ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE

ÎN EDUCAREA COPIILOR

PROF. VASILESCU SOFIA

CLUBUL COPIILOR COSTEŞTI - ARGEŞ

Se ştie că rolul conducător în educaţia elevilor îl are şcoala. Influenţa şcolară se realizează, în primul rând,
prin activitatea didactică, sub formă de lecţii. Ea asigură însuşirea unui sistem de cunoştinţe, formarea
priceperilor şi deprinderilor necesare în viaţă, dezvoltarea morală, estetică şi fizică a elevilor, pregătirea lor în
muncă. Schimbările rapide din societatea contemporană şi mai ales din relaţiile de comunicare au lărgit sfera
educaţiei şcolare de la educaţia economică, educaţia pentru participare şi democraţie, educaţia pentru mediul
înconjurător, educaţia pentru pace şi cooperare până la educaţia pentru comunicare şi timpul liber – prin
completarea şi cu educaţia nonformală sau extraşcolară şi educaţia informală prin mass – media.
Educaţia nonformală sau extraşcolară este tot o acţiune organizată, desfăşurată însă în afara clasei, în
cluburile elevilor, prin cercurile de profil. Aceasta se cere integrată în sistemul educaţional, oferindu-le copiilor
posibilităţi de selecţionare, sistematizare, interpretare şi utilizare a informaţiei.
În acest sens folosim mai multe modalităţi de organizare a conţinuturilor educaţiei, ca de exemplu :
a. activităţi de masă – cu deschidere spre o informaţie amplă (acţiuni devenite tradiţionale) : Zilele
Activităţilor din palatele şi Cluburile Copiilor, Simpozion Naţional, Zilele Toleranţei – 10 – 15 noiembrie,
Zilele Adolescenţei – 10 – 15 noiembrie, zilele Unirii – 1 – 5 decembrie, Zilele Eminescu – ianuarie; iunie,
Săptămâna pasiunilor – sfârşit de semestru;
b. activităţi în echipă – cu caracter interdisciplinar, centrate pe informaţii din diferite domenii : mass-media,
redacţii de reviste, ziare, culegeri, etc.(cercurile de profil – jurnalism, publicistică).
c. activităţi de educaţie (estetică, moral – civică, tehnico – aplicativă, ştiinţifică, religioasă, sportivă, literar –
artistică, plastică, etc. (prin cercurile de profil : cultural – artistice – teatru, coregrafie, dans, pictură, etc.).
Vom prezenta câteva din principalele aspecte de ordin conceptual ale curriculumului extraşcolar folosit la
Clubul Copiilor Costeşti – prin comisia de îndrumare a activităţilor de timp liber – comisia metodică.
Scopul este sprijinirea copiilor în descoperirea şi valorificarea maximă a propriilor disponibilităţi (în domeniul
respectiv avem şi rezultate pozitive).
În cadrul relaţiilor educative au importanţă câţiva parametri în funcţie de care a avut loc optimizarea şi
eficientizarea funcţionalităţii relaţiei profesor – elev. S-a pus accent pe competiţie şi înnoire, pe diversificarea
activităţilor de timp liber, care permit şi stimulează rute individuale de pregătire, orientare spre valori, spre
cercetări şi invenţie, dar şi pe autonomia copiilor în organizarea loisirului, toate având la bază un management
performant din partea profesorului conducător de cerc.
În acest sens, optăm pentru o comunicare direcţionată, prin dialog deschis, în care copilul nu mai este pasiv
receptor, ci un emiţător de mesaje educative. Manifestarea sa naturală şi deschisă ne uşurează munca, ne
creează o stare de confort afectiv.
O altă latură a activităţii educaţionale, din punctul nostru de vedere, este privită în mod psihanalitic şi o
constituie transferul de idei profesor – elev şi invers, lucru care presupune trăirea de către elev în raport cu
profesorul şi invers, a unor atitudini emoţionale.
Relaţia educativă nu este doar o relaţie de comunicare şi cooperare, ci şi o relaţie de comunicare sufletească.
Educaţia intelectuală (estetică, tehnologică, moral-civică, literară, plastică, religioasă) ocupă din punctul
nostru de vedere un loc central în cadrul şedinţelor de cerc şi în acţiunile de amploare ale Clubului., obiectivele
acesteia realizându-se prin activităţile didactice specifice activităţilor de timp liber. Astfel, pentru optimizarea
activităţii dispunem de o gamă variată de căi şi mijloace, începând cu precizarea obiectivelor, cu stabilirea
relaţiilor interdisciplinare şi terminând cu finalizarea activităţii de cerc. Managementul optimizării creşte atunci
când activitatea pe care ne-o propunem are caracter accesibil şi când este simulată activitatea personală a
copilului (de creaţie liberă, fie literară, plastică, tehnică, etc.).
 În cadrul activităţii şcolare, metodologia didactică este specifică, mergându-se pe stimularea potenţialului
creativ al copilului, a instituţiei şi a imaginaţiei.
