREA PERSONALITĂȚII
REFERAT REALUZAT DE: ȚIȚEIU RALUCA IOANA

EDUCATOARE LA G.P.P. NR. 4 TARNAVENI
De-a lungul anilor, activitățile extracurriculare au luat forme variate, toate având ca scop învățarea
pentru o integrare în societate. Când vorbim de activități extracurriculare, ne referim la acel program la care
Ca profesor am căutat să îndrept elevul spre abordarea din mai multe perspective, astfel încât elevului
să i se dezvolte orizontul cultural și spiritual
O altă temă foarte importantă este timpul liber și elevul trebuie să aibă alternative atractive și care îi
dezvoltă competențele însușite în școală. Activitățile extrașcolare sunt acele uși care se deschid pe ambele
părți, scopul lor fiind același, dezvoltarea personalității, stimularea încrederii în sine. Este de dorit ca elevul
să învețe prin joc, să asimileze noi cunoștințe și într-un cadru nonformal. Datoria noastră de dascăli este de
a-i crea elevului spațiul, conjuctura care să îl ajute să dea frâu imaginației, să își valorifice înclinațiile
Un eveniment atât de important, Învierea Domnului, este un prilej de bucurie și orice persoană trăiește
intens toate etapele care duc la înălțarea sufletească de-a lungul acestor importante săptămâni. În aceste
săptămâni, în cadrul activităților extrașcolare este necesar să se desfășoare activități extrașcolare care au ca
scop formarea unor personalități armonioase, cu adâncă trăire și familiarizarea tânărului cu semnificațiile
religioase ale zilelor care premerg și urmează Învierii Domnului.
1147
1148
IMPORTANŢA PROGRAMELOR EXTRACURRICULARE
PROF. MIHAELA TODERITA

COLEGIUL ECONOMIC”ION GHICA” BACAU
- Maria Montessori .
Consider că, activităţile extraşcolare desfăşurate în afara procesului de învăţare au rol important în
formarea personalităţii adolescenţilor, a tinerilor. Educaţia tinerilor se poate realiza atât într-un cadru formal
cât şi într-un cadru specific desfăşurării activităţilor extraşcolare sau extracurrilculare.
Activităţile extraşcolare sau extracurriculare au rolul de a cultiva, de a implementa idei noi, opinii,
stimulează creativitatea.
Am observat acest lurcu atunci când am inceput să implementez programele JUNIOR
ACHIEVEMENT ROMANIA.
În prezent, lucrez cu elevii mei, clasa a X-a D, de la Colegiul Economic „ Ion Ghica” Bacău la
programul “Educaţie Economică şi Financiară”. Acest program îi ajută pe elevi să înţeleagă importanţa
lucrului în echipă, să îşi dezvolte gîndirea critică şi să analizeze diverse situaţii, având în vedere proriile
interese şi atitudini. La finalul acestui program, elevii vor reuşi să identifice oportuintăţile pe care le oferă
serviciile bancare şi financiare. Parcurgând activităţile acestui program, elevii îşi vor dezvolta cunoştinţele
şi abilităţile privind gestionarea bugerului personal. Aceste abilităţi şi cunoştinţe îl vor ajuta foarte mult ]n
viitor să gestioneze, în mod eficient, cheltuielile, datoriile, creditele şi modul de rambursare al acestora.
Acest porgram l-am sugerat elevilor mei deoarece am ţinut cont de faptul că ei au specializarea
“Tehnician în activităţi economice”. Noţiunile şi activităţile acestui program completează cunoștințele
teoretice dobândite de elevi la modulele de specialitate, le oferă surse noi de informații și contribuie la
specializarea lor ajutându-i prin aplicații practice la formarea lor în acest domeniu.
În cadrul acestui program, elevii vor avea posibilitatea de a aplica metoda “ bulgărelui de zăpadă“.
Cu ajutorul acestei metode elevii vor putea identifica ordinea în care creditele pot fi stinse, vor reuşi să
estimeze valoarea la care vor fi rambursate creditele, având în vedere anuităţile, constante. Elevii vor reuşi
să estimeze momentele în care vor fi rambursate creditele, vor estima noul cost al creditelor.
Metoda “ bulgărelui de zăpadă“ este o metodă de stingere accelerată a datoriilor. Ea presupune
rambursarea anticipată a împrumuturilor.
La sfărşitul acestui program, elevii vor reuşi să înţeleagă şi să definească și să aplice în diferite situații
noţiuni cum sunt : creditul, anuitatea, debitorul, creditorul, dobândă, perioadă de graţie, card de credit,
perioadă de graţie credit, perioadă promoţională, rata dobânzii, risc, ROBID, ROBOR.
Programele JUNIOR ACHIEVEMENT ROMANIA au rolul de a ajuta elevii să înţeleagă mai uşor
noţiunile de specialtate, le dezvoltă spiritul de a lucra în echipă, îi ajută să îşi dezvolte abilităţile de a lucra
pe calculator, îi ajută să înţeleagă importanţa lucrului pe platformele educaţionale. Totodată, îi ajută să facă
legătura dintre lumea virtuală cu cea reală.
BIBLIOGRAFIE:
- www.jaromania.org;
- Bontaș Ioan – ”Tratat de pedagogie” – Editura BIC ALL – București, 2008;
- Burja, V.; Burja, C.; Voiculescu, F.; Voiculescu, E. (2006). Didactica ştiinţelor economice, Editura
IRECSON, Bucureşti;
- Druţă, M. E. (2000). Psihologia educaţiei, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;
- John Hattie – ”Învățarea invizibilă” – Editura TREI – București, 2019;
1149
PAȘTELE – SĂRBĂTOAREA BUCURIEI
PROF. TODORAN MARIA

ȘCOALA GIMNAZIALA CERTEJU DE SUS, JUD. HUNEDOARA
Instituții partenere: ȘC. GIM. CERTEJU DE SUS

BISERICA DIN LOCALITATEA CERTEJU DE SUS
Echipa de proiect: coord. Prof. Todoran Maria
Cadre didactice participante: profesori, diriginți ai școlii noastre
Argument: Paştele este cea mai veche sărbătoare a creştinătăţii, care stabileşte o punte între cer şi
pământ. Această sărbătoare ne dă o stare sufletească de fericire, de pregătire sufletească și iluminare. Zilele
Sfintelui Paști sunt pline de dragoste, când ne întoarcem privirea către valorile esenţiale ale vieţii noastre.
Acesta este un moment potrivit, care oferă prilejul participanţilor să-şi exprime ideile, sentimentele şi
trăirile, prin creaţiile lor.
Scop: Formarea şi cultivarea unor atitudini pozitive ale elevilor faţă de tradiţia şi valorile culturale
româneşti, faţă de religie şi Dumnezeu şi în acelaşi timp dezvoltarea competenţei comunicative.
Obiective: Să cunoască obiceiuri creştine specifice sărbătorilor religioase;
Să formeze un comportament în acord cu normele moral-religioase;
Să cultive sentimente şi atitudini morale în rândul elevilor, cum ar fi: bunătate, respect, generozitate,
compasiune.
Să-și exprime ideile prin creațiile realizate în diferite tehnici de lucru;
Grup țintă: elevii și preșcolarii din școala noastră, cadre didactice, părinți, comunitatea locală;
Perioada desfășurării: 1.03.-31.05
CONDIŢII DE PARTICIPARE LA CONCURS:
Concursul de creaţii literare şi plastice (DESEN, COLAJ, PICTURĂ, GRAFICĂ, FOTOGRAFIE,
PPS) se adresează preşcolarilor şi elevilor din clasele I-VIII, se va desfăşura pe nivele de vârstă -
preşcolar, primar, gimnazial cu următoarele secţiuni: :
- Creaţii literare (eseu şi/sau poezie)
- Felicitări
- Prezentare ppt
- Desene, picturi, grafică, fotografie, colaj
Pe spatele lucrărilor va lipi eticheta. Modelul de etichetă şi fişa de înscriere în concurs sunt
ataşate regulamentului de desfăşurare.
Se vor juriza numai lucrările care abordează tematica propusă.
Nr. crt Participanţi Secţiunea Specificări
1. ▪ Elevi clasele Secţiunea: Compoziţiile se vor încadra în tematica propusă. Eseul va avea
II-VIII CREAŢII LITERARE maximum 2 pagini. Textele vor fi scrise doar de mână, lizibilitatea,
A-poezii ortografia şi punctuaţia fiind criterii de evaluare. Un elev va trimite
B-eseuri o poezie şi/sau un eseu.
2. ▪ Preşcolari SECŢIUNEA Compoziţiile se vor încadra în tematica propusă

CREAŢII PLASTICE Tehnica de lucru pentru lucrări va fi la alegere, dar pe suport A4,
A-DESEN, doar o lucrare pentru fiecare secţiune.
▪ Elevi clasele B-COLAJ
I-IV C-PICTURĂ
V-VIII D-GRAFICĂ
E-FOTOGRAFIE
3. ▪ Preşcolari SECŢIUNEA Compoziţiile se vor încadra în tematica propusă
FELICITĂRI Felicitările vor fi creaţii ale elevilor, tehnica şi formatul fiind la
▪ Elevi clasele alegere .
I-IV
V-VIII
1150
4. Creaţia în power-point va avea maximum 15 slide-uri care vor
▪ Elevi clasele PPS respecta tema concursului.
V-VIII Se vor puncta creativitatea, originalitatea, fondul muzical, animaţia.
Jurizarea lucrărilor se face de către cadrele didactice de specialitate din școală.

Calendar activități:
1. Lansarea proiectului in școală-martie 2017
2. Înscrierea participanților- martie 2017
3. Derularea proiectului- aprilie 2017
4. Evaluarea proiectului- mai 2017
5. Diseminarea rezultatelor- mai 2017
1151
VOLUNTAR PENTRU O LUMEA MAI BUNA
REALIZAT DE PROFESOR PENTRU INVAȚAMANT PRIMAR

TOIA VIOLETA
A fi voluntar, conform DEX, înseamnă mai întâi angajarea în aramată de bunăvoie, iar mai apoi să desfășori
o activitate în folosul altor persoane sau al societății fără a urmări un câștig material. Așadar, ce putem desprinde din
aceste explicații?
Tinerii din vremurile în care s-au desfășurat războaie nutreau sentimente puternice de iubire față de propria
patrie, față de viitorul pe care și l-ar fi putut construi și, în consecință, se înrolau în armată tocmai pentru a câștiga
valorile morale și disciplina de care aveau nevoie în lupte, dar și în viața personală. Aceștia, cei mai mulți, doreau să
meargă în armată tocmai pentru a trece din starea de neofit în starea de matur. Putem aminti aici exemplul lui Harap
Alb, din povestea marelui scriitor român Ion Creangă, care de bună voie, voluntar, a pășit pe drumul maturizării sale,
drum care l-a trecut prin numeroase primejdii, dar care, în final, i-a adus o răsplată mare. Asemenea eroului din
povestea lui Creangă erau numeroși tineri care considerau că a te înrola în armată reprezenta un pas important în
propria dezvoltare, un pas spre autocunoaștere și creștere personală, calități esențiale bărbatului care va deveni cap
de familie.
Analizând celălalt sens pe care îl propune dicționarul explicativ al limbii române pentru cuvântul voluntar,
înțelegem că a fi voluntar nu înseamnă numai disponibilitatea de a face un lucru, ci mai ales, faptul că în schimbul
unei acțiuni, nu se așteaptă nicio răsplată. Astfel, a face voluntariat însumnează o multitudine de calități pe care
trebuie să le aibă o persoană. Mai întâi, trebuie să îți cunoști societatea, să îi simți lipsurile, neputințele, dar să nu te
mulțumești cu atât, ci să iei frâiele în mâini și să faci tot ce ține de tine ca spațiul în care îți duci viața să fie azi mai
bun decât ieri, chiar și cu o fărâmă. Un voluntar adevărat simte nevoile societății sale și nu rămâne indiferent față de
acestea. De asemenea, acesta se simte dator moral să ofere ajutor celor din jurul său, iar satisfacția personală pe care
o simte în urma acestor activități îi este cel mai mare câștig.
Analizând modalitatea în care s-a dezvoltat lumea până în prezent, observăm cu ușurință că datorită unor tineri
voluntari, societatea a câștigat genii, savanți, oameni în adevăratul sens al cuvântului.
Pornind de la acest lucru aș dori să ofer exemplul Maicii Tereza care a început în mod oficial ceea ce jurnaliștii
vremurilor sale numeau drept o lucrare de un “curaj scandalos”. Curajul de a se implica activ, dezinteresat, cu toată
inima în problemele mediului în care trăia și de a-i ajuta pe semenii săi. Astfel, aceasta s-a aventurat în mahalaua
Motijhil din Calcutta și a adunat primii ei copii pentru a-i învăța carte, pe care i-a întâlnit pe o bucată noroioasă de
pământ între colibe. Ea i-a învățat pe copii alfabetul Bengali desenând literele în țărână și punându-i apoi pe copii să
privească și să repete literele după ea. În scrierile sale, Maica Tereza menționează că nu s-a ocupat doar de educația
copiilor, ci le-a oferit ajutor în igiena personală de care aveau nevoie “Le-am făcut o baie bună în bazin celor care nu
erau curați. Am avut catehismul după prima lecție de igienă și de citire… după ora de lucru manual, ne-am dus să îi
vizităm pe cei bolnavi”. Ea le-a dat lapte la prânz și le-a dăruit săpunuri drept cadou. Deși era o creștină autentică,
ajunsă în inima hindușilor, Maica Tereza nu a fost nicio clipă părtinitoare, ci s-a oferit pe sine însăși pentru binele
tuturor celor care strigau după ajutor, indiferent de credințele lor. Deși a fost mult criticată la vremea aceea, în 1979,
unul dintre cele mai mari onoruri a fost dăruit Maicii Tereza, atunci când i s-a înmânat Premiul Nobel pentru Pace,
la Oslo, în Norvegia. Dar chiar și atunci această femeie nu a crezut că misiunea sa s-a încheiat, ci dimăpotrivă, a
continuat și mai înfocată dăruirea sa totală, voluntariatul său absolut în folosul societății în care trăia.
Observând această personalitate, putem deduce că voluntariatul pe care l-a desfășurat a fost cu adevărat o
sursă importantă de bunătate.
Dar vremurile pe care noi le trăim astăzi ne strigă parcă să învățăm și noi să fim voluntari în felul nostru.
Pandamia globală prin care ne-a fost dat să trecem ne învață cea mai mare lecție de voluntariat, la care participă
persoane la nivel moindial. Chiar și în situații grele, suntem datori să ne păstrăm pozitivismul și putem spune că în
plină epidemie de COVID-19 actul nostru de voluntariat este să stăm în casă. Spre binele familiei nostre, spre binele
societății, al țării, al lumii întregi, suntem nevoiți să ne înrolăm ca voluntari în a sta acasă. Această acțiune, respectată
la nivel global, ar micșora gradul de răspândire al viruslui. De asemenea, tot acest virus ne educă să simțim nevoile
vecinilor noștri bătrâni și să le oferim ajutorul de care ei au nevoie.
Planeta are nevoie de implicarea noastră voluntară pentru a-și reface echilibrul. Nu trebuie să îi scăpăm din
vedere pe italienii care cântă, în izolare, la ferestre, oferind adevărate concerte. Chiar și aceasta este o formă de
voluntariat, căci ei se simt datori să înfumusețeze viața celor din jurul său așa cum pot, dezinteresați, voluntari.
Voluntari putem fi în orice zi a vieții noastre ori de câte ori dorim să facem un bine celor din jurul nostru fără
a aștepta o răsplată. Nu trebuie să pierdem din vedere centrele specializate în activitățile de voluntariat din întreaga
lumea, care au un rol deosebit de împortant în bunul mers al societății noastre, dar cea mai mare lecție de voluntariat,
de dedicare totală o putem învăța și fără a ne înscrie în aceste activități. Simțind durerea celor din jur, neputințele
1152
societății noatre, trezindu-ne din amorțeala propriei persoane, vom putea să punem umărul pentru a-i ajuta pe alții în
a-și duce poverile zilnice. Și astfel, demonstrăm cel mai autentic voluntariat de care omenirea are nevoie.
1153
AN ŞCOLAR 2016-2017
PROIECT EDUCAŢIONAL
„ÎMPREUNĂ ÎMPOTRIVA VIOLENŢEI!”
COORDONATOR PROIECT: PROF. INV. PRIMAR TOMA ANDA-ADINA
Motto: „Iubirea nu naşte violenţă!”
ARGUMENT
Violenţa este un fenomen social complex, iar formele sale de manifestare au evoluat odatã cu
normele sociale.
Din cauza complexitãţii sale, problema violenţei în şcoalã necesitã soluţii diverse în funcţie de
varietatea factorilor cauzali care pot sta la baza apariţiei ei. Pentru soluţionarea acestei probleme nu existã
un rãspuns tipic. Întreaga comunitate este provocatã, şi în special cadrele didactice, pãrinţii şi elevii înşişi.
Şcoala este un loc unde elevii se instruiesc, învaţă, dar este şi un loc unde se stabilesc relaţii, se
promovează modele, valori, se creează condiţii pentru dezvoltarea cognitivă, afectivă şi morală a copilului.
Clasa şcolară constituie un grup ai cărui membri depind unii de alţii, fiind supuşi unei mişcări de influenţare
reciprocă ce determină echilibrul funcţional al câmpului educaţional.
În acest mediu, menirea noastră, a învăţătorilor, este de a educa tânăra generaţie în spiritul toleranţei,
cu scopul de a inspira şi de a influenţa convingerile spirituale şi caracterul moral al acestei generaţii, care
niciodată n-a fost confruntată cu pericole sociale aşa mari ca în zilele noastre.
Se impune interesul nostru ca educatori de suflete să implicăm copiii în activităţi care să apropie
elevii de morala creştină, ceea ce înseamnă a creşte în iubire, toleranţă, respect pentru aproapele, preţuire
pentru ceea ce înseamnă creaţia lui Dumnezeu: oameni, natură, pământ. Prin organizarea unor astfel de
activităţi îi putem stimula pe elevi să fie silitori, buni, iertători, înţelegători, iubitori, evitând exploziile de
violenţă, răutate, invidie, mândrie, ură din jurul nostru ce ştirbesc din inocenţa sufletului copiilor, „ştirbesc
corola de minuni a lumii” (L. Blaga) .
Rolul activităţilor din acest proiect, având ca parteneri şcoala şi biserica, tocmai acesta este: de a-i
sensibiliza pe copii prin intermediul convorbirilor duhovniceşti, discuţiilor tematice, vizionărilor de
materiale power-point, pentru a deveni mai înţelegători faţă de ceilalţi, pentru a deprinde normele bunei
cuviinţe şi pentru formarea unor trăsături pozitive de voinţă şi caracter: hărnicia, cinstea, modestia şi
curajul; a unor sentimente morale fundamentale pentru stoparea cazurilor de violenţă: dragostea şi prietenia.
Durata:
Luna „Să luptăm împotriva violenţei!” (aprilie-mai 2017) desfăşurată de invatatorii claselor Preg.B
si I D, Toma Anda-Adina si Coman Alina
Grup ţintă:
Clasele: Preg.B si I D
Partenerii & Beneficiarii proiectului:

Scoala Gimnaziala ,,Stefan cel Mare‘‘, Focsani
Locul desfăşurării: Sala Multimedia
1154
• centrarea prevenirii violenţei pe educaţie, pe valorile civismului democratic promovate de către
aceasta ( soluţionarea pacifistă a conflictelor, interculturalitate, nondiscriminare, toleranţă, respectarea
drepturilor omului, valorizarea persoanei ) ;
• consensul privind parteneriatul instituţional în elaborarea strategiilor de abordare a violenţei şcolare
şi coordonarea eforturilor cu organismele comunităţii locale, respectiv cu biserica ;
• prevenirea timpurie a violenţei ;
• includerea elevilor, ca actori principali şi/sau parteneri, în acţiuni anti-violenţă ;
• anticiparea unor modalităţi rapide şi eficiente de reacţie în cazul declanşării faptelor de violenţă,
prin exemplificări, analogii şi interpretări din literatura pentru copii specifică vârstei.
Resurse materiale:
- Literatura pentru copii – Poezii, Elena Farago;
- Resurse audio-vizuale: prezentări power-point;
Resurse umane:
Invăţători, parinti, elevi
Strategia proiectului:
Planificarea activităţilor:
1. Discuţii tematice despre situaţiile de violenţă petrecute în sala de clasă şi despre modul în care ele
s-au rezolvat.
2. Ce înseamnă :”Iubirea nu naşte violenţă!”, ci „violenţa naşte violenţă”, pe înţelesul copiilor de
clasa pregatitoare si clasa I.
3. Prezentări power-point ale conţinuturilor lecturilor accesibile copiilor:
„Căţeluşul şchiop”, de Elena Farago şi a „Legendei plopului şi rândunelelor” - Dezbaterea aspectelor
referitoare la comportamentul copiilor din textele date, la efectele nefaste ale folosirii violenţei, prin
analogie cu situaţiile de viaţă de la şcoală şi nu numai.
4. Realizarea de postere, colaje, afişe cu tematica – descurajarea atitudinilor şi comportamentelor
violente.
Evaluarea activităţilor:
- Fotografii şi DVD cu momentele principale din cadrul proiectului;
- CD cu fotografii şi albume din derularea proiectului ;
- Mapă tematică „Iubirea nu naşte violenţă!” – culegerea de materiale şi întocmirea unor portofolii în
urma derulării proiectului – expoziţii în şcoală;
- Popularizarea aspectelor reuşite ale proiectului pe site-ul şcolii şi în presa locală.
Bibliografie selectivă:
• *** „Metoda proiectelor la vârstele timpurii”, Bucureşti, Editura „Miniped”, 2002.
• Popescu, Anastasia – „Cum să-i învăţăm pe copii religia”, Bucureşti, Editura „Anastasia”, 1995;
• Farago, Elena, „Poezii”, Bucureşti, Editura Herra, 2009;
• Magdan, Leon, „Legende creştine”, Editura Mateiaş, Bucureşti, 2010;
• Biblia ilustrată pe înţelesul copiilor, Reader Digest, 2010;
• Laptop, proiector de imagini, CD-uri, DVD-uri cu filme/imagini sugestive împotriva violenţei,
respectiv cu efectele pe care aceasta le poate avea.
• Materiale în format electronic.
1155
ROLUL ACTIVITĂȚILOR DIN SĂPTĂMÂNA ,,ȘCOALA ALTFEL,,
PROF.I, GR. DID. I, ÎNV. PREȘCOLAR, TOMA CARMEN-CRISTINA

LICEUL TEHNOLOGIC TODIRENI
GRADINIȚA CU P. N. NR. 1 TODIRENI
„Şcoala altfel” – sau săptămâna „Să știi mai multe, să fii mai bun!” reprezintă calea spre întărirea
relaţiei profesor-elev, în absenţa clopoţelului și a activității desfășuartă în mod normal cu grupa de
preșcolari. Atmosfera din „săptămâna altfel” este una specială, fiind trăită atât de elevi, cât şi de cadrele
didactice cu sentimentau câştigării unor experienţe noi.
Copiii sunt veseli, dornici de a participa la orice acţiune, de a experimenta sau exersa, profesorii sunt
dispuşi să socializeze cu preșcolarii, într-un context non-formal, atipic pentru învăţământul românesc, dar
inovator, destins, prielnic pentru cunoaşterea şi fixarea unor relaţii „poate mai strânse” decât se pot stabili
în cadrul unei activități pe care o desfășurăm în mod normal la grădiniță, dar și a unei relații mai apropiate
cu părinții copiilor de la gradiniță.
Cele cinci zile au fost pentru mine o ocazie de a-I cunoaşte mai bine pe copiii din grupă, de a întări
relaţia cu aceştia. Se poate spune că toată perioada este de fapt o abordare transdisciplinară. Astfel, noi,
cadrele didactice vom putea să le cunoaștem trăirile lor, motivele pentru care se implică în activitatea
școlară și vom putea să corectăm acolo unde este nevoie.
Scopul acestui program este implicarea tuturor copiilor preșcolari/elevilor și a cadrelor didactice în
activități care să răspundă intereselor și preocupărilor diverse ale copiilor preșcolari/elevilor, să pună în
valoare talentele și capacitățile acestora îndiferite domenii, nu neapărat în cele prezente în curriculumul
național și să stimuleze participarea lor la acțiuni variate, în context nonformale. În cadrul grădiniţei
activităţile din această perioadă pot fi variate de la ateliere de pictură, concursuri la nivel de grădiniţă sau
între grădiniţe, activităţi în comunitatea locală, vizite la muzee, teatru, bibliotecă, parteneriate educaţionale
cu diferite instituţii.
Am realizat în această săptămână activități și parteneriate cu Serviciul pentru situații de urgență din
cadrul primariei, cu poliția comunală, cu medical de familie și asistentul comunitar. Deasemeni am cooptat
și părinții într-o activitate comuna, în care au realizat felicitări, material decorative pentru serbarea de 8
martie, dar și amenajarea sălii de grupă pentru această serbare. Atașez câteva fotografii din timpul
activităților.
1156
Bibliografie:
1. Bocoş, Muşata, Instruirea interactivă, Presa Universitară Clujeană, 2002.
2. Ciolan, Lucian, Invatarea integrată, Editura Polirom, Iaşi, 2008.
1157
PREUNIVERSITAR
TOMA ELVIRA,
COLEGIUL NAȚIONAL ELENA CUZA, BUCUREȘTI
învățământ. Activitățile extrașcolare vizează, de regulă, acele activități cu rol complementar orelor clasice
etc.);
celorlalți.
participanți.
1158
nu numai.
Montessori)
Bibliografie:
1159
„IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE”
TOMULESCU FLORENTINA CORNELIA

G.P.N. ORIZONT, RM. SARAT
locale.
Fiind considerate parte a educatiei complementare, importanta activitatilor extracurriculare initiate
de scoala se reflecta in schimbarea mentalitatii si atitudinii elevilor care se implica nu doar pentru scopuri
de amuzament, sociale, ci si pentru a dobandi si a isi imbunatati deprinderile practice si organizationale.
De asemenea, utilitatea acestora se regaseste in faptul ca se constituie ca o continuare la curriculumul
academic, intrucat beneficiarii actului educational au posibilitatea de a pune in practica ceea ce au dobandit
la alte discipline si de a isi insusi conceptele vietii democratice, abilitatile de gandire critica. Prin
apartenenta si identificarea cu un grup, se realizeaza o influenta care implica nu doar dezvoltarea cognitiva,
academica, ci si cea personala.
Aceste activitati desfasurate in afara programei scolare includ dar nu sunt limitate la urmatoarele:
dezbateri, cercuri cultural artistice, stiintifice, sportive, cercuri de informatica, excursii, vizitele la muzeu,
diverse evenimente sociale, publicatii scolare.
De exemplu, clubul de limbi straine, in timpul carora tinerii isi revizuiesc si extind cunostintele
lingvistice specifice: numele articolelor de imbracaminte, mancare, numele ustensilelor, toate acestea fiind
invatate intr-un cadru natural. De asemenea, acestea se constituie si ca activitati recreative prin vizionarea
de filme, crearea unor scenete si servirea unor delicatese specifice tarii respective. Vizionarea in colectiv a
filmelor este foarte indragita de tineri intrucat acestia pot face schimb de impresii, generand discutii pe
teme de interes general.
In acest climat psihosocial, in care se stabilesc diverse relatii interpersonale, statutul elevului se
schimba prin diverse roluri asumate.
- vizită la diferite muzee
Familiile în societatea modernă se confruntă cu solicitări ridicate, cu o competiţie crescută pentru
obţinerea atenţiei copiilor şi, uneori, din dorinţa de a le oferi siguranţa economică, petrec mai puţin timp cu
cei mici. Dacă mai există şi lipsă de comunicare între şcoală şi familie, situaţia devine mai complicată. De
aceea, şcolile încearcă să vină în întâmpinarea părinţilor prin organizarea unor activităţi comune, un rol
important avându-l lectoratele deoarece prin intermediul acestora cadrele didactice îi pot îndruma pe părinţi,
îi pot face să înţeleagă rolul pe care îl are parteneriatul şcoală-familie în procesul de instruire a copiilor.
Parteneriatele eficiente sunt planificate şi implementate cu grijă, personalul şcolii trebuie să se
instruiască şi să ceară la nevoie ajutorul unor specialişti în consiliere şcolară pentru a pune în practică
cooptarea părinţilor. Un prim pas este evaluarea, la începutul anului şcolar, a nevoilor, perspectivelor şi
modelelor părinţilor, în ceea ce priveşte implicarea şcolară. Această evaluare îl ajută pe cadrul didactic în
planificare şi în transmiterea mesajului către părinţi că le este apreciată opinia şi că va fi luată în considerare
de către şcoală.
Vizionările, spectacolele constituie o altă formă de activitate extracurriculară în grădiniţe, prin care
1160
Activitatea cu copiii din gradiniţă este modalitatea cea mai importantă de a impune bazele formării
unei asemenea personalităţi având în vedere că lumea se schimbă şi o dată cu ea şi educaţia.
Noul, necunoscutul, căutarea de idei prin metodele interactive conferă activităţii“ mister didactic”,
se constituie ca ”o aventură a cunoaşterii’ în care copilul e participant activ pentru că el întâlneşte probleme,
situaţii complexe pentru mintea lui de copil dar în grup, prin analize, dezbateri, sarcini de învăţare se simte
responsabil şi mulţumit. Calea de învăţare pe care o parcurge copilul este determinată de metoda folosită.
Pentru a asigura o învăţare eficientă este important şi alegerea momentului când folosim astfel de
metode. După fiecare metodă aplicată se obţin performanţe în ceea ce priveşte perceperea şi
responsabilităţile preşcolarilor în rezolvarea sarcinilor viitoare. Copii înţeleg şi observă că implicarea lor
este diferită fiind încurajaţi să-şi cultive singur dorinţa de implicare şi rezolvare a sarcinilor de grup.
„Privită sub raport funcţional şi structural, metoda poate fi considerată drept un model sau un
ansamblu organizat al procedeelor sau modurilor de realizare practică a operaţiilor care stau la baza
acţiunilor parcurse în comun de educatoare şi preşcolar şi care conduc în mod planificat şi eficace la
realizarea scopurilor propuse.” (I .Cerghit)
Bibliografie :
Ionescu M. Chiş,, Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
Lespezeanu M.,, Tradiţionalism şi modern în învăţământul preşcolar’’Editura S.C. Omfal, Bucureşti,
2007
Preda Viorica,, Metodica activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii.’’Editura,, Gheorghe
Cârţu Alexandru’’, Craiova 2009
1161
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN EDUCAȚIA ELEVILOR DE
CICLU PRIMAR
CAMELIA-MONICA TOMUȘ
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,SAVA ALBESCU,,
FENEȘ, JUDEȚ ALBA

complete şi complexe. Aceste activităţi se organizează în funcţie de conţinutul lecţiilor și „Prin conținutul
lor se deosebesc de cele cu caracter didactic. Organizate la nivelul clasei sau școlii, cu participare benevolă,
ele urmăresc lărgirea orizontului de cunoștințe etc.” [5, p. 454]. Vizitarea unui muzeu, expoziţii, a unui
atelier al meșterului popular sau artist plastic poate fi o situaţie de învăţare cu scop cultural-artistic, dar şi
un moment de reconciliere ori de introspecţie, în funcţie de educaţia anterioară a elevilor sau de tematica
în care se încadrează excursia. Legătura organică a procesului de învăţământ cu excursiile şi vizitele asigură
eficienţa educativă a acestor activităţi. Menţionăm că influenţa educativă a excursiilor şi vizitelor depinde
şi de caracterul lor variat. Prin conţinutul lor, excursiile şi vizitele se deosebesc de activităţile cu caracter
didactic. Organizate la nivelul clasei sau şcolii, cu participare benevolă, excursiile şi vizitele au drept scop
lărgirea orizontului cognitiv, familiarizarea elevilor cu frumuseţile Activitatea în afara clasei şi extraşcolară
are un conţinut deosebit de activitatea în cadrul lecţiilor. Desfăşurarea lecţiilor şi volumul cunoştinţelor
predate sunt determinate de curriculumul la disciplină, în timp ce conţinutul şi desfăşurarea activităţilor în
afara clasei au conţinut flexibil şi foarte variat, cuprinzând cunoştinţe din domeniul artei, ştiinţei, tehnicii,
sportului. Totuşi nici conţinutul acestor activităţi nu se stabileşte în mod întâmplător, ci pe baza anumitor
principii.
O altă particularitate a activităţii extraşcolare o constituie legătura ei cu practica. Aplicarea
şi de dorinţele lor. Cercetările recente din domeniul psihopedagogiei arată că utilizarea povestirilor ca
1162
copilului și elevului, a empatiei ca fenomen psihic de retrăire a stărilor, gândurilor și acțiunilor celuilalt. 31
Prin urmare, elevii trebuie ajutați să participe la activitățile educative, să se implice afectiv, cu plăcere și
bucurie spontană în ceea ce fac. De aceea, un rol important în dezvoltarea aptitudinilor artistice ale copiilor
au ilustrarea poveștilor, miturilor, basmelor și poeziilor prin aplicarea metodelor, procedeelor și tehnicilor
artistico-plastice. În concluzie, putem menționa că activităţile extraşcolare generează relaţii de prietenie şi
ajutor reciproc între elevi, educă simţul responsabilităţii şi o atitudine justă faţă de scopurile urmărite.
Bibliografie
1981.
1163
TORZSA IBOLYA
ŞCOALA GIMNAZIALA “KICSI ANTAL”
LOC. TURIA, JUD. COVASNA
dincolo de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii tinerilor
Activităţile extraşcolare constituie modalitatea neinstituţionalizată de realizare a educaţiei. Elevii nu
capacităţi ce ţin de: sociabilitate, optimism, creşterea sentimentului valoric personal, creşterea stimei de
sine şi a încrederii în forţele proprii.
După o binecunoscută clasificare UNESCO, educaţia extracurriculară, adică educaţia de dincolo de
procesul de învăţământ, apare sub două aspecte principale:
• educaţia informală – reprezintă influenţa incidentală a mediului social transmisă prin situaţiile
vieţii de zi cu zi
• educaţia non-formală, care se realizează fie în sistemul de învăţământ, fie în cadrul unor organizaţii
cu caracter educativ.
Activităţile extracurriculare organizate împreună cu elevii mei au conţinut cultural, artistic, spiritual,
Excursiile pe care le organizez contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor
Excursiile pe care le organizez bianual contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre
frumuseţile ţării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii,
copiii cunosc locul natal în care au trăit, muncit şi luptat înaintaşii lor învăţând astfel să-şi iubească ţara, cu
trecutul şi prezentul ei. Prin excursii copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au
1164
trăit şi au creat opere de artă scriitori şi artişti. Excursia este cea care îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte
însuşirea unei experienţe sociale importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural ştiinţific.
Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale organizate selectiv –
elevii acumulează în cadrul lecţiilor
Activitatea în mijlocul copiilor mi-a întărit convingerea că serbările copiilor au un caracter stimulator
atât pentru micii artişti, cât şi pentru părinţii lor. Serbările reprezintă un necesar izvor de satisfacţie, bucurii,
crează buna dispoziţie.
Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale –
Spectacolele constituie o altă formă de activitate extracurriculară în şcoală, prin
Spectacolele constituie o altă formă de activitate curriculară în şcoală, prin care copilul face
Parteneriatele ajută elevii să aibă succes la şcoală şi, mai târziu, în viaţă. Atunci
Parteneriatelea jută elevii să aibă succes la şcoală şi, mai târziu, în viaţă. Atunci când părinţii, elevii
o comunitate de suport care începe să funcţioneze.
Prin organizarea unor concursuri între grupele aceleiaşi clase sau între clase diferite (pe diferite faze,
pe diferite teme) promovăm valori culturale şi etice fundamentale, precum şi fair play-ul competiţional,
sensibilitatea şi personalitatea lor suferind modificări pozitive, putând uşor depista tinere talente artistice în
vederea cultivării şi promovării lor. Concursurile sportive vin ca şi o completare a activităţilor sportive, cei
mici participând cu multă plăcere la concursurile sportive organizate, cum ar fi: atletism, concurs de săniuţe,
de biciclete, de aruncat la ţintă, etc.
Activităţile din cercurile de creaţie favorizează completarea instruirii şcolare şi a educaţiei, având, în
acelaşi timp, efecte pozitive în privinţa sprijinirii procesului de orientare profesională, un câmp de exersare
a relaţiilor interpersonale şi sociale.
derularea unor proiecte, implicând în mod direct copilul prin personalitatea sa. Aplicată la clasă, metoda
proiectului este acceptată cu plăcere ce elevi, deoarece permite munca în echipă, unde poate contribui,
potrivit înclinaţiilor individuale, la realizarea unui scop comun.
Bibliografie
• Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ,
în « Învăţământul primar » nr.1/2000, Editura Discipol, Bucureşti
• Ionesc, M., Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
• Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în
1165
PROF. TRĂISTARU CRISTINA¹

Motto: „Oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare, i se poate transmite cu succes, într-o formă intelectuală
adecvată, orice temă.” - J. Bruner.
Abstract
Școala asigură cadrul optim de dezvoltare a prsonalității elevilor, a capacității de adaptare specifică
vârstei, din punct de vedere social și profesional. Ea se realizează la nivel instituțional, este coordonată de
specialiști, este proiectată riguros, asigurând accesul tuturor la educație. Pentru a completa educația elevilor,
se apelează la educația non-formală, extrașcolară și extracurriculară, activități variate și la alegere.
Activitățile extrașcolare reprezintă un element prioritar în politicile educaționale, întrucât au un impact
Cuvinte cheie: școlar, activități extrașcolare, proces instructiv- educativ.
În secolul XXI educația presupune un complex de procese de formare și dezvoltare a performanțelor

elevilor. Astfel, educația oferă acces la informații, însă ea trebuie să fie selectată și să fie utilizată în mod
eficient.
În procesul instructiv-educativ, indiferent de contextul în care are loc, este necesar să se țină cont de
latura formativă, dar și de cea informativă, de schimbările care țin de personalitatea și nevoile elevilor,
pentru a se ajunge la rezultatele așteptate, care să-i ajute să se integreze cât mai eficient în viața de adult, în
viața socială și cea profesională.
În această perioadă, în România se pune accentul tot mai mult pe latura informativă, în defavoarea
celei formative, însă societatea solicită un anumit tip de personalitate, care să fie capabilă să învețe să
trăiască împreună cu ceilalți semeni, să se poată adapta la solicitările sociale și psihologice pe care viața le
ridică, într-o societate în permanentă schimbare.
De aceea, latura formativă a procesului instructiv-educativ din școala românească are în vedere ca
acest proces să fie cât mai eficient și să răspundă nevoilor elevilor. Astfel, școala asigură cadrul optim de
dezvoltare a personalității elevilor, a capacității de adaptare specifică vârstei, din punct de vedere social și
profesional. Ea se realizează la nivel instituțional, este coordonată de specialiști, este proiectată riguros,
asigurând accesul tuturor la educație. Acest tip de educație are un rol major în formarea personalității
elevilor.
Fiecare copil are talente ascunse, iar noi, cadrele didactice, împreună cu familia și comunitatea,
trebuie să le creăm un mediu favorabil pentru dezvoltarea lor, să le oferim posibilitatea de a-și exprima
valoarea, de a descoperi lumea care-i înconjoară.
Pentru a completa educația elevilor, se apelează la educația non-formală, extrașcolară și
extracurriculară, activități variate și la alegere, care îi motivează pe elevi să participe, care sunt atractive,
unde pot învăța doar ceea ce le place, unde pot să-și exprime propriile idei, care le oferă oportunități pentru
a evolua în plan personal și profesional, elevii putând fi antrenați atât în inițiere, organizare, cât și în modul
de desfășurare a acestora.
În procesul instructiv-educativ, activitățile extracurriculare reprezintă o componentă educaţională
eficientă și atractivă, la care orice cadru didactic poate apela și să-și pună amprenta, prin imaginație și
creativitate, adaptând activitățile în funcție de clasa de elevi, de vârsta lor, asigurând astfel o atmosferă
relaxantă, care să permită stimularea creativității elevilor, îi ajută să se înțeleagăpe ei înșiși prin observarea
și interpretarea propriului comportament în comparație cu al celorlalți. De asemenea, pentru succesul
activităților, trebuie ca demersul didactic adoptat să includă metodele, procedeele și modlitățile cele mai
optime.
Prin activitățile extracurriculare se urmărește identificarea și cultivarea aptitudinilor, talentelor pe
care le au elevii și se stimulează dezvoltarea comportamentului creativ în diferite domenii, implicarea în
activități cât mai variate, facilitând integrarea în mediul școlar și social.
¹ Prof. Biologie Trăistaru Cristina, Școala Gimnazială ,, Nikos Kazantzakis,, Brăila, str. Rubinelor nr. 2, România, contact
40239611130; adresă autor: cristina.traistaru@yahoo.com
1166
Activitățile extrașcolare sunt acele activități care se pot desfășura în școală sau în afara școlii, la care
pot participa elevii unei clase, a mai multor clase, sau a mai multor instituții de învățământ, a familiei sau
comunității. Ele pot fi excursii, drumeții, vizite la muzee, vizionarea de spectacole, filme, vizite la diverse
instituții publice, activități artistice, activități sportive, etc.
Activitățile extrașcolare reprezintă un element prioritar în politicile educaționale, întrucât au un
impact pozitiv asupra dezvoltării personalității elevilor, asupra performanțelor școlare și a integrării sociale.
De asemenea, constituie un mijloc de formare a competențelor, contribuie la educarea morală, estetică a
elevilor, disciplinându-le acțiunile și extinzându-le orizontul cultural-artistic, să respecte valorile culturale
si etnice ale comunităţii. Activitățile extrașcolare reprezintă un mijloc de formare a deprinderilor elevilor
de a-și folosi în mod rațional timpul liber, sunt propice manifestării spiritului de independență și a inițiativei,
dezvoltă capacitatea de a dialoga, de a comunica și a colabora.
Conform studiului realizat de către J. Eccles și B.L.Barber (1999) dar și de alți specialiști, se confirmă
faptul că acestea au un impact diferit asupra elevilor, în funcție de tipul acestora și rata de participare, ele
ducând la :
- creșterea rezultatelor și performanțelor școlare;
- încurajarea ca ei să urmeze o școală superioară (nivel universitar) până la la împlinirea vârstei de
21 de ani;
- scăderea delincvenței juvenile;
- reducerea riscului apariției depresiei și a consumului de alcool și droguri;
- creșterea motivației de a reuși în tot ceea ce și-au propus ;
- creșterea stimei de sine;
- scăderea abandonului școlar;
- creșterea performanței școlare .
Activitățile extrașcolare îndeplinesc anumite funcții, și anume:
- generale: socială, culturală, economică
- specifice: de integrare a cunoștințelor din diferite domenii, de integrare a cunoștințelor diferite
domenii, de consolidare a învățării, de suplimentare a curriculumului, de cultivare a spirituui cultural-civic,
etc.
Așadar, prin utilizarea acestor activităţi elevii se deprind să folosească surse informaţionale diverse,
să sistematizeze date, învaţă să înveţe. Prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor,
asumându-şi responsabilităţi, copiii se autodisciplinează. Pe de altă parte, cadrele didactice au posibilitatea
de a-și cunoaște elevii, pot să le influențeze dezvoltarea, să-și realizeze mai facil obiectivul principal al
școlii, și anume pregătirea copilului pentru viață. „Folosirea înţeleaptă a timpului liber este un produs al
culturii şi al educaţiei”, spunea Bertrand Russel.
Pentru cadrele didactice, activitățile extrașcolare constituie un model de lucru diferențiat, un prilej de
a cunoaște a elevilor dar și a familiior acestora sub diferite aspecte.
De asemenea, pentru părinți reprezintă o modalitate de apropiere de școală, de implicare în viața
școlii, de schimbare a atitudinii față de școală, oferindu-și sprijinul și aprecierea față de orice activitate
desfășurată.
Desfășurarea activităților școlare și extrașcolare duc la formarea personalității copiilor și implicit, la
dezvoltarea durabilă a societății, deoarece o societate modernă nu poate exista fără abilități noi, cunoștințe
suplimentare și fără participarea activă la o viață socială și democratică.
Toate tipurile de activități concretizează nevoia de evoluție continuă în educație, indiferent de
metodele folosite.
Bibliografie:
- Savu- Cristescu M., Didactica educației morale,, Ed. Universitară, 2014;
- Ionescu M., Chiș V., ,, Mijloace de învățământ și integrarea acestora în activitățile de instruire și
autoinstruire,,, Ed. Presa Universitară Clujeană, 2001;
- Mara D., ,,Educație pentru educație,,, Ed. Alma Mater, 2006;
- Țîru M., ,,Pedagogia activităților extracurriculare,, - Suport de curs, Cluj Napoca, 2007;
- Macavei E., ,,Pedagogie. Teoria educației,, Ed. Aramis, București, 2001
1167
IMPORTANTA ACTIVITATILOR EXTRASCOLARE IN GRADINITA
PROF. ÎNV. PREȘ. TRIF ANCA LUMINIȚA

GRADINIȚA CU P.P.”PRICHINDEL” – JIBOU, JUD. SALAJ
personalitate.
instituţii.
tradiţie.
1168
Ca o concluzie, consider că trebuie să încercăm să-i atragem pe copii, să participe la activităţi cu
ajutorul tuturor metodelor pe care le putem aborda. Având posibilitatea de a desfăşura activităţi
BIBLIOGRAFIE:
1169
ROLUL FORMATIV AL ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE
PROF. TRIȘCAȘ IULIANA

COLEGIUL NAȚIONAL „GRIGORE MOISIL”
URZICENI, JUDEȚUL IALOMIȚA
Educația este un proces de dezvoltare internă, o transformare în sens pozitiv a ființei umane, acest proces
realizându-se cu ajutor extern sau individual, prin sine, autoeducația. Educația pune accent pe dezvoltarea
individuală, pe formarea personalității umane în vederea integrării sale în societate. Ea poate fi de mai multe tipuri :
educație formală, care are loc într-un cadru instituționalizat, în mod planificat, în cadrul sistemului de învătământ,
informal, ce cuprinde totalitatea influențelor de la nivelul familiei, al mediului social sau mass-media și educația
nonformală ce completează educația formală, cea primită în cadrul sistemului de învățământ
Activitățile extracurriculare sunt activități nonformale, cu caracter facultativ, cu deschidere pentru experiment
și inovație.
Activitățile extracurriculare se pot materializa în vizite, excursii, concursuri sportive sau de cultură generală,
vizionări de filme, spectacole cultural-artistice, filme, teatru. Toate acestea contribuie la dezvoltarea copilului, atât
comportamental, vestimentar cât mai ales cultural.
Educația estetică este o componentă a educației integrale și armonioase cu ajutorul căreia realizăm formarea
personalității omului prin frumosul existent în natură, artă și societate.
Elevii vor fi inițiați să sesizeze frumosul din natură, din artă și societate, să înțeleagă mesajul unei opere de
artă, să reflecteze asupra lui, să asculte o muzică bună, să observe și să interpreteze un tablou de pictură sau un
monument arhitectonic.
Obiectivul fundamental al educației estetice nu se poate realiza complet fără dezvoltarea aptitudinilor artistice
din mai multe domenii: literatură, muzică, pictură, arhitectură, sculptură, teatru, cinematografie.
extrașcolare: cercuri artistice, vizionări de filme, de spectacole și expoziții, activități cultural-artistice, serbările
școlare, excursii în natură.
Copiii sunt mai receptivi la genul acesta de activități, datorită neobligativității participării lor, a diversității
activităților, a cadrului diferit în care au loc aceste activități, a modului de lucru, și anume libertatea de a alege ce,
cum și când doresc ei, după necesitățile și bunul plac al elevilor.
Total diferite de activitățile cu caracter didactic, excursiile și vizitele ajută la dezvoltarea personală a elevului,
la asimilarea cunoștințelor într-un mod plăcut și ușor, ele contribuie la lărgirea orizontului, familiarizarea cu
frumusețile țării sau chiar ale lumii.
Programarea și alegerea activităților se face ținând cont de dorințele, nivelul și interesele elevilor pentru o
disciplină sau pentru artă, în general. Profesorul va supune observației întreaga comportare a elevului și stabilind
ceea ce este reprezentativ pentru fiecare elev, își va regla ansamblul de metode și procedee în raport cu aceste
particularități.
Cercurile de elevi înlesnesc descoperirea talentelor, fie în pictură, teatru, film, fotografie, diverse mesteșuguri.
Scopul acestor cercuri constă în atragerea tinerilor către artă în general și în descoperirea aptitudinilor și a abilităților
practice ale acestora în diverse domenii ale artei.
Cultivându-le talentul într-o atmosferă plăcută, înafara clasei, lăsându-le libertatea de a alege tema activităților,
momentul sau durata activităților extrașcolare, lipsa notelor, atrag tot mai mulți elevi.
Cunoștințele acumulate se materializează practic prin lucrări, poezii, desene, picturi, fotografii, filme, ele nu
mai rămân la stadiul de teorie. Ele conduc la formarea unor personalități complete și complexe, intensifică nevoia de
cunoaștere, dragostea pentru cultură, dezvoltă talentul.
Activitățile extracurriculare vin în completarea procesului de învătământ. Se știe că omul, cât trăiește, învață.
A învăța să înveți și a dori să te perfecționezi continuu sunt cerințe ale educației permanente, educație ce integrează
toate nivelurile și tipurile de educație, astfel că omul învață să fie el însuși, receptiv la schimbări, capabil să le
anticipeze și să se adapteze la ele.
Datorită activităților extrașcolare, putem depista și dezvolta capacitățile creative ale elevilor, aptitudinile,
inventivitatea, spiritul de observație, imaginația creatoare, originalitatea, ingenuozitatea și independența gândirii. În
plus, este vorba despre o modalitate de a stimula copiii dotați și talentați, prin folosirea altor căi de apreciere a
creativității și anume: realizările obținute de elevi la olimpiade, concursuri, competiții, probele școlare cu caracter
creativ, specifice diferitelor discipline de învătământ.
1170
Motivația, alături de inteligență, aptitudini și voință, este una dintre variabilele cele mai importante pentru
obținerea performanțelor școlare și profesionale. Motivația este generată de un ansamblu de trebuințe, dorințe,
interese, scopuri, sentimente, convingeri, aspirații și idealuri, manifestate în atitudini și acțiuni.
Motivele mai importante ale creației sunt dorința de a cunoaște, de a descoperi și inventa, de a contribui la
progresul social, apoi satisfacția descoperirii, dăruirea profesională, nevoia de autorealizare și de prestigiu.
Totodată, activitățile extrașcolare au un rol important în alegerea profesiunii. De-a lungul timpului, tinerii își
schimbă obțiunile legate de profesia viitoare pe măsură ce evoluează, se dezvoltă intelectual sau afectiv. Ele se
schimbă, se fixează sau se corectează pe măsură ce aceștia își cunosc mai bine aptitudinile și își concentrează
interesele.
Dorința de prestigiu, de comunicare, curiozitatea știintifică, aspirația către o profesiune, dorința de succes,
aptitudinile speciale sunt factori motivanți pentru participarea la activitățile extrașcolare.
Tinerii au nevoie de fi ghidați, încurajați să-și realizeze scopurile vieții, apreciați pozitiv, să li se arate
progresele făcute, să li se trezească interesul și curiozitatea pentru ceea ce trebuie să învețe.
Activitățile extracurriculare contribuie la lărgirea orizontului de cultură, prin îmbogățirea cunoștințelor din
diverse domenii, la petrecerea în mod util, plăcut și organizat a timpului liber, activități lipsite de evaluări riguroase.
Bibliografie:
1171
CONTRIBUȚIA ACTIVITĂŢILE EXTRAŞCOLARE
LA PREGĂTIREA PENTRU VIAȚĂ A ELEVILOR
PROF. TRIȘCAȘ NICOLAE

ȘCOALA GIMNAZIALA GLODEANU SARAT, JUDEȚUL BUZAU
„Educaţia este un proces al vieţii şi nu o pregătire pentru viaţă. Cred că şcoala trebuie să reprezinte viaţa
actuală, viaţa tot atât de reală şi de vitală pentru copil ca aceea pe care el o duce în familia sa, cu vecinii săi, pe
locurile lui de joacă.” - John Denvey.
Problematica educaţiei dobândeşte în societatea contemporană noi conotaţii, date mai ales de schimbările fără
precedent din toate domeniile vieţii sociale. Accentul trece de pe informativ pe formativ. Un curriculum unitar nu
mai poate răspunde singur diversităţii umane, iar dezideratul educaţiei permanente tinde să devină o realitate de
necontestat. Astfel, fără a nega importanţa educaţiei de tip curricular, devine tot mai evident faptul că educaţia
extracurrriculară, adică cea realizată dincolo de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea
personalităţii tinerilor.
„Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi
nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.” (Maria Montessori –
Descoperirea copilului).
Educaţia extracurrriculară urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei optime dintre aptitudini, talente,
cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. Începând de
la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-I în contact direct cu obiectele şi
fenomenele din natură.
Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm școala cu viaţa. În
cadrul acestor activităţi elevii se deprind să folosească surse informaţionale diverse, să întocmească colecţii, să
sistematizeze date, învaţă să înveţe. Prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-
şi responsabilităţi, copii se autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-
şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal
al scolii şi al învăţământului primar – pregătirea copilului pentru viaţă.
Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activităţi cât
mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea integrării în mediul
şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale şi corelarea
aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce permite
elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul
intelectual. Oricât ar fi de importantă educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ, ea nu epuizează sfera
influenţelor formative exercitate asupra copilului. Rămâne cadrul larg al timpului liber al copilului, în care viaţa
capătă alte aspecte decât cele din procesul de învăţare şcolară.În acest cadru, numeroşi alţi factori acţionează pozitiv.
Exemple de activitati extraşcolare: Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale
– organizate selectiv – constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului
nostru. Ele oferă elevilor prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, procesul de producţie în
desfăşurarea sa, operele de artă originale, stimulează activitatea de învăţare, întregesc şi desăvârşesc ceea ce elevii
acumulează în cadrul lecţiilor.
Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, stimulează și orientează copiii
spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, pictură. Excursiile și taberele școlare contribuie la îmbogățirea
cunoștințelor copiilor despre frumusețile țării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă,
cultură. Prin excursii, copiii pot cunoaște realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit și au creat opere de
artă.
Spectacolele constituie o formă de activitate extracurriculară în şcoală, prin care copilul face cunoştinţă cu
lumea minunată a artei. Deşi această formă de activitate îl pune pe copil în majoritatea cazurilor în rolul de spectator,
valoarea ei deosebită rezidă în faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă de impresii puternice, precum şi în faptul
că apelează, permanent, la afectivitatea copilului sau nu, asupra dezvoltării elevilor.Astfel de activităţi sunt de o reală
importanţă intr-o lume dominată de mass media şi ne referim la televizor, calculator si internet, care nu fac altceva
decât să contribuie la transformarea copiilor noştri in nişte persoane incapabile de a se controla comportamental,
emoţional şi mai presus de toate slabi dezvoltaţi intelectual. Activitatea educativă școlară și extrașcolară dezvoltă
gândirea critică și stimulează implicarea tinerei generații în actul decizional în contextul respectării drepturilor
omului și al asumării responsabilităților sociale, realizându-se, astfel, o simbioză lucrativă între componenta
cognitive și cea comportamentală.
1172
În urma plimbărilor, a excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai multă creativitate și sensibilitate, imaginea
realităţii, în cadrul activităţilor de desen şi modelaj, iar materialele pe care le culeg, sunt folosite în activităţile
practice, în jocurile de creaţie. La vârsta şcolară, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arata sau li se spune în
legatură cu mediul, fiind dispuşi să acţioneze în acest sens. Excursia ajută la dezvoltarea intelectuală şi fizică a
copilului, la educarea lui cetăţenească şi patriotică. Ea este cea care îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea
unei experienţe sociale importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural ştiinţific. Prin excursii elevii îşi
suplimentează şi consolidează instrucţia şcolară dobândind însuşirea a noi cunoştinţe. Excursia reprezintă finalitatea
unei activităţi îndelungate de pregătire a copiilor, îi ajută să înţeleagă excursiile nu numai din perspectiva evadării
din atmosfera de muncă de zi cu zi ci şi ca un act de ridicare a nivelului cultural.
Serbările și festivitățile - marcheaza evenimentele importante din viața elevului. Din punct de vedere educativ
importanța acestor activități constă în dezvoltarea artistică a elevului precum și în atmosfera sărbătorească instalată
cu acest prilej.
Elevii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească: o gândire independentă, nedeterminată de grup, toleranţă faţă
de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica
constructiv. Înainte de toate, este însă important ca profesorul însăşi să fie creativ.
Activităţile extraşcolare, în general, au cel mai larg caracter interdisciplinar, oferă cele mai eficiente modalităţi
de formare a caracterului copiilor încă din clasele primare, deoarece sunt factorii educativi cei mai apreciaţi şi mai
Activitatea educativă şcolară şi extraşcolară permite transferul şi aplicabilitatea cunoştinţelor, abilităţilor,
competenţelor dobândite în cadrul orelor prevăzute în programa şcolară. Elevii sunt atraşi de activităţile artistice,
reacreative, distractive, care ajută la dezvoltarea creativităţii, gândirii critice şi stimulează implicarea în actul
decizional privind respectarea drepturilor omului, conştientizarea urmărilor poluării, educaţia rutieră, educaţia pentru
păstrarea valorilor, toleranţa, comunicarea interculturală.
Şcoala, oricât de bine ar fi organizată, oricât de bogat ar fi conţinutul cunoştinţelor pe care le comunicăm
elevului, nu poate da satisfacţie setei de investigare şi cutezanţă creatoare, trăsături specific copiilor. Ei au nevoie de
acţiuni care să le lărgească lumea lor spirituală, să le împlinească setea de cunoastere, să le ofere prilejuri de a se
emoţiona puternic, de a fi în stare să iscodească singuri pentru a-şi forma convingeri durabile.
Bibliografie:
Ionescu, M., Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi autoinstruire,
Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în
Crăciunescu, Nedelea, Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar,
revista Învăţământul primar, nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti
1173
IMPORTANȚA UNEI SERBARI
PROF. TACHE LAVINIA
„Copilăria este o lume de miracole și de uimire a creaţiei scăldate de lumină, ieşind din întuneric,
nespus de nouă și proaspătă, uluitoare.” (Eugen Ionescu)
Este important să profităm de „aviditatea” copiilor de a acumula noi informații, noi cunoștințe, de a
face lucruri noi, de a vedea locuri și oameni noi. Orice activitate, sau experiență nouă, contribuie la
dezvoltarea copiilor și la formarea acestora ca oameni, de aceea noi, cadrele didactice terbuie să profităm
la maxim de activitățile extrașcolare, care sunt foarte apreciate de copii.
În general pentru copii totul este o joacă. Ei se joacă din instinct, pregătindu-se pentru actiunile
viitoare, din încercarea de a imita și de a înțelege adulții, pentru recreere, pentru cheltuirea surplusului de
energie, din dorința de a se integra în lumea reală, dobândind astfel cunoștințe despre aceasta
Un spectacol organizat în cadrul grădiniței, cum ar fi o serbare, îl aduce pe copil în fața multor
provocări. Pentru ca această activitate să contribuie la dezvoltarea copilului și să nu fie o traumă pentru
acesta, spectacolul trebuie pregătit din mai multe perspective. Nu trebuie considerat doar un exercițiu de
memorare de poezii și cîntece. Pregătirea copilului pentru a evolua pe scenă se poate face printr-un joc de
rol „De-a actorul” pentru a-și descoperii curajul de a se exprima în fața unui public, de a căpăta încredere
în sine, pe care o pote folosi în orice aspect al vieții. Toate activitățile se centrează pe încurajarea și prețuirea
fiecărui copil în parte. Acesta este încurajat să-și folosească propriul tip de comportament, personalitatea și
farmecul în orice situație, să fie natural în fața publicului.. Prin joc și improvizație, copiii vor învăța să își
gestioneze emoțiile în diferite situații de viață, își vor dezvolta memoria și atenția distributivă, le vor fi
stimulate creativitatea și imaginația.. Exercițiile vizează atât grupul, prin crearea unei coeziuni benefice,
cât și pe fiecare copil în parte. Exerciții de grup sunt, de exemplu: imitarea obiectelor (un lift care urcă și
coboară, limbile unui ceas etc.), reproducerea acțiunilor colegilor în stil oglindă (activitate în perechi),
precum şi exerciţii dinamice în cerc sau în grupuri, ce presupun transferul rapid şi corect al atenţiei de la
un coleg la altul.
În proiectarea scenariului unei serbări trebuie să se ia în calcul, pe lângă conținuturi, care trebuie să
fie apropiate experienței de viață a copilului, să răspundă nevoilor sale de cunoaștere, de nou și de frumos,
încă două coordonate majore: mișcarea, atmosfera de veselie și destindere, pe de o parte, şi atmosfera
încărcată de emoții, ce produce o anumită tensiune interioară fiecărui copil, pe de altă parte. Serbările
desfășurate după anumite reguli, ce asigură îmbinarea armonioasă a părților într-un întreg, decorul
neobișnuit, costumația copiilor, a cadrului didactic, ținuta festivă, accesoriile necesare, fondul muzical,
semnalele sonore, jocul de lumini – reprezintă toate, elemente importante ce contribuie la construirea unor
valențe estetice și educative deosebite. Serbările școlare contribuie la acumularea de cunoștințe și la lărgirea
orizontului de cunoaștere a copiilor. Înțelegând și memorând poezii, texte ale scenetelor sau cântece se
dezvoltă memoria și limbajul. Această formă de învățare este condiționată de dezvoltarea atenției.
Materialul artistic folosit trebuie să aibă valoare educativă şi să cuprindă materiale accesibile
particularităților individuale şi de vârstă ale copiilor. Serbările contribuie la stabilirea unei legături între
cunoaşterea artei şi practicarea ei. În organizarea unei serbări şcolare trebuie respectate mai multe cerinţe
pedagogice care orientează profesorul în munca de educare a elevilor, în formarea şi dezvoltarea
personalităţii lor sub toate aspectele (cognitiv, afectiv, voliţional, aptitudinal, atitudinal). Toţi copiii din
grupă/clasă trebuie să fie mobilizaţi activ, responsabilizaţi şi implicaţi în pregătirea şi susţinerea
spectacolului. Fiecare copil trebuie să primească un rol sau o sarcină potrivită capacităţilor individuale,
intereselor şi talentelor. În felul acesta toţi copiii se vor simţi egali unii cu alţii, valorizaţi şi vor putea
îndeplini sarcinile primite fără a fi ţinta unor ironii din partea colegilor mai talentaţi şi mai îndrăzneţi. Şansa
de a reuşi este oferită astfel tuturor copiilor indiferent de nivelul lor de dezvoltare aptitudinală. Asta nu
înseamnă că nu se vor oferi condiţii de afirmare creativă a copiilor cu o dotare superioară. Cadrul didactic
trebuie să aibă o viziune clară asupra conţinutului, ideea tematică în jurul căreia se grupează toate punctele
din program putând fi o temă legată sau tangentă cu un anumit eveniment. Indiferent de tema spectacolului
este absolut necesară transmiterea unui mesaj precis, clar exprimat pentru a fi perceput şi apreciat de către
spectatori. Pe lângă tema serbării se impune ca aceasta să aibă o notă de originalitate (să nu semene cu cele
1174
care au fost prezentate anterior), fie prin noutatea numerelor prezentate, fie prin gruparea deosebită pe
scenă, fie prin noutatea costumelor, fie prin aranjamentul în sala de spectacol, fie prin locul ales pentru
desfăşurarea serbării.
Orice serbare școlară este o sărbătoare, atât pentru copii, cât și pentru profesorii lor și, nu în ultimul
rând, pentru părinții copiilor.
BIBLIOGRAFIE
Aurelia Beruşcă, Ghid metodologic al serbărilor şcolare, E.D.P.R.A, 2010
Bogdana Darie, Curs de arta actorului, UNATC Press, 2015
Dicție și mișcare scenic pentru dezvoltarea personal a copiilor G.E.L 2019
1175
PROF. TALOȘ AURELIA MARIA
1176
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXRTAȘCOLARE ÎN EDUCAȚIA COPIILOR
PROF. ÎNV. PRIMAR DELIA TALPOȘ

trăiesc.
pentru viață.
activitate.
creativitate realitatea atunci când desenează, modelează sau au de alcătuit scurte texte .
Din păcate, anul acesta școlar perioada stabilită pentru programul Școala altfel, s-a desfășurat de
acasă, fiind afectați de starea de urgență din țara noastră. Chiar și din izolare am propus elvilor mei mai
multe activități pe care să le realizeze acasă, împreună cu părinții, frații, bunicii. Am numit această activitate
Săptămâna altfel...de acasă.
Atât copii cât și părinții au fost foarte recptivi și implicați în aceste activități.
Iată câteva exemple:
- Un joc de “altădată“
- Amenajarea unui colț de gradină
- Învață un dans
- Gătim împreună
- Sandvișuri vesele
- Organizează un picnic în casă

- Construiește un cort
- Construiește un vulcan
- Scrie o poveste /poezie
Câteva imagini din realizările elevilor mei în Săptămâna altfel ... de acasă.
1177
În concluzie, activitățile extrașcolare, chiar realizate și din izolare, au un caracter interdisciplinar,
oferă cele mai eficiente modalități de formare a caracterului copiilor încă din clasele primare deoarece sunt
factorii educativi cei mai apreciați și mai accesibili sufletelor acestora.
1178
DEZVOLTARE PERSONALA PRIN ACTIVITAȚI EXTRAȘCOLARE
TAMAS MARTA,
PROF. INV. PRIMAR LA ȘCOALA GIMNAZIALA "VARADI JOZSEF",
SF.-GHEORGHE, JUD. COVASNA
Motto: ,, Şcoala trebuie să urmărească tot timpul ca tânărul să părăsească băncile ei nu ca specialist,
Şcoala este instituţia socială în care se realizează educaţia organizată a tinerei generaţii, este factorul
decisiv pentru formarea unui om apt să contribuie la dezvoltarea societăţii, să ia parte activă la viaţă, să fie
pregătit pentru muncă. Misiunea şcolii este aceea de a contribui la realizarea idealului educativ impus de
cerinţele vieţii sociale.
copiilor. În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copiii sub aspect psihointelectual, fizic
Când vorbim de activități extrașcolare, ne referim la acel program la care elevul participă în afara orelor și
ar trebui să facă acest fapt cu plăcere deoarece scopul este acela de a-i forma abilitățile necesare unei bune
dezvoltări, respectiv a formării personalității elevului care își va găsi prin acestea înclinațiile, talentul și
domeniul în care el va fi performant.
Una din ideile directoare ale învățământului modern o reprezintă ideea elevului activ, organizator,
cercetător, independent, participant conștient la propria dezvoltare. Ca activitate intenţionată şi orientată,
educaţia extraşcolară-nonformală, bazându-se pe caracteristicile menționate, constituie un mijloc de
formare a competențelor, contribuie la: adâncirea cunoştinţelor din zonele de interes ale elevilor,
completând cu noțiuni noi volumul de cunoștințe însușite în cadrul orelor de curs, cultivarea interesului şi
dezvoltarea înclinaţiilor şi talentelor acestora pentru anumite domenii. Ea permite folosirea eficientă şi
plăcută a timpului liber al elevilor, dezvoltarea vieţii asociative, dezvoltarea capacităţilor de a lucra în grup
şi de a coopera în rezolvarea unor sarcini complexe, dezvoltarea voinţei şi formarea trăsăturilor pozitive de
caracter.
proprii, fapt care va avea ulterior o mare influenţă asupra succesului şcolar.
De ceea ce trebuie să ţinem cont este că întotdeauna obiectivele instructiv – educative să primeze,
dar în acelaşi timp să reusim să prezentăm în mod echilibrat şi momentele recreative şi de relaxare.
De-a lungul anilor, aceste activități, care cuprind domenii și arii diferite, au luat forme foarte variate:
și realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă. Este cunoscut faptul că
elevii noștri sunt mult mai interesați să-și petreacă timpul liber în fața calculatorului sau cu telefonul în
mână decât să se joace în aer liber. Pe lângă excursii și tabere, drumeţiile efectuate în scopul de a observa
medii de viaţă naturale oferă posibilitatea de a trezi interesul elevilor pentru activități în aer liber, de a forma
o atitudine pozitivă față de natură și mediul înconjurător, de a face cunoștință cu plante și viețuitoare în
mediul lor natural. Trebuie să ținem cont de realitatea că nici un om nu o să aprecieze frumusețile naturii
cu adevărat dacă le-a văzut doar la televizor, ci atunci când a fost în mijlocul ei: a pipăit stânca, a auzit
ciripitul păsărilor, a simțit adierea vântului etc.
Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale, la un atelier al unui
meșter popular sau artist plastic – organizate selectiv – constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile
1179
culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru. Ele oferă elevilor prilejul de a observa obiectele şi
fenomenele în starea lor naturală, procesul de producţie în desfăşurarea sa, operele de artă originale,
momentele legate de trecutul istoric local, naţional, de viaţa şi activitatea unor personalităţi de seamă ale
ştiinţei şi culturii universale şi naţionale, relaţiile dintre oameni şi rezultatele concrete ale muncii lor. Există
posibilitatea de a participa interactiv sau activ la aceste vizite, ceea ce stimulează activitatea de învăţare,
întregește şi desăvârşește ceea ce elevii acumulează în cadrul lecţiilor. Vizitele la întreprinderi şi instituţii,
sunt bune prilejuri de formare la elevi a competenţelor necesare unei bune orientări şcolare şi profesionale.
Vizionarea de filme, de teatru de copii, a emisiunilor muzicale, distractive sau sportive, stimulează
şi orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, pictură. Spectacolele constituie
o formă de activitate extracurriculară în şcoală, prin care copilul face cunoştinţă cu lumea minunată a artei.
Deşi această formă de activitate îl pune pe copil în majoritatea cazurilor în rolul de spectator, valoarea ei
deosebită rezidă în faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă de impresii puternice, precum şi în faptul că
apelează, permanent, la afectivitatea copilului. Astfel de activităţi sunt de o reală importanţă într-o lume
dominată de mass-media, mă refer la televizor, calculator si Internet, care contribuie la transformarea
elevilor noştri în nişte persoane incapabile de a se controla comportamental, emoţional şi mai presus de
toate slab dezvoltaţi intelectual.
Cadrelor didactice le revine sarcina de a stârni interesul elevilor pentru participarea la diferite
concursuri: de arte plastice, de creaţie literară, de limbă și comunicare, matematică, tehnico-ştiinţifice,
simpozioane şi sesiuni de comunicări ştiinţifice, concursuri de jocuri logice, concursuri sportive etc.
Concursurile contribuie semnificativ la descoperirea şi stimularea talentelor şi aptitudinilor elevilor, la
cultivarea interesului şi pasiunilor, la dezvoltarea imaginaţiei creatoare şi a sensibilităţii artistice. Înscrierea
elevilor la diferite concursuri trebuie să se facă selectiv, pe bază de interese şi aptitudini, trebuie să se ţină
seama de preocupările, preferinţele, înclinaţiile şi capacităţile reale ale elevilor.
În concluzie pot afirma că activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi
eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând în primul rând, o atitudine
relaxantă care să permită stimularea creativă a elevilor. Diversitatea activităţilor extraşcolare oferite creşte
interesul copiilor pentru şcoală şi pentru oferta educaţională. Copiii participă cu însuflețire și dăruire la
astfel de activități, iar succesul este garantat doar dacă avem încredere în imaginația, bucuria și dragostea
din sufletul lor, și dacă îi lăsăm și pe ei să ne conducă spre acțiuni frumoase și valoroase.
“Eu sunt copilul. Tu ţii în mâinile tale destinul meu. Tu determini, în cea mai mare măsură, dacă voi
reuşi sau voi eşua în viaţă! Dă-mi, te rog, acele lucruri care să mă îndrepte spre fericire. Educă-mă, te rog,
ca să pot fi o binecuvântare pentru lume!” (Din Child’s Appeal)
1180
CERCURILE DE LECTURĂ - O METODĂ DE AUTOCUNOAŞTERE
PROF. MIHAELA TĂNASE

