UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE SOCIO-UMANE

DEPARTAMENTUL ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI
PROGRAMUL DE STUDIU: PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI PREŞCOLAR

DIDACTICA ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE

SUPORT TEORETIC PENTRU UZUL STUDENŢILOR
SPECIALIZAREA PIPP, ANUL III

Autor: lect. univ. dr. Loredana MUNTEAN

Oradea
2016

1
 DIDACTICA ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE

1. Activitățile extracurriculare – delimitări conceptuale, clasificare

Privită ca proces continuu de adaptare a individului la realitate, învăţarea este cu atât

mai eficientă, cu cât contextele în care are loc sunt mai numeroase şi diverse. Dacă ne
propunem să optimizăm experienţele de învăţare ale copiilor, este recomandat să creăm
situaţii pentru formarea şi exersarea competenţelor într-o manieră integrată, inter şi
transdisciplinară.
Parte a educaţiei nonformale, activităţile extracurriculare se desfăşoară în afara orelor
cuprinse în orarul şcolar. Acestea presupun parcurgerea într-o formă organizată, în timpul
liber, a unor conţinuturi care să completeze curriculum-ul naţional.
Activităţile extracurriculare se referă astfel la totalitatea activităţilor educative
organizate şi planificate în instituţiile de învăţământ sau în alte organizaţii cu scop
educaţional, dar mai puţin riguroase decât cele formale şi desfăşurate în afara incidenţei
programelor şcolare, conduse de persoane calificate, cu scopul completării formării
personalităţii elevului asigurată de educaţia formală sau dezvoltării altor aspecte particulare
ale personalităţii acestuia.
Structura şi modul de derulare a activităţilor extracurriculare este apropriată de cea
specifică workshop-urilor. Conţinuturile sunt grupate pe tematici de interes general, pe grupe
de vârstă, dar îndeplinirea funcţiei hedonice rămâne unul din principalele deziderate.
Activităţile extracurriculare se pot desfăşura oriunde: în clasă, în şcoală, în cluburi
şcolare, în alte instituţii (de exemplu: muzee, săli de concert, săli de spectacol), în parcuri,
tabere, şcoli de vară etc.
Acestea pot fi desfăşurate de către profesori, psihologi, antrenori, coach, coordonatori
cu specializare diferită de cea de dascăl, părinţi etc. Important de menţionat este că activităţile
extracurriculare
- Sunt centrate pe cel care le practică şi pe procesul de învăţare;
- Răspund adecvat nevoii de afecţiune a celor implicaţi;
- Stimulează motivaţia;
- Înlesnesc învăţarea;
- Contribuie la o dezvoltare armonioasă a copiilor;
- Corespund intereselor, preocupărilor şi aptitudinilor, talentelor celor care le practică;
2
 - Constituie o modalitate de petrecere a timpului liber benefică pentru toţi cei implicaţi;
- Înlocuiesc evaluările riguroase, concretizate în calificative sau note cu aprecieri
formative, stimulative.
- Constituie un punct de plecare pentru conştientizarea nevoii de educaţie permanentă.
Principalele funcţii pe care le îndeplinesc activităţile extracurriculare sunt:
- Funcţia recreativă,
- Funcţia de integrare socială,
- Funcţia formativ-educativă.
Funcţia recreativă a activităţilor extracurriculare se concretizează în importanţa
acordată acestora în vederea relaxării după un efort susţinut de învăţare. Detensionarea atât la
nivel psihic, cât şi la nivel fizic este absolut necesară pentru ca omul să se poată angaja într-
un nou proces de învăţare. Odihna pasivă, mai cu seamă în cazul preşcolarilor şi a şcolarilor
mici, trebuie completată cu odihnă activă. Activităţile desfăşurate de copii din plăcere, cu
bucurie, sunt relaxante pentru aceştia, oricât de mare ar fi gradul de solicitare psihică sau
fizică. De multe ori, cei mici sunt implicaţi în activităţi extracurriculare care-i solicită din
punct de vedere fizic, aşa încât să se echilibreze efortul psihic depus în cadrul activităţilor
şcolare.
Funcţia de integrare socială se referă la faptul că, în calitatea sa de fiinţă socială, omul
trebuie să cunoască şi să respecte regulile de comportament specifice grupurilor sociale.
Clasa de elevi se dovedeşte insuficientă ca dimensiune şi relevanţă pentru viaţa copiilor care,
prin intermediul realităţii virtuale, pot fi în contact cu toată lumea. Lărgirea orizontului de
cunoaştere socială este o consecinţă firească a implicării copiilor în diferite activităţi
extracurriculare.
Funcţia formativ-educativă a activităţilor extracurriculare este una cât se poate de
complexă şi de evidentă. Aceasta se referă la faptul că, implicându-se în activităţi de acest tip,
copiii trec printr-un proces armonios de dezvoltare a personalităţii. Activităţile
extracurriculare deschid orizonturi şi perspective noi prin imersiunea în medii cu
caracteristici, oferte şi cerinţe diferite de deja familiarul mediu şcolar.

