Sunteți pe pagina 1din 5

Educația pentru valori și calitate.

Managementul şi cultura calităţii în instituţiile de învăţământ


Tema de control nr. 2
1. Enumerați:
a. Principalele categorii estetice: frumosul, sublimul, urâtul, comicul și tragicul;
b. Domeniile estetice: natura, arta, viața socială – comunitară;
c. Formele de organizare a activităților în care se realizează educația estetică sunt, unele, comune cu
ale celorlalte laturi educaționale, altele, specifice. Formele de organizare a activităților în care se
realizează educația estetică sunt: activitățile comune și cele alese în grădiniță, jocul, lecția, cursul,
seminarul, practica productivă și de cercetare, vizita, excursia, conferința, simpozionul, masa rotundă,
cercurile, dezbaterile, serbările, expozițiile, taberele de creație, vizionarea de spectacole.

2. Definiți:
a. Estetica se identifică parțial cu teoria despre frumos. Estetica studiază frumosul din natură, din artă și
din societate.
b. Educația estetică este activitatea, procesul și rezultatul de percepere, trăire și creare a frumosului în
sens larg, a esteticului.
c. Natura este lumea spațio-temporală așa cum există ea în sine și cuprinde lumea anorganică și lumea
organică (vegetală, animală și umană).
d. Arta este forma de activitate umană creatoare, obiectivată în structuri (opere) menite să comunice
mesaje de idei și sentimente, să transmită, prin limbaje, mijloace și tehnici specifice, stări de spirit în
actul de receptare-contemplare.
e. Calitatea educației este ansamblul de caracteristici ale unui program de studiu ți ale furnizorului
acestuia, prin care sunt îndeplinite așteptările beneficiarilor, precum și standardele de calitate.

3. Explicați scopul educației estetice


Scopul fundamental al educației estetice este formarea conștiinței și conduitei estetice.

4. Descrieți cum realizați educația estetică a preșcolarilor sau elevilor la disciplina pe care o predați.
Educația estetică la Geografie se poate realiza, de exemplu, prin activități care pun accent pe protejarea și
conservarea mediului, prin excursii, plimbări și drumeții care să includă obiective naturale, experiențe de
învățare în aer liber, exerciții de construire, analiză și interpretare a unor peisaje naturale. Prin aceste
activități, geografia dezvoltă o atitudine responsabilă față de frumos și de perfecțiunea lumii vii, față de
frumusețea mediului natural și de elementele acestuia.

5. Enumerați:
a. Obiectivele sistemelor educaționale și de formare profesională din Europa pentru perioada 2001 –
2010 din planul detaliat de lucru ratificat de Consiliul European de la Barcelona din 2002.
Obiectivul strategic 1: Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemelor educaţionale şi de formare
profesională din Uniunea Europeană
1.1 Îmbunătăţirea educaţiei şi formării cadrelor didactice şi formatorilor
1.2 Dezvoltarea competenţelor necesare societăţii cunoaşterii
1.3 Asigurarea accesului tuturor la tehnologia informaţiei şi comunicării
1.4 Creşterea recrutării pentru studii ştiinţifice şi tehnice
1.5 Utilizarea la maximum a resurselor
Obiectivul strategic 2: Facilitarea accesului tuturor în sistemele educaţionale şi de formare profesională
2.1 Deschiderea mediului de învăţare
2.2 Creşterea atractivităţii învăţării
2.3 Susţinerea cetăţeniei active, egalităţii de şanse şi coeziunii sociale
2.4 Uniunea Europeană să devină în orizontul de timp 2010 „cea mai competitivă şi mai dinamică economie
bazată pe cunoaştere din lume, capabilă de creştere economică durabilă, cu locuri de muncă mai multe şi
mai bune şi o mai mare coeziune socială
Obiectivul strategic 3: Deschiderea sistemelor educaţionale şi de formare profesională
3.1 Întărirea legăturilor cu munca, cercetarea şi societatea în întregul său
3.2 Dezvoltarea spiritului antreprenorial
3.3 Îmbunătăţirea învăţării limbilor moderne
3.4 Creşterea mobilităţii şi schimbului
3.5 Întărirea cooperării europene

b. Insitutțiile prin care se asigură evaluarea externă a calității în educație.


1. Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP);
2. Centrul Național pentru Dezvoltarea Învățământului Profesional și Tehnic (CNDÎPT);
3. Consiliul Național pentru Formarea Profesională a Adulților (CNFPA);
4. Direcția Generală Învățământ Preuniversitar a Ministerului Educației și Cercetării;
5. Autoritatea Națională pentru Calificări.

c. Premisele pe care ar trebui să se fundamenteze calitatea în învățământ.


1. Cultura, tradițiile și valorile naționale. Orice reformă și schimbare în educație trebuie să pornească și să
se bazeze pe ceea ce are bun, valoros și util sistemul actual de educație;
2. Cultura și valorile pe care dorim să le promovăm prin politicile și strategiile dezvoltării sociale și
economice durabile din perspectiva integrării europene.
d. Principiile directoare în construirea sistemului de asigurare a calității educației?
1. Educația de calitate este centrată pe clienții și beneficiarii serviciilor educaționale;
2. Educația de calitate este oferită de instituții responsabile;
3. Educația de calitate este orientată pe rezultate;
4. Educația de calitate respectă autonomia individuală și are la bază autonomia instituțională;
5. Educația de calitate este promovată de lideri educaționali;
6. Educația de calitate asigură participarea actorilor educaționai și valorizarea resursei umane;
7. Educația de calitate se realizează în dialog și prin parteneriat cu instituții, organizații, cu beneficiarii
direcți și indirecți de educație;
8. Educația de calitate se bazează pe inovație și pe diversificare;
9. Educația de calitate abordează procesul educațional unitar, în mod sistemic;
10. Educația de calitate are ca obiectiv îmbunătățirea continuă a performanțelor;
11. Educația de calitate înțelege interdependența între furnizorii și beneficiarii implicați în oferta de
educație.

