Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
ALBA IULIA, 2021
CUPRINS
CUVÂNT ÎNAINTE............................................................................................................................5
I. CAPITOLUL I „APLICABILITATE CURRICULARĂ ÎN EDUCAȚIA PREȘCOLARĂ”
Baciu Cristina, Colegiul Național „I.M.C.” Blaj/G.P.N. Nr. 2 Blaj, Proiect didactic..........................6
Cîmpian Eugenia, Colegiul Național „I.M.C.” Blaj/G.P.N. Nr. 2 Blaj, Creativitate prin gândirea
laterală................................................................................................................................................13
Fodor Magdalena, Grădinița cu P.N. Bărăbanț, Proiect de activitate integrată.................................15
Zachiu Ancuța- Claudia, Grădinița cu P.N. Bărăbanț, Proiect de activitate didactică......................30
Cosma Margareta -Alina, Grădinița cu P.N. Bărăbanț, Proiect didactic...........................................35
Fonoage Adriana- Maria, Grădinița cu P.N. „Licurici” Alba Iulia, Proiect didactic.........................39
Huștiuc Nicoletta/Urzică Viorica, Grădinița cu P.N. Vinerea/Grădinița „Piticot” Subcetate, Harghita,
Parteneriat pentru prietenie................................................................................................................45
Abrudan Olimpia- Maria, Grădinița cu P.P. „Căsuța cu povești” Zalău, Activitățile și scenariul unei
zile.......................................................................................................................................................47
Pop Cristina, Grădinița cu P.P. Nr. 2 Sântana, jud. Arad, Grădinița de acasă...................................52
Hondola Liliana -Dorina/Potinteu Elena- Cristina, Grădinița cu P.P. Nr. 8 Alba Iulia, Proiect
activitate monodisciplinară.................................................................................................................55
Briciu Ana –Maria/ Bogdan Mariana, Grădinița cu P.P. Nr. 8 Alba Iulia, Jocuri distractive...de
acasă....................................................................................................................................................59
Jurca Larisa Maria/ Bordeu Georgeta, Grădinița cu P.P. Nr. 11 Alba Iulia, Proiect de activitate
opțională „Dezvoltarea inteligenței emoționale prin utilizarea poveștilor terapeutice”...................62
Boboia Ioana/Rădac Crina, Grădinița cu P.P. Nr. 11 Alba Iulia, Proiect educațional Cei 7 ani de
acasă....................................................................................................................................................67
Colceriu Violeta Crinela, Grădinița cu P.P. Nr. 16 Alba Iulia, Activitățile de tip out door – o
provocare sau o necesitate pentru actualul sistem de învățământ?....................................................75
Marc Camelia, Grădinița cu P.P. Nr. 16 Alba Iulia, Proiect de activitate integrată..........................77
Oneț Cosmina, Grădinița cu P.P.Nr. 16 Alba Iulia, Planificare săptămânală online.........................98
Rotaru Cosmina, Grădinița cu P.P.Nr. 16 Alba Iulia, Zvon de primăvară – proiect integrat pe o
zi........................................................................................................................................................113
Adam Rodica/ Miclea Alexandra – Nicoleta, Grădinița cu P.P.Nr. 16 Alba Iulia, Învățarea prin
cooperare...........................................................................................................................................125
2
Husariu Andreea- Roxana, Grădinița cu P.P. Nr. 25 Iași, Activitățile extrașcolare și aplicabilitatea
lor practică în optimizarea procesul de învățământ.........................................................................132
Bărbat Aurica/Corcheș Mădălina -Gabriela, Grădinița cu P.P. „Scufița Roșie” Alba Iulia, Grădinița
secolului XXI.....................................................................................................................................134
Coman Maria/Seician Maria, Grădinița cu P.P. „Scufița Roșie”, Alternative educaționale - Planul
Dalton................................................................................................................................................140
Coman Maria Floare/ Bîzu Georgiana, Grădinița cu P.P. „Scufița Roșie”, Proiect educațional „Sunt
un copil curcubeu”............................................................................................................................147
Rus Nicoleta/ Suciu Veronica, Grădinița cu P.P. Step by Step Nr. 12 Alba Iulia, Proiect tematic
„Prin orașul marii Uniri”.................................................................................................................149
Bălăneanu Monica/ Bota Delia Mariana, Grădinița cu P.P. Step by Step Nr. 12 Alba Iulia, Ne
distrăm și învățăm.............................................................................................................................153
Mureșan Doina Maria/ Roff Nicoleta Maria, Grădinița cu P.P. Step by Step Nr. 12 Alba Iulia, Micul
românaș – proiect tematic.................................................................................................................156
Bota Elisabeta/ Vârtei Aurora, Grădinița cu P.P. „Dumbrava minunată” Alba Iulia, Exemple de bune
practici privind educația prin „Grădinița de acasă”.......................................................................160
Jitaru Ioana Anca/ Schiau Iulia Mihaela, Grădinița cu P.P. „Dumbrava minunată” Alba Iulia, Copilul
preșcolar în lumea științelor - exemple de bune practici – experimente..........................................164
Turcu Maria Adelina, Grădinița cu P.P. „Dumbrava minunată” Alba Iulia, Proiect de activitate
integrată pe o zi – „Culorile Toamnei”...........................................................................................169
Rodean Liliana Maria, Grădinița cu P.P. „Dumbrava minunată” Alba Iulia, Eroi în lumea
poveștilor...........................................................................................................................................186
Moiceanu Ramona/Aplozan Cristina, Grădinița cu P.P. „Dumbrava minunată” Alba Iulia,
Interacțiunea și comunicarea cu preșcolarii.....................................................................................190
Florica Luciana Andreea, Grădinița Alice București, Proiect de actovotate - Domeniul om și
societate.............................................................................................................................................193
Oncescu Silvia, Grădinița Alice București, Proiect de activitate – DLC..........................................197
Șerbănescu Mădălina Adela, Grădinița Alice București, Proiect de activitate - ALA...................200
Iancu Monica, Grădinița „Lumea Ștrumfilor” Alba Iulia, Împreună pentru copiii noștri................203
Simina Alexandra Maria, Grădinița „Lumea Ștrumfilor” Alba Iulia, Proiect didactic....................211
Alexandru Dana, Școala Primară St. Niklas, Ilfov, Jocul la vârsta preșcolară................................216
3
Popa Ioana -Adela, Grădinița cu Program Prelungit Nr. 16 Alba Iulia, În lumea minunată a
insectelor - proiect de activitate integrată pe o zi..............................................................................234
Olar Ioana -Marinela, Grădinița cu Program Prelungit Nr. 16 Alba Iulia, Salată de fructe..............248
4
CUVÂNT ÎNAINTE
Motto: „Educația este cea mai puternică armă pe care voi o puteți folosi pentru a schimba
lumea” (Nelson Mandela)
Plecând de la ideea că învățământul trebuie să fie calitativ și de cele mai multe ori cadrele
didactice sunt de calitate și încearcă zi de zi să faciliteze accesul la educație tuturor elevilor, astfel
de cadre didactice trebuie promovate. Prin promovare înțelegem aspectul cel mai bun, calitățile cele
mai înalte ale unui cadru didactic spre a fi cunoscut. Cunoașterea nu constă doar în afirmarea
calităților metodologice, curriculare, cât și în eficacitatea procesului didactic, gestionarea
managementului clasei de elevi.
A fi profesor în România necesită o serie de calități, marcate prin asimilarea de cunoștințe,
priceperi și deprinderi debândite, dra și prin tactul pedagogic pe care orice profesor îl are sau îl
formează în formarea lui inițială și pe parcursul formării lui continue ca profesor. Tot ceea ce se
învață în școală trebuie să aibă aplicabilitate practică. Nu există și nu trebuie să existe teme care să
nu poată fi puse în practică. Deseori sunt elevi care au plăcerea și au tactul acela de a învăța prin arta
vizuală a practicii. Practica nu ne îndeamnă să nu știm teoria, însă ne este mult mai ușor să
demonstrăm că teoria poate fi pusă în practică și că orice problemă are o rezolvare.
Ce bine este că avem profesori care explică prin exeplificare sau care explică practic problema!
Ne dorim ca România să aibă parte de oameni inteligenți și inovativi, dar tot noi, profesorii
trebuie să îi găsim, să îi formăm ca să își depășească limitele și mai apoi putem spune că sunt
pregătiți pentru orice încercare. Calitatea în educație pleacă în primul rând de la conținutul ei, apoi
către formarea profesorilor, a cadrelor didactice. Ceea ce se formează în pregătirea inițială a cadrelor
didactice, acestea trebuie să fie elementare, de conținut, aprofundate și bine stăpânite. De ce? Pentru
că ulterior cadrul didactic va merge la clasă și va transmite tot ceea ce și-a însușit în formarea
inițială a lui, elevilor săi. Este elementar vorbind despre buna pregătire la cadrelor didactice însă
accentul trebuie să cadă foarte mult pe practică, pe modul acela de înclinație către succes și mai ales
să se înzestrească tactul pedagogic necesar în formarea elevilor. Captivarea elevilor spre cunoaștere
și modalitatea de coordonare a conținuturilor și a ideilor se perecepe drept ca fiind tactul pedagogic
pe care orice cadru didactic îl posedă. Acest tact pedagogic se manifestă lăuntric și se exprimă prin
modul în care cadrul didactic gestionează situații, probleme, exprimă conținuturi si multe altele.
Toate conținuturile curriculumului național românesc podesă aplicabilitate practică, însă cadrul
didactic alege modalitatea de expunere în practică a acestora.
Autoarele
5
CAPITOLUL I „APLICABILITATE CURRICULARĂ ÎN EDUCAȚIA
PREȘCOLARĂ”
PROIECT DIDACTIC
PROF. ÎNV. PREŞCOLAR: BACIU CRISTINA
Colegiul Naţional „I.M. Clain” Blaj /G. P. N. nr.2 BLAJ
NIVEL: II
GRUPA: mare B
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: Cum este, a fost şi va fi aici pe pământ?
TEMA PROIECTULUI DE O ZI: ”Mica Unire- 24 ianuarie 1958”
TEMA ACTIVITĂŢII: “Toţi românii cântă HORA UNIRII”
MIJLOC DE REALIZARE: Lectura educatoarei
TIPUL ACTIVITĂŢII: Dobândire de cunoştinţe
Dimensiuni ale dezvoltării:
C.1. Curiozitate, interes și inițiativă în învățare;
D.1. Mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute;
D.2. Mesaje orale în diverse situaţii de comunicare;
Comportamente vizate:
1.1. Manifestă curiozitate şi interes pentru experimentarea și învăţarea în situații noi;
1.2. Exersează, cu sprijin, ascultarea activă a unui mesaj, în vederea înțelegerii și receptării lui
(comunicare receptivă);
1.3. Demonstrează înțelegerea unui mesaj oral, ca urmare a valorificării ideilor, emoțiilor,
semnificațiilor etc. (comunicare expresivă);
1.4. Respectă regulile de exprimare corectă, în diferite contexte de comunicare;
1.5. Demonstrează extinderea progresivă a vocabularului;
SCOPUL: Consolidarea deprinderii de a asculta cu atenţie conţinutul unor texte literare
aparţinând literaturii pentru copii, pentru a recepţiona mesajul transmis de autor, fluenţa, armonia şi
frumuseţea frazei; familiarizarea copiilor cu semnificaţia zilei de 24 ianuarie 1859 şi importanţa ei
în istoria românilor;
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
- să reţină titlul şi autorul poveştii;
6
- să asculte cu atenţie lectura educatoarei pentru a sesiza succesiunea momentelor acţiunii
şi mesajul transmis prin textul literar;
- să alcătuiască cât mai multe întrebări pe baza conţinutului poveştii, folosind pronumele
interogativ: „CINE?”, „CE?”, „CÂND?”, „UNDE?”, „DE CE?”;
- să răspundă la întrebări utilizând propoziţii clare şi corecte din punct de vedere gramatical;
STRATEGII DIDACTICE:
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, observaţia, lectura, metoda activ
participativă “explozia stelară”.
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: siluete cu personajele din poveste (Moş Ion Roată,
Învăţătorul, copiii, Boierul şi jandarmii), materiale specifice metodei explozia stelară,
recompense, diplome;
METODE DE EVALUARE: evaluare orală, evaluare practic – aplicativă
DURATA: 30 de minute
7
STRATEGII DIDACTICE
ETAPELE Metod Mijloac Forma de organizare
ACTIVITĂ ELEMENTE DE CONŢINUT e şi e de EVALUARE
ŢII proced învăţă
ee mânt
1.
Se aeriseşte sala de grupă;
Organizare
Se pregăteşte materialul didactic;
a grupei
Se stabileşte liniştea necesară bunei
pentru
desfăşurări a activităţii
activitate
Captarea atenţiei se realizeză cu ajutorul Siluet
siluetei lui Moş Ion Roată. Acesta a venit la a Moş
2. Captarea Convers Colectiv -
grădiniţă pentru a le spune copiilor o Ioan
atenţiei aţia dirijat
întâmplare adevărată. Roată
8
1. În vremea aceea, mai mulţi boieri se
împotriveau Unirii. Stăpânul moşiei dintr-un
sat care se numea “Câmpuri”, satul în care
locuia Moş Ion Roată, era unul dintre ei.
2. Sătenilor le era interzis să cânte cântecul Povestir Colectiv –
“Hora Unirii”. ea dirijat
3. Moş Ion Roată a încercat să-l convingă pe
boier să nu-i mai asuprească pe prietenii Povestir Observarea
Unirii, dar nu a reuşit fiind ameninţat chiar cu ea curentă
închisoarea.
4. Ca să scape de mânia şi ura boierului cel
rău, Moş Ion Roată s-a dus la învăţătorul din
sat şi i-a cerut ajutorul.
5. Învăţătorul a găsit un plan să-l scape pe
Moş Ion Roată de arestarea boierului. Observarea
6. După câteva zile, boierul însoţit de Explicaţi curentă
jandarmi a venit la casa lui Moş Ion Roată să a
îl aresteze.
7. Cum a auzit că boierul a venit în satul
“Câmpuri”, învăţătorul împreună cu copiii de
la şcoală s-au strâns fuguţa la casa lui Moş
Ion Roată, s-au urcat pe prispă şi au început
să cânte cântecul Hora Unirii.
8. Boierul a ordonat jandarmilor să-i alunge
pe copii şi să-l aresteze pe Moş Ion Roată, dar
jandarmii parcă nici nu îl auzeau.
9. Sătenii au început să vină şi ei să cânte şi în
cele din urmă s-au prins într-o horă mare la
care au participat chiar şi jandarmii.
10. Văzând că nu poate să-şi ducă planul la
îndeplinire boierul a plecat supărat şi de
atunci nu a mai îndrăznit să-l supere pe Moş
Ion Roată.
5. Pentru a vedea daca copiii au fost atenti la Convers Planş Observarea
9
Obţinerea poveste o să le propun să desfăşurăm un joc aţia ă cu curentă
performanţ care să se numească “TOŢI ROMÂNII imagi
ei CÂNTĂ HORA UNIRII” folosind metoda ni din
activ-participativă “Explozia stelară”. poves
Voi explica regulile de desfăşurare a jocului: te
pentru a desfăşura acest joc trebuie să formăm
cinci echipe, în acest sens fiecare preşcolar îşi
va alege o steluţă colorată şi vom forma
grupele în funcţie de culoarea întrebărilor
scrise pe steluţele mici.
Voi aşeza în mijlocul semicercului o stea
mare pe care se află o imagine sugestivă
despre povestea audiată şi cinci steluţe mici
pentru fiecare grupa formată.
Toţi copiii privesc şi formulează în grup câte
trei întrebări legate de imagine şi de
conţinutul poveştii.
Pentru a obtine cât mai multe conexiuni între
întrebările descoperite, se stabileşte ordinea
adresării întrebărilor: “CINE?”, „CE?”,
„CÂND?”, „UNDE?”, „DE CE?”. Explozia
Pe rând fiecare grup adresează celorlalte stelară
grupuri întrebări din conţinutul poveştii,
aceştia răspund şi se ajută pentru a da
răspunsuri corecte.
Pentru fiecare răspuns bun se acordă câte o
insignă Imagi
Întrebări posibile: ni
CINE?
Cine se împotrivea Unirii? Cei care se Steluţ
împotriveau erau boierii. e
Cine erau cei care aşteptau Unirea? Cei care
aşteptau Unirea erau sătenii dar şi ţara.
Cine era ţăranul din satul Câmpuri pe care a
10
vrut să-l aresteze boierul? Ţăranul din satul
Câmpuri era Moş Ion Roată.
Cine l-a ajutat pe Moş Ion Roată să scape de
furia boierului? Pe Moş Ioan Roată l-a ajutat
învăţătorul din sat.
Cine îl însoţea pe boier? Pe boier îl insoţea un
grup de jandarmi.
CE?
Ce cântec cântau ţăranii? Ţăranii cântau
“Hora Unirii”.
Ce au făcut copiii când au aflat că boierul a
intrat în sat? Copiii s-au strâns la casa lui Moş
Ioan Roată.
Ce a poruncit boierul? Boierul a poruncit să-i
gonească, să-i înţepe cu baioneta.
Ce au făcut jandarmii când au văzut mulţimea
adunată? Jandarmii au descălecat unul câte
unul şi s-au prins în horă.
Ce a făcut boierul când a văzut ce se
întâmplă? Boierul a decis să plece.
CÂND?
Când au auzit vestea cum au reacţionat
dascălul şi copiii? Ei s-au strâns repede la
casa lui Moş Ioan Roată.
Când a plecat boierul? Boierul a plecat când a
văzut că nu mai are scăpare.
Când se cântă “Hora Unirii”? Hora Unirii se
cântă în 24 ianuarie.
Când s-a înfăptuit Unirea între cele două
principate? Unirea s-a înfăptuit în 24 ianuarie
1859.
UNDE?
Unde se petrece acţiunea? Acţiunea se petrece
în satul Câmpuri.
11
Unde a mers Moş Ioan Roată ca să ceară
ajutor? El a mers la dascălul satului.
Unde a oprit boierul? Boierul a oprit la casa
lui Moş Ioan Roată.
Unde l-a aşteptat Moş Ion pe boier? Moş Ion
l-a aşteptat pe boier pe prispa casei, în
mijlocul copiilor.
DE CE?
De ce s-a dus Moş Ion la dascăl? Moş Ion s-a
dus la dascăl ca să îl ajute să scape de boier.
De ce a venit boierul la casa lui Moş Ioan
Roată? Boierul a venit să-l aresteze pe Moş
Ion.
De ce s-au strîns copiiii la casa lui Moş Ion?
Copiii s-au strâns pentru a-l apăra.
De ce dorea boierul să gonească mulţimea?
Boierul dorea să gonească mulţimea deoarece
se temea de ea.
De ce boierul a plecat? Boierul a plecat pentru
că a realizat că nu poate să-l aresteze pe Moş
Ion.
6. Aprecieri Se fac aprecieri generale şi individuale cu Observarea
Convers
finale privire la modul de participare al copiilor la curentă
aţia
activitate.
BIBLIOGRAFIE:
Laurenţia Culea, coord., 2008, „Activitatea integrată din grădiniţă”, Didactica
Publishing House, Bucureşti,
S. Breben, E. Gongea, 2007, „Metode interactive de grup – îndrumător metodic
Dumitrana, Magdalena,“Educarea limbajului în învãţãmântul preşcolar”, Vol.I, Editura
Compania, Bucureşti, 1999;
Curriculum pentru învăţământul preşcolar, 2009”
12
CREATIVITATE PRIN GÂNDIRE LATERALĂ
14
fructe, înclinat de vânt, tânăr, bătrân, somnoros, însetat etc. fără a epuiza posibilităţile de
descriere.
În general, copiii pot să-și imagineze că o piesă lego este o mașinuță sau că un șervețel
este pătura păpușii. Pentru a stimula toți copiii să emită idei noi, se poate desfășura jocul ”Ce
poți face cu...?”, în care se va găsi o altă utilitate obiectelor prezentate. După cum piesele trusei
Logi 2 pot fi cărțile din bibliotecă sau legumele din ciorbă în jocurile logico-matematice,
fiecărui obiect prezentat i se va atribui altă utilitate.
După cum ideile sunt inepuizabile, consider că şi contextele şi instrumentele care pot fi
utilizate pentru dezvoltarea gândirii laterale la preşcolari pot fi variate şi inepuizabile, cu condiţia
ca adultul, educator sau părinte, să-şi exerseze abilitatea de a gândi în această manieră.
Bibliografie:
1. https://en.wikipedia.org/wiki/Edward_de_Bono
2. http://www.curteaveche.ro/cursul-de-gandire-al-lui-edward-de-bono
3. Breben Silvia, Gongea Elena, Ruiu Georgeta - “Metode interactive de grup”, Editura
Arves, Craiova, 2007
16
REGULILE JOCULUI : Copiii vor fi împărțiți în două echipe. Echipele vor trebui să parcurgă
mai multe probe (vor recunoaște și vor descrie pe rând personajele și poveștile învățate, vor da
sfaturi pozitive personajelor, așezându-le la locul potrivit în piramida ilustrată, vor grupa
personajele după comportamentul lor, vor rezolva sarcinile de pe fațadele ilustrate ale cubului;
vor completa diagrama Venn, precizând trăsăturilor de caracter ale personajelor). Copilul atins
de baghetă de la fiecare echipă va rezolva sarcina propusă, eventual cu ajutorul echipei din care
face parte. După rezolvarea corectă a fiecărei sarcini echipele primesc câte o bulină. Pentru
fiecare răspuns corect copiii sunt aplaudaţi. Câştigă echipa care adună mai multe puncte.
ELEMENTE DE JOC: surpriza, bagheta fermecată, întrecerea, ghicirea, aplauzele, limitarea
timpului, mânuirea materialelor, recompense. STRATEGII DIDACTICE:
Metode și procedee: explicația, conversația, demonstrația, surpriza, observația, povestirea,
problematizarea, aprecierea verbală, exercițiul, jocul didactic, metoda Piramidei, diagrama Venn,
cubul.
Mijloace didactice: castel din polistiren, traseu cu indicii, rochițe de zâne, cutie de cadouri,
scrisoare, baghetă, praf magic, imagini cu scene din poveștile cunoscute, piramida și cubul din
carton, coli de hârtie împărțite în două (jumătate albă, jumătate neagră), lipici, siluetele unor
personaje, buline, stimulente.
FORME DE ORGANIZARE: frontal, individual, în două grupuri
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII PE DOMENII EXPERIENȚIALE (DOS + DLC)
”Eroi în lumea poveștilor” joc didactic
20
sarcinile pe care copiii trebuie
să le îndeplinească. Aceste
sarcini au fost lăsăte de
vrăjitoare la fiecare probă pe
care copiii trebuie să o treacă.
Sarcinile le voi explica, iar ei
le vor rezolva pas cu pas; nu
vor putea trece la următoarea
probă dacă precedenta nu este
rezolvată.
1- Recunoașterea poveștilor și
personajelor pe baza
imaginilor prezentate;
2 - Completarea piramidei cu
răspunsurile ghicitorilor și
c) Prezentarea oferirea de sfaturi pozitive Jocul
regulilor jocului personajelor din povești; Demonstrația
3 - Clasificarea personajelor
întâlnite într-o anumită
poveste în personaje pozitive Bagheta
și personaje negative, după magică Observare
trăsăturile și faptele lor. Explicația a
d) Executarea 4 - Rezolvarea corectă a Instructajul sistematic
jocului de probă sarcinilor de pe fațadele verbal; ăa
ilustrate ale cubului; comporta
5 - Realizarea diagramei Individual mentului
Venn. copiilor
Pe parcursul jocului voi folosi
bagheta magică sau
numărători pentru a numi
e) Desfăşurarea copilul care va rezolva
propriu-zisă a sarcina.Voi folosi
jocului versurile : ”Bagheta Exerciţiul
se-nvârtește, se-nvârtește și
la...(numele copilului) se
21
oprește!” sau ”Unu, doi Bagheta
trei, răspunde dacă vrei !”. magică
- Pentru ca jocul să se Pe grupe
desfașoare corect trebuie să
respectați regulile lui: copilul
atins cu bagheta va rezolva
sarcina dată, exprimându-se
corect în propoziții, să vă Explicația Planșe cu
O1 anunțați prin ridicarea mâinii, scene din
să așteptați să fiți numiți. Cu Exercițiul povețtile Observare
O2 fiecare sarcină rezolvată veți cunoscute a
avansa pas cu pas spre castelul sistematic
vrăjitoarei. ăa
Se realizează jocul de probă, comporta
oferindu-se explicații mentului
suplimentare în cazul în care Pe grupe copiilor
se constată că regulile sau
modul de desfășurare a Jocul didactic
activității nu au fost înțelese . Aprecieri
Această probă se desfășoară Povestirea verbale
cu întrega grupa de copii.
O4 Copilul atins cu bagheta va Bagheta
rezolva sarcina dată, magică
exprimându-se corect în
propoziție. La fiecare sarcină
rezolvată, echipa va primi o Buline
bulină roșie. Metoda
03 Proba numărul I Piramidei
”Poveștile de le cunoști
De încercare o să treci !”
La primul obstacol copiii -explicatia
vor descoperi planșe cu scene -expunerea Piramida
din poveștile cunoscute. -conversatia din carton
Copiii trebuie să precizeze din
ce poveste face parte scena
22
respectivă, ce moment din
poveste reprezintă, să spună
mesajul educativ al poveștii.
”Puf alb și Puf Gri” -exercițiul Zânele
”Capra cu trei iezi” Observare
”Ursul păcălit de vulpe” Jetoane cu a
”Iedul cu trei capre” Problematiza-r personaje sistematic
”Fata babei și fata ea din povești ăa
moșneagului” comporta
”Punguța cu doi bani” mentului
Cu ajutorul baghetei și a copiilor
cuvintelor magice: „Bagheta
la drum pornește și la…..se
oprește!”, copiii vor fi numiți Aprecieri
pe rând să identifice poveștile, verbale
să povestească momentele
ilustrate și să redea mesajul
educativ al fiecărei povești.
Copiii atinși de „bagheta
fermecată” vor răspunde la
întrebare . Exercițiul
Proba numărul II
”Isteț de vei fi,
Personajul vei ghici
Și sfaturi potrivite vei oferi”
La următorul obstacol se va Jetoane cu Pe grupe
folosi metoda: Piramida. personaje
Pe panou se află o piramidă din povești
din carton (Piramida ”Sfaturi
de la eroi isteți”). Cele două Conversația
zâne îi roagă pe copii să ajute Observare
și pe celelalte personaje din a
povești, acordându-le sfaturile sistematic
lor în situații diferite trăite de ăa
ei. La sugestia zânelor, copiii comporta
23
sunt de acord să le dea sfaturi mentului
unor personaje din povești, Bagheta copiilor
declarându-li-se prietenii Problematiza-r magică
acestora; ea
Una din cele două zâne vom
descoperi copiilor jetoane cu
imaginea unor personaje din
povești.Copiii răspund corect
la ghicitori, aleg imaginea
corespunzătoare, apoi acordă
sfatul: „Eu rău m-am
înfuriat,
Când pe-oglindă-am întrebat: Pe grupe
Cine-i cea mai frumoasă
Din această țară aleasă.
Când răspunsul l-am primit
La ea iute am pornit
Un măr roșu eu i-am dat Exercițiul
Și pe loc s-a înecat.
Sfatuiți-mă pe mine, Aprecieri
Cum e bine, cum e bine!” verbale
(Mama vitregă a Albei ca
Zăpada)
28
intersecția celor două
cercuri?” Buline
Echipa care răspunde corect
primește o bulină. („În
intersecția celor două cercuri
se așază personajele commune
- baba, moșul). Cer copiilor să
caracterizeze cele două
personaje, apoi să alcătuiască
propoziții cu
cuvintele ”baba”, ”moș”.
6.Încheierea Pentru a vedea ce echipă a Conversaţia Frontal Aprecieri
activităţii câștigat, se vor numără frontale şi
bulinele acumulate de cele individual
două echipe și se desemnează e
echipa câștigătoare.
Echipa câștigătoare va intra în
castelul vrăjitoarei și o va
elibera pe cea de-a treia zână, Stimulente
răpită de vrăjitoare. Toți copiii
vor fi recompensați cu câte un
bănuț de aur (din ciocolată și o
carte de povești pentru întrega
grupă), concluzionând ca noi
cele trei zâne suntem foarte
mulțumite, deoarece au
demonstrat prin rezultatele lor
că știu multe lucruri despre
povești.
Le voi adresa îndemnul : Frontal
”Iubiți Conversaţia Individual Aprecieri
poveștile, copii, frontale şi
Pentru că individual
ne-aduc bucurii e
29
Din ele
multe învățăm
Putem să
ne-ndreptăm,
Frumos să
ne purtăm.”
Voi face aprecieri referitor
la modul cum s-a desfășurat
întreaga activitate.
Se vor face aprecieri
individuale şi de grup asupra
modului de participare la
activitate.
BIBLIOGRAFIE:
*** Curriculum pentru învăţământul preşcolar, Prezentări şi explicitări, Editura
Didactica Publishing House, Bucureşti, 2009.
Breban, Silvia, Metode interactive de grup, Ghid metodic, Editura Arves, Craiova, 2002;
Glava, Adina, Introducere în pedagogia preşcolară, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002;
Pletea, Mioara, Grama, Filofteia, Culea, Laurenţia , Ghid pentru cadrele didactice din
învăţământul preuniversitar –Activitatea integrată din grădiniţă, Ed. Didactica
PublishingHouse, Bucureşti, 2008;
Preda, Viorica , 450 de jocuri educaţionale, Repere fundamentale în învăţarea şi
dezvoltarea timpurie a copilului, Editura Didactică Publishing House, Bucureşti, 2011;
30
TIPUL ACTIVITĂȚII: Activitate integrată DȘ+DLC (Activitate matematică, Dezvoltarea
vorbirii)
TEMA: „Prietenii albinuței”
MIJLOC DE REALIZARE: Joc didactic
DIMENSIUNI ALE DEZVOLTĂRII:
* Comportamente prosociale de acceptare și respectare a diversității;
* Curiozitate, interes și inițiativă în învățare;
* Finalizarea sarcinilor și a acțiunilor (persistență în activități);
* Mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute
* Premise ale citirii și scrierii, în contexte de comunicare cunoscute
* Relații, operații și deducții logice în mediul apropiat
* Cunoștințe și deprinderi elementare matematice pentru rezolvarea de probleme și cunoașterea
mediului apropiat
COMPORTAMENTE VIZATE:
* Își însușește și respectă reguli; înțelege efectele acestora în planul relațiilor sociale, în contexte
familiare;
* Manifestă curiozitate şi interes pentru experimentarea și învăţarea în situații noi;
* Inițiază activități de învățare și interacțiuni cu copiii sau cu adulții din mediul apropiat
* Realizează sarcinile de lucru cu consecvență
* Demonstrează înțelegerea unui mesaj oral, ca urmare a valorificării ideilor, emoțiilor,
semnifi-cațiilor etc. (comunicare expresivă)
* Discriminează/diferențiează fonetic cuvinte, silabe, sunete și asociază sunete cu litere
* Identifică posibile răspunsuri/soluţii la întrebări, situaţii - problemă şi provocări din viaţa
proprie şi a grupului de colegi
* Demonstrează familiarizarea cu conceptul de număr şi cu numeraţia
* Efectuează operaţii de seriere, grupare, clasificare, măsurare a obiectelor
* Rezolvă situații-problemă, pornind de la sortarea şi reprezentarea unor date
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
O1: să formeze grupe de obiecte după criteriul formă;
O2: să denumească obiectele din fiecare grupă, despărțind apoi cuvintele în silabe;
O3: să stabilească numărul de silabe dintr-un cuvânt;
O4: să formeze șirul crescător în limitele 1-5, folosindu-se de numărul de silabe ale cuvintelor
care denumesc grupa de obiecte;
O5: să asocieze unei cantități de obiecte, cifra corespunzătoare.
31
SARCINA DIDACTICĂ: formarea șirului numeric crescător, număratul în limitele 1-5 și
raportarea cifrei la cantitatea de obiecte.
ELEMENTE DE JOC: aplauze, surpriza
REGULILE JOCULUI: după deschiderea cutiei cu surprize, copiii vor ordona plicurile cu
cerințe crescător, în funcție de cifra înscrisă pe ele; copiii vor răspunde pe rând cerințelor din
plicuri; răspunsurile corecte vor fi aplaudate, iar copilul va primi o bulină roșie; răspunsurile
greșite vor fi corectate de către ceilalți copii.
METODE ȘI PROCEDEE: conversația, surpriza, explicația, demonstrația, exercițiul,
metoda ”Cubul”
MIJLOACE DIDACTICE: siluetă de albină, cutia cu surprize, două table magnetice, siluete de
insecte/păsări/flori cu magnet, cub cu fețe colorate, stimulente.
32
nori, fluturași, flori, buburuze, păsări,
cifre, plicuri numerotate)
3. Anunțarea Cu aceste materiale din cutie ne vom juca
temei și a jocul ”Prietenii albinuței”. Conversația
obiectivelor Vom grupa obiectele de același fel, le vom
denumi, vom desparți cuvintele în silabe, Explicația
vom alcătui propoziții cu ele, vom așeza
toate aceste materiale pe panou, după cum
ne sunt date indicațiile din plicurile găsite
în cutie.
4. Desfășurarea Le voi explica regulile jocului: În aceste
activității plicuri se afla cerințele jocului. Copiii vor Explicația
veni pe rând și vor rezolva câte o cerință
scrisă pe biletul din plic. Dacă a răspuns
corect, va fi aplaudat și va primi din partea
Reactualizarea albinuței o surpriză la sfârșitul activității.
cunoștințelor Dacă a răspuns greșit, va fi corectat de
- Jocul de probă către un coleg. Ca să văd dacă ați înțeles,
voi chema un copil la măsuța din față
pentru a ordona plicurile crescător, în
funcție de cifra scrisă pe ele.
- Până la ce număr am învățat să
numărăm? (până la 5)
Voi cere unui copil să numere crescător și
– Jocul descrescător în limitele 1-5. Demonstrația Frontală
propriu-zis Un copil va veni la măsuță și va ordona
plicurile. Dacă a rezolvat sarcina corect, Conversația
va fi aplaudat, iar dacă a greșit, va fi
corectat. Exercițiul
Se va trece apoi la desfășurarea
propriu-zisă a jocului.
Se va deschide plicul cu numărul 1. Le
voi citi cerința: Grupează obiectele de
– Complicarea același fel de pe măsuță, așezându-le în
33
jocului grupele de pe tabla magnetică. Un copil va
forma grupe de obiecte de același fel (un Conversația
nor, două flori, trei fluturași, patru Exercițiul
buburuze, cinci ciocănitori).
Plicul cu numărul 2: Frontală
- Denumește obiectele din fiecare grupă.
– Desparte în silabe fiecare cuvânt.
Plicul cu numărul 3: Conversația
- Găsește cuvântul cu o silabă și așează
imaginea lui pe tabla magnetică (nor) Exercițiul
– Găsește cuvântul cu două silabe (floare),
trei silabe (fluturaș), patru silabe
(buburuză), cinci silabe (ciocănitoare) și
așează-le pe tablă, una deasupra celeilalte,
pentru a forma șiruri de obiecte de același
fel. (Copiii vor așeza un nor, două flori,
trei fluturași, patru buburuze, cinci
ciocănitori. La final va rezulta un șir Metoda ”Cubul” Frontală
crescător).
Complicarea jocului Explicația
Plicul cu numărul 4. Le voi arăta un cub
cu 6 fețe colorate. Fiecărei fețe îi
corespunde o cerință. Va veni pe rând câte
un copil va alege o culoare. Le voi citi
cerințele, apoi le vor rezolva.
– Roșu – DESCRIE – Descrie ce am
format pe tablă (un șir crescător) Exercițiul
– Albastru – COMPARĂ – Compară Frontală
grupa norilor cu grupa buburuzelor
– Mov – ASOCIAZĂ – Asociază fiecărei
grupe, cifra corespunzătoare.
– Verde – ANALIZEAZĂ - Analizează
grupa ciocănitorilor. Ce poți spune despre
ea? (Este grupa cu cele mai multe obiecte)
34
– Portocaliu – ARGUMENTEAZĂ – De
ce am asociat grupei fluturașilor cifra 3?
– Galben – APLICĂ – Formulează o
propoziție cu fiecare cuvânt (nor, floare,
fluturaș, buburuză, ciocănitoare)
Plicul cu numărul 5 va conține
stimulente.
5. Asigurarea - Ce joc ne-am jucat astăzi?
feed-back-ului – Ce am format cu ajutorul insectelor și al Conversația Frontală
păsărelelor? (șirul crescător)
– Ce cifră asociem grupei cu 1 element? 2
elemente? 3 elemente? 4 elemente? 5
elemente?
6. Încheierea La final voi face aprecieri globale și Frontală
activității individuale asupra activității copiilor. Le Individuală
voi împărți stimulentele.
