PAUL POPESCU-NEVEANU

li) '

PN [|r m NIN]ImT[Hfr
o

ST CT
I
tnoasterea€i

EDITURA T*ITITNNA
Pro{. univ. dr. PAUL POPESCU.NEVEANU

PERSONALITATEA
pi cunoa$teres ei

EDITURA MILITARA _ BUCUnT$Tr- 1969

Colteri a: I. PllTItlls(.Lr CLPTTINSUL
I

Cttvint inainic
I| ['rulrlcnre gclteral(r iile psihoiogiei per,sonali-
t:i t ii
1. ('r.,lr'c.irl iti r'ic 1tr.'r'::oii;rlilare . ,
ll. hirirrla s'rt ial-jsiolir,ir a pelsorralit.i iii
il. l't'r";oilaiitirlca ('.1 obir.r't iti ntai rtrUltor
s1 iiltle
4. ( onrliliilc, psilrice ale uelsorraliliriji .,
5. lrtrsrin:tlilatt,a (.:t ult sisient c c'rrtllilx . .
ri. I-liLrrlilr: nsilrice' irlc pr.'t'solltlildfii
a iriorliililirti
rle riutoirstrtc si siu'i;u .i
1;t't S'..ril a ii i ti 1 i i

lI 1-enrpcrit;rrerrttrl
.l ljlrrr'1, islorir: lii irr oi;lc'rnc'i 'ii
!. 'l'iprrrilc tlt, I iir. ii;Ltc nt,rlriilsii :Ltl,-o,
I i( ';l t'it
ll. \Ltriii'r,:;1il'i lrsilr;r.t' irio tii;Lrr.il,rr. tir. irt -
1.it'iia1c, ltt,i'r.oilsir s;rr1tIt'irr;ir.;i .lf
d. (lar':rt.teIis1ii,i1e 1_ri'rnctpitlr,li)1. ir,rilpr't ;t-
rr:elt 1 e' ;li
ii. l)eiellttiniu-r:ir instisir.ilor rle tcrn;.rlltl-
]-llull t ,i1

IIX. "trp'ritucllrriIe {lt}

1. ('{rir! rptlll ile :l1r1itut1ile ij3

!. ;irrl itrrtlini sintl;ie f i i.rrrl1ll.'tip . . . 6,|
11, .,\lriitrrrlini .sclerale si speciillc ...... t)7
4. Lrc.d j1iile :i eclrrr aq:ie : t'oiuI lot' in
ric;z,, ollilr'ea a1t1 i1 Lrr I inikrr. 0&
/ o1t'l;rli;r rlitrlt( irl)l;lu(l;lli. r r:1r,,-iinr(,
.: a.c.lrl llt(tct l 72
(-clrtciilionarelt sor i:il-is1q1ir.;--1 ;i i11.1 ;r11-
,. , r1,'t' ;: 11,.t:rtt.lu| 73
 Tipurile co r.rgnitive qi strrdiul 1or . . . . 7ti T]U\,'iNT lNA1NTE
Inteligenta si creativitatea .... sti
Diagnostica r:ea inteligenlei ;i ct'eativi-
!x]
o
tetii
10. r\ptitLrdinile artist.ic e !);i
11. Aptitttdiniie tehn icer 102
12. Aptitudinile matemilti('e i lt)
13. Aptitttdiuile n'r il it aler i 13
14. Talentrtl I 2i)
1 5. StucliLil itptitttditrilot' 122

lV. Caracterul I'ta

Lucrurett rle fald i;i propzute sd Juntizeze cil,iLorului
{'Llllottitlfele cle. bazd cu priuire Ia personalitate ;i, tota-
1. C,onsjclc.ralii {€,1r!'j irI(,
, Instinctelc umanc ;i con;tiiil{a 1 lJtr rrlotd. s(-f irilcsneascd. orientarea in proccsele clificile cle
J. i\iiotivalia ac!itrt.rilol trlnilnL] 1,1i; stu(l.i.cre e otnr.Lll"Li.
4. f)eprinderi 1i obilrttin\c 1.11)
Arn irt.<;ercat sd. reslizez o carte de largd utititate, Jdrd
5. Voinfa moral i<'t';le or'114n izill ai Lrl
ct, sint'pliJica i.n chip neperrnis problemeLe psihologice pe
6. (,loorclonate mot atlc ale t orrstiill{ei clc'
s.ine 152 core le impLicd pe.rsonalitotea. Intenlia noastrd. a fost sce-
7. Niveluri de aspilal.ie si clc c^xpe't ttti,ic l5{; (u, de a incita pe cititor la nreclitafie, la confruntoreo cu
Contradic{ii in clczvoltult'a
o r..;rrirt't.r.t'Lt l rti r53 erpe.rien, a proprie ;i tenomenele actuale. Nu am uenit
L Atitudinea, compoJlclitir tle bitzA at I it- (.^?,t nnt.lte ilustrdri c:rsncrete si nu
anL insistut lnult asuprct
r':rc'tenrlui lr;:
10. Stnrctrtra ('alacterullli 164 tlireetiilor eclucatiue pentru cd, fixindu-ne sarcina eluci-
11. Atitrrclinile comttni< itl ivt' ;i ecl-riliblttl tldrii fenonTenrllui cle personalitate, am socotit cd pe tnd-
ernotirin:tl Itll
s?rre r(elizdrii ttc:estei sarcini insu;i citi.torul ua putea sd
12. .,\tit uclin ile f alit tle o;urte n i I ri{i
('t'o('(, si,ltLa[ii < ottclutlt:rtte ;si sti-.si rc,coltsiclere erperienla
13. Atitudinile fa[5 de l.rrrrplia pclsoan;i .. 1i2
14. Atitutlinile fatd de rtrrtr.r'i 17it ttlucalit,ii. ilt,eusl.u eL atit ntcli lltult t:u, t.tt cititrtrii nostrii,
15. AtitucUnile f;t{i clc lurnc, inrlco::r:bi o.filr:ri, tlis1tttn tle o a1n-<,t,iabild experier\d irt t:unoastereo,
iali de societate 177 :; i crltrt'afia nd uI{iI, tr.
16. 'Irdsdturile voluntare de ca|a('ter' .... I 8.,
Intportantd, tlht Ttuttcttrl cle redere al uc:estei lut:rdri,
17. Particr.rl:rritit.ile de Plofil (slructulalc)
-la C-1'21.1€,pLllrri 187 cste cr.tntribulis la aclinc:irea uiziuni,i ;tiin{ifice asuprn
1B I)iagncisti<'area tlisdl.ttri[('t' de c'at'a,ter ! !)4 clrtului.
O astfel de uiziune bxleplinegte un rol esenliul in, op-
V. Cileva probleme privind tlezvoltarea Perso- tinfi:areo factorului, Trmon ci,irt sistentul a.rrrt"atei.
2r1
nalithfii Cre;terea spectacrLloasd. a compleritd{ii poten.fialului
1. Corela!ie dinlre aptitudini 9i carucLer
rlN leTutic-militar, tleporte LIe a dininua irnportart[a perso-
2. Partictilaritaiile psiholo.qitre ale acloles- xxtrl.it(Ltii llmene, pttne in fo.fa acestein ccrin{e cleosebit::
,17
centullti 1i tinirtllt.ti ;i-i rezerud un rol clecisiu. Interesul major fald cte posi-
I'sihclogia grupului $i ])ersonalitatca ' ' lLilitdtile ;i concli{iile indit:icluale se erplicd. insd, n1t nLr,-
4. Pelsonalitaie:I comarldantttltli mi'litar 'ntai prin uceste solicitd.ri ci, in prinnil rind, prin unta-
O'lr i nisrnul nostru eoinunist al cdrui p?'inl comend&ment eslc
Bibliografie
gsrija ;i raspectul fa{ci rl.e arn.

i\I;1ORUL
 i. t)ltollLIt\lit (;UNMAi,t!
')l.n PSI i iOLOt;I i,li Pj:lliSON,\LITI'].II
o

1. C'onccptul dc personlliinte
Nrr i,xisti pl-'{uit5;i uzilatir in lrrmca no;ls=
<l iclt'c: nrari
tlir tlt.r'it accc'a c.ir-- l)c fapt, r'orbincl clcsprr'
pcrsonalital.e..
pi,r'sor-ri'rlitatc, <liscrrtlm in tr,rmcni majol'i clcsprc ONI I
r1 p('r'solralitatc t'ste implicalir atit cxistcnfa omcncascti
,lr r't,t'u (('ar('r'a slrbslantial;i spiIituer1, cit gi intrc.g ar-r-
qlntl)lrrl clc r-atloti acunrulalc.r islolicr dc omcnilc, insulilt:
i (ii' om. r','alizatr, in plt.zt'r'rt ;i ploir'ctatc in r.iitor. Nti
lris{;l apl'(,ci('r'r' rnai inalli acoldali cuiva cicc:it ac('ca (lc
.r ii lccunoscut c'a o p(-rsonalitote.
I
l)rrpi pilcrctr nr:rasl r':i. prrl's()nalitat(.a hratir in ttc-
,, 1;1,irrrri'A t'i frrnclamt'rrlalir - t's[.c o carar:k:t'isticd ,qt'nclal
rrrirrrir. Irr lirrrlratirrl rrzual, tci'nenul cslc folosit qi tlis<'r'i-
;ritriilir', irr rt'rlt'r'r'it staltililii Lrnci scili rlt' r,aloli.
l<llt';t rll llltsottitlil:tll lil'r' r'itll'rt'irri [oatt'1c a<lirrci in
j',1rrlia r iclii :-ri crrllrrrri ol)rcrr, sli. l,,a int'r'pt' si sc infili-
.), /(,' o <latii ctr t onsiiirtIa rit' :rilit'. 'l'otrrli. qtiirr{ar <lcsltlir
ir\'l'sonalitatr,t'stC rlt'rll{ii it'r'r'ir1il.;\<'r'as{:r inlrucit r.ru
, stt' srrficit'nt sir lt'ctrnosti mar-rifcstirilt, pclsonalitir{ii, ci
irt'buic si-i r'lt'-scclpt'r'i gi ori!ir-rca, sir-i <1t'scifrczi -qlruc-
tLu'a. In a(:('astI plir,'in{ir, 51iin{a a r-cr-rit tclativ tilzirr c'r-r
lur-i aport sLrbslan!ial. Apoi. consiclcralca omului ca p('r'-
"onalitate cstc rr.'al conclifionalir ckr rrr"r ar-lumil, rc,qirn dc
-,ia{ti ;i ckr cultirri"r. Eristiyr sllinsit It'.gdttrld iutrc at.t','-
rlilarca icicilor rlc pr-'r'sonalitatr, ;i aval-rsul trmanismulrri
in 1'-'oric ;i in lcalitatt'a soc'ialir.
Co r.stc insi'r pt'rsonalitatca ? O prrtcm rk'fini intr-rrr
e:l-tip c'lar ;i salisfaiirlor'? l)c la inccput tli'l-lrric sI mzir.iu-
lisim c'd nu clispuncm clc o ck'fini!,ie complcti a p(,rsorla-
litirlii. Allport a inr.cntariat r:r'co ir0 dc acccpliuni ciift'-
t'itc alc tcrmcnulrri cle pcrsoltalitatc, fic'caLc avind o va-
lalrilitate limitatd. Nici nu se inlrcvcrlca posibilitalea clcr
I}
 graficc. Fapt cste insd cd adaptarea la mccliu a strur'-
r:Iasic'i (gt'ntrl proxim si
a -lormula o clclinific irr tcrtrielrisingur':t frazfl' Crecletn ci turii morfo-func{ionale nu cste doar cfcctul influentelor
-i:;"a" o
iri"t""i"-.pccifica)'^u'itta cic mr.clir-r, ci acerasta rczulta dintr-o interracliune (mcciitr-
accasti clificultate *t ie orciin formal' I)acd
numai r'-u'ganism), ccl din r.rrmd conformindu-se filogenetic s:ru
;iJ;:s"; iucr,rrite i" io"a consiclclincl pcr'sonalitatca <-rntogenetic conclifiilor fizice ale mcdiului Ei constituin-
-
sirnilarir cclor .xprimate prin
;ilU;%';"i".qoti" *ttpttt-:t, 'ni"i"ti", sp!r'i,l-. spaiiu' md1u15'. timp
clu-;i o anrlmitd modalitatc de cxistcnld. Altfei spus, da-
cuvintele:
'", ';il;;i i'oln univcrs, troriti adaptdrilor sale, organismul asimilcazd ccrinleie
i.,t*t"gc impoiiuilitatea definil'iei sterco- mcdiuh,ri. manifr.std o anurnitd elcctivitale fa{5 dc nenu-
caractcrizare
tioe. Vom incerca, itt-?ot-tt""it-t!it' t-r su<'cintd rnirratc.le condi{ii al.c anrbian,tei. Prin rrrmare, individua-
u^ f.,no*('r1trltri <lc pcrsonalitalt'' litatca organicl se prezinti ca o entitalc actirrd, organi-s-
Incep prin a t'timr-'logic al cuvintului mul soiicitind mccliul intr-un anumit fel. Expansiunca
(lati;;-:-
t.'.i)"'i",,I"Jr*iia',' "iti"ti"t""strl
^pcr.o.,a;.-Fiimttl ltti scns a fost acela dc "lndS- in<iir icltrlrri in amlrianld se dezvoltii mai alcs o datd ctt
pttt t'ar'1.1. a1t1rrii tcatrului Al
arttic
doi- t.k'pir;irca instinctelor 9i apari{ia conduitei plastice, dato-
pt: cint'r'a no scend' liti actirzitd{ii reflcx-concli{ionate a crcieruiui. in con-
intruchipau satl slmbolizau s-<-' rc'fi'r'ea la rolul in-
1c'a sens. ob{inut prli^ "xt"'''iit.'''"t' p" flrrntarc.a sa cr"r ambianla, inclividul cste cu atit mai efi-
-C..'t;;; i; viatr' la
rlcolinit in tt'atLu l''rnctiilt' :3iu,:l* cicnt cu cit dispune de o contluitd mai plasticS, de un mt'-
;:5;;'""i;,'.1u. <le-al tt'cilt't s('11s rlt'st'mncazl rnsast r'aniqm snperior de integlare Ei cocrrdonare. Estc ccca ce
a ct'liri care indcpli- sc r-.xprimd plin termenul
inclivicltralitatea lcoriJtuia'riptittich) aclattgir o not6 cle
I
cu tendin{e augmentative qi
neste roh.rl. ccl dc-al patrult'-a scus cste' cc ran'g arc
^;,'i,,tit cornplexc -
clc ittclitidunlitcite.
;;i;;"", a.t-t" la cc fcl cle 9m
-t"*t''ri -
O indiviclualitatc propriu-zisi.i prczintd numai omul-
ctc. Din acL-stc p"tt" otigittalc' in clccurstil is- ,\rrirnalul sc oprcgte inainte dc a se ridica la acest nivci.
torit'i atr r'ipitat o ponat''" nrai marcrohrl al rloilca qi al pa- l)irtot'ilir t'xisl,r'n{r'i salt' sc.cialc, omul c,apdtd posibilita[i
social sau cK-
lrtrlca, rcspecli\- p"ltonno tk'st'mrrinil grla< 1i<' nt'lin.rilatc' dt' aclaplat'c la mccliu. Omul insi, ajun-
nrimintl o valoat't'. llirrtl sii-;i anli<'ipt'zc inlt'krcl.rral ac!iur-rilt', nr.r rr:aclioncazd
' A ,,rmlr i islolic itl..','a dt' p(l'son alitate irrst,aurnl rlc rrr.nri.ilocil, r'i prrr.rt: inllt' sirrt' ;i rratuli 1;chnir:a, ('xpe-
estc intclcs omttl'
lapt sd examinirm i"itti t;rn a fost Eioliginal I'rio)oqic' clu
r it'rr(.a ;i at !itrnt'a r'olt'ctivii. \lrrn<'a t'stt' acce'a care il crc-
1n plimtrl t'itrtl s. i''''tf"n.,-tontcpttrl' vorlla ti: Tt,u {'azii pc om inlr'rrcit. fac'r' posibiic aparitia qi dt'zrroltat'ca
cstc
ittclitid.. Aqa cum 'pt'tt' ;i
o c'nr-ititttl'
spt't'i[icrrl
< or-rlt.iin{r:i. Trcccre'a dc Ia aclaptarea pc baza nnor infor'-

r'e Irrt poalt' ii 'lir iiar fili a-;icarc pit't'rlt: Este

sc pol ' nra{ii exclusiv sr-:nzorialc la adaptarr:a prin intcrmcditr!
caractcristic'a organismultri clin
nrt e irmrua
la!:iur-rii reprezintd un salt cxtraordinar pentru cd aici, ckr
;:ili t*;;;"i"i;; ca a"etta sir incctczc clc a mai cxista fapt, se trecc dc la rrtilizarca singularlrlui conct'ct la uti-
creci o i-it"f" fer:mI a uuci nlrrltiiudini
t'ii:
ca atare. Pste-unitate' iizarca generalului, a logicului, a univcrsului. Aclaptarca
;;;;;"t", -sc estc st'aticl ci func{ionalr' i'alionalS nu mai estc un proces proprirr-zis dc adaptarr:
""i" "tt mccanisnr dc co,rdonat e'
ol>tine printr-trn a indiviclului la mediu ; tot mai mult sc poate vorbi d,-:
";;,^';;;
La fiintclc cvoluatt'. coot'douat'ca intt'cgultri organism 1i arcliunea de aclaptare a mediului la neccsitdtile individu-
a relaliilor organism-mccliu estc rc'afizatf, prin sistc- Iui. In interacliur-roa pe car€) am semnalat-o ceva mai sus
afirmarca sa' incli-
mul nervos qi h";;;;"1 In c"'ol"tia.si
dt' fapt' u:r intervine dcci o restructurare calitativi, definitd prin
viclul eslc .tri.t',1"i"rld;i tr" *ooii'' fiirtrl' cxcnrplarclc d.' creEterea spectaculoasd a forlci dc intcrven{ie a inclivi-
pt'odus aI mctlitritri' Daca sc rtt'nif,t'csc dcplini clului.
fior5 qi far-rn5 --^'o 'ii" oricine .-: *" constaid o
Cercetdrile dc r:tnografier dcmonslrcazd cd, inilial, in
.o.".po.ra"ntd
-aL a anatomici 9i fiziolog-ici-accstorazone "l :"^1- rt'ia{iile cu am}:ian{a, aclaptar.ca estL: clc orciin maximal
cxtcrne, r'ariabiie in cliversc
geo-
aiiiiii -.',li.t
ll
l0
 so(:ial, (l('olu'('('(' indir irlrrl inlr'i iir (,rg:ulisl.ll.il sot-iai ca
o sin-iplir c()mp()n('n1i-I. firlir virloalt' auloltonrii. So<.ictirlitt'
plirnitivt.'sint rtr-t I't'l <lc'nt'lrrrlo€lst'ulrlitl-t('in carc ii-rcr.r
nlt si' firt'azd ttn iinttnril irirt lr,tt (l!' ('()lral(,11sait'. Inrlir,iritri
ulniln c's1c in( ol'Dot itl irr c t.rrrtrrnilatlt,a :;oc'ialli. at'c simtii-
mintr-rl l()talt'i par'1ii'lpirri la via!a si t'risl.r'n1a corrlLrni"i si
nu poscrli nic'i miicar lln numc inrliririual. Altia cu tim-
pul, p,.r mitsut'i-.i c'c st- plorlrr<,' tlivizitrr-roa mLrni:ii ;i sc
trecc de' ia grrrptrli t'onstitrritc pt' plin<'itliLrl omogcnilitii
la glttpuri rcalizate pt. lrirza trrr,'i rrci't'sarlc t'1t'i'ogt'nil,ii{i.
inclivirhrl capital o c'onltiinlii clara <lr,sir-x'qi inccpc srl
sc clefincasci cumr-a ca o pr'!':.()ar-u1 carr' ir-rdt'p1ir-rt'q1c ur-l
ro1 spt'ci{ic ;i clispr-rnc ckr o t'.-lis1 t'nlii alttrltt'.
Aqa cr-rm a lcmarcat insi"r r'rr rlrrltii piitrrrr-rck:r'c \Tat"x,
inclivich,rl incepc prin a cunoa;l('pc al{ii si ntrmai in rrrnia
pt'r'ccpelii qi in{clcgcrii allor nrt'nrlrli ai l-r'trpulLri. prin
lontlLrntaLca cu ec('ltia, ajrrrrqt.sii s, 'rlt'Iin('as('i"r. si-r sc
iclt'ntificc pc sinc. I)czvttliat't'a atttor'ou<ltrct't'ii con:tit'ntt
lacc posibil ca fit'carr) sIr s(' I('alir('z(' rltrpir nto<lt'l(' p(' cilr,'
i,-' imprLrrrrutl rlin grtrprrl socitrl.,{<'r'asta IrtL itt*cetmu6
,i ii sc intrt'rupe clcpcntl,-'n!a Ialir <k' soc:it:ta1t-. Inlr'-r-rr-l
,i:numit scns, ac('aslir rlcpt'r-rrlcntii c'ltial' sc acct'l-titt('azi'i.
lntlr-rc'it litmui d,.lzvoliirrii so<'ialt'. rl,',,'t'nin<1 ntai acct'l!''
lii1. ertit cerlin!t'le difcrt'ni,ia1t' ,.'it si tllorlt'1i'lt' \'i'rli1(' (liI-!
t-)altr'ur socrictir!ii sint mai st'rrrnilicativi' : c'rlnlagittn, a
L nrotionali, sug€'stia, imiia{ia. '.'it s1 nlr nliti vot iritrr ri-
I rr,t lt,lc cclmrtnici*rrii vi'ritalc $i ali' nlot'it', ttl'ilrli'. fttrlc'1-ic-
n('rtrt-r tlir-i plin. J)ift'r'cnIit'r't'a lt'1a{iiioi'so<'ialt'. st'ltirrrl-';i-
1'('a Jolnrol<lr dc mltncal. rlir,t'rsificarca pt'tlk'sii)11ali-l, l:1i'-
.{Jir'ct'l con-Iunitir!ilor: ecol-ronli('(' li linqvittictl piuir la cii-
n'rclrsit-irrile nationale, cvohr[ia {'..rl'tlrt'lt.,t' cie t'tritr-rI'ir ;i il-r-
ilcpirtnirrdcrca c'-rlturilor sirrt c'i{ir,a din -tac:tolii (at'('. 11,-:
pat'cr'tt'siri ultimclor milenii ;i st'ccllr''. arr dctt'r'minat clt"r-
roitalr'a qi gcncralizarca ft'nomcnttlui rlc p('r'sonalitalu.
Din aceste plincte clc' vcclt'rc cst(' scmnificalir-i in!clt'-
qcrea polsonalitti{ii in sociok).git' 1i psihologic socialii. i'r*c
i'cft't'im la r'cle clor-ti climt'nsirrni. t'o1 1i sta1rr1, clupi carrr
sinl t'onsi<lt'i'a!i inclivizii ir-r analiza soci<,1ogit'i1. lloltrl s-
<lt'fir-rt:;tc prin ftrnc{ir.rni1t'. sat'r-inil'-'. ar'{itrr-rilt't'it'r'1ot'ii
s:irr lt'lal,iolral(' pt- care 1c indcplinlstt' inrliridrrl irr socic'-
tat,c, r'rir*rltru.rzinll rtnclr clt'in{t. s.tr-L ciiu ini{iatir it pt'oplic.
1l
*rro.Lrrl r'.nsti clt'ci clin intrr.r,t,ntia i^clir.icltrlui
irr a'riri_
"a'!i.;i .si' cxp.imi in l,cdificirri alt' compo'tamcnltrltri,
i* atituclini qi acr{i"i. l)r, accc? sc ;i voriie$t" ,i;rp;;' ;;
fLinclie clc pe.r.sonaj a persoualititii. Acoasta ciin trr.mir sc
p'in roir-rri, in ip'stazc dc p(,r.sona.i. da. cstc
'r'aliz.aza"t
n('ccsar ca aclaptarca, implicati clc r.or. .sil nu arft'r.t.zt, in-
-risi fonrlrrl rajor.ic al pt,r,sonalirilii.
. S1 atut'.tl
:ii'icl
dt.cur.ge din locLri, ciin pozilia ocupatir
i. st-trcttr.a soc'iarii. Statrt.r crcpincrc^ c1crlc, in_
,i"t,l.'
tiitt. obicclirrc clar ;i clc atir.riini s'rricclir-t'. Inrri.icrul
poalc si"r-gi afirmc sial.r_rtul sti.rr, si-r rrzezr, (li, rh.r,p1rrr.i si
si-5i in<lt'plir-r.ascd inclatori.ilc intr-o nrirsLrr.i .,i'ial',ili.
'T'r.rt. a;a c't'i1a1!i i'dir-izi
i{i pot stirr c'o^tcsta
pttzitia rlc' car. clisprri si. pinr ra'.cunoast.
rrr.mir. i1i ,r,'fi,-,,."
1.rozi!ir', i!i cor-rfeli ci rrn anumii statul "r'"
I^ntre rol ;i statut st. un r.apor.t cle i'r.rcl.lpt,nr:it,n{ii-
-t
It)t' fapt accstca sint-furornenc <nmpk,mcntarr,. lftui p.t,-
sus r]c oricc cste insi st'm.ificatia s^au valoarea inclir.icl.-
II lui. 1n psihologia pcrsonalitilii. inctic,cle r_lc valoarc cstc
ll.'< isir..
lrolosim 1c.r'mt-nul clc pcr.sorrrrlflcrte acl5ugind cciui gc_
t rtrir: <lr' Tnrsoan(r <t notr'i valorici:r, pcntru c.ir cr,l puiir-l
i I), rrIlrr olrtrrl tttorlt'in pi't sorralit att'a in-rplic:ir clou i'r col-r -
I'
'lilii
l. A f i t (,( ll)()s( ul (,;l () \'aloat.(,. (,a o inrlir-i<lualitale
I
. ill(' itrltrlr, o lonlrilrrrlir' (l(, pr.(,t la viata sorit,tilii:
i1 2. A aYt'er r,on;tiinfa (,ii p,,r'sorral r.r,1-lr.r,zi;tLi (.r,\.a \-a-
iot^os.
In sccolul al XVI-lt'a. li. pa_qcal sustinca ci irr onr
tlclruinla.dc' a olt{inc pic.tr.rilca altora g5lrl ag& cjc inl.il_
tlircinati incit, petntr.u a atr.agc atenlia qi a li aploltat c1,.,
:iitii, cl estc in stare sd fac,i or.ic,t,, sir renun{., c.lrlar. la sa_
lisfacere'a cc'lor mai c.lcmcnti:r.c, tr.t,itLrin!r,.
Promovare.a pc parcursul istorici a fcnom.nulrri
pc,r'sonalitatc impticd insd qi altc condifii. r1.-
il piim,ii
a fo-qt necesar sd se acccntueze difcrer-riierilc rnte'i'cf;.,]i- ].t"e
<lualc. Sc por"nc.;tc ckr la cii{etcnlicrile dc- scx,
.f" ..i..ia.
iic apartc''ncnfd la grup sall la naiiune, cle ia confolmatia
::l,iJl-i":, ;i pina Ia <irferenlicr,i func{io""f", -"i-'ni,,
PSt'lc('' Ap.i r-a fi nt'cesar ca incrir-ichr i:r clcvlnr co.qti-
L'nt nu cloar clo cxislcnla sa unitarl-r, clar.5i.t,,
rp,.lti"a_
I :,:
 citatca sa. IIai nult dccit atita, sd incerce s5 impund ac*
Pe parcursul t,impurilor s-au ir-rcelrcat mai mrrlt'c rlc-
tiv cec'a ce are c'l pcrsonal, specific. Jiniri ale omultri. De la Aristotcl avcm inlelcstrl dc ani-
ConEtiinla cului este condi{ia internd a dczvoltdrli mal social, politic, economic. I)eci, faptul ci omul tiitqtc
omului ca subiect activ si original, altfcl spus. ca persona-
in societate, cd se organizeazd ;i iqi satisface neccsitirltlt:
Litate. In perioaclc istolicc, mai muit sau mai pulin inde- de via{d printr-o economie este indicat ca specific. Tot
pdrtate, r6leva'tc r.'rau cloar pc'so^alitf,{iier stdpinito'i}or, din aniicf-ritate diinuie Cefinirea omultri ca animal carc
posedi ratiunc, sau ca unul care iqi propune scopuri gi
i1c conducdtorilor sau alc cclor cu mari posibilit5{i crca- ire voin![. Mai tirzirt, f)escar'tes a ursistat asupra con;ti-
toare. Se consiclera cd indivizii ce fac partc din masi nu'
sint ap{i clecit si execute, si incleplineascd voinla celor inlei ca notd clistinctivd a fiinfr-:i umane. De mare circu-
inzestiali cu personalitate. Masclc au fost insi intotdca- laiie este dcfinirea omrtlui ca animal carc posedd d-arul
una active Ei, neindoielnic, clctt'r'minantt:' In trecut se ob- vorbirii, care i;i poate cxprima ideilc prin viu grai. Clgn-
scrvau numai roiurile celc mai prot:nitrcnte, cdrora din cretizind vechea caracterizare de homo Jaber, Franklir:
'motive social-icicologice -- pc carc nu lc mai discutdm a precizat cf, omul este un animal care produce qi utili-
aici li se atribuia o influen!f, irotirriloalc gi exclusivd' zeizd, instrumente. Este insi intrucitva dcconccrtantit
-
Variabilitatea pe parcursul secolt'ltir r'lc istorie antic6' catcgoria clc anirnal, ce se utilizeazir in aceste clt'finilii
nrc'dievald, moclernd, contcmporanil a profilelor umane cirept genus proximus. Aceasta nu pcntm cd omul nu ar
pe care Ie cunoaEtem mai bint', fapt'trl ci structrlra per- cupiit ae gi caracteristici biologicc care sint propiii ani-
sonald s-a modificat marcant, dc Ia sclar' la ioi:ag, de la mil.,lui, ci pentru ci depdEeqtr-- pc animaLe intr-o mdsrlr[
nobil la burghez, de Ia muncitor industrial la activist so- copleqitoare Ei, oricum, in ierarhia vieluitoarelor fie
'cial, toate aiestea ne demonstrclazi cd pcrsonalitatea. se chiar gi pur biologici eI ocupd iocul ccl mai- inalt'
l)eci ar fi preferabild categoria -, de fiin![. Atunci cind in-
ol"iig"t""rd la nivelul tutu.or artic.riafiilor_ v.ic{ii.sociale ccrc2lm insf, sd gdsim un singur atlillut distinctiv al acestci
si cd"nu este neapdrat specificul unr-rj nivcl ierarhic stt-
l'iinfc aitrngcm in situatia imposibilitd{ii unei alegeri carc
p"rior. Dincolo a" ierait-riile stabitite social qi institu- sir nrr implict: 1i pcricolul unei unilateralit5{i. Accasta
tio"ut exist5 o ierarlde a valorilor carc uneori evolueazd
la viata socictd{ii gi, implicit' pt'rrl,r'tr ci-t ontttl t'st,t', in act'la9i tilrp, o fiin![ carc pro-
cu totul altfci. Contribu{ia clrrcc instrttmc'ntr', mttnccqtc, triticEtc in socictate, estc re-
alirmart'a pcrsonald nrt ncccsjti rrt'apdrat, un cadru for-
mal. Personalitatea nu cstc un privilegiu dc clasa' ln- rlc'* zultat din dczvoll,ari-'a istoric.'i, vor'llestc, r'a{ioncazi, clis'
picdturd de apd, se reflecta pune clc congtiinld, sc olganizeazl politicc;tc Ei participi
care dintre oameni, ca intr-o
vrala intregii societd{i, istoria,.pg?ili3 de <:1as5, impreju-
ia o economic dezvoltatir social, participi 1a culturi etc.,
etc.
.arii" ale dezvolterii i;(iividualc. Corespunzdtor, Cea mai cuprinzdtoare idee despre om estr: accea pr--
"on"i"t" poate fi in{r:ieas5 la trei niveluri : 1' Ca-
pcrsonalitatea care ne-o furnizeazi Marx. In lucrdrile lui, Marx opini-
iacteristiciie genera.l-umane' prezenla la individ a tutu- azd impotriva inle!,egerii omu'lui ca un lucru in sinc' ca
ror insuqiriloi ce sint proprii tuluror oamenilor ; 2' Ca' fenomen izolat Ia care se cautd a sc gSsi anumite insu;ir"i'
racteristica tipologicS, valbbite numai pc1try.- .3numite
eserriiale. Catza pentru care onlul estc om, adici perso-
grup5ri .a., cle inclivizi; 3. particularitdlile strict
nalitate, nu poate fi gdsitd nici in organizarca corporali-1
ce definesc in chip special persoana ca pe o'
indi'idualc, "at"ilolii 'omeneascd qi nici in spirit. Pascal prcsimlise aceasti cli-
rntitate irePetibild. ficultate ;i se intreba : dacd crrl nu este nici in col'p, nici
ifrdsdturile inclividuale de personalitate nu pot fi insS: in spirit, atunci unde este ? Marx aratd cI omul ckpi-
inlelese decit pe baza celor tipice Ei mai ales a celor .qr'- cit qr pe cea social5. Fiecarc
nerale. ilocmai cle aceea teoria personalitS{ii estc strins, ;eEte atit ipostaza animald
,om este in relalii cri toli ccilalfi oameni, ctl generafia lui
J.egatd de conceplia despre om in [Jcnerc'
I5
n4
ca cu gcneraliile ce l-au preccdat. Privind lucrulilr
,ci
estfel, Marx inclici trei asnccte ale omuh-ii considerat, in-
acclaq timp : a) produs al istorici, b) mcmbru a1 -"ocietdtil
qi c) creator al istoriei, ceea ce ii perrmitc sir fic stirpin al
nalurii. Cauza principal5 a tr-tturor at:eslota cslt', desiqttr,
existenla sociald. In consec-'inli, NTarx formutrcazi icieca
celebr5 Ei funclamcntalit pt'ntrtr inft'J-cgcrca omului : cscn-
1a omului rcziclir in at-isamlrltrl r't'1a!ii1or soc:il'lc. -t\ccasia
rsle mai mult clecit o clt'finil,it:. lislt'o <l'zrti-rluitc a os{'n-
iialit[!ii.
2. Ntturu social-istoricit ir ptrsotrrrliiil{ii
I,-iccalr: oln este ccou qi conlirrr'tal,or al istoriei ul1i"'t']'-'
saic (Rubinstcin). Constitujrt'a pt't'sonalili{ii t'sl'c un pro*
c,.s cchivalent cu umanizarca sau soc'ia1i7&tr'a' Angajin-
ciu-se prin inse;i condiliilc dc existt:n{i"r in ci|crriluI prac-
ticii socialc, in sisletmul rc'1atii10r' riocialt.. ot1-}rtl tlcr,'ir,t:
purtitcir al moc.laiitllilttr de aclitrtlc plat'tic'a ;i tle l'apol-
iarc sociald. La inceput. in pclioacla copiliriit'i, toatc
acestea ii sint, intr-o llund mdsurS, irrrpusc' l'iind 1ra-
l"rcrsat cle ncnum5ratc rapo|tuli in fanrilic, in Ecriald"
in procluc{ie,.Cu -
in via{a pr,rf csional6 ctc" omul devin':
agcni a1 1or. al1.e c'vint..-el clevine sriltiect con1t1'.t
al pr"acticii ;i viciii sr:ciale. lnarmat dt: st;cictatc: ctt o
!am5 incalculabilS clc miiloact: clc .crLnclaltct-r-'. dcl aclillnc"
rlc raportarc, omtil r.lc"''i'c r-'rr-rl clin r.:ci c'aL. trupt5, c'iri'i:
pror'6vcaz5 toatc aceslc jnsli'umcntr.', *1ilizinLltr-lc' i' cSip
iire-"c. In abscnla 1or', nici nu ar putt'a cxista ca om'
I)etcrminarca social-istoricd a persoi-ra1it5{ii umalltl
nir lreltuic sir fic consiclt't'ati-r mecanicist, a;a cLlm au f:'i-
eut-o unii c.lintrc sociologl. (iuntplowicz ajllnge si spun&
cir nu omul gintlc'ste ci soc:ictatca sa. Iistt-' adevErat ca
r.rmul nn ajungc nicioclatir sri ginclcascd dacS nu ar fi fost
t'clucat in iocii'tatc clar acc'asta nu inscamni cd cl nu gin-
r'ic$tt'. Aicri sc arc in -\'c(lclc pcrsoana ttmanl nlrmai ca
prochrs -"ocia1-istoric. Clat'acl,cristic pt:ntm om estc insif
faptLrl cii c1 r'czumti tI'tlcutui in pelspcctiva viitorr-rlui.
j"rlnomcnul cie c'on;tiinlh cu toatd clinamica 1ui ncsfir;it5"
lil
lru ee poatc i,gnora. Con;tiinla evoluatd prcsuptrnc uri
inalt graci clc sclcctivitate dc acceptarc sau rcfttz al,
influcntcirir, con{ormism sau - neconformism. respectari'a.
cerinfr'lor sociale cit ;i formularea dc pretcntii, cic olrli-
galii. cie dlcpturi, cu un cuvint presupune ini{iativd qi:
arLitorealizale.
llarr, clupd cum am rrdzut mai sus, nu a socotit pe
cln doar proelus ci qi creator al istoriei. In consecinld".
riclcrminar'('a sLl transformir 1a r-rivclul tindrului Ei adul-.
tului in autoclctern'rinil'c. Sub accst raport, ni sc pare
j-rrst:i iclc'ca ltri Sartre : ,,...problema constd. nu nutnai irv,
a sti ce a f<ictt,t istorie cli.n tine, dar ;i in ce Jaei tu rlin
(tetl ce a fdeu,t istoria cl.in tine.(t. De aici ideea, tot aqa cle
irist.l a unci continui autodeptigiri, autopcrfectiondri, 3;:
cfori.ului clc obicctivarc, de autorcalizarc. Este o carac-
l.eristir:d clin totdeauna a omului, caractcristicl clefinitoric:,
care in epoca noaslrd sc- manifestl cu dr.'oscbitd for!f,".
Filerzofia marxistS, care Ei-a propus trecerea de la con-
It:mplarca pasivd a lurnii la transfotrl-narea ci revolufio-
nari, a fr-rndamcntat inci ciin secolul trecut accst punct'
<')t' r't'rlt'r'c aslrpra otnului ca subicc,t activ.
lrraintc <1<' ltortto sapiens a fost lrcnxt faber. (A. Joja).
lnllrioliziu't'it lcla{iilor socialc. a aci:ivit5!i1or practicc ar
tlrrs lir rlczvollrrrt'a plarrtrlrri t'ational. a imaginaliei ;i sen-
l.inrt'nlt lot'. l\litt x itrala r'ii avanlaitrl omrrlr-li as\lpra celor-
lr,ilt'r.i<'hriloitt'<'('()lrslil ir-r [;Lptrr] <'r"r t'l, irrainl,c clt'a ac--
tlona pract.ic'. pt'oit'ctt':izi.i irr plalr mt'ntal ac{itrnea' opt'-
i'r'azi clcci plin anticipat'c. Esl,tl tocrtniti cl'(:)a ce ii pcrmite'
!
c,rnului si sc opund pe sinc' luirrii, sit intrc{ind antrlnite
r,-.lalii cu ltimca social6. Acccaqi scltcmd insd se aplicdr'
li
;i in rriala pcrsonald, intmc'it omul sc confruntd tsi cli
{ sinc insuqi. Ginclirea ;i imagina[ia pot sd urmircascd ;i'
ii proplia persoand in tot ccca cc arc (la st,allil 9i p'.'rsonal-
Omul se dedublcazd gi sc autoploit'ck'azii, i5i propunt"
I o]-.iectivc care privcsc evolutia propriei persoanc, cfccttt..-
I cazi Lrn pr"oces de autoconducere qi arttotransformare...
Aceastl iclce este foarte importantl intrr-rcit., neindoiel-.
I nic. o curacteristicil deJinitorte a personalitdfii este niL'e-
!q
l.'rrl r{.c: actit:ism, capacitate.a rle acfiunc, cle interuerlfiie efi:
i cicntd irt orrlirte,a i.untii incortlut'dtpare, Eite fcrarte ade."-
f 2* r:- iiii
'vdlat afolismul : atita estc putcrca ta clc -qttipinire asu_
pra lumii, cit este Si asupra pr.oprie i taie per.soane.
Aceasta este o e'cualic cuprinzincl ca tcrmeni *tdpinirea
,lumii gi stdpinirca clc sine, conducerea altora conduce,_
Ei
rl'c,a pr) sinc gi cat'c, avind \/aloare cle lcge a personalitilii,
ri levir neccsitatca inhibdlii concluitci oarbe Ei, implicit, 'a_
,firmd plioritatea contr'oh,rltri con;tient.
tTnele din teoriilc biologizanlc suslin ci personalitatca
nu este cle fapt clecit cxplcsia transfiguranti a Ltnot por-
niri liurntrice, a unei stnrcturi nal rrralt:, datc natir.. Cor:l-
.ccpcrca exclusiv biologici a pt.r.sonalitl{ii umanc este
ir.r-sir grav discreclitatii. Ilstc imposil-lil cle clcmonstrat cir
fiin{a umanl se poatc constil.tri ca o personalitalc cloar
in virtutera zestrei salc biologicc ftrrnizatd cle crcclitate gi,
irr cadrul unui mediu ptu. natural.
Se cunosc. de altferi, un numitr clc c:azuri de copii picr-
dufi la o virstd fraged5, undcva in natrrri-r, prin pdclurlte
tropicalc sau taigaua siberianl, carr', plinlr-un accidcnt,
ag ,f9st. adopta{i qi crescr-rfi dc animaic Ai apoi au fost
.gdsili ;i aclu;i in mc'clirrl social. Constatarea unanimd a
tuturor cclor carc i-arr cc.r'cc.tat. _- in Inclia, Franfa, Uni-
rrnea Sovicticir. Gcrmania .-- cste cai accste fiin[e nu clis-
-puneau de caractcristici spccific umanc intrucit
nu a\:(rall
:nici mdcar o pozilie ortosLaticS, ntr putcau sir vorbeascir
ci errniteau sunetcle specici dc animalc) cLr carc crcscu-
'scr5; in ochii lor nu liclrea nici o scinteie a gindirii
9i sim{irii omeneqti. f)emn dc mcntionat este cI dacii
lcgi-<irca sc produce la o vir sth dc chrpl 12 -,I4 ani.
'rrmanizalca prin cduca{ie nu mai r_.stc nic:i mirrar posi-
bil5, intrucit sistcmul nel'vos igi pierclc cu timptrl plas-
-ticitatea pe care o arc in copiliric, cinri st' pot-conititui
;astfel de functiuni complicate cum sint limbajul ;i gln-
,dirca.
Un animai oarccarc insd nu-gi picrdc proprictirlilc spe-
'ciei chiar dacd creqte cu totul despdr{it de ccilalli mermlrri
.ai spefei sale. La el ereditatea este suficicntd pentru o e\-o-
1u{ie carc sd-I defineascd ca mcmltrn al spc{ci.
,,Spe{a uman5.(. ocr-rpd insd un loc apartc. Oamenii
,.itu se pot dcfini, ca atarc, doar in baza
zcstcri native.
Ia ei treltuic sd intcrvind o eleclitate clc alt sf1li11 c.s.a
-
jstolico-sociald. Nurnai insu;indu-;i in culsul vic{,ii mo;*
tenirea istoricd ;i ccrinfcle vie{ii socialc. fiinlele cu posi-
biiitdti Lrmarle sc. pot transforma in oameni reali, adicil,
?n pcrsonalitSli.
ln antagonisrn cu teoriilc biologizante clesprc persoana.
uman5, s-au dezvoltat qi teorii sociologizantc. Astfel, s-a,
cor-rsiclerrat cd la naEtcre omul rcprezintd o ,,ttrbula raso''
cd e.reclitatca nu ar avca nici un fel de insemndt.ate, 1o-
I'r-rl fiind hotdrit dc condi{iile sociale ale cducalici. Nes<-r-
cotirea biologici umane, a particularititilor qi Ieqilor
frrncliondrii organismului constituie, de asemenea, o
cr:oare. Accst punct de vedcre reediteazd intr-o folmdr
moclernd, o concep{ic mai veche care, prezcntind fals
omul, a adus daunc scrioase. Estc vorba dc concep{ia
rcli.qioasd asupra omului, consiclcrat ca fiind compus din*
tr-un corp animalic, pr:r'isabil ;i dc.-mn dc dispre{ qi din-
tr-un spirit autonom fa{5 dc corp, ddtdtor de via{d qi
scutit de moartc. Prin accastd conceplie s-a incercat s&
sc justifice reprimarca trebuinlelor fireEti alc omului gL
clisprelul fa{5 rlc fr'r'muselca vielii.
Stiinl;a modernd a dcmonstrat; intr-un chip categoric
faplul tii fu.ncfiile psihice sau spiritualc sint dependente
dc posiliililiitilt' fiziologicrc Ei dc cvolutia acestora. De alt*
fel incii iltrmini;tii sccolclor tlc'cute au luptat cu hota-
rirc pcntr'rr illt('lcg('roa Omrrltri ca un tot unitar, pentru:
a bara olicc seglcgalic in ot'clint'a umanuh.ri.
Omul estc, in a<:elaqi lilrrp, o fiin{5 naturald Ei rtna
r.ocial5 ; corporahrl nu poate fi despdrlit de spirituai. Mo-
dificdrile organclor vegctative sc rdsfring asupra stdrilor'
suflcteqti, iar acestea din urmd influcn{eazd via{a indivi-
clual5, in ansamblul ci. In accst caz pot interveni intrebdrl
puse intr-o ordine mecanicd. In ce mirsuri estc omul fi-
in{d naturald (entitate biologicl) Ei in ce mesLrrar oste"
el fiinla sociald Ei de{indtor al forfei spirituale ? Unui
clin coresponden{ii lui Engcls a pus prob}ema chiar in
accEti termr:ni qi c5uta sd gdseasr::i o dcnar.ca{ic topo-
graficd intrc componentele ltiologice pure qi ccie adlugate
clc cxisten{a sociald. Iingels a dat un rf,spuns care are o.
rnarc. insemndtate principial5. Nici micar in anatotnia
cmr,tltri nri se pot disclimina latrrra naturald, animald, cle
l9r
 icea spccific uman5, determinatd social. Cmul, luat qi ca
.organism, este din cre$tet gi pinii in tilpi moclificat. r-es-
.trticturat, adccvat socialului. Este efectul multor mil,enii
-de munc5, de coabitare, de adaptare la cultura mattriatr[
,;i spiritualS. Prin urmare, nici zcstrea nativd a omuLiLi
,nu poate fi consideratzi a fi pur naturaid. ln ea sint con-
.<lcnsate rczultatcle plincipaie ale vie{ii omenegti in so-
"cictate.
Au fost ccrcctltoli care au incr:r'cat sd creascd, in cr_rn-
<lilii absolut idcntice, un pui cle cimpanzcu qi propriul lor
.copil. Evolutia acestora a fost insi'r comund numaii piud
'la un punct, de la care' copilui a inccpr,rt
sI vorlxasci.,
'sd gindeascd, s.i-qi form,,:ze scopuri ; cimpanzeul a liimas
-ins5 ]a acelagi stadiu de inconEticnlir,
ajungind si fic cloar
:c€vo rltoi bine dresat.
Dacd in personalitate cu greu so poatc dcmarca i;iolc-
gicul de social, atunci poate este posibili o aprecierc dife-
, renfiald a fiecSrui dintre ace;ti doi factori. Neindr.riclnic,
o astfel de aprecierc nu este numai posibili, dar ;i nece-
:sar5. In contextuL personalitetii ponclcrea cea mai markl,
lolui decisiv revine achizifiilor de ordin social-istor:ic"
.Cu accasta revenim la definirea prin insuqirea rela-
- personalitatc. Cu aitc
liilor sociale - a esenlei omului, la
r.Lrvintc, intre existen{a biologicd gi constituirea social-
istorici a omr-rh,ri este acclaEi raport ca gi intre fenoinerr
:;i escnti. Esen{a influenleazd fenomenul, i1 penetreazd,
"ea este dctr:rminantS. Totuqi esen{a nu poatL' exista inlie,
-penclent de fenomen. Astfet
stinci lucrurilc, trebuic si ln-
-.iclrcanr si r'Sspundem Ia o altd intrebare pr.ivind raportr-r,L
clintre om, consider'at ca un comple.x, Ei personalitatc.. Sc
,confundd acestea doud ? Se gtie cd personalitatea a fost re-
.dusd nurnai la latura spiritual.d a fiinlei om.enc;ti. Acesb
iucru nu este insd justificat atita timp cit nu sc poete
,dcsp6rfi esenla dc fenornen, cit este vorba cle o indivi.-
clualitate. De aceea, rdspundem pozitiv. In sens 1aLg, omul,
.<u toate atributele lui, se confundd cu personalitatea. Aga
,sL. vdd lucrurile in drept, in. economie, in sociologie. To-
tuEi, considerind omul un sistem unitar, nll \rom pr,rtea
':si ignordm semnificalia, pondt)rea cliferen{ial5 a fiecareia
.clintre componentele sistemului. llxista aspecte gi eX.e-
_10
ryrcnte principale,clefinitolii ;i altele securndate, cle intc-
xes mai rcstrins, cum ar fi, cle excmplu, particularitafil*
anatomice a1e cuiva, stal.r.rra etc.
3. Personalit:rtea ca obicct al mai multor gtiin{c
In sJudierea qi aborclarca personalitd{ii umane exist6
cliferrite punctc dc vcdcrc. Pcrsonalitatca cste mult prca
,complcxd (cstc clc fapt ccl mai complex fcnomen din uni-
vcrs) ca si poatl fi cr:rcetatd de o *sinqurd gtiinlit. Omul,
cu vial.a lrri alcdtr-rie;1c' r-rn fcl dc micronnivers. In el se
sintctizcazi plinc'ipali'lt: J'czultato alc istorici naturalc qi so-
ciale. Natura, cu toatc lt'gilc ci, sc prciungc;tc in orn intr-o
f,orml modificatd cscn{ial. Nr,r cxisti insi lcgi dcscope-
lite dc gtiinld carc sd nu tlavcrsczt-' omul, sii nlr aibd con-
lingen{e cu el. Aceasta cu ati'r, mai mult cu cit omul este
subiect cunoscitor iar ce'ea ce inlelege, gtie, rezolvd, are
insemnS.tate centralS pentru clefinirea personalitd{ii sale-
,Apoi, personalitatea fiincl Ei un fenomen de originalitate
-- in uliimd instan!5 estc trn.icat --, clescifrarca ei pre-
zintd un imens intcrcs. S-au constituit qtiinte spcciale
care se ocupd dc proccscle mecanice, fizice, chimice din
crganismul uman qi dc raporturile acestuia cu ambianla.
Nr:obiqnuit clc complicralc sini fcnomenele bioiogice, fi-
z,iologicc ca ;i relaliilc om- societate. Giiethe dcclara cd
suprema pcrfol'man!5 a cunoaqtr:rii qtiin{ifice este cunoaq-
terca omului. Icleea este intomeiatd nu uumai pe sus-
menlionata indicare a complt:xitdfii maximc a omului;
clar Ei pe faptul ci omul consiituic suprema valoare pen-
tru om.
Printre gtiinlele carer ccrccteazd per:sonalitatea men-
1,ion5m : antropologia gi antropometria, care se ocupd mai
mult cu constitulia corpol-alit a omului si evolutia lui fi-
zicd ; sociologia, care privc;tc pe om ca termen compo-
nent al vielii societSlii ; fiziologia umand qi meciicina ;
pedagogia, preocupatl de lcgile formdrii personalitil,ii ;
istor"ia, carc inlcgistreazi dcplasdrilc- pe etape in fcnome-
nul cle pcrsonalitate gi I'olul incliviclului in dc.zvoltan:a is-
torici ; morala, carc. prirrc;te personalitate'a ca de{indtoare
2I
a valorilor moralc ; estetica, prcocupatd cle aprt'cier-ea
omului sub raporttrl clca{iei si purcepcrii ft'umosului ,si-
ln sfir;it, psihologia, carc stucliazf, sistcmatic lcgile vietii
psihicc Ai structLrrilc psihicc ale personalitdtii.
Trobr.rir.r spus cit inaint,c ca gtiintelc sd urmlrcascir in
nrodul lor propliu clivcrsclc aspectc. ale personalitS{ii,
iindcptrndcnt dc clc, lil,cratula $i arta au ol:finut r'('mar-
cal,rilc rczultatc' in ce prir,cslc- inlclcgcrea I'iclii oiltrlui
ii infir{ilart.a complt'xii a clivL.r'sclol plofili-rri r-rmanc. Li*
iclatura ;i alta ri-rnrir-r o srrlsir incpuizuirili"r clc cunoagtclc,
a omului. $tiinl,a aclucrt'insir o rtotii in plLrs pc linia dcst'o-
peririlor lcgilor implic.atc irr ft'nontcnrrl ck. pt'r.sonaiitate-
Fsihologsia persotnlitdtii s<, oc'uytd ctr stttcLiul fenomenelor'
{elor rnei re.prezentatir<'. perttrtL orrt : r'on;tiirt{a, partictt-
luritd.{ile rle orrlin, spiritual . in lrrt'r';rrt'a clc fa{d votn con-
sidcra 1;crsonalitatca inclc'osclri clin ptrnct <1c vtderc psi-
liolt.,qic.
4. Cr-urdiliilc psihicc lle pcrson:rlitirfii
Un prim grup dc problemc sc rc.fcrir ia con;tiinla cle
pcrsonalitatc. Cum ia omul act dc faptul ci el este o per-
:onalitate, cum simtc lucrul acesta ?
In primul r'ir-rci trebrLic sd sublinicm cI cxistir. o l:azd
st'nzoriald a pc'rsonalitir{ii psihir,:t'. Incd llil-lot a rclevat
rolul senza{iilol vis<:i'r"tlt' in scmnalizat'ca indirridualitSlii
organicc, a unit5lii corporak'. I)atoriti informaliilor care
parvin de' la viscerc. la crcier, avcm un simti:rrnint al pre'-
zcnlci noastre, a1 existc.n{ei proprii. Ralt'a sclic in accastd
privinld cI n-averm cle opr,rs altceva lurnii cxtcrioare dc'cit
acceaEi melodic organici auzitd dc noi lotcicauna ia fcl, fi-
jnclcd este rczultatrrl uurri corp (u o altlrmitd organiza{icr
bi<tlogici, cu o anulritd l-razd dc func{ionarc qi acolclarer.
Ansamblul sr:nzafiilor visceralc, sau cencstczia, prc-
zintd cvident qi uncic variafii conform morlificiirilor ct
intenrin in func{iona1'r'a orgallelol intcrne, nrodificali cc'
fr,rrnizeazd informafii rftrspre Lln anllmit curs al rrictii
noastrc. Cind in anumitc mala.Jii sc.nsibilitatea I'isct-.ral5
cste grav pcrtrrrltatti, aparc si scntimcntul straniu al r.rneli
u,)
alterili clc pcrsonalilate : par.r.ir csli al1 rri, nrr mai csti
acelagi ... Ar fi insd gregit daci am considcra izolat c,.,-
ne.stozia. Cercctdrile rnodcrncau stabilit cE fiecarc <lin
lclaliile noastre cu mcdiul este mecliatl Ei prin mocliti-
'cdri aic proccselor organicr'. (Airepetiani). Scmnalele vi_
zualc, auditive, olfactive gi gustative sint insolite Ei clc un
ecou visceral, care permite sd se difcrenliezc cc.ea cc se
perccpe in propriul nostru corp fati de ceea ce se pro-
clucc in afarl. f)in accst punct de tedcrc o insemn6late
centralS o are scnsibilitatea, care ne informeazd clespre
starca aparatului locomotor, desprc pozi{ia rroastri ir-l
spafiu, clcspre migclri qi clirec{ia 1or, clcsprc graclul cle
incordare sall dc relaxarc muscnlarl ; plin kitrcstcz:ic
se coordoncazS cle fapt. miScIrilc, inlreaqa noastri actirri-
tatc motoric. Kincstezia contribuic in cca mai mare mi"l-
surd la difercnticrca corpului nostru propritr dc aml;ian-
!d. Implicit, se conturra::d configurafia propriuh.ri corp,
aclicd sc reaiizeazir o perccp{ie a schcmci corporalc. Cincl
in lrrma unor maladii nerr".oase scnsibilitatera kincstezicir
-- staticti, poziliorral5 =_ €'5ifg moclificatd, apar perturba[ii
ale schcmei corporale. Omul simtc cd-i lipse;te un mcm-
bru sau cd are altul in pJ.us, simtc cd o componcntd a
corpuhri parc a fi climir-ruatd sau hipcrtrofiat5. Accasta
<hrct' la fcnomt'ntrl rlc dt'pclsonalizarc.
ln fa{a omrrlrri apilt' (.rr rrt'ct'sital,r' o scric inlr"eagd c1e
,cbstacolt', cl trr.ltrrintl sir <lt'sf .iqoar(. ofortlrri penl ru a le
putca invingc. Simf5minltrl dc' err estc int;irit prin pcrce-
perca acestui cfort propritr, carc nc aparc ch.cpt cauzt"r a
succesultri in activitatc.
La constituirca con;tiinlci dc sinc contriltuic, de ase-
lnenca, intr-o larg[ mdsr,rrd, dczvoltarea pcrceptiei. Co-
pilul aiunge', in activitatea sa, sd dcsprindd configura{ia
obicctelor, sI discriminezr-. calitd{ilc lor gi sI Ie pund in
raport clc propria persoanl. Estc un fel cie situarct a pro-
plici indir,'idr-ralitSli in contcxtui h.rmii qi accasta mai alcs
in lcgdtnrd cu pcrceperea comparalirrl a altor oameni gi
a proprici indiviclualiti!i.
[,a baza clczvoltSrii personalitdlii sint trcltuinlclc care,
,originar, apar intr'-o folmir confundatd cu scnsiltilitatea
r,-isccrali. Copilul simtc impulsul l5r-rntric cltrc un auumit
'obicct rlin afara'r. carc ii este ncccsar. Satisfacerca trcbu-

in{clor vitalc nu poatc fi insd rcalizati in condi{iile cxis-
tt'r-r!ci sociale fdri insr.rgirt:a unor anr-rmite proccdee cic:
ecliune ;i flra comunicar"ca r.erltal[ ;i mimico-gesticu*
lard. Sc procluce clcci o mode,larc a propliei activitS!i-
ciupl schemele placticii qi alc limltii. Implicit se dezrrollii
capacitatea dc ac[iune, limbajul gi gindirca. In lcgaturil
cu accasta trcbuic scmnalatd icgca inti.riorizirii. l\4odc1cie
c-}e ac!iunc, cuvintclc auzitc, gr.sl,urilc -sint rcproclusr-. gfr
intcriorizate treptat, alt.fcl spu., mt'ntalizaier. Unelc clin
rcaclii sint incununalc dc suc(:cs, allclt. rlrrr: la cEcc 9i
j,:llrovoacrI dezaprobarc. In consccinli, inciivirlrrl trecc cli:"
'J.a
laza haoticd a activiti{ii salc la o {azii clsanizatir sc-
.1t.ctirr. Planul mental sc cxtindc, ac(iur-rill s!n1 pr('m('di..
tate ;i srlpuse unui anr-rmit contrc,l.
f)mul este obiectul central al oltsc'rr,atiiior' qi ginriirii
fir,'cilruia ciintrc oamc.ni. O clatd rkrzrrollal.ii comirnicalr.a
-".crbald sr: naqtc ;i trel-ruinla dc a cornrrnica; o datd in-
clus intr-un anumit raport al rrir:tji so<:ialr'. lil om sc na;tc-
qi treiruinla dc a ac{iona pc linia accstrri lapolt. Nlultc
clin componentele personalil,Sl,ii sint rc;:Lrltantc implicitr:.
ale vielii sociale. Se formeazd o masd irrtrcagd de aui,o-
firatisme, dc deprinderi conforme practicii raportur"iior'
intclumanc, mouavlrrilor. Rdmine insd o zon-a de elalto*
rar"c congtient5, o luine interioard in car<,', plintrc. mr-rlt-:,
aitcle, se dezvoltd ginduri, imagini, sernlimentc. fa{d cie
rictirritate, fa{5 cie alte persoane gi fafii (lr ploplia per-
.".oan6. Fiind subiect al practicii qi vic'tii soc'iaIc, omul nui
poatc niciodatir sd rdmind indiferent fati cl'c cc face ei
sarr al{ii.
l'a{[ c]c alfi oameni ;i de propria pllsoar-rii cunoeEt,e*
r"ca ;i autocunoaqtcrea nu sint pur constatativt. ci sint.
pregnant aprcciative. Inainte de a se clarificq ce csfe, sr':'
defilte;te ceee ce trebuie Ei ceea ce se poete. Primcaza
clcci anumite normat,ive Ei, in lcgdturd; crr practicarca lor'-
sc cttr-rstituir: o cxperien!5. Oamenii nu sint c.unoscr,rli ca
lucluri in sinc ci ca nigte entitiili susceptiltile clc aprcci-
c,ri in pltis sau in minus, sint l;uni sau rdi, harnici sau
It'neSi, capabili sau incapabili. Toate accsle aprccicri nu
sint rig'uros ralionale. llle sint saturate cmo1,ional. InflLr-
an{eazii fenomc.nul credinlei Ei al unor convingeri fbr-
'tuite. In cirip -si611or si: api'ccitrzl omril pc sinc, i' r.a-
port cu al{ii
;i
mai mult sau mai pu{in buni, r,apabili.
-
activi ... Portrctui s[u (propria pcrsoan;i) estc cjc rL.qrrld
oplimizat. Existd o inclina{ie firr,ascd cdtre o autoinfr.r.r-
nusefarc. De multc ori opinia clesprc propria persoani n,"r
cste insd confirmati cle al{ii ;i atunci sc cierciard contra_
<iicfii, confruntdri Ei se de.zvolti efortr_rri cle corctctarc.
i\{arx a aritat cd. transforminci lumea, omLrl so trans_
formS pe sinc insu;i. Intr-aclt.r'rjr. prlrsonalitatea se
r:onstituie numai in procesul acti.,'it;htii, a1 muncii sr.lpuse
unor exigi'n{e in cadrul unor rapot.turi sociale, statuatc
intr-un annmit fcl qi susceptiltilc, in ficcarc momernt, cii:
aprecicrc. Cloneza pr:rsonalitd{ii echi-,'a1cazi, clc a(,c(,a, clt
structurat't'a psiholo,gicS. in raport cu o anumib6 cLrlhiri
i,\,icad), intr'-un fel c:a fiind culturd. interiorizatd.
In dczvoltarca r'iertii *- in raport cu anumite norma-
1ir.c socialc. esteticc, ccononrice, e-tice --,, omril intervint'
insd cu o serie dc experien{e pcrsonale. I)in toate accstt
erpcrienle variabilc., in raport cu situaliilc extc.rne clife-
rik: prin care trece, un singur termen estc invarialtil *--
propria persottttd. Este aclevirrat. omul sc schimbi dar iru
acela;i timp rdmine pcrmanent acclasi. Acoasta se clato-
lr:qte nrernoriei lui, cale asigurd ccntinuitatca errh.ri. Ast-
fi:l sc .naqte sim{irminttrl c_.ului, care a fost prczernt intr_rt
sLrccesitrnc clc imprejuriri aic vietii. natoiita mcRrorir.i
1r'ecutul cstc incorporat in prczent, fiincl linut ia o rc_
zcrvir susccptibila cle cvocdri selcctir.c ;i clc rcactrralizar.e"
iiirrl accastd ltazl dc cxpericnld, pt_-rsonalitatea nu poal:,
t xista. Trccutrrl riu estc. insi er.ocat pentr.u sine insuEi r,l
pcnlru a construi viitorul. l\{c.moria nulr<:Ete imaginafi:;,
viziunca retrospcctivir stind la baza prospccfiunii, i corr-
struirii mentalc, a planurilor de via{i. pcnlru cra accsi
fi'nomen sI sc pt'oc'ltrca cstc nt'ccsaLir o anumiti tensiunr-r
psilticl, sau, aitfr:I spllri, o acrivarc izvoritl clin anumitc
ncccsit,ii!i. Altscr-r!a tcnsiunii, incorclirii ltlnntricc, impie-
<.iicd jor-rcfilinca dintre trecut ;i viitor gi, in abscnla accs-
tora dorrd, simtiimintul pre.zcntului cstc anihilat.
Pe,ntru a-qi rcaliza cu succi's scopurile, omul, cum aftl
rnai ardtat, proir'clcazi acfir-rnilc n.rc-nta1. In vcdcrca aces-
{ lri fapt, acliunt'a cficicnti cstc aminatii, se suspcndi
cleci manifestarca cxtern6 pcntrtt a prcvedea qi chibzui
(Ralca). Una din conciiliile sr-rcccsului este alegcrea mij-
ioacelor celor mai potrivite de acliune, stabilirea ttnei
pozilii optime fa{d cie rcalitate'. Omului ii este proprie
llosibilitalea de a varia mijloacele, de a le restructura.
-El
opereazd de cclc mai multc ori compensat-oriu, iq-i aco-
p"*5 .i"fi"ienlele crt aplicarca dc mijloace luate dintr-o
ilte zona. Aminar"era ;i c,otr:pc,nsa{ia nu sint simptomele
nnui deficit de ent'rgic ci, dimpotrivd, constituie mani-
festSriie encrgiei la un nivcl superior. Personalitatea sa
se definegte frin aceea cd ne furnizcl a7:a ,,o rezcrvd de
forfe" (trmersbn) cd, punind in r-aport amil'rtirile cu aspi-
ra1iile, se nasc astfel-de rcorganizdri alc disponibilit6.tilor
noastre incit aclapl;area la ambianld, produ-sd in condiliile
rlc intentionalitafe ;i ra{ionalitatc, dobindeEte un maxi-
rnutn de eficien{5. Rddu}escu-Motru a vorbit despre per-
sonalismul energctic. De fapt, cec'a ce sc in{elege de re-
guld prin energie spirituald poatc fi cxplicat prin fcno-
io"nni de voind6. Esr-'niial in clcfinirt'a voinlci cste fina-
litatea, adicd prccizarca clircctd a scropului ;i oricntarca
ln direclia lui a cfortului volutntar caro' neindoielnic,
estc de altd naturi dccit efortul rnuscular. Efortul volun-
tar prcsupune captarea energiilor din ccle mai divers:
zonL' ale sistcmului nervos central ,;i concentrarea lor in
dircctia realizlrii obiectivttlui propus.
5. Personttlittrteu cil un sistenr complex
In caracterizarea psihologicf, a pcrsonalitdfii, rln loc
csenlial r:evine couceptului cle sistem. Re'surselc perso-
naIitdlii sint extrem cie variate gi de numeroase' Estc
a.proape imposibil si se inventarieze toate componentele
personaiitdlii, toti factorii ce participd la ea. In acelaqi
ti*p, p"ttonalitatea se distinge prin unitate, prin faptui
cd nu- reprezintd o sirnpld coleclie de elementc etero-
gene ci se prezintd ca un ansamblu in care fiecare com-
fionentd ocupd un loc anumit --- datoritd sistemului dc
coordonare, de integr:are, de subolclonare gi supraordo-
nare. In construc{ia sistcmatizatd, d"cci icrarhizati a per*
26
sonalitSlii sc pot dc-talca gi strbsistt:mt', latttri, st'c toart:
ctc. Diverrsitatca estt: rcdusd. prin sistematicitatc, la ttui-
tatc. Niciodati personalitatea nu se manifestd concomitt'nt
prin tot ceca ce ii estc ei propriu qi rezulti din acumtrlirr
indelungate, prin tot ceea ce reunegte datele nativc ctt
achizi{iile prilejuitc c}e via{5, structuratc' la cliversc
nivcluri.
Personalitatca nr: se poatc manifcsta practic decit in
raport cu o anumitd situalie concretd. Acc'asta prcsupune
luarea in consiclerare a unor anumitc condilii prezentc.
Nu este vorba insd de o conformarc oarlld 1a situalii',
ccea ce ar insemna mai clegral.rii simptomul unei defici-
enle a personalitdtii. Forfa personalitdlii, consistcn{a ei sr:
probcazd mai mult prin capacitatca de a dep5gi situa-
liile, de a le clomina, c1e a tc impune 1or. Intotdeatlna
insl o astfel cle adaptarc a situa{iilor la cerin[elc persona-
litdtii prc'sLlpune rezolvarea clc,' probleme situationale,
Existd, prin urmarr., o anumitd clinamici a perso-
naiitSlii, care aqa cr-lfil s*a ardtat mai sus --, sc ex-
primd in faptul - c5, schimbind situafiiie, oamenii se
schimbi pc ei ingigi. Dinamismul personal susfinut de
sentimernt, de gindire, clt: rrointb, ar fi insd imposil:il clac6
pclsonalii,atea l1u ar reprczenta a strltcturd clcja corriti-
tuitd Ei, in mare mdsurd, stabil6.
Din accst puilct ,lc verdere, mcrilii sI fit: mcn{ionald
schema psihianalitic5 a personalitdlii. Conform acestci
scheme, pcrsonaiitatea rezultl din aclii.rnea a trt'i forlc :
eul, supraeul si sinele. Sinele sc constituie din ansamblul
tuturor impulsurilor instinctive qi inconqtierntc, fiind do-
minat de principiul pl5cerii si sil:uindu-se in afara ra!,io-
nalului. Eu1, dimpotrivd, este for{a organizat,oarc, con;ti-
cntd, care asigurd controlui pornirilor oarbe qi mediazii
cchilibrarea cu ambian[a sociald. Supracul replezintit
sistcmul normelor social-morale insuqite de individ qi
implantate in acesta prin motive gi depriuderi morak:.
Supraeul deline atit o zond din inconEticnt cit qi una din
,congtient, exercitind o anumitb domina[ic atit asupra eu-
lui cit Ei asupra sinelui. l'iincl depoz\tar aI r,alorilor mo-
rale sau mandatar aI socialului, supraeul este socotit a
fi imperativ, constrictiv, tiranic etc. F reudismul a exa-
gcrat raportulile corrflictualc clintrc sllpraeu 9i celelalttl
instanlc a1e personalitltii. I)in rnomcnt ce -''-- aqa clrrc
alatd l{. \Iir.slineanr-r -- nolmelc moralc sc implantcazti
in individ, sc infiltrcazi pinl in zonele incongtientulut,
nLr -qe mai pot erl-,soiutiza r-onflictul ;i constringerea ci<,'-
oarece rt'spcc'lalca normt'lor va fi fr:ccvent un act dc'
implinirc, tlc' a<ltraliziit'(' a tltror tc'nclinfe pornite clinlii-
uintm.
Schola ut:nfionatJt nc al.r'agc atcn!.ia asupra dina-
nrismului ;i complcxili1,ii pr-oc.'st'lor dc ar-rtoreglaj prin
care sc rccromatrclii pctlsonalitalt'a.
Con{orm cibclnt'ticii, rllrlrtl t'slt' r't'l mai desdvirqit -sis-
tt:rn cu autorcglaj. Arrlort'qlarittl - t'al'c in cazul de fala
tinc cle clinamici - - sc ltazl'ar1 insri pc cxistcnla uil'.ri
sistc'm, a unci strrrcttrl'i -cau a tlr-rtri program rclativ sta-
1,i1. St sctrnalttazd clcci aici o t'ortlrar.lic{ie pe care nu o
putcrn ck'p:i;i clt'cit plintr-o in[t'1t'gcrc clialccticit. Estt:'
pozilia cliri'lrc cct'a cc cstc fot'malit' stalrilir a pcrsonalitd-
iii Ei c""a cc I't'prt'zin1 ii cliniln.rit'a. Psiltolo"qii arr ir,limpi-
nat' ciificultaiti in clt'finit t'a pcl -c(')rlalil'Itii' mai alcs din
accst n:lotiv. In ck,finiiii stt crrp|ir-rcl nt'ap5t'at tclmenii cl,-'
sistelm. clc organizarc sau slt'ttt'turi"t 'qi c.'lc ciinamici-l'
Pcr-sonalitClt'a t:ste' organizarca. clin individ a scltcmr'-
tror priihicc 5i fiziologicu, carc detcrminl atlapt'arca la
lriccliu (Warn',:n qi Carmicitacl). Pcrsonalitatea este ur-!
ansamblir iiirramic organiz:el (Lagachc). Personalitatt'a
(rstc organizarta ciinarnicS a schcmelor psihicc clin irrcli-
vicl, dctct'nlinii atlapti:-uilc salc' fa![ 4c nlcc1ttt
"ui" Vcr'o.r). pr,r'st>nalital.ca r,st. totalitatt'a psiliolci-
(Aliport,"i
gicd ce caractelizt'ttzit ltt-t ,lm pilrtictrLar (\Icili)'
Petrsonalitatca <lispr.rnc <lt' ui" t'lttli, <lc' strnctuli, dt'
scgntcnte ce nu sint t'r'hir'alentc din prrr-rt'luI dc vcclet't' ;t1
trinc{iilor pc carc }c i.cli'plincsc :ii cli'i ccl al dcz'o}tir'ii,
procminenJci ;i stabiiiiirtii 1or. ilnii clintr:c aulori, pliu-
{re carc Kardincr, mcrg pinir acolo ir-rcif clisting dou5 for-
mc cie personalitii{i : o pr:rsonalitate funr:lamcntald qi all.a
clc statut. Ldsind la o partc cotrsidcrenlcle teorerticc alc
autorului, trcbr-ric s[ spuncm cii aceasti impirlire parc
a fi iustificatd. Ilcahnentcn omtrl rlispune de o strllctLilai
consolidatd in dccursr.tl existc'n{ci, carc- estc foartc sta-
hiiir, intrucit corrstd din dispozilii nativc', trclluit-tfc plo.-
:8
funel implanlati'. clin st'ntinrcntc, actc aul,onra1izat,.-
so rcaliz.eaz.it la un anumit nivc.l. Act'ast,i;,,
f'Lrnciiirr-ri ('al'('
al' aonsl itrri frrnr'iamcntr-rl in pclsonalitate. Cit privt'qtc.
ccnqliin{a clc sinc, r,ul aclaptal,ril ia diverse situa{ii, a('cr.rs
1,e al' fi latrrla, intr*o mai ntatc mbsurS, variabil.
\\'. .Iam<'s fticca clistinclic inlre eu qi al meu, rcspcc-.
iir; intlc sim{:irrnintLrl cli: cristcn1.d pr'oprie gi congtiin!a,
asupri-l posibiliirl{ii propriei p€.rsoane de a dccide Ei dc-
clanEa anumitc actiuni psihologice Ei fiziotogice. Eul cr:n-
i;i;,.rnt se aflii oaucclun intr-o situa{ic ambigud: c1 ersto
suspt.nclat intlc realitatea h.rmji ;i rcalitatca proprici pcr-
sloan('. Asrrpra a ccca cc constituic fundamentalul in pro--
pria pcrsoanti, cr:l nlr cstc r-rclimitat de puternic. Omul
Fj{,r- cruroasl e pc sinc asa cutr} cunoa;te gi iumca, sc ex-
pl'in-.ir irr orir:r,. r;"rnrinc surprins in fala propriei pcrt'soatle'
sri propliilol manifcstirri. l'ocmai dc aceca, incd intcleplii
irrtici lt'conranclarr : ,,ctutoa;te-te pe tine insufi(c, adic'ii:
c.ri-loa$tc rtalitatera mai muit sall mai pulin ascunsir a
pr:opl'iti pcr:sona1it6{i. In caznl de fali, r'a Si in oriL'alr
aiiir sii.ua{!c, cunoaEtcrca este o primd conditie a intr.r-
.;rntiei transformatoarc, educativc.
Ilubinstein arat:i ci personalii.atea este plLrlidimen-
sii:nalir. Iia plczintd o sumedenic clc aspecte $i tri-q5l.uli.
Pcr-lonali{atca sc maniftslS in condrriti, in activitatc. }lr-l
i;v€:nr alti posil;ilitate clc a o srrrprincle, fie Ei fragmcnl;at',"
rli'cit in iLrma cxtcrioriziirii ei. Deqi personalitatea parti-
<:jui in oricc ma)lifestare, in orice act, nu putem totu$i
r'rtr,utrlc c5. orice fapt de concluitd este ddt6tor de seamf
,ir,cntlu ccca cc rcprcziutd personalitatea, cottsiclerati ca o
rinitatc stabil[.
lnsu5ii'ilc F:rihicc aic pc:r'sonalita{'ii sc caracterizcar.&,
prin urmitoarcle : 1. Sint formaliuni sintetice alc vietii
psihicc I cle nL1 sint r-cciucl,iltile 1a un singur proces psi-
hie- ci reprezintS. conclcnsiri erlc diverselor funcliuni psi-
hice. pcrceptir-e. logicc, c,ilolionale : 2. Dispun de o r.c-
lalir-i si al;ilitatc, ncputincl sih fio raclical modificate clcr
s:iir-rafii tr:anzitolii ; 11. Sint gcneralizate, manifestindu-se
at,i:mindtcr i'n cc'le rr;ri r-ariatc situa{ii ; 4. Sint caractr:-
lJstici:, clrfinitcrrii pentru url om, luat in ansamblu, nefi-
jnci valal,.'iler nrrmai ponirtr ar.rllmite func{ii psihice sau,'
cazuri limitatc ; 5. Detcrmind con-qtanta in ceca ce 6'
pri-
Dis-
<lt. lrrsrr;ilt'a normclol' moralc ;i de orgariizaraa vir'Iii pt'r'-
vegte pozifia fafd cle lume qi rezultateie activitdfii ; sol-lalc, irr lapolt r:u cle. De accc'a, caracterul mai poatc Ii
p.rn d" o'relaiivl mobilitate, pLrtind fi rcstructurate in lonsirlt'r'at plofil psiho-moral a1 personalitdlii.
uima solicitdrilor inclclungate qi consecvente ale amlliall- (-lort'sprrnzitor', am putea interpreta temperamentnl c;i
tei; 7. Sint componcnlc alc vastului sistcm ce constituie ,, for'{i"r <'lt'mcntard, biologici ;i emo!ional5, aptituclinile
perlonaiitatea ;ii dc accea, nu dispun de o totald inrle- ,r a for'ft' rlt' acliurre c.ficientd iar c'aracterul ca forfl so-