ŞCOALA GIMNAZIALĂ "EPISCOP DIONISIE ROMANO", BUZĂU
În completarea principiilor pe care se centrează noua programă, am încercat să dezvoltăm gustul şi

interesul elevilor pentru lectură prin proiecte educaţionale şi cercuri de literatură, unde am recomandat texte
selectate pe baza unei tematici adecvate vârstei.
Din activitatea desfăşurată în cadrul cercurilor de lectură, am observat că preferinţele elevilor se
încadrează în ceea ce numim "spiritul timpului". Multe cărţi sunt alese după gustul elevilor, dar aceştia ţin
seama şi de recomandările profesorilor. Listele de cărţi propuse au avut în vedere o anumită tematică, în
care am inclus atât literatură română, cât şi literatură străină. Astfel, pentru temele "copilăria" şi "familia"
am recomandat, alături de autori străini, şi scriitori români canonici, precum Creangă, Agârbiceanu,
Brătescu-Voineşti, în dorinţa de a le oferi elevilor o imagine completă a modului în care realitatea se poate
reflecta în operele literare aparţinând altor epoci. Pentru tema "şcoala", am recomandat nu numai "Necazuri
cu şcoala" de D. Pennac, ci şi schiţele lui Caragiale, evocările din "Amintiri din copilărie", "Anii de
ucenicie" de Sadoveanu. Pentru explorarea basmului, am folosit basmul popular propus de manual ("Prâslea
cel Voinic şi merele de aur"), dar şi "Enciclopedia zmeilor", basm modern, interpretat în manieră parodică.
Am observat că din ce în ce mai mulţi elevi cumpără cărţi, pe care le citesc cu plăcere. Dintre acestea,
enumerăm: "Inocenţii", de I.Pârvulescu, "Inimă de cerneală", de C.Funke, "Cercul mincinosilor", de
J.C.Carriere, "Alice în Ţara Minunilor", de L.Carroll, "Minunata lume a lui Tom Gates", de L.Pichon,
''Harry Potter', de J.K.Rowling, "Jurnalul Annei Frank'', "Eu sunt Malala", "Povestea fără sfârşit", de
M.Ende, romanele Aghatei Christie, "Minunea" de J.R.Palacio, "Povestea unei pescăruşe şi a motanului
care a învăţat-o să zboare", de L.Sepulvede, "Cititorul din peşteră", de R.Zink, "Tabăra", de L.Sachar,
"Oskar şi Tanti Roz" de E. Emmanuel Schmitt şi multe altele.
Elevii vin cu numeroase lecturi din clasele anterioare, mai ales fragmente din autorii clasici, pe care
am încercat să le reluăm, să le completăm, să le aprofundăm, astfel încât să ajungem la opera integrală. Am
urmărit ca activitatea de lectură desfăşurată în cercul de lectură să aibă coerenţă tematică şi de abordare,
dar şi deschidere către acele lecturi care înseamnă un proces de cunoaştere a lumii, proces care ne
modelează raţional şi sensibil. Personajele, fiinţe de hârtie, actanţi ai unor lumi posibile, oferă pentru copii
modele ficţionale de existenţă, care îi orienteză nu numai la nivel semiotic, interpretativ, ci şi în sens etic,
prin definirea atitudinii faţă de sine sau faţă de ceilalţi, prin înţelegerea alterităţii, a diversităţii.
În esenţă, lectura este un act solitar, individual, aproape intim. Fiecare dintre noi simte însă nevoia
să-şi împărtăşească gândurile, impresiile, reflecţiile pe marginea operelor citite. Cititul în sine nu este
suficient. Dorim să ne confruntăm propriile convingeri sau dileme cu ale altora, să ne susţinem opinia în
cadrul unui dialog, chiar dacă e uneori contradictoriu. Am constatat cu satisfacţie că, faţă de generaţiile
anterioare, există o plăcere mai mare de a prezenta, susţinând verbal o expunere narativă cu referire la cartea
citită.
În prezentări, verbele folosite de elevi sunt, în special, "mi-a plăcut" şi, numai după aceea, "m-a
interesat", ceea ce indică o implicare în lectura primară, de identificare, de plăcere, şi mai apoi în lectura
aprofundată, de analiză şi de introspecţie. În cărţi, ei caută răspunsuri cu privire la propria interioritate, la
depăşirea obstacolelor din viaţa de zi cu zi, soluţii pentru rezolvarea unor conflicte, simţind că în felul
acesta învaţă să se raporteze la colegi, la sine, la universul adulţilor. De aceea, preferă cărţile cu copii,
adolescenţi, cu subiecte despre familie, şcoală, viaţă în comunitate, dragoste şi prietenie.
Lectura reprezintă pentru ei un mod de a înţelege mai bine etapele vieţii personale şi de a găsi
prezenţa unor modele de urmat. Sunt atraşi mai ales de "spectacolul narativ", de inedit, de soluţionarea
originală a unor situaţii. Încă nu pot gusta plăcerea descrierilor, despre care cred că "bruiază" acţiunea.
Caută situaţii de "haz dramatic", adică ceva în acelaşi timp amuzant şi trist. Le place misterul, suspansul,
dinamismul acţiunii. Elevii cu experienţă caută intrigi noi, diferite de reţetele romanelor de succes, care
abundă acum pe piaţa editorială. Ei îşi dau seama că multe cărţi dezvoltă acelaşi tipar narativ, "cu părinţi
divorţaţi, boli incurabile, inadaptare şcolară", şi caută ceva nou, original, care să le capteze atenţia şi care
să le ofere mai ales satisfacţi estetice. Am selectat o parte dintre părerile lor, opinii prin care încearcă să
exprime şi judecăţi de valoare:
1181
Am citit romanul "Inocenţii", de I. Pârvulescu. Mi-a plăcut imaginea familiei unite, căldura
sufletească ce se revărsa asupra copilului de atunci. Am vorbit cu bunica despre anumite aspecte dureroase
pe care ea le-a trăit în perioada evocată de autoare, perioadă marcată de lipsuri şi sărăcie. Fiecare
personaj are "povestea" sa, care se intersectează cu a altora. Această carte m-a făcut să mă gândesc la
viaţa mea de azi şi am înţeles că, pentru bunica, istoria a fost "trăită", iar pentru mine doar "spusă".(Maria)
În "Cercul mincinosilor", de J. C. Carriere, am regăsit anecdote şi povestiri cu tâlc. Unele îl au ca
personaj pe Nastratin. Le mai auzisem şi cu alte ocazii, dar acum, mi-am dat seama că acest personaj
amuzant depăşeşte graniţele unei ţări. La sfârşitul cărţii este relatată şi o legendă, intitulată "Satul fără
sfârşit", care se referă la ţinutul Bucovina, din nordul României. Mi-a plăcut. Titlul volumului mă face să-
mi imaginez mai mulţi povestitori aşezaţi într-un cerc, în jurul unui foc pâlpâitor, ca în "Hanul
Ancuţei".(Denisa)
Eu sunt pasionat de Harry Potter. Am văzut şi seria de filme. Am citit primele cinci volume şi mă
pregătesc pentru următoarele două. Sunt curios să văd ce se întâmplă cu eroii mei preferaţi, Harry,
Hermione, Ronald, Molly, Fred, George, Lordul Cap de Mort. Citesc şi în pauzele de la şcoală. Cred că
m-aţi văzut.(Andrei)
Îmi plac toate cărţile, dar preferatele mele sunt scrierile S.F, fantasy şi romanele poliţiste. Îmi place
să mă transpun în pielea personajului, să simt ce simte şi el, să spun aceleaşi replici. Am uitat să menţionez
romanele cu adolescenţi care ajung să se îndrăgostească, cum este "If I stay", de Gayle Forman. (Karina)
"Autobiografia" lui Andre Agassi este cartea mea preferată deoarece autorul a fost un tenisman
celebru, iar eu practic cu pasiune acest sport. În această carte se povesteşte călătoria spre succes a acestei
personalităţi, ceea ce mă inspiră şi pe mine. (Mircea)
Mi-a plăcut mult "Sub aceeaşi stea", de John Green, deoarece transmite multă emoţie. Cititorul
înţelege că, indiferent de problemele pe care le poate avea, iubirea învinge, dragostea reprezintă sensul
vieţii. În aceeaşi linie, aş putea menţiona şi romanul "Tatăl celuilalt copil", de Parinoush Saniee, care m-
a emoţionat până la lacrimi. (Nely)
Am fost impresionată de volumul Adinei Popescu, "8 povestiri de pe Calea Moşilor", deoarece am
aflat cum era copilăria în perioada comunistă. Mi-am dat seama că şi atunci, ca şi acum, trebuia să faci
faţă unor provocări în relaţiile cu colegii. Am înţeles însă că elevii ambiţioşi şi silitori erau mult mai
apreciaţi de cei din jur, spre deosebire de vremurile noastre, când li se spune "tocilari".(Andreea)
Recomand "Jurnalul Annei Frank" tuturor adolescenţilor. Nu este o carte despre război, aşa cum
auzisem la început, ci jurnalul unui adolescent obişnuit, încărcat cu speranţe, trăiri, lacrimi şi râsete.Pe
de altă parte, poate fi considerat şi o mărturie istorică a celor care au suferit şi au fost nedreptăţiţi în
timpul celui De-al Doilea Război Mondial. Am aflat din această carte că un jurnal îţi poate deveni cel mai
bun prieten. Şi apoi, am rămas uimită de inteligenţa acestei fete de doar 14 ani, care poate să gândească
atât de matur, mult mai profund decât adulţii din jurul ei. Cu adevărat impresionant! (Otilia)
O carte interesantă mi s-a părut "Eu sunt Malala". Aproape că nu-mi vine să cred că o fată de doar
13 ani poate schimba vieţile oamenilor doar prin cuvinte. Bineînţeles mai este vorba de ceva. Despre
puterea exemplului personal, pentru că ea şi-a riscat viaţa pentru a demonstra că şi fetele au dreptul la
educaţie. Cel mai mutl mi-a plăcut relaţia tată-fiică, relaţia dintre Malala şi tatăl ei, care era, la rândul
lui, un om preocupat de educaţie. El a întemeiat o şcoală, a fost susţinut de soţia lui şi a luptat cu îndârjire
împotriva intenţiei talibanilor de a le închide şcoala. Mi se pare că oamenii aceştia sunt nişte adevăraţi
eroi, ceea ce rar se mai întâlneşte în ziua de azi. (Cristi)
Din discuţiile cu elevii, am constatat că se pot diferenţa următoarele tipuri de lectură: ficţională (a
experienţelor, a identităţii, fantasy, romane de dragoste, poliţiste, S.F-uri), autoreferenţială (jurnalele) şi
nonficţională (pentru cei interesaţi de anumite domenii). Unele cărţi îi orientează spre o carieră, spre o
profesie. Spre exemplu, "Micul prinţ" le trezeşte dorinţa de a fi aviatori, romanele Aghatei Christie îi
îndreaptă spre meseria de poliţist, iar "Viaţa secretă a copacilor" i-a făcut să-şi dorească să fie pădurari. În
ultimul timp, am observat o anumită preferinţă pentru textele nonficţionale şi spre biografii, deoarece le
satisfac nevoia de cunoaştere a realităţii.
Demersul nostru s-a axat pe nevoia de a oferi un sens textului prin alegerea unor posibilităţi
interpretative instituite în actul receptării. Elevii au fost interesaţi nu numai de viziunea artistică a
scriitorului, ci şi de felul în care ei, cititorii, reuşesc performanţa de a construi sensul, performanţă care
legitimează actul lecturii, dându-i valoare artistică, etică şi formativă. Rolul profesorului a constat în
1182
orientarea spre lecturi adecvate nivelului de vârstă, dar şi în formarea unor competenţe de receptare bazate
pe nevoia de cunoaştere, de autocunoaştere, de construire a unor identităţi personale, fără a neglija nivelul
exprimării artistice. Elevii au fost îndrumaţi să se exprime în cuvinte proprii, să fie sinceri şi reflexivi, să-
şi construiască propriul discurs despre cărţile citite.
Bibliografie :
1.Cornea, Paul, Introducere în teoria lecturii, Editura Polirom, Iaşi, 1998
2.Manolescu, Nicolae, Lectura pe înţelesul tuturor, Editura Aula, Braşov, 2000
3.Medeşan, Luminiţa, Chestionar privind atitudinea elevilor faţă de lectură. Marginalii la o cercetare
empirică şi necritică, realizată de ANPRO în anul 2004
(http://www.anpro.ro/html/date/c_2004_2005_chestionar.pdf)
4.Muşat, Carmen, Frumoasa necunoscută (Literatura şi paradoxurile teoriei), Editura Polirom, Iaşi,
2017
1183
IMPORTANȚA SCHIMBĂRII MEDIILOR EDUCAȚIONALE ASUPRA
ÎNVĂȚĂRII
PROF. ÎNV. PREȘC. DIANA GABRIELA TĂNĂSOAIE

ȘC. GIMN. „G. CĂLINESCU”: GPN NR. 7, IAȘI
Activitățile curriculare sunt destinate formării cunoștințelor, priceperilor, deprinderilor de bază

necesare copiilor în direcțiile dezvoltării lor ca ființe sociale și a pregătirii cât mai temeinice pentru intrarea
în mediul școlar. Activitățile extracurriculare reprezintă modalități prin care învățarea este tradusă în
acțiune, permițând exersarea deprinderilor dobândite, dar și asimilarea unora noi, prin utilizarea mai
frecventă a simțurilor și prin practicarea unor exerciții motorii specifice unor domenii artistice, sportive sau
implicând simpla deplasare până la destinația aleasă.
Potrivit ideilor formulate de neuropsihologul belgian Paul Alexander Osterrieth, „copilul poate gândi
ceea ce percepe, dar gândirea lui nu merge mai departe de reprezentarea elementului perceput” (apud Crețu,
2001, p. 150). La vârstele mici învățarea este dependentă de necesitatea permanenței obiectelor. Efectuarea
unor activități de tip cunoaștere a mediului vor putea fi realizate și în cadrul claselor, însă observarea,
palparea directă a realităților studiate vor sprijini copilul să recepteze și să rețină mult mai ușor, cu mai
puțin efort atât noțiunile informative cât și pe cele procedurale. S-a demonstrat că introducerea elementelor
de noutate, inclusiv schimbarea decorurilor și chiar a spațiilor educaționale determină creșterea nivelurilor
curiozității, al motivației pentru învățare și dorința de explorare a preșcolarilor. Reprezentanții teoriilor
învățării ca procesare a informației au susținut, de asemenea, că ceea ce se reține fără efort, în mod
involuntar, poate fi stocat în memorie pentru o perioadă mai lungă de timp.
Activitățile extrașcolare crează o legătură între individ, semenii săi și mediul înconjurător, putând
viza dimensiunile: culturale, sociale, artistice, sportive, ecologice, morale, de cunoaștere a mediului și a
spațiului cosmic, de sănătate și securitate, de petrecerea timpului liber ș.a.
Activități de ordin cultural pot fi: vizitele la bibliotecă în scopul învățării utilizării cărților, a regulilor
de comportare în acest spațiu; vizitele la teatru în vederea punerii în scenă a unor povești de către copii sau
observarea pieselor dramatizate de actori înșiși sau prin utilizarea marionetelor, a păpușilor; vizitarea unor
muzee ale literaturii române sau universale, a unor muzee de istorie a poporului român, a unor muzee de
artă pentru clădirea bazei unei culturi generale ș.a.
Activități sociale pot fi considerate toate cele ce presupun interacțiuni cu alte persoane. Aceste
interacțiuni pot viza socializarea, cunoașterea unor persoane din categorii defavorizate pentru înțelegerea
dificultăților cu care se confruntă și chiar sprijinirea lor prin activități diverse de tip voluntariat în vederea
punerii bazei dezvoltării unei ființe proactive și implicate în viața comunității din care face parte.
Activitățile de socializare pot fi realizate și în parteneriat cu alți copii și adulți care au o anumită evoluție
într-un domeniu, care pot constitui modele de urmat de către copii, părinți, cadre didactice ș.a. Toate
activitățile sociale pot fi corelate dimensiunii morale a interacțiunilor dintre indivizi, a îmbunătățirii
manierei de comportare, a dezvoltării spiritului de toleranță, acceptare a diversității, a empatiei, a spiritului
de echipă, a altruismului, a respectului față de om și natură.
Activitățile artistice pot presupune crearea unei lucrări prin tehnici specifice artei pe trotuarul din
parc, pe pietre, pe scânduri sau butuci de lemn, pe hârtie, dar în afara spațiului grădiniței. Serbările în care
sunt interpretate cântece intră tot în această categorie, mediul în care sunt desfășurate fiind important în
vederea susținerii mesajului transmis în cadrul programului (bucuria sosirii unui nou anotimp, norme de
comportare, aspecte privind viața oamenilor și a animalelor ș.a.). Activitățile artistice sunt de tip: desen,
pictură, modelaj, audiții muzicale, cânt, dans.
Activitățile care se pretează cel mai mult organizării de competiții sunt cele sportive. Pot fi
desfășurate jocuri ce să cuprindă elemente specifice unor ramuri sportive: gimnastică, fotbal, handbal,
baschet, patinaj, atletism, tenis ș.a., consolidând deprinderile motrice de bază formate (mers, alergare,
sărituri, rostogoliri, aruncare-prindere) și deprinderile utilitar aplicative (târâre, cățărare, tracțiune,
împingere, echilibru, escaladare).
Ramura ecologie vizează activități de îngrijire și protejare a mediului, de reducere a poluării, de
colectare, sortare a deșeurilor, de reutilizare a unor materiale, de trimiterea a deșeurilor spre a fi reciclate,
de plantare de semințe de legume, de flori, de pomi fructiferi, activități de curățare a spațiilor verzi ș.a.
1184
Cunoașterea mediului apropiat se poate urmări prin ieșirile în parcuri, în păduri, vizitele la ferme, la
grădinile botanice sau zoologice, în spații ale observatoarelor astronomice ș.a.
Activitățile de învățare a unor noțiuni despre sănătate și securitate pot fi planificate în parteneriat cu
medici, cu ISU, cu poliția.
Activitățile diverse de petrecere a timpului liber pot veni și în sprijinul învățării părinților a unor
jocuri și moduri de petrecere a timpului în familie: picnicuri, jocuri sportive, jocuri de masă, de strategie,
plimbări cu zmeiele, plimbări cu bicicletele, trotinetele, rolele, lucrări colective de aplicarea a unor
deprinderi de cusut și croșetat, de lectură și creare de povești în aer liber, realizare de construcții din pământ,
din pietre, crenguțe, scânduri, din blocuri de gheață, efectuare de jocuri cu nisip și apă, jocuri distractive de
căutare de comori, săpare după „fosile și artefacte” în pământ ș.a.
Toate aceste activități pot fi aplicate cu mai multă plăcere, entuziasm, solicitând antrenarea simultană
a sistemelor senzoriale și cognitive, presupunând dirijarea mai puțin controlată a activităților. Libertatea
conferă copiilor sentimentul de satisfacție, de recompensare. Faptul de a desfășura activități într-o manieră
mai liberă crește motivația pentru învățare și gradul de implicare al copiilor. Mauricio Delgado, profesor
doctor al catedrei de psihologie a Universității Rutgers, din New Jersey (SUA) a afirmat: "tot ceea ce facem
este să luăm decizii, chiar dacă nu ne dăm seama mereu. De exemplu, doar mutarea piciorului pentru a
merge într-o direcție sau alta, presupune luarea de decizii. S-ar putea să nu apreciați că puteți lua această
decizie până nu intervine cineva care să vă oprească de la a muta acel picior.
Bibliografie:
Crețu, 2005, Psihologia copilului. Proiectul pentru Învățământul Rural, Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Delgado R. Mauricio, Decisions, Decisions, Decisions (2011, 07 18). Preluat pe 10.03. 2020, de pe
Association for Psychological Science: https://www.psychologicalscience.org/news/releases/decisions-
decisions-decisions.html
1185
ȘCOALA PRIMARĂ NR. 1 POCOLA

PROF. ÎNV. PREȘCOLAR TANCĂU ANAMARIA
1186
CONEXIUNEA DINTRE ACTIVITAȚILE EXTRAȘCOLARE ȘI
COMPETENȚELE-CHEIE IN TEORIE ȘI PRACTICA
PROF. LIMBA ENGLEZA ȚARANU MARIA-ANDREEA

LICEUL „MIHAIL SADOVEANU”, BORCA, NEAMȚ
Motto:
Învață de la ape să ai statornic drum,
Învață de la flăcări că toate-s numai scrum.
Învață de la umbră să taci și să veghezi,
Învață de la stâncă cum neclintit să crezi.
Învață de la soare cum trebuie s-apui
Învață de la piatră cât trebuie să spui.
Învață de la vântul ce-adie pe poteci
Cum trebuie prin lume de liniștit să treci.
Învață de la toate, că toate-ți sunt surori...
(Învață de la toate, Rudyard Kipling)
După cum o spune și motto-ul, omul are ocazia de-a lungul vieții să învețe mereu, să fie într-o
permanentă căutare de răspunsuri, să cerceteze, să afle, să dobândească noi și noi cunoștințe. Din punct de
vedere pedagogic, acest lucru capătă contur prin noua abordare a actului didactic care presupune ca
profesorul să pornească de la un anumit profil de formare al elevului pe care să-l transpună în oglinda
fiecărui discipol al său. Profesorul are posibilitatea de a imprima astfel, portretul de pe pânză pe
personalitatea fiecărui elev. Pentru a face acest lucru, el are la îndemână mai multe instrumente printre care,
competențele-cheie (Comunicare în limba maternă, Comunicare în limba străină, Matematică și științe,
Competența digitală, A învăța să înveți, Competențele sociale și civice, Spiritul de inițiativă și
antreprenoriat, Sensibilizarea și exprimarea culturală) și activitățile extrașcolare. Îmbinând aceste elemente,
profesorul reușește să îndeplinească mai multe obiective. Tot în ajutorul său este și săptămâna „Școala
altfel”, perioadă dedicată activităților extrașcolare. Dacă în timpul procesului formal de predare-învățare-
evaluare, lecțiile transdisciplinare și și activitățile extrașcolare sunt mai greu de abordat, „Școala altfel” ne
oferă posibilitatea de a îmbina cele opt competențe mult mai ușor și de a face încă un pas în formarea
profilului dorit al elevului.
Pentru acest an școlar mi-am planificat cinci activități pentru cele cinci zile din săptămâna „Școala
altfel” la clasa a VI-a la care sunt dirigintă. Toate se află în strânsă legătură și se bazează pe trei concepte:
elevii sunt mai relaxați, învață prin joacă și deprind cele opt competențe într-un mod distractiv.
• Ziua 1: Ne inspirăm din natură
În această primă zi a săptămânii vom face o plimbare în orizontul local, vom merge în pădure, vom
admira frumusețea peisajelor și ne vom procura din natură materiale necesare pentru zilele următoare
(pietre, scoarță de copac, lemne de pe marginea râului, sticle, conuri etc.). În cadrul acestei activități
abordăm competențele sociale și civice și a învăța să înveți.
• Ziua 2: Atelierul de pictură
În ziua a doua a proiectului nostru comun vom picta pe materialele procurate. Atingem astfel
competența de sensibilizare și exprimare culturală.
• Ziua 3: Atelierul de modă și jucării
Învățăm să fim prietenoși cu mediul înconjurător după deviza „Repurpose, reuse!”, confecționând din
haine și materiale vechi, jucării și hăinuțe noi, folosind tutoriale și surse de pe Internet. Prin această
activitate ne completăm paleta de competențe cu cea digitală și cea de matematică și științe.
• Ziua 4: Atelierul de traduceri de poezie și citate
După o vizită la bibliotecă, alegem cele mai frumoase poezii și citate și le traducem în limba engleză.
Confecționăm mici tablouri și cărți ce conțin aceste poezii și citate. Pe lângă competența de sensibilizare și
exprimare culturală facem apel la cele de comunicare în limbile română și engleză.
• Ziua 5: Vă invităm la cumpărături!
1187
În cea din urmă zi, elevii își expun produsele create și îi invită pe colegii de la celelalte clase să admire
și să cumpere micile lor obiecte de artă. Acestea sunt expuse, de asemenea pe site-uri de specialitate:
OLX.ro, Okazii.ro, mercador.ro etc. Prin crearea acestui mic târg, elevii deprind spirit de inițiativă și
antreprenoriat.
Concluzionând, cele cinci activități extrașcolare mă ajută în procesul de dobândire a elevilor a celor
opt competențe-cheie făcând apel la creativitate și joc.
Bibliografie
Suport de curs Modulul I Un nou curriculum național pentru învățământul primar și gimnazial-
conceptualizări necesare, CRED în Educație
http://anonimus.ro/2015/08/invata-de-la-toate-de-joseph-rudyard-kipling/
1188
PROF. TĂTARU NICOLETA
fizice şi spirituale a ,,puiului de om’’.
echilibrat şi momentele recreative, de relaxare, atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite. Cadrul
didactic are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le
influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al scolii şi al
afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual. Exemple
de activităţi extraşcolare: vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale –
organizate selectiv – constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale
poporului nostru. Ele oferă elevilor prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor naturală,
procesul de producţie în desfăşurarea sa, operele de artă originale, momentele legate de trecutul istoric
local, naţional, de viaţa şi activitatea unor personalităţi de seamă ale ştiinţei şi culturii universale şi
întregesc şi desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în cadrul lecţiilor. Vizionarea emisiunilor muzicale, de
teatru de copii, distractive sau sportive, stimuleaza şi orientează copiii spre unele domenii de activitate:
muzică, sport, poezie, pictură.
artă etc.
pentru sănătate a elevilor.
MOTTO: ,, Educaţia ecologică e cea mai importantă modalitate, cel mai eficient mijloc de
conservare a naturii’’ (Drăgulescu)
Pentru a putea supravieţui, avem nevoie de un mediu adecvat. Totuşi, noi suntem cei care îl împingem
la distrugere, pentru că îl exploatăm fără milă. De aceea, trebuie schimbată mentalitatea tuturor. O mare
responsabilitate ne revine nouă, dascălilor, care prin intrucţie şi educaţie, putem trezi în inima copiilor acea
dorinţă de respect faţă de natură, faţă de tot ce ne înconjoară. ,,Respectă natura, priveşte în viitor!,,
1189
EDUCATIV
PROF. ANGELICA TĂTUCU

CLUBUL COPIILOR CARANSEBEŞ, JUD. CARAŞ-SEVERIN
Activităţile extraşcolare sunt activităţile care intră în sfera educaţiei nonformale, la care
potparticipă elevii în afara programului şcolii. Acestea au scopuri variate: interacţiune socială, leadership,
recreere şi educaţie pentru sănătate, autodisciplină şi creştere a încrederii în sine. Implicarea elevilor în
activităţi extraşcolare are o vechime mare în sistemele formale de educaţie. Iniţial, ideea activităţilor
extraşcolare era menită să ofere copilului alternative la educaţia şcolară, care necesita un efort intelectual
predominant. Astfel, activităţile extraşcolare aveau scopul de a oferi copilului posibilitatea să se mişte, să
se exprime liber, să facă lucruri care îi plac. Treptat, sfera activităţilor extraşcolare s-a diversificat, iar
problematica valorificării educaţiei nonformale în spaţiul şcolii a căpătat din ce în ce mai multă importanţă.
Caracteristici de bază ale activităţilor extraşcolare: -cuprind activităţile care sunt organizate de
şcoli şi se derulează în incinta acestora sau în afară; -au rol complementar activităţilor formale ale şcolii şi
se centrează pe activităţi ce vizează dezvoltarea în ansamblu a personalităţii elevilor; -ţin de ansamblul
şcoală – comunitate – familie atât din perspectiva actorilor implicaţi, cât şi a tipurilor de acţiuni derulate; -
oferă elevilor posibilităţi de exprimare a identităţii personale şi de dezvoltare plenară a activităţii acestora.
o presupun:
-activităţi prosociale, referitoare la voluntariat;
-activităţi sportive de echipă;
-activităţi de organizare a şcolii (de exemplu, consiliul elevilor);
-activităţi artistice (piese de teatru, coruri, serbări şcolare);
-cluburi şcolare.
-Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale – organizate selectiv
– constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru.
-Vizionarea unor filme, spectacole de teatru, operă, balet pot constitui surse de informații, dar în
conduită pentru elevi (scriitori, medici, avocaţi, preoţi, etc.).
-Excursiile și vizitele didactice sunt forme organizate în natură sau la diferite instituții culturale sau
agenți economici, având menirea de a stimula activitatea de învățare, de a întregi și desăvârși ceea ce elevii
au acumulat în cadrul activităților/ lecțiilor.
- Taberele de vară pot fi: şcolare, cu sejur de zi, de întremare a sănătăţii, de odihnă (recreere), de
formare într-un anumit domeniu de activitate.
-Serbarile şcolare valorifică varietatea, preocuparea intereselor şi gusturilor şcolarilor. Ea evaluează
talentul, munca şi priceperea colectivului clasei şi transformă în plăcere şi satisfacţie publică străduinţele
colectivului clasei şi ale fiecărui copil în parte.
-Concursurile sportive vin ca şi o completare a activităţilor sportive, cei mici participând cu multă
plăcere la concursurile sportive organizate, cum ar fi: atletism, concurs de săniuţe, de biciclete, de aruncat
la ţintă, etc.
1190
-Spectacolele constituie o altă formă de activitate extracurriculară în şcoală, prin care copilul face
impresii puternice, precum şi în faptul că apelează, permanent, la afectivitatea copilului.
- Parteneriatele ajută elevii să aibă succes la şcoală şi, mai târziu, în viaţă. Atunci când părinţii, elevii
o comunitate de suport care începe să funcţioneze.
Bibliografie:
2. Crăciunescu, Nedelea, "Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar,
în “Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000", Ed. Discipol, Bucureşti;
3. Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, "Activităţile
4. Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, "Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în
curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact", Editura Polirom, 2002.
1191
IMPORTANȚA ACTIVITĂŢILOR EXTRAȘCOLARE ÎN VIAŢA ŞCOLARĂ
PROF. INV. PRIMAR TECŞA ANDA

ŞCOALA GIMNAZIALA NR. 3 CUGIR, JUD. ALBA
Viaţa şcolară este o realitate vie, un loc de adaptare şi normalizare a elevului la un context social
şcolar, „o unitate funcţională”, căreia trebuie să i se identifice obiectivele, mijloacele de acţiune, metodele,
deontologia. Şi toate raportate la nevoile elevilor, în primul rând. Viaţa şcolară nu se află la „marginea”,
ori „alături” de procesul de învăţământ, ci chiar în interiorul acestuia completându-l prin activităţile
extraşcolare desfăşurate.
Activităţile extraccuriculare sunt activităţi colective, care nu se reduc doar la dobândirea de
cunoştinţe, în sens strict, ci duc la realizarea unui ansamblu educativ mai larg. Relaţiile sociale implicate
sunt mai bogate decât în procesul de învăţământ. Elevii îşi asumă roluri sociale mai variate.Trebuinţele
sociale sunt mai profund satisfăcute. Întăririle sunt tot de natură socială.
Îmbinarea activităţilor şcolare cu activităţi extracurriculare ce au numeroase valenţe formative, potențează
desfășurarea procesului instructiv-educativ, permițând manifestarea creativităţii întregului grup de elevi, a relaţiilor
creative, astfel învățătorul putându-și afirma spiritul inovator, creativitatea didactică, atrăgându-i totodată si pe elevi.
Fiind activităţi complementare activităţilor de învăţare realizate în clasă, activităţile extracurriculare urmăresc
lărgirea şi adâncirea informaţiei, cultivă interesul pentru diferite ramuri ale ştiinţei, atrag individul la viaţa socială, la
folosirea timpului liber într-un mod plăcut şi util, contribuind la formarea personalităţii. În acest sens şcoala trebuie
să fie deschisă spre acest tip de activitate care îmbracă cele mai variate forme.
Prin aceste activități elevii deprind folosirea diverselor surse informaționale, se autodisciplinează, învață să
învețe, iar cadrul didactic poate să le influențeze dezvoltarea, să-i pregătească pentru viață.
Astfel de activități au ca scop dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activități cât mai
variate și bogate în conținut, cultivarea interesului pentru activități socio-culturale, oferirea de suport pentru reușita
școlară în ansamblul ei.
Ca şi situaţiile de instruire din procesul de învăţământ, activităţile educative presupun o prealabilă
activitate de proiectare pedagogică. Cadrul didactic îşi stabileşte obiectivele, inventariază resursele de care
dispune, prevede dificultăţile şi îşi elaborează strategiile.
Proiectând această activitate căutăm să prevenim situaţiile ca numai unii elevi să fie cu adevărat
activi în timp ce alţii se complac în situaţia de spectatori; toţi elevii trebuie antrenaţi în activitate. Noi
concepem activităţi corespunzătoare intereselor reale ale elevilor, cărora le oferim posibilitatea de a hotărî
ei înşişi asupra propriei lor activităţi; totodată urmărim cultivarea treptată a unei motivaţii prin care elevii
să se angajeze cu energie şi pasiune în acţiuni.
Activitatea trebuie concepută astfel încât să nu apară ca ceva impus din afară ci ca un impuls lăuntric,
ca un mod de a se integra în viaţa socială.
În iniţierea şi organizarea activităţii un rol foarte important revine conlucrării dintre cadrul didactic
şi elevi. Elevii participă efectiv la crearea activităţii, ei înşişi fiind adesea iniţiatorii.
O activitate propusă cu mult entuziasm de către elevi chiar de la începutul anului şcolar este excursia.
Excursiile organizate la Sibiu, Deva, Hunedoara, Simeria, Cluj-Napoca, Alba Iulia, Aiud, Turda,
Râmeţ, au dat prilejul elevilor să-şi îmbogăţească cunoştinţele referitoare la istoria poporului român,
precum şi în domeniul faunistic, floristic şi mineralogic. Prin intermediul acestor excursii elevii au cunoscut
mai bine fauna şi flora ţării noastre precum şi din alte zone. În secţia de mineralogie din muzeu elevii au
admirat frumoasele flori de mină cu forme şi colorit deosebit.
Un alt punct de atracţie pentru elevi îl constituie Grădinile Zoologice. La Sibiu şi la Turda au urmărit
cu deosebit interes şi cu exclamaţii entuziaste giumbuşlucurile maimuţei, dansul struţilor, pornit parcă
anume pentru încântarea noastră, maiestuozitatea regelui animalelor, tolănit la ora amiezii pentru siestă,
poneii zglobii, căprioara zveltă şi multe alte animale, chiar şi pisici de rasă, pe care tot mai mulţi copii nu
le cunosc decât din emisiunile de televiziune sau din diferite ilustraţii.
Un obiectiv deosebit, prin unicitatea sa, a fost Salina de la Turda, unde elevii au putut să vadă
încăperile în care se mai păstrează utilajele care funcţionau cu tracţiune animală, cu care se scotea sarea la
suprafaţă, lacul care a rămas în urma extragerii sării, sala unde se vine astăzi la tratament, pereţii de sare;
au putut să inspire aerul care are gust de sare.
1192
Excursia de studiu la Alba Iulia a îmbinat utilul cu plăcutul având ca scop îmbogăţirea cunoştinţelor
elevilor despre cărţi şi ziare şi etapele pe care acestea le parcurg până când ajung la cititor. Vizitând
tipografia ziarului „Unirea”, despre care mulţi ştiau deoarece părinţii sau bunicii lor îl citesc, elevii au văzut
modul de realizare a unui ziar cu ajutorul calculatorului şi maşinile folosite pentru tipărirea acestuia. La
tipografia ”Altip” au văzut noile şi vechile tehnologii folosite la tipărirea cărţilor, modul cum se multiplică
paginile şi apoi cum se leagă acestea, formând o carte.
Cunoaşterea obiectivelor istorice s-a realizat prin vizitele la Muzeul Unirii, Sala Unirii, obeliscul
Horea, Cloşca şi Crişan.
La Muzeul de istorie au fost impresionaţi de obiectele folosite de strămoşi, de portul dacilor şi al
romanilor, de armele şi drapelele folosite de români în războaiele purtate de-a lungul veacurilor pentru
independenţa şi neatârnarea ţării.
Ca să ne amintim de cele văzute în excursie am amenajat la şcoală un colţ special cu vederi, pliante,
desene şi compuneri ale copiilor despre fiecare dintre aceste excursii.
Activitatea extraccuriculară este importantă deoarece antrenează pe toţi elevii, fiecare are partea lui
de responsabilitate. Pentru un elev timid, această activitate poate fi un prilej de a lupta împotriva timidităţii
sale. Unui copil mai puţin interesat de problemele colectivului, această activitate îi poate trezi noi interese.
Un copil cu tendinţa de a-şi subaprecia colegii poate învăţa acum să recepteze şi alte opinii.
BIBLIOGRAFIE
1. MĂLIN, DUMITRU, Activităţile educative şcolare şi extraşcolare, Editura Altip, Alba-Iulia,
(2002)
2. ŞINCAN, EUGENIA; ALEXANDRU, GHEORGHE, Îndrumător pentru învăţători, părinţi şi
elevi, Craiova, Editura Gheorghe Alexandru, (1993).
1193
DEZVOLTAREA CREATIVITĂŢII PRIN ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE
PROF. TEMELIE FLORENTINA-MĂDĂLINA

LICEUL TEORETIC ,,DUILIU ZAMFIRESCU”, ODOBEŞTI
Formarea şi dezvoltarea creativităţii reprezintă un deziderat major al învăţământului contemporan.

De aceea, am convingerea că latura creativă a personalităţii elevului poate fi îmbunătăţită şi descătuşată
prin încurajări permanente de a-şi manifesta curiozitatea legitimă prin a adresa întrebări, în ciuda fricii de
a fi considerat naiv sau ignorant.
Diferite din punct de vedere al conţinutului, duratei, metodelor folosite şi a formelor de organizare,
activităţile extraşcolare, prin caracterul lor interdisciplinar, contribuie la formarea unei personalităţi
complete şi complexe, ceea ce va ajuta elevul să-şi dezvolte abilităţile necesare care să-l pună în valoare la
adevăratul lui potenţial.
Ca profesor se limba şi literatura română, am căutat în permanenţă legătura între conţinuturile predate
şi dimensiunea majoră a existenţei, Jocul, cel care ne oferă posibilitatea să ne exersăm libertatea de creaţie.
Poezia, indiferent de formă, are un pronunţat caracter ludic. Jocul de-a poezia presupune jocul în care
utilizăm cuvinte ca să realizăm texte. O astfel de activitate poate fi realizată cu ocazia Zilei Internaţionale
a Poeziei (21 martie), Zilei dedicate Poetului Naţional sau în oricare altă zi în care sărbătorim Poezia. Este
o călătorie care permite elevului să se apropie de poezie, să o înţeleagă şi să trăiască el însuşi miracolul de
a produce un text poetic. Spaţiul de joc potrivit unei astfel de activităţi este, mai degrabă, biblioteca în care
putem oricând găsi cărţi, reviste, fotografii care să ne inspire. Activitatea poate să debuteze prin jocuri
literale (anagrame, jocul sinonimelor, al antonimelor, insula de corali) să continue prin jocuri lexicale
(monorima, jocul sintagmelor, acrostihul) şi jocuri ale figurilor retorice (epitet, comparaţie, metaforă,
personificare, etc.), toate acestea pregătind, de fapt, jocurile de imaginaţie.
Acestea sunt cele care permit elevilor evadarea din cotidian şi plonjarea în lumea fanteziei creatoare
care îi ajută să devină un centrum mundi capabil să reitereze metaforic naşterea unei noi lumi. Provocaţi să
experimenteze situaţii inedite, elevii au libertatea să călătorească oriunde pentru a ajunge undeva. De
exemplu, jocul ,,Ce s-ar întâmpla dacă?...” permite copiilor să-şi exerseze creativitatea, condiţia fiind ca
întrebarea să fie formulată astfel încât să stimuleze gandirea divergentă. Exemple de astfel de întrebi: Ce s-
ar întâmpla dacă ai fi o furnică/ o căpşună/ un fir de iarbă?/… dacă din lume ar dispărea
muzica/internetul/iubirea, etc?/…..dacă ai deveni Dumnezeu?
Reconfigurarea imaginarului poetic poate fi o metodă aplicată cu succes în cadrul cercurilor literare,
presupunând schimbarea registrului în care este scris un text, de la un registru vesel, textul va fi trecut în
cel trist sau invers. Acest joc poate fi îmbinat cu pastişa sau parodierea. Pentru realizarea unui astfel de
exerciţiu, elevii trebuie să cunoască foarte bine opera dată, dar să posede şi o cultură bogata pentru a putea
realiza diferite trimiteri sau sugestii dincolo de textul propriu- zis.
Transformarea este o activitate de o complexitate mai mare, solicitând elevilor transformarea unei
scrisori într-un text poetic, de exemplu. Punctul de pornire constă în reactualizarea trăsăturilor celor două
tipuri de text, după care se stabilesc asemănări şi deosebiri privind atât conţinutul cât şi forma pentru a şti
ce trebuie păstrat (adresarea directă, mesajul) şi ce trebuie eliminat sau modificat (persoanele devin măşti
lirice, se elimină narativul, cu toate că narativizarea este definitorie pentru poezia optzecistă).
O altă lume oferă posibilitate elevilor să devină foarte creativi în tratarea unei teme precum:
„Descrierea unei zile din viaţa unei litere rătăcite în lumea noastră” sau „O zi din viaţa ta, rătăcit în
simbolism”. Exerciţiul impune elevilor realizarea unei paralele între cele două lumi, cu evidenţierea
asemănărilor şi a deosebirilor. Este evident că eul liric nu-şi mai poate păstra specificul, aşa că va încerca
să se adapteze. Cum va proceda, care sunt aspectele ce îl vor impresiona, ce va dori să ia în lumea lui, toate
acestea pot deveni subiecte de fabulaţie pentru elevi.
Povestea cuvintelor presupune relatarea de către copii a trei experienţe trăite de ei. Din acestea, se
vor reţine trei cuvinte fără nicio legătură între ele, cu care elevii vor alcătui rime, punând accent pe munca
în echipă.
Elementul surpriză este un exerciţiu foarte la îndemână şi eficient, ce se va desfăşura la biblioteca
şcolii. Elevii trebuie să aleagă o carte din bibliotecă, să o deschidă la o pagină anume (de exemplu, pagina
şase) şi să alcătuiască un text liric de şase rânduri, pornind de la acea propoziţie.
1194
Alte jocuri de imaginaţie precum vorbirea în dodii, sinestezii, texte calchiate, autoportretul oferă
elevilor, în cadrul activităţilor extraşcolare, posibilităţi de petrecere a timpului în mod plăcut şi creativ,
profesorului revenindu-i rolul de partener de joc capabil oricând să le stimuleze motivaţia necesară pentru
cunoaştere şi autocunoaştere.
BIBLIOGRAFIE
1. Ana & Mircea Petean, Ocolul lumii în 50 de jocuri creative, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2010
2. Radu I., Ionescu M., Experienţă didactică şi creativitate, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1987
1195
TENDEA MARIA
În activitatea cadrelor didactice cu elevii, pe lânga activitățile instructiv-educative, ne bazăm și pe

activități din afara clasei (activități extrașcolare) menite să întărească roadele muncii noastre.
În aceste activități ne implicăm noi, elevii noștri, părinții acestora, precum și persoane care
relaționează cu școala, din diferite domenii de activitate.
Prin activități în cabinete sau laboratoare, săli de informatică, CDI, în fabrici, întreprinderi, meditații,
consultații, excursii, vizite, creăm un orizont spiritual bogat, înarmat cu tot ceea ce au creat înaintașii noștri,
în domeniul cunoașterii.
Pornind de la premisa că datoria învățătorului nu este numai de a preda cunoștiințe, priceperi,
deprinderi, abilități în orele de curs, ci întreaga activitate de educare a copiilor, un accent deosebit l-am pus
pe activitatea organizată în sala de clasă, special amenajată, pe cercul de elevi-cu profil interdisciplinar, pe
vizite și mai ales excursii.
Studii de pedagogie arată că excursia este ,, Formă de activitate instructiv –educativă pentru
observarea directă și studierea obiectelor și fenomenelor în condiții naturale(natură, fabrici, locuri istorice)
sau la locurile unde se păstreză anumite colecții (muzee, expoziții, biblioteci, case memoriale etc.)”.
(Pelaghia Popescu, Excursia școlară în Dicționar de pedagogie, E.D.P. București, 1979, pagina 169).
Excursia școlară, fie cea matematică, istorică, literară, geografică, biologică, fie cea pluritematică,
contribuie la realizarea obiectivelor și sarcinilor activității în drum spre înfăptuirea integrală a idealului
educativ.
De-a lungul anilor, mi-am stabilit ca și obiectiv permanent organizarea și desfășurarea mai multor
vizite și excursii (2, 3 anual )menite să contribuie la lărgirea orizontului elevilor, fixării și consolidării
cunoștiințelor, priceperilor, deprinderilor, abilităților, aprofundarea lor .
Psihologia genetică (Jean Piaget )a arătat cât de greu este copilului să înțeleagă corect noțiunea de
spațiu. Însușirea acesteia se realizează treptat, atât in CP –clasele I-IV, cât și în următoarele clase, până
când mediul înconjurător ajunge să fie nu doar casa părintească, satul, cartierul, câmpia sau dealul, ci
localitatea, comuna, orașul, municipiul, capitala țării, țara, tot ceea ce vedem în fiecare zi, săptămână, lună,
an .
De fapt ,, Mediul înseamnă în ultimă istanță, tot ceea ce contribuie la formarea copilului, tot ceea ce
îl influențează, tot ceea ce îi solicită reacția ”.(Robert Dottrens, A educa și a instrui, E.D.P., București,
1979, pagina 251).
La noi cunoștiințele de mediul înconjurător se predau conform programei școlare alături de cele
matematice .Numai astfel se poate ajunge la dobândirea capacității de a observa, a asocia și exprima
concomitent și consecutiv mediul înconjurător .
Prin cercul de pictură stabilit din clasa I până în clasa a-IV-a, elevii mei redau faptic noțini concrete
sau abstracte despre natură, oameni și faptele lor văzute în cărți, în excursii sau drumeții și își dezvoltă
dragostea pentru tot ceea ce este frumos, pentru prețuirea naturii și a muncii .
Excursiile le pregătesc astfel încât eleviisă se reîntâlnească cu tot ceea ce știu și învață elevii de-a
lungul unui semestru sau an, o posibilitate de a se convinge la fața locului cu privire la natura unui fenomen,
producerea sa, munac și pasiunea omului, hărnicia și eforturile acestuia de a fi și rămâne aici, pe această
vatră străbună românească.
Excursiile însemnă pentru noi, profesorii, prilejuri deosebite de a colecționa diferite materiale
didactice :fotografii, fotocopii cărți, mărturisiri ale unor oameni din partea locului, ale ghizilor sau ale unor
rude apropiate, ale scriitorilor încă în viață.Toate aceste materiale ne slujesc încă în școală, în predare,
învățare .
Valorificarea și evaluarea excursiei, rezultatelor sale sunt necesități stringente ale muncii noastre.
Elevii vor învăța că nimic nu ne-a căzut din senin și că totul, tot ceea ce există pe pământul nostru a fost
obținut prin munca și eforturile deosebite ale oamenilor din întreaga țară.
1196
Bibliografie
1. Pelaghia Popescu, Excursia școlară în Dicționar de pedagogie, E.D.P. București, 1979, pagina 169
2. Robert Dottrens, A educa și a instrui, E.D.P., București, 1979, pagina 251
3. Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3418/19.03.2013 MINISTERUL
EDUCAŢIEI NAŢIONALE
4. Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5003 /02.12.2014 MINISTERUL
EDUCAŢIEI NAŢIONALE
1197
ȘCOALA GIMNAZIALĂ „DEMETRIU RADU”

RĂDEȘTI, JUDEȚUL ALBA
INIȚIATOR PROIECT: PROF. TEOMPA VASILE
Titlul proiectului: ,, La mulţi ani, România!”

Inițiator proiect: prof. Teompa Vasile
Loc de desfășurare: Școala Gimnazială „Demetriu Radu” Rădești
Durata activităţii: 2 săptămâni (18.nov. – 29 nov. 2019)

Grupul ţintă: elevii claselor IV-VIII, 34 elevi
Resurse:
• Resurse umane: elevi, cadre didactice, părinţi
• Resurse materiale: coli albe şi colorate, markere, steaguri tricolore, hărţi geografice şi istorice,
albume istorice, imagini din ţară.
Argument
,,Ţara nu se serveşte cu declaraţii de dragoste, ci cu muncă cinstită şi, la nevoie, cu jertfă.”
Mihail Sadoveanu
În aceste vremuri tulburi, în care influenţele exterioare ne marchează sistemul de valori spirituale,
am considerat că este necesar şi binevenit să organizăm nişte activităţi cu încărcătură patriotică în care să
promovăm tot ceea ce este autentic românesc şi valoros.
Dorim ca elevii noştri să simtă din plin bucuria de a fi român, mai ales cu prilejul Zilei Naţionale a
României, 1 Decembrie, la 101 ani de la mărețul eveniment, să arate disponibilitate în desfăşurarea unor
activităţi care să-i facă mai sensibili, mai cooperanţi, mai creativi şi mai entuziaşti şi, de ce nu, să le oferim
o alternativă pentru folosirea timpului liber în mod plăcut şi util.
Scopul proiectului: Cultivarea dragostei şi respectului faţă de ţara şi poporul român
Obiective propuse:
- sensibilizarea elevilor faţă de frumuseţile patriei;
- formarea atitudinii de respect faţă de simbolurile României: tricolorul, stema, Imnul, limba română;
- stimularea aptitudinilor şi înclinaţiilor artistice ale elevilor;
- dezvoltarea unui comportament responsabil faţă de activităţile întreprinse;
- îmbogăţirea sistemului de cunoştinţe cu informaţii legate de ţara noastră;
- formarea şi dezvoltarea la elevi a unor abilităţi intelectuale şi practice;
- stimularea iniţiativei personale a elevilor;
- dezvoltarea trăsăturilor pozitive de caracter;
- cultivarea patriotismului.
Activităţi propuse:
- Organizarea unui spectacol literar-muzical cu prilejul Zilei Naţionale a României care să cuprindă:
cântece patriotic, poezii. Va fi desemnat „cel mai bun recitator, interpret; aceștia vor fi premiati.
- Evocarea momentului 1 Decembrie 1918;
- Organizarea unui concurs pe teme de istorie. Elevii vor fi premiați.
- Organizarea unei expoziţii cu lucrări ale elevilor (picturi şi lucrări din hârtie, fire, materiale textile)
.Cele mai bune lucrari vor fi premiate:
- Confecţionarea de steguleţe tricolore pentru serbarea de 1 Decembrie;
1198
- Lecturarea / audierea unor povestiri istorice legate de principalele momente istorice ale Unirii
tuturor românilor:1600, 1859, 1918;
- Prezentarea unor imagini reprezentative pentru România (planşe, fotografii, pliante, vederi):
Sfinxul, Babele, Litoralul românesc, Mausoleul de la Mărăşeşti, Arcul de Triumf, sculpturile lui Constantin
Brâncuşi de la Târgu Jiu, bucate specific-româneşti, porturi populare şi realizarea unui album cu acestea.
Mediatizare:
- prezentarea spectacolului .
- Cooperarea elevilor în situaţii concrete de învăţare, de organizare a unui eveniment, de creaţie;
- Dezvoltarea spiritului de competiție;
- Învăţarea unor cântece şi poezii despre ţara în care trăiesc;
- Formarea conştiinţei patriotice şi manifestarea respectului faţă de România şi poporul român;
- Realizarea unor creaţii proprii pe tema propusă;
- Completarea cunoştinţelor despre trecutul patriei noastre.
Modalităţi de evaluare:
• observarea sistematică a comportamentului elevilor în situaţii concrete;
• portofoliul;
• realizarea de desene, colaje;
• chestionarea orală
• concurs
Director, Organizator,
Prof. Avram Cristina Prof. Teompa Vasile
1199
VALORIFICAREA ELEMENTELOR DE ISTORIE LOCALA IN
ACTIVITATILE SCOLARE SI EXTRASCOLARE
PROF. ȚICU ALINA RAMONA

LICEUL TEORETIC NOVACI/ ȘCOALA GIMNAZIALA NOVACI
Cunoaşterea şi înţelegerea istoriei locale de către elevi reprezintă o îndatorire de suflet, nu doar o
simplă obligaţie didactică. În acest sens, cadrele didactice au o misiune deosebit de importantă: a-i ajuta pe
elevi să se împărtăşească din tezaurul de valori lăsat de generaţiile trecute.
Dragostea de patrie începe cu ataşamentul pentru locul natal, pentru oamenii care trăiesc şi muncesc
în acest spaţiu geografic, pentru limba şi cultura acestui popor, pentru visele, dorinţele şi idealurile sale.
În cadrul lecţiilor de istorie prezentăm elevilor că istoria poporului român s-a dezvoltat în conexiune
cu istoria altor popoare din lume pentru că “istoria naţională nu se poate aşeza decât pe harta mai largă a
istoriei universale”, după cum afirma Nicolae Iorga. Sub aspect informativ elementele de istorie locală
conduc elevii la însuşirea şi aprofundarea temeinică a cunoştinţelor, la fundamentarea ştiinţifică a
noţiunilor, la explicarea cauzalităţii şi sensului unor evenimente derulate, la formarea unei concepţii
ştiinţifice despre lume, iar sub aspect formativ, stimulează dezvoltarea spiritului de observaţie, a gândirii,
a imaginaţiei, trezesc interesul faţă de trecutul istoric, contribuie la cultivarea sentimentelor patriotice.
Datele istoriei locale, fără a fi predate izolat, vin să ilustreze, să dea culoare faptelor istorice, să facă
accesibilă înţelegerea istoriei patriei, să trezească interesul şi curiozitatea elevilor faţă de istoria României.
Valorificate în diverse activităţi aceste elementele de istorie locală înlesnesc asimilarea noţiunilor
fundamentale de istorie, precum şi formarea la elevi a atitudinii de respect faţă de valorile materiale şi
spirituale moştenite de la strămoşi.
Elementele de istorie locală dezvoltǎ curiozitatea elevilor prin angajarea lor în acţiuni concrete de
explorare. Valoarea lor sporeşte cu atât mai mult, cu cât elevii participă activ la descoperirea lor. În acest
sens, s-au dovedit a fi foarte eficiente excursiile în locurile cu semnificaţie istorică, vizitele la muzee
istorice, îngrijirea monumentelor istorice din localitatea natală, realizarea unor colecţii de obiecte,
organizarea unui “colţ istoric” unde vor fi expuse materialele legate de istoria locală.
Activităţile extraşcolare prin intermediul cărora elevii sunt familiarizaţi cu trecutul comunităţii, se
concretizează în mai multe forme: excursii, vizite, concursuri, aniversările unor evenimente din istoria
locală, confecţionarea unor mijloace de învăţământ, amenajarea colţului muzeistic de istorie locală,
întâlnirile cu veteranii de război, derularea unor cursuri opţionale.
Aceste activităţi de educaţie informală vin să completeze ceea ce au studiat elevii în cadrul orelor de
curs, dezvoltă competenţe din zonele de interes ale elevilor, cultivă talentele acestora pentru anumite
domenii, oferă ocazii de aprofundare a culturii generale şi de specialitate, de formare a trăsăturilor pozitive
de caracter, a sentimentelor şi convingerilor patriotice, folosesc în mod eficient şi plăcut timpul lor liber.
Excursiile tematice şi vizitele se pot desfăşura pornind de la cunoaşterea elementelor de istorie locală,
premergător studierii unei teme, în timpul activităţii sau în faza evaluării şi recapitulării acesteia. Pentru a-
şi atinge scopul, ele trebuie să fie bine organizate, să se desfăşoare în condiţii confortabile de deplasare, să
fie din timp anunţate pentru ca personalul locului vizitat să nu fie luat prin surprindere şi să fie cooperant,
să se stabilească clar obiectivele acestor activităţi, să se organizeze grupe de cercetare, fiecărei grupe
revenindu-i o anumită sarcină de urmărit, iar la încheierea lor, să se discute despre învăţămintele dobândite,
impresiile produse.
Antrenarea elevilor în procurarea unor izvoare de istorie locală şi în amenajarea colţului de istorie
locală din şcoală, contribuie la dezvoltarea interesului acestora pentru cunoaşterea istoriei. Elevii adună,
selectează, ordonează, inventariază şi păstrează mărturiile de istorie locală, realizând expoziţii permanente
sau organizate pe o anumită perioadă, cu diferite tematici: „Copilăria de ieri şi de azi”, „Portul popular”,
„Amintiri din război” etc. Aceste materiale cu valoare istorică sunt folosite în lecţii de către cei care le-au
colecţionat‚ fiindu-le apreciate eforturile depuse pentru procurarea lor, iar satisfacţia muncii este şi mai
mare atunci când acestea rămân în dotarea şcolii şi vor putea fi utilizate şi de generaţiile ce vor urma.
Întâlnirile cu veterani de război, cu autori ai unor lucrări de istorie de prestigiu sau cu scriitori care s-
au inspirat în operele lor din istoria patriei, au o influenţă importantă asupra elevilor noştri. Prezenţa
invitaţilor în mijlocul elevilor şi cunoaşterea directă, prin mărturiile lor, a creaţiei acestora constituie surse
1200
de mare forţă cognitivă şi afectivă din care elevii pot desprinde pilde de reflecţie, dar şi modele de muncă
susţinută, dăruire, exemple demne de urmat.
Concursurile sunt forme de completare, de îmbogăţire, de aprofundare şi de consolidare a
cunoştinţelor de istorie locală. O particularitate a concursurilor este aceea că ele se pot organiza pe baza
parcurgerii unei minime bibliografii privind istoria locală. La ele participă elevii cei mai pregătiţi, cu
chemare spre cunoaşterea şi înţelegerea faptelor istorice. În alegerea temelor pentru concurs se are în vedere
ca ele să pornească de la o motivaţie de înaltă valoare civică. Acestea trebuie să fie consacrate cunoaşterii,
consolidării şi aprofundării, cinstirii unor evenimente istorice care au puternice efecte pe plan emoţional,
contribuind la dezvoltarea sentimentelor patriotice.
Toate aceste activităţi derulate cu elevii, în cadrul cărora ei îşi asumă diferite responsabilităţi,
facilitează acumularea de cunoştinţe prin efort propriu, formarea deprinderii de a folosi surse informaţionale
diverse, contribuie la dezvoltarea spiritului de observaţie, al celui practic şi de cooperare, oferă posibilitatea
unei mai bune cunoașteri a elevilor.
1201
IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN DEZVOLTAREA
PROF. ÎNV. PRIMAR, ȚIPLEA IOAN

ȘCOALA GIMAZIALĂ BERBEȘTI, MARAMUREȘ
Activitățile extrașcolare urmăresc lărgirea și adâncirea informației, cultivă interesul pentru diferite
ramuri ale știintei, atrag elevul la viața socială, la folosirea timpului liber într-un mod plăcut și util,
orientează elevii către activități utile care întregesc educația școlară, contribuind la formarea personalității.
Educația prin activități extracurriculare urmărește cultivarea unui stil de viață civilizat, identificând
totodată relațiile optime dintre aptitudini și talente, precum și stimularea comportamentului creativ în multe
alte domenii. Copiii acumulează o serie de cunoștinte începand de la cea mai fragedă vârstă, atunci când
sunt puși în contact direct cu obiectele și fenomenele din natură. Nevoia de joacă, de mișcare, este tocmai
ceea ce ne face sa împăcăm școala cu viața.
În urma activităților recreative de relaxare, elevii vor avea deprinderi de a sistematiza date, de a
întocmi colectii, de a folosi surse informaționale diverse, de a învăța să invețe.
Prin aceste activități, cadrul didactic are multe posibilități să-și cunoască elevii, să-i dirijeze, să le
influențeze dezvoltarea, să-i pregătească pentru viață.
Rolul activităților extrașolare în dezvoltarea elevilor constă în descoperirea unor aptitudini speciale,
cultivarea interesului pentru activități socio-culturale, antrenarea elevilor în activități cât mai variate și
bogate în conținut, fructificarea talentelor personale și corelarea aptitudinilor cu aptitudinile caracteriale.
Desfășurarea activităților extrașcolare într-un cadru informal permite elevilor cu dificultăți de
afirmare în mediul școlar să reducă nivelul anxietății și să-și maximizeze potențialul intelectual.
Exemple de activități extrașcolare pot fi vizitele la diferite obiective cum ar fi: muzee, expoziții,
monumente și locuri istorice, casele memoriale(constituie un mijloc de a intui și prețui valorile culturale,
folclorice și istorice ale poporului nostru). Excursiile și taberele școlare contribuie la îmbogățirea
cunoștințelor copiilor despre frumusețile țării, la educarea dragostei și respectului pentru frumusețiile
naturii, artei și culturii noastre românești. Prin excursii copiii pot cunoaște realizările oamenilor, locurile
unde s-au născut, au trăit și au creat opere de artă.
În cadrul activităților organizate în mijlocul naturii, al vieții sociale, copiii se confruntă cu realitatea
și percep mult mai repede înțelesul și semnificația diferitelor obiecte, fenomene și locurile istorice. Cadrul
didactic are numeroase posibilități, ca prin excursii în viața reală, să ușureze pe viitor procesului instructiv
educativ.
Datorită faptului că, este mai apropiat de elevi față de procesul instuctiv-educativ clasic, realizat în
școală, dascălul reușeste să-i cunoască mai bine în toate manifestările lor realizând o colaborare mai bună
cu elevii.
O altă activitate îndragită de copii, este serbarea școlară, care-i antreneaza pe toți în organizarea și
desfășurarea ei. Participarea la serbări duce implicit la dezvoltarea unor trăsături pozitive de caracter cum
ar fi tenacitatea, îndrăzneala, stăpânirea emoțiilor, încrederea în sine prin depășirea timidității, spiritual de
echipă.
Activitatea extracurriculară este o componentă educațională valoroasă și eficientă căreia orice cadru
didactic trebuie să-i acorde atenție, adoptând o atitudine creatoare, atât în modul de realizare a activităților
cât și în relațiile cu copiii, asigurând o atmosferă relaxantă, care să permită stimularea creativă a copiilor.
Bibliografie:
• Craciunescu Nedelia-“Forme de activitati extracurriculare desfasurate cu elevii ciclului primar”-
Invatamantul primar, nr.23/2000, ed:Discipol Bucuresti
• Tiru C. Maria, “Pedagogia activitatilor extracurriculare”-Cluj-Napoca 2007
1202
IMPORTANCE OF EXTRACURRICULAR ACTIVITIES IN HIGH SCHOOL
DIANA TOADER
MIHAIL KOGALNICEANU COLLEGE, FOCSANI, VRANCEA
Extracurricular activities are not formally included in the curriculum. Optionally, they are related to
teaching because they are offered by schools to promote and develop the talents, knowledge, and skills of
the students.Grouping various activities (sports, artistic, social, cultural etc.) and having beneficial effects
on students, extracurricular activities are an important element of high school life.
An extracurricular activity is an activity that organized by the school outside normal classes. An
extracurricular activity can also be organized by the school in collaboration with another organization or
with people from the community. “Education through play, also known as play-education, is the
combination of education and entertainment. The concept aims to educate and socialize the child by
integrating lessons in forms of entertainment such as television programs, video games, multimedia
programs or even music. In any case, it is important that the child does not feel like working while having
fun.
It’s all about learning while having fun, connecting learning and fun with play, playing with other
kids or teens. The game is awakening. It can enable the student to communicate with others, to develop his
brain, logic, and strategies, to acquire new knowledge and skill.
The benefit of extracurricular activities for the student at the individual level is the discovery and
development of talents and personal interests, the updating of his abilities. Indeed, during these activities,
the responsible adult, according to the practices that he adopts, can provoke the awakening or the
development of the talents of the pupils, the highlighting of the talents and abilities of each one.
Extracurricular activities can also promote and enable the student to develop qualities and values such as
taking responsibility, self-esteem, humility, determination, self-confidence, self-discipline, respect for the
other.
Extracurricular activities enable young people to develop profitable learning and promote students’
intellectual growth and academic success. The participation of the child or adolescent in extracurricular
activities gives him courage and motivation in his schooling but also the taste of studies.
Extracurricular activities have positive effects on students’ schooling. These benefits take the form
of a lower probability of dropping out of school, better results, higher aspirations, a weaker manifestation
of delinquent behavior and depressive symptoms, or the creation of a special link with the child.
Responsible for the activity. These effects can be explained by voluntary participation in activities, a safe
and supervised environment, the development of a sense of belonging to the school, the development of
personal skills.
Grouping students with the same interest and teaching them unconstrained things, other than at school
and with pleasure, extracurricular activities contribute to a better school and social integration of children
and adolescents. The fact of meeting together regularly during the same activity causes students to feel part
of a group. This feeling of belonging will itself have a positive effect on the socialization and schooling of
the student because it reduces the risk of dropping out of school and delinquency.
Given the diversity of students’ talents and personal interests, schools offer a diverse range of
extracurricular activities. The goal is to promote the development of each; these activities must match the
tastes of children and adolescents. Extracurricular activities are a source of academic perseverance,
fulfillment, entertainment, well-being and personal pride. Participating in extracurricular activities makes
you feel good, feel comfortable at school. It must be kept in mind that extracurricular activities are
beneficial for students but also have limitations and that the benefits of these activities can be found in other
places and opportunities.
1203
PROF. INV. PRIMAR TOKES EMANUELA
Activitățile extrașcolare realizate, dincolo de procesul de învățare își au rolul și locul bine stabilit în
formarea pers onalității copiilor. Educația unui copil nu se realizează doar printr-un cadru formal (grădinițe,
școli), ci și prin activități extrașcolare și extracurriculare. Aceste activități au rol de a identifica și cultiva
noi aptitudini și talente, pentru un stil de viață civilizat și un comportament creativ. Copiii participă cu
dăruire la acest tip de activități, fiind motivați de acțiunile frumoase și valoroase.
În ultimul timp, devine tot mai evident faptul că educaţia extracurrriculară, adică cea realizată dincolo de
procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii preşcolarilor. În şcoala
contemporană, o educaţie eficientă, depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea la dezvoltarea
de sine. Depinde de asemenea şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii copiilor. În acest
cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect fizic şi socioafectiv, pentru o integrare socială cât
mai uşoară. Complexitatea procesului educaţional impune îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare,
iar în acest caz, parteneriatul educaţional devine o necesitate. În opinia mea, activităţiile extracurriculare sunt deosebit
de importante deoarece, contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare. De asemenea, prin intermediul
acestora se pot dezvolta şi explora anumite înclinaţii şi aptitudini ale copiilor. Având un caracter atractiv, copiii
participă într-o atmosferă relaxantă, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi, îmbinându-se utilul cu plăcutul.
Un punct forte al activităţilor extraşcolare este acela că antreneză copiii în activităţi cât mai variate şi bogate
cu o structură parte, diferită de clasica metodă de predare-invăţare. O activitate desfăşurată într-un mediu extraşcolar
permite de asemenea şi dezvoltarea unor aptitudini speciale, şi facilitarea integrării în mediul şcolar. Trebuie să ţinem
cont că, indiferent ce metodă se adopă in educaţia tradiţională, indiferent dacă are o finalitate pozitivă şi un obiectiv
primar atins, ea nu va epuiza niciodată sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului. Din seria activităţilor
extraşcolare amintim: taberele, excursiile, piesele de teatru, spectacolele de operă comică, atelierele creative,
şezătoarele, spectacolele în aer liber vizitele la muzee sau Grădina Zoologică. Copiii pot fi stimulaţi şi îsi pot imbogăţi
imaginaţia creatoare şi sfera cunoştinţelor, prin vizionarea de piese de teatru, filme educative, participând la ateliere
de creaţie, prin dramatizarea unor opere literare cu diferite ocazii sau prin implicarea în desfăşurarea sezătorilor
literare. Copii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească în primul rând o gândire independentă, toleranţă faţă de ideile
noi, capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica
constructiv. Înainte de toate, este însă important ca educatorul însăşi să fie creativ, pentru că numai aşa poate să aducă
în atenţia copiilor săi tipuri de activităţi extraşcolare care să le stârnească interesul, curiozitatea, imaginaţia şi dorinţa
de a participa necondiţional la desfăşurarea acestora. Excursiile şi taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea
cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă si
cultură.
Ceea ce trebuie să ţinem cont, întotdeauna, este ca obiectivele instructiv – educative să primeze, dar în acelaşi
timp să reusim sa prezentăm in mod echilibrat şi momentele recreative şi de relaxare.
Este foarte important să dăm o notă relaxantă tuturor jocurilor şi activităţilor.
(Maria Montessori-„Descoperirea copilului”)
1204
PROF. INV. PRIMAR TOLNAI ROZALIA

ȘC. GIMN. ,,VASILE BREBAN” CRISENI
-STRUCTURA SCOALA PRIMARA CRISTUR
Moto: ,, Şcoala trebuie să urmărească tot timpul ca tânărul să părăsească băncile ei nu ca

specialist, ci ca o personalitate armonioasă.’’ - ( Albert Einstein)

condiţionată de folosirea unor metode adecvate, care să permită individualizarea invaţământului, astfel încat
copilului, Maria Montessori făcea următoarea afirmaţie : ,, Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de
Atunci să-i învăţăm să se adapteze.’’ Activităţile extraşcolare vin în sprijinul acestui demers.
1205
etc. Prin participarea la concursuri de cultură şi civilizaţie europeană, concursuri de limbi străine, festivaluri
naţionale de teatru în limbile de circulaţie internaţională, proiecte interdisciplinare, serbări şi carnavaluri
de Ziua, Halloween, Crăciun, Paşte, concursuri şi momente artistice dedicate Săptămânii Francofoniei, Zilei
Limbilor Străine sau Zilei Europei elevii se familiarizează cu limba, cultura, tradiţiile şi obiceiurile altor
popoare, creându-se astfel punţi de legătură între civilizaţii. Ei învaţă să fie toleranţi şi deschişi spre alte
culturi şi să respecte valorile culturale ale acestora. Datorită caracterului lor interdisciplinar, activităţile
extracurriculare constituie pentru elevi un prilej de lărgire a cunoştinţelor de cultură generală, facilitând
formarea culturii profesionale şi duc la formarea competenţelor transdisciplinare.
sănătate a elevilor.
patriotice, pregătindu-se astfel pentru a deveni buni cetăţeni.
activităţi extracurriculare foarte atractive : competiţii sportive între clase sau între şcoli, excursii, drumeţii,
concursul Educaţia rutieră – Educaţie pentru viaţă. Pe lângă formarea deprinderilor motrice, activităţile
sportive contribuie si la formarea trasăturilor de voinţă şi de caracter.
1206
Bibliografie:
1207
PROF. ÎNV. PRIMAR TOMA ADINA –LOREDANA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ PILU, JUD. ARAD
de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii şcolarilor. În şcoala
atmosferă relaxantă, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi.
şi bogate cu o structură parte, diferită de clasica metodă de predare-invăţare. O activitate desfăşurată într-
de a critica constructiv. Înainte de toate, este însă important ca profesorul să fie creativ, pentru că numai
aşa poate să aducă în atenţia copiilor săi tipuri de activităţi extraşcolare care să le stârnească interesul,
Bibliografie:
1208
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE ÎN P
ROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV
PROF. ÎNV. PREŞCOLAR: TOMA MARIANA

GRĂDINIŢA CU P.P.”FURNICUȚA” ARAD
învățământ.
etc.);
celorlalți.
1209
1210
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRASCOLARE
TOMESCU ILEANA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,MIRON POMPILIU,, ȘTEI
Desfășurare procesului instructiv-educativ constă în îmbinarea activităților școlare cu activitățile

extrașcolare ce au numeroase valențe formative, informative, de stabilirea a relațiilor de parteneriat, între
școli, diverse colectivități de elevii prin care cadrul didactic este părtaș la formarea și stimularea imaginația,
creativității, a conduitei în societate, contribuie la formarea personaliății copilului.
Aceste activități au drept scop dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în cât mai
multe și diverse activități, oferirea unui suport pentru reușita școlară în ansamblu, dar si pentru formarea
adolescentului, respectiv tânărului pentru viață.
În şcoala actuală, o educaţie eficientă, depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru
devine o necesitate. În opinia mea, activităţiile extracurriculare sunt deosebit de importante deoarece,
formative exercitate asupra copilului. Din sfera activităţilor extraşcolare amintim: taberele, excursiile,
piesele de teatru, spectacolele oferite cu diverse ocazii, atelierele de creație, şezătoarele, spectacolele în aer
liber, vizitele la muzee, grădini botanice sau zoologice. Copii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească în
primul rând o gândire independentă, toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi şi
de a găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica constructiv. Înainte de toate, este însă important
ca profesorul însăşi să fie creativ, pentru că numai aşa poate să aducă în atenţia elevilor, tipuri de activităţi
la desfăşurarea acestora. Excursiile şi taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor
despre frumuseţile ţării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă si cultură.
excursii, drumeţii, vizite, spectacole cultural-artistice, vizionări de filme, competiţii sportive, cercuri de
creaţi pe discipline, concursuri, care, prin specificul lor, imprimă copilului un anumit comportament, o
ţinută adecvată situaţiei, declanşând anumite sentimente. Prin activităţile la care participă, ei îşi însuşesc
cunoştinţe în diverite domenii: ştiinţă, literatură, artă. Participând la acţiuni cu caracter artistic, la
manifestări cultural-artistice, vizionând spectacole de teatru şi filme, elevii îşi cultivă dragostea pentru
frumos.
În cadrul școlii noastre, anual se defășoară diverse activități extrașcolare cu tematică diversă. Voi
exemplifica : Toamnă școlăriță, ( în cadrul acestei activități, elevii realizează machete, desene, prezintă
produse din cămara bunicii), Copacul recunoștinței ( Activitatea este dedicată dascălilor, dar elevii sub
îndrumarea profesorilor pregătesc scenete, cântece, dansuri, poezii) Ostașii noștri, ( Activitate instructiv-
1211
educativă care prezintă date și informatii despre eroismul ostașilor români) Lecturile copilăriei (este un
proiect județean de promovare si dezvoltare a gustului pentru lectură, care care se defășoară pe tot parcursul
anului școlar și cuprinde mai multe activități pe teme de literatura, vizionări de film, scenete, etc. ) România
țară sfână, România țara mea! (Program cultural-artistic, dedicat Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, în
care se prezintă un colaj de cântece, scenete, poezii), Magia Crăciunului ( Un proiect județean cu participare
interjudeteană prin care promovăm tradițiile și obiceiurile de iarnă), O serbare liteară- tradiții și obiceiuri
de Crăciun, ( Activitate-concurs pe teme de literatură, scenete, personaje costumate, prezența
colindătorilor). Mihai Eminescu- medalion literar, (Activitate cultural-artistică în care se aduce un omagiu
luceafărului poeziei românești, prin interpretarea unor cântece și poezii din lirica eminesciană) Unirea, un
fapt împlinit (Activitate dedicată unirii de la 24 Ianuarie 1859. Elevii pregătiți de cadrele didactice
implicate, interpretează cântece, poezii sugestive, scenete, profesorul de istorie prezintă cele mai importante
momente care au dus la realizarea Micii Uniri, sub domina lui A.I. Cuza); Dragobetele în tradiția
românescă, ( activitate dedicată tinerilor, prin care profesorii coordonatori, discută cu elevii despre modul
de a gândi al fetelor versus al băieților) Un zâmbet și o floare- 8 Martie ( Activitate cultural- artistică, oferită
doamnelor și domișoarelor, mamelor, împletită cu multe cântece, poezii, scenete și multă voie bună) Europa
copiilor- 9 Mai, ( activitate instructiv-educativă, prin care elevii, cu sprijinul profesorilor își pregătesc
portofolii despre țările uniunii europene, prezintă date și informatii referitoare la marea familie europeană).
Personaje și povești (concurs literar-artistic, care cuprinde mai multe probe de literatură). Festivalul local
,,Miron Pompiliu,, ( este un program cultural-artistic desfășurat în cadrul Casei de Cultură din urbe,
cuprinde mai multe secțiuni, iar elevii implicați sunt pregătiți pentru a prezenta informații importante despre
poetul și folcloristul șteian, Miron Pompilu, părintele spiritual al școlii nostre, apoi spectacolul are în
cuprins cântece, dansuri, scenete umoristice, probe supriză). Alte activități extrecurriculare: vizite la stația
de apă, la formațiunea de pompieri din localitate, la firme de prelucare a produselor de panificație, etc.
Consider că, activitățile derulate de-a lungul anilor au avut un impact major asupra elevilor. Prin
acestea elevii au avut ocazia să participe direct sau indirect, individual sau în echipă, în mod organizat, de
a se implica, în cadrul diverselor manifestărilor cultural-artistice, pedagogice, instructiv-educative, vizite,
concursuri, activități competiționale.
Surse WEB
• Rolul activităţilor extraşcolare în procesul instructiv-educativ (2011). Disponibil pe:
https://gradinitaluidavid.ro/2019/08/12/rolul-activitatilor-extrascolare-in-procesul-instructiv-educativ/
Accesat [02.03.2020].
• Impactul activităţilor extracurriculare în dezvoltarea personalităţii elevilor din învăţământul
primar (2017). Disponibil pe: https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/impactul-activitatilor-extracurriculare-in-
dezvoltarea-personalitatii-elevilor-din-invatamantul-primar--167901.html Accesat [03.03.2020]
1212
ACTIVITĂȚI NONFORMALE LA LICEUL TEHNOLOGIC BRĂTIANU
PROF. MIHAELA CORINA TOMICI,

LICEUL TEHNOLOGIC ION I.C. BRĂTIANU, TIMIȘOARA
Educația nonformală este apreciată de către elevi, profesori și părinți ca o completare pentru educația
formală, adică aceea predată în mod ,,clasic” în instituţiile de învăţământ şi este înțeleasă ca o ,, acţiune
organizată în afara sistemului şcolar, prin care se formează o punte între cunoştinţele predate de profesori
şi punerea lor în practică”. Nevoia acestui tip de educaţie a devenit din ce în ce mai evidentă în contextul
societăţii actuale şi având în vedere tipologia noilor generaţii de elevi. Ea permite contactul cu o nouă
abordare a învăţării, prin activități motivante, oferă posibilitatea unor altfel de metode, activante și diverse,
pentru obținereași punerea în practică a unor cunoștințe și aptitudini noi.
Educația nonformală le permite așadar elevilor implicarea în proiectarea și realizarea creativă a unor
activități, dezvoltarea unor aptitudini și interese, lărgirea orizontului pentru anumite domenii. Ea are darul
de a atrage comunitatea, familia, mediul economic.
Rolul profesorului în iniţierea şi organizarea activităţilor de educaţie nonformală este complex: din
simplu profesor-transmiţător de informaţii, el devine actor, reporter, economist, psiholog, informatician,
consilier, manager, asistent medical etc. Organizarea şi implementarea proiectelor de educaţie nonformală
este un proces laborios, care presupune efort și cooperare. De aceea împărtășirea în rândul dascălilor a
experienţelor trăite, a reuşitelor, a metodelor noi, a ideilor inovatoare este nu doar o activitate bine-venită
ci chiar una necesară.
Colegiul Brătianu din Timișoara și-a realizat proiectele sub câteva motto-uri și slogane: noi pentru
noi, eu pentru tine ! Nu există nu pot, există nu vreau. Există eu, dar existăm şi noi, Cuvintele te învaţă,
exemplele te pun în mişcare! Fii mai informat: vei fi mai implicat !
Priorităţiile noastre în activitățile propuse au fost următoarele: Informarea elevilor în legătură cu
drepturile şi responsabilităţile lor, desfăşurarea de concursuri cu tematică civică, culturală, educativă,
sportivă, recreativă, realizarea de materiale informative despre acţiuni şcolare şi extraşcolare, identificarea
cauzelor ce determină absenteismul, mediocritatea şcolară şi organizarea de programe specifice pentru
prevenirea lor, organizarea de discuţii şi forumuri pe probleme de violenţă, consum de droguri, abandon
şcolar sau alte probleme legate de aspecte sociale din viaţa elevilor, realizarea de acţiuni cu scop caritabil,
realizarea de studii şi sondaje referitoare la respectarea drepturilor şi obligaţiilor elevilor în instituţii de
educaţie.
În general, activitatea noastră a avut două componente :
1. Am promovat şi participat la acţiunile partenerilor nostri : Institutul francez, Muzeul de Artă,
Jandarmeria Română, Asociaţia de caritate Colfaţa.
2. Am propus proiecte în şcoală, pentru combaterea violenţei, pentru oportunităţi în carieră, pentru toleranţă
şi cunoaştere reciprocă, pentru promovarea şcolii în judeţ.
Consiliul Școlar al Elevilor (CȘE) a avut un rol activ în desfășurarea activităților, în scopul promovării
valorilor sociale, artistice și culturale printre elevii liceului.
Iată așadar câteva din exemplele noastre de bună practică :
Estetică de sezon
Iată circulara pe care am conceput-o noi pentru această acţiune, document în care anunţăm datele
proiectului:
1213
• În data de 30 octombrie 2015, CŞE BRĂTIANU anunţă că va avea loc în sălile 13 şi 14, acţiunea-
concurs Zilele carierei : estetică de sezon, între clasele de coafură frizerie, între orele 11-13.
• Elevii care doresc sa participe ca VOLUNTARI pentru a fi pictaţi pe faţă, machiaţi şi coafaţi cu
specific de sezon, îşi vor trece numele în tabelul prezentat sau vor anunţa profesorii : Corina Tomici,
Daniela Popa, până in data de 27.10.2015 la ora 14.
• Elevii voluntari vor fi învoiţi de la ore pe bază de listă afişată în catalog, cu acordul diriginţilor.
Pentru machiere şi coafare, îşi pot aduce materiale proprii.
Ce înseamnă să fii român?