3
 Tabel nr. 1, Funcţiile activităţilor extracurriculare – exemple, aplicaţii

Nr. Funcţia formativă Funcţia Funcţia Funcţia de

crt. educativă recreativă integrare
socială
1. Activităţile extracurriculare valorifică interesele
şi aptitudinile copiilor
2. Activităţile extracurriculare dezvoltă interesele
şi aptitudinile copiilor
3. Activităţile extracurriculare determină o
dezvoltare armonioasă a copiilor
4. Activităţile
extracurriculare
contribuie la
lărgirea
orizontului de
cunoaştere a
copiilor
5. Activităţile
extracurriculare
îmbracă forme
de desfăşurare
inedite,
ingenioase
6. Activităţile
extracurriculare
creează condiţii
propice pentru
iniţierea într-o
activitate şi/ sau
într-un domeniu
7. Activităţile
extracurriculare

4
 contribuie la
destinderea şi
relaxarea celor
implicaţi
8. Activităţile
extracurriculare
contribuie la
petrecerea
timpului liber în
mod organizat
9. Copiii petrec
timp împreună
altfel
10. Se creează
relaţii de
colaborare
11. Activităţile
extracurriculare
constituie cadrul
adecvat pentru o
mai bună
autocunoaştere
şi cunoaştere
interpersonală
Tabelul poate fi completat cu nenumărate exemple şi aplicaţii care să constituie
argumente în vederea organizării şi desfăşurării unui număr cât mai mare de activităţi
extracurriculare.

5
 Clasificarea activităţilor extracurriculare
Activităţilor extracurriculare pot fi clasificate în funcţie de:
- Activitatea de bază
▪ Activităţi extracurriculare literare (cluburi de lectură, de poezie, cercuri
literare)
▪ Activităţi extracurriculare muzicale (formaţii vocale, instrumentale, vocal-
instrumentale, orchestre, coruri, cercuri de creaţie muzicală)
▪ Activităţi extracurriculare care au la bază artele vizuale (cercuri de pictură,
scupltură)
▪ Activităţi extracurriculare sportive
▪ Activităţi extracurriculare ştiinţifice (cluburi de ştiinţă)
▪ Activităţi extracurriculare turistice (plimbări, drumeţii, excursii tabere)
- Locul în care se desfăşoară:
▪ Activităţi extracurriculare desfăşurate acasă
▪ Activităţi extracurriculare desfăşurate la şcoală
▪ Activităţi extracurriculare desfăşurate în afara şcolii
• la baze sportive
• în instituţii de cultură (muzee, teatru, filarmonică, operă)
• săli de concert/ spectacol, săli festive, săli de conferinţe
• asociaţii
• fabrici
• parcuri
• zone turistice (locale, judeţene, naţionale, internaţionale)
- Perioada/ periodicitatea în care se desfăşoară
▪ Activităţi extracurriculare care au loc o singură dată (excursie)
▪ Activităţi extracurriculare pe o perioadă determinată (Săptămâna „Şcoala
altfel”, cursuri de înot cu durata de 6 săptămâni)
▪ Activităţi extracurriculare periodice (cerc de ştiinţă cu întâlniri lunare)
▪ Activităţi extracurriculare pe o perioadă la alegerea celui implicat (practicarea
unui sport de performanţă, studiul unui instrument muzical până se ajunge la
un nivel de înaltă performanţă)
- Conţinuturi
▪ Activităţi extracurriculare de ştiinţă

6
 ▪ Activităţi extracurriculare muzicale
▪ Activităţi extracurriculare bazate pe artele vizuale
▪ Activităţi extracurriculare sportive
▪ Activităţi extracurriculare de dans şi mişcare
▪ Activităţi extracurriculare literare
▪ Activităţi extracurriculare de dezvoltare personală
▪ Activităţi extracurriculare obşteşti
- Caracterul competitiv
▪ Activităţi extracurriculare cu caracter competitiv (competiţii, cupe,
campionate)
▪ Activităţi extracurriculare fără caracter competitiv (excursii, tabere, sesiuni de
comunicări, discuţii, vizionare de film, vizite în laboratoare, schimburi de
experienţă, cluburi de dans)

