Planificarea integrată a activită ților de învă țare

Proiecte tematice
Texte suport
Sugestii metodologice
Documente curriculare

Întocmit de:

Adina Grigore
Cristina Ipate - Toma
Alina Smaranda
Elena - Lavinia Radu

1
 PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Nr. de activităţi/săptămnă Nr.ore/tură,dinnormacadruluididactic,de-dicate categoriilor

Intervaluldevârs Categorii de activităţi de învăţare de activităţi din planul de în-văţământ
tă
ON* OP/ OS*

Activităţipedomeniiexperienţiale 7 +7 2 h x 5 zile = 10 h

37 - 60 luni
(3,1 - 5 ani) Jocuri şi activităţi didactice alese 10 +5 1,5 h x 5 zile = 7,5 h

Activităţi de dezvoltarepersonală 5 + 10 1,5 h x 5 zile = 7,5 h

TOTAL 22 + 22 25 h

Activităţipedomeniiexperienţiale 10 + 10 3 h x 5 zile = 15 h

61 - 84 luni
(5,1 - 7 ani) Jocuri şi activităţi didactice alese 10 +5 1h x 5 zile = 5 h

Activităţi de dezvoltarepersonală 6 + 11 1h x 5 zile = 5 h

TOTAL 26 + 26 25 h

Notă

* Abrevieri pentru cele treitipuri de program din grădiniţe:normal(ON),prelungit(OP)şisăptămânal (OS).

La programulprelungitşisăptămânal numărul de activităţimenţionatreprezintăacrtvităţilecare se adaugă în programul de după-amiază al copiilor(tura a II-a aeducatoarei).

2
 METODOLOGIA
de aplicare a planului de învăţământpentrucopiiicuvârstacuprinsăîntre 3 şi 6/7 ani

1. Planuldeînvăţământpentrunivelulpreşcolarprezintăoabordaresistemică,învedereaasigurăriicontinuităţiiîncadrulceleimaiimportanteperioadededezvoltare din viaţacopilului.

2. Intervaleledevârstă (37–60lunişi61–84luni), care apar în planul de învăţământ, precumşicategoriileşinumăruldeactivităţisunt rezultatul corelăriirealităţilor din sistem cu
Reperelefundamentale în învăţarea şi dezvoltareatimpurie a copilului de la naştere la 7 ani şi cu tendinţele la nivelmondial în domeniu.

3. Dezvoltareacopiluluiestedependentădeocaziilepecareileoferărutinazilnică,interacţiunilecuceilalţi,organizareamediuluişiactivităţile/situaţiiledeînvăţare, special create.

4. Activităţiledeînvăţarereprezintăunansambludeacţiunicucaracterplanificat,sistematic,metodic,intensiv,organizateşicondusedecadruldidactic,înscopulatingerii finalităţilor
prevăzuteîncurriculum.Desfăşurareaacestoranecesităcoordonareaeforturilorcomunealecelor trei parteneriaiprocesuluide pre-dare-învăţare-
evaluare,respectiv:cadredidactice,părinţi,copii,darşiacolaboratorilorşiparteneriloreducaţionalidincomunitateacărorimplicareestelafeldeimportantă.Îndesfăşurareaacestoraaccentulvacădeap
eîncurajareainiţiativeicopiluluişialuăriideciziei,peînvăţareaprinexperimenteşiexersăriindividuale.Activităţiledeînvăţaresedesfăşoarăfiecuîntreagagrupădecopii,fiepegrupurimicisauindividual.Ele
potluaformaactivităţilorpedisciplinesauintegrate,aactivităţilorliber-
alesesauacelordedezvoltarepersonală.Dintremijloacelederealizareutilizateputemaminti:joculliber,discuţiilelibere,joculdidactic,povesti-
rea,exerciţiilecumaterialindividual,experimentele,construcţiile,lecturadupăimagini,observarea,convorbirea,povestirilecreatedecopii,memorizările,precumşi alte mijloace,
specificedidacticii,înfuncţiede nevoile educaţionale alecopiilor.

5. Categoriile de activităţi de învăţare prezenteînacestplandeînvăţământsunt:Activităţipedomeniideînvăţare(carepotfiactivităţiintegratesaupediscipline),Jocur

işiactivităţialeseşiActivităţi de dezvoltarepersonală .
a) Activităţilepedomeniiexperienţiale suntactivităţileintegratesaupedisciplinedesfăşuratecucopiiiîncadrulunorproiecteplanificateînfuncţiedetemelemaripropusedecurriculum,precu
mşideniveluldevârstăşidenevoileşiintereselecopiilordingrupă.Numărulacestoraindicăîndeosebinumărulmaximdedisciplinecarepotfiparcurseîntr-
osăptămână(şinereferimladisciplinele/domeniiledeînvăţarecarepotintraîncomponenţadomeniilorexperienţialere-
spective).Astfel,considerămcăsepotdesfăşuramaximum5activităţiintegratepesăptămână,indiferentdeniveluldevârstăalcopiilor.Aşadar,educatoareapoateplanificaactivităţidesinestătătoare,respe
ctivpediscipline(activităţideeducarealimbajului,activităţimatematice,decunoaştereamediului,deeducaţiepentrusocietate,deeducaţiefizică,activităţipractice,educaţiemuzicalăsauactivităţiartistico-
plastice)sauactivităţiintegrate(cunoştinţeleledincadrulmaimultordis-
ciplinepotfiîmbinatearmoniospeduratauneizileîntregişi,cuacestprilej,înactivitateaintegratăintrăşijocurileşiactivităţilealeseSAUcunoştinţeleinterdisci-plinare sunt focalizatepe anumite
domeniiexperienţialeiarjocurileşiactivităţilealesesedesfăşoarăîn afara acesteia).Este important săreţinem faptul căordineadesfăşurăriietapelordeactivităţi(etapaI,etapaaII-a,etapaaIII-aetc.) nu
esteîntotdeaunaobligatorie,cadruldidacticavândlibertateadeaoptapentruvariantapotrivită.
b) Jocurileşiactivităţiledidacticealese suntcelepecarecopiii şi le aleg şi îi ajutăpeaceştia să socializeze în mod progresiv şi să se iniţieze în
cunoaşterealumiifizice,amediuluisocialşiculturalcăruiaîiaparţin,amatematicii,comunicării,alimbajuluicititşiscris.Elesedesfăşoarăpegrupurimici,înperechişichiarindividual. Practic, în decursul
unei zile regăsim, înfuncţiede tipul deprogram (normal, prelungitsausăptămânal), două sau trei etape dejocurişi activităţi alese(etapaI–dimineaţa, înainte deîncepereaactivităţilor integrate,
etapaaII-a–înintervalulde după activităţilepedomeniideînvăţareşi înainte demasadeprânz/plecareacopiiloracasăşi,dupăcaz,etapaaIII-a–

3
înintervalulcuprinsîntreetapaderelaxarededupăamiazăşiplecareacopiilordelaprogramulprelungitacasă).Totodată,înunelecazuri,elesepotregăsicaelementecomponenteîncadrulactivităţiiintegrat
e.Reuşitadesfăşurăriijocurilorşiaactivităţilordidacticealesede-pindeînmaremăsurădemodulîncareesteorganizatşiconceputmediuleducaţional.Acestatrebuiesăstimulezecopilul,să-
lajutesăseorienteze,să-linvitelaac-
ţiune.Astfel,dacăestevorbadeactivităţidesfăşurateînsaladegrupă,educatoareavaacordaoatenţiedeosebităorganizăriispaţiuluiîncentreca:Biblioteca,Colţulcăsuţei/Jocderol,Construcţii,Ştiin
ţă,Arte,Nisipşiapă şialtele.Organizareaacestorcentresevafaceţinândcontderesurselemateriale,despaţiuşidenivelul
devârstăalcopiilor.Infuncţiedespaţiuldisponibil,sectorizareasăliidegrupăpoatecuprindetoatecentrelesaucelpuţindouădintreeleîncarecadruldidacticpregăteştezilnic„oferta”pentrucopii,astfelîncât
aceştiasăaibăposibilitateasăaleagăloculdeînvăţareşijoc,înfuncţiededisponibilitateşinevoi.Materialelecaresevorregăsizilnicînzonele/centrele/colţuriledeschisenu trebuiesăfiealeatorii,ci atent
alese,înstrânsăcorelarecutemasăptămâniisaucutemaproiectuluiaflatînderulare.Pentruetapajocurilorşiaactivităţiloralesedesfăşurateîncurte,oatenţiespecialăvafiacordatăatâtorganizăriişiamenaj
ăriicurţiidejoc,câtşisiguranţeipecare o oferăcopiilorspaţiulrespectiv şi dotărileexistente.
c)Activităţilededezvoltarepersonalăincludrutinele,tranziţiileşiactivităţiledinperioadadupă-
amiezii(pentrugrupeledeprogramprelungitsausăptămânal),inclusivactivităţileopţionale.Rutinelesuntactivităţile-
reperdupăcaresederuleazăîntreagaactivitateazilei.Eleacoperănevoiledebazăalecopiluluişicontribuieladezvoltareaglo-
balăaacestuia.Rutineleînglobează,defapt,activităţidetipul:sosireacopilului,întâlnireadedimineaţă,miculdejun,igiena–
spălatulşitoaleta,masadeprânz,somnul/perioada de relaxare de după-amiază, gustările, plecarea şi se distingprinfaptul că se repetă zilnic, la intervale
aproximativstabile, cu aproapeaceleaşiconţinuturi.Laîntâlnirea de dimineaţăaccentul va cădea, printrealtele (calendarul naturii,prezenţaetc.), pe:
Autocunoaştere (Stimădesine,imaginedesine–Cinesunteu/cineeştitu?,Suntcreativ!,Fluturaşul,Etichetebune,eticheterele;Inimioaradepreşcolar/ şcolar).
Dezvoltareaabilităţilordecomunicare -comunicareasertivă–Învăţsă spun NU fără săîi deranjez pecei din jur;comunicarecucolegii/părinţii/educatoarea–
jocuriîndiadedetipul:Cumsalut?;Cumspunmulţumesc?;Cumceriertare?;Cummăîmpaccuprietenulmeu?;Unelesecretenutrebuiepăstrateniciodată…,încinepot avea încredere?;
Comunic înoglindă;Ceţienu-ţiplace, altuia nu face!;Mima(comunicareaverbalăşinon-verbalăapropriilortrăirişisentimente).Suntvesel/tristpentrucă…;Azimi-aplăcut/numi-
aplăcutlatine…pentrucă…;Tristeţea/veseliaînculorişiforme.
Managementulînvăţăriiprinjoc -Motivareacopiluluipentruadevenişcolar-Vreausăfiuşcolar;Continuăpovestea....;Meseriadeelev;Cumaşvreasăfie învăţătoarea
mea;Eu,cândvoifi şcolar....
Dezvoltareaempatiei-
Dacătueştibineşieusuntbine!;Cumsăîmifacprieteni?;Baalmeu,baaltău;Cinciminuteeu,cinciminutetu;Cumîmialegprietenii?;Îmiajutprietenul?;Suntemtoleranţi;Azimis-a
întâmplat…;Cumv-aţisimţidacăcinevav-arspune…?;Cum să facsurprizecelordragietc.
Luarea deciziilor înfuncţiedeanumite criterii şi încurajarea alegerilor şiagăsiriiacâtmaimultevariantede soluţii la situaţiile apărute-Hei,amşieuoopinie!,M-amcertat cu
prietenulmeu – cepot să fac?,Vreau…,îmipermiţi?, La răscrucededrumuri...
Medierea conflictelor - Învăţ să lucrezînechipă,Singursauîn grup?,Fărăviolenţă!,Fotograful.

4
 •Tranziţiilesuntactivităţi de scurtă durată,care fac trecerea de la momentele de rutină la altetipuri/categorii de activităţi de învăţare, de la o
activitatedeînvăţarelaalta ,îndiversemomentealezilei.Mijloacelederealizarealeacestuitipdeactivitatevariazăfoartemult,înfuncţiedevârstacopilului,decontextulmomentului şidecalităţile adultului
cu rol decadrudidactic. În acestsens,elepotlua forma uneiactivităţidesfăşurateînmersritmat,auneiactivităţi care sedes-
făşoarăpemuzicăsauînritmuldatderecitareauneinumărătorisauauneifrământăridelimbă,auneiactivităţiîncareseexecutăconcomitentcumomentuldetranziţierespectiv un joc cu text şi cânt cu
anumitemişcăricunoscute deja de copiietc.
• Activităţileopţionaleintrătotîncategoriaactivităţilordeînvăţare,respectivacelordedezvoltarepersonalăşiseincludînprogramulzilnicalcopiluluiîngrădiniţă.Elesuntalesedecătrepărinţi,dinof
ertaprezentatădeunitateadeînvăţământla15septembrieşiaprobatădecătreConsiliuldirectoralunităţii.Opţionalelepotfidesfăşuratedecătreeducatoarelegrupeisaudeunprofesorspecialist,carevalucr
aînechipăcuacestea.Programauneiactivităţiopţionalepoatefielaboratădeeducatoarea/profesorulcareurmeazăsăodesfăşoareşi,înacestcaz,vafiavizatădeinspectoruldespecialitatesaupoatefialea
sădecelcarepredăopţionalul respectiv din oferta deprogrameavizatedejadeMECTsaudeISJ.Timpulafectat unei activităţi opţionale este acelaşi cu cel destinat celorlalte
activităţidinprogramulcopiilor.Înacestcontext,sevadesfăşuracelmultunopţionalpesăptămână,pentrucopiiicuvârsteîntre37–60luni(3-5ani)şicelmultdouă,pentrucopiiicuvârsteîntre61–84luni(5–
7ani).Activităţileopţionalesedesfăşoarăcumaximum10-15copiişiaumenireadeadescoperişidezvoltaînclina-ţiile copiilor şi de a dezvoltaabilităţi, ca o premiză pentru performanţele de
maitârziu.Grupele de copiiparticipanţi la un opţionalvorcuprinde 10-15 preşcolari.Activităţile opţionale se desfăşoară încontinuareconform Notificării nr.41945/18.10.2000.
•Activităţiledesfăşurateînperioadadupă-amiezii(activităţirecuperatoriipedomeniide învăţare,
recreative,decultivareşidezvoltareaînclinaţiilor)sunttotactivităţideînvăţare.Acestearespectăritmulpropriudeînvăţarealcopiluluişiaptitudinileindividualealeluişisuntcorelatecutemasăptămânală/tem
apro-iectului şi cu celelalteactivităţi din programulzilei.

6. Joculesteactivitateafundamentalăacopiluluipecaresesprijinăatâtrutinelecâtşitranziţiileşi,evident,activităţiledeînvăţare.Elinfluenţeazăîntreagaconduităşiprefigureazăpersonalitat
eaînplinăformareaacestuia.Aşadar, mijloaceleprincipalederealizareaprocesuluiinstructiv-educativlanivelantepreşcolarşi preşcolarsunt:jocul, (ca jocliber,dirijatsau didactic), activităţile didactice
de învăţare.

7. Programulanual de studiusevaorganizaînjurulaşasemariteme:Cine sunt/ suntem?, Când,cumşidecese întâmplă?,Cum

este,afostşivafiaicipepământ?,Cumplanificăm/organizămoactivitate?,Cuceşicumexprimămceeacesimţim? şiCeşicumvreausăfiu?
(ordineaprezentăriinuareniciolegăturăcu momentul din anulşcolarcând pentru o temăsaualta se pot derula cu copiiidiferiteproiecte).

8. Porninddelaacesteteme,anual,pegrupedevârstă,sestabilescproiectelecareurmeazăasederulacucopiii.Într-unanşcolar,sepotderulamaximum7proiectecuo durată demaximum5

săptămâni/ proiect sau un număr mai mare de proiecte de mai mică amploare, variind între 1-3 săptămâni, înfuncţiede com-
plexitateatemeiabordateşideinteresulcopiilorpentrutemarespectivă.Deasemenea,potexistaşisăptămâniîncarecopiiinusuntimplicaţiînniciunproiect,darîn caresuntstabilitetemesăptămânale de
interes pentru copii.Totodată,potexista şi proiecte de o zi şi/ sauproiectetranssemestriale.

9. Înmedie,pentrutoatecelepatruintervaledevârstă,oactivitatecucopiiidureazăîntre15şi45deminute(deregulă,15minutelagrupamică,30-45minute maximumlagrupa pregătitoare). În

funcţiedenivelulgrupei,departicularităţileindividualealecopiilordingrupă,de conţinuturile şiobiectivele propusela activitate,educatoarea vadecide careeste timpulefectivnecesar pentru
desfăşurareafiecărei activităţi.

10. Număruldeactivităţizilnicedesfăşuratecucopiiivariazăînfuncţiedetipuldeprogramalesdepărinţi(programnormal–5 ore sauprogramprelungit

5
–10ore),iarnumăruldeactivităţidintr-osăptămânăvariazăînfuncţiedeniveluldevârstăalcopiilor(respectiv:3-5anişi5-6/7ani). Totodată, pentrunivelul3-
5ani,undesuntnumai7activităţiintegratesaupedisciplineşi8ariicurriculare,recomandămalternareaactivităţilorartistico-plasticeşideeducaţiemuzicală(aflateîn aceeaşi arie curriculară) sau a
acestora cu activităţilepractice (din aria curriculară Tehnologii).
11. Pentrugrupeledevârstăcuprinseînintervalul3-
5ani,categoriiledeactivităţidesfăşuratecucopiiivorvizaîndeosebisocializareacopilului(colaborare,cooperare,negociere,luareadeciziilorîncomunetc.)şiobţinerea treptată a une
i autonomii personale ,iarpentrugrupeledevârstăcuprinseînintervalul5-7 ani ,accentul se va deplasasprepregătirea pentru şcoală şipentruviaţa socială a acestuia .
12. EducatoarelevorrespectaProgramulzilnic(curepereleorare)stabilitdeMinisterulEducaţiei,CercetăriişiTineretului.Înintervalul1-
30septembrie,dupăetapadeobservareacopiilor(evaluareainiţială)şidupăîntocmireacaracterizăriigrupei,pebazaevaluăriiresurselorumaneşimaterialeexistenteşidupăconsultareaeducatoarelorşi
apărinţilor, seva definitiva şi aprobade cătreConsiliuldirector al unităţii deînvăţământlista activităţiloropţionale.

13. Înprogramulzilnicesteobligatoriusăexistecelpuţinoactivitatesauunmoment/secvenţădemişcare(jocdemişcarecutextşicânt,activitatedeeducaţiefizică,
momentdeînviorare,întrecerisautraseesportive,plimbareînaerliberetc.).Totodată,educatoarea va avea în vedereexpunereacopiilor la factorii de mediu,ca şi condiţie pentru
menţinereastării de sănătate şi de călire a organismului şi va scoatecopiii în aer liber,celpuţin o datăpezi,indiferent de anotimp.
14. Activitatea didactică a educatoareise compune din5 orepe zi deactivitatedesfăşurată cu grupa de minimum 10 şi maximum 20 de copiişi3 oredeac-
tivitatemetodică(proiectareaşi pregătirea
activităţilorpentruadouazi,studiulindividual,confecţionareamaterialuluididactic,concepereaşirealizareaunorfişedelucru,participarealacursurideformare,comisiimetodice,cercuripedgogice,întâlni
rimetodice,schimburideexperienţăetc.).LanivelulComisieimetodice,celpuţinozipesăptămânăvafidedicatăefectuăriicelor3oredeactivitatemetodicăînunitate.Întreagaactivitateaeducatoareivafiînre
gistratăîndocumentuljuridicCaietuldeevidenţăaactivităţiicucopiiişiaprezenţeilagrupăşivafiilustratăînportofoliulprofesional,pecareîlîntocmeşteînurmadesfăşurăriiactivităţiimetodice zilnice şi
înportofoliilecopiilor,caredaumăsuravalorii sale profesionale.

15. Instrumentelerecomandatepentruafiutilizatedeeducatoarepentruaînregistradiferiteaspecteprivindactivitateazilnicăcucopiiisunt:Caietuldeevidenţă a activităţilor cu

copiiişi a prezenţeilagrupă,Calendarulnaturii,Catalogulgrupei,Jurnalulgrupeişiportofoliilecopiilor.

PROGRAMZILNIC
GRUPE CU ORARNORMAL

Repereorare Jocuri şiactivităţididactice alese Activităţi pe domeniiexperienţiale Activităţi de dezvoltarepersonală

8:00 – 9:00 Jocuri şi activităţi alese Rutină:Primireacopiilor(deprinderispecifice)
Rutină:Întâlnirea de dimineaţă (15 min.)
9:00 – 11:30 Activitate pe domeniiexperienţiale Rutină şi tranziţie:Nepregătimpentruactivităţi!(deprinderi de igienă individualăşi
colectivă,deprinderi de ordine şi disciplină,deprinderi de autoservire)
Rutină:Gustarea(deprinderispecifice)

6
 Activitateopţională(singura de acesttip la nivel I şi ambele – în zile diferite - , lanivel II)
11:30 – 13:00 Jocuri şi activităţirecreative Rutină şi tranziţie:În aer liber! (deprinderi de igienă individuală şi colectivă, de-prinderi de
ordine şi disciplină,deprinderi de autoservire).

13:00 Rutină:Plecareaacasă(deprinderispecifice).

GRUPE CU ORARPRELUNGIT

Repereorare Jocuri şiactivităţididactice alese Activităţi pe domeniiexperienţiale Activităţi de dezvoltarepersonală

8:00 – 8:30 Jocuri şi activităţi alese Rutină:Primireacopiilor(deprinderispecifice)
8:30 – 9:00 Rutină:Miculdejun(deprinderispecifice)
Rutină:Întâlnirea de dimineaţă (15 min.)
9:00 – 11:00 Jocuri şi activităţi alese Activitate pe Rutină şi tranziţie:Nepregătimpentruactivităţi!(deprinderi de igienă individualăşi
domeniiexperienţial colectivă,deprinderi de ordine şi disciplină,deprinderi de autoservire)
e
Activitateopţională(primaactivitate de acesttip la nivel II)
11:00 – 13:30 Jocuri şi activităţirecreative Rutină şi tranziţie:În aer liber! (deprinderi de igienă individuală şi colectivă, de-prinderi de
ordine şi disciplină,deprinderi de autoservire)
Rutină :Masadeprânz (deprinderispecifice)
13:30 – 15:30 Activităţi de Rutină şi tranziţie:Nepregătim să nerelaxăm!(deprinderi de igienă individuală
relaxareJocuri şi activităţi şicolectivă,deprinderi de ordine şi disciplină,deprinderi de autoservire)
alese
15:30 - 16:00 Rutină:Gustarea(deprinderispecifice)

7
 Jocuri de dezvoltare a Rutină şi tranziţie: Din nou la joacă! (deprinderi de igienă individuală şi colectivă,deprinderi
16:00 – 17:30 aptitudinilorindividuale Activităţirecuperatorii pe de ordine şi disciplină,deprinderi de autoservire)
domeniiexperienţiale Activitateopţională(singuraactivitate de acesttip la nivel I sau a doua, la nivel II)
17:30 Rutină:Plecareacopiiloracasă(deprinderispecifice)

8
 PORTOFOLIULEDUCATOAREI
A. LEGISLAŢIE
B. DEZVOLTAREAPROFESIONALĂ A EDUCATOAREI
C. DOCUMENTEŞCOLARE

A. Cunoaştereaşiaplicareacorectă a prevederilor legaleînvigoare:

➢ Legea EducaţieiNaţionalenr. 1/ 2011;
➢ Legea 6/ 2016 pentru completarea Legii educaţieinaţionalenr. 1/ 2011;
➢ Curriculum pentru învăţământulpreşcolar;
➢ Ghidul de aplicare a curriculum-ului pentru învăţământulpreşcolar;
➢ Scrisori metodice pentru aplicareaprogrameiactivităţilorinstructiv-educative în grădiniţa de copii;
➢ Curriculumnaţional pentru învăţământulprimar (CD);
➢ Legea Nr. 272/ 2004 privindprotecţia pentru drepturilecopiilor;
➢ Metodologii, regulamente din setul de legislaţiesecundarăpromovat de MinisterulEducaţieiNaţionale şi CercetăriiŞtiinţifice, ale căror prevederi vi-zează şi
învăţământulpreşcolar.

B. Dezvoltareaprofesională a educatoarei:
➢ CurriculumVitaeEuropean;
➢ Portofoliupersonal pentru dezvoltareprofesională,completat la zi,semnat şi avizat de director;
➢ Dovezi de autoperfecţionare (articole,studii, recenzii,lucrări metodico-ştiinţifice,adeverinţe/ atestate de participare la stagii de perfecţionare şiformarecontinuă);
➢ Inventarşi copertexerocopiate ale mijloacelor de învăţământelaborate decadrul didactic şi avizatede MENCŞ;
➢ Inventar şi copertexerocopiate ale lucrărilor/studiilor cu ISSN/ISBNelaborate de cadrul didactic;
➢ Fişa individuală a postului şifişade evaluare aeducatoarei.

C. Documenteleşcolareşiinstrumentele de lucru aleeducatoarei:

➢ Catalogul grupei;
➢ Caietuleducatoareicare să conţină:planificareacalendaristică a activităţilor cu copiii(atât pentru perioadele de studiu,cât şi pentru cele de vacanţă),dategeneraledespre
grupa de copii,colaborarea cu familia,colaborarea cu alţifactorieducaţionali şi instituţionali,muncametodică;
➢ Programe pentru activităţileopţionale(indiferent dacă suntpredate de cadrul didactic de la grupa respectivăsau de un alt cadru didactic);
➢ Proiecte de activităţi(debutanţi, grad definitiv),schiţe de proiecte didactice (gradul II, gradul I), mape cu proiecte model pentru toatecadrele didactice;
➢ Mapa didactică a educatoarei:proiecte de activitate (model), proiectetematice (model), proiectetematice pentru activităţiintegrate (model), inventarde temeanuale, fişe de
evaluareiniţială,formativă,sumativă (modele);
➢ Portofoliilecopiilor;
➢ Caiet de observaţii curenteasupracopiilor din grupă;
➢ Fişa de evaluare a fiecărui copil;
➢ Fişa psihopedagogică a copilului (se completează la cerere).
9
STRUCTURAPORTOFOLIULUIPERSONALPENTRUDEZVOLTAREPROFESIONALĂ
CAPITOLULI-DATEDEIDENTIFICARE
Numele şi prenumele:
Codnumericpersonal: Dataşi loculnaşterii:
Naţionalitatea:
Domiciliul:

CAPITOLUL II -STUDII(formareiniţială)

Niveluled Perioada Actul de Seria şi numărul Unitatea de

ucaţional studiidobând învăţământemite
it ntă

CAPITOLUL III-COMPETENŢEŞICALIFICĂRIOBŢINUTEPRINDIFERITEFORMEDEPERFECŢIONARE(cursuri de formare,gradedidactice, studiipostuni-

versitare,doctoratetc.)

Competenţe/calificăriobţinute Perioada Instituţiaorganizatoare Actul

CAPITOLULIV-ALTEAPTITUDINI/COMPETENŢEDOBÂNDITE,RECUNOSCUTESAUNUPRINTR-UNACTDESTUDIU

Aptitudinile/competenţeledobândite Contextul în careaufostdobândite Dovezi Persoanecarepot furniza

referinţe(datedeidentificare)

CAPITOLULV-ALTEMENŢIUNI

SEMNĂTURĂ

AVIZAT,
DIRECTOR

10
 TEMATICAORIENTATIVĂPENTRUPROIECTAREA ANUALĂ
Tema Domeniul Sugestii de conţinuturi - Nivel de studiu 3-5 ani Sugestii de conţinuturi - Nivel de studiu 5-6/7 ani
•numele şi prenumele; • membriifamiliei; • comunitate(prieteni,vecini,colegi de •numele şi prenumele; • membriifamiliei; • comunitate(prieteni,vecini,colegi de
Cine sunt/suntem?

Limbăşicom

grădiniţă,personalulgrădiniţei) • casa familiei,camerapersonală,grădiniţa, sala grădiniţă,personalulgrădiniţei); • casa familiei,camerapersonală,grădiniţa, sala de

u-nicare

de clasă,altespaţiifamiliare; •responsabilităţiproprii în familie/ la grădiniţă. clasă,altespaţiifamiliare; • responsabilităţiproprii în familie/ la grădiniţă.

•diferenţieri ale obiectelordupăformă,mărime(mare, mic, mijlociu),culoare (2-3 •diferenţieri ale obiectelordupăformă,mărime(mare, mic, mijlociu),culoare(2-3
culori),lungime(lung, scurt); • apreciere globalăa cantităţiişi apreciereprinpunere în culori), lungime(lung, scurt), lăţime; • apreciere globala acantităţii şi
Ştiinţe

perechi în limitele 1-5 (multe,puţine,maimultdecât...,maipuţindecât...,totatâtea); • apreciereprinpunere în perechi în limitele 1-10

formegeometrice(cerc,pătrat,triunghi); • poziţiispaţiale:sus, jos, deasupraetc.; •
numărat în intervalul 1-5; • corpulomenesc; • familia îndiferiteipostaze (la masă,
în parc, în excursie, în livadăsaupeogoretc.);• diferenţe de gen, rasă,
cultură,limbă.
•copilul în diferiteipostaze (la masă, la joacă, la plimbare, în vizită,în excursieetc.);
• domiciliul,numeleţării de origine,prieteni,vecini; • responsabilităţiproprii în familie/
Om şisocietate
(multe,puţine,maimultdecât...,maipuţindecât...,totatâtea); •
formegeometrice(cerc,pătrat,triunghi,dreptunghi); • poziţiispaţiale:sus, jos,
deasupra,sub, la dreapta, la stânga,lângăetc.; • numărat în intervalul 1-10 şi
cifrele de la 1 la 10; • corpulomenesc; • familia în diferiteipostaze (la masă,în
parc, în excursie, în livadăsaupeogoretc.); • diferenţe de gen,
•copilul în diferiteipostaze (la masă, la joacă, la plimbare, în vizită,
înexcursieetc.); • familia în diferiteipostaze; • domiciliul,numeleţării

la grădiniţă; • norme deconvieţuire socială (norme de conduită,norme de deorigineprieteni,vecini; • responsabilităţiproprii în familie/ la grădiniţă;•norme de
circulaţie,normeigienice etc.); • diferenţeindividuale/diferenţedeterminate de convieţuire socială; • diferenţe de
etnie,mediu,religieetc.; • drepturilecopilului; • gen,diferenţeetnice,diferenţeculturale,diferenţereligioase; • drepturilecopilului; •
valoriindividuale,valorinaţionale,valoriinternaţionale; • norme de
valoriindividuale,valorinaţionale,valoriinternaţionale; • responsabilităţiproprii în convieţuiresocială (norme de conduită,norme de circulaţie,norme igienice
familie/lagrădiniţă; • denumiriale obiectelor specifice activităţilorpracticeşi practic- etc.);•diferenţeindividuale/diferenţedeterminate de etnie,mediu,religieetc.;•
gospodăreşti:hârtieglasată,hârtiecreponată,lipici,sârmă,şnur, ac, denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şipractic-
aţă,foarfece,veselă,tacâmuri, şerveţel etc. gospodăreşti:hârtieglasată,hârtiecreponată,lipici,sârmă,şnur, ac,
aţă,foarfece,veselă,tacâmuri, şerveţel etc.
•sunete din natură,sunete ale obiectelor din mediulapropiat,suneteproduse de
diferiteobiectesonoresuneteproduse de
Estetic şicreativ

diferiteinstrumentemuzicale(tobă,vioară,pianetc.); • sunetulvorbit şi
sunetulcântat;•diferenţieri de sunetedupăintensitate(tare,încet); • cântece,
jocurimuzicale, jocuri cu text şi cânt, jocuri
popularetradiţionale,audiţiiadecvatetemei studiate, denumiri ale
obiectelorspecifice: creion,pensula,acuarele,planşă, şevalet,
plastilină,lut,planşetaetc.;
•denumirialeculorilordebază:roşu,galben,albastru,verde,alenon-
culorilor:negru,albşialeunor nuanţe cerezultădincombinareaculorilordebazăcunon-

11
 •denumireaunor părţi ale corpuluiimplicate în • denumireaunor părţi ale corpuluiimplicate în
mişcare(braţe,picioare,spate,cap,gât,genunchi,palme,coateetc.); •

Limbă Psihomotric
mişcare(braţe,picioare,spate,cap,gât,genunchi,palme,coateetc.); •
deprinderimotrice de bază: mers,alergare,săritură; • deprinderiutilitar deprinderimotrice debază: mers şi variante de mers,alergare şi variante de
-aplicative:târârepe palme şi genunchi,mers în echilibruîntredouălinii trasatepesol alergare,săriturăîn lungime,săritură în adâncime; • deprinderiutilitar -
aplicative:târârepecoate şi abdomen,mers în echilibrupe o suprafaţăînclinată şi
pe olinie trasatăpesol.
•mediul apropiat •mediulapropiat (casa/ grupa, grădiniţa/şcoala, planeta/universul nostru); •obiceiuri şi
Cum este/afost şi vafi aici pe pământ?
şicomunicare

(casa/grupa,grădiniţa/şcoalanoastră);•obiceiurişitradiţiilocale/naţionale;•îmbrăcăminte,î tradiţiilocale/naţionale;• însemnenaţionale(stema,steagul);•război/pace;• dezastru/

ncălţăminte,accesorii;•oameniişilocullordenaştere;•strămoşiioamenilor,arborele înflorire a uneilocalităţi/naţiuni; • evoluţia uni-versului/evoluţiaomului;•
genealogical uneifamilii; • evenimente(istorice,personaleetc.); • materiale(pământ, evenimente(istorice,personaleetc.);• materieşi materiale;transformări ale materialelor
carton, lemn, plastic, fieretc.); mijloace de transport. în procesulmuncii; • mijloace detransport(trecut,prezent şi viitor).

• diferenţieri ale obiectelordupăformă,mărime (3-5 dimensiuni),culoare(3-5 culori),

•diferenţieri ale obiectelordupăformă,mărime(mare, mic, mijlociu),culoare (2-3 culori),
lungime (3 lungimi); • apreciere globală acantităţii şi apreciereprinpunere în perechi
în limitele 1-5 (multe,puţine,maimultdecât...,maipuţindecât...,totatâtea); •
formegeometrice (cerc,pătrat,triunghi)poziţiispaţiale:sus, jos, deasupra,sub,la
Ştiinţe
lungime,lăţime (3-5 dimensiuni); • apreciere globală a cantităţii şi apreciereprinpunere în
perechi în limitele 1-10 (multe,puţine,maimultdecât...,maipuţindecât...,totatâtea); •
formegeometrice(cerc,pătrat,triunghi,dreptunghi); • reperecronologice: acum,
atunci,maitârziu,maidevreme,zi,noapteetc.; • recunoaştere şi trasarecifre de la 1 la 10; •

dreapta, la stângaetc.; • numărat în intervalul 1-5 şi cifrele de la 1 la5; •
mediulapropiat (casa/grupa, grădiniţa/ şcoala noastră); • anotimpurile şi
transformările din natură; • oraş-sat,munte-vale,ape-mări;•unelte,echipamente de-a
lungultimpului; • invenţii şi inventatori;•tinereţe-bătrâneţe,trecut-prezent-viitor; •
oamenii şi activităţilelorde-a lungulistoriei.
•obiceiuri şi tradiţii locale/ naţionale; • tinereţe-bătrâneţe,trecut-prezent-viitor;•
Om şisocietate
numărat în intervalul 1-10; • operaţii de adunare cu 1 unitate în intervalul 1-10; •
mediulapropiat (casa/grupa, grădiniţa/şcoala noastră); • anotimpurile şitransformările din
natură; • oraş-sat,munte-vale,ape-mări; • exploratori şi mari descoperiri; • tinereţe-
bătrâneţe,trecut-prezent-viitor; • oamenii şiactivităţilelor de-a lungulistoriei; • elemente din
spaţiu:lună,stele,navespaţialeetc.
•obiceiuri şi tradiţiilocale/naţionale; • evenimente(istorice,personaleetc.); • cum

evenimente(istorice,personaleetc.); • popor, loculnatal,însemne specifice (steag),război/
pace, corpuri cereşti, aparatede zboretc.; • reguli de convieţuire socială şi de
păstrare/menţinere avieţiipropriişiavieţii planetei; • denumiri ale obiectelor specifice
activităţilorpractice şi practicgospodăreşti:hârtieglasată,hârtiecreponată,lipici,sârmă,şnur,
ac, aţă,foarfece,veselă,tacâmuri, şerveţel etc.
•sunete din natură,sunete ale obiectelor din mediulapropiat,suneteproduse de
Estetic şicreativ
reacţionăm la schimbare, la întâlnirea cu o altăformă de viaţă;
•denumiriale obiectelorspecifice activităţilorpractice şipractic-gospodăreşti: ac,
aţă,foarfece,hârtieglasată,hârtiecreponată,lipici,sârmă,şnur,veselă,tacâmuri, şerveţel
etc.
• sunete din natură,sunete ale obiectelor din mediulapropiat,suneteproduse de

diferiteobiectesonore,suneteproduse de diferiteobiectesonore,suneteproduse de diferiteinstrumentemuzicale

diferiteinstrumentemuzicale(tobă,vioară,pianetc.),sunetulvorbit şi sunetulcântat; •
diferenţieri de sunetedupădurată(lungi, scurte) cântece,jocuri muzicale, jocuri cu text
şi cânt,audiţiiadecvatevârstei şi temeide studiu;• denumiri aleobiectelor specifice:
creion, pensulă,acuarele,planşă, şevalet, plastilină,lut,planşetăetc.; • denumiri ale
culorilorde bază: roşu, galben, albastru,verde şi ale non-culorilor: negru, alb;•opere
de artă adecvatetemei şi nivelului de vârstă;
(tobă,vioară,chitară,pian,trompetă, fluieretc.),sunetulvorbit şisunetulcântat; • diferenţieri
de sunetedupă:înălţime(înalte, joase), durată(lungi, scurte), intensitate(tare,încet); •
cântece, jocuri muzicale, jocuricu text şi cânt,audiţiiadecvatevârstei şi temei de studiu; •
denumiri aleobiectelorspecifice: creion,pensula, acuarele, planşă,şevalet, plastilină,
lut,planşetăetc.; • denumiri ale culorilor de bază: roşu, galben, albastru,verde,ale non-
culorilor: negru, alb şi ale unornuanţe ce rezultă din combinareaculorilor de bază cu non-
culorile;opere de artă adecvatevârstei şi temei destudiu.

12
 • denumireaunorpărţialecorpuluiimplicateînmişcare(braţe,picioare,spate, cap,

Psihomotric
•deprinderimotrice de bază: mers,alergare,săritură; • deprinderiutilitar -
aplicative:târârepe palme şi genunchi,mers în echilibruîntredouă linii
trasatepesol.
gât,genunchi,palme,coateetc.); • deprinderimotrice de bază:mers şi variante de
mers,alergare şi variante de alergare,săritură în lungime,săritură în adâncime; •
deprinderiutilitar - aplicative:târârepecoate şiabdomen,mers în echilibrupe o
suprafaţăînclinată şi pe o linie trasatăpesol,căţărare; • dansuritematice,euritmice; • mini-
fotbal,minibaschet.

13
 • vieţuitoare(princomparaţie:lupul şi vulpea, câinele şi pisica, cocoşul şigăina,oaia şi
Când/cum şi de ce se întâmplă? •vieţuitoare(domestice:câine,pisică, vacă, oaie,găină,raţă şi sălbatice:

Limbăşicomu-nicare
vulpe,urs,lupetc.); capraetc.);
• plante(princomparaţie: ghiocelul şi zambila,laleaua şi narcisa,crizantema
•plante (ghiocel, lalea, crizantemă);legume şi fructe (măr, portocală,căpşuni,cireşe şi
ceapă,morcov,ardei gras); şitufănica);
•materiale şi produse; • legume şi fructe (princomparaţie:mărul şi para,cireşele şi vişinele,nucaşi
•utilaje,maşini,echipamenteprocesul de producţiedespreeconomieşi comerţ; alunele,roşia şi ardeiul,cartoful şi morcovul,ceapa şi usturoiuletc.);
•fenomene ale naturii; • materiale şi produse;
• materievie,materie moartă, universul;
•experimente. • combustibilimijloace de locomoţie;
• fenomene ale naturii;
• experimente.
• diferenţieri ale obiectelordupăformă,mărime (3-5 dimensiuni),culoare(3-5 culori),
• apreciere globală a cantităţii şi apreciereprinpunere în perechi înlimitele 1-5
Ştiinţe

lungime,lăţime (3-5 dimensiuni);

(multe,puţine,maimultdecât...,maipuţindecât...,totatâtea); • utilizarea ceasului (orelefixe, jumătatea, sfertul de oră);
• formegeometrice(cerc,pătrat,triunghi,dreptunghi); • formegeometrice:pătrat,triunghi,dreptunghi,romb;
• numărat în intervalul 1-5 şi cifrele de la 1 la 5; • recunoaştere şi trasarecifre de la 1 la 10;
• adunare şi scădere cu 1 unitate în limitele 1-5. • numărat în intervalul 1-20;
• operaţii de adunare cu 1-2 unităţi în intervalul 1-10.
• denumiri ale obiectelor specifice activităţilorpractice şi practic- •denumiri ale obiectelor specifice activităţilorpractice şi practic-
Om
şisocietat

gospodăreşti:hârtieglasată,hârtiecreponată,lipici,sârmă,şnur, ac, gospodăreşti:hârtieglasată,hârtiecreponată,lipici,sârmă,şnur, ac,

aţă,foarfece,veselă,tacâmuri, şerveţel etc. aţă,foarfece,veselă,tacâmuri, şerveţel etc.
e

• sunete din natură,sunete ale obiectelor din mediulapropiat; • suneteprodusedediferiteinstrumentemuzicale(tobă,vioară,chitară,pian,trompetă,fluier

Estetic şicreativ

• suneteproduse de diferiteobiectesonore; etc.);

•suneteproduse de diferiteinstrumentemuzicale(tobă,vioară,pianetc.); • sunetul vorbit şisunetulcântat;
•sunetulvorbit şi sunetulcântat; • cântece,jocurimuzicale,jocuricutextşicânt,audiţiiadecvatevârsteişitemeidestudiu;
• cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt,audiţiiadecvatevârstei şi temei de • denumirialeculorilordebază:roşu,galben,albastru,verde,alenon-
studiu; culorilor:negru,albşialeunor nuanţe cerezultădincombinareaculorilordebazăcunon-
• denumirialeobiectelor specifice:creion, pensulă,acuarele,planşă,şevalet, culorile;
plastilină,lut,planşetăetc.; • denumiri ale obiectelor specifice: creion,pensulă,acuarele,planşă,
• denumiri ale culorilor de bază: roşu, galben, albastru,verde, alealtor culori şi şevalet,plastilină,lut,planşetăetc.;
nuanţe şi ale non-culorilor: negru, alb; • elementedecorative(combinaţii,alternanţe);
• opere de artă adecvatevârstei şi temei de studiu. • operedeartăadecvatevârsteişitemeidestudiu.

14
 • denumireaunor părţi ale corpuluiimplicate în

Psihomotric
• deprinderimotrice de bază: mers,alergare,săritură; mişcare(braţe,picioare,spate,cap,gât,genunchi,palme,coateetc.);
• deprinderiutilitar - aplicative:târârepe palme şi genunchi,mers înechilibruîntredouă • deprinderimotrice de bază: mers şi variante de mers,alergare şi variantede
linii trasatepesol,tragere şi împingere; alergare,săritură în lungime,săritură în adâncime;
• dansuritematice,euritmice. • deprinderiutilitar - aplicative:transport de greutăţi,căţărare,tragere şiîmpingere;
• mini-fotbal,mini-baschet;
• dansuritematice,euritmice.

• •
Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim?

sentimente,gânduri,idei(definiredeconcepte); sentimente;
Limbă

• •
şicomunicare

moduldeexprimareal sentimentelor, gândurilor, ideilor (convorbire/discuţiilibere); comportamente;

• modalităţiartisticedeexprimarea sentimentelor, ideilor, gândurilor;
• valoriumane-valoriartistice.
• diferenţieri ale obiectelordupăformă,mărime(mare, mic, mijlociu),culoare (3-5
culori), lungime (3 lungimi);
• apreciereglobalăacantităţiişiapreciereprinpunereînperechiînlimitele1-
5(multe,puţine,maimultdecât...,maipuţindecât...,totatâtea);
• formegeometrice(cerc,pătrat,triunghi,dreptunghi);
Ştiinţe
• modul de exprimare al sentimentelor,gândurilor, ideilor;
• modalităţiartistice de exprimare a sentimentelor,gândurilor, ideilor;
• valoriumane-valoriartistice
• diferenţieri ale obiectelordupăformă,mărime (3-5 dimensiuni),culoare
(3-5 culori), lungime,lăţime (3-5 dimensiuni);
• formegeometrice(cerc,pătrat,triunghi,dreptunghi);
• recunoaştere şi trasarecifre de la 1 la 10;
• numărat în intervalul 1-10;

• numărat în intervalul 1-5 şi cifrele de la 1 la 5;
• adunare cu o unitate în intervalul 1-5;
• modul de exprimare a sentimentelor,gândurilor,ideilor(observare);
• decoruri şi costumaţie,regie (la teatru şi la film); • despremăşti şidespre balul
mascat; • despre mimi şi mimă; • despreeuritmie.
• modul de exprimare a sentimentelor,gândurilor, ideilor;
Om şisocietate
• operaţii de adunare cu 1-2 unităţi în intervalul 1-10;
• modul de exprimare a sentimentelor,gândurilor,ideilor(observare);
• decoruri şi costumaţie,regie (la teatru şi la film);
• despre mimi şi mimă; • despreeuritmie.
• modul de exprimare a sentimentelor,gândurilor, ideilor;

• valoriumane-valoriartistice;
• comportamenteadecvate/inadecvate în raport cu exprimareaunui
sentiment;
• denumiri ale obiectelor specifice activităţilorpractice şi
gospodăreşti:hârtieglasată,hârtiecreponată,lipici,sârmă,şnur,
aţă,foarfece,veselă,tacâmuri, şerveţel etc.
• valoriumane-valoriartistice;
• comportamenteadecvate/inadecvate în raport cu exprimareaunuisentiment;
• denumiri ale obiectelor specifice activităţilorpractice şi practic-
practic- gospodăreşti:hârtieglasată,hârtiecreponată,lipici,sârmă,şnur, ac,
ac, aţă,foarfece,veselă,tacâmuri, şerveţel etc.

15
 • suneteproduse de diferiteinstrumentemuzicale(tobă,vioară,pian • sunete din natură,sunete ale obiectelor din mediulapropiat; • suneteproduse de
diferiteobiectesonore; • suneteproduse de

Estetic şicreativ
etc.);
• sunetul vorbitşi sunetul cântat;• diferenţieri de sunete dupăintensitate(tare-
încet),dupăînălţime(înalte-joase); • cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text şi
cânt,audiţiiadecvatevârstei şi temei de studiu;
• denumiri ale obiectelor specifice: creion,pensulă,acuarele,planşă,
şevalet, plastilină,lut,planşetaetc.;
• denumiri ale culorilor de bază: roşu, galben, albastru,verde, ale
altor culori şi nuanţe şi ale non-culorilor: negru, alb;
• opere de artă adecvatevârstei şi temei de studiu.
diferiteinstrumentemuzicale(tobă,vioară,chitară,pian,trompetă, fluier etc.);
• sunetulvorbit şi sunetulcântat;
• diferenţieri de sunetedupă:înălţime(înalte, joase), intensitate(tare, încet),
durată(lungi-scurte);
• cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt,audiţiiadecvatevârstei şi
temei de studiu;
• denumiri ale obiectelor specifice: creion,pensula,acuarele,planşă, şevalet,
plastilina,lut,planşetăetc.;
• denumiri ale culorilor de bază: roşu, galben, albastru,verde, ale non-culorilor:
negru, alb şi ale unornuanţe ce rezultă din combinareaculorilor debază cu non-
culorile;
• opere de arta adecvatevârstei şi temei de studiu.

• denumireaunor părţi ale corpuluiimplicate în

• deprinderimotrice de bază: mers,alergare,săritură; mişcare(braţe,picioare,spate,cap,gât,genunchi,palme,coateetc.); • deprinderimotrice
Psihomotric

• deprinderiutilitar - aplicative:târârepe palme şi genunchi,mers în de bază:mers şi variante de mers,alergare şi variante de alergare,săritură în

echilibruîntredouă linii trasatepesol,tragere şi împingere; lungime,săritură în adâncime; • deprinderiutilitar - aplicative:târârepecoate
şiabdomen,mers în echilibrupe o suprafaţăînclinată şi pe o linie trasatăpesol,tragere
• dansuripopulare,dansuritematice,euritmice; şi împingere; • mini-fotbal,mini-baschet;
• mini-fotbal,mini-baschet • dansuripopulare,dansuritematice,euritmice.

16
 • munca fizică/ muncaintelectuală;
• munca fizică/ muncaintelectuală; • proces şi planificare (paşi într-unproces de planificare);
• proces şi planificare (paşi într-unproces de planificare); • organizare/haos;
Limbăşicomu-nicare
• comunitate/individ; • comunitate/individ;
• rezultate ale activităţii; • rezultate ale activităţii;
• reguli şi comportamente; • reguli şi comportamente;
• răsplatamuncii. • răsplatamuncii;
• sentimentul de împlinire de dupăfinalizareauneiactivităţi cu succes.
• înserieri ale obiectelordupăformă,mărime,lungime,lăţime,grosime,
• diferenţieri ale obiectelordupăformă,mărime(mare, mic, mijlociu),culoare (2-3 înălţime(maimultedimensiuni),culoare(maimulte culori);
culori), lungime (3 lungimi); • formegeometrice(cerc,pătrat,triunghi,dreptunghi,romb,oval);
• apreciere globală a cantităţii şi apreciereprinpunere în perechi înlimitele 1-5 • poziţiispaţiale;
(multe,puţine,maimultdecât...,maipuţindecât...,totatâtea); • recunoaştere şi trasarecifre de la 1 la 10;
Ştiinţe

• formegeometrice(cerc,pătrat,triunghi,dreptunghi); • numărat în intervalul 1-20;

Cineşicumplanifică/organizează oactivitate?

• poziţiispaţiale:sus, jos, deasupra,sub, la dreapta, la stângaetc. • operaţii de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi în intervalul 1-10.
• numărat în intervalul 1-5 şi cifrele de la 1 la 5;
• adunare şi scădere cu o unitate în intervalul 1-5.
• denumiri ale obiectelor specifice activităţilorpractice şi practic- • denumiri ale obiectelor specifice activităţilorpractice şi practic-
Om
şisocietate

gospodăreşti:hârtieglasată,hârtiecreponată,lipici,sârmă,şnur, ac, gospodăreşti:hârtieglasată,hârtiecreponată,lipici,sârmă,şnur, ac,

aţă,foarfece,veselă,tacâmuri, şerveţel etc. aţă,foarfecevesela,tacâmuri, şerveţel etc.

• suneteprodusedediferiteinstrumentemuzicale(tobă,vioară,chitară,pian,trompetă,fluier
Estetic şicreativ

etc.);
• sunetul vorbit şisunetulcântat;
• cântece,jocurimuzicale,jocuricutextşicânt,audiţiiadecvatevârsteişitemeidestudiu;
• denumirialeobiectelorspecifice:creion,pensulă,acuarele,planşă,şevalet,plastilină,lut,pl
anşetăetc.;
• denumirialeculorilordebază:roşu,galben,albastru,verde,alenon-
culorilor:negru,albşialeunor nuanţe cerezultădincombinareaculorilordebazăcunon-
culorile;
• elementedecorative(combinaţii,alternanţe);
• operedeartăadecvatevârsteişitemeidestudiu.