iendentd.'61sin ma'ifr:star.r'a lor ele fii'ci depernclt ute dt: t ial-rnoralt"r. Sc pclatc uza ;i de alfi termeni, cum ar fi'
ivolutia snssml;ltt a p('rsonali!?tii' Oricntindu+rc
'a""qti inclicatori ai part.icularitiliior psihicc
rrlr'ls ,1,' nivr.l. Temperamentul reprezintd nivelr-rl clina-
J.tpa fi:,191,- rlico-cnorgetic, aptitudinile nivclul crcativ gi intelec-'
sonalitate. trebuie, chiar <.lin rincltrl acestor partrculaltiilIl' trial, caracrtcrr-rl -
nivelul moral qi uman.
sJ seJ.ecliondm pc cclc mai st'rnnific'ertive pcntnr om- Nr'r -
llrislir o semnificativd similitudine intre structura
toate tlisiturile rie pcrsonalil'aie sint in aceea"si miisr'l:il pt't'sonalitirlii ;i structura societdfii. In linii mari, regtisim,
caracteristice pentru om. I'J rrt:lc sint' dominantc' au o in- in ambekr cazuri tot trei elemente principale. Dupd cr.rm
*"*"atut" maiorS, altclc atr o valoarc sccr'lnclard' st' Etie. qi organizarera vietii sociale poate fi redusti la,
lr'ci conrponcnte principale : 1. O bazl naturald cu ann-
mitc rL'slrrse brutc ; 2. l\{ijloacele de produc{ie $i, in.
6. Laturile psihicc :tlt" personrrlitr!ii (orrcre. ansaml.llnl mijloacelor dt-. ac{iune de orice fe'l
- te:hnicc., cultr-rralc, sociale ; 3. Relatiile economice, so-
r'iale, rnolale, civile, culturale etc. Observim cf, termenii
Sttrdiulpsihologicalpt.rsonalitiliir.rrmirrc,stcltr'cifnari
,."*pot""i" ale iccstcia: tcmpclamt'ntul' aptitudinilc '.'orespund
qi, de aceea, temperamentul poate fi infeles ca.
9i car:acterui' lntre accstc-' trci mari
corn- r, bazd naturaii, aptitudinile ca mijloc al oricirui fcl de
i*"?p""ttl!i1e) existd, de'sigur' o-.stlttt;1
"ii pcrsonaiiiSlii psihice
''nonente ale ac{iunc umand iar caracterul ca un sistem relafional. Asc--
i;;;;; i"lt"patrundcic' Tot'qi, ccrcctarca disti.r:t'i ind.narea pe care am semnalat-o nu estc deloc intimpld-
gi .caractcrr'rl-ri esir: in
;i:,;;;.;*"nt.t1r.ri, aptituclinilor.situaiic ioare intrucit aplitudinile se constituie prin insuEirca mo-
.]tunit m5sura intcmciata pc o de fapt, int|r-ic:it' cdalitd{ii de acliune social5, iar caracterul este rezultatull
In structura pcrsonalitdiii accstc trci formaiiuni c'lis]-lLin
a-qimildrii moclalitdlilor cle raportare cxistente in societatc.
,clc
" o existen!5 bine defini*l'
i"*p"iamentul cstc caractcristicaclca' clinamico-energe-
'tici a personalitdfii. Drrpir -cum. \ronl. t'e tcmpcraurcn-
i"f ""'p.i-d consiitulii fr'rnciion-alit a siste'mtrlui nel'- 7. ModalitS{i de cunoa;tere ;i studiu
r-t Ei itormonal. trl line clcci cle l;aza matc'rial5 a pcrso- a personalitd{ii
'nalitdlii.
Aptitudinile sint formafiunile -psiho-fiziologict-
prin Nu exist[ o cale unicf, de cercctare a personalitf,{ii.
."t".'putli.ipat" r"'^L"ii"it"l"' Fiind' efcctorii' constituind Dlspunem de citeva criterii orientative pentru investiga-
_i:i"i"J" dc acliune ale personaiitri{ii, aptituclinile con: i L.a fenomenului dc personalitate. In primul rind, rcamin-
iim faptutr ci trdsdturile cie personalitate se manifestd ir-l-
clilioneazd reu;ita in activitate'
Caracterr.rlesteunansamllltrdeatitudinifalddeso- conclnitl qi in activitate. Cla.sicii marxism-leninismultri an'
cietate ;i oameni. Plin caracter, pcrsoana iqi definelte ai.ras atentia, in nenurndrate rinduri, asupra faptului ci
.pozilia fafd cle via!5, orientarea fald de divcrsclc aspercte omul este nu numai ceea ce crede el desprc sine ci ceea,
atc i'mii sociale. Formalia caracteriali cstt' rlcpc*clenti cc rezultd ciin fapteie- saler. Pentnr cf, faptele singulare nu,
QT
:0
 pot fi totugi concluclt'ntt:, csk' l-re(:csal' clr tlL' si st.' Lt'1t,:'-'"e
in acelagi sens, altfc'I spLls, acoeaqi tri:isirtr-Lt'it si poatir fi
'constatatd in rlifelit.c imprejuriiri.
Pc.rsonalitat,ea sc constituir: in proc't'stt1 adaptiirii la
via{a sociali ;i in ploct'stii ctltrca!it:i. l)c ac't'ca. imprej;'l-
rArilc vietii pt'r'sorralt', bioglafia c'oristittrie rrrr mateliai
cxplit ativ pt'ntru pt'r'sonalitatt', clc'oarecc c'attzt'k: unol' tli-
sirturi constatal,c ]a om rczr.ritir din ilccutul pcrsoon,li
lesp('cti\,('. Meri alt's in <'opili"rlie ;i tint'rcfc, pcrsonaiita-
lera e'ste in plinti c'ons1i1rtilc, rlar';i mai iirziu, 1a vir-str
etclLrlli. c(\ pr'(xlLr(' trnclt' <lcplasiu'i in inrplir-rilt'a r'i. lJc t.-
<eoa. estc importarrt ca irl sludiLrl pt'r'sonaLitirlii sii sr-'
c'Ltnoascir ;i liniilc cle dczvoltarc, tr'l-rsitru'ilc cu celc mai
rnari Sanst'. dc a cvolua. Astfcl sc ciclinc';te zona clczr-i,rl-
tdrii apropiate a omr-rlui (\rigolski).
Cunoaqterca pt,r'sonalitilii trmant' e:stt' rr'nlizato cmpi-
lic pc scard cjc masir. Dt' inclati-r co s-a stal'lilit tur cor-itact
intrc doi oameni, fit'carc inccalc'r"r si-I c.rlrsclvc pL: ce151alt"
vizinclu-i caractenrl ;i aptitirrlinik'. Cltrrroastt.rca cnpiriri
are nivelc dc eficientir r.xtl'cm clc valialrilc. Urrii sint slarlti
cunoscdtoli de oamcni. i;i formcazir p5r't't'i falsc' qi srlpcr-
liciale, pe cincl aitii i;i t:lalroreazi-r, cr-r mijloace proprti,
'metoda de obst'rva{ic care ii rluce la rrzultate excep{ic -
ua1e. I)espre aces,tia se spune in limltajrrl popular ci sirrt
..bttni psihologi". Cunoalterea empiric.ii nLr ajutrgc insl
nici in cazirl cc.Iol mai sLlrpriuzitt,art irrtui{ii sir cxp1ir.e
in c'l-tip precis fenomenul de pcrsonalitatc. Perrtrlr aceasta
estc necesar'5 o invt'stiga{ic sistematicir, tle orrlin qtiin{iflc.
Psihoiogia a elal-iorat, mai mulk ciri clc' ccrcctare a
persorialitl{ii. Prima. ;i cea n]ai caractoristicir,clin pnncL
.de vedere Etiin{ific, clar foarte glcu clt' rtalizat, consti
in mctoda de investiga{ic longituclinalir sau gcnc.ticir. Se
urrntiregte instrgi procesirl de corrstitr,riri' a personalitlliii
<lin primii ani ai cr-rpildriei qi pini la vir.sl.a aclultii. A.-
.ceasta prcsupulte cunoa;telea tuturor irtrprr-riur&'iloi" riin
'r'iatir, a ac{iunilor, a fazelor prir-r care tLc.cc sulli,..<'1 i-r1. a
rnodificdrilor cc intt'r'vin in stlr-rctula pt't'sr;nalitirfii ia rll-
'\;crSe virste... Sc uzeazd de obscrvafii, cic cor-rr'oll;ir'i, st.
aplicd periodic gi proceclee cxperimerrtak.. Ce.rct.lirtol'rrl
trebuie insi sd participe ani qi ani cle zilc la r,iata sLrbii-c-
Iului. Acc'st lucru il lealizeazi mai rlt,glalt.-r mt'mbr-ii fami.-
-32
Iit'i, tlt';i t'i nu au r-ieaplrat o ir-iten{ie cle cercctarc. Str-rciii
l1t'rtt'tict, s-arr tcalizat numai in unclc' cazuli sperciale, cun-t
iu' fi c:t'l al gcmcnilor univitclini, urmirrincltt-se perc't'hi
r lt. r'opii t'u o crcditate cornun[. S-a c'Iutat sd se s1a-
lrilt'ascir ;i calc estc rohrl imprejuririlor vic{ii indivitltr-
alc. llt'zrrltatcl<. clr.virr gi nlai concludente clc inclati ce
qt'trtcnii nu s(. clczvoltir in conditii identice, ci net deosc-
ltilr'. 7,a2,'t,,t n corrslalat 1rc aceastd cale ci hotdritoare pt'rt-
lru p('l's()nirlilirlr' sirrl nrr,rlirri ;i c'rlucalia. Se inlelege irtsi
cir ttrcltrrllr !lort,li<'i rru t'stt'ltlar'1ic'abilir itr mod cllr('tri..
() ;r tlorr;r rrrlt.otl;i <';u'r. t'stt' inrprrsi <[c ccrintelc vir.'iii
\'s1('('('li pr;ilro-llcrlirrloqir';r. l,'<>t'mintlLt-st'in plo,cesul t'citl-
c'a{ili, < r,pilrrl :.;i lirurrrrl st' 1i mlrrift'stir, <lczvi'rh-rindu-str iu
t'ittlrtrl crlrrcirl.it,i. St, t orrsirlt'r'ti cir <'t'a ntai l)tln:l t'alt' ti,-'
<'rrrrolllcrt' ir lirriirrrltri t'stt' tocttrai t:tlucafia, per-rlt'u c;1:
ac'eitsl a pt'r'triilt' si i st' olrst'rvt' r't'ac:fiilt', sii se t otrsl ttt.'
r'rtnt t,rt'r't' rlc lt.r o fazir lar alta. ('llm s(' r't'slrnctttlt'azi-r"
:\cr.astI rnc'toclil cslc ir-rclrt'ptii{i1ir qi pctltt'tt faptul <ir. ilrirr
apJicare'a ei, fr-trnizcazil informalii cleosebit cle ncce'sat'e
pt'tr<,ticii cclucativt. |n cazuri frccver-rte ir-rsd este Ilecesar
.a si <rrno;ti omul inainte de a prtlcecla Ia educal'('a lr'li"
l.Irrcoli nrr tlispt.ri dc-: timpul nccesar pentru a-l r:rmilri in
1;r'or:t'slrl c'ducitir', sau pot interveni ccrinie speciali' 1i
iu'gonlc'. Astfc'l, poate sii se impunl adoptarea^ttnei cic<i-
zii'i' r,t, prlr-este o'ienta.ea c.iva cltrc o pr.fesittne sa.tr
inc'r'cclinlarea dnei misiuni, a r-tnui ro1. In toate ac'esle si-
lLrafii esic lleccsar sri sc aplice metode operalive cle clia'f-
rrosl-ic al persot-ralitiilii.
Cea dc a treia metodf, cste c-\pcritncntul' In stucliul
,rxperimental aI personalitatii se cLlnosc clottir ciri. Pritla
,'sie aceea statisticii 5i comparativir. Se ia o masi cle sLt-
biec[i clrora Ii se aplicir teste pentru ficcare clin factorii
mai importanli de personalitate. Dtrpi citcva Ec'dinle, irr
('are s-au dat probele respective, sc considerd cf, s-a ob-
{irrr-rt materiah-rl cie bazi neccsar pentru cliagnosticarea
I)ersonalitltii. Mai rleparte, dclaliile ol:{intite sint prclu-
cr-atc stalistic pe doud linii: linia cotnparaliei intt'r'incli-
vidr-rale stabilindu-se gradatii. rangttri, clasificlri -- "si.
-
linia corelaliei rezultatelor de la clivelsc probc oltlir-rurte la
accla;i individ, pentru a desprinclc strttctttra personali-
thfii. N{etoda statistici este apropiatd dc tipui c1c ct'rceliir-i
3-c.291
care se folosesc in sociologie. Datele oblinr"rte in acest
rnod au o valoare reiativii dar permit. in orice caz, sd te
orientezi intr-o masd de oameni pentru a evita alegerile
incorecte. Cera dc-a dor-ra calc clc tip cxpcrimcntal este
cliagnosticd qi clinic'5. Aici nu -qe ia in ccrcetare o rnasl
vastd de oame'ni ci se urm6resc ccva mai intens citcva in-
ciividuaiitdfi, cdutinchr-se sd sc ctrleagl informalii cit mai
ldmuritoare dcsprc cel in cauz5. Se alcltuicqtc o biografie
psihologicd, se procedeazd la convot.biri indclungate cu sri-
biectul, i se stilicitd acestuia pdreri despre propria per-
soand, se solicitd Ei opinia prietcnilor ;i tor,'ardqilor sdi"
se aplicd nuilrcroase teste. Pr<lbele nu sir-rt aceleaqi pentru
toli indivizii, intnicit se consiclerd ci fiecare om are
structura sa speciald Ei ci trebuie sd fie cercetat pe linia
trdsdturilor care ii sint caractt-,.ristice. In punerea r:nu.i
diagnostic are mare insemnitate corelarea tuturor date-
ior biografice, informative qi crporimentale, cercetdtor.r-rl
avind -- asemenca unui meclic - - posibilitatea sd recurgd
;i }a intui{ia lui, sd*Ei formult-'ze o pdlerre. Metoda clinici
si diagnosticd ajunge sA contureze ceva mai complet ,1i
coneret personalitatea omului qi permite cercetdtorului
sd dea qi unele indicalii subiectului clespre felul cum sii
se comporte mai cleparte, despre mdsurile cc trebuie s5 le
adopte in vederea depd;irii unor clificultdti.
II. !f ElVI P E RA1\'I ENT U I)
a
l. Scurt istoric al problemei
l)t'r'soarra ul))alri"l reprczintl urr sistem clinamic, care,
irr lt'Jafiilt' t'i <rr aml.rian\a, uzeazil cle o anumiti energie
irrt.r.r'rui. l)t,ost'lririlc c'linamico-energetice intre conduitelt-"
rrnliln(' irrr [t,st. r't.mst.a[ate cle foarte mr-rIt timp, tocmai pen-
1t'rr cir cll sirrl <t'lc ntai acccsibile observaliei gi studiuiui.
lnlrut'rl, <lcost'l.rililt' ckr acest fel ari o legiturl v5diti cu
llloct'st'lc vitzrlt: ;i srr exprimir qi in fenomenele patologice,
tnt'tlicirra a fost prima clintre disciplinele care a incercat
s;i lt' t.xplicc'.
Mcclicr-rl anticirititii clener, Hipocrates, a incercat o
sistcmatizarer a caracteristiciior dinamico-energetice gi a
rlat. ciriar o explicalie. considerind cd este vorba de pre-
rkuninarea in organism a uneia din cele patru humori r
sinuc, flegmd, fiere neagrd gi fiere gaiben6. Dupd felul
in cale sint amerstocate, adic6 temperate, aceste humon,
se explicS gi tt mpet'amentlrl. Temperamentele au fost de-
numite dup5 hurnoarea dominantd : colerric, sangvinic,
flegmatic qi melancoLic. Incercarea de expiicare a lui
I{ipocrates, reltrati apoi de (ia1enus, a equat demult, ins6
cuvintele utilizate au remas acelcagi pin5 in ziua de
;rstdzi.
In decursul istoriei s-a reluat in repetate rinduri ten-
l,ativa de explicare a temperamentelor prin unele particu-
tat'itdli constitutivc ale organismului. Viola a incercat si
pund temperamentele in legdturd cu raportul dintre di-
mensiunile ve.rticale gi orizontaie a1e corpului ; Pendc a
acordat un anumit rol qi giandelor cu secrelie internd,
pnnind temperamentul in raport cu tipurile brevilin ;i
lcingilin, fiecare in variantd stenicd sau astenicd ; C.I. Par-
Iton l-a continuat pe Pende, relevind insemn5tatea secre-
lici tiroicliene pentru tonusul temperamental ; Sigaut a
rlcscris patru tipuri constitutionale dupd proeminenla
35
unuia dintr-c sistcme : digcstiv, respirator, muscular sar]
cerel-rraI.
Polnind cle Ia ciate ale clinicei neurologice, Kretscir-
ixer a impdrlit pe oameni in : schizotimici sau predis-
prigi spre scl-tizoflcnic --- aviud itaza coustitufionald de
- pc;i o constitutie picnicS
astenic, atlc1.ic sarr clisplaslic ciclotimi, predispt-1gi
spre mania c'irctrlari Ei bazali
(corpolcnlir ;i staturh scurtd).
Dar toatc accste irrcercdri llu au dils la un rezuliat
conrringltor, intrucit ac'cleaEi particularitd{i temperamen-
tale se descopercau 1a persoane clr cele mal variate orga-
niziri corporale. S-a fdcut apel Ei la datele embriologiei.
Astfcl, Shelclon considcrii cd unul dintre cele 3 clemcnte
irlc embrionului ectoderma, mezoderma qi endoder-
-
ma -' se poate dezvolta in chip pt't'cumpinitor, generinc):
tipuritc constitutionaie endomolf, mezomorf qi ecto-
1i11;y'f -
care sint \a ltaza tcmperamcritelor viscerotonic,
-
, somatotonic qi cerebrotonic. Visccralr,rl s-ar caracteriz-a
prin comoditate, r-elaxarc, jovialitatc, inclinatie gurman:
c1:i ; somaticul sau mrtscr-rlarul ar fi rapid Ei energic, activ
,.i cu iniliativ5 ; cercbralul a.r fi sensibil, meditativ, in
permanentd tensiune nervoasS.
Sheldon depd;eqte problema temperamentului qi int
ccarcS, cltipS cr-rm se vede, gi corelalia cu tr6sdturile dc':
caracter. Este pulin probabil insd ca teoria se se con-
firme qi sd fie integral adevdratS. Nu se poate totuqi t9"-
tr,-*ta fdrd lezcrve lnfltienla structurii organismului qi a
proeminenlei unor funclii asupra fenomenultil temqera-
r.ltcntal. Este rrorba doar de dinamicS, de energie qi, in
cazr-tl acesta, nu poate fi indiferetrt faptul cd o persoand
este atieticd satt firavd, cd dispune de o secrelie hormo-
nald e;<cesivf, sau insuficientS. Noi credem cd particula-
litirlile glandelor cu secre{ie internd contribuie atit la c>
anumitd dezvoltare a organismului cit gi la definirea di-
natnico-energeticd a cor-iduitei. Astfel, hipertiroidienii sint
repezi, ag'.itali, energici, in timp ce hipotiroidienii se dove-
rXr-sc a fi per"manent obositi, ince{i, deprimati.
Nu poate fi insd ignoratd contribu{ia particularitS{ilor
sistc.muh,ii nervos la definirea particularitdtilor tempera
nlentale, trn clcfinitiv, acesta estc organul prin care se
coorcloneazir activil,atea intregulrti organism ;i, indcoseb!.
JD
prin care se elabolerazd relaliiie cu ambianta, prin care
se conduce comportarnenttil.
Era de aqteptat ca o dati cu analiza functiunilor ner-
voase sd se gdseascd un tcrnei mai sigur pentru a nc cx-
plica i,empe.ramentul. Date de acest fel au fost furnizalt,'
de Pavlov gi continuatorii sdi dirr toatd lumea, elaborin*
clu-se o tipologie neurologicd riguroasd, demonstratd ex*
perimental qi bucurindu-se pind in prezent de o largb
circulalie ;i recunoaqtere pe plan mondial.
2. Tipurilc de activitate nert'oas[ strperioard
Dtrpi ctrm sc ;tie, 7a Jnz,a activitilii sistcmului nc't'-
vos sint anr-rmite proccse chimice, dezintegriri Ei reintc-
grdri a1e unor srtbstan{e stocate in ncuroni.
In experimentelc cu animale superioare gi cu oamcni
s-a constatat c[ rt zisten{a la suprasolicitlri este foartt:
variatS, de la r,rn individ 1a altul. Unii igi menlin capa'ci-
tatca clc rc'aclie mult timp, chiar dacd sint asaltali dc
sl.inrrrli clcosebit clc puternici, sau sint puEi in situalii cri-
li<'r', r'orr1r'atli<'torii. Aceasta este o clovacld a marii capa-
t iliiti frrnc'liorralc a nc:uroniltir, ctxplicatl prin faptul c;i
t'i clispun <lt: rrrr stoc irogat rir--' sr,rltstanlii functioualS. Al{i
inclivizi nu rc.zistir nici la solicitdri <lc nivcl mijlociu : se
1>locheazd sub influc.nfa unor stimrlli puternici, rdmin
dezarmati in situatii critice, iar dacd sint puEi in rela{ii
de confiict, ajung sd se imbolndveascd ncrvos, sd se ne-
trirozeze. Faptul se explicd prin redusa capacitate futrc,
tional5 a neuronilor ca urmarc a micii car-ititirfi cle strb-
sian{d func{ionalS de care accEtia dispun 1a un monr:nt
clat.
S-a ajuns astfel sd se constate cd fiecarc sistem net:vos
dispune de tortd sau energie variabilS, prezentind cli-
verse nivele intre puternic gi slab.
O all5 r'ariabill constatatd in experiment, ca qi in via-
{a de toate zilele, este aceea a vitezei reac{iiior gi, in ge-
nere, a rapiclitdiii cr-l care se produc restructurlrile, adap-
tarea qi dezaclaptarea.
 l\iiisurincirr*se timpr.rl clt: latenlir intervalul de 1a
-
darc'a r,Lrrui stimul pinai la oltlincrea reacliei s-au c:()n-
stataL importani.<' cicoscltiri ii-rtcr"inclivic1lrale. --
Aceastd par-
tic'ulalitate de oldin tcmporar, definiti ca mobilitote ner-
voas;i, a fost pusi'i ir.r legirturd cu unele proprietd{i ale
si-rbstan!r'i ftrnr'{ionalt' neur<_rnalc.. exprimali intr-o mai
rapi<lir satr k'irtii clc'zag.rcgare ;i reintc'grare. procesele ncr.-
voas(r. ;i pliri corrscc.inti 1i concluita. an fost astfel carac-
tc'l'izalc ca sit.inclr-r-se la cliver.sc intre rnobilitate
Ei iner{ie. 'ivehrri
;\ctivitatea nervoasi se realizc.azh plin intermecjiul a
dotrir proccsct funclarnerrtalc : cxt.itatia. procr.s cu aclinne
pozilivir, cleclangatoric qi inhibilia, procis cu ac{ir-rne ne-
gativS, cle frinare. clc re{inert', dc. biocaj. Interacliuriea ex-
citafiei gi inhiirilic-i erslc ia baza oricilr-ri act nervos, acerst,
fonomen fiincl analog cu cel clirr elcctlicitalc. r-rncle. de
as(lrrrenea. cxistd doui imprrlsui'i caft' au erft'ct numal
lntpr:euni. S*a constatat insi ci nu int.l.ckaLrrra c..ler cio'r.i
pr'ocese nel'voase disptin de acoeasi for'!ir. La r-rr-iii i[rclivizi
rcflexele pozit,ive sci f,rrmeazi rapicl, pc cincl ct,k, nega_
1,ive. cle re{inr:r'e, dt_. stingc.. sc elaborttazii cu mare difi-
cr-rltatc.. Plesupunerea este cI excitafia clispr-itre cle mai
multi for{d decit inhibi{ia. La alli irictivizi i'tc.rvine
inergalitatca flagrantd ir-rtre rezr-rltatele obfinute 'r-r ta pio-
]rek' de excitalie gi Ia ceic cle i'hibilie qi. prir"r .,r,rrar.,*
se presupune cai cele clotrir procese ner\/oase clispun cle c,
fot'tii aproximativ egal5. Astfc.l s-a formulat iea cie a
tleia particularitate a actir.itllii nervoaser, I'ccrlrgindu-sr.r
la tcrmcnii da ecltilibrcrl (ext:italia la fr'l clc putcr.nic5 c'a
.1i inhibifia) sau neeclzilibrat (inhibifia mai slabd <lccit
excitafia).
Autorul acerstrtr rincluri a constatat, prin experimentelr-+
salc. incgalitatea celor doui procesc nervoase fundamen-
lale qi din punctul de veder.e aI mobiiitd{ii, respc.ctiv ir-r-
hibitia poate fi ce'va mai inertir dccit cxcita{ia. pLrtenr
<lec:i r-orbi dr: un a<'or.cl sau dczacorcl al mobilitllii proce-
sclol uelvoasc.
Sc in!cicgc cd particr-iIaritifilL' r'ir,uroclinamicc clc,st'ris:
rru csistri autouom, ci sint recipl'oc legate, se prr.zinti ca
ni;itc componc.nte a1c. unnia ;i accltria;i fcnomt'n corl-
i
i
J
plex. Dc accc'a clc tri:buie r:or.rsiclct'atc unitar, ccca cc-., t1e
"tapt, dr-rcc la clefinirea tipulLii de activitate ncrvoasi-r srr-
ncrioarir.
Ilxistii tipuri prrternict' li siabe, mobilt-. qi inerte. r.clti-
;i nec.cirilill'ate, iar in coreia{ie, in complex, r.rt'
Xil,;ratc
apar mai pregnant, patru ,qlupe tipologicc, aga crul] s-a
qrbscrvat incl clin antichitatc.
Ilxperimcnterle au demonstrat cxisten{a frecvontd ti
urmdtoare'lor l.ipuri: .l . Pr-rternic. neechilibrat, excitai;il ;
2. Puternic. echiiilrrai. rnoiril ; il. Puternic, echilibrat"
inert ; 4. Slab.
Acestc. pat.r'u l.iptrri nurvoasc ne explicd temperamen-
1.ele instituite incd cle l-Iipocrates, identificindu-se, in a-
ccc'aqi ordirrc'. cti colericul. sangvinicr,rl, flegmaticr-rl ;i me.
iancolicuL
h-rferlegem dt: ce colericul cste rre.stdpinit Ei aeitat --*
;rt'ntru ci arc o slaltri iniribilie. ceea ce-i reduce posiltili*
1iilile de a se frina : de c() sangvinicul cste vioi. dar calm
'- perntru cif t'ste moltil ;i echilibret I de ce flegmaticul.
lsto aqa cle lent penlru cd ;i procesele lui nervoase -qint
-
iuct'tt ; clt,- crc' nrclanc,olicr.rl csic ncrczistcnt ncvrozabil
- pcntrrr cii al'(f r.lll sisttm r-rt.rvos slab. Ei
'l'rr'lririt. si spult(.nt irrsi ci:-r orice tipologie, olice cla-
sifit'att'<lr'1t'nrpo"lintcrrlc'. i'r.flccrtind o r'('alit,atc, este. to-
trr;i. aplti:.:irrral.irrir. tlc<'r' pt'stt' rlt'talii fi ,qradatii. I)e' fapt,
{}anrol'lii nrr sint rrnii ja fcl clc putcrnici;i altii la fcl de
slal;i, sulr raport ncr\:os. In rcalitalt'" clrrp;"r cLrrn () dove-
ciesc Ei datelc ;tiinlificc, ei se situraz.i, la o mLrltitudine
cle nivelrrri sau grade de cnergie rier"voasd.
Tot a;a se pulre probltma ;i cr-i mol:ilitatea, inel{ia,
rchilibrarea qi neechilibrarca. Sint multe variante inter-
vnediar:e intre' slalt 1i putcrnic. mobil gi inert, c'chilibrat
,si neechililrrat. iar Ia rrive.lul. tipului slab, despre care cr-l-
noqtinfele clasice ltr,l ns furnizeazd date suplimentare, se
elcscopdr o se'rie clt-. sr,rbvariante privind mobilitatea Ei
t.chilibrarca. Tot a$a, r-ie:ecl'rilibralii pot fi mobili sau
inerfi. Te.r'mcnii c'ia,qificirii ar fi cleci spori{i pind la infi-
nit sau, mai pre,cis, pini la clefinirea individualitdtii sis-
lemului nervos al fiecirnri om. Dar aceasta nici nu este
posibil tqi t-ri<'i nr1 nc*ar ajuta in cc priveqte oric'ntarea in

l:rlasa urnand. Aproximiim, conqtienti de aceasta, tocmai
pcntnr a prrtea inlclcgc p() om la r"rn nivel dc generalitate
i rr t er':nt'tliari.
Tiprri:ilc n€'1'\1)asc sint 11c provenienld ereditarS, cu
altr: cuvintc' sint crplcsia sh'ucturii morfofunclionale a
sislcmultri n('rvosi, asja cum aparc cle Ia nagtcre. Copiii
ltorr-ne"rscrr!i plczintir, itr concluita lor, manifestS.ri varia-
bili' dirr punctul de vedere aI c.nergiei, al mobilitS{ii, al.
agitalioi sarr calmului. S-a pus prol;lema dacd in cursuL
clt'zvoltirlii inclivicluale nu so ajtrrrr:t la o schimltarc a 1i-
pu1ui. astfel ca acesta si se transforme clin slab in pLl-
tt'r'r-ric. cliri inert in mobil etc.
Datclc ob{inute in experimentc cu animalelc ca qi
materialt.le de oJrsclvare a omului arr dovedit cI astfel de
nrodifici"rri nu inte'rvin pe parcursui vicfii. ci nu cstr,. po-
silril ca un sistem nervos inerlic_rs sii clt'vin;i, fie;i dupil
mai multe decenii de exersare, mobil ;.a.m.cl. ll,xistti, clc,-
sigur. uncie mici mortificiiri ce ir-rte'r'vir-i <t r,latir c,r-r virsLa.
insl ele nu ajurrg pint"r acolo incit sir to rlcplasezc clintr-ur"u
1.ip in alttrl, De fapt, nici nu cstc necesar sd sc realizez<:
<r astft'l cle-' transformarc in inscgi structurile funclionaie
;tkr frr'c'1,iilor uervoase, indeoscbi pentru om. Tip.1 cle
'sislcrr-t nervos nu are insemnitatea trne.i caractcrist.ic
.t'st'nl,iaie
; viala omului nu clepinde, in coor.clonatele ci
maj.'r'. irnpusc dc co'textul social, clc particularitdtile rie
1ip nclvr.rs. Mr-rlt mai importante gi reaimcnte, cle orclir.r
catlitativ, sint ace'k: dcosebiri dintre oameni care privc_s,c
n-irclr-rlir care este organizatai activitatea nervoasd,
1.r'c'cis ansamltlul de reflexe formatc in deculs,.tl viet{ii. 'rai
'(iile il fac pe om capabil de opera{ii complexe Ei i1 pun
in anunite rapor.turi cu lume-a. A,ceste particr,rlariteti
i-plitudinile si caractcrul -
sint ccle cc rkrfincsr: \'aloarca
-
omului. ca subiect cueator qi mor.al. Aceasta c.u atit nrai
:mttll c'u cit. mcdiul social solicitS ;i apreciazl pe om rlr-rpir
oosibilitafilc lui cle acliune intelectuald 5i crcativli. clupa
'pi'ofilul siru moral qi, intr-cl mult mai micii mirsrrr'5, pr-ute
la incc'r'calcr $i apreciazi rezisten{a qi mobilitat<'a sistc-
mttlui siru nerr:os. TottiEi, in situalii criticc.. crrm sint ct le
pc care 1c. intilnim in activitatea militar:ai. potc'n!ialul
li)
'[-riologic
al sistemu]ui ncrvos plezinti o arrrtmil.i-r irrst'nt*
nit.ate.
In ansarn'iblu insi hottilitor estc nu tipul, ci nrorlr,ti.
cum accsta este valorificat in decursul dezvolldrii intlivi-
ciualer pr"in ,constituirca de aplitudini gi insuqirca rk-. va-
lori morale. Pe baza fiecdruia dinl,re tipttri sc,. pol folmtl
orice fel de capacitifi gi orice fel dc calacterc. drtpir cum
aceleaEi capacitS{i qi caractere pot fi formate pe l.raza
a diverse tipuri. Au existat genii care aveau in mod ..'5c1it
caracteristici c.le tip slab. Deci, tipul nu prcdeterminai
snprastructrlra pc'r'sonalitdlii. Totu;i este necesar sii s<,:
{in5 seama de acest specific funclional al indiviclualititii.
Tipttl fiind, indiscutabil, cea mai generald caracte-
-
listicf, a individualitdlii trma iqi pr,rne pccctca aslr-
pra tuturor actelor, pornind cle ]a fenomene vegetal,ivc',
metabolice pinh ia cele mai evoluate formaliurri ale con-
stiinlei.
Particuiaritifiie de tip influenlcazd ritmr-rl qi intcn-
sltatea activitdlii orgalr€rlor intclne. Usievici a staltilit c'i'r
Ja tipul echilibrat-mobil digestia sc rc-.alizeazd intens in
primele dorrii ceasuli dtrpd hrJrnire, pe cind 1a tipul slal,r
accasta dcvine iritcnsd abia ia un interval cle 5-6 orc
elrrpir lrrl"urii'c'.
Woll<inrl a clt'ntorrslr'at cii la reprczc-trtanlii tipului
r,chilibrat-rrroltil rcspirafia alc rrrt litm ur-riform, inspi-
ratia fiinci rapidl iar cxpiralitr incr.tinjtir; la lopr€)zcn-
tan{ii tipului neechiUbrat-exc.itabil. r.itmul r:cspira{iei esto
accelerat, inspiralia fiind scurti ,qi putclnici iar cxpira-
tia prelungd ;i ceva mai slabi.
Cele mai vizibilc manifestiri aie tipului privesc insi
motricitatea. Putem si aprecicm gradlrl de mobilitatt-'
al proceselor ncrvoasc, proprii unei persoane, chiar firrii
mdsurdtori specialel clupi viteza medie a migcirrilor -qalc
qi a vorbirii.
F'iind o caracteristicii ce travc.rseazir toa1,e func{iilc si
actele individrralit5fii, tipr-rl sc. exprimi in conduitd qi in
activitatea psihicd. Este uEor cle in{eles de ce partictila-
rit.irfile activitdtii creierului set extind asupra proceselcrr
psihice, care de fapt se rcalizcazil prin cleicr.
41
3. Nlanifestirri psihice ale tipurilor de lctivitate nerr.oasi
superioari
Nu intotdeanna sldbiciunea nervoasi constituie un
clezavantaj. I-a persoancle cLr url sistem nervos slab,
procesele cerelrralc, fiind mai pulin intense, sint in
schimb mai fragilc', uqor reactive, dclicate. De aceea la
cei co tin de tipul slab sc constatd o mai mare sensibi-
litate, in ser-rsul cI ei percep excitanti de o intensitate
foarte rc,:clus5, ce sint inacccsibili reprezentanlilor tipului
pt-ite.mic. Acuiitatea vizualai, auditivS, tactild devine deci
invcrs propor{ionali cu for{a sistemr-rlui net:vos. Aceasta
insir numai in cazul in care stimr-rlii sir-rt dali izolat; daci
se cian mai mr"rlfi stimuli deoclatS, tipul slab are difi-
cultriti in analiza 1or, de'oarece cl percepe pe mulfi din ei
ca factori perturltatori.
Intr-o anr,rmitd nlAsrlri, lipui influen{eazd qi atenlia.
I a tipul rTeechilibrat-excitabil volumtrl atenliei e-.ste mij-
1ociu, conce.ntrarea prrternicl ;i rc.lativ stabili iar dii-
tribuirea qi comr-rtarea aten{iei, intrucitva ingreunate. La
reprczc'ntanfii tipului ccl"rilibrat-mobil rrolumul aten-
{iei este mare. insl concentrarca nu dispune de suficientil
intensitatr-. 5i stabilitate ; in schimb, la aceEtia se reali-
ze'azd bine distribulia ;i ,comr-rtarea. La reprezentan{ii
tiprrlui inert ca gi ai celui slab, volumul atenliei esie
foaltt: rcdus. La primii concentlarea se realizeaze anevoic,
dar rimine clurabil5. in timp ce clistribu{ia gi comutarea
intimpini cltoscbit ckr mari-dificuiti{i. La pcrsoanele cu
sislem .rcrvos *qlab. in co'rdiliilc solicitrrii prin excita'ti
puternici, _.pc care cei cu sistem nervos reZistent ii pcr_
cep fdr€ dificultate. atenlia estc perturbatd pe toate la-
turile. In cazurile de neatenlic ccl cll lln sistcm ner\ios
ryobi-l
manifestd agitalie, sint vizibil preocupafi de cliverse
alte lucruri, irr timp ce persoanele cu sistem nervos inert
au o posturd stabild, nu se agitl Ei chiar par a fi concer:_
1rate.
Vorbirea la necchilibratii-excital>ili pare a fi rapicli,
c1e;i con{ine pallze destul de mari. t\ceasta din cauza fap-
tulni cd pronuritd I'epecle cuvinte'lc ; ir"rtcna{ia c-ste lnsi
flagrant inegalir. oscillncl irrtre strigirt si vorbire in Eoap-
td. Voririrca la cchilibralii-mobili este puternicri, rcpecle"
42
in ritrn egal, culsivl ; 1a echilibralii-iner{i i:ste ccva mai
inceatd, lent5, uniform5, aproape monotonir I la repre-
zerntanlii tipuiui slab vorbirea oste irrceatd, parcf, lipsil 6.
de r'lag6, gi evolueazd anevoic.
De mobiiitatea proccselor nervoase clepinde ;i vil.erza
cu care se produce inlelegerca gi sc rczolvd unele pro-
bleme de gindire (este vorba insd numai de factoruf vi-
tezd qi nicidecum de calitatea activitdlii intelectuale).
- Cele mai pregnante manifestdri aie tipr,rh-ri privesc
sfera vietii emolionale. Neechilibrafii-excitatrili au b viafd
afectivd intensS, dar inegal5, cu succesive exagerirri in
clirecfia sentimenteior pozitive sau a celor. netgativet ; ci
clispun atil de stlri emo{ionale facuil,ative' cit gi cle atitu-
dini emo{ionale durabiie. Iichiliblafii-mobili clispun cle o
afectirritatr: rric, dat: car.c nu parc intcnsd qi siatornicl,
avind cmofii mai iLrtcnse ;i soutimc.ntc ceva mai slalrc qi
putin dural:iie. Ir-rt'rfio;ii au o reactivitate emolior-rald mo-
dc'ratd Ei lentd, uneori par chiar indifcrenli, insd o clatd
ce la ei se structureazd un serrtiment, acesta estc foarte
statornic. Reprezentanfii tipului slab sint foartc reractivi
din punct de verdele: emofional. dar nu*qi manifesti vizi-
bil. in exterior, emoliile Ei sentimeirtele ; ei sint inclinali
indcosebi cdtre depresiune Ei teamd.
Prcmisclc tipologice au o anllmitd insemndtate qi in
cle'zvoltarea voinlci. Acrt'asta sc clezvolti mai r-rEor 1a tipr_rl
cchilibrat decit la ct'l ncr.chilil-rrat, mai usor Ia rc'pr"ezen-
tanfii tipului puten"ric clccit la cei ai tipuhri s1ab. In
dezvoltarea calitativd a voin{ei ca ;i a tuturor. celorlalte
procese psihice, pind Ia urmd insf, cnvir"rlul hotdritor
aparfine imprejurdrilor cle viald. educatiei, iar nu carac-
teristicilor de tip. irr definitiv nu in toate cazurile ne
intereseazd viteza vorbirii qi gindirli, clar iLitotdearlna a-
preciem omul chrpd felul cum vorbcEte gi dupd rczulta-
tele gindirii lui.
I\'Icnlinindu-nc ia aspcctele dinarnico-c1-lcrgeticc, ne
explicdm in cea mai mare mdsul5 te.mperamentul prin
infh-ren{a pe care o exercitd tipul nervos asupra activi-
ia{ii psihice ;i comporiamcirlajc. Cu alte cuvinte, tempe-
ramentul ar putca sI fie definit ca rrn corespondent com-
portamental si psihic al tipr.rhii de activitate nervoasd su-
perioard. Se in{elege insl cI nu tot ce este psihic, nu
 toate reacliile comportamentale depind de palticr-rlaritS{ile
cle tip. Temperamentul, subliniem incl o clati, este doar
cea mai generald caracteristici clinamo-energeticd Ei ati[.
Toati arhitectonica de valoarc calilativl a vie{ii psi-
hice. ca ;i senstLr"ile pc calrer le implir:f, comporfamentul,
reprezint6 fapte ce nu pot fi in nici un caz explicate prin
tip sau tempcrament. Mai muit decit atit, ir-i laport cu
imprejurdrile, cu organizhriie specific'e implimate de edu-
ca{ie ;i activitate, chiar irr latrrri dinamicc Ei ener.getice
psiho-comportamcntale pot intcrr,cni modificdri care
compenseaza:r qi mascheazd sar.r cstompaazra ltaza de tip.
Astfel, clacl cineva participii ca alclgitor la o competi-
{ie sportivd sail e.ste ncvoit sit sc mi;tt: qi si vorbeasca
foarte repedc pentru a rlspr-rlrclc' unci nc-cersitirli imperi-
oase, nnLii scop deosebit cler importat'rt. ei face aceasta de-
pSgincl caracteristica sa cle rcplczenl,ant a1 tipului iner-
tios. Tot aqa pot aplrea pe fondul rinui tip slab manifes-
tdri deosebite de energie, impuse c1c situatii neoltisnuit
de sernnificative sau de tm exercifiu plofcsional. Nr-r tre-
buie sd se uite cd activitatea ncrvoasi ofcr5, pt'iLr antre-
aramont, nesfir;ite posibilititi clc_. or,qanizare gi reorgani-
zafe, de colectare intr-o singurS. clirec{ic a energiei din
divcrse zone. Dcseori viafa impune irr<liviclrrlui o clezvol-
tare care depdqeqte qi chiar contravine caracteristicilor
salc nervoase naturale. L-i aceste condi{ii, in comporta-
rnent qi activitatea psihicd apar o serie de momente care
._ ciriar din sult raportul clinamico-energetic nu sint
doar o cxpresie a lipului. Cu toate acestea, - manifes-
tindu-sc prir-i filtrarea ltnni ansaml;lrt de sistcme rcflexe
impuse de vialil Ei de cchrca{ir.. fiind dcci parlial supra-
,ertaiatc, lransfigurate pinl la urmd tipul se dezvdiuie
ca o caractc.risticri statistic clominantd sau ca Llna ce re-
zultd clintr-o aprecicre mcclic-' a litmuriLor gi encrgeticii
psilto-comportamer.italc. Excitabilul se poate stlpini in di-
'r'c:rst-- sitnafii. unerori chiar sc stdpineqtc pe lungd durat5,
stib imperir-r1 condifiilor profesic'i sale. La o observafie
rnai atenld ins5, in cele mai divcrsc imprejurdri. se va
constala neecirililtrarea sa funciari. N{ai mult derit atit,
cind un neechilibrat are o condr:iti ectrilibratir cl face
rrn efort considerabil. lntr-r,rn loc unde aqteaptd cle mult
;i-imp persoarie cle temperamente dcosebite se poate ob-
44
sc'rva, clr.rpi mimica 1or, slalea de tensiune sau relaxare.
de agitalie sau de calm. se poate observa cine aqteapta
in chip firesc, fdri un efort deosebit, qi cine cheltuieEte o
mare energie. Putem cleci deduce dacd este vorba de re-
prezentanlii unui tip echiiibrat satl ai unuia neechili-
brat. In genere ins5, tipul rezulti dintr-o colelare bazal,S
pc. principiul mediei aritmetice aI reactiilor psiho-compor-
:tailentale. Daci excitabiiitatea este dominantd, sint foarte
frecvente reac[iile psihice qi motorii ce vddesc 6 in5rifi-
<'it'nti frinarc. Daci, dr: regulS, vorbirca qi mi;c5rile sint
rapide, avem toatr-' motivele si vorbim despre neechiliblu
excitativ sau despre o mare mobilitatc.
Aprecierea calitativd a personalit[lii nu se cotrfntrdd,
in genere, cu determiltarea tempcramentului. Pl'ima pri-
veEte conlinutul, sensul. valoarea atitudinilor gi actelor,
{:ea de-a doua se referd doar la caracteristica lor frLnclio-
naid. Neechilibrul excitativ poate fi prezent atit in aclul.
impulsiv, haotic, agresiv, brutal, cit qi in ac{iunca ener-
gicd, creatoare, in ini{iativa, entuziasmlll, continua nemttl-
{umire fa{d de unele situalii existente. N{obilitatera se poa-
te releva atit prin rcacfia vorbirii rapide, dar superficiale
adaptabilitatc contrard statorniciei morale , cit Ei
-prin ir-iteiigcn{a clc fac'tr-rra ,,argintlrlui viu" Ei- seleclio-
lrarea operativti a celor mai divelsc mijloace pentru atin-
rgerera unui ar-rr-imit scop. Clorespr-rnzritor, nee chilibratul
poate fi atit un riuflcdtor gi r-rn incapabii cit ;i Lrn c.rolr
:jall Lln geniu. dttpd cLrm iner'liosnl poate si fic urr sr-rfi-
cient ori un ticdlos, sau Lin gigant al creafiei qi virlufii"
.Dacd ne-am reduce insS nr-rmai Ia constatarea sernsr-rlui qi
"r'alorii atitudinilor qi a,cfiunilor poate am defini semnifi-
calia omului ca termen al istoriei, clar nu am rer-rgi sii-L
cttnoagtem concret ; pentrr,r aceasta este nevoie ,<i de o
inlelegere a temperamentului sdu. Cr-rnoa;tt:re'a tc'mpera-
mentului se impune cu atit mai mr-r1t cu cit, dacit nu re-
zultatele qi direc{ia atitudinilor ,5i acliur-rilor. modul iri
.care acestea sint realizate depinde de temperament. Douh
persoane pot fi caracterizate ca fiind stiruitoa|e. con-
gtiincioase ; este insd indiscutabil faptui cd stlrr-ritor Ei.
'congtiincios este, in chip deosebit, un coieric comparativ
{u un flegmatic.
 I. t. Caragiale cit qi Mihail Sadoveariu au demonstrat
pasiune pentru artd si o mare for{d creatoare. Este insii
evident c5 modul cum s-au desfSqurat pasiunea gi dina-
mica crea{iei Ia aceste doud uriaEe figuri ale literaturii
noastre a fost diferit ca facturd datoritd temperamen-
telor lor deosebite : coleric qi flegmatic.
George Coqbuc qi Mihai Eminescu, mari poe{i ai pa-
triei noastre, au reflectat in operele ior diferiie laturi ale
sim{irii rom6negti. Nu ne putem insS explica unele parti-
ctilaritd{i ale vielii Ei operei fiecdmia dintre ei daci ig-
nordm faptr-r} cd primul a fost sangvinic qi cel de al doilea
r"nelancolic.
Tot aqa, cind ne gindim ia conducdtorii de oEti ca
l\'Iihai \iiteazul, Napoleon, Stivorov sau Kutuzov qi recon-
siderdm conduita 1or, trebuie si {inem seama de faptlr}.
cd primii au fost colerici, iar ultimul flegmatic.
TemperamenLul, deqi nu trebuie sd fie pus in relalie
clirectd cu valoarea social5 a personalitdtii, prezintd o
I'nare insemndtate pentru caracterizarea psihologici a
omultti. Aceasta cu atit mai mult cu cit in acfiunile edr,r-
cative concrete, in muncd, ne intilnim cu oameni concreli"
4. Caracteristicile principalelor temperamente
Vom incerca sd prezentim in chip sintetic, cu preo-
cuparea de a ajunge 1a un maxim de expresivitate, por-
tretele psiho-comportamentale ale celor mai rdspindite
temperamente.
Colerieul cstc, inainte de toate, un om incgai in cles-
fiqrffia-aanifestdrilor sale. El nu cunoaqt'e linia de
mijloc : fie cil este eruptiv, nerzolnic, nestdpinit, fie cE
este dezarmat; inegatitatea o intilnim de la ini{iativa de
o cutezan{5 uluitoare, pinl Ia abandon, de la o desfd-
qurare de fortd neobiEnuitd, impresionantS, pind la stag*
r-rarea totald, la incapacitatea de actiune. Faptul cd inhi-
biiia nu reugeqte si dirijeze continuu fluxul excitativ face
ca excitabilul * altfel spus, colericul
sd facd investilii
cie energie debordantd, necconomicoasd.- Se inlelege astfel
de ce, periodic, oricit de mare ar fi forta sistemului sdu
+t)
nervos,la coleric intervine epuizarc'a. Zadarnic vcti
in activitatea unui coleric. Tempc-
aqtepta ritrn r.rniform
ramentul ltti ii dicteazd activitate in asalt' cu cfecte
surprinzdtoare it't itrten'al minim de timp, dupl cllm
inevitabil urmeazd rc'misiunea, timp prelungit de odihnd
sau dr: evolulie in alt clomeniu dc acti'n'itatc. Dezvoltarca
sinusoiciald, cu ascensiuni gi cdc.lcri a capacitdfii de
lucru, proprie colericului, se manilesti din plin qi in
sfera vie{ir afective a acestuia. Colericul oscileazd intre
entuziasm nclimitat, incredere nccriticd in for{ele proprii,
exageratS siguran{d de sine, temeritate iegitd din co-
mun qi ciezr:rddeide, dellresiune. neincredere in sine, teamf,.
Este propriu colericului sd apar5, pe de o parLer, ca un om
care nu sc tcmc dc nimic qi, pc dc alti parte, mai precis
in altr-' momcnte, ca unttl bintuit Cc frici, cirinuit de
alarme intcrnc. Colcricii sint niqte oame'ni mereu ne-
liniEtifi, agitafi. Persoanele echilibrate nu-i suportd cu
rnultii uqurinfd, conclr.tita 1or pare deseori imprevizibilf,,
tocmai pentru cf, reac{iile le sint exagerate intr-un sens
sau altul ; ei sint gi nerdbddtori, nu pot aqtepta fdrS mare
lncordare lduntricd; decit sd aqtepte, deseori preferl sd
intreprindi acfiuni ce preslrpun mari cheltuieli de
cnergic.
In generc, colericii aclioneazd bine numai sub im-
pulsul -unor scopr.rri dc mare insemndtate, uneori fiind
inclinali si exagercze sc.mnificalia acliunilor p9 care lc
intreprinct. In oiice caz, sitrt mai prr{in capabili de ac{iuni
ce presupun pacren{5, uniformitate, rezo}vdri de detaliu'
I-Tn'coleric tipic, pus sd execute ac{i'ni ce nu-l intereseaz6,
se plictisegte-asemenea a ,,cinci haiducl puqi sd toarcd"'
Dacd insd activitatea colericului a dobindit un scns mo-
bilizator, ea poate duce la rezultate exceplionale' Acegtia
sint oamenii marilor iniliative. Mai toti conducdtorii de
revolu{ii in mare parte cdpeteniile dc oqti v6desc tr5-
'alegi temperamentului
,sdturi coleric. ln relaliile cu oa-
.menii, colericii sint, de asemenea, inegali qi reactiile lor
depind, in bund mdsur6, de dispozifia afectivi in care se
afl-6. In genere, colericii sint buni qi mai ales energic! or;
qanizatoii, ei ajung sd-Ei impund 1or inqile discipli-nd'
dacd sint expres rdspunzdtori qi de disciplina altora. Este
.adevdrat c5 nu prea au deprinderea cle a ascnlta pe altii
47
pinl la capdt Ei uneori generalizeazd necritic trecdtoare
impresii pozitive sau negative cu privire la una sau alta
dintre persoanc, insd, in linii generale, colericii au mare
voca{ie pentru acfiune, pentru stdpinirca qi conducerea
colcctivitd{ilrtr umane.. Se concentreazd puternic asupra
Lrnor _anumite idei, au sentimente statornice, deEi aspcc-
tele' de concluit5, a;a cum am mai ar'6tat, prezintd o mare
variabilitatc. Trcbuic obscrvatd tenclinla colericilor de a
eiiviza oamenii in pozitivi qi negativi, de a formuia ati-
rudini rrcjustificatc, extrcmc.
_ In ansamltlu, colericul se cletagcazl din rindul celor-
lal{i prin caracteristicile arltatc mai sus Ei, independcnt
cle imprejurdrile vielii Ei cduca{iei, are de a deveni
fie un factor neobignuit de cficient in;ansa sens pozitiv, fie
un factor perturbator, negativ. Deci, avind in vedere de-
bordanta qi inegala energie a colcricului, mare atenfie
Ia modul 9i direc{ia investitriei.
. Sglt.quinicul, Fe caracterizeazi prin vioiciune, rapiditatea
n:igcdrilor gi a vorbirii, printr-o mare efervescenql emo-
tionald, dar in acelagi timp printr-un ritm egal ; la el nu
se mai intilnesc evolu{iile contradictorii cc se scmnaleazd
la coleric. Sangvinicul, pe cit de rapici se entuziasmeazi,
se, a.vint5, pe atit de rapid revine la un nivel obiEnuit,
echilibrat,
-nu depresiv, nu astenic. Este, in genere,'tem-
peramcntul bunei clispozifii, al aclaptabilitttii prompte
Ei economicroasc : in fond, clincol.o cle vioiciun" gf
ranta de suprafa{d sc clescoperd ca1mu1, stdpinirea ""uire-
cie
sine. Sangrrinicul nu este inclinat sd se avinte in intrc-
nrinderi ris,cante, dar nici sd ajungd la team6 qi cleznd_
dejde; echiiibrindu-se c-ontir-iuui el menline in tot timpul
vielii o aproximativ egald linie de plutire. Se angajeazb'in
acliuni encrgice dacd este solicitat. Inifiativa lui- nu re-
zuitd atit din fermentarea temperamentali, cit din educalie"
$tie sd renunle fdrd sd suferc prca mult, dupd cum poate
sd qi aEtcpte fdrd o incordare exageratd. Situa{iite noi
nu-l gdsesc dezarmat, se adapteazd repede la ele. Tot aEa,
beneficiind qi de educa{ia corespunzdtoare, poate s5-;i
menl;ind un ritm continuu de lucru, sd altcrneze cu regu-
]aritate etape de activitate satisfdcdtoare cu altele de
odihnd eficientS. Sangvinicul adoarme foarte repcde Ei se
trczegte repede, el trece cu ugurinfd de la o activitate la
{B
aita, tot aga dup6 cum, fiind reactiv, dar ccirilibrat cmo-
!iona}, lcagd noi prietenii cu uqurintS, dar tot aga dc uqor-
se dcsparte dc oameni. 1)c-. reguld, sangvinicul nu sc afir*
rni ca un ambifios, dar nici nu este un om pasiv qi in-"
difclcnt. Unii psihologi au socotit c5, date fiind vitali-
tatea, vioiciunea, caracte.rul stcnic qi echilibrat propriui
sangvinicului, acesta ar fi tcmperamentul ideai. Es?e grer-r
insd cle stabilit pcrfecliunea vreunui temperament, fiecaro,
avind avantajcle gi dezavantajele lui. Nici la sangvinicu
nu lipscsc unele tcndinfe primejdioase. Ne referim indeo*-
scbi ia accastd adaptabilitate rapidd, care este bund iru
ac'tivitate, in ordinea creafiei, dar poate sd nu mai fie.
valoroasl in rcla{iile cu oamcnii si, indeosebi, in ordinea.
morald. Tot a;a, atenlia Ei interesele Ia sangvinic tindr
sd se disperseze. De aceea, pentru ca el sd evite rezolvd-
rile rapide, dar superficiale, trc.buie focalizat pe anumite"
cibiective permanente. Atunci, sangvinicul ajunge s[ dea,
intreaga mdsur.d a posibilitdlilor sa1e.
Wyg!@ estc, inainte de toate, un om lcnt in tot
ceeaE.ffigi, totodatd, neobignuit de calm. El nu are,
reaclii bruqte si rapide, pare indiferent, nu*qi icse clccit
foarte arareori din fire. Dispune de un fel de rdbdare-
naturalS qi, cind se angajeazd in activitate, pcrsisti mult:
timp. E mcticrrlos, nu oiolcste cletaliile. nu -altancioneazdu
hrcrul pind cc nri ajungc Ia un rczultat satisticitorl".
Acc'asta mai ales in cazul-in carc a fost eclucat in spiritulr
rnuncii; in caz contrar poate si ne aparl ca un om apa-
tic. pasiv. E adevdrat cd, in raport cu sangvinicul sau
c'olericul mobil, flegmaticul cheltuicpte de dou5-trr:i ori
mai mult timp pentru una qi aceeaEi ac{iune. Cind facc
insi ccva, flegmaticul lucreazd cu nddejde, tcmeinic, nr_l
sc intrerupe pentru a se apuca de altele Ei trebuie spus.
c5, in ciuda ritmului lent, oamenii cu temperament fleq-
rnatic ajung in munca lor la performante excepiionalr:.
Din punctul de vedere a1 adaptabilitAtii, flegmaticul estt:
contrar sangrrinicului, se adapteazd foarte greu Ja situa{ii:
noi, nu poate trece cu usurin{d de la un gen de activitate"
la altul, nu renunld uqor la dcprinderiie ;i obiEnuir,le1e
sale, carc.. de fapt sint foarte puternicc. Si in legiturd cu,
oamenii se vddeEte o caracteristicd similard : flegmaticul
leagd rr-rai greu pricte.nii, dar, o datd inchegate, acestea
4-c.291
rtu sc mai alian(ion{'425. sint foarte statornicc. I)cqi rare-
oli, cind iqi iese clin firc sc infr-rrir: : ei. prc-zilltf, fatl ctre
.ccilalli irn tablou surprinzltc)r', nll mai rcuEesc si se p,:to-
leascd. tind sd-;i prcluneoascl fr"rria 9i nemul{r-rmirca. nn
gcncre insd. flc'gmaticii ajung oamcni cumpitali, cu sim-
,tul mlsurii, rlaligti, practici. Nu au o incrcdere exageratir
{n fortclc: lor, rltrpi cLlm nu exagcrcazl nici in felul curr,
"apreciazi pc a1!ii. Sint mai inclczirtori in fapte clecit in
vorirc. Sult impLrlsrrl infhrcn!,c'kx' c'ducative colespunzi-
'toarc i;i disc'iplinr.azir rigrrros concluita. Nu trcbuie ins,1
,prea mult c'ontat pc operativitatt'a acfiunilor flcqmati-
'eului. ln olict' caz, ocupindu-nc <le' oamcni dr-: a.ccst fel ,
,trebuit. sir nc inclrc'ptim cfortrrrilc toc'mai in clireclia for-
m5rii. prin mccanisrnc compcnsalot'ii, a Lutor sistcme cie
rcac{ic mai rapiclc ;i promptc.
\flg11golict1fu:stc calificarea cc sc rlir tempcramentului
,bazE]?1ffiTfr1ervos slab. Dc astti c1at5, tirmeniil cXa-
sic nu nc mai satisfacc gi am prefera sii spuncm mai de-
grabir temperament slab decit mclancolic. Accasta intru-
cit melanccllia estc o psihozl sall o starc dc spirit plcsu-
pr:nind derpresiunc cronicS. astenic. pcsirnism. ln iirnbajul
"curent, prin a fi melancolic se in[c.lege, de multe cri,
a fi trist Ei pesimist ori aceasti starc de spirit nu c intot-
<.lcauna un anr,imit clat temperamcntal. Pesimismul, depri.-
marea pot pror,cni din anumite conditii cultr-rr"a1-sociaLe
ce sc pot glcfa pc oricc tompet'ament, inclusiv pe ce1 ce
presupune o marc forfd nen'oasd. Tot a;a temperamentutr
slab poate evita start,a cle spir.it mclancoiic5. pi'slmist5 gi"
in condifii favorabilc. igi constituie o oricntar]c stcnicl 5i
optimistd. RccunoaEtem insd cd accst tcntpcramcnt. fiind
'sJ.ab, deci pu{in rczistent ner\.os, cstc ce1 mai expus 1a c1.-,-
ipresiuni, la stlri melancolice, mai alcs atr-rnrri cincl intcr-
',vin suprasolicitdri, stdri conflictualc violentc, baric,re cit
rnu pot fi depiEite flrd o considerabilS mobilizare rle ener-
lqie. Menlion5m ins[ c5 numai in accste situafii critice
slibiciunea devine eviclentd., altfcl repre.zentanlii tipului
rslab nr.r sc clescoperd gi se rccomandi mai cl€rgrabir prin
cc(ra ce alr ca mobilitatc qi echilibrare. In condilii dc iucru
:.acprimejdioase, nealarmante, cei cu un tcmperamcnt slatt
:aclioneazd normal qi chiar dovecli'sc rf,l-,clart., splrit cie
analiz'a dctaliatd, congtiinciozitatc.
50
Dripir unclc oltscrvatii, la temperamcntt'k,. slaltc t'ristjr
chiar o tendintd dc elaborarc a unr-ri sislem clc arrtocxi-
genfii foa*c. riciicat. cxaget'at. I)acd dcse'ori tcmpllarlr.n.
tele slabe altandoneazd activitatca Ei i;i picrd brrrrna <k"
incrcclere in fclrtcle proprii. aceasta sc intimpl5 ;i pt'n1r'rr,
motivul ci in forr-rl lor intcrior iqi conclifioncazd activi-
tatea prin perforn-ran{c nr:obiEnuite : aici este vorl)a :si,
clespre un fel cle compe'nsare. I)acd omul se simte cerva,
mai slab decit ceilalti, clacl sc intcgrcazi greu in contox-.
tul social, nu suportd cu riqtrrin!5 raporturile mai rlurs
riintrc oamcni, nu reuqeste sd aibd manifestdri L.nergice.
spcctaculoasc, atunci cl petrscvcreaz5, pas cu pas, pcntru
a rcuEi in timp s[ fac[ lucruri remarcairile. Llncori, in
striclaniilc dc accst fel, rtprezcntanfii tempcramcntrllui.
slab nu sint rcaliqti Ei rle accca intcrvin insucccsul, r'e-
{ragcre.a in sinc, dureroase pie'rclcli ale morahllui, alc"
increderii in fortelc proprii. Tempc.ramcntelc slabc: sint
dotate cu o nlare sensibilitate, iar reprezentan{ii accsttri,
't.ip sint inclinali sprc scntimc'ntaiism qi intcr.iorizarc.
Pr:n-.
tru aceqtia, influenfele mediului social ar.t ut-r ccou foarttt
putclnic ;i pr:rsister-it in sfcra r.ietii ior spirituale. S-a,
spLis, nlr flrd o oauecare indreptSlirc, ct'r oantcnii cu tcrrr-
pcrament taslcnic ajring sir fie qi fricoqi, ir-rcapabili sd in-
-il'untc: primcjcliile. Nrr cstt'insi o tat'i r^c
jnvinsii prin compcnsa{ic' c,alac.l.criali"r. Irr t-,,i ar puteta fi
gcnt,r,,. in 1,-r-
crul crr ac'c';ti..nc'rczislt'r'r!i" si slnsibili 1i'ril rrrit'proceclai:;
a;stfcl incit pt'rmancrrt sir 1i sr' instrflc inc:r.ctlt,r'c in for-
'1ele proprii Ei sd evitc conrlifiilc carc, clacii la a1{ii (cei
cle mai sus) ar putea {i socotite perft'ct srrpor.talrilc, ki tl,
ar acluce primciciia ncvrozti.
5. Deternrinarca insu;irilor de temperamenf
Fortretele temporame'trtalc sirhilate clc. rroi atr, desigur;.
nrtmai o r.aloare .r'ier-itativii. in realitate tcmpttamtrrtLrI
rr(prezentincin-se intotdeauna a;a de exprcsiv dupi cum
arn rrdztrt : existd gradalii. forme intermediarc. Apoi, su-
pl'actajarca caractcriald c.stornpcazd nnrltc tcmperamcnte,
r::ai alcs cincl ace*ctea nu exprimS particriiaritiifi nclvoase
clt cxllen-rir. In conse'cin{ai. clatcle observalici clirccte t-l(:'vcr
5l
ltcrmilc sd dlagnosticim cu precizic tcmperamertttLl. l-tlal Ii.. rJchilibr'l proc'eselor n€rrvoase fr.rndamcr.rtalt-' st de-
.ales atur-rci cind ele sc vor prezenta in foltrra c.'xplesivii
terminir {ininclu-se seama clc :
,ii categoricd, 1a care am apelat pind acutn. .1. Capacitatea de a a;tcpta timp inclelungat fdri erfor._
Comandantul carc oltscrvS uri ostaS foat'te agltat, c.l turi_neubisnuitc., fdrd a intri intr_o stalc ncvioticd
;
ircac{ii errplozivr:, c.'' i;i icse ugor clin fire dar care tlneori 2. Stipinirea de sine ;
;trat'erse'azd momt'nte r1c cl<'primarc ii oltoseald. ttrlrtl care 3. Echilibr.ul emotional.Ei constairta dispozi{iilor, pre_
,cu grell intrir intr-un ritm uniforrn de activitate fi ctxr' zen!a sau. absenfa r-relini;tei sau agitalici
;
.Cuitd, nu va avca dificultili pctrtlLt el spllne cI ac'estil 4' unif'rmitatea sarr inog-aritatea in irtcnsitatea si
'tine de tcmperaluc'ntul colcric. Ntt vom ezita prea mr:lt tcz:a mi;cir.ilor- sau vorbirii. 'i-
,r'rici in diagnosticarca unci pcrsoart(' cu rc'ac{ii fnat'lc' len-
'Lc, clar echilibrate, rc:cut-roscin<1 ir-r t'a ttn flc'gmatic $.a.n-i.d" III' Nrobilil.tea pr.ccscl.r ncrvoase sc cret.r'rird a-
se intimpld cincl, avind chiar prcqirtirera psihologlicd l'irtdtt*se irt rreclere :
'[]r:
.,corespunzdtoare, nu reulim sir clt'lt'r'mirtim tempcramen- 1. Ri1.m'l irrcliviclual sar-r viterza meclic, a miscirrilor
tr,rl ciriva nlimai pe bazl clt' obst'rvatii ? h-r acest c'az, nc- a vrlbir.ii; ,<i

'indoielnic, trebuie sd purcctlcm la trrr strtcliti nai sistc- 2. Capac.ilalt'a clc arlaplalc rapiclir la itnprciLrriri
rteprer:iizutt, noi.
:inatic Ei, deci. anevoios ; c'rrctrtr,tal. tlcltuie sit aplicdrn ;

rprobe capabile s5 ne fr.trnizezc rtttt lc ittfot'ulalii clcspr*.' 3. Capac,itatca cle comutare rapicli cie Ia o activitate
" alta
la
'particularitir{i1c activitd{ii neI'voaso.'1't'rnpc'L'amentul se
:

4. Clradul rir: fixalie a clcprinclcr-ilor

'poate diagnosiica pe baza r-inei anaiizc lriogt'afice speciale. 9i obi;nuin{clor.
'tlrmdrim evenimentele biografice a1c p('rsoanci rcspcctivc, In caractelizatca te_mpcramentald a unei persoanc tre_
.firinclir-ne atenlia numai asupra aspec'tclor cc ne pot frir- ^impre.luri.ii"-
niza date cr-L privire la particuiaritltiie activitSfii ue]'voase l:::. :l jt::par'lic.rrlar.i1i[iic
{r('()ar,.ct' "tT.
r.,,ot r.?_ de r,,*,.,"tate mai sus.
rrr.ut,olouict, rir, 1ip ,.,u ,i,,t ,i*
,'iuperioare. Pentru a putea ajunge 1a cor-rch-tzii clare cst-: qurerlc' cai't' clt'tc''nira c'ircrriita.' proct,snl'
rnevoie sd apreciem faptele pe baza r-tr-ir-ri sistetn cle cri- xoatL\ acl'.,. mrrlt. mociificir.i gi compensalii,a",,.i"""ii"
.r.elii pe care le expuuem in contiur-talc-. r., po.soat'i c.u sis'r.ni n(,l.\ros astf,:l inlii
-.n
siab si'ajtrrgrl. pi"ar-la
pr-u'ict, rezistentl fatir. rk,
I. For{ir absolutl :r sisternului nsr:\ros so aprc'ciazi trr'cc'l1jlibl".t si ooatir t1 rtrrsi..i.rprcj.r.ar.i1i'"r:it'i"",-' ; ;;
uli,,pfo.'..o un irilr.l.ios si_si
."ir.rpi : .t'zvolte posiJrilitatea ckr aclapi"r:";;i'porativi.
i'sir c.xanrinim cu a1.p!ip f ,rut; it"r.r,rltarc:a viotii n(,rsn:_ l)acd
1. Capacitatea cle m,.rncii in cor-idilii incorclate. momen- ti;':;i;
rti,rl cind apare obosea.la qi fe'lu} cunl se climini acctasta ; nci.respectivc, clacd reco.istittrim
mai di'ers_e imprejur'ri. ajr-rLrgem"o"a"li"
;";r;;i;
2. Rezistenla fafi"r de incerclri g|ave, accidentc, lovi- totufi
rnai aies clupd trirsdturile i.eliefate mai f.".""nJ, ,i ,r" O;in ;.f;;"
,.turi morale, pericole etc. ;
tipul gi ur-rdc acesta este mascat si",r;;'i;i luat in
3. Clapacitaiea cle infringere a unoL urat'i 511'r'i-rtir{i in :1",1]:.:'""intul
.sr.prrlrre p'r' mecanisme reflex_adiacenter. Irnporjta't clc,ci
'1,imp scr-rrt ; t-ste sa nu lte conducem-dr_rp5 rnanifcstdri sirrg'lr.,,,
4. Incrcc1t'rea il-t forlc1e proprii : obfinem cit mai multe fapfe pe.ntru "i-.I
5. Lrclepcrrcicuia in acliuni ;i spil'itr-rl clc ini{iatir-ir ; lor ,sJr- tragem . co'cluzir.-c' b certi ca dirr confnLntarea .tiag.,,*ii.,i]
(j. Volumul rcactivitdfii compitrxc ; cai:aciLait'a c1c a I,altoratoarelc psiho-fiziologice cor-rtemporanc'aloare nt..i
:r'cactiona sirnttltan, la mai mulfi ercitanli putt'r'nic'i :
tltsibilitatea de'tc.mirirrii particularitililor ac-' tip ,*".-
7. Frc'cvenla gi caracterul crizelol ncrvoase. cit' facir-na
i.itatc propriu-zis nratcmaticii, ,."rp""iiu, se poatc"i,ajunge
pini la formule compk:xe tipologic pii,ri,-rO'..,r,,tu1iii* -qi
,r'xcital.ivi sau depresivS.

..) i ;).:
Siradatiile dc. for!5, mol:ilitatea si cchilibrarea lor.. Cer-.
cert:irile de laborator sint insii anr:voioase 5i reclamd cn
c<;inpeten!5 speciald. Cind avem in fa{d sute de oameni ,tliagnostic
;i nu tiispunem de mijioace tchr-rice corespunzdtoare tre- -1 58 31 z+J6+
buie sd recllrg'crr la prolte simple carc, deqi mai aproxi- it27 51 55 3527{i
mative. pot fi aplicalt-t cu relativd uEurin!5 qi firrd prea tto- I z 14 27 98722
mari chelt.rric'li rlo 'timp. La om. de fapt, cea mai dificitS" :r9ii 96 729ri3
estt. ir-rstittrilca pr-oltelor orientate spre determinarea nive- 998 1$ 26 Bt)t)Aii
.1 75 (; {i 59 I+/J
lului de for!5 a sistcmuh-ri nervos. Aceasta pentru cir nrl {i 1 l} !, 5 75 661:i3
ne putem permite sja sllprasolicitdm pe cineva in chip 'a) ,,
()j l)h I 0 .i .i :'
nejustificat practic, sd-l princm in situa{ii extreme, pri- t4!) ti4 !]7 1749t;
nrejclioasc. Este aclcvdrat insa"r cri1, in instr"uirea militar5, -l .t .) 65 8911:lr
in aplicalii, existd o seric clc momente ce nc pot furniza i!)tJ
:() 51 /d 65!l{l{i
fiG 52 t;?84:i
informalii asllpla rc.zistcn!ci n('r'\roasc a ostaqilor. 591i'8
In artilerie, o datd cu primcle tlageli, tofi incepdtorii .67t !O11n

au o reac{ie cle teamd, chiar dc abandon, fiind biocafi de

:rl
17 s)5 G52a1-
171' ir t) 10
aati:
zgomot, de flacdr5, de reculrrl {evii. Dar cu timpul mili- i84 7) 7:il!.
tarii sc regisesc Ei oper.eaza t,u sigrri.ari{a dc siue, ca irr 'iri7 it -1 I-rl(; 7:)
eaztil unei activitdfi curente. La unii insii, aceastir reac{ie '{i 5 ti 24 {; I 36581
cle teamd paralizantd este mai gr.avi qi prclungd, adap- .+6(i 67 :i' 4 ti {i 1,i

tarea este mai anevoioasai, ceca ce, rlcsigr_rr', indicd sldbi- -4 tM

15 i): (;44:):i
,t
cinnea proceselor nervoase.
In cercetare insd ltu vom exagera cu intensitatea sti- :l
'2{il
94 1,) 5 :ir |
t\5948
't *) i a

1l) 72ri1e
mu{-l.or ci, mai degrabd, vom ciula sd construim sitnafii jiBT 7B [t!)t]74
conflictuale.-Astfel, subiectului i se d;i sd parcurg5 ctr 5ir (\ O

creionul un lal:irint sau un test de baraj (foi cu citeva mii i5:l 7"; 1r l , I :) ),

cle semne dispuse fdrir nici o ordine, cl'ir-istlirclir-rnea ca ,fi78 : {.i .+5 f)iii8i:
uncle dintre e1e si fie tdiate cu creionul). DupI ce probele. ?!)7 .' I I' ,

att fost e:xersate dt' citeva ori (dupi ce s-a fdcut cleci .ir62 77 25(i:;
adaptarea Ei s-a n:rSsurat Ei timpul mirrim necesar pen- "Ll4I :1 6 7'J,193
471 57 5471.8
tru rczohrarca 1or optirnd). sc intlocirrl unul sau doi exci- :8 13 88136
tanti adiacenti, crt rol perturbator. In timp ce subiectul ,tao 5S) 43 347B4
lucreaz5, se emite o lumind puternicd gi ritmicl sau ulr :836 91 4836ri
sunet strident. Se mai poate ca subiectului sd i sc. cearit .557 IO .)7
6557S
ca, in timp c'e rezolv; proba, sai numere cu voce tare. t74 47749
b,stc lcsne de in{eles cE activitatea subiectului va fi ir:r .E54 62 {i8 ')or,
aotJ.I(!

acest fcl ingreuiatd, timpul se va prch"rngi, \ror apdrea 473 67 92 B47ll 1

mai multe gregc.li clecit inainte. Dupd gradul gi durata
perturbatiilor ce intervin in rezolvarea probei, dupd nu-
mdrul dc qedinle necesare pentru ca in aceste condilii noi
cu stimulalii adiacente, perturbative sd se ajllngA totuqii
lig. 1. Tcst Kraepclin * ponlt'u clctcrmir,area capacitdjii cie Iu_
,cru (se cerr: sd se efectucze c,alcule adunind cifrele in grnpc cle
-?-3 pe vcrtictrii 9i apoi sd se scacl5 din rezultat cifla uimiroare
E.a.m.d. Se urmdregle volumui de lucru intr-u.n timp clat :
5-10 minute).
na noLrnal, detclmindm sldlliciitrlea sarr fot'ta valiallilii a
plocest:lor nervoasc' ale sulticctr-rh,ri. St' poate itltimpla ca
'rnii clin subiec{i riici si nu fic iu stal'tl pirlS la ul'tnd s5.
faci fa!5 accslor impt'ejurhli, ccca c(t lte aplopie mult
ckt cliagnosticalt'a lczistcrtl,t'i 1or Itcrvoasc. Utile sint si
probele pcntru dt:t.t'rminarca capacitifii clc lucru (fig. 1).
Pentnr ciclt'r'n irialt'a mobilitllii sint ltr.tue orice proltc
nc'cxe.r'salrilt, la carc avcm posibjlitatca si mlsur5m, in
cazul <lr, farti t ir Llr) ,(('.rs olri;rruit c'lr secutrdar, viteza cle
lucru. As1.fcl, <'u <'it rrrr 1t'st rle baraj saut labirint, un
tcst clc' calcul sar-r tlt' srrbstilulit: cste c'fectuat mai rapid,
cu atit \ra fi, pr'('supLur('llr, 5i molrilitalc-a rnar narc.
Destul rle scnrnificaliv t'str' ;i 1t'str.rJ Tapping, cle altfel
extrem rtt' sinrplrr. Srrlrit'< [ilor li sc <lir o foaic dc ]riltie,
qi un creion. La un sclttnal, r.i lt'r'lxtic sa ir-rccapd cit mal
rcpede sd faci prir-rctc pc lriltit., Ialir nici o pr'cocupal-e de
orclit-tc. Sulliec'lul linc crn:ionLrl in <h'capta, c:r-r virful foartr,:
apropiat dc hiltic. acopclit srrb ca'u1rr1 pah-nr.i stir-rgi, Et
bate uEor, in ritm lapitl, r'ilrrlirrri si lacir c'it mai multe
plutcte. Este gtir,rt c'ir pur-rct.clc nLl so suprllpulr mai nicio-
clat5. Dupir un minrrt tlr'lrrc'r'rr st'dir st'mnalrrl rlc incetalt:.
se string foile si sr' pro<'r'<k'az.ir la calcular:ca pr-rnctelor
peutru fiecare. Vom c'orrsidcla, firr[ prctcnlia dc a tragr:
concluzii clefinitivt'. cir rrumlnrl clc pnncte pe ttnitatea de
timp are legaturd cu rnobilitatca nervoas5. Un argumelll
in acest sens cstc gi accla cir, cle ct'le trrai mttlte ori,
experimentul coincide cu observaliile noastre .,ditt ochi"
asupra mobilit6{ii clivc'r$ilor tineri.
Niobilitatea presuplurc ti niveltrt-i ('t't'a mai complcxe.
Ea se mdsoarl doar, in primd instanfi, prirt r,iteza reac-
{iilol simple, aclt:vi"tratr'1e performan{t' arlt' nrol;ilitdlii con-
stind in rc'strr,rctularea rapidl a unei anlrmitt' modalitlii
cie ac{iune. Perrtru a avansa in aceasti clirecfie cste ne*
ccsar sd iudm o plrilrr-r oarc'care, clc-. excmplu Lura de J)a-
l'ai (fig. 2 ;i 2 a.) si sa cxerslm srtbicctul formindur-i
anr"rurilc rcac{ii pozilivc Ei clifcren{iale. pirid la atingclea
'-urr-ii optim. Astfel. c'l ar treltui si sul;linic'ze sau sI taie
cie regulir litelcle C gi D. dar nu in toate cazrilrile ; atunci
tir-rci inaintea lor cste uu A sd nu le mai taic. Dttpir ce,
prin repetarea. pr<-rltei. am obl,inut lucru corect 5i timp ctc
excc'tt{ie minim, procclddm la a;a-zisa .,transformaLc €}
-t: ti
Ntuttclc 1i prcttttmclL'
;.; ;; ;.; ; ;,";jlll,
; ;. ; ;;;;;., .;;;
(J l:t 1\I }. ,\ v T n o (1 ]L\ li Lj ;;
It 0 o K lI C lt lf ;\ lt !- li C \" (1't -\ I.'tl n v KII 0 Ct 1'. li \'{) 1I'IC1t,\'f()li\-(iB
1,\ lt O K \t 1lrt l,' (i lr c li () n (t ti |'t'li (l 0 v (+ K l,'tt lt lt'-\\'I ltlilll'()]tTa
,r 1- (l o t{'t'^. o v A (i 1l (i v (i tr (, ti 1l :1, ti \. {) -\ ill \l \: ( o ,\ (i (.1 li, \'(i li !"t }i Lt M
.\ li ir \: Ii c 0 1I v li c -{. cl r' 'u lt (l -t' 1) ll ,\ li \' ( (i \ l,' 1'. l,' 1I'f {) lll \(l'f Fllrl\:K
(] li tI A l| .lt { 0 c'r' c li lI ci ri () ,\ \. 'I' \' r (r (i o r tI 'u -\ \: i\I v li (t T t,'r) lt, t,'c ir{
I. A rf c'r' A ll, KG l[{i o o ll .\'r ti l' -\ \' ir ]I \- (' I ll li rr li .\ li l _\l f ri () lt ()rlv
(i M oT ]t G C A nr lr \-li li,'f .\.l{Cl lili\r fi) G.\ ll li nI o I }t li (]li.tJli ll(ll\(lUll
Li R ^r\. G r () Ir Il, v rt t ll () cl (l1'lf \'{l K.c 1'\'ll ( T rl 0 li ('0.\}1(ili(ilr_\llT
l\I 1..ll, A c) li Lr 1l (i (i )t'l li lI -l li (l ll, t,.'ll (] o (l .\ rl {i o l( li fI l.' ,\ li, -\ l\'[ () li ,t !t{
{) \r 0 trIA c'1' li,\ li o K I,' 0 \ ti {1 (l '| :rt ti .\ Ii t' (t li \l \ lt lr (} }l f li ( 'l'{l V l,'L}
,i | \'(l(]'\lt ll {i l' l .\ ( li I ti. T r) u {' (i V lf N li Ii t.' \ ( \t l."l'(i li'1r1,0.\ \'M
'l lt 1l r\ \'lI ll Y li lr .\ 'l'(l (l 'll li ,\ Ir' ll ll 'f (l Ii o \t'f ll \r K .\ li l () (r.\ (1 ll'll Lr V
\-0 (i'I (l \ li \l ( li \' l lf (' {) .\ (, ti .| ll o I \ \ ti. .f (l \t (, ti 1) \ ti..l. tf .\ {; ti \. tt
lll'I' ll K l\I O ll' lr K \'{l \l {l lt 'l' lf .\ \' tI li ll \ ]t 'l' lr 11 \' (l IJ ll li ( li,\'ll (; tr l) \tT
\'-{}ITIi(lll ll( 1l (}\ ('.\ I \ o l|l \l \'(l I li r! lt( \l Ii r; Ir K,1 ol l\I\-lif K
(; li | \'ti'r' r,' \ \r (; (' \- l\ \ () li. ll K 'l'\' .\ l,'u l,'{} l'i ,\ i'K(; li,r'llll l"u
1i. It'l'o
(r \- ll \I 1l'(.1 41 l,'(, r\ ll, I'11 K (: ( r, \t li l,' (',\ ti. t'\-K l'\L\ ti o (l\--\ o\Il.'l IC
tt L. 1l -K li lL1 \':ll (r O ll -\ li l't'tr ti \'(i ti 1) u l'.\ \'.\t 0 u ll, lr(i]I.\\'()ti{;(ltr
xi o I lt lf A.\t Li () \' K (-j ll, l]' (l -\ (' \- lt ri ll 1' o .\ l( 1' lr r) li f lt 1'ri.\'l'I () \'l'a
( T li \. o \I u li c (i cr ti .\ )r li 'l' l.' K {l \' (l }l'11 r' () \- (.r l l' U .\ ll t li \'1; lf.\ K R
ll A: l' X li V (.j 1l 0 N \- li {) .\ li f{'f ('fl o I V li (' lI r\ (, r.' \ lf K\ll, ()AIt(j\lTK
('O lI Ii li ll 0 Ii l t' l) | \'ll li I (i ]I \'-\'I Il lL\ ( o \ li 11 1r ll 'f ltoVlil (ilrfL
A ir (i T ]i li11 {) a l" (i 1| ll \- .\ 1l (l \: 0 'I' li I't c () [ I I,' r\r .\ 'l] lr (l lf \ | 1: \l ll, Ic
('fI K .\. (' ,U K ]t ti 1l ('(l'.ll Y I,'(i \t V L rl l. (l T ll \'(i O Ii ll li t. -\ (i(l.\i"(l il"{I
i( TK rt(i li't ll o't' ti ri .\ K Il (; ll' \- l' (l 'I \- ti' (l tl .\ (i li (l \- l,l li \' T 1i O,(lll (..iO
lI O R V'f'O -\ (' lr ll il \ ('\' () \l l( ,t, ti tt,1, tr .\ lt ti (l |l \.'t. r) (,tr lL\(,Rt.li-\\{
A lI V IiA,\ ti .\ li'r'i\l r']l (i l\ li \ 1l li li l,'() l' .\ 1l ("1'(i (t (] lil'f ll lll-\ tr(! f
i (l li li lt A'l',\ li li'l lt {) l,' ti () {r-\ li It o ti (r ( r) 'l'1l o ti l.'li li l'\()lI ll Iuv'
(i I ll'R t,'\''1'll (i (i li \ (l li, \l t) \' () \' -\t O \ ti, lf li ll \- l' l\ ll (i.'l li lr \' li -\ ]t KT
i; (r l[ (i lL \r r\ o ('(l \''l'(] l,' ti'1...j [t \. K c K Ii lr -t v ]l'l ]l K ]l'l'\'ri KCio lt'a
u lt 1l 1,, Iio ll li, l (r ti ().\ Tl \- () 'f (i'll Ii -{ o lt (; |' Il, (l 1l (' ll \- lr \I rl lI (i lr \"f(-r
il. II .\ 'L\ L) o lI b' o f li li -t'' o M:l ll,0.\ I,'(.1 IJ o,\.\ O l'0'f -.\Vlli\Oll(i 'f |f
'l'Il (i lf (l Ij Ii \- r! ('\-,\I \ | lt ri v u ti -\ l. ll ii () tf o -\ l) Ii (; 1 -\ \"\loIftU\-]I
c'1' G 11 1 lt (.t l.r A Il l' -t () 1. -\ Ii v R, (1,\ tf \- ti c v A'll .r !"\'I c ll\0(itrIo li'f[}
r' R {l ltc.l ll,K I' lf (i Ii () \: K -1" tr' n, r' R \ \' T ti Ii 1' ti ]1 n, r) tJ \- 1) K l.itlr lic(i
ltY {) K t'{) l.'v -\ (; c \'.\ (:) (i (-i -\ U ll l' lI li, {l -\ ,\ l'. {) l( }t K li ll \'r\I Ii ti, 1l li K.l'
liK \.A(l \- O (i V l,' K -\ \' l' ]t o f ,\ ( 1) ,\ \''1 ,\ (1 '| \- li'l o u li, ll ll()'l(i \'-1!'f
() 0 t;v It vA tt G o K lI ltll ti () (i (.r li. \' r I li t I () \' ,t (1 ll lr'{, \' li ll O li o }I U
l (,tr \'\t ('\'(1.\ ti \ \t -\ Ii, ll (j'i,i) r\l li ^{ O C1 O l.'1,. (l O }t ij |lt\'{)(,1. (l ltMC)
ti :l L'll li A G o ti'll {) Ii (l t,' ri (i ll \- 0 Ir :\ li. r, I \t K li. Lr () -\ Ii \-('K'l' l" i) lI (l [(
,ir 'il O T A V'1'r|.i\l'll 1t la (: \: (1 tf l( (l lt T lt li T ri rt :l \' lr lt o ,\ li u lf u,\ lr' \' \' ti
.\ il li (l ('.\ li {} Y l.l \'(} all \' It a' 0I'0 .\ I ll G 11 (i -\ {-i K .l ii }1 1)o tr.u\'( lioM
ll A li U t' Il A 1l R ().\ I| o Ll 1'0 l', ]I 1r \'0 li K O.\ Ii !I 0 lll Ii o\'0-L(i0:lltJl'.A
I K ll \' !' li u (lT K (i ti tt Y (J K XI',t'n rit T r v l'"}i (.iolll \']t(;1't'IIl'1|.R()
r']i (l r\ II \ li lf A (: li lt l" \' 'u -\I () 1r T K (1 () It (i ll !' i\l ti li li .\(1 TVKTG liKT
(; -{ o tr (.J lt ? ti 0 ti \'tI r' ti t,t () li 'l lI (.r 1,"\ -K (i li o ll ti, 'l' \i li 1{ .\ t'(l c 1' ,\ v B
,\K T MK \- O !'C li !'_t \l -\. () \'ai{) rt l v l,'lI f (]-\ v o lll liff(lT{l-\li|\"TB
L'io. 2. Tc'st clr' naraj.
 stcreotipului", respectiv schimbarera bruscd a condiliiior

c o aooo(cooo de lucru, cerind de pilda subiectuh-ri ca de asti datd si-L

taie pe C numai cind urmeazd dupd A, iar pe D sd-l taic

o oooooooo
numai din trei in trei, mai precis pe unul si-l taie, douir.
(0 sd le lase-. etc. Dupd cum se vede, anr trar-rsformat o r"eac-

o a O Oo€ooOa
,[ic negativ5 in reac{ie pozitivd qi am introdus noi condifii.
Pentru subiect, proba este destr,il d.e dificild, timpul se
o o oo ooo ooo prelungeEte, apar o sumedenie de gregeli, iar nir,'eluL
;mobilitdtii complexe il stabilim prin numdrul de reexer-
sdri necesare qi prin calitatea finald a lucrului in aceste
OrooO€tq0(06)0 noi condilii.
Gradul di,. echilibrare sall neecirilibrare a1 proceselor
oO OOoOr)QSQ (l n€rrvoase se clctcrmin6. clet regi_rl5. prin rapor.tul de pcrfor-

O OO c Otgq)soc ,^ ':
mante dirrtre reac{iile pozitive Ei cele negative, mai pre-
cis prin felul ir-r carc sint respectate restric{iile. Dacd, dc.
cOoosQ€ooro c)
!