Forma de organizare: Spectacol de muzică, dans şi teatru tradiţionale româneşti
Data : 27 noiembrie 2015
Grup țintă: Elevii, părinţii şi profesorii Colegiului Brătianu

Beneficiari:
• Directi: elevi, cadre didactice, părinti;
• Indirecti: şcoala, comunitatea
Participanţi : artişti independenţi, trupa de teatru a scolii, ansamblurile de dans Junii Biledului și
Mosnițeana.
Scopul activităţii : promovarea tradiţiilor autentice româneşti;
Obiective :
• sensibilizarea elevilor din şcoală pentru cunoaşterea semnificaţiei sărbătorii de 1 Decembrie
• descoperirea spiritului artistic românesc autentic prin teatru românesc, joc şi dans tradiţional .
• promovarea imagii şcolii.
Implicarea CŞE Brătianu:
• implicarea elevilor artişti ai şcolii în activităţi cu specific;
• colaborarea cu instructor profesionist pentru cânt şi joc;
• implicarea profesorilor de istorie şi limba română pentru aspecte concrete ale activităţii privind
semnificaţia sărbătorii de 1 Decembrie şi pregătirea piesei de teatru;
• implicarea elevilor în realizarea unui colţ tradiţional românesc.
Evaluarea activităţii:
• chestionare pentru cunoaşterea de către elevi a semnificaţiei sărbătorii de 1 Decembrie;
chestionare pentru gradul de participare la activităţi viitoare
Zilele carierei
Forma de organizare: ateliere de lucru urmate de concurs jurizat
Data : 30 octombrie 2015
Contextul proiectului : necesitatea implicării CSE în motivarea elevilor pentru formarea de
competenţe profesionale şi de interacţiune cu clientul, în mediu competiţional.
Rolul CŞE BRĂTIANU a constat în stabilirea:
1214
Participanţilor : Profesorii de coafură şi esteticăm elevii claselor a IX-a şi a X-a, secţia estetică şi
igiena corpului uman, elevi voluntari
Locaţiei : Sala festivă
Scopului activităţii : promovarea imaginii şcolii în mediul şcolar judeţean
Obiectivelor : asigurarea unui mediu propice exersării şi cultivării diferitelor înclinaţii, aptitudini şi
capacităţi
Materialelor au fost asigurate de elevi din resurse proprii

Produselor realizate : machiaje şi coafuri de sezon
Vizibilităţii proiectului : în mass-media, pe site-ul colegiului Brătianu, pe reţelele de socializare
Selecţia juriului
Diseminarea rezultatelor activităţii.
Scurtă descriere a activităţii : Între orele 11-13, elevii claselor a IX-a şi a X-a ai secţiei de coafură vor
lucra în ateliere de câte 6 machiori-coafori pentru stilizarea de sezon a elevilor voluntari pentru această
activitate. Materialele pentru machiere şi coafare sunt asigurate din resurse personale de către elevi. Timpul
de lucru este de o oră, după care un juriu alcătuit din profesori şi elevi va evalua lucrările şi va premia
câştigătorii.
Proiect caritate – donaţii pentru sărbătorile de iarnă

Parteneri: Asociaţia Colfaţa
Obiectiv: cresterea impicarii individuale si promovarea voluntariatului ca forma de civism printre
elevii liceului;
Rolul CŞE:
• colectarea şi distribuirea de donaţii în alimente, jucării şi obiecte de îmbrăcăminte
• asigurarea legăturii cu Asociaţia Colfaţa Timişoara, pentru identificarea familiilor beneficiare de
ajutoarele colectate.
1215
LICEUL ,, CORNELIU MEDREA” ZLATNA /

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,, SAVA ALBESCU” FENEȘ
PROF. ÎNV. PRIMAR: TOMUȘ ALINA IOANA
MOTTO: „Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi
mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi vremea lor.
Atunci să-i învățăm să se adapteze.” (Maria Montessori)
de activități, în cadrul programului ,, Școala altfel”, lărgește orizontul cultural al elevilor, completând cu noțiuni noi
volumul de cunoștințe însușite în cadrul orelor de curs. Constituie un mijloc de formare a competențelor, contribuie
la educarea morală, estetică a elevilor, diciplinându-le acțiunile și extinzându-le orizontul cultural-artistic, constituie
un mijloc de formare a deprinderilor elevilor de a-și folosi, în mod rațional, timpul liber, sunt propice manifestării
spiritului de independență și inițiativei. O altă particularitate a activităților extrașcolare, o constituie legătura acestora
cu partea practică. Aplicarea cunoștințelor în cadrul activităților extrașcolare are valoarea unui exercițiu de dezvoltare
a aptitudinilor elevilor. Important în derularea acestor activități este faptul că elevii pot fi antrenați atât în inițiere și
organizare, cât și în modul de desfășurare ale acestora.
Scopul activităților din „ŞCOALA ALTFEL” vizează îmbunătăţirea competenţelor sociale, nivelul
cooperării, nivelul comunicării verbale şi nonverbale, nivelul creativităţii prin: procesul de învăţare prin
joc; participarea copilului la alegerea activităţilor şi a jocurilor;
organizarea adecvată a ambientului educativ; flexibilitatea strategiilor de predare-învăţare; stimularea
şi dezvoltarea stimei de sine, a comunicării interpersonale şi a relaţionării.
ZIUA ATELIER urmărește formarea personalităţii creatoare, diversificarea tehnicilor artistico-plastice în
activitatea de formare a deprinderilor de exprimare plastică. Prin tehnicile plastice de lucru, copiii „obligă”
materialele (acuarele, tempera, tuşuri, cerneluri, ceracolor, carioca, hârtia albă şi colorată, materiale textile, plastilina
etc.) să reprezinte altceva decât ceea ce sunt ele, fără să-şi piardă propria structură. Însuşirea acestor tehnici artistico-
plastice este la fel de importantă pentru formarea deprinderilor de exprimare plastică, dar şi automatizarea
deprinderilor de exprimare plastică,
ZIUA EDUCATIVĂ „Educație pentru sănătate”, acordarea primului ajutor, vine în întâmpinarea nevoilor
fundamentale de educație ale oricărui copil, iar formarea unui stil de viață sănătos, dobândirea de repere în orientarea
școlară și profesională, devin condiții esențiale pentru dezvoltarea armonioasă a personalității copilului.
ZIUA CULTURALĂ urmărește promovarea unei atitudini tolerante, deschise, de acceptare şi înţelegere
firească între români şi alte etnii; transmiterea de cunoştinţe despre propria cultură şi despre alte culturi
aparţinând altor etnii; formarea unor deprinderi legate de viaţa într-o societate multiculturală; promovarea unor
relaţii de prietenie şi de bună înţelegere între români şi celelalte naţionalităţi, învăţarea unor cuvinte, expresii,
cântece şi dansuri în limba maghiară, romană, germană, respectiv română.
ZIUA SPORTIVĂ - Implicarea copiilor în activităţi sportive și de joc urmăresc un dublu scop: pe de o
parte dezvoltarea armonioasă din punct de vedere anatomofiziologic a copiilor, iar pe de altă parte unul educativ.
Participantii trebuie să demonstreze spirit de echipă, toleranță și fair-play.
ZIUA VOLUNTARIATULUI încorporează metode activ-participative multiple pentru a porni de la însușirea
unor norme sociale, eco-civice și de comportamente începând de la relaționarea individ-individ, apoi individ-grup și,
în final, individ-mediu, având ca premisă ideea că tot ceea ce ne înconjoară este parte a universului NOSTRU și noi
suntem parte a MARELUI UNIVERS.
Modelarea, formarea, educarea, cer timp și dăruire. Complexitatea finalităților educaționale impune îmbinarea
activităților școlare cu cele extrașcolare. Scopul activităților extrașcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale,
cultivarea interesului pentru acțiuni socio-culturale, facilitarea integrării în mediul școlar, valorificarea talentelor
personale și corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Prin aceste activități li se oferă elevilor un alt mod de
însușire a unor trăiri, valențe pozitive ale vieții, valori morale și nu numai. Activitățile extrașcolare dezvoltă gândirea
critică și stimulează implicarea generației tinere în actul decizional, realizându-se astfel o simbioză lucrativă între
componenta cognitivă și cea comportamentală.
BIBLIOGRAFIE:
1. Lazăr V., Cărăşel A., ,, Psihopedagogia activităţilor extracurriculare”, Editura Arves, Craiova, 2007
1216
ACTIVITATILE EXTRASCOLARE IN EDUCATIA COPIILOR
PROF. INV. PRIMAR, TRAISTARU CERASELA-ELENA

LICEUL TEHNOLOGIC TURCENI-STRUCTURA STRAMBA-JIU
,,Sa nu-i educam pe copiii nostri pentru lumea de azi.Aceasta lume nu va mai exista cand ei vor fi
mari si nimic nu ne mai permite sa stim cum va fi lumea lor.Atunci sa-i invatam sa se adapteze”
(Maria Montessori-,, Descoperirea copilului”)
Modelarea, formarea si educatia omului cere timp si daruire.Timpul istoric pe care il traim cere
oameni in a caror formatie, caracterul si inteligenta se completeaza pentru propria evolutie a individului.In
scoala contemporana eficienta educatiei depinde de gradul in care se pregateste copilul pentru participarea
la dezvoltarea de sine si de masura in care reuseste sa puna bazele formarii personalitatii copiilor.Astfel,
invatamantul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic, socioafectiv, pentru o cat
mai usoara integrare sociala.
Educatia extracurriculara isi are rolul si locul bine stabilit in formarea personalitatii copiilor
nostri.Educatia prin activitati extracurriculare urmareste identificarea si cultivarea corespondendei optime
dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viata civilizat precum si comportamentul creativ in diferite
domenii.Obiectivele instructiv-educatve trebuie sa primeze, dar sa fie prezentate in mod echilibrat ca si
momentele recreative, de relaxare, pentru ca rezultatele sa fie deosebite.In cadrul acestor activitati, elevii
se deprind sa foloseasca surse informationale diverse, sa intocmeasca colectii, sa sistematizeze date, invata
sa invete.In asemenea activitati ei se supun de buna voie regulilor, asumandu-si responsabilitati, ei se
autodisciplineaza.
Ca si dascal, prin acest tip de activitati, ai posibilitatea de a-ti cunoaste elevii, de a-i dirija si le poti
influenta dezvoltarea, ca sa realizeze mai usor si mai frumos.Obiectivul principal al scolii si al
invatamantului primar este cel de a pregati copilul pentru viata.Scopul activitatilor este de a dezvolta unele
aptitudini speciale, de a antrena elevii in activitati cat mai variate si bogate in continut, de a cultiva interesul
pentru activitati socio-culturale, facilizeaza integrarea in mediul scolar, fructificand talentele
personale.Fiecare activitate isi pune amprenta asupra dezvoltarii copilului.
Lumea in care se nasc copiii de astazi este una complexa, intr-o permanenta schimbare, iar acestia
trebuie pregatiti sa inteleaga si sa accepte provocarile intr-un mod practic, creativ, inovator. Prin activitatile
extrascolare, cele mai indicate pentru cei mici, se numara excursiile, drumetiile, vizionarile de filme, piese
de teatru sau spectacolele de magie, dezvoltandu-le astfel abilitatile de comunicare, socializare, de
observatie, li se dezvolta cultura, memoria, imaginatia.
Oamenii de stiinta au explicat ca participarea la asemenea activitati reduce riscul aparitiei depresiei
si a consumului de alcool si de droguri. De asemenea, ei sunt mai motivati sa reuseasca tot ce si-au propus
si vor reusi sa obtina la scoala note mari, dezvoltandu-si capacitatea de a invata, dezvoltand cultura generala,
memoria, simtul civic.
Incepand de la cea mai frageda varsta, copiii acumuleaza cunostiintele, fiind in contact direct cu
obiectele si fenomenele din natura.Toate formele de actiuni turistice:plimbarile, excursiile, taberele, au o
deosebita influenta formativa asupra elevului.Se dezvolta respectul si dragostea de natura, de arta, cultura,
imbogatiind cunostintele copiilor despre frumusetiile tarii.Vizitele la muzee, expozitii, monumente si locuri
istorice, case memoriale, duc la pretuirea valorilor culturale, folclorice si istorice ale poporului
roman.Spectacolele le dau posibilitatea copiilor sa cunoasca lumea minunata a artei.Serbarile si festivitatile
marcheaza evenimente importante din viata scolarului, ele dezvoltand latura artistica a elevului.Activitatile
sportive sunt preferate de copii, dar si de parintii acestora, pentru ca acestea ii ajuta pe copii sa aiba o viata
ordonata, sa aiba un program bine stabilit pe care sa il respcte zilnic, au un regim alimentar si un stil de
viata sanatos.Un rol important in activitatile extrascolare il are si rasplata elevilor primita dupa efortul,
munca lor, aceasta avand si rol de motivare.Chiar si esecul ii invata pe copii ca pentru obtinerea succesului
este nevoie de mai multa munca, perseverenta, dar si pasiune.
Experienta dobandita de catre elevi ii ajuta sa isi pastreze concentrarea si eficienta, indiferent de
temperaturi, de zgomote sau de alti factori perturbatori din jurul lor.
1217
BIBLIOGRAFIE:
-Ionascu, M, Chis, V: ,,Mijloace de invatamant si integrarea acestora in activitatile de instruire si
autoinstruire”.Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2001.
-Craciunescu, Nedelea M: ,,Forme de activitati extracurriculare desfasurate cu elevii ciclului primar”
in ,,Invatamantul primar” nr.2, 3/2000 Editura Discipol, Bucuresti.
-Cernea Maria: ,,Contributia activitatilor extracurriculare la optimizarea procesului de invatamant”
in ,,Invatamantul primar”, nr.1/2000, Editura Discipol, Bucuresti.
1218
PROFESOR: TRANCA MARIA-CRISTINA
pregătirea lecţiilor.
din Republica Moldova. Pedagogul C. Cucoș [1] consideră că, între activitatea desfăşurată de către elevi în
cadrul lecţiilor şi activitatea desfăşurată de ei în afara clasei şi a şcolii, există deosebiri din punct de vedere
al conţinutului şi al formelor de organizare: 1. Activitatea în afara clasei şi extraşcolară are un conţinut
deosebit de activitatea în cadrul lecţiilor. Desfăşurarea lecţiilor şi volumul cunoştinţelor predate sunt
determinate de curriculumul la disciplină, în timp ce conţinutul şi desfăşurarea activităţilor în afara clasei
au conţinut flexibil 30 şi foarte variat, cuprinzând cunoştinţe din domeniul artei, ştiinţei, tehnicii, sportului.
Totuşi nici conţinutul acestor activităţi nu se stabileşte în mod întâmplător, ci pe baza anumitor principii.
potrivită pentru interesele şi înclinaţiile lui. 3. Durata activităţilor în afara clasei şi extraşcolare variază. O
lecţie are durata fixă de 45 de minute, iar activitățile în afara clasei sau extraşcolare durează de la o jumătate
de oră până la două ore. 4. Verificarea, aprecierea şi evidenţa rezultatelor activităţii în afara clasei şi
extraşcolare au forme specifice. Verificarea are caracter practic. Spre deosebire de aprecierea făcută în
cadrul orelor prin intermediul notelor, ceea ce a făcut elevul în afara orelor de clasă se concretizează prin
intermediul calificativelor slab, bine, foarte bine. 5. Activitatea în afara clasei şi extraşcolară este propice
pentru manifestarea spiritului de independenţă şi a iniţiativei elevilor. 6. O altă particularitate a activităţii
extraşcolare o constituie legătura ei cu practica. Aplicarea cunoştinţelor în cadrul activităţilor extraşcolare
are şi valoarea unui exerciţiu de dezvoltare a aptitudinilor elevilor. Întreaga activitate în afara clasei are
conţinut variat, determinat de interesele cognitive ale elevilor şi de dorinţele lor. Cercetările recente din
domeniul psihopedagogiei arată că utilizarea povestirilor ca metode de învățare dezvoltă imaginația
copiilor. Metodele și tehnicile moderne, activ-participative, capabile să mobilizeze energiile elevilor, să le
1219
Bibliografie
1981.
1220
IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN EDUCAȚIA
COPIILOR
PROF. TRANDAFIR IOANA – ANDREEA

ȘCOALA GIMN. „VASILE BURLUI”, SUCEVENI

Exemple de activitati extrascolare
Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, stimuleaza si orienteaza
copiii spre unele domenii de activitate: muzica, sport, poezie, pictura. Excursiile si taberele
scolarecontribuie la imbogatirea cunostintelor copiilor despre frumusetile tarii, la educarea dragostei,
respectului pentru frumosul din natura, arta, cultura. Prin excursii, copiii pot cunoaste realizarile oamenilor,
locurile unde s-au nascut, au trait si au creat opere de arta.
dezvoltării elevilor.Astfel de activităţi sunt de o reală importanţă intr-o lume dominată de mass media şi ne
referim la televizor, calculator si internet, care nu fac altceva decât să contribuie la transformarea copiilor
noştri in nişte persoane incapabile de a se controla comportamental, emoţional şi mai presus de toate slabi
Activitățile extracurriculare sunt apreciate atât de către copii, cât și de factorii educaționali în măsura
în care : valorifică și dezvoltă interesele și aptitudinile copiilor; organizează într-o manieră plăcută și
relaxantă timpul liber al copiilor contribuind la optimizarea procesului de învățământ ; formele de
organizare sunt din cele mai ingenioase, cu caracter recreativ ; copiii au teren liber pentru a-și manifesta în
1221
voie spiritul de inițiativă; participarea este liber consimțită, necondiționată, constituind un suport puternic
pentru o activitate susținută; au un efect pozitiv pentru munca desfășurată în grup; sunt caracterizate de
optimism și umor; creează un sentiment de siguranță și încredere tuturor participanților; urmăresc lărgirea
și adâncirea influențelor exercitate în procesul de învățământ; contribuie la dezvoltarea armonioasă a
copiilor.
Activităţile extracurriculare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la
dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor şcolarilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor
liber.Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire şi
Bibliografie
1222
PROF. TRANDAFIR EMIL

ȘCOALA GIMN. „LUDOVIC COSMA”, GALAȚI
le au, fără să fie reţinuţi de la ore sau pregătirea lecţiilor
orarului şcolar al elevilor.
pregătirea copilului pentru viaţă.. Realizarea acestui obiective depinde în primul rând de educator, de
1223
Bibliografie:
http://www.liceulmiercureasibiului.ro/rolul-activitatilor-extrascolare-formarea-si-dezvoltarea-
copiilor/
Cucoş, C., Pedagogie (ediţia a doua, revăzută şi adăugită), Bucureşti, Polirom, 2002.
Gârboveanu, M., Creativitatea elevilor în procesul de învăţământ, Bucureşti, Litera Internaţional,
1981.
Iucu, R., Instruire extraşcolară. Perspective teoretice şi aplicative, Iaşi, Polirom, 2001
1224
PROF. ÎNV. PREȘCOLAR TOD ADRIANA-SIMONA

GRĂDINIȚA: PP,,PALATUL FERMECAT’’ ARAD
Educația reprezintă un fenomen social fundamental apărut odată cu societatea umană și este specifică
fiecărei organizări sociale, îndeplinind funcțiile de informare si de formare a omului din punct de vedere
Asupra individului se exercită o multitudine de acțiuni și influențe educaționale de-a lungul vieții.
Specialiștii le-au sistematizat în trei tipuri de realizare a pregătirii pentru viață: educația formală(școlară),
nonformală(extrașcolară), informală(cunoștințele care individual le preia zi de zi: în familie, cu prietenii,
pe strada, in mass-media).
modalități de formare a caracterului copiilor înca din ciclul pre-primar, deoarece sunt factorii educativi cei
mai apreciați și mai accesibili sufletelor acestora. Activitățile complementare concretizate în excursii și
drumeții, vizite, vizionări de filme sau spectacole imprimă copilului un anumit comportament, o ținută
adecvată situației, declanșează anumite sentimente. O mai mare contribuție în dezvoltarea personalității
copilului o au activitățile extrașcolare care implică in mod direct copilul prin personalitatea sa și nu prin
produsul realizat de acesta.
Se știe că încă de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoștințe dacă sunt puși în
contact direct cu obiectele și fenomenele din natură. Copiii au nevoie de acțiuni ca să lărgească lumea lor
spirituală, să le împlinească setea de cunoaștere, să le ofere prilejuri de a se emoționa puternic, de a fi în
stare să iscodească singuri pentru a-și forma convingeri durabile. Participarea efectivă și totală în activitate
angajează atât preșcolarii timizi cât și pe cei slabi, îi temperează pe cei impulsivi, stimulează curentul de
influente reciproce, dezvoltă spiritul de cooperare, contribuie la formarea colectivului. Preșcolarii se
autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activități se supun de bună voie regulilor, asumându-și
responsabilități.
Cadru didactic are, prin acest tip de activitate posibilități deosebite să-și cunoască copii, să-i dirijeze,
să le influențeze dezvoltarea, să realizeze mai plăcut și mai temeinic obiectivul principal al grădiniței si al
învațământului preșcolar-pregătirea copilului pentru viață.
pentru copii, de modul creator de abordare a temelor, prin punerea in valoare a posibilităților și resurselor
de care dispune grupa.
Serbările au un caracter stimulator atât pentru micii artiști, cât și pentru părinții lor. Punerea
serbărilor în scenă aduc satisfacții atât ,, artiștilor,, cât și ,, spectatorilor,,
preșcolari și părinți, contribuind la socializarea copiilor de la o vârstă fragedă. Acest tip de activități
extrașcolare marchează evenimentele importante din viața preșcolarului. Importanța acestor activități
constă în cultivarea înclinațiilor artistice ale preșcolarului, precum și atmosfera festivă creată cu acest prilej.
Perioada de pregătire a serbării, dorința sinceră de succes, sudează colectivul, impulsionează în mod
favorabil, cultivă capacitățile de comunicare și înclinațiile artistice ale preșcolarilor, atenția, memoria,
gustul pentru frumos.
Este important ca fiecare copil să aibă un loc bine definit in cadrul programelor pentru a se simți parte
integrată a colectivului și pentru a fi conștient că și participarea lui contribuie la reușita serbării.
Excursiile și drumețiile acest tip de activități ajută la dezvoltarea intelectuală și fizică a copiilor.
Excursia îl reconfortează pe copil, îi prilejuiește însușirea unei experiențe sociale importante, dar si
îmbogățirea orizontului cultural-științific. Excursia este o formă de activitate cu caracter atractiv și
mobilizator cu o formă de educație complexă, prin multitudinea de aspect ale vieții (istorice, sociale,
geografice, culturale). O excursie în natură îi ajută pe copii să înteleagă legătura dinte cunoștințele
dobândite la diferitele discipline de studiu și lumea din afara grădiniței, îi pune în contact cu comunitatea
1225
și le creează posibilitatea de a-și susține în mod public opiniile. Copii au posibilitatea de a se simți în
ipostaza de mici cercetători ai realității, se simt responsabilizați, înteleg semnificația unor norme.
Dezvoltându-și gustul pentru descoperirea adevărurilor și legilor naturii din jurul lor învață cum să iubească
și să respecte natura în ansamblul ei.
Lucrările realizate pe baza materialelor culese, compunerile, desenele, portofoliile, oferă
posibilitatea unei evaluări temeinice.
Vizionările de filme, spectacole de teatru sau circ specifice vârstei lor, poate constitui o sursă de
informații, dar în același timp și un punct de plecare în realizarea de către copii a unor activități interesante.
Copilul face astfel cunoștință cu lumea artei, învață să o descifreze și să o îndrăgească.
În concluzie putem spune că activitățile sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc
bucurie, facilitează acumularea de cunoștințe. Copiilor li se dezvoltă spiritul practic, fiecare dintre ei având
posibilitatea să se afirme conform naturii sale. Putem spune că rolul activităților extrașcolare este o
componentă educațională valoroasă și eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să îi acorde atenție,
adoptând o atitudine creatoare atât în modul de realizare a activității, cât și în relațiile cu copii, asigurând
astfel o atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a preșcolarilor. Preșcolarii trebuie să fie
îndrumați să dobândească o gândire independentă, nedeterminată de grup, toleranță față de ideile noi,
capacitatea de a descopri probleme noi și de a găsi modul de rezolvare a lor și posibilitatea de a critica
constructiv.
O importanță deosebită este ca profesorul să fie creativ, pentru că numai așa poate să aducă în atenția
copiilor săi tipuri de activități care să le stârnească interesul, curiozitatea,
imaginația și dorința de a participa la desfășurarea acestora.
Bibliografie
2. Gârboveanu, M. ,, Creativitatea elevilor în procesul de învăţământ”, Bucureşti, Litera
3. Iucu, R., Instruire extraşcolară. Perspective teoretice şi aplicative, Iaşi, Polirom, 2001. 4. Lisievici,
P. ş.a., Pedagogie. Concepte, metode şi tehnici esenţiale, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine,
2005.
5. Preda. Viorica, Metodica activităţilor instructiv educative în grădiniţa de copii, Editura « Gheorghe
Cârţu Alexandru », Craiova 2009
1226
ALTERNATIVE ATRACTIVE DE ÎNVĂȚARE ÎN SĂPTĂMÂNA ”ȘCOALA
ALTFEL”
PROF. EDUC. TRIȚOIU CLEOPATRA

ȘCOALA GIMNAZIALA SPECIALA NR. 8, BUCUREȘTI
Activităţile extracuriculare sunt activităţi complementare de învăţare care urmăresc îmbogăţirea

informaţiilor primite în cadrul activităţii didactice, cultivă interesul pentru desfăşurarea anumitor domenii,
atrag copilul la integrarea în viaţa socială, la folosirea timpului liber într-un mod plăcut şi util, contribuind
în felul acesta la formarea personalităţii copilului.
În urma desfăşurării programului național „Școala altfel”, am reuşit să identificăm soluții practice și
eficiente în dezvoltarea competenței de învățare a elevilor pe care îi ghidăm pe drumul cunoaşterii, dar și a
abilităților socioemoționale ale copiilor preșcolari/elevilor prin antrenarea acestora în activităţi complexe,
atractive şi cu caracter predominant ludic. Jocul, acea activitate distractivă, a însemnat mai mult decât un
moment de recreaţie şi relaxare.
Cu multiple beneficii în plan psihic, social, fizic şi emoţional, jocul s-a dovedit a fi un instrument
eficient în educaţia copilului şi în dezvoltarea lui armonioasă. Pot fi deprinse, astfel, abilităţi importante:
cooperarea, spiritul de echipă, negocierea, generozitatea, fair play-ul. Prin intermediul jocului, copilul
învaţă, află, cunoaşte, experimentează. Este o metodă de a depăşi cu uşurinţă dificultăţile, obstacolele din
lumea exterioară. Prin joc, copilul reuşeşte să transforme necunoscutul în cunoscut şi înfricoşătorul în
familiar, simţindu-se protejat. Spiritul competitiv este şi el dezvoltat, în subsidiar, prin încurajarea depunerii
unui efort susţinut în vederea obţinerii unui rezultat satisfăcător.
Elevii au fost provocaţi să participe la jocuri de logică şi perspicacitate, la diferite concursuri
distractive şi competiţii sportive amintind de jocurile copilăriei de odinioară.
De asemenea, am reuşit să le stimulăm imaginaţia, latura creativă, să le dezvoltăm simţul estetic, şi
modul de percepere al frumosului din natură, dar şi din artă. Provocarea acestor activităţi a fost aceea de a-
i orienta pe elevi spre o estetică a frumosului, pe care l-am simbolizat prin gingăşia florilor şi a fluturaşilor.
Realizarea acestor simboluri primăvăratice din hârtie sau din materiale reciclabile a presupus nu doar
îndemânare, dexteritate, atenţie, concentrare ci şi viziune, creativitate, proiectare, imaginaţie. O floare de
hârtie poate doar copia una naturală. Natura ne-a fost sursă de inspiraţie pentru activităţi ca: „Și noi cei mici
putem ocroti natura” sau „Primăvara cântăm și pictăm”. Rezultatele muncii lor se văd în ghirlandele,
fluturaşi, copăcei cu flori, ouă pictate, iepurași, etc., care sunt expuşi în şcoli contribuind la pavoazarea
instituţiilor.
Elevii au fost provocați să intre în pielea personajelor, să joace roluri, să improvizeze folosindu-se de
diferite materiale de recuzită, cum ar fi măşti sau marionete. Ei au dat frâu liber imaginaţiei, au reuşit să-şi
învingă „tracul de scenă”, au devenit mai comunicativi, spontani, deschişi. Au demonstrat că sunt capabili
de autocontrol şi au căpătat mai multă încredere în forţele proprii. S-au integrat de minune „În lumea
poveştilor”, şi-au creat propriul „Jack și vrejul de fasole” şi au (re)descoperit ,, Cartea – o cetate luminată”.
De asemenea, am reuşit să le lărgim orizontul cultural prin implicarea lor în activităţi de educaţie
ecologică „Micii ecologiști!” şi „Creaţie şi protejare” sau de educaţie rutieră „Micii pietoni”, de educație
pentru sănătate „Piramida alimentelor sănătoase”, ”Să ne hrănim sănătos!”.
Drumeţiile, excursiile, vizionarea de filme ”România neînblânzită!”, ”Moromeții!”, ”Jurassic Park!”,
prin proiecţia lor în şcoală, toate acestea i-au impulsionat pe elevii/ copiii preşcolari să relaţioneze într-un
mod plăcut cu profesorii lor, dar şi cu colegii. Nu au constituit doar un prilej de recreere, ci şi de informare.
Grosso modo, cel mai important rezultat înregistrat constă în sporirea interesului şi a dorinţei de a
petrece mai mult timp în aer liber şi nu în faţa diferitelor gadget-uri. Elevii au învăţat prin descoperire.
În urma analizei evaluării oferite de respondenţi putem observa că activităţile la care aceştia au
participat au răspuns intereselor şi aşteptărilor lor. Deducem că modul de relaţionare cu profesorii a fost
unul foarte bun, comunicarea a fost una deschisă, depăşind barierele care apar uneori în sala de clasă, în
timpul orelor de curs.
În ceea ce priveşte utilitatea informaţiilor pe care elevii le-au primit în această perioadă, majoritatea
respondenţilor consideră că activităţile de învăţare au fost relevante şi utile. Mai mult de jumătate dintre ei
au reuşit să afle lucruri noi despre ei înşişi, iar majoritatea sunt de părere că aceste activităţi i-au ajutat să
1227
persevereze, să-şi organizeze timpul eficient, să colaboreze cu colegii şi profesorii, să găsească soluţii la
eventuale probleme.
Cadrele didactice au proiectat şi organizat diferite activităţi de învăţare prin experienţă (jocuri de rol,
vizite, interviuri, teatru, forum, interacţiuni cu un anumit mediu/personae/probleme urmate de analiza
sentimentelor şi comportamentelor avute) care au fost îmbrăţişate cu multă deschidere.
1228
ŞCOALA GMNAZIALĂ NUMĂRUL 126

PROF. ÎNV. PRIMAR TUDOR ANDREEA COSMINA
Activitățile extrașcolare desfăşurate în afara procesului de învățare au rolul și locul bine stabilit în
Aceste activități au ca rezultat final identificarea și cultivarea corespondenței optime dintre aptitudini,
talente, cultivarea unui stil de viață civilizat, precum și stimularea unui comportamentului creativ.
Elevii participă cu însuflețire și dăruire la astfel de activități, iar succesul este garantat dacă ai
Tendinţa de a se juca, de a fi mereu în mişcare este tocmai ceea ce ne permite să împăcă şcoala cu
viaţa.
etc.);
sau pregătirea lecţiilor.
1229
tehnicilor artistico-plastice. În concluzie, putem menționa că activităţile extraşcolare generează relaţii de
prietenie şi ajutor reciproc între elevi, educă simţul responsabilităţii şi o atitudine justă faţă de scopurile
urmărite. Important este ca elevii să fie antrenaţi nu numai în desfăşurarea unor asemenea activităţi, ci şi în
producă sistematic şi cu mai multă eficienţă, pentru dezvoltarea armonioasă a elevilor.
Bibliografie:
1981.
3. Iucu, R., Instruire extraşcolară. Perspective teoretice şi aplicative, Iaşi, Polirom, 2001. 4. Lisievici,
P. ş. a., Pedagogie. Concepte, metode şi tehnici esenţiale, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine,
2005.
1230
EDUCAȚIA ECOLOGICĂ REALIZATĂ PRIN ACTIVITĂȚI
EXTRAȘCOLARE
PROFESOR ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR: TUDOR GEORGIANA CLAUDIA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ “I. L. CARAGIALE”- PITEŞTI
Din vremuri străvechi oamenii au fost conştienţi de importanţa pe care mediul o are asupra
vieţuitoarelor. Termenul de “ecologie” a fost introdus în anul 1866 de către Ernest Haeckel. Acest termen
provine din cuvintele greceşti “ecos”, însemnând casă şi “logos”, cuvânt, ştiinţă, deci ecologia este ştiinţa
care studiază casa organismelor, adică mediul lor de viaţă. Oamenii de ştiinţă care studiază ecologia se
numesc ecologi, ei nu trebuie confundaţi cu ecologiştii, termen care desemnează persoanele care militează
pentru protecţia mediului.
Şcoala joacă un rol foarte important în formarea elevilor cu o conştiinţã şi o conduitã ecologicã,
aceasta devinind o cerinţã deosebit de importantã pentru orice demers educativ şcolar şi extraşcolar.
Implicarea micilor şcolari în activitãţîle de cunoaştere, înţelegere a unor fapte şi fenomene din universul
apropiat, în identificarea şi rezolvarea unor probleme de poluare şi degradare a mediului, are ca rezultat
formarea unor convingeri şi deprinderi de apãrare, conservare şi dezvlotarea mediului înconjurãtor –
condiţie de viaţã civilizatã şi sãnãtoasã.
Bazate pe cooperare şi colaborare, diversitatea activitãţilor practice desfãşurate cu elevii asigurã
asimilarea multor reguli de comportament care se constituie în elemente de bazã în formarea unei educaţii
europene a oamenilor de mâine.
Având convingerea cã formarea unui comportament ecologic la micii şcolari constituie un aspect
important al activitãţii instructiv- educative şi cã acesta se realizeazã, atât în şcoalã, cât şi în afara, ei prin
activitãţile extracurriculare şi printr-o strânsã colaborare cu familia şi comunitatea localã, în cele ce
urmeazã prezentãm câteva activitãţi practice desfãşurate în acest scop cu elevii noştri.
Principalul obiectiv al activităţilor extraşcolare este acela de a realiza conştientizarea şi sensibilizarea
elevilor în problematica ocrotirii naturii și a biodiversității prin mijlocirea implicarii elevilor în activităţi de
ecologizare. O modalitate de a îndeplini acest obiectiv este amenajarea în parcul școlii a unui parc sau colţ
de recreere, la realizarea căruia să participe toţi elevii, transformându-l, astfel, într-un loc personalizat şi
care va ajuta la crearea unui cod de bune practici și schimbări comportamentale, atât individuale, cât și
colective privind protecția mediului, prin protejarea “colţului de rai”.
Obiectivele specifice educaţiei ecologice pot fi:
-să formeze generaţii de oameni cu o sănătoasă conştiinţă etică referitoare la apărarea şi conservarea
mediului;
-să creeze unele concepţii şi convingeri pentru generaţia actuală şi, mai ales, generaţiile următoare de
a schimba progresiv actuala tehnologie poluantă cu un ansamblu de activităţi umane nepoluante;
-să sesizeze că raţionalitatea omenirii înseamnă şi raţionalitatea în raport cu propriul mediu de viaţă.
Obiectivele mai sus menţionate ar avea ca finalităţi:
-înţelegerea naturii complexe, a mediului pentru o utilizare prudentă şi raţională a resurselor acestora;
-formarea unei conştiinţe ecologice;
-cooperarea pentru conservarea şi ameliorarea mediului.
Educaţia ecologică se poate face începând cu satisfacerea intereselor copiilor de cunoaştere a
plantelor şi animalelor în condiţii naturale şi continuând cu educarea deprinderii de a închide la timp
comutatorul, robinetul, de a ocroti spaţiile verzi sau de a recupera organizat deşeurile de hârtie, metal,
materiale sintetice sau sticlă pentru a le reintroduce în circuitul economic.
Orice activitate ce se desfăşoară în afara sălii de clasă înseamnă activitate în contact nemijlocit cu
mediul înconjurător. Aşa cum îi învăţăm pe elevi să vorbească, să se poarte în familie, la şcoală, în societate,
tot aşa trebuie să-i învăţăm să se poarte cu mediul în care trăim.
Acvitãţile practice ce se pot desfãşura cu elevii sunt diverse:
– activitãţi de observare şi recoltare a unor elemente poluante (deşeuri din plastic, sticle, flacoane,
pungi, ambalaje, cutii de conserve);
– activitãţi practice de îngrijire şi amenajare a spaţiilor verzi (colţul naturii vii – grãdina şcolii);
1231
– colecţionarea unor imagini cu animale şi plante din diferite medii geografice sau realizarea acestor
medii în miniatură;
– colecţionarea şi lecturarea unor texte cuprinzând curiozitãţi din lumea plantelor şi animalelor;
– lecţii – excursii sau lecţii – plimbãri, când îndrumaţi si folosind metoda observaţiei directe
realizeazã o adevãratã “fotografie” a locurilor parcurse;
– realizarea de compuneri şi desene, postere pe tema contribuţiei copiilor la protejarea mediului
înconjurãtor;
– realizarea unor experimente ce au în vedere demonstrarea rolului elementelor: apã, aer, sol în
creşterea şi dezvoltarea plantelor, în menţinerea vieţii pe Pãmânt;
– îngrijirea unor animale acasă sau la şcoalã (peşti, pisici, pãsãri etc.).
Analiza individualã a fiecãrui comportament, a fiecãrui elev, cu reliefarea elementelor de
comportament pozitive şi negative fãcute în situaţii concrete asigurã o asimilare imediatã şi clarã de cãtre
elevi, cu sintetizarea lor în reguli de comportament în locuri publice şi de protecţia naturii. Utilizarea fişelor,
testelor şi imaginilor ilustrate care vin în completarea constatãrilor şi observaţiilor comportamentale fãcute
în situaţii concrete, asigura asimilarea multor reguli de comportament care se constituie în elemente de bazã
în formarea unei educaţii europene a oamenilor de mâine.
BIBLIOGRAFIE:
1. Dumitrescu, F., Stănculescu, C. – „Natura pe înţelesul copiilor”, Editura Carminis, Piteşti, 1998;
2. Ionescu, Al., Săhleanu, V., Bândiu, C., – “Protecţia mediului înconjurător şi educaţia cologistă”,
Editura Ceres, Bucureşti, 1989;
3. Mateşică, V., – Modalităţi de educaţie ecologică a micilor şcolari, Ed. “Miniped” – Înv. primar,
Nr. 4, Bucureşti, 2003;
4. http://articole. famouswhy. ro/rolul_educatiei_pentru_mediu_in_formarea_personalitatii_umane
1232
PROF. TUDOR LUCIA

SCOALA GIMNAZIALA CENTRALA, CAMPINA
Activitatile extrascolare joaca un rol deosebit de important in dezvoltarea fizica si psihica a unui
copil. Stimularea pe aceasta cale a creativitatii elevilor reprezinta o conceptie moderna si eficienta, aplicata
din ce in ce mai mult, atat la noi cat si in alte tari. Aceasta cale de invatare, prin trairea lucrurilor, pornind
de la cele mai naturale experiente si sentimente ale omului, poate sa duca la indeplinirea obiectivelor
didactice ale programelor scolare, Lectiile nu trebuie sa se rezume doar la invatarea unor notiuni elementare
de teorie, stand cuminti in banci.
Prin intermediul acestor activitati, copilul va invata sa interactioneze mai usor cu cei din jur si va
putea sa exceleze in anumite domenii spre care are inclinatii. Astfel de activitati il ajuta sa-si canalizeze
energia catre lucruri cu adevarat importante si sa-si dezvolte spiritul de competitie.
In alegerea programului din afara orelor de curs trebuie sa se tina cont si de optiunile copilului. in
caz contrar, acesta nu se va implica cu placere in activitatile respective. Un alt aspect important este legat
de numarul activitatilor extrascolare, care in niciun caz nu ar trebui sa il incarce si sa-l oboseasca. Asadar,
este de dorit ca acestea sa nu-i ocupe tot timpul liber, ci sa-i ramana un interval si pentru relaxare si pentru
joc.
In topul preferintelor copiilor se situeaza activitatile sportive. Sportul la alegere, cum ar fi: fotbalul,
voleiul si baschetul ii dezvolta copilului rezistenta fizica si capacitatea de a lucra in echipa.
Activitati precum dansul, cantatul sau studierea unui instrument muzical le dezvolta copiilor
imaginatia, creativitatea, iar in felul acesta, reusesc sa stabileasca mai usor contacte unii cu ceilalti.
In zilele noastre copiii si adolescentii isi petrec mult timp in fata calculatorului sau televizorului si,
prin urmare, au un stil de viata sedentar. In acest sens, activitatile extrascolare pot deveni o metoda eficienta
prin care copiii pot fi tinuti departe de aceste tehnologii, in caz contrar, pe viitor, vor deveni mai putin
sociabili si vor lega mai greu prietenii.
Vacanta de vara reprezinta un bun prilej pentru cei mici sa participe la cat mai multe activitati
extrascolare, de la plimbari montane, la cursuri de muzica, limbi straine sau practicarea unui sport, fiecare
activitate ajutandu-i pe cei mici sa se relaxeze, sa isi dezvolte cultura generala, imaginatia si abilitatile de
concentrare.
deprinderea de a-și susține cu argumente punctul de vedere și de a critica constructiv – toate fiind necesare
oricărui om pentru reușita în viață. De aceea, activitățile extrașcolare îl ajută pe copil să dobândească
aptitudini necesare pentru a se descurca în cele mai variate situații de viață.
Activități extrașcolare placute pentru copii sunt si serbările cu tematică diversă, expozițiile cu lucrări
realizate chiar de ei, vizitele la zoo, la grădina botanică, la muzee, excursii tematice, concursuri școlare,
întreceri sportive, activități de plantare și îngrijire a spațiului verde, drumetii.
1233
ȘCOALA ALTFEL
VASILICA TUDORI, PROFESOR VIOARA,

LICEUL DE ARTA, SIBIU
În fiecare an experimentez o altă activitate pentru săptămâna Școala altfel. Încă nu am găsit varianta
optimă. Analizez proiectele ce se derulează în această perioadă, stabilesc prioritățile…și pentru acest an,
2020, am hotărât: săptămâna Școala altfel se va intitula:
VIOARA ȘI NIMIC MAI MULT
Este oferta pentru elevii de la clasa mea de vioară.
Am testat piața și din cei 8 elevi, 7 merg în excursiile organizate de școală, urmând ca la întoarcere
să mă contacteze dacă doresc să lucreze la vioară. Cu siguranță va veni Andreea, clasa IV și Lavinia, clasa
VII. Am pregătit programul: exerciții de relaxare tehnică (game, Sevčik) și duete ușoare la prima vedere.
Tudor, clasa I și Teodora, clasa IV, sunt condiționați de programul părinților, dar își doresc să vină.
Înițial m-am gândit la alte activități:
- o plimbare pe străzile Sibiului: să vedem casa unde a locuit Timotei Popovici sau
strada care îi poartă numele;
- să vedem orga de la biserica evanghelică (acum se restaurează toată biserica);
- o vizită la grădina zoologică, să vedem leii în captivitate așa cum sunt degetele
captive. Nu avem rinoceri, girafe de la așezarea degetelor pe toate corzile, în durate diferite.
Nici porc spinos, care este trăsătura de arcus martellato.
Toate activitățile la care m-am gândit au un substrat muzical, pentru că vioara face parte din viața
noastră și inițierea muzicală este ceea ce pot oferi eu cel mai bine.
Christian Enea, elev în clasa a IX-a, își dorește să participe la Olimpiada Națională Instrumentală de
la Timișoara, 6-10 aprilie 2020. Atunci tot programul s-a clarificat: săptămâna Școala altfel va fi dedicată
pregătirii intense pentru acest eveniment.
Programul de lucru pentru Christian este următorul:
Ora 7-8 trezirea, micul dejun
Ora 8-11 studiu individual
Ora 11-12 plimbare la școală
Ora 12-14 lecție de vioară
Ora 14-15 pauză de masă
Ora 15-16 corepetiție cu doamna profesoară Aurora Oltean. Un șnur al pieselor
studiate
Ora 16-18 program de voie
Ora 18-20 studiu individual
Ora 20- se încheie ziua
Îl voi sprijini pentru această încercare. Programul de lucru se poate adapta, modifica… Este un punct
de pornire. Deci, VIOARA ȘI NIMIC MAI MULT.
Având în vedere evenimentele recente, când sănătatea tuturor este pe primul loc, pregătirea în
săptămâna Școala altfel o amânăm pentru o dată viitoare.
Să rămânem sănătoși!
1234
PREȘCOLARII ȘI ACTIVITĂȚILE EXTRAȘCOLARE
PROF. ÎNV. PREȘCOLAR TUDOSĂ MARINA-LELIANA

GRĂDINIȚA NR. 242, BUCUREȘTI, SECTOR 5
”Să nu-i educăm pe copiii nostri pentru lumea de azi. Acestă lume nu va mai exista când ei vor fi
mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi lumea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze”
(Maria Montessori - Descoperirea copilului)
Fiecare om descoperă încă din copilărie ce înseamnă a te juca. Jocul este ocupația preferată și cea
mai captivantă pentru copil. Activitățile extrașcolare, alături de joc, au un rol și un loc foarte bine stabilite
în formarea personalității copiilor. Educația copiilor nu se realizează numai îintr-un cadru formal, gen
grădiniță sau școală, ci și prin activitățile extrașcolare și extracurriculare.
Activitățile extrașcolare au ca scop identificarea și cultivarea unor aptitudini, talente, cultivarea unui
stil de viață civilizat, dar și stimularea unui comportament creativ.
Manifestându-și dorința de a participa la astfel de activități, copilul își asumă un rol, acela de adult.
Prin această activitate copilul își satisface nevoile prezente și se pregătește de viitor.
Activitățile extrașcolare își au locul și rolul lor bine stabilit în formarea personalității copiilor.
Cadrul larg al timpului liber al copilului, în care viața capătă alte aspect decât cele din procesul de
învățare din grădiniță, numeroși alți factori acționează într-um mod potrivit sau nu asupra dezvoltării
preșcolarilor.
Prin intermediul activităților extrașcolare copiii își îmbogățesc experiența cognitive, își educă voința
și pe această bază formativă îsi conturează profilul personalității.
Lumea în care se dezvoltă astăzi copiii este una complexă, într-o permanent schimbare, iar noi trebuie
să-i pregătim să înțeleagă și să accepte provocările într-un mod practic, creativ și inovator. Copiii participă
cu dăruire la astfel de activități. Succesul unor astfel de activități derivă din încrederea pe care o acordăm
imaginației, bucuriei și dragostei din sufletul celor mici, dar și faptului că îi lăsăm pe ei să conducă spre
Scopul activităților extrașcolare este de a dezvolta aptitudini speciale, de a antrena copiii în activități
cât mai variate și bogate în conținut, de a cultiva interesul pentru activități socio-culturale, de a ușura
integrarea în mediul grădiniței, fructificarea talentelor personale și corelarea aptitudinilor cu atitudinile
caracteristice.
Activitățile extrașcolare pe care le putem organiza împreună cu preșcolarii trebuie să aibă conținut
cultural, artistic, spiritual, științific, sportiv sau să fie simple activități de joc sau de participare la viața și
activitatea comunității din care facem parte.
Din dorința de a influența într-o notă pozitivă copiii din grupă am realizat excursii. Acestea
contribuind la îmbogățirea cunoștințelor despre frumusețile țării, la educarea respectului pentru frumosul
din natură, artă și cultură. Prin aceste excursii copiii pot cunoaște realizările oamenilor, locuri unde oamenii
s-au născut, au trăit și au creat.
Dar copiii sunt diferiți, nu toți se vor simți bine la toate activitățile extrașcolare. Educatoarele și
părinții trebuie să fie atenți la interesul fiecărui copil sau cel puțin la direcția în care se dezvoltă acesta.
Oferta pentru activități extrașcolare este foarte bogată acum, iar comunicarea cu preșcolarul este foarte
importantă în alegerea activităților care îi vor asigura dezvoltarea, dar și bucuria și satisfacția.
Activitățile fizice sunt extrem de importante pentru sănătatea copiilor, dar aceste activități nu au efect
doar pentru corp, ci și pentru minte și abilități sociale. Un copil care este capabil să facă, împreună cu
colegii săi, un teren de joacă din orice, este mai probabil să facă față muncii în echipă, să găsească soluții
la problemele întâlnite zilnic și să ia decizii. Iar ca un plus, activitatea fizică crește stima de sine.
O altă activitate extrașcolară la care copiii ar putea participa, și asta nu musai pentru a deveni faimoși,
sunt cursurile de teatru. Aici preșcolarii, nu numai că învață profesia actorului ci au și alte avantaje: îi ajută
să câștige încredere în sine, să învingă timiditatea, să lucreze în grup, își vor îmbunătății memoria și stimula
imaginația. Copiii nu vor mai avea nici o problemă în a apărea și vorbi în fața unui public numeros.
1235
Activitățile extrașcolare pentru copii nu ar trebui să fie nici monotone, nici epuizante, ele ar trebui
să îmbrace o formă atractivă pentru copil și bineînțeles să fie distractive pentru copil. Numai în acest fel
activitatea respectivă poate fi un proces fericit și eficient, care să susțină dezvoltarea normal a preșcolarului.
BIBLIOGRAFIE
Cernea Maria, Contribuția activităților extracurriculare la optimizarea procesului de învățământ, Ed.
Discipol, nr 1/2000, București
Osterrieth Paul, Copilul și familia, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1973
1236
PROF. INV. PREȘCOLAR: TUDOSE ALEXANDRA NICOLETA
Copilul hrănit atent și delicat cu seva încrederii tinde să se înalțe drept spre lumina cunoașterii și
adevărului. Cu pași controlați, copiii porniți din mediul familial pășesc în universul formal și formativ-
educațional spre a descifra tainele cărții, pentru ca mai apoi să-și poată lua zborul către tărâmul visat. Odată
cu creșterea vârstei copilului se impune o evoluție spirituală a acestuia. Este vorba de una dirijată, controlat-
echilibrată, corectă și completă. Lărgirea orizontului său cognitiv și experimental se produce în contextul
unui sistem educațional, prin școală în cadrul orelor de curs și mai apoi, extins prin activitățile extrașcolare.
Activitățile extrașcolare pot fi considerate o interfață a implicării copilului în mediul social. Gama
variată a ofertelor stârnesc copiilor curiozitatea, interesul descifrării nuanțelor imagistice și a trăirilor unor
stări necunoscute. Implicarea cognitivă și afectivă a copiilor în diverse activități extrașcolare, asemenea
unui joc într-o altă cheie, urcă imaginația la scara concretului.
În funcție de vârstă, orizontul cunoașterii la copil se extinde. Se începe cu observări în natură,
respectiv anotimpuri, fenomene atmosferice, vegetație. Dețin noțiunea de parcuri de agrement, cartiere,
localități rurale și urbane, fiecare cu specificul ei. Copiii devin entuziasmați de a desfășura jocuri în aer
liber sau chiar competiții sportive.
În grup organizat, sub supravegherea cadrelor didactice vor merge la cinematograf sau spectacole.
Copiii vor deprinde un comportament adecvat și vor beneficia de emoțiile pozitive produse de actul artistic
la care ei asistă. Mersul pe jos pe o stradă într-un oraș, traversarea la semafoare sau o drumeție la țară către
un colț din natură sunt inerente. Au utilitate și beneficiu. Copiii deprind comportamente, reguli.
Un rol deosebit de educativ pentru copii îl au vizitele - cadrele didactice organizează deplasări ale
elevilor pe distanțe relativ scurte în scopul cunoașterii și informării. Prin vizite la biblioteci, copiii se
împrietenesc cu cartea și descoperă plăcerea de a o citi.
Se vizitează muzee de artă (pictură, sculptură), muzee etnografice (Muzeul Tăranului Roman),
muzee de științe ale naturii (Muzeul Antipa), muzee de istorie. Se fac vizite în alte școli, în fabrici de pâine,
fabrici de confecție, fabrici de conserve, la ferme legumicole sau de animale etc. Copiii vor înțelege
conceptul de fabrică, vor descoperi fluxul tehnologic și rolul major al muncitorului responsabil, disciplinat,
priceput în profesia sa. Deosebit de interesantă va părea chiar și pentru copiii din gimnaziu, o vizită la o
fermă legumicolă. Aici copiii vor descoperi întreg ciclul de dezvoltare al unei plante, surprins pe parcele
diferite și unde se efectuează lucrări de întreținere diferențiate. Astfel copiii vor conștientiza câtă muncă
depun agricultorii pentru ca o plantă legumicolă să ajungă la maturitate. Ei vor descoperi miracolul
pământului, acela de a produce hrană sănătoasă pentru om. Impactul celor mai mici cu o fermă legumicolă
va fi unul special. Legumele în forme diverse, culori specifice le devin prietene. Aflând că sunt pline de
vitamine benefice, copiii le vor consuma tot mai des și în stare crudă în diverse salate.
Fiecare vizită surprinsă de copii, le lărgește orizontul cognitiv, aceștia descoperind tot mai mult ce
se întâmplă în jurul lor, își explică lucruri noi, își pun întrebări asupra activității sociale în care s-ar putea
integra sau de care ar putea fi atrași.
Excursiile școlare fiind deplasări ale elevilor pe distanțe mari și vizând atingerea mai multor
obiective turistice, pune sub aripa descoperirii și cunoașterii forme de relief, peșteri, baraje, amenajări
piscicole, vestigii istorice, case memoriale, castele, curiozotăți ale naturii (Vulcanii Noroioși), floră și faună
în habitat specific (Delta Dunării, Pădurea Letea). În timpul unor excursii, copiii nu numai că descoperă
locuri și lucruri, ci toată informația trece prin filtrul propriu, se sedimentează și descoperă dorința de a ști,
de a cunoaște, de a înțelege. În plan social, copilul se dezinhibează, stabilește prietenii în funcție de interesul
pe care l-au manifestat față de obiectivele văzute, cât și de alte afinități comune. Copiii cu fiecare activitate
extrașcolară la care participă, dobândesc o deschidere tot mai mare spre viață și spre societate cu normele
și perspectivele ei.
O formă de deschidere și educare a elevului o reprezintă și taberele școlare cu tematici și obiective
diverse. Pe lângă câștigul cognitiv și de socializare, copilul învață să se descurce fără intrvențiile familiei,
să-și dobandească independența, să se descurce singur cu îngrijirea propriei persoane și să-și gestioneze
sentimentele și reacțiile.
1237
Având în vedere cele menționate mai sus, putem concluziona că activitățile extrașcolare aduc un
beneficiu extraordinar în pregătirea copilului pe toate palierele dezvoltării sale (psihologic, social, moral ș.
a.).
1238
SERBAREA SCOLARA
– ACTIVITATE EXTRASCOLARA COMPLETA SI COMPLEXA
PRO. INV. PRIMAR TUDURACHI MONICA
SCOALA GHIMNAZIALA CIOHORANI
JUD. IASI
Dintre toate activităţile extracurriculare cea care are posibilitatea să antreneze toţi copiii în pregătirea
scenariului, pregătirea locului desfăşurării, achiziţionarea sau confecţionarea costumelor, interpretarea
rolurilor, este serbarea şcolară. Ea este şi cea mai îndrăgită de elevi.
An de an, fara sa se plictiseasca, bradul isi alege un loc drag de popas, in clasa. In jurul bradului,
numaidecat se infiripeaza o serbare. Si nu numai de Craciun, ci si de Paste ne luminam sufletele si mintile
impreuna cu copiii, cu o bucurie amplificata mistic.
Pentru toate aceste celebrari, in clasa, serbarea creeaza un cadru optim, de realizare a educatiei
nonformale.
Situata pe un circuit pedagogic extradidactic, serbarea este un eveniment de seama in viata copiilor,
dar si al scolii. Roind, de pilda, in jurul bradului, cu obrajii imbujorati de emotie, copiii au prilejul sa-si
rosteasca pe nerasuflate poeziile, sa cante pe intrecute colindele sa-si impleteasca armonios pasii “in cele
hore”.
Nici un moment nu procura copiilor atata bucurie si emotie, motiv pentru care este o activitate
impotanta si nici un copil n-o va rata vreodata din vointa proprie.
Serbarea prezinta marele avantaj de a favoriza valorificarea experientelor copilului, intr-un climat
nou, stimulativ, in care are libertatea sa-si manifeste interesele, sa-si exprimeimpresiile si trairile. De
asemenea, pentru a realiza spectacolul, cadrul didacctic are nevoie de cunostinte specifice din domeniul
scenografiei si al regiei. La toate acestea se mai adauga si asteptariele copiilor si ale parintilor.
De cat de importanta este serbarea in viata copilului si chiar si pentru parintii acestuia, voi preciza
cateve idei;
-serbarea antreneaza intregul potential intelectual, moral, esteti, volitivsi fizic al copilului;
-inlesneste participarea activa a copilului la construirea propriului traseu de invatatre;
-serbarile sunt dorite de copil pentru climatul ludic ce-l creeaza si atmosfera incarcata de emotii;
-este o oportunitate de a reletiona cu grupul intr-un alt mod;
-ofera mijloace de cultivare consecventa a inclinatiilor, aptitudinilor si intereselor;
-raspunde nevoii copilului de nou, de frumos;
-ii ajuta pe copii sa-si disciplineze comportamentul.
Voi formula cateva idei, date fiind implicatiile serbarilor in evolutia copiilor:
-sa avem orientare clara asupra momentelor din anul scolar cand organizam serbarile(daca sunt
organizate prea des scade interesul copiilor pentru acest gen demanifestari);
-selectarea cu maxima atentiea genurilor artistice pe care dorimsa le abordam, luand in considerare
aspectul static / dimanic;
-continuturile este necesar sa fie apropiate de experienata de viata a copilului, sa raspunda nevoii
saledenou si de frumos;
-pregatirea serbarii trebuie sa fie esalonata in timp pentru a evita suprasolicitarea copiilor si dereglarea
programului zilnic;
-este important ca fiecare copil sa fie repartizat in program dupa criterii obiective(repertizarea
rolurilor in functie de posibilitati, dar si de preferinta copilului);
-reusita serbarii depinde de costumatiilepregetite, cat si expresivitatea decorului:
-necesitatea unei repetitii generale in aceleasi conditii in care va avea loc serbarea.
Privind lucrurile din perspectiva calitatii, si, daca doriti, din perspectiva unui dascal descoala noua,
indraznesc sa spun ca nici serbarea nu poate fi lasata in vechile-i tipare. Constituita ca mijloc aleducatiei ce
actioneaza pregnant in planul personalitatii si face apel la toata gama trairilor afective, lasand insemnate
amprente in planulevolutiei generale a copiilor, cred ca merita toata atentia si stradania noastra in a o
primeni.
1239
Poate nu ar fi lipsita de importanta ideea ca in formarea initiala si in cea continua a cadrelordidactice,
sa se includa un modul special de pregatire artistica.
1240
AVANTAJELE EXCURSIEI ȘCOLARE PENTRU OPTIMIZAREA
COMPETENȚELOR ȘCOLARE ALE ELEVILOR
PROF. TUFAN NICOLETA,

COLEGIUL NAȚIONAL ”MIHAI EMINESCU” BUCUREȘTI
Beneficiile excursiei școlare sunt valorificate de aproape toate cadrele didactice, indiferent de nivelul
de învățământ la care ne-am referi. Oricare ar fi perioada în care sunt organizate, excursiile sunt întotdeauna
un motiv de bucurie, așteptat cu nerăbdare deopotriva de elevi și de profesori.
Potrivit d-nei Dulamă, excursia școlară este definită drept ” o călătorie cu durată de cel puţin o zi,
efectuată în afara localităţii de reşedinţă, cu un mijloc de transport şi care are ca scop recreerea şi
refacerea fizico-psihică a persoanei, culegerea informaţiilor prin observare directă, cunoaşterea mediului
în care trăim”. Excursiile sunt organizate de cadre didactice de orice specialitate dar, fără a fi subiectivă,
din experiența personală, excursiile coordonate de o echipă de profesori cu specialități diferite și din care
fac parte profesori de geografie au o valoare aparte, prin viziunea multidisciplinară care va defini excursia.
In contextul actualei generații care, cel mai adesea se plictisește dacă nu utilizează o tabletă, un telefon…,
excursia reprezintă mijlocul didactic, metoda sau strategia cu un mare impact educațional asupra elevilor,
punând în centrul atenției contactul direct cu realitatea. De asemenea, ea încurajează descoperirea a ceea ce
ne înconjoară, înțelegerea prin experiența imediată și directă a proceselor și fenomenelor explicate teoretic
în sala de clasă. Din acest punct de vedere am subliniat beneficiile excursiei organizate de o echipă
multidisciplinară, din care profesorul de geografie nu poate lipsi.
Excursia îndeplinește mai multe roluri, ele fiind evidențiate în lucrările de specialitate. Dintre acestea
reținem :
• Înțelegerea corectă a realității înconjurătoare, prin caracterul practic -aplicativ al acesteia
• Stimulează buna comunicare interrelațională, spiritul de echipă
• Cultivă spiritul de observație, de inițiativă, de creativitate
• Dezvoltă spiritul de observație, de orientare, de decizie în anumite situații geografice
• Contribuie la îmbogățirea cunoștințelor teoretice, la realizarea corelațiilor dintre teorie și practică
Principiul de bază al excursiei școlare îl reprezintă abordarea practică a informațiilor pe care dorim
să le transmitem, a competențelor și abilităților pe care dorim, ca profesori, să le formăm la elevi. Astfel,
ieșirea în afara cadrului clasei reprezintă primul beneficiu al excursiei. Din acest punct de vedere, al
deplasării în afara spațiului școlii, ca activitate turistică, pe distanțe mai mari sau mai mici, în funcție de
obiectivele pe care ni le propunem, excursia poate îmbrăca mai multe forme :
• plimbarea este o deplasare de scurtă durată, câteva ore, pe distanțe scurte în parcuri, grădini botanice
sau zoologice, în păduri apropiate, pentru a vedea, descoperi sau cunoaşte diverse obiective despre care s-
a vorbit la școală;
• vizita este o deplasare realizată la un obiectiv clar definit (la o unitate industrială, la o fermă, la un
muzeu, etc). ;
• drumeţia este o deplasare realizată fără mijloace de transport, într-o localitate sau în afara acesteia,
în scopul recreerii;
• expediţia geografică şcolară este definită drept o călătorie de studii şi cercetare, având o durată de
10 – 14zile, fiind efectuată de către elevii cu pasiune pentru geografie, coordonaţi de un profesor, în afara
localităţii de domiciliu.
• tabăra şcolară constituie un spaţiu amenajat pentru cazarea, relaxarea, instruirea elevilor, în serii de
10 – 14 zile. Elevii sunt organizaţi în grupuri. De fiecare grup răspunde un profesor, care coordonează
întreaga activitate.
Astfel, în cazul excursiei școlare, pentru asigurarea atingerii obiectivelor pe care ni le-am propus, este
necesară o bună structurare și organizare a întregului demers. Pentru aceasta este trebuie să organizăm cu
atenție fiecare etapă a excursiei.
1. Pregătirea excursiei – este prima etapă care, pe lângă întocmirea documentației specifice metodologiilor
în vigoare, aprobarea acestuia de către conducerea unității școlare, presupune și întocmirea unui plan al excursiei,
stabilirea obiectivelor în funcție de scopul excursiei și de specificul zonei vizitate, organizarea grupelor de elevi,
documentarea și împărțirea sarcinilor de lucru urmărite. Astfel, interdisciplinaritatea se manifestă activ în acest
1241
moment, fiecare profesor participant, în funcție de disciplina predată coordonând un grup de elevi, insistând pe un
anumit aspect (studiul reliefului, aspecte legate de vegetație, soluri, elemente de folclor întâlnite pe traseu, elemente
de istorie ale unor localități întâlnite, etc).
2. Desfășurarea excursiei – are în vedere asigurarea respectării întregului scenariu stabilit (de la organizarea
elevilor, precizarea regulilor de comportament până la explicații și sugestii pentru îndeplinirea sarcinilor de lucru,
culegerea informațiilor necesare. Fiecare grupă lucrează împreună, observă, notează și interpretează realitatea cu care
iau contact în funcție de sarcina de lucru.
3. Prelucrarea observațiilor și prezentarea concluziilor, pe echipe, realizând în acest fel ”ghidul” călătoriei
realizate (schițe, desene, fotografii, fișe, eșantioane de roci, etc), din perspectiva tuturor echipelor implicate.
Prin urmare, excursia școlară este o activitate complexă, nu trebuie confundată sau limitată la un timp
de petrecere a timpului liber ”fără lecții”, ci ca un mijloc, creativ și eficient de a învăța direct din natură.
Participarea tuturor copiilor, implicarea lor reală în cercetare, atribuirea rolurilor de ”specialiști” sunt tot
atâtea argumente prin care excursia este benefică pentru creșterea performanțelor practice ale elevilor.
”A călători este, pentru cei tineri, o parte a educației; pentru cei mai vârstnici e o parte a
experienței” – Francis Bacon
Bibliografie
* Dulamă Maria Eliza, 2001, ELEMENTE DIN DIDACTICA GEOGRAFIEI, Cluj Napoca
1242
IMPACTUL EDUCAȚIEI NONFORMALE IN DEZVOLTAREA
PERSONALITATII ELEVULUI SI IN DEZVOLTAREA INSTITUTIONALA
PROF. ÎNV. PRIMAR, TUTULAN IULIA – DIANA