• denumireaunor părţi ale corpuluiimplicate în

Psihomotric

• deprinderimotrice de bază: mers cu variante de mers,alergare cuvariante de mişcare(braţe,picioare,spate,cap,gât,genunchi,palme,coateetc.);

alergare,săritură; • deprinderimotrice de bază: mers şi variante de mers,alergare şi variantede
• deprinderiutilitar - aplicative:târârepe palme şi genunchi,mers alergare,săritură în lungime,săritură în adâncime;
17
18
Cu ce şicum vreausăfiu? • grupa/casa/comunitateanoastră şi regulile ei;
• grupa/casa/comunitateanoastrăşiregulileei; • meserii/profesii;
• meserii/ profesii; • unelte/instrumente/aparatură specifice (însuşiri,reguli de folosire);
• unelte/instrumente/aparaturăspecifice(însuşiri,regulidefolosire); • munca în calitate de angajat/munca în familiesau în propriagospodărie;
Limbă şicomunicare
• muncaîncalitatedeangajat/muncaînfamiliesauînpropriagospodărie; • muncă şi învăţătură(delimitări,interferenţeetc.);
• • muncăşiînvăţătură(delimitări,interferenţeetc.); • patron/angajat;
• responsabilităţişicomportamenteînlegăturăcuprocesulmuncii. • resursenaturale/resurseumane;
• responsabilităţi şi comportamente în legătură cu procesulmuncii;
• responsabilităţi şi comportamente în legătură cu educaţia/dezvoltareapersonală;
• educaţia pentru dezvoltaredurabilă.
• diferenţieri ale obiectelordupăformă,mărime,lungime,lăţime(mare/ mic – 3-4 ani şi
mijlociu – 4-5 ani,culoare (3-5 culori); • diferenţieri ale
• apreciere globală a cantităţii şi apreciereprinpunere în perechi înlimitele 1-5 (1-3 obiectelordupăformă,mărime,lungime,lăţime,înălţime(maimultedimensiuni),culoare(
la 3-4 ani şi 1-5 la 4-5 ani)(multe,puţine,maimultdecât...,maipuţindecât...,totatâtea); maimulte culori);
Ştiinţe

• formegeometrice(cerc,pătrat,triunghi); • formegeometrice(cerc,pătrat,triunghi,dreptunghi,romb,oval);
• poziţiispaţiale:sus, jos, deasupra,sub, la dreapta, la stângaetc.; • recunoaştere şi trasarecifre de la 1 la 10;
• numărat în intervalul 1-5 şi cifrele de la 1 la 5 ( 1-3 la 3-4 ani şi 1-5la 4-5 • numărat în intervalul 1-20;
ani);adunare şi scădere cu 1 unitate în intervalul 1-5 ( 4-5 ani). • operaţii de adunare cu 1-2 unităţi în intervalul 1-10.

•denumiri ale obiectelor specifice activităţilorpractice şi practic- •denumiri ale obiectelor specifice activităţilorpractice şi practic-
e Om
şisocietat

gospodăreşti:hârtieglasată,hârtiecreponată,lipici,sârmă,şnur, ac, gospodăreşti:hârtieglasată,hârtiecreponată,lipici,sârmă,şnur, ac,

aţă,foarfece,veselă,tacâmuri, şerveţel etc. aţă,foarfeceveselă,tacâmuri, şerveţel etc.

• suneteproduse de diferiteobiectesonore;
• sunete din natură,sunete ale obiectelor din mediulapropiat; • suneteproduse de diferiteinstrumentemuzicale(tobă,vioară,chitară,pian,trompetă,
• suneteproduse de diferiteobiectesonore; fluier etc.);
• suneteproduse de diferiteinstrumentemuzicale(tobă,vioară,pianetc.); • sunetulvorbit şi sunetulcântat;
• cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt,audiţiiadecvatevârstei şi • diferenţieri de sunetedupă:înălţime(înalte, joase), intensitate(tare, încet);
temeistudiate; • cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt,audiţiiadecvatevârstei
• denumiri ale obiectelor specifice: creion,pensula,acuarele,planşă,şevalet, şitemeistudiate;
plastilină,lut,planşetăetc.; • denumiri ale obiectelor specifice: creion,pensulă,acuarele,planşă,
• denumiri ale culorilor de bază: roşu, galben, albastru,verde, alealtor culori şi şevalet,plastilină,lut,planşetăetc.;
nuanţe şi ale non-culorilor: negru, alb; • denumiri ale culorilor de bază: roşu, galben, albastru,verde, ale non-culorilor:
• opere de artă adecvatevârstei şi temeistudiate. negru, alb şi ale unornuanţe ce rezultă din combinareaculorilor debază cunon-
culorile;
• opere de artă adecvatevârstei şi temeistudiate.
19
 PLANIFICAREA ACTIVITĂ ȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE

EVALUARE INIŢIALĂ 1 Săptămâna 1

TURA I

LUNI MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Din nou la gradiniță!” ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Să ne cunoa ștem
ALA1 – Bibliotecă: „Răsfoim cărțile de povești din colegii noi!”
biblioteca grupei” ALA1 - Știin ță : „Ajută fetița/ băiatul să se îmbrace!”
- Joc de masă: Puzzle (sortare de jetoane)
- Construc ții: Construiește ce dorești! - Joc de rol: „De-a grădinița”
ADE – DȘ: Joc didactic: Roata anotimpurilor - Artă: Modelaj: Temă la alegere
- DOS: „Cine sunt şi cum sunt eu?”- Probă orală ADE –DȘ: Joc didactic: „Așează-mă la căsuța mea!”
( mare-mic; gros-subțire)
ALA2 – Jocuri distractive în curte: Șoarecele și pisica; - DEC: Să ne amintim cântecele învățate; Joc cu
Ursul doarme. cânt: „Ne jucăm, ne jucăm!„

ALA2 – Joc distractiv: „Ghicește cine te-a strigat!”

MIERCURI JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Lumea pove știlor” ADP - Întâlnirea de dimineaţă:„Amintiri din vacan ță”

ALA1 – Biblioteca:„Dimineață de basm: povești ALA1 – Joc de rol: „În excursie”

preferate de copii” - Construc ții: „Căsuțe”
-Nisip și apă : „Castelul” - Știin ță : Labirint: „Drumul fetiței până la păpu șă!”
- Joc de masă: Mozaic ADE –DȘ: Joc logic: „Ajută-l pe ursuleț să găsească
ADE – DLC: joc didactic: „Recunoaște povestea!” piesele geometrice!”
- DOS: Decupare, lipire - „Căsuța” - DEC: Desen „Amintiri din vacanța mare”
ALA2 – Jocuri cu mingea în aer liber
ALA2 – Ghici, ghicitoarea mea!

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Cu ce-ai dori să te Rutină – Învățăm să salutăm când venim sau plecăm
joci?” de la grădiniță

ALA1 – Artă:„Pictează ce iți place!” Tranziții - Recitative: „Hai, copii, în pas vioi/ Ne-
- Joc de masă: „Încastre” așezăm doi câte doi/ De lucru ne pregătim/ Veseli
- Bibliotecă: Scriere grafică: „Să ne amintim!” mereu vrem să fim!”
ADE –DLC:„Micul recitator” - Joc cu cant: „Unu, doi, trei”
- DPM:„Arată ce spun eu!” - Schema corporală „Ne jucăm, ne jucăm”
- Joc de mișcare: „ De-a soldații”
ALA2 – Jocuri de atenție: „Unde s-a ascuns
ursulețul?”, „Ghicește ce facem noi!”

TURA II
18
 LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Citire de imagini despre anotimpuri ALA - - Joc pentru dezvoltarea sensibilită ții
- Joc distractiv: „Statuile” tactile: „Ghicește ce este!”
- Modelaj: „Ne jucăm cu plastilina” - Construim mobilier pentru casu ța păpu șii
- Jocuri inițiate de copii
ADE – Ce anotimp este? (fișe)
- „Cine sunt şi cum sunt eu?”- continuarea ADE - : „Așează-mă la căsuța mea!” ( mare-mic; gros-
probei subțire) – fișe
- Cântece pentru copii – audiție

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Joc de atenție: „Ce s-a schimbat?”
- „Recunoaște imaginile și așează-le la locul
potrivit!”( imagini din povești)
- Audiție: Cântece din povești
ADE – Joc didactic: „Personaje din pove ști”
- Decupare, lipire : „Căsuța” – finalizarea lucrărilor
ALA – Citire de imagini din reviste;
- Construcții plane din figure goemetrice
- Joc de rol: „Servim păpușa cu prăjituri”
ADE – Colorează correct figurile geometrice – fi șe
- Desen: „Amintiri din vacanța mare” – finalizarea
lucrărilor

VINERI
ADP - Rutină

ALA – „Unește punctele!”

- „Desenează ceva pentru prietenul tău!”
- Jocuri inițiate de copii

ADE –„ Stiu și eu o poezie”

- Joc:„Răspunde la comandă!”

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activită ților de după-amiază.

EVALUARE INIŢIALĂ 1 Săptămâna 2

19
 TURA I
LUNI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Dacă ai fi un
animal……..”
ALA1 - Joc de masă: „Jocul umbrelor”
- Știin ță: „Răsfoim Atlasul Zoologic – Curiozități
din lumea animalelor”
- Nisip și apă : „Cărări prin pădure”
ADE – D Ș : „Joc didactic: Spune ce știi despre!” -
animale
- DEC: Audiție cântec: „Graiul animalelor”;
Repetarea cântecelor despre animale învă țate
ALA2 – Joc de mișcare: „Vulpea și iepurii”
MIERCURI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Îmi amintesc multe
lucruri din ce-am învățat”
ALA1 - Știin ță : „Ne jucăm cu cifre magnetice”
-Artă: Desen: „Desenează după șablon!”
- Nisip și apă : „Forme hazlii în nisip”
ADE –DLC: Joc didactic: „Ne jucăm cu cuvintele”
- DEC: Modelaj: „Jucăria preferată”
ALA2 – Joc distractiv: „Încălțăm scăunelul”
VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Ce jocuri îți plac?”
ALA1 – Joc de masă: „Din jumătăți – întreg”
- Joc de rol: „De-a teatrul de păpuși”
- Biliotecă: Scriere grafică
ADE –DLC: Poveste creată după imagini: „O
întâmplare la grădiniță”
- DOS: Înșirare: „Mărgele pentru păpușă”
ALA2 – Joc distractiv: „Telefonul fără fir”
TURA II
20
MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Cine este prietenul tău
la grădiniță?”
ALA1 – Bibliotecă: Citire de imagini despre activitățile
din grădiniță
- Joc de rol: „De-a educatoarea”
- Construc ții: „Rafturi pentru jucării”
ADE –DȘ: Joc didactic: „Grupează și numără!”
- DOS: Lectură după imagini: „Fapte bune, fapte
rele”
ALA2 – Jocuri cu cânt: „Podul mișcător”, „Oră șelul”
JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: Azi sunt vesel/ trist
pentru că…..
ALA1 – Bibliotecă: „Ce este și ce faci cu el?”
- Artă:„Decupăm figuri geometrice”
- Construc ții : Lego – „Mașinuțe”
ADE – DȘ: „Ne jucăm cu piesele geometrice!”
- DPM:„Ștafeta campionilor” – parcurs aplicativ
ALA2 –Desene pe asfalt
Rutină – Îmi aranjez singur hăinuțele
Tranziții –Cântece și jocuri cu cânt:
„Dacă vesel se trăiește”
„Trenul”
Recitative: A-nceput o nouă zi/ Bine a ți
venit, copii!/ De lucru ne apucăm/ Multe, multe
învățăm.”
 LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Joc de rol: „La fermă” ALA – Vizionare PPT: „La grădiniță”
- Colorăm animalele preferate - Jocuri cu jucăria preferată
- Puzzle: imagini cu animale - Joc distractiv: „Într-o călimară”
ADE –Animale sălbatice, animale domestice – fi șă
de lucru ADE – „Grupează și numără!” – fișă de lucru
- Repetare cântec: „Graiul animalelor” „Fapte bune, fapte rele” - convorbire

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Sortare de imagini: „Cu ce mă joc la grădini ță?” ALA –Joc de atenție: „Ce lipsește?”
- Desen: „Desenează după șablon!” – finalizarea - „Lipim figuri geometrice”
lucrărilor - „Construiește jucării pentru prietenii tăi!”
- Jocuri de socializare: „Scaunele”
ADE -„Ne jucăm cu formele geometrice!”
ADE -„Ne jucăm cu cuvintele” – fișe -fişă indiv.-
- Modelaj: „Jucăria preferată” – expozi ție cu Joc: „Micii sportivi”
jucăriile modelate

VINERI
ADP - Rutină

ALA - „Cauta perechea!” - jetoane

- Joc distraciv: „Mima”
- Joc de miscare „Mingea prin tunel”

ADE - Poveste creată după imagini: „O întâmplare la

grădiniță” – continuarea poveștilor
- Înșirare: „Mărgele pentru păpușă” – finalizare,
expoziție

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activită ților de după-amiază.

Tema anuală: Cine sunt/ suntem? Săptămâna 3

21
Proiect: Veni ți în lumea mea! Subtema: Familia
TURA I

LUNI MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Vă prezint familia ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „În familie”
mea!”
Opțional ALA1 - Știin ță : „Sortare de jetoane cu diferite ocupa ții
ALA1 – Bibliotecă: Citire de imagini cu scene din ale membrilor familiei”
familie - Artă: Decupare, lipire: „Copacul familiei mele”
- Artă: Desen: „La mine acasă” - Construc ții : „Mobilă pentru camera mea”
- Nisip și apă : „Casa mea” ADE –Activitate integrată: D Ș+DOS :
ADE – Activitate integrată: D Ș+DEC: Joc logic: „Te rog să-mi dai!”; Convorbire: „Reguli
Lectură după imagini: „Familia mea” de comportare la masă”
Cântec (predare): „Familia mea” ALA2 – Jocuri de mișcare:„Stop pe roşu, mergi pe
Joc cu cânt (repetare): „Dacă vesel se trăie ște” verde!”
ALA2 – Jocuri de mișcare: „Mima: Membrii
familiei”

MIERCURI JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Bine e la noi acasă!” ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Casa mea”
Opțional
ALA1 – Bibliotecă: „Noi și părinții noștri” (citire de ALA1 - Știin ță : „Reguli pe care le respectăm
imagini din reviste) acasă”( securitate personală)- fişă
- Joc de rol:„De-a familia” Joc de masă: „Jocul umbrelor” – mobilier
- Artă: Modelaj: „Fratele/ sora” - Construc ții : „Casa în care locuiesc”
ADE –Activitate integrată: DLC+DEC: ADE –Activitate integrată: D Ș+DPM :
Memorizare: „Doi frați cuminți” de E. Farago; - Joc didactic: „Spune unde așezi lucrurile din
Pictură: „Tabloul familiei mele” casă!” (poziții spațiale) ; Predare: Mers și variante de
ALA2 – Admirăm fotografii din familie mers –Joc: „Mergem spre casă”

ALA2 – Joc cu cânt: „Am o căsuță mică”

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Bunicii mei” Rutină - Știu să spun „Te rog!”

ALA1 – Bibliotecă: Semne grafice: „Țigla de pe casa Tranziții –„Unu doi, unu doi/ Mergem toți în pas vioi”
bunicilor” Cântece: „Familia mea”
- Joc de rol: „Bunica face prăjituri” „Am o căsuță”
- Nisip și ap ă: „Curtea bunicilor mei” „Ne jucăm”
ADE –Activitate integrată: DLC+DOS: „Dacă vesel se trăiește”
- Lectura educatoarei: „Bunicul”/ „Bunica” de
B.Șt. Delavrancea; Activitate gospodărească: „O ajut
pe bunica să aranjeze masa”
ALA2 – Joc de mișcare: „Spune ce face
bunicul/bunica!”

TURA II
22
 LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Grupează membrii familiei după cum îți spun!
- Desen: „La mine acasă” – terminarea desenelor
- Jocuri inițiate de copii
ADE –Convorbire: „Familia mea”
Repetarea cântecului : „Familia mea”
Joc cu cânt (repetare): „Dacă vesel se trăie ște”
ALA – „O întâmplare cu familia mea”- discu ții libere
- Decupare, lipire: „Copacul familiei mele”
Expoziție cu lucrările copiilor
- Ghicitori despre obiecte(mobilier)
ADE - Joc logic: „Te rog să-mi dai!” - repetare;
„Reguli de comportare la masă”- fișă de lucru

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – „Îmi place să mă joc cu frații mei!” – discu ții cu ALA – „Așează obiectele în camera potrivită!”
grupuri mici de copii - „Casa mea” – diferite materiale
- „De-a mama/ De-a tata” - Semne grafice: Gardul casei mele (linia
- „Casa mea” - mozaic verticală)
ADE – Repetarea poeziei: „Doi frați cumin ți” de E. ADE – Poziții spațiale „Spune unde este a șezat?”–
farrago; Pictură: „Tabloul familiei mele” – finalizarea fișe ;
lucrărilor Joc: „Mergem spre casă” –diferite forme de mers

VINERI
ADP - Rutină

ALA – Citire de imagini „Bunicii și nepo ții”

- Joc de atenție: „Ce a ascuns bunica?”
- Puzzle: „Bunicuța Scufiței Roșii”
ADE -„Bunicul”/ „Bunica” de B.Șt. Delavrancea –
povestire; Activitate gospodărească: „Știu să aranjez
singur masa”

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activită ților de după-amiază.

23
Tema anuală: Cine sunt/ suntem?
Proiect: Veni ți în lumea mea!
TURA I
LUNI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Lumea mea din
grădiniță”
Opțional
ALA1 - Știin ță : „Sortare de jetoane: Cu ce mă joc la
grădiniță?”
- Joc de rol: „La activitate”
- Artă: Desen : „Jucării”
ADE –Activitate integrată: D Ș+DEC :
Joc didactic: „Ce se potrivește/ ce nu se
potrivește la grădiniță?”; Cântec: „Copilul politicos”,
joc cu cânt: „10 degețele”(predare)
ALA2 – Joc distactiv: „Plimbă jucăria!”
MIERCURI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Sunt politicos”
Opțional
ALA1 - Știin ță: Labirint: „Găsește drumul până la
jucărie!”
- Nisip și apă : „Toboganul”
- Joc de rol:„Spectacol la grădiniță”
ADE –Activitate integrată: DLC+DEC:
Memorizare: „Mulțumesc!”de G. Zarafu
Modelaj: „Medalii pentru copii politico și”
ALA2 –
Vizită la grupa mică: „Ne jucăm cu colegii no ștri mai
mici!”
VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Grupa mea”
ALA1 – Bibliotecă: Scriere grafică: Franjuri la
perdelele din grupă – linia verticală
- Joc de masă: „Din jumătăți- întreg” ( mobilier
din grupă, rechizite)
- Construc ții : „Rafturi pentru jucării”
ADE –Activitate integrată: DLC+DOS:
- Joc didactic: „Ce faci cu ele?” (Formare de
propoziții cu cuvinte ce denumesc materiale din sala
de grupă); Lucrare colectivă: „Albumul cu fotografii din
grădiniță”
ALA2 – Joc de mișcare: Pânza de păianjen
TURA II
24
Săptămâna 4
Subtema: Grădini ța
MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Știu să mă port la
grădiniță!”
ALA1 – Bibliotecă: Vizionare imagini cu diferite
activități din grădiniță
- Joc de masă: „Domino” (cu jucării)
- Construc ții : ”Grădinița mea”
ADE –Activitate integrată: D Ș+DOS
Joc didactic:„Aranjăm jucăriile!”(formare de mul țimi
după anumite criterii: lung- scurt, gros-sub țire,mare-
mic); Convorbire: „Să stabilim împreună regulile grupei
noastre!”
ALA2 – Joc de mișcare: „Ștafeta piticilor”
JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Astăzi aș vrea să fac
…….la grădiniță”
ALA1 - Bibliotecă: Lectura educatoarei: „Nu numai la
grădiniță” de O.Pancu Iași
- Artă: Modelaj :Rechizitele cu care lucrez la grădini ță
- Construc ții: Lego: „Îmi fac singur o jucărie”
ADE –Activitate integrată:D Ș+DPM:
- „Ordonează obiectele! (de la gros la sub țire , de
la mare la mic și invers!” – ( exerciții cu material
individual); „La plimbare prin grădini ță” ( mers și
variante de mers- repetare), Joc: „Mergi cum spun!”
ALA2 – Joc de atenție: „Ghicește cine te-a strigat!”
Rutină - Știu cum să mă port cu colegii mei
Tranziții –Unu, doi, unu, doi/ Facem sport mereu și
noi/De lucru ne-apucăm/ Și repede terminăm.
Cântece și jocuri cu cânt:
„Copilul politicos”
„Ne jucăm, ne jucăm”
„Hop, hop, hop!”
„10 degețele”
 LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA -„Grupează după culoare!” -jetoane ALA - „Desen pentru colegul meu”
- „De-a grădinița” - „Sala mea de grupă” construcții cu diverse
- „Decupăm imagini cu jucării” materiale
ADE -„Ce se potrivește/ ce nu se potrivește la - Jocuri inițiate de copii
grădiniță?” –fișă de lucru; Cântec: „Un copil politicos” ADE - Aranjăm jucăriile!„(formare de mul țimi după
,joc cu cânt:„10 degețele” (repetare) anumite criterii: lung- scurt, gros-sub țire,mare-mic);
Regulile grupei în versuri

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Citire de imagini: Așa da/ Așa nu!
- Joc senzorial ,,Atinge si spune cum este”
- „Grupează şi numără!”
ADE - Repetarea poeziei. „Mulțumesc!”de G. Zarafu;
Modelaj: „Medalii pentru copii politico și” finalizarea
lucrărilor
ALA - Repovestire: „Nu numai la grădiniță” de O.Pancu
Iași
- Joc senzorial: „Deschide urechea bine!”
- Modelaj :Rechizitele cu care lucrez la grădini ță
–terminarea lucrărilor
ADE – Ordonează obiectele! (fișe);
Joc: „ Ascultă și execută!”

VINERI
ADP - Rutină

ALA – Aranjează mobilierul din grupă! (jetoane)

- Audiție: Cântece despre grădiniță
- „Facem ordine în sala de grupă”
ADE –„Ce faci cu ele? - Continuă propozi ția!” – joc
didactic; Lucrare colectivă: „Albumul cu fotografii din
grădiniță”- finalizarea lucrării

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activită ților de după-amiază.

Tema anuală: Cine sunt/ suntem? Săptămâna 5

25
Proiect: Veni ți în lumea mea!
TURA I
LUNI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: Suntem colegi și
prieteni
Opțional
ALA1 – Bibliotecă: Citire de imagini despre copii
diferiți
- Joc de rol: „De-a prietenii”
- Nisip și apă : „Construim castele împreună”
ADE –Activitate integrată: D Ș+DEC :
Lectură după imagini: „Copiii se jocă împreună”;
Desen : „Șervețelul pentru prietenul meu”(decorare)
ALA2 – Joc: „Cine lipsește?”
MIERCURI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Acesta sunt eu și mă
îngrijesc mereu!”
Opțional
ALA1 - Știin ță: „Corpul meu”
- Joc de rol:„De-a doctorul”
- Joc de masă: „Jocul umbrelor” (obiecte de uz
personal)
ADE - Activitate integrată:DLC+DEC:
Joc didactic: „Spune cum este!”(antonime); Cântec :
„Chipul meu” (predare), joc cu cânt: „10 Dege țele”
(repetare)
ALA2 – „Ghicitori despre părțile corpului”
VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Prietenul meu”
ALA1 – Artă: Pictură: „Prietenii mei”
- Bibliotecă: Citire de imagini: „La locul de
joacă”
- Construc ții : „Jucării pentru prietenul meu”
ADE - Activitate integrată:DLC+ DOS:
- Poveste cu început dat: „O aventură cu
prietenul meu”; Înșirare: „Brățară prieteniei”
ALA2 – Audiție: Cântece pentru copii
TURA II
26
Subtema: Grupul de prieteni, igiena corpului
MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Diferiți, dar egali”
ALA1 - Știin ță: „De ce suntem diferiți?”
- Artă: Desen: „Chipul meu”
- Construc ții : „Parcul de distracții”
ADE - Activitate integrată: D Ș+DOS :
- „Ne jucăm împreună” (exerciții cu material
individual – formare de mulțimi); Convorbire: „Diferi ți,
dar egali”
ALA2 –Joc cu cânt: „Joacă, joacă băiete/feti ță!”
JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Ce înseamnă să
lucrăm în echipă?”
ALA1 – Bibliotecă: Lectura educatoarei:„Racul,
broasca și știuca” de Alecu Donici
- Joc de masă: Puzzle: „Imagini cu copiii în
diferite ipostaze”(în parc, la grădini ță, la joacă)
- Nisip și apă : „Cazemata”
ADE - Activitate integrată: D Ș+DPM : Joc didactic:
„Ajută-ți colegul!”( formare de mulțimi); Joc:
„Competiția” (parcurs aplicativ)
-
ALA2 – Joc de mișcare: „Sfoara”
Rutină – „Împărțim jucăriile”
Tranziții – „Ne jucăm, nej ucăm”
„10 degețele”
„Îmi place să mă joc”
„Hop, hop, hop!”
 LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Selectare de imagini: Fapte bune/ fapte rele
(comportare la grădiniță și locul de joacă)
- „Ne jucăm împreună” – jocuri la alegerea
copiilor
- Mozaic: „Flori pentru colegul meu”
ADE - Convorbire: „Copiii se jocă împreună”; Desen :
„Șervețelul pentru prietenul meu”(decorare) finalizarea
lucrărilor
ALA – Joc: „Caută-ți prietenul!”
- Artă: Desen: „Chipul meu” terminarea lucrărilor
- „Construiesc împreună cu prietenul meu”
ADE - „Ne jucăm împreună” (exerciții cu material
individual – formare de mulțimi) – fișe ; Vizionare film
didactic: „Diferiți, dar egali”

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Discuții libere: „Cum mă îngrijesc singur?”
- Desen: conturare: „Palma mea”
- Jocuri inițiate de copii
ADE -„Spune cum este!”(antonime); Cântec : „Chipul
meu” (predare), joc cu cânt: „10 degețele” (repetare)
ALA - „Racul, broasca și știuca” de Alecu Donici -
discuții pe marginea poeziei
- Modelaj: „Jucăria preferată”
- Joc :„Ghicește la ce coleg m-am gândit?”
ADE -„Grupul de prieteni”( formare de mul țimi) fi șe;
Joc: „Echipele sportive”

VINERI
ADP - Rutină

ALA – Repetăm cântecelele învățate

- Scriere grafică: „Scriem împreună„( Linia
oblică)
- Facem ordine la locul de joacă

ADE -Poveste cu început dat: „O aventură cu prietenul

meu” continuarea povestirilor; Înșirare: „Bră țară
prieteniei”finalizare

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activită ților de după-amiază.

Tema anuală: Când,cum și de ce se întâmplă? Săptămâna 6

27
Proiect: Sunt curios să te cunosc, natură!
TURA I
LUNI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Ce se întâmplă afară?”
Opțional
ALA1 - Bibliotecă: Citire de imagini despre toamnă
- Artă: Modelaj: „Grebluțe și coșuri pentru frunze”
- Nisip și apă: „Castelul Toamnei”
ADE –Activitate integrată: D Ș+DPM:
Observare în natură: „Toamna”; „Pe cărările
toamnei” (alergare și forme de alergare), joc: „Alergăm
după frunze”
ALA2 – Audiție: Cântece despre toamnă
MIERCURI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „ De vorbă cu Toamna”
Opțional
ALA1 - Știin ță : „Punem frunze la presat”
- Artă: Pictură: „ Copacii toamna”
- Joc de rol: „Micii grădinari curăță frunzele”
ADE –Activitate integrată: DLC+DEC:
- Joc didactic: „Să o ajutăm pe Zâna Toamna”
(formare de propoziții); Cântec: „Acum e toamnă, da!”
(predare); Joc cu cânt : „Mergi cum bat!” (repetare)
ALA2 – Joc distraciv: „Găsește frunzele!”
VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Povestea unei frunze”
ALA1 - Știin ță: „De ce cad frunzele?”
- Artă:„Colorăm frunze de toamnă”
- Nisip și apă: „Urme de frunze pe nisip”
ADE –Activitate integrată: DLC+DOS:
- Lectura educatoarei: „Frunza” de E. Gârleanu;
„Chipuri zâmbitoare din frunze” – aplica ție cu materiale
din natură
ALA2 – Euritmie: „Dansul frunzelor”
TURA II
28
Subtema: Toamna - aspecte
MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Ce mi-a povestit o
rândunică?”
ALA1 – Știin ță: „Unde pleacă păsările călătoare?”
- Joc de masă: „Din jumătăți întreg” (păsări)
- Construc ții: „Cuiburi pentru păsări”
ADE –Activitate integrată: D Ș+DOS :
- Joc didactic: „Șirul de păsări călătoare” (serii de
obiecte); Convorbire: „Cum ajutăm păsările și plantele
în anotimpul toamna?”
ALA2 – Joc de mișcare: „Păsărică, mută-ți cuibul!”
JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Dacă aș fi Zâna
Toamna……”
ALA1 - Bibliotecă: Memorizare: „Ce te legeni?” de M.
Eminescu
- Joc de masă: „Așează-mă la locul potrivit!”
- Construc ții : „ Frunze” - mozaic
ADE –Activitate integrată: D Ș+DEC:
„Ne jucăm cu frunzele” (formare de mul țimi – exerci ții
cu material individual); Desen : „Toamna”
ALA2 – Euritmie: „Frunzele și vântul”
Rutină - Știu să mă îmbrac și să mă dezbrac singur
Tranziții – Cântece: „Toamna”
„Acum e toamnă, da!”
Recitative: Toamna iată a venit/ Copiii s-au pregătit/
Frunzele au adunat/ Grădina au curățat/ Și acum în
pas vioi/ Ne-așezăm doi câte doi.
 LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Răsfoim cărți cu povești despre toamnă ALA – Curiozițăți despre păsările călătoare
- Joc de atenție: „Spune care frunză lipse ște!” - Ghicitori despre păsări
- Puzzle cu peisaj de toamnă - Modelaj: „Căsuțe pentru păsărele”

ADE –Convorbire: „Toamna”; joc: „Alergăm după ADE -„Șirul de păsări călătoare” (serii de obiecte) –
frunze” fișe; Vizionare PPT „Păsările și plantele în anotimpul
toamna”

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Scriere grafică: Gardul grădinii – Linia oblică
- Pictură: „Copacii toamna” –terminarea lucrărilor
- Joc de rol: „Strângem frunzele!”
ADE - Joc didactic: „Să o ajutăm pe Zâna Toamna”
(formare de propoziții); Repetarea cântecului Acum e
toamnă, da!” și jocului cu cânt : „Mergi cum bat!”
ALA – Repetarea poeziei „Ce te legeni!” de M.
Eminescu
- Construcții plane din figuri geometrice: „Copaci
desfrunziți”
- Sortăm frunze după mărime și culoare
ADE -„Ne jucăm cu frunzele” (formare de mul țimi);
Desen : „Toamna” - finalizarea lucrărilor

VINERI
ADP - Rutină

ALA - Mozaic: „Copacii toamna”

- Repetăm cântecele despre toamnă
- Jocuri inițiate de copii
ADE – Povestire . „Frunza” de E. Gârleanu; „Chipuri
zâmbitoare din frunze” – aplicație cu materiale din
natură - expoziție cu lucrările copiilor

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activită ților de după-amiază.

Tema anuală: Când,cum și de ce se întâmplă? Săptămâna 7

29
Proiect: Sunt curios să te cunosc, natură!
TURA I
LUNI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Îmi plac fructele!”
Opțional
ALA1 – Bibliotecă: Citire de imagini cu aspecte din
livadă
- Joc de rol: „De-a vânzătorii de fructe”
- Construc ții: „Lădițe pentru fructe”
ADE –Activitate integrată: D Ș+DOS:
Observare: „Fructe de toamnă”; „Fructe haioase”
– decupare, lipire
ALA2 – Joc de mișcare: „Alergăm prin livadă”
MIERCURI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Florile toamnei”
Opțional
ALA1 - Știin ță : „Mirosim florile toamnei”
- Artă: Desen după șablon: „Flori de toamnă”
- Joc de masă:„Din jumătăți- întreg”
ADE - Activitate integrată: DLC+DPM:
- Memorizare: „Crizantema” de O. Cazimir
Gimnastică ritmică, „Dansul crizantemelor”
ALA2 – Joc distractiv: „Cine are floarea?”
VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Dacă aș fi o legumă,
aș fi….”
ALA1 - Bibliotecă:„Cum ne ajută legumele?” –citire
de imagini din reviste, reclame
- Joc de rol: „La piață”
- Construc ții: „Coșuri pentru legume”
ADE - Activitate integrată: DLC+DEC:
- Joc didactic: „Spune ce știi despre legume!”
(propoziții dezvoltate); Pictură: „Hora legumelor
vesele”
ALA2 – Punem murături
TURA II
30
Subtema: Flori, fructe, legume de toamnă
MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Fructul meu preferat”
ALA1 - Știin ță : „Cântărim fructele”
- Joc de rol: „Pregătim prăjituri cu fructe”
- Artă: Modelaj: „Fructe”
ADE - Activitate integrată: D Ș+DEC:
- „Mai multe fructe, mai puține” – Joc didactic;
Cântec: „Acum e toamnă, da!” (repetare), joc cu cânt:
„Țăranul e pe câmp”(predare)
ALA2 – Ghicitori despre fructe
JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „De ce mâncăm
legumele?”
ALA1 - Știin ță: „Să gustăm legume de toamnă!”
- Joc de masă: Puzzle: „Legume de toamnă”
- Artă:„Colorăm legume”
ADE - Activitate integrată:D Ș+DOS
- „Legume surori” (exerciții cu material individual,
formare de perechi); Convorbire: „Legumele, izvor de
vitamine”
ALA2 – Audiție: „Supa de zarzavat”
Rutină –Spălăm fructele și legumele înainte de a le
consuma
Tranziții –
Cântece: „ Acum e toamnă, da!”
„Țăranul e pe camp”
„Mergi cum bat!”
Joc de mișcare: „Recoltăm fructe și legume”
 LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – „Ne jucăm cu fructe din plastic”
- „De la sămânță la plantă, apoi la fruct” –
Vizionare PPT
- Lotto cu fructe
ADE -„Fructe de toamnă” fișe de lucru; „Fructe
haioase” – decupare, lipire –finalizarea lucrărilor
ALA – Vizionare: „Prâslea cel voinic și merele de aur”
- Modelaj : „Fructe” finalizare, expunere
- Curiozități despre fructe
ADE -„Mai multe fructe, mai puține” – fișe de lucru;
Repetarea cântecului „Acum e toamnă, da!” și a
jocului cu cânt: „Țăranul e pe camp”

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Răsfoim Atlasul Botanic pentru a afla lucruri
interesante despre florile toamnei
- Scriere grafică: Codițe de flori
- Construim ronduri de flori
ADE -Repetare: „Crizantema” de O. Cazimir
Gimnastică ritmică, „Dansul crizantemelor
ALA – „Alimente sănătoase” – discuții libere
- Ghicitori despre legume
- Joc distractiv: „Caută legumele!”
ADE -„Legume surori” (fișe de lucru) Convorbire: „De
ce mâncăm legumele?”

VINERI
ADP - Rutină

ALA – „Modelam coșul cu legume”

- „Pregătim salată de legume”
- „Sortăm jetoane cu legume”

ADE - Joc didactic: „Spune ce știi despre legume!”

(propoziții dezvoltate) repetare; Pictură: „Hora
legumelor vesele” finalizarea lucrărilor

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activită ților de după-amiază

Tema anuală: Când,cum și de ce se întâmplă? Săptămâna 8

31
Proiect: Sunt curios să te cunosc, natură!
TURA I
LUNI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Cum e vremea ?”
Opțional
ALA1 - Știin ță: ”De ce bate vântul?” ”Ce este ploaia?”
”De ce fulgeră?”
- Jocuri de rol: ”De-a vântul”De-a ploaia”
- Construc ții: ”Umbrele pentru ploaie” (materiale
diverse)
ADE –Activitate integrată: D Ș+ DEC :
Lectură după imagini: ”Fenomene ale naturii în
anotimpul toamna”; Pictură: ”Peisaj de toamnă
ploioasă
ALA2 – Vizionare film: ”Pic-pic și Pica-pica”
MIERCURI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”La plimbare cu ploaia”
Opțional
ALA1 –Bibliotecă: Scriere grafică: ”Mânerul umbrelei”
- Joc de rol: ”Suntem cercetători”
- Construc ții: ”Diguri împotriva apelor”
ADE - Activitate integrată: DLC+DEC:
- Joc didactic: ”Fenomenele naturii ne uimesc”
(propoziția exclamativă); Cântec: ”Toamna”- folclor
(predare), joc cu cânt: ”Vine ploaia, pic, pic,
pic!”(repetare)
ALA2 - Joc de mișcare: ”Bate vântul, vine ploaia”
VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”De vorbă cu vântul”
ALA1 - Știin ță : Sortăm jetoane cu fenomene ale
naturii specifice toamnei
- Joc de rol: ”Pregătim păpușa pentru vreme
rea”
- Nisip și apă : ”Urmele vântului”
ADE - Activitate integrată: DLC+DOS:
- Memorizare: ”Mori de vânt” de Maria Raicu”
Confecționare: ”Moara de vânt” din materiale
reciclabile
ALA2 – Joc de mișcare: ”Podul de piatră
TURA II
Subtema: Fenomene ale naturii în anotimpul toamna
MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Nu ne temem de
ploaie, fulgere și vânt”
ALA1 – Bibilotecă: Citire de imagini despre fenomene
ale naturii
- Artă: Desen:”Nori de ploaie”
- Joc de masă: ”Alege și potrivește!”
ADE - Activitate integrată: D Ș+DOS:
Predare : ”Dreptunghiul”- ” Adăpost pentru ploaie”;
Convorbire: ”Cum ne protejăm vreme rea?”
ALA2 – Joc distractiv: ”Unde este umbrelu ța?”
JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Întâmplări într-o zi de
toamnă”
ALA1 - Știin ță: ”De ce cade bruma?” ”Cum afectează
ea plantele?”
- Joc de masă: Încastre
- Artă: Dactilopictură: ”Picături de ploaie”
ADE - Activitate integrată:D Ș+DPM :
Joc didactic: ”Pune tot atâtea umbrelu țe, pelerine
etc.!”; Alergare și forme de alergae (repetare) joc:
”Fugi de ploaie!”
ALA2 –– Vizionare film educativ: Fenomene ale naturii
Rutină - Știu să mă feresc de vreme rea
Tranziții – Cântece:
”Vine ploaia, pic, pic, pic!”
” Acum e toamnă, da!”
Joc de mișcare: ”Tună, bate vântul, plouă”
”Podul de piatră”
32
 LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Mozaic: ”Nori de ploaie” ALA – Joc senzorial: ”Ce se aude?”

-Citim imagini despre vreme
- Ascultăm sunetul vântului și al ploii
ADE – Convorbire: ”Fenomene ale naturii în anotimpul
toamna”; Pictură: ”Peisaj de toamnă ploioasă
terminarea lucrărilor
- Labirint : ”Găsește drumul cel mai scurt până la
umbrelă!”
- Jocuri inițiate de copii
ADE -”Dreptunghiul”- ” Adăpost pentru ploaie”- fi șe de
lucru; Joc didactic: ”Alege hăinuțele pentru vreme
rea!”

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA - Scriere grafică: ”Mânerul umbrelei” - finalizare ALA –Cum putem prevedea vremea – film didactic
- ”Ce fac plantele când pouă?” - Construcții ”Stația meteo”
- Vizionare: ”Povestea ploii” - Modelaj: ”Umbrele”
ADE -”Fenomenele naturii ne uimesc” (propozi ția ADE -
exclamativă) fișe de lucru ; Cântec: ”Toamna” ,joc cu ”Pune tot atâtea umbreluțe, pelerine etc.!”- fi șe; Joc:
cânt: ”Vine ploaia, pic, pic, pic!”(repetare) ”Alergăm prin ploaie!”

VINERI
ADP - Rutină

ALA –Poster: ”Vremea azi”

- Joc senzorial: Cald/ rece
- Facem ordine în sala de grupă

ADE – Repetarea poeziei:”Mori de vânt” de Maria

Raicu; Confecționare: ”Moara de vânt” din materiale
reciclabile- finalizarea lucrărilor

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activită ților de după-amiază.

Tema anuală: Când,cum și de ce se întâmplă? Săptămâna 9

33
Proiect: Sunt curios să te cunosc, natură!
TURA I
LUNI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Fructe, legume, flori”
Opțional
ALA1 –Bibliotecă: Citire de imagini cu fructe, legume
și flori de toamnă
-Joc de masă: ”Puzzle cu fructe și legume”
- Construc ții: ”Ronduri de flori”
ADE –Activitate integrată: D Ș+DEC:
Joc didactic: ”Gospodinele la pia ță”; Desen:
”Vaza cu crizanteme”
ALA2 – Joc distractiv: ”Unde am ascuns mărul?”
MIERCURI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Îmi place toamna
pentru că….„
Opțional
ALA1 – Bibliotecă: Răsfoim cărți cu povești despre
toamnă
- Joc de masă: ”Jocul umbrelor” fructe și
legume
- Nisip și apă : ”Urme de frunze în nisip”
ADE - Activitate integrată: DLC+DEC:
- Joc didactic: ”Care este greșeala?”(propozi ția
interogativă); Repetăm cântecele de toamnă învă țate
ALA2 – Joc senzorial: ”Săculețul fermecat”
VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă:”Album de toamnă”
ALA1 – Bibliotecă: ”Ne jucăm cu piesele magnetice”
- Joc de rol: ”Micii grădinari”
- Joc de masă: ”Din jumătăți –întreg”
ADE - Activitate integrată: DLC+DOS:
- ”Pe scena toamnei” – (recitarea poeziilor
despre toamnă învățate), Lucrare colectivă: ”Toamna”
- machetă
ALA2 – Jocuri de mișcare: ”Păsărelele călătoare”
”Păsărică, mută-ți cuibul!”
TURA II
34
Subtema: Toamna -evaluare
MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Ce mi-a povestit
Toamna?”
ALA1 - Știin ță: Ce obținem din fructe și legume? fișe
- Artă: Pictură:”Zâna Toamna”
- Joc de rol: ”De-a gospodinele”
ADE - Activitate integrată: D Ș+DOS :
- Joc didactic: ”Așează corect fructele și
legumele!” – (mulțimi ); Lectură după imagini:
”Activitatea oamenilor în anotimpul toamna”
ALA2 – Joc de mișcare: ”Umple coșul!”
JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Ce știi despre
toamnă?”
ALA1 - Știin ță : ”Cântărim fructe și legume”
- Artă: Modelaj: ”Buchet de tufănele”
- Construc ții: ”Rafturi pentru borcanele cu
conserve”
ADE - Activitate integrată: D Ș+DPM:
- Joc logic: ”Să o ajutăm pe Zâna Toamna!”
(identificarea figurilor geometrice); ”Pe cărările
toamnei” – parcurs aplicativ
ALA2 – Jocuri distactive: ”Spune la ce m-am gândit?”
Rutină – Deprinderi de igienă: Știu să mă pregătesc de
masă
Tranziții - Cântece: ”Vine toamna, pic, pic, pic”
”Toamna”
”Țăranul e pe câmp”
” Acum e toamnă, da!”
Recitative: Toamna iată a venit/ Copiii s-au pregătit/
Frunzele au adunat/ Grădina au curățat/ Și acum în
pas vioi/ Ne-așezăm doi câte doi.
 LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Citim imagini despre munca oamenilor toamna
- Joc senzorial: ”Spune ce ai mirosit!”
- Discuții libere despre preferin țele unor fructe și
legume
ADE - Joc didactic: ”Gospodinele la pia ță”;
continuarea jocului Desen: ”Vaza cu crizanteme”
finalizarea lucrărilor
ALA – Reconstituire de imagini despre toamnă
-”Colorăm legume și fructe”
-” Facem compoturi din fructe”
ADE - Joc didactic: ”Așează corect fructele și
legumele!” – (mulțimi ) fișe ; Convorbire ”Activitatea
oamenilor în anotimpul toamna”

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Joc distractiv: ”Telefonul fără fir”
- ”Ștampilăm cu frunze” - pictură
- Construim magazii pentru depozitarea roadelor
toamnei
ADE -Joc didactic: ”Care este greșeala?”(propozi ția
interogativă)- fișe; Repetăm cântecele de toamnă
învățate
ALA - Sortăm jetoane cu fenomene ale naturii toamna
- Vizionare PPT: ”Imagini de toamnă”
- Ghicitori despre anotimpul toamna
ADE - Joc logic: ”Să o ajutăm pe Zâna Toamna!”
(identificarea figurilor geometrice); ”Pe cărările
toamnei – parcurs aplicativ

VINERI
ADP - Rutină

ALA – Joc: ”De-a păsările călătoare„

- ”Construim lădițe pentru fructe și legume”
- Jocuri inițiate de copi

ADE - ”Știu și eu o poezie” – (recitarea poeziilor

despre toamnă învățate), Lucrare colectivă: ”Toamna”
- expunerea machetei

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activită ților de după-amiază.

Tema anuală: Cine sunt/ suntem? Săptămâna 10

35
Proiect: Mă mândresc că sunt român!
TURA I
LUNI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: Când îmbrăcăm
costumul popular?
Opțional
ALA1 – Bibliotecă: Citire de imagini despre costume
populare din diferite zone
- Joc de rol: ”La șezătoare”
- Artă: Modelaj: ”Vase de lut”
ADE –Activitate integrată: D Ș+DEC:
Observare: ”Costumul popular”; Cântec: ”Drag mi-e
jocul românesc” (predare), Joc cu cânt: ”Alunelul”
ALA2 – Vizionare dansuri populare
MIERCURI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Să vorbim despre
obiecte tradiționale”
Opțional
ALA1 – Știin ță: ”Cum se fac vasele de lut?” –
vizionare film didactic
- Joc de rol: ”Pregătim masa în vase tradiționale”
- Construc ții :” Rafturi pentru vasele de lut”
ADE - Activitate integrată:DLC+ DEC:
Joc didactic: ”Românașii se joacă cu silabele”; Desen
”Vase tradiționale” (decorare)
ALA2 – Audiție: Cântece populare
VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă : ”Zi de sărbătoare”
ALA1 - Bibliotecă: ”Album cu imagini de la muzeul de
etnografie”
- Construc ții: ”Case țărănești”
- Joc de rol: ”De-a spectacolul popular”
ADE - Activitate integrată: DLC+DOS:
Lectură după imagini: ”Români în zi de sărbătoare”;
Nodul simplu: ”Înnodăm nojițele ”
ALA2 – Realizăm și noi un colț cu obiecte tradiționale
TURA II
Subtema: Costumul popular – identitatea na țională
MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Românaș și
româncuță”
ALA1 - Știin ță: De ce trebuie să păstrăm tradițiile?
- Joc de masă: ”Îmbracă fetița, băiatul în costum
popular!”
- Nisip și apă : Modele populare pe nisip
ADE - Activitate integrată: D Ș+ DOS :
„Ne jucăm cu obiecte tradiționale” (exerci ții cu
material individual –numărul și cifra 1)
; Memorizare: ”Portul meu” (folclor)
ALA2 –Joc: ”Țăranul e pe câmp”
JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Să nu uităm tradi țiile!””
ALA1 - Știin ță : ”Cum se confecționau costumele
populare?”
- Artă: ”Pictură pe vase de lut”
- Joc de masă: „Găsește umbra! –obiecte
tradiționale
ADE - Activitate integrată:D Ș+DPM
- Joc logic: ”Decorează costumul popular cum î ți
spun!” Dans popular : ”Hora”
ALA2 – Vizită la muzeu de etnografie
Rutină – Învățăm să respectăm tradițiile
Tranziții –
„Alunelul”
”Drag mi-e jocul românesc”
„ Hora”
36
 LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA - Sortare de imagini cu componente ale
costumului național
- Modelaj: ”Vase de lut” finalizarea lucrărilor
- Pregătim bucate tradiționale
ADE - Observare: ”Costumul popular”; Cântec: ”Drag
mi-e jocul românesc” Joc cu cânt: ”Alunelul”
ALA –– Răsfoim cărți vechi pentru a vedea cum trăiau
oamenii în trecut
- ” Îmbrăcăm păpușa în costum național”
- Decupăm imagini cu oameni îmbrăca ți în costum
popular
ADE - „Ne jucăm cu obiecte tradiționale” (exerci ții cu
material individual –numărul și cifra 1) ; Repetare:
”Portul meu”

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA - ”Admirăm fotografii vechi cu oameni îmbrăca ți
în costume populare”
- Jocuri inițiate de copii
- Joc distractiv: ”Traista fermecată”
ADE - Joc didactic: ”Românașii se joacă cu silabele”;
Desen ”Vase tradiționale” (decorare)
ALA - Vizionare imagini PPT: ”Costumul popular”
- Desen: ”Hora copiilor”
- Strigături pentru dansurile române ști
ADE -
Joc logic: ”Decorează costumul popular cum î ți spun!”
- fișe; Dans popular : ”Hora”- repetare

VINERI
ADP - Rutină

ALA – Convorbire:” Ce am văzut la muzeul de

etnografie”
- Scriere grafică: ”Cruciulițe pe ie”
- Realizarea colțului cu obiecte tradi ționale

ADE - Convorbire: ”Români în zi de sărbătoare”

- Nodul simplu: ”Înnodăm nojițele ” repetare

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activită ților de după-amiază.

Tema anuală: Cine sunt/ suntem? Săptămâna 11

37
Proiect: Mă mândresc că sunt român!
TURA I
LUNI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Țara mea”
Opțional
ALA1 – Știin ță: ”Frumusețile și bogățiile țării”
- Joc de masă: Puzzle – ”România”
- Construc ții: ”Munți și dealuri”
ADE –Activitate integrată: D Ș+DOS:
Observare: ”Harta României”; Colaj: ”Harta țării mele”
– rupere, lipire
ALA2 – Joc de mișcare: ”În excursie prin România”
MIERCURI
ADP ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Îmi place limba ce
o vorbesc!”
ALA1 – Bibliotecă: Citire de imagini cu diferite
monumente istorice
- Joc de masă: ”Alege și grupează - jetoane”
- Construc ții : ”Cetățile din România”
ADE – Activitate integrată: DLC+DEC:
Memorizare: ”Limba românească” de G. Sion; Imnul
României–”Deșteaptă-te române” – audiție; Cântec:
”Drag mi-e jocul românesc” (repetare)
ALA2 – Joc cu cânt ”La defilare”
VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Ce știu despre eroii
neamului meu?”
ALA1 -Știin ță: ”Cum s-a format poporul român?”/
”Eroii neamului meu”
-Joc de rol: ”De-a voievozii”
- Construc ții : ” Turnuri de apărare”
ADE - Activitate integrată: DLC+ DEC:
- Joc didactic: ”Pe urmele eroilor” (propozi ții,
cuvinte, silabe); Modelaj: ”Sabia și scutul eroului
preferat”
ALA2 – Joc de mișcare: ”Țară, țară, vrem osta și!”
TURA II
38
Subtema: Ziua Na țională a României
MARŢI
- Întâlnirea de dimineaţă: ”Pove ști ale neamului
meu”
Opțional
ALA1 Bibliotecă: Răsfoim cartea de istorie
- Artă: Colorăm : ”Monumente istorice”
- Joc de rol: ”De-a soldații”
ADE – Activitate integrată: D Ș+DOS:
Joc logic: ”Tabloul tricolor”; Lectura educatoarei: ”Mo ș
Ion Roată și Unirea” de Ion Creangă
ALA2 – ”Hora Unirii”
JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”La mulți ani, țara
mea!”
ALA1 - Biliotecă: Scriere grafică: Scriem numele țării
după model
- Pictură: ”Drapelul tricolor”
- Nisip și apă : ”Conturul țării noastre”
ADE - Activitate integrată: D Ș+DPM :
”Ne jucăm cu stegulețe!” (predarea cifrei2), Repetarea
dansului popular ”Hora”
ALA2 – Joc de atenție: ”La cine s-a oprit stegule țul?”
Rutină – Învățăm să cinstim memoria eroilor neamului
Tranziții – ”De-a soldații”
”La defilare”
”Drag mi-e jocul românesc”
”Unu, doi, unu, doi/ Mergem to ți în pas
vioi”
 LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – ”Călătorie pe hartă” ALA – Citire de imagini din cărți și reviste despre
- Audiție ”Rapsodia Română” ”Unirea cea mare”
- Jocuri inițiate de copii - Colorăm monumente istorice terminarea lucrărilor
- Joc: ”Statuile”
ADE -”Harta României”- fișe; Colaj: ”Harta țării mele” –
rupere, lipire- finalizarea lucrărilor ADE - Joc logic: ”Tabloul tricolor” - repetare;
Repovestire:„Moș Ion Roată și Unirea” de Ion Creangă

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA - Admirăm fotografii din țara noastră
- Puzzle:”Imagini din țară”
- Tangram: ”Steagul țării mele”
ADE – Repetarea poeziei ”Limba românească” de G.
Sion; Imnul României–”Deșteaptă-te române” –
audiție; Cântec: ”Drag mi-e jocul românesc” (repetare)
ALA – Discuții libere: ”Țara mea”
- Decupăm imagini cu frumusețile tării”
- Joc: ”De-a românașii”
ADE -”Ne jucăm cu stegulețe!” (predarea cifrei2) -
consolidare, Repetarea dansului popular ”Hora”

VINERI
ADP - Rutină

ALA – Vizionare film didactic:”Eroii neamului”

- Scriem numele țării noastre cu cifre magnetice
-”Ne jucăm cu soldățeii”
ADE - ”Pe urmele eroilor” (propoziții, cuvinte, silabe)
– fișe; Modelaj: ”Sabia și scutul eroului preferat”
expoziție cu lucrările copiilor

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activită ților de după-amiază.