7
 2. Rolul şi locul activităţilor extracurriculare în educaţie

Activităţile extracurriculare sunt complementare celor realizate în clasă. În contextul

activităţilor extracurriculare, copiii îşi descoperă preferinţa pentru diferite domenii ale artei,
ştiinţei etc., îşi conturează hobby-uri care vor determina modul în care îşi vor putea petrece
timpul liber la vârsta adultă.
Diversitatea activităţilor extracurriculare permite oricui să-şi găsească domeniul în
care poate ajunge la excelenţă. De exemplu, un copil care nu obţine rezultate academice
deosebite, poate să devină un sportiv sau un artist de succes, în urma participării sistematice
la diferite activităţi extracurriculare. Astfel, pe de o parte este valorificat talentul cu care
copilul este înzestrat, pe de altă parte, acestuia îi sunt formate şi dezvoltate competenţele
sociale. Dacă ne referim la competenţele sociale ale celui educat, ne gândim atât la faptul că
acesta deprinde un comportament social corect, cât şi la faptul că îşi dezvoltă încrederea în
sine de-o manieră armonioasă şi sănătoasă.
Activităţile extracurriculare creează o punte între educaţia formală şi educaţia non-
formală. Fiind bine informat în privinţa ofertei educaţionale non-formale din localitatea sau
proximitatea instituţiei de învăţământ la care lucrează, cadrul didactic poate dezvolta relaţii
de parteneriat cu diferite instituţii. Astfel, copiii află prin intermediul şcolii unde şi-ar putea
valorifica şi dezvolta talentele, unde se pot relaxa, unde pot socializa cu alţi copii care au
preocupări similare cu ale lor, unde îşi pot petrece constructiv timpul liber. Şcoala devine
aşadar un girant al calităţii actului educativ desfăşurat într-un context non-formal.
Activităţile extracurriculare asigură cadrul propice pentru a descoperi acele trăsături
de personalitate ale copiilor care, în contextul activităţilor şcolare obişnuite, nu se
evidenţiază. Autocunoaşterea şi cunoaşterea interpersonală sunt rezultatul firesc al
petrecerii timpului împreună cu colegii, în contexte de învăţare diferite de cele de la şcoală.
De asemenea, contactul cu alte persoane decât colegii de clasă, poate contribui la
lărgirea grupului social cunoscut şi frecventat de către copii.
Dedicându-se activităţilor extracurriculare pe care le preferă, copiii pot învăţa cât de
importantă este dozarea judicioasă a timpului liber, astfel încât să se poată achita de
sarcinile de lucru şcolare şi să se bucure de timpul lor liber în egală măsură. Prin intercalarea
ineligentă şi calculată a activităţilor şcolare şi a celor extracurriculare, copiii pot observa că o
pauză activă este benefică pentru împrospătarea minţii.

8
 În raport cu activităţile curriculare, cele extracurriculare au o pondere mică. Acestea
se desfăşoară cu predilecţie în săptămâna Şcoala altfel şi în relaţie cu date calendaristice
importante, pe care copiii învaţă să le sărbătorească în funcţie de semnificaţie.
Cu toate că activităţile extracurriculare au o pondere relativ mică în cadrul educaţiei
formale, putem afirma că efectele acestora sunt vizibile atât în copilărie, la nivelul educaţiei
non-formale, cât şi la vârsta adultă, în preocupările şi în educaaţia continuă a omului.
Activităţile extracurriculare se pot desfăşura oriunde. În funcţie de nivelul de vârstă al
copiilor, aceştia pot fi antrenaţi în activităţi care se desfăşoară în afara şcolii. În acest caz,
cadrul didactic trebuie să acorde atenţie sporită modului în care se face deplasarea: pe jos, cu
mijloace de transport în comun, cu mijloace de transport angajate prin contract etc. Astfel,
copiii învaţă regulile specifice fiecărui mod de deplasare.Însăşi deplasarea are un rol
important pentru formarea şi dezvoltarea competenţelor sociale, pentru deprinderea
comportamentului civilizat în diferite contexte.

9
 3. Finalităţile activităţilor extracurriculare

Elevii participă cu deosebită plăcere la activităţile extracurriculare deoarece acestea le