,*
pilcld, intr-uu test cle bar.aj reaclia la o litcri este foarte
bine consolidatS, s:i vedcm in ce misuri este consolidatd
A OoO€oOOOA a
q) "5i reacfia negativd, aceea de a nu tdia litera atunci cincl
nrme-a25. dupd o anlrme a1ta. Cei cr"r o inhiltifie mai siab.{

oo OA roO (o OoC a)\

J.o
:d ly greusepot
librul
respecta astfel do conclitii. In genere, neechi-
vede Ei din dificultdfile de coordonare a mi$ci-
OteOOOGrooeo CJ
"rilor.

ooceoaroceo e\
Fd
ct-r
Sd ne imaginirn un Edn{ulef cu marginile metalice 5i
o evolufie labirintici Ei un creion cu virful metalic.
Construim o instalafie in aqa fel ca. clacd virful creionu-
Ooo€ereoooO
j

A} lui atinge una din marginile Ef,n{ulefuh_ri. sd se cleclan-

riezc o sonerie. In cadrui probei, care constd in parcurge-
toG C)oOoOseq) r-ea ;5nlule{ului cu virful creionului pe mijiocul 1r_ri
fdri a atinge bordurile, atingerea margir-rii inseamnd o
QsOe;OOoOOG qreqeal5. Neindoielnic, tipul neechiiibrat comite mult mai

coQooooooel muLte greqeli clecit cel echilibrat. In genere, cei ce lin clt:
lipul cchilibrat diferentiazl. mai ugor qi mai fin stimtriii
apropiafi. Lucrul acesta se poatc constata gi irr procesuL
OoOoooOO Oo insuEirii unor specialit5{i militarc cum sint cele dc. radio-
telegrafie, hidroacusticd qi radiolocafie. trxcitabilitatea,
oooOOOoOoC clupd cum se qtie, nu ingdduie sd sc menlin5 uniformi-

oooso€ooc c
oooooo€ ooo
tatc in leac{ii. Pornind de la aceasta, mai recomanddm o
probl Ia inclemina oricui. Ea constl in trasarea unor linii
verticale ;i de acecaEi dimensiune (7-B mm). Liniile se
lraseazd in absenla controlului vizual (subiectul fie cd
cste lcgat la ochi, fie cd acfioneazi cu miinile as-
cunsc sull un paravan cle piirzi a;ezat pe masd). Iiste
bine ca liniile sd fie trasatc ;i la acelaEi intcrrra.l
de timp, dupd sernnalele unui mc'tronom. In prima ,se-
dir-rlir, experimentatorul exerseazd pe subiect Ei il corec-
teazd mercLi, comur-ricindu-i daca a fircut linia prea 1un9i1
sau prea scLrrtil, pir-rai cir-rcl ajunge la efectuarea optimir a
probc.i. Irr ;cclirr{e1c rrlmdtoare nn-l mai corectt-.azii c'i iI
Iasi sti li.rcrcze singur, la un moment dat suspendind Ei
metronomul. Subicr;tul trebuie si respecte condiliile clc:
mai irraintc, aciicai climt nsiunilc ;i intc.rvalcle. Dacd are
tendinfa de a prcscnlta intclvalclc ;i a nu respecta cli-
rnensiunilc., fdcind multo linii <'r'va mai h-rngi, acesta
estc.
ur1 sclnn al neechiiibmlui cxcritat.iv ; clacd eI incetineqtc rit-
mui qi gregeEte, in scnsul flccvcn{ci liniilor mai scurte, accs-
ta poate fi un semn al slibiciunii nelvoase Ei al iner'lier-
In gencre, tempcramcntrrl 5i tipr-rl cle sistem ncrvos
ce-i s15 la bazd se dc'tcrmilri plirt rnai mult.e plobe. Asa
cllm allr mai aritat, pentru a rrrr rlt't.;i, cste lrcvoio sri con-
flun{i faptele, sI rc,coltczi datc rlt' obscrvalie sistr:malicir.
clate. biografice, sd cvalnezi qi rezultatele ol_rlinutc in acti-
'r:itate. sd aclaugi gi prohlc expcrimcntale pentru ca, fiual-
mcntc, sd poti punc un diagnostic cu Sansc de exactitate.
Nccesitatea diarlr-rosticdrii temperamentului nu treituit:
sir provoace irrdoieli. Din diagnosticele staltilite pntem
trage concluzii destul de importante pentru selcclia osta-
;ilor pe specialitdli, pre,cllm ;i pcntrri eclucarea ior. Te.m-
Dcramcntr.rl slab, de altfel nr.r prca rdspinclit (15 la sutij
rti3. R.gRulalie), nu oferir sirfic.ici-it5 glarai-rfie penrlu speci-
alitSlilc militalc carc implici o marrt clesfdEr_rrare energe-
ticii, acliuni in croncli{ii clc e-rccplionali tensiune cum sint
acclc.a cle pilot pe avion r.eactiv. c.oncl'-rcdtor de tanc, tr6-
giitor in altilet'ia dc cimp, antiaeriand sau at'rtitanc... De
ascmcnea, rru sint recomandaltili ace;ti tineri nici pentru
grupelc cle cercetagi. In schimlt, ei pot fi folosi{i 'uneori
in spccialitl{i care necesitd acuitdli senzor,iale, mai ales
liacl sint li mobili. Aceasta pentru cd au o ir-rclinalie
ciilre difcrcr-r{icri auditiver, r'jzualc, olfactivc. Dar Ei aici
intelvine rcstric{ia cir nr,r trc'itr-riit sd lucretze in condi{ii
c riti,cc, clc exemplu sf, fie tclcgrafist pe bordul untri a-
vion. I)acd ei au o mare facilitate in a sesiza cu subtili-
tate stitrr-rlii, ir-r schimb au greutd{i in ceea ce prirre;te
fi0
adoptarea ur-ror cleciz,ii in timp minim. Nu vom apcla nic.i
ia flegmatici pentru specialitdtile militare care implicir
l'apiditate in reaclii. in rindurile tinerctului nostru, fleg-
mati'cii extremi sinL destr.ri de rar"i (4-6 la sutd). Scmi-
flegmaticii, adicd aceia cu o inc'rtie mijlocie, sint c'cvar
mai rirspinditi (i0-15 la suti) ;i provirr mai ales (iin,
A,{oldorra ;i Transilvania. Acc'qtia insd nu riclicd proltlcmc
clcosebite clin punctul cle vedere al reactirzitirlii lor. Sang-
vinicii ocupit locul dominant in rindulile tinerctrrlui
riostru (40- 50 la sr,rtd). Bine cducati ei devin execr-rtanlir
itleali, mai ales cE au ;i reaclii rapide. ft-r dependenl,S de.
inteligen{a 1or, acc;tia a.jLing sai. se cletscurce foarte bine.
in silrra-tiilc mai complicate. Din rindul 1or se pot recruta.
foarte buni orqar-iizatori.
Colcricii sint btini pcntt'u acliuni temerare, cle maximd
incercare, sint apli iLr cazul in care sint pozitiv orienta{ir
caracterial pentru func{ia de comandS. ln minuirea teh-
nicii ultramoderne. ce implicd nLt numai rapiditatc, dar qi;
echililtru, sangvinicii par insf, mai indicali dc.cit colclicii.
In linclr-irilc' titrcrctului nostt'u colericii cle{in un proct:nri
dc 20--30 la suti qi, ccle rnai expresive inclividualil5{i.
provir-r din Oltcnia.
Atragt.rtr irrsi atc'n!ia asupra faptuiui cd ntr prrtcm.
f ace sr'k'<,tii nrilitalo-profcsi<tnalc. numai cltrpd critcriuil
{c'mperamc'ntal. Accasta rcpr.r.'zinti-t nuntai una clin concli-
f.ii. L-r ce(,a cc priveqtc organizarcar ar,tivitalii c.rluc,atirre..
a apropicrii omului dc concrct. in rapor.t r:r-r tc'mpcramcn-.
ltrl sint clo as('menea cle addueat citeva rc,crimancldri.
T'r:mpcramentul slab nu rezistd ia un tratamort dur;
la exigen{c maxime introduse ltrusc Ei flrd lczerve. i)ac6r
nlr se nevrozeazS, aga cum sc intimplir uncori, totu;i sc,
tlcconccteazir clcr-enincl pasiv sau picr"zinclu-sc. Sc inlclege
cI in acc.st caz nu ne-am atins scoplrl, intrucit nu aul
rcttqit sd-l antrcndm pe ostag in activitate. Estc nr:cesar
sd sc facd maximum de efort pcntm apropicrea emofio*
nald, sd sc lucreze cu tact, cdutir-rclu-se ca, in proccsui
antrenamcntului, cel cu temperamc'nt slab sd fie in rnoci
spccial incurajat pentru c5, aga r-'um am mai ardtat, a-
ccsiuia trebuie s5 i se insufle increderc in forlclc proprii.
Reprezentanfii temperamcntului coleric se aclaptt.azir
mai u;or la un tratament sL.\'cr. Lor ii sc pot prezcnta
61
 aproape frontai cxigcnle majorc, aceasta insh cu conditia
.ca sd li sc rezcrve- un rol ssfilr, poate intrucitva deta;at
-de ceilalli. Colc'ricii sc autodiscipiineazd mai alcs in cazutr"
in cat:c trebiric sd facir aci'st lucru pentrtr a asigura clis-
,cipiina altora, altft'l, piclcltr!i in masd, pr-rEi in rolu1 rir-
simpli exccutanfi, au r.tnc'oLi tc'nclin{a clc a rezista la nor-
-mativc alcasl.a pi'r-rtrtt faptul cI lor Ie e cel'a tnai greu
Ei
primeiclia
'sd sc infrinczc. La tnrii <'olcric'i existd Ei proprii, dez-
roltdlii unei incr'r'clt't'i nt'misttratc in for{ele ceea
ce poatc ch-tct' nr-t nttmai la ac{,itrni tcmcrare Ei eficientc
dar qi la acliuni fortuilc, irationalc'. I)c accca. colerricii
trebrtic pu;i in fa{a situatit'i tlt' a-;i c'ontrola mi'reu im-
pulsirritatea printr-o gindit't' ltrcirlit.
trlegmaticii nu prezintti trrali cli-ticultir{i in acriiuni cle
'clisciplinare. Acegtia pot fi oamt:ni clc nhdejdc in ac{iunl
ce nu implici o marc rapidilat,t' ;i tlt:lruic considerali ca
atare. In mod greqit sc consi(l('l'i"t unt:ori cI flegmaticii
sint, inclifcrenli; in fortrl lot' inlcriot' sint. foat'tc scnsil:rili
la ofcnse -- pe carer lc tirr rnintc timp inclt'ltrngat. lli atl
un asculit sim! al dcmnitir{ii pcrsonalc.
Sangvinicii sint cei mai c'ciucabili clintrc toti. Nu tre-
l"ruic insd sd se confunckr rrioiciunea 1or naturale cu spi-
ritul activ. Dacd nu li ser formeazd interese puternice
pentru anumite ac{iuni, ci risci sd ser piarclS in trebuti
mdrunte, dezordonate, mcrell schimirate. Trebuic sd fie
deci sr"rsfinu{i moral pentru a se focaliza pe anumite o-
biectivc gi perntru a fi nu numai buni e"recutanli gi orga-
nizatori in condi{iile normelor cunoscute, clar qi oamcni
cle inifiativS, capabili nr.r doar sd se adapteze la noi irn-
preiurdri ci qi si adopte dec'izii originalc independente.
Tcmperamentul este deci primul plast, temelia natu-
ra15 a personalitdfii omului. Comentariile asupra tempc-
ramentului pot s5 prodr.rcd impresia cd, de-' fapt, problr:-
mele sint foarte simplc. Ar fi insi greEit dacS am reduce
personalitatea doar la nivelul tcmperamental. Ce-i drepi,
temperamentul este latura cea mai simpld ;i mai limpcde
tlin contextul personalitetii, Celelalte, dupd cum vom vc-
des, ye1 prezenta complexitdti qi dificultili sporite. I)ccr,
daci problema tcmperamentului este ceva mai simpii,
problematica omului ca personalitate nu cste cle loc siln-
pld, ci excepfional de complexS.
IIi. ,\PTITLTDINILE
1. Conceptul de aptitudine
Aptitudinile de care dispune omul sint clemonstrate.
prin rezultatele deosebite obfinute, in ge-nere, in activitate
sau in anumite activitSli. Recunoagtem cI o anumiti
persoana t'stc capabild, chiar talentatd, numai in cazul inr
care ea iqi demonstreaz-a prin faptc, prin rezultate deose-
hitc, cxcepfiionalc, respcctivc.le posibiliti{i. Acesta este
insd un indicator cxterior. Dac,d activitatea Etiinlificb,,
tr,rhnicS, socialS, artisticd a cuirra cste deosebit' cle efici-
entd, de originalS gi fecundS, presupunem pe drept cu-
vint cd ;i procescle psihice care sint implicate in res-
pcctivclc activitS{i Ei se exprimd in produsble ei se reali-
zeaz'a la un nivel calitativ superior. psihologic vorbincl'.
prjn aptitudini se caracterizeazd, din puncf de vedere.
calitativ, actirrit'atea psihicd. Vom avea in vedere acuitatea
senzoriaid, vivacitatea atcntici, prccizia qi durata memo_.
rici, perspicacitatea qi profuniimea gindirii, elanul Ei
noutatea construcliilor imaginative. Aptitudinile nu se dei-
finesc insi numai prin performan{e de moment ale ac-
tivititii .psihice ; elc piesupun
ait: activitd{ii "i respectiveiu
psihice sd, se -manifeste "Jfiiatl
ili mod constani,
r't'lativ stabil. Aptitudinea este deci o trdsdturd a perso-
natritdfii, o capacitate care, de reguld, nu se dezminte..
Sint posibile Ei pcrforman{e de moment, clatoriti unei
*iu
concentrSri psiho-nervoase deosebite, unor impr.ejurdri'
l, far.orabile. Acestca sint insi fortuite Ei nu ne pernrit
t, si facem previziuni asupra a ceea ce va putea realiza,
omul in alte imprejurdri Ei condi{ii. Aptitudinea ne ofer5,
in schin:b, baza pc.ntru a prognostica performanfe supe--
I
i
rioare in orice situalii gi condi{ii.
I Dacd un ostaq este trigdtor capabil putem avea ga-
ran{ia cf, rra cla rezultatc bune la tragere Ei mai tirziu"
lrlelste ani sl ani cle zile, 9i nu nutrrai in condiliilc cimpului tic exact, rcamintirca fideld a figurikrr sau a dt'sfi'rqrrrirri.i
ti:"il;;.ttc,';ar:-ti in i.r_rndiliile cimpului clc luptd..A;a rrnci c'onvt.rsafii auzitc cti ani in ulmii etc. Luatc izolat,
'culn Lln atlet va rc'uqi pcrformanfe cleoscbitc Ei
in viitor' aceste aptituclini nu cluc la rezultatc rcmarcabilc clec'it pc
,comparativ cu un lntiivitt neantrenat si clebil snb raport linia anrrmitor acliuni simpic. Nu c'stc suficient sb ai arrz
muscular, a;a qi omut .tapabil se va mcn{inc Ia un nive'l fin pcntru a fi muzician gi nu erstc clc ajuns aptituclint'a
tlcoscbitc. cle calculator pr.ntrLr a fi un matematician.
-.' pcrforman!c
,de
i; ;;"rc', aptittrclinilc plcsr-rpun..ln nivcleste superior de r'\ctivitirfilc umar-rc sint con-rple-rc qi pt'cs,-rpun imbi-
a iuric[iilor psihlcc ; icnsibilitatea
,a"rrrutiur:"-fini'r, mai ac- narea in folrrai organizat.ir a divcrsclor miiloacc dc ac{i-
n-rai 5.gitir in,rcsu.sc, .memorarea se efec- unc. De rcguii-r, activitifile umane sc clcsfdgoard intt'-un
tii-i,--"i cstc riclicat, gin-
,i""ira-iupitl 9i clura5ii, nivt'ltrl atc.nfiei cadrLl profcsional spccializat. In aceste condi{ii estc necc-
iazlaza pc opcratii analitico-sintcticc cc pcrmit sal ca mai mr-rltc aptittrclini simple sd. sc inlSnfuie, chiar
'Aiica st:
,"-^pitt""Ai'r-" -"i p.uL'ttil,, in sistc'mul rle lcgdturi al sd sc intlcpittnrnclir. Urr astfcl dc sistcrl complcr qi it'-
r"uiitatii, ai cultur-ii ctr:. ; prtn trlmarc' funclionoli.tateu larhizat cic opcla{ii sau rl,' uptitudir"ri, in c'alc sc implir.;"r
acestora este cca mai gentiralir c-rpticafic psihologicd a I'ariatc clcrnt'n1r' akr at'1irilirlii 1-l-;ilrrcr.. s(' cliplimr"r intr'-o
aptitudinilot'. aptitudinc compk,xir. Aptittrdinilc <'omplerxt' nu st' tnaj
Rcfe'rinclu-nc la fiecare aptitudint' irr pat'tt- \'om con- clasificd dupd tipul clc opcrafic psihicl t'xecutatii, ci clupi
,st.ata cil funcliile psihic'c sc otgatlizcazir intr-un anumit .t3ct-tul clc aclivitatc in c'arc sulticctul rcuqcEtel in mo,1
ftrl, realizin4p*5c pla-stic Ei in raporl. clr un anr'tniit tip cte tlcosol'lit. Astfcl sint aptittrclinilc plastict', sprtrtir.c', muzi-
i-pi":""ati, in forma unor opclafii. spt'cific<-'' Astfcl' in <ra1c' Iitcrarc, por.'ti<'r', pt'at:tic.r', 1r:rhnic'c', matcmatice, ling-
,ta2ui "obscrvalici sint nr:cesare anaiiza Si s1ntcz,a,.sen19,; vistic'c, mcclicalc, agronomict'. <.u'ganizatori<'t', gcografice,
riain, rcglajul volrrutar a} ar:cstot'a' lrr t'azuI intcli'qcnlel pe
iniiil.alc (clc divt'rsc speciaiitS!i) ;.a.m.ci.
-t" ip"f.'it5 ia acel sistem cle operalii verbalo-logice Avinrlu-st' in vcclt'rc ci pcntltr a clucc la r:r'ugitl in-
"our'.'i incleobqte, le numim ralionamente' operalii
Fantezia sau
tr-ttn clomt'nirr pr'oft,sional aptitudinile c;omplexe presu-
imagina[ia se bazeazi pe o multitr'rciine de .prin llun o annn-ritir comp'cnsa{ic sarr struc:trirare operati()nalit,
rcarc sc efcctucazd 9i rccombindri ale datclor s-a inccrc'at sd sr' identifict' t'1t'mcntt'lt' satr far'torii dirr
cxperien{ei. De aceea "o-lri.tf,ti
vom int'e1e-ge mai bine aptituclinile carc constau accstc aptittrdini. Clcrcr,tiitorii au crezrrt r^t*r
ca fiincl intemeiate pe sistenle de opera{ii superior .dez- vor reuqi sir cicscifrezc ,.st'cre tLrl" aptituclinii muzicalc,
,"itiiii ;i e'ficiente. Capacitatea deosebitd a untii aviator lchnice' sau stiinlifice clacl vor idenl.ifica tlemcntt ier
o c'xplicdm, printrc altelc, qi prin aceea cd el arc opcra- <'i.rmpr-rnenter ale str-ucturii opcra!ionaie c.omplexc'. Astfci,
dis-
1iile rle "ooi,iorruru s"nro-uiotic foarte binc realizate' se decide
s-a presllpus cd ciacl aptituciinca complL.xd cstc supc-
;ii;"-l.' ; ginclirc Lomprexa, precisd' rapidd-Ei
pe-care trelluie sl le exccute'
t'ioard Ei aptitucliniler simple componcntc so \ror situa i;r
,ia timp asupra r.rn nivel supt'rior. Un psihokrg amcrican. St'ash<iri. oricn-
^a,-t",rt'"1c'r linclu-se dupl exigenteler actir,ititii ;i rec:cplit'i muzicakr, a
ptcsLipus cI pentru capacitatt'a I'cspectivi r.a fi nec:esar
ir
2. APtitudini simPle ;i comPle're rrn nnmtlr clc 26 de factori. printrc c'are : scnsibiiitatea di,
ferenlialir auclitivd, auzul rt'iatir,'. ar-rzul intern, sim[ul
Unele clin aptitudini sint erlcmentart:' simplc' constind lit,mului, simfui melodiei, simlul armonic Ai altele. La
,Cin lcalizar"u .r.rp".ioard a trnui singur. It'i <le ('\(
o,pt'ra(ii- ,tiir.er-si subiccli
-
unii mnzicierni de mare taicnt, a1{ii
iitf"f pot fi vdzui d" ta distan{5, rlifcrcrrtict't'a ItarrlIIor' {5rd aptitudini muzicalc pcrrtru a st' mlsnra qt'aclul
sau olfactivi, fixarca rapicl6 a reprezL'l1- <'ic dcz,,'oltat'e aI fieclruia- clintrc far.torii sirs m('nlioltafi
'-.to"oti,'f"*ino;i
,tdrilor, mesurarea clin ochi a clistanfelor' calcultll aritt-ne- s-a ope'rat cu tcste. Rezultatcic insl au fost ncagteptatc,
-i * c.291
,6,{
 3. Aptitudini generale gi speciale
S-a vaizr-rt cir ia unii muzicicnierau dc incontestabil talcnt
foarte slab dezvol- Aceeaqi aptitudinc poate uneori sf, fie utild, cficientb
unclc clintrc aptituciiniftl-iit"pr" persoane fard capacitlli in diverse domenii de activitate. Astfel, memoria dura-
tatt:, chiar .t,1, totmil, lar la
muzicale -*" ,l"r"optiitaLi tactori iarc vdcleau performanlc: bil6, orientarea spaliali gi altele pot contribui Ia reu;iti
ca aptitudinea
superioarc. Aceasta-.tu""itttqt" cd,^.pcntru in ansamblu la
in cele mai diverse domenii. 'Sint altele in schimb, cum ar
;;il;i,'; *it sc jnt'lrt'g' si te st' tlcfincasca fi simlui melodiei, ra{ionamentul matematic, transpun()rea
un nivrl stlpcl'lor'-"1' t'ttc impoltantl prczenla luturor irriaginativd in locul altei persoane etc., care au o aplica-
tivitate restrinsd, numai la un anumit domcniu de activi-
{actorilor ctlmPtmc'nti' f actorii' adicZr tate. In lcgbturd cu aceste imprciurdri, aptitudinile se
Flotilitor "st" i"ittt ('trnl sc imbind potcu[e psihicc' Au clasifici in: generale. gi spe.citrle. In rindul aptituciiniior:
modalitatea a" nrg^"i"..'" a ,-livcrsclor
fost mari pt'oruto'i'^t'uit' li-u pt"i:dau. un stil remarcabil generalc, cele mai importante Ei demne de aceastd titula-
matematicieni
din punct a" voat*"-uttitii" i aptitudinilor calculatorii"
sirrt.clt'stui turi sint : inl,cligcn{a, spiritul de obst'rva[ie, fantezia cre-
atoare, scnzitivitatea, memoria. Estc clar cd inteligcnla
care, cle excmplu, t"f'"i'"p"ttr'rl pit'tol'i ci'lt'irt'i care t't'arr deschiclc pcrspectivc dc retr;itd in orice clomeniu de acti-
J;"i'pr*a ri'ati'a1i ; "'^"t'nt'tt'
'ntut:i-
".,
miopi sau carc at'r.'t'iiuni cle vdz' Aqadar' vitate, asiguri posibilitatea cle a rczolva orice fel de pro-
";t:;; uttguj"u"i in activitati: aptitudinile bleme, accasta mai alex in cazul in care este vorba de
impoltant inteligen{d general5. ExistS insd qi forme particulare de
"rt" "tm'J"'
si cum se compens;;']; ;l-textr'rl aptitutlinii complcx(':'
dcficitar. p.i. altcle indepli- inteligen{5 cum ar fi inteligcnfa teoreticS, practic6, teh-
:L#;;#"i,r"*""t1i", A;a ctrnl la un orb chi- nicd, sociali Ei altclc.
ncstc un rol foartc* importa"t'
;:li;r#.' t;;i"i, ;ti;";tft ,'i*t"r vibratoriu capdts -o' dez- In psihologie s-a discutat mult probiema corelaliei
'Jlii"ift."lipr.rti"ta p"''tttu a compensa linsa r'Szului' tot dintre aptituclinile generale qi cele speciale. Se gtie cd ap-
aEa cstc posibil i;'il;';i ;; "*''*plu' siaba pu'ne dez- titudinea generaiS faciiiteazd clezvoltarea unora din apti-
";;
voltare a auzulur "ctU"f "o i"au"" posibilit5file de- a- tudinilc specialc. Astfel, inteligen{a .genc.ral6 poate sd a-
cu multiple alte jute dczvoltarc.a aptitudinii dc orientare spatiali, a celei
in consonantd cuvintele sd fie compensatd nnei atmosfere poetice de rationament matcmatic sau a aptitrrdinilor practice,
calitdli ce se investesc in crearea
versuri perfect conso- sportive etc. Inteligr.nta insd nu poate contribui Ia ridi-
b;;i; "p[ii"oi"u--4" " construi mulfi versificatori carea tuturor aptitr.rdinilor speciale. Oricit de inteligent
nantc nu inscatnna i"""i" ii se cunosc
poefi'
excclcnti care nu sint rccunosculi ca sa rezulte o con- ar fi un om, el nu va putea sd devind cintdre{ sau dese-
Din ct'lc aratate aici -""
nr'r trebuie insd nator de valoare in absen{a aptitudinii corcspunzdtoare.
;;;;
testare absolutd #'"""''iut-"i-""ii p"i""et"-importania factorilor Existd deci nu numai o diferen{d dar qi un anumit prag
componcnfi. liste -toi tlin ei sE fie prczenli intre aptitudiniie spcciale qi cele gencrale.
r:lqr in acclasi ti*p.t"tt aSa dc necesar sd sc gdseas<'i S-a presupus c5 aptituclinile gcnerale ar fi rezuitatul
li"'";ii* o;;;s;;i;;'; a activitatii psihice' esentiald pcn- sintczei a nenumdrate aptitudini speciale. Conform acestcl
tru ob{iner"" ,rr",,ri*"it'-ii tui dbfac.parteferforma,ltat f{ilul]- ipoteze inteligen{a ar fi efectul qi rezultanta sintcticl a
;ft;#iti""e, chiar atunci cind din acceaqr ca- formelor de sensibilitate diferen{iald, a pcrformantelor
teqorie (tehnica, ;;;;;i"ticd, mililard etc')' nu-disputl de mernorie, a calitdtii componentei imaginative, a opera-
";;;- iormuls iclentics' Pina la
F";-;ihi;cct,'.,iJ J;-
" individul ajungc s6-5i {iilor de coordonare senzomotorii, a asociafiilor intelec-
ulma, pc'ntru u tual-afective. Acest punct de vedere conline o parte de a-
"rii"Ii"tior*intc' salc intr-un
irrruii"'ii sa-li a.'i-"ord" rcsursele intlividualc ale aptitu-chip spe-
devdr, dar numai o parte. Nu se poa.te afirma fdrir unele
cial, adicd a:unge-piriJtu-ti*"toti rezcrve cA inteligenta cstc rezr-rltatul aptitudinilor spe-
dinilor, ceva ce." 5"pii-a i" tiil"r inclir''idual al
divcrselor:
personalitd[i creatoale. 67

66
ciaic, alita tirtrp cit cxistir pcl'soanc cu aptittidini c,rccp-* .elsi celct'tit'r'i
'{ional cie:lr:oltate (in domc'niu1 actoriccsc, piastic, tr:hnic, ur pni cle ar-iima1 i, cxact ar:.-
c'r't,s,.incl
Jcaqi condii'ii cu r-r.r copil ra ,-r'
acli'ninistratil,) fdrir -qi facir in act'1aqi timp ;i clovacla unl'!
intcligcnlc clc'osr-'l.ritc. Dac:i-t cxisli o lt'lativh c:ompai'ti- c*l,r .dotri. fii'{c sc irc,spa.t - net. mome't dat t1'nr'rr.ir.
a.imai,,r ri*i',i"ii-1,,
Itrcntale nlr nnmeli ir-r t:,,ca cc prirc;tc aptilr-rdinilc spe- ilmrlelL' iui- .ricc performanle cr. clresaj s-ar ti
r'..utirut.
riale rlar' ;i ct'lc gt'nclalc', sc pt.rrrc proltlc'ma : cafLr osle iar copilul' rrnaniii.cl,r-s., c:c,r-rstitLrinclri_se treptat ca
iiclaicina fit,cillcia clintrc c'It', calt-'cste puncttri dc pt-rr- pr,rsorr alitatt,. '
nilr,' al fit'ciii'r'iti ? , tr'drir potc:r-r!ialul crcrlitar spc,cific Llnran. a(,est pr(x.ce
clc persoraliza'e r-a' fi f.st po.sibil. De as.rrr.'ea.
lr.r.rrrie
avut in t'ederc faptul cir inflirr.n!a factrl.ilor ,,rllut_lrt,rrli"l
sr. co'espllt'tzirtor, achizi{iile rt.ztrllatr: r_li' ace;tia,
4. Iirt'tlitirtcr |i cducir(ic ; c:re--'t.iz.azi:r. pinir la rrrmr. in con-clitlrir"ea
,,,
anumitor mc.a_ "uii-
r:olul Ior in dt'zr,olt;rrcir lrlrtitudinilor ttismt' lr'.rll()fili()loqi<.,'. ilcr i s-i.r. p,,f ,.o ,.n,,,,1^ ;; ';;
parcri.slrt ,;
i'rcrividLialt', ir-r rr'rna cchrcaiici, ," p.n,r,,.r,
ilup.,i cum friartr. l,rint, st' stir'. in g(,r)('za aptitudinilor- 'i.tii
o lrar-qp'zi{it' clr' ra s.cierr la I>irr,gi<''r trman. prirr rrr-
rln anunril t'oi r'rc'tlilirlii. <eilr', asa cum il inzes-
,qc a{'()r'{.1:t mal'(" 1r'aLa.ca t'r'r'rlilir{.ii a .cluc,a{ic'i iri c1.1.<.rrrirrar.r,a
trer:rzir pe om cu anllmit(, par'l.icrrlrit'itir!i fizicc. il inzcs* apfitr-rdi'i1,r' ir rt'r'm..ii r.,pozi!i.i
'i dint.c natnrar $i soci;rl
L'i'azd si cu r,rnele posibiiiti!i spcc'inlt' rl<' ot'rlir.r ltc.llropsi- rltt ostc juslifit'ati. ftr g('rr('1'r', -pozilia trirrlr.t: ,*,:.ri,rr
hic''. Doscopc'rile'a rccenti"r a c'orlrrlrri q('n('1i(' a rt'actualizal. ,;i
tloltindit n. trcbr,ric .ra.qu.atd. i\Iai clcg'al;d ar
eii-.ctttiile cr-r ]:r'ivile la rrrLtrl plo{r'arnci crt'clitalc in clc- fi ;.;;;
finilea p('l'spccti\r('1or dc dczvoltarc a p('l'sonalitirtii -'i sr-' purd :rcccrtul pe co'tinuitate, sir ser Lcl.vt, p.sibiti-
tttlile dc" pc'r'fe'clionare a omului c.re-a lurgr-rr g,.,'.,r.ugirro,.
1]melltc. {'are all ca pur-rct rrocial t'rec]itarea. Bre<iitatea
ili' t'r'guli, zostlea erc'clitald cstc considerate un dat intotdeauna mai simplr-r. e.a ciispune clr: este'i,-'s,:,
ratufai. biologic. iar toate achiziliiic prilcjuite de. mc.diLil un potcn{ial mr.rl1,
:,ricial ;i cietclminate clc cducafic sirrt apreciate ca fiincl
infcrior c,clrri po ,,i,,., tl p'atc *irfc,ri r.iala ,,,,,;ui o

r.ic sorginte social-istorica. in acestc intetrpretiri treltuie 5i cdrrcalia.

ilttrr.rdusc unclc corecturi. C)mul. consiclerat ca or5lani-sm,
rlupi c'Lrnr arx mai arltat. este in ltrind mlsr-trd determinai
sciciai-isioric ; c'otrfigtiratia rnembre.lor. a aparatr.lit-ti di -
gt'siiv. a !esi-rtrrlui cr,rtanat. a tlispozi!iilor rcspilatolii a-
dlcvatr. ','or:ltir'ii. a configuralic.i organclor dc .sim!. ca sii
nri r-nai r.orltim clc toati arhitcc'tonica crcicrului uman.
terater au fos1, rle'tt rminate dc proccsul muncii, de corrcll-
1ii1r, de existcnfJr soc:ia15 pc parcllrsul a mii $i milioar-re c1<'
airi. T)c acc(.a, crcclitatca nmanei nu poato fi declar.atd un
simpiu fapt bioi<tgi'c. ir-i acela;i sc.ns in car"e folosim ter*
ntrriLrl pcntnr a caracle'riza de:4voltarea animalelor. Desi-
gur'. stiucturilc crc'ditare sint a1e organismultti, se supun
l'qiiiriii oerie-r'ice rle ordin biologic insd dispun cle o mo-
daiitaic parlicularir ;i c1e posibilitdti rezultate din dezvol-
tarca socialh. Tt;cmai rit: accea -- aSa cltm atl fit<'r-rl-o cli-
. _ flontrar
tul.'u
opiLrici rirroi. psihokrqi. aptitrrrlinik,
sin1' prefigur.'a1. iir1.r'g.at'pr'i,i e't:clitart'.5i2\c,r,asta
tak,n_
nici m6car i. cazui c'piikr.-mi,.,,.,,i", a cr:lrir car.c vircicsc
la o rrirstii foartc fragcdi, capacitr{i r,ilnitoarc. },r.t clitattra
ntr furrizc'azd stnrctu.i opera[io'a]r' inchegate. li.isatr.,
.{ata clc frtnctionarc. Cei mai multi dintr:e a,_ik,r.i atr aiuns
1a conc'1uzia cd e'rcclitatca of.rd nrinrai prcrnirc fu,r.,-
!i.nalc', r,ai mrrlt sau mai pu{in spccificc. 'igi. ;\c,cstc p.r,misrt
sau prcdispozi{ii lrcbr-rie sii fie ir.i cursul r,iefii puse irr
t aloare. c''nstit.itc pi'd la capit, c<tr'pl.tatc_- i'cirogatc :
altfcl. aptitucii'ca. ca atarc, rlri s(' mar-rif<..stt-r.;iAccs1. c.r.r*
siclert-'ter insir rrc' irupi.cric,r srr rc.crrnraslt'm .;ir pr.c-
cr.clitarc'un.'ropsiiric. pot sr fie foar.tc .,,ariatc si
'riselt-'
i't'gale', cle la r-rr-r i'cli'irl ra ilt'l. .llslc
proltlcma si fic caractcrizalii qi c<;ncrert. '*ci,sar
irsa c.a

fr8
(; t)
 In crc ar ptttea sI constea premisele ereclitarc ale apti- s.pe{d pentru inteligenlir. Ar fi insd greEit clacl am consi-
tuclinilor ? In primul rind, in insuqirilc de tip, de sisterr:r clc'ra acest fcnomc'n rn terme'ii rigiii.'chiar g"""u"il"ii
nervos, a ceror traturd ;i semnificafie am discutat-o itr (ontemporar"ri afirml posiltilitifilc ereditare pot fi va_
capitoiul precedent. In al dnilea rind, in anumite partictl- .ci"r
Io'ificate_si clezvoltatc' ii'r cursul'viclii intr-u'' chip
taiiteli rnorfofuncfionale ale analizatorilor. Astfcl' anali- riabil' cete mai multe di. aceste poriLiutili .i,.'t piJ.i"I- "u-
zatoml vizual, ar-rditiv sau motor poate avea o construcfie iente' adicri sir-it srrsceptibile de diverse specialiidri.
mai bogatd, mai find cle neuroui specializati, poate, fi intelege cd .sc.sil-rilitat6a nativi pr'"i"
se
"p",t".--
uq,r,' cxiitabil, in genere estc' mai plastic. In aI treilea fi
{io.atd qi vakrrificratir in 'izuaia
clive'se chipur.i, i,. ,r"pui.r.."i*
lind, se pune prcil;lema gradului cle clt-'zvoltare a unol re- de condi{iilc activitrlii ir c'are .irt" p.r ir-rdividur
fler-rc nalive $i, indeosebi, a reflexelor de orientare-in- cursul, viefii sale. pe.sista insd irrtrebur"" in cre-
'vestiga{ic. Accstea pot sau ntr pot fi favorabiie dczvoltirrii' pri"Jru*i*
'irltr.rioare a activitilii pe o arrr-rmitii linie
cota de. influ.rtir ce, revir.re partic'laritilii;" "" ';;;;i;u;;
in ce privr';tc clt'tc.r-rninarea aptitrrrtinilor. ffnii
In aceea;i ordiuc dc idt'i irrtcrvinc 5i disculia despre inclinafi si r.z.r'r'. ercclitifii L' rol lit'.'isir,, ldsi'cl
""t"ri-;;;l
,,,1.;;;-
stmcttrri prcopera{ionale, fixatc rec't'ttt in ereclitatc. O {iei doa' r-'isiLrr.a rlt, a rli,z'irhri. I airrsta ;i a p,,,,,, -i,-,
scric de cercetdtori americat-ri, gcrmatli ;i sor''ietici au fi- funcfiune clar.l. r'rcrrira'o- nifi o.,r,,,i.i .,, p,,^,,
cut expcrier-i{e cu Eoarcci, la cat'c gt'rrorafiile sc sttccerl pg4tiq inv.c.sii, r'r'cltrc'i^a ta mi,rimirm contribufia "iiuiinilic'e,cri-
repede. Aceea;i probi, foaltt: gl'('a, c'al'(' pr('sLlptlllcr o coll- ttt{ii qi atribtrinrl *clu<.aIi.i ,uvi,riul J,,c.isiv. sirrt rrc rant
stituire Ei transformarc cle stcrcot.ip. a fost aplicati la re- doud exage'dr.i. pr.ima g"n",."iie t"i"li;;
;_;';;
grrczentanfii mai multor gent'rafii. S-a t'ottstatat cI daci cazrrri. poat,, crca npii-ir--iiuzor.itr. UiJ "'d"i,!l
la prima genc'ratie, pentr'u achtccrca probei la ur-r opti- It,rnSl"
{ruL) oe mrJtoc (50,1a sutd plus 50 --"pr""i"r,ea
,"i,,j
mum au fost nccesarer t'xersiri clt' ordinul suteior, 1a ur- justificate. Drrp6 pdror."u,roL,*t rl,- i,-l la sutl),_,., pu. u-ii
rnagi numirrul excrsdrilor necesarc) a scdzut treptat, ajun- corela fipi
::1T.l rn^l lut'.ft,tt, t.rt,tlilatii qi a mcclitrl'ui *ociai ;;'il-p";
rqindtt-sc', Ia a opta genera{ie, la cifrc de ordinul zecilor. a''pra rormrrr. rirrivoce si universar valabilc. aoi"e
l)t:ci, opcrafia, ca atare, nu s-a putut fixa in ereditate gi pot adopta act'rca;i formure pe,nrru orlir,c n,i-.*
,nu s-a ajuns nicicum si se efectueze spontan dupd nag- fcL a,,
1i pentru orice irrclivicl. "piiii.ir"i
tere ; antrenamentul realizat cle generatiile precedente a In cazul unor aptitucrini, indcoscrri a c,t,rrir ar.tisticr-, qi
fdclrt insd ca srlccesorii s-o poati incieplini tr;or. Ccva sportiver, mrr l t trilriitar.t,, activiti{ii
loiugi s-a fixat : anume ccea ce in qtiin{i se numc;tc o c,i.,qane|,,. .t.,,i_ g,- fr"_
tnisele creditare fa'orab'e .i;; ?ilsa'ir'gire r-iccLrsar.,
prcdispozilic sau o preopcralie. Nu devine nimeni cintare!, pi"i,,,.. ";^,"i,lptor., alt rgdtor .
Ilste probabil cI qi individul uman este mo;tcnitorul performan{r cratorita cir:
'unei gamt: iargi qi variabile a unor astfei clc plr:dispozi{ii. zrtl alto' aptit'criri. crm - eiciusir' -.--,.i"r,'iti.,rri-'i,'
ar fi cere ;tiintriiicef tch'ill, "u-
Observim insd. cd predispozitia rSminc. numai la slacliut p_ractice,. organizatorice, existenfa
uno.
<lc' late'nld, clc semipotenfialitate, ci ea inc5 uu se pre-
p'cmi.sc c'eclitare
-Aiii.
tavorabile parc a nrr fi. obligaior.i,,.
zintir ca ltn act psihic propriu-zis. cir informatia. ca atarc, i,.rif,,,r,t.,f"'d"
mediu, insugirc'a c,ultrrrii, exirci{iul l,r-rrace pot sI
r']u se trarismite ereditar. Dovacl5 este fapttrl dc o extremd rcz(. o constt'rrcfie operafionald exceplional rie eficarc. .gcl-re-
{rarraiitate cI un copil nu qtie nimic din naqtt'r't: ;i nici In faza actuald a clczvoltdrii giiinlci, crcclitatea nu
nu poate ac{iona eficient ; sint insi prollailile ttne'lc ii't- poatc fi dirijatl Ei nu a fost luatd incd
ceputrtri de strncturdri sau de spcrializiri flrnc{ionaler. in ,tapi.rir". g"irta
gi o seric. dc acciclcnte ereditare, favorabile_. du" ,r"f""oru_
Dupir opinia marelui psiholog francez H' Picrorr, pre- bile, pe ca.c nLr le putcm controra. Ne rirnitdm deci ta
clispozigiile ereditare slujesc ca bazai fie pentrr,r ttut-lc ap- constatarea .- nrr directd, ci mijlocitd -_ a unor inclina{ii
tiludini speciale, fie pentrtt aptituclirrile gcnt'r'ale -
in erc'ditare' sprr'r'm mijlocit pc'ntru ci. chiar de-am
"".""iu

I
7L
copii sau tinori, ir-r primul plan apar achizi{iile din
cursul viclii, iar prc-tiispoziliilc r.rative pot fi doar dedtise.
In schimb, noi corrtrolSm qi organizf,m congtient viafa
sr-icial5, pr<.icc.sclo i'clttc'ativc. Dacir cunoa,.stem exact posibi-
lit6{ile omuh-ri -- r)ir <krar pt' celc native'. ci pe toate cclt:
t'xistentc la rtn momont, <lat -- gi organizdrn qtiinfific.
cleci cn maximrrnr rlt' r'fic'icntir. c'clucalia qi a'ctivitatea in-
<livicltraltl, al.rrrr<i prrtonr ajrrngr' 1a o constitr-iirt-. clc apti-
tltrlini (.x1r'('n) tk' r,alort.,asr'. in at'r'slr, tondi{ii. optimismul
pctlagogic t'stt' 1tc rl<'pliri juslifi<rat.
5. Corelafi:r dintrc aptittrdirri, r'urro;tintc ;i deprinderi
Incleplinirea unci acrtiviti'rl.i t'slt' r'ontlilionatI clc o se-
ric dc factori, printrc,c'alr', irr plirlrul tintl, tt't'lrttic si a-
hrintim cuno;ti'nlele. Irrill clt' rrtr cstt. lrosilril sir plar-iific'i
qi sI clirijt'zi, in moci colcspunzitor', activitatca r"cspcctivS.
Li cursrrl t'ftcludrii unci ac'tivilirli, o partc clir-rtrc opcla{,ii
inccp s:i sc automatizczr-.. hr fclul acesta iau nagtere de
7r irtdcrile. Il-xperic'nta acumulatir ir-rtr-o seric cle activiti{i
<ir:c,c la formarera prite.periktr'. Accstca sc ob{in prin gcnc-
liilizarca cunogtinfelor gi cieplindcrilor, plin aplic'alca 1or
rrr <lif,'t itt. (l()m(,ltii.
Sc pr.rn<. intrebarc'a : se rccltLc aptituclinilc la suma cr,t-
n(,stintclor. clcprinclc.r'ilor gi pt.iccpcrilor ltccr'sat'c pentr'..r
o activitatc ? Dt'sigtu, nu. Cinr:r'a poatc sI cunoascd l:inr_'
r'(;nstl'Llctia avioanr.ler gi modul lor dc func{ionare, sir
ailri c'l'riar rlcprinclcli gi priccpcri clc conduccro a avionu-
kii Ei totr-r;i sf, nu manifcstr-. aptitucliui dcoscbitc pcntrri
,avialic. Accasta pcntru r-'d suma cunogtinlelor, deprindr-
lilor' 1i pi:ict-.pcriIor condi!ioncazl inclcplinirca activitdtii
cloar la rrn nir-cl obignr-rit. Apl.ituciinea presupunc incieph-
ni.tt:a accstcia cu sllcccs. clerr:i la un nivcl sr-rperior. Cinrl
alirmairn dcsprc un tinir ci are aptitudini pcrrtru gah nu
plcsuprincm numai cd c.l Etie gi cd are deprinclerile necc-
sare pcntm accst joc. Ilxistcnfa aptitudinii implicl ob{i-
n(rlca de pcrformanfc qi dor.acla unor deoscbitc pr)l'spec-
tir"e dc dczrroltarc..
;2
Estc posibil ca cincva sii clispund de aptiluclini pt,r.rlr.r,;
o tictivitate fdrd sd fi achizi{ionat irrci cuno;tinfclc gi rlt,-
plinderile ntcesare pentru desfdEurarea ei. Astfcl, un tl-
nir poatc ar,ta aptituclini pcntru spccialitaica cle opcrator
cle radioloca{ie, dc.Ei cI nu posccld cunoqtin{clc Ei dcprin-
clerile corcspunzitc_rale. Se naEtc insl o noui intleLare-
Iiu cumva aptitudinea a apirut in afara aclivitdlii ? Dc,
sigur, nir. Bstc posibil insd ca tindrul s;i fi dobindit lrnclc
t'alitdfi practic,incl o seric de alte activitlfi iar accstc cali-
tii{i, transpusc ii-r noul domeniu., sir-t faci apt pcntr.u nr'lria
arc'1,ivitatc, (,u (,arc] iuca nu s-a familializat. Asflcl, c1 poate
sd aib5. un ltun spirit cle observalit , sd ail:d atcnfia con-.
centratii. . burra"r nc'morie pe'trtr formule. Tirrdr.r-ri in ca*
uz-5 nu <la insi br-r'e in racliolocalic pirrd nu-Ei.
'a 'ezr.ritalc
va insugi cui-rogtin!clt' 9i clcprinclelilc nccesat:c.
Se vecle, asaclar, cd fdrd cunoqtinle gi cleprincieri rrr..t
eslo posibilA lealizarea aptitudinii, dar aptituclinca nu sc
rcduce la accstc'a. Aptitudinilc sc exprim-6 intr-o conccll*
trar.'e Ei organizare specialS a activitltii psihicc. Sprc dco..
scbire de dc.prinderi, clc r:unoEtinlc qi pricepcri, care t,c.
irrezintA aclc qi insuqiri cu o fizionornie Ei inscmndtate
particulali, par'lialir, aptitudinilc sint insuEiri sinteticc, cln::
o--irdin calitativ. Ijiclcvirrd specificul si dc.osel-rirea lor. rkr
lrnele sau a1tclc ciinlr't, cunogtin{elt,, clcprirrr.lcrilc Ei pri-
eeperile omului, ncli nu ignorftn rollrl pc carc,-l inclcpli-
ncs;c acestca in c'onstituire-.a aptitudinilor.. Aptituclinilc. se
clozvoltr in activitate prin insuEirea sistematicir cle cunog-
tirife, prin acrimularea succesivd dc cicprinclcri qi pr.ice-
pcri, mai pe scurt, prin cxercitiu ;i invifarc. (J clati for-
nratd, aptitudinca, la rindul ei, inlesncEte insugirca dc
cunogtinle gi deprindcri trn indiciu al prczcn{ci ei fiincl
-
tc<'mai usurin{a ;i ranclanrcntul marc cu care omul acti-
veazd in dornt'rriul respectiv.
6. Condifionarea social-istoricl a aptitudinilor
;i talentelor
Prin munci, omrrl nu numai cE produce ceva, clar se
;i ,ca oln, ca subiect al mtrncii, car.e ciispune cle
dez-voltd
anumite calitdfi.
 Munca este insd o categorie social-istorici. O insemn6-
tate c'sen!ia16 au uneltele ctt care ea se efcctueazS, rapor*
turile variate pe baza cdrora se desldqoard procesul muncii
qi, in general, condiliile pc care le ofer:ir societatca pentru
clezvoltarea posibilitirtilor de ac{iune ale oamenilor.
Arheologii aLt scos la iveald, in clj.ferite p5r!i ale lumii,
rdmdqifele unor vcchi civilizalii 9i culturi. Construcliile,
uneltele, operrclc cle artd dczgropate mdrturisesc despre
nrodul de viatd gi posibilitirtilc t'rcatoare a1e oamenilor dirr
eSroci inclepdt'tatc. Dircd ar fi sa"r aprcciem capacitSlile -oa-
me'nilor, materializate in pt'orlrtscle muncii lor, ar trebui,
in mod necesar, sd finenr scama de uncltele foiosite de el,
de experien{a sociald de t:arc au clisptts, de cerinlele Ia
care au trebuit sd facS fafi:r. Aga vor in{elege cum s-a re-
a).izat evolu{ia de Ia piatla ciopliti Ia cca lustruitS, la
civiliza{ia bronzului qi apoi Ia t'ca a ficrului ctc. Obiectele
.dcle mai vechi sint destttl clc primitivc, Iucrate grosolan
qi din greu. De 1a ele gi pinir la maEinile moclerne se a\q-
iern multe milenii dc dezvoltare istorici. Daci in zorii
istoriei omenirii fiecare trebuia s5-Ei flureasci aproape
singur uneltele de care avea nr:voie, pc'ntru a dobindi cele
lreclsare traiultti, mai tirzitt apare, in legdfurl cu compli-
carea procesultti social aI producfici, fenomenul dc divi-
ziune b mttncii. Aptitudinile oamenilor urmeazl cursui
acestor specializdrf pe care le reclamd producfia social6'
Civilizalia vcche greacd ne oferd un tablou concl'udent
asupra progreselor care se realizeazd in cultivarca apti-
tucliniloi, pr:in indeplinirea de activil"6[i plofcsionale spe-
c'ializate.
Din necesitSli practice, onlul se angajeazS tot mai mult
fln transformarea naturii. In acest fe1, eI ajunge sA o cu-
lroascd qi sd o stdpineasc[. In procesul muncii se nasc tre-
lxrin{e noi, printre care Ei trebuinfa contemplSrii naturii,
a descoperirii frumosului. Arta nu este altceva decit pro-
clucerea ,,in conformitate cu legile frumosului". Arta se
clesprinde din muncd, rdmiuinci totuqi strins legatd.-de
acerista. De la desenele descopei"ite pc perelii pcEtcrilor
locuite de oamenii primitivi Ei pind Ia pictura RcnaEterii
constatdm o evolulie indelungati-i.
Rezultatele la care se ajungc in crcalia artisticd a unei
epoci nu pot fi iusd considerale independcnt dc mijloa-
74
ceie pe care le pune la dispozi{ie epoca. Marx aratd cdo
perntru dezvoltarea auzului muzical, a fost nevoie sd apa*
rd muzica. Generalii nenumdrate au beneficiat de muzicS.
A{rzica, Ia rindul ei, a chemat la via!5 noi aptitudini --
aptitudinile muzicale. Asupra mod'ului in care se dezvolt6
aptitudinile iqi pun pecetea, in primul rind, cerintele
profunde ale transformlrii social-istorice. Engels scrie cd
nrinunatele crea{ii artistice ale RenaEterii au fost deter-
rninate de prefacerile sociale care aveau loc in acea pe-
rioadS.
Este cu totul greqit sd se considere cd realizarea uneri
anumite opere de artd se explici doar priu apari{ia unui
om care dispune ,,de la natur6" de calitSli deosebite, pe
care le exprimd in crealia sa, independent de societatea in
care tr5ieqte. In realitate, oamenii iqi dezvoltd qi igi valo-
rificd aptitudinile lor sub imperiul cerintelor societdtii in
care trdiesc.
,,Ca oricare artist scriau Marx qi Engels
- ,realizat
Rafaet
n tost determinat d,e -progresul tehnic pe care l,-a
tn't.a i.naintea lui,, de organizarea societdlii, cle di'tiziunea
r,tuncii din lacalitatea sa qi,, i.n stir;i.t, de diuiziune& Tnun-
cii in toate ldrile cu care localitate& sa auea legdturi. Dez-
ualtarea tal.enhtlui unui indiuid ca RaJael depinde pe de-a
bi,lregul de cerere, care la rindul ei depinde de diuiziu-
nea muncii ;i de slureo cultural(t ct oatnenil,or, rlecurgi,nd
din aceastd, diuiziune a. rnuncii".
In orinduirile sociale bazate pe raporturi de cxploa-
tare, dezvoltarea aptitudiniior qi talentelor este limitatd.
N4ar'ea masd a poporului, supusd exploatdrii Ei opresiunii,
nu poate sd realizeze decit o fdrimd din posibilitd{ile pe
care le ascunde. ,,Capitalismul scria Lenin sugrumdl.
indbugea, strivea o mulfime de -talente din ri.ndurile - mun-
citorilor ;i ale ldranilor muncitori. Aceste talente se prd,-
pddeau sub apdsarea liqtsurilor, a ntizeriei, a batiocoririi
Tter sonalit d[ii omene ;ti" .
Condifiile sociale potrivnice din trecut au fdcut ca ne-
numdrate talente, din diferite domenii, sd rdmind necunos-
cute, pufine rlzbdtind la lumin6. N{area cintdrea{d romAni
Hariclea Darcl6e, intrebat6, in anul 1908, de cdtre redac-
torul unui ziar din Santiago, de unde are vocea aceea
rrrinunatd, respunde : ,,ln lara ntea de la Dundre sint
75
'ntiLlte ntii (le L'o(:i tot atit cl,e litnpezi gi puLt:rnk'e tlespre
t'tn'e n.inteni nu Stie nintic. In al.te condilii rle t'ia[d, el,e ar
inconjurul ltnnii ;i (rr ucluce. nenumilrtt{i lauri
iar:e
;tolxtrttlui 1nerl".
socialistl a t't cart accste ,,altc conclilii dc via-
Rc-n-'r.inia
cart' au fic'rrl posilrili clelzvoltarca in !ara noastrd a
{.ri",
r-.enumiiratc talcr.rtc, r'art' i-au clus faima pc toatc mcridia-
nele qlobului.
Strcialismtrl se cat'act t'r' tz,t,a't,it pri ntr-o impctr,roasi clez-
voil.alc a foi'!clor ck: plociuctic p/.\ linia satisfarcer:ii, in
mis,.u'il tot mai maf(), a 1-r'r'llrrin{r'lol matcrialc Ei cultu-
iale alc popolului. Calacteristica penti'u socialism csie
iupia eloicd a oamcnilor munt'ii 1:c'n1r'u spolilea bogSlici
ob;tc;ti. Asiskim la o imprc'sionantir (l(]s{:i:ili1'ar(: a foric-
lol clcatoare a1e poporului r-rostrr-r- Problcn-ra clezvoltdr'ij.
aptiluciurilor' ;i talenlclor a devcnil in soc'ietatca noastr'ii
seicialisli o ploblcrnd de mare imporlant,ir socierli.
Socielalca noastrd slimuk'azi prirr toatc. mijloacc'le si
irr toate clomc.niile activitatca crl eatouu'c a mast'lor'. Clondi-
tiiie noi de mr-rncd din !ara noash'd, splijinui la-rg acrild:tt
inoval.oi'ilor din proclncfie, activitatea cercurilor Etiin{ificr--,
artisticc qi tehnice ale pionieriloi' Ei scolarilor. prJnerca la
dispozilia tutulora a mii de ch.rbuli, cirmir-ie culturalc-,
stadioanL', conrpiexc spoltivc prccum si a cadlelor compe-
tentc pcntru indrlrmalea cliverselol activitdli. dcschicierr:il
a rruffreLoase case de crealic ;i ,scoli populare de altii,
cxisienfa miilor de folmafii mnzicale, coreglafice $i te:-
trale, in cale activcazd. un numdl imens de altigti arla-
loli, instituilea concursurilol pcriodicc dintre aceste fcr'-
mafii artistice ca ;i intrccclilc sporlive clc masir sint
lacl.on ce contribuic Ia valolificarr:a bogatuhii tezanl de
talcntc al popor:u1ui nostltt, la depistarca, indlumarea
compctcntei ;i ciczvoltarca ncstitljcnitd a aptitudinilor ce-
lol mul!r.
7. Tipulile cognitive 1i studiul krr
Esle ir-rcleob;te cunoscut faptul r'5. ia on, t'cfleclalc-a
lr-rmii" se realizcazl,la doud nivele : scnzorial si logic. Itie-
';r'ofiziologia a idcnLilicat ;i studiat in amAnunfirne tle-
tfi
canismc'le plin care sc realizeazd rcflectal'ea clilectd, sr-.n-
-:roliala ;i cca indirecta, mijlocitd, de ordin inteicctual"
io.qic. S*a constatat ci sint ir-rtrr,rcitrra mecanisrne dislinc-
:fe
volbilrdu-se de un sistem ser,zorial qi de unul rrer-
bal,- Iogic, sau, in terminoiogia pavioviani. cic primui ;i
cel 616' al doilca sistcm clc. scmnalizarer.
Daca primul sisl<:m, senzot'ial. pt'efigr-u'ztl plin datele
'.rrcditalc. inlla irr ftinctie iinediat clupd naqtcre. dezvotr-
1;nclu*sc complex si pcrfcc{ionindu-se rn crtlsul vie{ii, ei-:I.
.tie. a1 cloilea sislcrn, intelectiv. r'iu o.ste a;a cle
;,uternic an-
tolat in olganizarile funclioitale asigr-rrate pritr creditate.
rru iirtiir aulotnat in funcl,iunc iinediat clupa rra;tere ;i
cste, int.r'-o inal mafe masurA. clepetrrlrr-rt cle imlrr.ejuri-
ailc dczrzoitarii inc'lividuaie in conle.xllrl so'.rial.
Sisternr-il logic se bazcazd pe ccl si:nzorial qi este strins
lcgat de accsta. Cu timpul insA. dincolo de vir:sta pr.imei
copildrii. in aritoregiaj, cclui dc aL cioilca sistem ii revine
loiul colrciucator. ln mod esenlial, la orlce om constrent
conch-riia este dilijatd de la nivelul cc-h-ri cle al cloilea sis-
tem : ai logicului. al rafionalului. Faclorii an-rbianfei ni
.:se inrpun pt'in imagir-ii. Din punctul cle veriet,e aI percc'p-
i.iilor uoashe sintcm clepcndcrr!i der intprcjui.;lrilc obicc-
ii\r(). a;a cum sint clc.. Dato|ila iclcilor pc (.rat'Lr 1e elabo-
lirn in Ltlma instls.irii limlrzrirrlui, a cultut'ii, rit'r,cnirri irr-;S
:'elativ inclcpenclcn!i fafir c'le irrtprcjurili, 1c atriltr_rim a-
cestora Llll sL-ns, fot'mulam atitr"rdini variabile fa{a c.le ele.
'Cu toaLc acestea. sistemul logic i-nr aclioneazA niciotiarii
iz.olaL, ci intr-o strinsd interdependen!5 cu sistr:mul sen-
,rorial. Olicc cr-rnoa;tcle se desfi:r;oard in orcliuea interac-
l,irinii conLinue dir-rtre plocesclc senzor.iale qi pr:oceseie
qindirii abstracte. Dacd, din punct de vedele cali1atirr,
asa cum am mai spus, gindirea estc decisirtd" sub rapori
cantitativ cster posibil ca dozajrrl actir.itilii celor cioud sis-
-teme sI se prezintc in proportii variate,
cu alte cuvinte
este po.srbila predominarea cantitativd a sistemr-thri logi:
sau a ceiui scnzolial" a irle:ilor genclale si abstlaclc- sau a
imaginilol totdeauna purtatoare cie infolmafri conc!.ele.
inca dirr secoluL trcc,.Lrt. psihologul llcrmalt Ilc-r-trnann
a observat cA oarnenii se diferenliazd ,:lin pirnct de vcdere
al stru<'turii gloltalc a proceselor clc cunoa;tere, uni.i fiind
prccumpdnitor se-nzitivi, concreti, iitraginativi, iar altii

abstractivi, ideativi, teoretici. Primii uzeaz6, mai mult de
sinteze perceptive, reflectd lumea in imagini saturate de
concret, cei din cealaltd categorie sint inclinali mai mult
spre analizd verbald qi, de aceea, in cunoaEterea lumii se
opresc numai la anumite momente sau laturi, la anttmite
rclalii.
Clasificarea oamenilor dupd predominarea in ctnoa;-
tere a imaginilor couclctc sau a abstrac{iei este desig'ut:
foarte schematicd. Aceasta pe'ntrtt ca intotdeauna predo-
minarca de care vorbim estc t't'lativir si existd o masd sta-
tisticii foarte importantd, cal'e ttu cste susceptibild de o
astfel de amplasare in cxtrema ;i <-rcupd rrn loc mediu"
r-ddind o anttmitd echiiibralc satl (:ompeltsare a funclitt-
lrilor, de re{lectare setrzoriali ;i cle t'cflcctare logice. A-
tragem aten{ia asupra faptului cd aici rricicum nu poate
fi,vorba de problema nivelultli intclectual. aI inteligen{ei
etc. Se pune doar problema unui specifrc tlupi lelul in
care sint structurate qi integratc celc doua categorii de
tunc[ii.
O persoand care line de tipul cour:tct poate foartebine
sa vadeascd o inteligen{d retnarcabilii, sa fi-: capabild de
olice perfolman{e si aceasta chiar itt domeniul teoriei-
Tot aqa, o persoaud care line de iipr.rl abslractiv poate sd
nu demonstreze inteligen{d qi sd nu dea rezultate apreciabile
ln activitatea teoreticd. In primul caz, dezechilibml in a-
vantajul funcliilor senzoriale se situeazd la un foarte inalt
nivel cie dezvoltare a activitdiii de cunoa;tere; in cel de
al doiiea caz dezechiiibrul in avanlajul gindirii abstracte
s-a produs la un nivel scizut al activitdtii de cunoaEtere.
i)e asemenea, nu e recomandabil ca tipurile cognitive sd
fie puse neapdrat in raport cu anumite profesii, deqi unele
reclamd intr-o mare mdsurd imaginea iar altele mai mul-
tA idealie, dupd cum nu trebuie sd se considere cA tipul
cognitiv ;i specializarea profesionald vor: coincide. S-au
'.;dzut actori sau poeli ce tinealt de tipul abstractiv, dupd
cum s-au vazut matematicieni qi filozofi ce lineau de
tipul intuiliv. Aceasta intrucit specializarea lor s-a reali-
zat La un nivel superior, antrenind intr-un chip original"
resursele cunoaqterii. Cu toate acestea. tipul cognitiv pre-
zintd interes nu nurnai teoretic, ci Ei practic.
78
z\plitudrnrle simplc sint, desigur', inegal dezvoltate la
a'eprezentanlii celor doua tipuri extreme. l,a intuitiv ne
aqteptdm sii descoperim capacitSli senzoriale remarcabile
qi o mare receptivitate pentru concret. pe cind la tipul
abstractirr vom descoperi mai rnr.rlt aptitudini lcgate de ab-
stractizdri qi generalizdri, de ralionamente Ei o mai mare
receprivitate pentru idei gi teorii. Menlionam insa faptttl
cij nici tipul intuitiv nu este unitar' ; 1a cl senzorialul
poate pledomrna fie pe linie vizuala, fie pe cea auditivii
sau chinestcticd (sensibilitatea musculard) ; de asemenen,
tipul abstractiv se poatc' prezenta srtb varianta proplirt-
zis absLractivd a celor care. cum se spulle uneoli. ..taie
firui in patru" sau in varianta sintctizatorului de iclci, a
teoreticianuiui cu sfere foarte largi.
Din punctul de vedcle a1 efrcienfei in actliune a I'epre-
zentanli1or fiecdreia din categoriile amintite sitrtatia nu
se prezintd intotdeauna in acelaEi fel gi este dependentii
de alte latrili a1e personaiitStii. Astfel, tipul intuitiv se
poate realiza ca un om ataqat de realitdlile coucrete, rea-
iist gi practic, sau ca un contemplativ, ca un visJtor, 1e-
gat de lumea concretd dar insuficient de inarmat din
punct cic vedere practic. Primul ',.a fi un practician. cel
tie al doilea evolueazd mai degrabd intr-o direclie artis-
ticd. Cit prive;tc lept'ezeritanlii tipului abstract qi areql.ia
"pot fi activr san pot fi niqtc oameni cale Lcol:tizeazd itt
gol qi nu sint ap{i pentru acliuni hotArite.
O datd cu diaqnosticalea tipului cogr-ritiv. putem stlin-
gTe dal,e pentru analiza cliferitelor latriri alc personalil;:r-
{ii, cum ar fi : experien{a de viatd, orientarea, aptitudinile
<1e percep{ie, de memorie. cie imaginalie Ei rationament.
Vom descrie in continuare citeva din probele simple care
pot servi la determiriarea tipului cognitiv.
La cieterminarea tipului cognitiv estc adaptabii expe-
rimentul asociativ-verbal. Acesta se efectueazd in felul
urmdtor : cercetdtorul, care dispune de o iistd cl.e cuvinte
foarte variate ca inleles;i nivel de generalitate, dar avind
aceiaEi numdr de litere. pronunld cuvintul
'aproxinativ
qi declanqe azd, totodatd, un cronometru. S,-rlliectului i se
.cere sd rdspundd pe datd, cu un alt cuvint, pdmttl care
li vine in minte. De exemplu, la cu-rintul ,.padure" rds-
punde ci-r vulpe, copaci, lup, lemn sau bogdtie, naturi,
7g
iuptd, in gcnerc cu orice ii vine leal in nrintt'. In nio*
mcntlll in care subiectul a incepttt s5 pronunle cuvintul-
rlspuns, se irichidc crorromt'1t'ul qi sc noteaz5, o clatd.
cu respunsul, qi pclioarla rlt' latt'n[d, adicd intcrvalul dc:
t.imp care a fost n.)c('siu'. Dc t'eguld, I'asptutsul sttrvinc itl
inlerrralr.rl cle la o junritate clc secundd pinti la doud se-
ctinde. Daci:r lrccc 1.lr'i'a nrull. timp, aparc supozilia ce slt-
bleclul a al('s li:rspltnsul tlin nrai mr-rlte riispunstlri ca:'e
l.-au rrcnit in cay,r;i, rIi't'i, nr-r ir fosl. spontar-r. reactia nrj-
fiind valabilai. 1)trpi t'itl-rot'trti tlirrtrc t'itspr-rrrsurilc' concrctc"
{ce se lelerir fic la pir'!i.rlc rtrrot'obicc'tc" iic 1a insu;ili
concretc a1e lui salr. ('tll'e rt'pl'r'zintzi o iltrst|are a ul}l.li
cr-rvint rnai genelal) ;r rAspurtsttlilt' abstracte (ce se rcfcr,i
i;r categoria din care' facc ptit'lc. obictttrl semnificat, cle
r.'xemplu : vulpc-animal, tritnclafir'-plarrtii sau indicd un
r:crmentariu tcorctic, intcglativ
- rlt' t'rt'tnplu llStrin-in-
{t'lepciune. piriu-}ridlott'hni<'i) ri(' lttttt'nr {act' o idee
clr:sprc struclr-tla procesc:lot' dc cttttoitstt'r't' ltr subit'ct, deci
Lletermindin tipul cogniliv. r\ctoitstir lttrrl:ii tltt estc iotuli
-quficienta.
ltr:intr-o aitb probii putern clclelmit-tli laportul clinlr,'"
uer:folmarnlcic cie recunoa;tet'e ;i clescrict'c. Avem o co-
ieclie de irnag;ini cale sint foart<: aplol>iatc ca strucltlri f ,\I,
1;eneralb. dar carc prezintd o selic cic cleosebiri in cerla ,\] /
\1

erc prirresc detaliite (fig. 3). Poate fi o scric dc frunzc aie \.v/.,L
aceluiasi arb'..ilc. carc ciilet'a insit intlr.icitva in ceea cc pl'l- r'r\'./
\\//, ./ I
4

l'cr$te ciispozitia zim\lIor pc margiirr:. ir-rr:lillatia coditei ii "--+--/

a vir:fului. tlispozi{ia ncrvurilor in ittteriol etc. Poate fi" t
cic asemenea, o colec{ie dc dcsene dt-'corativc aviud ace-
caqi faclurra, dar lepicjzentinci anutnite deosebiri cle cle-
ialiu. $i mai bir-re al fi sd se foloseascd o colcclie cle por-
ilcte sati caricaturi care nrenline accea5i {izionomit'^ clar
{.'a}'€: alr mici variatii in unele cletalii. Subieclrrlui i se prt.-
:rinta un singur cxemplar diu colec{ic limp clc' 10-15
r;e.cturdc .:i i se cet'c sa-l priveascd -cu atenfie pentru
a-l pulea- lec'unoa;te mai tirziu. Dupd citeva minutt-', i se
i:r'czinlir inlreaga colecfic'. in calc sc afld qi figula datri
iepalat. Sarcina este ca aceasta sd fie recttnosctttd cle }a
i:rima alcgere. DacA a lccunoscut-o sc acopcli {igul'rlc ;i
i sc cere si cxplicr: verbal dupir ce indicatori s-a orien- Ft,q. 3. Colccl,ie dr: imagini;.
tir[ in diferen[icrea efectuatd. lntr-o a doua probd se
-
pcntfu recunoa;tcrc 1i clcsclicr't:

8rl
5*e.201
rprocedeaze initial la fel nu se mai rcculge la prezcn-
intregii coleclii, ci,-.dimpotlivS, sulticctului i sc ceri-
r-area
8. Inteligen{a ;i creativitatca
:rumai sa clescrie figura observatd de cl. Descrip{ia estc' este aptitudinea cea mai cuprinzdtoare .qi)
bund Ei cotnpletd in cazul in carc, orientinclu-se dupd e:r, lnteligen{a
"importantS. -'Termenul de inteliggnfi'
cea mai eti-.
.rr un alt subiect va putea sd gdseascd figura vtzatit in co- a ^chiar
in{eiegerii''
lec{ie. Sc constatir cii nnii subiecfi reusesc sd recul-ioasca rnologic, pr-esrrpune realizarea su-perioard
ugurinld cleso-rul, dar nu pot s5-1 dcscrie satisfdcltor" positrTfiiatba cle a clescifra situaliile mai complicate,- de
'cu
Alfii, climpotriva, il descritr satisfdcdl.or, dar nu rc)Llge.jc I tre pdtruncic sensul. Pentl'u aceasta este necesard o dez'
sd-l recunoascd. Evident, t'xista si o a treia categoliet car-e, voltareina]tf,aopcr'a|iilorintelectualealememoriei;
ria ambclc fazc alc probei, cl5 fic rt'zriltate ncgativt., fie imasinatiei ri gincliiii. Accste opcrafii trebuie si aibd o'
cZmpticati, sd fie-plastice, s[ permila. ulii
rrezultate pozitive. ".frit""ii,ii,i
O caracteristicd dcstul clc scmnificativd a celol caie Jiferenfier i sulrtile intre lucruri sau idei, cit qi combinatii'
variatc ale irrragiuilor qi ideilor.
lin de iipul intuitiv este capacitatea cle a concletiza idei In tnod uzJal, nu fdrd oarecare temei, inteligen{a'
,abstracte. In acest sens. sc ulllizeazl plol-.a cxplrrndrr.i
este asociatit cu v'ioiciunea, cu posibiiitatea de a da
rds*
"plastice. Subiectului i sc ccrc' sd dc.scneze. dinclu-i insd o de a te in situalii'
tem6 fornulata in chip special. ctrm arr fi : iclee. gind. cunsurile cele mai bune, ,,dcscurca('
oarecare activism min*
"plan, energie, eroare, analizd ;.a.nr.cl. lh-rii lccr,n'g clir,..ct
il;;ii;;;".;;";;;; Presupune un in
'la scene foarte vii ;i conclctc, al{ii lc lir"nitt'azti la r,rn cl:-- tal, presupune posrbilitatea cle a opera cu informatiilein stabilirea
otil"-Ai""'"{ie, de diverse variante
"pen abstracfionist.
Specializarea mcmoriei este, clupi cnrn s-a vdzut qi
;;;i ;i,-respectiv"-irr"ut"t
de a ajunge-.un scop',!" -",?i,^"^"""=1i13
inteligenia este calrrrcata ca'
..ceva mai sus, un alt indicator dc seamd al tipului cogni- De aceea, in sens generic,
tiv. Pentru a ne edifica intr-o mai nriu'e: masurd asupla nixel, mintal.
Existd insd o problemd care prlveEte formcle de
gin_.
,inclinafiei subiectclor spre fixarea imaginilor ori spre tupl:915
dire de care clispunci oint-tt' Sc disting :.gindirea
:fixarea cuvintelor, se poate da proba cle memorie con- tivd, care constd in in{clegcl'ea. unei situa{u' a^un_ut^::-:Y
,crct5, efectuatd ,prin prezentarea succ'csir-5 a cloudze,''r prin care t"-.op-"t"111-::,ttl:
..de perechi de imagini Ei a doudzcci de perechi rle ;i gindirea productivS'
etc.,'siiua'iiitc
problcmc $r sc aJunqc ria:
cuvinte abstracte, prolid din care tr:cbuie refinr-rte cu incil se rezolvd
;at.ita pcrecttile cit qi ordinea in carc au fost pre-
un
'"" rezultat PrinciPialconceputanou'
I;i;iig;;td a fost inilial ca o conditie a'
zentate. Proba poate fi refiicutd Ei intr-nri contexb mai performileior ir-r gindirea re-productivd' Cu timpul insS''
complex, dar firesc. Se alege din lilcrattu'il sau se cor:rl.- accentul a trecut tit mai muli pe perforrnantele -de
gin-
pune special un text de 3-4 pagini, in care se succed, criteriu aI gindirii rezol-
air"-iir,ja"ctivd, luindu_se drept
,intr-o anumitd alternantS, pasaje cu descriplii foarte bo- il"."j proUlemeior cle orice fel. Este inteligent acela care
gate Ei sup;estive Ei pasaje in care primeazi abstractiunea,
sesizeaze problemele, care iqi pune intrebdri sau rdspunde'
comentariile generale. Subiectului i se cere sii-l asculie la intrebdiile qi problemelc pe care i le pun al{ii' Nu .este
,pentru a-I {ine bine minte qi a-I reda. Dupd o zi sau dou5,
acesta este pus sd povesteasci ce i s-a citit. Cu acest prl-
,rotba, evideni, boar de probleme de matematicd, ci de
1ej se poate constata ce anume a retinut cu precddere : loate situatiile in care este necesar s5 depdEcqti o di*
,elementele concrete, descriptive, sau ideile 5i ra!iona- ficultate piin mijloace intelectuale' sA giseqti o solufie-'
rnentul ? Ugtrrin{acucaresintgdsitesoluliileesteconsiclerati
ca fiinct o clovad6 de inteligenlE. Aqadar, pe iingd posi-
Putem constata, deqi, cu ce fel de tip avem de-aface r
.€oncret sau. abstractiv. bilitatca inlelegerii, rezolutivitatea este o condifie a
inteligenfei. in plan miutal, inteligenla presupune evo-
;82 831
 .lulia opera{ionata pe cilcuile lur.rgi, aI1fel spus. posibiii-
lalea clc a clcz'.rta conscc'r,'t" ra{i.'ament" iur.,--ra
1r'eacd clintr-o fazd in alta, sir se continnc atit -csie
cit
,nc.cesar pcntlu a ajungc la scopr_rl propus _ acela
de
afla cc'rra nclr, clc a glsi o t:alc nbud.'Oam"nii carc nu-s*irrra
'it-t sta'c-' clc o astf.I crc .a{io.a'c (,onscc\rentd, prr-rrifazici,r
rli car-c, clc;i lrr-rt'.r.i r.hspu'd nu clcpiEer" .fi*il
i'gi.uirea a 2-il jnctcc,ifi, po1'apicl,
li r.onsicierali ilt€,lige;1;.
'u
ir-rteligenla exc'lLrrlt, sLrpt,r.fi,ciilitalr.a si este mai ir"i."ll"
.it'gati cle profurzimi.a ginrri'ii. ('..<li{ia profunzimii' .ste
:stl:uctui'are,a rafio'ala, pt' erlit ck, t,r,rlLiali
;i c1c complcxil,
pe cit cste de. ncccsar.it. pc accilstil r.alc se'obfine o naup-
tare optiml ia ccr.inlclc. r,ic,lii s'r.inl. si se gdscsc cr-^lu:
mai bune cdi pentni a r.t'u;i irr ar.livitate. -
. Ncincloielnic, intcligcnla prcsr.lprurc o anumitir usu-
rinld a invd[irii. ]itissba.rt a a'irtat c:i-L.c.zrrltatclc bu*e
1a invSfdtur[ nu sint rlatoratc t'x.ltrsiv t'f.rtnriror ri.
mermorare Ei sistcmatizarc, ci so t,rplic,I clescor.i prirr
prezenfa inteligcn{ci, pr,in accca cd .sultiectul, datoritd
unei inalte dczvoltdri a operaliilor mjntale, asimileazi
t'orect informaliile cc- i se prczintd gi le integreazi organic
in sistemul sdu dc gindire, pentru accastJ trebuind in-
lrucitva s5 Ie modifice sau sd ie r.csti'uctur"ezc. In ccn-
linuare, cunoEtinlcle nu rdmin la staclir,rl in carc. crarr
.r'incl an
.fost invS{ate : e1e devin lucratir,'c., rerspe,ctiv pot
sd fie aplicate in diverse situalii gi restrr-rcturatc ir-L aqaiel
incit sd se-rveascd unor noi cerin{e. prin inr..dtar.c se il-l-
:sllscsc o seamd de scherre sau metodc privind rcla{iile
.spa{iale, tehnicc, chimicc, rela!iilc fiziologice, ltiologice,
,
tnatematicc sau socialc ;i omul inteligent rcuEcEte sd le
utilizeze in chip optim. In legdturd cu aceasta. pcntru
inteligcnld se foloscsc, cle regild, astfel clc calificative
'cum sint perspicacjtatea, suple{ea, originalitatea ;i ele_
ean{a in rezolr'5ri. Facultatea de a com*bi'ra gt
'ccombirra
cunoEtin{e1e conform cerin{clor actualc erstc definitorir-.
pcntru intcligenfd.
^ Asupra generalitilii intellgenlci (in scnsul cd c,a ar
fi rralabild pentru orice domeniu) s-au formurat i,r'c,ie
.lezerve. Spearman socotea cd inteligcnla est(-. autonomA
;i uiriversal*va1abild, ca necrepi'zlnd dc aptit,cli'iie
,84
:.pcciale. Intr-aclevir', estt: posibil ca intcligen{a sii se
<-lezvolte cxccpfional. iar unerle aptitudinl speciale sti fie
deficitare. TottiEi, atunci cind s-a trercr-rt ia analiza ('xpc-
limentalS a inte.ligcnlei, s-a rrlzut cA ea presupune u
.serie de factori intcrni, elt mente cornponentc care apar
in diversc forme. Thurstone a staltilit 7 abilitSli prlmare,
<'are. clupir pdrcrea 1ui. condilionc-'azir intcligcn[a gcncralS.
,A<restca sint : 1. Aptiturliniie perltlu numEirat, pcntru
rezoh,arca ckr plol:lcme aritmctice sau lucrul crr cifre ;
2. l'luiclitatca r.c.r'bali : si gindeEti sau sI scrii intr-tr
lLnitatc clc timp un nnmdr cit mai mare clc cul'iute ;
Xl. In{ele'gcrca cuvintelol sau aptitudinca de a defini cu-
vintck' ; 4. l\'femoria : aptituclinea dc a mcmora qi de
a rc-.actualiza ; /.-t. Ralionamc'ntul : aptituclinea cle-- a gdsi.
rt'guli, principii sau conccptc. pcntru a rerzolrta sall a
in!elt-.gc o problcmd ; 6. Rt'lafiilc spaliale' : aptiturliner
dc a descna clin memorie sau dc a vizualiza, de a ima-
giria rclalii : 7. Viteza pcrcerpt'ual5 : capac'itatea de a prin-
,dc' iutc clifcle nfcle qi ascmdndrilc intrc obiecte.
Cdutind sd clefineascd factorii intcligc'ntci, o serie de
aLrtori arr ficut clasificdri qi rrrai amplc. Wcrler a claborat
o scar6 a intr:1igc'r-rlci carc sc realizeazd plin probc mul-
lipie gi r.ariatt'. In gurc'r'r', sc tcsteazir orit:ntalca ip -cpa{iu,
ccmbinarca elcmentelor spa{ialc, surprindcrca rclaliilor
numericc--, opcrarea cu vocalrtrlarul. sclecrtia iu memoLie,
<:ompara!ia, capacitatca dc abstractizare gi gcuclalizare,
aptitudinea combinativir Ei lezolutir-6. S-a constatat cb
'nu existl o dcpiini cgalitate a pci:formanlelor oltlinute
pe fiecare c'lin lirria probelor pt'cv5zute. Esl.c adcr,Srat ci
'unii sril-,ic.r:!i fac fa!5 Ia toatc probelc in chip optim, a1{ii
a;ung insd la situa{ii contradictorii, rezo}r,'ind binc unc'le
<lin probe qi fiind incapabili sI 1e rezoh,c pe altcle. De
aceca, in stucliui factorjal al inte'liger-ifei se rt:curge la un
cetlcul meclir-r qi anumc la caiculul mc,'diiior pcrforman-
{elor. Aceasta insi nu inseamnd cI se poate. dcmonstra
pt'ezernla unci inteligenle globale (Clapardde). S*a 'n'orbit
atunci de mai multe tipr,rri dc intcligen[i. inci Tholndike
,a considerat cd existd ce1 pulin trei tipuli mali dc in-
teligcn{d : 1. Abstracti sau conceptuald, caractcrizatE
prin r-rtilizalea optimi a rnatcrialului l'orbal gi sirnl;olic I
 2. Practicd, manifestatd in manipularea obiectelor ;
3. Sociald, care constd in in[elegerea relafiilor interumane
Ei rezolvarea propriilor probleme in legdturd cu adapta-
r€ra la mediul social.
Ulterior s-au adbugat Ei muitiple alte forme de inte-
ligenld, cum ar fi : inteligen{a spa{iald, motorie, artisticd,
teoreticd, tehnicd, matematicd E.a.m.d. La diverEi indivizi
nu existd o perfcctd corcspondcntd intre nivelurile fie-
cireia dintre rcspectivclc forme <le inteligen{d. Indiscu-
tabil, aici se exprimi specializarca in activitatea omului
datoritd exerslrilor variate pe carc le-a realizat fiecare-
Aceasta nu inseamni insd cd nu c'xistd qi o tendinfE
integrativd a rezolutivitd{ii, cf, nu e posibild o inte}r-
gc.n{5 cu sferd cit mai largd de afirmarc.
Inteligen{a se realizeazla precumpdnitor in ordinea
rezolutivitSlii practice, a operlrii fizice Ei numerice, a
clasificdrilor, a surprinderii func{iunii complexe, a mode-
ldrii, a teoretizdrii qi forma predominantd de inteligenfb
clevine genericd pentru respectivul individ. Cu alte cu-
vinte, el surprindc' qi interpreteazd lumea cu variatele
ei domenii indeosebi prin intermediul acelei forme de
inteligenfd care ii este proprie. Totugi, participind la
cliriersetipuri de activitate, individul iEi cultivd mai mul-
te forme de inteligentd. Multitateralitatea este o condi{ie
importantd in dezvoltarea pluridimensionald a inteii-
gcnfei, aceasta cu atit mai muit cu cit respectivele forme
ale inteligentd nu sint complet deosebite din punctul de
vedere aI structurii .ior funcfionale. Ele contin Ei ele-
mcnte comune care le reunesc dar care, in acelaqi timp,
sint susceptibile de imbogd{ire prin preluarea unor mo-
clalitSli operalionale din contextul unei alte forme. Se
qtie astfel ce insemndtate au aplicarea schemelor mate-
matice in orice domeniu aI gindirii, utilizarea expre-
sivitdlii artistice chiar Ei in domeniul Etiintei, intelegerea
cll ajutorul unor fenomene tehnice a unor fenomene
biologice g.a.m.d.
Inteligenla nu este insd nunrai rezultatul unei re'
structuriri ia nivelul calitativ superior al proceselor
ccgnitive. Ea este dependentd de motive, de scopuri, de
efort. Curiozitatea, interesul pentru adevdr, perseveren{a
8{i
{n dezvoltarea ra{ionamentelor, consecvcn{a in urmirirea
scopurilor par a fi premise obligatorii aie inteligenlei-
Weiler defineEte inteligenta astf.el :,,Inteligenla este ca'
pacitatea gtobatd. a indiuidului de a acliona potriuit cu
iarr scop, d,e a gindi. ralional, cle a se ocupa efecti'u ;i a
at:liona eficient cu ceea ce tL incon'ioard".
In strinsd legdturi cu inteligenla se defineqte crcati-
vitatea aptitudinea generald care se exprimd in pro-
ducerea -noului. Aceastd producere a noului in forma prac-
l,ici, Etiinlificd, tehnicd. sociald, teoreticd este, neindoiel-
a'ric, mecliatd prin inteligenld. Probabil cd este o formi
particulari de intetigenld care se dezvoltd in chip ex-
ceplror-ral. Totr,rgi, crcativitatca nu se reducc la inteligenfA.
In- corrtextui aptituclinii pentru crca{ic" inteligenla estc o
'conclilie internd" un instrumellt" pe linga aceasta acldu-
gindu-se o serie intreagd de elcrnente'
C)sborn considerd c5, in creativitatc, imaginalia con-
structivd ocupd un loc mai important decit gindirea' Hil-
gard apreciazi cd cea mai impor:tantf, componenti- a
creativitSlii este gindirea direcliona15 Ei creatoare, iar
Guilford idcntifica creativitatea cu lindirea divcrgentd,
prin aceasta inlelegind acea eindire care nu are o fornlS
itanclarciizatS, care rnelgc in dircclii cliierite" schirnbin-
ciu-Ei la nevoie direcliilc', incercind mai nlulte variante
<ie rezolvare gi elaborare (aceasta cind este cer-tttd la ace-
eaqi intrebare o diversitatc dc rbspunsuri)-
Se poate presupune cd, in dependentd de condiliile
irrdividualc, existd mai muile tipuri de cleativitate qi
chiar structuli functionale ale proceselor creative. Ceea
ce Lrebuie in mod dcosebit sd subliniem aici este uniunea
dintre gindire gi imaginatie. In activitatea de cdutare,
tiescoperire ;i realizare a noului, omul este permanent in
I cdutarea unor solulii. Aga cum aratd Einstein, fiind pasi-
onat pentru nou, omul iEi conservd aptitudinc'a cie a se
uimi, este curios, persistd in cdutS.rile sale. Pentru a ilu.s-
tra aceastd situalie este suficient sd ddrn ca exemplu pe
cdutdtolii de bani din metropole, care, datoritd orientdrii
itor specializate, reuEesc sd gdseascd intr-o zi alil cit nu
gasesc allii, in mod irtcidental, pe intreg parctlrsul Lrnei
rrie!i.
87
 iiicxiitiiitater i1l' n]ai ptiL('a li clefinitd c'a plttstit'itatt'a
acr-
In cleativitate. plin unnale. un rol dc. cea n'rai nrarc tivita{ii mintale :

rcvinc' bazei c'mo!ionalc. I-enin spttnca c;i

irrscr;rrraiLate r:) OrigirtctlLtateu, clcpc'rltlcnta cie modul
pelso.tral . '1tr
Lurnca nu il sati:;faci, pr. onr si atr.rnci el se irotAlaqte s:l o rle t rtt-l-
ot ui.'aur." iu pt.obter#lor. li cie ca'actet'trl cleosr'bit
1r'ansformc. Pt.ntlu omul crcatirr, accasti insatisfac{ie tarc a soh.riiilor.. ln cet.cc-ta|i. o|iqiitalitatt,a e'sle tcsta'..
Ia!a cie siltrar!rilr' plt'zc.nlc .rste. intr'-un anurrrit fel. coir- al,'firilt"", huilfo'ci qi '1'ar'1or clrrpir urmht.t'ii itrclicat,ti :

iinud. trl 1;i pr"rrrc mcl('l.r problt'me ;i nrereu incearcA so.- o fLct't''cn[i sta-
l. C"p""ititt'a dc a cla rdspunsuri calc-au sa se lritgli cotlclttzii
lutionalea lor'. in a('('ilstii avinclu-si izl,olr-rl si continua sa tistica foaltc mica. ieca c(' pr'l'rrlrte
t,fcrvt'sccntir spilit'tralir. Ar fi .grt';it in-q:1 <1ac11 am consi-' liorpr,, p.si'ilit[filc r'ca]izirrii rl. p'oclus. rrr,i ; 2. Rirspttn-
tlr:r'a ca fenomcrt.,lt' c'r'r'ati,-ri sinl. tloar lezrrltatrrl aspirafii- pr.ii-r asocit,tii cic cit nlai lurlq <'ilt'r-rit: perl-
..uri irtectite. posi-
lol continue ciitlc t.o1 c'r'r'a ct' cslc riorr. Crcativitatea plc- tlu a st' tia I'itsptttrstiti noi se lr'tilizt'azA toalc ciriie
supulte ;i stluctr-rra rirrei antrn.rilc tt'hnici dc lttcru: sint. triit.'.- ,'t,tu,' celti mai llc'alteptale-"
sc fac asot'icli it'ttr't
ptollpl.e t1
procedeelc de ginclire li clc' imerqirratic c'r'r'atoarc. Se citeazil tc'r'mt'nii t't'i mai inclepirlta!i; 3' Rdsprtttsuti ('(' sc t'r'lL'va r::
irrdcosebi pr'occclee.le imagirrative <lc lclrrl cxtt'nsiunii uti- irrtelcsirrd cee'it
jizririi r-rnui obit'ct, aI aclaptAlri urrt i cxJrclicn{e la o altrl lt('l spica('('. llt irr at'e'asta
ic:zolvat't'aqhit'itolilor'.t'niq'rnclot'"joculilordecu\'intee:r:'
situatic. al acli{ionarii. nrultiplit'irlii. rlivizirrrrii in opera- O c.a'acl t,t.isti<a <ltJ1>azri a t.r.atir,'iiirtii curstil i. capat'ita-
r'riqirralt" Pe'r-
lca cu imaginilc anumitor obic<'tt', al rcrlrgariizrilii, tt'ans- tea dc a l|acillcc il-r viatA. del a cla sohrlii r't srt ;trr.:jt
pozifici cLc. Esential pentlti <'r'eativitalc c'stc clabolalt:a tr.u c,ii nu c suficient sit ai o idoc olil;ttrallt'
ipotezelor'. Omr-rl crc.ativ consl,r'triestc ln('l'{'Ll ipote::,e sir lntr'-o irlvetlll;"'
ctln sa cl po!i tt'alrsputre itltr'-tiu l'itspuns'
chiar la acceasi intrebarc cautir sii de.a rrai multc ras- intr'-o oPcr'5 ett'.
punsuri ipotcticr:. Ilxistir, prin ulmal'c, o insumalc de ve- d) i rrqcrrio: ituLt':t. rtlica. arloplat ''a ,trtt ttrtltiai cit' solLrIi;
liante. ceea cc echivalcazd cu asiqr-rralea de multiplc dis- ot'igii.,at..',' .i .t..' ntt]rLclt' originai'''-J']r'()l)irsnrlit dc simplc-qi
ponibililu!i. .'i;E;"i," ltrso-riozilatt'a ini'amrrir posiirilitatt'a clt' a {iisr
Oslroln considcla c:d in timpul gc'r"rcrarii ipotezelol este caleaCeanraitlir.cclirsitlli'rittstlatatlal.c(ltit.t']artrrefet.i
nercesal s2i sc lcnttntc. pr:ntru rnononi-. la o scrie de res- optim.
irictii cliticc. po cale lc plersupun cr.rnoqtintele plealabilc" Discuiiric coutcmpolant: . ticspl'c cl ealivitat(' 1lr'rtr in
adevaluliie clt'ia statrratc. clasifictirilr-'. r-'u alte cuvinte s5. r:vicienlA
'faptul ca iptittidinea crealiVitAlii este eclr:ca-
fie atenuat cor-rtlolnL clin par'lla ginclil'ii cliticre (acea.sta bili. Acc'asla intlucit atituciirrca <'rcativf,' clt'zvoltal'ca decr-
in scopul constlr-rc:tiei ipotczerlor'), ultcrior rtrmind sd aib& sebitd a fantczici ;i insuqirea urrci sLlttte de ploccde" "t-!'-
loc un tliaj cliscrinrinatirr al ipote'zt'lol cal'L' ar-r fost acu- ative clttc, pillir la ltrmit, la insulilca. ltl-ttti slil <'r'eator"
Pc'
lnulate. cle iru'trLamini
<h'epl cuvint sc tlitici sistc'mul tlaclifional
Caractclisticiie plincipalc alc creativiiAlii sint cousi- {.cll.eapcleazAmain-rtrltlagirrclir.ear.cnl.oclttc'lir,'a;i'nt't
cler-aic a fi ;
tlczvolta in suficienta mirsura crt'ativitatea'
in acela:ri
a) Fluirlitutea, prin cat'c sc infclcg bogitia, uEurila pc)rsonalitalii la
timp. se accetltuoazd faptul cd re.alizarrea
si rapiciiiatca asociai.iilor intl'e imaqini sar-i tclci" clebiil-rl nirrelul trealit,i estc coriiiilionata rlc' o scr.ig ck: far:to|i cttirr
r-er bai. bogil,ia iclealici : al fi comanda sociaL'r, coilllet'csarc'a materi:lla ;i rnoralli'
climatul far-olabil rlor-rlui' inr:t'lt'ajarc'a irrr'linaliilor
l:) FIe ribilit ate u, atli<'6. moclif ir:arca, r'cstrucrturarca efi-' spre
cientd a mersului girrdirii in laport cu noilc situalii, po- ult dttc dil'ccl la
orlgltlufitotc '-- c'hial' aluuc'j' citrcl accstca
sibiiitatea dc a opc'ra cu ttqurin{d transfeluri" de a I'e- lcu;i15.
littrrta la vechi puncte dc verdet'e si dc a aclopia rtttele noi..
88
 Proba celol noua puncte (N{aier). Pc o hirtie se dau
9. Diergnosticarea inteligen{ei gi creativiti{ii noul Prtncte disPttse pf,tratic
trnteligenla consideratf, ca aptitudine general5 _-
-
poate fi determinatir, in primul rind, prin rezuliatele pe
ijare le obtine militarul ii'r aclivitatea sa specificl, conr-
portind rezolvarea operativir a nenumdrate probleme"
Daci el iir{elege rc.pccle qi plofr-rLrd ccea ce i se comunici,
c'lacd, aflindu-se inLr-o situafie incurcatd, rcuqeEtc sd gf,*
seasca rcpede solu[ia, si fie invt'rr1.iv, in asemenea condi-
{ii putem vorbi dcspl'e o anumitir dezvoitare a inteligen- sisecerestrl;iectuluisiilcrtrreascdprirrnatrulirriidrepte,'
cie fa{It' su-
{ei. Este necesar insS ca ac'cca;i capacitate de a rezolva iara u riclica "."io'-'1l"lu'd ;il1;''1''' daztti nuurai darii
biectul ntl va ."rii ,"e 'u'o'itt" pro}lema dercit
unele probleme si fic probatir in mai multe domenii gi, ailumit pttt-tit,.la care va r('v€lnl p('nt'rtt
lndeosebi, in cele cu care p(rrsoana lcspeclivd nu este inc&
pottt"qt" clc la un ieqi clin
f-ragerea celci cle p^tt= iirrii, ;i nuln-ai rlaci
va'
bine familiatizat:a. Aceasta cL\)r.u('('(' nu trel:uic s5 se uiie " iu cazul dc fa[6 :
ci ,.probele dc foc(s ale inteligcr"rtr:i sint tocmai situafiile limitelc pitralului, dupf, cum se impttnc
rroi, nefamiliare. Altfc.i nu poal.c fi vorba decit de unele
cieprinderi profesionale, de unclt' x'zolvitli ce se obfin in
viftutt-a unei experien{e foaltc ltirrc structrlrate.
Cu toate ci noi definim intt.ligc'nta ca aptitudine ge-
nerale, probele pe care lc folosim nu sint de naturd sd ne
furnizeze decit informa{ii asupra anumitor laturi sarr
forme ale inteligenlei. Pentru diagnostic recurgenl la pro- Dacd aceast'il prollir e prca
grea st: poate recurge la
punctc' ln ace-
be ce prezintd probleme spatiale, rnatematice, verbale, alta, cle acelaEi fctf, "o"1i"iT d m*ai puline uerc ullll'ea 1or
observative _- practice sau teoreticc-.. Dar nu intotdeauna teagi condi[ii' clinclu-se pi'rtru p]l"f!": sc'
t-rb{inerm la toate aceste probe rezultate de acelaqi nivel, pJ" tt"tutea lreitrtreruptl a trei linii clrepte'
fapt care nc demonstreazl ci qi inteligen{a, avind diverstr
forme, poate fi dezvr.rltatd incgal. Ne vom rcferi, cu toi,ul
cxemplificativ, doar la citeva dintre nenrrmiiratele probe
tie inteligen{5 aflate in circulalie.

O probd de inteligen{i observativi. Pe un cartona;

sint reprezenta{i cinci pegti ; doi cite doi seamdnl intre ei qase P.iLratc clin
iar ultimr-rl, avind unele insu;iri asemdrrdtoare cu ceilaiti,. Proba Pitratclor (Guilford)' Se clatr
nLrmai Patrll bete'
dispune to,tuEi qi de caracteristici proprii. .Se cere subiec-. irele de chibriiirrj qi se cere ca' riciicind datil aratf, astfcl:
i.ului sii elimine intrusul, aclicd acel exemplar care nul sI rlminir eract trci Pdtrate' Figura
seamdnl cu ceilal{i. Subiectul trcbuie sd opereze compa-
ra[ia succesiv Ei sd gdseascd la exemplarul despre care.
am vorbit insuEirile care il situeazl intr-o pozi{ie aparte.
ljste necesar sd se mdsoare Ei timpul folosit pentru darea'
unui riispuns corect.

90
 .Sui:iec{ii sint inclirLa{i sd mcn{ind acer:asi s...i..., ia carL'se pot construr propozi{ii ca accstea: ,,IJtrr.tiil
tralultri gi numai dupd ce i;i dau ,"r_"'lr1 mdrime a pir- ciintre solcia{i infolmeaz5" : .,Unduirea drttmului s-a is.'
gatoriu ca cele trei pitrate r.r,:zultatc sir nu este obli- praivit(( ; ,,Ifn dragon s-a ivit" etc., etc.
fie e{ale intre el,l
rezohrti prr,rblcma :
Froba ,,cul,intelor de prisos" de Judson ;i Cofer. Se'.

Li:
rjau trei grupe de cite patru cr-Lvinte, subiectuiui cerindu-
!-se si inclice acel cttvint care nu face parte din categoria'
cciollalte trei, aciici e de prisos. Asttel, avem :
1) Aclur-rare. p[trat, scddere, inmul{ire ;
-{.tlirr;qirl'}l o pl.()l)a lrirrc t rrrr6scrlli la rrt,i
l) Sciclcrt, cre;tere, inmullire, aduuare ;
,tractir',
_
( ar'(' r' t r;t" Iipsitrr
ca lOC clis-
-p",rtJ..'r..r"i iJ) (larte, cutie. caiet, silltor.
,1.' .,'m,r'ifi"a1ie
r:unr rcactioneazi cci carr, n_o c.Lrlros( Rezolvalca prirnc'i prolte cster simpll, de prisos fiind ctt-
britlri (sau sogmente cgalc, . Se clau Eo." r,l'nlul p.iilat. iri cr:le1aite probe situa{ia este irltrucitva:
-t,Ie s"i, l;,ii;,,,rrc egale) 9i se cere"iJ cchivocti. fiinc'l in I'aport cr-r c'r'itoritrl posilril a1es. Rcspec-
sr'rbiectultri sir facd cr pat.Lr tr'.iirrrg'irr.i echilaterare.
cei carc irrcearcd constnrc{ia ir, ptan c'qrrcazd inevitabir- 1.jv, <l:rrtr la 2 tc olit'nlr'zi clltpir opct'aliilt' aritmetice eli-
F.i'cipiul rezolvdrii prc,s.pur(, 1,.i,(,,;.ea Ja o figr_rrd ntiiri ..c'i'r'stt'r'c", rlaci tc orit'trtt'zi rlrrpA cliterinl spolil'ii:
niensiotraLi gi tridi_ elimini ..scd<lere'('. iar la ll. dacf, 1c oriertlte'zi dupd ol;iec-
atrurne ta o pit.anri<li. te din hir:tic elimini .,silitot'". iar dacl ai in vt:clere ;coala
eiin:ini ,,clrtie"
, Proha girului 1"T:ri: presLrpurlc <ir,sr,,opcrirca rergulii
dripd care s-a cor-rst.riL qirLil.,,sp,,criv ,\stfcl ;; p""i;";;';
336699 12 12 llt 1b ctc., l2_:1, 2J4, 845, ^etc., geft
+Se 10. Aptitudinile artistice
57163524 ctc. pentru cd ce,lelaite
au o reguli ugor de des_
copei'it o indicdm numai la rrltima scrie
:
ric la pr.ima ci.f'd, a sclclc.rii "rt" upii""r"o"
Iroi ,5i u uO.r,rl.ii;;;;i: I)ilp5 gcnul clc art;i in carc sc manifestd, aptitudinilc'
"" artisticc sint foartc variatc, tli.spunincl qi dc constitutii
Proba ,,cit rnai intrebuinfiri alc aceluiagi n_ variabile dupd individualitifi. 'Iotuqi, c'xistd c'itcva com*
biect"' ir-rslitr,iita de T"l1?,
Guirforti" pr*u.,.I"- ca sa sc indic. urr ponente gcnerale ale tuturor catcgoriilor cle aptitudini
obiect comun ; o cdrdmicli, o cutic cle artisticc. Ilste, in primul rind, o anumitit sc'nsiJrilitatr:"
coltserve, o tres_ dlzr;oltati exccp!iona1 (vizua15, ar,rclitiv5, olfactir'5, ki
tic etc., cerinclu-se sr:biectului si. imaqi'czct
lnai
cit mai multe,
gi nc.agteptate intrerl',ni"t;i ale oi_ricctului
rrcstczici). Accaita face ca artistul sd reac{ionezc mai
.r,ariale
pcclir'. Se constati ci unii obiccfi uirrng les* viu, mai intens la stimuli. Pornind cle la aceasta. c1 i;i
abia la ze<,e in* tJczvoltd un spirit clc observalie spccific, in conformitate'
lrt'l;r,rirr!;1r i, iar al{ii imagineazd
sute ae r:tiliziri inedii:e cu modalitatea scnzorial6 dominant5.
Fr olrgulalc.
Ceca ce vcdc sau aude un artist in contextul lumii
Proba de construcfie verbald constd clin inconjurdtoare estc. dcoscbit dc cxpresiv, dc t'iu, dc prcg-
patnr sau cinci litcre cousiderate inceptrturi indicarea a nant. Evcnimcnt<.Ic concretc din ambianld provoaci in,
Subiectul trebure sd construrasci. cit mai
rie cuvintc. viata sufletc'ascd a artistului ut.r ecou em.o{ional apartc..
multc p"opori- Etr este cleci nu lrumai un obscrvator specializat. dar Ei un
lii prir-r formdri de cuvinte, por'ind dc, la literet.,,ri1i"L om cleosel;it de impresionabil. Imaginile saturate emotio-
dale ;r pirstrincl aceea;i u.iii,,r". Se c,ld rlc._ exemplr., r:al au tcndinla de a se mern{ine mult timp gi intr-o for*
U...J .,
fl:
 md foartc vic. Orice artist are capacitatea cle
gi reprezenta exprcsiv gi a"raf:ii-l,r"r_ri_*.rt"1;a memora kinestezice, verbale impresii de alt gen. In leg6tur.d cu^r
,Ie-a trdit. ;;;;"_ accasta se vorbcgte despre o audi{ie coloratd sau clespre
Artistul nu este insd cioar un colector de impresii sau culori sonore, dcspre mi;cdri stridcnte sau despre sunete.
'doar. un posesor al unei
pe linia speciall a artei sale. -**orii-r"marcabile, ;;i";"ti" mi;citoare, desple cuvinte asprr: sau despre mirosuri,.
'terpret.. Capacilalt,a rl9 interpretare,
Orice artist cste ;-;;_ 1,acute.
,de aso_ciere gi rcorganizar.c si de tra,rifo.mar*, l In orice gen de artd ar lucra, creatorul. are ca obiect:
maniiestd fi;t-;il';;- principal cle studiu -- omul. Si natura este umanizatS,
rnentul pcr.cpfici, aI irocmai ae acee{-"iii"" ctrupd cum obiectele culturii materiale sint pregnan$
percepcr.ca lealitilii poartl 'rrscrvafiei.
gmprenta personalitdiii umane. Chiar acei arti;ti care declard cd nu vor sd re-
'tistuh"ri. Nu .st. doa. o simplir pcrcoptric "*- prezinte pe alti oarncni, pind la urm[ pentru a ex.-
'r'iziune
_sc'icctivi, i'to.pr:i,t,aiiv:r ^Ei cr-r t,xpr.t,sivitater
"",.rro"i"t'a. "r-o
e.s- -
piica arta lor abstractd, simbolicd, suprarealistd -_ sin+"
;tetici. Artistul .stic sir dt,sr:ope.c fr.umosui in
.
:stie sd transformc clatt,lt, ,.,nlilitil ^i,.,
.,r..aerea
rcalitate nevoili sd declare cir ei sc cxprimd pe sine, propriile 1or
.frumosului. Intervine deci un rnocl cle a gincii ".,,.,str.,irii stdri qi viziunca lor personali asupla lumii. Deci, vorbind
intervine atitudinca cstctici fafi clc realitate.';i a simJt, despre sinc, tot clcsplc. om cstc rrorba. In legdturd cn 3*
ceste imprerjurirri o aptitr-rclinc obligatoric pentru actir.i-
Fiecare din arte p'csupunc rrn tip dc ,qinclire cstetic5. tatca artisticl clc talent ni sc palc a fi intuirca psiholo-
.Se opereazd cu idei
!i iniagini plaslii:r,, nruzicalc, scenice,
literare, coregrafice. f,lstc Joa,.ic glcqitir t,."Oirrp a"- * gicl a oamcnilor sau a propriei persoanc Ei, totodati,.
'considera cd artistul rirmine .rumai la irnagini transpozitia. Orice artist este _- trcbuie sd fie, chiar ilrii
,estetice. Intr-adevir, arta Si
"-otil nici un fel de cunogtinfe teoretice un psiholog. Nc'
'teraturii rclativa .:*""pil" ; li- -
referim la accepliunea empiricd qi deosebit de vai.oroasi.
expriml in imagini. pentru ca produsele a cuvintului. Artistul ;tie sd observe anumite stdri psi-'
artistice sd aibd valoarc esteficd corespunzdt6arc este hice dincolo de manifestdrile de comportament, de ges"
Inecesar sd fie mccliate prin gindire, prin ra{ionamente
construite in mod altstract-teoretic, dar- vizind o anumitd turi, dc produse ale activitS{ii umanc. El ajunge si cree'zc
o serie de imagini, tlc situafii carc au putut sd aducd o'
,.logic5" a frumosului. persoanl la o anumitf, stare sau la un anumit gest. Pen-
Ccea. ce insd. poten{eazd in cel mai inalt gracl activitatea
. creatie
dc cste imagina{ia. Imagi,afia creatoare neol:isnui-
tru c5, reconstituind intr-un anumit fel cvolu{ia sufle-
'15, capabild de cele ti:ascd qi comportamentald a cuiva. tr-t'br-ric. olicum. si.
mai insolite combinalii, este facuiiatca tc pui in locul lui, sd indeplincgti rolul lui, sd-i reeditezl
princ<z1tsa artistului. Aceastd imaginafie aUsoart ii gindurile, trdirile, impresiile, sd operezi o transpozific'
"transformi continuu materiarere infoimaiionale din "rea-
litate, restructurincl. totul crnotional-imaginativd. Aceastd transpozi{ie este con-
-in raport
semnifica{ii ; interv.in astfel
cu anumite sensurl,
prbiectc, o intreagl lurne
di{ia necesard Ei pentru ccl cale face un portret, gi pentru
_ cel care compune muzicd. Iiricd, pentru a nu mai vorbi di:
*,,-"j:::lO^.de-
inragini vizuale', emo{ii, sunete,'rnfi"i.l cre.atorul de personaje intr-un roman sau intr-o piesi
mrrosurr qr gusturi carc _- toate
--
eazl continuu pe o anumitd filierd creativd.
gelmineazd, evoluj de teatru.
Pentru a obiectiva, a da cxprcsie personaju.lui, a ex-
Caracteristic:-r oentru lumea lduntricd imaginati'd pune ideea Ei trdirea artisticd, fiecare artist trebuie s5.
,artistuiui este or-oru, intrepatrunaerca a
diverse feiuri. S-a spus, irnaginilor de 1
clispund cle o tcihnicS, de un anumit stil de realizare. Este
,are dezvoltat intr-un inatt ,pe diept "urrt.rt, cd orice artist ceca ce se obtine printr-o invd{are stdruitoare, prin acu-
sinesteziei. El tra- tl mnlare de experienti care duce la mdiestrie, prin slrd-
,tluce in limbajul sdu specifil j"
-grad'Oarut'
*fori clania de pe.rfecfionare care animd munca tenace Ei, de-
.34
"ir""f",'"rAitir=, seori. nebdnuit de dificilS, a crcatorului de art5.

95
 'Ioate aceste insugiri igi gdsesc rcalizar"ca particuLard
:;i specralizatd in activitatea artiEtilor dc dir-crse genuri.
Trebuie ins6. spus cd aptitudinile artisticc nu sint apa-
najul exclusir. al ct-lol care, plin profcsie gi r-ccunoa;tcre
pui,riicb, sint ciescmnali artiEti. Aptitudinilc allisticc in
.divcrsc gradc sc prczinti ca insuqiri gcncral-umarie.
Cincva spun('a ci"L in fic.c'arc om cste un artist. hnportant
'LrstL' ca accsta si fie trczit Ia r iala ;i ptts in concli{ii ric
lealizale. 1\Iarx atrdgea alcn{ia asupra faptr:Iui ci in
masa poporuiui se pield multe talente poten{iale. Acti-
vitatca artisticri dc amatori, formaliile artistice care au
o Jarg5 rdspir-rdire in sistt'mul armatci ctc. rcprezintl
;r-ur mijloc deosebit de eficient in ceea cc privcqtc r''alorr-
ficarea la un nivel uneori rcmarcaltil __ a lrlultor
-
.aptituclini altistice proprii tinerctului nostru. Un ar.qu-
ment pentru teza despre rdspindirea gencral-umand a
.aptituclinitor artistice cste acela c'i, in caz c'ontrar, omul
<lc rincl nu ar putea pcrcepc arta. nu ar mai fi crno{io-
nat, transportat cstctic cincl perccpo ntttzit'a, spt'ctacrolcii:
,de teatru sau clc cine'matograf, opc'rclc-' <lc arti plastic';"r
ctc. Pcrcep{ia artisticir cstc tocmai 1.rc'zilt'a 1a viatir a
aptituclinilbr artisticc dc carc, intr-o anumitd mt"tsttri,
-ciispune fiecarc inclivid.
Aptitudinile muzicale. Se inlelege cle la sine ci, ina-
inte de toatc, aptitudinile muzicale prcsupun o dezvoltarc
lcmarcabilS a lensibilitdfii auditivc' Aceasti formd de
sensibilitate nu echivaleazd nttmai cu aptittldinilc mtizi-
,cale, ci ea trebuic sd aibd o anumit[ organizare pentrll a
putca sa coutribuic-eficient Ia perccperea Ei crearea va-
iclrilol muzicalc. In consccinld, se pr('supune cd pentru
muzici sint necesarc aptituclini mai cromplcxc, c'al'c an'-
gajcazi, dincolo de auz, toatc cclelalte facultlli psi]rice
intr-r-rn complex dcfinit ca muzicalitate.
Consiclerincl muzicalitatca aptituclinc'a complexS qi
furrclamentald, r-om clifcrcnlia inliruntrul ci trci feluri dc
,capacitifi muzicale componeute : capacitatca de asctll-
tare a muzicii, cera clc cxt'cutaLc vocald sau instrumentai-t
;i cea de compozi{ic muzicala. Aceasta din urml r'.il<r
'cea nrai importanti. Crea{ia muzicald dcpinde clc ioria
'5i cle bogdtia imagina{iei, dc focalizarea tliililor t'r-n,rli-
'*)6
onale, pc scr-rrt, de concentrarea auditiv emofional5 a
atentir.i. Asculfi muzica in mbsura in care ea, direct sau
indirect, ili apare ca expresie a unui anumit cit;rlinrrt.
Este un confinut in primul rind emo[ional.
() serie de autoli considerd ci sunetele muzicale o-
Lriectivcazti evolu{ia spiritualS, stdrile sufletepti Ei tocmai
cje ace.ea ele ac{ioneaz5 aEa de direct asupra noastrd.
F'erfecfior,area in sens muzical a percepfiei auditive pre-
supune, in primul rind, difereniierea finl a celor trei
calitdli a1e sunetului : intensitatea, inEl{imea qi timbrul.
Cea mai grca, dar gi cea mai importanti este diferen{i-
erea iniifimii. Iiste cea mai importanti calitate intruclb
rlrtzica sc construieEte in principal prin varietdfi de indl-
firne. iislc' p;r:cu dr-' diferenliat indlfimea intrucit ea este
deseori mascati in intregime de intensitate Ei, mai mult
cir-'cit atit, este strins legatd de timbru. De aceea, unele
persoane sint inclinate sd aprecieze iniitimea dupd tim-
Lrru, adicd dupd factura sunetului. Un sunet mai gros este
cci:siderat ca situlndu-se mai jos, avind o inSltime mai
micd, iar trn sunet sublire apar€ ca situindu-se la o mare
inbl{imr. in rcalitate insd este vorba de aceleaqi fi'ec-
.--ente (iniltime) ce apar in ipostaze diferite, in raporl.
cr-r timlrrul. A valia timbrul iar nu indlfimea inseamni
a cinta fals. I)ecisivb este deci difercnficrea sunetclor
dupd irrirlfime. A<'ci care rccunosc indltirnea unui sutlet
sirrgular dispun dc auz absolut. Cei carc, pentru a iden-
tifica inirlfimea unui sunet trebuie s[ recurgi la conlpa'
rafia cu aitc sunete, dispun de un auz reiativ. Toate
acestea sint insd aptitudini simple in raport cu exigen-
l;ele audi{iei, execu{iei Ei creatiei muzicale. Frecvent. in
Iimbajul uzlral, persoanele se apreciazd ca avind sau nu
,.urechc. muzicalS". Prin aceasta se inlelege auzul rneio-
clic sau capacitatea de a distinge sunetele periodice mu-
zicalc cle cc.le aperiodice, numite zgomote.
Auzul rneiodic cste cu atit mai desdvirqit cu cit iden-
tificd mai precis intonatiile in audifie sau execu(ie.
Auzul pi:lodic dcvine sistematizat in urma exercitiului
qi se tdairsformd in ceea ce se cheaml simtul tonalitdfii
sau sim\ul gamei. Datoritd acestei aptitudini complexL',
sunetele\int perccpute atit in conformitate cu caracteris-
tica lor sonorri cit Ei cu semnificalia lor emo{iona1-muzi-
7
- c.ztt 97
 taroa. trlasticienii ciispun intotdcauna de reprezcntdri r.'i-
calai. N'Itiziciatlul stdpineEte fiecare sunct mu:'cal Ei iI znalc putclnice, r'ii. c.lurabile. Este ceea ce le permite sI
folosegte ca un instrutnent ctl o lullctre pit'ctsa' reproducir cLl e-\actitate un olrir,ct saLl ul-r peisaj dupa
In activitatea muzicald, un rol deosebit cle irnpci:tant amini.irr', iar nu dupd natut'5. Arteie plastice presupun
nrrine percepliei tirnpului. I\{uzicienii se orient'eaza t-':<act insi riu fotografii, ci imagini exprr:sive, reorganizarea
irr intervale,^ajung sd Ie m6soare qi sd 19 respecte 1" :?t1", tlatelor obiective pentru a reda o atmosferd emofionald,
.fo:.mitate cu prescriptiile partituIii- Fondul t il'iell:.arlI o idere. Din acest punct de vedcre, deosebit de important
t:';;;;;;"'i" i"r'i"a este ritmul' simful {T'1}'l Y?-.11 este vIzul interprctativ, adicS perceperea semnificatirri.
rlcci o aptitudine indispensabilS pentru muzica' L3 nlvel' infelcq'i:r"ea aptd sI surprindd caracteristicul. Pictorul nrr
sr.roerior. activitatea muzicalS presupune percep{'rca'r(-'-
pe rnari.intin- reprodrrcc cract un obiect, ci lccl5 impresia lui fafd de
;;;;;;1;;;ii eittait"u structurii muzicale important5 r^iabili|r'a acest oiric<'t ; r'l nu rcprociuce oeea ce vede, ci felul cum
i;;i. f ;;;;Jr1a'pri.:infi t,stc foarte
po- vcdc, crrm sirrrtc gi cum gindcgte. Pcntru a putea insl
.o"Jo"a"1ulor gi tlisonanfelot" Tn ansamblttl acesta' interplt:1a, rncxlifica, recorubina, el trebuic si perceapd
sibilitatea de operan'e a structurii muzicale gi cle irlenrt-
alrz al'mo- exacl , si"r rclinir ('u prccizic climcnsiunile, dispozi{iile,
ii""t,r a rtalorilor 1or genetice se dcfincqte acaaiunge rnsa tontrt'ili' cromatic't'. Atunci rcuqeEte si opereze imagina-
r"" sim! al armoniei muzicale' Pentru
"i" a.cest stadiu este- necesar ca
in sd capete o nare de'zvol- tiv qi, thrci, si cxprime cilva. T:rltlnui mintal rezultir din
auclitiv-muztcald' sd pofi tabloul rcal (Van Lii:r).
i;t;';;;";'iiaiea de. t=pi'"ttnt^tc mrrzical pur Posil;ilitatea de transformare gi de expresie este con-
te"ro"uitio viu gi pc'lungi clurate desenul cu un in- difionaii de doi factori :
ili;"1,'ffix"Jtl;'ui sat"cinti sau si tc aju{i
ttt-cEte auztll iutcrn' Carac- 1. Perceperea obiectului in perspectiva dcscndrii, i1
strument. Este ceea "" reprodrrcerii lui picturale sau sculpturale (Volkov) ; este
teristic pentru u.,ttlt i''ltt'tlrr c=tc iaptul ci el reCuce des-
e xecutat sa\r nccesar deci sd so cit'zvolte capacitatea de pcrcepfie a de-
ff,lut'area succcstv[ a sirultri .muzit'al' colnprimai qi senului, a picturii, a graficii, a sculpturii qi ea si medieze
ta s' r.uctr|.i ,.arb
,*rnnnrrr'ti;ultan. ln nrinte apar
pcllccil()rr'3 lLrmii :
De ia cintul desfirsrrrat sucecsrv se
il;;;;; 2. Ii.'ac{ia emofionali.i :t tot ct'ctt t'e este c'aractcric-
ajungc pinl Ia .r""iJ ta-o inpluz'entare^sintTq"it'T-'1,^t*1'-t]1
in stare manl tic Ai ldsfringerea plin sentirncnt a lcprezclttirii sau c\-o-.
simultanA. Este o pclfornranid de care qi com' cilii (Fiuyglie).
muzicieni, pr"i.trrg' ii-mi""tios exersafi' dirijorii
pozitorii.
ln afarl de pclcepfie 9i reprezentarea corectd a for-
melol', in afari de oricntarea in perspectiva reproducerii
Pentru activitatea muzicai[ sint funciamenta]e urmi-
"ir"i-aptit",iini a ideilor * cu respectarea iegilor intrinsece ale plasticii
to"."i" i r) simpr intonaliiior sarr almo- ga-
carc trebuie si sugereze distanfS, volum, miqcare
mai variatc
i""il'zl"e"rtii i"t"t" dui-.ii valorile muzicale ; 3) Sim-
pin6-la.cele -
foarte important csle simfr"rl culorilor. lndeosebi, prin
cluri de operare ;i;ide euloare se traduc simtirnintele qi se creeazd atmosfcra.
Uf tii-"fi i qi al variafiilor de intcn'al' Plasticicnii dispun cL' o foarte cvoluatd imaginatie cro-
mati,.'I...
Aptitudinile pentru plastici se bazcazd,",p:^=:::i"j1t?.1
oe tu
t'ea percep{iei vizuale. Nu conteazd insd atit vazul Aptitutlinilc literalc sint tr"ibutare aptitriclinilor mr-rzi-
Oista'nF (unii mari pictori au fost nriopi). cit, {iyfm; cale ;i pla..stice. Poctul sau prozatorul dispune cu nece-
narea'complex6 in in'ragini a fortnelor 9i culonlor'-.ln
-sculptor sitate cle o sensiltilitate plasticd sau muzicald, chiar daci
g.,""r",- p.,iii" pictor gi sint necesare aptitudini nu se realiz.eazd. in domeniul plasticii sau muzicii. Aceste
Ee orieniare spiliata. Acestea nu sint insd nicidecun su- ,.rezerve secretL'" li creeazl insului posibilitatea de a se
ficiente. Mai importantZr decit perceptia este rt'prezen-
$B
 lor Ei rt'spectd o anumitir logic'd a caractcrelor' gi situa-
exprima artistic iu cuvintc' Dc aceea' l:ti:1n1'11,-"t1: l,iei. Aclevdratul scriitor nll mai este liber fa{i de per-
orozatorttlui
";;i'il sau poetului este asocierea rnlprestllor- cre ,;onajcle sale de indatd ce acestea s-au definit. Daci nu
5i'i* de cxpt'ititare 'erbala
""ti"i",
-"g*ti"a. Este necesarl deci o ""pacitatca anumit6 impresionalitate le permite o dezvoltare care sd fie cel pu{in psihologic
ti*t'ii' Alegerea cuvintel<-rr celor vclosimild, opera literard va fi nereugitd. Identificindu-sc
qi dezvoltar* u =i,',.rit.rlui crnofional cu eroul sdu, scriitorul parcurge
evocatoare consti- oarecllm
Lr"i-polti"ite. trazii"a cxprcsivS..siu- scriitorului' Nlbrturi" toate evolutiile acestuia. Se povesteEte cd -Balzac, redind-
tuie conlinutul specific ai muncii scria : "Pe tinsrt' moartea lui Mo6 Goriot, era foarte intristat, iar Flaulrcrt
;i;;":;i'';i;aau"iir",^^*ui"te atgrtezi.
,o,,-'*-ou intereit rct atittrtl'' de ntult cu- simtea aievea gustul de arsenic in momentul cind re-
cuuintele tle ingropute clacta paginile despre moartea lui M-me Bovary.
;;;;i;- "";e "ornse insepenesc, care- stazt'
rrruIt in pdmint Si'iicfiltat" mult in - xdzd'uh : cuxintele Fiind un maestru al limbii, scriitorul sau poetul ex-
ti-ii'"gA"'it' cuuintele cele- primS in mod mijlocit sau nemijlocit ideile. Prin arta
stirtcoase' Cind' nu 1\-tuot
lalte ;i Le'am aatut"i'i"iu{ i"nA inldun'tru ;i Le-ant ldsat
pose'
sa, el se apropie mai mult de gindirea abstractd tleclt
care nu iese"' ttt'-& orice artist. Existd Ei o preocupare mai mare pentru a-
;;; :S-i"nrt "ri e un cui iorl'elor -tnaiinsu$iri rnoteriaLc '
prccierea criticd a propriilor lrtcrdri. PauI Val6ry ardta
d.at intenf'ia de a ;;';;;;
asa irrcit un"l" 'd"''l':;'';;;;:";ate
t'1 srtpere Ttupila prin ci fiecare scriitor de talent sintetizeazd in sine trei per-
-'
i'' i' ii- ibii "' t trr e sc u t
tt u s c h iur at e
?";"; ;i": ; i
"iiitanitnal" '
t.,a <
sonaje: ginditorul, artistul qi criticul.
",-'de
;i cu Pdr scliit'orii oi;iqnuiti sau Aptitudinile erctorice;ti constau, in principiu, in po-
ForJa sugestivS a cuvintelor .la sau Argl-tczi' con-
la cei care' asem"t'lu ttt"i Emirlescu sibititdfile de a reproduce prin actiune, conduitd etc. stE-
tribuie la clezvoltat"u fi-Uii, r5zi.{e in faptul ch cle ex- rile sufletcqti ale unui personaj. Decisive in arta
primd precis ua*"aiir';*ttil St'r'iitonrl tt' spirit dt' actorului sint : imitafia, transpunerea imaginativ-emo-
extrcm "i"
cle dezvoltat' El
bbservafie Ei Au lair'lttant'"
scmnificaliilc situatiilor' ccm- liorraIS ;i <'onrportamcntalS gi expresivitatea mimico-
;;t""' l'*"""t- ;i aesfiinOepstrice. In contextul vielii ome- qcsticularir Ei rzerbalS. La actor, transpozifia este dusd
;;;i;;;ffiiui'qi stirilor la extrc'm, el ajunge sI fie cc'l putin parfial un altul. Ar-
scriitorul rcline arrd-
neqti, aEa cum aratd lbrdileanu' tiqtii din celelaite brange obiectiveazf, produsele crealiei
nuntcle In plus' .aproaDe loti Ochiul
scriilorii
le.r: (tablouri, compozilii muzicale, proz6, poezii), actorul,
ciispun dc ""r""t",ittl""' i"i"iliei psihologice'
aptitrrcli"* :::']- a$a cum aratd Caragiale, este in acelaEi timp instrument
torului-ardtant'"""u"'g'-.poatefiasemdnatcura.
permite si vczi Ei instrumentalist. EI opere'azd o transformare a propriei
zele Rdntg"t , pe-ttii"O" inlSuntru Ei tntre-
Semnifica{ia 5i persoane. Pentru aceasta sint necesare, in primul rind,
omul ca qi cum ut li ttu"tparent-' cle comportament o mare sensibilitate comportamentald qi psiliicd qi accen-
odtrunderc" p.illiioJice- a uno-r {uptt in inscmndrile lui tuate posibilitdti de autoregiaj. Imaginind o anumitd
fi1;;;;;;t; bt";"?;date de vtatrula
situalie, situindu-se pe sine in locul unui personaj, acto-
;;;; tpi.it"r de observalie ai scriitorului' insd clintr-o ln- lul clezvoLtd reac{iile emo{ionale corespunzitoare perso-
Construclia operei literare izvor6ste najului. EI nu rdmine indiferent fat6 de personaj, ci se
a datelor ob-
iuilie preci'e. EJ;;;{;il:?-"o"o"r""t" care nu pot fi ciecit identificd cu el, trdieqte in chip autentic bucuriile, ne-
serva{iei 9i o comioziqie unitard' structttra povcs- cazurile, clrarnele acestuia. Fiecare om este inclinat cdlre
r"ir"r'ru"io"iei. Crtiar in operele-realiste
auti- o astfei de transpozi{ie. La actor insd, sim{Smintele do
Creind
tirii sau ,orn"tt.ii"i-"sln it'"tul fanteziei'
ei' lririt';lc viata personaj sint integrale, autentice, el este cel care efec-
mili eroi, ,o*ur-t"i"tt'l se confundl cu
101
100
 tueazd actele pi'cvi"rzute cle rol Ei, chiar dacl acestca sint
doar sirnboLicc, sint triite real ln caz contrar, jocul ac-
torului nu este convingitor Ei c'omunicativ, el va tr&da
o noti rle superficialitate, de cabotinaj.
Explimarea unui rol presupune din partea actorului
capacitat€-a de a cfectua acfiuni in ciripul cel mai expre-
siv gi fircsc, clc :r svea o mimicd, o gesticulafie perfect
adecvatii situa[iilor, dc a-qi concluce vorbirea intr-un
mocl altistic. Variafiilc dc intona[ic. pronun{area corect6,
mai pc scurt arta vorbirii este cur desivirgire necesarl
actoruliri. Prin faptul cd actorul se transpune iutr-un
personaj, srrb toate aspectele comportamentale, intelec-
tuale, afectiv, ttu inseamnf, cI actorul iEi pierde inclivi-
M-
i

(l
clualitatca, ch el uitd de sine. ln realitate, actorul este,
in acelaSi timp, el insuEi gi altu1 ; aceasta intrucit cI se -s
deduirleazii. Prin ceea ce cste el insuEi, actorul iEi con-
dricc congtit,'nt toa.tc acliunilc sccuice ; prin ceea ce este
intruchiparea pclsonajttitri, actorul trdieqtc psihologic
autentic intr-o alt,i ltut-rc si tocmai de accea reuqegtc sI
Gm,G
expritnc acrra.sti alti lume.
G F_? Er
1 tr. APtitrrdinilrl tchnice \r-7 p 17
Sul-r raportr,rl posibiliti{ilor de activitate in domeniul
tehnic-t'onstructir., oamct'tii sint foarte diferi{i. Unii,
incd clin copilirie dovt'clc'sc o male uqurinli de opelare
€ gJ G
cr-r obiectele, in inlelegerea modalitdtii de func{ionarc a
mecanismelor, iar allit chiar dintre cei cu posibilitiili
marcante in alte domenii, incearce"t mari dificr'rlti{i cir:d
sint puEi sd diriguiascd mecanismele satt sd rezo).ve pro-'
xf e
blemele tehnice. Neindoielric, pregdtirea gi cxersarea \,//,,//
sint de natr:rd si dezvolte aptitudiniie tehtrice, insi --G,
este earacteristic faptul cd nu tofi cei supugi antre- ftq. 4, Testul Einei (prelucrat cl€ C. Zahilr,ir.r
INSTRUC'I.IUNI : IatA clteva bare de .fier
ramentului ajung la aceleaqi rezultate. I)e accea cste .lrucaii.
Ete tiuuie reGistiturte.- -- piJ"'"j" -
ai€ Jos a pagtuii, Ctnd ali g,i.ir prilnai"rre-.-i,ior[.;i"*",L.j;.;l
pi.ral'-iroemnafl ;i1( l a,ti,'lTr,.]i
firesc si admitem ci existd anumite premise ale aptittr- gaseSte p€ aceastA nicsa. in - (.rrcril
b;;*i'
-;;rJ,"
.:a1e se
getl ap(i o li'ie D{:stc ;;'";;u o comFl leazi. Tra-
dinilor tehnice. In aceastd ordine de idei, cci nrai mLrlii .pi,.su :.utosird. *'i,, aminti .) (,a
im:"jlj"tl^t" Nu urboarceF picscre ; Jii""- ,,""sra rreb*ie sia fofii-r
,
autori reievd rolul important al perceperii Ei reprezc.n- Pentru c.ompletarea unor b.tre_ va trcbui
fdrii relaliilcr spatiale (fig. 4, 5 a, 5 b, ir c). plese ; lnsemnati in ordthc sd pliltefi laolaltd n)ui )nulte
rireia-iiecircia i,lir,il
Timp de cliriulic: 10 rntnurc. "li.
1n9

J
 ffiffire@ ffi
T-IISTE DE REI,ATIE A FORMELOR
(adoptare de C' Zabirnic)

f--l
It\
it\
Ll V
l

m H 15 r=1
.L-/
,/v
I
I
,/
H/
,/ ,i

m
-1 PI)
I lmtr-
I.l
I

t, L.aI/ ifYz
t__v w_l
t\, \
\
t,
1 2_
5

a-t a .,,'
lol
lt V L_l t>./ 1La
t--,/
MV
.t
I
l\"
I '\2
A
Li
.!: A
.1 -fr,i]
f-fllti:*z
iLv e---1 t./
: |

.4 o
-'/'
A 9 '!0

/\l,,l
Fig. 5
(,.)
I
c

Fig. 5 a

W ffiffituw
ruru@ @ ffi%
123456
INFTRUCTIUNI : I,e cell trcli
:^e-sc,_-ln "pprtea..de sus,
l-9,1
s_1_{]?..peglle care.
de-sene (tig. 5a, 5b, 5c) se gd-
mal mutte figuri tteEupati-, ; in p'artea *oe
au fost desprinse gt caie iilrsesc din figu_
rile respective. EIe sint amestecate cu alt'ele, care nu corespulnd
cu gclurile ramase libere.

MffiN@Ws
Trebuie_ s5_ alegi_ pentru fiecare figure numarul piesei care o
completeaza, Nu trebuie se te mire dace nu vei gdsi toate ple_
sele liqse Si qacA va trebui sA eomblni, uneori, Ooui piese perit"u
completarea f,igurilor de pe aceste foi. O pies6 Oe- comirei..rr6
nu poate fi foloslte decit o singure dati.
-

9 1C 11 l1 99li9tt, pe fiecare figure numerul Diesel care o completeazi).

Ilmp de executie : 10 minute (pentru cele trei figuri),
Fig. 5 h
 Se constatd cd to{i cci ctt succesc deosebite in dome- pectind proporfii qi imbinind articulai,ii in conformitate
niuf activitilil<-rr tehnicc surprincl cu ugurint6 qi "11g!i- cu o anumiti logicd a funcfiunilor. De aceca, aptitudi-
tate configura{iiie complexe, climensiunile qi reiatiile nea tehnicS, in dczvoltarea ei, este strins legali atit de
si activjtatea practicd cit qi de elaborarea teoreticd.
{uncfionale. Tocmai de aceea ei rcuqesc sA identifice'
recunoascd cu ugurin{6 dispozitivele tehnice
qi si sesizezr: Aptituciinea tcirnicd presupune, de fapt, o imbinare
principiile dupl care u"",1"" functioneazd' Chiar la in- sper:ificb a posibilitdlilor de acfiune practic6 cu cele de
ai',rl"ii familiarizati cu clispozitirrele tehnice, faptul cE el r.onstrucfie ra{ionai5. In consecin{5, pentru formarea
se orienteazi in structuri spafialc complexe este un
in- r-rnui bun tehnician este necesard, in ega15. misu)il.-exqr-
diciu al perspcctivei in corrstittrirca aptitudinii' Existi sarea cunoqtin{elor de fizicb gi matematicS. Nurnai prin
u serie de activitdli care sint in acelaEi timp formative intermediul acestora devin posibile infelegerea tehnicd
indivjdului' gi rezolvarea problemelor specifice ei.
Ei ddtdtoare de seamd pentru posibilit5fileformelor' a-
Astfel sint : rcc:unoaEterea Ei selecfionarea Prin gindire fizicd gi matematicd se trece de la ni-
samblarea de configura{ii sau piese ir-r veclerea
constituirii velul reproductiv al aptituclinilor tehnicc la cel creator'
unui lntreg, dcmontarea unlri mecanism complicat' !ncleoseiri tehnica motlertrl obligb la dez-voltarea apti-
Nu este insd suficient numai s5 percepi corect o ttrdinii ntatematice. \{ecanismele au clevenit aEa de com-
qi repre- plicate incit uu mai pot fi cuprinse in planul mental 9i
structurd tehnica, tr'ebuie s5 fii in star,c sd o lrebuie sd fie gindite prin intermediul unor structuri
zinli clar Ei sd operezi cu ea analitico-sit-ttctic in plan
matematice.
mental. Tehnicicnii dotati au viziunea aparatelor $] agrg"
sl le demonteze Ei s6 le Neindoielnic, rezolvarea problemelor tehnice este
gatelor tehnice ; sir-rt ir-r stare parfial qi o rezolvare de probleme matematice. Aptitu-
Aceasta permite
ieasambleze in plan pur imaginativ' tre- dinea materrraticd apare aici nu ca un element autonom,
.'u, p" cle o parie, sd ic poati citi o schit5 tehnicS' ci ca o component5 sudatd ;i pcrfcct integratd in apti-
cindu-se cle la schemi la Yiziunea intregului
mecanism,
tudinea tehnic5.
pe de alta, sd se proiccteze noile mecanisme' Problematica aptitudinilor tehnice nu cste unitari,
Specific penttu obiectivcle tehnice este faptul
cd elc
I
intrucit existl o multitudine de activitSfi industriale Ei
indeplinesc o f trnc'1iur-rc practicir gi aceasta
condi{'ionat
constructivc care dispun de un anumit specific qi reclami
cie imbinat'ea prer:isa Ei coerentd a elementelor
compo- ;

i
aptitudini specifice. Este o mare deosebire intre condi-
ncnte. In consccin!5,'aptitudinea tehnicd va cinetice'
presupune t
fiile necesare pentru a activa cu succes ca electrician,
nu doar rcprezentdri statice, ci reprezentdri mentalc a
I
q
strungar, mecanic auto, dispecer etc.
mobile, ce conferd posibilitatea rcconstituirii La un anumit nivel de activitate practicd, fiecare ti-
lclaliiior func{ionale. Tehnicianul Ei inginerul nu n1m1i rrdr este apt sd indeplineascd un anumit gen de sarcini
plan ideal"'
cd monteazd mental o maEind dar, in acelaEi tehnice. Este necesar lnsd ca si se identifice specialitatea
c Ei uaa ,,fttnciir:nind" sau ii urmdresc diversele funr:-
';runi pentru a s':siza defectele proballile' 'loto<iat6' ima- in direcfia cdreia tindrul poate sd se dezvolte mai rapid
j;uralia tehnicir este deosebit de exactS' Spre deosebire Ei sd ob{ind rezultate dintre cele mai bune.
de imagina{ia artistului plastic, care vizeazS exprcsia" Cu titlul exemplificativ ddm mai jos doud probe uti-
imagina]ia tehnicianului se disciplineaz6 riguros' r('s- lizate ln determinarea aptitudinilor'tehnice (fig. 6).

106 107
 iNS'fRUCT[{.INI

1. Dacf motorul se invlrtegte spre dreapta, in ce direclie se

von invirti rofile celetrolto ?

Tdia{i ce este gre$it.

I-a loati la rtinga 1a clreapta
II -a tt
III*a ,,
toaL,v: IV-a
VII-a tt
t2,oafa Vtl Care roata se invirteste cel mai le'pccle '/ (ln,centnati numlrul)

Care roat6 se inr'irteqte cel mai incet ?

Care roat$ se invirte;te mai repede decit nrotorul ?

2.

2. Completati frszele ulmirtoara :

a) Daci roata ,,1" se invirteqle in direc{ia sdgetir ,,2" roata

invirti in direcfia sSgelii ?
,,7" se va
b) Daci axul ,,4" se invirteste in direclia s6getii ,,5" roilta
,,1" se va invirti in direc{ia sdgelii ?

c) DacA roata ,,1" se invirteqte IN direc'f ia s6eetii ,,1j" roata

invirti in direcfia segeiii ?
,.10" se va
d) Dacd roaLa ,,7" se invirtegte ln direc{ia sigetii ,,8" r'oala
lnvirli in direclia sAge{ii ?
,.1" se va
e) Daci axul ,,4" se invirteEte in direc!ia sdgeiii ,,5" roata
invirti in direclia sdgelii ?
",10" se va
f) Dacd ro&ta ,,7" se invirtepte in direcfia sige{ii ,,9" axul
Fiq. 6. Test de aptitudini tehnice (adaptat de C. Bontili). invirti in direcJia sdgelii ?
,,4" se va

