Sunteți pe pagina 1din 135

Planificarea integrată a activităților de învățare

Proiecte tematice
Texte suport
Sugestii metodologice
Documente curriculare

Întocmit de:

Adina Grigore
Cristina Ipate - Toma
Alina Smaranda
Elena - Lavinia Radu

1
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Nr. de activităţi/ săptămnă Nr. ore/ tură, din norma cadrului didactic, de- dicate
Intervalul de Categorii de activităţi de învăţare categoriilor de activităţi din planul de în- văţământ
vârstă
ON* OP/ OS*

Activităţi pe domenii experienţiale 7 +7 2 h x 5 zile = 10 h

37 - 60 luni
(3,1 - 5 ani) Jocuri şi activităţi didactice alese 10 +5 1,5 h x 5 zile = 7,5 h

Activităţi de dezvoltare personală 5 + 10 1,5 h x 5 zile = 7,5 h

TOTAL 22 + 22 25 h

Activităţi pe domenii experienţiale 10 + 10 3 h x 5 zile = 15 h

61 - 84 luni
(5,1 - 7 ani) Jocuri şi activităţi didactice alese 10 +5 1h x 5 zile = 5 h

Activităţi de dezvoltare personală 6 + 11 1h x 5 zile = 5 h

TOTAL 26 + 26 25 h

Notă

* Abrevieri pentru cele trei tipuri de program din grădiniţe: normal (ON), prelungit (OP) şi săptămânal (OS).
La programul prelungit şi săptămânal numărul de activităţi menţionat reprezintă acrtvităţile care se adaugă în programul de după-amiază al copiilor (tura a II-a a
educatoarei).

2
METODOLOGIA
de aplicare a planului de învăţământ pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 şi 6/7 ani

1. Planul de învăţământ pentru nivelul preşcolar prezintă o abordare sistemică, în vederea asigurării continuităţii în cadrul celei mai importante perioade de dezvoltare din viaţa
copilului.

2. Intervalele de vârstă (37 – 60 luni şi 61 – 84 luni), care apar în planul de învăţământ, precum şi categoriile şi numărul de activităţi sunt rezultatul corelării realităţilor din
sistem cu Reperele fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului de la naştere la 7 ani şi cu tendinţele la nivel mondial în domeniu.

3. Dezvoltarea copilului este dependentă de ocaziile pe care i le oferă rutina zilnică, interacţiunile cu ceilalţi, organizarea mediului şi activităţile/situaţiile de învăţare, special
create.

4. Activităţile de învăţare reprezintă un ansamblu de acţiuni cu caracter planificat, sistematic, metodic, intensiv, organizate şi conduse de cadrul didactic, în scopul atingerii
finalităţilor prevăzute în curriculum. Desfăşurarea acestora necesită coordonarea eforturilor comune ale celor trei parteneri ai procesului de pre- dare-învăţare-evaluare, respectiv:
cadre didactice, părinţi, copii, dar şi a colaboratorilor şi partenerilor educaţionali din comunitate a căror implicare este la fel de importantă. În desfăşurarea acestora accentul va cădea
pe încurajarea iniţiativei copilului şi a luării deciziei, pe învăţarea prin experimente şi exersări individuale. Activităţile de învăţare se desfăşoară fie cu întreaga grupă de copii, fie pe grupuri
mici sau individual. Ele pot lua forma activităţilor pe discipline sau integrate, a activităţilor liber-alese sau a celor de dezvoltare personală. Dintre mijloacele de realizare utilizate putem
aminti: jocul liber, discuţiile libere, jocul didactic, povesti- rea, exerciţiile cu material individual, experimentele, construcţiile, lectura după imagini, observarea, convorbirea, povestirile create
de copii, memorizările, precum şi alte mijloace, specifice didacticii, în funcţie de nevoile educaţionale ale copiilor.

5. Categoriile de activităţi de învăţare prezente în acest plan de învăţământ sunt: Activităţi pe domenii de învăţare (care pot fi activităţi integrate sau pe
discipline), Jocuri şi activităţi alese şi Activităţi de dezvoltare personală.
a) Activităţile pe domenii experienţiale sunt activităţile integrate sau pe discipline desfăşurate cu copiii în cadrul unor proiecte planificate în funcţie de temele mari propuse
de curriculum, precum şi de nivelul de vârstă şi de nevoile şi interesele copiilor din grupă. Numărul acestora indică îndeosebi numărul maxim de discipline care pot fi parcurse într-o
săptămână (şi ne referim la disciplinele/domeniile de învăţare care pot intra în componenţa domeniilor experienţiale re- spective). Astfel, considerăm că se pot desfăşura maximum 5
activităţi integrate pe săptămână, indiferent de nivelul de vârstă al copiilor. Aşadar, educatoarea poate planifica activităţi de sine stătătoare, respectiv pe discipline (activităţi de educarea
limbajului, activităţi matematice, de cunoaşterea mediului, de educaţie pentru societate, de educaţie fizică, activităţi practice, educaţie muzicală sau activităţi artistico-plastice) sau activităţi
integrate (cunoştinţelele din cadrul mai multor dis- cipline pot fi îmbinate armonios pe durata unei zile întregi şi, cu acest prilej, în activitatea integrată intră şi jocurile şi activităţile alese SAU
cunoştinţele interdisci- plinare sunt focalizate pe anumite domenii experienţiale iar jocurile şi activităţile alese se desfăşoară în afara acesteia). Este important să reţinem faptul că ordinea
desfăşurării etapelor de activităţi (etapa I, etapa a II-a, etapa a III-a etc.) nu este întotdeauna obligatorie, cadrul didactic având libertatea de a opta pentru varianta potrivită.
b) Jocurile şi activităţile didactice alese sunt cele pe care copiii şi le aleg şi îi ajută pe aceştia să socializeze în mod progresiv şi să se iniţieze în cunoaşterea lumii fizice, a
mediului social şi cultural căruia îi aparţin, a matematicii, comunicării, a limbajului citit şi scris. Ele se desfăşoară pe grupuri mici, în perechi şi chiar individual. Practic, în decursul unei zile
regăsim, în funcţie de tipul de program (normal, prelungit sau săptămânal), două sau trei etape de jocuri şi activităţi alese (etapa I – dimineaţa, înainte de începerea activităţilor integrate,
etapa a II-a – în intervalul de după activităţile pe domenii de învăţare şi înainte de masa de prânz/ plecarea copiilor acasă şi, după caz, etapa a III-a – în intervalul cuprins între etapa de
relaxare de după amiază şi plecarea copiilor de la programul prelungit acasă). Totodată, în unele cazuri, ele se pot regăsi ca elemente componente în cadrul activităţii integrate. Reuşita
3
desfăşurării jocurilor şi a activităţilor didactice alese de- pinde în mare măsură de modul în care este organizat şi conceput mediul educaţional. Acesta trebuie să stimuleze copilul, să-l ajute
să se orienteze, să-l invite la ac- ţiune. Astfel, dacă este vorba de activităţi desfăşurate în sala de grupă, educatoarea va acorda o atenţie deosebită organizării spaţiului în centre ca:
Biblioteca, Colţul căsuţei/ Joc de rol, Construcţii, Ştiinţă, Arte, Nisip şi apă şi altele. Organizarea acestor centre se va face ţinând cont de resursele materiale, de spaţiu şi de nivelul
de vârstă al copiilor. In funcţie de spaţiul disponibil, sectorizarea sălii de grupă poate cuprinde toate centrele sau cel puţin două dintre ele în care cadrul didactic pregăteşte zilnic „oferta”
pentru copii, astfel încât aceştia să aibă posibilitatea să aleagă locul de învăţare şi joc, în funcţie de disponibilitate şi nevoi. Materialele care se vor regăsi zilnic în
zonele/centrele/colţurile deschise nu trebuie să fie aleatorii, ci atent alese, în strânsă corelare cu tema săptămânii sau cu tema proiectului aflat în derulare. Pentru etapa jocurilor şi a
activităţilor alese desfăşurate în curte, o atenţie specială va fi acordată atât organizării şi amenajării curţii de joc, cât şi siguranţei pe care o oferă copiilor spaţiul respectiv şi dotările
existente.
c) Activităţile de dezvoltare personală includ rutinele, tranziţiile şi activităţile din perioada după-amiezii (pentru grupele de program prelungit sau săptămânal), inclusiv
activităţile opţionale.Rutinele sunt activităţile-reper după care se derulează întreaga activitate a zilei. Ele acoperă nevoile de bază ale copilului şi contribuie la dezvoltarea glo-
bală a acestuia. Rutinele înglobează, de fapt, activităţi de tipul: sosirea copilului, întâlnirea de dimineaţă, micul dejun, igiena – spălatul şi toaleta, masa de prânz,
somnul/perioada de relaxare de după-amiază, gustările, plecarea şi se disting prin faptul că se repetă zilnic, la intervale aproximativ stabile, cu aproape aceleaşi
conţinuturi. La întâlnirea de dimineaţă accentul va cădea, printre altele (calendarul naturii, prezenţa etc.), pe:
Autocunoaştere (Stimă de sine, imagine de sine – Cine sunt eu/cine eşti tu?, Sunt creativ!, Fluturaşul, Etichete bune, etichete rele; Inimioara de preşcolar/ şcolar).
Dezvoltarea abilităţilor de comunicare - comunicare asertivă – Învăţ să spun NU fără să îi deranjez pe cei din jur; comunicare cu colegii/ părinţii/educatoarea –
jocuri în diade de tipul: Cum salut?; Cum spun mulţumesc?; Cum cer iertare?; Cum mă împac cu prietenul meu?; Unele secrete nu trebuie păstrate niciodată…, în cine pot avea
încredere?; Comunic în oglindă; Ce ţie nu-ţi place, altuia nu face!; Mima ( comunicarea verbală şi non-verbală a propriilor trăiri şi sentimente). Sunt vesel/trist pentru că…; Azi
mi-a plăcut/nu mi-a plăcut la tine…pentru că…; Tristeţea/ veselia în culori şi forme.
Managementul învăţării prin joc - Motivarea copilului pentru a deveni şcolar - Vreau să fiu şcolar; Continuă povestea....; Meseria de elev; Cum aş vrea să fie
învăţătoarea mea; Eu, când voi fi şcolar....
Dezvoltarea empatiei - Dacă tu eşti bine şi eu sunt bine!; Cum să îmi fac prieteni?; Ba al meu, ba al tău; Cinci minute eu, cinci minute tu; Cum îmi aleg prietenii?;
Îmi ajut prietenul?; Suntem toleranţi; Azi mi s-a întâmplat…; Cum v-aţi simţi dacă cineva v-ar spune…?; Cum să fac surprize celor dragi etc.
Luarea deciziilor în funcţie de anumite criterii şi încurajarea alegerilor şi a găsirii a cât mai multe variante de soluţii la situaţiile apărute - Hei, am şi eu o opinie!, M-
am certat cu prietenul meu – ce pot să fac?, Vreau…, îmi permiţi?, La răscruce de drumuri...
Medierea conflictelor - Învăţ să lucrez în echipă, Singur sau în grup?, Fără violenţă!, Fotograful.

4
• Tranziţiile sunt activităţi de scurtă durată, care fac trecerea de la momentele de rutină la alte tipuri/categorii de activităţi de învăţare, de la o activitate de învăţare la alta,
în diverse momente ale zilei. Mijloacele de realizare ale acestui tip de activitate variază foarte mult, în funcţie de vârsta copilului, de contextul momentului şi de calităţile adultului cu rol de
cadru didactic. În acest sens, ele pot lua forma unei activităţi desfăşurate în mers ritmat, a unei activităţi care se des- făşoară pe muzică sau în ritmul dat de recitarea unei numărători sau a
unei frământări de limbă, a unei activităţi în care se execută concomitent cu momentul de tranziţie respectiv un joc cu text şi cânt cu anumite mişcări cunoscute deja de copii etc.
• Activităţile opţionale intră tot în categoria activităţilor de învăţare, respectiv a celor de dezvoltare personală şi se includ în programul zilnic al copilului în grădiniţă. Ele sunt
alese de către părinţi, din oferta prezentată de unitatea de învăţământ la 15 septembrie şi aprobată de către Consiliul director al unităţii. Opţionalele pot fi desfăşurate de către
educatoarele grupei sau de un profesor specialist, care va lucra în echipă cu acestea. Programa unei activităţi opţionale poate fi elaborată de educatoarea/profesorul care urmează să o
desfăşoare şi, în acest caz, va fi avizată de inspectorul de specialitate sau poate fi aleasă de cel care predă opţionalul respectiv din oferta de programe avizate deja de MECT sau de ISJ.
Timpul afectat unei activităţi opţionale este acelaşi cu cel destinat celorlalte activităţi din programul copiilor. În acest context, se va desfăşura cel mult un opţional pe săptămână, pentru
copiii cu vârste între 37 – 60 luni (3- 5 ani) şi cel mult două, pentru copiii cu vârste între 61 – 84 luni (5 – 7 ani). Activităţile opţionale se desfăşoară cu maximum 10-15 copii şi au menirea
de a descoperi şi dezvolta înclina- ţiile copiilor şi de a dezvolta abilităţi, ca o premiză pentru performanţele de mai târziu. Grupele de copii participanţi la un opţional vor cuprinde 10-15
preşcolari. Activităţile opţionale se desfăşoară în continuare conform Notificării nr.41945/18.10.2000.
• Activităţile desfăşurate în perioada după-amiezii (activităţi recuperatorii pe domenii de învăţare, recreative, de cultivare şi dezvoltare a înclinaţiilor) sunt tot activităţi de învăţare.
Acestea respectă ritmul propriu de învăţare al copilului şi aptitudinile individuale ale lui şi sunt corelate cu tema săptămânală/tema pro- iectului şi cu celelalte activităţi din programul zilei.

6. Jocul este activitatea fundamentală a copilului pe care se sprijină atât rutinele cât şi tranziţiile şi, evident, activităţile de învăţare. El influenţează întreaga conduită şi
prefigurează personalitatea în plină formare a acestuia. Aşadar, mijloacele principale de realizare a procesului instructiv-educativ la nivel antepreşcolar şi preşcolar sunt: jocul, (ca joc liber,
dirijat sau didactic), activităţile didactice de învăţare.

7. Programul anual de studiu se va organiza în jurul a şase mari teme: Cine sunt/ suntem?, Când, cum şi de ce se întâmplă?, Cum este, a fost şi va fi aici pe
pământ?, Cum planificăm/ organizăm o activitate?, Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim? şi Ce şi cum vreau să fiu? (ordinea prezentării nu are nicio legătură cu
momentul din anul şcolar când pentru o temă sau alta se pot derula cu copiii diferite proiecte).

8. Pornind de la aceste teme, anual, pe grupe de vârstă, se stabilesc proiectele care urmează a se derula cu copiii. Într-un an şcolar, se pot derula maximum 7 proiecte cu o
durată de maximum 5 săptămâni/ proiect sau un număr mai mare de proiecte de mai mică amploare, variind între 1-3 săptămâni, în funcţie de com- plexitatea temei abordate şi de interesul
copiilor pentru tema respectivă. De asemenea, pot exista şi săptămâni în care copiii nu sunt implicaţi în niciun proiect, dar în care sunt stabilite teme săptămânale de interes pentru copii.
Totodată, pot exista şi proiecte de o zi şi/ sau proiecte transsemestriale.

9. În medie, pentru toate cele patru intervale de vârstă, o activitate cu copiii durează între 15 şi 45 de minute (de regulă, 15 minute la grupa mică, 30-45 minute maximum la
grupa pregătitoare). În funcţie de nivelul grupei, de particularităţile individuale ale copiilor din grupă, de conţinuturile şi obiectivele propuse la activitate, educatoarea va decide care este
timpul efectiv necesar pentru desfăşurarea fiecărei activităţi.

10. Numărul de activităţi zilnice desfăşurate cu copiii variază în funcţie de tipul de program ales de părinţi (program normal – 5 ore sau program prelungit
– 10 ore), iar numărul de activităţi dintr-o săptămână variază în funcţie de nivelul de vârstă al copiilor (respectiv: 3-5 ani şi 5-6/7 ani). Totodată, pentru nivelul 3-5 ani, unde sunt numai 7
activităţi integrate sau pe discipline şi 8 arii curriculare, recomandăm alternarea activităţilor artistico-plastice şi de educaţie muzicală (aflate în aceeaşi arie curriculară) sau a acestora cu
activităţile practice (din aria curriculară Tehnologii).
11. Pentru grupele de vârstă cuprinse în intervalul 3-5 ani, categoriile de activităţi desfăşurate cu copiii vor viza îndeosebi socializarea copilului (colaborare,
5
cooperare, negociere, luarea deciziilor în comun etc.) şi obţinerea treptată a unei autonomii personale, iar pentru grupele de vârstă cuprinse în intervalul 5-7 ani,
accentul se va deplasa spre pregătirea pentru şcoală şi pentru viaţa socială a acestuia .
12. Educatoarele vor respecta Programul zilnic (cu reperele orare) stabilit de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. În intervalul 1-30 septembrie, după etapa de
observare a copiilor (evaluarea iniţială) şi după întocmirea caracterizării grupei, pe baza evaluării resurselor umane şi materiale existente şi după consultarea educatoarelor şi a
părinţilor, se va definitiva şi aproba de către Consiliul director al unităţii de învăţământ lista activităţilor opţionale.

13. În programul zilnic este obligatoriu să existe cel puţin o activitate sau un moment/secvenţă de mişcare (joc de mişcare cu text şi cânt, activitate de educaţie
fizică, moment de înviorare, întreceri sau trasee sportive, plimbare în aer liber etc.). Totodată, educatoarea va avea în vedere expunerea copiilor la factorii de mediu, ca şi
condiţie pentru menţinerea stării de sănătate şi de călire a organismului şi va scoate copiii în aer liber, cel puţin o dată pe zi, indiferent de anotimp.
14. Activitatea didactică a educatoarei se compune din 5 ore pe zi de activitate desfăşurată cu grupa de minimum 10 şi maximum 20 de copii şi 3 ore de ac- tivitate metodică
(proiectarea şi pregătirea activităţilor pentru a doua zi, studiul individual, confecţionarea materialului didactic, conceperea şi realizarea unor fişe de lucru, participarea la cursuri de formare,
comisii metodice, cercuri pedgogice, întâlniri metodice, schimburi de experienţă etc.). La nivelul Comisiei metodice, cel puţin o zi pe săptămână va fi dedicată efectuării celor 3 ore de
activitate metodică în unitate. Întreaga activitate a educatoarei va fi înregistrată în documentul juridic Caietul de evidenţă a activităţii cu copiii şi a prezenţei la grupă şi va fi ilustrată în
portofoliul profesional, pe care îl întocmeşte în urma desfăşurării activităţii metodice zilnice şi în portofoliile copiilor, care dau măsura valorii sale profesionale.

15. Instrumentele recomandate pentru a fi utilizate de educatoare pentru a înregistra diferite aspecte privind activitatea zilnică cu copiii sunt: Caietul de evidenţă a
activităţilor cu copiii şi a prezenţei la grupă, Calendarul naturii, Catalogul grupei, Jurnalul grupei şi portofoliile copiilor.

PROGRAM ZILNIC
GRUPE CU ORAR NORMAL

Repere orare Jocuri şi activităţi didactice alese Activităţi pe domenii experienţiale Activităţi de dezvoltare personală
8:00 – 9:00 Jocuri şi activităţi alese Rutină: Primirea copiilor (deprinderi specifice)
Rutină: Întâlnirea de dimineaţă (15 min.)
9:00 – 11:30 Activitate pe domenii experienţiale Rutină şi tranziţie: Ne pregătim pentru activităţi! (deprinderi de igienă individuală şi
colectivă, deprinderi de ordine şi disciplină, deprinderi de autoservire)
Rutină: Gustarea (deprinderi specifice)
Activitate opţională (singura de acest tip la nivel I şi ambele – în zile diferite - , la nivel II)
11:30 – 13:00 Jocuri şi activităţi recreative Rutină şi tranziţie: În aer liber! (deprinderi de igienă individuală şi colectivă, de- prinderi
de ordine şi disciplină, deprinderi de autoservire).

13:00 Rutină: Plecarea acasă (deprinderi specifice).

6
GRUPE CU ORAR PRELUNGIT

Repere orare Jocuri şi activităţi didactice alese Activităţi pe domenii experienţiale Activităţi de dezvoltare personală
8:00 – 8:30 Jocuri şi activităţi alese Rutină: Primirea copiilor (deprinderi specifice)
8:30 – 9:00 Rutină: Micul dejun (deprinderi specifice)
Rutină: Întâlnirea de dimineaţă (15 min.)
9:00 – 11:00 Jocuri şi activităţi alese Activitate pe domenii Rutină şi tranziţie: Ne pregătim pentru activităţi! (deprinderi de igienă individuală şi
experienţiale colectivă, deprinderi de ordine şi disciplină, deprinderi de autoservire)
Activitate opţională (prima activitate de acest tip la nivel II)
11:00 – 13:30 Jocuri şi activităţi recreative Rutină şi tranziţie: În aer liber! (deprinderi de igienă individuală şi colectivă, de- prinderi
de ordine şi disciplină, deprinderi de autoservire)
Rutină : Masa de prânz (deprinderi specifice)
13:30 – 15:30 Activităţi de relaxare Rutină şi tranziţie: Ne pregătim să ne relaxăm! (deprinderi de igienă individuală şi
Jocuri şi activităţi alese colectivă, deprinderi de ordine şi disciplină, deprinderi de autoservire)
15:30 - 16:00 Rutină: Gustarea (deprinderi specifice)
Jocuri de dezvoltare a aptitudinilor Rutină şi tranziţie: Din nou la joacă! (deprinderi de igienă individuală şi colectivă,
16:00 – 17:30 individuale Activităţi recuperatorii pe domenii deprinderi de ordine şi disciplină, deprinderi de autoservire)
experienţiale Activitate opţională (singura activitate de acest tip la nivel I sau a doua, la nivel II)
17:30 Rutină: Plecarea copiilor acasă (deprinderi specifice)

7
PORTOFOLIUL EDUCATOAREI
A. LEGISLAŢIE
B. DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ A EDUCATOAREI
C. DOCUMENTE ŞCOLARE

A. Cunoaşterea şi aplicarea corectă a prevederilor legale în vigoare:


➢Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/ 2011;
➢Legea 6/ 2016 pentru completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/ 2011;
➢Curriculum pentru învăţământul preşcolar;
➢Ghidul de aplicare a curriculum-ului pentru învăţământul preşcolar;
➢Scrisori metodice pentru aplicarea programei activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii;
➢Curriculum naţional pentru învăţământul primar (CD);
➢Legea Nr. 272/ 2004 privind protecţia pentru drepturile copiilor;
➢Metodologii, regulamente din setul de legislaţie secundară promovat de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, ale căror prevederi vi- zează şi învăţământul
preşcolar.

B. Dezvoltarea profesională a educatoarei:


➢Curriculum Vitae European;
➢Portofoliu personal pentru dezvoltare profesională, completat la zi, semnat şi avizat de director;
➢Dovezi de autoperfecţionare (articole, studii, recenzii, lucrări metodico-ştiinţifice, adeverinţe/ atestate de participare la stagii de perfecţionare şi formare continuă);
➢Inventar şi coperte xerocopiate ale mijloacelor de învăţământ elaborate de cadrul didactic şi avizate de MENCŞ;
➢Inventar şi coperte xerocopiate ale lucrărilor/ studiilor cu ISSN/ ISBN elaborate de cadrul didactic;
➢Fişa individuală a postului şi fişa de evaluare a educatoarei.

C. Documentele şcolare şi instrumentele de lucru ale educatoarei:


➢Catalogul grupei;
➢Caietul educatoarei care să conţină: planificarea calendaristică a activităţilor cu copiii (atât pentru perioadele de studiu, cât şi pentru cele de vacanţă), date generale despre
grupa de copii, colaborarea cu familia, colaborarea cu alţi factori educaţionali şi instituţionali, munca metodică;
➢Programe pentru activităţile opţionale (indiferent dacă sunt predate de cadrul didactic de la grupa respectivă sau de un alt cadru didactic);
➢Proiecte de activităţi (debutanţi, grad definitiv), schiţe de proiecte didactice (gradul II, gradul I), mape cu proiecte model pentru toate cadrele didactice;
➢Mapa didactică a educatoarei: proiecte de activitate (model), proiecte tematice (model), proiecte tematice pentru activităţi integrate (model), inventar de teme anuale, fişe de
evaluare iniţială, formativă, sumativă (modele);
➢Portofoliile copiilor;
➢Caiet de observaţii curente asupra copiilor din grupă;
➢Fişa de evaluare a fiecărui copil;
➢Fişa psihopedagogică a copilului (se completează la cerere).

8
STRUCTURA PORTOFOLIULUI PERSONAL PENTRU DEZVOLTARE PROFESIONALĂ
CAPITOLUL I - DATE DE IDENTIFICARE
Numele şi prenumele:
Cod numeric personal: Data şi locul naşterii:
Naţionalitatea: Domiciliul:

CAPITOLUL II -STUDII (formare iniţială)

Nivelul Perioada Actul de studii Seria şi numărul Unitatea de învăţământ


educaţional dobândit emitentă

CAPITOLUL III - COMPETENŢE ŞI CALIFICĂRI OBŢINUTE PRIN DIFERITE FORME DE PERFECŢIONARE (cursuri de formare, grade didactice, studii postuni- versitare,
doctorat etc.)

Competenţe/ calificări obţinute Perioada Instituţia organizatoare Actul

CAPITOLUL IV - ALTE APTITUDINI/ COMPETENŢE DOBÂNDITE, RECUNOSCUTE SAU NU PRINTR-UN ACT DE STUDIU

Aptitudinile/ competenţele dobândite Contextul în care au fost dobândite Dovezi Persoane care pot furniza referinţe
(date de identificare)

CAPITOLUL V - ALTE MENŢIUNI

SEMNĂTURĂ

AVIZAT,
DIRECTOR

9
TEMATICA ORIENTATIVĂ PENTRU PROIECTAREA ANUALĂ
Tema Domeniul Sugestii de conţinuturi - Nivel de studiu 3-5 ani Sugestii de conţinuturi - Nivel de studiu 5-6/7 ani
• numele şi prenumele; • membrii familiei; • comunitate (prieteni, vecini, colegi • numele şi prenumele; • membrii familiei; • comunitate (prieteni, vecini, colegi
Limbă şi
comu- de grădiniţă, personalul grădiniţei) • casa familiei, camera personală, grădiniţa, de grădiniţă, personalul grădiniţei); • casa familiei, camera personală, grădiniţa,
nicare sala de clasă, alte spaţii familiare; • responsabilităţi proprii în familie/ la sala de clasă, alte spaţii familiare; • responsabilităţi proprii în familie/ la grădiniţă.
grădiniţă.
• diferenţieri ale obiectelor după formă, mărime (mare, mic, mijlociu), culoare (2-3 • diferenţieri ale obiectelor după formă, mărime (mare, mic, mijlociu), culoare
culori), lungime (lung, scurt); • apreciere globală a cantităţii şi apreciere prin (2-3 culori), lungime (lung, scurt), lăţime; • apreciere globala a cantităţii şi
punere în perechi în limitele 1-5 (multe, puţine, mai mult decât..., mai puţin apreciere prin punere în perechi în limitele 1-10 (multe, puţine, mai mult decât...,
Ştiinţe

decât..., tot atâtea); • forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi); • poziţii spaţiale: mai puţin decât..., tot atâtea); • forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi,
dreptunghi); • poziţii spaţiale: sus, jos, deasupra, sub, la dreapta, la stânga,
sus, jos, deasupra etc.; • numărat în intervalul 1-5; • corpul omenesc; • familia în lângă etc.; • numărat în intervalul 1-10 şi cifrele de la 1 la 10; • corpul omenesc; •
diferite ipostaze (la masă, în parc, în excursie, în livadă sau pe ogor etc.); familia în diferite ipostaze (la masă, în parc, în excursie, în livadă sau pe ogor
• diferenţe de gen, rasă, cultură, limbă. etc.); • diferenţe de gen, rasă, cultură, limbă, religie.
• copilul în diferite ipostaze (la masă, la joacă, la plimbare, în vizită, în excursie • copilul în diferite ipostaze (la masă, la joacă, la plimbare, în vizită, în excursie
etc.); • domiciliul, numele ţării de origine, prieteni, vecini; • responsabilităţi proprii etc.); • familia în diferite ipostaze; • domiciliul, numele ţării de origine prieteni,
Om şi societate

în familie/ la grădiniţă; • norme de convieţuire socială (norme de conduită, norme vecini; • responsabilităţi proprii în familie/ la grădiniţă; • norme de convieţuire
Cine sunt/ suntem?

de circulaţie, norme igienice etc.); • diferenţe individuale/ diferenţe determinate de socială; • diferenţe de gen, diferenţe etnice, diferenţe culturale, diferenţe
etnie, mediu, religie etc.; • drepturile copilului; • valori individuale, valori naţionale, religioase; • drepturile copilului; • valori individuale, valori naţionale, valori
internaţionale; • norme de convieţuire socială (norme de conduită, norme de
valori internaţionale; • responsabilităţi proprii în familie/ la grădiniţă; • denumiri ale circulaţie, norme igienice etc.); • diferenţe individuale/ diferenţe determinate de
obiectelor specifice activităţilor practice şi practic-gospodăreşti: hârtie glasată, etnie, mediu, religie etc.; • denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice
hârtie creponată, lipici, sârmă, şnur, ac, aţă, foarfece, veselă, tacâmuri, şerveţel şi practic-gospodăreşti: hârtie glasată, hârtie creponată, lipici, sârmă, şnur, ac,
etc. aţă, foarfece, veselă, tacâmuri, şerveţel etc.
• sunete din natură, sunete ale obiectelor din mediul apropiat, sunete produse de
diferite obiecte sonore sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă,
Estetic şi creativ

vioară, pian etc.); • sunetul vorbit şi sunetul cântat; • diferenţieri de sunete după
intensitate (tare, încet); • cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, jocuri
populare tradiţionale, audiţii adecvate temei studiate, denumiri ale obiectelor
specifice: creion, pensula, acuarele, planşă, şevalet, plastilină, lut, planşeta etc.;
• denumiri ale culorilor de bază: roşu, galben, albastru, verde, ale non-culorilor:
negru, alb şi ale unor nuanţe ce rezultă din combinarea culorilor de bază cunon-
culorile; • opere de artă adecvate vârstei şi temei studiate.
• denumirea unor părţi ale corpului implicate în mişcare (braţe, picioare, spate,
Psihomotric

• denumirea unor părţi ale corpului implicate în mişcare (braţe, picioare, spate,
cap, gât, genunchi, palme, coate etc.); • deprinderi motrice de bază: mers, cap, gât, genunchi, palme, coate etc.); • deprinderi motrice de bază: mers şi
alergare, săritură; • deprinderi utilitar - aplicative: târâre pe palme şi genunchi, variante de mers, alergare şi variante de alergare, săritură în lungime, săritură
mers în echilibru între două linii trasate pe sol în adâncime; • deprinderi utilitar - aplicative: târâre pe coate şi abdomen, mers
în echilibru pe o suprafaţă înclinată şi pe o linie trasată pe sol.

10
• mediul apropiat (casa/ grupa, grădiniţa/şcoala noastră); • obiceiuri şi tradiţii • mediul apropiat (casa/ grupa, grădiniţa/şcoala, planeta/universul nostru); • obiceiuri

comunicare
locale/naţionale; • îmbrăcăminte, încălţăminte, accesorii; • oamenii şi locul lor de
Limbă şi
şi tradiţii locale/naţionale; • însemne naţionale (stema, steagul); • război/pace;
naştere; • strămoşii oamenilor, arborele genealogic al unei familii; • evenimente • dezastru/ înflorire a unei localităţi/naţiuni; • evoluţia uni- versului/evoluţia omului;
(istorice, personale etc.); • materiale (pământ, carton, lemn, plastic, fier etc.); • evenimente (istorice, personale etc.); • materie şi materiale; transformări ale
mijloace de transport. materialelor în procesul muncii; • mijloace de transport (trecut, prezent şi viitor).

• diferenţieri ale obiectelor după formă, mărime (3-5 dimensiuni), culoare (3-5 culori),
• diferenţieri ale obiectelor după formă, mărime (mare, mic, mijlociu), culoare (2-3
lungime, lăţime (3-5 dimensiuni); • apreciere globală a cantităţii şi apreciere prin punere
culori), lungime (3 lungimi); • apreciere globală a cantităţii şi apreciere prin punere în în perechi în limitele 1-10 (multe, puţine, mai mult decât..., mai puţin decât..., tot atâtea);
perechi în limitele 1-5 (multe, puţine, mai mult decât..., mai puţin decât..., tot atâtea); • forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi); • repere cronologice: acum,
• forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi) poziţii spaţiale: sus, jos, deasupra, sub, la
Ştiinţe

atunci, mai târziu, mai devreme, zi, noapte etc.; • recunoaştere şi trasare cifre de la 1 la
Cum este/ a fost şi va fi aici pe pământ?

dreapta, la stânga etc.; • numărat în intervalul 1-5 şi cifrele de la 1 la 5; • mediul 10; • numărat în intervalul 1-10; • operaţii de adunare cu 1 unitate în intervalul 1-10; •
apropiat (casa/grupa, grădiniţa/ şcoala noastră); • anotimpurile şi transformările din mediul apropiat (casa/grupa, grădiniţa/şcoala noastră); • anotimpurile şi transformările
natură; • oraş-sat, munte-vale, ape-mări; • unelte, echipamente de-a lungul timpului; din natură; • oraş-sat, munte-vale, ape-mări; • exploratori şi mari descoperiri; • tinereţe-
• invenţii şi inventatori; • tinereţe-bătrâneţe, trecut-prezent-viitor; • oamenii şi bătrâneţe, trecut-prezent-viitor; • oamenii şi activităţile lor de-a lungul istoriei; • elemente
activităţile lorde-a lungul istoriei. din spaţiu: lună, stele, nave spaţiale etc.
• obiceiuri şi tradiţii locale/ naţionale; • tinereţe-bătrâneţe, trecut-prezent-viitor; • obiceiuri şi tradiţii locale/naţionale; • evenimente (istorice, personale etc.); • cum
Om şi societate

• evenimente (istorice, personale etc.); • popor, loculnatal, însemne specifice (steag), reacţionăm la schimbare, la întâlnirea cu o altă formă de viaţă;
război/ pace, corpuri cereşti, aparate de zbor etc.; • reguli de convieţuire socială şi de • denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practic-gospodăreşti: ac,
păstrare/ menţinere a vieţii proprii şi a vieţii planetei; • denumiri ale obiectelor specifice aţă, foarfece, hârtie glasată, hârtie creponată, lipici, sârmă, şnur, veselă, tacâmuri,
activităţilor practice şi practic gospodăreşti: hârtie glasată, hârtie creponată, lipici, şerveţel etc.
sârmă, şnur, ac, aţă, foarfece, veselă, tacâmuri, şerveţel etc.
• sunete din natură, sunete ale obiectelor din mediul apropiat, sunete produse de • sunete din natură, sunete ale obiectelor din mediul apropiat, sunete produse de diferite
diferite obiecte sonore, sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă, obiecte sonore, sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă, vioară, chitară,
Estetic şi creativ

vioară, pian etc.), sunetul vorbit şi sunetul cântat; • diferenţieri de sunete după pian, trompetă, fluier etc.), sunetul vorbit şi sunetul cântat; • diferenţieri de sunete după:
durată (lungi, scurte) cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, audiţii adecvate înălţime (înalte, joase), durată (lungi, scurte), intensitate (tare, încet); • cântece, jocuri
vârstei şi temei de studiu; • denumiri ale obiectelor specifice: creion, pensulă, muzicale, jocuri cu text şi cânt, audiţii adecvate vârstei şi temei de studiu; • denumiri ale
acuarele, planşă, şevalet, plastilină, lut, planşetă etc.; • denumiri ale culorilor de obiectelor specifice: creion, pensula, acuarele, planşă, şevalet, plastilină, lut, planşetă
bază: roşu, galben, albastru, verde şi ale non-culorilor: negru, alb; • opere de artă etc.; • denumiri ale culorilor de bază: roşu, galben, albastru, verde, ale non-culorilor:
adecvate temei şi nivelului de vârstă; negru, alb şi ale unor nuanţe ce rezultă din combinarea culorilor de bază cu non-
culorile; opere de artă adecvate vârstei şi temei de studiu.

• denumirea unor părţi ale corpului implicate în mişcare (braţe, picioare, spate, cap, gât,
• deprinderi motrice de bază: mers, alergare, săritură; • deprinderi utilitar - genunchi, palme, coate etc.); • deprinderi motrice de bază: mers şi variante de mers,
Psihomotric

aplicative: târâre pe palme şi genunchi, mers în echilibru între două linii trasate alergare şi variante de alergare, săritură în lungime, săritură în adâncime; • deprinderi
pe sol. utilitar - aplicative: târâre pe coate şi abdomen, mers în echilibru pe o suprafaţă înclinată
şi pe o linie trasată pe sol, căţărare; • dansuri tematice, euritmice; • mini-fotbal,
minibaschet.

11
• vieţuitoare (prin comparaţie: lupul şi vulpea, câinele şi pisica, cocoşul şi găina,
• vieţuitoare (domestice: câine, pisică, vacă, oaie, găină, raţă şi sălbatice: vulpe, urs, oaia şi capra etc.);
lup etc.);
Limbă şi comu- • plante (ghiocel, lalea, crizantemă); legume şi fructe (măr, portocală, căpşuni, • plante (prin comparaţie: ghiocelul şi zambila, laleaua şi narcisa, crizantema şi
cireşe şi ceapă, morcov, ardei gras); tufănica);
nicare
• materiale şi produse; • legume şi fructe (prin comparaţie: mărul şi para, cireşele şi vişinele, nuca şi
• utilaje, maşini, echipamente procesul de producţie despre economie şi comerţ; alunele, roşia şi ardeiul, cartoful şi morcovul, ceapa şi usturoiul etc.);
• fenomene ale naturii; • materiale şi produse;
• materie vie, materie moartă, universul;
• experimente. • combustibili mijloace de locomoţie;
• fenomene ale naturii;
• experimente.
• diferenţieri ale obiectelor după formă, mărime (3-5 dimensiuni), culoare (3-5
Când/ cum şi de ce se întâmplă?

• apreciere globală a cantităţii şi apreciere prin punere în perechi în limitele 1-5 culori), lungime, lăţime (3-5 dimensiuni);
(multe, puţine, mai mult decât..., mai puţin decât..., tot atâtea); • utilizarea ceasului (orele fixe, jumătatea, sfertul de oră);
Ştiinţe

• forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi); • forme geometrice: pătrat, triunghi, dreptunghi, romb;
• numărat în intervalul 1-5 şi cifrele de la 1 la 5; • recunoaştere şi trasare cifre de la 1 la 10;
• adunare şi scădere cu 1 unitate în limitele 1-5. • numărat în intervalul 1-20;
• operaţii de adunare cu 1-2 unităţi în intervalul 1-10.
• denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practic-gospodăreşti: hârtie • denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practic-gospodăreşti: hârtie
societate
Om şi

glasată, hârtie creponată, lipici, sârmă, şnur, ac, aţă, foarfece, veselă, tacâmuri, glasată, hârtie creponată, lipici, sârmă, şnur, ac, aţă, foarfece, veselă, tacâmuri,
şerveţel etc. şerveţel etc.
• sunete din natură, sunete ale obiectelor din mediul apropiat; • sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă, vioară, chitară, pian, trompetă,
• sunete produse de diferite obiecte sonore; fluier etc.);
• sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă, vioară, pian etc.); • sunetul vorbit şi sunetul cântat;
• sunetul vorbit şi sunetul cântat;
Estetic şi creativ

• cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, audiţii adecvate vârstei şitemei de
• cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, audiţii adecvate vârstei şi temei de studiu;
studiu; • denumiri ale culorilor de bază: roşu, galben, albastru, verde, ale non-culorilor: negru,
• denumiri ale obiectelor specifice: creion, pensulă, acuarele, planşă, şevalet, alb şi ale unor nuanţe ce rezultă din combinarea culorilor de bază cu non-culorile;
plastilină, lut, planşetă etc.; • denumiri ale obiectelor specifice: creion, pensulă, acuarele, planşă, şevalet,
• denumiri ale culorilor de bază: roşu, galben, albastru, verde, ale altor culori şi plastilină, lut, planşetă etc.;
nuanţe şi ale non-culorilor: negru, alb; • elemente decorative (combinaţii, alternanţe);
• opere de artă adecvate vârstei şi temei de studiu. • opere de artă adecvate vârstei şi temei de studiu.

12
• denumirea unor părţi ale corpului implicate în mişcare (braţe, picioare, spate, cap,
• deprinderi motrice de bază: mers, alergare, săritură; gât, genunchi, palme, coate etc.);

• deprinderi utilitar - aplicative: târâre pe palme şi genunchi, mers în echilibru între deprinderi motrice de bază: mers şi variante de mers, alergare şi variante de
Psihomotric două linii trasate pe sol, tragere şi împingere; alergare, săritură în lungime, săritură în adâncime;
• dansuri tematice, euritmice. • deprinderi utilitar - aplicative: transport de greutăţi, căţărare, tragere şi împingere;
• mini-fotbal, mini-baschet;
• dansuri tematice, euritmice.

• sentimente, gânduri, idei (definire de concepte); • sentimente;


comunicare

• •
Limbă şi

modul de exprimare al sentimentelor, gândurilor, ideilor (convorbire/ discuţii libere); comportamente;


• modalităţi artistice de exprimare a sentimentelor, ideilor, gândurilor; • modul de exprimare al sentimentelor, gândurilor, ideilor;
• valori umane-valori artistice. • modalităţi artistice de exprimare a sentimentelor, gândurilor, ideilor;
• valori umane-valori artistice
Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim?

• diferenţieri ale obiectelor după formă, mărime (mare, mic, mijlociu), culoare (3- • diferenţieri ale obiectelor după formă, mărime (3-5 dimensiuni), culoare
5 culori), lungime (3 lungimi); (3-5 culori), lungime, lăţime (3-5 dimensiuni);
• apreciere globală a cantităţii şi apreciere prin punere în perechi în limitele 1-5 • forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi);
(multe, puţine, mai mult decât..., mai puţin decât..., tot atâtea); • recunoaştere şi trasare cifre de la 1 la 10;
• forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi); • numărat în intervalul 1-10;
Ştiinţe

• numărat în intervalul 1-5 şi cifrele de la 1 la 5; • operaţii de adunare cu 1-2 unităţi în intervalul 1-10;
• adunare cu o unitate în intervalul 1-5; • modul de exprimare a sentimentelor, gândurilor, ideilor (observare);
• modul de exprimare a sentimentelor, gândurilor, ideilor (observare); • decoruri şi costumaţie, regie (la teatru şi la film);
• decoruri şi costumaţie, regie (la teatru şi la film); • despre măşti şi despre balul • despre mimi şi mimă; • despre euritmie.
mascat; • despre mimi şi mimă; • despre euritmie.
• modul de exprimare a sentimentelor, gândurilor, ideilor; •
modul de exprimare a sentimentelor, gândurilor, ideilor;
Om şi societate

• valori umane-valori artistice; •


valori umane-valori artistice;
• comportamente adecvate/ inadecvate în raport cu exprimarea unui •
comportamente adecvate/ inadecvate în raport cu exprimarea unui sentiment;
sentiment; •
denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practic-gospodăreşti: hârtie
• denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practic-gospodăreşti: hârtie glasată, hârtie creponată, lipici, sârmă, şnur, ac, aţă, foarfece, veselă, tacâmuri,
glasată, hârtie creponată, lipici, sârmă, şnur, ac, aţă, foarfece, veselă, tacâmuri, şerveţel etc.
şerveţel etc.

13
• sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă, vioară, pian • sunete din natură, sunete ale obiectelor din mediul apropiat; • sunete produse de
etc.); diferite obiecte sonore; • sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă,
vioară, chitară, pian, trompetă, fluier etc.);
• sunetul vorbit şi sunetul cântat; • diferenţieri de sunete după intensitate (tare-încet), • sunetul vorbit şi sunetul cântat;
după înălţime (înalte-joase); • cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, audiţii
Estetic şi creativ adecvate vârstei şi temei de studiu; • diferenţieri de sunete după: înălţime (înalte, joase), intensitate (tare, încet),
• denumiri ale obiectelor specifice: creion, pensulă, acuarele, planşă, durată (lungi-scurte);
şevalet, plastilină, lut, planşeta etc.; • cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, audiţii adecvate vârstei şi
• denumiri ale culorilor de bază: roşu, galben, albastru, verde, ale temei de studiu;
altor culori şi nuanţe şi ale non-culorilor: negru, alb; • denumiri ale obiectelor specifice: creion, pensula, acuarele, planşă, şevalet,
plastilina, lut, planşetă etc.;
• opere de artă adecvate vârstei şi temei de studiu. • denumiri ale culorilor de bază: roşu, galben, albastru, verde, ale non-culorilor:
negru, alb şi ale unor nuanţe ce rezultă din combinarea culorilor de bază cu
non-culorile;
• opere de arta adecvate vârstei şi temei de studiu.

• deprinderi motrice de bază: mers, alergare, săritură; • denumirea unor părţi ale corpului implicate în mişcare (braţe, picioare, spate, cap,
gât, genunchi, palme, coate etc.); • deprinderi motrice de bază: mers şi variante de
• deprinderi utilitar - aplicative: târâre pe palme şi genunchi, mers în mers, alergare şi variante de alergare, săritură în lungime, săritură în adâncime; •
Psihomotric

echilibru între două linii trasate pe sol, tragere şi împingere; deprinderi utilitar - aplicative: târâre pe coate şi abdomen, mers în echilibru pe o
• dansuri populare, dansuri tematice, euritmice; suprafaţă înclinată şi pe o linie trasată pe sol, tragere şi împingere; • mini-fotbal,
mini-baschet;
• mini-fotbal, mini-baschet • dansuri populare, dansuri tematice, euritmice.

• munca fizică/ munca intelectuală;


• munca fizică/ munca intelectuală;
Cine şi cum planifică/organizează o activitate?

• proces şi planificare (paşi într-un proces de planificare);


Limbă şi comu-

• proces şi planificare (paşi într-un proces de planificare); • organizare/ haos;


nicare

• comunitate/ individ; • comunitate/ individ;


• rezultate ale activităţii; • rezultate ale activităţii;
• reguli şi comportamente; • reguli şi comportamente;
• răsplata muncii. • răsplata muncii;
• sentimentul de împlinire de după finalizarea unei activităţi cu succes.
• înserieri ale obiectelor după formă, mărime, lungime, lăţime, grosime,
• diferenţieri ale obiectelor după formă, mărime (mare, mic, mijlociu), culoare (2- înălţime (mai multe dimensiuni), culoare (mai multe culori);
3 culori), lungime (3 lungimi); • forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi, romb, oval);
• apreciere globală a cantităţii şi apreciere prin punere în perechi în limitele 1-5 • poziţii spaţiale;
Ştiinţe

(multe, puţine, mai mult decât..., mai puţin decât..., tot atâtea); • recunoaştere şi trasare cifre de la 1 la 10;
• forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi); • numărat în intervalul 1-20;
• poziţii spaţiale: sus, jos, deasupra, sub, la dreapta, la stânga etc. • operaţii de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi în intervalul 1-10.
• numărat în intervalul 1-5 şi cifrele de la 1 la 5;
• adunare şi scădere cu o unitate în intervalul 1-5.
14
• denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practic-gospodăreşti: hârtie • denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practic-gospodăreşti:

Om şi
societate
glasată, hârtie creponată, lipici, sârmă, şnur, ac, aţă, foarfece, veselă, tacâmuri, hârtie glasată, hârtie creponată, lipici, sârmă, şnur, ac, aţă, foarfece vesela,
şerveţel etc. tacâmuri, şerveţel etc.

• sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă, vioară, chitară, pian, trompetă,
fluier etc.);
• sunetul vorbit şi sunetul cântat;
• cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, audiţii adecvate vârstei şi temei de
Estetic şi creativ

studiu;
• denumiri ale obiectelor specifice: creion, pensulă, acuarele, planşă, şevalet,
plastilină, lut, planşetă etc.;
• denumiri ale culorilor de bază: roşu, galben, albastru, verde, ale non-culorilor: negru,
alb şi ale unor nuanţe ce rezultă din combinarea culorilor de bază cu non-culorile;
• elemente decorative (combinaţii, alternanţe);
• opere de artă adecvate vârstei şi temei de studiu.

• denumirea unor părţi ale corpului implicate în mişcare (braţe, picioare, spate, cap,
• deprinderi motrice de bază: mers cu variante de mers, alergare cu variante de gât, genunchi, palme, coate etc.);
alergare, săritură; • deprinderi motrice de bază: mers şi variante de mers, alergare şi variante de
Psihomotric

• deprinderi utilitar - aplicative: târâre pe palme şi genunchi, mers în echilibru între alergare, săritură în lungime, săritură în adâncime;
două linii trasate pe sol, tragere şi împingere, căţărare; • deprinderi utilitar - aplicative: transport de greutăţi, căţărare, tragere şi împingere;
• dansuri tematice, euritmice; • mini-fotbal, mini-baschet;
• mini-fotbal, mini-baschet • dansuri tematice, euritmice.

• grupa/ casa/ comunitatea noastră şi regulile ei;


• grupa/casa/comunitatea noastră şi regulile ei; • meserii/profesii;
• meserii/ profesii; • unelte/ instrumente/ aparatură specifice (însuşiri, reguli de folosire);
Cu ce şi cum vreau să fiu?

• unelte/ instrumente/aparatură specifice (însuşiri, reguli de folosire); • munca în calitate de angajat/munca în familie sau în propria gospodărie;
comunicare
Limbă şi

• munca în calitate de angajat/ munca în familie sau în propria gospodărie; • muncă şi învăţătură (delimitări, interferenţe etc.);
• • muncă şi învăţătură (delimitări, interferenţe etc.); • patron/ angajat;
• responsabilităţi şi comportamente în legătură cu procesul muncii. • resurse naturale/resurse umane;
• responsabilităţi şi comportamente în legătură cu procesul muncii;
• responsabilităţi şi comportamente în legătură cu educaţia/dezvoltarea personală;
• educaţia pentru dezvoltare durabilă.

15
• diferenţieri ale obiectelor după formă, mărime, lungime, lăţime (mare/ mic – 3-4
ani şi mijlociu – 4-5 ani, culoare (3-5 culori); • diferenţieri ale obiectelor după formă, mărime, lungime, lăţime, înălţime (mai multe
• apreciere globală a cantităţii şi apreciere prin punere în perechi în limitele 1-5 dimensiuni), culoare (mai multe culori);
Ştiinţe (1-3 la 3-4 ani şi 1-5 la 4-5 ani) (multe, puţine, mai mult decât..., mai puţin decât..., • forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi, romb, oval);
tot atâtea); • recunoaştere şi trasare cifre de la 1 la 10;
• forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi); • numărat în intervalul 1-20;
• poziţii spaţiale: sus, jos, deasupra, sub, la dreapta, la stânga etc.; • operaţii de adunare cu 1-2 unităţi în intervalul 1-10.
• numărat în intervalul 1-5 şi cifrele de la 1 la 5 ( 1-3 la 3-4 ani şi 1-5 la 4-5 ani);
adunare şi scădere cu 1 unitate în intervalul 1-5 ( 4-5 ani).
• denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practic-gospodăreşti: hârtie • denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practic-gospodăreşti:
societate
Om şi

glasată, hârtie creponată, lipici, sârmă, şnur, ac, aţă, foarfece, veselă, tacâmuri, hârtie glasată, hârtie creponată, lipici, sârmă, şnur, ac, aţă, foarfece veselă,
şerveţel etc. tacâmuri, şerveţel etc.