Tema anuală: Cu ce și cum exprimăm ceea ce sim țim? Săptămâna 12

39
Proiect: Ce dragi îmi sunt sărbătorile!
TURA I
LUNI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ” Vin sărbătorile de
iarnă!”
Opțional
ALA1 – Bibliotecă: Citire de imagini obiceiuri de iarnă
- Joc de rol: ”De-a colindătorii”
- Construc ții : ”Casele gazdelor”
ADE –Activitate integrată: D Ș+DEC:
Convorbire: ”Sărbătorile de iarnă –datini și obiceiuri”;
Desen: ”Obiceiuri de iarnă” (socova, plugu șorul)
ALA2 – Joc de mișcare: ”Am pornit la colindat”
MIERCURI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Colinde, colinde”
Opțional
ALA1 – Bibliotecă: ”La colindat în diferite zone ale
țătii” – Vizionare PPT
- Joc de masă: ”Jocul umbrelor” (obiecte
folosite la colindat)
- Nisip și apă : ”Steluțe”
ADE - Activitate integrată: DLC+DEC:
- Memorizare: ”Colinde, colinde” de M.
Eminescu; Colinde –”Steaua” (predare) , Joc cu cânt :
” Cântecul caprei”
ALA2 – Joc distractiv: ”Găsește trăistuța!”
VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Vreau să merg la
colindat cu….”
ALA1 – Bibliotecă: ” Cu uratul” – ”Amintiri din
copilărie” de Ion Creangă
- Artă: Modelaj: ”Covrigi pentru colindători”
- Construc ții: ” Steaua”
ADE - Activitate integrată: DLC +DOS:
Joc didactic: ”Ne pregătim de colindat” (cuvinte,
silabe); Confecționare: ”Sorcova”
ALA2 – Pregătim sala de grupă pentru venirea
colindătorilor
TURA II
40
Subtema: Datini și obiceiuri de iarnă
MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Ce știm despre Mo ș
Nicolae!”
ALA1 - Știin ță: ”Cine a fost Moș Nicolae?”
- Artă: Modelaj: ”Dulciurile din ghetuța Mo șului
Nicolae”
-Joc de masă: Puzzle: ”Moș Nicolae”
ADE - Activitate integrată D Ș+ DOS:
”Darurile lui Moș Nicolae” (Numărul și cifra 3);
Lectura educatoarei: ”Legenda lui Mo ș Nicolae”;
ALA2 – Joc de mișcare: ”Drumul lui Moș Nicolae”
JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ””Am plecat să
colindăm”
ALA1 - Știin ță: ”De ce mergem la colindat?”
- Joc de rol: ”Gospodinele pregătesc dulciuri
pentru colindători”
- Artă: ”Decorăm trăistuța pentru colindat”
ADE - Activitate integrată: D Ș +DPM :
”Copii la colindat” (compunerea și descompunerea
numărului 3, exerciții cu material individual);
Joc:”Atinge steluța!” (sărituta în înălțime)
-
ALA2 – Repetăm colindele pentru serbare
Rutină - Sțiu să îmi ascult părunții
Tranziții – ”Bun găsit, gazdă bună/ Am venit cu voie
bună/ Cu mult drag să colindăm/ Și covrigi să
căpătăm!”
”Steaua”
” Domn, domn să-nălțăm!”
”Sorcova”
 LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA - Răsfoim cărți cu imagini de la colindat” ALA – Discuții cu grupuri mici de copii: „Cum aduce
- ”Completează ce lipsește!” – obiecte necesare Moș Nicolae darurile?”
colindătorilor - „Pregătim ghetuțele pentru venirea Mo șului”
- Scriere grafică: ”Spirala- Florile sorcovei” - Desen: ”Ghetuța lui Moș Nicolae”

ADE - Convorbire: ”Sărbătorile de iarnă –datini și ADE -”Darurile lui Moș Nicolae” (Numărul și cifra 3) -
obiceiuri”; Desen: ”Obiceiuri de iarnă” (socova, consolidare; Vizionare film: ”Legenda lui Mo ș
plugușorul)- finalizarea desenelor Nicolae”;

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Colorăm imagini cu diferite obiceiuri de iarnă ALA - ”Terminăm de decorat trăistuța pentru colindat”
- Mozaic: ”Sorcova” - Puzzle: ”Imagini cu colindători”
- Joc: ”Spune la ce obicei m-am gândit!” - Repetăm pașii de dans pentru serbare

ADE -”Copii la colindat” (compunerea și

ADE – Repetarea poeziei: ”Colinde, colinde” de M. descompunerea numărului 3, exerciții cu material
Eminescu; Colinde –”Steaua”, Joc cu cânt : ” Cântecul individual)- fișe de lucru; Joc:”Atinge stelu ța!”
caprei” (repetare)

VINERI
ADP - Rutină

ALA – Sortare de imagini cu copii la colindat

- Joc: ”La șezătoare”
- Pregătim sala de grupă pentru venirea
colindătorilor
ADE -”Ne pregătim de colindat” fișe de lucru;
Confecționare: ”Sorcova – finalizarea sorcovei

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activită ților de după-amiază.

Tema anuală: Cu ce și cum exprimăm ceea ce sim țim? Săptămâna 12

41
Proiect: Ce dragi îmi sunt sărbătorile!
TURA I
LUNI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Băduțuleț, brădule ț”
Opțional
ALA1 - Știin ță: ”De ce bradul rămâne tot timpul
verde?”
-Artă: Modelaj: ”Ornamente pentru brad”
- Joc de masă: ”Alege ornamentele potrivite!”
ADE –Activitate integrată: D Ș+DEC:
Lectura educatoarei: ”Legenda bradului” - folclor;
Pictură: ”Bradul împodobit”
ALA2 – Joc de mișcare: ” Atinge steluța din vârful
badului!”
MIERCURI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Îl aștept pe Mo ș
Crăciun!”
Opțional
ALA1 – Bibliotecă: Vizionare: ”Povestea renului
Rudolf”
- Artă: ”Scrisoare pentru Moș Crăciun”
- Joc de rol: ”De-a Moș Crăciun”
ADE - Activitate integrată: DLC + DEC:
Memorizare: ”Uite, vine Moș Crăciun!”de O. Cazimir;
Cântec: ”Moș Crăciun”, audiție: Colinde: ”Astăzi s-a
născut Hristos, ”Domn, domn să-nălțăm!”etc.
ALA2 – Joc distractiv: ”Caută darurile mo șului!”
VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Când împodobim
bradul?”
ALA1 – Bibliotecă: ”Scriere grafică: ”Crenguța
bradului”
- Joc de masă: ”Brăduțul” - piuneze
- Construc ții: ”Suport pentru brăduțul meu”
ADE - Activitate integrată: DLC + DOS: Povestirea
educatoarei: ”Fetița cu chibriturile” de H. Ch.
Andersen; Confecționare: ”Brăduțul împodobit”
ALA2 – Joc : ”Hora bradului”
TURA II
42
Subtema: Mo ș Crăciun, bradul împodobit
MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Seara de Crăciun”
ALA1 – Bibliotecă: Citire de imagini despre nașterea
Domnului
- Construc ții: ”Ieslea prucului Iisus”
- Nisip și apă : ”Drumul magilor până la pruncul
Iisus”
ADE - Activitate integrată D Ș+DOS : ” Împodobim
bradul” (numărul și cifra 4); Lectură după imagini:
”Nașterea Domnului Iisus”
ALA2 – Joc de atenție: ”Spune ce lipsește!”
JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Dacă aș fi ajurorul
Moșului….”
ALA1 - Știin ță : ”Labirint: ”Ajută-l pe renul Rudolf să
ajungă la sania moșului!”
- Artă: ”Decorăm globulețe”
- Joc de rol: ”De-a spiridușii moșului”
ADE - Activitate integrată: D Ș +DPM : ”Spiridușii
moșului pregătesc sacul cu jucării!„( numera ție 1-4);
”Dansul Crăciunițelor”
ALA2 – Ne pregătim pentru serbarea de Crăciun
Rutină – Învățăm să facem daruri celor dragi
Tranziții – ”Astăzi s-a născut Hristos”
”Moș Crăciun”
” Suntem tare fericiți/ Că am fost copii
cuminți/ Moșul sigur va veni/ Daruri multe vom primi!/
Unu- doi, unu-doi / Fiți, copii, cumin ți ca noi!
 LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – „Grupăm globulețele după culoare”
- Mozaic: „Globulețe”
- Puzzle: „Brăduțul împodobit”
ADE – Vizionare : „Legenda bradului”; Pctură: „Bradul
împodobit”- finalizarea lucrărilor
ALA – Vizionare imagini despre sărbătorirea
Crăciunului în alte țări
- „Alegeți și grupați imagini cu obiceiuri de
Crăciun!”
- Joc: „Aranjăm masa pentru sărbătoare”
ADE -„Împodobim bradul” (numărul și cifra 4) fi șe;
Dramatizare: „Nașterea Domnului Iisus”

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – „Ce ai vrea să-ți aducă Moș Crăciun?”
- Joc senzorial: „Săculețul Moșului”
- Construim sania lui Moș Crăciun (lego)
ADE - Memorizare: „Uite, vine Moș Crăciun!”de O.
Cazimir; Cântec: „Moș Crăciun”, audiție: Colinde:
„Astăzi s-a născut Hristos, ”Domn, domn să-
nălțăm!”etc.
ALA – „Povești din țara lui Moș Crăciun” – imagina ție
- „Pregătim prăjiturele pentru mo șul”
- „Micii artiști” Repetăm programul pentru
serbare
ADE -„Spiridușii moșului pregătesc sacul cu jucării!”
(numerație 1-4); ”Dansul Crăciunițelor”

VINERI
ADP - Rutină
ALA – Împodobim bradul pentru serbarea de Crăciun/
Aranjăm sala de grupă în aștepatrea moșului
- Ne costumăm pentru serbare
- Serbarea de Crăciun – spectacol
ADE - Repovestire: ”Fetița cu chibriturile” de H. Ch.
Andersen; Confecționare: ”Brăduțul împodobit –
Expoziție cu lucrările copiilor

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activită ților de după-amiază.

Tema anuală: Când, cum și de ce se întâmplă? Săptămâna 13

43
Proiect: Sunt curios să te cunosc, natură!
TURA I
LUNI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”A venit iarna drăgu ța”
Opțional
ALA1 – Bibliotecă: Citire de imagini despre anotimpul
iarna
- Joc de masă: ”Pune jetonul la locul potrivit!”
- Construc ții: ”Castelul Zânei Iarna”
ADE –Activitate integrată: D Ș +DEC:
Lectură după imagini: ”Iarna”; Cântec: ” Ține Baba
Iarnă sfat” - Liviu Comeș (predare); Joc cu cânt: ”Iarna
veselă”
ALA2 – Joc de mișcare: ”Prinde fulgii de zăpadă!”
MIERCURI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Dacă aș fi un fulg de
nea aș zura….”
” Opțional
ALA1 – Bibliotecă: Scriere grafică: ”Fulgi de nea”
- Joc de masă: ”Alege hăinuțele pentru călătorie
în ținuturile iernii”
- Nisip și apă : ”Steluțe de gheață”
ADE –Activitate integrată: DLC +DEC:
- Memorizare: ” Iarna pe uliță” de G. Co șbuc
(fragment); Pictură (pe perdea): ”Flori de ghea ță”
ALA2 – Jocuri de mișcare: ”Ne jucăm în zăpadă”
VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: În țara Crăiesei Zăpezii”
ALA1 –Știin ță : ”De unde vine zăpada?”
- Artă: Modelaj: Cazemate din bulgări de nea”
- Joc de masă: Puzzle:” Imagini din povești
despre iarnă”
ADE – Activitate integrată: DLC +DOS:
- Joc didactic: ”Surprizele Crăiesei Zăpezii”
(sinonime, silabe, sunete); Lucrare colectivă”Copaci
ninși” (lipirea polistirenului pe crengu țe)
ALA2 – Vizionare: ”Crăiasa Zăpezii”
TURA II
44
Subtema: Iarna - aspecte
MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”De ce îmi place iarna?”
ALA1 - Știin ță: Experimente: Cum se formează
gheața?”
- Artă: Desen ”Iarna”
- Joc de rol: ”Pregătim ceaiuri calde pentru
copii”
ADE –Activitate integrată: D Ș +DOS:
- ” Numărăm bulgări de zăpadă” (numera ția 1-5);
Convorbire: ”Cum ajutăm animalele în anotimpul
rece?”
ALA2 – Jocuri senzorial: ”Rece – cald”
JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”De vorbă cu un fulg de
nea”
ALA1 - Știin ță: ”Fenomene ale naturii în anotimpul
iarna” –( Enciclopedia copiilor)
- Artă: Dactilopictură: ”Fulgi de nea”
- Joc de rol: ”De-a Zâna Iarna”
ADE -Activitate integrată: D Ș + DPM:
- Joc didactic: ”Joacă-te cu fulgii de zăpadă!”
( compunerea și descompunerea numărului 5)
Aruncarea mingii cu o mână de la umăr, Joc:
”Aruncăm cu bulgări de zăpadă”
ALA2 – Ghicitori despre anotimpul iarna
Rutină - Știu să mă protejez de frigul iernii
Tranziții – Iarna la noi a venit/ Fulgi de nea a zămislit/
Copiii sunt fericiți/ Căci prind fulgii risipi ți!”
” Ține Baba Iarnă sfat
”Iarna veselă”
 LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – ”Sortează jetoanele anotimpului iarna!”
- ”Cu păpușa la joacă în zăpadă”
- Jocuri inițiate de copii
ADE - Convorbire: ”Iarna”; Cântec: ” Ține Baba Iarnă
sfat” - Liviu Comeș ,Joc cu cânt: ”Iarna veselă”
(repetare)
ALA – Discuții cu grupuri mici de copii: ”Cum îmi
petrec timpul liber în anotimpul iarna?”
- Decupăm imagini despre anotimpul iarna
- Desen ”Iarna” – terminarea lucrărilor
ADE -” Numărăm bulgări de zăpadă” (numera ția 1-5 -
consolidare); Vizionare imagini: ”Cum ajutăm
animalele în anotimpul rece?”

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Scriere grafică: ”Fulgi de nea” – terminarea ALA – Răsfoim cărți cu povești despre anotimpul iarna
lucrărilor - Audiție: Cântece despre anotimpul iarna
- Vizionare: ”Albă ca Zăpada” - Modelaj: ”Steluțe de gheață”
- Mozaic: ”Sania iernii”
ADE -”Joacă-te cu fulgii de zăpadă!” fișe de lucru
ADE – Repetarea poeziei:” Iarna pe uli ță” de G. Joc: ”Aruncăm cu bulgări de zăpadă”
Coșbuc ;Pictură (pe perdea): ”Flori de ghea ță” –
finalizarea lucrărilor

VINERI
ADP - Rutină

ALA – ”Ce personaj din povestea Crăiasa Zăpezii ți-a

plăcut? De ce?” –discuții cu grupuri mici de copii
- Construim palatul Crăiesei zăpezii
- Joc distractiv: ” Unde este steluța de ghea ță?”
ADE -”Surprizele Crăiesei Zăpezii”–fișe; Lucrare
colectivă: ”Copaci ninși” expoziție cu lucrările copiilor

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activită ților de după-amiază.

Tema anuală: Când, cum și de ce se întâmplă? Săptămâna 14

45
 Proiect: Sunt curios să te cunosc, natură!
TURA I
LUNI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Cum ne jucăm în
anotimpul iarna?”
Opțional
ALA1 - Știin ță: Care sunt sporturile de iarnă?”
-Joc de rol: ”De-a patinatorii”
- Construc ții : ”Săniuțe”
ADE –Activitate integrată: D Ș + DEC:
Convorbire: ”Jocurile copiilor iarna”; Modelaj: ”Omul
de zăpadă”
ALA2 – Jocuri cu bulgări de zăpadă
MIERCURI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „De vorbă cu omul de
zăpadă”
Opțional
ALA1 – ”Bibliotecă: ”Citim imagini despre sporturile
de iarnă”
-Artă : ”Decupăm și lipim omul de zăpadă”
- Nisip și apă : ”Urme de patine”
ADE - Activitate integrată: DLC +DEC:
-Memorizare: ”Omul de zăpadă” de Maria Raicu;
Cântec: ” Ține Baba Iarnă sfat” - Liviu Comeș
(repetare), joc cu cânt: ”Copiii și omul de
zăpadă”(predare)
ALA2 – Euritmie: ”Dansul oamenilor de zăpadă”
VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ” Întâmplări la derdelu ș”
ALA1 – Bibliotecă: ”Scriem denumiri de sporturi de
iarnă după puncte”
- Joc de rol: ”De-a schiorii”
- Artă: Desen: ”La săniuș”
ADE - Activitate integrată : DLC + DOS:
- Joc didactic: ”Spune cum este!” (adjectivul);
”Confecționare: ”Săniuța”
ALA2 – Ghicitori despre sporurile de iarnă
TURA II
46
Subtema: Jocurile copiilor iarna
MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Locul de săniu ș”
ALA1 – Bibliotecă: Repetăm poezia ”Iarna pe uliță”
de G. Coșbuc
- Artă: ”Colorăm imagini cu sporturi de iarnă”
- Joc de masă: ”Găsește umbra!”
ADE - Activitate integrată: D Ș +DOS:
- ”Săniuțele jucăușe” (numărul și cifra 6); Joc
didactic: ”Așa da/ așa nu!”(locul de joacă,
comportamente)
ALA2 – Joc distraciv: ”La cine s-a oprit omul de
zăpadă?”
JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Sportul de iarnă
preferat”
ALA1 - Știin țe: ”Jocuri de iarnă pe echipe”
- Construc ții : ”Pârtia de schi”
- Joc de masă: Puzzle: ”Sporturi de iarnă”
ADE - Activitate integrată: D Ș +DPM:
- Joc didactic: ”A câta săniuță lipsește?” (numeralul
ordinal); Predarea mersului în echilibru pe o suprafa ță
înaltă, Joc: ”Treci peste gheață!”
ALA2 – Vizionare film cu sporturi de iarnă
Rutină – Sunt atent la alunecuș
Tranziții –” Iarna a sosit”
”Copiii și omul de zăpadă”
”Săniuța”
”Unu- doi, unu-doi/ Faceți to ți la fel ca noi
–exerciții de gimnastică
 LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – ”Alege și potrivește sporturile de iarnă!”
- „Fularul” - Decorare
- Joc: ”Rostogolim bulgări”
ADE - Convorbire: ”Jocurile copiilor iarna”; Modelaj:
”Omul de zăpadă” - expoziție cu lucrările copiilor
ALA – Curizități din domeiul sporturilor de iarnă
- Joc de atenție: ”Ce lipsește la echipamentul
sportiv?”
- Modelaj: ”Schiori”
ADE - ”Săniuțele jucăușe” fișe; Convorbire: ”A șa da/
așa nu!”(locul de joacă, comportamente)

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Scriem cu cifre magnetice numele sportului
preferat
- Labirint: ”Găsește drumul spre omul de zăpadă”
- Joc distractiv: ”Prinde și dă mai departe!”
ADE – Repetarea poeziei: ”Omul de zăpadă” de Maria
Raicu; Cântec: ” Ține Baba Iarnă sfat” - Liviu Comeș
;joc cu cânt: ”Copiii și omul de zăpadă” - repetare
ALA – ”Ce știi despre sporturile de iarnă?”
- ”Îmbrăcăm păpușa pentru patinaj”
- Mozaic: ”Omul de zăpadă”
ADE -”A câta săniuță lipsește?” (numeralul ordinal) fi șe
de lucru ; Joc: ”Treci peste gheață!”

VINERI
ADP - Rutină

ALA - ”Întâmplări hazlii la derdeluș” – povestiri create

- Construim trambuline pentru sărituri cu schiurile
-”Reconstruim întregul”
ADE - Joc didactic: ”Spune cum este!” (adjectivul)-
repetarea jocului; ”Confecționare: ”Săniu ța” finalizarea
lucrărilor

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activită ților de după-amiază.

Tema anuală: Când, cum și de ce se întâmplă? Săptămâna 15

47
Proiect: Să călătorim în lumea necuvântătoarelor!
TURA I
LUNI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”În vizită la fermă”
Opțional
ALA1 - Știin ță: ”Observăm animalele domentice”
- Joc de masă: ”Spune cine este?” (umbre)
- Construc ții : ”Adăposturi pentru animalele
domestice”
ADE –Activitate integrată: D Ș +DEC :
Joc didactic: ”Ferma de animale” ; Modelaj: ”Animale
de la fermă”
ALA2 – Joc de mișcare: ”Șoarecele și pisica”
MIERCURI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ” Povești din lumea
animalelor domestice”
Opțional
ALA1 - Știin ță : ”Curiozițăti din lumea animalelor”
- Artă: ”Decupăm animale domestice din reviste”
- Nisip și apă : ”Ne jucăm cu rățuștele pe apă”
ADE - Activitate integrată: DLC +DEC:
-Lectura educatoarei: ”Punguța cu doi bani” de I.
Creangă; Cântec:”Graiul animalelor” (repetare); Joc cu
cânt: ”Pe baltă” -folclor-(predare)
ALA2 – Joc distractiv: Rațele și vânătorii”
VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Animalul meu preferat”
ALA1 - Știin ță: ”Grupează animalele cum îți spun!”
- Artă: Pictură: ”Scene din povești cu animale”
- Joc de rol: ”De-a fermierii”
ADE - Activitate integrată DLC + DOS:
- Joc didactic: „ Animale alintate” (diminutive);
”Iepurașul – pahar” (îndoirea hârtiei)
ALA2 – Joc de mișcare: „Prinde cățelușul!”
TURA II
48
Subtema: Păsări și animale domestice
MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Cum ne purtăm cu
animalele?”
ALA1 – Bibliotecă: Citim imagini despre animalele
domestice
- Artă: Desen: ”La fermă”
- Joc de rol: ”De-a veterinarii”
ADE - Activitate integrată: D Ș +DOS :
- ”Animale, păsărele din curtea bunicii mele”
(numărul și cifra 7); Memorizare: ”Cățelușul șchip” de
Elena Farago
ALA2 –Joc senzorial: ”Spune al cui este glasul?”
JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ” Am acasă/ aș vrea să
am un animal domestic….”
ALA1 – Bibliotecă: Scriere grafică: ”Codița
purcelului” (nodulețul)
- Joc de masă: Puzzle: ”Animale domestice”
- Construc ții : ”Ferma de animale”
ADE Activitate integrată : D Ș +DPM:
- ”Fermierii isteți” (exerciții cu material individual
în limitele 1-7);” Depozităm furaje pentru animale”
(transport de greutăți)
ALA2 – Vizionare desene animate: ”Motanul încăl țat”
Rutină - Știu să mă spăl pe mâini după ce mă joc cu
animalele
Tranziții – ”Graiul animalelor”
”Pe baltă”
”Cățelușul Azorel”
”Iepurașii s-au trezit/ De lucru s-au pregătit/ Țup, țup.
țup și țup, țup, țup/ Sar voioși în clasă acum!”
 LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA - Sortare de jetoane: ”Mama și puiul”
- Ghicitori despre animalele domestice
- Joc de rol: ”La fermă” (animale din plastic)
ADE - Convorbire: ”Ferma de animale” ; Modelaj:
”Animale de la fermă” finalizarea lucrărilor
ALA – ”Spune cu ce se hrănește!”/ ”De ce creștem
animale?” – discuții cu grupuri mici de copii
- Joc: ”Unde este pisicuța?”
- ”Construim o cușcă pentru Azorel”
ADE -”Animale, păsărele din curtea bunicii mele”
(numărul și cifra 7)- fișe; Repetarea poeziei: ”Că țelu șul
șchip” de Elena Farago

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – ”Răsfoim cărți cu povești despre animale
domestice”
- ”Colorăm animăluțul preferat”
- ”Scriem cu litere magnetice numele unor
animale”
ADE - Dramatizare: ”Punguța cu doi bani” de I.
Creangă; Cântec: ””Graiul animalelor” , Joc cu cânt:
Pe baltă (repetare)
ALA – ”Povestește o întâmplare cu animăluțul tău!”
- ”Lotto cu animale domestice”
- Audiție: cântece despre animale
ADE - ”Fermierii isteți” - fișe; Joc:” Depozităm furaje
pentru animale” (transport de greută ți)

VINERI
ADP - Rutină

ALA – ”Ce știi despre animalele domestice?”

- Tangram: ”Animalul preferat”
- Vizionare filmulețe: ”Animale hazlii”

ADE - Joc didactic: „ Animale alintate” (diminutive)

repetarea jocului; ”Iepurașul – pahar” (îndoirea hârtiei)
– finalizarea paharului

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activită ților de după-amiază.

Tema anuală: Când, cum și de ce se întâmplă? Săptămâna 16

49
Proiect: Să călătorim în lumea necuvântătoarelor!
TURA I
LUNI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ” În lumea animalelor
sălbatice”
Opțional
ALA1 – Bibliotecă: ”Citim imagini cu animale
sălbatice”
- Joc de masă: Puzzle: ”Animale sălbatice”
- Nisip și apă : ”În deșert”
ADE –Activitate integrată: DȘ +DEC:
Lectură după imagini: ”Animale și păsări
sălbatice”; Desen: ”Ursul”
ALA2 – Joc de atenție: ”Zboară, zboară”
MIERCURI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”De vorbă cu animalele
din pădure”
Opțional
ALA1 – Bibliotecă: Lectura educatoarei: ”Corbul șu
vulpea” de La Fontaine
- Joc de masă: ”Din jumătăți întreg”
- Nisip și apă : ”Urme de animale prin pădure”
ADE - Activitate integrată: DLC +DEC:
- Joc didactic: ”Spune ce este și cum este!” ;
Cântec: ”Fricosul” de Aurel Manolache (predare); Joc
cu cânt: ”La pădure” (repetare)
ALA2 – Joc: ”Cine face așa?”
VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Scrisoare din Junglă”
ALA1 – Bibliotecă: Scriere grafică: Scriem pe puncte
numele animalelor sălbatice
- Artă: Modelaj: ”Animale din junglă”
- Construc ții: ”Adăposturi în junglă”
ADE - Activitate integrată: DLC +DOS:
- Memorizare: ”În junglă” de Maria Raicu; Colaj :
”Leul”
ALA2 – Audiție: ”Elefantul Cici”
TURA II
50
Subtema: Păsări și animale sălbatice
MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ” Am văzut animale
sălbatice la…..”
ALA1 - Știin ță: ”Ce știm despre animalele sălbatice?”
– studiem Atlasul Zoologic
- Joc de rol: ”La Zoo”
- Construc ții: ”Circul”
ADE - Activitate integrată: D Ș +DOS:
- ” Animale mari și mici, toate au venit aici!”
(numărul și cifra 8); Convorbire: ”Cum ne comportăm
la Grădina Zoologică?”
ALA2 – Joc distraciv: ”Elefanții și maimu țele”
JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Dacă aș fi un animal
aș fi….”
ALA1 - Știin ță: ”Animale sălbatice protejate”
- Joc de rol: Teatru de păpuși: ”Povești cu
animale”
- Artă: Pictură: ”Animale sălbatice”
ADE Activitate integrată: D Ș + DPM:
- „ Ne jucăm cu animalele” ( numera ția 1-8,
vecinii); Joc: ”Șarpele” (târâre)
ALA2 – Poveste: ”Elefantul Dodo” de Adina Grigore și
Cristina Ipate-Toma
Rutină - Învățăm să protejăm animalele
Tranziții – ”Fricosul”
”La pădure”
” În pădurea cu alune”
”Câte unul pe cărare”
 LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Joc: ”Ce a uitat pictorul?”
- ”Răsfoim cărți și reviste cu animale sălbatice”
- Joc distractiv: ”Unde s-a oprit ursule țul?”
ADE - Convorbire: ”Animale și păsări sălbatice”;
Desen: ”Ursul” – finalizarea lucrării
ALA – ”Animale carnivore / animale ierbivore”
- ”Animalul preferat” - piuneze
- ”Să ascultăm cântecul păsărilor sălbatice!”
ADE -” Animale mari și mici, toate au venit aici!” fi șe;
”Cum ne comportăm la Grădina Zoologică?”

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – ”Corbul și vulpea” de La Fontaine- desen:
scene din fabulă
- ”Spune la ce animal m-am gândit?”
- ”De-a ursuleții”
ADE -”Spune ce este și cum este!” repetarea jocului;
”Fricosul” de Aurel Manolache ; Joc cu cânt: ”La
pădure” (repetare)
ALA – ”Vizionare imagini cu viața animalelor sălbatice”
-Modelaj:”Animale din pădure”
- Audiție: ”Cântece despre animalele sălbatice”
ADE -- „ Ne jucăm cu animalele” ( numera ția 1-8,
vecinii); Joc: ”Șarpele” (târâre)

VINERI
ADP - Rutină

ALA – ”Ce știi despre junglă?”/ Ce animale trăiesc

acolo?/ ”Pe care îl preferi?”
- ”Ne jucăm cu animale sălbatice de jucărie”
- Jocuri inițiate de copii
ADE – Repetarea poeziei: ”În junglă” de Maria Raicu;
Colaj : ”Leul” – expoziție cu lucrările copiilor

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activită ților de după-amiază.

Tema anuală: Când, cum și de ce se întâmplă? Săptămâna 17

51
Proiect: Să călătorim în lumea necuvântătoarelor!
TURA I
LUNI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ” Ținutul de ghea ță”
Opțional
ALA1 - Știin ță: ”Călătorie la Poli”
- Joc de masă: Puzzle: ”Pinguini”
- Joc de rol: ”De-a eschimoșii”
ADE –Activitate integrată: D Ș + DEC:
Joc didactic: ”Animale de la Poli”; Cântec: ”Ursul
cărturar” (predare); Joc cu cânt: ”Pinguinii merg cum
bat”
ALA2 – Joc de mișcare: ”Sărim pe ghețari”
MIERCURI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ” Viețuitoare din lumea
apelor”
Opțional
ALA1 - Știin ță : ”Cum trăiesc animalele sub apă?”
-Joc de rol: ”De-a sirenele”
- Nisip și apă : ”Pești” (forme)
ADE - Activitate integrată: DLC + DEC:
Joc didactic: ”Al/ a cui este .....?” (genitivul) Pictură:
”Lumea de sub ape”
ALA2 – Joc distractiv: ”Prinde peștele!”
VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Animale de la poli și
subacvatice”
ALA1 - Știin ță: ”Curiozități din lumea subacvatică și
de la Poli”
- Joc de masă: ”Alege și potrivește!” – animale
subacvatice și de la Poli
- Artă: Modelaj: ”Urși polari”
ADE - Activitate integrată DLC + DOS:
- Povestire creată: ”Povestea pinguinului și a
prietenului său delfinul”; ”Pinguinul” (decupare, lipire)
ALA2 – Joc de mișcare: ”Mergem ca pinguinii”
TURA II
52
Subtema: Animale de la Poli și subacvatice
MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Animalul de la Poli
preferat”
ALA1- Bibliotecă: Răsfoim cărți despre animalele de
la Poli”
- Artă: Desen: ”Pinguini și foci”
- Construc ții : Ghețari”
ADE - Activitate integrată: D Ș + DOS:
” Pinguini și urși polari” (Numărul și cifra 9); Lectura
educatoarei: ”Povestea ursului cafeniu” de V. Colin
ALA2 – Joc cu mingea: ”Foca jucăușă”
JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Din lumea pe știlor”
ALA1 – Bibliotecă: Citire de imagini despre
viețuitoarele apelor
- Artă: Îndoire: ”Peștele”
- Construc ții: ”Barca pescarului”
ADE Activitate integrată –D Ș + DPM:
- ”La pescuit” (exerciții și probleme în limtele 1-
9); Săritura în lungime de pe loc, Joc: ”Sari pe punte!”
ALA2 – Joc distractiv: ”Pescarul cel iste ț”
Rutină – Învățăm să economisim apa
Tranziții – ”Ursul cărturar”
” Înotăm ca peștișorii”
”Mergem ca pinguinii”
”Ursul doarme”
 LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – ”Denumește și descrie animalele de la Poli!”
- Labirint: ”Ajută-l pe Willy să ajungă la pe ște!”
- ”Construim căsuțe din gheață pentru pinguini”
ADE - Joc didactic: ”Animale de la Poli”; Cântec:
”Ursul cărturar”; Joc cu cânt: ”Pinguinii merg cum bat”
(repetare)
ALA - Vizionare imagini cu viața animalelor de la Poli
- Joc de mișcare: ”Mergem ca pinguinii”
- Colorăm peisaje din zonele polare”
ADE -” Pinguini și urși polari” (Numărul și cifra 9) -
consolidare; Dramatizare: ”Povestea ursului cafeniu”
de V. Colin

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – ”Recunoaște animalul subacvatic și spune ce ALA – Povestire: ” Povestea pescarului și a

știi despre el!” peștișorului de aur”de A.S. Puskin
- Vizionare : ”Mica sirenă” - Joc de rol: ”De-a pescarii”
- Modelaj: ”Animale subacvatice” - Lotto cu animale marine

ADE - ”La pescuit” (exerciții și probleme în limtele

ADE -”Al/ a cui este .....?” (genitivul) - repetare 1-9) fișe de lucru;, Joc: ”Sari pe punte!”
Pictură: ”Lumea de sub ape” finalizarea lucrărilor

VINERI
ADP - Rutină

ALA – „Ce animal îți place mai mult? / De ce?”

-”Așează peștii în acvariu cum îți spun!”
- ”Ghici, ghicitoarea mea!”
ADE - Povestire creată: Povestire creată: ”Povestea
pinguinului și a prietenului său delfinul” –coninuarea
poveștii; ”Pinguinul” (decupare, lipire) – expozi ție cu
lucrările copiilor

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activită ților de după-amiază.

Tema anuală: Cum este, a fost și va fi aici pe Pământ?” Săptămâna 18

53
Proiect:
LUNI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Povești din Univers”
Opțional
ALA1 – Bibliotecă: ”Citim imagini despre planete”
-Joc de rol: ”De-a cosmonauții”
- Construc ții : ”Rachete”
ADE –Activitate integrată: D Ș + DEC:
Lectură după imagini: ”Planetele din Sistemul
Solar” ; Modelaj: ”Sistemul Solar”
ALA2 – Joc de mișcare: ”Soarele și planetele”
MIERCURI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Soarele și Luna”
Opțional
ALA1 - Știin ță: ”De ce este zi? De ce este noapte?”
- Artă: Pictură: ”Cer înstelat”
- Nisip și apă: ”Umbre”
ADE - Activitate integrată: DLC + DEC:
-Lectura educatoarei: ”Cocoșul, soarele și luna”
– poveste grecească; Cântec: ”Soarele” (predare); joc
cu cânt: ”Coroana e rotundă”
ALA2 – Joc distractiv: Cosmonauți în spațiu
VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: Călătorie în cosmos”
ALA1 - Știin ță: ”Cum au aflat oamenii despre
planete?”
- Joc de masă: ”Reconstituie întregul” (planete)
- Artă: ”Colorează planeta care-ți place!”
ADE - Activitate integrată: DLC +DOS:
Memorizare: „În cosmos” de Mălina Cajal; ”Racheta”
(decupare, lipire)
-
ALA2 – Joc distractiv: Euritmie : ”Dansul planetelor”
Subtema: Să cunoa ștem universul!
TURA I
MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Planeta albastră”
ALA1 - Știin ță: ”Globul Pământesc” (explorare)
- Artă: Desen: ”Planeta Pământ”
- Joc de masă: Puzzle: ”Continente”
ADE - Activitate integrată: D Ș +DOS
- ”Stele și planete” (numărul și cifra 10);
Convorbire: ”Cum protejăm Pământul?”
ALA2 – Vizionare imagini: ”Pământul văzut din
cosmos”
JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”De vorbă cu un
extraterestru”
ALA1 – Bibliotecă: ”Imagini din Univers”
- Joc de rol: ” De-a roboții”
- Construc ții: ”Stația spațială extraterestră”
ADE Activitate integrată –D Ș + PM :
- Joc logic: ”Racheta”; Săritura de pe loc pe
ambele picioare, joc: ”Pași pe Lună”
ALA2 – Vizionare film didactic: „Prima călătorie a
omului pe Lună”
Rutină - Învățăm să protejăm natura
Tranziții – ”Hop, hop, hop, sărim vedeți?/ Suntem
cosmonauți isteți/ Pe Lună- am aterizat/ Și multe am
învățat/ Hop, hop, hop”
”Soarele”
”Lună, lună nouă”
”Coroana e rotundă”
54
 TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Sortare de imagini cu planete ALA - ” Micii ecologiști - Mesaje ecologice”

- Scriere grafică: ”Steluțe” - Modelaj: ”Globul Pământesc”
- Audiție: ”Cântece despre Terra” - ”Ne jucăm de-a extratereștrii”
ADE – Joc didactic: ”Planetele din Sistemul Solar” ;
Modelaj: ”Sistemul Solar” – expoziție cu lucrările ADE - ”Stele și planete” (numărul și cifra 10) –
copiilor fișe;”Cum protejăm Pământul?”

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA - „Ce este curcubeul?” ALA - Ghicitori despre cosmos

- Mozaic: ”Curcubeul” - Desenăm roboței
- ”Baze spațiale pe Lună” –construc ții Joc distractiv: ”Farfuriile zburătoare”
ADE - Joc logic ”Racheta” - repetare; joc: ”Pa și pe
ADE - Povestire: ”Cocoșul, soarele și luna” – poveste Lună”
grecească; Cântec: ”Soarele” , joc cu cânt: ”Coroana
e rotundă (repetare)

VINERI
ADP - Rutină

ALA – ”Ce sunt cometele?”

- ”Rachete din piese geometrice” – construc ții
plane
- Labirint: ” Drumul corect până la farfuria
marțienilor”
ADE – Repetarea poeziei: „În cosmos” de Mălina
Cajal; ”Racheta” (decupare, lipire) – terminarea
lucrărilor

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activită ților de după-amiază

55
Tema anuală: Cine și cum planifică/ organizează o activitate? Săptămâna 19
Proiect: Subtema: Îmi sărbătoresc ziua!
TURA I
LUNI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Cum vreau să-mi
sărbătoresc ziua de naștere?”
Opțional
ALA1 – Bibliotecă: Citire de imagini despre
planificarea unei petreceri
- Joc de rol: ”Primim oaspeți”
- Construc ții : ”Măsuțe și scăunele pentru
petrecere”
ADE –Activitate integrată: D Ș + DEC:
Conorbire: ”Cum organizăm o petrecere?” Desen:
”Invitație la petrecerea mea”
ALA2 – Joc distractiv: „ De-a baba oarba”
MIERCURI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Cum alegem cadoul
pentru prietenul nostru?”
Opțional
ALA1 – Bibliotecă: Scriere grafică: ”Scriem urări după
puncte”
- Joc de rol: ”La cumpărături”
- Nisip și apă : ”Castel pentru prietenul meu”
ADE - Activitate integrată: DLC + DEC:
Joc didactic: ”Cui îi dai cadoul?” (dativul)
Cântec: ”Ceata lui Pițigoi”(predare), joc muzical:
”Deschide urechea bine!” (repetare)
ALA2 – Joc de mișcare: ”Prinde baloanele!”
VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”O petrecere frumoasă”
ALA1 – Bibliotecă: ”Amintiri de la petrecerea mea” –
discuții
- Joc de masă: ”Găsește umbra potrivită pentru
fiecare copil!”
- Joc de rol: ”Aranjăm masa festivă”
ADE - Activitate integrată: DLC + DOS:
- Poveste cu început dat: ”Cea mai frumoasă
petrecere”;Activitate gospodărească: ”Pregătim
prăjituri pentru petrecere”
ALA2 – ”Sărbătorim împreună cu toți colegii”
56
MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Sunt invita ț la
petrecerea de aniversare a prietenului meu”
ALA1 - Știin ță : ”Ce înseamnă ziua de aniversare?”
-Artă: „Felicitare pentru prietenul meu” - pictură
- Joc de masă: Puzzle: ”Clovnul”
ADE - Activitate integrată: D Ș + DOS:
- ”Numărăm cadourile primite de sărbătorit”
(numerația 1-10, exerciții cu material individual); Joc
didactic: ”Bine ați venit la petrecere!” (reguli de
comportare)
ALA2 – Dansăm pe melodiile preferate
JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Surprize pentru
prieteni”
ALA1 - Știin ță : ”Cine sunt magicienii? Cum fac ei
magii?” ”Cine sun clovnii?”
- Artă: Modelaj: ”Prăjituri și torturi”
- Construc ții: ”Cutia magică a magicianului”
ADE Activitate integrată – D Ș+DPM:
- Joc logic: ”Cutia fermecată”, Parcurs aplicativ:
”Fii atent la surprizele clovnului! ”
ALA2 – Audiție: ”Nu mi-e frică de Bau-bau!”
Rutină – Învățăm să ne invităm prietenii la petrecere
Tranziții –”Ceata lui Pițigoi”
”Ne jucăm”
”Dacă vesel se trăiește”
”Ce petrecere frumoasă!”
 TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Vizionare:” Întâmplări hazlii la aniversări” ALA – ”Când îmi sărbătoresc ziua de naștere?”
-”Găsește diferențele din imagini!„ - „Felicitare pentru prietenul meu” (semnăm
- Joc: ”O ajut pe mama să pregătească siropuri felicitarea și o punem în plic)
pentru petrecere” - Joc: ”De-a magicienii”

ADE -”Cum organizăm o petrecere?”, Desen: ”Invita ție ADE - ”Numărăm cadourile primite de sărbătorit” (fi șe);
la petrecerea mea” - finalizarea lucrărilor ”Bine ați venit la petrecere!” (reguli de comportare)

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Modelaj: ”Cadouri” ALA - ”Colorăm și decupăm măști pentru petrecere”

-” Joc: Împachetăm cadouri” - Labirint: ”Ajută-l pe clovn să- și găsească nasul
- Desen: ”Lista cu alimentele și obiectele cel haios”
necesare organizării petrecerii” - Joc : ”Recunoaște cine te-a strigat!”

ADE - Joc didactic: ”Cui îi dai cadoul?” (dativul) ADE -”Cutia fermecată” – fișe de lucru, Joc:”Fii atent la
Cântec: ”Ceata lui Pițigoi”, joc muzical: ”Deschide surprizele clovnului! ”
urechea bine!” (repetare)

VINERI
ADP - Rutină

ALA – ”Ce mi-a plăcut la petrecere?”

- Facem ordine după terminarea petrecerii
- Jocuri inițiate de copii

ADE - Poveste cu început dat: ”Cea mai frumoasă

petrecere”; Expoziție cu fotografii ale prăjiturilor
pregătite de copii”

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activită ților de după-amiază.

57
Tema anuală: Cu ce și cum exprimăm ceea ce sim țim? Săptămâna 20
Proiect: Ce dragi îmi sunt sărbătorile!
TURA I
LUNI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Sosește primăvara”
Opțional
ALA1 – Bibliotecă: Citire de imagini cu aspecte de
început de primăvară
- Joc de masă: ”Alege și grupează!”
- Construc ții: ”Cutii pentru mărțișoare”
ADE –Activitate integrată: D Ș + DEC : Lectură după
imagini: ”Început de primăvară”; Cântec: ”Primăvara” ,
joc cu cânt: ”Iarnă să te duci!” (predare)
ALA2 – Joc de mișcare: ”La cules de ghiocei”
MIERCURI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă : ”Mărțișoarele
primăverii”
Opțional
ALA1 – Bibliotecă: ”Obiceiuri de Mărțișor” – vizionare
film didactic
- Nisip și apă : ”Inimioare – mărțișoare”
- Construc ții: ”Mărțișoare” - ținte colorate
ADE - Activitate integrată: DLC + DEC:
Memorizare:”Pentru tine primăvară” de O. Cazimir;
Pictură : ”Mărțișoare colorate” (pe figurine din gips sau
aluat uscat)
ALA2 – Jocuri de mișcare în curte: ”Ștafeta
mărțișoarelor”
VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ” Îți dăruiesc un
mărțișor!”
ALA1 – Bibliotecă: ”Cui dăruim mățișoare? ” – citire
de imagini
- Construc ții : ”Panouri pentru expoziția de
mărțișoare”
- Joc de rol: ”La cumpărături de mărțișoare”
ADE - Activitate integrată: DLC + DOS:
-Joc didactic: ”Să-l ajutăm pe Măr țișor!”
(omonime);Confecționare: ”Mărțișoare” (cu materiale
din natură )
ALA2 - Expoziție de mărțișoare
58
Subtema: 1 Martie – Măr ți șorul
MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Mărțișorul a vestit:
Primăvara a sosit!”
ALA1 -Știin ță : ”Sortează mărțișoarele după cerințe!”
- Artă: Împletire: ”Șnurul mărțișorului”
- Joc de rol:„ Făurari de mărțișoare”
ADE - Activitate integrată: D Ș + DPM
”Aranjăm mărțișoarele” (numerația 1-10, șirul numeric
crescător și descrescător); Lectura educatoarei:
”Legenda mărțișorului” (folclor)
ALA2 – Joc de mișcare: „Prinde mărțișorul”
JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Baba Dochia ne
povestește”
ALA1 -Știin ță : „Zilele babelor”
- Artă: Desen: ”Colorăm imagini – secvențe din
legende de primăvară”
- Joc de rol:”De-a Baba Dochia” (bobinare)
ADE Activitate integrată –D Ș + DPM:
- Joc didactic: ”Acâta oiță lipsește?” (nuumeralul
ordinal); Cățărare, joc: ”În căutarea Babei Dochia”
ALA2 – Vizionare : ”Legenda Babei Dochia”
Rutină – ”Te rog, mulțumesc, scuză-mă!”
Tranziții –” Haideți toți în pas vioi/ Ne grupăm doi câte
doi/ De lucru ne apucăm/ Mărțișoare decorăm!”
”Un, doi trei, veseli ghiocei/ Mergem, dragii
mei / Să ne pregătim/ Lucrul să-l pornim!”
”Iarnă, să te duci!”
”Primăvara a sosit”
”Primăvara”
 TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – ”Alege imaginile despre anotimpul primăvara!” ALA - „Cum ai vrea să fie mărțișorul pentru mama ta?„
- Modelaj: ”Ghiocei” – discuții libere
- Scriere grafică: ”Codița ghiocelului” - Desen: ”Mărțișoare”
ADE - Convorbire: ”Început de primăvară”; Cântec: - Joc: ”Găsește mărțișorul”
”Primăvara”, joc cu cânt: ”Iarnă să te duci!” (repetare) ADE -”Aranjăm mărțișoarele” (numerația 1-10, șirul
numeric crescător și descrescător) – fișe; Povestire:
”Legenda mărțișorului” (folclor)

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – „Care imagini sunt la fel?” ALA – ”Îmbrăcăm păpușa cu cojocul Babei Dochia”
- ”Fotografiem mărțișoare” - Joc : ”Care este baba ta?”
- Jocuri inițiate de copii - Puzzle: ”Oițele babei Dochia”
ADE - Memorizare:”Pentru tine primăvară” de O. ADE -”A câta oiță lipsește?” (numeralul ordinal); Joc:
Cazimir; Pictură : ”Mărțișoare colorate” (pe figurine din ”În căutarea Babei Dochia”
gips sau aluat uscat)

VINERI
ADP - Rutină

ALA – „Pregătim mărțișoarele pe care le vom dărui

mamei și bunicii”
- Scriere grafică: ”Fundița”
- Joc: ”De-a vânzătorii de mățișoare”
ADE - Joc didactic: ”Să-l ajutăm pe Mărțișor!”
(omonime)Confecționare: ”Mărțișoare” (cu materiale
din natură ) – expoziție cu vânzare

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activită ților de după-amiază

59
Tema anuală: Cu ce și cum exprimăm ceea ce sim țim? Săptămâna 21
Proiect: Ce dragi îmi sunt sărbătorile!
TURA I
LUNI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „ Mămica mea”
Opțional
ALA1 – Bibliotecă: Citire de imagini din cărți și reviste
despre activitățile mamei
- Joc de masă: ”Să facem buchețele de flori
pentru mama!”
- Joc de rol: ”Surprize dulci pentru mama”
ADE –Activitate integrată: D Ș + DEC :
Joc didactic: ”Ce face mama ta și cu ce lucrează ea?”;
Cântec: ”Mama” - folclor(predare), joc cu cânt: ”Iarnă,
să te duci!” (repetare)
ALA2 – Joc: ”Ghicește ce face mama?”(mimă)
MIERCURI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Chipul mamei”
Opțional
ALA1 – Bibliotecă: ”Știu să scriu cuvântul MAMA”
- Construc ții: ”Flori pentru mama” - mozaic
- Joc de rol: „Spectacol de ziua mamei”
ADE - Activitate integrată: DLC + DEC:
Memorizare: ”Mămica mea” de Maria Raicu; Pictură:
”Chipul mamei”
ALA2 – Joc de mișcare: ”Copilași, veniți la mama!”
VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Cea mai dragă de pa
lume”
ALA1 - Știin ță: ”Mama și puii” – sortare de jetoane
- Joc de rol: ”De-a mama”
- Construc ții: ”Castel pentru mama mea”
ADE - Activitate integrată: DLC + DOS:
Lectura educatoarei:”Mama” de M. Sântimbreanu;
Înșirare: ”Colier pentru mama” (din paste făinoase
ALA2 – Repetăm poeziile și cântecele învă țate
pentru ziua mamei
60
Subtema: 8 Martie – Ziua femeii
MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”De ziua mamei mele”
ALA1 - Știin ță: ”Cum se sărbătorește ziua femeii în
alte țări?”
- Artă: Desen: ”Felicitare pentru ziua mamei”
- Nisip și apă : ”Inimioare pe nisipul ud”
ADE - Activitate integrată: D Ș + DOS :
”Flori și inimioare pentru mama”(Numera ția 1-10,
vecinii, exerciții cu material individual); Povestirea
educatoarei: ”Jertfa unei mame” – poveste italiană
ALA2 – Audiție: cântece despre mama
JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Bunica mea”
ALA1 – Bibliotecă: ”Poveștile bunicii” – imagini din
cărțile cu povești
- Joc de masă: Puzzle: ”Bunicuța și Scufița
Roșie”
- Artă: Modelaj: ”Surprize pentru bunicuța”
ADE Activitate integrată –D Ș + DPM:
- Joc logic: ”Daruri pentru bunica”; Trac ținune și
împingerea diferitelor obiecte, Joc: ”O ajut pe bunica în
gospodărie”
ALA2 - Joc: ”Găsește ochelarii bunicuței!”
Rutină – Sunt ordonat ca mama mea
Tranziții – ”Mama”
”De ziua ta, mămico!”
” Floricică de pe șes”
”Primăvara a sosit”
 TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – ”Colorăm imagini despre activită țile mamei”
- ”Cum mă joc cu mămica mea?” –discuții libere
- Joc: ”Ce ne trebuie în casă?”
ADE - Joc didactic: ”Ce face mama ta și cu ce
lucrează ea?”; Cântec: ”Mama” (predare), joc cu cânt:
”Iarnă, să te duci!” (repetare)
ALA – Rezolvarea unor fișe interdisciplinare pe tema:
”De ziua mamei”
- ”Cumpărăm flori pentru mama”
- Ghicitori despre activitățile mamei
ADE - Flori și inimioare pentru mama”(Numera ția 1-10,
vecinii, exerciții cu material individual); ”Jertfa unei
mame” – convorbire pe baza povestirii