109
 12. Aptitudinilc maternttice
Capacitatea de a opera cu valorile irtimerice gi rela-
fiile matematice este, 1a un nivel mirrim, proprie tulu-
ror oamenilor. Gindirea noastrd utilizeazti in rnocl curent
aprecierile cantitativc', m5surile, calculutr. A avea insd
aptitudini matematice inseamnd mult mai mult : o lnaltd
specializare a gtndirii pe linia operirii spa{iale, nume-
r ice qi simboiicc.
La origine, aptitudinile matematice sc sprijind pe
configurafii spa{iale Ei pe mullimi cic obiecte sau feno-
rn*t"t"l Este dbci necesard dezvoltarea percepliei spaliale
qi a intui{iei muliimilor. In contiuuare insd, aptitudinile
matematice se realizeazd ca o rnoclalilate spceific6 de
gindire
- Este abstractd.
vorba de coordonarta rigr:ros loflicd a simbolu-
rilor. Sub acest aspect, gindirea matemaricS evoluat6 ne
ir.pare ca fiind formald, detagatd de realitate. \{atemati-
cianul opereazd cu anumite simboluri, conform unor re-
gu1i, gi cautd sd ajungb ja rczultate cleosebit de c'lare.
- Ginclirea matematici pi'e-rupune posibilitS{i de ra{io*
nament plurie'tajat Ei, in acelagi timp, foarte economic.
Rezolvarba unei probleme se bazeazd pe seleclia clatelor
in vederea gdsirii punctelor esen{iale cle sprijin qi a cdii
celei rnai eficiente. Sub acest raport este important ca
s5 se poatl prescurta ralionamentul qi si se elimine con-
ditiilc
' nesemnificative.
In rezolvarea problemelor matematice, ca de altfel in
rezolvarea oricdror probleme, o ilIare insemndtate o atr:
ipoteza. Aceasta este .in mare mdsurd tributari imagi-
naliei. De aceea se vorbeqte de o fantezie maternaticd ln-
deosebi in privinla simbolurilor, a rnodalit5fiior de cal-
cul Ei contexti.rlui de relafii cantitative.
Plasticitatea in operarea cu simboiurile gi semnele ma-
lematice, posibilitatea de a inversa raporturitrer de a
descoperi cii gi mijloace neobignuite constituie chezE6ia
rezolutivitSlii qi crcaliei. Ceea ce caracterizeazl insd fernt
glnclirea matematicd este tendinla spre demonstrafii ab-
solute, care sd ducd insd la rezuitate simple.
Putem deci considera gindirea matematicd ca dispunlnrl
de un grad maxim de disciplind Ei forrnalizare. Ea este, in
r10
aceiaEi tim;o, mai simpl5 dccit gindirca curent6, fixatii
indeosebi pe latrua talitativf, a reaiitdtii privind 1 unelc
raporturi rxtrem de complexe. Dificultatea in constituirea
aptitudiniior maternatice constd tocmai in faptul cd noi,
in mod curent, gindim asupra unor situatii mai complicate
qi nu reu.,rim si le depdqim pe acestea, angajindu-ne, Iie
gi tranzitoriu, intr-o direc{ie formald. De indati ce re-
ugim sd ne inserdm in planul abstracliunilor matematice,
prin specializarea corcspunzdloare a gindirii, dificultatea
clispare si opelarca matematici pare a fi un Iucru firesc.
Aptituciinc;r operativitd{ii maiematice trebuie insi si
{ie menlinutd continuu prin exercil;ii de zi ctt zi. Aceasta
cu atit mai mult cu cit, contrar opiniilor comune' pentru
performarr{a matemalici importantd este acea construc{icr
cpera{ional:"i carc rlucc ia rezoh,'arca problemelor ci nu me-
moria cifici Ei deplir-rderile de calcul. Pentru aceasta
este in,sa necesar- r"a gindirea matematici sd se instituie
ca o insugire a pcrsnnalit5{ii (aptitudine), sd dispund de
il
t
o puternicd motil'aiit, specificd Ei sd genereze chiar o
I anumitb viziune asupra lumii, tendin{a de a converti toatc
l informa!iiXe in sistemul ir-rterpretirrilor matematicii.
l
'Iest trontru aptitudine aritnreticd simplS
(adaptat do C. Bonlilfr)
H,aspLrn ie!i l:r acesle c'hestirrr-ri r'i1. de repedc prrt"e!i.
Intrei-:uiniali parlea rh'eaptd a pag:nii pentru a pune rdspunsul.
f 1. Cit lac 5 oameni si cu 10 oa-
n-1^.-".-r^
LfYilLA I
-)
e < ,
r-rrenr? ..., ...... Riispuns(15)
2. Dtrta Iaceti 4 kilometri pe or5,
I c.;i r:;i face in l] ore? ...... Rdspuns ( 12 )
3. Daci ll,{, o;iirerri sini irnpdrliii in 3 grupe, cl1i
oamenL r":r Ii intr-o grup6 ? . , RSspuns (
)
4. Ion :ire X2 tigiiri, mai cumptrr6 aite 3 9i
fumea:ii li. Cite {igiri mai are e1 ? RSspuns (
5. O echip'l lt:aintea;:i c,,r 5 kilometli qi se ina-
poiazS li krlomett'i. L* ce distan{A se afid ea
de prima pozilie ? Itdspuns (
6. Cite ligdrr i;uteli cttm.r:dra de 50 iei cu prelul
de 2 per.i:r.r 51ei7 .... Rdspuns( )
111
 7. Cite ore ii trebuie unei tr6suli ca sb faci 66
kilometri, dacd aceastd trdsuri face 6 kilorrretri
pe ord ? ... 11;i,"pilns (
B. Un regiment a lAcut 40 kilometri in 5 zile ;
prrma zi el merge 5 kilometri ; a doua zi I
kilometri;a treitr 10 kilometri; a patra B ki-
lornetri. Ci{i kilornetri a mers in ultima zi ? Rirspun-s (
9. Dacd cumpdrali 2 pachete de tutun cu 3.50
Iei unul qi o lrrlca t:tr ii,50 lei, cit vit mai rd-
mine rest rlintr'-o srrrnd de 20 lei ? Rdsp-r.Ins (
ltl. Dacd trebuie 6 oameni timp de 3 zile ca s5
sape Lln ;air{ cle 180 metri, ci!i oameni lol
trebrri ca sA sape ;aulrrl intr-o jrrmltate cle zi? Resplrns (
tr1. Un I.A..S. a <'rrmpdrat ni;;te berbeci r.rr B 000
lei. Apoi ii vincle cu 10000 lci i;i c'istigi cite
400 lei de fiecare. Cili berrboci avca ? Rdsi:urrs (
[2. O lad6 conline 400 decimctri cubi dc r';rr'. Dacd
lada are 10 decimetri lungime si 5 cle('imetrl
ldlrme, ce adincime are ilcea ladd ? . H.i,qprit )s
i3. Un muncitor cheltuieste 1/B din banii lrri de
, buzunal pe cdrli pogtarle gi de 4 ori alit pern-
tru plicuri. Ii mai rirmin 0,90 lci. ('i(i blni
n avut 1a inceput ? ..... Iliis-.trlrs (
14. Dace 3 kilograme si r/2 cle nrcre costtr 2l lei,
cit art sA coste 5 kilograme $i tlz? Ilasp',lr-s (
15. lln vapor are provi:zii pentnr a-gi hrini e-
chipajul seu de 50() oarneni timp de 6 lLrni.
Cit timp va putea hrdni 1 500 oameni ? Ilirspuns (
16. Dacd lrn om parcurge 90 rnctri in 30 secunde,
cili metri a fdcut in 1/5 din secundd ? Rdsl:uns
17. LIn subrnarin face 8 kilometri pe ord sub apb
si 15 lcilometri la suprafatrd. Cit timp ii va tre-
bui s6 traverseze un canal de 100 kilometn
dacd face sr-rb apd 215 din drum ? Risprrns (
1,8. Dacd 90 cle echipe. sapd 4 500 metri de san!,
criji metri vor fi sdpa{i de o singurd ecl,ip5. ? Ili'isp.rns (
19. La hrcrdrile unui santier lucreazA 3 000 beto-
niqti, 15 000 sdpitori qi 1 000 transportori. l)aca
trebuie s5-9i mireascd efectivul pind ia 2i) 9C0
oameni, citi betonisti trebuie sd addugdrn ? . . Rispr:rns (
24. O fermd care a fr,rrnizat deja 1 897 co;uri de
mere unei cabane predl restul la 29 restau-
rante. AstfeI f iecare restaurant prirneste 5.1
cogurl. Care este numdrul total al coEurilor
furnizale? ,.. ...Iidspr-rr-is
f juste
: Chezdgia succesului militar este unitatea dc actiune
I'urrc'te { OMISE
\ 8reSite
n2
13. Aptitudinile militare
Activitatea miiitard se caracterizeazd printr-o neobi$-
nuit5 complexitate qi prin faptui cA se desfdqoari in
conditii de rnaximd solicitarc, fiind riguros dependentd de
factorul timp ;i presupunind o eficientd certe. In ac[iunilt:
militare nu existe cale de mijloc, mediocritatea nu arc
drept de cetdfenie. Aici nu este posibilS decit victoria
sau infringerea. Se in{elege, scopul este unul singur: a-
cela al ollfinerii victoriei. l\lilitarului ii trebuie maximunr
cle eficien{ii in condi{iile critice, amenintetoare, primejdi-
oase. Se spune despre pionieri ce ei nu pot gregi decit o
singurl dat5. Aceastd afirma{ie are o valoare mai genera-
15 intrucit indicd consecintele de maximd gravitate ale
erorilor in activitatea militarS.
(
Prima garantie impotriva erorii este calificarea, pe
specialiteti militare, ln chip ireproqabil. O a doua garantic
este educarea osta$ilor in aqa lel incit ei sd se concentrc-
ze asupra actiunilor pe care le au de indepiinit, s5-Ei con-
serve echilibrul emotional, evitind stdrile de stress.
Instruclia militard dcbuteazd ca un oarecare proces de
instruire qi calificare profesional5. trvolu[ia instrucliei
militare insi cste radical dcosebitd de cele mai multe dirt
procesele cle c:rlificarc profcsionale. Se gtre doar cd, psi-
q hologic, cstc o deoscbirc marcantd intre activitatea cu-
rentt in cimpul cle instrucfie qi activitatca pe eimpul de
luptd. Expericnla clovr:de;te cd rczultatele ob{inutc in
conditiile exercitiului obignuit nu se transpun, ca atar(lo
in condi[iile critice ale bdtdliei. La unii ostagi se obser-
vd cdderi, regrese, Ia altii neagteptate performante. Ex-
piicatia const5 in influen{a factorului emofional Ei moral.
foate acestea dovedesc cd in instructia militarl nu se pu-
ne numai problcma utilizdrii gi formdrii unor aptitudini,
ci, in unitate cu acestea, Ei problema consoliddrii volun-
tar-moralc a personalitSlii. Sensul profund aI instrucfiei
miiitare este pregdtirea cle luptd. Cu alte cuvinte, ostaEul
trebuie sd fie instruit astfel incit s[ ofere garanlia cd pc
(
cimpul de luptd va da rnaximum de randament.
pe care o asigurd comanda. In consecinfd, prima proble-
t-c.291 1r3
 Ind carrt se pune csie aceL.a a ap{itudinii pentrr-r corlan-
cid. Neindoielnic, o premisl a rcu;itci in corlarrdl csbe
cunoaqterca dcsivilliti a r-csi;i'ctit-ei spr:ciaiitaii militare"
Aceastd conclilie c'sti: i.sir
'u a influi,n[asr-r{ir:i.nl;i.
tului este ace.ia de
Ro1*l conra;rdan-
pc. alfii, cle a se facc ascul-
tat- In aceasti privirrlir, clecisir.e sint pregnallla perso-
nalitdtii comandantulni, <rapacitatea lui cle - a sugcstiona
pe altii qi de a le cigtiga increcierc.a. Nu oricine est6 apt ,rd
se impund altor perso valolificindu-gi calitlgile in
functia de comanclr"r allfcl rloc.it prin constringere.
CeI ce nu poalc t'xt.r'c'ita r'omanda ciecit recurglnd pt-r-
manent la con:;tliitgetro cslr', tlt'si11Lrr, inapt pentru roirrl
pe care i!. delinc. Aclcrraratr-rl r.onrarrtlant provoacd nu tea-
m5, ci entuziasm. tru o pt'nilrilir irrr:oltlar.e, ci o veritabiill
ddruire de sine. In acest sc1ts. o rtraro inscmr-riltale o au
eremplLrl personal al coman<ianl.rrlrri, capacitatea sa de
decizio, competenfa Ei, inclcobgtt', oricntarea preocupiri-
lor sale. Prin ir-rsirli natura ltx'r'ulilor, comandantr:l nu
este un e,qoist, ci un om ('are al'(. :rt.entia orientatl as,.rpra
cc.lorlalli, asupra activitir!ii in gcneral. Aici intrd itr joc
aptitudinile psiholoqicc', posilrilitatca rlc a-i inlelegc pr:
t-,ameni printr-o transpozi{ic imaginativi Ei afectivS. X'ol,-
odatd, intervinc tactul in apt'opicrea de oameni, in mo-
bil.izarea si edr;carea ior. Pentru a suscita la ostaqi incrt-'-
derea in forfele proprii, comandantul trcbuie si manifesle
o depiind incledere fa!5 de aceqtia gi sI lc stimulerze
siguranta in oltfinere.a succesuhii O condilie peste care
rru sc poate trece este accea a r.alorii culturale, umanc qi
persuasivc a iimbajului comarrdantuh-ri.
Manifestind exigen!5 fatd de sine, comandantul poate
qi trebuie sd manifeste 'exieenfd perrnanent fat5 de sultor-
donafii s5i. Nici o crigenld nll trei)uie sI apari ca fiin,l
absurd6 sau zadarnicS. Pentru aceasta, comandantul tre-
buie sir fic un talenlat organizator, si criprindi in mintea
irti ansamblu] tuturor condi{iilor unei activitdfi, sI le a-
pl'ecieze lealist gi sI claboreze la timp formulele orga-
nizatoricc optime. Prin urmare, cclinfele trcbuie sd lie
formulate o dati cu cdile de realizare a 1or. Optimumul
de orpanizarc plesupnne colc'ctarea cont.inud a informa-
i;iilor desplc felul cltm se comporti oamenii qi se execur"6
ordrnele. Fce.t"Le importar-rt5 este cnnoagterea felului e,_rnr
s-a indeplinit ordinul. Aceasla, in veclerea perfecliondrii
activititii.
In instructia rnilitsrd se cultivd cornpetifia dintre sub*
uniGfi. I-Ineori insd rezultatele comparative nu sint in-
terpretatc obiectiv, incercindu-se se $\ minimalizeze suc-
r:esei,e altora $i sA se justifice propriile \dmineri in urmd.
Este necr-sa.r sd sc ei'ite sectalismul, c\mandantul dind
dovadd cle obiectivitate ',si principialitatel In genere' co-
n:anclantrrl c.'atL. un orn d€ la care, in orice lmprejurare"
trebuie sir iri r'eria bun de inv5{at. El are o {inutd demnd,
rnanifest5 ini{iative valoroase, ;tie sd stirneasc6 qi sd uti-
lizeze initiativclt- altora, iqi asumd deplina rdspundere
pentru actirzitalea rrnitd'9ii sale. Stdpinirea de sine a fost
dintotdeauna Lrna ciin vir:tutile cie cdpetenie ale coman-
dantr.ilui nrill1ar.
Estt' ncccsar cleci sb se le{ind cd aptitudinea de co-
mandant are ca dirncnsiune principald rela{iile cu oamenii.
Tin b'rin comandant iEi cunoa6te subordorralii aproape tot
aga de bine precunr il cunosc Ei aceqtia pe el. Dovacla
talentului comandantrrlui const;i in aceea cd eI este ntl
rrumai ascultat, dar Ei iuitii.
Activitatea miiitard nccesit6 de multe ori aptitudinl
sjmilare sau iticnticc cu cele pe care lc presupun diver-
sele profcsitini ciin viala civild. Astfel, in armatd iqi Ce-
sesc o fcricitd realizarc aptitudinile tehnice, qtiintifice'
administrative, peclagogice gi artisticc. Neindoielnic, toate
aceste aptiiudini vor fi valorificate ln condi$ii -adecvate
r:pecifio'r-ilui viefii militare. Dacd ostaEul sau ofiterul le
'posed6, ii va fi ugcr sd se adapteze la cerintele militare'
Existd insd o serie de aptitudini care, chiar dacd se
sprijind pe calitdli dobindite anterior 9i pot fi -ulterior
tnvestite'in activitdfi nemilitare, au totuEi o configura[ie'
specificE. Aga este, de exemplu, aptitudinea tragerii pre-
r:ise la {intd -- trdsdturd mult cultivatd in toate arma-
tele moderne. Dupd curn se gtie foarte bine, ln lovirea
{intei ostagii dau rezultate foarte variate. Unii reuEese
in scurt tirnp sd se perfeclioneze, iar alfii, cu toate Ee-
dinfele de ..ic.guli gi cperatiuni pregdtitoare de trageri"
efectuate, nu obtrin reiultate optirne. In constitutia ap-
titudinii pentru tragere ia fintd intr6, neindoielnic, ur-
mdtoarele elernente : acuitatea vizual5, aprecierea exact6
115
a distan{elor, coordonarea vizual-motorie, capacitateade
montaj muscular conform necesitbfilor de fixare a ar-
mei in umdr, echilibrul emo{ional. Deseori, responsabil
pentru eqecul tragerii este nu vdzul, ci simful muscular.
Dovadd este discrepan{a dintre rezultatele obtinute la
gedin{ele de constanld a ochirii Ei cele ob{inute la trage-
rea propriu-zisd.
Trdgitorul trebuie sd dispuni Ei de o remarcabilS re-
zisten{5 nervoasd, putind sI biruie Eocul provocat de
recul Ei detundturd. Pentru tragerea intr-o {intb mobil[
sau pentru tragerea din mers sint indispensabile rapidi-
tatea reac{iei Ei aprecierea vitezelor cu care se depla-
seazl tinta sau propria persoand. In cazul tragerii prin
insofire sau in baraj asupra unui avion devine necesar
un calcul foarte exact al reiafiilor spa{iaie. Numai pe
bazd de exercifiu foarte indelungat se poate ajunge la
intuirea rapidd a punctului dinaintea {intei in care este
certd intllnirea dintre obiectiv qi proiectil.
La artileriEti, tragerea devine o opera{ie de marr:
tehnicitate, care necesitd calcul balistic. Se Etie insd c5
artileriqtii experimentafi se pot dispensa de acest calcul,
fdcind aprecieri din ochi Ei reuEind sd corecteze tirul.
Aceasta se datoreqte unei bune orientdri spaliale efec-
tuate in condifii complexe.
Se intimpld ca in diverse medii aprecierea relaliilor
spaliale sd fie prejudiciatd de iluzii. Astfel, pdmintul
arat pare a fi mai intins decit cel acoperit de plante. Ar-
borii pot, de asemenea, s5 creeze dificultd{i suplimentare.
Mediul omogen, intinderile de zdpadd sau de ap5 gene-
reaz1" iluzia apropierii. Foarte anevoioasd estc oricn-
tarea asupra direcliilor Ei distanlelor in condifii montane.
Antrenarea aprecierilor vizuale presupune degajarca de
factorii perturbatori, utilizarea de repere Ei aplicarea
rinei tehnici de mdsurare prin segmentare sau prin a-
plicarea de etaloane. Uneori, indicatorii vizuali nu pot
fi utiiizafi din cauza obscuritdtii sau a ecranlrii natu-
rale a obiectivelor. In acest caz, este necesar sd se ape-
Ieze la alte aptitudini cum sint : aprecierea distan{eior
prin sunet Ei imaginalia spafiald. Se adaugd Ei necesi-
tatea unei bune memorii a terenului, astfef incit sI pofi
opera pe bazd de reprezentdri.
116
De deosebite posibilit5ti de orlentare spafiald, pe
baza unui num5r redus de indicatori vizuali, trebuie sd
dea dovadS ochitorul din echipajul tancului. Acesta tre-
buie s5 posede aptitudinea orientSrii direc{ionale rea-
lizate mai mult imaginativ, intrucit cimpul accesibil ve'.
derii este redus. Tanchistul trage de regul5 din mers
Ei trebuie sE aibi un dezvoltat simf al terenului, c\t Ei o
remarcabil5 rezistenfi fizic6. Trdgdtorii din echi\ajul
avionului trebuie sd aibd posibilitatea unei foarte }q
pide interpretdri a relatiilor spa{iale, accEtia fiind obli--
ga{i de condifii sE opereze concomitent in toate direc-
l;iile qi s5 finl seama de situaliile ce se schimbd in
fiecare c1ip5. Un lucru este cert : tofi militarii, indife-
rent de specialitate, trebuie s5 devind buni trdgdtori
{bineinfeles, cu arma la care se instruiesc). Dar pentru
a realiza acest lucru este necesar ca instructorii sd aibS
in vedere particularitSlile psihologice individuale ale
militarilor, sd fin[ seama de ele in procesul de instruc-
tie. Orice neluare in considerare a acestor particulari-
tSfi rnicqoreazl eficien{a procesului instructiv.
In genere, in toate aptitudinile militare intr5, ca o
compoientd obiigatorie, simtul observaliei Ei al orie-rr-
1Arif spafiaie. As1fel, marinarii trebuie sd observe din
tlmp toate luminile, siluetele de nave, obiectele ce plu-
tesc pe mare ; aviatorul trebuie sd dispuni de o remar-
cabild ateniie di.stributivS, ca dc altfel orice conducdtor
cle transporturi militare ; infanteristul Ei vindtorul de
munte au nevoie de capacitatea de a observa toate de-
taliile topografice Ei planirnetrice Ei orice modificdri ce
apar in cimpul tactie. Un maximum de dezvoltare il
atinge spiritul de observare la cercetaEi. Aceqtia, pe lin-
gd o atenlie neobignuit de vie Ei cuprinz6toare, trebuie
sd dispund gi de o memorie fidelS qi trainicS. Cercetaqii
sint oameni abili, rezisten{i, rapizi Ei rdbdltori, f oarte
inventivi Ei hotdrifi. Bste necesar, pe deasupra, ca ei si
{ie competenfi in probleme mil.itare, sd poatd interpreta
datele pe car€ le recolteazd. De altfel, in diverse spe-
cialitdti militare, spiritul de observatie dobindeqte o fac-
turd specificd. Artileristul urmdregte gi observd altceva
decit luptdtorul de cimp. De aceea trebuie sd constatdm
c5, dacS premisa spiritului de observafie este agcrimea
LL7
o_rganelor de simf, apoi implinirea acestei aptitudini este
dependentl de preg5tirea militard de specialitate. Sem-
nificativl este situafia grdnicerului care trebuie sd des-
cifreze urmele, sE observe or.ice modificdri in zona de
granifd, sE poatS sd se orienteze in obscuritate clupd su-
nete. Tot aqa sint de men{ionat cercetaqii chimici, aI cA-
ror spirit de observafie evolueazd inir-o altd direc{ie --
aceea a diferentierilor olfactive de rnare finege gi a
recunoagterii influenfei sr-rbstanle1or toxice de luptd dup[
modificSrile cromatice ale vegetaliei qi solului. Cerceta-
qii de geniu se fac remarcali nu numai prin acuitatea
vizuald de care trebuie sb dea dovad6, dar qi prin per-
fecta coordonare motricS, prin precizia Ei finefea mig*
cdrilor, prin totala stdpinire de sine. Motoriqtii din ar-
matd ajung Ia o remarcabilh capacitate de diagnosticare
a stdrii motorului dupS sunctele einise. ln marina mi-
1itar6, pentru hidroiocatie se cer oameni cu aptitudini
deosebite privind diferentierea auditivS. Este necesar ca
cli-ipd zgomotele produse de undele lansate qi revenite
d:n masa acvaticd sd se recunoascd obstacolele naturalc
sau tehnice. Se deosebeqte astfel o navd de o stincd sau
de fundul mirii etc. Sub acclagi raport trebuie sd se re-
Icve Ei transmisionigtii. Percepfie ,si diferenfiere auditivE
extrem de clard gi rapid6, decodificare rapidd, mare vi-
tezi de reactie iatd doar citeva din ealitdtile necesare
-
unui transmisionist.
O specialitate militard pretenlioasd este acgea de
operator la radiolocatie. Pentru a face fatd obliga{iilor
de mare rSspundere, operatorul trebuie sd dispund de o
atr:ntie vizuald des6virgitS, putind sA se concentrcze ssu-
pra ecranului Ei sd surprindS toate elementele noi care
apar. Nici un detaliu nu trebuie sd-i scape. rfotodatd,
operatorul trebuie sd dispund de ugurintd in ?nsuqirta
c.odului propriu instalafiei cr-r care lucreazd gi si{ fie ca-
pabil sb decodifice semnalele cu precizie qi promptittr-
dine. Pentru aceasta, el trebuie sd aibl o bund lnenlo*
rie imediat5, in sensul refinerii imaginilor (:are au
apirut cu cca. un minut inainte Ei al compardrii lor cu
lnraginea perceputtr actual. Activitatea intelectualS a
operatorului se desfdqoard intre spa{iul ecranuirri, cu
tot jocril de semnale al acestuia, qi spaliul prczcnt ln
1rB
imagina{ie al teritoriului. Operatorul confrunt:i sr:nrna-
lele luminoase de pe ecran cu diverselc puncte a1e te-
ritoriului patriei Ei ajunge la anumite concluzii pe care
Ie comunicd eEalonului superior. Activitatea operatoru-
iui presupune o mare incordare emofionald qi intelcc-
tuald. Aceasta poate produce o stare de oboseal5 gi poate
primejdui stabiiitatea aten{iei. Tocmai de aceea! ope-
ratorul are nevoie de o deosebiti rezistentd fizicd gi ne-
uro-psihic5. ln pius, cel ce devj.ne operator trebuic si
fi fost antrenat anterior in lucrul fixat pe un soafiu
fca:'te restrins.
Sint unele arrne care necesitl nu numai aptitrrdini
speciale, dar qi o adecvare a regimului de via{d la con-
ditiile naturale corespunzdtoare. Astfel este, de pi1d5,
marina, care are nevoie de oameni cu aqa-zisu1 ,,simt
al apgi't. Cei ce au inclinatie cdtre mecliul acvatic nu
se tem de acesta, rezistd la monotonia intinderilor de
apl 9i dispun de simlul echilibrului, sesizind cele mai
mici devieri ale centlului de greutate al navei. Tinerii cu
astfel de adaptSri sint mai putin frecventali de flagelul
r6ului de mare. tfot aqa, tinerii instruiti ca vindiori de
munte trebuie sA fi fost adaptafi conditiilor de viati qi
cle activitate din regiunea montand. Grdnicerii care ac-
tiveazd intr-un cadrtt natural qi nu pot fi opriti de nici
urr fel de intemperii apeleazd la tineri deprinqi eu traiuL
in spafiui liber, carc nu sint rdpugi de stihiile naturii
gi nu se lasd intimidati de iutuneric. Acegtia sint, de
reguld, tineri din mediul sStesc. Pentru aviafie este greu
sd se gdseascd un corespondent in adaptdrile qi expe-
rien{a prealabild. Condifia inevitabili a aptitudinii pen-
tru zbor este rezistenta vestibulard, altfcl spus posil:i-
litatea de a suporta vibratiile, viteza, modificdrile bruEte
de pozi{ie fdrd perturbdri emo{ionale qi fiziologlce gra-
ve. In rest. specialitatea de aviator presupune o multitu'
cline de alte aptitudini, cum ar fi : aten{ia distributiv6,
diferenlierea vizualS Ei auditiv5, aprecierea distantelor,
spiritul de decizie, promptitudinea reac{iilor etc.
Pe deasupra tuturor aptitudinilor militare speciale,
activitatea militard presupune cu necesitate capaclta-
tca de a desfigura o activitate intelectuali focalizatS pe
anumite obieclirrc dc bazd. Fazele tactibe- prin care se
119
lnainteazd cdtre aceste obiective se prezi*td ca niqte
rezolvdri_ de probleme de o comploxitate rar intil:riia
in alte domenii. Participarea la rczorvdrilc tactic"
se bazeazd pe consideraiea unor murtit'clini a" "".o
topografice, spafiale, tehnice, umane este necesard "L"aiiii
nr_r
,Jum-ai pentru comandant, dar
- Ei pentru osta6i. Astfel.
cleschiderea focului din proprie iniliativi qi oricej u"tiu",l
in situa{ii fortuite impricd rezolvdri tactice cc revir-r
r-'ombatantului de rind. Mai mult decit atita, cste ner:e,.
sa-r ca ostagii sd fie capabili sI infeleag5 linia tacticl
adoptatd de comandant gi sd colaboreze t3 lgslizarea ci.
Existd suficient temei pcntru a se vorbi dc aptitu_
dini militare generice, valaLile pentru orice ai.md qi
cialitate. Sint in primul rind aptitudinile cc dcfincsc'pe"p"-
I'upt5tor, obiectivindu-se in energie gi spirit de ac{iune.
Este apoi capacitatea de a pune orcline in conduita
gi activitatea sa qi a altora. Disciplina sintetizeazd in
sine mai multe din calitdtile militarului. Capacitatea de
activitate sistematicS, riguros subordonat[ rinui scop qi
unor reguli, este rezultatul constituirii personalitdlil la
nivelul unei culturi. De fapt, ctiscipl,ina eite culturd insu-
,sitd, implantatd in om, ajungind sd regleze nu numai mis-
car_ga Ei ac{iunile exterioare, dar Ei iiala psihicd. Existd
o disciplinl a gindirii cu desdvirEire necesird acolo unde
intervin sarcini de supremd rdspundere, care trebuie re-
zolvate cu maximum de eficicnfd.
. Disciplina este o calitate, I'eunind aptitudinile cu trd-
sdturile de caracter qi reeomandind pe militar ca pe o
pr:rsonalitate bine conturatd.
Consolidind spiritul. de disciplinl Ia noilc gcrrera!ii,
armata aduce o contribulie de seam^i 1a eclucar"ca soci-
qld, la sporirea calitativd qi cantitatirrd a potcn{ialul-ri,
de acfiune al poporului nostru.
14. Talentul
llaientul a suscitat intotdeauna multe disculii. Fafi
de opiniile eelor care considerd talentul un dar inndscut
se opun alte opinii, chiar ale oamenilor cu remarcabil
talent, ce afirmd cd determinanta cea mai importantd
[20
cste munca. Evident, nu este vorba de muncS conside-
ratd in sensul ei brut, ci de munca desf5gurati intr-un
anumit ritm Ei intr-un anumit scop, care permite exer-
sarea gi constituirea de noi posibilitdfi operatorii.
Talr:ntu} se poate releva in orice domeniu qtiin{ific,
practic, teoretic, organizatoric. Intre aptitudinile de ace-
Iaqi fcl 9i talent deosebirea este calitativd : in timp ce
aptittrciinea conditioneazd reuEita in activitate, talentul
implicd obfinerca cle rezultate originale. Pentru aceasta
sint insd nccesare inovatii in materie de procedee, de
metodc cle lucru. LTn educator poate fi declarat talentat
atunci cind iqi elaboreazd un stil propriu, cind foloseqte
proccclcc create de el. Prin urmare, omul talcntat sc pre-
ocupd nu numai de ceea ce face, ci gi de felul cum face.
Unul din secretele lui consti in faptui c[ e1 cautd me-
tode noi de lucru. Or, evident, aceasta nu line de datele
native ci, mai degrabd, de travaliu, de efortul personal.
Originalitatea, dupd carc sc reculloa$te talentul, nu
rezultd din solicitarea maximalS a aptitudinilor cores-
punzdtoare (muzicale, tehnice, organizatorice), ci pre-
supunc alte conditii. Concludenti este experienta, uneori
tristd, a evolufiei copiilor-minune. AceEtia dovedesc inc5
de la o virstd fragedd aptitudini ttluitoare intr-o anu-
mitd activitatc. Daci ei sint izola{i de ceilalti copii qi
exersafi aproape exclusiv pc linia aptitudinii respective,
ajung cdtre tinerefe in situafii cc nu mai indreptdtcsc
marile sperante ce se puseserd in ei, devenind, cel mult,
niqte foarte buni executanfi in domeniul in care s-au
exersat, dar nu gi talente. Explica{ia acestei situa{ii este
una singurd: efectele nocive ale unilateralizdrii.
Din studiile flcute asupra unor oameni de talcnt s-a
lras concluzia cd aceEtia dispun, intotdeauna, de mai
multe aptitudini supgrior dezvoltater, avind inclinatir
qi cdtre alte activtdtf clecit aceea in care se afirmi ta-
lentul. Unii scriitori sint, fie gi la un nivel modest, pic-
1ori, rnuzicieni, cercetltori Etiintifici, tehnicierni ; unii sa-
vanti au Ei aptitudini artistice sau dezvoltS o merituoasir
activitatc social5. Studiincl personalitatea inovatorilor
in producfie s-a constatat cii aceEtia au Ei alte preocu-
piri clecit cele dc ordin tehnic. Astfel, s-a ajuns la con-
t'luzia cii talentul presupune o imbinare specificd de di-
1:1
 verse aptitudini, care uneori sint foarte indepdrtate de
activitatea dominantd pe care o profeseazd. s'-a ooveali
aceeaEi relalie qi in mod experimental.
h{ialaret a luat in studiu cloud clase de elevi Ia care
acelaEi preda malcmatica. Rezultatefu olti""tu
_pr.ofcsor .
erau relativ echivalente. La una din clase s-au intioaiis
suplimcntar in program ore de muzicd predate ae un
profc-sor foarte priceput, care delinea rezultate
exceD-
l.ronale in activitat.a de educal'e artisticd. Dupd doi ahi
de zile s-a constatat cd i:levii de la clasa cari- p;i;;;
+j o.i1_une educafie muzicalii au obfinut u., arrar,, consi_
derabil in studiul matematicii fala cte cealaitr ;ur5-
ceea ce est.e mai important, in constituirea ginciirii mi- $i,
tematice. Intre diverse aptitudini existd,
niEte fenomene de osmozd. Ceea ce ," r"uiiiuaza dil;r*;;;,
p" ii;ir;
dintre ele se transferd Ei se integreazd ln afta. fii, una
din explica{iile talentului este rlezvoltarea multilaterald
a'aptitudinilor, la care se adaugd pasiunea p""t u"ti
vitatea respectirid. Aceasta clcoarele, evident, nu " este
suficientl nici multilatcralitatca ; este necesar ca mul_
tiplele aptitrrdini solicitate sd se focalizeze p" ,rrr" On
cle, cea clefinitorie pentru talent, sd se investeascd tn
aceasta Ei s5-i confere acel specific care se traduce prin
originalitate.
15. Studiul aptitudinilor
DagI aptitudinile nu se confundd cu eleprinderile qi
cunoEtinlele, aceasta nu inseamnd cd ele pot fi realizate,
cd se pot obiectiviza in afara unui anumit stoc cle cunos-
tinle gi deprinderi. Oricit de bund organizare a auzului
ar avea cineva nu poate reugi in activitatea muzicall
daci nu-qi insuEegte o serie de cunoEtinfe gi tehnici ale
execufiei muzicale, mai ales instrumentaie. 'Tot aqa, ori-
cit ai fi de inzestrat pentru profesia de aviator, este im-
pg:illt sd aiungi.s-o Ei practici cu succes in absenla pre-
gatrtr corespunzdtoare. Aptitudinea latenti permite o
t-acila insuqire a cunogtinfelor Ei o structurare a deprin_
derilor prin care, pind la 'urmd, se realizeazd. Totufi, -su_
722
bliniena incd o datf,, este nevoie si se realizeze respec-
tiva instruire Ei exersare chiar dac5, uneori, aceasta
necesitd timp indelungat -_ luni de zile sau chiar ani-
ln accste conclifii. pentru a ne da seama in ce mdsur6
omul este capal.rll pentru diverse activititi, trebuie si-i
considerim aptitridiniie qi pregltirea intr-o strins5 uni-
tate. ln acest scns, un autor propune s5 se facd un in-
ventar al formclor dc activitate de care individul este/
apt. I\{ai jos, orientindu-ne dupd A. Rey, vom prezenta
un astfel de inventar al posibilitSfilor subiectului ince-
pind cu formcle clementare senzoriale Ei senzomotoril
de ac{iune, trccind la procesele simbolice, verbale, ne-
mice, de memorie qi ajungind la operaliite mai comple-
xe, dc orclin rat,ional Ei al specializlrii activitAtrii inte-
lectuale.
1) In plimul r'irrrl, lrcl;r,ric urmdritl capacitatea de
reractivitate scnzorial[ din punctul de vedere al fieciireia
dintre modalitl{i : vizual5, auditivS, tactild, chinestezici,
olfactir.S, vestibulari, termicd etc. Aici se cerceteazd
acuitatca, adicS posibilitnfile absolute ale sensibilititii
{r'ederca untii obiect de 1a distanld mare, auzirea sune-
tului goptit, simfirea unei atingeri foarte fine, sesizarea
trnui miros slab sau a unui gust) Ei, de asemenea, sensl-
bilitatea diferen{iat6, adicd acea capacitate. de a distinge
vizual intre doul puncte foarte apropiate, auditiv
tre doud sunete apropiate, tactil - in-
intre doud puncte
-
ale pielii atinse de virfurile unui compas. Indeosebi, sen-
sibilitatca diferen{iati prezint[ o mare lnsemndtate pen-
tru activitatea umand ;
2) Operativitatea Ei comprehensiunea perceptiv6, a-.
dicd posibilitatea ca in termeni rapizi sd vezi gi sd iden-
tifici un obiect. sX auzi gi sir identifici un sunet com-
plex;
3) Posibilitatea de a trla obiectele de acelaEi fel
dintr-o colectie eterogen5. De exemplu, dintr-o serie de
cuvinte si se aleag6 acelea care reprezint6 nume de
fiin{d; clintr-o serie de figuri care sint geo-
metrice etc. ; - acelea
4) Asocierea de elemente identice Ei asamblarea 1or.
Se prevede ca dintr-o serie de numeroase obiecte sE sc
123
 aleagd acelea care corespuncl unor forme date, aEa
curn 13) Asamblarea mai multor elemente intr-un tot,
se face. in. jocurile cu incastrdri; fdrd nici un model. Astfel, subiectul va cluta si g5-
^ .5) Aptitudinea
Subiectului
cle im-ita-fie a gesturilor Ei a posturii.
i se ccre sd imiie pu -rr' altul care seascd o potrivire in aqa fel, inclt toate piesele sau fi-
a executat o actiunc sau gi_a exprimat viu o atitualne; gurile ce-i stau la dispozifie sd fie montate intr-o con-
"ffi;i-;; structie de ansamblu ;
6) Imitarea unui efect.'Se declanqeaz6 .r""i-rd
migcare in spafiu, se transfor-e"" 14) Gdsirea pdrfii care lipsegte dintr-un tot qi com-
Lt-:g":",o.
suDtcctulur i se ccre si facd acelagi lueru; ""=oUi""tl pletarea acestuia. Astfel, se poate ardta un motor din care
s-a sustras o piesd Ei se cere subiectului sd spunS ce
*7) Capacitatea cle recunoagtere care, dupE cum s_a lipseqte
lllj:l probir retatatd ceva mai ,"!, *-pr"t" ;
roarte tt^,_:-t"-"
ugor '".erific_a Rr]n metoda demonstrdrii pu ^r",r"i 15) Identificarea unei figuri sau a unui agregat in-
limp a .unei figuri, iubiectur trebuind sd o i^dentifice complet. Se dd un desen care nu are decit citeva trdsf,-
apoi printre multe altele foarte asemindtoare ; turi gi unele elemente, subiectul trebuind si-qi dea sea-
--8)
Elaborarea unui semnal sau, altfel ,tG; ior*"r"* ma ce anume reprezintd desenul respectiv ._ poate o
reflexelor condifionate locomotivS, un tanc etc. ;
cu ajutorul unui anumit .in lanf. Se'Aectangeazd'o ;"ru;; 16) Analiza perceptivS. Idcntificarea intr-un obiect
stimul, at iinui i,rr"i, ;" ;ikil:
Apoi, la acest stimul se asociari complex sau intr-un desen a unei anumite p5rfi. De
altul auditiv s.a.m.d.; subiectul ""-"ttrrf-a". "ir""f,
ir"Lrriu "ii"r,
,t ;;";i;;;; exemplu, o persoand este vdzutd fugar. I se cere subiec-
la oricare din'suneteie ra nici un altui tului sd dea un anumit detaliu din lmbrdclmintea aces-
apropiat de ele; "ro"i"i", teia. Sau : se face o demonstratie pe o instalatie tehnic5,
. 9) Descoperiri gi demontdri rapide qi corecte de felul cerindu-i-se subiectului sA spuni care era culoarea unei
celor care sint necesare in tehni"$ picse ;
ci{iul de clemontare a armei in piesere t"-Ui"u
"rr.ro.".ri "o"_ 17) Segregarea perceptivi -- activitate ceva mai com-
19) oblinerea unui obiect siiuii-in afara
^ de- acfiune directd, prin rnijroace ""d;""t;i;'
razei noas- plexd decit cea clc mai sus care presupune ca dupd
tre lnai"e.te.
-i"afti*e De exem_ demontarea unui agregat sau-,cxplicarea unui desen sd se
plu, obiectul este suspendat fa gi nu poate fi incliee, rind pe rind, toate el.ementele componente ale
?,tT:^"i.ST_ (::t" pus intr-o tea"ei d" fid;-'fi-;;"; accstuia ;
.1-.:"9s rara procedee specialen este aqezat dincolo de un
gntaj pe care nu-l pofi escalada etc.).: i se 18) Triaj discriminativ qi clasificarea. Se dd o colec-
tului sd gdseascd mljlocul prin carc'poate ficere subiec_
oUtinJ-o-
tie de obiecte foarte diferite care trebuie sd fie clasate in
grupe, dupd insuqiri comune (formd, mdrime, culoare,
lrrecrul ;
11) Folosirea cle obiecte intermccliare substanfd, intrebuintare), pe care subiectul insugi Ie
practicd 9i confectionarea- rapidd de instr,munte intr_o situafie alege :
ob{inerea perrti", 19) Clasarea dupd un criteriu dat;
unui anumit efecti--
Colstrucfia dupi moctel. Respectiv, se dau c 20) Reproducerea stmcturii unui ornament, cu aju-
,^ 131 serie
componente, se indicd- planul, _a"freia- ,au tonrl unor elemente care pot fi jetoane, befigoare, car-
l1.:l:Tu"te
rnsraralla reald gi se cere subicctului si1 asambl*r" tona$e, monede ;
mai corect piesele date. Uneori, ,*a"f"f ;--fi;;;; "ti 21) Reproducerea unui obiect prin desen;
tot timpul lucrului in raza vizuald a subiectul,ri, uit,_.i 22) Desenarca dupi o tenrd formulatd verbal ;
tlq:ryleazE, iar subiectul trebuie sa fucieze-b"-ffi
:""^
ue memorie, lucrul fiind astfel ceva mai dificil 23) Ilustrarca prin desene a unor evenimente cuprinse
; lntr-o povestire sau petrecute an.terior in colectiv;
724
t25
 24) Executarea unor ordine date prin gesturi;
25) Execrrtarea unor ac{iuni compiicate efcctuate de
o persoand qi vdzute de cltre subiect'
'2e) Bxecirtarea unei sarcini date vlrbal foarte laconic,
tdri repetifie gi limuriri suplirnentare ;
27) Identificarea rapidi a obiectului, fiintelor, Insu-
girilor, relafiilor, direcfiilor spatiale. ac[iunilor indicate
verbal. De exemplu, se pronunti euvintul ,,tnainte(! gi
subiectul trebuie sd indice direcfia ; se spune ,,in" Ei su-
biectul tlebuie sI concretizezc acest ,oin" ; se spune ,,ace-
1aqi" gi subiectul trebuic si qdseascl doui obiecte iden-
tice ; se spune ,,diferit(' ;i tlcbuic si arate ce este diferit
in imediata lui ambianld ctc.;
28) Discriminarea comparativ5. Se c{:}re subiectului,
intr-un anumit context, si arate rapid care este cel mai
mare, cel mai mic, cel mai rczistcnt, cel n'rai slab, cel rnai
greu, cel mai uqor;
'29) Repetarea nnui gir verbal. Se pronunfi o serie
de cuvinte asociate in" fraz5. cu in{eles satr fdr[ lcgdturl
de sens ; subiectul trebuic str reproduci $irtll cit mai
exact;
30) Denumirea tutulor elcmentelor, insugirilor, rela-
]iilor, acfiunilor care sint ck:mon-strate intr-un contexb
anumit uman, intr-un tablou etc.; foarte ra-
- natural,
pid, subiectul trebr-rio si ingiruie cuvinte cc califici obi-
ectele, insuqirile Ei acfiuniic respcctive;
31) Proba resurselor dc vocabular. Se cere, de exem*
plu, sd se spund nume cle magini sau de arme! sd se enu-
mere insugirile unui anumit di.qpozitir,' tehnic;
32) Proba disponibilitdfilor asociative. Se dd un cuvint
qi se eere subiectului sd rdspundd cu toate cuvintele care
ii vin in minte in legbturd cu acesta. Se poate introduce
gi un criteriu cale sI aclione'ze cuuintclc r5spun"s, adici
se poate cere subiectului si foloseascd numai adjectivc
sau sd indice numai calitdii, numai defecte etc. ;
33) Gdsirea de sinonirne Ei omonirnc. Dindu-se un
cuvint sd se g5seascd un alt cuvint cu acelaqi infeles sau
cu un alt inleles ;
34) Verificarea posibilitd{ilor de a descrie qi de a
povesti. Dupi ce se prezinti o scen5. se ccre sI se facd
1:ii
o relatare cu cuvinte proprii sau sd se povesteascd unele
evenimente produse ulterior in viala restrrectivei colec-
tivitdti ;
35i \ierbalizarea unei amintiri. Si se descrie sau sE
se povestea.-qcd lucruri care fac parte din experien{a mal
indepdrtati. a subiectului ;
3^6) Completarea lacunelor dintr-un cuvint o frazd,
o povestirc sau ul'r text explicativ;
3?) Dcfinirea. Se dE un cuvint oarecare -,si se cere. de-
finirea hii. clasa cJe care apar'!.inc, prin ce se caracterl-
w.'azd, cr'l itrnc{.ie indeplinegte etc. ;
38) Reznrnarea. Subiectul sb exprime foarte pe scurt
o povestire audiatd anterior sau sd schifeze un eveni-
naerit care' s-a Produs cindva ;
39) Intcrpretarca. Sir gds,eascd gi sI formuleze toate
semnifica{iile unei situa{ii, ale unor raporttlri, si caute sd
expiice ctre ce anume s-au produs iucrurile intr-un anu-
mit fel, care este insemnirtatea lor, care sint consecin{ele
posibile, cll cc anun"le ar putea sd fie comparate eveni-
nnentele sau sltuatiile luate in discutie etc';
40) Dezvoltarea imaginarS' Se dd un inceput de text
sau un fragmcnt cle c-lesen ;i se cere subiectului sd-I com-
pieteze in
-cnlp
logic, fantezist' in.continuare' Se mai pot
da 2-3 etttrinte,- cerlnCu-i-se si inchege o povestire ;
41) Clasificarea de cuvinte. Se dau clteva zeci de cu-
vinte qi se cere subiectului ca -sd le reuneasce dupd sem-
nificatia cornund ;
42) Gisirea tc'rmenului cel rnai apropiat ca sens' Hes-
pectii, se db un cuvlnt Ei se cere s6. se g6seasce rtu untrl
[*"""ur", ci acela care are cea rnai strinsi leg5tur6 cu
aeesta ;
43) Comparafia complcxd, prin c&re se inteleg-e sta-
bilirea tuturor asemdn6iilor qi rieosebirilor dintre diverse
obiecte
-- sau dintre diverse situa{ii ;
++l CXasificarea ieraririzatd in clase qi subclase a cl-
torva zeci de cuvinte;
45) Organizarea intr-o propozilie a citorva cuvinte
date disparat;
46) Froba de citire, urmatd de explica$ii;
4?) Proba exPrinn5rii in scris ;
727
 48) Particularitdfile insugirii unei limbi strdine 9i mt.
sura in care ea este stipinitd, in raport cu eforturiie dc-
puse ; mintal un itinerrar in sens invers, de a reconstitui un nrr-
49) Traducerea dintr-o limbd in alta;
50) Insuqirea gi utilizarea semnelor neverbale cunl
sint cele folosite in telegrafie, cele cu care ne intilnim in
hidroacusticd gi radar etc.;
51) Gradul de dczvoltare al numeraliei ;
52) Posibilitd{ile de a inseria obiectele, respectiv de
a le pune in ordine, de la cel mai mic la cel mai mare,
sau invers;
53) Conservarea unor proprietS{i ale obiectelor in con-
ditiile in care acestea se transformS. De exemplu, a\rem
doud bucdfi de argil5, plastelind sau chit, care au acelaqi
r;olum qi aceeaqi greutate; ele se prezintd ins5 in forrnc
rliferite. Din una sc face un tub iung in form6 de qar:pe,
iar din alta o sferd. Se cere subiectuLui sd compare, nlrmai
pe bazd de observafie vizual5, greut5lile sau volumul pe
care iI au respectivele strlxtan[e. Dacd, indiferent dr:
{crrmd, subiectul iqi di scama de echivalcnfa dc volum qi
de greutate, inseamnd ci eI reuqcqte sd conserve respec-
tivele propriet5$i ;
54) Gradarea unor obiecte, situafii, cuvinte in ordinc
calitativd (care sint mai importante, care sint mai pufin
importante) sau in ordine strr-:cturald. de la simplu la
complex;
55) Stabilirea succesiunilor temporaie ;i cauzale ale
stlrilor Ei evenimenteior;
56) Verificarea gindirii critice. Se ccre sd se observe
contraindicaliiIe, absurditS{ile implicatc intr-un tablou,
intr-o situa{ie sarr intr-un text ;
57) Gdsirea relafiilor identicr: intr-un ansamblu, res-
pectiv intr-un tablou foarte complex. Se cere sI se gd-
seascS toate obiectele care tin Cc o anumiii categorie
sau de o anumitd formd etc. ;
58) Fiind date doud elemente care se afli intr.-rln
anumit raport (de dimc'nsiune-., r.olurn, clcpendcn{e func-
lionale, contradicfii), sd se gdscascd alte cloud elemente
care s5, fie exact in acelaEi raport. Este vorba, prin ur-
mare, de imaginarea qi construirca unor relalii pc bazd
de model dat cum ar fi Pat si Patason, ciinele ;i pisica,
128
::emorcherul gi Elepul, pilolul gi racliotelegrafistul etc. ;
59) Reversibililatea sau posibilitatea de a parculge
mdr sau un cuvint pe direc{ia inrrersd, de a reproduccr
o porre-stire de la sfir;it 1a inceput ;
60) Verificarea capacitS{ii de a sesiza o regulii sau o
lege carc este impiicatd intr-o serie de elemente (de
exempiu cifre complcxc de tipui adifiondrii qi s'Lrstrac-
{iei succesive salr cuvinte ce alterneazd dupd o anumitd
norm5, de pildi : fiinte, plante, h,rcruri q.a.m.d.) sau in-
tr-o scrir de fenomene naturale sau tehnice. Subiectul
tlebuie sir-gi dea seama dc ce ;
61) Idcntificarca funcfiilor pe carc ic indeplinegte fie-
cara din componentelc unui sistern (un agregat tehnic,
un organism, o echipl complcxi) ;
62) Inventaricrca operaliilor logicc pc care 1e stdpi-
negte sr-rbiectul : ra{iunea inductivd, deducti",I ;i de ana-
logie, numdrul de judec5li ce se succed intr-o ratiune,
posibilitdlile de a opera anajize sistematice mergind pini
ia detaiii gi de a facc generalizdri treptate etc.:
63) Inventaricrea opcra[iilor de matctnaticl pe care
subiectr-rl le poscrid ;
64) Invcntarierc'a opera{iilor gi dcprindcrilor practice
qi tehnicr. dc cart' dispunc subiectul ;
65) \'crificat'ca aptittrclinilor profcsionale.
Daci nc propunem sf, calacterizim cit mai cr-rprinzi-
tor potcn{ele unui individ, toate aceste posibilitdti de ac-
tivitatc trcbuic sd fie urmSr'ite din punctul de vedere al
prezen{ei sau ai:sen{ei lor, al nir,'elului de dezvoltarc.
Simpla constatare a posibiiitd{iior cle a indeplini o ac-
tiune nu este suficientS. In primul rind incd nu cunoas-
tem la ce nivel de dificultate este capabil subiectul sii
rezistc in indeplinirea ac{iunii respectivc (in cazul cali-
t5{ii rezolvdrii uneri pro}re). Ca atarc, trebuie sd mdrim
treptat gradul dc clificultatc al respectivului tip de probi:
I sau de ac{iune, pentru a constata limita pind la care, ln
t momentul respectiv, individul este capabil sd mearg6.
J Apoi, mai exist[ o problemd a rltiiizirrii aptifudinilor,
preg5tirii Ei competenlei. ln instnrc{ia qcolard qi militar6
individr-rl este, cle regul5, format ;i vel'ificat succesiv pe
diverse, iaturi, respectiv el estc solicitat numai intr-o
I '- c- 2il1 12r,
anumiti forml dc aclir-itate in fiecale momcrrt. X:r tcstcle
psihologice, aceastd situatie este qi rnai prt,gnantd. In
practica vielii insl se intimpld ca indir,'idul sd fic nevoit
sd facd fatd la sarcini complexe, sd trcbuiascl si rczolve
competent qi in lan! sarcini de diversc tipuri. Se produce
deci un fei de aglomcrare, de comasare, cie conrplexare
a acfiunilor. Omul, in ecr'1aEi timp, trclruir: sit c.,bserve"
sd imaginezc, sd-qi aclucir aminte, sd calculeze, sE formu-
Ieze, sd ac{ionezc conform unui scop. In concli{iilc }uptci,
aceastd solicitare multiplir qi complcxa ajunge Ia maxi-
mum (aici se adaugd gi factorul timp, dcsprc a cdrtti
insemn6tate nu mai estc ncccsar si vorbim). De aceea
devine necesard verilicarea capacitdlilor cle ac{ittnc ale
oamenilor in condiJii complexe" Prolrt'lc psih<liogice pre-
conizate mai sus, dupd ce au fost illvcntariate rind pe
rind, ar trebui sd fie ;i asociate. St' pot da 5-6 probe
integrate in una mai complcxd. S-ar puti'a in1lnlpla ca,
in aceste condi{ii, rezultatcle sd fit-' altclc.
Procedeele despre care atn vorbit rnai stls sil't'l rlrien-
tative. Specialistul psiholog militar arc largi posibilitS{l
de adaptare a acestor procedcc la condiliile concrete a1e
mediului militar, in raport de arma, spe'cialitatea, func-
tia etc. in care subiectul i9i desfSgoarb activitatca. Viata
rnilitari oferd o infinitd gamd dc posibilititi cie aclaptare
a acestora.
Psihologia rnoclernd a aptitudinilor insistd foarte mult
asupra verificdrii ratrclamentrrlui. Chiar rlaci'r se constat6
cd un indivicl estc cchipat crt anutl.ilil opt'r'a!ii, aceasta
nu inseamnd cd noi qtim ce randament poate sir clea, in
ce masure este productiv ;i denronstrcazd cfcctiv o marL-
capacitate de muncd pe linia utilizdrii rcspcctivc'lor ope-
ralii. Subiectul cunoaEte aclunarea Ei srcide'rca. riar dacil
il solicitdm ceasuri intregi pentru a face acinnit'i Fi sci-
clcri de cifre mari, afa cum aratb Rev, t'l poatc trecc la
un ritm lent, devine oscilant, inciiie're'nt, obosit, dup}
cutn foarte birre poate sI tlemonstrt'zr-' cd c-stc rezistent
qi-qi menline calitatca lucrului pe luni:i driratS, asigr'r-
rincl Ei ritmicitatea corespunzdtoare. Prin urmare, dupd
inventarierea activitir{.ilor de carc estt' apt sttbic'c:trtl, tre-
buie sd-i verrificdrn ::andamentul piin ac,- lt'a,ci pl oltc vtt-
130
rificart', I'rrp'-'tate, ciate i' dirr'r'se rrariante succ.date pi.
o durati nrai mai...
Pe'trrr a stabili randamernrul 1r't'i-l'ie sd {inem scamd
(lrr r.lrmetoarele cr:iterii :
I) Rapiditatea ac{iunii ; 2l Ilela{ia cjintre rapiditate
qi calitatea execufiei; B) i\,Ienfinerea capacitltii de mun-
ts r:d,..obosea15 qi surrnenaj ; 4) Stabilitated ateniiei b) Ra_
;
I
piditatea memorizdrii gi adr-rcerii aminte ; O1 'RapiOitut"u
instituirii ritmului, menfinerea lui gi automatizarea ac,
tiunii : 7) Capacitatea de conducerc simultand
natl a di'ers.k;r ac!iuni, organizarera activitd{iisau
I
Nj alter_
gi Oisiri_
iru!ici atcnfici.
o
I)eoscl.rit dc. impo.tantl ;i rrtili pentru determinarea
aptitudinilor gi raridamentului poatc fi experienla colec_
ti'ului in carc activeazi individul. klembrii colectivului
au celi-. mai bune condi{ii pentru a se observa gi aprecia
::eciproc.-Ei.ljung astfel sLse clasifice dupd anumite cri"
terii gi clasificlrile ior ajung Ia un inait siadiu de obicc_
tivitate i;i prccizie. Gh. Zapan a propus sd se apeleze la
aprcc'ic'ile c.l.ctir',,. cerindu-se - ceior crintr-o unitate,
grupe, pir-rton, clasl ctc..sd noteze pc o foaie pe prir"ii
cinci insi mai valologi,_ clintr-un pui-rct ac vcA6rl,'-gi- p"
Lrltimii cinci' se cere dcci sr se lnclicc cxtremcle : care
sint cei mai buni ociritori, cercetas,i, tcirnicieni, spe"iatiEii,
cintSreti, recitatori
"1". IDupd ce se siring cel _ai puii,-,
la respectiva aetivitate.
care ccrespund
foile;;-d;;i*
creazd rnaterialui clupd mctoda rangurit"or, staliii;il_;"
e-ract,ordinea- dupi nurnlnil dc indicdri pentru primclc
s.au ultimcle locuri, r.estul sul-riectilor iiincf
ocupinC o pozifie nri-jlocir,.
consia.ilf;;
 ]\T. C,{RACT'ERUL {ia social5 9i profiiui caractcrial. A fost astfel clescris
burghi'zul ahtial de Lreneficirr, pcnlru carc totul oste l)a-
CI nul ;i cale considerd qi pe ont ca o simpiS marfd din
care sc pot scoate profituri ; s-a prczcntat figura prolc.-
taruiui care, fiind intr-o silua[ie, aparcnt fdrd ieqire,
acloptii ca linit: principak) in viald lupta rex,olufionar5,
ncavind de pierdut clecit lan{urile. S-a reler:at in chip
impresionant solidaritatea proletard concli{ionatd clc mun-
1. Clonsitlelir{ii generaie ca industriali in cok.ctivt' mari qi stal;ilr'. SemnalSm gi
caracterizar€ra carc a fost datd fdranuh-ri miiiocag din
Caracterul reprczinti cca mai inallr'r ;i sintcticit for- orinduirca capitalisi.S, mijlocag cart', tocrnai clatoritd po-
matie a personaiit5lii. El lezulli clin intcgrarea in..anu- z.i[iei lrri cc'onomict', incerarcl pt dt' o partc sd se chivcr-
mite modalita{i de comportare Ei con<iuitA a intregii ex. niseast'i-r plitr spcculafii, iar pc dc alti'i parte sc solidari-
perienqe clc viata. Caractr:rul a fost con'\iderat ca zcaz.i cu fiiliinii sirraci intrucit qi el este ult om care igi
i"pt<."l"ti"d rrucit'.rl csenl,ial aI pt'rsonalitStrii,- :i, 1i49 r:igtigir piinca plin muncl 5i sufcri dc pt-' Llrma ('xploa-
dailtor cle seamS pentru pcrsonalitate. in ansanlblu. se obiec-
ln tirrii.
se manifesia esc.t1i sociald a omului Ei Profilele caracteriale sc modificd esenfiai o datd cu
""tu.t"t
tiveazd valoarea lui molali' transformarea sociaiistd a sor,ietSlri. cind apare o nou6
Cuvintul caracter inseantnd tipar, pt'ci'tc' Dc -la in- viziune asupra muncii in t'aport cll carc sc definesc qi se
cep;t s-a intelcs clcci prin carac'lt'r o anLlmit[ confrgu-ra-- apreciazd valorilc umane, sc gencralizeazi, devotamentul
;r"" t;;;i"iia. t"tr"aga via!5 ;i activitatc a omului' fa{i-r cle intercsele olt;tc;ti.
lL""riarile, reactiile cmo{ionalc qi inten{iile poartd pe- Sin<.rnimia dintlc social gi caracterial nc ol;iigir sir re-
;;i;;";;;t"ti"ru-'il* aceea, caracierul a mai fost al
consi-
indivi-
r:rrnoaqlt'm fatpltrl tloltinclirii caractc'rulrri prin asimiiarea
;il ;- ca- ipecitic psihic .,,i cornportarncntal rclafiilol sociak', a i<lt'ilol rlorninante akr timptrlni, prin
;;1;i, ca o slrnd cle'insuqiri complexc cc deosebesc pe r:onfoln.rnrt'a la an(rmil,c r','gtrli r.t' sc impun in<lividului.
rela-
Lln om cle altul, ca tln porirct psihblogic incliviclual' Sc in{r'lcgt' c'i ;i configura!,ia inrlirrjclualir r-rativi are o
tiv stabil qi definitoriu pentru om' anurnitS insemnitatc, temperamcntul imprimind cara("-
In claborart'a caractcrului corici'ird atit intt'lccttrl cit tc'r'uiui un anumit colorit. Esenlial este insd con{inutul
si emotia si vointa. Aceste funcfii se inlt-r'fereaz5' se in- social, moral gi cultural care se insuqerEtc pe parcursul
ac..ror insr.reir.i sa. trisituri de vic{ii cle citre inclivid. in configrrarea caractcmhri, nc-
;:#;;;;J^ir,"iJri"ir"n
," i" conduitir' Erriclt'nt' "1tu"t:::l incloiclnic, decisir-c sint imprejurdrile dc viatI, drumul
caracter
""p,i*a
"u trepiat
i"-"o"t"t"tzd pc parcursul vielii' lli nn, nlult: ll:.o concret pc carc il s:trdbate individul in viata sa, modelele
'roLutr' lrrnanc pe carc le-a intiJnit, relaliiie in carc s-a angajat,
cle la na$tere, cum este cazul temperamentulLu' provine
cd qi caracterrrl clintr-o ac{iunilc,. pe care le-a indeplinit. ilocmai de accca
unii autori au considerat
structurd nativd, ;- manifcste ins:i mai tirziu' Nimic {lt'ctind in linii mari cpoca qi c}asa social5. colcctivitatca
";;;.
mai eronat. DacA analizem caracter('le in raport
cu cpocile mai r-estrinsd din carc face parte indir,iciul caractertrl
i-r-t*i"u,ii"ind seama clc apartenentcle cle clasd Ei dc con- sc plt-'zintJ. finalmcr-rtc intr'-o fornir strict-, inclividual6,
stabi]i ctr uqurin![ pri- rlrcpt un unicat, un fapt ircpctibii, izvolind din istorta
iliiir" concretc aie- ecluca[it'i in formarea caractc-rttlui'
vom-
inriiviciuaif,,
matul mediului qi "d''"ati"i Func{ia caractenilni este aceea de a lega pc individ
il lucr5rilc lor, clasicii mal'xism-leninismultti, "" :::11- pozl- dc realitatc', clr-' a-l pune in anumite laporturi cu diver-
nalat in mod conving;itcr intt-rclupe].rilcnta c'lilltrc
1:13
132
selc latrrri alc r'.'aliti{ii. Nu este vorba insd dccumreiafiil': cu oamcnii. Datoritd accstui autoreglaj specific, ornul
asupra subiectului' cstt apare fafd de ceilai{i intr-un anumit fel.
i"'"-.: p*dotirini obierctul
ni sc infdtiEeazl ala lJzual se infelege prin caractcr Lrn mod cle a Ji. In
;;;- p"'"""p1i"i, in cale obieciul care recep[ioncaz5 acest mod de a fi principalui e,qte elcmentrrl moraln
cl.'sa',, ai cunoaEterii logice
""- "it"
;;;"l;;;rx i,-,f ormaf iiie clupd s{rqL''*^ s"l:TI
.:tlii: aproape toate trdsdturile dc car:acter avind Ei un inleles
i)e' ac,rastl cialti t'stc vorba de rclafii in carediverselor
iruUatrva etic. In cazul de fafi, etica nu trcbuie v[zutd ca o stiinid
,*ulri..'cttrltri,- pt'in care c'l se impune despre moral5, ca un fenomen social, ci este vorba despre
iilpt.jiitl.i ;i plin'cale i;i manifestl specificul siu in-
"'p"tJi"" factura morald a individului. Aici, oricurn, moralul este
integrat, realizat psihic ;i c'ornportamental. Caracterul
diviclual.
--'
-"i ca inclii'iclul sd scin.manifeste
P;;tt'" intr-un fel sau este inteles gi ca profil psiho-moral al individului. Existd
uft"f, l."tri" sa Jiipune, forttl lui lSuntric' de o insd gi tr6situri de caracter carc nu au o -semnificatie
oiganizare prihi"it, prin care sd fiitreze toate moral5 exprestr, ci care sint, ciin acest punct dc vedere,
""""*iti
ilt.r*"iiif;ar; r,in^clin lLirn.a inconjurdtoare. In consc- neutrale.
;t"€E;iidul va t""fr"i sii se orientezc intr-un anumit Toatc accslca sc refcrr-i itrstr la caractcrul cunsidcrat,
sine in raport cu accastl global. In viafa de toatc zilclc noi ne intilnim fr.ecvent
mocl in lumc Ei * t" pe
orientart-.
"o"Aoci cu aprecicri ale elemenl.elor caractcrialc. Empiric, aces-
,^-i".til" psihologicc asupra caract<:rului sc referi' in- tea sint numite trdsdturi, adici segmente ale portretului
selectir'6 asupra sau profilului psiho-moral gi comportamental. Se intelege
OeosJi, la doui Jlcmt'ntci: olicntarea saLl au- cI termenul de tr5sdturd nu are decit un sens descrip-
i*ptCrit".iltx",'it'tii si :;pct il'it'trl autocon<lrtcerii
toreglajului. Ix' acee; ;-; r'orbit dcspre r.rnfutsul-111- tiv. Sarcina qtiintei este ca si explice in ce constd fie-
ii;;;id, trebuinte, motive formate social' despre *11]1; care din trdsdturi. N'Ien{iondm cd in lexic sint fixatc mii
vom,ro*r'bi $i despre scopurl' cle cuvintc carc dc:;crnneazl tr5stilLrrile de caractcr. Este
e";i",ii'id;ahLli. <hrpa crrm In Iinii mari' acesttra clar cd inlelegcrea lor contribuie la explicarea caracteru-
i"oti"a"ti, orgur',ir;-,= r'oIunlarS' Printr-o lui in intrc'gime. Dar, cc se ascundc in spatele unci trlsi-
;;"f i' ;;i";;;6i;--p;ihologice alc. . caractcrului' trdsdturile de ca- turi ? Psihologia a inccrcat diverse solu{ii. S-a arirtat cd
anttniti condensarc u tot slc constitule
cste un motiv, o trebuin!5, o dcplin<iere. S-a interprl-
racter.
Ananiev enumera urmStoarele componente
psihologice tat trdsdtura Ei ca r-rn gcst, ca un act, ca ceva de orcl;n
(trebuinte' pcstural.
ale car:acterului : orientart'a specificd ili"t-"Ig' Pentru a inlelegc mai binc. constitulia trdsdturilor,
i.l"ai"ti), deprinclt:r'ilc tnor';-ile (ataEamente' asplratrt)' mo-
a"ritalil'd cle
'comunicare cu ceilal{i oameni' trebuie si revenim la ordinea caracternlui ;i a fiecdreia
lq"-qt]l:'l.9:t^- dintre trdsdturile caracteriale. Dupd cum am r'dzut aces-
prc prclpria pcr"soan5, instrqirilc voluntalc ql rnt'cJectuare' din tcm- tea se forrneazi prin insugirea un-ei rt:la{ii socialc sau
ialticulir"itlfitc cnrotionale clinamice' I'czultat't' cle a gdsi un fir intenrn:ane, prin insugirea unei modalitl{i clc comportare.
ffi;;i:";;;ili";'i*a "u""*itatea constittrtive ale caracte- Rela{ia dcvine componenta caracterului pc mdsr-rrd ce se
i""ili*at." prin aceste elemcntc prioritate elementelor emolionale interiorizeazd. De pildd, tat5l se manifcstd fafir de copil
t:"iiii. u"ri autori acorOa tn chip zgomotos, nervos gi dur. Rcspectivul mod cle
(Itibot). A. Ro$ca u aoli"it calactcrul ca trn ansambiu cit
;;;;t#;;.^arti ""t"tipuu acceutulcapevoinla voiirti.r (Korriil"r" comportare devine propriu copiiului insuEi, cet-e se va
AOter; ; caracterul a fost definit Ei
-g<Li"ri""f motarrcc'str: manifesta ca atare gi fafd de colegii lui ;i, cu atit mai
;'d;i;-id ' ltt g-"tt"tc, gsje indreptirtitd
'stabiii de aut'oregiai idcca muit la virsta adultd, va prezenta tri'rsdtura cindva a
o la tatdlui, devenitd deja acum Ei a iui. Intr-un anumrt co-
clespre caracter
"u "t"aliitate
;i;;i; ptorr-ru*"tot mari ale vielii socialc:' a t'apottulilor lcctirr se imprrne cli-sciplina. Faptul estc ini{ial constric-

