Sunteți pe pagina 1din 55

Mintea curat, inimile curate ale copiilor notri v stau n mn.

i tot cuvntul dumneavoastr e o smn care prinde i va da


rodul.
(Alexandru Vlahu Ctr nvtori)

CAIETUL
EDUCATOAREI
MOTTO:
Eu sunt copilul.
Tu ii n minile tale destinul meu.
Tu determini, n cea mai mare msur, dac voi reui sau voi eua n viat!
D-mi, te rog, acele lucruri care s m ndrepte spre fericire.
Educ-m, te rog, ca s pot fi o binecuvntare pentru lume ! "
(din Child's Appels,
Mamie Gepe Cole)

NUMELE I PRENUMELE

POSTULATE ALE ACTIVITII EDUCATOAREI

1 Respectai i ncurajai demnitatea uman


2 Luai n serios copiii, fii afectivi, fii morali!
3 Fii ateni cu aspectul dumneavoastr estetic
4 Avei rbdare cu elevii
5 Bazai-v pe disciplin, dar stimulai imaginaia i
entuziasmul
6 Admonestai cnd este cazul, dar i ncurajai
7 Respectai cuvntul dat
8 Disociai corectarea de pedeaps
9 Accentuai comportamentul pozitiv
10 ncurajai realizrile orict de mici ar fi
11 Asigurai anse egale de succes
12 Fii dispui s v distrai
13 Evitai ca tonul vocii, expresia feei, gestica s aib
caracter punitiv
14 Comportai-v aa nct s fii un model respectabil
pe scara social
15 Nu uitai: tinereea sufletului nu este atenuat de
vrst
Urmrete permanent idealul educaional al colii
romneti:
Dezvoltarea liber, integral i armonioas a
personalitii umane, formarea personalitii
autonome i creative.

Multa vorbarie nu a fost niciodata semn


de intelepciune.
(Tales din Milet)

CUPRINS :
1. STRUCTURA ANULUI COLAR
2. ORARULGRUPEI
3. COLECTIVUL GRUPEI
4. COLECTIVUL DIDACTIC AL GRUPEI
5. RESPONSABILITI N CADRUL COLECTIVULUI
6. PRESCOLARI CU CES
7. OBIECTIVELE ACTIVITII EDUCATIVE
8. SARCINILE EDUCATOAREI
9. PARTICIPAREA ELEVILOR LA VIAA COLECTIVULUI
10. ACTIVITI EXTRACURRICULARE
11. FI DE CONSEMNARE A REZULTATELOR
12. CUM COLABORM CU FAMILIILE PRESCOLARILOR
13. CHESTIONARE PENTRU PARINTI
14. PLANIFICAREA EDINELOR I LECTORATELOR CU PRINII
15. MODEL DE PROCES VERBAL
16. PROIECTE DE PARTENERIAT CU ALTE UNITI COLARE (LOCAL, JUDETEAN,
INTERJUDEEAN)
17. PROIECTE EDUCATIONALE LA NIVEL LOCAL
18. FI DE OBSERVAIE ALE PRESCOLARULUI
29. MODEL PROIECT DIDACTIC TIPIZAT
30.EXTRAS DIN REGULAMENTUL DE ORGANIZARE I FUNCIONARE AL COLILOR
31. MODEL CURRICULUI VITAE
32. PRECIZRI DIN NOUL DOOM
33. CUVINTE CARE PUN PROBLEME LA DESPRIREA N SILABE
34. FI DE ORTOGRAME UTILE
35. CTEVA REFLECII :
NVA DE LA TOATE
COPACUL FERICIRII
MIC GHID AL EDUCATORULUI
MOMENTE N VIA
DECALOGUL TCERII
INTERVIU CU DUMNEZEU DE OCT. PALER
CONCLUZII
MODELE DE DIPLOME

2. Orarul grupei
Cerine pedagogice:
- s respecte planul de nvmnt;
- s respecte curba zilnic de efort;
- s respecte curba de efort sptmnal;
- s fie raportat i la timpul liber al copilului;
- n condiiile predrii simultane, s se sincronizeze pe orizontal" discipline ce pot permite alternarea muncii directe cu
cea independent de la cealalt clas;

PLAN DE INVATAMANT
Nr.de activiti/sptmn
Intervalul de
vrst
3 - 5 ani

5 - 7 ani

Categorii de activiti de nvare


ON*

OP/OS*

Activiti pe domenii experieniale


Jocuri si activiti didactice alese
Activiti de dezvoltare personal

7
10
5

+7
+5
+ 10

TOTAL
Activiti pe domenii experieniale
Jocuri si activiti didactice alese
Activiti de dezvoltare personal

22
10
10
6

+ 22
+ 10
+5
+ 11

TOTAL

26

+ 26

Not:
* Abrevieri pentru cele trei tipuri de program din grdinie: normal (ON), prelungit (OP) i
sptmnal (OS).
La programul prelungit i sptmnal numrul de activiti menionat reprezint activitile care
se adaug n programul de dup-amiaz al copiilor (tura a II-a a educatoarei).

PROGRAMUL ZILNIC
ORAR NORMAL
Repere
orare
8,00 9,00
9,00 11,30

Jocuri i
activiti
didactice alese
Jocuri i activiti
alese

Activiti pe
domenii
experieniale
Activitate pe domenii
experieniale

Activiti de dezvoltare personal


Rutin: Primirea copiilor (deprinderi specifice)
Rutin: ntlnirea de diminea (15 min.)
Rutin i tranziie: Ne pregtim pentru activiti
(deprinderi de igien individual i colectiv, deprinderi
de ordine i disciplin, deprinderi de autoservire)
Rutin : Gustarea (deprinderi specifice)

11,30 13,00

Jocuri i activiti
recreative

Activitate opional (singura de acest tip la nivel I i


ambele n zile diferite - , la nivel II)
Rutin i tranziie: n aer liber ! (deprinderi igien
individual i colectiv, deprinderi de ordine i disciplin,
deprinderi de autoservire).
Rutin: Plecarea acas (deprinderi specifice).

13,00

Repere
orare

Jocuri i
activiti
didactice alese
Jocuri i activiti
alese
-

Activiti pe
domenii
experieniale
-

9,00 11,00

Jocuri i activiti
alese

Activitate pe domenii
de experieniale

11,00 13,30

Jocuri i activiti
recreative

ORAR PRELUNGIT
8,00 8,30
8,30 9,00

13,30 15,30

Activiti de dezvoltare personal


Rutin: Primirea copiilor (deprinderi specifice)
Rutin: Micul dejun (deprinderi specifice)

15,30 16,00
16,00 17,30

Activiti de
relaxare, Jocuri i
activiti alese
Jocuri de
dezvoltare a
aptitudinilor
individuale

Activiti
recuperatorii pe
domenii de
experieniale

17,30

Rutin: ntlnirea de diminea (15 min.)


Rutin i tranziie: Ne pregtim pentru activiti!
(deprinderi de igien individual i colectiv, deprinderi
de ordine i disciplin, deprinderi de autoservire)
Activitate opional(prima activitate de acest tip la nivelII)
Rutin i tranziie: n aer liber ! (deprinderi igien
individual i colectiv, deprinderi de ordine i disciplin,
deprinderi de autoservire)
Rutin : Masa de prnz (deprinderi specifice)
Rutin i tranziie: Ne pregtim s ne relaxm! (deprinderi
de igien individual i colectiv, deprinderi de ordine i
disciplin, deprinderi de autoservire)
Rutin: Gustarea (deprinderi specifice)
Rutin i tranziie: Din nou la joac! (deprinderi de igien
individual i colectiv, deprinderi de ordine i disciplin,
deprinderi de autoservire)
Activitate opional (singura activitate de acest tip la nivel
I sau a doua, la nivel II)
Rutin: Plecarea copiilor acas (deprinderi specifice)

ORAR ORIENTATIV
-NIVEL I
LUNI
1.Domeniul stiinte
-Cunoaterea mediului

MARI
1.Domeniul limba si comunicare
- Educarea limbajului
2.Domeniul estetic si creativ
-Educaie muzical
MIERCURI

1.Domeniul stiinte
-Activitate matematic
2. Domeniul om si societate
-Educaie moral-civic / -Educaie practic
JOI
1.Domeniul estetic si creativ
-Educaie plastic

VINERI
1.Domeniul psihomotric
-Educaie fizic

-NIVEL II

LUNI
1.Domeniul stiinte
-Cunoaterea mediului
2.Domeniul estetic si creativ

MARI
1.Domeniul limba si comunicare
- Educarea limbajului
2.Domeniul estetic si creativ
-Educaie muzical
-Educaie plastica
MIERCURI

1.Domeniul stiinte
-Activitate matematic
2. Domeniul om si societate
-Educaie moral-civic
JOI
1.Domeniul stiinte
-Activitate matematic
2.Domeniul limba si comunicare
-Educarea limbajului

VINERI
1.Domeniul psihomotric
-Educaie fizic
2.Domeniul om si societate
- Activitate practica

CALENDAR COLAR 2012-2013


35 saptamani)SEMESTRUL I
LUNA
Spt.
L
M
M
J
V
S
D

SEPTEMBRIE
1
2
17
24
18
25
19
26
20
27
21
28
22
29
23
30

LUNA
IANUARIE
Spt. 15 16
17
L
M
M
J
V
S
D

14
15
16
17
18
19
20

21
22
23
24
25
26
27

28
29
30
31

3
1
2
3
4
5
6
7

OCTOMBRIE
4
5
6
8 15 22
9 16 23
10 17 24
11 18 25
12 19 26
13 20 27
14 21 28

FEBRUARIE
18 19 2
0
4 11 18
5 12 19
6 13 20
7 14 21
1 8 15 22
2 9 16 23
3 10 17 24

21
25
26
27
28

7
29
30
31
1
2
3
4

NOIEMBRIE
8
9 10
5 12 19
6 13 20
7 14 21
8 15 22
9 16 23
10 17 24
11 18 25

11
26
27
28
29
30
1
2

SEMESTRUL al II-lea
MARTIE
APRILIE
2 2 2 2 2
2
2 3 4 5 6
7
4 11 18 25 1* 8 15 22
5 12 19 26 2* 9 16 23
6 13 20 27 3* 10 17 24
7 14 21 28 4* 11 18 25
1 8 15 22 29 5* 12 19 26
2 9 16 23 30 6 13 20 27
3 10 17 24 31 7 14 21 28

DECEMBRIE
12 13 14
3
10 17 24
4
11 18 25
5
12 19 26
6
13 20 27
7
14 21 28
8
15 22 29
9
16 23 30

2
8
29
30
1
2
3
4
5

MAI
29 3
0
6 13
7 14
8 15
9 16
10 17
11 18
12 19

IANUARIE
31

7
8
9
10
11
12
13

1
2
3
4
5
6

3
1
20
21
22
23
24
25
26

IUNIE
33 34 35

3
2
27
28
29
30
31
1
2

3
4
5
6
7
8
9

10
11
12
13
14
15
16

17
18
19
20
21
22
23

1-5 aprilie activiti extracurriculare coal altfel; 30 noiembrie liber ;01 mai liber ;05 mai 06 mai - PASTE
Semestrul I
Cursuri -luni, 17 septembrie 2012 - vineri, 21 decembrie 2012
In perioada 29 oct.- 4 noiembrie 2012, clasele din invatamantul primar sunt in vacanta.
Vacanta de iarna sambata, 22 decembrie 2012 - duminica, 13 ianuarie 2013

Semestrul al II-lea
Cursuri luni, 14 ianuarie 2013 - vineri, 5 aprilie 2013
Vacanta de primavara sambata, 6 aprilie 2013 - duminica, 21 aprilie 2013
Cursuri luni, 22 aprilie 2013 - vineri, 21 iunie 2013

CATALOGUL GRUPEI
NUMELE SI PRENUMELE
NR.
CRT.