BIBLIOGRAFIE:
* Georgeta Beraru, Mihaela Neagu, Activităţi matematice în grădiniţă. Îndrumar metodologic,
Editura Polirom, 1997
* S. Breben, E. Goncea, G. Ruiu, M. Fulga, Metode interactive de grup. Ghid metodic, Editura
Arves, 2002;
* Liliana Ezechil, Mihaela Păişi-Lăzărescu, Laborator preşcolar - ghid metodic, 2002, Editura
V&Integral, Bucureşti
* I. Libotean, M. Seling, E. Ciocioc, Jocuri didactice matematice pentru grădiniţă, Editura V&I
Integral, Bucureşti, 1997;
* Georgeta Matei, Ionela Ungureanu, Activităţi matematice, Nivel I (3-4 ani), Editura Tiparg,
2012
* MECT, Curriculum pentru învăţământul preşcolar (3-6/7 ani), Bucureşti, 2008
PROIECT DIDACTIC
Prof. înv. Preșcolar COSMA MARGARETA ALINA
35
GRĂDINIȚA CU P. P. NR. 16 ALBA IULIA/GRĂDINIȚA CU P. N. BĂRĂBANȚ, ALBA
COMPORTAMENTE VIZATE:
Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei;
Integrează ajutorul primit, pentru realizarea sarcinilor de lucru la care întâmplină dificultăți.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
- să recunoască animalele domestice pe baza jetoanelor;
- să argumenteze noţiunile de animal domestic;
- să formeze propoziții scurte despre animalele domestice;
- să-și îmbogățească vocabularul activ și pasivpe baza activității personale și/sau a relaților
cu ceilalți,să utilizeze un limbaj corect din punct de vedere gramatical.
36
- să raporteze numărul corespunzator jetoanelor alese (in intervalul 1-3);
- să numere corect în concentrul 1-3;
- să participe activ la realizarea machetei grupului;
SARCINA DIDACTICĂ: Identificarea animalelor domestice cu ajutorul jetoanelor
reprezentative.
REGULILE JOCULUI: Jocul se numește „Ce stim despre?”. Preșcolarii sunt așezați
în semicerc și poartă numele de „Fermieri”,fiecare copil poartă în piept un jeton de fermier.
Materialele vor fi puse pe covor pentru ca fiecare să le poată observa cu uşurinţă. Preșcolarii vor
avea de ales, de așezat jetoanele cu animalele reprezentative pe un polistiren și de format
propoziții scurte despre animalele alese, însa înainte de a aşeza jetoanele pe polistiren ei vor
trebui să le numere folosind termeni specifici matematici, urmând să aleagă numărul
corespunzător fiecarei grupe de animale, şi să le aşeze în ograda numărului potrivit.. La finalul
jocului preșcolarii primesc medalii specifice.
ELEMENTE DE JOC: aplauzele, închiderea și deschiderea ochilor, surpriza.
STRATEGII DIDACTICE :
METODE SI PROCEDEE : conversația, explicația, jocul didactic, exercițiul,
problematizarea.
MATERIAL DIDACTIC : jetoane cu animale domestice, medalii, ploistiren, imagini cu
numere 1-3.
FORMA DE ORGANIZARE : frontal, individual
SCENARIUL ZILEI
Activitatea zilei începe cu Întâlnirea de dimineaţă: copiii sunt aşezaţi în semicerc pentru
a putea stabili un contact vizual cu toţi membrii grupei. După ce copiii iau loc pe scăunel
urmează salutul: „Buna dimineata, iubitorilor de animale”, salutul porneşte de la educatoare şi
este continuat de toţi copiii grupei:
Prezenţa: Copiii sunt invitați să stabilească absenții.
Împărtăşirea cu ceilalţi: vom discuta despre anotimpul în care suntem şi vom aminti
câteva dintre caracteristicile acestuia; se trece la completarea Calendarului naturii şi marcarea
cu un cartonaş corespunzător a schimbărilor meteo şi stabilim ziua săptămânii.
Activitatea de grup: în cadrul activităţii de grup, copiii sunt încurajaţi să spună care este
animalul lor preferat: ”Animalul meu preferat este…..şi îmi place pentru că...”.
Noutatea zilei: Se realizează cu ajutorul unui animal domestic, anume oiţa „Mia” care ne ajută
să ne jucam împreună pe parcursul activității.
SCENARIUL ACTIVITĂȚII
Conversaţia
Asigurarea
Astăzi ne vom juca jocul „Ce stim despre?”. Va interesului
Anunţarea trebui sa va alegeți un jeton cu un animal, să copiilor
temei şi a recunoaşteţi animalul ilustrat pe jeton, pe urmă va Explicaţia pentru
obiectivelor trebui să îmi formați o scurtă propoziție despre activitatea
animalului ales ,să numărați câte animale de propusă
acelaşi fel mai sunt și să le aşezaţi în fermă la Demonstraţia
adăpostul numerotat cu cifra potrivită pentru a
realiza o machetă.
38
Încheierea Voi face aprecieri generale şi individuale asupra Aprercierea Comporta-
activităţii modului de desfăşurare a activităţii de joc şi a mentul
comportamentului copiilor. Voi împărţi nonverbal
recompense copiilor.
MATERIAL BIBLIOGRAFIC :
Curriculum pentru educaţia timpurie, 2019.
39
partenerii, comunicare eficientă între participanţi,acţiuni comune cu respectarea rolului fiecărui
participant – interrelaţionare.
Parteneriatul educaţional presupune, de asemenea,unitate de cerinţe, de opţiuni, decizii şi
acţiuni educative, subordonate actului educativ propriu-zis.
Desfăşurarea acestui program în parteneriat vine ca răspuns la nevoia educatoarelor din cele
două unităţi de a se confrunta cu noi provocări în plan profesoional , de a-şi moderniza stilul de
muncă , de a elimina rutina din activitatea zilnică , de a contribui sistematic , la formarea şi
perfecţionarea lor profesională . În aceeaşi măsură, contribuie la satisfacerea de cunoaştere a
copiilor şi la îmbogăţirea experienţei lor de viaţă.
Acest parteneriat se constituie într-un schimb de experienţă , în care educatoarea şi
copiii au prilejul să cunoască medii de viaţă şi muncă , relativ noi pentru ei , să schimbe idei , să
găsească soluţii viabile la problemele cu care se confruntă.
Preşcolarul este implicat în viaţa socială prin apartenenţa sa la familie, la grupurile de
joc şi de învăţare , dar şi prin relaţiile specifice pe care le poate stabili şi cu diverse instituţii şi
organizaţii din comunitatea în care trăieşte. De aceea procesul de socializare poate şi trebuie să
înceapă de timpuriu.
Proiectul răspunde nevoii preşcolarului , de a-şi asuma roluri şi responsabilităţi, de
a-şi dezvolta personalitatea şi urmăreşte iniţierea lui, a viitorului cetăţean , într-un comportament
activ, conştient responsabil , capabil de înţelegere şi respect.
Aplicând eficient şi creator , cu ajutorul cunoştinţelor şi prin rezultatele activităţilor proprii ,
ideile , gândurile şi părerile preşcolarului în funcţie de situaţia dată , credem că ajutăm
preşcolarul să găsească zâmbetul cu care ar fi frumos să putem saluta viitorul.
În cadrul acestui parteneriat, scopul urmărit a fost stabilirea unei mai bune comunicări,
a realizării ceea ce putem înţelege prin trainice prietenii , a creşterii prestigiului celor două
instituţii prin popularizarea activităţilor
Scopul proiectului
Obiective
40
1. să iniţieze activităţi care presupun dezvoltarea climatului afectiv – pozitiv;
solidaritate, toleranţă)
sa stabileasca relaţii de prietenie şi colaborare între copiii din cele două grădiniţe,
promovarea dialogului dintre copii ;
Beneficiari
• educatoarele
• prescolarii
• parinti
- An școlar 2020-2021
Programul activităţilor
Analiza proiectului
41
eficacitatea în organizarea proiectului parteneriat, cu obiectiv final în creşterea
actului educaţional
Viziunea proiectului
Misiunea proiectului
materiale– casete , dischete , C.D. –uri, planşe, cărţi, fişe ilustrative, spaţiile de
învăţământ ale celor două instituţii;
Surse de informare
42
Programa activităţilor instructiv – educative în grădiniţa de copii;
Literatura de specialitate.
Caracteristicile proiectului
educaţia progresivă;
managementul grupei.
Strategii de dezvoltare
IV. iniţierea colaborării şi prieteniei între copii şi educatoare din climate sociale
diferite;
Proiectare
Evaluarea internă
rapoarte ale celor două echipe referitoare la impactul pe care l-a avut
parteneriatul;
realizarea unui album cu fotografii din activităţile desfăşurate prin colaborarea celor două
instituţii implicate;
aprecieri finale;
Evaluare externă
44
Crăciun” directorii și părinții
Bibliografie:
*Curriculum pentru educație timpurie, 2019.
*Suport pentru aplicarea noului curriculum pentru invatamant prescolar, nivel 5-7 ani.
Împreună cu colega mea, am realizat acest parteneriat la distanţă, chiar încă de sosirea
vremurilor online, când copii puteau să îşi trimită prin poştă lucrări făcute de ei, iar împreună cu
ale noastre să realizăm o expoziţie comună, dar lucrăm şi acum, trimiţându-ne linkuri cu
materiale create de doamnele noastre deosebite, care îşi dau interesul pentru minunaţii copii.
Copiilor le place foarte mult să lucreze şi cu aceste aplicaţii online. Bineînţeles că fiecare
lucru îşi are farmecul lui. De exemplu, copiilor le plac foarte mult activităţile practice,
experimentele,d e aceea acum, când lucrăm online, i-am îndrumat mai mult spre jocuri, audiţii
muzicale, experimente, în defavoarea decupajului, dat fiind faptul că acasă nu toţi au hârtie
colorată sau multe alte materiale pe care le avem la grădiniţă.
Scopul acestor minunate activităţi comune este de a împărtăşi bune practici, de a schimba idei şi
de a lega prietenii între copii, chiar dacă suntem la distanţă, dar se poate comunica în multe feluri,
45
prin poştă, prin activităţi online, prin vizionare de galerii de fotografii sau chiar scurte filmuleţe
şi multe alte activităţi comune. De exemplu, la alegerea unor povestioare legate de sărbătoarea
naţională a României, a unor cântecele pe care să le asculte ambele grupe de copii, dar acum, în
aceste timpuri grle cu ajutorul părinţilor şi tehnologiei, să acceseze linkurile pentru completarea
şi rezolvarea puzzle urilor şi a tuturor joculeţelor realizate cu mare drag de doamnele educatoare.
Am dorit prin aceste activităţi, cât şi prin cele de confecţionare de steguleţe, realizare de
linguri de lemn personalizate cu costume populare din hârtie pe care copii au desenat motive
populare, bineînţeles adecvate vârstei, realizarea de farfurii decorative prin pictură cu beţişoare
de urechi sau lipire motive populare decupate şi apoi lipite cu drag pe farfurioare din material
reciclabil.
Am realizat deasemenea role din hârtie reprezentând ţărăncuţa şi ţăranul, colorând
steguleţele, deasemenea gentuţele decorate cu motive populare uşoare realizate cu carioca pe
spatele muşamalei refolosite, apoi şnuruirea marginilor gentuţei-lucruri minunate realizate de
copii minunaţi. Vă ataşăm câteva linkuri ale materialelor online pe care le-am realizat pentru
micii noştri preşcolari. Pentru a exemplifica cele spuse, am creat şi o galerie foto care se află pe
pagina de facebook a grupei noastre, alături de scurte filmuleţe. Apoi tot împreună am participat,
fiecare cu grupa sa, la întâlniri online, unii chiar costumaţi în hăinuţe populare, costume pe care
nu le îmbrpcpm oricând, dar le purtăm cu drag, amintindu-ne cât de frumoşi erau bunicii noştri
în straie româneşti. O spendoare!
Nu ne mândrim, dar am vrea să ne urmaţi exemplul! Vă mulţumim tuturor, colegi,
rpieteni, educatoare şi părinţi.
https://www.jigsawplanet.com/?rc=play&pid=37e04518b833
https://www.jigsawplanet.com/?rc=play&pid=0cc4f422c02d
https://www.jigsawplanet.com/?rc=play&pid=2969f15ab0d6
https://www.jigsawplanet.com/?rc=play&pid=2f4801168960
https://learningapps.org/display?v=p3bkwpyj520
https://learningapps.org/display?v=p5abg2tya20
46
ACTIVITĂȚILE ȘI SCENARIUL UNEI ZILE
Prof. înv. preșcolar Abrudan Olimpia-Maria
Grădinița cu P.P. « Căsuța cu povești » Zalău
48
Evaluarea: O voi face prin metoda turul galeriei, voi face aprecieri asupra întregii activităţi pe
centre, a modului de participare a copiilor la activitate şi a comportamentului acestora.Din
apa rezultată în urma experimentului și peștii desenați la sector Artă, vom realiza un acvariu
cu pești.
Acum sunteți mult mai pregătiți să ajungem la mare, luăm o mică pauză de masă și apoi ne vom
continua călătoria.
Tranzitia: „Bat din palme clap, clap, clap/ Din picioare trap, trap, trap/Ne-nvârtim, ne răsucim/
Și la baie noi pornim.”
La intrarea în activitatea de la ADE, fiecare copil va avea în piept un ecuson cu o imagine
încadrată intr-un cerc, pătrat, triunghi sau dreptunghi.
Urcăm în avion pentru a ne continua călătoria.Tranziția o vom face prin jocul cu text și cânt „În
mare-noată lin un peștișor”.
La sosirea pe insulă, pe plajă, ne întâlnim cu un peștișor (peștișorul curcubeu care acum are doar
un solz strălucitor), care prin mine ar vrea să le spună povestea lui.El nu a arătat dintotdeauna așa,
la început a fost plin cu solzi strălucitori(le arat peștele curcubeu plin cu solzi colorați).Ce s-a
întâmplat vă voi spune acum în „Povestea peștișorului curcubeu”.Le voi expune povestea
așezând în același timp personajele pe panoul cu decor marin.Pe parcursul poveștii, copiii vor
rezolva sarcini matematice propuse de personajele din poveste.
“V-a plăcut povestea? Iată ce multe lucruri am învațat noi azi despre prietenie și ne-am reamintit
și din matematică.Cum s-a numit povestea? De unde vă citesc eu povești?(Din cărți).Vă propun
să scriem cartea acestei povești pe care am ascultat-o azi și să o luam cu noi ca amintire din
aceasta calatorie.“
Copiii se vor grupa la măsuțe în funcție de forma geometrică a siluetei din piept.Vom realiza
cartea “Povestea peștișorului curcubeu”, pe care o vom lua ca amintire din calatoria noastră în
insula Ibița.Vor fi 4 grupe, fiecare grupă va scrie o filă din poveste, iar pentru că nu știm să
scriem încă, o vom scrie cu ajutorul imaginilor.Fiecare copil va lipi pe filă aceeași imagine
care o are și pe jetonul din piept.Le demonstrez cum să lipească, pe o siluetă.După terminarea
lucrului, vor veni cu lucrarile în față, vom face repovestirea pe baza imaginilor realizate de ei. La
final le legăm. „Ce carte am realizat?” Am fost și scriitori, am fost și-n excursie, am văzut cum
să fim buni prieteni, drept recompensă copiii vor primi îmbrățișări și pupici din partea mea.
Tranziție: pe melodia „Acvariul cu pești” desfășurăm un joc muzical cu bețe, unde
copiii vor ține ritmul.
Intrăm la ALA:
“Vreau să vă spun că pe aceasta insulă au ajuns și mulți pirați care au ascuns aici comori.
Sunt sigură că v-ar plăcea să căutăm împreună.”
49
Efectuăm exerciţii de încălzire a grupelor de muşchi pe cântecul “Baby shark”.
Pe cap vor avea cordeluțe în formă de pește și va trebui să se grupeze în funcție de culoarea
acesteia (grupa peștișorilor albaștri și grupa peștișorilor galbeni).Apoi se vor așeza în perechi, un
pește galben-unul albastru.
Anunţ copiii că astăzi ne vom juca jocul-concurs ,,Căutătorii de comori” apoi vom fi “Pescari
pricepuți”.
În sala de grupă vor fi amplasate două scoici cu nisip.La fluier primul copil din fiecare echipă
aleargă spre scoica cu nisip unde sunt ascunse comori (bijuterii, bani de aur, pietre
prețioase).Caută în nisip, după ce găsește o comoară, o așează în cutia echipei sale, se întoarce
alergând, va da mâna cu copilul următor și se va așeza după ultimul copil.Echipa care termină
prima de adunat comori, va fi câștigătoare.
Jocul se repetă de cateva ori.
Revenirea organismului după efort o vom face prin jocul liniștitor „Pescarii pricepuți”.
Copiii se vor așeza pe scaunele în cerc, în mijlocul cercului fiind un lac.La fluierul educatoarei
fiecare copil va rula cât mai repede sfoara pe tub până va ajunge la peștișor.Desfacem sfoara,
aruncăm peștele în apa și repetăm jocul de câteva ori.
„V-a plăcut călătoria noastră? Vă promit că vom mai călători și vă las pe voi să alegeți
următoarea destinație”. Fac aprecierii asupra desfășurării activității și drept recompensă fiecare
copil va primi din găleata pescarului un peștișor care să le amintească de expediția noastră în
Ibița.
Urcăm în avion și pornim spre casă.
Anexa:
Povestea peștișorului curcubeu
Departe, departe, în adâncul mării trăia un pește. Nu era un pește obișnuit, era cel mai
frumos pește din mare. Solzii lui straluceau și aveau toate culorile curcubeului: roșu, albastru,
verde, portocaliu, mov, galben. De aceea i se spune peștele curcubeu.
Peștele curcubeu este foarte mandru de solzii lui. Ceilalti pești se învarteau în jurul lui și se
minunau de cât de frumos este.
Într-o zi, un peștișor albastru s-a apropiat de el.
- Bună, pe mine mă cheamă peștișorul albastru, pe tine cum te cheamă?
- Pe mine mă cheamă peștișorul curcubeu.
- Ce haine frumoase ai! Te rog să îmi dai și mie un solz din hăinuța ta că îți dau și eu unul din
hainuța mea! Îmi plac foarte mult culorile pe care le porți tu! Eu am doar o singură culoare și
mi-aș dori să port si eu o amintire de la tine.
- Cum să îmi stric eu frumusețe de haină! Nu pot!
50
Peștele curcubeu s-a întors cu spatele și a dat să plece.
- Stai, nu pleca! Vrei sa fim prieteni și să ne jucăm împreună? Uite, îți ofer eu o amintire, un solz
din hainuța mea!
- Cum să port eu un asemenea solz lipsit de culoare în haina mea strălucitoare? Tu nu vezi ca nu
se potrivește? Păstrează-l că nu am nevoie! Eu nu mă joc cu pești care au haine atât de ponosite
și de lipsite de culoare.
Peștișorul curcubeu i-a întors spatele și a plecat mândru să înoate în altă parte. Peștișorul albastru
era foarte trist că peștișorul curcubeu nu îi primise darul și nici nu dorise să se joace cu el.
- Nu-i nimic, o sa merg în altă parte să caut alți peștișori cu care să mă joc și pe care să mi-i fac
prieteni.
Peștișorul albastru a mers la un grup de pești care înotau puțin mai departe și a observat că mai
sunt și alți pești care au aceeași culoare la fel ca el.(Ce culoare aveau?)Peștișorul albastru îi
cheamă pe toți frățiorii lui, peștii de aceeași culoare,să vină lângă scoica cea mare.
(prima variantă a jocului didactic- gruparea după mărime)
( Ce grupă s-a format?Ce culoare au peștii care au rămas?)Ei s-au dus lângă scoica cea mică.(Ce
grupă au format?)
I-a întrebat dacă doresc să se joace cu el.Ei l-au primit cu drag pe peștișorul albastru în jocul lor
și au început să se joace împreună.
Pe zi ce trecea, peștișorul curcubeu se simțea din ce in ce mai trist,iar ceilalți se jucau bucuroși
împreună. Nimeni nu mai venea să-l intrebe daca vrea sa se joace sau să împartă solzi. Ceilalti
pești se jucau și inotau bucurosi cât era ziua de lungă.
Într-o zi, se destăinui unei stele de mare prietenoase şi jucăuşe:
─ Eu chiar sunt frumos ... De ce nu mă place nimeni?
─ Nu-ţi pot răspunde la această întrebare, spuse steluţa de mare. Dar, dacă te duci la peştera
adâncă, vei întâlni acolo caracatiţa cea înţeleaptă. Poate ea va fi în stare să te ajute.
Peştişorul plecă în această călătorie, fiind plin de speranţă că va găsi răspuns la neliniştea lui.
─ Te-am aşteptat, spuse caracatiţa cu o voce răguşită. Valurile mi-au dezvăluit povestea ta.
- Doamna caracatiță, sunt foarte trist și am nevoie de ajutor. Nu am nici un prieten și nici un
peștișor nu mai dorește să se joace cu mine.Peștișorul curcubeu îi povestește ce s-a întâmplat cu
câteva zile în urmă , cum a refuzat să împartă cu peștișorii din solzii lui strălucitori, când au venit
la el perechi, perechi ,un pește albastru și un pește roșu.
(varianta a II-a a jocului- punerea în perechi)
Hai să-i arătăm caracatiței cum s-au așezat.Peștișorii din mare fac și ei matematică și știau cum
să se așeze.Un peștișor albastru lua de aripioară un peștișor roșu și se așezau de jos în sus.(Acum
ce pește punem deasupra peștișorului albastru?)…
51
Așa s-au așezat toți și eu i-am refuzat pe toți.Ei s-au jucat împreună, iar eu am ramas singur și
trist.
Mă uitam la ei cum se joacă și ba se ascundeau, ba reveneau.La început erau tot atâția pești
albaștri cât pești roșii. Apoi a mai venit un pește roșu.(Unde sunt mai mulți acum?)
(varianta a III-a a jocului- aprecierea globală)
Doamne, frumos s-au jucat în perechi!Dragă caracatiță, ce-i de făcut?
- Dragă peștișorule, un prieten adevărat împarte cu ceilalti din lucrurile sale și acceptă că
ceilalti sunt diferiți de el, iar diferența nu înseamnă că sunt mai răi sau mai buni ci că fiecare este
frumos și bun in felul său.
- Doriți să spuneți că dacă voi împărți cu ceilalți din solzii mei voi avea și eu prieteni?
- Exact. Cum te simți când cineva împarte cu tine ceva de la el?
- Sunt fericit.
- La fel se simte și celălalt când tu îi oferi de la tine. Și acum ... hai să găsim ceva frumos la
ceilalti. Vezi tu, tu te-ai născut cu solzii foarte frumosi si strălucitori. Alți pești chiar dacă nu au
hainuța atât de frumoasă ca a ta cu siguranță că au alte lucruri care pot să îți placă la ei. Fiecare
este frumos în felul lui. Pentru mama lor fiecare dintre ei este cel mai frumos. Hai să descoperi la
prietenii tăi lucruri care îți plac.
- Peștișorul albastru are ochii frumoși.
- Super, spune caracatița.
- Peștișorii roșii au aripioarele puternice și grațioase în același timp.
- Ai dreptate!
Auzind toate acestea peștișorul albastru s-a întors către perechea lui peștișorul roșu și i-a spus:
-Ce bun suflet ai tu că te-ai pus în pereche cu mine!
Să ne spunem și noi ceva frumos.
(Să spună și ei ceva frumos despre prietenul lui cel mai bun din grupă- jocul “Pânza de
paianjen”)
Peștișorul curcubeu a plecat catre grupul de peștișori care se jucau veseli puțin mai
departe.(peștele curcubeu se pune în pereche cu un peștișor albastru.) A pus în aplicare toate
sfaturile întelepte pe care le primise de la caracatița și în plus le-a oferit peștișorilor câte un solz
din frumoasa sa hăinuță. Când a venit seara a plecat fericit acasă că și-a făcut mulți prieteni.
Peştişorul nostru a înţeles că nu poţi fi fericit atunci când eşti singur, chiar dacă ai cei mai
frumoşi solzi din întreaga mare.
Bibliografie:
„Curriculum pentru educaţie timpurie”, 2019
52
„Piramida cunoașterii”, Editura Diamant, 2014
“Laboratorul preşcolar” , V&I Integral, Bucureşti, 2001
Marcus Pfister,(1999) “The Rainbow Fish”,North-South Books, Zurich, Switzerland
GRĂDINIȚA DE ACASĂ
Profesor învățămînt
preșcolar:Pop Cristina
Grădinița P.P. Nr.2 Sântana/Arad
Peste grădinițe s-a așternut liniștea. Copiii nu mai merg la grădiniță, vine grădinița la
copii .Activitățile se desfășoară online, o provocare pentru educatoare, datorită faptului că
activitățile trebuie adaptate pentru a putea fi realizate acasă.Ne bazăm pe ajutorul părinților
datorită vârstei copiilor.
In familie se formează cele mai importante deprinderi de comportament: respectul, politețea,
cinstea, sinceritatea, decența în vorbire și atitudini, ordinea, cumpătarea, grija fată de lucrurile
încredințate. Educatoarea are rolul de a întari deprinderile dobândite ,dar și de a forma deprinderi
și comportamente noi,ea contribuie la dezvoltarea personalitații fiecărui copil.
Universul fiecarui copil este unic, pornind de la el ca individ (care este singular, doar
gemenii pot fi identici), de la familia din care face parte, și ajungand la societatea careia ii
apartine. Copilul obține rezultate bune și în funcție de modul în care parinții se implică în
procesul de învățare,de aceea trebuie să existe o bună colaborare între grădiniță și familie.
Perioada preșcolarității este caracterizată de procese cognitive sugestive (gândirea,
limbajul, atenția, imaginația, motivația), de joc, ca principală activitate și modalitate de
cunoaștere și de dorința de a se descoperii pe sine și de a descoperii tot ce-l inconjoară.
Vin cu câteva exemple de activități pe care eu le-am propus părinților spre a le desfăsura
împreună cu copii în această prioadă.
Urme în lut
Desfășurare: Lutul este un material natural și versatil pe care copiii îl pot folosi în mai
multe feluri: pentru a-l modela, pentru a lăsa urme cu diverse obiecte (observarea relației cauză-
efect), pentru a-l manipula și a explora textura lui, în felul acesta exersând motricitatea fină, iar
elementele create pot fi păstrate pentru că se poate usca și întări. Pregătirea activității se poate
face printr-o poveste pentru a stârni curiozitate (puteți să folosiți un personaj cunoscut de copil,
53
să legați activitatea de o cărticică etc.): Tigrul își dorește să vadă urmele pe care le lasă elefantul
în lut/ aluat, tu ce crezi? Sunt mai mari sau mai mici decât ale iepurașului? Hai să vedem, eu îmi
doresc să las urme cu iepurașul, tu cu ce vrei sa lași urme? Puteți adăuga pe rând și alte animale/
obiecte pe care să le comparați cu cele deja existente.
Materiale necesare: lut / plastilină /aluat, animăluțe
De asemenea, dacă nu dispuneți de lut, puteți încerca o rețetă simplă de aluat, pe care îl
puteți pregăti împreună cu copiii. Rețeta este următoarea: 3 măsuri de făină, o măsură de apă, 2
linguri de ulei, colorant alimentar (opțional). Amestecați ingredientele până când se transformă
într-un aluat ușor de modelat. Puteți să mai adăugați făină dacă considerați că este nevoie.
Sortare
Desfășurare: Prin sortare, copiii înțeleg că unele obiecte pot fi la fel iar altele sunt diferite
și că acestea pot să fie organizate în anumite grupuri. Noțiuni de bază precum sortarea este
importantă pentru concepte matematice. Acest tip de activitate ajută la antrenarea gândirii logice.
Astfel, elementele pregătite se pot transfera și sorta cu mâna sau cu alte obiecte ajutătoare, în
funcție de anumite criterii pe care le puteți stabili împreună cu copiii.
Materiale necesare: semințe de dovleac, boabe de fasole/ orez/ linte, boluri/ eprubete / recipiente.
Ce obiect lipsește?
Desfășurare: Obiectele pot sa fie alese împreună cu copiii sau sugerate, acestea se vor
prezenta (denumire, funcția/ scopul obiectului etc.) și apoi se vor explica regulile acestui joc.
După ce au observat atent obiectele, copilul poate închide ochii sau se poate întoarce cu spatele,
astfel încat adultul să poată să sustragă unul dintre obiecte; copilul revine și observă ce lipsește.
Îi puteți încuraja să le denumească pe toate și le puteți da indicii legate de culoare, mărime,
funcție. Recomandăm și schimbul de roluri.
Materiale necesare: 4 obiecte din diferite arii (puteți adăuga sau scădea numărul obiectelor în
funcție de reacția copilului - dacă ghicește de fiecare dată puteți adăuga, dacă nu reușește să
identifice obiectul care lipsește puteți folosi doar 3 obiecte)
Bibliografie
55
- „Teoria şi metodologia instruirii”- C.Cucoș
56
Metode și procedee: conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, munca
independenta, turul galeriei;
Forme de organizare: frontal, individual;
b. Resurse materiale: planșa model, acuarelă, pensulă, coală A4, măr, șervețele umede;
c. Resurse temporale: 15 minute;
Desfășurarea activității
Strategii didactice Evaluare
Nr. Secvențele
Conținutul științific Metode și Materiale
crt. activității
procedee didactice
Se vor asigura condițiile necesare
Moment pentru desfășurarea optimă a activității
1.
organizatoric (aerisirea sălii de grupă, pregătirea
materialului didactic)
57
Se discută lucarea model, materialele
folosite și tehnica de realizare.
c)Explicația și demonstrația Conversatia Lucrarea
Copiilor li se prezintă etapele de model
lucru:
Pentru desfășurarea acestei activități
trebuie să luați jumătatea de măr de pe
masă și cu ajutorul pensulei întindeți
4. acuarela pe toată suprafața mărului, Observatia Reținerea
după care întoarceți mărul cu miezul în etapelor de
jos și puneți pe foaie, repetați Planșa cu lucru
procedura de câte ori credeți necesară etapele
pentru a avea o lucrare deosebită.
Educatoarea realizează lucrarea din
Dirijarea nou pentru exemplificare. Demonstratia
învățării d)Verificarea modului de înțelegere
Se solicita un copil să explice etapele
de lucru, urmărindu-se lucrarea model
și planșa cu etapele de lucru.
e)Realizarea lucrării Explicația
Exerciții pentru încălzirea mușchilor Acuarele
mici ai mâinilor:
Închiderea și deschiderea pumnilor,
mișcarea degetelelor, bătăi din palme,
morișca, zboară rândunica.
Se urează “spor la lucru” și se începe
lucrul. Pensulă
Activitatea copiilor este supravegheată Ștampilarea
îndeaproape, se dau explicații Conversația Ștampilă din
suplimentare și ajutorul necesar, acolo măr
unde este nevoie.
Carton A4
Munca
58
independentă
BIBLIOGRAFIE
Curriculum pentru educație timpurie (3-6/7) 2019;
Suport pentru aplicarea noului curriculum pentru invatamant prescolar,
nivel 5-7 ani;
Aplicatiile noului curriculum pentru învățământ preșcolar
JOCURI DISTRACTIVE....ACASĂ
Jocul este modalitatea facilă prin care micuții preșcolari învață. Perioada dificilă prin care
trecem, ne-a determinat să aducem jocul în casa micuților noștri.
Grupa mică, la cer activăm, este o grupă formată din copii care au vârsta cuprinsă între 2, 6
ani și 3 ani.
59
Jocurile distractive, sportive, de mișcare, propuse au fost gândite în așa fel încât, prin
intermediul lor, preșcolarii să achiziționeze deprinderi și comportamente, dar mai ales să
faciliteze petrecerea unui timp de calitate în familie.
Jocurile au fost organizate, de multe ori, ca și jocuri pe echipe, părinte-copil sau copil- frați
mai mari/ mai mici.
Mai jos, vă oferim câteva exemple din jocurile propuse la GRUPA MICĂ- Buburuzele:
Acest joc a avut ca și scop dezvoltarea îndemânării și coordonării. Părinții au fost rugați
să traseze o linie dreaptă sau să realizeze o linie din cuburi. La semnalul părintelui: ARUNCĂ!,
copilul va arunca mingea peste linie. Prima dată va arunca folosind mâna dreaptă, apoi mâna
stângă.
2. SALVEAZĂ ANIMĂLUȚUL!
Preșcolarii sunt rugați să își imagineze că animăluțul lor preferat se află pe malul celălalt al
unui râu. Micuții vor trebui să traverseze râul ca să ajungă la animăluț. Vor păși pe niște pietre ca
să ajungă pe malul celălalt. Trebuie să fie foarte atenți ca să nu cadă în râu și să se ude. Părinții
vor confecționa „pietrele„ din cercuri decupate din hârtie sau carton. Acestea pot fi colorate sau
albe.
3. ZBOARĂ, ZBOARĂ...
Copilul este așezat în poziția ghemuit cu fața spre părinte. Jocul începe când părintele
spune „ZBOARĂ, ZBOARĂ, PORUMBELUL ZBOARĂ! și execută o săritură înaltă, cu brațele
lateral, imitând zborul porumbelului. Copilul îl imită. În continuare, execută câteva asemenea
exerciții imitând zborul altor păsări, după care părintele începe să-l ”păcălească” și să
menționeze animale sau păsări care nu pot să zboare.
4. ȚINTAȘUL DIBACI
Părintele va lipi un cerc pe dulap. Copilul este așezat la circa 1 metru de țintă. Tot ceea ce
trebuie să facă este să arunce cu o minge mică spre țintă folosind mâna dreaptă, apoi mâna
stângă. Va fi in concurență cu părintele. Câștigă cel care va ținti mai bine, cu ambele mâini și va
primi recompensă...un fruct!
60
5. TRANSFERUL DE OBIECTE
Acest joc a fost propus pentru formarea/exersarea deprinderilor motrice. Copilul poate să
trasfere obiecte cu mâinile, utilizând un clește de rufe, etc. Este nevoie de obiecte rotunde, mici,
moi și un vas sau cutie pentru depozitarea lor.
În primul rând, copilul împreună cu părintele trebuie să descopere care sunt culorile
toamnei. Părinții vor ascunde jucării, cu aceste culori, în diferite zone din casă. Micuții sunt
rugați să le caute. Jocul îi va ajuta pe copii să se concentreze mai bine pe parcursul unei activități
și să fie perseverenți.
7. DOBOARĂ ZIDUL!
Acesta este un joc motric. Părinţii construiesc un drum din hârtie albă, sau folie de
aluminiu, pe care copilul trebuie să păşească. Ca să devină jocul mai interesant se pot adăuga
obstacole peste care copilul să sară, să se târască, să meargă în echilibru, etc.
Părinţii sunt rugaţi să rupă bucăţele de hârtie, vată sau pene, pe care copiii trebuie să le sufle
ca să observe cum zboară. Apoi, se organizează un concurs între fraţi sau cu părinţii pentru a
strânge fulgii şi a-i grupa.
10. FĂ CA MINE!
61
Acesta este un joc de motricitate. Este un exerciţiu extreme de valoros, care stimulează în
primul rând inteligenţa. Copilul se aşează faţă în faţă cu părintele şi realizează mişcările
degetelor, prin imitaţie.
Toate jocurile propuse au fost pe placul copiilor. Ei au trăit bucuria reușitei, alături de
părinți, au petrecut timp prețios împreună.
BIBLIOGRAFIE:
1. site Pinterest. Ro
2. Ghid orientativ: Planificarea activităților de învățare în grădiniță, editura Diana
3. Curriculum pentru educaţie timpurie 2019
4. site Copilul.ro
62
preşcolarului suportă modificări atât de natură cantitativă (creşte numărul stărilor şi dispoziţiilor
afective), cât şi calitativă (se îmbogăţesc şi se diversifică formele existente, apar forme noi).
Abilitatea copiilor de a gestiona „iureşul emoţional” care însoţeşte interacţiunile sociale,
este fundamental pentru creşterea şi abilitatea de a interacţiona şi a lega relaţii cu alte persoane
(Thompson, 1990). Modul în care copiii îşi exprimă sentimentele este legat de evaluarea
abilitaţilor lor sociale de către persoanele din viaţa lor socială. Astfel, în procesul de învăţare,
pentru a se înţelege cu colegii de aceeaşi vârstă, copilul este constrâns să îşi regleze
expresivitatea emoţională (Denham, 1998).
Este extrem de important ca individul să înceapă să cunoască tipologii umane şi
situaţii de la o vârstă foarte fragedă. Poveştile vin în sprijinul acestui fapt, adăugând experienţa
necesară şi informaţiile care să-i ajute în dezvoltarea normală în societate. Viaţa afectivă a
copilului se îmbogăţeşte, poveştile dându-i ocazia să simtă, să trăiască alături de personaje, să
aibă acces la a vedea, a auzi, a se transpune, a-şi închipui cum se simt şi ce simt cei din poveste.
Copiii adesea pun întrebări, oftează, se bucură, plâng, sunt cu totul în acea poveste şi ea îi
încarcă de afecte pe care ei încearcă să le înţeleagă şi să le dea o formă plecând de la ce simt şi
ceea ce li se întâmpla personajelor. Poveștile au o adevarată putere terapeutică în viața copiilor;
ele ii pot influența profund și pozitiv deoarece li se adresează acestora intr-un limbaj simbolic și
ușor accesibil lor, vorbindu-le la nivelul imaginilor si sentimentelor.
Competențe generale:
1. Recunoaşterea, acceptarea şi autoreglarea emoţională ca fundament al formării unei abilităţi
sociale;
2. Creşterea capacităţii de adaptare la cerinţele grădiniţei şi ale societăţii;
3. Dezvoltarea unor abilităţi intra-şi-interpersonale care să faciliteze reuşita în viaţă;
4. Dobândirea capacităţii de aplicare a unor strategii adecvate în situaţii critice şi/sau stresante;
5. Creşterea sănătăţii mentale şi reducerea riscului apariţiei devianţelor comportamentale.
Competențe specifice:
Pentru a asigura dezvoltarea socio-emoțională a copiilor, este necesar ca toate demersurile
instructiv-educative să se focalizeze pe:
- Formarea şi dezvoltarea la copii a abilităţilor de interacţiune cu adulţii, cu copiii de vârste
apropiate;
- Acceptarea şi respectarea diversităţii;
- Formarea comportamentelor pro-sociale;
- Recunoaşterea, exprimarea şi autocontrolul emoţiilor, a expresivităţii emoţionale;
- Dezvoltarea conceptului de sine.