satisfac nevoile de cunoaştere, de explorare a universului potrivit propriilor interese şi
abordări.
Ca finalitate pe termen lung, menţionăm, ca şi în rândurile de mai sus, posibilitatea de
a dezvolta un hobby care să fie practicat şi la vârsta adultă. Acest lucru are o importanţă
majoră în viaţa omului activ pe piaţa muncii, dornic atât de relaxare pasivă, cât şi de relaxare
activă. Copilăria şi adolescenţa sunt perioadele în care conturarea unui hobby este înlesnită de
deschiderea manifestată faţă de orice noutate, însoţită de îndrăzneala de a încerca orice. Cu
cât copilul este mai mic, are nevoie mai mare de sprijinul adulţilor. Trebuie avut însă grijă ca
adulţii să nu orienteze copiii spre domenii de interes pe care ei înşişi nu le-au putut explora în
propria copilărie sau spre activităţi neatractive, neinteresante pentru cei mici.
Tot ca finalitate pe termen lung considerăm conturarea unor trăsături de personalitate
precum: spiritul de iniţiativă, spiritul de echipă, spiritul de întrajutorare, toleranţa etc,
necesare învăţării şi practicării simţului civic, premisă a conduitei şi a convieţuirii civilizate.
Pe termen mediu şi scurt, activităţile extracurriculare oferă celor implicaţi un context
propice pentru:
- Recreere,
- Relaxare,
- Lărgirea orizontului de cunoaştere,
- Satisfacerea nevoii de aparteneţă,
- Formarea şi dezvoltarea competenţelor sociale,
- Formarea şi dezvoltarea spiritului de competiţie bazat pe fair-play,
- Stimularea creativităţii,
- Consolidarea relaţiilor cu familia, cu grupul de prieteni, cu comunitatea locală etc.
Suntem de acord cu V. Tudor (2010, p. 5-6), care identifică şi formulează obiectivele
activităţilor extracurrciculare după cum urmează:
- „recunoaşterea activităţii educative şcolare şi extraşcolare, ca dimensiune
fundamentală a proesului instructiv-educativ;
- permanenta actualizare a conţinutului învăţării şi accentuarea dimensiunii sale
educative;
- întărirea statutului activităţii educative şcolare şi extraşcolare, ca spaţiu de dezvoltare
personală;
10
- recunoaşterea educaţiei nonformale, ca spaţiu aplicativ pentru educaţia formală;
- profesionalizarea activităţii educative şcolare şi extraşcolare, prin dezvoltarea acesteia
pe tipuri de educaţie complementară;
- creşterea calităţii actului educaţional şi a rezultatelor învăţării;
- stimularea interesului elevilor şi cadrelor didactice de a se implica în proiecte şi
programe educative curriculare, extraşcolare şi extracurriculare, la nivelul fiecărei
unităţi de învăţământ;
- reducerea procentului fenomenelor antisociale, a abandonului şi absenteismului
şcolar;
- creşterea ratei promovabilităţii şcolare;
- asigurarea şanselor egale de dezvoltare personală;
- dezvoltarea dimensiunii europene a activităţii educative şcolare, extraşcolare şi
extracurriculare, prin multiplicarea programelor şi proiectelor educative de cooperare
internaţională;
- creşterea vizbilităţii eficienţei activităţii educative şcolare şi extraşcolare, prin
prevenirea şi reducerea fenomenelor antisociale, de abandon şcolar, absenteism,
analfabetism;
- formarea resursei umane în domeniul activităţii educative şcolare şi extraşcolare;
- asigurarea eficienţei activităţii educative şcolare şi extraşcolare, monitorizând şi
evaluând impactul său asupra comunităţii;
- consolidarea parteneriatului educaţional guvernamental - nonguvernamental, pentru
responsabilizarea tuturor factorilor sociali implicaţi în susţinerea proesului instructiv-
educativ.”

11
 4. Conţinuturile activităţilor extracurriculare

Activităţile extracurriculare vehiculează conţinuturi dintre cele mai diverse,

transgresând limitele programelor şcolare. Fiecare tip de activitate extracurriculară
explorează un domeniu specific. Conţinuturile abordate trebuie să îndeplinească aceleaşi
condiţii ca şi cele studiate în mediul şcolar, mai precis, să fie corecte din punct de vedere
ştiinţific, să fie adaptate nivelului de vârstă căruia i se adresează. În plus, considerăm că
acestea trebuie să ofere o imagine mai detaliată a domeniului căruia îi aparţin, să pregătească
terenul pentru educaţia nonformală şi pentru educaţia permanentă.
Conţinuturile specifice activităţilor extracurriculare din domeniul ştiinţelor trebuie
să vină în completarea celor studiate la şcoală. De asemenea, acestea trebuie să se bazeze cu
experimente, exemple practice care nu pot avea loc în spaţiul laboratoarelor din şcoli.
Activităţile extracurriculare constituie cadrul adecvat pentru vizite în diferite instituţii unde,
ceea ce copiii studiază în domeniul ştiinţelor, este aplicat în practică. Astfel, copiii pot
conştientiza importanţa înţelegerii şi respectării principiilor care guvernează ştiinţele, pot
observa relaţiile strânse dintre noţiunile teoretice şi practică. Conţinuturile prezentate în
cadrul activităţilor extracurriculare vor fi sintetice sau analitice în raport cu tipul activităţii. În
cadrul unei vizite, de pildă, li se poate prezenta copiilor un volum mic de informaţie, astfel
încât aceasta trebuie atent selectată şi eficient prezentată, cu scopul de a stârni curiozitatea
vizitatorilor şi dorinţa acestora de a explora domeniul cu care au intrat în contact.
Conţinuturile specifice activităţilor extracurriculare muzicale sunt conturate de cele
mai multe la ori în scopul aprofundării unui anumit subdomeniu al muzicii. Fie că este vorba
de participarea la un concert, de vizita la o fabrică de instrumente muzicale sau de implicarea
copiilor în anumite formaţii muzicale, de participarea la diverse concursuri muzicale,
conţinutul abordat este unul specific, bine delimitat, pentru a explora de pildă un gen muzical
(simfonia, liedul, balada etc), un tip de muzică (clasică, populară, de divertisment, jazz etc.),
un tip de formaţie muzicală (cor, orchestră, band etc), un anumit instrument, o anume formă
de expresie muzicală. În cazul muzicii, este greu de coneput o activitate sau un ciclun de
activitţi extracurriculare care să ofere o imagine de ansamblu asupra artei sunetelor.
Conţinuturile specifice activităţilor muzicale trebuie selectate astfel încât să trezească
în copii dorinţa de a le studia în profunzime. În cazul în care profesorul pentru ciclul primar
sau preşcolar nu este înzestrat cu suficient talent muzical, se recomandă ca acesta să
desfăşoare activităţile extracurriculare în colaborare cu artişti/ specialişti care, pe de o parte