Obţinerea rezultatelor pozitive (diplome, participarea gratuit în tabere de profil, apariţii pe micul ecran, în
presa locală, în emisiunile de radio şi Tv, etc.), au la bază elaborarea unei concepţii coerente şi flexibile cu privire
la proiectarea, realizarea şi finalizarea activităţilor extraşcolare.
În continuare, problematica activităţii educaţionale din cercurile de profil, va fi compatibilă cu reperele
acceptate în spaţiul european şi euroatlantic, în scopul obţinerii unor performanţe observabile şi măsurabile.
Există, însă, unele aspecte ale dezvoltării elevilor pentru care activitatea prin lecţii nu oferă cele mai bune
condiţii de exercitare. Este vorba de pregătirea practică pentru viaţa socială, familiarizarea cu diferite munci din
cadrul societăţii, formarea trăsăturilor de caracter. Activitatea didactică şi activitatea în afară de clasă, ambele
conduse şi îndrumate de cadrele didactice, ocupă un sector larg în formarea elevilor pentru viaţă.
În afară de familie, la dezvoltarea elevilor şi integrarea lor în viaţa socială, ajută Cluburile Copiilor, teatrul,
cinematograful, căminele culturale, casele de cultură, bibliotecile, expoziţiile de artă, muzeele, radioul,
televiziunea, etc.
Activitatea desfăşurată în cadrul Clubului Copiilor face parte din ceea ce numim activitate extraşcolară.
Principalele sarcini ale acestei activităţi sunt completarea şi adâncirea influenţei procesului didactic, dezvoltarea
înclinaţiilor şi aptitudinilor elevilor, organizarea raţională şi plăcută a timpului liber al elevilor.
Organizarea judicioasă a timpului liber.
Activităţile extraşcolare se desfăşoară în timpul liber al elevilor, evitându-se desigur, supraîncărcarea lor.
Organizarea unor activităţi instructive şi recreative, interesante şi utile, previn plictiseala, lenea şi antrenarea
tinerilor în activităţile antisociale.
Activităţile organizate de elevi în cadrul cercurilor din Cluburile Copiilor, au trăsături specifice : conţinutul
activităţilor şi durata lor, metodele folosite în formele de organizare a muncii.
Conţinutul activităţilor extraşcolare nu este fixat de programa şcolară, ci de profesor împreună cu elevii,
conform intereselor şi dorinţelor lor. Uneori acest conţinut poate fi o continuare la un nivel mai înalt a ceea ce şi-
au însuşit elevii la lecţii, dar, de cele mai multe ori se propun activităţi care nu figurează în programele şcolare.
Activităţile la nivelul cercurilor corespund intereselor vârstei lor, spre teme ale activităţii, care lasă câmp larg
iniţiativei şi creaţiei.
La alegerea temelor pentru activităţile extraşcolare se ţine seama de posibilităţile locale. Tradiţiile
cultural – artistice, profesiile dominante într-o localitate, existenţa unor mari meşteri populari, determină
includerea în programe a unor teme sau a altora. Conţinutul activităţilor extraşcolare este mult mai elastic şi
variat.
Conţinutul activităţilor din cadrul cercurilor poate fi adoptat mult mai uşor decât activitatea didactică, în
care unii elevi sunt obligaţi să desfăşoare aceeaşi muncă.
Participarea lor la aceste activităţi se face pe baza liberei alegeri. Prin aceasta se asigură o participare
activă a unui număr cât mai mare de elevi şi obţinerea unor rezultate bune. Activităţile desfăşurate în cadrul
cercurilor au un permanent caracter practic în timpul efectuării activităţilor elevii aplică în practică şi unele
cunoştinţe însuşite la lecţiile de la diferite obiecte de învăţământ.
Activităţile extraşcolare se pot desfăşura şi sub formă individuală : lectură practică, pregătirea unui
referat, alcătuirea unui album, activitate de cercetare în laboratoare, exersarea pentru îmbunătăţirea
performanţelor de muzică, desen, pictură, matematică, încercările de creaţie literară sub formă de muncă
individuală. În toate aceste cazuri e necesară îndrumarea, fie pentru a recomanda elevilor teme adecvate, spre a
le da sugestii, spre a aprecia rezultatele obţinute.

Bibliografie:
Cernea, Maria, „Contribuția activităților extracurriculare la optimizarea   procesului de învățământ”, în 
“Învățământul primar“  nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, București;
Crăciunescu, Nedelea, „Forme de activități extracurriculare desfășurați cu elevii ciclului   primar”, în 
“Învățământul primar“ nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, București;
Ionescu, M., Chiş, V., „Mijloace de învățământ și integrarea acestora în activitățile de instruire și
autoinstruire”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001