Acţiunile educative desfășurate în cadrul acestui tip de educaţie sunt flexibile şi vin în întâmpinarea
diferitelor interese ale elevilor, care sunt implicaţi direct în proiectarea, organizarea şi desfăşurarea
activităţilor.
Educaţia reprezintă un fenomen social fundamental apărut o dată cu societatea umană şi este specific
intelectual, moral, artistic, fizic. (Dicţionarul limbii române pentru elevi, 1983). Asupra individului se
exercită o multitudine de acţiuni şi influenţe educaţionale de-a lungul vieţii. Specialiştii le-au sistematizat
în 3 tipuri sau moduri de realizare a pregătirii pentru viaţă: educaţia formală (școlară), nonformală
(extrașcolară), informală (cunoştinţele cu care individul se întâlneşte zi de zi: în familie, cu prietenii, pe
stradă, în mass-media).
caracter mai puţin formal, dar cu acelaşi rezultat formativ, acţiunile educative plasate în cadrul acestui tip
persoană. Timpul extraşcolar a fost caracterizat drept „libertate sub control instituţional”. Timpul liber, se
caracterizează prin: alegerea liberă şi eliberarea de sub obligaţiile instituţionale; caracterul dezinteresat al
activităţilor; caracterul personal, întrucât încurajează virtuţile dezinteresate; aracterul hedonist, întrucât
generează satisfacţie.
Dintre funcţiile timpului liber, pot fi amintite: funcţia de relaxare, de destindere, care constă în
posibilitatea de refacere a organismului după activitatea de bază; funcţia de distracţie, care se realizează
prin delectare şi amuzament generând un tonus optimist; funcţia educativă, de dezvoltare, care se
concretizează în îmbogăţirea vieţii spiritulale şi dezvoltarea personalităţii, formarea capacităţii de
autoorganizare a unui stil de viaţă elevat, stimularea capacităţilor creatoare şi a stilului participativ (Vasile
Marcu, Florica Orţan, Emilia Adina Deac, 2003).
În România, educaţia nonformală cuprinde diferite activităţi, desfăşurate fie în cadrul şcolii, cum ar
fi: sesiuni de comunicări ştiintifice, cercuri la diferite discipline, proiecte educative, olimpiade, competiţii
sportive; fie în afara şcolii, cum ar fi vizite, drumeţii, excursii, tabere, activitatea pe cercuri din cadrul
palatelor şi cluburilor de copii. Aceste activităţi, la fel ca şi în cazul educaţiei formale, sunt coordonate de
profesori de specialitate, dar, care în aceste situaţii, au un rol secundar, de moderatori sau coordonatori.
realizare, fiind caracterizată prin: caracterul facultativ; elevii sunt implicaţi în proiectarea, organizarea şi
desfăşurarea activităţilor; nu se face o evaluare prin note; oferă răspunsuri concrete la cerinţele fixate;
permite momente de abstractizare, prin utilizarea cunoştinţelor din viaţa practică; pune în valoare
aptitudinile şi interesele copiilor şi ale tinerilor; facilitează promovarea muncii în echipă şi a unui demers
pluri şi inter-disciplinar; scoate din educaţie funcţia de predare, lăsând loc funcţiei de învăţare.
Astfel cunoaşterea spontană, mai întâi a mediului înconjurător, reprezintă punctul de pornire al unui şir
întreg de acţiuni conştiente care vor duce, cu timpul, la consolidarea sentimentului de dragoste faţă de
patrie. Şi aceasta pentru că satul, oraşul, ţinutul natal constituie o părticică din ţară, iar istoria lor reprezintă
o parte integrantă din istoria patriei. De aceea prin intermediul activităţilor care se organizează în vederea
1243
Educaţia elevilor în spiritul patriotic constituie o preocupare permanentă a cadrelor didactice.
Sentimentul patriotic nu este înnăscut, ci se dezvoltă în procesul educaţiei elevilor. Şcolii îi revine sarcina
organizării procesului de educaţie patriotică a elevilor, inserând în conştiinţa lor sentimentul de dragoste
faţă de patrie, acest sentiment prezentând anumite particularităţi specifice perioadelor de vârstă.
Sentimentul mândriei naţionale trebuie cultivat la elevi încă din primele clase, cadrele didactice arătându-
le măreţia luptelor duse de strămoşi pentru apărarea libertăţii poporului împotriva cotropitorilor, frumuseţea
limbii române, frumuseţile şi bogăţiile patriei. Sarcinile educaţiei patriotice a elevilor se realizează în cl. 0-
IV prin procesul de învăţământ şi activităţile extracurriculare pe care le desfăşoară elevii. Fiecare dintre
aceste activităţi contribuie, în funcţie de conţinutul ei, la formarea conştiinţei şi conduitei patriotice a
elevilor. Rezultatele pe care le obţin la aceste activităţi generează în sufletul elevilor sentimente complexe:
de bucurie, de dragoste faţă de patrie şi de admiraţie faţă de figurile măreţe ale istoriei noastre. Activitatea
extracurriculară are forme variate.
patriotice adânci în conştiinţa lor. Atmosfera înălţătoare în care ele se desfăşoară trezesc trăiri emoţionale.
Din experienţa didactică în mediul rural s-a constatat că, înaintea venirii la şcoală, copilul se află sub
influenţa benefică a folclorului muzical local, a cântecelor pe care le aude în familie sau la hora satului,
care constituie bogăţia spirituală a localităţilor rurale. În evoluţia lor serbările se leagă strâns şi cu evoluţia
sentimentelor de mândrie naţională, inspirate din momente importante „1 Decembrie”, ” 24 Ianuarie”, „Ziua
Eroilor”etc. Antrenarea în asemenea acţiuni contribuie la formarea deprinderilor de conduită patriotică,
concretizează sentimente patriotice pe care le generează evenimentele mari din viaţa poporului nostru.
Asigurarea climatului afectiv propice influenţelor educative reprezintă condiţia succesului şcolar.
În sprijinul acestui proces am realizat un studiu. În acest sens am aplicat un chestionar. La prima
întrebare, referitoare la activitatea extracurriculară cea mai îndrăgită, a reieşit că este excursia sau drumeţia.
Personal am reuşit să merg cu elevii în excursii şi vizite. Ele au contribuit la activizarea şi dezvoltarea
creativităţii elevilor. Prezentându-le frumuseţea, bogăţia şi importanţa locurilor vizitate, li se dezvoltă
sentimente de dragoste faţă de ţinutul natal şi faţă de patrie, de admiraţie faţă de trecutul istoric şi de bucurie
că acest ţinut se înfrumuseţează prin eforturile creatoare ale oamenilor. Vizitele şi excursiile în ţinutul natal
au o deosebită valoare pentru educaţia patriotică a elevilor, când acestea sunt organizate tocmai pentru a
studia unele descoperiri arheologice sau pentru a marca unele urme, locuri, monumente de cultură materială
şi spirituală care pun în lumină evenimente istorice sau social-politice legate de trecutul şi prezentul
localităţii şi împrejurimilor ei. Am participat împreună cu elevii de strângerea şi valorificarea educativă a
elementelor de istorie locală, dezvoltând cercul „Prietenii muzeului”. Împreună cu elevii s-au colecționat
de la bătrânii satului obiecte vechi pe care le-am expus în muzeul satului din localitate.
parte integrantă a istoriei universale. În cadrul activităţilor extracurriculare am folosit mai multe procedee
pentru valorificarea elementelor de istorie locală, ca de exemplu: cercetarea istoriei locale, excursii la
locurile istorice, vizite la muzee istorice, case memoriale, îngrijirea monumentelor istorice. Strângerea
materialului istoric, documentar, etnografic, local este o muncă care solicită din partea elevilor şi a
învăţătorilor multă dragoste, pasiune, interes. Împreună cu elevii s-au îngrijit şi luat sub supraveghere
urmele unei biserici vechi din sec. al XVII-lea. Turla acestei biserici a fost desenată de pictorul N.
Grigorescu. În munca noastră am căutat să cunoaştem materialul documentar privitor la trecutul istoric al
localităţii, legendele care pomenesc despre întemeierea localităţăţii Valea Doftanei, s-a trecut la studierea
presei locale din trecut, s-au purtat discuţii cu cetăţenii în vârstă pentru a putea cunoaşte anumite tradiţii
locale, s-au localizat pe harta comunei diferite puncte de interes istoric. Ca învăţătoare mi-am însuşit date
şi cunoştinţe necesare pentru a putea conduce munca de cercetare a istoriei locale. În a doua etapă s-a făcut
pregătirea teoretică a elevilor privind istoria locală şi această pregătire a fost însoţită de deplasări pe teren
la diferite locuri şi obiective de interes istoric, arheologic care au fost luate în supraveghere având în vedere
că noi căutăm să salvăm anumite vestigii ale trecutului.
simţămintelor lor. Conţinutul acestor activităţi se valorifică din punctul de vedere al educaţiei patriotice,
prin înţelesul plin de originalitate şi expresivitate în care se realizează transmiterea ideilor şi sentimentelor.
1244
Valorificarea obiectelor de interes istoric local au prins viaţă în muzeul satului din Valea Doftanei. Valoarea
izvoarelor istorice locale au darul de a acţiona în mod direct asupra elevilor trezindu-le impresii profunde,
deoarece ei participă activ la cunoaşterea istoriei locale şi istoriei României.
Pornind de la aceste idei generale am scris și desfășurat proiectul “Deschidem porţile culturii prin
porţile muzeelor” care a vizat creşterea interesului elevilor din școală faţă de componenta cultural-istorică
a orașului, prin familiarizarea lor cu monumentele de cultură şi artă, în special a muzeelor, deoarece aceste
centre cultural - istorice sunt slab mediatizate în rândul elevilor. Stimulând interesul elevilor, ei vor căuta
să se documenteze pentru anumite teme la faţa locului, din surse directe şi vor descoperi o nouă modalitate
de petrecere a timpului liber.
Bibliografie:
1. Dulamă, Maria Eliza - Metodologie didactică, Ed. Clusium, Cluj Napoca, 2006
2. Dicţionarul limbii române pentru elevi, Ed. Didactică și pedagogică, București, 1983
3. Filimon, Letiţia; Marcu, Vasile - Psihopedagogia pentru formarea profesorilor, Oradea, Ed.
Universităţii din Oradea, 2003
4. Marcu, Vasile; Orţan, Florica; Deac, Adina Emilia - Managementul activităţilor extracurriculare,
Ed. Universităţii Oradea, Oradea, 2003
5. Orţan, Florica - Management educaţional, Ed. Universităţii Oradea, Oradea, 2004
PROGRAMĂ CERC TEHNICO – APLICATIV

UNIVERSUL CREAȚIEI
ARGUMENT
„Societatea mileniului III vizează activitatea creatoare a oamenilor ca forma cea mai înaltă a
acţiunilor omeneşti, semn al progresului la care aspirăm cei mai mulţi dintre noi.
În acest context învăţământul modern impune şi educatorilor să se adapteze la nou prin colaborare
cu elevii educându-i în spirit creative, chiar pragmatic.
Cercul ,, Universul creaţiei,, intenţionează prin activităţile sale să ofere micilor elevi o educaţie
alternativă celei realizate în timpul programului şcolar prin cultivarea creativităţii şi dezvoltarea abilităţilor
practice, sarcinile de lucru urmând a fi neconvenţionale în scopul stimulării curiozităţii, a spiritului critic şi
de observaţie.
Cercul de creaţie contribuie la descoperirea şi stimularea talentelor, la cultivarea interesului pentru
artă- domeniu care ,, vorbeşte,, doar celor pregătiţi să întâmpine opera artistică.
Activităţile din cadrul cercului sunt interdisciplinare şi urmăresc integrarea frumosului în viaţa şi
activitatea elevilor, utilizând diferite tehnici de lucru, conform particularităţilor de vârstă.
Cercul de creaţie se doreşte a fi mijloc de educare a unor aptitudini, trăsături de caracter şi a unor
capacităţi intelectuale ale elevilor prin iniţierea unui ansamblu de activităţi netradiţionale, cu implicaţii
nonstandard pe parcursul anului şcolar 2017-2018, bilunar, timp de o oră.
1. CADRU INTERDISCIPLINAR:
• Limbă şi comunicare
• Tehnologii
• Arte
2. OBIECTIVE URMĂRITE:
• Îmbogăţirea cunoştinţelor despre materialele folosite şi utilizarea diferitelor tehnici de lucru în scopul
realizării de produse simple.
• Dezvoltarea simţului estetic şi anteprenorial, stimularea creativităţii.
3. OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
• să utilizeze ustensile şi tehnici simple de lucru în realizarea lucrărilor;
• să compună liber şi după cerinţe lucrări originale;
• să decoreze/ restaureze diferite spaţii plastic
• să negocieze, în vederea vânzării, valoarea produselor realizate
PERIOADA DESFĂŞURĂRII: 2017 – 2018
PROGRAM SĂPTĂMÂNAL: 1 ORA
BENEFICIARII DIRECŢI: ELEVI ÎNV. PRIMAR
1245
BENEFICIARII INDIRECŢI: elevii şi cadrele didactice din şcoală, comunitatea
EVALUAREA PROIECTULUI: se va face la sfârşitul fiecărui semestru prin expoziţii cu vânzare
organizată în incinta şcolii
Produsele finite:
- felicitări, decoraţiuni;
- obiecte artizanale simple;
- picture pe sticlă sau lemn;
Metode de evaluare şi diseminare:
- participarea la concursuri tematice
- publicarea în revista şcolii a fotografiilor din timpul activităţilor
- expoziţie cu vânzare a produselor finite
Impactul asupra instituţiei, a personalului şcolii, asupra elevilor, părinţilor, comunităţii:
- dezvoltarea creativităţii elevilor;
- prezentarea lucrărilor cu prilejul diferitelor evenimente din viaţa şcolii
- promovarea imaginii şcolii
- Va creşte prestigiul unităţii şcolare.
- Se oferă exemple de bune practici celorlalţi elevi ai şcolii prin activităţi extracurriculare.
- Se vor realiza CD-uri cu imagini din timpul activităţilor şi portofoliul cu documentele privind activităţile
cercului şi material realizate de elevi.
Indicatori de monitorizare:
- Va creşte gradul de interes al elevilor pentru activităţile din şcoală.
- Creştera interesului pentru parteneriate ale altor şcoli cu şcoala noastră
- Observarea sistematică a desfăşurării activităţilor de către coordonatori şi conducerea şcolii.
- Discuţii cu elevii grupului ţintă, cu părinţii implicaţi.
- Întâlniri cu mass- media pentru informarea comunităţii
- Expoziţii cu lucrările elevilor
Impact asupra grupului ţintă:
- Elevii învaţă să manifeste interes pentru materialele din natură, materialele sintetice, acuarele, etc., exersând
diferite tehnici de lucru.
- Întâlnirile directe în grupe de lucru asigură un mod propriu de autodocumentare şi de prelucrare a diferitelor
informaţii care conduc la dezvoltarea vocabularului.
- Lucrul pe grupe determină relaţionarea prin cooperare, copiii devenind mai responsabili de comportamentul
şi limbajul folosit în public.
- Organizarea expoziţiilor determină asumarea de către elevi a unor roluri prin intermediul cărora îşi pot
manifesta individualitatea.
SUGESTII BIBLIOGRAFICE:
• Ionescu M, Radu- Didactica modernă, Cluj-Napoca, 2004
• Oprescu, V. - Aptitudini şi atitudine, Bucureşti, 1991
• Şchiopu, C. - Creativitatea, 1996, Nr. 3
Activităţi în cadrul cercului
Nr. Activitatea Perioada Materiale Finalităţi
crt
1. Gheata lui … Moş Nicolae Noiembrie- -textile de culoare roşie, -expoziţie cu vânzare a
decembrie ac, aţă, şabloane, produselor realizate
2. Felicitări şi podoabe pentru Crăciun Decembrie -cartoane şi hârtie - expoziţie cu vânzare a

colorată, lipici, produselor realizate
foarfece, -împodabirea pomului de
-perforator cu forme, Crăciun
acuarele, rafie colorată,
polistiren
3. Steguleţe româneşti de ieri şi de azi Ianuarie -cartoane şi hârtie - expoziţie cu produsele

colorată, lipici, realizate
foarfece,
4. Cadouri de ,, Sf. Valentin,, Februarie
1246
5. Felicitări şi mărţişoare Februarie- -cartoane şi hârtie
martie colorată, lipici,
foarfece,
-perforator cu forme, -expoziţie cu vânzare a
acuarele, rafie colorată, produselor realizate
polistiren
6. Icoane pe sticlă şi lemn Martie-aprilie -sticlă, lemn, acuarele,
7. Lucrări diferite Aprilie-Iunie -cartoane şi hârtie

colorată, lipici,
foarfece,
-perforator cu forme, - expoziţie cu produsele
acuarele, rafie colorată, realizate
polistiren,
-materiale din natură
1247
MODERNIZAREA ŞI PERFECŢIONAREA PROCESULUI INSTRUCTIV-
EDUCATIV PRIN ACTIVITĂŢI EXTRACURRICULARE
PROF. PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ, TUTULAN MARIA - PACHIȚA

CENTRUL ȘCOLAR DE EDUCAȚIE INCLUZIVĂ, BUZĂU

îşi poate afirma spiritul inovator, creativitatea didactică.
deschisă spre acest tip de activitate care îmbracă cele mai variate forme. Realizarea acestor activităţi
presupune alegerea din timp a materialului de către cadrul didactic, abordarea creatoare a temelor de către
acesta şi, nu în ultimul rând, măiestrie pedagogică şi dragoste pentru copii.
programului şcolar. Pot fi şi activităţi extraşcolare de masă - excursii, concursuri, spectacole, serbări etc. -
artistice, ştiinţifice, activităţi sportive, obşteşti, turistice ş. a. m. d. Astfel de activităţi oferă numeroase
prilejuri de afirmare a elevilor, de dezvoltare a personalităţii acestora, întrucât lumea actuală este stăpânită
de televizor sau de calculator.
Lectura în afara clasei constituie prin tematica ei variată şi bogăţia conţinutului un mijloc de lărgire
a orizontului cultural al elevilor şi de formare a unor sentimente adânci de dragoste de patrie. După ce au
citit lecturile recomandate, se impune interpretarea conţinutului lor. De aceea, este necesară organizarea
unor discuţii pe marginea cărţilor citite. În aceste discuţii se vor sublinia, printre altele, acele părţi care pot
fi valorificate pentru educaţia patriotică a elevilor.
În activitatea extracurriculară, pe lângă mijloacele de mai sus, care capătă forme adecvate activităţii
extracurriculare, sunt folosite şi alte variate mijloace de educaţie patriotică a elevilor. Vizionarea filmelor
şi a spectacolelor de teatru cu conţinut patriotic şi activităţile desfăşurate în cercuri şi tabere şcolare, exercită
o influenţă pozitivă asupra elevilor, contribuind la formarea convingerior patriotice şi la trezirea unor stări
emoţionale complexe.
În practica educaţiei este necesar să fie folosite toate mijloacele de educaţie patriotică a elevilor. Dar
eficienţa educativă a folosirii lor depinde de măiestria pedagogică a cadrelor didactice, de respectare
particularităţilor de vârstă şi de cunoaşterea metodicii folosirii lor. Pentru a forma convingeri patriotice la
elevi este necesar ca învăţătorii să fie exemple de urmat. Convingerile lor patriotice şi conduita lor patriotică
manifestată în activităţi cât mai diferite îi influenţează profund pe elevi constituind un motiv stimulator
pentru activitatea lor.
realiza sub forma plimbărilor, excursiilor sau taberelor.
1248
şcoală. În acest sens, am organizat în cursul acestui an şcolar excursii cu elevii în Pădurea Comorova,
judeţul Constanţa şi la Acvariul din oraşul Constanţa.
animalelor, dar au încurajat şi exprimarea liberă a copiilor în afara clasei. S-a mai observat că ei pot
reprezenta cu mai multă creativitate realitatea atunci când desenează, modelează sau au de alcătuit scurte
texte.
carnavale cu ocazia sărbătorilor de iarnă, cu ocazia Zilei Pământului sau cu ocazia zilei de 1 Iunie.
au avut posibilitatea de a se manifesta liber, atât în crearea costumului, cât şi în interpretarea/ realizarea
unor monologuri.
organizat la nivel de şcoală concursuri de dans, de creaţii artistice, de desen, între clasele de nivel primar.
specifice Văii Doftanei şi diferitelor etnii, dar şi în stimularea potenţialului creativ al copiilor prin
organizarea şi derularea unor programe artistice sau a unor expoziţii cu lucrările elevilor. Dintre acţiunile
ce au fost practici de succes în şcoală aş enumera: realizarea unei expoziţii cu vânzare de icoane realizate
de elevi, organizare de serbări, la care au avut un moment artistic, activitate de strângere şi de dăruire de
fonduri şi de dulciuri pentru copiii devaforizaţi din comunitate.
Aceste acţiuni au determinat dezvoltarea creativităţii civice, artistice şi a responsabilităţii faţa de
problemele comunităţii.
În şcoala noastră, împreună cu profesorul de educaţie fizică s-au realizat şi activităţi extracurriculare
sportive care să fie bazate pe practicarea liberă a unor forme de mişcare şi s-a constatat că elevii au fost
interesaţi de aceste activităţi, manifestând o atitudine pozitivă pentru practicarea liberă a exerciţiilor de
mişcare.
astfel inventivitatea şi creativitatea elevului.
astfel de activităţi, să încurajeze elevii şi să realizeze un feedback pozitiv. Şcoala trebuie să stimuleze
la formarea şi dezvoltarea unei personalităţi creatoare, nu pot răspunde suficient dorinţei de cunoaștere şi
activităţi extracurriculare ce au numeroase valenţe formative. Desfăşurarea activitţăilor şcolare şi
îşi poate afirma spiritul inovator, creativitatea didactică.
1249
BIBLIOGRAFIE:
1. Cosmovici, Andrei, Iacob, Luminiţa coord., (2008), Psihologie şcolară, Ed. Polirom, Iaşi
Bucureşti
3. Ştefan, Mircea (2006), Lexicon pedagogic, Ed. Aramis, Bucureşti
1250
TUTUNARU NATALIA DANIELA
Activităţile extraşcolare au un rol important în formarea personalităţilor copiilor. Educaţia unui copil
nu se realizează doar într-un cadru formal (şcoli, grădiniţe), ci şi prin activităţi extraşcolare şi
extracurriculare.
Activităţile şcolare au un scop bine definit: identificarea şi cultivarea corespondenţei optime dintre
aptitudini, talente, un stil de viaţă civilizat şi stimularea comportamentului creativ.
direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Trebuinţa de a fi mereu în mişcare, de a se juca ne determină
pe noi, profesorii să organizăm şi să desfăşurăm şi activităţi extraşcolare.
Prin acest tip de activităţi, cadrul didactic are posibilitatea să-şi cunoască elevii, să le influenţeze
dezvoltarea, să-i dirijeze, să realizeze mai uşor obiectivul principal al şcolii – pregătirea copilului pentru
viaţă.
Participând activ la desfăşurarea activităţilor extraşcolare, copiii se autodisciplinează deoarece ei se
supun de bună voie regulilor şi îşi asumă responsabilităţi.
Dintre numeroasele activităţi extraşcolare desfăşurate în şcoala noastră vă pot exemplifica:
- vizite la muzee, monumente şi locuri istorice, case memoriale (constituie un mijloc de a preţui
valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului român);
- excursii – copiii au aflat realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de
artă;
- vizionarea unor emisiuni muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive – le trezeşte interesul
elevilor spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, pictură.
- diverse ateliere creative prin care copiii îşi dezvoltă creativitatea pentru realizarea sarcinilor primite.
Consider că în orice şcoală cadrele didactice trebuie să iniţieze şi să desfăşoare activităţi extraşcolare
petru a stimula inventivitatea şi creativitatea elevilor.
În concluzie, activităţile extraşcolare au un caracter interdisciplinar oferind cele mai eficiente
modalităţi de formare a caracterului copiilor.
Bibliografie:
 Cernea, Maria – „Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de
învăţământ”, ed. Discipol, Bucureşti, 2000.
 www. ziaruldeiasi. ro
1251
CONTRIBUŢIA ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE LA DEZVOLTAREA
PROF. INV. PRESCOLAR TRUSCULOIU MIHAELA ALINA

ŞC. GIMNAZIALA ‘”D, GRECESCU”
LOC. DR. TR. SEVERIN, JUD. MEHEDINTI
mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci, să-i învăţăm să se adapteze. ”
deplină stăpânire a cunoştinţelor”. Educaţia extracurrriculară (realizată dincolo de procesul de învăţământ)
îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii copiilor noştri. Educaţia prin activităţile
extracurriculare urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei optime dintre aptitudini, talente,
cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ în diferite domenii.
Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i in contact
direct cu obiectele şi fenomenele din natură
Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activităţi
integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea talentelor
personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un
cadru informal, ce permite elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi
să-şi maximizeze potenţialul intelectual. Exemple de activităţi: Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi
locuri istorice, case memoriale – organizate selectiv – constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile
culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru. Ele oferă elevilor prilejul de a observa obiectele şi
fenomenele în starea lor naturală, procesul de producţie în desfăşurarea sa, operele de artă originale,
momentele legate de trecutul istoric local, naţional, de viaţa şi activitatea unor personalităţi de seamă ale
ştiinţei şi culturii universale şi naţionale, relaţiile dintre oameni şi rezultatele concrete ale muncii lor,
stimulează activitatea de învăţare, întregesc şi desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în cadrul lecţiilor.
Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, stimuleaza şi orientează copiii
spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, pictură. Excursiile şi taberele şcolare contribuie la
frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-
au născut, au trăit şi au creat opere de artă. De la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de
cunoştinte punându-i in contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Activităţile de acest gen au o
deosebită influenţă formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii, tabere. În
cadrul activităţilor organizate în mijlocul naturii, al vieţii sociale, copiii se confruntă cu realitatea şi percep
1252
activ, prin acţiuni directe obiectele, fenomenele, anumite locuri istorice. Fiind axate în principal pe viaţa în
aer liber, în cadrul acţiunilor turistice, elevii îşi pot forma sentimentul de respect şi dragoste faţă de natură,
faţă de om şi realizările sale. În urma plimbărilor, a excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai multă
creativitate şi sensibilitate, imaginea realităţii, în cadrul activităţilor de desen şi modelaj, iar materialele pe
care le culeg, sunt folosite în activităţile practice, în jocurile de creaţie. La vârsta şcolară, copiii sunt foarte
receptivi la tot ce li se arata sau li se spune în legatură cu mediul, fiind dispuşi să acţioneze în acest sens.
Excursia ajută la dezvoltarea intelectuală şi fizică a copilului, la educarea lui cetăţenească şi patriotică. Ea
este cea care îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei experienţe sociale importante, dar şi
îmbogăţirea orizontului cultural ştiinţific. Prin excursii elevii îşi suplimentează şi consolidează instrucţia
şcolară dobândind însuşirea a noi cunoştinţe. Elevii sunt atraşi de activităţile artistice, reacreative,
distractive, care ajută la dezvoltarea creativităţii, gândirii critice şi stimulează implicarea în actul decizional
privind respectarea drepturilor omului, conştientizarea urmărilor poluării, educaţia rutieră, educaţia pentru
păstrarea valorilor, etc. Activitatile extraşcolare, bine pregătite, sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc
interes, produc bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar.
Copiilor li se dezvoltă spiritul practic, operaţional, manualitatea, dând posibilitatea fiecăruia să se afirme
conform naturii sale. Copiii se autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie
regulilor, asumându-şi responsabilităţi. Dascălul are, prin acest tip de activitate posibilităţi deosebite să-şi
în valoare a posibilităţilor şi resurselor de care dispune clasa de elevi
Bibliografie :
1253
PROF. ÎNV. PRIMAR, TUDOR CLAUDIA GINA

LICEUL TEORETIC ,,DECEBAL” CONSTANȚA
Activitățile extracurriculare reprezintă o componentă importantă în activitățile educaționale din

școală. Acestea completează oprtunitățile de formare/dezvoltare a elevilor, asigurând un cadru adecvat care
să contribuie la formarea unei personalități armonioase, capabilă de autoperfecționare și integrare în
colectivitate.
Activitatea extracurriculară joacă un rol foarte important pe toate nivelele: preprimar, primar,
gimnazial și liceal, dând posibilitatea valorificării plăcute și eficiente a capitalului de timp liber al elevilor.
Varietatea formelor de organizare a activităților (- cercuri literar-artistice, ateliere de creație, jocuri,
întreceri sportive, spectacole, vizite, excursii-) acoperă o largă paletă de domenii educaționale, facilitând o
multitudine de finalizări prin proiecte, expoziții, spectacole, întreceri sportive, publicații, etc.
Interesul, implicarea și competența cadrelor didactice în aceste activități, ca și baza materială
adecvată reprezintă garanția împlinirii așteptărilor.
Instituția școlară, oricât de bine ar fi organizată/ dotată oricât de bogat ar fi conţinutul cunoştinţelor
care urmează a fi comunicate elevilor, nu poate să satisfacă dorința de creație a elevilor. Ei au nevoie de
activități care să le împlinească setea de cunoaştere, să le ofere prilejuri de a se manifesta emoţional, să fie
în stare să iscodească singuri pentru a-şi forma convingeri durabile.
Activitățile extracurriculare contribuie la :
• dezvoltarea personalității elevilor prin stimularea creativității, exersarea abilităților și competențelor de
comunicare verbală-nonverbală, valorificarea spiritului critic și de competiție în sens pozitiv, promovarea talentelor...
;
• armonizarea intereselor școală-familie-comunitate;
• sensibilizarea elevilor față de problemele comunității/societății prin programe speciale privind –
prevenirea consumului de droguri / a îmbolnăvirilor... ;
• petrecerea plăcută și eficientă a timpului liber în natură;
• conștientizarea constantă și permanentă a valorilor comunității;
• obținerea unor venituri extrabugetare prin valorificarea finalităților unor activități.
În elaborarea disciplinelor opționale, fiecare cadru didactic ține cont de aplicabilitatea
întrepătrunderii acestor criterii. Pentru a asigura elevilor cât mai multe oportunități de formare/dezvoltare,
sunt valorificate diverse tehnici și proceduri de evaluare, realizând un echilibru între metodele tradiționale
și cele alternative.
Ținând seama de particularitățile de vârstă ale copiilor, obiectivele vizate conduc la formarea și
consolidarea abilităților emoționale, la dezvoltarea atenției, memoriei, a spiritului de echipă dar și la
dezvoltarea competențelor de autocunoaștere, de empatie, de motivare și de responsabilitate.
Rolul activităților extrașcolare în educația copiilor înseamnă în ultimă instant: veselie, recreare,
entuziasm, într-un cuvânt - ,, sănătate”.
Bibliografie:
Cernea, Maria, ,,Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ, în
,,Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Editura Discipol, Bucureşti, 2000;
Gordon W. Allport, ,,Structura şi dezvoltarea personalităţii ,,Editura Didactică și Pedagogică, 1981;
autoinstruire”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001.
1254
PROF. TUDOR DANIELA

SCOALA GIMNAZIALA CENTRALA CAMPINA
Activitatile extrascolare constituie o oportunitate de a oferi surse alternative de educatie care sa

intregeasca misiunea didactica. Pentru elevi ele reprezinta o posibilitate de a participa activ, de a dezvolta
spiritul de echipa si de a perfectiona abilitatile de comunicare.
Activitatile extrascolare ofera un avantaj participantilor – atat cadrelor didactice cat si elevilor, prin
expunerea la un mediu nou, diferit de sala de clasa, de exemplu muzee, galerii de arta, dezvoltand astfel
simtul artistic. Alte activitati extracurriculare pot pune in valoare spiritul ludic, caracterul creativ, practic
sau inovativ.
Iesirea din cadrul clasic de invatare ofera posibilitatea exprimarii libere a personalitatii copiilor
scotand la lumina abilitatile artistice sau dupa caz cele ce indica disponibilitatea catre voluntariat,
implicarea activa in proiecte privind ocrotirea sau infrumusetarea mediului.
Fiecare activitate extrascolara este un pas pe scara educatiei permanente oferita copiilor, stimuland
implicarea lor in descoperirea si perpetuarea traditiilor si obiceiurilor din patrimonial cultural, aceasta
facandu-se cu bucurie. Orice activitate in care copiii participa cu entuziasmul specific varstei este un
indicator al succesului.
Educatia copiilor se poate manifesta prin descoperire, prin implicare in activitati in care invata unii
de la altii, in care rolul fiecarui participant devine unul de invatare dar si un rol de a deveni la randul sau o
sursa de inspiratie.
Toata gama de activitati extracurriculare reprezinta moduri de a diversifica expunerea la diverse medii
culturale (de exemplu piese de teatru sau filme documentare) prin care elevii isi imbogatesc cultura
generala. Atelierele creative stimuleaza implicarea in mod practic a copiilor, dezvoltand multiple abilitati
in functie de zona creativa a respectivelor ateliere.
Educatia de astazi ar fi incompleta fara activitatile extracurriculare acestea avand un rol de a intregi
spatiul invatarii in care copiii sunt principalii beneficiari.
1255
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE ÎN FORMAREA
ARMONIOASĂ A PERSONALITĂŢII
TUDOR MONICA-ALINA
LICEUL TEHNOLOGIC „PETRE BANIŢĂ” CĂLĂRAŞI, DOLJ
Formarea armonioasă a personalităţii presupune o educaţie intelectuală, estetică, fizică, tehnologică,

profesională şi moral civică. Cea care ocupă un loc central în formarea integrală a personalităţii omului
contemporan este educaţia intelectuală. Obiectivele educaţiei intelectuale se realizează prin procesul de
învăţământ, activităţile didactice din afara clasei, prin mass-media etc. Succesul şcolar poate fi considerat,
pe de o parte, o expresie a concordanţei între capacităţile, interesele elevului, iar pe de altă parte exigenţele
şcolare, formulate şi prezentate elevului prin diverse metode instructiv-educative.
Activitățile extrașcolare contribuie la formarea personalității elevului. Sunt importante și utile. De-a
lungul anilor, activitățile extrașcolare au luat forme variate, toate având ca scop învățarea nonformală și
petrecerea în mod plăcut a timpului liber. Prin aceste activități, care cuprind domenii și arii foarte mari,
elevii își pot dezvolta anumite competențe și abilități necesare unei bune dezvoltări armonioase pentru o
integrare în societate. Când vorbim de activități extrașcolare, ne referim la acel program la care elevul
participă după ore și ar trebui să facă acest fapt cu plăcere deoarece scopul este acela de a-i forma abilitățile
necesare unei bune dezvoltări, formării personalității elevului care își va găsi prin acestea înclinațiile,
talentul și domeniul în care ei vor fi performanţi. Se recomandă desfășurarea de parteneriate școlare având
ca parteneri: familia, comunitatea, reprezentanții bisericii, școala. Această triadă stă la baza formării
individului și niciun factor nu poate lipsi pentru că acest echilibru pentru viitorul individului va fi afectat.
Este destul de greu să se găsească mult timp pentru pregătirea acestor activități, dar dacă se pornește de la
ceea ce ei știu din familii, mai ales cei care locuiesc la țară, rezultatul va fi unul deosebit. Sunt activități
educaţiei de tip curricular, devine tot mai evident faptul că educaţia extracurriculară, adică cea realizată
totodată atrăgându-i si pe elevi. Dezvoltarea personalității elevilor este preocuparea primordială a
învățătorilor în scopul modelării întregii activități psihice a elevilor și a conduitei acestora conform
cerințelor societății în care se trăiesc.
pentru viață. Aceste activități au ca scop dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activități
cât mai variate și bogate în conținut, cultivarea interesului pentru activități socio-culturale, oferirea de
suport pentru reușita școlară în ansamblul ei. Astfel, vizitele la muzee, monumente și locuri istorice, case
memoriale au oferit elevilor prilejul de a observa obiectele și fenomenele în starea lor naturală, operele de
artă originale, momentele legate de trecutul istoric local, național, ceea ce a ușurat procesul formării
reprezentărilor despre acestea.
1256
imprevizibil. Actualele activități instructiv-educative sunt centrate pe aceasta individualitate a tinerilor, de
aici și nevoia de a utiliza metode variate de predare, selectate atent, în funcție de personalitatea și nevoile
celor care urmează a fi „prelucrați”. Astfel, în activitatea didactică, este indicat să putem identifica din timp
elevii cu un potențial crescut sau scăzut în diferite domenii de activitate.
Educaţia este un proces al vieţii şi nu o pregătire pentru viaţă. Cred că şcoala trebuie să reprezinte
viaţa actuală, viaţa tot atât de reală şi de vitală pentru copil ca aceea pe care el o duce în familia sa, cu
vecinii săi, pe locurile lui de joacă.
Bibliografie:
- Pavelescu, Marilena (2010). Metodica predării limbii și literaturii române. Editura Corint;
- Crăciun, Corneliu (2011). Metodica predării limbii și literaturii române în gimnaziu și în liceu.
Stoica, Marin (2002). Pedagogie și psihologie. Editura Gheorghe Alexandru
- Ionescu, M. ; Chiş, V. – Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
- Cosmovici, Andrei, Iacob, Luminiţa coord., (2008), Psihologie şcolara, Ed. Polirom, Iaşi
- Manolache, Anghel-coord. general (1979), Dicţionar de pedagogie, Ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti
- Ştefan, Mircea (2006), Lexicon pedagogic, Ed. Aramis, Bucureşti
1257
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE ÎN EDUCAREA COPIILOR
PROFESOR ÎNVĂŢĂMÂNT PREŞCOLAR: TUDORECI MĂDĂLINA

G. P. N. PETREŞTI, COŞEŞTI, ARGEŞ
Prin activitate extracurriculară, V. Ursu înţelege „totalitatea acţiunilor educative organizate şi

desfăşurate în afara planului de învăţământ, dar strâns legate de acesta, sub îndrumarea cadrelor didactice”.
dezvoltarea aptitudinilor elevilor în diverse domenii artistice. Procesul dezvoltării
tinerei generaţii nu poate fi redus numai la activitatea instructiv-educativă care se desfăşoară în cadrul
lecţiilor. În acest scop se folosesc şi alte forme de activitate, cum ar fi: cercurile organizate la diferite
obiecte, vizitele şi excursiile, concursurile şcolare etc., care contribuie la adâncirea cunoaşterii, la
descoperirea, dezvoltarea şi valorificarea intereselor şi pasiunilor, stimulează creativitatea, oferă cadrul
afirmării şi recunoaşterii performanţelor. În plan moral, aceste activităţi contribuie la formarea şi
dezvoltarea atitudinilor de respect pentru cunoaştere, pentru cultură, pentru creatorii ei, la exersarea
formative exercitate asupra copilului. Copii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească în primul rând o gândire
ţării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă si cultură.
pregătirea copilului pentru viaţă. Realizarea acestor obiective depinde, în primul rând de educator, de
1258
Bibliografie:
* Cucoş, C., Pedagogie (ediţia a doua, revăzută şi adăugită), Bucureşti, Polirom, 2002.
* www. didactic. ro
1259
ROLUL ACTIVITAȚILOR EXTRACURRICULARE LA DISCIPLINA
ISTORIE
PROFESOR: TUDORICA ANA - MARIA

ȘCOALA GIMNAZIALA AUREL TEODORESCU STEJARI, GORJ
Activitățile extracurriculare vin în completarea activităților formale, organizate la clasă și presupun

toate activitățile educative organizate în cadrul școlii, dar și a altor instituții educative, cu scopul completării
formării personalității elevului.
Din perspectiva rolului pe care unitatea noastră școlară și l-a asumat față de elevii săi, activitățile
extrașcolare se găsesc pe același palier cu educația formală în ceea ce privește aportul la dezvoltarea
personalității fiecărui copil și la creșterea șanselor sale de succes social. Prin activitățile desfășurate la
nivelul colectivelor de elevi din școala noastră, am asigurat un cadru de transfer al cunoștințelor dobândite
în alte contexte aducaționale precum și corelarea componentelor cognitive și comportamentale din diferite
etape de creștere a elevului.
Promovarea imaginii instituției s-a realizat prin elaborarea unor proiecte la nivel local, care au vizat
multiplicarea experienței pozitive și a exemplelor de bună practică, având la bază toate formele de acțiuni
turistice a locurilor încărcate de istorie, ateliere de creație, concursuri, serbări și parteneriate cu alte
instituții. Acestea au dat o alternativă sănătoasă, practică și creativă de a ocupa timpul liber al elevilor,
instituția de învățământ beneficiind de o imagine pozitivă, atât la nivel local, cât și la nivel județean.
Serbările organizate de 1 Decembrie și 24 Ianuarie, la Centrul Cultural din localitate, au făcut ca în
fiecare elev să vibreze tot ceea ce înseamnă tradiție, patriotism, iubire de neam și țară. Promovând valorile
naționale învățăm să ne valorificăm virtuțile noastre ca nație și specificul neamului nostru, determinând
elevul să interiorizeze anumite trăiri, să-și iubească neamul și țara.
Vizitele la muzee, monumente, locuri istorice și case memoriale au constituit un mijloc de a intui și
a prețui valorile culturale, folclorice și istorice ale neamului nostru. Fie că au marcat evenimente istorice
importante pentru națiunea româna, fie că au vizitat muzee și locuri încărcate de istorie, aceste activități au
sprijinit promovarea imaginii școlii de către beneficiarii ei directi (elevi) cât și indirecți (părinți,
comunitate).
Promovarea imaginii pozitive a școlii în comunitate s-a realizat și prin rezultatele obținute de elevi
la diferite concursuri școlare. Rezultatele i-au stimulat, i-au motivat și i-au determinat să-și sporească
bagajul de cunoștințe, dar și abilitățile practice și artistice.
Pagina web și revista școlii au un rol important în promovarea imaginii școlii în comunitate,
monitorizând activitățile ce se desfașoară în școală, preocupările elevilor și profesorilor, a atitudinii față de
educație, a colaborării între școala, familie și comunitate, a parteneriatelor cu diverse organizații și instituții.
Transmiterea veștilor pozitive despre instituția școlară menține școala în atenția comunității.
O altă metodă importantă în promovarea imaginii școlii sunt activitățile desfășurate în cadrul
parteneriatelor educaționale, creându-se astfel relații de colaborare, aprofundându-se numeroase probleme
educative și, bineînțeles, având loc schimburi inter și intra - disciplinare.
Promovarea imaginii școlii s-a realizat și se realizează, de asemenea prin fiecare profesor din
instituție, schimbarea venind din fiecare dintre noi. Ca dascăl, nu pot decât să mă implic activ în organizarea
și efectuarea a cât mai multor activități de acest gen, în cadrul școlii în care lucrez, desfășurând cu drag
activități extracurriculare, gândindu-mă la dezvoltarea psiho-emoțională și socială a elevilor mei.
BIBLIOGRAFIE :
- Ionescu M., Chiș V., „ Mijloace de învățământ și integrare a acestora în activitățile de instruire si auto-
instruire”, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca, 2001;
- Lazăr V., Cărășel, „ Psihopedagogia activităților extracurriculare, Ed. Arves, Craiova 2007;
- Tîru C. Maria, „ Pedagogia activităților extracurriculare ", suport de curs, Cluj Napoca, 2007.
1260
INFORMATICIAN TUTUNARU MIHAELA

COLEGIUL NAȚIONAL "TUDOR VLADIMIRESCU", TG-JIU, GORJ
Educația unui copil nu se realizează doar într-un cadru formal (grădinițe, școli), ci și prin activități
extrașcolare și extracurriculare.
învățământ.
Este cunoscut faptul că personalitatea umană se îmbogăţeşte şi se formează treptat din aspecte cât
mai cuprinzătoare ale lumii înconjurătoare.
Bibliografie:
Ionescu M. ; Chiş V. – Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
1261
ACTIVITĂȚILE EXTRAȘCOLARE ŞI EDUCAȚIA COPIILOR
PROF. ÎNV. PRIMAR UNGUREANU ELENA

COLEGIUL NAŢIONAL DE ARTĂ ”GEORGE APOSTU”, BACĂU

colecţii, să sistematizeze date, învaţă să înveţe. Prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie
regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copiii se autodisciplinează.
să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al şcolii şi al
activităţile la care participă, ei îşi însuşesc cunoştinţe în domeniul ştiinţei, tehnicii, literaturii, artei.
Activităţile extracurriculare se pot clasifica în:
Activităţi desfăşurate în mediul şcolar: manifestări pentru promovarea unor noi educaţii, cluburile
sau cercurile de elevi, consultaţiile şi meditaţiile, serbările şcolare, programul „Şcoală după şcoală”,
activităţile cu părinţii, cu şcoala şi comunitatea locală, concursurile şi olimpiadele şcolare, activităţi
culturale precum: cenacluri, editarea unei reviste, radioul şcolii, vizionarea unor spectacole cultural-
artistice, alte activităţi distractive: discoteci, serate, baluri etc.
Activităţi desfăşurate în afara mediului şcolar: excursiile şi vizitele didactice, taberele şcolare,
activităţi specifice extracurriculare ce funcţionează în Palatul copiilor, în alte organizaţii sau case de cultură,
şcoala de week-end.
Excursiile şi vizitele sunt acţiuni cu caracter de grup, organizate în scopul îmbogăţirii experienţei de
deosebesc de cele cu caracter didactic.
Vizitarea unui muzeu, a unei expoziţii poate fi o situaţie de învăţare cu scop cultural-artistic, dar şi
un moment de reconciliere ori de introspecţie, în funcţie de educaţia anterioară a elevilor sau de tematica
în care se încadrează excursia. Legătura organică a procesului de învăţământ cu excursiile şi vizitele asigură
eficienţa educativă a acestor activităţi. Influenţa educativă a excursiilor şi vizitelor depinde şi de caracterul
lor variat. Prin conţinutul lor, excursiile şi vizitele se deosebesc de activităţile cu caracter didactic.
Organizate la nivelul clasei sau şcolii, cu participare benevolă, excursiile şi vizitele au drept scop lărgirea
orizontului cognitiv, familiarizarea elevilor cu frumuseţile ţării.
făcându-se în funcţie de interesul pe care-l manifestă elevii pentru o anumită disciplină.
1262
Bibliografie:
1981.
1263
ROLUL FORMATIV AL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN EDUCAȚIA
COPIILOR
PROF. ÎNV. PRIMAR UNGUREANU VIOLETA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ȘIPOTE, STRUCTURA ȘC. GIMN. CHIȘCĂRENI
Activităţile extrașcolare sunt atractive la orice vârstă și reprezintă calea spre întărirea relaţiei
profesor-elev, în absenţa clopoţelului și a lecţiei ce durează strict 50 de minute. Ele stârnesc interes, produc
bucurie, facilitează acumularea de cunostinţe. Copiilor li se dezvoltă spiritul practic, fiecare dintre ei având
Educatia extracurrriculară este realizată dincolo de procesul de învăţământ şi îşi are rolul şi locul
bine stabilit în formarea personalităţii tinerilor. Activităţile extraşcolare constituie modalitatea
neinstituţionalizată de realizare a educaţiei. urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei optime
Scopul acestor activităţiile contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la
activităţi. Totodată ea aduce un aport special în dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenează elevii în
proiecte cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivă interesul acestora pentru activităţi socio-culturale,
facilitează integrarea în mediul şcolar, fructifică talentele personale şi corelează aptitudinile cu atitudinile
Tipurile de activităţi complementare se concretizează în: excursii şi drumeţii, vizite, vizionări de
filme sau spectacole imprimă copilului un anumit comportament, o ţinută adecvată situaţiei, declanşează
anumite sentimente. O mai mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii copilului o au activităţile
extraşcolare care implică în mod direct copilul prin personalitatea sa şi nu prin produsul realizat de acesta.
Ele se în realizează completarea unor aspecte educative şi orientează copiii spre unele domenii de activitate:
sport, muzică, poezie, pictură etc.
Rolul activităţile extracurriculare mai sus enumerate şi analizate sunt apreciate atât de către copii,
cât şi de cadrele didactice în măsura în care :
- au un efect pozitiv pentru munca desfăşurată în grup;
Să nu uităm că aceste activități extracurriculare stimulează gândirea creativă şi învăţarea din proprie
iniţiativă care trebuiesc încurajate prin laudă. Trebuie promovat modul variat de abordare a problemelor de
manipulare a obiectelor şi a ideilor. Elevii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească: o gândire independentă,
modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica constructiv.
Bibliografie
1264
EDUCATIV
PROF. UDREA CONSTANTINESCU NARCISA MIHAELA,

ȘCOALA GIMNAZIALA SPECIALA „SF. MINA”, CRAIOVA
curiozitatea, imaginaţia şi dorinţa de a participa necondiţionat la desfăşurarea acestora. Excursiile şi
Bibliografie:
1. Ionescu M. ; Chiş V., „Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
2. Lazăr V., Cărăşel A., „Psihopedagogia activităţilor extracurriculare”, Ed. Arves, Craiova, 2007
1265
ACTIVITAȚILE EXTRAȘCOLARE UN BUN PRILEJ DE A INVAȚA DIN
PERSPECTIVA COMPETENȚELOR CHEIE
PROF. UJOC MARIA, ȘCOALA GIMNAZIALA NR. 1 ROȘIA
Activitățile extrașcolare sunt un altfel de „lecții”. Desfășurate în afara cadrului formal al școlii într-o
atmosferă relaxantă devin oportunități de a-l pregăti pe elev să se descurce în variate situații de viață, aspect
subliniat și prin art. 108, al. (1) din ORDINUL Nr. 5079/2016: „Activitățile educative extrașcolare
desfășurate în unitățile de învățământ pot fi: culturale, civice, artistice, tehnice, aplicative, științifice,
sportive, turistice, de educație rutieră, antreprenoriale, pentru protecție civilă, de educație pentru sănătate
și de voluntariat. ” Deci domeniul din care se poate înscrie activitățile extrașcolare este divers, un context
care permite lărgirea și adâncirea informației, a cultivării interesului pentru diferite domenii de cunoaștere.
Tipologia activităților este diversă, fiind sintetic redată în aliniatul (2) al articolului amintit mai sus:
„proiecte și programe educative, concursuri, festivaluri, expoziții, campanii, schimburi culturale, excursii,
serbări, expediții, școli, tabere și caravane tematice, dezbateri, sesiuni de formare, simpozioane, vizite de
studiu, vizite, ateliere deschise etc. ”
De-a lungul timpului am organizat diverse activități extrașcolare. În alegerea tipologiilor criteriul de
bază a fost în primul rând caracteristicile colectivului, iar apoi resursele.
Educarea ecologică, dobândirea unei atitudini mediu-protective și implicarea în activități eco-
recreative a elevilor prin joc este unul din obiectivele urmărite cu fiecare generație. Imaginea realității este
surprinsă cu sensibilitate atunci când trebuie redată în cadrul activităților de educație plastică și cunoașterea
mediului, „dărnicia” naturii este subliniată când din diverse materiale adunate în cadrul plimbărilor, a
excursiilor în natură, a drumețiilor sunt transformate la abilități practice în diverse obiecte utile sau doar cu
rol estetic. Prin astfel de activități elevii vor învăța și înțelege nu doar de ce e necesar a proteja mediul, dar
își vor dezvolta și competențe de bază în științe și tehnologii, respectiv competențe sociale și civice.
Cu toții ne dorim ca elevii să dobândească „abilitatea de a exprima și interpreta concepte, gânduri,
sentimente, fapte și opinii, atât în formă orală, cât și scrisă”, adică „comunicarea într-o limbă maternă”, una
din cele opt competențe cheie fundamentale pentru fiecare persoană în cadrul unei societăți bazate pe
cunoaștere conform recomandării 2006/962/CE privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot
parcursul vieții.
„Cărțile sunt o formă de educare și de lărgire a orizontului de cunoaștere, sunt o poartă către o altă
lume la care avem acces prin cuvinte și imaginație. ” (Principele Nicolae) Deci, lectura cărților reprezintă
o poartă de acces către învățare favorizând „explorarea” domeniului de interes al elevului și cu atât nai mult
devine imperios necesară dezvoltarea la elevi a gustului pentru citit, dezvoltarea gândirii, a imaginației, a
capacității de comunicare prin diverse modalități care-și găsesc un teren propice în cadrul activităților
extrașcolare: implicarea in sărbătorirea Zilei Internaționale a Cititului Împreună, șezătorile literare,
participarea la activități de prezentare a unor cărți, întâlnire cu scriitori, a unui club de lectură prin care nu
se dezvoltă doar competența de lectură, dar este un prim pas în „constituirea” unei biblioteci a familiei
deoarece așa cum spunea Alexandru Vlahuță ,, ... în casa în care nu intră o carte, acolo este întuneric”, iar
despre neglijența lecturii susținea: ,, ce de lucruri bune și frumoase dorm uitate în cărți pe care nu le mai
deschide nimeni!”
Îmbogățirea cunoștințelor cu privire la evenimente care sunt sărbătorite la nivel
mondial/internațional, formarea deprinderii de a se informa din diverse surse prin activități precum
Sărbătorile lunilor octombrie – noiembrie („Ziua Zâmbetului”, „21 Noiembrie - Ziua Salutului” au fost
preferatele) sunt o modalitate de dezvoltare la elevi a competențelor cheie „a învăța să înveți”, respectiv
„sensibilizare și exprimare culturală.
„O altfel de lecție de știință”, „Munca, brățară de aur” sunt activități suport în dezvoltarea de
competențe matematice și competențe de bază în științe și tehnologii, respectiv în dezvoltarea spiritului de
inițiativă și antreprenoriat.
Și din pleiada de activități extrașcolare organizate de-a lungul timpului aș putea exemplifica și altele.
Dar așa cum spunea Walt Disney „Toate visele noastre pot deveni realitate - dacă avem curajul să le
urmăm.“, de aceea este important este ca aceste activități extrașcolare să se înscrie în sfera de interes al
1266
elevului, să-i motiveze, să le ofere posibilitatea de exprimare, pe scurt să contribuie la dezvoltarea stimei
de sine și implicit la dezvoltarea personalității.
1267
EXCURSIA- FORMĂ DE ACTIVITATE EXTRAŞCOLARĂ
ADRIANA BEATRIS UNGUREANU, PROFESOR DE GEOGRAFIE

LICEUL TEHNOLOGIC “PAMFIL ŞEICARU”, CIOROGARLA, ILFOV
Excursia reprezintă o formă de activitate

extraşcolară de timp liber, o activitate educativă non-
formală ce se referă la toate acele activități care se pot
desfășura în afara mediului școlar. Cu ajutorul excursiei se
pot transmite noi cunoştinţe, se pot fixa şi sistematiza
cunoştinţele dobândite de elevi. Excursia poate fi folosită
în toate disciplinele de învăţământ, pe toate treptele de
învăţământ (grădiniţă, învăţământ primar, gimanzial,
liceal, universitar), indiferent de profilul unitătii şcolare.
Are rolul de a trezi interesul elevilor pentru studierea
acestor ştiinţe, sprijină înţelegerea unor fenomene naturale
sau antropice, ajută la formarea de abilităţi şi calităţi fizice (forţa, rezistenţa) şi de asemenea, cultivă o
atitudine activă şi responsabilă faţă de mediul înconjurător.
ETAPELE EXCURSIEI
1. PREGĂTIREA PENTRU ACTIVITATE:
- Stabilirea (împreună cu elevii participanţi) itinerariului excursiei, a obiectivelor urmărite şi a datei
de desfăşurare;
- Colaborarea cu părinţii elevilor, cu conducerea unităţii de învăţământ;
- Calcularea cheltuielilor de deplasare şi stabilirea costului excursiei /elev ; comunicarea costului şi
acceptarea benevol de către toţi participanţii;
- Documentarea asupra traseului, obiectivelor turistice de vizitat şi asupra tuturor caracteristicilor
locurilor ce urmează a fi străbătute;
- Întocmirea unui regulament de desfăşurare a excursiei şi prelucrarea lui elevilor participanţi (pe
bază de proces verbal).
2. OBIECTIVE URMARITE:
Profesorul alege obiectivele în funcţie de scopul excursiei.
- Stimularea interesului elevilor pentru cunoaşterea de locuri noi, a valorilor spirituale şi pentru
studiul naturii;
- Creşterea coeziunii colectivului de elevi şi consolidarea spiritului de echipă;
- Crearea unor reguli de comportament responsabil şi împărţirea echitabilă a sarcinilor între membrii
grupului;
- Iniţierea şi desfăşurarea de activităţi cu caracter recreativ, relaxant (jocuri sportive).
3. ITINERAR:
Profesorul stabileşte lungimea, gradul de dificultate şi complexitatea traseului în funcţie de scopul
instructiv- educativ, de pregătirea fizică, vârsta şi experienţa participanţilor, de sezon, de mijloacele de
transport, de posibilitaţile de cazare, de costuri, de numărul de zile destinate excursiei etc. Traseul trebuie
să cuprindă obiective variate care să trezească şi să menţină interesul elevilor, să le ofere emoţii plăcute
prin frumuseţea peisajului, prin unicitatea sa. Profesorul care concepe şi conduce excursia se va documenta
asupra traseului şi asupra obiectivelor situate de-a lungul lui. Documentarea cartografică implică studiul
hărţilor din ghiduri, din atlase etc.
4. DESFĂŞURAREA EXCURSIEI
Pentru ca elevii să aibă încredere în profesorul care conduce excursia acesta trebuie să fie un exemplu
de principialitate, moralitate, pregătire profesională, să dovedească tact pedagogic şi competenţă în
organizarea activităţii turistice. Profesorul trebuie să urmărească ca elevii timizi să nu se izoleze, să se simtă
neajutoraţi, ei primind sarcini pe care le pot îndeplini, să ştie că în excursie nu este suficient să dovedească
rezistenţă fizică şi cunoştinţe, ci să formeze un grup unit, disciplinat, puternic şi să creeze o atmosferă
plăcută. Fiecare echipă deja formată (oragnizatori, sanitari, geografi, istorici, biologi, sportivi, fotografi,
1268
desenatori etc), işi duce la îndeplinire sarcinile propuse în perioada de pregătire a excursiei, urmând ca la
întoarcerea la şcoală să disemineze materialele rezultat
5. OBIECTIVE ATINSE:
O excursie reuşită marchează elevilor momente de neuitat, emoţionante, în care au vizitat locuri de
neuitat, au dobîndit cunoştinţe interesante din mai multe discipline (geografie, biologie, istorie, sport, arta
etc, au adunat pe perioada desfăşurării excursiei informaţii utile care s-ar fi învăţat pe parcursul a mai multor
ore în sălile de curs. Cu certitudine, nu orice profesor are curajul şi competenţa de a organiza o excursie
şcolară, dar credinţa asupra schimbărilor pozitive pe care aceasta le poate determina în viaţa elevilor
constituie un catalizator ce ne orientează pe calea dorită.
6. VALORIFICAREA INSTRUCTIV-EDUCATIVĂ A REZULTATELOR EXCURSIEI
ŞCOLARE
După întoarcerea acasă se recomandă trierea, prelucrarea, conservarea şi prezentarea tuturor
informaţiilor culese.
Prezentarea rezultatelor excursiei se poate face prin mijloace verbale (rezumate, descrieri) şi vizuale (hărţi,
fotografii, videoclipuri, expoziţii, etc.). Acţiunile desfăşurate în excursie sunt diseminate în şcoală şi sunt
prezentate drept exemple de bună practică şi celorlalţi colegi de şcoală/liceu/judeţ.
BIBLIOGRAFIE
• Dulamă, M. E., Didactică geografică, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1996.
• Giurcănescu, C. ; Vodă, C., Îndrumător metodic pentru organizarea activităţilor turistice cu elevii,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983.
• Tomescu, V., Popa, F., Gheorghe, Al., Stan, L., Metodica predării geografiei şi ştiinţelor naturii
în ciclul primar; Ed. ,, Gheorghe Alexandru’’, Craiova, 2001.
• Vrăşmaş, T., -Şcoala şi educaţia pentru toţi.. Bucureşti, Ed. Miniped, 2004.
1269
SERBAREA ȘCOLARĂ, FORMĂ DE EDUCARE ARTISTICĂ A ELEVULUI
PROF. INV. PRIMAR UNGUREANU ANA, ȘCOALA GIMNAZIALA OITUZ
Dintre toate activităţile extracurriculare cea care are posibilitatea să antreneze toţi copiii în pregătirea
scenariului, pregătirea locului desfăşurării, achiziţionarea sau confecţionarea costumelor, interpretarea
rolurilor, este serbarea şcolară. Ea este şi cea mai îndrăgită de elevi.
Există oare vreun om care să nu-şi amintească unul sau mai multe momente petrecute pe o scenă în
perioada şcolară, să cânte, să recite, să danseze, să interpreteze un rol într-o scenetă sau piesă de teatru?
Marii artişti ai lumii, actori, muzicieni, dansatori etc. nu s-au manifestat şi ei în cadrul serbărilor şcolare?
Copilăria mea trăită alături de bătrânii satului poartă amprenta manifestărilor artistice la care aveam
voie să participăm şi noi copiii, sunetele instrumentelor populare insuflându-mi şi sădindu-mi în suflet
dragostea pentru folclor, tradiţii, obiceiuri şi pentru muzică în general.
Pentru că mi-au plăcut atât de mult serbările vieţii mele de elev, la care aveam mereu un rol important
de interpretat, când am ajuns eu însămi să pregătesc astfel de activităţi am pus multă pasiune pentru ca ele
să aibă un înalt nivel artistic atât prin scenariul pregătit cu grijă, cât şi prin amenajarea unui cadru (sală de
clasă, scenă) cu elemente potrivite temei, unde elevul îşi desfăşoară rolul de „artist” dar şi de organizator
şi confecţioner al decorurilor şi costumelor.
Pentru ca serbarea să aibă farmec, să fie plăcută la vedere, scena, locul desfăşurării serbării, se ornează
potrivit cu tematica acesteea evitându-se supraaglomerarea cu elemente decorative. Decoraţiunile pot fi
confecţionate de către elevi sub formă de litere, desene, baloane etc. şi este chiar indicat ca ei să fie implicaţi
în această acţiune care le trezeşte respectul faţă de munca lor.
În orice activitate instructive- educativă se stabilesc nişte relaţii între educat şi educator, (profesor-
elev, elev-părinte, profesor-părinte), relaţii care de-a lungul timpului au evoluat, s-au transformat pentru a
atinge finalitatea educaţiei – formarea şi dezvoltarea personalităţii copilului.
Am ajuns la concluzia că succesul unei serbări şcolare se poate obţine numai dacă profesorul se
implică cu seriozitate, responsabilitate, dăruire şi dragoste faţă de copii. „ Adevăratul DASCĂL este
caracterizat prin aceea că mintea sa se mişcă în armonie cu minţile elevilor săi, trăind împreună dificultăţile
şi victoriile deopotrivă”. (John Dewey)
Serbarea fulgilor de nea –clasa Iîi A
Serbarea Abecedarului
1270
1Decembrie-Ziua Națională a României
1271
PROFESOR PENTRU INVAȚAMANTUL PRIMAR

UNGUREANU LACRAMIOARA
SCOALA PRIMARA NR. 1 HUȚANI
COMUNA VLADENI, JUDEȚUL BOTOȘANI
„Oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare i se poate transmite cu succes, într-o forma intelectuală,
orice temă” afirma J. Bruner.
Eficiența educației în școlile noastre este dată de felul în care copilul se pregătește pentru dezvoltarea
de sine și de măsură în care acesta reușește să pună bazele formării propriei personalități. Dascălii au
misiunea morală da a-i forma pe copii sub aspect psiho-intelectual, fizic și socio-afectiv, pentru că ei să se
integreze apoi cât mai ușor în societate. Educație extracurriculara, adică educația de dincolo de procesul de
învățământ și tot ce cuprinde ea, este foarte importantă în dezvoltarea armonioasă a copilului. Datorită
activităților extrașcolare elevii își formează atitudini pozitive față de învățare, își formează activități
practice diversificate, au performante școlare mai ridicate, găsesc strategii adecvate de rezolvare a unor
probleme. Aceste activități acționează și asupra stimei de sine, le creează sentimentul de satisfacție și
împlinire, ei nemaifiind condiționați de note sau calificative. Munca în echipă, competiția, bucuria de a
participa și de a lua totul „ca într-o joacă” îi face fericiți, ceea ce duce la un bun randament pe toate planurile.
Mediul școlar nu mai pune bune accentul asupra copiilor, orele clasice de predare–învățare sunt
lăsate în urma, ieșind din cadrul instituțional, totul decurge diferit pentru elevi, de unde și rezultate foarte
bune, de multe ori neașteptate atât pentru profesori cât și pentru elevi. Profesorii își demonstrează măiestria
în prezentarea acestor activități copiilor și îi ghidează înglobând activitățile organizate de scoală în afara
mediului școlar și de către alte instituții extrașcolare specializate. Acestea au rol complementar celui al
scolii și contribuie la dezvoltarea copiilor în rețeaua școală-familie-comunitate; oferindu-le și posibilitatea
de exprimare și explorare a propriei identități.
Capitalul social și uman generat de activitățile extrașcolare este imens și atractiv în același timp.
Participarea la acestea îi face să se observe, să se înțeleagă mai bine pe ei, comparându-se și interpretându-
și comportamentul.
Politicile educaționale sunt prioritare deoarece atunci când elevii iau parte la toate tipurile de
activități extrașcolare, le cresc și performantele școlare. Participarea la activitățile sportive vă face posibila
înscrierea la instituții superioare a celor care prezinta înclinații spre acest domeniu. Activitățile umanitare
fac participanții să scadă în număr delicventele în rândul elevilor.
Locul important pe care au reușit să îl ocupe în educație ne face să îmbrățișam acest fel de activități,
lărgind orizontul cultural al elevilor, completându-le volumul de cunoștințe și sperând că, în același timp
cu creșterea în vârstă a lor, să se dezvolte frumos și să evolueze pe toate planurile.
1272
PROIECT EDUCAȚIONAL NAȚIONAL
– ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN EDUCAȚIA COPIILOR –
PROF. INV. PREȘCOLAR: UNGUREANU MIRELA

GRADINIȚA ,,FLOARE DE COLȚ”
BUCUREȘTI, SECTOR 3
Educația extrașcolară urmărește identificarea și cultivarea corespondenței optime dintre aptitudini,

talente, cultivarea unui stil de viață civilizat și stimularea comportamentului creativ în diferite domenii.
Activitățile extrașcolare au rolul de a dezvolta anumite aptitudini speciale, de a antrena copiii în
activități cât mai variate și bogate în conținut și de a cultiva interesul pentru activități socio-culturale. De
asemenea, acestea vizează facilitarea integrării în mediul școlar, oferirea de suport pentru reușita școlară în
ansamblul ei, fructificarea talentelor personale și corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Educația
unui copil nu se formează doar într-un cadru formal (grădinițe, școli), ci și prin activități extrașcolare și
extracurriculare, într-un cadru informal, ce permite elevilor cu dificultăți de afirmare în mediul școlar să
reducă nivelul anxietății și să-și maximizeze potențialul intelectual.
Încă din copilărie, în mod voluntar sau nu, copiii acumulează o serie de cunoștințe prin intermediul
contactului direct cu obiectele și fenomenele din natură; dorința de a se juca, de a fi mereu în mișcare, este
tocmai ceea ce permite împletirea școlii cu viața.
Dezvoltarea armonioasă și echilibrată a copilului depinde de două elemente esențiale: obiectivele
instructiv-educative și momentele recreative, de relaxare. În cadrul acestor activități, copiii învață să
folosească diverse surse informaționale, să întocmească colecții, să sistematizeze date, învață să deprindă.
Prin faptul că în asemenea activități se conformează în mod voluntar unor reguli asumându-și
responsabilități, copiii se autodisciplinează. De asemenea, prin intermediul acestora, cadrul didactic are
posibilitatea de a cunoaște mai bine copiii, de a-i coordona într-o manieră placută, de a le influența
dezvoltarea și de a realiza mai ușor și mai frumos obiectivul principal al învățământului – pregătirea
copilului pentru viață.
Aceste activități au rol complementar orelor clasice de predare-învăţare. Aria lor este dificil de
delimitat. Pot fi excursii şi vizite la muzeu, cinematograf, teatru, operă, balet, pot fi excursii şi vizite la
instituţii publice sau alte obiective de interes comunitar, pot fi vizite la alte şcoli, pot fi activităţi artistice,
de hobby, cluburi tematice şi echipe sportive, sau chiar activităţi legate de protecţia mediului.
Vizitele la muzee, expoziții, monumente și locuri de istorie, case memoriale – organizate selectiv –
constituie un mijloc de a intui și prețui valorile culturale, folclorice și istorice ale poporului nostru. Ele
oferă copiilor prilejul de a observa obiectele și fenomenele în starea lor naturală, procesul de producție în
desfășurarea sa, operele de artă originale, momentele legate de trecutul istoric local, național, de viață și
copiii acumulează în cadrul lecţiilor.
Vizionarea concursurilor artistice sau sportive, vizionarea unui recital sau a unei reprezentații de
teatru, stimulează şi orientează copiii spre anumite domenii de activitate: muzică, sport, poezie, pictură.
Excursiile și taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre cultura ţării și educarea
dragostei, respectului pentru frumos.
Vizionarea unor spectacole constituie o formă de activitate extrașcolară, prin care copilul face
cunoştinţă cu lumea minunată a artei. Deşi această formă de activitate îl poziționează pe copil, în majoritatea
cazurilor, în rolul de spectator, valoarea ei deosebită constă în faptul că reprezintă o sursă inepuizabilă de
Astfel de activităţi sunt de o reală importanţă într-o lume dominată de mass-media (televizor,
calculator si internet), care nu face altceva decât să contribuie la transformarea copiilor în nişte persoane
incapabile de a se controla comportamental, emoţional şi mai presus de toate, slab dezvoltaţi intelectual.
Prin aceste activități li se oferă copiilor un alt mod de însușire a unor trăiri, valențe pozitive ale vieții, valori
morale și nu numai.
1273
În concluzie, activitățile extrașcolare ocupă un loc important în ansamblul influențelor educative.
Participarea la acest tip de activități lărgește orizontul cultural al copiilor, completând cu noțiuni noi
competențelor, contribuie la educarea morală, estetică a copiilor, diciplinându-le acțiunile și extinzându-le
orizontul cultural-artistic. Activitățile extrașcolare reprezintă un mijloc de formare a deprinderilor copiilor
de a-și folosi, în mod rațional, timpul liber; sunt propice manifestării spiritului de independență și inițiativei.
Bibliografie:
- Kulcsar, T., ,, Factorii psihologici ai reuşitei şcolare”, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1987;
- Ionescu, M., Chiş, V., „Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
autoinstruire”, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001;
- Stoica, M., ,, Pedagogie şi psihologie”, Ed. Gheorghe Alexandru, 2002;
- Lazăr, V., Cărăşel, A., ,, Psihopedagogia activităţilor extracurriculare”, Ed. Arves, Craiova, 2007.
1274
PROF INV PRESC UNGUREANU NICOLETA ALEXANDRA