12
stăpânesc bine tainele artei sunetelor, iar pe de altă parte, creează emoţie şi curiozitate prin
manifestările lor muzicale.
Prin activităţile extracurriculare în care sunt implicaţi, copiii pot explora universul
sonor pentru rezolvarea unor sarcini de lucru desfăşurate la şcoală, acasă, în natură, singuri
sau în grupuri, pot înţelege menirea unor instituţii e cultură precum filarmonica, opera, sala
de concerte, pot face o incursiune în activităţile specifice ale unor formaţii muzicale, asociaţii
artistice etc. În fiecare situaţie, conţinuturile care completează curricula şcolară trebuie să fie
corecte, inedite şi adaptate la nivelul de înţelegere al copiilor.
Conţinuturile specifice activităţilor extracurriculare bazate pe artele vizuale vin de
obicei în completarea celor din programa şcolară. În cadrul acestor activităţi, copiii au prilejul
de a se familiariza cu materiale şi tehnici de lucru diferite de cele studiate la orele obişnuite
de arte vizuale. De asemenea, copiii pot înţelege mai clar cum să diferenţieze valoarea de
nonvaloare, studiind capodoperele marilor artişti plastici, pot privi evoluţia artelor vizuale
dintr-o perspectivă istorică. De pildă, în cadrul unor vizite la muzee de artă, copiii intră în
contact nemijlocit cu opere de artă veritabile, care le sunt prezentate de specialişti. Astfel, ei
pot înţelege cum să privească opera de artă, să vehiculeze corect limbajului plastic, să-l
utilizeze corespunzător în contextul vorbirii curente. În cazul artelor vizuale, conţinuturile
abordate în cadrul activităţilor extracurriculare, pe de o parte le îmbogăţesc pe cele din
programa şcolară, pe de altă parte le completează, lărgind orizontul de cunoaştere al celor
implicaţi. În orice situaţie, în orice loc, copiii pot căuta şi găsi frumosul estetic, dacă sunt
ghidaţi corespunzător.
Conţinuturile specifice activităţilor extracurriculare sportive, de dans şi mişcare au
caracteristici comune cu cele specifice activităţilor muzicale. Acest lucru se datorează
faptului că, în general, acest tip de activităţi propune conţinuturi prin care se aprofundează
domeniul abordat.
Conţinuturile specifice activităţilor extracurriculare de dezvoltare personală se
referă la tot ceea ce ţine de formarea şi dezvoltarea personalităţii. Ne gândim aici în primul
rând la parteneriate cu specialişti şi/ sau instituţii din domeniul psihologiei, care propun
conţinuturi în funcţie de problemele pe care ne propunem să le gestionăm, de specificul
grupului sau copilului cu care se lucrează. Se pot propune de pildă activităţi de art-terapie, de
muzico-terapie, desfăşurate de specialişti în domeniu, care să-i înveţe pe copii cum să
gestioneze anumite stări pe care le au în preajma evaluărilor sau a altor situaţii percepute de
ei ca fiind dificile. În acest caz, arta, muzica se consideră elemente de conţinut alături de

13
noţiunile de psihologie pe care cei mici le pot înţelege şi aplica în propria viaţă. Exemplele
pot fi nenumărate.
Conţinuturile specifice activităţilor extracurriculare obşteşti pregătesc de obicei
copiii pentru viaţa în comunitate. Printre elementele de conţinut putem regăsi reguli de
circulaţie, reguli de prim-ajutor, reguli ale bunei convieţuiri etc. Aceste conţinuturi vin în
completarea celor prevăzute de programele şcolare pentru educaţie civică.
În concluzie, despre conţinuturile activităţilor extracurriculare putem afirma că sunt
diverse, complexe, specifice şi au menirea de a întregi imaginea oferită de conţinuturile
propuse de curriculum şcolar asupra domeniilor studiate.