• sunete produse de diferite obiecte sonore;


• sunete din natură, sunete ale obiectelor din mediul apropiat; • sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă, vioară, chitară, pian,
• sunete produse de diferite obiecte sonore; trompetă, fluier etc.);
Estetic şi creativ

• sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă, vioară, pian etc.); • sunetul vorbit şi sunetul cântat;
• cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, audiţii adecvate vârstei şi temei • diferenţieri de sunete după: înălţime (înalte, joase), intensitate (tare, încet);
studiate; • cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, audiţii adecvate vârstei şi temei
• denumiri ale obiectelor specifice: creion, pensula, acuarele, planşă, şevalet, studiate;
plastilină, lut, planşetă etc.; • denumiri ale obiectelor specifice: creion, pensulă, acuarele, planşă, şevalet,
• denumiri ale culorilor de bază: roşu, galben, albastru, verde, ale altor culori şi plastilină, lut, planşetă etc.;
nuanţe şi ale non-culorilor: negru, alb; • denumiri ale culorilor de bază: roşu, galben, albastru, verde, ale non-culorilor:
• opere de artă adecvate vârstei şi temei studiate. negru, alb şi ale unor nuanţe ce rezultă din combinarea culorilor de bază cu
non-culorile;
• opere de artă adecvate vârstei şi temei studiate.
• deprinderi motrice de bază: mers şi variante de mers, alergare şi variante de • deprinderi motrice de bază: mers şi variante de mers, alergare şi variante de
Psihomotric

alergare, săritură; alergare, săritură în lungime, săritură în adâncime;


• deprinderi utilitar - aplicative: târâre pe palme şi genunchi, mers în echilibru între • deprinderi utilitar - aplicative: trasee cu combinaţii de deprinderi;
două linii trasate pe sol, tragere şi împingere, căţărare; • mini-fotbal, mini-baschet;
• dansuri populare, dansuri tematice, euritmice • dansuri populare, dansuri tematice, euritmice.

16
PLANIFICAREA ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE

EVALUARE INIŢIALĂ 1 Săptămâna 1

TURA I

LUNI MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Din nou la gradiniță!” ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Să ne cunoaștem
ALA1 – Bibliotecă: „Răsfoim cărțile de povești din colegii noi!”
biblioteca grupei” ALA1 - Știință: „Ajută fetița/ băiatul să se îmbrace!”
- Joc de masă: Puzzle (sortare de jetoane)
- Construcții: Construiește ce dorești! - Joc de rol: „De-a grădinița”
ADE – DȘ: Joc didactic: Roata anotimpurilor - Artă: Modelaj: Temă la alegere
- DOS: „Cine sunt şi cum sunt eu?”- Probă orală ADE –DȘ: Joc didactic: „Așează-mă la căsuța mea!” (
mare-mic; gros-subțire)
ALA2 – Jocuri distractive în curte: Șoarecele și pisica; - DEC: Să ne amintim cântecele învățate; Joc cu
Ursul doarme. cânt: „Ne jucăm, ne jucăm!„

ALA2 – Joc distractiv: „Ghicește cine te-a strigat!”

MIERCURI JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Lumea poveștilor” ADP - Întâlnirea de dimineaţă:„Amintiri din vacanță”

ALA1 – Biblioteca: „Dimineață de basm: povești ALA1 – Joc de rol: „În excursie”
preferate de copii” - Construcții: „Căsuțe”
- Nisip și apă: „Castelul” - Știință: Labirint: „Drumul fetiței până la
- Joc de masă: Mozaic păpușă!”
ADE – DLC: joc didactic: „Recunoaște povestea!” ADE –DȘ: Joc logic: „Ajută-l pe ursuleț să găsească
- DOS: Decupare, lipire - „Căsuța” piesele geometrice!”
- DEC: Desen „Amintiri din vacanța mare”
ALA2 – Ghici, ghicitoarea mea! ALA2 – Jocuri cu mingea în aer liber

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Cu ce-ai dori să te Rutină – Învățăm să salutăm când venim sau plecăm
joci?” de la grădiniță

ALA1 – Artă: „Pictează ce iți place!” Tranziții - Recitative: „Hai, copii, în pas vioi/ Ne-
- Joc de masă: „Încastre” așezăm doi câte doi/ De lucru ne pregătim/ Veseli
- Bibliotecă: Scriere grafică: „Să ne amintim!” mereu vrem să fim!”
ADE –DLC: „Micul recitator” - Joc cu cant: „Unu, doi, trei”
- DPM: „Arată ce spun eu!” - Schema corporală „Ne jucăm, ne jucăm”
- Joc de mișcare: „ De-a soldații”
ALA2 – Jocuri de atenție: „Unde s-a ascuns
ursulețul?”, „Ghicește ce facem noi!”

18
TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Citire de imagini despre anotimpuri ALA - - Joc pentru dezvoltarea sensibilității
- Joc distractiv: „Statuile” tactile: „Ghicește ce este!”
- Modelaj: „Ne jucăm cu plastilina” - Construim mobilier pentru casuța păpușii
- Jocuri inițiate de copii
ADE – Ce anotimp este? (fișe)
- „Cine sunt şi cum sunt eu?”- continuarea ADE - : „Așează-mă la căsuța mea!” ( mare-mic; gros-
probei subțire) – fișe
- Cântece pentru copii – audiție

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Joc de atenție: „Ce s-a schimbat?” ALA – Citire de imagini din reviste;
- „Recunoaște imaginile și așează-le la locul - Construcții plane din figure goemetrice
potrivit!”( imagini din povești) - Joc de rol: „Servim păpușa cu prăjituri”
- Audiție: Cântece din povești
ADE – Colorează correct figurile geometrice – fișe
ADE – Joc didactic: „Personaje din povești” - Desen: „Amintiri din vacanța mare” – finalizarea
- Decupare, lipire : „Căsuța” – finalizarea lucrărilor lucrărilor

VINERI
ADP - Rutină

ALA – „Unește punctele!”


- „Desenează ceva pentru prietenul tău!”
- Jocuri inițiate de copii

ADE –„ Stiu și eu o poezie”


- Joc:„Răspunde la comandă!”

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activităților de după-amiază.

19
EVALUARE INIŢIALĂ 1 Săptămâna 2
TURA I

LUNI MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Dacă ai fi un ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Cine este prietenul tău
animal……..” la grădiniță?”

ALA1 - Joc de masă: „Jocul umbrelor” ALA1 – Bibliotecă: Citire de imagini despre activitățile
- Știință: „Răsfoim Atlasul Zoologic – Curiozități din grădiniță
din lumea animalelor” - Joc de rol: „De-a educatoarea”
- Nisip și apă: „Cărări prin pădure” - Construcții: „Rafturi pentru jucării”
ADE – DȘ : „Joc didactic: Spune ce știi despre!” - ADE –DȘ: Joc didactic: „Grupează și numără!”
animale - DOS: Lectură după imagini: „Fapte bune, fapte
- DEC: Audiție cântec: „Graiul animalelor”; rele”
Repetarea cântecelor despre animale învățate ALA2 – Jocuri cu cânt: „Podul mișcător”, „Orășelul”
ALA2 – Joc de mișcare: „Vulpea și iepurii”

MIERCURI JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Îmi amintesc multe ADP - Întâlnirea de dimineaţă: Azi sunt vesel/ trist
lucruri din ce-am învățat” pentru că…..
ALA1 - Știință: „Ne jucăm cu cifre magnetice”
-Artă: Desen: „Desenează după șablon!” ALA1 – Bibliotecă: „Ce este și ce faci cu el?”
- Nisip și apă: „Forme hazlii în nisip” - Artă: „Decupăm figuri geometrice”
ADE –DLC: Joc didactic: „Ne jucăm cu cuvintele” - Construcții: Lego – „Mașinuțe”
- DEC: Modelaj: „Jucăria preferată” ADE – DȘ: „Ne jucăm cu piesele geometrice!”
- DPM: „Ștafeta campionilor” – parcurs aplicativ
ALA2 – Joc distractiv: „Încălțăm scăunelul” ALA2 –Desene pe asfalt

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Ce jocuri îți plac?” Rutină – Îmi aranjez singur hăinuțele

ALA1 – Joc de masă: „Din jumătăți – întreg” Tranziții –Cântece și jocuri cu cânt:
- Joc de rol: „De-a teatrul de păpuși” „Dacă vesel se trăiește”
- Biliotecă: Scriere grafică „Trenul”
ADE –DLC: Poveste creată după imagini: „O Recitative: A-nceput o nouă zi/ Bine ați
întâmplare la grădiniță” venit, copii!/ De lucru ne apucăm/ Multe, multe
- DOS: Înșirare: „Mărgele pentru păpușă” învățăm.”
ALA2 – Joc distractiv: „Telefonul fără fir”

20
TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Joc de rol: „La fermă” ALA – Vizionare PPT: „La grădiniță”
- Colorăm animalele preferate - Jocuri cu jucăria preferată
- Puzzle: imagini cu animale - Joc distractiv: „Într-o călimară”
ADE –Animale sălbatice, animale domestice – fișă
de lucru ADE – „Grupează și numără!” – fișă de lucru
- Repetare cântec: „Graiul animalelor” „Fapte bune, fapte rele” - convorbire

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Sortare de imagini: „Cu ce mă joc la grădiniță?” ALA –Joc de atenție: „Ce lipsește?”
- Desen: „Desenează după șablon!” – finalizarea - „Lipim figuri geometrice”
lucrărilor - „Construiește jucării pentru prietenii tăi!”
- Jocuri de socializare: „Scaunele”
ADE -„Ne jucăm cu formele geometrice!”
ADE -„Ne jucăm cu cuvintele” – fișe -fişă indiv.-
- Modelaj: „Jucăria preferată” – expoziție cu Joc: „Micii sportivi”
jucăriile modelate

VINERI
ADP - Rutină

ALA - „Cauta perechea!” - jetoane


- Joc distraciv: „Mima”
- Joc de miscare „Mingea prin tunel”

ADE - Poveste creată după imagini: „O întâmplare la


grădiniță” – continuarea poveștilor
- Înșirare: „Mărgele pentru păpușă” – finalizare,
expoziție

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activităților de după-amiază.

21
Tema anuală: Cine sunt/ suntem? Săptămâna 3
Proiect: Veniți în lumea mea! Subtema: Familia
TURA I

LUNI MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Vă prezint familia ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „În familie”
mea!”
Opțional ALA1 - Știință: „Sortare de jetoane cu diferite ocupații
ALA1 – Bibliotecă: Citire de imagini cu scene din ale membrilor familiei”
familie - Artă: Decupare, lipire: „Copacul familiei mele”
- Artă: Desen: „La mine acasă” - Construcții: „Mobilă pentru camera mea”
- Nisip și apă: „Casa mea” ADE –Activitate integrată: DȘ+DOS:
ADE – Activitate integrată: DȘ+DEC: Joc logic: „Te rog să-mi dai!”; Convorbire: „Reguli
Lectură după imagini: „Familia mea” de comportare la masă”
Cântec (predare): „Familia mea” ALA2 – Jocuri de mișcare: „Stop pe roşu, mergi pe
Joc cu cânt (repetare): „Dacă vesel se trăiește” verde!”
ALA2 – Jocuri de mișcare: „Mima: Membrii
familiei”

MIERCURI JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Bine e la noi acasă!” ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Casa mea”
Opțional
ALA1 – Bibliotecă: „Noi și părinții noștri” (citire de ALA1 - Știință: „Reguli pe care le respectăm acasă”(
imagini din reviste) securitate personală)- fişă
- Joc de rol: „De-a familia” Joc de masă: „Jocul umbrelor” – mobilier
- Artă: Modelaj: „Fratele/ sora” - Construcții : „Casa în care locuiesc”
ADE –Activitate integrată: DLC+DEC: ADE –Activitate integrată: DȘ+DPM:
Memorizare: „Doi frați cuminți” de E. Farago; - Joc didactic: „Spune unde așezi lucrurile din
Pictură: „Tabloul familiei mele” casă!” (poziții spațiale) ; Predare: Mers și variante de
ALA2 – Admirăm fotografii din familie mers –Joc: „Mergem spre casă”

ALA2 – Joc cu cânt: „Am o căsuță mică”

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Bunicii mei” Rutină - Știu să spun „Te rog!”

ALA1 – Bibliotecă: Semne grafice: „Țigla de pe casa Tranziții –„Unu doi, unu doi/ Mergem toți în pas vioi”
bunicilor” Cântece: „Familia mea”
- Joc de rol: „Bunica face prăjituri” „Am o căsuță”
- Nisip și apă: „Curtea bunicilor mei” „Ne jucăm”
ADE –Activitate integrată: DLC+DOS: „Dacă vesel se trăiește”
- Lectura educatoarei: „Bunicul”/ „Bunica” de
B.Șt. Delavrancea; Activitate gospodărească: „O ajut
pe bunica să aranjeze masa”
ALA2 – Joc de mișcare: „Spune ce face
bunicul/bunica!”

22
TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Grupează membrii familiei după cum îți spun! ALA – „O întâmplare cu familia mea”- discuții libere
- Desen: „La mine acasă” – terminarea desenelor - Decupare, lipire: „Copacul familiei mele”
- Jocuri inițiate de copii Expoziție cu lucrările copiilor
ADE –Convorbire: „Familia mea” - Ghicitori despre obiecte(mobilier)
Repetarea cântecului : „Familia mea”
Joc cu cânt (repetare): „Dacă vesel se trăiește” ADE - Joc logic: „Te rog să-mi dai!” - repetare;
„Reguli de comportare la masă”- fișă de lucru

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – „Îmi place să mă joc cu frații mei!” – discuții cu ALA – „Așează obiectele în camera potrivită!”
grupuri mici de copii - „Casa mea” – diferite materiale
- „De-a mama/ De-a tata” - Semne grafice: Gardul casei mele (linia
- „Casa mea” - mozaic verticală)
ADE – Repetarea poeziei: „Doi frați cuminți” de E. ADE – Poziții spațiale „Spune unde este așezat?”–
farrago; Pictură: „Tabloul familiei mele” – finalizarea fișe ;
lucrărilor Joc: „Mergem spre casă” –diferite forme de mers

VINERI
ADP - Rutină

ALA – Citire de imagini „Bunicii și nepoții”


- Joc de atenție: „Ce a ascuns bunica?”
- Puzzle: „Bunicuța Scufiței Roșii”
ADE -„Bunicul”/ „Bunica” de B.Șt. Delavrancea –
povestire; Activitate gospodărească: „Știu să aranjez
singur masa”

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activităților de după-amiază.

23
Tema anuală: Cine sunt/ suntem? Săptămâna 4
Proiect: Veniți în lumea mea! Subtema: Grădinița
TURA I
LUNI MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Lumea mea din ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Știu să mă port la
grădiniță” grădiniță!”
Opțional
ALA1 - Știință: „Sortare de jetoane: Cu ce mă joc la ALA1 – Bibliotecă: Vizionare imagini cu diferite
grădiniță?” activități din grădiniță
- Joc de rol: „La activitate” - Joc de masă: „Domino” (cu jucării)
- Artă: Desen : „Jucării” - Construcții: ”Grădinița mea”
ADE –Activitate integrată: DȘ+DEC: ADE –Activitate integrată: DȘ+DOS
Joc didactic: „Ce se potrivește/ ce nu se Joc didactic:„Aranjăm jucăriile!”(formare de mulțimi
potrivește la grădiniță?”; Cântec: „Copilul politicos”, după anumite criterii: lung- scurt, gros-subțire,mare-
joc cu cânt: „10 degețele”(predare) mic); Convorbire: „Să stabilim împreună regulile grupei
ALA2 – Joc distactiv: „Plimbă jucăria!” noastre!”
ALA2 – Joc de mișcare: „Ștafeta piticilor”

MIERCURI JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Sunt politicos” ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Astăzi aș vrea să fac
Opțional …….la grădiniță”
ALA1 - Știință: Labirint: „Găsește drumul până la ALA1 - Bibliotecă: Lectura educatoarei: „Nu numai la
jucărie!” grădiniță” de O.Pancu Iași
- Nisip și apă: „Toboganul” - Artă: Modelaj :Rechizitele cu care lucrez la grădiniță
- Joc de rol: „Spectacol la grădiniță” - Construcții: Lego: „Îmi fac singur o jucărie”
ADE –Activitate integrată: DLC+DEC: ADE –Activitate integrată:DȘ+DPM:
Memorizare: „Mulțumesc!”de G. Zarafu - „Ordonează obiectele! (de la gros la subțire , de
Modelaj: „Medalii pentru copii politicoși” la mare la mic și invers!” – ( exerciții cu material
ALA2 – individual); „La plimbare prin grădiniță” ( mers și
Vizită la grupa mică: „Ne jucăm cu colegii noștri mai variante de mers- repetare), Joc: „Mergi cum spun!”
mici!” ALA2 – Joc de atenție: „Ghicește cine te-a strigat!”

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Grupa mea” Rutină - Știu cum să mă port cu colegii mei
ALA1 – Bibliotecă: Scriere grafică: Franjuri la
perdelele din grupă – linia verticală Tranziții –Unu, doi, unu, doi/ Facem sport mereu și
- Joc de masă: „Din jumătăți- întreg” ( mobilier noi/De lucru ne-apucăm/ Și repede terminăm.
din grupă, rechizite) Cântece și jocuri cu cânt:
- Construcții: „Rafturi pentru jucării” „Copilul politicos”
ADE –Activitate integrată: DLC+DOS: „Ne jucăm, ne jucăm”
- Joc didactic: „Ce faci cu ele?” (Formare de „Hop, hop, hop!”
propoziții cu cuvinte ce denumesc materiale din sala „10 degețele”
de grupă); Lucrare colectivă: „Albumul cu fotografii din
grădiniță”
ALA2 – Joc de mișcare: Pânza de păianjen

24
TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA -„Grupează după culoare!” -jetoane ALA - „Desen pentru colegul meu”
- „De-a grădinița” - „Sala mea de grupă” construcții cu diverse
- „Decupăm imagini cu jucării” materiale
ADE -„Ce se potrivește/ ce nu se potrivește la - Jocuri inițiate de copii
grădiniță?” –fișă de lucru; Cântec: „Un copil politicos” ADE - Aranjăm jucăriile!„(formare de mulțimi după
,joc cu cânt:„10 degețele” (repetare) anumite criterii: lung- scurt, gros-subțire,mare-mic);
Regulile grupei în versuri

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Citire de imagini: Așa da/ Așa nu! ALA - Repovestire: „Nu numai la grădiniță” de
- Joc senzorial ,,Atinge si spune cum este” O.Pancu Iași
- „Grupează şi numără!” - Joc senzorial: „Deschide urechea bine!”
ADE - Repetarea poeziei. „Mulțumesc!”de G. Zarafu; - Modelaj :Rechizitele cu care lucrez la grădiniță
Modelaj: „Medalii pentru copii politicoși” finalizarea –terminarea lucrărilor
lucrărilor ADE – Ordonează obiectele! (fișe);
Joc: „ Ascultă și execută!”

VINERI
ADP - Rutină

ALA – Aranjează mobilierul din grupă! (jetoane)


- Audiție: Cântece despre grădiniță
- „Facem ordine în sala de grupă”
ADE –„Ce faci cu ele? - Continuă propoziția!” – joc
didactic; Lucrare colectivă: „Albumul cu fotografii din
grădiniță”- finalizarea lucrării

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activităților de după-amiază.

25
Tema anuală: Cine sunt/ suntem? Săptămâna 5
Proiect: Veniți în lumea mea! Subtema: Grupul de prieteni, igiena corpului
TURA I

LUNI MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: Suntem colegi și ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Diferiți, dar egali”
prieteni
Opțional ALA1 - Știință: „De ce suntem diferiți?”
ALA1 – Bibliotecă: Citire de imagini despre copii - Artă: Desen: „Chipul meu”
diferiți - Construcții: „Parcul de distracții”
- Joc de rol: „De-a prietenii” ADE - Activitate integrată: DȘ+DOS:
- Nisip și apă: „Construim castele împreună” - „Ne jucăm împreună” (exerciții cu material
ADE –Activitate integrată: DȘ+DEC: individual – formare de mulțimi); Convorbire: „Diferiți,
Lectură după imagini: „Copiii se jocă împreună”; dar egali”
Desen : „Șervețelul pentru prietenul meu”(decorare)
ALA2 –Joc cu cânt: „Joacă, joacă băiete/fetiță!”
ALA2 – Joc: „Cine lipsește?”

MIERCURI JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Acesta sunt eu și mă ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Ce înseamnă să
îngrijesc mereu!” lucrăm în echipă?”
Opțional
ALA1 - Știință: „Corpul meu” ALA1 – Bibliotecă: Lectura educatoarei:„Racul,
- Joc de rol: „De-a doctorul” broasca și știuca” de Alecu Donici
- Joc de masă: „Jocul umbrelor” (obiecte de uz - Joc de masă: Puzzle: „Imagini cu copiii în
personal) diferite ipostaze”(în parc, la grădiniță, la joacă)
ADE - Activitate integrată:DLC+DEC: - Nisip și apă: „Cazemata”
Joc didactic: „Spune cum este!”(antonime); Cântec : ADE - Activitate integrată: DȘ+DPM: Joc didactic:
„Chipul meu” (predare), joc cu cânt: „10 Degețele” „Ajută-ți colegul!”( formare de mulțimi); Joc:
(repetare) „Competiția” (parcurs aplicativ)
ALA2 – „Ghicitori despre părțile corpului” -
ALA2 – Joc de mișcare: „Sfoara”

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Prietenul meu” Rutină – „Împărțim jucăriile”

ALA1 – Artă: Pictură: „Prietenii mei” Tranziții – „Ne jucăm, nej ucăm”
- Bibliotecă: Citire de imagini: „La locul de „10 degețele”
joacă” „Îmi place să mă joc”
- Construcții: „Jucării pentru prietenul meu” „Hop, hop, hop!”
ADE - Activitate integrată:DLC+ DOS:
- Poveste cu început dat: „O aventură cu
prietenul meu”; Înșirare: „Brățară prieteniei”
ALA2 – Audiție: Cântece pentru copii

26
TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Selectare de imagini: Fapte bune/ fapte rele ALA – Joc: „Caută-ți prietenul!”
(comportare la grădiniță și locul de joacă) - Artă: Desen: „Chipul meu” terminarea lucrărilor
- „Ne jucăm împreună” – jocuri la alegerea - „Construiesc împreună cu prietenul meu”
copiilor
- Mozaic: „Flori pentru colegul meu” ADE - „Ne jucăm împreună” (exerciții cu material
individual – formare de mulțimi) – fișe ; Vizionare film
ADE - Convorbire: „Copiii se jocă împreună”; Desen : didactic: „Diferiți, dar egali”
„Șervețelul pentru prietenul meu”(decorare) finalizarea
lucrărilor

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Discuții libere: „Cum mă îngrijesc singur?” ALA - „Racul, broasca și știuca” de Alecu Donici -
- Desen: conturare: „Palma mea” discuții pe marginea poeziei
- Jocuri inițiate de copii - Modelaj: „Jucăria preferată”
- Joc :„Ghicește la ce coleg m-am gândit?”
ADE -„Spune cum este!”(antonime); Cântec : „Chipul
meu” (predare), joc cu cânt: „10 degețele” (repetare) ADE -„Grupul de prieteni”( formare de mulțimi) fișe;
Joc: „Echipele sportive”

VINERI
ADP - Rutină

ALA – Repetăm cântecelele învățate


- Scriere grafică: „Scriem împreună„( Linia
oblică)
- Facem ordine la locul de joacă

ADE -Poveste cu început dat: „O aventură cu prietenul


meu” continuarea povestirilor; Înșirare: „Brățară
prieteniei”finalizare

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activităților de după-amiază.

27
Tema anuală: Când,cum și de ce se întâmplă? Săptămâna 6
Proiect: Sunt curios să te cunosc, natură! Subtema: Toamna - aspecte
TURA I

LUNI MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Ce se întâmplă afară?” ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Ce mi-a povestit o
Opțional rândunică?”
ALA1 - Bibliotecă: Citire de imagini despre toamnă
- Artă: Modelaj: „Grebluțe și coșuri pentru frunze” ALA1 – Știință: „Unde pleacă păsările călătoare?”
- Nisip și apă: „Castelul Toamnei” - Joc de masă: „Din jumătăți întreg” (păsări)
ADE –Activitate integrată: DȘ+DPM: - Construcții: „Cuiburi pentru păsări”
Observare în natură: „Toamna”; „Pe cărările ADE –Activitate integrată: DȘ+DOS:
toamnei” (alergare și forme de alergare), joc: „Alergăm - Joc didactic: „Șirul de păsări călătoare” (serii de
după frunze” obiecte); Convorbire: „Cum ajutăm păsările și plantele
ALA2 – Audiție: Cântece despre toamnă în anotimpul toamna?”
ALA2 – Joc de mișcare: „Păsărică, mută-ți cuibul!”

MIERCURI JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „ De vorbă cu Toamna” ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Dacă aș fi Zâna
Opțional Toamna……”
ALA1 - Știință: „Punem frunze la presat”
- Artă: Pictură: „ Copacii toamna” ALA1 - Bibliotecă: Memorizare: „Ce te legeni?” de M.
- Joc de rol: „Micii grădinari curăță frunzele” Eminescu
ADE –Activitate integrată: DLC+DEC: - Joc de masă: „Așează-mă la locul potrivit!”
- Joc didactic: „Să o ajutăm pe Zâna Toamna” - Construcții: „ Frunze” - mozaic
(formare de propoziții); Cântec: „Acum e toamnă, da!” ADE –Activitate integrată: DȘ+DEC:
(predare); Joc cu cânt : „Mergi cum bat!” (repetare) „Ne jucăm cu frunzele” (formare de mulțimi –
ALA2 – Joc distraciv: „Găsește frunzele!” exerciții cu material individual); Desen : „Toamna”
ALA2 – Euritmie: „Frunzele și vântul”

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Povestea unei frunze” Rutină - Știu să mă îmbrac și să mă dezbrac singur

ALA1 - Știință: „De ce cad frunzele?” Tranziții – Cântece: „Toamna”


- Artă: „Colorăm frunze de toamnă” „Acum e toamnă, da!”
- Nisip și apă: „Urme de frunze pe nisip” Recitative: Toamna iată a venit/ Copiii s-au pregătit/
ADE –Activitate integrată: DLC+DOS: Frunzele au adunat/ Grădina au curățat/ Și acum în
- Lectura educatoarei: „Frunza” de E. Gârleanu; pas vioi/ Ne-așezăm doi câte doi.
„Chipuri zâmbitoare din frunze” – aplicație cu materiale
din natură
ALA2 – Euritmie: „Dansul frunzelor”

28
TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Răsfoim cărți cu povești despre toamnă ALA – Curiozițăți despre păsările călătoare
- Joc de atenție: „Spune care frunză lipsește!” - Ghicitori despre păsări
- Puzzle cu peisaj de toamnă - Modelaj: „Căsuțe pentru păsărele”

ADE –Convorbire: „Toamna”; joc: „Alergăm după ADE -„Șirul de păsări călătoare” (serii de obiecte) –
frunze” fișe; Vizionare PPT „Păsările și plantele în anotimpul
toamna”

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Scriere grafică: Gardul grădinii – Linia oblică ALA – Repetarea poeziei „Ce te legeni!” de M.
- Pictură: „Copacii toamna” –terminarea lucrărilor Eminescu
- Joc de rol: „Strângem frunzele!” - Construcții plane din figuri geometrice: „Copaci
ADE - Joc didactic: „Să o ajutăm pe Zâna Toamna” desfrunziți”
(formare de propoziții); Repetarea cântecului Acum e - Sortăm frunze după mărime și culoare
toamnă, da!” și jocului cu cânt : „Mergi cum bat!”
ADE -„Ne jucăm cu frunzele” (formare de mulțimi);
Desen : „Toamna” - finalizarea lucrărilor

VINERI
ADP - Rutină

ALA - Mozaic: „Copacii toamna”


- Repetăm cântecele despre toamnă
- Jocuri inițiate de copii
ADE – Povestire . „Frunza” de E. Gârleanu; „Chipuri
zâmbitoare din frunze” – aplicație cu materiale din
natură - expoziție cu lucrările copiilor

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activităților de după-amiază.

29
Tema anuală: Când,cum și de ce se întâmplă? Săptămâna 7
Proiect: Sunt curios să te cunosc, natură! Subtema: Flori, fructe, legume de toamnă
TURA I

LUNI MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Îmi plac fructele!” ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Fructul meu preferat”
Opțional ALA1 - Știință : „Cântărim fructele”
ALA1 – Bibliotecă: Citire de imagini cu aspecte din - Joc de rol: „Pregătim prăjituri cu fructe”
livadă - Artă: Modelaj: „Fructe”
- Joc de rol: „De-a vânzătorii de fructe” ADE - Activitate integrată: DȘ+DEC:
- Construcții: „Lădițe pentru fructe” - „Mai multe fructe, mai puține” – Joc didactic;
ADE –Activitate integrată: DȘ+DOS: Cântec: „Acum e toamnă, da!” (repetare), joc cu cânt:
Observare: „Fructe de toamnă”; „Fructe haioase” „Țăranul e pe câmp”(predare)
– decupare, lipire ALA2 – Ghicitori despre fructe
ALA2 – Joc de mișcare: „Alergăm prin livadă”

MIERCURI JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Florile toamnei” ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „De ce mâncăm
Opțional legumele?”
ALA1 - Știință: „Mirosim florile toamnei” ALA1 - Știință: „Să gustăm legume de toamnă!”
- Artă: Desen după șablon: „Flori de toamnă” - Joc de masă: Puzzle: „Legume de toamnă”
- Joc de masă: „Din jumătăți- întreg” - Artă: „Colorăm legume”
ADE - Activitate integrată: DLC+DPM: ADE - Activitate integrată:DȘ+DOS
- Memorizare: „Crizantema” de O. Cazimir - „Legume surori” (exerciții cu material individual,
Gimnastică ritmică, „Dansul crizantemelor” formare de perechi); Convorbire: „Legumele, izvor de
ALA2 – Joc distractiv: „Cine are floarea?” vitamine”
ALA2 – Audiție: „Supa de zarzavat”

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Dacă aș fi o legumă, Rutină –Spălăm fructele și legumele înainte de a le
aș fi….” consuma

ALA1 - Bibliotecă: „Cum ne ajută legumele?” –citire Tranziții –


de imagini din reviste, reclame Cântece: „ Acum e toamnă, da!”
- Joc de rol: „La piață” „Țăranul e pe camp”
- Construcții: „Coșuri pentru legume” „Mergi cum bat!”
ADE - Activitate integrată: DLC+DEC: Joc de mișcare: „Recoltăm fructe și legume”
- Joc didactic: „Spune ce știi despre legume!”
(propoziții dezvoltate); Pictură: „Hora legumelor
vesele”
ALA2 – Punem murături

30
TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – „Ne jucăm cu fructe din plastic” ALA – Vizionare: „Prâslea cel voinic și merele de aur”
- „De la sămânță la plantă, apoi la fruct” – - Modelaj : „Fructe” finalizare, expunere
Vizionare PPT - Curiozități despre fructe
- Lotto cu fructe
ADE -„Mai multe fructe, mai puține” – fișe de lucru;
ADE -„Fructe de toamnă” fișe de lucru; „Fructe Repetarea cântecului „Acum e toamnă, da!” și a
haioase” – decupare, lipire –finalizarea lucrărilor jocului cu cânt: „Țăranul e pe camp”

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Răsfoim Atlasul Botanic pentru a afla lucruri ALA – „Alimente sănătoase” – discuții libere
interesante despre florile toamnei - Ghicitori despre legume
- Scriere grafică: Codițe de flori - Joc distractiv: „Caută legumele!”
- Construim ronduri de flori
ADE -„Legume surori” (fișe de lucru) Convorbire: „De
ADE -Repetare: „Crizantema” de O. Cazimir ce mâncăm legumele?”
Gimnastică ritmică, „Dansul crizantemelor

VINERI
ADP - Rutină

ALA – „Modelam coșul cu legume”


- „Pregătim salată de legume”
- „Sortăm jetoane cu legume”

ADE - Joc didactic: „Spune ce știi despre legume!”


(propoziții dezvoltate) repetare; Pictură: „Hora
legumelor vesele” finalizarea lucrărilor

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activităților de după-amiază

31
Tema anuală: Când,cum și de ce se întâmplă? Săptămâna 8
Proiect: Sunt curios să te cunosc, natură! Subtema: Fenomene ale naturii în anotimpul toamna
TURA I

LUNI MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Cum e vremea ?” ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Nu ne temem de
Opțional ploaie, fulgere și vânt”
ALA1 - Știință: ”De ce bate vântul?” ”Ce este ploaia?”
”De ce fulgeră?” ALA1 – Bibilotecă: Citire de imagini despre fenomene
- Jocuri de rol: ”De-a vântul”De-a ploaia” ale naturii
- Construcții: ”Umbrele pentru ploaie” - Artă: Desen:”Nori de ploaie”
(materiale diverse) - Joc de masă: ”Alege și potrivește!”
ADE –Activitate integrată: DȘ+ DEC: ADE - Activitate integrată: DȘ+DOS:
Lectură după imagini: ”Fenomene ale naturii în Predare : ”Dreptunghiul”- ” Adăpost pentru ploaie”;
anotimpul toamna”; Pictură: ”Peisaj de toamnă Convorbire: ”Cum ne protejăm vreme rea?”
ploioasă ALA2 – Joc distractiv: ”Unde este umbreluța?”
ALA2 – Vizionare film: ”Pic-pic și Pica-pica”

MIERCURI JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”La plimbare cu ploaia” ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Întâmplări într-o zi de
Opțional toamnă”
ALA1 –Bibliotecă: Scriere grafică: ”Mânerul umbrelei”
- Joc de rol: ”Suntem cercetători” ALA1 - Știință: ”De ce cade bruma?” ”Cum afectează
- Construcții: ”Diguri împotriva apelor” ea plantele?”
ADE - Activitate integrată: DLC+DEC: - Joc de masă: Încastre
- Joc didactic: ”Fenomenele naturii ne uimesc” - Artă: Dactilopictură: ”Picături de ploaie”
(propoziția exclamativă); Cântec: ”Toamna”- folclor ADE - Activitate integrată:DȘ+DPM:
(predare), joc cu cânt: ”Vine ploaia, pic, pic, Joc didactic: ”Pune tot atâtea umbreluțe, pelerine
pic!”(repetare) etc.!”; Alergare și forme de alergae (repetare) joc:
ALA2 - Joc de mișcare: ”Bate vântul, vine ploaia” ”Fugi de ploaie!”
ALA2 –– Vizionare film educativ: Fenomene ale naturii

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”De vorbă cu vântul” Rutină - Știu să mă feresc de vreme rea
ALA1 - Știință: Sortăm jetoane cu fenomene ale
naturii specifice toamnei Tranziții – Cântece:
- Joc de rol: ”Pregătim păpușa pentru vreme ”Vine ploaia, pic, pic, pic!”
rea” ” Acum e toamnă, da!”
- Nisip și apă: ”Urmele vântului” Joc de mișcare: ”Tună, bate vântul, plouă”
ADE - Activitate integrată: DLC+DOS: ”Podul de piatră”
- Memorizare: ”Mori de vânt” de Maria Raicu”
Confecționare: ”Moara de vânt” din materiale
reciclabile
ALA2 – Joc de mișcare: ”Podul de piatră

32
TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Mozaic: ”Nori de ploaie” ALA – Joc senzorial: ”Ce se aude?”


-Citim imagini despre vreme - Labirint : ”Găsește drumul cel mai scurt până la
- Ascultăm sunetul vântului și al ploii umbrelă!”
- Jocuri inițiate de copii
ADE – Convorbire: ”Fenomene ale naturii în anotimpul
toamna”; Pictură: ”Peisaj de toamnă ploioasă ADE -”Dreptunghiul”- ” Adăpost pentru ploaie”- fișe de
terminarea lucrărilor lucru; Joc didactic: ”Alege hăinuțele pentru vreme
rea!”

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA - Scriere grafică: ”Mânerul umbrelei” - finalizare ALA –Cum putem prevedea vremea – film didactic
- ”Ce fac plantele când pouă?” - Construcții ”Stația meteo”
- Vizionare: ”Povestea ploii” - Modelaj: ”Umbrele”
ADE -”Fenomenele naturii ne uimesc” (propoziția ADE -
exclamativă) fișe de lucru ; Cântec: ”Toamna” ,joc cu ”Pune tot atâtea umbreluțe, pelerine etc.!”- fișe; Joc:
cânt: ”Vine ploaia, pic, pic, pic!”(repetare) ”Alergăm prin ploaie!”

VINERI
ADP - Rutină

ALA –Poster: ”Vremea azi”


- Joc senzorial: Cald/ rece
- Facem ordine în sala de grupă

ADE – Repetarea poeziei:”Mori de vânt” de Maria


Raicu; Confecționare: ”Moara de vânt” din materiale
reciclabile- finalizarea lucrărilor

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activităților de după-amiază.

33
Tema anuală: Când,cum și de ce se întâmplă? Săptămâna 9
Proiect: Sunt curios să te cunosc, natură! Subtema: Toamna -evaluare
TURA I

LUNI MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Fructe, legume, flori” ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Ce mi-a povestit
Opțional Toamna?”
ALA1 –Bibliotecă: Citire de imagini cu fructe, legume
și flori de toamnă ALA1 - Știință: Ce obținem din fructe și legume? fișe
-Joc de masă: ”Puzzle cu fructe și legume” - Artă: Pictură:”Zâna Toamna”
- Construcții: ”Ronduri de flori” - Joc de rol: ”De-a gospodinele”
ADE –Activitate integrată: DȘ+DEC: ADE - Activitate integrată: DȘ+DOS:
Joc didactic: ”Gospodinele la piață”; Desen: - Joc didactic: ”Așează corect fructele și
”Vaza cu crizanteme” legumele!” – (mulțimi ); Lectură după imagini:
ALA2 – Joc distractiv: ”Unde am ascuns mărul?” ”Activitatea oamenilor în anotimpul toamna”
ALA2 – Joc de mișcare: ”Umple coșul!”

MIERCURI JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Îmi place toamna ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Ce știi despre
pentru că….„ toamnă?”
Opțional ALA1 - Știință: ”Cântărim fructe și legume”
ALA1 – Bibliotecă: Răsfoim cărți cu povești despre - Artă: Modelaj: ”Buchet de tufănele”
toamnă - Construcții: ”Rafturi pentru borcanele cu
- Joc de masă: ”Jocul umbrelor” fructe și legume conserve”
- Nisip și apă: ”Urme de frunze în nisip” ADE - Activitate integrată: DȘ+DPM:
ADE - Activitate integrată: DLC+DEC: - Joc logic: ”Să o ajutăm pe Zâna Toamna!”
- Joc didactic: ”Care este greșeala?”(propoziția (identificarea figurilor geometrice); ”Pe cărările
interogativă); Repetăm cântecele de toamnă învățate toamnei” – parcurs aplicativ
ALA2 – Joc senzorial: ”Săculețul fermecat” ALA2 – Jocuri distactive: ”Spune la ce m-am gândit?”

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă:”Album de toamnă” Rutină – Deprinderi de igienă: Știu să mă pregătesc de
masă
ALA1 – Bibliotecă: ”Ne jucăm cu piesele magnetice”
- Joc de rol: ”Micii grădinari” Tranziții - Cântece: ”Vine toamna, pic, pic, pic”
- Joc de masă: ”Din jumătăți –întreg” ”Toamna”
ADE - Activitate integrată: DLC+DOS: ”Țăranul e pe câmp”
- ”Pe scena toamnei” – (recitarea poeziilor ” Acum e toamnă, da!”
despre toamnă învățate), Lucrare colectivă: ”Toamna” Recitative: Toamna iată a venit/ Copiii s-au pregătit/
- machetă Frunzele au adunat/ Grădina au curățat/ Și acum în
ALA2 – Jocuri de mișcare: ”Păsărelele călătoare” pas vioi/ Ne-așezăm doi câte doi.
”Păsărică, mută-ți cuibul!”

34
TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Citim imagini despre munca oamenilor toamna ALA – Reconstituire de imagini despre toamnă
- Joc senzorial: ”Spune ce ai mirosit!” -”Colorăm legume și fructe”
- Discuții libere despre preferințele unor fructe și -” Facem compoturi din fructe”
legume
ADE - Joc didactic: ”Așează corect fructele și
ADE - Joc didactic: ”Gospodinele la piață”; legumele!” – (mulțimi ) fișe ; Convorbire ”Activitatea
continuarea jocului Desen: ”Vaza cu crizanteme” oamenilor în anotimpul toamna”
finalizarea lucrărilor

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Joc distractiv: ”Telefonul fără fir” ALA - Sortăm jetoane cu fenomene ale naturii toamna
- ”Ștampilăm cu frunze” - pictură - Vizionare PPT: ”Imagini de toamnă”
- Construim magazii pentru depozitarea roadelor - Ghicitori despre anotimpul toamna
toamnei
ADE - Joc logic: ”Să o ajutăm pe Zâna Toamna!”
ADE -Joc didactic: ”Care este greșeala?”(propoziția (identificarea figurilor geometrice); ”Pe cărările
interogativă)- fișe; Repetăm cântecele de toamnă toamnei – parcurs aplicativ
învățate

VINERI
ADP - Rutină

ALA – Joc: ”De-a păsările călătoare„


- ”Construim lădițe pentru fructe și legume”
- Jocuri inițiate de copi

ADE - ”Știu și eu o poezie” – (recitarea poeziilor


despre toamnă învățate), Lucrare colectivă: ”Toamna”
- expunerea machetei

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activităților de după-amiază.

35
Tema anuală: Cine sunt/ suntem? Săptămâna 10
Proiect: Mă mândresc că sunt român! Subtema: Costumul popular – identitatea națională
TURA I

LUNI MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: Când îmbrăcăm ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Românaș și
costumul popular? româncuță”
Opțional
ALA1 – Bibliotecă: Citire de imagini despre costume ALA1 - Știință: De ce trebuie să păstrăm tradițiile?
populare din diferite zone - Joc de masă: ”Îmbracă fetița, băiatul în costum
- Joc de rol: ”La șezătoare” popular!”
- Artă: Modelaj: ”Vase de lut” - Nisip și apă: Modele populare pe nisip
ADE –Activitate integrată: DȘ+DEC: ADE - Activitate integrată: DȘ+ DOS :
Observare: ”Costumul popular”; Cântec: ”Drag mi-e „Ne jucăm cu obiecte tradiționale” (exerciții cu
jocul românesc” (predare), Joc cu cânt: ”Alunelul” material individual –numărul și cifra 1)
ALA2 – Vizionare dansuri populare ; Memorizare: ”Portul meu” (folclor)
ALA2 –Joc: ”Țăranul e pe câmp”

MIERCURI JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Să vorbim despre ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Să nu uităm tradițiile!””
obiecte tradiționale”
Opțional ALA1 - Știință: ”Cum se confecționau costumele
ALA1 – Știință: ”Cum se fac vasele de lut?” – populare?”
vizionare film didactic - Artă: ”Pictură pe vase de lut”
- Joc de rol: ”Pregătim masa în vase - Joc de masă: „Găsește umbra! –obiecte
tradiționale” tradiționale
- Construcții:” Rafturi pentru vasele de lut” ADE - Activitate integrată:DȘ+DPM
ADE - Activitate integrată:DLC+ DEC: - Joc logic: ”Decorează costumul popular cum îți
Joc didactic: ”Românașii se joacă cu silabele”; Desen spun!” Dans popular : ”Hora”
”Vase tradiționale” (decorare) ALA2 – Vizită la muzeu de etnografie

ALA2 – Audiție: Cântece populare

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă : ”Zi de sărbătoare” Rutină – Învățăm să respectăm tradițiile
ALA1 - Bibliotecă: ”Album cu imagini de la muzeul de
etnografie” Tranziții –
- Construcții: ”Case țărănești” „Alunelul”
- Joc de rol: ”De-a spectacolul popular” ”Drag mi-e jocul românesc”
ADE - Activitate integrată: DLC+DOS: „ Hora”
Lectură după imagini: ”Români în zi de sărbătoare”;
Nodul simplu: ”Înnodăm nojițele ”
ALA2 – Realizăm și noi un colț cu obiecte tradiționale

36
TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA - Sortare de imagini cu componente ale ALA –– Răsfoim cărți vechi pentru a vedea cum trăiau
costumului național oamenii în trecut
- Modelaj: ”Vase de lut” finalizarea lucrărilor - ” Îmbrăcăm păpușa în costum național”
- Pregătim bucate tradiționale - Decupăm imagini cu oameni îmbrăcați în costum
ADE - Observare: ”Costumul popular”; Cântec: ”Drag popular
mi-e jocul românesc” Joc cu cânt: ”Alunelul” ADE - „Ne jucăm cu obiecte tradiționale” (exerciții cu
material individual –numărul și cifra 1) ; Repetare:
”Portul meu”

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA - ”Admirăm fotografii vechi cu oameni îmbrăcați ALA - Vizionare imagini PPT: ”Costumul popular”
în costume populare” - Desen: ”Hora copiilor”
- Jocuri inițiate de copii - Strigături pentru dansurile românești
- Joc distractiv: ”Traista fermecată” ADE -
Joc logic: ”Decorează costumul popular cum îți spun!”
ADE - Joc didactic: ”Românașii se joacă cu silabele”; - fișe; Dans popular : ”Hora”- repetare
Desen ”Vase tradiționale” (decorare)

VINERI
ADP - Rutină

ALA – Convorbire:” Ce am văzut la muzeul de


etnografie”
- Scriere grafică: ”Cruciulițe pe ie”
- Realizarea colțului cu obiecte tradiționale

ADE - Convorbire: ”Români în zi de sărbătoare”


- Nodul simplu: ”Înnodăm nojițele ” repetare

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activităților de după-amiază.

37
Tema anuală: Cine sunt/ suntem? Săptămâna 11
Proiect: Mă mândresc că sunt român! Subtema: Ziua Națională a României
TURA I

LUNI MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Țara mea” - Întâlnirea de dimineaţă: ”Povești ale neamului
Opțional meu”
ALA1 – Știință: ”Frumusețile și bogățiile țării” Opțional
- Joc de masă: Puzzle – ”România” ALA1 Bibliotecă: Răsfoim cartea de istorie
- Construcții: ”Munți și dealuri” - Artă: Colorăm : ”Monumente istorice”
ADE –Activitate integrată: DȘ+DOS: - Joc de rol: ”De-a soldații”
Observare: ”Harta României”; Colaj: ”Harta țării mele” ADE – Activitate integrată: DȘ+DOS:
– rupere, lipire Joc logic: ”Tabloul tricolor”; Lectura educatoarei: ”Moș
Ion Roată și Unirea” de Ion Creangă
ALA2 – Joc de mișcare: ”În excursie prin România” ALA2 – ”Hora Unirii”

MIERCURI JOI
ADP ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Îmi place limba ce ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”La mulți ani, țara
o vorbesc!” mea!”
ALA1 - Biliotecă: Scriere grafică: Scriem numele țării
ALA1 – Bibliotecă: Citire de imagini cu diferite după model
monumente istorice - Pictură: ”Drapelul tricolor”
- Joc de masă: ”Alege și grupează - jetoane” - Nisip și apă: ”Conturul țării noastre”
- Construcții: ”Cetățile din România” ADE - Activitate integrată: DȘ+DPM:
ADE – Activitate integrată: DLC+DEC: ”Ne jucăm cu stegulețe!” (predarea cifrei2), Repetarea
Memorizare: ”Limba românească” de G. Sion; Imnul dansului popular ”Hora”
României–”Deșteaptă-te române” – audiție; Cântec:
”Drag mi-e jocul românesc” (repetare) ALA2 – Joc de atenție: ”La cine s-a oprit stegulețul?”
ALA2 – Joc cu cânt ”La defilare”

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Ce știu despre eroii Rutină – Învățăm să cinstim memoria eroilor neamului
neamului meu?”
Tranziții – ”De-a soldații”
ALA1 -Știință: ”Cum s-a format poporul român?”/ ”La defilare”
”Eroii neamului meu” ”Drag mi-e jocul românesc”
-Joc de rol: ”De-a voievozii” ”Unu, doi, unu, doi/ Mergem toți în pas
- Construcții: ” Turnuri de apărare” vioi”
ADE - Activitate integrată: DLC+ DEC:
- Joc didactic: ”Pe urmele eroilor” (propoziții,
cuvinte, silabe); Modelaj: ”Sabia și scutul eroului
preferat”
ALA2 – Joc de mișcare: ”Țară, țară, vrem ostași!”

38
TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – ”Călătorie pe hartă” ALA – Citire de imagini din cărți și reviste despre
- Audiție ”Rapsodia Română” ”Unirea cea mare”
- Jocuri inițiate de copii - Colorăm monumente istorice terminarea lucrărilor
- Joc: ”Statuile”
ADE -”Harta României”- fișe; Colaj: ”Harta țării mele” –
rupere, lipire- finalizarea lucrărilor ADE - Joc logic: ”Tabloul tricolor” - repetare;
Repovestire:„Moș Ion Roată și Unirea” de Ion Creangă

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA - Admirăm fotografii din țara noastră ALA – Discuții libere: ”Țara mea”
- Puzzle:”Imagini din țară” - Decupăm imagini cu frumusețile tării”
- Tangram: ”Steagul țării mele” - Joc: ”De-a românașii”
ADE – Repetarea poeziei ”Limba românească” de G.
Sion; Imnul României–”Deșteaptă-te române” – ADE -”Ne jucăm cu stegulețe!” (predarea cifrei2) -
audiție; Cântec: ”Drag mi-e jocul românesc” (repetare) consolidare, Repetarea dansului popular ”Hora”

VINERI
ADP - Rutină

ALA – Vizionare film didactic:”Eroii neamului”


- Scriem numele țării noastre cu cifre magnetice
-”Ne jucăm cu soldățeii”
ADE - ”Pe urmele eroilor” (propoziții, cuvinte, silabe)
– fișe; Modelaj: ”Sabia și scutul eroului preferat”
expoziție cu lucrările copiilor

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activităților de după-amiază.