EVA
LUA
RE

APRECIEREA ACTIVITATII COPIILOR PE


DOMENII EXPERIENTIALE*
DOMENIUL
DOMENIUL STIINTE
LIMBA SI
CUNOASTER ACTIVITAT
COMUNICAR
EA
I
E
MEDIULUI
MATEMATI
CE

SEM I
SEM II
FINAL
A
SEM I
SEM II
FINAL
A
SEM I
SEM II
FINAL
A
SEM I
SEM II
FINAL
A
SEM I
SEM II
FINAL
A
SEM I
SEM II
FINAL
A
SEM I
SEM II
FINAL
A
SEM I
SEM II
FINAL
A

APRECIEREA ACTIVITATII COPIILOR PE DOMENII EXPERIENTIALE*


DOMENIUL OM SI SOCIETATE
DOMENIUL ESTETIC SI
CREATIV
DOMENIUL
PSIHOMOTRIC
EDUCATIE
EDUCATIE
EDUCATIE
EDUCATIE
MORAL CIVICA
PRACTICA
MUZICALA
ARTISTICO
PLASTICA

APRECIER
E FINALA

* NOTA: Evaluarea copiilor se lasa la latitudinea fiecarei educatoare, in loc de calificative folosindu-se
diferite notatii.

4. COLECTIVUL DIDACTIC AL GRUPEI


Numele profesorului
Nr.
Crt.

CATEGORIA DE
ACTIVITATE

1.

EDUCATOARE

2.

GIMNASTICA

3.

LIMBA ENGLEZA

4.

LIMBA GERMANA

GRUPA MICA

GRUPA
MIJLOCIE

GRUPA MARE

5. RESPONSABILITI

a) ALE PRINILOR
Nr. Responsabiliti
crt.

Numele i prenumele parintilor


Anul colar 20__ 20__

PRESEDINTELE comitetului

Membru

Membru

Anul colar
20__20__

Anul colar
20__20__

Membru n consiliul
reprezentativ

6 .ELEVI CU CERINE EDUCATIVE SPECIALE (CES)


Numele i prenumele
Deficiene

7. OBIECTIVELE ACTIVITII EDUCATIVE


1. Dezvoltarea respectului fa de sine i a atitudinilor pozitive fa de propria persoan
2. Dezvoltarea abilitilor interpersonale necesare n coal, n familie, n grupul de prieteni
3. Utilizarea abilitilor de management al informaiilor pentru obinerea performanei i asigurarea
succesului
4.. Dezvoltarea abilitilor de management al stilului de via
10

OBIECTIVE CADRU

DOMENIUL LIMB I COMUNICARE


Dezvoltarea capacitii de exprimare oral, de nelegere i utilizare corect a semnificaiilor
structurilor verbale orale;
Educarea unei exprimri verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical, sintactic;
Dezvoltarea creativitii i expresivitii limbajului oral;
Dezvoltarea capacitii de a nelege i transmite intenii, gnduri, semnificaii mijlocite de limbajul
scris.
DOMENIUL TIINELOR
Dezvoltarea operaiilor intelectuale prematematice;
Dezvoltarea capacitii de a nelege i utiliza numere, cifre, uniti de msur, ntrebuinnd un
vocabular adecvat;
Dezvoltarea capacitii de recunoatere, denumire, construire i utilizare a formelor geometrice;
Dezvoltarea capacitii de rezolvare de probleme prin achiziia de strategii adecvate;
Dezvoltarea capacitii de cunoatere i nelegere a mediului nconjurtor, precum i stimularea
curiozitii pentru investigarea acestuia;
Utilizarea unui limbaj adecvat n prezentarea unor fenomene din natur i din mediul nconjurtor;
Formarea i exersarea unor deprinderi de ngrijire i ocrotire a mediului nconjurtor, n vederea
educrii unei atitudini pozitive fa de acesta.

DOMENIUL OM I SOCIETATE
Cunoaterea i respectarea normelor de comportare n societate; educarea abilitii de a intra n relaie
cu ceilali;
Educarea trsturilor pozitive de voin i caracter i formarea unei atitudini pozitive fa de sine i
fa de ceilali;
Cunoaterea unor elemente de istorie, geografie, religie care definesc portretul spiritual al poporului
romn;
Formarea i consolidarea unor abiliti practice specifice nivelului de dezvoltare motric;
mbogirea cunotinelor despre materiale i caracteristicile lor, precum i despre tehnici de lucru
necesare prelucrrii acestora n scopul realizrii unor produse simple;
Formarea deprinderilor practic-gospodreti i utilizarea vocabularului specific.

DOMENIUL ESTETIC I CREATIV


Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea unor desene,picturi,modelaje;
Realizarea unor corespondene ntre diferitele elemente de limbaj plastic i forme,obiecte din
mediul nconjurtor (natur, art i viaa social);
Stimularea expresivitii i a creativitii prin desen, pictur,modelaj;
Formarea capacitii de receptare a lumii sonore i a muzicii;
Formarea capacitilor de exprimare prin muzic;
Cunoaterea marilor valori ale creaiei muzicale naionale i universale.

DOMENIUL PSIHOMOTRIC
Formarea i dezvoltarea deprinderilor motrice de baz i utilitar-aplicative;
Stimularea calitilor intelectuale, de voin i afective n vederea aplicrii independente a
deprinderilor nsuite;
Cunoaterea deprinderilor igienico-sanitare pentru meninerea strii de sntate.

11

OBIECTIVE DE REFERINTA
DOMENIUL LIMB I COMUNICARE
O1: S participe la activitile de grup, inclusiv la activitile de joc, att n calitate de vorbitor, ct i n calitate de auditor.
O2: S neleag i s transmit mesaje simple; s reacioneze la acestea.
O3: S audieze cu atenie un text, s rein ideile acestuia i s demonstreze c l-a neles.
O4: S disting sunetele ce compun cuvintele i s le pronune corect.
O5: S-i mbogeasc vocabularul activ i pasiv pe baza experienei, activitii personale i/sau a relaiilor cu ceilali i
simultan s utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical.
O6: S recepteze un text care i se citete ori i se povestete, nelegnd n mod intuitiv caracteristicile expresive i estetice ale
acestuia.
O7: S fie capabil s creeze el nsui (cu ajutor) structuri verbale, rime, ghicitori, povestiri, mici dramatizri, utiliznd intuitiv
elementele expresive
O8: S recunoasc existena scrisului oriunde l ntlnete.
O9: S neleag c tipritura (scrisul) are neles (semnificaie).
O10: S gseasc ideea unui text, urmrind indiciile oferite de imagini.
O11: S manifeste interes pentru citit.
O12: S recunoasc cuvinte simple i litere n contexte familiare.
O13: S recunoasc literele alfabetului i alte convenii ale limbajului scris
O14: S utilizeze materiale scrise n vederea executrii unei sarcini date.
O15: S perceap i s discrimineze ntre diferitele forme, mrimi, culori obiecte, imagini, forme geometrice, tipuri de
contururi etc.
O16: S utilizeze efectiv instrumentele de scris, stpnind deprinderile motrice elementare necesare folosirii acestora
O17: S utilizeze desene, simboluri pentru a transmite semnificaie
O18: S descopere c scrierea ndeplinete anumite scopuri, cerine sociale i s se foloseasc de aceast descoperire.
O19: S neleag semnificaia cuvintelor, literelor i cifrelor, nvnd s le traseze.

DOMENIUL TIINELOR
O1: S-i mbogeasc experiena senzorial, ca baz a cunotinelor matematice referitoare la recunoaterea, denumirea
obiectelor, cantitatea lor, clasificarea, constituirea de grupuri/ mulimi, pe baza unor nsuiri comune (form, mrime, culoare)
luate n considerare separat sau mai multe simultan;
O2: S efectueze operaii cu grupele de obiecte constituite n funcie de diferite criterii date ori gsite de el nsui: triere,
grupare/regrupare, comparare, clasificare, ordonare, apreciere a cantitii prin punere n coresponden.
O3: S neleag i s numeasc relaiile spaiale relative, s plaseze obiecte ntr-un spaiu dat ori s se plaseze corect el nsui
n raport cu un reper dat.
O4: S recunoasc, s denumeasc, s construiasc i s utilizeze forma geometric cerc, ptrat, triunghi, dreptunghi n jocuri.
O5: S efectueze operaii i deducii logice, n cadrul jocurilor cu piesele geometrice
O6: S numere de la 1 la 10 recunoscnd grupele cu 1-10 obiecte i cifrele corespunztoare.
O7: S efectueze operaii de adunare i scdere cu 1-2 uniti, n limitele 1-10.
O8: S identifice poziia unui obiect ntr-un ir utiliznd numeralul ordinal.
O9: S realizeze serieri de obiecte pe baza unor criterii date ori gsite de el nsui.
O10: S compun i s rezolve probleme simple, implicnd adunarea/ scderea n limitele 1-10.
O11: S cunoasc unele elemente componente ale lumii nconjurtoare (obiecte, aerul, apa, solul, vegetaia, fauna, fiina uman
ca parte integrant a mediului, fenomene ale naturii), precum i interdependena dintre ele.
O12: S recunoasc i s descrie verbal i/sau grafic anumite schimbri i transformri din mediul apropiat.
O13: S cunoasc elemente ale mediului social i cultural, poziionnd elementul uman ca parte integrant a mediului.
O14: S cunoasc existena corpurilor cereti, a vehiculelor cosmice.
O15: S comunice impresii, idei pe baza observrilor efectuate.
O16: S manifeste disponibilitate n a participa la aciuni de ngrijire i protejare a mediului, aplicnd cunotinele dobndite.
O17: S aplice norme de comportare specifice asigurrii sntii i proteciei omului i naturii.

DOMENIUL OM I SOCIETATE
O1: S cunoasc i s respecte normele necesare integrrii n viaa social, precum i reguli de securitate personal.
O2: S-i adapteze comportamentul propriu la cerinele grupului n care triete (familie, grdini, grupul de joac)
O3: S aprecieze n situaii concrete unele comportamente i atitudini n raport cu norme prestabilite i cunoscute.
O4: S triasc n relaiile cu cei din jur stri afective pozitive, s manifeste prietenie, toleran, armonie, concomitent cu
nvarea autocontrolului.
O5: S descrie i s identifice elemente locale specifice rii noastre i zonei n care locuiete (elemente de relief, aezare
geografic, obiective socio-culturale, istorice, religioase, etnice).