134 135
 \
I
tiv, pc urmb membrii colectivului se obiEnuiesc ;i, fil
nalmentc, ajung ei ingigi sd nlanifesl.e disciplinS din pro-
prie ini{iativd, cdutind sd o impund qi altora. Cu altc cu-
vinte, ceea ce constituia relalie pornitd din afard c6trc
subiect, dcvinc rcla{ic crr punctul de plecare in subiect'
Aceasta c'stc ai,itr-rdinea. Din motive foarte intemciatc,
mulli dinl,r'c psihologii epocii noastrt: (John Devey, NIca-
sigcev, Ralca, Parrclcu q.a.) consider6 atitudinea ca ele-
mentul componcnt aI calactcrului. O clati cu aceasta' sc
ajurrge Ia ctefinirea csrocterului ca un sistem de atitu-
rlini-stabile ;i specific inditticluale, an-:ind o semn'ificali'''
rnoralit ;i defini,mt pe oin ca mentbru al' societdfi'i' Ati-'
tuclinea este: un fenomen cu o constitulie foarte com-
plexd, sintetizind in ea o serie de insuEiri psihice qi ex-
primindrr-se cu necesitate Ei in conduitE.
In continuare. vonl prezenta un lir clc elernente ale
viefii psihice in scopul cluciddrii constitutici atitudinii.
2. Instinctele urnane 9i congtiinla
Vorbind desprc instincte, ne referim de rcguld la
animale. Este insd neindoic'lnic cd gi personalitatca uman.l
are o bazd instinctivd. I)e aceea va trebui sd ne ocupdm
fn generc de instincte pentru a desprinde caracteristicile
lor' la om qi a stabili locul pe care acestea il ocupd in
conterxtul personalitdtii.
Instinctul estc un mccanism adaptiv (dcci privinrl
r,iala dc rela{ic), intrinsec organismuhti, stabil, egal pcrr-
tru to{i indivizii ce lin de o annmitd speld. Iirstinctul nu
depinde de procesele cle invdlare prilejuite dc viafa incli-
vidualS, fScinci parte din echipamentul ereditar. Deqi este
biologic oriental spre un scop, instinctul se dcsfdqoari
ca cie la sine, in urma anurnitor incita{ii internc qi cx-
tc.rnc, animalul ignorind scopul conduitei sale.
Biologia contemporand a aiuns la concluzia cd meca-
nismcle instinctirre sint rezultatul adaptdrii multimilenartl
a spe{ei la anumite condi{ii de existenfd. Reactiile utile,
acelea carc rdspundcau unor factori invarianli ai medir-rlui
Ei care s-au rcpctat clc miliarclc Ei rniliarde clc: ol'i, pin6
136
la urmd s-au fixat in plasma germinatir'd, comunicindu-se
ciin generalie in generalie. Instinctul prezintd un antrmit
optirnum funclional (in condi{iiie invariabile c}upd care
s-a format, pare a fi infaiiibil), insd marele sdu deza_
vantaj constd in inerfie, in gablon. O datd cu schimbarea
t-ondifiilor, instinctul ac{ioneazd orbeqte, este deci mat
fe.srab-a o -formd primitivd de aclaptare, neavincl posibili-
tatea de piasticd adecvare la condilii variabile. Dicd ins_
tinctele animalelor ne uimesc prin rc,sursele lor ener_
gctlce Ei pfin complexitatea operaliunilor inclcplinite,
fixitatea acfiunilor instinctive
ne par absurde ne edificd - care'in anumite condilii
asupra primitivismului
acestor concl.ite. sint impresionante conitructiile fagu-
rilor dc cltrrr albine, dar dacd gdureqti fagr-rrele fdcind
mierca si _curgd, albina va continlua sd' dcpoiiteze nectar,
prin cealaltd cxtremitate, la nesfirqit. pdsdrilc cdlItoare
str'dbat_ distanfe intc.r'continentale pe rute foarte compli_
eate. Urmdrindu-se itinerariile loi se constatd insa cd
r:cestea corespund configurafiilor de relief
Ei
unor mlri care existau in urmd cti zeci Ei sr-rte deldrmuriior
milioane
de ani. Castorul const_ruieqte tot din initinct, i, p.,riouaa
primiverii, bariere prin care stdvileqte riurile. Niscutri in
c'aptirritatc Ei crescu{i in cuEtile u'ei grdcrini zoorogice,
daca giscsc matcrialc adecvaic,, castorii -vor construi"ba_
riere qi intrc .qratiile cuEtii lor..
Pe ir:dsur5 ce animalele evolueazd, instinctcle pierd
ceva .din complexitatea qi fixitatea ior. La a"lmatete
superioare .- cum sint calul, ciinele, rnai.mu{a.
vom intilni instincte aEa de complicate cum "l;i;;a;l
gdsim
Ia insecte qi pdsdri. Aceasta pentru cd Ia animaleli su-
perioarc capdtd un rol mai mare reaclii1e dobindite,
deprinderile formate in raport cu condifiifb Ae amUianfa.
Se de.zvoltd corespunzdtor cortexul, organul reflexelor
condi{ionate. Aceasta nu inseamnd insd c3 instinctele i;i
pierd orice importan{d.
-
Pentru a inleiege mai binc sensul evoluliei instinc_
tclc,r trebuie sI amtntim cd ele au cloud componente : una
energeticd, de mobilizare intr*o anumitd direclie, de
impuls, Ei alta operafionald, de efectuare a anumitor acte
inldnluite intr-un anumit fel. La animalele superioare,
comparativ cu cele. inferioare, cea de-a cloua componentiyr
137
 efectuarea operationald -.- se reducc Ei, trcptat, se,
-
elimin5. Componcnta energetici nu dispare insd. Ba, s-ar/
pdrea cE uneori aceasta chiar se dezvoltd, deveuind maf
intensS. Deci, la animalele superioare, componenta exeJ
cutiv6 a instincttrlui nu se mai mentine. La acestea, roJ.ul'
decisiv il dobindeqte procesul de invdfare, de formare a
rrnci multituriini de reacfii in raport cu condifiile va-
riabile de rnediu. Astfel, animalele superioare devin sus-
ceptibile de dresaj cind satisfacerca tendin{ei instinctive
cste conclilionati de efectuarca unor operatii noi.
Cercetirile recente dovedc'sc c.i instinctele pot fi ani-
hilate la animalele inferioare numai daci Ii se extirpb
anumite portiuni din sistemul nervos central, in timp ce
La animalele superioare unele din instincte, cum ar fi cele
de agresivitate, pot fi eontracarate prin inv5fare, prin
insugirca de reflexe condifionate cu un alt sens. Aga s-a
ajuns ca sd se creascd lmpreund unele rdpitoare cu ani-
male victime Ei, pind la urmd, sd nu intc-'rvin5 agresiunea.
Instinctele nu pot fi insd nici intr-un fel eliminate clin
organizarea viefii. Ele sint indispensabiie, intrucit asigurl
conservarea viefii inciividuale, asimilarea hranei, repro-
ducerea spefei, conectarea cu arnbianfa.
Care este situadia Ia om ? La om se menfin, intr-o
formd puternic5, componentele energetice ale instinctului,
in timp ce latura executorie, operafionald este aproape cu
desivirqire eliminat5 din codul genetic. De aceea la om
instinctul se prezintd ca o tendin{d. lncd de Ia na;tere
copilul are tendinte de ap6rare, de conservare a sa prin
retragerc sar clrclangarc reactivd; el are tendinle sprc
hranb, tendinfe de orientare motrico-senzorialS ; mai tit'-
ziu. tot ln baza ereditdfii, se activeazd qi tendinfele se-
xuale. Cercetdtorii afirmd cd singurele acte sau operalii
instinctive care au mai rdmas 1a om sint : supttil, miq-
carea de apdrare ,si unel.e miqcdri de redresare in cazurl
pierderii ebhiliLrruiui; tot restul de operatii qi acliuni
necesare pentr',1 satisfacerea tendintelor instinctive, ca
qi a altor lendinfe dobindite, se realizeazd prin inr-5!are,
;'nai precis prin insuqirea moclului cle viatd uman, a
practicii, a limbajului 9i culturii.
Legenda lui Daphnis Ei Chloe ne prezintd doi tineri
oar'" i-ar, ndscut gi au crescut in munli 5i carc in faz'a
138
adolescen{ei simt o atraclie reciprocd foarte nellmuriti
pentru fiecare din ei. Numai dupd ce vin in sat ;i afld ce
cste iubirea sint in mdsurd sd se comporte conform ten-
dinfelor 1or. Aceasta. este o situafie foarte caracteristicd
pentru persoana umani.
F ilozofii empiriEti spuneau cd la naEtere omul este un
fcl de ,,tabula rasa'o pe care se imprimei influenfele me-
cJiului gi ale educafiei. Se pare cd nu este chiar aga. Omul
rlispune totuEi de unele tendinfe, de ur,clc prcdispozitii,
iie posibilitdli latente inci de Ia naqterc. Insf, tr.;ate a"est"
tendinfe qi posibilitdti nu se realizeazd, nu se dezvoltd de-
cit in procesul educatiei.
Instinctele foarte complexe ale unei pisdri o {ac pe
aceasta, incd din mornentul apar.ifiei pe lume, sI-Ei poa--td
ciezvolta un comportament autonom Ei spccific. L:hiar in
abserrfa oricdrui contact cu alte spccinrc,ner din aceea$i
speld, Ffs{r.qa r_espectivd va ddinui Ei va prezenta toate
caracteristicile de bazd ale speciei.
Un copil nou-ndscut este intr-o cu totul aitd situatie.
Daci pos-ibilit5{ile lui de dezvoltare sint aproape neli_
mitate,_elc sint riguros condilionate de exisien{,i altora,
{le_rnvatare Ei educafie in ansamblul procesului de so-
cializare. Ncavincl suficiente reaclii instinctive, copilul
nou-ndscut este, biologic, neairrtorit. In atrr..rrta c;;tr;-
tului cu oarncnii, a eciircaliei .sociale, ,,adoptat,, cle unele
animale cum s-a intimplat citeoclatd __, cupiLui-"r,
c'volueazd - inag?direc{ia umani, ci r5mine la nivclui'animal.
Cazurile copiilor sdlbatici, a1e ,,copiilor lupi', cum li se
mai zice * regdsi{i qi stucliali -sint semnificative
- prin
aceea cd dovedesc faptui cd omul nu poate deveni om
doar in virtutea echipamentului nativ ci clincolo Oe ere-
rljftea b-iglogicd, trebuie sd-qi insugeascii moqtenirea so-
cial-istoricd. Sd revenim insd la condi{iile normale ale
dezvoltdrii omului.
Tendin{ele instinctive vor fi deservite cle o serie cle
reflexe condi{ionate, operaliuni achizilionate in condifiile
existenfei sociale. Instinctul deci se prelungeEte cu ele-
mente care lin de civilizatia umand, de cultuid. Din insusi
faptul ,cd tendinta instinctivd nu se realizeazd spontan,
prin sine insdEi, ci este dependentd de unele achizitii
rezultate din practica qi viala sociald, rezultd cd aceasta
131)
nu va mai actiona orbe$te : uneori este promovata, dar
numai in anumite condi{ii, alteori este frinatd, interiori-
zatd, modificat5.
Decisive p,entru conduita qi activitatea uman6 sint
congtiinta, ratiunea. Aqa cum sprlnea Marx, la om qi in-
stinctele devin conEtiente. Tendin{ele instinctive se pro-
iecteazd in congtiinfi. Aceasta insd implicd si-rpunerea la
ceea ce este ra{ional, Ia normele convieluirii sociale, la
valorile morale qi estetice. Paleontologii *- cei care, re-
constituind trecutul foarte indepdrtat se ocupd de evo-
lulia grupdrilor umane din perioada ce a urmat desprin-
derii de animalitate afirmd cd inchegarea progresivS
a societd{il a presupus- cu necesitate gi o luptd acerbd im-
potriva manifestdrii haotice a instinctelor, uneori pentrtr
infringerea lor Ei, in genere, pentru reglementarea qi lua*
rea lor in stdpinire. Nr-r este insd adevdrat cd umanul
neagd in chip absolut instinctul. Ar fi absurd. Devenind
conqtient de sine insuqi, omul nu poate, fdrd riscul de a
fi iral;ional Ei a se anihila pe sine insugi, sd nege, sd ig-
nore, sd incerce a paraliza nigte funcfiuni cu valoare de
lege, care sint la baza vielii sale proprii.
Tentativele de generalizare a ascetisrnurlui, intrcprinsc
de unele curente religioase extreme, au fost foar.te bine
caiificate chiar prin termenul religios Ce ,,mortificare.,.
ft; realitate, via{a social5 gi conEtiinla nll au avut rt in-
fluen{d precumpdnitor-interdictivS asupra instinctelor',
mai bine zis asupra tendinlelor originar instinctive. Re-
glementind realizarea tendintei instinctive, cirrilizar!iile
au permis in multe cazuri chiar dezvollarc.a ittr
peste norma - echilibrului - ajungindu-se, din di-
biologic,
r-crse motive, la permanentizarea reactiilor sexuale Ei
dincolo de ciclurile biolo,qice de reproducere, la cliversifi-
crarea Ei realizarea uneori excesivd a trebuinfei alimentarc
etc. lrTu mai pufin adevdrat este faptul cd interdictiile to-
tale ale satisfacerii unor instincte cum sint cele se-
xnale, cele de apdrare, de orientare.- cle contact social *
pot duce la nevroz6, la grave deregldri ale sistemului ner-
vc,s, 1a denaturdri ale personaiitd{ii umane. Menlion5m
ir-rsd cd nevrozdrile pot si survind din doud categorii d::
caLtze i fie pentru cd nevoia instinctivd nu este satisfS-
cu1d, din motive obiective sau. subiective, fie c5 omrtl
140
suprasolicitd instinctul pe cale conEtientd, ajungirrrl intr-o
st'are obsesivd, dezechilibratd, nefireascd. sil,uafia fireascd
a personalitdtii urnane este aceea a balansului, a echili_
brului dintre func{iunile instir-rctive primare 5i tot an_
samblul de tendinle qi atitudini speciiice, dobinditc prin
sccializare qi culturalizare. se in!-elege cd esenfiale sint
acestea dirr urm5.
Se constatd cE oamenii diferi intre ei din punct cie
vedere al strr-rcturii echipamentuir-ri ereditar. Nti referim
indeosebi la intensitatea tendintelor instinctive
-.i,ri si la do_
minarea uneia dintre ele. Unele p"".o".r" if"ru"t""i-
zate ca fiind ser-rzua1e, respectiv in mare misurei tributare
fatd de trebuin{ele primaie, ii-r timp ce desr:re slteie nLI
se pot face astfel de afirma{ii. Sint trdsdturi care ar putea
sir fie inglobate mai degr.abd irr temperament. clar eie co_
municS, indiscutaltil, o anurnitd notd sistemului de raoor_
turi aie omului cu realitatea, respectiv caractertrlui. La
aite persoane, datoritd organizdrii ereditare sau incita{iilor.
plilejuite de ambian{d, se poate constata o proemiricnli
a tendinfelor alimentare sau sexuale, defensive sau agre_
sit'e.
DupI cum se rrcde, instinctele sint transparente, ele, fii,.
gi inclit'ect, imprimindu-se in conduitd. C'u toate acestea
ntr putr.m si rcducem persor-ralitatea umanl la ins.;tincte,
s[ ]c atri]tuim acestora Lln rol dercisiv, a$a cum au fjcut
o ser{er_ cle autori printre care S. Irrr.ucl, A. Adler, iVtrc.
I)ougall.
..-In teoria sa psihanalitic5, S. Freud, speoriincl ccrntji-
tiile intrucitva critice pe care le presupune urreor.i rr aii-
zarea, tendin{elor sexuale in viafa sociali Ei erraqerind
faptele reale. (cum ar fi represiunea instinctului priir con-
Etienld 9i unele infiltralii ale tendinlelor instinctive ln
viata afectivi qi in conduit5, ocolindir-se controhrl r,:on-
qtient), a afirmat cd specific qi decisiv peritnr o-
ii'rcongtientr,rl, instinctuL, iar nu conqtiin{a. "it"
Psihanaliza ortodoxald sus{ine cd multe Cin cele care
apar_ irr sfera con;tiir-rfei toate atitudinile 5i activitdfile
omului. gergind pind ia-filozofie _-, corr"epiia gi activi_
tatea sociald sint expresia frecvent deghizaid, cr,rrrp,:nsa-
torie, simbolici a instinr-'teior eros qi -tanatos (instinctul
sexual qi ir-rstinctul morfii). irlu vom insista u.,_,p,lu t,il"ror
1,11
cletatiilor sistemului psihanalitic care, tiupd pirerea ricas-
tri, absolut\zeazA, exagereazb fantasmagoric, grt-rtesc ci-
teva din fenomenele reale, dar cu o valabilitate iimitatir
victii psihic''l coln-
;i de o semnificalie particulard alenumai ]a citel'a"qiobser-
portamentului uman. Ne limit5m
valii critice Ei afirmalii fundamentate qtiinlific, care sint
cle natttrd sd ne orienteze asupra ul1ora clin problemelc
personalitdfii. In primul rind constatam c:i l''reuci les-
ilinge instinctele omului numai Ia impulsurile sexuale Qi
Ia teama cle moarte. Oricine Etic cA cchipament'.rl instinc-
f.iv este mult mai bogat, avind cornl:c,tletrte alirnciriart-.
defensive general-motrice, iar ceea ce tl'ebuie sd fie re-
levat in mod deosebit sint instinctcle de orientare-in-
vcstiga{ie gi instinctul gregar.
Complexul instinctiv sau reflexele necondili<irrat': ali'
orientdrii-investigatie, caracteristic pentru orn, r'eDrczintd-
indiscutabil, o notd distinctivd a orgarrisrrului '.ttnart, ceva
cu 'mult mai semnificativ decit instinctul sev.ual. Dacir
compardm animalele superioare (maimu{a. clelfinul) cti
omul constatdm ca trdsdturd relativ asc'mEndtoalc, in pri-
mul rincl, reactivitatea t-rrienrativS. Irtaimritele antropoidc
au o foarte r,'ie Ei continui activitate vizuald qi motoric.
Iiler rdspund spontan Ia orice excitalii ciin meditt, i:'l:ier*
tind'.r-;i organul de sim! in ciireclia respectivii gi prodtr-
cind miqc6ii. Aceasta le deos€be;te pe axriropoide cte alte
rriamifere care, tlin punctul de vedcl'e al reaetivitSlii
olientative, sittt mai inerte. La antropc-ricle se ajrrr:rge la
siiualii in care instinctele de orientai.'t: senzoriaiii ocupii
o pozilie dominantd fald de celelalte -- alimentare Ei sc-
xuale. Un cercetitor a demonstrat cir dr:seori utt antro*
pcrid, relativ infometat, intre un excitant atrdi:ritor, clar
irecomesiibil (un obiect strdlucitor qi colorat) Ei o sirbstarri'il
Lt'dnitoare pr"eferd timp indelungat pe primul. -Antropoidirl
.,se joacb" cu obiectele care sint colorate, care pot fi ma-
r'levrate, aruncate etc., el contempld factorii mediului an'l*
t:iant. Pe terenul reactivitdlii orientative indscute se do-
bindesc o serie de reflexe condilionate, ceea ce duce Ia tr
structurare superioarl a percepliei gi a coordondrii nrig-
ciu'ii. Men{iondm la antropoid qi reflexele cle imitalie
r:are, dup6 cum se Etie, repiezintd o foalte importanti,
caracteristicir a conduitei lor-
112
La om activitatea de orientare-investiga{ie ocupd rrn
loc Ei rnai importani. Este inutil sd mai vorbim Cespre
scnsibilitatea omului ca gi despre trebuinla lui cle a se
pune in contact cu factorii ambianfi Ei, pin5 la urm5, de
a-i cunoaqte. Pe linia orientare-investiga{ie, la om se
structureazd sub influenta mediului social o serie de cpe-
rafii percepti.,'e. tnunomice logice, imaginative.
Incd in urmi cr-l o jumdtate cle secol, Ed. Clapar6cle
afirm5 ci inteligen[a derivd din ir-rstinct, dar dintr-un in-
stinct care difer6. de toate celelalte gi care li se opuue
chiar instinctul cercetdrii, al dibuirii. Tatonarea, di-
l--uirea- sint fapte ::eale inc<xttestaltiLe, clar ele au loc pt:
baza anticipdrilor subiectului.
Cercetdrile psihofizioiogice contemporane au descopr:rit
ntecanisrlul reflexelor de orientare, demonstrind cd aces;-
tca lin cie fr-rncfiilc ;zcy'rei reticulate din trunchiul cerebral,
care tonificd scoar{a, producind o activare difuzd a ftrnc-
tiilor de recepfie. S-a demonstrat cI reflexele tlc orien-
tare participd la toate actele reflectoare, pind la ':ele mai
inalte de ordin reflexiv, ra{ional. Impulsurile nespecifi-
-
ce reprezintS o energie ce se investegtc in reacliile cogni-
tive, intorma{ionale. EIe, mai ales prin condi{ionare, ajung
sri sc stluctnrt'zc pir-rt"r la urmi ca ni;te trebuinte, aclioneazir
ca ni;tc imlrclcltrri sau teirdinte; de aici ceea cc rr,ji, in
limlrajul curent, numim cr-rriozitate. Or, curiozitatca estt:
o trlsiturd dominantd qi permanentd a fiin{ei omenegti.
Cit privegte instinctul gregar (al asocierii in turntd), acesl,a
cste cie asemenea foarte rdspindit la unele animale su*
pcrioare.
La om, existen{a sociali fiind fundamentalji -- in ilfara
ei neputincl fi conceput omul
- Eicondifiilor eis-a
organismul adap-
tat, prin toate componentele sale, generice,
condiliilor vielii El producliei sociale. Instinctul denrrnit
cle mul{i autori social a cdpdtat astfel o dezvoltare decl,sc-
bitd. Ornui simte nevoia de contact cu alfi oaureni, de co-
laborare cu ei, de insuEire gi impdrtSgire a experientei,
Nu cunoagtem care ar fi mecanismele lduntrice ale len-
rtinfei spre social. Stim insd foarte bine cii izolarea are
un efect distrugitor asupra personalitdfii umane. r\ecesi-
tatea de a fi cu alfi oameni este aga de intensS, incit le
1+3
depSgeqte pe toate celelalte. lntrc comunicarea intenttnanil
qi ginOire este o legdtur5 inciisolubilS. In abscn[ri gindirii
nu-se pot clezr.olta scntimcnte, clcci socialul are o insen-
nEtate capitalS pentru destinr.rl pelsonalitSlii.
S-a pus de cdtre unii autori problema daci ln clecursul
celor 2--3 milioanc cle ani, cit a cltlrat formarea speciei
r.imane, nu s-aLl format ;i instinctcle specificc c'-<i:;ti.:r.tltli
oineneEti. Problema nu a fost incl clucirlatS.
Am vlzut cd in contextul rrictii omcncEti instinctul ac-
tioneazd ca un irilpuls sau o trelluin{it. Psihologic este dcci
o trebuinld nativl care in crtrsul vielii se cliversifici sri
tlobir-rde.Ete o serie de trasSturi iegate de cultura inaieriaiit
si spiritualS. Aga estc, cle c'xernplu' tlebuinta de hran:i
cal:e nu mai rdmir-ic la forma ei brut5, nativi, ci::L'ct):t-
ciilioneaz5, se diferen!iaz5, dobincleqte impiicaiii riastro-
n<lmice, culturale, estetice etc. Llcr:i. pc trunchii'ti trt'buin-
i.ei native se altoiesc o serie de alte l.rebuinte dobinditt'.
care-i condilioneazd qi clirijeazd rcalizarea. N'"t trciruie
ir-isa s5 se consjclere cd toale treltuin{t'Ie omenesli clcrivil
c,iitr ceie cu o ltazd instinctivir. llxista o mri1ti1.t:.iir.tt: clt-
tle-.buirr{e care sint integral clollinclite. calc nLl a'l 'i,-clet'tr"
la origine, un impuls ereditar, eie fiincl imprirnate tle r:d'-r-
,.'atic, dc meciiul sooial. Astfcl sint trebuinla clc frumos,'
interesele cognitive de diverse tipuri, c'r-rnvingeriie rr r'ralc''
nevoia cle a munci. Putem consiclera cii aceste trebuintc',
implantate in viala sociald, t:zeazit cle cliversr: rr-lecAllisllli-'
fiziologice, organizate intr-r-tn auumit fc1 . Impt.'rtarlrte nl'l
sirrt insd energiile brttte, organice. dc'oarcce, subordonate
unui centru cortical, ele se investesc intr'-o tcr-rdin{5, in-
tr-o ac{iune si igi pierd spccificilatc'a. Cirrd sintem indig-
lra{i clin caitza contrazicerii ttne'i lrelluinte moralc a noas'-
tre, in afara rinor operaiii cereb'ralc' se produc ;i uncle
nrcdificdri organicc clrm ar fi secretia hepaticd gi redistri-
l,.u{ia sangvind. Aceasta nll inseamn[ insd cd la re'laliilc
noastre m--orale colaborc'azd funcliurrilc specifice ale fica-
tr-rlui. Pentru efectr-rarea unor relalii care aL1 o antimit5
st'mnificatie conqtientd. raliorra15, organismului omenesc
ii este propriu ca sd capteze gi si foloseascd cortbustibiii
clivergi, energii lduntrice. lmportantd este aceastii semni-
ficalie, cle regttiS de ordin general-rirnan 9i social, qi trr-r
rlat,ura combustibilului corlsr-tmat; cloar acela;i curent
r44
electric sau aceoasi benzind pot fi foiosite in ccle mai.
diverse instala{ii cu frtnc{ii ;i semnificafii variate ; esen-
{;a1 in tc'leviziune este nu e'nergia electric5, ci mesaju},
in:aginea, conlinritul ei. Este tocmai ceea ce Frettd nn a
r'n{e1es la timpui sfu.t, considerind cd unele din energiile
pc care omul Ie ritilizeazd iu raportttrile sale cu mediul
ili pistreazd specificitatea qi comunicd acestor raporturi
o semnificatie instinctir'i sau organicd.
Psihanaligtii ajung sd consiclere cir $i actul de cultur6
,*i FtiintS, mi$cirrile sociale sint expresii rnodificate ate
rrrror tenclinle scxuale. lngustimea gi inconsisten{a acestui
punct cle vedere au fost sesizate cle mult timp qi chiar cer
care se folosesc in continuare de metodele de lucru ale
lui Fleud (dc'tectdri ale impulsr.rrilor incongtiente prin di-
varse procedere de anaiizi) nlt rnai adrnit instinctivismirl
ac'estuia. Astfel, Erick Frcrnm. cunoscut psihanalist dir:l
S.U.A., declard : ,,ld?i neuoile biologice sint c:aracteristice
pt:iztru otn, ci acelea dobindite, de orclin cultural ;i .ra-
r-'dol". Fromm afirmd cl-riar cd in diverse situatii de via!'l
ti'r buln{ele moralc, sociale, culturale capdtS. ascendent
asupra celor de orclin instinctiv, infringindu-Ie. Omul estc
in starc s5-qi dea viala, sd-qi contrazicd deci instinctul dt'
conscrvalc, pcntlu o iclt'c', sd sc supttnii ia priva{iuni. El
eslc gata sir rcprimt' r.rnt'lt' din instinctclc sale in numele
frumosuh-ri, :rl bincliri s;ot'ial, al pcrformantelor creatoare,
Citlm citcva frazc sr:risc: clt' l]. Pascal, incd in sccolui
ai XVII-1ea: ,,l'lrl'msi gi'ndtrea r:ottstitu,ie. ctrnul. I'Jimeni
nu-l prsate concepe fdrd ea... Oricitd aL)ere ar auea otnut
pt pdnint, cle orice sdrtdtate Si comoditate s-ar bucura'
eL nu esle satisfdcut dacd rzu este stimat de semeni,i Lui",.
()t.tntl pune ctqa de mare pref pe rafiune, cd. arice auantale
ar auea in lume eL se crede nenorocit dacd nu ocupd' un
Loc iLeosebit tle bun in Jetul, in' care iL judecd semenii' lui...
OntuJ nu este decit o trestie, cea nw; slabd di'n naturd';.
rlc,r este o trestie cugetdtoare,.. astfel toatd md,refia noas'
trd st(t in cuqetare".
'C)ricc s-ar sFlrne nu se poate deriva semnificafia per-
sonalitSlii umane din instincte. Aceasta, de fapt, ar echi-
vala cu desfiinlarea oricdrei personalitdli, cu reducerea
omului ia stadiul dc' animal. Pcrsoualitatea este indisolubil
k''gatii de insugirea mijloacetor de actiune Ei a relaliilor
10 * c. 291 145'
(iara.cteristice socielirtii. Pr:r"sonalitaLca se constii-uie piin
insuqirca valorillr sot'iak' 5i. prin actasla, se pl.i'zinti ea
insdqi ca o valoare, su?lrerla uulaare tle fapt. pr.ntru cd
csle r.ric gi gcncretazd mert'u, Drcglts;v, allc raiori."
il. Illotiva{ia ac{iunilor umane
Se constatl c.i-r in fata alclorasj oi)ict.ii. sar-l situatii
di.,rergi indivizi se poarti in mod clife.rit.
Informatiilc dobindite despre rcspectir;ul obiect pot fi
Ia to{i indivizii icientice. dar insernniitati'a vitald p€' car€
respectivul obiect o prezinti pentru ficcarc este cu nece-
sitate foarte variabiid. Unii sint inclinaii s;_:r se apl't,.piir
de obiect s5-l ia in stdpiuire, alfii, climpotrivi, inceai'cd
repulsie fa{5 cle el ;i, in sfirgit, uliimii manifestd inclife*
ren{5.
Acc.ste comportiri variate sc explicJr psihologir nrin
motivalia individual5. Fiecare iirclivicl dispune de o scrie
de trebrrinfe nalive qi dc o mtrltil.rrciirrc cle trebuin{c rir,-
bindite. ln relafia actuald sau evocatd ment.al cir oltic<'t'ul
trcbuinlele genereazl o *stare emolionald pozitivh sali ne
-
gativ6. tr)e cele mai multe ori se prodr-rce qi o integrartr
congtient5, in sensul cd indivicftrl ili dri seama de ceea ce
dore;te 5i ceea ee nu doregte. Triirea emo{ional5 se I'i-a-
\iz,eazYa ca o tendin{5 sprc sau impotriva a ceva. Tenciir:{a
lloate fi calificatd ca o fortd i;iuntricri ce te imbolclt-sie
-sau te reline in ac{iuni. Ac{iunca e preparati lirrir..,tr!c
printr-o dc{inire de sc<tp qi torciinlir intcrni.
Intreg complexul de trebuirrfc, clc stdri, cle tcrrrlrnie
ce determind dinSuntt'u in. afari ac{ir-tirr.a poarti nrinr;'kt
c)e motiu,a$ie. Motlvul sau imbolc1u1 estc acea structrrrii
psihofiziologici ce constittrie izvorul unei actir-5ri. ln psi -
hologia americani motivul e considerat o variabili inter-
nediard intre stimul gi reac{ie. Datorild acestor variabiic,
conduita lrman5. este foarte selectir'5. Alegcrca se efec-
tireazd spontan sau deliberat qi intolcieauna este pregnant
influen{atd cle= motive, definite de l\{ic}rotte drept ,,calrze
interne-".
l ifi
l\{otir:ele sint in cea mai mare mdsurd rezultate ale
rrxpcrientoi noastre de viaf5. Astfel, chiar dacl la un mo-
rncnt '-lrrt sinte:rn indiferenti fald cle dans, muzicd, picturi,
t'ri', problcme cic matematici etc., intrincl in repetate con-
lacte cn aceste activitri{i qi forme cle culturd, ajungem sl
firn atra;i cie ele, sd sim{irn irnperios necesitatea content*
pla{iei gi ac{iunii specifice. L4otir,rcle pozitive sint mult
ecin*qolidaie prin satisfac{ii, plin reu$lte, succese etc. Neu-
lofiziologia conternporand nu ne frlrnizeazd suficiente date
cu privi::e la mccanismele motiva{.iei. Este probabil cd in
ptran fizioiogic rnotivului ii colcsputrde un reflex de orien-
t,ai'e, educat pc parcursr-r1 vle{ii Ei a-;ind o neobiEnuitS
intensitate. Ini,r.-ader'5r, in ccinciii,iiie motivaliei se inregis-
trcazd modificdri in intregul organism Ei indeosebi in in-
si,antele sisternului neln*os central. P. Janet a introdus,
in iegdturE c u accastd situalie" coni:eptul de tensiune
psihicd ; com]lortamentr-rl motivat se afl; sirb tensiune.
tr)egi pentm toti oamenii obiectele, silua{ii1e au aprrr-
ximativ accla;i in{eles, totr-igi tensittnea sau reaclia afec:-
'1
ir,5. ce sc nagte cu acest prilerj sint extrem de variabile"
i L onticv sclcote$te cic accea cd, iu iegdturd cu fiecare
cl,icc1 , trclruic -qir ciistingem in viata psihicd a oamenilot'
un iir{i.ics sarl o st'nrnifir"afic obiectuali gi conventionald
si rrn st'ns slrlrit"c'lir.,. r'art' lzvori;te clin particularitdlile
cie'scr,.ri scclct.e aie intcr';-ttfirrnii tiirrtrc' om Ei clivel;ele elc-
nri,ntt qi asrptrrte ale hrniii intoirirri'ilciare. Motivul est:
1r.'c'rnai accst s{-.ns subiectiv concretiz;tt in apropiere satl
i:l cXr:pf,rtare, clcrin{.d sau lepuisie, actitrare sau Ceilresie,
si'ns subiectiv prin care adultt.tl dubleazl absolut coatE-'
l"apor'uurile lui i;u lumca. Nu e:istd nici o migcare, rrici s
ac{ir.rne, nici o pozi{ie a inriivirhr}';i cai:e-. sir nu aibd la bazd
i.rr-l motiv. J. Nuttin socoteqte c.1 ficcare din motive are
rioui segmente. unr.rl energctic sar-l cn€rrgizor qi altul di-
reclional sarr cu'ientativ. Frnin urmare, motivul nu numai
c'i este o ciisponibilitate de cnergie pel'sonale, ci ;i un
f vcctor al concluitei, intrucit dircclioneaz5 activitatea in*
tr-o anumitS clirecfie. ln limi--aitil comun, prezenfa sau
abscnla motivului in lesdturi tt o sitllatje este indicahi
prin exprcsiile uzuaii-: : .,imi tr?l,ruir."' -- ,^ntt*trri trebuie",
{ ,,imi pJ.ace" - ,,nu-mi place'0, ,,mit atragctt - .,imi l:e-
pt,gnd", ,,md intereseazd" :,nLl n:d intereseazI-".
-
t47
 lntrucit motiva{ia activitdtii omenegti e foarte com-
plexd gi dinamici se pune probiema in cc rnisurS poate
ea sd fie inglobatd in personalitate. Dupi pdrerca noastrS,
in legdturd cu fcnomenul de pcrsonaiitate trebuie 5 fie s cmului, impunindtr-se conduitei lui. Cu alte cuvinte, con-
considerate acele motivc cal'c sint stabiie, puternice, ca-
racteristice pentru o:n gi suficient de semni.ii;-ative l:en-
tru viafa socialS. De aceea va fi necesar sd ne ocriplrrr
de: motivelc majore alc ac{iur-rilor umanc, indeosr:bi dc
nrotivcle pcntru mlrncd, pentru crca{it: qi viala sor:iald.
In rindul motivelor'. Lln loc c.leosebit i1 ocupS intcrcsclc
sau motivele pentru cunoa;terre gi activitate. Interesele
constatate incd la copii fali de jocuri, cle sport, fa{5 de
cliferite obiecte de studiu, cele constatate la tineri fa![
de diferite profesii, de activitatea sociald, dr: '-rirel,. Iorme
ale culturii gi Etiinfei se manifestd prin atrar:fia pe care
o exercitd respectivul domeniu de cunoagtere sau activj-
tate fafi de individ. Omul interesat in ceva acfioneazi.
,din pl5cere, simte nevoia de a ac{iona.
Interesele pot fi stabile sau instabilc, inguste sau iargi"
rnultiple, pot avea o eficienld maximd sau minimS. Attrr'.ci
cind nu apare un transfer de la un domenin la altul, in-
tt:r'esele se nasc in activitate, pe baza unei cunoaEteri a
crinditiilor qi rezuitatelor pe care 1er oferi respectir.ul tip
de activitate. De aceea, in multe cazuri se intimpli ca un
gen de activitate, inilial neatractivd qi dificild, sd devinl
pe mdsura practicdrii ei interesant6 pentru individ, s5-i
.atragd qi sd-i ofere satisfactii. O activitate devine obicct
al interesului personal Ei ca urmare a reugitelor pe .are
lc incearcd individul in placticarea ei. De aceea e cloosc-
bit de important, pentru suscitarea interese;l.or, ca inclividul
s5 fie inarmat de cdtre educator cu mijloace de acfir-rne
care s5-i asiglrre reuEita. Este ceea ce sc efectueaz5, con-
se.cvent, qi in procesul instructiei militare.
O altd categorie de motivc prirregte conduita sociail
qi criteriile morale. Sint motivele care impun subiectului
acfiunea disciplinatd, respcctarea anumitor norme de con-
duitd gi realizarea spontani a criteriilor moralc. Il4oralita-
tea individual5 gi conduita civilizatd presupun clr necesi-
tate nu numai cunoaEterea modelelor dc comportaulcnt
clar qi elaborarea motivelor colespunzdtoare.
748
La nivel supcrior, moti.r'.eie se realizeazd ca fapte ciir
convingere. Prin convingere se inteiege adeziuuea totalil
la o idee. Respectarea ideii devine o n€lcesitate lduntricl a
r,'irigerea este o idee implantatd afectiv sau sus{inutd priti-
tr'-un motiv puternic. ilocmai de aceea subiectul este in-
to'ideauna gata sd-qi apere convingerile, uneori sd le im-
pund gi altora. Important este faptul cd motivele, intere-
ie1e, indeosebi convingerile conferS un anumit profil vie{ii
qi activitdfii omului qi-l deterniind sd promoveze Ei sd res-
pecte in mod constant, anumite valor:i.
S-a vorbit de multe ori despre forfa remarcabili a
convrngerilor, despre evolu{ia gi inscmndtatea 1or ca resor-
turi lSuntrice ale acliunilor de mare valoare. Ne referitn
indeosebi la acele convingeri care integreazd coort"lcnatele
cafitale' a1e vielii individuale. Astfei sint principiiJ.e poli-
tice, partinitatea, conceplia despt'e iume qi via!5. O idee
nu se transformd intr-un principiu Ei nu dirijeazS conduita
omului, instituindu-se ca o lege a vie[ii 1ui, atita timp cit
nu este realizatra ca o cont'ingere. Conceptia despre lume
Ei viald nu este doar o teorie, doar r,rn sistem de idei ce
sc insuEcsc asemcnca unor gtiinle oarecare, ci este pentru
tit:calc Lrn sistt'm de convingeri, de idci-for{5 care influen-
{t'azi spontan satt dt'libcrart comportamcntul indiviciual
$i colcctiv.
4. Deprinderi ;i obi;nuinfe
Ne referim la unele deprinderi care privesc comporta-
rnentul social" raporturile cr-L aili oameni. Deprinderea.
e'ste o operalie care in Lrrma exersdrii ir-rclelr,rngate s-a au-
tl',matizat, realizindtt-se in condilii optime 9i firrd r-tn amd-
nrrnlit control constient. Incluzindu-se in contextul actir'i-
tifii, deprinderea se desf5goarl ca de la sine, fdrd un efort
special. Demn de menlionat este 9i faptul cd deprinderea
ajunge si fie mr-rit perfectionatd din punctul dc vedere
al structurii ei.
In ordinea comportamentul,ri social qi a respectirii
cerin{elor moraler, f ormarea cleprinderilor corespllnzSl.:ott e
149
 are o mare insemndtate intrucit reprezintd un factor de
performanfS, o garan{ie a pdstrdrii unei linii consecvente
de condr-ritd. Fe cit de valoroase sint insd deprinderile po-
zitive, pe atit de ddundtoare sint cele negative, rcnroba-
llile. Fapt este cd deprinderea dispune cie o r::are slabili-
tate, are la bazd un stereotip nervos ql nu poat.c fi in15-
turatd sau modificatd cu uEurintS.
Tocmai in leglturd cu stabilitatea unor cleprincleri de-
fectuoase sau reprobabile (,,n5ravuri") s-a nAscr.rt aforis-
mul ,,Dezv5farea este mai grea ciecit inrr5larea". Ca Ei in
sfera activitdtii productive, in sfera cornportamcntnlui so-
cial deprinderile prezintd variate structuri psihice gi ni-
veluri de generalitate. Astfel, sint deprinderi ce con.itau
din gesturi de polite[e, din acte de atenfie fa!5 de at{i oa-
meni sau fatd de propria persoand ; {inuta ingrijit{ ;i
cermportamentul civilizat sint suslinute printr-o suitd in-
treagd de deprinderi. Existd de asemenea deprinderi de
ordin intelectual. privind modul cum sint judecate sitr,ra-
$iile, cum sint vdzute Ei apreciate alte persoanc sarl pro-
priile obligalii sociale. O serie de cleprinderi au o consti-
iutie afectivd gi se exprimd in acomodarea clt actiunile
riscante sau in inclinatia cdtre panic6, in reacliile de spri-
jinire a tovarSEilor sau in grija exclusirrd pentru propria
persoani etc.
Multe din deprinderi se referd la stilul activitdlii in-
dividuale a omului. Astfel este deprinderea de a acliona
independent, de a infrunta greutSlile, de a adopta hot5-
riri in timp util, de a*ti respecta cuvintuL dat.
ObiEnuinlele sint deprinderi care, fiind sus{inute prin
trebuinle sau motive corespunzdtoare 1or, sc reiiliziazi cu
necesitate. Cu alte cuvinte, omul simte nervoia ca sd ac-
{ioneze conform deprinderii qi aceasta chiar atunci cind nu
este in mod direct solicitat de ambiantd ; sub imperiul
trebuintei el manifestd initiativd in reactualizarea deprin-
derilor sale. O Jeprindere sirnpld poate sd nu fie repetati
timp indelungat dacd imprejurdrile nu oirligd la aga ceva.
Obiqnuinla nu permite o astfel de suspendare a
reralizdrii deprinderii Ei obligd ia o anumitd ritmicitate
in reproducerea ei. Obiqnuinlele cu semnificalii social-mo-
rale sint deosebit de importante. De fapt in oiriqnuinle
gdsim sintetizate motivele 5i deprincieriir,..
i30
5. \:oinfa moralicegte organizatl
Voinla este activitatea psihicd prin care, datolili ttnei
mobiliz6ri de efort ryi unei anumite organizdri, se rcalizcazit
in mod conEtient un scop.
In precizarea scopului ca obiectiv anticipativ aI unei
ac{iuni, un anumit rol revine motivelor qi raporturilor
dintre ele. Omul, de fapt, nu dispune de un singur motiv ;
de cele mai multe ori el se afl6 sub st.lpinirea unei mul-
titudini de motive care, fie ci nu pot fi satisfScute con-
comitent, fie cd se exclud reciproc, se contrazic. De aceea
cste necesar ca sd se produc[ o alegere, sE se adopte o
h<rtlrire pe linia r,rnui motiv cSruia i se acordd prioritate.
Scopul este consecinta triumfului unui motiv qi omul este
menit sd-l satisfacd in rnod direct sau indirect pe acesta.
La nivelul caracterului ne intereseazit sI constatim i;r
ce mdsurd primeazd motivele Ei scopurile superioare. Pu-
tr:m chiar califica moraliceEte un om dupi motivele care
i1 animd Ei dup5 scopurile pe care le urmdreEte.
Trebuie spus insd cd adeviratele motive atre acliunii
ornenersti sint foarte greu de descoperit ,qi aceasta pentru
cir intre motive Ei scopuri nu existii intotdeauna o relalie
univocal. Spre exemplu, un gcolar poate si-gi propund ca
si ob{ind rezrtltatc butre la invS{5tur5. Acesta este scopul
1ui. Care este insl motivul ? Poate fi tendinfa spre o re-
compensS oblirrutd de la pdrinli sau competi{ia cu ceilalti
elevi, poate fi interesul fa{d de studiu. Tot aEa in activi-
tatea iocialS a tindrului sau a adr.rltului aceleaEi scopuri
pc,t avea in spatele lor cele mai dirrerse motive. A cunoaqte
orientarea personalit5{ii inseamnd nu numai a afla rds-
punsul la intrebarea ce vrea respectivul om, ci a afla 6i
rt'rspunsul Ia intrebarea de ce vrea cutare lucru.
In contertul caractenriui intrd atit conlinutul orientdrii
voluntare cit gi capacitatea de efort voluntar. Din punctul
de vedere ai efortului voluntar oamenii sint foarte di-
verEi. Unii au aspiratii foarte lSudabile insd nu qi le pot
inCeplini din cauza lipsei de perscveren{d gi concentrare.
Ai{ii manifestd aspiratii de nivel comun, pe care insd le
traduc in fapt printr-un mare efort voluntar. Addugdm gi
r,azurile in cale unele perst)ane confundi dorinlele cu
ptltinta de realizare ;i dupd e;ec rdmin deconccr-itrate, ne-
putir-rdu-gi explica de ce scopr-rri asa de nobile nli au putrit
fi indeplinitr: (uneori acliunea cgueazd in direclii indezi-
rabile). Fenomenele cle ac-r:st fel se expiicl prin capacitatea
re'dusd a efortului voluntar. Efortul voluntar ni1 se poat(.
naEte in chip snbit; el estc rezultatul unui continuu ;i in-
tens antrenarrlent, desfdgurat itr lupta cu greut5lile pe tot
parcursr-rl vic-tii.Nu exist5 nici o altd cale de sporire i'
potenlialului voluntar decit lupta continud per-rtru depd-
sirea unor obstacole din ce in ce mai mari. Practic estc
aceeagi situatie ca qi in antrenamentul spctrtir'. Lipsa
exerciliului fizic duce la diminuarea capaciliilii de efort
trruscular. Efortul voluntar este desigur de a1t ordin, el
{ine de sferele complexe ale viefii psihice. $i in ordinea
psihicd este incd necesar antrenamentr,ll pentlu biruirea
ritror obstacole de ordin intelectual, social, pentru organi-
zarea judicioasd a pr<tpriei conduite etc.
'Capacitatea de efort voluntar poatc fi specializatir dr,rn;i
diverse tiprrri de actir'i.iate. Astfel, un tindr cstc capabil
ck: efort voluntar in sfera mr,rrrcii fizice clar nLl $i iu aceea
a muncii intelectualer saLl invers. poate
- la raporturi Specializarea
ruerge qi mai departe, pinil qi ac{iuni concrete.
La un nivel superior de antrenament insi capacitatea de
efort voluntar cap6ti o valabilitate generald, aceasta dc-
vine global5.
Activitatea militard. prin sistemul de exigenle culti-
l'ate Ei prin sarcinile dificile pe care le propune, aduce o
cr;ntribufie exceplional de irnportantd la consolidalea vo-
l.rtntard a tinerelor gencratii. Prin aceasta, stagir-ri ririlitar
determind implinirea gi matrrlizai'ca caracterelor tincrilor
cetdleni ai patriei noastrc..
6. Coordonatele morale ale cnn5tiin{ei de sine
Activitatea psihicd a omului are o tendir-r1ii continu}
citre integrare, cdtre reclucfia diversitbtii la unitate, a
particularului la generic. Aceastd tendinfd caracteristici
Ei pregnantd pentru activitalea cognitivd, care strdbate
ch'trmul de la indrvidual-senzorial pind la categoria ab-
152
stl'acli, pind 1a tcor"ie, la conceptie autctct-tprinzatoare, estt:
p;'oprie pi organizirrii personahtAlii.
Cercetdrile etnoiogicer ne arata ca nll existd nici o
pc'pulatic, oricit de primitivd ar fi ea, fdrd o concepfi'l
a"iptu ir,rine. Concepfia despre lume este expresia suprem;-r,
generalizatd qi directorie a ionEtiin{ei despre lume.'- In mgcl
analog la nivelul personalitStii clin timpurile strd-
vechili cu atit mai mult astdzi -- -se dezvoltd integratorul
srlprem privincl insi lumea nu in ansamblul ei, ci pro-
pr:ia persoand, existerita incliviclrald 9i moclul cum aceasti
cxistenfd se pLlnc in raport cu lttmea.
Unii psihologi specializali in studicrea personalitdlii
sus{in teoria antropocentristd, considerind cd fiecare indi-
vid se situeazl cllmva pe sine in centrul lumii, aI univer-
suiui. F"5rd a intelege denatttrat acest raport trebuie sd
r:ecunoagtem faptul cd. riati fiind sirigularitatea individultti
ca atare. el nu poate sd stabileascd altfel cie raporturi de-
cit acelea dintre sine gi restttl lumii ; altfel, el nici nll se
poate clefini. Pentrti a se clefini ins;i $i q-Ei stabili in
iontextul lumii sale un clrutn, individul trebuie s6-Ei gc-
n(:l'alizezc nu numai icleile clcsprc sine 9i lume' dar gi
ce'rinfcle, trebr-rinfe1e, inte:resele pe care le-a generat-via{a
sa inclividuall si' trasc: astfcl o conceptie Ei un sentimeut
rnajor cu privirc la viafa proptic, aga cum am mai ardtat,
qi aici intervine formafiunca integlativd, sintetica, unitar5,
a ceea ce indeobgte se numeEte ideah-rl de viatd.
Neincloielnic, idealul de viald se incheagS pe fondui
corrcepliei despre lume, el ';ezultd din experiefli qi esle
,rrtenfai in direc{ia perspectivelor pe cal'e' obiectiv,- le
o{erd dezvoltarea soCiata. Nu existi ;i nu poate exista
i,,n tiriSr sau adult care sd nu-qi {i conturat un plau cio
viali, si nu aibi proiecte Ei s[ nu-gi fi definit ceea cc
literatura denume$te, metaforic,,,o stea cdlSuzitoare"'
In br_rnir mlsurd valoarea persorralita{ii poate fi testatii
p:"in cnnoaqterea orientdrii pfincipale a vielii individuale''
Aceasti orientare sc incheagl indeosebi in faza adoles-
cenlei 9i a tinerelii, aclicd in perioada dintre 14 9i 24 de
ani. Adolescen{ii qi tinerii sc disting prin proiectivitate,
pr:in efortul de a-gi clefir-ri la climensiuni majore Ei optime
oL,icctivele vietii lor inclivich.rale. Pe parcursrrl vielii existS
l5:l
posibilitatea ca in orientarea asupra vielii persoualc si
irrtervind unele restrr-rcturdri qi corecturi.
Analizind psihologic structura orientdrii asupra vielii
personale desprindem trei eiemente : sensul vie{ii. scopr-t}
vietii $i mcclclul cllduzitor. In contextul vie{ii sociale gi
in urma gcneralizdrii experien{ei individuale, via{a fie-
t'drnia clobindeEte Lrn scns general, o anumitd semnificafic.
I\lai aies tinerii se intreabd: trrentru ce triiesc, care este
qi care poate fi rostul meu pe lume, ce insemndtate si
aeord cu, ca fiin{5 congtient5, propriei me}e viefi, in ce
ciireclic sA mi indrept gi ce atitudine sd adopt fati de
mine insr-rmi ?
Sensul vielii este nu numai ideea ccr-rtrald care dominl
existenla personaid clar qi motilrrl dominant al existenlei.
Acesta este un integrator intelectual-afectiv superior, un
reper la care se raporteazl toate celelalte fapte de cu-
noaqtere, toate celelalte trdiri cmotionale, trebuinle etc.
Avind conEtiinta sensului sau semnificafiei viclii lale qi
operind in raport cu aceasta, treci din domeniul unei ne-
cesiti{i oarbe in cc,'l aI libertdtii, adicii decizi in toate im-
prejurdrile vie{ii tale in cunogtin{d de cauza clreia ii sub-
ordonezi inLreaga existen!5 Ei care defineqte orientarea ta
esen{iald. Nu este insi strficient sd fii orientat numai in-
tr-un anumit fel. mai ales cind aceastd orientare estc
genericd si intr-un raport stlins cu legile qi perspectivele
clezvoltdrii sociale. Trebuie si Ei actionezi ir-t directia sta-
tlita prln sens, intr-url mod concret. Nu po{i risptrnde la
tot ceea ce implicS sensul existen{ei i.ale firrti cielimitarea
rtnui scop dupd care sd-ti rcglezi concluita qi activitatea
personal:i.
Scopr-ri vielii reprezintd un rlspuns la intrebilile : ce
trebuie in pr:incipal sd fac, care este obiectivul intregii
rnele activitSli, ce va trebui sd realizez practic in via{5
pentru ca aceasta sd dobindeascd cit mai m-r-rltd consisten!5,
sI aibi valoare pentru mine gi pentm cei in mijlocul cd-
rora trdiesc ? Scopul se defineEte in raport cu sensul dar
este mai concret, particular. In anchetele fdcute asupl'a
unui mare numdr de tineri s-a constatat cI Ia majoritatea
inlretririlor care priveau scopul vie{ii ace;tia rlspurrclcan
154
plin irrtiicarea unei profesii pe care intcnfionau s-o reali-
zr:ze cil mai bine.
Eviclent nu sc poate limita viafa numai la evolufia
plofesiolrali. I'iecar-o i;i propune.'1i o serie de alte scopuri'
iar n.,mai unul ciirltle ete bcupa utr loc dominant' Marx
insisti foarte mrrlL asr-rpra necesitdfii cle a avea unliniile scop
unitar in vialil. Ai:esta peln:ritc ca se se defineascd
csen{iale de perspectivd gi s6 se desfdgoare.o activitate
poiiriatetrt organiiatir qi urmatd consecvent' Aici I1u este
vorba de scopulilt' parliale ale cliverselor actiuni, de cele
subordonat",ii .1" siopul intregii vieli, de acela care reu-
q.eqte, clupd cum alatd dictonul antic, ca in raport cu- va-
i,,rtu" ;i'mSrefia ltri sd puni in tniqcare energii uriage'
Se qtie cd personalitatea se formeazd dupl modelrtl
altor oa.tneni. I-a itrceput imitaiia este spoutanir' apoi ac-
{ir-rnea cle arttontodeiire clupi utr Pfoto-tig.
clcvinc. ck:li-
per-
i;;rit. De ::egulI, tinerii igi-aleg modelu] din rinduleroilor
sollajelor istoiicc, culturale, artistice' din rindul
lor imediati : urmeazi
iiii"i"i sau chiar din ambian{a rude care reu$eSte s5-i
i'xcmplul unui profescir, al unei
impresione"e pri,-, calitilile ei etc' Nlodelul se elaboreaza
fiincl in mare parte o col1-
i,.r strinsi lergiti-rrit <'it scopr.il,
cletizarc, o I'epl'('z{':ltare tipice a acestuia' Totuqi, mode-
in proiect
lu1 nu rezulti doar din transpozi{ia in imagini,
,-1i"- a scoptrttii : alegerea lui depinde gi de particr'rlaritd-
tile 1rcr'sor-r"litltii. de irisiturile proprii de caraclcr Ei dc
iipl.ituclii"ri. l,ste posibil 9i ca modeiut sI nu fie folmulai
neapilat cor-rcrct, ci sd fie - mai ales la reprezentan{ii
.lipiifti reflexir' fon-uulat in genere, t':oretic, ca un sis-
-
,,.* ,1t' catitifi t1n1aile pe cal'L. intenfioncazi s[ le dobil-
rleascl gi pe care le aPreciazd'
Utreori motlt'lrlI reprczinti intruchipat'ea sr'tpremd. a
calitifilor pe carc pcrsoana respcctivd le arc' Individul
crlrapoicai;l prtpriile calitdti' le reprezintil la un nivr:L
,,oti,rrr, icleal si le regdsegte iutr-o altir pcrsoanl qi.1e ur-
meaza. Alteori, rnodelul este construit pe principiul .in-
r ers. Subiectul iEi fixeazS, concret qi teoretic, ca obiect
cle aclmirafie Ei normd la care sI se ccnformeze tocmai
t,raisiiturile ,ci calitltile carc sint Ia eI deficitare'
lirlt
 7. Niveluri de :rspira{ie ;i de expectafie
Motivcle ;i scopurile crcr:azir o zor-ri in care subiectlrj
cste activ. El ndzuit' spl'(' ar.lnilc lucruri care clobincles.:
pcntru cl anumitc scmnific'a{ii sau r.alenle. ln legdturd cu
aceasti situatie, K. l-cr,,in a cmis ipoteza unoi cimpuri
cle tensi''e psihicd i.Idu'trul crr'ra se desfdgoara viala
subiectului. In constitu{ia aceslor cimpuri intrd trei ca_
tegorii der variabilc : a) psihice (trcbuin{e, motive, sco_
puri, idealuri, percepfii gi ra{ionamerrte), b) r-ronpsihice
lbiologice,,<i()ciale, culturale, i;eografice). care'influen{eazE
direcl c,omF()r'tamentul indiviclual qi c) fizice gi cosmice,
firrd o- infliren!5 clirectd asupra comportamentului. lnt-re
spa{iul vietii psihice, determinant pentrLi colxportameul,,
;i domeniile exterioare este o zond cle frontierd.
Toati viala psihicd gi activitatea individuali se clesfri_
loarri in relafia dintre personalitate ;i imprejtrrarea cle
viat5. Se spllne chiar ci imprejur.area este func{ie cle
pcrsonalitatc, riupd cum pcrsot-ralitatcta estc (in gencza ei)
func{ie dc imprejurdri.
Interesanli este interferenfa pe care Levitr o sesizeazi
intre individual gi social. Cimpu'ile psihice sint de trei
feluri: 1) individual-pers,'al, clcfinit prin rela{ia dintre
v-aliabiiele psihice gi cele nor-tpsihice, 2) cte grup, rezultat
din intera<tliunea inclivizilor in gnrpar.ea Ae caie apar{in
constant gi din rolul pe care subiectul il indeplinegte iri
via{a colectivului qi 3) social, clefi'it pri^ cadrr-rl gJ'c.ai
al vietii socialc, prin c'r'enimcntelc (,e au o incidcuti
asupra irrdividrrlui.
-. Modelele psihologice semnalate permit o interpretare
dinamicd a evoJ-uliei pe'scnalita{ii qi a eraborrrii icrelor
de comportament. Dinamica psiho-comportamentald
e.ste_ dependentS, in primul rind, de particulblitdliie mo_
tivelor ce animl pe subiect qi ale'scopurilor ce_l cdlduzesc,
llope a introdus conceptul de ,,nivc.1 cle aspirafii,,.
Aspilatiile sint amplasate la ,-rtr anumit nivel valoiic. Irr _ ascensiunea nirrelului expeciativ. Este foarte intet'esant
dividul are anumite c-erinfe qi preferinle, eI se mullu*
rnegte cu performanle qi aprecibri mediocre sau supc,
rit;aL{-, cuitivl nSzuinla sprc. comun sau exceplioirari.
i56
Nivelul cie aspirafii este nivciul pe care subiectu!
doreqte qi voicgte sd-1 atingS, este dimensiune.a scopuri*
lor qi revendicdrilor sale. considerate intr-o accep{iune'
foarte generali. Visele cutezdtoar:e ale tineretului sint
ecl:ivalentr-rl irntri ridicat nivel cle aspiratie.
trn determirrarea nivelelor de aspira{ie intervin o serie
d,e factori sociali, educ;:.tivi qi pcrsonaii. Printre aceqtia
e'serr{iali sint f inalitatea sociali, niveiul acesteia (optinr
in socialism) Si experienta perfonnanlelor indivicluak:
care cotrcretizate in reuqite gi 1']ereu;it€., suscepti-
irjle cle compararc corecteaze, restructureazd conti*
-
ir iir.l nir.elul clc aspilatie.
Totodati. ?vqa cum a demostrat-6 ia tloi A. Zorg0,
nivelul de aspiraiie .-.ste o premis5 a ac{itrnilor efi-
ciente. Cel ce pretindc mult de la ceea ce face obline
nrult.
Pentru sttidierea nivclultri de aspirafie este rlecesar
s;-l fie intcrogat srri>iectul. sd se constate care sir-]t re-
ztrltatr.le cr.-l mr.ritumesc :i carc nu.
Ilol;iivt. a clisc'r'imlnat in cimpr-rl aspiraliilor qi un
tlivcl ctr o slnrr-ri li<'ar{ie ceva mai restrinsd. particularit.
Acest arrlol a irrll rrrlirs conc'r'ptrr1 r'lc ..nivcl de expec--
ta{ie" ('alc cxprir-r.rii ( u plccizit' r'czultatele gi aprecie-
riie la carc srrbicctul st.: a$tc'ripti. ilxpectalia cste de-
penclc.r'rtd cle incredc.rca i]1 for'!oJe nroprii ;i sc bazeaz6'
pe Lin calcu.l al pe'rformanlclor. In plus, cxpectalia s€ rr1-
fcri la sittia{ii conclett-., cllm ar fi calificativul pe care
scontczi in clepune.r'ea lrr.rrri (,\amen, rezultatul oblinut
lel o lr:aeere etc.
Robal"c a clo.;cdit cd intre nivclurile qcnerice de aspi-
ra{ie ;i nivelurile analitice de cxpectalie poate sd nu fie
o coresponCen!5 dircctd. Subieclr-rl poate avea aspiralii
inaltc ciar. in preajma nnei inccrctiri, erprimd un scdzut
nivel cic' r.xpecta{ie. Ncincioiclnic, succesul contribuie la
cle urmdlit cr-rm" la tineri, interr,ine un joc complicat in-
tre aspira{ie qi expectalie si cum aceste fenomene se in-
{iuenleazd reciproc. intr-un sells sau altlll.
 B. Contradic{ii in dezvoltarea caracter.ului
Formarea caracteruliri consLituie un proces care r1u se
reduce la o simpld acurn'.llare de ncli rlirnensiurri, la o sim._
pJI cregtere cantitativi. ci c.arc nresupllne o coniinui apa_
li{ie de contradicfii ce se clezr'<iird, sL ascut gi se rezoivd,
brqgc sau treptat, o clati clr acea.sta prodr-tcindu-se restruc_
turdri in tot sistemui cle alitr-rciini- al i'dividului Ei. cle
regul5, inregistrindu-se un progrcs caracttrial.
A privi in chip realist r:r.ocesr_rl for.mfu.ii caracterului
inseamnd a-l infelege-dial-eclic, deci in ordinea apari{iei
Ei
r"ezolvdrii contradicfiilor. I' primul li*d este de'sernnalat
opozifia dintre subiect qi am6ian{i. L1edir,rl sociai opereazi
iltr-g primd instanfd asu-pra subicth_rlui ir-r cirip consiric-
tiv, il obligd la eforturi gi la c anurniti conduita. lntr-o
oarecare mdsurtr subiectui rezi.stl dar, treptat, cerinfeh:
cclorlal{i oameni, ale grr-rpr_rlui social se interioriz*tztz,i si
tievin cerlnle ale subiectului fali cte alfi oameni. fali de
rnediu. Contradicfia se reediteazi inl.r-un ah sr:r,is. I)r, asti
datd subiectul este acela care (:ere, caLe constringe
mediul Ei care, prin cfor.t, ineeart'/i sd-l suborcln,l.,r., .I"-
sale. Conflicteie sint inevitabile. poetul exclarni
'ir:{elor
1:atetic: .,,O h-rptd.-i viafa, dcci te luptd !.0 Intr-adevdr,
nLrmai prin acfiuni care catrti sd prombveze o valoare sc
pot consolida gi maturiza atitudinile. Conftictc.le in^sd sr:
nasc la fiecare pas $i inlduntr,.rl inclividului. lrie referim in-
deosebi la contradicfiilc ce intcrvin intre motive, inr-r.e
niizuinfe. Dupd cum ain mai ardtat, .in ficcare situatirt
se activeazS mai multe dintre p.r.rririle noastle lf,nntrici- :
practic nu s€ poate da insi"i c'r.rr.s la toa,tr- molivoi., ntult.,r
din el.e se exclud reciproc -ci atrlrrr.i trr:l;LLie sir irrtcrvirrrr
o alegere in favoarea r:neia clitr nhzLrinfi,. Dat.il alegt,L"i,a
ce presupltne promovare gi replesiilnc a ntci.s pe linia
unei anumite ierarhii morale, atunci clesiigur reznlvarr.a
rr:spectirrei contradiclii rcpr.ezirrtl uu arrumii pas inainte
in consolidarea caractcrr-rlui.
Una din contradic{iiIe tipici,. prritt.r'u per.ioacia cle fr_,r_
rtare a caracterultLi^ nu nunai ir-r copiliirie dar Ei in tL_
nerele, se exprimi in discordanla ciirrtre atitr-rdinta fel.j
cic scoprri activiiilii si atiiurlirrce faia rrri. iirsu;i pr.c.t'siil
158
actii;itdlii (.'\. $rreden61'). Scopr,rl t--'tc de reguld atl'actlv,
hisufle{itor $i se bucurd de o accc'piie totai6. Activitatea
ct ciuce la reaiizarea scopului implicd insd depdqiri de
greutai{i, rforturi penibile, privaliuni, ac{iuni neatractive,
ricplScute. Astfel, scopul de a deveni aviator este, pentru
r-i;:ice tiniir, insuflelitor ; toatl activitatea de instruire gi
arrtrel'la.rner-it pe care o presupune buna insuqire a pro-
fr:siunii eie pi1ot, reaiist vorbincl, nu va mai exercita iirsd
aceeaqi atrac{ie ca scoptil. Contradicloia aceasta se rezolvd
clatorit& valorii morale qi psihologice a scoi:ului 5i clato-
riti tenciin{ei de perfec}ionare. Dacd respectiva activitate
r.:':rie incnnunatd treptat de succese, clacd reler'5 formarea
rje noi cleprinderi qi priceperi, atunci treptat contradic{ia
se estompeazf, pentlu c[ insdgi actirritatea der,ine pl[cutd,
alractiv5 ql consolideazS increderea in forfele proprii.
O altd contradiclie importantd ce se semnaleazd la
li:ncri este aceea dintre preg5tirea pentru o activitate in-
rlc.pt-nderrtir. pe bazd rie rdspunderi proprii, gi faptul dic-
tat dc anrlrnitc implejuriiri dependenfei de alti oa*
nlcni. al conformf,rii ia norme - al prestabilite, la un airumit
rr.girn dc activitate. Contradiclia se rezolvd numai in con-
diliilc in care srrbiectul se angajea,zd congtient in indepli-
rrrltra l'<.'inlci altcira ;i capiti sentimentul c5, Operin<l
astft:l pinir lu un anumit ptint,t Si inlr'-o annmili etap[ dc
vialir, cl isi imbogir{cEte pc'rsonalitatea, devine intr-o mai
marr: nrisurii stdpin pe sinc, se oi'garrizeazS.
fn dccr.irsul vie{ii sr-ibiectrrl isi friurcqte o anrimiti ima-
pinc ciespre prr.'pri.a persoand, el ili constatd, mai m';lt
san rlai pu{in exact, annrnite ca}itali ;i ciefecle. Prin ur-
rnarc, el se aprcciazi intr-un anr-rmit fel 5i, trebrlie ;5
sprinetrnl de celo niai m'.rlte ori nu estc prea critic crr sine,
avincl clespre prc'pria persoani o pdrere nejustificat de
trun5. IIai ales in faza tinerelii, intre autoapreciere gi
aprecierea cle cStre al{ii a persoanei sale intervin contra-
riic'fii inevilabile. De regu15, aprecierile altora slnt ceva
rnai obicctil-e, moderate, uneori relevd calit6{i de care
chiar tinirrul nu-qi dd seama, alteori contestd valabilita-
1,ea uncr subaprecleri sau sr-rpraaprecieri alc tindruliii"
hl orice caz, tindrul este pus frecvent in situalii coirflic*
tuale.
153
 ,rbir.ct (lor,esc iu tnasi, strige,.spsrq,.sLricd
Yt] i*::]^ti:
Dupd cnm se qtie, onrrri estc' iirtritdeattna foalil' sur- q'-o i*itt.,rpt5 cXtrc ei in,siEi' Existf, pt{t??]t1-:1t:,.1j]
prlmltrlva'
sibil fafa de opiniilc altola. cirial daci nr-r int;tdr:;rurra utrma frt'*tia{iei rt'glescazS, trec la o cuitclutla f|us-
este dispr-rs sd mlrturiseasc'i"t faptul accsta. Atunci inter'- ;i:i; J"pri*uti, in'activi, inciifei-enli. consccin{ele
vin o fi'f,mintare lir-rntricir" anLrmitr,r vc'rificirt'i in activi- ir: nGi ri ti i .t".i,' i'Lr-r.tn f eI satt altt 11, prime j d].:
tal,e, r"'econsiderirri alc scrnirific'a{iikrl unol actr-. sau con- c;i,
'irr primul caz dezotganrzeazl
"om,
conrlr-tita' itr"1"^,p",*:tl
cel de-at
dr"lite clin trectrt, hotirliri cn privilt' la o conciuiti (iJ ifoifuu clemobilizeazd pe ii redllc capacitatca de ac-
rraturd a dczvolta pelsonalitatt'a. a c'orrf irma a:rumitr: i;rine.
calitlti la care srrbit'c'tu1 !ine in mod clerr,;,.rbit, lli acrlst(l ' in rialil. privalrunilc sil-rt iircvital-riic' Niciodatiatunci me-
ccntlarlic{ii ('ale sint n-iult lnai ciilrabiit: ;i l,t'i,c ciirr- <lrul nr-t ili poate tuiitlu"u toatc ceriuleii:' Ciriar
-
cclo de linererte. i:eeditindu-sc irr dir,r't'sr.fot'ttte --- srrt l1i r"atir"ti o clorin{5 inseamnii cii rei'rttn{i la alta :
rezolvabile' in mirsura irr c'alt' apt'ecict'i1c allot'a nLr sii'tr
;i;"i"*t. trebuie s5 lup-
i" pas intihrim oirstacolc c:u carc
exagerate in sens prizitir, salr neeativ. ii,*; i* unele caz'-rri sintem infrinli' in alteit: invingcm'
Stilrile cle frustt'a{ie sint o ilu,stralc $i o conse(:infi a l:l."Ulf" noastre celc mai buuc tr''i st Lt:alizt-azi sim{tr- intot-
r:ontradicliiior ardtatc. l:rush'atia t'stc o sl.arc ernrr,rtionaiii rir-:auua ca atare qi--dcci, urmeazii insalisfactia' -
rc,zultati dintr'-un c'onflict grar'. intcrl.enincl atun<'i .'inil ;,'-ti;lcii-eEti lipsit'de ceva, de ccva care' ^"'i:^i i]^Pl,T
omul estc iipsit clc o satisfaclic jLrstificatd, t:ind i :;e ia ulev-ltatre'
icctclc tale, igi apar{ine. $i dacl ft'trstrafiile.sintcollsLrcllltrerc
ccea cc i'l considt'rl cir pi'clrcpt i s-ar cuvcni, r;iircl in iii,lnci se pune problema cllm se pl:eveililn
calea realizirii dorin{clol lui intulvin balierc. I.rustrai i:,r";;"i gir". ar.-ii-a""a solulii:^ si redr-rci nivelul de
este omr,rl amdgit in spcranlt.lc s;alr', c'r'l carc vcde ch trtt rrpiralii,'de la i,iccfut avind plclenlil si t:riscntc reduse'
i se impiincsc proit'r'tclr', <'ii irri r.stt, aprcciat ;i t"Isplirl.it .arr sr'r 1c antrcueiib;ttt';tii'aqiurii- ii acli'rrri dif]:ile'
a;a cum crccle el <'ti i s*al cur.'t'ni. I)c ascmenca, flustrafia -,ir."ptitrilc clc elccttli'. Cea dintii solulie,llt cste^acccp-
survine in urma ilrsllcct'sr,r1rri. a c.$ecr-rlrti unci ac{iuni. iabilii f;rri lezerve. Daci se coboalir nivel''tl clc asprr-apl'
Particr,rlaritatilt' stalii clt: ft'rrstla{ic clcpind clt' r-ratrrra si- ciacl sc r'('ciuc pt,,i",l1iito, omul nici llll va mai fi activ'
tua{iei frustlante ;i cle strut'tula pt"r'sonalitafii. }"r'ustlalla et sc va situa ia un nil-el' mc'diocru de mo-
Ou iu-i,-,."ptrt
va fi mult mai resim{itd ric oamcnii ('alr eru o pirrcrr' ;ili;;t; Lii"rgetici qil occi, persorralitatea i5i va reduce
foaltc btrnir clc-qprc ei, carc sint amlrifioqi, au aspira!ii ciin valoare. pretera-tjne-"itd cea de-a ritlta solr-ttie:- sf,
foartt'ilraltc, sir.rt dcost'i-lit ric st'r"rsilrili 1a apr',-,r'iclilc ai- ;"'i"pii,iti'"u ptitluli"nile,
"itiptiiiosd.clc.vi.i canabii dc a rczista
lora -qi sint cxigcn{i falii clt' r'cz.r11ati'k' irropliilot' ar'tiiilti, f2,15 de u,t"r" ,fi,', aotl'-tie.' Atunci' stdrile dc
tln ccrc'r'tiitor' (Dt'nrlrc) a oirsi'r'r,'a1 nr.ri r-nrrlli srrlricc:{i 'au"" Ia manifest5ri ncwotice' la
{rr.lstra{ic nll vor n*i
cai(' ('t'alr pu;i siir irrdt'1tlin('as(i-r o si'ti'r'ittr 1,1'a, ti, itt',rt,,- ciezechilibrdri sau Jemobilizeri gral-g' Se "stie.
foarte ,bine
vitbilir. Timp cit' olc. intle,qi crau strs{irrrti, irrcrrlajei{i, irr- ttait ctrrdra li- s-ar-r satisff,cut toate
cir tinerii care au brusc
rlt'mna{i sd catttc solufia, sI ir-rt't,r'<'c aLtt' r'alianl.,. 5.,1ri,',. l,ii poftele qi li s-au tf;i "gor,
Lbitacotelc ciin calc' ajunqi
insi (cc'r'cr'1ali ficcart' in paltr') iutrarl inir-o statc cit' i.r'tr- ;;il-.]il; clc frustlalie nu clisprrn (l(r l-ozistenta necc- In
silrne din t'c in c'c mai acc'r'ntnaii, ajuurtr'aLr s:r sc inf,.tt"i,:r, sard pentru ur"rqriii"utuu*tit clifi.lrrltatt' lirtrntlici'
si ail-;5 manifestirri trct-t'ottct'. })c tittii cotrt',.lltl itl'cLr tl scirimb, cei care s-iu'invdlat qi cu lipsurile'.:1"5*1t::"
clircca la paroxism. insit pt' allii t'-sc'c'tr1 ii fr-rL't'lt ci tl.'\-it'th in biruirea greutdfilor, nu sint cxpr'qi la tlL"t(xlnarllc ca-
inactivi. parsirri. sti r-ru nrai fic in stnr-r,sir ricsii'rqoal'('1ln l acterialc survenitt' ciin frustratic'
t'{olt sr-rqtinut. Aclivitatea miliiarS, cu intreg sistemul ci cle exigenfe'
Sint dor.ri moclttri in carr. r'eaclioirt'azlt oamr'rir it.t <'i-,rr- f,ird a cobori nivcl'.rrile 6e aspiia{ii. co*triblric la cregte-
<ri!ii rle fnrstla!ie. Unii clcr,i'.r aqr:c'sivi ;i-1i incllt'aptir fr.rria ,','a lezistcrriei fafi de sitr'ratilie fr;-tstrante'
iinpotlivzr obstercolirlui. aliii o rlcplast,rt:zii citlt'Ltlr alt
161
LIt)
i
9. Atitudinea, component5 de baa"i a caracterului
-
Atitudinea, definitd ca element cornponent al caracte-
rului, are o stnrcturd foarte complexd, in buni misur6
diferitd de cea care i-o atribuie limbajul comun. Lrzuat,
prin atitudine se infelege o reacfie, uir gest, o anumitd
pozi{ie fatd de ceva. In felul acesta, atitudinea apare mai
mult ca un aspect al comportamentulrli. In oriiinea de
idei care ne intereseazg pe nol atitudinea trebuie sd fie
consicleratl mult mai profund.
ln genere, atitu<linea esle o modalitate de r.aoortare
la o anumitd laturd a reaiitdfii, este o manierd reiaiionali.
Esen{iald pentru raportare este insd nu latura exterioar5
comportamental5, ci latura l6untricd, propriu_zis psihicl.
Aceasta mai ales in cazur atitudinilor cu semriificatrier
earacteriald, adicl a acelora care sint stabile, ger"reraii-
Eate, care se manifesti din proprie irritiativd. 'Eiist5 ne_
num5rate atitudini facultative 9i atitudini impuse de
,situafii, nu izvorite din organizarea lf,untricd a sui:iectu-
Iui. Aceste atitudini situa{lionale, necaracteristice pentru
subiect, au prea pufind legdturd cr,i sfera .ie tenomene pe
care o analizdm. Pe noi ne intereseaz;i atituclinile caie
sint proprii subiectuiui, care nu sint clictate cle situatii
ci se impun situafiilor.
Atitudinile caracteriale au la baz6 o trebuinfd, un
motiv, ele pot cuprinde qi un interes sau o convingere"
I* conti'uare. motivele din care izrrorS$te atitudinea ge-
n:'1lu1?.9
lenclinla, o emo{ie, un sentirnent. In constitu-1ia
atitudinii intrd Ei unele acte intelectuale privincl
zentarea unor fenomene, orientarea dupi unele iclei, ""pou_a_
precierea situafiilor,'ralionamentul mr:ral. Atituclinea se
definitiveazd in baza unor experienle, a unor concluzii
la care subiectul a ajuns anterior. pentru ca atitudinea
sE se declanqeze sint necesare orientarca dupi un scop,
punerea in funcliune a unei deprinderi gi -dezvoltarea
unui efort voluntar.
Dupd cum se vede atituelinea constituie un bloe sin_
tetic qi specializat in care, pe un fel cle ax, sint conden-
sate trebuin{e, motive, interese, convingeri, tendin{e, sen_
timente. scopuri, mecanisme de ac{iun-e voluntare. jude_
162
< iili de valoare, deprinderi E.a. Important este insd ca sd
rru in[elegem aceste toate elenente ca fiind juxtapuse,
()arecum asociate accidental. In atitudine toate iceste e1e-
rrr('nte afective, intelectuale gi voluntare sint unificate gi
alcituiesc o structurS. Tocmai de aceea in unele sisteme
cle psihologie se vorbeEte despre atitudine ca despre r,
orrganizare lduntric6 exprimati in comportament, ca des-
pr:\ qn nontaj (set. cinstellung, uslanovka). Altfel spus,
i,l-itudinea este un agregat psihic, sintetic Ei relativ ita-
f il care conferi un anumit sens gi o anumitd coloratur1
(''r.mportamentulul.
Deqi atitudinea se bazeaz6, pe motive consolidate, pe
slritimente, pe deprinderi puternice, ea nu rdmine incri-
rnenitd ci, in virtutea acliunii conEtiente, a aprecierir
noilor experienfe, se restructureaz5. Chiar o atitudinc
<'are, datoritd infiuen{elor Ei regimuh_ri de viafl s-a corr-
slituit din tinerege Ei s-a definitivat, este susceptibil6 de
() evolLltie.
ln ce privegte manifestarea atitudinii, intervin de
asemenea unele variabile in raport cu starea generalb
a subicctului qi cu situa{ia. Putem deci vorbi de o dina-
rrricd a atitudinilor. Aceastd dinamicd este insd depen-
<ir:ntd in primul lind de structura atitudinii. Deosebim
in structnra atitudinii doui componente principaie :
l1 se5;mentul orientativ sau direcfior-ral, aicdtuit din ele-
mente rnotivalionale Ei intelectuale Ei 2) segmentul efec-
lor, constind clin mecanismc voluntare specializate. prin
scgmentul orientativ, afectiv-intelectual se defineEte po-
'ziiia electivd, preferentiald sau repulsivd a subiectului
fa{5 de diversele aspecte ale ambianfei. Prin segmentul
cfector se obline traducerea in via{d a orientdrii, se trece
Ia fapti. Segrnentul voluntar este un fel de servo-mecii-
nism al orientdrii. Consecventa atitudinii, afirmarea ei
lcald este strict dependent5 de adaptarea voluntard. Irr
cazul in care orientarea este slab5 qi neclard atitudinea
rrlmine relativ indefinitd. iar in cazul in care segmentril
\,()luntar al atitudinii rdmine mult in urma celui orien-
t::1.iv, cor-rdtrita va indica simptome de govdiald qi incon-
sccvenfd. Numai armonizarea Ei coordonarea dintre afec-
tir'-intelectual ti voluntar sint dc naturd sd comunice
alitudinii pregnan{d Ei eficien{d.
163
 Dacd atitudinea are. o compozilie aga cle con:plicatd,
prezentindu-se ca nn sistem, ;il;;i;- lr,r'prih'rltdere a 1or. Un prim fapt care indicir aceast6
vom putea, spune
-murlitudine lolt,larc a atitudinilor Ei care relevd totodati contrarie_
tjg*Plo
-caracter, care ingiobeaza o -la cle atitu- latt.a ca lege fundamentald alcdtuirii caractenilui este
9i$ ? In primul rind e,ste rdspundem la o irt cla cd atitudinile existd doub cite doud, una opus5
lntrebare. simpld, banald, cu""."*"
al atitudinilor ce concurd la clbfinirealu
prioire :rltt,ra : sever qi tolerant, indrdzne{ Ei fricos, sr_lpus
unui""ilar"i'^p*,jnil Ef ne_
caracter. A11-
port, Cupd laborioase cercetdri calcule,,t"Oii"J"$ riupus, darnic qi zgircit, sincer Ei nesincer etc. Cd este
Ei
conul limbilor moclerne, a ajuns la conciuziu il"i- valabil principiul despre prezenla tuturor dimensiunllor
r';rracteriale la fiecare dlntre indivizi o dovedegtc gi faptul
'trdsiturilo' de caracter (sau "a "r_gruf
*tit.iol"lili-o"il","ii. cii nicioc{at5 nu se poate face cu seriozitate afirmafii cE
rifra de 10 000. in acestc concli!ii,"i ttisculra noastrd se conr_ o persoand oarecare ar dispune numal de una din trdsE-
plicd Ei mai muit. pentru u oatre infetegerea ca_ lrrrtle pereche, cea pozitivd sau cea negativd.
racterului este necesar s6 ne ""ih*"
orientdm asupra raportu_ Nu existd Ei nu poate exista in aceastd formuli de
rilor dintre trdsdturi sau a interacliunii atituai,.il;;. "- t,r:hilibrare cu ambian{a, care este caracterul, reduclii ab-
solute Ia termeni singulari. Cineva este absoJut stncer,
absoiut onest, generos in chip absolut, bun nelimitat etc.
lroate cd este onest pentru cI a reuqit sd infringd r:nele
tcndin{e necinstite care nu se poate si nu fi apirut in
Atitudiniie nu au existenfd rlccursul vie{ii lui. Poate cd este generos pentru cd aceasta
-,o eterogend,
detaqate una de a.tta. Caracterut'consiit,ii"
ele nu sint r,ste nota dorninantd care face ca egoismul sd se atrofieze
fi i;;
;i'p""t.
infeles pe baza nenumdratelor atiiuclini";ce_l O"d"Lr"- ql sd-;i piardS, in bund mdsurd, eficienla. Dacd discufia
irrsd nu ar cuprinde ambii termeni ci s-ar duce in con-
. -g"tionat ceva mai sus cifrele surprinzdtoar,e
ce 9-1g
indicd i'ventarul atitudinilor caracteriale: S;-;;; rli{ii de .disjunc{ii totale, chiar din punct de vedere moral,
intrebarea : toate atitudinile lriisdturilc pozitive nu ar mai avea valoare.
proprii fiecdruia dintre indivizi"r'or..rto in g"rl"r".-srii Considerincl important punctul de vedere gtiinlific
? Dacd ne ori5ntdm rlupa .
c*racterizdrile diferen{iare date oamenil.r privind inJelegerea dezvoitlrii caracterului prin depiigirea
ti
"rt ii*ri"iir
sd presupunem cd unii dintre ei sini caracterizaqi
ca fiind
t ontradicfiilor, men{iondm cd studiul caraCterului- nu se
o.ne5ti sar reonegri, unii sint socoti{i scntimentuii
iur-nriii lroate realiza ptin inventarierea tuturor trbsdturilor. Iur-
upslp do sentintentalism, unii bu.ni a.tlii rhi, urrii poltant este ca sd se depisteze acele trdsdturi care sint
;i
plinafi 9i aJ!ii nerlisciplinati s.a.m.d.' rlis.li_ rl<,'minante qi caracterizeazd persoana in cauz5.
Intr-adevdr, nu toate atitudinile sint caracr.eristice Nici trSsdturile dominante, semnificative ale indivi-
pc'ntru fiecare om in parte, dar aceasta nu i.seam'E. <lualitSfii nu pot fi doar copsemnate enumerativ. O trd-
celelalte atitudini, neiaracteristice, sint cu tot,uI i'exis_ c.i sirtnr5, o atitudine sint condi{ionate de altele. Astfel,
tente la el. (J anumitd atituclir-re poate sd fie clezvottaU ar.;tocritica e condifionatd de simtul rdspunderii, cle capa-
sau sd fi fost reprimati astfet incit sd nu iqi mai po"tJ <'itatea de autocontrol qi increderea in realitate, de exi-
face drum in conduitd. psihologic, sintem inclirralr ,;i gcnta fa{i de sine, de modestie E.a. practic, e aceeagl
u.n rdspuns afirmativ Ia intrebarea pusd :
di* silnatie care se constatd in psihologie Ei logicd la sistemul
toate trdsetu- t'onceptelor. Un concept nu poate fi definit prin sine
rile de. caracter, toate atitudinile eiistd intr_o lrrsugi, ci prin altele subordonate qi supraordonate. Rste
rorma la rlecare din oamenl. """*iii scrnnificativd teza leninistd eare aratd cd fiecare concept
Caracterul nu este'insd o sum6 cle atitudini ci un mod
de interacfiune a atitudinilor, de interd"dA";j;";i-;; <'ste legat de toate celelalte. Pentru atitudine este de
arj('menea proprie organizarea in sistem ierarhizat. Sint
164
165
 atitudini supraordonate Ei altele suborclonate. Aici insi
rel.a{iile nu mai slnt riguros aceleaEi ca in logici, orga-
irizarea putind fi variabild de 1a un individ la altui. Ceca
ce la un individ erste subordonat, la aitul poate sd fie rjo-
minant. supraordonat.
In rela{ii situative, atitudinile dominante le contrrr-
icazd pe cele sulrcrdonate, mergind pini la interzicerea
qi reprirnarca lrir. Este posibil si ca o atitudine clominanti
sd stinrulcze, si prtnd in valoare atitudinea subordonatir.
Oric.um, este: de semnalat relafia : atitudine fatd de ati-
tudinc. Lantul interac{iunii atituclinilor po,atc fi Ei mai
amp1u, ctiprinzind mai mtrlNi terneni.
AtitLrdinile pot s5 fie gi in r.elafii de coordonare situin-
du-se. oricunl. la acelaEi nivel. lntre atitudini pot apdre;r
relafii contradictorii nu numai in condiliile arbtate :eva
mai sus ci ;i in legdturd cu situaliile. Nu pot fi mani-
festate doud atitr-rdini in acelaEi timp sau fali de :cer:a5i
realitate Ei, -in consecin{5, trebuie sd se realizeze o trp-
tiune. In afara rela{iilor de competivitate Ei exclucleie
reciproc5, intre atitudini sint Ei raporturi de compensi,r-
!ie. Atitudiniie deficitare sint compensate prin alteie nrri
clezvoltate. Este aceeaEi situalie ca in cazul aptituclinilnr.
Addugdm Ei faptul cd atitudinile pot fi strins legate intre
t'le datoritd imprejr-rrdrilor de viafd carg le-au sscr(_i;1-t
dupd cum pot fi gi indepdrtate, legdtura lor fiincl multi-
plu rnijlocitd Ei practic foarte slab6.
, Toate acestea pcrmit o anumitd inlelegere a carar:tr-,-
trrlui ca sistem de atituclini. trste necesar insd ca si ne
rt:ferim qi la unele particularitd{i ale ansambhrlr-ri car.ac-
terial. Am vSzut'ci fiecar-e atitudine clispune de un scg-
ntent cu funcfiuni de orientare gi de altul cu f,rnt:liunt
ellectoare. lntre cele doub segmente pot fi relafii .rar.ia-
bile, mecanismul cie efr.ctuare putind sd se apropie dc
realizarea integrald a orientdrii sau si rdmind couside-
rabil in urma acesteia. Aceeagi situa{ie este valabiii Er
pentru sistemul caracterial in ansamblul sdu. Caractcrul
rra putea sI fic cu o proerninenld dc, orientare realizatJr
intelectual qi afectiv, rdminind decompensat ciin punct cii:
vedere voluntar. Aceasta duce uneori la concesii, la :r,:-
fittni contrarii inten{1i1or (drumui spre iacl prcs,1;:at clr
t6c
lrrrrrc intenlii), neputind sd fie echilibrat pentru o anu-
milii consolidare voLuntari. ln sistemul caracterial, dis-
r'orcian{ele dintre orientare Ei efectorul voluntar pot fi
par{iale, pot sd cuprindd numai anumite grupe de atitu-
rlini, alte grup€ de atitudini nedispunind de acoperirea vo-
Irrntard necesarS. Pentru a explica qi descrie caracterul
irrdividual este necesar sd se {in5 seama de sistemul sau
stnrctura caracteriald cu toate particularit5li1e acesteia,
crr tilte cllvinte, a caracteriza inseamnd a cletermina struc-
lrrra caracteriald indicind atitudinile dcminante, rela{iiie
t<,lurite dintre atituclini gi raportrfl c]intre orientarea ca-
rlcleriald Ei voin{d.
11. Atitudinile comunicative gi echilibrul ernofional
Este demnd de semnalat o categol'ie de atitudini care
crrprind in ansamblu raporturile dintre sr,rbiect cu lumea
sa lduntried gi cu iumea exterioar5. Aici apare modul
(,Lrm se orienteazd, in genere, subiectul : se concenLreazd
crr precddere asupra propriei sale lumi l6untrice satt ur-
rnlreEte in principal desfdEurarea evenimentelor din
rirnbiantir ? S-ar putea vorbi Ei de o anttmitd structurare
ir comur-ricr-irii. Sint unii oameni care comunicd mai mult
r u ei insigi, allii ce comrtnicd precumpdnitor cu cei c1ii-r
jr rr.
In iegdturd cu aceste caracteristici, C. Jung a distins
linul introuertit si ne cel ertrouertit Trttrovertitul se rt -
Lr';rge ih;ine, refuzd inftrienfele exterioare, se apdrd dc
.lc, igi caut6 toate satisfacliile ln lumea interioar5. Este
( cea cie se cheam5 un om tdcut, interiorizat, meditativ,
pufin sociabit gi stingaci in relatiile cu oamenii. Introver-
til.ul este tnsi persistent in acfiunile sa1e, ascunde in sirre
rrs;pira{ii destul de inalte, este exigent cu sine. Tipt:l
lxtrovertit este deschis c5tre lume Ei aspird influenlele
:rcesteia, iEi exteriorizeazi gindurile Ei sentimentele, este
comunicativ gi sociabil, cdutd s5-qi rnultiplice gi sd-;i
rlc'zvolte r"elaliile cu cei din jur, nu este prea preten{ios
qr nici nu persevereazl rigid in acfiunile sale intrucit
r;(.) poate adapta cu 'uEurinfd la altele.
 Eysenck aplicd subiecfilor un chestionar cu citeva
intrebiri la care trebuie sd se rdspundd cu da sau nu:
1) Preferati sd aclionali decit sd faceti planuri ?
2) Sinte{i foarte bucuros atunci cind sinteti angajat
intr-o activitate care reclamd ac{iune foarte rapidd ? vrotic, Eysenck aplicd urmdtorul chestionar :
3) In genere, luafi inifiativa in innodarea de -noi prie-
tenii ?
4) Ave{i tendin{a cle a fi rapid qi decis in acfiunile
dumneavoastri ? profunde fdri nici un motrv ?
5) Apreciali cd sintefi un om vioi ?
6) Ati fi nenorocit dacd ali fi in imposibiiitatea de
a avea numeroase contacte sociale !
Daci la toate sau la celc mai multe din intrebdrile puscr
se rdspunde cu da, aceasta indicd un extrovertit, pe cind
rispunsurile negative trddeazd un introvertit.
Noud ni se pare cd in aceste caracteristici intervin qi
unele date temperamentale, care rezultd indeosebi din
mcbilitate. Dezvoltarea sociabilitSlii Ei a direcliei acfiu-
nilor line in bund mdsuri gi de condifiile in care cregte
Ei este educat omul. Izolarea, s5rdcia de contacte cu cei
din jur, atitudinile distante sau opresive pot sd genereze
un introvertit, pe cind angajarea precoce in muitiple re-
Ialii, in activitifi ce solicitd comunicarea cu indivizi de
diverse virste duce la constituirea extrovertitului. Tipurile
nu sint insd pure. Au unele elemente de aproximatie Sl
unii autori (Cattel) preferS, pentru a nu impdrli cumva
arbitrar pe oameni in doud categorii, sd instituie qi un
tip mijlociu, extrovertit-introvertit : aceEtia sint cei care
nu prezintd caracteristici de extremd sau car.c sint intro-
vertili pe o laturd Ei extroverti{i pe alta.
Eysenck adaugd in caracterizarea personalitdfii, pe
lingd extroversiune-introversiune, $i o altd dimensiuire
privind factorii de nevrozism. trl se referd la mdsura in
care individul este bintuit de conflicte lduntrice, la md-
sura in care acesta este inclinat spre dezechilibrare qi
manifestare a instabilitd{ii. Din acest punct de vedere
oamenii ar putea sd fie impdrtifi in trei categorii :
1) Persoanele foarte stabile, ideal echilibrate, cu multir
maturitate qi perfect adaptate la mediu, capabile in tnalt
grad de ac{iune;
168 , 163
2) Persoanele normale de tip coixun ;
3) Persoanele newozate, instabile, defectuos adaptate
la mediu sau greu adaptabile.
Pentru a investiga absenta sau prezen{a factorulfri ne-
1) Este adevdrat cd uneori vd simlili fericit, alteori
nenorocit fdrd nici un motiv ?
2) Incercali deseori dispozi{il excelente gi indispozifii
3) Sintefi deseori in proastd dispozi{ie ?
4) Vi se intimplS frecvent ca gindurile sd r'5 fug5,
sd se imprdqtie cind incercati sd vd concentrafi ?
5) Sinteli deseori absent, cu gindurile in altd parte,
<'l-riar dacd luafi parte la o conversa{ic satr daci ar:diali
r:c\ra ?
6) Aveti momente in care clocotili cle energie gi
altcle in care sinte{i extrem de leneq ?
Rdspunsurile afirmative Ia toate sau la majoritatea
intrebdrilor indicd prezen{a nevrozdrii. Menliondm cd
irr cazul de fa{5 nu se pune problema nevrozei ca o boald
psihicd ; nevrozarea ln proporfii variabile poate fi pt"o-
pric- persoanclor normale, prezentindu-se ca o caracte-
listicl pot'sonaiS oal'ccar-e.
i2. Atitudinile fa!5 de oanreni
Tn lexicrLl romAn existd un cul,int care se intilnegte
rareori in alte limbi. Este cuvintul omenie. Am spus cd
t.sl,e rin curiint caracteristic iimbii noastre, pentru cd nu
t'sl.e expresia unui fenomen de culturd propagat5 prtn
arfi Cuvir-rtul, este adinc infiitrat in tradiliile limbii
noastre qi s-a incdrcat de in{elesuri in lcgdturd cu tradi-
fiile de viald ale poporului nostru. A fi omenos inseamni
ir prelui gi iubi omuI, sau, altfel spus, a te comporta ca
rn 0??? acleudrat.
'**0friiTria--srnranifestd in respectul fafd de oameni, in
Lirija pentru ajutorarea celorlal{i, mcrgincl chiar pln5 la
sacrificarea de sine. Se mai inleleg prin omenie solida-
lizarea cu ceilal{i oameni, preocuparea de a*i in{elege gi
a-i face sd progreseze. Ospitalitatea este, dr: asemc.nea"
una din rnanifestdrile omeniei.
ln condi{ii1e socialismului, care realizeazd. in fapl. ideca
omului ca scop al vie{ii sociale iar nu ca mijloc, onrcnia
traditionalS se revarsd in atitudinile ce tin de umanistnul
poqi,alist. Umanismul sociaiist este, in primul'Tffi tri-
presia unui profund spirit clc dreptate. Consecln{a este
atitudinea justd, corecti fa{5 de munci. In acelaqi timp,
a fi umanist, in condi{iiie socialismului, inseamni a mi-
lita pc rliverse cii pt'ntrlr a rrontribni 1a rezolvarea gen€-
ralS qi eficienti a problemelor de viatir ale oamenilor, ast-
fel incit- acegtia sd beneficieze de prosperitate qi de
cultur6. In diversc. situa{ii nu sint implicate relalii directe
cu oamenii. Grija, respectul fa{i cle om impun ca
ciincolo de anumite semnificatii cu inleies general, cum -\
ar fi_ de pildd producerea de bunuri materiale, amenaja-
lea de loctrinte ;.a.m.d. '- oamenii sd fie avufi in vedere
in sensul satisfacerii depline a cerinlelor 1or. Umanismul
socialist implicd de asernenea apropierea sufleteascii cle
oameni, str5<.iania dc a cunoa;tc greutdlile de care aceqtia
se lovesc gi de a-i sprijini. Umanismul socialist rnr este
contemplativ, ci eficient, critic, realizat prin acfiuni reale
iar nu reduse la un sentimentalism sr,rperficial qi iipsit
dc consecinfe.
O altd atitudine din aceeaqi categorie de ea::igenfe
{a{d de oameni. Exigenla este o expre-<ie a legii progre_
sului; daci nu manifeEti exigenfd fali de oamenii-cei
mai apr:opia{i, nu-i aju}i si se den'oite. In anumite con-
difii, exigenfele manifestate fa{d de un prieten, fa{d de
un tovarSg sau de un subordonat pot fi intrucitva inco-
rnode dar insuqi faptui cd acestuia i s-a cerut mu1t, cd
a fost invifat si poatl da muit. inseamnd un ajutor. Ca-
lacteristic este faptui cd persoanele cu atituclini de.
t*ierantl fafd de greEeiiie altora, cei care nu din gelrcr.o-
zitate ci mai degrab5 din comoditate Ei lipsd de preocu-
pare Ei rbspundere f.a\6. de felul cum evol-reazir at{i
oameni nu fonnuleazi nici un fel de exigenld fall Cc cei
apropiafi pini la urmd nu ajung si fie apreciaii. Se qtie
c5 profr--sorii ca Ei comandanfii toleranfi gi nephsirtori nu
t70
sint nici iubili, nici prefuifi ; in schimb aee.ia carc au
reuqit sd imbine grija fald de oameni cu exigenfa, uneori
lu severitatea chiar, sint mult mai stimali gi chiar iu-
l.ri!i. Aceasta gi pentru tnotivul ci daci nn egti exigent
1a{5 de o anumitd persoand inseamnd c5 nu o aplcciezi
la cuvenita ei valoare, cE nu ai incredere in pc::spcctivele
, i de ciezvoltare. in consecin{d, aceasta lru irrc ile cc sd
rrranifeste qratitudine.
In strinsl legdtur[ cu cxigenla se ciezvolid fi,utitu-
ttWfalX de oameni. in,orind clintr-o larz;i*ffi-
t'lpia15, avind un caractcr constructiv gi fundamentat -*
rru parfial, ci integral critica constituie itn alutol gi
iin stimulent in activitatea -, Ei dezvoltarea oame:niior. Ati-
lrrclinea critjcd nu prcsupune insS trurnai rct:iat'carea
rrrior insuficiente sari defecte. A pt'ivi r,ll'r olrl in nrod cli-
liir inseamnd a rsti sd diferenliezi in el cL'c.a ce ert.J valo-
i ()s de ceea ce este negativ. Este adevirrat, ca1it6{iie nu
:.r'rl':5, rjciectele, dar onrul nu poate fi i...'ii-it g3g|u:r1*,r prilt
1l'islna defectelor sale. Dacd este tratat astfcl, el ere toate
mril,ivele ""5 se considere nedreptdtit. O dati cu a.precic-
i ca critic[ se solicitd Ei indicarea cdilor r]e indreptare,
:.! rniralar'('a r:alitdtilor devenind imperios necesarS. Aceas-
lil, pcnlr'u ('r"r lil1 principiu a1 cduca{iei impune ca sir te
sprijirii pc t'1r'nrcntc' pozitive in veclerca rcdr-tct,it,ti :;i c1i-
nrirrirrii 6'q'lor r rt'galive.
Inct"ederea in" oarrleni estc atitudinca calr: sc e-itzrrcltd
i n'condi{iilc ToIi&FITHfii?e interese ale cetltcnilc:r socia-
lismului, in condifiile umanismului. A avea incredere in
(im inseamnS, de fapt, a-l aprecia corect! a nu-l subapre-
r:ia. Iriecare este in stare si facd ceva 6i fiecare cs1.e ca-
pabil sE progreseze. Manifestind incredcre fali de posibi-
Iit5lile omului, il stimulezi qi-l mobilttzt:z\ in nrunci, il
aiufi sd se vaiorifice. Lipsa incrcclerii fatd clc tovar6qi, fa{i
rle cadrele din subordine duce de multe ori Ia o atmo-
sfcr'5 nefavorabild muncii, care pro\;oacd insuccese-
$inre'rltatea comumistd se opune nu numai fdtdrni-
c'iei, dar qi individualismului. A fi sincer inseamnd a trata
pe oameni in mod deschis. a-{i exprima pircre:r ([€'spre
conduita gi munca lor.
t7l
 13. Atitudinile {a{ir de propria persoanJ
-lsc DeEi s-ar pdrca cd accst grup de atitudini ocup[ un
aparte in comparafiie cu ce]elalte, pentru cd iu ca
obiectiv propria persoand, in realitate eie sint in cea mai
rnare mdsurd condifionate Ei mijlocite prin celelalte : ati-
tudinea fa{d de societate, fafd de oameni, fa!6 de munc5.
tr'ormularea atitudinilor fa{d de propria persoand este
esenfial legatl de formularea atitudinilor omului fafd cie
Lumea socialS. Egoismul insearnnf, absenla generozitd{ii,
supraaprecierea propriei persoane, subaprecierea altora.
Concentrarea la interesele personale, meschine, inseam-
nd nesocotirea intereselor generale.
ln contextul relafiilor cu lunea, omul iEi dezvoltd
relafiile fa{d de sine. O primd atitudine este aceea a
demnitdfii personale. Aceasta este reflexul conqtiintei
fieciruia cX el reprezintd o r.aloare in primtrl rincl pen-
tru cd este om gi in al doiiea rind pentru ci are anumite
posibilitl{i, munceqte, obtine rezultate melituoase. "Sqgr-
!*ny1, lrr*Tlrytgti! per_lgngle este Ei, reflexul unui sta-
Iuili*personaifiilgli. Ornul-cere sA fia rcspectat pentru
cd meritl acest lucru. Acest apel 1a respect nu se im-
pune insi in mod direct, ci prin modul de comportare
care imbind respectul fa{5 de aliii cu respectul fafd de
sine. Orice om animat de scopnri prelioase, participind
.La o operd de mare insemn5tate cum este aceea a con-
structiei socialismului, este si trebuie si fie pdtruns de
sirnldmintul demiritdtii personale. In caz contlrar., eI nu
se
-poate realiza pinS_ la cap6t, nu mai poate acluce con-
tribu{ii prin munca sa, nlt mai poate rnanifesta iniliatir.e
cutezdtoare. Reprimarea Ei incilcarca demnitllii ecl-riva_
Ieazd cu 9 gravd leziune aclu-clt perrsonalitdfii. bste ciriar
9 gpera distructirrd" 'Oamenii neciemni nu pot {i in ari:-.
1a9i tirnp gi luptltori entuziastj..
sonalitatea. Amorul plopriu este ins5 o arnl6 cu dou5
tdiquri ; atunci cincl este exagclat se transformd intr-un
fei de ar-rtoadora{ie, cie acceptare uccriticd a propriilor
<jefecte ,si de trimbiialc a calitdlilor. Cind dragostea de
sine nu e dublatd de dragostea fald de oameni, lucrurile
iau o intorsSturd negativd. Consecinla este izolarea, com-
placerea in greEeli qi jtistificarea 1or.
Moclegt:q este strins legatd de simtdmintul
cteffiel -gornunist(t care este demn nu va cduta sI
se supraaprecieze, sd se suprapund pe sine celorlal{i
e'nembri ai colectivului. Este tocmai ceea ce inseamnd a
fi modest, a te aprec'ia la justa ta valoare, a nu recurge
Ia mijloace artificiakr ;i supdrdtoare pcntru al{ii in ve-
derea punerii in eviden{E a propriei pcrsoane. Trufia,
orgoliul, ingimfarera au semnificalia unei desolidarizdrl
cle ceilalfi oameni qi constituie izvorul cclor mai multe
ciin conflictele qi dccdderile morale. Modestia comunistd
nn trebuie insi in{eieasi in sensul subaprecierii perso-
nale, al lipsei de mindrie sau de derunitate. Dacd s-ar
proceda aqa, s-ar ajunge practic Ia o confundare cu ceea
ce a reprezentat cindva umilinla creqtir-rd : plecarea capu-
iui por-rtru ca si nr-r*tr taie sabia. depersonalizarc.a. Nicio-
dati nrr trcl;rric sii se opun[ moclestia demnitSlii ; modes-
tia conrrrnisti"r cstc modcstia unui luptitor demn qi sigur
clc sine.
Irie.c'Irui om ii este proprit tc.nclinfa spre outopertec-
gionare. EJ.ecare vrea sd ;tie mai mrllt, sd dobindeasctr
noi experiente, sd devind mai competent in meseria sa,
sii-qi dezvolte aptitudiriile qi sd-qi c,orecteze caracterul,
si se apropie de un idcal Pentru a te perfec{iona este
rrecesar insd sd acfionezi. Noiie ca1it5!i nu se formeazd
cJc la sine ci sc incheagd in urma exersdrii unor actiuni
qi a manifestdrii unor atitudini. Ac{iunile pot sd se sl-
hieze insir peste nivelul posibilitdfilor tale actuale. De
aici ncccsitatea autodepdgirii. Atitudinea cdtre continua
tiepSqire de sine este excep{ional de importantd. In de-
pcndenfi dc felul cum s-a structurat Ei reaiizat accasti
atitudine er.-olueazd capacitSliie qi caracterul.
Autodepd.qirea depir-rde ins6 Ei de alte atitudini qi a-
n,,ffiat[desine,autocriticaqiautocontrolu1'
 Numai in mdsura in care manifeEti exige,nfd fafd de
iitdl,ile propriei persoane, in mrsura ir, ca_ 14. Atitu.dinile fafi de muncd
nu te clecrari
mul{umit de tine insrifi devii in stare sd "u*"
intreprinzi acei
efort care duce la autodepd"<ire. In aceiaqi timf,-i,i;i";;;; Atitudinea comunistl falir de munci se intem.eiazd.
reaiist-autocriticd menginuid permaneni, reiiizate .ru inainte de toate, pe inlelegerea scopului gi semnificafiet
cloar. ca o ac{iune programatd in sociale a muncii. Acestea devin motivele principale irle
Eedinfa, ci .ca un sistem efortului r{epus, ceea ce face ca munca sd devin-d obiec-
contlnuu de aprcciere lucidd a ceea ce este bun si a
ceea- ce este rdu, satisfdc5tor.qi nesatisfdcltor in propria tivul Ei mijlocul cel mai general al viefii. Numai prin
r:onduit5, r:ste incd o condi{ie a autoperfecqionart 'sau rnunci omul igi justificd pozi{ia in contextul socia} qi igl
autodepSgirii. Toleranla fal5 cle sine, ;utoH;iqtirea ;;; poate re\rendica drepturile in chip demn. Conditia 1I-
la,letargie.morald, omul devenind refra,:tar fald cte cvo_ r-rntricd a pori{iei juste fa{5 de muncd este convingerea
Iu{ia pozitivd a propriei persoane. nestrdmutath ci cerin{ele socia}e cit sj cele personaie nu
pot fi satisfdcute altfel decit prin munc5. In continuare
mecanismul prin care sint opera-
tIVWeste
r,: errmrnate din conduitb acfiunile greEite qi sint
se adaugir interesul fald de actiaitatea producttud qi cre-
tLtaare care genereazd simldmintele de satisfacere qi bu-
sLtspendate,
leplimate tcndin_feie impulsive, iraqionale" curie in cazul reuEitei, ale nemullumirii qi suferin{ei in ca-
.lWpAleste o conciilie a obiec- zul nereuEitci. Interesul fa{d de muncd duce la intole-
tivffi
rlvarn capacrtalrlor gi valorii morale a omului. Dacd ai ranfa fafd de del5siri, fald de metodele imperfecte qi
incredere
.inin forfele proprii, in propriile posiliiitati, lucrul de mintuialS. T'otodatd, el reprezinti un sprijin
atunci situalia de-a-fi proplr,"; ."op,rii cutezi_ in ridicarea mdiestriei profesionale. Cea mai inalt5 rea-
-egti
*-ti face. p,r'oiecte ctc aitivitate, ae a intreprinJe
l?9L:l,d:concrete a le pune Iizare a atitudinii fatd de muncd presupune deasoltarea
masurl Ei in aplicare. Uneori se^acuz6 Lrebuinlei de a tnunci. Astfel, munca insiqi devine o ne*
c exageratd incredere in forNele proprii. Desigur, exa_ ccsitatc de viatE. Nu poti sn-fi dezvol{i traiul normal
gerdrile sint intotdeauna periculoase, insd oriul' fJrrd a munci. Aceasta este una din condi{iile psihologice
nu_qi
poate mdsura forlele cu eiactitate qi pcate este chiar ale instarrririi cornunismului.
de
dorit ca increderea in sine sd vizeze ltn nivel ceva mai Fldrnicia estc o trisirturd de caracter complcxd care
inalt decit forlele reale. Acesta este un mijloc Ou *{i*"_ rrneEte capacitatea de cfort cu trebuinfa de a muncl.
lare Ei sporire a capacitdlii de ac{iune. Lipsa de incredere Omul harnic este in continud migcare, el nu amind lu-
in forfele personale, dupd cum ioarte bine se gli;;l;: crul, mentine in activitatea sa un ritm sus$inut, este per-
piedicd, refine realizarea chiar a posibilitd{ilor cle care manent ocupat, in plind actirritate. lldrnicia insd poate
in mod real dispune omul, ca sd nu mai vorbim cle faptul fi motivatd in chip diferit. Existd qi o hdrnicie care iz-
cir neincrederea in sine este o ltarierd in calea ciezvotte. vordEte din motive egoiste. Important este ca hdrnicia
rii personailtAtii. si se insereze in cadrul atitudinii comuniste fa{d de
ln
strinsd legdturd cu increderea in forfele proprii
munc5.
Congtiinciozitatea este atitudinea cle griji Ei exigen{d
WEste sigur de sine-;;ild;;'i;; rlaximd fa!6 de calitatea muncii. Omul conEtiincios esie
";;";i,";;;r;i
forfele, incit sd le poatd reajiza.'siguranfi de sine izvo_ preocupat nu numai de realizarea obiectivelor propuse
clar gi de condifiile, chiar de detaliile acestei realizeii. El
rdEte, de asemenea, din capacitatea de decizie fermd si
ju,<t5. Nu eEti sigur de propria persoand atunci cind ,-'-ste punctual, alege procedeele cele mai bune, r'erifir:6
eEii pas cu pas rezuitatele pe care tre obfine Ei, deseori, fiind
nehotSrit Ei insuficient ataEat scopului pe care ti l-ai nemullumit fald de cele ob{inute, nu poate trece mai de-
propus.
parte fdrd a corecta sau chiar a reface totu1. ConEtiincio-

