CAPITOLUL I: MANAGEMENTUL

• 1.1. Conceptul de management

• 1.2. Managementul educațional

• 1.3. Activitățile extrașcolare-aspecte generale

CAPITOLUL II: ACTIVITĂȚI EXTRAȘCOLARE-DIMENSIUNI

CONCEPTUALE

• 2.1. Contribuția activităților extrașcolare la optimizarea procesului de învățământ

• 2.2. Rolul și importanța activităților extrașcolare în formarea personalității elevilor

• 2.3. Tipuri de activități extrașcolare

• 2.4. Relația școală-familie prin intermediul activităților extrașcolare

CAPITOLUL III: EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI EXTRAȘCOLARE

CAPITOLUL IV: CONCLUZII

• BIBLIOGRAFIE

• BIBLIOGRAFIE

ARGUMENT

 Am ales această temă deoarece, o experiență de 30 de ani de activitate în munca cu copiii,

mi-a confirmat faptul că activitățile extrașcolare au un rol educativ important, un caracter
stimulator, recreativ, atractiv, în cadrul cărora elevii participă cu însuflețire, optimism,
dăruire;

 Am urmărit să demonstrăm:

 creșterea interesului pentru activitățile extrașcolare ale factorilor implicați în educație, cât și
a resurselor necesare;

 care este impactul acestor activități asupra:

- dezvoltării personalității copiilor;

- performanțelor școlare;

- integrării sociale;
 - reducerii absenteismului și abandonului școlar;

 faptul că, prin activitățile extrașcolare, se continuă în afara școlii procesul instructiv-
educativ, realizându-se optimizarea procesului de învățământ;

 indiferent de forma de realizare, activitatea extrașcolară pune în centrul atenției elevul, care
devine participant activ și, cu toate că este supus unor reguli, nu simte nici oboseală, nici
plictiseală;

 necesitatea abordării parteneriatului dintre școală, familie și comunitate care implică o

colaborare și responsabilitate din partea fiecăruia;

 MANAGEMENT

 ȘTIINȚĂ

 - concepte

 - teorii

 -principii

 ce se referă la conducerea organizațiilor

 ARTĂ

 - abilitatea managerului de a pune în practică eficient toate cunoștințele științifice

de care dispune

 ACTIVITATE

 PRACTICĂ

 - Componentă a diviziunii sociale în afara căreia este de neconceput dezvoltarea

organizației

MANAGEMENTUL EDUCATIONAL

 Conceptul apare în secolul al XX-lea, inspirat din sfera economicului;

 reprezintă o acțiune care cuprinde un ansamblu de norme, funcții, metode de conducere

orientate în vederea obținerii succesului în educație;

 N. STAN

 Arta, știința de a pregăti resursele umane, de a forma personalități, în concordanță cu unele

finalități cerute de societate și acceptate de individ.

EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI EXTRAȘCOLARE

• EXCURSIILE
• SERBĂRILE

• ATELIERE CU PĂRINȚII

• TABERELE

• SPECTACOLELE

• CONCURSURILE ȘCOLARE

• CONCURSURISPORTIVE

• VIZITELE

• ACTIVITĂȚI DE ECOLOGIZARE

• ACTIVITĂȚI DE VOLUNTARIAT

• ACTIVITĂȚI DESFĂȘURATE ÎN COLABORARE CU INSTITUȚII LOCALE

• ACTIVITĂȚI UMANITARE

• COLETE SAU DONAȚII

• ETAPE RESPECTATE ÎN REALIZAREA UNEI ACTIVITĂȚI EXTRAȘCOLARE

• PLANIFICAREA ACTIVITĂȚII:

• - stabilirea datei;

• - obținerea avizelor necesare;

• - anunțarea scopului propus;

• - pregătirea materialelor necesare.