12

O6: S cunoasc i s utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activiti practice.
O7: S cunoasc diferite materiale de lucru, din natur ori sintetice
O8: S sesizeze modificrile materialelor n urma prelucrrii lor
O9: S identifice, s proiecteze i s gseasc ct mai multe soluii pentru realizarea temei propuse n cadrul activitilor
practice.
O10: S efectueze operaii simple de lucru cu materiale din natur i sintetice
O11: S fie capabil s realizeze lucrri practice inspirate din natur i viaa cotidian, valorificnd deprinderile de lucru
nsuite.
O12: S se raporteze la mediul apropiat, contribuind la mbogirea acestuia prin lucrrile personale.
O13: S dobndeasc comportamente i atitudini igienice corecte fa de propria persoan i fa de alte fiine i obiecte.
O14: S capete abilitatea de a intra n relaie cu cei din jur, respectnd norme de comportament corect i util celorlali.
O15: S-i formeze deprinderi practice i gospodreti.
O16: S se comporte adecvat n diferite contexte sociale.

DOMENIUL ESTETIC I CREATIV


O1: S redea teme plastice specifice desenului.
O2: S obin efecte plastice, forme spontane i elaborate prin tehnici specifice picturii.
O3: S exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului n redarea unor teme plastice.
O4: S recunoasc elemente ale limbajului plastic i s diferenieze forme i culori n mediul nconjurtor.
O5: S cunoasc i s diferenieze materiale i instrumente de lucru, s cunoasc i s aplice reguli de utilizare a acestora
O6: S utilizeze un limbaj adecvat cu privire la diferitele activiti plastice concrete
O7: S compun n mod original i personal spaiul plastic.
O8: S interpreteze liber, creativ lucrri plastice exprimnd sentimente estetice.
O9: S priveasc i s recunoasc creaii artistice corespunztoare specificului de vrst al copilului precolar i preocuprilor
acestuia (portrete de copii, jocuri ale copiilor, scene de familie, peisaje, activiti cotidiene ale oamenilor)
O10: S descopere lumea nconjurtoare cu ajutorul auzului.
O11: S diferenieze auditiv timbrul sunetelor din mediul apropiat i al sunetelor muzicale.
O12: S diferenieze auditiv intensitatea sunetelor din mediul apropiat i a sunetelor muzicale.
O13: S diferenieze auditiv durata determinat a sunetelor din mediul apropiat i a sunetelor muzicale
O14: S diferenieze auditiv nlimea sunetelor muzicale.
O15: S intoneze cntece pentru copii.
O16: S cnte acompaniai de educatoare
O17: S acompanieze ritmic cntecele.
O18: S cnte cntecele n aranjamente armonico-polifonice elementare.
O19: S asocieze micrile sugerate de textul cntecului cu ritmul acestuia
O20: S exprime prin micare starea sufleteasc creat de muzica audiat.
O21: S exprime ntr-un joc impresia muzical.
O22: S improvizeze spontan, liber scurte motive sincretice: text onomatopeic + melodie, text onomatopeic + micare, text
onomatopeic + melodie + micare;.
O23: S asculte i s recunoasc fragmente din creaii muzicale naionale i universale, corespunztoare specificului de vrst
al copilului precolar i preocuprilor acestuia.

DOMENIUL PSHIHOMOTRIC
O1: S cunoasc i s aplice regulile de igien referitoare la igiena echipamentului.
O2: S cunoasc i s aplice regulile de igien a efortului fizic.
O3: S-i formeze o inut corporal corect (n poziia stnd, eznd i n deplasare).
O4: S perceap componentele spaio-temporale (ritm, durat, distan, localizare).
O5: S fie apt s utilizeze deprinderile nsuite n diferite contexte.
O6: S se foloseasc de aciunile motrice nvate pentru a exprima sentimente i/sau comportamente, pentru a rspunde la
diferii stimuli (situaii), la diferite ritmuri.
O7: S manifeste n timpul activitii atitudini de cooperare, spirit de echip, de competiie, fair-play.

8. SARCINILE EDUCATORULUI
- organizeaz, conduce i desfoar activiti educative cu clasa la care a fost numit;
- urmrete cum se asigur ordinea, curenia i atmosfera general n sala de clas ce
i-a fost repartizat;
- se preocup de cunoaterea elevilor i a clasei;
- consiliaz elevii i prinii acestora n probleme de nvare, de via, de integrare social;
- reprezint elevii n colectivul didactic i ine legtura cu profesorii care predau la clas n vederea
optimizrii eforturilor acestora;

13

- ine legtura cu prinii elevilor, comunic periodic familiei situaia la nvtur i disciplin, prin
edinele lunare sau prin caietul de coresponden ori scrisori informative.
-, supune situaia disciplinar dezbaterii consiliului profesoral;
- completeaz, n condiii grafice corespunztoare, catalogul grupei;

14

9. TEMATICA ACTIVITILOR EXTRACURRICULARE

Gradinita cu program prelungit nr 36, Timisoara


AN SCOLAR 2012/2013
Grupa mic
PLANIFICAREA ACTIVITATILOR
EXTRACURRICULARE
SEMESTRUL I
PERIOA
TEMA
DA
FORMA DE REALIZARE
SEPT.

GRADINITA - NOUA MEA FAMILIE


( plimbari , vizite )

OCT.

CHIPUL TOAMNEI - ZIUA RECOLTEI


(vizita , piata agroalimentara)
,,TOAMNA-TOAMNA HARNICA SI DE
ROADE DARNICA! sezatoare (program
artistic)
SAPTAMANA EDUCATIEI GLOBALE
(vizionarea unor spectacole sustinute de
actori profesionisti pe scena casei de
cultura; deplasare cu autobuzul insotiti si
de catre parinti voluntari)
*teatru de papusi
*spectacole cu actori

OBIECTIVE
- sa se familiarizeze cu spaiul
educaional;
- sa-si fixeze anumite repere gradinita
- casa
-sa observe bogatiile toamnei;
--s se implice activ i afectiv n
interpretarea rolurilor din cadrul
programului pregtit;
-sa transpuna in joc roluri din
societate ( vinzarea de bunuri contra
cost)
-sa urmareasca cu interes si -sa
reactioneze adecvat la mesajul
transmis;
- sa fie capabil sa creeze ei insisi
povestiri si mici dramatizari;

RESPONSABILI

INDICATORI

Prof.Manolache
Elena,
prof.Oanea Maria

-fotografii
-mici suveniruri
-album fotografii

Parinti
Prof.Manolache
Elena,
prof.Oanea Maria
Toate
educatoarele de
la gr.mica,

-fotografii
-CD de la actiuni
-album

15

NOV.

IAN.

MICII ECOLOGISTI
(act. de ecologizare a parcului , reciclare
deseuri )

- sa exerseze comportamentul
ecologic prin participarea la actiuni de
ecologizare a parcului/ reciclare
deseuri;

Prof.Manolache
Elena,
prof.Oanea Maria

ZIUA ROMANIEI 1 DECEMBRIE


( spectacol , concursuri )

- s cunoasc nsemntatea acestei


zile;

-diplome,
recompense

MOS NICOLAE SI DARURILE SALE


(confectionare si oferire daruri)

- sa confectioneze si sa ofere mici


daruri:

MAGIA CRACIUNULUI
(colinde , serbari )

-sa sarbatoreasca in stil traditional


,,Craciunul,,;

Prof.Manolache
Elena,
prof.Oanea Maria
Prof.Manolache
Elena,
prof.Oanea Maria
Toate cadrele
didactice

,,SANIUTA VESELIEI-concurs de sanius


pe gradinita, cu participarea parintilor

-sa-si dezvolte calitati si deprinderi


motrice utilitar aplicative

Prof.Manolache
Elena,
prof.Oanea Maria
Prof.Manolache
Elena,
prof.Oanea Maria

-album foto,
recompense

ZIUA UNIRII ( concurs de desene,)

IAN.

,,EDUCATI ASA! vizite la domiciliul


copiilor pentru luarea la cunostinta a
parintilor privind FISA de evaluare
individuala semestriala

- s cunoasc nsemntatea acestei


zile ;
- s danseze Hora Unirii;
-parintii sa fie receptivi la observatiile
si sugestiile educatoarei copilului lor,
sa aplice in practica metode de
educatie din educatia parentala
propusa de educatoare

Prof.Manolache
Elena,
prof.Oanea Maria

fotografii
-CD de la actiuni
-album

-diplome,
recompense

-fise de observatii
psihopedagogice
din caietul
educatoarei

16

PERIOADA
FEB.

TEMA
FORMA DE REALIZARE

RESPONSABILI

INDICATORI

-sa-si testeze abilitatile


obtinute in folosirea
calculatorului;
- sa exerseze
comportamentul ecologic
prin participarea la actiuni de
ecologizare a parcului/
reciclare deseuri;

Prof.Manolache
Elena, prof.Oanea
Maria
Prof.Manolache
Elena, prof.Oanea
Maria

-diplome,
recompense; -

MARTIE IN SARBATOARE
( expozitie de martisoare )

-sa confectioneze si sa ofere


mici daruri;

Prof.Manolache
Elena, prof.Oanea
Maria
Parinti

-realizare C.D.

BOCANEL SI ZANA NATURII


(reprezentanti ai teatrului Merlin

sa urmareasca linia
povestii, intelegand in mod
intuitiv caracteristicile
expresive si estetice ale
acesteia;

Prof.Manolache
Elena, prof.Oanea
Maria

fotografii

PITIC FRUMOS, PITIC DESTEPT


(concurs de cultura generala pe nivele de
varsta si de creatie plastica).

- sa rezolve corect si in timp


util sarcinile prevazute in fisa
de concurs ;

Organizator

-diplome,
recompense;

INVATAM SI COLORAM
(concurs)

- sa rezolve in timp util


sarcinile prevazute in fisa de
desen;

Organizator
Prof.Manolache
Elena, prof.Oanea
Maria

-diplome,
recompense;

EU SUNT MIC, DAR STIU MULTE


(concurs pe calculator )
,,SCOLI PENTRU UN VIITOR
VERDE-Pentru O Gradinita Verde!
(act. de ecologizare a parcului , reciclare
deseuri )

OBIECTIVE

MARTIE

APRILIE

17

MAI

IUNIE

MICII CRESTIN PASTELE


(vopsirea de ou, vizita la biserica) )

-sa sarbatoreasca in stil


traditional ,,Pastele,,;
-sa ofere mici daruri celor
nevoiasi;

Prof.Manolache
Elena, prof.Oanea
Maria

-fotografii

9 MAI ZIUA EUROPEI


(jocuri si concursuri pe nivel de varsta )

- sa cunoasca insemnatatea
acestei zile si sa se implice
activ si afectiv in act. desf.
cu ocazia acestei zile ;
-sa participe la diverse
concursuri organizate;

Prof.Manolache
Elena, prof.Oanea
Maria

-fotografii

Toate cadrele
didactice

-diplome,
recompense;

-s se implice activ i afectiv


n interpretarea rolurilor din
cadrul programului pregtit;

Toate cadrele
didactice

-realizare C.D.