175
zitatea presupune deci o sensibilitate speciald fa{d cle
desfdqurarea Lucrului r.i o maxim5 concentrare asupra
lui.
Spiritul cle ardinc imprrnc incierplinirt_.a anumitor obli-
qalii in condi{iiJc respcrr.tilr.ii riguloase a prevecierilor
formale sau nefolmaltt crc cluc la un maximum de e1i-
cien!5 a activit5fii" lir"rgels scria cA cste important nu
numai ceea ce faci ci gi cum faci anume, in ce stil. Se
asigr"rrd o anrin:itd clganizare in timp a lucrului, se a-
cloptii misr:rile cclc r:rai potrivite pentru ca echipa sii
clca maxinrum cle randarnent, se rcspcctd o succesiune
ralional5 a opera{iilor, evitindu*sc risipa qi dezorganiza-
lea. Ordinea in munc6 inseamnS, de fapt, ra{ionalitate
;i intervcnlie prompttl, fapte opuse neglijenfei. Seriozi-
tatea in lrtrlnce echir:alcaza cu indeplinirea consecventl
a obliga{iilor ;i l"egu}ilor adoptate. A ti serios intr-o ac-
tivitate inseamni a rlspuncle fa{d de calitatea muncil
tqIe.
Iniliatiua ;i spiritul noufltor sint calitdfi care se dez*
voltd cu necesitate la accia care se dlruiesc, fdrd rezerve.
muncii. Dacd e'qti conr:cnii'at asupra activitdlii talc nl;
se poate sd nu observi ce ca are qi unele imperfec{,irini ltr
ceea ce priveEte organizarea, mijloacele tehnice utilizate,
procedeele de ac{iune proprie. In coirsecintS, se clezvoltE
tendinla de a in]5tr-ira aceste lipsuri, de a elabora so""
iutii mai avansatc. Toate accstca riclicd munca ]a nive-
lul crealiei. C lniliativA {cricitir, ca si c inovalie tehnica
sau de crgar:izarc a mr-rncii fac s5 creascd eficienla acll-
vitd{ii noastr"e. Ir:itiativa qi inovalta nu sit-tt insd u$or de
realizat, intrucit in activitate se fixeazd anumite forrnt"
tradi{ionale, rnijloace gi proci:dce bine vcrificatc ;i lat'.q
acceptate. llxistd, inevitabil, Ia persoana proprie qi l;.r
allii, unele tenclinle de conserwatorism, de rutin5, ce trt*
buie dc.pdEite.
Eroismz[!, in, nv.utc\. esle manifestarca supremd a ca-
litSlilor cnumeratc nrai sus. A rnanifesta eroism in munc6
inseamnS a desfd;ura eforturi continue pentru a te drr-
pdEi Ei a obline rezltltate dcosebite. Atitudinea croic.=,
in munca de fiecare zi presupune curaj gi stdr"uin!5 in
bimirea dificultdlilor. Specificul eroismului in munr'i.
constd in aceea cii el, deqi presupune o notd de curaj,
776
nu se reaiizeaz6 nun:ai ln anumite momente Ei de aceea
nu est€, neap5rat, spcctaculos, ci nercesitd o incordare vo-
luntarS, elesfirEuratd pe parcursul unor intervale foarte
largi, cale tind sf, cuplincld intreaga via!5 a omulul.
15. Atitudinile fafi dc ltrme, indeosebi fa{E de societate
Prin ins6;i natnla sa, omul i1i formeazd idei gene-
rale cu privil'e la univels, la natura vie sau 1a propria-i
viaN6. Este rcftrexul tcndinlei con,ltiin{ei cdtre unificarea
tululor cunoqtinlclor, cdtre generalizarea lor la maximurn
Ei inciivicluaiizarea rinei. viziuni qi a r.rnui sistem de inter-
pletare a lumii. Impusd de nccesitatea orientdrii conEti-
cnte in lnrnca inconjurdtoare, conccp{ia nu este numa!
i'odul unrri efolt per:sona1, ci este opera istoriei, cunoscind
1i o particularizarc. dupd grupe Ei clase sociale.
IrLclividul igi innoieqte viziunea despre lume treptat.
in procesril adaptir'li sale la viafa sociald, al culturalizdrii"
In prim p1an, conccpfia ii apare ca un fond de iclei, de
rlornle, de principii si chiar de moravuri. Atita timp cit.
sLr purlc numai ploitlema cunoaEterii acestor idei, a in!e-
lcgr:r'ii i'r', rl, s. poatc .,,orbi de constituirea Ia individ a
unci rronr.t'p{ii rlcspre viald, in sensul propriu_zis al cu_
vintuliri. Jr'uncfia concepfiei r,.stc ca s5-l ofienteze pe om
in toate lmprejurhrilc I'ietii, pcntru .a se realira ca un
Inc'canism de ar-itoreglaj" Dacd te limitezi numa! la infor-
n:afii, aceasta nu constitr-rie conceplia ta, ci a altora. Astfe1,
rineva poate sd str,rditrze filozofia indian5 qi rnorala bu-
distii, -<i ajungd sd o cunoascd bine, ciar aceasta nu in-
scarnni r:d ;i-a fcl'rnat o conceptie. El doar nu se cdllu*
ireqte in r,iata proprie dupd ideiie filozofico-religioase
inciicni.'. Tot aga, nn ctnogra.f va cerccta vederile asupra
lunrii ,ci vir.{ii }a unele triburi clin Africa Ecuatoriald satr
lllazilia, f:'rri ca e} pr.r'sonal sd adere la acele idei qi repre-
r:cirtili. I-]cntru ca sd-!i fcrmczi o conceplie este necesar
sd o aplici in via!5, sd o verifici prin propria activitate Ei,
lrneori, chiar s5 o dezvolli sau s5 o corectezi, in raport
ru experienla ;i particularitd{iie tale de viald. Putem
vr:rbi desprc o conceplie de viafd numai in mdsura in
[2
- c. 291 77V
care aoeasta. a fost trlitd qi rezultf, din cxperienfa gru-
puluii sociai din care facern parte gi din experienNa per-
sonall. Atunci, ideile ;i reprezentirile nu mai in-
tleplinesc o funclie pur intelectuali. Ele se lmplanteazi
profund in personalitate, transformindu-se in convingeri
gi scopuri, in modalitdli speciale de gtnd.ire gi simfire, f'n
cdld,uze ualabile pentru toate imprejurdrile uiefii qi, final-
mente, intr-un mod de a fi. In acest fel, concepfia se tra-
d,uce in atitudini, se intruchipeazd in caracter.
In societatea noastri dominf, ideologia socialisti 9i
comunist5. Dupd ideile marxismuh-ti creator, partld^nl qi
statul socialist regleazS qi conriuc via{a sociali. lnsu-
girea ideologiei de citre fiecare cetS{ean qi realizarea ei
in experienta individual5 qi colectivi duc la forma-
rea celei mai avansate qi mai viguroase concepfii, concep-
lia cornunist6. In procesul aprofundirii Ei consoliddrii
concepfiei comuniste 1a nivelul individului se formeazi
tot m-ai mult caracterul comunist. Drumul este deci de Iu
eohcep{ia comunistd. la caracterul comun'ist. In acest pro-
ces, u-n rol decisiv revine activitltii social-politice, parti-
cipdrii conEtiente 1a opera de construire 9i desivirqire a
socialisrnului in patrii noastr6' Este adevdrat ci insisi
existenla noastrl sociald, in afara circuitelor de idei,
genereazd in chip spontan Ia copiii qi la tinerii no;tri
atituctini comuniste ce modeleazd relafiile sociale real-
mente existente in {ara noastr6 Ei care obiecteazd ideile
socialismului ;i comunismului. Conqtientizarea principii-
1or socialismului qi comunismului, prin informare ideo-
logicd, prin studiul poiiticii partidului ;i statului, prirt
participarea Ia elaborarea accstei politici, este insi de
naturd ca sd ridice conceptia qi caractcrul comunist ia uu
nivel superior, sd le dea o mare eficienld qi stabilitate.
!'ormarea atitudinilor comuniste este clefinitorie pen-
tru caracter, intrucit acesta determind restructurarea
tuturor celorialte atitudini cu semnificatie particularl qi
Ie influenfeazd permanent in chip esen{ial. I{otdritoare
pentru definirea caracterului comunist sint : cleuotamen-
tul fa{d" de i.ntere.sele generale ale dezuoltdrii societd{ii in
conf ormitate cu legile socialismului ,pz comunisnlttlui,
atagamentul fafd de politica Partidului Comunist Rontd't,
partinitatea. increderea tn forfel* ercep{ionale ale ;tiin^
178
{ei Si statornicia de a infeleEe lutnea in chip ;tiinfific,
punere& in centrul tuturor preoc:updri,lor a omului ^ "
cu
necesitd,fil_e lui .cle x-ia[d ;i de prog:rZs, umani,smul comu-
ttist. uigilenla gi con-tbatiuitat-e& Teuotu{ionard, optimis_
mul cotnunist.
In condi{iile socialismului, prin lntermediul formdrii
concepliei comuniste, apar oameni noi. Caiificativul de
,,nou" are in aceste. condifii o profundd semnificalie isto_
ric5._ Niclodatd gi niciunde nu s-au ciezvoitat pe scard de
rnasd astfel de personalitdli care sd se confunde in spi-
rit revolutionar cu liniiie dezvoltdrii istorice, sd adopte
Etiinla materialist6 ca o c516uzd in vial5 qi in practicd,
sd se angajeze ?n poiiiica de construclie so"iale qi
umani cu totaid insufle{ire. Oamcnii sint rodul transfor_
mdrilor sociale. Socialisnrul a clevenit o uriaEd Ei deter*
minantd for{d a istoriei contemporane. ,,Ce urmnre a
transfarmdrtlor care aw auut toc in uiafa materiald a sa-
cieidlii, precum gi a muncii ideotogice ;i politico-educatiue
-tovardEul
d,esfdpurate tle particl spuirea Nicolae
Ceaugescu s-e,tr, produs mari schimbdri' i,n profitut
sltiritual al-,oamenilar munci.i. Id.eite socialisrnulil siitn-
fific au pd,truns in congtiinga
pollticii partidrilui stnt pe deplin impdltd;i,te; de intreguL
adl.nc maselor obieciiuete
?opor, c&re munce;te cu elan qi cotzuingere pentru in-
fdptui.rea lor. Deuotctm,entu.l tald cte cauia socialismului,
auintu.l tit, twrntc(t, <:nerisitt :yi abneoafia in indeplinirea
sarcinilor, tnaltul spirit de rd,spu..nd.ere fafd. de indntort-
ri,le sociale, actiua participare !s. rezol.uar:ea problenzelor
obgteSii, trdgia indestructibild. rlintre diferite nalionalitdlL
au deuenCt trdsdturi caracteristice ale constructorilor
soci,etdfii noastre socialiste,,.
Semnificativ este faptul cd oricare clintre cetdlenii pa-
triei noastre socialiste iEi proiecteazd existenla -evolu{ia
persona-
l5 peste 10-20-30 de ani in strinsd lc.gdturd cu
ac-qeleratd gi generalS, bazat pe bog5fiile materiale qi spi-
rituale pe care le demonstreazd soiialismul qi le prevede
faza comunisti. Nu mai este posibild, ca altddati, alcd-
tuirea unui plan de via!5 strict individual, nesocotind re-
lafiile sociale qi uncori chiar incdleind interesele generale.
ln societatea noastrS, care iqi propiine satisfacirea ma-
ximald a necesitdfilor materiale gi spirituale ale oameni-
179
1or, se pune in chip realist Ei probiema fericirii omeneEt!.
Altiidatd, aceastd ascunsi gi generic5 ndzuinfd era trata-
ti cu multd indoiald, plrea sd fie rnai degrabS o himerd
decit o temd de disculie serioasS qi de realizare practicd.
In momentui de fa!5 s-a schimbat radical mentalitatea
privind aceasti problemd centralI a vie{ii omeneqti Ei
dacd ea se afl6 permanent la ordinea zilei, aceasta se
datoreEte depdgiril ingustimii individualiste. Problema-
tica fericirii ie ridicd la nivelr,rl. intregii societiti. Apare
o noud logic5 a fericirii' Aceasta a fost -scmnalat1 de Ma-
karenko in chipul urmStor : vechea lozinci era -. vreau
sd fiu fericit gi nu-mi pasd de toli ceitralfl ; noua lozincd
prevede acelaEi vreau sI fiu fericit, dar pentru-a fiferi-
cit trebuie sd proceclezi astfel incit to{i oamenii, intregul
popor ciin care faci parte sf, dispuni de condilii pcntru
fericire.
Dezvoltarea omului noll nu se produce intr-un chip
abstract. EI intruchipeazd o morali nou6, insd aceastl
rtrorala este moEtenitoarea legitirna a tuturor principiilor'
a ideilor valoroase clin trecut, a tradifiilor 9i culturii itra-
intate. Noua fazd a istoriei noastre rt'prezintd Lin sall
fald de etapele precedente, insi nu se afii in discontinu-
itate fa{d cle ele, ci se continud in tot ceea ce au avut
valoros, pozitiv" Partidul Corntlnist RomAn a realizat o
,,resti,tuio in i,ntregumj' a traditlitror na{iunii ncastre, a
tuturor valorilor pozitive din istoria zl:uciurnatd a po-
porului nostru. Avansul citre infSptuirea r'litorultli presu-
pune chiar solicita o puternicd valorificare a tre-
- noastre. 0 deosebit de puterni-
iutului- istoric, a na{iunii
cd for!6 in dezvoltarea soci,::ti1ii 9l in afirmarea pcrrtona-
lit5tii estt: putriotismuL socialist.
Patriotismul consiCerat ca un fcnomen cle perso*a-
-
litaie, de organizare a congtiin{ei, ca un sentiment, o
atituciine este exceplional de cornplex. In contextul per-
sonalit6lii,- patriotismul apare ca o formafie de un sin-
tetism maxim, integrind qi organizind nenumdrate legS-
turi cu realitatea, nenumdrate imagini, idr:i gi sentimen-
te. Este suficient sd spunem cd patriot"ismul socialist este o
rezultantd a dezvoltdrii istorice a societS{ii, iar pentru in"
divid o rezultantd a integrdrii. in istorie, in societate, in
viafd. Pentru ca sd ne d6m seama de cifi factori contribu-
.180
ie la structura ;i dcfinitivarea acestor fenomene com_
plexe, vom incerca distingem in afcatulrea pal"iotir_
mului citeva stratrri.sd.
Ei dimeisiuni. Este, in pririruf r1na,
ataqamentul fafd de pdmintul, zona geograiicd in care
te-ai nSscut gi ai crescut, dc
naliunea din care faci parte, de _zona pe care o populeazd
teriioriuf puiri[i.-a"".ii
este, mediul tiu, nu numai natural, ci qi istoric
.tn raport cu el se formeazi percepfia, se dezvoltd o
::ltu r.e
Su nestmllte
lgqrelgntdri privind . ,rairra, 'atcdtuirea g"og"u_
1rcq. se incheagd un sentiment, o legdturd
intimd de a cdrei trdinicie n[1i dai seama pe'crepriri decit
in momentul in care egti depirte cle patrie. t"-rit"
difii .geografice te simli dezidaptat, itrdirr, sti"gher. -
""":
mai important este atagamentul care se formcazd';; rii
porul. e;_
. Poporul alcituicEte, de fapt, patria vie. Tudor Vladi_
mirescu considera cd patria eJte poporul. Fiincl pri" insigi
natura ta descendent al naliunii romAne, i[i dezvoifi sim-
{Smintul apartenernlei organice la aceasta. Din' fragecli
Ei
copil5rie. gi pini la virsta'actr.rald te-ai format ca om', ca
personalitate, imprumutind limba nationald. moravuri si
ta fiecare pas. modetinclu_te O"pJ.ti_
l:?lllttt ,f]lnclsi.ajutat
qo vralA eultura nalionalA. Toatc acestea au semni_
ll,t
ficafia unui clcslin. in iimbd, dar nu
qi in molavuri, in modul de rriatd al numai in limbd cl
poporului se aefi_
I neqte o anumitd facturd psihicd, naqionila, pr"_
luatd. realizati inclividual. Indcpenrlent de"ar" ".t"gi'--Jc
voin{d
conEtiin{d, simli cd eEti o parte componentd a poporufui
tIu.
Condi{iiie de via{d de care clispunem asldzi sint rodul
muncii. gi luptei generafiilor prececlente. Acestea ,,i
transmis o experien{d, o sumd de realizdri care sint o_
biectivate in cultura materiald qi cea _<pirituald aceste
generafii au comunicat,.un mesaj a1 luptcli patriotice ;
fiin{ci nalionatc- pcntru p.ogr-".
pen-
:l:,^ltir1"a
soclala...
si dreptate
A met'ge pc.- aceleali linii in noile situalii cste
o condilie a demnitdtii de om, a inseqi definirii i"f" ""
o.T. S" gtie foarte bine cI omul nu cxisti
in afara omeni_
rii, insd legdtura nu poate fi rcalizatd afrstra"t, ;i^;;;
acea componentd a omenirii care este 'Ain
faci palte. Sub accsL raport. aetaEarea naliunea
de patrie
lare
""fri""_
tor
 sint mii de fire. clc. 11-^plinderi, intreaga via{5 gi activitate a cetEfenilor. Dovezi ale patri-
lcazd cu dezumanizarea. otismului acestora sint : munca, inv5f5tura, pregdtirea
l; t"g;;";i lamiliale qi de alt orciin, lcgituri .t-l:'= T::^te rrrofesionald qi militard. participarea la acfiunile obgtegti
gi de"orclin
-qi legdtur"i cu.cultura lnater'lala specl-
artistic,'spifrtuald
sint mii cie fire gi politice. Deci patriotism nu numai in vorb5, ci Ei in
ii"i cu cultura ^nalionala'
ai face, acestt: lire nu faptd, in munca productivd qi crcatoare.
.;; i; Ieage gi te defincsc' Orice
tli1i1 ti: Tuturor cetS{enilor le revinc indatorirea sacrl de a
p"i- ri-""pt?. irle alcatuicsc ins5Ei
ie natlic' producc o cumplitir suf crinld mol
}il"il'iil"i
alii' .lnselr apdra patria socialistd. Armata pregdtegte qi educl pe
dolttl tl:: fieeare tindr ca pe un apdrdtor entuziast gi competent ai
i;ettii;nintrt" folcioriccJ vot'bt'sc
ca, in
desp1g
mod fresc' sa rll 11
rn.- intereselor gi granilelor Romdniei socialiste. Prin intre-
trie. Nu c'ste insd suficicnt
pitti"i' Omui nu este doar un e1e- gu1 complex al instrucfiei gi educa{^iei militare se aduce
i*gtut in existenlu
al ei' o contribufle deosebitd la consolidarea atitudinii patrio-
;;;;""omporlott'at ic"steia, ci qi un reprezentantparticipare.u tice a tinerilor gi Ia cregterea capacitdfilor necesare pe'n-
bu--""""",' conEtiinfa patrioticA irypY"" 3"-
tivd la efortul ,iu rlai,iatu a patrieii cle infiorilc a' ei'
Ac- tru a fi patriofi consecvenfi in toate imprejur[riie.
patri.- Patriotismul socialist se dezvolti in legdturd indes-
ii""if" t:evoJ.u{io'a;-il-o p,olundS sern*ifical,ie tructibild cu interna{ionaZisrnul. Nu poti fi adevdrat
ticd.
Comunigtii se clefincsc lot:mai prin faptul. ci .s-au patriot dacd nu respecfi celelalte popoare, dac6 nu lc
o"eri"l;" iouta fii"t"-1o', ""lttgina- ct'le mai cflcientc lecunoEti dreptul la r,ia!5 qi nu manife ti solidaritate cu
l'a
f1 tle riclict}re a pa-
opera iupta oamenilor muncii din lumea intreagd pentru drep-
;i-iil;;"-a" luptd Ei'de mu::'r:i'
'Constit''rirea
triei. naliunii socialiste in llornAl"iia cste
-p""it:1,
cr tate sociald gi libertate. Interesele patriotismului socia-
pt"mJ ir"a"*u"tuti clezvoltarca patriotismnltii iist sint legate strins de miEcSrile mondiale de eliberare
oe o treapta superioa,'A' I"I;tttttarca neclreptZitii sociale na{ional5, de lupta popoarelor impotriva imperialismului,
ii f artit""-""it+i poiitico-m olale a nop,or i iut"illl:.
tr pentru triumful idealurilor avansate ale socialismului.
iduzit de partid, au perrnis palriei
.
noastre sa sc uezvorrc ^!i^ Slujirca devotatd a patriei socialiste duce la atitudinl
intr-un riim impeiu6s, se se irnpund p-e scard n"'orr,r]1li internafionaliste, dupd cum internalionalismul socialist
piin lealizdrile saie. O uriaqir insemndtate al-c polltlca presupllne, ca un izvor fundamental, patriotismul socia-
externi a statului Ei partidului uosttu, care se hucur6 de list.
un prestigiu impresionant datolitd liniei sale co;rsccvent In condifiile proprictSlii private asupra principalelor
putiioti"u"gi inspiratir cie principiul .respectului fa[i'r de mijloace de producfie, in morald gi caracterc domind in-
alte state, al neamestecuLlf iu treburile itttcLt-l<., i.i ilrcle'- clividualismul. In conditiile proprietd{ii socialiste asupra
pendenfei qi suveranitdfii nalionale' mijloacelor de producfie se dezvolti insd puternic atitu-
AtitinopiniamondialScit'siin.r'cdcr.ilcc'cillerrilol' clinile coleetiviste. Ele sint expresia unitSfii de scopurt
noqi"i, no*dnia este alta decit cea din trecut' in seusul Ei de actiune a tuturor celor ce muncesc pentru constru-
irea noii societS{i. Colectiuismul inseamnf, solidarizarc
;;:;;;iiind tradiiiile trecutului, s-acertc transfornrat in chip
aeschizindu-Ei perspecti';c sti c'xcepfional cu tofi tovardgii de muncd in vederea rezolv6rii proble-
""iii"ti", melor de interes comun. Colectivismul presupune conEtl-
de atr6gdtoare" infa de membru al unui colectiv fa!5 de care nutreEtl
Patrfotismul socialist implicd rezolvarea-problcmelor lespect si cf,ruia te devotezi. Aceasta genereazd o comu-
,o"iul", economice, culturaie 9i ed,ucative' numai Este un pa-
qi nu se rlsfringc. nitate de via{5 emotionald ; te ingrijorezi in cazul insuc-
Itioti.tit atotcuprinzdtor I er'
pectele generaie privind teritoriul. f6rii qi exrstcnla"5 <'eselor colectivului, considerindu-le insuccese proprii gl
tc bucuri fdrd nici o rezervd de succesele obfinute de
-distinctiva a patriotismului socialist este carac-
b nota .De colectiv sau de rcprezentan{ii lui.
terul s5u constructiv. aceea, linia patrioticS strdbate _\
rtBl
rB2
 Dezvoltarea in spiritul solidaritdfii colectiue aduce cr
contribu{ie deosebitd la intdrirea ordinii gi disciplinei- qi
imbogSlegte spiritualiceqte pe om. Situarea la nivelul
scopu"rilor majbre ale colectivului ili ldrgc;tc orlzontul. qi
i1i mdreqte capacitatea de crealie. Inlsuntlul colectil'elor
socialiste se dezvoltd o interac{iune complexS, rrale este
foarte eficientd din punctul de vedere al educirii carac*
terelor. Se Etie cE forla de actiune a unrii colcctiv es1.c
mult superioard sumci forJelor fiecdruia dintre indivizii
." colectivul. Aceasta se datoregte interacliunii
"o*p,rt
internc Ei organizdrii tot mai bune care fac ca un colectivo
animat de scopuri superioare, sd progreseze' Progresyl .9o-
Iectivului se r5sfringe in acelaEi timp Ei asupra meinbrilol
respectivi, intregind personalitdtile celor carc-l compun'
Unete teorii opuse ideologiei noastre cautd sd demon-
streze cb in colectiv individul se depersonalizeazS' Adc-
vdrul este cd numai in colectiv individul se per-'onalizea-
zd, iir depersonalizarea este c'fectr,rl izoldrii, al rr-rpe.ii cle
real.itate, al instrdindrii de viala socialS. Perrtru ca for-
marea caracterelor in col.ectiv sd se tealizeze in cele mai
bune condilii este necesar ca qi colectirzul sd fie ins'q=
flelit rle idei inalte Ei sd evolueze intr-un chip optim"
Esie necesar' de asemenea' ca intr-un colectiv sd se
pund in valoare capacitdlile individuale, sd se pretu-
iascd iniliativele.
Combatiuitatea ;i uigitenla reuolu[ianard teprezinll
o caracteristicd a tuturor celor care sint ataqatt prefu- socla-
iismului, care au contribuit la edificarea lui qi il
iesc ca pe cea mai lnaltd qi cupnnzdtoare rcalizare a
patriei. A fi combativ inseamnd a lupta in toate impre-
jurdrile Ei cu toat6 energia de care esti capabil ry1t1u
pro*orrur"" qi ap5rarea intereselor patriei, pentrn !O9-ile
ne cdi5uzesc, pentru recunoaqtcrea realizdrilor
"utu
noastre qi inlSturarea hotdritd a lipsurilor. Combaterea
Iipsurilor, a imperfec[iunilor, a necinstei qi delSsdrii este
o datorie a fiecdruia dintre cetdlenii inainta{i.
Vigilenla revolulionarS constd ln capacitatea de a
descoperi la tinrp, a preveni qi a distruge toate lncer-
cdrile Ei ac{iunile ce lovesc in interesele patriei socialiste.
t84
Este atiiudinea de pdzire a intereseior pairiei fafd de
orice pericol.
_ Vigilenla revolutionard presupune inlelegerea pro-
fundd a intereselor statului socialist, grija pentm secu-
ritatea de stat, conservarea secretului de stat Ei de partici,
intransigenla fa{5 de rdmdgi{ele idcologice ale trecutului
qi fa{d de inclicdriie legilor socialiste. Nu trebuie ins5 sd
sd confunde vigilenta cu suspiciunea sisternatic5, cu proce-
sele de intenfie Ei, in orice caz, vigilen{a nu trebuie sd
ducd Ia lndbugirea criticii. Vigilenta revolufionari nu are
nimic comun cu frica fafd de discutarea deschisd a proble-
melor vaste de construc{ie a socialismtiiui. Aqa cum sint
apdrate realizdrile, tot aEa trebuie sd fie dezvdluite lipsu-
lile, in vederea redresdrii unor situatii, prin efort colec*
liv. Este necesar sd qtii sd deosebeEti pe cel ce gregeEte
iie cel care ataci. \rigilenfa rer.olutionari se imbini cu
umanismul, cu tactul politic, cu pliceperea in lucrul cu
c.ramenii.
16. TrEsiturile voluntare de caracter
Voinfa poate fi consideratd coloana vertebrald a carac-
trrului. Aceasta intmcit in absenfa factorului voluntar,
toate aspira{iile 9i convingerilc pot sd r5mind fdrd
r-rn efect rea1. \rointa )1u reprezinti un fenomen de
<:aracter decit integratd in atitudini Ei aservitd lor;
atnnci voinla se prczintd ca un ins'Lrnment a1 caracteru-
lui qi meritd sI fie consideratd din accst punct de vedere.
De accea, unelc din calitd{ile majore alc voinlei sir-rt ;i
trdsdturi de caracter, intrncit sint scmnificative pentru
personalitate.
O primd trislturi voluntard a caracterului este spi-
titul hotdrif care se constituie pe parcursul vielii, in urma
unor ciificile exersiri. Capacitatea de a adopta dccizii op-
time Ei 1a momentul oportun imptici un anumit efort, o
mare putere de concentrare, luciditate in gindire qi spirit
de rdspundere. I{u mai insistdm asupra adoptdrii cleciziei
in timp util ;i a er,itdrii tergiversdrilor care in uncle ca-
zuri pot sd fie fatale. Esen{ial insd estc caiitatea deci-
\
I tsn

ziei. Astfel, W. James distinge urm6toarele tipuri dc- d9-
r t. Tipul ralionalizat sau habitual, care constddeia in
"i"ii se- adcpti o decizie tn baza unei teoreme
"L.ra "a 2. Decizia intimplStoare * Icgat5 de o apa-
verificate;
renfd sau de o forfd de atiaclie a anumitor situalii ; 3"
Decizia impulsivd ._ rezultata din insatisfac[ia prelungirii
stdrii cle nehotdrire qi nesiguranlE, din adoptarea unei
stdri ; 4. Decizia prin modificarea oricdrei valori, care are
loc aiunci cind intervin evenimente ce oblig6 pe subiect
sd aprecieze altfei diverse variante de ac{iune. Ei sd opteze
p".tfru una sall alta din ele ; 5. Decizia propriu-zls volun-
iar5, realizat6 prin suprimarea unor tertclin{e divergente
;i opliur-rea fafd cle una carc apare ca fiind cea mai ratio-
nalj.' r\ceastl fot'rnd specialS cle decizic necesitd intot-
i-leauna cfort.
In acioptarea unei clecizii se au in veciere, de reguld,
doi factori: perspectivele pe care Ie dcschide realizarea
unui scop -deqi Eansele de succcs. Existd oameniviqta'
c:rrc' sint
stdpini{i miraiul obiectiveior ce le apar-in {35
nu-apreciazd realist in ce mdsurd Ie pot realiza. Sint aitii
care se decid in dependcn{5 cle posibilitdtile lor personale
de a infiptui anumite scopuri. ln primul caz existl riscul
nereugitei, in cel de al doilea reuqita este garantatd,-dar
uneori nu se evitd nivelul mediocru al realizdrii. Este
desigur preferabil sd se lind seama' in chip echilibrai,
Oe amUif factori. Cea mai prefcrabilS estc decizia propriu-
zis voluntard, care uzeazi la maximum de posibilitSlile
gindirii Ei, in acelagi timp, evocd efortul voluntar.
Consecuenfa in urmdrirea Ei realizarea scopurilor este
atribuitd numai caractertrlui energic, activ Ei bine orga -
nizat. Se spune despre oamenii consecvenli cd ,,;tiu ce
vor". Aceqtia nu se lasd abdtu{i din drurrul cdtre scopul
propus, nu se iasd copieqili de anumite irnprejurSri trec5-
toare, cle r,rnt'1e tendinle divergente, de tcntalii sau sugestii
contrare. Desigur, consecvenla de scop este men{inut5,
emo{ional, de convingerea in justefea scopului propus'-Pe
froniispiciut ,,Capitallrlui" Mat-x a notat un motto : ,,Ltr'-
i""i,i4t drumul'tdu gi lasd lum,ea sd' uorbeascd"' Intr-a-
cievir, in urmdrirea scopului inten'in multiple barierr:,
objective sau subiective ; dacl scopul este insd eic mart
valoarc meriti sd faci totul pentru a-l indeplini'
rB6
Consecvenla r,'oluntard nu trebuie insl confundatd cu
ir-rcdp5finarea, carc nu este bazatd pe convingeri ci mai
<lcgrabd pe un exagerat amor propriu, trddind incapacr-
tatea cic a lua o aitd decizic, desi intervin argnmc'nte ce
<iemonstreazd iralionalitatea scopuiui propus.
Perseuerenla Si asiduitatea constau in capacitatea dc. a
rnenfine prelung o activitate voluntard, de a continua
constant gi ferm pe calea pe care te-ai angajat. In infdp-
tuirca scopului propus, subiectul desfSgoarl o encrgie me-
r"c'u reimprospltat5, manifestd zel Ei tenacitate.
Itennitatea ;i dirzenia sint condilii necesare pentru a
in{ringe greutitilc ce apar in calea rcalizarii unui scop.
Subicctul se confundd cu scopul sIu, cstc inclisolubil le-
gat de eI, nu sc abate, nu d5 inapoi gi mar-rifesta o cncrgie
impr:csionantd.
Stdpinirea dc sine constd in capacitatea omului de
a-;i controla viata emofionald gi de a-gi supune conduita
lt'glajului congtient. Este condifia indispensabiif, pentru
respectarea normclor, pentru o conduitd moralS Ei cu1t5.
L,neori, omul trelluie sd se lupte gi cu sine insugi, ctr
trnele porniri primitive de fricI, agresivitate.
Bdrbd.fia este o insugirc caracteristic5 complex6 ccr
pr"csupune curai, rezistenff,, stipinire de sine, spirit de
sacrificir-r -- sus{inutc printr-o c'nergie cxcep{ionald. BEr-
b5!ia sc exprirni ir-r acfiuniic hotiritc s;i eficier-rte in si-
tuafii critice gi periculoase. Dovedegti bdrbd{ic atunci
cind nu egti obsrclat dc pericolul ce te amerninli ci tc
rnobilizezi Ei conc,-'ntrczi in servirea scopului propus. A
acliona bdrbdtcEte inseamni a te comporta in unele si-
tua{ii ca ;i in situaliile obiEnuite.
17. Particularitlfile de profil (structurale)
ale caracterului
Aceste particularitS{i se referi la caracter, luat in an-
samblu. Ele nu cxpri.md o atitr-rdine sau alta ci modul cum
sint organizate $i integratc, conferind omului un anumit
profil. Am v5zut, ceva mai sus, cd in dezvoltarea Ei evolu-
1ia caracterialir intcrvin o scrie de contraclictii lSuntrice
lB7
 Si, de asemenea discoorcioqdri intre anurnite atitudiui. Cum
insd diversitatea tinde sd fie redusd la unitate, Ia o linie
principal5 de via{d, dictatd de coordonatele congtiin{ei
morale, este qi firesc sd presupunem gi un proces de a-
samblare gi dominan{d. Caracterul, cu toate resursele lui,
se integreazd Ia diverse niveluri pind a fi focalizat cdtre
o semnificalie, cdtre un obiectiv unitar. In consecin{.5,
l prima particularitate care ne va interesa in ordinea in!e-
legerii profilului caracterial va fi unitatea.
I
i tudine. Insuficienta ciefinire caracteriall este uzual cali-
i
Unitatea caracterului nu trebuie in{eleasd static gi
nici simplist. Este o unitate care se realizeazl, in dina-
micd Ei se reface continuu, punctele de fixare fiind princi-
piile, conrringerile morale cu care omul se confundS. Se
manifesti aici un efort continuu de a realiza in cele mai
diverse situafii, in esenfi, un singur scop
- scopui
de
viatd. Este punctul de reper central ce cSlduzegte actele
de conduit5, instanfa Ia care se subordoneazd toate cele-
lalte atitudini. Datoritd principiilor se dezvoltd linia per-
rnanent valabild despre care vorbeam qi se defineqte un
stil de conduitS. Omul rdmine sub raportul principiilor
sale permarient acelaqi, desi imprejuririle variazd qi el
trebuie sd {ind seama de ele. Aceastl consecventE oferd
imense satisfactii. Unii luptitori au declarat ilumina{i,
la capdtul vie{ii, cI nu au trdit degeaba in lume, ci ar-r
avut un scop inalt pe care l-au slujit cu abnegatie. In!e-
Iepciunea populard acordd cea mai inaltd pre{uire uni-
td[ii dintre vorbd qi faptd, respectdrii cuvintului dat sau
rdspunderii asumate. In caz contrar, ornul se dezminte pe
sine, el nu poate fi considerat ,,un om intreg".
A fi om intreg inseamnb de fapt a dispune de un ca-
racter unitar Ei a nu-ti modifica in mod esential conduita
de la o etapd la alta din motive meschine, fortuite, con-
trare principiilor declarate. Unitatea de caracter, pe lingd
faptul cd prezintd o valoare unanim recunoscutS, este ;i
o garanfie pentru desfi;urarea unei vieli gi activitdti rod-
nice cu maximum de eficient5. CeI ce-Ei schimbd continuu
orientarea in viald oscilind mcreu intre forfe opuse, ase-
menea unui Faust, igi macind energia, se autodistruge,
nereuqind sd opereze intotdeauna convergent pe un anu-
mit obiectiv social qi profesional Ei astfel sd se realizeze
deplin. In conditiile societSlii noastre socialiste, dep6-
1BB
girea contradic{iilor caracteriale tranzitorii este mult favo-
rizatd de pregnanfa idealurilor sociale Ei de caracterul
monolit, unitar al orqanizirii sociale.
Urmdrind profilul caracterial se poate constata un
grad mai inait sau rnai redus de definire a acestuia. Altfel
spus, caracterul este bine constituit qi profilat sau 16_
mine intrucitva nedefinit, astfei incit -individualitatea
morald a subiectului nu poate sd fie stabilitE cu certi-
fi:ata prin tcrmeni. de om Eters. Aici intcrvine, pe lingb
elementul cle constituire, Ei cel cle expresivitate cafactl-
riald, respectiv de configurare a unui grup stabil de atitu-
rlini care permite celor clin jur sd prevadd conduita omu-
Iui. Definirea gi erpresiuitaiea se realizeazd prin dezvol_
tarea precumpSnitoare a r.lneia sau rnai mulfor trdsdturi
sau atitudini, ceea ce conferi caracterului o notd speci-
ficd, individuald. Trdsdturile dominante, qi deci aetini-.
torii, se manifestd cel mai frecvent qi iqi subordoneazd
celclalte trdsdturi. Se afirmd chiar 'cle 'unii autori cE
fiecare om dispune de o anumitd trdsdturd, care consti-
tuie nucleul indir:iclualitdlii sale psihice. unele persoane
se disting prin entuziasm ndvalnic, altele prin calm im-
perturbabil, pentru iunele este caracteristicd combativi_
tate-a sau spiritul conciliant, hirnicia sau comoditatea, spi-
ritul critic sau inclifcrentismul. Numai la un nivel inferior
aI dezrroltdrii caracteriale atituclinile tind sd se egalizeze.
Caracterelc cle valoare inaitai sint in mod necesar elar
definite si expresive.
In strinsd lcgdturd cu ccle cle mai sus se apreciazb
originalitatec caracterului. C)ricit ar fi oamenii de afiliali
la aceleaqi idealuli, oricit ar fi cle dependenli de impre-
jurdri sociale, in dezvoltarea 1or, ei .- sub raportul profi-
Iului concret
- sintCercetdrile
t"actere nu existd.
strict individuali; identitdli de ca-
au demonstrat cd la ge-
menii univitelini care au crescut lmpreund, fiind ambii
preocupati de indeplinirea aceloraqi aclibni, de respec-
tarea aceloraEi concli{ii, totuEi apar deosebiri individuale
,si acestea sint, in primul rind, de ordin caracteriai. Cu
necesitate unul din ei igi asumd rolul de conducdtor, de-
eide gi pentru celdlalt, este mai energic etc.
189
 inlr'-lLn.co- ricn{ir, c-iau dovadd de multd in{erlepcirrne, sint cunoscufi
Rclatiile conclcte clintt'c oanri'r'ri fac ca 9iprofii indivl- pr.ntlLl r-eclerile qi pozitiile lor fcrme in anumite probleme,
e".tiu Ui*-omogenizat s5 apara dcoselriri dc (-r.r.a ce nu excluCe insd slmplitatea In manifestdrile ex-
ck: trasaturi dc caractr:r pro-
;;;i: E;l;impoiinii ca n.riilcolganrzt:ze si se dezvolte in tcl'ioare. Tot aqa de semnificativd este qi conduita unor
i"ii^il".it"i i.taiuia sd sc 9i
grad'l vcrltabili oameni dc culturl Ei savan{i care, deqi au ca-
i"i'aiiii ti";;;t;. 6rigi'alitaica indicii tocrnai de
dc ce- lr,ctt,re foarte piiter"nice, expresive, originale, rimin to-
.fitt-i*ii., Je clifercn[iere a ca|actcrului incliYidual
misura indi- tus,ri in concluita lor la formele cornune Ei fireEti, limpezi
le.lalte. Altfei sprrsi otiginalitatea exprimii ascnrcnca cristalului.
caracteruluil fia sit accttntucazi p-e parcrtrsul
vidualizdrii A avea o fizionomie spiritual5 foartc interesantd nu
vielii deoarcce caracterrtl se dczr-olti Ei in cunformitatc cu
in inseemnd ci trebuie sd te prezinfi, cu orice pret, ca un
o ibglca internd ^o propric. Cct-a. ce la inccl)tit' cindva' (rnr ]ntcresant. Din accst punct de vedere snobismul,
.opif'a*i",- a fost trdsdtur:5 imperccptilrili' "Y--titpit exhibi!ionismul, excentrismul sint simptome ale unei
sc.accen+,ucazirgidevineon<rtidefinitrlrit:lre-ntrrrrndl. crii-e de reai5 originalitate. Cei ce vor cu orice pref sd
n"irta insd originalitaii de caracter acceptate Ei apre- atragil aten{ia asupra lor prin vestimentafie strident6,
"la.
ciate de societate plecum Ei altcl" indeziralliie' unecri ridictiiii, plin pocloabc capilare incstetice qi fra-
Colectil'r.rl stimuleazi trdsdturile originale' Sc- alcS- pante, prin vccabular pedant sau confectionat din expresii
tr-rleEte un portret al omului. Omul este considerat sub cie argou, prin gesturi provocatoare demonstreazd iipsd
raportul acestui portret, ceca ce ii face ca intr-o mai ma- de originalitate qi de consistenld caracterialS. Atita timp
i'"^ *et.,ta sd se clezvolte Ei sI aclioneze conf orrn opiniei cit ifi prcpui si fii original gi recurgi la mijloace artifi-
celor din jur despre e1. ln cel de-al doilea caz, cind ma- ciale, }a indemina oricui, insean'rni ci in realitate nu dis-
nifestdrile cle atiiuciinc oriqinalir intrir in flagrantd con- pui dc o bogir{ie spiritualS autentic[. Adevdrata origina-
tradicfie cu mora\rllrile acreclitatc ;i cu bunul sim{, mai litatc nrr se confec{ioneazd prin rnijloace ieftinc, ci se
ales cind intre originalilalc Ei autentici existi imprrnc plin sine insirEi.
rtn dezacotcl, indil'idul. fiind 'aloarea
clezanlaptat' uu poate s5-9i In caracter so cxpr:imi ansamblul cunoqtin{elor, in-
rnentin[ respectivul profil caracte|ial ;i se restructtrrcazd tereselcr, inciinaliilor', scntirncntt.lor qi atitudinilor indi-
cr-r timpul. vicluale. ln dcpcnclcn{d de n-rtrltitudinea relaliilor cu cli-
Bxistb la fiecare om o tenace nirzuintl citre lcaliza- vcrse laturi ale vietii sociale qi ctrlturii, caractere.le pot
rea originald spccificS. lncloosebi tinerii fin foalte rnult fi aytreciate ea unilaterale sau multilaterale, sdrace in
la afirirarca unui profiL apa1.t.. prccis indi'itinalizet" conlittut sau bogate. Unele persoane igi desfiqoarb via[a
i\u trebuic uitat insi cii aclor':11'ata originaiitate nii este rnonocorcl, au unele preocrrpdri familialc sau ingust pro-
cle suprafa{5, ci c1e fond Ei ca p1'('sLlpunc atttttrticitatr:- Un fc'sionalc' gi nu se intereseazd, cle rest. Despre accste per-
caractcr autentic originai s ' tlt'f irlt:lttl prin irts'.tl.irua .si soana se spunc cd sint rupte clc autenticitatea vie{ii, cd
rcalizarea anumitor ialori, pritr cocrcntd lduntt'icr-,' prll nu trdiesc in contextul epocii lor gi stau parci inchise
1ot:|5 morafd gi dcnrnitate' Oanrcnii oriqinali sint tk' ,rt'{trld intr-o cutie izolatoare. Aceqti oameni nu sint receptivi
oameni dc atitudin(', carc ili argtrmcnteazi tctrrcintc At la o serie de evenimente gi rdmin, sub multiple raporturi.
i.i *""ti"
.are cu seriozitate opiniiie' Dc aceea aLltt.rlti('itatea indifcrenli. Cci ce sint lcga{i de viafi sub cele mai di-
;'; ;;t"ie cle manifestar-i stridente, de supra{a!5 Ei
verse aspccte, dedicindu-sc profesiunii gi familiei 1or,
provocatoare. Decen{a, sol;rictatca Ei firescul au imbrl- cultivd in acelaqi timp interese privind via[a sociald, po-
cat intotdeauna caracierelc r-aloroasc' Trelluie ind':oscbi Jiticd Ei cuitulald, arta, sportul ctc., se simt lega{i de
insistat asupra naiuraiclei concluitci 9i limpezin-rii atitu-
-serirnific'ativi-r la toate evenirnentele, mani-
epoca ior qi reac{ioneazi rriu
;ii;tl;;. clin accst puuct tle r"cdcic esbe fc's.iinci bogltie de carar'tcr.
conduita oamcnilor rnr-rncil care cli.spr-rn de c- llogatir
c'xpe-
1.r l
I rli)
 Profilul caractcrial a fost si'uciiat clin punctulconltrllutur
dc..r'cde- tanicii, al matematicii sau chimiei nu acluce o contribufie
re al facturii sale psihice' Iirainte de a sesrza clirectd Ia orientarca caracteriald. Alte cunogtinfe,
riit.tai"ifot re{inem moclul cle ccrnportare si e
a subiec-
investit cu
fi cele clc ordin sociai-politic, morale, psih6logieecum Ei
ar
pe_
ili;i, ;;" din procesele psihic:e e dominant
1nc5 A-
dagogice, cultura literard Ei artisticd etc., furniieazd'unele
orecddere in atitucline, in structura calacterialS' clale pentru clezvoltarea conEtiinfei qi a sentimentelor mo_
ittt;;;i;; Fiuio" distingcau 'tipuri dc caractcr dttp[ pre- lalc. Nu tcoria este aceea care primeaz,ra in geneza caracte_
dominarca ?moli*i sau voitr[ci', \ qsifro]oSla rului, ci hotiritoare sint asimilarea profundd a rela{ii1ol
modernS, Ribot, "unn"qt"tii.
Paulham, Jung q'a', coilslderlnd Ill(tI't'P- socialc, confundarea cu intereselc unor mase din ce in ce
din
iaiita^ qi'"",-,tirmati-ae lapte irileiegerea caracte'ul*ipro- mai largi, in{eiegerea oamenilor in genere Ei realizarea
p,-irr"t.il cle vedere al conrioncnqbi.psitri'cc' att descris unui model uman qi cultural superior. Inegalitdlile despre
pe
d1-i;";;t;;t*riare bazate pb sensibltitate' pe emoti'itate' {,'arc am vorbit sint dcci de. ordin umanist
Ei moral, ide-
;;;G;i sau voin{d. Astflt apar c-aracterele numite senzi'
ologic Ei voluntar ;i elc constituie r:onsecinla integrdrii
iie,
- emogionale,'intelectiue ;i uolit'h: e' psihice fundamentale Ia nivelul unui grup social foarte
cu*""i"rele bazate indcoscbi pe intelcctrnedita{ia' au ca punct restrins cum ar fi cel familial sau profesional, la nivelul
ra-
a" tpti:i" in formularea atitudinii reftrexia' gi unor grupuri ceva mai extinse cum ar fi populafia unei
tioni*er"ttul. Acestea catrtS itltotdeauna si inleieag[
cltre
sd
a-
localit5{i sau a unei zone sau 1a nivelul nafiunii, al is-
;"p-fi."-i"pfAe lor Ei pe ale altora, fiind inclinate lririr:i contemporane, al culturii epocii qi ome.nirii. Cores-
nalizd Ei ralionalitate. punzdtor se formeazd diverse orizonturi asupra lumii, a
Carictercle emotionale se relevil pr{n tensittnea vie elno-
r,it:!ii qi moclalitdli de r;im{ire qi comportare adecvatd a-
tion*a" prin pasiuni' prirl rk:zvoltarel dcosebit de a
cr,:stora. Este ceea ce ne permite reluind teorii mai vechi
i*p*tiotlubilitdtii' pr it t. etr
s' t i tnci
r ta I ism'
ale unor caracterologi cum au- fost Paulhan, Roback,
Cei cu caracter ,'otiti" se impun prin actiune, finali. l,azursl<i si considerdm necesard in aprecierea profilu-
clecizie, consecvenli voluntari qi efort'
*'la"uu
tate, - 5i adoptarea criteliuiui dc nivel. De reguld
1ui caractelial
aominaliei uneia dintre facult5lile psihice pare se distittg ttit:elurile: inJ'etrior, m,ijlociu ;i superi,or. Fdrd
*a confirme la tofi oamcnii 1i' in orice caz' nu este a face nic'i un fcl dc catc.gorisiri pe planul intelectual,
""-*
i"t"g""it"t"bild pentru oamenii contcmporani' la care,se <iricntindr-r-ne clup5" criteriul umauismului. al participdrii
dezv"oltd caracter-e 6assgtrlt de complexc' Dc
aceea s-a
Ia viafa naliunii Ei dup[ forla voluntard. trebuie si con-
itt""""ir"t existenla unor caractr:r'e cr'.1 o facturir q-siiricS siclerlm cd cxist6 gi in planul caractelial mdrginire, me-
'-i"ta. Astfel si't : inteicctttalii-afct"tii'i, irlicL.cl"ualii-vo- ,lioc'ritate qi superficialitate. Nivelul caracterial se defi-
-----in gi afectivii-v'oluntat i.
luntari ne;te dupl atitudinile care prezintl Ia individ cea mai
siabilirea facturii psiirit'e a cara.tcrtrlui i* mod ne- mare statornicic-.
ccsar este nevoie sd sc {itrii st'ama ;i dc' tetnperament' Caracterul este supcrior dacd atitudinile cu o semni-
Nuinterelseazi-tinslrlutnaifac'lurapsilriciacar'actt-rtl. ficalie de principiu au o mare ponciere moral5 Ei sint sia-
i.,i, liEi sdu' Acest con.tit-iui cste rezultatul adap- t.rrrnicitc. Statornicia sau constanfa caracteriald nu trcbu-
inserfiei to"i"f", al asiiTrileirii relaliiior sociale 'si
tdrii sau"or.linutul it: insi confundatd cu rigiditatea. Un om incoruptibitr,
a valorilor culturalc. Dit-i ac'c:it pi-lnct cle veclcre
intre oa- <'onsecvent idealului convingerilor sale, nu este rigid. Nota
meni se constatd nncle incgalii a1{i' Atragem atcnfia asu- rlc rigiclitaie apare acolo unde se menfin fixist unele ati_
pra faptului cd nu este in prir-rt'ipaL t'olila dcspr-e llleg-all- Ittdini c:are au o scmr-rifi<:alie particulard qi intrd in clez-
iali A,i ordin intelcctual. Iirstrutlia tcoreticd poate s5 e- rit'ord cll anumite cerinle superioare. Rigiditatea se referd,
.roi.,"". qi in cu totul altc clircclii clccit cele care privesc in (l('
mecanicii' al bo- .asemenea, Ia stilul in caie sint tratJli oamenii, la mo-
rnod obiEnttit caracterul. A-'tfci, stuctrii-rl' olarlitllile de comportare depdqite.

192 !ll . tot

- 193
 uuor atitudini 9i-a m1clt1,9i oare qi modtrl clc a pcrcepc luntca sc r'..ficc.tii in reznlta-
ln scns opus, plcrsticitatea
a caracterclor' Rclati- 1.c.le pt'obelor proiectivr,:.
clc comportarc reprezintd o calitate
Dczr'5ltrirea propliilor trliri ca liispur-rs la stimiriiL
;,; ;#it"iiate este. o conclilic a rcstrr,rc:tr,r1'iirii
cle sluji::ca
caractr:r'u-
acclola;i acestor plolte a dete.rminat ca, in invcstigarea personzr-
lr.ri in raport cu norll crlt'i"t" itnpuse
poate t[- a lost tlcprins sa tratezc litAtii. tehnicile aminti[e sd {ie consider:atc ca vcrita]rii'--
;r;;;ii:Artf.'I, "i,i.'ta llllt'lr' sus- aparate Rdntgcn. Aceste proLc sint chematc si punir in
D(, oall]clli ctr o oa|t'c'at't"rlttt'itate' si manift'st('
i;..,ifii.'r't lil" .u,,,Liiii insa, p.tttt'tt , 1'r'uli tu l,u,ti.{?i."
cvidenfS particularitirli psihologice, care sc manifesti 1r
'irtror noi cerinfe, este neccsar sd rcnunttl la a(lcasla irLrLLL- in viafa clc toatc zilelc. tTn tindr flicos, pe care-l prir-i<i.'
caractcrului noapl,ca in p5durc, \'a avca tcnclinfa si vaclS in ficc.arr
riirre. ()mul lr"reaui"t""ia-i'iui" ia formarcar.u ittcLcmenr- icc dc ttmblc o fiar6 amcninfdtoarc. Un om avid ck' bcnl.-
,lr.'Siotntnicia cle caracter ttn i:stc totutla
intr-o a'umitd'iil;;;' ;\ceasta lir-ri'cl scama qi dc ficrii pcrsonalc r,'a r,r'cli'a in nrullc sitLra{ii dc viaii un pri-
't'a lerj dc plofit. Un obsc'clat sexuai va p('l'ccpo pretutindcni
lilpt"f r.:it nu cxistf, caractcle clesirr ir';rte'pronro\-afca consec- pc rcprcz(,'ntanlii st'xului opus intr-un morl unilateral :1i
trclificatoare petltrtt cal'acter cstt: specific. Nt'iricloic'lnir', proltr'le ploie ct,ivc nc permit sd
\,t,rltd a atituclinifor- .ii ri'zisten{a claa{i1ie'eaar:{iunile- contrare-
la s('opt-ll'l ol.,fincm unele in-tolmatii dt'sprc structura caraclt.rialir a
co'cluite
io.Jrti" ,rr"i ".tt"i iic,*"m"liicalic inclividr.rlui. Nu sir-r1 insir niStc prol,.c univoce. Flanil
scrciald' consolidarea
r:rrperioare, cle ina-iia" Sirrt condilii pst- i,'r'ecman lc t'onsidlcr5 mr-iltidimensionalc. De fapt. cie ni<'i
st'ntimentelo, lno'ui""Ei";ii;':; iloirrlci' dc perso- nrr s(. aclrr,sr.azi clilccl formafiilor caracteriak', ci solicitE
ili;;;-;]e lor1ei ".,,1or". In sfc|a ft,r'ror.r.rcnttltri
r' Ti-t-
t[r'ia tle .urttt:te Il('r'ccptia, mt:moria, .qinrlirca, imaginalia, emotiilc.
nalitatc, fortei mor ail' ;;;o;;.s;ilnrlt' ct'a mai Aprcciclilc dcsprc trisalrrrilc. stabiie ale caractertrh-ri
ria sau forl,a carac;;"iiti "nnltit"ltt.ncincloiclric
Datoritd forlei caracteriale' pot fi fa'rcrrlc ntrmai pt' baza trierii unui material foart,:
insemnatd calitatc ;';;;i;' vast, a confrtrnl.ilii lt'zullatclor ob{inute prin mai mrrlt,.r
,,*"f""hi.gc nivcluL suprcm al eroismului' proltc cu rlntclt' olrsclvalit'i. 'l'rclrrric sir se {in5 seama rii
asL.llrcrlca tlc faptul ci subiectul cstc clependent intru-
r'itrra <le sil ua{ia in t'alr: st' aflir, situa!ic intr-o oarccal'{'
dc caracter
18. I)itrgnosticttrerit trlsilturilor rnlsrrlii arl if icialir. In rispr.rnsuriler ltii se pot reflecta ;i
i:lcmcntc lranzilolii akr unci adaptlri, a1c ttncir stdri carr:
-r-Incle clintre n-rctoclclt: cclc mai frccvent folosite in al putca fi fluctuanle Ei carc sd nu corcspunriS cu cer-ti-
sitrt'o;'1-1it"]:''ft:li'
i,nl'ccicrea tlasitt"'iioi' rltr caletcl':'r r.3.1 c 1'rt'r'zittli itnagtttt
n.'- tuclinr: unci trisitr-u'i caractcrialc. Astfcl, dacd aplici ut'r
Silt-,rii.itit, tt,hrri.i 1r'st proiectir' la o pcrsoanl care este momcntan jigniti{,
;i';i"'Jiir; p"tu 'tuptu
iit-trf i' it'ni tlt' t'lat't" tcxit'
iir-
inclispus6, sc po1 olt{ine rezLrltatc cat.i- tc-ar indruma sd
s:r'r.tt'tttt'ate 'o '
cttr itrtt' silrqtrlatt' cr' pot
l't
o*"- (:rczi ce ai in faLh rrn om pr.simist ;i inclinat spre cleprc-
r illlol'c, fl'azc irrtr'ti' 'ipi'"
irrl,i,,clrrl lrt,lrtrie sI rcacfiont'zt: siunr'. Ntr sint clcci pci'nrisc conclrrziile pripite, rczulttrtt,
ciatc in clir,<,rst, ".;:iI;i. ltrlaliei care a fclsl:
la acestcla, sf, r'inir cri o inlt't'pr\'till'r: a
sii-li nriu't'rr|iscascS impresiile:
r lin sonclajc izolatr..

E.latf,in termeni ;;;t;' sa'l iclcile l'cspcc-

Ct'l mai r.echi Si l.;rne crrnosctrt tcst proiectiv e,ste cx-
si sd clezvolte in continuarc imaginile rl.a seama, su'icc-
t)( r'im('ntltl asoc.iatir- r'r'rltal, Ia carc nc-am rtferit intr-un
Ii-,,f h ;;;;;=,'tara-ie 'r.ca, firri sii-si
pclsonal' i'5i cxprimd
rrpitol antcrior. De astit datd in asocia{iile liltere, ob{inutc
,1,' la srrbiect, nu nral urmirim factura lor cognitir'5, res-
tul inve'steqtc in rclatilile sale ccva Tlebtrin{t'lc
intr-o anumita -;;ii;t propr:ia pct'-*tinalitate' proprii' 1rr r'iirr oricntarea sprc concl..t sau sprc ab-"tract, ci c5u-
gcsttrrilc ati- r;rrn si descoperim atitrrdinilc, pozi{iiic snbiectuhii, n}o-
lrri intime' tcmcrile ;i speianqt'it" flit:t*1t: i.te'i- lrrl <'rrm ginde;tc;i ctrm simte, mai alts in raport cu
tticlinile clo'rinantii""o'tliit"rc cu 1i'tnca' con
-1,rd 11,5
 fenomt'nelc social-moralc. Printlc multiplele cuvintc r:u
o scmnifica-tic inclifercnti srrb raport calaclerial sc stle-
coari unelc cu o functic criticit la c--are uLmdlim, in cliip
special, viteza clc lcac(ic. gi scnsul rEspur-rsririlor. Astfel
cJr: cuvinte ar putca sI :fic : primejdic, moarte, sacrificiu,
invaliditatc, fcmeie, permisie, sancliune. ncdreptate, sin-
ct'rilatc, iclcal, pr:ielcnie, du;mdnic, succes, insucccs, rtib.-
clarc. severitate, onoare etc. etc. Cuvintele critice nu tre-
iruie si reprezintc mai mult de 20 la sutd din numbrul
total al selici de crrvinte inclifc.rcntc, Ilcn{iondm insd cd
uneori qi rdspunsurilc la cuvintcle indiferente pot sd ne
spund ccva cll plivirc la atituclinilc suiricctului.
lin alt test care se bucurd clt. o malc circulatie in Oc-
cic.lc'r-rt cste tcstr,rl pr:tclor cie ct'rnealir, tcst clatorat psihia-
tlului elr,'clian Rorschacir. l:olosit la inceput pcntru stu-
ciiLrl imagina{ici, tcstul a fost tlr:ptat adaptat pr:ntru
studiul trdsdturilor pcrsonalitllii. Rc-rrschach insugi con-
siclcra cd mctoda pL' carc a c.lozvoltat-o cstc-' dcoscl;it clc
fructuoasd in investiqarca tt'isdtut'ilor intime ale indirri-
dului, in cliagnosticalca pclsonalit.atii. TestLiI Rorschach
e.sle nn modcl tipic clc' tt'st pt'oiecliv (fig. 7). Acest tcst
constd in zecc planqc pc carc se afld pc'te dc cerncaiS
J,-isimetricc, unclc in alb-ncgru, clr unele por{iuni meti
voalatc, alte'le coloratc variat, cal'c' nlt cxprimd l-timic
prccis, fiind dc o malc amitiguitate. E1c sint prezcntattr
in1,r-o anumitl ordinc-, intr-un anumit timp, ccrindr,r-i-sc:
su.bicctttlui sd rr:latczc ccr.a c(r oi..rscn'ii, cc i sc parc cd
clcscifreazi in acclc pclc. crr cr.r sr: pot c'lc asc'mi"rna. Prin-
cipitrl pc care se bazl:azA testr.rl li.olschach, ick'ntic cle a1t..
ft'l pentru toale testcl<: proicciir,.c. consti in act'ca cd su-
Lric-.ctul clcscriind c'lcmcntt'lc r-rcstructnratc, neclc'finitc
aic pcterior dczr.Shtic in mocl iur,.oluntar unelc. aspecte
ale proprici pcrsonalitS{i, aspectc ('arc ar fi dificit clc. cle-
pistat dc c'xaminatrlr prin conr.orbiri ;i chiar prin oltser'-
\rarca clirecti a compol'tanrcntrrltri. Se noteazd rdspunsu-
rile, latcnla rispunsurilor qi r.eacliilor subic.ctuhri. Dupi
prezcntarea tr-rturor ih,rstrafiilor sr: procedeazd, Ia o con-
vorbirc. carc, in principal, are -scopul de a releva care
aspcctc alc pctc'i au declanEat si strstinut procer:c'Ic. dr:
asocialic, fapt cc nc oferS posiltilitatc'a cle a ne cclifica
asLlpra motivelor. rlspunsulilor. In anaiiza rcztrltatelor I,'i.r. ;.'l'('_st pt.oic,t.iir. jl.ot.st:l;ac.h.
t
I9G I

I
sint examinafi anumifi paramctri in funclie dc scopuriler plica pind la capdt ce sc produce, pofi reclrrgc la o mtrl-
urmSrite de examinator qi anumc, t'clcvarea c:alitStilor' t.itudine de variante, de ipoteze.
intelectuale ale pcrsonalitd!ii, particuiariti!ile tcmpt'ra- Subiectului i se spune cI va fi pus la o probl clc ima-
mentale Ei motivalionalc), crc'al,ivitate a, oricntarea men- ginafic, de pove-stire, de compunere. In nici un caz ol nu
tal5, caracteristicile emo{ionalc. scopuri cale, inglobatc,
pot cla asa cum afilmd un psiholog ftancez -- o acie-
vdratd -ogiindl a personalitiifii individului.
Dintre principalii paramctrii care se iau in conside-
ra.rc, amintim : a. Localizart-a sari suprafa{a care a fost
perccpLrtd ca bazd a fiecirui rlspuns. Aceasta poate fi ln-
trcaga patd, o anumitd regiune sau un anumit detaliu-
Localizarea, productivitatea rdspunsttrilor, claritatea cla-
tclor pcrccptive, ca qi a lelatiilor dintre ele, sint intcr'-
pretatc qi folosite in cvaluarea aspectelor intelcctuale
ale personalitdlii ; b. Diverse elemente de determinare
clrm ar fi : forma, cttloal'ca, migcarea. Analiza acestor
date furniz,-.azi amdnuntc despre relaliilc emo{ionale qt
motivafionale ale personalitd{ii. Se afirmd astfel cd rds-
punsuriie care se rc'feri in spe'cial 1a culoare denudeazS
particularitS[iIe vic!ii afcctivc aIc inclividului. Anumitc
intricdri alc acestor determtnan{i pot da informafii despre
qradui de dezvoltarer cmorionall sau imaturitatea afectivi,
impuisivitatea Ei cchiiibrul comportamcntal etc' ;
c. Conlinutul dcscifi'arca in imaginilc vizutc a unol
plante, animalc, - oameni gsle interprctat ca un inclicitt
al gradului de inlciegcrc- a1 subic'ctului, a atitudinilor si
interc'selor sale.
ifestul cle psihc.;ciiaguozd al lui Rorschar:h Ei-a vldif
utilitatea in afard Ce clinicile medicale, in selec{ia pro-
fesionald a pilolilor' ,si sperciaiigtilor rnilitari.
ilestul elaborat rle Morgan .si NIurraS' clcnumit ,,Tch-
nica perceptiv-tcmaticS" 11'.A.'I.) estc, dr-rpd plrcrea noas-
tr6, un test proiectiv dc;ost'bit de concluclt:nt. Iistc' o prob5
ce uzeazi de un nrtmdr dc planqe' cuprinzincl figuri cr-r o b
anumitd semnificafie (fig. B). Sint indeosebi persoani] f ig. 8. Plar5t: T. A. T.
umane -_ gspii, femci, bdlbali '- in diverse ipostazc,
pdrind a urma sd indeplineascd anumite actiuni sar-i a fi trcbuic. sd infeleag.f cA sint sonclate atituctinile qi sim{5-
in anumite stdri si.rflcte;ti. 'Iablourile prczentate nu sinb minte.Ie lui ascunse. I se prezintd pe rind planqe qi i se
lipsite dc ambiguitatr:. Conterxtul de obiecte este sdrac ccle sd inventeze, in legdturi cu fiecare dintre ele, cite
*.- rlmin elemente c:stompatc, obscure. Perutru a-!i c,r- c porieste, din care sd rezulte : cvcnimentul prezentat in
198

i,
!
[Iustratic, cc s-a intintplat irr,aintc clc accst cvr:ni:nent si,
ce urmeazd, ce sint ;i ce gindcsc pnrsonajc:le respcctir-e.
Sul,rieclului i se lasd o tolald iibertate cle ac{itine, cclin-
.clLr-i-se s5*;i exprimc gindur:ile a;a ctrm ii vin in mintl,
'-rir nu-Di rcfind fantezia. I)e lcguld, suti;iectul facc rclata,
lca in scris, pc ccl rnult o paginh. Dacii arc. dificuititi
in ccea cc privcEte redactarca, erxaminatorul cstc ncr.oit
s[ notcze el cerle relatatc orai cle sr-rltiect. In nici un caz
.examinatorul nrr trcbuic sd clca srrqcstii sau si clirijczt
intr-un ferl oarccare povestirca. llstc n('ccsar ca in unele
'cazuri s5-l incuraieze, sd-I susfini, mai ales cind acesta
are rcticenle, cincl este inhibat sau pasiv. Intr-o primJr
,qeclintd se parculg 5-10 plan;e, dupi o zi --- dou5, inc'i',
10 plange. Se intclcge ci ficcare dintrcl imaginilc utili-
:tate au fost antccalculate astfcl incit s:i sonclcze pc onx
intr-o anumiti dircclic. \{atr,'rialul ol-'finut i;i pierckr va*
loarea in cazul in care pro.,,'inc dintr'-o sulsl strirind, irr,
<:azul cd reia tema din literatur[, rlin fihrrc, c]in t'misiuniir
de telcvizinnc. Ne vom limita la ac'r'l mal"clial carc csi.l
original, carc a fost claborat clc s'-rbicctul in car:zir ;i
rdspunde in mocl real prcocupirrilor, st'r-itimc'ntclor gi ati-
,tudinii sale.
In anaiiza ;i intelprctarca povestirilor, r,-om avca ir-t
tutlt't't' in mod suc<'t'sit :
1. Confinutul relatirii, din carc vom clcsprindt' : it'-
larhizarea idcativd, con.l.ir--ruitalea ;i cohcrcnfa logicir, r':t-
poltr-rl dintre imagini gi icici. nivcllrl cl.aboririi po'"cstit'i.i,
,etc. Ob{incm astfel clate plivincl aspcc:tt'lc cognitir.c aie
pc.lsoanci inverstigatc ;
2. Ilroul, adicd pcrsonajr-r1 dc carc sul:icclul parc mai
int,rlcsat, ale cirui motivc, sentimcntc ;i atitudini lc dt,s-
clie ln ac{iune, personaj care apare dc la inccput qi estc
in nlod obiigatoriu implicat in desnoddmint. Prin analiza
t'roului, sc desprind elcrrrcrilc a1c conlinutului qi gradulul
proicc{ici ;
3. Tlcb'uinlelc, motivele Ei tc.ndinlclc croulni
-- care
pot fi cxprimate prin aspecte de culpabilitate, aglcsiunc
sau note mai distincte ca fermitat,ea, intransigen{a, czi-
tarca ctc. Oblinem astfcl date asr-rpra organizlrii rnot,iva-
dionalc a persoanei si dr:sprc principalcie salc orientiiri ;
::00
4. Trebuic notate st;irilc afectir-r, alc cr.<_ru1ui, inc1.r:_
dcrca in.forfcle proprii, iuclepc.nclcnfa, nevoia O"' .pitjin,
indicalii plir-ind clcsf;guralca r nrotionaii L Ju.
l 1"lj :ilt sr
irrocrulut in special a atitudinii fa{d c1c siire ;
5. Sint de asemernca analizate iritiucnte,ie- ia'orabi':
qi ncfavorabile carc aclioneazd asupra eroului, Ae
pJu : ostiiitatea sarr amabilitaiea cerorraite "xem_
gravurd, dacd c'roul plovoacd evenimentele siu
p"rr*rr"- .ri*
pasirr, dacS in fa{a unci opozi{ii lupt5 cu vigoare
1";;p"il;
rr'i renunld, dacd clupd un delict'e'o'l se.'simtccreicutd
sau il trateazl ca p9 un fapt lipsit clc consccinler, "i;;;;i
s:it, dacd eroul domind forfele opozante sau cste
in sfir,-.
ciominat
cle a.cestc.a. In lupta cu aceste- elementc xcnopatice sc,
cxprimd unele trdsdturi dc voin{d qi caractt r, inc,leosebi
atitudinea persoanci fal5 de oa-"rri qi activil.atc,; --- --'
d. Vor mai fi notatc : frecr"cn(a scmnificativd
lncntclor comuno gi- a ceior inedite ; elcmentcl" a elc_
zt'ntate in .gravuri, dar prezente in relatarca subiectr_rlui"upr"_
r. 1n rcclarea atitrrdinilor eroilor se proicctcaz.i aspcr:_;
trelc trdirilor anterioa motiye, trcliuinfe, ,"^ti*i"i"
carc pct'soana le in prezent, sau elemente
., obicctLriui
alc
Pe incearcd
agl.r:ptdrii sale (dorite sau anxioase). Sc
poalc u.mii.i ast.f.l tcmporard a trdirilor su-
n-,ieclului ; 'r'i.ntarr.a
B. In afara accslor r'lr:mcntcl clc c,onlinut sc mai pot
reline aspecte formare referriroarc ra rungimeu t"r"tairi,
gradul ei de realism, reda'ea sinterticd sau a'aliticd a r:Ie."
a'ncntelor gravurii, stilul rciat5rii ete.
.1'.A.T. nu este suficier-rt clc obiectir,, nu ne furnizeazl
clate-.care sd dispund dc o totald precizie. Sint nccesaic
vcrificdri, disculii cu persoana respectivd, este nccesard
o- cunoaEterc a antccedcntelor biografice, trebuie sd i sc
,observe conduita.
nlenliondm, in conlinuarc, un alt test proicctiv, Iarg
^-
folosit in clinica ncuro-psihiatricd. Este tcstul S;";;i
arc constd dirr B selii a c,itr, 6 fotografii de p1,15sns1J
e
]'nalc, dar cart' au fosl bintuilc ac a,-ri,miti,
avlrt unelc maladii psihice. Subiectului i se"i"ii-;;;';;
fiecare serie sd indice p(.rsoana ;;;;; sc parecere ca la
mai simpaticd sau mai acccptabild a fi cea
provoacd aversiune. Se considcr.d, maiEi
persoana care ii
alcs cind in Oaleie
201
r.'1ot' B st'r'ii irltt't'r in c tlinciclt'liic
flaqlallii" crat strllit'<'ltrL
s. ascamilnir c'ti pcrsoalla pc 'i* (lonsicltlhm( o pr.ft'ri ;i c'ir dift'r:l
cI r-at'ian-
Iatlir:al (lc cca ptt "u'""o1.l'pin'q"' ntr. sint
i.Lr patologicc ia t;; ;t'c"'r'r''-Szt'n<li llltllt:l'::]ll
llr,rll))oli' ltt't't'tttputtt"
itl ,ottrliliilt'i'rrtstrSr'ii.t)ilrIIi'lril'rl
c3rc- Ic avcm sint de alt
clc clctel'minarc cara-clcliali pL' s5 se sclectioneze por-- A
orilin. In act'st "u' l"*l at' ticl-'ui pentn-r antrmite trirsd-
trc'te cle p.1'sorlajc ;':ip;";t'"Afv1'sar'l mat'('itt'-' rlegaliv' clit-'
it" pt'ziliv
()l
lrtti tlt' cal'ac1'('r. '-''tu'i
Ui t'cii.tL:';t'rrr plin miinile cartria
/
rnt'cliiil (rolr'(pLlnziiii'' l')( -----c-
1 l ('c l rlmcl'uon"
titt ii'-t"ti' r1t'-clevi' ck:.ostaqi u"' g"::t'u L_/
"tt'ii tt'-t niatt'riai fotografic caro sa l'e- .\
r

sinilttt -sii-li pl'oclr'" \,\l t/\l-

nt't fo'sl foa|tc.c'rprcsive
prin cotrr-' IU\ (\
1.ri',.'zintt' pc|soall(l tt""' Astfel' s-ar putea re- -'^l
tu''t alttrl'
|1,;i;..; i* i"tt-''"i^t"'-''t a1c uurlt' p('rso1l1:
,.r,lta clin seliilc prcccdcnte pol'trctL-- comociitatc'' slm-
cal'c. s-ati ,,,*^'"ot fri" "o*t'ativitatc' lliullilic
i:imlr-rt al dtlmnitirlii pcr':;onah" al-ollantir'
'i"qlirt"'ii
!i--::-
s()cra-
;"T, iti";t, 'pi'it' tlt' -cat I'iiit irt' oneslitatc'
alcirtuitt" alege-
ios
l,ilitatt-'. l)acir accs**^ "J"tiif il
sint iu'li'
qi
lilc lt'Ir-tzttlilc 'it'i""r t't't'i al' pr-ttca fttLniza uncle clatt
st'mnificativc' pl'ir-t'1tc reac\iitr'e
Pt'trl t'tl a ollf ir-re unt'ltr rlatc in ct- ;1 fIttsL::llti' sr'
srrbit't tului tt" u'tt"i"'itt' rrtirt
i t'orlfii''tr'rale (fi-
1'olosc,stt' irt t'crt't't'illiit'
p'ii-tt't"qit'c. tt'stttl Roserlzr'vciq
i"''"qi''ti lt't:tczcntirrcl accitl''t'i-
,-,rr|a 9), At r'sto t""t'it tii''t
r,', t'r t trintt'^1..' p'i;t'l;itou'l' ', l''" "'lp(illlll;,i"lltt:,1:,,:;i,1:l'?-
Iq(
.-ript' rtnl 1', pt('7''l)tatt' 5'1 ilotlit
tit'.r'rna din pt'rsoan€ 'sl st'
i;"'rf, i'-r't., il tturt-prc'rlrrnialir ct:lei cic a clotra' Sar'-
lasi tir-r loc lil'rt'r ;'Ii;i, int:i*pttt't*tt1
a instrlic in rcspt'ctivul spa{iil
cina sullit-rctului constir a9a ctttti ar fi dat-o c}'
pcll"'{oan!"
lc'p1ica <lclei cle o-tluttu
trci tipuri de oamcnr :
insrtsi. liJrspr-Lnstrlil" pof rclt'r'a in afalir' sint foattt'
rn-iii cat,' i;i inch'e"apti-ogrc'it"rea
"p" allii-.satr pr-rn acciclcntr'rl pir
('ncl'gici ln n it-"'-ititeU
-*ir se Ttt*tt:'-- l' j,'jrl.
seama unui ghinio" ; uftii sint -dispuli
11. I,lxtril-c(-' din

-i"il'te ." ",iiui"ii"t'"-tiitiasch' sIt sc coutlamnr' ; in a 1I'''rtr INSTIItiCTIUNE: i'e ii.rca|e din ln.lagilli gesiti do'.1i persoall{' cilrc
manift'sti a oare-
.,ni"gnri,, st: sitttcazil pcrsoanclc cart: ltzir' 1111 St) pling'
noI'bc;c. -\-olbele spu:;c tlc una dintre ele siD1. s4ris r.. Iln*sillati-i':l (:!rca
ic ar r.;spllnde cealalti pcrsoanir caro eslo in itnsSirIc $i scriti in r:;isrtlil
c:ar.t' ir-rtlifc't'r-r{It satt 1'('sr',;lna,.'
: ntt ac ;illeli prir'nul rispuns c;i|c vii vine fut nlinte.
l,ucrali cit de repcd!-' ]lil1cti.
tILt se consitlc't'ii cr: nin'ric " inova{i'

:l()2
 ( (r\il'l-t.. t'.\l{1.- t)t- I n-\ll.:
lixisti uncle plobc care sirrt foa'rie ac:ccsibilc, intl'r-rcii
pot Ii construit€) do olicine, pot fi tr;or adaptatc antrmi- N rrrn"le qi ltlenttrrrele \iilsi a
tcrr sitr-ralii qi interprel.ate cu mai mtrlli u;r.rrin!I. A-\tic[. l), rrpalia (strrrlii) I)ata prezentir ---","-
<ic probe sint povtsl.irilt' 1i frazt:k: Iacitnarc sar-r intr"t'rr-rpic
construitc dupii acelaqi principiLr ' In a(!st Instruc{iuni : vi se prezinti inceptrtrrl ttnr-ti nnmit' de plopo-
;i clt'scnele ;rifii. Cliti!i-1e qi c'orrrplelafi-le clupir crtnr ilorifi.
sens, se pot prezenta povcstiri in carc sc lt'latcazd pitril
in momcntrtl in care s-a aiuns intr-o sittralic criticit, con-
flictuald, gi carc impune ca pe'rsorlajr-rl principal sir adop- 1. Loc'uiesc in oi'asrt1

te o clccizie, si se compol'tc intt-ttn anLlmit fc1. Sr-rlli':c-

tul cstc rugat sI continue pot'estirca a;a ctlm cr:cclc el 2. Imr plirc'e cel ntai tnrrll
cii cstc fircsc sau, mai bine, c'rtm ar fac<,: clacd ar fi c1 ir-l
t'auzi. Se poate prezenta ;i o por:t:stirc compli'tir, in caLtr
epat' pcrsonaje foarte difcritc ca strttcttu'ir Ei a1 circi-dcz- Imi 1i1.:seite cel mai t'nLrlt
vr?rt'llmint erste clramatic. Se l'a acinota po'cstirca, stt6i.c-
rui cxprimindr-r-qi pozi{ia fafit dc personaj, c-fectuinrl <r ;1. In plirnrrl lind dolcs<'
.r,pcralie psihologicd de' crititrii ;i moral[ Trebuic' si se 5. Nr,i rni incred in
ii iir c,ol.sicler:are sit'rccritatea .omplctirrilor ;i illte'plctl"i- 6. Pdrintii mci - --
lilol .
'i. Prietenul mett cel mai bun
lfnt'lt' persoanc sint inclinalc sii me'algd mai mr.l1t pe
linia calc cstc ltnanilx apreciati si nrt i:t: aceca carr- co- 8. Ce n-rd spelie cel miti mitlt
ll'sprlniie-' in mocl rcal moclLtltti cLtm vircl ei anumitc situra- 9. l'{rrl1:i: lrinre c'rec1e despt'e mine
'{ii sau oamt-'ni. In cazul in cari' sc vcclc ci rt'latarca c'stc
i.rmali, trcbttit: p1t-rcedat Ia o clisctlfie cu sullicclul in 10.

cau;tir $i. clin it-rse;i a|gr-tmcnteLtl ltti. scr poatc r"e<1e:a ul-lc- 11. Nu voi rrillt rrir',rrtlatj .. .

t.rli care csto ade\riirata lui atituclir-rc 1?. [.e{ele

Pt'ntlu a usllua accste pltllle sc pclt prt'ze'nta $ata r''-'-
<.lactatc principaletle varianlc citr completalc -seltl cie intt'r- r:]. Sini ler-oltat lirid ... ....
plotar.e,-s*5ieltril t'erbui"nd nllmai s:i 5ifeze varianta pr.- 1,t. DarI a; prrtca ._..__...,.
feratl gi, c:vcntual cu un a1t scmn, pc aceoa pe calc o rr:l-!-
pingc crr- hotirirc. $i mai binc cste clac:-i se ttztazit dc an- r;). Nu-n:ri place ia {amilitr rltea --"-,......
'Lelc c5i : intr-o probd subiectul ac1uce autonom rc-zoL- 16. I)trsman r r'l melr.."._......-"..
vdri gi intcrprctiri iar in alta erstc plrs si aicagii din.mai 17. Neplicei'ea nrca ( ea nrai mnrc..__..
multc variante. se in[clegc cd cr.'lt- tlouli prtll;c sc Ve--rificd
reciproc. \roi fi .leriuib cirrtl ......__.___..