39
Tema anuală: Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim? Săptămâna 12
Proiect: Ce dragi îmi sunt sărbătorile! Subtema: Datini și obiceiuri de iarnă
TURA I

LUNI MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ” Vin sărbătorile de ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Ce știm despre Moș
iarnă!” Nicolae!”
Opțional
ALA1 – Bibliotecă: Citire de imagini obiceiuri de iarnă ALA1 - Știință: ”Cine a fost Moș Nicolae?”
- Joc de rol: ”De-a colindătorii” - Artă: Modelaj: ”Dulciurile din ghetuța Moșului
- Construcții: ”Casele gazdelor” Nicolae”
ADE –Activitate integrată: DȘ+DEC: -Joc de masă: Puzzle: ”Moș Nicolae”
Convorbire: ”Sărbătorile de iarnă –datini și obiceiuri”; ADE - Activitate integrată DȘ+ DOS:
Desen: ”Obiceiuri de iarnă” (socova, plugușorul) ”Darurile lui Moș Nicolae” (Numărul și cifra 3);
ALA2 – Joc de mișcare: ”Am pornit la colindat” Lectura educatoarei: ”Legenda lui Moș Nicolae”;

ALA2 – Joc de mișcare: ”Drumul lui Moș Nicolae”

MIERCURI JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Colinde, colinde” ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ””Am plecat să
Opțional colindăm”
ALA1 – Bibliotecă: ”La colindat în diferite zone ale ALA1 - Știință: ”De ce mergem la colindat?”
țătii” – Vizionare PPT - Joc de rol: ”Gospodinele pregătesc dulciuri
- Joc de masă: ”Jocul umbrelor” (obiecte folosite pentru colindători”
la colindat) - Artă: ”Decorăm trăistuța pentru colindat”
- Nisip și apă: ”Steluțe” ADE - Activitate integrată: DȘ +DPM:
ADE - Activitate integrată: DLC+DEC: ”Copii la colindat” (compunerea și descompunerea
- Memorizare: ”Colinde, colinde” de M. numărului 3, exerciții cu material individual);
Eminescu; Colinde –”Steaua” (predare) , Joc cu cânt : Joc:”Atinge steluța!” (sărituta în înălțime)
” Cântecul caprei” -
ALA2 – Joc distractiv: ”Găsește trăistuța!” ALA2 – Repetăm colindele pentru serbare

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Vreau să merg la Rutină - Sțiu să îmi ascult părunții
colindat cu….”
ALA1 – Bibliotecă: ” Cu uratul” – ”Amintiri din Tranziții – ”Bun găsit, gazdă bună/ Am venit cu voie
copilărie” de Ion Creangă bună/ Cu mult drag să colindăm/ Și covrigi să
- Artă: Modelaj: ”Covrigi pentru colindători” căpătăm!”
- Construcții: ” Steaua” ”Steaua”
ADE - Activitate integrată: DLC +DOS: ” Domn, domn să-nălțăm!”
Joc didactic: ”Ne pregătim de colindat” (cuvinte, ”Sorcova”
silabe); Confecționare: ”Sorcova”
ALA2 – Pregătim sala de grupă pentru venirea
colindătorilor

40
TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA - Răsfoim cărți cu imagini de la colindat” ALA – Discuții cu grupuri mici de copii: „Cum aduce
- ”Completează ce lipsește!” – obiecte necesare Moș Nicolae darurile?”
colindătorilor - „Pregătim ghetuțele pentru venirea Moșului”
- Scriere grafică: ”Spirala- Florile sorcovei” - Desen: ”Ghetuța lui Moș Nicolae”

ADE - Convorbire: ”Sărbătorile de iarnă –datini și ADE -”Darurile lui Moș Nicolae” (Numărul și cifra 3) -
obiceiuri”; Desen: ”Obiceiuri de iarnă” (socova, consolidare; Vizionare film: ”Legenda lui Moș
plugușorul)- finalizarea desenelor Nicolae”;

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Colorăm imagini cu diferite obiceiuri de iarnă ALA - ”Terminăm de decorat trăistuța pentru colindat”
- Mozaic: ”Sorcova” - Puzzle: ”Imagini cu colindători”
- Joc: ”Spune la ce obicei m-am gândit!” - Repetăm pașii de dans pentru serbare

ADE -”Copii la colindat” (compunerea și


ADE – Repetarea poeziei: ”Colinde, colinde” de M. descompunerea numărului 3, exerciții cu material
Eminescu; Colinde –”Steaua”, Joc cu cânt : ” Cântecul individual)- fișe de lucru; Joc:”Atinge steluța!”
caprei” (repetare)

VINERI
ADP - Rutină

ALA – Sortare de imagini cu copii la colindat


- Joc: ”La șezătoare”
- Pregătim sala de grupă pentru venirea
colindătorilor
ADE -”Ne pregătim de colindat” fișe de lucru;
Confecționare: ”Sorcova – finalizarea sorcovei

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activităților de după-amiază.

41
Tema anuală: Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim? Săptămâna 12
Proiect: Ce dragi îmi sunt sărbătorile! Subtema: Moș Crăciun, bradul împodobit
TURA I

LUNI MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Băduțuleț, brăduleț” ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Seara de Crăciun”
Opțional ALA1 – Bibliotecă: Citire de imagini despre nașterea
ALA1 - Știință: ”De ce bradul rămâne tot timpul Domnului
verde?” - Construcții: ”Ieslea prucului Iisus”
-Artă: Modelaj: ”Ornamente pentru brad” - Nisip și apă: ”Drumul magilor până la pruncul
- Joc de masă: ”Alege ornamentele potrivite!” Iisus”
ADE –Activitate integrată: DȘ+DEC: ADE - Activitate integrată DȘ+DOS: ” Împodobim
Lectura educatoarei: ”Legenda bradului” - folclor; bradul” (numărul și cifra 4); Lectură după imagini:
Pictură: ”Bradul împodobit” ”Nașterea Domnului Iisus”
ALA2 – Joc de mișcare: ” Atinge steluța din vârful ALA2 – Joc de atenție: ”Spune ce lipsește!”
badului!”

MIERCURI JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Îl aștept pe Moș ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Dacă aș fi ajurorul
Crăciun!” Moșului….”
Opțional
ALA1 – Bibliotecă: Vizionare: ”Povestea renului ALA1 - Știință: ”Labirint: ”Ajută-l pe renul Rudolf să
Rudolf” ajungă la sania moșului!”
- Artă: ”Scrisoare pentru Moș Crăciun” - Artă: ”Decorăm globulețe”
- Joc de rol: ”De-a Moș Crăciun” - Joc de rol: ”De-a spiridușii moșului”
ADE - Activitate integrată: DLC + DEC: ADE - Activitate integrată: DȘ +DPM: ”Spiridușii
Memorizare: ”Uite, vine Moș Crăciun!”de O. Cazimir; moșului pregătesc sacul cu jucării!„( numerație 1-4);
Cântec: ”Moș Crăciun”, audiție: Colinde: ”Astăzi s-a ”Dansul Crăciunițelor”
născut Hristos, ”Domn, domn să-nălțăm!”etc.
ALA2 – Joc distractiv: ”Caută darurile moșului!” ALA2 – Ne pregătim pentru serbarea de Crăciun

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Când împodobim Rutină – Învățăm să facem daruri celor dragi
bradul?”
Tranziții – ”Astăzi s-a născut Hristos”
ALA1 – Bibliotecă: ”Scriere grafică: ”Crenguța ”Moș Crăciun”
bradului” ” Suntem tare fericiți/ Că am fost copii
- Joc de masă: ”Brăduțul” - piuneze cuminți/ Moșul sigur va veni/ Daruri multe vom primi!/
- Construcții: ”Suport pentru brăduțul meu” Unu- doi, unu-doi / Fiți, copii, cuminți ca noi!
ADE - Activitate integrată: DLC + DOS: Povestirea
educatoarei: ”Fetița cu chibriturile” de H. Ch.
Andersen; Confecționare: ”Brăduțul împodobit”

ALA2 – Joc : ”Hora bradului”

42
TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – „Grupăm globulețele după culoare” ALA – Vizionare imagini despre sărbătorirea
- Mozaic: „Globulețe” Crăciunului în alte țări
- Puzzle: „Brăduțul împodobit” - „Alegeți și grupați imagini cu obiceiuri de
Crăciun!”
ADE – Vizionare : „Legenda bradului”; Pctură: „Bradul - Joc: „Aranjăm masa pentru sărbătoare”
împodobit”- finalizarea lucrărilor
ADE -„Împodobim bradul” (numărul și cifra 4) fișe;
Dramatizare: „Nașterea Domnului Iisus”

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – „Ce ai vrea să-ți aducă Moș Crăciun?” ALA – „Povești din țara lui Moș Crăciun” – imaginație
- Joc senzorial: „Săculețul Moșului” - „Pregătim prăjiturele pentru moșul”
- Construim sania lui Moș Crăciun (lego) - „Micii artiști” Repetăm programul pentru
serbare
ADE - Memorizare: „Uite, vine Moș Crăciun!”de O.
Cazimir; Cântec: „Moș Crăciun”, audiție: Colinde: ADE -„Spiridușii moșului pregătesc sacul cu jucării!”
„Astăzi s-a născut Hristos, ”Domn, domn să- (numerație 1-4); ”Dansul Crăciunițelor”
nălțăm!”etc.

VINERI
ADP - Rutină
ALA – Împodobim bradul pentru serbarea de Crăciun/
Aranjăm sala de grupă în aștepatrea moșului
- Ne costumăm pentru serbare
- Serbarea de Crăciun – spectacol
ADE - Repovestire: ”Fetița cu chibriturile” de H. Ch.
Andersen; Confecționare: ”Brăduțul împodobit –
Expoziție cu lucrările copiilor

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activităților de după-amiază.

43
Tema anuală: Când, cum și de ce se întâmplă? Săptămâna 13
Proiect: Sunt curios să te cunosc, natură! Subtema: Iarna - aspecte
TURA I

LUNI MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”A venit iarna drăguța” ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”De ce îmi place iarna?”
Opțional ALA1 - Știință: Experimente: Cum se formează
ALA1 – Bibliotecă: Citire de imagini despre anotimpul gheața?”
iarna - Artă: Desen ”Iarna”
- Joc de masă: ”Pune jetonul la locul potrivit!” - Joc de rol: ”Pregătim ceaiuri calde pentru
- Construcții: ”Castelul Zânei Iarna” copii”
ADE –Activitate integrată: DȘ +DEC: ADE –Activitate integrată: DȘ +DOS:
Lectură după imagini: ”Iarna”; Cântec: ” Ține Baba - ” Numărăm bulgări de zăpadă” (numerația 1-5);
Iarnă sfat” - Liviu Comeș (predare); Joc cu cânt: ”Iarna Convorbire: ”Cum ajutăm animalele în anotimpul
veselă” rece?”
ALA2 – Joc de mișcare: ”Prinde fulgii de zăpadă!” ALA2 – Jocuri senzorial: ”Rece – cald”

MIERCURI JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Dacă aș fi un fulg de ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”De vorbă cu un fulg de
nea aș zura….” nea”
” Opțional
ALA1 – Bibliotecă: Scriere grafică: ”Fulgi de nea” ALA1 - Știință: ”Fenomene ale naturii în anotimpul
- Joc de masă: ”Alege hăinuțele pentru călătorie iarna” –( Enciclopedia copiilor)
în ținuturile iernii” - Artă: Dactilopictură: ”Fulgi de nea”
- Nisip și apă: ”Steluțe de gheață” - Joc de rol: ”De-a Zâna Iarna”
ADE –Activitate integrată: DLC +DEC: ADE -Activitate integrată: DȘ + DPM:
- Memorizare: ” Iarna pe uliță” de G. Coșbuc - Joc didactic: ”Joacă-te cu fulgii de zăpadă!” (
(fragment); Pictură (pe perdea): ”Flori de gheață” compunerea și descompunerea numărului 5)
ALA2 – Jocuri de mișcare: ”Ne jucăm în zăpadă” Aruncarea mingii cu o mână de la umăr, Joc:
”Aruncăm cu bulgări de zăpadă”
ALA2 – Ghicitori despre anotimpul iarna

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: În țara Crăiesei Zăpezii” Rutină - Știu să mă protejez de frigul iernii
ALA1 –Știință: ”De unde vine zăpada?”
- Artă: Modelaj: Cazemate din bulgări de nea” Tranziții – Iarna la noi a venit/ Fulgi de nea a zămislit/
- Joc de masă: Puzzle:” Imagini din povești Copiii sunt fericiți/ Căci prind fulgii risipiți!”
despre iarnă” ” Ține Baba Iarnă sfat
ADE – Activitate integrată: DLC +DOS: ”Iarna veselă”
- Joc didactic: ”Surprizele Crăiesei Zăpezii”
(sinonime, silabe, sunete); Lucrare colectivă”Copaci
ninși” (lipirea polistirenului pe crenguțe)
ALA2 – Vizionare: ”Crăiasa Zăpezii”

44
TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – ”Sortează jetoanele anotimpului iarna!” ALA – Discuții cu grupuri mici de copii: ”Cum îmi
- ”Cu păpușa la joacă în zăpadă” petrec timpul liber în anotimpul iarna?”
- Jocuri inițiate de copii - Decupăm imagini despre anotimpul iarna
- Desen ”Iarna” – terminarea lucrărilor
ADE - Convorbire: ”Iarna”; Cântec: ” Ține Baba Iarnă
sfat” - Liviu Comeș ,Joc cu cânt: ”Iarna veselă” ADE -” Numărăm bulgări de zăpadă” (numerația 1-5 -
(repetare) consolidare); Vizionare imagini: ”Cum ajutăm
animalele în anotimpul rece?”

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Scriere grafică: ”Fulgi de nea” – terminarea ALA – Răsfoim cărți cu povești despre anotimpul iarna
lucrărilor - Audiție: Cântece despre anotimpul iarna
- Vizionare: ”Albă ca Zăpada” - Modelaj: ”Steluțe de gheață”
- Mozaic: ”Sania iernii”
ADE -”Joacă-te cu fulgii de zăpadă!” fișe de lucru
ADE – Repetarea poeziei:” Iarna pe uliță” de G. Joc: ”Aruncăm cu bulgări de zăpadă”
Coșbuc ;Pictură (pe perdea): ”Flori de gheață” –
finalizarea lucrărilor

VINERI
ADP - Rutină

ALA – ”Ce personaj din povestea Crăiasa Zăpezii ți-a


plăcut? De ce?” –discuții cu grupuri mici de copii
- Construim palatul Crăiesei zăpezii
- Joc distractiv: ” Unde este steluța de gheață?”
ADE -”Surprizele Crăiesei Zăpezii”–fișe; Lucrare
colectivă: ”Copaci ninși” expoziție cu lucrările copiilor

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activităților de după-amiază.

45
Tema anuală: Când, cum și de ce se întâmplă? Săptămâna 14
Proiect: Sunt curios să te cunosc, natură! Subtema: Jocurile copiilor iarna
TURA I

LUNI MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Cum ne jucăm în ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Locul de săniuș”
anotimpul iarna?” ALA1 – Bibliotecă: Repetăm poezia ”Iarna pe uliță” de
Opțional G. Coșbuc
ALA1 - Știință: Care sunt sporturile de iarnă?” - Artă: ”Colorăm imagini cu sporturi de iarnă”
-Joc de rol: ”De-a patinatorii” - Joc de masă: ”Găsește umbra!”
- Construcții: ”Săniuțe” ADE - Activitate integrată: DȘ +DOS:
ADE –Activitate integrată: DȘ + DEC: - ”Săniuțele jucăușe” (numărul și cifra 6); Joc
Convorbire: ”Jocurile copiilor iarna”; Modelaj: ”Omul didactic: ”Așa da/ așa nu!”(locul de joacă,
de zăpadă” comportamente)
ALA2 – Jocuri cu bulgări de zăpadă ALA2 – Joc distraciv: ”La cine s-a oprit omul de
zăpadă?”

MIERCURI JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „De vorbă cu omul de ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Sportul de iarnă
zăpadă” preferat”
Opțional ALA1 - Științe: ”Jocuri de iarnă pe echipe”
ALA1 – ”Bibliotecă: ”Citim imagini despre sporturile - Construcții: ”Pârtia de schi”
de iarnă” - Joc de masă: Puzzle: ”Sporturi de iarnă”
-Artă : ”Decupăm și lipim omul de zăpadă” ADE - Activitate integrată: DȘ +DPM:
- Nisip și apă: ”Urme de patine” - Joc didactic: ”A câta săniuță lipsește?” (numeralul
ADE - Activitate integrată: DLC +DEC: ordinal); Predarea mersului în echilibru pe o suprafață
-Memorizare: ”Omul de zăpadă” de Maria Raicu; înaltă, Joc: ”Treci peste gheață!”
Cântec: ” Ține Baba Iarnă sfat” - Liviu Comeș ALA2 – Vizionare film cu sporturi de iarnă
(repetare), joc cu cânt: ”Copiii și omul de
zăpadă”(predare)
ALA2 – Euritmie: ”Dansul oamenilor de zăpadă”

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ” Întâmplări la derdeluș” Rutină – Sunt atent la alunecuș

ALA1 – Bibliotecă: ”Scriem denumiri de sporturi de Tranziții –” Iarna a sosit”


iarnă după puncte” ”Copiii și omul de zăpadă”
- Joc de rol: ”De-a schiorii” ”Săniuța”
- Artă: Desen: ”La săniuș” ”Unu- doi, unu-doi/ Faceți toți la fel ca noi
ADE - Activitate integrată : DLC + DOS: –exerciții de gimnastică
- Joc didactic: ”Spune cum este!” (adjectivul);
”Confecționare: ”Săniuța”
ALA2 – Ghicitori despre sporurile de iarnă

46
TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – ”Alege și potrivește sporturile de iarnă!” ALA – Curizități din domeiul sporturilor de iarnă
- „Fularul” - Decorare - Joc de atenție: ”Ce lipsește la echipamentul
- Joc: ”Rostogolim bulgări” sportiv?”
- Modelaj: ”Schiori”
ADE - Convorbire: ”Jocurile copiilor iarna”; Modelaj:
”Omul de zăpadă” - expoziție cu lucrările copiilor ADE - ”Săniuțele jucăușe” fișe; Convorbire: ”Așa da/
așa nu!”(locul de joacă, comportamente)

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Scriem cu cifre magnetice numele sportului ALA – ”Ce știi despre sporturile de iarnă?”
preferat - ”Îmbrăcăm păpușa pentru patinaj”
- Labirint: ”Găsește drumul spre omul de zăpadă” - Mozaic: ”Omul de zăpadă”
- Joc distractiv: ”Prinde și dă mai departe!”
ADE -”A câta săniuță lipsește?” (numeralul ordinal)
ADE – Repetarea poeziei: ”Omul de zăpadă” de Maria fișe de lucru ; Joc: ”Treci peste gheață!”
Raicu; Cântec: ” Ține Baba Iarnă sfat” - Liviu Comeș
;joc cu cânt: ”Copiii și omul de zăpadă” - repetare

VINERI
ADP - Rutină

ALA - ”Întâmplări hazlii la derdeluș” – povestiri create


- Construim trambuline pentru sărituri cu schiurile
-”Reconstruim întregul”
ADE - Joc didactic: ”Spune cum este!” (adjectivul)-
repetarea jocului; ”Confecționare: ”Săniuța” finalizarea
lucrărilor

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activităților de după-amiază.

47
Tema anuală: Când, cum și de ce se întâmplă? Săptămâna 15
Proiect: Să călătorim în lumea necuvântătoarelor! Subtema: Păsări și animale domestice
TURA I

LUNI MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”În vizită la fermă” ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Cum ne purtăm cu
Opțional animalele?”
ALA1 - Știință: ”Observăm animalele domentice”
- Joc de masă: ”Spune cine este?” (umbre) ALA1 – Bibliotecă: Citim imagini despre animalele
- Construcții: ”Adăposturi pentru animalele domestice
domestice” - Artă: Desen: ”La fermă”
ADE –Activitate integrată: DȘ +DEC: - Joc de rol: ”De-a veterinarii”
Joc didactic: ”Ferma de animale” ; Modelaj: ”Animale ADE - Activitate integrată: DȘ +DOS:
de la fermă” - ”Animale, păsărele din curtea bunicii mele”
ALA2 – Joc de mișcare: ”Șoarecele și pisica” (numărul și cifra 7); Memorizare: ”Cățelușul șchip” de
Elena Farago
ALA2 –Joc senzorial: ”Spune al cui este glasul?”

MIERCURI JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ” Povești din lumea ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ” Am acasă/ aș vrea să
animalelor domestice” am un animal domestic….”
Opțional
ALA1 - Știință: ”Curiozițăti din lumea animalelor” ALA1 – Bibliotecă: Scriere grafică: ”Codița purcelului”
- Artă: ”Decupăm animale domestice din reviste” (nodulețul)
- Nisip și apă: ”Ne jucăm cu rățuștele pe apă” - Joc de masă: Puzzle: ”Animale domestice”
ADE - Activitate integrată: DLC +DEC: - Construcții: ”Ferma de animale”
-Lectura educatoarei: ”Punguța cu doi bani” de I. ADE Activitate integrată : DȘ +DPM:
Creangă; Cântec:”Graiul animalelor” (repetare); Joc cu - ”Fermierii isteți” (exerciții cu material individual
cânt: ”Pe baltă” -folclor-(predare) în limitele 1-7);” Depozităm furaje pentru animale”
(transport de greutăți)
ALA2 – Joc distractiv: Rațele și vânătorii” ALA2 – Vizionare desene animate: ”Motanul încălțat”

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Animalul meu preferat” Rutină - Știu să mă spăl pe mâini după ce mă joc cu
ALA1 - Știință: ”Grupează animalele cum îți spun!” animalele
- Artă: Pictură: ”Scene din povești cu animale”
- Joc de rol: ”De-a fermierii” Tranziții – ”Graiul animalelor”
ADE - Activitate integrată DLC + DOS: ”Pe baltă”
- Joc didactic: „ Animale alintate” (diminutive); ”Cățelușul Azorel”
”Iepurașul – pahar” (îndoirea hârtiei) ”Iepurașii s-au trezit/ De lucru s-au pregătit/ Țup, țup.
ALA2 – Joc de mișcare: „Prinde cățelușul!” țup și țup, țup, țup/ Sar voioși în clasă acum!”

48
TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA - Sortare de jetoane: ”Mama și puiul” ALA – ”Spune cu ce se hrănește!”/ ”De ce creștem
- Ghicitori despre animalele domestice animale?” – discuții cu grupuri mici de copii
- Joc de rol: ”La fermă” (animale din plastic) - Joc: ”Unde este pisicuța?”
- ”Construim o cușcă pentru Azorel”
ADE - Convorbire: ”Ferma de animale” ; Modelaj:
”Animale de la fermă” finalizarea lucrărilor ADE -”Animale, păsărele din curtea bunicii mele”
(numărul și cifra 7)- fișe; Repetarea poeziei: ”Cățelușul
șchip” de Elena Farago

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – ”Răsfoim cărți cu povești despre animale ALA – ”Povestește o întâmplare cu animăluțul tău!”
domestice” - ”Lotto cu animale domestice”
- ”Colorăm animăluțul preferat” - Audiție: cântece despre animale
- ”Scriem cu litere magnetice numele unor
animale” ADE - ”Fermierii isteți” - fișe; Joc:” Depozităm furaje
ADE - Dramatizare: ”Punguța cu doi bani” de I. pentru animale” (transport de greutăți)
Creangă; Cântec: ””Graiul animalelor” , Joc cu cânt:
Pe baltă (repetare)

VINERI
ADP - Rutină

ALA – ”Ce știi despre animalele domestice?”


- Tangram: ”Animalul preferat”
- Vizionare filmulețe: ”Animale hazlii”

ADE - Joc didactic: „ Animale alintate” (diminutive)


repetarea jocului; ”Iepurașul – pahar” (îndoirea hârtiei)
– finalizarea paharului

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activităților de după-amiază.

49
Tema anuală: Când, cum și de ce se întâmplă? Săptămâna 16
Proiect: Să călătorim în lumea necuvântătoarelor! Subtema: Păsări și animale sălbatice
TURA I

LUNI MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ” În lumea animalelor ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ” Am văzut animale
sălbatice” sălbatice la…..”
Opțional
ALA1 – Bibliotecă: ”Citim imagini cu animale ALA1 - Știință: ”Ce știm despre animalele sălbatice?”
sălbatice” – studiem Atlasul Zoologic
- Joc de masă: Puzzle: ”Animale sălbatice” - Joc de rol: ”La Zoo”
- Nisip și apă: ”În deșert” - Construcții: ”Circul”
ADE –Activitate integrată: DȘ +DEC: ADE - Activitate integrată: DȘ +DOS:
Lectură după imagini: ”Animale și păsări - ” Animale mari și mici, toate au venit aici!”
sălbatice”; Desen: ”Ursul” (numărul și cifra 8); Convorbire: ”Cum ne comportăm
ALA2 – Joc de atenție: ”Zboară, zboară” la Grădina Zoologică?”
ALA2 – Joc distraciv: ”Elefanții și maimuțele”

MIERCURI JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”De vorbă cu animalele ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Dacă aș fi un animal
din pădure” aș fi….”
Opțional
ALA1 – Bibliotecă: Lectura educatoarei: ”Corbul șu ALA1 - Știință: ”Animale sălbatice protejate”
vulpea” de La Fontaine - Joc de rol: Teatru de păpuși: ”Povești cu
- Joc de masă: ”Din jumătăți întreg” animale”
- Nisip și apă: ”Urme de animale prin pădure” - Artă: Pictură: ”Animale sălbatice”
ADE - Activitate integrată: DLC +DEC: ADE Activitate integrată: DȘ + DPM:
- Joc didactic: ”Spune ce este și cum este!” ; - „ Ne jucăm cu animalele” ( numerația 1-8,
Cântec: ”Fricosul” de Aurel Manolache (predare); Joc vecinii); Joc: ”Șarpele” (târâre)
cu cânt: ”La pădure” (repetare) ALA2 – Poveste: ”Elefantul Dodo” de Adina Grigore și
ALA2 – Joc: ”Cine face așa?” Cristina Ipate-Toma

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Scrisoare din Junglă” Rutină - Învățăm să protejăm animalele

ALA1 – Bibliotecă: Scriere grafică: Scriem pe puncte Tranziții – ”Fricosul”


numele animalelor sălbatice ”La pădure”
- Artă: Modelaj: ”Animale din junglă” ” În pădurea cu alune”
- Construcții: ”Adăposturi în junglă” ”Câte unul pe cărare”
ADE - Activitate integrată: DLC +DOS:
- Memorizare: ”În junglă” de Maria Raicu; Colaj :
”Leul”
ALA2 – Audiție: ”Elefantul Cici”

50
TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Joc: ”Ce a uitat pictorul?” ALA – ”Animale carnivore / animale ierbivore”
- ”Răsfoim cărți și reviste cu animale sălbatice” - ”Animalul preferat” - piuneze
- Joc distractiv: ”Unde s-a oprit ursulețul?” - ”Să ascultăm cântecul păsărilor sălbatice!”
ADE - Convorbire: ”Animale și păsări sălbatice”;
Desen: ”Ursul” – finalizarea lucrării ADE -” Animale mari și mici, toate au venit aici!” fișe;
”Cum ne comportăm la Grădina Zoologică?”

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – ”Corbul și vulpea” de La Fontaine- desen: ALA – ”Vizionare imagini cu viața animalelor sălbatice”
scene din fabulă -Modelaj:”Animale din pădure”
- ”Spune la ce animal m-am gândit?” - Audiție: ”Cântece despre animalele sălbatice”
- ”De-a ursuleții”
ADE -- „ Ne jucăm cu animalele” ( numerația 1-8,
ADE -”Spune ce este și cum este!” repetarea jocului; vecinii); Joc: ”Șarpele” (târâre)
”Fricosul” de Aurel Manolache ; Joc cu cânt: ”La
pădure” (repetare)

VINERI
ADP - Rutină

ALA – ”Ce știi despre junglă?”/ Ce animale trăiesc


acolo?/ ”Pe care îl preferi?”
- ”Ne jucăm cu animale sălbatice de jucărie”
- Jocuri inițiate de copii
ADE – Repetarea poeziei: ”În junglă” de Maria Raicu;
Colaj : ”Leul” – expoziție cu lucrările copiilor

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activităților de după-amiază.

51
Tema anuală: Când, cum și de ce se întâmplă? Săptămâna 17
Proiect: Să călătorim în lumea necuvântătoarelor! Subtema: Animale de la Poli și subacvatice
TURA I

LUNI MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ” Ținutul de gheață” ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Animalul de la Poli
Opțional preferat”
ALA1 - Știință: ”Călătorie la Poli”
- Joc de masă: Puzzle: ”Pinguini” ALA1- Bibliotecă: Răsfoim cărți despre animalele de
- Joc de rol: ”De-a eschimoșii” la Poli”
ADE –Activitate integrată: DȘ + DEC: - Artă: Desen: ”Pinguini și foci”
Joc didactic: ”Animale de la Poli”; Cântec: ”Ursul - Construcții: Ghețari”
cărturar” (predare); Joc cu cânt: ”Pinguinii merg cum ADE - Activitate integrată: DȘ + DOS:
bat” ” Pinguini și urși polari” (Numărul și cifra 9); Lectura
ALA2 – Joc de mișcare: ”Sărim pe ghețari” educatoarei: ”Povestea ursului cafeniu” de V. Colin
ALA2 – Joc cu mingea: ”Foca jucăușă”

MIERCURI JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ” Viețuitoare din lumea ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Din lumea peștilor”
apelor”
Opțional ALA1 – Bibliotecă: Citire de imagini despre
ALA1 - Știință: ”Cum trăiesc animalele sub apă?” viețuitoarele apelor
-Joc de rol: ”De-a sirenele” - Artă: Îndoire: ”Peștele”
- Nisip și apă: ”Pești” (forme) - Construcții: ”Barca pescarului”
ADE - Activitate integrată: DLC + DEC: ADE Activitate integrată –DȘ + DPM:
Joc didactic: ”Al/ a cui este .....?” (genitivul) Pictură: - ”La pescuit” (exerciții și probleme în limtele 1-
”Lumea de sub ape” 9); Săritura în lungime de pe loc, Joc: ”Sari pe punte!”
ALA2 – Joc distractiv: ”Pescarul cel isteț”
ALA2 – Joc distractiv: ”Prinde peștele!”

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Animale de la poli și Rutină – Învățăm să economisim apa
subacvatice”
ALA1 - Știință: ”Curiozități din lumea subacvatică și Tranziții – ”Ursul cărturar”
de la Poli” ” Înotăm ca peștișorii”
- Joc de masă: ”Alege și potrivește!” – animale ”Mergem ca pinguinii”
subacvatice și de la Poli ”Ursul doarme”
- Artă: Modelaj: ”Urși polari”
ADE - Activitate integrată DLC + DOS:
- Povestire creată: ”Povestea pinguinului și a
prietenului său delfinul”; ”Pinguinul” (decupare, lipire)
ALA2 – Joc de mișcare: ”Mergem ca pinguinii”

52
TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – ”Denumește și descrie animalele de la Poli!” ALA - Vizionare imagini cu viața animalelor de la Poli
- Labirint: ”Ajută-l pe Willy să ajungă la pește!” - Joc de mișcare: ”Mergem ca pinguinii”
- ”Construim căsuțe din gheață pentru pinguini” - Colorăm peisaje din zonele polare”
ADE -” Pinguini și urși polari” (Numărul și cifra 9) -
ADE - Joc didactic: ”Animale de la Poli”; Cântec: consolidare; Dramatizare: ”Povestea ursului cafeniu”
”Ursul cărturar”; Joc cu cânt: ”Pinguinii merg cum bat” de V. Colin
(repetare)

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – ”Recunoaște animalul subacvatic și spune ce ALA – Povestire: ” Povestea pescarului și a


știi despre el!” peștișorului de aur”de A.S. Puskin
- Vizionare : ”Mica sirenă” - Joc de rol: ”De-a pescarii”
- Modelaj: ”Animale subacvatice” - Lotto cu animale marine

ADE - ”La pescuit” (exerciții și probleme în limtele


ADE -”Al/ a cui este .....?” (genitivul) - repetare 1-9) fișe de lucru;, Joc: ”Sari pe punte!”
Pictură: ”Lumea de sub ape” finalizarea lucrărilor

VINERI
ADP - Rutină

ALA – „Ce animal îți place mai mult? / De ce?”


-”Așează peștii în acvariu cum îți spun!”
- ”Ghici, ghicitoarea mea!”
ADE - Povestire creată: Povestire creată: ”Povestea
pinguinului și a prietenului său delfinul” –coninuarea
poveștii; ”Pinguinul” (decupare, lipire) – expoziție cu
lucrările copiilor

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activităților de după-amiază.

53
Tema anuală: Cum este, a fost și va fi aici pe Pământ?” Săptămâna 18
Proiect: Subtema: Să cunoaștem universul!
TURA I

LUNI MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Povești din Univers” ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Planeta albastră”
Opțional
ALA1 – Bibliotecă: ”Citim imagini despre planete” ALA1 - Știință: ”Globul Pământesc” (explorare)
-Joc de rol: ”De-a cosmonauții” - Artă: Desen: ”Planeta Pământ”
- Construcții: ”Rachete” - Joc de masă: Puzzle: ”Continente”
ADE –Activitate integrată: DȘ + DEC: ADE - Activitate integrată: DȘ +DOS
Lectură după imagini: ”Planetele din Sistemul Solar” - ”Stele și planete” (numărul și cifra 10);
; Modelaj: ”Sistemul Solar” Convorbire: ”Cum protejăm Pământul?”
ALA2 – Joc de mișcare: ”Soarele și planetele” ALA2 – Vizionare imagini: ”Pământul văzut din
cosmos”

MIERCURI JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Soarele și Luna” ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”De vorbă cu un
Opțional extraterestru”
ALA1 - Știință: ”De ce este zi? De ce este noapte?”
- Artă: Pictură: ”Cer înstelat” ALA1 – Bibliotecă: ”Imagini din Univers”
- Nisip și apă: ”Umbre” - Joc de rol: ” De-a roboții”
ADE - Activitate integrată: DLC + DEC: - Construcții: ”Stația spațială extraterestră”
-Lectura educatoarei: ”Cocoșul, soarele și luna” ADE Activitate integrată –DȘ + PM:
– poveste grecească; Cântec: ”Soarele” (predare); joc - Joc logic: ”Racheta”; Săritura de pe loc pe
cu cânt: ”Coroana e rotundă” ambele picioare, joc: ”Pași pe Lună”
ALA2 – Joc distractiv: Cosmonauți în spațiu ALA2 – Vizionare film didactic: „Prima călătorie a
omului pe Lună”

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: Călătorie în cosmos” Rutină - Învățăm să protejăm natura

ALA1 - Știință:”Cum au aflat oamenii despre planete?” Tranziții – ”Hop, hop, hop, sărim vedeți?/ Suntem
- Joc de masă: ”Reconstituie întregul” (planete) cosmonauți isteți/ Pe Lună- am aterizat/ Și multe am
- Artă: ”Colorează planeta care-ți place!” învățat/ Hop, hop, hop”
ADE - Activitate integrată: DLC +DOS: Memorizare: ”Soarele”
„În cosmos” de Mălina Cajal; ”Racheta” (decupare, ”Lună, lună nouă”
lipire) ”Coroana e rotundă”
-
ALA2 – Joc distractiv: Euritmie : ”Dansul planetelor”

54
TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Sortare de imagini cu planete ALA - ” Micii ecologiști - Mesaje ecologice”


- Scriere grafică: ”Steluțe” - Modelaj: ”Globul Pământesc”
- Audiție: ”Cântece despre Terra” - ”Ne jucăm de-a extratereștrii”
ADE – Joc didactic: ”Planetele din Sistemul Solar” ;
Modelaj: ”Sistemul Solar” – expoziție cu lucrările ADE - ”Stele și planete” (numărul și cifra 10) –
copiilor fișe;”Cum protejăm Pământul?”

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA - „Ce este curcubeul?” ALA - Ghicitori despre cosmos


- Mozaic: ”Curcubeul” - Desenăm roboței
- ”Baze spațiale pe Lună” –construcții Joc distractiv: ”Farfuriile zburătoare”
ADE - Joc logic ”Racheta” - repetare; joc: ”Pași pe
ADE - Povestire: ”Cocoșul, soarele și luna” – poveste Lună”
grecească; Cântec: ”Soarele” , joc cu cânt: ”Coroana
e rotundă (repetare)

VINERI
ADP - Rutină

ALA – ”Ce sunt cometele?”


- ”Rachete din piese geometrice” – construcții
plane
- Labirint: ” Drumul corect până la farfuria
marțienilor”
ADE – Repetarea poeziei: „În cosmos” de Mălina
Cajal; ”Racheta” (decupare, lipire) – terminarea
lucrărilor

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activităților de după-amiază

55
Tema anuală: Cine și cum planifică/ organizează o activitate? Săptămâna 19
Proiect: Subtema: Îmi sărbătoresc ziua!
TURA I

LUNI MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Cum vreau să-mi ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Sunt invitaț la
sărbătoresc ziua de naștere?” petrecerea de aniversare a prietenului meu”
Opțional ALA1 - Știință: ”Ce înseamnă ziua de aniversare?”
ALA1 – Bibliotecă: Citire de imagini despre -Artă: „Felicitare pentru prietenul meu” - pictură
planificarea unei petreceri - Joc de masă: Puzzle: ”Clovnul”
- Joc de rol: ”Primim oaspeți” ADE - Activitate integrată: DȘ + DOS:
- Construcții: ”Măsuțe și scăunele pentru - ”Numărăm cadourile primite de sărbătorit”
petrecere” (numerația 1-10, exerciții cu material individual); Joc
ADE –Activitate integrată: DȘ + DEC: didactic: ”Bine ați venit la petrecere!” (reguli de
Conorbire: ”Cum organizăm o petrecere?” Desen: comportare)
”Invitație la petrecerea mea” ALA2 – Dansăm pe melodiile preferate
ALA2 – Joc distractiv: „ De-a baba oarba”

MIERCURI JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Cum alegem cadoul ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Surprize pentru
pentru prietenul nostru?” prieteni”
Opțional
ALA1 – Bibliotecă: Scriere grafică: ”Scriem urări după ALA1 - Știință: ”Cine sunt magicienii? Cum fac ei
puncte” magii?” ”Cine sun clovnii?”
- Joc de rol: ”La cumpărături” - Artă: Modelaj: ”Prăjituri și torturi”
- Nisip și apă: ”Castel pentru prietenul meu” - Construcții: ”Cutia magică a magicianului”
ADE - Activitate integrată: DLC + DEC: ADE Activitate integrată – DȘ+DPM:
Joc didactic: ”Cui îi dai cadoul?” (dativul) - Joc logic: ”Cutia fermecată”, Parcurs aplicativ:
Cântec: ”Ceata lui Pițigoi”(predare), joc muzical: ”Fii atent la surprizele clovnului! ”
”Deschide urechea bine!” (repetare) ALA2 – Audiție: ”Nu mi-e frică de Bau-bau!”
ALA2 – Joc de mișcare: ”Prinde baloanele!”

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”O petrecere frumoasă” Rutină – Învățăm să ne invităm prietenii la petrecere
ALA1 – Bibliotecă: ”Amintiri de la petrecerea mea” –
discuții Tranziții –”Ceata lui Pițigoi”
- Joc de masă: ”Găsește umbra potrivită pentru ”Ne jucăm”
fiecare copil!” ”Dacă vesel se trăiește”
- Joc de rol: ”Aranjăm masa festivă” ”Ce petrecere frumoasă!”
ADE - Activitate integrată: DLC + DOS:
- Poveste cu început dat: ”Cea mai frumoasă
petrecere”;Activitate gospodărească: ”Pregătim
prăjituri pentru petrecere”
ALA2 – ”Sărbătorim împreună cu toți colegii”

56
TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Vizionare:” Întâmplări hazlii la aniversări” ALA – ”Când îmi sărbătoresc ziua de naștere?”
-”Găsește diferențele din imagini!„ - „Felicitare pentru prietenul meu” (semnăm
- Joc: ”O ajut pe mama să pregătească siropuri felicitarea și o punem în plic)
pentru petrecere” - Joc: ”De-a magicienii”

ADE -”Cum organizăm o petrecere?”, Desen: ”Invitație ADE - ”Numărăm cadourile primite de sărbătorit” (fișe);
la petrecerea mea” - finalizarea lucrărilor ”Bine ați venit la petrecere!” (reguli de comportare)

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Modelaj: ”Cadouri” ALA - ”Colorăm și decupăm măști pentru petrecere”


-” Joc: Împachetăm cadouri” - Labirint: ”Ajută-l pe clovn să-și găsească nasul
- Desen: ”Lista cu alimentele și obiectele cel haios”
necesare organizării petrecerii” - Joc : ”Recunoaște cine te-a strigat!”

ADE - Joc didactic: ”Cui îi dai cadoul?” (dativul) ADE -”Cutia fermecată” – fișe de lucru, Joc:”Fii atent la
Cântec: ”Ceata lui Pițigoi”, joc muzical: ”Deschide surprizele clovnului! ”
urechea bine!” (repetare)

VINERI
ADP - Rutină

ALA – ”Ce mi-a plăcut la petrecere?”


- Facem ordine după terminarea petrecerii
- Jocuri inițiate de copii

ADE - Poveste cu început dat: ”Cea mai frumoasă


petrecere”; Expoziție cu fotografii ale prăjiturilor
pregătite de copii”

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activităților de după-amiază.

57
Tema anuală: Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim? Săptămâna 20
Proiect: Ce dragi îmi sunt sărbătorile! Subtema: 1 Martie – Mărțișorul
TURA I

LUNI MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Sosește primăvara” ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Mărțișorul a vestit:
Opțional Primăvara a sosit!”
ALA1 – Bibliotecă: Citire de imagini cu aspecte de ALA1 -Știință: ”Sortează mărțișoarele după cerințe!”
început de primăvară - Artă: Împletire: ”Șnurul mărțișorului”
- Joc de masă: ”Alege și grupează!” - Joc de rol:„ Făurari de mărțișoare”
- Construcții: ”Cutii pentru mărțișoare” ADE - Activitate integrată: DȘ + DPM
ADE –Activitate integrată: DȘ + DEC: Lectură după ”Aranjăm mărțișoarele” (numerația 1-10, șirul numeric
imagini: ”Început de primăvară”; Cântec: ”Primăvara” , crescător și descrescător); Lectura educatoarei:
joc cu cânt: ”Iarnă să te duci!” (predare) ”Legenda mărțișorului” (folclor)
ALA2 – Joc de mișcare: ”La cules de ghiocei” ALA2 – Joc de mișcare: „Prinde mărțișorul”

MIERCURI JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă : ”Mărțișoarele ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Baba Dochia ne
primăverii” povestește”
Opțional ALA1 -Știință : „Zilele babelor”
ALA1 – Bibliotecă: ”Obiceiuri de Mărțișor” – vizionare - Artă: Desen: ”Colorăm imagini – secvențe din
film didactic legende de primăvară”
- Nisip și apă: ”Inimioare – mărțișoare” - Joc de rol:”De-a Baba Dochia” (bobinare)
- Construcții: ”Mărțișoare” - ținte colorate ADE Activitate integrată –DȘ + DPM:
ADE - Activitate integrată: DLC + DEC: - Joc didactic: ”Acâta oiță lipsește?” (nuumeralul
Memorizare:”Pentru tine primăvară” de O. Cazimir; ordinal); Cățărare, joc: ”În căutarea Babei Dochia”
Pictură : ”Mărțișoare colorate” (pe figurine din gips sau ALA2 – Vizionare : ”Legenda Babei Dochia”
aluat uscat)
ALA2 – Jocuri de mișcare în curte: ”Ștafeta
mărțișoarelor”

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ” Îți dăruiesc un Rutină – ”Te rog, mulțumesc, scuză-mă!”
mărțișor!”
Tranziții –” Haideți toți în pas vioi/ Ne grupăm doi câte
ALA1 – Bibliotecă: ”Cui dăruim mățișoare? ” – citire doi/ De lucru ne apucăm/ Mărțișoare decorăm!”
de imagini ”Un, doi trei, veseli ghiocei/ Mergem, dragii
- Construcții: ”Panouri pentru expoziția de mei / Să ne pregătim/ Lucrul să-l pornim!”
mărțișoare” ”Iarnă, să te duci!”
- Joc de rol: ”La cumpărături de mărțișoare” ”Primăvara a sosit”
ADE - Activitate integrată: DLC + DOS: ”Primăvara”
-Joc didactic: ”Să-l ajutăm pe Mărțișor!”
(omonime);Confecționare: ”Mărțișoare” (cu materiale
din natură )
ALA2 - Expoziție de mărțișoare

58
TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – ”Alege imaginile despre anotimpul primăvara!” ALA - „Cum ai vrea să fie mărțișorul pentru mama ta?„
- Modelaj: ”Ghiocei” – discuții libere
- Scriere grafică: ”Codița ghiocelului” - Desen: ”Mărțișoare”
ADE - Convorbire: ”Început de primăvară”; Cântec: - Joc: ”Găsește mărțișorul”
”Primăvara”, joc cu cânt: ”Iarnă să te duci!” (repetare) ADE -”Aranjăm mărțișoarele” (numerația 1-10, șirul
numeric crescător și descrescător) – fișe; Povestire:
”Legenda mărțișorului” (folclor)

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – „Care imagini sunt la fel?” ALA – ”Îmbrăcăm păpușa cu cojocul Babei Dochia”
- ”Fotografiem mărțișoare” - Joc : ”Care este baba ta?”
- Jocuri inițiate de copii - Puzzle: ”Oițele babei Dochia”
ADE - Memorizare:”Pentru tine primăvară” de O. ADE -”A câta oiță lipsește?” (numeralul ordinal); Joc:
Cazimir; Pictură : ”Mărțișoare colorate” (pe figurine din ”În căutarea Babei Dochia”
gips sau aluat uscat)

VINERI
ADP - Rutină

ALA – „Pregătim mărțișoarele pe care le vom dărui


mamei și bunicii”
- Scriere grafică: ”Fundița”
- Joc: ”De-a vânzătorii de mățișoare”
ADE - Joc didactic: ”Să-l ajutăm pe Mărțișor!”
(omonime)Confecționare: ”Mărțișoare” (cu materiale
din natură ) – expoziție cu vânzare

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activităților de după-amiază

59
Tema anuală: Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim? Săptămâna 21
Proiect: Ce dragi îmi sunt sărbătorile! Subtema: 8 Martie – Ziua femeii
TURA I

LUNI MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „ Mămica mea” ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”De ziua mamei mele”
Opțional
ALA1 – Bibliotecă: Citire de imagini din cărți și reviste ALA1 - Știință: ”Cum se sărbătorește ziua femeii în
despre activitățile mamei alte țări?”
- Joc de masă: ”Să facem buchețele de flori - Artă: Desen: ”Felicitare pentru ziua mamei”
pentru mama!” - Nisip și apă: ”Inimioare pe nisipul ud”
- Joc de rol: ”Surprize dulci pentru mama” ADE - Activitate integrată: DȘ + DOS:
ADE –Activitate integrată: DȘ + DEC: ”Flori și inimioare pentru mama”(Numerația 1-10,
Joc didactic: ”Ce face mama ta și cu ce lucrează ea?”; vecinii, exerciții cu material individual); Povestirea
Cântec: ”Mama” - folclor(predare), joc cu cânt: ”Iarnă, educatoarei: ”Jertfa unei mame” – poveste italiană
să te duci!” (repetare) ALA2 – Audiție: cântece despre mama
ALA2 – Joc: ”Ghicește ce face mama?”(mimă)

MIERCURI JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Chipul mamei” ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Bunica mea”
Opțional ALA1 – Bibliotecă: ”Poveștile bunicii” – imagini din
ALA1 – Bibliotecă: ”Știu să scriu cuvântul MAMA” cărțile cu povești
- Construcții: ”Flori pentru mama” - mozaic - Joc de masă: Puzzle: ”Bunicuța și Scufița
- Joc de rol: „Spectacol de ziua mamei” Roșie”
ADE - Activitate integrată: DLC + DEC: Memorizare: - Artă: Modelaj: ”Surprize pentru bunicuța”
”Mămica mea” de Maria Raicu; Pictură: ”Chipul ADE Activitate integrată –DȘ + DPM:
mamei” - Joc logic: ”Daruri pentru bunica”; Tracținune și
ALA2 – Joc de mișcare: ”Copilași, veniți la mama!” împingerea diferitelor obiecte, Joc: ”O ajut pe bunica în
gospodărie”
ALA2 - Joc: ”Găsește ochelarii bunicuței!”