Formarea şi dezvoltarea comportamentelor şi abilităţilor socio-emoţionale la preşcolari
63
Abilităţile emoţionale
Dezvoltarea abilităţilor emoţionale ale copiilor este importantă pentru că ajută la
formarea şi menţinerea relaţiilor cu ceilalţi, pentru că ajută copiiisă se adapteze la grădiniţăşi la
şcoală, pentru că previne apariţia problemelor emoţionale şi de comportament, în copilăria
timpurie şi în cea mijlocie.
Nr. Competenţa Exemple de comportamente
crt emoţională specifică
1. Recunoaşterea - identifică propriile emoţii în diverse situaţii;
emoţiilor - identifică emoţiile altor persoane în diverse situaţii;
- identifică emoţiile asociate unui context specific;
-identifică emoţiile pe baza componentei nonverbale: expresia
facială şi postura.
2. Exprimarea emoţiilor - transmit verbal şi nonverbal mesajele afective;
- numesc situaţii în care apar diferenţe între starea emoţională;
- exprimă empatie faţă de alte persoane;
- exprimă emoţii complexe precum ruşine, vinovăţie, mândrie;
- ţin cont de particularităţile fiecărei persoane în cadrul
interacţinilor sociale.
3 Înţelegerea emoţiilor - identifică cauza emoţiilor;
- numesc consecinţele emoţiilor într-o anumită situaţie.
4 Reglarea/autoreglarea - folosesc strategii de reglare/autoreglare emoţională.
emoţiilor
Abilitățile sociale:
Adaptarea eficientă a copiilor la cerinţele din ce în ce mai complexe ale mediului sunt
asigurate de dezvoltarea optimă a competenţelor emoţionale şi sociale. Orice comportament
social este rezultatul unui proces de învăţare a ceea ce este valorizat de către societate, alfel spus,
competenţele sociale facilitează interacţiunile pozitive, corespunzătoare normelor culturale, în
aşa fel încât să permită atingerea propriilor scopuri şi în acelaşi timp respectarea nevoilor
celorlalţi.
64
1. Complianţa la reguli - respectă instrucţiunile, fără să i se spună;
- face linişte când i se cere;
- răspunde adecvat la solicitările adultului;
- strânge jucăriile la finalul jocului, fără să i se spună;
- acceptă cu uşurinţă schimbarea regulilor de joc;
- respectă regulile aferente unei situaţii sociale.
2. Iniţierea şi menţinerea - iniţiază şi menţine o interacţiune cu un alt copil;
unei relaţii - ascultă activ;
(relaţionarea socială) - împarte obiecte şi împărtăşeşte experienţe;
- oferă şi primeşte complimente;
- invită alţi copii să se joace împreună;
- rezolvă în mod eficient conflictele apărute.
3 Integrarea în grupul de - cooperează cu ceilalţi când se joacă;
prieteni (comportamentul - cooperează cu ceilalţi în rezolvarea unei sarcini;
prosocial) - oferă şi cere ajutorul atunci când are nevoie;
- are grijă de jucăriile celorlalţi;
-ajută în diferite contexte (de ex. Împărţirea rechizitelor,
împărţirea gustărilor).
ACTIVITĂȚI PROPUSE
66
– să găsească soluţii adecvate pentru a exprima o emoţie trăită şi pentru a schimba o emoţie
negativă într-o emoţie pozitivă;
Activitatea nr. 9: „Broscuţa ţestoasă ne învață...”
Scop: Utilizarea unor strategii de reglare emoţională
Obiective:
- să se familiarizeze cu personajul Broscuţei ţestoase;
- să eticheteze corect reacţiile emoţionale ale personajelor;
- să facă diferenţa între reacţii emoţionale adecvate şi cele inadecvate;
BIBLIOGRAFIE:
1. Boncu, Ş., Dafinoiu I (2014) Psihologie socială şi clinică, Editura Polirom.
2.Chelcea, S coord.,(2013) Psihologie socială. Studiul interacțiunilor umane, Editura
Comunicare.ro., Bucureşti
3. Diederichs, G. ,( 2017), A fost odată…….24 de povești terapeutice, Editura Litera,
București;
4. Lievegoed, B. (2011), Fazele de dezvoltare a copilului, Editura Univers Enciclopedic Gold
Triade, Bucureşti.
5. Petrovai, D. și colaboratorii, ( 2012 ), Pentru un copil sănătos emoționa lși social, Editura
V&I Integral, București;
PROIECT EDUCATIONAL
67
Când vorbim despre cei 7 ani de acasă ne gândim la educaţia pe care copilul o primeşte
de la părinţi, la formarea personalităţii şi comportamentului copilului până merge la şcoală. Când
spunem că un copil are cei 7 ani de acasă ne gândim la un copil bine crescut, care ştie să salute,
să spună mulţumesc, te rog, care se comportă cuviincios cu cei de vârsta lui şi cu adulţii.
Educaţia, bunele maniere, regulile morale sunt cheia către adaptarea copilului în
societate. Un copil manierat se va descurca mult mai bine în relaţiile cu cei din jur decât unul
căruia îi lipsesc cei 7 ani de acasă.
Dar educaţia primită în cei 7 de acasă depinde de câţiva factori: relaţia afectivă dintre
copil şi părinţi, specificul de dezvoltare a copilului, valorile pe care se bazează familia şi pe care
le transmite copilului.
Cei 7 ani de acasă reprezintă o oglindă a educației pe care parinții o ofera copiilor în
prima parte a copilăriei. Specialiștii susțin că regulile de comportament și educație oferite în
primii 7 ani de viață ai copilului sunt definitorii pentru formarea lui ca adult.
Prezentul proiect educațional are ca scop principal promovarea unui dialog şi a unei
comunicări între copiii din grădiniţă şi a unui comportament civilizat. Sunt copii bine crescuţi,
care ştiu să se poarte şi să vorbească frumos, în preajma cărora este o plăcere să te afli.
Cei care nu au învăţat să se poarte de mici vor fi respinşi de colegi, vor deveni ,,copiii
cei răi” şi se vor afla într-un permanent conflict cu cei din jur.
Pentru a nu face parte dintre aceştia învăţăm sã ne comportăm civilizat şi vom cunoaşte
bucuria pe care ne-o va aduce prezentul proiect, care va fi o carte de vizită cu care vom deschide
mai uşor uşile bunăvoinţei celor de lângă noi.
POLITEŢEA LA MASÃ
PRIMIM MUSAFIRI
POLITEŢEA ÎN FAMILIE
-purtarea politicoasã;
-cuvinte fermecate;
-respectul faţã de persoanele în vârstã şi fatã de fraţii şi surorile mai mici;
-memorarea zilelor onomastice şi de naştere ale membrilor familiei tale;
POLITEŢEA LA GRÃDINIŢÃ
POLITEŢEA PE STRADÃ
-salutul vecinilor;
-nu alergãm pe sradã;
-suntem atenţi la traversare;
70
-ajutăm colegii mai mici;
-nu vorbim tare pe stradã;
POLITEŢEA LA SPECTACOLE
CUM CONVERSÃM?
-cuvinte fermecate;
-tonul pe care îl folosim;
-nu întrerupem pe cei care deja au început sã vorbescã;
-priveşte-l pe cel care ţi se adreseazã;
-nu vorbi tare şi nu striga;
71
CUM VORBIM LA TELEFON?
ŞTIM SÃ SALUTÃM?
ŢINUTA
IGIENA PERSONALÃ
Semestrul I
O activitate pe săptămână exceptând perioada de evaluare.
72
“Ce inseamnã sã ne comportãm frumos ? »
discuţii libere pentru familiarizarea copiilor cu tema propusã ;
2 Bunele maniere la vârsta copilãriei 12.10
« Un copil politicos » memorizare ;
3 Observaţia 19.10
« Sã acceptãm observaţiile ! »-convorbire ;
4 Supãrarea, scuzele 26.10
« Nu te supãra, frate ! » joc-exerciţiu ;
5 Politeţea la masã 09.11
« Poftiţi la masã ! » joc-exerciţiu ;
6 Primim musafiri 16.11
« Mã pregãtesc pentru ziua mea » discuţii ;
7 Mergem în vizitã 23.11
« E ziua prietenului meu » aniversarea unei zile onomastice ;
8 Politeţea în familie 07.12
« Copiii sunt mândria pãrinţilor » convorbire ;
9 Politeţea în familie 14.12
« Te rog sã-mi dai ! » joc didactic;
10 Politeţea la grãdiniţã 21.12
«Cum mã comport la grãdiniţã ? » joc-exerciţiu ;
11 Politeţea pe stradã 18.01
« Vorba-i de argint şi tãcerea de aur»-citim benzi desenate;
12 «Aruncã binele tãu în dreapta şi stânga şi la nevoie ai sã-l gãseşti» 25.01
evaluare -joc “Aşã da, aşa nu!”
Semestrul II
O activitate pe săptămână.
73
Memorizare “ O faptã bunã” Gh, Zarafu
3 Politeţea la spectacole 01.03
Joc didactic “Alfabetul bunei cuviinţe”
4 Politeţea la spectacole 08.03
Joc exerciţiu “ Ce e bine, ce e rãu ? »
5 Cum conversãm? 15.03
Convorbire: “Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face!”
6 Cum conversãm? 22.03
Convorbire “Cu cine vreau/nu vreau sã semãn şi de ce ?»
7 Cum vorbim la telefon? 29.03
Bibliotecã “Telefonul de la începuturi şi pânã azi”
8 Cum vorbim la telefon? 05.04
Joc de rol” Iniţiem/primin un telefon”
9 Ştim sã salutãm? 12.04
Memorizare “Sã ne comportãm civilizat” El. Dragoş
10 Ştim sã salutãm? 19.04
Memorizare “Obiceiuri bune” Valeria Boiculesi
11 Ţinuta 10.05
Brainstorming- “Ce înseamnã sã fii curat?”
12 Ţinuta- povestire 17.05
“Murdãrel şi Curãţel şi mulţi alţi copii la fel” Florin Colonaş
13 Igiena parsonalã 24.05
Memorizare “ Cine nu se spalã” Gh. D. Vasile
14 Igienã personalã 31.05
“Spune ce fac!”- joc mimã
15 Evaluare -concurs” Cine şti rãspunde” 07.06
Bibliografie:
1. Curriculum pentru educația timpurie (a copiilor de la naștere până la vârsta de 6 ani),
MEN, 2019
2. Cucoș, C-tin, ” Educația, experiențe, reflecții, soluții”, Editura Polirom, Iași, 2013
3. Manual de educație outdoor – https://www.slideshare.net/manual-de-educație-outdoor,
accesat la data de 11.01.2021
4. Baze teoretice ale Educației Outdoor – https://docslide.net Category Documents,
accesat la data de 12.01.2021
PROF.ÎNV.PREȘC.MARC CAMELIA
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 16, ALBA IULIA
TRANZIȚIE: „Bat din palme clap, clap, clap/ Din picioare trap, trap, trap
Ne-nvârtim, ne răsucim/ Şi spre baie noi pornim!”
SCENARIUL ZILEI
Programul zilei începe cu Întâlnirea de dimineață: „Ce îți dorești de la Moş Nicolae?”
Salutul pornește de la educatoare: Dimineața a sosit...
Prezența: După ce ne-am adunat/ Și frumos ne-am salutat/ Colegii ne-am întâlnit/ Cine oare n-a
venit?”
Calendarul naturii: Se discută despre cum este vremea în această zi, se va preciza ziua, luna,
anotimpul și anul în care ne aflăm.
Noutatea zilei: Deoarece săptămâna aceasta vorbim despre Moș Nicolae din cadrul proiectului
tematic, Bucuriile sărbătorilor de iarnă, Moșul a venit la noi în grupă pentru că vrea să afle cât
79
de cuminți ați fost anul acesta. El a aflat că voi sunteți foarte bucuroși de venirea lui și tocmai de
aceea vrea să vadă cât de cuminți sunteți. Vă va recompensa pentru că ați fost niște copilași
foarte buni și foarte ascultători cu stimulente surpriză.
Activitatea de grup: Dacă vreau să cresc voinic/ Fac gimnastică de mic/ Merg în pas alergător/
Sar apoi într-un picior/ Mă opresc, respir uşor/ Toată lumea e a mea/ Când mă las jos la podea/
Asta-i doar un început,/ Ia priviţi cât am crescut!
Împărtăşirea cu ceilalţi: Discuții despre tema săptămânii Moș Nicolae, copiii te așteaptă.
Formarea echipelor: prin metoda Mâna oarbă: (Artă: „Magia iernii”- pictură pe sticlă,
Construcții: ”Casa lui Moş Nicolae în imaginaţia mea”, Joc de rol: „De-a cofetarii Moşului”).
Tranziție: „Bat din palme clap, clap, clap
Din picioare trap, trap, trap, trap
Ne-nvârtim, ne răsucim
Şi spre centre noi pornim.”
DATA: 04.12.2020
UNITATEA DE INVĂȚĂMÂNT: Grădinița cu Program Prelungit Nr.16, Alba Iulia
PROF.ÎNV.PREȘCOLAR.: Marc Camelia
NIVEL: I
GRUPA: mijlocie „Florilor”
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: CUM ESTE, A FOST ȘI VA FI PE PĂMÂNT?
TEMĂ PROIECTULUI: BUCURIILE SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ
TEMA SĂPTĂMÂNII: MOȘ NICOLAE, COPIII TE AȘTEAPTĂ
TEMA ZILEI: Ghetuța lui Moș Nicolae
TIPUL ACTIVITĂȚII: Jocuri şi activităţi la alegere
FORME DE ORGANIZARE: pe grupuri
SCOPUL ACTIVITĂȚII: Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor copiilor, referitoare
la venirea anotimpul de iarnă;
DIMENSIUNI ALE DEZVOLTĂRII:
Curiozitate, interes și inițiativă în învățare;
Finalizarea sarcinilor și a acțiunilor (persistență în activități);
COMPORTAMENTE VIZATE:
Manifestă curiozitate și interes, pentru experimentarea și învățarea în situații noi;
80
Realizează sarcinile de lucru cu consecvență;
Manifestă creativitate în activități diverse;
Sectorul I: Artă
Subiectul activității: „Fulgi de zăpadă”
Mijloc de realizare: pictură pe sticlă
Obiective operaționale: - să picteze în interiorul spațiului dat, respectând tema primită.
Material didactic: sticlă, acoarelă, decoraţiuni specifice sărbătorilor de iarnă, preșcolarii vor
picta fulgi de zăpadă.
Metode și procedee: explicația, exercițiul, conversația, demonstrația.
Desfășurarea activității: Copiii pictează fulgi de zăpadă într-un mod cât mai creativ.
Evaluarea activității: Se vor face aprecieri verbale cu privire la modul în care au lucrat copiii la
centru.
Sectorul II: Construcții
Subiectul activității: ”Casa lui Moş Nicolae în imaginaţia mea”
Mijloc de realizare: Copiii vor construi din cuburi de lemn casa lui Moş Nicolae colaborând şi
împărtăşindu-şi ideile.
Obiective operaționale: - să planifice prin colaborare căsuţa lui Moş Nicolae, contribuind fiecare
cu propria idee;
Material didactic: cuburi de lemn.
Metode și procedee: explicația, exercițiul, conversația
Desfășurarea activității: copiii trebuie să folosească cuburile pentru a realiza construcția şi să
colaboreze cu ceilalţi pentru a realiza casa;
Evaluarea activității: Se vor face aprecieri verbale cu privire la modul în care au lucrat copiii la
centru.
STRATEGII DIDACTICE:
Metode și procedee: expunerea, conversația, observația, explicația,
demonstrația, exercițiul;
Mijloace de învățământ: sticlă, acoarelă, nucă de cocos, plasilină, bol.
FORME DE ORGANIZARE: frontal, individual, pe grupuri.
BIBLIOGRAFIE:
Curriculum pentru educație timpurie (3-6/7) 2019;
Suport pentru aplicarea noului curriculum pentru învățământ preșcolar,
nivel 5-7 ani;
Aplicațiile noului curriculum pentru învățământ preșcolar.
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII
82
5. Desfăşurarea Sunt solicitaţi copiii să-şi aleagă centrul la - Exerciţiul; - Frontal
activităţii care preferă să lucreze, apoi se va prezenta - Individual
modul de realizare a fiecărei teme: - Pe grupe
,,Artă ”- Copiii vor intui materialele. Voi
denumi materialele dacă este necesar şi voi
preciza rolul lor în realizarea temei propuse.
Vor picta prin tehnica picturii pe sticlă, vor
respecta conturul, vor lucra îngrijit, vor
finaliza lucrările şi le vom expune la fereastră.
La sectorul ,,Construcții”, copiii vor trebui
să construiască cu ajutorul cuburilor de lemn
casa lui Moş Nicolae colaborând şi
împărtăşindu-şi ideile.
DATA: 04.12.2020
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Grădinița cu Program Prelungit Nr. 16, Alba Iulia
NIVELUL: I
83
GRUPA: mijlocie „Florilor”
PROFESOR ÎNVĂȚĂMÂNT PREȘCOLAR: Marc Camelia
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: CUM ESTE, A FOST ȘI VA FI PE PĂMÂNT?
TEMA PROIECTULUI TEMATIC: BUCURIILE SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ
TEMĂ SĂPTĂMÂNALĂ: MOȘ NICOLAE, COPIII TE AȘTEAPTĂ
TEMA ZILEI: Povestea lui Moș Nicolae
TIPUL DE ACTIVITATE: ACTIVITATE INTEGRATĂ „Povestea lui Moș Nicolae”
(DLC+DȘ1).
FORME DE ORGANIZARE: frontal.
SCOPUL ACTIVITĂȚII:
Ascultarea activă a mesajului pentru înțelegerea și receptarea lui, exprimarea orală a
mesajului, a emoțiilor, dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului
înconjurător precum şi stimularea curiozităţii pentru investigarea acestuia, să cunoscă
elemente ale mediului social şi cultural
COMPORTAMENTE VIZATE:
84
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
STRATEGII DIDACTICE:
BIBLIOGRAFIE:
- “Curriculum pentru educație timpurie3-6/7 ani ” – 2019
- Georgeta Toma; Daniela Petre; Maruța Ristoiu; Irinela Nicolae; Magdalena Anghel –
„Suport pentru aplicarea noului curriculum pentru învățământul preșcolar.”, editura Delta
- Breben, Silvia; Gongea, Elena; Ruiu, Georgeta; Fulga,Mihaela – “Metode interactive de
grup” –ghid metodic, editura Arves.
SCENARIUL ACTIVITĂȚII
85
didactice necesare.
2. Captarea Se expune copiilor o ghicitoare cu privire
atenției și la tema activității ce urmează a se
orientarea desfășura:
Conversaţie
atenției Este moș, nu-i Moș Crăciun, Aprecierea orală
Chiar daca-i la fel de bun,
În ghetuțe el vă pune,
Jucării și dulciuri bune,
Ați ghicit cum i se spune?
(Moș Nicolae)
86
preșcolarilor întrebări despre anotimpul
iarna și caracteristicile lui, întrebările vor fi
scurte și simple, despre ceea ce s-a discutat
în zilele anterioare.
Pe parcursul povestirii se vor explica
cuvintele necunoscute (se aștern, în
depărtare, cristal, nevoiași, strădui) .
Copiii ascultă cu atenție povestirea.
Voi scoate în evidență principalele
trăsături ale lui Moș Nicolae.
Fixarea continutului
Se va face prin prezentarea imaginilor
din poveste.
-Despre ce anotimp este vorba în poveste?
(Iarna)
- Pe cine așteaptă copiii cuminți să le
aducă daruri? (Pe Moș Nicolae)
-Cine sunt cei care se arată foarte curioși
de cum este Moș Nicolae? (copiii) Aprecierea
-Ce vor copiii să afle despre Moș Nicolae?
(cine este, de unde vine, dacă are puteri
magice etc.)
-Cine îi ajută pe copii să descopere cât mai
multe lucruri despre Moș? (doamna
educatoare)
-Ce își propun copiii pentru anul ce vine?
(să fie mai cuminți)
Le voi cere copiilor să precizeze care sunt
personajele povestirii.
6. Obținerea Copiii vor alege siluetele personajelor Exerciţiul Aprecierea orală
performanței din poveste şi le aşează pe panou în
ordinea în care a fost prezentată povestea.
În timp ce așează siluetele ceilalți copii
trebuie să fie atenți pentru a le așeza
corect.
87
7. Evaluarea Se va realiza prin întrebări: Conversația Aprecieri pozitive
-A fost frumoasă povestea noastră de asupra
astăzi? răspunsurilor
-Cum s-a numit povestea? copiilor.
8. Încheierea Se vor face aprecieri individuale şi Conversația Aprecierea şi
activității generale asupra felului în care au lucrat în recompensarea
timpul activităţii. copiilor
Copiii vor primi recompense (autocolant în
formă de faţă zâmbitoare).
COMPORTAMENTE VIZATE:
88
Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice
vârstei
Utilizează mâinile și degetele pentru realizarea de activităţi variate
OBIECTIVE:
- să aplice corect tehnicile de lucru, în funcţie de tema plastică;
- să participe afectiv şi conştient la activitate;
- să respecte poziţia corectă a corpului faţă de suportul de lucru pentru o bună coordonare
aculo-motorie.
STRATEGII DIDACTICE:
d. Resurse procedurale:
Metode și procedee: conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, munca
independenta, turul galeriei;
Forme de organizare: frontal, individual;
e. Resurse materiale: planșa model, acuarelă, suport apă, foaie A4, șervețele umede;
f. Resurse temporale: 20 de minute;
BIBLIOGRAFIE
Curriculum pentru educație timpurie (3-6/7) 2019;
Suport pentru aplicarea noului curriculum pentru învățământ preșcolar,
nivel 5-7 ani;
Aplicațiile noului curriculum pentru învățământ preșcolar
Desfășurarea activității
89
Se va realiza prin ghicitoarea:
„Mult iubit e de copii,
Captarea Și-așteptat în fapt de seară,
2. Conversația
atenției Să primim al sau cadou,
Punem ghetuțele-afară.”
(Mos Nicolae)
Anunțarea Astăzi vom picta „Ghetuța lui Moș Explicația
3. scopului și a Nicolae”, fiind o activitate de
obiectivelor educație plastică. Conversația
a) Distribuirea materialului Explicația
Copiii vor primi pe masă: acuarele,
foaie A4, apă, pensulă
Intuirea materialelor Identificarea
Voi solicita un copil să denumească Conversația materialelor de
materialele de pe masă. lucru
b)Prezentarea și intuirea lucrării
model
Se discută lucarea model, materialele Lucrarea
folosite și tehnica de realizare. model
c)Explicația și demonstrația Observația
Copiilor li se prezintă etapele de
4. lucru:
Dirijarea Pentru desfășurarea acestei
învățării activități le voi explica copiilor
modalitatea de lucru, pentru Demonstrația
realizarea ghetuței.. Reținerea
Le voi atrage atenția să nu pună multă etapelor de
apă, dar să pună multă culoare. Vor Planșa cu lucru
avea grijă să lucreze curat, să ducă etapele
tema la bun sfârşit pentru că Moş Explicația
Nicolae le va vedea.
Educatoarea realizează lucrarea din
nou pentru exemplificare.
d)Verificarea modului de înțelegere
90
Se solicită un copil să explice etapele
de lucru, urmărindu-se lucrarea
model și planșa cu etapele de lucru.
e)Realizarea lucrării Acuarele
Exerciții pentru încălzirea
mușchilor mici ai mâinilor:
Închiderea și deschiderea pumnilor,
mișcarea degetelelor, bătăi din
palme, morișca, zboară rândunica.
Se urează “spor la lucru” și se începe Conversația
lucrul.
Activitatea copiilor este
supravegheată îndeaproape, se dau
explicații suplimentare și ajutorul
necesar, acolo unde este nevoie.
Dactilo-pictura
Munca
independentă
91
Prof. înv. preșcolar: Marc Camelia
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
- să înţeleagă şi să respecte regulile jocului;
- să interacționeze cu ceilalți copii, parteneri de joacă;
- să reacţioneze rapid şi corect la comenzile educatoarei.
92
Bibliografie:
Curiculum pentru învățământul preșcolar” (3-6/7 ani) M.E.C.T. 2019;
Culegere jocuri de mișcare.
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII
93
Copiii sunt așezați pe
4.Desfășurarea scăunele. În timp ce melodia Explicația Gheată Observ modul de
activității „Dansul ghetuţelor” este comportare al
pornită copiii se plimbă prin Demonstrația Cadou copiilor și răspunsul
grupă. La semnalul dat de acestora
oprirea muzicii, educatoarea Exercițiul Căciulă
spune un cuvânt: gheată,
cadou sau căciulă... copii se Jocul
îndreaptă spre locul unde
este aşezat acel obiect.
Complicarea jocului
5. Obținerea Jocul se va repeta de mai
performanței multe ori. În complicarea Conversația Aprecieri colective si
jocului, copiii vor închide Explicația individuale
ochii, iar educatoarea va
schimba locul ghetei, a
cadoului și a căciuli. La
pornirea muzicii, copiii vor
începe din nou să se plimbe
prin grupă.
6.Încheierea Se fac aprecieri finale
activității asupra felului în care s-au Aprecieri verbale
comportat pe perioada Conversația frontale și
activității, asupra modului în de încheiere individuale
care au cooperat pentru
realizarea jocului.
Conduită
senzorio-motorie, pentru orientarea mișcării
Conduită
senzorio-motorie, pentru orientarea mișcării
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
Regulile jocului:
Copiii sunt așezați pe două rânduri, unul in spatele celuilalt înaintea liniei de plecare. Copiilor le
vor fi prezente sarcinile şi regulile de joc. Se vor forma două echipe. Echipa spiridușilor roşii şi
echipa spiriduşilor verzi. Cu un săculeţ vor fi astăzi ajutorul moşului şi vor lăsa în coșulețe câte o
bomboană, ajunşi la final vor înmâna săculeţul următorului copil și se vor așeza în spatele
rândului, tot aşa până vor termina proba.
Strategii didactice:
Bibliografie:
95
Curiculum pentru invatamantul prescolar” (3-6/7 ani) M.E.C.T. 2019;
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII
96
4.Desfășurarea În cadrul jocului „Cursa Explicația Observ modul
activității spiridușilor darnici”, Saci de comportare
copiilor le vor fi prezente al copiilor și
sarcinile şi regulile de joc. Bomboane de joc al
Se vor forma două echipe: copiilor
echipa spiridușilor roşii şi Demonstrația Coș
echipa spiriduşilor verzi.
Cu un săculeţ vor fi astăzi Exercițiul
ajutorul moşului şi vor lăsa Jocul
în coșulețe câte o
bomboană. Ajunşi la final
vor înmâna săculeţul
următorului copil și se vor
așeza în spatele rândului.
Tot aşa până vor termina
proba. Se va realiza jocul
de probă, apoi se va trece la
desfășurarea jocului propriu
zis.
Complicarea jocului Aprecieri
5. Obținerea Jocul se va repeta de mai colective si
performanței multe ori. În complicarea Conversația individuale
jocului, copiii trebui să Explicația
țopăie până la coș, să lase
bomboana și apoi să se
întoarcă înapoi prin mersul
piticului.
6.Încheierea Se vor face aprecieri Conversația Aprecieri
activității verbale asupra modului de de încheiere verbale
desfăşurare a întregilor frontale și
activităţi. individuale
La final copiii vor
deschide săclețul si se vor
bucura de surprizele dulci
97
de la Moş Nicolae.
Începem prin a vă spune ,dragi copii,cât de dor ne este de momentele frumoase petrecute
alături de voi, de râsul vostru cristalin și de îmbrățișările pline de dragoste cu care ne-ați obișnuit.
Vă felicităm pentru modul în care ați lucrat până acum!
În aceste momente, când nu ne putem vedea și nu putem merge la grădiniță, vă invităm să
facem activități frumoase împreună cu frățiorii și părinții. Suntem sigure că veți fi încântați de
ceea ce v-am pregătit și în această săptămână.
Sărbătorile de iarnă sunt cele mai îndrăgite de copii,deoarece sunt asociate
cu sosirea celor două personaje atât de îndrăgite de copilași, din tradiția poporului
98
român :Moș Nicolae ,respectiv Moș Crăciun.Aceștia, împreună cu bradul
împodobit,cadourile,colindele și magia nopților de iarnă,îi determină pe copii să trăiască
intens evenimentele mult așteptate.Pornind de la acest considerent am hotărât ca în
săptămânile ce preced anotimpul de iarnă să derulăm proiectul tematic:,, Bucuriile
Sărbătorilor de Iarnă,,. Așa cum v-am obișnuit și până acum vă propunem câteva
sugestii/sarcini de activități, foarte simple pe care le puteți desfășura acasă cu copiii.
Vă îmbrățișăm cu drag și dor !
Vă rugăm să fiți alături de noi și de data aceasta în realizarea activităților.
Vă rugăm, dacă puteți, să faceți poze, filmulețe din timpul activităților, pe care apoi să ni le
trimiteți pe grup.
Vă mulțumim pentru implicare! Vă dorim multă sănătate și spor la treabă!
Cu respect și prețuire, educatoarele grupei mijlocii
Moment de
mișcare A ram sam sam –Gașca Zurli
https://www.youtu
be.com/watch?v=z
BttxAMxaXE
99
După ce ați ieșit cu copiii afară,
puteți să le puneți câteva întrebări:
Domeniul -Cum te-ai simțit afară?
Știință-cunoaștere -De ce ți-a plăcut?
a mediului -Ce-ai simțit la obrăjori?
A SOSIT -Știi în ce anotimp suntem?
IARNA!-convorbi -Când începe anotimpul iarna?
re -Ce știi despre anotimpul iarna?
Lăsați copiii să spună tot ce știu
https://youtu.be/qd despre anotimpul iarna, apoi faceti
NAQADug80 sinteza: Iarna este cel mai rece
anotimp, întreaga natură este
amorțită, copacii sunt goi, cerul este
mereu acoperit de nori, rar se vede
soarele dar și atunci este tot frig.
Când cad primii fulgi de zapadă este
mare bucurie! Fiindcă e foarte frig, e
ger, și năsucurile copiilor îngheață,
trebuie să ne luăm hăinuțe groase
când iesim afară: paltonașe și
pantaloni groși, ghetuțe, cizmulițe,
căciuli, fulare, mănuși. Copiii se
bucură foarte mult de sosirea iernii
pentru că pot să faca oameni de
zăpadă, să se dea cu săniuța, să se
bată cu bulgări, să patineze, să
schieze, să faca îngerași în zăpadă și
să afle muuuulte lucruri despre
iarnă. Astfel, copiii pot învăța că
iarna este un anotimp cu multe
sărbători. Chiar în prima zi de iarnă,
1 decembrie, sărbătorim Ziua
Națională a României.
Iarna este numit și anotimpul
bucuriei pentru că în noaptea de 5
100
spre 6 decembrie vine Moș Nicolae,
care le umple ghetuțele cu tot felul
de bunătăți. El ne învață să fim
darnici. Cel mai frumos cadou se
face în tăcere, așa că nu este bine să
ne lăudăm cu darurile pe care le
facem celorlalți.
În seara de 24 decembrie, în Ajun de
Crăciun, copiii se duc la colindat,
vestind nașterea Mântuitorului Iisus
Hristos. Tot în seara de Ajun,
întreaga familie împodobește
brăduțul cu globulețe, ghirlande și
alte decorațiuni, așteptându-l cu
nerăbdare pe Moș Crăciun. El vine
de departe, cu săniuța trasă de renii
săi fermecați și aduce cadouri
copiilor cuminți.
https://www.jigsa
wplanet.com/?rc
=play&pid=3e52
9c463d05
Cereți
DLC+DȘ1-Poves Se expune copiilor o ghicitoare cu copiilor să
tea lui Duduț-un privire la tema activității ce urmează dea
brăduț cu un a se desfășura: răspunsuril
destin anume… De copii este iubit, e în
https://doamnafagi De Crăciun împodobit, propoziții!
lor.blogspot.com/ Verde e, majestuos
2018/11/dudut-un- Cine e aşa frumos?
bradut-cu-un-desti
n-anume.html (Bradul)
Se anunţă tema activităţii :astăzi
copii, o să ascultați o poveste
frumoasă care se numește: Povestea
lui Duduț-un brăduț cu un destin
anume…! Pe parcursul povestirii se
vor explica cuvintele
necunoscute:giumbușlucuri=glumițe,
pozne,streașină=acoperiș,scoruș=
arbore,copăcel,hoinari=rătăciți,domo
lit=liniștit,plumburii=cenușii,desagă
=traistă,șubă=haină
groasă,vifor=vânt puternic.
Fixarea conținutului-Se va face cu
ajutorul câtorva întrebări ajutătoare:
-Despre ce anotimp este vorba în
poveste? (Iarna)
-Cum se numește brăduțul din
poveste?( Duduț)
-Cu ce semăna Duduț când era
103
mic?( …cu un arici)
-Cine era prietenul cel mai de
soi?(…un pițigoi)
-Cine se strecura printre acele lui
ascuțite?(…Vântuț)
-Cine s-a rătăcit în pădurea
deasă?(Șoriceii)
-Cu ce era acoperit Duduț într-o
dimineață de iarnă-nsorită?(…cu un
puf alb-strălucitor)
-Ce s-a întâmplat cu Duduț din
cauza viforului?(…a fost smuls si
departe aruncat)
-Cu cine s-a întâlnit Duduț?(cu Moș
Crăciun)
-Ce credeți că s-a întâmplat cu
brăduțul nostru?(a fost dus în dar de
Crăciun la un copil bun si de atunci
oamenii își aduc în case, an de
an,alți Duduți pt a-i împodobi).
Joc
distractiv-Spirid
MARȚI ușii moșului Pentru ca ziua să devină distractivă,
08.12.20 dragi părinți, vă rugăm să îi implicați
20. Experiment pe cei mici în două activități
TURA distractiv-Farfur interesante:un joc
II ia cu bule de distractiv-,,Spiridușii Moșului,, și un
săpun experiment distractiv- ,,Farfuria cu
bule de săpun,,.
Jocul distractiv- Copilul poartă pe
cap căciula Moșului ,miscându-se
liber prin cameră și executând
anumite acțiuni:merge ca
soldații,merge pe vârfuri,cu mâna pe
104
pălărie,etc.
Pentru experimentul distractiv veți
avea nevoie de o farfurie mică, un
pai de băut, detergent lichid de
spălat vase şi apă de la robinet. Cu
grijă turnați 2 picături de detergent
în farfurie, apoi puțină apă (lăsați
apa să curgă peste detergent pentru a
se forma câteva spume)! Așezați
apoi farfuria pe o suprafață plană,
solidă, cum ar fi masa din bucătărie.
Pentru a crea bulele, suflați uşor şi
încet în apa cu detergent, dar nu prea
repede, pentru că nu va funcționa!
Distracție plăcută,dragi copii!
105
cifrele 1, 2 , 3.După ce am terminat
de desenat,copilul mai are nevoie de
creioane colorate,de plastilină ,
pompoane,bomboane,acadele, de
diferite culori(orice are la îndemână
prin casă).Se explică modul de
desfășurare a activității:pe fiecare
foaie vom colora cât mai frumos
brăduțul și steaua.Apoi modelăm din
plastilină globuri de diferite
culori(mici bile de plastilină).Dacă
nu avem plastilină folosim
pompoane,bomboane,etc.Astfel pe
primul brăduț , fiind scrisă cifra 1
vom așeza un singur globuleț,cât ne
indică cifra de pe stea/brad..La fel se
procedează și cu ceilalți brăduți(cât
ne indică cifra tot atâtea
globuri/bomboane/pompoane
așezăm pe brăduț).Am atașat si o
fișă,în care copilul va trebui să
găsească intrusul,va forma mulțimi
prin încercuire cu creionul și cu
degetul arătător și vom spune:Am
format o grupă de brazi,etc.(de
ex.mulțimea brazilor,etc).Putem
forma grupa brazilor
mici,mijlocii,mari și spunem:Am
format o grupă de brazi
mici,etc .Mai putem așeza obiecte în
ordinea crescătoare a mărimii,adică
de la cel mai mic la cel mai mare(de
ex.ciocolatele) sau în ordinea
descrescătoare a mărimii,adică de la
cel mai mare la cel mai mic(de
106
ex.turta dulce).
Pentru complicarea jocului,dragi
copii,observăm tabelul în care avem
o turtă dulce
mare,mijlocie,mică,care sunt așezate
în ordinea descrescătoare a
mărimii .Voi,dragi copii,trebuie să
vă uitați cu atenție și să spuneți care
este următoarea imagine pe care
trebuie să o așezăm.Spor la
lucru,copilași!
Moment de
poveste-Rudolf,re Vă propunem spre audiție o
MIERC nul cu nasul roșu frumoasă poveste pt copii!Este o
URI https://youtu.be/Oj poveste tare drăguță despre
09.12.20 HYAON1uMI adorabilul mic ren,pe nume
20. Rudolf,un ren special,care s-a născut
TURA cu nasul roșu.