COPILUL UNA DINTRE MINUNI


ZIUA COPILULUI (jocuri , concursuri)
LA REVEDERE GRADINITA
(serbari si reuniuni )

Pe parcursul anului :- vizionare de spectacole pentru copii ;


- participari la concursuri ;
-participari la evenimente pentru copii ;
- iesiri in natura jocuri libere ;
-vizitarea unor obiective cu interes cultural, educational;
- sarbatorirea zilelor de nastere;
DIRECTOR,

Educatoare: Manolache Elena-Rada

18

10.TABEL CU SEMNATURILE PARINTILOR CARE


SUNT DE ACORD CU ACTIVITATEA OPTIONALA
DESFASURATA DE EDUCATOARE LA GRUPA
Semnatura parinti
Nr.
crt.

Numele copiilor

Optional 1

Optional 2

19

11.ACTIVITATE
OPTIONALA
SEMESTRUL I

DATA

MIJLOC DE REALIZARE
TEMA

OBIECTIVE

ACTIVITATE OPTIONALA
SEMESTRUL AL II-LEA
DATA

MIJLOC DE REALIZARE
TEMA

OBIECTIVE
20

11. ELEVI

CU REZULTATE DEOSEBITE N ACTIVITATEA


COLAR I EXTRACOLAR
Nr.
Numele i prenumele
Activitatea la care a
Performana *
An colar
crt.
obinut rezultate
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10
M = meniune special; PS = premiu special; PIII = premiul al treilea; PII = premiul al doilea; PI =
premiul nti
12. SITUAIA ELEVILOR PROBLEM *
Nr. Numele i
n ce const problema
Data
Msuri luate
crt. prenumele
consemnrii
1.
2.
3.
4.
21

5.
6.
7.
8.
9.
10.
- eec colar - starea de sntate - integrare dificil - situaie material deosebit ( venituri f. mici) comportament deviant
13. PARTICIPAREA ELEVILOR LA VIAA COLECTIVULUI
NUMELE SI PRENUMELE
Grupa mica

Grupa mijlocie

Grupa
mare

1. ALBU SARAH

2. BATISTA ERIKA
3. BOLOJAN STEFANIA
4. CALINESCU SARAH
5. CONSTANTINESCU VLADI
6. COPILAS REMUS
7. CROITORU NATALIA
8. FODOR ALEXANDRA
9. GHERGHEL DENIS MIHAI
10. GRADINARU ANDREI CRISTIAN
11. LATITY HARIS VLADISLAV
12. MOROCILA LAURENTIU
13. MUNTEAN CRINA TEODORA
14. MUNTEAN VLAD LAURENTIU
15. NICORICI ANAMARIA
16. PAUNEL ANDREEA BIANCA
17. PAUNOIU ANA MARIA
18. PENDELETE LUCA ANDREI
19. PETRARU GEORGIANA
20. PODOBIA RADU DENIS
21. RACZ ROBERTA IOANA
22. ROMAN ALEXANDRU
23. RUSU ALEXANDRA
24. SILAGHI MATEI PATRIC
25. SIMON CARMEN ANDREEA
26. STREANG RAUL SEBASTIAN
27. SZABO TIMEEA ADRIENNE
28. TODICA ALEXIA
29. VARGA ROBERT MIHAI
30. VERDES DARIA
31. VIRTEIU CHRISTIANA MARIA
32. VLADULESCU ECATERINA
33. VAIDA DAVID

R retras, izolat, dezinteresat de viaa colectivului


22

I integrat n colectiv, dar fr s aib iniiativ


A are autoritate, bun organizator i animator al colectivului de el

23

14. FI DE CONSEMNARE A REZULTATELOR


I DE REALIZARE A GRAFICULUI DE PROGRES/ REGRES
Semestrul I
Proba nr....... Proba nr......
Data.............. Data.........

Proba nr....... Proba nr........


Data.........
Data.........

Proba nr......
Data.........

Proba nr....... Proba nr....... Proba nr....... Proba nr....


Data.........
Data.........
Data.........
Data.........

Proba nr....
Data.........

FB
*

FB
*

FB
*

FB
*

FB
*

FB
*

FB
*

FB
*

FB
*

FB
*

B
*

B
*

B
*

B
*

B
*

B
*

B
*

B
*

B
*

B
*

S
*

S
*

S
*

S
*

S
*

S
*

S
*

S
*

S
*

S
*

I
*

I
*

I
*

I
*

I
*

I
*

I
*

I
*

I
*

Proba nr......
Data.........

Proba nr......
Data.........

Proba nr........
Data.........

Proba nr......
Data.........

Proba nr.......
Data.........

Proba nr.....
Data.........

Proba nr......
Data.........

Proba nr....
Data.........

Proba nr...
Data.........

FB
*

FB
*

FB
*

FB
*

FB
*

FB
*

FB
*

FB
*

FB
*

FB
*

B
*

B
*

B
*

B
*

B
*

B
*

B
*

B
*

B
*

B
*

S
*

S
*

S
*

S
*

S
*

S
*

S
*

S
*

S
*

S
*

I
*

I
*

I
*

I
*

I
*

I
*

I
*

I
*

I
*

Semestrul al II-lea
Proba nr....
Data..........

Semntura nvtorului,

I
*

I
*

Semntura printelui,

24

15.Situaia colar nregistrat la sfaritul anului colar se prezint astfel:


GRUPA

MICA

MIJLOCIE

MARE

Elevi nscrii la nceput de an:

- din care fete:


Elevi rmai la sfritul anului colar:
- din care fete:

EDUCATOARE, ......................................................................

25

16. Cum colaborm cu familiile prescolarilor?

Material preluat din cursul de mentorat - modulul S ne cunoatem elevii


capitolul 1
Cum colaborm cu familiile elevilor
Dac prinii i predau plcerea de a nva, acest lucru poate face diferena n lumea
copilului lor.
Richard W. Riley, fost ministru al educaiei
tiai c ..
20-25% dintre elevi spun c prinii lor nu au venit deloc la coal s vorbesc cu
profesorii lor?
prinii care nu sunt implicai n educaia copiilor nu sunt mai interesai nici de alte
aspecte ale vieii acestora?
atunci cnd prinii sunt implicai n viaa colii, copiii lor nva mai bine?
atunci cnd familia este implicat n educaia copiilor, acetia obin rezultate mai bune,
nu lipsesc de la coal, i fac mai bine temele i au o atitudine pozitiv fa de coal?
familiile care primesc mesaje frecvente i pozitive din partea colii tind s devin mai
implicate n educaia copiilor dect acele familii care nu primesc astfel de mesaje?
mai important dect ocupaia prinilor sau nivelul lor de educaie este atitudinea lor
fa de coal?
implicarea prinilor poate preveni diferite dificulti, dei cei mai muli asociaz venirea
la coal cu o problem legat de copil?
doar 17% dintre profesori sunt mulumii de implicarea prinilor, n timp ce 83% nu
sunt?
exist situaii cnd prinii nu tiu cum s colaboreze cu profesorii, se tem s vin la
coal sau situaii cnd profesorii nu tiu cum s abordeze familiile?
pot interveni ateptri sau credine greite: profesorii cred c prinii nu sunt interesai
de
situaia copilului, iar pe de alt parte, muli prini consider c profesorii sunt distani i
nu doresc s-i ajute?

17 . PLANIFICAREA EDINELOR CU PRINII


PLANIFICAREA LECTORATELOR CU PRINII

TEMATICA EDINELOR CU
PRINII
Nr.
crt.

1.

Tema
edinei
Aspecte privind
nceperea grdiniei de
ctre precolarul mic
( 3 ani )
Probleme
organizatorice
Chestionar

Perioada

Obiective

- s neleag importana
Septembrie frecventrii cursurilor;
grdiniei n viaa copilului
- s contientizeze calitate
unui printe responsabil.

Resurse

Chestionar
Referat

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

Referat: Cum
trebuie s fie un
printe?
Exemplul
prinilor n educarea
copiilor
Referat:
Recompense pentru
copilul dumneavoastr?

Concluzii asupra
adaptrii i muncii
copiilor la grdini
Referat: Cum s
alegem jucria
potrivit?
Regimul zilnic al
activitilor copiilor
n ntmpinarea lui
Mo Crciun
Referat: Putem
scpa de cuvintele NU
sau NU VREAU ?
Analiza muncii
copiilor
Referat: Ce se afl
ntre mine i copilul
meu?
Activitatea
independent a
copiilor
Referat: Violena n
familie

Atitudinea n colectiv
a copiilor
Referat: Prini v
cunoatei copii ?
Analiza muncii
copiilor
Consiliere:
Prinii ntreab

Octombrie

Noiembrie

Decembrie

Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

- s motiveze importana
exemplului prinilor n
educarea copiilor;
- s contientizeze
importana unui bun
exemplu;
- s neleag importana
folosirii recompenselor.
- s cunoasc succesele i
insuccesele micuilor;
- s cunoasc eficiena unei
jucrii potrivite.

- s cunoasc i s
contientizeze regimul zilnic
al activitii pe care o
desfoar proprii copii.

- s contientizeze
rezultatele i evoluia
copiilor n funcie de munca
depus;
- s neleag beneficiile
unei bune comunicri n
familie.
- s contientizeze
importana stabilirii unui
program adecvat vrstei
lor;
- s contientizeze
beneficiile unui climat
familial potrivit pentru
creterea sntoas a
copilului.
- s identifice caracteristici
ale colectivului;
- s analizeze ct de bine i
cunosc copiii.
- s cunoasc aspectele
pozitive i negative ale
autoritii prinilor;
- s cunoasc noi aspecte

Chestionar
Referat

Referat

Referat

Referat

Referat

Fise
Referat

Chestionare

9.
10.

Educatoarea rspunde
Educaia sanitar
sntatea este cea mai
bun avuie
S ne recrem
mpreun!
Uite ce mari ne-am
fcut!

Mai
Iunie

privind propriul copil.


- s neleag necesitatea
respectrii regulilor de
igien.
- s neleag importana
recrerii copiilor alturi de
prini;
- s analizeze evoluia
propriului copil.

Discuie
liber

Chestionar

COMITETUL DE PARINTI
AL GRUPEI ESTE FORMAT DIN:
PRESEDINTE.
MEMBRU
MEMBRU
MEMBRU
MEMBRU

MODEL,
PROCES VERBAL,
ncheiat astzin ......................................................................
Ordinea de zi:.............................................................
...............................................................
..............................................................
Desfurarea (constatri ):

Msuri (propuneri)............................................................................
...............................................................
...............................................................

................................................................................................................................
................................................................
Drept care s-a ncheiat prezentul process- verbal.
Nume

Semnturi

18.CHESTIONAR PENTRU PRINI


1. Spunei cel puin un lucru pe care l-ai descoperit la copilul dvs.?
.............................................................................................................................................
.......................................
.............................................................................................................................................
.......................................
3. Ct timp petrecei zilnic cu copilul/copiii dvs.?
.............................................................................................................................................
.......................................
4. Care sunt cele mai frecvente cauze ale discuiilor n contradictoriu cu copilul/copiii
dvs.?
a. vestimentaie
d. timp liber
g. altele.
b. limbaj
e. gradinita.
Care?....................
c. anturaj (prieteni)
f. bani
5. Cum procedai atunci cnd copilul/copiii dvs. ncalc regulile?
......................................................................................................................
............................................................
......................................................................................................................
..............................................................
......................................................................................................................
..............................................................
6. Enumerai cteva recomandri pe care le-ai fcut copilului/copiilor dvs.
n legtura cu un stil de via sntos?
......................................................................................................................
............................................................
......................................................................................................................
...........................................................
......................................................................................................................
..............................................................
7.a. Ce-i place copilului dvs. s fac n timpul liber?
......................................................................................................................
.............................................................
7.b. Alegei una dintre preocuprile de mai sus pe care ai ncuraja-o.
......................................................................................................................
..............................................................