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Cea mai dragă de pa Rutină – Sunt ordonat ca mama mea
lume”
Tranziții – ”Mama”
ALA1 - Știință: ”Mama și puii” – sortare de jetoane ”De ziua ta, mămico!”
- Joc de rol: ”De-a mama” ” Floricică de pe șes”
- Construcții: ”Castel pentru mama mea” ”Primăvara a sosit”
ADE - Activitate integrată: DLC + DOS:
Lectura educatoarei:”Mama” de M. Sântimbreanu;
Înșirare: ”Colier pentru mama” (din paste făinoase
ALA2 – Repetăm poeziile și cântecele învățate
pentru ziua mamei

60
TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – ”Colorăm imagini despre activitățile mamei” ALA – Rezolvarea unor fișe interdisciplinare pe tema:
- ”Cum mă joc cu mămica mea?” –discuții libere ”De ziua mamei”
- Joc: ”Ce ne trebuie în casă?” - ”Cumpărăm flori pentru mama”
ADE - Joc didactic: ”Ce face mama ta și cu ce - Ghicitori despre activitățile mamei
lucrează ea?”; Cântec: ”Mama” (predare), joc cu cânt: ADE - Flori și inimioare pentru mama”(Numerația 1-10,
”Iarnă, să te duci!” (repetare) vecinii, exerciții cu material individual); ”Jertfa unei
mame” – convorbire pe baza povestirii

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – ”V-o prezint pe mama mea!” (descriere) ALA – Citim imagini despre bunica
- ”Împachetăm cadoul pentru mama” - ”Așează la locul potrivit!”
- „Sunt mamă pentru păpușa mea”- joc de rol - Construcții: ”Căsuța bunicii”
ADE –Repetarea poeziei ”Mămica mea” de Maria ADE - Joc logic: ”Daruri pentru bunica”; Tracținune și
Raicu;; Pictură: ”Chipul mamei” – pregătirea tablourilor împingerea diferitelor obiecte, Joc: ”O ajut pe bunica în
pentru a fi dăruite mamei gospodărie”

VINERI
ADP - Rutină

ALA – ”Fiecare pui are mama lui” vizionare imagini


PPT – (ingrijirea puilor de către animale)
- ”Cum ofer darurile pregătite mamei?”
- Jocuri inițiate de copii
ADE – Povestire: :”Mama” de M. Sântimbreanu;
Înșirare: ”Colier pentru mama” (din paste făinoase –
finalizarea lucrărilor

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activităților de după-amiază

61
Tema anuală: Când, cum și de ce se întâmplă? Săptămâna 22
Proiect: Sunt curios să te cunosc, natură! Subtema: Munci de primăvară, livada înflorită
TURA I

LUNI MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Micii grădinari” ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Primăvara face treabă/
Opțional În grădină și-n livadă”
ALA1 – Știință: ”Cu ce lucrează oamenii în grădină?”
-Joc de rol: ”De-a grădinarii” ALA1 – Bibliotecă: Citire de imagini despre munca
- Construcții: ”Roabe pentru grădină” oamenilor în parcuri
ADE –Activitate integrată: DȘ + DEC: - Artă: Modelaj: ”Unelte de grădinărit”
Lectură după imagini: ”Munca oamenilor în - Nisip și apă: ”Facem gropi pentru a planta
anotimpul primăvara”; Cântec: ”Copăcelul” de Corneliu pomi”
Mereș (predare), Joc cu cânt: ”Primăvara a sosit” ADE - Activitate integrată: DȘ + DOS:
(repetare) - ”Primăvara harnică” (execiții în limitele 1-10)
ALA2 – Joc cu cânt: ”Țăranul e pe camp” Activitate în aer liber: ”Plantăm un pomișor”
ALA2 – Jocuri distractive în curte: ”Concursul micilor
grădinari”

MIERCURI JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Livada înflorită” ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Cum pot să-I ajut pe
Opțional părinții mei în grădină?”
ALA1 - Știință: ”De la floare la fructul gustos”
- Construcții: ”Garduri pentru grădină” ALA1 – Bibliotecă: Scriere grafică: ”Scriem după
- Joc de masă: ”Domino cu unelte de grădină” puncte cuvinte ce denumesc unelte”
ADE - Activitate integrată: DLC + DEC: - Artă: Îndoirea sârmei: ”Grebla”
- Joc didactic: ”Cum a fost, cum este, cum va fi - Nisip și apă: „Ronduri de flori”
copacul, grădina etc.?” (timpul verbelor); Desen: ADE- Activitate integrată –DȘ + DPM:
”Copaci înfloriți” - Joc logic: ”Aleile pentru grădină”; Mersul în
ALA2 – Audiție: ”Povestea unui merișor” echilibru cu transport de greutăți, joc: ” Micii grădinari”
ALA2 – Repetăm cântecele despre primăvară

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Îmi place să lucrez în Rutină – Ajut și eu la curățenia de primăvară
grădină”
Tranziții –”Suntem micii grădinari/ Cu grebluțe echipați/
ALA1 - Știință: ”Plantăm semințe” - experiment Grădina o îngrijim/ Și cu toți ne veselim”
- Joc de rol: ”Lucrăm în grădină” ”Copăcelul”
- Construcții: Unelte de grădină” –( material ”Primăvara a sosit”
mărunt , LEGO) „Primăvara”
ADE - Activitate integrată: DLC + DOS: Joc didactic:
”Spune ce este și la ce folosește?”; ”Livada înflorită” –
lucrare colectivă
ALA2 – Joc de mișcare: ”Împinge roaba”

62
TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Citire de imagini despre îngrijirea grădinii ALA – „Alege și grupează uneltele!”
- Joc senzorial: ”Din ce este făcut?” - ”Colorăm imagini cu activitățile din grădină”
-” Decupăm unelte” - ”De-a gospodinele”
ADE - Convorbire: ”Munca oamenilor în anotimpul ADE -”Primăvara harnică” (execiții în limitele 1-10) –
primăvara”; Cântec: ”Copăcelul” ,Joc cu cânt: fișe; ”Plantăm un pomișor” – udăm pomișoru pentru a
”Primăvara a sosit” (repetare) se prinde

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA - ”Completează ce lipsește!” ALA – Ghicitori despre unelte


- ”Udăm florile din clasă” - Labirint: ”Ajută-l pe grădinar să ajungă la
- Jocuri inițiate de copii unelte!”
- ADE -”Cum a fost, cum este, cum va fi copacul, - ”Cine ajută copacul să înflorească?” – discuții
grădina etc.?” (timpul verbelor) –fișe; Desen: ”Copaci libere
înfloriți” – finalizarea lucrărilor
ADE -Joc logic: ”Aleile pentru grădină” - repetare; Joc:
” Micii grădinari”

VINERI
ADP - Rutină

ALA – ”Jocul umbrelor”(unelte)


- Joc de mișcare: ”Văruim pomii”
- ”Facem ordine în sala de grupă”
ADE -”Spune ce este și la ce folosește?” fișe; ”Livada
înflorită” – lucrare colectivă finalizarea lucrării

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activităților de după-amiază

63
Tema anuală: Când, cum și de ce se întâmplă? Săptămâna 23
Proiect: Sunt curios să te cunosc, natură! Subtema: Flori de primăvară și insecte
TURA I

LUNI MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ” Florile primăverii” ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Zumzet în grădina de
Opțional flori”
ALA1 – Bibliotecă: Citire de imagini din cărți și reviste
despre florile primăverii ALA1 - Știință: ”Denumește insectele pe care le
- Joc de rol: ”La florărie” cunoști din Atlasul Zoologic!”
- Joc de masă: ”Puzzle – flori de primăvară” - Artă: Desen: ”Fluturi colorați”
ADE –Activitate integrată: DȘ + DEC: - Nisip și apă: ”Mușuroiul de furnici„
- Observare: ”Laleaua și zambila”; Pictură: Flori de ADE - Activitate integrată: DȘ + DOS:
primăvară” - „Fluturașii, furnicile și albinuțele se joacă cu
ALA2 – Plimbare în parc pentru a admira florile de noi” (compararea mulțimilor – raportul cantitativ);
primăvară Memorizare: „Tâlharul pedepsit”, de Tudor Arghezi
ALA2 – Joc de mișcare: ”Zburăm ca fluturașii”

MIERCURI JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Insectele, prietenele ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Dacă aș fi o floare aș
florilor” vrea să fiu…”
Opțional
ALA1 - Știință: ”Cum le ajută insectele pe flori?” ”Cum ALA1 –Bibliotecă: ”Legende despre flori” – vizionare
fac albinele miere?” imagini
- Joc de masă:”Lotto cu flori și insecte” - Artă: Modelaj: ”Vaza cu flori”
- Construcții: ”Stupul albinelor” - Joc de rol: ”Lucrăm în sera de flori”
ADE - Activitate integrată: DLC + DEC: ADE: Activitate integrată : DȘ + DPM:
Lectura educatoarei: ”Fluturașul Ovi” de Adina - Joc logic: ”Facem ronduri de flori”; Dans
Grigore și Cristina Ipate-Toma; Cântec: ” Fluturașul ritmic: ”Dansul florilor”
meu” de Liliana Ștefan (predare); joc cu cânt: ALA2 – Joc muzical: ”Floarea mea”
”Greierașul” (repetare)
ALA2 – Joc de mișcare: „Albinuțele vin la flori”

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”De vorbă cu Crăiasa Rutină – Învățăm de la flori și insecte să fim curați
albinelor și cu Zâna florilor”
Tranziții – ”Fluturașii au venit / Florile de le-au trezit/
ALA1 – Știință: ”Curizități despre insecte și flori” Împreună ca să fie/ Soarele să le mângăie”
- Joc de masă: ”Din jumătăți – întreg” (flori și - ”Greierașul”
insecte) - ”Albinuța”
- Construcții – pioneze colorate: ”Flori și - ”Primăvara a sosit”
insecte” - ”Floarea mea”
ADE - Activitate integrată: DLC + DOS:
- Joc didactic: ”Cum este floarea / insecta?
(adjectivul); Confecționare: ”Albinuța”
ALA2 – Plantăm flori în curtea grădiniței

64
TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – ”Sortează florile după cerințe” ALA – „Cum putem ocroti insectele?” –discuții cu
- ”Coșuri pentru flori ”– construcții grupuri mici de copii
- Punem flori la presat - Scriere grafică: ”Insecte pe pătrățele”
ADE – Lectură după imagini ”Laleaua și zambila”; - ”Buburuza” - mozaic
Pictură: Flori de primăvară” - terminarea lucrărilor
ADE -„Fluturașii, furnicile și albinuțele se joacă cu noi”
(compararea mulțimilor – raportul cantitativ);
Repetarea poeziei: “Tâlharul pedepsit”, de Tudor
Arghezi

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Vizionare film didactic: ”Cum înfloresc florile?” ALA – ”Să facem buchețele de flori!„ (aranjarea florilor)
- Joc de rol: ”De-a greierașii” - Joc senzorial: ”Ce floare ai mirosit?”
- Modelaj: ”Gândăcei” - ”Curățăm florile din sala de grupă de frunzele
ADE –”Fluturașul Ovi” de Adina Grigore și Cristina uscate”
Ipate-Toma – povestirea copiilor; Cântec: ” Fluturașul
meu” ; joc cu cânt: ”Greierașul” (repetare) ADE - Joc logic: ”Facem ronduri de flori; Dans
ritmic: ”Dansul florilor”-repetare

VINERI
ADP - Rutină

ALA – Ghicitori despre insecte și flori


- Joc de atenție: ”Ce albină te-a înțepat?”
- ”Pregătim prăjituri cu miere”

ADE -”Cum este floarea / insecta? (adjectivul) – fișe;


Confecționare: ”Albinuța” finalizarea lucrărilor

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activităților de după-amiază

65
Tema anuală: Când, cum și de ce se întâmplă? Săptămâna 24
Proiect: Sunt curios să te cunosc, natură! Subtema: Legume timpurii
TURA I

LUNI MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă:” Legumele primăverii” ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Îmi plac legumele
Opțional timpurii”
ALA1 – Biliotecă: Citire de imagini despre legumele
timpurii ALA1 - Știință: „De ce se numesc legume timpurii?
- Joc de masă: ”Reconstituie întregul!” (legume ”Cum se cultivă ele?”
timpurii) - Artă: ”Colorăm legume timpurii”
- Construcții: ”Lădițe pentru legume” - Nisip și apă:”Plantăm răsaduri de legume”
ADE –Activitate integrată: DȘ + DEC: ADE - Activitate integrată: DȘ+ DOS:
Observare: ”Legume timpurii”; Modelaj: ”Coșul cu ”Pune legumele în coș!” (compararea mulțimilor); Joc
legume timpurii” didactic: ”De-a aprozarul” (formule de politețe)
ALA2 – Joc de mișcare: ”Culeg legume pentru salată”
ALA2 – Joc senzorial: ”Spune ce-ai gustat!”

MIERCURI JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: Primăvara în grădina de ADP - Întâlnirea de dimineaţă: Îmi ajut părinții în
legume” grădină
Opțional ALA1 - Știință: ”Identifică legumele timpurii după
ALA1 – Bibliotecă: Alegem și descriem imagini cu descriere!”
- Joc de rol: ”De-a gospodinele” - Joc de masă: ”Găsește umbra potrivită!”
- Construcții: ”Tarabe pentru legumele timpurii” - Nisip și apă: ” Punem semințe de legume”
ADE - Activitate integrată: DLC + DEC: ADE Activitate integrată: DȘ + DPM: -
Joc didactic: ”Spune cu sunet începe leguma pe care -Joc didactic: ”Cântărim legume”; Alergare cu
ți-o spun!”; Cântec: ”Înfloresc grădinile” (predare), joc pășire peste obstacole, joc: ”Printre straturile de
muzical: ”Cântă după mine!” legume”
ALA2 – Dramatizare: ”Ridichea uriașă” ALA2 – Joc distractiv: ” Ceapă sau usturoi?”

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Salată de legume” Rutină – Învățăm să mâncăm sănătos

ALA1 - Știință: ”Cum putem consuma legumele Tranziții – ”Primăvara a sosit”


timpurii?” ”Înfloresc grădinile”
- Artă: ”Decupăm și lipim legume timpurii” ” În grădină am pornit/ Legume am răsădit/ Când
- Joc de rol: ”La piață” sunt bune de mâncat/ În coșuri le-am adunat!”
ADE - Activitate integrată: DLC +DOS: ”Facem salată minune/ Din grădina de legume/
- Poveste creată după imagini: ”Pățania Salata dacă-o mâncăm/ Sănătoși noi ne aflăm”
legumelor timpurii„; ”Pregătim o salată de legume
timpurii”
ALA2 – Joc de mișcare: ”Culege și fugi!

66
TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Sortare de imagini cu legume timpurii ALA – Mozaic: ”Ridichea și salata”


- Joc: ”Ce legumă lipsește!” - Joc: ”Ghicește ce legume vreau să cumpăr!”
- ”Măsurăm straturile de legume cu piciorul - Ce știi despre legumele timpurii?”
ADE - Convorbire: ”Legume timpurii”; Modelaj: ”Coșul ADE -”Pune legumele în coș!” fișe de lucru; Joc
cu legume timpurii” finalizarea lucrărilor didactic: ”De-a aprozarul” (formule de politețe)-
repetare

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – ”Găsește diferențele din cele două lădițe de ALA – „Legumele și sănătatea” –discuții cu grupuri
legume!” mici de copii
- Construim coșuri pentru a recolta legumele - ”Desenem legume haioase”
- Supă de legume pentru păpușă” - Vizionare: Desene animate: ”Popey Marinarul”
ADE -”Spune cu sunet începe leguma pe care ți-o
spun!”; Cântec: ”Înfloresc grădinile” , joc muzical: ADE- Joc didactic: ”Cântărim legume”consolidarea
”Cântă după mine!” (repetare) jocului; ”Printre straturile de legume” –alergare cu
pășire peste obstacole

VINERI
ADP - Rutină

ALA – Scriem cu litere magnetice și pe puncte numele


unor legume timpurii
- Jocuri inițiate de copii
- ”Alege ingredientele pe care le –am folosit la
salata de legume”
ADE - Poveste creată după imagini: ”Pățania
legumelor timpurii„ – scrierea poveștii în jurnalul
grupei; ”Mi-a plăcut/ nu mi-a plăcut salata din legume
timpurii”

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activităților de după-amiază

67
Tema anuală: Ce și cum vreau să fiu? Săptămâna 25
Proiect: Vreau să fiu cel mai bun Subtema: Meserii și profesii
TURA I

LUNI MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Meseria părinților mei” ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Ce să fiu când voi fi
Opțional mare?”
ALA1 – Știintă: ”De ce trebuie părinții noștri să
meargă la serviciu?” ALA1 – Bibliotecă: „Ce meserie are?” – citire de
- Joc de rol: ”De-a educatoare” imagini
- Joc de masă: Completează imaginea!” - Artă: ”Colorăm imagini cu diferite meserii„
ADE –Activitate integrată: DȘ + DEC: - Construcții: ”Micii arhitecți”
Joc didactic: ”Jocul meseriilor”; Cântec: Tâmplarul”; ADE - Activitate integrată: DȘ + DOS:
Joc cu cânt: Podul de piatră” - „Micii matematicieni” ( adunarea și scăderea cu
ALA2 – Joc de mișcare: ”Ghicește ce facem noi!” o unitate, exerciții cu material individual); Convorbire:
”Orice om se știe/ Are o meserie” (respectul față de
muncă)
ALA2 –Joc de mișcare: „Fotbaliștii”

MIERCURI JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Sunt atâtea meserii” ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Știu să lucrez în
Opțional echipă”
ALA1 - Știință: „Spune cu ce lucrează?” (alegere de ALA1 – Bibliotecă: Citire de imagini despre lucrul în
jetoane echipă”
- Joc de rol: ”De-a medicul” - Joc de masă: ”Domino cu unelte”
- Nisip și apă: ”Pregătim material pentru - Artă: ”Micii croitori” (decupăm materiale textile)
constructori” ADE Activitate integrată –DȘ + DPM:
ADE - Activitate integrată : DLC + DEC: - Joc logic:”Detectivii”; Predarea săriturii în înălțime
- Memorizare: ”Artiști” de Maria Raicu; cu élan și despreindere de pe un picior, joc: ”Echipa
”Pictorii”(temă la alegerea copiilor) de volei”
ALA2 –Joc distractiv: ”Meserii” - mimă ALA2 – Ghicitori despre meserii

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ” Ce meserie îți place Rutină – ”Chiar dacă sunt mic, tot ajut un pic!” –
cel mai mult și de ce?” deprinderea de a ajuta la menținerea ordinii în sala de
ALA1 – Bibliotecă: ”Micii decoratori” – scriere grafică grupă
- Joc de rol: ”La coafor”
- Joc de masă: Puzzle – ”Meserii” Tranziții - ”În cerc noi ne așezăm/ Multe astăzi o să
ADE - Activitate integrată: DLC + DOS: aflăm/ Despre atâtea meserii/ Mai târziu oare ce vom
- Joc didactic: ”Spune cine este și ce face? fi?”
(acordul subiectului cu predicatul); Îndoirea „Tâmplarul”
hârtiei:„Coiful” ”Ne jucăm, ne jucăm”
ALA2 – Joc senzorial: „Suntem muzicanți” ”Podul de piatră”
”Cântăreții”

68
TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – ” Când am fost la mami / la tati la serviciu” – ALA – Vizionare film animat: ”Bondocel își alege o
discuții cu copiii despre vizitele la serviciul părinților meserie”
- ”Colorează respectând legenda! Ce ai - Modelaj: ”Instrumente specifice meseriilor”
descoperit?” - ”Spune ce nu se potrivește!”
- Joc distractiv: ”Micii dansatori” ADE -„Micii matematicieni” – joc didactic;
Lectură după imagini: ”Orice om se știe/ Are o
ADE - Joc didactic: ”Jocul meseriilor” - repetare; meserie” (respectul față de muncă)
Repetarea cântecului: Tâmplarul”; Joc cu cânt: Podul
de piatră”

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – ”Alege imaginile cu meseriile părinților tăi și ALA –”Călătorie în lumea inventatorilor” – citire de
vorbește despre ele!” imagini
- ”De-a patiserii” - Construim împreună un oraș
- Expoziție de pictură - ”Joc: ”Fotograful”
ADE - Joc logic:”Detectivii” – repetarea jocului; joc:
ADE –Repetarea poeziei:”Artiști” de Maria Raicu; ”Echipa de volei”
”Pictorii”(temă la alegerea copiilor) –finalizarea
lucrărilor

VINERI
ADP - Rutină

ALA –”Meserii periculoase” –vizionare PPT


- ”Suntem meșteri mari”
- Jocuri inițiate de copii

ADE - Joc didactic: ”Spune cine este și ce face?


(acordul subiectului cu predicatul); Îndoirea
hârtiei:„Coiful”

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activităților de după-amiază

69
Tema anuală: Ce și cum vreau să fiu? Săptămâna 25
Proiect: Vreau să fiu cel mai bun Subtema: Trăsături de caracter
TURA I

LUNI MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Fapte bune” ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ” Vorbim despre adevăr
Opțional și minciună”
ALA1 – Bibliotecă: Răsfoim cărți cu povești despre ALA1 - Știință: ”De ce nu spunem adevărul?”
fapte bune - Joc de masă: Puzzle: ”Mincinoși din povești”
- Știință: ”Alege jetoanele cu fapte bune!” - Construcții: „Palatul adevărului”
- Joc de rol: ”De-a polițistul” ADE - Activitate integrată: DȘ+ DOS:
ADE –Activitate integrată: DȘ + DEC: -”Nu te mint deloc/ Socotesc pe loc!” (compunere
Lectură după imagini: ”Fapte bune, fapte rele”; Desen de probleme în limitele 1- 10)
pe asfalt sau pe tăblițe: ”O faptă bună” Convorbire: ”Minciuna are picioare scurte”
ALA2 – Jocuri la alegerea copiilor în curte. ALA2 – Joc distractiv: ”Găsește minciuna!”

MIERCURI JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Am făcut bine/ n-am ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Prietenul meu, ajutor la
făcut bine” nevoie”
Opțional ALA1 – Știință: „Cum putem să ajutăm ?”
ALA1 - Bibliotecă: Citire de imagini din cărți cu - Joc de masă: „Nu te supăra, prietene!”
povești - Nisip și apă: Eu și prietenul meu” (amprenta
- Artă: Colorăm imagini din povești palmelor”
- Joc de rol: ”De-a judecătorul” ADE Activitate integrată : DȘ + DPM:
ADE - Activitate integrată: DLC + DEC: - Joc logic: ”Ajută-l pe prietenul tău”; Parcurs
- Joc didactic: ”De vorbă cu personajele din aplicativ: ”Cursa prietenilor”
povești” (antonime); Cântec: ”Lecție pentru pui” ALA2 – Joc senzorial: ”Care prieten te-a strigat?”
(predare); joc muzical:”Recunoaște ce-am cântat!”
ALA2 – Jocuri de mișcare: ”Prinde hoțul!”

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Hărnicuț eu sunt de Rutină – ”Cred că eu te-am supărat/ Iartă-mă, ne-am
mic” împăcat!”
ALA1 – Bibliotecă: „Proverbe despre hărnicie”
- Artă: Pictură: ”Hărnicuțele: furnicile și albinele” Tranziții –
- Construcții: ” Cutii pentru aranjarea jucăriilor” ”Piticii”
ADE - Activitate integrată DLC +DOS: ”Albinuța”
- Lectura educatoarei: ”Fata babei și fata ” Ce e rău și ce e bine/ Trebuie să știe oricine/
moșneagului” de Ion Creangă; Activitate Noi la grădi învățăm/ Cum trebuie să ne purtăm”
gospodărească: ”Facem ordine la locul de jocă” „ La nevoie cer de zor/ La prieteni ajutor/ Dacă îi
ALA2 – Jocuri de mișcare în curte: ”Albinele și supăr cumva/ Îmi cer scuze uite așa: Iartă- mă!”
trântorii”, ”Greierele și furnica”

70
TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – ”Ce fapte bune ai făcut tu? Ce alte fapte bune ai ALA - Proverbe despre minciună și adevăr
mai putea face?” - ”Găsește ce nu se potrivește!”
- Rezolvarea unor fișe interdisciplinare pe tema fapte - Joc: ”Adevăr sau minciună”
bune/ fapte rele ADE -”Nu te mint deloc/ Socotesc pe loc!” (compunere
- Jocuri inițiate de copii de probleme în limitele 1- 10) - fișe;
ADE - Convorbire: ”Fapte bune, fapte rele”; Desen pe Convorbire: ”Minciuna are picioare scurte”
asfalt sau pe tăblițe: ”O faptă bună” (finalizarea
lucrărilor)

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Discuții cu copiii : ”Cum pot să-mi îndrept ALA – Povestiri ale copiilor: ”Întâmplări cu prietenii
greșeala?”/ ”Ce se poate întâmpla dacă..?” mei”
- Joc: ”Hoții și vardiștii” - Ghicitori despre trăsăturile de character;
- Colorăm imagini din povești –terminarea - ”Mă joc cu prietenii mei”
desenelor
ADE - Joc didactic: ”De vorbă cu personajele din ADE -”Ajută-l pe prietenul tău” - fișe de lucru;
povești” (antonime); Cântec: ”Lecție pentru pui” ,joc Joc: ”Cursa prietenilor”
muzical:”Recunoaște ce-am cântat!”(repetare)

VINERI
ADP - Rutină

ALA – „Ce însemnă să fii harnic?”


- Labirint: ”Drumul fetei moșului”
- ”Facem plăcinte pentru fata moșului”
ADE – Dramatizare”Fata babei și fata moșneagului” de
Ion Creangă; Activitate gospodărească: ”Facem ordine
la locul de joacă”

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activităților de după-amiază

71
Tema anuală: Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim? Săptămâna 26
Proiect: Ce dragi îmi sunt sărbătorile! Subtema: Paștele
TURA I

LUNI MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Ce știi despre ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Se apropie Paștele”
Sărbătoarea Paștelui?”
Opțional ALA1 - Știință: „Ce sunt ouăle încondeiate?” ”De ce
ALA1 – Biliotecă: „Viața lui Iisus” – vizionare film încondeiem ouă?
didactic - Artă: ”Încondeiem ouă” (decorare)
- Joc de rol: „De-a pelerinii” - Nisip și apă: ”Drumul spre biserică”
- Construcții: „Biserici” ADE - Activitate integrată: DȘ + DOS:
ADE –Activitate integrată: DȘ +DEC: -”Câte ouă sunt în coș?” ( adunarea cu două unități);
Lectură după imagini: „Sărbătoarea Paștelui”; „Legende despre sărbătoarea Paștelui” – vizionare
Picură pe sticlă: „Scenă de Paște” PPT
ALA2 – Mergem la biserică să vorbim cu preotul ALA2 – Joc de mișcare: ”Iepurilă ascunde ouă”

MIERCURI JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Îmi place Paștele ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Ce vrei să-ți aducă
pentru că….” iepurașul?”
Opțional
ALA1 – Biliotecă: Obiceiuri de Paște din alte țări ALA1 - Știință: „Ajută-l pe Iepuraș să aranjeze ouăle”
- Joc de masă: Puzzle„Iepurași” - Artă: Modelaj: ”Coșul cu ouă”
- Construcții: ”Căsuțe pentru iepurași” - Nisip și apă: ”Ouă pe nisip”
ADE - Activitate integrată: DLC + DEC: Memorizare: ADE Activitate integrată : DȘ + DPM:
”La Paști” de G. Topîrceanu - Joc logic: ”Surprizele Iepurașului”; Alergare cu
Cântec: „Fricosul”(repetare); audiție: ”Hristos a înviat!” ocolire de obstacole, joc: ”Cursa cu obstacole a
ALA2 – Jocuri sportive: ”Iepurașii acrobați” iepurașilor””
ALA2 – Joc distractiv: ”Oul cu surprize”

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Cum ne pregătim de Rutină – Învățăm să spunem: ”Hristos a înviat! /
Paște?” Adevărat a înviat!”

ALA1 – Biliotecă: ”Mic dicționar de termeni religioși” Tranziții –”Noi cu toți ne adunăm/ Clasa să o aranjăm/
– simboluri pascale Frumos să ne îmbrăcăm/Paștele să așteptăm”
- Construcții: Coșuri pentru ouă” ”Iepurașii”
- Joc de rol: ”Pregătim masa de Paște” ”Fricosul”
ADE - Activitate integrată: DLC + DOS: ”Mergem cu pas sfios” – exerciții de mers
- Joc didactic: ”Pregătiri de Paște” (silabe,
sunete); ”Coșulețe pentru ouă” (din materiale
reciclabile)
ALA2 – Joc de mișcare: ”Mieii și lupul”

72
TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Citire de imagini: ”Datini de Paște” ALA – ”Ce sunt Deniile?”


- Labirint: ”Ajută copilul să ajungă la Iisus!” - ”Felicitări de Paște” - desen
- Audiție: Cântece religioase - Joc distractiv: ”Suflă în lumânare!”
ADE - Convorbire: ”Sărbătoarea Paștelui”; Picură pe ADE -”Câte ouă sunt în coș?” ( adunarea cu două
sticlă: ”Scenă de Paște” – expoziție cu lucrările copiilor unități) - fișe de lucru; Legende despre sărbătoarea
Paștelui”

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA - Rezolvarea unei fișe interdisciplinare pe teme ALA – ”Cum întâmpinăm Sărbătoarea Paștelui?”
pascale - ”Ouă și iepurași” – mozaic din mărgele
- „Caută umbra!” - ”Facem cumpărături de Paște”
- Joc: ”Hrănește iepurașul!” ADE - Joc logic: ”Surprizele Iepurașului” - repetare,
joc: ”Cursa cu obstacole a iepurașilor
ADE – Repetarea poeziei: ”La Paști” de G.
Topîrceanu; Cântec: „Fricosul”; audiție: ”Hristos a
înviat!”

VINERI
ADP - Rutină

ALA –” Simboluri pascale” - observare


- Desen: ”Îngerași”
- ”Facem cozonaci”
ADE -”Pregătiri de Paște” (silabe, sunete) fișe de
lucru; ”Coșulețe pentru ouă” (din materiale reciclabile)
– finalizarea coșulețelor

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activităților de după-amiază

73
Tema anuală: Cum este, a fost și va fi aici pe Pământ? Săptămâna 27
Proiect: Hai să călătorim! Subtema: Mijloace de transport
TURA I

LUNI MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Hai să călătorim!” ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Mijloace de transport
Opțional terestre”
ALA1 – Bibilotecă: ”Călători în lumea largă” – imagini ALA1 - Știință: ”Cum funcționează mașinile, trenurile ,
despre mijloace de transport motocicletele și bicicletele?” ”Ce sunt motoarele?
- Joc de masă: ”A cui este umbra?” - Joc de rol: „De-a polițiștii de la circulație”
- Construcții: ”Garaje și parcări auto” - Artă: Desen: ”Trenuri, mașini și biciclete”
ADE –Activitate integrată: DȘ + DEC: ADE - Activitate integrată: DȘ + DOS:
Joc didactic: „Cu ce călătorim?”; Cântec: ”Mașinuță - Joc logic: ”Trenul” – cu două diferențe;
dragă” (predare) , Joc cu cânt: ”Trenul” (repetare) Memorizare: ”Strada nu e loc de joacă” de Maria Raicu
ALA2 – Jocuri la groapa de nisip: ”Soferi și impegați” ALA2 – Joc de mișcare: ”Stop pe roșu, treci pe verde!”

MIERCURI JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „ Pe mările albastre” ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Zburăm cât mai sus”
Opțional ALA1 - Știință: ”Cum zboară avioanele?/ Cine
ALA1 – Știință: ”Fenomenul de plutire” - experiment conduce avionul / elicopterul?/ Ce sunt baloanele cu
- Joc de rol: ”De-a pirații” aer?„”
- Contrucții: „Portul” - Joc de masă: Puzzle: ”Avioane, elicoptere”
ADE - Activitate integrată: DLC + DEC: - Artă: ”Colorăm baloane cu aer”
-Povestire după ilustrații: ”Aventuri pe mările ADE - Activitate integrată –DȘ + DPM:
albastre”; Modelaj: ”Mijoace de transport preferate” - ”Câte avioane au decolat?” (adunare și scădere
ALA2 – Joc distractiv: ”Pe vapor” cu două unități); Aruncarea și prinderea mingii, joc:
”Prinde avionul”
ALA2 – Joc de atenție: ”Zboară, zboară”

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă : Mi-ar plăcea să Rutină - Știu să traversez corect
călătoresc cu….”
ALA1 – Bibliotecă: „Spune o poveste despre….” Tranziții - ”Trenul”
- Joc de rol: „De-a mecanicii” ”Avionul”
- Construcții: Mijloace de transport” ” Cu mașina sau cu trenul/ Veseli am pornit la
ADE - Activitate integrată: DLC + DOS: drum/ Multe lucruri minunate/ Vom vedea de-acum”
- Joc didactic: „Cum călătorim, cum vom ”Trenul, vagonul” – joc de mișcare
călători?” (timpul verbelor); Confecționare: ”Barca” –
din coji de nucă
ALA2 – ”Avioanele ajung la aeroport, trenurile ajung la
gară” – jocuri distractive

74
TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Sortare de imagini cu mijloace de transport ALA - Joc: ”La plimbare prin oraș” – recunoașterea
- Ghicitori despre mijloacele de transport semnelor de circulație”
- ”Cursa mașinuțelor”- cu jucării - ”Semaforul” – construcții plane
ADE - Convorbire: „Cu ce călătorim?”; Cântec: ” - Desen: ”Trenuri, mașini și biciclete” –
”Mașinuță dragă” , Joc cu cânt: ”Trenul” repetare) terminarea desenelor
ADE - Joc logic: ”Trenul” – cu două diferențe;
Repetarea poeziei: ”Strada nu e loc de joacă” de Maria
Raicu

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA –”Mesaje de pe mare” –cărți despre mijloacele de ALA – „Aeroportul” - observare


transport pe apă - ”De-a stewardesele”
- Scriere grafică: ”Valurile mării” - „Turnul de control” – construcții
- ”De-a marinarii” ADE - Câte avioane au decolat?” (adunare și scădere
ADE - Povestire după ilustrații: ”Aventuri pe mările cu două unități ) – fișe de lucru; joc: ”Prinde avionul”
albastre” – scrierea povestirii în jurnalul grupei
;Modelaj: ”Mijoace de transport preferate” – expoziție

VINERI
ADP - Rutină

ALA – Vizionare film didactic: ”Cum s-au inventat


mijloacele de transport?”
- ”Drumuri diferite” – construcții cu bețișoare
colorate
- „Ghicește ce mijloc de transport se aude!”- joc
senzorial
ADE - Joc didactic: „Cum călătorim, cum vom
călători?” (timpul verbelor); Confecționare: ”Barca” –
din coji de nucă

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activităților de după-amiază

75
Tema anuală: Cum este, a fost și va fi aici pe Pământ? Săptămâna 28
Proiect: Subtema: De la sat la oraș
TURA I

LUNI MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Știu cum se numește ADP - Întâlnirea de dimineaţă”Mândru de orașul/ satul
orașul/ satul meu” meu!”
Opțional ALA1 - Știință: „Orașul / satul meu de-a lungul
ALA1 – Biliotecă: Citire de imagini din localitatea timpului” – imagini și fotografii
natală - Joc de masă: Puzzle: ”Imagini cu localitatea
-Joc de rol: ”De-a primarul” natală”
- Construcții: ”Orașul” - Nisip și apă: ”Parcul din orașul meu”
ADE –Activitate integrată: DȘ + DEC: ADE - Activitate integrată: DȘ + DOS:
Observare: ”Satul și orașul”; Desen: ”Localitatea - ”La joacă prin cartier” (probleme în limitele 1-
natală 10); Convorbire: ”Cum păstrăm orașul/ satul curate?”
ALA2 – Plimbare prin localitatea natală ALA2 – Facem ordine în parcul de lângă grădiniță/ în
curtea grădiniței

MIERCURI JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ” Știu drumul până ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Bine ați venit la noi!”
acasă ” ALA1 - Știință: ”Studiem harta localității natale”;
Opțional ”Frumusețile din localitatea mea”
ALA1 – Biliotecă: ”Povești din localitatea mea” - Joc de rol: ”Ghid în orașul/ satul meu”
- Artă: Pictură: ”Strada mea” - Nisip și apă: ”Orașul meu”(desen pe nisipul
- Construcții: ”Case/ blocuri pe strada mea” ud)
ADE - Activitate integrată: DLC + DPM: ADE - Activitate integrată –DȘ + DEC:
Memorizare: ”Acasă” de Emilia Căldăraru ; ”Prin - Joc logic: ”Clădiri în orașul/ satul meu”; Audiție:
oraș” – parcurs aplicativ Cântece populare specifice localității natale; joc cu
ALA2 – Joc distractiv: ”Statui în orașul meu!” cânt: ”Orășelul” (repetare)
ALA2 – Vizionare film didactic: ”Obiective turistice în
localitatea mea”

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ” Îmi place să mă plimb Rutină – Învăț să iubesc localitatea natală
în orașul/ satul meu”
ALA1 – Biliotecă: Scriere grafică: ”Numele localității Tranziții –”Frumoasă-I strada noastră”
natale” – după model ”Orășelul”
- Artă: „Colorăm imagini din localitatea natală” ” Câte doi, toți împreună/La plimbare am
- Construcții: ”Obiective turistice” pornit/ Străzile am colindat/ Multe lucruri am aflat”
ADE - Activitate integrată: DLC + DOS
- Joc didactic: ”Călătorie prin orașul meu” (
propoziții, cuvinte, silabe, sunete); Lucrare colectivă:
”Orașul / satul meu”
ALA2 – Joc de mișcare: Cine ajunge primul în parc!

76
TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Vizionare PPT: ”Orașul/ satul meu” ALA – ”Album cu fotografii din orașul/ satul meu”
- „Ghicește la ce m-am gândit?” (obiective din - ”Circulăm corect pe străzile orașului”
localitatea natală) - ”Construim băncuțe pentru parcul din oraș”
- Modelaj: ”Primăria” ADE -”La joacă prin cartier”- fișe; Convorbire: ”Cum
ADE - Convorbire: ”Satul și orașul”; Desen: păstrăm orașul/ satul curate?”
”Localitatea natală - expoziții cu lucrările copiilor

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA - ”Clădiri importante în localitatea mea” - ALA – ”Ce i-ai arăta unui vizitator în localitatea ta?”
convorbire - Desen: ”Invitație în localitatea mea natală”
- Pictură: ”Strada mea” –terminarea picturilor - ”Facem prăjituri pentru vizitatori”
- Labirint: ”Drumul până la casa mea” ADE - Joc logic: ”Clădiri în orașul/ satul meu” –
ADE –Repetarea poeziei: ”Acasă” de Emilia Căldăraru repetarea jocului; Audiție: Cântece populare specifice
; ”Prin oraș” – parcurs aplicativ localității natale; joc cu cânt: ”Orășelul” (repetare)

VINERI
ADP - Rutină

ALA – ”Ce știu despre localitatea natală?” – povestiri


ale copiilor
- „De-a turiștii”
- Jocuri inițiate de copii
ADE - ”Călătorie prin orașul meu” – fișe ;Lucrare
colectivă: ”Orașul / satul meu”- finalizare

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activităților de după-amiază

77
Tema anuală: Cine și cum planifică / organizează o activitate?” Săptămâna 29
Proiect: Știu să-mi planific timpul liber Subtema: Planificarea unei excursii
TURA I

LUNI MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Mergem în excursie” ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Excursie la mare”
Opțional
ALA1 – Biliotecă: ”Răsfoim cărți cu destinații de ALA1 - Știință: „Cum ne pregătim pentru o excursie la
vacanță” mare?”
-Joc de rol: ”De-a excursioniștii” - Artă: Pictură: ”Pictăm pe scoici”
- Joc de masă: Puzzle: ”La munte/ la mare” - Nisip și apă: ”Fortărețe la mare”
ADE –Activitate integrată: DȘ +DEC: ADE - Activitate integrată: DȘ + DOS:
Lectură după imagini: ”În excursie”; Cântec: - Joc didactic: „Cumpărăm bilete pentru excursie”
„Ecoul” (predare), joc cu cânt: ”In poiană” (repetare) (banii); Convorbire: ”Cum ne comportăm în excursie?”
ALA2 – Joc de mișcare: ”Fii atent la drum!” ALA2 – joc de atenție: ”Ce-ți lipsește din bagaj?”

MIERCURI JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Pe cărări de munte” ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „În excursie și în
Opțional vacanță”
ALA1 –Știință: ” Găsește poteca corectă!” - labirint ALA1 – Biliotecă: „Amintiri din vacanță” - fotografii
- Joc de masă: ”Încastre” - Joc de rol: ”Mergem în vacanță”
- Construcții: ”Rucsacuri și valize” (marerial - Artă: Desen: ”Imagini din vacanță/ excursie”
mărunt) ADE Activitate integrată: DȘ + DPM:
ADE - Activitate integrată: DLC + DEC: - Joc logic: ”Campingul” (cu trei diferențe);
- Memorizare: ”În excursie la munte” de Maria Târâre cu sprijinire pe genunchi și pe coate, joc: „
Raicu; Modelaj: ”Cabana de la munte” Treci prin tunel”
ALA2 – Joc distractiv: ”Fii atent la ce se aude!” ALA2 – Joc cu cânt: ”Când am fost noi la pădure”

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Mi-ar place să merg în Rutină - Știu sa cer ajutor
excursie/ vacanță la……”
ALA1 - Știință: ”Alege hăinuțele pentru o excursie la Tranziții – ”În poiană”
munte/ la mare!” ”Ecoul”
- Construcții: ”Trenul vacanței” ”Câte unul pe cărare”
- Joc de masă: Jocul umbrelor: ”Ce ne trebuie în ”Dacă vesel se trăiește”
excursie/ vacanță?””
ADE - Activitate integrată: DLC + DOS:
- Joc didactic: „Scrisori din excursie” Lucrare
colectivă:”Albumul cu impresii din excursie” (decupare
lipire)
ALA2 – Jocuri de mișcare în curte: ”Micii excursioniști”

78
TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Vizionare imagini PPT: ”Locuri interesante de ALA – ”Ce facem la mare?”; ”Cum ne protejăm de
vizitat în țara noastră” soare?”
- ”Alege și grupează!” - ”Construim umbrele și șezlonguri”
- ”Facem bagajul pentru excursie” - ”Șirag de scoici colorate”
ADE - Convorbire: ”În excursie”; Cântec: „Ecoul” ,joc ADE -„Cumpărăm bilete pentru excursie” (banii) fișe
cu cânt: ”In poiană” (repetare) de lucru; Convorbire: ”Cum ne comportăm în
excursie?”

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Rezolvarea unor fișe interdisciplinare pe tema ALA – ”Întâmplări hazlii în excursie”
excursiilor - Joc: ”Mergem în excursie cu autobuzul”
- ”Construim corturi” - Desen: ”Imagini din vacanță/ excursie”
- ”Micii cercetași” ADE : Joc logic: ”Campingul” (cu trei diferențe) –
ADE - Memorizare: ”În excursie la munte” de Maria consolidare; Târâre cu sprijinire pe genunchi și pe
Raicu; Modelaj: ”Cabana de la munte” coate, joc: „ Treci prin tunel”

VINERI
ADP - Rutină

ALA – Scriem destinații de vacanță/ excursie după


model
- Mozaic: ”Autobuzul veseliei”
- Audiție: cântece de drumeție
ADE - Joc didactic: „Scrisori din excursie” Lucrare
colectivă:”Albumul cu impresii din excursie” -
finalizarea albumului

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activităților de după-amiază

79
Tema anuală: Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim? Săptămâna 30
Proiect: Ce dragi îmi sunt sărbătorile! Subtema: 1 Iunie – Ziua copilului
TURA I

LUNI MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Copiii din alte țări” ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Toți suntem la fel”
Opțional ALA1 - Știință: ”Cum trăiesc copiii de pe Glob?”
ALA1 – Biliotecă: Citire imagini despre copiii de - Joc de masă: ”Rezolvăm puzzle împreună”
pretutindeni - Artă: Modelaj: ”Cadouri pentru copii lumii”
- Joc de rol: „Teatru de păpuși” ” ADE - Activitate integrată: DȘ + DOS:
- Nisip și apă: ”Jucării” – forme în nisip - „Rezolvăm împreună cu prietenii” (compunere
ADE –Activitate integrată: DȘ + DEC: de probleme); ”Toți copiii au aceleași drepturi” -
Lectură după imagini: ”Pretutindeni trăiesc copii”; convorbire
Audiție: ”O lume minunată”;joc cu cânt: ”Toți în cerc vă ALA2 – Jocuri de mișcare în curte: ”Șotronul”
așezați” (predare)
ALA2 – Joc senzorial: „Ce jucărie ți-am pus în palmă?”

MIERCURI JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „1 iunie –Ziua copiilor” ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Jocurile copilăriei”
Opțional ALA1 – Biliotecă: ”Răsfoim cărți cu povești despre
ALA1 - Știință: ”Semnificația zilei de 1 Iunie” copii și copilărie”
- Joc de rol: ”Dulciuri pentru Ziua copiilor” - Joc de masă: ”Găsește jumătatea!”
- Construcții: ”Scena pentru spectacolul de 1 - Artă: Desen: ”Jocuri de copii”
Iunie” ADE Activitate integrată: DȘ + DPM:
ADE - Activitate integrată: DLC + DEC: - Joc logic: ”Jocul cu două cercuri”; Gimnastică
-Memorizare: ”1 Iunie” de I. Socol; Pictură: ritmică:, joc:”Micii sportivi”
”Curcubeul prieteniei” ALA2 – Joc: „Leapșa”
ALA2 – Desene pe asfalt

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Suntem prieteni” Rutină – ”Mă joc cu toți copiii” – deprinderea de a
ALA1 –Biliotecă: „Ce însemnă să fim prieteni?” – relaționa cu ceilalți copii
discuții
- Joc de rol: „La magazinul de jucării” Tranziții – ”O lume minunată”
- Construcții: ”Orășelul copiilor” ” Îmi place să mă joc!”
ADE - Activitate integrată: DLC + DOS: ” Bat din palme”
-Lectura educatoarei ”Hansel și Gretel” de Frații ” Hop, hop, hop”
Grimm; Confecționare: Jucării pentru prietenul meu”
ALA2 – Jocuri de mișcare: ”Ștafeta prieteniei”

80
TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – ”Spune unde locuiesc aceșți copii!” ALA – ”Vizionare film didactic despre copiii planetei”
- Mozaic: ”Flori pentru copiii lumii” - ”Gicește cu ce se joacă acest copil!”
- ”Colorăm imagini cu copiii de diferite rase” - Joc: ”Cine a plecat?”
ADE - Convorbire: ”Pretutindeni trăiesc copii”; ADE -„Rezolvăm împreună cu prietenii” – fișe de lucru;
Cântec:”O lume minunată”;joc cu cânt: ”Toți în cerc vă ”Toți copiii au aceleași drepturi” - convorbire
așezați”-repetare

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – „De ziua noastră”discuții libere despre ALA – Vizionare: „Povestea preferată”
petrecerea zilei de 1 Iunie - Desen: ”Jocuri de copii”
- Audiție: ”Cântece pentru copii„ - Joc: ”Păcălici”
- Joc: ”Nimerește jucăria!” ADE - Joc logic: ”Jocul cu două cercuri”; Gimnastică
ADE - Memorizare: ”1 Iunie” de I. Socol; Pictură: ritmică:, joc:”Micii sportivi”
”Curcubeul prieteniei”- expoziție cu lucrările copiilor

VINERI
ADP - Rutină

ALA – ”Cum este prietenul tău?”- discuții libere


- ”Construim tobogane și leagăne pentru parcul
copiilor”
- Joc distractiv: ”Telefonul fără fir”;
ADE – Teatru de păpuși: ”Hansel și Gretel” de Frații
Grimm; Confecționare: Jucării pentru prietenul meu”-
terminarea jucăriilor

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activităților de după-amiază

81
Tema anuală: Când, cum și de ce se întâmplă? Săptămâna 31
Proiect: Sunt curios să te cunosc, natură! Subtema: Vara
TURA I

LUNI MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Fructe roșii și ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „De vorbă cu Zâna
gustoase/ Vara ne aduce-n case!” Vara”
Opțional ALA1 - Știință: „Cum este vremea în anotimpul vara?”
ALA1 – Bibliotecă: Citire de imagini despre aspecte ”Cum sunt zilele de vară?”
de vară - Artă: ”Vara” - pictură
- Joc de rol: ”Cumpărăm fructe de vară” - Construcții: ” Umbrele de soare”
- Construcții: ”Lădițe pentru fructe de vară” ADE - Activitate integrată: DȘ +DOS:
ADE –Activitate integrată:DȘ + DEC: - ”O zi de vară”(măsurarea timpului); Lectură
- Observare: ”Fructele verii: cireșa și căpșuna”; după imagini: ”Farmacia verii”
Desen: ”Coș cu cireșe și căpșune” ALA2 – Plimbare în natură pentru a aduna plante
ALA2 – Jocuri în aer liber: „Prinde hoțul de cireșe!” medicinale

MIERCURI JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”E soare, e vară, ne ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Florile verii”
jucăm afara!” ALA1 - Știință: ”Flori de vară” – observare in Atlasul
Opțional botanic
ALA1 –Știință: ”Alege îmbrăcămintea specifică zilelor - Joc de masă: ”Potrivește florile de vară cu
de vară” umbra potrivită!”
- Joc de masă: Puzzle: ”Imagini de vară” - Artă: ”Modelaj: ”Florile Zânei Vara”
- Nisip și apă: ” La mare” (forme în nisipul ADE Activitate integrată: DȘ + DPM:
umed) - ”Rezolvăm probleme cu flori de vară”
ADE - Activitate integrată: DLC + DEC: (compunere și rezolvare de probleme); ”Dansul
- Lectura educatoarei:„Amintiri din copilărie” (La macilor roșii”
scăldat) de Ion Creangă; Cântec: ”Copilăria” (predare), ALA2 – Audiție: ”Legenda Florii soarelui”
joc cu cânt: ” Toți în cerc vă așezați (repetare)
ALA2 – Joc de mișcare: ”Suntem fluturi colorați”

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Bogățiile verii” Rutină – Știu să mă apăr de căldura verii
ALA1 - Biliotecă: ”Scriem după model denumiri de
fructe și flori de vară” Tranziții –”Ieși soare din închisoare!”
- Joc de rol: ”Gospodinele fac dulceață” ” Toți în cerc vă adunați”
- Construcții: ”Coșul bogat al verii” „Floarea mea”
ADE - Activitate integrată: DLC + DOS: Joc: ”La cules de cireșe și căpșuni”
- Joc didactic: ”Bogățiile verii” (sunete, silabe, ”Auraș, drag auraș/ Scoate apa din urechi!”
cuvinte); ”Căpșune” –colaj (rupere, mototolire, lipire)
ALA2 – ”Culegem flori de câmp și facem coronițe”

82
TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA - Sortare de imagini despre anotimpul vara ALA – ”Fenomene ale naturii în anotimpul vara”
- ”Lotto cu flori și fructe de vară” - ”Vara” - pictură
- Joc senzorial: ”Spune ce-ai gustat?” - Ghicitori despre anotimpul vara
ADE – Lectură după imagini: ”Fructele verii: cireșa și ADE -”O zi de vară”(măsurarea timpului) – fișe;
căpșuna”; Desen: ”Coș cu cireșe și căpșune”- Convorbire: ”Farmacia verii”
terminarea desenului

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – ”Cum îți place să te joci în anotimpul vara?” – ALA – Sortare de jetoane cu flori și fructe de vară
discuții cu grupuri mici de copii - ”Floarea soarelui” – construcții cu ținte colorate
- Labirint: ”Ajută-l pe Nică să ajungă acasă!” - Repovestire: ”Legenda Florii soarelui„
- Jocuri libere în curtea grădiniței ADE -”Rezolvăm probleme cu flori de vară” (- fișe de
ADE – Povestire: „Amintiri din copilărie” (La scăldat) lucru; ”Dansul macilor roșii”
de Ion Creangă; Cântec: ”Copilăria”, joc cu cânt: ” Toți
în cerc vă așezați” (repetare)

VINERI
ADP - Rutină

ALA - ”Să facem o poveste de vară” – poveste pe


bază de imagini
- Joc: ”Găsește cireșele și pune-le în coș!”
- Domino cu flori și fructe
ADE - Joc didactic: ”Bogățiile verii” (sunete, silabe,
cuvinte); ”Căpșune” –colaj (rupere, mototolire, lipire-
finalizare

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activităților de după-amiază

83
Tema anuală: ”Ce și cum vreau să fiu?” Săptămâna 32
Proiect: Vreau să fiu cel mai bun! Subtema: Rechizitele școlarului
TURA I

LUNI MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă:„ În curând voi fi școlar” ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ” Cu ce voi lucra la
Opțional școală?”
ALA1 – Biliotecă: Citire de imagini despre școală ALA1 - Știință: ”Alege jetoanele cu rechizitele
- Joc de rol: ”De-a școala” școlarului”
- Construcții: „Școala mea” - Artă: ”Colorăm rechizite”
ADE –Activitate integrată: DȘ + DEC: - Joc de masă: Puzzle: ”Școala„
Lectură după imagini: ” Cum este la școală?”; ADE - Activitate integrată: DȘ +DOS:
”Copilăria” (repetare); Joc cu cant: ”Clopoțelul” - ”Cu ghiozdan și abecedar/În curând voi fi
(predare) școlar” (rezovare de probleme); Convorbire: „Reguli de
ALA2 – Joc: ”Atinge clopoțelul!” comportare la școală”
ALA2 – Vizită la școală

MIERCURI JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Ai carte, ai parte” ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Școala ne așteaptă”
Opțional ALA1 - Ștință: „De ce mergem la școală?”
ALA1 – Bibliotecă: ”Răsfoim manuale școlare” - Joc de masă: ”Jocul umbrelor”
- Joc de rol: ”De-a învățătoarea” - Construcții: ”Banca școlarului”
- Nisip și apă: „Scriem în nisip” ADE Activitate integrată : DȘ + DPM:
ADE - Activitate integrată: DLC + DEC: -Joc logic: „Spune unde este locul meu?”(intersecția);
- Memorizare: ”La școală” de Maria Raicu; Desen: Rostogolirea mingii, Joc: ”Mingea prin tunel”
”Rechizitele școlarului” ALA2 – Audiție: Cântece despre școală
-ALA2 – Joc de atenție: ”La cine este cartea?”