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – ”V-o prezint pe mama mea!” (descriere) ALA – Citim imagini despre bunica
- ”Împachetăm cadoul pentru mama” - ”Așează la locul potrivit!”
- „Sunt mamă pentru păpușa mea”- joc de rol - Construcții: ”Căsuța bunicii”
ADE –Repetarea poeziei ”Mămica mea” de Maria ADE - Joc logic: ”Daruri pentru bunica”; Trac ținune și
Raicu;; Pictură: ”Chipul mamei” – pregătirea tablourilor împingerea diferitelor obiecte, Joc: ”O ajut pe bunica în
pentru a fi dăruite mamei gospodărie”

VINERI
ADP - Rutină

ALA – ”Fiecare pui are mama lui” vizionare imagini

PPT – (ingrijirea puilor de către animale)
- ”Cum ofer darurile pregătite mamei?”
- Jocuri inițiate de copii
ADE – Povestire: :”Mama” de M. Sântimbreanu;
Înșirare: ”Colier pentru mama” (din paste făinoase –
finalizarea lucrărilor

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activită ților de după-amiază

61
Tema anuală: Când, cum și de ce se întâmplă?
Proiect: Sunt curios să te cunosc, natură!
TURA I
LUNI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Micii grădinari”
Opțional
ALA1 – Știin ță: ”Cu ce lucrează oamenii în grădină?”
-Joc de rol: ”De-a grădinarii”
- Construc ții: ”Roabe pentru grădină”
ADE –Activitate integrată: D Ș + DEC :
Lectură după imagini: ”Munca oamenilor în
anotimpul primăvara”; Cântec: ”Copăcelul” de Corneliu
Mereș (predare), Joc cu cânt: ”Primăvara a sosit”
(repetare)
ALA2 – Joc cu cânt: ”Țăranul e pe camp”
MIERCURI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Livada înflorită”
Opțional
ALA1 - Știin ță: ”De la floare la fructul gustos”
- Construc ții: ”Garduri pentru grădină”
- Joc de masă: ”Domino cu unelte de grădină”
ADE - Activitate integrată: DLC + DEC:
- Joc didactic: ”Cum a fost, cum este, cum va fi
copacul, grădina etc.?” (timpul verbelor); Desen:
”Copaci înfloriți”
ALA2 – Audiție: ”Povestea unui merișor”
VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Îmi place să lucrez în
grădină”
ALA1 - Știin ță: ”Plantăm semințe” - experiment
- Joc de rol: ”Lucrăm în grădină”
- Construc ții: Unelte de grădină” –( material
mărunt , LEGO)
ADE - Activitate integrată: DLC + DOS: Joc
didactic: ”Spune ce este și la ce folose ște?”; ”Livada
înflorită” – lucrare colectivă
ALA2 – Joc de mișcare: ”Împinge roaba”
62
Săptămâna 22
Subtema: Munci de primăvară, livada înflorită
MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Primăvara face treabă/
În grădină și-n livadă”
ALA1 – Bibliotecă: Citire de imagini despre munca
oamenilor în parcuri
- Artă: Modelaj: ”Unelte de grădinărit”
- Nisip și apă : ”Facem gropi pentru a planta
pomi”
ADE - Activitate integrată: D Ș + DOS:
- ”Primăvara harnică” (execiții în limitele 1-10)
Activitate în aer liber: ”Plantăm un pomișor”
ALA2 – Jocuri distractive în curte: ”Concursul micilor
grădinari”
JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Cum pot să-I ajut pe
părinții mei în grădină?”
ALA1 – Bibliotecă: Scriere grafică: ”Scriem după
puncte cuvinte ce denumesc unelte”
- Artă: Îndoirea sârmei: ”Grebla”
- Nisip și apă : „Ronduri de flori”
ADE- Activitate integrată –D Ș + DPM :
- Joc logic: ”Aleile pentru grădină”; Mersul în
echilibru cu transport de greutăți, joc: ” Micii grădinari”
ALA2 – Repetăm cântecele despre primăvară
Rutină – Ajut și eu la curățenia de primăvară
Tranziții –”Suntem micii grădinari/ Cu greblu țe echipa ți/
Grădina o îngrijim/ Și cu toți ne veselim”
”Copăcelul”
”Primăvara a sosit”
„Primăvara”
 TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Citire de imagini despre îngrijirea grădinii
- Joc senzorial: ”Din ce este făcut?”
-” Decupăm unelte”
ADE - Convorbire: ”Munca oamenilor în anotimpul
primăvara”; Cântec: ”Copăcelul” ,Joc cu cânt:
”Primăvara a sosit” (repetare)
ALA – „Alege și grupează uneltele!”
- ”Colorăm imagini cu activitățile din grădină”
- ”De-a gospodinele”
ADE -”Primăvara harnică” (execiții în limitele 1-10) –
fișe; ”Plantăm un pomișor” – udăm pomișoru pentru a
se prinde

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA - ”Completează ce lipsește!” ALA – Ghicitori despre unelte

- ”Udăm florile din clasă”
- Jocuri inițiate de copii
- ADE -”Cum a fost, cum este, cum va fi copacul,
grădina etc.?” (timpul verbelor) –fișe; Desen: ”Copaci
înfloriți” – finalizarea lucrărilor
- Labirint: ”Ajută-l pe grădinar să ajungă la
unelte!”
- ”Cine ajută copacul să înflorească?” – discu ții
libere
ADE -Joc logic: ”Aleile pentru grădină” - repetare; Joc:
” Micii grădinari”

VINERI
ADP - Rutină

ALA – ”Jocul umbrelor”(unelte)

- Joc de mișcare: ”Văruim pomii”
- ”Facem ordine în sala de grupă”
ADE -”Spune ce este și la ce folosește?” fișe; ”Livada
înflorită” – lucrare colectivă finalizarea lucrării

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activită ților de după-amiază

63
Tema anuală: Când, cum și de ce se întâmplă?
Proiect: Sunt curios să te cunosc, natură!
TURA I
LUNI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ” Florile primăverii”
Opțional
ALA1 – Bibliotecă: Citire de imagini din cărți și reviste
despre florile primăverii
- Joc de rol: ”La florărie”
- Joc de masă: ”Puzzle – flori de primăvară”
ADE –Activitate integrată: D Ș + DEC:
- Observare: ”Laleaua și zambila”; Pictură: Flori de
primăvară”
ALA2 – Plimbare în parc pentru a admira florile de
primăvară
MIERCURI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Insectele, prietenele
florilor”
Opțional
ALA1 - Știin ță: ”Cum le ajută insectele pe flori?” ”Cum
fac albinele miere?”
- Joc de masă:”Lotto cu flori și insecte”
- Construc ții: ”Stupul albinelor”
ADE - Activitate integrată: DLC + DEC:
Lectura educatoarei: ”Fluturașul Ovi” de Adina Grigore
și Cristina Ipate-Toma; Cântec: ” Fluturașul meu” de
Liliana Ștefan (predare); joc cu cânt: ”Greiera șul”
(repetare)
ALA2 – Joc de mișcare: „Albinuțele vin la flori”
VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”De vorbă cu Crăiasa
albinelor și cu Zâna florilor”
ALA1 – Știin ță : ”Curizități despre insecte și flori”
- Joc de masă: ”Din jumătăți – întreg” (flori și
insecte)
- Construc ții – pioneze colorate: ”Flori și
insecte”
ADE - Activitate integrată: DLC + DOS:
- Joc didactic: ”Cum este floarea / insecta?
(adjectivul); Confecționare: ”Albinu ța”
ALA2 – Plantăm flori în curtea grădiniței
64
Săptămâna 23
Subtema: Flori de primăvară și insecte
MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Zumzet în grădina de
flori”
ALA1 - Știin ță: ”Denumește insectele pe care le
cunoști din Atlasul Zoologic!”
- Artă: Desen: ”Fluturi colorați”
- Nisip și apă: ” Mușuroiul de furnici„
ADE - Activitate integrată: D Ș + DOS :
- „Fluturașii, furnicile și albinu țele se joacă cu
noi” (compararea mulțimilor – raportul cantitativ);
Memorizare: „Tâlharul pedepsit”, de Tudor Arghezi
ALA2 – Joc de mișcare: ”Zburăm ca flutura șii”
JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Dacă aș fi o floare a ș
vrea să fiu…”
ALA1 –Bibliotecă: ”Legende despre flori” – vizionare
imagini
- Artă: Modelaj: ”Vaza cu flori”
- Joc de rol: ”Lucrăm în sera de flori”
ADE: Activitate integrată : D Ș + DPM:
- Joc logic: ”Facem ronduri de flori”; Dans
ritmic: ”Dansul florilor”
ALA2 – Joc muzical: ”Floarea mea”
Rutină – Învățăm de la flori și insecte să fim cura ți
Tranziții – ”Fluturașii au venit / Florile de le-au trezit/
Împreună ca să fie/ Soarele să le mângăie”
- ”Greierașul”
- ”Albinuța”
- ”Primăvara a sosit”
- ”Floarea mea”
 TURA II
LUNI
ADP - Rutină
ALA – ”Sortează florile după cerințe”
- ”Coșuri pentru flori ”– construcții
- Punem flori la presat
ADE – Lectură după imagini ”Laleaua și zambila”;
Pictură: Flori de primăvară” - terminarea lucrărilor
MIERCURI
ADP - Rutină
ALA – Vizionare film didactic: ”Cum înfloresc florile?”
- Joc de rol: ”De-a greierașii”
- Modelaj: ”Gândăcei”
ADE –”Fluturașul Ovi” de Adina Grigore și Cristina
Ipate-Toma – povestirea copiilor; Cântec: ” Fluturașul
meu” ; joc cu cânt: ”Greierașul” (repetare)
VINERI
ADP - Rutină
ALA – Ghicitori despre insecte și flori
- Joc de atenție: ”Ce albină te-a în țepat?”
- ”Pregătim prăjituri cu miere”
ADE -”Cum este floarea / insecta? (adjectivul) – fi șe;
Confecționare: ”Albinuța” finalizarea lucrărilor
Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activită ților de după-amiază
65
MARŢI
ADP - Rutină
ALA – „Cum putem ocroti insectele?” –discu ții cu
grupuri mici de copii
- Scriere grafică: ”Insecte pe pătră țele”
- ”Buburuza” - mozaic
ADE -„Fluturașii, furnicile și albinuțele se joacă cu noi”
(compararea mulțimilor – raportul cantitativ);
Repetarea poeziei: “Tâlharul pedepsit”, de Tudor
Arghezi
JOI
ADP - Rutină
ALA – ”Să facem buchețele de flori!„ (aranjarea florilor)
- Joc senzorial: ”Ce floare ai mirosit?”
- ”Curățăm florile din sala de grupă de frunzele
uscate”
ADE - Joc logic: ”Facem ronduri de flori; Dans
ritmic: ”Dansul florilor”-repetare
Tema anuală: Când, cum și de ce se întâmplă?
Proiect: Sunt curios să te cunosc, natură!
TURA I
LUNI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă:” Legumele primăverii”
Opțional
ALA1 – Biliotecă: Citire de imagini despre legumele
timpurii
- Joc de masă: ”Reconstituie întregul!” (legume
timpurii)
- Construc ții: ”Lădițe pentru legume”
ADE –Activitate integrată: D Ș + DEC:
Observare: ”Legume timpurii”; Modelaj: ”Co șul cu
legume timpurii”
ALA2 – Joc senzorial: ”Spune ce-ai gustat!”
MIERCURI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: Primăvara în grădina de
legume”
Opțional
ALA1 – Bibliotecă: Alegem și descriem imagini cu
- Joc de rol: ”De-a gospodinele”
- Construc ții: ”Tarabe pentru legumele timpurii”
ADE - Activitate integrată: DLC + DEC:
Joc didactic: ”Spune cu sunet începe leguma pe care
ți-o spun!”; Cântec: ”Înfloresc grădinile” (predare), joc
muzical: ”Cântă după mine!”
ALA2 – Dramatizare: ”Ridichea uriașă”
VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Salată de legume”
ALA1 - Știin ță : ”Cum putem consuma legumele
timpurii?”
- Artă: ”Decupăm și lipim legume timpurii”
- Joc de rol: ”La piață”
ADE - Activitate integrată: DLC +DOS:
- Poveste creată după imagini: ”Pățania
legumelor timpurii„; ”Pregătim o salată de legume
timpurii”
ALA2 – Joc de mișcare: ”Culege și fugi!
66
Săptămâna 24
Subtema: Legume timpurii
MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Îmi plac legumele
timpurii”
ALA1 - Știin ță: „De ce se numesc legume timpurii?
”Cum se cultivă ele?”
- Artă: ”Colorăm legume timpurii”
- Nisip și a pă:”Plantăm răsaduri de legume”
ADE - Activitate integrată: D Ș+ DOS :
”Pune legumele în coș!” (compararea mul țimilor); Joc
didactic: ”De-a aprozarul” (formule de polite țe)
ALA2 – Joc de mișcare: ”Culeg legume pentru salată”
JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: Îmi ajut părin ții în
grădină
ALA1 - Știin ță: ”Identifică legumele timpurii după
descriere!”
- Joc de masă: ”Găsește umbra potrivită!”
- Nisip și apă : ” Punem semințe de legume”
ADE Activitate integrată: D Ș + DPM: -
-Joc didactic: ”Cântărim legume”; Alergare cu
pășire peste obstacole, joc: ”Printre straturile de
legume”
ALA2 – Joc distractiv: ” Ceapă sau usturoi?”
Rutină – Învățăm să mâncăm sănătos
Tranziții – ”Primăvara a sosit”
”Înfloresc grădinile”
” În grădină am pornit/ Legume am răsădit/ Când
sunt bune de mâncat/ În coșuri le-am adunat!”
”Facem salată minune/ Din grădina de legume/
Salata dacă-o mâncăm/ Sănătoși noi ne aflăm”
 TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Sortare de imagini cu legume timpurii ALA – Mozaic: ”Ridichea și salata”

- Joc: ”Ce legumă lipsește!”
- ”Măsurăm straturile de legume cu piciorul
ADE - Convorbire: ”Legume timpurii”; Modelaj: ”Co șul
cu legume timpurii” finalizarea lucrărilor
- Joc: ”Ghicește ce legume vreau să cumpăr!”
- Ce știi despre legumele timpurii?”
ADE -”Pune legumele în coș!” fișe de lucru; Joc
didactic: ”De-a aprozarul” (formule de polite țe)-
repetare

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – ”Găsește diferențele din cele două lădi țe de
legume!”
- Construim coșuri pentru a recolta legumele
- Supă de legume pentru păpușă”
ADE -”Spune cu sunet începe leguma pe care ți-o
spun!”; Cântec: ”Înfloresc grădinile” , joc muzical:
”Cântă după mine!” (repetare)
ALA – „Legumele și sănătatea” –discu ții cu grupuri
mici de copii
- ”Desenem legume haioase”
- Vizionare: Desene animate: ”Popey Marinarul”
ADE- Joc didactic: ”Cântărim legume”consolidarea
jocului; ”Printre straturile de legume” –alergare cu
pășire peste obstacole

VINERI
ADP - Rutină

ALA – Scriem cu litere magnetice și pe puncte numele

unor legume timpurii
- Jocuri inițiate de copii
- ”Alege ingredientele pe care le –am folosit la
salata de legume”
ADE - Poveste creată după imagini: ”Pățania
legumelor timpurii„ – scrierea poveștii în jurnalul
grupei; ”Mi-a plăcut/ nu mi-a plăcut salata din legume
timpurii”

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activită ților de după-amiază

67
Tema anuală: Ce și cum vreau să fiu?
Proiect: Vreau să fiu cel mai bun
TURA I
LUNI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Meseria părin ților mei”
Opțional
ALA1 – Știintă : ”De ce trebuie părinții noștri să
meargă la serviciu?”
- Joc de rol: ”De-a educatoare”
- Joc de masă: Completează imaginea!”
ADE –Activitate integrată: D Ș + DEC:
Joc didactic: ”Jocul meseriilor”; Cântec: Tâmplarul”;
Joc cu cânt: Podul de piatră”
ALA2 – Joc de mișcare: ”Ghicește ce facem noi!”
MIERCURI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Sunt atâtea meserii”
Opțional
ALA1 - Știin ță: „Spune cu ce lucrează?” (alegere de
jetoane
- Joc de rol: ”De-a medicul”
- Nisip și apă : ”Pregătim material pentru
constructori”
ADE - Activitate integrată : DLC + DEC:
- Memorizare: ”Artiști” de Maria Raicu ;
”Pictorii”(temă la alegerea copiilor)
ALA2 –Joc distractiv: ”Meserii” - mimă
VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ” Ce meserie îți place
cel mai mult și de ce?”
ALA1 – Bibliotecă: ”Micii decoratori” – scriere grafică
- Joc de rol: ”La coafor”
- Joc de masă: Puzzle – ”Meserii”
ADE - Activitate integrată: DLC + DOS:
- Joc didactic: ”Spune cine este și ce face?
(acordul subiectului cu predicatul); Îndoirea hârtiei:
„Coiful”
ALA2 – Joc senzorial: „Suntem muzicanți”
68
Săptămâna 25
Subtema: Meserii și profesii
MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Ce să fiu când voi fi
mare?”
ALA1 – Bibliotecă: „Ce meserie are?” – citire de
imagini
- Artă: ”Colorăm imagini cu diferite meserii„
- Construc ții: ”Micii arhitecți”
ADE - Activitate integrată: D Ș + DOS:
- „Micii matematicieni” ( adunarea și scăderea cu
o unitate, exerciții cu material individual); Convorbire:
”Orice om se știe/ Are o meserie” (respectul fa ță de
muncă)
ALA2 –Joc de mișcare: „Fotbaliștii”
JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Știu să lucrez în
echipă”
ALA1 – Bibliotecă: Citire de imagini despre lucrul în
echipă”
- Joc de masă: ”Domino cu unelte”
- Artă: ”Micii croitori” (decupăm materiale textile)
ADE Activitate integrată –D Ș + DPM :
- Joc logic:”Detectivii”; Predarea săriturii în înăl țime
cu élan și despreindere de pe un picior, joc: ”Echipa de
volei”
ALA2 – Ghicitori despre meserii
Rutină – ”Chiar dacă sunt mic, tot ajut un pic!” –
deprinderea de a ajuta la menținerea ordinii în sala de
grupă
Tranziții - ”În cerc noi ne așezăm/ Multe astăzi o să
aflăm/ Despre atâtea meserii/ Mai târziu oare ce vom
fi?”
„Tâmplarul”
”Ne jucăm, ne jucăm”
”Podul de piatră”
”Cântăreții”
 TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – ” Când am fost la mami / la tati la serviciu” –
discuții cu copiii despre vizitele la serviciul părin ților
- ”Colorează respectând legenda! Ce ai
descoperit?”
- Joc distractiv: ”Micii dansatori”
ADE - Joc didactic: ”Jocul meseriilor” - repetare;
Repetarea cântecului: Tâmplarul”; Joc cu cânt: Podul
de piatră”
ALA – Vizionare film animat: ”Bondocel își alege o
meserie”
- Modelaj: ”Instrumente specifice meseriilor”
- ”Spune ce nu se potrivește!”
ADE -„Micii matematicieni” – joc didactic;
Lectură după imagini: ”Orice om se știe/ Are o
meserie” (respectul față de muncă)

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – ”Alege imaginile cu meseriile părin ților tăi și ALA –”Călătorie în lumea inventatorilor” – citire de
vorbește despre ele!” imagini
- ”De-a patiserii” - Construim împreună un oraș
- Expoziție de pictură - ”Joc: ”Fotograful”
ADE - Joc logic:”Detectivii” – repetarea jocului; joc:
ADE –Repetarea poeziei:”Artiști” de Maria Raicu ; ”Echipa de volei”
”Pictorii”(temă la alegerea copiilor) –finalizarea
lucrărilor

VINERI
ADP - Rutină

ALA –”Meserii periculoase” –vizionare PPT

- ”Suntem meșteri mari”
- Jocuri inițiate de copii

ADE - Joc didactic: ”Spune cine este și ce face?

(acordul subiectului cu predicatul); Îndoirea hârtiei:
„Coiful”

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activită ților de după-amiază

69
Tema anuală: Ce și cum vreau să fiu?
Proiect: Vreau să fiu cel mai bun
TURA I
LUNI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Fapte bune”
Opțional
ALA1 – Bibliotecă: Răsfoim cărți cu povești despre
fapte bune
- Știin ță: ”Alege jetoanele cu fapte bune!”
- Joc de rol: ”De-a polițistul”
ADE –Activitate integrată: D Ș + DEC:
Lectură după imagini: ”Fapte bune, fapte rele”; Desen
pe asfalt sau pe tăblițe: ”O faptă bună”
ALA2 – Jocuri la alegerea copiilor în curte.
MIERCURI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Am făcut bine/ n-am
făcut bine”
Opțional
ALA1 - Bibliotecă: Citire de imagini din cărți cu
povești
- Artă: Colorăm imagini din povești
- Joc de rol: ”De-a judecătorul”
ADE - Activitate integrată: DLC + DEC:
- Joc didactic: ”De vorbă cu personajele din
povești” (antonime); Cântec: ”Lecție pentru pui”
(predare); joc muzical:”Recunoaște ce-am cântat!”
ALA2 – Jocuri de mișcare: ”Prinde hoțul!”
VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Hărnicuț eu sunt de
mic”
ALA1 – Bibliotecă: „Proverbe despre hărnicie”
- Artă: Pictură: ”Hărnicuțele: furnicile și albinele”
- Construc ții: ” Cutii pentru aranjarea jucăriilor”
ADE - Activitate integrată DLC +DOS:
- Lectura educatoarei: ”Fata babei și fata
moșneagului” de Ion Creangă; Activitate
gospodărească: ”Facem ordine la locul de jocă”
ALA2 – Jocuri de mișcare în curte: ”Albinele și
trântorii”, ”Greierele și furnica”
70
Săptămâna 25
Subtema: Trăsături de caracter
MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ” Vorbim despre adevăr
și minciună”
ALA1 - Știin ță: ”De ce nu spunem adevărul?”
- Joc de masă: Puzzle: ”Mincinoși din povești”
- Construc ții: „Palatul adevărului”
ADE - Activitate integrată: D Ș+ DOS :
-”Nu te mint deloc/ Socotesc pe loc!” (compunere
de probleme în limitele 1- 10)
Convorbire: ”Minciuna are picioare scurte”
ALA2 – Joc distractiv: ”Găsește minciuna!”
JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Prietenul meu, ajutor la
nevoie”
ALA1 – Știin ță: „Cum putem să ajutăm ?”
- Joc de masă: „Nu te supăra, prietene!”
- Nisip și apă : Eu și prietenul meu” (amprenta
palmelor”
ADE Activitate integrată : D Ș + DPM:
- Joc logic: ”Ajută-l pe prietenul tău”; Parcurs
aplicativ: ”Cursa prietenilor”
ALA2 – Joc senzorial: ”Care prieten te-a strigat?”
Rutină – ”Cred că eu te-am supărat/ Iartă-mă, ne-am
împăcat!”
Tranziții –
”Piticii”
”Albinuța”
” Ce e rău și ce e bine/ Trebuie să știe oricine/
Noi la grădi învățăm/ Cum trebuie să ne purtăm”
„ La nevoie cer de zor/ La prieteni ajutor/ Dacă îi
supăr cumva/ Îmi cer scuze uite așa: Iartă- mă!”
 TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – ”Ce fapte bune ai făcut tu? Ce alte fapte bune ai
mai putea face?”
- Rezolvarea unor fișe interdisciplinare pe tema fapte
bune/ fapte rele
- Jocuri inițiate de copii
ADE - Convorbire: ”Fapte bune, fapte rele”; Desen pe
asfalt sau pe tăblițe: ”O faptă bună” (finalizarea
lucrărilor)
ALA - Proverbe despre minciună și adevăr
- ”Găsește ce nu se potrivește!”
- Joc: ”Adevăr sau minciună”
ADE -”Nu te mint deloc/ Socotesc pe loc!” (compunere
de probleme în limitele 1- 10) - fișe;
Convorbire: ”Minciuna are picioare scurte”

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Discuții cu copiii : ”Cum pot să-mi îndrept
greșeala?”/ ”Ce se poate întâmpla dacă..?”
- Joc: ”Hoții și vardiștii”
- Colorăm imagini din povești –terminarea
desenelor
ADE - Joc didactic: ”De vorbă cu personajele din
povești” (antonime); Cântec: ”Lecție pentru pui” ,joc
muzical:”Recunoaște ce-am cântat!”(repetare)
ALA – Povestiri ale copiilor: ”Întâmplări cu prietenii
mei”
- Ghicitori despre trăsăturile de character;
- ”Mă joc cu prietenii mei”
ADE -”Ajută-l pe prietenul tău” - fișe de lucru;
Joc: ”Cursa prietenilor”

VINERI
ADP - Rutină

ALA – „Ce însemnă să fii harnic?”

- Labirint: ”Drumul fetei moșului”
- ”Facem plăcinte pentru fata moșului”
ADE – Dramatizare”Fata babei și fata moșneagului” de
Ion Creangă; Activitate gospodărească: ”Facem ordine
la locul de joacă”

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activită ților de după-amiază

71
Tema anuală: Cu ce și cum exprimăm ceea ce sim țim?
Proiect: Ce dragi îmi sunt sărbătorile!
TURA I
LUNI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Ce știi despre
Sărbătoarea Paștelui?”
Opțional
ALA1 – Biliotecă: „Viața lui Iisus” – vizionare film
didactic
- Joc de rol:„De-a pelerinii”
- Construc ții: „Biserici”
ADE –Activitate integrată: D Ș +DEC:
Lectură după imagini: „Sărbătoarea Pa ștelui”;
Picură pe sticlă: „Scenă de Paște”
ALA2 – Mergem la biserică să vorbim cu preotul
MIERCURI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Îmi place Pa ștele
pentru că….”
Opțional
ALA1 – Biliotecă: Obiceiuri de Paște din alte țări
- Joc de masă: Puzzle„Iepurași”
- Construc ții : ”Căsuțe pentru iepurași”
ADE - Activitate integrată: DLC + DEC:
Memorizare: ”La Paști” de G. Topîrceanu
Cântec: „Fricosul”(repetare); audiție: ”Hristos a înviat!”
ALA2 – Jocuri sportive: ”Iepurașii acroba ți”
VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Cum ne pregătim de
Paște?”
ALA1 – Biliotecă: ”Mic dicționar de termeni religioși”
–simboluri pascale
- Construc ți i: Coșuri pentru ouă”
- Joc de rol: ”Pregătim masa de Paște”
ADE - Activitate integrată: DLC + DOS:
- Joc didactic: ”Pregătiri de Paște” (silabe,
sunete); ”Coșulețe pentru ouă” (din materiale
reciclabile)
ALA2 – Joc de mișcare: ”Mieii și lupul”
72
Săptămâna 26
Subtema: Pa ștele
MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Se apropie Pa ștele”
ALA1 - Știin ță : „Ce sunt ouăle încondeiate?” ”De ce
încondeiem ouă?
- Artă: ”Încondeiem ouă” (decorare)
- Nisip și apă : ”Drumul spre biserică”
ADE - Activitate integrată: D Ș + DOS:
-”Câte ouă sunt în coș?” ( adunarea cu două unită ți);
„Legende despre sărbătoarea Paștelui” – vizionare
PPT
ALA2 – Joc de mișcare: ”Iepurilă ascunde ouă”
JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Ce vrei să- ți aducă
iepurașul?”
ALA1 - Știin ță: „ Ajută-l pe Iepuraș să aranjeze ouăle”
- Artă: Modelaj: ”Coșul cu ouă”
- Nisip și apă : ”Ouă pe nisip”
ADE Activitate integrată : D Ș + DPM:
- Joc logic: ”Surprizele Iepurașului”; Alergare cu
ocolire de obstacole, joc: ”Cursa cu obstacole a
iepurașilor””
ALA2 – Joc distractiv: ”Oul cu surprize”
Rutină – Învățăm să spunem: ”Hristos a înviat! /
Adevărat a înviat!”
Tranziții –”Noi cu toți ne adunăm/ Clasa să o aranjăm/
Frumos să ne îmbrăcăm/Paștele să așteptăm”
”Iepurașii”
”Fricosul”
”Mergem cu pas sfios” – exerciții de mers
 TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Citire de imagini: ”Datini de Pa ște” ALA – ”Ce sunt Deniile?”

- Labirint: ”Ajută copilul să ajungă la Iisus!”
- Audiție: Cântece religioase
ADE - Convorbire: ”Sărbătoarea Paștelui”; Picură pe
sticlă: ”Scenă de Paște” – expoziție cu lucrările copiilor
- ”Felicitări de Paște” - desen
- Joc distractiv: ”Suflă în lumânare!”
ADE -”Câte ouă sunt în coș?” ( adunarea cu două
unități) - fișe de lucru; Legende despre sărbătoarea
Paștelui”

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA - Rezolvarea unei fișe interdisciplinare pe teme ALA – ”Cum întâmpinăm Sărbătoarea Paștelui?”
pascale - ”Ouă și iepurași” – mozaic din mărgele
- „Caută umbra!” - ”Facem cumpărături de Paște”
- Joc: ”Hrănește iepurașul!” ADE - Joc logic: ”Surprizele Iepurașului” - repetare,
joc: ”Cursa cu obstacole a iepurașilor
ADE – Repetarea poeziei: ”La Paști” de G.
Topîrceanu; Cântec: „Fricosul”; audiție: ”Hristos a
înviat!”

VINERI
ADP - Rutină

ALA –” Simboluri pascale” - observare

- Desen: ”Îngerași”
- ”Facem cozonaci”
ADE -”Pregătiri de Paște” (silabe, sunete) fi șe de
lucru; ”Coșulețe pentru ouă” (din materiale reciclabile)
– finalizarea coșulețelor

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activită ților de după-amiază

73
Tema anuală: Cum este, a fost și va fi aici pe Pământ?
Săptămâna 27
Proiect: Hai să călătorim!
TURA I
LUNI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Hai să călătorim!”
Opțional
ALA1 – Bibilotecă: ”Călători în lumea largă” – imagini
despre mijloace de transport
- Joc de masă: ”A cui este umbra?”
- Construc ții : ”Garaje și parcări auto”
ADE –Activitate integrată: D Ș + DEC:
Joc didactic: „Cu ce călătorim?”; Cântec: ”Ma șinu ță
dragă” (predare) , Joc cu cânt: ”Trenul” (repetare)
ALA2 – Jocuri la groapa de nisip: ”Soferi și impega ți”
MIERCURI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „ Pe mările albastre”
Opțional
ALA1 – Știin ță : ”Fenomenul de plutire” - experiment
- Joc de rol: ”De-a pirații”
- Contruc ții: „Portul”
ADE - Activitate integrată: DLC + DEC:
-Povestire după ilustrații: ”Aventuri pe mările
albastre”; Modelaj: ”Mijoace de transport preferate”
ALA2 – Joc distractiv: ”Pe vapor”
VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă : Mi-ar plăcea să
călătoresc cu….”
ALA1 – Bibliotecă: „Spune o poveste despre….”
- Joc de rol: „De-a mecanicii”
- Construc ții : Mijloace de transport”
ADE - Activitate integrată: DLC + DOS:
- Joc didactic: „Cum călătorim, cum vom
călători?” (timpul verbelor); Confecționare: ”Barca” –
din coji de nucă
ALA2 – ”Avioanele ajung la aeroport, trenurile ajung la
gară” – jocuri distractive
74
Subtema: Mijloace de transport
MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Mijloace de transport
terestre”
ALA1 - Știin ță: ”Cum funcționează mașinile, trenurile ,
motocicletele și bicicletele?” ”Ce sunt motoarele?
- Joc de rol: „De-a polițiștii de la circulație”
- Artă: Desen: ”Trenuri, mașini și biciclete”
ADE - Activitate integrată: D Ș + DOS:
- Joc logic: ”Trenul” – cu două diferen țe;
Memorizare: ”Strada nu e loc de joacă” de Maria Raicu
ALA2 – Joc de mișcare: ”Stop pe roșu, treci pe verde!”
JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Zburăm cât mai sus”
ALA1 - Știin ță: ”Cum zboară avioanele?/ Cine
conduce avionul / elicopterul?/ Ce sunt baloanele cu
aer?„”
- Joc de masă: Puzzle: ”Avioane, elicoptere”
- Artă: ”Colorăm baloane cu aer”
ADE - Activitate integrată –D Ș + DPM:
- ”Câte avioane au decolat?” (adunare și scădere
cu două unități); Aruncarea și prinderea mingii, joc:
”Prinde avionul”
ALA2 – Joc de atenție: ”Zboară, zboară”
Rutină - Știu să traversez corect
Tranziții - ”Trenul”
”Avionul”
” Cu mașina sau cu trenul/ Veseli am pornit la
drum/ Multe lucruri minunate/ Vom vedea de-acum”
”Trenul, vagonul” – joc de mi șcare
 TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Sortare de imagini cu mijloace de transport
- Ghicitori despre mijloacele de transport
- ”Cursa mașinuțelor”- cu jucării
ADE - Convorbire: „Cu ce călătorim?”; Cântec: ”
”Mașinuță dragă” , Joc cu cânt: ”Trenul” repetare)
ALA - Joc: ”La plimbare prin oraș” – recunoa șterea
semnelor de circulație”
- ”Semaforul” – construcții plane
- Desen: ”Trenuri, mașini și biciclete” –
terminarea desenelor
ADE - Joc logic: ”Trenul” – cu două diferen țe;
Repetarea poeziei: ”Strada nu e loc de joacă” de Maria
Raicu

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA –”Mesaje de pe mare” –cărți despre mijloacele de ALA – „Aeroportul” - observare

transport pe apă
- Scriere grafică: ”Valurile mării”
- ”De-a marinarii”
ADE - Povestire după ilustrații: ”Aventuri pe mările
albastre” – scrierea povestirii în jurnalul grupei
;Modelaj: ”Mijoace de transport preferate” – expozi ție
- ”De-a stewardesele”
- „Turnul de control” – construc ții
ADE - Câte avioane au decolat?” (adunare și scădere
cu două unități ) – fișe de lucru; joc: ”Prinde avionul”

VINERI
ADP - Rutină

ALA – Vizionare film didactic: ”Cum s-au inventat

mijloacele de transport?”
- ”Drumuri diferite” – construc ții cu be ți șoare
colorate
- „Ghicește ce mijloc de transport se aude!”- joc
senzorial
ADE - Joc didactic: „Cum călătorim, cum vom
călători?” (timpul verbelor); Confecționare: ”Barca” –
din coji de nucă

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activită ților de după-amiază

75
Tema anuală: Cum este, a fost și va fi aici pe Pământ?
Proiect: Subtema: De la sat la ora ș
TURA I
LUNI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Știu cum se nume ște
orașul/ satul meu”
Opțional
ALA1 – Biliotecă: Citire de imagini din localitatea
natală
-Joc de rol: ”De-a primarul”
- Construc ții: ”Orașul”
ADE –Activitate integrată: D Ș + DEC:
Observare: ”Satul și orașul”; Desen: ”Localitatea
natală
ALA2 – Plimbare prin localitatea natală
MIERCURI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ” Știu drumul până
acasă ”
Opțional
ALA1 – Biliotecă: ”Povești din localitatea mea”
- Artă: Pictură: ”Strada mea”
- Construc ții: ”Case/ blocuri pe strada mea”
ADE - Activitate integrată: DLC + DPM:
Memorizare: ”Acasă” de Emilia Căldăraru ; ”Prin
oraș” – parcurs aplicativ
ALA2 – Joc distractiv: ”Statui în orașul meu!”
VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ” Îmi place să mă plimb
în orașul/ satul meu”
ALA1 – Biliotecă: Scriere grafică: ”Numele localită ții
natale” – după model
- Artă: „Colorăm imagini din localitatea natală”
- Construc ții: ”Obiective turistice”
ADE - Activitate integrată: DLC + DOS
- Joc didactic: ”Călătorie prin ora șul meu”
( propoziții, cuvinte, silabe, sunete); Lucrare colectivă:
”Orașul / satul meu”
ALA2 – Joc de mișcare: Cine ajunge primul în parc!
76
Săptămâna 28
MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă”Mândru de ora șul/ satul
meu!”
ALA1 - Știin ță: „Orașul / satul meu de-a lungul
timpului” – imagini și fotografii
- Joc de masă: Puzzle: ”Imagini cu localitatea natală”
- Nisip și apă : ”Parcul din orașul meu”
ADE - Activitate integrată: D Ș + DOS :
- ”La joacă prin cartier” (probleme în limitele 1-
10); Convorbire: ”Cum păstrăm orașul/ satul curate?”
ALA2 – Facem ordine în parcul de lângă grădini ță/ în
curtea grădiniței
JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Bine ați venit la noi!”
ALA1 - Știin ță: ”Studiem harta localității natale”;
”Frumusețile din localitatea mea”
- Joc de rol: ”Ghid în orașul/ satul meu”
- Nisip și apă : ”Orașul meu”(desen pe nisipul
ud)
ADE - Activitate integrată –D Ș + DEC:
- Joc logic: ”Clădiri în orașul/ satul meu”; Audi ție:
Cântece populare specifice localită ții natale; joc cu
cânt: ”Orășelul” (repetare)
ALA2 – Vizionare film didactic: ”Obiective turistice în
localitatea mea”
Rutină – Învăț să iubesc localitatea natală
Tranziții –”Frumoasă-I strada noastră”
”Orășelul”
” Câte doi, toți împreună/La plimbare am
pornit/ Străzile am colindat/ Multe lucruri am aflat”
 TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Vizionare PPT: ”Orașul/ satul meu”
- „Ghicește la ce m-am gândit?” (obiective din
localitatea natală)
- Modelaj: ”Primăria”
ADE - Convorbire: ”Satul și orașul”; Desen:
”Localitatea natală - expoziții cu lucrările copiilor
ALA – ”Album cu fotografii din orașul/ satul meu”
- ”Circulăm corect pe străzile ora șului”
- ”Construim băncuțe pentru parcul din ora ș”
ADE -”La joacă prin cartier”- fișe; Convorbire: ”Cum
păstrăm orașul/ satul curate?”

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA - ”Clădiri importante în localitatea mea”
-convorbire
- Pictură: ”Strada mea” –terminarea picturilor
- Labirint: ”Drumul până la casa mea”
ADE –Repetarea poeziei: ”Acasă” de Emilia Căldăraru
; ”Prin oraș” – parcurs aplicativ
ALA – ”Ce i-ai arăta unui vizitator în localitatea ta?”
- Desen: ”Invitație în localitatea mea natală”
- ”Facem prăjituri pentru vizitatori”
ADE - Joc logic: ”Clădiri în orașul/ satul meu” –
repetarea jocului; Audiție: Cântece populare specifice
localității natale; joc cu cânt: ”Orășelul” (repetare)

VINERI
ADP - Rutină

ALA – ”Ce știu despre localitatea natală?” – povestiri

ale copiilor
- „De-a turiștii”
- Jocuri inițiate de copii
ADE - ”Călătorie prin orașul meu” – fișe ;Lucrare
colectivă: ”Orașul / satul meu”- finalizare

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activită ților de după-amiază

77
Tema anuală: Cine și cum planifică / organizează o activitate?” Săptămâna 29
Proiect: Știu să-mi planific timpul liber Subtema: Planificarea unei excursii
TURA I
LUNI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Mergem în excursie”
Opțional
ALA1 – Biliotecă: ”Răsfoim cărți cu destinații de
vacanță”
-Joc de rol: ”De-a excursioniștii”
- Joc de masă: Puzzle: ”La munte/ la mare”
ADE –Activitate integrată: D Ș +DEC:
Lectură după imagini: ”În excursie”; Cântec:
„Ecoul” (predare), joc cu cânt: ”In poiană” (repetare)
ALA2 – Joc de mișcare: ”Fii atent la drum!”
MIERCURI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Pe cărări de munte”
Opțional
ALA1 –Știin ță: ” Găsește poteca corectă!” - labirint
- Joc de masă: ”Încastre”
- Construc ții: ”Rucsacuri și valize” (marerial
mărunt)
ADE - Activitate integrată:DLC + DEC:
- Memorizare: ”În excursie la munte” de Maria
Raicu; Modelaj: ”Cabana de la munte”
ALA2 – Joc distractiv: ”Fii atent la ce se aude!”
VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Mi-ar place să merg în
excursie/ vacanță la……”
ALA1 - Știin ță : ”Alege hăinuțele pentru o excursie la
munte/ la mare!”
- Construc ții: ”Trenul vacanței”
- Joc de masă: Jocul umbrelor: ”Ce ne trebuie
în excursie/ vacanță?””
ADE - Activitate integrată: DLC + DOS:
- Joc didactic: „Scrisori din excursie” Lucrare
colectivă:”Albumul cu impresii din excursie” (decupare
lipire)
ALA2 – Jocuri de mișcare în curte: ”Micii excursioni ști”
78
MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Excursie la mare”
ALA1 - Știin ță: „Cum ne pregătim pentru o excursie
la mare?”
- Artă: Pictură: ”Pictăm pe scoici”
- Nisip și apă: ”Fortărețe la mare”
ADE - Activitate integrată: D Ș + DOS:
- Joc didactic: „Cumpărăm bilete pentru excursie”
(banii); Convorbire: ”Cum ne comportăm în excursie?”
ALA2 – joc de atenție: ”Ce-ți lipsește din bagaj?”
JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „În excursie și în
vacanță”
ALA1 – Biliotecă: „Amintiri din vacanță” - fotografii
- Joc de rol: ”Mergem în vacanță”
- Artă: Desen: ”Imagini din vacanță/ excursie”
ADE Activitate integrată: D Ș + DPM:
- Joc logic: ”Campingul” (cu trei diferen țe);
Târâre cu sprijinire pe genunchi și pe coate, joc: „ Treci
prin tunel”
ALA2 – Joc cu cânt: ”Când am fost noi la pădure”
Rutină - Știu sa cer ajutor
Tranziții – ”În poiană”
”Ecoul”
”Câte unul pe cărare”
”Dacă vesel se trăiește”
 TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Vizionare imagini PPT: ”Locuri interesante de ALA – ”Ce facem la mare?”; ”Cum ne protejăm de
vizitat în țara noastră” soare?”
- ”Alege și grupează!” - ”Construim umbrele și șezlonguri”
- ”Facem bagajul pentru excursie” - ”Șirag de scoici colorate”
ADE - Convorbire: ”În excursie”; Cântec: „Ecoul” ,joc ADE -„Cumpărăm bilete pentru excursie” (banii) fi șe
cu cânt: ”In poiană” (repetare) de lucru; Convorbire: ”Cum ne comportăm în
excursie?”

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Rezolvarea unor fișe interdisciplinare pe tema ALA – ”Întâmplări hazlii în excursie”
excursiilor - Joc: ”Mergem în excursie cu autobuzul”
- ”Construim corturi” - Desen: ”Imagini din vacanță/ excursie”
- ”Micii cercetași” ADE : Joc logic: ”Campingul” (cu trei diferen țe) –
ADE - Memorizare: ”În excursie la munte” de Maria consolidare; Târâre cu sprijinire pe genunchi și pe
Raicu; Modelaj: ”Cabana de la munte” coate, joc: „ Treci prin tunel”

VINERI
ADP - Rutină

ALA – Scriem destinații de vacanță/ excursie după

model
- Mozaic: ”Autobuzul veseliei”
- Audiție: cântece de drumeție
ADE - Joc didactic: „Scrisori din excursie” Lucrare
colectivă:”Albumul cu impresii din excursie” -
finalizarea albumului

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activită ților de după-amiază

79
Tema anuală: Cu ce și cum exprimăm ceea ce sim țim?
Proiect: Ce dragi îmi sunt sărbătorile!
TURA I
LUNI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Copiii din alte țări”
Opțional
ALA1 – Biliotecă: Citire imagini despre copiii de
pretutindeni
- Joc de rol: „Teatru de păpuși” ”
- Nisip și apă : ”Jucării” – forme în nisip
ADE –Activitate integrată: D Ș + DEC:
Lectură după imagini: ”Pretutindeni trăiesc copii”;
Audiție: ”O lume minunată”;joc cu cânt: ”Toți în cerc vă
așezați” (predare)
ALA2 – Joc senzorial: „Ce jucărie ți-am pus în palmă?”
MIERCURI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „1 iunie –Ziua copiilor”
Opțional
ALA1 - Știin ță : ”Semnificația zilei de 1 Iunie”
- Joc de rol: ”Dulciuri pentru Ziua copiilor”
- Construc ții: ”Scena pentru spectacolul de 1
Iunie”
ADE - Activitate integrată: DLC + DEC:
-Memorizare: ”1 Iunie” de I. Socol; Pictură:
”Curcubeul prieteniei”
ALA2 – Desene pe asfalt
VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Suntem prieteni”
ALA1 –Biliotecă: „Ce însemnă să fim prieteni?” –
discuții
- Joc de rol: „La magazinul de jucării”
- Construc ții: ”Orășelul copiilor”
ADE - Activitate integrată: DLC + DOS:
-Lectura educatoarei ”Hansel și Gretel” de Fra ții
Grimm; Confecționare: Jucării pentru prietenul meu”
ALA2 – Jocuri de mișcare: ”Ștafeta prieteniei”
80
Săptămâna 30
Subtema: 1 Iunie – Ziua copilului
MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Toți suntem la fel”
ALA1 - Știin ță: ”Cum trăiesc copiii de pe Glob?”
- Joc de masă: ”Rezolvăm puzzle împreună”
- Artă: Modelaj: ”Cadouri pentru copii lumii”
ADE - Activitate integrată: D Ș + DOS:
- „Rezolvăm împreună cu prietenii” (compunere
de probleme); ”Toți copiii au aceleași drepturi” -
convorbire
ALA2 – Jocuri de mișcare în curte: ”Șotronul”
JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Jocurile copilăriei”
ALA1 – Biliotecă: ”Răsfoim cărți cu povești despre
copii și copilărie”
- Joc de masă: ”Găsește jumătatea!”
- Artă: Desen: ”Jocuri de copii”
ADE Activitate integrată: D Ș + DPM:
- Joc logic: ”Jocul cu două cercuri”; Gimnastică
ritmică:, joc:”Micii sportivi”
ALA2 – Joc: „Leapșa”
Rutină – ”Mă joc cu toți copiii” – deprinderea de a
relaționa cu ceilalți copii
Tranziții – ”O lume minunată”
” Îmi place să mă joc!”
” Bat din palme”
” Hop, hop, hop”
 TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – ”Spune unde locuiesc aceșți copii!”
- Mozaic: ”Flori pentru copiii lumii”
- ”Colorăm imagini cu copiii de diferite rase”
ADE - Convorbire: ”Pretutindeni trăiesc copii”;
Cântec:”O lume minunată”;joc cu cânt: ”Toți în cerc vă
așezați”-repetare
ALA – ”Vizionare film didactic despre copiii planetei”
- ”Gicește cu ce se joacă acest copil!”
- Joc: ”Cine a plecat?”
ADE -„Rezolvăm împreună cu prietenii” – fi șe de lucru;
”Toți copiii au aceleași drepturi” - convorbire

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – „De ziua noastră”discuții libere despre ALA – Vizionare: „Povestea preferată”
petrecerea zilei de 1 Iunie - Desen: ”Jocuri de copii”
- Audiție: ”Cântece pentru copii„ - Joc: ”Păcălici”
- Joc: ”Nimerește jucăria!” ADE - Joc logic: ”Jocul cu două cercuri”; Gimnastică
ADE - Memorizare: ”1 Iunie” de I. Socol; Pictură: ritmică:, joc:”Micii sportivi”
”Curcubeul prieteniei”- expoziție cu lucrările copiilor

VINERI
ADP - Rutină

ALA – ”Cum este prietenul tău?”- discuții libere

- ”Construim tobogane și leagăne pentru parcul
copiilor”
- Joc distractiv: ”Telefonul fără fir”;
ADE – Teatru de păpuși: ”Hansel și Gretel” de Fra ții
Grimm; Confecționare: Jucării pentru prietenul meu”-
terminarea jucăriilor

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activită ților de după-amiază

81
Tema anuală: Când, cum și de ce se întâmplă?
Proiect: Sunt curios să te cunosc, natură!
TURA I
LUNI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Fructe roșii și
gustoase/ Vara ne aduce-n case!”
Opțional
ALA1 – Bibliotecă: Citire de imagini despre aspecte
de vară
- Joc de rol: ”Cumpărăm fructe de vară”
- Construc ții: ”Lădițe pentru fructe de vară”
ADE –Activitate integrată:D Ș + DEC:
- Observare: ”Fructele verii: cireșa și căp șuna”;
Desen: ”Coș cu cireșe și căpșune”
ALA2 – Jocuri în aer liber: „Prinde ho țul de cire șe!”
MIERCURI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”E soare, e vară, ne
jucăm afara!”
Opțional
ALA1 –Știin ță: ”Alege îmbrăcămintea specifică zilelor
de vară”
- Joc de masă: Puzzle: ”Imagini de vară”
- Nisip și apă: ” La mare” (forme în nisipul
umed)
ADE - Activitate integrată: DLC + DEC:
- Lectura educatoarei:„Amintiri din copilărie” (La
scăldat) de Ion Creangă; Cântec: ”Copilăria” (predare),
joc cu cânt: ” Toți în cerc vă așezați (repetare)
ALA2 – Joc de mișcare: ”Suntem fluturi colora ți”
VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Bogățiile verii”
ALA1 - Biliotecă: ”Scriem după model denumiri de
fructe și flori de vară”
- Joc de rol: ”Gospodinele fac dulceață”
- Construc ții : ”Coșul bogat al verii”
ADE - Activitate integrată: DLC + DOS:
- Joc didactic: ”Bogățiile verii” (sunete, silabe,
cuvinte); ”Căpșune” –colaj (rupere, mototolire, lipire)
ALA2 – ”Culegem flori de câmp și facem coroni țe”
82
Săptămâna 31
Subtema: Vara
MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „De vorbă cu Zâna
Vara”
ALA1 - Știin ță: „Cum este vremea în anotimpul vara?”
”Cum sunt zilele de vară?”
- Artă: ”Vara” - pictură
- Construc ții : ” Umbrele de soare”
ADE - Activitate integrată: D Ș +DOS:
- ”O zi de vară”(măsurarea timpului); Lectură
după imagini: ”Farmacia verii”
ALA2 – Plimbare în natură pentru a aduna plante
medicinale
JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Florile verii”
ALA1 - Știin ță: ”Flori de vară” – observare in Atlasul
botanic
- Joc de masă: ”Potrivește florile de vară cu
umbra potrivită!”
- Artă: ”Modelaj: ”Florile Zânei Vara”
ADE Activitate integrată: D Ș + DPM:
- ”Rezolvăm probleme cu flori de vară”
(compunere și rezolvare de probleme); ”Dansul
macilor roșii”
ALA2 – Audiție: ”Legenda Florii soarelui”
Rutină – Știu să mă apăr de căldura verii
Tranziții –”Ieși soare din închisoare!”
” Toți în cerc vă adunați”
„Floarea mea”
Joc: ”La cules de cireșe și căpșuni”
”Auraș, drag auraș/ Scoate apa din urechi!”
 TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA - Sortare de imagini despre anotimpul vara
- ”Lotto cu flori și fructe de vară”
- Joc senzorial: ”Spune ce-ai gustat?”
ADE – Lectură după imagini: ”Fructele verii: cire șa și
căpșuna”; Desen: ”Coș cu cireșe și căpșune”-
terminarea desenului
ALA – ”Fenomene ale naturii în anotimpul vara”
- ”Vara” - pictură
- Ghicitori despre anotimpul vara
ADE -”O zi de vară”(măsurarea timpului) – fi șe;
Convorbire: ”Farmacia verii”

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – ”Cum îți place să te joci în anotimpul vara?” –
discuții cu grupuri mici de copii
- Labirint: ”Ajută-l pe Nică să ajungă acasă!”
- Jocuri libere în curtea grădini ței
ADE – Povestire: „Amintiri din copilărie” (La scăldat)
de Ion Creangă; Cântec: ”Copilăria”, joc cu cânt: ” Toți
în cerc vă așezați” (repetare)
ALA – Sortare de jetoane cu flori și fructe de vară
- ”Floarea soarelui” – construcții cu ținte colorate
- Repovestire: ”Legenda Florii soarelui„
ADE -”Rezolvăm probleme cu flori de vară” (- fi șe de
lucru; ”Dansul macilor roșii”

VINERI
ADP - Rutină

ALA - ”Să facem o poveste de vară” – poveste pe

bază de imagini
- Joc: ”Găsește cireșele și pune-le în coș!”
- Domino cu flori și fructe
ADE - Joc didactic: ”Bogățiile verii” (sunete, silabe,
cuvinte); ”Căpșune” –colaj (rupere, mototolire, lipire-
finalizare

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activită ților de după-amia ză

83
Tema anuală: ”Ce și cum vreau să fiu?”
Proiect: Vreau să fiu cel mai bun!
TURA I
LUNI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă:„ În curând voi fi școlar”
Opțional
ALA1 – Biliotecă: Citire de imagini despre școală
- Joc de rol: ”De-a școala”
- Construc ții: „Școala mea”
ADE –Activitate integrată: D Ș + DEC:
Lectură după imagini: ” Cum este la școală?”;
”Copilăria” (repetare); Joc cu cant: ”Clopo țelul”
(predare)
ALA2 – Joc: ”Atinge clopoțelul!”
MIERCURI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Ai carte, ai parte”
Opțional
ALA1 – Bibliotecă: ”Răsfoim manuale școlare”
- Joc de rol: ”De-a învățătoarea”
- Nisip și apă: „Scriem în nisip”
ADE - Activitate integrată: DLC + DEC:
- Memorizare: ”La școală” de Maria Raicu; Desen:
”Rechizitele școlarului”
-ALA2 – Joc de atenție: ”La cine este cartea?”
VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ” Mă pregătesc să merg
la școală”
ALA1 – Biliotecă: Scriere grafică: „Etichete pentru
caiete” (numele)
- Joc de rol: ”De-a librăria”(rechizite pentru
școală)
- Artă: Modelaj: „Penarul”
ADE - Activitate integrată: DLC +DOS:
- Joc didactic: „Școlarii isteți” (sunete, silabe)”;
Confecționăm suporturi pentru creioane”
ALA2 – Jocuri distractive în curte
84
Săptămâna 32
Subtema: Rechizitele școlarului
MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ” Cu ce voi lucra la
școală?”
ALA1 - Știin ță: ”Alege jetoanele cu rechizitele
școlarului”
- Artă: ”Colorăm rechizite”
- Joc de masă: Puzzle: ”Școala„
ADE - Activitate integrată: D Ș +DOS:
- ”Cu ghiozdan și abecedar/În curând voi fi
școlar” (rezovare de probleme); Convorbire: „Reguli de
comportare la școală”
ALA2 – Vizită la școală
JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Școala ne a șteaptă”
ALA1 - Știn ță : „De ce mergem la școală?”
- Joc de masă: ”Jocul umbrelor”
- Construc ții: ”Banca școlarului”
ADE Activitate integrată : D Ș + DPM:
-Joc logic: „Spune unde este locul meu?”(intersec ția);
Rostogolirea mingii, Joc: ”Mingea prin tunel”
ALA2 – Audiție: Cântece despre școală
Rutină - Știu să mânuiesc o carte
Tranziții – ”Dacă vesel se trăiește”
”Cu ghiozdan și-abecedar”/ În curând voi fi școlar/ Ca
toți școlarii, îmi propun/ Vreau să fiu cel mai bun!”
„Școlrărei și școlărițe”
”Copilăria”
 TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – „Alege și potrivește”
- Scriere grafică: ”Listă de rechizite” (pe
puncte)
- ”Construim mobilier pentru școală”
ADE - Convorbire: ” Cum este la școală?”;
Cântec: ”Copilăria”; Joc cu cant: ”Clopo țelul (repetare)
ALA – Vizionare imagini cu scene din via ța școlară
- Labirint: ”Drumul copilului spre școală”
- Joc: ”Ce lipsește din ghiozdan!”
ADE -”Cu ghiozdan și abecedar/În curând voi fi școlar”
(rezovare de probleme) – fișe de lucru; „Reguli de
comportare la școală” colorare de imagini

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Cine are carte, de multe are parte!” – convorbire
- Mozaic: ”Cărți”
- Joc : ”De-a școlarul”
ADE –Repetarea poeziei: ”La școală” de Maria Raicu;
Desen: ”Rechizitele școlarului” – terminarea desenului
ALA – Gicitori despre rechizite
- Joc senzorial: Cine este la telefon?”
- Joc: ”Într-o călimară”
ADE - Joc logic: „Spune unde este locul
meu?”(intersecția); Rostogolirea mingii Joc: ”Mingea
prin tunel”

VINERI
ADP - Rutină

ALA – „Sortează hăinuțele pentru școală”

- ”Facem ghiozdanul”
- ”Aranjăm rechizitele”
ADE - Joc didactic: „Școlarii isteți” (sunete, silabe)”;
Confecționăm suporturi pentru creioane” – expozi ție

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activită ților de după-amiază

85
Evaluare finală Săptămâna 33
TURA I

LUNI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă:„Stiu multe despre tine,
natură!”
Opțional
ALA1 – Biliotecă: Citire de imagini despre natură
- Joc de masă: Puzzle: ”Anotimpuri”
- Construc ții: „Castele pentru Zînele
anotimpurilor”
ADE –D Ș :Joc didactic: ”Viețuitoarele Pământului”
- DEC: Pictură: ”Anotimpul preferat”
ALA2 – Joc: ”Păsărică, mută-ți cuibul!”
MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Ce mi-a plăcut mai
mult la grădiniță? ”
ALA1 - Știn ță : Jocul ”Matematix”(cifre magnetice)
- Artă: Desen:”Temă la alegere”
- Joc de rol: ”De-a grădinița„
ADE - D Ș: ”Micii matematicieni” – fișe;
- DOS: Convorbire: „Cea mai frumoasă zi din
grădiniță”
ALA2 – Joc cu cânt: ”Toți în cerc vă așezați”

MIERCURI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Lumea minunată a
basmelor”
Opțional
ALA1 – Bibliotecă: ” Răsfoim cărți cu povești”
- Joc de rol: ”Teatru de păpuși”
- Nisip și apă : „Palate fermecate”
ADE - DLC - Joc didactic: ”Călătorie în lumea
basmelor”;
-DEC: ”Tip-top minitop”- repetarea cântecelor
învățate
ALA2 – Joc cu cant: ”Piticii și ariciul”
JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Uite, câte știu!””
ALA1 - Știin ță: ”Știu să citesc harta țării”(forme de
relief, capital țării)
- Joc de masă: ”Din jumătăți - întreg”
- Construc ții: ”Rafturi pentru cărți””
ADE - D Ș -Joc logic: ”Găsiți problema!”;
- DPM: Parcurs aplicativ
ALA2 – Joc: ”Podul de piatră”

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Întâmplări din Rutină – Îmi ajut colegii mai mici
grădiniță”
Tranziții – ”Unu doi, unu doi,/ Faceți toți ca noi!”
ALA1 – Biliotecă: Scriere grafică: ”Decorăm semnul ”Piticii și aricul”
de carte” – evaluare ”Toți în cerc vă așezați”
- Joc de rol: ”De-a educatoarea” ”Cu mingea”
- Artă:„Decupăm imagini despre grădiniță”
ADE - DLC : ”Am învățat multe poezii”;
-DOS: „Album cu fotografii din grădiniță”
ALA2 – Jocuri la nisipar

86
 TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – „Recunoaște anotimpul!”
- ”Spune ce gust are!” –joc senzorial
- ”Puzzle: Animale”
ADE – ”Viețuitoarele Pământului – fișe; Pictură:
”Anotimpul preferat”” – terminarea desenului
ALA – Discuții libere despre întâmplări din grădini ță
- Modelaj:Temă la alegere
- Joc: ”Deschide urechea bine”
ADE ”Micii matematicieni” – evaluarea fi șelor „ Știu să
mă port cu colegii mei” - convorbire

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Vizionare: ”Povestea preferată” ALA – „Răspunde repede și bine!”