II -Hei,copii,ați reținut numele renilor
lui Moș Crăciun?Ei
sunt:Dasher,Dancer,Prancer,Vixen,
Comet,Cupid,Donner,Blitzen
Ghicitori despre și….Rudolph.
iarnă
https://youtu.be/1l Totu-i înghețat în drum,
ue80WsT-I Florile-s pe geam acum,
În sobă focul trosnește,
Spune ce anotimp este?
(IARNA)
Verde-n vară,verde-n iarnă!
La Crăciun are beteală,
Globuri,steluțe-argintii,
Ce pom este,copii?
107
(BRADUL)
Mic,ușor,purtat de vânt,
Cade,cade la pământ,
Ține cald ca un veșmânt.
(FULGUL DE ZĂPADĂ)
Albă,plapumă și moale,
S-a întins pe
deal,pe vale,
Iar când vine primăvara,
Se topește
plăpumioara.
(ZĂPADA)
108
Copiii ascultă cântecul, și apoi se cântat!
Domeniul Estetic discută cu ei conținutul,pe scurt:
și Creativ- - Cine se bucură de venirea iernii?
Activitate -Cu ce împodobim bradul?
muzicală -Unde este casa brăduțului?
Brăduțul-cântec Explicăm cuvintele necunoscute:
https://youtu.be/L cetină,împodobit,tresare ,iar când
FoBsqNaTWA este ger, pe geamuri,dragi copii, se Lăsați
formează flori de gheață. copilul
Copiii ascultă cântecul încă o dată și să-și creeze
apoi cântă și ei de 2-3 ori. Se poate propriul
repeta și mai târziu sau în altă zi. culcuș,folo
sindu-și
Dom.Om si Culcuș pentru animale! imaginația
societate- Fiecare copil realizează din și
Activitate materialele pe care le are acasă: creativitate
practică cutii,perne,coș- culcuș pentru a!
animalul preferat. Fiecare
De .ex din frunzele de afară copiii lucrare este
pot realiza un culcuș pentru arici. apreciată!
109
Acest joc nu este numai
distractiv, dar va stimula
capacitatea de concentrare, atenția
și coordonarea mână-ochi.
Ca "recuzită" veți avea nevoie de:
• câteva ornamente de pus în pom
Joc distractiv- (de exemplu, globuri).
„Balansăm • un tub gol de carton sau orice
ornamente de obiect aveți la îndemână .
Crăciun” • un băț dintr-un material ușor sau o
riglă .
Bățul va fi pus pe tubul de carton,
aflat în poziție verticală.
Scopul va fi ca participanții să poată
balansa pe băț cât mai multe
ornamente, într-un minut.
Va câștiga cel ce își va menține pe
băț cele mai multe ornamente.
110
VINERI Salutul de Bună dimineața, floricele noastre
11.12.20 dimineață! harnice și zâmbitoare!
20.
TURA I Moment de Trop,trop,trop!
mișcare
https://youtu.be/D
wq4HTown_o
Se așază un glob (de plastic) într-o
DPM- „Cursa lingură, apoi fiecare concurent
copiilor trebuie să parcurgă un traseu anume
năzdrăvani” prin casă, peste perne,peste jucării
de pluș,etc. eventual cântând o
colindă/un cântecel de iarnă drag lui,
fără să scape globulețul din lingură.
Când copilul ajunge cu globul la
destinație el primește un ou de
ciocolată pentru a-l transporta
înapoi. La finalul traseului oul de
ciocolată (sau bomboane,etc)este dat
copilului ca recompensă pentru
efortul depus.
Glob-bec
BIBLIOGRAFIE:
***1.Curriculum pentru Educație Timpurie 2019;
***2.Ghid Repere metodologice nivel preșcolar-Repere metodologice pentru consolidarea
achizițiilor din anul școlar 2019-2020-Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație,
București,2020,Editura Didactică și Pedagogică S.A.
***3. Suport pentru explicitarea și înțelegerea unor concepte și instrumente cu care operează
curriculumul pentru educație timpurie;
***4.Scrisoarea metodică pentru anul școlar 2020-2021;
***5.Laurenția Culea,Filofteia Grama,Mioara Pletea-,,Activitatea integrată în
grădiniță,,Ed.Didactica Publishing House,București,2008.
Linkuri:
112
A ram sam sam –Gașca Zurli-https://www.youtube.com/watch?v=zBttxAMxaXE
Cunoașterea mediului-A SOSIT IARNA!-https://youtu.be/qdNAQADug80
Poveste-O ZI DE IARNĂ-https://www.youtube.com/watch?v=bpZs0dn93ac
Puzzle-Micuța iernii-https://www.jigsawplanet.com/?rc=play&pid=3e529c463d05
Dansează bughi-bughi!-https://youtu.be/OS7IUOBdwRY
Dansul Zigaloo-https://youtu.be/3DeNGvxgGHk
Povestea lui Duduț-un brăduț cu un destin
anume…-https://doamnafagilor.blogspot.com/2018/11/dudut-un-bradut-cu-un-destin-anume.htm
l
Moment de mișcare-Trop,trop,trop!-https://youtu.be/Dwq4HTown_o
Ghicitori despre iarnă-https://youtu.be/1lue80WsT-I
Sesizează detalii sau diferențe între obiecte , ființe , fenomene de care sunt interesați , atunci
când le examinează
113
Utilizează mâinile și degetele în manipularea corespunzătoare a unor obiecte / instrumente
(creion , pensulă , puzzle).
SCOPUL ACTIVITĂȚII:
Dezvoltarea atenției și formarea priceperilor și deprinderilor cu privire la vestitorii
primăverii.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
O1: Să denumească planșa prezentată ;
O2: Să identifice în planșa prezentată vestitorul primăverii;
O3: Să enumereactivitățile desfășurate în grădină și pe câmp;
O4:Să identifice florile de primăvară din cele prezentate.
Intalnirea
de dimineata
Rutine Tranziții
Grădina cu ghiocei
ACTIVITATI DE
DEZVOLTARE
PERSONALA
Scăunelele
muzicale ARTĂ
ACTIVITATI
ACTIVITATI
LIBER
ZVON DE LIBER
ALESE 1
ALESE 2 PRIMĂVARĂ
CONSTRUCȚI VIAȚĂ
ACTIVITATI PE DOMENII I PRACTI
Căpitanul EXPERENTIALE
CĂ
mut 1. DȘ1+DEC1– (cunoașterea
mediului+pictură): ”Zvon de primavară”
2. DEC2(activitate muzicală):„Hai la joc”
Jardinere pentru
flori De-a grădin
115
SCENARIUL ZILEI
ADP: Copiii sunt aşezati în formă de cerc, astfel încât fiecare să aibă contact vizual cu
toţi colegii. Urmează SALUTUL - prima componentă a întâlnirii de dimineaţă. Acesta porneşte
de la educatoare şi se continuă de toţi membrii grupei (După ce ne-am adunat,/Și frumos ne-am
salutat,/Colegiii ne-am întâlnit,/Cine oare n-a venit. ). Se face PREZENŢA. Voi numi un băiat
care va spune băieții absenți , iar o fetiță va spune fetele absente.. După prezenţă completăm
CALENDARUL NATURII - cu ajutorul copiilor se stabileşte la panou anotimpul, ziua, data,
luna şi anul în care suntem. ÎMPARTĂȘIREA CU CEILALȚI se face printr-o discuție
referitoare la venirea primăverii. Noutatea zilei: Copiii vor fi vizitați de către Zâna Primavară ,
care vrea să vadă ce copii cuminți și harnici sunt în grupa mare.
Tranzitia spre centre se face prin cântecul „Bat din palme clap-clap-clap/ Din
picioare trap-trap-trap/ Ne-nvârtim, ne răsucim/ Și spre centre noi pornim!”.
ALA1: Copiii își aleg singuri centrul la care lucrează, după ce educatoarea a explicat sarcina și
modul de lucru la fiecare centru în parte. Astfel că, la centrul Artă copiii au drept sarcină de
lucru să realizeze o grădină cu ghiocei . La centrul Construcții vor construi jardiniere pentru
flori. La centrul Viață practică ei vor planta semințe de flori în caserole.
Trecerea spre activitatea spre domenii experentiale se va face prin cântecul “Noi
suntem piticii”
ADE: Pentru început se va descoperi o planșă în care sunt prezentate florile de primăvară și
muncile desfășurate în grădină și pe câmp. Pe baza planșei voi iniția o discuție despre ce ne
este prezentat , despre activitățile desfășurate de copii în grădină și despre florile prezentate.
Fiecare copil va avea în față o imagine cu ceea ce este prezentat pe planșa mare. În timp ce
vom discuta despre ceeea ce este reprezentat pe planșă , copiii vor picta imaginea din fața lor.
Trecerea spre activitățile distractive se face prin jocul muzical “Noi suntem piticii”
ALA2
În cadrul activităților distractive, copiii vor fi antrenați de educatoare spre a desfășura jocul
distractiv “Scăunelele muzicale” și jocul liniștitor “Căpitanul mut”.
La final educatoarea va face aprecieri despre felul cum a decurs ziua și se împart
recompense copiilor.
116
Dimensiuni ale dezvoltarii:
- Motricitatea grosiera si fina in context de viata familial;
-Interactiuni cu adultii si copii de varsta apropiata;
- Activare si manifestare a potentialului creativ;
- Finalizarea sarcinilor si a actiunilor;
-Caracteristici strucurale si functionale ale lumii inconjuratoare.
Comportamente vizate:
-Isi coordoneaza muschii in desfasurarea unor activitati diversificate,specifice
varstei;
-Utilizeaza mainile si degetele pentru realizarea de activitati variate;
-Manifesta creativitate in activitati diverse;
-Realizeaza sarcinile de lucru cu consecventa;
-Integreaza ajutorul primit,pentru realizarea sarcinilor de lucru;
- Realizeaza in mod dirijat , activitati simple de investigare a mediului ,
folosind instrumente si metode specifice.
117
O3 – Să așeze paharele în jardiniere ;
DEMERS DIDACTIC
NR. ETAPELE CONȚINUTUL STRATEGII EVALUA
CR ACTIVITĂȚ ACTIVITĂȚII DIDACTICE RE
T II METODE MATERIA
ȘI L
PROCEDE DIDACTIC
E
1. Momentul Se pregătesc materialele de lucru pentru buna Conversația
organizatoric desfășurare a activităților liber alese.
2. Captarea Se va face prin intuirea materialelor Conversația
atenției pregătite.
3. Anunțarea Împreuna cu copiii voi merge la fiecare Demonstrația
temei și centru de interes în parte și voi anunța tema.
enunțarea Voi purta discuții referitoare la ceea ce vor
obiectivelor realiza copiii cu ajutorul materialelor puse la Conversația
dispoziție și modul de utilizare al acestora.
Voi reaminti copiilor câteva reguli de
118
comportament: vorbim în șoaptă fără să îi
deranjăm pe ceilalți, lucrăm frumos având Explicația
grijă de materiale. Fiecare lucrare trebuie
terminată.
4. Desășurarea La centrul ARTĂ copiii vor realiza o Explicația cartoane,
activității grădină cu ghiocei lipici,
La centrul VIAȚĂ PRACTICĂ discuri de
copiii vor sădi flori. demachiat, Aprecieri
La centrul CONSTRUCȚII copiii pamânt, verbale
vor îmbina piese pentru a forma jardiniere Conversația pahare ,
pentru flori. semințe,
Dacă un copil va termina sarcina la piese de
un centru și dacă mai este timp, poate să îmbinat.
aleagă alt centru unde va rezolva sarcina
indicată.
Exercițiul
5. Obținerea Toate lucrările copiilor vor fi puse la Turul galeriei
performanței expoziție. Copiii vor evalua toate lucrările cu
ajutorul metodei Turul Galeriei.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
a) obiective cognitive:
O1 - să denumească imaginea prezentată;
O2 - să identifice în imaginea prezentată vestitorii primșverii;
O3 - să enumere activitățile desfășurate primăvara în grădină și pe câmp;
O4 - să identifice florile de primăvară.
b) pshio-motorii:
O5 - să mânuiască corect materialele puse la dispozitie;
O6 - să păstreze o poziție corectă a corpului în timpul activitătii.
c) afective:
O7 - să respecte sarcinile pe care trebuie să le îndeplinească;
O8 - să prezinte interes și atenție pentru activitate.
STRATEGII DIDACTICE:
a)Metode și procedee didactice: conversația, explicaţia, observația , demonstrația,turul
galeriei
b)Mijloace de învățământ: Zâna Primăvară , planșă reprezentativă pentru activitățile de
primăvară ,scrisoare de la Zâna Primăvară acuarele , pensule, pahare cu apă.
c)Forme de realizare: frontal, individual;
Forme de evaluare : aprecieri verbale, aplauze, recompense;
120
DEMERS DIDACTIC
121
Se trece apoi la intuirea planului al doilea al tabloului.
Ce face domnul din imagine?(ară cu tractorul)
Cum se numesc florile pe care le vedeți în
tablou?(ghiocei , lalele)
Care sunt culorile acestor flori?(alb, roșu)
Se analizează planul îndepărtat al tabloului.
Ce culori se văd în depărtare?(alb , galben , albastru)
Ce fac păsările ?(vin din țările calde și-și construiesc
ciuburi).
5.Obtinerea Fiecare copil are în față o foaie cu un peisaj de Conversația Aprecieri
performanței primăvară pe care trebuie să-l picteze cu culorile Explicația verbale
specifice. Imagini ,
pensule ,
acuarele, pahare
cu apă
6.Încheierea Voi face aprecieri verbale generale, pozitive asupra Conversatia Aprecieri
activității modului cum au participat la activitate. Stimulente verbale
Le spun copiilor că Zâna Primăvara este tare
fericită că ați realizat niște lucrări frumoase
Obiective operationale:
-cognitive
O1-să-şi coreleze mişcările în funcţie de sarcinile jocului;
O2- să respecte regulile prevăzute de joc
-afective
O3-să participe cu interes la joc păstrând ordinea şi disciplina;
-psiho-motorii
O4 -să raspundă motric la sarcina data.
Strategia didactica:
a)Metode si procedee didactice: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
jocul;
b) Mijloace de invatamant: ou roșu mare, măști de iepurași, fluier, recompense;
c) Forme de organizare: frontal, pe echipe.
Bibliografie:
Curiculum pentru invatamantul prescolar” (3-6/7 ani) M.E.C.T. 2019;
Culegere jocuri de miscare
DEMERS DIDACTIC
124
4. Se începe cu primul joc iar Conversa-ția Frontal
Desfășura-rea educatoarea va fi atentă la Explicația In grup
propriu-zisă a desfășurarea jocului, cât și dacă sunt Exercițiul
jocului respectate regulile jocurilor Demon-strația Pe
echipe
Material bibliografic:
125
copilul învaţă mai ales din experienţa trăită, din contactul direct cu obiectele şi fenomenele, prin
imitarea adultului şi prin asumarea de roluri în jocurile sale, care imită situaţiile sociale.
Poveştile, basmele, cărţile ilustrate, dialogurile cu părinţii, cu educatoarea şi cu alţi copii,
mijloacele de comunicare la care au acces, TV, radio, calculator, îi sporesc informaţiile, dar
acestea se integrează în experienţă pe măsură ce sunt aplicate în practică.
Activităţile din grădiniţă sunt un antrenament al capacităţii de învăţare în măsura
în care sunt adaptate particularităţilor şi capacităţilor de învăţare specifice vârstei. Numai prin
cunoaşterea psihologiei copilului şi a personalităţii fiecărui copil în parte, educatoarea poate să îi
organizeze în aşa manieră încât să îi faciliteze accesul în cunoaştere şi să-i amplifice capacităţile
de asimilare de noi cunoştinţe, de formare a unor deprinderi de muncă intelectuală esenţiale în
adaptarea la activitatea şcolară.
Cercetările de psihologie subliniază caracterul concret intuitiv al învăţării,
necesitatea de vehiculare a obiectelor, caracterul intuitiv al asimilării de informaţii şi rolul
activităţii practice şi al jocului în dezvoltarea personalităţii preşcolarului. Rolul familiei, al
educatoarei, al grupului de copii reprezintă factorii ce influenţează major evoluţia învăţării.
Jocul, activitate de bază în perioada preşcolară, este subordonat învăţării. Încărcat
de caracteristici active, de manipulare a experienţei de viaţă, a observaţiilor, a emoţiilor, a
acţiunilor şi a conduitelor ce se vehiculează în ambianţa sa, pune în evidenţă experienţa socială
achiziţionată şi capacitatea de a crea verbal şi comportamental roluri. De asemenea, învăţare
presupune elemente de joc în scopul stimulării dorinţei de cunoaştere a copilului. Curiozitatea, ca
mobil al învăţării, devine din ce în ce mai amplă şi abordează mai pregnant relaţiile dintre
fenomene. În grădiniţă copilul traversează programe educative diverse care au ca obiectiv
declanşarea şi susţinerea procesului complex de învăţare.
În cadrul instituţionalizat al grădiniţei pot fi identificate atât învăţarea didactică
organizată, sistematică, dirijată, cât şi învăţarea socială, determinată de lărgirea şi diversificarea
relaţiilor pe care preşcolarul le stabileşte, dar şi de varietatea situaţiilor contextuale de viaţă.
Învăţarea prin cooperare este o strategie de instruire structurată şi sistematizată, în
cadrul căreia grupe mici lucrează împreună pentru a atinge un ţel comun. Premisa învăţării prin
cooperare este acea conform căreia subiecţii care lucrează în echipă sunt capabili să aplice şi să
sintetizeze cunoştinţele în moduri variate şi complexe, învăţând în acelaşi timp mai temeinic
decât în cazul lucrului individual. Johnson D.W. şi Johnson R. T. au scris mult despre învăţarea
prin cooperare. Studiul lor cercetează cazuri comparând efectele diferite ale învăţării prin
cooperare faţă de tehnicile de învăţare numite tradiţionale. Munca în echipă dezvoltă copiilor o
competenţă importantă pentru viaţa şi activitatea viitorilor adulţi.
126
Învăţarea prin cooperare determină dezvoltarea personală prin acţiuni de
autoconştientizare în cadrul grupurilor mici. Ea solicită toleranţă faţă de modurile diferite de
gândire şi simţire, valorizând nevoia copiilor de a lucra împreună într-un climat prietenos de
susţinere reciprocă.
Ideea de bază a învăţării prin cooperare este reprezentată de realitatea socială,
aceasta fiind o construcţie tranzacţionată între persoane. Educaţia trebuie să ţină cont că
preşcolarul este autodeterminat, are propriile sale nevoi, aspiraţii, cunoştinţe, stiluri de învăţare.
Predarea pe reţete predefinite este inutilă, ceea ce face ca educatorul să adopte o atitudine de
colaborare cu copilul în vederea educării acestuia. Strategia colaborativă implică formarea de
grupuri de lucru alcătuite din copii. Aceştia îndeplinesc sarcini de învăţare. Abilităţile sociale
sunt dezvoltate prin aderarea copiilor la normele grupului. Strategia încurajează exprimarea
copiilor în grupul din care fac parte gândirea critică, munca în echipă, dezvoltarea abilităţilor
metacognitive. Ideal este ca în cazul adoptării acestei strategii să selectăm teme şi activităţi
bazate pe experienţe anterioare ale copiilor. Dacă activităţile selectate sunt importante pentru
copii, gradul lor de implicare în activitate creşte exponenţial. În cazul în care selectăm activităţi
incluse în programa şcolară este important să ne asigurăm că acestea permit perspective multiple,
interpretări diverse şi libertate de exprimare.
Avantajele acestei strategii constă în faptul că pot fi folosite cu succes, indiferent
de aria curriculară, deoarece este o strategie ce angajează cognitiv copilul. Prin forma sa, ea
solicită activitate şi implicare din partea copilului. Lucrul în grup solicită o minimă perioadă de
organizare a acestuia şi a sarcinii. De obicei, sarcinile se distribuie în grup, astfel încât toţi
preşcolarii sunt cuprinşi în activitate.
127
o Interacţiunea faţă-în faţă presupune un contact direct cu partenerul de
lucru, aranjarea scaunelor în sală, astfel încât să se poată crea grupuri mici
de interacţiune.
o Împărţirea sarcinilor în grup reflectă modul în care se vor realiza sarcinile
de către fiecare membru în parte şi de către colectiv.
129
Învăţarea prin cooperare poate presupune şi achiziţionarea împreună, educatoare –
copil a cunoştinţelor printr-o comunicare şi o relaţionare eficientă. În cadrul acestei metode de
lucru cooperarea poate fi extinsă la părinţi şi la alţi membrii ai comunităţii.
Ca una dintre activităţile caracteristice ale copilului de vârstă preşcolară, jocul –
în varietatea formelor sale, este tot mai mult valorificat din punct de vedere pedagogic, devenind
una din principalele metode extrem de eficiente în munca instructiv educativă. Jocul, ca metodă
valorifică avantajele dinamicii de grup, interdependenţa şi spiritul de cooperare, participarea
efectivă şi totală la joc, angajează şi copiii timizi, creşte gradul de coeziune în colectivul grupei.
Jocului trebuie să i se acorde atenţia şi spaţiul necesar atât în grădiniţă, cât şi în afara ei pentru a
deveni principalul mijloc de stimulare a cooperării între copii. Jocul este totodată o formă
specifică a vieţii în colectiv, prin el copilul pătrunzând mai adânc semnificaţia socială a vieţii din
jurul său.
BIBLIOGRAFIE:
1. Cerghit, Ioan, Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri şi strategii,
Editura Aramis, Bucureşti, 2002;
2. Cucoş, Constantin, Pedagogie, Editura polirom, Iaşi, 1996;
3. Oprea, Crenguţa – Lăcrimioara, Alternative metodologice interactive, Editura Universităţii,
Bucureşti, 2003;
4. Tomşa, Gheorghe (coord), Pedagogie preşcolară şi şcolară, Editura Coresi, Bucureşti, 2003;
5. Voiculescu, Elisabeta, Pedagogie preşcolară, Editura Aramis, Bucureşti, 2001.
6. Strategii, metode, tehnici, în Revista învăţământului preşcolar, nr. 1/ 2007, Editura Coresi,
Bucureşti, 2007.
131
ACTIVITĂȚILE EXTRAȘCOLARE ȘI APLICABILITATEA LOR
PRACTICĂ ÎN OPTIMIZAREA PROCESUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT
132
istoric al poporului român (chiar dacă e puţin prematur pentru nivelul lor de dezvoltare
intelectuală).
În cadrul acţiunilor şi implicit al activităţilor în aer liber, preşcolarii îşi pot forma
sentimentul de respect şi dragoste pentru natură, pentru muncă, om şi realizările sale; copilul
care a învăţat să admire natura, parcul cu florile, să asculte susurul unui izvor, să observe munca
depusă de unele insecte pentru a-şi asigura proviziile, acel copil va deveni prietenul şi protectorul
naturii şi un mare admirator al animalelor manifestând nemărginită afecţiune faţă de ele.
Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale –
organizate selectiv – constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi
istorice ale poporului nostru. Atât activităţile turistice cât şi cele de concurs contribuie la
îmbogăţirea şi lărgirea vocabularului activ, a socializării si la stimularea dezvoltării
biopsihosociale a celor mici; astfel copiii pot reda cu mai multă creativitate şi sensibilitate
imaginea realităţii în cadrul activităţilor plastice şi practice (de desen, pictură, modelaj, colaj,
etc.), al celor de educarea limbajului, iniţiativă în cadrul jocurilor, etc. Materialele
didactice acumulate în decursul acestor tipuri de activităţi extracurriculare: planşe, imagini,
vederi, măşti, costumaţii, albume foto, diapozitive, diplome, cărţi, pietricele, ierbare, etc. rămân
o dovadă liberă a activităţilor desfăşurate şi « o punte către trecutul educaţional extracurricular »
în care au fost implicaţi în diferite contexte.
Spectacolele sau vizionările (teatrul de păpuşi) constituie o altă formă de
activitate extracurriculară în grădiniţe, prin intermediul cărora copilul face cunoştinţă cu lumea
minunată a artei. Această formă de activitate îl pune pe cel mic atât în calitate de actor cât şi de
spectator în faţa unei surse inepuizabile de impresii puternice.
Vizionarea unor filme pentru copii, diafilme, desene animate, spectacole de
teatru, serbări constituie “un izvor de informaţii”, dar în acelaşi timp şi un punct de plecare în
organizarea unor acţiuni interesante. De exemplu, vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru
pentru copii, distractive sau sportive urmată de discuţii pregătite în prealabil, pe lângă faptul că
realizează completarea unor aspecte educative, stimulează şi orientează copiii spre unele domenii
de activitate: muzică, sport, poezie, pictură, etc. Filmul comic, spectacolele cu caracter distractiv
au darul să stârnească râsul copiilor prin diverse contraste de situaţii sau ironii.
Serbările, prin specificul lor de activitate extracurriculară, reprezintă un nesecat
izvor de satisfacţii şi bucurii, creează bună dispoziţie şi favorizează dezvoltarea copiilor din
punct de vedere fizic şi psihic. Importanţa lor educativă constă în conţinutul artistic prezentat,
precum şi în atmosfera de sărbătoare ce se instalează cu acest prilej. Prin organizarea serbărilor
dezvoltăm copiilor dragostea pentru artă, pentru frumos.
133
Prin organizarea unor concursuri între grupele aceleiaşi grădiniţe sau între
grădiniţe diferite (pe diferite faze, pe diferite teme) dezvoltăm dragostea şi interesul copiilor
pentru frumos, sensibilitatea şi personalitatea lor suferind modificări pozitive, putând uşor
depista tinere talente artistice în vederea cultivării şi promovării lor.
Concursurile sportive vin ca o completare a activităţilor sportive, cei mici participând cu multă
plăcere la concursurile sportive organizate, cum ar fi: atletism, concurs de săniuţe, de biciclete,
de aruncat la ţintă etc.
Activităţile extracurriculare mai sus enumerate şi analizate sunt apreciate atât de
către copii, cât şi de factorii educaţionali în măsura în care: valorifică şi dezvoltă interesele şi
aptitudinile copiilor; organizează într-o manieră plăcută şi relaxantă timpul liber al copiilor,
contribuind la optimizarea procesului de învăţământ; formele de organizare sunt din cele mai
ingenioase, cu caracter recreativ; copiii au teren liber pentru a-şi manifesta în voie spiritul de
iniţiativă; participarea este liber consimţită, necondiţionată, constituind un suport puternic pentru
o activitate susţinută; au un efect pozitiv pentru munca desfăşurată în grup; sunt caracterizate de
optimism şi umor; creează un sentiment de siguranţă şi încredere tuturor participanţilor;
urmăresc lărgirea şi adâncirea influenţelor exercitate în procesul de învăţământ; contribuie la
dezvoltarea armonioasă a copiilor. În acelaşi timp rolul acestor activităţi extracurriculare are un
caracter colectiv care conduce la “sudarea legăturii “ dintre cei mici, îi învaţă să trăiască în grup
si să aparţină unui grup.
BIBLIOGRAFIE:
1. IONESCU, M.; CHIŞ, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de
instruire şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001;
2. PREDA VIORICA, Metodica activităţilor instructiv educative în grădiniţa de copii, Editura
“Gheorghe Cârțu Alexandru”, Craiova, 2009;
134
„ Eu sunt copilul. Tu ţii în mâinile tale destinul meu. Tu determini, în cea mai mare
măsură, dacă voi reuşi sau voi eşua în viaţă! Dă-mi, te rog, acele lucruri care să mă îndrepte spre
fericire. Educă-mă, te rog, ca să pot fi o binecuvântare pentru lume”. (Child’s Appeal)
Progresul uimitor al civilizaţiei contemporane, explozia informaţională, se resimt şi în
învăţământul preşcolar românesc, acesta cunoscând, în ultimul deceniu, o continuă
transformare şi dezvoltare sub aspectul conţinutului, metodologiei şi strategiei didactice.
Astfel au apărut noi concepte de o deosebită importanţă în activitatea cadrelor didactice:
„educaţia timpurie”, „educaţia centrată pe copil”, „învăţarea prin descoperire”, „inteligenţa
emoţională”, „parteneriat educaţional”.
Jacques Delors, în Raportul UNESCO pentru secolul XXI a avansat patru axe pentru
educaţia viitoare, educaţia fiind înţeleasă ca experienţă globală ( în plan cognitiv, practic,
personal şi social):
„a învăţa să cunoşti”
„ a învăţa să faci”
„ a învăţa să trăieşti împreună cu ceilalţi ( a învăţa să fii)
„ a învăţa să devii”.
Contextul actual ne cere să formăm micile personalităţi ale copiilor pentru a fi capabile
să-şi exprime gânduri, emoţii, sentimente, opţiuni. Altfel spus, în faţa acumulării de cunoştinţe
primează aplicarea informaţiilor, capacitatea de socializare a copilului, dobândirea
autonomiei şi spiritul critic.
Copiii au nevoie de ajutor pentru a realiza legături cu mediul în care trăiesc , fapt pentru
care Curriculum, include activități, în care preșcolarii, dobândesc anumite cunoștințe, abilități,
competente, aplicabile în viata reală.
COMPORTAMENTE VIZATE:
Exersează, cu sprijin, ascultarea active a unui mesaj, în vederea înțelegerii și receptării lui
(comunicare receptivă).
Se familiarizează cu sunetele specifice limbii române.
Înțeleg mesaje simple.
Participă la activitățile de grup și la activitățile de joc în calitate de auditor.
Participă cu interes și cu plăcere la activități.
Demonstrează simț muzical ritmic, armonie prin cântec.
OBIECTIVE:
Să răspundă corect la întrebările adresate de educatoare;
Să audieze cu atenție un text, să rețină ideile acestuia și să demonstreze că l-a înțeles;
Să relateze acțiunile din poveste;
Să-și activizeze vocabularul cu cuvinte noi însușite
Să descopere lumea înconjurătoare cu ajutorul auzului.
Să audieze cu plăcere cântecul
SCENARIUL ACTIVITĂȚII
Se inițiază o scurtă discuție despre anotimpul de iarnă, după care copiii sunt solicitați să
răspundă la câteva ghicitori:
Flori de gheață la fereastră
Copii-s la sobă-n casă!
136
Derdelușul s-a albit,
Ce anotimp a sosit?
(iarnă)
Lin sosește în odaie,
Și-n ghetuțele curate,
Încep iute să se-arate,
Daruri multe, îmbelșugate.
Ia ghicește tu acum,
Cine-i moșul asta bun?
(Moș Nicolae)
Stă în curte, lângă pom.
îi zici om, dar nu e om;
și când soarele-ncălzeste,
Nu-l mai vezi, că se topește.
(omul de zăpadă)
Noutatea zilei: „Astăzi este o zi specială pentru noi. Știti de ce? Pentru că o să desfășurăm o
activitate în urma căreia veți învăța foarte multe lucruri interesante. Este specială și pentru faptul
că astăzi avem musafir mai aparte, pe Omul de zăpada (Olaf), care a venit să vadă cât de frumos
ne vom juca, vom cânta, vom lucra și mai ales dacă știm să ne comportăm frumos. Se vor purta
mici discuții cu copiii despre anotimpul de iarnă.
Copiii vor fi invitați într-o călătorie imaginară pentru a afla povestea Omului de zăpadă.
Pentru activitatea integrată DLC + DEC, captarea atenției se va face prin prezentarea lui
Olaf, care dorește să le spună copiilor povestea lui.
Se anunță tema și obiectivele. Povestea Omului de zăpadă, o poveste. Trebuie ascultată
cu atenție pentru că la final, o să vă pun câteva întrebări.
Se prezintă conținutul poveștii clar, coerent, cu un ton și o mimică adecvată, cu
modularea vocii specifice fiecărui personaj care apare pe rând în poveste.
În timp ce voi povesti, voi prezenta imagini cu– personaje din poveste pentru a le capta
atenția copiilor.
Se realizează evidențierea momentelor principale ale poveștii cu ajutorul întrebărilor.
1. Cum se numește povestea?(”Povestea omului de zăpadă”)
2. Despre cine este vorba în poveste?(În poveste este vorba despre un om de zăpadă)
3. Ce a făcut Zâna iarnă cu omul de zăpadă?(Zâna iarnă i-a dăruit viață.)
4. Cu ce animale din pădure s-a întâlnit omul de zăpadă prima dată?(Omul de zăpadă s-a întâlnit cu
137
cerbul și căprioara și cerbul, păsărelele, iepurașii)
5. Ce le-a dăruit omul de zăpadă?(Omul de zăpadă a dăruit căprioarelor morcovul, păsărilor lână din
căciulița lui, iepurașilor paiele de la mătură și spiridușului cărbunii.)
6. Cu ce animăluțe s-a mai întâlnit omul de zăpadă?
7. Ce s-a întâmplat a doua zi dimineața?(A doua zi, văzând pe omul de zăpadă fără niciun i-a oferit în
dar dragostea copiilor. )
8. Ce trebuie să înțelegem din această poveste?
În continuarea activității, drept mulțumire pentru că copiii au fost atenți la povestea lui,
Olaf, omul de zăpadă le prezintă copiilor și cântecul său ,,Omul de zăpadă”.
Versuri Omul de zăpadă
Ce-i atâta gălăgie Colo-n margine de sat?
Chiuind de bucurie, Mulți copii s-au adunat.
Ia te uită, toți grămadă 'nalță omul de zăpadă.
Din cărbuni i-au pus doi ochi
O tichie cenușie Ține loc de pălărie.
Și o țoală și cojocul,
E hazliu, bată-l norocul, Parc-ar fi o jucărie.
E hazliu, bată-l norocul, Parc-ar fi o jucărie.
Haide, hai, veniți copii, Și mai mari și prichindei
Și cu toții împreună Să-nvârtim o horă mare
Omul nostru de zăpadă Veseli vrea ca să ne vadă
Omul nostru de zăpadă Veseli vrea să nu vadă.
Se explică copiilor cuvintele noi întalnite în cântec chiuind, cărbuni, țoală, cojoc, hazliu,
prichindei. Apoi se realizează exerciții de încălzire a vocii.
1. Exerciţii de respiraţie:
a) „Suflăm fulgul de zăpadă ”- se trage aer adânc în piept şi se suflă uşor spre un fulg de zăpadă
imaginar.
b) „Umflăm baloane colorate”-se trage aer adânc în piept şi se elimină puternic aerul printr-o singură
expiraţie.
c) „Facem valuri în paharul cu apă”- se trage aer adânc în piept şi se suflă uşor într-un pahar cu apă,
imaginar.
Exerciţiile se repetă, fiecare de două ori.
2. Exerciţii de dicţie:
„Huri, turi ,ruri, muri,
Toc, poc, hai la joc.”
138
Pe timpul 1 se trage aer în piept , iar pe timpul 2 se spun versurile respective.
3.Exerciţii melodice:
a) de încălzire a vocii:
- sunete joase: ”Bat ciocanele”
-sunete înalte:”Clopoţelul”
BIBLIOGRAFIE:
1.Cucoș Constantin -,, Pedagogie,, Editura Polirom 2002 Iași.
2, Dumitrana, Maria-,, Învățarea bazata pe cooperare,, Editura, București 2008.
3.Preda, Viorica, - Ghid pentru proiecte tematice, Editura Humanitas Educațional 2005.
4. Curriculum pentru educație timpurie 2020
140
- Introdus ȋn anul 1914 de H. Parkhurst la școala privată Children's University School (ȋn
prezent Dalton School) ȋn New York;
- Adoptat ȋn 1918 în școlile de stat din Dalton, Massachusetts;
- La cererea autoarei, a fost utilizat sub numele de ,,Planul Dalton,,
Copilul din mileniul al treilea solicită dascălului debarasarea de abordările didactice rigide și
monotone și abordarea modelelor educaționale alternative care să-l pregătească pentru viața de
zi cu zi.
Planul Dalton este unul dintre cele mai de succes modele educaționale centrate pe copil, din
lume. La nivelul învățământului preșcolar, Planul Dalton a fost adoptat și ajustat în funcție de
specificul vârstei copiilor. Planul Dalton creează cele mai bune condiții posibile pentru
dezvoltarea personală, intelectuală și socială a preșcolarilor, promovând independența, libera
initiativă, responsabilitatea, încrederea în sine și cooperarea între copii.
Utilizarea Planului Dalton de la o vârstă foarte fragedă, de-a lungul anilor, îi ajută pe copii
să învețe să își identifice propriile interese, să-și gestioneze eficient timpul și cum să-și asume
responsabilitatea pentru propria educație.
Educatoarea inițiază/elaborează sarcinile didactice și monitorizează relațiile dintre perechi
urmărind:
- încurajarea comunicării;
- construirea relațiilor între copii;
- influențarea perechilor în îndeplinirea/rezolvarea sarcinilor.
141
- relaționare socială (preșcolarii vor negocia cu partenerii momentul în care vor rezolva sarcinile,
ordinea rezolvării acestora, își vor acorda asistență în mod reciproc pentru rezolvarea cu succes a
tuturor sarcinilor, se vor evalua în pereche);
- sarcinile didactice simple și atractive, proiectate din perspectiva înteligențelor multiple;
- respectarea ritmului de lucru;
- individualizarea învățării;
- tratarea diferențiată a copiilor;
- libertatea de a alege ordinea și momentul rezolvării sarcinilor;
- încrederea în reușita preșcolarului;
- fixarea sarcinilor preșcolar- educatoare împreună (în cadrul întâlnirii de dimineață a zilei de
luni);
- evaluarea preșcolari-educatoare împreună (vineri, în cadrul întâlnirii de evaluare a săptămânii).