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ” Mă pregătesc să merg Rutină - Știu să mânuiesc o carte
la școală”
ALA1 – Biliotecă: Scriere grafică: „Etichete pentru Tranziții – ”Dacă vesel se trăiește”
caiete” (numele) ”Cu ghiozdan și-abecedar”/ În curând voi fi școlar/ Ca
- Joc de rol: ”De-a librăria”(rechizite pentru toți școlarii, îmi propun/ Vreau să fiu cel mai bun!”
școală) „Școlrărei și școlărițe”
- Artă: Modelaj: „Penarul” ”Copilăria”
ADE - Activitate integrată: DLC +DOS:
- Joc didactic: „Școlarii isteți” (sunete, silabe)”;
Confecționăm suporturi pentru creioane”
ALA2 – Jocuri distractive în curte

84
TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – „Alege și potrivește” ALA – Vizionare imagini cu scene din viața școlară
- Scriere grafică: ”Listă de rechizite” (pe - Labirint: ”Drumul copilului spre școală”
puncte) - Joc: ”Ce lipsește din ghiozdan!”
- ”Construim mobilier pentru școală” ADE -”Cu ghiozdan și abecedar/În curând voi fi școlar”
(rezovare de probleme) – fișe de lucru; „Reguli de
ADE - Convorbire: ” Cum este la școală?”; comportare la școală” colorare de imagini
Cântec: ”Copilăria”; Joc cu cant: ”Clopoțelul (repetare)

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Cine are carte, de multe are parte!” – ALA – Gicitori despre rechizite
convorbire - Joc senzorial: Cine este la telefon?”
- Mozaic: ”Cărți” - Joc: ”Într-o călimară”
- Joc : ”De-a școlarul” ADE - Joc logic: „Spune unde este locul
ADE –Repetarea poeziei: ”La școală” de Maria Raicu; meu?”(intersecția); Rostogolirea mingii Joc: ”Mingea
Desen: ”Rechizitele școlarului” – terminarea desenului prin tunel”

VINERI
ADP - Rutină

ALA – „Sortează hăinuțele pentru școală”


- ”Facem ghiozdanul”
- ”Aranjăm rechizitele”
ADE - Joc didactic: „Școlarii isteți” (sunete, silabe)”;
Confecționăm suporturi pentru creioane” – expoziție

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activităților de după-amiază

85
Evaluare finală Săptămâna 33
TURA I

LUNI MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă:„Stiu multe despre tine, ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Ce mi-a plăcut mai
natură!” mult la grădiniță? ”
Opțional ALA1 - Ștință: Jocul ”Matematix”(cifre magnetice)
ALA1 – Biliotecă: Citire de imagini despre natură - Artă: Desen:”Temă la alegere”
- Joc de masă: Puzzle: ”Anotimpuri” - Joc de rol: ”De-a grădinița„
- Construcții: „Castele pentru Zînele ADE - DȘ: ”Micii matematicieni” – fișe;
anotimpurilor” - DOS: Convorbire: „Cea mai frumoasă zi din
ADE –DȘ :Joc didactic: ”Viețuitoarele Pământului” grădiniță”
- DEC: Pictură: ”Anotimpul preferat” ALA2 – Joc cu cânt: ”Toți în cerc vă așezați”
ALA2 – Joc: ”Păsărică, mută-ți cuibul!”

MIERCURI JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Lumea minunată a ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Uite, câte știu!””
basmelor”
Opțional ALA1 - Știință: ”Știu să citesc harta țării”(forme de
ALA1 – Bibliotecă: ” Răsfoim cărți cu povești” relief, capital țării)
- Joc de rol: ”Teatru de păpuși” - Joc de masă: ”Din jumătăți - întreg”
- Nisip și apă: „Palate fermecate” - Construcții: ”Rafturi pentru cărți””
ADE - DLC - Joc didactic: ”Călătorie în lumea ADE - DȘ -Joc logic: ”Găsiți problema!”;
basmelor”; - DPM: Parcurs aplicativ
-DEC: ”Tip-top minitop”- repetarea cântecelor ALA2 – Joc: ”Podul de piatră”
învățate
ALA2 – Joc cu cant: ”Piticii și ariciul”

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Întâmplări din Rutină – Îmi ajut colegii mai mici
grădiniță”
Tranziții – ”Unu doi, unu doi,/ Faceți toți ca noi!”
ALA1 – Biliotecă: Scriere grafică: ”Decorăm semnul ”Piticii și aricul”
de carte” – evaluare ”Toți în cerc vă așezați”
- Joc de rol: ”De-a educatoarea” ”Cu mingea”
- Artă:„Decupăm imagini despre grădiniță”
ADE - DLC : ”Am învățat multe poezii”;
-DOS: „Album cu fotografii din grădiniță”
ALA2 – Jocuri la nisipar

86
TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – „Recunoaște anotimpul!” ALA – Discuții libere despre întâmplări din grădiniță
- ”Spune ce gust are!” –joc senzorial - Modelaj:Temă la alegere
- ”Puzzle: Animale” - Joc: ”Deschide urechea bine”
ADE ”Micii matematicieni” – evaluarea fișelor „Știu să
ADE – ”Viețuitoarele Pământului – fișe; Pictură: mă port cu colegii mei” - convorbire
”Anotimpul preferat”” – terminarea desenului

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Vizionare: ”Povestea preferată” ALA – „Răspunde repede și bine!”


- Desen: ”Personajul îndrăgit” - Joc de atenție: ”Cine lipsește?”
- Joc : „Albă ca Zăpada pregătește masa” - Desene pe asfalt
ADE –”Călătorie în lumea basmelor” – continuarea ADE -”Găsiți problema!” fișe cu figuri geometrice;
jocului; ”Tip-top minitop” – premierea câștigătorilor Jocuri de mișcare:„Cursa sacilor”, ”Ștafeta”

VINERI
ADP - Rutină

ALA – Concurs de ghicitori


- Tangram: ”Grădinița”
- Joc: ”Rece/ cald”
ADE - ”Recit poezia de la serbare”; „Album cu
fotografii din grădiniță”- finalizare

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activităților de după-amiază

87
Evaluare finală Săptămâna 34
TURA I

LUNI MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă:„Cine face și cum face?” ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Copiii ocrotesc natura
Opțional ”
ALA1 – Știință: Ce știi despre…(meserii și mijloace de ALA1 - Bibliotecă: Citim imagini cu copii care îngrijesc
transport) natura”
- Joc de rol: ”De-a bucătarul” - Nisip și apă: ”Ronduri de flori”
- Construcții: „Parcare auto” - Joc de rol: ”De-a florăria„
ADE –DȘ :Convorbire: ”Meserii” ADE - DȘ: - ”Jocul numerelor” – fișe;
DEC: Desen: ”Micii artiști” -DOS Lectură după imagini: „Copiii ocrotesc
ALA2 – Joc: ” Cursa mașinuțelor” natura””
ALA2 – Joc:”Rațele și vânătorii”

MIERCURI JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Știu să pronunț corect” ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Mi-am făcut prieteni la
Opțional grădiniță”
ALA1 – Bibliotecă: ” Jocul literelor”
- Joc de masă: Puzzle: ”Litere” ALA1 - Ștință: Sortează jetoanele după cerințe
- Construcții: ”Tipografia” - Joc de rol: ”Prieteni buni”
ADE - DLC: - Joc didactic: ”Silabe, sunete, cuvinte”; - Artă: Înșirare: ”Brățara prieteniei”
-DEC:”Vocea grupei” - concurs ADE: -DȘ:-Joc logic:”Istețeii ”
ALA2 – Joc de mișcare: ”Joacă, joacă” - DPM Dans tematic: ”Dansul prietenilor”
ALA2 –”Concurs de castele de nisip

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Rămas bun, grădiniță!” Rutină –La revedere, prieteni din grădiniță!”

ALA1 – Biliotecă: Scriere grafică: ”Felicitare de rămas Tranziții – ”Îmi place să mă joc”
bun” ”O lume minunată”
- Joc de rol: ”De-a serbarea” ”Alunelul”
- Construcții: ”Scena” ”Clopoțelul”
ADE - DLC: - ”Actori pe scena grădiniței” –
dramatizare;
-DOS Pregătim costumele pentru serbarea de
sfârșit de an școlar”
ALA2 – Decorăm sala de grupă pentru serbare

88
TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – „Sortează mijloacele de transport” ALA –„Povestea copăcelului” – poveste creată


- ”De-a șoferii” - „Decupăm și lipim copăcelul vesel”
- ”Jocul umbrelor – mijloace de transport” - Îngrijim florile din curtea grădiniței
ADE: ”Jocul numerelor” – fișe - evaluare;
ADE – ”Cu ce călătorim?” – fișe; „Copiii ocrotesc natura”-fișe de lucru
Desen: ”Micii artiști”– terminarea desenului

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Jocuri cu litere magnetice ALA – „Prietenul meu cel mai bun de la grădi” –
- Modelaj: „Alfabetul” discuții cu grupuri mici de copii
- Joc : „Fazan” - Joc: „Jocul tăcerii”
ADE : ”Silabe, sunete, cuvinte”- rezolvare de fișe; - ”Rămas bun, dragi jucării!”
”Vocea grupei” –continuarea concursului ADE :”Istețeii ” – fișe de lucru; Dans tematic: ”Dansul
prietenilor” -repetare

VINERI
ADP - Rutină

ALA – Desen: ”Scrisoare de rămas bun”


- Convorbire: ”Vine vacanța mare”
- Notăm în jurnalul grădiniței gânduri
pentru colegii mai mici”
ADE - ”Ne costumăm pentru serbare”
Actori pe scena grădiniței” – serbarea de sfârșit de an;

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activităților de după-amiază

89
PROPUNERE PENTRU PROGRAMUL: ”ȘCOALA ALTFEL – SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN!”

TURA I

LUNI MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Prietenii naturii” ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”În lumea
basmelor”
ALA - Știință: Vizionare film didactic: ”Ce este
poluarea?” ALA1 – Bibliotecă: ”Basmul meu preferat”
- Artă: ”Confecționăm pliante cu mesaje - Joc de rol: ”Pofitiți la teatru!”
ecologice” - Joc de masă: Puzzle: ”Scene din povești”
- Construcții: ”Căsuțe pentru păsărele” ADE – Vizită la Casa de Cultură
- ” Ne costumăm cu costume realizate din Vizionarea unui spectacol de teatru de
materiale reciclabile” păpuși
ADE –”Prietenii naturii” (marș ecologic, parade
costumelor din materiale reciclabile, împărțire ALA2- Joc distractiv: ”Recunoaște personajul!”
de pliante cu mesaje ecologice)
- ”Preșcolarii în acțiune” (ecologizarea
parcului din oraș )

MIERCURI JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „ Cea mai ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Tradiția nu
frumoasă poveste, istoria” trebuie uitată!”
ALA1 – Bibliotecă: ”Răsfoim cărți cu imagini din ALA1 - Știință: ”Ce știi despre costumul poplar?”
istorie” - Artă: ”Pictură pe vase de lut”
-Joc de rol: ”De-a soldații” - Construcții:
- Nisip și apă: ”Construim fortărețe” ADE – Vizită la Muzeul de etnografie
ADE – Vizită la Muzeul Municipal Dans popular: ”Hora”
Vizionare film educativ: ”Legende istorice” ALA2 – Audiție: Cântece populare
ALA2 – Joc de mișcare: ”Țară, țară, vrem ostași!”

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Alimentele și Rutină - Știm să ne comportăm când mergem în
sănătatea” grup
ALA1 – Bibliotecă: Discuții cu asistenta unității
despre alimentația sănătoasă” Tranziții – ”Unu doi, unu doi,/ Mergem toți în
- Joc de rol: ”La dentist” pas vioi/ În coloană defilăm/ Lucruri bune
- Artă: Desen- ”Alimente preferate” învățăm”
ADE – ”Micii cofetari” (preparăm și coacem „ Piticii”
covrigi) „De-a soldații”
- Poveste după ilustații: ” Lăcomilă” ” Împreună ne jucăm”
ALA2 – Joc sensorial: ”Spune ce-ai gustat!”

90
TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Discuții despre marșul ecologic desfășurat ALA – Discuții cu grupuri mici de copii despre
în activitatea de dimineață vizita la Casa de Cultură
- Mozaic: ”Florile preferate” - Desen: „ Scene din povești”
- Colorăm imagini cu teme ecologice - Ghicitori despre personajele din povești
ADE – ”Cel mai frumos loc de joacă din curtea ADE – Povestirea copiilor: ”Povestea vizionată la
grădiniței” (curățenie în curtea grădiniței); Teatru de păpuși”
„Plantăm flori în curtea grădiniței”

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – ”Scene din istoria orașului nostru” – ALA - Joc: ”Spune ce este și la ce folosește!”
vizionare imagini - ”Decorăm costumul popular”
- Răsfoim pliantele primite de la muzeu - Construim unelte vechi
- Modelaj: ”Obiecte admirate în vitrinele ADE – „Impresii din vizita de la Muzeul de
muzeului” etnografie”; ”Cum trăiau oamenii în trecut?” –
ADE – Convorbire: ”Ce mi-a plăcut la Muzeul vizionare film
Municipal?”; Admirăm fotografiile făcute în
vizită la muzeu

VINERI
ADP - Rutină

ALA – Audiție cântece: ”Cântecul vitaminelor”,


”Fructele”, ”Papă tot”
- Album cu fotografii: ”Micii cofetari”
- „Ce ingrediente am folosit la preparatul
covrigilor?”
ADE – Gustăm covrigii pregătiți de noi; Desenăm
scene din povestea ”Lăcomilă”

91
OBIECTIVE CADRU ŞI DE REFERINŢĂ

DOMENIUL LIMBĂ ŞI COMUNICARE


Obiective cadru:
O1 - Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală, de înţelegere şi utilizare corectă a semnificaţiilor structurilor verbale
orale;
O2 - Educarea unei exprimări verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical, sintactic;
O3 - Dezvoltarea creativităţii şi expresivităţii limbajului oral;
O4 - Dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi transmite intenţii, gânduri, semnificaţii mijlocite de limbajul scris.

Obiective de referinţă:
O1 - Să participe la activităţile de grup, inclusiv la activităţile de joc, atât în calitate de vorbitor, cât şi în calitate de
auditor.
O2 - Să înţeleagă şi să transmită mesaje simple; să reacţioneze la acestea.
O3 - Să audieze cu atenţie un text, să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles.
O4 - Să distingă sunetele ce compun cuvintele şi să le pronunţe corect.
O5 - Să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv pe baza experienţei, activităţii personale şi/sau a relaţiilor cu
ceilalţi şi simultan să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical.
O6 - Să recepteze un text care i se citeşte ori i se povesteşte, înţelegând în mod intuitiv caracteristicile expresive şi
estetice ale acestuia.
O7 - Să fie capabil să creeze el însuşi (cu ajutor) structuri verbale, rime, ghicitori, povestiri, mici dramatizări, utilizând
intuitiv elementele expresive.
O8 - Să recunoască existenţa scrisului oriunde îl întâlneşte.
O9 - Să înţeleagă că tipăritura (scrisul) are înţeles (semnificaţie).
O10 - Să găsească ideea unui text, urmărind indiciile oferite de imagini.
O11 - Să manifeste interes pentru citit.
O12 - Să recunoască cuvinte simple şi litere în contexte familiare.
O13 - Să recunoască literele alfabetului şi alte convenţii ale limbajului scris.
O14 - Să utilizeze materiale scrise în vederea executării unei sarcini date.
O15 - Să perceapă şi să discrimineze între diferitele forme, mărimi, culori – obiecte, imagini, forme geometrice, tipuri
de contururi etc.
O16 - Să utilizeze efectiv instrumentele de scris, stăpânind deprinderile motrice elementare necesare folosirii
acestora.
O17 - Să utilizeze desene, simboluri pentru a transmite semnificaţie.
O18 - Să descopere că scrierea îndeplineşte anumite scopuri, cerinţe sociale şi să se folosească de această
descoperire (ex.: recunoaşte şi respectă simboluri care avertizează asupra prezenţei/existenţei unui pericol sau care
arată direcţia, destinaţia unei clădiri/unui loc etc.).
O19 - Să înţeleagă semnificaţia cuvintelor, literelor şi cifrelor, învăţând să le traseze.

DOMENIUL ŞTIINŢE
Obiective cadru:
O1 - Dezvoltarea operaţiilor intelectuale prematematice;
O2 - Dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi utiliza numere, cifre, unităţi de măsură, întrebuinţând un vocabular
adecvat;
O3 - Dezvoltarea capacităţii de recunoaştere, denumire, construire şi utilizare a formelor geometrice;
O4 - Stimularea curiozităţii privind explicarea şi înţelegerea lumii înconjurătoare;
O5 - Dezvoltarea capacităţii de rezolvare de situaţii problematice, prin achiziţia de strategii adecvate;
O6 - Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurător, precum şi stimularea curiozităţii
pentru investigarea acestuia;
O7 - Dezvoltarea capacităţii de observare şi stabilirea de relaţii cauzale, spaţiale, temporale;
O8 - Utilizarea unui limbaj adecvat în prezentarea unor fenomene din natură şi din mediul înconjurător;

92
O9 - Formarea şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a mediului înconjurător, în vederea educării unei
atitudini pozitive faţă de acesta.

Obiective de referinţă:
O1 - Să-şi îmbogăţească experienţa senzorială, ca bază a cunoştinţelor matematice referitoare la recunoaşterea,
denumirea obiectelor, cantitatea lor, clasificarea, constituirea de grupuri/ mulţimi, pe baza unor însuşiri comune
(formă, mărime, culoare) luate în considerare separat sau mai multe simultan.
O2 - Să efectueze operaţii cu grupele de obiecte constituite în funcţie de diferite criterii date ori găsite de el însuşi:
triere, grupare/regrupare, comparare, clasificare, ordonare, apreciere a cantităţii prin punere în corespondenţă.
O3 - Să înţeleagă şi să numească relaţiile spaţiale relative, să plaseze obiecte într-un spaţiu dat ori să se plaseze
corect el însuşi în raport cu un reper dat.
O4 - Să înţeleagă raporturi cauzale între acţiuni, fenomene (dacă...atunci) prin observare şi realizare de
experimente.
O5 - Să recunoască, să denumească, să construiască şi să utilizeze forma geometrică cerc, pătrat, triunghi,
dreptunghi în jocuri.
O6 - Să efectueze operaţii şi deducţii logice, în cadrul jocurilor cu piesele geometrice.
O7 - Să numere de la 1 la 10 recunoscând grupele cu 1-10 obiecte şi cifrele corespunzătoare.
O8 - Să efectueze operaţii de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi, în limitele 1-10.
O9 - Să identifice poziţia unui obiect într-un şir, utilizând numeralul ordinal.
O10 - Să realizeze serieri de obiecte pe baza unor criterii date ori găsite de el însuşi.
O11 - Să compună şi să rezolve probleme simple, implicând adunarea/ scăderea în limitele 1-10.
O12 - Să găsească soluţii diverse pentru situaţii problematice reale sau imaginare întâlnite în viaţa de zi cu zi sau în
poveşti, povestiri.
O13 - Să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare (obiecte, aerul, apa, solul, vegetaţia, fauna,
fiinţa umană ca parte integrantă a mediului, fenomene ale naturii), precum şi interdependenţa dintre ele.
O14 - Să recunoască şi să descrie verbal şi/sau grafic anumite schimbări şi transformări din mediul apropiat.
O15 - Să cunoască elemente ale mediului social şi cultural, poziţionând elementul uman ca parte integrantă a
mediului.
O16 - Să cunoască existenţa corpurilor cereşti, a vehiculelor cosmice.
O17 - Să comunice impresii, idei pe baza observărilor efectuate.
O18 - Să manifeste disponibilitate în a participa la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului, aplicând cunoştinţele
dobândite.
O19 - Să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătăţii şi protecţiei omului şi naturii

DOMENIUL OM ŞI SOCIETATE
Obiective cadru:
O1 - Cunoaşterea şi respectarea normelor de comportare în societate; educarea abilităţii de a intra în relaţie cu
ceilalţi;
O2 - Educarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter şi formarea unei atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de
ceilalţi;
O3 - Dezvoltarea comportamentelor de cooperare, prosociale, proactive (iniţiativă);
O4 - Dezvoltarea abilităţii de recunoaştere, acceptare şi respect al diversităţii;
O5 - Cunoaşterea unor elemente de istorie, geografie, religie care definesc portretul spiritual al poporului român;
O6 - Formarea şi consolidarea unor abilităţi practice specifice nivelului de dezvoltare motrică;
O7 - Îmbogăţirea cunoştinţelor despre materiale şi caracteristicile lor, precum şi despre tehnici de lucru necesare prelucrării
acestora în scopul realizării unor produse simple;
O8 - Formarea deprinderilor practic-gospodăreşti şi utilizarea vocabularului specific.

Obiective de referinţă:
O1 - Să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială, precum şi reguli de securitate
personală (ex.: importanţa alimentelor sănătoase pentru organismul uman; reguli ale activităţii şi ale jocului, în

93
vederea evitării unor situaţii periculoase; reguli de minimă protecţie a naturii şi pericolul încălcării lor; reguli privind
protecţia vieţii proprii şi a celor din jur etc.).
O2 - Să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului în care trăieşte (familie, grădiniţă, grupul de joacă).
O3 - Să negocieze şi să participe la decizii comune.
O4 - Să aprecieze în situaţii concrete unele comportamente şi atitudini în raport cu norme prestabilite şi cunoscute.
O5 - Să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective pozitive, să manifeste prietenie, toleranţă, armonie,
concomitent cu învăţarea autocontrolului.
O6 - Să descrie şi să identifice elemente locale specifice ţării noastre şi zonei în care locuieşte (elemente de relief,
aşezare geografică, obiective socio-culturale, istorice, religioase, etnice).
O7 - Să cunoască şi să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activităţi practice.
O8 - Să cunoască diferite materiale de lucru, din natură ori sintetice.
O9 - Să efectueze operaţii simple de lucru cu materiale din natură şi sintetice.
O10 - Să identifice, să proiecteze şi să găsească cât mai multe soluţii pentru realizarea temei propuse în cadrul
activităţilor practice.
O11 - Să se raporteze la mediul apropiat, contribuind la îmbogăţirea acestuia prin lucrările personale.
O12 - Să dobândească comportamente şi atitudini igienice corecte faţă de propria persoană şi faţă de alte fiinţe şi
obiecte.
O13 - Să capete abilitatea de a intra în relaţie cu cei din jur, respectând norme de comportament corect şi util
celorlalţi.
O14 - Să-şi formeze deprinderi practice şi gospodăreşti.
O15 - Să se comporte adecvat în diferite contexte sociale.

DOMENIUL ESTETIC ŞI CREATIV


Obiective cadru:
O1 - Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea unor desene, picturi, modelaje;
O2 - Realizarea unor corespondenţe între diferitele elemente de limbaj plastic şi forme, obiecte din mediul
înconjurător (natură, artă şi viaţa socială);
O3 - Stimularea expresivităţii şi a creativităţii prin desen, pictură, modelaj;
O4 - Formarea capacităţii de receptare a lumii sonore şi a muzicii;
O5 - Formarea capacităţilor de exprimare prin muzică;
O6 - Cunoaşterea marilor valori ale creaţiei muzicale naţionale şi universale.

Obiective de referinţă:
O1 - Să redea teme plastice specifice desenului.
O2 - Să obţină efecte plastice, forme spontane şi elaborate prin tehnici specifice picturii.
O3 - Să exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului în redarea unor teme plastice.
O4 - Să recunoască elemente ale limbajului plastic şi să diferenţieze forme şi culori în mediul înconjurător.
O5 - Să cunoască şi să diferenţieze materiale şi instrumente de lucru, să cunoască şi să aplice reguli de utilizare a
acestora.
O6 - Să utilizeze un limbaj adecvat cu privire la diferitele activităţi plastice concrete.
O7 - Să compună în mod original şi personal spaţiul plastic, utilizând materiale şi tehnici diverse alese de el.
O8 - Să interpreteze liber, creativ lucrări plastice, exprimând sentimente estetice.
O9 - Să privească şi să recunoască creaţii artistice corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi
preocupărilor acestuia (portrete de copii, jocuri ale copiilor, scene de familie, peisaje, activităţi cotidiene ale
oamenilor).
O10 - Să descopere lumea înconjurătoare cu ajutorul auzului.
O11 - Să diferenţieze auditiv timbrul sunetelor din mediul apropiat şi al sunetelor muzicale.
O12 - Să diferenţieze auditiv intensitatea sunetelor din mediul apropiat şi a sunetelor muzicale.
O13 - Să diferenţieze auditiv durata determinată a sunetelor din mediul apropiat şi a sunetelor muzicale.
O14 - Să diferenţieze auditiv înălţimea sunetelor muzicale.
O15 - Să intoneze cântece pentru copii.

94
O16 - Să cânte acompaniaţi de educatoare
O17 - Să acompanieze ritmic cântecele.
O18 - Să cânte cântecele în aranjamente armonico-polifonice elementare.
O19 -Să asocieze mişcările sugerate de textul cântecului cu ritmul acestuia
O20 - Să exprime prin mişcare starea sufletească creată de muzica audiată.
O21 - Să exprime într-un joc impresia muzicală.
O22 - Să improvizeze spontan, liber scurte motive sincretice: text onomatopeic + melodie, text onomatopeic +
mişcare, text onomatopeic + melodie + mişcare.
O23 - Să asculte şi să recunoască fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale, corespunzătoare
specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia.

DOMENIUL PSIHOMOTRIC
Obiective cadru:
O1 - Formarea şi dezvoltarea deprinderilor motrice de bază şi utilitar-aplicative;
O2 - Stimularea calităţilor intelectuale, de voinţă şi afective în vederea aplicării independente a deprinderilor însuşite;
O3 - Cunoaşterea deprinderilor igienico-sanitare pentru menţinerea stării de sănătate.

Obiective de referinţă:
O1 - Să fie capabil să execute mişcări motrice de bază: mers, alergare, sărituri, rostogoliri, căţărări.
O2 - Să cunoască şi să aplice regulile de igienă referitoare la igiena echipamentului.
O3 - Să cunoască şi să aplice regulile de igienă a efortului fizic.
O4 - Să-şi formeze o ţinută corporală corectă (în poziţia stând, şezând şi în deplasare).
O5 - Să perceapă componentele spaţio-temporale (ritm, durată, distanţă, localizare).
O6 - Să fie apt să utilizeze deprinderile motrice însuşite în diferite contexte.
O7 - Să se folosească de acţiunile motrice învăţate pentru a exprima sentimente şi/ sau comportamente, pentru a
răspunde la diferiţi stimuli (situaţii), la diferite ritmuri.
O8 - Să manifeste în timpul activităţii atitudini de cooperare, spirit de echipă, de competiţie, fair-play.

95
PROIECT TEMATIC: SĂ CĂLĂTORIM ÎN LUMEA NECUVÂNTĂTOARELOR!
TEMA ANUALĂ: CÂND, CUM ȘI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ?
GRUPA: MARE
ARGUMENT: Lumea necuvântătoarelor i-a atras întotdeauna pe copii. Ei povestesc mereu despre animalele pe care
le-au văzut pe stradă, la bunici, la circ, la Zoo sau la televizor. Prin acest proiect copiii vor afla informații interesante
despre animalele din diferite medii de viață, vor descoperi animale cu înfățișări și comportamente ciudate. De
asemenea, copiii vor conștientiza necesitatea protejării animalelor și a mediilor în care trăiesc acestea.
DURATA: 3 săptămâni
LOC DE DESFĂŞURARE: SALA DE GRUPĂ

OBIECTIVE CADRU PE DOMENII EXPERENŢIALE:


• Domeniul Limbă şi comunicare: O1, O2, O3
• Domeniul Ştiinţe: O1, O2, O3, O4, O6, O9
• Domeniul Om şi societate: O1, O2, O3, O6, O7, O8
• Domeniul Estetic şi creativ:O1, O2, O3,O4, O5
• Domeniul Psihomotric: O1, O3
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ VIZATE:
• Domeniul Limbă şi comunicare: O1, O3, O4,O6,O7,O10,O16, O19
• Domeniul Ştiinţe: O1, O2, O5, O6, O7,O9,O13,O17, O18
• Domeniul Om şi societate: O1, O3, O5,O7, O8, O9, O11,O12, O14
• Domeniul Estetic şi creativ: O1, O2, O3, O4, O5, O7, O10, O12, O15, O16, O20
• Domeniul Psihomotric: O1, O3, O6, O7, O8

INVENTAR DE PROBLEME:
Ce ştim? Ce nu ştim şi vrem să aflăm?
Cunoaștem animalele domestice și sălbatice Cum trăiesc animalele?
Știm că există foarte multe animale Cum au grijă de puii lor?
Știm cu ce se hrănesc, cum arată Ce foloase aduc oamenilor?
Există mai multe medii de viață Cum putem să ocrotim animalele?
De ce sunt importante animalele?
Curiozități din lumea animalelor.
Cum comunică animalele între ele?

CENTRE DE INTERES DESCHISE şi MATERIALE puse la dispoziţia copiilor


Bibliotecă Artă Joc de rol
Cărți cu povești, reviste, imagini Culori, acuarele, pensulă, coli de Animale din plastic, măști de
despre animale și viața lor, coli de desen, hârtie glasată, hârtie animale, animale de pluș, trusă
scris, creioane, litere magnetice, creponată, lipici, foarfeci, plastilină, pentru medicul veterinar, siluete
planșete, pentru teatru de păpuși

Construcţii Ştiinţă Nisip şi apă Joc de masă


Cuburi de lemn, cuburi de Atlas Zoologic, fișe de lucru, Tăvițe cu nisip, forme Puzzle, Jocul umbrelor,
plastic, tangram, mozaic, jetoane, planșe, cifre, de animale, lopățică, Din jumătăți-întreg, Lotto
LEGO enciclopedii despre animale, găletușă, cu animale
CD și DVD cu cântece și
imagini despre animale,
calculator, piese geometrice

96
PROIECT TEMATIC: CE DRAGI ÎMI SUNT SĂRBĂTORILE! (proiect transemestrial)
TEMA ANUALĂ: CU CE ȘI CUM EXPRIMĂM CEEA CE SIMȚIM?
GRUPA: MARE

ARGUMENT: Diferitele sărbători din timpul anului aduc multă bucurie în sufletele copiilor. Fie că vorbim despre
Crăciun, Anul Nou, Mărțișor, Ziua mamei, Paștele sau Ziua de 1 Iunie, aceste sărbători oferă posibilitatea explorării
propriilor sentimente. Acest proiect îi va ajuta pe copii să descopere semnificațiile fiecărei sărbători în parte, să
cunoască obiceiurile și tradițiile și să înțeleagă importanța păstrării acestor obiceiuri. De asemenea, copiii vor învăța
să accepte diversitatea, vor conștientiza faptul că, deși sunt diferiți, toți au aceleași drepturi.

DURATA: 6 săptămâni
LOC DE DESFĂŞURARE: Sala de grupă
OBIECTIVE CADRU PE DOMENII EXPERENŢIALE:
• Domeniul Limbă şi comunicare: O1,O3,O4
• Domeniul Ştiinţe: O2, O3, O4, O6,O7
• Domeniul Om şi societate:O1, O2, O4, O5,O7,O8
• Domeniul Estetic şi creativ:O1, O2, O3, O5, O6
• Domeniul Psihomotric:O1, O2, O3
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ VIZATE:
• Domeniul Limbă şi comunicare: O2, O4,O6, O7, O11, O12, O14, O16, O19
• Domeniul Ştiinţe:O2, O3, O5, O7, O8, O9, O11, O12, O15, O17
• Domeniul Om şi societate: O1, O2, O4, O5,O6, O7, O8,O14, O15
• Domeniul Estetic şi creativ:O1, O2, O3, O7, O8,O12, O14, O15, O16, O18,O19, O21, O23
• Domeniul Psihomotric: O1, O2, O3, O5, O7, O8

INVENTAR DE PROBLEME:
Ce ştim? Ce nu ştim şi vrem să aflăm?
Ne place când este sărbătoare Ce sărbătorim de Crăciun? Care sunt datinile și obiceiurile de
Știm că sunt sărbători de iarnă când vine Moș iarnă? Cum ne pregătim pentru sărbători? Ce semnifică
Crăciun, sunt sărbători de primăvară, Ziua mărțișorul? Ce semnifică ziua de 8 Martie? Cum sărbătorim ziua
mamei, Mărțișorul, Paștele și la începutul verii femeii? Ce se sărbătorește de Paște? Cum se comportă oamenii
sărbătorim ziua tutror copiilor în așteptarea sărbătorilor?
Ce semnifică ziua de 1 Iunie? Cum trăiesc copiii din alte țări? De
ce suntem diferiți? Ce drepturi au copiii?

CENTRE DE INTERES DESCHISE şi MATERIALE puse la dispoziţia copiilor


Bibliotecă Artă Joc de rol
Cărți cu povești și legende, reviste, Culori, acuarele, pensulă, coli de Costume populare,siluete pentru teatru
imagini despre diferitele sărbători, desen, hârtie glasată, hârtie de păpuși, măști, jucării, joc: ”De-a
coli de scris, creioane, litere creponată, lipici, foarfeci, bucătarii/ cofetarii”,sorcove, ornamente
magnetice, plastilină, planșete, materiale din de Crăciun și de Paște, ouă încondeiate,
natură, cretă colorată clopoței,baloane, coifuri pentru
petrecere, costumații pentru spectacol

Construcţii Ştiinţă Nisip şi apă Joc de masă


Cuburi de lemn, cuburi Icoane, fișe de lucru, jetoane, planșe, Tăvițe cu nisip, Puzzle, Jocul umbrelor,
de plastic, tangram, cifre, CD și DVD cu cântece și imagini lopățică, găletușă, Din jumătăți-întreg,
mozaic, LEGO despre sărbătorile de iarnă, de forme pentru nisip încastre, Lotto, domino
primăvară și de ziua copiilor, (steluțe, clopoței et.)
calculator, softuri educaționale, piese
geometrice

97
PROIECT TEMATIC: VENIȚI ÎN LUMEA MEA!
TEMA ANUALĂ: CINE SUNT/ SUNTEM?
GRUPA: MARE
ARGUMENT: La această vârstă copiii sunt interesați din ce în ce mai mult de corpul lor, de mediul în care trăiesc,
de mediul grădiniței, își fac prieteni atât la grădiniță cât și acasă. Proiectul vine în întâmpinarea nevoilor de
comunicare, de integrare în mediul familial și social ale copiilor. Pe parcursul celor 3 săptămâni, copiii vor afla despre
familie, membri și rolul lor, despre grădiniță, despre prietenie și despre modul de comportare în familie, la grădiniță și
cu prietenii.
DURATA: 3 săptămâni
LOC DE DESFĂŞURARE: Sala de grupă

OBIECTIVE CADRU PE DOMENII EXPERENŢIALE:


• Domeniul Limbă şi comunicare:O1, O2, O3
• Domeniul Ştiinţe:O1, O2, O3, O4, O7
• Domeniul Om şi societate: O1, O2, O3, O4, O7,O8
• Domeniul Estetic şi creativ:O1, O2, O3, O4, O5
• Domeniul Psihomotric: O1, O2, O3,

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ VIZATE:


• Domeniul Limbă şi comunicare: O1, O2, O3, O4, O6, O10, O15, O16
• Domeniul Ştiinţe: O1, O2, O3, O5, O12, O13, O15, O19
• Domeniul Om şi societate: O1, O2, O3, O4, O5, O7, O12, O13, O14, O15
• Domeniul Estetic şi creativ: O1, O2, O3, O5,O7, O12, O15, O16, O18, O19, O20
• Domeniul Psihomotric: O1, O2, O3, O6

INVENTAR DE PROBLEME:
Ce ştim? Ce nu ştim şi vrem să aflăm?
Avem o familie. Mergem la grădiniță. La grădiniță ne Ce înseamnă o familie? Care este rolul fiecărui membru
jucăm cu toți copiii. al familiei?
Părțile corpului uman. Există fete și băieți. De ce mergem la grădiniță? Cum ne comportăm în
familie și la grădiniță? Cum să fim prieteni? Cum să ne
păstrăm corpul sănătos? Ce este igiena?

CENTRE DE INTERES DESCHISE şi MATERIALE puse la dispoziţia copiilor


Bibliotecă Artă Joc de rol
Cărți, reviste, imagini despre familie, Culori, acuarele, pensulă, coli de Jucării, trusa de doctor, ”De-a
grădiniță și corpul uman, coli de desen, hârtie glasată, hârtie bucătăria”, păpuși, haine pentru
scris, creioane, litere magnetice, creponată, lipici, foarfeci, plastilină, păpuși
fotografii din familie planșete,

Construcţii Ştiinţă Nisip şi apă Joc de masă


Cuburi de lemn, cuburi de Atlas de anatomie pentru Tăvițe cu nisip, Puzzle, Jocul umbrelor, Din
plastic, tangram, mozaic, copii, fișe de lucru, jetoane, lopățică, grebluță, sită jumătăți-întreg, Domino
LEGO, Arco planșe, cifre, CD și DVD cu
cântece și imagini despre
grădiniță, familie și corpul
uman, calculator

98
PROIECT TEMATIC: HAI SĂ CĂLĂTORIM!
TEMA ANUALĂ: CUM ESTE, A FOST ȘI VA FI AICI PE PĂMÂNT?
GRUPA: MARE
ARGUMENT: Lumea de astăzi este în continuă mișcare. Oamenii călătoresc foarte ușor pe uscat, pe apă și în aer,
chiar și în cosmos. Pe parcursul proiectului copiii vor afla informații despre mijloacele de transport, despre planeta
Pământ și despre univers.
DURATA: 2 săptămâni
LOC DE DESFĂŞURARE: Sala de grupă

OBIECTIVE CADRU PE DOMENII EXPERENŢIALE:


• Domeniul Limbă şi comunicare:O1, O2, O4
• Domeniul Ştiinţe: O2, O3, O4, O6, O8,O9
• Domeniul Om şi societate:O1, O3, O6, O7, O8
• Domeniul Estetic şi creativ:o1, O3, O4, O5
• Domeniul Psihomotric: O1, O2

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ VIZATE:


• Domeniul Limbă şi comunicare:O2, O4, O6, O8, O10, O12, O13, O15
• Domeniul Ştiinţe: O2, O3, O4, O5, O6, O7, O8, O15, O16
• Domeniul Om şi societate:O1, O4, O9, O12, O14, O15
• Domeniul Estetic şi creativ:O1, O2, O3, O5, O7, O12, O15, O16, O21
• Domeniul Psihomotric: O1, O4, O5, O7

INVENTAR DE PROBLEME:
Ce ştim? Ce nu ştim şi vrem să aflăm?
Planeta noastră se numește Pământ Cum arată planeta noastră din pațiu? Cum se numesc
Există și alte planete celelalte planete? Ce este sistenul Solar? Cum au aflat
Oamenii au ajuns în spațiu cu ajutorul rachetelor oamenii despre spațiu?
Există multe mijloace de transport. Pe uscat, pe apă, în Cum funcționează mijloacele de transport? Cum ne
aer. comportăm pe stradă și în mijloacele de transport? Care
sut regulile de circulație?

CENTRE DE INTERES DESCHISE şi MATERIALE puse la dispoziţia copiilor


Bibliotecă Artă Joc de rol
Cărți, reviste, imagini despre univers Culori, acuarele, pensulă, coli de Mașinuțe, vaporașe, avioane, alte
și mijloace de transport, coli de scris, desen, hârtie glasată, hârtie mijloace de transport de jucărie,
creioane, litere magnetice, povești în creponată, lipici, foarfeci, plastilină, costum de polițist, semne de
imagini planșete, circulație, costum de pilot, costum de
marinar,

Construcţii Ştiinţă Nisip şi apă Joc de masă


Cuburi de lemn, cuburi de Jetoane, planșe, cifre, Tăvițe cu nisip, forme Puzzle, Jocul umbrelor, Din
plastic, mozaic, LEGO, Arco enciclopedii univers și de mijloace de jumătăți-întreg, Domino
mijloace de transport, , fișe de transport, lopățică,
lucru, Globul Pământesc, CD găletușă,
și DVD cu cântece și imagini
despre mijloacele de transport
și cosmos, calculator piese
geometrice

99
DOI FRAȚI CUMINȚI
de Elena Farago

Noi suntem doi fraţi în casă Mama noastră ne vorbeşte


Şi nu ne certăm deloc; Şi ne mângâie duios,
Şi suntem tăcuţi la masă, Iară seara ne citeşte
Şi cuminţi în orice loc. Ori ne spune-un basm frumos.

Avem hamuri, cerc şi minge, Şi ne-nvaţă lucruri multe,


Când pe-afară ne jucăm, Şi frumoase, stând cu noi,
Dar când plouă ori când ninge, Şi îi place să ne-asculte
Liniştiţi în casă stăm. Când vorbim noi amândoi…

Şi cu jucării frumoase, Şi în gândul nostru-ntruna


Ne jucăm tot amândoi, Auzim povaţa ei:
Pe când mama noastră coase – Fiţi cuminţi întotdeauna
Ori citeşte lângă noi. Şi fiţi buni, copiii mei!…

BUNICUL de Barbu Ștefănescu Delavrancea

Se scutură din salcâmi o ploaie de miresme.


Bunicul stă pe prispă. Se gândește. La ce se gândește? La nimic. Enumeră florile care cad. Se uită-n fundul
grădinii. Se scarpină-n cap. Iar enumeră florile scuturate de adiere.
Pletele lui albe și crețe parcă sunt niște ciorchini de flori albe; sprincenele, mustățile, barba... peste toate au
nins anii mulți și grei.
Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi și mângâietori.
Cine trânti poarta?
– Credeam că s-a umflat vântul... o, bată-vă norocul, cocoșeii moșului!
Un băietan ș-o fetiță, roșii și bucălai, sărutară mâinile lui "tata-moșu".
– Tată-moșule, zise fetița, de ce zboară păsările?
– Fiindcă au aripi, răspunse bătrânul sorbind-o din ochi.
– Poi, rațele n-au aripi? de ce nu zboară?
– Zboară, zise băiatul, dar pe jos.
Bătrânul cuprinse într-o mână pe fată și în cealaltă pe băiat.
– O, voinicii moșului!...
Și zâmbi pe sub mustăți, și-i privi cu atâta dragoste, că ochii lui era numai lumină și binecuvântare.
– Tată-moșule, da' cocorii un' se duc când se duc?
– În țara cocorilor.
– În țara cocorilor?
– Da.
– Dar rândunelele un'se duc când se duc?
– În țara rândunelelor.
– În țara rândunelelor?
– Da.
– Tată-moșule, aș vrea să-mi crească și mie aripi și să zbor sus de tot, până în slava cerului, zise băiatul
netezindu-i barba.
– Dacă ți-o crește ție aripi, zise fata, mie să-mi prinzi o presură și un sticlete.
– Da... hî... hî... poi ce fel... și mie?
Fata se întristă.
Bătrânul o mângâie și zise băiatului:
– Bine, să prinzi și pentru tine, să prinzi și pentru ea.
100
–Ție două și mie două... nu e-așa, tată-moșule?
– Firește, ție două, lui două și mie una.
– Vrei și tu, tată-moșule? întrebă băiatul cu mândrie.
– Cum de nu?! Mie un scatiu.
Ce fericiți sunt!
Băiatul încălecă pe un genunchi și fata pe altul. Bunicul îi joacă. Copiii bat în palme. Bunicul le cântă "Măi
cazace, căzăcele, ce cați noaptea prin argele"...
O femeie uscățivă intră pe poartă cu două doniți de apă. Copii tăcură din râs și bunicul din cântec.
E muma lor și fata lui.
Cum îl văzu, începu:
– I... tată, și d-ta... iar îi răzgâi... o să ți să suie în cap...
Bunicul ridică mâna în sus, aducând deștele ca un preot care binecuvântează, și zise prelung:
– Lăsați pe copii să vie la mine!
– Biiine, tată, biiine... dar știi... o, bată-i focul de copii!...
Femeia intră în casă.
– Să-i bată norocul și sănătatea, șopti moșul ca și cum ar fi mustrat pe cineva, și sărută în creștetul capului
și pe unul, și pe altul.
Și iar începu râsul, și jocul, și cântecul.
Se osteni bunicul. Stătu din joc. Copiii începură să-l mângâie.
Din vorbă în vorbă, copiii se făcură stăpâni pe obrajii bunicului.
– Partea asta este a mea.
– Și partea asta, a mea!
– Mustața asta este a mea.
– Și asta, a mea!
La barbă se-ncurcară. Bunicul îi împăcă, zicându-le:
– Pe din două.
Și copii o și despicară, cam repede, că bătrânul strânse din ochi.
– Jumătate mie.
– Și jumătate mie.
Și după ce o împărțiră frățește, începu lauda.
Băiatul:
– Mustața mea e mai lungă.
Fata:
– Ba a mea e mai lungă!
Și băiatul întinse d-o mustață și fata de alta, ba a lui, ba a ei să fie mai lungă.
Pe bunic îl trecură lacrimile, dar tăcu și-i împăcă zicându-le:
– Amândouă sunt deopotrivă.
– Ș-a mea, ș-a ei!
– Ș-a mea, ș-a lui!
La obraji cearta se aprinse mai tare.
– Partea mea e mai frumoasă.
– Ba a mea, că e mai albă!
Bunicul zâmbi.
– Ba a mea, că e mai caldă!
– Ba a mea, că e mai dulce!
– Ba a mea, că nu e ca a ta!
– Ba a mea, că are un ochi mai verde!
– Ba a mea, că are un ochi și mai verde!
Bunicul abia se ținea de râs.
– Ba a mea!
– Ba a mea!
Și băiatul, înfuriindu-se, trase o palmă în partea fetei.

101
Fata țipă, sări de pe genunchiul bătrânului, se repezi și trase o palmă în partea băiatului.
Băiatul, cu lacrimile în ochi, sărută partea lui, și fata, suspinând pe a ei.
Mama lor ieși pe ușă și întrebă răstit:
– Ce e asta, viermi neadormiți!
Obrajii bunicului erau roșii și calzi. Și surâzând fericit, răspunse fie-sei:
– Lăsați pe copii să vie la mine!

BUNICA de Barbu Ștefănescu Delavrancea

O văz limpede, așa cum era. Naltă, uscățivă, cu părul alb și creț, cu ochii căprui, cu gura strânsă și cu buza
de sus crestată în dinți de pieptene, de la nas în jos.
Cum deschidea poarta, îi săream înainte.
Ea băga binișor mâna în sân și-mi zicea:
– Ghici...
– Alune!
– Nu.
– Stafide!
– Nu.
– Năut!
– Nu.
– Turtă-dulce!
– Nu.
Până nu ghiceam, nu scotea mâna din sân.
Și totdeauna sânul ei era plin.
Îi sărutam mâna.
Ea-mi da părul în sus și mă săruta pe frunte.
Ne duceam la umbra dudului din fundul grădinii.
Ea își înfigea furca cu caierul de in în brâu și începea să tragă și să răsucească un fir lung și subțire. Eu mă
culcam pe spate și lăsam alene capul în poala ei.
Fusul îmi sfârâia pe la urechi. Mă uitam la cer, printre frunzele dudului. De sus mi se părea că se scutură o
ploaie albastră.
– Ei, ce mai vrei? îmi zicea bunica.
Surâsul ei mă gâdila în creștetul capului.
– Să spui...
Și niciodată nu isprăvea basmul.
Glasul ei dulce mă legăna; genele mi se prindeau și adormeam; uneori tresăream ș-o întrebam câte ceva;
ea începea să spună, și eu visam înainte.
– A fost odată un împărat mare, mare...
– Cât de mare?
– Mare de tot. Și-și iubea împărăteasa ca ochii din cap. Dar copii nu avea. Și îi părea rău, îi părea rău că nu
avea copii...
– Bunico, e rău să nu ai copii?
– Firește că e rău. Casa omului fără copii e casă pustie.
– Bunico, dar eu n-am copii și nu-mi pare rău.
Ea lăsa fusul, râdea, îmi desfăcea părul cârlionțat în două și mă săruta în creștetul capului.
Câte-o frunză se desprindea din ramuri și cădea legănându-se. Eu mă luam cu ochii după ea și ziceam:
– Spune, bunico, spune.
– Și așa, îi părea grozav de rău că nu avea copii. Și... nu mai putea de părere de rău că nu are copii... Într-o
zi veni la el un moș bătrân, bătrân, că-și târa barba pe jos de bătrân și de cocoșat ce era. Și era mic, mic de tot...
– Cât era de mic?
– Poate să fi fost, așa, cam ca tine.

102
– Va să zică, nu era mic, mic de tot...
– Era mic, da' nu așa mic de tot. Și cum veni îi zise: "Măria-ta, ai doi meri în grădină, unul lângă altul, că nu
știi care sunt ramurile unuia și care sunt ale altuia; și când înfloresc nu știi care sunt florile unuia și care sunt ale
altuia; și ăști doi meri înfrunzesc, înfloresc, se scutură și mere nu fac. Măria-ta, să știi că atunci când or lega rod ăști
doi meri, împărăteasa o să rămână grea și o să nască un cocon cu totul și cu totul de aur"... Piticul se duse, și
împăratul alergă în grădină, și căută, căută peste tot locul, până dete peste ăi doi meri. Merii se scuturaseră de flori,
că sub ei parcă ninsese, dar rod nu legaseră.
– De ce nu legau rod, bunico?
– Știu eu?... Dumnezeu știe...
Era așa de cald... așa de bine în poala bunicii... o adiere încetinică îmi răcorea fruntea... norii albi, alunecând
pe cerul albastru, mă amețeau... închideam ochii.
Ea spunea, spunea înainte, mulgând repede și ușurel firul lung din caierul de in.
– Și se gândi împăratul ce să facă, ce să dreagă ca merii să facă mere. Unii îl sfătuiau ca să-i ude mereu; și
i-a udat mereu; alții ziceau să le dea mai mult soare; și împăratul a tăiat toți pomii de jur împrejur. Și merii înfloreau în
fitece săptămână, și se scuturau, și rod nu legau. Într-o zi veni la împărat o babă bătrână, bătrână și zbârcită, ca
mine de zbârcită, și mică, mică, ca tine de mică...
– Ca moșu de mică?
– Da, ca moșu...
– Atunci nu era mică de tot...
– Așa mică de tot nu era. Și zise împăratului: "Măria-ta, până n-oi mulge un ulcior de lapte de la Zâna
Florilor, ce doarme dincolo de Valea Plângerii, într-o câmpie de mușețel, și n-oi uda merii cu laptele ei, merii nu leagă
rod. Dar să te păzești, măria-ta, că îndată ce te-or simți florile, încep să se miște, să se bată, și multe se apleacă pe
obrajii ei, și ea se deșteaptă, că doarme mai ușor ca o pasăre; și vai de cel ce l-o vedea, că-l preface, după cum o
apuca-o toanele, în buruiană pucioasă or în floare mirositoare, dar d-acolo nu se mai mișcă"...
– Dar ce, ai adormit, flăcăul mamei?
Tresăream.
– A, nu... știu unde ai rămas... la-a-a... Zâna Florilor...
Auzisem prin vis.
Pleoapele-mi cădeau încărcate de lene, de somn, de mulțumire. Și mă simțeam ușor, ca un fulg plutind pe o
apă care curge încet, încetinel, încetișor...
Și bunica spunea, spunea înainte, și fusul sfâr-sfâr pe la urechi, ca un bondar, ca acele cântece din
buruienile în care adormisem de atâtea ori.
– Și împăratul a încălecat pe calul cel mai bun...
– Cel mai bun... îngânam eu, de frică ca să nu mă fure somnul.
-... ș-a luat o desagă cu merinde și a plecaaat...
-... ș-a plecaaat...
– Și s-a dus, s-a dus, s-a dus...
-... s-a dus, s-a dus...
– Până a dat de o pădure mare și întunecoasă...
-... întunecoasă...
-... de nu se vedea prin ea. Și acolo și-a legat calul d-un stejar bătrân, ș-a pus desagile căpătâi și a închis
ochii ca să se odihnească. Și... pasămite pădurea cânta și vorbea, că era fermecată. Și... cum îi aducea șoapte de
departe, de pe unde ea era ca un fum, împăratul adormi, și dormi, și dormi...
Când m-am deșteptat, bunica isprăvise caierul.
Dar basmul?
Cu capul în poala bunicii, niciodată n-am putut asculta un basm întreg.
Avea o poală fermecată, și un glas, și un fus cari mă furau pe nesimțite și adormeam fericit sub privirile și
zâmbetul ei.