- Desen: ”Personajul îndrăgit” - Joc de atenție: ”Cine lipsește?”
- Joc : „Albă ca Zăpada pregătește masa” - Desene pe asfalt
ADE –”Călătorie în lumea basmelor” – continuarea ADE -”Găsiți problema!” fișe cu figuri geometrice;
jocului; ”Tip-top minitop” – premierea câ știgătorilor Jocuri de mișcare:„Cursa sacilor”, ”Ștafeta”

VINERI
ADP - Rutină

ALA – Concurs de ghicitori

- Tangram: ”Grădinița”
- Joc: ”Rece/ cald”
ADE - ”Recit poezia de la serbare”; „Album cu
fotografii din grădiniță”- finalizare

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activită ților de după-amiază

87
Evaluare finală Săptămâna 34
TURA I

LUNI MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă:„Cine face și cum face?” ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Copiii ocrotesc natura
Opțional ”
ALA1 – Știin ță : Ce știi despre…(meserii și mijloace de ALA1 - Bibliotecă: Citim imagini cu copii care îngrijesc
transport) natura”
- Joc de rol: ”De-a bucătarul” - Nisip și apă: ”Ronduri de flori”
- Construc ții : „Parcare auto” - Joc de rol: ”De-a florăria„
ADE –DȘ :Convorbire: ”Meserii” ADE - DȘ: - ”Jocul numerelor” – fișe;
DEC: Desen: ”Micii artiști” -DOS Lectură după imagini: „Copiii ocrotesc
ALA2 – Joc: ” Cursa mașinuțelor” natura””
ALA2 – Joc:”Rațele și vânătorii”

MIERCURI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Știu să pronun ț corect”
Opțional
ALA1 – Bibliotecă: ” Jocul literelor”
- Joc de masă: Puzzle: ”Litere”
- Construc ții: ”Tipografia”
ADE - DLC: - Joc didactic: ”Silabe, sunete, cuvinte”;
-DEC:”Vocea grupei” - concurs
ALA2 – Joc de mișcare: ”Joacă, joacă”
JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Mi-am făcut prieteni la
grădiniță”
ALA1 - Știn ță : Sortează jetoanele după cerințe
- Joc de rol: ”Prieteni buni”
- Artă: Înșirare: ”Brățara prieteniei”
ADE: -D Ș: -Joc logic:”Istețeii ”
- DPM Dans tematic: ”Dansul prietenilor”
ALA2 –”Concurs de castele de nisip

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Rămas bun, grădini ță!” Rutină –La revedere, prieteni din grădini ță!”

ALA1 – Biliotecă: Scriere grafică: ”Felicitare de rămas Tranziții – ”Îmi place să mă joc”
bun” ”O lume minunată”
- Joc de rol: ”De-a serbarea” ”Alunelul”
- Construc ții : ”Scena” ”Clopoțelul”
ADE - DLC: - ”Actori pe scena grădiniței” –
dramatizare;
-DOS Pregătim costumele pentru serbarea de
sfârșit de an școlar”
ALA2 – Decorăm sala de grupă pentru serbare

88
 TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – „Sortează mijloacele de transport” ALA –„Povestea copăcelului” – poveste creată

- ”De-a șoferii”
- ”Jocul umbrelor – mijloace de transport”
ADE – ”Cu ce călătorim?” – fișe;
Desen: ”Micii artiști”– terminarea desenului
- „Decupăm și lipim copăcelul vesel”
- Îngrijim florile din curtea grădini ței
ADE: ”Jocul numerelor” – fișe - evaluare;
„Copiii ocrotesc natura”-fișe de lucru

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – Jocuri cu litere magnetice ALA – „Prietenul meu cel mai bun de la grădi” –
- Modelaj: „Alfabetul” discuții cu grupuri mici de copii
- Joc : „Fazan” - Joc: „Jocul tăcerii”
ADE : ”Silabe, sunete, cuvinte”- rezolvare de fi șe; - ”Rămas bun, dragi jucării!”
”Vocea grupei” –continuarea concursului ADE :”Istețeii ” – fișe de lucru; Dans tematic: ”Dansul
prietenilor” -repetare

VINERI
ADP - Rutină

ALA – Desen: ”Scrisoare de rămas bun”

- Convorbire: ”Vine vacanța mare”
- Notăm în jurnalul grădiniței gânduri
pentru colegii mai mici”
ADE - ”Ne costumăm pentru serbare”
Actori pe scena grădiniței” – serbarea de sfâr șit de an;

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activită ților de după-amiază

89
PROPUNERE PENTRU PROGRAMUL: ”ȘCOALA ALTFEL – SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN!”
TURA I
LUNI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Prietenii naturii”
ALA - Știință: Vizionare film didactic: ”Ce este
poluarea?”
- Artă: ”Confecționăm pliante cu mesaje
ecologice”
- Construcții: ”Căsuțe pentru păsărele”
- ” Ne costumăm cu costume realizate din
materiale reciclabile”
ADE –”Prietenii naturii” (marș ecologic, parade
costumelor din materiale reciclabile, împărțire
de pliante cu mesaje ecologice)
- ”Preșcolarii în acțiune” (ecologizarea
parcului din oraș)
MIERCURI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „ Cea mai
frumoasă poveste, istoria”
ALA1 –Bibliotecă: ”Răsfoim cărți cu imagini din
istorie”
-Joc de rol: ”De-a soldații”
- Nisip și apă: ”Construim fortărețe”
ADE – Vizită la Muzeul Municipal
Vizionare film educativ: ”Legende istorice”
ALA2 – Joc de mișcare: ”Țară, țară, vrem ostași!”
VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Alimentele și
sănătatea”
ALA1 –Bibliotecă: Discuții cu asistenta unității
despre alimentația sănătoasă”
- Joc de rol: ”La dentist”
- Artă: Desen- ”Alimente preferate”
ADE – ”Micii cofetari” (preparăm și coacem
covrigi)
- Poveste după ilustații: ” Lăcomilă”
ALA2 – Joc sensorial: ”Spune ce-ai gustat!”
90
MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”În lumea
basmelor”
ALA1 –Bibliotecă: ”Basmul meu preferat”
- Joc de rol: ”Pofitiți la teatru!”
- Joc de masă: Puzzle: ”Scene din povești”
ADE – Vizită la Casa de Cultură
Vizionarea unui spectacol de teatru de
păpuși
ALA2- Joc distractiv: ”Recunoaște personajul!”
JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Tradiția nu
trebuie uitată!”
ALA1 - Știință: ”Ce știi despre costumul poplar?”
- Artă: ”Pictură pe vase de lut”
- Construcții:
ADE – Vizită la Muzeul de etnografie
Dans popular: ”Hora”
ALA2 – Audiție: Cântece populare
Rutină - Știm să ne comportăm când mergem în
grup
Tranziții – ”Unu doi, unu doi,/ Mergem toți în pas
vioi/ În coloană defilăm/ Lucruri bune învățăm”
„ Piticii”
„De-a soldații”
” Împreună ne jucăm”
 TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA –Discuții despre marșul ecologic desfășurat
în activitatea de dimineață
- Mozaic: ”Florile preferate”
- Colorăm imagini cu teme ecologice
ADE – ”Cel mai frumos loc de joacă din curtea
grădiniței” (curățenie în curtea grădiniței);
„Plantăm flori în curtea grădiniței”
ALA –Discuții cu grupuri mici de copii despre
vizita la Casa de Cultură
- Desen: „ Scene din povești”
- Ghicitori despre personajele din povești
ADE – Povestirea copiilor: ”Povestea vizionată la
Teatru de păpuși”

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA –”Scene din istoria orașului nostru” –
vizionare imagini
- Răsfoim pliantele primite de la muzeu
- Modelaj: ”Obiecte admirate în vitrinele
muzeului”
ADE – Convorbire: ”Ce mi-a plăcut la Muzeul
Municipal?”; Admirăm fotografiile făcute în vizită
la muzeu
ALA - Joc: ”Spune ce este și la ce folosește!”
- ”Decorăm costumul popular”
- Construim unelte vechi
ADE – „Impresii din vizita de la Muzeul de
etnografie”; ”Cum trăiau oamenii în trecut?” –
vizionare film

VINERI
ADP - Rutină

ALA – Audiție cântece: ”Cântecul vitaminelor”,

”Fructele”, ”Papă tot”
- Album cu fotografii: ”Micii cofetari”
- „Ce ingrediente am folosit la preparatul
covrigilor?”
ADE – Gustăm covrigii pregătiți de noi; Desenăm
scene din povestea ”Lăcomilă”

91
OBIECTIVE CADRU ŞI DE REFERINŢĂ

DOMENIUL LIMBĂ ŞI COMUNICARE

Obiective cadru:
O1 - Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală, de înţelegere şi utilizare corectă a semnificaţiilor structurilor verbale
orale;
O2 - Educarea unei exprimări verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical, sintactic;
O3 - Dezvoltarea creativităţii şi expresivităţii limbajului oral;
O4 - Dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi transmite intenţii, gânduri, semnificaţii mijlocite de limbajul scris.

Obiective de referinţă:
O1 - Să participe la activităţile de grup, inclusiv la activităţile de joc, atât în calitate de vorbitor, cât şi în calitate de
auditor.
O2 - Să înţeleagă şi să transmită mesaje simple; să reacţioneze la acestea.
O3 - Să audieze cu atenţie un text, să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles.
O4 - Să distingă sunetele ce compun cuvintele şi să le pronunţe corect.
O5 - Să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv pe baza experienţei, activităţii personale şi/sau a relaţiilor cu
ceilalţi şi simultan să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical.
O6 - Să recepteze un text care i se citeşte ori i se povesteşte, înţelegând în mod intuitiv caracteristicile expresive şi
estetice ale acestuia.
O7 - Să fie capabil să creeze el însuşi (cu ajutor) structuri verbale, rime, ghicitori, povestiri, mici dramatizări, utilizând
intuitiv elementele expresive.
O8 - Să recunoască existenţa scrisului oriunde îl întâlneşte.
O9 - Să înţeleagă că tipăritura (scrisul) are înţeles (semnificaţie).
O10 - Să găsească ideea unui text, urmărind indiciile oferite de imagini.
O11 - Să manifeste interes pentru citit.
O12 - Să recunoască cuvinte simple şi litere în contexte familiare.
O13 - Să recunoască literele alfabetului şi alte convenţii ale limbajului scris.
O14 - Să utilizeze materiale scrise în vederea executării unei sarcini date.
O15 - Să perceapă şi să discrimineze între diferitele forme, mărimi, culori – obiecte, imagini, forme geometrice, tipuri
de contururi etc.
O16 - Să utilizeze efectiv instrumentele de scris, stăpânind deprinderile motrice elementare necesare folosirii
acestora.
O17 - Să utilizeze desene, simboluri pentru a transmite semnificaţie.
O18 - Să descopere că scrierea îndeplineşte anumite scopuri, cerinţe sociale şi să se folosească de această
descoperire (ex.: recunoaşte şi respectă simboluri care avertizează asupra prezenţei/existenţei unui pericol sau care
arată direcţia, destinaţia unei clădiri/unui loc etc.).
O19 - Să înţeleagă semnificaţia cuvintelor, literelor şi cifrelor, învăţând să le traseze.

DOMENIUL ŞTIINŢE
Obiective cadru:
O1 - Dezvoltarea operaţiilor intelectuale prematematice;
O2 - Dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi utiliza numere, cifre, unităţi de măsură, întrebuinţând un vocabular
adecvat;
O3 - Dezvoltarea capacităţii de recunoaştere, denumire, construire şi utilizare a formelor geometrice;
O4 - Stimularea curiozităţii privind explicarea şi înţelegerea lumii înconjurătoare;
O5 - Dezvoltarea capacităţii de rezolvare de situaţii problematice, prin achiziţia de strategii adecvate;
O6 - Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurător, precum şi stimularea curiozităţii
pentru investigarea acestuia;
O7 - Dezvoltarea capacităţii de observare şi stabilirea de relaţii cauzale, spaţiale, temporale;
O8 - Utilizarea unui limbaj adecvat în prezentarea unor fenomene din natură şi din mediul înconjurător;
O9 - Formarea şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a mediului înconjurător, în vederea educării unei
atitudini pozitive faţă de acesta.
92
Obiective de referinţă:
O1 - Să-şi îmbogăţească experienţa senzorială, ca bază a cunoştinţelor matematice referitoare la recunoaşterea,
denumirea obiectelor, cantitatea lor, clasificarea, constituirea de grupuri/ mulţimi, pe baza unor însuşiri comune
(formă, mărime, culoare) luate în considerare separat sau mai multe simultan.
O2 - Să efectueze operaţii cu grupele de obiecte constituite în funcţie de diferite criterii date ori găsite de el însuşi:
triere, grupare/regrupare, comparare, clasificare, ordonare, apreciere a cantităţii prin punere în corespondenţă.
O3 - Să înţeleagă şi să numească relaţiile spaţiale relative, să plaseze obiecte într-un spaţiu dat ori să se plaseze
corect el însuşi în raport cu un reper dat.
O4 - Să înţeleagă raporturi cauzale între acţiuni, fenomene (dacă...atunci) prin observare şi realizare de
experimente.
O5 - Să recunoască, să denumească, să construiască şi să utilizeze forma geometrică cerc, pătrat, triunghi,
dreptunghi în jocuri.
O6 - Să efectueze operaţii şi deducţii logice, în cadrul jocurilor cu piesele geometrice.
O7 - Să numere de la 1 la 10 recunoscând grupele cu 1-10 obiecte şi cifrele corespunzătoare.
O8 - Să efectueze operaţii de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi, în limitele 1-10.
O9 - Să identifice poziţia unui obiect într-un şir, utilizând numeralul ordinal.
O10 - Să realizeze serieri de obiecte pe baza unor criterii date ori găsite de el însuşi.
O11 - Să compună şi să rezolve probleme simple, implicând adunarea/ scăderea în limitele 1-10.
O12 - Să găsească soluţii diverse pentru situaţii problematice reale sau imaginare întâlnite în viaţa de zi cu zi sau în
poveşti, povestiri.
O13 - Să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare (obiecte, aerul, apa, solul, vegetaţia, fauna,
fiinţa umană ca parte integrantă a mediului, fenomene ale naturii), precum şi interdependenţa dintre ele.
O14 - Să recunoască şi să descrie verbal şi/sau grafic anumite schimbări şi transformări din mediul apropiat.
O15 - Să cunoască elemente ale mediului social şi cultural, poziţionând elementul uman ca parte integrantă a
mediului.
O16 - Să cunoască existenţa corpurilor cereşti, a vehiculelor cosmice.
O17 - Să comunice impresii, idei pe baza observărilor efectuate.
O18 - Să manifeste disponibilitate în a participa la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului, aplicând cunoştinţele
dobândite.
O19 - Să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătăţii şi protecţiei omului şi naturii

DOMENIUL OM ŞI SOCIETATE
Obiective cadru:
O1 - Cunoaşterea şi respectarea normelor de comportare în societate; educarea abilităţii de a intra în relaţie cu
ceilalţi;
O2 - Educarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter şi formarea unei atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de
ceilalţi;
O3 - Dezvoltarea comportamentelor de cooperare, prosociale, proactive (iniţiativă);
O4 - Dezvoltarea abilităţii de recunoaştere, acceptare şi respect al diversităţii;
O5 - Cunoaşterea unor elemente de istorie, geografie, religie care definesc portretul spiritual al poporului român;
O6 - Formarea şi consolidarea unor abilităţi practice specifice nivelului de dezvoltare motrică;
O7 - Îmbogăţirea cunoştinţelor despre materiale şi caracteristicile lor, precum şi despre tehnici de lucru necesare prelucrării
acestora în scopul realizării unor produse simple;
O8 - Formarea deprinderilor practic-gospodăreşti şi utilizarea vocabularului specific.

Obiective de referinţă:
O1 - Să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială, precum şi reguli de securitate
personală (ex.: importanţa alimentelor sănătoase pentru organismul uman; reguli ale activităţii şi ale jocului, în
vederea evitării unor situaţii periculoase; reguli de minimă protecţie a naturii şi pericolul încălcării lor; reguli privind
protecţia vieţii proprii şi a celor din jur etc.).
O2 - Să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului în care trăieşte (familie, grădiniţă, grupul de joacă).
O3 - Să negocieze şi să participe la decizii comune.
93
O4 - Să aprecieze în situaţii concrete unele comportamente şi atitudini în raport cu norme prestabilite şi cunoscute.
O5 - Să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective pozitive, să manifeste prietenie, toleranţă, armonie,
concomitent cu învăţarea autocontrolului.
O6 - Să descrie şi să identifice elemente locale specifice ţării noastre şi zonei în care locuieşte (elemente de relief,
aşezare geografică, obiective socio-culturale, istorice, religioase, etnice).
O7 - Să cunoască şi să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activităţi practice.
O8 - Să cunoască diferite materiale de lucru, din natură ori sintetice.
O9 - Să efectueze operaţii simple de lucru cu materiale din natură şi sintetice.
O10 - Să identifice, să proiecteze şi să găsească cât mai multe soluţii pentru realizarea temei propuse în cadrul
activităţilor practice.
O11 - Să se raporteze la mediul apropiat, contribuind la îmbogăţirea acestuia prin lucrările personale.
O12 - Să dobândească comportamente şi atitudini igienice corecte faţă de propria persoană şi faţă de alte fiinţe şi
obiecte.
O13 - Să capete abilitatea de a intra în relaţie cu cei din jur, respectând norme de comportament corect şi util
celorlalţi.
O14 - Să-şi formeze deprinderi practice şi gospodăreşti.
O15 - Să se comporte adecvat în diferite contexte sociale.

DOMENIUL ESTETIC ŞI CREATIV

Obiective cadru:
O1 - Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea unor desene, picturi, modelaje;
O2 - Realizarea unor corespondenţe între diferitele elemente de limbaj plastic şi forme, obiecte din mediul
înconjurător (natură, artă şi viaţa socială);
O3 - Stimularea expresivităţii şi a creativităţii prin desen, pictură, modelaj;
O4 - Formarea capacităţii de receptare a lumii sonore şi a muzicii;
O5 - Formarea capacităţilor de exprimare prin muzică;
O6 - Cunoaşterea marilor valori ale creaţiei muzicale naţionale şi universale.

Obiective de referinţă:
O1 - Să redea teme plastice specifice desenului.
O2 - Să obţină efecte plastice, forme spontane şi elaborate prin tehnici specifice picturii.
O3 - Să exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului în redarea unor teme plastice.
O4 - Să recunoască elemente ale limbajului plastic şi să diferenţieze forme şi culori în mediul înconjurător.
O5 - Să cunoască şi să diferenţieze materiale şi instrumente de lucru, să cunoască şi să aplice reguli de utilizare a
acestora.
O6 - Să utilizeze un limbaj adecvat cu privire la diferitele activităţi plastice concrete.
O7 - Să compună în mod original şi personal spaţiul plastic, utilizând materiale şi tehnici diverse alese de el.
O8 - Să interpreteze liber, creativ lucrări plastice, exprimând sentimente estetice.
O9 - Să privească şi să recunoască creaţii artistice corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi
preocupărilor acestuia (portrete de copii, jocuri ale copiilor, scene de familie, peisaje, activităţi cotidiene ale
oamenilor).
O10 - Să descopere lumea înconjurătoare cu ajutorul auzului.
O11 - Să diferenţieze auditiv timbrul sunetelor din mediul apropiat şi al sunetelor muzicale.
O12 - Să diferenţieze auditiv intensitatea sunetelor din mediul apropiat şi a sunetelor muzicale.
O13 - Să diferenţieze auditiv durata determinată a sunetelor din mediul apropiat şi a sunetelor muzicale.
O14 - Să diferenţieze auditiv înălţimea sunetelor muzicale.
O15 - Să intoneze cântece pentru copii.
O16 - Să cânte acompaniaţi de educatoare
O17 - Să acompanieze ritmic cântecele.
O18 - Să cânte cântecele în aranjamente armonico-polifonice elementare.
O19 -Să asocieze mişcările sugerate de textul cântecului cu ritmul acestuia
O20 - Să exprime prin mişcare starea sufletească creată de muzica audiată.
94
O21 - Să exprime într-un joc impresia muzicală.
O22 - Să improvizeze spontan, liber scurte motive sincretice: text onomatopeic + melodie, text onomatopeic +
mişcare, text onomatopeic + melodie + mişcare.
O23 - Să asculte şi să recunoască fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale, corespunzătoare
specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia.

DOMENIUL PSIHOMOTRIC
Obiective cadru:
O1 - Formarea şi dezvoltarea deprinderilor motrice de bază şi utilitar-aplicative;
O2 - Stimularea calităţilor intelectuale, de voinţă şi afective în vederea aplicării independente a deprinderilor însuşite;
O3 - Cunoaşterea deprinderilor igienico-sanitare pentru menţinerea stării de sănătate.

Obiective de referinţă:
O1 - Să fie capabil să execute mişcări motrice de bază: mers, alergare, sărituri, rostogoliri, căţărări.
O2 - Să cunoască şi să aplice regulile de igienă referitoare la igiena echipamentului.
O3 - Să cunoască şi să aplice regulile de igienă a efortului fizic.
O4 - Să-şi formeze o ţinută corporală corectă (în poziţia stând, şezând şi în deplasare).
O5 - Să perceapă componentele spaţio-temporale (ritm, durată, distanţă, localizare).
O6 - Să fie apt să utilizeze deprinderile motrice însuşite în diferite contexte.
O7 - Să se folosească de acţiunile motrice învăţate pentru a exprima sentimente şi/ sau comportamente, pentru a
răspunde la diferiţi stimuli (situaţii), la diferite ritmuri.
O8 - Să manifeste în timpul activităţii atitudini de cooperare, spirit de echipă, de competiţie, fair-play.

PROIECT TEMATIC:SĂ CĂLĂTORIM ÎN LUMEA NECUVÂNTĂTOARELOR!

TEMA ANUALĂ: CÂND, CUM ȘI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ?
GRUPA: MARE
ARGUMENT: Lumea necuvântătoarelori-aatras întotdeauna pe copii. Ei povestesc mereu despre animalele pe care
le-au văzut pe stradă, la bunici, la circ, la Zoo sau la televizor. Prin acest proiect copiii vor afla informa ții interesante

95
despre animalele din diferite medii de via ță, vor descoperi animale cu înfă ți șări și comportamente ciudate. De
asemenea, copiii vor conștientiza necesitatea protejării animalelor și a mediilor în care trăiesc acestea.
DURATA: 3 săptămâni
LOC DE DESFĂŞURARE: SALA DE GRUPĂ

OBIECTIVE CADRU PE DOMENII EXPERENŢIALE:

• Domeniul Limbă şi comunicare: O1, O2, O3
• Domeniul Ştiinţe: O1, O2, O3, O4, O6, O9
• Domeniul Om şi societate: O1, O2, O3, O6, O7, O8
• Domeniul Estetic şi creativ:O1, O2, O3,O4, O5
• Domeniul Psihomotric: O1, O3
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ VIZATE:
• Domeniul Limbă şi comunicare: O1, O3, O4,O6,O7,O10,O16, O19
• Domeniul Ştiinţe: O1, O2, O5, O6, O7,O9,O13,O17, O18
• Domeniul Om şi societate: O1, O3, O5,O7, O8, O9, O11,O12, O14
• Domeniul Estetic şi creativ: O1, O2, O3, O4, O5, O7, O10, O12, O15, O16, O20
• Domeniul Psihomotric: O1, O3, O6, O7, O8

INVENTAR DE PROBLEME:
Ce ştim? Ce nu ştim şi vrem să aflăm?
Cunoaștem animalele domestice și sălbatice Cum trăiesc animalele?
Știm că există foarte multe animale Cum au grijă de puii lor?
Știm cu ce se hrănesc, cum arată Ce foloase aduc oamenilor?
Există mai multe medii de viață Cum putem să ocrotim animalele?
De ce sunt importante animalele?
Curiozități din lumea animalelor.
Cum comunică animalele între ele?

CENTRE DE INTERES DESCHISE şi MATERIALE puse la dispoziţia copiilor

Bibliotecă
Cărți cu povești, reviste, imagini
despre animale și viața lor, coli de
scris, creioane, litere magnetice,
Artă Joc de rol
Culori, acuarele, pensulă, coli de Animale din plastic, măști de
desen, hârtie glasată, hârtie animale, animale de pluș, trusă
creponată, lipici, foarfeci, plastilină, pentru medicul veterinar, siluete
planșete, pentru teatru de păpuși

Construcţii Ştiinţă Nisip şi apă Joc de masă

Cuburi de lemn, cuburi de
plastic, tangram, mozaic,
LEGO
Atlas Zoologic, fișe de lucru, Tăvițe cu nisip, forme Puzzle, Jocul umbrelor,
jetoane, planșe, cifre, de animale, lopățică, Din jumătăți-întreg, Lotto
enciclopedii despre animale, găletușă, cu animale
CD și DVD cu cântece și
imagini despre animale,
calculator, piese geometrice

PROIECT TEMATIC: CE DRAGI ÎMI SUNT SĂRBĂTORILE! (proiect transemestrial)

TEMA ANUALĂ: CU CE ȘI CUM EXPRIMĂM CEEA CE SIM ȚIM?
GRUPA: MARE

ARGUMENT: Diferitele sărbători din timpul anului aduc multă bucurie în sufletele copiilor. Fie că vorbim despre
Crăciun, Anul Nou, Mărțișor, Ziua mamei, Pa ștele sau Ziua de 1 Iunie, aceste sărbători oferă posibilitatea explorării
96
propriilor sentimente. Acest proiect îi va ajuta pe copii să descopere semnifica țiile fiecărei sărbători în parte, să
cunoască obiceiurile și tradițiile și să în țeleagă importan ța păstrării acestor obiceiuri. De asemenea, copiii vor învă ța
să accepte diversitatea, vor conștientiza faptul că, de și sunt diferi ți, to ți au acelea și drepturi.

DURATA: 6 săptămâni
LOC DE DESFĂŞURARE: Sala de grupă
OBIECTIVE CADRU PE DOMENII EXPERENŢIALE:
• Domeniul Limbă şi comunicare: O1,O3,O4
• Domeniul Ştiinţe: O2, O3, O4, O6,O7
• Domeniul Om şi societate:O1, O2, O4, O5,O7,O8
• Domeniul Estetic şi creativ:O1, O2, O3, O5, O6
• Domeniul Psihomotric:O1, O2, O3
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ VIZATE:
• Domeniul Limbă şi comunicare: O2, O4,O6, O7, O11, O12, O14, O16, O19
• Domeniul Ştiinţe:O2, O3, O5, O7, O8, O9, O11, O12, O15, O17
• Domeniul Om şi societate: O1, O2, O4, O5,O6, O7, O8,O14, O15
• Domeniul Estetic şi creativ:O1, O2, O3, O7, O8,O12, O14, O15, O16, O18,O19, O21, O23
• Domeniul Psihomotric: O1, O2, O3, O5, O7, O8

INVENTAR DE PROBLEME:
Ce ştim?
Ne place când este sărbătoare
Știm că sunt sărbători de iarnă când vine Mo ș
Crăciun, sunt sărbători de primăvară, Ziua
mamei, Mărțișorul, Paștele și la începutul verii
sărbătorim ziua tutror copiilor
Ce nu ştim şi vrem să aflăm?
Ce sărbătorim de Crăciun? Care sunt datinile și obiceiurile de
iarnă? Cum ne pregătim pentru sărbători? Ce semnifică
mărțișorul? Ce semnifică ziua de 8 Martie? Cum sărbătorim ziua
femeii? Ce se sărbătorește de Paște? Cum se comportă oamenii
în așteptarea sărbătorilor?
Ce semnifică ziua de 1 Iunie? Cum trăiesc copiii din alte țări? De
ce suntem diferiți? Ce drepturi au copiii?

CENTRE DE INTERES DESCHISE şi MATERIALE puse la dispoziţia copiilor

Bibliotecă
Cărți cu povești și legende, reviste,
imagini despre diferitele sărbători,
coli de scris, creioane, litere
magnetice,
Artă Joc de rol
Culori, acuarele, pensulă, coli de Costume populare,siluete pentru teatru
desen, hârtie glasată, hârtie de păpuși, măști, jucării, joc: ”De-a
creponată, lipici, foarfeci, bucătarii/ cofetarii”,sorcove, ornamente
plastilină, planșete, materiale din de Crăciun și de Paște, ouă încondeiate,
natură, cretă colorată clopoței,baloane, coifuri pentru
petrecere, costumații pentru spectacol

Construcţii Ştiinţă Nisip şi apă Joc de masă

Cuburi de lemn, cuburi Icoane, fișe de lucru, jetoane, planșe, Tăvițe cu nisip, Puzzle, Jocul umbrelor,
de plastic, tangram, cifre, CD și DVD cu cântece și imagini lopățică, găletușă, Din jumătăți-întreg,
mozaic, LEGO despre sărbătorile de iarnă, de forme pentru nisip încastre, Lotto, domino
primăvară și de ziua copiilor, (steluțe, clopoței et.)
calculator, softuri educaționale, piese
geometrice
PROIECT TEMATIC: VENI ȚI ÎN LUMEA MEA!
TEMA ANUALĂ: CINE SUNT/ SUNTEM?
GRUPA: MARE
ARGUMENT: La această vârstăcopiii sunt interesa ți din ce în ce mai mult de corpul lor, de mediul în care trăiesc,
de mediul grădiniței, își fac prieteni atât la grădini ță cât și acasă. Proiectul vine în întâmpinarea nevoilor de
comunicare, de integrare în mediul familial și social ale copiilor. Pe parcursul celor 3 săptămâni, copiii vor afla despre

97
familie, membri și rolul lor, despre grădini ță, despre prietenie și despre modul de comportare în familie, la grădini ță și
cu prietenii.
DURATA: 3 săptămâni
LOC DE DESFĂŞURARE: Sala de grupă

OBIECTIVE CADRU PE DOMENII EXPERENŢIALE:

• Domeniul Limbă şi comunicare:O1, O2, O3
• Domeniul Ştiinţe:O1, O2, O3, O4, O7
• Domeniul Om şi societate: O1, O2, O3, O4, O7,O8
• Domeniul Estetic şi creativ:O1, O2, O3, O4, O5
• Domeniul Psihomotric: O1, O2, O3,

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ VIZATE:

• Domeniul Limbă şi comunicare: O1, O2, O3, O4, O6, O10, O15, O16
• Domeniul Ştiinţe: O1, O2, O3, O5, O12, O13, O15, O19
• Domeniul Om şi societate: O1, O2, O3, O4, O5, O7, O12, O13, O14, O15
• Domeniul Estetic şi creativ: O1, O2, O3, O5,O7, O12, O15, O16, O18, O19, O20
• Domeniul Psihomotric: O1, O2, O3, O6

INVENTAR DE PROBLEME:
Ce ştim? Ce nu ştim şi vrem să aflăm?
Avem o familie. Mergem la grădiniță. La grădini ță ne Ce înseamnă o familie? Care este rolul fiecărui membru
jucăm cu toți copiii. al familiei?
Părțile corpului uman. Există fete și băie ți. De ce mergem la grădiniță? Cum ne comportăm în
familie și la grădiniță? Cum să fim prieteni? Cum să ne
păstrăm corpul sănătos? Ce este igiena?

CENTRE DE INTERES DESCHISE şi MATERIALE puse la dispoziţia copiilor

Bibliotecă
Cărți, reviste, imagini despre familie,
grădiniță și corpul uman, coli de
scris, creioane, litere magnetice,
fotografii din familie
Artă Joc de rol
Culori, acuarele, pensulă, coli de Jucării, trusa de doctor, ”De-a
desen, hârtie glasată, hârtie bucătăria”, păpuși, haine pentru
creponată, lipici, foarfeci, plastilină, păpuși
planșete,

Construcţii Ştiinţă Nisip şi apă Joc de masă

Cuburi de lemn, cuburi de
plastic, tangram, mozaic,
LEGO, Arco
Atlas de anatomie pentru Tăvițe cu nisip, Puzzle, Jocul umbrelor, Din
copii, fișe de lucru, jetoane, lopățică, grebluță, sită jumătăți-întreg, Domino
planșe, cifre, CD și DVD cu
cântece și imagini despre
grădiniță, familie și corpul
uman, calculator

PROIECT TEMATIC: HAI SĂ CĂLĂTORIM!

TEMA ANUALĂ: CUM ESTE, A FOST ȘI VA FI AICI PE PĂMÂNT?
GRUPA: MARE
ARGUMENT: Lumea de astăzi este în continuă mișcare. Oamenii călătoresc foarte u șor pe uscat, pe apă și în aer,
chiar și în cosmos. Pe parcursul proiectului copiii vor afla informa ții despre mijloacele de transport, despre planeta
Pământ și despre univers.
DURATA: 2 săptămâni
98
LOC DE DESFĂŞURARE: Sala de grupă

OBIECTIVE CADRU PE DOMENII EXPERENŢIALE:

• Domeniul Limbă şi comunicare:O1, O2, O4
• Domeniul Ştiinţe: O2, O3, O4, O6, O8,O9
• Domeniul Om şi societate:O1, O3, O6, O7, O8
• Domeniul Estetic şi creativ:o1, O3, O4, O5
• Domeniul Psihomotric: O1, O2

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ VIZATE:

• Domeniul Limbă şi comunicare:O2, O4, O6, O8, O10, O12, O13, O15
• Domeniul Ştiinţe: O2, O3, O4, O5, O6, O7, O8, O15, O16
• Domeniul Om şi societate:O1, O4, O9, O12, O14, O15
• Domeniul Estetic şi creativ:O1, O2, O3, O5, O7, O12, O15, O16, O21
• Domeniul Psihomotric: O1, O4, O5, O7

INVENTAR DE PROBLEME:
Ce ştim? Ce nu ştim şi vrem să aflăm?
Planeta noastră se numește Pământ Cum arată planeta noastră din pațiu? Cum se numesc
Există și alte planete celelalte planete? Ce este sistenul Solar? Cum au aflat
Oamenii au ajuns în spațiu cu ajutorul rachetelor oamenii despre spațiu?
Există multe mijloace de transport. Pe uscat, pe apă, în Cum funcționează mijloacele de transport? Cum ne
aer. comportăm pe stradă și în mijloacele de transport? Care
sut regulile de circulație?

CENTRE DE INTERES DESCHISE şi MATERIALE puse la dispoziţia copiilor

Bibliotecă
Cărți, reviste, imagini despre univers
și mijloace de transport, coli de scris,
creioane, litere magnetice, povești în
imagini
Artă Joc de rol
Culori, acuarele, pensulă, coli de Mașinuțe, vaporașe, avioane, alte
desen, hârtie glasată, hârtie mijloace de transport de jucărie,
creponată, lipici, foarfeci, plastilină, costum de polițist, semne de
planșete, circulație, costum de pilot, costum de
marinar,

Construcţii Ştiinţă Nisip şi apă Joc de masă

Cuburi de lemn, cuburi de
plastic, mozaic, LEGO,
Arco
Jetoane, planșe, cifre, Tăvițe cu nisip, forme Puzzle, Jocul umbrelor, Din
enciclopedii univers și de mijloace de jumătăți-întreg, Domino
mijloace de transport, , fișe de transport, lopățică,
lucru, Globul Pământesc, CD găletușă,
și DVD cu cântece și imagini
despre mijloacele de transport
și cosmos, calculator piese
geometrice

DOI FRA ȚI CUMIN ȚI

de Elena Farago

Noi suntem doi fraţi în casă

Şi nu ne certăm deloc; Avem hamuri, cerc şi minge,
Şi suntem tăcuţi la masă, Când pe-afară ne jucăm,
Şi cuminţi în orice loc.
99
 Dar când plouă ori când ninge,
Liniştiţi în casă stăm. Şi ne-nvaţă lucruri multe,
Şi frumoase, stând cu noi,
Şi cu jucării frumoase, Şi îi place să ne-asculte
Ne jucăm tot amândoi, Când vorbim noi amândoi…
Pe când mama noastră coase
Ori citeşte lângă noi. Şi în gândul nostru-ntruna
Auzim povaţa ei:
Mama noastră ne vorbeşte – Fiţi cuminţi întotdeauna
Şi ne mângâie duios, Şi fiţi buni, copiii mei!…
Iară seara ne citeşte
Ori ne spune-un basm frumos.

BUNICUL de Barbu Ștefănescu Delavrancea

Se scutură din salcâmi o ploaie de miresme.

Bunicul stă pe prispă. Se gândește. La ce se gânde ște? La nimic. Enumeră florile care cad. Se uită-n fundul
grădinii. Se scarpină-n cap. Iar enumeră florile scuturate de adiere.
Pletele lui albe și crețe parcă sunt niște ciorchini de flori albe; sprincenele, mustă țile, barba... peste toate au
nins anii mulți și grei.
Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi și mângâietori.
Cine trânti poarta?
– Credeam că s-a umflat vântul... o, bată-vă norocul, coco șeii mo șului!
Un băietan ș-o fetiță, roșii și bucălai, sărutară mâinile lui "tata-mo șu".
– Tată-moșule, zise fetița, de ce zboară păsările?
– Fiindcă au aripi, răspunse bătrânul sorbind-o din ochi.
– Poi, rațele n-au aripi? de ce nu zboară?
– Zboară, zise băiatul, dar pe jos.
Bătrânul cuprinse într-o mână pe fată și în cealaltă pe băiat.
– O, voinicii moșului!...
Și zâmbi pe sub mustăți, și-i privi cu atâta dragoste, că ochii lui era numai lumină și binecuvântare.
– Tată-moșule, da' cocorii un' se duc când se duc?
– În țara cocorilor.
– În țara cocorilor?
– Da.
– Dar rândunelele un'se duc când se duc?
– În țara rândunelelor.
– În țara rândunelelor?
– Da.
– Tată-moșule, aș vrea să-mi crească și mie aripi și să zbor sus de tot, până în slava cerului, zise băiatul
netezindu-i barba.
– Dacă ți-o crește ție aripi, zise fata, mie să-mi prinzi o presură și un sticlete.
– Da... hî... hî... poi ce fel... și mie?
Fata se întristă.
Bătrânul o mângâie și zise băiatului:
– Bine, să prinzi și pentru tine, să prinzi și pentru ea.
–Ție două și mie două... nu e-așa, tată-mo șule?
– Firește, ție două, lui două și mie una.
– Vrei și tu, tată-moșule? întrebă băiatul cu mândrie.
– Cum de nu?! Mie un scatiu.
Ce fericiți sunt!
Băiatul încălecă pe un genunchi și fata pe altul. Bunicul îi joacă. Copiii bat în palme. Bunicul le cântă "Măi
100
cazace, căzăcele, ce cați noaptea prin argele"...
O femeie uscățivă intră pe poartă cu două doni ți de apă. Copii tăcură din râs și bunicul din cântec.
E muma lor și fata lui.
Cum îl văzu, începu:
– I... tată, și d-ta... iar îi răzgâi... o să ți să suie în cap...
Bunicul ridică mâna în sus, aducând de ștele ca un preot care binecuvântează, și zise prelung:
– Lăsați pe copii să vie la mine!
– Biiine, tată, biiine... dar știi... o, bată-i focul de copii!...
Femeia intră în casă.
– Să-i bată norocul și sănătatea, șopti mo șul ca și cum ar fi mustrat pe cineva, și sărută în cre ștetul capului
și pe unul, și pe altul.
Și iar începu râsul, și jocul, și cântecul.
Se osteni bunicul. Stătu din joc. Copiii începură să-l mângâie.
Din vorbă în vorbă, copiii se făcură stăpâni pe obrajii bunicului.
– Partea asta este a mea.
– Și partea asta, a mea!
– Mustața asta este a mea.
– Și asta, a mea!
La barbă se-ncurcară. Bunicul îi împăcă, zicându-le:
– Pe din două.
Și copii o și despicară, cam repede, că bătrânul strânse din ochi.
– Jumătate mie.
– Și jumătate mie.
Și după ce o împărțiră frățește, începu lauda.
Băiatul:
– Mustața mea e mai lungă.
Fata:
– Ba a mea e mai lungă!
Și băiatul întinse d-o mustață și fata de alta, ba a lui, ba a ei să fie mai lungă.
Pe bunic îl trecură lacrimile, dar tăcu și-i împăcă zicându-le:
– Amândouă sunt deopotrivă.
– Ș-a mea, ș-a ei!
– Ș-a mea, ș-a lui!
La obraji cearta se aprinse mai tare.
– Partea mea e mai frumoasă.
– Ba a mea, că e mai albă!
Bunicul zâmbi.
– Ba a mea, că e mai caldă!
– Ba a mea, că e mai dulce!
– Ba a mea, că nu e ca a ta!
– Ba a mea, că are un ochi mai verde!
– Ba a mea, că are un ochi și mai verde!
Bunicul abia se ținea de râs.
– Ba a mea!
– Ba a mea!
Și băiatul, înfuriindu-se, trase o palmă în partea fetei.
Fata țipă, sări de pe genunchiul bătrânului, se repezi și trase o palmă în partea băiatului.
Băiatul, cu lacrimile în ochi, sărută partea lui, și fata, suspinând pe a ei.
Mama lor ieși pe ușă și întrebă răstit:
– Ce e asta, viermi neadormiți!
Obrajii bunicului erau roșii și calzi. Și surâzând fericit, răspunse fie-sei:
– Lăsați pe copii să vie la mine!

101
 BUNICAde Barbu Ștefănescu Delavrancea

O văz limpede, așa cum era. Naltă, uscățivă, cu părul alb și cre ț, cu ochii căprui, cu gura strânsă și cu buza
de sus crestată în dinți de pieptene, de la nas în jos.
Cum deschidea poarta, îi săream înainte.
Ea băga binișor mâna în sân și-mi zicea:
– Ghici...
– Alune!
– Nu.
– Stafide!
– Nu.
– Năut!
– Nu.
– Turtă-dulce!
– Nu.
Până nu ghiceam, nu scotea mâna din sân.
Și totdeauna sânul ei era plin.
Îi sărutam mâna.
Ea-mi da părul în sus și mă săruta pe frunte.
Ne duceam la umbra dudului din fundul grădinii.
Ea își înfigea furca cu caierul de in în brâu și începea să tragă și să răsucească un fir lung și sub țire. Eu mă
culcam pe spate și lăsam alene capul în poala ei.
Fusul îmi sfârâia pe la urechi. Mă uitam la cer, printre frunzele dudului. De sus mi se părea că se scutură o
ploaie albastră.
– Ei, ce mai vrei? îmi zicea bunica.
Surâsul ei mă gâdila în creștetul capului.
– Să spui...
Și niciodată nu isprăvea basmul.
Glasul ei dulce mă legăna; genele mi se prindeau și adormeam; uneori tresăream ș-o întrebam câte ceva;
ea începea să spună, și eu visam înainte.
– A fost odată un împărat mare, mare...
– Cât de mare?
– Mare de tot. Și-și iubea împărăteasa ca ochii din cap. Dar copii nu avea. Și îi părea rău, îi părea rău că nu
avea copii...
– Bunico, e rău să nu ai copii?
– Firește că e rău. Casa omului fără copii e casă pustie.
– Bunico, dar eu n-am copii și nu-mi pare rău.
Ea lăsa fusul, râdea, îmi desfăcea părul cârlion țat în două și mă săruta în cre ștetul capului.
Câte-o frunză se desprindea din ramuri și cădea legănându-se. Eu mă luam cu ochii după ea și ziceam:
– Spune, bunico, spune.
– Și așa, îi părea grozav de rău că nu avea copii. Și... nu mai putea de părere de rău că nu are copii... Într-o
zi veni la el un moș bătrân, bătrân, că-și târa barba pe jos de bătrân și de coco șat ce era. Și era mic, mic de tot...
– Cât era de mic?
– Poate să fi fost, așa, cam ca tine.
– Va să zică, nu era mic, mic de tot...
– Era mic, da' nu așa mic de tot. Și cum veni îi zise: "Măria-ta, ai doi meri în grădină, unul lângă altul, că nu
știi care sunt ramurile unuia și care sunt ale altuia; și când înfloresc nu știi care sunt florile unuia și care sunt ale
altuia; și ăști doi meri înfrunzesc, înfloresc, se scutură și mere nu fac. Măria-ta, să știi că atunci când or lega rod ă ști
doi meri, împărăteasa o să rămână grea și o să nască un cocon cu totul și cu totul de aur"... Piticul se duse, și
împăratul alergă în grădină, și căută, căută peste tot locul, până dete peste ăi doi meri. Merii se scuturaseră de flori,
că sub ei parcă ninsese, dar rod nu legaseră.
– De ce nu legau rod, bunico?
102
 – Știu eu?... Dumnezeu știe...
Era așa de cald... așa de bine în poala bunicii... o adiere încetinică îmi răcorea fruntea... norii albi, alunecând
pe cerul albastru, mă amețeau... închideam ochii.
Ea spunea, spunea înainte, mulgând repede și u șurel firul lung din caierul de in.
– Și se gândi împăratul ce să facă, ce să dreagă ca merii să facă mere. Unii îl sfătuiau ca să-i ude mereu; și
i-a udat mereu; alții ziceau să le dea mai mult soare; și împăratul a tăiat to ți pomii de jur împrejur. Și merii înfloreau în
fitece săptămână, și se scuturau, și rod nu legau. Într-o zi veni la împărat o babă bătrână, bătrână și zbârcită, ca
mine de zbârcită, și mică, mică, ca tine de mică...
–Ca moșu de mică?
– Da, ca moșu...
– Atunci nu era mică de tot...
– Așa mică de tot nu era. Și zise împăratului: "Măria-ta, până n-oi mulge un ulcior de lapte de la Zâna
Florilor, ce doarme dincolo de Valea Plângerii, într-o câmpie de mu șe țel, și n-oi uda merii cu laptele ei, merii nu leagă
rod. Dar să te păzești, măria-ta, că îndată ce te-or sim ți florile, încep să se mi ște, să se bată, și multe se apleacă pe
obrajii ei, și ea se deșteaptă, că doarme mai u șor ca o pasăre; și vai de cel ce l-o vedea, că-l preface, după cum o
apuca-o toanele, în buruiană pucioasă or în floare mirositoare, dar d-acolo nu se mai mi șcă"...
– Dar ce, ai adormit, flăcăul mamei?
Tresăream.
– A, nu... știu unde ai rămas... la-a-a... Zâna Florilor...
Auzisem prin vis.
Pleoapele-mi cădeau încărcate de lene, de somn, de mul țumire. Și mă sim țeam u șor, ca un fulg plutind pe o
apă care curge încet, încetinel, încetișor...
Și bunica spunea, spunea înainte, și fusul sfâr-sfâr pe la urechi, ca un bondar, ca acele cântece din
buruienile în care adormisem de atâtea ori.
– Și împăratul a încălecat pe calul cel mai bun...
– Cel mai bun... îngânam eu, de frică ca să nu mă fure somnul.
-... ș-a luat o desagă cu merinde și a plecaaat...
-... ș-a plecaaat...
– Și s-a dus, s-a dus, s-a dus...
-... s-a dus, s-a dus...
– Până a dat de o pădure mare și întunecoasă...
-... întunecoasă...
-... de nu se vedea prin ea. Și acolo și-a legat calul d-un stejar bătrân, ș-a pus desagile căpătâi și a închis
ochii ca să se odihnească. Și... pasămite pădurea cânta și vorbea, că era fermecată. Și... cum îi aducea șoapte de
departe, de pe unde ea era ca un fum, împăratul adormi, și dormi, și dormi...
Când m-am deșteptat, bunica isprăvise caierul.
Dar basmul?
Cu capul în poala bunicii, niciodată n-am putut asculta un basm întreg.
Avea o poală fermecată, și un glas, și un fus cari mă furau pe nesim țite și adormeam fericit sub privirile și
zâmbetul ei.