8. Care sunt activitile familiale pe care ai dori s le fac mai bine


copilul/copiii dvs.?
......................................................................................................................
..............................................................
......................................................................................................................
..............................................................

edinele cu parinii nu se fac la ntmplare. Ele trebuie


susinute periodic i ori de cte ori este nevoie, dup un plan
riguros ntocmit.
Evidena lor se ine ntr-un dosar special. Acesta va
conine toate materialele ntlnirilor cu prinii. El este unul
dintre documentele care atest legtura cadrului didactic cu
prinii prescolarilor.
Lectoratele cu prinii se fac tot cu aceast ocazie, iar tema
referatelor prezentate trebuie s fie astfel aleas nct s
rspund cerinei de educare a prinilor, nu numai a elevilor.
Subiectele pot fi unele de interes major (de exemplu, anul trecut
am discutat i despre gripa aviar!), de educaie pentru sntatea
familiei i a copilului, n special, ct i subiecte legate de
psihologia copilului, de pregtirea acestuia pentru coal, lecii,
etc.
Materialele prezentate la lectoratul cu prinii pot fi
susinute i de alte persoane abilitate invitate de cadrul didactic
(psihologi, medici,etc).
Dosarul va conine:
- pagina de titlu a dosarului;
- extras din Regulamentul de organizare i funcionare a
nvmntului preuniversitar (vezi modelul);
- planificarea edinelor cu prinii (vezi modelul). Aici sunt
trecute toate ntlnirile cu prinii, chiar i serbrile colare
la care sunt invitai ori excursiile la care sunt participani.
Pentru fiecare edin este nevoie de urmtoarele documente:
- ntiinare pentru fiecare elev (vezi model);
- planul edinei (rmne la dosar);
- proces verbal semnat de fiecare printe participant (este
documentul care atest prezena prinilor la edin);
- copie dup referatul prezentat la lectoratul cu prinii;

- alte materiale prezentate la edin;


- eventuale fotografii fcute cu aceast ocazie
NU UITAI! Coninutul acestui dosar atest efortul d-vs
personal de atragere a prinilor spre activitatea colar a
copilului, ct i legtura ntregii coli cu familiile elevilor.

Metodologia sedintelor cu parintii la clasele


preprimare
La clasele preprimare, poate mai mult decat la ciclurile de
invatamant situate mai sus pe axa timpului, este necesara o relatie
sustinuta a gradinitei cu familia.
Micii prescolari sunt extrem de tare ancorati in mediul familial
iar noi trebuie sa-l continuam la gradinita, facand - acolo unde este
necesar - corecturile deprinderilor gresite aduse de aici, trebuie sa
facem mediul precolar cat mai placut copiilor, fara stres emotional si
afectiv. Totodata, trebuie sa-i aratam micului prescolar diferenta de
loc, de situatii, de cerinte fata de cele ale familiei.
Toate aceste continuturi ale vietii copilului de acasa si de la
gradinita trebuie facute cunoscute parintilor deoarece numai
impreuna cu ei putem conlucra la obtinerea rezultatelor pozitive in
procesul de invatamant.
Din aceasta cauza intalnirile cu parintii, cate unul, sau cu toti
impreuna sunt necesare.
Pentru o conlucrare fructuoasa cu familia copilului este
necesara o planificare a sedintelor cu parintii. Potrivit
Regulamentului prescolar intalnirile cu parintii trebuie sa aiba loc
lunar sau ori de cate ori este nevoie. Este bine sa se aduca la
cunostinta parintilor ca ei sunt obligati a lua legatura cu gradinita,
chiar daca aceasta nu ii solicita.
Planificarea sedintelor cu parintii trebuie sa concretizeze
continutul fiecarei sedinte, perioada cand aceasta va avea loc si,
eventual, materialele care vor fi prelucrate in sedinte.

Continutul primei sedinte cu parintii la inceperea anului scolar


trebuie sa includa, obligatoriu, alegerea Comitetului de parinti pe
grupa, care va fi compus din 3 persoane adica, presedinte si 2
membrii, cat si prezentarea atributiile acestui comitet. De asemenea,
se va prelucra Regulamentul prescolar si se va face o dare de seama
asupra activitatii grupei din anul precedent, planficarea activitatilor
din anul scolar in curs.
Fiecare sedinta cu parintii va contine si prezentarea unui
material educativ pregatit de educatoare. Acest material va avea
continutul axat pe relatiile parintilor cu gradinita, observatii psihopedagogice asupra elevilor, indrumari in educatia copiilor, in
pastrarea sanatatii lor fizice si mintale, emotionale.
Pe parcursul sedintelor cu parintii cadrul didactic va face
observatii generale, nu va numi prescolarul in context negativ, va
evidentia insa aspectele pozitive, nominal. Nu avem nici un interes sa
jignim parintii, observatiile negative se vor face in particular, dupa
sedinta, sau cu alta ocazie.
Nu se va folosi ocazia Sedintei cu parintii pentru a se cere bani,
indiferent pentru care destinatie. Sumele pot fi cerute doar de
Comitetul de parinti, daca se crede de cuviinta, si aceasta doar
pentru dotarea grupei sau a gradinitei sau pentru oricare motiv
instructiv-educativ legat de prescolarii nostri, scop consimtit de catre
toti parintii (exemplu organizarea unei excursii, donatii pentru
ajutorarea unui batran, etc).
Pentru o mai buna desfasurare a sedintelor cu parintii este
nevoie ca evidenta acestora sa se faca intr-un dosar separat. Acest
dosar va contine : planificarea sedintelor cu parintii, materialele
prezentate in fiecare sedinta, procesele verbale ale sedintelor. Este
recomandabil ca inaintea fiecarei intalniri cu parintii sa ne facem un
plan de continut, pe puncte, si sa incercam sa-l urmarim in timpul
desfasurarii sedintei. Si aceasta deoarece pe parcursul sedintelor
discutiile pot divaga de la ideea de plecare, fiecare parinte se mai
abate de la ideea in discutie si uitam de unde am pornit si ceea ce
urmarim.
Sa incercam, pe cat posibil, ca in timpul sedintelor sa lasam sa
vorbeasca mai mult parintii, pe baza ideilor prezentate de noi. Aflam
lucruri noi si interesante despre prescolarii nostri, despre relatia lor
cu familia cat si despre relatiile lor si ale familiei lor cu ceilalti copii
din clasa si cu familiile acestora. Noutatile aflate ne pot ghida in mai
buna cunoastere a elevilor nostri si duc, implicit, la cai mai bune de
rentabilizare a procesului instructiv-educativ al caror subiect sunt
micii scolari.

Titluri posibile de comunicari-referate la sedintele cu


parintii :
- Violenta :
- Psihologie, Educatie : Rolul jocului in dezvoltarea emotionala si
intelectuala a copilului , Cei sapte ani de acasa , Cele mai rele
sapte lucruri pe care le poti spune copilului tau , Cum descopera
copilul prietenia

REGULAMENTUL
DE ORGANIZARE I FUNCIONARE
A UNITILOR DE NVMNT
PREUNIVERSITAR

- 2005

CAPITOLUL V
PRINII

Seciunea 1

Dispoziii generale
Art.45. (1) Prinii/tutorii legali au dreptul i obligaia de a
colabora cu unitatea de nvmnt, n vederea realizrii obiectivelor
educaionale.
(2) Prinii/tutorii legali au obligaia ca, cel puin o dat pe
lun, s ia legtura cu nvtorul/dirigintele pentru a cunoate
evoluia copilului lor.
(3) Printele, tutorele legal instituit sau susintorul legal sunt
obligai, conform legii, s asigure frecvena colar a elevului n
nvmntul obligatoriu.

Seciunea a 2-a
Comitetul de prini al clasei
Art.46. (1) Comitetul de prini al clasei se alege n fiecare an
n adunarea general a prinilor elevilor clasei, convocat de
nvtor/ diriginte, care prezideaz edina.
(2) Convocarea adunrii generale pentru alegerea comitetului
de prini al clasei are loc n primele 30 zile de la nceperea
cursurilor anului colar.
(3) Comitetul de prini al clasei se compune din trei persoane:
un preedinte i doi membri;
(4) Dirigintele/nvtorul clasei convoac adunarea general a prinilor la
nceputul fiecrui semestru i la ncheierea anului colar. De asemenea, dirigintele/
nvtorul sau preedintele comitetului de prini al clasei pot convoca adunarea
general a prinilor ori de cte ori este necesar.

(5) Comitetul de prini al clasei reprezint interesele


prinilor elevilor clasei n adunarea general a prinilor la nivelul
colii, n consiliul reprezentativ al prinilor, n consiliul profesoral i
n consiliul clasei.
Art.47. Comitetul de prini al clasei are urmtoarele atribuii:
a) ajut nvtorii/diriginii n activitatea de cuprindere n
nvmntul obligatoriu a tuturor copiilor de vrst colar i de
mbuntire a frecvenei acestora;
b) sprijin unitatea de nvmnt i dirigintele n activitatea
de consiliere i de orientare socio-profesional sau de integrare
social a absolvenilor;
c) sprijin dirigintele/nvtorul n organizarea i
desfurarea unor activiti extracolare;
d) are iniiative i se implic n mbuntirea condiiilor de
studiu pentru elevii clasei;
e) atrage persoane fizice sau juridice care, prin contribuii financiare sau
materiale, susin programe de modernizare a activitii educative i a bazei
materiale din clas i din coal.

f) sprijin conducerea unitii de nvmnt i


dirigintele/nvtorul n ntreinerea, dezvoltarea i modernizarea
bazei materiale a clasei i a unitii de nvmnt.
Art.48. (1) Comitetul de prini al clasei ine legtura cu
unitatea de nvmnt, prin dirigintele/ nvtorul clasei.
(2) Comitetul de prini al clasei poate propune, n adunarea
general, dac se consider necesar, o sum minim prin care
prinii elevilor clasei s contribuie la ntreinerea, dezvoltarea i
modernizarea bazei materiale a clasei sau a unitii de nvmnt.
(3) Contribuia prevzut la alin. (2) nu este obligatorie, iar
neachitarea acesteia nu poate limita , n nici un caz, exercitarea de
ctre elevi a drepturilor prevzute de prezentul regulament i de
prevederile legale n vigoare. Informarea celor implicai cu privire la
coninutul acestui articol este obligatorie.
(4) Contribuia prevzut la alin. (2) se colecteaz i se administreaz numai de
ctre comitetul de prini, fr implicarea cadrelor didactice.

(5) Este interzis implicarea elevilor n strngerea fondurilor.


(6) Dirigintelui/nvtorului i este interzis s opereze cu aceste
fonduri.
(7) Fondurile bneti ale comitetului de prini se cheltuiesc la
iniiativa acestuia sau ca urmare a propunerii dirigintelui/
nvtorului sau a directorului, nsuite de ctre comitet.