103
MULȚUMESC
de Gheorghe Zarafu
Ieri, pe strada, o fetita Un pietroi ivit in cale
Se-ndrepta spre gradinita. Si-a cazut... nu prea pe moale.
Alerga sa nu-ntarzie Dar Andrei,
Ca un fulg de papadie. Ce venea in urma ei
Insa cum mergea grabita, O ajuta-n mod firesc
N-a vazut intr-o clipita Si ea-i spune''Mulțumesc.

NU NUMAI LA GRĂDINIŢĂ de Octav Pancu-Iaşi


Povestea asta este despre un băieţel care l-a uitat pe „bună ziua”.Cum adică „l-a uitat”? o să întrebaţi voi, că
doar „bună ziua” nu-i o umbrelă s-o uiţi la un vecin şi nu-i o pălărie s-o uiţi în tren. „Bună ziua” – ştie oricine- e „bună
ziua” şi nu poate fi uitat, spuneţi voi şi aşteptaţi de la mine să vă dau dreptate şi să închei această discuţie fără rost.
Îmi pare rău, dar nu pot. Şi iată de ce: ieri veni la mine acasă un băieţel să mă invite la o serbare, la grădiniţă.
Băieţelul intră şi îmi spuse:
– Copiii vă invită la grădiniţă. Dăm o serbare. M-au trimis pe mine să vă spun. V-am spus, acum plec...
– Asta-i tot?
– Tot.
– N-ai uitat nimic?
– Nimic.
– Ba ai uitat. L-ai uitat când ai intrat pe „bună ziua”. Unde l-ai uitat?
– Nu ştiu.
– Cum se poate să nu ştii? Aminteşte-ţi! Nu poţi pleca aşa la drum, fără „bună ziua”. Gândeşte-te puţin! Ai
mai trecut pe undeva înainte de a veni la mine?
– Am mai trecut pe acasă.
– Poate l-ai uitat pe „bună ziua” acasă. Ai telefon?
– Da.
– Ce număr?
Îmi spuse numărul şi sunai acasă la el. Răspunse bunica.
– Sărut mâna, bunicuţo, începui. Iartă-mă că te iau de la treburi. Nepotul dumitale e la mine. I s-a întâmplat
ceva, l-a uitat pe „bună ziua”. Nu cumva l-a uitat acasă?
– Nu, auzii de la celălalt capăt al firului. Din păcate nu l-a uitat acasă. Dacă-l uita, îl găseam. Nici când a
trecut pe acacsă nu-l avea la el. A deschis uşa de la bucătărie, a spus: „Bunică, mi-e foame!”, a înfulecat o pârjoală,
dar, ţin bine minte, l-a uitat pe „bună ziua”. Nu ştiu unde l-a uitat. Ştii cumva dumneata?
– Nu ştiu, dar o să aflu. Mulţumesc, bunicuţo. Sărut mâna. Lăsai receptorul în furcă şi-i vorbii băieţelului:
– Nu l-ai uitat acasă. Ai mai fost pe undeva?
– Da. Am trecut pe la un chioşc de ziare.
– Care chioşc?
– Cel din colţ. Am întrebat dacă a apărut...
Nu-l mai aşteptai să sfârşească. Aşa cum eram, în cămaşă, cu papucii de casă în picioare, o zbughii spre
chioşcul de ziare din colţ.
– Noroc! îl salutai pe vânzător. Fii bun şi dă-mi o informaţie. Nu, nu Informaţia Bucureştiului, altfel de
informaţie. A trecut pe la dumneatat un băieţel aşa şi aşa... (Prin „aşa şi aşa”, cititorii sunt rugaţi să înţeleagă
descrierea amănunţită a băiatului.)
– A trecut, îmi răspunse vânzătorul.
– Fii bun atunci şi uită-te... Nu cumva l-a uitat aici pe „bună ziua”?
– N-are nici un rost să mă uit. Nu l-a uitat. Nu avea cum. Nu l-a lăsat nici o clipă. A întrebat dacă a apărut o
revistă, dar n-am auzit nici un „bună ziua”. Poate l-a uitat în altă parte.
– Bine. O să aflu unde l-a uitat. Noroc!
Băieţelul mă aştepta acasă., jucându-se cu maşina mea de scris. (Am fost nevoit s-o dau la reparat după
aceea, dar asta v-o spun numai aşa, în treacăt...)
– Nu l-ai lăsat pe „bună ziua” nici la chioşc, îi zisei, în timp ce îi luam din faţă maşina de scris, fără să

104
bănuiesc că era prea târziu... Nu ai mai fost nicăieri?
– Nu.
– Atunci înseamnă că l-ai uitat la grădiniţă. Stai să mă interesez. Luai telefonul şi formai numărul grădiniţei.
– Alo, vă salut... Nu vă supăraţi, cu cine vorbesc?
– Cu grădiniţa! îmi răspunse o voce groasă.
– Chiar... grădiniţa?
– Chiar.
– Atunci, iată ce aş dori să vă întreb: acum, după ce au plecat copiii acasă, aţi făcut curăţenie?
– Desigur.
– Şi aţi măturat sub fiecare scăunel, sub fiecare măsuţă, aţi şters praful de pe raftul cu jucării, aţi...
– Mai încape vorbă?!
– Într-adevăr, nu mai încape şi totuşi aş mai avea ceva de spus: cred că un băieţel l-a uitat la grădiniţă pe
„bunz ziua”. Nu cumva l-aţi găsit?
– Ba da. L-am găsit în dulapul cu şorţuri, în buzunarul unui şorţ. E al unui băieţel, când pleacă de la grădiniţă
îl uită mereu în buzunarul şorţului. La grădiniţă îl are tot timpul la el. Îl dă doamnei educatoare, doamnei directoare şi
mie, îngrijitorului. Cum s-ar spune, cu alte cuvinte, la grădiniţă e un băieţel respectuos. Dar de vreme ce-l uită mereu
pe „bună ziua” în buzunarul şorţului, cred că acasă sau în altă parte nu-i la fel.
– Mulţumesc. M-am lămurit.
Şi pentru că mă lămurisem, îi spusei băieţelului:
– Ţi l-am găsit pe „bună ziua”. Îl uiţi mereu la grădiniţă, în buzunarul şorţului. Asta nu se poate. Ai nevoie de
el nu numai acolo. Ai nevoie de el pretutindeni.
Şi spunând acestea băieţelului... dar mai bine să ne oprim aici. Gata. Punct.
Bună ziua!

RACUL, BROASCA ȘI ȘTIUCA


de Alexandru Donici

Racul, broasca şi o ştiucă şi nimic nu ispravea.


într-o zi s-au apucat Nu ştiu cine-i vinovat;
De pe mal în iaz s-aducă însă, pe cât am aflat,
Un sac cu grâu încărcat. Sacul în iaz nu s-a tras,
şi la el toţi se înhama: Ci tot pe loc a rămas.
Trag, întind, dar iau de samă
Că sacul stă neclintit, Aşa-i şi la omenire,
Căci se tragea neunit. Când în obşte nu-i unire:
Racul înapoi se da, Nici o treabă nu se face
Broasca tot în sus sălta, Cu izbandă şi cu pace.
ştiuca foarte se izbea

CE TE LEGENI?...
de Mihai Eminescu

- Ce te legeni, codrule, Bate vântul dintr-o parte -


Fără ploaie, fără vânt, Iarna-i ici, vara-i departe.
Cu crengile la pământ? Şi de ce să nu mă plec,
- De ce nu m-aş legăna, Dacă păsările trec!
Dacă trece vremea mea! Peste vârf de rămurele
Ziua scade, noaptea creşte Trec în stoluri rândurele,
Şi frunzişul mi-l răreşte. Ducând gândurile mele
Bate vântul frunza-n dungă - Şi norocul meu cu ele.
Cântăreţii mi-i alungă;

105
FRUNZA de Emil Gârleanu

S-a desfăcut din mugur, într-o dimineaţă caldă a începutului de primăvară. Cea dintâi rază de soare s-a
împletit pe dânsa ca o sârmă de aur, făcând-o să tremure de fericirea unei asemenea atingeri. Ziua întâi i s-a părut
scurtă, şi apropierea nopţii o mâhni. Lumina se stinse, răcoarea o făcu să se zgribulească, să se vâre între celelalte
şi să aştepte, aţipind, până a doua zi, venirea soarelui.
Cu ce revărsare de strălucire se ridică stăpânitorul lumii până sus, pe cer! Raza se coborî din nou, şi toată
ziua, încălzită, frunza se scăldă în albastrul văzduhului.
În scurtă vreme se desfăcu mare, verde, mai frumoasă ca toate, mai sus decât celelalte, tocmai în vârf. De
deasupra îi cădea lumina, dedesubt se ridica, până la ea, mireasma crinilor albi, singuratici, cu potirul plin de colbul
aurului mirositor.
Un ciripit străin o miră. Şi cea dintâi rândunică, venită de departe, tăia albastrul ca o săgeată, înconjură
copacul de câteva ori cu strigăte de bucurie, apoi se aşeză pe streaşina casei, cântând mereu…
Dar într-o dimineaţă raza de soare nu mai veni. Cerul rămase acoperit de nori. Cea dintâi picătură de ploaie o izbi
rece, greoaie. Câteva zile a plouat. Nici rândunele nu se mai vedeau. Dar mirosul crinilor, seara, se împrăştia
puternic, umed: o ameţea.
După zilele acestea, lipsite de scânteiere, soarele răsări într-o dimineaţă înfocat, vărsând parcă flăcări,
încălzind totul în câteva clipe. Raza o fripse. În după-amiaza zilei acesteia, o păsărică cu pene verzi şi galbene, un
scatiu, veni, moleşit de căldură, de se furişă sub dânsa, la umbră, la adăpost. Şi frunza se bucură, acoperi cum putu
mai bine păsărica; iar aceasta ciripi, întâi înăbuşită, din guşă, apoi mai prelung, mai dulce, cum nu auzise frunza
cântec.
Şi în fiecare zi pasărea venea să se ascundă de căldura cotropitoare, în fiecare zi frunza o ferea, şi seara
cântecul se împrăştia vesel.
Cât n-ar fi dat acuma frunza pe o picătură de ploaie! Dar norii fugeau goniţi de vânturile din înălţimi; cerul de
sticlă, înflăcărat, uscase totul. Crinii nu mai miroseau; când şi când, rozeta, care îşi scutura seminţa coaptă,
împrăştia mireasma ei în zorii unora din dimineţi. Prea multă lumină, prea multă căldură.
Nopţile senine, cu crai nou, cerul spuzit de stele o fermecau. Ar fi vrut să fie veşnic noapte…
Pasărea venea mereu, câteodată şi noaptea rămânea acolo, aţipind, cu căpuşorul sub aripă.
Şi trecu mult până ce, odată, vântul de toamnă începu să bată. Zilele erau mai răcoroase, nopţile mai reci;
cerul arareori curat. Puternic sufla vântul tomnatic! Apusurile erau ca sângele şi parcă înroşeau şi pământul. Frunza
îşi simţi puterile slăbite; cu greu putea să ţie piept vântului, care o clătina în toate părţile; câteva tovarăşe, smulse,
fluturară prin aer, apoi fuseseră duse departe.
Pasărea îi venea mai rar, nu mai cânta, şi asta o mâhnea cumplit.
Frunza tânjea, se îngălbenea; celelalte, de pe acelaşi copac, parcă se îngălbeniseră şi mai repede.
Începuseră să cadă. Frunza auzea mereu, de acolo, din vârf, foşnetul cobitor al tovarăşelor ce o părăseau,
strecurându-se uşor, ca o şoaptă, ca o rugăciune, aşternându-se jos, într-un lăvicer, pe deasupra căruia vântul
alerga grăbit.
De dimineaţă până seara, şi noaptea, frunzele cădeau întruna. Unele mai repezi, altele mai domoale,
legănându-se în aer ca o aripă de fluture, aninându-se de ramuri ca cerând ajutor; numai într-un târziu, dându-se
învinse, cădeau, îngropându-se între celelalte.
Într-o dimineaţă se sperie. În tot copacul rămăsese numai ea! Ramurile goale se loveau unele de altele,
tremurând ca de frig. Deasupra, cerul cu nori greoi ca de bumbac; în largul lui, stoluri întregi de păsări plecau în şir;
atunci băgă de seamă că şi cuiburile rândunelelor rămăseseră goale.
Un fior o străbătu şi se gândi la pasărea care nu o văzuse de câteva zile. În clipele acestea, când parcă se
cutremura la gândul că poate şi dânsa va trebui să se desprindă, să moară, ca şi celelalte, vederea prietenei pe care
o adăpostise atâta i-ar fi fost de ajutor.
Şi pasărea parcă auzi chemarea tovarăşei de altădată; veni, dar se opri puţin, pe o altă ramură, ca şi când n-
ar fi cunoscut locul obişnuit în care cântase; apoi îşi luă zborul şi, în trecerea grăbită, fără să întoarcă măcar capul,
lovi cu vârful aripii frunza care, de-abia mai ţinându-se, căzu la rândul ei.
Şi lăvicerul de jos nu se mai îngroşă, din ce fusese, cu această, cea din urmă, moartă.

106
CRIZANTEMA
de Otilia Cazimir

Au înflorit iar crizanteme,


Că-i prea târziu nici nu le pasă.
A fost şi soare mai devreme
Şi-acuma ploaia se revarsă.
Noi vă privim plini de-ncântare,
Sclipiri de gingaşă lumină.
Dragi crizanteme din grădină
Ştiati ca iarna vrea să vină?

SUPA DE ZARZAVAT

S-a dus gospodina să ia zarzavat, Le ia gospodina pe rând să le spele,


Și vine acasă cu coșu-ncărcat Pe urmă le taie bucăți - bucățele:
Cu morcovi, Și morcov,
Cu varză, Și varză,
Cartofi, Cartof, Pătrunjel,
Pătrunjel, Și sfeclă,
Cu sfeclă, Și ceapă, -
Cu ceapă, Pe toate la fel!
Că toate-s la fel! Pe oala în clocot capacul tresaltă,
Și toate încep să se certe pe masă: Și fierb sărăcuțele, fierb laolaltă:
-Ba, eu sunt mai dulce! - Ba, eu mai frumosă! Și morcov,
Dar morcov Și varză,
Sau varză, Cartof, Pătrunjel,
Cartof, Și sfeclă,
Pătrunjel, Și ceapă, -
Ori sfeclă, Fierb, toate la fel!
Ori ceapă, - Pe urmă, tac toate .. Ce vreți să mai spună?
Nu-s toate la fel? Căci supa-i pe masa, și-i strașnic de bună!

MORI DE VÂNT
de Maria Raicu

Vântu-i un hoinar vestit, Mori de vânt au construit


Ce bate nestăvilit. Şi atunci când vântul bate,
Şi el face, cum se spune, Scoate electricitate,
Mai mult rele decât bune. Care, după cum se ştie,
Dar oamenii s-au gândit E aleasă energie,
Cum poate fi folosit, Ne-aduce lumină-n casă,
Ca şi vântul cel nebun Când noaptea-i întunecoasă
Să facă un lucru bun. Şi prin prize înnodate
Şi c-un plan meşteşugit Dă viaţă la aparate

107
PORTUL MEU

Portul meu cel romanesc Baietii au toti itari,


E usor sa-l ghicesti. Cusme uite asa de mari.
Fata-i imbracata in ie, La mijloc cu braie late
Fota-i stransa in betelie. Strans legate intr-o parte
La mijloc cu cingatoare, Si se leagana in joc
Si obrajii ca o floare, Uita-asa, asa cu foc

MOŞ ION ROATĂ ŞI UNIREA de Ion Creangă

La 1857, pe când se ferbea Unirea în Iaşi, boierii moldoveni liberali, ca de-alde Costache Hurmuzachi, M.
Kogălniceanu şi alţii, au găsit cu cale să cheme la Adunare şi câţiva ţărani fruntaşi, câte unul din fiecare judeţ, spre a
lua şi ei parte la facerea acestui măreţ şi nobil act naţional. Cum au ajuns ţăranii în Iaşi, boierii au pus mână de la
mână, de i-au ferchezuit frumos şi i-au îmbrăcat la fel, cu cheburi albe şi cuşme nouă, de se mirau ţăranii ce
berechet i-a găsit. Apoi, se zice că i-ar fi dat pe sama unuia dintre boieri să le ţie cuvânt, ca să-i facă a înţelege
scopul chemării lor la Iaşi.
— Oameni buni, ştiţi pentru ce sunteţi chemaţi aici, între noi? zise boierul cu blândeţă.
— Vom şti, cucoane, dacă ni-ţi spune, răspunse cu sfială un ţăran mai bătrân, scărpinându-se în cap.
— Apoi, iaca ce, oameni buni: de sute de ani, două ţări surori, creştine şi megieşe, Moldova noastră şi
Valahia sau Ţara Muntenească, de care poate-ţi fi auzit vorbindu-se, se sfâşie şi se mănâncă între dânsele, spre
cumplita urgie şi peire a neamului românesc. Ţări surori şi creştine, am zis, oameni buni; căci, precum ne închinăm
noi, moldovenii, aşa se închină şi fraţii noştri din Valahia. Statura, vorba, hrana, îmbrăcămintea şi toate obiceiurile
câte le avem noi le au întocmai şi fraţii noştri munteni. Ţări megieşe, am zis, oameni buni; căci numai pârăuaşul
Milcov, ce trece pe la Focşani, le desparte. "Să-l secăm dar dintr-o sorbire" şi să facem sfânta Unire, adică înfrăţirea
dorită de strămoşii noştri, pe care ei n-au putut s-o facă în împrejurările grele de pe atunci. Iaca, oameni buni, ce
treabă creştinească şi frumoasă avem de făcut. Numai Dumnezeu să ne-ajute! Înţeles-aţi, vă rog, oameni buni,
pentru ce v-am chemat? Şi dacă aveţi ceva de zis, nu vă sfiiţi; spuneţi verde, moldoveneşte, ca la nişte fraţi ce vă
suntem; că de-aceea ne-am adunat aici, ca să ne luminăm unii pe alţii şi Dumnezeu să ne lumineze pe toţi cum a şti
el mai bine!
— Înţelegem, cucoane, aşa a fi, răspunseră câţiva ţărani mai ruşinoşi; că, dă, nu-ţi şti dumnevoastră ce-i pe
lume, noi, ţărănimea de la coarnele plugului, avem să ştim ce-i bine şi ce-i rău?...
— Ba eu, drept să vă spun, cucoane, n-am înţeles! cică zise cu îndrăzneală unul dintre ţărani, anumeIon
Roată. Ş-apoi, chiar dacă ne-am pricepe şi noi la câte ceva, cine se mai uită în gura noastră? Vorba ceea, cucoane:
„Ţăranul, când merge, tropăieşte, şi când vorbeşte, hodorogeşte”, să ierte cinstită faţă dumnevoastră. Eu socot că
treaba asta se putea face şi fără de noi; că, dă, noi ştim a învârti sapa, coasa şi secera, dar dumnevoastră învârtiţi
condeiul şi, când vreţi, ştiţi a face din alb negru şi din negru alb... Dumnezeu v-a dăruit cu minte ca să ne povăţuiţi şi
pe noi, prostimea...
— Ba nu, oameni buni; s-a trecut vremea aceea, pe când numai boierii făceau totul în ţara aceasta ş-o
storceau după plac. Astăzi toţi, de la vlădică până la opincă, trebuie să luăm parte la nevoile şi la fericirea ţării.
Muncă şi câştig, datorii şi drepturi pentru toţi deopotrivă.
Le spuse boierul apoi despre originea românilor, cum şi de cine au fost ei aduşi pe aceste locuri; despre
suferinţele lor şi cum au ajuns a fi dezbinaţi şi împrăştiaţi prin alte ţări. Le dă el pilde câte şi mai multe: cu smocul de
nuiele, cu taurii învrăjbiţi şi, în sfârşit, se sileşte bietul creştin din răsputeri a-i face să înţeleagă care sunt roadele
binefăcătoare ale Unirii, aducându-le aminte că tot "pentru unirea tuturor" se roagă şi sfânta biserică, în toate zilele,
mai bine de 1.850 de ani.
— Ei, oameni buni, cred că acuma aţi priceput!
— Priceput, cucoane, cât se poate de bine, răspunseră mai toţi. Dumnezeu să vă ajute la cele bune!
— Ba eu tot nu, cucoane, răspunse moşul Ion Roată.
— Dumnezeu să mă ierte, moş Ioane, dar dumneta, cum văd, eşti cam greu de cap; ia haidem în grădină, să
vă fac a înţelege şi mai bine. Moş Ioane, vezi colo, în ogradă la mine, bolovanul cel mare?

26
— Îl vedem, cucoane.
— Ia fă bine şi adă-l ici, lângă mine, zise boierul, care şedea acum pe un jilţ în mijlocul ţăranilor.
— S-avem iertare, cucoane, n-om putea, că doar acolo-i greutate, nu şagă.
— Ia cearcă şi vezi.
Moş Roată se duce şi vrea să ridice bolovanul, dar nu poate.
— Ia du-te şi dumneta moş Vasile, şi dumneta, bade Ilie, şi dumneta, bade Pandelachi.
În sfârşit, se duc ei vro trei-patru ţărani, urnesc bolovanul din loc, îl ridică pe umere şi-l aduc lângă boier.
— Ei, oameni buni, vedeţi? S-a dus moş Ion şi n-a putut face treaba singur; dar când v-aţi mai dus câţiva
într-ajutor, treaba s-a făcut cu uşurinţă, greutatea n-a mai fost aceeaşi. Povestea cântecului:
Unde-i unul nu-i putere,
La nevoi şi la durere;
Unde-s mulţi, puterea creşte,
Şi duşmanul nu sporeşte.
Aşa şi cu Unirea, oameni buni! Credeţi dumnevoastră că, de-a ajuta Dumnezeu a se uni Moldova cu Valahia
avem să fim numai atâţia? Fraţii noştri din Transilvania, Bucovina, Basarabia şi cei de peste Dunărea, din Macedonia
şi de prin alte părţi ale lumii, numai să ne vadă că trăim bine, şi ei se vor bucura şi ne vor iubi, de n-or mai îndrăzni
duşmanii, în vecii vecilor, a se lega de români. D-apoi fraţii noştri de sânge: franţujii, italienii, spaniolii şi portughezii,
ce aşteapt? La orice întâmplare, Doamne fereşte, stau gata să-şi verse sângele pentru noi... Unirea face puterea,
oameni buni. Ei, acum cred c-aţi înţeles şi răsînţeles.
— Ba eu unul, să iertaţi dumnevoastră, cucoane, încă tot n-am înţeles, răspunde moş Roată.
— Cum se face asta, moş Ioane? Mai bine ce v-am tălmăcit, şi un copil putea să înţeleagă.
— Mai aşa, cucoane, răspunseră ceilalţi.
— Moş Ioane, zise acum boierul, cam tulburat de multă oboseală, ia spune dumneta, în legea dumitale, cum
ai înţeles, cum n-ai înţeles, de când se face atâta vorbă; să auzim şi noi!
— Dă, cucoane, să nu vă fie cu supărare, dar de la vorbă şi până la faptă este mare deosebire...
Dumnevoastră, ca fiecare boier, numai ne-aţi poruncit să aducem bolovanul, d-ar n-aţi pus umărul împreună
cu noi la adus, cum ne spuneaţi dinioarea, că de-acum toţi au să ieie parte la sarcini: de la vlădică până la opincă.
Bine-ar fi dac-ar fi aşa, cucoane, că la războiu înapoi şi la pomană năvală, parcă nu prea vine la socoteală... Iar de la
bolovanul dumnevoastră am înţeles aşa: că până acum noi, ţăranii, am dus fiecare câte-o peatră mai mare sau mai
mică pe umere; însă acum suntem chemaţi a purta împreună tot noi, opinca, o stâncă pe umerele noastre... Să dea
Domnul, cucoane, să fie altfel, că mie unuia, nu mi-a părč rău.
La aceste vorbe, ţăranii ceilalţi au început a strânge din umere, a se uita lung unul la altul şi a zice:
— Ia, poate că şi Roată al nostru să aibă dreptate!...
Iar boierul, luându-i înainte cu glume, a înghiţit găluşca şi a tăcut molcum

LIMBA ROMÂNEASCĂ
de Gheorghe Sion

Mult e dulce şi frumoasă Fraţi ce-n dulcea Românie


Limba ce-o vorbim, Naşteţi şi muriţi
Altă limbă-armonioasă Şi-n lumina ei cea vie
Ca ea nu găsim. Dulce vietuiţi!
Saltă inima-n plăcere De ce limba românească
Când o ascultăm, Să n-o cultivăm?
Şi pe buze-aduce miere Au voiţi ca să roşească
Când o cuvântăm. Ţărna ce călcăm?
Românaşul o iubeşte Limba, ţara, vorbe sfinte
Ca sufletul său, La strămoşi erau;
Vorbiţi, scrieţi româneşte, Vorbiţi, scrieţi româneşte,
Pentru Dumnezeu. Pentru Dumnezeu!

109
LEGENDA LUI MOȘ NICOLAE
În noaptea de 5 spre 6 decembrie se spune că Moş Nicolae vine la geamuri şi vede copiii care dorm şi sunt
cuminţi, lăsându-le în ghetuţe dulciuri şi alte daruri, însă tot el este acela care-i pedepseşte pe cei leneşi şi
neascultători.
Moş Nicolae are grijă de fiecare membru al familiei și el pune câte un cadou mic (în general dulciuri sau
fructe) în ghetele sau cizmele fiecăruia. În unele părți ale țării, Moșul aduce și crenguțe argintii (crenguțe subtțiri ce
se dau cu un strat de bronz) odată cu darurile. Copiii neascultători sunt avertizați de părinți că vor primii doar
crenguțele dacă nu sunt cuminți.
Obiceiul acesta, al venirii lui Mos Nicolae, este foarte vechi la romani si este unul dintre cele mai importante
sărbători ale anului, în special pentru copii.
Spre deosebire de Moş Crăciun, Moş Nicolae nu se arată niciodată. De altfel, povestea darurilor împărţite pe
furiş în această noapte începe din vechime.
Una dintre cele mai cunoscute legende este a celor trei surori, fetele unui nobil sărac, care datorită situației
financiare precare nu se puteau mărita.
Se spune ca atunci când fata cea mare a ajuns la vremea măritișului, Nicolae, a lăsat noaptea, la ușa casei
nobilului,un săculeț cu aur. Povestea s-a repetat întocmai și când a venit vremea de măritiș pentru cea de a doua
fată. Când i-a venit vremea și celei de-a treia fete, nobilul a stat de pază să afle cine-i cel care le-a făcut atâta bine
fetelor lui.
În noaptea cu pricina, nobilul a stat de pază și l-a văzut pe cardinal cum a lasat săculețul cu aur.
Se spune că Sfântul Nicolae s-a urcat pe acoperiș și a dat drumul săculețului prin hornul casei, într-o șosetă
pusă la uscat și de aceea a apărut obiceiul agățării șosetelor de șemineu. Nicolae l-a rugat pe tatăl fetelor să
pastreze secretul, dar bineînțeles că acesta nu a putut fi ținut.
Cei trei săculeți de aur făcuți cadou fetelor de nobil au devenit simbolul Sfântului Nicolae sub forma a trei bile
de aur.

COLINDE, COLINDE
de Mihai Eminescu

Colinde, colinde, Se bucur copiii,


E vremea colindelor, Copiii şi fetele,
Căci ghiaţa se 'ntinde De dragul Mariei
Asemeni oglinzilor. Îşi piaptănă pletele...
Şi tremură brazii De dragul Mariei
Mişcând ramurele, Şi al Mântuitorului
Căci noaptea de azi-i Luceşte pe ceruri
Când scântee stelele. O stea călătorului.

AMINTIRI DIN COPILĂRIE – fragment (CU URATUL) de Ion Creangă


Odată, la un Sfântul Vasile, ne prindem noi vreo câţiva băieţi din sat să ne ducem cu plugul,- căci eram şi eu
mărişor acum, din păcate. Şi în ajunul Sfântului Vasile toată ziua am stat pe capul talei să-mi facă şi mie un buhai, ori
de nu, batâr un harapnic.- Doamne, ce harapnic ţ-oi da eu, zise tata de la o vreme. N-ai ce mânca la casa mea! Vrei
să te buşească cei handralăi prin omăt? Acuş te descalţ!
Văzând eu că mi-am aprins paie-n cap cu asta, am şterpelit-o de-acasă numai cu beşica cea de porc, nu
cumva să-mi ieie tata ciubotele şi să rămân de ruşine înaintea tovarăşilor. Şi nu ştiu cum s-a întâmplat, că niciunul
dintre tovarăşi n-avea clopot. Talanca mea era acasă, dar mă puteam duce s-o ieu? În sfârşit, facem noi ce facem şi
sclipuim de cole o coasă ruptă, de ici o cârceie de tânjală, mai un vătrar cu belciug, mai beşica cea de porc a mea, şi
pe după toacă, şi pornim pe la case.
Ş-o luăm noi de la popa Oşlobanu, tocmai din capul satului din sus, cu gând să umblăm tot satul… Când
colo, popa tăia lemne la trunchi afară şi cum a văzut că ne aşezăm la fereastră şi ne pregătim de urat, a început a ne
trage câteva naşteri îndesate şi a zice:
— De-abia s-au culcat găinile, şi voi aţi şi început? Ia staţi oleacă, blăstămaţilor, că vă dau eu!

111
Noi, atunci, am şterpelit-o la fugă. Iar el zvârr! cu o scurtătură în urma noastră, căci era un om hursuz şi
pâclişit popa Oşlobanu. Şi din spaima ceea, am fugit noi mai jumătate de sat înapoi, fără să avem când îi zice popii:
Drele pe podele
Şi bureţi pe păreţi;
Câte pene pe cucoşi
Atâţia copii burduhoşi,
cum obişnuiesc a zice plugarii pe la casele ce nu-i primesc.
— Măi! al dracului venetic şi ceapcân de popă, zicem noi, după ce ne adunăm cu toţii la un loc, îngheţaţi de
frig şi spărieţi! Cât pe ce era să ne ologească boaita cea îndrăcită, vede-l-am dus pe năsălie la biserica Sfântului
Dumitru de sub cetate, unde slujeşte; curat Ucigă-l-crucea 1-a colăcit să vie şi să-i facă budihacea casă la noi în sat.
Ferească Dumnezeu să fie preoţii noştri aşa, că nu te-ai mai înfrupta cu nimica de la biserică, în vecii vecilor! Şi
până-1 mai menim noi pe popă, până-1 mai boscorodim, până una-alta, amurgeşte bine.
— Ei, amu, ce-i de făcut? Hai să intrăm ici în ograda asta – zise Zaharia lui Gâtlan – că ne trecem vremea
stând în mijlocul drumului.
Şi intrăm noi la Vasile Aniţei şi ne aşezăm la fereastră, după obicei. Dar parcă naiba vrăjeşte: cela nu sună
coasa, că i-i frig; celuia că-i îngheaţă mâinile pe cârecie; văru-meu Ion Mogorogea, cu vătrarul subsuoară, se punea
de pricină că nu ură, şi numa-ţi crăpa inima-n tine de năcaz!
— Ură tu, măi Chiriece – zic eu lui Goian – şi noi, măi Zaharie, să prufnim din gură ca buhaiul; iar iştialalţi să
strige: hăi, hăi!
Ş-odată şi începem. Şi ce să vezi? Unde nu se ie hapsina de nevasta lui Vasile Aniţei cu cociorva aprinsă
după noi, căci tocmai atunci trăgea focul să deie colacii în cuptior.
— Vai, aprinde-v-ar focul să vă aprindă, zise ea, burzuluită grozav; dar cum se cheamă asta? în obrazul cui
v-a învăţat!
Atunci noi, la fugă, băieţi, mai dihai decât la popa Oşlobanu…
— Dar bun pocinog a mai fost ş-aista, zicem noi, oprindu-ne în răscrucile drumului din mijlocul satului,
aproape de biserică. Încă una-două de-aiestea, şi ne scot oamenii din sat afară, ca pe nişte lăieşi. Mai bine să
mergem la culcare. Şi după ce ne arvonim noi şi pe la anul, cu jurământ să umblăm tot împreună, ne-am despărţit
unul de altul, răbigiţi de frig şi hămisiţi de foame; şi hai fiecare pe la casa cui ne are, că mai bine-i pare. Şi iaca aşa
ne-a fost umblarea cu plugul în anul acela.

LEGENDA BRADULUI
Venise toamna. Toate pasarile calatoare plecasera spre tarile calde. Numai o pasarica tare mititica nu putea
sa zboare dupa stol, umezindu-i-se ochisorii de lacrimi. Avea o aripa rupta, exact ca in povestea cu puil de prepelita,
cu aripa franta de alicele unui vanator …
Biata pasare, cu inima plina de jale, se duse cu greu in padure, ca sa ceara ajutor de la arbori.
Cu glasul duios, ii ruga pe copaci:
— Uitati, am aripa rupta. Lasati-ma sa traiesc intre ramurile voastre pana va sosi primavera.
— Eu nu pot sa te primesc, pasarica! raspunse ursuz fagul. Mi-ajunge ca am grija de ramurile mele. Pleaca
de aici si du-te la stejar!
— Nici eu nu pot! vajai stejarul rautacios. Ma tem sa nu-mi mananci ghinda. Fugi, pasarica, in alta parte! De
nu, iti rup si cealalta aripa.
Cam in felul acesta o gonira pe sarmana pasarica si ceilalti arbori din codru. Saraca de ea!
Era pe marginea disperarii cand auzi o voce:
— Unde te duci, pasarica?
Era bradul.
— Nu mai stiu unde sa ma duc, bradule. Copacii m-au prigonit cu totii si nu vor sa ma primeasca in ramurile
lor. Uite, aripa ma doare si nu mai pot sa zbor. Au, Doamne, ce durere!
— Vino la mine! zise bradul, induiosat de soarta bietei pasarele. Poti ramane cat vrei intre ramurile mele!
Atunci pasarica se urca si-si facu culcus intre ramurile bradului. Insa intr-o noapte, vantul friguros porni sa
sufle cu putere. Semn ca se apropia iarna. Frunzele arborilor se ingalbeneau si cadeau la pamant, una cate una.
— Pot sa scutur si frunzele bradului? il intreba vantul pe Mos Crivat, imparatul Vanturilor.
— Nu! hotari mos Crivat. De brad sa nu te atingi deloc. Bradul a fost bun cu biata pasarica.

112
Trebuie sa avem si noi mila de el. Podoaba verde sa nu-i cada niciodata.

LEGENDA BRADULUI
Demult, tare demult, când picioarele sfinte ale Domnului Iisus mai păşeau pe acest pământ, s-a iscat o
furtună din senin, cum nu se mai pomenise. Grindina era cât oul de porumbel, vântul smulgea pietrele din loc, măcar
că era miez de zi.
Iiisus Hristos şi Sfântul Petru tocmai se aflau atunci pe drum, la marginea unei păduri şi au cerut adăpost
copacilor, care însă se ascundeau, care mai de care mai zgribuliţi şi mai înfricoşaţi. Mândrii stejari şi fagii nu au vrut
să-i primească la adăpostul lor, pentru că abia îşi puteau păzi frunzişul bogat de urgia cerului - unde să-i mai
adăpostească şi pe cei doi călători? Merii şi perii au spus că trebuie să-ţi apere fructele, sălciile şi plopii s-au făcut că
nu-i bagă înn seamă şi au tăcut. Dintre toţi, doar bradul s-a învoit să le ofere adăpost. El a spus: „Fructe mândre pe
care să le apăr nu am, frunzişul meu e făcut din ace ascuţite care nu se tem de grindină, oamenii mă ocolesc şi mă
socotesc nefolositor, dar dacă vreţi să-mi cinstiţi acoperământul cu prezenţa voastră, eu vă voi primi cum voi şti mai
bine şi am să învelesc trupurile voastre cu ramurile mele dese.”
Zis şi făcut. Domnul Iisus şi Sf. Petru au fost păziţi cum nu se poate mai bine de bradul cel vrednic. Apoi,
furtuna s-a oprit, Iar soarele a răsărit iar mândru pe cer.
Atunci, ieşind din adăpostul cetinii, Iisus spuse bradului: „Dintre toţi copacii, tu bradule ai fost cel mai vrednic,
iar Eu, prin voia Tatălui Meu, te voi răsplăti. Fie ca de azi înainte, iarna, tu să nu-ţi mai lepezi frunzişul ca ceilalţi
copaci, ci să-l păstrezi veşnic. Apoi, fie ca acele tale înţepătoare să capete o mireasmă care să-i bucure pe oameni,
să le dea putere şi să le vindece bolile, astfel încât ei să te preţuiască cum se cuvine. Cât despre lipsa ta de rod, fie
ca în miez de iarnă, când toate fructele pământului se vor fi terminat, oamenii să te împodobească şi să pună pe
ramurile tale toate bunătăţile, iar atunci când se vor strânge în jurul tău, ei să se gândească la Mine, pentru că tu eşti
copacul cel mai drag Mie.”

UITE, VINE MOȘ CRĂCIUN


de Otilia Cazimir

Prin nămeți, în fapt de seară, Și cu daruri proaspete.


A plecat catre oraș Bucuroși de oaspete?
Mos Crăciun c-un iepuraș - Bucuroși, bucuroși,
Înhamat la sănioară. Strigă glasuri de copii.
Drumurile-s troienite, Moșule, de unde vii?
Noaptea vine, gerul crește... - Iaca, vin din moși-stramoși,
Cu urechile ciulite Încărcat cu jucării!
Iepurașul se grăbește. ... Noapte rece și albastră.
Uite-o casă colo-n vale, Ies copiii la fereastră,
Cu ferestre luminate. Să se uite cum coboară,
Moșul s-a oprit din cale, Prin troianul uriaș,
Cu toiagu-n poartă bate: Mos Crăciun c-un iepuraș
— Bună seara, bună seara! Înhămat la sănioară.
Iaca, vin cu sănioara

FETIȚA CU CHIBRITURILE de H. Ch. Andersen

Era un ger grozav; ningea și începuse a înnopta: era ajunul Anului Nou. Pe frigul acela și pe întunericul
acela, mergea pe stradă o biata fetiță cu capul gol, și cu picioarele goale. Avusese ea doar niște papuci când
plecase de-acasă, dar nu-i folosiseră mult: erau niște papuci mari, pe care mama ei îi rupsese aproape, și erau așa
de largi pentru ea, încat mititica-i pierdu grăbindu-se să treacă o stradă, unde cât p-aci era să fie strivită între două
trăsuri. Unul din papuci nici nu-l mai găsise, iar celălalt îl luase un băiat care zicea că vrea să facă din el leagăn
pentru copilul lui, cand o avea și el unul.
Fetița mergea cu picioarele ei goale, roșii-vinete de frig; și o cutie. Fusese o zi rea pentru dânsa și nimeni
nu-i cumpărase în ziua aceea nimic, și n-avea prin urmare nici un ban; și-i era foame și frig tare. Biata fetiță! Fulgii de

113
zăpadă cădeau pe părul ei lung și bălai, care se încrețea frumos pe lângă ceafă, dar nu se gândea ea acum la parul
ei creț. Luminile străluceau pe la ferestre, miros de fripturi se răspandea în stradă; era ajunul Anului Nou, iată la ce
se gândea ea.
Se opri și se ghemui într-un colț dintre două case, din care una ieșea în stradă mai mult ca cealaltă. Își
strânse piciorușele sub dânsa. Frigul o pătrundea din ce în ce mai mult, și totuși nu-i venea să se ducă acasă;
aducea înapoi toate chibriturile, și nici un bănuț măcar. Tatăl sau are s-o bată; și afară de asta, și acasă nu era tot
aşa de frig? Ei locuiau tocmai sub acoperiș și vântul sufla în voie, cu toate ca fuseseră astupate crăpăturile cele mari
cu paie și cu trențe vechi. Mănuțele ei erau aproape înghețate de frig.
A! Un chibrit aprins le-ar putea face bine. Dac-ar îndrăzni să scoată unul, numai unul din cutie, să-l zgârie de
zid și să-și încalzească degetele! Scoase unul: hârști! Cum mai trosni, și cum se aprinse!
Chibritul ardea ca o lumânărică, ținu mânuța deasupra flăcării.
Ce lumină ciudată. I se păru fetiței că stă lângă o sobă mare de fier, care avea deasupra un capac lucios de
aramă. Înăuntru ardea focul și era așa de cald; dar ce-i oare asta?
Fetița își întindea acum piciorușele ca să și le încălzească și pe ele; flacăra se stinse și soba pieri; fetița
rămase stând cu rămășița de chibrit în mână.
Harscai un altul, care se aprinse, străluci, și zidul în care bătea lumina se făcu străveziu ca o pânză subțire.
Fetița putu vedea până-ntr-o odaie unde era o masă acoperită c-o fața albă, pe care sclipeau porțelanuri subțiri; în
mijloc era o gâscă friptă umplută cu prune și cu mere ce răspândeau un miros plăcut; și, lucru de necrezut, deodată
gâsca sări de pe masă, și veni cu cuțitul în spinare până la biata fetiță. Chibritul se stinse: și nu mai avu în fața ei
decât zidul rece și gros.
Mai aprinse încă unul. Deodată se văzu șezând sub un pom frumos de Crăciun; e mult mai mare și mai
împodobit decât a văzut prin geamuri la negustorul cel bogat. Mii de lumânărele ardeau pe crengile verzi, și poze de
tot felul, ca cele ce împodobesc ferestrele prăvăliilor, păreau că-i zâmbesc. Fetița ridică amândouă mâinile: chibritul
se stinse: toate lumânărelele din pom se înălțau tot mai sus, tot mai sus, și ea văzu deodată că luminițele acelea
erau stele. Una din ele cazu și trase o dungă mare de foc pe cer.
„A murit cineva”•, își zise micuța; căci bunica ei, care fusese foarte bună pentru dânsa și care acum nu mai
trăia, îi spusese adesea: “Când cade o stea, un suflet se înalță la Dumnezeu”•.
Mai trase încă un chibrit pe zid: și se făcu o lumina mare, în mijlocul căreia era bunica ei în picioare, și era
așa de strălucitoare, o privea blând și duios!
— Bunică, strigă fetitța, ia-mă cu tine. Când s-o stinge chibritul, știu că n-o să te mai văd. Ai să pieri și tu din
fața ochilor mei, ca și soba de fier, ca și gâsca friptă, ca și frumosul pom de Crăciun. Și aprinse repede toate
chibriturile ce-i mai rămăsese în cutie, căci voia să vadă mereu pe bunicuța ei. Se făcu o lumină ca ziua. Niciodata
bunica nu fusese așa de frumoasă, așa de mare. Ea lua pe fetiță în brațele ei, și amândouă zburară vesele în
strălucirea aceea, așa sus, așa sus, și nu mai era acolo nici frig, nici foame, nici griji; erau la Dumnezeu.
Dar în colțul dintre cele două case, când se lumină de ziuă, zăcea jos fetița, cu obrajii roșii, cu zâmbetul pe
buze… moartă, moartă de frig, în cea din urmă noapte a anului. Ziua Anului nou o găsi acolo zgribulită cu
grămajoara ei de cutii cu chibrituri, din care o cutie fusese arsă.
„A vrut să se încălzească!” zise cineva. Nimeni nu știu ce frumuseți văzuse fata, și-n ce strălucire intrase
împreună cu bunica, în ziua Anului nou.

IARNA PE ULIŢĂ
de George Coşbuc

A-nceput de ieri să cadă Dar năvalnic vuiet vine


Câte-un fulg, acum a stat, De pe drum.
Norii s-au mai răzbunat
Spre apus, dar stau grămadă Sunt copii. Cu multe sănii
Peste sat. De pe coastă vin ţipând,
Şi se-nping şi sar râzând;
Nu e soare, dar e bine, Prin zăpadă fac mătănii
Şi pe râu e numai fum, Vrând-nevrând.
Vântu-i liniştit acum,

114
OMUL DE ZĂPADĂ
de Maria Raicu
I
epuraşul Aurică Doi ochi negri şi-un nas roşu,
Tremură, că-i mort de frică: Tare rău a răcit moşu’!
A văzut că lângă gard Dar, sărmanul moşnegel,
Stă un paznic cam înalt, Nu se mişcă, vai de el!
Poartă o pălărie mare, O fi prins de vreun cârcel!
Care parcă-i o căldare. Dar deodată el văzu:
Şi-are un cap, că-i de mirare, Nasul moşului căzu.
Cât i s-a umflat de tare, Şi tiptil se-apropie
Poate c-a răcit şi-l doare! Şi-ncepe să ţopăie:
E-mbrăcat într-un halat - E un morcov! Bine-mi pare!
Alb, până-n pământ lăsat. Acum am şi de mâncare!
Se sprijină de-un toiag, Asta zic şi eu noroc!
Parcă ar fi un moşneag! Nasul nu i-l pun la loc!

CĂTELUȘUL ȘCHIOP
de Elena Farago

Eu am numai trei picioare, Mi-ar plăcea să stau cu dânșii,


Si de-abia mă mișc: țop, țop, Să mă joc și să-i ascult!
Râd când mă-ntâlnesc copiii,
Si mă cheamă "cuciu șchiop". Dar copiii răi la suflet
Sunt urâti, precum e-acel
Frații mei ceilalți se joacă Care m-a șchiopat pe mine,
Cu copiii toți, dar eu Și nu-i pot iubi de fel...
Nu pot alerga ca dânșii,
Că sunt șchiop și cad mereu! M-a lovit din răutate
Cu o piatră în picior,
Și stau singur toată ziua Și-am zăcut, și-am plâns atâta,
Și plâng mult când mă gândesc De credeam că am să mor...
Că tot țchiop voi fi de-acuma
Și tot trist am să trăiesc. Acum vine și-mi dă zahăr
Și ar vrea să fie bun,
Și când mă gândesc ce bine Și-aș putea să-l mușc odată
M-aș juca și eu acum, De picior, să mă răzbun,
Și-aș lătra și eu din poartă
La copiii de pe drum!... Dar îl las așa, să vadă
Răul, că un biet cățel
Cât sunt de frumoși copiii Are inima mai bună
Cei cuminți, și cât de mult Decât a avut-o el.

PUNGUȚA CU DOI BANI de Ion Creangă

Era odată o babă şi un moşneag. Baba avea o găină, şi moşneagul un cucoş; găina babei se oua de câte
două ori pe fiecare zi şi baba mânca o mulţime de ouă; iar moşneagului nu-i da nici unul. Moşneagul într-o zi perdu
răbdarea şi zise:
— Măi babă, mănânci ca în târgul lui Cremene. Ia dă-mi şi mie nişte ouă, ca să-mi prind pofta măcar.
— Da' cum nu! zise baba, care era foarte zgârcită. Dacă ai poftă de ouă, bate şi tu cucoşul tău, să facă ouă,
şi-i mânca; că eu aşa am bătut găina, şi iacătă-o cum se ouă.
26
Moşneagul, pofticios şi hapsin, se ia după gura babei şi, de ciudă, prinde iute şi degrabă cucoşul şi-i dă o bataie
bună, zicând:
— Na! ori te ouă, ori du-te de la casa mea; ca să nu mai strici mâncarea degeaba.
Cucoşul, cum scăpă din mânile moşneagului, fugi de-acasă şi umbla pe drumuri, bezmetec. Şi cum mergea
el pe-un drum, numai iată găseşte o punguţă cu doi bani. Şi cum o găseşte, o şi ia în clonţ şi se întoarnă cu dânsa
înapoi către casa moşneagului. Pe drum se întâlneşte c-o trăsură c-un boier şi cu nişte cucoane. Boierul se uită cu
băgare de seamă la cucoş, vede în clonţu-i o punguţă şi zice vezeteului:
— Măi! ia dă-te jos şi vezi ce are cucoşul cela în plisc.
Vezeteul se dă iute jos din capra trăsurei, şi c-un feliu de meşteşug, prinde cucoşul şi luându-i punguţa din
clonţ o dă boieriului. Boieriul o ia, fără păsare o pune în buzunar şi porneşte cu trăsura înainte. Cucoşul, supărat de
asta, nu se lasă, ci se ia după trăsură, spuind neîncetat:
Cucurigu ! boieri mari,
Daţi punguţa cu doi bani!
Boierul, înciudat, când ajunge în dreptul unei fântâni, zice vezeteului:
— Mă! ia cucoşul ist obraznic şi-l dă în fântâna ceea.
Vezeteul se dă iarăşi jos din capră, prinde cucoşul şi-l azvârle în fântână! Cucoşul, văzând această mare
primejdie, ce să facă? Începe-a înghiţi la apă; şi-nghite, şi-nghite, până ce-nghite toată apa din fântână. Apoi zboară
de-acolo afară şi iarăşi se ia în urma trăsurei, zicând:
Cucurigu ! boieri mari,
Daţi punguţa cu doi bani !
Boierul, văzând aceasta, s-a mirat cumplit şi a zis:
— Mă! da' al dracului cucoş i-aista! Ei, las' că ţi-oiu da eu ţie de cheltuială, măi crestatule şi pintenatule!
Şi cum ajunge acasă, zice unei babe de la bucătărie să ia cucoşul, să-l azvârle într-un cuptor plin cu jăratic
şi să pună o lespede la gura cuptorului. Baba, cânoasă la inimă, de cuvânt; face cum i-a zis stăpânu-său. Cucoşul,
cum vede şi astă mare nedreptate, începe a vărsa la apă; şi toarnă el toată apa cea din fântână pe jaratic, până ce
stinge focul de tot, şi se răcoreşte cuptoriul; ba încă face ş-o apăraie prin casă, de s-au îndrăcit de ciudă hârca de la
bucătărie. Apoi dă o bleandă lespezei de la gura cuptiorului, iesă teafăr şi de-acolo, fuga la fereastra boierului şi
începe a trânti cu ciocul în geamuri şi a zice:
Cucurigu! boieri mari,
Daţi punguţa cu doi bani !
— Măi, că mi-am găsit beleaua cu dihania asta de cucoş, zise boieriul cuprins de mierare. Vezeteu! Ia-l de
pe capul meu şi-l zvârle în cireada boilor ş-a vacilor; poate vreun buhaiu înfuriat i-a veni de hac; l-a lua în coarne, şi-
om scăpa de supărare.
Vezeteul iarăşi ia cucoşul şi-l zvârle în cireadă! Atunci, bucuria cucoşului! Să-l fi văzut cum înghiţea la buhai,
la boi, la vaci şi la viţei; păn-a înghiţit el toată cireada, ş-a făcut un pântece mare, mare cât un munte! Apoi iar vine la
fereastră, întinde aripele în dreptul soarelui, de întunecă de tot casa boierului, şi iarăşi începe!
Cucurigu! boieri mari,
Daţi punguţa cu doi bani !
Boierul, când mai vede şi astă dandanaie, crăpa de ciudă şi nu ştia ce să mai facă, doar va scăpa de cucoş.
Mai stă boierul cât stă pe gânduri, pănă-i vine iarăşi în cap una.
— Am să-l dau în haznaua cu banii; poate va înghiţi la galbeni, i-a sta vreunul în gât, s-a îneca şi-oiu scăpa
de dânsul.
Şi, cum zice, umflă cucoşul de-o aripă şi-l zvârle în zahnaua cu banii; căci boieriul acela, de mult bănărit ce
avea, nu-i mai ştia numărul. Atunci cucoşul înghite cu lăcomie toţi banii şi lasă toate lăzile pustii. Apoi iesă şi de-
acolo, el ştie cum şi pe unde, se duce la fereastra boierului şi iar începe:
Cucurigu ! boieri mari,
Daţi punguţa cu doi bani !
Acum, după toate cele întâmplate, boierul, văzând că n-are ce-i mai face, i-azvârle punguţa. Cucoşul o ia de
jos cu bucurie, se duce la treaba lui şi lasă pe boier în pace. Atunci toate paserile din ograda boierească, văzând
voinicia cucoşului, s-au luat după dânsul, de ţi se părea că-i o nuntă, şi nu altăceva; iară boierul se uita galiş cum se
duceau paserile şi zise oftând:
— Ducă-se şi cobe şi tot, numai bine că am scăpat de belea, că nici lucru curat n-a fost aici!