• PREGĂTIREA ACTIVITĂȚII:

• - enunțarea obiectivelor urmărite;

• - Prezentarea regulamentului și semnarea procesului verbal;

• - anunțarea programului zilei/zilelor, după caz

• CULEGEREA

• DE

• INFORMAȚII

• PE TOT PARCURSUL ACTIVITĂȚII

• PRELUCRAREA DATELOR
 • ȘI

• NOTAREA OBSERVAȚIILOR și DISEMINAREA ACTIVITĂȚII

SERBAREA SCOLARA

Prin intermediul serbărilor școlare am urmărit:

 Cultivarea eficientă a capacităților de vorbire;

 Descoperirea și cultivarea talentelor copiilor;

 Exersarea memoriei;

 Stimularea sensibilității estetice;

 Sporirea capacității de rezistență la efort;

 Mărirea stabilității atenției;

 Îmbogățirea trăirilor afective;

 Conștientizarea și promovarea datinilor și obiceiurilor populare străvechi ce trebuiesc

păstrate din generație în generație;

ATELIERUL DE PAȘTE

 A avut ca scop

aducerea în

suflete a

Sărbătorilor Pascale, dezvoltarea

creativității, păstrarea și transmiterea tradițiilor strămoșești, crearea contextului propice

pentru ca

părintele să interacționeze cu

propriul copil într-un mod creativ și inedit

CONCLUZII

 Cu cât sunt mai sunt mai diverse activitățile extrașcolare oferite elevilor, cu atât
sporește interesul lor pentru școală și pentru oferta educațională;

 Totodată e necesar să evite critica în asfel de activități, să încurajeze elevii și nu în

ultimul rând, să obțină un feed-back pozitiv, într-o atmosferă relaxantă;
 Prin talentul său și dragostea față de copii, dascălul va selecta acele acţiuni care să
satisfacă setea de cunoaștere a elevilor care să le dea ocazia să trăiască emoții
puternice.Totodată e necesar să evite critica în asfel de activități, să încurajeze elevii și nu
în ultimul rând, să obțină un feed-back pozitiv, într-o atmosferă relaxantă;

 Este important să ţinem seama de vârsta copilului şi să alegem în funcţie de

posibilităţile acestuia, deoarece un eşec poate atrage după sine refuzul şi chiar o imagine
negativă de sine a copilului.

 Tot ceea ce vom întreprinde, toate activitățile extrașcolare pe care le vom organiza vor
fi încununate de succes, vor fi valoroase și fructuoase dacă vom avea o atitudine
creatoare, atât în modul de realizare a activității, cât și în relațiile cu elevii, dacă vom ține
seama de dorințele și sufletul acestora.

BIBLIOGRAFIE

 Agabrian, M., Milea V., ”Parteneriate şcoală-familie-comunitate”, Ed. Institutul European,

Iaşi, 2005

 Balica, Barzea, Boca şi colaboratorii, “ Sistem de indicatori ai învăţământului românesc în

perspectiva integrării europene ”, Ed. Trei, București, 1999

 Barzea, C., “Arta şi ştiinţa educaţiei”, E.D.P. Bucureşti, 1995

 Cebanu Lilia, ”Managementul activităților extraşcolare în învăţământul preuniversitar”

Ghid Metodologic, Institutul de Științe ale Educației, Chişinău, 2017

 Cernea, Maria, ”Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de

învățământ”, în revista ”Învăţământul primar“ nr. 1, Ed. Discipol, Bucureşti, 2000;

 Crăciunescu, Nedelea, ”Forme de activităţi extracurriculare desfășurate cu elevii ciclului

primar”, în revista ”Învăţământul primar”, nr. 2, 3 , Ed. Discipol, Bucureşti, 2003;

 Cucoş, Constantin, ”Pedagogie “, Ed. Polirom, Iași, 2002

 Cozma, Thedor, “ Şcoala şi educaţiile paralele”, Universitatea “ Al. I. Cuza ”, Iaşi, 1998

 Joiţa, Elena, “ Managementul şcolar ”, Bucureşti, Ed. Gheorghe Cârțu Alexandru, Craiova,
1995

 Jinga, Ioan, Elena, Istrate, Ionescu, Miron, Radu, Ion, “Manual de pedagogie “, Ed. ALL,
Bucureşti, 1998

 Lazăr V., Cărăşel A.,” Psihopedagogia activităţilor extracurriculare”, Ed. Arves, Craiova,
2007

 Marcu, Vasile, Orţan, Florica, “ Managementul activităţilor extracurriculare”, Ed.