MUL ȚUMESC
de Gheorghe Zarafu
Ieri, pe strada, o fetita Un pietroi ivit in cale
Se-ndrepta spre gradinita. Si-a cazut... nu prea pe moale.
Alerga sa nu-ntarzie Dar Andrei,
Ca un fulg de papadie. Ce venea in urma ei
Insa cum mergea grabita, O ajuta-n mod firesc
N-a vazut intr-o clipita Si ea-i spune''Mulțumesc.

103
 NU NUMAI LA GRĂDINIŢĂde Octav Pancu-Iaşi
Povestea asta este despre un băieţel care l-a uitat pe „bună ziua”.Cum adică „l-a uitat”? o să întrebaţi voi, că
doar „bună ziua” nu-i o umbrelă s-o uiţi la un vecin şi nu-i o pălărie s-o uiţi în tren. „Bună ziua” – ştie oricine- e „bună
ziua” şi nu poate fi uitat, spuneţi voi şi aşteptaţi de la mine să vă dau dreptate şi să închei această discuţie fără rost.
Îmi pare rău, dar nu pot. Şi iată de ce: ieri veni la mine acasă un băieţel să mă invite la o serbare, la grădiniţă.
Băieţelul intră şi îmi spuse:
– Copiii vă invită la grădiniţă. Dăm o serbare. M-au trimis pe mine să vă spun. V-am spus, acum plec...
– Asta-i tot?
– Tot.
– N-ai uitat nimic?
– Nimic.
– Ba ai uitat. L-ai uitat când ai intrat pe „bună ziua”. Unde l-ai uitat?
– Nu ştiu.
– Cum se poate să nu ştii? Aminteşte-ţi! Nu poţi pleca aşa la drum, fără „bună ziua”. Gândeşte-te puţin! Ai
mai trecut pe undeva înainte de a veni la mine?
– Am mai trecut pe acasă.
– Poate l-ai uitat pe „bună ziua” acasă. Ai telefon?
– Da.
– Ce număr?
Îmi spuse numărul şi sunai acasă la el. Răspunse bunica.
– Sărut mâna, bunicuţo, începui. Iartă-mă că te iau de la treburi. Nepotul dumitale e la mine. I s-a întâmplat
ceva, l-a uitat pe „bună ziua”. Nu cumva l-a uitat acasă?
– Nu, auzii de la celălalt capăt al firului. Din păcate nu l-a uitat acasă. Dacă-l uita, îl găseam. Nici când a
trecut pe acacsă nu-l avea la el. A deschis uşa de la bucătărie, a spus: „Bunică, mi-e foame!”, a înfulecat o pârjoală,
dar, ţin bine minte, l-a uitat pe „bună ziua”. Nu ştiu unde l-a uitat. Ştii cumva dumneata?
– Nu ştiu, dar o să aflu. Mulţumesc, bunicuţo. Sărut mâna. Lăsai receptorul în furcă şi-i vorbii băieţelului:
– Nu l-ai uitat acasă. Ai mai fost pe undeva?
– Da. Am trecut pe la un chioşc de ziare.
– Care chioşc?
– Cel din colţ. Am întrebat dacă a apărut...
Nu-l mai aşteptai să sfârşească. Aşa cum eram, în cămaşă, cu papucii de casă în picioare, o zbughii spre
chioşcul de ziare din colţ.
– Noroc! îl salutai pe vânzător. Fii bun şi dă-mi o informaţie. Nu, nu Informaţia Bucureştiului, altfel de
informaţie. A trecut pe la dumneatat un băieţel aşa şi aşa... (Prin „aşa şi aşa”, cititorii sunt rugaţi să înţeleagă
descrierea amănunţită a băiatului.)
– A trecut, îmi răspunse vânzătorul.
– Fii bun atunci şi uită-te... Nu cumva l-a uitat aici pe „bună ziua”?
– N-are nici un rost să mă uit. Nu l-a uitat. Nu avea cum. Nu l-a lăsat nici o clipă. A întrebat dacă a apărut o
revistă, dar n-am auzit nici un „bună ziua”. Poate l-a uitat în altă parte.
– Bine. O să aflu unde l-a uitat. Noroc!
Băieţelul mă aştepta acasă., jucându-se cu maşina mea de scris. (Am fost nevoit s-o dau la reparat după
aceea, dar asta v-o spun numai aşa, în treacăt...)
– Nu l-ai lăsat pe „bună ziua” nici la chioşc, îi zisei, în timp ce îi luam din faţă maşina de scris, fără să
bănuiesc că era prea târziu... Nu ai mai fost nicăieri?
– Nu.
– Atunci înseamnă că l-ai uitat la grădiniţă. Stai să mă interesez. Luai telefonul şi formai numărul grădiniţei.
– Alo, vă salut... Nu vă supăraţi, cu cine vorbesc?
– Cu grădiniţa! îmi răspunse o voce groasă.
– Chiar... grădiniţa?
– Chiar.
– Atunci, iată ce aş dori să vă întreb: acum, după ce au plecat copiii acasă, aţi făcut curăţenie?
– Desigur.
– Şi aţi măturat sub fiecare scăunel, sub fiecare măsuţă, aţi şters praful de pe raftul cu jucării, aţi...
104
 – Mai încape vorbă?!
– Într-adevăr, nu mai încape şi totuşi aş mai avea ceva de spus: cred că un băieţel l-a uitat la grădiniţă pe
„bunz ziua”. Nu cumva l-aţi găsit?
– Ba da. L-am găsit în dulapul cu şorţuri, în buzunarul unui şorţ. E al unui băieţel, când pleacă de la grădiniţă
îl uită mereu în buzunarul şorţului. La grădiniţă îl are tot timpul la el. Îl dă doamnei educatoare, doamnei directoare şi
mie, îngrijitorului. Cum s-ar spune, cu alte cuvinte, la grădiniţă e un băieţel respectuos. Dar de vreme ce-l uită mereu
pe „bună ziua” în buzunarul şorţului, cred că acasă sau în altă parte nu-i la fel.
– Mulţumesc. M-am lămurit.
Şi pentru că mă lămurisem, îi spusei băieţelului:
– Ţi l-am găsit pe „bună ziua”. Îl uiţi mereu la grădiniţă, în buzunarul şorţului. Asta nu se poate. Ai nevoie de
el nu numai acolo. Ai nevoie de el pretutindeni.
Şi spunând acestea băieţelului... dar mai bine să ne oprim aici. Gata. Punct.
Bună ziua!

RACUL, BROASCA ȘI ȘTIUCA

de Alexandru Donici

Racul, broasca şi o ştiucă şi nimic nu ispravea.

într-o zi s-au apucat Nu ştiu cine-i vinovat;
De pe mal în iaz s-aducă însă, pe cât am aflat,
Un sac cu grâu încărcat. Sacul în iaz nu s-a tras,
şi la el toţi se înhama: Ci tot pe loc a rămas.
Trag, întind, dar iau de samă
Că sacul stă neclintit, Aşa-i şi la omenire,
Căci se tragea neunit. Când în obşte nu-i unire:
Racul înapoi se da, Nici o treabă nu se face
Broasca tot în sus sălta, Cu izbandă şi cu pace.
ştiuca foarte se izbea

CE TE LEGENI?...
de Mihai Eminescu

- Ce te legeni, codrule, Bate vântul dintr-o parte -

Fără ploaie, fără vânt, Iarna-i ici, vara-i departe.
Cu crengile la pământ? Şi de ce să nu mă plec,
- De ce nu m-aş legăna, Dacă păsările trec!
Dacă trece vremea mea! Peste vârf de rămurele
Ziua scade, noaptea creşte Trec în stoluri rândurele,
Şi frunzişul mi-l răreşte. Ducând gândurile mele
Bate vântul frunza-n dungă - Şi norocul meu cu ele.
Cântăreţii mi-i alungă;

FRUNZAde Emil Gârleanu

S-a desfăcut din mugur, într-o dimineaţă caldă a începutului de primăvară. Cea dintâi rază de soare s-a
împletit pe dânsa ca o sârmă de aur, făcând-o să tremure de fericirea unei asemenea atingeri. Ziua întâi i s-a părut
scurtă, şi apropierea nopţii o mâhni. Lumina se stinse, răcoarea o făcu să se zgribulească, să se vâre între celelalte
şi să aştepte, aţipind, până a doua zi, venirea soarelui.
Cu ce revărsare de strălucire se ridică stăpânitorul lumii până sus, pe cer! Raza se coborî din nou, şi toată
ziua, încălzită, frunza se scăldă în albastrul văzduhului.

105
 În scurtă vreme se desfăcu mare, verde, mai frumoasă ca toate, mai sus decât celelalte, tocmai în vârf. De
deasupra îi cădea lumina, dedesubt se ridica, până la ea, mireasma crinilor albi, singuratici, cu potirul plin de colbul
aurului mirositor.
Un ciripit străin o miră. Şi cea dintâi rândunică, venită de departe, tăia albastrul ca o săgeată, înconjură
copacul de câteva ori cu strigăte de bucurie, apoi se aşeză pe streaşina casei, cântând mereu…
Dar într-o dimineaţă raza de soare nu mai veni. Cerul rămase acoperit de nori. Cea dintâi picătură de ploaie o izbi
rece, greoaie. Câteva zile a plouat. Nici rândunele nu se mai vedeau. Dar mirosul crinilor, seara, se împrăştia
puternic, umed: o ameţea.
După zilele acestea, lipsite de scânteiere, soarele răsări într-o dimineaţă înfocat, vărsând parcă flăcări,
încălzind totul în câteva clipe. Raza o fripse. În după-amiaza zilei acesteia, o păsărică cu pene verzi şi galbene, un
scatiu, veni, moleşit de căldură, de se furişă sub dânsa, la umbră, la adăpost. Şi frunza se bucură, acoperi cum putu
mai bine păsărica; iar aceasta ciripi, întâi înăbuşită, din guşă, apoi mai prelung, mai dulce, cum nu auzise frunza
cântec.
Şi în fiecare zi pasărea venea să se ascundă de căldura cotropitoare, în fiecare zi frunza o ferea, şi seara
cântecul se împrăştia vesel.
Cât n-ar fi dat acuma frunza pe o picătură de ploaie! Dar norii fugeau goniţi de vânturile din înălţimi; cerul de
sticlă, înflăcărat, uscase totul. Crinii nu mai miroseau; când şi când, rozeta, care îşi scutura seminţa coaptă,
împrăştia mireasma ei în zorii unora din dimineţi. Prea multă lumină, prea multă căldură.
Nopţile senine, cu crai nou, cerul spuzit de stele o fermecau. Ar fi vrut să fie veşnic noapte…
Pasărea venea mereu, câteodată şi noaptea rămânea acolo, aţipind, cu căpuşorul sub aripă.
Şi trecu mult până ce, odată, vântul de toamnă începu să bată. Zilele erau mai răcoroase, nopţile mai reci;
cerul arareori curat. Puternic sufla vântul tomnatic! Apusurile erau ca sângele şi parcă înroşeau şi pământul. Frunza
îşi simţi puterile slăbite; cu greu putea să ţie piept vântului, care o clătina în toate părţile; câteva tovarăşe, smulse,
fluturară prin aer, apoi fuseseră duse departe.
Pasărea îi venea mai rar, nu mai cânta, şi asta o mâhnea cumplit.
Frunza tânjea, se îngălbenea; celelalte, de pe acelaşi copac, parcă se îngălbeniseră şi mai repede.
Începuseră să cadă. Frunza auzea mereu, de acolo, din vârf, foşnetul cobitor al tovarăşelor ce o părăseau,
strecurându-se uşor, ca o şoaptă, ca o rugăciune, aşternându-se jos, într-un lăvicer, pe deasupra căruia vântul
alerga grăbit.
De dimineaţă până seara, şi noaptea, frunzele cădeau întruna. Unele mai repezi, altele mai domoale,
legănându-se în aer ca o aripă de fluture, aninându-se de ramuri ca cerând ajutor; numai într-un târziu, dându-se
învinse, cădeau, îngropându-se între celelalte.
Într-o dimineaţă se sperie. În tot copacul rămăsese numai ea! Ramurile goale se loveau unele de altele,
tremurând ca de frig. Deasupra, cerul cu nori greoi ca de bumbac; în largul lui, stoluri întregi de păsări plecau în şir;
atunci băgă de seamă că şi cuiburile rândunelelor rămăseseră goale.
Un fior o străbătu şi se gândi la pasărea care nu o văzuse de câteva zile. În clipele acestea, când parcă se
cutremura la gândul că poate şi dânsa va trebui să se desprindă, să moară, ca şi celelalte, vederea prietenei pe care
o adăpostise atâta i-ar fi fost de ajutor.
Şi pasărea parcă auzi chemarea tovarăşei de altădată; veni, dar se opri puţin, pe o altă ramură, ca şi când n-
ar fi cunoscut locul obişnuit în care cântase; apoi îşi luă zborul şi, în trecerea grăbită, fără să întoarcă măcar capul,
lovi cu vârful aripii frunza care, de-abia mai ţinându-se, căzu la rândul ei.
Şi lăvicerul de jos nu se mai îngroşă, din ce fusese, cu această, cea din urmă, moartă.

CRIZANTEMA
de Otilia Cazimir

Au înflorit iar crizanteme,

Că-i prea târziu nici nu le pasă.
A fost şi soare mai devreme
Şi-acuma ploaia se revarsă.
Noi vă privim plini de-ncântare,
Sclipiri de gingaşă lumină.

106
 Dragi crizanteme din grădină
Ştiati ca iarna vrea să vină?

SUPA DE ZARZAVAT

S-a dus gospodina să ia zarzavat, Le ia gospodina pe rând să le spele,

Și vine acasă cu coșu-ncărcat Pe urmă le taie bucăți - bucățele:
Cu morcovi, Și morcov,
Cu varză, Și varză,
Cartofi, Cartof, Pătrunjel,
Pătrunjel, Și sfeclă,
Cu sfeclă, Și ceapă, -
Cu ceapă, Pe toate la fel!
Că toate-s la fel! Pe oala în clocot capacul tresaltă,
Și toate încep să se certe pe masă: Și fierb sărăcuțele, fierb laolaltă:
-Ba, eu sunt mai dulce! - Ba, eu mai frumosă! Și morcov,
Dar morcov Și varză,
Sau varză, Cartof, Pătrunjel,
Cartof, Și sfeclă,
Pătrunjel, Și ceapă, -
Ori sfeclă, Fierb, toate la fel!
Ori ceapă, - Pe urmă, tac toate .. Ce vreți să mai spună?
Nu-s toate la fel? Căci supa-i pe masa, și-i strașnic de bună!

MORI DE VÂNT
de Maria Raicu

Vântu-i un hoinar vestit, Mori de vânt au construit

Ce bate nestăvilit. Şi atunci când vântul bate,
Şi elface, cum se spune, Scoate electricitate,
Mai mult rele decât bune. Care, după cum se ştie,
Dar oamenii s-au gândit E aleasă energie,
Cum poate fi folosit, Ne-aduce lumină-n casă,
Ca şi vântul cel nebun Când noaptea-i întunecoasă
Să facă un lucru bun. Şi prin prize înnodate
Şi c-un plan meşteşugit Dă viaţă la aparate

PORTUL MEU

Portul meu cel romanesc Baietii au toti itari,

E usor sa-l ghicesti. Cusme uite asa de mari.
Fata-i imbracata in ie, La mijloc cu braie late
Fota-i stransa in betelie. Strans legate intr-o parte
La mijloc cu cingatoare, Si se leagana in joc
Si obrajii ca o floare, Uita-asa, asa cu foc

107
 MOŞ ION ROATĂ ŞI UNIREAde Ion Creangă

La 1857, pe când se ferbea Unirea în Iaşi, boierii moldoveni liberali, ca de-alde Costache Hurmuzachi, M.
Kogălniceanu şi alţii, au găsit cu cale să cheme la Adunare şi câţiva ţărani fruntaşi, câte unul din fiecare judeţ, spre a
lua şi ei parte la facerea acestui măreţ şi nobil act naţional. Cum au ajuns ţăranii în Iaşi, boierii au pus mână de la
mână, de i-au ferchezuit frumos şi i-au îmbrăcat la fel, cu cheburi albe şi cuşme nouă, de se mirau ţăranii ce
berechet i-a găsit. Apoi, se zice că i-ar fi dat pe sama unuia dintre boieri să le ţie cuvânt, ca să-i facă a înţelege
scopul chemării lor la Iaşi.
— Oameni buni, ştiţi pentru ce sunteţi chemaţi aici, între noi? zise boierul cu blândeţă.
— Vom şti, cucoane, dacă ni-ţi spune, răspunse cu sfială un ţăran mai bătrân, scărpinându-se în cap.
— Apoi, iaca ce, oameni buni: de sute de ani, două ţări surori, creştine şi megieşe, Moldova noastră şi
Valahia sau Ţara Muntenească, de care poate-ţi fi auzit vorbindu-se, se sfâşie şi se mănâncă între dânsele, spre
cumplita urgie şi peire a neamului românesc. Ţări surori şi creştine, am zis, oameni buni; căci, precum ne închinăm
noi, moldovenii, aşa se închină şi fraţii noştri din Valahia. Statura, vorba, hrana, îmbrăcămintea şi toate obiceiurile
câte le avem noi le au întocmai şi fraţii noştri munteni. Ţări megieşe, am zis, oameni buni; căci numai pârăuaşul
Milcov, ce trece pe la Focşani, le desparte. "Să-l secăm dar dintr-o sorbire" şi să facem sfânta Unire, adică înfrăţirea
dorită de strămoşii noştri, pe care ei n-au putut s-o facă în împrejurările grele de pe atunci. Iaca, oameni buni, ce
treabă creştinească şi frumoasă avem de făcut. Numai Dumnezeu să ne-ajute! Înţeles-aţi, vă rog, oameni buni,
pentru ce v-am chemat? Şi dacă aveţi ceva de zis, nu vă sfiiţi; spuneţi verde, moldoveneşte, ca la nişte fraţi ce vă
suntem; că de-aceea ne-am adunat aici, ca să ne luminăm unii pe alţii şi Dumnezeu să ne lumineze pe toţi cum a şti
el mai bine!
— Înţelegem, cucoane, aşa a fi, răspunseră câţiva ţărani mai ruşinoşi; că, dă, nu-ţi şti dumnevoastră ce-i pe
lume, noi, ţărănimea de la coarnele plugului, avem să ştim ce-i bine şi ce-i rău?...
— Ba eu, drept să vă spun, cucoane, n-am înţeles! cică zise cu îndrăzneală unul dintre ţărani, anumeIon
Roată. Ş-apoi, chiar dacă ne-am pricepe şi noi la câte ceva, cine se mai uită în gura noastră? Vorba ceea, cucoane:
„Ţăranul, când merge, tropăieşte, şi când vorbeşte, hodorogeşte”, să ierte cinstită faţă dumnevoastră. Eu socot că
treaba asta se putea face şi fără de noi; că, dă, noi ştim a învârti sapa, coasa şi secera, dar dumnevoastră învârtiţi
condeiul şi, când vreţi, ştiţi a face din alb negru şi din negru alb... Dumnezeu v-a dăruit cu minte ca să ne povăţuiţi şi
pe noi, prostimea...
— Ba nu, oameni buni; s-a trecut vremea aceea, pe când numai boierii făceau totul în ţara aceasta ş-o
storceau după plac. Astăzi toţi, de la vlădică până la opincă, trebuie să luăm parte la nevoile şi la fericirea ţării.
Muncă şi câştig, datorii şi drepturi pentru toţi deopotrivă.
Le spuse boierul apoi despre originea românilor, cum şi de cine au fost ei aduşi pe aceste locuri; despre
suferinţele lor şi cum au ajuns a fi dezbinaţi şi împrăştiaţi prin alte ţări. Le dă el pilde câte şi mai multe: cu smocul de
nuiele, cu taurii învrăjbiţi şi, în sfârşit, se sileşte bietul creştin din răsputeri a-i face să înţeleagă care sunt roadele
binefăcătoare ale Unirii, aducându-le aminte că tot "pentru unirea tuturor" se roagă şi sfânta biserică, în toate zilele,
mai bine de 1.850 de ani.
— Ei, oameni buni, cred că acuma aţi priceput!
— Priceput, cucoane, cât se poate de bine, răspunseră mai toţi. Dumnezeu să vă ajute la cele bune!
— Ba eu tot nu, cucoane, răspunse moşul Ion Roată.
— Dumnezeu să mă ierte, moş Ioane, dar dumneta, cum văd, eşti cam greu de cap; ia haidem în grădină, să
vă fac a înţelege şi mai bine. Moş Ioane, vezi colo, în ogradă la mine, bolovanul cel mare?
— Îl vedem, cucoane.
— Ia fă bine şi adă-l ici, lângă mine, zise boierul, care şedea acum pe un jilţ în mijlocul ţăranilor.
— S-avem iertare, cucoane, n-om putea, că doar acolo-i greutate, nu şagă.
— Ia cearcă şi vezi.
Moş Roată se duce şi vrea să ridice bolovanul, dar nu poate.
— Ia du-te şi dumneta moş Vasile, şi dumneta, bade Ilie, şi dumneta, bade Pandelachi.
În sfârşit, se duc ei vro trei-patru ţărani, urnesc bolovanul din loc, îl ridică pe umere şi-l aduc lângă boier.
— Ei, oameni buni, vedeţi? S-a dus moş Ion şi n-a putut face treaba singur; dar când v-aţi mai dus câţiva
într-ajutor, treaba s-a făcut cu uşurinţă, greutatea n-a mai fost aceeaşi. Povestea cântecului:
Unde-i unul nu-i putere,
108
 La nevoi şi la durere;
Unde-s mulţi, puterea creşte,
Şi duşmanul nu sporeşte.
Aşa şi cu Unirea, oameni buni! Credeţi dumnevoastră că, de-a ajuta Dumnezeu a se uni Moldova cu Valahia
avem să fim numai atâţia? Fraţii noştri din Transilvania, Bucovina, Basarabia şi cei de peste Dunărea, din Macedonia
şi de prin alte părţi ale lumii, numai să ne vadă că trăim bine, şi ei se vor bucura şi ne vor iubi, de n-or mai îndrăzni
duşmanii, în vecii vecilor, a se lega de români. D-apoi fraţii noştri de sânge: franţujii, italienii, spaniolii şi portughezii,
ce aşteapt? La orice întâmplare, Doamne fereşte, stau gata să-şi verse sângele pentru noi... Unirea face puterea,
oameni buni. Ei, acum cred c-aţi înţeles şi răsînţeles.
— Ba eu unul, să iertaţi dumnevoastră, cucoane, încă tot n-am înţeles, răspunde moş Roată.
— Cum se face asta, moş Ioane? Mai bine ce v-am tălmăcit, şi un copil putea să înţeleagă.
— Mai aşa, cucoane, răspunseră ceilalţi.
— Moş Ioane, zise acum boierul, cam tulburat de multă oboseală, ia spune dumneta, în legea dumitale, cum
ai înţeles, cum n-ai înţeles, de când se face atâta vorbă; să auzim şi noi!
— Dă, cucoane, să nu vă fie cu supărare, dar de la vorbă şi până la faptă este mare deosebire...
Dumnevoastră, ca fiecare boier, numai ne-aţi poruncit să aducem bolovanul, d-ar n-aţi pus umărul împreună
cu noi la adus, cum ne spuneaţi dinioarea, că de-acum toţi au să ieie parte la sarcini: de la vlădică până la opincă.
Bine-ar fi dac-ar fi aşa, cucoane, că la războiu înapoi şi la pomană năvală, parcă nu prea vine la socoteală... Iar de la
bolovanul dumnevoastră am înţeles aşa: că până acum noi, ţăranii, am dus fiecare câte-o peatră mai mare sau mai
mică pe umere; însă acum suntem chemaţi a purta împreună tot noi, opinca, o stâncă pe umerele noastre... Să dea
Domnul, cucoane, să fie altfel, că mie unuia, nu mi-a părč rău.
La aceste vorbe, ţăranii ceilalţi au început a strânge din umere, a se uita lung unul la altul şi a zice:
— Ia, poate că şi Roată al nostru să aibă dreptate!...
Iar boierul, luându-i înainte cu glume, a înghiţit găluşca şi a tăcut molcum

LIMBA ROMÂNEASCĂ
de Gheorghe Sion

Mult e dulce şi frumoasă Fraţi ce-n dulcea Românie

Limba ce-o vorbim, Naşteţi şi muriţi
Altă limbă-armonioasă Şi-n lumina ei cea vie
Ca ea nu găsim. Dulce vietuiţi!
Saltă inima-n plăcere De ce limba românească
Când o ascultăm, Să n-o cultivăm?
Şi pe buze-aduce miere Au voiţi ca să roşească
Când o cuvântăm. Ţărna ce călcăm?
Românaşul o iubeşte Limba, ţara, vorbe sfinte
Ca sufletul său, La strămoşi erau;
Vorbiţi, scrieţi româneşte, Vorbiţi, scrieţi româneşte,
Pentru Dumnezeu. Pentru Dumnezeu!

LEGENDA LUI MO Ș NICOLAE

În noaptea de 5 spre 6 decembrie se spune că Moş Nicolae vine la geamuri şi vede copiii care dorm şi sunt
cuminţi, lăsându-le în ghetuţe dulciuri şi alte daruri, însă tot el este acela care-i pedepseşte pe cei leneşi şi
neascultători.
Moş Nicolae are grijă de fiecare membru al familiei și el pune câte un cadou mic (în general dulciuri sau
fructe) în ghetele sau cizmele fiecăruia. În unele păr ți ale țării, Mo șul aduce și crengu țe argintii (crengu țe subt țiri ce
se dau cu un strat de bronz) odată cu darurile. Copiii neascultători sunt avertiza ți de părin ți că vor primii doar
crenguțele dacă nu sunt cuminți.
Obiceiul acesta, al venirii lui Mos Nicolae, este foarte vechi la romani si este unul dintre cele mai importante
sărbători ale anului, în special pentru copii.

109
 Spre deosebire de Moş Crăciun, Moş Nicolae nu se arată niciodată. De altfel, povestea darurilor împărţite pe
furiş în această noapte începe din vechime.
Una dintre cele mai cunoscute legende este a celor trei surori, fetele unui nobil sărac, care datorită situa ției
financiare precare nu se puteau mărita.
Se spune ca atunci când fata cea mare a ajuns la vremea măriti șului, Nicolae, a lăsat noaptea, la u șa casei
nobilului,un săculeț cu aur. Povestea s-a repetat întocmai și când a venit vremea de măriti ș pentru cea de a doua
fată. Când i-a venit vremea și celei de-a treia fete, nobilul a stat de pază să afle cine-i cel care le-a făcut atâta bine
fetelor lui.
În noaptea cu pricina, nobilul a stat de pază și l-a văzut pe cardinal cum a lasat săcule țul cu aur.
Se spune că Sfântul Nicolae s-a urcat pe acoperi ș și a dat drumul săcule țului prin hornul casei, într-o șosetă
pusă la uscat și de aceea a apărut obiceiul agă țării șosetelor de șemineu. Nicolae l-a rugat pe tatăl fetelor să
pastreze secretul, dar bineînțeles că acesta nu a putut fi ținut.
Cei trei săculeți de aur făcuți cadou fetelor de nobil au devenit simbolul Sfântului Nicolae sub forma a trei bile
de aur.

COLINDE, COLINDE
de Mihai Eminescu

Colinde, colinde, Se bucur copiii,

E vremea colindelor, Copiii şi fetele,
Căci ghiaţa se 'ntinde De dragul Mariei
Asemeni oglinzilor. Îşi piaptănă pletele...
Şi tremură brazii De dragul Mariei
Mişcând ramurele, Şi al Mântuitorului
Căci noaptea de azi-i Luceşte pe ceruri
Când scântee stelele. O stea călătorului.

AMINTIRI DIN COPILĂRIE – fragment (CU URATUL)de Ion Creangă

Odată, la un Sfântul Vasile, ne prindem noi vreo câţiva băieţi din sat să ne ducem cu plugul,- căci eram şi eu
mărişor acum, din păcate. Şi în ajunul Sfântului Vasile toată ziua am stat pe capul talei să-mi facă şi mie un buhai, ori
de nu, batâr un harapnic.- Doamne, ce harapnic ţ-oi da eu, zise tata de la o vreme. N-ai ce mânca la casa mea! Vrei
să te buşească cei handralăi prin omăt? Acuş te descalţ!
Văzând eu că mi-am aprins paie-n cap cu asta, am şterpelit-o de-acasă numai cu beşica cea de porc, nu
cumva să-mi ieie tata ciubotele şi să rămân de ruşine înaintea tovarăşilor. Şi nu ştiu cum s-a întâmplat, că niciunul
dintre tovarăşi n-avea clopot. Talanca mea era acasă, dar mă puteam duce s-o ieu? În sfârşit, facem noi ce facem şi
sclipuim de cole o coasă ruptă, de ici o cârceie de tânjală, mai un vătrar cu belciug, mai beşica cea de porc a mea, şi
pe după toacă, şi pornim pe la case.
Ş-o luăm noi de la popa Oşlobanu, tocmai din capul satului din sus, cu gând să umblăm tot satul… Când
colo, popa tăia lemne la trunchi afară şi cum a văzut că ne aşezăm la fereastră şi ne pregătim de urat, a început a ne
trage câteva naşteri îndesate şi a zice:
— De-abia s-au culcat găinile, şi voi aţi şi început? Ia staţi oleacă, blăstămaţilor, că vă dau eu!
Noi, atunci, am şterpelit-o la fugă. Iar el zvârr! cu o scurtătură în urma noastră, căci era un om hursuz şi
pâclişit popa Oşlobanu. Şi din spaima ceea, am fugit noi mai jumătate de sat înapoi, fără să avem când îi zice popii:
Drele pe podele
Şi bureţi pe păreţi;
Câte pene pe cucoşi
Atâţia copii burduhoşi,
cum obişnuiesc a zice plugarii pe la casele ce nu-i primesc.
— Măi! al dracului venetic şi ceapcân de popă, zicem noi, după ce ne adunăm cu toţii la un loc, îngheţaţi de
frig şi spărieţi! Cât pe ce era să ne ologească boaita cea îndrăcită, vede-l-am dus pe năsălie la biserica Sfântului

110
Dumitru de sub cetate, unde slujeşte; curat Ucigă-l-crucea 1-a colăcit să vie şi să-i facă budihacea casă la noi în sat.
Ferească Dumnezeu să fie preoţii noştri aşa, că nu te-ai mai înfrupta cu nimica de la biserică, în vecii vecilor! Şi
până-1 mai menim noi pe popă, până-1 mai boscorodim, până una-alta, amurgeşte bine.
— Ei, amu, ce-i de făcut? Hai să intrăm ici în ograda asta – zise Zaharia lui Gâtlan – că ne trecem vremea
stând în mijlocul drumului.
Şi intrăm noi la Vasile Aniţei şi ne aşezăm la fereastră, după obicei. Dar parcă naiba vrăjeşte: cela nu sună
coasa, că i-i frig; celuia că-i îngheaţă mâinile pe cârecie; văru-meu Ion Mogorogea, cu vătrarul subsuoară, se punea
de pricină că nu ură, şi numa-ţi crăpa inima-n tine de năcaz!
— Ură tu, măi Chiriece – zic eu lui Goian – şi noi, măi Zaharie, să prufnim din gură ca buhaiul; iar iştialalţi să
strige: hăi, hăi!
Ş-odată şi începem. Şi ce să vezi? Unde nu se ie hapsina de nevasta lui Vasile Aniţei cu cociorva aprinsă
după noi, căci tocmai atunci trăgea focul să deie colacii în cuptior.
— Vai, aprinde-v-ar focul să vă aprindă, zise ea, burzuluită grozav; dar cum se cheamă asta? în obrazul cui
v-a învăţat!
Atunci noi, la fugă, băieţi, mai dihai decât la popa Oşlobanu…
— Dar bun pocinog a mai fost ş-aista, zicem noi, oprindu-ne în răscrucile drumului din mijlocul satului,
aproape de biserică. Încă una-două de-aiestea, şi ne scot oamenii din sat afară, ca pe nişte lăieşi. Mai bine să
mergem la culcare. Şi după ce ne arvonim noi şi pe la anul, cu jurământ să umblăm tot împreună, ne-am despărţit
unul de altul, răbigiţi de frig şi hămisiţi de foame; şi hai fiecare pe la casa cui ne are, că mai bine-i pare. Şi iaca aşa
ne-a fost umblarea cu plugul în anul acela.

LEGENDA BRADULUI
Venise toamna. Toate pasarile calatoare plecasera spre tarile calde. Numai o pasarica tare mititica
nu putea sa zboare dupa stol, umezindu-i-se ochisorii de lacrimi. Avea o aripa rupta, exact ca in
povestea cu puil de prepelita, cu aripa franta de alicele unui vanator …
Biata pasare, cu inima plina de jale, se duse cu greu in padure, ca sa ceara ajutor de la arbori.
Cu glasul duios, ii ruga pe copaci:
—Uitati, am aripa rupta. Lasati-ma sa traiesc intre ramurile voastre pana va sosi primavera.
— Eu nu pot sa te primesc, pasarica! raspunse ursuz fagul. Mi-ajunge ca am grija de ramurile mele.
Pleaca de aici si du-te la stejar!
— Nici eu nu pot! vajai stejarul rautacios. Ma tem sa nu-mi mananci ghinda. Fugi, pasarica, in alta
parte! De nu, iti rup si cealalta aripa.
Cam in felul acesta o gonira pe sarmana pasarica si ceilalti arbori din codru. Saraca de ea!
Era pe marginea disperarii cand auzi o voce:
— Unde te duci, pasarica?
Era bradul.
— Nu mai stiu unde sa ma duc, bradule. Copacii m-au prigonit cu totii si nu vor sa ma primeasca in
ramurile lor. Uite, aripa ma doare si nu mai pot sa zbor. Au, Doamne, ce durere!
—Vino la mine! zise bradul, induiosat de soarta bietei pasarele. Poti ramane cat vrei intre ramurile
mele!
Atunci pasarica se urca si-si facu culcus intre ramurile bradului. Insa intr-o noapte, vantul friguros
porni sa sufle cu putere. Semn ca se apropia iarna. Frunzele arborilor se ingalbeneau si cadeau la
pamant, una cate una.
— Pot sa scutur si frunzele bradului? il intreba vantul pe Mos Crivat, imparatul Vanturilor.
— Nu! hotari mos Crivat. De brad sa nu te atingi deloc. Bradul a fost bun cu biata pasarica.
Trebuie sa avem si noi mila de el. Podoaba verde sa nu-i cada niciodata.

LEGENDA BRADULUI
Demult, tare demult, când picioarele sfinte ale Domnului Iisus mai păşeau pe acest pământ, s-a iscat o
furtună din senin, cum nu se mai pomenise. Grindina era cât oul de porumbel, vântul smulgea pietrele din loc, măcar
că era miez de zi.
Iiisus Hristos şi Sfântul Petru tocmai se aflau atunci pe drum, la marginea unei păduri şi au cerut adăpost
copacilor, care însă se ascundeau, care mai de care mai zgribuliţi şi mai înfricoşaţi. Mândrii stejari şi fagii nu au vrut
111
să-i primească la adăpostul lor, pentru că abia îşi puteau păzi frunzişul bogat de urgia cerului - unde să-i mai
adăpostească şi pe cei doi călători? Merii şi perii au spus că trebuie să-ţi apere fructele, sălciile şi plopii s-au făcut că
nu-i bagă înn seamă şi au tăcut. Dintre toţi, doar bradul s-a învoit să le ofere adăpost. El a spus: „Fructe mândre pe
care să le apăr nu am, frunzişul meu e făcut din ace ascuţite care nu se tem de grindină, oamenii mă ocolesc şi mă
socotesc nefolositor, dar dacă vreţi să-mi cinstiţi acoperământul cu prezenţa voastră, eu vă voi primi cum voi şti mai
bine şi am să învelesc trupurile voastre cu ramurile mele dese.”
Zis şi făcut. Domnul Iisus şi Sf. Petru au fost păziţi cum nu se poate mai bine de bradul cel vrednic. Apoi,
furtuna s-a oprit, Iar soarele a răsărit iar mândru pe cer.
Atunci, ieşind din adăpostul cetinii, Iisus spuse bradului: „Dintre toţi copacii, tu bradule ai fost cel mai vrednic,
iar Eu, prin voia Tatălui Meu, te voi răsplăti. Fie ca de azi înainte, iarna, tu să nu-ţi mai lepezi frunzişul ca ceilalţi
copaci, ci să-l păstrezi veşnic. Apoi, fie ca acele tale înţepătoare să capete o mireasmă care să-i bucure pe oameni,
să le dea putere şi să le vindece bolile, astfel încât ei să te preţuiască cum se cuvine. Cât despre lipsa ta de rod, fie
ca în miez de iarnă, când toate fructele pământului se vor fi terminat, oamenii să te împodobească şi să pună pe
ramurile tale toate bunătăţile, iar atunci când se vor strânge în jurul tău, ei să se gândească la Mine, pentru că tu eşti
copacul cel mai drag Mie.”

UITE, VINE MO Ș CRĂCIUN

de Otilia Cazimir

Prin nămeți, în fapt de seară, Și cu daruri proaspete.

A plecat catre oraș Bucuroși de oaspete?
Mos Crăciun c-un iepuraș - Bucuroși, bucuroși,
Înhamat la sănioară. Strigă glasuri de copii.
Drumurile-s troienite, Moșule, de unde vii?
Noaptea vine, gerul crește... - Iaca, vin din moși-stramoși,
Cu urechile ciulite Încărcat cu jucării!
Iepurașul se grăbește. ... Noapte rece și albastră.
Uite-o casă colo-n vale, Ies copiii la fereastră,
Cu ferestre luminate. Să se uite cum coboară,
Moșul s-a oprit din cale, Prin troianul uriaș,
Cu toiagu-n poartă bate: Mos Crăciun c-un iepuraș
— Bună seara, bună seara! Înhămat la sănioară.
Iaca, vin cu sănioara

FETI ȚA CU CHIBRITURILEde H. Ch. Andersen

Era un ger grozav; ningea și începuse a înnopta: era ajunul Anului Nou. Pe frigul acela și pe întunericul
acela, mergea pe stradă o biata feti ță cu capul gol, și cu picioarele goale. Avusese ea doar ni ște papuci când plecase
de-acasă, dar nu-i folosiseră mult: erau ni ște papuci mari, pe care mama ei îi rupsese aproape, și erau a șa de largi
pentru ea, încat mititica-i pierdu grăbindu-se să treacă o stradă, unde cât p-aci era să fie strivită între două trăsuri.
Unul din papuci nici nu-l mai găsise, iar celălalt îl luase un băiat care zicea că vrea să facă din el leagăn pentru
copilul lui, cand o avea și el unul.
Fetița mergea cu picioarele ei goale, roșii-vinete de frig; și o cutie. Fusese o zi rea pentru dânsa și nimeni
nu-i cumpărase în ziua aceea nimic, și n-avea prin urmare nici un ban; și-i era foame și frig tare. Biata feti ță! Fulgii de
zăpadă cădeau pe părul ei lung și bălai, care se încre țea frumos pe lângă ceafă, dar nu se gândea ea acum la parul
ei creț. Luminile străluceau pe la ferestre, miros de fripturi se răspandea în stradă; era ajunul Anului Nou, iată la ce
se gândea ea.
Se opri și se ghemui într-un colț dintre două case, din care una ie șea în stradă mai mult ca cealaltă. Î și
strânse piciorușele sub dânsa. Frigul o pătrundea din ce în ce mai mult, și totu și nu-i venea să se ducă acasă;
aducea înapoi toate chibriturile, și nici un bănu ț măcar. Tatăl sau are s-o bată; și afară de asta, și acasă nu era tot
aşa de frig? Ei locuiau tocmai sub acoperi ș și vântul sufla în voie, cu toate ca fuseseră astupate crăpăturile cele mari
cu paie și cu trențe vechi. Mănuțele ei erau aproape înghe țate de frig.

112
 A! Un chibrit aprins le-ar putea face bine. Dac-ar îndrăzni să scoată unul, numai unul din cutie, să-l zgârie de
zid și să-și încalzească degetele! Scoase unul: hâr ști! Cum mai trosni, și cum se aprinse!
Chibritul ardea ca o lumânărică, ținu mânu ța deasupra flăcării.
Ce lumină ciudată. I se păru fetiței că stă lângă o sobă mare de fier, care avea deasupra un capac lucios de
aramă. Înăuntru ardea focul și era așa de cald; dar ce-i oare asta?
Fetița își întindea acum piciorușele ca să și le încălzească și pe ele; flacăra se stinse și soba pieri; feti ța
rămase stând cu rămășița de chibrit în mână.
Harscai un altul, care se aprinse, străluci, și zidul în care bătea lumina se făcu străveziu ca o pânză sub țire.
Fetița putu vedea până-ntr-o odaie unde era o masă acoperită c-o fa ța albă, pe care sclipeau por țelanuri sub țiri; în
mijloc era o gâscă friptă umplută cu prune și cu mere ce răspândeau un miros plăcut; și, lucru de necrezut, deodată
gâsca sări de pe masă, și veni cu cuțitul în spinare până la biata feti ță. Chibritul se stinse: și nu mai avu în fa ța ei
decât zidul rece și gros.
Mai aprinse încă unul. Deodată se văzu șezând sub un pom frumos de Crăciun; e mult mai mare și mai
împodobit decât a văzut prin geamuri la negustorul cel bogat. Mii de lumânărele ardeau pe crengile verzi, și poze de
tot felul, ca cele ce împodobesc ferestrele prăvăliilor, păreau că-i zâmbesc. Feti ța ridică amândouă mâinile: chibritul
se stinse: toate lumânărelele din pom se înăl țau tot mai sus, tot mai sus, și ea văzu deodată că lumini țele acelea
erau stele. Una din ele cazu și trase o dungă mare de foc pe cer.
„A murit cineva”, își zise micuța; căci bunica ei, care fusese foarte bună pentru dânsa și care acum nu mai
trăia, îi spusese adesea: “Când cade o stea, un suflet se înal ță la Dumnezeu” .
Mai trase încă un chibrit pe zid: și se făcu o lumina mare, în mijlocul căreia era bunica ei în picioare, și era
așa de strălucitoare, o privea blând și duios!
—Bunică, strigă fetitța, ia-mă cu tine. Când s-o stinge chibritul, știu că n-o să te mai văd. Ai să pieri și tu din
fața ochilor mei, ca și soba de fier, ca și gâsca friptă, ca și frumosul pom de Crăciun. Și aprinse repede toate
chibriturile ce-i mai rămăsese în cutie, căci voia să vadă mereu pe bunicu ța ei. Se făcu o lumină ca ziua. Niciodata
bunica nu fusese așa de frumoasă, a șa de mare. Ea lua pe feti ță în bra țele ei, și amândouă zburară vesele în
strălucirea aceea, așa sus, așa sus, și nu mai era acolo nici frig, nici foame, nici griji; erau la Dumnezeu.
Dar în colțul dintre cele două case, când se lumină de ziuă, zăcea jos feti ța, cu obrajii ro șii, cu zâmbetul pe
buze… moartă, moartă de frig, în cea din urmă noapte a anului. Ziua Anului nou o găsi acolo zgribulită cu
grămajoara ei de cutii cu chibrituri, din care o cutie fusese arsă.
„A vrut să se încălzească!” zise cineva. Nimeni nu știu ce frumuse ți văzuse fata, și-n ce strălucire intrase
împreună cu bunica, în ziua Anului nou.

IARNA PE ULIŢĂ
de George Coşbuc

A-nceput de ieri să cadă Dar năvalnic vuiet vine

Câte-un fulg, acum a stat, De pe drum.
Norii s-au mai răzbunat
Spre apus, dar stau grămadă Sunt copii. Cu multe sănii
Peste sat. De pe coastă vin ţipând,
Şi se-nping şi sar râzând;
Nu e soare, dar e bine, Prin zăpadă fac mătănii
Şi pe râu e numai fum, Vrând-nevrând.
Vântu-i liniştit acum,
OMUL DE ZĂPADĂ
de Maria Raicu
I
epuraşul Aurică Care parcă-i o căldare.
Tremură, că-i mort de frică: Şi-are un cap, că-i de mirare,
A văzut că lângă gard Cât i s-a umflat de tare,
Stă un paznic cam înalt, Poate c-a răcit şi-l doare!
Poartă o pălărie mare, E-mbrăcat într-un halat

113
Alb, până-n pământ lăsat. Dar deodată el văzu:
Se sprijină de-un toiag, Nasul moşului căzu.
Parcă ar fi un moşneag! Şi tiptil se-apropie
Doi ochi negri şi-un nas roşu, Şi-ncepe să ţopăie:
Tare rău a răcit moşu’! - E un morcov! Bine-mi pare!
Dar, sărmanul moşnegel, Acum am şi de mâncare!
Nu se mişcă, vai de el! Asta zic şi eu noroc!
O fi prins de vreun cârcel! Nasul nu i-l pun la loc!

CĂTELU ȘUL ȘCHIOP

de Elena Farago

Eu am numai trei picioare, Mi-ar plăcea să stau cu dânșii,

Si de-abia mă mișc: țop, țop, Să mă joc și să-i ascult!
Râd când mă-ntâlnesc copiii,
Si mă cheamă "cuciu șchiop". Dar copiii răi la suflet
Sunt urâti, precum e-acel
Frații mei ceilalți se joacă Care m-a șchiopat pe mine,
Cu copiii toți, dar eu Și nu-i pot iubi de fel...
Nu pot alerga ca dânșii,
Că sunt șchiop și cad mereu! M-a lovit din răutate
Cu o piatră în picior,
Și stau singur toată ziua Și-am zăcut, și-am plâns atâta,
Și plâng mult când mă gândesc De credeam că am să mor...
Că tot țchiop voi fi de-acuma
Și tot trist am să trăiesc. Acum vine și-mi dă zahăr
Și ar vrea să fie bun,
Și când mă gândesc ce bine Și-aș putea să-l mușc odată
M-aș juca și eu acum, De picior, să mă răzbun,
Și-aș lătra și eu din poartă
La copiii de pe drum!... Dar îl las așa, să vadă
Răul, că un biet cățel
Cât sunt de frumoși copiii Are inima mai bună
Cei cuminți, și cât de mult Decât a avut-o el.