GRADINITA CU PROGRAM NORMAL PANATAU
Educația extrașcolară este o componentă a educației nonformale, ea se desfășoară în afara

programului activităților școlare, prin activități complementare procesului educațional din școli, cu scopul
de a stimula, dezvolta potențialul cognitiv, afectiv și actional al copiilor cu care se organizează astfel de
activități. Un program de activitate extrașcolară trebuie să răspundă nevoilor, intereselor și opțiunilor
copiilor pentru petrecerea timpului liber. Activitățile extrașcolare vin în sprijinul direct sau indirect al
educației formale. În cadrul activităților extrașcolare beneficiarii și organizatorii dispun de libertate, inter
și transdisciplinaritate din plin. Daca inițial activitățile extrașcolare erau văzute ca fiind o recompensă
pentru copilul ce depune efort intelectual în cadrul scolii, în prezent aceste activități se aleg pornind de la
interesele copilului, de la dorințele lui exclusiv. În prezent activitățile extrașcolare nu sunt fixate prin
intermediul programei școlare ci se elaborează împreună cu elevii implicați. Activitatea educativă
extrașcolară este cadrul perfect pentru a îmbina și aplica cunoștinte și competențele dobândite în sistemul
de învățământ, permite implicarea elevilor în activități cât mai variate și antrenante, urmărește cultivarea
interesului socio-cultural în rândul copiilor și facilitează comunicarea în rândul celor implicați reducând
chiar și anxietatea, maximizandu-se potentilul intelectual al fiecărui individ.
De-a lungul timpului am organizat activități extrașcolare împreună cu copiii de la grupa mea. Tema
unei astfel de activități a fost ,,Vizita la Zoo,, am ales aceasta tema pornind de la interesul manifestat de
către copii pentru tema abordata. Fiind vorba de copii foarte mici (preșcolari), am implicat activ și părinții.
Am vizitat animalele de la Gradina Zoo de la Bucov, județul Prahova, am organizat după finalizarea acestei
vizite un concurs de ghicitori despre animale, antrenând astfel pe toți copiii la această activitate, scopul
acesteia fiind acela de a fixa anumite cunostinte despre animalele vazute la zoo. La final toți copiii au plecat
acasa cu premii (insigne cu animale, în funcție de ce ghicitoare au reușit să solutioneze).
Cu aceasta ocazie am luat masa împreună, părinți, copii și educatoare, în mijlocul naturii sub forma
unui picnik. Acesta a fost varianta adoptată de mine pentru a organiza o activitate extrașcolară cu copiii cu
care lucrez însă sunt sigura că pot fi abordate foarte multe alte variante. Așa cum am spus mai la începutul
acestui text, una dintre cele mai importante caracteristici ale educației extrașcolare este libertatea de a apela
la creativitate individului/grupului.
Activitățile extrașcolare au fost și sunt cele mai iubite de către copii.
Bibliografie
http://ise. md/uploads/files/1460559060_3. -managementul-activitatilor-extrascolare. pdf
https://www. scoalaintuitext. ro/blog/ce-fac-copiii-cand-nu-sunt-la-scoala/
Atelier de creaţie- Rolul activitatilor extrascolare in educatia copiilor

Tipul activitatii: Atelier de creatie
Coordonator: Prof Ungureanu Nicoleta Alexandra
Durata desfasurarii: o zi
Grupul tinta: Prescolarii grupei Fluturasii
Parteneri implicati:Cadrul didactic, prescolarii, psiholog si parintii prescolarilor
Obiective urmarite:- cultivarea simtului estetic si creativ
-stimuluarea abilitatilor de comunicare si realationare
- dezvoltarea abilitatilor de lucru in echipa
Resurse: -umane (prescolarii, parintii, psihologul partener, cadrul didactic)
-materiale (acuarele, pensule, blocuri de desen)
Aceasta activitate se doreste a fi una recreativă dar si creativa, o activitate care să ofere prescolarilor
posibilitatea de a învăța o tehnică nouă de lucru, jucându-se. În cadrul acestei activitati vor realiza o pictură
în accuarelă pe care o vor acoperi cu un strat de cremă de sapun amestecat cu tempera. Iar după uscare vor
desena peisaje, naturi statice și compoziții cu ajutorul unei scobitori. Psihologul partener va studia impreuna
cu copiii si parintii prescolarilor implicati in activitate toate lucrarile lor si impreuna vor da interpretari
1275
desenelor copiilor, oferind astfel un cadru potrivit pentru socializare, realtionare, cunoastere si exersare a
unor tehnici specifice domeniului estetic si creativ.
Rezultate asteptate:
La finalul acestei activitati copiii vor putea comunica mult mai usor cu adultii din viata lor si vor
cunoaste si impartasi cunostintele dobandite in cadrul atelierului de creatie.
Modalităţi de evaluare a activităţii:
a. Evaluare cantitativă, prin numarul elevilor participanți
b. Evaluare calitativă, prin gradul de implicare al elevilor la activitate
c. Feedback-ul tuturor celor implicați
Sugestii, recomandări:
a. Organizarea unor astfel de activități și cu alte ocazii
b. Oferirea de situații de comunicare și de lucru în echipă pe cât de des posibil
MICII CAMPIONI
FISA DE ACTIVITATE
Numele şi adresa unităţii de învăţământ aplicante: Grădiniţa cu Program Normal Panatau
Nivelul de învăţământ: preşcolar
Numărul preşcolarilor din grădiniţă: 15
Numărul cadrelor didactice din unitate: 1
Coordonatorul activităţii:Prof Ungureanu Nicoleta Alexandra
Titlul activităţii : ,, Micii Campioni”.
Domeniul în care se încadrează: sportiv
Scopul activităţii: dezvoltarea si consolidarea, prin intermediul competitiilor sportive, a fortei, vitezei,
indemanarii, atentiei, spiritului de echipa.
Obiectivele educaţionale ale activităţii - exersarea deprinderilor mortice de baza; mers, alergare,
tarare; - formarea deprinderii de a asculta cu atentie explicatiile primate, in vederea parcurgerii corecte a
traseului aplicativ; - dezvoltarea spiritului competitional, fair-play-ului;
Preşcolari participanţi: 15
Durata şi locul desfăşurării: intervalul orar 9:30-11. 30 - sala de grupa din gradinita
Descrierea activităţii: In cadrul programului ,, Scoala altfel; Sa stii mai multe, sa fii mai bun!”, la
nivelul gradinitei noastre, a fost organizat Concursul Micii Campioni la care au participat un numar de 15
prescolari.
Pe parcursul intregii zile, s-au desfasurat jocuri de miscare si distractive ce i-au incitat pe copii- ,,
Cursa in saci”, ,, Sari dupa cum indica urma”, ,, Mers in echilibru pe sfoara”, ,, Nu lasa mingea sa cada”, ,,
Mingea prin tunel”, “Broscutele saltarete”. In urma desfasurarii acestor jocuri, concursuri, prescolarii au
fost recompensati cu diplome de catre educatoare, acestia fiind incurajati si sprijiniti de catre parinti,
partenerii permanenti ai gradinitei. Rezultatele obţinute în urma activităţii - o buna coordonare motrica si o
tinuta adecvata; - comunicare deosebita atat pe orizontala (copil-copil), cat si pe verticala (copil-
educatoare) - implicare eficienta a partenerilor in derularea activitatii; - obtinerea de catre copii a unor
diplome de participare pentru fiecare participant
La finalul activitatii participanţii şi-au manifestat dorinţa de continuare a acestor activităţi si cu alte
ocazii. Toate actiunile cu caracter sportiv desfasurate au avut un puternic impact pozitiv, copiii participand
cu placere, respectandu-se regulamentul impus, incurajandu-si colegii de echipa si respectandu-si
adversarii. Asa cum reiese si din impresiile participantilor si partenerilor, se doreste ca si in anul scolar
urmator, in cadrul ,, Scolii altfel” sa fie iarasi organizate aceste tipuri de activitati, in gradinita.
Mişcarea este recunoscută ca prim factor al formării intelectuale corespunzătoare a copiilor. Studiile
în domeniu au dovedit că prin practicarea diferitelor activităţi sportive se favorizează capacităţile de
comunicare şi creativitate, se reduc agresivitatea şi inhibiţia şi astfel se ajunge la îmbunătăţirea premiselor
unor activităţi complexe, constructive, socializante. Practicarea mişcării fizice ajută la dezvoltarea psihică
a individului, dar si emoţională, intrucat aceaste activitati modelează temperamentul şi atitudinile,
constituind un fundament solid pentru personalitatea aflata in proces de formare.. Prin mişcare, prin jocuri
pe fond muzical, prin dans, la această vârstă, copiii îşi exteriorizează sentimentele devin dezinvolţi, li se
dezvoltă capacităţile şi deprinderile motrice, simţul estetic
Activitatile sportive sunt indragite de copii si asteptate cu nerabdare de catre acestia.
1276
IMPORTANTA ACTIVITATILOR EXTRASCOLARE
PROF. IOANA-CRISTINA URCAN

COLEGIUL TEHNIC “VICTOR UNGUREANU”, CAMPIA TURZII

Prin activităţile la care participă, elevii îşi însuşesc cunoştinţe în domeniul ştiinţei, tehnicii, literaturii
și artei. Participând la acţiuni cu caracter artistic, la manifestări cultural-artistice, vizionând spectacole de
dobândire a informaţiilor. Acestea pot fi activităţi indepenente, pe care elevul le-a ales, sau activităţi
organizate de către cadrele didactice. Astfel, in apropierea sărbatorilor ăascale atât elevii cât şi profesorii
se îndreaptă spre activităţi culturale şi tradiţionale specifice. Se realizează documentarea în legătură cu
sărbătoarea Paștelui: semnificație istorico-religioasă, datini și obiceiuri în legătură cu această sărbătoare,
tehnica picturii pe sticlă, tehnica încondeierii ouălor, tradiţii culinare. Astfel elevii realizează obiecte
decorative şi preparate dulci pe care le comercializeză pentru a ajuta centrele sociale din comunitate. Ei
oferă pachete copiilor şi persoanelor in vârstă, pentru a le face sărbătorile mai frumoase. În urma activității
realizate, elevii împreună cu părinții sunt sensibilizați în legătură cu arta tradițională, credința creștin-
ortodoxă și obiceiurile și tradițiile de Paști..
personalităţii în spiritul culturii naţionale. Întreaga activitate în afara clasei are conţinut variat, determinat
de interesele cognitive ale elevilor şi de dorinţele lor. Metodele și tehnicile moderne, activ-participative,
1277
Bibliografie:
1. Cucoş, C., (2002), Pedagogie (ediţia a doua, revăzută şi adăugită), Bucureşti, Polirom
2. Gârboveanu, M., (1981), Creativitatea elevilor în procesul de învăţământ, Bucureşti, Litera Internaţional
1278
URSU DIANA MARIA,

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ”MIHAIL ANDREI” BUHUȘI
În cadrul procesului instructiv-educativ se pot îmbina cu succes activităţi şcolare și activităţi

extracurriculare cu numeroase valenţe formative. Astfel devine posibilă manifestarea creativităţii întregului
grup de elevi, iar cadrul didactic își poate afirma spiritul inovator și creativitatea didactică.
Dezvoltarea personalității elevilor se află permanent în atenția învățătorilor cu scopul modelării
întregii activități psihice a elevilor și a conduitei acestora în acord cu cerințele societății în care trăiesc.
Activităţile extracurriculare sunt activităţi complementare activităţilor de învăţare realizate în clasă.
În cadrul acestora accentul cade pe prelucrarea informaţiei, interesul pentru diferite ramuri ale ştiinţei,
atragerea elevilor spre viaţa socială, folosirea timpului liber într-un mod plăcut şi util contribuind în acest
fel la formarea personalităţii. De aceea şcoala trebuie să desfășoare acest tip de activitate în cele mai variate
forme.
În cadrul activităților extracurriculare elevii se familiarizează cu diverse surse informaționale, se
autodisciplinează, învață să învețe, iar cadrul didactic poate să le influențeze dezvoltarea și să-i pregătească
pentru viață.
Aceste activități se desfășoară cu scopul de a dezvolta unele aptitudini speciale, de a-i antrena pe elevi
în situații cât mai variate și bogate în conținut, de a le cultiva interesul pentru activități socio-culturale, și
de a le oferi suport pentru reușita școlară în ansamblul ei.
În acest sens, vizitele la muzee, monumente și locuri istorice, case memoriale au oferit elevilor prilejul
de a observa obiectele și fenomenele în starea lor naturală, operele de artă originale, momentele legate de
trecutul istoric local, național, ceea ce a facilitat procesul formării reprezentărilor despre acestea.
Vizionarea spectacolelor de teatru au stimulat și orientat copiii spre aceste domenii de activitate.
țării noastre, au cultivat respectul pentru frumusețile naturii, artă și cultură.
Alte efecte benefice ale acestor activităţi au fost: îmbogățirea cunoştinţelor elevilor despre viaţa
plantelor şi a animalelor, îmbunătățirea exprimării libere în afara clasei. Ei pot reprezenta cu mai multă
ușurință aspecte ale realității atunci când desenează, modelează sau trebuie să alcătuiască texte scurte.
dezvoltarea artistică a copiilor într-o atmosferă de sărbătoare instalată cu acest prilej.
Activitățile desfășurate de 1 Decembrie, de Crăciun și la sfârşit de an şcolar, au oferit elevilor
posibilitatea de a se exprima liber, oral și în scris, sau prin muzică.
Concursurile sunt forme competiţionale de activitate extraşcolară pe diferite teme. La nivel de şcoală
au fost organizate concursuri de matematică, de limba română, de creaţii artistice, de desen. Unii elevi au
participat şi la concursuri județene de creatii plastice.
Cadrele didactice sunt preocupate atât de desfășurarea activităților școlare cât și a celor extrașcolare,
acestea contribuind la dezvoltarea gândirii critice, la stimularea implicării viitorilor adolescenți/tineri în
luarea deciziilor, la asumarea responsabilităților sociale astfel realizându-se legătura între latura cognitivă
și cea comportamentală.
În orice şcoală cadrele didactice trebuie să promoveze activităţile extracurriculare, stimulând astfel
inventivitatea şi creativitatea elevilor. În același timp trebuie să aibă în vedere un echilibru între activităţile
şcolare şi cele extracurriculare desfășurate.
Activitățile extrașcolare, prin specificul interdisciplinar, oferă cele mai eficiente modalități de
formare a caracterului copiilor încă din clasele primare, deoarece sunt factorii educativi cei mai apropiați
sufletelor acestora.
1279
PROF. VĂDUVA LUIZA ADELA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ PADEŞ, JUD. GORJ
adecvată, orice temă. ”- afirma J. Bruner.
Activitățile extraşcolare sunt variate, astfel încât tinerii pot fi implicați, în funcție de interesele
cu mediul, fiind dispuşi să acţioneze în acest sens. Excursia ajută la dezvoltarea intelectuală şi fizică a
copilului, la educarea lui cetăţenească şi patriotică. Ea este cea care îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte
însuşirea unei experienţe sociale importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural ştiinţific. Prin excursii
elevii îşi suplimentează şi consolidează instrucţia şcolară dobândind însuşirea a noi cunoştinţe. Am acordat
1280
importanţa cuvenită sărbătorilor şi aniversărilor importante din viaţa ţării şi a copiilor. Acestea au fost un
bun prilej de destidere, de bună dispoziţie, dezvoltând la copii sentimental apartenenţei la colectivitatea din
care fac parte, deprinzându-i totodată să-şi stăpânească emoţiile provocate de prezenţa spectatorilor.
Concursurile pe diferite teme sunt, de asemenea, momente deosebit de atractive pentru cei mici. Acestea
oferă copiilor posibilitatea să demonstreze practic ce au învăţat la şcoală, acasă, să deseneze diferite aspecte,
să confecţioneze modele variate. Acelasi efect îl pot avea concursurile organizate de către cadrele didactice
în clasa. Dacă sunt organizate într-o atmosferă placută vor stimula spiritul de iniţiativitate al copiluiui, îi va
profesorul însăşi să fie creativ. Elevii sunt atraşi de activităţile artistice, reacreative, distractive, care ajută
la dezvoltarea creativităţii, gândirii critice şi stimulează implicarea în actul decizional privind respectarea
drepturilor omului, conştientizarea urmărilor poluării, educaţia rutieră, educaţia pentru păstrarea valorilor,
etc.
asumându-şi responsabilităţi. Cadrul didactic are, prin acest tip de activitate posibilităţi deosebite să-şi
în valoare a posibilităţilor şi resurselor de care dispune clasa de elevi.
Bibliografie :
1281
CARACTERUL EDUCATIV AL SERBĂRILOR ŞCOLARE
PROF. VADUVA NATALIA

PROF. CIMPEANU VALENTINA
SCOALA GIMNAZIALA,, NICOLAE BALCESCU”
MUN. DRAGASANI, JUD. VALCEA
În alternativa educațională Step by Step în care lucrăm aceste activități au loc destul de des, cu
diverse ocazii.
Activităţile extraşcolare contribuie la dezvoltarea personalităţii armonioase a copiilor, pentru
cultivarea înclinaţiilor şi aptitudinilor acestora de la cea mai fragedă vârstă, la organizarea raţională şi
plăcută a timpului liber.
Este de prim ordin rolul pe care-l are interesul şi talentul învăţătorului de a atrage micii şcolari în
asemenea activităţi şi au menirea să amplifice efectele formative ale procesului de învăţământ şi să
sporească zestrea de cunoştiinţe şi abilităţi ale copilului în vederea reuşitei integrării sociale.
Activităţile extraşcolare au o mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii copilului, deoarece
implică în mod direct copilul prin personalitatea sa.
Ele prezintă unele particularităţi prin care se deosebesc de activităţile din cadrul lecţiilor. Acestea se
referă la conţinutul activităţilor, durata lor, la metodele folosite şi la formele de organizare a activităţilor.
Având un caracter atractiv, elevii participă, într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire
Alegerea din timp a materialului şi ordonarea lui într-un repertoriu cu o temă centrală este o cerinţă
importantă pentru orice fel de activitate extraşcolară.
Serbarea şcolară
Reprezintă o modalitate eficientă a capacităţilor de vorbire şi înclinaţiilor artistice ale elevilor. Prin
conţinutul vehiculat al serbării, elevii culeg o bogăţie de idei, impresii, trăiesc ,, autentic ,, spontan şi sincer
situaţiile redate.
Stimularea şi educarea atenţiei şi exersarea memoriei constituie obiective importante care se
realizează prin intermediul serbării. Intervenţia la momentul oportun, cu rolul pe care îl are de îndeplinit
fiecare elev şi susţinută de raportul afectiv motivaţional contribuie la mărirea stabilităţii atenţiei, iar cu
timpul sporeşte capacitatea rezistenţei la efort.
Lectura artistică, dansul, devin puternice stimulări ale sensibilităţii artistice.
Valoarea estetică este sporită şi de cadrul organizatoric – sala de festivităţi, un colţ de natură (parcul
sau grădina şcolii) amenajate în chip sărbătoresc.
Contribuţia copilului la pregătirea şi organizarea unui spectacol artistic nu trebuie privită ca un scop
în sine, ci prin prisma dorinţei de a oferi ceva spectatorilor : distracţie, înălţare sufletească, plăcere estetică,
satisfacţie – toate acestea imbogăţindu –le viaţa, făcând –o mai frumoasă, mai plină de sens.
Este un succes extraordinar, o trăire minunată, când reuşeşte să trezească o emoţie în sufletul
spectatorilor.
Reuşita spectacolului produce ecou în public, iar reacţia promtă a sărbătorilor îi stimulează pe copii
să dea tot ce sunt în stare.
Serbarea la care se va face referire este una tematică în legatură cu sărbătorirea Sfintelor Sărbători
de iarnă.
Odată cu sosirea anotimpului alb, ne adunăm cu toţii, să ne bucurăm de Bradul de Crăciun, de
cadourile lăsate de Moş Crăciun la poalele lui
Pentru această activitate a fost ales materialul, a fost ordonat într-un montaj literar –muzical ,, Într-o
noapte, la Betleem ,, şi sceneta ,, Bradul credincios,,.
1282
Este binecunoscut faptul că memorarea se realizează mai puternic atunci când fondul afectiv –pozitiv
este mare. De aceea s-a asigurat înţelegerea sensului figurat al unor cuvinte pe care se realizează trăiri
emoţionale, sentimente înălţătoare de dragoste pentru patrie. Important a părut a fi îmbogăţirea conţinutului
transmis spectatorilor cu cântece pentru a adânci efectul emoţional.
Învăţarea versurilor, interpretarea artistică au fost realizate de elevi cu bucuria şi plăcerea
caracteristice unei preocupări pentru timpul liber.
Pregătirea elevilor pentru serbare constituie un aspect tot atât de important ca şi pregătirea pentru
fiecare lecţie în parte.
Această cerinţă se traduce într-o acţiune ce cuprinde mai multe momente
-comunicarea din timp a datei când va avea loc serbarea;
-comunicarea temei, cunoaşterea din timp a acesteia orientează şi menţine interesul, ceea ce
favorizează receptarea, sporeşte eficienţa învăţării
Desfăşurarea serbării a cuprins de asemenea mai multe momente
-perioada de pregătire a serbării, dorinţa de succes, sudează colectivul, impulsionează în mod
favorabil, face ca elevul să trăiască clipe de desfătare sufletească
-desfăsurarea programului – fiecare copil trebuie să aibă un loc bine definit în cadrul programului
pentru a se simţi parte integrantă a colectivului, să fie conştient că şi de participarea lui depinde reuşita
serbării;
Prin conţinutul bogat şi diversificat al programului pe care îl cuprinde serbarea şcolară valorifică
varietatea, preocuparea intereselor şi gustul şcolarilor.
publică străduinţele colectivului clasei şi ale fiecărui elev în parte ;
Elevii au nevoie de acţiuni care să le lărgească lumea lor spirituală, să le împlinească setea de
Activităţile extraşcolare în general, au cel mai larg caracter interdisciplinar, oferă cele mai eficiente
Întregul lanţ de manifestări organizate de şcoală şi în afara ei, sub atenta şi priceputa îndrumare a
dascălului, aduc o importantă contribuţie în formarea şi educarea copiilor, în modelarea sufletelor acestora
şi are profunde implicaţii în viaţa spirituală a comunităţii, restabilind şi întărind respectul acesteia faţă de
şcoală şi slujitorii ei.
În asemenea activități elevii se simt importanți și participă cu interes și dăruire.
1283
PREUNIVERSITAR
PROFESOR VALEANU ANISOARA

PALATUL COPIILOR DR. TR. SEVERIN

clădirii’’fizice şi spirituale a ,, puiului de om’’. Doar ,,zâna’’, modelatoarea de suflete şi minţi, ştie, cu mult
viaţa.
elevii acumulează în cadrul lecţiilor. Concursurile pe diferite teme sunt, de asemenea, momente deosebit
de atractive pentru cei mici. Acestea oferă copiilor posibilitatea să demonstreze practic ce au învăţat la
şcoală, acasă, să deseneze diferite aspecte, să confecţioneze modele variate. Acelasi efect îl pot avea
concursurile organizate de către cadrele didactice în clasa. Dacă sunt organizate într-o atmosferă placută
vor stimula spiritul de iniţiativitate al copiluiui, îi va oferi ocazia să se integreze în diferite grupuri pentru
a duce la bun sfârşit exerciţiile şi va asimila mult mai uşor toate cunoştinţele. Elevii trebuie să fie îndrumaţi
să dobândească: o gândire independentă, nedeterminată de grup, toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de
a descoperi probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica constructiv. Înainte
de toate, este însă important ca profesorul însăşi să fie creativ. Elevii sunt atraşi de activităţile artistice,
educaţia pentru păstrarea valorilor, etc.
1284
Bibliografie :
* Bruner, J. S, Procesul educaţiei intelectuale, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1970
1285
ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂȚII ELEVILOR-
DEZVOLTAREA CREATIVITĂȚII LA DISCIPLINA
LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
PROF. VANCEA ALINA

Moto: ,, Şcoala trebuie să urmărească tot timpul ca tânărul să părăsească băncile ei nu ca specialist,

educativ trebuie să devină un scop şi un mijloc în acelaşi timp.
acest demers.
esenţială în succesul şcolar. Programul activităţilor extracurriculare, stabilit ca o unitate in ethosul si cultura
competitive. Elevii pot să decidă în bună masură asupra obiectivelor, conţinuturilor şi mijloacelor de
În lucrarea intitulată Descoperirea copilului, Maria Montessori făcea următoarea afirmaţie : ,, Să nu-
i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic
nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze. ’’ Activităţile extraşcolare
vin în sprijinul acestui demers. Finalităţile educaţionale ale activităţilor extraşcolare presupun educaţie
spiritul de observaţie, creativitatea şi nu în ultimul rând gândirea critică a elevilor. Cadrelor didactice le
1286
revine sarcina de a stârni interesul elevilor pentru participarea la concursuri de creaţie literară, informatică,
fizică, chimie, matematică, tehnico-ştiinţifice, simpozioane şi sesiuni de comunicări ştiinţifice, concursuri
naţionale de jocuri logice, concursuri de şah etc.
Prin participarea la cercuri literare, concursuri de cultură şi civilizaţie europeană, concursuri de
limbi străine, festivaluri naţionale de teatru în limbile de circulaţie internaţională, proiecte interdisciplinare,
serbări şi carnavaluri de Ziua Îndrăgostiţilor, Dragobetele, Halloween, Crăciun, Paşte, concursuri şi
momente artistice dedicate Săptămânii Francofoniei, Zilei Limbilor Străine sau Zilei Europei elevii se
familiarizează cu limba, cultura, tradiţiile şi obiceiurile altor popoare, creându-se astfel punţi de legătură
între civilizaţii. Ei învaţă să fie toleranţi şi deschişi spre alte culturi şi să respecte valorile culturale ale
acestora. Datorită caracterului lor interdisciplinar, activităţile extracurriculare constituie pentru elevi un
prilej de lărgire a cunoştinţelor de cultură generală, facilitând formarea culturii profesionale şi duc la
formarea competenţelor transdisciplinare.
artă etc.
Vizitele la galeriile de artă şi la expoziţiile de pictură sau sculptură, cercurile artistice organizate de
Clubul Copiilor sau concursurile de artă şi creativitate plastică sau fotografică, concursurile de sculptură
exersare şi cultivare a diferitelor înclinaţii, aptitudini, capacităţi. Activităţile extraşcolare stimulează
implicarea tinerilor în promovarea valorilor şi principiilor etice : dreptate, toleranţă, pace, cetăţenie activă,
respectarea drepturilor omului, prietenie, dragoste şi respect faţă de părinţi, spirit de sacrificiu. Participând
la activităţi extraşcolare, elevii sunt invăţaţi să respecte libertatea de opinie şi pluralismul, să se respecte
reciproc, să îşi asume responsabilitatea pentru propriile fapte, să aibă o atitudine participativă.
Un bun exemplu în vederea atingerii acestor obiective îl constituie activităţile Consiliului Elevilor,
acţiunile civice în comunitate (vizite, excursii, schimburi între şcoli, acţiuni de sprijin pentru persoanele
defavorizate, activităţi voluntare), acţiunile de petrecere a timpului liber în grup (cluburi, asociaţii),
serbările şi concursurile de Ziua Europei, reuniunile cu prilejul zilelor de naştere, în cadrul cărora
sărbătoriţii primesc cadouri şi se bucură de atenţia celorlalţi copii, serbările de Ziua Mamei etc. Prin vizite
la muzee şi expozitii, prin omagierea celor mai importante evenimente din istoria neamului nostru şi
excursii în oraşele cu un bogat trecut istoric, elevii îşi dezvoltă sentimentele patriotice, pregătindu-se astfel
pentru a deveni buni cetăţeni. La mare înălţime în topul priorităţii elevilor se află educaţia fizică si educaţia
rutieră realizată prin activităţi extracurriculare foarte atractive : competiţii sportive între clase sau între
şcoli, excursii, drumeţii, concursul Educaţia rutieră – Educaţie pentru viaţă.
Bibliografie:
 Baban, Adriana, Consiliere educaţională, Cluj - Napoca, 2001;
 Cristea, Gabriela, Pedagogie generală, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2002;
 Kulcsar, Tiberiu, Factorii psihologici ai reuşitei şcolare, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1987;
 Stoica Marin, Pedagogie şi psihologie, Ed. Gheorghe Alexandru, 2001.
1287
ATELIERUL DE TEATRU, DESCHIDERE SPRE SINE, SPRE CEILALTI SI...
SPRE LIMBA FRANCEZÃ
PROF. LOREDANA VANCIA,

COLEGIUL NAŢIONAL „ANDREI MUREŞANU” DEJ
Activitãţile de animaţie teatralã propuse în cadrul sãptãmânii Şcoala Altfel vizeazã nu numai
prelungirea orelor de limba francezã în planul ludicului şi al unui eventual amuzament, ele se constituie în
elemente susceptibile de a contribui la dezvoltarea psihologicã a liceanului, atât din punct de vedere
cognitiv, cât şi socio-afectiv. Ca exemplu, mima permite reprezentarea cu ajutorul unui semnificant
diferenţiat precum limbajul, imaginea sau gestul simbolic. Jocul dramatic este el însuşi „locul” ideal pentru
exprimarea sentimentelor şi a emoţiilor, e un veritabil efort de re-creare a sinelui, deoarece „actorul”,
interpretând un personaj, învaţã sã se cunoascã pe sine şi sã îşi gestioneze emoţiile. Tocmai de aceea,
atelierul de teatru în limba francezã este un proiect având ca scop principal redescoperirea de sine şi
relaţionarea cu celãlalt prin intermediul unei alte limbi decât cea maternã, capabilã sã ne arate o faţetã a
personalitãţii elevului diferitã de cea pe care el o lasã sã se vadã şi sã se exprime în fiecare zi.
Diferite de practica teatralã în cadrul opţionalului de teatru francofon (cu o duratã de un an şi având
ca finalitate o piesã de teatru şi cel puţin o participare la un festival internaţional), activitãţile teatrale din
cadrul sãptãmânii „Şcoala Altfel” vizeazã în special stimularea exprimãrii în limba francezã în situaţii
concrete şi imediate, ancorate nu într-o perspectivã probabilã şi îndepãrtatã, ci într-un univers palpabil,
ludic şi prezent. În acest scop, tipul de practici propuse trebuie în mod obligatoriu sã suscite dorinţa de a se
exprima în limba francezã, condiţie fãrã care eşecul atelierului este garantat de la început. Tocmai de aceea,
cinci ateliere de câte patru ore nu mi se pare prea mult pentru a reuşi sã dãm un sens activitãţilor şi pentru
a avea timpul necesar pentru a pregãti şi „marele final”, o prezentare a ceea ce s-a realizat în faţa celorlalţi
elevi şi a cadrelor didactice, al cãror feed-back poate duce la ameliorarea activitãţilor viitoare, dar şi la
încurajarea celor mai ezitanţi participanţi la atelier.
Definite în mod obligatoriu în raport cu anumite expectanţe ale grupului de elevi participanţi la atelier,
activitãţile trebuie derulate într-o progresie logicã care sã le garanteze succesul şi care sã nu lase loc
inevitabilelor digresiuni şi nerespectãri ale regulilor din timpul activitãţilor extraşcolare. Toate etapele
trebuie sã suscite curiozitatea elevilor, care în mod obligatoriu trebuie sã se implice în fiecare moment în
proiectul comun. Evident, în proiectarea atelierului nu trebuie pierdute din vedere unele limite care trebuie
gestionate pe mãsurã ce apar: teama elevului de a fi ridicol sau de a fi judecat de ceilalţi (chiar dacã a ales
el însuşi atelierul de teatru), zgomotul şi o eventualã agitaţie în cadrul grupului (având ca soluţii un eventual
regulament al atelierului, mici exerciţii care sã sublinieze importanţa respectului faţã de ceilalţi în cadrul
grupului, exerciţii de concentrare, etc), limitele de timp şi de program, un alt tip de rol asumat de profesor
(specific oricãror activitãţi extracurriculare).
În ceea ce priveşte activitãţile concrete, putem vorbi de trei tipuri de activitãţi principale:
- Activitãţi de dinamizare
- Activitãţi de descoperire
- Scenetele (improvizaţii dirijate – personaje şi trama predefinite, improvizaţii deschise – elaborarea unei
trame plecând de la o situaţie iniţialã, improvizaţii tematice – tema este datã, dar existã libertatea stabilirii locului, a
personajelor şi a acţiunii)
Specialiştii în animaţie teatralã recomandã o proiectare riguroasã a activitãţilor, pornind de la
stabilirea obiectivelor, a numãrului de participanţi, a etapelor şi a duratei fiecãrei etape, a spaţiului şi a
echipamentului necesar. De asemenea, în activitãţile de improvizaţie teatralã au fost identificate cinci etape
principale:
- Faza introductivã
- Faza de revizuire
- Faza de pregãtire
- Faza de reprezentare
- Faza de exploatare
Evident, în alegerea tipului de scenetã/improvizaţie propusã este obligatoriu sã avem în vedere nivelul
de competenţã al elevilor în limbã francezã, deoarece acest nivel va determina el însuşi limita maximã pânã
1288
la care se va putea merge. Fãrã indoialã însã, un atelier bine construit care sã permitã valorizarea individualã
şi colectivã a elevului va fi în viitor o treaptã spre depãşirea acelei limite şi o poartã deschisã spre bogãţia
şi expresivitatea limbii franceze.
1289
APTITUDINILOR ARTISTICE ALE ELEVILOR
ÎNV. VÂNTU MARIA

ȘC. GIMN. NR. 1 BISTRIȚA, JUD. BISTRIȚA-NĂSĂUD

Activitatea extraşcolară oferă independenţă mai mare elevilor şi asigură o posibilitate de varietăţi
pentru manifestările disciplinare, ele presupun respectarea unei game variate de norme disciplinare.
Organizarea şi desfăşurarea activităţilor extraşcolare respectă anumite condiţii:
- sunt subordonate procesului de învăţământ care se desfăşoară în clasă;
- se evită supraîncărcarea elevilor;
- se desfăşoară în colectiv, fiind create şi organizate pe principiul liberului consimţământ;
- la antrenarea elevilor trebuie să se ţină seama de particularităţile de vârstă şi interesele elevilor,
precum şi de posibilităţile de realizare pe care le au, fără să fie reţinuţi de la ore sau pregătirea lecţiilor.
viaţă a elevilor. Aceste activităţi se organizează în funcţie de conţinutul lecţiilor și prin conținutul lor se
urmăresc lărgirea orizontului de cunoștințe. Vizitarea unui muzeu, expoziţii, a unui atelier al meșterului
popular sau artist plastic poate fi o situaţie de învăţare cu scop cultural-artistic, dar şi un moment de
reconciliere ori de introspecţie, în funcţie de educaţia anterioară a elevilor sau de tematica în care se
încadrează excursia având drept scop lărgirea orizontului cognitiv, familiarizarea elevilor cu frumuseţile
ţării. Cercurile de elevi sunt un important mijloc de lărgire a orizontului cultural și ştiinţific al elevilor şi de
dezvoltare a interesului lor pentru artă. În general, cercurile cuprind un număr mic de elevi, înscrierea
care se discută la cercuri, se va ţine seama de preocupările elevilor şi de nivelul lor de cunoştinţe. Scopul
general al cercului este educaţia estetică şi cultivarea dragostei pentru artă. Cercurile de creaţie au ca scop
descoperirea şi cultivarea talentului, aptitudinilor elevilor în diverse domenii ale artei populare.
Activităţile extraşcolare cer o bună pregătire metodologică din partea cadrului didactic. Este necesar
să se creeze o atmosferă deosebit de favorabilă pentru instruire şi educaţie, să se ofere posibilitatea de
1290
liber într-un mediu sărbătoresc sau firesc. Elevii trebuie ajutați să participe la activitățile educative, să se
implice afectiv, cu plăcere și bucurie spontană în ceea ce fac. De aceea, un rol important în dezvoltarea
aptitudinilor artistice ale copiilor au ilustrarea poveștilor, miturilor, basmelor și poeziilor prin aplicarea
metodelor, procedeelor și tehnicilor artistico-plastice.
Bibliografie
1981.
1291
PROF. ÎN ÎNV. PREȘCOLAR VARGA EDIT
mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze. ”
atmosferă relaxantă, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi, îmbinându-se utilul cu plăcutul. Un punct
forte al activităţilor extraşcolare este acela că antreneză copiii în activităţi cât mai variate şi bogate cu o
structură aparte, diferită de clasica metodă de predare-învăţare. O activitate desfăşurată într-un mediu
extraşcolar permite de asemenea şi dezvoltarea unor aptitudini speciale şi facilitarea integrării în mediul
şcolar. Trebuie să ţinem cont că, indiferent ce metodă se adopă in educaţia tradiţională, indiferent dacă are
o finalitate pozitivă şi un obiectiv primar atins, ea nu va epuiza niciodată sfera influenţelor formative
exercitate asupra copilului. Din seria activităţilor extraşcolare amintim: taberele, excursiile, piesele de
teatru, spectacolele de operă comică, atelierele creative, şezătoarele, spectacolele în aer liber, vizitele la
muzee sau Grădina Zoologică. Copiii pot fi stimulaţi şi îsi pot imbogăţi imaginaţia creatoare şi sfera
cunoştinţelor, prin vizionarea de piese de teatru, filme educative, participând la ateliere de creaţie, prin
dramatizarea unor opere literare cu diferite ocazii sau prin implicarea în desfăşurarea sezătorilor literare.
Copii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească în primul rând o gândire independentă, toleranţă faţă de ideile
noi, capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica
constructiv. Înainte de toate, este însă important ca educatorul însăşi să fie creativ, pentru că numai aşa
poate să aducă în atenţia copiilor săi tipuri de activităţi extraşcolare care să le stârnească interesul,
important să dăm o notă relaxantă tuturor jocurilor şi activităţilor. Activităţile extracuriculare sunt activităţii
copii.
8 Martie, Paștele, Crăciun, sfârşit de an, finalizare de proiecte etc.
1292
personalitate.
tradiţie.
producându-le bucurie, uşurându-le acumularea de cunoştinţe, chiar dacă presupun un efort suplimentar.
Prin activităţi bogate şi prin considerarea copiilor ca pe nişte oameni în continuă dezvoltare, căutăm cu
ajutorul activităţilor extracurriculare în care îi antrenăm, să le trezim curiozitatea, să le păstrăm viu interesul
pentru cunoaştere, să-i provocăm în a căuta şi descoperi lucruri noi.
1293
IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE ÎN
DEZVOLTAREA PERSONALITĂȚII PREȘCOLARILOR
VARGA MIRUNA- RAVECA

De cele mai multe ori, conţinutul acestora poate fi o continuare la un nivel mai înalt, a ceea ce şi-au însuşit
copii în cadrul activităţilor didactice. De exemplu, în cadrul activităţilor din domeniul ştiinte, la activităţile
de cunoaştere a mediului după ce copiii au observat pe planşe anumite animale domestice sau sălbatice se
poate propune o activitate extraşcolară – vizitarea unei grădinii zoologice cu scopul de a-şi fixa ci
îmbunătăţii cunoctinţele legate de aceste animale.
instituţii.
personalitate.
1294
tradiţie.
preajma colegilor lor – “copilul care este lăudat învaţă la rându-i să aprecieze” (D. I. Nolte).
1295
PROF. VARTOLOMEI MARIA

ȘCOALA GIMNAZIALA ˮI. GR. TEODORESCUˮ - RUSENI – NEAMȚ
Activitățile extrașcolare contribuie la formarea personalității elevului, având un rol important în

educația sa, deoarece se realizează intr-o atmosferă diferită de cea în care se realizează activitatea de predare
- învățare specifică fiecărei discipline,
pentru o integrare în societate.
Educaţia extrașcolară îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii copiilor noştri.
Educaţia prin activităţile extrașcolare urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei optime dintre
aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ in
în contact direct cu obiectele si fenomenele din natura. Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este
tocmai ceea ce ne permite să împăcăm şcoala cu viaţa.
Spectacolele constituie o formă de activitate extrașcolară în şcoală, prin care copilul face cunoştinţă
cu lumea minunată a artei. Deşi această formă de activitate îl pune pe copil în majoritatea cazurilor în rolul
de spectator, valoarea ei deosebită rezidă în faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă de impresii
puternice, precum şi în faptul că apelează, permanent, la afectivitatea copilului sau nu, asupra dezvoltării
elevilor.
1296
elevilor răsplata primită după muncă, şi de asemenea au un rol de motivare
școală, dar și în cadrul familiei.
marchează momentele cruciale ale existenței umane. Prin aceste activități li se oferă elevilor un alt mod de
însușire a unor trăiri, valențe pozitive ale vieții. Cât sunt mici, toți copiii trebuie să își însușească valori
morale, să trăiască momente înălțătoare, să conștientizeze rolul religiei în formarea lui ca individ și să
participe la toate evenimentele importante alături de familia unită. Aceasta este soluția vitală pentru o viață
echilibrată, pentru petrecerea momentelor neegalabile din mijlocul familiei, pentru formarea ca individ
responsabil și valoros pentru societate.
Astfel de activităţi sunt de o reală importanţă într-o lume dominată de mass-media şi mă refer la
televizor, calculator si internet, care nu fac altceva decât să contribuie la transformarea copiilor noştri în
nişte persoane incapabile de a se controla comportamental, emoţional şi mai presus de toate slab dezvoltaţi
intelectual
Bibliografie:
2. Ionescu, M. ; Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
1297
ÎNVĂȚĂM ȘI NE JUCĂM
PROF. VASILE MARIANA,

GRĂDINIȚA NR. 178, SECTOR 5, BUCUREȘTI
Pedagogia modernă pune accent pe consolidarea informațiilor teoretice. Conceptul învechit de

„învățat cât mai mult”, începe să fie depășit. Educația înseamnă mai mult decât acumularea unui volum cât
mai mare de informații.
Activitățile extrașcolare susțin dezvoltarea aptitudinilor sociale ale copilului, cultivarea interesului
său pentru activități culturale, cultivarea talentelor sale și chiar facilitarea integrării copilului în anumite
grupuri sociale.
Activitățile extracurriculare depind de preferințele personale ale copilului. Excursiile dezvoltă
dragostea pentru frumos și călătorie. Aceste călătorii nu trebuie să fie lungi, nici scumpe și să urmărească
admirarea peisajelor și vizitarea muzeelor pentru descoperirea diferitelor culturi, de la obiceiuri până la
portul tradițional românesc. O astfel de excursie am organizat-o în județul Argeș, comuna Coșești în cadrul
proiectului național “Micul olar”. Aici copiii au luat contact cu obiceiuri românești: olărit, tunsul oilor,
mulsul oilor, prepararea brânzei, împletit.
În cadrul atelierului de olărit, copiii au pregătit lutul pe roata olarului, apoi au modelat diferite
obiecte: farfurii, vaze, boluri.
La casa ciobanului au putut descoperi modul cum sunt mulse oile, cum se prepară brănza. Surpriza
de aici a constat în degustarea produselor lactate, cu mămăligă pregătită în fața copiilor, la foc cu lemne.
Bucuria a fost mai mare în momentul când copiii au putut duce oile și mieii la păscut pe câmpul din
apropiere.
Dintre activitățile extrașcolare cu impact mare asupra copiilor sunt și cele cu tematică sportivă.
Acestea sunt recomandate pentru îmbunătățirea puterii de concentrarea, pentru digestie și somn liniștit.
Studii de specialitate spun că acestea influențează rezultatele școlare. Este potrivită pentru copiii timizi sau
introvertiți, cât și pentru cei extravertiți și hiperactivi. Activitatea fizică va tempera copilul care se va
autodisciplina prin simplul fapt că participă de bună voie într-un joc cu reguli la care se va supune. În cadrul
instituției mele am organizat adesea concursuri sportive la nivel de unitate (între grupe) sau la nivel de
sector, în cadrul unor proiecte educaționale precum ”Cupa Grădinițelor”. Competițiile sportive de acest gen
sunt binevenite, copiii învățând cu ajutorul acestora jocul de echipă, lupta pentru un scop comun.
modalități de formare a caracterului copiilor încă din grădiniță, deoarece sunt factorii educativi cei mai
1298
PROF. INV. PRESCOLAR VELICU MIHAELA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ PECENEAGA,
JUD. TULCEA
personalităţii copiilor. În acest cadru, învăţămân-tul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect fizic şi
formative exercitate asupra copilului. Din seria activităţi-lor extraşcolare amintim: taberele, excursiile,
vizitele la muzee sau Grădina Zoologică. Copiii pot fi stimulaţi şi îsi pot îmbogăţi imaginaţia creatoare şi
sfera cunoştin-țelor, prin vizionarea de piese de teatru, filme educative, participând la ateliere de creaţie,
Astfel de activităţi sunt de o reală importanţă intr-o lume dominată de mass media şi ne referim la
televizor, calculator si internet, care nu fac altceva decât să contribuie la transformarea copiilor noştri in
nişte persoane incapabile de a se controla comportamental, emoţional şi mai presus de toate slabi dezvoltaţi
intelectual. Se ştie ca incepand de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinte
punându-i in contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură.
La vârsta preşcolară, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arata sau li se spune în legatură cu
mediul, fiind dispuşi să acţioneze în acest sens. Ca educatoare, trebuie să oferim în mod gradat, in acord cu
mediului înconjurator: curăţarea.
1299
BIBLIOGRAFIE
*Allport, W, Gordon, ,, Structura şi dezvoltarea personalităţii ‘’
1300
EXEMPLU DE DEMERS DIDACTIC CENTRAT PE COMPETENȚE CHEIE:
CLASA A III-A
SUBIECT: "OCOLUL LUMII ÎN 3 ORE"
PROFESOR PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR ȘI PREȘCOLAR:

CĂTĂLINA VELIȘCU
Această temă îi va duce pe copii într-o călătorie în jurul lumii! Fiecare țară are ceva diferit de
împărtășit: dans, meșteșuguri, activități culinare și muzică!
Fiecare copil o să stea într-o cutie de carton care va reprezenta avionul său de-a lungul temei...
"Bună dimineața, voi fi pilotul dvs. astăzi. Vom descoperi ... (exemplu: Italia). Vă rugăm să vă fixați
centurile de siguranță. Vă urăm călătorie plăcută!"
Fiecare elev are pregătite informații despre țara aleasă și completează o valiză cu imagini și obiecte
care reprezintă țara despre care va discuta. Elevul se transformă în ghid care ne conduce prin țara aleasă cu
ajutorul videoproiectorului prin prezentări PPT sau foto, obiecte aduse de acolo sau primite.
Vor primi o viză de intrare (o ștampilă) pe pașaportul primit la începutul călătoriei.
Vor putea veni în costumul tradițional al țării respective, cu steagul țării respective, vor putea să
servească celorlalți călători mâncare tradițională etc.
Atunci când ne plimbă prin țara respectivă, ghidul va localiza pe globul pământesc acea țară, va
menționa continentul, capitala, va arăta produsele aduse, ne va saluta în limba localnicilor, va prezenta
tradițiile locale.
Fiecare copil va avea propria cameră foto. Își pot folosi camerele de luat vederi pentru a face
fotografii, pentru a-și aminti activitățile de care se bucură cel mai mult.
La finalul săptămânii "Școala Altfel" vom realiza o activitate colectivă, realizând un album al
călătoriei.
Competențe cheie vizate:
1. Competența de comunicare în limba maternă:
- împărțiți în echipe, unii elevi vor fi angajații aeroportului, alții călătorii, alții angajații companiei
aeriene și fiecare pe rând va fi ghid.
2. Competența de comunicare în limbi străine:
- elevii vor alege o țară din continentul tras la sorți și atunci când ajungem în acea țară ne va spune
salutul și apoi exersează diferite formule de adresare în limba respectivă.
3. Competențe matematice și competențe de bază în științe și tehnologii:
- elevii compară diverse informatii despre țara aleasă (ex. : număr de locuitori) și scriu în ordine
descrescătoare numele țărilor după acest criteriu (ex: cea mai populată țară);
- folosesc Atlasul Geografic Școlar pentru a identifica țările și capitalele din U. E.
4. Competența digitală:
- elevii folosesc tablete și telefoane pentru a culege informații despre țările alese și pentru a vedea
imagini din aceste țări sau se pot folosi PPT-uri.
5. A învăța să înveți:
- elevii învață cum pot accesa Wikipedia, pentru a învăța cât mai multe despre o țară, o capitală.
1301
6. Competențe sociale și civice:
- în cadrul orei, elevii vor lucra pe grupe sau în perechi, interacționând și colaborând.
7. Spirit de inițiativă și antreprenoriat:
- realizarea unor pliante cu țara aleasă pe calculator, pentru distribuirea lor voluntară unor turiști
străini, în scopul promovării obiectivelor turistice.
8. Sensibilizare și exprimare culturală:
- "Un loc minunat" – prezentarea unor albume proprii cu poze ale unor obiective turistice culturale
sau alte lucruri interesante din călătoriile lor.
Consider că această activitate contribuie foarte mult la formarea profilului absolventului de
învățământ primar.
1302
ACTIVITĂȚI EXTRACURRICULARE
FORME ȘI CONȚINUTURI
PROF. VENETICU FLORENTINA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ COMUNA VITĂNEȘTI
JUDEȚUL TELEORMAN
Termenul de „activităţi extracurriculare” este adesea utilizat în sinonimie cu cel de „activităţi co-
curriculare” sau cu cel de „activităţi în afara clasei”. În primul caz, reiese importanţa acestora în
completarea Curriculumu-ului Naţional, iar în al doilea, separarea spaţio-temporală de activităţile formale
obligatorii. De asemenea, în literatura de specialitate, conceptul este adesea utilizat ca echivalent al
„activităţilor extraşcolare”, de altfel în mod eronat, dat fiind că acestea reprezintă toate activităţile ce au loc
în afara instituţiei de învăţământ şi acestea sunt doar o componentă a activităţilor extracurriculare.
Observăm deci, că sub aspect conceptual, termenul „activităţi extracurriculare” face referire la
ansamblul activităţilor (academice, sportive, artistice etc.) care se organizează la nivelul instituţiilor de
învăţământ sau în afara acestora (dar sub tutela lor sau în colaborare), în grupuri de elevi sau individual,
suplimentar faţă de conţinuturile din Planurile cadru de învăţământ şi din Curriculumul la decizia sau
propunerea şcolii.
Activităţile extracurriculare se referă astfel la totalitatea activităţilor educative organizate şi
planificate în instituţiile de învăţământ sau în alte organizaţii cu scop educaţional, dar mai puţin riguroase
decât cele formale şi desfăşurate în afara incidenţei programelor şcolare, conduse de persoane calificate, cu
scopul completării formării personalităţii elevului asigurată de educaţia formală sau dezvoltării altor aspecte
pentru cea personală, prin demersuri specifice şi particulare. Deşi activităţile specifice educaţiei formale
urmăresc anumite finalităţi menţionate anterior, totuşi ele nu uzitează la maxim de valorizarea unor
competenţe precum: dezvoltarea unor abilităţi interpersonale, muncă în echipă, iniţierea şi implemetarea
unor proiecte personale sau în echipă, deprinderi de învăţare a modului cum să înveţi etc.
Desigur, în unele situaţii, activităţile extracurriculare pot determina o „pierdere de timp” sau o
distragere a educabilului în defavoarea activităţilor educative formale. Însă, dincolo de orice, nu trebuie să
avem în vedere doar activitatea în sine, ci natura particulară a experienţei individuale a educabilului, în
cadrul activităţii care devine cea mai interesantă pentru acesta (Rubin R. S., Bommer W. H., Baldwin T.
T., 2002, pag. 452). Din aceste considerente, rolul şcolii şi al cadrului didactic (în colaborare cu alţi factori
educaţionali, precum familia, anumite grupuri la care aderă elevii) este acela de a furniza cele mai valoroase
activităţi extracurriculare pentru dezvoltarea elevului şi a-l îndruma spre acestea.
Ca orice demers orientat către o finalitate, activitatea extracurriculară presupune o
anume structurare şi organizare, asigurate de corelarea activităţilor de proiectare,
implementare şi evaluare. Reuşita activităţilor extracurriculare rezidă deci în gestionarea celor trei
procese şi în asigurarea relaţiei ce se stabileşte între acestea. În cadrul activităţilor extracurriculare, cele trei
procese nu se constituie în procese originale, diferite cu mult de caracteristicile identificabile în orice
situaţie educaţională din şcoală, dar esenţa lor stă în particularizare, prin prisma specificului categoriei de
activităţi extracurriculare pe care le vizează. Există însă nişte repere generale, identificabile în cadrul
fiecărui proces, indiferent de tipul de activitate extracurriculară avută în vedere.
Indiferent de nivelul de acţiune şi de tipul de control, procesul proiectării activităţilor extracurriculare
se desfăşoară în mai multe etape şi se manifestă, ca orice proces de proiectare, ca un proces pentafazic
(Wheeler D. K., 1967), structurat în jurul următoarelor aspecte, asupra cărora am încercat să oferim câteva
note apreciative:
1. Selectarea finalităţilor, scopurilor şi obiectivelor ce se doresc a fi atinse prin procesul de
implementare a activităţilor extracurriculare.
1303
2. Alegerea experienţelor extracurriculare necesare atingerii finalităţilor educaţionale, planificate
şi organizate în prealabil, conform caracteristicilor situaţiei educaţionale, finalităţilor urmărite,
conţinuturilor curriculare, dar mai ales, particularităţilor de vârstă şi individuale ale educabililor.
3. Alegerea conţinuturilor prin intermediul cărora este oferită experienţa de învăţare, conform unor
criterii de selecţie mai puţin riguroase şi ştiinţifice, şi mai de grabă, centrate pe nevoile şi interesele
educabililor.
4. Organizarea şi integrarea experienţelor şi conţinuturilor în activităţi specifice cu caracter
extracurricular şi anticiparea modalităţilor generale de realizare a acestor două aspecte, ca şi repere
orientative pentru munca efectivă a cadrelor didactice.
5. Evaluarea eficacităţii tuturor aspectelor din fazele anterioare, ca necesitate pentru eficientizarea
şi optimizarea activităţilor extracurriculare. Modalităţile sunt: evaluarea realizată de către principalele
categorii de persoane care vor fi implicate în activităţile extracurriculare şi evaluarea prin testarea efectivă
în practică a proiectului extracurricular, pentru a-i certifica eficienţa.
Pornind de la criteriul locului desfăşurării activităţilor extracurriculare şi instituţia care le
gestionează, le putem clasifica în:
- activităţi extracurriculare desfăşurate în instituţiile de învăţământ, dar în afara clasei şi a lecţiei;
- activităţi extracurriculare desfăşurate în afara instituţiilor de învăţământ, dar sub incidenţa acestora;
- activităţi extracurriculare desfăşurate în instituţiile de învăţământ, de alte instituţii cu funcţii
educative;
- activităţi extracurriculare desfăşurate în afara instituţiilor de învăţământ, de alte instituţii cu funcţii
educative.
În funcţie de grupul ţintă vizat şi dimensiunea acestuia, activităţile extracurriculare sunt:
- activităţi cu întreaga clasă de elevi;
- activităţi realizate pe grupe de elevi;
- activităţi individualizate;
În funcţie de finalitatea urmărită, activităţile extracurriculare pot fi:
- activităţi cu caracter predominant informativ;
- activităţi cu caracter predominant formativ;
În funcţie de dimensiunea educaţională dominantă, activităţile extracurriculare sunt:
- activităţi de educaţie intelectuală;
- activităţi culturale;
- activităţi sportive;
- activităţi artistice;
- activităţi de educaţie morală.
Implementarea activităţilor extracurriculare impune particularizarea activităţilor iniţiate la tipul şi
specificul activităţii avute în vedere şi a colectivului de elevi vizat.
Concluzionând, asigurarea calităţii şi eficienţei activităţilor extracurriculare este fundamentată pe
respectarea unor principii de proiectare şi implementare curriculară ce se regăsesc în tezele lui Santini:
 Concentrare pe ce se învaţă: Proiectarea, implementarea şi evaluarea activităţilor
extracurriculare se centrează pe obiective, dar în limitele celui ce învaţă;
 Simplificare interzisă: Proiectul activităţii extracurriculare nu este unul mecanic sau productiv,
ci unul centrat pe dezvoltarea elevului;
 Soluţie exhaustivă: proiectarea activităţilor extracurriculare trebuie să ţină cont de toate
interesele, iar proiectul trebuie să satisfacă toate cerinţele participanţilor.
 Transparenţa totală: procesul de proiectare este unul deschis, cunoscut tuturor celor implicaţi.
 Informare completă: În proiectarea activităţilor extracurriculare este importantă exploatarea
tuturor surselor de informare (documente sau chiar anumite persoane specializate
 Competenţe clare: Fiecare membru al echipei trebuie să aibă competenţele clar definite.
 Parte din întreg: Proiectarea reprezintă doar una dintre etapele activităţilor extracurriculare,
nelimitându-se doar la acest aspect.
 Fidelitate şi operativitate: În proiectarea şi implementarea activităţilor extracurriculare trebuie
tratate toate informaţiile, fără nici un fel de părtinire.
1304
 Justificare deplină: Obiectivele unui proiect al activităţii extracurriculare nu sunt acceptabile
numai dacă sunt perfect justificabile.
 Valorizare anticipată: Proiectarea nu este completă dacă obiectivele nu sunt estimate valoric în
timp.
 Revizuire: Valoarea unui proiect a activităţilor extracurriculare trebuie revăzută periodic înainte
şi după aplicare, chiar dacă nu există disfuncţii.
 Proiectarea activităţilor extracurriculare este o activitate de amploare cu mulţi agenţi şi nu o
muncă de birou sau laborator.
 Colaborare completă, în proiectarea activităţilor extracurriculare fiind absolute necesară
colaborarea cadru-didactic-elev-factor de decizie-alţi membrii implicaţi.
 Planificare integrală: Proiectarea activităţilor extracurriculare nu poate fi fragmentară, ci
planificată integral, până la cele mai mici detalii.
1305
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN EDUCAȚIE
PROF. VESA MARINELA- ŞCOALA GIMNAZIALA NR. 1

UILEACU DE BEIUS, JUDETUL BIHOR
Activităţile extraşcolare contribuie la dezvoltarea personalităţii armonioase a copiilor, pentru

cultivarea înclinaţiilor şi aptitudinilor acestora de la cea mai fragedă vârstă, la organizarea raţională şi
plăcută a timpului liber.
Orice serbare şcolară este o sărbătoare, atât pentru copii cât şi pentru profesorii lor şi, nu în ultimul
rând, pentru părinţii copiilor. Pregătirea unei serbări este un excelent prilej de a pune în valoare imaginaţia
şi creativitatea fiecăruia– copil sau profesor. Cântând, dansând, recitând, interpretând un rol dintr-o scenetă,
şcolarul îşi perfecţionează deprinderile artistice.
Acestea îl vor ajuta să-şi dezvolte gustul, dragostea de frumos, aptitudinile pentru arte. Serbările
contribuie la stabilirea unei legături între cunoaşterea artei şi practicarea ei.
Serbările desfăşurate după anumite reguli, ce asigură îmbinarea armonioasă a părţilor într-un întreg,
decorul neobişnuit, costumaţia copiilor, ţinuta sărbătorească, accesoriile necesare, fondul muzical,
semnalele sonore, jocul de lumini-reprezintă toate, elemente importante ce contribuie la costruirea unor
valenţe estetice şi educative deosebite.
Părinţii elevilor trebuie să fie informaţi şi să participle la activităţile ce se desfăşoară în incinta şi în
exteriorul şcolii. Astfel, iniţierea unor activităţi extracurriculare poate oferi familiei oportunităţi de a
participa alături de copil, de a cunoaşte copilul în situaţii diverse, de a se bucura alături şi cu copilul de
realizările lui, de a lucra împreună părinte-copil, la diferite proiecte. Este o oportunitate pentru părinţi de a
cunoaşte propriul copil în alte situaţii decât cele de acasă, de a cunoaşte grupul din care face parte copilul,
de a relaţiona cu ceilalţi părinţi, de a relaţiona cu profesorii.
Reuşita unei serbări este rezultatul unei bune pregătiri, asigurarea unei atmosfere calme, siliniştite in
timpul desfăşurării acesteia.
La serbarea de Crăciun, colindele au un loc special în a păstra tradiţiile populare ale poporului român,
iar sceneta Naşterii Pruncului Sfânt a fost minunată.
Este primul an când după programul de serbare, şcoala a organizat un târg de Crăciun, la care s-au
vândut prăjituri făcute de părinţi şi copii. Toată lumea s-a implicat voluntar, iar rezultatul a fost neaşteptat
de bun.
Suma care s-a strâns a fost donată unui copilaş bolnav.
1306
Bibliografie
1307
PROGRAMUL ACTIVITATILOR EXTRACURRICULARE
ŞCOALA ALTFEL” 30 MARTIE -03. APRILIE 2020
ÎNV. VINTILA SIMONA, ŞCOALA GIMNAZIALA GLAVANESTI,

JUD. BACAU
Nr. Denumirea Obiective urmarite Tipul Responsabil Participanti Termen Evaluare

Crt. Activitatii activitatii
1. O lume plina de -dezvoltarea - atelier de Inv. Vintila Elevii Luni, - imagini
povesti imaginatiei si a lectura Simona clasei a III- videoproiector
abilitatilor de a asculta - Concurs a -expozitie cu
si de lucrarile
a comunica pareri, ghicitori realizate
impresii legate textele -Personaje
audiate ; si povesti
-manifestarea favorite
comportamentului
competitiv, dar şi a
spiritului de echipă;
- dezvoltarea abilitatilor
de a realiza desene,
picturi colaje
reprezantand scene,
peresonaje din povesti,
utilizand tehnici de
lucru invatate;
2. Cel mai bun - să dobândească -imagini Marti,
recitator cunoştinţe noi despre despre -prezentari
Joc didactic: carte; primavara ppt.
,,Recunoaste - să recite poezii; -legendele -fise
personajul” - să ştie proverbe şi florilor de Inv. Vintila Elevii clasei individuale
ghicitori despre carte primavara Simona a III -a
-să-si dezvolte -fotografii
capacitatea de
comunicare
-să-si cultive gustul
pentru frumos;
-să-si trezeasca
interesul pentru lectura;
-să-si imbogateasca
vocabularul
3. Bine-ai venit, Miercuri Postere
primavară! “ -să exprime sentimente Concurs de
-realizarea unor prin intermediul interpretare Inv. Vintila Elevii clasei
colaje de primavara lucrarilor artistice; de cântece Simona a III-a Lucrari
-peisaj de -să lucreze în echipa şi poezii 08. 00- Realizate de
primavara(pictura)- pentru realizarea unui fotografii 12. 00 copii
concurs produs finit; expozitia
-poezii si cantece -să organizeze expozitii lucrarilor
de primavara cu produsele obtinute. diplome
-„Turul galeriei”
4. Cum acţionăm -să identifice pericolele Activităţi Joi -materiale
în caz de în cazul circulaţiei de educaţie necesare
pericol? incorecte rutieră, Inv. Vintila Elevii clasei pentru desene,
-să identifice pericolele PSI, în Simona a III-a colaje Texte
în caz de cutremur, caz de suport
inundaţii, incendiu cutremur şi -prof. claselor
-să recunoască acţiunile inundaţii , prof.
corecte care trebuiesc -ex de responsabil
intreprinse în caz de citire a PSI
pericol unor texte
1308
nonliterare
care
prezintă
cazuri
concrete
5. Pastele la romani -sa traiasca in relatiile Inv. Vintila Vineri Vizionare
cu cei din jur stari -activitate Simona videoproiector
afective pozitive, sa culturala
manifeste prietenie,
toleranta, armonie,
concomitent cu Elevii clasei
invatarea a III-a
autocontrolului;
Creatiile
*Vizionare- film ,, copiilor
Patimile Domnului;
-cunoasterea
semnificatiei Pastelui ;
-receptarea datelor -atelier de

privitoare la viaţa creatie
Mântuitorului;
*Inconeierea oualor;
1309
PROF. VÎRVĂROI NICOLETA OANA,

ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 SĂRATA
+ ŞCOALA GIMNAZIALĂ LETEA VECHE
Educaţia, ca formă a cunoașterii, dirijează copilul să traverseze barierele obiectelor de studiu. Pentru
fiecare individ, educaţia trebuie să constituie o prioritate, este de fapt, cartea de vizită care ne recomandă şi
deschide noi orizonturi de cunoaştere şi ne favorizează integrarea într-o viaţă socială activă unde ştiinţa
este privită din perspectiva înţelegerii integrate şi integrale a unor teme diferite despre obiecte, fenomene,
procese. Educaţia nu se poate reduce doar la instruirea de tip formal ci trebuie să valorifice informaţiile
cultural – educative exercitate de diferite instituţii culturale (muzee, teatre, biblioteci), instituţii religioase,
politice sau militare dar şi acele aspecte ale vieţii de familie, grupuri de prieteni şi colegi.
Nevoia de adaptare în faţa diversităţii de nevoi, de interese şi de aspiraţii ale indivizilor impun tot
mai mult conştientizarea importanţei educaţiei non - formale sub aspectul implementării de activităţi
extraşcolare ca o completare a educaţiei formale.
Organizarea şi desfăşurarea activităţilor extraşcolare la nivel de şcoală trebuie să ţină seama de
principiul liberului consimţământ, de particularităţile de vârstă şi preocupările elevilor precum şi de
posibilităţile reale de a fi realizate, fără a afecta pregătirea lecţiilor şi desfăşurarea acestora. Important este
faptul că prin intermediul acestor activităţi, elevii, indiferent de rezultatele şcolare, pot cunoaşte valorile
culturale şi etnice ale comunităţii unde locuiesc şi să decidă atât obiectivele urmărite în programul de
acţiune, cât şi mijloacele necesare, potrivite pentru a-şi aduce contribuţia în dezvoltarea colectivităţii din
care fac parte.
Şcoala contemporană trebuie să se adapteze noii generaţii care au crescut obişnuiţi cu tehnologia de
la o vârstă fragedă şi să urmărească dezvoltarea copiilor psihointelectual, fizic, şi socioafectiv. Stimularea
cunoaşterii trebuie să fie bazată pe creativitate, să evidenţieze dezvoltarea vocaţională atât în afara clasei
prin proiecte educaţionale, expoziţii, competiţii tematice, cercuri pe discipline, cât şi în afara şcolii
participând la spectacole, excursii, cluburi ştiinţifice şi dezbateri.
Avantajele activităţilor extraşcolare se impun prin diversitate şi atractivitate, stârnesc interesul
elevilor, le dezvoltă aptitudini speciale şi atitudini de încredere în sine, îmbogăţirea culturii generale a
participanţilor, creează un mediu propice şi unic de explorare a diferitelor locuri cultural-educative a
categoriilor defavorizate şi oferă tuturor o ocazie de petrecere a timpului liber într-un mod plăcut. Scopul
acestor activităţi este de a fructifica talente personale, de a crea caractere responsabile, să favorizeze
socializarea, schimburile de opinii, să dezvolte creativitatea. Mult mai important este faptul că oferă elevilor
timizi sau cu dificultăţi de exprimare în mediul educativ formal să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi fortifice
intelectul. Prin organizarea şi implementarea de activităţi specifice nonformale se urmăreşte: creşterea
gradului de socializare, relaxare şi recreere, promovarea rolului educaţiei şi culturii, remarcarea spiritului
inovator dar şi colaborarea, lucrul în echipă.
Există studii care identifică cinci tipuri de activităţi extraşcolare cu un scop bine definit: de
voluntariat, activităţi sportive, întruniri organizate la şcoală, manifestări artistice(serbări, teatru, coruri
muzicale, trupe de dans) şi cluburi şcolare.
În scopul cunoaşterii diferitelor conţinuturi sau a comportamentelor naturale, social – economice,
istorice, profesorii pot organiza vizite, excursii sau jocuri, schimburi de experienţă cu alte instituţii de
învăţământ, spectacole de genul serbărilor, târguri dedicate unor sărbători, concursuri, chiar tabere de vară
sau iarnă. Caracterul interdisciplinar s-a impus ca o necesitate în procesul de învățare actual care se axează
tot mai mult pe metode precum descoperirea, înţelegerea, intuiţia şi experienţa trăită. Toate acestea
favorizează îmbogăţirea cunoştinţelor generale facilitând formarea culturii profesionale şi ca urmare se
formează competenţe transdisciplinare.
Implicarea elevilor în activităţi non –formale şi informale contribuie semnificativ la modelarea
personalităţii lor, la creşterea puterii de valorificare a cunoştinţelor ceea ce duce la dezvoltarea individului
având ca finalitate educaţia intelectuală, estetică, ecologică, religioasă, moral – civică, patriotică, şi fizică.
Educaţia intelectuală se bazează pe cultivarea interesului faţă de ştiinţă şi manifestarea dorinţei de
cunoaştere, motivate intrinsec sau extrinsec. Modul de promovare a acestui tip de educaţie este de a
1310
participa la activităţi şi concursuri de cultură generală sărbătorite în Săptămâna francofoniei, Ziua Europei,
sau în cadrul festivalurilor de teatru şi film, proiecte interdisciplinare, serbări şi carnavaluri organizate cu
ocazia Halloween, Crăciun, Paşti, Dragobete. Elevii învaţă despre diversitatea lingvistică, obiceiuri,
credinţe, moşteniri erudite care le impun respect, deschidere şi toleranţă faţă de valorile culturale etnice.
Educaţia pentru frumos, sub toate aspectele sale se poate realiza prin vizite la galerii şi expoziţii de
artă dar şi prin concursuri specifice de creativitate plastică, concursuri de fotografie, ateliere de creaţie sau
simple drumeţii în natură, fie participări la festivaluri de muzică. Toate acestea au ca scop exersarea şi
cultivarea de aptitudini, capacităţi, valori şi vocaţie.
Respectul faţă de frumos implică şi consideraţia faţă de mediu, de fapt un obiectiv care vizează
educaţia pentru sănătate a fiecăruia dintre noi şi se poate manifesta printr-o atitudine pozitivă, de natură
ecologică faţă de natură.
Personalitatea umană se conturează de asemenea prin educaţie religioasă, prin participarea la
manifestările şi procesiunile creştine, prin fapte evlavioase şi morale care cultivă virtuţi precum cinstea,
respectul, sinceritatea, solidaritatea, şi omenia.
O altă componentă a caracterului elevului dezvoltată pe baza activităţilor extraşcolare prin
implementarea valorilor şi principiilor etice (dreptate, toleranţă, pace, respect, prietenie, dragoste,
corectitudine, sacrificiu) o constituie educaţia moral – civică. Prin proiectarea unor activităţi de acest gen,
profesorul urmăreşte ca elevii săi să dezvolte atitudini de respect a opiniei şi a reciprocităţii, de asumare a
faptelor şi efectul acestora, dar mai ales să înveţe să participe cu un comportament pozitiv de acceptare în
abordarea problemelor civice. Participarea la acţiuni de voluntariat, cluburi de ştiinţă, serbări şi concursuri
de natură moral - civică trebuie cultivată tot mai mult deoarece este absolut necesar să se dezvolte
sentimentul patriotic, de iubire de neam şi glie. Ne revine nouă, cadrelor didactice să insuflăm elevilor
respectul faţă de eroii neamului nostru prin acţiuni de omagiere organizate cu ocazia Zilei Naţionale, Zilei
Eroilor, etc, scopul urmărit fiind de a contura profiluri de buni cetăţeni.
Tot mai mult sportul a devenit un stil de viaţă pentru mulţi dintre noi, copii şi adulţi deopotrivă.
Astfel, competiţiile sportive sunt foarte apreciate de elevi şi au o importanţă deosebită în promovarea
imaginii şcolii, formând totodată caractere personale bazate pe voinţă, disciplină, autocontrol, talent,
conştiinciozitate, responsabilitate şi valoare.
Privind în ansamblu educaţia viitorilor adulţi se poate observa misiunea dificilă şi anevoioasă a şcolii
care trebuie să depăşească limitele educaţiei formale şi să concretizeze parcursul educaţional prin activităţi
non formale destinate să prevină violenţa, abandonul şcolar, să motiveze stima de sine a fiecărui elev în
parte, să ajute la orientarea şcolară şi profesională şi mai ales să implice părinţii în activităţi educaţionale.
Bibliografie:
Iucu, R., Instruire extraşcolară. Perspective teoretice şi aplicative, Iaşi, Polirom, 2001.
Lazăr E., Note de curs” Forme sociale de educaţiei (educaţie formală, educaţie non-formală, educaţie
informală), Bacău, 2016.
Velea L(coord.), Participarea elevilor în şcoală şi comunitate. Ghid pentru profesori şi elevi,
Botoşani, Agata, 2006.
1311
ROLUL ACTIVITATILOR EXTRAȘCOLARE
VIȘOIU ELENA LUMINIȚA, PROFESOR