14
 5. Organizarea şi integrarea experienţelor şi conţinuturilor în activităţi specifice, cu
caracter extracurricular
În vederea atingerii finalităţilor propuse, activităţile extracurriculare trebuie
organizate, proiectate şi desfăşurate corespunzător. Ca orice proces de proiectare, şi cel de
proiectare a activităţilor extracurriculare se desfăşoară respectând următoarele etape:
a) Fixarea scopului şi obiectivelor;
b) Alegerea experienţelor extracurriculare;
c) Selectarea conţinuturilor specifice, a metodelor şi strategiilor, precum şi a materialelor
necesare;
d) Organizarea şi desfăşurarea efectivă a activităţilor extracurriculare;
e) Evaluarea activităţii extracurriculare.

Fixarea scopului şi obiectivelor activităţii extracurriculare ce urmează să fie

organizată şi desfăşurată determină orice decizie ulterioară privind locul, data (perioada),
forma de desfăşurare, partenerii implicaţi în educarea grupului ţintă. Scopului principal îi sunt
asociate obiective secundare, care pot fi formulate ca atare sau pot fi operaţionalizate. De cele
mai multe ori, obiectivele activităţilor extracurriculare se formulează în strânsă legătură cu
specificul clasei de elevi, ţinând cont atât de interesele, preocupările, curiozităţile şi
aptitudinile copiilor, cât şi de nevoile lor educative. De exemplu, dacă elevii unei clase sunt
muzicali şi doresc să cânte în diferite formaţii, dar au competenţele sociale insuficient
dezvoltate în raport cu nivelul lor de vârstă, putem propune o activitate extracurriculară care
să aibă ca scop: formarea şi dezvoltarea competenţelor sociale prin activităţi muzicale, iar ca
obiective: alcătuirea formaţiilor muzicale, alegerea instrumentelor la care va cânta fiecare
membru, însuşirea tehnicii de bază specifice instrumentului muzical ales, alegerea
repertoriului, studierea materialului muzical individual şi în grup, prezentarea rezultatelor
activităţii în concert/ concurs la nivelul clasei/ şcolii/ comunităţii locale/ etc. Se poate observa
în acest caz că, deşi scopul activităţii se referă la dezvoltarea competenţelor sociale,
obiectivele formulate nu derivă neapărat din acesta, ci se află în relaţie cu conţinuturile şi
strategiile abordate. Precizăm de asemenea că, în exemplul prezentat, obiectivele sunt
operaţionalizate.
Alegerea experienţelor extracurriculare ca şi în exemplul prezentat mai sus, în
vederea realizării scopurilor propuse, putem opta pentru diferite experienţe extracurriculare.
De pildă, o activitate de dezvoltare personală poate îmbrăca forma unei experienţe artistice
sau ştiinţifice, aşa cum un club de lectură poate constitui o experienţă de dezvoltare
15
personală. Frumuseţea activităţilor extracurriculare constă tocmai în faptul că, în vederea
atingerii scopurilor propuse, copiii se pot bucura de acea experienţă care le satisface
interesele şi le valorifică cel mai eficient abilităţile.
Selectarea conţinuturilor specifice, a metodelor şi strategiilor, precum şi a
materialelor necesare se poate realiza fie de către cadrul didactic sau de alte persoane
calificate implicate în desfăşurarea activităţilor, fie de către copii, sub îndrumarea atentă a
acelor care îi coordonează. Aceasta este etapa de maximă creativitate, în care cadrul didactic
elaborează practic proiectul activităţii sale. Este important de ştiut că proiectele pentru
activităţile extracurriculare nu trebuie gândite şablonar şi rigid. Acestea vor preciza etapele,
punctele principale ale desfăşurării acestui tip de activităţi şi vor ţine cont de eventualele
schimbări ce pot interveni.
Organizarea şi desfăşurarea efectivă a activităţilor extracurriculare presupune două
subetape. Organizarea activităţilor extracurriculare se referă la întreaga logistică, începând cu
contactarea colaboratorilor şi stabilirea rolului acestora în cadrul activităţii şi încheind cu
întocmirea documentelor necesare pentru a asigura legalitatea şi transparenţa colaborării.
În comunicarea cu colaboratorii în vederea desfăşurării unei activităţi extracurriculare,
profesorul pentru ciclul primar şi preşcolar va ţine cont de ierarhie, de interesele fiecărui
partener şi, nu în ultimul rând, de regulile unei bune comunicări. Pentru a demara organizarea
oricărei activităţi extracurriculare, dascălul trebuie să obţină acordul conducerii şcolii. De
aceea, îi adresează o cerere, după următorul model.

16
 Domnule Director,

Subsemnata ........................................................................, învăţător titular la Şcoala

............................................ din localitatea ................................, judeţul
..................................., vă rog să-mi aprobaţi efectuarea unei vizite la
......................................., în data de .........................., cu un grup de ........... elevi.

Grupul va fi însoţit de următoarele cadre didactice:

1. .....................................................................
2. ......................................................................

Însoţitorii declară pe propria răspundere că vor respecta programul şţi itinerariul

propus şi că răspund de siguranţa şi integritatea participanţilor.
Costurile au fost acceptate benevol de către toţi participanţii.