142
domeniu, prietenii,...; fotografiile/simbolurile perechilor de copii se vor afișa la matricea
sarcinilor;
- se pregătesc materialele necesare rezolvării sarcinilor stabilite; acestea vor fi depozitate în cutii
speciale;
MATERIALE NECESARE:
- zilele săptămânii- reprezentate de flori detașabile, colorate în mod diferit ( luni- roșu, marți-
albastru, miercuri- portocaliu, joi- verde, vineri-galben);
- matricea/ panoul sarcinilor săptămânale- (două panouri și două table albastre) împărțite în
coloane și rânduri (în funcție de numărul preșcolarilor);
- magneți/ discuri magnetice de culori diferite (conform celor cinci culori ale zilelor
săptămânii; numărul magneților pe fiecare culoare, va fi cel puțin egal cu numărul
preșcolarilor grupei);
- fotografiile/simbolurile preșcolarilor fixate pe diferite suporturi (magneți, brelocuri) pentru
a stabili perechile de copii (cooperare reciprocă);
- sarcinile didactice redate prin desen, în mod explicit (pictograme);
- cutii de depozitare- în acestea se vor păstra materialele necesare rezolvării sarcinilor
stabilite la începutul săptămânii;
- semnalizator/ semafor; roșu-semnifică momentele de liniște- anunță timpul pentru munca
individuală, în scopul rezolvării sarcinilor; galben-semnifică momentele de șoapte- anunță
timpul pentru munca în perechi/ grupe mici; utilizarea asistenței reciproce; verde- semnifică
momentele de discuții- discuții libere între copii-copii, copii- educatoare.
REZOLVAREA SARCINILOR
- toți copiii vor rezolva sarcinile în perechi; în acest sens, când unul dintre copii dorește să
rezolve o sarcină, trebuie să meargă să negocieze cu perechea sa dacă și aceasta este
dispusă să efectueze sarcina, să fixeze împreună alt moment al zilei/ săptămânii în cazul în
care colegul refuză; adesea, copiii vor trebui să rezolve conflictele apărute în cazul unor
refuzuri, să gestioneze în mod corespunzător timpul de luni până vineri pentru a rezolva toate
sarcinile, să negocieze ordinea rezolvării sarcinilor;
- copiii vor coopera în realizarea sarcinilor, ajutându-se reciproc;
- se promovează independența și libertatea copiilor de a-și alege singuri momentul și locul
rezolvării sarcinilor;
- în momentul rezolvării sarcinilor, copiii vor fixa în dreptul fotografiei un magnet colorat
(conform zilei respective); educatoarea poate verifica ușor dacă preșcolarul respectă regula
143
rezolvării sarcinilor în pereche, verificând prezența magneților în dreptul ambilor copii
pereche;
- educatoarea poate interveni doar dacă preșcolarii solicită acest lucru adultului; preșcolarii
sunt încurajați să solicite ajutorul și sprijinul copiilor care au rezolvat deja această sarcină, în
acest sens consultând matricea sarcinilor;
- la fiecare întâlnire de dimineață din timpul săptămânii, educatoarea monitorizează împreună
cu preșcolarii matricea Planului Dalton și poate reaminti copiilor că până la sfârșitul
săptămânii trebuie să-și rezolve toate sarcinile date.
144
3. MIERCURI – FLOARE PORTOCALIE- BULINE PORTOCALII
INTELIGENȚA LOGICO-MATEMATICĂ
Sarcina didactică: ,, Construiți căsuța piticilor din dn figuri geometrice,, din figuri
geometrice de culori diferite, mari și groase și numărați piesele geometrice folosite.
Materiale necesare: din piesele Trusei Dienes- 7 sau mai multe piese
geometrice
EVALUAREA – VINERI
- la finalul zilei se va desfășura activitatea de evaluare săptămânală;
- evaluarea se va realiza în pereche; educatoarea verifică produsele activității copiilor;
- copiii vor aprecia gradul de cooperare și plăcere de a fi cu perechea respectivă, vor evidenția
dificultățile întâmpinate și modul de rezolvare a acestora;
- se oferă emoticoane cu fețe vesele;
- se recomandă ca educatoarea să încurajeze cominicarea între preșcolari, iar el să fie mai mult
un spectator în acest moment al evaluării;
BIBLIOGRAFIE:
146
Păcurari, O, ,,Instruirea diferențiată din perspectiva noilor teorii ale inteligenței; implicații
pentru formarea cadrelor didactice,, teză de doctorat, Universitatea din București, 2004;
Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice Scrisoare metodică pentru învățământul
preșcolar 2016-2017
Stoian, G,B, Savu, N, Nicolae, I, ,,Planul Dalton , Indrumător în vederea aplicării pedagogiei
Dalton,, Edit. Diana, Pitești,
PROIECT EDUCAȚIONAL
SUNT UN COPIL CURCUBEU
ARGUMENT
Proiectul își dorește să aducă schimbarea în modul de abordare al copilului preșcolar prin
realizarea unei conexiuni între educația preșcolară și mediul natural, ambiental și social.Acest
aspect se poate realiza prin focalizarea pe activități specifice schimbării, îndreptate spre modul
de abordare a copiilor în raport cu dorințele și trebuințele lor:dorința de mișcare și investigare a
mediului, aplicarea unor tehnici simple de investigare, stimularea curiozității, responsabilitate în
deciziile luate, manifestarea originalității și creativității.
DIMENSIUNI ALE PROIECTULUI
Abordarea curriculumului privind educația pentru schimbare la vârsta preșcolară intr-o manieră
transdisciplinară, prin realizarea unei conexiuni directe între educația preșcolară și mediu,
prin focalizarea pe activități outdoor.
Stimularea atitudinii pozitive a cadrelor didactice, copiilor, părinților la schimbare prin
strategii și căi de acțiune, tipuri de activități care ies din tiparul tradițional.
147
OBIECTIVE SPECIFICE-privind copiii preșcolari
Însușirea unor norme de comportament care încurajează o relaționare socială pozitivă care
dezvoltă respectul de sine și de ceilalți și care încurajează participarea activă, chiar și voluntariat
la viața comunității și la propria dezvoltare;
Exersarea exprimării în mod independent a opiniilor și a stărilor sufletești proprii precum și a
motivării opiniilor exprimate;
Identificarea și exersarea abilităților personale / inteligențelor multiple;
Asigurarea comunicării verbale / nonverbale în contexte sociale diferite;
Familiarizarea copiilor cu medii sociale și culturale diferite;
PLANIFICAREA ACTIVITĂȚILOR
148
Decembrie Crăciunul prin ochi de copil! Serbare. Educatoare
2020 Părinți
Copii
Ianuarie Bucuriile iernii. Jocuri specifice. Educatoare
2021 Copii.
Februarie O carte este un dar pe care îl poți Act. aplicativă. Educatoare
2021 deschide iar și iar… Părinți
Copii
Martie Mărțișor călător. Oferim mărțișoare Educatoare
2021 celor dragi. Copii.
Aprilie. Paștele la români. Să cunoaștem Activitate artistică. Educatoare
2021 datini și obiceiuri specifice Părinți
sărbătorilor.
Mai.2021 Mândru de România. Vizionare CD. Educatoare
Călătorie prin țara mea. Părinți
Iunie 2021 Ziua copilului. Carnaval. Educatoare
Părinți
BIBLIOGRAFIE:
Programul educațional de promovare a educației pentru schimbare la preșcolari
Sisteme de instruire alternative și complementare. Structuri, stiluri și strategii, București. Ed.
Aramis, Cucoș. C, 2006.
Comportamente vizate:
o Identifică elementele caracterisice ale unor fenomene/relaţii din mediul apropiat;
o Participă la activitățile de grup și la activitățile de joc, în situații uzuale, în calitate de
vorbitor;
o Manifestă curiozitate şi interes pentru experimentarea și învăţarea în situații noi;
o Demonstrează creativitate prin activități artistico-plastice, muzicale și practice, în
conversații și povestiri creative.
Inventarul de probleme:
Ce știu copiii despre tema investigată Ce nu știu și vor să afle despre tema
investigată
150
- Noi suntem români şi vorbim limba română; - De ce steagul are culorile roşu, galben şi
- Ţara noastră se numeşte România albastru?
- Ne-am plimbat prin oraşul nostru şi - Când este ziua ţării noastre?
cunoaştem: cetatea, strada unde locuim, - Ce înseamnă port naţional şi ce conţine el?
muzeul,obeliscul, catedrala, etc - De ce sărbătoarea Unirii este în oraşul
nostru?
Planificarea activităților
151
- Modelaj- Steagul României
-Moment de mișcare
152
Evaluarea:
Evaluarea proiectului s-a realizat prin amenajarea unei expoziţii pe Whatsup și Facebook
cu lucrările realizate de copii pe parcursul acestei săptămâni (desen, picturi, lucrări practice);
Material bibliografic:
1. *** Curriculum pentru învătământul prescolar (3-6/7 ani), M.E.C. -2019;
2. *** Metodica proiectelor la vârstele timpurii, Ed. Miniped, București, 2002;
3. www.didactic.ro;
NE DISTRĂM ŞI ȊNVĂȚĂM!
153
Copiii grupei ,,Licurici” echipați cu halate și bonete au intrat în lumea magică a
experimentelor devenind ,,Micii cercetători”. Copiii sunt fascinați de diversele fenomene ale
naturii, motiv pentru care transpunerea unui astfel de fenomen poate fi considerat un adevărat
spectacol pentru cei mici. În continuare, vom prezenta câteva experimente realizate cu copiii care
i-au impresionat foarte mult:
,,VULCANUL”
Scopul: Stimularea interesului copiilor de a învăța jucându-se. Implicarea activă a copiilor
în realizarea unor experimente și înțelegerea modului în
care se produc ele. Familiarizarea copiilor cu deprinderi
de activitate practică prin realizarea si participarea
directă la efectuarea experimentelor.
Materiale: recipiente de sticlă, bicarbonat de sodiu, oțet,
colorant roșu, pȃlnie.
Descriere: Se amestecă oțetul cu colorantul roșu
care se toarnă printr-o pâlnie în recipientul cu bicarbonat
și astfel se obtine lava. Rezultatul... distracție maximă.
REFLECŢII ALE COPIILOR:
Edi: Uite cum iese lava!
Filip: Acesta este chiar un vulcan!
Andrei: Mama mia!
Cosmin: E periculos?
Sofia: Şi eu vreau să fac un vulcan acasă!
,,PLOAIA”
Scopul: Stimularea curiozității privind explicarea și
înțelegerea lumii înconjurătoare. Dezvoltarea capacității
de cunoaștere, precum și stimularea interesului pentru
investigarea acestuia.
Materiale: Pahare de plastic, nori din vată, pensule, apă,
tempera albastră.
Descriere: Norii din vată se așează deasupra
paharului de plastic iar cu pensula îmbibată în apă și
tempera albastră se pun picături pe vată urmând ca aceștia
să treacă prin nori căzând sub forma picăturilor de ploaie în pahar.
154
,,MASA LUMINOASĂ” este un mijloc didactic și terapeutic atractiv, foarte agreat de copii,
datorită efectelor conferite de lumină și căldură. Experimentele la masa luminoasă dezvoltă
copiilor:
CREATIVITATEA
Desen liber pe hȃrtie, conturarea unor materiale din natură.
Compoziţii cu diferite materiale - frunze, castane, faină, mălai, griș.
COORDONAREA OCULO-MOTORIE, DEZVOLTAREA
ABILITĂŢILOR PENTRU SCRIS ȘI CITIT
Reproducerea unor desene și semne grafice prin suprapunere sau
simetrie.
FORMAREA REPREZENTĂRILOR MATEMATICE
Construirea de mulțimi, serieri, trieri, jocuri cu figuri geometrice, scara numerică.
DEZVOLTAREA SIMȚULUI CROMATIC
Crearea de spatii plastice utilizând materiale colorate: buline,
forme geometrice, imagini.
BRAINSTORMING:
,,Cum te-ai simțit când ai participat la experimente?”
Luca: Bucuros!
Edi: Fericit!
Filip: Curios!
Patric: Magician!
Ema: Happy!
Ianis: Cercetător!
Concluzii:
Experimentul dezvoltă spiritul de observație, curiozitatea, dorința de a cunoaște care sunt
doar câteva dintre condițiile care stau la baza învățării prin descoperire. Experimentul poate crea
stări emoționale puternice, îi poate determina pe copii să-și folosească experiențele dobândite în
urma realizării experimentelor și în activități ulterioare.
155
Prin folosirea experimentului învățarea devine mai temeinică, copilul participă activ la
învățare, observă, formulează întrebări, găsește singur unele răspunsuri, își dezvoltă gândirea
logică, imaginația, creativitatea.
Bibliografie:
Curriculum pentru educația timpurie, MEN, 2019
Suport pentru explicitarea și înțelegerea unor concepte și instrumente cu care operează
curriculumul pentru educația timpurie, 2019
Carla Nieto Martinez, Experimente amuzante pentru copii, Flamingo, 2015
Prof.înv.preșc.Mureșan Doina Maria – Grădinița P.P. Step by Step nr.12 Alba Iulia
Prof.înv.preșc.Roff Nicoleta Maria – Grădinița P.P. Step by Step nr.12 Alba Iulia
Considerăm că este timpul să dezvoltăm din nou acele sentimente şi atitudini civice
pozitive care să motiveze viitoarele valori ale oraşului nostru, Alba Iulia, ale țării noastre.
Conceptul de sine;
COMPORTAMENTE VIZATE:
Își coordonează mișcările în funcție de ritm, cadență, pauză, semnale sonore,
melodii;
Exersează, cu sprijin, autoaprecierea pozitivă, în diferite situaţii educaţionale;
Recunoaște și exprimă emoții de bază, produse de piese muzicale, texte literare, obiecte de artă
etc.;
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
să cunoască şi să recunoască însemnele naţionale: stema, steagul, harta
României;
să conştientizeze importanţa istorică a oraşului Alba Iulia;
CUTIUŢA CU ÎNTREBĂRI
Ce ştiu copiii Ce doresc să afle
- Cum se numeşte oraşul în care locuim; - Care este importanţa istorică a oraşului nostru;
Monumentele istorice importante din Fapte şi evenimente deosebite din istoria neamului
oraşul nostrum; 1 Decembrie este o nostru, a oraşului nostru; Semnificaţia acestei
sărbătoare naţională; Românii o sărbătoresc sărbătorim 1 Decembrie; Locul unde s-a sărbătorit
în fiecare an; Locuitorii României sunt prima dată Unirea; Alte simboluri ale României:
români şi vorbesc limba română;Steagul stema şi Imnul de Stat; Cetatea Alba Carolina;
tricolor şi semnificaţia culorilor Legenda tricolorului
o Aurelia Ana, Smaranda Maria Cioflică, Proiecte tematice orientative, Ed. Tehno-Art, 2003;
”Copiii învaţă mai bine atunci când sunt într-un climat socio-afectiv sigur, când relaţionează
plăcut cu părinţii, cu educatorii şi cu ceilalţi din jurul lor”.
Fiecare copil este diferit şi special şi are propriile nevoi. Toţi copiii au dreptul la
educaţie în funcţie de nevoile lor. Educaţia are ca principiu fundamental un învăţământ pentru
toţi, împreună cu toţi, care constituie un deziderat şi o realitate ce câștigă adepți și se
concretizează în experiențe și bune practici de integrare.
Relația grădiniţei cu părinţii copiilor este necesară şi benefică, ea furnizând, informaţional,
necesarul unei dezvoltării armonioase a preşcolarului. Părinţii informează grădiniţa şi despre
factorii de influenţă negativă care ar trebui evitaţi ( fobii, neplăceri, stimuli negativi, atitudini
care determină inhibarea/izolarea copiilor). Angajarea şi responsabilizarea familiei în educaţia
160
copiilor este fundamentală pentru reuşita participării la programul instructiv- educativ al
grădiniţei.
Grădiniţa are rolul de a sprijini familiile să aibă încredere în resursele proprii, să facă faţă
greutăţilor cu care acestea se confruntă.
Educaţia online a devenit o necesitate odată cu pandemia generată de boala covid 19.
Drept urmare, educația s-a schimbat dramatic, odată cu creșterea distinctivă a e-learning-ului,
prin care predarea se desfășoară de la distanță și pe platformele digitale.
În învățarea online am identificat cele mai populare soluţii pentru educaţia online pentru
a veni în ajutorul preșcolarilor, dar și a părinților care sunt parteneri noștri în învățarea online.
De la platforme pentru management de conţinut, până la soluţii de învăţământ online
sincron,: Google Classroom, grupuri de wathap, de facebook, Kinderpedia, etc..
161
Profesorii pot de asemenea să înregistreze activitatea și să o posteze. Aplicația Zoom oferă
opțiunea înregistrării activitățiilor live.
Exemple de activități
(grupul de wahtsapp/Zoom)
MARTI
1. Activitatea a debutat cu momentul de mișcare pe versurile cântecului –
Bună dimineața! – gașca Zurli https://www.youtube.com/watch?v=ISF2N_nHbUA
2. Ala 1 –Bradul! – ex. grafic
3. Activitate de educarea limbajului: ,,Povestea bradului! – ppt+lec. ed
4. Activități artistico-plastică: Bradul! – confecționare
5.Bucurie și mișcare: Cântece: Găsește crenguța!
Colindă – Iată vin colindători! - audiție
https://www.youtube.com/watch?v=tqvPVsUgAcc
MIERCURI
1. Moment de mișcare - Dacă /vesel/se/trăiește
https://www.youtube.com/watch?v=CYdlXbvlBNs
162
2. Întâlnirea de dimineață – La colindă…..!
3. Activitate de matematică: ,, Al câtelea clopoțel a sunat!- material realizat de către educatoare
4. Activitate practică: Bradul/Copoței! – modelaj
5. Bucurie și mișcare – Sări și prinde crenguța de brad!
6.Colindă – Am plecat să colindăm! – audiție/ învățare
https://www.youtube.com/watch?v=zafm9atm9dk
JOI
1. Momentul de mișcare pe versurile cântecului „1, 2, 3!” –
https://www.youtube.com/watch?v=8pYdYCkLAj0
2.Activitate educarea limbajului – Iarna! – poezie
3. Activitate artistico-plastică/practică –Clopoțel! – pictură/ confecționare
Bradul! – pictură pe gheață/Experiment!
4.Obiceiuri și tradții de iarnă1 - Puzzle – realizat de către educatoare
https://www.jigsawplanet.com/?rc=play&pid=1bee74878765
5.Bucurie și mișcare - Cântece:
https://www.youtube.com/watch?v=AWF9coMDansează/hopa/hopa
VINERI
1. Momentul de mișcare pe versurile cântecului -,, Bat din palme!
https://www.youtube.com/watch?v=lWRD1IBh4r0
2. Steaua sus răsare! – puzzle
https://www.jigsawplanet.com/?rc=play&pid=37f8eba7da75
https://www.jigsawplanet.com/?rc=play&pid=04faad38f8a8
3. . Activitate muzicală – Steaua sus răsare!
4. Activitate de educarea limbajului – Tradiții și obiceiuri -în caietele de lucru
5. Activitate practică: Steaua! – confecționare
6. Bucurie și mișcare – Dansează hopa, hopa!
https://www.youtube.com/watch?v=AWF9coMDansează/hopa/hop
Bibliografie:
Curriculum pentru educție timpurie, București, 2009.
163
Ecaterina Vrăşmaş-,,Introducere în educaţia cerinţelor speciale”, Editura Credis,
Bucureşti, 2004.
164
De ce utilizăm experimentul şi care sunt beneficiile experimentelor ştiinţifice
pentru preşcolari?
• Metoda experimentării, este una foarte atractivă, ce implică învăţarea prin descoperire,
stimulează imaginaţia, spiritul creativ şi ştiinţific. Experimentul se referă la un set de
observaţii sistematice în contextul rezolvării unei probleme , pentru a sprijini sau
dezminţi o ipoteză sau cercetare privitoare la fenomene.
• La vârsta preşcolară, copilul are deja o viziune generală despre modul în care
interacţionează materia universală, aşadar, este pregătit să aprofundeze cunoştinţele sale
în arii restrânse, pentru o descifrare progresivă a vieţii pe Pământ.
Haideţi să îi ajutăm pe curioşii noştri din grupă să-şi fructifice potenţialul intelectual cu câteva
exemple de experimente ştiinţifice distractive pe care le vom prezenta în continuare.
1.Experiment „Vulcanul”
Cei mici înțeleg mai greu fenomenele naturale atunci când nu dau „nas în nas” cu ele.
Mai exact, oricât i-ai explică un fenomen al naturii, dacă este vorba și de unul care nu are loc la
noi în țară, îți va fi foarte greu să îi captezi atenția. Ei sunt de-a dreptul fascinați de diversele
fenomene ale naturii, iar transpunerea lor în grupă poate deveni o activitate de-a dreptul
spectaculoasă.
Materiale necesare realizării experimentului: 3 linguri bicarbonat de sodium, Oţet
apă , o sticlă goală, pâlnie, hârtie creponată maro, colorant alimentar (opţional)
Derulare experimentului – cu ajutorul unei sticle goale și a unei bucăți de hârtie
creponată maro, fiecare copil a confecționat forma conică a vulcanului. Odată confecționată
formațiunea vulcanică, cu ajutorul unei pâlnii au turnat 4-5 linguri
bicarbonat de sodium, apoi câteva picături de colorant alimentar roșu,
apoi a urmat partea cea mai spectaculoasă care a fost pe placul şi spre
mirarea tuturor copiilor – erupția vulcanului – fiecare a turnat încet
cantitatea de oțet.
Ce se întâmplă?
Atunci când amesteci o bază (bicarbonatul de sodiu) cu un acid (oţetul) vei realiza o
reacție chimică în care se formează dioxidul de carbon care apoi este eliberat. Cu cât cantitatea
folosită este mai mare, cu atât mai spectaculoasă va fi explozia, iar vulcanul va fi de-a dreptul
fioros.
2. Experiment „LAVA VULCANICĂ”
165
E simplu de realizat, rezultatele se văd rapid și mai presus de tot, copiii vor putea trage
concluzii singuri cu privire la reacțiile chimice care au loc chiar sub ochii lor.
Materiale necesare realizării experimentului: Sticlă goală sau borcan,ulei de gătit ,
apă,colorant alimentar sau cerneală roșie , ingredientul secret: un calciu efervescent sau orice
altceva efervescent aveți pe acasă.
Care sunt pașii ce-i aveți de făcut?
Umpleți sticla cu ¾ ulei alimentar, peste care turnați apă cât să fie sticla plină, dar nu
plină-ochi. Adăugați și câteva picături de colorant alimentar și
spargeți calciul efervescent în mai multe bucăți. Le adăugați cu
grijă și gata: aveți lavă într-o sticlă sau borcan.
3. Experiment „Apariţia unui dinozaur din ou”
Materiale necesare pentru realizarea experimentului:
Apă, pahare de plastic (2 pahare-unul gol şi unul cu apă) sau
baloane ,pâlnie, colorant,dinozauri din plastic
• Realizarea experimentului:
• Varianta 1 - Pahare:
Fiecare copil a aşezat în paharul de plastic gol un dinozaur mic de jucărie, apoi a
turnat apă peste el astfel încât acesta să fie acoperit de apă.
Fiindcă experimentul s-a derulat în anotimpul iarna, am aşezat paharele de plastic pe
pervazul de afară de la geam. Noaptea apa a îngheţat, iar în ziua următoare am luat paharele din
geam şi am observat împreună cu copiii ce s-a întâmplat.
Dinozaurii nu se mai vedeau , iar apa era îngheţată. Am aşezat paharele pe o tava,
răsturnându-le. Gheaţa a început să se topească, iar din gheaţă începuse să se zărească codiţa,
vârful unui picioruş, în funcţie de poziţia în care dinozaurul a fost aşezat în pahar. Pentru ca
gheaţa să se topească mai repede am turnat apă fierbinte şi astfel puiul de dinozaur şi-a făcut
apariţia mult mai repede. La fel se poate proceda si cu baloane.
În urma experimentului copiii au înţeles mult mai uşor cum se realiza înmulţirea
dinozaurilor, apariţia puilor acestora .
4. Experiment „Cum se formează ploaia?”
De unde vine ploaia?Cum se formează aceasta?sunt întrebări la care copiii
aşteptă răspunsuri.
Le-am explicat copiilor că datorită razelor soarelui, apa din lacuri și din râuri se
evaporă. Vaporii de apă sunt niște picături mici de apă care zboară către cer, se
unesc în atmosferă și se transformă în nori.
166
Dar ce se întâmplă atunci când plouă? În momentul în care norii sunt plini de vapori,
devin grei și apa se deprinde sub formă de picuri de ploaie înapoi pe pământ. ( aceasta este o
explicație simplificată pentru a fi înțeleasă de copii)
Materiale necesare pentru derularea experimentului : Un pahar cu apă transparent , spuma de
ras, cerneală/colorant alimentar albastru, seringa mică/pipetă
Derularea experimentului: Umplem paharul cu apă, astfel încât să rămână în partea superioară
1-2 cm liberi. Apa va juca rolul aerului din atmosferă apoi ,,construim” nori cu ajutorul spumei
de bărbierit. Punem câteva picături cu ajutorul seringii în care s-a tras 1 ml de cerneală albastră și
observăm ce se întâmplă. Picăturile vor pătrunde uşor prin spuma şi copiii observă astfel că din
norişori încep să cadă stropii de ploaie . Apoi mai adăugăm câțiva stropi în conținutul norișorilor
și observăm că odată ce norul este plin, ploaia va începe să cadă.
5. Experiment „Cum se colorează frunzele de varză şi de ce?”
Materiale necesare pentru realizarea experimentului: Mai multe
pahare/borcane de sticlă umplute pe jumătate cu apă, sticluţe de colorant
alimentar/cerneală/tuş,frunze de varză
Derularea experimentului: Fiecare copil a primit un pahar de sticlă umplut
pe jumătate cu apă şi o sticluţă de colorant alimentar, tuş sau cerneală pe care
au tunat-o în apa din pahar.
Copiii au observat că apa s-a colorat în funcţie de culoarea colorantului, apoi fiecare a primit o
frunză de varză pe care a aşezat-o în apa colorată.
A doua zi, copiii, au observat că frunzele de varză s-au colorat în funcţie de culoarea apei din
pahar.
Ce au reţinut copiii din acest experiment?
Din realizarea experimentului copiii au reţinut faptul că ,plantele la fel ca şi omul au
nevoie de hrană, iar hrănirea lor se face prin rădăcina, tulpină şi frunze.
De asemenea au reţinut faptul că apa cu care plantele se hrănesc trebuie să fie curată,nepoluată şi
plină cu îngrăşământ pentru ca acestea să crească şi să se dezvolte frumos şi sănătos.
6. Experiment „Biluţe magice”
Biluţele hidrofile ,sunt magice, pentru că au capacitatea miraculoasa de a absorbi apa și
de a se mari de foarte multe ori în diametru (volum).
Rezultatul constă în bile colorate spectaculoase, care pot înlocui pământul în care sunt crescute
plantele şi care rezistă până la 60 de zile fără a fi udate.
După ce sunt scoase din apă, dacă le vom lăsa la soare, biluţele îşi vor reveni la
forma lor iniţială, practic le vom putea folosi de câte ori dorim.
Pentru derularea experimentului am avut nevoie de: Biluţe hidrofile, apă,
167
sticluţe sau borcane,capace de la sticle
Realizarea experimentului: Fiecare copil a primit o sticlă umplută cu apă şi biluţele colorate
aşezate în capacele de la sticlă. Am identificat împreună cu copiii caracteristicile biluţelor: sunt
tari la atingere, sunt mici şi colorate.După observarea şi analizarea biluţelor, au introdus pe rând,
câte una în sticla cu apă Pentru ca biluţele să îşi mărească volumul i-am informat pe
copiii că trebuie să le acordăm biluţelor un timp de aşteptare, de aceea am aşezat
sticlele pe o masă la vedere timp în care copii le puteau observa diferitele stadii de
creștere în care se aflau. A fost nevoie de mai multe ore pentru ca biluţele să se
transforme, să îşi mărească volumul.
Astfel , copiii au observat că biluţele şi-au modificat volumul, iar prin atingere au
observat că au devenit moi şi lucioase.
BIBLIOGRAFIE:
2. Paula Nemţuţ (traducere), „150 de mari experimente ştiinţifice”, Editura Aquila 93,
Oradea, 2008;
168
3. Experimente pentru copii.Distractiv, rapid şi uşor, Editura Nomina,2014;
4. http://www.totuldespremame.ro/copilul-tau/activitate-si-joaca/6-experimente-de-fac
ut-cu-copiii-in-bucatarie
SCOPUL ACTIVITATII:
Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurător, precum şi stimularea
curiozităţii pentru investigarea acestuia; explorarea directă şi descrierea verbală a celor
observate..
Material bibliografic:
“Îndrumător metodic în conformitate cu Curriculumul pentru educație timpurie 2019, aprobat prin OMEN
NR.4.694/2.08.2019. Editura Diana
SCENARIUL ACTIVITĂȚII
170
dimineața, copilași ! “.
Copiii se salută folosind tehnica: comunicării rotative - porninind către educatoare către
copilul din dreapta ,, Buna dimineata !”
Conform proverbului ,, Ziua bună se cunoaște de dimineață”, Grupa Piticilor va începe cu
înviorarea de dimineață pentru momentul de miscare !
Se realizează câteva exerciții de mișcare:
,,Dacă vreau să cresc voinic,
Fac gimnastică de mic.
Merg în pas alergător
Apoi sar intr-un picior.
Întind brațele să zbor.
Toată lumea e a mea,
Când mă așez pe podea.
Asta-i doar un început
Uite cât am mai crescuttttt !( copiii se ridică și sar) “
Calendarul naturii - Se poartă o scurtă discuție despre anotimpul în care ne aflăm, despre
starea vremii din ziua respectivă. Un copil este solicitat să completeze calendarul naturii cu
simbolul corespunzător.
Noutățile zilei: Copiii sunt anunțați că avem o surpriză din partea cuiva care va urmări
cum se joacă si , ce au învățat și ce le place să facă. Apoi urmeaza momentul de poveste, unde
se citeste povestea numita ,,Toamna.
Se anunță tema zilei și obiectivele - copiii află activitățile care se vor desfășura pe
parcursul zilei, și anume că vor juca un joculeț de prezentare cu invitatul nostru- păpușa, apoi vor
trece la centrele Biblioteca, unde trebuie sa rezolve fise de lucru cu semne grafice, apoi la centrul
Joc de masă unde vor rezolva puzzleuri, iar mai apoi la centrul Constructii pentru a realiza o
livda de fructe.
Tranziția cătrea activitatea pe centre se va face prin audierea cântecului ,, Dacă vesel se
trăiește”, ,, Să ne prezentăm” cu ajutorul păpușii surpriză. Se trece la centrele de interes, unde se
prezintă temele propuse, sarcinile de lucru, etapele de realizare, lucrarea model, etc.
Încălzirea mușchilor mâinii se realizează prin imitarea educatoarei și executarea de către
copil a mișcărilor sugerate de versurile cântecului ,, Mișcăm degețelele”.
Se trece la realizarea temelor propuse la centrele de interes, astfel, la centrul Biblioteca,
unde trebuie sa resolve fise de lucru cu semne grafice, apoi la centrul Joc de masă unde vor
rezolva puzzleuri, iar mai apoi la centrul Constructii pentru a realiza o livda de fructe. Copiii
sunt sprijiniți pe tot parcursul activităților și apreciați verbal.
171
După ce sarcinile de lucru au fost îndeplinite, lucrările se expun la panoul tematic, pentru
a observa ce au realizat, apoi se fac aprecieri colective și individuale.
Dupa activitatile pe centre de interes, trecem la activitatea integrata DS1+DEC, unde
copiii trebuie sa observe aspecte de toamna si sa picteze ,,Tabloul toamnei”.Ulterior o sa
desfasuram activitatea traditionala DOS, acolo copiii trebuie sa rupa bucati de Frunze sis a le
lipeasca pe coroana copacului.
Mai departe se trece la ALA II, unde copiii vor realiza doua jocuri, unul de mișcare si
unul distractiv.
Jocul de miscare numit ,,Stafeta toamnei” începe la semnalul dat de educatoare, copiii
trebuie sa urmeze un traseu aplicativ realizat de parinti. Cel de-al doilea joc, ,,Unde s-a ascuns
fructul?”, parintii ascund fructul undeva in camera, iar copiii trebuie sa caute fructul la semnalul
educatoarei.
CONSTRUCTII
JOC DE MASA
Tema activităţii : Copacul auriu
Mijloc de realizare: puzzle
Obiective operaţionale:
-Să reconstituie imaginile de puzzle reprezentand copacul de toamna;
-Sa denumeasca aspectele anotimpului toamna.
Strategii didactice:
Metode şi procedee: observatia, conversatia, explicatia, exercitiul.
Material didactic: laptop, tableta, telefon.
Evaluare: corectitudinea imbinarii pieselor de puzzle.
BIBLIOGRAFIE:
Îndrumător metodic în conformitate cu Curriculumul pentru educație timpurie 2019, aprobat prin
OMEN NR.4.694/2.08.2019. Editura Diana
DEMERS DIDACTIC
Deoarece activitatile se desfasoara in mediul online, parintii sunt aliatii educatorei. Parintii au
fost informati in prealabil de ce materiale au nevoie pentru activitati. Copiii o sa intuiasca
materialele didactice, Voi purta discuții referitoare la ceea ce vor realiza cu ajutorul materialelor
puse la dispoziție și modul de utilizare al acestora.
Voi reaminti copiilor câteva reguli de comportament: vorbim în șoaptă fără să îi deranjăm pe
ceilalți, lucrăm frumos având grijă de materiale. Fiecare lucrare trebuie terminată. La centrul
BIBLIOTECA copiii vor decora peisajul de toamna, folosind grafisme. La centrul JOC DE
173
MASA copiii vor reconstitui imaginile de puzzle, Iar la centrul CONSTRUCTII ei vor
confectiona o livada, folosind cuburi, lego.
Dacă un copil va termina sarcina la un centru și dacă mai este timp, poate să aleagă alt centru
unde va rezolva sarcina indicată. Lucrarile copiilor o sa fie aratate la camera web si o sa se faca
aprecieri!
Competenţe generale:
III. CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE
2. Finalizarea sarcinilor şi a acţiunilor (persistenţă în activităţi)
3. Activare şi manifestare a potenţialului creativ
Competenţe specifice:
III. 2.1. Realizează sarcinile de lucru cu consecvenţă
2.2. Integrează ajutorul primit, pentru realizarea sarcinilor de lucru la care întâmpină
dificultăţi
3.2. Demonstrează creativitate prin activităţile artistico-plastice, muzicale şi practice, în
conversaţii şi povestiri creative
174
Scopul activităţii: Consolidarea priceperii şi deprinderii de a picta în vederea realizării unei
lucrări practice.
Obiective operaţionale:
O1: să enumere în ordine etapele de lucru ale lucrărilor propuse;
O2: să denumeasca aspectele anotimpului toamna ;
O3: să picteze liber un tablou de toamna ;
O4: sa identifice caracteristicile antimpului toamna;
O5: să precizeze care sunt culorile anotimpului toamna;
O6: să evalueze lucrarea proprie şi lucrările colegilor, ţinând cont de criteriile date;
Strategii didactice:
a) Metode şi procedee didactice: conversaţia, observaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul.
b) Mijloace de învăţământ: lucrarea model, etapele de lucru, acuarele, imagini, foi albe,
pensula, laptop, telefon.
c) Forma de organizare: frontal, individual.
Resurse:
a) Resurse temporale: 35’
b) Resurse spaţiale: camera de acasa
c) Resurse umane: 29 preşcolari
d) Resurse bibliografice:
Maria Mătăsaru, Secrete metodice în didactica preşcolară, Editura Rovimed Publishers,
2009
Daniela Jeder, Elemente de didactică aplicată în învăţământul preşcolar. Metode
didactice- repere şi exemplificări, Editura Publishing House
Adina Glava, Piramida cunoaşterii. Repere metodice în aplicarea curriculumului
preşcolar, Editura Diamant
Îndrumător metodic în conformitate cu Curriculumul pentru educație timpurie 2019,
aprobat prin OMEN NR.4.694/2.08.2019. Editura Diana
175
DEMERS DIDACTIC
176
3. Anunțarea O sa anunt copii ca o sa desfasuram o
temei și activitate de pictura si observare a
enunțarea anotimpului toamna, numita ,,Tablul Conversația
obiectivelor toamnei”.O sa trebuiasca sa observati
caracteristicile anotimpului toamna si sa le
pictati.
Voi reaminti copiilor câteva reguli de Explicația
comportament: vorbim în șoaptă fără să îi
deranjăm pe ceilalți, lucrăm frumos având
grijă de materiale. Fiecare lucrare trebuie
terminată.
177
4. Prezentarea si Prezint lucrarea model. Ii intreb daca le Conversatia Lucrarea
intuirea place si daca doresc sa o realizeze si. Ii intreb model Evalue
lucrarii model ce materiale cred ca am folosit pentru a o capacit
realiza. copiilo
Observatia numi
materia
necesar
5. Explicarea şi Aşez la panou lucrarea model, apoi explic şi realizăr
demonstrarea demonstrez etapele de lucru, conform lucrăril
modului de procesului tehnologic.
lucru O sa le prezint copiilor cateva imagini cu Explicația Imagini Aprecie
anotimpul toamna si aspectele ei. In timp ce verbale
observam imaginile, ii rog sa-mi spuna ce Apa
vad in imagini, dupa ce raspund o sa pictez Demonstra-
liber un copac, pe urma ii intreb ce culori tia Pensula
regasesc ei in copacii din imagine si pe jos,
folosesc acele culori pentru a picta copacul, o Conversația Acuarele
sa observe in imagini pasari care pleaca in
tarile calde, apoi o sa le picteze si eu. Foi
Astfel o sa procedez pana la terminarea Observatia
tabloului de toamna.