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR 1 CORBENI, ARGEȘ
Activităţile extracurriculare sunt definite de unii cercetători ca fiind „totalitatea activităţilor educative
planificate, organizate și desfășurate în instituţiile de învăţământ sau în alte spaţii, în colaborare cu diverse
organizaţii, având scop educaţional, dar mai puţin riguroase decât cele formale și desfășurate în afara
incidenţei programelor școlare, conduse de persoane calificate, cu scopul completării formării
personalităţii elevului asigurată de educaţia formală sau dezvoltării altor aspecte particulare ale
personalităţii acestuia. ”(Tîru Carmen Maria).
Aceste activități sunt o modalitate prin care elevilor li se pot dezvolta anumite abilități, unele
competențe, într-un mod mai puțin rigid, prin folosirea unor strategii moderne, a unor abordări pozitive
care le stârnesc creativitatea și interesul pentru un anumit domeniu. Ele contribuie din plin la dezvoltarea
socială și la cea personală a elevului. Deși activităţile specifice educaţiei formale urmăresc anumite finalităţi
menţionate anterior, totuși ele nu urmăresc maxima valorizare a unor competenţe precum: dezvoltarea unor
abilităţi interpersonale, muncă în echipă, iniţierea și implementarea unor proiecte personale sau în echipă,
deprinderi de însușire a stilului de învățare etc.
participanți.
Activitățile extracurriculare trebuie să fie privite ca un mod de desăvârșire, de dezvoltare emoțională,
socială și intelectuală a elevilor. Aceste activități le permit elevilor să descopere noi experiențe, practic noi
dimensiuni ale vieții reale, să le exploreze și să-și rezolve nedumeririle, le permite posibilitatea de a rezolva
conflictele, să se angajeze în discuții și de a descoperi noi experiențe. Aceste activități sunt ocazia perfectă
de a dezvolta relații inter-umane pe termen lung, având în vedere că elevii au posibilitatea să participe la
cercuri împreună cu alții cu care împărtășesc aceleași pasiuni și interese. Aceste activități dezvoltă
creativitatea, gândirea critică și capacitatea de a face conexiuni între ceea ce se învață la școală și experiența
lumii reale, dezvoltă un comportament pozitiv și ajută elevii să-și soluționeze conflictele interioare, care la
vârsta adolescenței nu sunt puține. Aceste deprinderi, împreună cu abilitățile inter-personale și profesionale
pe care le obține elevul sunt valoroase pentru aproape orice carieră. Educaţia extracurriculară are un rol
foarte important în formarea personalităţii elevilor, a dezvoltării armonioase a intelectului acestora, cu alte
cuvinte în dezvoltarea personală completă a acestora. Îmbinarea educaţiei formale, existentă în școli și licee
pe baza programului curricular și cea extracurriculară, în unităţi școlare sau în afara acestora au ca scop
dobândirea de către tineri a cunoștinţelor și competenţelor care să le permită continuarea educaţiei de-a
lungul întregii vieţi.
În funcţie de dimensiunea educaţională dominantă, activităţile extracurriculare sunt:
- activităţi de educaţie intelectuală;
- activităţi culturale;
- activităţi sportive;
- activităţi artistice;
- activităţi de educaţie morală.
O altă clasificare a activităților extracurriculare, mai simplificată, găsim la M. Stefan (2001, p. 35-
36). Ținând cont de specificul lor, de conținut, acesta identifică:
- activități cu conținut cultural, artistic, spiritual;
- activități cu conținut științific si tehnico-aplicativ;
1312
- activități sportive;
- jocuri distractive;
- activități cu caracter comunitar.
rezolvare de probleme.
BIBLIOGRAFIE
2. Ionescu M. ; Chiş V. – Mijloace de învăţământ şi integrare a acestora în activităţile de instruire
4. Ionescu Denisa, Popescu Raluca, Activităţi extracurriculare în ruralul românesc. Dezvoltarea de
competenţe cheie la copii și tineri, Editura Universitară București, 2012
1313
ROMÂNESC
VLĂDUŢESCU GEORGETA
SCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 PEŞTEANA-JIU
etc.);
celorlalți.
participanți.
1314
nu numai.
ţării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă si cultură.
Bibliografie:
Ionescu M. ; Chiş V. – Mijloace de învăţământ şi in tegrareaacestora în activităţile de instruire şi
1315
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE PENTRU EDUCAREA
GENERAȚIEI ACTUALE
PROFESOR EDUCATOR: VLAICU MONICA ALEXANDRA

LICEUL TEHNOLOGIC SPECIAL DEJ
JUDEȚUL CLUJ
“Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi
mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi lumea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze. ”
Maria Montessori –”Descoperirea copilului”
Educația extrașcolară este o component a educației non formale cu rol bine definit în completarea ei
și formarea personalității copiilor.
Activitatea extrașcolară ca și component a educației copiilor prezintă o serie de exigențe pe care
profesorul sau moderatorul activității trebuie să le cunoască și să țină cont de ele. Ea permite folosirea
eficientă și plăcută a timpului liber al elevilor, formarea unor trăsături de caracter, capacitatea de a lucra și
colabora în cadrul unei echipe, rezolvarea unor situații concrete, dezvoltarea voinței și a stimei de sine.
talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinea elevilor.
Activităţile extraşcolare se deosebesc de activităţile şcolare prin conținut, durata de desfășurare,
metodele și procedeele didactice folosite dar și forma de organizarea a activității. Conţinutul activităţilor
extraşcolare nu este stabilit printr-un curriculum obligatoriu. Elevii împreună cu moderatorii activității au
Activitățile extrașcolare au caracter interdisciplinar și pot fi derulate ca excursii, drumeţii, vizite,
spectacole cultural-artistice, tabere şcolare, vizionări de filme, competiţii sportive, ateliere de creaţie,
cercuri pe discipline, concursuri, care, prin specificul lor, imprimă copilului un anumit comportament, o
ţinută adecvată situaţiei, declanşând anumite sentimente.
Indiferent de forma de organizare activităților extrașcolare acestea sunt benefice pentru elevi prin
prisma faptului ca aceștia își însușesc anumite cunoștințe din domeniul tehnicii, științei literaturii sau artei,
își cultivă dragostea pentru frumos își dezvoltă simțul estetic și devin mai receptive la ceea ce este în jurul
lor.
În proiectarea activităților extrașcolare, profesorul, respectă anumite condiții și anume subordonarea
la procesul de învățământ care se desfășoară în clasă, evitarea supraaglomerării și suprasolicitării elevilor,
trasarea de sarcini și obiective accesibile și antrenante pentru toți elevii participanți la activitate,
particularitățile de vârstă ale elevilor, stilul de învățare predominant al colectivului de elevi și nu în ultimul
rând resursele materiale de care elevii dispun pentru realizarea activității.
Dacă o lecție la clasă durează cinzeci sau patruzeci și cinci de minute, durata activității extrașcolare
durează de la o jumătate de oră la două ore sau uneori chiar o zi întreagă în cadrul excursiilor.
Pe parcursul derulării activităților extrașcolare sunt utilizate metode și tehnici moderne, activ-
participative, capabile să mobilizeze energiile elevilor, să le capteze atenția, care-i îndeamnă să-și pună în
joc imaginația, înțelegerea, memoria, abilitățile artistice sunt extrem de potrivite în educarea copilului
pentru problemele ridicate de societatea contemporană. Aceste metode sunt utile, pentru că dezvoltă
competențele cognitive; sprijină și extind viața socială a elevului; dezvoltă gândirea creatoare individuală
și de grup; facilitează comunicarea conținutului prin proiectarea în lucrările plastice a propriilor trăiri și
sentimente; conduc la apariția unor raporturi noi de cunoaștere și autocunoaștere; ajută la educarea
1316
inteligenței emoționale a copilului și elevului, a empatiei ca fenomen psihic de retrăire a stărilor, gândurilor
și acțiunilor celuilalt.
Verificarea, aprecierea elevilor şi evidenţa rezultatelor activităţilor extrașcolare are caracter practic,
folosind scara de referință, și vizează comportamentul elevului, creativitatea, gradul de implicare în
rezolvarea sarcinilor, gradul de manifestate a ingeniozității, creativității spiritul de echipă și adaptabilitatea
elevului la situații noi.
Valorificarea cunoștințelor dobândite în cadrul activităților extrașcolare se realizează sistematic și cu
răbdarea, prin introducerea noilor achiziții, în lecții, conținuturi, exerciții sau activități curriculare.
Se poate concluziona, că activităţile extraşcolare generează relaţii de prietenie şi ajutor reciproc între
elevi, educă simţul responsabilităţii şi o atitudine justă faţă de scopurile urmărite. Important este ca elevii
să fie antrenaţi nu numai în desfăşurarea unor asemenea activităţi, ci şi în iniţierea şi organizarea lor.
Bibliografie
1. Cebanu Lilia, Managementul activităților extrașcolare, Ghid Metodologic, Chișinău 2015
1317
ACTIVITAȚILE OUTDOOR...
SURSA ATRACTIVA DE EXPERIENȚE PENTRU INVAȚARE
PROF. ÎNV. PREȘCOLAR VOICU CARMEN

GRADINIȚA PP ALBATROS, EFORIE SUD
Este bine știut că, educaţia unui copil nu se realizează doar într-un cadru formal cum este grădiniţa,
ci şi prin activităţi de tip outdoor, activități însă organizate, atent planificate. Copiii de azi sunt martorii
nedumeriţi ai numeroaselor transformări din mediul înconjurător şi pe multe dintre acestea nu le pot
înţelege, dar le percep pericolul şi efectul distrugător. Interesul şi dragostea pentru natură sunt, la
majoritatea copiilor, instinctive iar comportamentele şi convingerile formate la o vârstă fragedă se păstrează
toată viaţa.
Dacă analizăm etimologic cuvântul “outdoor”, înseamnă că, fie creăm condiţii şi ocazii de experienţă
şi practică copiilor, fie renunţăm în a crea curente şi educaţii noi, pe care ori nu le preluăm corespunzător
structurii actuale a învăţământului, ori nu le promovăm suficient prin programe. Dacă aruncăm o privire în
mediul online, nu suntem stăpânii acestei întrebări. Richard Louv (2005) a scris o carte în această direcţie,
intitulată „Ultimul copil al pădurii”, care pe lângă problemele ridicate de natură ecologică şi a îndepărtării
omului de natură, pledează, precum susţinea J. J. Rousseau, “pentru educaţia timpurie a omului în
conformitate cu natura şi cu valorile nobile ale societăţii în care trăieşte”. Așadar, aceste activități contribuie
la dezvoltarea competenței de învățare și a abilităților socio-emoționale în rândul copiilor preșcolari/elevilor
prin includerea activităților educative transdisciplinare, a celor de tip experiențial/ de învățare prin
experiență, proiectate în parteneriat cu părinți, instituții, organizații non-guvernamentale și/sau agenți
economici, inovatoare pentru contextul în care sunt derulate. Sunt activitățile care se desfășoară, dincolo
de ziduri, așa cum foarte des auzim spunându-se.
Educația outdoor se dorește o alternativă la educația clasică. Se poate derula foarte bine, tot prin joc,
putem consolida cunoștințele dobândite la diferite discipline. Nu trebuie uitat un aspect primordial la vârstă
timpurie, faptul că jocul și mișcarea contribuie la dezvoltarea fizică armonioasă a copiilor, la consolidarea
trăsăturilor pozitive de caracter și nu în ultimul rând, să conştientizăm beneficiile şi facilităţile acestui tip
de educaţie. Activitățile organizate outdoor permit un nivel ridicat de creativitate/ingeniozitate, atât din
partea organizatorului, în speță educatoarea, al coordonatorilor sau partenerilor implicați, cât şi din partea
participanţilor, copiii, care sunt beneficiarii direcți.
Un aspect care nu trebuie deloc neglijat, este cu siguranță, găsirea cadrului natural cel mai plăcut, mai
relaxant în care copiii să se manifeste liber, autentic, unde aceștia au posibilitatea de a prezenta un
comportament firesc, necenzurat de formalismul şi rigiditatea instituţiilor şcolare, respective, sala de grupă.
Un mediu mai provocator/stimulator care să răspundă curiozităţii naturale/fireşti a copiilor, care să incite
la investigare, cercetare şi să rezulte cunoaştere, învăţare reală, practică. Contactul direct cu natura,
reprezintă beneficiul maxim, în acest mod copiii având posibilitatea interacţiunii cu elementele mediului
înconjurător fără vreo mijlocire, fără substitute, fără simulare artificială, cum se întâmplă cu siguranță
atunci când avem de parcurs o teamă, în cadrul domeniului științe, iar cei mici urmăresc diferite prezentări
pe un dispozitiv electronic.
Latura interactivă a activităţilor în aer liber conduce la o mai bună cunoaştere a copiilor, cunoaştere
a acestora în diferite ipostaze şi situaţii de învăţare pe axa comportament-atitudine-aptitudine.
Cu toate beneficiile şi facilităţile enumerate mai sus, educaţia outdoor, în esenţa sa, poate fi un proces
complex care presupune deopotrivă bună organizare, implementare şi evaluare, care necesită timp,
creativitate, seriozitate şi deschidere spre inovaţie din partea educatorilor. Activităţile în natură stimulează
curiozitatea de a descoperi noi lucruri, dezvoltându-se dorinţa de călătorie în scopul cunoaşterii. Prin aceste
ieşiri, pe plan afectiv, se trezesc sentimente de preţuire şi ataşament faţă de natură. Apoi, ieşirea şcolară
dezvoltă la copii, spiritul de prietenie, de voinţă, disciplină.
Scăpând de rutina zilnică a activităților desfășurate în sala de grupă, activitățile desfășurate în natură
capătă un caracter atractiv și mai aplicat. Învățarea outdoor nu înseamnă doar un nou loc al învățării, ea
presupune o schimbare de abordare, de viziune asupra desfășurării activităților, o nouă filozofie de acțiune,
o nouă perspectivă asupra învățării, o permisivitate ridicată pentru achiziția experiențială și prin punerea în
situație. Educaţia outdoor facilitează procesul de învăţare al copiilor care întâmpină dificultăţi de învățare,
1318
de exprimare și relaționare prin faptul că oferă un climat diferit, ce permite copiilor care în mod usual,
întâmpină dificultăţi de învăţare si au un nivel scăzut de performanţă şcolară, să devină mai motivaţi, cu
mult mai capabili, simțindu-se mai liberi, mai puțin încorsetați de rigorile spațiului ce-i apasă. Această
libertate a spațiului contribuie major la dezvoltarea personală atât a celor care o aplică – cadrele didactice,
cât mai ales a copiilor, la dezvoltarea spiritului de echipă. Conexiunile multiple, diverse și active care se
realizează între copii, între copii și cadrele didactice duce la creşterea gradului de participare activă în
organizarea și desfășurarea unei activități, la creșterea spiritului civic in rândul ambelor categorii de
participanți, a toleranței și altruismului, la diminuarea stărilor conflictuale și la corectarea modului de
rezolvare a acestora.
Spirit de echipă, determinare, răbdare, perspicacitate, respectarea regulilor, dezvoltarea fizică
armonioasă, educarea curajului - sunt doar câteva din atuurile unor astfel de activități desfășurate în aer
liber. Consider că activitățile și jocurile desfășurate în afară sălii de clasă, contribuie din plin la o altfel de
educație ce va pregăti o altfel de generație.
“Pe copil îl educă tot ce îl înconjoară: câmpul, pădurea, râul, marea, munţii, rândunelele. Faceţi tot
posibilul ca şi copiii dumneavoastră să iubească tot ce-i înconjoară, pentru că fără dragostea faţă de
natură şi animale omul nu poate să simtă din plin ceea ce numim – VIAŢA. ” (C. Mihăescu)
1319
PROF. SIMONA VOICULESCU

numai la activitatea instructiv-educativă care se desfăşoară în cadrul lecţiilor. Aceste activităţi contribuie
la formarea şi dezvoltarea atitudinilor de respect pentru cunoaştere, pentru cultură, pentru creatorii ei, la
exersarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter.
ei îşi însuşesc cunoştinţe în domeniul ştiinţei.
urmăresc lărgirea şi adâncirea informaţiei, cultiv
ă interesul pentru diferite ramuri ale ştiinţei, atrag individul la viaţa socială, la folosirea timpului liber
într-un mod plăcut şi util, orientează elevii către activităţi utile care să întregească educaţia şcolară,
contribuind la formarea personalităţii. De aceea şcoala trebuie să fie deschisă spre acest tip de activitate
care îmbracă cele mai variate forme.
copii.
celorlalți.
participanți.
specifice sau a unor expoziţii cu lucrările elevilor
Cadrele didactice trebuie să promoveze activităţile extracurriculare, stimulând astfel inventivitatea şi
creativitatea elevului. Am realizat activităţi extracurriculare programate şi proiectate din timp, diverse atăt
ca forma, căt şi conţinut, ce s-au desfăşurat în şcoală, în afara ei, în comunitate, folosind metode active şi
stimulative pentru participarea elevilor.
1320
singur decizii şi să stimuleze încrederea în sine, într-o atmosferă de comunicare liberă. Activitățile
extrașcolare sunt foarte importante pentru dezvoltarea armonioasă a copilului.
BIBLIOGRAFIE:
1. Cosmovici, Andrei, Iacob, Luminiţa coord., (2008), Psihologie şcolara, Ed. Polirom, Iaşi
Bucureşti
3. Ştefan, Mircea (2006), Lexicon pedagogic, Ed. Aramis, Bucureşti
1321
PROF. ÎNV. PRIMAR, VRÎNCEANU VALERICA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 280,
BUCUREȘTI, SECTOR 5
viaţa.
echilibrat cu momentele recreative, de relaxare, atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite. În cadrul
1322
Bibliografie:
1323
DATINI ȘI OBICEIURI DE PAŞTI
PROF. ÎNV. PRESC.: VUG ADELA

GRADINITA P. P. NR. 5 LUGOJ
Sărbătoarea Paştelui este una din cele mai importante sărbători religioase ale anului şi este ţinută cu
mare fast, atât în cadrul bisericii, cât şi în casele credincioşilor. Multe dintre obiceiuri şi tradiţii s-au pierdut
odată cu trecerea timpului, dar în unele sate bănăţene izolate se mai pot observa parte din acestea. Paştele
reprezintă sărbătoarea Învierii lui Iisus. Tradiţiile de Paşte din Banat sunt mai puţine decât în alte zone, însă
chiar şi aici se practică tradiţia tămâierii bucatelor prin ouăle roşii, drobul de miel şi nelipsitul cozonac.
Paştele este cea mai importantă sărbătoare creştină a anului. Postul era perceput de ţăranul bănăţean
mai degrabă ca un exerciţiu spiritual, ca o izbăvire de duşmănie, ca o iertare a acelora care le-au greşit.
Gestul împăcării era obligatoriu în post.
Învierea este astfel celebrată la sfârşitul postului Paştelui şi la trei zile după răstignirea lui Iisus
Hristos. În multe zone ale ţării noastre tradiţiile specifice acestei sărbători sunt încă păstrate cu sfinţenie.
De exemplu, în zona Banatului, obiceiurile de Paşte sunt intercalate cu mai multe culturi şi fiecare a preluat
de la cealaltă părţile care i-au plăcut mai mult.
Alte gesturi obligatorii erau spălarea tuturor hainelor familiei dar mai ales opărirea oalelor din casă
cu leşie obţinută din cenuşă, astfel încât să nu rămână pe ele niciun strop de grăsime animală, mai ales de
porc, care ar fi impurificat întreaga rânduială.
În prima sâmbătă din Postul Paştelui, calendarul ortodox fixează sărbătoarea Sântoaderului, perceput
de imaginarul popular drept o perioadă de timp periculoasă. “Această perioadă e bântuită de caii lui
Sântoader. Tradiţia săptămânii de dinaintea Sântoaderului e plină de tabuuri şi de interdicţii, ce trebuiau
respectate cu sfinţenie, în special de femei. De altfel, fetele nu au voie să părăsească locuinţa pentru a merge
la joc în acestă săptămână periculoasă. În sâmbăta Sântoaderului se fierbea grâu şi se făcea colivă, care era
oferită de pomană. Următoarele tradiţii importante din Post se referă la săptămâna Babelor, dintre 1 şi 9
martie. În satele bănăţene, Paştele trebuia întâmpinat cu haine noi. Femeile şi în special fetele se înnoiau cu
haine proaspăt ţesute la război.
În prima săptămână din Post, era obiceiul alergatului cailor albi şi negri, văzută ca bătălia dintre
noapte şi zi, la schimbarea anotimpului. De aici şi expresia “Paştele cailor”, care cu timpul şi-a schimbat
sensul, fiind sinonimă cu “niciodată”. Cert este că în prima săptămână a Postului, erau multe obiceiuri
legate de cai.
În ziua de joi a Săptămânii cailor, aşa-numita “joia iepelor”, erau culese diferite plante pentru a se
face o leşie cu proprietăţi speciale. Fetele se primeneau pe faţă cu rouă, apoi mergeau la pădure dis-de-
dimineaţă, pentru a culege “popilnic”. Cu leşia obţinută se spălau pe cap pentru a le merge bine tot anul.
Datina era ca până în acestă zi de joi să se încheie torsul tuturor firelor de lână sau de cânepă, în caz contrar,
femeile leneşe fiind pedepsite de Joimăriţa, o arătare îngrozitoare, care le ardea mâinile şi unghiile. Tradiţia
se leagă de credinţa în lucrul bine făcut şi încheiat la timp.
În zona Banatului cea mai importantă zi este considerată a fi Joia mare. Astfel că în credinţa
bănăţenilor în această zi un personaj mitologic feminin, numit Joimăriţa, umbla prin sate şi le pedepsea pe
fetele care nu îşi terminau de tors lâna, iar pe cele mai leneşe le lua la ea acasă şi le mânca. În prezent în
Joia Mare se aprind focurile în cimitire pentru că se crede că în perioada Paştelui se deschide cerul şi
sufletele morţilor se întorc în sat. Deopotrivă, pregătirea bucatelor tradiţionale se face după terminarea
curăţeniei mari.
În Sâmbăta Mare, prima zi după Prohodul de vineri seara (Liturghia prin care se aminteşte de moartea
lui Hristos), se sacrifică mielul, din care gospodinele pregătesc mâncăruri tradiţionale delicoase: drob,
friptură de miel şi altele.
La sate există şi acum obiceiul ca la Slujba de Înviere şi în zilele de Paşti fiecare să se înnoiască cu
ceva de îmbrăcat. Există obiceiul ca femeile să poarte măcar o cămasă nouă, ţesută de ele, iar bărbaţii o
pălărie nouă.
În Sâmbăta Mare, după Săptămâna patimilor şi Prohodul morţii lui Hristos din Vinerea Mare, are loc
Slujba Învierii - un ritual specific, care s-a păstrat până în zilele noastre, atât la sat, cât şi la oraş. La ora
23:45, în biserică se închid luminile, iar preotul, cu o lumânare aprinsă de la candela crucii, spune de trei
1324
ori „Veniţi de primiţi lumina”. Credincioşii iau lumină şi îl urmează pe preot în faţa bisericii, unde este
aşezată o masă, pe care se găsesc biblia, o cruce şi două sfeşnice cu lumânările aprinse. Slujba începe cu
citirea evangheliei (Matei 1: 1-16), care prezintă linia genealogică a lui Iisus. Preotul continuă slujba cu o
binecuvântare, apoi cu stihurile Paştilor, după care se intră în biserică şi se continuă cu Slujba Utreniei şi
Liturghia. Toată slujba exprimă bucuria datorată învierii lui Isus.
În Banatul montan, în dimineaţa învierii, după ce se termină Liturghia (care, în lumea satului, ţine,
de obicei, toată noaptea), în curtea Bisericii, feciorii fac întrecere de ciocnit ouă. Cine sparge cele mai multe
ouă câştigă şi le ia acasă pe cele sparte.
La micul dejun din prima zi de Paşti, se practică tradţia tămâierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean
primeşte o linguriţă de paşti, adică vin şi pâine sfinţite.
Pe masa de Paşti, pe lângă mâncărurile din miel, se găsesc ciorba de burtă (făcută din stomac de viţel),
ciolanul sau şunca de porc, dar şi ouăle roşii şi albe (cele albe se fierb în apa în care s-a pregătit carnea de
porc şi nu se mai vopsesc).
Trei lucruri se pregătesc cu sfinţenie: pasca, ouăle şi cozonacul (aceste obiceiuri se mai ţin doar la
sate, în timp ce la oraş doar unii bătrâni mai respectă tradiţia). Acese trei feluri de mancare se duc la biserică
pentru a fi sfinţite.
Pasca este simbolul lespezii mormântului lui Isus, lespede care s-a ridicat cu ajutor divin la Învierea
lui Hristos. Pasca este o prăjitură cu brânză de vacă. Totuşi, nu este un produs tradiţional bănăţean, având
origini moldoveneşti. De aceea, de multe ori, pasca este înlocuită cu tortul.
Cea de-a doua şi cea de-a treia zi de Paşte sunt rezervate jocului popular. Tinerii şi bătrânii se adună
în centrul satului în faţa bisericii şi spre seară începe hora mare a satului.
Ca referinţă, satul Târnova din judeţul Caraş-Severin este unul dintre puţinele din Banat în care portul
popular mai este păstrat cu sfinţenie, la loc de cinste.
De altfel, nu există sărbătoare în sat la care costumul popular sã nu fie purtat. Tot aici există tradiţia
ca în a doua zi de Paşte, sătenii, însoţiti de musafiri să pornească spre centrul satului. În faţa bisericii intră
cu toţii în hora mare.
Întrucât portul tradiţional are mare preţuire, hora satului este deschisă de către cei îmbrăcaţi în
costume populare.
În plus de toate acestea, în Banat, mai exista obiceiul ca tinerele fete să păstreze în casă lumănârea
aprinsă în noaptea de Înviere. Lumânarea respectivă este apoi aprinsă pentru câteva momente, atunci când
are loc un eveniment fericit. Cine urmează datina, se spune că va avea noroc în viața personală și este bine
văzut de cei din jur.
Cu siguranţă că tradiţiile legate de această sărbătoare şi în general legate de toate sărbătorile sunt mult
mai numeroase şi diferite în funcţie de zona geografică dar toate au un punct comun în ceea ce priveşte
raportarea lor la religie şi legătura specială a acestora cu credinţa.
Bibliografie:
1. Ghinoiu I., 2003, Sărbători şi obiceiuri româneşti, Editura Elion, Bucureşti;
2. Gorovei A., 2003, Credinţe şi superstiţii ale poporului român, Editura Grai ţi suflet - Cultura
Naţională, Bucureşti;
3. Marian S. Fl., 2001, Sărbătorile la români, vol. 1, Editura Grai şi suflet- Cultura Naţională.,
Bucureşti;
4. Nicolau I., 2000, Credinţe şi superstiţii româneşti, Editura Humanitas, Bucureşti
1325
PROF. ȊNV. PRIMAR - VULC ELENA MIHAELA

COLEGIUL NAȚIONAL ,,MIHAI EMINESCU”
PETROȘANI, JUD. HUNEDOARA
persoană. Asupra individului se exercită o multitudine de acţiuni şi influenţe educaţionale de-a lungul vieţii.
Activităţi extracurriculare: serbările şi festivităţile, concursurile şcolare, excursiile şi drumeţiile,
vizitele, vizionările.
Aceste activităţi realizează completarea unor aspecte educative şi orientează copiii spre unele domenii de
activitate: sport, muzică, poezie, pictură etc.
Concluzii
1326
Bibliografie
1327
PROF. ÎNV. PRIMAR VACARIU CRISTINA

LICEUL TEHNOLOGIC COȚUȘCA
de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii şcolarilor. În şcoala
atmosferă relaxantă, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi îmbinându-se utilul cu plăcutul.
şi bogate cu o structură aparte, diferită de clasica metodă de predare-invăţare. O activitate desfăşurată într-
acestora. Ceea ce trebuie să ţinem cont, întotdeauna, este ca obiectivele instructiv – educative să primeze,
dar în acelaşi timp să reusim sa prezentăm in mod echilibrat şi momentele recreative şi de relaxare. Este
foarte important să dăm o notă relaxantă tuturor jocurilor şi activităţilor.
activă, conştientă şi responsabilă a acestora în propria formare. Diferenţierea şi individualizarea
demersului educativ trebuie să devină un scop şi un mijloc în acelaşi timp. Dezvoltarea personalităţii
elevilor este condiţionată de folosirea unor metode adecvate, care să permită individualizarea
invaţământului, astfel încat fiecare elev să-şi dezvolte la maximum capacităţile şi aptitudinile creatoare prin
procesul învăţării. Cercetările relevă că învăţarea activă este cea care duce la dezvoltarea psihică autentică
a elevului, respectiv la o învăţare eficientă, iar educaţia non-formală sprijină acest demers.
1328
dezvoltarea autonomiei personale şi sociale, a comportamentului în grup. În lucrarea intitulată
Descoperirea copilului, Maria Montessori făcea următoarea afirmaţie : ,, Să nu-i educăm pe copiii noştri
pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum
va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze. ’’ Activităţile extraşcolare vin în sprijinul acestui
demers.
Bibliografie:
1. Baban, Adriana, Consiliere educaţională, Cluj - Napoca, 2001
2. Cristea, Gabriela, Pedagogie generală, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2002
3. Kulcsar, Tiberiu, Factorii psihologici ai reuşitei şcolare, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1987
4. Stoica Marin, Pedagogie şi psihologie, Ed. Gheorghe Alexandru, 2001
1329
PROF. ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR VĂDAN ELENA MIRELA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ, COM. MĂGURELE, PRAHOVA
Motto:
mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze. ”
școală), ci și prin activități extrașcolare și extracurriculare. Aceste activități extracurriculare sunt deosebit
de importante deoarece, contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, au ca scop
civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ. De asemenea, prin intermediul acestora se pot
abordările bazate pe iniţiativă, imaginaţie și opţiune.
copii. Având cel mai larg caracter interdisciplinar, activităţile extraşcolare pot îmbrăca diferite forme:
ei îşi însuşesc cunoştinţe în domeniul ştiinţei, tehnicii, literaturii, artei. Participând la acţiuni cu caracter
cultivă dragostea pentru frumos. Aceștia participă cu însuflețire și dăruire la astfel de activități, iar succesul
este garantat dacă ai încredere în imaginația, bucuria și dragostea din sufletul copiilor, dar să îi lași pe ei să
te conducă spre acțiuni frumoase și valoroase. Activităţile extraşcolare vin în completarea procesului de
învăţământ şi contribuie la descoperirea şi dezvoltarea aptitudinilor elevilor în diverse domenii artistice,
contribuie la adâncirea cunoaşterii, la descoperirea, dezvoltarea şi valorificarea intereselor şi pasiunilor,
stimulează creativitatea, oferă cadrul afirmării şi recunoaşterii performanţelor.
1330
Bibliografie
1981.
4. Lisievici, P. ş. a., Pedagogie. Concepte, metode şi tehnici esenţiale, Bucureşti, Editura Fundaţiei
1331
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN FORMAREA SI
PROF. LIGIA VALEAN- SUSAN,

LICEUL TEHNOLOGIC ARDUD-STRUCTURA MADARAS
(Maria Montessori)
Scopul activitatilor extrascolare este de dezvolta unele aptitudini speciale ale elevilor, o cultivare a
interesului pentru diferite activitati sociale, culturale, implicarea lor in activitati cat mai variate in continut,
cultivarea unui stil de viață civilizat, descoperirea talentului personal precum si punerea in valoare a
aptitudinilor si atitudinilor personale prin stimularea comportamentului creativ.
Astfel, activitățile extrașcolare se realizeaza dincolo de procesul de învățare si își au rolul și locul
bine stabilit în formarea personalității copiilor. Educația unui copil nu se realizează doar într-un cadru
formal (grădinițe, școli), ci și prin activități extrașcolare și extracurriculare. Copiii participă cu multa
dăruire la astfel de activități, iar rezultatele nu intarzie sa apara dacă ai încredere în imaginația, bucuria și
dragostea din sufletul lor, daca îi lași pe ei să te conducă spre acțiunile lor.
Lumea în care se nasc si traiesc copiii de astăzi este una complexă, într-o permanentă schimbare, iar
aceștia trebuie pregătiți să înțeleagă și să accepte provocările într-un mod practic, creativ, inovator.
De aceea, activităţile extraşcolare vin în completarea procesului de învăţământ şi contribuie la
descoperirea şi dezvoltarea aptitudinilor elevilor în diverse domenii. În acest scop se folosesc şi alte forme
de activitate: cercurile organizate la diferite obiecte, vizitele şi excursiile, concursurile şcolare etc., care
contribuie la adâncirea cunoaşterii, la descoperirea, dezvoltarea şi valorificarea intereselor şi pasiunilor,
stimulează creativitatea, oferă cadrul afirmării şi recunoaşterii performanţelor. În plan moral, aceste
activităţi contribuie la formarea şi dezvoltarea atitudinilor de respect pentru cunoaştere, pentru cultură,
pentru creatorii ei, la exersarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter. [1 ]
complete şi complexe. [1 ]
Dupa C. Cucoş [2 ] există deosebiri din punct de vedere al conţinutului şi al formelor de organizare,
între activitatea desfăşurată de către elevi în cadrul lecţiilor şi activitatea desfăşurată de ei în afara clasei şi
a şcolii, :
Desfăşurarea lecţiilor în afara clasei are un conţinut variat si flexibil
2. Participarea elevilor la diferite forme ale activităţii în afara clasei şi extraşcolare se face pe baza
liberei alegeri, sub îndrumarea cadrelor didactice, formă de activitate care este mai potrivită pentru
interesele şi înclinaţiile lui.
3. Durata activităţilor în afara clasei şi extraşcolare variază de la o jumătate de oră până la două ore.
4. Verificarea are caracter practic, iar aprecierea este făcută prin intermediul calificativelor slab,
bine, foarte bine.
5. Activitatea în afara clasei şi extraşcolară este benefica pentru manifestarea spiritului de
6. O particularitate esentiala a activităţii extraşcolare o constituie legătura ei cu practica. Aplicarea
elevilor.. [2 ]
1332
Asadar activitățile extrașcolare dezvoltă gândirea critică și stimulează implicarea generației tinere în
actul decizional, realizându-se astfel o legatura importanta între componenta cognitivă și cea
comportamentală.
Surse
1. http://dir. upsc. md:8080/xmlui/bitstream/handle/123456789/383/p. 27-
31%20Rolul%20activitatilor%20extrascolare%20in%20dezvoltarea%20aptitudinilor%20artistice%20la%
20copii. pdf?sequence=1&isAllowed=y
1333
PROF. ÎNV. PREȘCOLAR, VĂLEANU VALENTINA,

G. P. N. NR. 2, BORCEA- CĂLĂRAȘI
,,Fiecare copil pe care îl instruim este un om dăruit societății. ”(N. Iorga)
mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi lumea lor. Atunci, să-i învățăm să se adapteze. ”
(Maria Montessori, , Descoperirea copilului”)
Activitățile extrașcolare sunt activități care intră în sfera educației nonformale, la care pot participa
școlarii și preșcolarii în afara programului școlii. Scopurile acestor activități pot fi variate: interacțiunea
socială, recreerea și educația pentru sănătate, autodisciplina și creșterea încrederii în sine. Educația
extracurriculară, realizată dincolo de procesul de învățământ își are rolul și locul bine stabilit în formarea
personalității copiilor. Educația prin activitățile extracurriculare urmărește identificarea și cultivarea
serie de cunoștințe punându-i în contact direct cu obiectele și fenomenele din natură. Ceea ce ne permite să
împăcăm școala cu viața este nevoia și trebuința copiilor de a se juca, de a fi mereu în mișcare. Scopul
activităților extrașcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea preșcolarilor în activități cât
mai variate și bogate în conținut, cultivarea interesului pentru activități socio-culturale, facilitarea integrării
în mediul școlar, oferirea de suport pentru reușita școlară în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale
și corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Activitățile extrașcolare se desfășoară într-un cadru
informal, ce permite copiilor cu dificultăți de afirmare în mediul școlar să reducă nivelul anxietății și să-și
maximizeze potențialul intelectual. Activitățile extracurriculare sunt activități complementare, activități de
învățare la grupă și urmăresc îmbogățirea informațiilor primite în cadrul activității didactice, cultivă
interesul pentru desfășurarea anumitor domenii, atrag copilul la integrarea în viața socială, la folosirea
timpului liber într-un mod plăcut și util, contribuind în felul acesta la formarea personalității copilului.
Unele studii identifică cinci tipuri de activități extrașcolare, în funcție de implicarea pe care acestea o
presupun: activități prosociale, referitoare la voluntariat, activități sportive de echipă, activități
artistice(piese de teatru, coruri, serbări școlare), cluburi școlare, activități de organizare a școlii. Diferiți
autori trec în revistă marea varietate a activităților extrașcolare și evidențiază faptul că, în timp, tipologia
lor a crescut foarte mult: excursii și vizite la muzee, vizionarea de filme sau piese de teatru, vizite la instituții
publice, excursii la obiective de interes științific sau comunitar, vizite la alte unități de învățământ, serbări
școlare, alte activități artistice, sportive, literare, activități ecologice, etc. De aceea grădinița trebuie să ofere
diverse astfel de activități pentru a-i atrage pe copii. Dintre activitățile extrașcolare desfășurate la grupă, un
impact pozitiv au avut activitățile în natură, deoarece copiii au redat cu mai multă creativitate și sensibilitate
imaginea realității în cadrul activităților de desen sau modelaj, iar materialele culese din natură au fost
folosite în activitățile practice sau în jocurile de creație cu mai mult entuziasm. La vârsta preșcolară, copiii
sunt foarte receptivi la tot ce li se arată sau li se spune în legătură cu mediul înconjurător, fiind dispuși să
acționeze în aceste sens. Activitățile extrașcolare desfășurate cu copiii sunt deosebit de importante în
educarea lor, au un rol bine definit în dezvoltarea lor ca persoane inteligente, sigure pe ele, capabile să se
descurce în orice situație, să se confrunte și să se transpună în mediul social. Antrenând părinții în pregătirea
și desfășurarea unor astfel de activități, făcându-i parteneri direct implicați, munca educatoarei va fi
substanțial diminuată, iar aceștia se vor simți valorificați, talentele și cunoștințele lor fiind fructificate.
Având posibilitatea să-și urmărească propriul copil în timpul unor situații variate de interacțiune zilnică,
părinților li se oferă astfel ocazia de a cunoaște unele dificultăți de integrare în colectivul grupei sau în
programul grădiniței. În desfășurarea unor astfel de activități cu scopul de a educa spiritul creativ, cadrul
didactic trebuie să evite critica, să încurajeze copiii și să realizeze un feed-back pozitiv. Consider că trebuie
să încercăm și să reușim să-i atragem pe copii să participe cu entuziasm, interes și plăcere la astfel de
activități, folosind toate metodele și mijloacele posibile pe care le avem la îndemână. Având această
1334
posibilitate de a desfășura activități extrașcolare munca noastră devine un pic mai ușoară, deoarece aceste
activități sunt atractive, relaxante și îi determină pe copii să participe fără a fi forțați.
Menirea noastră, a cadrelor didactice este de a trezi curiozitatea viitorilor indivizi ai societății, de a
le potoli această curiozitate și de a-i pregăti pentru viață, atât cu ajutorul activităților didactice desfășurate
zilnic la grupă, cât și prin intermediul activităților extrașcolare realizate într-o manieră variată.
Bibliografie:
,,Curriculum pentru educația timpurie”, 2019, MEN Alexandra Mateiaș,
,,Copiii preșcolari, educatoarele și părinții”-Ghid de parteneriat și consiliere, Ed. Didactică și
Pedagogică, R. A. București, 2003
Țîru C. Maria, ,,Pedagogia activităților extrcurriculare”
-Suport de curs, ,,Activitățile extrașcolare”, Cluj-Napoca 2007.
1335
FRANCOFONIA ALTFEL
PROF. ANGELA -STELA VASI
Îmi vine a folosi tonul melancolic al Lui Creangă când privesc retrospectiv la data de 20 martie a
anilor trecuţi ,,nu ştiu alţii cum sunt, dar eu când mă gândesc la…’’ activităţile extraşcolare organizate în
jurul acestei date calendaristice (uneori le ţineam mai devreme cu câteva zile, dar niciodată dupa 20 !), uit
să îmbătrânesc !
Toate începeau încă din septembrie. În cadrul primei şedinşe a consiliului elevilor pe scoală, imediat
după formarea noii echipe, treceam la trasarea activităţilor şcolare şi extraşcolare care urmau a fi derulate
în respectivul an de studiu.
Aşteptam propuneri, le supuneam la vot şi înscriam activitatea pentru fiecare lună a ambelor semestre.
Era o placută degringoladaă în sala Centrului de Documentare şi Informare a şcolii noastre ce ne
încânta pe toţi : elevi şi profesori deopotrivă. Elevii proveneau din rândul celor merituoşi a-şi reprezenta
clasa iar profesorii, în general, doi : fie resonsabilul comisiei de Consieliere şi Orientare, fie colega
documentaristă, desemnată să ne ajute cu toate mijloacele tehnologice şi eu, subsemnata, responsabila
activităţilor consiliului elevilor.
Specializarea mi-a dat şansa să le fi fost de ajutor elevilor când era vorba de activităţi cu caracter
lingvistic. În luna septembrie ţineam ,,Săptămâna limbilor moderne ,, iar în martie, Francofonia !
Limba franceză însă, putea să apară şi în cadrul activităţilor cu alt specific : Ziua Europei sau în
atelierele de confecţionare a ilustratelor de Crăciun şi Paşte ori …pur şi simplu în corespondenţa tradiţională
a elevilor aflaţi în şcolile aparţinătoare instituţiei centrale (pe vremea aceea Şcoala cu clasele I-VIII, Tileagd
căreia îi erau arondate şcolile din Bălaia şi Tilecuş).
După discuţiile purtate pe marginea semnificaţiei unei date de care legam o activitate, fixam
conţinutul acesteia care urma sş se deruleze ţn 60 sau maxim 90 de minute !
Era o plţcere să vezi agitaţia elevilor înflăcăraţi de câte o idee ce putea declanşa noi şi noi valuri
menite să producă senzaţionalul în cadrul unui spectacol, pentru că… FRANCOFONIA însemna pe buzele
tuturor un program cultural- artistic.
Lucrez în învăţămînt din anul 1998 şi…ţin să le mulţumesc, pe aceasta cale, colegilor de breaslă şi
directorilor ca mi-au permis să îmi concep această activitate cu elevi din diverse clase, de diverse vârste -
majoritar- gimnaziale a căror participare a presupus sacrificii, răsturnari în orar, mult efort fizic şi
intelectual.
Dintre toate spectacolele ,,La FRANCOPHONIE ,,organizate, cea mai semnificativă a rămas în
memoria mea cea din 2011. S- a ţinut în Sala de sport a şcolii de curând inaugurată, a cuprins 90 % din
efectivul elevilor de gimnaziu, ne-au onorat cu prezenţa în afara cadrelor didactice ale şcolii, personalităţi
culturale şi universitare din judeţ. Ca tip de activitate era unul de lărgire şi fixare de cunoştinţe legate de
cultura şi civilizaşia Franţei şi a ţărilor francophone.
Obiectivele erau didactice – lărgirea sferei cunoştinţelor legate de ţara şi teritorii / domenii (foste
colonii franceze), dar şi documentare – filmuleţele vizionate despre acestea.
Elevii au confecţionat zeci de steguleţe pentru exemplificarea simbolului ţării francophone de pe
continentul dat : America – Quebec (Canada), Asia – Cambogea, Laos, Vietnam, Africa impartita in state
meghrebiene (Maroc, Tunsia, Algeria etc) si cele din Centrul ei (Guineea, Camerun, Senegal, Congo etc),
Europa – Belgia, Luxembour, Monaco, Elvetia si evident Romania, Republica Moldova.
Totul a început cu o scenetă îin care elevi din clasa a VI-a deghizaţi în ambasadori ai Canadei, Franţei
urmau să fie invitaţi telephonic la ,, La Journee de la Francophonie ,, a unei şcoli din localitatea Tileagd, de
către discipolii instiţutiei.
Convorbirea telefonică era parte a programei de clasa a VI-a şi cum la acea vreme mai existau
telefoane fixe, dialogul conţinea anumite expresii pe care azi, telefonia mobila nu le mai cunoaşte, din
păcate.
Sceneta era urmată de recitări de poezii, intonarea Imnului Franţei, scurte pasaje de prezentare a
specificului anumitor ţări francofone, toate în limba francezî intervenţii distribuite în funcţie de dificultatea
textului pe clase şi pe individ.
Totul a luat sfârşit cu dansul Can Can prezentat comic, într-o formă de parodie dar şi tradiţional.
1336
Can Can-ul în şcoala noastră are o vechime de 14 ani. Prima ediţie a acestui tip de spectacol având
loc în 2007. E dansat de fiecare generaţie de clasa a VII-a, mai ales de fete, dar …pentru forma parodică se
bat şi băieţii pentru a putea participa. De multe ori castingul e doar formal, se prezintă mulţi, dar nu doreşte
să iasă din echipă nimeni deşi…prestanţa unora lasă de dorit, mai ales dacă lipseşte abilitatea, simţul
ritmului, flexiunea. În astfel de cazuri, e necesar să explici celor harnici că şi ceilalţi merită să ia parte la
marea reprezentaţie a vieţii lor, pentru că tocmai asta este esenţa nedivulgată a spiritului francofon :
egalitate, libertate, fraternitate, deci…permisivitate, acceptare, unitate.
Spectacolul acelui an a rămas viu în memoria mea, dar vie a rmas amintirea lui în inima fiecărui
participant. An de an elevii cer să reîncepem pregătirile pentru următoarea ediţie pentru că fraţii mai mari
le-au povestiti cum au reuşit săă facă faţă acestei ‘’ misiuni’’la vremea aceea.
În septembrie 2019, la şedinta convocată de consiliul elevilor a fost fixată data pentru ediţia a 14-a a
Francofoniei. Propunerea a fost aprobată, elevii s-au apucat de repetiţii, mai exact elevele claselo r a VII-a
care au rămas după ore să îşi însuşească dansul, dar…. totul s-a transformat într-o ediţie eşuată.
Cauzele sunt cunoscute de toate cadrele didactice ale acestei ţări. Can Can-ul urma să apară nu doar
în cadrul ediţiei separate (dedicate doar Francofoniei) ci şi în săptămâna ,,ŞCOALA ALTFEL,, însă…nu
s-a putut, din păcate. Toate manifestările noastre umane au demonstrat că pot pot împărţi în : evidente şi
altfel. Nutresc speranţa că ieşind din această formă ,,mai altfel,, a existenţei noastre, FRANCOFONIA
Şcolii Gimnaziale nr 1 Tileagd (Bihor) va reveni la veche ei faimă. Aşa să fie !
1337
FAMILIA ŞI ŞCOALA - FACTORI IMPLICAŢI ÎN EDUCAŢIE
PROF. VASILE CORNELIA CLAUDIA

BUCURESTI, SECTOR 4
Familia constituie primul mediu organizat în care este angajat copilul încă de la naştere şi ea are cea
mai îndelungată influenţă asupra sa. O judecată de valoare asupra unei familii se poate realiza cu succes,
mai ales prin prisma contribuţiei la antrenarea copiilor în activităţi educogene, cu efecte favorabile asupra
lor înşişi şi asupra celorlalţi oopii. O adevarată familie întruchipează, printre caracteristicile sale definitorii,
o preocupare susţinută şi eficientă în direcţia modelării unor personalităţi care să prezinte garanţia formării
omului, ca om şi cetăţean, la nivelul de realizare pretins de societate.
Rolul educaţional familiei se simte din primele momente ale vietii. Mama este primul educator.
Copilul simte afinitatea maternă încă de timpuriu şi o răsplăteşte cu zâmbetul suav, pe care numai o mama
adevărată îI poate pătrunde în întreaga semnificaţie şi numai ei i se poate acorda în acest fel. Contribuţia
mamei în conturarea treptată a copilului, mai întâi ca persoană şi apoi ca personalitate în devenire, nu poate
fi suplinită pe deplin, în primii ani ai vieţii, de nici o altă sursă educaţională.
Meritul familiei este cu atât mai mare, cu cât reuşeşte să-i aducă o contribuţie mai valoroasă în
asigurarea fundamentării temeliei individualităţii copilului, încă din vârsta fragedă.
Mediul familial oferă primele ocazii de stabilire a unor relaţii sociale, de comunicare afectiva şi
verbală cu cei din jur. Activitatea din familie prezintă primul model care stimulează iniţiativa copilului în
acţiuni umane. Chiar şi când copilul rupe învelişul familial, desfăşurând activităţi şi în alte medii sociale,
părinţii, fraţii şi alte rude apropiate continuă să exercite o influenţă deosebită, având o contribuţie evidentă,
în mersul devenirii copilului.
Climatul familial de care beneficiază copilul îşi pune amprenta pe personalitatea sa. Unui climat
familial sănătos îi este proprie o coeziune spirituală trainică, cu adânci implicaţii pozitive în natura relaţiilor
din cadrul acestui grup social restrâns. Tot aşa precum ciimatul familial nesănătos este un mediu dăunător,
dezechilibrant, cu implicaţii nefaste mai ales asupra vieţii afective a copiilor.
Intervenţia educativă a părintelui vizează respectarea particularităţilor nu numai de vârsta, ci şi
individuale, ce se cer cunoscute. Şi nu numai cunoscute, ci ţinut seama de ele, în procesul formării şi
dezvoltării personalităţii copilului şi mai târziu a tânărului.
Din păcate, nu în toate familiile există acelaşi grad de preocupare în sprijinirea copiilor, în
dezvoltarea lor, existând familii, care lasă totul în grija şcolii, din convingerea ca şcoala este cea care
răspunde de educaţie şi nimeni altcineva. Şi nu numai de educaţie, bineînţeles. Instrucţia este, de asemenea,
apanajul şcolii şi numai al şcolii.
În mediul familial normal, învăţarea elevului din clasele primare se face sub supravegherea,
îndrumarea, stimularea, sprijinul şi controlul părinţilor. Efectul preocupării părinţilor pe acest plan depinde,
în mare grad, de modul, în care îşi cunosc copiii, şi de nivelul angajării în formarea personalităţii acestora.
În familie pot fi remarcate caracteristici individuale care ajută sau împiedică copilul în procesul
învăţării. Se evidenţiază de timpuriu la unii copii anumite preocupări desprinse mai ales din activităţile lor
libere. Părintele îşi dă seama de acestea şi îI stimulează în cultivarea unor trăsături pozitive. Activitatea
socială din familie poate constitui şi ea un model de acţiune, care să se întipărească în mintea şi în inima
şcolarului ş-l ajute în stabilirea unor relaţii corespunzătoare cu cei din jur.
Odată cu intrarea copilului în şcoală, funcţiile educative ale familiei nu încetează, ci se amplifică, în
sprijinirea rolului de elev. Elevul din ciclul primar poate fi sprijinit de parinţi în înţelegerea corectă a
necesităţii angajării în procesul învăţării, concomitent cu înmulţirea atribuţiilor din clasă în clasă. În felul
acesta, familia sprijină şi trecerea copilului din ciclul primar în cel gimnazial.
În mod normal, copilul urmează ciclul gimnazial în şcoala unde a facut şi ciclul primar, în
circumscripţia şcolară. Există însă unii părinţii care îşi orientează copii spre alte şcoli, pe motiv că acolo s-
ar face mai multă carte sau ar cădea pe mâna unor profesori preferaţi. Există unele şcoli de renume pe baza
unui prestigiu câştigat pe merit, prin contribuţia neobosită a unor cadre didactice deosebit de bine pregătite,
pasionate în muncă şi cu interes remarcabil pentru formarea copiilor. Cert este că nu pot fi cuprinşi toţi
copiii în aceste şcoli. În unele cazuri, renumele este depăşit, din cauza pensionării, cu ani în urmă, a cadrelor
1338
didactice respective ori a transferării lor. Cu toate acestea, unii părinţi stăruie să-şi aducă copilul, în ciclul
gimnazial, la o astfel de şcoala, deşi e departe.
Dezavantajele au o mai mare pondere, în astfel de situaţii, decât avantajele. În cazul, în care copilul
şi-a format un stil de muncă corespunzător în cic!ul primar nu există motive pentru a-I împiedica să
frecventeze şcoala cea mai apropiată. În caz contrar, urmărind sa-i facem un bine, îi creăm, de fapt,
dificultăţi.
De regulă, elevii din clasele mici sunt familiarizaţi cu atmosfera de muncă din acea unitate şcolară,
cunosc o mare parte dintre profesori. De obiecei, viitorul diriginte al clasei a - V - a ia legătura cu viitorii
săi elevi, introducându-i în atmosfera ciclului gimnazial. Părinţii cunosc problemele şcolii din anii trecuţi
şi pot contribui la rezolvarea lor. Timpul afectat deplasării copiilor la şcoală şi înapoi este scurt, ceea ce
este în sprijinul respectării unui regim optim. Cu toate acestea unii părinţi încearcă să-şi mute copii pentru
ciclul gimnazial, făcând un deserviciu propriului copil şi şcolii în general. În mod voit, părintele izolează
copilul de colectivul în care a lucrat timp de 4 ani, de multe ori strică prietenii utile şi relaţii de colaborare
rodnice.
Fără să vrea, influenţează negativ şi caracterul copilului. Uneori copilul este de-a dreptul lezat
afectiv, datorită faptului că părintele îl înstrăinează de colegi, de locuri cunoscute şi agreate.
Astfel de hotărâri luate de familie, uneori chiar fără consimţământul copilului, pot duce la închistarea
în sine a acestuia şi chiar la regres şcolar, precum şi la pierderea încrederii în forţele proprii, în cazul în care
el nu mai întâlneşte satisfacţiile morale şi intelectuale din vechiul mediu de lucru.
Efectul negativ al unor intervenţii familiale de acest gen işi găseşte rezonanţa şi pe plan administrativ,
făcând mai dificilă respectarea cifrei de şcolarizare, dezechilibrând numarul elevilor din clase şi
împiedicând realizarea unor predicţii şcolare adecvate.
Se ştie că perioada gimnazială coincide cu vârsta pubertăţii, în care copilul se află în etapa
preadolescenţei, cu multiple transformări anatomo-fiziologice şi psihice.
În general, elevii ciclului gimnazial sunt mult mai sensibili, adeseori mai irascibiii decât în ciclul
primar, intensificându-se predilecţia pentru vârsta adultului, tind spre acte care uneori le depăşesc puterea
şi experienţa de viaţă şi care pot avea urmări mai puţin plăcute. Actele de bravură întâlnite la unii
preadolescenţi, de a ieşi de sub tutela părintească şi uneori şi şcolară, dorinţa de a cunoaşte mai mult decât
ceea ce le oferă cadrul obişnuit al vieţii de toate zilele, intenţia de afirmare mai ales faţă de sexul opus şi
alte astfel de manifestări, dacă nu sunt cunoscute, înţelese şi dirijate corect de familie şi de şcoală, pot
determina abateri care să frâneze bunul mers al dezvoltării personalităţii.
O apropiere mai atentă de proprii copii, o observare minuţioasa a manifestărilor lor şi un sprijin
acordat la timp netezesc drumul depăşirii unor dificultăţi inerente vârstei şi pregătesc terenul desfăşurării
unor activităţi cu efecte formative evidente.
În ciclul gimnazial obligaţiile şcolare sporesc mereu, se intensifică gradul de încordare a elevului,
iar satisfacţiile muncii se amplifică. Familia, prin condiţiile oferite, prin înţelegerea corectă a manifestărilor
copiilor, prin contribuţia în lărgirea orizontului profesional al acestora şi prin oferirea unor modele pozitive
de convieţuire socială contribuie la păşirea corectă a tânărului în viaţă.
În funcţie de interesele, preocupările, aptitudinile şi randamentul şcolarului de vârstă mijlocie,
familia poate stimula elevul, îl poate mobiliza în acţiuni legate de un anumit domeniu de activitate faţă de
care manifestă aderenţă şi pentru care prezintă mai multă garanţie, în valorificarea capacităţilor proprii.
Părintele îşi poate da mai bine seama de toate acestea în colaborare cu şcoala.
1339
PROF. ÎNV. PREȘC. VASILE ELENA AMALASUNDA

GRĂDINIȚA “SFÂNTUL MUCENIC MINA” PLOIEȘTI
locale.
de ţinută estetică, distracţie, satisfacţie, făcându-le viaţa mai frumoasă, mai plină de sens. Serbarea este
modalitatea eficientă de cultivare a înclinaţiilor artistice ale copiilor contribuind la dezvoltarea armonioasă
a personalităţii copiilor.
1340
1341
EDUCAŢIA PRIN TOLERANŢĂ ŞI RESPECT LA PREŞCOLARI
PROF. INV. PREȘ: ED. VASILICĂ CLAUDIA

GRADINIŢA NR. 24
"Lăsaţi copiii să vină la Mine şi nu-i opriţi pentru că a unora ca acestora este Împărăţia cerurilor!"
- sunt cuvintele Mântuitorului, ale celui ce a fost numit de către apostolii Săi şi, apoi, de o întreagă istorie
creştină, Învăţătorul, acel pedagog prin excelenţă care ne-a predat materiile fundamentale ale şcolii vieţii:
binele, frumosul, morala, credinţa şi iubirea.
Învierea lui Iisus ne determină să acordăm o atenţie specială învăţăturilor morale şi etice ale Sale,
considerându-le îndreptare vrednice de încredere pentru dezvoltarea unui caracter personal sănătos şi pentru
dezvoltarea unei societăţi drepte şi bazate pe principii constructive.
Educaţia de cea mai înaltă clasă este aceea care va da cunoştinţă şi disciplină, care va duce la cea mai
bună dezvoltare a caracterului şi va face sufletul corespunzător pentru viaţa lui Dumnezeu. Cea mai înaltă
educaţie este aceea care-i va învăţa pe copii ştiinţa creştinismului, le va da o cunoaştere a căilor lui
Dumnezeu şi ie va împărtăşi lecţiile pe care însuşi Domnul Iisus Hristos le-a dat celor care-i cereau sfaturi.
În calitatea noastră de educatori avem înaltul privilegiu de a face cunoscute copiilor anumite
învăţături morale şi religioase, cu scopul de a inspira şi de a influenţa convingerile spirituale şi caracterul
moral al acestei generaţii care niciodată până acum n-a fost confruntată cu pericole sociale aşa de mari ca
cele din zilele noastre.
În copilărie, mintea este impresionată şi modelată cu uşurinţă şi atunci este timpul ca toţi copiii să fie
învăţaţi să-L iubească şi să-I. respecte pe Dumnezeu.
Cercetările în domeniul psihologiei copilului şi practica educativă înaintată ne arată că educaţia
moral-religioasă este posibilă de la cea mai fragedă vârstă, iar vârsta preşcolară cu trăsăturile de voinţă şi
caracter în formare, având ca germen însăşi personalitatea umană, ne îndreptăţesc să afirmăm că
introducerea unor elemente de educaţie religioasă la grădiniţă este un lucru important şi necesar.
De aici reiese necesitatea ca şi noi, încă din grădiniţă, să începem instruirea şi educarea moral creştină
a copiilor. Acest tip de activităţi pe care le desfăşurăm în grădiniţă, ajută foarte mult la formarea caracterului
acestora. Caracterul copilului trebuie modelat şi format, şi în conformitate cu planul divin încă din primii
ani de viaţă. În mintea lui receptivă trebuie imprimate numai calităţi, în aşa fel încât el să poată primi
impresia cea corectă (asupra caracterului) înainte ca lumea să-şi pună amprenta el pe minte şi pe inimă.
Este bine ca întregul proces educaţional din grădiniţă să cultive calităţi morale ca: integritatea,
fermitatea, perseverenţa, deoarece ele îmbracă pe posesor cu o putere ce-l întăreşte să facă binele, să reziste
răului şi să suporte împotrivirea- întocmai ca Cel care este "Lumina Lumii"-Domnul nostru
Iisus Hristos: "Eu sunt Lumina Lumii. Cine mă urmează pe Mine nu va umbla în întuneric ci va avea
lumina vieţii"(Ioan 8; 12).
Fără îndoială, rolul cel mai greu îi revine educatorului creştin, ar avea datoria să depăşească el însuşi
concepţiile contrare ale acestei lumi pentru ai oferi copilului şansa integrării Într-o societate pusă în slujba
progresului spiritual, ştiinţific şi moral de care are nevoie omenire.
Educaţia religioasa are o dubla menire, pe de o parte sa anuleze pornirile rele si sa le cultive pe cele
bune. Acest lucru se realizează in familie, in instituţiile de invatamant si la biserica.
Ideal este ca străduinţa educatoarei să găsescă un sprijin din partea mediului familial. În caz contrar,
este foarte greu de găsit o formulă eficientă, pentru împlinirea unei educaţii duhovniceşti corecte.
Dacă inima noastră este inundată de credinţă şi de dragoste faţă de Dumnezeu, vom găsi tot felul de
mijloace, spre a le transmite aceste sentimente şi copiilor noştri.
Dar, dacă în grădina frumoasă se poate vedea un copac sălbatic şi neîngrijit, nimeni nu se va gândi să
condamne copacul în sine. Cu toţii se vor gândi că responsabilitatea aparţine grădinarului, care l-a lăsat să
crească şi să se dezvolte în acest fel. În acelaşi mod suntem şi noi responsabili, pentru neghina semănată în
inimile copiilor. Copiii sunt totul ce avem mai scump. Bogatia noastra cea mai mare sunt copiii pe care i-
am crescut si educat, caci asta este menirea educatorului pe pamant. Aceasta menire de a creste si educa
copii este o mare responsabilitate.
Democritus spunea: "A creste copii e un lucru riscant, caci reusita depinde de multa truda si grija, iar
nereusita intrece orice alta durere". Ce-i drept, copiii se cresc greu, timpul trece foarte repede, si cand te
1342
uiti - ei sunt deja copii mari. Sa recunoastem, de multe ori avem obiectii la comportamentul copiilor, si
uneori chiar spunem: It copilaria noastra a fost deosebita, adica nu era asa ca acum". Toleranta ne va face
sa gandim putin altfel... nu era) chiar asa, caci erau si alte timpuri. De aceea dascalul trebuie sa manifeste
toleranta in interactiunea cu copiiii. Toleranta fata de opiniile celorlalti copii trebuie incurajata mai ales
aunci cand fiecare vrea sa impuna jocul sau regulile jocului (exemplu: daca nu vrea sa se joace cu Lego-ul
azi, nu-i nimic. Lasa-l sa se joace cu alta jucarie si arata-i Lego-ul maine cand sigur va fi interesat).
Cei sapte ani de acasa a copiiilor pe care ii educam, care se dezvolta cu filme modeme, insotite de
violenta, cruzime, si hraniti cu dulceata "internetului", ne provoaca "batai de cap" atat noua cat si parintilor.
Suntem mereu gata, ca fiecare miscare a copiilor sa o observam si chiar imediat sa reactionam, sa
interprindem masuri. Uneori reusim, iar alteori nu, caci nu chiar totul depinde de noi. Probabil ca uneori se
uita, ca si copiii au drepturi: dreptul la dragoste si intelegere, cruzime si exploatare, de a primi educatie, de
a-si dezvolta capacitatile in conditii de libertate si demnitate, de a fi crescuti intr-un spirit de intelegere,
toleranta, prietenie si respect.
Prin contributia atat a nostra cat si a parintilor la implinirea acestor drepturi ne castigam respectul din
partea copiilor. Insa sa nu uitam ca respectul se poate castiga dar se poate si cultiva. "Este mare lucru de a
fi dascal - caci, chiar si atunci cand sufera din cauza copiilor, el nu-i uraste" - scria Sophocles. "Oricum ar
fi copiii, ei sunt dragi dascalilor", spunea mai simplu filosoful.
Copiii trebuie doriti si iubiti, ei merita aceasta, altfel ei devin capcana a abaterilor de la norma. Ce
poate fi mai placut decat imbratisarea, mangaierea sau dezmierdarea unui copil care devine fericit alaturi
de cei din jurul sau. Daca copilul este neglijat, atunci capacitatea de invatare si memoria lui pot fi grav
afectate, si aceasta pe un termen destul de lung. Copiii merita o atentie deosebita, chiar daca exista unele
greutati cu care nenfruntam. Rezerva pentru o atentie deosebita copiilor nu cred ca e epuizata. Toleranta
presupune valoare individului, autonomia lui, libertatea alegerii. O societate toleranta va tinde mai mult
spre a fi creativa si inovativa, deoarece este deschisa fata de noi descoperiri, adevarului si noi patrunderi
psihologice, imbunatatind astfel experienta umana. O societate toleranta este mai potrivita pentru a
promova increderea si colaborarea reciproca. Intr-o societate toleranta va fi mai putina cruzime si
inselaciune, mai putin dogmatism si fanatism.
"Cu cat o duceti mai usor, cu cat sunteti mai puternici, mai bogati, mai fericiti, mai nobili, cu atat se
cuvine sa fiti mai drepti", spunea Terantius.
BIBLIOGRAFIE:
* - Revista Învăţământului Preşcolar, nr. 3-4/2005, Bucureşti, Ed. "Coresi ", 2005, pag. 152-157 ;
* P. S. Irineu - Episcop de Ecaterinburg şi Irbitk - "Călăuziri pentru creşterea şi educarea ortodoxă a
copiilor", Bucureşti, Biblioteca Teologică Digitală
1343
PROF. VAŞNIUC ALINA
Educația reprezintă un sistem de acțiuni informativ-formative, desfașurate în mod conștient și

sistematic asupra subiectului uman în vederea transformării acestuia în conformitate cu finalitățile
educaționale urmărite.
În funcție de gradul de organizare și de oficializare al formelor educației, putem delimita trei mari
categorii: Educaţia formală sau oficială, educaţia non-formală sau extraşcolară şi educaţia informală sau
spontană. Fiecare dintre acestea joacă un rol crucial în educaţia copiilor şi în dezvoltarea personalităţii
acestora.
Oricât ar fi de importantă educația realizată prin procesul de învățământ, aceasta nu epuizează sfera
Alături de procesul de învățământ, rămâne cadrul larg al timpului liber al copilului, în care viața
capătă alte aspecte și dimensiuni decât cele din procesul de învățare din instituția specializată.
Activitatea în afara clasei și extrașcolară ocupă un loc important în ansamblul influențelor educative.
Această activitate lărgește orizontul cultural al copiilor, completând cu noțiuni noi volumul de cunoștințe
însușite în cadrul activităților.
Activităţile extrașcolare contribuie la completarea procesului de învățământ, la organizarea
raţională şi plăcută a timpului lor liber, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor copiilor. Aceste
activități dețin un evident caracter atractiv, astfel încât copiii participă la ele într-o atmosferă relaxată, cu
însufleţire şi dăruire. Succesul lor este garantat dacă se manifestă din partea adultului încredere în
imaginaţia, bucuria şi dragostea din sufletul copiilor.
dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viata civilizat, precum şi stimularea comportamentului
creativ în diferite domenii. Începand de la cea mai fragedă vârsta, copiii acumuleaza o serie de cunoştinte
punându-i în contact direct cu obiectele şi fenomenele din natura. Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în
mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm scoala cu viaţa.
Activităţiile extraşcolare pot fi caracterizate prin mai multă flexibilitate şi entuziasm, adaptabilitate
şi rapiditate în adoptarea variatelor stiluri de conducere a activităţii, in funcţie de nevoile, cerinţele şi
dorinţele copiilor. Aceste activităţi au un caracter opţional, sunt desfăşurate într-o ambianţă relaxantă,
calmă şi plăcută, dispunând de mijloace menite să atragă publicul de diferite vârste. Activităţile extraşcolare
se desfăşoară de obicei în afara şcolii tradiţionale iar conţinutul acestora este adaptat nevoilor individului
şi situaţiilor speciale, în scopul maximizării învăţării şi cunoaşterii şi al minimalizării problemelor cu care
se confruntă acesta în sistemul formal (stresul notării în catalog, efectuarea temelor).
Sunt centrate pe cel ce învaţă, pe procesul de învăţare, nu pe cel de predare solicitând în mod
diferenţiat participanţii.
Dispun de un curriculum la alegere, flexibil şi variat, propunandu-le participanţilor activităţi diverse
şi atractive, în funcţie de interesele acestora, de aptitudinile speciale şi de aspiraţiile lor.
De asemenea, contribuie la lărgirea şi îmbogăţirea culturii generale şi de specialitate a participanţilor,
oferind activităţi de reciclare profesională, de completare a studiilor şi de sprijinire a categoriilor
defavorizate sau de exersare a capacității indivizilor supradotați.
Creează ocazii de petrecere oranizată a timpului liber, între-un mod plăcut, urmărind destinderea și
refacerea echilibrului psiho-fizic.
Antrenează noile tehnologii comunicaționale, ținând cont de progresul tehnico-științific, valorificând
oportunitățile oferite de internet, televiziune, calculatoare.
Asigură o rapidă actualizare a informațiilor din diferite domenii fiind interesată să mențină interesul
copiilor, oferind alternative flexibile tuturor categoriilor de vârstă.
1344
Ele joacă un rol foarte important și în dezvoltarea fizică şi psihică a copilului/ elevului. Prin
intermediul acestora, elevul învaţă să interacţioneze cu cei din jur şi își valorifică potențialitățile specifice
(din domenii spre care are înclinaţii). Asemenea activități generează relații de prietenie, cooperare și
intercunoaștere între colegi.
Activitățile extrașcolare sunt nestresante, oferind activități plăcute și scutite de evaluări riguroase, în
favoarea strategiilor de apreciere formativă, stimulativă, continuă, iar cel mai important aspect este faptul
că acestea răspund cerințelor și necesităților educației permanente.
”Să nu-i educăm pe copiii nostri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi
mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi lumea lor. Atunci să-i învătăm să se adapteze. ”
1345
ACTIVITAȚILE EXTRAȘCOLARE – VOLUNTARIATUL
PROF. NICOLETA VASUTI