Prin fraze intreruptc sau lactrnalc', elvc'ntttal cu va- 19. C'incl mi se spune ci rnint
riante c.le complct :{).\rr sint srrpdlat cinti .-..__._
il'clfuttzinc o c{imcnsiunr: a c:alactelului ---. sc p()ate opL'ra
c-rtensiv, sonclindu-sc numcroasc atitr.rclini sau tIiisillurl 2r. Trrl;p;^ pni ntrilt ."_.........__
dc calactc,r. IlSm mai jos un tabcl ctt {raze cc urmcazi .21
Nrr ui-e iric'i
a Ii complctate :
20.1
 Cen mar iin;roliarLti ('alitale ii ilcil Lt practica dc' toat.tr ziic'1c cr.rnoaftr'tx atittrclinile oa-
':4. Ce tlii ener\'('iize cel r)rai nrult utcnilor prin faptel(' 1or, pl'rn fclurl crim reactioneazil, cunr
elirrtl sint bolnav
se comportd in anr-rmitc: silualii. Ncindoielnic, comporta-
rca in divelse siluairi alc viclii nc furnizeazd inclica{ii
:il. rSefui rrierr cu o valoare superioari oricSrui tcst. PentrLl a cunoa5tl,'
27. Cind sirrt oirt,sit pe om in chip operati\', pentru a-i progno$ticar atil,rrrlinca
no
nll a\/cm intotrlcauna timp 1i cirnp cic cxpelie'n{ri. S-ar
Cel irrai elt'totion:tt sint mai putca intimpla ca in sitriat!ii1L' r|spcctive subiccttrl
a.o In vacanfiL (con(c.liu)_. sd ne clczamlgcasc'ii p1il-i croir.rpc"r'-'tarca lui,si si regrclSm r':1
:r{1. fratria mel nl-i l-am cllnoscut clirr tirnp aga crlm cstc. I)upf, cllfir r('-
zuittl ;i clin i-rnc'k: clinllc ploi;cle ar:itatc mai inainter, o-
Dai:d c fenrere ir-iului ii estc proplie capa(ritatea dc a plr-rir,rcta. Dc accoii.
.ll
-\.ti tnA l'gi slaPini r t:rrl ri anrimitii rralaltililate au si atil,rrtlinile fa!i cle. situa{ii
.r) imaginarc sau plczr-urtivc. In un()lc clir-rtrt: cct'cetiriir
,\1itr. ir;r'ir ;.i( .-l l)J'( ;( r irti-.
!]oastrc ficutc pc clc\ i am intr(x.lr-n in fala 1ol o ast{rl
Sarr lna t'ea nrai gr( a .. de situalic prczumtivif : ,,Nfamn ta c gr"ar. bolnavi, su-
dJ. I'ariidul Lomunisl llorrr.in fcr'5; te intorci dc la qcoald cr-i o r1o1i ploasii. Cle faci l
Ii spui cil ai luat nota penlru a fi sincer sall nu-i spui,
:16. Solia nlea (prietel;r lrta) pcntru a nu o face sf, srrfere qi mai mult ?':. Rr:zr-r1talc1.r
,':i. t'instea (ste :llr Iir1,t . .. obfinute de noi cll astfel cle prob.' au fost eclificatoalt
Yisez ;i, in general, s-au confirmat clc cril,rr. multipic altc olt-
,..-........ :rervatii. Firri indoiald, se pot consimi plol;c nnalo-qtl ri,:
C'ind sint dcsculi, jat _..
tipui atituclinii fatir de situafiilc crr:i1icc pr('zlrmtivo. in ra-
port cu dateje or:icircia din formcle activitirlii pcrsonali'.
1)t :{Li put sa srrlir In instrr-rclia mililari"r s(' r(-c\lr'.se frccvent 1a situafii plt'-
"il, lmi p;,rre riu zrlmtive, in calc se alr in vedcre sccne cir lrrptd, r6nit'i,
misi'uni de indeplinit intr-un anumit inlcrval . ExisL:lr
41. ]i5.bd;llea ltiea se teltlind cind multiplc posil,.i1itirli clc a rrlmlr"i tilii'nl.ar(.a eticii qi ati-
4il. Sl.iu sA tr:i 1:r'cfac cilcl
tuciinilc ostaqilor gi c'Icvilor. Cu ace.asta intlirm in clornc-
-_.--_____,
niul unei foarte rL.pLltatc nletodc de investigare Ei c(iricil-
1a. Cjnd si::t 1.rI jt tisil tic', cr-rnoscuti sulr nurnelc dc psihodramS. elaboratii de
psihoiogr-r1 american clc origind roman;l .I. l\{orcrro.
45, Sitrcctitatta rr;d r'Lr.i''ir Psihoc-lrama sau mctoda teatrtrltii spontan prcvcde ca
{'i. Citrd lrc,ttt ali ut,l -subiectuJ, asistqt dc un specialist psil'rosociolog, cll ro1 rie
clilector de scend, s[ urce pe o scen;i c'irculard gi sI intcr-
{,. { }l1ft I'll sc (lall s.ilirll r
preteze prin mimicd, qcsticulalie, acliuni simulate--, rfion{)-
+8. Vorbesc
loguri qi flinturi dc conr.ersatie, un rol la libera alegert'.
Strbiectul poat€r intruc'hipa scene din viafa sa, unclc rcdatc'
4r! Cinci iru pot +-'xoctr al1.e1e modific'atc fantezist, fiind construitc in favoa-
rea sau ciefavoarea sa. E1 poate sd prczinte $i scenL. carc nlt
5rr, Viitolr-rl n:eLr
{'orespund Llnor cvcnimentt, intcgral sau par{ia1 rcale, rlar
!al6
 {-are colcspund viselor, spcralltclor sau temcrilor sale,
Cu un cuvint, cxplirni. o dominantd a viclii sale sufletc;ti.
In sa15 se mai afld qi alle persoane care pot roacliona cia.
la un spectacol teatral autentic, carc pot intcrvcni cu cLr-
nte:ntarii, cu replici. O datd intrat in ro1, clefinindu*qi
anttmite atitudini, su.bierctul poatc fi pus dc citre dilci:-
torul de scend in uncle situalii spcciale. Acesta poatc
ruclnce unele rcstriclii : sd-i spun6 cf, nu sc poatc aEa, c6
tlcbuie aleasd o altd variantS, sd introclucd alte personaje
(cie regulS ccrcctdtori) care sd se angajcze in clisputd <:r.^t
pc:rsonajul studiat, sd-i opund argumente, sf,-i schiml;e
l'otrul. Astfel subiectul este invitat s5-qi abandonezc roiui.
siru carc cste preluat de un alt personaj, qi sI trcacd pc'
l otrul aclvers, fiind ncvoit sd se situcze pe pozi{ia unr:l
alte persoane, carc i-a fdcut biue sau rdu etc.
Aceastd metodd, deosebit c1e complexi, oferd a1'snlajr-rl
c,'le a, detelrrina o dezv5luire spontand a ceca ce este ca-
ractcri.stic in personalitatc qi, dacd estc aplicati cu multi
pricepere, scoate 1a iveaid cu precizic c'onflictcle Liun."
trice, atitudinile specificc alc indiviclului.
Cind nu un individ, ci o micd gruparc Moreno
cxer:rplificd chiar prin unitd{i militare -- joacd -un ro1 la ii-
l:r.ra alegcrc sau in raport cu o temd datai, metoda amirl-
titd capdtd calificativul de socioclramii, intrucit aici pcr-.
sotiajul este colectiv, (.stc o un.itate socialf,. $i in cazut:
sociodramei ins5, care crecaz5 conditii intrucitva modifi-
cate pcntru fiecare individ in partc, existi posibilitatea
si se verificc atitudinile participanlilor. Poaie ci socicl-
clrama este gi mai concludentd pentru caracterul fiecdruia
lntrucit ni-l prezintd pe om printrc ceilalfi scfiv, i1'-
se.rat in colectiv, aSa cum. in cea mai marc:- misur'[, iEi
cic-.fdEoard el viata in mod curent. ln genere, pozitia pe
care o are omul in divcrse micro-grupdri stabile din care
face parte, in care-gi desfSloard viafa qi activitatca (fami-
trit-', cerc de prieteni sari vecini, gfllpare sporl,iv5, colectiv
til munc[ profesional, sub'unitatc nrilitar5) cste fcarte
u:oncluclentd pentru ccea ce reprczintd e1 sub raport ca-
ractcrial. Aceasta cu atit mai mult cu cit in sistetlul
relatiiior interpersonale s-au qi conturat caracterele. De
indatd ce caracterele se incheaqS, ele rcprezintd un fil-
tru a1 relaliilor cu oamenii in cliversele genuri clc activi-
:OB
1ir{i qi ocupalii. Atitudinile se explicd deci in electivitate,"
ir-r pre.fcrinfe ;i refuzuri.
J. 1\4ore no, i;azindu-sc pe funclia caracterogenl E!,
caractero*expresivd a relaliilor intcrpersonalc. a propr-ls;
qi clifuzat mctoda sociomc.tricd. Aceastl metodd vize-az'a
in primul r'incl dcfinircra structurii colectivelor, descrie-
r:ca gi inregistralca grafici a re{elei relaliilor interpcrso-
nale dintr-o rnicd grupare stabilS. Metoda este utili ir-r':dr
qi peritru calactr-rrizarca individului. Ea este foarte sim-
p15 :constir clin aceea cd subir.ctui cste intrcbat care ii
r-':rtc persoana cca mai simpaticd Ei cea mai antipaticd, pe
r'inc i1 considerd bun prieten qi pe cinc neprieten, care
cste pcrsoana pc carc ar prefera-o pcntru a intreprinde.
cn ca o anumitd ac{iune qi carc estc aceca cu carc in
r-lici ttt-t caz nu s-ar inso{i ; pe cinc l-ar accepta in caiitate.
rlc colr.ducdtor gi pe cine nu... Estc vorba, prin urmaie, de
opl;iuni si delimitlri formulate in extremis. Un aforism
pupular remarcd : ,.Spunc-mi cu cine te insotegti, pentru'
a-{i spr-rne cine e;ti". Pc accst aclevlr se Ei intcmeiazIr
valoarea psihoioqicir a testului sociometric.
Indirridul se ataEcazd celui care ii seamdnd sau celul;
in carc regiscEte sau in care descoperd calitdti pe care le.
a1:r'cciazl in cc'l mai inait grad. El respinge nu neapd-
r at violcnt gi dclibcrat ci pe nesimfitc pc-cel care. prin'
atituclinile sale ii este opus qi nu dispune - de calit5[i
ctromne de apleciat. Alcgcrile fdcutc de subicct, misura'
irr care $i el a fost ales de al{ii ne pot furniza informaiiir
cu privire 1a pcsibilitSlilc clc dominanfd sociald, 1a pres-
tigiul sau lipsa de prestigiu, la sociabilitate, atitudinea,
r,trc supraordonare sau subordonare, cu privire la clispo-
zitiile conformiste sau anarhice, la echilibrul in colectiv
sau denaturarLla raporturilor. Evident, pentru a obfine'
ir-.formatii caracteriologice din testul sociometric tre'l:rtie
sI cunoa;tem dcja mdcar o parte din pcrsoane Ei, in
ol'ir-'c caz, sE operdm comparativ. In aceiaqi timp trcbuie
s;-t lirrcm seama de faptul c5, sub diversc ungiriuri tlc
ve'r.lcri, oamenii se potrivesc sau nll sc potrirtesc. Actlrduri
sau clczacord'uri totale nici nu pot cxista. I)c acec'a, i:lai
aics Ia intrebarca r:u cine te-ar asocia pentru a inaeplirti
a antnnitd ucfiune gi cu cine nu se prevdd diverse va-
riantc concrctc, particulare. Intrebarea sc poatc refcri Ia
11 --.r. ?t!
,.j acfiune primejclioas.i, }a or'.qanizarta urrci fesLivitdtl salr
a unci petrr-,coli, 1a infdptuirca unor' :rrr{ir.uri gosporlirlr:;'il
r;au Ia petrecr:rca timpului 1iber. Persoanolc inclicatc pi,n-
tru divc.rse tipuri clc acliuni sint inrplicit Larac.tcr'1zai.c
riin resperctivele puncte de vcclcre:.
Alcgeriie efectuate oferd Ei elemcntc,le unei clasifi-
.t;it'l. i\{ai ales atunci cind sint stncliatc statistic po{i sf,*ii
dai scatrra care sint cei mai plocminer-r{i din cliverse
puncte de vedere : al serriozitdtii in grup, al gencr"ozila-
{ii, al llundvoin{ei qi umorului. Este adevlrat cd alerqer:ie
;rlu privesc numai unele .:Jemcnte caractcriale, ci si
spi'ijini ;i pe aprecierca unei aptitudini.
l\.Ietorla aprecierii obicctive, elaboratir c1e Gh. Zapa;:,,
,i:oalc fi folositS Ei in investigarea tl'isdturiior dc carac-
ler. lfdcincl paltc dintr-o anurniti .qrllpare. sr-rbicctii sint
invita{i s5 arate care sint primii 2-3 qi ultimii 2--3 con-
":siclerali din punctul de vedere al onestitd{ii. siucet'it5lii,
$nv5{Ilurii,,qociabiiitdfii, incredcr-ii in fol{clc pr-opt'ii etc.
C]trTIITI;\ PROi]I,EX1]i PRI\TI ND DI|ZVOI,'i] I\P. I']A
PIIItSoNALITA:!'II
o
1. Corelafia dintlt' aptitudini ;i c:tracter
Ceie cloul mat'i cotlpartitrtt'l.tlc a1c ll('1'sollalilltii c:c':
rik:fincscpe om ca subiect al activititii pt'r-'cir-rt'livr: Ei
tle'atoale qi ca sullit:ct al vielii sociale' t1r:sfii;urate. h-l
l'aport cu anumite llornr(l Lrmal-ic 5i rtlot'a1t'. nlt sint izo-
late unul de altul. lilc se afli in irttt:rat'{itttrc;i in anu*
niite punctc ciriar se intrcpiitrutrd, alcirlriilirl utl |omp)'ex;
unitai. Dc altfel atit aptitudinilc t'it ;i atilr-rclinile se''
constituie in cadrul aceluiagi proccs insil'itt'1-iv*etlttcat'iv,
snb influen{a ace)oraqi irnprt:iurir.'i clc via{ii 1i activit;rtc"
De la inceput aptitrrdinilc qi atituclirrilc r;or fi rleci lon-.
tingcntc, intcrt'orelate. Relatiile dinlt'c caparr:itirfi qi trI-'
sa{rr:i <ialactr.r.iale pot dobindi insir palticulariti{i vo-.
l:iate.
ln cazttt'i iciealt', t:iird pcrsonalitatca esle inlcgrati'
la ccl mai inalt nir:el social-isto|ic, c:ind aceasta este in-
i6,,gita, cott'r'a1ii r:nitar. sul.lordouatd total unuia 1!
u.*i'uiuqi scop c1c i'tre for'{e1c t'Lt'ati'c ;i o'it-.ntf,-
i'ile social-mbrale 'ia!5,
cste rtn cleplin acord sprijininclu-se'-
prin in<h;rc{ie retipt'oc5 ._, tlna pe alta. r\stfcl, omttl ca-
pabil ;i cnt,uziast, increzitor in sine qi in altii, pl'ofund'
u-levotat intert'sclor cle viald alc patriei sot:ialistc se va
sprijini pe propriile-i capacittlli iu realizarea orientirii
s|le" moial", pbtitl"u 9i umanislc'. Dc. iapt. atii.r.rrii'ilt'
rirmin inerte dacl nrt sint potentatc pliu particularitirli
caracteriale iar orientarea caracteriald, tletransi:usd in
l'ialE in absen{a unui anumit c'c}ripamcnt de capacitale,
rlrnine suspendatS. Am pntca clliar vorbi clc anumite'
capacit[ti morale sau caracteriale care sc dcfinesc ln
rrinrul rinci prin structurarea r,-oluntar5 a pcrsonaliti{ii.
Ccva rrai inainte ne-am rcferit la contradic{iile ce pot
exista intrc orietrtale ;i traclttcerc in via{d, intre inten-
21t
r[ie qi realizare. Or, realizarea neccsiti airumite posibl- inaclvertenlc. caracteriale constituie o flind in pcrftc{ic.-
iitili. mecanismc. cle actiune, nccesiti clc.ci un fcl de ap-
titudini. Despre oamc.nii ca1'e au sentimcntc morale ""'"n;iobiectir,ar'cacapacitdliloraclolcscentului.Ail'ii
.*'ntinsc,himbinclinalici.tresupraelstimarc.apropriilol'
'valoloase, imprcsionante, chiar dacii nu ciispun qi cle pri-
ar.r o incrcdere ncm.lsurata in posibilitdlile lor,
i;;t"; 'nepisdtori
,capacitS{i rroluntarc corespunzdtoarc, se spunc, cu Lra- qi ncsocotcsc clificultSli1c reale pe
i,,,sc .car':
rccarc ironic, cir sint plini de bune lntentii, dar rlumai
:alit. -le implicd clucercia la bun sfirgit a ariumitor activit,lli.
negativc'
$i in'acest caz pot interrrcnj unele consccir"r{e
In mod analog aptitudinile inclucl in ele unele e1e- .iorrriir'rA clin rcz-olvarea superficiai[ Ei neglijentd u l3t-
oricit ar fi de capabil cir-rci':r
,me'nte calacteriale. Astferl,
,'inilor, clin instattrarca unlti spirit insuficit'nt dc r''rDirsL'
rpentru o activitate profesionald, el nu \ra reu;i sA d('a ultt'of i c'hiat alerrtulicr'
rezr-rllate deosebite dacd nu iubegte plofcsia rcspcc'tivr-1, Ccle mai multe clin decalajele cc apar -intre .utrclc
c1acii r-iu alc pasiune pentru ea. ii unele atituclini ajgn-g .sI se rezolve piitr Ex- ac-
O concli{ie a oblinerii performantelor in cliversc spu- "ptit"a1"i
tivitate, pri,r n"numerat': verificali' prin erpcrien!d'
'lialitdli militare o constituie, in afara atitudinilor co- ,ncricnta dc viatd cstc' in ultima insl'anf6' aceca. cai:e
lespunzdtoare, gi drscipl"ina, stdpinirea de sine, curajr.ll. fi;;;-te ."r.iii'Ltt"r", sd armonizezc aplitudinile 3i. atti;
'Un ostag poate fi un excelent trdgdtor, dar aptitudiirca expct'ien[a insi;i lint
iJii,iil"l rtl;i'l;p;;iarrc insd tlt'citconce!!r?'-:t::ll:.;.ltit.:
'lui r-iu se obicctive'azd tocmai in mometrtele cele mai inl- iume gi via!6 si
conceplia despre
portante a1c luptei dac5, nefiind curajos, sc lasi ctl u$u- sL' lnstaureaT'r rd
simlimintul de rdspunclt'rc morald carecanacitltii-carat
tin!f, cuprins de spaimS, intrind in panicit. Apoi apti- lt'r
tuclinile nu pot fi conlinuu perfectionatc Fi intrclinute
ti".'lt ii ua,rt1i. cfi"Ei, lgalitatc intre accste clouf, di-
cchilibrarca.
nu prcsupu,lu t't ,-t""""Jit'atc
.dacd individul nu dispune de o conqtiin!5 moralir str- ;:;:.;;"f;;""tiur" "r" "*"rtfi'cito fiecale clc egalitate ar' fi
'pcrioari. Este cie neconceput ca o persoan5' oricit cie -astfel oc'rsoauir dispttne
;i;*" J" conceput uritu li*p.
inzestratd ar fi sub raport artistic de pildd, sI ob{ini clo o multitr-rciine al"'uptit"ii"i, inevitaLil inegal din-
rcali-
perfolmanle exceplionale, de nivel mondial, daci prin zatc, Ei dc un numf,r imt'ns de trdsf,turi de caractcr
,lon;tiinla ;i simlimintele sale morale nti cste legaid de ir.i multc sint in laporturi contraclictorii' In clecursul
oameni,' nu sc iclentificd cu nccesitiliie progresultti so- ""ieir""i"J prin va|iate imprejurSri Ei excrsindu-se
, ciai. In concliliile izoldrii, ale meschinirriei feroce, ";t"di- utti.''iutri, omul poatc ajunge ]a .u1. mo-
a.1e
artistice se dcmonelizcazl ii il;;"';;;it"
,afacerismului aptitudinile ir.,"nt out sd clispund'c1e capacitdli Ei particularitS{i. ca-
se sting. Se afirmb de aceea cd un grup cle a1:- ract"tiate inegale qi etcr-ogr'n clt'zvollate' Estc posib.il for-
'treptat
-litudini -ca'
r-iu poate fi ridicat la nivcl dc talent clacd ntr aatorita accidl-cntului crcditar', clalorit[ unor situafii
'sint pusc in siujba unei cauze inalte, clacl nu sint in{.e- .tuitc un om sd nu ajung[ prc'a capabil, sir nu fie- prea
- In intr-un
:grate caractcr robust qi valoros. iniciigcnt, s[ dispund-de=unele aptituciini realizatc Ia nn
decursul dezvoltdrii individualc intre capaciiSfi nivel''moclcst dai, in schimb, sd fie inzestrat cu un ca-
'si caracter interrrin cu necesitate gi unele corr.traciictii. ra"t", rralorcs, adicd sd fic un om congtiincios, infelept' munci-
'liste vorba indeosebi de unele momcnte de neechilibrare -

prin care trec copiii Ei tinerii. La adolescen{i se obsct:r'it

tic-'seori relalia de neechilibrare extremS. Astfcl, cle;i
<iispun cle capacitdfi satisfdcStoare, unii dintlc acllgiia
sint timizi, neincrezdtori in forlele 1or. dispuSi sd exa-
gcrezc dificultatca acliunilor pe care 1c au cle indcplir:il,
:sd se supraaprccieze. Neindoielnic, accste slirbiciuni gi
'212
tor, clisciplinat, organizat, omenos' indrdzne{,sprijinit in
crnest etc. La fel de posibil este ca altcineva,
.cursul vielii de unclt: priiejrtri cai'e-' au accelerat dcz-l'ol-
tarc'a intciigenfci lui, exersinclu-l in anumitc domenii qi
,ajutinclu-I iA-Ei d"fl,.easci aptitudini remar"cabilc' si nn
fic in**i la fcl cle rraloros di^ punct de 'r:clere caracte-
:r-ial ci, climpotri.r'5, si aib6 apucdturi rele, si fic dczor-
t,alrizal, impcrtincr-rt. indisciplir-rat, cgoist, liuddr.os, co- iuiistlpcltr-ir.ogtecclnraillineunr,ol|'a1'L'irrtr'i-Lt'itr.a
nori ;i flicos, Am clat cloui situalii extreine. Sint insil (l;r' 'intrrtto'tul) Jt'p;r1t';tc posilrilitAl'ile hti .at trralt''
situalii c:arc coirslituic plolllcme destul de serioase atit ii".luluj"f.., ipfr.asLr.r.rt.lu;al,l alrat' insir lacusuplafafir
";, ;i sc
p(-nlrll pelsoalla respcctivl cit ;i pcntru cci din jur. tlc tlez'-'c'lriliblu societatea' eitl
transpun ir-rtr'-un tupui:l alii
riucind 1a clezintc'gltr-'-'a t:hiar a la1trri1111
r'alot'oase
Ploblcmele nu sint neglijabile qi cu atit mai mult tre- t-'sle amplasat
trt'csltt
l;uie evitatd vulgarizarea ; omul se schimbd trcptat, dar omului. l,'aptu). ," pii.".,, atullci t:iucl
n" () latrtt'i
nu se transformd ..pcste noapte". Trdsdturile de caracter- sau sc at:rplascazii ti'itttt irrlt'-tttt tol "ai '' ci;
;i mai alcs aptituciinile dispun de o anumitl stabilitatr: ;; ;";ii; -- 11 a'-'i'f";te tntr-utr 1,l1in i'.nit'>ito1 ii
prirr ni;it' pr t'zrrnrti't' lttit it' t-'lt'' al ptttt'a sit-l
;i, dc rcculi, indeo.sebi clincolo <le virsta tincrc'fii, in struc- ,uln.'-n,,ntui
lttra lor nu intervin mLita{ii brugtc ;i spr.cla<,uloase. Daci:l co'espunclir
irnele evolufii mai intervin pe parculs gi dinr.olo de primt: Atltnci t'ind o porsoalle ('u Z;''" grave (llt'fol md'i caracterl-
sint tocmal
tinere{e 9i chiar r:5tre sencctute, acestca, tlultI pdrerea ale estc ptrs:r i'rtr-'u;';:;i i"m cl'c'isivc
i;
str.citla de elduca-
noastr'."r, privesc in primul lind caracterul. Aptitudinile se lraloarea gi cocr'"n1a"tt"t'^it", 1l-,ji
pot manifesta qi mai tirziu (in litcraturi"r s(' (lau unelLr ca sit st' prcr-arii l't'zultate pozitivu ;
tcr, atunci cste grer't "titti;"-t'ltitc'anlintile sir tltrvinh conta-
t'xemple de artigti, savanti etc. care Ei-au n-rar-rifcstat ta- nu cste excluts "u pcrsoana in c'auzir' S-ar pr'ttt'ir
It'ntul prin luct'dri abia intre al 5-Ica qi al 6-lea deccniu :rioasc ;i si se aglavczc la irrsi t'apat'itir\ili: ltr'-
cic viafd), acc.asta insd cu conditia ca aptiluclinile sf, fi :"r fic o"'p'i];; ;;";;pal.,if t:,J,:;l:L'_11
lost couturate mai dc timpuriu, sd se fi infiripat, ddinuind ''ot'l-ra ,,,u,t i"1'" ;1;
;;;;''u.,iiu ,'t*::: '"Tli,l-
dictoriu cc se crc€raz[, cc1 in
fie gi intr-o stare latcnt6, in prima pcrioaclii dc vial5. 'rcl cauza'
sr se faci
atunci problema nu so poatc lt'zolva clccit prin studii Ei tatea morale ql rii'lii i?tii"ui'-p"itt "n-t''t'tatit-'
ittio"t-tlc'clc intcligt'u\d' To:
apreeieri aprofundate, r'caliste gi cle pcrspcctivd asupra <lemonstralii'pnttottoiou't" !i tlt'osclritir compc-
pt.rsonalitlfii respective, prin adoptarea de mf,suri opti- aqa amplas"'"u intl'-It
lt'f ": {""t"ii o ct'cator -- a unel
!lrt'. cu efccte corcctive pe o laturd sau alta. Pe accast5 r.cn{d pr"g.,,"", ing'''tio'itatt' syilit
ralc a amplaslrii in condi{ii c'ot-tcretc, optimc, carc- si fit: pc'soanc,- pu".L'ilitlli''n't'''"' p,':fl-r',X :i]':"lliill:''"tll'
irtimulative atit pentru carac'tcr cit qi pt'nlru c'apacitdti -- ''
;;j;; ;;;"..2i o situaiic - {ttlsirc'1i.l i.:"*,,i1 ii:: Se s"''"".*g-
recttt'g'-
alerl sd nu suprasolicitc in <'hip flaurant pc otn tocmai pe p, t soatit'i r'csoe< tir-e'
la falsilicar',,u
lalura p€- carc c1 cstc dcficitar '- se poate ol;t.ine echill- "u.u"i"',:ulrii
r" tn'n''uil''"""'"1'' ii ii,,tll:
*'ff, T.i';;t :;"3:
l;rarea despre caro am amintit. Este nccesar r a atit ci'i
ciln jur cit gi pcrsoana in cauz5
"."ii
*'i---"i tntrltt' t-rt'i inri "(l'\ sL('l'\ a" Ill
Pt't'viziunea
firri-r a tr'('cc pe panta spontatr. plompt,t"tt ;";;ortiili-altcptato'
ncincrederii, a pcsimisrnuh-ri, a -fatalisr-nultri se dor'"d('';tc tlcti a fi tit'tttlt'nl('laitr'
- carefini
sE
Itr,rtuqi intr-o anumitd misurA scama dc limili'ie itratlvertt'rrLclt''in rlistli-
fo-ct constat'ate, de lacunele existtnte, de iatura negativE
au
Itisutit'icr''{t'lt' i"'=o'tof..' ri ntt pot fi thinuitc' omul
l.rulia valolitor pe f;t'#';'t"..'iuto sc t'unoascd prin
ct' poate interveni in activitatc 5i c'onduit6. si ::Tl"
.are con$tiinU tru tinl' uiu"g" olclL'aurla t'st 0 t rispus sit- 1t
Dccalajcie inlrastructuralc alc pt'r'sonaliti{ii sc rdzbunil i;;t.:::i;';jiiil,'i'i*''r;i ;; i nl
glar: in cazul in carc nu se respecti strh'cchiui ptincipiu :.
,mdrtttlisea."a ri*it"il"*qi' tl"titl"nt'e1e'
Nu mai vorbesc
rrnnl pr:trivit -_ Ia locul potrivit. r\ceasti corespondenlil aprecieri clitic'':' untloLl
,rle cci clin jur "o'" lrrtc"'itr ct-t
clintrc particulalitdlile omului qi cxigen{cle rolului sociai rhial cliticirt,,. qLootft'l'a ric'r'ine cu atit mai nt'priclnich
q"e i se atribuie intr-un chip mecanic nu trel;uic
in{e)r:asir .cu t'it pcntlu loi"i'ttlsp''ctiv s-ar. fi gasit :l:fi:li.l11:]..*t"
ln mod static. Desigur, omul se dezvoltd qi, a5a cLtm an: fl ofclit galan{ii cle capacitirti stipct'toare'
;tt;;;.' ,c ar de marc rdspttnclcrcn
ardtat, legea lui de ltazd este autoperfecllonar'ea continuir ; .Atunc'i pi'l'soana put:t inrt-t-rn ro1
:l;
:14
 qc clcsciricl pct'spcc:tivc nciimitate in ceea ce privcgte
fird a avea insi acoperir:e in ccca ce privcEte capacita* iiir,'t-tut'.," foi{ci i:rcatoa|c, in cale s-a constituit unitatea'
qi au apirut pe scard dq ryas1
tea gi compctenla. inr:carcir sI compcnsczc aceasta cu Ia- ;;niii;;-t""r'ali a poporului i'scnliali gste slujirea
tula caractr:riald, ajungincl astfcl la un fellcle hipeirtrofic' J"ra"t"r"I" a c,drior.^ climtnsiunc
moralistir in raportulilc sale cu cci din jur: : se intclcseraz."r rh:r'ota1r-t a inlt'rt'st'lol' patlit'i st-'cialistt" t'xisti. f"ll9ili.
inai mult dc unr'lc calititi moralc si spirituale a1c oanrc- 1i!i optimc pt'ntt'tr itrlt'{foi'r'3 sot ialir a lndl\"Iduailrellil
clezvoi-
nilor decit cle acelc.a carc ar putea sI ridicc eficicnta it'.r.'fii"acoirfor:mitatL' cL1 pcl'spcctivcle rcale a1c indivi-
rnuncii, nncori ostlacizcazi o scrie de oameni capabili i,irii iot, cu intcresc'Ie societirqii cit 9i t'u ccle ale
pcntrr: mdruntc dcfectc dc ordin moral etc. Se ajunge dului.
astfel la situalii in carc inteligenla altora dt'vine insupor-
tabill, creindu-sc o zon6 cxtrern dc favorabil6 medio-
critSlii abilc, pentru ciEtigarea br-rndvoin{ei. 2. Par ticularitS!ile psihologicc
Intr-o fazi mai tirzic insd intcrvinc un pt'oriun{at pro- ale ldolescentului ;i tinirrului
r-'e.s de macerare a caracterului persoanei pustl intr-o situa-
{ie falsd. Atunci, ancoreazf, in dc'magogie qi conserva- Caractelistic:5 pcntru prima partc a viclii indivicluale
torism, adoptir o pozific de apdrare a postului sdu qi nu a {pit-tit la 2:l 2{ ani) ,,,ti o "vo}tttri" accelelatd de ordirr
intercselor socialc clc care ar trebui sd rirspundd iu moctr -
ii;i;'u it;t'i.. a,.latih c'olulic, care- cluce pind 1a r'irmi
real. ia contural'ca p€'rsollalit6{ii adulte, clcpinde cle o plura-
I)aci ir-rsd pcrsoana cu dcficict-t{e c'at'actct'iale dar :i"r tritatc clc factorii biologici ;i sociali'
aptitudini superioalc cste pusd intr*tr sitLia{ic care- ii Nu sc pltne plol;lc'ma stabililii uncl pll:lll.1ji^
r,,licitir aptitudinilc ;i ii pclmitc cra treptat, trcptat, c1o-" Trcl-iuic sd lcmarcam ".^l;
lnstt
rror" ,u.t uitot" ,l^i,'ttt" factori'
iiindind satisfacfii in urma muncii sa1c, si-gi indrepi.c' ;;- i;l- iilp .., ta,,tl,lii biologici (crcEterc' maturizarca
caractcrul, lucrurile se schimbd, cvolufia va fi pozitivii
..
ilr,t"1litu, intt't'ne t:tt''; acJicrieazi aproximativ
-
in acc]-
sub toatc aspectcle. Dc asemc'nea, dacd o persoand cu
I

lzrsi fcl ia to{i uurrr.i{ii, infhrt'n!e1e sociale sint foarlc

aptitudini modeste clar cu un fond uman ;i cetltencsc pi"a clctalii profiiul spi-
pozitil' cste amplasatd intr-un rol care sd nu cuprindJr varial;ilc, ,,1" ,t"t,,rmi"ii]a . mai insc'm-
ritual al fit'c.lrtria dintrc tii*-ri' Pc'r'ioaclaclc
--ir-r crca
plimejdia unei compromiteri profcsionale, rol care
lr;i:;' ;;t]tt",l.,rittiiii'ut"a trdsirttr|iior personalitati:
solicitd cu preciderc latura sa morald laloroasd, atunci cslc atlolcsccnla 1i+ I 1a ani;, cat'o. cstc urmzrtb cic o
iuc'rurile iar5Ei sc indrcaptir ;i evolu{ia va fi, indiviclua-I mult saLl lnal pu{'in pr:clungitil
;i '.r'ql-:d.los<'t'ntii tlaip,.',ioatta sta.tliultri urililat" rlt' t'csulii'
psiho-social, pozitivS. li;':";;'"tii.' f"
Dinamica personalitir{ilor cstc clcpcndcntd de felul ti;.'; i: .;;,1..^ irr' at','asli pt'r:ioatli pLr:t
.a(lol::::::]]ti.:i
pl'oprlu-ziso'
e:trm sint folosite ar:estea in contextul social, de modul itrnt-'ori conserr'5 irlsdturi alc aclolest'cn!ci
pyoblcm.:
cum ;tiu ele sd sc puni in rraloare, de strdduinta 1or cle 1)c, acec:a .ru tl"tr,ri .a oprim ;i asupra unor
a se perfccfiona continuu. Punerea in rraloare a propriet I
ale adolcsccntci'
'.
p'ersoarle nu prcsupune insd niciodatd rdsturnarea sau tln fenomc)n pregnant al aclolcsccnlci . cstc vcrtigi-
noasa tlezvollalc totfi"l'n-ti'iologici' Sint poudcrald.' cie
incllcarea unr:i icrarhii dc va.lori deja existente ;i dcmon- binc cunoscutc
strate. Caricrismul gencreazd nonvalori iar moralismurl
I

fcnomenele ao ...nlit" tongitiloinall gi

exacerbat Ei clogrnatic clr:zu.manizta25, ,si denature az.,a <'a- i*pii"ii..' u ,'r oltriici sistcmirlui nc'r\-os' dc' matu.rizat'i'
iiolmonalir. Sirr,.','t',li,J organit'e, clczvoltinclu-sc in
racterui. I ritm-u-r'l
In conditiile societdfii socialiste din care au fcist inLl- iii"guf", cleeazd ;i tnou-rcntc critice pcntru orgarll'slrt'
turate bariarcle socjale de clasd, in c_.are pcntru ficcare
211

:i ill
ceca ce sc cxprimi in oscilafii intrc cnelgie excesivd qi:
oboseali depresivd, intre echilibru si ciezechililtrare. ta
aeiolc"sccnt se ol)ser\",5 cind insornnii, cind -*omn pLclnn-
git., cind lipsd dc poftd de mincare, c'incl utr consum ali--
mBntar excesiv. Ai:ar cler:i unclc clificr-rlii-r!i iLt tc pli-
vcgte leglemcnlarca llglmului de via1d. l\ntrenarncntul
lizic sportil t:a si olgani.,:ai'ea i'igr-iloasi a actir,itil;ii. rc'a-
lizate optim in alinatS. sint de nar'rud sir ajutc pe liniir
lrr depigirea momentelor de dczi'r'hilil;rr Ei inconserc-
lln![ in conr]uit5"
O problcmf, cale nu poate fi cvitatir in pr"ezentale'a
aclolescenlci cste aceca a ntatruiziuii scxuaie ;i a cotrsil-
cinlclor ei. Inlrucit accsta rtu t'stt' cit.rar un fenomcn rle
l;iologie ci implicd 1i actc clt adaptalc sociald cstc'necc'::ar
ca eI sd fic luat in cronsirlc't'alic ir"r ansamblul pt'olrlc-
nrt-.lor de ptrsonalitatc. ignorart'a cle r:l-rtrr: r--cli-tcatori a
viclii intirrtc a tinrrului nu lcpt't'zirrlii un spt'ijin pctr'Ll'r-i
acesta. Nu sc pot prcconlza t'c{r'tc' intl'ttl:it inrliviclu:ilitd-
tile sint foarte diferite. Estr: cct't ir-rsir cri in lr-'gi"rturi ci;
necesitSlile sexuale se lla:jc tle[ot'tnirt'i rlc atituciirri clatr-r-
late fie suprasolicitat'ii lot", fit't-ltlot'illllillirli tl';tttlrratrt-
gizantc. Trirrd a intclrrcni i.rrutal in rriata personalf a ll-
nclilor csle neccsar ca accqlia sii fie indrurnafi, sd. t:i:
di-<pund de conditii carc si lc pcrmili rlc-'zvoltarea lor
f-io1']nal:r.
Intli,aga cr.olul,ie somalo-fizio1ogic.l a aclolr'scrntulrtt
se lEsfrin.qc asupra ciispoziliilor lui afcctir;ct qi alc t'cot:.
ir: congtiinfa de sinr'. Adolcsccutrtl sirnte tot ntai nrr-iIi
c'd este un b.lr'bat in tclatf, pritr:rca cnvintrrirri, t ir clispu..
d're de for{d fizicd ,qi chiar de t:xccclcntr: clc encrg-ie"
Tnte.qrarea somato-fizi<-l1ogir';i coincirlc in lxrnii m;isr-rrir
cu integrarea sociali, dcgi accstca silrt ffnonl,.'r'r(-. pr.in-
cipial deosebite. \'irsia adolesc:enXcj. in corrcliliik cir,iii-
:ra{iei noastre, rlobinclc'ste semnificafia utrei virste la i:ai'c
-.e fnf5ptuiegtc o pregdtii:c irrtr-.nsir,d pcntru viata sociall,
pentru asurrrarca cle sar,.'irri major:r'. Ginclirea adolescen-
tuiui devine re-.flexivd (se ir-r<1r'r'apt[ cirtrc sine insursi) qi
teoreticS, dc uncle preo( rlpafca pcnt|u valabilitatea fap-
i,ului clc curioaEterc (c1en:crsut'i c'ritite) qi perriru dcscifra*
rca semnificaliilor gr:r'r,.:ralc ale lumii qi ale vietii proprii.
Toti adolesleniii sint irrl'lirrali ciitlc meclitafia filo;rofitii"
t10
ei cauti si-;i apropie 9i sir-;i dcfinitivezc o conceptic (les-
pre hlme gi via{ir. Elanurilc tinereqti impuLt qi precizalt'a
'.rnor: orientiri clare. I)e ar:cea se spulle
pe drept ctlviui
c:i aclole:scenta ;i tinerrclt'a sint ilumiuatc de idealuri gc-
ireroase. clc indriznefet vistlri asupl:a pclspeclive'i intrcgii
vieli. Acloiescen{ii sint sincer preoc'upa{i clc stabili|ea Llirol"
valori autenticc in orclinca sociald, cnltura1I, moral5 Sl
csteticd. Dupir obsclvaliiie noastre, tincrctr-rl pretuiesti.)
<'u precddere onestitatca, omcnia, sinccritatca qi cstc a-
I.agat formulelor artistice care nu rccurg la simplificiri
r:i care dezviluie surprinzirtor complcxitatca r,'ie!ii orne-
noq1.i.
In genere, aclolcscentul cautd acliv sf, stabilcascir ur-r
:'apoi't optirn intlc sine qi contextul social. I)ezvoltarea
accstni i:apx-rrt implicii ;i contradictii, chiar momentc
cronflictnalc. llxistd cazuri de exageratd incrcclcrc in for-
lele proprii sau clc lipsir de incrcdere in sine, clupd. cum
sc mai scmnaieazi situal;ii in care tiniirul este inclinat
niai mult sI ceari cic 1a societate dccit sd clea prin cfor-
turi asicluc. Urreie din situaliiie clt-. ac('st fcl pcit fi pus,:
in lcgilurd cu faptul cd la mulfi tiner"i vointa nu esie
incd in acceaEi mirsurl consolidatii gi erroluatd ca intr.:,
lectul ;i scntimrutcic.
Amintim, de ascmcnca, tcnclintcle nonconfor.miste alo:
multor tineli, maxima scLcctivitate in acloptarc.a de mo-
<le1e Ei, cle..scori, rcJuzlrl fafi clc. orice fcl clc model.
Inserlia socialS tinde sd fie rcalizatir cle tineri, c'lr
ncccsitalc. intr-un mod propriu, oliginal. Iric'carc tini.r,
viu prcocupat cle sinc, nizuiegte cirtle o clerrol'rstl:ar* a
spccificultri s.'rLl pcrsonal, critre afirmarca l'alorii pro-
prii.
Originaliiatc'a jr-tvt'nili arc, in pt'imul rintl. c,r cxpli-
cafic socialir. Noua gencra{ie asintilcazii ('a valori fLUt-
damentalc relafiile sociale Ei cultulalc dc carc tinirttl
clevine congtienL in pcrioada virstci clc 15 -*20 de an;..
Aceasta in timp c;: pentru gcncl'atiile virstr-rice fcur-i-
rnencle sociale ce se 1:r'oduc ittl,r-ttn r"irst.imp <li' 5 -_ t;
ani nu fac decit si aclauge un nou slrat pe'r-sona1it5[ii
i.or. Deci, ccca cc pcntru linirr c fuuc'lamcntal, pcnlru
:1ti
lilsrLnic c.ste numeri aciiaccnt. I)e aic'i nizuinla nestirvilit) ririiitatc in I'ia!a c'ivilir. Asifct sint : clisciplina, cr'oq'tct'c'a'
a tincretuhri cdtre nou, oricntarca h-ri consecventi cdtre i'*titt""t.;i fizicc, formarca deprindc'riloi: tehnice, dcscor"i'
c'eca cc estc arrarrsal ;i, clin piicate, ;i cllrc ccea ce i se cltiar cloltinciirca rrnor calificdri profesionalecapacitirf
Ei, .itrclco-
parc cd cste ar-ansat. .i.l-,i, toi:tif icalca voluntali qi clczvoltarea iit;t'
Oligirlalitatca ju,"'t'nili sc lc.agir incvitabil de ccca c:c' 0]'g ailizatolric'cl.
o dcfincSte c'a valoarr'. Tiniirul sc idcr-rtificd pc sine cil Adapta.ri:a pc'r'fecti la r'oncliliile vie{ii -i11?l:,:*
atrurlitc valoli, cioli';ic sir clcvini purtltorul lor. Lui ii c.:hivalcnti cu o ltemafcabile dczvoltal'e a pcrsonalrlalli
ilpsc;tr: lnsi crpcrienla dc viatii. Dispune cle un remar- ostasr-tlui. Se cr.tnoa$te cd majoritatea cet6{c'nilor cc
calr'r
cari:ii potcrrliai crcativ iusd nu este suficient de ct'itir'" cle
fl--ii-'ii't"i-tliat sta.qiui militar i"i clauniiliialir' pt'nlru il-'
scama cee:a
fai:l pcntllt ('arc unc:oli grcscqtc. clcr,,iazii. Ar:i,asta mai au ci;iigat clin insiruclia ;i cducalia
aics atunt'i crincl nu a ajuns sd-pi dcfincascd aptitudinilc, 'trr,:;rg'a 1cr liat."l.
sir rler,ini stlpin pt: o lrlofesiune. sir-Fi definitiveze un
plan de viatd In asi.fcl de cazuri sctca clc afirmare per-
sonalh poate sir-1 clucir 1a uncl<: manifcsldr:i sr_rperfi-ialcr
si cxccnlr'icrc. li. trusihoiogia glitpului ;i persrxrirlitatc;t
In gcnclc cstc' <'ontrair-rdicatii atituclinca ncgatir,is1.5
Llna dirlt.ie importatitt'lc clcstrtlpel'ili a1c
psihologier
fa!ii de toate int'r,n irriie tinr.rilor dc asi cxprima per- refel'i la mecanismele iuler'nc'
sonalitatca. Prcfr-,t'a1->i1 cstc ca accstora sir li sc crr.tn'runice rr-rciale (:olltcmpol'alre se
o cxpcricnll ;i sii sc apclczc la ructocla rlt'n-ronsti'aliei *i"^gt:.,p.tri1or, ja sli'uctura Ei dinamica Ior' L-icd i(' Le'.
salr sumatii alt'
indirecte. In olic,c: r'az lr'cbrrie sir sc linii scama de fapiul .rin a -,"oLbii clcspre anumitc supl'apt11l('lri
cir tint,r'ii nu put fi ocirrcali atita t.imp cit nu li se' rt:-. dc constitttire
cimpulilor c-lc tcnsiune inclividual-d Ei influcn{cazi.-.ll;
a.

cultosc anurlitc c1r'r:ptr_rri ;i nu li se asigu|ir un statutde cimpirrilor clc qrup (sar: grupale), care sc poatc. r'ortlt:
ck'mrrii,att: pcrsonalir. t*"t'.,rtt,i"ita fit'c:lil'ui inclivid' Analog'
cresprc nir:r:lc. clc aspiralii colllullL^ tuturor intt'rpcr-
inc'iiYizilor
I)upii cr,tm ain mai aritat, tincrji sinl. ar-rimali de pla-
nuli inr'iriiznc{c, cul.t ziitoare si sint gribi{i in realizar.c.a i'elatiile
Ji"ir-i" .cJ"p. J. Il. Moleno a analizatgrupul a lerkrrrat
lor'. Visurilet tinc'r'cqti pr.-t'zintd o incpuizal.rilir sursd de r.onalc prin i chror texturd diinuie Ei
cncrgic spirituald ;i clc acc'ca cic t.cbuic sns{inutr: <rr-r conrringdtor lnsemnliatea laporturilor interpcrsollalc
lrrul t tact. ni.trlru orit'e fel cie activitate colectivS' In acelaqi timl:'
StagiLri nilitar survint: in prima otap.l a tinerclii. Ii;;.';,-;iricolo cle parametrii gcrrcrali ai atrac{ici' ai
rclaliilor'
Pr-t'tirlit'era rniJitarir a fo:;t prcr,izuIJt riirr iimp cle titrcli r"toi"g*ii sau inclifeienlei, a indicat varietatca
ea o a<'tivilatc- t.u o iitriltir sc.mnificafic patrioticl si de int"tpE"tunale po-ciilile: : cle solidaritate, cle valorifir:are''
o consicie'r'abill valoar:c r:dr_icatii,'I. TlcJ:uie totuqi in!t:lcs ria ailmiraqie, sau clisprc'!, clispozilie spre ajutof -:11i"..t:i-
faptui cti pcrioacla slagiuhri nrilitar rcprczintd, in orirc- t',;t. ci5nrilc sau inriilie, acc'cptalc 1acit6 sau comproml-
tet'e, 'birfi, compctilie pozitiv6 ta.t inciividualism'
('ar'o mi"lnllt:ii. o intrr'fLlpcl'r) pcniru lealizarca planur.ilor sii-
tic r.iald alc iinirlrrlui. Salcir-ra ofi{crului cducator consilir rut*iare rcciprocai-sau clenrobilizare etc'' etc'
to(rmai in arlclptarca llnor aslfr'll clc nrirsur.i carc sd cUr;Lj_ Se inlerlcge ci toatc accstca creeaze un climat spili-
nLrcze imprcsia ck: cliscontinuitate in lcaliza::ea viefii itial al grtpuh-ri, clefinesc stlruc+'ura qi modul lui rleapa|e. a fi"
pc'r'sonale. Tindrul trcbuic sd fic c'onvir-rs r:d plcg;,itirea i*portaiit esle sd se ir]fcleag[ ci grupul constituit
iniiitard, pe lingd a1r'ibutul cle apirlirtor calificat ai pa- ca o eniitate unitet'ii. (:a un fe1 de organism psiho-sociai'
tric.i, confr:rI ostagulrri;i o scric dc calilir{i dc ntaxir:ril sau ca o personalitatc colectir-5.
::t) 221
 ccle ale grupu-
nr-t ioatc't-rirzr-tinfeic inclividnalc coincid
ctt
Pentru a cvii"a c,onfuzia intre pt'r'sonaiitatea indird- Mdsura in cari:
,clului Ei c'ea dc grtip Cattel a propris. pentr-r-r cea ric. a ii';. i"riJ i, partc clin ele sint comune' general tlc
rr.lirtii et.ili"i tint s"ttoraona{i scopului
doua. denumirca cie sintalitate.
iir'r.,ite 1ri,i;turirareu crtlectit:d iar cea incleplinirea
ncmlll'rr in care
Un grup compact pt'in strinse rclatii intcrpersonaie sat'ti-
,nu poatc clcpaqi 3ir
-- 40 dc inrlivizl. ;''l;;;lri .i.;;; ii',,f''i <rd
''t"''t
"t'i"l"
,pentrtl
s.'riirtifit'aiie colcctir'5 clefincqtc gta-
r:ilur. c.onru.c -cau
Cilupul prezintir o c'orrirqitoare insenlniitate pcutlu clt iirrl cle parlicipnre i" -lot coicctivir' tin nivel superio::
el este cadrul concret in care se ciesfiiqoard rriala si]- ,,1'-portii"ilririi' cste tf" incleplinirea sarcinilor colec-.
ciald. Astfel, gt'upul sc rcgdsr'gtc in familie, in aclivrta- iniliatiriclema-
tatea dc joc a copii-[or'^ in invitamirrt, in munca produc- 1ir-e ncp::cscl lsc. ctc "a"tit"t"" ae timp Ei
,iilestatu in caclrul aclirritltii de grup'
tivd, aglicoli ,si inclustriaiir, in armati, ln administra- ""iii"tit"icgrttptLlui' liiccalc grllp'
fie ctc. 2. Proeminenfa 5i c'ocziunea arc t'r scmni{icali.r
sc l;r,tcttri .1" o ",-,ti'*iie 9i
Prin glr-rpele conc'r'cte tlirr care indii-icltrL facc pat'tc, 'pcntrr,i toli mcurbtii tii' N'lirsura iu caLc trcbuinlclc ir-r-
acesla ia c'ontact cu viafa sociall, iqi ir-rslrleEtc alturnitr.-'
vaiori qi le reaiizaazd in inclependcntd cu cci clc tart- .iivizilol sint 1t'gatt: dc csistcr-ila irr -grup $i-t"-,c?rc,qtT::l pro-'
sc impunc ca o realitate sr'lplraorclonatd alcf,ttticEte
este legat. I'rebuie sir se {ini neapdrat seama de faptul ;iit';;; gi-'g"nclalitatea icgSturiior in-
,cir personalitatea ;i indcoseiri caractcrul srr zimisLes'i lrttuzen[a gr-upalir' de cot'ziune a g'upr..
iri qiatlul
;i,:0..'tti""il'-.'" i"tr..'''ti"t in-ccr'''drile nt'itr cat'c a Lt't'cul
:prin existen{a si activitatca in grup qi cri tot in cracirul. 1,.i. Act'asto ,,"p,,"i"'ir ;t:
grtipului se manifestii real. lc-a avut tle rc-
glupul, clc clificultatta sarcinilor pc {'al'c r'erificd coezittnea'
Glupul impune ot'it'ntirri ;i sitLra{ii t c solicitir irlcll- r.olvat. !-apt este ?t-r""t""att1e'noi .
vidul pentr-tt a intlcplini un atttttuit lol. i\slfel, llcrsona- conti.tt[ sd se mcn[in5'
grupului. In uncle';;;;''ot*in
-iitatea se cxprimd in ccc'a cc am ntttnit ipostazit ck-' pcr- ac{ioni'cl unitar, i't ;i;"i" ;a'ilcstir
tt:rrciir-r{e cli\rt)r€lcntc'
.-sc;naj gi se rcalizeazi fie intr*un airttmit mocl (pozittrv
sau ncgatir'), fic ctrnoscind anut-t.titc cit'plasiri cle struc- sc disPcrscazd t'tt"
t tt allt: glupiri' Pr iri
turl 3, Autottotttiu si t (to1'tlonlr('a t irt t' uruqul urrt'lio-
atttonomic sc intt ic,q" utf"tiitr irl snt'r'ifich in 'f
In armald, trupcle sint ot'ganizate I'iqLrros qi sc in- rir'azb irrtlcpt'rtrlori si ot"pi o pozi{ic ria{a
cheagd foarte putet'nic nu numai clatolitt'r regimului ci,-' cstc capallii'si-Ei dctcrnrine'
gocialir. L,n gr"up aulonom
activitate qi vie{ii con}Llne, clar Ei datolitir particularitl- a.tii:irl,1l, ff,r'ir a.apel" l" ill." Dcrsoanemai rastc'
sau sru-
psil-rice ale tirrc:rilor', care sint iuclinafi cirtrc asoci- ;.;i;1,' pal'tL' rlrn sisti:tnc
'{ilor cltre ottt i. I)t' 1'('{lulil. qIrrpt'1e fa('
'erc, solidarizare. ne cste necesar s[ se re-'
lntrucit condttita inclivicluluri izolat si toncittita in r'a- ;;';; "ri.'r,i sp... ('oop(']rore cu.
ar,matr. aceca,
alte grupdri' capa-
drul qi sub controlul grupului lt:prczinti Ii'tromt't-tc t'c'iari-i
ii",'1.,-ii',litp"tiii" activitate in acti-
citatea clc a-;i intt'gra pt'rf'':ct propl'ia
dcosebite, este necesar sd analizilm calactcr"isticile gt'u- vitatea gcnerrald.
'purilor pentru a in{elege curn ac:tioneazd acestea astlpra qi controlul' Iri<'-
{iecirui individ in parte. In continuarc. ne vom opt'i 4. llcginrul tlc trt lilif alc' t'xig''tr!a
t:risentg
asllpra ficcdreia din c'alacteristicile psihologit t: aie { i,t'(' gltrp,'rt" .t,pu*"-u'-it'n'titut
:lLu ntoi t't'dust', iiop'''to clc o conclucore -m3^ide li:iTli:"
tip autot'i-
grupul.ui. grupului sint
7. Cotttunitatea scopuizi. Oric'it ar fi dc lcga{i incli.- leil', tletnocratic sau liberaf iar irrcmbrii
pu{in intens'
i,,prii .,,.r.ri control mai mult sau mai 'Ile-
vizii printr-o existen{f, comund in at'elagi spa{iu, ei rtu itrscmnltate pentru grttp'
r;iitul 17p ocfiT,ital,e are o marc
I

.alcdtuiesc un grup atita timp c'it ntr urmiresc aceicnli

scopuri ;i nir sint ie'ga{i prin accle.a;i iispilafii. Er.iclt'n-:, ilrfluc'niir-rd I'cillal'tal)il pt'oemincn{a gi coeziutrea'

.:2)2
 5. Structut'a grupului clefincEte modul in caLe se cL)-
t'eleazi membrii grupului sau, altfel spus, ricfincgte sis-
'le.mul rela!ii1or interpersonalc.
In primul r'incl tiebuie sf, obserrr5m var"iabiiitalca
'structurilor, in sensul cd cle pot fi perfect integrate si
centratc in jurul funcfiei cle conduccrc sau pot fi la,re,
.amorfe. Totoclati, in caractcrizare a structurii trebuie
'a.vuti in vcdc.re stratificarea, adicd graclul in care menr-
brii grupului sint ordonati in ierarhii simplc sau com-
-
p1exe, plurietajate. Stratificarea se reflectir in clistribr:,-
:tia diferenlial5 a autorit5lii, a obligaliilor 9i inciatoririlor'.
Fiecarc grup poate a\rea o facturi instituli<;r-ralizatii, im-
.pusE formal, din extcrior, Ei una naturalir, ndscuti irr-
liruntrul grupului ciar exteriorizatd in compoltamcntLrl
'membrilor care-l alcdtuicsc. Faptul acesta cste cvident
in legdturl cu funr.lia ctc'Ieacler* elerment esen{ial al
,str"ucturii grupului. Leadcrdl pbate fi instiltLfiorr,a/ si ac-
,ceptat. psihologic mai mult sau mai pulin dc cltlc grup
-
-- sall poate fi informal, neinstitr-rfional, in cazul in cafe
personalitatea unui mcrnbru al grupului sc impune prilr
forfa ci colectivultii, exercitind o influcn!i clilcctoare
asupra acestuia. Dcsigur, este prefcrabil ca in caiilr-ll
grupului se nu apar6 dispunc{ia intrc }caderul institri-
{ional Ei cel neinstitutional.
In fiecare grup, lcadcrul sau o altd persoand poate s:r
tie luatd tacit drcpt modcl. gi sd indcplineascd astfel
func{ia cie vedetS. trxistd insf, diverse tipuri dc vedctc.
tinele sint considerate model, sub toate raporturile. Al-
tt,'Ie sint apreciate numai sull un anumit aspect, accl al
"omului cumintc, disciplinat qi serios sau al inlelcpciunii,
,al capacitdlii de a se descurca in situatii grcle ctc.
Structura sau matricea glupului prcsr:pune o analizii
,de rela{ii (vezi cap. III, paragraf 1B) ce permite sd sl:
<lcpisteze subgrupele centrale sall pcriferice, irrdivizii
puternic integrali qi acei cu pozi{ie izolati si altcle.
13. Ile{euua de comunica{ii din grup. Aceasta clcpincle.
in primul rind, de structura grupului. Se dcoscbesc ast-
fel refele de comnnicatie omogene, diagonale. cl:culare,
centralizate. ,Tipul de relea omogeni se caraclerize azl
prin legdtuli de informare. reciproci intre toli mi'rnbrii
gt'upului ; cel diagonal presupnne infolmaLr-a irr Ltlra sai-r
2:4
rnai multe dirccfii, cu cxciudcrca cclor-la.Lfi ; tipul cir-
cular implic5, de a.semenea, o informare selectivl Ei unr-
direcfional5, din om in om, cu poslbilitatea de revenire
|a punctul de pornire. ln fine, r'efeaua centralizatd pre-
vede ca o singurl persoan6 si cornunice cu fiecare din
rnembrii grupuir-ri fSrii ca aceltia sa poatl schimha in-
formafii intre ei.
Tipul relelei dc comunicafie din cadrul grupelor nu
rste indiferent nici pentru grup, nici pentru individ.
Pozilia centralS a individului in cadrul refelei este irr
mdsurd si genc.r'cze satisfac[ie, un putcuric sentiment de
independenla gi de responsa'nilitate. Buna circulalie in-
tormafionaiS prin re{eaua dc cornnnica{ie cluce la ridi-
(iarea moralului grupci.
7. Sistemul cle '--alot'i ctrltivat in glr-lpd qi fenomenul
rle opinie,.
Fit-care grlrp5 i;i apropit o seric intrcagd cie valori,
i
pt'cfuieqte anumite compi;rtanitntc 1i realiziri proprii sari
aie aitola. Important este ca ac(]st(: r.alor"i sI fic autenticr:
qi constante. Existd gi pericolul apropicrii de non-valori.
sau de valori false, care por, vicia orientarea grupuh-ri.
In strinsd leg6turf, cu sisti:mul rie valori implanlat in
grup se dezvoltd fenornenele de opinie colectivd, aceasta
nt'fiind altceva clecit interpretarea conduiteloni-urlu, u
rituafiilor qi a er.enimentelor prin prisnla anurnitor cnn-
vingeri, exprimir-rd atitudiniLi' clominailt.r: akr gr"upului.
Strr:cturarea opiniei colectivc qi orit.r-rtare'a ci- politir.ir
3u 6 ynslu insemndtatc pentr"'.r sprtrirea potetnfiaiuiui auto-
eriucativ al grupului.
B. Xormele de rcntlwitil. 1st sforeo tle spirit a grupului.
In ficcat'e grupare, cu timpui se insliluie un sistem de
convingc.ri qi deprinderi rncraic prin carc sint reglato
raportui'i1e reciprocc qi activitatea grupului in geitere.
liu cxistd grup carc sd nu dispunf, de o anurnitir morali
a sa, fre ea qi gregit orientatd sau ciuntitd din punctul cle'
r..eclero al valorilor ctice aulenticc.
ln grup, in raport cu lrlotala sa gi cu situalii1e rlir
tiuratd Ei semnificati.ve, se dczvolti o anumitl starc clc
spirit. Accasta pcrate fi favorabiii activiti[ii atunci cind
constii dintr-o mobiliza:"e energeticd suslinutd gi din dis-
pozilii cdtre ducerea la bun sfirqit a tiituror sarcinilor,
.!i * c- 291
sau poale sI fie clcfavolabil5 activith{ii ilacii sc prcziniA
ca rie'ldsare, dispozi!ie spre evitarca clif icuitdlilor, com-
placere in necontenite activitili distractive ctc. De starea
de spirit {ine relaxat"ea sau incorclarea din grup, incre-
dcrea sau lipsa de incrcclele in conriuccre, ecirilibrarea
lmclionali sau anxit,tal-l:a l.a.
Pentru grupiriic. mitilare starca cle spirit sau atrros-
fcra spirituald are o imcnsd inscrnniltate, intrr:cit de a*
ceasta ciepincle. in bunE mdsru'ii, sltcecsul in luptd. Mo-
r"alu1 riciicat reprczintd o for{6 inapreciabil5 mai aies
in conrii{iile actua}e, cind arnrata lizeazi de o tehnicA
er\ransatd de mane eficacitate.
9. Iliuelul aspiraliilor colectiue. Se defineEte in lcgd-
turd cu nivelul qi calitaiea pcrforrnantelor pe care grlr-
parca Ei le propune in actir,ritatea t'i. Avem in vedere
auir:exigen{a, pretenliile cie realizarc 5i tot comp}exul de
motive sociale sau individuale carc animd pe mcmbrii
gfupelor gi care fac sd se dezrroite aceleaEi ndzuin{e. De
nivelul aspira{iilor depind, in br.rn& mdsurS, qi rezulta-
l.etre ce se obtin in actirritate.
10. Istoricul grupu.lui, experienta Ei trad'iliile sale"
Urmdrind fazele dc cons'citnire a grupulr-ii qi moclul clttn
a activat Ei s-a comportat in variate imprejurdri, ne pu-
tem mai bine explica particularititile trui actuale. Jm-
portantd este gi relevarea experlentei cle care grupu}
dispune ca atare, ceea ce permite sir ne orient6rn asupra
capacitSlii lui de acliunc Ei a posibilititilor de in{elegere
tacitd, intre indir,'izi. TJq. factor in-rptrtant ai victii spi-
nituale a gn-rpului este dat cle traditiite profesionale, cul-
turale qi sportive pe .care grupul }c-a insugit - sau creat.
trn unitilile militar-e, astfel de tradi{ii sint pre}uate de- 1:
un contingent la altul Ei c1e exercitd o pregnantd influ-
enld asupra ostaqilor, optimizind starea lor cle spirit 9i
contribuiid la creqterea coeziunii unititilor Ei subuni-
tdlilor.
Ne limitSm la acegti parametri sau indicatori ai gru-
puli.ri. Cu ajutorul lor: putcr-n sd organizdm investigaliilt:
virind caraclerizarea psiho-sociologicd a grupurilor.
Analiza comparativd a diverselor grupuri ne va per'-
miie gi o clasificare a acestora dupir geuul de attivitate
I
pe care ii desfiqoali, dupl calacteru-l ,1or formal sauilr-
iormai, determinat cie afinititiie psihice n<i de situatiile
accidentale ce-i unesc Pe oameni.
Personalitatea realizindu-se qi modificindu-se func-
fional inlauntruJ. -acclei matrice psiho-sociale carein
estc
grupa nici nu va putea fi considerati concret afara
Srui,ei-sau grupelor in care este impliclta. L" acelaqi
iimp trebuicl sf avc'm in vedere faptul cd actionind -a-
r.tpiu grupelor contribuim lntr-un fel sau altul ]a ecir-r-
carea personaiitSliiol
A. S. Makarenko a sesizat acest aclevdr qi l-a lcalizat
str'5}ucit in sistemul sir-r peclagogit--. El a promovat prin-
cipiul liniilor paralele prin care se statueazd icleea unci
duble influenle educatirie : una exercitati rli|cct e-rsiupi'a
individului gi alta promorrata prin irrtorrnttiir.rl colcc-
tivului. Prezintd cleci un interes tnajr)L' fol nar|a c:olec-
1.ivelor. astfcl incit prin intermcdiul lor si:t se foLrneze
optim personalitSfile.
In continuare vom menliona pe 'c(rurt citeva clin m6-
surile ce se impun pentru a optimiza miclogrupdrile care
functioneazd in fortele armate.
In primul rind este necesar sd se manifeste o gTie
OeoseUita fa{i de fclul cr'rm sc alcituiesc grupe}c qi plu;
i
toanele. Problerna este clestul de complicati pt'r'rtru .t
ircbuie avute in trcdere, simultan, mai multe t'1 11c1 11 :
a.Repartizareapespccialitdlisdsot't'alir'ez'eciriil:"t
aptitudinile qi pregitirci profesional[ a tinerilor, astfcl
iri.it si pbau Jt qitt" mai repede succcse in activita-
"i
tea lor;
b. In grupe si nu fie repartiza{i ostaqi tlupir nivelrrl
tie capaciia{i Ei prcgdtire, ci in fiecare g{up[ -qi se dis-
tribuib elementc mli valoroase qi mai slabe, clupS cri-
teriul eterogenitdtii ;
c. Sd se aibi in vedere' pe ctt este posibil'
si afinitSlilc dintre tineri, posibilit6tile lor de a sc it't-
'-
telege.
fi continuare, o -preocupare csenNials pentru,t'cluca-
torul militar trebuie sd fie aceea a apropierii d". gi'q.
p{rile de tineri, a ciqtigSrii increderii }or, a staL)lirrll
unui strins contact suflctesc.
 Apropicrea suflcteascd a comancrantuiui de ficcare diu
grgpe gi plutoanc nrprczinti o conc.li{ie necesard, dar nu
suficie.ntd pentlu acfiunca cclucativl. Accasta pr"rrrprr",
totoclatd, Ei instituir.ea unui regim de exigenle dezvol_
tate progresiv gi unitar. Subliniem indeoseSi necesitatea
men{incrii unitdfii sau constanfei exigenlei cle cdtre tofi
factorii ce acfioneazd asupr.a grupulii.
O datd constituit, grupui trebuie sd fie cunoscut in_
cleosciri din punctut de vedere al structurii sale, af a"spi_
rafiilor, al stdrii de spirit Ei opiniilor. Trebuie sd se Elie
dac6 apar unelc fenomene negative ar fi deld-
sSrile sau incorddrile interne, izolarea - cum unor indivizi
sau subg;rupe, interpretarea nefar,orabild a unor ordine,
divergenfele dintre membrii grupului etc. In aceea.Si
mlsurd prezintd interes Ei fenomcnele pozitive din viafa
grupului. Fenomenele negative vor tiebui inldturate,
cele pozitive -.- clezvoltate Ei puse in valoare. Coman-
dantul este permanent preocupat atit de confortul spi-
qttqal al grupului (respectiv almosfera de in{elegere, e-
mulafie gi ajutor reciproc), cit gi de evidenfa scopului
general gi a celor parJiale care constituie liantul esen-
lial ai grupdrii.
CunoaEterca grup,iriior, mai ales a evoluliei lor, con-
stituie pentru ofi{er o sarcini permanentf,. DupI cum se
qtie, grupdrile abia se infiripd in primele doud luni, de-
vin puternice Ei cocrente dupi ce se depbEesc 7 B r:noaEterea tehnicii este strict necesar5
luni - de stagiu militar Ei, cdtre incheierea stag-iului, - au
tendinfa de a s15bi si a se desface in subgrupe.- flincolo
de aceastd schemir. cunoagterea concreti a situaliilor
permite comandantutui s5-gi restructureze atitudinea Ei
metodele aplicate colectivelor.
In educarea colectivd capdtd o pondcre cleosebitl mc_
todelc indirecte, cum ar fi- tragerea cic, invdfdminte din
an-umite situafii, reorganizarea actirritl!ii grupului, mo_
clificarea sarcinilor ;.a.
Deosel.lit de impoltant pentru eclucarca colectivelor
cste identificarea lcaderilor naturali din grupe gi ciqti-
sarea lor pentru indeplinirea scopurilor colective, pen_
tru sprijinirca influen{olor echrcative excrcitate de- co_
mandant.
228
ersonalitatea comandantului rnilitar
- --Z
Cei mai mulfi dintre autorii cale s-au ocupat de
activitatea comandantilor de oqti, de ofiferi care au de-
monstrat calitdfi deosebite in activitatea lor au relevai
cqrnplexitatea personalit5{ii acestora. Este greu Ei poati.-
ar fi gi greEit si se caute un specific al construcliei psi-
hologice proprie personalitdtii unui comandant. Mai ni-
merit ar fi si se vorbeascd despre un optimum, desple
o realizare superioarl a tuturor calitSlilor de ordin in-
telectual, practic si moral de care estc capabil omul. In
clefinitiv, comandantul militar este pus sd ac{ioneze in
momentele decisive sub imperiul unor exigente maxi-
male. $i de r.esurselc 1ui de acfiune, de atitudinile lui
pind la cele mai mici detaiii depinde viata a mii de oa-
meni, depinde realizarea unor interese superioare
interesele patriei. Personalitatea comandantului nu poate fi
unilaterald fdri a prejudicia activitatea de rdspunder€ ce
ii este incredinfatS. EI nu poate fi doar un meditativ, deEi
.gindirea teoreticd este strict necesari
- dar implc.titd cu
actilunea ; nu poate fi un practician ingust atita timp clt
lupta solicitd ingcniozitate Ei apel la cele mai eficiente
nfjloace ale gtiinfei ; nu poate fi doar un tehnician, deqi
bceBstain
p.r'spectiva utilizdrii ei de cdtre oameni -idar
(deci tot aga de
1r'-,Lesar5 este Ei cunoaqterea pamenilor, capacitatea de a-i
inlluenfa ). Comandatul trebuie sd actioneze mereu planifi-
t'at, dar Ia nevoie tot aqa de necesare sint initiativele,
deciziile bruqte in deplin acord qi concordantd cu situa-
fiile noi. Comandantul militar are succcs atunci cind este
legat de oameni, cind ii in{elege $i-i sprijind, cind ii
iubeEte. Dar el nu poate sd fic un sentimental gratuit ;
ceea ce-l defineEte in primul rind este vointa, orientatd cd-
tre indeplinirea unor scopuri superioare.
In ansamblu, personalitatea comandatului este ma-
ximal integratd ; intelectual in multilateralitatea dis-
ponibilitd{ilor lui, deprinderile practice Ei viziunile
,/)a
)
orgalizi.iliiiit'1. siittliminic,Lr ;i e{oltrir'l1c vcilr.rirtale. sint iltn viafa civiid nu am plitea sd diim r-rn aLt l"iLsi;rtirl
focaliz-atc airLrilra uiio:: oltii:clive unice. Lacunele, defi- ciecit acela privinci activismul, e ncrgia, crranizarea ;L
cien{ele nr-r silni ini:irchlit'.'. trr-t'sr:nalitatea lui se relev"=t int,r-un cuvirit, clisciplir-ra. Disciplina es1'e Lle fapi' -cr:lturi
pliutr-rin sintctilm ex('rrpti{tir:-ii. iti *"ii"t't", este o clesf5gurare organizat6, cu1t5, eficienti
Napoleon spLin{ta :,.hiiiii.rLrtil trebuie sd aibd ati,ta c{L-
a luturor cotnponentelor personalitdtii - de 1a miEcarea
simplS pinfr la scopuri Ei iclei. dc ia.rlomente tranzitorii
ra"{.:tet'cif ,rj inlr:!jc!,:ttt,'i". lil a c,r.Dr.imat aceastd rciafie ,t., iia6 Ei pini 1a reginrr_:l clc aci-ir,itart'. DisciT:Liri$ {'al'e
print-un pii.r'at in (.iire l),at.a r,ste voin{a qi indllimca :iintetizeazd virtu{ile lpirituale Ei fizicc. intelectr-ra1c qi
intclcciul. in scnsul i':i r,oirrfii sii r-ii,i clcitarcasci intelcir- voLuntare, pe cele ale acliunii mintale 9i alc acfiunii prar:-
tul gi intelectul sii nu ilr.piiscasr,I r.oin{a. pcntru aceas'ia .tire este Ce fapt conrlilia siructtit'ali a ar-'t1t'i sLipl'elni'
sr cerc un anunlit c,c1 iiilbt.rr. o c'clrirralen{d intre capa- i:t'r'formanle cle energie Ei lation alirat c ie-l cararri c:tri-
citatca cle idea{ic 5i capar:italca cle a',r{ilrne. In viata mi- zr azi pe cotnanclantul militar.
litali 9i mai a1*s in condilii1c critice a1e luptei. intelcc-
tul firi acopr:r'irc vcluntarit cstc gratuit, inutii. 'Iot a,sg
voin!a. nesusfinr-t'rir, neclir:ijata prin inteiigenld poate c1e-
r-eni oarbd si inr{ir:ient5. llvirlcnt, un comandairt clc o;ti
trcJ.ruie si dispunir;i r'lc o ir-iteligenfd srrpclioarS. cirr-
lilatJr insd clc o vcii'r{ii noinlrir-rt5, clc o ma.rc lc:,ristr-'ni;'i
morali. Ace;iia ,"int qi,gantii. eci ('L--. 1'('uncsc in persona-
liLatca lol aniiii-riiiriiir :rar an1.u1r,ri cr.r cckr alc ll'oultti.
Conrandantul este piltluns inainte de toate cle un inall
spirir clc f iispilii( rr'r'c pciil i ti -sii1't'iliile c.c i se incrctlitr-
{r':azd. I,a ncvr,i,,,, '.rl tlc},r,-ric ir.rsa sir si-li asume si
rEspitt-tcieri. Pi'ir.cien{a admiti';i.t'ativ5 "ctie nu trebuie -q5 fic
calactcl'i:rLic:-:r penl.t't-t ci'l ci"u'rtia ii lcr-inc misiunea rle co-
rnandal li.
Ch'icit cle ascr.r1,i1a ar fi inlciigcn{a ut-rui c.omatidant,
orii'it. cle inalti ai' fi prcgatilea i,ui tcorcticd, el este ina-
intc de toate ,-in on-l aL aciilutii, al prac'ricii. li'oatr: i'c:-Llr-
:,,'1e iui de 611nclir': abstraciii, dr tcoretizarc se inrrestesc
?rrlr'-uu pian cic olganizari-' 5i cic ar:liur-re r"iguros prac-
l.ir,5. Su1; acest l';rport. ginriilea p;'actic6 care ab-
soarbe toatc dispor:ibiliti{il,.' teoletice Ei Ie valoliticd in
acfiurrc prezinlS o inconl-csta1-rili slrperioritatc fa!5 de
ginclirca- exr:lnsir. tcoretici. Comanclantul are nevoie de
un spirit de ol":servafie foarte asculit. El trebuie sd refini
rrin ci;rnplcxul r1'r lonciifii ale cimpului ile luptd t-'scn-
tialul. Car nici di'taliilc nu pot ieEi clin sfcra preocupd-
rilor lili clcoatcr:c, uncori, ;i acestca pot fi clecistve.

)
 EIBLIOGITAI:iE [.FlWIN, W-.. It dtlnan"tic t]rcorg of persorxalify, i\{c Graw-I{i1],
N-Y, 1935.
I,INTON R.A.LPH, I'u.ndantefliul cttltttral dl persatt(Llitdfii, lldiLura
o gtiinliflc;),1068.
h{ARGINEA}iU, N., PsiltoloEia persoanei, Sibiu, 194+.
MEILI R. La structure de La personalitd, Traite de psichologie
c'xperimeni.ale (l'rais.se-Piaget), P.U.F., 1963.
A,tIIlU ACI{IM, Socionretrio, l'.clitura politicd, 1967.
MII-LEiI R., Person/ich.l;eit uttd (letrteinscltatt, Dietz Vcr-lag, Ilet-
lin,1961"
h'IURRAY 11. A., E:rploratiotls in personality, Oxlorti Univ. Prcss,
N-Y, 193S.
K. X{AIIX-FR. ENGELS, Despre artd $i literaturd, E(iitura poii- OSIIORN A. l'., Iiirnaginatian constrztctiue, Dunot, I)arts. 19$5-
ticd., 1953. PAITHON C. I.. Opere oJese, vol. II, Edituri.r Acaden-ric-i ltr:pubiicii
K. MARX-FR. ENGEIS, Ideologia german&, Edltura politicd, Sociaiistr: Ilornir-ria, tr$5?.
t956"
K. 1\{ARX, Capitolul, vol. I, Editura politice, 1960. [}., Scrieli olese, Editura gtiin{ificd, 1967.
{-.A,SjCAl,
V. I. LENIN, Caiete ftlozofice, Editura politice, 1956. PAVEI-CU :1 ., Psihologie pedagogicd, studii, E.D.i:., 19ii2.
I?AVLOV I. P., Experienta o, 20 de ani in sludittL acticild.tii ner'
* znase xtperioore, Editura Academiei, 1953.
I'OI'RSCLI-IiEVEANU PALIL, Tipurile de actiuitate nerltoasd slt-
NICOI-AE Cll.,fU$ESCU, Romdnia pe drumtil desdt:.irgirii con- perioard la ont, Edrtura Academiei, l$til.
struc{iei sociolisle, r'ol. I, Editura politice, 1968. ]iAi--ttA M., Irormarea ideii de personalifote, Scricri din t,rt.cttt
* in hlozo{ie, E.S.P.L.A.. 1957.
Ri,lY A., Connaissa.nce de I'indiuidtt. par les tesls, llclitura Dessart,
,ALI-PORI' G. W. a ADALBERT H. W., trrait - nornes, a pW- Iln-rxel!es, 106i].
ch.alexical stud?. Psychol, monogr., 47, No. 1, 1936. IIOBAYE F ., Nnteant tl'aspiratiott et d'erpect{ttiorr, P.LT.}''., 11):17.
iIOJOVICI L. I. 9i BLAGONADEJINA \.. Y., Probl.ente d.e pst-
hologia personalitdfii gcolarului, E.P.D., 1963. SFIASHARE R .H., PsycholoaE of ?rr?rsic, NlIc Graw-Hill, N-Y, 1939.
I-LORU It., SARAGEA M., Probleme lund"amentale ale actiuitdt.iE .<iTAIIL I{., S/ofrrs-uri, roLuri, personaje $i, persondlitd.fi sociai.e"
nerooase superiaare, Editura Acaclemiei Republicii Socialiste in,,Socrologit gcncrrrli-, r'ccl. Nlirou Constantincscu, Editttr';r
RomAnia, 1955. stiinlifictl,19tiB.
KOVALIOV A. G. 9i MIASI$CEV V. li.. Porticularitdlile psthl.ce 'I'EPLOV B. I\t. {reci.), T'ipologthicesckie osobennosri ?,isisei nerLlnol
ale omttlzLi, volumul I : Caract.erzLf, vol. IIl. Aptitud.iriile, Edi- deiatelnosti celot,ella, Izdatelstvo, A.I'}.N.. Moskva, vol. I
1f)5G, vol. I1 r'ol. IIl 1963, r'o1. IV
tura didactrcd 9i pedaSogicd. 'll,llrl,Ov B. I\T., Uru- 1!i51', - ,.Problemi
poLJeot;oclto, in - 1965. raz'.
individualnih
LAGACHE D., MONTI\{OULLIN G. S. a., tr-es modele-q d.e persona-
litd en psgcltologie, P.U.F., 1965. Ii<rii". Izdalestvo, A.I'].N.. I91i1.
l,iILiTAllU Nt. gi SUCIU T. I., Reflecl:ii prlui,nd lorrnarea perso* WALL,ON N., f,es origsines du caractAre chez I'enfatft, Paris.
nalttiilii o!iferilor, I4ditura militar5, 1968. Bovin et cornl:., 1934"
\r,'E(il:lsliin f)., Tlrc nreasln'etnent of adult intell.iglent'e. W.a.W.,
ALI-,I)ORT f;. i4r., Personalitg : a psq.lcholoEicul ,ln!e rytretatton" lliiitin,orr:.1[)50.
N -Y ; HoIt, Rinehart Winston, 1937. 7.iIl'AN (i., lJploda a.pt'ecierii obiecth e a itersonalitdlii, A.ft.S.,
IIARRON b'., Creatlvity and Psichololtit&I lleoCth, ltr. von Nos- si,rria 1"ri:c1ag,.:gii:-psillolorlie. vcl. 3, 1t)5;.
trandcomp, N-Y, 19,83. 7.A/.2() li, f-r'r iuirreatr;t'. i).1I.F.. 1$60.
BERLYNE D. 8, Contlict, or',nsal antl. Curtns;r,t4, l{r; (.lrarv-Hill,
N-Y, 1960.
EYSENCK H. J., I-es dimensions de la persotxrlitt, 1,'.L.b'., 1950"
GUILFORD J. P., Personality, Mc Grarv-]lill" N-Y, l.rf5ar.
Nofure of Intelillence, 1!67.
- Human
GULIAN C. 1., Problematica omului, Edittrr-a poiilirS t{}66.
JOJA A., Logos fi ethos, Editui"a poliiird. 1S67.
KRUTETKI V. A., Psihaloslhia rnotematiteski/r spr:.rot;nostei, iz-
datelstuo ptosDeicenie, Moskva, 1968.

236

,il