PUNGU ȚA CU DOI BANIde Ion Creangă

Era odată o babă şi un moşneag. Baba avea o găină, şi moşneagul un cucoş; găina babei se oua de câte
două ori pe fiecare zi şi baba mânca o mulţime de ouă; iar moşneagului nu-i da nici unul. Moşneagul într-o zi perdu
răbdarea şi zise:
— Măi babă, mănânci ca în târgul lui Cremene. Ia dă-mi şi mie nişte ouă, ca să-mi prind pofta măcar.
— Da' cum nu! zise baba, care era foarte zgârcită. Dacă ai poftă de ouă, bate şi tu cucoşul tău, să facă ouă,
şi-i mânca; că eu aşa am bătut găina, şi iacătă-o cum se ouă.
Moşneagul, pofticios şi hapsin, se ia după gura babei şi, de ciudă, prinde iute şi degrabă cucoşul şi-i dă o bataie
bună, zicând:
— Na! ori te ouă, ori du-te de la casa mea; ca să nu mai strici mâncarea degeaba.
Cucoşul, cum scăpă din mânile moşneagului, fugi de-acasă şi umbla pe drumuri, bezmetec. Şi cum mergea
el pe-un drum, numai iată găseşte o punguţă cu doi bani. Şi cum o găseşte, o şi ia în clonţ şi se întoarnă cu dânsa
înapoi către casa moşneagului. Pe drum se întâlneşte c-o trăsură c-un boier şi cu nişte cucoane. Boierul se uită cu
băgare de seamă la cucoş, vede în clonţu-i o punguţă şi zice vezeteului:

114
 — Măi! ia dă-te jos şi vezi ce are cucoşul cela în plisc.
Vezeteul se dă iute jos din capra trăsurei, şi c-un feliu de meşteşug, prinde cucoşul şi luându-i punguţa din
clonţ o dă boieriului. Boieriul o ia, fără păsare o pune în buzunar şi porneşte cu trăsura înainte. Cucoşul, supărat de
asta, nu se lasă, ci se ia după trăsură, spuind neîncetat:
Cucurigu ! boieri mari,
Daţi punguţa cu doi bani!
Boierul, înciudat, când ajunge în dreptul unei fântâni, zice vezeteului:
— Mă! ia cucoşul ist obraznic şi-l dă în fântâna ceea.
Vezeteul se dă iarăşi jos din capră, prinde cucoşul şi-l azvârle în fântână! Cucoşul, văzând această mare
primejdie, ce să facă? Începe-a înghiţi la apă; şi-nghite, şi-nghite, până ce-nghite toată apa din fântână. Apoi zboară
de-acolo afară şi iarăşi se ia în urma trăsurei, zicând:
Cucurigu ! boieri mari,
Daţi punguţa cu doi bani !
Boierul, văzând aceasta, s-a mirat cumplit şi a zis:
— Mă! da' al dracului cucoş i-aista! Ei, las' că ţi-oiu da eu ţie de cheltuială, măi crestatule şi pintenatule!
Şi cum ajunge acasă, zice unei babe de la bucătărie să ia cucoşul, să-l azvârle într-un cuptor plin cu jăratic
şi să pună o lespede la gura cuptorului. Baba, cânoasă la inimă, de cuvânt; face cum i-a zis stăpânu-său. Cucoşul,
cum vede şi astă mare nedreptate, începe a vărsa la apă; şi toarnă el toată apa cea din fântână pe jaratic, până ce
stinge focul de tot, şi se răcoreşte cuptoriul; ba încă face ş-o apăraie prin casă, de s-au îndrăcit de ciudă hârca de la
bucătărie. Apoi dă o bleandă lespezei de la gura cuptiorului, iesă teafăr şi de-acolo, fuga la fereastra boierului şi
începe a trânti cu ciocul în geamuri şi a zice:
Cucurigu! boieri mari,
Daţi punguţa cu doi bani !
— Măi, că mi-am găsit beleaua cu dihania asta de cucoş, zise boieriul cuprins de mierare. Vezeteu! Ia-l de
pe capul meu şi-l zvârle în cireada boilor ş-a vacilor; poate vreun buhaiu înfuriat i-a veni de hac; l-a lua în coarne, şi-
om scăpa de supărare.
Vezeteul iarăşi ia cucoşul şi-l zvârle în cireadă! Atunci, bucuria cucoşului! Să-l fi văzut cum înghiţea la buhai,
la boi, la vaci şi la viţei; păn-a înghiţit el toată cireada, ş-a făcut un pântece mare, mare cât un munte! Apoi iar vine la
fereastră, întinde aripele în dreptul soarelui, de întunecă de tot casa boierului, şi iarăşi începe!
Cucurigu! boieri mari,
Daţi punguţa cu doi bani !
Boierul, când mai vede şi astă dandanaie, crăpa de ciudă şi nu ştia ce să mai facă, doar va scăpa de cucoş.
Mai stă boierul cât stă pe gânduri, pănă-i vine iarăşi în cap una.
— Am să-l dau în haznaua cu banii; poate va înghiţi la galbeni, i-a sta vreunul în gât, s-a îneca şi-oiu scăpa
de dânsul.
Şi, cum zice, umflă cucoşul de-o aripă şi-l zvârle în zahnaua cu banii; căci boieriul acela, de mult bănărit ce
avea, nu-i mai ştia numărul. Atunci cucoşul înghite cu lăcomie toţi banii şi lasă toate lăzile pustii. Apoi iesă şi de-
acolo, el ştie cum şi pe unde, se duce la fereastra boierului şi iar începe:
Cucurigu ! boieri mari,
Daţi punguţa cu doi bani !
Acum, după toate cele întâmplate, boierul, văzând că n-are ce-i mai face, i-azvârle punguţa. Cucoşul o ia de
jos cu bucurie, se duce la treaba lui şi lasă pe boier în pace. Atunci toate paserile din ograda boierească, văzând
voinicia cucoşului, s-au luat după dânsul, de ţi se părea că-i o nuntă, şi nu altăceva; iară boierul se uita galiş cum se
duceau paserile şi zise oftând:
— Ducă-se şi cobe şi tot, numai bine că am scăpat de belea, că nici lucru curat n-a fost aici!
Cucoşul însă mergea ţanţoş, iar paserile după dânsul, şi merge el cât merge, până ce ajunge acasă la
moşneag, şi de pe la poartă începe a cânta: "Cucurigu !!! cucurigu !!!"
Moşneagul, cum aude glasul cucoşului, iesă afară cu bucurie; şi, când îşi aruncă ochii spre poartă, ce să
vadă? Cucoşul său era ceva de spăriet! elefantul ţi se părea purice pe lângă acest cucoş; ş-apoi în urma lui veneau
cârduri nenumărate de paseri, care de care mai frumoase, mai cucuiete şi mai boghete. Moşneagul, văzând pe
cucoşul său aşa de mare şi de greoiu, şi încunjurat de-atâta amar de galiţe, i-a deschis poarta. Atunci cucoşul i-a zis:
— Stăpâne, aşterne un ţol aici în mijlocul ogrăzii.

115
 Moşneagul, iute ca un prâsnel, aşterne ţolul. Cucoşul atunci se aşază pe ţol, scutură puternic din aripi şi
îndată se umple ograda şi livada moşneagului, pe lângă paseri, şi de cirezi de vite; iară pe ţol toarnă o movilă de
galbeni, care strălucea la soare de-ţi lua ochii! Moşneagul, văzând aceste mari bogăţii, nu ştia ce să facă de bucurie,
sărutând mereu cucoşul şi dezmerdându-l.
Atunci, iaca şi baba vine nu ştiu de unde; şi, când a văzut unele ca aceste, numa-i sclipeau răutăcioasei
ochii în cap şi plesnea de ciudă.
— Moşnege, zise ea ruşinată, dă-mi şi mie nişte galbeni!
— Ba pune-ţi pofta-n cuiu, măi babă! Când ţi-am cerut ouă, ştii ce mi-ai răspuns? Bate acum şi tu găina, să-
ţi aducă galbeni; c-aşa am bătut eu cucoşul, ştii tu din a cui pricină... şi iaca ce mi-a adus!
Atunci baba se duce în poiată, găbuieşte găina, o apucă de coadă şi o ia la bătaie, de-ţi venea să-i plângi de
milă! Biata găină, cum scapă din mânile babei, fuge pe drumuri. Şi cum mergea pe drum, găseşte şi ea o mărgică ş-
o înghite. Apoi răpede se întoarce acasă la babă şi începe de pe la poartă: "Cot, cot, cotcodac !" Baba iesă cu
bucurie înaintea găinei. Găina sare peste poartă, trece iute pe lângă babă şi se pune pe cuibariu; şi, după vrun ceas
de şedere, sare de pe cuibariu, cotcodocind. Baba atunci se duce cu fuga, să vadă ce i-a făcut găina!... Şi, când se
uită în cuibariu, ce să vadă? Găina se ouase o mărgică. Baba, când vede că ş-a bătut găina joc de dânsa, o prinde
ş-o bate, ş-o bate, păn-o omoară în bătaie! Şi aşa, baba cea zgârcită şi nebună a rămas de tot săracă, lipită
pământului. De-acu a mai mânca şi răbdări prăjite în loc de ouă; că bine şi-a făcut râs de găină şi-a ucis-o fără să-i
fie vinovată cu nemica, sărmana!
Moşneagul însă era foarte bogat; el şi-a făcut case mari şi grădini frumoase şi trăia foarte bine; pe babă, de
milă, a pus-o găinăriţă, iară pe cucoş îl purta în toate părţile după dânsul, cu salbă de aur la gât şi încălţat cu
ciuboţele galbene şi cu pinteni la călcâie, de ţi se părea că-i un irod de cei frumoşi, iară nu cucoş de făcut cu borş.

CORBUL SI VULPEA
de La Fontaine

Jupânul Corb, pe-o creangă cocoțat,
Ținea în clonț un boțde caș furat.
Ademenită de mirosul cașului,
Cumatra Vulpe-i spuse-așa borfașului:
-Să ne traiti multi ani , Măria Voastră,
că sunteți zău, ca din cutie scos!
Iar de-ați avea și glasul mlădios
Pe cât v-arată penele frumos-
Mă prind c-ați fi vreo Pasăre Măiastră!”
Ci corbul, auzind-o, pe gânduri nu mai șade.
Deschide ciocul. Prada cade.
Și vulpea , înghițind-o,îl dăscalește:-“Bade,
Ligușitorii-nu știai, se pare-
Trăiesc pe seama cui le dă crezare.
Dar lecția pe care o-nvațași
O fi făcând cât boțul tău de caș!…
Înmărmurit, croncanul juratu-s-a cumplit
Că n-o să se mai lase de-acuma păcălit.

ELEFANTUL DODO

Dodo era un elefănțel nu prea zburdalnic, dar nici liniştit. Îi plăcea să se joace cum le place tuturor
elefănțeilor. Mergea şi la şcoală la fel cum mergeau to ți elefăn țeii de vârsta lui.
Astăzi s-a trezit cam târziu. Aseară nu s-a culcat la timp, când i-a spus mama lui şi acum tare ar mai fi
dormit.
— Mai lasă-mă puțin, te rooog, e un joc atât de frumos! s-a rugat de mama lui de fiecare dată când acesta îi
spunea să se culce.
Într-un târziu a adormit, fără să se spele pe din ți şi pe picioare.
Timpul parcă trecea mai repede în diminea ța aceasta şi Elefăn țelul Dodo nu se mai sătura de somn.
— Dodo, vei întârzia la şcoală! l-a aten ționat mama elefant.
Într-un târziu s-a trezi, dar şi-a dat seama că abia avea timp să se îmbrace. S-a îmbrăcat repede cu
uniforma, şi-a aruncat ghiozdanul pe spate şi din treacăt a înfulecat o felie de pâine cu unt şi gem, din cele pe care
mama elefant i le pregătise. Mergea grăbit spre şcoală şi nici nu şi-a dat seama când şi-a pătat cu gem cravata.

116
 A ajuns la timp. Era agitație în clasă. Uitase că astăzi venea un profesor de dans să-i selecteze pentru trupa
de dans a şcolii. Elefănțeii erau nerăbdători şi exersau care mai de care paşi de dans. Îi plăcea şi lui Dodo să
danseze.
Profesorul a sosit cu muzică. Toți au dansat şi la final profesorul i-a selectat. A fost selectat şi Dodo, iar
profesorul i-a spus că este un dansator foarte bun.
— Acum să formăm perechi, a spus profesorul pornind din nou muzica.
Dodo s-a îndreptat către elefănțica cu fundi ță roz. Era colega din banca din fa ță. Mereu îi admirase fundi ța.
Dar elefănțica i-a întors spatele şi s-a îndreptat către alt elefăn țel. S-a dus apoi către elefăn țica cu ochelari, dar şi
aceasta l-a refuzat. Rând pe rând, i-au întors spatele toate colegele elefăn țele. Dezamăgit, s-a uitat în jur. Mai
rămăsese doar o elefănțică la care nici nu mai îndrăznea să meargă. Era Elefăn țica Deşteptă țica, cea mai deşteaptă
elefănțică din clasă. A venit elefănțica la el.
— Dansezi? l-a întrebat aceasta.
Ruşinat şi nedumerit, Elefănțelul Dodo a acceptat fără să scoată o vorbă.
— Să te speli pe față! Şi pe mâini! Şi prin urechi! Eşti ciufulit! Să te ui ți în oglindă înainte să pleci de acasă! i-
a spus Elefănțica Deşteptățica, studiindu-l foarte atent.
Ora s-a terminat. Dodo a dat fuga la baie şi s-a privit în oglindă. Era murdar de gem pe la gură şi avea
cravata pătată. Dinții nu avusese timp să-i spele de diminea ță. Nici pe fa ță nu se spălase. Şi-a amintit că aseară nu
se spălase nici pe picioare. Şi urechile... de când a făcut baie în cadă şi l-a ajutat mama nu le mai spălase. S-a
spălat pe mâini, pe față, prin urechi, şi-a dat cravata jos de la gât, şi-a aranjat părul şi a plecat în clasă. Elefăn țica
Deşteptățica i-a zâmbit.
Acasă nu a îndrăznit să-i povestească mamei ceea ce i se întâmplase, dar mama a în țeles. Elefăn țelul Dodo
nu a mai stat seara târziu să se joace, s-a spălat pe picioare, pe din ți, prin urechi, diminea ța s-a trezit devreme şi a
avut timp pentru toate activitățile de igienă personală. Înainte să plece, s-a mai uitat o dată în oglindă şi mul țumit de
ce vede, şi-a salutat bucuros mama.
La ora de dans toate elefănțelele ar fi dorit să danseze cu Dodo, care era cel mai bun dansator. Dar şti ți cu
cine dansa Dodo? Bineînțeles, cu Elefăn țica Deşteptă țica.

ÎN JUNGLĂ
deMaria Raicu

Nimeni nu ar vrea s-ajungă Se-ntrec mâncând fructele,

Singur să fie în junglă. Pe care le-au cules ieri
Jungla-i o pădure deasă, Din înalţii palmieri.
Din ea nu poate să iasă Ar vedea şi elefanţi
Cel care s-a rătăcit. Cât un copăcel de-nalţi.
Doar dacă a fost găsit Şi ar mai putea să vadă
De vreo maimuţă miloasă, Şerpii groşi pândind o pradă
Care să-l ducă acasă, Dar din hamac să nu cadă!
Sus, pe-o creangă de copac Şi să ceară ajutor
Şi să-l pună-ntr-un hamac. Unui papagal în zbor,
De-acolo ar putea să vadă Care poate da de veste
Că jungla nu-i o livadă, Unde rătăcitul este.
Chiar dacă maimuţele

POVESTEA URSULUI CAFENIUde Vladimir Colin

Urşii care trăiesc la Polul Nord sunt albi. Cred că din pricina asta le spune urşi albi (dar, fireşte, dacă vreunul
dintre voi a aflat că li se spune albi din alte pricini, îl rog să-mi dea de ştire şi să nu mă mai lase să scriu minciuni ).
Aşa...
Ei, şi iată că printre urşii cei albi de la pol s-a rătăcit într-o bună zi un urs cafeniu, un urs mare şi frumos, care
venea tocmai din munţii noştri. Cum a ajuns el la pol să nu mă întrebaţi, că nu ştiu. Ce ştiu e că s-a pomenit acolo şi
117
că a început să caşte ochii la munţii de gheaţă şi la focile care se zbenguiau pe ei.
— Ia te uită!... Un urs murdar! strigă o focă, şi toate surorile ei începură să chicotească, să hohotească şi să
se prăpădească de râs.
— E mânjit tot!
— De la gheare pân' la bot!
— Vai, vai, ce caraghios!
— Parc-a fost muiat în sos!
Uite-aşa râdeau focile, râdeau de nu mai puteau. Ursul nostru se uită în jur gata să râdă şi el de ursul cel
murdar (pentru că urşii, se ştie, se spală pe dinţi în fiecare dimineaţă şi seară, ba mai fac şi baie) când, spre marea
lui mirare, nu văzu niciun urs.
— Nu cumva râdeţi de mine? întrebă el supărat.
— Păi de cine, măi Martine?
— Eu sunt curat, spuse şi mai supărat Martin. M-am spălat chiar azi dimineaţă.
Dar focile nu-l crezură şi râseră mai departe, aşa că bietul urs îşi luă tălpăşiţa, mormăind.
Şi nu merse el cine ştie cât, că se întâlni cu nişte urşi albi.
— Fraţilor! strigă bucuros Martin. Ah! Ce bine-mi pare că vă văd...
— Cine-i urâtul ăsta care se crede frate cu noi? spuse cu dispreţ un urs alb.
— Ia te uită ce neobrăzare! vorbi un altul.
De ciudă, bietul Martin simţi că-i dau lacrimile.
— Dar bine, fraţilor, nu vedeţi că sunt urs, ca şi voi?
— Urşii cumsecade sunt albi, răspunse primul urs alb, şi fără a-l mai învrednicii cu o privire, toţi urşii albi
plecară, legânându-şi îngâmfaţi blănurile.
Martin se aşeză pe un sloi şi începu să plângă.
— Făcea să bat atâta cale până la pol, ca să găsesc aici numai batjocură? se întreba el. Vai, ce urşi răi
trăiesc printre munţii de gheaţă!
Şi cum plângea aşa, un pinguin se apropia încetişor.
— De ce plângi, ursule? întrebă pinguinul.
— Cum să nu plâng, pinguinule, dacă urşii albi mă dispreţuiesc şi râd de mine? Eu sunt cafeniu, la noi toţi
urşii sunt cafenii.
Pinguinul era o pasăre tare isteaţă.
— Şi numai pentru atâta lucru plângi? Hai, vino cu mine!
Îl duse pinguinul într-un loc ferit şi, cât ai bate din palme, aduse o bucată de săpun.
— Ia săpuneşte-te bine, de sus şi până jos! îl îndemnă el pe Martin.
— Şi tu? se supără ursul. Le-am spus şi focilor că sunt curat. M-am spălat chiar azi-dimineaţă!
— Nu-i nimic, răspunse pinguinul. Fă-mi mie plăcerea asta....
Bombănind, Martin se muie într-un ochi de apă şi prinse a se săpuni. De mânios ce era se frecă bine, bine,
bine, şi - iată - curând toată blana îi era plină de clăbuci albi şistrălucitori.
— Aşa, destul, spuse pinguinul. Martin lăsă jos săpunul şi voi să se vâre în ochiul de apă, dar pinguinul îl
opri.
— Stai! Rămâi aşa!
Apoi îl luă de mână şi-l duse în mijlocul urşilor albi.
Vai, ce urs frumos! strigă un urs alb.
— Ce blană albă! se minună al doilea.
— Şi ce mândru străluceşte în soare! şopti al treilea. Bietul Martin nu mai înţelegea nimic. Dar era atât de
bucuros de primirea care i-o făceau urşii albi, că nici nu-şi bătu capul să înţeleagă. Ii mulţumi pin guinului şi rămase
printre urşii albi cu care jucă „bâz" şi „baba-oarba", uitând de toate.
Deodată însă, un munte de gheaţă se apropie de sloiul pe care se jucau.
— Fugiţi! Fugiţi! strigă un pui de urs şi se aruncă în apă, înotând voiniceşte.
Urşii se opriră din joacă, văzură muntele şi pricepură că se va ciocni de sloiul lor, strivindu-i sub greutatea
lespezilor de gheaţă. Speriaţi, săriră în apă şi se depărtară degrabă, în vreme ce Martin - neobişnuit cu viaţa de la
pol- rămase pe sloi. Când înţelese ce primejdie îl paşte voi să sară şi el în apă. Chiar în clipa aceea răsună glasul
înspăimântat al unei ursoaice:
— Puiul! Puiul meu!... A rămas pe sloi!
118
 Nici unul dintre urşii care se depărtaseră nu scoase nicio vorbă, nici unul nu cuteza să se întoarcă pe sloi.
Martin se repezi şi începu să caute ursuleţul.
Îl află pe o movilită de zăpadă şi-l luă în braţe, dar în clipa aceea se auzi un troznet cumplit şi muntele de
gheaţă izbi sloiul.Totul pârâia, se prăbuşea, valurile ţâşniră înalte cât muntele. Cu puiul în braţe şi ferindu-l de
bucăţile de gheaţă, mari cât o casă, Martin se pomeni în apă. Fusese rănit de suliţele de gheaţă. Dar puiul era
nevătămat.
O lespede grea îl împiedica acum pe Martin să iasă la lumină. Cu chiu, cu vai sparse lespedea şi, înotând,
se ridică pe un sloi ce plutea, la adăpost de alte primejdii.
Mama ursuleţului se repezi să-i mulţumească, dar, când ajunse lângă Martin, încremeni. Şi la fel încremeniră
şi ceilalţi urşi albi. Clăbucii de săpun din blana lui Martin se topiseră în apă, şi ursul nostru era din nou cafeniu ...
—Alb sau cafeniu, eşti un urs bun şi viteaz, spuse mama ursuleţului, văzâd cum puiul se prinsese cu lăbuţele
de gâtul lui Martin. Îţi mulţumesc...
Niciunul dintre noi n-a cutezat să rămână pe sloi...
—Nu blana îl face pe urs, încuviinţară şi ceilalţi urşi albi, adunându-se în jurul lui Martin şi strângându-i care
mai de care laba.
Din ziua aceea, Martin n-a mai fost nevoit să-şi împodobească blana cu clăbuci de săpun (treabă care l-a
bucurat straşnic căci săpunul uscat îi pricinuia mâncărimi cumplite şi-l silea să se scarpine cu toate cele zece
gheare, ceea ce nu era deloc frumos şi nici plăcut nu era).
Cât a rămas printre urşii albi s-a bucurat de cinste şi prietenie, iar când s-a întors acasă a alergat la prietenul
meu, care scrie toate poveştile pentru copii, şi a povestit întâmplarea. De atunci mai cântă Martin şi-n ziua de azi:
Crezi că-mi pasă că te ştiu
Negru, alb sau cafeniu?
Inima să-ţi fie dreaptă.
Eu te judec după faptă!

PEŞTIŞORULDE AURde Fraţii Grimm

A fost o dată ca niciodată un pescar bătrân, care locuia împreună cu soţia lui în apropierea ţărmului unei
mări îndepărtate. Bordeiul lor era neîngrijit şi dărăpănat, iar bătrânul, slăbit de povara anilor, de abia îşi mai ţinea
zilele. Nu mai ieşea pe mare, la pescuit, de teamă că n-ar putea face faţă valurilor mai puternice. Îndrăznea doar
să se urce în barca lui veche, legată de o rădăcină uscăţivă de pe ţărm, de unde îşi arunca în apă undiţa. Prindea
doar peştişori mai mici, cu care nu prea reuşeau să îşi astâmpere foamea.
Nevasta lui era o femeie înfumurată, certăreaţă şi mereu nemulţumită. Zi de zi se plângea de viaţa pe care
o duceau şi nu contenea să îşi învinovăţească bărbatul pentru neajunsurile lor. Într-o bună zi, pescarul îşi aruncă
undiţa în apă, nădăjduind să prindă cât mai mult peşte. Trecu o bună bucată de vreme de când stătea chircit cu
undiţa-n mână. Deodată însă se petrecu o minune: prinse un peştişor mic, din cale afară de frumos şi de strălucitor.
Bătrânul nu mai văzuse ceva asemănător: era poleit cu aur.
Peştişorul, cu glas de om, îi ceru pescarului să-l lase în viaţă şi să-l arunce în apă. Pescarul era un om
milostiv, însă îi era teamă de gura spurcată a nevestei, gândindu-se că se va întoarce acasă fără hrană. În cele din
urmă, cruţă viaţa bietei vietăţi, hotărându-se s-o lase să se întoarcă în împărăţia apelor. Peştişorul, drept răsplată, îi
promise pescarului că îi va îndeplini trei dorinţe. Însă bătrânelul, trecut prin atâtea necazuri, nu mai credea în
minuni. Îşi spuse doar că l-ar fi mâniat pe Dumnezeu dacă n-ar fi cruţat viaţa micului peştişor auriu.
Când pescarul se întoarse acasă cu traista goală, nevasta îl dojeni aspru. Pentru a o îmbuna, îi povesti
întâmplarea ciudată de care avu parte, ba pomeni şi de promisiunile peştişorului de aur. Preţ de câteva clipe,
nevasta bătrânului se arată neîncrezătoare. Îşi spuse că are un papă-lapte de bărbat, mult prea milostiv. Asta
trebuie să fi fost pricina pentru care cruţase viaţa peştişorului. Dar, şireată cum era, se hotărî să pună la încercare
promisiunea făcută de peştişor. Porunci bătrânului să se întoarcă îndată pe ţărm şi să-i ceară peştişorului să îi
îndeplinească o dorinţă.
Pescarul porni înspre mare şi, cam şovăielnic, îl strigă pe peştişorul de aur. Acesta nu întârzie să se arate,
iar pescarul îi destăinui ce îi ceruse nevasta să îi poruncească. Îi ceru o covată mai mare, în locul celei vechi,

119
ponosite. Peştişorului nu i se păru greu să îi îndeplinească dorinţa şi îi promise pescarului că soţia lui va fi
mulţumită. Auzind acestea, pescarul porni agale spre casă. Când ajunse aici, spre uimirea lui, văzu în odaia mică a
căsuţei o covată mare şi frumoasă, cum nu-i fusese dat să vadă vreodată. Nevasta lui însă stătea nerăbdătoare
lângă covată, clătinându-şi capul în semn de uimire. Acum dădea crezare puterii nemaipomenite a peştişorului, dar
nu trecu mult timp că născoci din nou o dorinţă demnă de lăcomia ei.
Gândindu-se că aceasta covăţică nu îi este de ajuns, îşi trimise din nou bărbatul la malul mării, pentru a
cere peştişorului de aur să îi îndeplinească cea de-a doua dorinţă. De astă dată, femeia voia o casă frumoasă şi
împodobită, în locul celei dărăpănate. Zbiera cât o ţinea gura, fugărindu-l pe bietul pescar. Vorbele-i tăioase se
auziră până departe şi pescarul nu avu de ales decât să îl cheme din nou pe peştişorul auriu. Om cinstit, cumpătat
şi modest, îi era ruşine de lăcomia soţiei sale. Se temea că peştişorul se va supăra dacă îl caută după atât de puţin
timp. Poate îşi va spune că este şi el la fel de necinstit şi de lacom ca şi nevasta lui. Îşi ascunse ruşinea, îşi lua
inima în dinţi şi-l chemă din nou pe peştişor. Şi îi spuse cea de-a doua dorinţă a femeii sale. Peştişorul îl asigură că
dorinţa îi era ca şi îndeplinită – la întoarcere va găsi o casă nouă, încăpătoare, din care nu va lipsi nimic.
Pescarul merse înspre casă, cu capul plecat. Dar iată că în locul bordeiului dărăpănat, se afla o casă mare,
nou-nouţă. Nevasta lui însă stătea în prag, scrâşnind din dinţi de nemulţumire. „Te pomeneşti că nu îi sunt de ajuns
toate bogăţiile din lume”, gândi mohorât bătrânul. Şi câtă dreptate mai avea!
Căci de îndată ce îl văzu, bătrâna îi porunci moşului să facă din nou cale întoarsă şi să se înfăţişeze
înaintea peştişorului. Urma să i se îndeplinească cea de-a treia dorinţă: voia un palat. Peştişorul îi îndeplini dorinţa,
deşi părea deja sătul şi plictisit de lăcomia lor. Când bărbatul se întoarse acasă, nu-i veni să-şi creadă ochilor. În
locul casei era un palat care se înălţa falnic în ţinutul acela părăsit ce până nu demult fusese parcă uitat de
Dumnezeu.
Nevastă-sa era acum împărăteasă şi se aşezase deja pe locul de cinste din sala mare a palatului. Când îşi
văzu bărbatul la poartă, îi zise numai vorbe de ocară, izvorâte din inima ei haină, de piatră. Îl goni de la palat,
strigându-i că este un biet muritor, împovărat de ani, şi că ar face bine să îşi caute norocul în altă parte. Îl izgoni ca
pe un duşman şi îi spuse să ia seama că nu cumva să îndrăznească să mai pună piciorul în palatul ei. Bătrânul
pescar părăsi palatul şi porni încotro văzu cu ochii, iar pentru drum nu i se dădu nici măcar o bucată de pâine.
Paznicii palatului îl înghiontiră şi îl batjocoriră. I se interzise să se mai apropie vreodată de palat. Bietul pescar nici
nu înţelegea bine ce se petrecea. Căzu pe gânduri, ştia că doar peştişorul de aur putea să-i dea vreun sfat. Cobora
din nou la ţărm şi îl chema încă o dată deşi cele trei dorinţe fură deja îndeplinite. Totuşi, peştişorul se arată şi acum.
Bătrânul îi povesti de necazul care dădu-se peste el, de trufia nevestei sale.
Bătrânul avea o ultimă rugăminte, pornită din suflet. Îi ceru peştişorului să năruie palatul şi să facă să
dispară bogăţiile primite, iar acasă vroia s-o găsească pe nevasta lui aşteptând în uşa şubredă a vechiului lor
bordei, în care să domnească pacea şi împăcarea.
Lăcomia nevestei pescarului îl supără din cale-afară pe peştişor, astfel că se îndură de sufletul necăjit care
venise să-şi jelească amărăciunea. Hotărî să facă dreptate şi să-i îndeplinească această ultimă dorinţă. Îl îmbună
pe bietul pescar şi îl trimise acasă. Nu mai era nici urmă de palat, de curte împărătească şi de mulţimea de servitori
care forfoteau prin palat să îi facă pe plac stăpânei.
Când bătrânul văzu vechea lor căsuţă, cu pereţii scorojiţi, se simţi cu sufletul împăcat. Înăuntru îşi găsi
nevasta, cea veşnic nemulţumită, cum era şi mai înainte. Totul era ca la început: viaţa lor era lipsită de bucurii şi de
bogăţii, aşa cum fuseseră obişnuiţi. Pescarul mai ieşea din când în când la pescuit, dându-şi toată silinţa să prindă
cât mai mulţi peştişori în cârligul undiţei. Duceau o viaţă grea, plină de griji, dar pescarul ştia că era tocmai viaţa pe
care şi-o dorise, deşi nevasta continua să îl dojenească pe nedrept în fiecare zi.

COCO ȘUL, SOARELE ȘI LUNA (poveste grecească)

Cu mii şi mii de ani în urmă, cocoşul, soarele şi luna trăiau în împărăţia cerului ca trei fraţi. Cel mai vesel
dintre ei era cocoşul. Cânta de dimineaţa până seara. Nici soarele nu era o fire posomorâtă. Dar veşnic mohorâtă şi
supărată era luna.Într-o zi, luna se înfurie pe bietul cocoş, fiindcă nu-i cânta precum îi era ei voia, şi nici una, nici
două, îl lovi atât de tare, de-l rostogoli din cer direct pe pământ. Când apăru soarele să vadă ce se întâmplase cu

120
cocoşul, auzi cele petrecute şi se gândi să-l răzbune.– Lună, tu care eşti mereu rea şi urâcioasă, ba chiar
răzbunătoare, să ştii că nici cu mine nu vei mai trăi alături, de azi încolo, îi strigă soarele.
– Ei bine, eu sunt aşa cum ai spus tu, dar tu care eşti veşnic strălucitor, tu care din căldura ta încălzeşti
inimile tuturor din jur, de ce vrei să mă pedepseşti?
– Nu te mai pedepsesc. Fie! Dar, de azi înainte, tu vei domni peste noapte, iar eu peste zi. Drumurile noastre
se vor despărţi pe veşnicie. Iar cocoşul va şti aceasta şi se va trezi odată cu venirea mea în zori, va cânta de bucurie
şi va bate din aripi, pe când la venirea ta se va grăbi să se ascundă.
Şi aşa a rămas de atunci până azi. De câte ori simte cocoşul apropierea soarelui, se grăbeşte să trâmbiţeze
zorile. Şi de câte ori presimte apropierea lunii, se grăbeşte să se ducă la culcare, să n-o mai vadă pe cea care l-a
azvârlit din cer.

ÎN COSMOS
de Mălina Cajal

Frățiorul meu e mare,

Eu mă uit la el în sus,
Șapte ani la toamnă are
Azi ceva grozav mi-a spus
O rachetă vrea să facă,
Să pornească doar în doi,
Dar nu știe încă, dacă
O fi voie cu pisoi....

LEGENDA MĂR ȚI ȘORULUI

Odată, Soarele coborî într-un sat, la horă, în chip de fată preafrumoasă. Dar un zmeu a furat-o și a închis-o
în palatul lui. Lumea se întristase. Păsările nu mai cântau, izvoarele nu mai curgeau, iar copiii nu mai râdeau. Nimeni
nu îndrăznea să-l înfrunte pe zmeu, dar într-o zi, un tânăr voinic s-a hotărât să plece să salveze soarele. Mulţi dintre
pământeni l-au condus şi i-au dat din puterile lor ca să-l ajute să-l biruie pe zmeu şi să elibereze Soarele. Drumul lui
a durat trei anotimpuri: vara, toamna şi iarna. A găsit castelul zmeului şi au început lupta. S-au înfruntat zile întregi
până când zmeul a fost doborât. Slăbit de puteri şi rănit, tânărul eliberă Soarele. Acesta se ridică pe cer înveselind şi
bucurând lumea. A reînviat natura, oamenii s-au bucurat, dar viteazul n-a ajuns să vadă primăvara. Sângele cald din
răni i s-a scurs în zăpadă. Pe când aceasta se topea, răsăreau flori albe, ghioceii, vestitorii primăverii. Până şi ultima
picătura de sânge a flăcăului se scurse în zăpada imaculată.
De atunci, tinerii împletesc doi ciucuraşi: unul alb şi unul rosu. Ei le oferă fetelor pe care le iubesc sau celor
apropiaţi. Roşul înseamnă dragoste pentru tot ce este frumos, amintind de culoarea sângelui voinicului. Albul
simbolizează sănătatea şi puritatea ghiocelului, prima floare a primăverii.
De 1 Martie, românii au obiceiul ca părinţii să lege copiilor la mână sau la gât câte o monedă, pentru ca aceştia
să aibă noroc tot anul şi să fie sănătoşi. Punerea mărţişorului se face de obicei înainte de răsăritul soarelui. El este
dăruit, în zilele noastre, în principal copiilor, fetelor şi femeilor, pentru a le proteja gingăşia şi sensibilitatea.

PENTRU TINE PRIMĂVARĂ

de Otilia Cazimir

Șiruri negre de cocoare, Că pe crengi de floare pline

Ploi călduțe și ușoare,
Fir de ghiocel plăpând, Nu știi: flori sunt, ori albine?
Cântec îngânat în gând, Pentru cine?…
Sărbătoare… Pentru tine, primăvară,
Zumzet viu prin zărzări. Oare Care-aduci belșug în țară,
Cântă florile la soare?
121
Care vii, Cu bănuți de păpădii
Peste câmpii, Și cu cântec de copii

JERTFA UNEI MAME (poveste italiană)

A fost odată o văduvă şi toată bucuria ei era o fetiţă de cinci ani, durdulie, frumoasă şi pe deasupra şi
ascultătoare. Dimineaţa stătea cuminte în grădină şi se juca cu păpuşa, îngânând tot felul de cântece născocite de
ea. După-masă căuta să-i dea mamei ei câte un ajutor la ce era şi ea în stare. Maică-sa nu o pierdea din ochi şi în
fiecare seară, până adormea fetiţa, ea îi cânta un cântec de leagăn. Aşa o obişnuise, de când era mică de tot. Şi cele
două, mamă şi fiică, îşi duceau tihnit zilele şi nu aveau de ce să se plângă. Dar iată că într-o bună zi, pe când mama
era obosită de grijile casei, fetiţa văzu trecând prin grădină un iepuraş alb, de o rară frumuseţe. Se duse să-l prindă,
dar iepuraşul se furişă pe sub gard şi fugi mai departe. Fetiţa se luă după el, fără să-şi dea seama că ieşise pe
poartă, în afara grădinii.
Şi iepuraşul se făcu nevăzut în pădure şi fetiţa se pomeni alergând orbeşte după el. Când să o strige biata
maică-sa la masă, fetiţa dispăruse. O jale nemaipomenită o cuprinse pe biata femeie şi, cum nu avea de ales, se luă
după urmele fetiţei în nădejdea de a o găsi. Şi dacă fetiţa se rătăcise, s-a rătăcit şi mama ei. Zdrobită de durere şi
oboseală, se opri şi se aşeză pe trunchiul retezat al unui copac. Şi, stând acolo singură, i se păru că aude o voce:
– Vrei să ştii încotro a luat-o fetiţa ta?
– Vreau, cum să nu vreau, dar cine eşti tu?
– Eu sunt Ziua şi dacă-mi cânţi măcar un cântec din cele ce le cântă fetiţa ta în timpul zilei, îţi arăt pe unde a
luat-o.
Numai de cântat n-avea poftă deznădăjduita mamă, dar de nevoie a îngânat şi ea ce-şi aducea aminte de la
fetiţa ei.
– Ei bine, îi zise Ziua, a luat-o pe acolo, şi-i arătă încotro a luat-o fetiţa.
Dar a mers şi a mers biata femeie, până s-a înseratşi de fetiţă tot n-a dat.
Şi iar s-a aşezat pe o buturugă să se odihnească. Şi din nou un glas a întrebat-o:
– Vrei să ştii încotro a luat-o fetiţa ta?
– Cum să nu vreau? răspunse ea cu disperare.
– Cântă-mi atunci trei cântece din cele cu care o adormeai seara când era în leagăn. Eu sunt Seara şi-ţi voi
spune încotro s-o iei mâine în zori.
Şi mama, printre lacrimi, i-a cântat trei cântece Serii şi a adormit cântând şi plângând, iar a doua zi a luat-o
într-acolo unde îi arătase Seara.
Şi a ajuns în faţa unui râu secat şi n-a ştiut ce să facă, dar de îndată a auzit un glas:
– Dacă ţii neapărat să-ţi găseşti fetiţa, umple-mi albia cu lacrimile tale şi te voi trece de partea cealaltă, pe
unde a luat-o ea.
Şi auzind acestea, de bucurie, de durere, mama plânse într-atât, încât n-a trecut mult timp şi s-a umplut albia
râului.
Şi râul a trecut-o pe partea cealaltă. Şi acolo a dat de o stâncă. Şi stânca i-a vorbit:
– Dacă dragostea ta pentru fetiţă e mare, suflarea ta va fi atât de calda, încât să facă să răsară flori din
piatră seacă.
Şi mama, disperată, suflă cu căldură asupra stâncii. Deodată văzu în faţa ei tufe întregi de grozame
gălbioare, viorele ici şi colo, ghiocei si violete. De bucurie, stânca îi făcu semn pe unde s-o ia să-şi întâlnească fata.
Şi femeia îi urmă sfatul.
Şi merse, şi merse, până în faţa unei colibe. Istovită, căzu la pământ. Când se dezmetici, în faţa ei apăru o
bătrână, hâdă ca o vrăjitoare. O privi cu ochi răi şi încruntaţi.
– Cum de ai ajuns până aici? o întrebă ea.
– M-au îndrumat şi pe mine…Nu ştii cumva, mătuşă, mai spuse ea, unde ar putea fi fetiţa mea?
– Ba ştiu. Ce trebuie să fac ca să-mi spui, întrebă femeia cu disperare în glas şi în privire.
– Ai făcut destul ca să dovedeşti cât de mult o iubeşti pe această mititică. Şi mie mi-a fost dragă şi de aceea
m-am prefăcut într-un iepuraş şi ţi-am răpit-o, dar n-am cunoscut atunci puterea ta de jertfă şi nici că vei fi în stare să
înduri toate încercările ca să ţi-o recapeţi. Ia-o înapoi, e fata ta.

122
 Şi zicând acestea, se făcu nevăzută şi ea şi coliba sa şi, în faţa mamei, năucită de atâtea şi atâtea spaime
prin câte trecuse, apăru fetiţa ei durdulie şi frumoasă care-i sări de gât şi o întrebă senină, ca toţi copiii care nu vor
să recunoască că au făcut o poznă:
– Mamă, mergem acasă?
MĂMICA MEA
de Maria Raicu

Mămică iubitoare,
Eşti Raza mea de Soare, Cu el voi creşte mare,
Care mi-a dat lumină Măicuţă iubitoare!
Şi dragoste deplină!
Căci tu ştii cel mai bine
Din sufletul tău bun Ce-i bun şi pentru mine
Eu înfloresc acum, Şi-n viaţă pe drum drept
Ca să devin sub Soare M-ajuţi să mă îndrept!
O preţuită floare!
Iubirea ta cea mare
Dar pân-atunci e mult! Nu are-asemănare,
Eu sfatul ţi-l ascult, Nicicând în lumea mare,
Mămică iubitoare!

MAMA de Mircea Sântimbreanu

A fost odată o mamă tânără și frumoasă. Ce să mai spun despre dânsa ca s-o ave ți mai bine în fa ța ochilor?
Semăna cu mama, fiecăruia dintre voi, copii. Semăna atât de bine, încât ceea ce vă voi povesti nici nu mai
este o poveste. Sau dacă vreți, este povestea oricarei mame. Copiii ei nu băgau de seamă multe lucruri la dânsa.
Nici că e tânără și frumoasă, nici - uneori - că e obosită și îngândurată, nici că e adesea veselă și bucuroasă
ca un copil.
Ea era mama...
Un singur lucru era cu neputință să nu-l observe. Mama putea oricând să se lipsească de un lucru al ei. Ea,
dintre toți ai casei, spunea cel mai arareori cuvintele: "A mea", "al meu". Ar fi putut să nu le spună deloc. Și totu și n-ar
fi putut. Căci spunea aceste cuvinte zilnic, doar că le spunea ca orice mamă:
–Băiatul meu, fetița mea, copiii mei...
Mama, care putea să renunțe la orice pe lume, niciodată n-ar fi renun țat să rostească cu mândrie: "copilul
meu".
Câteodată însă, cuvintele acestea le rostea înăbu șit, cu greutate.,
–Cine a murdărit pereții casei?
–Băiatul meu, raspundea mama, plecându- și fruntea.
– Ce rochiță patată.... A cui ești fetițo?
–Fetița mea, zicea mama rușinată.
–Cine țipă atât de tare?_
–Copiii mei, spunea ea, și glasul parcă lacrimă, era stins, abia auzit. Ea însă și părea că îmbătrâne ște dintr-o
dată, că nu mai e tânăra și frumoasă.
Adesea însă spunea aceste cuvinte raspicat, în auzul tuturor. când era. de pildă întrebată:
–Cine e acest copil harnic?
–Băiatul meu, răspundea mama și ochii îi străluceau.
–Ce frumos vorbește mititica asta. Cine e?
–Fetița mea, zicea mama bucuroasă.
–Ce curați sunt acești copii. Ai cui sunt oare?
–Sunt copiii mei, spunea mama și în glasul ei era mândrie, chipul i se lumina, iar dânsa părea pe data tânără
și frumoasă ca o zână.

123
 Și timpul a trecut, copiii au crescut, mama nu mai era nici tânără și nici atât de frumoasă. Dar nimeni nu
băga de seamă aceasta. Căci copiii se străduiau mereu să-i dea prilejul să spună necontenit, răspicat, în auzul
tuturor, cu mândrie, cuvintele:
–Copiii mei!
Era izvorul tinereții mamei. Și mama părea mereu tânără și frumoasă!

TÂLHARUL PEDEPSIT
de Tudor Arghezi

Într-o zi, prin asfinţit, Roiul, cum de l-a zărit

Şoarecele a-ndrăznit C-a intrat, l-a copleşit.
Să se creadă în putere Socoteală să-i mai ceară
A prădat stupul de miere. Nu! L-au îmbrăcat cu ceară,

El intrase pe furiş, De la bot până la coadă

Strecurat pe urdiniş, Tăbărate mii, grămadă,
Se gândea că o albină-i Şi l-au strâns cu meşteşug,
Slabă, mică şi puţină, Încuiat ca-ntr-un coşciug.
Pe când el, hoţ şi borfaş,
Lângă ea-i un uriaş. Nu ajunge, vream să zic,
Să fii mare cu cel mic,
Nu ştiuse că nerodul Că puterea se adună
Va da ochii cu norodul Din toţi micii împreună.
Şi-şi pusese-n cap minciuna
Că dă-n stup de câte una.

FLUTURA ȘUL OVI

La şcoala din poiană învățau mulți fluturi. Albi, multicolori sau de o singură culoare, cu mic, cu mare, în
fiecare zi se întâlneau la şcoala din poiană.
În clasa pregătitoare învățau douăzeci de fluturi. Erau cumin ți şi aten ți la ore. În pauze zburdau din floare în
floare şi jucau tot felul de jocuri frumoase.
Doar Fluturaşul Ovi stătea retras în fiecare pauză şi privea la ceilal ți flutura ți cum se joacă. I-ar fi plăcut să
intre în jocul lor, dar se simțea neîndemânatic. Şi ştiau şi colegii lui, pentru că la începutul anului se jucau împreună,
dar în scurt timp s-a retras. Nimeni nu dorea să fie cu el în echipă sau să îl aibe alături. Nu prindea mai niciodată
mingea, zbura prea încet, nu putea să ochească ținta cu mingea cea uşoară, nu sărea bine şotronul, nu putea să
facă față mai niciunui joc sportiv.
–Eu nu vreau în echipă cu Fluturaşul Ovi!
–Nici eu! Nici eu!
–Nu e bun de nimic!- aşa spuneau colegii lui fluturaşi.
Şi de-atunci Fluturaşul Ovi s-a gândit că nu e bun de nimic. În fiecare pauză privea trist la jocurile colegilor
săi, fluturaşii. Toți erau bucuroşi când se suna pentru pauză, dar el aproape că ura pauza. Ar fi dorit să fie la ore
mereu, pentru că acolo se descurca. Şi cel mai mult îi plăcea ora de limba engleză. În pauze, uneori, ca să-i mai
treacă supărarea, repeta în minte cuvintele învă țate în limba engleză. Dar nici la ora aceasta nu avea curajul să
ridice mâna să răspundă, deşi ştia bine răspunsurile.
S-a întâmplat ca într-o zi să viziteze şcoala din poiană o clasă de cărăbuşi care învă țau la şcoala din pădure
în limba engleză. Au trecut şi prin clasa pregătitoare şi i-au învă țat pe fluturaşi un joc foarte frumos şi amuzant, în
limba engleză. Fluturaşul Ovi a fost tare încântat şi a memorat imediat cântecul jocului.
Seara, Fluturaşul Ovi a adormit cu jocul în gând şi diminea ța s-a trezit cu el în gând.

124
 A doua zi, fluturaşii au încercat să joace jocul în fiecare pauză, dar nimeni nu re ținuse cântecul în întregime.
Le părea rău pentru că tare amuzant ar fi fost jocul. În timp ce to ți colegii lui se chinuiau să-şi amintească cuvintele în
limba engleză, Fluturaşul Ina, colega de bancă cu Fluturaşului Ovi, a observat că acesta fredonează cântecul.
–Ascultați! Ovi ştie cântecul!
Mirați, toți colegii lui şi-au întors privirea către el. "Dar el nu e bun de nimic!"le trecu prin minte mai multora.
–Hai, Ovi, cântă tare! îl îndemnă Fluturaşul Ina.
"Dar eu nu sunt bun…" se gândi fluturaşul Ovi.
–Hai, Ovi, că ştii! îl îndemnă a doua oară Ina. Ovi a început să cânte. Avea aşa mari emo ții, încât nici pe el
nu se auzea.
Cu inima bătându-i tare, Fluturaşul Ovi a terminat cântecul. Ropote de aplauze l-au înconjurat, în timp ce el
se făcuse roşu ca racul de emoții.
–Învață-ne şi pe noi! Mai cântă-l o dată! se rugau şi țopăiau în jurul lui colegii.
Parcă nu-i venea să creadă. L-a mai cântat o dată şi încă o dată. Colegii au început să-l înve țe. "Sunt şi eu
bun la ceva!" se gândi Fluturaşul Ovi.
A doua zi, colegii fluturaşi l-au invitat să se joace împreună cu ei. L-au învă țat şi ei jocurile lor, şi chiar dacă
era mai stângaci, nimeni nu a mai spus că nu-l doreşte în echipă.
"Cine sunt eu? Sunt Fluturaşul Ovi căruia îi place să se joace cu colegii lui şi care ştie limba engleză!" îşi
spuse în gând fluturaşul.
Din ziua aceea, Fluturaşul Ovi a înțeles că nu po ți fi foarte bun la toate şi că trebuie să ară ți tuturor ceea ce
poți să faci tu cel mai bine.

ARTI ȘTI
de MARIA RAICU

De multe ori noi suntem încântaţi Actori pe scenă la câte-o serbare

De ce pot face oameni talentaţi, Ne comparăm cu artişti de la televizoare,
Dar care-au şi muncit neîncetat Şi dacă reuşim să şi cântăm
Şi fiecare meseria şi-a perfecţionat Cu mari cântăreţi ne-asemănăm.

Ei sunt artiştii pe care-i admirăm, Şi pictori renumiţi ne declarăm,

Să fim ca ei şi noi mai încercăm Că doar şi noi la şcoală desenăm!
Şi dacă noi puţin mai reuşim, Câteva fete îşi spun dansatoare
Am vrea atunci artişti să ne numim. Că pot şi ele bate ritmul din picioare.

Dar ca să poţi fi un artist adevărat,

Chiar cu talent sunt multe de-nvăţat!