(8) Sponsorizarea clasei sau a unitii de nvmnt nu atrage


dup sine drepturi n plus pentru anumii elevi.
(9) Se interzice iniierea, de ctre coal sau de ctre prini, a
oricrei discuii cu elevii n vederea colectrii i administrrii
fondurilor comitetului de prini.

PARTENERIATE CU COMUNITATEA
LOCALA, PROIECTE SI
PARTENERIATE EDUCATIONALE
LA GRUPA

CALENDARUL
EVENIMENTELOR
DATA

ZIUA

23
ZIUA MONDIALA A
SEPTEMBRIE CURATENIEI

SEMNIFICATIA
Indreptarea atentiei catre
un mediu curat, unde
viata pare mai frumoasa
si mai sanatoasa.
Obisnuirea copiilor cu
curatenia mediului
inconjurator.

SEPTEMBRIE PERIOADA
-OCTOMBRIE RECOLTEI

Adunarea recoltei este un


lucru important al
existentei umane.
Multe traditii sunt legate
de culesul viilor.

04
ZIUA MONDIALA A
OCTOMBRIE ANIMALELOR

Fiecare animal este parte


importanta si utila a
naturii, de aceea trebuie
sa invatam sa le ocrotim.
Dupa cercetari se pot
face dezbateri impreuna
cu copiii pentru a invata
ce influente au pierderile
unor specii pentru mediul
nostru.
Cunoasterea produselor
ecologice, naturale si a
celor care dauneaza
organismului uman si
care nu trebuie sa se
regaseasca in alimentatia

16
ZIUA
OCTOMBRIE INTERNATIONALA
A ALIMENTATIEI

PROPUNERI DE ACTIVITATE
-activitati gospodaresti in sala de grupa,
curtea si imprejurimile gradinitei;
-experimente pentru a demonstra poluarea;
-identificarea persoanelor care dauneaza
prin actiunile lor;
-activitati cu parintii: incurajarea parintilor
sa initieze activitati comune cu copiii in
mentinerea curateniei in casa, curte,
imprejurimi;
Participarea copiilor la actiuni de strangere a
recoltelor, de prepararea salatei si a sucului
de fructe si legume;
-jocuri de creatie:La piata, La culesul
viilor, Ziua recoltei
-organizam: Balul fructelor, Balul
strugurilor
-acumularea cunostintelor despre animale
prin vizionare de filme documentare;
-imagini(enciclopedii)cu animale;
-joc de creatie: Cautarea hranei;
-joc didactic: Cauta puiul;
-povesti, cantace, poezii, zicatori despre
animale;
-desen,modelaj;
-actiuni despre alimentatia sanatoasa a
copiilor
ex:Vitaminele contribuie la mentinerea
sanatatii.

copiilor, cum ar fi dulciurile in exces sau alimen


tele care contin E-uri.
1
ZIUA NATIONALA A Importanta cunoasterii
DECEMBRIE ROMANIEI
sarbatorilor nationale ale
tarii noastre, tricolorului
si structurii geografice a
Romaniei.
DECEMBRIE

SARBATORILE DE
IARNA

01
IANUARIE

ANUL NOU

08
MARTIE

ZIUA
INTERNATIONALA
A FEMEILOR

21
MARTIE

ZIUA MONDIALA
SOARE - PAMANT

22
MARTIE

ZIUA MONDIALA A
APEI

Importanta apei pentru


viata; cunoasterea
proprietatilor apei si rolul
ei pe pamant; ocrotirea
tuturor organismelor vii
si stoparea poluarii apei.

17
APRILIE

ZIUA MONDIALA A
SANATATII

Sa mentinem sanatatea
este un lucru foarte
important. Cheia menti
nerii sanatatii este sa
ducem o viata sanatoasa,
pentru care bazele se pun
de la o varsta frageda.

Cunoasterea spiritului si
traditiilor Craciunului, a
datinilor si obiceiurilor
de iarna, precum si
placerea de a oferi si
primi cadouri .
Anul Nou, prilej de
cunoastere a traditiilor
specifice din diferite
zone ale tarii.
Femeile ocupa un loc
important in societate.
Putem prezenta
activitatile traditionale
ale femeilor si activitatile
de zi cu zi. Formarea
conceptiei despre
sarcinile femeilor.
Importanta radiatiilor
solare asupra
organismului uman

-confectionarea drapelului tricolor;


-sa facem cunostinta cu harta tarii, folclorul
si traditia romaneasca;
-auditie muzicala:Tezaur folcloric.
-vizita la Muzeul Judetean;
-depunere de coroane;
-colinde, poezii , scenete;
-actiuni de binefacere;
-diverse activitati desfasurate parteneriat:

-confectionare:Roata anului
-cunoasterea lunilor;
-expuneri despre perceptia trecerii timpului;
-vizitarea locurilor de munca a parintilor;
-vizitarea muzeelor cu tematica
Mestesuguri vechi;
-vizionare si convorbire despre poze cu
famila;

-comunicari
-ateliere de lucru
-observatii astronomice si concursuri
tematice
-concurs de desen :Apa-izvor de viata si
bucurii;
-stiinta:Utilizarile apei; Circuitul apei in
natura; Cum sa economisim apa?;
-experimente privind poluarea apei, efectele
apelor poluate, starea fizica a apei;
-dramatizare :Izvorul;
-observarea apei (paraurilor)in imprejurimi
si mentinerea curateniei;
-intalnire cu cadre medicale;
-plimbari, drumetii;
-prepararea salatelor din fructe, legume;

APRILIE

SARBATOAREA
PASTELUI

18
APRILIE

ZIUA MONDIALA A
OCROTIRII
MONUMENTELOR
ISTORICE

22
APRILIE

ZIUA PAMANTULUI

10
MAI

ZIUA PASARILOR SI
A ARBORILOR

31 MAI

ZIUA MONDIALA
IMPOTRIVA
FUMATULUI

01 IUNIE

ZIUA
INTERNATIONALA
A COPIILOR

05 IUNIE

ZIUA MONDIALA A
MEDIULUI

Sarbatorile Pascale:
Invierea si simbolul
reinnoiri. Traditii de
Paste si Incondeierea
Oului de Paste.
Cladirile vechi intaresc
identitatile culturale.
Putem indrepta atentia
copiilor spre protejarea si
conservarea constructii
lor vechi si a
monumentelor
Multi factori daunatori
influenteaza sanatatea
mediului.Este important
sa cunoastem acesti
factori pentru a-i putea
preveni.
Mediul viu inconjurator
are un rol hotarator
pentru a mentine viata.
Pentru ocrotirea lui e
nevoie sa-l cunoastem.
Un semnal pentru cei
care ucid in masa arbori
fara sa planteze in
schimb nimic:
Padurea este plamanul
verde al omenirii, pe care
trebuie sa-l lasam
mostenire urmasilor
nostri.
Fumatul dauneza grav
sanatatii si totusi in
acelasi timp numarul
fumatorilor creste.
Formarea copiilor in a se
opune viciilor, fapt care
le va influenta pozitiv
viitorul

Importanta protejarii
zonelor aride care

-conversatie despre viata lui Isus;


-intmplari ,povesti, cantece despre iepuras;
-activitai practice: Ornamente pentru masa
de Paste;
-incondeierea oualelor cu diferite tehnici;
-vizitarea orasului;
-excursii;
-legende;
-ocrotirea monumentelor istorice;

-observari realizate prin plimbari, excursii;


-discutii privind impiedicarea factorilor
daunatori ai planetei si a mediului
inconjurator;
-excursii si picnic-uri organizate cu parintii,
fara omiterea curatarii locurilor dupa
plecare;
-observari ,cercetari in urma plimbarilor;
excursiilor in parc, in padure, pe langa lac,
etc
-poezii, cantece, povesti, jocuri de miscare
cu continut tematic;
-jocuri dramatice;
-antrenarea in activitati de sadire de puietii
achizitionati de la pepiniera si urmarirea
indeaproape in viitor a dezvoltarii
copaceilor;

-realizarea unor afise si expunerea lor la


vedere;
-consultarea cadrelor medicale;

-intreceri sportive
-efectuarea desenelor pe asfalt;
-confectionarea unui album cu copiii lumii;
-expozitie de desen;
-concurs de poezii consacrate copilariei
fericite;
-confectionarea afiselor cu continut tematic;
-vizionare de filme cu continut tematic:

acopera mai mult de 40%


din suprafata Terrei.

Cocoselul neascultator;
-colectarea deseurilor din materiale
reciclabile ;

19.. PROIECTE EDUCATIONALE LA NIVEL LOCAL


AVIZ
DIRECTOR
(MODEL)
TITLUL PROIECTULUI

PARTENERIAT N EDUCAIE : GRADINITA FAMILIE


COMUNITATE

Motto: Spune-mi i o s uit. Arat-mi i poate n-o


s-mi amintesc. Implic-m i o s neleg
(proverb american)
Argument
Totul educ : oamenii, lucrurile, fenomenele, dar n primul rnd i n cea mai
mare msur, oamenii. Intre acetia primul loc l ocup prinii si educatorii
A.S.Makarenko, Cartea pentru prini.
ntlnirile tipice cu prinii nu abordeaz ntotdeauna problemele, oferind
prinilor puine anse de a cunoate profesorii elevilor i problemele colii. De aceea,
trebuie pus accent pe activiti de cunoatere interpersonal pentru a crea un cadru de
siguran i pe strategii de desfurare a acestora ct mai variat i accesibil.
Ca urmare, acest proiect, si propune s dezvolte competene de lucru cu
familia elevului i s rspund nevoilor de comunicare, relaionare, construire de
echipe, cooperare, motivare i implicare.
Scopul proiectului
- Optimizarea relaiei coal-familie-comunitate, n aa fel nct elevii s obin
singuri succesul.

Obiective
Realizarea unor cercetri pentru dignosticarea relaiei coal-familie;
Identificarea instrumentelor de comunicare coal-familie;
Antrenarea prinilor n activiti de informare i formare educaional;
Diversificarea modalitilor de colaborare cu familia;
Crearea unui cadru de motivare i implicare a partenerilor;
ncurajarea voluntariatului ; atragerea prinilor ctre activiti din lumea
colii.
Realizarea unei reviste educative
pentru prini
o Grupul int
prinii grupei

Gradinita pp nr. 36, Timisoara


Parcursul anului colar

prescolarii grupei
-educatoarele
o Locul i perioada de
desfurare
Colaboratori
Director, prof. profesor psiholog , poliia de proximitate, preot (prof. de religie)
educatoarele grupei , prini.

Mod de realizare

Nr.
Crt
1

Activiti

Forma

Responsabil

1.Prinii se ntorc lagradinita


Alctuirea Comitetului de Prini
2.Ce pot face prinii la gradinita?