Exercițiul
Apreve
178
Exercitiul
6. Dirijarea Exerciţii de încălzire a muşchilor mâinii Aprecie
invatarii Realizarea lucrărilor Demonstra- verbale
Înainte de începerea lucrării se fac exerciţii tia
pentru încălzirea muşchilor mici ai
mâinii: ,,Ploaia”, ,,Vântul”, ,,Cântăm la
pian”, ,,Închiderea şi deschiderea pumnilor”.
Vă doresc spor la lucru!
Realizarea lucrarilor
Acuarele
,,-Copii, pentru realizarea tabloului de Conversatia Evalue
toamna trebuie sa observam mai intai Pensula capacit
imaginile cu aspectele anotimpului toamna Observatia copiilo
haideti sa observam ce vedem in imagini, Foi albe picta, ţ
vedem acest copac, dupa cum observati cont
frunzele lui sunt galbene, portocali, maro, Conversatia Imagini criteriil
rosii etc. Haideti sa incercam si noi sa pictam date.
copacul si frunzele cu aceste culori.
Pe urma puteti observa pasarile care pleaca Explicatia
in tarile calde, haideti sa le pictam si noi.
Observam cerul care este putin inorat,
haideti sa-l pictam,, deasemenea observam
covorul de frunze pe jos, pe care o sa-l
pictam si noi folosind culorile specifice
toamnei.”
La fel o sa procedez pana la terminarea
tabloului. Prima data observam, denumesc
caracteristicile anotimpului toamna, iar apoi
179
picteaza, la fel o sa procedez pana la
terminarea tabloului.
10. Incheierea .
activitatii Copiii vor primi recompense. Conversatia Recompense Aprecie
verbale
180
Activitate traditionala: DOS
Tema anuală de studiu: Cand, cum si de ce se intampla?
Tema proiectului tematic: Toamna, un cantec in culoare!
Tema săptămânală: Pe cararile toamnei
Tema zilei: Culorile toamnei
Domeniul experienţial: DOS
Categoria de activitate: activitati practice
Titlul activităţii: ,, Copacul de toamna”
Tipul activităţii: consolidare de priceperi şi deprinderi
Mijloc de realizare: rupere si lipire
DIMENSIUNI ALE DEZVOLTĂRII/ COMPORTAMENTE VIZATE
Competenţe generale:
III. CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE
2. Finalizarea sarcinilor şi a acţiunilor (persistenţă în activităţi)
3. Activare şi manifestare a potenţialului creativ
B. Dezvoltarea socio-emoțională
4.1.Recunoaște și exprimă emoții de bază, produuse de piese muzicale, texte literare, obiecte de
artă, etc
Competenţe specifice:
III. 2.1. Realizează sarcinile de lucru cu consecvenţă
2.2. Integrează ajutorul primit, pentru realizarea sarcinilor de lucru la care întâmpină
dificultăţi
3.2. Demonstrează creativitate prin activităţile artistico-plastice, muzicale şi practice, în
conversaţii şi povestiri creative
Obiective operaţionale:
O1: să enumere în ordine etapele de lucru ale lucrărilor propuse;
O2: să rupa in bucatele frunze;
O3: să lipească bucatile de frunze pe copacul desenat si decupat;
O4: să evalueze lucrarea proprie şi lucrările colegilor, ţinând cont de criteriile date;
181
Strategii didactice:
d) Metode şi procedee didactice: conversaţia, observaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
turul galeriei.
e) Mijloace de învăţământ: lucrarea model, etapele de lucru, lipici, frunze, foi albe, şerveţele
umede.
f) Forma de organizare: frontal, individual.
Resurse:
e) Resurse temporale: 30’
f) Resurse spaţiale: camera copilului
g) Resurse umane: 29 preşcolari
h) Resurse bibliografice:
DEMERS DIDACTIC
182
3.Anunțara Explicația Observare
temei și a Dragi copii, astazi o sa realizam niste copacei folosind frunze Conversatia comporta
obiectivelor colorate de toamna. tului copi
4.Prezentarea şi O sa le prezint copiilor lucrarea model. Apoi ii intreb ce materiale Explicația Evaluez
intuirea lucrării cred ei ca am folosit eu pentru realizarea ei. capacitate
model Observatia copiilor
Conversația numi
materialel
Problemati-z necesare
area realizării
5.Explicarea şi Copii, pe masa aveti un carton cu un copac desenat si decupat de lucrărilor.
demonstrarea voi, frunze si lipici. Voi trebuie prima data sa rupeti bucatele de
modului de frunze, iar apoi sa puneti lipici pe ele si sa le lipiti pe coroana
lucru copacului. O sa demonstrez cum se realizeaza lucrarea. Fiecare
etapa de lucru o indic. Lucrarea model si cea demonstrata o sa
ramana in permanenta pe panou pentru a putea fi vazute.
7.Evaluarea Voi realiza aprecieri globale şi individuale asupra modului de Conversatia Aprecieri
activitatii desfăşurare a activităţii. verbale
Voi aprecia copiii care au parcurs etapele conform explicaţiilor,
care au lipit respectând conturul şi care au finalizat lucrarea
184
1.2. Participă la activități fizice variate, adecvate nivelului lui de dezvoltare
OBIECTIVE OPERAȚIONALE
Strategia didactica:
a)Metode si procedee didactice: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
jocul;
b) Mijloace de invatamant: scaunele, calculator, jucarii, fructe;
c) Forme de organizare: frontal.
Bibliografie:
Îndrumător metodic în conformitate cu Curriculumul pentru educație timpurie 2019,
aprobat prin OMEN NR.4.694/2.08.2019. Editura Diana
DEMERSUL DIDACTIC:
JOC DE MISCARE: ,,STAFETA TOAMNEI”
Se pregătesc materialele necesare pentru buna desfășurare a activității. Anunt copiii ca urmeaza
sa se joace un joc de mișcare ,, Stafeta toamnei”, pe un traseu marcat. Parintii le-au pregatit
copiilor un traseu aplicativ, astfel ei trebuie sa-l parcurga. Copiii trebuie sa ajunga la cosul cu
mere care se afla la capatul traseului. Prima data ei trebuie sa treaca pe sub scaune, apoi sa
traverseze cu mainile la spate pe o ,,punte”, pe urma trebuie sa ocoleasca niste jucarii, apoi sa
sara intr-un picior pana la cosul cu mere. Acolo, iau un mar si se intorc pe acelasi traseu. La fel
procedeaza pana la semnalul educatoarei de ,,STOP”, la final vedem cine a reusit sa stranga mai
multe mere. O sa facem un joc de proba pentru a ne asigura ca toti copiii au inteles ce trebuie sa
faca. Apoi trecem la desfasurarea prorpriu-zisa a jocului. Jocul începe la semnalul dat de
educatoare. La sfârșitul jocului, copiii sunt apreciați verbal.
186
1.1 Exersează cu sprijin ascultarea activă a unui mesaj, în vederea înțelegerii și receptării lui
(comunicare receptivă);
1.2 Demonstrează înțelegerea unui mesaj oral, ca urmare a valorificării ideilor, emoțiilor,
semnificațiilor (comunicare expresivă).
2.1 Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
să se exprime corect din punct de vedere gramatical, în propoziţii simple sau dezvoltate;.
să recunoască personajele pe baza unor ghicitori asociindu-le poveştilor din care fac
parte;
REGULILE JOCULUI:
Fiecare răspuns corect va fi recompensat cu un zâmbărici, iar după ce toate echipele
187
rezolvă o sarcină se primește o cheie pentru a intra în castel;
Copiii rezolvă sarcinile jocului pentru a elibera prinţesele răpite;
Copilul care nu va reuși să rezolve corect sarcina, va fi ajutat de un coechipier;
Răspund doar copiii atinşi de bagheta fermecată
ELEMENTE DE JOC: vrăjitoarea, cd cu vocea vrăjitoarei, aplauzele, bagheta magică,
folosirea versurilor, ghicitorile.
SISTEM DE EVALUARE: formativ/continuă prin observarea comportamentului, aprecieri
stimulative, analiza produselor activității
STRATEGII DIDACTICE:
Metode și procedee: explicația, conversația, demonstrația, exercițiul, jocul, problematizarea,
metoda „Diamantului”, metoda Diagrama Venn
Material didactic: castel, „Zâmbărici”, imagini din poveşti, diamantul, diagrama Venn, roata
emoțiilr, elemente din povești, siluete cu personaje, lipici, planșe, cheițe, buline, flipchart,
marker, cufăr, bagheta magică;
Prezentarea activității:
Activitatea a debutat cu întâlnirea de dimineață, unde copiii au fost împărțiți în echipe,
ne-am salutat, am completat calendarul naturii și am aflat noutatea și mesajul zilei:
„Prin joc şi voie bună/ Să fim eroi în lumea poveştilor împreună!”
Preșcolarii au fost captivați de vocea vrăjitoarei care care le spune că este foarte supărată
şi furioasă pe copiii care preferă personajele bune, pozitive din poveşti. Așadar, a răpit prințesele
şi le-a închis în turnurile castelului. Dar, dacă reuşesc să treacă de încercările lăsate de ea şi
câştigă zâmbărici pentru a primi cheile care deschid gratiile turnului, atunci se declară învinsă şi
le va elibera pentru a participa la Balul Prințeselor.
În urma audierii mesajului, copiii sunt întrebaţi ce au simţit când au auzit glasul şi
mesajul vrăjitoarei (frică, furie, nerăbdare de a auzi sarcinile probelor, etc.).
Activitatea integrată DLC+DOS cuprinde diverse probe. La îndeplinirea cu succes a fiecărei
sarcini, echipele primesc zâmbărici și apoi cheițe care îi ajută să traverseze castelul pentru a
ajunge în turn la prințese. La finalizarea jocului, copiii deschid gratiile turnului, eliberând astfel
pințesele. Li se explică preșcolarilor regulile jocului, apoi se execută jocul de probă prin
intermediul ghicitorilor care ne dezvăluie ce prințese trebuie salvate. Se desfășoară apoi jocul
propriu-zis până la epuizarea sarcinilor și eliberarea prințeselor, ceea ce conferă o stare pozitivă,
dinamică activității.
Proba I - „Ghiceşte personajul”: la intrarea în castel găsim niște cărticele în care sunt
scrise Ghicitorile care ne devăluie prințesele închise în turn.
188
Proba II -„Ghiceşte emoţia”- copilul numit alege o imagine și recunoaște emoţia personajelor
din anumite momente ale poveştii, completând Roata emoțiilor.
Proba III - „Cubul Magic” (metoda interactivă „Cubul”) – Copiii vin pe rând, aruncă cubul,
descoperă imaginea, descriu, analizează, argumentează, aplică, compară şi asociază, mimând
emoția sugerată de imagine, rezolvând cerințele corespunzătoare fețelor cubului:
DESCRIE - îmbrăcămintea Scufiței
COMPARĂ - Cum este casa de cărămidă față de casa din paie?
ASOCIAZĂ - Ghici:„La pește a poftit/dar a rămas păcălit”
ANALIZEAZĂ - Cine a făcut fapte bune/rele?- lupul sau vînătorul
APLICĂ - Cântă cîntecelul caprei
ARGUMENTEAZĂ - De ce trebuie să ascultăm povești?
Proba IV - “Diamantul poveştilor” (metoda interactivă „Diamantul”) – fiecare rând al
diamantului are o anumită culoare. Copiii găsesc răspunsurile întrebărilor și atașează jetoanele
culorii date, completând astfel rândurile diamntului.
Cine a răpit personajele din poveşti? ( vrăjitoarea)
Câte surori avea Cenusăreasa?( două)
Cu ce obiecte a fost otrăvită Albă ca Zăpada. (cureaua, pieptenele, mărul)
Găseşte şi aşează imaginile în care prinţesele sunt fericite.
De cine a fost ajutată Degeţica în călătoria ei?(peştii, fluturele, rândunica)
Găseşte imaginea în care fata cea mică este îngrijorată şi pe cea în care este bucuroasă.
Ce a pierdut Cenuşăreasa când a mers la bal?(pantoful)
Proba V - „Personajul pozitiv/negativ” (metoda interactivă „Diagrama Venn”) - Pe o planșă sunt
desenate două cercuri (roșu și albastru) care se întrepătrund; deasupra acestora sunt desenate
emoticonuri. În cercul roșu se vor aşeza personajele poveştii „Scufiţa Roşie”, iar în cercul
albastu se vor așeza personajele din „Capra cu trei iezi”. Se identifică personajul comun şi se
precizează dacă este pozitiv sau negativ, apoi va fi așezat la intersecția celor două cercuri. Un alt
copil unește personajului comun cu emoticonul corespunzător.
Proba VI - „Ce-ar fi fost dacă...?” (complicarea jocului) copiii găsesc soluții la întrebările
adresate.
Iedul cel mare nu deschidea uşa?
Scufiţa Roşie nu se întâlnea cu lupul?
Vânătorul nu trecea pe lângă casa bunicii?
Baba îi dădea moşului nişte ouă?
Copiii formulează păreri personale găsind o altă variantă pentru un moment din poveste.
Utilizarea metodelor interactive a conferit activității o notă dinamică, distractivă care a
189
contribuit la obținerea performanței; copiii au participat cu interes la activitate, eliminându-se
plictisul și monotonia.
MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
1. Curriculum pentru învățământul preșcolar 3-6/7 ani – 2008
3. Breben, S., Fulga, M., Ruiu, G., Gongea, E.(2007), Metode interactive de grup
Prof.înv.preşc.Moiceanu Ramona
Prof.înv.preşc.Apolzan Cristina
GPP ,,Dumbrava minunată’’ , Alba Iulia
190
O importanţă deosebită a avut-o obiectivul interacţiunii, mai precis, conectarea cu
preşcolarii, ţinându-se cont de realizarea unor activităţi accesibile şi nu sofisticate, emoţionalul
copiilor şi al părinţilor să fie prioritar în această perioadă de pandemie.
Modalităţi de realizare a activităţii :
- temele propuse s-au desfăşurat atât asincron , cât şi sincron. Asincron prin grupul închis
de Facebook sau WhatsApp, prin prezentarea de filmuleţe înregistrate , dar şi întâlnire
sincron pe platforma Zoom.
- observare dirijată , activităţi cu materiale specifice, fişe de lucru, conversaţie, joc
didactic, audiţie cântece şi povestiri, jocuri de mişcare şi distractive, jocuri online.
Pe tot parcursul acestei perioade, consilierea părinţilor s-a realizat prin distribuirea informaţiilor
care să ajute la menţinerea activităţii preşcolarilor, aprecierea implicării şi încurajarea lor .
Preşcolarii şi părinţii au fost sprijiniţi pe, perioada desfăşurării activităţilor. În
predarea online am ţinut cont de organizarea activităţii copiilor, de prelucrarea informaţiilor
potrivite şi asimilarea de către copii a cunoştinţelor şi conceptelor de bază. Am considerat
că mişcarea este esenţială în perioada izolării şi am ales dansuri, jocuri psihomotrice, jocuri
de imitare sau trasee prin casă. Am încurajat şi implicarea copiilor în treburile casnice,
considerând că este utilă deopotrivă pentru ei şi pentru părinţi.
După toate activităţile propuse am primit poze, filmuleţe de la părinţi şi fiecare
preşcolar a primit laude şi aprecieri pentru activitatea realizată. Am marcat şi sărbătorile de
iarnă prin diferite activităţi, care au avut un real succes.
Preşcolarii au dovedit creativitate şi imaginaţie în realizarea temelor propuse, iar la
întâlnirile pe Zoom au participat într-un număr mare, fiind încântaţi de fiecare revedere cu
educatoarele şi cu colegii.
Perioada pandemiei este foarte provocatoare, atât pentru părinţi, cât şi pentru
copii. Pe lângă schimbările de rutină care apar, părinţii trebuie să gestioneze emoţiile lor,
oboseala, sarcinile casnice şi cele de la muncă în acelaşi timp cu nevoile de conectare şi
joacă ale preşcolarului.
Este de ştiut faptul că mediul familial contribuie în mare măsură la dezvoltarea
abilităţilor de comunicare la preşcolari. Dacă în familie există o comunicare permanentă,
implicarea continuă a preşcolarilor în discuţii reprezintă un rol decisiv în dezvoltarea
limbajului copilului.
În primul rând nu este important ceea ce transmit părinţii copiilor lor, ci şi cum
înţeleg aceştia să realizeze această transmitere. La vârsta preşcolară curiozitatea se
manifestă pe deplin, în această etapă a copilăriei, întrebările curg fară oprire, iar datorită
preşcolarilor de a cunoaşte tot ce îi înconjoară este de nastăvilit. La rândul lor, şi
191
educatoarele sunt la curent cu setea de cunoaştere a copilului şi trebuie să fie pregătită
pentru multitudinea de întrebări, deoarece răspunsurile lor au un rol esenţial în dezvoltarea
intelectuală a micuţului preşcolar.
La activităţile online interacţiunea cu preşcolarii trebuie să decurgă normal şi o mare
atenţie trebuie acordată pericolului de suprasolicitare a copiilor. Activităţile sunt propuse
şi sunt obligatorii, iar tematica abordată trebuie să fie atractivă, cu un nivel de
complexitate moderat, fiind activităţi de exersare a achiziţiilor anterioare.
La această vârstă copiii au nevoie de asistenţa adultului pentru citirea mesajelor
scrise , descrierea activităţilor, supravegherea utilizării dispozitivelor tehnice, oferirea
materialelor necesare activităţilor etc. Dacă toate acestea vor fi îndeplinite, atunci
comunicarea şi interacţiunea vor decurge în cote normale.
În comunicarea cu preşcolarii, educatoarele răspund la întrebările lor, dar este necesar
să le explice fenomenele respective în raport cu capacitatea lor de înţelegere, astfel
orizontul de cunoaştere al copilului se îmbogăţeşte treptat.
Bibliografie
192
Ionescu, M., 2003, Instrucţie şi educaţie. Paradigme, strategii, orientări, modele,
Editura ClujNapoca
Neacşu, I. 1990, Metode şi tehnici de învăţare eficientă, Editura Militară, Bucureşti
PROIECT DE ACTIVITATE
Florica Luciana Andreea
Grădinița Alice București
SCENARIUL ACTIVITĂȚII
Evenimentul Conținutul științific Strategii Evaluare
didactic didactice
1. Moment Crearea condițiilor necesare bunei
organizatoric desfășurări a activității:
verificarea conexiunii la internet;
aranjarea meselor și a scaunelor
din grupă, astfel încât trecerea de
la o etapă la alta să nu necesite
modificări ale mobilierului în
timpul actiivității;
pregătirea materialelor didactice.
2. Captarea Le spun copiilor că în acel săculeț mai e Conversația
atenției ceva, și că ar trebui să descoperim
împreună ce se află înăuntru. În săculeț se Frontal
află o ghetuță decorată (lucrarea Săculeț
model)(anexa 2), și un bilețel pe care Lucrare model
scrie: „pentru a mă convinge să vorbesc Bilețel
cu moșul, trebuie să realizați și voi o
ghetuță asemănătoare!”.
3. Anunțarea Le spun preșcolarilor că și ei au pregătite Conversația
temei și a niște materiale pe care le vor primi de la Decorațiuni
obiectivelor părinți, pentru a putea realiza această Lipici Frontal
ghetuță și pentru a-l convinge pe Moș Ghetuță
194
Nicolae să vorbească cu Moș Crăciun. Vată
Aceștia vor intui și vor denumi materialele
pe care le primesc de la părinți.
Anunț obiectivele acestei teme, simplu,
pentru a fi pe înțelesul tuturor copiilor.
4. Dirijarea Le explic copiilor și le demonstrez tehnica Explicația
învățării de lucru printr-un videoclip. Pe partea de Conversația
sus a ghetuței vom lipi vată, care va ține Ghetuța
locul blăniței ghetuțelor, urmând ca pe Vată
restul ghetuței aceștia să lipească Decorațiuni
decorațiunile așa cum își doresc. diverse
Înainte de începerea lucrărilor, efectuăm Frontal
exerciții pentru încălzirea mâinilor. Conversația
- „Plouă” - mișcăm degtele; Explicația
- „Am/ n-am” - închiderea și
deschiderea pumnilor;
- „Ne spălăm pe mâini” – rotirea Frontal
mâinilor;
- „Aplauze” – batem din palme. Individual
Voi fixa tehnica de lucru încă o dată și voi Conversația
atrage atenția asupra modului de lucru și
asupra poziției pe care aceștia trebuie să o
aibă în timpul activității (spatele drept,
apropiați de măsuțe).
În continuare, vom trece la activitatea
copiilor și aceștia vor începe lucrul
propriu-zis. Pe parcursul activității copiii
vor fi supravegheați de mine, și le voi
oferi sfaturi pentru o tehnică de lucru
corectă.
Pe parcursul activității vom avea pe fond
muzică liniștitoare.
195
5. Evaluarea Evaluarea lucrărilor se va face prin turul Conversația Individual
performanței galeriei adaptat la vreme de pandemie. Turul galeriei
Copiii vor ridica lucrările în fața camerei Lucrările copiilor
și vor spune a cui lucrare le-a plăcut cel
mai mult.
6. Încheierea Voi aprecia pozitiv lucrările tuturor Aprecieri
activitatii copiilor și le voi spune că Moș Nicolae Conversația verbale
sigur o să vorbească cu Moș Crăciun.
Anexa 1
196
PROIECT DE ACTIVITATE
Oncescu Silvia
Grădinița Alice București
SCENARIUL ACTIVITĂȚII
Evenimentul Conținutul științific Strategii Evaluare
didactic didactice
1. Moment Crearea condițiilor necesare bunei
organizatoric desfășurări a activității:
verificarea conexiunii la internet;
aranjarea meselor și a scaunelor
din grupă, astfel încât trecerea de
la o etapă la alta să nu necesite
modificări ale mobilierului în
timpul actiivității;
pregătirea materialelor didactice pentru
fiecare centru de interes.
2. Captarea Le arăt copiilor că la ușa grupei am găsit Conversația
atenției un săculeț micuț, și ca pe el scrie că este
pentru grupa steluțelor. Deschid săculețul Frontal
și le arăt că acolo am găsit o scrisoare de Săculeț
la Moș Nicolae, în care scrie că, dacă ei Scrisoare
vor fi cuminți, el va vorbi cu Moș Crăciun
și îi va spune ca „STELUȚELE” merită
foarte multe cadouri de la el.
3. Anunțarea Le spun copiilor că în scrisoare, Moș
temei și a Nicolae a mai spus că ne-a trimis niște
obiectivelor imagini cu el și povestea lui, toate acestea Conversația Frontal
pentru a afla cine este, de fapt, cel care ne
pune cadouri în ghetuțe.
Anunț obiectivele acestei teme, cât mai pe
înțelesul copiilor.
4. Dirijarea Îi invit pe cei mici să observe imaginile pe
învățării care le voi afișa pe panou, imagini pe care
le vor vedea și ei pe dispozitivele lor, prin
198
intermediul funcției de prezentare ecran. Explicația
Acestea sunt sub forma unei prezentări, Conversația
unde sunt incluse și informații despre Moș Observația
Nicolae. Imagini
Enumer elementele observate până acum Frontal
în imagini.
Le citesc copiilor „Legenda lui Moș Prezentare ppt
Nicolae”, după care le explic cuvintele
necunoscute:
- Baston = băț din lemn folosit Conversația
pentru a ne sprijini;
- Daruri = cadouri;
Apoi vom discuta pe marginea acestora,
punând accentul pe exprimarea clară și
corectă și pe înțelegerea conținutului
transmis.
După citirea legendei, voi realiza
recapitulare a informațiilor primite. Voi
pune întrebări recapitulative din
prezentarea imaginilor și informațiilor:
- În ce lună vine Moș Nicolae?
- Ce ne aduce moșul daca suntem
cuminți?
- Dar dacă nu suntem cuminți?
- Ce culoare are mantia moșului?
5. Obținerea Pentru obținerea perfromanței copiii vor Conversația Individual
performanței avea de lucrat o scrisoare pentru Moș Explicația
Nicolae (anexa 1). Aceștia vor trebui să Scrisoare către
deseneze pe scrisoare ce ar fi trebuit să moșul
primească, în funcție de comportamentul
avut. (nuielușă, jucării, dulciuri)
6. Încheierea Voi face aprecieri generale asupra
activitatii modului în care copiii au participat la Conversația Aprecieri
199
activitate și asupra modului cum s-au verbale
comportat în cadrul activității.
Tranziția între activități (pentru relaxare și
destinderea atmosferei) se va face prin
jocul ,,Umflă-te baloane”.
PROIECT DE ACTIVITATE
Șerbănescu Mădălina Adela
Grădinița Alice București
SCENARIUL ACTIVITĂȚII
201
3. Anunțarea temei Voi anunţa jocurile şi activităţile ce urmează a fi
și enunțarea desfăşurate în fiecare centru de interes, invitând
obiectivelor grupa de copii să fie atenți la explicarea și
demonstrarea fecărei activitate, pentru ca apoi să
își aleagă sectorul preferat. Conversaţia
Pentru fiecare centru de interes se vor purta Explicaţia
discuţii referitoare la ceea ce vor realiza cu Demonstraţia
ajutorul materialelor puse la dispoziţie, modul de
utilizare al pieselor, ustensilelor şi accesoriilor
enunţând totodată şi obiectivele, acestea fiind
explicate pe înțelesul copiilor.
4. Desfăşurarea După ce copiii își vor alege centrul la care vor să Conversaţia
activității lucreze, vom face execiții de încălzire a Explicaţia
mușchilor mici ai mâinilor ,,Mișcăm
degețelele”, ,,Soarele”, „Ploaia”. Li se
reamintește comportamentul în timpul
activităților: vorbim în șoaptă pentru a nu-i
deranja pe colegi, lucrăm ordonat, utilizăm cu
grijă materialele puse la dispoziție și ducem la Explicaţia Frontală
bun sfârșit lucrarea începută. Demonstraţia
Astfel, la centrul BIBLITECĂ, copiii vor trebui Imagini
să descrie ce observă în imaginile prezente. Demonstraţia
La centrul JOC DE ROL cei mici vor fi nevoiți Lavete Frontală
să își curețe ghetuțele în care primesc cadourile Ghetuțe
de la Moș Nicolae. Explicaţia
La centrul JOC DE MASĂ, copiii vor primi un Demonstraţia Individuală
link pentru a realiza un puzzle creat de mine, în Link puzzle Aplauze
mediul online.
5. Încheierea Pe tot parcursul activității copiii vor primi
activităţii indicații pentru realizarea corectă a acțiunilor
desfășurate.
Voi face aprecieri verbale asupra modului în care
s-au comportat și s-a desfășurat activitatea.
202
ÎMPREUNĂ PENTRU COPIII NOȘTRI - PROIECT DE PARTENERIAT
ARGUMENT:
”ÎMPREUNĂ PENTRU COPIII NOȘTRI”este un proiect de parteneriat educaţional iniţiat
de educatoare din dorinţa de a colabora, coopera cu familiile preşcolarilor în scopul dezvoltării
relaţiei dintre grădiniță şi familie. Parteneriatul are la bază interesul, atât al grădiniței cât și al
familiei de a colabora pentru dezvoltarea fizică, cognitivă și socio-emoțională a preșcolarului, dar
și stimularea interesului familiei de a se implica în activitățile grădiniței. Această colaborare
presupune desfăşurarea de activităţi curriculare- activităţi practice, dar şi extracurriculare -
programe artistice şi vizite.
Considerăm că părinţii trebuie stimulați și ajutați să conştientizeze rolul mediului
familial în educaţie şi să înveţe modurile în care îşi educa și susține copiii, de aceea trebuie
implicaţi într-o comunicare permanentă cu grădiniţa, încurajaţi să se ofere voluntar pentru
realizarea diferitelor activităţi specifice. Activitățile propuse creează părinților oportunitatea de a
participa alături de copii la activitățile specifice grădiniței, de a cunoaște mult mai bine specificul
acestor activități și de a-și observa îndeaproape copilul, modul de reacție și comportament al
acestuia în timpul programului grădiniței.
ECHIPA PROIECTULUI
- Prof. Înv. Presc.Iancu Monica
- Educatoarele
- Părinții
203
SCOP: dezvoltarea unei colaborări între grădiniță şi familie, prin:
Implicarea părinților în planificarea și organizarea activităților cu preșcolarii;
Dobândirea de către părinți unor informaţii corecte despre activitățile desfășurate în
grădiniță;
O mai bună cunoaștere de către părinți a copiilor prin participarea la activități ;
Implicarea părinților în activități concrete cu preșcolarii, cu caracter curricular și
extracurricular;
OBIECTIVE:
- Organizarea de activități cu participarea părinților și a copiilor;
- promovarea cooperării în domeniul educaţional;
- Stimularea interesului părinţilor de a participa la activităţile desfăşurate de grădiniţă;
- Desfășurarea de activități în cadrul programului Școala Altfel;
- Îmbunătățirea comunicării grădiniță – familie;
- Facilitarea înțelegerii de către părinți a activităților desfășurate în grădiniță, a specificului
acestora.
INDICATORI:
CANTITATIVI:
- numărul de părinți participanţi la fiecare activitate;
- numărul total de părinți participanți la activități
204
- numărul de activităţi realizate;
CALITATIVI:
- calitatea lucrărilor realizate în cadrul proiectului
- gradul de apreciere al activităţilor - chestionare de satisfacţie (Anexa 2)
ANALIZA SWOT
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
-desfăşurarea în bune condiții a activităţilor în cadrul - cheltuielile generate de activități, suportate de către
programului Să ştii mai multe, să fii mai bun! părinţi în lipsa unui eventual sponsor.
- dorinţa şi disponibilitatea cadrului didactic de a - reacția de posesivitate față de părinte, ce poate fi
iniţia, pregăti şi desfăşura parteneriatul; manifestată de unii copii în cadrul activității.
- disponibilitatea părinților de a se implica în
activitățile directe cu preșcolarii;
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
- creșterea prestigiului grădiniței în rândul - lipsa de implicare şi cooperare a unor părinţi;
comunității locale; - starea vremii poate aduce schimbări în ceea ce
- identificarea de părinți care pot participa zilnic la privește tema și programul activităților planificate a se
activitățile grupei desfășura în aer liber;
- susţinere din partea părinţilor.
CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR:
205
stabilirea programului
activităţilor, stabilirea
responsabilităților
Octombrie Bogăţiile toamnei - sala de grupă Fructe, tacâmuri de
Activitate practic – unică folosință, Educatoarele
gospodărească (Salata tocătoare, vase de Părinti
de fructe) plastic, șervețele
Sala de grupă
206
Activitate practică –
confecționare de
mărțișoare
- Aplicarea de Educatoarele
chestionare pentru
identificarea Chestionare
opțiunilor părinților
grupei în ceea ce
privește activitățile ce
urmează a fi
desfășurate în cadrul
programului ”Școala
Altfel ” (Anexa 1)
Aprilie ”În așteptarea Materiale diverse - Educatoarele
iepurașului de Paște” Sala de grupă pentru realizarea Părinti
Activități creative – temei
pictură pe sticlă, pe
figurine de ipsos,
confecționare de
felicitări, tablouri, etc.
Mai ”Primăvara în Parcul Educatoarele
natură” Dendrologica - mijloc de Părinti
Plimbare în aer liber, transport
observarea
caracteristicilor
anotimpului primăvara
Iunie ”Vacanță mare, bine Curtea grădiniței - costume, Educatoarele
ai venit!” Program baloane, Părinti
literar -artistic animatori
EVALUAREA PROIECTULUI
207
CANTITATIVĂ
- Întocmirea de procese verbale la fiecare activitate, cu consemnarea părinților prezenți;
- Centralizarea numărului de participanţi, la fiecare activitate, şi în total la activităţi;
Centralizarea numărului de activități realizat, în comparație cu cel planificat; se urmărește
realizarea unui număr de cel puțin 8 din cele 10 activități planificate;
Calitativă:
- La finalul proiectului vor fi aplicate chestionare de satisfacție părinților (Anexa 2), iar datele vor
fi centralizate de educatoare și prezentate părinților;
- Proiectul și stadiul de implementare a acestuia va fi popularizat în cadrul activităților comisiei
metodice a grădiniței și a cercurilor pedagogice;
- Expoziție cu materialele și produsele realizate în timpul activităților;
- Realizarea unui album cu imagini din timpul activităţilor proiectului.
ANEXA 1
Pentru o bună planificare și organizare a activităților din cadrul programului Școala Altfel
vă rugăm să faceți 1 – 3 propuneri de astfel de activități, pe care le considerați potrivite, precum și
modul în care dvs personal puteți susține aceste activități:
208
Anexa 2
Stimați părinți,
Pentru evaluarea eficienței activităților desfășurate în cadrul parteneriatului grădiniță –
familie vă rugăm să completați chestionarul de mai jos (indiferent dacă ați participat sau nu la
activități)
1. Ati participat activitațile desfășurate de preșcolari în cadrul
parteneriatului ”Împreună pentru copiii nostri”?
a. Da
-Care? …………………...…...……………………………………………………………………….
.…
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
b. Nu,deoarece ……………………..…………………………………….………………………..
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
2. Cum apreciați activitățile desfășurate?
a. Bine organizate, utile atât copiilor, cât și părinților;
b. O oportunitate de a-mi cunoaște mai bine copilul.
c. Un prilej de a petrece în mod util și creativ timpul cu copilul.
d. O modalitate de a cunoaște mai bine modul în care se desfășoară activitățile din
grădiniță;
e. Un prilej de a socializa cu alți părinți;
209
f. Am învățat lucruri noi despre educația copilului;
g. Relaxante, placate, interesante;
h. O pierdere de timp
210
……………………………..…………………………………………………………………………
……………………..……
Recomandări și sugestii:
…………………………………………………………………………………………….……
…………………………………………………………………………………………….……
…………………………………………………………………………………………….……
…………………………………………………………………………………………………
BIBLIOGRAFIE:
*Curriculum pentru educație timpurie, MECTS, 2019
PROIECT DIDACTIC
GRUPA: Mică
TEMA ANUALA: ” CAND, CUM SI DE CE SE INTAMPLA?”
TEMA PROIECTULUI: ” TOAMNA HARNICA”
TEMA SAPTAMANII: „In livada cu fructe gustoase”
FORMA DE REALIZARE: Activitate integrata.
CATEGORII DE ACTIVITĂŢI: DLC “Marul ” de V. Suteev (pov. educatoarei) + DOS
activitate practica:”Mere buclucase” –aplicatii.
TIPUL DE ACTIVITATE: transmitere si consolidare de cunostinte.
FORMA DE ORGANIZARE: frontal, individual.
SCOPUL ACTIVITATII:
-Dezvoltarea capacitătii de ascultare şi înţelegere( comunicare receptivă) a copiilor ;
conştientizarea mesajului vorbit.
- Dezvoltarea atentiei , a spiritului de observatie , a rapiditatii si promptitudinii in gandire;
- Efectuarea unor operatii simple de lucru cu materialul pus la dispozitie;
- Valorificarea deprinderilor de lucru insusite in realizarea unei lucrari practice.
211
OBIECTIVE OPERATIONALE:
- să răspundă corect la întrebările adresate de educatoare;
- să demonstreze înțelegerea textului, relatând acțiunile din „Povestea mărului”;
- să reproducă „Povestea mărului” pe baza tabloului, respectând ordinea derulării faptelor;
- să întindă lipiciul pe partea albă a hârtiei;
- să aplice frunzele pe crengile copacului si sub acesta (astfel încât să obţină în final un copac, ca
cel din model) ;
- să păstreze acurateţea lucrărilor.
DIMENSIUNI ALE DEZVOLTARII:
- Mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute;
COMPORTAMENTE VIZATE:
- Exersează, cu sprijin, ascultarea activă a unui mesaj, în vederea înțelegerii și receptării lui
(comunicare receptivă);
- Demonstrează capacitate de comunicare clară a unor idei, nevoi, curiozități, acțiuni, emoții
proprii (comunicare expresivă);
STRATEGII DIDACTICE:
Metode si procedee: expunerea narativa, conversatia, explicatia, demonstratia, exercitiul.
212
Mijloace de invatamant: tablou, jetoane cu personajele poveștii: iepuraș, măr, cioară, arici,
urs, silueta de copac, palarioare cu Frunze, ochi de plastic, nas+gura pentru mere, lipici, bureti
umezi, modelul educatoarei.
DURATA: 60 minute.
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII
213
Anuntarea temei si Se vor prezenta noutatile Conversa
precizarea zilei : » Astazi, copii, va voi citi tia
obiectivelor o poveste frumoasa, ne vom juca
la centrele de interes, unde, la
centrul Arta vom desfasura cea
de-a doua activitate importanta a
zilei, lipire, apoi ne vom juca cu
jucaria preferata.
Dirijarea invatarii - Se va citi pe un ton cald, Expuner Evaluarea: frontală,
calm povestirea, modulând ea prin observarea
vocea altfel la fiecare moment al narativa curentă.
acţiunii. Odată cu expunerea
textului vor fi explicate cuvintele Explicati
şi expresiile care pot fi a
necunoscute, alăturând un
sinonim sau o sintagmă
lămuritoare, fără a întrerupe firul
povestirii.