Anexez:
1. Programul, scopul, itinerariul şi obiectivele vizitei;
2. Procesul verbal de protecţie împotriva accidentelor şi de prevenire a oricăror
evenimente nedorite pe parcursul vizitei;
3. Tabelul nominal cu elevii participanţi şi cadrele didactice însoţitoare.

Data: Aprobat,
Director

17
 Următorul pas este întocmirea unui protocol de colaborare între şcoală şi celelalte
instituţii implicate, ca şi în exemplul de mai jos:

PROTOCOL DE COLABORARE
Între:

1. FACULTATEA .............................................., DEPARTAMENTUL

..................................., Universitatea ............................................, cu sediul în
............................................, reprezentată legal de .....................................................................
având funcţia de DECAN, şi ........................................................................ având funcţia de
DIRECTOR DE DEPARTAMENT,

2. DEPARTAMENTUL ........................................................................, reprezentat legal prin

........................................................................... având funcţia de DIRECTOR,

3. FACULTATEA ............................................, DEPARTAMENTUL

..............................................., Universitatea ..........................................., cu sediul
............................................., reprezentată legal ................................................. având funcţia
de DECAN şi ......................................................... având funcţia de DIRECTOR DE
DEPARTAMENT,

4. ASOCIAŢIA ................................................................................., Oradea, România,

persoană juridică cu sediul în ...................................................., cod fiscal
........................................, reprezentată legal prin
................................................................................, având funcţia de PREŞEDINTE,

I. OBIECTUL PROTOCOLULUI
I1, I2, I3, I4 colaborează în calitate de parteneri în organizarea şi derularea unui eveniment
caritabil care va avea loc la ............................................................... în Sala
..............................., în data de ....................................., ora ........... şi care are drept scop
strângerea de fonduri pentru
......................................................................................................................................................
.........................

II. ATRIBUŢII ŞI RESPONSABILITĂŢI

I1, I2, I3:

18
• colaborează cu I4 în organizarea şi derularea evenimentului caritabil intitulat
....................................... din ........................, ora .................;
• contribuie la buna desfăşurare a manifestării;
• promovează şi face publicitate evenimentului.
I4:
• răspunde solicitărilor I1, I2, I3 de a organiza împreună evenimentul caritabil intitulat
...................................... din ............................, ora ..................;
• promovează şi face publicitate evenimentului;
• oferă persoanelor implicate în eveniment certificate de voluntariat pentru munca depusă.

III. ORGANIZATORI:

Organizator principal:

I1
Titlu, Nume, Prenume, decan
coord. comunicare şi imagine facultate
DEPARTAMENTUL ................................................
Titlu, Nume, Prenume, director departament
coord. comunicare şi imagine departament
Titlu, Nume, Prenume
coord. proiect
Titlu, Nume, Prenume
coord. organizare şi sponsorizare
Titlu, Nume, Prenume
coord. artistic
Titlu, Nume, Prenume
coord. scenografie
Titlu, Nume, Prenume
coord. coregrafie
Titlu, Nume, Prenume
Titlu, Nume, Prenume
coordonatori seară de film

19
 Titlu, Nume, Prenume
coordonatori studenţi
DEPARTAMENTUL ........................................................
Titlu, Nume, Prenume, director departament
coord. informare
Titlu, Nume, Prenume
coord. sponsorizare studenți
DEPARTAMENTUL ..........................................................
Titlu, Nume, Prenume, director departament
coord. informare
Titlu, Nume, Prenume
Titlu, Nume, Prenume
coordonatori târg culinar

Parteneri:

DEPARTAMENTUL ....................................................................................
Titlu, Nume, Prenume, director departament

FACULTATEA ..........................................................................................
Titlu, Nume, Prenume, decan
DEPARTAMENTUL ...................................................................
Titlu, Nume, Prenume, director departament

ASOCIAȚIA .................................................................
preşedinte Titlu, Nume, Prenume

20
IV. DURATA COLABORĂRII
Durata prezentei colaborări este de o lună, începând cu data semnării protocolului. După ce
durata prezentei colaborări se încheie, aceasta poate fi extinsă cu acordul ambelor părţi, pe o
perioadă stabilită de comun acord.

Prezentul protocol s-a încheiat azi, ______________________, în ____ exemplare originale,

câte unul pentru fiecare partener.