FATA BABEI ŞI FATA MOŞNEAGULUIde Ion Creangă

Erau odată un moşneag şi-o babă; şi moşneagul avea o fată, şi baba iar o fată. Fata babei era slută, leneşă,
ţâfnoasă şi rea la inimă; dar, pentru că era fata mamei, se alinta cum s-alintă cioara-n laţ, lăsând tot greul pe fata
moşneagului. Fata moşneagului însă era frumoasă, harnică, ascultătoare şi bună la inimă. Dumnezeu o împodobise
cu toate darurile cele bune şi frumoase. Dar această fată bună era horopsită şi de sora cea de scoarţă, şi de mama
cea vitregă; noroc de la Dumnezeu că era o fată robace şi răbdătoare; căci altfel ar fi fost vai ş-amar de pielea ei.
Fata moşneagului la deal, fata moşneagului la vale; ea după găteje prin pădure, ea cu tăbuieţul în spate la
moară, ea, în sfârşit, în toate părţile după treabă. Cât era ziulica de mare, nu-şi mai strângea picioarele; dintr-o parte
venea şi-n alta se ducea. Ş-apoi baba şi cu odorul de fiică-sa tot cârtitoare şi nemulţumitoare erau. Pentru babă, fata
moşneagului era piatră de moară în casă; iar fata ei - busuioc de pus la icoane.
Când se duceau amândouă fetele în sat la şezătoare seara, fata moşneagului nu se încurca, ci torcea câte-
un ciur plin de fuse; iar fata babei îndruga şi ea cu mare ce câte-un fus; ş-apoi, când veneau amândouă fetele acasă
noaptea târziu, fata babei sărea iute peste pârlaz şi zicea fetei moşneagului să-i dea ciurul cu fusele, ca să-l ţie până
va sări şi ea. Atunci fata babei, vicleană cum era, lua ciurul şi fuga în casă la babă şi la moşneag, spunând că ea a
tors acele fuse. În zadar fata moşneagului spunea în urmă că acela este lucrul mâinilor sale; căci îndată o apucau de
125
obraz baba şi cu fiică-sa şi trebuia numaidecât să rămâie pe-a lor. Când veneau duminica şi sărbătorile, fata babei
era împopoţată şi netezită pe cap, de parc-o linseseră viţeii. Nu era joc, nu era clacă în sat la care să nu se ducă fata
babei, iar fata moşneagului era oprită cu asprime de la toate aceste. Ş-apoi, când venea moşneagul de pe unde era
dus, gura babei umbla cum umblă meliţa; că fata lui nu ascultă, că-i uşernică, că-i leneşă, că-i soi rău... că-i laie, că-i
bălaie; şi că s-o alunge de la casă; s-o trimită la slujbă unde ştie, că nu-i de chip s-o mai ţie; pentru că poate să
înnărăvească şi pe fata ei.
Moşneagul, fiind un gură-cască, sau cum îţi vrea să-i ziceţi, se uita în coarnele ei, şi ce-i spunea ea sfânt
era. Din inimă, bietul moşneag poate c-ar fi mai zis câte ceva; dar acum apucase a cânta găina la casa lui, şi cucoşul
nu mai avea nici o trecere; ş-apoi, ia să-l fi pus păcatul să se întreacă cu dedeochiul; căci baba şi cu fiică-sa îl
umplea de bogdaproste.
Într-una din zile, moşneagul, fiind foarte amărât de câte-i spunea baba, chemă fata şi-i zise:
–Draga tatei, iaca ce-mi tot spune mă-ta de tine: că n-o asculţi, că eşti rea de gură şi înnărăvită şi că nu este
de chip să mai stai la casa mea; de-aceea du-te şi tu încotro te-a îndrepta Dumnezeu, ca să nu se mai facă atâta
gâlceavă la casa asta, din pricina ta. Dar te sfătuiesc, ca un tată ce-ţi sunt, că, orişiunde te-i duce, să fii supusă,
blajină şi harnică; căci la casa mea tot ai dus-o cum ai dus-o: c-a mai fost şi mila părintească la mijloc!... dar prin
străini, Dumnezeu ştie peste ce soi de sămânţă de oameni îi da; şi nu ţi-or putea răbda câte ţi-am răbdat noi.
Atunci biata fată, văzând că baba şi cu fiică-sa voiesc cu orice chip s-o alunge, sărută mâna tată-său şi, cu
lacrimi în ochi, porneşte în toată lumea, depărtându-se de casa părintească fără nici o nădejde de întoarcere!
Şi merse ea cât merse pe-un drum, până ce, din întâmplare, îi ieşi înainte o căţeluşă, bolnavă ca vai de
capul ei şi slabă de-i numărai coastele; şi cum văzu pe fată, îi zise:
–Fată frumoasă şi harnică, fie-ţi milă de mine şi mă grijeşte, că ţi-oi prinde şi eu bine vrodată!
Atunci fetei i se făcu milă şi, luând căţeluşa, o spălă şi-o griji foarte bine. Apoi o lăsă acolo şi-şi căută de
drum, mulţumită fiind în suflet că a putut săvârşi o faptă bună.
Nu merse ea tocmai mult, şi numai iaca ce vede un păr frumos şi înflorit, dar plin de omizi în toate părţile.
Părul, cum vede pe fată, zice:
–Fată frumoasă şi harnică, grijeşte-mă şi curăţă-mă de omizi, că ţi-oi prinde şi eu bine vrodată!
Fata, harnică cum era, curăţă părul de uscături şi de omizi cu mare îngrijire şi apoi se tot duce înainte să-şi
caute stăpân. Şi, mergând ea mai departe, numai iaca ce vede o fântână mâlită şi părăsită. Fântâna atunci zice:
–Fată frumoasă şi harnică, îngrijeşte-mă, că ţi-oi prinde şi eu bine vrodată!
Fata râneşte fântâna şi-o grijeşte foarte bine; apoi o lasă şi-şi caută de drum. Şi, tot mergând mai departe,
numai iaca ce dă de-un cuptor nelipit şi mai-mai să se risipească. Cuptorul, cum vede pe fată, zice:
–Fată frumoasă şi harnică, lipeşte-mă şi grijeşte-mă, că poate ţi-oi prinde şi eu bine vrodată!
Fata, care ştia că de făcut treabă nu mai cade coada nimănui, îşi suflecă mânecile, călcă lut şi lipi cuptorul, îl
humui şi-l griji, de-ţi era mai mare dragul să-l priveşti! Apoi îşi spălă frumuşel mâinile de lut şi porni iarăşi la drum.
Şi mergând ea acum şi zi şi noapte, nu ştiu ce făcu, că se rătăci; cu toate aceste, nu-şi pierdu nădejdea în
Dumnezeu, ci merse tot înainte până ce, într-una din zile, dis-dimineaţă, trecând printr-un codru întunecos,
dă de-o poiană foarte frumoasă, şi în poiană vede o căsuţă umbrită de nişte lozii pletoase; şi când s-apropie de acea
casă, numai iaca o babă întâmpină pe fată cu blândeţe şi-i zice:
–Da' ce cauţi prin aceste locuri, copilă, şi cine eşti? - Cine să fiu, mătuşă? Ia, o fată săracă, fără mamă şi
fără tată, pot zice; numai Cel-de-sus ştie câte-am tras de când mama care m-a făcut a pus mâinile pe piept! Stăpân
caut şi, necunoscând pe nime şi umblând din loc în loc, m-am rătăcit. Dumnezeu însă m-a povăţuit de-am nimerit la
casa d-tale şi te rog să-mi dai sălăşluire.
–Sărmană fată! zise bătrâna. Cu adevărat numai Dumnezeu te-a îndreptat la mine şi te-a scăpat de
primejdii. Eu sunt Sfânta Duminică. Slujeşte la mine astăzi şi fii încredinţată că mâine n-ai să ieşi cu mâinile goale de
la casa mea.
–Bine, măicuţă, dar nu ştiu ce trebi am să fac. - Ia, să-mi lai copilaşii, care dorm acum, şi să-i hrăneşti; apoi
să-mi faci bucate; şi, când m-oi întoarce eu de la biserică, să le găsesc nici reci, nici fierbinţi, ci cum îs mai bune de
mâncat.
Şi, cum zice, bătrâna porneşte la biserică, iară fata suflecă mânecile şi s-apucă de treabă. Întâi şi-ntâi face
lăutoare, apoi iese afară şi începe a striga:
–Copii, copii, copii! Veniţi la mama să vă lăie! Şi când se uită fata, ce să vadă? Ograda se umpluse şi
pădurea fojgăia de-o mulţime de balauri şi de tot soiul de jivine mici şi mari! Însă, tare în credinţă şi cu nădejdea la
Dumnezeu, fata nu se sperie; ci le ia pe câte una şi le lă şi le îngrijeşte cât nu se poate mai bine. Apoi s-apucă de
126
făcut bucate, şi când a venit Sfânta Duminică de la biserică şi a văzut copiii lăuţi frumos şi toate trebile bine făcute, s-
a umplut de bucurie; şi după ce-a şezut la masă, a zis fetei să se suie în pod şi să-şi aleagă de-acolo o ladă, care-a
vrea ea, şi să şi-o ia ca simbrie; dar să n-o deschidă pân-acasă, la tată-său. Fata se suie în pod şi vede acolo o
mulţime de lăzi: unele mai vechi şi mai urâte, altele mai noi şi mai frumoase. Ea, însă, nefiind lacomă, ş-alege pe cea
mai veche şi mai urâtă dintre toate. Şi când se dă cu dânsa jos, Sfânta Duminică cam încreţeşte din sprâncene, dar
n-are încotro. Ci binecuvântează pe fată, care îşi ia lada în spate şi se întoarnă spre casa părintească cu bucurie, tot
pe drumul pe unde venise.
Când, pe drum, iaca cuptorul grijit de dânsa era plin de plăcinte crescute şi rumenite... Şi mănâncă fata la
plăcinte, şi mănâncă, hăt bine; apoi îşi mai ia câteva la drum şi porneşte.
Când, mai încolo, numai iaca fântâna grijită de dânsa era plină până-n gură cu apă limpede cum îi lacrima,
dulce şi rece cum îi gheaţa. Şi pe colacul fântânii erau două pahare de argint, cu care a băut la apă până s-a răcorit.
Apoi a luat paharele cu sine şi a pornit înainte.
Şi mergând mai departe, iaca părul grijit de dânsa era încărcat de pere, galbene ca ceara, de coapte ce
erau, şi dulci ca mierea. Părul, văzând pe fată, şi-a plecat crengile-n jos; şi ea a mâncat la pere şi şi-a luat la drum
câte i-au trebuit.
De-acolo mergând mai departe, iaca se întâlneşte şi cu căţeluşa, care acum era voinică şi frumoasă, iară la
gât purta o salbă de galbeni pe care a dat-o fetei, ca mulţumită pentru că a căutat-o la boală. Şi de aici, fata, tot
mergând înainte, a ajuns acasă la tată-său. Moşneagul, când a văzut-o, i s-au umplut ochii de lacrimi şi inima de
bucurie. Fata atunci scoate salba şi paharele cele de argint şi le dă tătâne-său; apoi deschizând lada împreună,
nenumărate herghelii de cai, cirezi de vite şi turme de oi ies din ea, încât moşneagul pe loc a întinerit, văzând atâtea
bogăţii! Iară baba a rămas opărită şi nu ştia ce să facă de ciudă. Fata babei atunci şi-a luat inima-n dinţi şi a zis:
–Las', mamă, că nu-i prădată lumea de bogăţii; mă duc să-ţi aduc eu şi mai multe.
Şi cum zice, porneşte cu ciudă, trăsnind şi plesnind. Merge şi ea cât merge, tot pe acest drum, pe unde
fusese fata moşneagului; se întâlneşte şi ea cu căţeluşa cea slabă şi bolnavă; dă şi ea de părul cel ticsit de omide,
de fântâna cea mâlită şi seacă şi părăsită, de cuptorul cel nelipit şi aproape să se risipească; dar când o roagă şi
căţeluşa, şi părul, şi fântâna, şi cuptorul ca să îngrijească de dânsele, ea le răspundea cu ciudă şi în bătaie de joc:
–Da' cum nu!? că nu mi-oi feşteli eu mânuţele tătucuţei şi a mămucuţei! Multe slugi aţi avut ca mine?
Atunci, cu toatele, ştiind că mai uşor ar putea căpăta cineva lapte de la o vacă stearpă decât să te
îndatorească o fată alintată şi leneşă, au lăsat-o să-şi urmeze drumul în pace şi n-au mai cerut de la dânsa nici un
ajutor. Şi mergând ea tot înainte, a ajuns apoi şi ea la Sfânta Duminică; dar şi aici s-a purtat tot hursuz, cu obrăznicie
şi prosteşte. În loc să facă bucatele bune şi potrivite şi să lăie copiii Sfintei Duminici cum i-a lăut fata moşneagului de
bine, ea i-a opărit pe toţi, de ţipau şi fugeau nebuni de usturime şi de durere. Apoi bucatele le-a făcut afumate, arse
şi sleite, de nu mai era chip să le poată lua cineva în gură... şi când a venit Sfânta Duminică de la biserică, şi-a pus
mâinile-n cap de ceea ce-a găsit acasă. Dar Sfânta Duminică, blândă şi îngăduitoare, n-a vrut să-şi puie mintea c-o
sturlubatică şi c-o leneşă de fată ca aceasta; ci i-a spus să se suie în pod, să-şi aleagă de-acolo o ladă, care i-a
plăcea, şi să se ducă în plata lui Dumnezeu. Fata atunci s-a suit şi şi-a ales lada cea mai nouă şi mai frumoasă; căci
îi plăcea să ia cât de mult şi ce-i mai bun şi mai frumos, dar să facă slujbă bună nu-i plăcea. Apoi, cum se dă jos din
pod cu lada, nu se mai duce să-şi ia ziua bună şi binecuvântare de la Sfânta Duminică, ci porneşte ca de la o casă
pustie şi se tot duce înainte; şi mergea de-i pârâiau călcâiele, de frică să nu se răzgândească Sfânta Duminică să
pornească după dânsa, s-o ajungă şi să-i ieie lada.
Şi când ajunge la cuptor, frumoase plăcinte erau într-însul! Dar când s-apropie să ia dintr-însele şi să-şi
prindă pofta, focul o arde şi nu poate lua. La fântână, aşijderea: păhăruţele de argint, nu-i vorbă, erau, şi fântâna
plină cu apă până-n gură; dar când a vrut fata să puie mâna pe pahar şi să ia apă, paharele pe loc s-au cufundat,
apa din fântână într-o clipă a secat, şi fata de sete s-a uscat!... Când prin dreptul părului, nu-i vorbă, că parcă era
bătut cu lopata de pere multe ce avea, dar credeţi c-a avut fata parte să guste vro una? Nu, căci părul s-a făcut de-o
mie de ori mai înalt de cum era, de-i ajunsese crengile în nouri! Şi-atunci... scobeşte-te, fata babei, în dinţi! Mergând
mai înainte, cu căţeluşa încă s-a întâlnit; salbă de galbeni avea şi acum la gât; dar când a vrut fata să i-o ia, căţeluşa
a muşcat-o de i-a rupt degetele şi n-a lăsat-o să puie mâna pe dânsa. Îşi muşca fata acum degeţelele mămucuţei şi
ale tătucuţei de ciudă şi de ruşine, dar n-avea ce face. În sfârşit, cu mare ce a ajuns şi ea acasă, la mă-sa, dar şi aici
nu le-a ticnit bogăţia. Căci, deschizând lada, o mulţime de balauri au ieşit dintr-însa şi pe loc au mâncat pe babă, cu
fată cu tot, de parcă n-au mai fost pe lumea asta, şi apoi s-au făcut balaurii nevăzuţi cu ladă cu tot.
Iar moşneagul a rămas liniştit din partea babei şi avea nenumărate bogăţii: el a măritat pe fiică-sa după un
om bun şi harnic. Cucoşii cântau acum pe stâlpii porţilor, în prag şi în toate părţile; iar găinile nu mai cântau
127
cucoşeşte la casa moşneagului, să mai facă a rău; c-apoi atunci nici zile multe nu mai aveau. Numai atâta, că
moşneagul a rămas pleşuv şi spetit de mult ce-l netezise baba pe cap şi de cercat în spatele lui cu cociorva, dacă-i
copt mălaiul.

LA PAŞTI
deGeorge Topîrceanu

Astăzi în sufragerie Şi schimbindu-şi brusc alura,

Dormitau pe-o farfurie, Toate-au început cu gura:
Necăjite şi mânjite, – Pân’ la urmă tot nu scap!
Zece ouă înroşite. – Ne găteşte de paradă.
Un ou alb, abia ouat, – Ne ciocneşte cap în cap
Cu mirare le-a-ntrebat: Şi ne zvârle coaja-n strada…
– Ce vă este, frăţioare, – Ce ruşine!
– Ce vă doare? – Ce dezastru!
Nu vă ninge, nu vă plouă, – Preferam să fiu omletă!
Staţi gătite-n haină nouă, – Eu, de m-ar fi dat la cloşcă,
Parcă, Dumnezeu mă ierte, Aş fi scos un pui albastru…
N-aţi fi ouă… – Şi eu unul violet…
– Suntem fierte! – Eu, mai bine-ar fi să tac:
Zise-un ou rotund şi fraise Aşa galben sunt, că-mi vine
Lângă pasca cu orez. Să-mi închipui că pe mine
M-a ouat un cozonac!…

STRADA NU E LOC DE JOACĂ de Maria Raicu

Într-o zi caldă de vară, În viteză se-ndrepta

Când copiii stau pe-afară, Noroc că drumul era drept
Ion, Gelu, Gică, Mircea Şi şoferul foarte atent
S-au gândit să bată mingea. Lângă ei brusc a frânat
Şi n-au găsit loc mai bun Şi pe copii i-a mustrat:
Decât pe asfalt, în drum. – Dacă-n stradă vă jucaţi
Ei în joc s-au avântat Puteţi fi accidentaţi!
Şi nimeni n-a observat Strada nu e loc de joacă,
Că o maşină mare, grea, Mult rău poate să vă facă!

ACASĂ de Emilia Căldăraru

Drag mi-e cuibul părintesc Până la bucătărie,

Unde eu trăiesc și cresc; De la masă la cuier,
Lângă-ai mei părinti și frați,
Toți prin dragoste legați. La dulap și frigider,
Casa mea și-n somn o știu, De la baie la perdele
Orice colț pot să-l descriu; Ori la raftul cu ulcele.
Din balcon Pe covor, ca pe potecă,
La telefon, Mă duc pân-la bibliotecă.
Din antreu sau dormitor Doar un pas a mai rămas
Până la televizor, Până la bătrânul ceas;
Din fotoliile moi Și-ncă unul, mai micuț
Păn-la coșul cu pisoi, Pân-la albul meu pătuț.
De la cerga vișinie De pe oriunde m-aș duce

128
Drumul tot aici m-aduce; Fiindcă lumea e frumoasă
Tot la cuibul părintesc Dar niciunde ca ... acasă.
Unde drag mi-e să trăiesc
ÎN EXCURSIE LA MUNTE
de Maria Raicu

A sosit VACANŢA MARE Doar la umbră şi răcoare,

Cu idei şi planuri multe. Ca să prindem noi puteri.
Aşteptăm cu nerăbdare
O excursie la munte. Pe poteci misterioase,
Toată ziua am umblat
Şi-ntr-o zi de dimineaţă Şi aproape se-nnorase
Am pornit cu veselie Când de-acolo am plecat.
Către munţi ce poartă-n ceaţă
O căciulă argintie. Dar mereu ne urmăreşte
Vraja Munţilor Carpaţi,
Şi-am sosit pe la amiază Uriaşi dintr-o poveste,
Pe un plai ca de poveste, Care-n cer stau atârnaţi.
Unde doar vântul cutează
Să se-avânte peste creste. Şi-om veni iarăşi la vară,
Taina să le-o dezlegăm,
Ne-am oprit lângă izvoare, Căci vom învăţa la şcoală
Unde brazii sunt străjeri, În ce fel să-i cercetăm.

129
 1 IUNIE
de Ion Socol

Azi e zi de sărbătoare,
Porumbei ca albul spumii,
Pace scriu, rotind sub zare,
Pentru toți copiii lumii.
Florile-n grădini și glastre
Și-au deschis bobocii-n soare,
Îmbrăcând casele noastre
În strai nou de sărbatoare.

HANSEL ȘI GRETEL de Fra ții Grimm

A fost odată ca niciodată un tăietor de lemne tare nevoia ș și omul ăsta î și avea căscioara la marginea unui
codru nesfârșit, unde-și ducea viața împreună cu nevastă-sa și cei doi copii ai săi. Și pe băie țel îl chema Hansel, iar
pe fetiță Gretel.
De sărmani ce erau, nu prea aveau cu ce- și astâmpăra foamea. Și-ntr-o bună zi, întâmplându-se să se
abată asupra țării o mare scumpete, nu mai fură-n stare să- și agonisească nici măcar pâinea cea zilnică.
Seara în pat, pe bietul om începeau să-l muncească gândurile și, zvârcolindu-se nelini știt în a șternut, se pomenea că
oftează cu grea obidă.
Și-ntr-una din aceste seri îi zise el neveste-sii:
–Ce-o să ne facem, femeie? Cu ce-o să-i hrănim pe bie ții no ștri copii, când nici pentru noi nu mai avem nici
de unele?
–Știi ceva, bărbate, răspunse femeia, mâine-n zori luăm copiii cu noi și-i ducem unde-i pădurea mai deasă.
Le facem un foc bun, le dăm și câte-o îmbucătură de pâine și pe urmă ne vedem de treburile noastre. Iar pe ei îi
lăsăm acolo. De nimerit, n-or să mai nimerească drumul spre casă, de asta sunt sigură, și-n felul ăsta ne
descotorosim de ei!
–Nu, femeie, asta n-o s-o fac nici în ruptul capului, spuse bărbatul. Nu mă rabdă inima să-mi las copiii singuri
în pădure. Că doar multă vreme n-ar trece și-ar veni fiarele să-i sfâ șie...
–Vai de tine, neghiobule, îl luă femeia la rost, de-i a șa, o să murim de foame to ți patru... Po ți să ciople ști de
pe-acum scânduri pentru sicrie...
Și femeia nu-i dădu pace până când omul nostru nu se-nvoi.
–Totuși, mi-e tare milă de bieții copii! adăugă el cu obidă.
În acest timp, cei doi copii stăteau treji în a șternut, că din pricina foamei nu putuseră să închidă un ochi. Și
așa se făcu de auziră tot ce spuse zgripțuroaica de femeie către tatăl lor.
La un moment dat, Gretel începu să plângă cu lacrimi amare și-i spuse lui Hansel printre sughi țuri:
–De-acu s-a sfârșit cu noi!
–Liniștește-te, Gretel, și nu mai fi mâhnită, o să găsesc eu o scăpare! îi zise cu blânde țe fră țiorul.
După ce bătrânii adormiră, Hansel se sculă, î și puse hăinu ța pe el și, deschizând u șa, se strecură afară.
Luna lumina că ziua și pietricelele albe, din fa ța căscioarei, străluceau că bănu ții cei noi. Hansel se aplecă de mai
multe ori până ce-și umplu bine buzunarul cu pietricele. Apoi se-ntoarse în casă și-i șopti lui Gretel:
–Fii liniștită, draga mea surioară, și dormi în pace! Apoi se culcă din nou în patul lui și adormi.
Zgripțuroaica de femeie nici nu așteptă să răsară soarele că se și înfiin ță la patul copiilor, să-i trezească.
–Ia sculați-vă, leneșilor, că mergem la pădure să aducem lemne!
Apoi dădu fiecăruia câte un codru de pâine și mârâi printre din ți:
–Asta aveți de mâncare pentru la prânz! De vă îmbolde ște foamea, nu cumva să mânca ți înainte, că altceva
nu mai căpătați!
Gretel lua toată pâinea și-o ascunse sub șort, din pricină că buzunarele lui Hansel erau pline cu pietricele.
Apoi porniră cu toții spre pădure. După pu țin timp, Hansel se opri și î și aruncă privirea înapoi, spre căscioara
ce rămăsese în urmă. Asta o făcu o dată, apoi iară și, și iară și... Și dacă-l văzu taică-său, numai ce-i zice:
–Da' ce ai, Hansel, că te oprești mereu și te tot ui ți înapoi? Vezi mai bine cum mergi, să nu- ți schilode ști
cumva picioarele!
 –Știi, tăicuțule, mă uitam după pisicu ța mea albă... Stă, a naibii, coco țată pe acoperi ș, și-mi face semne de
rămas bun.
Dar vezi că femeia i-o tăie pe dată:
–Prostănacule, nu-i nici o pisicuță! E soarele de diminea ță, care străluce ște pe horn.
Acu e timpul să vă spun că Hansel nu se uitase după nici o pisicu ță și că de fiecare dată când se oprea,
scotea din buzunar câte o pietricică și-o lăsa să cadă pe cărare.
După o bucată de vreme, ajunseră la locurile unde pădurea se îndesea și cam pe la mijlocul ei omul nostru
se opri și zise:
–Acu, copii, mergeți după vreascuri, c-o să vă facă tata un foc șor pe cinste, să nu vă fie frig deloc!
Hansel și Gretel aduseră vreascuri cât aduseră, până ce se făcu o movili ță bună. Lemnele luară foc pe dată
și, când vâlvătaia începu să crească, femeia grăi:
–Stați lângă foc, copii, și odiniți-vă, că noi ne ducem mai încolo, în pădure, să tăiem lemne. Și când om
termina cu tăiatul, ne întoarcem aici și vă luăm acasă.
Hansel și Gretel se așezară lângă foc și când se făcu ora prânzului, fiecare î și mâncă bucătura de pâine. Și
cum auzeau tot mereu răsunând lovituri de topor, erau încredin ța ți că tatăl lor trebuie să fie ceva mai încolo, nu prea
departe. Dar vezi că loviturile nu erau de topor!
Omul nostru legase o creangă de-un copac cioturos, și de câte ori bătea vântul, o izbea încolo și-ncoace de
uscătura aceea. După ce așteptară să vină să-i ia, vreme lungă, nu glumă, căzură toropi ți de oboseală și adormiră
buștean.
Când s-au trezit, era noapte întunecoasă, de nu vedeai la doi pa și. Gretel începu să plângă și printre
suspine își întrebă frățiorul:
– Cum o să ieșim din pădure?
Și Hansel se grăbi s-o liniștească, spunându-i:
–Mai ai răbdare oleacă, până ce răsare luna și atunci o să găsim noi drumul, n-avea grijă!
Răsări luna plină, de ziceai că poleie ște cu aur pădurea, și de-ndată ce se arătă pe cer, Hansel î și luă
surioara de mână și începu a păși pe urma pietricelelor, care scânteiau ca bănu ții cei de curând bătu ți și le arătau
drumul. Merseră ei așa toată noaptea și când începură a miji zorile, ajunseră la casa părintească. Au bătut ei la u șă,
"cioc-cioc!", și când femeia o deschise și dădu cu ochii de Hansel și Gretel, pe dată se arătă a fi fost foarte îngrijorată
de soarta lor, zicându-le cu prefăcătorie:
–Copii răi ce sunteți, de ce ați dormit în pădure atâta vreme? Ne-a ți făcut să credem că nu mai vre ți să vă
mai întoarceți la casa voastră... Dar vezi că tatăl copiilor se bucura cu adevărat, că-n inima lui era mâhnit că-i lăsase
atât de singuri.
Nu trecu multă vreme și nevoile începură iară și să-i încol țească. Și numai ce-o auziră copiii într-o noapte pe
femeie zicându-i lui bărbatu-su, care se perpelea în a șternut:
–De-acu am terminat iarăși merindele, că nu mai avem în casă decât o jumătate de pâine! Și după ce-om
mânca-o și pe asta, ne-om sătura cu răbdări prăjite... Trebuie să ne descotorosim de copii, auzi tu! O să-i ducem în
afundul pădurii, ca să nu mai poată nimeri drumul de-or voi să se reîntoarcă acasă. Altă scăpare nu vad, de ni-e drag
să ne mai putem ține zilele.
Vezi însă că omului i se încrâncena inima la auzul ăstor cuvinte și gândea în sinea sa: "Ba, mai bine s-ar
cuveni să împarți cu copiii tăi ultima bucă țică!". Mai zicea el ce mai zicea, dar femeia nu luă deloc în seamă spusele
lui, ci-l tot ocărî și-l mustră. Acu, e știut, cine a apucat de-a spus "A" trebuie să-l rostească și pe "B" și... dacă și-a
călcat pe inimă prima oară, musai trebuie și a doua oară să facă la fel.
Copiii erau însă treji și auziră toată vorba lor. După ce bătrânii adormiră, Hansel se sculă din pat și vru să
iasă afară, să adune pietricele, cum făcuse și de prima dată, dar vezi că femeia avusese grijă să încuie u șa, a șa că
băiatului nu-i fu chip să poată ieși din casă. Și de și îi era inima grea, î și mângâie surioara, spunându-i:
–Nu plânge, Gretel, ci dormi liniștită. Om găsi noi cum să scăpăm cu bine...
Nici n-apucaseră bine să răsară zorile, că și veni femeia și-i trase pe copii din a șternut. Apoi le întinse câte o
bucățică de pâine, care era mult mai micu șoară decât de cealaltă dată.
În timp ce mergeau ei pe poteca ce ducea spre pădure, Hansel începu a face fărâmituri în buzunar și din loc
în loc se oprea să le presare pe jos.
–Ia ascultă, Hansel, îi strigă la un moment dat taică-său, ce te tot opre ști mereu și prive ști în jur? Vezi- ți mai
bine de drumul tău și mergi cum trebuie!
–Păi, mă uit după porumbița mea, care stă pe-acoperi ș și vrea să-mi spună la revedere! grăi Hansel repede,
ca nu cumva să se dea în vileag.
 –Prostănacule, îl luă în răspăr femeia, ceea ce vezi tu nu-i nici o porumbi ță! E soarele de diminea ță care
strălucește sus, deasupra hornului.
Dar vezi că Hansel nu dădu îndărăt de la ce- și pusese în gând și, înceti șor-înceti șor, împră știe pe drum toate
fărâmiturile.
Femeia îi duse pe copii departe, departe, tot mai în afundul pădurii, unde nu mai fuseseră în via ța lor. Și-ntr-
un luminiș, făcură iarăși un foc mare și mama le zise cât putu ea de blând:
–Rămâneți aici, copilași, și de v-a birui oboseala, n-ave ți decât să pune ți capul jos și să dormi ți oleacă... Noi
ne ducem în pădure, mai încolo, să tăiem lemne și seara, când om sfâr și lucrul, ne întoarcem să vă luăm.
Trecu ce trecu timpul și când veni ora prânzului, Gretel lua bucă țica de pâine și-o împăr ți cu Hansel, că pe-a lui
băiatul o presărase pe drum. Zburară ceasurile, se lăsă și amurgul, dar vezi că nimeni nu se arăta să-i ia pe bie ții
copii. Și cum adormiră greu, se treziră de-abia în toiul nop ții. Dacă văzu ce se întâmplase, Hansel o mângâie pe
surioara lui și-i zise:
–Să rămânem aici până ce-o răsări luna, că atunci ne-o fi u șor să găsim fărâmiturile pe care le-am împră știat
pe jos, cât am mers. Ele or să ne arate fără gre ș drumul spre casă, asta-i sigur!
De îndată ce se înălță luna deasupra pădurii, copiii se sculară din culcu șul de vreascuri, dar vezi că nu mai
găsiră nici o fărâmitură... Mulțimea de păsărele care tot zboară peste câmpuri și prin păduri de mult le ciuguliseră pe
toate. Dar Hansel avea o inimă vitează și-i spuse lui Gretel:
–N-ai teamă, surioară, până la urma tot o să găsim drumul!
Dar vezi că nu fu chip să-l găsească... Merseră toată noaptea și mai merseră încă o zi, din zori și până-n
seară, dar de izbutit tot nu izbutiră să iasă din pădure. Și erau prăpădi ți de foame ca vai de ei, că afară de câteva
boabe de fructe sălbatice, culese de pe jos, nimic nu mai luaseră-n gură. De trudi ți ce erau, sărmanii copii abia î și
mai trăgeau picioarele, și așa se făcu că nu mai putură merge și, ghemuindu-se sub un copac, adormiră bu ștean.
Și se ivi a treia dimineață de când copiii părăsiseră casa părintească. O luară ei la picior, de cum răsări soarele, dar
cu cât mergeau, cu atât se afundau mai adânc în pădure. De nu le venea cât mai degrabă un ajutor, se aflau în
primejdie de moarte.
Când se făcu ora prânzului, numai ce văzură pe-o cracă o păsărică albă și frumoasă, care cânta atât de
duios, că se opriră vrăjiți s-o asculte. După ce- și sfâr și cantul, păsărica î și întinse aripile și zbură, "zvâââârrrr!" pe
dinaintea copiilor. Dacă văzură ei asta, începură a se lua după ea până când se făcu de ajunseră la o căsu ță. Cât ai
clipi, păsărica se lăsă pe acoperiș și când veniră mai aproape de căsu ță, copiii rămaseră cu gurile căscate.
Păsămite, toată căscioara era făcută din pâine și acoperită cu cozonac, iar geamurile erau din zahăr curat.
- Hai să-ncepem să îmbucăm! zise Hansel. Și să ne fie de bine! Eu o să mănânc o bucată din acoperi ș, iar tu, Gretel,
ia de gustă din fereastra asta, că e tare dulce!
Hansel n-așteptă să fie rugat și, înălțându-se pe vârfurile picioarelor, rupse o bucă țică din acoperi ș, să- și dea
seama ce gust are. În acest timp, Gretel ron țăia de zor o spărtură de geam. Și numai ce se auzi deodată o voce
subțirică, ce venea dinăuntrul căsuței:
–Cronț, cronț, cronț, da ce tot ronțăie a mea căscioară?! Cine, cine e afară?
Și copiii răspunseră pe dată:
–Vântul, vântul! Azi înconjură pământul!
Și, fără să se sinchisească defel, continuară să mănânce și mai cu poftă. Cum îi plăcuse grozav acoperi șul,
Hansel mai rupse din el o bucată bună, iar Gretel nu se lăsă nici ea mai prejos și, desprinzând un ochete de geam,
se așeză jos și începu a-l ronțăi cu poftă.
Și când nici nu se așteptau, odată se deschise u șa și-o femeie bătrână de tot, ce se sprijinea într-o cârjă, ie și
din casă, târșindu-și picioarele.
La vederea ei, Hansel și Gretel se speriară atât de tare, că scăpară tot ce aveau în mână. Dar vezi că
bătrâna nu-i lua la rost, ci începu a-i întreba, clătinând u șurel din cap:
–Ei, copiii mei dragi, da cine v-a adus aci? Pofti ți de intra ți înăuntru și rămâne ți la mine, că nu vă fac nici un
rău.
Și luându-i pe amândoi de mână, îi duse în căsu ță. Iar acolo îi a ștepta o mâncare, să- ți lingi degetele, nu
alta: lapte și clătite cu zahăr, mere și-o mul țime de nuci! După ce se ospătară ei bine, bătrâna le pregăti două paturi
cu așternutul cum îi zăpada și Hansel și Gretel se culcară fără nici o grijă și se sim țiră în al nouălea cer.
Bătrâna se arătase prietenoasă ca să le câ știge încrederea, dar vezi că era o vrăjitoare haină, care pândea copiii ca
să-i atragă cu șosele și momele. Și numai de aceea făcuse și căsu ța de pâine, să-i ademenească mai u șor.
De-i cădea vreunul în gheare, îndată îi făcea de petrecanie și, după ce-l fierbea, îl înghi țea cu lăcomie. Ziua când se
bucura de un astfel de ospăț o socotea ca pe-o zi de sărbătoare și cum de n-ar fi fost a șa pentru ea!
Vrăjitoarele au ochii roșii și vederea scurtă, dar vezi că adulmecă de departe, ca jivinele, când se apropie picior de
om. Și la fel de bine adulmeca și cotoroan ța asta. De cum i-a sim țit pe Hansel și Gretel că se apropie de acele locuri,
a și început a hohoti cu răutate și-n vorbele ei era numai batjocură:
–Pe ăștia îi și am în mână, nu-i las eu să-mi scape...
De cum se iviră zorile, vrăjitoarea fu în picioare, ca nu cumva să se trezească mai înainte copiii. Și când îi
văzu ea pe amândoi cât de drăgăla ș dorm împreună și cât de rumen și rotofei le e obrazul, nu mai putu de bucurie și
începu a mormăi mai mult pentru sine: "Stra șnică bucătură o să am, n-am ce zice!".
Apoi apucându-l pe Hansel cu mâna ei sfrijită, îl împinse până la un grăjdule ț cu gratii de fier și-l închise
acolo. Și era zăvorât așa de strașnic, că oricât ar fi strigat și s-ar fi zbătut, nu i-ar fi folosit la nimic.
După ce-l puse la popreala pe Hansel, babu șca intră în camera unde dormea Gretel și, zgâl țâind-o ca s-o trezească,
începu a o ocărî și a-i striga:
–Scoală, leneșo, și du-te de adu apă, să-i faci o fiertură bună lui frate-tău, că l-am închis în grajd și trebuie
să-l îngrășăm! Acu e numai piele și os, dar când s-o mai împlini - o să-l mănânc!
Gretel, începu a plânge cu lacrimi amare, dar vezi că lacrimile ei nu-i muiară inima cotoroan ței și, până la urmă,
trebui să se supună și să facă tot ce-i poruncea vrăjitoarea cea haină. Și-n timp ce lui Hansel i se aducea cea mai
bună mâncare, ca să se îngrașe, Gretel abia de căpătă de la babu șcă ni ște coji de raci.
În fiecare dimineață, babușca se strecura șontâcăind până la grajd și încă din prag se apuca să strige:
–Hansel, ia scoate un deget afară, să vad de te-ai îngră șat de ajuns!
Dar vezi că ghiujul de Hansel îi trecea printre gratii un oscior, și cum babu șca avea ochii tulburi și vedea că
prin sită, era încredințată că-i întinde un deget. Și de fiecare dată se tot minuna cotoroan ța cum de nu se mai
îngrașă.
Trecură așa zilele și văzând că după a patra săptămână, Hansel rămăsese la fel de ogârjit ca și înainte, î și
pierdu răbdarea și nu mai vru să aștepte.
–Hei, Gretel, o strigă ea pe feti ță, grăbe ște-te de adu apă, că de-i curge untura de gras ce e, ori de-i slab ca
un ogar, eu pe Hansel îl tai și-l pun la fiert!
Vai, cum se mai boci biata surioară, când trebui să care apa pentru a doua zi, și cum îi șiroiau lacrimile
amare pe obraz!
–Doamne, ajută-ne! strigă ea după un răstimp. De s-ar fi întâmplat să ne înghită fiarele sălbatice ale
codrului, am fi murit măcar împreună!
–Ia mai sfârșește odată cu bocitul, se răsti cotoroan ța la fată, că doar nu- ți ajută la nimic toată văicăreala!
Nici nu se luminase încă bine de ziuă, când începu Gretel roboteala. Că doar trebuia să care apă, să atârne cazanul
pentru fiertură în cârligul de fiert și să aprindă focul.
–Mai întâi, aș vrea să punem la copt, auzi tu? se răsti baba la Gretel. Că am aprins cuptorul și aluatul l-am
frământat de mult.
Nu-și sfârși bine vorba, că vrăjitoarea o și îmbrânci pe biata Gretel afară, unde era cuptorul din care ie șeau
limbi de flăcări.
–Hai, bagă-te înăuntru, îi porunci vrăjitoarea și vezi dacă-i destul de încins, ca să punem înăuntru pâinea!
Vezi că afurisita de cotoroanță nu degeaba o îndemnă pe fată să se vâre în cuptor! Că de-ndată ce-ar fi fost
înăuntru, vrăjitoarea pac! ar fi închis cuptorul. Și-ar fi ținut-o acolo până ce se rumenea bine. Și-apoi ar fi mâncat-o...
Numai că Gretel băgă de seamă ce gânduri clocea în cap vrăjitoarea și se prefăcu că-i nătângă și
neîndemânatică:
–Aș intra, dar nu știu cum să fac... Pe unde să intru? Și cum anume?
–Ești proastă ca o gâscă! o ocărî baba. Păi... nu- ți dă prin cap pe unde, că-i deschizătura destul de mare? Ia
te uită, și eu as putea să încap în ea! Și, șontâcăind, se apropie de cuptor și- și vâri capul în el.
Gretel doar asta aștepta și-i dădu un brânci zgrip țuroaicei de se duse până-n fundul cuptorului. Apoi închise
ușa de fier și puse zăvorul. Văleu! ce mai urlete de te treceau fiorii răzbăteau dinăuntru!
Dar vezi că Gretel fugi de-acolo, să n-o mai audă, și vrăjitoarea cea haină pieri ca o netrebnică, arsă de dogoare. Și
arse până ce se prefăcu în scrum.
Gretel dădu fuga într-un răsuflet până la grajdul unde era închis Hansel și, deschizându-l, strigă bucuroasă:
–Am scăpat, Hansel, am scăpat, frățioare! Vrăjitoarea a pierit!
Dacă auzi ce-i spune, Hansel sări afară din grajd întocmai cum sare pasărea din colivie, când i se deschide
ușița.. Și văzându-se iarăși împreună, își săriră de gât și se sărutară și bucuria le râdea în ochi și-n inimă. Și de
voioși ce erau, țopăiau al naibii, ca ni ște iezi!
Cum nu mai aveau de ce se teme, intrară în căsu ța vrăjitoarei și acolo, ce să vezi, în toate ungherele erau
numai sipete pline cu mărgăritare și nestemate!
 –Ei, astea zic și eu că-s mai bune decât pietricelele noastre! făcu Hansel și- și umplu buzunarele până nu
mai putu.
Iar Gretel spuse și ea:
–Vreau să aduc și eu acasă o mâna-două din ele!
Și alese și alese până ce-și umplu șor țule țul.
–Acu, hai s-o tulim de-aici cât mai degrabă, hotărî Hansel, că mult mai u șoară mi-ar fi inima de-a ș ști c-am
ieșit din pădurea asta fermecată.
Merseră ei ce merseră, cale de câteva ceasuri și numai ce ajunseră la o apă mare.
–Ce ne facem, surioară, că nu putem trece? făcu Hansel amărât. Nu văd peste apă nici un pod, nici măcar
vreo punte cât de îngustă...
–De-ar trece vreun vaporaș, bine-ar fi! Dar prin locurile astea, slabă nădejde... zise Gretel cu mâhnire. Da
uite, mai încolo văd o rață albă înotând. Poate că, de-a ș ruga-o, ne-ar ajuta să ajungem pe malul celălalt...
Și începu a striga:
Rață, rățișoară,
Ia-i în spate, pe-aripioară,
Pe Hansel și Gretel,
Că nici pod, nici punte n-are
Apa asta mare!
Se apropie rățișoara și Hansel i se urcă în spate. Apoi o rugă și pe surioara lui să vină lângă el, dar Gretel
rămase pe mal și-i zise:
–Cum să vin? Nu vezi că i-ar fi prea greu ră ți șoarei? Mai bine să ne treacă pe rând.
Și făptura cea bună chiar așa și făcu.
După ce trecură cu bine pe celalalt mal, mai merseră ei ce merseră și, de la o vreme, pădurea începu să li
se pară din ce în ce mai cunoscută. Și-ntr-un sfâr șit, numai ce zăriră din depărtare casa părintească. Tii, ce-o mai
luară atunci la goană de le sfârâiau călcâiele, nu alta!
Trecură pragul casei și, dând năvală în odaie, săriră la gâtul tatălui lor. Era și timpul, că, de când î și părăsise
copiii în pădure, bietul om nu mai avusese o clipă fericită. Pe femeie însă n-o mai găsiră copiii - murise.
Gretel își deșertă șorțulețul și începură a se rostogoli prin odaie mărgăritarele și nestematele, de te mirai de unde
mai ies atâtea. În acest timp, Hansel scotea și el din buzunar câte un pumn plin de pietre pre țioase și, după ce le
aruncă pe podea, apucă să arunce alt pumn, până ce- și goli amândouă buzunarele. â
Și așa se făcu de-și luară îndată tălpă și ța de la casa pădurarului toate grijile și nevoile care stătuseră până
atunci pe grumazul omului și al copiilor lui.
Și trăiră ei împreună numai în bucurie și fericire.
Și-am încălecat pe-o șa și v-am spus povestea a șa! Da uite că mai fuge pe-aici un șoricel. Și cine l-a prinde
l-a văzut norocul, că o să-și facă din blana lui o căciulă mare cât roata carului...

AMINTIRI DIN COPILARIE – LA SCĂLDATdeIon Creangă

Într-o zi, pe-aproape de Sânt-Ilie, se îngrămădise, ca mai totdeauna, o mul țime de trebi pe capul mamei:
niște sumani să-i scoată din stative; alții să-i nividească și să înceapă a-i țese din nou; un teanc de sumane croite,
nalt până-n grindă, aștepta cusutul; pieptănu șii în lai ță n-avea cine-i ținea de coadă; roata ședea în mijlocul casei, și
canură toarsă nu era pentru bătătură ! Ș-apoi, vorba ceea: „Nu ședea, că- ți șede norocul„. Țevi de făcut la sucală;
copil de țâță în albie, pe lângă al ții vro cinci- șase, care a șteptau să le faci demâncare. Treabă era acolo, nu
încurcală; și încă se cerea degrabă, căci venea cu fuga iarmarocul de Fălticeni, care acela este ce este. Și mă
scoală mama atunci mai dimineață decât alte dă ți și-mi zice cu toată inima:
–Nică, dragul mamei ! vezi că tată-tău e dus la coasă, căci se scutură ovăzul cela pe jos; și eu asemenea
nu-mi văd capul de trebi; tu mai lasă drumurile și stai lângă mămuca, de-i fă țevi și leagănă copilul; c-apoi și eu ți-oi
lua de la Fălticeni o pălăriuță cu tăsma ș-o curălu șă de cele cu chimeri, știi cole, ca pentru tine !
–Bine, mamă ! dar, în gândul meu, numai eu știam.
Toate ca toatele, dar la cusut și sărăduit sumane și mai ales la roată, mă întreceam cu fetele cele mari din
tors; și din astă pricină, răutăcioasa de Măriuca Săvucului, care, drept să vă spun, nu-mi era urâtă, făcea adeseori în
ciuda mea și-mi bătea din pumni, poreclindu-mă „Ion Torcalău„, cum îi zicea unui țigan din Vânători. Însă pentru asta
tot îmi era dragă, și torceam împreună cu dânsa, la umbra nucului lor, câte-o movilă de drugi de canură, de mă
săruta mama, când i le arătam sara acasă.
 Așa ne duceam băieții și fetele unii la al ții cu lucru, ca să ne luăm de urât, ceea ce la țară se cheamă
șezătoare și se face mai mult noaptea, lucrând fiecare al său; cum torceam eu, de-a mai mare dragul pe întrecute cu
Măriuca, și cum sfârâia fusul roții, a șa-mi sfârâia inima-n mine de dragostea Măriucăi ! Martor îmi este Dumnezeu !
Și-mi aduc aminte că odată, noaptea, la o clacă de dezghiocat păpu șoi, i-am scos Măriucăi un șoarec din sân, care
era s-o bage în boale pe biata copilă, de n-a ș fi fost eu acolo.
D-apoi vara, în zilele de sărbătoare, cu fetele pe câmpie, pe colnice și mai ales prin luncile și dumbrăvile
cele pline de mândrețe, după cules răchi țică de făcut gălbenele, sovârv de umplut flori, dumbravnic și sulcină de pus
printre straie, cine umbla? Povestea cântecului: „Fă-mă, Doamne, val de tei Și m-aruncă-ntre femei!„
Și, scurtă vorbă, unde erau trei, eu eram al patrulea.
Dar când auzeam de legănat copilul, nu știu cum îmi venea; căci tocmai pe mine căzuse păcatul să fiu mai
mare între frați. Însă ce era să faci când te roagă mama ? Dar în ziua aceea, în care mă rugase ea, era un senin pe
ceriu și așa de frumos și de cald afară, că- ți venea să te scalzi pe uscat, ca găinile. Văzând eu o vreme ca asta, am
șparlit-o la baltă cu gând rău asupra mamei, cât îmi era de mamă și de necăjită. Adevăr spun, căci Dumnezeu e
deasupra ! De la o vreme, mama, crezând că-s prin livadă undeva, iese afară și începe a striga, de da duhul dintr-
însa: „Ioane ! Ioane ! Ioane !„ și Ion, pace ! Văzând ea că nu dau răspuns de nicăieri, lasă toate în pământ și se ia
după mine la baltă, unde știa că mă duc; și, când colo, mă vede tologit, cu pielea goală pe nisip, cât mi ți-i gliganul;
apoi, în picioare, țiind la urechi câte-o lespejoară fierbinte de la soare, cu argint printr-însele, și aci săream într-un
picior, aci în celălalt, aci plecam capul în dreapta și în stânga, spuind cuvintele:
Auraș, păcuraș,
Scoate apa din urechi,
Că ți-oi da parale vechi;
Și ți-oi spăla cofele
Și ți-o bate dobele !
După aceea zvârleam pietrele, pe rând, în știoalna unde mă scăldam: una pentru Dumnezeu și una pentru
dracul, făcând parte dreaptă la amândoi; apoi mai zvârleam câteva, de încuiam pe dracul în fundul știoalnei, cu
bulbuci la gură; ș-apoi, huștiuliuc! și eu în știoalnă, de-a cufundul, să prind pe dracul de un picior, căci a șa ne era
obiceiul să facem la scăldat, de pe când Adam-Babadam. După asta, mă mai cufundam de trei ori în rând, pentru
Tatăl, pentru Fiul și Duhul Sfânt, și înc-o dată pentru Amin. Apoi mă trăgeam înceti șor pe-o coastă, la marginea băl ții,
cât mi ți-i moronul, și mă uitam pe furi ș cum se joacă apa cu picioru șele cele mândre ale unor fete ce ghileau pânza
din susul meu. Mai frumos lucru nici că se mai poate, cred!
Toate acestea le privea biata mamă, uitată cu mâinile subsuoară, cum e omul necăjit, de după un dâmb din
prund, aproape de mine. Dar eu n-o vedeam pe dânsa, căci eram în treabă. În totului-tot, a fi trecut la mijloc vro
jumătate de ceas, cât a zăbovit mama acolo, mai vro trei-patru de când fugisem de-acasă, ș-ar fi trebuit să înceapă a
mi se pune soarele drept inimă, după cum se zice, căci era trecut de amiază. Însă eu, în starea în care mă aflam,
fiind cuprins de fericire, uitasem că mai trăiesc pe lume ! În sfâr șit, mama, cât era ea de tare de cap, de la o vreme
pierde răbdarea și vine tiptil, în vârful degetelor, pe la spatele mele, când mă uitam la fete, cum vă spun, îmi ie toate
hainele frumușel de pe mal și mă lasă cu pielea goală în baltă, zicându-mi cu năduh:
–Îi veni tu acasă, coropcarule, dacă te-a răzbi foamea, ș-apoi atunci vom ave altă vorbă!
Și se tot duce.
Ei, ei ! ce-i de făcut, Ioane ? ! Fetele de la ghilit, care văzuse asta, numa- și dau ghiont una alteia și chicoteau
pe socoteala mea, de răsuna prundul. Iară eu intram în pământ de ru șine, și cât pe ce să mă înec, de ciudă ce-mi
era. Și din dragostea cea mare de mai dinioarea, îmi venea acum să le strâng de gât, nu altăceva. Dar vorba ceea:
„Poți opri vântul, apa și gurile oamenilor ?„ De-aceea le-am lăsat și eu pe fete să râdă, până li s-a duce gura la
urechi, și pândind vreme pe când șed ele plecate și dau pânza în apă la ghilit, fac țu ști ! din baltă ș-o ieu la
sănătoasa; și așa fugeam de tare pe prund, de săreau pietrele, pe care le stârneam cu picioarele, cât mine de sus.
Și fuga, și fuga, fără să mă uit în urmă, pănă ce dau între hudi ți, pe drumul care ducea la noi acasă. Dar nu merg pe
drum, de rușine să nu întâlnesc vrun om, ci sar în grădina lui Costache și merg tupilu ș prin păpu șoi; apoi într-o
hudiță, din hudiță în grădină la Trăsnea, și iar prin păpu șoi; și când aproape să ies din grădină, mă sim țesc câinii lui
Trăsnea, și la mine, să mă rupă ! Ce-i de făcut ? Auzisem eu din oameni că, dacă vrei să nu te mu ște câinii și să te
lase în pace, cum îi vezi că sar la tine, să te tupilezi jos la pământ și să-i la și să te latre cât le place, fără să te urne ști
din loc; căci ei bat cât bat și, de la o vreme, te părăsesc și se duc. Și adevărat este, căci a șa am scăpat și eu de
câinii lui Trăsnea, atunci când am dat peste păcat cu ei și ei cu mine. Noroc din ceriu pănă-n pământ că nu m-a prins
melianul și haramninul de Trăsnea, care avea mare ciudă pe mine, de când mă zăpsise în grădina lui la furat mere
domnești și pere sântiliești, căci m-ar fi snopit în bătaie. Ș-apoi numai asta mi-ar mai fi trebuit acum, cât eram de
pricopsit!
 În sfârșit, după ce m-au lăsat câinii lui Trăsnea în pace, cum v-am spus, am sărit în răspintenele unui drum;
de acolo, în grădină la noi, și atunci mi s-a părut că mă aflu în sânul lui Dumnezeu. Și merg eu acum fără păsare prin
păpușoi, pănă în dreptul ogrăzii, și mă uit printre gard și văd pe mama cum se da în vânt după trebi, când în casă,
când afară; și-mi era mai mare mila de dânsa, dar și de pântecele meu cel stocit de apă încă îmi era milă. Vorba
ceea: „Milă mi-e de tine, dar de mine mi se rupe inima de milă ce-mi este.„ Și nemaiputând suferi foamea, încep a
mărnăi ugilit printre gard:
–Mămucăi, iacată-mă-s !
Ș-odată și sar în ogradă, mă înfățișez dinaintea mamei, a șa chipos cum eram, îi apuc mâna cu sila, o sărut
și zic, scâncind:
–Mamă, bate-mă, ucide-mă, spânzură-mă, fă ce știi cu mine; numai dă-mi ceva de mâncare, că mor de
foame ! Vorba ceea: „Golătatea încunjură, iară foamea dă de-a dreptul.„ Ea, atunci, cum e mama cu bunătate, se uită
galeș la mine și zice oftând:
–Bine-ți șede, coșcogeme coblizan, să umbli lela pe drumuri în halul acesta și să mă la și tocmai la vremea
asta fără leac de ajutor ! Hai de mânâncă, dar să știi că mi te-ai lehămetit de la inimă; doar să te por ți de-acum tare
bine, să mai fiu ceea ce-am fost pentru tine; dar nu știu, zău!
Și, scurtă vorbă, văzând că m-am pus rău cu mama, îi juruiesc eu că ce-am făcut n-oi mai face. Apoi umblu
tot cu binișorul pe lângă dânsa și nu ies din cuvântul ei afară nici cu fapta, nici cu vorba, căci: „Vorba dulce mult
aduce„; la trebi-s hărnicuț cât se poate: derdicam și măturam prin casă ca o fată mare, de n-avea mama grijă când
se ducea undeva. Și-ntr-o zi o văd că mă sărută și-mi zice cu blânde țe:
–Dumnezeu să te înzilească, Ionică, dragul mamei, și să- ți dea de toate darurile sale cele bogate dacă te-i
purta cum văd că te porți de-o bucată de vreme încoace!
Atunci eu, pe loc am început a plânge, și bucuria mea n-a fost proastă. Și mai multă mustrare am sim țit în
cugetul meu decât oricând. Și de m-ar fi bătut mama cu toate gardurile și de m-ar fi izgonit de la casă ca pe un
străin, tot n-aș fi rămas așa de umilit în fața ei, ca atunci când m-a luat cu bini șorul. Și să nu crede ți că nu mi-am ținut
cuvântul de joi pănă mai de-apoi, pentru că a șa am fost eu, răbdător și statornic la vorbă în felul meu. Și nu că mă
laud, căci lauda-i față: prin somn nu ceream demâncare; dacă mă sculam, nu mai a șteptam să-mi dea al ții; și când
era de făcut ceva treabă, o cam răream de pe-acasă. Ș-apoi mai aveam și alte bunuri: când mă lua cineva cu răul,
puțină treabă făcea cu mine; când mă lua cu bini șorul, nici atâta; iar când mă lăsa din capul meu, făceam câte-o
drăguță de trebușoară ca aceea, de nici sfânta Nastasia, izbăvitoarea de otravă, nu era în stare a o desface cu tot
meșteșugul ei. Povestea ceea: „Un nebun arunc-o piatră în baltă, și zece cumin ți n-o pot scoate”.
În sfârșit, ce mai atâta vorbă pentru nimica toată? Ia, am fost și eu, în lumea asta, un bo ț cu ochi, o bucată
de humă însuflețită din Humulești, care nici frumos până la douăzeci de ani, nici cu minte până la treizeci și nici
bogat până la patruzeci nu m-am făcut. Dar și sărac a șa ca în anul acesta, ca în anul trecut și ca de când sunt,
niciodată n-am fost!