-Dezbatere

1.Discuii informale asupra Regulamentului de


ordine interioar i a documentelor precolare
2.Ce pot face prinii acas?
3. Copilul ,copia prinilor
1.Elaborarea unui chestionar pentru prini
privind colaborarea gradinita-familie
2.Rugciune sau cum i vd copiii pe prini
3. Interactiunea prini-copii

-Informare
-edin cu prinii
-Lectorat

director
educatoare

-atelier de lucru

prof. psiholog

1.Aplicarea chestionarului i interpretarea


rezultatelor
2.Cum, ce, ct tiu copiii notri?
3. Naterea Domnului colinde, poezii

-Chestionar
-activitate deschis
-Serbare

Consilierea prinilor n cazul apariiei unor


crize n familie care pot influiena progresul
colar al prescolarului
1.Violena n gradinita i n familie
2. Nu violenei n familie; povestiri ale
copiilor despre anumite aspecte care
influeneaz viaa copilului
3.Sfaturi pentru o viata fr de pcate
1.Activitate de voluntariat: Mn de la mn
2.Amenajarea unei minibiblioteci n sala de
grupa
3.Consiliere individual,prini,elevi, proiect
4. Copilul este copia parintilor sai

educatoare

-Lectorat

-dezbatere

-dezbatere
-seminar-dezbatere

- aciune de recondiionare i
colectare de cri pentru
lectura suplimentar
- studiul de caz

prof. psihoped.
educatoare
director
prof. psiholog.
educatoare
preot
educatoare
elevi , printi
poliist de
proximitate
preot
prini
copii
educatoare

1.Sala de grupa miniexpoziie de lucrri ale


prescolarilor i nu numai
2.Ziua portilor deschise
3.De ziua mamei - scenete,cntece, poezii

- expoziie de lucrri
-activitate comuna*
parinti/copii
-serbare

prini
elevi
educatoare
invitai

1.A fi printe e uor, dar nu e simplu


2. Profesia de printe -O zi din viaa unui
printe

-dezbatere
-mprirea de pliante
-Invitat la discuii - un
printe

prof. psiholog
prini.

10

1.Pregtirea copiilor pentru viaa

-dezbatere - invitat
-lectorat

11

1. Ziua copilului ,Desene pe asfalt


2.Prezentarea revistei
3.Concluzii despre derularea proiectului

-serbare
-activitate comuna priniprescolari,
-dezbatere

prof. psiholog
prini
educatoare
educatoare
Presedinte c.p

Materiale

Perioada

chestionare
referate (lectorate)
materiale informative (Regulament colar, brouri, pliante, afie etc.)
program calculator pentru tema Violena n coal i n famile
alte materiale de pe internet
o Finanarea activitilor
Comitetul de prini
Sponsori
o Popularizarea proiectului
pliante pentru prini, elevi i profesori

FINALITATEA
Antrenarea prinilor n activiti de informare i formare educaional;
Diversificarea modalitilor de colaborare cu familia;
Crearea unui cadru de motivare i implicare a partenerilor;
ncurajarea voluntariatului ;
Atragerea prinilor ctre activiti din lumea gradinitei
Realizarea unei reviste educative pentru prini.

U N C O D D E VI A : D ATO R I I L E M E L E FA D E C O P I L
Copilul este o persoan: l respect.
Copilul se minuneaz: l ajut s caute frumosul.
Copilul este curios: vorbesc cu el.
Copilul caut un model: sunt pentru el un exemplu.
Copilul i descoper corpul: i art c sntatea este o for.
Copilul se ndoiete de el nsui: i dau ncredere n el.
Copilul vrea s fie independent: l invit s fie responsabil.

Copilul i afirm personalitatea: l ajut s se cunoasc.


Copilul se gndete doar la el: l nv s descopere societatea.
Copilul are nevoie de un ideal: l ajut s ofere un sens vieii sale.

mi pare aa ciudat
C avem atta vreme pentru ur,
C viaa nu-i dect o pictur
ntre acest moment i cellalt,
i e neneles de trist
C nu culegem flori,
C nu privim la cer mai des,
C nu iubim
Noi, care att de repede murim.
(Cocteau)

. NOUL DOOM
1.Desprirea n silabe
se accept fie desprirea pe baz de pronunare, fie dup structur, innd seama de elementele constitutive, n
special prefixe : in-e-gal / i-ne-gal, a-nor-ga-nic / an-or-ga-nic
se respinge a doua posibilitate cnd conduce la secvene care nu sunt silabe : nevr-al-gi-e
2.Scrierea unor cuvinte i locuiuni
pronumele i adjectivele negative se scriu ntr-un cuvnt : niciunul, niciuna, niciunii, niciunele, niciun, nicio,
vreunul, vreuna
se scrie ntr-un cuvnt odat n locuiunile odat ce i odat cu
3.Articularea termenilor strini
se menine regula din DOOM 1 dup care substantivele mprumutate se articuleaz ca de obicei n limba romn,
prin alipire direct, dac partea final a cuvntului se pronun aa cum se scrie : bosul/ bossul, brokerul/ brokerii,
dealerul/ dealerii, folkul, linkul/ linkurile, weekendul/ weekendurile.
scriem cu cratim dac partea final se pronun altfel dect se scrie : cow-boy-ul, mouse-ul, service-ul, site-ul,
show-ul
4.Variante literare libere
uzul a impus n noul DOOM dublete ( variante libere ) pentru unele cuvinte cu form tip unic pn acum : antete/
anteturi, amanete/ amaneturi, cpune/ cpuni ( fructe), cearaf/ cearceaf, ciree/ cirei ( fructe), coperte/ coperi,
corigent/ corijent, filosof/ filozof, ligheane/ lighene, niveluri/ nivele, pieptn/ pieptene, sandvici/ sendvi, tobogan/
topogan, tumoare/ tumor.
statutul de variante libere le confer dreptul s circule i s fie corecte ( literare ) n egal msur
5.Forme vechi, forme noi
DOOM 2 elimin o serie de forme ieite din uz sau mai puin frecvente : anacoluturi/ anacolute, algoritme/
algoritmuri, anghin/ angin, canaluri/ canale ( geogr.), a despera/ a dispera, fundale/ fundaluri, monoloage/
monologuri, muche/ muchie, paradoxe/ paradoxuri, pardesiuri/ pardesie.
se renun de asemenea la formele lungi de tipul dezagregheaz, pstrndu-se de regul formele scurte : dezagreg,
evapor, ignor, ndrum, perturb, secret.
au fost nlocuite unele forme vechi ( aragazuri, foarfece, magaziner, marfar, recensmnturi, ziler ) cu formele
impuse de uz : aragaze, foarfec foarfeci, magazioner, marfar, recensminte, zilier.
6.Forme i sensuri noi
vise( imagini din somn) ~visuri
emisie ( emitere) ~ emisiune(program
RTV)
(aspiraii)
frecie ( masaj) ~ friciune ( frecare,
nseamn( constituie) ~nsemneaz
conflict)
( noteaz)
pate ( de ficat) ~ pateu ( produs de
patiserie)
se nregistreaz cuvintele : compleu ( costum), geac/ geci , item/ itemi/ itemuri/ iteme, elemeni,
baloi, robinti, strate, subansamble
verbul absolv ~ iart, absolv ~ termin o coal
7.Intrri noi
cele mai multe sunt achiziii recente cu precdere din engleza american : brand, broker, dealer,
fitness, font,hard, link, market, master, printare, pictorial, rating, scanare, site, topless, trend, etc.
8.Adaptri
este vorba de adaptarea termenilor strini la sistemul limbii romne : body-guard/ bodigard,
cockteil/ cocteil, derby/ derbi, penalty/ penalti, pizza/ pizz
9.Variante verbale libere
pentru infinitiv se accept variantele : a cementa/ a cimenta ( a trata dinii), datora/ datori,
decofeiniza/ decafeiniza, freciona/ friciona, ncarna/ incarna, ncorpora/ incorpora, pricopsi/
procopsi, rabata/rabate, rencarna/ reincarna, zbrli/ zburli.
pentru indicativ : biciuiete/ biciuie, biruiete/ biruie, cheltuiete/ cheltuie, chinuiete/ chinuie,
mntuiete/ mntuie, se strduiete/ se strduie, se destinuie/ se destinuiete, dibuie/ dibuiete,
huiduie/ huiduiete, nvrte/ nvrtete, anticipeaz/ anticip, demarcheaz/ demarc, inventeaz/
invent, se ngmfeaz/ se ngmf, nvemnteaz/ nvemnt, nvolbureaz/ nvolbur, nvie/
inviaz, reanim/ reanimeaz, chioapt/ chiopteaz.
10. Alte variante libere
acont/ aconto, bulgr/ bulgre, cartilaj/ cartilagiu, chestiune/ chestie, clovn/ claun, halo/ halou,
lca/ loca, piunez/ pionez, poliloghie/ polologhie, solilocviu/ soliloc, tract/ tractus, zi/ ziu
forme de plural : cicatrice/ cicatrici, debuee/ debueuri, jersee/ jerseuri, regale/ regaluri,
slogane/ sloganuri, torente/ toreni, vopsele/ vopseluri

n formele de D- G ale femininelor articulate, se introduc variante noi : mbrcmintei/


mbrcminii, savoarei/ savorii, o form unic pentru : corabiei, igncii, rncii, feii ; fafae ( feii)
11.Locuiunile pronominale de politee
adjectivele posesive : ta , sa, voastr, pronumele : lui, ei, lor, din componena locuiunilor
pronominale de politee se scriu cu liter mare : Cuvioia Ta ( Sa, Voastr), Cuvioiile lor, Domnia
Ta, Eminena Sa etc.
12. Prim-ministrul
primul element rmne neschimbat : prim-ministrul, prim- minitrii, prim-procurorul, primprocurorii, prim-secretarul, prim-secretarii
Informaii
sintetizate de pe www.didactic.ro

nva de la toate
(din lirica norvegian)
nva de la AP s ai statornic drum,
nva de la FLCRI c toate-s numai
scrum
nva de la UMBR s treci i s
veghezi
nva de la STNC cum neclintit s
crezi !
nva de la SOARE cum trebuie s-apui
nva de la PIATR ct trebuie s spui
nva de la VNTUL ce-adie pe poteci
Cum trebuie prin lume de linitit s treci.
nva de la TOATE, cci toate-i sunt
surori,
Cum treci frumos prin via,cum poti
frumos s mori.
nva de la VIERME, c nimeni nu-i uitat
nva de la NUFR, s fii mereu curat
nva de la FLCRI ce-avem de ars n
noi
Inva de la APE s nu dai napoi,
nva de la UMBR s fii smerit ca ea
nva de la STNC s-nduri furtuna
grea
nva de la SOARE ca vremea s-i
cunoti
nva de la STELE c-n cer sunt multe oti
!
nva de la GREIER, cnd singur eti, s
cni
nva de la LUN s nu te nspimni
nva de la VULTURI cnd umerii i-s grei
i du-te la FURNIC s vezi povara ei !
nva de la FLOARE s fii ginga ca ea
nva de la MIEL s ai blndeea sa
nva de la PSRI s fii mereu n zbor
nva de la TOATE c totu-i trector !

Ia seama, fiu al jertfei, prin lumea-n care


treci
S-nvei din TOT CE PIERE, cum s trieti
n veci .