6. Prezentați succint:
a. Cadrul Național de Asigurare a Calității (CNAC) în Educație și Formare profesională.
Cadrul Naţional de Asigurare a Calităţii (CNAC) în Educaţie si Formare profesională constă în ansamblul
de principii, prevederi, metodologii, acţiuni, măsuri, aranjamente instituţionale şi instrumente de
implementare prin care se asigură obţinerea calităţii proceselor de educaţie şi formare profesională atât la
nivel de furnizor, cât şi la nivel de sistem.

b. ARACIP
Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP) are
responsabilitatea evaluării externe a calităţii. Conform legii, ARACIP deţine un rol central în dezvoltarea şi
aplicarea CNAC la nivelul asigurării calităţii programelor de educaţie și formare profesională oferite pe cale
formală (unităţi şcolare).

c. Etapele proiect de dezvoltare instituționale


1. Definirea misiunii și viziunii școlii;
2. Diagnoza situației existente și analiza nevoilor educaționale ale comunității;
3. Stabilirea scopurilor proiectului, derivate din misiune;
4. Stabilirea strategiei dezvoltării instituționale prin identificarea resurselor necesare și disponibile,
stabilirea termenelor de realizare, a rolurilor și responsabilităților principalelor instituții, grupuri și
persoane cheie din școală și din afara ei și a avantajelor opțiunii pentru anumite ținte strategice și căi de
acțiune față de altele posibile.
5. Dezvoltarea unor instrumente de autoevaluare.

d. Rolul Comisiei pentru evaluarea și asigurarea calității


Comisia de evaluare și asigurare a calității trebuie:
1. Să definească ăn mod explicit valorile, principiile și indicatorii calității;
2. Să construiască, prin participare și dezbatere, consensul tuturor ”purtătorilor de interese” în privința
valorilor, principiilor și indicatorilor de calitate;
3. Să urmărească respectarea, în toate procedurile curente de funcționare și de de dezvoltare, a valorilor,
principiilor și indicatorilor de calitate;
4. Să urmărească respectarea, în toate procedurile curente de funcționale și de dezvoltare, a valorilor,
principiilor și indicatorilor conveniți;
5. Să evalueze impactul tuturor proceselor și al activităților desfășurate în școală asupra calității educației
oferite și să raporteze în fața autorităților și a comunității asupra modului în care a fost asigurată
calitatea;
6. Să propună măsuri de optimizare/reștere/dezvoltare a calității educației oferite de unitatea școlară.

7. Argumentați necesitatea:
a. Existenței unui cadru național coerent de asigurare a calității
Principalele argumente în favoarea definirii unui cadru naţional coerent de asigurare a calităţii sunt:
- Asigurarea calităţii este fundamentală pentru definirea unui cadru naţional transparent, unitar şi coerent
al calificărilor, precum şi pentru generarea unui nivel acceptabil de încredere reciprocă în favoarea
mobilităţii profesionale europene.
- Asigurarea calităţii reprezintă condiţia de optimizare şi de dezvoltare a calităţii ofertei furnizorilor de
educaţie şi formare profesională, ca răspuns la cerinţele angajatorilor şi la evoluţia pieţei muncii în
ansamblu.
- Asigurarea calităţii reprezintă cadrul operaţional obiectiv pentru aprecierea/evaluarea/măsurarea
eficienţei sistemelor de educaţie şi de formare profesională, permiţând raportarea la alte sisteme similare,
precum şi la nivelurile de referinţa considerate optime (benchmarks).
- Asigurarea calităţii reprezintă măsura obiectivă de răspuns la nevoile beneficiarilor comparate cu
rezultatele finale ale pregătirii, prevăzute la nivelul standardelor de formare profesională, permiţând astfel
evaluarea satisfacţiei beneficiarilor direcţi.
- Asigurarea calităţii garantează transparenta şi credibilitatea transferului creditelor obţinute prin formare
profesionala pe căi formale, informale şi non-formale.
b. Construirii unui sistem de management al calității
Evoluţiile recente de la nivel naţional şi internaţional au scos în evidenţă necesitatea construirii unui sistem
naţional de management şi de asigurare a calităţii. Simpla creştere cantitativă, “extensivă”, a ofertei
educaţionale nu mai poate satisface nevoile unei societăţi a cunoaşterii. Oamenii cer, tot mai insistent
calitatea - indiferent dacă este vorba de produse sau servicii şi inclusiv pentru serviciile publice - educaţia
fiind unul dintre acestea. Pentru ca dezvoltarea sistemului educaţional să devină “intensivă” şi orientată spre
calitate, este nevoie ca toate elementele legate de asigurarea calităţii - fie că este vorba de criterii, de
indicatori, de standarde sau de descriptori - să fie înţelese şi utilizate în mod unitar.

8. Completați în tabel aspectele pozitive și cele negative ale evaluării realizate de către ARACIP
Aspecte pozitive Aspecte negative
Asigură evaluarea externă, obiectivă, a calității în Obiectivitatea evaluării poate fi influențată de
educație aprecierea subiectivă a evaluatorilor
Oferă un cadru conceptual și procedural unitar la Pune un puternic accent pe latura birocratică
nivel national
Oferă un feed-back pentru grupurile semnificative Timpul relative scurt în care se realizează evaluarea
de interes și se oferă feed-back-ul