ŞCOALA GIMNAZIALA SINGIDAVA CUGIR, ALBA
Știm cu toții că activitățile extrașcolare au un rol important în formarea elevilor, a personalității lor.
Acest tip de activitate îmbracă cele mai variate forme.
Voluntariatul reprezintă însă o modalitate prin care pot fi întărite şi susţinute valorile legate de
comunitate, de binele făcut aproapelui; persoanele pot să îşi exercite drepturile şi responsabilităţile de
membri ai comunităţilor din care aceştia fac parte.
De ce este important voluntariatul? Aşa cum afirma liderul politic si spiritual indian, Mahatma
Gandhi, voluntariatul este esenţial în viaţa oricui pentru că, „dacă vrem să trăim într-o lume mai bună,
trebuie să contribuim la crearea ei”.
Avantajele celor care desfăşoară activităţi de voluntariat variază de la satisfacţia personală, la
dobândirea de experienţă în viitorul domeniu de activitate, la familiarizarea cu diferite sisteme operaţionale
şi cu instituţii şi/sau structuri organizaţionale, la crearea de prietenii si contacte profesionale utile, până la
găsirea unui loc de muncă pe baza experienţei dobândite ca voluntar. Avantajele sunt variabile, în funcţie
de categoria de voluntari despre care vorbim. Cele de mai sus se referă în general la tineri, care sunt cea
mai largă categorie de voluntari din România. Avantajele voluntarilor au, în general, efect pe termen lung
şi, în mod cert nu sunt de natură materială.
Având un club de voluntariat în şcoală, putem spune că am învăţat să identificăm probleme din
comunitatea noastră şi să scriem proiecte.
Proiectul dezvoltă capacităţile intelectuale ale elevilor, spiritul de echipă, competenţa de comunicare
şi poate fi o metodă bună de a le modela caracterul şi de a-i pregăti pentru viaţă.
Unul dintre proiectele noastre s-a numit C. R. E. A. T. I. V. şi a presupus, pe parcursul a două
săptămâni, implicarea a 25 de membri ai clubului, care s-au ocupat de 216 de elevi cu vârste între 5 şi 10
ani de la toate şcolile şi grădiniţele din oraş.
Proiectul a pornit de la problema identificată de elevi în comunitate şi anume lipsa unui cadru în care
copiii pot să-şi dezvolte creativitatea, din cauză că majoritatea copiilor din comunitate sunt mai atraşi de
jocurile video/pe calculator decât de activităţile practice. Copiii din comunitate nu au ocazia să
experimenteze lucruri noi, nu socializează faţă în faţă cu alţi copii şi nu-şi pot descoperi talentele, deoarece
în oraşul nostru nu sunt suficiente oportunităţi în acest sens.
Elevii şi-au propus şi au şi realizat o sală atractivă, unde să poată da frâu liber imaginaţiei şi
creativităţii. Din partea unui părinte inimos s-a obţinut mobilier, iar din partea unei firme mese şi scaune.
Pe lângă acestea, elevii au creat un mediu primitor şi cald, în aşa fel încât toţi vizitatorii să-şi manifeste
liber creativitatea.
In sala proaspăt amenajată, membrii clubului nostru au organizat, timp de două săptămâni, ateliere de
creaţie (pictură, muzică, dans, teatru, origami) pentru copii cu vârste între 5 şi 10 ani de la toate şcolile şi
grădiniţele din oraş.
Punctele tari ale proiectului C. R. E. A. T. I. V au fost constituite de varietatea şi bogăţia activităţilor
creative, modul util şi plăcut de petrecere a timpului liber, faptul că a reunit la acelaşi atelier elevi de vârste
variate, de la nivel preşcolar până la cel gimnazial şi, nu în ultimul rând, faptul că au dobândit sau
perfecţionat câteva activităţi practice (desenul în acuarelă, confecţionarea unor mici obiecte prin tehnica
Origami, dans modern şi interpretarea unor cântece adecvate vârstei lor).
Provocările au venit din varietatea vârstei copiilor (de la 5 la 10 ani), din dificultatea de a găsi cea
mai bună metodă de gestionare a fiecărei activităţi, mai ales din cauza lipsei de răbdare a „piticilor”. În cele
din urmă, cheia a fost dată de împărţirea responsabilităţilor şi de lucrul în echipă.
Pentru două săptămâni, copiii au fost atraşi de activităţile derulate în cadrul proiectului, au relaţionat
şi s-au simţit foarte bine, dovadă fiind câteva mărturisiri ale piticilor: „A fost o zi minunată! Îi respect pe
cei care ne-au oferit lecţii. ” (Pop George), „Mie mi-a plăcut la nebunie ora de Origami!” (Pop Denisa),
1346
„Mie mi-a plăcut foarte, foarte mult ora de desen!” (Alessia), „Foarte distractiv!” (Maierescu Sorin), dar şi
zecile de chipuri zâmbăreţe care au colorat panoul de evaluare.
Toţi participanţii au avut de câştigat în urma derulării proiectului.
Elevii care sunt membri ai clubului IMPACT şi-au cultivat şi exersat competenţele de leadership, au
înţeles problemele legate de petrecerea timpului liber a copiilor din societatea în care trăiesc, şi-au cultivat
sentimentul de a fi utili şi şi-au gestionat calitativ timpul liber.
Elevii participanţi la proiect şi-au format deprinderi utile, şi-au cultivat, de asemenea, sentimentul de
a fi util şi deprinderea de a da ceva din ceea ce au primit.
Profesorii implicaţi au conştientizat şi valorificat noi dimensiuni educaţionale, s-au implicat în
organizarea şi derularea unor activităţi cu caracter non-formal şi au creat un nou cadru al dezvoltării
personale în spiritul valorilor europene ale educaţiei.
Proiectul „IMPACT – model de educatie pentru cetăţenie activă şi implicare comunitară în rândul
copiilor şi tinerilor” este finanţat prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG în România
(vezi site oficial www. fondong. fdsc. ro). Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia
oficială a granturilor SEE 2009-2014.
Bibliografie:
Coord. Anca Maria Gaidoş, Maria Neagu – Cetăţenie activă. Curriculum IMPACT, ediţia a II-a,
Fundaţia Noi Orizonturi, Bucureşti, 2014
Echipa Fundaţiei Noi Orizonturi, Manual IMPACT, Educaţie non-formală, ediţia a II-a, Fundaţia Noi
Orizonturi, Lupeni, 2009
www. didactic. ro
https://www. ziaruldeiasi. ro/stiri/impactul-activitatilor-extracurriculare-in-dezvoltarea-
personalitatii-elevilor
1347
VATAFU ELENA-LELIA
învățământ.
etc.);
urmeze o școală superioară (nivel universitar) până la împlinirea vârstei de 21 de ani;
participanți.
nu numai.
1348
mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi vremea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze. ” (Maria
Montessori)
Bibliografie:
1, Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, Cluj-Napoca 2007;
2. Ionescu M. ; Chiş V. – Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
1349
“ȘCOALA ALTFEL”, O VIZIUNE NOUĂ ÎN COMUNICAREA CU ELEVII
PROF. VERDEȘ NICOLETA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ “PETRU ANGHEL”, PROBOTA, JUD IAȘI
Trăim într-un secol în care era digitală pune monopol pe mintea oamenilor. Nu ne referim doar la
adulți, ci ne referim și la copii, deoarece același impact îl găsim și la cei mici.
Impactul este unul major cu efecte pozitive, dar și negative. Datorită faptului că avem totul digitalizat,
totul este mult mai la îndemână și mult mai ușor de realizat, dar faptul că trebuie să stăm, să lucrăm foarte
mult cu ochii în calculatoare, televizoare poate aduce și lucruri negative. Unele din aspectele negative ar
putea fi: deteriorarea vederii, a coloanei vertebrale, a stării de sănătate, a stării mentale, etc. Trăitul în lumea
digitală poate duce și la stări de anxietate și depresie.
Multor elevi din școlile de astăzi li se cer foarte multe teme deja în format digital. Este o eră a vitezei,
a modernismului, a consumatorismului, în care trebuie să evoluăm. Dacă nu reușești să te adaptezi la astfel
de cerințe, atunci nu poți face parte din aceste grupuri, evenimente unde totul se întâmplă „digital”.
Acest format “social digital” are tendința de a robotiza ființa. Deși școlile au un format anume de
educare, predare, învățare, rămâne totuși libertatea profesorului de a alege materialele ce vor fi folosite la
ore, dar încadrându-se în cerințele metodologice profesorale și a curriculumului național, la nivel de şcoală
şi de clasă.
Există un sistem clasic de predare și unul modern. Întotdeauna clasicul a rămas ca o bază, în timp ce
sistemele de învățământ moderne au respectat ca bază sistemul clasic, dar de acolo au făcut ramificații
dezvoltând ramuri moderne adiacente, care au îndeplinit cerințele unui public, la un moment dat.
Întotdeauna în sistemul de învățământ au existat modificări, fluctuații, modernizări ale sistemelor de
înțelegere și integrare a nevoilor de cunoaștere a noilor informații, în funcție de cerințele unui “public” care
este mereu în continuă mișcare și evoluție.
Nu putem ignora nici inteligența artificială care ne ușurează foarte mult munca, dar nu putem ignora
nici nevoile elevilor.
“Școala altfel” reprezintă o schimbare a paradigmei clasice de învățare. Reprezintă o schimbare în
modul de gândire al elevului, o schimbare de la învățământul clasic, o gură de aer proaspăt pentru
creativitate.
“Școala altfel”, îl determină pe elev să se exprime liber, să devină creativ, să-și exprime sinele,
intențiile, dorințele printr-o activitate “altfel” decât era obișnuit la ore.
Prin această activitate, elevul are posibilitatea de a vedea „altfel” obiectele de studiu.
Orice schimbare nouă de la modul clasic de învățare reprezintă o pauză bine-meritată și bine-venită
atât în conștiința elevului, cât și a profesorului.
De obicei, după aceste „pauze”, comunicarea și relația dintre profesori și elevi este mult mai bună.
Chiar și revenirea la modul clasic de învățare are un alt suflu. Elevii sunt mai relaxați, vin cu mai multă
dorință și aplecare către școală.
Ideea de noutate din “Școala altfel” stârnește în rândul elevilor multă curiozitate și mult entuziasm.
Elevii simt nevoia să-și exprime personalitatea, să facă lucrurile „altfel”.
Activitățile din “Școala altfel”, în general, sunt foarte mult așteptate de către elevi și sunt realizate cu
mare bucurie. În timpul acestor activități, de multe ori s-a observat o relație mult mai bună și comunicativă
între elevi și profesori.
Rolul „Școlii altfel” este acela de a modela atât profesorul, cât și elevul într-o viziune nouă, în tabloul
social modern în care ne aflăm astăzi.
Se poate spune că s-a dezvoltat deja chiar o cultură a „Școlii altfel”.
Consider că acest tip de activitate trebuie să existe în continare în fiecare școală, în fiecare an,
deoarece acest tip de educare aduce un plus de valoare atât elevului, cât și profesorului.
1350
Bibliografie:
1. Cucoş C. (2000), Educaţia. Dimensiuni culturale şi interculturale, Editura Polirom, Iaşi.
2. Bercu, N. (coord.). Mecanisme şi practici de aplicare şi de dezvoltare a curriculumului la nivel de
şcoală şi de clasă, Bucureşti, ISE, 2012.
3. Mihăilescu, A. Repere în proiectarea educaţiei pentru patrimoniu. Instrumente care pot fi utilizate
pentru identificarea/utilizarea experienţelor de învăţare din afară şcolii. În Căpiţă, L. (coord.).
Valorificarea experienţelor de învăţare nonformală în construirea competenţelor cheie. Bucureşti, ISE,
2011.
1351
PROF. ÎNV. PRIMAR: VERDEȘ PETRONELA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ CIOHORĂNI, JUDEȚUL IAȘI
3 APRILIE 2020
Motto: ,, Şcoala trebuie să urmărească tot timpul ca tânărul să părăsească băncile ei nu ca specialist,
ci ca o personalitate armonioasă. ’’ - (Albert Einstein)

sistemului de invăţământ, dar şi în interiorul acestuia, constituind o punte între cunoștințele asimilate la
intelectual, reprezentat de inteligenţă şi creativitate, care, pus în valoare, va asigura neîntrerupt progresul
activă, conştientă şi responsabilă a acestora la propria formare. Diferenţierea şi individualizarea demersului
condiţionată de folosirea unor metode adecvate, care să permită individualizarea învaţământului, astfel încat
Componenentă importantă a educaţiei nonformale, activităţile extraşcolare oferă cele mai eficiente
metode de formare a caracterului copilului încă din clasele primare. Ele au un rol foarte important datorită
caracterului lor activ-participativ, facilitând integrarea eficientă şi rapidă a elevilor în colectivitate. Această
integrare facilitează la rândul ei procesul de autocunoaştere. Implicându-se în acest tip de activităţi, elevii
devin ,, subiecţi” conştienţi ai acţiunii, trăind intens succesele sau insuccesele propriei lor activităţi. Ei
devin capabili să-şi orienteze curiozitatea nu numai asupra lumii exterioare, ci şi asupra propriei persoane.
Se formează astfel ,, imaginea de sine”, esenţială în succesul şcolar.
Programul activităţilor extracurriculare, stabilit ca o unitate în ethosul şi cultura organizaţională a
şi să respecte valorile culturale şi etnice ale comunităţii, să trăiască experienţe de viaţă competitive. Elevii
pot să decidă în bună măsură asupra obiectivelor, conţinuturilor şi mijloacelor de realizare a acestor
activităţi, contribuind astfel la dezvoltarea vieţii comunităţii şcolare din care fac parte.
În lucrarea intitulată „Descoperirea copilului”, Maria Montessori făcea următoarea afirmaţie : ,, Să
nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic
nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze. ” Activităţile extraşcolare
vin în sprijinul acestui demers.
1352
bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar. Elevilor li se
dezvoltă spiritul practic, operaţional, dând posibilitatea fiecăruia să se afirme conform naturii sale.
Copiii se autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor,
Bibliografie
1. Baban, A. (2001). Consiliere educaţională, Cluj – Napoca;
2. Cristea, G. (2002). Pedagogie generală, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;
3. Kulcsar, T. (1987). Factorii psihologici ai reuşitei şcolare, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;
4. Stoica, M. (2001). Pedagogie şi psihologie, Ed. Gheorghe Alexandru.
1353
PROF. ÎNV. PREȘCOLAR: VERDEȘ RALUCA-DIDA

GRĂDINIȚA PP NR 21, DROBETA TURNU SEVERIN
Începand de la cea mai frageda vârsta, copiii acumuleaza o serie de cunoștințe punandu-i în contact
direct cu obiectele și fenomenele din natura. Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea
ce ne permite să împăcăm scoala cu viaţa.
ei îşi însuşesc cunoştinţe în domeniul ştiinţei, tehnicii, literaturii și artei.
Participând la acţiuni cu caracter artistic, la manifestări cultural-artistice, vizionând spectacole de
educaţia anterioară a elevilor sau de tematica în care se încadrează excursia. Menţionăm că influenţa
se deosebesc de activităţile cu caracter didactic. Organizate la nivelul clasei sau şcolii, cu participare
benevolă, excursiile şi vizitele au drept scop lărgirea orizontului cognitiv, familiarizarea elevilor cu
frumuseţile ţării.
1354
1355
PROF. INVĂȚĂMANT PRIMAR VEREȘ MONICA DORINA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 2 BOGEI
Activităţile extraşcolare revin în completarea procesului de învăţământ şi contribuie la descoperirea

şi dezvoltarea aptitudinilor elevilor în diverse domenii artistice. Procesul dezvoltării tinerei generaţii nu
poate fi redus numai la activitatea instructiv-educativă care se desfăşoară în cadrul lecţiilor. În acest scop
se folosesc şi alte forme de activitate, cum ar fi: cercurile organizate la diferite obiecte, vizitele şi excursiile,
norme disciplinare”. Activităţile extraşcolare au unele particularităţi prin care se deosebesc de activităţile
dorinţele elevilor. Astfel, acestea devin o formă complementară de activitate –parte componentă a educaţiei
–care stimulează valori, aptitudini şi dezvoltă vocaţia, talentul, încurajând competiţia, asumarea de
formarea unor personalităţi complete şi complexe. Având cel mai larg caracter interdisciplinar, activităţile
extraşcolare pot îmbrăca diferite forme: excursii, drumeţii, vizite, spectacolecultural-artistice, tabere
şcolare, vizionări de filme, competiţii sportive, cercuri de creaţie, cercuri pe discipline, concursuri, care,
prin specificul lor, imprimă copilului un anumit comportament, o ţinută adecvată situaţiei, declanşând
anumite sentimente. Prin activităţile la care participă, ei îşi însuşesc cunoştinţe în domeniul ştiinţei, tehnicii,
literaturii și artei. Participând la acţiuni cu caracter artistic, la manifestări cultural-artistice, vizionând
spectacole de teatru şi filme la cinematograf, elevii îşi cultivă dragostea pentru frumos. Organizarea şi
desfăşurarea activităţilor extraşcolare respectă anumite condiţii: sunt subordonate procesului de învăţământ
care se desfăşoară în clasă; se evită supraîncărcarea elevilor; se desfăşoară în colectiv, fiind create şi
organizate pe principiul liberului consimţământ; la antrenarea elevilor trebuie să se ţină seama de
particularităţile de vârstă şi intereseleelevilor, precum şi de posibilităţile de realizare pe care le au, fără să
fie reţinuţi de la ore sau pregătirea lecţiilor. Excursiile şi vizitele sunt acţiuni cu caracter de masă organizate
în scopul îmbogăţirii experienţei de viaţă a elevilor. Aceste activităţi se organizează în funcţie de conţinutul
lecţiilor și „Prin conținutul lor se deosebesc de cele cu caracter didactic. Organizate la nivelul clasei sau
școlii, cu participare benevolă, ele urmăresc lărgirea orizontului de cunoștințe etc. ”. Vizitarea unui muzeu,
expoziţii, a unui atelier al meșterului popular sau artist plastic poate fi o situaţie de învăţare cu scop cultural-
artistic, dar şi un moment de reconciliere ori de introspecţie, în funcţie de educaţia anterioară a elevilor sau
detematica în care se încadrează excursia. Legătura organică a procesului de învăţământ cu excursiile şi
vizitele asigură eficienţa educativă a acestor activităţi.
Menţionăm că influenţa educativă a excursiilor şi vizitelor depinde şi de caracterul lor variat. Prin
conţinutul lor, excursiile şi vizitele se deosebesc de activităţile cu caracter didactic. Organizate la nivelul
clasei sau şcolii, cu participare benevolă, excursiile şi vizitele au drept scop lărgirea orizontului cognitiv,
1356
PROF. VESA RODICA

COLEGIUL TEHNIC REȘIȚA

viaţă a elevilor. Aceste activităţi se organizează în funcţie de conţinutul lecţiilor și
„Prin conținutul lor se deosebesc de cele cu caracter didactic. Organizate la nivelul clasei sau școlii,
cu participare benevolă, ele urmăresc lărgirea orizontului de cunoștințe etc. ” [5, p. 454].
1357
din Republica Moldova.
Desfăşurarea lecţiilor şi volumul cunoştinţelor predate sunt determinate de curriculumul la disciplină, în timp ce
conţinutul şi desfăşurarea activităţilor în afara clasei au conţinut flexibil şi foarte variat, cuprinzând cunoştinţe din
domeniul artei, ştiinţei, tehnicii, sportului. Totuşi nici conţinutul acestor activităţi nu se stabileşte în mod întâmplător,
ci pe baza anumitor principii.
alegeri, sub îndrumarea cadrelor didactice, care îi pot sugera fiecărui copil ce formă de activitate este mai potrivită
pentru interesele şi înclinaţiile lui.
3. Durata activităţilor în afara clasei şi extraşcolare variază. O lecţie are durata fixă de 45 de minute, iar
activitățile în afara clasei sau extraşcolare durează de la o jumătate de oră până la două ore.
4. Verificarea, aprecierea şi evidenţa rezultatelor activităţii în afara clasei şi extraşcolare au forme specifice.
Verificarea are caracter practic. Spre deosebire de aprecierea făcută în cadrul orelor prin intermediul notelor, ceea ce
a făcut elevul în afara orelor de clasă se concretizează prin intermediul calificativelor slab, bine, foarte bine.
5. Activitatea în afara clasei şi extraşcolară este propice pentru manifestarea spiritului de independenţă şi a
iniţiativei elevilor.
6. O altă particularitate a activităţii extraşcolare o constituie legătura ei cu practica. Aplicarea cunoştinţelor în
cadrul activităţilor extraşcolare are şi valoarea unui exerciţiu de dezvoltare a aptitudinilor elevilor.
1358
Bibliografie
2. Gârboveanu, M., Creativitatea elevilor în procesul de învăţământ, Bucureşti, Litera Internaţional, 1981.
4. Lisievici, P. ş. a., Pedagogie. Concepte, metode şi tehnici esenţiale, Bucureşti, Editura Fundaţiei România
de Mâine, 2005.
1359
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE-
CADRUL FAVORABIL AL AUTOEDUCAŢIEI ELEVILOR
PROFESOR VITOREANU DANIELA VIOLETA

C. J. R. A. E/ LIC. TEHN. ”F. NEUMAN” ARAD
J. J. Rousseau spunea: “Nu da copilului o lecţie prin simple cuvinte, el trebuie să înveţe numai prin
experienţă!”
Având la dispoziţie „arsenalul autoeducaţional” oferit de educaţia formală, profesorul poate orienta
elevii spre autocunoaştere, autoinstruire, automotivare, autoproiectare, autoformare utilizând şi activităţile
extraşcolare. Contextul, pe care îl alege, recomandabil, cu asentimentul elevilor şi obligatoriu, cu
respectarea particularităţilor de vârstă ale acestora, poate dinamiza autoeducaţia lor.
de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii copiilor. În şcoala
socio-afectiv, pentru o integrare socială cât mai uşoară.
Modernizarea şi perfecţionarea procesului instructiv- educativ presupune îmbinarea activităţilor
permit manifestarea creativităţii şi imaginaţiei copilului.
În opinia mea, activităţile extracurriculare sunt deosebit de importante deoarece, contribuie la
Activităţile extracuriculare bine pregătite, sunt atractive pentru orice vârstă, stârnindu-le interesul,
cadrul acestor activităţi sunt atraşi şi copiii timizi, dar şi cei impulsivi, încercând astfel să se tempereze în
preajma colegilor lor – “copilul care este lăudat învaţă la rându-i să aprecieze” (D. I. Nolte)
Activităţile extraşcolare joacă un rol deosebit de important în dezvoltarea fizică şi psihică a unui
copil, spun psihoterapeuţii. Prin intermediul acestora, copilul va învăţa să interacţioneze mai uşor cu cei
din jur şi va putea să exceleze în anumite domenii spre care are înclinaţii. Astfel de activităţi îl ajută să-şi
canalizeze energia către lucruri cu adevărat importante şi să-şi dezvolte spiritul de competiţie.
Participarea la activitǎṭile extracurriculare le permite elevilor să desfășoare un alt gen de activitate,
diferit de cel tradiţional, care le solicitǎ implicare, cercetare, investigare, colaborare şi comunicare
interpersonală.
În urma derulării acestor activitǎṭi am constatat o îmbunătăţire a relaţiilor profesor- elev, elevi- elevi,
cât şi o creştere a randamentului şcolar al elevilor, prin realizarea mai multor activităţi extraşcolare cu rol
colaborativ.
Așadar, eu consider cǎ ar trebui să încercăm să-i atragem pe copii să participe la activităţi cu ajutorul
tuturor metodelor pe care le putem aborda. Având posibilitatea de a desfăşura activităţi extracurriculare,
munca noastră devine mai uşoară deoarece aceste activităţi sunt atractive şi îi determină pe copii să participe
manifestȃnd un real interes.
În concluzie, apreciez că activităţile extraşcolare permit atingerea şi exersarea autoeducaţiei, prin
mijloace şi forme specifice, adesea mai incitante decât cele desfăşurate în clasă. În acest demers, centrat pe
elev, profesorul iniţiază şi stimulează capacitatea acestuia de autodevenire, conştient fiind, că „roadele” vor
încununa nu numai efortul educării sinelui fiecărui elev, ci al educaţiei însăşi.
Menirea noastră este de a trezi curiozitatea viitorilor indivizi ai societăţii, şi de ai pregăti pentru viaţă,
atât cu ajutorul activităţilor didactice pe care le desfăşurăm la clasǎ, cât şi prin intermediul activităţilor
extracurriculare.
“Şcolile să fie nimic altceva, decât ateliere pline de activitate. Numai astfel vor putea să probeze toţi,
în propria lor practică, adevărul că: învăţând pe alţii ne învăţăm pe noi înşine. ” - Jan Amos Comenius
1360
BIBLIOGRAFIE:
Steliana Toma, Pregătirea elevilor pentru autoeducaţie, Tipografia Universităţii Bucureşti, 1984
Cucoș, C. ”Educaţia, dimensiuni culturale şi interculturale”, Editura Polirom Iași, (2000)
Mocan- Dragoescu Mirea, “De la şcoală la viaţă cu profesionalism şi competenţă”, Timișoara
(2009);
https://www. scribd. com/document/116931996/activitati-extradidactice
1361
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAȘCOLARE ȊN EDUCAŢIA COPIILOR
PROF. VIZITEU OANA
Activitățile extrașcolare se referă la acele activități realizate în afara spatiului școlar, cu participarea
clasei sau a mai multor clase de elevi, a mai multor instituții de învățământ. Acestea sunt foarte importante
pentru dezvoltarea armonioasă a copilului. Ele ajută elevii la formarea unui comportament pozitiv față de
învățare, le pot crește acestora performanțele școlare, pot diversifica abilităţile practice. Mai mult decât
atât, activitățile extrașcolare acționează și asupra stimei de sine, iar sentimentul de împlinire este mult mai
ridicat.
Activităţile extrașcolare vin de regulă ȋn completarea orelor clasice de predare-ȋnvăţare, iar aria lor
de desfășurare este greu de delimitat. Pot fi excursii, drumeții, vizite la muzee, la diverse instituții publice,
la alte unități de învățământ, vizionarea de spectacole de teatru, operă, muzică clasică, activități artistice,
cluburi tematice, activități sportive, legate de protecția mediului. De exemplu, excursiile si taberele școlare
contribuie la ȋmbogăţirea cunoștinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la educarea dragostei, respectului
pentru frumosul din natură, artă, cultură. Serbarea este modalitatea eficientă de cultivare a ȋnclinaţiilor
artistice ale copiilor contribuind la dezvoltarea armonioasă a personalităţii copiilor.
Acest tip de activitati este foarte important in mediul educational pentru ca are un impact pozitiv
asupra dezvoltării personalității elevilor, asupra performanțelor școlare și a integrării sociale. Participarea
la acest tip de activități lărgește orizontul cultural al elevilor, completând cu noțiuni noi volumul de
Astfel de activitati sunt foarte importante intr-o lume dominata de televizor, calculator, internet care
contribuie, printre altele, si la slabirea dezvoltarii intelectuale.
Putem spune ca activitatea extrascolara este o componenta educationala valoroasa si eficienta careia
orice cadru didactic trebuie sa-i acorde atentie, adoptand o atitudine creatoare, atat in modul de realizare al
activitatii, cat si in relatiile cu elevii, asigurand astfel o atmosfera relaxanta care sa permita stimularea
creativa aelevilor.
1362
PROF. VIZITIU ANA-MARIA

COLEGIUL NAȚIONAL „CALISTRAT HOGAȘ”, PIATRA-NEAMȚ
În societatea modernă, educația înseamnă mai mult decât informații, cunoștințe, pentru că, deși
este foarte importantă, activitatea curriculară realizată prin procesul de învăţământ nu acoperă în totalitate
sfera influenţelor de formare exercitate asupra copilului. Asupra dezvoltării elevilor acționează numeroşi
alţi factori care se manifestă în timpul liber al acestora, în alte forme decât cele din cadrul învăţării în orele
de şcoală.
Activităţile extraşcolare intră în sfera educaţiei nonformale, la care elevii pot participa în afara
programului şcolii. Implicarea lor în activităţi extraşcolare poate avea scopuri variate, cum ar fi
interacţiunea socială, leadershipul, recreerea, educaţia pentru sănătate, autodisciplinarea, creşterea
încrederii în sine. În astfel de activităţi, se oferă copilului posibilitatea de a face lucruri care îi plac, ca
urmare, problematica valorificării educaţiei nonformale în spaţiul şcolii a căpătat din ce în ce mai multă
importanţă.
Elevii apreciază activităţile extraşcolare și conștientizează rolul lor în învăţare, înţeleg importanţa
acestora în dezvoltarea proprie. Dacă experienţa dobândită în cadrul activităţilor extraşcolare este
valorificată în activităţile de la clasă, cu atât mai mult poate reprezenta un stimul pentru implicarea elevilor
în cadrul acestor acţiuni și pentru spiritul lor de iniţiativă.
Activitățile desfășurate în cadrul orelor de școală sunt considerate de elevii înșiși doar unul dintre
elementele fundamentale ale sistemului educațional. În completarea acestora vin activitățile extrașcolare,
privite drept factori formatori ai unui comportament uman centrifug.
Atât pentru elevul din vremurile trecute (surprins, de exemplu, în texte literare studiate în școală,
precum cel al lui Ion Creangă), cât și pentru cel al secolului al XXI-lea, „evadarea” în activitățile
extrașcolare este cea care îi conferă libertatea de a fi mai mult decât a se înscrie în tiparul elevului model,
a fi cu lecțiile la zi, cu teme complete și teste de nota 10.
Activitățile la care participă elevul îi vor reflecta creativitatea întrucât scopul lor este de a extinde
învățarea astfel încât va ajunge să pună bazele unei noi lumi. De cele mai multe ori, sunt descoperite talente
ce nu pot fi evidențiate prin prisma programei școlare, uneori din cauza lipsei de timp. Din acest motiv,
toate activitățile extrașcolare deschid posibilitatea unei cunoașteri a unor laturi ascunse ale copilului. În
aceeași măsură, are loc o descoperire a profesorului. Dincolo de catalog, elevul își dă seama că în fața lui
stă părintele care iubește, omul care respectă și profesorul care formează. Cu alte cuvinte, are loc o
consolidare a relației discipol – ucenic, ambele părți dând jos masca impusă de sistem.
De asemenea, un rol esențial al activităților extrașcolare este asigurat de diversificarea programului
elevului. O lume doar din cifre sau formule, la care se adaugă liste interminabile cu opere pentru ora de
română pare a fi coșmarul fiecărui elev/adolescent. Activitățile extrașcolare îl scot pe acesta din rutina
școlară. Prin urmare, se deschide un nou univers de formare, în care programa școlară este doar baza pe
care se construiește o lume dorită de elev.
1363
PROF. ÎNV. PRIMAR, VLAD NICULINA-CORNELIA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ DIPȘA, JUD. BISTRIȚA-NĂSĂUD
viaţa.
1364
Bibliografie :
*Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ, în
*Ionesc, M., Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
*Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în
*Crăciunescu, Nedelea, Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar, în
*Bruner, J. S, Procesul educaţiei intelectuale, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1970
1365
ACTIVITĂŢILE EXTRACURRICULARE ÎN EDUCAŢIA COPIILOR
PROF. VLADUCU IONELA

GRADINITA CU P. P. "ELENA FARAGO"CRAIOVA
cunoştinţelor” Modelarea, formarea şi educaţia omului cere timp şi dăruire. Timpul istoric pe care îl trăim
cere oameni în a căror formaţie caracterul şi inteligenţa se completează pentru propria evoluţie a individului.
şi socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială. Educaţia extracurrriculară (realizată dincolo de
procesul de învăţământ) îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii copiilor noştri.
creativ in diferite domenii. Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe
punându-i în contact direct cu obiectele si fenomenele din natura. Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în
faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copii se
autodisciplinează.
Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i
dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al scolii şi al
sportive, stimulează şi orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzica, sport, poezie, pictura.
Excursiile si taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la
realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă. Spectacolele constituie o
formă de activitate extracurriculară în şcoală, prin care copilul face cunoştinţă cu lumea minunată a artei.
Deşi această formă de activitate îl pune pe copil în majoritatea cazurilor în rolul de spectator, valoarea ei
deosebită rezidă în faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă de impresii puternice, precum şi în faptul că
apelează, permanent, la afectivitatea copilului sau nu, asupra dezvoltării elevilor. Astfel de activităţi sunt
1366
de o reală importanţă într-o lume dominată de mass-media şi mă refer la televizor, calculator si internet,
care nu fac altceva decât să contribuie la transformarea copiilor noştri în nişte persoane incapabile de a se
controla comportamental, emoţional şi mai presus de toate slab dezvoltaţi intelectual. Se ştie că, începând
de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i în contact direct cu obiectele
şi fenomenele din natură. Activităţile de acest gen au o deosebită influenţă formativă, au la bază toate
formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii, tabere.. Serbările şi festivităţile marchează evenimentele
importante din viaţa şcolarului. Din punct de vedere educativ importanţa acestor activităţi constă în
dezvoltarea artistică a elevului precum şi în atmosfera sărbătorească instalată cu acest prilej. Aceste mici
serbări, organizate de către cadrele didactice, le oferă elevilor răsplata primită după muncă, şi de asemenea
au un rol de motivare.
Bibliografie:
1., Maria, „Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ”, în
1367
JOCUL DIDACTIC ŞI STIMULAREA CREATIVITĂŢII ELEVILOR
PROF. VLAICU OCTAVIA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 3 LUPENI
De cele mai multe ori se ignoră faptul că omul este, prin structura sa biologică, o fiinţă autocinetică
şi că dreptul la mişcare nu poate fi abolit de nici un fel de normă didactică. În activitatea didactică nu trebuie
ignorat raportul dintre evoluţia randamentului intelectual şi starea fizică generală.
Jocurile didactice oferă un cadru propice pentru învăţarea activă, participativă, stimulând iniţiativa si
creativitatea elevului. Obiectivele instructiv-educative ale fiecărui obiect de studiu pot fi mai bine realizate
prin utilizarea jocului. Acesta, prin natura sa, cuprinde o motivaţie intrinsecă de a mobiliza resursele psihice
ale copiilor, de a asigura participarea lor creatoare, de a le capta interesul, de a-i angaja afectiv şi atitudinal.
Elementele de joc: descoperirea, ghicirea, simularea, întrecerea, surpriza, aşteptarea vor asigura
mobilizarea efortului propriu în descoperirea unor soluţii, în rezolvarea unor probleme, stimulând puterea
de investigaţii şi cointeresarea continuă.
Jocul este foarte important, sub variatele sale forme, în dezvoltarea copilului, importanţe subliniate
de numeroase teorii ale jocului din literatura pedagogică şi de locul acestuia în diferite sisteme de educaţie.
Jocul are o valoare funcţională ce rezidă în faptul că el transpune simbolic copilul în rolurile adultului. De
aici decurge importanţa îmbogăţirii impresiilor copiilor despre viaţa şi activitatea oamenilor dintr-o sferă
largă, de domenii profesionale, accesibile înţelegerii lor.
Copilul se joacă de-a ceea ce a văzut sau a auzit. Modelele de urmat pe care el le transpune în joc
izvorăsc din realitatea apropiată, din viaţa şi activitatea adulţilor din preajma lui. Pe această cale îşi
asimilează semnificaţia socială a rolurilor care îl aşteaptă în viaţă.
Prin joc, copilul învaţă cu plăcere, devine interesat de activităţile ce se desfăşoară. Datorită
conţinutului şi modului de desfăşurare, jocurile didactice sunt mijloace eficiente de activizare a întregului
colectiv al clasei, dezvoltă spiritul de echipă, de întrajutorare, formează şi dezvoltă unele deprinderi
elementare şi de muncă organizată.
Jocurile didactice sunt un mijloc foarte important şi pentru realizarea sarcinilor educaţiei morale. Ele
contribuie la dezvoltarea stăpânirii de sine, a autocontrolului, a spiritului de independenţă, a disciplinei
conştiente, a spiritului colectiv şi a altor calităţi de voinţă şi de caracter. În joc copiii învaţă să se ajute unii
pe alţii, să se bucure de succesele colegilor, să aprecieze nepărtinitor succesele altora. Aşadar, jocurile
didactice exercită o influenţă pozitivă asupra întregii personalităţi a copilului. Ele pot însoţi fiecare obiect
de învăţământ, fiecare lecţie luând şi forma unor întreceri, concursuri între toţi elevii, între rânduri de bănci,
grupe de elevi.
Voi prezenta în continuare câteva jocuri didactice folosite la educaţie plastică pentru dezvoltarea
creativităţii.
Continuă tu!—este un exerciţiu care cere îmbogăţirea formei date. Se oferă spre observare o planşă
pe care au fost desenate fragmente, elemente, forme: o mână, un cap de peşte, un triunghi, o pălărie, o
frunză, o petală şi se cere elevilor să constituie, alegând dintre posibilităţi pe aceea care li se pare cea mai
potrivită, pentru a realiza ei înşişi o compoziţie, completând partea aleasă cu elementele care întregesc
forma.
Un tablou neterminat—este un exerciţiu care vizează imaginaţia, creativitatea, cât şi inteligenţa şi
abilitatea de a desena. Se prezintă o lucrare neterminată (sunt trasate doar câteva linii) şi se cere elevilor să
o continue.
Creează un model—este un joc ce urmăreşte inventivitatea, simţul măsurii, ritmul şi originalitatea.
Se cere elevilor să folosească semnele: ∩, *, │, în orice poziţie, în orice ordine şi repetate de câte ori vor
pentru a realiza un desen decorativ (friză, chenar sau un obiect astfel decorat).
Jocul Kim, dezvoltă memoria vizuală – grafică—o serie de 8 – 12 obiecte sunt puse pe catedră şi se
lasă un timp în câmpul vizual al copiilor, apoi se acoperă cu o pânză. Copiii vor desena toate obiectele pe
care şi le amintesc.
Tunelul—joc ce urmăreşte dezvoltarea memoriei vizuale, plecând de la datele percepute într-o
anumită ordine. Un copil confecţionează un colier din mărgele multicolore cu o anumită alternanţă de
1368
culoare. Colierul va fi introdus sub un tunel format dintr-o bucată de carton pliat în două. Copiii trebuie să-
şi imagineze şi să spună ordinea perlelor la ieşirea din tunel (ordinea directă sau ordinea inversă).
Serii de desene—joc pentru dezvoltarea memoriei vizuale şi atenţiei. Se execută la tablă, sub ochii
elevilor, o serie de desene şi, în timp ce atenţia copiilor este distrasă, se şterge unul sau mai multe. Elevii
trebuie să identifice desenul sau desenele care au fost şterse.
Jocul punctelor—elevii trebuie să unească cele nouă puncte cu numai patru drepte fără să ridice
creionul de pe hârtie şi fără să revină pe acelaşi traseu.
Gama jocurilor didactice este foarte variată. Imaginaţia învăţătorului poate genera jocuri noi, dintre
cele mai ingenioase.
Jocurile didactice contribuie la dezvoltarea unei gândiri creatoare, la formarea priceperilor şi
deprinderilor de activitate independentă. De aceea, metoda jocurilor trebuie să facă parte din strategiile
didactice de predare-învăţare.
Bibliografie:
Ludmila Preda, Mirela Paraschiv—Educaţia plastică în ciclul primar, Editura Didactica Nova,
Craiova, 2003
Rafila Cotuna—Locul şi rolul jocului didactic în învăţare, Revista Învăţământul primar nr. 3-4,
Editura Miniped, Bucureşti, 2005
Miron Ionescu, Ioan Radu—Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2005
1369
IMPORTANŢA ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE ÎN EDUCAŢIA
COPIILOR
PROFESOR PENTRU INVATAMANTUL PRIMAR, VLASCIANU NICOLETA

COLEGIUL ECONOMIC CALARASI
“Educaţia este ceea ce rămâne după ce ai uitat tot ceea ce ai învăţat în şcoală”. Albert Einstein
Orice părinte şi orice cadru didactic ştie că educaţia copilului reprezintă condiţia esenţială pentru
dezvoltarea armonioasă a personalităţii sale. În acest sens putem afirma că, activităţile extraşcolare
desfăşurate într-o varietate de forme încă de la cele mai fragede vârste, au un rol important în formarea
personalităţii copiilor. De menţionat faptul că aceste activităţi sunt cele care rămân întipărite multă vreme
în memoria de lungă durată a adulţilor.
dezvoltarea aptitudinilor elevilor în diverse domenii artistice.
cunoaştere, pentru cultură, pentru creatorii ei, la exersarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter.
care participă, ei îşi însuşesc cunoştinţe în domeniul ştiinţei, tehnicii literaturii și artei. Participând la acţiuni
cu caracter artistic, la manifestări cultural-artistice, vizionând spectacole de teatru şi filme la cinematograf,
elevii îşi cultivă dragostea pentru frumos.
Bibliografie:
1981.
1370
EDUCAȚIA COPIILOR
PROF. ÎNV. PREȘC: VOICAN DACIANA,

G. P. P ”ALBĂ CA ZĂPADA”, BĂILE FELIX
viaţa” copiilor, pe lângă cunoştinţele teoretice, îl reprezintă activităţile extracurriculare. Acestea au un
impact activ, atât asupra performanţelor şcolare, integrării sociale, cât şi asupra dezvoltării personalităţii
elevilor.
dintre talente, aptitudini, cultivarea unui stil de viaţă civilizat. Încă de la cea mai fragedă vârstă, copiii
acumulează cunoştinţe pe care le pune în contact direct cu obiectele, lucrurile, fenomenele din natură.
Activităţile extracurriculare prezintă unele particularităţi prin care se deosebesc de activităţile din cadrul
orelor de curs. Conţinutul acestora nu e stabilit de o programă şcolară, ci de cadru didactic, în funcţie de
dorinţele, interesele, trebuinţele copiilor.
dezvoltate intelectual. Totodată, elevii devin dependenţi de aceste surse, ca un drog de care nu pot renunţa.
Având în vedere rolul educativ al serbărilor şcolare în istoria învăţământului românesc, s-a constatat
că lucrările din ultimii ani destinate acestora au fost deficitare, greoaie prin conţinut, valenţe şi scopul lor.
Putem spune că activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia
orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el, în primul rând, o atitudine creatoare, atât în
modul de realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să
1371
Bibliografie:
1372
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN EDUCAȚIA ELEVILOR
PROF. VOINEA GEORGE FLORIN

COLEGIUL NAȚIONAL MIHAI EMINESCU BUZĂU

experiment și inovație. Acestea se pot materializa în vizite, excursii, concursuri sportive sau de cultură
pictură sau un monument arhitectonic. Copiii sunt mai receptivi la genul acesta de activități, datorită
neobligativității participării lor, a diversității activităților, a cadrului diferit în care au loc aceste activități,
a modului de lucru, și anume libertatea de a alege ce, cum și când doresc ei, după necesitățile și bunul plac
al elevilor. Total diferite de activitățile cu caracter didactic, excursiile și vizitele ajută la dezvoltarea
personală a elevului, la asimilarea cunoștințelor într-un mod plăcut și ușor, ele contribuie la lărgirea
orizontului, familiarizarea cu frumusețile țării sau chiar ale lumii.
procedee în raport cu aceste particularități. Cultivându-le talentul într-o atmosferă plăcută, înafara clasei,
lăsându-le libertatea de a alege tema activităților, momentul sau durata activităților extrașcolare, lipsa
notelor, atrag tot mai mulți elevi.
Cunoștințele acumulate se materializează practic prin lucrări, poezii, desene, picturi, fotografii,
filme, ele nu mai rămân la stadiul de teorie. Ele conduc la formarea unor personalități complete și complexe,
independența gândirii. Tinerii au nevoie de fi ghidați, încurajați să-și realizeze scopurile vieții, apreciați
pozitiv, să li se arate progresele făcute, să li se trezească interesul și curiozitatea pentru ceea ce trebuie să
învețe.
1373
PROF. VOINEA RALUCA RODICA

COLEGIUL NAȚIONAL B. P. HASDEU BUZĂU
Activităţile extraşcolare pe care încep să le practice copiii de la vârste fragede joacă un rol important
în creşterea şi dezvoltarea lor. Aceste preocupări suplimentare oferă copilului posibilitatea de a se mişca,
de a interacţiona, de a se relaxa, de a se exprima liber şi de a descoperi, experimenta. Activităţile
extraşcolare sunt necesare dezvoltării copiilor.
Activitățile de acest gen cu o deosebită influență formativă, au la bază toate formele de actiuni
turistice: plimbari, excursii, tabere, colonii. In cadrul activitatilor organizate in mijlocul naturii, al vietii
locuri istorice. Fiind axate in principal pe viata in aer liber, in cadrul actiunilor turistice, copiii îsi pot forma
sentimentul de respect si dragoste fata natura, fata de om si realizarile sale. In urma plimbarilor, a excursiilor
in natura, copiii pot reda cu mai multa creativitate si sensibilitate, imaginea realitatii, in cadrul activitatilor
de arte plastice, iar materialele pe care le culeg, sunt folosite in activitatile practice, in jocurile de creatie.
Plimbarile prin parc din aceasta toamna, frunzele ruginii, stolurile de pasari care se pregateau de plecare,
frumusetea deosebita a acestui anotimp le vor ramane in suflet celor mici, creandu-le emotii estetice. La
varsta prescolara, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arata sau li se spune in legatura cu mediul, fiind
dispusi sa actioneze in acest sens. Ca profesori, trebuie sa oferim in mod gradat, in acord cu particularitatile
de varsta, cunostinte stiintifice, sa organizam activitati educative privind protejarea mediului inconjurator:
curatarea parcului,, a mediului de joaca, ocrotirea unor animale.
Vizionarile si spectacolele constituie o alta forma de activitate extracurriculara in școală, prin care
Activităţiile extracurriculare moral-civice, alături de celelalte activităţi desfăşurate în școală, pe
În concluzie, cadrul didactic trebuie să contribuie la educarea spiritului creativ în cadrul activităţilor
extracurriculare, elevii trebuie încurajați continuu pentru ca astfel să se realizeze un feed- back pozitiv.
1374
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRASCOLARE IN EDUCATIA COPIILOR
PROF. VULPE TOMA CORINA MIHAELA
Astăzi, presiunea in crestere pentru a demonstra excelența academica cuplată cu recreerea dominată
de tehnologie a făcut copiii noștri să își piardă interesul pentru hobby-uri și alte activități de dezvoltare.
Părinții și educatorii sunt rareori văzuți încurajând generația tânără să își continue visele și pasiunile. În
schimb, accentul se pune în primul rând pe obtinerea notelor înalte pentru a facilita admiterea în colegiile
de vârf; un scop sigur înseamnă să asiguri viitorul unui copil, cel puțin profesional. Este întotdeauna vorba
despre ce carieră este bună pentru copil - inginerie sau medicină, management sau finanțe? Dar ne punem
foarte rar întrebarea în acest fel - ,, Copilul meu ar trebui să fie cântăreț sau fotbalist? ”
Astăzi, un număr din ce în ce mai mare de instituții de învățământ, în special cele cu accent
internațional, contestă tărâmul sistemului de învățământ convențional și încurajează activități alternative
precum sport, bucătărie, muzică, dans, arte marțiale, artă și meserii, yoga etc în programa lor. Și trebuie să
percepeți această schimbare de paradigmă ca o modalitate de a favoriza dezvoltarea copilului.
Educația orientată către rezultate constituie punctul cel mai important al vieții școlare a copilului și
un instrument crucial pentru dotarea cu cunoștințe, dar la fel de importante sunt activitățile extracurriculare
care inoculeaza abilități din lumea reală la copii și înflorește personalitățile lor. Iată cinci motive pentru
care nu trebuie să treci cu vederea importanța activităților extracurriculare în viața academică a copilului
tău:
1. Oferă un moment de respiro
„Tot jocul și nicio muncă îl fac pe Jack un băiat plictisitor. ” Este bine pentru copii să se concentreze
pe mediul academic, dar acest fapt poate avea ca rezult, de asemenea, stres și plictiseală. Prin urmare, nu
este nimic mai bun decât să-i implicăm în activități extrascolare, pentru a le oferi o pauză revigorantă foarte
necesară din studii și pentru a le restabili capacitatea de a păstra cunoștințele.
2. Dezvoltă abilități de gândire
În timp ce copiii adopta metode de invatare pe baza memorarii prin intermediul cărților, acest fapt nu
lasă loc pentru dezvoltarea abilităților de gândire. Activitățile extracurriculare sporesc gândirea critică, mai
ales atunci când sunt insotite de diverse provocări și trebuie să găsească soluții adecvate în aceste situații.
Copiii învață să aplice învățamintele din clasă in alte situații din viața reală, analizează, sintetizează și
evaluează provocările propuse și ajung la soluții adecvate. Toate acestea se fac adesea în fracțiuni de
secunde uneori, de exemplu pe terenul de sport în timpul unui meci de fotbal, copilul necesită toate aspectele
de mai sus ale abilităților de gândire pentru a lua decizii rapide pentru a plasa mingea în direcția corectă.
Acesta este doar unul din gama de exemple care pot fi citate aici.
3. Îmbunătățește abilitățile sociale
În ziua de astazi, copiii noștri devin creaturi nesociabile. Participarea copiilor la activități
extracurriculare ofera acestora ocazia să se întâlnească cu prieteni, să rupă barierele sociale și să
împărtășească o legătură sănătoasă cu ei. În același timp, ei învață și respectă valoarea muncii în echipă.
De asemenea, le va indeparta mintea de la comportamente tulburătoare și activitățil necorespunzătoare.
4. Crește încrederea în sine
Indiferent dacă elevilor tăi le place să deseneze, să picteze sau să joace cricket, fiind apreciați pentru
altceva decât activitatea academica, acestia își vor dezolta stima de sine, precum și starea de spirit. Un copil
încrezător este mai bine echipat pentru a face față provocărilor din viața reala.
5. Descoperă talentul ascuns
Rezultatele academice sunt de obicei o inzestrare dobândita, cu toate acestea, fiecare copil este dotat
cu un talent special. Dar nu mulți il pot fructifica cu adevărat. Activitățile extrascolare încurajează copiii
să-și scoată talentul în lumina reflectoarelor și să le dea aripi în direcția corectă.
Integrarea activităților extracurriculare cu viața academică a copiilor poate ajuta, de asemenea, copiii
să-și gestioneze timpul și să stabilească priorități și să-și lărgească perspectiva despre lume în general. Mulți
studenți care excelează în domeniul non-academic obțin, de asemenea, burse speciale și au șanse mai bune
de a primi admiterea în universități.
1375
Activitățile academice si extracurriculare merg mână în mână pentru a forma persoane cu abilitati
multiple și studenți independenți. Este imperativ să le oferim copiilor noștri un mediu care le favorizează
personalitatea in intregime și nu doar creșterea academică.
6. Sănătate mai bună
Multe activități extracurriculare, în special sportul, îi determină pe copii să se miște! Pe măsură ce
mediul academic devine mai riguros pentru copii, acestia vor începe să fie stresați. Exercițiul fizic este un
stres-stimulator și oferă beneficii psihice, precum și fizice. Fiind activ fizic, metabolismul copiilor este
stimulat, la fel si vigilența mentală și acestia vor dormi mult mai bine noaptea.
După cum puteți vedea, există atât de multe beneficii ale activităților extracurriculare. Deși nu trebuie
să faceți mai mult decat este necesar și să vă înscrieți la o activitate diferită pentru fiecare zi a săptămânii,
este bine să încercați câteva optiuni și să vedeți care se potrivesc cel mai bine copilului dvs. !
1376
PROFESOR ZAHARIA OTILIA

SCOALA GIMNAZIALA ,, GRIGORE TABACARU,, HEMEIUS
Activitățile extrașcolare intră în sfera educației nonformale și sunt menite să ofere elevilor alternative
la educația școlară, venind în completarea procesului de învățământ. Dintre scopurile variate ale acestora
se pot enumera: interacțiune socială, leadership, recreere şi educație pentru sănătate, autodisciplină şi
creștere a încrederii în sine etc. Treptat, sfera acestor activități s-a diversificat, fiind acordată o mai mare
importanță educației de tip nonformal. În același timp, activitățile extrașcolare și-au dovedit utilitatea mai
ales pentru copiii cu cerințe/nevoi educative speciale. Educația specială are în vedere un anumit tip de
educație adaptată și destinată copiilor care nu reușesc să atingă în cadrul învățământului obișnuit nivele
educative și sociale corespunzătoare vârstei.
Există mai multe tipuri de activități extrașcolare, în funcție de implicarea pe care acestea o presupun:
- Tipul de activitate extrașcolară - - Impactul activității -
- activități prosociale, referitoare la voluntariat - dezvoltarea competențelor de comunicare şi
(activități ce vizează protecția mediului sau activități interrelaţionare, dar şi de perfecționare într-un domeniu
sociale); de activitate pentru care elevul își manifestă interesul;
- activități sportive de echipă; - dezvoltarea intelectuală şi fizică a copilului

- activități de organizare a școlii (de exemplu: - elevii se simt importanți și acreditați în al lua decizii
consiliul elevilor); și a propune soluții;
- activități artistice și literare (piese de teatru, coruri,
- valorificarea talentului și a muncii depuse;
serbări școlare); - satisfacția personală și aprecierea celorlalți;
- diverse concursuri; - creșterea stimei de sine și sporirea încrederii în sine;
- dezvoltarea cognitivă, relațională, afectivă a elevilor;
- cluburi școlare; - cunoașterea directă a realităților înconjurătoare
printr-un program de activități organizat, dar flexibil şi
adaptabil nevoilor educabililor;
- excursii și vizite (vizite la muzee sau instituții - constituie un mijloc de a intui și prețui valorile
publice, excursii la obiective de interes științific sau culturale, folclorice și istorice - naționale și universale;
comunitar, vizite la alte unități de învățământ, excursii stimulează activitatea de învățare, întregesc și
în natură etc.); desăvârșesc ceea ce elevii acumulează în cadrul
lecțiilor;
- dezvoltarea intelectuală şi fizică a copilului;
- vizionarea de filme sau piese de teatru; - pot constitui surse de informații, dar în același timp
și puncte de plecare în a face cunoștință cu lumea artei,
a frumosului și educarea bunului gust;
Efectele participării la activități extrașcolare:
 Reducerea ratei abandonului școlar;
 Impact pozitiv asupra dezvoltării personalității elevilor (îmbunătățirea stimei de sine, dezvoltarea
aptitudinilor, creșterea interesului de cunoaștere și autodezvoltare etc.);
 Scăderea manifestărilor de violență în spațiul școlii și în afara acestuia, prin faptul că au un puternic caracter
prosocial;
 O implicare mai amplă a părinților în viața școlii (îmbunătățirea relației elev-cadru didactic-părinte);
Școala se confruntă astăzi cu o multitudine de provocări născute din ritmul alert la nivel social. Astfel,
oferta școlii se află în continuă schimbare, diversificarea acesteia fiind răspunsul la nevoile de cunoaștere
ale elevilor. Activităților extrașcolare și extracurriculare devin din ce în ce mai importante în constituirea
unui climat școlar prietenos, încurajând participarea la cursuri. Legislația educațională românească pare a
valoriza din ce în ce mai mult aspectul educației de-a lungul întregii vieții şi al educației nonformale şi,
implicit, al activităților extrașcolare. Există o nevoie de completare a curriculumului formal cu „altceva”;
în această privință, „școala altfel” reușește să aducă o schimbare şi să îi facă pe elevi să redescopere „bucuria
de a învăţa”. Chiar și eșecul în aceste activități îi va învața pe copii câteva lecții valoroase, cum ar fi că,
1377
pentru obținerea succesului, este nevoie de mai multă muncă, perseverență, dar și de pasiune. Modelarea,
formarea şi educația omului cere timp și dăruire.
În școala contemporană, eficienta educației depinde de gradul în care se pregătește copilul pentru
participarea la dezvoltarea de sine și de măsura în care reușește să pună bazele formării personalității
copiilor. În acest cadru, învățământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic
şi socio-afectiv, pentru o cât mai ușoară integrare socială.
mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci, să-i învăţăm să se adapteze. (Maria
Montessori – Descoperirea copilului)
BIBLIOGRAFIE:
• Ionescu, M., Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
• D. Ionescu, R. Popescu, Activități extrașcolare în ruralul românesc. Dezvoltarea de competente cheie la
copii și tineri, Editura Universitară, București 2012.
1378
PROF. ȊNV. PRIMAR, ZAHARIA SILVIA

ŞC. GIMN. „RADU POPA”, SIGHIŞOARA
Trăim într-o lume informaţională aflată în permanentă schimbare, în care tehnologia îşi pune din ce
în ce mai mult „amprenta” în toate domeniile. Nici învăţământul nu a fost ocolit: avem calculatoare în clase,
unii videoproiectoare, ecrane, table de scris cu marker şi nu cu cretă, copiii vor să vină la şcoală cu
telefoanele… Cu toată tehnologia, elevii de ciclul primar sunt „tot copii” cărora le place să se joace, să
râdă, să spună adevărul, să ierte prietenul de joacă, chiar dacă înainte s-au certat, să se bucure când înfloresc
florile, când văd o pisicuţă, să cânte în această lume „magică pe care o simt ei. Ce ar trebui să facem noi,
învăţătorii? – ne punem adeseori întrebarea. Poate să desfăşurăm mai multe activităţi extraşcolare care să-
i pregătească pentru viaţă, activităţi în care să folosim noua tehnologie.
Activităţile extraşcolare ne ajută foarte mult în dezvoltarea personalităţii elevilor, având multiple
valenţe formativ-educative:
• asigură o mai bună punere în practică a cunoştinţelor, exersarea priceperilor şi capacităţilor în variate
contexte şi situaţii;
• stimulează implicarea activă în sarcină a elevilor, aceştia fiind mai conştienţi de responsabilitatea
ce şi-o asumă;
• contribuie la dezvoltarea capacităţii de exprimare liberă, de susţinere a ideilor sau opiniilor despre
• asigură un demers atractiv, îndrăgit de elevi, adaptat nevoilor de individualizare a sarcinilor de lucru
pentru elevi, valorificând şi stimulând potenţialul creativ şi originalitatea acestora;
• ajută la valorificarea inteligenţelor multiple ale elevilor;
• facilitează socializarea şi intercomunicarea cu alţi copii prin intermediul jocurilor sau prin strategii
de cooperare;
• ajută la dezvoltarea încrederii în sine, a capacităţii de control a emoţiilor în situaţii mai deosebite,
• descurajează practicile de speculare sau de învăţare doar pentru calificativ/notă.
ştiinţifice, activităţi sportive, obşteşti, turistice ş. a. m. d. Astfel de activităţi oferă numeroase prilejuri de
sau de calculator. Voi face referire la două din variatele forme de activități extraşcolare folosite la clasă,
excursia şcolară.
1. Excursia şcolară
O activitate didactică bazată pe interdiciplinaritate şi munca în echipă este excursia. Conţinutul
didactic al excursiilor este mult mai flexibil şi mai variat decât al lecţiilor desfăşurate în sala de clasă, elevii
participând cu multă bucurie şi optimism la aceste acţiuni, lărgindu-şi în acest fel orizontul de cunoştinţe
prin contactul direct cu realitatea. Prin mijloacele atrăgătoare pe care le are la dispoziţie, excursia inviorează
activitatea şcolară, stimuleaza curiozitatea de a descoperi noi fenomene, formează o atitudine ecologică
pozitivă, prilejuieşte trăiri adânci ale unor sentimente patriotice. Ȋn excursie sunt mai multe lecții active
într-o zi.
Astfel, cu ajutorul excursiilor şcolare se dezvoltă spiritul de prietenie, de colectiv, de disciplină,
iniţiativă, precum şi deprinderi, proceduri gospodăreşti de la vârstă mică, toate acestea fiindu-le folositoare
în viaţă.
Am organizat cu elevii o excursie tematică la “Muzeul pălăriilor de paie”din localitatea Crişeni,
județul Harghita. Pe traseul Sighişoara – Bălăuşeri- Sȃngeorgiu de Pădure- Crişeni, elevii au observat
caracteristicile reliefului si minunatul lac Bezid.
1379
Obiectivele excursiei făcute cu elevii au fost următoarele:
a) cognitive:
- să identifice principalele elemente fizico-geografice ale zonei;
- să valorifice intra şi interdiciplinar conţinutul informaţional dobândit.
b) afectiv-atitudinale:
- să manifeste interes pentru cunoaşterea frumuseţilor ţării noastre, pentru activitățile de obtinerea
pălăriilor din paie şi a unor unor obiecte decorative
- să manifeste interes pentru activitățile interactive;
c) psiho-motorii:
- să contribuie la dezvoltarea simţului de orientare geografică;
- să folosească îndrumările de a realiza un obiect decorativ respectând etapele, normele de lucru;
- să-şi dezvolte capacitatea de educaţie estetică
Rezultate scontate:
1. pe termen scurt:
- formarea unui comportament conştient şi activ faţă de folosirea paielor de grău;
- dezvoltarea capacităţilor de comportament, de integrare în grupul turiştilor, de cooperare între
indivizi;
- cultivarea sentimentului de mândrie patriotică prin declanşarea de emoţii, aprecieri asupra
frumuseţilor fizico- geografice ale teritoriului patriei şi împletirea cu elemente de istorie a trecutului şi
prezentului poporului român.
2. pe termen lung:
- formarea deprinderilor de observare, de sesizare a aspectelor ecologice, formarea deprinderii şi
respectului față de muncă
- formarea deprinderilor de comportare civilizată, corectă, de integrare în structura unui grup turistic,
de cooperare şi respect.
Vizitarea muzeului menționat, unic ȋn țară, a stȃrnit admirația elevilor prin noutățile prezentate de
muzeograf, curiozitatea de a vedea şi de a ȋncerca să realizeze un mic obiect din paie, să vadă o moară de
măcinat grȃu şi un cuptor de copt pȃine.
Ȋmpărțiți pe grupe şi asistați de specialişti ȋn această meserie, fiecare elev a realizat un obiect
decorativ din paie, apoi am mers pe jos la moara de măcinat grău si cuptorul de păine. Pȃna s- a copt pȃinea,
elevii au fost plimbati cu o trăsură, prin localitatea Crişeni spre plăcerea şi amuzamentul lor. La plecare,
fiecare copil a primit o pȃine mică, aburindă, fapt ce i-a ȋncȃntat foarte mult.
Activităţile extraşcolare şi extracurriculare sunt şi vor rămâne un liant garantat pentru cunoşterea
copilului, teren de afirmare cu mai mult curaj al manifestărilor acestuia, sursa unor plăceri, emoţii şi a unor
amintiri frumoase, trainice, durabile atât pentru copii cât şi pentru educatori.
BIBLIOGRAFIE:
procesului de învăţământ
1380
PREUNIVERSITAR
PROFESOR ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR ZAMFIROIU ANDREEA

mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci, să-i învăţăm să se adapteze. ” (Maria
viaţa.
1381
Bibliografie :
1382
PROF. ÎNV. PREȘC. ZANFIR FLORI-GEORGIANA

G. P. P. „PERLUȚELE MĂRII”, CONSTANȚA
educaţiei de tip curricular, devine tot mai evident faptul că educaţia extrașcolară, adică cea realizată dincolo
de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii tinerilor.
pentru o cât mai uşoară integrare socială. Complexitatea finalităţilor educaţionale impune îmbinarea
activităţilor curriculare cu cele extracurriculare.
După o binecunoscută clasificare UNESCO, educaţia extrașcolară, adică educaţia de dincolo de
procesul de învăţământ, apare sub două aspecte principale:
♠ educaţia informală – reprezintă influenţa incidentală a mediului social transmisă prin situaţiile vieţii
de zi cu zi;
♠ educaţia non-formală, care se realizează fie în sistemul de învăţământ, fie în cadrul unor organizaţii
cu caracter educativ.
Excursiile pe care le organizez bianual contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor
Excursiile pe care le organizez bianual contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor
Excursiile pe care le organizăm contribuie la îmbogățirea cunoștințelor copiilor despre frumuseţile
creat opere de artă scriitori şi artişti. Excursia este cea care îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea
unei experienţe sociale importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural ştiinţific
Activitatea în mijlocul copiilor mi-a întărit convingerea că serbările copiilor au un caracter stimulator,
atât pentru micii artişti, cât şi pentru părinţii lor. Serbările reprezintă un necesar izvor de satisfacţie, bucurii,
crează buna dispoziţie. Amintesc unele din serbările organizate cu diferite prilejuri cum sunt: ,, Vine, vine
Moş Crăciun”, ,, Eminescu, Luceafărul poeziei româneşti”, ,, Hai să dăm mână cu mână”, ,, E ziua ta,
măicuţă”, ,, 1 Iunie”, serbarea de sfârşit de an, etc. Serbările pot lua forme variate, de la solemna evocare
istorică, la un vesel carnaval. La pregătirea şi realizarea serbărilor, copiii participă cu însufleţire şi dăruire,
din dorinţa de a oferi spectatorilor momente de ţinută estetică, distracţie, satisfacţie, făcându-le viaţa mai
frumoasă, mai plină de sens.
1383
Vizitele la muzee, expoziții, monumente și locuri istorice, case memoriale-organizate selectiv –
oferă copiilorr prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, procesul de producţie în
copii acumulează în cadrul activităților.
Spectacolele constituie o altă formă de activitate extracurriculară în şcoală, prin
Spectacolele constituie o altă formă de activitate extrașcolară în grădiniță prin care copilul face
impresii puternice, precum şi în faptul că apelează, permanent, la afectivitatea copilului. La Teatrul de copii
am asistat la spectacole cu caracter distractiv „Capra cu trei iezi”, „Scufița Roșie”, „Iată vin colindători”,
„Fata babei și fata moșneagului”, „Cei trei purceluși”.
Activitatea extrașcolară este o componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru
didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptânt, în primul rând, o atitudine creatoare, atât în modul de realizare
al activităţii, cât şi în relaţiile cu preșcolarii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită
stimularea creativă a copiilor. Diversitatea activităţilor extraşcolare oferite creşte interesul copiilor pentru
grădiniță şi pentru oferta educaţională.
extrașcolare.
„Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi.

Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic nu ne permite
să ştim cum va fi lumea lor.
Atunci să-i învăţăm să se adapteze. ”
(Maria Montessori –,, Descoperirea copilului”)
1384
IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE ÎN EDUCAȚIA
COPIILOR
PROF. ÎNV. PREȘC. ZESTREANU DANIELA

GRĂD. P. N. NR. 2 PEȘTEANA JIU
BÂLTENI, GORJ

extracurriculare, iar în acest caz, parteneriatul educaţional devine o necesitate. Activităţiile extracurriculare
sunt deosebit de importante deoarece, contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare. De
asemenea, prin intermediul acestora se pot dezvolta şi explora anumite înclinaţii şi aptitudini ale copiilor.
activităţi, îmbinându-se utilul cu plăcutul. Modelarea, formarea şi educaţia omului cere timp şi dăruire.
Timpul istoric pe care îl trăim cere oameni în a căror formaţie caracterul şi inteligenţa se completează pentru
propria evoluţie a individului. În şcoala contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se
psihointelectual, fizic şi socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială.
Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activităţi
integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea talentelor
personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale.
Exemple de activităţi extraşcolare Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case
memoriale – organizate selectiv – constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi
istorice ale poporului nostru. Ele oferă elevilor prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor
întregesc şi desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în cadrul lecţiilor. Vizionarea emisiunilor muzicale, de
teatru de copii, distractive sau sportive, stimulează şi orientează copiii spre unele domenii de activitate:
muzica, sport, poezie, pictura. Excursiile si taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor
despre frumuseţile ţării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin
excursii, copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de
artă.
1385
dezvoltaţi intelectual. Se ştie că, începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de
cunoştinţe punându-i în contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Activităţile de acest gen au o
deosebită influenţă formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii, tabere.
Bibliografie:
1386
INDISPENSABILITATEA ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN
EDUCAȚIA COPIILOR
PROF. ÎNV. PRIM. ZESTREANU MIHAELA

LICEUL TEHNOLOGIC BÂLTENI
BÂLTENI, GORJ
trebuie pregătiți să înțeleagă și să accepte provocările într-un mod practic, creativ, inovator. Activitățile
extrașcolare sunt foarte importante pentru dezvoltarea armonioasă a copilului. Studiile de specialitate susțin
că acestea ajută elevii la formarea unei atitudini pozitive față de învățare, au performanțe școlare mai
ridicate, li se formează abilități practice diversificate, dar și strategii adecvate de rezolvare a problemelor.
împlinire este mult mai ridicat. Activităţile extraşcolare au unele particularităţi prin care se deosebesc de
interesele şi dorinţele elevilor. Astfel, acestea devin o formă complementară de activitate – parte
componentă a educaţiei – care stimulează valori, aptitudini şi dezvoltă vocaţia, talentul, încurajând
Toate acestea duc la formarea unor personalităţi complete şi complexe. În plan moral, aceste activităţi
contribuie la formarea şi dezvoltarea atitudinilor de respect pentru cunoaştere, pentru cultură, pentru
creatorii ei, la exersarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter. Având cel mai larg caracter
interdisciplinar, activităţile extraşcolare pot îmbrăca diferite forme: excursii, drumeţii, vizite, spectacole
cultural-artistice, tabere şcolare, vizionări de filme, competiţii sportive, cercuri de creaţie, cercuri pe
discipline, concursuri, care, prin specificul lor, imprimă copilului un anumit comportament, o ţinută
adecvată situaţiei, declanşând anumite sentimente. Prin activităţile la care participă, ei îşi însuşesc
cunoştinţe în domeniul ştiinţei, tehnicii, literaturii și artei. Participând la acţiuni cu caracter artistic, la
manifestări cultural-artistice, vizionând spectacole de teatru şi filme la cinematograf, elevii îşi cultivă
dragostea pentru frumos. Programul activităţilor extracurriculare, stabilit ca o unitate în ethosul și cultura
respect, să cunoască şi să respecte valorile culturale și etnice ale comunităţii, să trăiască experienţe de viaţă
competitive. Elevii pot să decidă în bună măsură asupra obiectivelor, conţinuturilor şi mijloacelor de
proprii, fapt care va avea ulterior o mare influenţă asupra succesului şcolar. În concluzie, putem menționa
că activităţile extraşcolare generează relaţii de prietenie şi ajutor reciproc între elevi, educă simţul
BIBLIOGRAFIE:
1. Cucoş C., Pedagogie (ediţia a doua, revăzută şi adăugită), Bucureşti, Polirom, 2002;
2. Gârboveanu M., Creativitatea elevilor în procesul de învăţământ, Bucureşti, Litera Internaţional,
1981;
3. Iucu R., Instruire extraşcolară. Perspective teoretice şi aplicative, Iaşi, Polirom, 2001;
4. Lazăr V., Cărăşel A., Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Ed. Arves, Craiova, 2007;
5. Nicola I., Tratat de pedagogie școlară, București, Aramis, 2000;
6. Ţîru C. Maria, Pedagogia activităţilor extracurriculare – Suport de curs, Cluj-Napoca 2007.
1387
PROFESOR ZAMFIR ELENA-DANIELA

ȘCOALA GIMNAZIALA „ GRIGORE ANTIPA” BOTOȘANI
Perspectiva asupra capabilității copilului de a recepta lumea exterioară și de a se sincroniza la trăiri

ce par să-l depășească dată de marele scriitor F. M. Dostoievski constituie un punct de plecare essential în
demonstrarea importanței satisfacerii curiozității copiilor de la o vârstă fragedă: „Copilului poți să-i spui
tot, tot; întotdeauna m-a uimit cât de puțin cei mari, tații și chiar mamele, își cunosc copiii. Copiilor nu
trebuie să le ascunzi nimic sub pretextul că sunt încă mici și e prea devreme pentru ei să știe ceva. Ce idee
tristă și nefericită! Şi ce bine își dau seamă copiii că părinții lor îi cred prea mici și prea neștiutori, când
ei, în realitate, înțeleg totul. Adultul nu știe că, până și în chestiunea cea mai dificilă, copilul îi poate da
un sfat util. 20”
Simularea realității prin joc poate acoperi până la un anumit moment nevoia de conectare a copilului
cu lumea inconjurătoare, însă dezvoltarea pe deplin a senzorilor receptori ai realității suferă de poziționarea
copilului într-un țarc protector, departe de lumea adevarată. În acest sens, rolul activităților extrașcolare
intervine ca un balsam pentru nevoia de explorare realistică a universului a puiului de om și tendința de
protecție exagerată a părintelui.
In primul rând, în absența sprijinului acordat de părinți copilul se vede nevoit să se bazeze pe propriile
puteri pentru a-și asigura starea de bine. Nu numai că acesta va deveni mai independent și încrezător în
propriile forțe dar totodată va dezvolta propriile strategii de adaptare, abilități care îi vor înlesni procesul
de creștere și transformare într-un adult conștient de propria valoare și de rolul său în societate.
De aceea, activitățile extrașcolare trebuie să aibă în vedere multitudinea de personalități cu care se va
lucra și plierea pe nevoile personale ale elevilor, dacă nu în același timp, măcar pe rând. Astfel dacă
presupunem că într-o clasă există un număr de cinci copii cu înclinație artistică, șapte copii cu veleități de
inginer-constructor, trei cu aptitudini de lider si alți câțiva cu predispoziție spre științele exacte cum facem
să satisfacem nevoile tuturor, mai ales că alegerea activității trebuie să vină și de la ei ? Ei bine, îi lăsăm pe
ei să se pună de acord pentru locația activității. Cu cât mai diferit de școală cu atât interesul va fi mai crescut
pentru ei. Tot singuri vor trebui să facă planul activității : unde, când, cu ce costuri, reguli de conduită,
îmbrăcăminte, accesorii și orice consideră ei important. In acel moment liderii vor domina discuțiile și vor
negocia cu ceilalți nevoile lor. Adevărații lideri vor ține cont de cerințele colegilor lor, aceștia sunt și cei
mai iubiți la această vârstă deoarece copilul, în inocența sa, îndepărtează ușor abuzul prin excluziunea din
grup. Bineînțeles că rolul profesorului de ghid vertical, reprezentant al obiectivismului, este esențial în
aplanarea unor conflicte ce ar putea apărea la acest stadiu. De fapt aceste circumstanțe pot fi simulate în
clasă anterior, pe parcursul lecțiilor de consiliere, tocmai pentru a îndruma elevii către o analiză realistică
și inteligentă a situației.
Să presupunem că se vor pune de acord să vizităm un muzeu – pentru fiecare grupă va trebui să găsim
sarcini care sa le pună în valoare interesele și aptitudinile, căci orice activitate trebuie să aibă o finalitate
perceptibilă și să răspundă în mod corect nevoilor elevilor. De exemplu, artiștii vor avea ca sarcină să
descrie poetic clădirea și eventual să-și exprime in scris gândurile scoase la iveală de incărcătura emotională
a incursiunii în muzeu. Constructorii vor putea nota detaliile moduluii de construire a clădirii si o vor
reconstrui din creion sau lut sau și-o vor imagina într-un mod complet nou și futuristic. Matematicienii vor
utiliza aplicatii pe telefonul mobil pentru a măsura greutatea, înaltimea și geometria clădirii sau
dimensiunea camerelor interioare. Paleta de activități este largă și atractivă. Toată munca lor va putea fi
reunită într-un proiect pe care îl vor putea prezenta cu mândrie părinților.
In al doilea rând, interacțiunea în lumea din afara clasei este un factor favorabil în dobândirea și
desăvârșirea mecanismelor de a iniția și menține relații interumane într-o societate bazată tot mai mult pe
propriul interes și bunăstarea individuală. Astfel, coeziunea grupului este atinsă în condiții de nesiguranță,
de interdependență, de lucru comun pentru atingerea unui obiectiv într-o măsură mai mare și mai
semnificativă decât în cadrul unui climat de siguranță si liniște oferit de sala de clasă.
20
https://1cartepesaptamana.ro/citate-despre-copilarie/
1388
Incercând să punem în valoare calitățile fiecăruia prin activitățile extrașcolare vom contribui în fapt
la creșterea armonioasă a copiilor noștri, a dimensiunii lor umane și sociale și implicit a dezvoltării unei
societăți bazată pe valori durabile și principii morale sănătoase. Iar dacă pornim de la realitatea
înconjurătoare copiii ajung mai ușor sa o recreeze, să o filtreze prin conștiința lor și să pună bazele viitorului
de care avem nevoie cu toții. Educația prin nonformal, în afara clasei este un exemplu de instrument
incontestabil de educație de calitate.
Sitologie
https://1cartepesaptamana. ro/citate-despre-copilarie/
1389
PROF. INV. PRIMAR: OANA-RAMONA ZAMFIR

SCOALA GIMNAZIALA PLOSCA, TELEORMAN
Invatamantul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psiho-intelectual, fizic si socio-afectiv,
pentru o cat mai usoara integrare sociala. Idealul educational in invatamantul preuniversitar romanesc
vizeaza dezvoltarea libera, integrala si armonioasa a individului, formarea personalitatii autonome si
creative, iar un rol deosebit de important in vederea atingerii acestui ideal il are educatia cu cele trei tipuri
ale sale: educatia formala (scolara), cea non-formala (extrascolara) si informala (cunostintele pe care
individul le preia zi de zi in familie, cu prietenii, pe strada, in mass-media). Aceasta reprezinta un fenomen
social fundamental aparut odata cu societatea umana, fiind specifica fiecarei organizari sociale, indeplinind
functiile de informare si de formare a omului din punct de vedere intelectual, moral, artistic si fizic.
Educatia non-formala completeaza educatia formala intr-un cadru institutionalizat situat in afara
sistemului de invatamant, dar si in interiorul acestuia, contituind o punte intre cunostintele asimilate la lectii
si informatiile acumulate informal.
Componenta importanta a educatiei non-formale, activitatile extrascolare ofera cele mai eficiente
metode de formare a caracterului copiilor inca din clasele primare. Ele au un rol foarte important datorita
caracterului lor activ-participativ, facilitand integrarea eficienta si rapida a elevilor in colectivitate. Aceasta
integrare faciliteaza la randul ei procesul de autocunoastere. Implicandu-se in acest tip de activitati, elevii
devin ″subiecti″ constienti ai actiunii, traind succesele sau insuccesele propriei lor activitati, devenind
capabili sa-si orienteze curiozitatea nu doar a lumii exterioare, ci si asupra propriei persoane. Se formeaza
astfel ″imaginea de sine″, esentiala in succesul scolar.
Educatia extracurriculara este realizata dincolo de procesul de invatamant si isi are locul si rolul bine
stabilit in formarea personalitatii tinerilor, avand un caracter complementar activitatii
de invatare de la clasa.
Activitatile extrascolare au scopuri variate: interactiune sociala, leadership, recreere si educatie pentru
sanatate, autodisciplina si cresterea increderii de sine, ofera copilului posibilitatea sa se miste, sa se exprime
liber, sa faca lucruri placute, preferate, dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor in proiecte
cat mai variate si bogate, diversificate, in continut, cultivarea interesului pentru activitati socio-culturale,
facilitarea integrarii in mediul scolar, fructificarea talentelor personale si corelarea aptitudinilor cu atitudini
caracteriale.
Prin aceste activitati, educatia urmareste identificarea si cultivarea corespondentei optime dintre
aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viata civilizat, precum si stimularea comportamentului creativ in
diferite domenii.
Activitatile extrascolare contribuie la gandirea si completarea procesului de invatare, la dezvoltarea
inclinatiilor si aptitudinilor elevilor, la organizarea rationala si placuta a timpului lor liber. Avand un
caracter atractiv, copiii participa intr-o atmosfera relaxanta cu entuziasm, interes si motivare, la astfel de
activitati. Ele au menirea de a valorifica timpul liber al elevilor intr-un mod placut si util si de a-l transforma
intr-o sursa educationala, au rolul de a dezvolta competentele sociale, lucrul in echipa, colaborarea si
comunicarea in randul copiilor, integrarea in grup, spiritul de initiativa, toleranta fata de ideile celorlalti,
deprinderea de a-si sustine cu argumente punctul de vedere si de a critica constructiv, ii ajuta sa
dobandeasca aptitudini necesare pentru a se descurca in viata, ofera elevilor posibilitati de exprimare a
identitatii personale si de dezvoltare plenara a activitatii acestora.
Activitatile extrascolare se desfasoara intr-un cadru informal, ce permite elevilor cu dificultati de
afirmare in mediul scolar sa reduca nivelul anxietatii si sa-si maximizeze potentialul intelectual.
Efectele benefice ale acesor activitati asupra elevilor se reflecta in rata mai mare de frecventa a
cursurilor, in scaderea ratei abandonului scolar, deoarece motiveaza elevii sa vina la scoala, au impact
pozitiv asupra dezvoltarii psihologice a elevilor, sustin dezvoltarea stimei de sine si a autovalorizarii,
promoveaza dezvoltarea aptitudinilor si intereselor de cunoastere a elevilor si se asociaza cu scaderea
manifestarilor de violenta in spatiul scolii, prin faptul ca au un puternic caracter prosocial, se asociaza cu o
implicare mai ampla a parintilor in viata scolii.
1390
Cand vine vorba de activitati extrascolare, noi, cadrele didactice avem de ″sustinut″ o adevarata proba
de creativitate. In acest contex, printre activitatile folosite cu elevii predomina: excursiile si vizitele la
muzee, la Gradina Zoologica, vizionarea de filme/piese de teatru, vizitele la institutiile publice, excursiile
la obiectivele de interes stiintifice, vizite la alte unitati de invatamant, serbari scolare, activitati artistice,
sportive, literare, activitati ce vizeaza protectia mediului, taberele de vara, drumetiile tematice, concursurile,
spectacolele, parteneriatele, atelierele creative, sezatoarele, carnavalurile, flashmob-urile.
Alte exemple de astfel de activitati sunt: cursurile de robotica, de programare pentru copii, cele de
graphic design, de improvizatie pentru copii, ateliere creative de arte frumoase, de ecoturism si protectia
mediului, cercuri de limbi si literaturi straine, de balet, gimnastica sau dans, ateliere de gatit, cursuri de
educatie rutiera, educatie religioasa, moral-civica, educatie intelectuala etc.
Toate aceste activitati formeaza comportamente sanatoase, constituind sursa de interactiune dintre
elevi, contribuind la dezvoltarea capacitatii de dialog, cooperare, la cultivarea respectului fata de sine si
fata de ceilalti. Acestea sunt la fel de improtante ca lectiile propriu-zise de la scoala. Cand mergem cu copiii
la Gradina Botanica, in parc sau la muzeu, acestia sunt mai relaxati. Ei sunt deschisi, astfel, la tot ce este
nou si invata mult mai usor, din experiente practice, notiuni care li s-ar putea parea mai greu de inteles
altfel.
In timpul plimbarilor in parc pot observa caracteristicile unui anumit anotimp. La muzeu isi pot
imagina ca sunt ei capitani de osti, ori exploratori neinfricati, la expozitiile de arta admira culori, nuante,
forme inedite si in timpul unor excursii la munte invata anumite notiuni mai usor.
Cursurile de robotica, de programare pentru copii, le dezvolta creativitatea, gandirea algoritmica,
capacitatea de rezolvare a problemelor in mod practic, invata sa programeze roboti, devin mai deschisi si
mai pregatiti de provocari, mai creativi si mai increzatori in propriile idei.
Artele frumoase sunt la fel de valoroase in viata copiilor, deoarece le stimuleaza empatia, abilitatile
de comunicare si discurs, creativitatea si imaginatia, ajutandu-i sa-si inteleaga emotiile mai bine si sa si le
dezvolte sanatos.
Educatia ecologica ii ajuta sa afle cat de important e ca mediul inconjurator pentru viata noastra si
cum sa aiba grija de spatiul in care locuiesc, cum pot promova obiectivele turistice din comunitate. Se
dezvolta spiritul de echipa, cultura, firea responsabila, capacitatea de a gasi solutii la probleme si curaj de
a experimenta.
Prin cursurile de limbi straine, copiii isi dezvolta o minte mai deschisa, mai ascutita si un nivel inalt
de cultura. Activitatile de balet, gimnastica sau dans imbina tehnica si rigoarea cu emotiile si arta, vorbim
de o dezvoltare si o pregatire mai complexa, ii ajuta sa ramana intr-o forma fizica sanatoasa de mici, sa
creasca armonios, sa fie disciplinati si perseverenti si sa inteleaga ce inseamna o competitie, se vor distra,
simtindu-se liberi si increzatori in ei.
Prin activitatile de nutritie si atelierele de gatit, copiii descopera cum se pregateste mancarea si de ce
e sanatoasa, isi vor forma obiceiuri sanatoase de alimentatie pentru tot parcursul vietii, invata sa aiba
dexteritate si sa se coordoneze mult mai bine cand experimenteaza cu ingredientele.
Copiii pot fi stimulati si si isi pot imbogati imaginatia creatoare si sfera cunostintelor, prin vizionarea
de piese de teatru, filme educative, prin dramatizarea unor opere literare, prin implicarea in desfasurarea
sezatorilor literare. Excursiile si taberele scolare contribuie la imbogatirea cunostintelor copiilor despre
frumusetile tarii, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natura, arta si cultura.
In concluzie, activitatile extracurriculare pot constitui o cale de a inscrie scoala in viata comunitatii,
de a aprofunda legatura intre scoala si familie, de a extinde sfera de cunoastere a copiilor, de a le stimula
curiozitatea si sentimentul de apartenenta.
Bibliografie:
1. Baban, Adriana – ″Consiliere educationala″, Cluj-Napoca, 2001;
2. Cucos, C. - ″Pedagogie″, Bucuresti, Polirom, 2002;
3. Cernea, Maria - ″Contributia activitatilor extracurriculare la optimizarea procesului de invatamant″ in
″Invatamantul primar″ nr. 1/2000, Ed. Discipol, Bucuresti;
4. Craciunescu, Nedelea - ″Forme de activitati extracurriculare desfasurate cu elevii ciclului primar″ in
″Invatamantul primar″, nr. 2, 3/2000, Ed. Discipol, Bucuresti.
1391
PREUNIVERSITAR
PROFESOR ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR ZOICAN LILIANA ELENA

LICEUL TEHNOLOGIC IANCU JAINU

viaţa.
1392
Bibliografie :
1393
EFICIENȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE
ZOTEA AURORA, PROFESOR PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR,

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 VÂNĂTORII MICI
Conceptul de activitate extracurriculară a apărut în contextul punerii bazei pe un sistem de

învățământ, orientat pe formativ, centrat pe elev, în detrimentul informativului specific învătământului
traditional.
Educația extracurriculară urmărește identificarea și cultivarea corespondenței optime dintre
aptitudinile elevilor și comportamentul creativ al cadrului didactic în diferite domenii.
Din acest motiv, educatia extracurriculară are un rol major in formarea personalitatii elevilor.
Pedagogul american Bruner, considera ca”oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare, i se poate preda
cu succes, într-o formă adecvată, orice temă, dacă se folosesc metode si procedee adecvate stadiului său de
dezvoltare, dacă materia este prezentată într-o formă simplă astfel încât copilul să poată progresa cu mai
multă usurință și mai temeinic spre o deplină stăpânire a cunostințelor".
Viața capătă alte aspecte. diferite de cele din procesul de învățare școlară. Astfel, cadrul didactic are
posibilitatea punându-și în valoare creativitatea pedagogică să conceapă cele mai interesante activități
extracurriculare în care să integreze mai multe teme de interes pentru copii.
Elevii vor fi dirijati să aibă o gândire liberă, nedeterminată de grup, să accepte noul, să aibă
capacitatea de a descoperi și rezolva probleme noi.
Activitățile extracurriculare produc bucurie, facilitează dobândirea de cunostințe noi. Copiii se
autodisciplinează, fiecare se afirmă conform naturii sale.
Așa cum educația tinde spre universalitate, la fel și educatia extracurriculară primește noi conotații,
având misiunea de a-i forma pe copii pentru o cât mai bună inserție socială.
Educația extracurriculară nu vine să schimbe un sistem de valori, să contravină educației de tip
curricular, ci o completează făcând-o pentru educabili mai atractivă și mai eficientă.
Activitățile extrașcolare vin ca alternative în formarea copiilor în funcție de aptitudini, aspirații,
disponibilități și cultivă sentimentul de siguranță tocmai prin lipsa lucrului impus.
Competențele generate de activitățile extracurriculare sunt: dobândirea abilităților practice in situații
concrete, utilizarea mijloacelor moderne de informare, dezvoltarea abilităților de comunicare.
În scoala contemporană eficiența educației depinde de gradul în care se pregătește copilul pentru
participarea la dezvoltarea de sine si de măsura în care reusește să pună bazele formării personalității
copiilor.
Colaborarea de tip parteneriat între instituțiile furnizoare de activități extracurriculare este un pilon
de bază în descoperirea talentelor specifice și a cultivării acestora pe parcursul întregii scolarități.
Desfășurate într-un cadru informal, aceste activități permit elevilor să-si maximizeze potențialul intelectual,
contribuind în egală măsură la organizarea rațională și plăcută a timpului liber completând procesul de
învățare.
Excursiile, drumetiile, vizitele la muzee si biblioteci, vizionarea de spectacole implică direct copiii,
lărgindu-le sfera spirituală, trezindu-le setea de cunoaștere.
Activităţile extracurriculare organizate împreună cu elevii nostri au conţinut cultural, artistic,
spiritual, ştiinţific, tehnico-aplicativ, sportiv sau simple activităţi de joc sau de participare la viaţa şi
activitatea comunităţii locale.
Excursiile pe care le organizăm contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile
prezentul ei. Copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere
În clasele I-IV serbările școlare vin în ajutorul afirmarii si formarii personalitatii elevului. In timpul
prezentarii programului artistic, elevul artist ii va avea ca spectatori pe colegii de scoala, dar si pe parinti
carora va trebui sa le recite sau sa le cante, exprimand trairile care il coplesesc.
1394
Parteneriatele ajută elevii să aibă succes la şcoală şi mai târziu, în viaţă. Atunci când părinţii, elevii
cuvinte din diferite domenii, cultivarea unor atitudini de investigare, cercetare.
Implicarea elevilor în proiectele educative, atât la nivel naţional cât şi internaţional a crescut în
ultimii ani acesta dovedind interesul crescut al elevilor faţă de unele activităţi educative. Concursul de
creaţie literară şi plastică urmăresc stimularea implicării elevilor în activităţile extraşcolare, descoperirea şi
dezvoltarea aptitudinilor artistice şi literare ale copiilor din ciclul primar. Prin participarea la astfel de
proiecte elevii îşi dezvolta aptitudinile artistice şi literare, spiritul de echipă- (în realizarea lucrărilor
colective), îşi vor testa aptitudinile, îşi vor putea pune în valoare calităţile artistice.
Activităţile extracurriculare mai sus enumerate şi analizate sunt apreciate atât de către copii, cât şi
de factorii educaţionali în măsura în care:
-valorifică şi dezvoltă interesele şi aptitudinile copiilor;
-organizează într-o manieră plăcută şi relaxantă timpul liber al copiilor, contribuind la
optimizarea procesului de învăţământ ;
-formele de organizare sunt din cele mai ingenioase, cu caracter recreativ ;
-copiii au teren liber pentru a-şi manifesta în voie spiritul de iniţiativă pentru munca desfăşurată în
grup;
-sunt caracterizare de optimism şi umor;
-creează un sentiment de siguranţă şi încredere tuturor participanţilor;
-urmăresc lărgirea şi adâncirea influenţelor exercitate în procesul de învăţământ;
-contribuie la dezvoltarea armonioasă a copiilor
In concluzie educatia extracurriculara are un rol important în dezvoltarea creativității elevilor.
Bibliografie:
- Ionescu N, ”Mijloace de invatamant si integrarea acestora in activitatile de instruire si autoinstruire",
Ed. Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2001
- Revista invatamantului primar, nr. 4/1998”Contributia activitatilor extrascolare in optimizarea
procesului de invatamant"
- Vlasceanu Gh., ”Scoala la rascruce. Schimbare si continuitate in curriculumul invatamantului
obligatoriu Studiu de impact. " Editura Polirom, Bucuresti, 2007
1395
LA SCOALA CU PLACERE
PROF. VASILE ELENA
In cele câteva rânduri relatez câteva experienţe, dar şi observaţii dobândite de-a lungul anilor în care
mi-am desfăşurat activitatea printre copii.
Am realizat că un profesor bun, este cel care insuflă copiiilor pasiune, le arată respect şi totodată
bunătate şi îi iubeşte. Cred cu tărie că ar trebui să ne comportăm cu elevii noştri ca şi cum ar fi propriii
copii. Atunci când întreprindem o activitate este necesar să avem în vedere scopul activităţii, modul de
desfăţurare, dar şi finalitatea, ce vrem să obţinem de la ei. Copiii au nevoie de explicaţii clare, cerinţe
precise, ei sunt nişte bureţi de informaţie şi emoţie şi vor absorbi tot ceea ce noi profesorii le transmitem.
Mesajul pe care îl folosesc de cele mai multe ori este: Învăţăm împreună!
Trebuie să le transmitem încredere în forţele proprii, respect, calm şi acceptare. Dacă toate aceste
coordonare există, avem în clasă atmosfera necesară pentru o activitate reuşită.
Cred că mai importantă decât obţinerea unei note bune, este dorinţa de a cunoaşte, de a fi capabil să
susţii cu argumente un punct de vedere. De asemenea, cred că, socializarea copiilor este importantă,
obişnuirea cu colectivul, iar respectul reciproc este secretul pentru o convieţuire plăcută.
1396
CUPRINS
ACHIM MONICA ............................................................................................................................................. 3

BARTHA VIOLETA ......................................................................................................................................... 5
BOSÎNCEANU LUMINIŢA ............................................................................................................................. 6
SABINA CIOBANU .......................................................................................................................................... 7
NICOLETA ANDA CODREA .......................................................................................................................... 9
CREȚESCU NICOLIȚA .................................................................................................................................. 10
LILIANA CRISTEA ........................................................................................................................................ 12
DIAC RALUCA- BIANCA ............................................................................................................................. 13
EFTIMIE CORNELIA ..................................................................................................................................... 14
RAMONA FURTUNĂ .................................................................................................................................... 16
GLAVAN LILIANA ANTOANETA .............................................................................................................. 17
ILEA TECLA ................................................................................................................................................... 18
MIHAIELA JECHEREAN .............................................................................................................................. 20
LINCĂ ELENA................................................................................................................................................ 22
LUBINSCHY RAMONA ................................................................................................................................ 24
LUCĂCEL VALERIA ..................................................................................................................................... 27
LUNGESCU RAMONA DANIELA ............................................................................................................... 29
LUP LUCIAN .................................................................................................................................................. 32
LUPȘAN CRISTIAN COSMIN ...................................................................................................................... 33
LUPȘAN NICOLETA GABRIELA ................................................................................................................ 34
LAZĂR LIVIU ................................................................................................................................................. 35
LUCACIU ADRIANA-LIVIA......................................................................................................................... 37
ADELA LUGOJ ............................................................................................................................................... 39
LUKÁCS ANDREA ........................................................................................................................................ 40
LUPOAIE MIHAELA ..................................................................................................................................... 42
LUTANIUC MARIA ....................................................................................................................................... 44
MACARIE ADRIANA .................................................................................................................................... 46
MADARASZ ANNAMARIA .......................................................................................................................... 48
MAGDĂU CRISTINA ANETA ...................................................................................................................... 50
MĂGIRESCU ADRIANA-AXENIA .............................................................................................................. 52
MĂLĂELEA IUSTINA SILVANA ................................................................................................................ 54
MALIC MINE .................................................................................................................................................. 56
MALOȘ MARIA.............................................................................................................................................. 57
MĂLUREANU LAURA .................................................................................................................................. 58
MANDRA ILEANA ........................................................................................................................................ 60
MANEA VIORICA .......................................................................................................................................... 62
MĂNICA LIVIA MARIANA .......................................................................................................................... 64
MANOLACHE ALEXDANDRA .................................................................................................................... 65
MANOLE LUMINIŢA .................................................................................................................................... 66
MÂNZAT ANIȘCUTA DANIELA ................................................................................................................. 68
MARCHIȘ ANDREEA-DENISA .................................................................................................................... 70
MARELE MIHAELA ...................................................................................................................................... 72
MĂRGINEAN ADRIANA CORINA .............................................................................................................. 73
MĂRGINEAN ADRIANA .............................................................................................................................. 75
MĂRGULESCU MARCELA-CARMEN........................................................................................................ 77
MARICA RODICA.......................................................................................................................................... 79
MARIN ALEXANDRA ................................................................................................................................... 81
MARIN VIOLETA MARILENA .................................................................................................................... 83
MÁRKUS VIOLA-ÉVA .................................................................................................................................. 85
MARTIN RAMONA NICOLETA .................................................................................................................. 86
MASAY-TRALEȘ MARIA FLORENTINA ................................................................................................... 88
MATACHE IRINA .......................................................................................................................................... 90
MATEI ANCUŢA............................................................................................................................................ 92
MATEI CONSTANTIN ................................................................................................................................... 93
MEDVEDEV OANA ....................................................................................................................................... 95
FLORENTINA MENCHÚ-ROSAL ................................................................................................................ 96
MERFU LOREDANA ..................................................................................................................................... 98
MERIȘOR ADELA PETRUȚA ....................................................................................................................... 99
MICU MIHAELA OANA.............................................................................................................................. 101
MACELARU MIHAELA MARIANA .......................................................................................................... 102
MACOVEI CARMEN ................................................................................................................................... 105
MACOVEI CLAUDIA .................................................................................................................................. 106
MACOVEI CONSTANTIN - CĂTĂLIN ...................................................................................................... 109
MAEREANU ANIȘOARA ............................................................................................................................ 111
MAGHIAR DORINA .................................................................................................................................... 112
MAIURU DANA VERONICA...................................................................................................................... 114
MALE MARIA-GEORGETA ....................................................................................................................... 116
MAMMADOV ROXANA ............................................................................................................................. 118
MAN VERONICA ......................................................................................................................................... 120
MANEA GEORGIANA................................................................................................................................. 122
MANOLACHE VERONICA ......................................................................................................................... 123
MANOLE GHEORGHITA ............................................................................................................................ 126
MANOLE LUMINITA GEORGETA ............................................................................................................ 127
MĂRĂȘESCU CLAUDIA............................................................................................................................. 129
MARC AURICA ............................................................................................................................................ 131
LENKE MĂRGINEAN ................................................................................................................................. 134
AMELIA MAROIU ....................................................................................................................................... 137
MARTAC ADINA ......................................................................................................................................... 141
MARTIN ȘTEFANIA CARMEN .................................................................................................................. 142
MĂRUŞTER MONICA ADRIANA.............................................................................................................. 144
MATEAN LIANA MARIANA ..................................................................................................................... 145
MATEESCU CONSTANTIN ........................................................................................................................ 147
MATEESCU CORNELIA ............................................................................................................................. 149
MATEESCU MARINELA ............................................................................................................................ 151
MATEESCU SILVIA-STEFANIA ................................................................................................................ 152
MATEI ANCA IONELA ............................................................................................................................... 153
MATHE ILZE ................................................................................................................................................ 155
MÁTYÁS ERIKA .......................................................................................................................................... 156
MAZILESCU ION COSMIN ........................................................................................................................ 157
MAZILU GHEORGHIȚA ............................................................................................................................. 159
MAZILU SIMONA........................................................................................................................................ 161
MELIAN FLORICA ELENA ........................................................................................................................ 162
MELIAN PETRACHE ................................................................................................................................... 163
MERCESCU MARIA-LILIANA................................................................................................................... 164
MERLUSCA MIOARA IRINA ..................................................................................................................... 166
MERT CIPRIAN ............................................................................................................................................ 168
MEŞNIŢĂ IULIANA .................................................................................................................................... 170
MEZIN CARMEN MARIA ........................................................................................................................... 172
MICLESCU ELENA...................................................................................................................................... 174
LUCIAN MICU ............................................................................................................................................. 176
MIHAI DANIELA ......................................................................................................................................... 178
MIHALACHE CRISTINA - LILIANA ......................................................................................................... 180
MIHĂLICĂ OANA-NICOLETA .................................................................................................................. 184
MINDREAN DANIELA ................................................................................................................................ 186
MÎNDRICEL ANA ADINA .......................................................................................................................... 188
MÎNZALĂ CORINA ..................................................................................................................................... 190
MIRCIOV MANUELA .................................................................................................................................. 192
LUMINIȚA MIRICĂ- BOBIȚ ...................................................................................................................... 194
MITRICĂ FLORIANA CORNELIA ............................................................................................................. 196
MITU GEORGETA ....................................................................................................................................... 198
MITU MĂDĂLINA MARIA ......................................................................................................................... 200
MITU VASILICA .......................................................................................................................................... 202
MOCANU CORNELIA ................................................................................................................................. 204
MOCANU GABRIELA ................................................................................................................................. 206
MOISĂ ADRIANA – CLAUDIA .................................................................................................................. 208
MOISIUC ANCA ........................................................................................................................................... 210
MOLDOVAN ANA ....................................................................................................................................... 211
MOLDOVAN ANDREEA CRISTINA ......................................................................................................... 213
MOLDOVAN ELENA RODICA .................................................................................................................. 214
MOLNAR GIANINA .................................................................................................................................... 216
MORAR DANIELA MARIA ........................................................................................................................ 218
MORARU LILIANA ..................................................................................................................................... 219
MILUȚ MOREA ............................................................................................................................................ 221
ANGELICA MOROŞANU ............................................................................................................................ 223
MOSOR EMANUELA ALINA ..................................................................................................................... 225
MUNTEAN IOANA LAVINIA .................................................................................................................... 227
MUNTEAN IULIANA MONICA ................................................................................................................. 229
MUNTEAN VIORICA-SIMONA ................................................................................................................. 231
MUNTEANU DANIELA ALEXANDRA .................................................................................................... 233
MUNTEANU ELENA ................................................................................................................................... 235
MUŞAT MARIANA ...................................................................................................................................... 237
MUSCOI GEORGETA .................................................................................................................................. 239
MUȚULESCU LUCIA-ANGELICA............................................................................................................. 241
MIHAI RAMONA CRISTINA ...................................................................................................................... 243
MIHAI RAMONA MIHAELA ...................................................................................................................... 245
LAVINIA MIHĂILESCU .............................................................................................................................. 247
MIHĂILESCU SILVIA ................................................................................................................................. 248
MIHALĂ DESPINA FLORINA .................................................................................................................... 250
MIHALACHE FLORENTINA ...................................................................................................................... 252
MIHALCEA ADRIAN .................................................................................................................................. 254
MIHALCEA IULIA ....................................................................................................................................... 256
MIHOLCA LAVINIA-ADELA ..................................................................................................................... 258
MILOS MARIA CARMEN ........................................................................................................................... 260
MINA MIRELA ALINA................................................................................................................................ 262
MINDA CORINA .......................................................................................................................................... 265
MINŢOIU VERGINIA ANIŞOARA ............................................................................................................. 267
MÎRȘU ANA – MARIA ................................................................................................................................ 269
MIRZA IOANA CLARA ............................................................................................................................... 270
MÎȚ ADRIANA MIHAELA .......................................................................................................................... 272
MLADIN ANGELA....................................................................................................................................... 274
MLĂDIN MARIA.......................................................................................................................................... 276
MOCAN MARIANA ..................................................................................................................................... 278
MOCANU CARMEN-VERONICA .............................................................................................................. 280
MOCANU DANIELA ................................................................................................................................... 282
MOCANU DORIN SILVIU .......................................................................................................................... 284
MOCANU VERONICA................................................................................................................................. 286
MOCANU-TUDOR FLORENTINA ............................................................................................................. 288
MOCEAN ALINA-CODRUȚA..................................................................................................................... 290
MOCIRAN-PAMPA MIRELA ...................................................................................................................... 292
MOFLIC ANCUTA ....................................................................................................................................... 293
MOGA ANCA ............................................................................................................................................... 295
MOISE EMANUEL PETRICĂ ..................................................................................................................... 297
MOISE EMILIA-FLORENTINA .................................................................................................................. 298
MOISE LĂCRĂMIOARA ............................................................................................................................. 300
MOLDOVAN ADRIANA CORINA ............................................................................................................. 301
MOLDOVAN FELICIA ................................................................................................................................ 302
MOLDOVAN MIRELA ................................................................................................................................ 303
MOLDOVAN VASILICA ............................................................................................................................. 305
MORAR CLAUDIA ...................................................................................................................................... 307
MORARU ANCUTA DIANA ....................................................................................................................... 309
MOREGA IONELA ADRIANA ................................................................................................................... 310
MOȘ MONICA .............................................................................................................................................. 312
MOŞILĂ MANUELA.................................................................................................................................... 314
MOŢOI DENISIA-ADELINA ....................................................................................................................... 315
MOVILĂ VALENTINA ................................................................................................................................ 316
ALINA-IOANA MUNCACIU-STAN ........................................................................................................... 318
MUNTEANU CORNEL MARIAN ............................................................................................................... 320
MUNTEANU MARIANA ............................................................................................................................. 321
MUNTEANU NICOLAE............................................................................................................................... 323
MUNTIAN ALINA-DIANA ......................................................................................................................... 324
MUREŞAN EUGENIA .................................................................................................................................. 325
MURESAN GABRIELA ............................................................................................................................... 326
MURESAN MARIA CLAUDIA ................................................................................................................... 327
MUREŞAN ORTANŢA ................................................................................................................................ 329
MUSTAȚĂ CAMELIA ................................................................................................................................. 331
MUȘUROI GINA MĂDĂLINA .................................................................................................................... 332
NACEV LILIANA ......................................................................................................................................... 334
NAE MIHAELA ............................................................................................................................................ 336
NAGY CARMEN RALUCA ......................................................................................................................... 338
NAGY IRMA ................................................................................................................................................. 339
NAGY ORSOLYA ........................................................................................................................................ 341
NAN MELANIA ............................................................................................................................................ 343
NĂSTASE VALENTINA .............................................................................................................................. 345
NAGY ANDREA ........................................................................................................................................... 346
FIAT DOCHIA .............................................................................................................................................. 348
NAGY GEORGETA ...................................................................................................................................... 348
NALAȚ AURORA CRISTINA ..................................................................................................................... 350
NASTASE GEORGETA ............................................................................................................................... 352
NASTASI CORINA ....................................................................................................................................... 353
MORCOZAN CLAUDIA .............................................................................................................................. 355
RALUCA - OTILIA NĂSUI .......................................................................................................................... 357
NAZÂRU TEODORINA ............................................................................................................................... 359
NEAG PATRICIA CORNELIA .................................................................................................................... 361
NEAGOE CARMEN ..................................................................................................................................... 363
RALUCA NEAGOE ...................................................................................................................................... 365
NECȘUȚU LAURA ADRIANA ................................................................................................................... 367
NECULOIU IOANA CLAUDIA ................................................................................................................... 369
NEDELCU ALEXANDRA DIANA.............................................................................................................. 370
NEDELCU OVIDIU EUGEN........................................................................................................................ 373
GEORGETA ZENOVIA NEGREA .............................................................................................................. 375
NEGREA IULIA-MARIA ............................................................................................................................. 377
NEGRUȘA MARIA ....................................................................................................................................... 379
NEICU ELENA.............................................................................................................................................. 382
NEMETI ERIKA............................................................................................................................................ 383
NEO SIMINA ILEANA ................................................................................................................................. 385
NICA ELENA LOREDANA ......................................................................................................................... 386
NICOARĂ ELENA........................................................................................................................................ 388
NICOARĂ LILIANA..................................................................................................................................... 390
NICOARĂ ȘTEFAN...................................................................................................................................... 393
NICOLAE ALEXANDRA............................................................................................................................. 395
NICOLAE GEORGETA ................................................................................................................................ 397
NICOLAI ANGELA SIMONA ..................................................................................................................... 398
NICOLESCU IULIANA SIMONA ............................................................................................................... 400
MUNTOIU NICOLETA ................................................................................................................................ 401
NICULIȚĂ TATIANA .................................................................................................................................. 402
NIŢĂ DANIELA NICOLETA ....................................................................................................................... 403
NIȚU FELICIA BIANCA .............................................................................................................................. 405
NIȚU MIRELA .............................................................................................................................................. 407
NOVAC VIORICA ........................................................................................................................................ 409
NURLA EMEL .............................................................................................................................................. 410
NUȚAȘ BIANCA IOANA ............................................................................................................................ 412
NUŢU DORALINA ....................................................................................................................................... 414
NĂVĂDARU DUMITRIA ............................................................................................................................ 416
NEACȘU GEORGE-MARIUS ...................................................................................................................... 419
BEATRICE SUZANA NEAGU .................................................................................................................... 421
NECHITA ANA-MARIA .............................................................................................................................. 423
NECULA OLGUȚA ...................................................................................................................................... 424
NECULAE GABRIELA ROZALINA ........................................................................................................... 426
NEDELCU ALEXANDRA NICOLETA....................................................................................................... 428
NEGRU IOANA-ALEXANDRA .................................................................................................................. 430
NEGULESCU LAURA ................................................................................................................................. 432
NEN MONICA .............................................................................................................................................. 433
NIAGU-FORŢU ANEMONA ....................................................................................................................... 435
OANCĂ ANCUŢA ........................................................................................................................................ 435
NICA ALINA CARMEN ............................................................................................................................... 437
ANA-GABRIELA NICHITOVICI ................................................................................................................ 438
NICOLA SORINA ......................................................................................................................................... 439
NISTOR DORINA-ILEANA ......................................................................................................................... 440
NISTOR MARIA GABRIELA ...................................................................................................................... 442
NIŢĂ CORINA MARIA ................................................................................................................................ 444
NIŢU NICOLETA ......................................................................................................................................... 446
NITU OANA LARISA .................................................................................................................................. 448
NIŢULESCU GHEORGHIŢA –ALINA ....................................................................................................... 449
NOVAC LIVIA .............................................................................................................................................. 451
OANCE MIHAELA ....................................................................................................................................... 453
OANCEA MARINA ADELINA ................................................................................................................... 455
OLAR ANGELA............................................................................................................................................ 457
OLARIU OANA ............................................................................................................................................ 459
OLARU ANIȘOARA..................................................................................................................................... 461
OLARU CARMEN ALINA ........................................................................................................................... 463
OLARU GABRIEL - AUREL ....................................................................................................................... 465
OLTEANU LARISA CLAUDIA ................................................................................................................... 466
ONEA G. ELENA CLAUDIA ....................................................................................................................... 469
ONEȚIU JANA-LIVIA .................................................................................................................................. 471
ONIȘOR ANDREA ....................................................................................................................................... 472
ONISOR RODICA ......................................................................................................................................... 474
OPREA EUGENIA ........................................................................................................................................ 475
OPREA MIHAIL-ADRIAN........................................................................................................................... 476
OPRESCU BIANCA DELIA ......................................................................................................................... 478
OPRICEAN LIANA MIHAELA ................................................................................................................... 480
OPRIȘ LAVINIA-ANCA .............................................................................................................................. 482
OPRIȚA MÂNDRUȚ ALINA-MIHAELA ................................................................................................... 484
OANCEA COSMINA .................................................................................................................................... 486
OANŢĂ LAURENŢIU .................................................................................................................................. 487
OANŢĂ LIVIA NICOLETA ......................................................................................................................... 489
OLARU NICOLIȚA ...................................................................................................................................... 491
OLENIC SILVIA-CĂTĂLINA ..................................................................................................................... 493
FINICA OLTEAN.......................................................................................................................................... 495
FUCIU DIANA .............................................................................................................................................. 496
OLTEANU ALINA ........................................................................................................................................ 496
OLTEANU MARIANA LUMINIȚA ............................................................................................................ 497
ONCIOIU VIORICA ..................................................................................................................................... 499
ONEA CRISTINA ......................................................................................................................................... 500
ONEȚ MARCELA ......................................................................................................................................... 502
ONIU AIDA ................................................................................................................................................... 504
FLORENTINA PAULA ORIŢĂ ................................................................................................................... 506
ORIȚĂ FLORIN ............................................................................................................................................ 508
PALASCA SIMONA ..................................................................................................................................... 510
PALCEA ADINA LAURA ............................................................................................................................ 512
ALKÓ ERIKA-ÉVA, ..................................................................................................................................... 514
PALOȘ CLAUDIA DANIELA...................................................................................................................... 515
PANĂ SORIN ................................................................................................................................................ 518
LILIANA PANAIT ........................................................................................................................................ 520
PANCU PETRUȚA ....................................................................................................................................... 522
PANDURU SĂNDIȚA .................................................................................................................................. 524
PANTEA ANA MIHAELA ........................................................................................................................... 526
PANŢIRU ELENA-NICOLETA ................................................................................................................... 528
PAGNEJER IULIA CLAUDIA ..................................................................................................................... 529
PANĂ RALUCA-TATIANA......................................................................................................................... 530
PANDURU MARIANA................................................................................................................................. 531
PANTILIMON PETRONELA DELIA .......................................................................................................... 533
PAPA CORINA MARIA ............................................................................................................................... 534
PARASCHIV ELENA LIVIA ....................................................................................................................... 535
PARASCHIV LENUŢA ................................................................................................................................ 537
PARASCHIV OANA ELENA ....................................................................................................................... 539
PÂRJEA NICOLETA .................................................................................................................................... 541
PARLEA MARIOARA .................................................................................................................................. 543
PARVU CRISTIANA .................................................................................................................................... 545
PAŞCALĂU SIMONA-LAURA ................................................................................................................... 547
PĂTROESCU ROXANA-ARINA................................................................................................................. 548
PĂUN DANIEL ............................................................................................................................................. 550
PĂVĂLUȚĂ MARIANA .............................................................................................................................. 551
PAVEL STELA.............................................................................................................................................. 553
PEIA CODRUȚA ........................................................................................................................................... 555
PETCU SPERANȚA ...................................................................................................................................... 557
PETEA VOICHIŢA-ADRIANA ................................................................................................................... 559
PETER MARIA LUCIA ................................................................................................................................ 561
PETRE SIMONA-CRISTINA ....................................................................................................................... 563
PETRE VALENTINA .................................................................................................................................... 564
PETREA LUMINIȚA .................................................................................................................................... 566
PETREACĂ DANIELA................................................................................................................................. 568
PETRESCU ELENA-RALUCA .................................................................................................................... 570
PETRI ANA DORINA ................................................................................................................................... 572
PETRIC BEATRIX ........................................................................................................................................ 574
PETRICE VIORELA ..................................................................................................................................... 576
PETRIŞOR EDUARD CLAUDIU ................................................................................................................ 578
PETRUȘEL IOANA DIANA ........................................................................................................................ 580
PINGHIREAC SIMINA-ELENA .................................................................................................................. 582
PÎNTEA ANIȘOARA .................................................................................................................................... 584
PÎRVULESCU CORNELIA .......................................................................................................................... 585
PITICAŞ MARIANA ..................................................................................................................................... 587
PLEȘA-IONESCU SIMONA IULIANA ....................................................................................................... 589
PLEȘEA MARIANA ..................................................................................................................................... 590
POAMĂ IONELA ALINA ............................................................................................................................ 592
PODOREANU MONICA .............................................................................................................................. 594
POENAR CLAUDIA MARIA ....................................................................................................................... 596
POMIAN GABRIELA ................................................................................................................................... 597
POMÎRLEANU ELENA ................................................................................................................................ 599
POP DANIELA-FLORENTINA ................................................................................................................... 602
POP DINA CLAUDIA ................................................................................................................................... 603
POP P. ELENA .............................................................................................................................................. 605
POP ILEANA SILVIA ................................................................................................................................... 606
POP MARINELA IONELA ........................................................................................................................... 608
POPA AURICA ............................................................................................................................................. 610
POPA DANIELA ........................................................................................................................................... 612
POPA GABRIELA ........................................................................................................................................ 613
POPA MARIA-CRISTINA ............................................................................................................................ 615
POPA MARIANA.......................................................................................................................................... 616
POPA MINODORA ....................................................................................................................................... 617
POPA SORIN VALENTIN............................................................................................................................ 619
GRANGURE DANIELA ............................................................................................................................... 621
POPESCU ANCA .......................................................................................................................................... 621
DOBRICĂ MANUELA ................................................................................................................................. 623
POPESCU ELENA ........................................................................................................................................ 623
POPESCU LARISA ....................................................................................................................................... 624
POPESCU MARIA DANIELA ..................................................................................................................... 626
POPESCU MARIANA .................................................................................................................................. 627
POPESCU MARIANA .................................................................................................................................. 629
POPESCU MARIANA .................................................................................................................................. 630
POPESCU MIHAELA ................................................................................................................................... 632
POPESCU NINA IULIANA .......................................................................................................................... 634
PARASCHIVESCU ALINA MARCELA ..................................................................................................... 635
PARASCHIVESCU RALUCA IOANA ........................................................................................................ 636
PAŞCA IRINA MARIA ................................................................................................................................. 638
PAȘCA MARIA ELENA ............................................................................................................................... 640
PATENTASU VERONICA ........................................................................................................................... 641
PAVEL CARMEN ......................................................................................................................................... 643
PAVEL ELENA MIRABELA ....................................................................................................................... 644
PESCARU RALUCA..................................................................................................................................... 646
PETCU CRISTINA ........................................................................................................................................ 647
PETRACHE ALEXANDRA ......................................................................................................................... 648
PETREA MIHAELA ..................................................................................................................................... 649
PETREA DANIELA ...................................................................................................................................... 650
PETRESCU CRISTINA................................................................................................................................. 653
PETRESCU GICA ......................................................................................................................................... 654
PETRIŞOR FLORICA ................................................................................................................................... 656
PETRUȘ CRINA AUGUSTA........................................................................................................................ 658
PETRUSE MARIANA................................................................................................................................... 659
MIRELA PETRUŢ ........................................................................................................................................ 660
PIROȘ OLIMPIA ........................................................................................................................................... 663
PLUG MARIA REBECA .............................................................................................................................. 664
PODINA ANCUTA ....................................................................................................................................... 666
POP AURELIA .............................................................................................................................................. 667
POP CĂTĂLIN-IOAN ................................................................................................................................... 668
POP ELENA .................................................................................................................................................. 670
POP GABRIELA ANA .................................................................................................................................. 672
POP MĂDĂLINA .......................................................................................................................................... 674
MIHAELA DANA POP ................................................................................................................................. 675
POP MIRELA LACRAMIOARA.................................................................................................................. 677
POPA ADRIANA SORINA .......................................................................................................................... 679
POPA ADRIANA-IOANA ............................................................................................................................ 680
POPA DIANA ELENA .................................................................................................................................. 682
POPA ELENA................................................................................................................................................ 684
POPA ION...................................................................................................................................................... 685
VULCAN ANA-MARIA ............................................................................................................................... 685
POPA MARIA-ANCUTA ............................................................................................................................. 687
POPA MARIA ............................................................................................................................................... 688
POPA TUDORIŢA ........................................................................................................................................ 690
POPESCU ANA ELENA ............................................................................................................................... 692
TUDOR CĂTĂLINA ..................................................................................................................................... 692
POPESCU ANA ............................................................................................................................................. 693
POPESCU CARMEN .................................................................................................................................... 694
POPESCU CRISTINA-MONICA ................................................................................................................. 696
DIANA MIHAELA POPESCU ..................................................................................................................... 697
POPESCU IOANA GEORGIANA ................................................................................................................ 699
STÎNGĂ LILIANA ........................................................................................................................................ 699
POPESCU PAULA ILEANA ........................................................................................................................ 705
POPICA ADRIAN NOVAC .......................................................................................................................... 706
POPICA NADIA LUMINIŢA ....................................................................................................................... 708
POPOVICI MIRELA MIHAELA .................................................................................................................. 709
POSTOLACHE MONALISA ELENA .......................................................................................................... 710
PREDA ALINCUȚA-VOICHIȚA ................................................................................................................. 712
MARIA – ANGELA PRELIPCEANU .......................................................................................................... 713
PRISECARU NICOLETA CRISTINA.......................................................................................................... 715
PROTOPOPESCU FLORINA ....................................................................................................................... 716
PRUNĂ MIOARA ......................................................................................................................................... 718
PRUTEANU DANA ...................................................................................................................................... 720
PRUTEANU LUMINIȚA .............................................................................................................................. 722
FLORINA PURCEL ...................................................................................................................................... 723
PURECA EMANUELA ................................................................................................................................. 725
PURNAVEL MARIA .................................................................................................................................... 727
PUSTAI NICOLETA ..................................................................................................................................... 730
POPESCU SĂNDICA.................................................................................................................................... 732
POPESCU VASILICA ................................................................................................................................... 733
POPICA VICTORIA MĂDĂLINA ............................................................................................................... 735
POPOVICI HORIA ........................................................................................................................................ 736
POPOVICI SPERANŢA ................................................................................................................................ 737
POSTELNICU ELIZA ................................................................................................................................... 739
POSTUDOR GEANINA ................................................................................................................................ 741
POTLOG FLORENTINA .............................................................................................................................. 742
PREDA MARIETA........................................................................................................................................ 744
PREDESCU VASILICA ................................................................................................................................ 746
PREOTEASA MARIA ANTOANETA ......................................................................................................... 748
PRICOP ELENA-LĂCRĂMIOARA ............................................................................................................. 749
PRICOPI CARMEN ...................................................................................................................................... 750
PROCA CARMEN-MIHAELA ..................................................................................................................... 751
PRUNA MADALINA IONELA .................................................................................................................... 753
PRUTEANU LORA ....................................................................................................................................... 754
PUI LUCRETIA - MARIA ............................................................................................................................ 756
PURCAREA-DOGARU ELENA-CORINA.................................................................................................. 758
PURDEA ANA .............................................................................................................................................. 759
RACOLŢA LUMINIŢA-GEORGETA ......................................................................................................... 761
RADOI ALINA-MARIANA ......................................................................................................................... 763
RADU ADRIANA ......................................................................................................................................... 764
RADU ANA-MARIA .................................................................................................................................... 766
RADU IULIA ANA ....................................................................................................................................... 768
RADU LUMINITA ........................................................................................................................................ 770
RĂDUICA MARICICA ................................................................................................................................. 772
RAFIROIU VIORICA ................................................................................................................................... 774
RĂȘCANU MARINA.................................................................................................................................... 777
RAŞCOVICI CLAUDIA MARIA ................................................................................................................. 779
RĂȘINAR RODICA ...................................................................................................................................... 780
RAȚ ANDALUZA ......................................................................................................................................... 782
RAȚ EMILIAN MARIUS.............................................................................................................................. 784
RĂU MONICA CRINA ................................................................................................................................. 785
RAUT ANA MIRELA ................................................................................................................................... 787
RĂVEANU MONICA ................................................................................................................................... 789
REVNIC CORINA ......................................................................................................................................... 790
RÎPEANU ARŞALUIS LUIZA ..................................................................................................................... 791
RIȚIȘAN CĂLINA DOCHIA........................................................................................................................ 793
POPESCU RODICA MARIANA .................................................................................................................. 795
RODILA MONICA-VETURIA ..................................................................................................................... 797
ROGOJONARU-STAN D. FLOAREA ......................................................................................................... 799
ROMÂNU LAVINIA-CORNELIA ............................................................................................................... 801
RONCEA ELENA LAVINIA ........................................................................................................................ 803
ROSCA ANDREEA ...................................................................................................................................... 805
ROSCA VIORICA ......................................................................................................................................... 807
ROȘU ALINA MIHAELA ............................................................................................................................ 808
ROŞU NICOLETA DENISA ......................................................................................................................... 810
RUS CORINA ................................................................................................................................................ 812
RUSAN OANA-RALUCA ............................................................................................................................ 813
RUSU OANA ELENA ................................................................................................................................... 814
RĂBOJ MARIA-GABRIELA ....................................................................................................................... 817
RABOLU ELIAN NARCIS ........................................................................................................................... 818
RÁCZ KRISZTINA ....................................................................................................................................... 819
RADU ALINA SIMONA .............................................................................................................................. 820
RADU IOAN MOIŞ ....................................................................................................................................... 822
MIHAELA-DENISIA RADU ........................................................................................................................ 823
RADU RODICA ............................................................................................................................................ 825
RĂDUCU CONSTANTIN............................................................................................................................. 826
RĂDULESCU DELIA ILEANA ................................................................................................................... 828
RADULESCU DIDONA ............................................................................................................................... 829
RĂDULESCU MARIA MELANIA .............................................................................................................. 831
RADULICEA NICOLETA LIA .................................................................................................................... 832
RAFAILA ANDREEA-MARIA .................................................................................................................... 833
RAICA ALINA .............................................................................................................................................. 835
RĂILEANU MIHAELA ................................................................................................................................ 837
RALEA MIHAELA MARIA ......................................................................................................................... 839
ELENA REBEGA .......................................................................................................................................... 840
IONELA TUDOSE ........................................................................................................................................ 840
ROBITU ELENA ........................................................................................................................................... 842
ROBITU MARIAN ........................................................................................................................................ 844
RODICA POP ................................................................................................................................................ 846
ROIBU MINODORA .................................................................................................................................... 849
ROMITAN TABITA ...................................................................................................................................... 851
ROMOCEA ANDREA MANUELA ............................................................................................................. 853
ROȘCA MARIA-ALEXANDRA .................................................................................................................. 854
ROSU CORINA ............................................................................................................................................. 855
ROXANA NEDELCU ................................................................................................................................... 857
RUSU GABRIELA ........................................................................................................................................ 859
SABADÎȘ NICULINA ZORICA ................................................................................................................... 861
SABĂU OLGA .............................................................................................................................................. 863
SABĂU SIMONA ZÎNA ............................................................................................................................... 866
SABOU FELICIA DORINA.......................................................................................................................... 868
SĂCĂLUȘ SILVIA OANA ........................................................................................................................... 870
SĂCĂLUȘ IONICĂ ....................................................................................................................................... 870
SABO IONELA MIRELA ............................................................................................................................. 873
SĂFTOIU LILIANA ...................................................................................................................................... 875
ŞAHANSCHI MONICA MARIA.................................................................................................................. 877
SĂLĂGEAN – MIHEȚIU ALINA ................................................................................................................ 879
ȘALAPA CLAUDIA ..................................................................................................................................... 880
CRINA SĂLNICEAN .................................................................................................................................... 882
ANA-LĂCRĂMIOARA SANDU ................................................................................................................. 883
SANDU DANIELA CORNELIA .................................................................................................................. 885
ȘAPCALIU MIHAELA ................................................................................................................................. 887
ŞARPE STELA .............................................................................................................................................. 889
SAVA-NECULA DANA ............................................................................................................................... 891
SCARLATESCU NICOLETA....................................................................................................................... 892
SCHMIDT ADRIANA................................................................................................................................... 894
ELENA MAGDALENA ȘELET ................................................................................................................... 896
SERBAN HRISTU MARIUS ........................................................................................................................ 898
ȘERBAN MARIA MIRELA.......................................................................................................................... 900
SICA LILIANA.............................................................................................................................................. 902
SILAGHI CLAUDIA ..................................................................................................................................... 903
SILAGHI DANA ........................................................................................................................................... 905
SILAȘ VALENTINA-STELIANA ................................................................................................................ 907
SIMION DOBRICA ....................................................................................................................................... 908
SIMION VIOLETA ....................................................................................................................................... 910
SIMIONCA CAMELIA ................................................................................................................................. 911
NEAGOE SIMONA AURELIA .................................................................................................................... 913
MARIANA SINDIE ....................................................................................................................................... 915
SIRBU MIHAELA DANA ............................................................................................................................ 917
LILIANA – SIMONA SÎRBU ....................................................................................................................... 919
ȘIȘMAN VASILICA VALERICA ................................................................................................................ 920
ŞNEL MARIANA .......................................................................................................................................... 922
ȘOIMOȘAN IOANA-ANDRADA ................................................................................................................ 924
SOMEŞAN CARMEN MIRELA .................................................................................................................. 926
ŞONŢU LĂZĂRICA ..................................................................................................................................... 928
ŞORLEI ELENA ............................................................................................................................................ 929
ȘORTAN CRINA .......................................................................................................................................... 930
ȘOȘ IONELA ELENA ................................................................................................................................... 932
SPOREA PAULA GABRIELA ..................................................................................................................... 934
GABRIELA STAFIE ..................................................................................................................................... 936
STAN LIDIA.................................................................................................................................................. 938
MARIA STAN ............................................................................................................................................... 939
STAN ȘTEFANIA GABRIELA .................................................................................................................... 941
STANCIU CAMELIA ................................................................................................................................... 942
STĂNCULEȚU BIANCA FLORICA ........................................................................................................... 943
LIANA OANA STANEAN ........................................................................................................................... 944
SALAGEAN GABRIELA ............................................................................................................................. 945
LILIANA SALE ............................................................................................................................................. 946
SALLAI IBOLYA.......................................................................................................................................... 948
SANDOR EVA-ESZTER .............................................................................................................................. 950
SANDU LAURA ........................................................................................................................................... 951
SĂNDULACHE ANA-LOREDANA ............................................................................................................ 953
SÁNTA SALOMÉ-IBOLYA ......................................................................................................................... 954
SASU SORINA-PETRONELA ..................................................................................................................... 956
CORNEA ELISABETA ................................................................................................................................. 956
SAVA CRISTIAN.......................................................................................................................................... 958
SAVA LIANA ANDREEA............................................................................................................................ 960
SAVA MARIANA ......................................................................................................................................... 962
SAVULESCU MINODORA ......................................................................................................................... 964
SCARLAT LARISA ...................................................................................................................................... 965
ŞCHEAU MIHAELA-NADIA ...................................................................................................................... 967
ȘCHIOAPA ALISA MARIA ......................................................................................................................... 968
ELEONORA SCINTEIE ................................................................................................................................ 970
SCUTAR ANGELICA ................................................................................................................................... 972
SCUTARU CRISTINEL ................................................................................................................................ 973
SCUTARU ELENA ....................................................................................................................................... 974
SEMENESCU ALINA ................................................................................................................................... 975
ȘERBAN ROXANA CORINA ...................................................................................................................... 977
ȘERBĂNETE DANIELA .............................................................................................................................. 978
SERGENTU DELIA ...................................................................................................................................... 980
SIME GABRIELA-ADRIANA ..................................................................................................................... 982
SIMINESCU PETRONELA .......................................................................................................................... 983
SIMIOANCA SIMONA................................................................................................................................. 985
SIMION ANDREEA-ELENA ....................................................................................................................... 987
SIMION CARMEN........................................................................................................................................ 989
SIMIONESCU MARIA MIRABELA ........................................................................................................... 991
SIMOC CORINA ........................................................................................................................................... 993
SIMON ANNAMÁRIA ................................................................................................................................. 995
ŞIMON CORINA ........................................................................................................................................... 997
SIMON EMESE ............................................................................................................................................. 998
SIMON MARIA-MAGDOLNA .................................................................................................................. 1000
SIMONA GIRCOVEANU ........................................................................................................................... 1001
SIMULESCU DANIELA............................................................................................................................. 1003
SIPOS-PÉTERFFY ZOLTÁN ..................................................................................................................... 1005
VERTOPAN MARIANA............................................................................................................................. 1007
SLAVIN PETRONELA ............................................................................................................................... 1007
SOCACIU ALEXANDRA........................................................................................................................... 1009
SOCEANU CRISTINA ................................................................................................................................ 1010
SOITARIU MARILENA ............................................................................................................................. 1012
SOLOMON CARMEN MARIOARA ......................................................................................................... 1014
SORIC MARIA ............................................................................................................................................ 1015
ȘORTAN MARIUS ..................................................................................................................................... 1017
ȘOT DIANA ALEXANDRA ....................................................................................................................... 1019
SIMONA-ANDREEA ȘOVA ...................................................................................................................... 1021
SPĂTĂRESCU RAMONA .......................................................................................................................... 1023
STAFIE AMALIA LUCIANA .................................................................................................................... 1025
STAN MARIA IOANA ............................................................................................................................... 1027
STAN MARIA ............................................................................................................................................. 1029
STAN SILVIA ............................................................................................................................................. 1031
STANC ANA ............................................................................................................................................... 1033
STANCEL EVA ........................................................................................................................................... 1036
STANCIU MIHAELA ................................................................................................................................. 1037
STANCOVICI N. ADELA-OLIVIA ........................................................................................................... 1039
STANCU ELENA ADELA ......................................................................................................................... 1041
STĂNESCU FLORIN .................................................................................................................................. 1042
STĂNESCU MONICA-ALEXANDRA ...................................................................................................... 1044
RAMONA STĂNESCU............................................................................................................................... 1046
STĂNILĂ ANA-MARIA............................................................................................................................. 1048
STATE NADIA MIOARA .......................................................................................................................... 1049
VIORICA STĂVARU ................................................................................................................................. 1051
ŞTEF MANUELA FLORINA ..................................................................................................................... 1052
ȘTEFAN CĂTĂLINA-STELUȚA .............................................................................................................. 1054
ȘTEFĂNESCU RAMONA .......................................................................................................................... 1056
STERE CRISTINA ...................................................................................................................................... 1058
STOICA CERASELA-ELENA ................................................................................................................... 1060
STOICA FLORICA - ALEXANDRA ......................................................................................................... 1062
MIHAELA STOICA .................................................................................................................................... 1064
STOICA MIHĂIȚA ..................................................................................................................................... 1065
STOICHIN ROMINA-CĂTĂLINA ............................................................................................................ 1067
GEORGETA STROE ................................................................................................................................... 1069
STROE MARIA ........................................................................................................................................... 1071
STROE MARIANA ..................................................................................................................................... 1073
STROE NICOLETA .................................................................................................................................... 1075
SUCIONI EMANUELA LILIANA ............................................................................................................. 1079
ȘUICĂ MARINELA .................................................................................................................................... 1081
SULEA ANA ............................................................................................................................................... 1082
ȘUNEA ANCUȚA ....................................................................................................................................... 1084
SURDEANU VASILICA............................................................................................................................. 1085
SZAKACS SIMONA NICOLETA .............................................................................................................. 1086
SZILAGYI ANDREEA ............................................................................................................................... 1088
SZÖLÖSI ADINA-TEODORA ................................................................................................................... 1089
STATE NORA-FLORENȚA ....................................................................................................................... 1091
ȘTEF ANAMARIA RAMONA ................................................................................................................... 1093
ȘTEFAN ELENA-VALENTINA ................................................................................................................ 1094
ȘTEFAN GABRIELA .................................................................................................................................. 1096
STELUTA IVAN ......................................................................................................................................... 1098
ADELINA STIEGER ................................................................................................................................... 1099
MIHAELA STOICA .................................................................................................................................... 1101
STOICHIȚESCU CAMELIA ...................................................................................................................... 1103
STRATULAT MIHAELA ........................................................................................................................... 1105
STRECHE IONELA IZABELA .................................................................................................................. 1107
STREMȚAN VIORICA ............................................................................................................................... 1109
SUCILEA CĂTĂLINA ................................................................................................................................ 1110
DOBOACĂ MARIANA .............................................................................................................................. 1110
SUCIU MARIA-DOINA ............................................................................................................................. 1112
SURDU ADINA .......................................................................................................................................... 1114
SZABO ANDREEA MARIA ...................................................................................................................... 1116
SZABÓ DÉCSEI ERIKA ............................................................................................................................. 1118
SZABÓ ENIKŐ ........................................................................................................................................... 1120
SZÉKELY EMESE ...................................................................................................................................... 1122
SZŐCS ILDIKÓ ........................................................................................................................................... 1124
TALOȘ FLOARE ........................................................................................................................................ 1126
TĂMAȘ DORA............................................................................................................................................ 1128
TAMAS IOAN MARIN ............................................................................................................................... 1129
TĂNASE GABRIELA ................................................................................................................................. 1130
TĂNASE IOANA ........................................................................................................................................ 1131
TĂNASIE ELENA ALINA ......................................................................................................................... 1133
ANCA TANC ............................................................................................................................................... 1135
TEMĂTORU VIOLETA-MARIA ............................................................................................................... 1137
TEREACA CONSTANTA .......................................................................................................................... 1138
ȚIGAN ELENA DANIELA ......................................................................................................................... 1140
ȚIGĂNETEA ANTIȚA ............................................................................................................................... 1142
DANIELA TIMOFTE .................................................................................................................................. 1144
TIRA ALINA ............................................................................................................................................... 1146
ȚIȚEIU RALUCA IOANA .......................................................................................................................... 1147
MIHAELA TODERIŢĂ............................................................................................................................... 1149
TODORAN MARIA .................................................................................................................................... 1150
TOIA VIOLETA .......................................................................................................................................... 1152
TOMA ANDA-ADINA ............................................................................................................................... 1154
TOMA CARMEN-CRISTINA .................................................................................................................... 1156
TOMA ELVIRA .......................................................................................................................................... 1158
TOMULESCU FLORENTINA CORNELIA .............................................................................................. 1160
CAMELIA-MONICA TOMUȘ ................................................................................................................... 1162
TORZSA IBOLYA ...................................................................................................................................... 1164
TRĂISTARU CRISTINA ............................................................................................................................ 1166
TRIF ANCA LUMINIȚA ............................................................................................................................ 1168
TRIȘCAȘ IULIANA .................................................................................................................................... 1170
TRIȘCAȘ NICOLAE ................................................................................................................................... 1172
TACHE LAVINIA ....................................................................................................................................... 1174
TALOȘ AURELIA MARIA ........................................................................................................................ 1176
DELIA TALPOȘ .......................................................................................................................................... 1177
TAMÁS MÁRTA ........................................................................................................................................ 1179
MIHAELA TĂNASE ................................................................................................................................... 1181
DIANA GABRIELA TĂNĂSOAIE ............................................................................................................ 1184
TANCĂU ANAMARIA .............................................................................................................................. 1186
ȚĂRANU MARIA-ANDREEA................................................................................................................... 1187
TĂTARU NICOLETA ................................................................................................................................. 1189
ANGELICA TĂTUCU ................................................................................................................................ 1190
TECŞA ANDA ............................................................................................................................................. 1192
TEMELIE FLORENTINA-MĂDĂLINA .................................................................................................... 1194
TENDEA MARIA........................................................................................................................................ 1196
TEOMPA VASILE ...................................................................................................................................... 1198
ȚICU ALINA RAMONA ............................................................................................................................ 1200
ȚIPLEA IOAN ............................................................................................................................................. 1202
DIANA TOADER ........................................................................................................................................ 1203
TOKES EMANUELA.................................................................................................................................. 1204
TOLNAI ROZALIA .................................................................................................................................... 1205
TOMA ADINA –LOREDANA ................................................................................................................... 1208
TOMA MARIANA ...................................................................................................................................... 1209
TOMESCU ILEANA ................................................................................................................................... 1211
MIHAELA CORINA TOMICI .................................................................................................................... 1213
TOMUȘ ALINA IOANA ............................................................................................................................. 1216
TRAISTARU CERASELA-ELENA ........................................................................................................... 1217
TRANCĂ MARIA-CRISTINA ................................................................................................................... 1219
TRANDAFIR IOANA – ANDREEA .......................................................................................................... 1221
TRANDAFIR EMIL .................................................................................................................................... 1223
TOD ADRIANA-SIMONA ......................................................................................................................... 1225
TRIȚOIU CLEOPATRA ............................................................................................................................. 1227
TUDOR ANDREEA COSMINA ................................................................................................................. 1229
TUDOR GEORGIANA CLAUDIA ............................................................................................................ 1231
TUDOR LUCIA ........................................................................................................................................... 1233
VASILICA TUDORI ................................................................................................................................... 1234
TUDOSĂ MARINA-LELIANA .................................................................................................................. 1235
TUDOSE ALEXANDRA NICOLETA ....................................................................................................... 1237
TUDURACHI MONICA ............................................................................................................................. 1239
TUFAN NICOLETA.................................................................................................................................... 1241
TUTULAN IULIA – DIANA ...................................................................................................................... 1243
TUTULAN MARIA - PACHIȚA ................................................................................................................ 1248
TUTUNARU NATALIA DANIELA .......................................................................................................... 1251
TRUSCULOIU MIHAELA ALINA ............................................................................................................ 1252
TUDOR CLAUDIA GINA .......................................................................................................................... 1254
TUDOR DANIELA ..................................................................................................................................... 1255
TUDOR MONICA-ALINA ......................................................................................................................... 1256
TUDORECI MĂDĂLINA ........................................................................................................................... 1258
TUDORICĂ ANA - MARIA ....................................................................................................................... 1260
TUTUNARU MIHAELA............................................................................................................................. 1261
UNGUREANU ELENA............................................................................................................................... 1262
UNGUREANU VIOLETA .......................................................................................................................... 1264
UDREA CONSTANTINESCU NARCISA MIHAELA.............................................................................. 1265
UJOC MARIA.............................................................................................................................................. 1266
ADRIANA BEATRIS UNGUREANU ........................................................................................................ 1268
UNGUREANU ANA ................................................................................................................................... 1270
UNGUREANU LĂCRĂMIOARA .............................................................................................................. 1272
UNGUREANU MIRELA ............................................................................................................................ 1273
UNGUREANU NICOLETA ALEXANDRA .............................................................................................. 1275
IOANA-CRISTINA URCAN ...................................................................................................................... 1277
URSU DIANA MARIA ............................................................................................................................... 1279
VĂDUVA LUIZA ADELA ......................................................................................................................... 1280
VADUVA NATALIA .................................................................................................................................. 1282
CIMPEANU VALENTINA ......................................................................................................................... 1282
VALEANU ANISOARA ............................................................................................................................. 1284
VANCEA ALINA ........................................................................................................................................ 1286
LOREDANA VANCIA ............................................................................................................................... 1288
VÂNTU MARIA.......................................................................................................................................... 1290
VARGA EDIT.............................................................................................................................................. 1292
VARGA MIRUNA- RAVECA .................................................................................................................... 1294
VARTOLOMEI MARIA ............................................................................................................................. 1296
VASILE MARIANA.................................................................................................................................... 1298
VELICU MIHAELA .................................................................................................................................... 1299
CĂTĂLINA VELIȘCU ................................................................................................................................ 1301
VENETICU FLORENTINA ........................................................................................................................ 1303
VESA MARINELA ..................................................................................................................................... 1306
VINTILĂ SIMONA ..................................................................................................................................... 1308
VÎRVĂROI NICOLETA OANA ................................................................................................................. 1310
VIȘOIU ELENA LUMINIȚA...................................................................................................................... 1312
VLĂDUŢESCU GEORGETA ..................................................................................................................... 1314
VLAICU MONICA ALEXANDRA ............................................................................................................ 1316
VOICU CARMEN ....................................................................................................................................... 1318
SIMONA VOICULESCU ............................................................................................................................ 1320
VRÎNCEANU VALERICA ......................................................................................................................... 1322
VUG ADELA ............................................................................................................................................... 1324
VULC ELENA MIHAELA.......................................................................................................................... 1326
VACARIU CRISTINA ................................................................................................................................ 1328
VĂDAN ELENA MIRELA ......................................................................................................................... 1330
LIGIA VALEAN- SUSAN .......................................................................................................................... 1332
VĂLEANU VALENTINA........................................................................................................................... 1334
ANGELA -STELA VASI ............................................................................................................................ 1336
VASILE CORNELIA CLAUDIA................................................................................................................ 1338
VASILE ELENA AMALASUNDA ............................................................................................................ 1340
VASILICĂ CLAUDIA ................................................................................................................................ 1342
VAŞNIUC ALINA ....................................................................................................................................... 1344
NICOLETA VĂSUŢI .................................................................................................................................. 1346
VATAFU ELENA-LELIA ........................................................................................................................... 1348
VERDEȘ NICOLETA ................................................................................................................................. 1350
VERDEȘ PETRONELA .............................................................................................................................. 1352
VERDEȘ RALUCA-DIDA .......................................................................................................................... 1354
VEREȘ MONICA DORINA........................................................................................................................ 1356
VESA RODICA ........................................................................................................................................... 1357
VITOREANU DANIELA VIOLETA.......................................................................................................... 1360
VIZITEU OANA.......................................................................................................................................... 1362
VIZITIU ANA-MARIA ............................................................................................................................... 1363
VLAD NICULINA-CORNELIA ................................................................................................................. 1364
VLĂDUCU IONELA................................................................................................................................... 1366
VLAICU OCTAVIA .................................................................................................................................... 1368
VLĂŞCIANU NICOLETA .......................................................................................................................... 1370
VOICAN DACIANA ................................................................................................................................... 1371
VOINEA GEORGE FLORIN ...................................................................................................................... 1373
VOINEA RALUCA RODICA ..................................................................................................................... 1374
VULPE TOMA CORINA MIHAELA......................................................................................................... 1375
ZAHARIA OTILIA...................................................................................................................................... 1377
ZAHARIA SILVIA ...................................................................................................................................... 1379
ZAMFIROIU ANDREEA ............................................................................................................................ 1381
ZANFIR FLORI-GEORGIANA .................................................................................................................. 1383
ZESTREANU DANIELA ............................................................................................................................ 1385
ZESTREANU MIHAELA ........................................................................................................................... 1387
ZAMFIR ELENA-DANIELA ...................................................................................................................... 1388
OANA-RAMONA ZAMFIR ....................................................................................................................... 1390
ZOICAN LILIANA ELENA........................................................................................................................ 1392
ZOTEA AURORA ....................................................................................................................................... 1394
VASILE ELENA.......................................................................................................................................... 1396

Carte - Rolul Activitatilor Excopiilor - Martie, 2020 Vol. II PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Carte - Rolul Activitatilor Excopiilor - Martie, 2020 Vol. II PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EDITURA D’ART

CARTE FORMAT ELECTRONIC

ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE

PITEŞTI, judeţul ARGEŞ

Carte în format electronic (on-line)

ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN EDUCAȚIA COPIILOR

Autorii își asumă responsabilitatea pentru conținutul materialului publicat!

PROF, ÎNVĂȚ. PREȘCOLAR ACHIM MONICA

PROF. INV. PR. BARTHA VIOLETA (LICEUL TEHNOLOGIC JIDVEI)

PROF. ÎNV. PRIMAR, BOSÎNCEANU LUMINIŢA

Idealul educaţional în învăţământul preuniversitar românesc vizează dezvoltarea liberă, integrală şi

PROF. SABINA CIOBANU

NICOLETA ANDA CODREA

,, Şcoala trebuie să urmărească tot timpul ca tânărul să părăsească băncile ei nu ca specialist, ci ca o

PROFESOR ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR LILIANA CRISTEA

PROF. ÎNV. PREŞ. DIAC RALUCA- BIANCA

PROF. INV. PRESC. EFTIMIE CORNELIA

“Natura ne aseamana, educatia ne deosebeste.” Confucius

PROFESOR ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR RAMONA FURTUNĂ

PROF. GLAVAN LILIANA ANTOANETA

Cand vorbim despre educatie, nu putem sa nu ne gandim si la activitati complementare care se

PROF.PT. ÎNV. PREȘCOLAR ILEA TECLA

În aceste vremuri neliniștite, în contextul pandemiei globale de Coronavirus, am început activitățile

Am să vă prezint, planificarea, pe care am urmat-o în aceste săptămâni de activitate on-line.

Săptămâna 23-27 martie2020

Vineri 27 DOS1-Convorbire- ”STAI! Covit19”

Săptămâna 30 martie- 3 aprilie

PROF. LINCĂ ELENA

PROF.INV. PRIMAR LUBINSCHY RAMONA

În vederea socializării şi integrării copiilor, completarea activităţilor educative din şcoală se

REŢETĂ PENTRU ACTIVITĂŢILE EXTRAŞCOLARE

PROF. ÎNV. PREȘCOLAR: LUCĂCEL VALERIA

Activităţile extracuriculare sunt activităţii complementare, activităţi de învăţare realizate la grupă şi

PROF. LUNGESCU RAMONA DANIELA,

Activităţile extracurriculare sunt activităţi complementare activităţii de învăţare realizată la clasă,

PROF. LUPȘAN CRISTIAN COSMIN

PROF. LUPȘAN NICOLETA GABRIELA

„Lăsați copilul să vadă, să audă, să descopere, să cadă și să se ridice și să se înșele.

PR. PROF. LAZĂR LIVIU

PROFESOR, LUCACIU ADRIANA-LIVIA

PROF. ADELA LUGOJ

PROF. PT. ÎNV. PRIMAR LUKÁCS ANDREA

LUTANIUC MARIA, GPN NR. 8, CĂSUȚA POVEȘTILOR, VATRA DORNEI

PROF. ÎNV. PRIMAR: MACARIE ADRIANA

Activităţile extracurriculare urmăresc identificarea şi cultivarea corespondenţei optime dintre

Activitățile extrașcolare constituie un component esențial al activității instructiv-educative din

PROF. INV. PREȘC. MAGDAU CRISTINA ANETA

PROF. ÎNV. PRIMAR, MĂGIRESCU ADRIANA-AXENIA

Activitățile extrașcolare și extracurriculare sunt la fel de importante ca și activitățile instructiv-

PROF. MĂLĂELEA IUSTINA SILVANA

PROF. ÎNV.PRIMAR MALIC MINE

Activitățile extracurriculare prin structura și conținutul lor reprezintă activități complementare

1. Adina Băran- Pescaru, Parteneriat în educație, Editura Aramis, București, 2004

PROF. ÎNV. PREȘC. MALOȘ MARIA

PROF. ÎNV. PRIMAR MĂLUREANU LAURA

PROFESOR INVATAMANT PRIMAR MANDRA ILEANA

Activităţile extraşcolare vin în completarea procesului de învăţământ şi contribuie la descoperirea şi

P.I.P. MANEA VIORICA

PROF. MĂNICA LIVIA MARIANA,

GRADINITA CU PROGRAM NORMAL SOHODOR/HORGESTI

ÎNV. MANOLE LUMINITA

PROF. INV. PRIMAR: MÂNZAT ANIȘCUTA DANIELA

„Natura ne aseamană. Educația ne deosebește.’’-Confucius