COPACUL FERICIRII
Zmbeste tuturor
Construiete un album de familie
Numr stelele . Imit o persoana pe care o iubeti.
Sun-i amicii. Spune-i cuiva ,,Mi-e dor de tine!
Vorbete cu Dumnezeu . Redevino ....copilul de altdat
Sari coarda . Uit cuvntul ,,ranchiun. Spune ,,DA
ine-i promisiunile . Rzi! Cere ajutor , Schimb-i pieptntura
Fugi.......Cnt.........Aminteste-ti de o aniversare . Ajuta un om nevoias.
Termina un proiect . Gandeste! Iesi pentru a te distra. Ofera-te voluntar.
Daruieste-ti o baie cu spuma. Fa cuiva o favoare . Asculta cantecul greierilor.
Viseaza cu ochii deschisi . Inchide televizorul si vorbeste. Fii amabil!
Da-ti voie sa gresesti. Iarta! Multumeste-i lui Dumnezeu pentru soare.
Demonstreaza-ti fericirea. Fa un cadou. Accepta un compliment. Priveste o floare
cu atentie. Interzice-ti sa spui ,, Nu pot ! vreme de o zi. Traieste-ti clipa! Continua
o traditie a familiei . Incepe o alta zi. Azi nu iti fa griji ! Practica curajul in lucrurile mici . Ajuta un vecin la greu. Mangaie un copil care sufera. Asculta un prieten.
Priveste fotografiile vechi. Imagineaza-ti valurile marii. Joaca-te cu jucaria ta
de plus. Da-ti voie sa fii simpatic. Saluta-ti primul noul vecin.
Fa-l pe cineva sa se simta bine-venit. Promite cuiva ca il vei ajuta.
Convinge-te ca nu esti singurul. Lauda intreit o fapta buna.
Primeste in sufletul tau si in casa ta un catel de pe strada
Hraneste-l!Vorbeste-i!Pastreaza-l!
Sterge lacrimile de pe un obraz.
Cumpara-ti o ciocolata
Imparte-o cu un
Pofticios. Fii iar
curios.Descopera
un lucru nou,
ceva frumos,
ceva interesant
Da-te in leagan
Citeste o poveste
Povesteste-o unui
copil.Scrie o poezie
Daruieste-o ,,jumatatiitale
Stai drept. Sadeste un copac
Multumeste-le dragilor tai profesori
Sadeste si tu un arbore al vietii in inima si sufletul cuiva.

MIC GHID AL EDUCATORULUI


CULTIVAT SI DEVOTAT
1 ) . Optiunea tanarului pentru profesia de educator sa fie facuta la varsta cand vocatia il orienteaza fara riscul de a-si fi
gresit alegerea.
2 ) . Constientizarea rolului si responsabilitatilor profesiei de educator prin cunoasterea codului de ontologie specific.
3 ) . Desfasurarea activitatii in mod creator , competent.
4 ) . Spirit deschis catre perfectionare si innoirea modelelor de actiune socio-profesionala.
5 ) . Consumator inteligent de cultura si creator de valori culturale autentice.
6 ) . Implinirea aspiratiilor prin efort si inteligenta , realizarea de sine , ca fiinta rationala , lucida , critica , echilibrata , in
tot ce intreprinde.
7 ) . Formatie intelectuala de rang superior in care stiinta , arta morala si justitia sa-i defineasca personalitatea.
8 ) . Mare capacitate de expresie verbala / nonverbala care denota cultura si civilizatie.
9 ) . Intelect suplu si permeabil , spre a nu lasa loc pentru clisee , dogme , fixisme.
10 ) . Cultivarea civismului , a spiritului cooperant , a prieteniei sincere si durabile.
11 ) . Respect fata de semeni , fata de copii , coparticipant la viata comunitatii profesionale si a cetatii.
12 ) . Apararea prestigiului si onoarei profesiei prin conduita exemplara in toate imprejurarile.
MOMENTE N VIA
Sunt momente n via cna i-e att de dor de cineva nct i vine s-l scoi din visele tale i s-l mbriezi cu adevrat.
Cnd o u se nchide, alta se deschide; dar sunt di cnd rmnem atta timp privind una nchis nct nu putem vedea toate celelalte care sunt
deschise pentru noi.
Nu te ghida doar dup aparene, te pot nela. Nu cuta bogia, inclusiv i asta dispare.
Caut acea persoan care s te fac s zmbeti, e suficient un zmbet ca s se fac lumin ntr-o zi ntunecat.
Gsete acea persoan care s-i fac inima s zmbeti.Viseaz la ceea ce vrei s visezi.
Du te acolo unde vrei s mergi. F ceea ce vrei s fii.ai doar 1 via i 1 oportunitate pentru a face tot ceea ce vrei i-i propui.
Sper s ai suficient fericire pentru a te face dulce ;
suficiente ncercri pentru a te face puternic ;
.suficiente necazuri pentru a rmne uman ;
suficient speran pentru a te face i a fi fericit.
Cel mai fericit nu este neaprat cel care are ce-i mai bun din toate , ci cel ce tie ce-i mai bun din tot ceea ce-i iese n cale.
Un viitor strlucit se va baza ntotdeauna pe un trecut uitat. Nu vei putea merge nainte pn cnd nu vei lsa n urm eecurile i suferinele trecute.
Cnd te-ai nscut, tu plngeai iar ceilali zmbeau.

Triete-i viaa astfel nct atunci cnd se va sfri tu s zmbeti.


Nu socoti anii, numr amintirile !
O zi fericit !

Pentru a conduce bine un copil, trebuie sa-l intelegi bine


H.Walton
Orice educatie trebuie sa fie autoeducatie. Adultul, educatorul trebuie sa sprijine acest proces de desavarsire a copilului prin
libera manifestare a sa .
Constantin Harly
MENIU PENTRU FIECARE ZI
Dou lingurie de rbdare, O ceac de buntate,
Patru linguri de amabilitate, Un pic de speran O doz de
credin. Adugai mult ngduin, Puin pruden,
Cteva fire de simpatie,
Un mnunchi din acea plant rar care se numete
umilin. Condimentai totul cu bun-sim,
Lsai s se coac la foc mic i vei avea O ZI BUN.

DECALOGUL TACERII
1 ) . Taci , daca nu ai de spus ceva valoros .
2 ) . Taci , atunci cand ai vorbit destul .
3 ) . Taci , pana cand iti vine randul sa vorbesti .
4 ) . Taci , atunci cand esti provocat .
5 ) . Taci , cand esti nervos si iritat .
6 ) . Taci , cand intri in Biserica pentru ca Dumnezeu sa-ti poata vorbi

7 ) . Taci , cand pleci de la Biserica pentru ca Duhul Sfant sa poata imprima in mintea ta lucrurile pe care le-ai auzit .
8 ) . Taci , cand esti ispitit sa vorbesti .
9 ) . Taci , cand esti ispitit sa critici .
10 ) . Taci , cat ai timp sa gandesti inainte de a vorbi .
Interviu cu Dumnezeu -

de Octavian Paler

-Ai vrea sa-mi iei un interviu? deci..zise Dumnezeu.


-Daca ai timp. am raspuns eu.
Dumnezeu a zmbit, spunnd:
-Timpul meu este eternitatea. Ce intrebari ai vrea sa-mi pui?
-Ce te surprinde cel mai mult la oameni?
Dumnezeu a raspuns:
-Faptul ca se plictisesc de copilarie, se grabesc sa creasca, apoi iarasi tnjesc sa fie copii; c si pierd sanatatea ca sa faca bani si apoi si cheltuiesc banii ca sa-si refaca
sanatatea; faptul ca se gandesc cu teama la viitor si uita prezentul iar astfel nu traiesc nici prezentul nici viitorul; ca traiesc ca si cum nu ar muri niciodata si mor ca si cum nu ar
fi trait.
Dumnezeu mi-a luat mana si am stat tacuti un timp. Apoi am intrebat:
-Ca un parinte, care sunt cteva din lectiile de viata, pe care ai dori sa le nvete copiii Tai?
-Sa invete ca dureaza doar cateva secunde sa deschida rani profunde in inima celor pe care ii iubesc si ca dureaza mai multi ani ca acestea sa se vindece; sa invete ca un om
bogat nu este acela care are cel mai mult ci acela care are nevoie de cel mai putin; sa invete ca exista oameni care ii iubesc dar pur si simplu nu stiu sa-si exprime sentimentele;
sa invete ca doi oamnei se pot uita la acelasi lucru si ca pot sa-l vada in mod diferit;
sa invete ca nu este suficient sa-i ierte pe ceilalti si ca de asemenea trebuie sa se ierte pe ei insisi.
-Multumesc pentru timpul acordat... am zis umil. Ar mai fi ceva : ce ai dori ca oamenii sa stie ?
Dumnezeu m-a privit zmbind i a zis:
-Doar faptul ca sunt aici, intotdeuna

Mesaj din partea copiilor ctre cei mari


Spui c sunt viitorul: nu m terge din prezent.
Spui c sunt sperana pcii: nu m mpinge n rzboi.
Spui c sunt promisiunea binelui: nu m ncredina rului.
Spui c sunt lumina ochilor ti: nu m abandona ntunericului.

Nu atept s-mi oferi doar pinea: d-mi lumina i experiena.


Nu doresc doar afeciunea ta : te implor s m educi cu dragoste.
Nu-i cer doar jucrii: ii cer exemple i cuvinte bune.
Nu sunt un simplu ornament n drumul tu: sunt cineva,
ce bate la ua n numele lui Dumnezeu.
nva-m ce e munca, umilina, rugciunea i iertarea.
Instruiete-m, ndrum-m, ajut-m s fiu bun i drept.
Corecteaz-m cnd e nevoie... chiar dac m vezi suferind.
Ajut-m, azi, pentru ca mine s nu fie prea trziu.

n loc de concluzii :
Nu merge naintea mea , pentru c s-ar putea s nu te pot urma .
Nu merge n urma mea , pentru c s-ar putea s nu te pot ghida .
Mergi alturi de mine i fii prietenul meu .

Gndurile unui dascl.....


Eu cred c, Dumnezeu,
dup ce a isprvit facerea lumii, a chibzuit...
i a chibzuit mult pn a dat omenirii cea mai nobil profesie,
care este aceea de dascl, modelator de mini i suflete.
Deseori le spun colegilor mei, c noi dasclii,
trebuie s fim mndri i fericii,
deoarece
pe tot parcursul
carierei (35-40 ani)
materia
prim a activitii noastre

este tinereea.
Multe din acestea au fost inspirate i prelucrate de pe adresele de internet:
www.edu.ro
www.referate.ro
www.didactic.ro
www.google .ro
www.clopotel.ro
Paginile 25, 26 i 27 aparin doamnei nvtoare Codu Maria de la coala Grumzeti
Pag . 32,34 si 52 apartin domnului director de la scoala Draganesti Vasile Predoaia

ROMNIA
MINISTERUL EDUCAIEII, CERCETRII SI TINERETULUI

Se acord doamnei ..........................pentru o viata dedicata invatamantului.


Scoala va fi mai saraca fara sprijinul si daruirea dumneavoastra.
Sa ramaneti mereu aceeasi distinsa doamna si anii ce vor urma sa fie incununati de
sanatate, pace si liniste in suflet, iar drumul sa va fie presarat cu florile
recunostintei noastre.
Au fost alaturi de dumeavoastra colegii:

S-ar putea să vă placă și