Universitatea Oradea, 2003
 Marcu, Vasile, Orţan, Florica, Chira, Carmen, Blîndu, Valentin,“ Dimensiunea europeană a
educaţiei”, Ed. Universitatea Oradea, 2004

 Mocan, Ioan, “ Managementul activităţilor turistice şcolare”, Ed. Treira, Oradea, 2009

 Orţan, Florica,“ Managementul educaţional “, Ed. Universitatea Oradea, 2004

 Marcu Vasile, Orţan Florica; Deac Emilia Adina, (coordonatori), ”Managementul

activităţilor extracurriculare” , Editura Universităţii din Oradea, 2003

 Păun, E., 1982, “ Sociopedagogie şcolară” , E.D.P. Bucureşti.

 Toma, S. “ Autoeducaţia, sens şi devenire “, E. D. P. Bucureşti, 1983

 Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, Cluj-Napoca 2007

 Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, ”Şcoala la răscruce. Schimbare şi

continuitate în curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact”, Editura
Polirom, Iași, 2002

 Webografie

 www.edukid.ro

 www.didactic.ro

 https://www.scribd.com/document/128957320/Conceptul-de-Management-Educational

 http://www.academia.edu/5233825/Subiectul_VII_Activitati_extrascolare.

 Lucrarea de faţă realizează un studiu care demonstrează eficienţa utilizării jocului didactic
în procesul de învăţare al noţiunilor de geografie.

 Prin utilizarea jocurilor se dezvoltă la elevi imaginaţia, rapiditatea şi profunzimea gândirii,

memoria, spiritul de observaţie şi mai multe trăsături intelectuale care vor contribui la
însuşirea corectă a noţiunilor de geografie, la o cunoaştere mai profundă a pământului
românesc;

 Jocurile didactice integrate în lecţiile cu caracter geografic au adus varietate, veselie, au

prevenit monotonia şi plictiseala; integrarea jocului ca metodă activ-participativă în
predarea geografiei determină o mai mare eficienţă a lecţiilor, reflectată în rezultatele
elevilor;
 Jocul didactic poate fi introdus în oricare moment al lecţiei, atunci când elevii manifestă
semne de oboseală sau când observăm că scade interesul pentru învăţătură;

 Jocul didactic contribuie la îmbogăţirea, fixarea, sistematizarea, aprofundarea şi evaluarea

cunoştinţelor şi deprinderilor elevilor;

 Prin joc e antrenată toată clasa la asimilarea cunoştinţelor prin forţe proprii, elevii,
participând activ şi efectiv la procesul de învăţare ca protagonişti şi nu ca spectatori;

 Prin joc elevii învaţă cu plăcere , cei timizi devin volubili, activi, mai curajoşi, capătă
încredere în capacităţile lor, învaţă să-şi subordoneze interesele personale în faţa
intereselor grupului.

 Mocan, Ioan, “ Managementul activităţilor turistice şcolare”, Ed. Treira, Oradea, 2009

 Orţan, Florica,“ Managementul educaţional “, Ed. Universitatea Oradea, 2004

 Marcu Vasile, Orţan Florica; Deac Emilia Adina, (coordonatori), ”Managementul activităţilor
extracurriculare” , Editura Universităţii din Oradea, 2003

 Păun, E., 1982, “ Sociopedagogie şcolară” , E.D.P. Bucureşti.

 Toma, S. “ Autoeducaţia, sens şi devenire “, E. D. P. Bucureşti, 1983

 Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, Cluj-Napoca 2007

 Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, ”Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate

în curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact”, Editura Polirom, Iași, 2002

 Webografie

 www.edukid.ro

 www.didactic.ro

 https://www.scribd.com/document/128957320/Conceptul-de-Management-Educational

 http://www.academia.edu/5233825/Subiectul_VII_Activitati_extrascolare.