116
Cucoşul însă mergea ţanţoş, iar paserile după dânsul, şi merge el cât merge, până ce ajunge acasă la
moşneag, şi de pe la poartă începe a cânta: "Cucurigu !!! cucurigu !!!"
Moşneagul, cum aude glasul cucoşului, iesă afară cu bucurie; şi, când îşi aruncă ochii spre poartă, ce să
vadă? Cucoşul său era ceva de spăriet! elefantul ţi se părea purice pe lângă acest cucoş; ş-apoi în urma lui veneau
cârduri nenumărate de paseri, care de care mai frumoase, mai cucuiete şi mai boghete. Moşneagul, văzând pe
cucoşul său aşa de mare şi de greoiu, şi încunjurat de-atâta amar de galiţe, i-a deschis poarta. Atunci cucoşul i-a zis:
— Stăpâne, aşterne un ţol aici în mijlocul ogrăzii.
Moşneagul, iute ca un prâsnel, aşterne ţolul. Cucoşul atunci se aşază pe ţol, scutură puternic din aripi şi
îndată se umple ograda şi livada moşneagului, pe lângă paseri, şi de cirezi de vite; iară pe ţol toarnă o movilă de
galbeni, care strălucea la soare de-ţi lua ochii! Moşneagul, văzând aceste mari bogăţii, nu ştia ce să facă de bucurie,
sărutând mereu cucoşul şi dezmerdându-l.
Atunci, iaca şi baba vine nu ştiu de unde; şi, când a văzut unele ca aceste, numa-i sclipeau răutăcioasei
ochii în cap şi plesnea de ciudă.
— Moşnege, zise ea ruşinată, dă-mi şi mie nişte galbeni!
— Ba pune-ţi pofta-n cuiu, măi babă! Când ţi-am cerut ouă, ştii ce mi-ai răspuns? Bate acum şi tu găina, să-
ţi aducă galbeni; c-aşa am bătut eu cucoşul, ştii tu din a cui pricină... şi iaca ce mi-a adus!
Atunci baba se duce în poiată, găbuieşte găina, o apucă de coadă şi o ia la bătaie, de-ţi venea să-i plângi de
milă! Biata găină, cum scapă din mânile babei, fuge pe drumuri. Şi cum mergea pe drum, găseşte şi ea o mărgică ş-
o înghite. Apoi răpede se întoarce acasă la babă şi începe de pe la poartă: "Cot, cot, cotcodac !" Baba iesă cu
bucurie înaintea găinei. Găina sare peste poartă, trece iute pe lângă babă şi se pune pe cuibariu; şi, după vrun ceas
de şedere, sare de pe cuibariu, cotcodocind. Baba atunci se duce cu fuga, să vadă ce i-a făcut găina!... Şi, când se
uită în cuibariu, ce să vadă? Găina se ouase o mărgică. Baba, când vede că ş-a bătut găina joc de dânsa, o prinde
ş-o bate, ş-o bate, păn-o omoară în bătaie! Şi aşa, baba cea zgârcită şi nebună a rămas de tot săracă, lipită
pământului. De-acu a mai mânca şi răbdări prăjite în loc de ouă; că bine şi-a făcut râs de găină şi-a ucis-o fără să-i
fie vinovată cu nemica, sărmana!
Moşneagul însă era foarte bogat; el şi-a făcut case mari şi grădini frumoase şi trăia foarte bine; pe babă, de
milă, a pus-o găinăriţă, iară pe cucoş îl purta în toate părţile după dânsul, cu salbă de aur la gât şi încălţat cu
ciuboţele galbene şi cu pinteni la călcâie, de ţi se părea că-i un irod de cei frumoşi, iară nu cucoş de făcut cu borş.

CORBUL SI VULPEA
de La Fontaine

Jupânul Corb, pe-o creangă cocoțat, Ci corbul, auzind-o, pe gânduri nu mai șade.
Ținea în clonț un boțde caș furat. Deschide ciocul. Prada cade.
Ademenită de mirosul cașului, Și vulpea , înghițind-o,îl dăscalește:-“Bade,
Cumatra Vulpe-i spuse-așa borfașului: Ligușitorii-nu știai, se pare-
-Să ne traiti multi ani , Măria Voastră, Trăiesc pe seama cui le dă crezare.
că sunteți zău, ca din cutie scos! Dar lecția pe care o-nvațași
Iar de-ați avea și glasul mlădios O fi făcând cât boțul tău de caș!…
Pe cât v-arată penele frumos- Înmărmurit, croncanul juratu-s-a cumplit
Mă prind c-ați fi vreo Pasăre Măiastră!” Că n-o să se mai lase de-acuma păcălit.

ELEFANTUL DODO

Dodo era un elefănțel nu prea zburdalnic, dar nici liniştit. Îi plăcea să se joace cum le place tuturor
elefănțeilor. Mergea şi la şcoală la fel cum mergeau toți elefănțeii de vârsta lui.
Astăzi s-a trezit cam târziu. Aseară nu s-a culcat la timp, când i-a spus mama lui şi acum tare ar mai fi
dormit.
— Mai lasă-mă puțin, te rooog, e un joc atât de frumos! s-a rugat de mama lui de fiecare dată când acesta îi
spunea să se culce.
Într-un târziu a adormit, fără să se spele pe dinți şi pe picioare.

117
Timpul parcă trecea mai repede în dimineața aceasta şi Elefănțelul Dodo nu se mai sătura de somn.
— Dodo, vei întârzia la şcoală! l-a atenționat mama elefant.
Într-un târziu s-a trezi, dar şi-a dat seama că abia avea timp să se îmbrace. S-a îmbrăcat repede cu
uniforma, şi-a aruncat ghiozdanul pe spate şi din treacăt a înfulecat o felie de pâine cu unt şi gem, din cele pe care
mama elefant i le pregătise. Mergea grăbit spre şcoală şi nici nu şi-a dat seama când şi-a pătat cu gem cravata.
A ajuns la timp. Era agitație în clasă. Uitase că astăzi venea un profesor de dans să-i selecteze pentru trupa
de dans a şcolii. Elefănțeii erau nerăbdători şi exersau care mai de care paşi de dans. Îi plăcea şi lui Dodo să
danseze.
Profesorul a sosit cu muzică. Toți au dansat şi la final profesorul i-a selectat. A fost selectat şi Dodo, iar
profesorul i-a spus că este un dansator foarte bun.
— Acum să formăm perechi, a spus profesorul pornind din nou muzica.
Dodo s-a îndreptat către elefănțica cu fundiță roz. Era colega din banca din față. Mereu îi admirase fundița.
Dar elefănțica i-a întors spatele şi s-a îndreptat către alt elefănțel. S-a dus apoi către elefănțica cu ochelari, dar şi
aceasta l-a refuzat. Rând pe rând, i-au întors spatele toate colegele elefănțele. Dezamăgit, s-a uitat în jur. Mai
rămăsese doar o elefănțică la care nici nu mai îndrăznea să meargă. Era Elefănțica Deşteptățica, cea mai deşteaptă
elefănțică din clasă. A venit elefănțica la el.
— Dansezi? l-a întrebat aceasta.
Ruşinat şi nedumerit, Elefănțelul Dodo a acceptat fără să scoată o vorbă.
— Să te speli pe față! Şi pe mâini! Şi prin urechi! Eşti ciufulit! Să te uiți în oglindă înainte să pleci de acasă! i-
a spus Elefănțica Deşteptățica, studiindu-l foarte atent.
Ora s-a terminat. Dodo a dat fuga la baie şi s-a privit în oglindă. Era murdar de gem pe la gură şi avea
cravata pătată. Dinții nu avusese timp să-i spele de dimineață. Nici pe față nu se spălase. Şi-a amintit că aseară nu
se spălase nici pe picioare. Şi urechile... de când a făcut baie în cadă şi l-a ajutat mama nu le mai spălase. S-a
spălat pe mâini, pe față, prin urechi, şi-a dat cravata jos de la gât, şi-a aranjat părul şi a plecat în clasă. Elefănțica
Deşteptățica i-a zâmbit.
Acasă nu a îndrăznit să-i povestească mamei ceea ce i se întâmplase, dar mama a înțeles. Elefănțelul Dodo
nu a mai stat seara târziu să se joace, s-a spălat pe picioare, pe dinți, prin urechi, dimineața s-a trezit devreme şi a
avut timp pentru toate activitățile de igienă personală. Înainte să plece, s-a mai uitat o dată în oglindă şi mulțumit de
ce vede, şi-a salutat bucuros mama.
La ora de dans toate elefănțelele ar fi dorit să danseze cu Dodo, care era cel mai bun dansator. Dar ştiți cu
cine dansa Dodo? Bineînțeles, cu Elefănțica Deşteptățica.

ÎN JUNGLĂ
de Maria Raicu

Nimeni nu ar vrea s-ajungă Se-ntrec mâncând fructele,


Singur să fie în junglă. Pe care le-au cules ieri
Jungla-i o pădure deasă, Din înalţii palmieri.
Din ea nu poate să iasă Ar vedea şi elefanţi
Cel care s-a rătăcit. Cât un copăcel de-nalţi.
Doar dacă a fost găsit Şi ar mai putea să vadă
De vreo maimuţă miloasă, Şerpii groşi pândind o pradă
Care să-l ducă acasă, Dar din hamac să nu cadă!
Sus, pe-o creangă de copac Şi să ceară ajutor
Şi să-l pună-ntr-un hamac. Unui papagal în zbor,
De-acolo ar putea să vadă Care poate da de veste
Că jungla nu-i o livadă, Unde rătăcitul este.
Chiar dacă maimuţele

118
POVESTEA URSULUI CAFENIU de Vladimir Colin

Urşii care trăiesc la Polul Nord sunt albi. Cred că din pricina asta le spune urşi albi (dar, fireşte, dacă vreunul
dintre voi a aflat că li se spune albi din alte pricini, îl rog să-mi dea de ştire şi să nu mă mai lase să scriu minciuni ).
Aşa...
Ei, şi iată că printre urşii cei albi de la pol s-a rătăcit într-o bună zi un urs cafeniu, un urs mare şi frumos, care
venea tocmai din munţii noştri. Cum a ajuns el la pol să nu mă întrebaţi, că nu ştiu. Ce ştiu e că s-a pomenit acolo şi
că a început să caşte ochii la munţii de gheaţă şi la focile care se zbenguiau pe ei.
— Ia te uită!... Un urs murdar! strigă o focă, şi toate surorile ei începură să chicotească, să hohotească şi
să se prăpădească de râs.
— E mânjit tot!
— De la gheare pân' la bot!
— Vai, vai, ce caraghios!
— Parc-a fost muiat în sos!
Uite-aşa râdeau focile, râdeau de nu mai puteau. Ursul nostru se uită în jur gata să râdă şi el de ursul cel
murdar (pentru că urşii, se ştie, se spală pe dinţi în fiecare dimineaţă şi seară, ba mai fac şi baie) când, spre marea
lui mirare, nu văzu niciun urs.
— Nu cumva râdeţi de mine? întrebă el supărat.
— Păi de cine, măi Martine?
— Eu sunt curat, spuse şi mai supărat Martin. M-am spălat chiar azi dimineaţă.
Dar focile nu-l crezură şi râseră mai departe, aşa că bietul urs îşi luă tălpăşiţa, mormăind.
Şi nu merse el cine ştie cât, că se întâlni cu nişte urşi albi.
— Fraţilor! strigă bucuros Martin. Ah! Ce bine-mi pare că vă văd...
— Cine-i urâtul ăsta care se crede frate cu noi? spuse cu dispreţ un urs alb.
— Ia te uită ce neobrăzare! vorbi un altul.
De ciudă, bietul Martin simţi că-i dau lacrimile.
— Dar bine, fraţilor, nu vedeţi că sunt urs, ca şi voi?
— Urşii cumsecade sunt albi, răspunse primul urs alb, şi fără a-l mai învrednicii cu o privire, toţi urşii albi
plecară, legânându-şi îngâmfaţi blănurile.
Martin se aşeză pe un sloi şi începu să plângă.
— Făcea să bat atâta cale până la pol, ca să găsesc aici numai batjocură? se întreba el. Vai, ce urşi răi
trăiesc printre munţii de gheaţă!
Şi cum plângea aşa, un pinguin se apropia încetişor.
— De ce plângi, ursule? întrebă pinguinul.
— Cum să nu plâng, pinguinule, dacă urşii albi mă dispreţuiesc şi râd de mine? Eu sunt cafeniu, la noi toţi
urşii sunt cafenii.
Pinguinul era o pasăre tare isteaţă.
— Şi numai pentru atâta lucru plângi? Hai, vino cu mine!
Îl duse pinguinul într-un loc ferit şi, cât ai bate din palme, aduse o bucată de săpun.
— Ia săpuneşte-te bine, de sus şi până jos! îl îndemnă el pe Martin.
— Şi tu? se supără ursul. Le-am spus şi focilor că sunt curat. M-am spălat chiar azi-dimineaţă!
— Nu-i nimic, răspunse pinguinul. Fă-mi mie plăcerea asta....
Bombănind, Martin se muie într-un ochi de apă şi prinse a se săpuni. De mânios ce era se frecă bine, bine,
bine, şi - iată - curând toată blana îi era plină de clăbuci albi şistrălucitori.
— Aşa, destul, spuse pinguinul. Martin lăsă jos săpunul şi voi să se vâre în ochiul de apă, dar
pinguinul îl opri.
— Stai! Rămâi aşa!
Apoi îl luă de mână şi-l duse în mijlocul urşilor albi.
Vai, ce urs frumos! strigă un urs alb.
— Ce blană albă! se minună al doilea.

118
— Şi ce mândru străluceşte în soare! şopti al treilea. Bietul Martin nu mai înţelegea nimic. Dar era atât de
bucuros de primirea care i-o făceau urşii albi, că nici nu-şi bătu capul să înţeleagă. Ii mulţumi pin guinului şi rămase
printre urşii albi cu care jucă „bâz" şi „baba-oarba", uitând de toate.
Deodată însă, un munte de gheaţă se apropie de sloiul pe care se jucau.
— Fugiţi! Fugiţi! strigă un pui de urs şi se aruncă în apă, înotând voiniceşte.
Urşii se opriră din joacă, văzură muntele şi pricepură că se va ciocni de sloiul lor, strivindu-i sub greutatea
lespezilor de gheaţă. Speriaţi, săriră în apă şi se depărtară degrabă, în vreme ce Martin - neobişnuit cu viaţa de la
pol- rămase pe sloi. Când înţelese ce primejdie îl paşte voi să sară şi el în apă. Chiar în clipa aceea răsună glasul
înspăimântat al unei ursoaice:
— Puiul! Puiul meu!... A rămas pe sloi!
Nici unul dintre urşii care se depărtaseră nu scoase nicio vorbă, nici unul nu cuteza să se întoarcă pe sloi.
Martin se repezi şi începu să caute ursuleţul.
Îl află pe o movilită de zăpadă şi-l luă în braţe, dar în clipa aceea se auzi un troznet cumplit şi muntele de
gheaţă izbi sloiul.Totul pârâia, se prăbuşea, valurile ţâşniră înalte cât muntele. Cu puiul în braţe şi ferindu-l de
bucăţile de gheaţă, mari cât o casă, Martin se pomeni în apă. Fusese rănit de suliţele de gheaţă. Dar puiul era
nevătămat.
O lespede grea îl împiedica acum pe Martin să iasă la lumină. Cu chiu, cu vai sparse lespedea şi, înotând,
se ridică pe un sloi ce plutea, la adăpost de alte primejdii.
Mama ursuleţului se repezi să-i mulţumească, dar, când ajunse lângă Martin, încremeni. Şi la fel încremeniră
şi ceilalţi urşi albi. Clăbucii de săpun din blana lui Martin se topiseră în apă, şi ursul nostru era din nou cafeniu ...
— Alb sau cafeniu, eşti un urs bun şi viteaz, spuse mama ursuleţului, văzâd cum puiul se prinsese cu
lăbuţele de gâtul lui Martin. Îţi mulţumesc...
Niciunul dintre noi n-a cutezat să rămână pe sloi...
— Nu blana îl face pe urs, încuviinţară şi ceilalţi urşi albi, adunându-se în jurul lui Martin şi strângându-i care
mai de care laba.
Din ziua aceea, Martin n-a mai fost nevoit să-şi împodobească blana cu clăbuci de săpun (treabă care l-a
bucurat straşnic căci săpunul uscat îi pricinuia mâncărimi cumplite şi-l silea să se scarpine cu toate cele zece
gheare, ceea ce nu era deloc frumos şi nici plăcut nu era).
Cât a rămas printre urşii albi s-a bucurat de cinste şi prietenie, iar când s-a întors acasă a alergat la prietenul
meu, care scrie toate poveştile pentru copii, şi a povestit întâmplarea. De atunci mai cântă Martin şi-n ziua de azi:
Crezi că-mi pasă că te ştiu
Negru, alb sau cafeniu?
Inima să-ţi fie dreaptă.
Eu te judec după faptă!

PEŞTIŞORUL DE AUR de Fraţii Grimm

A fost o dată ca niciodată un pescar bătrân, care locuia împreună cu soţia lui în apropierea ţărmului unei
mări îndepărtate. Bordeiul lor era neîngrijit şi dărăpănat, iar bătrânul, slăbit de povara anilor, de abia îşi mai ţinea
zilele. Nu mai ieşea pe mare, la pescuit, de teamă că n-ar putea face faţă valurilor mai puternice. Îndrăznea doar să
se urce în barca lui veche, legată de o rădăcină uscăţivă de pe ţărm, de unde îşi arunca în apă undiţa. Prindea
doar peştişori mai mici, cu care nu prea reuşeau să îşi astâmpere foamea.
Nevasta lui era o femeie înfumurată, certăreaţă şi mereu nemulţumită. Zi de zi se plângea de viaţa pe care
o duceau şi nu contenea să îşi învinovăţească bărbatul pentru neajunsurile lor. Într-o bună zi, pescarul îşi aruncă
undiţa în apă, nădăjduind să prindă cât mai mult peşte. Trecu o bună bucată de vreme de când stătea chircit cu
undiţa-n mână. Deodată însă se petrecu o minune: prinse un peştişor mic, din cale afară de frumos şi de strălucitor.
Bătrânul nu mai văzuse ceva asemănător: era poleit cu aur.
Peştişorul, cu glas de om, îi ceru pescarului să-l lase în viaţă şi să-l arunce în apă. Pescarul era un om
milostiv, însă îi era teamă de gura spurcată a nevestei, gândindu-se că se va întoarce acasă fără hrană. În cele din
urmă, cruţă viaţa bietei vietăţi, hotărându-se s-o lase să se întoarcă în împărăţia apelor. Peştişorul, drept răsplată, îi

119
promise pescarului că îi va îndeplini trei dorinţe. Însă bătrânelul, trecut prin atâtea necazuri, nu mai credea în
minuni. Îşi spuse doar că l-ar fi mâniat pe Dumnezeu dacă n-ar fi cruţat viaţa micului peştişor auriu.
Când pescarul se întoarse acasă cu traista goală, nevasta îl dojeni aspru. Pentru a o îmbuna, îi povesti
întâmplarea ciudată de care avu parte, ba pomeni şi de promisiunile peştişorului de aur. Preţ de câteva clipe,
nevasta bătrânului se arată neîncrezătoare. Îşi spuse că are un papă-lapte de bărbat, mult prea milostiv. Asta
trebuie să fi fost pricina pentru care cruţase viaţa peştişorului. Dar, şireată cum era, se hotărî să pună la încercare
promisiunea făcută de peştişor. Porunci bătrânului să se întoarcă îndată pe ţărm şi să-i ceară peştişorului să îi
îndeplinească o dorinţă.
Pescarul porni înspre mare şi, cam şovăielnic, îl strigă pe peştişorul de aur. Acesta nu întârzie să se arate,
iar pescarul îi destăinui ce îi ceruse nevasta să îi poruncească. Îi ceru o covată mai mare, în locul celei vechi,
ponosite. Peştişorului nu i se păru greu să îi îndeplinească dorinţa şi îi promise pescarului că soţia lui va fi
mulţumită. Auzind acestea, pescarul porni agale spre casă. Când ajunse aici, spre uimirea lui, văzu în odaia mică a
căsuţei o covată mare şi frumoasă, cum nu-i fusese dat să vadă vreodată. Nevasta lui însă stătea nerăbdătoare
lângă covată, clătinându-şi capul în semn de uimire. Acum dădea crezare puterii nemaipomenite a peştişorului, dar
nu trecu mult timp că născoci din nou o dorinţă demnă de lăcomia ei.
Gândindu-se că aceasta covăţică nu îi este de ajuns, îşi trimise din nou bărbatul la malul mării, pentru a
cere peştişorului de aur să îi îndeplinească cea de-a doua dorinţă. De astă dată, femeia voia o casă frumoasă şi
împodobită, în locul celei dărăpănate. Zbiera cât o ţinea gura, fugărindu-l pe bietul pescar. Vorbele-i tăioase se
auziră până departe şi pescarul nu avu de ales decât să îl cheme din nou pe peştişorul auriu. Om cinstit, cumpătat
şi modest, îi era ruşine de lăcomia soţiei sale. Se temea că peştişorul se va supăra dacă îl caută după atât de puţin
timp. Poate îşi va spune că este şi el la fel de necinstit şi de lacom ca şi nevasta lui. Îşi ascunse ruşinea, îşi lua
inima în dinţi şi-l chemă din nou pe peştişor. Şi îi spuse cea de-a doua dorinţă a femeii sale. Peştişorul îl asigură că
dorinţa îi era ca şi îndeplinită – la întoarcere va găsi o casă nouă, încăpătoare, din care nu va lipsi nimic.
Pescarul merse înspre casă, cu capul plecat. Dar iată că în locul bordeiului dărăpănat, se afla o casă mare,
nou-nouţă. Nevasta lui însă stătea în prag, scrâşnind din dinţi de nemulţumire. „Te pomeneşti că nu îi sunt de ajuns
toate bogăţiile din lume”, gândi mohorât bătrânul. Şi câtă dreptate mai avea!
Căci de îndată ce îl văzu, bătrâna îi porunci moşului să facă din nou cale întoarsă şi să se înfăţişeze
înaintea peştişorului. Urma să i se îndeplinească cea de-a treia dorinţă: voia un palat. Peştişorul îi îndeplini dorinţa,
deşi părea deja sătul şi plictisit de lăcomia lor. Când bărbatul se întoarse acasă, nu-i veni să-şi creadă ochilor. În
locul casei era un palat care se înălţa falnic în ţinutul acela părăsit ce până nu demult fusese parcă uitat de
Dumnezeu.
Nevastă-sa era acum împărăteasă şi se aşezase deja pe locul de cinste din sala mare a palatului. Când îşi
văzu bărbatul la poartă, îi zise numai vorbe de ocară, izvorâte din inima ei haină, de piatră. Îl goni de la palat,
strigându-i că este un biet muritor, împovărat de ani, şi că ar face bine să îşi caute norocul în altă parte. Îl izgoni ca
pe un duşman şi îi spuse să ia seama că nu cumva să îndrăznească să mai pună piciorul în palatul ei. Bătrânul
pescar părăsi palatul şi porni încotro văzu cu ochii, iar pentru drum nu i se dădu nici măcar o bucată de pâine.
Paznicii palatului îl înghiontiră şi îl batjocoriră. I se interzise să se mai apropie vreodată de palat. Bietul pescar nici
nu înţelegea bine ce se petrecea. Căzu pe gânduri, ştia că doar peştişorul de aur putea să-i dea vreun sfat. Cobora
din nou la ţărm şi îl chema încă o dată deşi cele trei dorinţe fură deja îndeplinite. Totuşi, peştişorul se arată şi
acum. Bătrânul îi povesti de necazul care dădu-se peste el, de trufia nevestei sale.
Bătrânul avea o ultimă rugăminte, pornită din suflet. Îi ceru peştişorului să năruie palatul şi să facă să
dispară bogăţiile primite, iar acasă vroia s-o găsească pe nevasta lui aşteptând în uşa şubredă a vechiului lor
bordei, în care să domnească pacea şi împăcarea.
Lăcomia nevestei pescarului îl supără din cale-afară pe peştişor, astfel că se îndură de sufletul necăjit care
venise să-şi jelească amărăciunea. Hotărî să facă dreptate şi să-i îndeplinească această ultimă dorinţă. Îl îmbună
pe bietul pescar şi îl trimise acasă. Nu mai era nici urmă de palat, de curte împărătească şi de mulţimea de servitori
care forfoteau prin palat să îi facă pe plac stăpânei.
Când bătrânul văzu vechea lor căsuţă, cu pereţii scorojiţi, se simţi cu sufletul împăcat. Înăuntru îşi găsi
nevasta, cea veşnic nemulţumită, cum era şi mai înainte. Totul era ca la început: viaţa lor era lipsită de bucurii şi de
bogăţii, aşa cum fuseseră obişnuiţi. Pescarul mai ieşea din când în când la pescuit, dându-şi toată silinţa să prindă
120
cât mai mulţi peştişori în cârligul undiţei. Duceau o viaţă grea, plină de griji, dar pescarul ştia că era tocmai viaţa pe
care şi-o dorise, deşi nevasta continua să îl dojenească pe nedrept în fiecare zi.

COCOȘUL, SOARELE ȘI LUNA (poveste grecească)

Cu mii şi mii de ani în urmă, cocoşul, soarele şi luna trăiau în împărăţia cerului ca trei fraţi. Cel mai vesel
dintre ei era cocoşul. Cânta de dimineaţa până seara. Nici soarele nu era o fire posomorâtă. Dar veşnic mohorâtă şi
supărată era luna.Într-o zi, luna se înfurie pe bietul cocoş, fiindcă nu-i cânta precum îi era ei voia, şi nici una, nici
două, îl lovi atât de tare, de-l rostogoli din cer direct pe pământ. Când apăru soarele să vadă ce se întâmplase cu
cocoşul, auzi cele petrecute şi se gândi să-l răzbune.– Lună, tu care eşti mereu rea şi urâcioasă, ba chiar
răzbunătoare, să ştii că nici cu mine nu vei mai trăi alături, de azi încolo, îi strigă soarele.
– Ei bine, eu sunt aşa cum ai spus tu, dar tu care eşti veşnic strălucitor, tu care din căldura ta încălzeşti
inimile tuturor din jur, de ce vrei să mă pedepseşti?
– Nu te mai pedepsesc. Fie! Dar, de azi înainte, tu vei domni peste noapte, iar eu peste zi. Drumurile noastre
se vor despărţi pe veşnicie. Iar cocoşul va şti aceasta şi se va trezi odată cu venirea mea în zori, va cânta de bucurie
şi va bate din aripi, pe când la venirea ta se va grăbi să se ascundă.
Şi aşa a rămas de atunci până azi. De câte ori simte cocoşul apropierea soarelui, se grăbeşte să trâmbiţeze
zorile. Şi de câte ori presimte apropierea lunii, se grăbeşte să se ducă la culcare, să n-o mai vadă pe cea care l-a
azvârlit din cer.

ÎN COSMOS
de Mălina Cajal

Frățiorul meu e mare,


Eu mă uit la el în sus,
Șapte ani la toamnă are
Azi ceva grozav mi-a spus
O rachetă vrea să facă,
Să pornească doar în doi,
Dar nu știe încă, dacă
O fi voie cu pisoi....

LEGENDA MĂRȚIȘORULUI

Odată, Soarele coborî într-un sat, la horă, în chip de fată preafrumoasă. Dar un zmeu a furat-o și a închis-o
în palatul lui. Lumea se întristase. Păsările nu mai cântau, izvoarele nu mai curgeau, iar copiii nu mai râdeau. Nimeni
nu îndrăznea să-l înfrunte pe zmeu, dar într-o zi, un tânăr voinic s-a hotărât să plece să salveze soarele. Mulţi dintre
pământeni l-au condus şi i-au dat din puterile lor ca să-l ajute să-l biruie pe zmeu şi să elibereze Soarele. Drumul lui
a durat trei anotimpuri: vara, toamna şi iarna. A găsit castelul zmeului şi au început lupta. S-au înfruntat zile întregi
până când zmeul a fost doborât. Slăbit de puteri şi rănit, tânărul eliberă Soarele. Acesta se ridică pe cer înveselind şi
bucurând lumea. A reînviat natura, oamenii s-au bucurat, dar viteazul n-a ajuns să vadă primăvara. Sângele cald din
răni i s-a scurs în zăpadă. Pe când aceasta se topea, răsăreau flori albe, ghioceii, vestitorii primăverii. Până şi ultima
picătura de sânge a flăcăului se scurse în zăpada imaculată.
De atunci, tinerii împletesc doi ciucuraşi: unul alb şi unul rosu. Ei le oferă fetelor pe care le iubesc sau celor
apropiaţi. Roşul înseamnă dragoste pentru tot ce este frumos, amintind de culoarea sângelui voinicului. Albul
simbolizează sănătatea şi puritatea ghiocelului, prima floare a primăverii.
De 1 Martie, românii au obiceiul ca părinţii să lege copiilor la mână sau la gât câte o monedă, pentru ca aceştia
să aibă noroc tot anul şi să fie sănătoşi. Punerea mărţişorului se face de obicei înainte de răsăritul soarelui. El este
dăruit, în zilele noastre, în principal copiilor, fetelor şi femeilor, pentru a le proteja gingăşia şi sensibilitatea.

121
PENTRU TINE PRIMĂVARĂ
de Otilia Cazimir

Șiruri negre de cocoare, Nu știi: flori sunt, ori albine?


Ploi călduțe și ușoare, Pentru cine?…
Fir de ghiocel plăpând, Pentru tine, primăvară,
Cântec îngânat în gând, Care-aduci belșug în țară,
Sărbătoare… Care vii,
Zumzet viu prin zărzări. Oare Peste câmpii,
Cântă florile la soare? Cu bănuți de păpădii
Că pe crengi de floare pline Și cu cântec de copii

JERTFA UNEI MAME (poveste italiană)

A fost odată o văduvă şi toată bucuria ei era o fetiţă de cinci ani, durdulie, frumoasă şi pe deasupra şi
ascultătoare. Dimineaţa stătea cuminte în grădină şi se juca cu păpuşa, îngânând tot felul de cântece născocite de
ea. După-masă căuta să-i dea mamei ei câte un ajutor la ce era şi ea în stare. Maică-sa nu o pierdea din ochi şi în
fiecare seară, până adormea fetiţa, ea îi cânta un cântec de leagăn. Aşa o obişnuise, de când era mică de tot. Şi
cele două, mamă şi fiică, îşi duceau tihnit zilele şi nu aveau de ce să se plângă. Dar iată că într-o bună zi, pe când
mama era obosită de grijile casei, fetiţa văzu trecând prin grădină un iepuraş alb, de o rară frumuseţe. Se duse să-l
prindă, dar iepuraşul se furişă pe sub gard şi fugi mai departe. Fetiţa se luă după el, fără să-şi dea seama că ieşise
pe poartă, în afara grădinii.
Şi iepuraşul se făcu nevăzut în pădure şi fetiţa se pomeni alergând orbeşte după el. Când să o strige biata
maică-sa la masă, fetiţa dispăruse. O jale nemaipomenită o cuprinse pe biata femeie şi, cum nu avea de ales, se luă
după urmele fetiţei în nădejdea de a o găsi. Şi dacă fetiţa se rătăcise, s-a rătăcit şi mama ei. Zdrobită de durere şi
oboseală, se opri şi se aşeză pe trunchiul retezat al unui copac. Şi, stând acolo singură, i se păru că aude o voce:
– Vrei să ştii încotro a luat-o fetiţa ta?
– Vreau, cum să nu vreau, dar cine eşti tu?
– Eu sunt Ziua şi dacă-mi cânţi măcar un cântec din cele ce le cântă fetiţa ta în timpul zilei, îţi arăt pe unde a
luat-o.
Numai de cântat n-avea poftă deznădăjduita mamă, dar de nevoie a îngânat şi ea ce-şi aducea aminte de la
fetiţa ei.
– Ei bine, îi zise Ziua, a luat-o pe acolo, şi-i arătă încotro a luat-o fetiţa.
Dar a mers şi a mers biata femeie, până s-a înseratşi de fetiţă tot n-a dat.
Şi iar s-a aşezat pe o buturugă să se odihnească. Şi din nou un glas a întrebat-o:
– Vrei să ştii încotro a luat-o fetiţa ta?
– Cum să nu vreau? răspunse ea cu disperare.
– Cântă-mi atunci trei cântece din cele cu care o adormeai seara când era în leagăn. Eu sunt Seara şi-ţi voi
spune încotro s-o iei mâine în zori.
Şi mama, printre lacrimi, i-a cântat trei cântece Serii şi a adormit cântând şi plângând, iar a doua zi a luat-o
într-acolo unde îi arătase Seara.
Şi a ajuns în faţa unui râu secat şi n-a ştiut ce să facă, dar de îndată a auzit un glas:
– Dacă ţii neapărat să-ţi găseşti fetiţa, umple-mi albia cu lacrimile tale şi te voi trece de partea cealaltă, pe
unde a luat-o ea.
Şi auzind acestea, de bucurie, de durere, mama plânse într-atât, încât n-a trecut mult timp şi s-a umplut albia
râului.
Şi râul a trecut-o pe partea cealaltă. Şi acolo a dat de o stâncă. Şi stânca i-a vorbit:
– Dacă dragostea ta pentru fetiţă e mare, suflarea ta va fi atât de calda, încât să facă să răsară flori din
piatră seacă.

122
Şi mama, disperată, suflă cu căldură asupra stâncii. Deodată văzu în faţa ei tufe întregi de grozame
gălbioare, viorele ici şi colo, ghiocei si violete. De bucurie, stânca îi făcu semn pe unde s-o ia să-şi întâlnească fata.
Şi femeia îi urmă sfatul.
Şi merse, şi merse, până în faţa unei colibe. Istovită, căzu la pământ. Când se dezmetici, în faţa ei apăru o
bătrână, hâdă ca o vrăjitoare. O privi cu ochi răi şi încruntaţi.
– Cum de ai ajuns până aici? o întrebă ea.
– M-au îndrumat şi pe mine…Nu ştii cumva, mătuşă, mai spuse ea, unde ar putea fi fetiţa mea?
– Ba ştiu. Ce trebuie să fac ca să-mi spui, întrebă femeia cu disperare în glas şi în privire.
– Ai făcut destul ca să dovedeşti cât de mult o iubeşti pe această mititică. Şi mie mi-a fost dragă şi de aceea
m-am prefăcut într-un iepuraş şi ţi-am răpit-o, dar n-am cunoscut atunci puterea ta de jertfă şi nici că vei fi în stare să
înduri toate încercările ca să ţi-o recapeţi. Ia-o înapoi, e fata ta.
Şi zicând acestea, se făcu nevăzută şi ea şi coliba sa şi, în faţa mamei, năucită de atâtea şi atâtea spaime
prin câte trecuse, apăru fetiţa ei durdulie şi frumoasă care-i sări de gât şi o întrebă senină, ca toţi copiii care nu vor
să recunoască că au făcut o poznă:
– Mamă, mergem acasă?
MĂMICA MEA
de Maria Raicu

Mămică iubitoare, Cu el voi creşte mare,


Eşti Raza mea de Soare, Măicuţă iubitoare!
Care mi-a dat lumină
Şi dragoste deplină! Căci tu ştii cel mai bine
Ce-i bun şi pentru mine
Din sufletul tău bun Şi-n viaţă pe drum drept
Eu înfloresc acum, M-ajuţi să mă îndrept!
Ca să devin sub Soare
O preţuită floare! Iubirea ta cea mare
Nu are-asemănare,
Dar pân-atunci e mult! Nicicând în lumea mare,
Eu sfatul ţi-l ascult, Mămică iubitoare!

MAMA de Mircea Sântimbreanu

A fost odată o mamă tânără și frumoasă. Ce să mai spun despre dânsa ca s-o aveți mai bine în fața ochilor?
Semăna cu mama, fiecăruia dintre voi, copii. Semăna atât de bine, încât ceea ce vă voi povesti nici nu mai
este o poveste. Sau dacă vreți, este povestea oricarei mame. Copiii ei nu băgau de seamă multe lucruri la dânsa.
Nici că e tânără și frumoasă, nici - uneori - că e obosită și îngândurată, nici că e adesea veselă și bucuroasă
ca un copil.
Ea era mama...
Un singur lucru era cu neputință să nu-l observe. Mama putea oricând să se lipsească de un lucru al ei. Ea,
dintre toți ai casei, spunea cel mai arareori cuvintele: "A mea", "al meu". Ar fi putut să nu le spună deloc. Și totuși n-
ar fi putut. Căci spunea aceste cuvinte zilnic, doar că le spunea ca orice mamă:
– Băiatul meu, fetița mea, copiii mei...
Mama, care putea să renunțe la orice pe lume, niciodată n-ar fi renunțat să rostească cu mândrie: "copilul
meu".
Câteodată însă, cuvintele acestea le rostea înăbușit, cu greutate.,
– Cine a murdărit pereții casei?
– Băiatul meu, raspundea mama, plecându-și fruntea.
– Ce rochiță patată.... A cui ești fetițo?
– Fetița mea, zicea mama rușinată.
– Cine țipă atât de tare?_
124
– Copiii mei, spunea ea, și glasul parcă lacrimă, era stins, abia auzit. Ea însăși părea că îmbătrânește dintr-o
dată, că nu mai e tânăra și frumoasă.
Adesea însă spunea aceste cuvinte raspicat, în auzul tuturor. când era. de pildă întrebată:
– Cine e acest copil harnic?
– Băiatul meu, răspundea mama și ochii îi străluceau.
– Ce frumos vorbește mititica asta. Cine e?
– Fetița mea, zicea mama bucuroasă.
– Ce curați sunt acești copii. Ai cui sunt oare?
– Sunt copiii mei, spunea mama și în glasul ei era mândrie, chipul i se lumina, iar dânsa părea pe data
tânără și frumoasă ca o zână.
Și timpul a trecut, copiii au crescut, mama nu mai era nici tânără și nici atât de frumoasă. Dar nimeni nu
băga de seamă aceasta. Căci copiii se străduiau mereu să-i dea prilejul să spună necontenit, răspicat, în auzul
tuturor, cu mândrie, cuvintele:
– Copiii mei!
Era izvorul tinereții mamei. Și mama părea mereu tânără și frumoasă!

TÂLHARUL PEDEPSIT
de Tudor Arghezi

Într-o zi, prin asfinţit, Roiul, cum de l-a zărit


Şoarecele a-ndrăznit C-a intrat, l-a copleşit.
Să se creadă în putere Socoteală să-i mai ceară
A prădat stupul de miere. Nu! L-au îmbrăcat cu ceară,

El intrase pe furiş, De la bot până la coadă


Strecurat pe urdiniş, Tăbărate mii, grămadă,
Se gândea că o albină-i Şi l-au strâns cu meşteşug,
Slabă, mică şi puţină, Încuiat ca-ntr-un coşciug.
Pe când el, hoţ şi borfaş,
Lângă ea-i un uriaş. Nu ajunge, vream să zic,
Să fii mare cu cel mic,
Nu ştiuse că nerodul Că puterea se adună
Va da ochii cu norodul Din toţi micii împreună.
Şi-şi pusese-n cap minciuna
Că dă-n stup de câte una.

FLUTURAȘUL OVI

La şcoala din poiană învățau mulți fluturi. Albi, multicolori sau de o singură culoare, cu mic, cu mare, în
fiecare zi se întâlneau la şcoala din poiană.
În clasa pregătitoare învățau douăzeci de fluturi. Erau cuminți şi atenți la ore. În pauze zburdau din floare în
floare şi jucau tot felul de jocuri frumoase.
Doar Fluturaşul Ovi stătea retras în fiecare pauză şi privea la ceilalți fluturați cum se joacă. I-ar fi plăcut să
intre în jocul lor, dar se simțea neîndemânatic. Şi ştiau şi colegii lui, pentru că la începutul anului se jucau împreună,
dar în scurt timp s-a retras. Nimeni nu dorea să fie cu el în echipă sau să îl aibe alături. Nu prindea mai niciodată
mingea, zbura prea încet, nu putea să ochească ținta cu mingea cea uşoară, nu sărea bine şotronul, nu putea să
facă față mai niciunui joc sportiv.
– Eu nu vreau în echipă cu Fluturaşul Ovi!
– Nici eu! Nici eu!
– Nu e bun de nimic!- aşa spuneau colegii lui fluturaşi.

125
Şi de-atunci Fluturaşul Ovi s-a gândit că nu e bun de nimic. În fiecare pauză privea trist la jocurile colegilor
săi, fluturaşii. Toți erau bucuroşi când se suna pentru pauză, dar el aproape că ura pauza. Ar fi dorit să fie la ore
mereu, pentru că acolo se descurca. Şi cel mai mult îi plăcea ora de limba engleză. În pauze, uneori, ca să-i mai
treacă supărarea, repeta în minte cuvintele învățate în limba engleză. Dar nici la ora aceasta nu avea curajul să
ridice mâna să răspundă, deşi ştia bine răspunsurile.
S-a întâmplat ca într-o zi să viziteze şcoala din poiană o clasă de cărăbuşi care învățau la şcoala din pădure
în limba engleză. Au trecut şi prin clasa pregătitoare şi i-au învățat pe fluturaşi un joc foarte frumos şi amuzant, în
limba engleză. Fluturaşul Ovi a fost tare încântat şi a memorat imediat cântecul jocului.
Seara, Fluturaşul Ovi a adormit cu jocul în gând şi dimineața s-a trezit cu el în gând.
A doua zi, fluturaşii au încercat să joace jocul în fiecare pauză, dar nimeni nu reținuse cântecul în întregime.
Le părea rău pentru că tare amuzant ar fi fost jocul. În timp ce toți colegii lui se chinuiau să-şi amintească cuvintele în
limba engleză, Fluturaşul Ina, colega de bancă cu Fluturaşului Ovi, a observat că acesta fredonează cântecul.
– Ascultați! Ovi ştie cântecul!
Mirați, toți colegii lui şi-au întors privirea către el. "Dar el nu e bun de nimic!"le trecu prin minte mai multora.
– Hai, Ovi, cântă tare! îl îndemnă Fluturaşul Ina.
"Dar eu nu sunt bun…" se gândi fluturaşul Ovi.
– Hai, Ovi, că ştii! îl îndemnă a doua oară Ina. Ovi a început să cânte. Avea aşa mari emoții, încât nici pe el
nu se auzea.
Cu inima bătându-i tare, Fluturaşul Ovi a terminat cântecul. Ropote de aplauze l-au înconjurat, în timp ce el
se făcuse roşu ca racul de emoții.
– Învață-ne şi pe noi! Mai cântă-l o dată! se rugau şi țopăiau în jurul lui colegii.
Parcă nu-i venea să creadă. L-a mai cântat o dată şi încă o dată. Colegii au început să-l învețe. "Sunt şi eu
bun la ceva!" se gândi Fluturaşul Ovi.
A doua zi, colegii fluturaşi l-au invitat să se joace împreună cu ei. L-au învățat şi ei jocurile lor, şi chiar dacă
era mai stângaci, nimeni nu a mai spus că nu-l doreşte în echipă.
"Cine sunt eu? Sunt Fluturaşul Ovi căruia îi place să se joace cu colegii lui şi care ştie limba engleză!" îşi
spuse în gând fluturaşul.
Din ziua aceea, Fluturaşul Ovi a înțeles că nu poți fi foarte bun la toate şi că trebuie să arăți tuturor ceea ce
poți să faci tu cel mai bine.

ARTIȘTI
de MARIA RAICU

De multe ori noi suntem încântaţi Actori pe scenă la câte-o serbare


De ce pot face oameni talentaţi, Ne comparăm cu artişti de la televizoare,
Dar care-au şi muncit neîncetat Şi dacă reuşim să şi cântăm
Şi fiecare meseria şi-a perfecţionat Cu mari cântăreţi ne-asemănăm.

Ei sunt artiştii pe care-i admirăm, Şi pictori renumiţi ne declarăm,


Să fim ca ei şi noi mai încercăm Că doar şi noi la şcoală desenăm!
Şi dacă noi puţin mai reuşim, Câteva fete îşi spun dansatoare
Am vrea atunci artişti să ne numim. Că pot şi ele bate ritmul din picioare.

Dar ca să poţi fi un artist adevărat,


Chiar cu talent sunt multe de-nvăţat!