214
Joc de masa: ”Grupeaza fructe, explicati
legume, flori” a,
Arta: ”Marul buclucas” demonstr Realizarea corecta
activitate practica. atia, a sarcinilor
Deoarece, cea de-a doua exercitiul
activitate pe domenii
experiential a zilei se desfasoara
la acest sector, aici vor fi
efectuate toate etapele unei
activitati practice: intuirea Evaluarea
materialului, prezentarea lucrarilor
modelului, explicarea si
demonstrarea procedeului de
lucru, exercitiile de incalzire a
muschilor mici ai mainilor. Se
va da semnalul de incepere a
lucrului de catre copii. In timp
ce acestia lucreaza, vor fi
supravegheati si se vor da
indicatii individuale
suplimentare , cu voce scazuta,
unde este necesar.
La acest centru vor veni pe rand
si ceilalti copii , pentru
realizarea temei.
Lucrarile vor fi expuse si
appreciate.
Se va trece la Centru Biblioteca
unde, pe calculator se va
prezenta pentru fixare, pps-ul cu
continutul povestirii.
215
relaxare dupa o zi solicitanta, tia
copiii se vor juca cu jucaria
preferata. Se vor face aprecieri
generale si individuale
referitoare la comportarea
copiilor la activitate.
Bibliografie:
1. MECT, „Curriculum pentru învățământul preșcolar”, 2019.
2. www.hailagradinita.ro
216
Obiectivul principal al activităţii instructiv-educative din grădiniţa de copii este formarea
personalităţii individuale a copilului, ţinând seama de ritmul său propriu, de nevoile sale afective
şi de activitatea sa fundamentală: jocul.”
În timpul perioadei preşcolarităţii, vocabularul lexical al unui copil se îmbogăţeşte până la
vârsta de 3 ani cu circa 7-800 de cuvinte şi cu până la 4000 până la 6-7 ani. Astfel, în acest timp el
îşi pune bazele lexicului, aspect ce-l face apt pentru comunicarea cu cei din jur. În majoritatea
cazurilor copilul apelează la cuvintele cu un conţinut concret, de obicei cuvinte ce fac referire în
mod direct la realitatea imediată. De asemenea, în vorbirea sa predomină substantivele şi verbele,
adjectivele ce denotă însuşiri perceptibile din punct de vedere vizual, auditiv şi tactil şi cât mai
puţine pronume şi numerale care de obicei sunt substienţi pentru numele proprii sau a căror
semnificaţie este încă greu de înţeles de către copii.
În concluzie, vocabularul copiilor este format în marea majoritate din substantive, fie ele
comune sau proprii, adjective, numerale cardinale şi ordinale, verbe, adverbe, prepoziţii şi
conjuncţii.
În cadrul procesului de însuşire a diferitelor cuvinte şi terminologii, trebuie să existe mereu o
legătură între acestea şi obiecte, fiinţe, acţiuni, etc pe care copiii le cunosc şi sunt deprinşi să le
utilizeze în vorbirea curentă şi în exprimarea propriilor impresii.
Aşa cum am menţionat anterior, în lexicul copiilor substantivele comune ocupă un loc aparte,
fiind cele mai utilizate. Spre exemplu, ei denumesc în sens larg obiecte cu care vin în contact
direct în mediul în care se află: mamă, tată, soră, frate, bunică, bunic, câine, pisică, pâine, carne,
lapte, brânză, apă, măr, banană, masă, scaun, dulap, casă, etc.
În ceea ce priveşte substantivele proprii, copiii sunt familiarizaţi cu substantivele ce
desemnează numele lor, al membrilor familiei din care fac parte, nume ale unor oraşe în care
aceştia locuiesc cât şi numele ţării.
În lexicul copiilor preşcolari se constată şi folosirea diferitelor adjective. Accentul cade pe
însuşiri privind culoarea (roşu, galben, verde, albastru, alb, negru), pe raporturi dimensionale
(mare, mică), pe însuşiri gustative (dulce, acru), olfactive, pe calităţi morale (leneş, harnic,
mincinos).
Pronumele personal (eu, tu, el, ea, noi, voi, ei, ele) cât şi pronumele de politeţe
(dumneavoastră) se întâlnesc rar în limbajul copiilor încadraţi în grădiniţă.
Analizând vocabularul acestora, se observă folosirea numeralului cardinal dar şi ordinal,
fapt ce se observă în special atunci când copilul verbalizează o acţiune (Îţi dau o păpuşă, Îţi dau
prima păpuşă, Îţi dau a treia păpuşă).
217
În ceea ce priveşte verbele sau „cuvintele ce denumesc acţiuni”, aşa cum ştiu de obicei
copiii că se numesc acestea, accentul este pus în deosebi pe faptul că acţiunile copiilor în mediul în
care se află, ca de exemplu ce se întâmplă în sânul familiei, la grădiniţă, pe stradă, dar este pus şi
pe acţiunile adulţilor şi a animalelor cunoscute. (Spre exemplu: câinele latră, pisica doarme, mama
spală, „mă fac doctor”- exemplu din vorbirea copiilor).
Copii folosesc cuvinte şi adverbe referitoare la locul unde se petrece acţiunea, la timpul
când se desfăşoară.
Toate aceste cuvinte ce sunt utilizate de către preşcolari reprezintă achiziţii ale propriului
vocabular. Abia la sfârşitul perioadei preşcolare copilul stăpâneşte formele gramaticale şi, în
general, le foloseşte corect în vorbirea sa. Atât limbajul cât şi vocabularul şi structura gramaticală
sunt însuşite de copii în mod practic în procesul viu al comunicării ascultând vorbirea celor din
jur.
În scopul demonstrării toturor celor susţinute pana acum, s-a realizat o cercetare de natură
descriptiva. În cadrul cercetării s-a urmărit evolutia şi descrierea modului în care jocul didactic
pune amprentă pe îmbogăţirea şi activizarea vocabularului copiilor, dezvoltându-le astfel limbajul.
Din punct de vedere lexical, cercetarea de natură descriptivă a permis îmbogăţirea
vocabularului la nivelul copiilor, cu:
substantive comune menite să exprime noţiuni cu un grad mai mare de generalizare
(obiecte, fiinţe, fenomene ale naturii, clase sociale), trăsături de caracter, sentimente, relaţii
inter-umane şi norme de comportament;
adjective care exprimă însuşiri referitoare la formă (rotundă, ovală, pătrată, triunghiulară,
dreptunghiulară), mărime (mare, mijlocie, mic), dimensiune (lung, lat, scurt, îngust), ordinea
obiectelor şi a fiinţelor (primul, ultimul), culori şi nuanţe (roşu, galben, albastru, verde, negru, alb,
maro, portocaliu, violet, bej), trăsături pozitive şi negative de caracter (curajos, cinstit, bun, leneş,
rău, egoist), etc.;
numerale cardinale (unu-zece) şi ordinale (primul … al zecelea, ultimul);
verbe care exprimă acţiuni efectuate de copii în familie, în grădiniţă, în mediul
înconjurător precum şi ale adulţilor în unele domenii de activitate, efecte ale unor fenomene ale
naturii (ploia cade, vântul suflă, fulgii de zăpadă cad, plutesc în aer);
adverbe şi locuţiuni adverbiale care exprimă: stări sufleteşti (vesel-trist), trăsături pozitive
şi negative de caracter (bun, rău, curajos, fricos, harnic, leneş), poziţii ale obiectelor în spaţiu
(aproape, departe, deasupra, dedesupt, stânga, dreapta, înainte, înapoi), timpul când se petrece
acţiunea (devreme, târziu, azi, mâine, poimâine);
prepoziţii simple şi dezvoltate (pe, sub, despre, de pe, la);
218
conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale (dacă, deşi, pentru că, să).
Tipul cercetării:
Lucrarea de faţă are o bază teoretico-fundamentală ale cărei concluzii pot constitui un
punct de plecare în elaborarea unui program destinat stimulării limbajului la copilul preşcolar.
Este o cercetare de natură descriptivă sau nonexperimentală.
Microcercetarea am desfăşurat-o in anul școlar 2018-2019, în cadrul grupei mari, cu
un colectiv de 15 preșcolari, de la Grădinița “PaintBrush Art” din Com. Corbeanca
Scopul cercetarii:
Dezvoltarea limbajului copilului preșcolar prin intermediul jocului didactic ca forma
de activitate in gradinita.
Obiectivele cercetării:
1. Sublinierea importanţei achiziţionării unui vocabular adecvat vârstei, particularităţilor şi
nevoilor personale ale copiilor;
2. Relevanţa îmbunătăţirii nivelului limbajului elevilor, în vederea adaptării optime a
preşcolarilor la activitatea şcolară;
3. Reliefarea importanţei educaţiei timpurii în dezvoltarea comunicării verbale la copiii de
vârstă preşcolară.
Variabilele cercetării
Variabile independente
- aplicarea unui program didactic în activităţile de comunicare desfăşurate în unitatea preşcolară.
Variabile dependente
- nivelul de îmbunătăţire a abilităţilor de comunicare.
- nivelul de adaptare la viaţa şcolară a preşcolarilor.
Ipoteza cercetării
Dacă folosesc consecvent jocul didactic și jocul exercițiu în activitatea de educare a
limbajului, copiii își însușesc intr-un ritm mai rapid și mai ușor structurile fonetice, lexicale și
gramaticale specifice limbii române.
219
Metodologia cercetării
Pentru a aduna material faptic cât mai substanțial și mai semnificativ, pentru a-l putea
prelucra în mod științific în vederea descoperirii esențialului, pentru a afla cauzele fenomenelor
educative și a ajunge la generalizări menite să îndrume cu eficiență practica educativă în
cercetarea întreprinsă, am utilizat mai multe metode:
1.Metoda observaţiei:
Dintre formele de observaţie am optat pentru observaţia sistematică, selectivă şi continuă. Am
urmărit manifestările copiilor în jocurile lingvistice cu subiect din viaţa reală şi din poveşti, cât şi
în activităţile de educare a limbajului.
2.Metoda convorbirii:
Această metodă constă într-o discuţie între cercetător şi subiectul investigat, care presupune o
relaţie directă între educatoare şi copil, sinceritatea deplină a copilului şi evitarea răspunsurilor
incomplete precum şi abilitatea educatoarei pentru a obţine motivarea subiecţilor. Convorbirea am
executat-o individual dar şi cu întreaga grupă, spontan - ori de cate ori am considerat momentul
propice desfăşurării ei - şi organizată când am stabilit un plan de întrebări.
Jocul didactic:
În toate activitaţile de educare a limbajului, creativitatea verbală (de expresie, de produs,
inovativă) tinde să devină productivă. Însuşirea limbii, în mod conştient sau prin imitaţie, permite
copilului să comunice cu ceilalţi, să-şi exprime părerile, trăirile, să ceară şi să transmită informaţii.
Astfel, am organizat și am desfășurat jocuri cu complexitate crescândă, de la cele
predominant de pronunție, la cele de dezvoltare a vorbirii și de însușire a structurilor gramaticale.
Am utilizat sarcini cu valoare formativă cum ar fi:
• Identificarea cuvintelor, silabelor, sunetelor în propoziţii date sau formulate;
Exemplu de joc: „Ştafeta”
Scopul jocului este dezvoltarea capacităţii de a diferenţia sunetul iniţial al diferitelor
cuvinte; perfecţionarea auzului fonematic prin efectuarea unor analize ale structurii fonetice ale
cuvintelor; activizarea vocabularului referitor la obiecte de uz personal, mobilier, jucării etc.
Sarcina didactică este pronunţarea corectă a sunetelor din componenţa cuvintelor şi găsirea
unor cuvinte noi care încep cu sunetul dat.
Copiii trebuie să denumească obiectul descoperit şi să precizeze sunetul cu care începe.
220
Copilul care a sesizat sunetul iniţial al cuvântului are dreptul să aleagă un coleg care
trebuie să gasească alt cuvânt care începe cu acelaşi sunet. Un alt copil trebuie să formuleze o
propoziţie cu cuvântul dat.
• Găsirea unor cuvinte noi prin schimbarea unui sunet (iniţial, final, din interior) în cuvinte
date (dor, dur, dar;pol, pod, por;nas, pas, vas; sac, suc etc);
Exemplu de joc: „Cine spune mai multe cuvinte?”
Scopul jocului este consolidarea deprinderii de a pronunţa corect sunete şi grupuri de
sunete mai dificile cuprinse ăn structura cuvintelor cunoscute.
Sarcina didactică este găsirea altor cuvinte cu sunetul iniţial sau final modificat.
Exemple: sac-mac-rac-fac-zac
car-var-par-dar-sar-zar
pom-pot-poc-pod
ban-bal
sol-sos-soc-soi-soţ
• Identificarea sinonimelor şi antonimelor unor cuvinte şi integrarea lor în propoziţii, în
vederea evidenţierii modificării semnificaţiilor;
Exemplu de joc: „Răspunde repede şi bine”
Scopul jocului este precizarea şi activizarea vocabularului privind unele cuvinte
(adjective, substantive) cu sens contrar.
Sarcina didactică o reprezintă găsirea antonimelor unor cuvinte şi formularea de propoziţii
cu acestea.
• Identificarea tuturor adjectivelor care pot fi asociate unor substantive;
• Identificarea tuturor adverbelor care pot fi asociate unor verbe (merg mult, repede,
oriunde, mâine);
• Formularea a cât mai multor propoziţii referitoare la un obiect sau o imagine;
• Formularea a cât mai multor întrebări referitoare la un obiect sau o imagine.
Aspecte cantitative ale microcercetării
Scopul:
Aprecierea capacităţii de reactualizare a conţinutului unor texte literare epice, prin redarea
succesiunii logice a momentelor acţiunii, activizarea vocabularului în ambele sensuri, cultivarea
autonomiei şi curajului în afişarea unor poziţii proprii, dezvoltarea spiritului de echipă.
221
Itemi:
1. Recunoaşte personajele şi povestea în care le întâlnim. Redă dialogul dintre personaje.
2. Denumeşte imaginile. Din ce poveste fac parte? Alcătuieşte câte o propoziţie pe baza fiecărei
imagini.
3. Trasează sub fiecare imagine atâtea liniuţe câte cuvinte are propoziţia pe care ai alcătuit-o.
Descriptori de performanţă:
222
Tabel 2. Numărul de copii și procentajul calificativelor obținute la primul joc
Calificativ Nr. copii Procente (%)
FB 8 53 %
B 5 33%
S 2 14%
Scopul jocului:
Verificarea însuşirii conţinutului unei poveşti învăţate și stimularea expresivităţii limbajului prin
utilizarea unor expresii artistice din textele literare.
Sarcina jocului:
Redarea unei poveşti însuşite anterior interpretând rolurile unor personaje.
Desfăşurarea jocului:
Jocul se desfăşoară folosind metoda pălăriilor gânditoare. Astfel copii vor fi împărţiţi în şase grupe,
fiecare copil va extrage din săculeţ câte un jeton colorat, jeton ce va reprezenta culoarea pălării
care urmează să o poarte.
Se pregăteşte un decor asemănător unei săli de judecată, iar copiii vor intra în sală conform
culorii pălăriilor pe care le poartă:
ALBĂ - copiii intră în sală şi povestesc conţinutul poveştii;
ALBASTRĂ – copiii o caracterizează pe Scufiţa Roşie în contradicţie cu lupul;
ROŞIE – copiii spun ce fapte bune făcea Scufiţa Roşie;
NEGRĂ – copiii critică atitudinea Scufiţei Roşii;
VERDE – copiii încearcă găsirea altor variante ale povestirii;
GALBENĂ – copiii trebuie să găsească alt final poveştii.
Itemi:
223
1.Ordonează imaginile conform derulării întâmplărilor.
2.Alcătuieşte o propoziţie simplă şi una dezvoltată pe baza imaginii de mai jos:
3.Câte silabe are numele personajului din imagine? Încercuieşte cifra corespunzătoare.
Descriptori de performanţă:
224
FB 9 60%
B 6 40%
Scopul jocului:
Stimularea expresivităţii limbajului prin utilizarea unor expresii artistice și exersarea capacităţii de
a formula întrebări pe baza unui text cooperând.
Sarcina jocului:
Compunerea unor poveşti după un început dat. În realizarea jocului se foloseşte metoda „turnirul
întrebărilor”, astfel copiii vor fi împărţiţi în patru grupe, iar fiecare grupă va primi un nume şi
sarcini de îndeplinit: grupa deştepţilor: copiii care vor pune întrebări din partea grupurilor, decide
pe baza opiniilor grupurilor, acordă punctajul;
grupa ceasornicelor: cronometrează timpul şi anunţă când acesta expiră;
grupa energicilor: stimulează copiii să pună întrebări pertinente şi variate;
grupa crainicilor: prezintă întrebările grupurilor adverse.
„Era o iarnă geroasă cu foarte multă zăpadă. Trei copii, prieteni foarte buni, s-au gândit să-şi
petreacă ziua plăcut, aşa că şi-au luat schiurile şi au plecat pe pârtie.”
1. Continuaţi povestea.
2. Cu ce sunet încep cuvintele: „schiuri”, „iarnă”, „brad”, „pârtie” şi formulează câte o
propoziţie cu fiecare.
3. Desenează în spaţiul dat tot atâtea liniuţe verticale câte silabe are cuvântul „derdeluş”.
Descriptori de performanţă:
Tabel 5. Desciptorii de performanță de la al 3-lea joc
ITEM 5-6 p 7-8p 9-10p
I1 Compune o poveste Compune povestea, dar cu Compune corect şi fără
foarte scurtă (2-3 prop) unele imprecizii. ajutor povestea.
I2 Nu recunoaşte în Recunoaşte sunetele cu ajutor, Recunoaşte sunetele în
totalitate sunetele , construieşte corect propoziţii totalitate şi construieşte
construieşte cu ajutor din 3-4 cuvinte. corect şi rapid propoziţii
225
propoziţii din 2-3 din 4-5 cuvinte
cuvinte.
Scopul jocului:
Verificarea însuşirii conţinutului unei poveşti învăţate.
Sarcina jocului:
Recunoaşterea unor poveşti pe bază de imagini, început dat, ghicitori.
Desfăşurarea jocului:
În realizarea jocului am folosit metoda „explozia stelară”, astfel am împărţit copiii în patru grupe,
iar în faţă voi aşeza o măsuţă pe care se vor afla planşele şi coşuleţul cu siluete, şi un flanelograf.
226
Pe rând, am numit câte un copil din cele patru grupe, care să vină în faţă şi să extragă o planşă de
pe măsuţă, pe care este reprezentată o scenă dintr-o poveste pe care ei trebuie să o recunoască, să
redea verbal scena reprezentată şi să indice personajele pozitive şi negative, însuşirile acestora,
iar dacă vor răspunde corect vor primi câte un ecuson pe care este reprezentată povestea respectivă,
sau un bileţel pe care este scris începutul unei poveşti sau un jeton pe care este scrisă o ghicitoare,
pe care ei vor trebui să le recunoască. După extragerea planşei, ei trebuie să o aşeze pe
flanelograf, iar în jurul ei se vor pune bileţele cu tot ce au spus ei despre povestea respectivă.
Grupa care va aduna cele mai multe ecusoane vor fi desemnaţi câştigători.
Itemi:
1.Priviţi imaginea cu atenţie şi povestiţi ceea ce vedeţi. Daţi un titlu imaginii.
2.Uneşte printr-o linie obiectele cu personajele cărora le aparţin.
3.Compune câte o ghicitoare pe baza imaginilor.
4.Obiectele piticilor din povestea Albă ca Zăpada erau mici. Cum le spunem?
casă - ____________ scaun - _________________
pat - _____________ lingură - _________________
mătură - _____________ masă - __________________
farfurie - ____________ ciocan - ________________
Descriptori de performanţă:
227
cuvinte.
BIBLIOGRAFIE
1. Bocoș, M., Catalano, H. (2008). Pedagogia Învățământului primar și preșcolar,
vol.-Cercetări-acțiune. Cluj Napoca : Editura Presa Universitară Clujeană.
229
ANEXE
230
Fişă de lucru nr.2
1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
231
Fişă de lucru nr.3
Cu ce sunet încep cuvintele: „schiuri”, „iarnă”, „brad”, „pârtie” ? Formulează câte o propoziţie
cu fiecare!
SCHIURI IARNA
BRAD PÂRTIE
Desenează în spaţiul dat tot atâtea liniuţe verticale câte silabe are cuvântul „derdeluş”!
232
Fişă de lucru nr.4
Uneşte printr-o linie obiectele cu personajele cărora le aparţin!
233
ÎN LUMEA MINUNATĂ A INSECTELOR -PROIECT DE ACTIVITATE
INTEGRATA PE O ZI
234
Mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute;
Mesaje orale în diverse situaţii de comunicare;
Premise ale citirii și scrierii, în contexte de comunicare cunoscute;
Cunoștințe și deprinderi elementare matematice pentru rezolvarea de probleme și
cunoașterea mediului apropiat.
COMPORTAMENTE VIZATE:
- Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei ;
Utilizează mâinile și degetele pentru realizarea de activităţi variate;
Manifestă deprinderi de păstrare a igienei personale ;
Manifestă încredere în adulţii cunoscuţi, prin exersarea interacţiunii cu aceştia;
Demonstrează abilități de solicitare și de primire a ajutorului în situaţii problematice
specifice;
Inițiază/participă la interacţiuni pozitive cu copii de vârstă apropiată;
Manifestă curiozitate şi interes pentru experimentarea și învăţarea în situații noi;
Realizează sarcinile de lucru cu consecvență;
Integrează ajutorul primit, pentru realizarea sarcinilor de lucru la care întâmplină
dificultăți;
Manifestă creativitate în activități diverse;
Demonstrează creativitate prin activități artistico-plastice;
Demonstrează înțelegerea unui mesaj oral, ca urmare a valorificării ideilor, emoțiilor,
semnificațiilor;
Demonstrează capacitate de comunicare clară a unor idei, nevoi, curiozități, acțiuni,
emoții proprii (comunicare expresivă);
Respectă regulile de exprimare corectă, în diferite contexte de comunicare;
Demonstrează familiarizarea cu conceptul de număr şi cu numeraţia;
Demonstrează familiarizarea cu informații despre mărime, formă, greutate, înălţime,
lungime, volum;
Identifică şi numește formele obiectelor din mediul înconjurător;
Efectuează operaţii de seriere, grupare, clasificare, măsurare a obiectelor.
SCENARIUL ZILEI
ADP: ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAȚĂ:
Copiii sunt aşezati în formă de semicerc, astfel încât fiecare să aibă contact vizual cu toţi
colegii. Urmează SALUTUL - prima componentă a întâlnirii de dimineaţă. Acesta porneşte de la
educatoare şi se continuă de toţi membrii grupei (Dimineaţă ne-am trezit/ La grădiniţă ne-am
pornit/ Frumos să ne salutăm/ Pe scăunele frumos să stăm). Se face PREZENŢA. Fiecare copil va
merge la panou pentru a-şi aşeza poza cu numele în căsuţă, după care un copil care va fi cel mai
cuminte și mai atent va veni la panou să aşeze pozele cu numele copiilor absenţi în căsuța
absenților. După prezenţă completăm CALENDARUL NATURII - cu ajutorul copiilor se
stabileşte la panou anotimpul, ziua, data, luna şi anul în care suntem. ÎMPĂRTĂȘIREA CU
CEILALȚI se face printr-o discuție referitoare la sărbătoarea insectele din natură.
ACTIVITATEA DE GRUP se face cu ajutorul metodei R.A.I unde vom desfășura
236
jocul ,,Insecta favorită”. Copiii vor forma un cerc, în jurul educatoarei. Aceasta întreabă aleatoriu
copiii care este insecta lor preferată/favorită. Copiii răspund la întrebare.
MOMENTUL DE MIȘCARE: Dacă vreau să fiu voinic /Fac gimnastică de mic/ Merg în
pas alergător/Apoi sar într-un picior/Mă opresc, respir ușor/Întind brațele să zbor/Toată lumea e a
mea/ Când m-așez jos la podea/Ăsta-i doar un început/Ia priviți cât am crescut./Cucuriguuuu!!
Noutatea zilei: Copiii vor fi vizitați de către Albinuța Hopa și vrea să vadă ce copii
cuminți și harnici sunt în grupa mijlocie. Se precizează faptul că Albinuța Hopa a adus cu ea o
mulțime de jocuri, și vrea să se joace și ea cu noi.
Tranziția spre centre se face prin cântecul „Bat din palme clap-clap-clap/ Din
picioare trap-trap-trap/ Ne-nvârtim, ne răsucim/ Și spre centre noi pornim!”.
ALA1: Copiii își aleg singuri centrul la care lucrează, după ce educatoarea a explicat sarcina și
modul de lucru la fiecare centru în parte. Astfel că, la centrul Știință copiii au drept sarcină de
lucru de a trasa semne grafice specifice. La centrul Artă vor avea ca sarcină de lucru să decoreze
stupul albinuțelor folosind hârtie creponată și tot la centrul artă vor colora imagini cu diserve
insecte. La centrul Construcții vor construi mușuroiul furnicilor. Trecerea spre activitatea spre
domenii experentiale se va face prin cântecul “Era odata un orășel….”
ADE: Pentru început se va descoperi o machetă în care se află Albinuța Hopa care dorește să
își facă prieteni printre insecte. Aceasta este singură în lumea insectelor, iar copiii vor avea de
completat macheta cu alte insecte prin formare de mulțimi de insecte, raportând numărul la
cantitate și invers, despărțind în silabe numele insectelor, și alcătuind propoziții cu insecte. Pe
machetă sunt diverse plicuri cu serințe. Primul plic conține sarcina matematică de a selecta insecte
din mulțime pe criteriul formei. Plicul numărul doi are ca sarcină extragerea prin metoda mâna
oarbă a unui jeton din săculeț, numind obiectul de pe jeton și despărțindu-l în silabe. Al treilea plic
are ca sarcină de lucru recunoașterea cifrelor de pe măsuță și raportarea numărului la cantitatea din
mulțimile de insecte formate. Pentru complicarea jocului se deschide plicul cu numărul 4 și se
folosește metoda exploziei stelare, pe tabla magnetică este o planșă conform metodei exploziei
stelare cu o stea mare în mijloc reprezentând problema principală și anume insectele, apoi urmând
ca de la fiecare colț al stelei mari să pornească alte stele mai mici cu întrebări referitoare la
problema menționată de steaua mare. .
Trecerea spre activitățile distractive se face prin jocul muzical “Noi suntem piticii”.
ALA2: În cadrul activităților distractive, copiii vor fi antrenați de educatoare spre a desfășura
jocul distractiv „Unde s-a ascuns Albinuța Hopa” și jocul de mișcare „Albinele la flori”.
MOMENTUL POVEȘTII: se citește copiilor povestea „”
237
La final educatoarea va face aprecieri despre felul cum a decurs ziua și se împart recompense
copiilor.
PROIECT DIDACTIC
Comportamente vizate:
omanifestă încredere în adulții cunoscuți, prin exersarea interacțiunii cu aceștia;
odemonstrează abilități de solicitare și de primire a ajutorului în situații
problematice specifice;
oîși însușește și respectă reguli; înțelege efecteleacestora în planul relațiilor
sociale, în contexte familiare;
omanifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi;
orealizează sarcinile de lucru cu consecvență;
omanifestă creativitate în activități diverse;
odemonstrează creativitate prin activități artistico-plastice, plastice;
II.ARTĂ:
A. “Decorare stupul albinuțelor” (confecționare)
Obiective operationale:
O1 - Să denumească materialele puse la dispoziţie;
O2 - Să lipească hârtie creponată pe suprafața dată;
Materiale didactice: hârtie creponată galbenă și neagră, stup din carton, lipici;
Metode și procedee didactice: conversația, explicația, demonstrația, exercițiul.
DEMERS DIDACTIC
NR. ETAPELE CONȚINUTUL STRATEGII DIDACTICE EVALUAR
CRT. ACTIVITĂȚII ACTIVITĂȚII E
METODE MATERIAL
ȘI DIDACTIC
PROCEDEE
239
1. Momentul Se pregătesc materialele de lucru pentru Conversația
organizatoric buna desfășurare a activităților liber alese.
2. Captarea Se va face prin intuirea materialelor Conversația
atenției pregătite.
3. Anunțarea Împreuna cu copiii voi merge la fiecare Demonstrația
temei și centru de interes în parte și voi anunța tema.
enunțarea Voi purta discuții referitoare la ceea ce vor
obiectivelor realiza copiii cu ajutorul materialelor puse la Conversația
dispoziție și modul de utilizare al acestora.
Voi reaminti copiilor câteva reguli de
comportament: vorbim în șoaptă fără să îi
deranjăm pe ceilalți, lucrăm frumos având Explicația
grijă de materiale. Fiecare lucrare trebuie
terminată.
4. Desășurarea La centrul ȘTIINȚĂ copiii vor Explicația fișe de lucru
activității efectua exerciții grafice. cu exerciții
La centrul ARTĂ copiii vor decora grafice;
stupul albinuțelor cu hârtie creponată și vor creioane Aprecieri
colora imagini cu insecte. grafice; verbale
La centrul CONSTRUCȚII copiii Conversația hârtie
vor îmbina piese pentru a forma un mușuroi creponată
de furnici. galbenă și
Dacă un copil va termina sarcina la neagră, stup
un centru și dacă mai este timp, poate să din carton,
aleagă alt centru unde va rezolva sarcina lipici;
indicată. Exercițiul șabloane ale
unor insecte,
creioane
colorate;
piese de
îmbinat.
5. Obținerea Toate lucrările copiilor vor fi puse la Turul galeriei
performanței expoziție. Copiii vor evalua toate lucrările cu
240
ajutorul metodei Turul Galeriei.
241
- Demonstrează înțelegerea unui mesaj oral, ca urmare a valorificării ideilor, emoțiilor,
semnificațiilor;
Demonstrează capacitate de comunicare clară a unor idei, nevoi, curiozități, acțiuni,
emoții proprii (comunicare expresivă);
Respectă regulile de exprimare corectă, în diferite contexte de comunicare;
Demonstrează familiarizarea cu conceptul de număr şi cu numeraţia;
Demonstrează familiarizarea cu informații despre mărime, formă, greutate, înălţime,
lungime, volum;
Identifică şi numește formele obiectelor din mediul înconjurător;
Efectuează operaţii de seriere, grupare, clasificare, măsurare a obiectelor.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
O1 - să numere în limitele 1-5, recunoscând cifrele;
O2 - să raporteze corect și conștient numărul la cantitate şi invers;
O3 - să formeze mulțimi de obiecte de același fel pe un criteriu dat;
O4 - să despartă în silabe cuvintele de pe jetoane;
O5 – să recunoască din câte silabe este format cuvântul respectiv.
STRATEGII DIDACTICE:
a)Metode și procedee didactice: conversația, explicaţia, jocul, problematizarea, exerciţiul,
demonstraţia, expunerea, metoda mâna oarbă, metoda explozia stelară;
b)Mijloace de învățământ: Albinuța Hopa, machetă, flori, plicuri cu sarcini, siluete ale
diferitelor insecte, cifre, planșă cu explozia stelară.
c)Forme de realizare: frontal, individual;
Forme de evaluare : aprecieri verbale, aplauze, recompense;
DEMERS DIDACTIC
EVENIMETE DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII METODE ȘI EVALUARE
DIDACTICE PROCEDEE
1.Momentul Pregătirea grupei pentru activitate. Conversația
organizatoric Aranjarea mobilierului, stabilirea liniştii şi asigurarea
unei atmosfere propice pentru buna desfăşurare a
activităţii.
242
2.Captarea Captarea atenției o voi realiza cu ajutorul Albinuței Conversația Observarea
atentiei Hopa, care s-a rătăcit în poieniță și nu știe unde s-au comportamen-t
ascuns celelalte insecte, care o vor ajuta pe Albinuța ului verbal si
Hopa să ajungă la stup. nonverbal al
copiilor
3.Anunțarea Dragi copii, astăzi o vom ajuta pe Albinuța Conversația Observarea
temei și a Hopa să ajungă la stupul albinuțelor și să-și comportamen-t
obiectivelor reîntâlnească prietenii ei, insectele. Dar pentru asta va Explicația ului copiilor
trebui să rezolvăm sarcinile de pe fiecare floare din
drumul albinuței către stup. Va trebui să sortăm
obiecte, să numărăm, să raportăm numărul la cantitate
și invers, să știm să despărțim corect în silabe
cuvintele indicate, să răspundem corect la întrebările
propuse.
4.Desfășurarea Pentru început voi prezenta macheta cu flori și Explicația Aprecieri
activității drumul pe care trebuie să îl parcurgă pentru a ajunge la verbale
stupul albinuțelor și pentru a-și întâlni prietenii ei
insectele. Voi spune copiilor că noi trebuie să o ajutăm Exercițiul
pe Albinuța Hopa să ajungă la stupul albinuțelor, dar
aceasta pe drumul său are de strâns polenul de la flori Conversația
pentru a-și întâlnii prietenii săi, insectele, iar polenul
de la flori are plic cu cerințe, iar ea are nevoie de
ajutorul nostru pentru a reuși să depășească Problematizarea
obstacolele. Așa că ne cere ajutorul!
Obstacolele sunt plicuri cu diverse cerințe.
Primul plic, de la prima floare are cerința de a
sorta insectele de pe măsuța alăturată după criteriul
formei. Vor fi pe masă: 5 albinuțe, 4 fluturași, 3
furnici, 2 buburuze și 1 greiere.
Al doilea plic, de la a doua floare are cerința de a
număra fiecare mulțime de insecte și de a recunoaște
cifra corespunzătoare fiecărei mulțimi de insecte.
Al treilea plic, de la floarea a treia are cerința de
243
a aranja pe machetă insectele.
Al patrulea plic, de la floarea a patra are cerința
de a despărți în silabe anumite cuvinte și de a
recunoaște numărul silabelor.
5.Obtinerea Pentru complicarea jocului se deschide plicul cu Conversația Aprecieri
performanței numărul 5, de la floarea a cincia aplicând metoda Explicația verbale
exploziei stelare, care are cerința de a răspunde la Metoda explozia
întrebări: stelară
*Ce sunt albinele, fluturii, furnicile?
*Cine adună polen?
*De unde adună albinele polen?
*De ce adună albinele polen?
*Când adună albinele polen?
6.Încheierea Voi face aprecieri verbale generale, pozitive asupra Conversatia Aprecieri
activității modului cum au participat la activitate. Stimulente verbale
Le spun copiilor că Albinuța Hopa este tare fericită
că a ajuns la stup și că și-a reîntâlnit prietenii. Se
împart copiilor stimulente.
PROIECT DIDACTIC
ACTIVITATI LIBER ALESE
ALA 2
Strategia didactica:
a)Metode si procedee didactice: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
jocul;
b) Mijloace de invatamant: albinuța Hopa, grădină cu flori;
c) Forme de organizare: frontal, în grup.
Elemente de joc: mişcarea, întrecerea, încurajare, aplauze;
DEMERS DIDACTIC
Etapele Activitatea didactica Strategii didactice
activitatii
Metode si Mijloace Forme
procedee de inv. de org.
1. Momentul Se pregătesc materialele necesare Conversația frontal
organizatoric pentru buna desfășurare a activității
245
O să începem cu primul joc care am Albinuța In grup
spus că se numeste ”Unde s-a ascuns Hopa
albinuța?”. Voi așeza copiii în
semicerc, cu ochii închiși și voi
ascunde albinuța. Apoi aleg câte 3
copii să caute albinuța prin grupă. La
semnalul rece – înseamnă că
preșcolarii sunt departe de a găsi oul.
La semnalul cald – înseamnă că
preșcolarii sunt aproape de a găsi oul.
246
explicații suplimentare.
247
Bibliografie:
1. Revista “Învăţămantul preşcolar”, 1-2/2008, cap.”Metode interactive de grup”.
2. Revista “Învăţământul preşcolar”, 1-2/2010, cap.“Proiectare”.
3. E.Goncea, G.Reiu, S.Breban “Activităţi bazate pe inteligenţe multiple”.
4. “Curriculum pentru învăţămant preşcolar”, M.E.C.-2019.
SALATĂ DE FRUCTE
prof.înv.preșc.:Olar Ioana Marinela
Grădinița cu P.P. Nr. 16,Alba Iulia
248
- ADE: ,,Salata de legume a Toamnei’’ (DS –observare legume de toamnă; DOS –realizarea
salatei de legume)
- ALA - ,,Prinde roșia’’- joc de atenție
-”Adunăm frunze din curtea grădiniței”
COMPORTAMENTE VIZATE
- Participă activ în jocuri, dansuri, jocuri în aer liber etc.
- Utilizează mâinile și degetele în manipularea corespunzătoare a
unor obiecte/instrumente (tacâmuri)
- Exersează, cu sprijin, respectarea unor principii de bază
specifice unei alimentaţii sănătoase
- Manifestă deprinderi de păstrare a igienei personale
- Demonstrează abilităţi de autoprotecţie faţă de obiecte şi
situaţii periculoase
- Utilizează reguli de securitate fizică personală
- Exersează, cu sprijin, autoaprecierea pozitivă, în diferite situaţii educaţionale
- Manifestă curiozitate şi interes pentru experimentarea și învăţarea în situații noi
- Realizează sarcinile de lucru cu consecvență
249
Elemente componente ale activitatii integrate :
7. ACTIVITATI DE DEZVOLTARE PERSONALA
Intalnirea
Rutine de
dimineata Tranzitii
Legume de Toamnă
(grafisme)
ACTIVITATI DE
DEZVOLTARE
PERSONALA
“Ce legume de Toamnă Bibliotecă
Prinde roșia 250
(joc de atenție) cunoaștem”
ACTIVITATI
LIBER
SALATA DE LEGUME ACTIVITATI
LIBER
ALESE 1
ALESE 2
A TOAMNEI
CON-ST
ACTIVITATI PE Joc de rol RUC-TII
DOMENII (Pregătim
masa pentu
Adunăm frunze EXPERENTIALE prânz)
(Plimbarea in DȘ+DOS– (cunoașterea
curtea gradinitei) mediului+activitate practic
-gospodărească)
Lădițe/coșuri
ALEGE SI pentru legume
SORTEAZA (piese leggo)
SCENARIUL ZILEI
Copiii sunt aşezati în formă de semicerc, astfel încât fiecare să aibă contact vizual cu toţi
colegii. Urmează SALUTUL - prima componentă a întâlnirii de dimineaţă. Acesta porneşte de la
educatoare şi se continuă de toţi membrii grupei (Dimineaţă ne-am trezit/ La grădiniţă ne-am
pornit/ Frumos să ne salutăm/ Pe scăunele frumos să stăm). Apoi fiecare copil îşi va saluta colegul
din stânga sa, rostindu-i numele.