Facultatea ........................
Nr. ……..din………………..
Vizat
Decan,
Titlu, Nume, Prenume
Director Departament,
Titlu, Nume, Prenume

Coordonator proiect:
Titlu, Nume, Prenume

Departamentul ...................................
Nr. ….. din……….......
Vizat
Director,
Titlu, Nume, Prenume

21
Facultatea ...................................................
Nr. ……..din………………..
Vizat
Decan,
Titlu, Nume, Prenume
Director Departament,
Titlu, Nume, Prenume

Asociaţia ..................................................
Nr. ….. din……….......
Vizat
Preşedinte,
Titlu, Nume, Prenume

22
 În exemplul dat, I1, I2, I3, I4 sunt instituţiile partenere. Protocolul de colaborare
trebuie completat cu siglele acestora. Se listează şi se semnează de către persoanele
menţioante atâtea protocoale câte persoane coordonează proiectul, întrucât acesta constituie
un act justificativ pentru activitatea derulată care se include ulterior în portofoliul personal.
Un alt document necesar pentru organizarea activităţii extracurriculare este
regulamentul privind comportamentul copiilor. Acesta se poate întocmi după modelul
următor:

23
24
 Alte documente necesare sunt: tabelul nominal cu copiii care participă la activităţile
extracurriculare şi acordul părinţilor pentru participarea copiilor lor la activităţile organizate.

25
 Desfăşurarea propriu-zisă a activităţilor extracurriculare se realizează conform
proiectului realizat. Menţionăm însă că această chestiune trebuie privită cu flexibilitate,
demersul didactic fiind gândit mult mai liber decât în cazul activităţilor şcolare.
Strategiile de învăţare coincid în mare măsură cu cele urmate în cazul activităţilor
şcolare, de aceea nu ne propunem să insistăm asupra acestora. Dorim totuşi să subliniem că
metodele de lucru specifice ativităţilor extracurriculare sunt alese astfel încât învăţarea să nu
aibă un caracter obligatoriu, ci un act care să producă plăcere copiilor. Atunci când
activităţile extracurriculare se desfăşoară în instituţiile partenere în colaborare cu persoane
calificate în alte domenii decât cel didactic, strategiile urmate de acestea sunt adesea inedite
pentru copii, deoarece diferă considerabil de abordarea dascălului cu care cei mici sunt deja
obişnuiţi. De exemplu, atunci când un instrumentist îşi prezintă instrumentul muzical, acesta
aşază în centrul universului pe care-l descrie nu atât copiii, cât instrumentul, muzica, adică
propria pasiune. El ilustrează sonor tot ceea ce spune imediat, aducând astfel în atenţie
expresivitatea cântului live, aproape de cei mici. Abordarea diferă aşadar de cea a
pedagogului care aşază în centrul activităţilor sale copilul, indiferent despre ce domeniu
vorbeşte.

26
 6. Evaluarea eficacităţii activităţilor extracurriculare
Activităţile extracurriculare îşi dovedesc eficacitatea atunci când, în urma lor, atât
copilul, cât şi familia acestuia, dascălul, şcoala, instituţiile partenere, comunitatea locală pot
considera că au obţinut un câştig. Nu ne referim nicidecum la câştiguri materiale, ci la diferite
tipuri de capital.
Copiii pot câştiga în urma participării la diferite activităţi extracurriculare dacă şi-au
descoperit un talent, o pasiune, dacă şi-au dezvoltat o anume latură a personalităţii. Acţiunile
extracurriculare reprezintă o reuşită dacă acestea sunt urmate de o implicare a copiilor din
pasiune, consecvent, în diferite tipuri de activităţi specifice educaţiei nonformale.
Părinţii copiilor pot aprecia reuşita activităţilor extracurriculare în funcţie de măsura
în care efectele acestora se oglindesc în comportamentul copiilor lor. Aceştia sunt în măsură
să analizeze avantajele/ dezavantajele activităţilor în care copiii lor sunt implicaţi, în funcţie
de achiziţiile dobândite de copii şi de investiţia făcută în acest scop.
Dascălul poate considera că în urma desfăşurării activităţilor extracurriculare a
dobândit un câştig, atunci când poate valorifica rezultatele acestor activităţi în munca sa cu
cei mici. Ne referim aici pe de o parte la asimilarea de către copii a unor conţinuturi care pot
fi valorificate în cadrul activităţilor academice, cât şi la dezvoltatrea competenţelor sociale
care contribuie la îmbunătăţirea climatului clasei.
Şcoala şi instituţiile partenere pot evalua reuşita activităţilor extracurriculare
cuantificând un anume capital de imagine. Evenimentele de succes sunt deseori transmise în
mass-media, ceea ce înseamnă publicitate. Deşi nu discutăm despre domeniul economic,
publicitatea este importantă pentru ca instituţiile în care copiii pot desfăşura diferite tipuri de
activităţi să funcţioneze pe termen lung, îmbogăţindu-şi şi îmbunătăţindu-şi permanent oferta
educaţională (şi nu numai).
Comunitatea locală măsoară eficacitatea activităţilor extracurriculare prin creşterea
calităţii vieţii sociale şi culturale. Activităţile extracurriculare nu reprezintă totuşi un factor
exclusiv al dezvoltării comunitare.
Evaluările privind eficacitatea activităţilor cextracurriculare pot fi făcute fie prin
observarea directă a rezultatelor acestora, fie prin aplicarea unor chestionare de opinie tuturor
celor implicaţi şi interesaţi.

27