FATA BABEI ŞI FATA MOŞNEAGULUI de Ion Creangă

Erau odată un moşneag şi-o babă; şi moşneagul avea o fată, şi baba iar o fată. Fata babei era slută, leneşă,
ţâfnoasă şi rea la inimă; dar, pentru că era fata mamei, se alinta cum s-alintă cioara-n laţ, lăsând tot greul pe fata
moşneagului. Fata moşneagului însă era frumoasă, harnică, ascultătoare şi bună la inimă. Dumnezeu o împodobise

126
cu toate darurile cele bune şi frumoase. Dar această fată bună era horopsită şi de sora cea de scoarţă, şi de mama
cea vitregă; noroc de la Dumnezeu că era o fată robace şi răbdătoare; căci altfel ar fi fost vai ş-amar de pielea ei.
Fata moşneagului la deal, fata moşneagului la vale; ea după găteje prin pădure, ea cu tăbuieţul în spate la
moară, ea, în sfârşit, în toate părţile după treabă. Cât era ziulica de mare, nu-şi mai strângea picioarele; dintr-o parte
venea şi-n alta se ducea. Ş-apoi baba şi cu odorul de fiică-sa tot cârtitoare şi nemulţumitoare erau. Pentru babă, fata
moşneagului era piatră de moară în casă; iar fata ei - busuioc de pus la icoane.
Când se duceau amândouă fetele în sat la şezătoare seara, fata moşneagului nu se încurca, ci torcea câte-
un ciur plin de fuse; iar fata babei îndruga şi ea cu mare ce câte-un fus; ş-apoi, când veneau amândouă fetele acasă
noaptea târziu, fata babei sărea iute peste pârlaz şi zicea fetei moşneagului să-i dea ciurul cu fusele, ca să-l ţie până
va sări şi ea. Atunci fata babei, vicleană cum era, lua ciurul şi fuga în casă la babă şi la moşneag, spunând că ea a
tors acele fuse. În zadar fata moşneagului spunea în urmă că acela este lucrul mâinilor sale; căci îndată o apucau de
obraz baba şi cu fiică-sa şi trebuia numaidecât să rămâie pe-a lor. Când veneau duminica şi sărbătorile, fata babei
era împopoţată şi netezită pe cap, de parc-o linseseră viţeii. Nu era joc, nu era clacă în sat la care să nu se ducă fata
babei, iar fata moşneagului era oprită cu asprime de la toate aceste. Ş-apoi, când venea moşneagul de pe unde era
dus, gura babei umbla cum umblă meliţa; că fata lui nu ascultă, că-i uşernică, că-i leneşă, că-i soi rău... că-i laie, că-i
bălaie; şi că s-o alunge de la casă; s-o trimită la slujbă unde ştie, că nu-i de chip s-o mai ţie; pentru că poate să
înnărăvească şi pe fata ei.
Moşneagul, fiind un gură-cască, sau cum îţi vrea să-i ziceţi, se uita în coarnele ei, şi ce-i spunea ea sfânt
era. Din inimă, bietul moşneag poate c-ar fi mai zis câte ceva; dar acum apucase a cânta găina la casa lui, şi cucoşul
nu mai avea nici o trecere; ş-apoi, ia să-l fi pus păcatul să se întreacă cu dedeochiul; căci baba şi cu fiică-sa îl
umplea de bogdaproste.
Într-una din zile, moşneagul, fiind foarte amărât de câte-i spunea baba, chemă fata şi-i zise:
– Draga tatei, iaca ce-mi tot spune mă-ta de tine: că n-o asculţi, că eşti rea de gură şi înnărăvită şi că nu
este de chip să mai stai la casa mea; de-aceea du-te şi tu încotro te-a îndrepta Dumnezeu, ca să nu se mai facă
atâta gâlceavă la casa asta, din pricina ta. Dar te sfătuiesc, ca un tată ce-ţi sunt, că, orişiunde te-i duce, să fii
supusă, blajină şi harnică; căci la casa mea tot ai dus-o cum ai dus-o: c-a mai fost şi mila părintească la mijloc!... dar
prin străini, Dumnezeu ştie peste ce soi de sămânţă de oameni îi da; şi nu ţi-or putea răbda câte ţi-am răbdat noi.
Atunci biata fată, văzând că baba şi cu fiică-sa voiesc cu orice chip s-o alunge, sărută mâna tată-său şi, cu
lacrimi în ochi, porneşte în toată lumea, depărtându-se de casa părintească fără nici o nădejde de întoarcere!
Şi merse ea cât merse pe-un drum, până ce, din întâmplare, îi ieşi înainte o căţeluşă, bolnavă ca vai de
capul ei şi slabă de-i numărai coastele; şi cum văzu pe fată, îi zise:
– Fată frumoasă şi harnică, fie-ţi milă de mine şi mă grijeşte, că ţi-oi prinde şi eu bine vrodată!
Atunci fetei i se făcu milă şi, luând căţeluşa, o spălă şi-o griji foarte bine. Apoi o lăsă acolo şi-şi căută de
drum, mulţumită fiind în suflet că a putut săvârşi o faptă bună.
Nu merse ea tocmai mult, şi numai iaca ce vede un păr frumos şi înflorit, dar plin de omizi în toate părţile.
Părul, cum vede pe fată, zice:
– Fată frumoasă şi harnică, grijeşte-mă şi curăţă-mă de omizi, că ţi-oi prinde şi eu bine vrodată!
Fata, harnică cum era, curăţă părul de uscături şi de omizi cu mare îngrijire şi apoi se tot duce înainte să-şi
caute stăpân. Şi, mergând ea mai departe, numai iaca ce vede o fântână mâlită şi părăsită. Fântâna atunci zice:
– Fată frumoasă şi harnică, îngrijeşte-mă, că ţi-oi prinde şi eu bine vrodată!
Fata râneşte fântâna şi-o grijeşte foarte bine; apoi o lasă şi-şi caută de drum. Şi, tot mergând mai departe,
numai iaca ce dă de-un cuptor nelipit şi mai-mai să se risipească. Cuptorul, cum vede pe fată, zice:
– Fată frumoasă şi harnică, lipeşte-mă şi grijeşte-mă, că poate ţi-oi prinde şi eu bine vrodată!
Fata, care ştia că de făcut treabă nu mai cade coada nimănui, îşi suflecă mânecile, călcă lut şi lipi cuptorul, îl
humui şi-l griji, de-ţi era mai mare dragul să-l priveşti! Apoi îşi spălă frumuşel mâinile de lut şi porni iarăşi la drum.
Şi mergând ea acum şi zi şi noapte, nu ştiu ce făcu, că se rătăci; cu toate aceste, nu-şi pierdu nădejdea în
Dumnezeu, ci merse tot înainte până ce, într-una din zile, dis-dimineaţă, trecând printr-un codru întunecos,
dă de-o poiană foarte frumoasă, şi în poiană vede o căsuţă umbrită de nişte lozii pletoase; şi când s-apropie de acea
casă, numai iaca o babă întâmpină pe fată cu blândeţe şi-i zice:
– Da' ce cauţi prin aceste locuri, copilă, şi cine eşti? - Cine să fiu, mătuşă? Ia, o fată săracă, fără mamă şi
fără tată, pot zice; numai Cel-de-sus ştie câte-am tras de când mama care m-a făcut a pus mâinile pe piept! Stăpân

127
caut şi, necunoscând pe nime şi umblând din loc în loc, m-am rătăcit. Dumnezeu însă m-a povăţuit de-am nimerit la
casa d-tale şi te rog să-mi dai sălăşluire.
– Sărmană fată! zise bătrâna. Cu adevărat numai Dumnezeu te-a îndreptat la mine şi te-a scăpat de
primejdii. Eu sunt Sfânta Duminică. Slujeşte la mine astăzi şi fii încredinţată că mâine n-ai să ieşi cu mâinile goale de
la casa mea.
– Bine, măicuţă, dar nu ştiu ce trebi am să fac. - Ia, să-mi lai copilaşii, care dorm acum, şi să-i hrăneşti; apoi
să-mi faci bucate; şi, când m-oi întoarce eu de la biserică, să le găsesc nici reci, nici fierbinţi, ci cum îs mai bune de
mâncat.
Şi, cum zice, bătrâna porneşte la biserică, iară fata suflecă mânecile şi s-apucă de treabă. Întâi şi-ntâi face
lăutoare, apoi iese afară şi începe a striga:
– Copii, copii, copii! Veniţi la mama să vă lăie! Şi când se uită fata, ce să vadă? Ograda se umpluse şi
pădurea fojgăia de-o mulţime de balauri şi de tot soiul de jivine mici şi mari! Însă, tare în credinţă şi cu nădejdea la
Dumnezeu, fata nu se sperie; ci le ia pe câte una şi le lă şi le îngrijeşte cât nu se poate mai bine. Apoi s-apucă de
făcut bucate, şi când a venit Sfânta Duminică de la biserică şi a văzut copiii lăuţi frumos şi toate trebile bine făcute, s-
a umplut de bucurie; şi după ce-a şezut la masă, a zis fetei să se suie în pod şi să-şi aleagă de-acolo o ladă, care-a
vrea ea, şi să şi-o ia ca simbrie; dar să n-o deschidă pân-acasă, la tată-său. Fata se suie în pod şi vede acolo o
mulţime de lăzi: unele mai vechi şi mai urâte, altele mai noi şi mai frumoase. Ea, însă, nefiind lacomă, ş-alege pe cea
mai veche şi mai urâtă dintre toate. Şi când se dă cu dânsa jos, Sfânta Duminică cam încreţeşte din sprâncene, dar
n-are încotro. Ci binecuvântează pe fată, care îşi ia lada în spate şi se întoarnă spre casa părintească cu bucurie, tot
pe drumul pe unde venise.
Când, pe drum, iaca cuptorul grijit de dânsa era plin de plăcinte crescute şi rumenite... Şi mănâncă fata la
plăcinte, şi mănâncă, hăt bine; apoi îşi mai ia câteva la drum şi porneşte.
Când, mai încolo, numai iaca fântâna grijită de dânsa era plină până-n gură cu apă limpede cum îi lacrima,
dulce şi rece cum îi gheaţa. Şi pe colacul fântânii erau două pahare de argint, cu care a băut la apă până s-a răcorit.
Apoi a luat paharele cu sine şi a pornit înainte.
Şi mergând mai departe, iaca părul grijit de dânsa era încărcat de pere, galbene ca ceara, de coapte ce
erau, şi dulci ca mierea. Părul, văzând pe fată, şi-a plecat crengile-n jos; şi ea a mâncat la pere şi şi-a luat la drum
câte i-au trebuit.
De-acolo mergând mai departe, iaca se întâlneşte şi cu căţeluşa, care acum era voinică şi frumoasă, iară la
gât purta o salbă de galbeni pe care a dat-o fetei, ca mulţumită pentru că a căutat-o la boală. Şi de aici, fata, tot
mergând înainte, a ajuns acasă la tată-său. Moşneagul, când a văzut-o, i s-au umplut ochii de lacrimi şi inima de
bucurie. Fata atunci scoate salba şi paharele cele de argint şi le dă tătâne-său; apoi deschizând lada împreună,
nenumărate herghelii de cai, cirezi de vite şi turme de oi ies din ea, încât moşneagul pe loc a întinerit, văzând atâtea
bogăţii! Iară baba a rămas opărită şi nu ştia ce să facă de ciudă. Fata babei atunci şi-a luat inima-n dinţi şi a zis:
– Las', mamă, că nu-i prădată lumea de bogăţii; mă duc să-ţi aduc eu şi mai multe.
Şi cum zice, porneşte cu ciudă, trăsnind şi plesnind. Merge şi ea cât merge, tot pe acest drum, pe unde
fusese fata moşneagului; se întâlneşte şi ea cu căţeluşa cea slabă şi bolnavă; dă şi ea de părul cel ticsit de omide,
de fântâna cea mâlită şi seacă şi părăsită, de cuptorul cel nelipit şi aproape să se risipească; dar când o roagă şi
căţeluşa, şi părul, şi fântâna, şi cuptorul ca să îngrijească de dânsele, ea le răspundea cu ciudă şi în bătaie de joc:
– Da' cum nu!? că nu mi-oi feşteli eu mânuţele tătucuţei şi a mămucuţei! Multe slugi aţi avut ca mine?
Atunci, cu toatele, ştiind că mai uşor ar putea căpăta cineva lapte de la o vacă stearpă decât să te
îndatorească o fată alintată şi leneşă, au lăsat-o să-şi urmeze drumul în pace şi n-au mai cerut de la dânsa nici un
ajutor. Şi mergând ea tot înainte, a ajuns apoi şi ea la Sfânta Duminică; dar şi aici s-a purtat tot hursuz, cu obrăznicie
şi prosteşte. În loc să facă bucatele bune şi potrivite şi să lăie copiii Sfintei Duminici cum i-a lăut fata moşneagului de
bine, ea i-a opărit pe toţi, de ţipau şi fugeau nebuni de usturime şi de durere. Apoi bucatele le-a făcut afumate, arse
şi sleite, de nu mai era chip să le poată lua cineva în gură... şi când a venit Sfânta Duminică de la biserică, şi-a pus
mâinile-n cap de ceea ce-a găsit acasă. Dar Sfânta Duminică, blândă şi îngăduitoare, n-a vrut să-şi puie mintea c-o
sturlubatică şi c-o leneşă de fată ca aceasta; ci i-a spus să se suie în pod, să-şi aleagă de-acolo o ladă, care i-a
plăcea, şi să se ducă în plata lui Dumnezeu. Fata atunci s-a suit şi şi-a ales lada cea mai nouă şi mai frumoasă; căci
îi plăcea să ia cât de mult şi ce-i mai bun şi mai frumos, dar să facă slujbă bună nu-i plăcea. Apoi, cum se dă jos din
pod cu lada, nu se mai duce să-şi ia ziua bună şi binecuvântare de la Sfânta Duminică, ci porneşte ca de la o casă

128
pustie şi se tot duce înainte; şi mergea de-i pârâiau călcâiele, de frică să nu se răzgândească Sfânta Duminică să
pornească după dânsa, s-o ajungă şi să-i ieie lada.
Şi când ajunge la cuptor, frumoase plăcinte erau într-însul! Dar când s-apropie să ia dintr-însele şi să-şi
prindă pofta, focul o arde şi nu poate lua. La fântână, aşijderea: păhăruţele de argint, nu-i vorbă, erau, şi fântâna
plină cu apă până-n gură; dar când a vrut fata să puie mâna pe pahar şi să ia apă, paharele pe loc s-au cufundat,
apa din fântână într-o clipă a secat, şi fata de sete s-a uscat!... Când prin dreptul părului, nu-i vorbă, că parcă era
bătut cu lopata de pere multe ce avea, dar credeţi c-a avut fata parte să guste vro una? Nu, căci părul s-a făcut de-o
mie de ori mai înalt de cum era, de-i ajunsese crengile în nouri! Şi-atunci... scobeşte-te, fata babei, în dinţi! Mergând
mai înainte, cu căţeluşa încă s-a întâlnit; salbă de galbeni avea şi acum la gât; dar când a vrut fata să i-o ia, căţeluşa
a muşcat-o de i-a rupt degetele şi n-a lăsat-o să puie mâna pe dânsa. Îşi muşca fata acum degeţelele mămucuţei şi
ale tătucuţei de ciudă şi de ruşine, dar n-avea ce face. În sfârşit, cu mare ce a ajuns şi ea acasă, la mă-sa, dar şi aici
nu le-a ticnit bogăţia. Căci, deschizând lada, o mulţime de balauri au ieşit dintr-însa şi pe loc au mâncat pe babă, cu
fată cu tot, de parcă n-au mai fost pe lumea asta, şi apoi s-au făcut balaurii nevăzuţi cu ladă cu tot.
Iar moşneagul a rămas liniştit din partea babei şi avea nenumărate bogăţii: el a măritat pe fiică-sa după un
om bun şi harnic. Cucoşii cântau acum pe stâlpii porţilor, în prag şi în toate părţile; iar găinile nu mai cântau
cucoşeşte la casa moşneagului, să mai facă a rău; c-apoi atunci nici zile multe nu mai aveau. Numai atâta, că
moşneagul a rămas pleşuv şi spetit de mult ce-l netezise baba pe cap şi de cercat în spatele lui cu cociorva, dacă-i
copt mălaiul.

LA PAŞTI
de George Topîrceanu

Astăzi în sufragerie Şi schimbindu-şi brusc alura,


Dormitau pe-o farfurie, Toate-au început cu gura:
Necăjite şi mânjite, – Pân’ la urmă tot nu scap!
Zece ouă înroşite. – Ne găteşte de paradă.
Un ou alb, abia ouat, – Ne ciocneşte cap în cap
Cu mirare le-a-ntrebat: Şi ne zvârle coaja-n strada…
– Ce vă este, frăţioare, – Ce ruşine!
– Ce vă doare? – Ce dezastru!
Nu vă ninge, nu vă plouă, – Preferam să fiu omletă!
Staţi gătite-n haină nouă, – Eu, de m-ar fi dat la cloşcă,
Parcă, Dumnezeu mă ierte, Aş fi scos un pui albastru…
N-aţi fi ouă… – Şi eu unul violet…
– Suntem fierte! – Eu, mai bine-ar fi să tac:
Zise-un ou rotund şi fraise Aşa galben sunt, că-mi vine
Lângă pasca cu orez. Să-mi închipui că pe mine
M-a ouat un cozonac!…

STRADA NU E LOC DE JOACĂ de Maria Raicu

Într-o zi caldă de vară, În viteză se-ndrepta


Când copiii stau pe-afară, Noroc că drumul era drept
Ion, Gelu, Gică, Mircea Şi şoferul foarte atent
S-au gândit să bată mingea. Lângă ei brusc a frânat
Şi n-au găsit loc mai bun Şi pe copii i-a mustrat:
Decât pe asfalt, în drum. – Dacă-n stradă vă jucaţi
Ei în joc s-au avântat Puteţi fi accidentaţi!
Şi nimeni n-a observat Strada nu e loc de joacă,
Că o maşină mare, grea, Mult rău poate să vă facă!

129
ACASĂ de Emilia Căldăraru

Drag mi-e cuibul părintesc La dulap și frigider,


Unde eu trăiesc și cresc; De la baie la perdele
Lângă-ai mei părinti și frați, Ori la raftul cu ulcele.
Toți prin dragoste legați. Pe covor, ca pe potecă,
Casa mea și-n somn o știu, Mă duc pân-la bibliotecă.
Orice colț pot să-l descriu; Doar un pas a mai rămas
Din balcon Până la bătrânul ceas;
La telefon, Și-ncă unul, mai micuț
Din antreu sau dormitor Pân-la albul meu pătuț.
Până la televizor, De pe oriunde m-aș duce
Din fotoliile moi Drumul tot aici m-aduce;
Păn-la coșul cu pisoi, Tot la cuibul părintesc
De la cerga vișinie Unde drag mi-e să trăiesc
Până la bucătărie, Fiindcă lumea e frumoasă
De la masă la cuier, Dar niciunde ca ... acasă.

ÎN EXCURSIE LA MUNTE
de Maria Raicu

A sosit VACANŢA MARE Doar la umbră şi răcoare,


Cu idei şi planuri multe. Ca să prindem noi puteri.
Aşteptăm cu nerăbdare
O excursie la munte. Pe poteci misterioase,
Toată ziua am umblat
Şi-ntr-o zi de dimineaţă Şi aproape se-nnorase
Am pornit cu veselie Când de-acolo am plecat.
Către munţi ce poartă-n ceaţă
O căciulă argintie. Dar mereu ne urmăreşte
Vraja Munţilor Carpaţi,
Şi-am sosit pe la amiază Uriaşi dintr-o poveste,
Pe un plai ca de poveste, Care-n cer stau atârnaţi.
Unde doar vântul cutează
Să se-avânte peste creste. Şi-om veni iarăşi la vară,
Taina să le-o dezlegăm,
Ne-am oprit lângă izvoare, Căci vom învăţa la şcoală
Unde brazii sunt străjeri, În ce fel să-i cercetăm.

1 IUNIE
de Ion Socol

Azi e zi de sărbătoare,
Porumbei ca albul spumii,
Pace scriu, rotind sub zare,
Pentru toți copiii lumii.
Florile-n grădini și glastre
Și-au deschis bobocii-n soare,
Îmbrăcând casele noastre
În strai nou de sărbatoare.

26
HANSEL ȘI GRETEL de Frații Grimm

A fost odată ca niciodată un tăietor de lemne tare nevoiaș și omul ăsta își avea căscioara la marginea unui
codru nesfârșit, unde-și ducea viața împreună cu nevastă-sa și cei doi copii ai săi. Și pe băiețel îl chema Hansel, iar
pe fetiță Gretel.
De sărmani ce erau, nu prea aveau cu ce-și astâmpăra foamea. Și-ntr-o bună zi, întâmplându-se să se
abată asupra țării o mare scumpete, nu mai fură-n stare să-și agonisească nici măcar pâinea cea zilnică.
Seara în pat, pe bietul om începeau să-l muncească gândurile și, zvârcolindu-se neliniștit în așternut, se pomenea că
oftează cu grea obidă.
Și-ntr-una din aceste seri îi zise el neveste-sii:
– Ce-o să ne facem, femeie? Cu ce-o să-i hrănim pe bieții noștri copii, când nici pentru noi nu mai avem nici
de unele?
– Știi ceva, bărbate, răspunse femeia, mâine-n zori luăm copiii cu noi și-i ducem unde-i pădurea mai deasă.
Le facem un foc bun, le dăm și câte-o îmbucătură de pâine și pe urmă ne vedem de treburile noastre. Iar pe ei îi
lăsăm acolo. De nimerit, n-or să mai nimerească drumul spre casă, de asta sunt sigură, și-n felul ăsta ne
descotorosim de ei!
– Nu, femeie, asta n-o s-o fac nici în ruptul capului, spuse bărbatul. Nu mă rabdă inima să-mi las copiii
singuri în pădure. Că doar multă vreme n-ar trece și-ar veni fiarele să-i sfâșie...
– Vai de tine, neghiobule, îl luă femeia la rost, de-i așa, o să murim de foame toți patru... Poți să cioplești de
pe-acum scânduri pentru sicrie...
Și femeia nu-i dădu pace până când omul nostru nu se-nvoi.
– Totuși, mi-e tare milă de bieții copii! adăugă el cu obidă.
În acest timp, cei doi copii stăteau treji în așternut, că din pricina foamei nu putuseră să închidă un ochi. Și
așa se făcu de auziră tot ce spuse zgripțuroaica de femeie către tatăl lor.
La un moment dat, Gretel începu să plângă cu lacrimi amare și-i spuse lui Hansel printre sughițuri:
– De-acu s-a sfârșit cu noi!
– Liniștește-te, Gretel, și nu mai fi mâhnită, o să găsesc eu o scăpare! îi zise cu blândețe frățiorul.
După ce bătrânii adormiră, Hansel se sculă, își puse hăinuța pe el și, deschizând ușa, se strecură afară.
Luna lumina că ziua și pietricelele albe, din fața căscioarei, străluceau că bănuții cei noi. Hansel se aplecă de mai
multe ori până ce-și umplu bine buzunarul cu pietricele. Apoi se-ntoarse în casă și-i șopti lui Gretel:
– Fii liniștită, draga mea surioară, și dormi în pace! Apoi se culcă din nou în patul lui și adormi.
Zgripțuroaica de femeie nici nu așteptă să răsară soarele că se și înființă la patul copiilor, să-i trezească.
– Ia sculați-vă, leneșilor, că mergem la pădure să aducem lemne!
Apoi dădu fiecăruia câte un codru de pâine și mârâi printre dinți:
– Asta aveți de mâncare pentru la prânz! De vă îmboldește foamea, nu cumva să mâncați înainte, că altceva
nu mai căpătați!
Gretel lua toată pâinea și-o ascunse sub șort, din pricină că buzunarele lui Hansel erau pline cu pietricele.
Apoi porniră cu toții spre pădure. După puțin timp, Hansel se opri și își aruncă privirea înapoi, spre căscioara
ce rămăsese în urmă. Asta o făcu o dată, apoi iarăși, și iarăși... Și dacă-l văzu taică-său, numai ce-i zice:
– Da' ce ai, Hansel, că te oprești mereu și te tot uiți înapoi? Vezi mai bine cum mergi, să nu-ți schilodești
cumva picioarele!
– Știi, tăicuțule, mă uitam după pisicuța mea albă... Stă, a naibii, cocoțată pe acoperiș, și-mi face semne de
rămas bun.
Dar vezi că femeia i-o tăie pe dată:
– Prostănacule, nu-i nici o pisicuță! E soarele de dimineață, care strălucește pe horn.
Acu e timpul să vă spun că Hansel nu se uitase după nici o pisicuță și că de fiecare dată când se oprea,
scotea din buzunar câte o pietricică și-o lăsa să cadă pe cărare.
După o bucată de vreme, ajunseră la locurile unde pădurea se îndesea și cam pe la mijlocul ei omul nostru
se opri și zise:
– Acu, copii, mergeți după vreascuri, c-o să vă facă tata un focșor pe cinste, să nu vă fie frig deloc!
Hansel și Gretel aduseră vreascuri cât aduseră, până ce se făcu o moviliță bună. Lemnele luară foc pe dată
și, când vâlvătaia începu să crească, femeia grăi:

137
– Stați lângă foc, copii, și odiniți-vă, că noi ne ducem mai încolo, în pădure, să tăiem lemne. Și când om
termina cu tăiatul, ne întoarcem aici și vă luăm acasă.
Hansel și Gretel se așezară lângă foc și când se făcu ora prânzului, fiecare își mâncă bucătura de pâine. Și
cum auzeau tot mereu răsunând lovituri de topor, erau încredințați că tatăl lor trebuie să fie ceva mai încolo, nu prea
departe. Dar vezi că loviturile nu erau de topor!
Omul nostru legase o creangă de-un copac cioturos, și de câte ori bătea vântul, o izbea încolo și-ncoace de
uscătura aceea. După ce așteptară să vină să-i ia, vreme lungă, nu glumă, căzură toropiți de oboseală și adormiră
buștean.
Când s-au trezit, era noapte întunecoasă, de nu vedeai la doi pași. Gretel începu să plângă și printre
suspine își întrebă frățiorul:
– Cum o să ieșim din pădure?
Și Hansel se grăbi s-o liniștească, spunându-i:
– Mai ai răbdare oleacă, până ce răsare luna și atunci o să găsim noi drumul, n-avea grijă!
Răsări luna plină, de ziceai că poleiește cu aur pădurea, și de-ndată ce se arătă pe cer, Hansel își luă
surioara de mână și începu a păși pe urma pietricelelor, care scânteiau ca bănuții cei de curând bătuți și le arătau
drumul. Merseră ei așa toată noaptea și când începură a miji zorile, ajunseră la casa părintească. Au bătut ei la ușă,
"cioc-cioc!", și când femeia o deschise și dădu cu ochii de Hansel și Gretel, pe dată se arătă a fi fost foarte îngrijorată
de soarta lor, zicându-le cu prefăcătorie:
– Copii răi ce sunteți, de ce ați dormit în pădure atâta vreme? Ne-ați făcut să credem că nu mai vreți să vă
mai întoarceți la casa voastră... Dar vezi că tatăl copiilor se bucura cu adevărat, că-n inima lui era mâhnit că-i lăsase
atât de singuri.
Nu trecu multă vreme și nevoile începură iarăși să-i încolțească. Și numai ce-o auziră copiii într-o noapte pe
femeie zicându-i lui bărbatu-su, care se perpelea în așternut:
– De-acu am terminat iarăși merindele, că nu mai avem în casă decât o jumătate de pâine! Și după ce-om
mânca-o și pe asta, ne-om sătura cu răbdări prăjite... Trebuie să ne descotorosim de copii, auzi tu! O să-i ducem în
afundul pădurii, ca să nu mai poată nimeri drumul de-or voi să se reîntoarcă acasă. Altă scăpare nu vad, de ni-e drag
să ne mai putem ține zilele.
Vezi însă că omului i se încrâncena inima la auzul ăstor cuvinte și gândea în sinea sa: "Ba, mai bine s-ar
cuveni să împarți cu copiii tăi ultima bucățică!". Mai zicea el ce mai zicea, dar femeia nu luă deloc în seamă spusele
lui, ci-l tot ocărî și-l mustră. Acu, e știut, cine a apucat de-a spus "A" trebuie să-l rostească și pe "B" și... dacă și-a
călcat pe inimă prima oară, musai trebuie și a doua oară să facă la fel.
Copiii erau însă treji și auziră toată vorba lor. După ce bătrânii adormiră, Hansel se sculă din pat și vru să
iasă afară, să adune pietricele, cum făcuse și de prima dată, dar vezi că femeia avusese grijă să încuie ușa, așa că
băiatului nu-i fu chip să poată ieși din casă. Și deși îi era inima grea, își mângâie surioara, spunându-i:
– Nu plânge, Gretel, ci dormi liniștită. Om găsi noi cum să scăpăm cu bine...
Nici n-apucaseră bine să răsară zorile, că și veni femeia și-i trase pe copii din așternut. Apoi le întinse câte o
bucățică de pâine, care era mult mai micușoară decât de cealaltă dată.
În timp ce mergeau ei pe poteca ce ducea spre pădure, Hansel începu a face fărâmituri în buzunar și din loc
în loc se oprea să le presare pe jos.
– Ia ascultă, Hansel, îi strigă la un moment dat taică-său, ce te tot oprești mereu și privești în jur? Vezi-ți mai
bine de drumul tău și mergi cum trebuie!
– Păi, mă uit după porumbița mea, care stă pe-acoperiș și vrea să-mi spună la revedere! grăi Hansel repede,
ca nu cumva să se dea în vileag.
– Prostănacule, îl luă în răspăr femeia, ceea ce vezi tu nu-i nici o porumbiță! E soarele de dimineață care
strălucește sus, deasupra hornului.
Dar vezi că Hansel nu dădu îndărăt de la ce-și pusese în gând și, încetișor-încetișor, împrăștie pe drum
toate fărâmiturile.
Femeia îi duse pe copii departe, departe, tot mai în afundul pădurii, unde nu mai fuseseră în viața lor. Și-ntr-
un luminiș, făcură iarăși un foc mare și mama le zise cât putu ea de blând:
– Rămâneți aici, copilași, și de v-a birui oboseala, n-aveți decât să puneți capul jos și să dormiți oleacă... Noi
ne ducem în pădure, mai încolo, să tăiem lemne și seara, când om sfârși lucrul, ne întoarcem să vă luăm.
Trecu ce trecu timpul și când veni ora prânzului, Gretel lua bucățica de pâine și-o împărți cu Hansel, că pe-a lui

138
băiatul o presărase pe drum. Zburară ceasurile, se lăsă și amurgul, dar vezi că nimeni nu se arăta să-i ia pe bieții
copii. Și cum adormiră greu, se treziră de-abia în toiul nopții. Dacă văzu ce se întâmplase, Hansel o mângâie pe
surioara lui și-i zise:
– Să rămânem aici până ce-o răsări luna, că atunci ne-o fi ușor să găsim fărâmiturile pe care le-am
împrăștiat pe jos, cât am mers. Ele or să ne arate fără greș drumul spre casă, asta-i sigur!
De îndată ce se înălță luna deasupra pădurii, copiii se sculară din culcușul de vreascuri, dar vezi că nu mai
găsiră nici o fărâmitură... Mulțimea de păsărele care tot zboară peste câmpuri și prin păduri de mult le ciuguliseră pe
toate. Dar Hansel avea o inimă vitează și-i spuse lui Gretel:
– N-ai teamă, surioară, până la urma tot o să găsim drumul!
Dar vezi că nu fu chip să-l găsească... Merseră toată noaptea și mai merseră încă o zi, din zori și până-n
seară, dar de izbutit tot nu izbutiră să iasă din pădure. Și erau prăpădiți de foame ca vai de ei, că afară de câteva
boabe de fructe sălbatice, culese de pe jos, nimic nu mai luaseră-n gură. De trudiți ce erau, sărmanii copii abia își
mai trăgeau picioarele, și așa se făcu că nu mai putură merge și, ghemuindu-se sub un copac, adormiră buștean.
Și se ivi a treia dimineață de când copiii părăsiseră casa părintească. O luară ei la picior, de cum răsări soarele, dar
cu cât mergeau, cu atât se afundau mai adânc în pădure. De nu le venea cât mai degrabă un ajutor, se aflau în
primejdie de moarte.
Când se făcu ora prânzului, numai ce văzură pe-o cracă o păsărică albă și frumoasă, care cânta atât de
duios, că se opriră vrăjiți s-o asculte. După ce-și sfârși cantul, păsărica își întinse aripile și zbură, "zvâââârrrr!" pe
dinaintea copiilor. Dacă văzură ei asta, începură a se lua după ea până când se făcu de ajunseră la o căsuță. Cât ai
clipi, păsărica se lăsă pe acoperiș și când veniră mai aproape de căsuță, copiii rămaseră cu gurile căscate.
Păsămite, toată căscioara era făcută din pâine și acoperită cu cozonac, iar geamurile erau din zahăr curat.
- Hai să-ncepem să îmbucăm! zise Hansel. Și să ne fie de bine! Eu o să mănânc o bucată din acoperiș, iar tu, Gretel,
ia de gustă din fereastra asta, că e tare dulce!
Hansel n-așteptă să fie rugat și, înălțându-se pe vârfurile picioarelor, rupse o bucățică din acoperiș, să-și dea
seama ce gust are. În acest timp, Gretel ronțăia de zor o spărtură de geam. Și numai ce se auzi deodată o voce
subțirică, ce venea dinăuntrul căsuței:
– Cronț, cronț, cronț, da ce tot ronțăie a mea căscioară?! Cine, cine e afară?
Și copiii răspunseră pe dată:
– Vântul, vântul! Azi înconjură pământul!
Și, fără să se sinchisească defel, continuară să mănânce și mai cu poftă. Cum îi plăcuse grozav acoperișul,
Hansel mai rupse din el o bucată bună, iar Gretel nu se lăsă nici ea mai prejos și, desprinzând un ochete de geam,
se așeză jos și începu a-l ronțăi cu poftă.
Și când nici nu se așteptau, odată se deschise ușa și-o femeie bătrână de tot, ce se sprijinea într-o cârjă, ieși
din casă, târșindu-și picioarele.
La vederea ei, Hansel și Gretel se speriară atât de tare, că scăpară tot ce aveau în mână. Dar vezi că
bătrâna nu-i lua la rost, ci începu a-i întreba, clătinând ușurel din cap:
– Ei, copiii mei dragi, da cine v-a adus aci? Poftiți de intrați înăuntru și rămâneți la mine, că nu vă fac nici un
rău.
Și luându-i pe amândoi de mână, îi duse în căsuță. Iar acolo îi aștepta o mâncare, să-ți lingi degetele, nu
alta: lapte și clătite cu zahăr, mere și-o mulțime de nuci! După ce se ospătară ei bine, bătrâna le pregăti două paturi
cu așternutul cum îi zăpada și Hansel și Gretel se culcară fără nici o grijă și se simțiră în al nouălea cer.
Bătrâna se arătase prietenoasă ca să le câștige încrederea, dar vezi că era o vrăjitoare haină, care pândea copiii ca
să-i atragă cu șosele și momele. Și numai de aceea făcuse și căsuța de pâine, să-i ademenească mai ușor.
De-i cădea vreunul în gheare, îndată îi făcea de petrecanie și, după ce-l fierbea, îl înghițea cu lăcomie. Ziua când se
bucura de un astfel de ospăț o socotea ca pe-o zi de sărbătoare și cum de n-ar fi fost așa pentru ea!
Vrăjitoarele au ochii roșii și vederea scurtă, dar vezi că adulmecă de departe, ca jivinele, când se apropie picior de
om. Și la fel de bine adulmeca și cotoroanța asta. De cum i-a simțit pe Hansel și Gretel că se apropie de acele locuri,
a și început a hohoti cu răutate și-n vorbele ei era numai batjocură:
– Pe ăștia îi și am în mână, nu-i las eu să-mi scape...
De cum se iviră zorile, vrăjitoarea fu în picioare, ca nu cumva să se trezească mai înainte copiii. Și când îi
văzu ea pe amândoi cât de drăgălaș dorm împreună și cât de rumen și rotofei le e obrazul, nu mai putu de bucurie și
începu a mormăi mai mult pentru sine: "Strașnică bucătură o să am, n-am ce zice!".

139
Apoi apucându-l pe Hansel cu mâna ei sfrijită, îl împinse până la un grăjduleț cu gratii de fier și-l închise
acolo. Și era zăvorât așa de strașnic, că oricât ar fi strigat și s-ar fi zbătut, nu i-ar fi folosit la nimic.
După ce-l puse la popreala pe Hansel, babușca intră în camera unde dormea Gretel și, zgâlțâind-o ca s-o trezească,
începu a o ocărî și a-i striga:
– Scoală, leneșo, și du-te de adu apă, să-i faci o fiertură bună lui frate-tău, că l-am închis în grajd și trebuie
să-l îngrășăm! Acu e numai piele și os, dar când s-o mai împlini - o să-l mănânc!
Gretel, începu a plânge cu lacrimi amare, dar vezi că lacrimile ei nu-i muiară inima cotoroanței și, până la urmă,
trebui să se supună și să facă tot ce-i poruncea vrăjitoarea cea haină. Și-n timp ce lui Hansel i se aducea cea mai
bună mâncare, ca să se îngrașe, Gretel abia de căpătă de la babușcă niște coji de raci.
În fiecare dimineață, babușca se strecura șontâcăind până la grajd și încă din prag se apuca să strige:
– Hansel, ia scoate un deget afară, să vad de te-ai îngrășat de ajuns!
Dar vezi că ghiujul de Hansel îi trecea printre gratii un oscior, și cum babușca avea ochii tulburi și vedea că
prin sită, era încredințată că-i întinde un deget. Și de fiecare dată se tot minuna cotoroanța cum de nu se mai
îngrașă.
Trecură așa zilele și văzând că după a patra săptămână, Hansel rămăsese la fel de ogârjit ca și înainte, își
pierdu răbdarea și nu mai vru să aștepte.
– Hei, Gretel, o strigă ea pe fetiță, grăbește-te de adu apă, că de-i curge untura de gras ce e, ori de-i slab ca
un ogar, eu pe Hansel îl tai și-l pun la fiert!
Vai, cum se mai boci biata surioară, când trebui să care apa pentru a doua zi, și cum îi șiroiau lacrimile
amare pe obraz!
– Doamne, ajută-ne! strigă ea după un răstimp. De s-ar fi întâmplat să ne înghită fiarele sălbatice ale
codrului, am fi murit măcar împreună!
– Ia mai sfârșește odată cu bocitul, se răsti cotoroanța la fată, că doar nu-ți ajută la nimic toată văicăreala!
Nici nu se luminase încă bine de ziuă, când începu Gretel roboteala. Că doar trebuia să care apă, să atârne cazanul
pentru fiertură în cârligul de fiert și să aprindă focul.
– Mai întâi, aș vrea să punem la copt, auzi tu? se răsti baba la Gretel. Că am aprins cuptorul și aluatul l-am
frământat de mult.
Nu-și sfârși bine vorba, că vrăjitoarea o și îmbrânci pe biata Gretel afară, unde era cuptorul din care ieșeau
limbi de flăcări.
– Hai, bagă-te înăuntru, îi porunci vrăjitoarea și vezi dacă-i destul de încins, ca să punem înăuntru pâinea!
Vezi că afurisita de cotoroanță nu degeaba o îndemnă pe fată să se vâre în cuptor! Că de-ndată ce-ar fi fost
înăuntru, vrăjitoarea pac! ar fi închis cuptorul. Și-ar fi ținut-o acolo până ce se rumenea bine. Și-apoi ar fi mâncat-o...
Numai că Gretel băgă de seamă ce gânduri clocea în cap vrăjitoarea și se prefăcu că-i nătângă și
neîndemânatică:
– Aș intra, dar nu știu cum să fac... Pe unde să intru? Și cum anume?
– Ești proastă ca o gâscă! o ocărî baba. Păi... nu-ți dă prin cap pe unde, că-i deschizătura destul de mare?
Ia te uită, și eu as putea să încap în ea! Și, șontâcăind, se apropie de cuptor și-și vâri capul în el.
Gretel doar asta aștepta și-i dădu un brânci zgripțuroaicei de se duse până-n fundul cuptorului. Apoi închise
ușa de fier și puse zăvorul. Văleu! ce mai urlete de te treceau fiorii răzbăteau dinăuntru!
Dar vezi că Gretel fugi de-acolo, să n-o mai audă, și vrăjitoarea cea haină pieri ca o netrebnică, arsă de dogoare. Și
arse până ce se prefăcu în scrum.
Gretel dădu fuga într-un răsuflet până la grajdul unde era închis Hansel și, deschizându-l, strigă bucuroasă:
– Am scăpat, Hansel, am scăpat, frățioare! Vrăjitoarea a pierit!
Dacă auzi ce-i spune, Hansel sări afară din grajd întocmai cum sare pasărea din colivie, când i se deschide
ușița.. Și văzându-se iarăși împreună, își săriră de gât și se sărutară și bucuria le râdea în ochi și-n inimă. Și de
voioși ce erau, țopăiau al naibii, ca niște iezi!
Cum nu mai aveau de ce se teme, intrară în căsuța vrăjitoarei și acolo, ce să vezi, în toate ungherele erau
numai sipete pline cu mărgăritare și nestemate!
– Ei, astea zic și eu că-s mai bune decât pietricelele noastre! făcu Hansel și-și umplu buzunarele până nu
mai putu.
Iar Gretel spuse și ea:
– Vreau să aduc și eu acasă o mâna-două din ele!

140
Și alese și alese până ce-și umplu șorțulețul.
– Acu, hai s-o tulim de-aici cât mai degrabă, hotărî Hansel, că mult mai ușoară mi-ar fi inima de-aș ști c-am
ieșit din pădurea asta fermecată.
Merseră ei ce merseră, cale de câteva ceasuri și numai ce ajunseră la o apă mare.
– Ce ne facem, surioară, că nu putem trece? făcu Hansel amărât. Nu văd peste apă nici un pod, nici măcar
vreo punte cât de îngustă...
– De-ar trece vreun vaporaș, bine-ar fi! Dar prin locurile astea, slabă nădejde... zise Gretel cu mâhnire. Da
uite, mai încolo văd o rață albă înotând. Poate că, de-aș ruga-o, ne-ar ajuta să ajungem pe malul celălalt...
Și începu a striga:
Rață, rățișoară,
Ia-i în spate, pe-aripioară,
Pe Hansel și Gretel,
Că nici pod, nici punte n-are
Apa asta mare!
Se apropie rățișoara și Hansel i se urcă în spate. Apoi o rugă și pe surioara lui să vină lângă el, dar Gretel
rămase pe mal și-i zise:
– Cum să vin? Nu vezi că i-ar fi prea greu rățișoarei? Mai bine să ne treacă pe rând.
Și făptura cea bună chiar așa și făcu.
După ce trecură cu bine pe celalalt mal, mai merseră ei ce merseră și, de la o vreme, pădurea începu să li
se pară din ce în ce mai cunoscută. Și-ntr-un sfârșit, numai ce zăriră din depărtare casa părintească. Tii, ce-o mai
luară atunci la goană de le sfârâiau călcâiele, nu alta!
Trecură pragul casei și, dând năvală în odaie, săriră la gâtul tatălui lor. Era și timpul, că, de când își părăsise
copiii în pădure, bietul om nu mai avusese o clipă fericită. Pe femeie însă n-o mai găsiră copiii - murise.
Gretel își deșertă șorțulețul și începură a se rostogoli prin odaie mărgăritarele și nestematele, de te mirai de unde
mai ies atâtea. În acest timp, Hansel scotea și el din buzunar câte un pumn plin de pietre prețioase și, după ce le
aruncă pe podea, apucă să arunce alt pumn, până ce-și goli amândouă buzunarele. â
Și așa se făcu de-și luară îndată tălpășița de la casa pădurarului toate grijile și nevoile care stătuseră până
atunci pe grumazul omului și al copiilor lui.
Și trăiră ei împreună numai în bucurie și fericire.
Și-am încălecat pe-o șa și v-am spus povestea așa! Da uite că mai fuge pe-aici un șoricel. Și cine l-a prinde
l-a văzut norocul, că o să-și facă din blana lui o căciulă mare cât roata carului...

AMINTIRI DIN COPILARIE – LA SCĂLDAT de Ion Creangă

Într-o zi, pe-aproape de Sânt-Ilie, se îngrămădise, ca mai totdeauna, o mulțime de trebi pe capul mamei:
niște sumani să-i scoată din stative; alții să-i nividească și să înceapă a-i țese din nou; un teanc de sumane croite,
nalt până-n grindă, aștepta cusutul; pieptănușii în laiță n-avea cine-i ținea de coadă; roata ședea în mijlocul casei, și
canură toarsă nu era pentru bătătură ! Ș-apoi, vorba ceea: „Nu ședea, că-ți șede norocul„. Țevi de făcut la sucală;
copil de țâță în albie, pe lângă alții vro cinci-șase, care așteptau să le faci demâncare. Treabă era acolo, nu
încurcală; și încă se cerea degrabă, căci venea cu fuga iarmarocul de Fălticeni, care acela este ce este. Și mă
scoală mama atunci mai dimineață decât alte dăți și-mi zice cu toată inima:
– Nică, dragul mamei ! vezi că tată-tău e dus la coasă, căci se scutură ovăzul cela pe jos; și eu asemenea
nu-mi văd capul de trebi; tu mai lasă drumurile și stai lângă mămuca, de-i fă țevi și leagănă copilul; c-apoi și eu ți-oi
lua de la Fălticeni o pălăriuță cu tăsma ș-o curălușă de cele cu chimeri, știi cole, ca pentru tine !
– Bine, mamă ! dar, în gândul meu, numai eu știam.
Toate ca toatele, dar la cusut și sărăduit sumane și mai ales la roată, mă întreceam cu fetele cele mari din
tors; și din astă pricină, răutăcioasa de Măriuca Săvucului, care, drept să vă spun, nu-mi era urâtă, făcea adeseori în
ciuda mea și-mi bătea din pumni, poreclindu-mă „Ion Torcalău„, cum îi zicea unui țigan din Vânători. Însă pentru asta
tot îmi era dragă, și torceam împreună cu dânsa, la umbra nucului lor, câte-o movilă de drugi de canură, de mă
săruta mama, când i le arătam sara acasă.

141
Așa ne duceam băieții și fetele unii la alții cu lucru, ca să ne luăm de urât, ceea ce la țară se cheamă
șezătoare și se face mai mult noaptea, lucrând fiecare al său; cum torceam eu, de-a mai mare dragul pe întrecute cu
Măriuca, și cum sfârâia fusul roții, așa-mi sfârâia inima-n mine de dragostea Măriucăi ! Martor îmi este Dumnezeu !
Și-mi aduc aminte că odată, noaptea, la o clacă de dezghiocat păpușoi, i-am scos Măriucăi un șoarec din sân, care
era s-o bage în boale pe biata copilă, de n-aș fi fost eu acolo.
D-apoi vara, în zilele de sărbătoare, cu fetele pe câmpie, pe colnice și mai ales prin luncile și dumbrăvile
cele pline de mândrețe, după cules răchițică de făcut gălbenele, sovârv de umplut flori, dumbravnic și sulcină de pus
printre straie, cine umbla? Povestea cântecului: „Fă-mă, Doamne, val de tei Și m-aruncă-ntre femei!„
Și, scurtă vorbă, unde erau trei, eu eram al patrulea.
Dar când auzeam de legănat copilul, nu știu cum îmi venea; căci tocmai pe mine căzuse păcatul să fiu mai
mare între frați. Însă ce era să faci când te roagă mama ? Dar în ziua aceea, în care mă rugase ea, era un senin pe
ceriu și așa de frumos și de cald afară, că-ți venea să te scalzi pe uscat, ca găinile. Văzând eu o vreme ca asta, am
șparlit-o la baltă cu gând rău asupra mamei, cât îmi era de mamă și de necăjită. Adevăr spun, căci Dumnezeu e
deasupra ! De la o vreme, mama, crezând că-s prin livadă undeva, iese afară și începe a striga, de da duhul dintr-
însa: „Ioane ! Ioane ! Ioane !„ și Ion, pace ! Văzând ea că nu dau răspuns de nicăieri, lasă toate în pământ și se ia
după mine la baltă, unde știa că mă duc; și, când colo, mă vede tologit, cu pielea goală pe nisip, cât mi ți-i gliganul;
apoi, în picioare, țiind la urechi câte-o lespejoară fierbinte de la soare, cu argint printr-însele, și aci săream într-un
picior, aci în celălalt, aci plecam capul în dreapta și în stânga, spuind cuvintele:
Auraș, păcuraș,
Scoate apa din urechi,
Că ți-oi da parale vechi;
Și ți-oi spăla cofele
Și ți-o bate dobele !
După aceea zvârleam pietrele, pe rând, în știoalna unde mă scăldam: una pentru Dumnezeu și una pentru
dracul, făcând parte dreaptă la amândoi; apoi mai zvârleam câteva, de încuiam pe dracul în fundul știoalnei, cu
bulbuci la gură; ș-apoi, huștiuliuc! și eu în știoalnă, de-a cufundul, să prind pe dracul de un picior, căci așa ne era
obiceiul să facem la scăldat, de pe când Adam-Babadam. După asta, mă mai cufundam de trei ori în rând, pentru
Tatăl, pentru Fiul și Duhul Sfânt, și înc-o dată pentru Amin. Apoi mă trăgeam încetișor pe-o coastă, la marginea bălții,
cât mi ți-i moronul, și mă uitam pe furiș cum se joacă apa cu piciorușele cele mândre ale unor fete ce ghileau pânza
din susul meu. Mai frumos lucru nici că se mai poate, cred!
Toate acestea le privea biata mamă, uitată cu mâinile subsuoară, cum e omul necăjit, de după un dâmb din
prund, aproape de mine. Dar eu n-o vedeam pe dânsa, căci eram în treabă. În totului-tot, a fi trecut la mijloc vro
jumătate de ceas, cât a zăbovit mama acolo, mai vro trei-patru de când fugisem de-acasă, ș-ar fi trebuit să înceapă a
mi se pune soarele drept inimă, după cum se zice, căci era trecut de amiază. Însă eu, în starea în care mă aflam,
fiind cuprins de fericire, uitasem că mai trăiesc pe lume ! În sfârșit, mama, cât era ea de tare de cap, de la o vreme
pierde răbdarea și vine tiptil, în vârful degetelor, pe la spatele mele, când mă uitam la fete, cum vă spun, îmi ie toate
hainele frumușel de pe mal și mă lasă cu pielea goală în baltă, zicându-mi cu năduh:
– Îi veni tu acasă, coropcarule, dacă te-a răzbi foamea, ș-apoi atunci vom ave altă vorbă!
Și se tot duce.
Ei, ei ! ce-i de făcut, Ioane ? ! Fetele de la ghilit, care văzuse asta, numa-și dau ghiont una alteia și chicoteau
pe socoteala mea, de răsuna prundul. Iară eu intram în pământ de rușine, și cât pe ce să mă înec, de ciudă ce-mi
era. Și din dragostea cea mare de mai dinioarea, îmi venea acum să le strâng de gât, nu altăceva. Dar vorba ceea:
„Poți opri vântul, apa și gurile oamenilor ?„ De-aceea le-am lăsat și eu pe fete să râdă, până li s-a duce gura la
urechi, și pândind vreme pe când șed ele plecate și dau pânza în apă la ghilit, fac țuști ! din baltă ș-o ieu la
sănătoasa; și așa fugeam de tare pe prund, de săreau pietrele, pe care le stârneam cu picioarele, cât mine de sus.
Și fuga, și fuga, fără să mă uit în urmă, pănă ce dau între hudiți, pe drumul care ducea la noi acasă. Dar nu merg pe
drum, de rușine să nu întâlnesc vrun om, ci sar în grădina lui Costache și merg tupiluș prin păpușoi; apoi într-o
hudiță, din hudiță în grădină la Trăsnea, și iar prin păpușoi; și când aproape să ies din grădină, mă simțesc câinii lui
Trăsnea, și la mine, să mă rupă ! Ce-i de făcut ? Auzisem eu din oameni că, dacă vrei să nu te muște câinii și să te
lase în pace, cum îi vezi că sar la tine, să te tupilezi jos la pământ și să-i lași să te latre cât le place, fără să te urnești
din loc; căci ei bat cât bat și, de la o vreme, te părăsesc și se duc. Și adevărat este, căci așa am scăpat și eu de
câinii lui Trăsnea, atunci când am dat peste păcat cu ei și ei cu mine. Noroc din ceriu pănă-n pământ că nu m-a prins

142
melianul și haramninul de Trăsnea, care avea mare ciudă pe mine, de când mă zăpsise în grădina lui la furat mere
domnești și pere sântiliești, căci m-ar fi snopit în bătaie. Ș-apoi numai asta mi-ar mai fi trebuit acum, cât eram de
pricopsit!
În sfârșit, după ce m-au lăsat câinii lui Trăsnea în pace, cum v-am spus, am sărit în răspintenele unui drum;
de acolo, în grădină la noi, și atunci mi s-a părut că mă aflu în sânul lui Dumnezeu. Și merg eu acum fără păsare prin
păpușoi, pănă în dreptul ogrăzii, și mă uit printre gard și văd pe mama cum se da în vânt după trebi, când în casă,
când afară; și-mi era mai mare mila de dânsa, dar și de pântecele meu cel stocit de apă încă îmi era milă. Vorba
ceea: „Milă mi-e de tine, dar de mine mi se rupe inima de milă ce-mi este.„ Și nemaiputând suferi foamea, încep a
mărnăi ugilit printre gard:
– Mămucăi, iacată-mă-s !
Ș-odată și sar în ogradă, mă înfățișez dinaintea mamei, așa chipos cum eram, îi apuc mâna cu sila, o sărut
și zic, scâncind:
– Mamă, bate-mă, ucide-mă, spânzură-mă, fă ce știi cu mine; numai dă-mi ceva de mâncare, că mor de
foame ! Vorba ceea: „Golătatea încunjură, iară foamea dă de-a dreptul.„ Ea, atunci, cum e mama cu bunătate, se
uită galeș la mine și zice oftând:
– Bine-ți șede, coșcogeme coblizan, să umbli lela pe drumuri în halul acesta și să mă lași tocmai la vremea
asta fără leac de ajutor ! Hai de mânâncă, dar să știi că mi te-ai lehămetit de la inimă; doar să te porți de-acum tare
bine, să mai fiu ceea ce-am fost pentru tine; dar nu știu, zău!
Și, scurtă vorbă, văzând că m-am pus rău cu mama, îi juruiesc eu că ce-am făcut n-oi mai face. Apoi umblu
tot cu binișorul pe lângă dânsa și nu ies din cuvântul ei afară nici cu fapta, nici cu vorba, căci: „Vorba dulce mult
aduce„; la trebi-s hărnicuț cât se poate: derdicam și măturam prin casă ca o fată mare, de n-avea mama grijă când
se ducea undeva. Și-ntr-o zi o văd că mă sărută și-mi zice cu blândețe:
– Dumnezeu să te înzilească, Ionică, dragul mamei, și să-ți dea de toate darurile sale cele bogate dacă te-i
purta cum văd că te porți de-o bucată de vreme încoace!
Atunci eu, pe loc am început a plânge, și bucuria mea n-a fost proastă. Și mai multă mustrare am simțit în
cugetul meu decât oricând. Și de m-ar fi bătut mama cu toate gardurile și de m-ar fi izgonit de la casă ca pe un
străin, tot n-aș fi rămas așa de umilit în fața ei, ca atunci când m-a luat cu binișorul. Și să nu credeți că nu mi-am ținut
cuvântul de joi pănă mai de-apoi, pentru că așa am fost eu, răbdător și statornic la vorbă în felul meu. Și nu că mă
laud, căci lauda-i față: prin somn nu ceream demâncare; dacă mă sculam, nu mai așteptam să-mi dea alții; și când
era de făcut ceva treabă, o cam răream de pe-acasă. Ș-apoi mai aveam și alte bunuri: când mă lua cineva cu răul,
puțină treabă făcea cu mine; când mă lua cu binișorul, nici atâta; iar când mă lăsa din capul meu, făceam câte-o
drăguță de trebușoară ca aceea, de nici sfânta Nastasia, izbăvitoarea de otravă, nu era în stare a o desface cu tot
meșteșugul ei. Povestea ceea: „Un nebun arunc-o piatră în baltă, și zece cuminți n-o pot scoate”.
În sfârșit, ce mai atâta vorbă pentru nimica toată? Ia, am fost și eu, în lumea asta, un boț cu ochi, o bucată
de humă însuflețită din Humulești, care nici frumos până la douăzeci de ani, nici cu minte până la treizeci și nici
bogat până la patruzeci nu m-am făcut. Dar și sărac așa ca în anul acesta, ca în anul trecut și ca de când sunt,
niciodată n-am fost!

143