Se face PREZENŢA. Fiecare copil va merge la panou pentru a-şi aşeza poza cu numele
în căsuţă, după care un copil care va fi cel mai cuminte si mai atent va veni la panou să aşeze
pozele cu numele copiilor absenţi în trenuleţ. ..(Era odat-un orasel....) Un baietel va numara
fetitele iar apoi o fetita va numara baietii si vom vedea daca sunt mai multe fetite sau baieti(Bate
vantul,picura,ploua,tuna….)Dupa prezenţă completăm CALENDARUL NATURII - cu ajutorul
copiilor se stabileşte la panou anotimpul, ziua, data, luna şi anul în care suntem.(Eu am o casa
mica/Asa si asa /Si fumul se ridica/Asa si asa/ Si bat la usa casei / Asa si asa/Si lustruiesc pantofii
/Asa si asa).
IMPARTASIRE CU CEILALTI se face printr-o discutie referitoare la legumele de
Toamna .
251
ACTIVITATEA DE GRUP se face cu ajutorul metodei R.A.I unde vom
desfasura jocul ,,Leguma preferată,,.Copiii vor forma un cerc.In interiorul cercului se afla
educatoarea.Aceasta arunca mingea unui copil si il intreaba ,,Ce legumă de toamnă îți
place ?,.Copilul prinde mingea si raspunde la intrebare.El se aseaza in mijlocul cercului ,va plasa
mingea altui copil intreband acelasi lucru.Jocul se termina cand toti copiii au plasat mingea
calatoare.
Dupa desfasurarea jocului propriu-zis ca tranzitie vom executa cateva exercitii de
inviorare :( Daca vreau sa fiu voinic /Fac gimnastica de mic/ Merg in pas alurgator/Apoi sar
intr-un picior/Ma opresc respir usor/Intind bratele sa zbor/Toata lumea e a mea/ Cand m-asez jos
la podea/Asta-i doar un inceput/Ia priviti cat am crescut./Cucuriguuuu!!)
Noutatea zilei: Copiii vor fi vizitati de catre iepurașul ”Rilă Ronțăilă” care le spune
ca el vine din gradina de legume a Zânei Toamna.În grădina Toamnei sunt multe legume,iar el ne
aduce un cos cu legume din partea zânei Toamna.
Dragi copii
Numele meu esteRilă Ronțăilă si vin cu un coș de legume trimis de către Zâna Toamnă.Ea
știe cât de mult iubesc copiii grupei mijlocii anotimpul Toamna și legumele sale .Tocmai de
aceea ,astăzi Zâna Toamnă ne roagă să facem o salată din legumele sale care sunt pline de
vitamine.
Va urez o zi frumoasa, dragi copii !
Dupa citirea scrisorii se stabileste ca vom observa cu mare atenție legumele ,ca mai apoi să
realizăm o salată din legume .
Pentru început copiii vor fi trimiși printr-un joc la lucrul ce Centre. Din interiorul unei
cutii ,copiii vor extrage cate un jeton cu insemnele centrului la care va lucra.Tranzitia spre centre
se face prin jocul “Gasesta-ti jocul”.
ALA1
Copiii sunt împărţiţi pe trei grupe. O grupă are sarcina de a utiliza elemente de scris și
anume grafisme pentru diferite legume de toamna, a doua grupa va construi lădițe/coșuri pentru
legume din piese leggo, treia grupa va trebui sa pregătească masa pentru servirea prânzului.
Trecerea spre activitatea spre domenii experentiale se va face prin cantecul ”Bate
vântul frunzele”
ADE
Pentru inceput se va descoperii coșul cu legume .Copiii vor observa,vor pipăi și mirosii
252
legumele care se află în coș și le vor sorta în lădițele construite de către ei la centrul
Construcții.După ce le vor sorta,vom îmbrăca șorțulețele și ne vom pregăti să spălam
legumele.Mai apoi le vom curăța pe planșete și le vom tăia.După ce le-am tăiat ,ele vor fi puse
intr-un castron mare ,amestecate cu sare și ulei după gust. Ne vom spăla din nou pe mânuțe și ne
vom da jos șorțulețele pentru a servii salata noastră de legume la masa pregaătită de către ei la
centrul Joc de rol.
Trecerea spre activitatea de relaxare se face prin cînteceul ”Bate vântul frunzele”.
In cadrul activitatilor de relaxare copiii vor fi antrenati de educatoare spre a desfasura
jocul de atenție“Prinde roșia” si momentul de ieșire afară “Adunăm frunze din curtea gradinitei”.
La final educatoarea va face aprecieri despre felul cum a decurs ziua, iar iepurașul Rilă
Ronțăilă îşi ia la revedere de la grupa Albinutelor.
SCENARIUL ACTIVITATII
253
Copiii sunt aşezati în formă de semicerc, astfel încât fiecare să aibă contact vizual cu toţi
colegii. Urmează SALUTUL - prima componentă a întâlnirii de dimineaţă. Acesta porneşte de la
educatoare şi se continuă de toţi membrii grupei (Dimineaţă ne-am trezit/ La grădiniţă ne-am
pornit/ Frumos să ne salutăm/ Pe scăunele frumos să stăm). Apoi fiecare copil îşi va saluta colegul
din stânga sa, rostindu-i numele.
Se face PREZENŢA. Fiecare copil va merge la panou pentru a-şi aşeza poza cu numele
în căsuţă, după care un copil va veni la panou să aşeze pozele cu numele copiilor absenţi în
trenuleţ. Pe rând se vor număra fetiţele, fiecare zicând câte un număr, apoi se vor număra băieţeii
şi vom vedea dacă fetiţele sunt mai multe sau băieţeii.”Bate vanul,picura,ploua,ploua
tare,tuna,tuna tare,ploua,picura,bate vantul si a rasarit soarele” Dupa prezenţă completăm
CALENDARUL NATURII - cu ajutorul copiilor se stabileşte la panou anotimpul, ziua, data,
luna şi anul în care suntem.”Eu am o casa mica,asa si asa / Si fumul se ridica/ Asa si asa /Eu bat
la usa casei /Asa si asa/Si-mi lustruiesc pantofii/ Asa si asa.Se va repeta de doua ori – o data ca o
pisicuta si alta data ca un catel.
Noutatea zilei: Copiii vor fi vizitați de către iepurașul ”Rilă Ronțăilă” care le spune
că el vine din grădina de legume a Zânei Toamna.În grădina Toamnei sunt multe legume,iar el ne
aduce un coș cu legume din partea zânei Toamna.
Dragi copii
254
Numele meu esteRilă Ronțăilă si vin cu un coș de legume trimis de către Zâna Toamnă.Ea
știe cât de mult iubesc copiii grupei mijlocii anotimpul Toamna și legumele sale .Tocmai de
aceea ,astăzi Zâna Toamnă ne roagă să facem o salată din legumele sale care sunt pline de
vitamine.
Va urez o zi frumoasa, dragi copii !
- afective
255
O3: Să coopereze cu colegii de grup.
- Psiho-motorii
Exercitiul
IV Obținerea Toate lucrările copiilor vor fi puse la Turul galerie
performanței expoziție. Copiii vor evalua toate lucrările cu
ajutorul Turului Galeriei.
COMPORTAMENTE VIZATE
- Participă activ în jocuri, dansuri, jocuri în aer liber etc.
- Utilizează mâinile și degetele în manipularea corespunzătoare a
unor obiecte/instrumente (tacâmuri)
- Exersează, cu sprijin, respectarea unor principii de bază
specifice unei alimentaţii sănătoase
- Manifestă deprinderi de păstrare a igienei personale
- Demonstrează abilităţi de autoprotecţie faţă de obiecte şi
situaţii periculoase
- Utilizează reguli de securitate fizică personală
- Exersează, cu sprijin, autoaprecierea pozitivă, în diferite situaţii educaţionale
- Manifestă curiozitate şi interes pentru experimentarea și învăţarea în situații noi
- Realizează sarcinile de lucru cu consecvență
Obiective operationale:
OBIECTIVE OPERATIONALE:
a) COGNITIV-INFORMATIONALE:
Să recunoască şi să denumească legumele de toamnă;
Să precizeze importanţa folosirii legumelor în alimentaţie;
Să dea exemple referitoare la prepararea şi conservarea legumelor;
Să stabilească reguli de igienă referitoare la conservarea şi consumarea legumelor;
b) PSIHO-MOTORII:
Să spele şi să cureţe legumele;
Să utilizeze corect instrumentele de bucătărie date;
Să toace mărunt legumele;
Să umple borcanele cu legume;
258
c) AFECTIV-ATITUDINALE:
Să se implice direct în activitate;
Să coopereze cu ceilalţi copii.
STRATEGII DIDACTICE:
METODE SI PROCEDEE: conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, problematizarea,
observația, aprecierea verbală, jocul, Turul galeriei.
b). Materiale didactice: Iepurașul Rilă Ronțăila din pluş,,legume de toamna,coșuri din piese
leggo,tacâmuri,bol mare,planșete,farfuri,recompense.
Forme de realizare - în grupuri ,frontal, individual;
Forme de evaluare - aprecieri verbale, aplauze, recompense, autoevaluarea,scrisa;
SCENARIUL ACTIVITĂȚII
Pentru început se va descoperii coșul cu legume .Copiii vor observa,vor pipăi și mirosii
legumele care se află în coș și le vor sorta în lădițele construite de către ei la centrul
Construcții.După ce le vor sorta,vom îmbrăca șorțulețele și ne vom pregăti să spălam
legumele.Mai apoi le vom curăța pe planșete și le vom tăia.După ce le-am tăiat ,ele vor fi puse
intr-un castron mare ,amestecate cu sare și ulei după gust. Ne vom spăla din nou pe mânuțe și ne
vom da jos șorțulețele pentru a servii salata noastră de legume la masa pregaătită de către ei la
centrul Joc de rol.
Trecerea spre activitatea de relaxare se face prin cînteceul ”Bate vântul frunzele”
DEMERS DIDACTIC
EVENIMENTUL CONŢINUTUL ŞTIINŢIFIC STRATEGII EVALUARE
DIDACTIC AL ACTIVITĂŢII DIDACTIC
E
MOMENT Pentru organizarea activităţii Observarea
ORGANIZATORIC se aeriseşte, se pregăteşte sala de comportamen-
grupă şi materialele necesare tului copiilor
desfăşurării activităţii, împreună cu
copiii.
259
ATENŢIEI realizează prin cântecelul ”Supa de
zarzavat”:
Expunerea
260
legume de toamnă cum ar fi:
mazăre, ţelină, sfeclă,castraveți.
Vom observa pe rând legumele,le
vom mirosii si pipăi pentu a le vedea
textura lor.
După ce le-am observat vom trece
la realizarea salatei de toamnă.
Copiilor li se va cere să precizeze
regulile de igienă ce trebuie
respectate,caracteristici ale
legumelor,importanţa lor în Exerciţiul
alimentaţia sănătoasă.
Pentru inceput vom face câteva
exerciții de încălzire a mâinilor:
1.Închidem pumnișorii,deschidem
pumnișorii;
2.Spalăm batistuța,bine.bine.bine;;
3.O stoarcem ,o scutrăm bine,bine
4. Ca mai apoi să o punem pe
ață ,să vină vântul să o usuce. Demonstraţia
Se va intui materialul.
Se vor spăla legumele,după care se
vor curăța cartofii care au fost fierți
în prealabil iar la final vor tăia
legumele.
În final, le vor amesteca în bol cu
ulei și sare .
261
Salata de legume va fi servită de
EVALUARE către copii.
Le voi reaminti că fiecare Aprecieri
trebuie să se Conversaţia pozitive asupra
hrăneascăsănătos,consumând multe salatei obţinute
legume care conţin vitamine
importante în alimentaţia sănătoasă.
-Prin urmare, nu trebuie să uitaţi că
legumele de toamnă nu trebuie să
lipsească din alimentaţia voastră!
ÎNCHEIEREA Se fac aprecieri referitoare la modul Copiii primesc
ACTIVITĂŢII în care s-a desfăşurat activitatea şi Conversaţia stimulente.
asupra comportamentului copiilor,
solicitându-le acestora să precizeze
importanţa legumelor în alimentaţie.
Fiecare copil va primi un stimulent
(bulină roșie).
Bibliografie:
Curiculum pentru invatamantul prescolar” (3-6/7 ani) M.E.C.T. 2008;
Culegere jocuri de miscare
DEMERS DIDACTIC
264
explicațiile educatoarei au
fost înțelese de către copii
-dacă e cazul, educatoare dă
explicații suplimentare.
4. Pentru desfășurarea jocului -frontal
Desfășura-rea copiii vor fi împarțiți în două Săculeț
propriu-zisă a echipe. Echipele se vor alege Jetoane
jocului prin metoda Măna
oarbă .Dintr-un săculeț vor -conversa-ția Pe
extrage jetoane cu imagini ale -explicația echipe
ardeilor sau ale -exercițiul
morcovilor .În funcție de -demon-strația
jetonul extras se vor face cele Roșii din
două echipe.Se vor așeza pe plastic
două rânduri iar in fața lor
vor fi puse
cutiile/ladițele/coșurile
construite de ei la centrul
Construcții.La semnalul meu
primul copil de la fiecare
echipă va pleca cat mai
repede spre a așeza roșiile în
cutii.Când primii doi au
terminat se pregătesc să
pornească următorii doi copii
care vor aduna roșiile puse în
lădițe.Jocul se va repeta până
când toți copiii de la ambele
echipe au participat la joc.
5. Încheierea - se fac aprecieri generale și -conversa-ția Medalii frontal
activiății individuale asupra Buline
desfașurării activității. Se roșii
oferă medalii și
265
recompensele.
Material bibliografic:
266
CAPITOLUL II: „APLICABILITATE CURRICULARĂ ÎN
EDUCAȚIA PRIMARĂ”
MODALITĂȚI DE ACTIVIZARE
A ȘCOLARILOR DIN CLASA PREGĂTITOARE
LA ACTIVITĂȚILE MATEMATICE
Una dintre cele mai utilizate forme de organizare ale activităților didactice din clasa
pregătitore este interdisciplinaritatea. În opinia lui G.Văideanu interdisciplinaritatea implică un
anumit grad de integrare între diferitele domenii ale cunoaşterii şi între diferite abordări, ca şi
utilizarea unui limbaj comun, permiţând schimburi de ordin conceptual şi metodologic. Un loc
important în pregătirea copilului pentru clasa I îl ocupă activităţile matematice, care au o influență
majoră atât asupra dezvoltării tuturor proceselor psihice, cât și asupra personalității
copiilor.Desfăşurându-se până în prezent mai ales sub forma jocului didactic sau al jocului logic
monodisciplinar, activităţile matematice au fost unele dintre cele mai antrenante activități din
grădiniță, continuându-se şi în clasa pregătitoare, contribuind la dezvoltarea
psiho-comportamentală a școlarilor, la trecerea de la o gândire concretă spre una abstractă.
267
Activitățile matematice sunt una dintre categoriile de activități care pot fi abordate în
manieră interdisciplinară.Voi prezenta în continuare câteva exemple de activități interdisciplinare.
Interdisciplinaritatea matematică-comunicarea în limba română:
În ceea ce priveşte metodele folosite cu precădere în activităţile de comunicarea în limba
română şi care pot fi utilizate şi la activităţile matematice, cele mai întâlnite sunt: memorizarea,
povestirea, ghicitorile. „Memorizările” sunt unele dintre cele mai cunoscute metode didactice
utilizate în clasa pregătitoare .De exemplu, în poezia „Cum să faci un curcubeu” cei mici învaţă
culorile pe care le au elementele din natură, din poezia „Sfatul degetelor” copiii îşi însuşesc şi
compară mărimi (mare, mic, mijlociu). Cu ajutorul poeziilor, şcolarii pot învăţa să numere, să
efectueze operaţii de adunare şi scădere, să compună probleme simple. Reţinem aici poeziile
numărători şi poezii folosite în activităţile matematice pentru efectuarea operaţiilor de adunare şi
scădere. Poeziile numărătoare sunt foarte apreciate de şcolari, ei învăţând matematica în joacă,
fără să îşi propună acest lucru în mod evident. „Povestea” poate fi şi ea o metodă utilizată în
activităţile matematice, cu precădere cele de însuşire a noilor cunoştinţe. Exemplu- Poveştile
precum “Capra cu 3 iezi”, ”Albă ca Zăpada şi cei 7 pitici”, ”7 dintr-o lovitură”, “Cei 3
purceluşi” pot fi mijloc de consolidare-evaluare a numeraţiei în concentrul 1- 3, 1-7. Copiii
numără personajele care participă la fiecare scenă din poveste, efectuează scăderi: (“După ce lupul
a mâncat un ied, câţi iezi au mai rămas? 3-1=2”)., adunări: (“În casa piticilor locuiau 7 pitici.
Câţi locatari sunt în căsuţă după sosirea Albei ca Zăpada? 7 +1=8”). „Ghicitorile” sunt şi ele
metode îndrăgite de copiii din clasa pregătitoare, utilizate pentru evaluarea cunoştinţelor din
diverse activităţi. Cu ajutorul ghicitorilor se pot consolida cifrele, se pot rezolva probleme.
Ghicitorile sunt o metodă prin care învățătoarea captează atenţia copiilor, condiţie importantă
pentru activizarea acestora.
Poveştile, poeziile şi ghicitorile crează condiţia implicării active în activităţi, inclusiv al
celor matematice, deoarece ele răspund nevoii celor mici de miraculos, îi transpun într-o lume a
ludicului, a basmului, a jocului. Condiţionate de talentul învățătoarei de a le transpune în viu grai,
poveştile, poeziile şi ghicitorile matematice pot consitui o formă activă de realizare a
competențelor matematicii în clasa pregătitoare.
Interdisciplinaritatea matematică – muzică și mișcare:
Muzica și mișcarea este o activitate cu rol important în clasa pregătitoare deoarece asigură
dezvoltarea armonioasă a şcolarilor pe plan ritmic și fizic. O categorie de cântece, care pot fi
utilizate în activităţile matematice, sunt cântecele-numărători. Preluate din folclorul copiilor sau
create chiar de ei, aceste cântece asigură într-un mod plăcut consolidarea număratului. De exemplu
pentru consolidarea număratului învățătoarea poate apela la cântece precum: „10 elefanţi”, „Hai
268
să zicem una”, „10 negrii mititei”, pentru consolidarea numeraţiei în limitele 0-10 – „Cântecul
numerelor”.
Interdisciplinaritatea matematică – arte vizuale și abilități practice:
Activităţile arte vizuale și abilități practice (desenul, pictura, modelajul, tăierea, îndoirea,
lipirea) sunt alte categorii de activităţi utilizate în clasa pregătitoare şi la care şcolarii mici
participă activ. Pe lângă rolul lor în dezvoltarea simțului estetic și în dezvoltarea motricității,
aceste activități pot fi utlizate de învățătoare pentru realizarea unor activități matematice. La
activităţile de modelaj, şcolarii își consolidează practic dimensiunile de mic-mare-mijlociu,
gros-subțire (de exemplu, „mărul mare - mijlociu – mic”, „morcovi pentru iepuraşi groşi şi
subţiri”, „pănglicuţe late şi înguste”.), formele unor obiecte, la desen şi pictură copiii sunt învăţaţi
să-și încadreze lucrările în pagină, să păstreze proporţiile. În ceea ce privește abilitățile practice,
copiii taie după contur, împletesc, înşiră, lipesc atâtea elemente câte le arată cifra, cu un element
mai mult - mai puţin decât colegul. Atunci când taie după contur forme geometrice, copiii își
însușesc mai ușor forma lor, culoarea. În activitățile de înșirare, copiii realizează șiraguri alternând
forme, culori, mărimi, lungimi, grosimi, numără, își consolidează într-un mod practic cunoștințele
dobândite în activitățile matematice.
Posibilitățile de corelare a activităților matematice din clasa pregătitoare cu celelate tipuri
de activități sunt multiple. Depinde doar de capacitatea și talentul cadrului didactic de a reuși să
combine într-un mod armonios aceste activități astfel încât să reușească însușirea conștientă, activă,
păstrarea și aplicarea în practică a noțiunilor matematice predate.
Bibliografie
269
PROGRAMA ȘCOLARĂ
Notă de prezentare
270
Scopul principal al educaţiei privind mediul înconjurător este acela de a oferi
fiecărui individ posibilitatea de a manifesta o atitudine personală, responsabilă faţă de
mediul în care trăieşte. De aceea, în educaţie trebuie să pornim de la interesul firesc al
copiilor pentru plante şi animale, pentru ceea ce reprezintă, în general, natura pentru ei şi
în special pădurea. Este important ca noi, cei ce avem misiunea de a-i educa pe cei mici,
să avem o conştiinţă ecologică bine conturată, pentru ca acţiunile pe care le desfăşurăm
să fie eficiente şi credibile în faţa copiilor.
Preşcolarii trebuie să realizeze că problemele mediului înconjurător sunt ale lumii întregi,
ale fiecăruia dintre noi, iar fiecare acţiune negativă a noastră poate să afecteze în mod
distructiv natura.
Activităţile educaţiei ecologice trebuie să se desfăşoare într-o atmosferă relaxantă,
Astfel, copiii vor fi educaţi şi dirijaţi să pătrundă în tainele pădurii – la nivel de grup –
să facă în aşa fel ca puterile lor să rămână veşnic proaspete ca puterile mediului
înconjurător şi să poată stopa mutilarea laboratorului dătător de aer, viaţă, sănătate, odihnă
şi bună dispoziţie. Prin povestiri, lecturi ale educatoarei şi ale copiilor, poezii, lecturi
după imagini, cântece, convorbiri, activităţi practice de plantare de pomi, flori, scenete,
dramatizări, drumeţii şi excursii în diferite locaţii mai apropiate sau mai depărtate, voi
căuta să realizez
obiectivele propuse de acest opţional şi să implic atât copiii cât şi părinţii.
COMPETENȚE GENERALE
271
Aplicarea unor norme de comportament în diferite
situații Rezolvarea unor probleme, manifestând inițiativă
și empatie
272
Competențe specifice și exeple de activități de învățare
salva copacii.
1.2 Identificarea elementelor - Observare în natură a părților componente
componente ale lumii înconjurătoare; a viețuitoarelor și a planelor
- Observarea modificărilor suferite de
cadrul natural în diferite anotimpuri
- Realizarea unor desene
273
2.1 Manifestrea interesului asupra reacției - Colectarea selectivă pe tot parcursul
plantelor, animalelor în diferite situații sub anului;
influența factorilor de mediu;
- Experiment ”Ce se întâmplă cu o plantă
dacă îi punem o baterie lângă rădăcină”?
- Simularea unei situații care presupun
274
275
Competențe specifice Activități de învățare
4.1 Participarea cu interes la revolvarea - Participarea la diferite activități pentru
problemelor de mediu; rezolvarea problemelor de mediu;
-Inițierea unor pproiecte la nivelul clasei
pentru ocroirea mediului înconjurător.
4.2 Clasificarea diferitelor probleme cu - Activități practice pentru menținerea
care se confruntă cadrul natural și spațiului verde în cadrul unei păduri prin
capacitatea de a propune diferite metode utilizarea unor unelte de îngrijire specifice;
de combatere. - Realizarea unor desene din care să
rezulte un spațiu verde sănătos;
- Utilizarea unor materiale reciclabile în
cadrul anumitor activități (hârtia);
- Plantarea unor copaci în curtea școlii și
participarea la diferite proiecte de plantare
a copacilor.
Concluzii
276
Pădurea, plămânul naturii Pădurea
-componența pădurii
-importanța pădurilor
-plante
-animale
-utilitatea copacilor
277
Sugestii metodologice
Exemple de activități
278
determină dezechilibre în natură, în același timp vor găsi soluții pentru a salva planeta,
implicit copacii, plantele și animalele.
279
CLIMATUL EDUCAŢIONAL – VARIABILA ESENŢIALĂ A
SCHIMBĂRII ŞI DEZVOLTĂRII ORGANIZAŢIEI ŞCOLARE
Cadrul conceptual
Climatul educațional care se dezvoltă într-o clasă de elevi influențează sintalitatea
grupului, coeziunea acestuia și toate elementele componente ale proceselor educaţionale. „Există
o dublă determinare între cele două variabile, în sensul că un anumit tip de climat facilitează sau
inhibă procesul schimbării, în timp ce schimbarea generează modificări în planul calității
climatului organizațional (Ion Barbu, 2009)”.
Conform studiilor numeroase pe această temă, un climat educațional sănătos facilitează
schimbarea, aceasta fiind percepută ca un rezultat firesc al procesului de învățare și dezvoltare
organizațională. Cu alte cuvinte, tipul climatului școlii determină ritmul în care se produc
schimbările într-o anumită școală.
Astfel, pentru reformarea sistemului educațional, atenția trebuie îndreptată și către o
minuțioasă monitorizare și gestionare a modului în care evoluează climatul dintr-o școală, acesta
simbolizând o realitate supusă ea însăși schimbării.
Climatul educațional, atmosfera, acea stare generală dintr-o școală, care își lasă amprenta
asupra modului în care își desfășoară activitățile atât profesorii, cât și elevii, este un factor cu o
influență majoră asupra proceselor de învățare. Condițiile care țin de context reprezintă o
condiție de bază pentru producerea unei învățări reale, de durată și care să producă impact asupra
unei mase extinse de oameni.
280
1. Relația dintre climatul educațional și schimbarea și dezvoltarea
organizației școlare
281
de itemi organizați în trei dimensiuni: comportamentul directorului (directiv, suportiv, permisiv),
comportamentul profesorilor (colegial, neangajat) și integritatea mediului școlar.
În tabelul 2 puteți analiza relația dintre obiectivele cercetării, itemii prevăzuți în
chestionar și dimensiunile urmărite.
Tabel 1: Matricea corelării obiectivelor cu itemii și cu dimensiunile investigate – chestionar 1
Comportamentul directorului 1 – 24
caracterizarea
climatului educațional
Comportamentul profesorilor 25 – 40
din școlile implicate în
demersul investigative
Integritatea mediului școlar 41 – 45
În vederea identificării cât mai exacte a gradului de satisfacție a cadrelor didactice la locul
de muncă am aplicat un chestionar cu 20 de itemi grupați în jurul a nouă factori: libertatea la
locul de muncă, salariile și recompensele, relația cu elevii și părinții, relația cu directorul,
securitatea la locul de muncă, specificul postului, condițiile și resursele școlii, atitudinea față de
locul de muncă, atmosfera din cadrul școlii. Tabelul 3 surprinde relația obiectivele cercetării –
factorii urmăriți – itemii din chestionar.
Tabel 2: Matricea corelării obiectivelor cu factorii urmăriți și itemii din chestionar – chestionar 2
Cele două chestionare descrise până acum au fost preluate și adaptate de la doctorul în
Științele Educației Daniela Ion Barbu deoarece sunt relevante pentru demersul de cercetare pe
282
care l-am întreprins și pot conduce la obținerea unor informații actualizate cu privire la tema
climatului educațional.
Cel de al treilea chestionar urmărește analizarea relației dintre climatul educațional și
atitudinea cadrelor didactice față de schimbările organizației școlare și a fost proiectat pornind de
la cei șase factori principali de influență a climatului educațional în legătură cu percepțiile
angajaților asupra schimbării pe care îi identifica D. K. Allen (2003): frecvența, predictibilitatea,
deschiderea, gradul de participare, caracterul discontinuu sau continuu al naturii schimbării și
stilul persuasiv sau coercitiv de luare a deciziilor. Chestionarul conține 11 itemi cu întrebări
închise, semi-închise și deschise care vizează identificarea percepției cadrelor didactice asupra
schimbărilor din școala în care activează. Tabelul 4 prezintă corelarea obiectivelor cercetării cu
factorii urmăriți și itemii din chestionar.
Tabel 3: Matricea corelării obiectivelor cu factorii urmăriți și itemii din chestionar – chestionar 3
Eșantionul participant la cercetare a fost format din 87 de cadre didactice din învățământul
primar, dintre care 25% sunt bărbați, iar 75 % sunt femei, așa cum se poate observa și în Figura
2.
283
Figura 1: Genul participanților
284
Figura 3: Vechimea în învățământ a cadrelor didactice
285
Demersul de cercetare derulat în vederea investigării relației dintre climatul educațional
și schimbarea și dezvoltarea organizației școlare are limite în ceea ce privește, în primul rând,
eșantionul participant. Doar 87 de cadre didactice din mai multe școli au răspuns itemilor din
chestionare, chiar dacă li s-au oferit două opțiuni de implicare, atât prin completarea variantei
fizice a chestionarelor, cât și a variantei lor online.
Cu privire la metodele și instrumentele utilizate, am utilizat doar chestionarul, însă un
astfel de demers de cercetare ar putea fi completat cu ajutorul unor interviuri cu directorii și
profesorii din școli. Astfel s-ar obține mai multe detalii și lămuriri cu privire la perspectivele
asupra schimbării a ambelor categorii de actanți în organizațiile școlare. De asemenea, și
observații pe o perioadă mai mare de timp în școlile participante ar putea conduce către o
imagine mai complexă și clară asupra problematicii relației dintre climatul educațional și
schimbarea și dezvoltarea organizațională.
4. Rezultatele cercetării
Vom prezenta rezultatele obținute în urma derulării demersului de cercetare proiectat pentru
a investiga relația dintre climatul educațional și schimbarea și dezvoltarea organizației școlare,
pornind de la premisa că dezvoltarea unei organizații nu poate avea loc decât prin dezvoltarea
membrilor săi.
Rezultatele studiului sunt structurate pornind de la obiectivele stabilite care vizau
caracterizarea climatului educațional, analizarea gradului de satisfacție a cadrelor didactice la
locul de muncă și identificarea atitudinii cadrelor didactice față de schimbarea și dezvoltarea
școlilor în care activează.
Concluziile studiului derulat sunt formulate pornind de la ipotezele și obiectivele pe baza
cărora s-a dezvoltat întreg demersul investigativ, precum și de la prezentarea potențialelor
răspunsuri pentru întrebările de la care am inițiat cercetarea.
Obiectivele demersului investigativ desfășurat au fost: caracterizarea climatului
educațional din școlile implicate în demersul investigativ; identificarea gradului de satisfacție a
cadrelor didactice la locul de muncă; și analizarea relației dintre climatul educațional și
schimbarea și dezvoltarea organizației școlare.
În procesul de îndeplinire a obiectivelor stabilite am descoperit câteva informații
valoroase pentru înțelegerea școlilor din perspectiva climatului educațional.
Ipoteza de lucru este aceea că există o relație între tipul climatului educaţional din școală
și atitudinea cadrelor didactice faţă de schimbarea organizaţiei şcolare.
286
Cu privire la caracterizarea climatului educațional, în majoritatea cazurilor, relațiile
director – cadre didactice sunt bazate pe consultarea cadrelor didactice în luarea deciziilor, pe
încredere și respect, pe menținerea unei atmosfere plăcute la locul de muncă, dar și pe
programarea în amănunt a activităților cadrelor didactice și impunerea cu strictețe a regulilor.
Relațiile dintre cadrele didactice din școlile participante la studiu sunt, în majoritatea
cazurilor (puțin peste 50% dintre respondenți), bazate pe încredere, sprijin reciproc și absența
tensiunilor și conflictelor. Procentul este totuși destul de ridicat mai ales comparativ cu
rezultatele studiului de caz.
Referitor la integritatea mediului școlar, aproximativ 70% dintre respondenți
caracterizează mediul școlar ca fiind unul serios și ordonat, care deține resursele necesare pentru
desfășurarea activităților și care își propune standarde ridicate în rezultatele academice obținute.
Gradul de satisfacție al cadrelor didactice la locul de muncă este unul relativ mulțumitor,
majoritatea respondenților afirmând că sunt mulțumiți de relațiile cu colegii, de rezultatele pe
care le au în activitatea cu elevii, de libertatea de la locul de muncă, precum și de majoritatea
elementelor definitorii pentru climatul educațional. Nemulțumirea majoră derivă din salariile
care nu reflectă eforturile zilnice depuse în activitatea de la clasă, precum și din relațiile
defectuoase cu părinții.
Atitudinea față de schimbare a cadrelor didactice din școlile de stat implicate în demersul
investigativ s-a dovedit a fi influențată de climatul educațional existent în școală care implică
tipul relațiilor dintre cadre didactice și director, în primul rând, relațiile dintre cadrele didactice,
gradul de satisfacție la locul de muncă și gradul de participare în procesul luării hotărârilor cu
privire la schimbare.
Mare parte dintre cadrele didactice din școlile de stat sunt de părere că schimbările din
școală sunt irelevante și inutile și nu cred că au vreun impact pozitiv asupra dezvoltării
organizației școlare. Un număr ridicat de cadre didactice respondente au menționat însă, exemple
de schimbări care arată că înțeleg necesitatea schimbărilor și importanța lor în procesul de
dezvoltare a școlii, însă le lipsește suportul necesar pentru acceptarea și aplicarea acestora ca
fiind parte din firescul activității de la școală.
Analizând rezultatele obținute și comparându-le între ele, putem concluziona că se
confirmă ipoteza conform căreia climatul educațional influențează atitudinea cadrelor didactice
față de schimbarea organizației școlare. Implicarea activă a cadrelor didactice în fiecare etapă a
luării deciziilor cu scopul introducerii unor schimbări în școală crește șansele de a obține reacții
de acceptare și deschidere din partea cadrelor didactice.
Pentru construirea unui climat educațional deschis, bazat pe încredere, respect și
colaborare sugerăm:
287
Dezvoltarea unor relații de calitate între director și cadrele didactice angajate - prin ședințe
de consiliere individuale și în grupuri mari și restrânse, recunoașterea eforturilor depuse de
cadrele didactice în cadrul colectivului școlii, oferirea de sprijin și suport în depășirea
eventualelor provocări, prin responsabilizarea cadrelor didactice și oferirea încrederii în
potențialul lor de a lua hotărâri bune.
Dezvoltarea unor relații de calitate între cadrele didactice – prin inter-asistențe la clasă în
cadrul cărora cadrele didactice să descopere calitățile fiecărui coleg și să le poată utiliza când
au nevoie; evenimente de comunitate precum ieșiri cu diferite ocazii speciale, sărbătorirea în
școală a unor momente importante pentru anumite persoane etc.;
Crearea unor programe de mentorat pentru cadrele didactice debutante – în cadrul cărora
persoane cu experiență în sistemul de învățământ să faciliteze procesul de adaptare pentru
cadrele didactice noi.
Valorizarea fiecărui membru al echipei școlii – prin oferirea de contexte în care fiecare
membru al școlii să își exeseze competențele și să calitățile și prin crearea de oportunități de
dezvoltare profesionlă continuă.
Chiar dacă o parte dintre sugestiile pentru dezvoltarea unui climat educațional propice
dezvoltării sunt propuneri cunoscute de multă vreme, forma pe care ele o îmbracă și aplicarea lor
sunt două aspecte care pot face diferența între reușită și insucces. Voința și dorința de a
transforma actul educațional într-un act cu sens pentru elevi și motivarea continuă sunt de
asemenea, alte aspecte esențiale pentru transformarea activității educaționale din școală.
Bibliografie
289
22. The World Bank. 2010. Communication for Governance & Accountability Program
(CommGAP).
https://siteresources.worldbank.org/EXTGOVACC/Resources/BehaviorChangeweb.pdf.
23. Tripon, C., Dodu, M., Raboca, H. (2013). Dezvoltare organizațională și măsurarea
performanțelor.
http://www.apubb.ro/wp-content/uploads/2011/02/Dezvoltare-organizationala-si-masurarea-p
erformantelor1.pdf.
24. Ulrich, C. (2008). Școala prin ochii copiilor: Reprezentări ale experienței școlare cotidiene,
la vârsta de 6 - 8 ani. În Repere. Revistă de Științele Educației.
290
„APLICABILITATE CURRICULARĂ ÎN EDUCAȚIA
PREUNIVERSITARĂ”
SIMPOZION LOCAL - EDIȚIA I, 2021
INIȚIATPRI ȘI COORDONATORI:
prof. IOANA –ADELA POPA
prof. IOANA –MARINELA OLAR
PARTENERI:
INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN ALBA
prof. CORNEL SANDU – INSPECTOR GENERAL
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 16 ALBA IULIA
prof. CRINELA – VIOLETA COLCERIU - DIRECTOR
COLECTIVUL DE REDACȚIE:
Prof. IOANA –ADELA POPA
Prof. IOANA –MARINELA OLAR
TEHNOREDACTARE:
Prof. IOANA –ADELA POPA
Prof. IOANA –MARINELA OLAR
291